Legea nr.

8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe TITLUL I Dreptul de autor PARTEA I Dispozitii generale CAPITOLUL I Dispozitii introductive Art. 1. (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra oricaror asemenea opere de creatie intelectuala, este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial. (2) Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata . Art. 2. Recunoasterea drepturilor prevazute in prezenta lege nu prejudiciaza si nu exclude protectia acordata prin alte dispozitii legale. CAPITOLUL II Subiectul dreptului de autor Art. 3. (1) Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera. (2) In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autorului persoanele juridice si persoanele fizice altele decat autorul. (3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite in conditiile legii. Art. 4. (1) Se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica. (2) Cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de catre persoana fizica sau juridica ce o face publica numai cu consimtamantul autorului, atat timp cat acesta nu-si dezvaluie identitatea. Art. 5. (1) Este opera comuna opera creata de mai multi coautori, in colaborare. (2) Dreptul de autor asupra operei comune apartine coautorilor acesteia, intre care unul poate fi autorul principal, in conditiile prezentei legi. (3) In lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot exploata opera decat de comun acord. Refuzul consimtamantului din partea oricaruia dintre coautori trebuie sa fie temeinic justificat. (4) In cazul in care contributia fiecarui coautor este distincta, aceasta poate fi exploatata

separat, cu conditia sa nu se prejudicieze exploatarea operei comune sau drepturile celorlalti coautori. (5) In cazul utilizarii operei create in colaborare, remuneratia se cuvine coautorilor in proportiile pe care acestia le-au convenit. In lipsa unei conventii, remuneratia se imparte proportional cu partile de contributie ale autorilor sau in mod egal, daca acestea nu se pot stabili. Art. 6. (1) Este opera colectiva opera in care contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot, fara a fi posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create. (2) In lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra operei colective apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a fost creata. CAPITOLUL III Obiectul dreptului de autor Art. 7. Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt: a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator; b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice; c) compozitiile muzicale cu sau fara text; d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele; e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale; f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei; g) operele de arta plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, grafica, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, precum si operele de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice; h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura; i) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in general. Art. 8. Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, si anume: a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie; b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv

bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale. Art. 9. Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele: a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare; b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora; c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia; d) mijloacele de plata; e) stirile si informatiile de presa; f) simplele fapte si date. CAPITOLUL IV Continutul dreptului de autor Art. 10. Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica; b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei; c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica; d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei - atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa; e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare, prejudiciati prin exercitarea retractarii. Art. 11. (1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari. (2) Dupa moartea autorului, exercitiul drepturilor prevazute la Art. 10 lit. b) si d) se transmite prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor. Art. 12. Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata sau exploatata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre altii. Art. 13. Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale autorului de a autoriza: a) reproducerea integrala sau partiala a operei; b) difuzarea operei; c) importul in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei a copiilor de pe opera, realizate cu consimtamantul autorului; d) reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta modalitate publica de executie sau

de prezentare directa a - operei; e) expunerea publica a operelor de arta plastica, de arta aplicata, fotografice si de arhitectura; f) proiectia publica a operelor cinematografice si a altor opere audiovizuale; g) emiterea unei opere prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit; h) transmiterea unei opere catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu; i) comunicarea publica prin intermediul inregistrarilor sonore si audiovizuale; j) retransmiterea nealterata, simultana si integrala a unei opere prin oricare dintre mijloacele citate la lit. g) si h), de catre un organism de emisie, diferit de organismul de origine a operei radiodifuzate sau televizate; k) difuzarea secundara; l) prezentarea intr-un loc public, prin intermediul oricaror mijloace, a unei opere radiodifuzate sau televizate; m) accesul public la bazele de date pe calculator, in cazul in care aceste baze de date contin sau constituie opere protejate. Art. 14. (1) Prin reproducere, in sensul prezentei legi, se intelege realizarea uneia ori a mai multor copii ale unei opere, in orice forma materiala, inclusiv realizarea oricarei inregistrari sonore sau vizuale a unei opere, precum si stocarea permanenta ori temporara a acesteia cu mijloace electronice. (2) Prin difuzare, in sensul prezentei legi, se intelege distribuirea catre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. (3) Nu se considera difuzare distribuirea catre public prin imprumut, cu titlu gratuit, a unei opere, in cazul in care se realizeaza prin intermediul bibliotecilor publice. Art. 15. (1) Utilizarea sau exploatarea unei opere in modurile prevazute la Art. 13 lit. d) si e), precum si in orice alt mod similar constituie comunicare publica. (2) Se considera publica orice comunicare a unei opere, facuta intr-un loc deschis publicului sau in orice loc in care se aduna un numar de persoane care depaseste cercul normal al membrilor unei familii si al cunostintelor acesteia, indiferent daca membrii care compun acel public susceptibil de a receptiona astfel de comunicari pot sau nu sa o faca in acelasi loc sau in locuri diferite ori in acelasi timp sau in momente diferite. (3) Redifuzarea copiilor unei opere nu mai necesita autorizarea titularului dreptului de autor decat pentru inchirierea si importul acestora. Art. 16. Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza traducerea, publicarea in culegeri, adaptarea, precum si orice alta transformare a operei sale prin care se obtine o opera derivata. Art. 17.

(1) Autorul unei opere literare sau artistice beneficiaza de dreptul exclusiv de a autoriza inchirierea originalului si a copiilor operelor, inclusiv a operelor audiovizuale, a operelor cuprinse intr-o inregistrare sonora, a unui program pentru calculator sau a unei opere care poate fi utilizata cu ajutorul unui calculator ori al oricarui alt dispozitiv tehnic, chiar dupa difuzarea acestora in conformitate cu consimtamantul autorului. (2) Dreptul de a autoriza inchirierea operei reprezinta dreptul exclusiv al unui autor de a pune la dispozitie pentru utilizare originalul sau copiile operei pentru o perioada de timp limitata, in schimbul unui avantaj economic direct sau indirect. Art. 18. (1) Imprumutul public consta in punerea la dispozitia unei persoane, cu titlu gratuit, pentru utilizare, a originalului sau a copiei unei opere pentru o perioada de timp determinata, prin intermediul unei institutii care permite accesul publicului in acest scop. Imprumutul public nu necesita autorizarea prealabila a autorului. (2) Imprumutul public da dreptul titularului dreptului de autor la o remuneratie echitabila. (3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica la: a) originalele sau copiile unor opere scrise, din biblioteci publice; b) proiectele de structuri arhitecturale; c) originalele sau copiile operelor de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice; d) originalele sau copiile operelor, in scopul comunicarii publice, ori pentru a caror utilizare exista un contract; e) lucrarile de referinta pentru utilizare imediata sau pentru imprumuturi intre institutii; f) operele create de autor in cadrul contractului individual de munca, daca acestea sunt utilizate de catre cel care a angajat autorul, in cadrul activitatii obisnuite. (4) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica in cazul imprumutului public realizat in scop educativ ori cultural, prin institutii recunoscute potrivit legii sau organizate in acest scop de catre autoritati publice. (5) Imprumutul public al unor opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale nu poate avea loc decat dupa 6 luni de la prima difuzare a operei. Art. 19. Dreptul de comunicare publica prin intermediul inregistrarilor sonore sau audiovizuale reprezinta dreptul exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea catre public a unor lecturi, interpretari muzicale sau scenice ori a altor forme de fixare a operei sale in inregistrari sonore sau audiovizuale. Art. 20. Dreptul de difuzare secundara reprezinta dreptul exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea catre public a operei sale, ulterior primei difuzari, prin oricare dintre mijloacele prevazute la Art. 13 lit. g), h), i), j) si l). Art. 21. (1) In cazul fiecarei revanzari a unei opere de arta plastica la licitatie publica sau prin intermediul unui agent comisionar, ori de catre un comerciant, autorul are dreptul la 5%

din pretul de vanzare, precum si dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa. (2) Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii, care intervin in vanzare, trebuie sa-i comunice autorului informatiile prevazute la alin. (1) al prezentului articol in termen de doua luni de la data vanzarii. Acestia vor raspunde de retinerea din pretul de vanzare si de plata sumei corespunzatoare catre autor a cotei de 5%. (3) Drepturile prevazute in prezentul articol constituie dreptul de suita si nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari. Art. 22. Proprietarul sau posesorul unei opere este dator sa permita accesul autorului si sa o puna la dispozitia acestuia, daca acest fapt este necesar pentru exercitarea dreptului sau de autor si cu conditia ca prin aceasta sa nu se aduca atingere unui interes legitim al proprietarului sau al posesorului. In acest caz, proprietarul sau posesorul poate pretinde autorului o garantie suficienta - pentru securitatea operei, asigurarea operei la o suma ce reprezinta valoarea pe piata a originalului, precum si o remuneratie corespunzatoare. Art. 23. (1) Proprietarul originalului unei opere nu are dreptul sa o distruga inainte de a o oferi autorului la pretul de cost al materialului. (2) Daca nu este posibila returnarea originalului, proprietarul va permite autorului sa faca o copie de pe opera intr-o maniera corespunzatoare. (3) In cazul unei structuri arhitecturale, autorul are numai dreptul de a face fotografii ale operei si de a solicita trimiterea reproducerii proiectelor. CAPITOLUL V Durata protectiei dreptului de autor Art. 24. (1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice se naste din momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare. (2) Daca opera este creata, intr-o perioada de timp, in parti, serii, volume si in orice alte forme de continuare, termenul de protectie va fi calculat, potrivit alin. (1), pentru fiecare dintre aceste componente. Art. 25. (1) Drepturile patrimoniale prevazute la Art. 13, 16, 17, 18 si 21 dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal. daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva mandatat in timpul vietii de catre autor sau, in lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectiva cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie. (2) Persoana care, dupa incetarea protectiei dreptului de autor, aduce la cunostinta publica, in mod legal, pentru prima oara, o opera nepublicata inainte, beneficiaza de protectia echivalenta cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului. Durata protectiei acestor drepturi este de 25 de ani incepand din momentul in care a fost adusa pentru prima oara la cunostinta publica, in mod legal.

Art. 26. (1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunostinta publica sub pseudonim sau fara indicarea autorului este de 70 de ani de la data aducerii la cunostinta publica a acestora. (2) Cand identitatea autorului este adusa la cunostinta publica inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1), se aplica dispozitiile Art. 25 alin. (1). Art. 27. (1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate in colaborare este de 70 de ani de la moartea ultimului coautor. (2) In cazul in care contributiile coautorilor sunt distincte, durata drepturilor patrimoniale pentru fiecare dintre acestea este de 70 de ani de la moartea fiecarui coautor. Art. 28. Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor colective este de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunostinta publica. In cazul in care aceasta nu se realizeaza timp de 70 de ani de la crearea operelor, durata drepturilor patrimoniale expira dupa trecerea a 70 de ani de la crearea operelor. Art. 29. Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor de arta aplicata este de 25 de ani de la data crearii acestora. Art. 30. Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 50 de ani. Art. 31. Modificarile neesentiale, adaugarile, taieturile sau adaptarile aduse in vederea selectiei ori aranjarii, precum si corectarea continutului unei opere sau colectii, care sunt necesare pentru continuarea activitatii colectiei in modul in care a intentionat autorul operei, nu vor extinde termenul de protectie a acestei opere sau colectii. Art. 32. Termenele stabilite in prezentul capitol se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator mortii autorului sau aducerii operei la cunostinta publica, dupa caz. CAPITOLUL VI Limitele exercitarii dreptului de autor Art. 33. (1) Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii, urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare: a) reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare sau administrative, in masura

justificata de scopul acestora; b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului; c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, in emisiuni de radio sau de televiziune ori in inregistrari sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv invatamantului, precum si reproducerea pentru invatamant, in cadrul institutiilor publice de invatamant sau de ocrotire sociala, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, in masura justificata de scopul urmarit; d) reproducerea pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale sau stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ; reproducerea integrala a exemplarului unei opere este permisa, pentru inlocuirea acestuia, in cazul distrugerii, al deteriorarii grave sau al pierderii exemplarului unic din colectia permanenta a bibliotecii sau a arhivei respective; e) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public, in scopul informarii asupra problemelor de actualitate, de scurte extrase din articole de presa si reportaje radiofonice sau televizate; f) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public de scurte fragmente ale conferintelor, alocutiunilor, pledoariilor si a altor opere de acelasi fel, care au fost exprimate oral in public, cu conditia ca aceste utilizari sa aiba ca unic scop informarea privind actualitatea; g) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public a operelor in cadrul informatiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai in masura justificata de scopul informatiei; h) reproducerea, cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera, difuzarea sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta plastica, fotografica sau arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara cazurilor in care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, difuzari sau comunicari si daca este utilizata in scopuri comerciale; i) reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de invatamant, exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atat reprezentarea sau executarea, cat si accesul publicului sa fie fara plata. (2) In cazurile prevazute la lit. b), c), e), f) si h) trebuie sa se mentioneze sursa si numele autorului, daca acesta apare pe lucrarea utilizata, iar in cazul operelor de arta plastica sau de arhitectura, si locul unde se gaseste - originalul. Art. 34. (1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere fara consimtamantul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare. (2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cat si pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi. Art. 35.

Transformarea unei opere, fara consimtamantul autorului si fara plata unei remuneratii, este permisa in urmatoarele cazuri: a) daca este o transformare privata, care nu este destinata si nu este pusa la dispozitia publicului; b) daca rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul sa nu creeze confuzie in ce priveste opera originala si autorul acesteia; c) daca transformarea este impusa de scopul utilizarii permise de autor. Art. 36. (1) Operele prezentate in expozitii accesibile publicului, licitatii, targuri sau colectii pot fi reproduse in cataloage publicate si distribuite in acest scop de catre organizatorii unor astfel de activitati. (2) In cazurile mentionate la alin. (1) trebuie sa fie indicate sursa, precum si paternitatea operei, daca acestea sunt mentionate pe lucrarea utilizata. Art. 37. In scopul de a testa functionarea produselor la momentul fabricarii sau vanzarii, societatile comerciale care produc sau vand inregistrari sonore sau audiovizuale, echipament pentru reproducerea sau comunicarea publica a acestora, precum si echipament pentru receptarea de - emisiuni de radio si de televiziune, pot reproduce si prezenta extrase din opere, cu conditia ca aceste - operatiuni sa fie reduse la dimensiunile necesare testarii. Art. 38. (1) Autorizatia pentru emiterea unei opere prin mijloace fara fir include si autorizarea pentru transmiterea acelei opere prin fir, prin cablu sau prin orice alt procedeu similar, fara plata unei remuneratii separate, cu conditia ca transmiterea sa fie realizata nealterat, simultan si integral de catre organismul emitator de origine si sa nu depaseasca zona geografica pentru care s-a acordat dreptul de emitere. (2) Dispozitiile alin. (1) al prezentului articol nu se aplica in cazul transmiterii digitale, prin orice mijloace, a unei opere. (3) Cesiunea dreptului de comunicare catre public a unei opere prin radio sau televiziune da dreptul organismului emitator sa inregistreze opera pentru nevoile propriilor emisiuni fara fir, in scopul realizarii, o singura data, a comunicarii autorizate catre public. In cazul unei noi emiteri a operei astfel inregistrate este necesara o noua autorizare. Daca in termen de 6 luni de la prima emitere nu se solicita aceasta autorizare, inregistrarea trebuie distrusa. CAPITOLUL VII Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor Sectiunea I Dispozitii comune Art. 39. (1) Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale. (2) Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitata la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata.

(3) Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot transmite prin cesiune exclusiva ori neexclusiva. (4) In cazul cesiunii exclusive, insusi titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera in modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul convenite cu cesionarul si nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie sa fie expres prevazut in contract. (5) In cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane. (6) Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane decat cu consimtamantul expres al cedentului. (7) Cesiunea unuia dintre drepturile patrimoniale ale titularului dreptului de autor nu are nici un efect asupra celorlalte drepturi ale sale, daca nu s-a convenit altfel. (8) Consimtamantul mentionat la alin. (6) nu este necesar in cazul in care cesionarul, persoana juridica, se transforma prin una dintre modalitatile prevazute de lege. Art. 40. In cazul cesiunii dreptului la reproducere a unei opere se prezuma ca dreptul la difuzarea copiilor unei astfel de opere a fost, de asemenea, cesionat, cu exceptia dreptului la import, daca nu se prevede altfel prin contract. Art. 41. (1) Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie sa prevada drepturile patrimoniale transmise, modalitatile de exploatare, durata si intinderea cesiunii, precum si remuneratia titularului dreptului de autor. Absenta oricareia dintre aceste prevederi da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului. (2) Cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate, este lovita de nulitate absoluta. Art. 42. Existenta si continutul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale se pot dovedi numai prin forma scrisa a acestuia. Fac exceptie contractele avand drept obiect opere utilizate in presa. Art. 43. (1) Remuneratia cuvenita in temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabileste prin acordul partilor. Cuantumul remuneratiei se calculeaza fie proportional cu incasarile provenite din exploatarea operei, fie in suma fixa sau in orice alt mod. (2) Cand remuneratia nu a fost stabilita prin contract, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente, potrivit legii, stabilirea remuneratiei. Aceasta se va face avand in vedere sumele platite uzual pentru aceeasi categorie de opere, destinatia si durata exploatarii, precum si alte circumstante ale cazului. (3) In cazul unei disproportii evidente intre remuneratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului sau marirea convenabila a remuneratiei. (4) Autorul nu poate sa renunte anticipat la exercitiul dreptului prevazut la alin. (3).

