P. 1
129715429-Acupunctura

129715429-Acupunctura

|Views: 197|Likes:
Published by findervasile_hd

More info:

Published by: findervasile_hd on Aug 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/26/2015

pdf

text

original

Sections

  • 1.1.Generalităţi
  • 1.2. Energia
  • 1.3.2. Punctele:
  • 2.1.Examenul clinic
  • 2.2.Patologia energetică
  • 2.3.Patologia oraganelor şi viscerelor
  • 3.3.Tehnica
  • 4.2.Anestezia prin acupunctură
  • 4.3.Limitele acupuncturii
  • 5.1.1. Tulburări musculare
  • 5.1.2. Osteoartrita
  • 5.1.3. Leziuni degenerative ale coloanei
  • 5.1.4. Poliartrita reumatoidă
  • 5.1.5. Spondilita anchilozantă
  • 5.2.1.Cefaleea
  • 5.2.2.Migrena
  • 5.2.4.Paralizia facială a frigore
  • 5.2.5.Diplopie. Strabism
  • 5.2.6.Ptoza palpebrală
  • 5.2.7.Hemiplegia
  • 5.2.9.Paralizia de radial
  • 5.2.10.Paralizia de picior (de nerv peroneal)
  • 5.2.11.Paraliziile din polimielită
  • 5.2.12.Neuropatii periferice
  • 5.2.13.Tulburări de vorbire
  • 5.2.14.Parkinsonism
  • 5.3.1.Infecţiile tractului respirator
  • 5.3.2.Astmul bronşic
  • 5.4.1.Hipertensiunea arteriala esenţială
  • 5.4.2.Hipotensiunea arteriala esenţială
  • 5.4.3.Arteropatia membrelor inferioare
  • 5.5.1.Diareea
  • 5.5.2.Constipaţia
  • 5.5.3.Ulcerul gastro-duodenal
  • 5.5.4.Sughiţul
  • 5.6.1.Ennrezisul
  • 5.6.2.Incontenenţa urinară
  • 5.6.3.Retenţia de urină
  • 5.7.1.Nevroza astenică
  • 5.7.3.Anorexia nervoasă
  • 5.8.1.Hipoparatinoidism (spasmofilie)
  • 5.8.2.Sindrom premenstrual
  • 5.8.3.Diabet zaharat
  • 5.9. Boli oftalmologice
  • 5.10.1. Odontalgiile
  • 5.10.2. Sinuzitele
  • 5.10.3.Rinita alergica
  • 5.10.4.Vertijele
  • 5.10.5.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou
  • 5.11.1.Dismenoreea
  • 5.11.2.Frigiditatea
  • 5.12. Boli genitale la barbati
  • 5.13.1.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare)
  • 5.13.2.Herpes Zoster
  • 5.14.1.Urticaria si edemul angioneurotic
  • 5.14.2. Transpiratia excesiva
  • 5.14.3.Pruritul
  • 5.15. Analgezia cu destinatie specifica-principii

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing). ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing).. şi intestinul gros cea a vezicii. Există. şi vezica biliară va ameninţa stomacul. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. de asemenea după Nei Jing. Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. în texte. conform simbolului Dao. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima. lemnul acoperă pământul. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei. 2.... şi stomacul cea a intestinului gros.O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână. deci. în care lemnul produce focul... reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). în aşa fel încât submultiplii anului. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore. şi intestinul subţire cea a stomacului. metalul taie lemnul.. " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit. Încât fiecare domină un altul. pe care o găsim etichetată. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului. pământul absoarbe apa. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud.... stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire. prin 2 cicluri: 1. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit.. care. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. Astfel. funcţionarea intestinului subţire. Vest şi Centrul. În cadrul sezoanelor. Care domină iarna.. -splina. Shao Yin. deşi supuse unor variaţii de intensitate. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului. apa stinge focul.. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat .Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului.. Care domină toamna. simbolizate prin cele 5 elemente.. pe care energia Pământului este ordonată. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. -inima. supuse unor legi precise. . Jue Yin. Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul...... rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului. aşa cum apa stinge focul. şi apa.. -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. Care domină primăvara.. 5 direcţii... Care domină vara... -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare. • 3 climate formează un Qi (15 zile) . 5 dinamisme. 6 . Aceste 5 influxuri se mişcă. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. iar cele 5 dinamisme sau mişcări. -plămânii cea a rinichilor. aşa cum focul topeşte metalul... • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . Tae Yang. şi vezica va ameninţa intestinul subţire. pământul produce metalul minereu.. 9) găsim : " Există. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului.. este " . deci. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. focul stimulează pământul. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare. Nord. Est. le ordonează. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central.. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier)... îşi păstrează caracteristicile. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare.. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros.. devin operatorii reţelei. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor... În Nei Jing (cap. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori... -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii. lemnului.. şi stomacul va ameninţa vezica. cea a plămânilor.O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului.. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen. cea a splinei şi pancreasului.. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros. acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”.... • 4 sezoane formează un an (360 zile). în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. Yang Ming şi Shao Yang. Iată legea de dominare între cele 5 elemente..

simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. Pentru antici..-în sfârşit. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). amiezii şi sudului. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn . dar distincte conceptual. va fi Pământul. iernii. estul cu vestul. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. În organismul uman. noaptea. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări.. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. toamnei şi vestului. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor. pe plan nictemeral şi sezonier. -pământ – în sfârşit. printr-o linie verticală nordul cu sudul. sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. apusul. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. baza fiziologiei acupuncturale chineze.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). repaosului şi nordului. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului.. Toate acestea le regăsim în Om. • 7 .Dacă unim. ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. culminaţia solară. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). referinţă generală conţinând toate elementele. dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. un al cincilea dinamism pur de necesitate. fiecare. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. integrate organelor anatomice.. axa orizontală este axa echinoxurilor. Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii.

Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului.Se remarcă.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. deloc întâmplător. percepută ca bioritm. Ying. lojele energetice fiind interconectate şi. Shu-Yuann. Pe traiectele meridianelor principale. deci. Jing proximal. opunând celor 6 energii externe. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard. încă. între energiile externe şi organele energetice. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. la nivelul pulsurilor radiale. iar cel de al doilea ministrul. picior). sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . 8. He . Shu. între împărat şi popor. constituind nivelul Central sau nivelul Om . reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. În figura următoare.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . conform simbolisticii extrem-orientale. cele 5 dinamisme interne. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. 9 ) şi 2 puncte (P10. în dreptul punctelor de acupunctură P7. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. pe traiectul meridianului Plămânului. primul fiind suveranul. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală. Yuann. şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. care este suveranul). numite generic Shu antice. În concluzie. Stăpânul Cordului . iar solul produce prin 5 " . sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. cu poziţia următoare: . ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. cu valenţe negentropice. 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. asigură corespondenţa între 6 şi 5.P8 şi P9. care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. Ying. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. • pulsurile radiale au 3 nivele (police. care sunt situate. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante.5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. 8. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. 11 ). o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. Jing proximal. la membre.Aparent. în acelaşi timp. considerate rezonante la energiile externe. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. barieră. He . Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau.

se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. uscăciunea. apoi în organe.Energia omului.Conceptul acestei energii.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. dar este. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. o nouă particularitate a energiei. reacţii pe care le putem apropia. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. Când agresiunea se prelungeşte. numită energie Yong (Yong T’chi). 2. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. umiditatea. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. 1. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. numită Oe (Wei. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. focul. 9 . căldura. în meridiane. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. bază a acupuncturii. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. simbol al hranei venind din pământ. pentru că fenomenul este anormal. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. frigul. sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. legea celor Cinci Elemente. defensive. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. după legile pe care le cunoaştem. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi).T’chi). ele vor deveni nocive. dinamismul său. de asemenea. care circulă în carne. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. cea care se găseşte jos este energia Pământului. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. în fiziologia occidentală. Yin sau Yang.T’chi apare ca simbol al forţei. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. în muşchi. desincronizate. dar aceste energii nu sunt stabile. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). de răspunsul eşalonat. Energia care se găseşte sus este energia cerului. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. ele intercalează. Dar.2. în aponevroze. De unde. superficiale. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. atunci când aceste energii sunt dereglate. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient.

