Sunteți pe pagina 1din 27

PROIECT

TEHNOLOGIA DE MACINARE A GRAULUI

2013

ARGUMENT
Prin macinare se intelege operatia de sfarmare si maruntire a boabelor de cereale in particule cu diferite dimensiuni avand ca scop final obtinerea fainii, germenilor si taratei. Moara este o instalatie industriala complexa, care are ca scop transformarea cerealelor, dar mai ales a graului, secarei si porumbului in produse finite ca faina si malaiul. s-a incercat, pentru reclama comerciala, ca numele de moara sa fie inlocuit cu numele de ,,fabica de faina sau ,,fabrica de malai. Totusi traditia a facut sa se pastreze vechiul nume de moara. Pentru ca o moara sa raspunda intrutotul scopului, ea trebuie sa transforme prin mijloacele tehnice si tehnologice bobul de grau de cea mai buna calitate . Moara este sectia in care se desfasoara operatiile tehnologice de transformare a cerealelor in produse finite. Aici au loc operatiile de macinare, sortare, cernere si cele mai bune vehiculari interne ale produselor intermediare. Graul este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabicarea fainii. Din acest motiv este necesar ca toti morarii sa-l cunoasca bine pentru a putea sa-i aplice tratamente se tehnologii care sa duca la o valorificare cat mai eficienta.

CUPRINS
CAP. I MATERII PRIME IN INDUSTRIA MORARITULUI...4 I.1. STRUCTURA ANATOMICA5 I.2. COMPOZITIA CHIMICA A BOBULUI DE GRAU .7 CAP.II TEHNOLOGIA PRELUCRARII GRAULUI.9 II.1. PRECURATIEA SI DEPOZITAREA CEREALELOR.9 II.2. PREGATIREA CEREALELOR PENTRU MACINIS..9 II.2.1.SEPARAREA COPUILOR STAINE.10 CAP.III.MACINAREA GRAULUI...13 III.1.MASINI DE MACINAT14 III.2.MASINI DE CERNUT..14 III.3.TEHNOLOGIA PROCESULUI DE MACINIS.16 III.3.1.OPERATIILE PROCESULUI DE MACINIS...16 III.3.2.SROTAREA17 III.3.3.DESFACEREA GRISURILOR18 III.3.4.SEPARAREA GERMENILOR DE GRAU.20 III.3.5.CURATIREA DUSTURILOR SI A GRISURILOR..21 III.3.6. FINISAREA ULTIMELOR PRODUSE INTERMEDIARE...22

CAP I MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA MORARITULUI

Industria alimentar prezint o serie de particulariti fa de alte ramuri industriale legate att de natura materiilor prime prelucrate ct i a produselor finite obinute. Prin materii prime se neleg acele materiale care, supuse unui proces tehnologic specific, se transform n produse finite sau semifabricate. Materiile prime, n majoritate, sunt de natur biologic, perisabile i degradabile, ceea ce impune o prelucrare sezonier, ntr-un anumit ritm al produciei i anumite condiii de lucru. Dac majoritatea industriilor prelucreaz materii prime care n general au caracteristici constante, industria alimentar prelucreaz produse cu caracteristici fizice, chimice i biochimice neomogene, ceea ce impune o continu modificare a parametrilor de producie. n unele subramuri ale industriei alimentare, ca de exemplu morrit, panificaie, produse zaharoase, se practic de la nceputul procesului tehnologic omogenizarea materiei prime, adic alctuirea din dou sau mai multe loturi cu indici calitativi diferii a unei singure partide care s asigure o prelucrare uniform din punct de vedere calitativ.

Comparativ cu alte ramuri, industria alimentar se remarc prin multitudinea materiilor prime prelucrate i prin diversitatea produselor finite, ceea ce impune existena unor procese tehnologice variate.

I.1.STRUCTURA ANATOMICA A BOBULUI DE GRAU n general, structura boabelor de cereale este asemntoare, existnd totui diferene de lungime, aspect i proporia n diferitele componente ale structurii de la o specie la alta. Principala cereal utilizat n industria morritului, grul are urmtoarea structur n seciune transversal (fig1.1) o nveliul o aleuronul (stratul aleuronic) o endospermul o germenele. nveliul sau pericarpul este format la rndul lui din trei straturi suprapuse a cror succesiune de la exterior ctre interior este urmtoarea: epicarpul, mezocarpul i endocarpul (fig. 2).