Art. 44. (1) In lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create in cadrul unui contract individual de munca, drepturile patrimoniale apartin autorului operei create. Daca o asemenea clauza exista, aceasta urmeaza sa cuprinda termenul pentru care au fost cesionate drepturile patrimoniale de autor. In absenta precizarii termenului, acesta este de 3 ani de la data predarii operei. (2) la expirarea termenului mentionat in alin. (1) drepturile patrimoniale revin autorului. (3) Autorul unei opere create in cadrul unui contract individual de munca isi pastreaza dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creatiei sale. Art. 45. (1) In lipsa unei conventii contrare, titularul dreptului de autor asupra unei opere aparute intr-o publicatie periodica pastreaza dreptul de a o utiliza sub orice forma, cu conditia sa nu prejudicieze publicatia in care a aparut opera. (2) In lipsa unei conventii contrare, titularul dreptului de autor poate dispune liber de opera, daca aceasta nu a fost publicata in termen de o luna de la data acceptarii, in cazul unui cotidian, sau in termen de 6 luni, in cazul altor publicatii. Art. 46. (1) Contractul de comanda a unei opere - viitoare trebuie sa cuprinda atat termenul de predare, cat si termenul de acceptare a operei de catre utilizatori. (2) Persoana care comanda opera are dreptul sa denunte contractul, daca opera nu indeplineste conditiile stabilite. In caz de denuntare a contractului, sumele incasate de autor raman acestuia. Daca, in vederea crearii unei opere care a facut obiectul unui contract de comanda, s-au executat lucrari pregatitoare, autorul are dreptul la - restituirea cheltuielilor efectuate. Art. 47. (1) Autorul poate solicita desfiintarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial in cazul in care cesionarul nu il exploateaza sau il exploateaza intr-o masura insuficienta si daca, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sunt afectate considerabil. (2) Autorul nu poate solicita desfiintarea contractului de cesiune, daca motivele de neexploatare sau de exploatare insuficienta se datoreaza propriei culpe, faptei unui tert, unui caz fortuit sau de forta majora. (3) Desfiintarea contractului de cesiune, mentionata la alin. (1), nu poate fi solicitata inainte de expirarea a 2 ani de la data cesionarii dreptului patrimonial asupra unei opere. In cazul operelor cedate pentru publicatiile cotidiene, acest termen va fi de 3 luni, iar in cazul publicatiilor periodice, de un an. (4) Proprietarul originalului unei opere de arta plastica sau fotografica are dreptul sa o expuna public, chiar daca aceasta nu a fost adusa la cunostinta publica, in afara cazului in care autorul a exclus in mod expres acest drept prin actul de instrainare a originalului. (5) Autorul nu poate renunta anticipat la exercitarea dreptului sau de a solicita desfiintarea contractului de cesiune mentionat la alin. (1). (6) Dobandirea proprietatii asupra suportului material al operei nu confera prin ea insasi un drept de exploatare asupra operei.

Sectiunea a II-a Contractul de editare Art. 48. (1) Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera. (2) Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si, eventual, a difuza opera. (3) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica prevederile de drept comun referitoare la contractul de antrepriza. Art. 49. Titularul dreptului de autor poate ceda editorului si dreptul de a autoriza traducerea si adaptarea - operei. Art. 50. Cesiunea catre editor a dreptului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa o foloseasca in orice alt mod trebuie sa faca obiectul unui contract distinct. Art. 51. (1) Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze cu privire la: a) durata cesiunii; b) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii; c) numarul maxim si minim al exemplarelor; d) remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi; e) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu - gratuit; f) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj; g) termenul de predare a originalului operei de catre autor; h) procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor. (2) Absenta oricareia dintre clauzele prevazute la lit. a), b) si d) da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului. Art. 52. (1) Editorul care a dobandit dreptul de publicare a operei sub forma unui volum are, fata de alti ofertanti similari, la pret egal, dreptul prioritar de publicare a operei in forma electronica. Editorul trebuie sa opteze in scris, in cel mult 30 de zile de la primirea ofertei scrise a autorului. (2) Dreptul mentionat la alin. (1) este valabil timp de 3 ani de la data publicarii operei. Art. 53. Editorul este obligat sa permita autorului sa aduca imbunatatiri sau alte modificari operei in cazul unei editii noi, cu conditia ca aceste imbunatatiri sau modificari sa nu mareasca esential costurile editorului si sa nu schimbe caracterul operei, daca in contract nu se prevede altfel.

Art. 54. Editorul va putea ceda contractul de editare numai cu consimtamantul autorului. Art. 55. Editorul este obligat sa inapoieze autorului originalul operei, originalele operelor de arta, ilustratiile si orice alte documente primite pentru publicare, daca nu s-a convenit altfel. Art. 56. (1) In lipsa unei conventii contrare, contractul de editare va inceta dupa expirarea duratei stabilite sau dupa epuizarea ultimei editii convenite. (2) Se considera epuizate editia sau tirajul al caror numar de exemplare nevandute este mai mic de 5% din numarul total de exemplare si, in orice caz, daca este mai mic de 100 de exemplare. (3) Daca editorul nu publica opera in termenul convenit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare. In acest caz, autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract. (4) Daca termenul pentru publicarea operei nu este prevazut in contract, editorul este obligat sa o publice in termen de cel mult un an de la data acceptarii acesteia. (5) In cazul in care editorul intentioneaza sa distruga copiile operei, ramase in stoc dupa o perioada de 2 ani de la data publicarii, si daca in contract nu se prevede o alta perioada, acesta este obligat sa le ofere mai intai autorului la pretul pe care l-ar fi obtinut prin vanzarea pentru distrugere. Art. 57. (1) In cazul distrugerii operei datorita fortei majore, autorul este indreptatit la o remuneratie care ii va fi platita numai daca opera s-a publicat. (2) Daca o editie pregatita este distrusa total datorita fortei majore inainte de a fi pusa in circulatie, editorul este indreptatit sa pregateasca o editie noua, iar autorul va avea drept de remuneratie numai pentru una dintre aceste editii. (3) Daca o editie pregatita este distrusa partial datorita fortei majore inainte de a fi pusa in circulatie, editorul este indreptatit sa reproduca, fara plata remuneratiei catre autor, numai atatea copii cate au fost distruse. Sectiunea a III-a Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala Art. 58. Prin contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala, titularul dreptului de autor cedeaza unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa in public o opera actuala sau viitoare, literara, dramatica, muzicala, dramatico-muzicala, coregrafica sau o pantomima, in schimbul unei remuneratii, iar cesionarul se obliga sa o reprezinte ori sa o execute in conditiile convenite. Art. 59. (1) Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala se incheie in scris, pe o durata determinata ori pentru un numar determinat de comunicari catre public.

(2) Contractul trebuie sa prevada termenul in care va avea loc premiera sau singura comunicare a operei, dupa caz, caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii, teritoriul, precum si remuneratia autorului. (3) Intreruperea reprezentarilor timp de 2 ani consecutiv, daca nu s-a prevazut un alt termen prin contract, da dreptul autorului de a solicita desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare, potrivit dreptului comun. (4) Beneficiarul unui contract de reprezentare teatrala sau executie muzicala nu il poate ceda unui tert, organizator de spectacole, fara consimtamantul scris al autorului sau al reprezentantului sau, in afara de cazul cesiunii concomitente, totale sau partiale, a acestei activitati. Art. 60. (1) Cesionarul este obligat sa permita autorului sa controleze reprezentarea sau executarea operei si sa sustina in mod adecvat realizarea conditiilor tehnice pentru interpretarea lucrarii. De asemenea, cesionarul trebuie sa trimita autorului programul, afisele si alte materiale tiparite, recenzii publice despre spectacol, daca nu este prevazut altfel in contract. (2) Cesionarul este obligat sa asigure reprezentarea sau executarea publica a operei in conditii tehnice adecvate, precum si respectarea drepturilor autorului. Art. 61. (1) Cesionarul este obligat sa comunice periodic titularului dreptului de autor numarul de reprezentatii sau de executii muzicale, precum si situatia incasarilor. In acest scop, contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala trebuie sa prevada si perioadele de comunicare, dar nu mai putin de o data pe an. (2) Cesionarul trebuie sa plateasca autorului, la termenele prevazute in contract, sumele in cuantumul convenit. Art. 62. Daca cesionarul nu reprezinta sau nu executa opera in termenul stabilit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare. In aceasta situatie, autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz, poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract. Sectiunea a IV-a Contractul de inchiriere Art. 63. (1) Prin contractul de inchiriere a unei opere, autorul se angajeaza sa permita folosinta, pe timp determinat, cel putin a unui exemplar al operei sale, in original sau in copie, in special programe pentru calculator ori opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale. Cesionarul dreptului de inchiriere se angajeaza sa plateasca o remuneratie autorului pe perioada cat foloseste acel exemplar al operei. (2) Autorul pastreaza dreptul de autor asupra operei inchiriate, cu exceptia dreptului de difuzare, daca nu s-a convenit altfel. (3) Contractul de inchiriere a unei opere este supus dispozitiilor de drept comun privind contractul de locatiune. Partea a II-a Dispozitii speciale

Capitolul VIII Operele cinematografice si alte opere audiovizuale Art. 64. Opera audiovizuala este opera cinematografica sau opera exprimata printr-un procedeu similar cinematografiei, care utilizeaza imaginea sau combinarea sunetului cu imaginea. Art. 65. (1) Regizorul sau realizatorul operei audiovizuale este persoana fizica ce isi asuma conducerea crearii si realizarii operei audiovizuale, in calitate de autor principal. (2) Producatorul unei opere audiovizuale este persoana fizica sau juridica ce isi asuma responsabilitatea producerii operei si, in aceasta calitate, organizeaza realizarea operei si furnizeaza mijloacele necesare tehnice si financiare. Art. 66. Sunt autori ai operei audiovizuale, in conditiile prevazute la Art. 5 din prezenta lege, regizorul sau realizatorul, autorul adaptarii, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizuala si autorul grafic pentru operele de animatie sau al secventelor de animatie, cand acestea reprezinta o parte importanta a operei. In contractul dintre producatorul si regizorul sau realizatorul operei, partile pot conveni sa fie inclusi ca autori ai operei audiovizuale si alti creatori care au contribuit substantial la crearea acesteia. Art. 67. (1) In cazul in care unul dintre autorii prevazusi la articolul precedent refuza sa definitiveze contributia sa la opera audiovizuala sau se afla in imposibilitatea de a o face, el nu se va putea opune folosirii acesteia in vederea definitivarii operei audiovizuale. Acest autor va avea dreptul la remuneratie pentru contributia avuta. (2) Opera audiovizuala se considera finita, cand versiunea definitiva a fost stabilita de comun acord intre autorul principal si producator. (3) Este interzisa distrugerea suportului original al - versiunii definitive a operei audiovizuale in forma copiei-standard. (4) Autorii operei audiovizuale, altii decat autorul principal, nu se pot opune aducerii la cunostinta publica, precum si exploatarii in orice fel a versiunii definitive a acesteia. Art. 68. (1) Dreptul la adaptarea audiovizuala este dreptul exclusiv al titularului dreptului de autor asupra unei opere preexistente de a o transforma sau de a o include intr-o opera audiovizuala. (2) Cesiunea dreptului prevazut la alin. (1) se poate face numai pe baza unui contract scris intre titularul dreptului de autor si producatorul operei audiovizuale, distinct de contractul de editare a operei. (3) Prin incheierea contractului de adaptare, titularul dreptului de autor asupra unei opere preexistente transfera unui producator dreptul exclusiv de transformare si de includere a operei respective intr-o opera audiovizuala. (4) Autorizarea acordata de titularul dreptului de autor asupra operei preexistente trebuie

sa prevada expres conditiileproductiei, difuzarii si proiectiei operei audiovizuale. Art. 69. Drepturile morale asupra operei finite sunt recunoscute numai autorilor stabiliti potrivit Art. 66 din prezenta lege. Art. 70. (1) Prin contractele incheiate intre autorii operei audiovizuale si producator, in lipsa unei conventii contrare, se prezuma ca acestia, cu exceptia autorilor muzicii special create, ii cedeaza producatorului drepturile exclusive privind exploatarea operei in ansamblul sau, prevazute de Art. 13 lit. a), b), c), f), g), h), i), j), k) si l), Art. 16, Art. 17 si Art. 18, precum si dreptul de a autoriza dublarea si subtitrarea, in schimbul unei remuneratii echitabile. (2) In lipsa unei conventii contrare, autorii operei audiovizuale, precum si alti autori ai unor contributii la aceasta isi pastreaza toate drepturile de exploatare separata a propriilor contributii, in conditiile prezentei legi. Art. 71. (1) In lipsa unei conventii contrare, remuneratia pentru fiecare mod de exploatare a operei audiovizuale este proportionala cu incasarile brute rezultate din exploatare. (2) Producatorul este obligat sa remita autorilor, periodic, situatia incasarilor percepute dupa fiecare mod de exploatare. Autorii vor primi remuneratiile cuvenite fie prin intermediul producatorului, fie direct de la utilizatori, fie prin organismele de gestiune colectiva a drepturilor de autor, pe baza contractelor generale incheiate de acestea cu utilizatorii. (3) Daca producatorul nu finalizeaza opera audiovizuala in timp de 5 ani de la incheierea contractului sau nu difuzeaza opera audiovizuala intr-un an de la finalizarea acesteia, coautorii pot cere rezilierea contractului, daca nu s-a convenit altfel. CAPITOLUL IX Programele pentru calculator Art. 72. (1) Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele. (2) Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate. Art. 73. Autorul unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute de prezenta lege, in partea I a prezentului titlu, indeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza: a) reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de incarcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;

b) traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator; c) difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice forma, inclusiv prin inchiriere. Art. 74. In lipsa unei conventii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributiilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma. Art. 75. (1) In lipsa unei conventii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezuma ca: a) utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator; b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator. (2) Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implica si transferul dreptului de autor asupra acestuia. Art. 76. In lipsa unei conventii contrare, nu sunt supuse autorizarii titularului dreptului de autor actele - prevazute la Art. 73 lit. a) si b), daca acestea sunt necesare pentru a permite dobanditorului sa utilizeze programul pentru calculator intr-un mod corespunzator destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor. Art. 77. (1) Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea autorului, o copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara pentru asigurarea utilizarii programului. (2) Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fara autorizarea titularului dreptului de autor, sa observe, sa studieze sau sa testeze functionarea acestui program, in scopul de a determina ideile si principiile care stau la baza oricarui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de incarcare in memorie, afisare, conversie, transmitere sau stocare a programului, operatiuni pe care este in drept sa le efectueze. (3) Dispozitiile Art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplica programelor pentru calculator. Art. 78. Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci cand reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea informatiilor necesare interoperabilitatii unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de o persoana care detine dreptul

de utilizare a unei copii a programului sau de o persoana care indeplineste aceste actiuni in numele celei dintai, fiind abilitata in acest scop; b) informatiile necesare interoperabilitatii nu sunt usor si rapid accesibile persoanelor prevazute la lit. a) a prezentului articol; c) actele prevazute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la partile de program necesare interoperabilitatii. Art. 79. Informatiile obtinute prin aplicarea Art. 78: a) nu pot fi utilizate in alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent; b) nu pot fi comunicate altor persoane, in afara cazului in care comunicarea se dovedeste necesara interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent; c) nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator, a carui expresie este fundamental similara, sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorului. Art. 80. Dispozitiile Art. 78 si 79 nu se aplica, daca se cauzeaza un prejudiciu titularului dreptului de autor sau exploatarii normale a programului pentru calculator. Art. 81. Dispozitiile cap. VI din prezentul titlu nu se aplica programelor pentru calculator. CAPITOLUL X Operele de arta plastica, de arhitectura si fotografice Art. 82. Persoana fizica sau juridica organizatoare a expozitiilor de arta raspunde de integritatea operelor expuse, luand toate masurile pentru inlaturarea oricarui risc. Art. 83. (1) Contractul de reproducere a unei opere de arta trebuie sa contina indicasi care sa permita identificarea operei, cum ar fi o descriere sumara, o schita, un desen, o fotografie, precum si referiri la semnatura - autorului. (2) Reproducerile nu vor putea fi puse in vanzare fara ca titularul dreptului de autor sa fi aprobat exemplarul ce i-a fost supus spre examinare. (3) Pe toate exemplarele trebuie sa figureze numele ori pseudonimul autorului sau orice alt semn convenit care sa permita identificarea acestuia. (4) Modelele originale si alte elemente ce au servit celui care a facut reproducerile trebuie sa fie restituite detinatorului cu orice titlu al acestora, daca nu s-a convenit altfel. (5) Instrumentele special create pentru reproducerea operei trebuie sa fie distruse sau facute inutilizabile, daca titularul dreptului de autor asupra operei nu le achizitioneaza si daca nu s-a convenit altfel. Art. 84. (1) Studiile si proiectele de arhitectura si urbanism expuse in apropierea santierului operei de arhitectura, precum si constructia realizata dupa acestea trebuie sa poarte scris, la loc

vizibil, numele autorului, daca prin contract nu s-a convenit altfel. (2) Construirea unei opere de arhitectura, realizata total sau partial dupa un alt proiect, nu poate fi facuta decat cu acordul titularului dreptului de autor asupra acelui proiect. Art. 85. (1) Sunt considerate opere fotografice si fotogramele peliculelor cinematografice. (2) Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice si altele asemenea. Art. 86. (1) Dreptul autorului unei opere fotografice de a exploata propria opera nu trebuie sa prejudicieze drepturile autorului operei de arta reproduse in opera fotografica. (2) Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a fost creata in executarea unui contract individual de munca sau la comanda, se prezuma ca apartin, pentru o perioada de 3 ani, celui care angajeaza sau persoanei care a facut comanda, daca prin contract nu s-a prevazut altfel. (3) Instrainarea negativului unei opere fotografice are ca efect transmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra acesteia, daca prin contract nu s-a prevazut altfel. Art. 87. (1) Fotografia unei persoane, atunci cand este executata la comanda, poate fi publicata, reprodusa de persoana fotografiata sau de succesorii sai, fara consimtamantul autorului, daca nu s-a convenit altfel. (2) Daca numele autorului figureaza pe fotografia originara, el trebuie sa fie mentionat si pe reproduceri. CAPITOLUL XI Protectia portretului, a destinatarului corespondentei si a secretului sursei de informare Art. 88. (1) Difuzarea unei opere care contine un portret necesita autorizarea persoanei reprezentate in acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul sa o reproduca sau sa o comunice public fara consimtamantul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani dupa moartea sa. (2) In lipsa unei conventii contrare, autorizarea nu este ceruta daca persoana reprezentata in portret este de profesie model sau a primit o remuneratie pentru a poza. (3) Autorizarea nu este necesara pentru difuzarea unei opere care contine portretul: a) unei persoane general cunoscute, daca portretul a fost executat cu ocazia activitatilor sale publice; b) unei persoane a carei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezinta o adunare, un peisaj sau o manifestare publica. Art. 89. Difuzarea unei corespondente adresate unei persoane necesita autorizarea destinatarului, iar dupa moartea acestuia, timp de 20 de ani, a succesorilor sai, daca persoana destinatara nu si-a exprimat o alta dorinta.

