Sunteți pe pagina 1din 199
Titlu Proiect: „Dezvoltarea antreprenoriatului inter -regional sudic – DAIRS” Cod Proiect:

Titlu Proiect: „Dezvoltarea antreprenoriatului inter-regional sudic – DAIRS” Cod Proiect: POSDRU/92/3.1/S/61890/E8909

Regiunea de dezvoltare București Ilfov

Concluzii generale Macroregiunea SUD

Recomandări Macroregiunea SUD

volumul 4

August

2011

CUPRINS A. Analiza social economică a regiunii de dezvoltare Bucure ș ti Ilfov - oportunităţi

CUPRINS

A. Analiza social economică a regiunii de dezvoltare București Ilfov - oportunităţi de dezvoltare antreprenorială - desk research

B. Studiu de analiză a nevoilor de instruire şi dezvoltare a managerilor și

antreprenorilor şi a altor persoane care doresc să iniţieze o activitate

independentă din regiunea Bucureşti Ilfov cercetare sociologică

B.1. Studiu manageri

B.2. Studiu antreprenori

B3. Studiu șomeri

C. Concluzii generale și recomandări

2

A. Analiza social economică a Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov - oportunităţi de dezvoltare antreprenorială

A. Analiza social economică a

Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov -

oportunităţi de dezvoltare antreprenorială

- desk research -

economică a Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov - oportunităţi de dezvoltare antreprenorială - desk research -
I . PREZENTARE GENERALĂ

I. PREZENTARE GENERALĂ

I . PREZENTARE GENERALĂ
I . PREZENTARE GENERALĂ
 Regiunea Bucureşti Ilfov este compusă din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.  Regiunea de

Regiunea Bucureşti Ilfov este compusă din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti Ilfov este situată în sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române. Suprafaţa totală este de 1.821 km2, din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 86,9% al judeţului Ilfov. Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Reţeaua de localităţi a Regiunii Bucureşti-Ilfov era constituită în anul 2010 din 9 oraşe, 32 comune

şi 91 sate. Dintre cele 9 oraşe doar unul singur avea rang de municipiu (Bucureşti). Ca număr de locuitori se detaşează Bucureştiul, capitala ţării, cu 1.942.254 locuitori, urmat de Voluntari (peste 30.000 de locuitori) şi Buftea (circa 20.000). Existenţa oportunităţilor face însă că numărul real al

populaţiei care locuieşte în regiune fie mai ridicat decât cel înregistrat oficial.

5

 Populaţia regiunii, de 2.261.698 locuitori în anul 2010, este distribuită invers proporţional cu dimensiunea

Populaţia regiunii, de 2.261.698 locuitori în anul 2010, este distribuită invers proporţional cu dimensiunea celor două entităţi administrative. Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare urbană din România, populaţia sa fiind de 1.944.451 locuitori, reprezentând circa 86% din populaţia regiunii, peste 16% din populaţia urbană a ţării, respectiv circa 9% din populaţia totală a României şi având o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/km2. Populaţia judeţului Ilfov de 317.247 locuitori reprezintă numai 14% din totalul regiunii, acesta fiind situat în categoria judeţelor mici ale ţării cu o densitate de aproximativ 180 locuitori/km2.

Populaţia stabilă totală a Regiunii București Ilfov reprezintă 10.3% din populaţia înregistrată la nivel naţional, dintre care 86% din locuitori sunt concentraţi în Municipiul Bucureşti. Faţă de celelalte regiuni de dezvoltare, Distribuţia populaţiei pe medii rezidenţiale în Regiunea Bucureşti Ilfov, arată că 88,8% din populaţie locuiește în mediul urban.

Evoluţia populaţiei regiunii nu se înscrie în tendinţa generală de la nivel naţional, cunoscând o creştere pe ansamblu, dar cu evoluţii diferite în interiorul regiunii, în sensul pentru Bucureşti se înregistrează o creştere mai uşoară.

II. PRODUSUL INTERN BRUT

II. PRODUSUL INTERN BRUT

II. PRODUSUL INTERN BRUT
 Regiunea Bucureşti -Ilfov este atipică raportat la restul ţării având o structură diferită de

Regiunea Bucureşti-Ilfov este atipică raportat la restul ţării având o structură diferită de

dezvoltare. În alcătuirea PIB-ului acestei regiuni, agricultura are o pondere de 1%, urmată de

industrie (puţin sub 20%), construcţii (7%), servicii (peste 60%). Dacă la nivel naţional serviciile

generează aproximativ 39% din totalul ocupării, în Bucureşti procentul creşte până la 64%, media

apropiindu-se astfel de cea din Europa Occidentală.

La orizontul anului 2010, Bucureştiul rămâne, în continuare, cu contribuţia cea mai importantă

(21%) din PIB-ul pe ansamblul economiei.

Tabel: Evoluţia reală a PIB la nivel naţional şi de regiune Bucureşti Ilfov (%)

AN

TOTAL

ILFOV

BUCUREŞTI

NIVEL

REGIUNE

NAŢIONAL

2008 6,6

 

7,4

6,6

6,3

2009 6,0

 

6,1

6,0

5,9

2010 5,9

 

6,0

5,9

5,8

8

III. POPULAŢIA ACTIVĂ LA NIVELUL REGIUNII BUCUREŞTI ILFOV

III. POPULAŢIA ACTIVĂ LA NIVELUL REGIUNII BUCUREŞTI ILFOV

III. POPULAŢIA ACTIVĂ LA NIVELUL REGIUNII BUCUREŞTI ILFOV
 Populaţia activă a regiunii Bucureşti -Ilfov a cunoscut o creştere accentuată între 2002 şi

Populaţia activă a regiunii Bucureşti-Ilfov a cunoscut o creştere accentuată între 2002 şi 2008.

Dacă la nivel naţional, în ceea ce priveşte populaţia activă creşterea este nesemnificativă, în

regiunea Bucureşti-Ilfov aceasta a crescut cu aproape 40% în intervalul 2002-2008. Tendinţa de

creştere a debutat în 2004 şi s-a accentuat în anii următori, în cazul femeilor fiind mai mare.

Tabel: Populaţia ocupată civilă pe judeţe ale Regiunii Bucureşti Ilfov în perioada

2006-2008

-mii de locuitori -

 

2006

2007

2008

Regiunea Bucureşti Ilfov

1130,1

1211,7

1281,7

Ilfov

139,7

149,4

159,6

Municipiul

990,4

1062,3

1122,1

Bucureşti

 Bucureşti -Ilfov este cea mai importantă regiune din perspectiva ponderii populaţiei civile ocupate ,

Bucureşti-Ilfov este cea mai importantă regiune din perspectiva ponderii populaţiei civile ocupate, aproape 13% din totalul persoanelor ocupate din ţară şi a numărului de salariaţi, aproximativ 19% din totalul salariaţilor din ţară.

Tab. Evoluţia populaţiei ocupate la nivel naţional şi al Regiunii Bucureşti Ilfov (%)*

AN

TOTAL

ILFOV

BUCUREŞTI

NIVEL

REGIUNE

NAŢIONA

2008 1,1

 

0,4

1,2

0,3

2009 1,0

 

0,5

1,0

0,2

2010 1,0

 

0,2

1,1

0,2

*Categoriile de persoane incluse sunt:

- salariați care lucrează in una din activitățile economiei naționale in unități din sectorul public (integral de stat și public de interes național), mixt, privat, cooperatist, obștesc;

- patroni - conducători de unități private - care utilizează pentru realizarea activității forță de muncă salariată;

- lucrători pe cont propriu;

- lucrători familiali neremunerați. Populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI, militari in termen), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești.