Clasificarea energiilor organismului a. să restabilim echilibrul rupt. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. defensivă) 3. trofică) 2. Xue (Sângele. psiho-informaţională) b. omul se apără. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. Wei Qi (energia de apărare. Energii de întreţinere (dobândite) 1. Va trebui. pentru vindecare. energia structurată) Figura 7 10 . Shen Qi (energia psihică.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. asupra punctelor determinate de circuitul său. Ying Qi (energia nutritivă. din contră. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. Zong Qi (energia ancestrală) 2. de la caz la caz. boala nu apare. cursul energiei rămâne regulat. în momentul acestor manifestări. Energii fundamentale (înăscute.

circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. denumite. un curent de căldură sau chiar de răceală. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură .9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. în contrast. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. În ele circulă. Căile energiei şi punctele chineze 1. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. 2. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. persoanele obişnuite să se analizeze.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. pârâuri. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile.Dacă un organ este afectat. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială.1. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. pag. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. în tot corpul omenesc. pe o anumită zonă a corpului. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. meridianul respectiv devine dureros. pe de altă parte. 3. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea.I. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. pe de o parte. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat. pârâiaşe. În To Tchang (vol. lacuri. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. această înşiruire este dureroasă la palpare.La persoanele hipersensibile. George S. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. la rândul lor. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură.” 11 . râuri. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei.3. ele fiind decelabile palpatoric. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor. descriind-o ca un curent electric. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. 4. după cum am văzut. tot aşa şi energia vitală prezentă. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. fluvii. între ele însele. Apropo de vitalitatea organismului. Într-adevăr.Figura 8 1.3. în succesiune. Generic.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură.

ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. care are sensurile: reţea ordonată. bilă) .Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. plasă. plasă are valenţe de constrângere întro ordine. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă. meridianele Fo Lo. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. Sun Lo. de rezervă) 1. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. unde aceasta este depozitată. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. în special. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. de control central): acţiune neurală d. ca nişte fluvii.TF. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. unde Mai reprezintă vas. Termenul de reţea. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter. reţea de vase. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6.IS-V-R. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor).Meridianele principale sau „King”.VS. către diferitele părţi ale corpului şi. sau altfel spus. măduvă-sistem hematopoetic. Meridianele Distincte (divergente. cordon. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. creer. 12 . arteră. constituind energia interstiţială (intermediară. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. canal. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. Meridianele secundare a. spre care converg sinuozităţi. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. este Jing. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. În număr de douăsprezece. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane.

Fiecare prezintă traiectul său propriu. rinichi. orarul său energetic determinat.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total).Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. sexualitate. formând un sistema de circulaţie închis. sunt meridianele: stomac. şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. intestin subţire. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil. . unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . 13 . fiin ca şi acestea de natură Yang. fiind ca şi acestea de natură Yin. plămâni. trunchiul.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). şi corespunde unui organ. de natură Yin. când pe partea posterioară. vezcă biliară.şi pancreas. abdomenul şi membrele. ele parcurg capul. . inimă. . intestin gros.meridianele care au drept corespondent cinci organe. sunt:meridiane de ficat.meridianele corespunzând celor cinci viscere. splină. vezică. când pe partea anterioară a corpului.

ea suportă. un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. ea suportă. trasând. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). dar într-o ordine diferită. Din acest moment. din patru în patru ore. manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. şi aici. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. Meridianul „Yin” al plămânului. apoi. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. Astfel. până în regiunea inghinală (punctul S30). Meridianul „Yin” al splinei şi splină. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). în cursul vieţii embrionare. În acelaşi timp.1: P 1.P8. şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină. energia. pentru ca. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: .P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11). de partea degetului mic (punctul IG1). d). Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. în rezumat. -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7.. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. sistemelor şi aparatelor senzoriale. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. punctele SP ): 14 - .pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). astfel. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. supusă legii alternanţei universale.În acelaşi timp. trahee. în afara colţurilor gurii (punctul S7). care. apoi să coboare pe coapsă. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. De-abia în momentul naşterii. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). criza de astm din zori. b). o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. a). ca în ciclul celor Cinci Elemente. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). c). coboară trecând prin mamelon (punctul S17). la marginea externă a tibiei. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului. -urmează marginea superior-externă a degetului.

O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21). lateral (punctele SP 14.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină). 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20).9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. Figura 10 15 . parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului.8. în pancreas şi stomac la dreapta. urcă în gât şi ajunge la baza limbii. înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6.7.

16 . întâlnind plămânul. 12. f). şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. care îi urmează. din cuta făcută de cot (punctul C3). din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. la obraz. la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. apoi de-a lungul feţei interne a braţului. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17).Figura 11 e). Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii.

merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. în mijlocul plantei piciorului. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). la pubis (punctul R 11). după ce a atins un vas secundar meridian. Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. vasul director în punctul 14. între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează.Figura 12 g). apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. h). O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. la încă două laturi de deget de linia mediană. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. 4. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). 17 . ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. apoi la vezică. pentru a coborî vertical.

în scobitura inferioară TF 23). 18. 18 . 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului.Figura 13 i). înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. 19. în scobitura superioară (punctul TF 23). unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. j).

ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. de la genunchi (punct VB 34). Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează.Figura 14 k). 7) 19 . ceafa (punct VB 20). de la gambă (punct VB 37. 6. apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. Figura 15 l). Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr.

-În sfârşit. Yang-Yin la nivelul picioarelor. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). se încrucişează cu ramura externă a pubisului. încă. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. Yang la faţă. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12). la frunte. la ochi. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. trimite un vas care urcă la gât. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. astfel. deci. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. Sensul variaţiei specifice nu este. -Pe de altă parte. din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. 20 . în revoluţia sa. în acelaşi timp. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. Yin la torace. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. trebuie să subliniem că. Atunci reîncepe revoluţia.

Ele urcă apoi către gât. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. V58→R3. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. extremităţi. şold – genunchi. Vasele Lo sau Lo Bie . • VS6→TF4. în mare parte. Meridianele secundare. dar le ating într-un mod mai puţin profund. 21 . ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. singure cunoscute în Europa mult timp. VB37→F3. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. IG6→P2. Topografia lor dă de gândit. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). pe de altă parte. IG6. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. b). Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. Căi de unire cu traiecte lungi. F5. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. foarte lungi. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. TF5. intră în raport cu toate celelalte Lo. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. • SP4→S42. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. vase. SP4. S40. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. V58. ca şi precedentele. pe de altă parte. sau pe masivul facial sau pe craniu. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. două aparţin nu unor meridiane principale. Alături de meridianele principale. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. fiziologia energetică. abdomen. ceafă şi craniu. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. şi noi le vom descrie cu acestea. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. pentru că prin inermediul lor. de altfel. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. TF5→VS7. mereu acelaşi: punctul Yin. deci: • P7→IG4. torace. VS6. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. S40→SP3. Traiectele lor respective sunt. în sfârşit. IS7→C7. tendoane şi muşchi. răspândită în piele.Figura 16 2. şi. c). Meridianele tendino-musculare. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. care se desprinde din punctul SP 21 şi. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). R4→V64. C5. Nepătrunzând deloc în profunzime. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. către masivul facial. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. între reţeaua astfel constituită. fac obiectul studiilor celor mai precise. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. R4. IS7. C5→IS4. VB37.

după traiectul său intern. prin epidermă. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. născut de asemenea din rinichiul Yang. apoi.Yin-Kèo. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. între punctele R11-R27. către gât şi gură. prezintă 27 puncte proprii. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie).Prin topografia lor superficială. drumuri de penetraţie a energiei perverse. Punctul său cheie este punctul SP 4. Yang-Oé. cap şi craniu. pe de altă parte. către membrele inferioare. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. aceste meridiane sunt evident. acestea sunt: Tchong-Mo. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). pe de altă parte.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. Figura 17 22 . sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. incorporează parcursul său meridianului rinichiului. Yang –Kèo. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. Tae-Mo. Punctul său cheie este punctul IS 3. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. ca şi Tou-Mo. d). Yin-O é. „a domina”. trimite ramuri către ceafă. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. El urmează apoi. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. bilateral. pentru a urma. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. Jen-Mo. tocmai înaintea vârfului coccisului. Punctul său cheie este punctul P 7. Din el se desprind importante ramificaţii. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. Numele lor explică funcţia lor. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. el se detaşează de punctul VG 1. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”.

atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi.Acţiunea de comandă directă a energiei.-Tae-Mo. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. 19. punctul său cheie este punctul VB 41. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex. 15. după cum am spus. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. 10-TR. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. 21-VG 15. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. 15-VB. corespondenţă: metal. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. care începe în punctul V 63 trece în V 61. de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. segmentul de origine al meridianelor Yin). 16-VB 20. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). într-adevăr. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. fie la presiune.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . Unele. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. ele au. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. pentru a se termina în V1. fluxul energetic abordează. 1. 17. 3. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. în regiuni elective câteodată apropiate. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. Este un vas secundar al meridianului vezicii. 1.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. I. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. El ia naştere în punctul său nr. punct de schimb de polaritate şi energie. corespondenţă: lemn. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. V 1 pentru a se termina în VB 20. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc.3. -Yang-Keo. primăvară. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. el are un traiect segmentar. după cum o sugerează Cazis. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. nu posedă decât una din ele. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. în această „scară de raporturi”. În număr de 800. E 4. care tocmai se naşte. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. 59.2. 29-IG. de la care energia este stabilizată. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). meridian secundar al meridianului vezicii. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. 23 . 9. 8. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. pentru meridianele Yang: foc şi vară. însă. Existenţa lor este de netăgăduit. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. Punctul său cheie este punctul TF 5. exceptând meridianul vezicii biliare. urcă vertical prin punctele R 6. pentru a se termina în punctul VB 13. 12. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. 14. IG15. şi Yin-Keo. deci. sau vasul centură. toamnă. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). acestea sunt: a). E19. VB 29. 16. că ei răspund la dezechilibre tip.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. fie în mod spontan. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6.