Art. 90. Persoana reprezentata intr-un portret si persoana destinatara a unei corespondente pot exercita dreptul prevazut la Art. 10 lit. d) din prezenta lege, in ce priveste difuzarea operei ce contine portretul sau corespondenta, dupa caz. Art. 91. (1) Editorul sau producatorul, la cererea autorului, este obligat sa pastreze secretul surselor de informatii folosite in opere si sa nu publice documentele referitoare la acestea. (2) Dezvaluirea secretului este permisa cu consimtamantul persoanei care l-a incredintat sau in baza unei hotarari judecatoresti, definitive si irevocabile. TITLUL II Drepturile conexe dreptului de autor CAPITOLUL I Dispozitii comune Art. 92. (1) drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Nici o dispozitie a prezentului titlu nu trebuie interpretata in sensul unei limitari a exercitiului dreptului de autor. (2) Drepturile patrimoniale recunoscute in prezentul capitol pot fi transmise, in tot sau in parte, potrivit dreptului comun. Aceste drepturi pot sa faca obiectul unei cesiuni exclusive sau neexclusive. Art. 93. In sensul prezentei legi, se considera fixare incorporarea de coduri, sunete, imagini ori de sunete si imagini sau de reprezentari numerice ale acestora, pe orice suport material, chiar electronic, care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea lor intr-un mod oarecare. Art. 94. Sunt recunoscuti si protejati ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor artistii interpreti sau executanti, pentru propriile interpretari sau executii, producatorii de inregistrari sonore, pentru propriile inregistrari, si organismele de radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni. CAPITOLUL II Drepturile artistilor interpreti sau executanti Art. 95. In sensul prezentei legi, prin artisti interpreti sau executanti se intelege: actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii si alte persoane care prezinta, canta, danseaza, recita, declama, joaca, interpreteaza, regizeaza, dirijeaza ori executa in orice alta modalitate o opera literara sau artistica, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati, de circ ori de marionete. Art. 96. Artistul interpret sau executant are urmatoarele drepturi morale:

a) dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii; b) dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia; c) dreptul de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei deformari, falsificari sau altei modificari substantiale a interpretarii ori executiei sale sau oricarei incalcari a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa; d) dreptul de a se opune oricarei utilizari a prestatiei sale, daca prin aceasta utilizare se aduc prejudicii grave persoanei sale. Art. 97. (1) Drepturile prevazute la Art. 96 nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari. (2) Dupa moartea artistului interpret sau executant, exercitiul drepturilor prevazute la Art. 96 se transmite prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata. Art. 98. Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza urmatoarele: a) fixarea prestatiei sale; b) reproducerea prestatiei fixate; c) difuzarea prestatiei fixate prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit; d) prezentarea intr-un loc public sau comunicarea publica a prestatiei fixate ori nefixate pe un suport; e) adaptarea prestatiei fixate; f) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune ori prin televiziune a prestatiei sale, fixate sau nefixate pe un suport, retransmiterea prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar. Art. 99. (1) Artistii interpreti sau executanti care participa in mod colectiv la aceeasi prestatie, cum ar fi membrii unui grup muzical, unui cor, unei orchestre, unui corp de balet sau unei trupe teatrale, trebuie sa isi desemneze dintre ei un reprezentant pentru acordarea autorizatiei prevazute la Art. 98. (2) Reprezentantul este desemnat in scris, cu acordul majoritatii membrilor grupului. (3) Sunt exceptati de la prevederile alineatelor precedente regizorul, dirijorul si solistii. Art. 100. In cazul unei prestatii efectuate de artistul interpret sau executant in cadrul unui contract individual de munca, dreptul patrimonial prevazut la Art. 98 poate fi transmis celui care angajeaza, cu conditia ca transmiterea dreptului sa fie expres prevazuta in contractul individual de munca. Art. 101. (1) In lipsa unei conventii contrare, artistul interpret sau executant, care a participat la realizarea unei opere audiovizuale ori a unei inregistrari sonore, se prezuma ca cedeaza producatorului acesteia dreptul exclusiv de exploatare a prestatiei sale prin fixare,

reproducere, difuzare si comunicare publica. Pentru comunicarea publica, artistului interpret sau executant i se cuvin 50% din sumele incasate de producator. (2) Dispozitiile Art. 43, 44 si 68 alin. (1) se aplica si artistilor interpreti sau executanti. Art. 102. Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare sau, in lipsa, prima comunicare catre public. CAPITOLUL III Drepturile producatorilor de inregistrari sonore Art. 103. (1) Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul prezentei legi, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare. Nu se considera inregistrare sonora o fixare audiovizuala sau partea sonora a acesteia ori reprezentarea sa numerica. (2) Producatorul de inregistrari sonore este persoana fizica sau juridica ce isi asuma responsabilitatea organizarii si finantarea realizarii primei fixari a sunetelor, fie ca aceasta constituie sau nu o opera in sensul prezentei legi. Art. 104. In cazul reproducerii si difuzarii inregistrarilor sonore, producatorul este in drept sa inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de ambalare, pe langa mentiunile privind autorul si artistul interpret sau executant, titlurile operelor si data fabricarii, numele si denumirea producatorului. Art. 105. (1) Producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza urmatoarele: a) reproducerea propriilor inregistrari sonore; b) difuzarea propriilor inregistrari sonore, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit; c) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a propriilor inregistrari sonore, retransmiterea prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin orice alt mijloc de comunicare catre public; d) prezentarea intr-un loc public a propriilor inregistrari sonore; e) adaptarea propriilor inregistrari sonore; f) importul pe teritoriul Romaniei al copiilor legal realizate ale propriilor inregistrari sonore. (2) De asemenea, producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a impiedica importul de copii ale propriilor inregistrari sonore realizate fara autorizarea sa. (3) Drepturile prevazute la alin. (1) si (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau neexclusiva, in conditiile prevazute pentru dreptul de autor la Art. 42 si 43. (4) Dispozitiile alin. (1) lit. f) nu se aplica atunci cand importul este facut de o persoana fizica, fara scopuri comerciale.

Art. 106. (1) Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari sonore este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima fixare. (2) In cazul in care inregistrarea sonora este adusa la cunostinta publica in aceasta perioada, durata drepturilor patrimoniale expira dupa trecerea a 50 de ani de la data aducerii la cunostinta publica. CAPITOLUL IV Dispozitii comune autorilor, artistilor interpreti sau executanti si producatorilor de inregistrari sonore si audiovizuale Art. 107. (1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti sau executanti ale caror executii sunt fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile Art. 34 alin. (2) din prezenta lege. (2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va reprezenta 5% din pretul de vanzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru suporturile si aparatele importate. (3) Remuneratia prevazuta la alin. (1) se repartizeaza, prin intermediul organismelor de gestiune colectiva a drepturilor de autor, intre autori, artisti interpreti sau executanti, editori si producatori, dupa cum urmeaza: a) in cazul operelor inregistrate sonor pe suporturi, 40% din remuneratie revine, in parti negociabile, autorilor si editorilor operelor inregistrate, iar restul de 60% revine, in parti egale, artistilor interpreti sau executanti, pe de o parte, si producatorilor de inregistrari sonore, pe de alta parte; b) in cazul operelor inregistrate audiovizual pe suporturi, remuneratia se imparte in mod egal intre autori, artisti interpreti sau executanti si producatori. (4) Colectarea sumelor datorate in temeiul alin. (1) se va face de catre un singur organism de gestiune colectiva pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizarii acestor sume intre beneficiari se va stabili printr-un protocol negociat intre acestia. (5) Organismele de gestiune colectiva care colecteaza sumele datorate in temeiul alin. (1) au dreptul sa solicite de la fabricanti si importatori informatii privind situatia vanzarilor si, respectiv, a importurilor de suporturi si aparate si sa controleze exactitatea acestora. (6) Dreptul prevazut la alin. (1) nu poate face obiectul unei renuntari din partea autorilor si a artistilor interpreti sau executanti. Art. 108. Remuneratia prevazuta la Art. 107 nu se plateste in cazul in care suporturile audio sau video neinregistrate, fabricate in tara sau importate, se comercializeaza en gros catre producatorii de inregistrari sonore si audiovizuale sau catre organismele de radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni.

Art. 109. (1) Autorii si editorii de opere fixate pe un suport grafic sau analog au dreptul la o remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile Art. 34 din prezenta lege. (2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea operelor fixate pe suport grafic sau analog. Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor aparate si va reprezenta 5% din pretul de vanzare al aparatelor fabricate in tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele vamale pentru aparatele importate. (3) Remuneratia prevazuta la alin. (1) se repartizeaza prin intermediul organismelor de gestiune colectiva a dreptului de autor, in mod egal, intre autor si editor. (4) Colectarea sumelor datorate in temeiul alin. (1) se face de catre un singur organism de gestiune colectiva pentru fiecare domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizarii acestor sume intre beneficiari se va stabili printr-un protocol negociat intre acestia. Art. 110. Dispozitiile Art. 107 si 109 nu se aplica importului de suporturi si aparate destinate reproducerii, efectuat de o persoana, fara scop comercial. Art. 111. Difuzarea exemplarelor unei prestatii artistice sau ale unei inregistrari sonore, ulterioara primei lor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor conexe decat pentru inchiriere si pentru import. Art. 112. Dispozitiile Art. 33, 34 si 38 se aplica, prin analogie, artistilor interpreti sau executanti si producatorilor de inregistrari sonore. CAPITOLUL V Organismele de radiodifuziune si de televiziune Sectiunea I Drepturile organismelor de radiodifuziune si de televiziune Art. 113. (1) Organismele de radiodifuziune si de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza, cu obligatia pentru cel autorizat de a mentiona numele organismelor, urmatoarele: a) fixarea propriilor programe de radio sau de televiziune; b) reproducerea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport; c) difuzarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit; d) retransmiterea propriilor programe de radio sau de televiziune prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin orice alt

mod de comunicare catre public; e) comunicarea intr-un loc accesibil publicului, cu plata intrarii, a propriilor programe de radio sau de televiziune; f) adaptarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice tip de suport; g) importul pe teritoriul Romaniei al copiilor legal realizate de pe propriile programe de radio sau televiziune, fixate pe orice tip de suport. (2) De asemenea, organismele de radio si de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a impiedica importul de copii realizate fara autorizarea lor, de pe propriile programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice tip de suport. (3) Drepturile prevazute la alin. (1) si (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau neexclusiva, in conditiile prevazute pentru dreptul de autor la Art. 41 si 43. (4) Dispozitiile alin. (1) lit. f) nu se aplica atunci cand importul este facut de o persoana fizica, fara scopuri comerciale. Art. 114. Durata drepturilor prevazute in prezentul capitol este de 50 de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima emitere sau transmitere a programului organismului de radiodifuziune si de televiziune. Art. 115. Difuzarea unui program de radio ori de televiziune fixat pe orice fel de suport, ulterioara primelor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor conexe decat pentru inchiriere. Art. 116. Dispozitiile cuprinse in Art. 33, 34 si 38 se aplica prin analogie si organismelor de radiodifuziune si de televiziune. Sectiunea a II-a Comunicarea publica prin satelit Art. 117. (1) Organismele de radiodifuziune si de televiziune, care au ca obiect de activitate comunicarea publica a unor programe prin satelit, trebuie sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dreptului de autor si a drepturilor conexe protejate prin prezenta lege. (2) In sensul prezentei legi, prin comunicare publica prin satelit se intelege introducerea, sub controlul si responsabilitatea unui organism de radiodifuziune sau de televiziune situat pe teritoriul Romaniei, a semnalelor purtatoare de programe destinate captarii de catre public, intr-un lant neintrerupt de comunicare ce conduce la satelit si revine la pamant. Art. 118. (1) In cazul in care semnalele purtatoare de programe sunt difuzate sub o forma codificata, introducerea lor in lantul de comunicare este considerata comunicare publica, daca dispozitivul de decodificare a emisiunii este pus la dispozitia publicului prin organismul respectiv sau cu consimtamantul sau. (2) Responsabilitatea comunicarii publice, in cazul in care semnalele purtatoare sunt transmise de un organism situat in afara teritoriului Romaniei, este asigurata astfel :

a) daca semnalele sunt transmise satelitului prin intermediul unei statii de legatura ascensionala situate pe teritoriul Romaniei, responsabilitatea revine persoanei care exploateaza statia; b) daca nu se apeleaza la o statie de legatura ascensionala, dar comunicarea catre public a fost autorizata de catre un organism cu sediul in Romania, responsabilitatea revine organismului care a autorizat-o. Art. 119. (1) Titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe pot cesiona drepturile lor pentru comunicarea publica prin satelit numai printr-un contract incheiat individual sau prin intermediul unui organism de gestiune colectiva. (2) Contractul-cadru incheiat intre un organism de gestiune colectiva si un organism de radiodifuziune sau de televiziune, pentru transmiterea unei categorii de opere apartinand unui anumit domeniu, isi produce efectele si fata de titularii de drepturi care nu sunt reprezentati de organismele de gestiune colectiva, daca aceasta comunicare catre public prin satelit are loc simultan cu difuzarea terestra efectuata de catre acelasi organism difuzor. Titularul de drepturi nereprezentat are posibilitatea in orice moment sa inlature producerea efectelor contractului-cadru printr-un contract individual. (3) Prevederile alin. (2) nu se aplica operelor audio- vizuale. Sectiunea a III-a Retransmiterea prin cablu Art. 120. In sensul prezentei legi, prin comunicare publica realizata pe calea retransmiterii prin cablu se intelege retransmiterea simultana, neschimbata si integrala, prin cablu sau printrun sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru receptionarea de catre public a unei transmisii initiale de emisiuni de radio sau de televiziune difuzate publicului, cu sau fara fir. Art. 121. (1) Titularii dreptului de autor sau de drepturi conexe isi pot exercita drepturile lor pentru autorizarea sau interzicerea retransmiterii prin cablu pe baza contractelor incheiate prin intermediul unui organism de gestiune colectiva. (2) Daca unii titulari de drepturi nu au incredintat gestiunea drepturilor lor unui organism de gestiune colectiva, organismul care gestioneaza drepturile din aceeasi categorie este considerat de drept a fi si gestionarul drepturilor lor. Daca exista in acelasi domeniu mai multe organisme de gestiune colectiva, titularul de drepturi poate opta intre acestea. Revendicarea drepturilor de catre acesti titulari se poate face in termen de 3 ani de la data retransmiterii prin cablu. (3) Exercitarea dreptului de retransmitere prin cablu de catre un organism de radiodifuziune si de televiziune pentru propriile programe se face prin contracte incheiate cu distribuitorii prin cablu. (4) Este permisa retransmiterea prin cablu, fara consimtamantul titularilor de drepturi si fara plata vreunei remuneratii, numai in cazul programelor proprii ale organismelor publice de radiodifuziune si de televiziune cu acoperire nationala, precum si acelora ale organismelor de radiodifuziune si de televiziune ale caror programe sunt retransmise prin cablu in mod obligatoriu, potrivit reglementarilor in vigoare.

Art. 122. Daca incheierea unui contract pentru retransmiterea prin cablu nu poate fi convenita de catre parti, acestea pot face apel la arbitrii desemnati conform prevederilor Codului de procedura civila. Titlul III Gestiunea si apararea dreptului de autor si a drepturilor conexe CAPITOLUL I Gestiunea drepturilor patrimoniale de autor si a drepturilor conexe Sectiunea I Dispozitii generale Art. 123. (1) Titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe isi pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege in mod personal sau, la cererea lor, prin organismele de gestiune colectiva. (2) Dreptul de autor si drepturile conexe care, prin natura lor, corespund unui mod de exploatare a operelor sau a prestatiilor ce face imposibila autorizarea individuala, sunt in mod deosebit susceptibile de a fi gestionate in colectiv. Fac parte din aceasta categorie in special - drepturile prevazute la Art. 13 lit. g), h), j), k) si l), Art. 17, 18, 102, 107 si 109 din prezenta lege. Sectiunea a II-a Organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor si a drepturilor conexe Art. 124. Organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor si a drepturilor conexe, denumite in cuprinsul legii organisme de gestiune colectiva, sunt, in sensul prezentei legi, persoane juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, in principal, colectarea si repartizarea drepturilor a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. Art. 125. (1) Organismele de gestiune colectiva prevazute in prezentul capitol sunt supuse reglementarilor privind asociatiile fara scop lucrativ si pot dobandi personalitate juridica, in conditiile legii, cu avizul Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor. (2) Aceste organisme sunt create direct de titularii drepturilor de autor sau de drepturi conexe: autori, artisti interpreti sau executanti, producatori, organisme de radio si de televiziune, precum si alti titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe, persoane fizice si juridice. Ele actioneaza in limitele mandatului incredintat si pe baza statutului adoptat dupa procedura prevazuta de lege. (3) Organismele de gestiune colectiva pot fi create in mod separat pentru gestionarea de categorii distincte de drepturi, corespunzand unor domenii diferite de creatie, precum si pentru gestionarea de drepturi apartinand unor categorii distincte de titulari.

Art. 126. (1) Avizul prevazut la Art. 125 alin. (1) se acorda organismelor de gestiune colectiva cu sediul in Romania, care: a) urmeaza sa se constituie sau functioneaza potrivit reglementarilor legale la data intrarii in vigoare a prezentei legi; b) fac dovada existentei unui repertoriu de opere ale membrilor si a mijloacelor umane si materiale necesare exploatarii acestuia; c) au adoptat un statut care indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege; d) au capacitatea juridica si economica de gestionare a drepturilor pe intreg teritoriul tarii; e) sunt accesibile potrivit dispozitiilor exprese din statutul propriu oricaror titulari ai dreptului de autor sau de drepturi conexe din domeniul pentru care se infiinteaza. (2) Decizia Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor privind acordarea avizului unui organism de gestiune colectiva pentru a-si exercita drepturile se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, pe cheltuiala organismului de gestiune colectiva. Art. 127. Statutul organismului de gestiune colectiva trebuie sa cuprinda dispozitii cu privire la: a) denumirea, domeniul si obiectul activitatii, cu indicarea drepturilor pe care le administreaza pe baza repertorului de opere, constituit in acest scop; b) conditiile in care se realizeaza gestionarea drepturilor pentru titularii acestora, pe baza principiului egalitatii de tratament; c) drepturile si obligatiile membrilor in raporturile cu organismul de gestiune colectiva; d) organele de administrare si de reprezentare, atributiile si functionarea acestora; e) patrimoniul initial si resursele economice prevazute; f) regulile aplicabile repartizarii drepturilor incasate; g) modalitatile de stabilire a comisionului datorat de titularii de drepturi organismului de gestiune colectiva, in vederea acoperirii cheltuielilor necesare functionarii; h) modalitatile de verificare a gestiunii economice si financiare de catre membri; i) orice alte dispozitii obligatorii potrivit legislatiei in vigoare. Art. 128. In cazul in care intr-un domeniu de creatie exista mai mult de un organism de gestiune colectiva, organismul competent, in termenii prezentei legi, este cel la care s-a asociat titularul de drepturi. In cazul in care acesta nu este asociat la nici un organism, competenta revine organismului din domeniu, desemnat de titularul de drepturi. Revendicarea drepturilor de catre acesti titulari se poate face in termen de 3 ani de la exploatarea drepturilor. Art. 129. (1) Mandatul de gestiune colectiva a drepturilor patrimoniale, de autor si conexe, este dat fie direct de catre titularii unui drept de autor sau de drepturi conexe prin contracte scrise, fie prin contracte corespunzatoare incheiate cu organisme straine care gestioneaza drepturi similare. (2) Dispozitiile din titlul I (capitolul VII, sectiunea I) nu se aplica contractelor de mandat prevazute la alin. (1).

