Sunteți pe pagina 1din 5

JEAN BAPTISTE COLBERT Economia este stiinta care studiaza in esenta modul in care oamenii, colectivitatile si societatea isi

asigura bunurile necesare existentei, alegand solutiile de utilizare eficienta a resurselor limitate pentru satisfacerea nevoilor nelimitate. Termenul de economie este intalnit pentru prima oara in lucrarea filozofului si istoricului grec Xenophon (430-355 I.H) intitulata ,,Oikonomia si inseamna administrarea gospodariei. Economisti de seama sunt: David Ricardo, Fr.Quensnay, Adam Smith, Friederich List, A.Mller, J.B.Say. Printre acestia se numara si Jean Baptiste Colbert (n. 29 august 1619 d. 6 septembrie 1683) care a fost un economist francez, reprezentant al colii Mercantiliste de economie.S-a nascut intr-un frumos oras din Franta, la Reims. Prin activitatea sa de mai tarziu, va influenta remarcabil economia Frantei, care avea o piata consolidata si, ca urmare si a faptelor bune ale lui Colbert, tot mai dezvoltata, reper esential pozitiv intr-o Europa ce avea ca referinta, deseori, Franta.A fost un finantist de renume a carui administratie a contribuit mult la splendoarea domniei lui Ludovic al XIVlea.Cardinalul Mazarin a fost cel care l-a recomanadat regelui ,,ca un om de incredere, bun valet, care se va gandi doar sa-l serveasca si deloc sa guverneze.A devenit ministru de finante si a influentat prin multe lucruri bune economia franceza si finantele tarii. In planul gandirii economice Jean Baptiste Colbert a fost un mercantilist de mare voga, vazand in excedentul cat mai ridicat al balantei comerciale, un instrument al progresului economic si social al Frantei. Mai concret, a favorizat industria si comertul, considerandu-le ,,izvoare esentiale de bogatie si putere pentru Franta.A adus in tara specialisti straini cu scopul de a amplifica numarul de manufacturi de stat. A actionat pentru reorganizarea finantelor publice si private, a creat mari companii de navigatie si a ,,stimulat popularea Canadei, unde stindardul cu crini al Regelui Frantei fusese infipt inca de Jacques Cartier, plecat intr-o prima expeditie in Canada, din frumosul Sain-Malo din provincia Bretaniei, in 1534. A diminuat, insa rolul agriculturii, considerand-o, in buna masura, o camara din care visteria publica isi putea lua resurse, mai ales in scopul acoperirii cheltuielilor planturoase ale curtii tineretii lui Ludovic al XIV-lea, cat spentru dezvoltarea manufacturilor de stat. Reactia in timp fata de asemenea masuri de tip administrativ dirijist a fost liberala, ea devenind o componenta esentiala a marelui curent fiziocrat ce i-a succedat lui Colbert. Din punct de vedere al gesticii cotidiene si am comportamnetului sau cotidian, Colbert, potrivit unui contemporan, abatele Choisy, el are fata in mod natural posomorata, ochi adanci, sprancene groase si negre, toate acestea dandu-i o mina austera, o prima abordare negativa si chiar salbatica. Dar, apoi, urmarindu-l, il poti afla mai detasat, mai destins, expeditiv si de o siguranta de nezdruncinat... Cu cat este mai ignorant, cu atat mai mult doreste sa para savant, citand, adeseori, chiar in afara discutiei ca atare, maxime sau pasaje in limba latina, pe care le-a invatat pe dinafara. Se mai spune ca era ,,un burghez care avea slabiciunea clasica a semenilor sai burghezi, aceea de a se pretinde purtator din nastere al unui nume mare de familie. Astfel ca, intr-o noapte este un fapt pe care istoria il da cert in L'Eglise des Cordeliers de Reims, a inlaturat piatra funerara de pe mormantul bunicului sau, pentru a o inlocui cu o alta placa veche de piatra pe care erau gravate inaltele fapte ale cavalerului Colbert, originar din Scotia. Desigur, un fals, chiar daca acest alt Colbert a existat pesta Marea Manecii. Era, intr-un fel, partea goala a