He (Ho. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. Fluviu.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. rol . sunt puncte . Jing distal (Tsing. “Cea ce umple”) 1. Pârâu. “Cea ce trece”) 1. Unire.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. cu încetinirea energiei . se găsesc la cot şi genunchi 2. Îmbarcare. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. “Cea ce circulă”) 1.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d. se găsesc la extremităţile degetelor 2. “Cea ce intră”) 1. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. Shu (Yu. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. Transport. Vas. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte .Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare. diskinezii e. calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. Puţ. rol în homeostazia energetică . “Cea ce iese”) 1. Râu. Yuan 1. Jing distal (King. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . Debarcare. Ying (Yong. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. distonii vasculare. 24 . reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c.

Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.VC 4: punct Mo al intestinului subţire . deci.P 1: punct Mo al pământului.VC 3: punct Mo al vezicii .Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care.V 25: punct Yu al intestinului gros .VC 12: punct Mo al stomacului . 3.V 27: punct Yu al intestinului subţire . Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King. punctele Yin: VS 6. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces.V 14: punct Yu al stăpânului inimii .V 22: punct Yu al triplului încălzitor .V 28: punct Yu al vezicii B).V 19: punct Yu al vezicii biliare . meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu. Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic.Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului. 25 .VC 14: punct Mo al inimii . sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia. punctele Yang: TF 5. puncte. ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care. 2. eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali.aceste fiind: 1. VC 1. pe ramura internă a vezicii.Punctele Lo sau puncte de trecere .F 14: punct Mo al ficatului .V 21: punct Yu al stomacului .Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită .V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .VB 24: punct Mo al vezicii biliare .VB 25: punct Mo al rinichiului .S 25: punct Mo al intestinului gros . aceste puncte sunt: .V 15: punct yu al inimii . punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct. situîndu-se pe torace sau abdomen.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. pancreasului (la dreapta) .V 23: punct Yu al rinichiului . fie între punctele King şi Ho. foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică. b).V 18: punct Yu al ficatului . sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare. pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing. ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang. VG 1. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice.V 13: punct Yu al plămânului . dacă sunt indicate. vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament.Tabloul punctelor antice 2. Acestea sunt: .F 13: punct Mo al splinei (la stânga). În afara traiectului meridianelor: 1. Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin. P 7. punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. 1.De exemplu.

Punctele de simptome. VB 39.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 .2. MC 6. VC 12.ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 . IG11 b). R 6. legate de o maladie.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2.ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 . puncte guvernând capul şi gâtul.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 .ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 .ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 .ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 .Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”.ale nervilor: punct: V 60 .ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 . VB 41. P 7. cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. de un anumit simptom. este asigurată de către: a).Ele interesează anumite afecţiuni: .ale muşchilor: punct: VB 34 .la membrul inferior: punct: V 52 . S 2 .lombare: punct: V 54 . o funcţie.ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 . F 13. IG4. 17. regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă. V 62. Ig 3. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm.Punctele Lo de grup care echilibreză. Acţiunea simptomatică a punctelor. puncte Yang: TR 8. P 7 . V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II. sânge.Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind. IG4. complementară acţiunii energetice.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 . energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare. pentru meridianele Yang: TR 5. 1. o regiune a corpului : muşchi. 26 . artere şi vene. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17. de un anumit sindrom.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 .cervicale: puncte: IG 3. VG 13 şi 19. abdomenul. faţa. la fiecare din membre. articulaţii. IG3. oase. puncte Yin: MC 3. 3.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare.la membrul superior: puncte: IG4.ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 .ale nutriţiei: punct: S 30 .dentare: puncte: IG12.Anumite localizări: . RP 6. Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23.dorsale: punct: V 54 . prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4.Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. 15. 4.

S45 VG223. (vezi anexa-pag.F8. Figura 19 Tabel 7 27 .VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.P7 VB20.S6 Ureche TF3. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.V60 VG14 V10 Ochi IS6. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise.S21.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6.S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.VB8 Ceafă IS3.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .V7 IG20.R6 V10 VC23.V2 Nas P7.1.IS17 Piept VS6.S3 Gură şi obraz IG4. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina). a palpa pulsurile.Examenul clinic 2.1.TF17.S36 F13. ca în orice medicină. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.S41 IS8 S4. Wen (a interoga).VB43 VB20 VB2.F3.IS3 V32 V23. dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor. VB41. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.S25 VC12 Abdomen inferior SP6.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4. Ting ( a asculta).Mai întâi.) 2.1. cunoscând toate aceste date.F2 VB16 V1.F8. VB20 TaiYang(EM). Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental.IG11 Leşin VG26.IS19 Gât P10.

Figura 20 Tabel 8 28 .

nervos. calor sunt Yang. care este agitat. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. interiorul. genital sau urinar. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. al frigului şi al căldurii.1. evocă starea lor yang şi. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. vorbăreţ. 29 .2. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. care este palid. 4. în sfârşit. extravertit. o stare de retenţie sau de stagnare. căruia îi e cald şi caută răcoarea. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. al interiorului şi al exteriorului.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative.Deja pentru primele. care are tendinţă la insomnii.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang . este un bolnav Yang. 2.Vidul şi plenitudinea sunt. la contracţii. cardiovascular. friguros. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. opusul său.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. frig sunt Yin. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. gârbovit. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional. 3. Figura 21 1.2. vorbeşte puţin. Bolnavii care prezintă un exces de energie. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. o alergie. respirator. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. este marca bolii. care detestă compania şi zgomotul. paloare. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. predispus la oboseală. din contră. frigul şi vidul în Yin. Rubor. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. al golului şi al plinului. la spasme. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. a). o evoluţie acută.

lipsa transpiraţiei depozit subţire. transpiraţie limbii roşii 30 .Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. Într-adevăr. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. uşoară marginile sete. INTERIOR. febră. frig. cu degenerescenţă şi atrofie. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig. durere în întregul corp. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid).exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. lipsa aversiunii varful şi la vânt. dacă energia perversă este în plenitudine.

puls adânc. respiraţie asmatică depozit lingual alb. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . calm. puţine. agravat la presiune. limba roşie puls rapid şi emaciere.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig.febră pe cu puţin superficial piept. constipaţie. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. urină puţină roşu-întunecat profuză. corpul greu Faţa roşie. confuzie lingual alunecos. febră. gura uscată. manie. urina galben-închis Sindromul Exces . crăpat. dureros. întunecat umed. urina dorinţa de a bea.frig Teama de frig. scaune uscate sau urât mirositoare. durere abdominală agravată la presiune. astenie. apetit. Constipaţie. picioare reci. galben iritabilitate. cu teamă. flegma profuză. oboseală. ca inşirat pe sfoară. astmatică. febră şi prefetinţa pentru frig. arţăgos. lucios şi gros. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. uscat. slab Scaune urât mirositoare. scaune moi. întunecată. depozit lingual galben. caldură pernicioase şi ură mentală. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. ţipă. lipsa setei. respiraţie scurtă. în scăzut. limbă albă. dorinţă de cu depozit băuturi reci. astenie.frig Picioare si corp reci. picioare reci. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. puls adânc. este capricios transpiră.spinos. depozit puls rapid. scaune uscate Transpiraţii nocturne. logoree. lasitudine buze uscate. urina roşuînchis. fără polidipsie sau extremă anorexie.rapidă. profuză. urina clară. şi strâns în pat. ascuns. spirit redus. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 .Sindromul de interior . depozit gura uscată. alunecos Vorbeşte încet. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. apoase. palme şi tălpi. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. vorbire înceată. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. abundentă sau puţină. delir.

elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. în profunzime: plămânul . încheietura mâinii drepte.la barieră: element lemn.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. în profunzime: ficat . 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. trei pulsuri la braţe. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. Există. trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte.Pulsurile sunt extrem de slabe. rapide. din păcate. 32 . Pe de altă parte.la degetul mare: element foc prinţ. de asemenea. 2. la suprafaţă: stomacul. de orarul influxului energetic. dure. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor.Hr. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. Omul şi Pământul. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. Pulsul de la stânga este. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin.3. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. trei pulsuri la cap. reiese marele interes despre pulsologie. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. au observat asta. de altfel. întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. la suprafaţă: vezică. în profunzime: stăpân al inimii.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. numai cu 500 de ani î. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. deci. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. Totuşi.la barieră: element pământ. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură. la suprafaţă: vezică biliară. Din toate aceste consideraţii. răspunzătoare de boli sau de sindroame. „soţie”. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. la suprafaţă: intestin subţire. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo.2. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. la suprafaţă: triplu încălzitor. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. au fost alese. bariera. tot ceea ce este întârziat este Yin.la picior: element apă.1. ca. pulsul cel mai slab). 3. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. PROFUND>SUPERFICIAL. Chinezii. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . focul ministru Yin.la degetul mare: element metal. la suprafaţă: intestinul gros. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. în profunzime: inimă . deci: -la gutiera radială stângă: . 3º în sfârşit. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. trei pulsuri la picioare. Antomic vorbind. dar. între stiloida radială şi încheietura mâinii. în profunzime: splină şi pancreas . ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. Tot ceea ce este înaintat este Yang. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale.la picior: element foc ministru. amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. inexistente. Aceasta dă. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. Palpând corpul. 4. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. deci. fini observatori.