Fig.1 Seciune longitudinal prin bobul de gru 1- pericarp; 2- strat aleuronic; 3- embrion; 4- brbi; 5-

endosperm.

Fig. 2 Seciune transversal printr-un fragment din bobul de gru 1- epicarp; 2- mezocarp; 3- endocarp. Epicarpul este format dintr-un singur rnd de celule nvelite ntr-o membran celulozic transparent. Mezocarpul este format din celule mai alungite.

Endocarpul este alctuit dintr-un ir de celule mai alungite sub care sunt aezate perpendicular au alt strat de celule de form tubular, pentru a mri rezistena endospermului. Pericarpul, n ansamblul su, are rol de protecie a bobului. Stratul aleuronic este format din celule mari cu pereii groi ce au n seciune o form aproape ptrat. n apropierea germenului celulele stratului aleuronic devin din ce n ce mai mici pn la dispariie. n compoziia chimic a stratului aleuronic intr o cantitate mare de substane proteice (sub form de granule foarte fine, compacte i cu aspect cornos) i substane minerale, o proporie nsemnat de vitamine din complexul B (acest strat ocup 7-9% din bobul ntreg) i n cantitate mai mic trigliceride, lecitin, substane colorate, steride (sub forma unor picturi mici de ulei, dispersate n masa proteinelor). Stratul aleuronic nu conine granule de amidon. Endospermul sau miezul bobului conine partea cea mai mare a bobului de gru, el reprezentnd 78-82% din bob. Miezul finos sursa de fin a grului este alctuit din celule mari poliedrice cu pereii foarte subiri n structura crora intr n proporie mare hemiceluloze i granule de amidon (ce constituie masa substanelor proteice generatoare de gluten). Granulele de amidon au o form oval lenticular i prezint mai multe straturi aezate concentric n jurul unui punct numit hil. Mrimea granulelor de amidon variaz n centrul endospermului 8unde granulele sunt de dimensiuni mari) spre periferia acestuia (unde se gsesc cele mai mici granule de amidon). Coninutul de substane minerale, celuloz, pentozani, vitamine, enzime este foarte mic n endosperm.

I.2.COMPOZITIA CHIMICA A BOBULUI DE GRAU a) Compoziia chimic a boabelor de cereale depinde de urmtorii factori: soiul cerealei; gradul de umiditate a boabelor la recoltare; gradul de umplere a bobului care este n funcie de: I.umiditatea i compoziia solului; II.cantitatea i calitatea ngrmintelor folosite; III.clima. Limitele n care variaz principalii componeni chimici ai boabelor de cereale sunt: - umiditate - amidon - celuloz - substane proteice - lipide - substane minerale -10-20% (orz-porumb) - 56-76% (orz-gru); - 2-5% (gru-orez); - 5-25% (porumb-gru); - 1,6-5% (gru, secar, orz, porumb); - 1,2-2,5% (porumb, orz, gru).

Umiditatea nu trebuie s depeasc 14% deoarece pot apare, n timpul conservrii, o serie de procese biochimice legate de accelerarea respiraiei, urmate de procese enzimatice complexe, care conduc la alterarea masei de boabe. Glucidele constituie componentul cel mai nsemnat al cerealelor din care amidonul se gsete n proporia cea mai mare (cu creterea gradului de extracie, coninutul de amidon scade).

Glucidele solubile n ap coninute de fina de gru sunt: dextrinele, zaharoza, maltoza, glucoza i fructoza. n afar de acestea se mai gsesc n cantitate mic rafinoza i trifuctozanul. Hemicelulozele provin n finuri din tre i din nveliul celulelor mari ale endospermului, fiind formate n cea mai mare parte din pentozani i hexozani. Celuloza se gsete n proporie nsemnat n stratul aleuronic, n spermoderm i pericarp. Amidonul formeaz cea mai mare parte a bobului. Endospermul este format din celule mari poliedrice, cu perei subiri, pline de granule de amidon nconjurate de substane proteice.