IV. RATA ŞOMAJULUI

IV. RATA ŞOMAJULUI

IV. RATA ŞOMAJULUI
 Rata şomajului la începutul lui 2011 era scăzută (2,3%, media naţională fiind de 6,9%)

Rata şomajului la începutul lui 2011 era scăzută (2,3%, media naţională fiind de 6,9%) astfel posibilitatea de a găsi un loc de muncă în această regiune este semnificativ mai mare comparativ cu restul regiunilor. Şomajul de lungă durată este foarte intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicată în rândul acestei categorii de vârstă – 24,4%, valoare apropiată de media naţională de 22,8%, iar munca la negru (în special în sectorul terţiar) este răspândită (date din 2010).

Tabel: Rata şomajului înregistrat în Regiunea Bucureşti Ilfov până în 2010

   

2008

2009

2010

Total

TOTAL

4,4

7,8

6,9

-

Regiunea BUCURESTI - ILFOV

1,6

2,4

2,3

-

Ilfov

1,3

2,4

2,8

-

Municipiul București

1,6

2,4

2,3

Masculin

TOTAL

4,4

8,4

7,5

-

Regiunea BUCURESTI - ILFOV

1,3

2,3

2,3

-

Ilfov

1

2,3

2,7

-

Municipiul Bucureşti

1,3

2,3

2,2

Feminin

TOTAL

4,4

7,1

6,2

-

Regiunea BUCURESTI - ILFOV

1,9

2,6

2,4

-

Ilfov

1,7

2,6

2,9

-

Municipiul București

1,9

2,5

2,3

13

Majoritatea şomerilor înregistraţi se caracterizează prin nivele scăzute de educaţie, ceea ce înseamnă că Regiunea Bucureşti-Ilfov se confruntă cu o cerere de forţă de muncă calificată. Pe cele două unităţi administrative componente rata şomajului are valori de 2,8% în judeţul Ilfov şi 2,3% în Municipiul Bucureşti.

 Preocupările pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor, respectiv, preocupările cu protecţia

Preocupările pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor, respectiv, preocupările cu protecţia socială a acestei categorii de populaţie a presupus cheltuieli semnificative. Astfel, trendul sumelor alocate plecând de la anul de referinţă 2008 au fost în creştere, în anul 2010 observându-se o dublare a sumelor alocate protecţiei sociale a şomerilor atât la nivel naţional cât şi la nivelul Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov. Situaţia se prezenta astfel:

Tabel: Cheltuieli pentru formarea profesională a şomerilor (RON)

 

2008

2009

2010

Total România

1.386.224.687

2.722.523.107

3.822.056.855

Regiunea Bucureşti Ilfov

118.128.024

197.399.074

326.726.126

14

V. NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR

V. NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR

V. NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR
 Regiunea Bucureşti -Ilfov înregistrează cel mai mare procent din punct de vedere al populaţiei

Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai mare procent din punct de vedere al populaţiei

ocupate (15%), la numai un procent distantă situându-se Regiunea Sud Muntenia (14%). Regiunea

Sud-Est înregistrează 12 procente în acest caz, ultima din clasamentul celor patru fiind Sud-Vest

Oltenia cu 10% din totalul populaţiei ocupate.

Trendul populaţiei active la nivelul regiunii Bucresti Ilfov este unul pozitiv, luând în considerare

faptul totalul persoanelor active este, în toţi cei trei ani analizaţi, mai mare decât totalul

persoanelor inactive. Anul 2008 prezintă o uşoară creştere a numărului populaţiei active, care însă

nu se menţine în anul 2009.

Tabel : Evoluţia numărului de persoane active la nivelul Regiunii Bucureşti Ilfov în perioada 2007-2009

 

Total persoane

Total persoane

Total persoane

active

inactive

2007

2.232.162

1.232.100

1.000.062

2008

2.242.002

1.302.100

939.902

2009

2.253.093

1.250.400

1.002.693

16

 Câştigul salarial mediu net în regiunea Bucureşti Ilfov , în anul 2008 a fost

Câştigul salarial mediu net în regiunea Bucureşti Ilfov, în anul 2008 a fost de 1810 lei/salariat,

în creştere semnificativă faţă de anii 2006 şi 2007. Se observă totodată o diferenţă majoră faţă de

salariul mediu naţional, de unde deducem faptul că angajaţii Regiunii Bucureşti Ilfov se bucură de

un câştig lunar situat cu mult peste media naţională.

Tabel: Câştigul salarial nominal mediu net lunar î n perioada 2006-2008

 

-RON-

 

2006

2007

2008

Regiunea Bucureşti Ilfov

1129

1382

1810

Total România

866

1042

1309

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi al Regiunii Bucureşti Ilfov, se constată că municipiul

Bucureşti deţine cel mai mare număr de salariaţi, prezentând diferenţe foarte mari faţă de judeţul

Ilfov. Acest fapt era previzibil, prezenţa capitalei conferind Regiunii o forţă şi o dinamică economică

superioare celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de

un standard mai ridicat.

Tabel: Populaţia ocupată civilă pe judeţe ale Regiunii Bucureşti Ilfov în perioada 2006-2008 -mii de persoane-

 

2006

2007

2008

Regiunea Bucureşti Ilfov

1130,1

1211,7

1281,7

Ilfov

139,7

149,4

159,6

Municipiul Bucureşti

990,4

1062,3

1122,1

17

VI. ACTIVITĂŢI ECONOMICE DE BAZĂ

VI. ACTIVITĂŢI ECONOMICE DE BAZĂ

VI. ACTIVITĂŢI ECONOMICE DE BAZĂ
 Prezenţa capitalei conferă Regiunii o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte regiuni, un

Prezenţa capitalei conferă Regiunii o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai ridicat.

Regiunea Bucureşti - Ilfov are cea mai mare contribuţie la realizarea produsului intern brut pe total economie, de circa 20%. Regiunea Bucureşti – Ilfov prezintă o structură total diferită faţa de cea a economiei naţionale şi a celorlalte regiuni. Astfel, în cadrul regiunii ponderea agriculturii este foarte mică, de numai 1%. Principalele activităţi industriale sunt: maşini unelte, lacuri şi vopsele, preparate din carne, încălţăminte, anvelope şi articole din cauciuc, baterii de acumulatoare, aparate şi instrumente de măsură şi control, mobilier, aparatură medicală, industria alimentară, jucării şi jocuri, medicamente, etc.

Construcţiile în regiunea Bucureşti – Ilfov au o pondere de peste 7%. Serviciile deţin în această regiune o pondere de peste 60% în produsul intern brut, mult peste nivelul naţional şi apropiate de modelul statelor europene, unde acest sector joacă un rol important.

 Cea mai mare parte a activităţii financiar-bancare este concentrată în această regiune, acest tip

Cea mai mare parte a activităţii financiar-bancare este concentrată în această regiune, acest tip de servicii participând cu aproximativ 6% la realizarea PIB ului regional. Celelalte tipuri de servicii au următoarele ponderi în produsul intern brut: comerţ circa 13%, hoteluri şi restaurante 2,5%, transporturi, depozitare, comunicaţii peste 13%, tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor circa 17%, iar serviciile învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare peste 11%.