de exemplu. ale umidităţii şi ale frigului. Se disting bolile vântului. o funcţie devenind preponderentă. îşi diminuează presiunea. bolile de origine internă. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. grijă Tristeţe 33 . Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. mai puţin de cealaltă parte. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice.Bolile de origine internă. de distrugere. de asemenea. implicit. .Bolile de origine alimnetară. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . 1. Dacă se produce o tulburare. a). după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. mai uşor de tratat.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. în meridianele tendino-musculare. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. ale căldurii. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere.Pe de altă parte. Noi ştim că. intră în domeniul gustului. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. Tabel 11 2. ceea ce este prea mult într-o parte. deoarece energia este una. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). perceptând pulsul Chu. funcţia cuplată este „în vid”. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente.Bolile de origine psihică se repartizează. de caracter Yin.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. realizând idealul medicului chinez. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat.Fu-ul. este. în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. fiecare element corespunde unui gust dat. are o plenitudine a splinei. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. după ce au întrerupt unda sangvină. „în plenitudine”. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. 2. de caracter Yang.2. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. bolnavul care detestă zahărul. ele sunt relativ benigne. un dezechilibru.

Rinichiul reprezintă. şi joacă un mare rol în laringite. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. el provoacă nu o plenitudine. pe de altă parte.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici. de la cefaleele frontale şi occipitale.3. cu hemoragile. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. amigdalite. de fapt. bineînţeles). a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. dar care se va studia. dureri oculare. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. cu gâtul. cu tot masivul facial anterior. pe plan psihic. el comandă astenia şi oboseala. cu toate rigidităţile. proasta dispoziţie. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . de asemenea. braţele. pe de altă parete. lombo-sacrale. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. meridian de epurare. cu diabetul. organul de filtrare şi. pe de o parte. încă. producând un blocaj.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. până la cele ale membrelor inferioare. 2. este vorba de rinichiul Yin care posedă. cu vocea. palpitaţiile. mai întinsă. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. sinuzite. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. pe de altă parte. pe de o parte. cu tulburările cutanate. emotivitatea. cefalee. faringite. durerile lor nevralgice şi articulare. în acelaşi timp. contractările şi crampele. cu mirosul. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. unghii. anosmie. dorsale. cu tot ceea ce este durere. împreună cu viscerele sale: vezica. pentru chinezi. cu sau fără ameţeli. rinite. este în relaţie. angine. preocupările. în afara metodei noastre calsice. incluzănd şi degetele ( de la picioare. stările depresive. în sfârşit. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. etc). durerile cervicale. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. umerii. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). 2. el atinge memoria. De altfel. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. cu parezele membrelor. În afară de această patologie viscerală specială.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. contractările în general.

3. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. durerile constrictive toracice. după cum nici. P 7.pancreasul: în funcţia splină. fie Yang. indigestiile severe. el atinge. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. rinitele şi anginele. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. spasme arteriale. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. zumzetul din urechi. suditatea.1. contractările şi durerile de ceafă. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. obstrucţia nazală. de altfel. torticolisul. 3. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . inapetenţa cu aerogastrie. conjunctivitele. mania persecuţiei.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. b).Caz de dezordini energetice pure. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. în plus. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. nevralgiil membrlor inferioare. crampe. tremurul extremităţilor. de degete. cea evacuatoare a bilei. conjunctivitele. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). Nu comportă. 5. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. de altfel.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. prin ramura stângă a meridianului. . prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. căminul inferior: genito-urinar. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. antitoxică. căci „face să digere grijile”. biliară. anumite afecţiuni cutanate. paralel. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. insomnia. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista.TERAPEUTICA 3. prin ramura sa dreaptă. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. constipaţia. ameţelile. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. 4. gastritele cronice . fie Yin. este „meridianul sângelui”.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. -partea superioară: . spun chinezii. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. pe plan psiho-intelectual. dar. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile. tendinţă. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia.Splina. cu mirosurile urâte ale corpului. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. aerocolie şi constipaţie. necazurile. . ureică. obsesiile. torticolisul. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . între altele: cefaleele frontale. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. 6. palpitaţiile. în funcţia pancreatică.Stăpânul inimii – sexualitatea. surditatea.O dată stabilit diagnosticul. viscera sa cuplată: intestinul subţire. Diagnosticul chinez. adesea. pe linia cercetării meridianelor interesate. teama de viitor. cefaleele cu îngreunarea capului. el dă tonus şi curaj. stările depresive severe. căminul superior: respirator şi vascular. a prieteniei şi a dragostei. lâncezeala intelectuală. instabilităţii.coriza. melancolia. agravarea bolilor prin umuditate. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. termo-reglarea. cu acuitatea vizuală. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . de încheietura mâinii. bronşitele şi gripa. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). vezica biliară. este în relaţie cu sexualitatea. amigdalitele. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . care domină. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. regularea fluxului menstrual. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. Cuplul acesor meridiane atinge.Inima(cordul). îngrijorării. dispneele. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. glicogenică. căminul mediu: digestiv. IG4. modificările tensionale. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. aşa cum tocmai l-am văzut.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. durerile de braţe. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. tendinţa spre mânie. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. dorinţei de izolare. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. frilozitatea. În sfârşit. pe linia energetică. dispersia termenului aflat în exces).sau masculin.

şi.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. dacă e necesar. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. -partea dreaptă a corpului: . pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6. dacă e necesar.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. În acest caz reechilibrarea energetică.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. . fie între două meridiane cuplate. ale grupului TF 8 şi VB 39. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . dacă este necesar. se va reechilibra energia.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. mai degrabă decât dispersia. pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi. prin jocul punctelor de comandă Yu-antice. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. fie între ramuri ale aceluiaşi meridian . Făcând bilanţul sistemelor atinse. • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice.

16 . 20 . 14 .ceafă şi spate. 12 . 9 . 5 .vezică. 22 – rotulă. 7 .braţ.intestin subţire. 2 .intestin subţire. 19 . 2 .cord.splină.ureche.cord. 3 .plămân.gât. 13 . 22 . 4 .stomac.genunchi şi gambă.sân.craniu şi faţă.craniu şi faţă. 21 .plămân.coapsă. 6 .splină. 3 .lombe.picior.stomac. 8 . 16 .ombilic.intestin gros.piept.şold şi coapsă. 15 . 10 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 . veziculă. 23 . 17 . Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 . 14 .gambă.vezicula biliară.ficat.umăr. 21 . 11 . Figura 26 Auriculopunctura 37 .intestin gros. 7 .gât. 15 . 10 . 18 . 23 . 13 .coapsă.rinichi. 20 . 12 . 4 .uter.vezica biliară. 6 . 11 . 17 . 5 ficat.rinichi.picior şi degete.genunchi.sân.ovar sau testicol.membru superior. 8 . 19 – lombe. 9 . 18 .organe genitale externe. 24 .mână.

metroragii funcţionale. 7 .hiperhidroză. 7 . 13 . 9 . 11 . 14 ficat.Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . urticarie. 10 odontalgii.redoare cervicală. neurastenie. polakiurie.hipotensiune arterială.nevroză.rinite. 8 .Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului.vertex. 8 .1 .ceafă.antipiretic.umăr.epilepsie. 17 – anticonvulsivant.lombalgii. folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . 13 . insomnie.isterie. 5 . 3 . hipertensiune arterială. 16 .nas. 6 . 12 . 2 .astenie.nerv sciatic. 3 odontalgii. dureri abdominale. 15 cefalee. 10 .ulceraţii bucale.occipit.eczeme. hepatită. 4 . 12 . 5 .sughiţ.enurezis. 11 .tuse. 4 migrenă. 38 . 2 .cefalee.amigdalite. 9 . 15 .sciatică. răceli.frunte. 14 . isterie. 6 .