CAP II TEHNOLOGIA PRELUCRARII GRAULUI II.1.Precuratirea si depozitarea cerealelor nainte de depozitare cerealele trebuie s fie precurite deoarece corpurile strine, fiind mai umede dect cerealele, ngreuneaz uscarea acestora i favorizeaz infeciile cu microorganisme. De multe ori cerealele au o umiditate mai mare de 14%, ajungnd pn la 20%; n aceste condiii, datorit faptului c ele nu se pot depozita n silozuri, se practic pe scar

larg uscarea artificial a cerealelor asigurnd astfel conservabilitatea i realiznd uneori (n cazul orzului) i o mbuntire a energiei de germinare. Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de usctoare cu aer cald, cu funcionare continu, prevzute cu zone de prenclzire, uscare i rcire n care boabele nu trebuie s depeasc temperatura de 55C, durata uscrii fiind de 60-90 minute. La depozitarea cerealelor trebuie s se in seama c acestea sunt organisme vegetale vii, a cror produse de respiraie vaporii de ap i cldura degajat stimuleaz chiar procesul de respiraie. La o cretere de umiditate de 2-3% respiraia crete i ea de ~75 ori, iar la o cretere de temperatur cu 10C respiraia se accelereaz de ~5 ori. Principalele procese care au loc n timpul pstrrii cerealelor sunt: respiraia i post maturaia, germinarea, autonclzirea i ncingerea, putnd fi evitate prin condiionarea cerealelor nainte de depozitare i prin ndeprtarea cldurii degajate n timpul depozitrii. n morile moderne, ca i n fabricile de mal, depozitarea cerealelor se face n silozuri de beton, care permit stocarea unor cantiti mari de boabe n straturi groase de 10-40m. n silozul de cereale se efectueaz urmtoarele operaii tehnologice pentru realizarea crora se folosesc scheme tehnologice i utilaje specifice: evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cntrirea, precurirea i introducerea n celule; evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec, cntrirea i trimiterea la curtoria morii; recirculare i prefirare pentru a mpiedica ncingerea;

10

evacuarea i trimiterea cerealelor ctre mori mai mici, satelii ai morii mari; ventilarea utilajelor, instalaiilor i a cerealelor din siloz. Utilajele i instalaiile folosite pentru executarea operaiilor tehnologice din silozul de cereale, din care fac parte sorbul sau staia de primire, utilajele de transport intern (elevatoare, necuri, tubulatur etc.), instalaii de ventilaie (ventilatoare, cicloane, conducte, ubere), aparate de msur volumetric i gravimetric, maini de curit cereale, motoare i transmisii de acionare, diverse accesorii de comand i control, se aseamn cu cele din silozurile strine. Dei ntre utilajele romneti i cele strine exist unele diferenieri constructive, ele funcioneaz pe aceleai principii de baz. II.2.1.SEPARAREA CORPURILOR STRAINE 1. Eliminarea corpurilor strine se face cu separatorul aspirator (tararul de moar) care separ corpurile strine cu dimensiuni mai mari, egale sau mai mici dect cele ale cerealei supuse precuririi, prin combinarea aciunii ciururilor i a curenilor de aer. Separatorul-aspirator de moar se deosebete de cel folosit n siloz prin: gradul de nclinare a ciururilor cerntoare, mrimea orificiilor, intensitatea de curire i ncrctura specific/cm2 din limea ciurului. Eficiena de curire este optim cnd eliminarea impuritilor se face n proporie de 60-70%. nclinarea primului ciur este de 8-10 iar pentru ciurul II i III 1215.

