Sunteți pe pagina 1din 34

LUCRARI DE SUSTINERE Notiuni generale.

Clasificare

Sprijiniri simple cu DULAPI

Sprijiniri cu dulapi ORIZONTALI

Etapele de executie

Sprijiniri cu dulapi VERTICALI

Sprijiniri cu PALPLANSE

10

Palplanse de LEMN

11

Fig. 8.20
12

Palplanse de METAL

13

Tipuri de joante

14

Palplanse de BETON ARMAT

15

PERETI INGROPATI

Pereti ingropati din PANOURI

16

17

a) Grinzile de ghidaj Au rol de: ghidarea uneltelor de sapat, protejarea peretilor transeii la partea de sus, sustinerea temporara a carcasei de armatura etc. Se dispun de o parte si de cealalta a transeii ce urmeaza a se excava.

18

19

b) Excavarea panourilor Instalatiile de tip KELLY Caracteristic tuturor instalatiilor de tip KELLY este utilizarea unei prajini grele la capatul careia se afla o bena (cupa-graifar) actionata hidraulic. Bena este alcatuita din doua jumatati identice (falci) a caror inchidere si deschidere este comandata hidraulic prin intermediul a doua verine, iar ridicarea si coborarea se fac prin doua cabluri legate de bena si de prajina. Graifarul, cu falcile deschide, este lasat sa cada de la inaltime de 1...3m si se infige in pamantul de la baza transeii. Falcile se inchid, iar bena plina cu pamant se scoate din transee si se descarca. Procedura se reia pana la atingerea adancimii finale de forare.

20

1. 2. 3. 4. 5.

Cupa-graifar (bena) Prajina (tija Kelly) Ghidaj Brat telescopic Rola pentru cabluri

21

Excavarea unui panou de 7,00m din 3 pasi de sapare


22

Betonarea panourilor se face cu metoda palniei fixe sau CONTRACTOR, care se foloseste la betonarea sub noroi bentonitic (piloti forati sub noroi, pereti mulati) sau sub apa (piloti Benoto, lucrari executate sub apa). Se utilizeaza un tub metalic din tronsoane care se imbina la lungimea necesara. La partea superioara a tubului se afla o palnie (recipient metalic) in care se asigura nivelul constant al betonului in timpul betonarii.

23

o zona de garda (de suprapunere) de min. 1m. Astfel, doar prima portie de beton vine in contact direct cu noroiul bentonitic sau apa. Densitatea se reduce prin amestecare cu noroiul, fapt care face ca acest prim strat de beton contaminat sa fie impins in sus de presiunea coloanei de beton din tub. Dupa terminarea betonarii si intarirea betonului, stratul de beton contaminat se sparge.

24

25

Etapele de realizare a peretelui mulat din panouri

1. Panou PRIMAR excavat 2. Tuburi de rost (teava metalica cu diametrul egal cu latimea transeii panoului) 3. Carcasa de armatura 4. Panou PRIMAR betonat 5. Panou SECUNDAR excavat 6. Panou SECUNDAR betonat

26

27

Pereti ingropati din PILOTI FORATI

n funcie de condiiile de rezisten i etanare pe care trebuie s le ndeplineasc peretele, piloii pot fi dispui cu distane ntre ei, joantivi sau secani.

28

29

Sisteme de sprijin pentru pereii de susinere a excavaiilor

Dup criteriul modului de preluare a solicitrilor la care sunt supui, pereii de susinere pentru excavaii se clasific n: perei de susinere n consol perei de susinere rezemai.

30

Perei de susinere n consol Stabilitatea unui perete de susinere n consol pe parcursul lucrrilor de excavare este asigurat prin ncastrarea acestuia n teren.

Etapele de execuie a unui perete de susinere n consol

31

Perei de susinere rezemai Rezemarea peretelui de susinere pe msura realizrii excavaiei reprezint o alternativ care permite reducerea adncimii de ncastrare a peretelui, precum i limitarea deplasrilor orizontale ale peretelui, comparativ cu soluia peretelui nconsol. Pe msura avansrii lucrrilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare la cotele i intervalele rezultate n urma calculelor de proiectare.

Etapele de execuie a unui perete de susinere rezemat


32

O variant de rezemare a pereilor de susinere prin nsi structura ngropat realizat sub protecia acestora o reprezint procedeul de sus n jos sau top down, cunoscut i sub numele de metoda milanez. Structura subteran este realizat de sus n jos, pe msura avansrii lucrrilor de excavare, iar planeele acesteia devin pe rnd rezemri ale peretelui de susinere. ncrcrile verticale sunt preluate de stlpi i transmise unor barete sau piloi executai n prealabil. Procedeul permite realizarea, simultan cu subsolurile, a unui numr de niveluri din suprastructura construciei. Execuia lucrrilor este ns mai complex i mai anevoioas; spaiile de lucru sunt reduse - sparea terenului are loc sub fiecare planeu pe o nlime egal cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pmntului spat; sunt necesare utilaje cu gabarit redus etc.

33

Etapele de execuie n procedeul de sus n jos (top-down)

34