dureri oculare. 39 . odontalgii. G2: dureri în zona hepatică. aerocolită. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: . sughiţ. P5: cefalee temporală posterioară. cervicalgii. P3: hipertensiune arterială. dureri toracice. P4: cefalee în vertex. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. senzaţia de plenitudine toracică. percepute de meridianele în cauză. atonie digestivă . tulburări ale somnului. aerogastrită. G3: dureri mediale de genunchi. transpiraţii. paralizii ale membrului superior. contractura musculaturii lombare. dureri generalizate. pumnului. va fi bine. dermatoze . tuse. balonarea abdomenului. pentru începători. dureri ale călcâielor.VS 6: pentru Yin-Oé. nevralgii de trigemen). paralizii ale membrelor inferioare. diaree. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. anumite tulburări genitale. tulburări atinice renale. angină. patologie: vomă. patologie: dorso-lombargii.P 7: pentru Yin-Mo. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. dar mai ale ale umărului. patologie: tulburări ale somnului.tulburări circulatorii. artralgii. prin topografia sa. în poeme mici. amorţeli ale degetelor). astm. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. tulburări de vedere. cefalee. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”.R 6: pentru Yin-Keo. tulburări menstruale.. diminuarea energiei fizice şi morale . practica acupuncturii. enurezis. nutriţională şi sexuală . în afară de aceasta. vasul central. învăţate în China. G6: dureri lombare acute. depresiune fizică şi mentală. mare a tuturor Yang. vasul centură.VB 41: pentru Tae-Mo. leucoree. patologie: dureri şi contractări în general. mare a tuturor Yin. 2. alterarea stării generale. răceală. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. odontalgii. ale căror atribuţii foarte bine precizate. urticarie). insomnie. Apoi. dureri ale umărului.V 62: pentru Yang-Keo. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă.TF 5: pentru Yang-Oé. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. lombosciatică. genitale . contractări. lombalgii. G4: dureri de genunchi. vezicale. cefalee congestive. durere locală sau durere reflex la distanţă. surditate. vasul dominant. vasul concepţie. patologie: hemoragii de orice origine.IS 3: pentru Tou-Mo. ale cefei. redoare de ceafă. orice durere la inimă -punctele cheie Yang: . dureri periombilicale. G5: dureri de şold şi glezne. dureri palmare. degetelor. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. dureri articulare scapulo-humerale. dureri abdominale laterale. dureri ale cotului.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. tremurături ale degetelor. boli generalizate (hipertensiune arterială. ale spatelui.SP 4: pentru Tchong-Mo. a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. .

g)Tonificarea. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. după această punere la punct. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. mijlociu şi inferior şi. spune el. Până în ultimii cinci ani. partea de sus şi partea de jos. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele.Cele opt reguli. după cum o indică numele. ale Pământului şi ale Omului. pentru a tonifica. Pentru a fi compleţi. Yin. antidepresiv sau cortizonic.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile.În sfârşit. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. asupra organelor fie într-un mod direct. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. poetic. de exemplu). În ce priveşte acul cu folosire unică. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. 78). h)Dispersia: după So-Ouen. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. Asfel se născură diferite feluri de ace. f)Refrigerarea care constă. după autori vechi. poate deveni agravantă. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. Scopul este acela de a face energia să circule. încălzitorii uperior. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. Unele sunt chiar de tungsten. pentru a împrăştia. balonat. b)Vomificarea. ea diminează energia esenţială a corpului. de la stânga la dreapta.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. se va verifica dacă persistă. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. În anumite servicii spitaliceşti. Graţie împăratului Houang Ti. din spate în faţă. dreapta şi stânga. în piele şi muşchi. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur. Pentru tonificare. 2. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. destins. de asemenea. În prezent. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. inapetent. argint. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. În afară de aceasta. Acestea sunt: a)Sudorificarea.Ele sunt. 3. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru).Acele. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. ace foarte scurte. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. de sus în jos. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. din oţel. pe care le păstrează la el după dezinfectare. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. c)Purgaţia. Bolnavul este astenic. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. a împrăştia ceea ce este grupat. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. cel mai adesea. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. să se evite orice contaminare.în sfârşit. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . 3. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. unde 90% din material este în prezent jetabil. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. Yang.2. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. dar. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. 3. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. îngheţat. tehnică vecină. Aceasta permite. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. dacă ea este utilizată greşit. pe de altă parte. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează.2. eliminând pericolul de contaminare. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. asupra energiei.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. întârziat de către boli. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. adică să-i dilatăm porii pielii. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap.”. ea tratează febra.54). de exemplu. trebuie să acţionăm. înţepând punctele su-antice. au fost utilizate acele.3. Nei-King (cap. bineînţeles. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. ca în chirurgie ori în medicină. tonificând energia esenţială a corpului. flori de prun. aduce energia Oé la suprafaţă. a trata înseamnă a vindeca. trebuie să o facem să izbugnească”. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. că poporul meu. 1. noi utilizăm. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente).El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. anumite edeme. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi.

explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. rotind de la stânga la dreapta. fiind un act chirurgical. b). printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. Avem. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. se împinge încet şi se scoate repede acul.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. 41 . al expiraţiei. valoarea presiunii exersate. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună. deşi. Scopul său este să tonifice. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. medicină energetică. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. chimionul. Această terapeutică. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. se împinge încet şi se scoate repede acul. Doctorul Paul Nogier este acela care.sensul circulaţiei energiei. din acest punct de vedere. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. ci ele sunt încălzite sau masate. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. de asemenea. căci este dificil să se evite arsurile. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. sarea. de asemenea. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. Acupunctura. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. Nu se înţeapă punctele.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. Acest procedeu este delicat. în fond. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare.Profesorul Rabichong. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. sub formă de ţigări de pelin. dr. sângerarea şi. restul corpului. masajul chinez. poate fi jenantă. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. La 1 mai 1850. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. c)Masajul chinez este foarte folosit. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia).Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. Kao este termenul chinez. trebuie puncturat în contracurent. se fabrică. acolo unde circulă energia inimii. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. însă la noi. Se cunoaşte. de asemenea. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura.Este. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii.Ritmul. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . a meridianelor principale. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. dar este vorba de aceeaşi tehnică. rulouri de dimensiunea unei ţigări. în mare parte se suprapun. 2.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. cu totul aparte. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe.trebuie să fie însoţită. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. de la facultatea din Montpellier. invers decât cele din corp. prin piele. la nivelul punctelor. 4. având proprietăţi curative. Pentru dispersare. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. auriculoterapia. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). în inspiraţie. fie prin masaje cu stiletul. fie ea uşoară. În China.1. asfel. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. sensul masajului dau efecte diferite.Mai uşoară este moxa indirectă. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă.

aşa cum le înţelege medicul anestezist. reechilibrarea va cere atunci mult timp. Janine Mirabel). diminuarea infecţiilor. în locurile izolate şi în caz de război. Amintim caraceristicile anesteziei clasice. Italia şi în Austria.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat.Elementele unei anestezii. 4. adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. când toate celelalte terapeutici au eşuat. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 . facilitatea de a fi aplicată la ţară. simplificarea urmărilor operatorii. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. În sensul modern al termenului. În prezent. Din păcate. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr.2. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. 1. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. terapeutică mai naturală. de unde patima pentru acupunctură.

au totuşi o importaţă extremă. 43 . de a linişti. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. Aceste noţiuni. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. acelea care sunt stimulate de acupunctură. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta.Neurolept-analgezia. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. de exemplu. probabil totdeauna. în stările acute şi infecţioase. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. acupunctura . Acupunctorul este capabil. Se regăsesc aici întradevăr. de asemenea. În afecţiunile microbiene. anestezia trebuie să poată „reanima”.Este.Problema conştiinţei. După toate aparenţele. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. adică să oxigeneze. de influenţă socio-culturală. Plecând de la aceste date.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. 3.Problema analgezei. Este o noţiune foarte clasică. din contră. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem. Într-adevăr. să transfuzeze. a ameţelilor. tehnica majoră. de motivaţie. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. De aceea. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. Acupunctura stopează durerea. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . a sudorii. după toate probabilităţile. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. dacă o manevrăm în mod convenabil.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. dacă nu este neglijată complet. ca. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. căci. de a calma bolnavul. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. mai recent. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare.3.Aceste sisteme inhibitorii. în stările degenerative. 4. să practice respiraţia artificială. reanimarea cardiacă. pentru multă vreme. de săruri minerale. în mod sigur. cancerul sau tuberculoza. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. pentru că într-adevăr. de vitamine şi de calorii. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. 2. etc -în sfârşit.