11

ncrctura specific medie/cm2 din limea ciurului este de 5060kg/h. 2. Separatorul de pietre (pe cale uscat) este un utilaj introdus recent n fluxul tehnologic de curire a grului, el fiind folosit nainte la fabricile de decorticat orez i la morile de porumb. Acest utilaj se plaseaz dup tarar, deoarece acesta separ pe lng pleav, praf, spice i o parte din pietrele cu dimensiuni mai mari sau mai mici dect bobul de gru, separatorul de pietre ndeprtnd n acest caz doar pietrele asemntoare ca dimensiuni bobului de gru. Eficiena ndeprtrii pietrelor trebuie s fie de 90-100%, aceasta obinndu-se prin reglarea nclinaiei optime a cadrului cu sit ce intr n alctuirea separatorului de pietre. 3. Triorul cilindric este un utilaj care, n procesul de pregtire a grului pentru mcini, separ impuritile cu form sferic sau apropiat de aceasta, cum sunt: mzrichea, neghina i sprturile. Morile din ara noastr folosesc curent trioarele cilindrice de mare capacitate (800kg/m2/h). Efectul de curire este optim cnd se elimin minim 75% din impuriti. 4. Separarea impuritilor metalice. n masa de gru impuritile metalice, majoritatea de natur feroas, ce provin de la mainile de recoltat, de transportat de la cmp la baze i silozuri i de aici la moar i din alte surse greu de identificat, pot provoca avarierea utilajelor din curtorie i moar, iar prin loviri violente pot da natere la scntei i provoca explozii i incendii. 5. Descojirea i perierea grului. Pe lng impuritile metalice, grul conine pe suprafaa boabelor, n nule i brbi, praf i

12

microorganisme care se ndeprteaz n mare parte prin aa numita descojire i periere. Operaia de descojire i periere se face de obicei n trei trepte: n prima treapt rezult praful de natur mineral numit i praf negru; n treapta a II-a i a III-a rezult praful alb (de natur organic) sau tra de curtorie. ncrcarea specific a descojitoarelor romneti este de 10001200kg/m2/h n prima i o doua treapt de descojire. Ultima treapt de descojire se face prin periere, aprecierea efectului tehnologic fiind fcut dup urmtoarele criterii: proporia n care se separ praful i prile de nveli; micorarea coninutului de substane minerale ale grului; luciul cptat de gru dup periere. Praful rezultat la periere, prin cantitate i calitate, constituie un produs furajer foarte valoros. 6. Splarea grului se efectueaz pentru ndeprtarea impuritilor rmase pe suprafaa boabelor i eventualelor pietre, bulgri de pmnt, pleav, paie ce ajung pn n aceast faz. Concomitent se realizeaz i condiionarea hidric a grului. 7. Condiionarea grului. Prin condiionare, n tehnologia morritului, se nelege tratarea grului cu ap sau ap i cldur; aceast operaie, deoarece afecteaz cel mai mult bobul ntreg, influeneaz ntr-o msur destul de mare procesul tehnologic de mcini, gradul de extracie, coninutul de substane minerale al finii, separarea germenilor i mai puin nsuirile de panificaie ale finii.

13

Pentru ca acest proces s conduc la rezultate optime la mcini, trebuie s se cunoasc n special duritatea i coninutul de umiditate al grului. Condiionarea cu ap const n adugarea unei anumite cantiti de ap unei cantiti de gru. Operaia se realizeaz n proces continuu prin stropirea grului cu ap ca atare sau sub form pulverizat.

CAP.III.MCINAREA GRAULUI
Secia de mcini sau moara propriu-zis este locul unde grul se transform n fini, germeni, tr i n procent redus gri comestibil. n secia de mcini au loc dou operaii importante: mcinarea dislocatoarelor,; cernerea produselor rezultate la mcini care se realizeaz prin site plane i maini de gri. Utilajele ajuttoare sunt cele de la transportul pneumatic: ventilatoare de nalt presiune, cicloane de descrcare, baterii de cicloane pentru filtrare i filtre cu ciorapi textili. Transportul mecanic se face cu necuri i elevatoare iar sistemul de ventilaie este format din ventilatoare de joas i medie presiune i filtre. Mcinarea este operaia de sfrmare i mrunire a boabelor de cereale n particule cu diferite dimensiuni avnd ca scop final obinerea finii, germenilor i trei. cerealelor realizat cu ajutorul valurilor i

14

Operaia se bazeaz pe aciunea mecanic a tvlugilor mcintori ai valului asupra boabelor de cereale, operaie repetat pn ce ntregul miez ajunge n stare de fin. Transformarea bobului de gru n fin se face n mai multe faze tehnologice conform schemei prezentate n fig.11. III.1.MASINI DE MACINAT