(3) Orice titular al dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate incredinta prin contract exercitiul drepturilor sale unui organism de gestiune colectiva, acesta din urma fiind tinut sa accepte exercitarea acestor drepturi pe o baza colectiva, daca gestiunea categoriei de drepturi in cauza intra in activitatea sa statutara. (4) Organismele de gestiune colectiva nu pot fi abilitate sa asigure exploatarea operelor si a drepturilor conexe pentru care au primit un mandat de gestiune colectiva. Sectiunea a III-a Functionarea organismelor de gestiune colectiva Art. 130. (1) Organismele de gestiune colectiva au urmatoarele obligatii: a) sa acorde utilizatorilor, prin contract, in schimbul unei remuneratii, autorizatii neexclusive de utilizare a operelor sau prestatiilor titularilor drepturilor, sub forma de licenta neexclusiva; b) sa elaboreze tabele pentru domeniul lor de activitate, cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite, precum si metodologiile ce trebuie negociate cu utilizatorii in vederea platii acestor drepturi, in cazul acelor opere al caror mod de exploatare face imposibila autorizarea individuala de catre titularii de drepturi; c) sa incheie, in numele titularilor de drepturi sau pe baza mandatului acordat de organisme similare din strainatate, contracte generale cu organizatorii de spectacole, organismele de radiodifuziune, televiziune si retransmitere prin cablu, avand ca obiect autorizarea de reprezentare si de difuzare a operelor sau a prestatiilor actuale si viitoare inscrise in repertoriul lor; d) sa reprezinte interesele membrilor lor, in ce priveste exploatarea operelor acestora, in afara teritoriului Romaniei, prin incheierea de contracte bilaterale cu organisme similare din strainatate, precum si prin afilierea la organisme internationale neguvernamentale din domeniu; e) sa incaseze sumele datorate de utilizatori si sa le repartizeze intre titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut; f) sa informeze, la cerere, pe titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe despre modul de utilizare a drepturilor lor si sa le comunice raportul financiar anual si raportul de verificare financiar-contabila; g) sa acorde asistenta de specialitate titularilor de drepturi si sa ii reprezinte in cadrul procedurilor legale ce privesc obiectul lor de activitate; h) sa indeplineasca orice alta activitate conform mandatului primit de la titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, in limitele obiectului lor de activitate; i) sa ceara utilizatorilor comunicarea de informatii si inmanarea de documente indispensabile pentru determinarea cuantumului remuneratiilor si al taxelor pe care le colecteaza. (2) Elaborarea tabelelor si a metodologiilor prevazute la alin. (1) lit. b) se face pe baza negocierii lor cu reprezentantii asociatiilor patronale de utilizatori. Art. 131. (1) Tabelele si metodologiile prevazute la Art. 130 alin. (1) lit. b) se negociaza in cadrul unei comisii constituite din: a) cate un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectiva, care functioneaza

intr-un domeniu; b) cate un reprezentant al principalelor asociatii patronale ale utilizatorilor dintr-un domeniu. (2) Organismele de gestiune colectiva, precum si asociatiile patronale ale utilizatorilor, reprezentate in comisie, pentru fiecare domeniu, se desemneaza de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. (3) Tabelele si metodologiile negociate se prezinta pentru avizare Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor care, in termen de 30 de zile, le inainteaza spre aprobare Guvernului. (4) In situatia in care, in urma negocierilor, comisia nu a putut stabili, in termen de 90 de zile de la data constituirii ei, tabelele si metodologiile, acestea se prezinta pentru mediere Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor. In vederea medierii, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor convoaca partile care au negociat, analizeaza punctele de vedere ale acestora si decide forma definitiva a tabelelor si a metodologiilor, pe care le inainteaza Guvernului spre aprobare, in termen de 30 de zile de la data primirii. (5) Tabelele si metodologiile aprobate prin hotarare a Guvernului sunt obligatorii si pentru utilizatorii care nu au participat la negocieri. (6) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate fi sesizat cu o noua cerere de avizare a tabelelor si a metodologiilor, in vederea modificarii lor, de catre oricare dintre partile care le-au negociat, dar nu mai devreme de 3 ani de la aprobarea lor, in ceea ce priveste remuneratiile stabilite procentual. (7) Remuneratiile stabilite in suma fixa se pot modifica periodic de catre organismele de gestiune colectiva, o data cu indexarea veniturilor, stabilita la nivel national. Acestea devin efective incepand cu luna urmatoare comunicarii lor catre utilizatori. Art. 132. Gestiunea colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe se poate face numai pentru operele si prestatiile aduse anterior la cunostinta publica. Art. 133. (1) Organismele de gestiune colectiva, in cadrul negocierilor purtate conform Art. 130 alin. (1) lit. b) in numele membrilor ale caror drepturi le gestioneaza nu pot pretinde utilizatorilor mai mult de 10% in total pentru drepturile de autor si, respectiv, 3% pentru drepturile conexe, din incasarile brute, iar in lipsa acestora, din cheltuielile ocazionate de utilizare. (2) Colectarea sumelor datorate de utilizatori se va face de catre un singur organism de gestiune colectiva, pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, pe criteriul reprezentativitatii. Repartizarea acestor sume intre organismele de gestiune colectiva beneficiare se va face pe baza unui protocol negociat intre acestea. Art. 134. (1) Exercitarea gestiunii colective incredintate prin contractul de mandat nu poate restrange in nici un fel drepturile patrimoniale ale titularilor. (2) Gestiunea colectiva se exercita potrivit urmatoarelor reguli: a) deciziile privind metodele si regulile de colectare a remuneratiei si a altor sume de la utilizatori si cele de repartitie a acestora intre titularii de drepturi, cat si cele privind alte aspecte mai importante ale gestiunii colective trebuie sa fie luate de membri, potrivit

statutului; b) titularii ale caror drepturi sunt gestionate de un organism de gestiune colectiva trebuie sa primeasca periodic informatii exacte, complete si detaliate despre toate activitatile organismului de gestiune colectiva; c) in lipsa unei autorizatii exprese din partea titularilor ale caror drepturi le gestioneaza, nici o remuneratie perceputa de un organism de gestiune colectiva nu poate fi utilizata in alte scopuri, cum ar fi cele culturale, sociale ori pentru a finanta activitati de promovare, altele decat acelea de a acoperi costurile reale ale gestiunii de drepturi in cauza si de a repartiza acestora sumele care au ramas dupa deducerea acestor costuri; d) sumele colectate de un organism de gestiune colectiva, dupa deducerea costurilor reale ale gestiunii colective, se impoziteaza potrivit prevederilor legale in materie. Dupa alte deduceri autorizate de titularii de drepturi, in concordanta cu dispozitiile lit. c) sumele respective se repartizeaza intre titulari proportional cu utilizarea reala a operelor lor. Art. 135. (1) Organismele de gestiune colectiva sunt obligate sa furnizeze Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor informatii legate de exercitarea propriilor atributii si sa puna la dispozitia acestuia, in primul trimestru al fiecarui an, darea de seama anuala, aprobata de adunarea generala statutara, si raportul comisiei de verificare a gestiunii economice si financiare. (2) In cazul in care organismul de gestiune colectiva nu mai indeplineste conditiile prevazute la Art. 124 sau incalca, in mod manifest si repetat, obligatiile prevazute la Art. 130 si la alin. (1) al prezentului articol, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate acorda organismului de gestiune colectiva un termen pentru intrarea in legalitate. Ca urmare a nerespectarii acestor obligatii, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate solicita instantei de judecata desfiintarea organismului de gestiune colectiva respectiv. Art. 136. Existenta organismelor de gestiune colectiva nu impiedica pe titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe sa se adreseze unor intermediari, persoane fizice sau persoane juridice specializate, pentru a fi reprezentati in negocierile cu titlu individual privind drepturile recunoscute prin prezenta lege. CAPITOLUL II Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor Art. 137. (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Romana pentru Protejarea Drepturilor de Autor, organ de specialitate aflat in subordinea Ministerului Culturii, isi schimba denumirea in Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor si functioneaza ca organ de specialitate in subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe, cheltuielile de functionare si de investitii fiind finantate integral de la bugetul de stat. Ministerul Finantelor va efectua modificarile corespunzatoare in bugetul de stat. (2) Guvernul numeste pe directorul general al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, precum si un numar de 20 de arbitri dintre candidatii cu pregatire juridica desemnati de catre: organismele de gestiune colectiva, asociatiile de creatori, de artisti

interpreti sau executanti si de - producatori si organismele care grupeaza entitati a caror activitate profesionala are legatura cu utilizarea operelor, precum si organismele de radio si de televiziune. (3) Arbitrii nu au calitatea de salariat al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor si au dreptul la remuneratie pentru participarea la medierea tabelelor si a metodologiilor de colectare a drepturilor gestionate de catre organismele de gestiune colectiva, potrivit Art. 130 alin. (1) lit. b) din - prezenta lege. (4) Printr-un regulament aprobat de Guvern vor fi stabilite normele privind structura personalului, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, precum si functionarea corpului de arbitri. Art. 138. Atributiile Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor sunt urmatoarele: a) organizeaza si administreaza evidenta repertoriului de opere si de autori primit de la organismele de gestiune colectiva pentru drepturile de autor si drepturile conexe; b) acorda avize pentru constituirea ca persoane juridice, in conditiile legii, a organismelor de gestiune colectiva si urmareste aplicarea legislatiei de catre organismele a caror constituire a avizat-o; c) avizeaza, in conditiile legii, elaborarea si negocierea tabelelor si a metodologiilor stabilite de organismele de gestiune colectiva cu asociatiile patronale de utilizatori; d) exercita, la cererea si pe cheltuiala titularilor unor drepturi protejate, functii de observare si de control asupra activitatilor ce pot da nastere la incalcari ale legislatiei dreptului de autor si a drepturilor conexe; e) intervine, pe cale de mediere, in negocierile dintre organismele de gestiune colectiva si utilizatori, potrivit Art. 131 alin. (4); f) incheie procese-verbale de constatare a incalcarilor legii, in conditiile prevazute de Codul de procedura penala, si sesizeaza organele competente in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu; g) elaboreaza programe de instruire, de formare practica si teoretica in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe; h) intretine relatii cu organizatiile de specialitate similare si cu organizatiile internationale din domeniu, la care statul roman este parte. CAPITOLUL III Proceduri si sanctiuni Art. 139. (1) Incalcarea drepturilor recunoscute si garantate prin prezenta lege atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, potrivit legii. Dispozitiile procedurale sunt cele prevazute in prezenta lege, care se completeaza cu cele de drept comun. (2) Titularii drepturilor incalcate pot solicita instantelor de judecata sau altor organisme competente, dupa caz, - recunoasterea drepturilor lor, constatarea incalcarii acestora si pot pretinde repararea prejudiciului in conformitate cu normele legale. (3) In cazul incalcarii unor drepturi recunoscute si protejate prin prezenta lege, titularii acestora pot cere instantei de judecata sau altor organe competente potrivit legii sa dispuna, de indata, luarea unor masuri pentru prevenirea producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora, dupa caz. (4) De asemenea, titularii drepturilor incalcate pot cere instantei de judecata sa dispuna

aplicarea oricareia dintre urmatoarele masuri: a) remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a incasarilor realizate prin actul ilicit sau, daca prejudiciile nu pot fi reparate in acest mod, remiterea bunurilor rezultate din fapta ilicita, in vederea valorificarii acestora, pana la acoperirea integrala a prejudiciilor cauzate; b) distrugerea echipamentelor si a mijloacelor aflate in proprietatea faptuitorului, a caror destinatie unica sau principala a fost aceea de producere a actului ilicit; c) scoaterea din circuitul comercial prin confiscarea si distrugerea copiilor efectuate ilegal; d) publicarea in mijloacele de comunicare in masa a hotararii instantei de judecata, pe cheltuiala celui care a savarsit fapta. (5) Dispozitiile alin. (4) lit. c) nu se aplica pentru constructiile arhitecturale, daca distrugerea cladirii nu este impusa de circumstantele cazului respectiv. Art. 140. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 lei la 3 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea autorizarea sau, dupa caz, consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege: a) aduce o opera la cunostinta publica; b) reprezinta scenic, recita, executa sau prezinta direct, in orice alta modalitate publica, o opera; c) permite accesul public la bazele de date pe calculator, care contin sau constituie opere protejate; d) traduce, publica in culegeri, adapteaza sau transforma o opera, pentru a obtine o opera derivata; e) fixeaza pe un suport prestatia unui artist interpret sau executant; f) emite ori transmite prin radiodifuziune sau prin televiziune o prestatie, fixata ori nefixata pe un suport, sau o retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit ori prin orice alt procedeu similar sau prin orice alt mijloc de comunicare catre public; g) prezinta intr-un loc public inregistrarile sonore ale unui producator; h) emite ori transmite prin radiodifuziune sau prin televiziune inregistrarile sonore ale unui producator ori le retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt mijloc de comunicare catre public; i) fixeaza programe de radio sau de televiziune sau le retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt mijloc de comunicare catre public; j) comunica, intr-un loc accesibil publicului cu plata - intrarii, programe de radio sau de televiziune. Art. 141. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amenda de la 500.000 lei la 10 milioane lei fapta persoanei care isi insuseste, fara drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunostinta publica o opera sub un alt nume decat acela decis de autor, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Art. 142. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege: a) reproduce integral sau partial o opera; b) difuzeaza o opera; c) importa, in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei, copii de pe o opera; d) expune public o opera de arta plastica, de arta aplicata, fotografica sau de arhitectura; e) proiecteaza public o opera cinematografica sau alta opera audiovizuala; f) emite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit; g) transmite o opera catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar; h) retransmite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit, sau retransmite o opera prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar; i) emite sau transmite intr-un loc accesibil publicului o opera radiodifuzata sau televizata; j) reproduce prestatia unui artist interpret sau executant; k) difuzeaza prestatia unui artist interpret sau executant; l) reproduce inregistrarile sonore ale unui producator; m) difuzeaza inregistrarile sonore ale unui producator, inclusiv prin inchiriere; n) importa, in vederea comercializarii in Romania, inregistrarile sonore ale unui producator; o) reproduce programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice fel de suport; p) difuzeaza, inclusiv prin inchiriere, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport; r) importa, in vederea comercializarii in Romania, programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de suport. Art. 143. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 500.000 lei la 5 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care: a) pune la dispozitia publicului prin vanzare sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit mijloace tehnice destinate stergerii neautorizate sau neutralizarii dispozitivelor tehnice care protejeaza programul pentru calculator; b) refuza sa declare organelor competente provenienta exemplarelor unei opere sau provenienta suporturilor pe care este inregistrata o prestatie ori un program de radio sau de televiziune, protejate in temeiul prezentei legi, aflate in posesia sa in vederea difuzarii. Art. 144. Actiunea penala se pune in miscare in cazul infractiunilor prevazute laArt. 140, 141 si 142 lit. a), c), j), l), n) si o), la plangerea prealabila a persoanei vatamate in sensul prezentei legi.

Art. 145. Actele incheiate de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor in exercitarea atributiilor sale de control, conform Art. 138 lit. d) si f), urmeaza regimul prevazut de Art. 214 din Codul de procedura penala. TITLUL IV Aplicarea legii. Dispozitii tranzitorii si finale Art. 146. Dispozitiile prezentei legi se aplica in oricare dintre urmatoarele situatii: A. operelor: a) care nu au fost aduse inca la cunostinta publica si ai caror autori sunt cetateni romani; b) care nu au fost aduse la cunostinta publica si ai caror autori sunt persoane fizice sau juridice cu domiciliul ori cu sediul in Romania; c) care au fost aduse la cunostinta publica prima data in Romania sau care au fost aduse la cunostinta publica pentru prima data in alta tara si simultan, dar nu mai tarziu de 30 de zile, in Romania; d) de arhitectura construite pe teritoriul Romaniei; B. prestatiilor artistilor interpreti sau executanti: a) care au loc pe teritoriul Romaniei; b) sunt fixate in inregistrari sonore protejate de prezenta lege; c) nu au fost fixate in inregistrari sonore, dar sunt transmise prin emisiuni de radio sau de televiziune protejate de prezenta lege; C. inregistrarilor sonore: a) ai caror producatori sunt persoane fizice ori juridice cu domiciliul ori cu sediul in Romania; b) a caror prima fixare pe un suport material a avut loc pentru prima data in Romania; c) aduse la cunostinta publica prima data in Romania sau aduse la cunostinta publica pentru prima data in alta tara si simultan, dar nu mai tarziu de 30 de zile, in Romania; D. programelor de radio si de televiziune: a) emise de organisme de radiodifuziune si de televiziune cu sediul in Romania; b) transmise de organisme transmitatoare cu sediul in Romania. Art. 147. Strainii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiaza de protectia prevazuta prin conventiile, tratatele si acordurile internationale la care Romania este parte, iar in lipsa acestora, beneficiaza de un tratament egal cu cel al cetatenilor romani, cu conditia ca acestia sa beneficieze, la randul lor, de tratament national in statele respective. Art. 148. (1) Existenta si continutul unei opere se pot dovedi prin orice mijloace de proba, inclusiv prin includerea acesteia in repertoriul unui organism de gestiune colectiva. (2) Autorii si alti titulari de drepturi sau detinatorii de drepturi exclusive ale autorilor, la care se face referire in prezenta lege, au dreptul sa inscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale operelor, mentiunea de rezervare a exploatarii acestora, constand in simbolul C inconjurat de un cerc ,insotit de numele lor, de locul si anul primei publicari.