Regiunea Bucureşti este singura regiune a ţării în care serviciile, care la nivel naţional deţin 39,1% din totalul ocupării, generează cele mai importante locuri de muncă, ajungând la 64,0% (44,2% servicii comerciale şi 19,8% servicii sociale) din ocuparea totală a regiunii. Industria şi construcţiile deţin 31,5% iar agricultura 4,5%.

20

VII. PROFILUL AFACERILOR LA NIVEL REGIONAL

VII. PROFILUL AFACERILOR LA NIVEL REGIONAL

VII. PROFILUL AFACERILOR LA NIVEL REGIONAL
 Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei, aceasta fiind

Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei, aceasta fiind zona

economică cea mai puternică şi mai dinamică a ţării, fapt ce se reflectă şi în valoarea Produsului

Intern Brut (PIB), indicatorul economic cel mai sintetic.

La nivelul anului 2007, regiunea București-Ilfov a înregistrat un PIB total de aproape 96 miliarde lei

(preturi curente),respectiv de cca 43mii lei / locuitor, adică peste 10.000 euro / locuitor, de peste

doua ori mai mult decât media pe tara.

Eurostat a dat publicităţii (in iunie 2009) un tabel conform căruia PIB/ locuitor al României in anul

2008 reprezenta 46% din media UE. Aceasta înseamnă ca indicatorul PIB/ locuitor realizat in

regiunea București-Ilfov se situa, practic, la nivelul mediei UE.

Tabel : Evoluţia PIB pe judeţele regiunii Bucureşti Ilfov între 2006 şi 2008 (Milioane RON)

Regiunea Bucureşti Ilfov Ilfov Municipiul Bucureşti 2006 77.710,5 8.696,6 69.013,9 2007 95.798,2 10.091 85.707,2 2008

Regiunea Bucureşti Ilfov

Ilfov

Municipiul Bucureşti

2006

77.710,5

8.696,6

69.013,9

2007

95.798,2

10.091

85.707,2

2008

130.521,7

13.231,8

117.289,9

22

 Analiza in structura pe surse de realizare arata ca, in acelasi an, pricipalele activitati

Analiza in structura pe surse de realizare arata ca, in acelasi an, pricipalele activitati generatoare de

PIB au fost cele de tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal

întreprinderilor (16,0 mld. lei) si industria (15, 3 mld. lei), urmate indeaproape de activitatile de

transport, depozitare, comunicatii (peste 15,0 mld.), comert (12,8 mld. lei ) si constructii ( 10,5 mld.

lei)

Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare economica a României, în care

sunt prezente toate ramurile industriale si celelalte activitati. Cu titlu de exemplu, in cadrul

activităților din secțiunea CAEN rev 1, la nivelul anului 2008 se înregistra un număr total de

129.940 unități locale din industrie, construcții, comerț si alte servicii, din care doar 486 aveau

peste 250 de angajați, restul fiind din categoria IMM, preponderente fiind unitățile foarte mici (0-

9salariati). De altfel, densitatea IMM-urilor (numărul de IMM-uri/1000 de locuitori) înregistrează în

Regiunea Bucureşti-Ilfov cea mai mare valoare din ţară.

Tabel. Evoluţia numărului de î ntreprinderi active î n Regiunea București Ilfov î n perioada 2006-20008

 

2006

2007

2008

Regiune Bucureşti Ilfov

111.750

121.729

129.940

Total România

480.323

520.032

554.967

23

Tabel: Evoluţia cifrei de afaceri î n Regiunea Bucureşti Ilfov, î n perioada 2006-2008  

Tabel: Evoluţia cifrei de afaceri î n Regiunea Bucureşti Ilfov, î n perioada 2006-2008

 

2006

2007

2008

Regiunea Bucureşti

     

Ilfov

213.189

279.258

347.555

Total România

635.513

784.002

974.296

Din tabelul de mai sus putem observa faptul că evoluţia pozitivă a cifrei de afaceri în Regiunea Bucureşti Ilfov s-a făcut în concordanţă cu media naţională, evoluând crescător din anul 2006 până în 2008.

Regiunea Bucureşti reprezintă cea mai importantă piaţă a forţei de muncă, concentrând cu unele variaţii de la an la an, aproximativ 11-12%, din populaţia civilă ocupată a României şi 17-18% din numărul mediu de salariaţi. Este important de semnalat faptul regiunea București-Ilfov este regiunea cu cea mai mică rată a şomajului dintre toate regiunile din România.

În ultimi ani, schimbările intervenite în economie au determinat modificări semnificative de volum şi structură a forţei de muncă.

24

 Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu: economia Capitalei este

Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu: economia Capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii (80%) şi industrie (20%) in vreme ce agricultura are prezenta dominanta in economia judetului Ilfov.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Regiunea Bucuresti-Ilfov, cu cei 1.821 kmp (0,8% din suprafata totala a Romaniei), este cea mai mică, dar cea mai modernă, mai prosperă și mai productivă din țară. De asemenea, raportul specifică faptul că această regiune este atipică având o structură diferită de dezvoltare. În alcătuirea PIB-ului său, agricultura are o pondere de numai 1%, urmată de industrie (20%), construcţii (7%) și servicii (peste 60%).

Este demn de remarcat Regiunea București - Ilfov dispune și de o infrastructură bine dezvoltată.

Municipiul București, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian național și International al țării, se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate.

De asemenea, Regiunea București-Ilfov reprezintă cel mai important centru educațional din Romania și concentrează cea mai mare parte a serviciilor de sănătate (chiar dacă, in ultimii ani, scăderea activităților sanitare a fost evidentă, atât din punct de vedere al cheltuielilor alocate cât şi al calităţii serviciilor furnizate), precum și a celorlalte servicii sociale.

25

VIII. TRENDURI INVESTIŢIONALE/ SECTOARE NOI DE ACTIVITATE

VIII. TRENDURI INVESTIŢIONALE/ SECTOARE NOI DE ACTIVITATE

VIII. TRENDURI INVESTIŢIONALE/ SECTOARE NOI DE ACTIVITATE
 Regiunea Bucureşti Ilfov beneficieaza de investiţii constante care ajută la menţinerea calităţii vieţii

Regiunea Bucureşti Ilfov beneficieaza de investiţii constante care ajută la menţinerea calităţii vieţii mai ridicate decât în celelalte regiuni ale ţării.

Principalele investiţii se întâlnesc în Municipiul Bucureşti, însă şi judeţul Ilfov primeşte fonduri pentru dezvoltare. Astfel, în 2009, Regiunea Bucuresti-Ilfov a atras aproape două treimi din investiţiile străine la nivel naţional. Regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov a atras până 30 decembrie 2009 investiţii străine directe de 31,69 miliarde euro, aproape două treimi (63,4%) din

soldul investiţiilor străine realizate în România, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Tabel: Numărul de firme în funcţie de domeniul de activitate în perioada 2006-2008

27

2006 2007 2008 Agricultură Municipiul Bucureşti 559 615 613 Ilfov 191 213 226 Regiunea Bucureşti
2006
2007
2008
Agricultură
Municipiul Bucureşti
559
615
613
Ilfov
191
213
226
Regiunea Bucureşti Ilfov
750
828
839
Construcţii
Municipiul Bucureşti
7.877
9.260
9.825
Ilfov
706
999
1.198
Regiunea Bucureşti Ilfov
8.583
10.259
11.023
Comerţ
Municipiul Bucureşti
38.021
38.925
39.254
Ilfov
3.720
4257
4.795
Regiunea Bucureşti Ilfov
41.741
43.182
44.049
Tranzacţii imobiliare
Municipiul Bucureşti
31.787
35.792
38.812
Ilfov
1.330
1.833
2.286
Regiunea Bucureşti Ilfov
33.117
37.625 41.098
Învăţământ
Municipiul Bucureşti
496
594
705
Ilfov
16
34
47
Regiunea Bucureşti Ilfov
512
628
752
 Regiunea Bucureşti Ilfov este dezvoltată în domenii precum comerţul şi tranzacţiile imobiliare, domenii

Regiunea Bucureşti Ilfov este dezvoltată în domenii precum comerţul şi tranzacţiile imobiliare, domenii în care Municipiul Bucureşti conduce detaşat faţă de Judeţul Ilfov.