Moara propriu-zisa.
Este secia in care se desfoar operaiile operaiile tehnologice de transformare a cerealelor in produse finite. Aici au loc operaiile de mcinare, sortare, cernere si cele mai multe vehiculri interne ale produselor intermediare. Capacitatea de producie a seciei se stabilete corelat cu necesitile de consum si cu seciile ce o deservesc. Amplasarea seciei moara ntre curtorie si secia de omogenizare trebuie sa asigure prin transporturi minime alimentarea cu cereale pentru mcinat si evacuarea produselor finite la omogenizare.

III.2. Maini de cernut


n morile din ara noastr se ntlnesc urmtoarele tipuri de maini de cernut: sita plan liber-oscilant sit cu rame lungi dreptunghiulare sau sita clasic ntlnit la majoritatea morilor de gru din ara noastr este prezentat n figura 14:

15

Produsele de cernut intrate pe site se deplaseaz cu ajutorul unor palete speciale, fixate deasupra sitei pe prile laterale ale ramelor de la un capt la altul al ramei. n cursul micrii circulare a sitei plane, produsul lovindu-se de pereii paletelor este ricoat i i schimb direcia de deplasare rezultnd astfel o micare n zigzag. n practic, se urmrete ca produsele cu granulaie mare, ce trebuie remcinate, s prseasc ct mai repede compartimentul de cernere. Aceasta se realizeaz prin intermediul sitelor rare metalice. Urmeaz sitele ce refuz a II-a categorie de produse dirijate tot la mcinare sau la curire, aa cum este cazul griurilor. Sitele de fin formeaz a II-a grup cerntoare. A IV-a grup de site sorteaz produsele cu granulaia cuprins ntre griurile mici i fin, adic ceea ce n practic se numesc dunsturi. n practic, se inscripioneaz fiecare ram cu cifre de la 1 la 12,18,20 sau 26, alturi de care se trece funcia tehnologic, uurndu-se astfel aezarea ramelor dup schema de circulaie a produsului n interiorul sitei. sitele plane cu ram dreptunghiular scurt au fost introduse ncepnd cu anul 1962 la morile de gru Medgidia, Suceava, Segarcea i altele, acestea fiind construite dup licena firmei OCRIM Italia. Au o mare rspndire n morile mici de gru i porumb. - este de 800-900kg/m2/24h fa de 500-500kg/m2/24h. III.3. TEHNOLOGIA PROCESULUI DE MACINIS

16

Morritul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind ntr-o evoluie permanent paralel cu dezvoltarea tehnico-economic a societii umane. n alimentaia omului produsele de panificaie i pastele finoase (obinute din fin produsul finit din moar) ocup un loc important 1530% din totalul alimentelor consumate. De asemenea, produsele secundare rezultate n industria morritului tra i germenii constituie materia prim pentru prepararea multor alimente. ntreprinderile de morrit, indiferent de materia prim prelucrat i de capacitatea de producie, sunt alctuite din urmtoarele secii: silozul de cereale; secia de curire i condiionare; moara propriu-zis; secia de omogenizare; secia de ambalare i depozitare; laboratorul de analize fizico-chimice; secia de ntreinere i reparaii; conducerea tehnico-economic a unitii, fiecare secie avnd un rol bine definit n desfurarea procesului tehnologic. III.3.1.OPERATIILE PROCESULUI DE MACINIS Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane CFR, autocamioane special amenajate i prin preluare direct din silozul furnizorului n silozul morii.