SP 10.P7. C 7. Genunchi • puncte locale: S 35. ale muşchilor membrului inferior: S36. TF 2 • puncte circumstanţiale: . VB41. V 40. V 54. SP 6. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie.1. IG 14. R 6. SP 9 • puncte la distanţă: F2. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2.V40. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale.TF5. IG 11.S36 e.5. Cot • puncte locale: P 5.1.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2. VB 34. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. TF 5. Mialgii 1. R6 c.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 .TF3. P 6 • puncte circumstanţiale . VB 34 b. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11. C 3.Gleznă • puncte locale: V 60. S 31 • puncte la distanţă: S 44. Tremurături. Tulburări musculare a. 5. ale muşchilor membrului superior: VS7 2. S38 de aceeasi parte.IG11.V17 2.C3. ale muşchilor membrului inferior: SP3.IG11.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. VB 41 de partea opusă. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. IS 9. IG 4 • puncte circumstanţiale: . VS 7.TF10. F 8. de partea opusă. Crampe 1. SP4. IS 4. Hipertonii musculare: P5.VB30. V 32.în dureri anterioare: VS 7 . PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi.VB40. Pumn • puncte locale: IG 4. VB 37 d.TF10. VB 2. Umăr • puncte locale: IG 15. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63. VB 21. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: . ale muşchilor membrului superior: IS3.VS3 5. V 64.VB40.în dureri cu iradiere în spate: VB 38. în speţă auriculoterapia. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3.cu dureri în medius şi index: VS 7 c.IG4.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 .C5. S 36. P 9 • puncte la distanţă: S 44.IS3. IS 11 • puncte la distanta: IG 14. Membrului superior 1. .TF5. IS 3 3. EM (Extrameridian) 28.VB41.VB34.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37.VN41. VB 20.IG4. VB41. Terapeutul acupunctor. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5. V60.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 .P9. Membrului inferior 1.Bolile musculo-osteo-articulare 5.1. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. S 44. V 60. VS 5. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. Metatars • puncte locale: EM 56. V 13 .în dureri posterioare: TF 5 4. Contracturi: V62. S 34. S 44. V 62.IG15. IG 4 44 . IS 10. R 3. VB34. EM 51.2. V 57.1. VB 20.IS8. F 5. Degete mână • puncte locale: IS 4.VS6. Şold • puncte locale: VB 30. VB 12. TF 3. Capului 1. V 62. Osteoartrita a. IS 18. VB 41.TF5. SP 11 2. S 41. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3.F8. SP 3 4. V62 b. V 11. TF 14. VB 34. S 7 • puncte la distanta: IG 4.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 .

1. IS 11. V 40. V 11. V 23. VG 20. V 57.VB39 3. V 58. V 60. IG 10. VB 34. VB 30.4.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . pentru membrul inferior:VB34. VG 3. Lumbago • puncte cheie: IS 3. puncte circumstanţiale: . S 44 3. TF 2.S40 5. TF 5. IG 4. coloana sacrată:VG1. tonifierea Zong Qi:VC4. IG 4. S 44.VG3. VB 40. Spondilita anchilozantă a.algii cervicale sub C 3 : SP 4. V 11. V 10. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. V 25. punctul de reuniune al oaselor:V11 4. VG 14. F 3. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2. V23. V 62 2. C 7. V 10. SP 17.puncte locale: VG 16. IG 15.V31. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. V 36. IS 8. IS 9. VB 20. SP 4 • puncte locale: VG 2. V 25. Nevralgia intercostală . EM 21 • puncte la distanţă: V 40.V28. VG 4. V 10. S 14. VB 41 • puncte locale: VG 4. punct cheie: TF 5. puncte la distanţă: IS 3. TF 10. VC 15 e. S 44. TF 10. IS 10. coloana lombară:VG4. V 37. IS 3.1. IS 9. VG 15.5.V27. VB 37. IG 11.V52 45 . VB 34. IG 4 • miorelaxante: VB 34. TF 5 3. IS 6.VG2. IG 4.3. R 24. V52. C 3. VB 34. VB 41. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. IG 15 2.V23. V 32.V51. V 65. C 5. SP 18. puncte de pe meridianele intereste 2. P 7. VB 11. V 32. Poliartrita reumatoidă a. Coloana lombo-sacrată 1. Torticolois 1. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. V 18. C 2. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. VB 39. V 67 f. VB25. puncte locale: IS 3.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40. Algoneurodistrofia membrului superior 1. F 14. VB 34. Leziuni degenerative ale coloanei a. alte puncte: V 11.V26 b. VG 14. Coloana dorsală 1. R 4. echilibrarea lojei Apă: V40.V22. V 11 (punct specializat al oaselor) d. V 43. combaterea Frigului:moxă pe VG4. V 60. VB 37.V24. F 3. S 44. V40. Nevralgia cervico-brahiala 1. V 11. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. Shenmen. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. VG 14. R 2. VG 25 b. SP 15. R 7.puncte la distanţă: VB 34. VB 39 3. F 3. Coloana cervicală 1. VB 43.V60. V 53→V 54 3. VB 38. pentru spate: EM21 b. TF 14.V53 2. Tratament local: 1. pentru membrul superior:IG11.V34. VC 17 . Puncte principale 1. Tratament de fond: 1. SP 21.V26.VG2. VC 16. EM 7 2. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. puncte locale: VG 14. puncte la distanţa: P 7. R3 2. TF5 2.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. Secreţie internă 5. R 33. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. V 62. V 11. V 10. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4.VG4 3. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. IS 3. V 54.. EM 21 . V 23. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. VB 31. VB 20 2. VB 28. VB 20. V 17. VG 15.5. TF 5. VC 12. V 23. V 62. combaterea Umidităţii:VC12.1. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43.

TF 5. VB 14. Ochi 2. Simpatic 5. R 7.puncte principale: Extra 1. F 3.2. IG 11 • renală: SP 6. EM 2. Zona faciomandibulară 5.V50 4. puncte principale: VG 20. C 7 3.3.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar.7. IG 4. V 58. S 8.4.V40. TF 23. TF 5.R3. S 44 sau VB 34 2. EM 2. Ochi 1.3.puncte auriculare: Shenmen. IG 4 2. VB34.VG13.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3. IG 4. VB 1.Hemiplegia 1. EM 8. F 3. IS 18.Diplopie.V41.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. TF 23. V 58.F7. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6.VB34. S 8. R 2. VG 14.IG14.2.VG16 5. Mandibulă. S 3. VB 20. Zonă faciomandibulară.puncte suplimentare: EM 6. S 41 • hipertensivă: R 2.V11. V 1.S35. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. S 8. VS 6.V60. IG 4.puncte principale: S 2. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. Subcortex 5.R10 5. S 3. VB 14.Paralizia facială a frigore 1. S 4. VC 12. Shenmen.5. IG 11. VG 14.SP9.TF15. IS 6. VB 8. EM 5. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7. EM 1. VB 1. EM 9.IS9. TF 17. V 23.puncte suplimentare: F 3.S36.2.V13. coloana cervicală:VG14. EM 2. VB 34 3.puncte auriculare: Ochi.Cefaleea 1. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. VB 8. VB 34 2. VB 20. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5. EM 3 2. S 44.SP10. VG 20. VB 34. V 10. F 2.V62 7. S 4. S 8. EM 2 4.IG16. D (dispersie)-VB 38 3. VB 34. V 2. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. S 36. EM 3. genunchi:V38. VB33. P 7 sau IG 4.2. F 8. V 67. S 8. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1.VS 26 5. EM 3.2. TF 2. IG 4.Migrena 1. TF 17 4.Ptoza palpebrală 1.V39. VB 20. S 6. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. EM 6. S 36. VB 2. TF 17. VB 8. IG 4.1. Strabism 1.puncte principale: VB 14. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7.puncte auriculare: Ochi. S 7 5.TF13. VB 34 3. S 6. P 7. V 2.F8. TF 5 5. IS 6. EM 2.2. S 36. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. V 3. S 5. TF 17. Zona faciomandibulară.2. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2. S 4.TF5.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. IG 5. S 8.6. S 6.puncte principale: S 40. VC 24. F 3. IG 20.VB41. EM 2. EM 6. EM 5. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6.S33.S34. coloana dorsală: VG5. VB 20. Bolile neurologice 5. F 8. Shenmen 5. C 7 • hipotensivă: P 7. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20. S 7 3. EM 7. VB 37. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8.puncte suplimentare: IG 11. umăr:VB21.VB30. VS 6.IG15. Forma hipertonă (spastică) 46 . şold:VB29.IS15 6. TF 5. TF 23. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8. TF 23 2. V 1. VB 8. IG 4. VB34. EM 1. TF 10. V 2.2.2. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1. VB 41. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2.