În ultimii doi ani capitala României a înregistrat investiţii în domenii precum comerţ, industria hotelieră, sănătate şi nu în ultimul rând în divertisment şi relaxare prin construirea celui mai mare complex de agrement acvatic şi sportiv din România cât şi a unui a unui spa cu investiţii majore de peste 3 milioane de euro. Aqua Park-ul este construit de compania Bleu Ciel România, în urma unei investiţii totale de 25 mil.EUR, dintre care 20 mil EUR reprezintă construcţia propriu-zisă şi 5 mil. EUR investiţia în tehnologie. Parcul va cuprinde bazine de agreement, acoperite şi descoperite, patinoar, teatru de tip agora, un centru de sănătate cu saună, masaj, jacuzzi, fitness şi facilităţi

auxiliare, precum şi restaurante, braserie, parcări ecologice, spaţii verzi şi seră cu plante tropicale.

În 2010, în proximitatea şoselei Giurgiu-București, s-au început investiţiile în construirea unui hotel. Termenul pentru definitivarea lucrărilor de construcţie este stabilit pentru lună martie 2013. Valoarea totală a investiţiei este de patru milioane de euro.

28

 JYSK România, retailerul danez de mobilier şi decoraţiuni interioare, anunţ a în 2009 deschiderea

JYSK România, retailerul danez de mobilier şi decoraţiuni interioare, anunţa în 2009 deschiderea primului magazin din Capitală, în Militari Shopping Center, pe o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi. Cu o ofertă bogată de peste 5.000 de articole pentru casă, noul spaţiu vine în completarea reţelei de 13 magazine JYSK deschise în ţară începând cu 2007. Investiţia în noul spaţiu comercial se ridică la un milion de euro, sumă destinată atât amenajării magazinului, cât şi stocului iniţial de marfă. De la intrarea pe piaţa locală, JYSK România a investit în total 10 milioane de euro în reţeaua formată în prezent din 13 magazine, adică în medie 750.000 de euro pentru fiecare spaţiu din ţară.

O altă importantă acţiune o reprezintă deschiderea, în septembrie 2010, a unui spital în Bucureşti cu o investiţie de 40 milioane de euro. Spitalul are o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi şi este amplasat pe strada Sevastopol. Proprietarul clinicilor Sanador, omul de afaceri Florin Andronescu, a

deschis în septembrie un spital privat generalist cu 120 de pături în zona Victoriei din Bucureşti,

investiţie estimată la circa 40 milioane euro.

29

IX. POTENŢIAL DE DEZVOLTARE

IX. POTENŢIAL DE DEZVOLTARE

IX. POTENŢIAL DE DEZVOLTARE
 Prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este copleşitoare datorită mărimii populaţiei, a forţei

Prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este copleşitoare datorită mărimii populaţiei, a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi instituţionale.

Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele administrative ale sale. Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice fac din Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România, precum şi una dintre cele mai mari din Sud-Estul Europei.

Bucureştiul nu posedă resurse naturale în cantităţi comparabile cu celelalte regiuni, însă poate aduce tot ceea ce are nevoie mulţumită unei infrastructuri foarte dezvoltate şi unui sistem bun de transport.

Structura economică a regiunii reflectă, de asemenea, funcţiile de servicii ale capitalei ţării, în timp ce construcţiile, transportul, educaţia, cercetarea şi sectorul TIC sunt cele mai importante sectoare ale regiunii contribuind la creşterea competitivităţii şi potenţialului de dezvoltare. Oportunităţile cheie sunt oferite de posibilitatea integrării educaţiei, cercetării, inovării şi afacerilor pentru îmbunătăţirea inovării în activităţile economice, folosind resursele umane calificate şi bine pregătite. Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acută de spaţii pentru amplasarea de noi cartiere rezidenţiale, activităţi comerciale, etc, astfel încât graniţele geografice şi administrative ale oraşului au devenit necorespunzătoare .

31

 Constituirea prin lege a zonei metropolitane, zonă care există de facto, răspunde unor necesităţi

Constituirea prin lege a zonei metropolitane, zonă care există de facto, răspunde unor necesităţi sau oportunităţi determinate de evoluţiile istorice, economice, sociale şi teritoriale, care au condus la dezvoltarea legăturilor economice şi demografice între Bucureşti şi localităţilor din jur aflate în zona sa de influenţă. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare şi cooperare a aşezărilor din cadrul zonei, ca şi crearea de noi forme de organizare instituţională şi de administraţie va întări capacitatea acestora de a face faţă concurenţei.

Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucureşti şi aria limitrofă (rurală, în cea mai mare parte) în planul structurii demografice, sociale şi economice, în ceea ce priveşte transportul în comun, dotarea infrastructurală, etc. Înlăturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei. Cele mai importante acţiuni ar putea fi cele legate de transportul în comun, alimentarea cu apă, prelucrarea deşeurilor şi implementarea unor proiecte investiţionale.

32

Regiunea Bucureşti-Ilfov deţine un potenţial turistic specific, reprezentat de capacitatea de

atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti, la care se adaugă valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov. Capacitatea de cazare a Regiunii Bucureşti-Ilfov era în anul 2005 de 11.225 locuri de cazare, ceea ce reprezenta 4% din total

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări şi sosiri, în perioada 2000-2005, acestea au crescut

ţară

cu valori de 48,7%, respectiv 59,8%.

X. ANEXE

X. ANEXE

X. ANEXE
Tab. 1. Populaţia stabilă la 1 ianuarie în perioada 2008 - 2010 pe regiunea Bucureşti

Tab. 1. Populaţia stabilă la 1 ianuarie în perioada 2008-2010 pe regiunea Bucureşti Ilfov

 

2008

2009

2010

Municipiul Bucureşti

1.943.981

1.944.367

2.261.698

Ilfov

298.021

308.726

317.247

Regiunea Bucureşti Ilfov

2.242.002

2.253.093

2.261.698

Tab. 2. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 pe sexe şi medii în regiunea Bucureşti Ilfov

 

Urban

Rural

Masculin

973.525

88.453

Feminin

1.106.488

93.232

34

Tab. 3. Date socio- economice pe judeţe ale Regiunii de dezvoltare Bucureşti -Ilfov JUDEŢ INDICATORI

Tab. 3. Date socio-economice pe judeţe ale Regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov

JUDEŢ

INDICATORI

2006

2007

2008

 

Populaţie totală

288.296

294.094

298.021

Populaţie activă

142.300

151.500

161.700

Număr şomeri înregistraţi

2.600

2.100

2.100

Rata şomajului

40.756

40.634

40.603

Venit mediu brut lunar/angajat (EUR)

384

500

577

Venit mediu brut lunar/angajat(RON)

1.355

1.668

2.126

Ilfov

PIB/locuitor (putere de cumparare) (euro)

17.100

18.400

 