17

Aprovizionarea pe cale maritim este mai rar, ns la noi n ar, chiar dac cerealele au fost transportate pe ap, se preiau din port cu vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la beneficiar. Recepia cantitativ const n msurarea gravimetric (cntar podbascul) sau volumetric (nerecomandat din cauza erorilor pe care le introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor. Cerealele se cntresc automat att n silozul furnizorului, ct i n silozul morii. n situaii limit (cnd unul din cntare lipsete), se accept cntrirea numai la un singur cntar prin convenie scris. Recepia calitativ a cerealelor cuprinde dou faze: faza de recoltare i pregtire a probelor n care este necesar s se foloseasc o tehnic special care s includ n proba respectiv toate componentele masei i n proporia cantitativ i calitativ existent n lot. Se efectueaz de regul cu ajutorul unor instrumente speciale, numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc n cutii metalice nchise. n laborator, aceste probe brute se omogenizeaz (probe omogenizate) i, dup prelevarea probei de umiditate, aceast prob omogenizat se mparte n 2 sau mai multe probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda divizorului. III.3.2.SROTAREA Srotare sau zdrobirea este faza tehnologica prin care se realizeaza fragmentarea boabelor de grau in particule de diferite dimensiuni si detasarea in cea mai mare masura a cojii sub forma de tarata. Dupa fiecare trecere a podusului printre tavalugii valtului, cu functii de srot, se face cernerea cu sita plana, deci o treapta de srotuire este formata dintr-una sau mai multe perechi de tavalugi si unul sau mai multe compartimente de sita plana.
18

Din amestecul de produse rezultat , cu ajutorul sitei plane se separa la primele trei trepte urm,atoarele produse: Srot mare Srot mic Grisuri mari Grisuri mijlocii Grisuri mici Dusturi si faina La treptele patru si cinci se obtin sroturi pana la stadiul de tarata, grisuri, dusturi, dusturi si faina de calitate inferioara, iar la ultima teapta se obtine faina inferioara, irimic si tarata obisnuita. Numarul de sroturi se stabileste de morar in functie de capacitatea morii, dar mai ales in functie de gradul de extractie si sortimentele fe faina. De obicei diafragmele morii de medie si mare capacitate prevad ca srotuirea sa se faca in sase-sapte trepte. Cele mai multe diafragme prevad sase sroturi, care incepand cu srotul II pana la srotul IV inclusiv lucreaza dupa granulatia mare si marunta. Aceleasi diafragme prevad ca refuzul mare al sroturilor sa fie macinat cu dizlocatoare. III.3.3.Desfacerea griurilor Este faza tehnologic prin care se urmrete micorarea granulelor griului mare i n acelai timp desfacerea particulelor de coaj pe care le conine de obicei acest tip de gri. O dat cu desfacerea acestor coji se disloc i mare parte din germeni. Desfctorul de gri sunt n numr de dou, notate cu D 1 i D2. urmtoarele desfctoare sunt pentru mcinarea refuzurilor de pe al doilea
19

rnd de site de la mainile de gri (D3) i pentru mcinarea primului refuz de la primele trei mcintoare (D4). Desfacerea griurilor curite prezentat n figura 21 se realizeaz printr-o aciune uoar a tvlugilor asupra granulelor. Datorit unei diferene de rezisten (existent ntre partea de gri din miez i cea provenit din nveli) partea provenit din miez se desface uor, dnd natere la alte particule de gri mai mici iar prile provenite din nveliul bobului rmn n majoritate la dimensiunile iniiale, rezultnd n urma desfacerii i o cantitate mic de fin. Separarea amestecului rezultat se face prin cernere. Noile grupe de griuri se caracterizeaz printr-un coninut redus de cenu (0,35-0,5%) i o calitate foarte bun iar fina rezultat la desfacerea griurilor curate este, de asemenea, de bun calitate, coninutul ei n cenu fiind de 0,4-0,5%. Mcinarea griurilor i dunsturilor se face n funcie de dezvoltarea diagramei de mcini, de gradul de extracie i de sortimentele de fin ce urmeaz a se obine. n morile noastre de medie i mare capacitate mcinarea se efectueaz n 8-10 trepte. Produsele care vin la primele trei mcintoare sunt dunsturile de la D1, D2 i D3 i de la morile MG2, MG3, MG6 i MG7. Dup aceea, de la mcintorul pn la , alimentarea se face din treapt n treapt cu produsele netransformate n fin. Primul refuz de la mcintoarele i merge la desfctor(D 4). Acelai refuz de la mcintorul pn la mcintorul inclusiv se macin la mcintoarele i . Toate refuzurile mcintorului merg la tr. Dac se urmrete schema fazei de mcinare se observ c fina este format din particule mai mici de 180 adic acea fin care trece n totalitate prin sita nr. VIII din fire sintetice sau mtase natural.
20

Fina care conine particule mai mari dovedete c morarul a introdus n coninutul ei i dunsturi. Suprafaa tuturor tvlugilor este neted, deoarece ncercrile de a folosi suprafee rifluite, ca i n cazul desfacerii griurilor, a dus ntotdeauna la creterea coninutului de cenu i la nchiderea finii la culoar5e. Viteza periferic a tvlugului rapid este de 3,5m/s iar cea diferenial este de 1:1,5.