în tulburări musculare • Rinichi. V 40. VG 3. IS 6.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1. V 37. V 54. S (36. IG 11.2. VG 26. S 39 • pe V: V 37. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. puncte utile: S 36.10. V 60. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). VC 6 47 . Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. V 23. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. P 9 – pe VS: VS 6. TF 14 – pe IS: IS 5.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. V 57. IS 9. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. S 32. IG 14. 40) urmat de SP (4.11. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. S 37. V 32. R 3. IG 15. V 40. VC 4. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. VB 37 • pe S: S 31. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. VB 30. V 57. VS 3. S 36. P 9. VG 5. 10) b. S 40. 5. 60) urmat de R (2. S 32. 8). VG 16 2. S 36 5. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare). VB 34. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. Neuropatii vegetative 1. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. V 20. V (10. TF 10. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. V 62. SP 6. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. IG 11. SP 9 – pe R: R 3. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. Membrul inferior. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). R 4. 7. V 25 (=punctul Shu al IG). VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). S 44 – pe V: V 36. IG 4.8. TF 5. 31) urmat de F (1. S 41. EM 36 2. S 36. P 5.2. VB 31. P 9. VB 39 – pe SP: SP 6. IG 11. R 5 – peF: F 6. P 9 5. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. 38. puncte auriculare: Gleznă.Paralizia de radial 1. R 7. puncte utile: TF 2. S 36.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare).2. C 9. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. V 25. VS 9. VC 4. VB 34 5. VB 39. F 3. IG 15 – pe TF: TF 2. C 7 – pe P: P 2. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3.9). S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. S 36. V 40. TF 5. activitate fizică zilnică. S 40.2. VG 3. VB 34. SP 6. R 3.9. VG 20 2. VB 31. TF 6. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). IS 10 – pe C: C 3. V 25 • pe VG: VG 2.12. VG 3. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5.Neuropatii periferice a. C 7. VB 34.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. VG 15.Paraliziile din polimielită 1. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. VC 2. S 41. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. IG 4. V 60.8. SP 6. VS 7. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. 58. VC 6. V 62 – pe VB: VB 30.2. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. Picior 5. TF 3. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. V 60. S 29.

expectoraţie prulentă si adezivă. senzaţia de opresiune toracică. S 28.Astmul bronşic a. Laringe.2. VC 22. IG 11. TF 5.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. depozit lingual albicios): V 13.Bolile aparatului respirator 5. dispnee la eforturi mici”: F 8 . V 13. VG 22. SP 6 3. puncte principale: VC 23. C 5. S 36 . P 7. IG 11. P 9. puls slab): V 13.deficienţa de R (dispnee de efort.„astm. EM 8. S 40 • rinoree: EM 1. IG 20. V 57. Bâlbâială 1. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee.puncte suplimentare: VC 12. P 9 48 .1. Reuniune faringiană. VC 17 3. Rinichi 4. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. Cord. puncte principale: VG 20. IG 11. IG 4. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17. V 20 . puls superficial. EM 17. VC 17. puncte auriculare: Shenmen. puncte auriculare: Shenmen.14. puncte suplimentare: VC 24. V 29. S 8. EM 9. febră. C 6. dureri toracice. IG 4. dureri toraco-lombare. depozit lingual gălbui. IG 4. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice .2. IG 20. IG 4 • dureri faringiene: IS 17. V 23. C 5. transpiraţii. frisoane cu extremităţi reci. R 3. puncte suplimentare: VG 15. toate spasmele”: F 3 . IG 4 . craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. VB 34. S 40. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. V 10.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. voce slabă. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. VC 24. V 35. V 62. absenţa secreţiilor bronşice. Simpatic. EM 5 2. puncte principale: VG 20. VC 23. Simpatic 5. VC 17. IG 18. este însă punct periculos). puls slab-profund): V 23. VC 23.„astm. VC 22. VS 6.Tulburări de vorbire a.Infecţiile tractului respirator 1. SP 10. EM 6. S 36. anhidroza. puls rapid-puternic): S 43. puncte principale: P 7.3.3. IG 4.Parkinsonism 1. P 6.13. Subcortex. IG 4 3.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. EM 17 2. P 9. TF 3. VB 20 2. evoluţie cronică. S 44 3. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. SubcOrtex. TF 3.3. VC 4 5. P 6. IG 20 5. Afazia 1. VC 17. F 14 2.puncte principale: P 7. P 7. R 24. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. P 10. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. C 7. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . IS 17. R 3. P 1. IS 6 • astm cronic între crize . IS 6. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23.„astm.3. R 6. IG 18. Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. VC 24. puncte auriculare: Shenmen.2. V 39 • moxă pe: VG 4. tuse cu expectoraţie abundentă. VG 4. R 25 sau R 26. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. Gura. EM 17. VS 6 3. EM 5 2. P 7. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. frisoane. V 13. S 40.deficienţa de P (respiraţie scurtă. R 27. VC 17. IS 6. Cord. Cord b. puncte suplimentare: VS 6. puncte suplimentare: IG 4. agitatie”: F 14 . R 27 4.

4. F 13 3. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. VB 30. puncte principale: S 25.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. V 25. S 34. V 20. Subcortex. V 43 5.Constipaţia a. frisonete abdominale sau în extremităţi. C 9.4. P 9. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20.Tratament 1. V 20 5. Cord 5. TF 6.5. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. VB 34. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. borborisme. S 44. SP 15. puncte auriculare: Shenmen.2. F 3.2. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. puncte principale: SP 6. SP 15. •cu colici puternici: S 34 5. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12.5. SP 6.puncte auriculară: Plămân. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. •cu astenie: S36 şi SP 6. puls rapid. SP 15.3. Punctul hipertensor 5. uneori febră) 2. 49 - puncte circumstanţiale: . Cord. VC 12. VS 6. Shenmen.Arteropatia membrelor inferioare 1.4. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. Bolile cardio-vasculare 5. lasitudine.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. F 3. 2. puncte suplimentare: S 36. VB 39. Tradiţional 1.1. •cu balonare: VC 12 şi S 40. puncte principale: VG 20. puncte suplimentare: S 36. C 6. R 16.Diareea a. S 30 2. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. Profilaxie: Moxa pe V 13. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . VG 26. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. R 3. Tratament 1. Dingchuan. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. •cu insomnie: VG 20. SP 9. VB 39-D 2. V 23 2. F 2. S 25. S 44. usturimi anale. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. Bolile digestive 5. Secreţie internă b. puncte principale: VC 12. F 14 2. puls profund şi lent) 2. V 18 3. S 28 si S 29 stang. Plămân. S 25. V 20 5.4. S 36. destensie abdominală. VG 20. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b.5. C 7 * cu distensie abdominală: S 25. Subcortex. P 9. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. C 7. diaree matinală. S 36.1. Simpatic. V 21. puls slab şi profund) b. Suprarenal. puncte principale: TF 5. VS 9. limba palidă. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. puncte suplimentare: VS 6. puncte suplimentare: IG 4. •cu febră: VG 14.Ulcerul gastro-duodenal 1. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6.5. •cu crampe şi tenesme: VG 1.Hipertensiunea arteriala esenţială 1. S 36. V 57. S 42 3. anorexie) 2. puncte suplimentare: V 40. VC 6. P 9. sete. Diareea acută indusă de 1. puncte auriculare: Shenmen.3. puncte principale: S 40. S 36. P 7. IS 17. S 40. absenţa setei. R 7. F 8. S 36. S 36 2. F 3. Diareea cronică indusă de 1.

puncte principale: VC 4.Ennrezisul 1. VC 4.Boala ticurilor 50 . SP 6. puncte principale: VS 6. Subcortex. R 36. Vezică. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. F 2. VC 12. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. V 23. puncte secundare: SP 6. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. •cu nod în gât: VC 21. R 11. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. F 3 3. VB 34. VC 3. VS 6 2. V 40. Rinichi 5. VG 20. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. Splină.Retenţia de urină 1. VC 4. SP 19 3. Bolile aparatului urinar 5. C 7. VC 2. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC). •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2. R 2. R 3. R 3. puncte auriculare: Stomac. SP 9.7. SP 6. Rinichi. SP 6. Splină 5. puncte suplimentare: VC 3. puncte auxiliare: Shenmen. puncte suplimentare: VG 26. VB 34. •cu teamă: R 4.6. puncte auriculare: Vezică.5. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. S 21. puncte principale: V 23. SP 9. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. V 17. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. Secreţie internă. R 3 3. SP 6.1.Incontenenţa urinară 1. Diafragm.craniopunctura: Zona motorie.3. V 40. Shenmen. R 6. Zona senzitivă.puncte suplimentare: S 36. VC 6.Sughiţul 1. Shenmen. VC 22. S 29. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. Bolile psihice 5. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R). •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. S 36 5.2. V 25. V 32. V 28 3. puncte auriculare: Simpatic. SP 9. VG 3 2. Subcortex 5.7.6.1.2. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2.4. puncte principale: S 36. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. R 7. S 3.6. VC 2. V 25 2. EM 6. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12.moxă pe V 32 5. S 36. Shenmen 5. puncte auriculare: Shenmen. moxa pe: VC 4.7. EM 9 2. puncte secundare: F 1. SP 17. EM 8. V 28 2. Zona senzomotorie a psihicului 5. •cu indecizie: R 1. VC 6 3. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36.6. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. VC 3. Rinichi.Nevroza astenică 1. Simpatic. puncte principale: V 23. Subcortex 5.