Număr firme cu capital domestic

8.349

10.198

 

Cifră de afaceri la nivel regional (MIL EURO)

7.340

12.645

14.419

Cifră de afaceri la nivel regional (MIL RON)

25.868

42.199

53.101

Număr studenţi în învăţământ superior

0

252

236

Drumuri naţionale

800

810

810

Turism (sosiri)

84.700

87.800

85.800

 

Populaţie activă

1.931.236

1.931.838

1.943.981

Număr şomeri înregistraţi

1.013.200

1.080.600

1.140.400

Rata şomajului

22.800

18.300

18.300

Venit mediu brut lunar/angajat (EUR)

40.604

40.725

40.695

Venit mediu brut lunar/angajat(RON)

437

572

680

Municipiul

PIB/locuitor (putere de cumparare) (euro)

1.541

1.908

2.507

Bucureşti

Număr firme cu capital domestic

20.200

23.700

-

Cifră de afaceri la nivel regional (MIL EURO)

102.591

110.616

-

Cifră de afaceri la nivel regional (MIL RON)

52.747

70.739

79.667

Număr studenţi în învățământ superior

185.906

236.076

293.391

Drumuri naţionale

302.248

389.517

388.161

Turism (sosiri)

90

80

80

Populaţie activă

815.800

908.900

952.300

35

B. S tudiu de analiză a nevoilor de instruire şi dezvoltare a managerilor ș i

B. Studiu de analiză a nevoilor de instruire şi dezvoltare a managerilor și antreprenorilor şi a altor persoane care doresc să iniţieze o activitate independentă din regiunea București-Ilfov

Anchetă sociologică

CONTEXTUL STUDIULUI

CONTEXTUL STUDIULUI

CONTEXTUL STUDIULUI
Contextul studiului  Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei,

Contextul studiului

Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei, aceasta fiind zona economica cea mai puternica si mai dinamica a tarii, fapt ce se reflecta si in valoarea Produsului Intern Brut (PIB), indicatorul economic cel mai sintetic.

La nivelul anului 2007 (ultimul an pentru care exista date statistice oficiale ale Direcției regionale de Statistica București Ilfov), regiunea București-Ilfov a înregistrat un PIB total de aproape 96 miliarde lei (preturi curente),respectiv de cca 43mii lei / locuitor, adică peste 10.000 euro / locuitor, de peste doua ori mai mult decât media pe tara.

Mediul economic al regiunii Bucuresti-Ilfov este deosebit de atractiv, datorită structurii instituţionale existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării, astfel incat si volumul investitiilor straine directe atrase reprezinta aproape doua treimi din totalul investiţiilor străine directe la nivel naţional.

Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu: economia Capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii (80%) şi industrie (20%) in vreme ce agricultura are prezenta dominanta in economia judetului Ilfov.

B.1. STUDIU MANAGERI

B.1. STUDIU MANAGERI

B.1. STUDIU MANAGERI
I. OBIECTIVELE CERCETĂRII

I. OBIECTIVELE CERCETĂRII

I. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de formare şi dezvoltare profesională

Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de formare şi dezvoltare profesională a managerilor la nivelul Regiunii de dezvoltare

București Ilfov.

Obiectivele studiului:

identificarea intereselor grupurilor ţintă pentru formare şi dezvoltare a competenţelor manageriale identificarea nevoilor de instruire, formare şi dezvoltare a categoriilor ţintă ale proiectului

identificarea percepţiilor asupra utilităţii unui astfel de proiect de

formare şi dezvoltare manageriala. autoevaluarea abilitaţilor şi competenţelor manageriale

41

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI
Populaţia cercetată Universul cercetării este format din manageri din judeţele Regiunii de dezvoltare Bucure ș

Populaţia cercetată

Universul cercetării este format din manageri din judeţele Regiunii de dezvoltare București Ilfov.

Populaţia ţintă a studiului cantitativ este reprezentată de managerii identificaţi în Regiunea de dezvoltare București Ilfov.

Volumul eşantionului: 120 de persoane, reprezentând manageri de firme, PFA- uri sau AF- uri.

Tipul

populaţiei

eşantioanelor:

tristadial,

probabilistic,

proporţional

cu

structura

investigate pe regiuni.

Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt:

regiunile de dezvoltare

judeţul

ponderea populaţiei investigate în judeţ

Recrutarea s-a realizat pe baza datelor furnizate de către Camera de Comert şi Industrie a României.

43

Culegerea datelor  Faza I: Selectarea respondenţilor Respondenţii au fost aleşi proporţional cu ponderea

Culegerea datelor

Faza I: Selectarea respondenţilor Respondenţii au fost aleşi proporţional cu ponderea tipului de categorie de persoane.

Faza II: Stabilirea categoriilor de persoane intervievate

Au fost selectate persoane care fac parte din grupul ţintă.

Faza III: Pregătirea interviurilor Pregătirea interviurilor a fost realizată de către experţi sociologi.

Faza IV: Realizarea interviurilor

Interviurile au fost realizate telefonic prin metoda CATI.

Culegerea datelor s-a realizat în perioada 1 - 31 mai 2011.

44

III. REZULTATELE STUDIULUI

III. REZULTATELE STUDIULUI

III. REZULTATELE STUDIULUI
Cât de dificil apreciaţi că este în regiunea dvs. să administrezi o afacere?  Administrarea

Cât de dificil apreciaţi că este în regiunea dvs. să administrezi o afacere?

că este în regiunea dvs. să administrezi o afacere?  Administrarea unei afaceri este văzută ca

Administrarea unei afaceri este văzută ca un demers dificil de peste 55% dintre manageri şi foarte dificil de o treime dintre respondenţi.

46

Care ar fi domeniile în care aţi găsi oportună deschiderea unei afaceri în judeţul dumneavoastră?

Care ar fi domeniile în care aţi găsi oportună deschiderea unei afaceri în judeţul dumneavoastră?

deschiderea unei afaceri în judeţul dumneavoastră? La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Serviciile sunt considerate de mai mult de 40% dintre respondenţi ca fiind domeniul

oportun deschiderii unei afaceri în regiunea București Ilfov. Comerțul, de asemenea, reprezintă unul dintre domeniile recomandate de 27% pentru deschiderea unei afaceri în această regiune.
47

Care sunt principalele avantaje/oportunităţi ale zonei pentru deschiderea unei afaceri? La această întrebare

Care sunt principalele avantaje/oportunităţi ale zonei

pentru deschiderea unei afaceri?

ale zonei pentru deschiderea unei afaceri? La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Aproape 15% dintre respondenţi consideră că densitatea populaţiei bucureştene este

principalul avantaj pentru deschiderea unei afaceri în zonă.

Faptul că Bucureştiul este Capitala ţării este considerat de 9% dintre respondenţi ca

48 fiind principala oportunitate pentru o afacere.

Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme specifice zonei ce afectează buna desfăşurare a

Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme

specifice zonei ce afectează buna desfăşurare a activităţilor firmelor?

buna desfăşurare a activităţilor firmelor? La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Peste 20% dintre respondenţi văd în birocraţia excesivă cea mai mare problemă care afectează buna desfăşurare a activităţii firmelor din zonă. Fiscalitatea şi instabilitatea financiară sunt considerate, de asemenea, două dintre cele

49 mai importante impedimente.

Care au fost principalele dificultăţi pe care le - aţi întâlnit în postura de manager?