(3) Producatorii de inregistrari sonore, artistii interpreti sau executanti si alti detinatori de drepturi exclusive ale producatorilor sau ale artistilor interpreti sau executanti la care se face referire in prezenta lege au dreptul sa inscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale inregistrarilor sonore sau audiovizuale ori pe invelisul care le contine, o mentiune de protectie a drepturilor lor, constituita din - simbolul P inconjurat de un cerc, insotit de numele lor, de locul si anul primei publicari. (4) Pana la proba contrara se prezuma ca drepturile exclusive semnalate prin simbolurile C si P exista si - apartin persoanelor care le-au utilizat. (5) Dispozitiile alin. (2), (3) si (4) nu conditioneaza - existenta drepturilor recunoscute si garantate prin prezenta lege. (6) Autorii de opere si titularii de drepturi, o data cu includerea operei lor in repertoriul organismului de gestiune colectiva, isi pot inregistra si numele literar sau artistic, exclusiv in vederea aducerii acestuia la cunostinta publica. Art. 149. (1) Actele juridice incheiate sub regimul legislatiei anterioare isi produc toate efectele conform aceleia, cu exceptia clauzelor care prevad cesiunea drepturilor de exploatare a totalitatii operelor pe care autorul le poate crea in viitor. (2) Beneficiaza de protectia prezentei legi si operele create anterior intrarii in vigoare a acesteia, inclusiv - programele pentru calculator, inregistrarile sonore, operele cinematografice si audiovizuale, precum si programele organismelor de radiodifuziune si de televiziune, in conditiile prevazute la alin. (1). (3) Durata drepturilor de exploatare asupra operelor create de autorii decedati inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi si pentru care au expirat termenele de protectie se prelungeste pana la termenul de protectie prevazut in prezenta lege. Prelungirea produce efecte numai de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Art. 150. (1) Utilajele, schitele, machetele, manuscrisele si orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce da nastere unui drept de autor nu pot face obiectul unei urmariri silite. (2) Sumele datorate autorilor ca urmare a utilizarii operelor lor beneficiaza de aceeasi protectie ca si salariile si nu pot fi urmarite decat in aceleasi conditii. Aceste sume sunt supuse impozitarii conform legislatiei fiscale in materie. (3) Sunt scutite de taxa de timbru actiunile si cererile civile nascute din raporturile reglementate de prezenta lege, precum si din caile de atac aferente acestora, introduse de titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe ori de persoanele fizice sau juridice care ii reprezinta. Art. 151. Litigiile privind dreptul de autor si drepturile conexe sunt de competenta organelor jurisdictionale, potrivit prezentei legi si dreptului comun. Art. 152. Organismele de gestiune colectiva care functioneaza la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligate sa se conformeze dispozitiilor Art. 125, in termen de 6 luni de la

intrarea in vigoare a prezentei legi. Art. 153. Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile dreptului comun. Art. 154. (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 321 din 21 iunie 1956 privind dreptul de autor, cu modificarile - ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare. (3) Pana la aprobarea tabelelor si a metodologiilor negociate conform prevederilor Art. 131 din prezenta lege, se aplica tarifele stabilite prin actele normative in vigoare. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 19 februarie 1996, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

Legea nr. 17/2000, lege privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata in 2007
Capitolul I - Dispozitii generale Art. 1 (1) Persoanele varstnice au dreptul la asistenta sociala, potrivit dispozitiilor prezentei legi, in raport cu situatia sociomedicala si cu resursele economice de care dispun. (2) Masurile de asistenta sociala prevazute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurarilor sociale. (3) Persoanele varstnice care beneficiaza de asistenta sociala au dreptul si la alte forme de protectie sociala, in conditiile legii. (4) Sunt considerate persoane varstnice, in sensul prezentei legi, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege. Art. 2 Asistenta sociala pentru persoanele varstnice se realizeaza prin servicii si prestatii sociale. Art. 3 Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definita la art. 1 alin. (4), care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii: a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare; b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii; c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare; d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata; e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice. Capitolul II - Servicii si prestatii sociale Sectiunea 1 - Evaluarea situatiei persoanelor varstnice care necesita asistenta sociala Art. 4 Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

Art. 5 Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de dependenta. Art. 6 (1) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si a Ministerului Sanatatii Publice*). (2) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice poate fi revizuita anual si, in mod obligatoriu, o data la 3 ani. ___________ *) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 886/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 16 octombrie 2000. Sectiunea 2 - Servicii comunitare pentru persoanele varstnice Art. 7 (1) Serviciile comunitare pentru persoanele varstnice care se gasesc in situatiile prevazute la art. 3 se realizeaza cu consimtamantul acestora si au in vedere: a) ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu; b) ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice; c) ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale, precum si altele asemenea. (2) In situatia in care starea de sanatate a persoanei varstnice nu permite obtinerea consimtamantului acesteia, pentru acordarea ingrijirilor prevazute la alin. (1) decizia se ia de serviciul social al consiliului local sau de directia de asistenta sociala din cadrul directiilor de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza anchetei sociale si a recomandarilor medicale facute de medicul de familie, prin consultarea si a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, in lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie. (3) In cazul decesului persoanei varstnice lipsite de sustinatori legali sau cand acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile familiale datorita starii de sanatate sau situatiei economice precare, serviciile comunitare asigura inmormantarea. Art. 8 Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt: a) servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei; b) servicii sociomedicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile

persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate; c) servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale. Art. 9 (1) Serviciile comunitare de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali. (2) Serviciile prevazute la art. 8 lit. a) si b) se asigura fara plata contributiei persoanelor varstnice care, evaluate potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, nu au venituri sau ale caror venituri sunt mai mici de 5 ori decat nivelul venitului net lunar luat in calcul la stabilirea ajutorului social pentru o persoana singura. Art. 10 Persoanele varstnice care se incadreaza in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, indreptatite sa beneficieze de serviciile prevazute la art. 8 lit. a) si b) si care realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul prevazut la art. 9 alin. (2), beneficiaza de servicii cu plata unei contributii, in functie de tipul de servicii acordate si de venitul persoanei, fara a se depasi costul acestora calculat pentru perioada respectiva. Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale. Art. 11 Serviciile medicale prevazute la art. 8 lit. c) sunt acordate in baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate. Art. 12 Organizarea serviciilor prevazute la art. 8 lit. a) si b) revine consiliilor locale, direct sau pe baza de conventii incheiate cu organizatii neguvernamentale, unitati de cult recunoscute in Romania ori cu alte persoane fizice sau juridice. Art. 13 (1) Pentru asigurarea ingrijirii la domiciliu a persoanei varstnice aflate in situatia de dependenta sociomedicala, stabilita potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, consiliile locale pot angaja personal de ingrijire prin plata cu ora, fractiuni de norma sau norma intreaga, in functie de perioada de ingrijire necesara a se acorda. (2) Sotul si rudele care au in ingrijire o persoana varstnica dependenta pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumatate de norma, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealalta jumatate de norma din bugetul local, corespunzator salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregatire medie. Timpul cat sotul si rudele au fost incadrate in aceste conditii se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga. (3) Persoanele care acorda ingrijire varstnicilor vor fi acreditate de directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti potrivit metodologiei

aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei. Art. 14 Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice in camine sunt: a) servicii sociale, care constau in: - ajutor pentru menaj; - consiliere juridica si administrativa; - modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psihoafectiva; b) servicii sociomedicale, care constau in: - ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale; - asigurarea unor programe de ergoterapie; - sprijin pentru realizarea igienei corporale; c) servicii medicale, care constau in: - consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata; - servicii de ingrijire-infirmerie; - asigurarea medicamentelor; - asigurarea cu dispozitive medicale; - consultatii si ingrijiri stomatologice. Art. 15 La solicitarea organizatiilor neguvernamentale, a organizatiilor de pensionari sau a unitatilor de cult recunoscute in Romania, caminele pot asigura unele servicii prevazute la art. 14, ingrijirea unor persoane varstnice la domiciliu, pe baza de conventii incheiate cu finantatorul. Art. 16 (1) Ingrijirea persoanelor varstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala si poate fi dispusa cu titlu de exceptie pentru persoanele care se gasesc in una dintre situatiile prevazute la art. 3. (2) Accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate: a) necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu; b) nu se poate gospodari singura; c) este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale; d) nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii. Art. 17 Activitatile sociale si sociomedicale prevazute in prezenta lege se monitorizeaza si se evalueaza de personalul de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale si al directiilor de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti. Sectiunea 3 - Organizarea si functionarea caminelor pentru persoane varstnice

Art. 18 (1) Caminul pentru persoane varstnice este institutia de asistenta sociala cu personalitate juridica, infiintata, organizata si finantata potrivit dispozitiilor prezentei legi. (2) Caminele asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica. (3) Caminele pentru pensionari, caminele pentru batrani si caminele pentru batrani bolnavi cronici, existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior in folosinta, vor functiona sub forma de camine pentru persoane varstnice, cu sectii pentru: a) persoane dependente; b) persoane semidependente; c) persoane care nu sunt dependente. (4) Pentru buna functionare a caminelor pentru persoane varstnice directiile de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti vor asigura indrumarea metodologica si coordonarea activitatii de specialitate necesare. (5) Cheltuielile curente si de capital ale caminelor pentru persoane varstnice se asigura din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul de stat. Art. 19 Principalele obiective ale unui camin sunt: a) sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie si siguranta; b) sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanei varstnice; c) sa permita mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanelor varstnice; d) sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viata sociala; e) sa faciliteze si sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor varstnice; f) sa asigure supravegherea si ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate; g) sa previna si sa trateze consecintele legate de procesul de imbatranire. Capitolul III - Finantarea asistentei sociale pentru persoanele varstnice Sectiunea 1 - Finantarea din fonduri bugetare Art. 20 Finantarea serviciilor de asistenta sociala si a prestatiilor prevazute de prezenta lege se asigura pe principiul impartirii responsabilitatii intre administratia publica centrala si cea locala.

Art. 21 (1) De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru: a) finantarea activitatilor de asistenta sociala desfasurate de asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si de unitatile de cult recunoscute in Romania; b) cheltuieli de investitii si reparatii capitale pentru unitati de asistenta sociala din zone defavorizate; c) completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute la art. 18, atunci cand resursele bugetelor locale devin insuficiente; d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale. (2) De la bugetul local se aloca fonduri pentru: a) subventii acordate in completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute la art. 18; b) finantarea activitatii de asistenta sociala a unor asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si a unitatilor de cult recunoscute in Romania; c) finantarea cheltuielilor pentru organizarea si functionarea serviciilor comunitare de asistenta sociala, precum si pentru ingrijirea la domiciliu in conditiile art. 13; d) cheltuieli pentru inmormantarea asistatilor, in situatia prevazuta la art. 7 alin. (3). (3) Sponsorizarile si donatiile in bani sau in natura, facute de persoane fizice si juridice romane si straine caminelor pentru persoane varstnice sau institutiilor sociale prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b), se folosesc ca venituri extrabugetare numai in scopul pentru care au fost acordate. Art. 22 Investitiile pentru construirea, dotarea, intretinerea, modernizarea, precum si cheltuielile pentru functionarea caminelor care deservesc mai multe unitati administrativ-teritoriale se finanteaza potrivit conventiilor incheiate intre finantator si consiliile locale interesate. Art. 23 (1) Cheltuielile pentru servicii medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale si medicamente se suporta din fondurile si in conditiile prevazute de reglementarile privind asigurarile sociale de sanatate. (2) Cheltuielile care nu se suporta din fondurile asigurarilor sociale de sanatate, in conditiile legii, sunt asigurate de caminul pentru persoane varstnice, prin care se realizeaza asistenta persoanei in cauza. Sectiunea 2 - Contributia persoanelor varstnice sau a sustinatorilor legali ai acestora Art. 24 (1) Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in caminele organizate potrivit prezentei legi, precum si sustinatorii legali ai acestora au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. (2) Persoanele varstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali nu datoreaza contributia de intretinere, aceasta fiind asigurata din bugetele locale sau judetene, dupa caz, in limita hotarata de acestea. (3) Consiliile locale sau judetene hotarasc cu privire la cuantumul contributiei lunare de

intretinere datorate de persoanele varstnice ingrijite in camine si/sau de sustinatorii legali si in situatia in care veniturile acestor persoane sunt insuficiente pentru acoperirea costului mediu lunar de intretinere. Art. 25 (1) Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile locale si/sau judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (2) Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice locale. (3) Cheltuielile aferente platii salariilor pentru personalul angajat in camine, platii medicamentelor si cheltuielile de capital nu se iau in calcul la stabilirea costului mediu lunar de intretinere. (4) Costul mediu lunar de intretinere trebuie sa asigure indeplinirea nivelului standardelor de calitate pentru serviciile oferite, adoptate si aprobate in conditiile legii. (5) Acoperirea valorii integrale a contributiei lunare se stabileste astfel: a) persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza contributia lunara de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin; b) diferenta pana la concurenta valorii integrale a contributiei lunare de intretinere se va plati de catre sustinatorii legali ai persoanelor varstnice ingrijite in camine, daca realizeaza venit pe membru de familie mai mare decat salariul minim brut pe tara in vigoare; c) sustinatorii legali pot acoperi din veniturile proprii contributia lunara integrala printrun angajament de plata. (6) Daca prin aplicarea cotei prevazute la alin. (5) lit. a) se acopera valoarea totala a contributiei lunare, sustinatorii legali nu mai sunt tinuti de obligatia sustinerii platii diferentei de contributie. (7) Obligatia de plata a contributiei lunare de intretinere in sarcina persoanei varstnice si/sau a sustinatorilor legali se stabileste printr-un angajament de plata, semnat de persoana varstnica, de reprezentantul sau legal, dupa caz, si/sau de sustinatorul legal. Angajamentul de plata constituie titlu executoriu. (8) Obligatia de plata a contributiei lunare in sarcina sustinatorilor legali se poate stabili si prin hotarare judecatoreasca. Art. 26 Sumele reprezentand contributia lunara de intretinere constituie venituri extrabugetare ale caminelor pentru persoane varstnice. Capitolul IV - Procedura de stabilire, suspendare si incetare a drepturilor de asistenta sociala pentru persoanele varstnice Art. 27

Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice. Art. 28 (1) Dreptul la asistenta sociala, prevazut de prezenta lege, se stabileste pe baza anchetei sociale, cu respectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. (2) Ancheta sociala se realizeaza de un colectiv format din 2 asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia de munca, solidaritate sociala si familie judeteana sau a municipiului Bucuresti. In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa in mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective. (3) Colectivul prevazut la alin. (2) poate fi completat si cu reprezentanti ai organizatiilor pensionarilor, unitatilor de cult recunoscute in Romania sau ai altor organizatii neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice. (4) Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala justificata de situatia de fapt constatata. Art. 29 Aprobarea, respingerea, suspendarea sau incetarea dreptului la servicii de asistenta sociala pentru persoanele varstnice, prevazute de prezenta lege, se face de catre: a) primar, pentru serviciile de asistenta sociala organizate pe plan local, pentru ingrijirea in caminele aflate in administrare si pentru ingrijirea la domiciliu; b) directorul general al directiei de munca, solidaritate sociala si familie judetene si a municipiului Bucuresti, pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane si de unitatile de cult recunoscute in Romania, care au primit transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Art. 30 Persoana varstnica, astfel cum este definita la art. 1 alin. (4), va fi asistata, la cererea acesteia sau din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica respectiva. Art. 31 Obligatia de intretinere si de ingrijire, precum si modalitatile practice de executare a lor vor fi mentionate expres in actul juridic incheiat de notarul public. Art. 32 Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica va primi din oficiu un exemplar al actului juridic incheiat conform art. 30 si 31.

Art. 33 Neexecutarea obligatiei de intretinere si de ingrijire de catre noul proprietar al bunurilor obtinute ca urmare a actului juridic de instrainare poate fi sesizata autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica de catre orice persoana fizica sau juridica interesata. Autoritatea tutelara se poate sesiza si din oficiu. Art. 34 Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana varstnica, sesizata in conditiile art. 33, va efectua ancheta sociala completa a cazului in termen de 10 zile de la sesizare si, in situatia in care va constata ca cele sesizate sunt reale, va propune masurile necesare de executare legala a dispozitiilor inscrise in actul juridic incheiat. Art. 35 (1) Dreptul la serviciile de asistenta sociala inceteaza daca nu mai sunt indeplinite conditiile pentru acordarea acestora. (2) Daca perioada in care asistenta sociala a persoanelor varstnice este temporara, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenta sociala se suspenda prin decizie motivata a celui care a stabilit dreptul. La incetarea suspendarii reluarea acordarii serviciilor sau prestatiilor de asistenta sociala se face pe baza de ancheta sociala. Art. 36 Decizia privind stabilirea, respingerea, incetarea sau suspendarea dreptului la serviciile de asistenta sociala prevazute de prezenta lege poate fi contestata potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990*). ___________ *) Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogata si inlocuita prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Art. 37 Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz. Art. 38 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei asigura indrumarea metodologica, coordoneaza, controleaza si evalueaza aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Capitolul V - Dispozitii finale si tranzitorii Art. 39 Caminele pentru persoane varstnice si institutiile sociale prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b) pot organiza, cu aprobarea finantatorului, in functie de conditiile de care dispun, gospodarii-anexa, ca activitati autofinantate pentru imbunatatirea hranei.

Art. 40 Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 41 Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 253/1971 privind contributia de intretinere in unele institutii de ocrotire, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 90 din 30 iulie 1971, precum si orice dispozitii contrare.

Lege nr. 19/2000

CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit, n condiiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, denumit n continuare sistemul public. Art. 2. - Sistemul public se organizeaz i funcioneaz avnd ca principii de baz: a) principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public bazat pe aceleai norme de drept; b) principiul egalitii, care asigur tuturor participanilor la sistemul public, contribuabili i beneficiari, un tratament nediscriminatoriu n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege; c) principiul solidaritii sociale, conform cruia participanii la sistemul public i asum reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor sociale prevzute de lege; d) principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurri sociale exercitndu-se corelativ cu ndeplinirea obligaiilor; e) principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurri sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite; f) principiul repartiiei, pe baza cruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemului public, conform legii; g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stttoare a sistemului public, conform legii. Art. 3. - (1) n baza prezentei legi, n termen de 30 de zile de la data publicrii acesteia n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, se nfiineaz Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, denumit n continuare, prescurtat, CNPAS. (2) n subordinea CNPAS se nfiineaz case judeene de pensii n fiecare municipiureedin de jude, precum i Casa de pensii a municipiului Bucureti, denumite n continuare case teritoriale de pensii. (3) CNPAS poate nfiina case locale de pensii, n funcie de numrul, complexitatea i structura asigurailor, care funcioneaz sub conducerea i controlul casei judeene de pensii i, respectiv, Casei de pensii a municipiului Bucureti. Art. 4. - (1) n sistemul public sunt asigurate, n condiiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite n continuare asigurai. (2) Asiguraii pot fi ceteni romni, ceteni ai altor state sau apatrizi, pe perioada n care au, conform legii, domiciliul sau reedina n Romnia. (3) Asiguraii au obligaia s plteasc contribuii de asigurri sociale i au dreptul s beneficieze de prestaii de asigurri sociale, conform prezentei legi. Art. 5. - (1) n sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc; II. persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la pct. I; III. persoanele care beneficiaz de ajutor de omaj, ajutor de integrare profesional sau alocaie de sprijin, ce se suport din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj, n condiiile legii, denumite n continuare omeri; IV. persoanele care realizeaz un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puin 3 salarii medii brute pe economie, i care se afl n una dintre situaiile urmtoare: a) asociat unic, asociai, comanditari sau acionari; b) administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare sau de management; c) membri ai asociaiei familiale; d) persoane autorizate s desfoare activiti independente; e) persoane angajate n instituii internaionale, dac nu sunt asiguraii acestora; f) proprietari de bunuri i/sau arendai de suprafee agricole i forestiere; g) persoane care desfoar activiti agricole n cadrul gospodriilor individuale sau activiti private n domeniul forestier; h) membri ai societilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultur; i) persoane care desfoar activiti n unitile de cult recunoscute potrivit legii i care nu au ncheiat contract individual de munc; V. persoanele care realizeaz prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puin 3 salarii medii brute pe economie, i care se regsesc n dou sau mai multe situaii prevzute la pct. IV; VI. persoanele care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenii civile de prestri de servicii i care realizeaz un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puin 3 salarii medii brute pe economie. (2) Se pot asigura n sistemul public, pe baz de contract de asigurare, n condiiile prezentei legi, i alte persoane care nu se regsesc n situaiile prevzute la alin. (1). (3) Salariul mediu brut pe economie pentru anul urmtor se prognozeaz i se face public de ctre CNPAS pn la data de 31 decembrie a anului curent. Art. 6. - (1) Persoanele juridice sau fizice la care i desfoar activitatea asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI, denumite n continuare angajatori, precum i instituiile care efectueaz plata drepturilor de omaj pentru omerii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. III sunt obligate s depun n fiecare lun, la termenul stabilit de CNPAS, declaraia privind evidena nominal a asigurailor i a obligaiilor de plat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat. Declaraia se depune la casa teritorial de pensii, n raza creia se afl sediul angajatorului. (2) Persoanele prevzute la art. 5 alin. (1) pct. IV i V, care au mplinit vrsta de 18 ani, sunt obligate s depun declaraia de asigurare la casa teritorial de pensii n raza creia se afl domiciliul asiguratului, n termen de 30 de zile de la ncadrarea n situaiile menionate. (3) Se excepteaz de la obligativitatea depunerii declaraiei de asigurare persoanele prevzute la art. 5 alin. (1) pct. IV i V, dac se regsesc i n una dintre situaiile prevzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II i III.