III.3.4. Separarea germenilor de gru


Dei separarea germenilor de gru nu constituie o faza tehnologica distinct in diagrama de mcini a morii, totui importana economic a acestui produs i obliga pe morari sa separeu germeni n cantitatea ct mai mare. Coninutul de germeni al bobului de gru este de 2,5-3%, insa separarea lor in procesul de mcini nu sa realizat nici in ar nici in strintate pn in prezent mai mult de 0,3-0,5%. De reinut ca atingerea acestui procent s-a datorat in mare parte coninutului ridicat de tr. Germenii cu puritatea relativ ridicat sunt apreciai dup coninutul lor de proteine si grsime. Masa de germeni este considerat corespunztoare cnd coninutul ei de proteine este cuprins ntre 27 si 34% si cel de grsime intre 8 si 9%. Ca s ndeplineasc aceste condiii, gradul de extragere se reduce la 0,1-0,3% Pentru separarea germenilor in procent si mai ridicat si cu o bun puritate se ncearc mai multe scheme tehnologice. Prin toate se urmrete separarea germenilor care in cea mai mare parte se gsesc in primul refuz al desfctoarelor 1,2si 3 si primul refuz al mcintoarelor1,2si3. este tiut ca aceste refuzuri sunt formate in cea mai mare parte din produse cojoase, cu

21

mrimi apropiate sau chiar identice cu ale germenilor, sau germenii pot face parte din aceiai particul. Din aceast cauza este necesar sa se foloseasc la maximum diferenele de aplatizare ce se pot produce ntre germeni si tr si separarea dup aceea prin cernere. Una din schemele posibile de separare a germenilor a fost prezentat la desfacerea griurilor. Morarul care urmrete sa obin germeni de gru de buna calitate si in procent ct mai ridicat, trebuie sa aib in vedere urmtoarele: - griurile care vin la desfctoare s conin mai puin coaja; - dimensiunile acestor coji sa fie ct mai mici; - produsele obinute ca refuzuri in care se gsesc germenii sa conin ct mai puin fain si refuzuri cu particule mai mici dect ochiurile sitei prin care trebuiau sa treac; - grul pregtit pentru mcinare sa aib umiditatea de 15,3-15,5%, dup timpul de odihn de 6-12 ore; - grul introdus la mcinare sa aib boabele normale: sa nu fie itav, sa nu fie atacat de fusarioz, sau mncat de grgrie; - grul uscat artificial la temperaturi ridicate are germenele

III.3.5. CURATIREA GRISURILOR SI A DUSTURILOR Daca se urmareste schema tehnologica de srotuire se observa ca grisurile mari de la primele trei sroturi, cernute prin site si refuzate sunt trimise de la sortare si curatire direct la masinile de gri. Aceasta categorie de grisuri contine, de obicei, putina faina si nu impiedica sortarea direct cu masinile de gri.