Care au fost principalele dificultăţi pe care le-aţi întâlnit în

postura de manager?

pe care le - aţi întâlnit în postura de manager? La această întrebare respondenţii au avut

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Problema cu care s-au confruntat cei mai mulţi se referă la birocraţie. Corupţia dar şi impozitele și taxele mari sunt considerate unele dintre cele mai importante dificultăţi întâlnite.

50

Cât de importantă este pregătirea profesională a unui manager pentru dezvoltarea unei afaceri?  Pentru

Cât de importantă este pregătirea profesională a unui

manager pentru dezvoltarea unei afaceri?

a unui manager pentru dezvoltarea unei afaceri?  Pentru două treimi dintre respondenţi, pregătirea

Pentru două treimi dintre respondenţi, pregătirea profesională a unui manager este foarte importantă în dezvoltarea unei afaceri.

51

Ce tip de specializare/studii ar trebui să aibă un manager? La categoria Alte studii au

Ce tip de specializare/studii ar trebui să aibă un manager?

Ce tip de specializare/studii ar trebui să aibă un manager? La categoria Alte studii au fost

La categoria Alte studii au fost specificate: studii tehnice şi studii corespuntoare domeniului de activitate

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns.

Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Studiile economice urmate de cele administrative sunt considerate cele mai importante tipuri de studii pe care un manager ar trebui le aibă. Pentru mai mult de o treime dintre respondenţi cursurile şi seminariile de dezvoltare a competenţelor manageriale sunt importante în formarea profesională a unui manager.

52

Autoevaluarea competenţelor - valori medii -  Cele mai bine autoevaluate competenţe au fost abilitatea

Autoevaluarea competenţelor

- valori medii -

Autoevaluarea competenţelor - valori medii -  Cele mai bine autoevaluate competenţe au fost abilitatea lucrului

Cele mai bine autoevaluate competenţe au fost abilitatea lucrului în echipă, abilităţile de

comunicare, capacitatea de a rezolva probleme, perspectiva strategică sau predispoziţia către

negociere. Gândirea analitică fost competenţa cel mai slab autoevaluată de către managerii din

53 regiunea Bucureşti Ilfov.

Cât de importante sunt pentru dvs. în acest moment, următoarele?  Aspectul cel mai important

Cât de importante sunt pentru dvs. în acest moment,

următoarele?

importante sunt pentru dvs. în acest moment, următoarele?  Aspectul cel mai important pentru managerii

Aspectul cel mai important pentru managerii participanţi la sondaj îl reprezintă existenţa cererii pentru produsele sau serviciile pe care le realizează organizaţia din care fac parte. Respondenţii consideră importante în egală măsură şi competenţa colaboratorilor şi propria dezvoltare profesională.

54

Dacă pe parcursul acestui an vi s -ar solicita participarea la un curs de management,

Dacă pe parcursul acestui an vi s-ar solicita participarea la un curs de management, pe care dintre următoarele domenii le-aţi

găsi mai importante?

dintre următoarele domenii le - aţi găsi mai importante?  Managementul strategic, cel de proiect şi

Managementul strategic, cel de proiect şi managementul fondurilor structurale reprezintă cele mai importante domenii în care managerii din regiunea Bucure;ti Ilfov ar dori se specializeze.
55

Cât de util credeţi că ar fi pentru dvs. un curs de formare şi dezvoltare

Cât de util credeţi că ar fi pentru dvs. un curs de formare şi

dezvoltare profesională a competenţelor manageriale?

şi dezvoltare profesională a competenţelor manageriale?  Managerii chestionaţi consideră că un curs de

Managerii chestionaţi consideră că un curs de formare şi dezvoltare profesională le-ar fi necesar, două treimi dintre aceştia fiind deschişi unei astfel de oportunităţi.

56

În ce măsură aţi fi interesat să participaţi la un curs de formare şi dezvoltare

În ce măsură aţi fi interesat să participaţi la un curs de formare şi dezvoltare profesională managerială?

de formare şi dezvoltare profesională managerială?  Aproape jumătate dintre respondenţi sunt

Aproape jumătate dintre respondenţi sunt interesaţi să participe la un curs de formare şi dezvoltare profesională din domeniul managementului.

57

Care sunt aşteptările pe care le aveţi în viitoar de la un astfel de curs

Care sunt aşteptările pe care le aveţi în viitoar de la un

astfel de curs de dezvoltare profesională?

viitoar de la un astfel de curs de dezvoltare profesională?  Mai mult de o treime

Mai mult de o treime dintre manageri se aşteaptă ca în urma unui astfel de curs să obţină competenţe practice specifice, iar un sfert dintre ei speră să primească sugestii

pentru noi direcţii de dezvoltare a firmei.

Obţinerea unor competenţe teoretice specifice este vizată de numai 20% dintre aceştia.

58

Aţi mai participat la un curs de formare şi dezvoltare profesională managerială?  Mai mult

Aţi mai participat la un curs de formare şi dezvoltare

profesională managerială?

de formare şi dezvoltare profesională managerială?  Mai mult de un sfert dintre managerii respondenţi din

Mai mult de un sfert dintre managerii respondenţi din regiunea București Ilfov au mai participat la un curs de formare şi dezvoltare profesională.

59

În ce măsură v-au ajutat să aplicaţi în cadrul firmei dvs. cunoştinţele şi practicile obţinute

În ce măsură v-au ajutat să aplicaţi în cadrul firmei dvs. cunoştinţele şi practicile obţinute în urma acestui curs?

În foarte mare masură

În mare masură

În mică măsură

In foarte mică măsură

Deloc

Nu a fost cazul

37% 34% 11% 3% 9% 6%
37%
34%
11%
3%
9%
6%

Procentul este calculat din numărul persoanleor care au participat deja la cursuri de formare şi dezvoltare profesională,

N=34

Cursurile de formare şi dezvoltare managerială i-a ajutat în mare sau foarte mare măsură pe aproape trei sferturi dintre participanţi.

IV. INFORMA Ţ II DESPRE FIRM Ă/PFA/AF

IV. INFORMAŢII DESPRE FIRMĂ/PFA/AF

IV. INFORMA Ţ II DESPRE FIRM Ă/PFA/AF
Care este domeniul de activitate al firmei pentru care lucra ţi?  Cei mai mulţi

Care este domeniul de activitate al firmei pentru care lucraţi?

este domeniul de activitate al firmei pentru care lucra ţi?  Cei mai mulţi respondenţi din

Cei mai mulţi respondenţi din Regiunea București Ilfov lucrează în domeniul

serviciilor.

Comerţul şi industria sunt următoarele cele mai frecvente domenii de activitate ale

firmelor pentru care respondenţii lucrează.

62

Mărimea firmei Microintreprindere – între 1-9 angajaţi Întreprindere mică – între10- 49 angajaţi

Mărimea firmei

Microintreprindere – între 1-9 angajaţi
Microintreprindere – între 1-9 angajaţi

Întreprindere mică între10-49 angajaţi

Întreprindere mijlocie între 50-249 angajaţi

Mai mult de două treimi dintre respondenţi încadrează firma din punct de vedere al

mărimii la categoria microîntreprindere.

63

De cât timp activează pe piaţă firma pe care o deţineţi?  Aproape 90% dintre

De cât timp activează pe piaţă firma pe care o deţineţi?

cât timp activează pe piaţă firma pe care o deţineţi?  Aproape 90% dintre dintre respondenţii

Aproape 90% dintre dintre respondenţii din regiunea București Ilfov care au participat la studiu spun firmele pentru care lucrează activează de mai bine de 10 ani. Doar 12% dintre acestea au o experienţă de mai puţin de 10 an.