Tradiţional 1. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. S 36.8. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. puncte auriculare: Shenmen. balonare abdominală): V 20 şi S 36. 6.IG4.VB37. VC 12. Frunte. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C).1. -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2. puncte principale:V1. Splină 5. VC 12.8. Subcortex.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1.Anorexia nervoasă 1.Insomnia 1. P 7 5. pentru „Căldura Splinei” (la 1.IG11 3. VG 20.EM4. punct extraordinar al Pancreas. Simpatic. IG 4 3.8. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36. Shenmen 5.S2. puncte principale: VS 6.8. V 21. puncte secundare: S 36. Ochi (în ticul ochilor). puncte utile: VS 6. IG 4.VB14. VC 6. 3. puncte auriculare: Shenmen. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4. EM 6 2. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului).3. VS 6 (punct tranchilizant important).5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. 8. Zona faciomandientară (în ticurile feţei). VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin).9. V 20.7. (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). VS 6 (cu actiune psihica) 2. puncte auriculare: Ficat.F3. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2. Vezică biliară. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). EM 6 2. Subcortex. puncte principale: F 3.3. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree.1. Ochi 1 si 2. V 15-D (asentimentul C).Sindrom premenstrual 1. Shenmen 5. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang).VB1. S 36. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai).Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1.3. C 7. puncte suplimentare: C 7. puncte principale: V 11. . EM 7. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. Boli ORL 51 .Diabet zaharat a. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3.2.EM1 2. VB 34. 2. V 27.puncte auriculare: Ochi. V 17. 4. Pancreas.8.S1.9.10. Bolile endocrino-metabolice 5. 10. puncte suplimentare:V2. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. Creier. Cord. V 62. Cord.EM7. Boli oftalmologice 5. VB 20. 9. Stomac. 7. V 47 2. V 20. SP 6. SP 6. •cu dismenoree: VC 6 5. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. Fotofobia 1. 11. SP 8.

VC4. la o adincime de 0.S3.V23.1.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1. Uter 5.IG11.11.pentru dintii superiori:IS18. Odontalgiile 1.S8 .EM2.V67 4.4.11.S36. Shenmen.SP5 .VG20.V23.VG14 5.puncte suplimentare: IG11.VC3 2.EM2. IG4.2.2. VB20.EM3.IG20.VS6.IG4 5.R7 4.VG14.P9. Testicol.1.asocierea de factori psihici (teama. puncte suplimentare: IG4. puncte principale:IG4. F8.V32.VG14.12.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.10.IG4. VG25. puncte auriculare: Nas.V12.S29. puncte auriculare: Shenmen. R6.R6.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 . puncte circumstantiale: .TF17.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.VC4.IS18.R7 . puncte principale:SP6. Suprarenale 52 . puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19. VB20. S36. V10.1. Sinuzitele 1.V32.in tulburari de ejaculare: VC2. puncte auriculare: Organe genitale externe.in algii care insotesc ciclul: R6.TF5 2. puncte circumstantiale: .VC12 3.VG26. puncte auriculare: Shenmen.F8. puncte suplimentare:VC4.C7. folosindu-se ace fine .F3 4.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1. Shenmen. puncte principale:IG4.S42.TF3. Suprarenala.10.10.5.VG14.astenie fizica:S36. Boli genitale la barbati 5.IG4.VG20 .TF9.S5. puncte suplimentare: SP9. puncte principale:P7.C5.SP10.in algii care preced menstrele: R6. puncte suplimentare:VC14.TF2.IS3.TF3.asociate cu carii dentare: IG4. puncte circumstantiale: .VG3.R3. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4.VC2 2.11. puncte circumstantiale: .V17.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1. puncte principale:SP6. puncte suplimentare: VS6. puncte principale:IG19.Dismenoreea 1.asociate cu trismus: P7. puncte suplimentare: EM3.R3. Rinichi.VB20.S30 3.VB34.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6. Rinichi 5.S36.F11. EM1. puncte suplimentare: VG20. R6.absenta dorintei sexuale:VS6.TF5.S36.V22 .V62 . puncte circumstantiale: .R7 3. IG11.TF17. VB14. puncte circumstantiale: .VG20.EM6 2.V7.S29.S3 -cu epistaxis: IG19. Secretie interna.S44 3.C7. Frunte 5. Boli obstetrica-ginecologie 5.S45.SP6 3.S45.VB14.S8. puncte auriculare:Ovar.V2.in astenia marcata:S36.EM3. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral). insomnia):S36.3.sinuzite maxilare: IG19. EM1 2.V14.10.SP2.EM7 2.Vertijele 1.P9. IG4. Secretie endocrina.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7. puncte principale:SP6.puncte principale: IG1.VC15 2. VG14. Simpatic. Ureche interna.5. Subcortex 5. Shenmen.asociate cu spasme. Secretie interna.VG4.VS7 .Frigiditatea 1. IG20 2.IG10.C5.V7.V1 -sinuzita frontala: VB14.VG23.Rinita alergica 1.S6.12. IG4.SP8.TF5 3.S36.lipsa dorintei sexuale: VS1. TF20 5.10.TF23 .S36.IG15 5.TF21.F3 3. anxietatea.pentru dintii inferiori: TF8.

suparator.VC1.SP6. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1.SP9. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.F3.3. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.VG14 3.IS18.S8.Herpes Zoster 1. continuu): 1. puncte tranchilizante:C7.F14.VG14.VC2 -violent:F5 . violent.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.SP6.5.F2 -vulvar:C9.VB26. Pentru forma Yin (prurit nocturn. puncte suplimentare:F8.VS6.14.F8.herpes zoster oftalmicus: VG20.2.in alergii medicamentoase: EM6. puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3.IG11.1.S44 2.VC3.13. Boli de piele 5. Subcortex.TF5.1. puncte suplimentare:V12. P7.EM6. puncte principale:IG11. intermitent):TF5 b.V13.herpes zoster intercostal: P1. puncte circumstantiale: .V40. puncte auriculare: Shenmen.R7.VG16. corespunzand zonei afectate 5.cu cefalee: EM2 . Boli infectioase 5.14.C7.IS19 .VG20 3.14.15. puncte principale:VG20. puncte circumstantiale: . singerare V40 si P5 2.IS5. puncte circumstantiale: .R2.R6 -ocular:VB37.TF23.generalizat: R2. puncte analgezice:IG4.13.F3.Pruritul a.VB20 2. puncte principale:C7.R7 2. puncte circumstantiale nocturne: V15.S36.VG20. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros. puncte circumstantiale: .C7.IG4.S36 5.P11 3.IG11.SP10.SP6 53 . Pentru forma Yang (prurit diurn.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.VC1.13.V40.VS6.V13.S18.S30.V40.VB20.S13.V40 -senil:V40 5.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5.VG14 4.VC17.P10. puncte „ orificiale”: moxa pe V12.V15.V62 .VB38.cu absenta transpiratiei:R7 .2.14.SP10.F3.Urticaria si edemul angioneurotic 1.VB14.IG11 3.VB8.VS4.anal: C9.cu obstructie nazala: IG20 . Transpiratia excesiva 1.V60 2. puncte principale:IG4. puncte principale:VS6.VC6 5.

ANEXA 54 .

55 .

3... 9. Editura RAI.Berger S. De Tymowski J. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”... Pătru Reghina. Gheorghiu N. Bucureşti 1993. Bucureşti. Răuţ C. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. Editura Orizonturi Universitare . Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Bărbulescu P.T.N. Editura Medicală. Editura Cartimex. 1994 Constantin D-tru. Editura Paco. Bucureşti 1988. Staicu M. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”.:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”.T.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Medicală. Ionescu-Tîrgovişte C... 1992 8. :”Practici diverse în acupunctură”.. Bucureşti 2001 10. Bucureşti. Jupâneanţ C. Guillaume Madeleine J. Dumitraşcu V. Bucureşti. Moldovan C. Ionescu-Tîrgovişte C. Bucureşti. Dragomirescu Cr. C. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”.. 56 . 6. 1976 Caba M. 2. Editura Academiei Române. 1974 7. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . Editura Litera. 1982 Brătilă Fl. Editura Omegapres.. Bucureşti 1995. 4... Bucureşti. Bucureşti. 1995 Caba M. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”.-C. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”..de la tradiţie la ştiinţele moderne”. Timişoara 2002 11. 5.

40 4. Anestezia prin acupunctura– pag. 41 4. Generalităţi– pag.1. 40 4. 34 3. 26 2. 11 1. 26 2. 34 3.3. Căile energiei şi punctele chineze– pag. 39 4. 22 2.52 BIBLIOGRAFIE– pag.CUPRINS 1. TERAPEUTICA– pag.2.3. 54 CUPRINS– pag. 2 1.33 3. 11 1. Tehnica– pag. 2 1. Cele 8 reguli– pag. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag.2. 42 5.2.3.43 ANEXA-pag. Patologia organelor şi viscerelor-pag.2.3.3. 32 2. Patologia energetica– pag. NOTIUNI DE BAZĂ – pag. Examneul clinic – pag. 34 3.1. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag. Indicaţii– pag. Limitele acupuncturii – pag.2. Punctele– pag.1. PROGRAME TERAPEUTICE – pag. 55 57 . 9 1.1. Căile– pag.3.1. Energia – pag.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->