22

Grisurile mici si mijlocii sunt cernute de site dar refuzate de sita sunt timise la sortarea la un compartiment de sita plana. Aceasta categorie de grisuri contine o mare cantitate de faina. Dusturile sunt cernute prin sita dar refuzate de sita pentru faina merg la sortarea la al doilea compartiment de site. Unele dintre produsele ce se gasesc in amestec cu dusturile reprezinta un procent de 1-2%. Desi faza tehnologia se numeste curatirea grisurilor, prin ea se realizeaza pe langa curatire si o accentuare a fractionarii grisurilor constituie o faza tehnologica de importanta deosebita, deoarece grisurile pregatite in aceasta faza constituie de fapt materia prima pentru fainurile de calitate superioara. Grisurile rezultate in faza de srotuire, desi au fost sotate in doua etape anterioare, continua sa mai contina printre particule de gri putina faina si unele particule de tarata. Aceste doua poduse trebuie extrase si dirijate spre alte puncte tehnologice. Simultan cu extagerea fainii si a taratei se face si impartirea grisurilor curatate in grupe de granulatie mai apropiata ca marime si calitate. Aceasta grupare se face prin colectarea grisurilor de la site la oificiile apropiate ca marime. III.3.6. FINISAREA ULTIMELOR PRODUSE INTERMEDIARE Fainurile rezultate la compartimentele de cernere difera calitativ si cantitativ. Pentru a se obtine faina ca produs finit normal se procedeaza la amestecul total sau in anumite proportii a fainurilor de la aceste compartimente. Dupa formarea tupurilor de faina se controleaza extractia acestora. Inaintea de parasirea morii, atat faina cat si tarata se supun unui control prin cernere si cu magneti.
23

Formarea tipurilor de faina. Indiferent de faza tehnologica din care face parte, la fiecare compartiment de cernere se separa unul sau mai multe fractiuni de faina. Calitatea lor este influentata de calitatea graului, de felul cum a fost pregatit pentru macinis, de intretinerea utilajelor la parametrii de functionare normala si de conducerea de catre morari a fazelor tehnologice. De obicei, tipul sau sortimentul de faina se alcatuieste in mod permanent din aceleasi fainuri de colectare de la compartimentele de cernere. Schimbarea lor se face numai in caz de avarie, adica atunci cand una sau mai multe site sunt rupte. In acest caz se recurge la introducerea unei alte fractiuni apropiata calitativ de cea scoasa in afra formarii sortimentului. Daca nici una din fractiuni nu poate inl;ocui pe cea alaturata, se renunta la ea, chiar daca sortimentul de baza se realizeaza in procent mai redus, pana la indepartarea defectiunii. Evidentierea si cunoasterea de catre morari a functiilor care alcatuiesc sortimentele se noteaza intr-un registru sau pe o tabla asezata la loc vizibil. Stabilirea fractiunilor care participa pemanent la alcatuirea sortimentului se face de catre morar prin analiza organoleptica a culorii si finetii. Uneori se recurge si la ajutorul laboratorului care, de obicei, determina continutul de cenusa al fiecarei fractiuni. Cunoscandu-se continutul de cenusa si procentul de faina al fiecarei fractiuni, cu ajutorul calculului mediei ponderate se stabileste cenusa medie a sortimentului respectiv.

24

GRU Receptie cantitativ si calitativ Separare initial a corpurilor strine Uscare (50-55oC/60-90min.) Depozitare Omogenizarea cerealelor Separarea corpurilor strine CORPURI STRINE Descojire-desprfuire Splare-zvntare Odihn (8-10h) Conditionare la cald Odihn (4-6h) Descojire propriu-zis Periere Udare superficial Odihn (0,5h) PRAF NEGRU GRU CONDITIONAT PRAF ALB

Fig. 1 Schema procesului tehnologic de depozitare i pregtire a cerealelor pentru mcini

25

M1 1/6 5.45 5 VIII 6 IX 6X 4.60 M2 0,5/6 3.55 4 IX 4X 2.XI M6 D4

M2 1/6 5.50 5 VIII 6 IX 6X MG7 4.VII M3 D4

M3 1/6 5.55 5 VIII 6 IX 6X 4.VII D4

M4 1/6 5.55 6 VIII 6 IX 6X 4.X M5 M7

M4 M7

M5

Pas.F M7 0,5/6 3.30 3 VIII 3 IX 2X 2.60 M7 M8 S

M6
RV

0,5/6 3.50 4 IX 4X 2.XI

M8

0,5/6 3.45 4 IX 4X

M7

2.XI

M8

M8 0,5/6 3.45 4 IX 4X 2.VIII M9 M7

M9 0,5/6 3.30 4 IX 4X 2.VIII

M 10 M 10 0,5/6 3.36 4X 4 XI M 10 M 10 2.VI T T T

Fig. 2. Schem tehnologic de mcinare a griurilor i dunsturilor

26

27