64

Funcţia deţinută în firmă La categoria Altă funcţie au fost incluse funcţii care au acumulat

Funcţia deţinută în firmă

Funcţia deţinută în firmă La categoria Altă funcţie au fost incluse funcţii care au acumulat sub

La categoria Altă funcţie au fost incluse funcţii care au acumulat sub 5%: Director tehnic, Director comercial Manager calitate, Manager de produs, Director de vânzări, Manager Resurse Umane.

Trei sferturi dintre respondenţi deţin funcţia de director general, urmaţi de administratori în procent de 21%

65

De cât timp lucraţi pe acest post?  Două treimi dintre respondenţi au o vechime

De cât timp lucraţi pe acest post?

De cât timp lucraţi pe acest post?  Două treimi dintre respondenţi au o vechime de

Două treimi dintre respondenţi au o vechime de peste 10 ani în firma pentru care lucrează.

66

V. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

V. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

V. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
Sexul respondentului 68

Sexul respondentului

Sexul respondentului 68

68

Vârsta respondentului  Peste jumătate dintre respondenţi au vârsta mai mare de 50 de ani

Vârsta respondentului

Vârsta respondentului  Peste jumătate dintre respondenţi au vârsta mai mare de 50 de ani

Peste jumătate dintre respondenţi au vârsta mai mare de 50 de ani

Care este ultima formă de învăţământ absolvită de dvs?  Peste 60% dintre participanţii la

Care este ultima formă de învăţământ absolvită de dvs?

este ultima formă de învăţământ absolvită de dvs?  Peste 60% dintre participanţii la sondaj sunt

Peste 60% dintre participanţii la sondaj sunt absolvenţi de studii superioare.

70

VI. PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

VI. PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE

PROFESIONALĂ

VI. PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
Aţi mai participat la cursul Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afacere , curs

Aţi mai participat la cursul Strategii de dezvoltare a afacerii:

Planul de afacere, curs finanţat din fonduri structurale?

de afacere , curs finanţat din fonduri structurale?  98 % dintre manageri nu au participat

98% dintre manageri nu au participat niciodată la un curs de Strategii de dezvoltare a afacerii.

72

Aţi mai participat cursul Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene ,

Aţi mai participat cursul Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene, curs finanţat din fonduri structurale?

europene , curs finanţat din fonduri structurale?  99 % dintre respondenţi nu au participat până

99% dintre respondenţi nu au participat până în prezent la un curs de Dezvoltare a

afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene.

73

În cazul în care nu aţi participat deja la aceste cursuri, sunteţi interesat? La această

În cazul în care nu aţi participat deja la aceste cursuri, sunteţi

interesat?

aţi participat deja la aceste cursuri, sunteţi interesat? La această întrebare au răspund persoanele care nu

La această întrebare au răspund persoanele care nu au participat până în prezent la cele două cursuri de formare şi dezvoltare profesională, N=117

Aproape jumătate dintre cei care nu au participat la cursuri de formare şi dezvoltare

profesională sunt interesaţi în a urma în viitor astfel de cursuri.

74

VII. CONCLUZII

VII. CONCLUZII

VII. CONCLUZII
 Iniţiativa deschiderii unei afaceri în regiunea Bucureşti Ilfov este văzută de majoritatea managerilor ca

Iniţiativa deschiderii unei afaceri în regiunea Bucureşti Ilfov este văzută de majoritatea managerilor ca un obiectiv dificil şi foarte dificil de realizat.

Serviciile şi comerţul sunt principalele domenii de activitate în care managerii din regiunea Bucureşti Ilfov găsesc oportună deschiderea unei afaceri.

Densitatea populației bucureștene, faptul Bucureștiul este capitala țării dar și piața mare de desfacere sunt văzute ca principale avantaje specifice regiunii.

Problemele care afectează buna desfăşurare a activităţii sunt în principal lipsa birocrația excesivă dar și fiscalitatea sau instabilitatea fiscală sunt considerate impedimente importante în dezvoltarea unei afaceri.

Ca principale dificultăţi de care deja s-au lovit în calitate de manageri de companii au fost specificate:

birocrația, corupția dar şi nivelul crescut al taxelor şi impozitelor.

76

 Pregătirea profesională a unui manager este extrem de importantă în dezvoltarea unei afaceri, cele

Pregătirea profesională a unui manager este extrem de importantă în dezvoltarea unei afaceri, cele mai

importante studii pe care acesta trebuie le aibă fiind studiile economice şi cele administrative.

Cursurile pentru dezvoltarea competenţelor manageriale ocupă un loc destul de important pentru managerii din regiunea Bucureşti Ilfov.

Cele mai bine autoevaluate competenţe au fost abilitatea lucrului în echipă, abilităţile de comunicare,

capacitatea de a rezolva probleme, perspectiva strategică sau predispoziţia către negociere. La celălalt capăt gândirea analitică a fost competenţa cel mai slab autoevaluată.

Existenţa cererii pentru produsele sau serviciile pe care le realizează şi competenţa colaboratorilor

sunt în acest moment aspectele care contează în cea mai mare măsură pentru managerii din această

regiune de dezvoltare.

Atunci când vorbesc despre specializare, cei mai mulţi simt nevoia de o îmbunătăţire în domenii

precum: managementul de proiect, managementul strategic sau managementul fondurilor structurale.

77

 Peste 60% dintre manageri consideră utilă absolvirea unui curs de formare şi dezvoltare profesională

Peste 60% dintre manageri consideră utilă absolvirea unui curs de formare şi dezvoltare profesională şi aproape jumătate dintre persoanele intervievate se arată interesate de participarea la un astfel de demers.

Un curs de specializare în domeniul managementului trebuie ofere noi idei pentru direcţia de dezvoltare a firmei cât şi cunoştinţe practice specifice.

Deşi găsesc foarte util un astfel de demrs, cei mai mulţi dintre managerii din regiunea Bucureşti Ilfov nu au participat până în prezent la niciun astfel de curs.

Chiar dacă nu sunt mulţi cei care au participat la un astfel de curs, în urma acestuia, informaţiile şi practicile dobândite i-au ajutat în mare măsură în activitatea managerială.

78

 Cei mai mulţi manageri lucrează în microîntreprinderi aflate în activitate de peste 10 ani

Cei mai mulţi manageri lucrează în microîntreprinderi aflate în activitate de peste 10 ani şi ca vechime fac parte din categoria peste 10 de ani.

Numai 2% dintre manageri au participat la cursurile Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afaceri iar 1% au urmat cursuri pentru Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene, cursuri finanţate din fonduri europene.

79

VIII. RECOMANDĂRI

VIII. RECOMANDĂRI

VIII. RECOMANDĂRI
 Pentru a creşte gradul de interes şi numărul de participanţi la cursuri, acestea ar

Pentru a creşte gradul de interes şi numărul de participanţi la cursuri, acestea ar trebui fie structurate în funcţie de dorinţele beneficiarilor, însumând atât cunoştinţe teoretice cât şi idei inovatoare de dezvoltare a afacerii.

Interesul crescut al managerilor chestionaţi de a participa cât şi numărul mic al celor care au participat deja la cele două cursuri amintite (Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afacere şi Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene) recomandă lansarea lor precum şi o promovare cât mai bună a acestora în rândul persoanelor vizate din regiunea de dezvoltare Bucureşti Ilfov.