caracterului lui Colbert. . Spirit solid, avea, insa geniul finantelor. In spiritul scolii, al curentului de gandire caruia ii apartinea ( cel al mercantilismului dezvoltat ) a urmarit sa creeze o Franta economic independenta, care sa nu cumpere aproape nimic din exterior.Temandu-se de o diminuare a populatiei tarii sale, a dat in anul 1666 un edict in virtutea caruia toti capii de familie, tati de 10 copii, sunt exceptati de la orice impozit, pe intreaga durata a vietii lor. In acelasi timp, un cuplu care se casatorea la 20 de ani, era exonerat de impozite vreme de 5 ani, insa, prin compensatie, un celibatar de 20 de ani, chiar traind sub acoperisul familial, era supus impozitelor, taxelor respective.Acestea erau componente demografice interesante in gandirea si actiunea lui Jean Baptiste Colbert. Pierderea favorurilor regale l-a durut, chiar l-a ruinat pe Colbert mai mult decat maladia sa de calculi renali, careia i-a suportat in mod stoic durerile. Tinta vietii lui fusese, de fapt, Franta si ea se ,,confunda cu marea personalitate a regelui Ludovic al XIV-lea. Nu-mi lasati, deci, timp sa mor, ii spunea Colbert sotiei sale, care persista sa-l intretina cu afaceri de stat. ,,Pe patul de moarte, va spune aceste cuvinte amare, privindu-l pe regele sau: Daca as fi facut pentru Dumnezeu ceea ce am facut pentru acest om, as fi fost de 10 ori salvat... Era, insa, singurul ministru de Finante al unui rege al Frantei care si-a conservat slujba pana la moarte. Colbertismul Jean Baptiste Colbert - ministru al Frantei sub regele Louis XIV a reusit sa obtina un anumit grad de echilibru in finantele statului francez. Personalitate economic complex, specialist n domeniul administraiei publice, economiei i finanelor, Colbert consider industria i comerul drept izvoarele fundamentale de bogie i putere pentru Frana. n acest sens, el a militat pentru aducerea specialitilor strini n vedereadezvoltrii sectorului manufacturier pentru reorganizarea finanelor publice i private. Colbert a creat docrima numita mercantilism care avea in vedere extinderea de comert (i meninerea unui echilibru favorabil de comer) aceasta fiind cheia bogiei de stat. Politicile sale - au devenit cunoscute sub numele de Colbertism - Au fost toate orientate n aceast direcie. Colbertismul privind societile sale nfiinate n camere de comer, redirecionarea de capital la export i de import-industriile de substituie, a instituit un sistem de protecie a tarifelor i a taxelor, a blocat toate veniturile straine de la tranzacionare n coloniile franceze, , etc Pn i mare Colbert nu a fost interesat de comert intern, care, n opinia sa, nu a fcut nimic pentru bogia de stat. Agricultorii francezi i productorii mici au rmas blocati n sufocantele meteuguri ale oraului medieval i in breslele comerciale. Restriciile i tarifele interne privind libera circulatie de bunuri i de munc ntre regiuni, a rmas la locul lor. Sistemul fiscal a fost consolidat; cu mica nobilime privilegiata i a clerului exceptati de la impozitare i de import mare. Povara impozitelor a sczut chiar i la agricultorii francezi si meteugarii oraelor mici. Colbert, a recunoscut n faa ducelui de Sully necesitatea unei retele mai bune de transport intern , dar numai pentru c a fost necesar a conecta porturile de import

franceze- pentru industriile de export. Colbert a forat fermierii locali i pescajul lor de animale pentru a lucra la ntreinerea drumurilor. Sistemul Colbertist creat este un paradox. El a generat o "progresie" a economiei de externe, permind n acelai timp ca economia intern s stagneze. Exegeiisi i reproeaz ns minimalizarea rolului agriculturii n societate, deoarece, pentru Colbert, acest sector al economiei nu poate fi considerat dect o cmar din care vistieria public i acoper cheltuielile cu luxul casei regale a lui Ludovic al XIVlea i cu cheltuielile ocazionate de dezvoltarea manufacturilor statului. n cele din urm, comentatorii, cum ar fi : Marchal Vauban, Claude Jacques Herbert, Pierre Le Pesant de Boisguilbert i Vincent de Gournay au ridicat vocile i au cerut explicatii pentru reforma sistemului. Forbonnais i Graslin au crezut ca politicile Colbert au fost, n general, corecte. Tot ceea ce a fost necesar, au susinut, a fost de a aduce economia intern ntr-o form mai buna prin renunarea la unele restrictii medievale, prin raionalizarea administraiei i de a face povara fiscal mai echilibrata. Alii, n special n Quesnay si Physiocratic , credeau c ideile Colbertiene au fost total greite. O mare parte a sistemului Colbertian a fost (temporar) dezmembrat n timpul lui Jacques Turgot a mandatului scurt ca controlor general, n anii 1770. La sfritul zilei, reformele au fost prea puine i prea tardive. Tensiunile create de paradoxul Colbertianist - i incapacitatea (i reticena) succesorilor lui Colbert - au fost, probabil, cauza principal a Revoluiei Franceze din 1789. Mercantilismul Colbert pe langa curentul prezentat mai sus a sustinut si alte idei privint deyvoltarea economiei, un al doilea curent economic constituit de el purtand numele de Mercantinism. Jean Baptiste Colbert prin acesta a avut drept obiectiv esenial, achiziia de metale preioase prin practicarea unei politici de dezvoltare industrial, pe baza reglementrilor i interdiciilor statului. Ideea de baz a mercantilismul industrialist const n faptul c, puterea politic nu poate fi legat dect de expansiunea comercial. Aceste idei fiind sustinute inca din perioada premoderna,un exemplu fiind in Codul lui Hammurabi sunt tratate problemele ale dreptului de proprietate mobiliar i imobiliar, ale dreptului comercial, dreptului muncii (cu precdere ale angajrii minii de lucru), ale sclaviei. n cuprinsul su, apare pentru prima oar reglementat fenomenul muncii salariate, ca fenomen generat pe de o parte de perioadele n care se cerea o mai mare cantitate de munc, ce nu putea fi acoperit exclusiv prin munca sclavilor i, pe de alt parte, ca urmare a existenei clasei sociale a oamenilor liberi, care aveau posibilitatea de a angaja. Angajarea trebuia s se fac, conform Codului, pe o perioad scurt de timp i n baza unei anumite sume, ce era stabilit i reglementat legal.Ca i Codul lui Hammurabi, textele de origine hindus, Cluz pentru regi la ntocmirea decretelor ( Arthasastra) i Legile lui Manu , ne ofer i ele oserie de informaii interesante. n cadrul lor sunt analizate cu predilecie aspectele eseniale ale sclaviei, sursele de formare a sclavilor i domeniile n care erau folosii. n Legile lui Manu, se consider sclavia ca un fenomen justificat, de origine divin, cu rol important n prosperitatea castelor superioare: preoii (brahmanii) i rzboinicii