(4) Persoanele care desfoar activiti pe baz de convenii civile de prestri de servicii au obligaia s declare angajatorului, pe propria rspundere, dac sunt ncadrate cu contract individual de munc la alt angajator. Art. 7. - (1) n sistemul public prestaiile de asigurri sociale reprezint venit de nlocuire pentru pierderea total sau parial a veniturilor profesionale, ca urmare a btrneii, invaliditii, accidentelor, bolii, maternitii sau decesului, denumite n continuare riscuri asigurate. (2) Prestaiile de asigurri sociale se acord sub form de: pensii, indemnizaii, ajutoare, alte tipuri de prestaii prevzute de lege, corelative cu obligaiile privind plata contribuiei de asigurri sociale. (3) n sistemul public asiguraii nu pot beneficia concomitent de dou sau mai multe prestaii de asigurri sociale pentru acelai risc asigurat, cu excepia celor pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc. Art. 8. - (1) Constituie stagiu de cotizare perioadele n care persoanele au pltit contribuii de asigurri sociale n sistemul public din Romnia, precum i n alte ri, n condiiile stabilite prin acordurile sau conveniile internaionale la care Romnia este parte. (2) Drepturile de asigurri sociale cuvenite n sistemul public din Romnia se pot transfera n rile n care asiguraii i stabilesc domiciliul sau reedina, n condiiile reglementate prin acorduri i convenii internaionale la care Romnia este parte. (3) Prestaiile de asigurri sociale aferente drepturilor prevzute la alin. (2) pot fi transferate n alte ri, n condiiile reglementate prin acorduri i convenii internaionale la care Romnia este parte, n moneda rilor respective sau ntr-o alt moned asupra creia s-a convenit. Art. 9. - (1) Evidena drepturilor i obligaiilor de asigurri sociale n sistemul public se realizeaz pe baza codului personal de asigurri sociale. (2) Codul personal de asigurri sociale i modalitile de atribuire a acestuia se stabilesc de CNPAS. (3) Fiecrui asigurat n sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurri sociale. Art. 10. - n Romnia se pot organiza i pot funciona societi private de asigurri sociale, reglementate prin lege special. CAPITOLUL II Bugetul asigurrilor sociale de stat Art. 11. - (1) Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde veniturile i cheltuielile sistemului public. (2) Guvernul elaboreaz anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat, pe care l supune spre aprobare Parlamentului. (3) Dac legea bugetului asigurrilor sociale de stat nu a fost adoptat cu cel puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar, se aplic n continuare bugetul asigurrilor sociale de stat pe anul precedent pn la adoptarea noului buget. Art. 12. - Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat provin din contribuii de asigurri sociale, dobnzi, majorri pentru plata cu ntrziere a contribuiilor, precum i din alte venituri, potrivit legii. Art. 13. - (1) Cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat acoper contravaloarea

prestaiilor de asigurri sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea i funcionarea sistemului public, finanarea unor investiii proprii, alte cheltuieli prevzute de lege. (2) Din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se prelev anual pn la 3% pentru constituirea unui fond de rezerv. (3) Fondul de rezerv cumulat nu poate depi nivelul cheltuielilor prevzute pentru anul bugetar respectiv. (4) Fondul de rezerv se utilizeaz pentru acoperirea prestaiilor de asigurri sociale n situaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Art. 14. - (1) Excedentele anuale ale bugetului asigurrilor sociale de stat pot fi utilizate n anul urmtor, potrivit destinaiilor aprobate prin lege, dup restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat. (2) Fondul de rezerv se reporteaz n anul urmtor i se completeaz potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) i (3). (3) Eventualul deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat se acoper din disponibilitile bugetului de asigurri sociale de stat din anii precedeni i, n continuare, din fondul de rezerv. Art. 15. - Disponibilitile bneti ale asigurrilor sociale de stat sunt purttoare de dobnzi; nivelul dobnzilor se stabilete prin convenii ncheiate de CNPAS cu trezoreria statului sau cu bncile. Art. 16. - n mod excepional, n situaii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurrilor sociale de stat, dup epuizarea fondului de rezerv, veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat se completeaz cu sume care se aloc de la bugetul de stat. Art. 17. - (1) n sistemul public, pe teritoriul Romniei, contribuiile i prestaiile de asigurri sociale se pltesc n lei. (2) Contribuiile i prestaiile de asigurri sociale, stabilite n moneda altor ri, se pltesc pe teritoriul Romniei n lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei din ziua plii. CAPITOLUL III Contribuia de asigurri sociale Art. 18. - (1) n sistemul public sunt contribuabili, dup caz: a) asiguraii care datoreaz contribuii individuale de asigurri sociale; b) angajatorii; c) persoanele juridice la care i desfoar activitatea asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. II i VI, asimilate n condiiile prezentei legi angajatorului; d) Agenia Naional de Ocupare i Formare Profesional care administreaz bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj; e) persoanele prevzute la art. 5 alin. (2), care ncheie contract de asigurare. (2) Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt difereniate n funcie de condiiile de munc normale, deosebite sau speciale. (3) Cotele de contribuii de asigurri sociale se aprob anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Art. 19. - (1) n sensul prezentei legi, locurile de munc n condiii deosebite reprezint acele locuri care, n mod permanent sau n anumite perioade, pot afecta esenial

capacitatea de munc a asigurailor datorit gradului mare de expunere la risc. (2) Criteriile i metodologia de ncadrare a locurilor de munc n condiii deosebite se stabilesc prin hotrre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii i Proteciei Sociale i a Ministerului Sntii. (3) Hotrrea Guvernului prevzut la alin. (2) se va adopta n termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (4) Locurile de munc n condiii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munc sau, n cazul n care nu se ncheie contracte colective de munc, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor i metodologiei de ncadrare prevzute la alin. (2). (5) Avizul inspectoratului teritorial de munc este obligatoriu pentru ncadrarea locurilor de munc n condiii deosebite. Art. 20. - n sensul prezentei legi, locurile de munc n condiii speciale sunt cele din: a) unitile miniere, pentru personalul care i desfoar activitatea n subteran cel puin 50% din timpul normal de munc n luna respectiv; b) activitile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I i II de expunere la radiaii; c) aviaia civil, pentru personalul navigant prevzut n anexa nr. 1; d) activitatea artistic desfurat n profesiile prevzute n anexa nr. 2. Art. 21. - (1) Contribuia de asigurri sociale se datoreaz din momentul ncadrrii n una dintre situaiile prevzute la art. 5 alin. (1) sau de la data ncheierii contractului de asigurare. (2) Contribuia individual de asigurri sociale, datorat de asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI, reprezint o treime din cota de contribuie de asigurri sociale, stabilit anual pentru condiii normale de munc. (3) Contribuia de asigurri sociale, datorat de angajatori, reprezint diferena fa de contribuia individual de asigurri sociale, prevzut la alin. (2), pn la nivelul cotelor de contribuie de asigurri sociale stabilite prin legea anual a bugetului de stat, n funcie de condiiile de munc. (4) Asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV i V i alin. (2) datoreaz integral cota de contribuie de asigurri sociale corespunztoare condiiilor de munc n care i desfoar activitatea. (5) Contribuia de asigurri sociale pentru omeri se suport integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj, la nivelul cotei stabilite pentru condiii normale de munc. (6) Contribuia de asigurri sociale datorat de contribuabilii prevzui la art. 18 alin. (1) nu se impoziteaz. Art. 22. - (1) Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale, datorat de asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI i de angajatorii acestora, se fac lunar de ctre angajatori. (2) Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale pentru omeri se fac lunar de ctre instituia care administreaz bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj. (3) Plata contribuiei de asigurri sociale, datorat de asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV i V i alin. (2), se face lunar de ctre acetia, pe baza calculului efectuat i comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asigurai. (4) Plata contribuiei de asigurri sociale, n cazul asigurailor aflai n situaiile prevzute

la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f), g), h) i alin. (2), se poate face i la intervale mai mari de o lun, fr a depi 6 luni, cu respectarea termenelor prevzute n declaraia sau n contractul de asigurare. Art. 23. - (1) Baza lunar de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale n cazul asigurailor o constituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile i adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munc, i/sau veniturile asigurailor prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI; b) venitul lunar asigurat, prevzut n declaraia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o ptrime din salariul mediu brut lunar pe economie. (2) Baza lunar de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale pentru personalul romn trimis n misiune permanent n strintate de ctre persoanele juridice din Romnia este salariul brut lunar n lei, corespunztor funciei n care persoana respectiv este ncadrat n ar, inclusiv sporurile i celelalte adaosuri care se acord potrivit legii. (3) Baza de calcul prevzut la alin. (1) i (2) nu poate depi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie. (4) Salariul mediu brut lunar pe economie este cel prevzut la art. 5 alin. (3). Art. 24. - (1) Baza lunar de calcul, la care angajatorul datoreaz contribuia de asigurri sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I i II, precum i veniturile brute lunare realizate de asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. VI. (2) Baza lunar de calcul, la care persoana juridic din Romnia datoreaz contribuia de asigurri sociale pentru personalul romn trimis n misiune permanent n strintate, o constituie fondul total de salarii rezultat din nsumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contribuia de asigurri sociale, conform prevederilor art. 23 alin. (2). (3) Baza de calcul prevzut la alin. (1) i (2) nu poate fi mai mare dect produsul dintre numrul mediu al asigurailor din luna pentru care se calculeaz contribuia i valoarea corespunztoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie. (4) Prevederile alin. (3) se aplic i n cazul bugetului Fondului pentru plata ajutorului de omaj. Art. 25. - Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale pentru omeri o constituie cuantumul ajutorului de omaj, ajutorului de integrare profesional sau al alocaiei de sprijin, dup caz. Art. 26. - (1) Contribuia de asigurri sociale nu se datoreaz asupra sumelor reprezentnd: a) prestaii de asigurri sociale care se suport din fondurile asigurrilor sociale sau din fondurile angajatorului i care se pltesc direct de acesta, potrivit prezentei legi; b) drepturile pltite potrivit dispoziiilor legale, n cazul desfacerii contractelor individuale de munc sau al ncetrii calitii de membru cooperator; c) diurnele de deplasare, detaare i indemnizaiile de transfer, drepturile de autor; d) sumele obinute n baza unei convenii civile de prestri de servicii sau executri de lucrri de ctre persoane care au ncheiate contracte individuale de munc; e) sumele reprezentnd participarea salariailor la profit; f) premii i alte drepturi exceptate prin legi speciale. (2) Sumele exceptate de la plata contribuiei de asigurri sociale nu se iau n considerare

la stabilirea cuantumului prestaiilor de asigurri sociale. Art. 27. - (1) Sumele reprezentnd prestaii de asigurri sociale, care se pltesc de angajator asigurailor, potrivit prevederilor prezentei legi, n contul asigurrilor sociale, se rein de acesta din contribuiile de asigurri sociale datorate pentru luna respectiv. (2) Sumele reprezentnd prestaii de asigurri sociale pltite de angajator asigurailor, potrivit prevederilor prezentei legi, care depesc suma contribuiilor datorate de acesta n luna respectiv, se recupereaz din contul asigurrilor sociale de la casa teritorial de pensii n raza creia se afl sediul acestuia. Art. 28. - (1) Contribuia individual de asigurri sociale, datorat de asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI, se reine integral din salariul sau, dup caz, din venitul brut lunar al asiguratului i se vireaz lunar de angajator la casa teritorial de pensii n raza creia se afl sediul acestuia. (2) Angajatorul calculeaz i vireaz lunar contribuia de asigurri sociale pe care o datoreaz bugetului asigurrilor sociale de stat, mpreun cu contribuiile individuale reinute de la asigurai. (3) n cazul n care contribuia lunar de asigurri sociale achitat de contribuabili este mai mare dect contribuia datorat, suma pltit n plus se regularizeaz ulterior, conform procedurilor stabilite de CNPAS. Art. 29. - Termenele de plat a contribuiei de asigurri sociale sunt: a) data stabilit pentru plata drepturilor salariale pe luna n curs, n cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai trziu de data de 20 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata; b) data stabilit pentru plata chenzinei a 2-a, n cazul angajatorilor ce efectueaz plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai trziu de data de 20 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata; c) pn la sfritul lunii, pentru luna n curs, n cazul asigurailor prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. a), b), c), d) i e); d) cel mai trziu pn la datele fixate prin declaraia sau prin contractul de asigurare, n cazul asigurailor prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f), g), h), i) i alin. (2); e) pn la data de 20 a lunii urmtoare celei pentru care se efectueaz plata drepturilor ce se suport din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj, n cazul asigurailor prevzui la art. 5 alin. (1) pct. III; f) data prevzut n convenia civil de prestri de servicii pentru plata sumelor celor angajai exclusiv pe baz de convenie civil de prestri de servicii, dar nu mai trziu de data de 20 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata. Art. 30. - (1) Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune n banc, o dat cu documentaia pentru plata salariilor i a altor venituri ale asigurailor, i documentele pentru plata contribuiilor datorate bugetului asigurrilor sociale de stat, plile efectundu-se simultan, sub control bancar. (2) n cazul neachitrii la termen, potrivit legii, a contribuiilor datorate bugetului asigurrilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea msurilor de executare silit pentru ncasarea sumelor cuvenite, conform dispoziiilor legale privind executarea creanelor bugetare. Art. 31. - (1) Neplata contribuiei de asigurri sociale la termenele prevzute la art. 29 genereaz plata unor majorri calculate pentru fiecare zi de ntrziere, pn la data

achitrii sumei datorate inclusiv. (2) Cota majorrilor de ntrziere, prevzut la alin. (1), se stabilete potrivit reglementrilor privind executarea creanelor bugetare. (3) Sumele reprezentnd majorrile de ntrziere se fac venit la bugetul asigurrilor sociale de stat. (4) Calculul majorrilor de ntrziere, evidenierea n contabilitate i urmrirea plii acestora se fac de ctre angajator sau, dup caz, de instituia care efectueaz plata ajutorului de omaj. (5) Calculul majorrilor de ntrziere pentru asiguraii cu declaraie sau contract de asigurare se efectueaz, dup caz, de acetia sau de casele teritoriale de pensii. Art. 32. - n cazul lichidrii administrative sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta bugetului asigurrilor sociale de stat vor fi recuperate conform procedurii prevzute de lege. Art. 33. - Neplata contribuiei de asigurri sociale de ctre asiguraii cu declaraie sau contract de asigurare la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaii pn la achitarea contribuiilor datorate i a majorrilor de ntrziere aferente. Art. 34. - Asiguraii care fac dovada c nu se mai regsesc n situaiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV i V, trebuie s depun la casele teritoriale de pensii, n termen de 30 de zile de la modificarea situaiei, formularul-tip de retragere a declaraiei de asigurare. Art. 35. - (1) Contractul de asigurare poate fi reziliat la iniiativa oricreia dintre pri, conform clauzelor prevzute n contract. (2) n cazul rezilierii contractului de asigurare, contribuiile de asigurri sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorific la stabilirea dreptului de pensie. (3) Calitatea de asigurat se redobndete dup ncheierea unui nou contract de asigurare. (4) Dup redobndirea calitii de asigurat dreptul la prestaii de asigurri sociale, altele dect pensiile, se reia dup realizarea unui nou stagiu de cotizare, prevzut de lege, pentru aceste prestaii. Art. 36. - (1) Colectarea i evidena contribuiilor de asigurri sociale se asigur prin casele teritoriale de pensii, pe baza codului personal de asigurri sociale. (2) Pstrarea i evidena datelor privind contribuiile de asigurri sociale, pe fiecare asigurat, se realizeaz de casele teritoriale de pensii i de CNPAS. (3) De la data intrrii n vigoare a prezentei legi contribuiile de asigurri sociale, colectate prin casele teritoriale de pensii, vor fi alocate lunii pentru care s-a efectuat plata. (4) Debitele ctre bugetul asigurrilor sociale de stat, corespunztoare perioadelor anterioare intrrii n vigoare a prezentei legi, vor fi urmrite distinct, potrivit reglementrilor privind executarea creanelor bugetare. Art. 37. - (1) n sistemul public stagiul de cotizare se constituie din nsumarea lunilor n care s-a pltit contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat, att de asigurat, ct i de angajator sau, dup caz, numai de asigurat, n situaiile prevzute la art. 5 alin. (1) pct. IV, V, VI i alin. (2). (2) n luna n care asiguratului i s-a reinut contribuia de asigurri sociale, iar angajatorul nu i-a achitat contribuia datorat n calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare ce se ia n calcul reprezint o treime din luna respectiv. Art. 38. - (1) n sistemul public se asimileaz stagiului de cotizare i perioadele necontributive, denumite n continuare perioade asimilate, n care asiguratul:

a) a beneficiat sau beneficiaz de drepturi de asigurri sociale, cu excepia celor prevzute la art. 40 lit. a), b), c) i e); b) a urmat cursurile de zi ale nvmntului superior, organizat potrivit legii, pe durata normal a studiilor respective, cu condiia absolvirii acestora; c) a satisfcut serviciul militar ca militar n termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilit, a fost concentrat, mobilizat sau n prizonierat. (2) Asiguraii care au absolvit mai multe instituii de nvmnt superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiaz de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere. (3) Persoanele prevzute la alin. (1) lit. b) beneficiaz de perioade asimilate, dac n aceste perioade nu se regsesc n situaiile prevzute la art. 5. (4) Perioadele asimilate, prevzute la alin. (1), se valorific numai pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst, de invaliditate i de urma. Art. 39. - (1) Stagiul de cotizare se certific asigurailor anual, din oficiu, de ctre CNPAS, prin casele teritoriale de pensii. (2) Stagiul de cotizare se certific i la cererea asigurailor, contra cost, oricnd n timpul anului. Tariful serviciului respectiv se stabilete anual de CNPAS. CAPITOLUL IV Pensii Art. 40. - n sistemul public se acord urmtoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limit de vrst; b) pensia anticipat; c) pensia anticipat parial; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urma. SECIUNEA 1 Pensia pentru limit de vrst Art. 41. - (1) Pensia pentru limit de vrst se acord asigurailor care ndeplinesc, cumulativ, la data pensionrii, condiiile privind vrsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare realizat n sistemul public. (2) Vrsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei i 65 de ani pentru brbai. Atingerea vrstei standard de pensionare se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, prin creterea vrstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei i de la 62 de ani pentru brbai, conform ealonrii prevzute n anexa nr. 3. (3) Stagiul minim de cotizare att pentru femei, ct i pentru brbai este de 15 ani. Creterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, conform ealonrii prevzute n anexa nr. 3. (4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei i de 35 de ani pentru brbai. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, prin creterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei i de la 30 de ani pentru brbai, conform ealonrii prevzute n anexa nr. 3.