81

B.2. STUDIU ANTREPRENORI

B.2. STUDIU ANTREPRENORI

B.2. STUDIU ANTREPRENORI
I. OBIECTIVELE CERCETĂRII

I. OBIECTIVELE CERCETĂRII

I. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de dezvoltare antreprenorială la nivelul

Scopul studiului

Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de dezvoltare antreprenorială la

nivelul Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov.

Obiectivele studiului:

identificarea intereselor grupurilor ţintă pentru formare şi dezvoltare a competenţelor antreprenoriale identificarea nevoilor de instruire, formare şi dezvoltare a categoriilor ţintă ale proiectului identificarea percepţiilor asupra utilităţii unui astfel de proiect de formare şi dezvoltare antreprenorială. autoevaluarea abilitaţilor şi competenţelor antreprenoriale

84

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI
Populaţia cercetată Universul cercetării este format din antreprenori din judeţele Regiunii de dezvoltare

Populaţia cercetată

Universul cercetării este format din antreprenori din judeţele Regiunii de dezvoltare Bucureşti Ilfov.

Populaţia ţintă a studiului cantitativ este reprezintată de antreprenorii identificaţi în Regiunea de dezvoltare Bucureşti Ilfov.

Volumul Eşantionului: 60 de persoane, reprezentând deţinători de firme, PFA- uri sau AF-

uri.

Tipul

eşantioanelor:

tristadial,

investigate pe regiuni.

probabilistic,

proporţional

cu

structura

populaţiei

Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt:

regiunile de dezvoltare

judeţul

ponderea populaţiei investigate în judeţ

Recrutarea s-a realizat pe baza datelor furnizate de către Camera de Comert şi Industrie a României.

86

Culegerea datelor  Faza I: Selectarea respondenţilor Respondenţii au fost aleşi din Bucureşti şi judeţul

Culegerea datelor

Faza I: Selectarea respondenţilor

Respondenţii au fost aleşi din Bucureşti şi judeţul Ilfov proporţional cu ponderea

tipului de categorie de persoane.

Faza II: Stabilirea categoriilor de persoane intervievate

Din fiecare unitate teritorială au fost selectate persoane care fac parte din grupuri ţintă.

Faza III: Pregătirea interviurilor

Pregătirea interviurilor a fost realizată de către experţi sociologi.

Faza IV: Realizarea interviurilor

Interviurile au fost realizate telefonic prin metoda CATI.

Culegerea datelor s-a realizat în perioada 01-31 mai 2011.

87

III. REZULTATELE STUDIULUI

III. REZULTATELE STUDIULUI

III. REZULTATELE STUDIULUI
Cât de dificil apreciaţi că este în regiunea dvs. să deschideţi o afacere?  Aproximativ

Cât de dificil apreciaţi că este în regiunea dvs. să deschideţi o afacere?

că este în regiunea dvs. să deschideţi o afacere?  Aproximativ două treimi dintre antreprenorii care

Aproximativ două treimi dintre antreprenorii care au participat la studiu afirmă că este dificilă, chiar foarte dificilă deschiderea unei noi afaceri în regiunea de dezvoltare Bucureşti

Ilfov.

Doar 25% dintre aceştia apreciază acest aspect ca fiind unul deloc dificil.

89

Care ar fi domeniile în care aţi găsi oportună deschiderea unei afaceri în judeţul dumneavoastră?

Care ar fi domeniile în care aţi găsi oportună deschiderea unei

afaceri în judeţul dumneavoastră?

deschiderea unei afaceri în judeţul dumneavoastră? La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Domeniile pe care antreprenorii le consideră propice deschiderii unei afaceri în regiunea Bucureşti Ilfov sunt: Serviciile (cu 40% dintre răspunsuri), urmate de Comerţ cu 22%.

90

Care sunt principalele avantaje/oportunităţi ale zonei pentru deschiderea unei afaceri? La această întrebare

Care sunt principalele avantaje/oportunităţi ale zonei

pentru deschiderea unei afaceri?

ale zonei pentru deschiderea unei afaceri? La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

La categoria alte avantaje au fost enumerate aspecte foarte variate, de la puterea mai mare de cumpărare, până relaţii, cunoştinţe, posibilitatea mai mare de a comunica cu oameni din domeniul economic în care antreprenorii activează.
91

Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme specifice zonei ce afectează buna desfăşurare a

Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme

specifice zonei ce afectează buna desfăşurare a activităţilor firmelor?

buna desfăşurare a activităţilor firmelor? La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

La categoria Alte probleme au mai fost indicate: incertitudinea în piaţa determinată de criza economică, munca la negru sau probleme legate de creditare.

92

Care au fost principalele dificultăţi pe care le - aţi întâlnit în postura de antreprenor?

Care au fost principalele dificultăţi pe care le-aţi întâlnit în postura de antreprenor?

pe care le - aţi întâlnit în postura de antreprenor? La această întrebare respondenţii au avut

La această întrebare respondenţii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Principala dificultate cu care s-au confruntat antreprenorii regiunii este birocraţia,

20% dintre aceştia afirmând acest lucru. Pe locul al doilea găsim lipsa banilor pentru investiţii.

93

Cât de importantă este pregătirea profesională a unui antreprenor pentru dezvoltarea unei afaceri?  Peste

Cât de importantă este pregătirea profesională a unui antreprenor pentru dezvoltarea unei afaceri?

a unui antreprenor pentru dezvoltarea unei afaceri?  Peste 90% dintre antreprenorii chestionaţi sunt de

Peste 90% dintre antreprenorii chestionaţi sunt de acord cu faptul că pregătirea profesională este importantă pentru dezvoltarea unei afaceri.

94

Ce tip de specializare/studii ar trebui să aibă un antreprenor?  Studiile economice şi cele

Ce tip de specializare/studii ar trebui să aibă un antreprenor?

de specializare/studii ar trebui să aibă un antreprenor?  Studiile economice şi cele administrative sunt, din

Studiile economice şi cele administrative sunt, din perspectiva respondenților, cele mai necesare unui antreprenor. Cursurile de dezvoltare a competenţelor manageriale sunt necesare în opinia a 33% dintre persoanele chestionate.

95

Autoevaluarea competenţelor - valori medii -  Antreprenorii participanţi la studiu s-au evaluat cu note

Autoevaluarea competenţelor

- valori medii -
- valori medii -

Antreprenorii participanţi la studiu s-au evaluat cu note situate între 7,6 şi 8,3, cea mai dezvoltată abilitate fiind abilitatea de a valorifica oportunităţile, urmată de comunicare şi capacitatea de rezolvare a problemelor, abilităţi caracteristice unei bune activităţi antreprenoriale. Cele mai mici note au fost obţinute de perspectiva strategică.

96

Cât de importante sunt pentru dvs. în acest moment, următoarele  Cel mai important aspect

Cât de importante sunt pentru dvs. în acest moment,

următoarele

importante sunt pentru dvs. în acest moment, următoarele  Cel mai important aspect actual pentru dezvoltarea

Cel mai important aspect actual pentru dezvoltarea afacerii îl reprezintă existenţa cererii pe piaţă pentru produsele sau serviciile pe care le realizează, in perspectiva antreprenorilor.

97

Dacă pe parcursul acestui an vi s -ar solicita participarea la un curs de management,

Dacă pe parcursul acestui an vi s-ar solicita participarea la un curs de management, pe care dintre următoarele domenii le-aţi găsi mai importante?

dintre următoarele domenii le - aţi găsi mai importante?  Cei mai mulţi dintre respondenţi ar

Cei mai mulţi dintre