(ksatriyi). Clasa social menit a se ocupa cu activitatea economic agricultura, meteuguri, comer - era denumit clasa gospodarilor(voiii). Astfel putem vorbi despre mercantinism ca fiind o politica economica de ingrijire bazat pe conceptul puterea unei natiuni poate fi mrit daca exporturile superioare sunt importurile. Mercantilismul ca ideologie desemneaz ideile i Politicile dezvoltate n jurul acestei doctrine Privind balanta comerului din Gndirea economic european un secolului al XVII-lea i cea mai mare parte o secolului al XVIII-lea. Termenii "mercantilism" i "Sistemul Mercantil" Au fost Utilizai pentru prima de date n 1,763 de Francez fiziocratul marchizul de Mirabeau i popularizai mai tarziu de Adam Smith n "Avuia Naiunilor". Dezideratele gndirii mercantiliste se pot traduce prin Necesitatea nor reglementri ale vieii economice i acceptarea declarat o goanei dup profit o Naiunilor i un indivizilor. Thomas Mun (1,571--1,641) A expus aceast doctrin n "Comoara Angliei de Comer Exterior" (1,664): "Mijlocul la indemana pentru sporirea avuiei i o tezaurului nostru l constituie Comerul exterior, unde aplicm Trebuie sa intotdeauna regula de o vinde strinilor anual mai noi decat mult consumm, valorica, din produsele lor". In general,mercantilistii sua axat pe oferta cu scopul de a exporta surplusul de produse si pentru a procura valuta necesara. Ei au urmarit o abordare macroeconomica a fenomenelor si produselor, insa niciodata nu au reusit sa separe aspectele economice de cele politice,adeseori acestea suprapunandu-se, economia capatand , de cele mai multe ori forma actiunii politice. Totusi , putem considera mercantilismul ca un pas important in deyvoltarea economico-sociala a epocii. El a fost o prima incercare de descifrare a scopului miscarii capitalului, de analiya a circulatiei marfurilor si a economiei de schimb , pregatind in buna masura terenul pentru afirmarea fiziocratismului si ulterior , a doctrinei liberalismului clasic. Contributii Jean Baptiste Colbert a fondat Academia de Stiinte (acum parte din Institutul Francez), Observatorul din Paris, Academiile de Arhitectura si de Muzica, de Inscriptii si Medalii, Academia Franceza de la Roma, Academii Arles, Soissons, Nimes si Academia de Pictura si Sculptura. Colbert nu a scapat din atentie nici afacerile ecleziastice, luand parte in lupta dintre rege si papalitate cu privire la drepturile regale asupra episcopiei vacante.A avut un proiect pentru reducerea numarului de persoane dedicate vietii monahale de birou.El insusi a aratat de la inceput ca nu doreste sa interfereze cu erezia, pentru ca el a realizat valoarea comerciala a hughenotilor, care au fost bine reprezentate prin clasele de negustori. In concluzie Jean Baptiste Colbert a fost reprezentant seama al mercantilismului francez dezvoltat, superitendend al constructiilor, cotrolor general al finantelor Frantei, secretar de stat la institutia Casei Regale si economistul care a favorizat industria si comertul pe care le-a apreciat ca izvoare fundamentale de bogatie si putere pentru Franta.

Bibligrafie: Istoria gandirii economice Lector drd. Georgiana Daniela Dinca Internet