(5) Asiguraii care ndeplinesc condiiile prevzute la alin. (1)-(4) pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului. Art. 42. - (1) Asiguraii care i-au desfurat activitatea, total sau parial, n condiii deosebite de munc au dreptul la pensie pentru limit de vrst, cu reducerea vrstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1. TABELUL Nr. 1
Stagiul de cotizare n condiii deosebite de munc (ani mplinii) Reducerea vrstelor standard de pensionare (ani mplinii)

6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 35 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 8,0

(2) Vrstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei i de 55 de ani pentru brbai. Art. 43. - (1) Asiguraii care i-au desfurat activitatea n locurile de munc prevzute la

art. 20 lit. a) i care au realizat un stagiu de cotizare de cel puin 20 de ani n aceste condiii beneficiaz de pensie pentru limit de vrst ncepnd cu vrsta de 45 de ani. (2) Asiguraii care au realizat n condiii speciale de munc un stagiu de cotizare de cel puin 25 de ani, cu excepia celor prevzui la alin. (1), beneficiaz de pensie pentru limit de vrst, cu reducerea vrstelor standard de pensionare cu 15 ani. (3) Asiguraii care i-au desfurat activitatea n locurile de munc prevzute la art. 20 lit. b) i care au realizat un stagiu de cotizare de cel puin 15 ani n zona I de expunere la radiaii sau de 17 ani n zona II de expunere la radiaii beneficiaz de pensie pentru limit de vrst, indiferent de vrst. Art. 44. - Asiguraii care au realizat n condiii speciale de munc un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani beneficiaz de pensie pentru limit de vrst, cu reducerea proporional a vrstelor standard de pensionare, n condiiile realizrii stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor anexelor nr. 4 i 5. Art. 45. - Personalul navigant din aviaia civil beneficiaz de prevederile art. 43 alin. (2) i ale art. 44, n condiiile realizrii unui numr minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii i Proteciei Sociale, a Ministerului Sntii i a Ministerului Transporturilor, n urma consultrii cu CNPAS. Hotrrea Guvernului va fi adoptat pn la intrarea n vigoare a prezentei legi. Art. 46. - Asiguraii care au realizat stagii de cotizare att n condiii deosebite, ct i n condiii speciale de munc beneficiaz, cumulativ, de reducerea vrstelor standard de pensionare, corespunztoare fiecrei situaii, fr ca aceast reducere s depeasc 12 ani. Art. 47. - (1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare n condiii de handicap preexistent calitii de asigurat, n funcie de gradul handicapului, beneficiaz de reducerea stagiilor de cotizare i a vrstelor standard de pensionare prevzute n anexa nr. 3, astfel: a) cu 15 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, dac au realizat cel puin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav; b) cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, dac au realizat cel puin dou treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat; c) cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, dac au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu. (2) Asiguraii nevztori beneficiaz de pensie pentru limit de vrst, indiferent de vrst, dac au realizat ca nevztor cel puin o treime din stagiul complet de cotizare prevzut de lege. Art. 48. - Beneficiaz de reducerea vrstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare n strintate dup data de 23 august 1944 i/sau de prizonierat asiguraii cu stagiul complet de cotizare, crora li s-au stabilit drepturi privind vechimea n munc n condiiile prevzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) i c) i alin. (2) din Decretul-lege nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum i celor deportate n strintate ori constituite n prizonieri, republicat, cu modificrile ulterioare. SECIUNEA a 2-a Pensia anticipat

Art. 49. - (1) Asiguraii care au depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 10 ani pot solicita pensia anticipat cu cel mult 5 ani naintea vrstelor standard de pensionare. (2) Cuantumul pensiei anticipate se stabilete n aceleai condiii cu cel al pensiei pentru limit de vrst. (3) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au n vedere perioadele asimilate, prevzute de prezenta lege. SECIUNEA a 3-a Pensia anticipat parial Art. 50. - (1) Asiguraii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum i cei care au depit stagiul complet de cotizare cu pn la 10 ani pot solicita pensie anticipat parial cu reducerea vrstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani. (2) Cuantumul pensiei anticipate pariale se stabilete din cuantumul pensiei pentru limit de vrst, prin diminuarea acestuia n raport cu stagiul de cotizare realizat i cu numrul de luni cu care s-a redus vrsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2. TABELUL Nr. 2
Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare prevzut n anexa nr. 3 (coloanele 3 i 6) pn la 1 an peste 1 an peste 2 ani peste 3 ani peste 4 ani peste 5 ani peste 6 ani peste 7 ani peste 8 ani ntre 9 i 10 ani 0,50 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 0,15 0,10 0,05 Procentul de diminuare pentru fiecare lun de anticipare (%)

Art. 51. - Asiguraii care au desfurat activiti n condiii deosebite sau n condiii speciale de munc, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vrstei de pensionare pe aceast baz, pot beneficia de prevederile art. 50. n aceste cazuri reducerea vrstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani. Art. 52. - La mplinirea vrstelor standard de pensionare, prevzute de prezenta lege, pensia anticipat parial devine pensie pentru limit de vrst, prin eliminarea diminurii prevzute la art. 50 alin. (2) i adugarea eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de anticipare. SECIUNEA a 4-a Pensia de invaliditate Art. 53. - (1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc, din cauza: a) accidentelor de munc, conform legii; b) bolilor profesionale i tuberculozei; c) bolilor obinuite i accidentelor care nu au legtur cu munca. (2) Beneficiaz de pensie de invaliditate, n condiiile prevzute la alin. (1), i asiguraii care satisfac obligaii militare prevzute la art. 38 alin. (1) lit. c). (3) Au dreptul la pensie de invaliditate, n condiiile prevzute la alin. (1) lit. a), i elevii, ucenicii i studenii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc datorit accidentelor sau bolilor profesionale survenite n timpul i din cauza practicii profesionale. (4) Persoanele care i-au pierdut total sau parial capacitatea de munc i marii mutilai, ca urmare a participrii la lupta pentru victoria Revoluiei din decembrie 1989 ori n legtur cu evenimentele revoluionare din decembrie 1989, care erau cuprini ntr-un sistem de asigurri sociale anterior datei ivirii invaliditii din aceast cauz, au dreptul i la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea n munc, pe timpul ct dureaz invaliditatea, stabilit n aceleai condiii n care se acord pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munc. Art. 54. - n raport cu cerinele locului de munc i cu gradul de reducere a capacitii de munc, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizat prin pierderea total a capacitii de munc, a capacitii de autoservire, de autoconducie sau de orientare spaial, invalidul necesitnd ngrijire sau supraveghere permanent din partea altei persoane; b) de gradul II, caracterizat prin pierderea total a capacitii de munc, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce i de a se orienta spaial, fr ajutorul altei persoane; c) de gradul III, caracterizat prin pierderea a cel puin jumtate din capacitatea de munc, invalidul putnd s presteze o activitate profesional. Art. 55. - Criteriile i normele pe baza crora se face ncadrarea n gradele I, II i III de invaliditate se stabilesc prin hotrre a Guvernului, iniiat de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale mpreun cu Ministerul Sntii, la propunerea CNPAS, care va fi adoptat pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Art. 56. - (1) ncadrarea sau nencadrarea ntr-un grad de invaliditate se face prin decizie,

emis de medicul specializat n expertiz medical i recuperarea capacitii de munc, denumit n continuare medic expert al asigurrilor sociale. (2) mpotriva deciziei emise n condiiile alin. (1) se poate face contestaie la casa teritorial de pensii, n termen de 30 de zile de la comunicare. (3) La soluionarea contestaiei casa teritorial de pensii poate consulta Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperarea Capacitii de Munc. (4) Termenul de rezolvare a contestaiei este de 30 de zile de la data nregistrrii acesteia. (5) Decizia casei teritoriale de pensii, dat n soluionarea contestaiei prevzute la alin. (2), poate fi contestat la instana judectoreasc competent, n termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. (6) Decizia de ncadrare sau de nencadrare ntr-un grad de invaliditate, necontestat n termen, este definitiv. Art. 57. - (1) Asiguraii care i-au pierdut capacitatea de munc datorit unei boli obinuite sau unor accidente care nu au legtur cu munca beneficiaz de pensie de invaliditate, dac ndeplinesc stagiul de cotizare necesar n raport cu vrsta, conform tabelului nr. 3. TABELUL Nr. 3
Vrsta asiguratului n momentul ivirii invaliditii sub 25 ani 25-31 ani 31-37 ani 37-43 ani 43-49 ani 49-55 ani peste 55 ani 5 8 11 14 18 22 25 Stagiul de cotizare necesar (ani)

(2) Beneficiaz de pensie de invaliditate i asiguraii care, pn la data ivirii invaliditii, au realizat cel puin jumtate din stagiul de cotizare necesar, prevzut n tabelul nr. 3. (3) Asiguraii prevzui la art. 47 beneficiaz de pensie de invaliditate, dac au realizat cel puin jumtate din stagiul de cotizare necesar, prevzut n tabelul nr. 3, n raport cu vrsta avut la data expertizrii.

(4) Au dreptul la pensie de invaliditate i persoanele care la data ivirii invaliditii nu mai au calitatea de asigurat, dar ndeplinesc condiiile prevzute la alin. (1), (2) sau (3). Art. 58. - n cazul n care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munc, a unei boli profesionale, a tuberculozei, precum i n situaia n care invaliditatea s-a ivit n timpul i din cauza ndeplinirii obligaiilor militare prevzute la art. 38 alin. (1) lit. c), asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. Art. 59. - (1) La stabilirea pensiei de invaliditate asigurailor li se acord un stagiu potenial, determinat ca diferen ntre stagiul complet de cotizare i stagiul de cotizare realizat efectiv pn n momentul ncadrrii ntr-un grad de invaliditate. (2) n cazul asigurailor care au realizat cel puin jumtate din stagiul de cotizare necesar, prevzut n tabelul nr. 3, stagiul potenial se determin ca diferen ntre stagiul complet de cotizare i stagiul de cotizare necesar. (3) Stagiul potenial rezultat conform alin. (1) i (2) nu poate fi mai mare dect stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut s l realizeze de la vrsta ivirii invaliditii pn la mplinirea vrstei la care, n condiiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limit de vrst. Art. 60. - (1) Asigurailor care au realizat un stagiu de cotizare n condiii de handicap preexistent calitii de asigurat li se acord un stagiu potenial, determinat ca diferen ntre stagiile de cotizare cerute la art. 47 i stagiile de cotizare realizate efectiv. (2) n cazul persoanelor prevzute la art. 53 alin. (3), stagiul potenial luat n calcul la stabilirea pensiei de invaliditate l constituie stagiul complet de cotizare, conform prezentei legi. Art. 61. - (1) Pensionarii ncadrai n gradul I de invaliditate au dreptul, n afara pensiei, la o indemnizaie pentru nsoitor, n cuantum fix. (2) Cuantumul indemnizaiei pentru nsoitor se stabilete anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat i nu poate fi mai mic dect salariul de baz minim brut pe ar. (3) n timpul execuiei bugetare cuantumul indemnizaiei pentru nsoitor se reactualizeaz prin hotrre a Guvernului. Art. 62. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supui revizuirii medicale, n funcie de afeciune, la intervale de 6-12 luni, pn la mplinirea vrstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. (2) Dup fiecare revizuire medicul expert al asigurrilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nou decizie prin care se stabilete, dup caz: a) meninerea n acelai grad de invaliditate; b) ncadrarea n alt grad de invaliditate; c) ncetarea calitii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobndirii capacitii de munc. (3) Dreptul la pensie de invaliditate se modific sau nceteaz ncepnd cu luna urmtoare celei n care s-a emis decizia de revizuire medical. (4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medical atrage suspendarea plii pensiei ncepnd cu luna urmtoare celei n care era prevzut revizuirea medical. (5) Revizuirea medical se poate efectua i la cererea pensionarilor, dac starea sntii lor s-a mbuntit sau, dup caz, s-a agravat. (6) Decizia emis dup revizuirea medical se supune aceleiai proceduri de contestare i

soluionare, conform art. 56 alin. (2)-(6). (7) Nu sunt supui revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) prezint invaliditi care afecteaz ireversibil capacitatea de munc; b) au mplinit vrstele prevzute de prezenta lege pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst; c) au vrsta mai mic cu pn la 5 ani fa de vrsta standard de pensionare i au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi. Art. 63. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepia celor prevzui la art. 62 alin. (7), sunt obligai s urmeze programele recuperatorii ntocmite de medicul expert al asigurrilor sociale care a emis decizia de ncadrare n grad de invaliditate, n vederea reintegrrii socioprofesionale n aceeai munc sau n alta. (2) Nendeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaiei prevzute la alin. (1) atrage suspendarea plii pensiei ncepnd cu luna urmtoare constatrii. (3) Suspendarea plii pensiei nceteaz cu luna urmtoare relurii sau, dup caz, nceperii programelor recuperatorii. Art. 64. - (1) La mplinirea vrstei standard prevzute de prezenta lege pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoas dintre pensii. (2) Indemnizaia pentru nsoitor prevzut la art. 61 se menine indiferent de pensia pentru care se opteaz. SECIUNEA a 5-a Pensia de urma Art. 65. - Au dreptul la pensie de urma copiii i soul supravieuitor, dac persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile pentru obinerea unei pensii. Art. 66. - Copiii au dreptul la pensie de urma: a) pn la vrsta de 16 ani; b) dac i continu studiile ntr-o form de nvmnt organizat potrivit legii, pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 26 de ani; c) pe toat durata invaliditii de orice grad, dac aceasta s-a ivit n perioada n care se aflau n una dintre situaiile prevzute la lit. a) sau b). Art. 67. - (1) Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe tot timpul vieii, la mplinirea vrstei standard de pensionare, dac durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani. (2) n cazul n care durata cstoriei este mai mic de 15 ani, dar de cel puin 10 ani, cuantumul pensiei de urma cuvenit soului supravieuitor se diminueaz cu 0,5% pentru fiecare lun, respectiv 6,0% pentru fiecare an de cstorie n minus. Art. 68. - (1) Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrst, pe perioada n care este invalid de gradul I sau II, dac durata cstoriei a fost de cel puin 1 an. (2) Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrst i de durata cstoriei, dac decesul soului susintor s-a produs ca urmare a unui accident de munc, a unei boli profesionale sau tuberculozei i dac nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o ptrime din salariul mediu brut pe economie. Art. 69. - Soul supravieuitor care nu ndeplinete condiiile prevzute la art. 67 i art. 68 alin. (1) beneficiaz de pensie de urma pe o perioad de 6 luni de la data decesului, dac n aceast perioad nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru

care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o ptrime din salariul mediu brut pe economie. Art. 70. - Soul supravieuitor care are n ngrijire la data decesului susintorului unul sau mai muli copii n vrst de pn la 7 ani beneficiaz de pensie de urma pn la data mplinirii de ctre ultimul copil a vrstei de 7 ani, n perioadele n care nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o ptrime din salariul mediu brut pe economie. Art. 71. - (1) Pensia de urma se calculeaz, dup caz, din: a) pensia pentru limit de vrst aflat n plat sau la care ar fi avut dreptul, n condiiile legii, susintorul decedat; b) pensia de invaliditate gradul I, n cazul n care decesul susintorului a survenit naintea ndeplinirii condiiilor pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst i era n plat cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipat, pensie anticipat parial sau ar fi avut dreptul, n condiiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie. (2) Cuantumul pensiei de urma se stabilete procentual din pensia susintorului, prevzut la alin. (1), n funcie de numrul urmailor ndreptii, astfel:

a) pentru un singur urma b) pentru 2 urmai c) pentru 3 sau mai muli urmai

- 50%; - 75%; - 100%.

Art. 72. - Cuantumul pensiei de urma, n cazul orfanilor de ambii prini, reprezint nsumarea drepturilor de urma, calculate dup fiecare printe. Art. 73. - n cazul modificrii numrului de urmai, pensia se recalculeaz n conformitate cu dispoziiile art. 71 alin. (2). Art. 74. - Soul supravieuitor care are dreptul la o pensie proprie i ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru obinerea pensiei de urma dup soul decedat poate opta pentru cea mai avantajoas pensie. Art. 75. - Beneficiarii pensiei de urma prevzui la art. 66 lit. c) i la art. 68 alin. (1) sunt expertizai, supui revizuirii medicale i au obligaia de a urma programele recuperatorii conform acelorai reglementri prevzute pentru pensia de invaliditate. SECIUNEA a 6-a Calculul pensiilor Art. 76. - n sistemul public cuantumul pensiei la data nscrierii la pensie se determin prin nmulirea punctajului mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie din luna ieirii la pensie. Art. 77. - Punctajul mediu anual, realizat de asigurat n perioada de cotizare, se determin prin mprirea numrului de puncte rezultat din nsumarea punctajelor anuale realizate de asigurat n perioada de cotizare la numrul de ani corespunztori stagiului complet de cotizare. Art. 78. - (1) Punctajul anual al asiguratului se determin prin mprirea la 12 a

punctajului rezultat n anul respectiv din nsumarea numrului de puncte realizat n fiecare lun. Numrul de puncte realizat n fiecare lun se calculeaz prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile i adaosurile, sau, dup caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiv, comunicat de Comisia Naional pentru Statistic. (2) Pentru perioadele n care Comisia Naional pentru Statistic a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determin ca raport ntre media lunar din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile i adaosurile, sau, dup caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale, i salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Comisia Naional pentru Statistic. (3) Pentru lunile pentru care Comisia Naional pentru Statistic nu a comunicat nc salariul mediu brut lunar pe economie se utilizeaz (pentru ntreaga lun) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat. (4) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) i (2), nu poate fi mai mare de 3 puncte ntr-un an calendaristic. (5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaz: a) cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurri sociale obinute n perioadele respective, n cazurile prevzute la art. 38 alin. (1) lit. a); b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevzute la art. 38 alin. (1) lit. b) i c) i la art. 53 alin. (3). (6) Pentru stagiul potenial, acordat asigurailor n drept s obin o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de: a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav; b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat; c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu. (7) Stagiul de cotizare realizat i stagiul potenial acordat pentru perioadele n care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate gradul III se iau n considerare, prin cumulare, la stabilirea altor categorii de pensie. (8) Asiguraii care, dup ndeplinirea condiiilor de pensionare pentru limit de vrst reglementate de prezenta lege, contribuie o anumit perioad la sistemul public, regsindu-se n una dintre situaiile prevzute la art. 5, beneficiaz de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lun, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar. Art. 79. - CNPAS comunic asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual i punctajul cumulat pentru perioada de cotizare, n condiiile art. 39. Art. 80. - (1) Valoarea unui punct de pensie reprezint cel puin 45% din salariul mediu brut lunar pe economie, prognozat pentru anul respectiv, i se aprob prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. (2) n situaia n care ntr-o anumit perioad se constat abateri mai mari de 10% ntre salariul mediu brut lunar pe economie realizat fa de cel prognozat, CNPAS, de comun acord cu Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i cu Ministerul Finanelor, va recalcula valoarea punctului de pensie pe baza unei noi prognoze a salariului mediu brut lunar pe

economie. SECIUNEA a 7-a Reactualizarea pensiilor Art. 81. - Dup aprobarea legii bugetului asigurrilor sociale de stat pensiile aflate n plat se reactualizeaz n funcie de valoarea stabilit a punctului de pensie. SECIUNEA a 8-a Stabilirea i plata pensiilor Art. 82. - (1) Pensia se acord la cererea persoanei ndreptite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procur special, a tutorelui sau a curatorului acesteia. (2) Cererea de pensionare, mpreun cu actele care dovedesc ndeplinirea condiiilor prevzute de prezenta lege se depun la casa teritorial de pensii n raza creia se afl domiciliul asiguratului. Art. 83. - Drepturile de pensie pentru limit de vrst i de pensie anticipat se cuvin de la data ndeplinirii condiiilor de pensionare prevzute de prezenta lege i se acord: a) de la data ncetrii calitii de asigurat, dac cererea a fost depus n termen de 30 de zile de la aceast dat; b) de la data depunerii cererii, n cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate n momentul solicitrii, precum i n situaia nerespectrii termenului prevzut la lit. a). Art. 84. - (1) Persoanele care au mplinit vrsta standard de pensionare nu mai pot solicita nscrierea la pensia de invaliditate. (2) Drepturile de pensie de invaliditate se acord: a) de la data ncetrii plii indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc, dac cererea a fost depus n termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de ncadrare n grad de invaliditate; b) de la data emiterii deciziei medicale de ncadrare n grad de invaliditate, n cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate la data expertizrii, dac cererea a fost depus n termenul prevzut la lit. a); c) de la data depunerii cererii, n situaiile n care s-a depit termenul prevzut la lit. a). Art. 85. - (1) Drepturile de pensie de urma, n cazul persoanelor care ndeplinesc condiiile prevzute de prezenta lege la data decesului susintorului asigurat, se acord la cerere: a) ncepnd cu luna urmtoare decesului, n cazul n care susintorul decedat era pensionar, dac cererea a fost depus n termen de 90 de zile de la data decesului; b) de la data decesului susintorului, n cazul n care susintorul decedat nu era pensionar la data decesului, dac cererea a fost depus n termen de 90 de zile de la aceast dat; c) de la data depunerii cererii, n situaiile n care s-au depit termenele prevzute la lit. a) i b). (2) n cazul n care urmaul ndeplinete condiiile prevzute de prezenta lege ulterior datei decesului susintorului asigurat, drepturile de pensie de urma se acord de la data ndeplinirii condiiilor, dac cererea a fost depus n termen de 90 de zile de la data ndeplinirii condiiilor. (3) n situaia n care s-a depit termenul prevzut la alin. (2), drepturile de pensie de urma se acord de la data depunerii cererii. Art. 86. - (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emis de casa teritorial de pensii n termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.

(2) Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt i de drept pe baza crora se admite sau se respinge cererea de pensionare. (3) Decizia de pensionare se comunic n scris persoanei care a solicitat pensionarea, n termen de 5 zile de la data emiterii. Art. 87. - Decizia de pensionare poate fi contestat la instana judectoreasc competent, n a crei raz teritorial se afl domiciliul asiguratului, n termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 88. - Decizia de pensionare necontestat n termen este definitiv. Art. 89. - n situaia n care se constat erori n stabilirea i n plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile i modificrile legale, atrgnd, dup caz, rspunderea celor vinovai. Art. 90. - (1) Plata pensiei se face lunar. (2) Pensia se pltete personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procur special sau reprezentantului legal al acestuia. (3) Modalitile de plat a pensiilor se stabilesc prin regulament al CNPAS, care se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 91. - (1) Plata pensiei nceteaz ncepnd cu luna urmtoare celei n care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai ndeplinete condiiile legale n temeiul crora i-a fost acordat pensia; c) urmaul a fost condamnat printr-o hotrre rmas definitiv pentru infraciunea de omor sau tentativ de omor comis asupra susintorului. (2) Instanele judectoreti au obligaia ca, n termen de 10 zile de la data rmnerii definitive a hotrrii pronunate n cazurile prevzute la alin. (1) lit. c), s comunice aceast situaie, n scris, CNPAS. Art. 92. - (1) Plata pensiei se suspend ncepnd cu luna urmtoare celei n care: a) pensionarul i stabilete domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romnia a ncheiat convenie de asigurri sociale, dac n cadrul acesteia se prevede c pensia se pltete de ctre cellalt stat; b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate pariale se regsete n una dintre situaiile prevzute la art. 5; c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezint la revizuirea medical periodic; d) beneficiarul unei pensii de urma realizeaz dintr-o activitate profesional venituri brute lunare mai mari dect jumtate din salariul mediu brut pe economie; e) copilul urma nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 66 lit. b) i c); f) soul supravieuitor, beneficiarul unei pensii de urma, se recstorete. (2) Plata indemnizaiei de nsoitor se suspend pe perioada n care pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepia nevztorilor, este internat n instituii de asisten social sau n uniti medicale specializate, n care se asigur supraveghere i ngrijire permanent. Art. 93. - (1) Reluarea n plat a pensiilor suspendate se face la cerere, ncepnd cu luna urmtoare celei n care a ncetat cauza suspendrii, dac cererea a fost depus n termen de 30 de zile de la data ncetrii cauzei suspendrii. (2) n situaia n care cererea de reluare n plat a fost depus dup expirarea termenului de 30 de zile, plata se face ncepnd cu luna urmtoare celei n care a fost depus cererea. (3) Reluarea n plat a pensiei de urma suspendate ca urmare a nendeplinirii condiiilor

prevzute la art. 66 lit. b) i c) se face de la data nceperii anului colar sau de la data emiterii deciziei medicale de ncadrare ntr-un grad de invaliditate. Art. 94. - (1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional, indiferent de nivelul veniturilor respective: a) copiii urmai orfani de ambii prini, pe perioada colarizrii, pn la vrstele prevzute la art. 66 lit. a) i b); b) nevztorii; c) pensionarii pentru limit de vrst. (2) Beneficiarii pensiei de urma pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional, dac veniturile brute lunare realizate nu depesc jumtate din salariul mediu brut lunar pe economie. Art. 95. - (1) Beneficiarii pensiei pentru limit de vrst pot solicita recalcularea pensiei dup fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni, realizat n condiiile prezentei legi. (2) Cererea de recalculare a pensiei urmeaz aceleai reguli procedurale privind soluionarea i contestarea, prevzute pentru cererea de pensionare. (3) Pensia recalculat se acord ncepnd cu luna urmtoare celei n care s-a depus cererea de recalculare. Art. 96. - Beneficiarul dreptului de pensie este obligat s comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind condiiile de acordare i de plat a pensiei, n termen de 15 zile de la apariia acesteia. Art. 97. - (1) Sumele rmase nencasate de ctre pensionarul decedat, reprezentnd pensia pe luna n care a avut loc decesul, i, dup caz, drepturile de pensie cuvenite i neachitate pn la deces se pltesc soului supravieuitor, copiilor, prinilor sau, n lipsa acestora, celorlali motenitori, n condiiile dreptului comun. (2) Sumele prevzute la alin. (1) pot fi solicitate n cadrul termenului general de prescripie. CAPITOLUL V Alte drepturi de asigurri sociale Art. 98. - (1) Asiguraii sistemului public au dreptul, n afar de pensie, la: a) indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli obinuite sau de accidente n afara muncii, boli profesionale i accidente de munc; b) prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc; c) indemnizaie pentru maternitate; d) indemnizaie pentru creterea copilului sau ngrijirea copilului bolnav; e) ajutor de deces. (2) Beneficiaz de drepturile prevzute la alin. (1) asiguraii care au un stagiu de cotizare de cel puin 6 luni, realizat n ultimele 12 luni anterioare producerii riscului. (3) Asiguraii cu contract individual de munc pe durat determinat, precum i cei prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV i VI beneficiaz de drepturile prevzute la alin. (1), dac ndeplinesc condiia de stagiu de cotizare prevzut la alin. (2) sau de cel puin 12 luni cotizate n ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului. (4) Asiguraii beneficiaz de indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc, fr condiii de stagiu de cotizare, n cazul accidentelor de munc, bolilor profesionale, urgenelor medico-chirurgicale, tuberculozei i bolilor infectocontagioase din grupa A. Lista cuprinznd urgenele medico-chirurgicale, precum i bolile infectocontagioase din

grupa A va fi stabilit prin hotrre a Guvernului, adoptat n termen de 3 luni de la data publicrii prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 99. - (1) Baza de calcul a indemnizaiilor de asigurri sociale se determin ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza crora s-a stabilit contribuia individual de asigurri sociale n lunile respective, conform prevederilor art. 23. (2) n situaia n care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru asiguraii prevzui la art. 98 alin. (4) baza de calcul a indemnizaiilor de asigurri sociale o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuia de asigurri sociale din lunile respective sau, dup caz, venitul lunar din prima lun de activitate pentru care s-a stabilit s se plteasc contribuia de asigurri sociale. (3) Pentru calculul indemnizaiilor de asigurri sociale se utilizeaz numrul de zile lucrtoare din luna n care se acord concediul medical sau, dup caz, se solicit alte drepturi de asigurri sociale. (4) La stabilirea numrului de zile lucrtoare din luna n care se acord dreptul de asigurri sociale se au n vedere prevederile legale cu privire la zilele de srbtori legale n care nu se lucreaz. SECIUNEA 1 Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc Art. 100. - (1) n sistemul public asiguraii beneficiaz de concediu medical i de indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc, dac dovedesc incapacitatea temporar de munc printr-un certificat medical, eliberat conform reglementrilor n vigoare. (2) n cazul bolilor profesionale sau accidentelor de munc certificatul medical se vizeaz n mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de ctre Inspectoratul de Sntate Public, respectiv de inspectoratul teritorial de munc n raza cruia se afl sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului. (3) omerii aflai la cursuri de calificare, recalificare, perfecionare sau, dup caz, la alte forme de pregtire profesional, organizate potrivit legii, care, datorit accidentelor survenite n timpul i din cauza practicii profesionale, suport o incapacitate temporar de munc mai mare de 3 zile, beneficiaz de aceleai prevederi ca i ceilali asigurai privind accidentul de munc. Art. 101. - (1) Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc se suport astfel: A. de ctre angajator, n funcie de numrul de angajai avut la data ivirii incapacitii temporare de munc, astfel: a) pn la 20 de angajai, din a 4-a pn n a 10-a zi de incapacitate temporar de munc; b) ntre 21-100 de angajai, din a 4-a pn n a 15-a zi de incapacitate temporar de munc; c) peste 100 de angajai, din a 4-a pn n a 20-a zi de incapacitate temporar de munc; B. de bugetul asigurrilor sociale de stat, ncepnd cu: a) a 4-a zi de incapacitate temporar de munc, n cazul persoanelor prevzute la art. 5 alin. (1) pct. III, IV i alin. (2); b) ziua urmtoare celor suportate de angajator, conform lit. A, i pn la data ncetrii incapacitii temporare de munc sau pensionrii. (2) Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc nu se acord asigurailor prevzui la art. 5 pentru primele 3 zile de incapacitate temporar de munc.

Art. 102. - Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli profesionale sau accidente de munc, se suport din prima zi de incapacitate temporar de munc i pn la data ncetrii acesteia sau pensionrii, astfel: a) de ctre angajator, pentru asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI; b) de ctre angajatorul prestator al cursurilor de calificare, recalificare, perfecionare sau al altor forme de pregtire profesional pentru omeri, organizate potrivit legii, pentru situaiile prevzute la art. 100 alin. (3); c) de bugetul asigurrilor sociale de stat, pentru asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV, V i alin. (2); d) de bugetul asigurrilor sociale de stat, n cazul asigurailor prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I i II, precum i al celor prevzui la alin. (1) pct. III, aflai la cursuri de calificare, recalificare, perfecionare sau la alte forme de pregtire profesional, organizate potrivit legii, dac bolile profesionale sau accidentele de munc s-au produs din vina acestora. Art. 103. - (1) Durata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc este de cel mult 180 de zile n interval de un an, socotit din prima zi de mbolnvire. (2) ncepnd cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi pn la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurrilor sociale. (3) Durata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc este mai mare n cazul unor boli speciale i se difereniaz astfel: a) un an, n intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoz pulmonar i unele boli cardiovasculare, stabilite de CNPAS cu acordul Ministerului Sntii i al Ministerului Muncii i Proteciei Sociale; b) un an, cu drept de prelungire pn la un an i jumtate de ctre medicul expert al asigurrilor sociale, n intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoz meningeal, peritoneal i urogenital, inclusiv a glandelor suprarenale, precum i pentru SIDA i cancer de orice tip, n funcie de stadiul bolii; c) un an i jumtate, n intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoz pulmonar operat i osteoarticular; d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pn la maximum un an, n intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoz extrapulmonar, cu avizul medicului expert al asigurrilor sociale. Art. 104. - (1) Durata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc, n cazul asigurailor cu contract individual de munc pe durat determinat, precum i al celor prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV i VI, este de cel mult 90 de zile n cursul unui an calendaristic. (2) n cazul n care incapacitatea temporar de munc a asigurailor menionai la alin. (1) este cauzat de un accident de munc, boal profesional, urgene medicochirurgicale, tuberculoz sau boal infectocontagioas din grupa A, stabilite n condiiile prevzute la art. 98 alin. (4), indemnizaia corespunztoare se acord pe toat durata incapacitii temporare de munc. Art. 105. - (1) Medicul curant propune pensionarea de invaliditate, dac bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc, prevzute de prezenta lege.

(2) n situaii temeinic motivate de posibilitatea recuperrii medicul curant propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, n scopul evitrii pensionrii de invaliditate i meninerii asiguratului n activitate. (3) Medicul expert al asigurrilor sociale decide, dup caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, trecerea temporar n alt munc, reducerea programului de lucru, reluarea activitii n aceeai profesie sau ntr-o alt profesie ori pensionarea de invaliditate. (4) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPAS, n raport cu evoluia cazului i cu rezultatele aciunilor de recuperare. Art. 106. - n cazul n care s-a emis avizul de pensionare de ctre medicul expert al asigurrilor sociale, plata indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc se acord pn la sfritul lunii urmtoare celei n care s-a dat avizul, fr a se depi durata maxim de acordare a concediului medical, prevzut de lege. Art. 107. - (1) Asiguraii a cror incapacitate temporar de munc a survenit n timpul concediului de odihn sau al concediului fr plat beneficiaz de indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, conform prevederilor art. 101, concediile fiind ntrerupte, urmnd ca zilele neefectuate s fie reprogramate. (2) Beneficiaz de indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc, n aceleai condiii ca i ceilali asigurai, pensionarii care, potrivit prezentei legi, realizeaz venituri dintr-o activitate profesional pentru care se calculeaz i se pltete contribuia de asigurri sociale. Art. 108. - (1) Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc se determin prin aplicarea unui procent de 75% la baza de calcul stabilit conform art. 99. (2) Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc cauzat de boal profesional, accident de munc sau asimilat acestuia, tuberculoz, SIDA, cancer de orice tip i boal infectocontagioas din grupa A, stabilit n condiiile prevzute la art. 98 alin. (4), este de 100% din baza de calcul stabilit conform art. 99. SECIUNEA a 2-a Prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc Art. 109. - (1) n scopul prevenirii mbolnvirilor i recuperrii capacitii de munc, n sistemul public asiguraii pot beneficia de: a) indemnizaie pentru trecerea temporar n alt munc; b) indemnizaie pentru reducerea timpului de munc; c) indemnizaie pentru carantin; d) ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze i de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurrile sociale de sntate; e) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurrile sociale de sntate; f) reabilitare profesional. (2) Asiguraii aflai n incapacitate temporar de munc pe o perioad mai mare de 90 de zile, precum i pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear i reabilitare profesional, n conformitate cu prevederile programului individual de recuperare. Art. 110. - (1) Asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I i II, care, datorit unei boli profesionale sau unui accident de munc, nu mai pot lucra n condiiile de la locul de

munc anterior producerii riscului, pot trece temporar n alt munc. (2) Indemnizaia pentru trecerea temporar n alt munc se acord, dac la noul loc de munc asiguratul realizeaz un venit salarial brut lunar inferior mediei veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare riscului, care au constituit baza de calcul al contribuiei de asigurri sociale n lunile respective. Art. 111. - Indemnizaia pentru reducerea timpului de munc cu o ptrime din durata normal se acord asigurailor cu contract individual de munc care, din motive de sntate, nu mai pot realiza durata normal de munc. Art. 112. - (1) Indemnizaiile prevzute la art. 110 i 111 se acord, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurrilor sociale pentru cel mult 90 de zile ntr-un an calendaristic, n una sau mai multe etape. (2) Cuantumul lunar al indemnizaiilor prevzute la art. 110 i 111 este egal cu diferena dintre baza de calcul stabilit conform art. 99 i venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munc sau prin reducerea timpului normal de munc, fr a depi 25% din baza de calcul. Art. 113. - (1) Indemnizaia pentru carantin se acord asigurailor crora li se interzice continuarea activitii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilit prin certificatul eliberat de inspectoratul de sntate public. (2) Cuantumul lunar al indemnizaiei pentru carantin reprezint 75% din baza de calcul stabilit conform art. 99. Art. 114. - Indemnizaiile prevzute la art. 109 alin. (1) lit. a), b) i c) se suport integral din bugetul asigurrilor sociale de stat. Art. 115. - (1) Asiguraii i pensionarii sistemului public pot beneficia de ajutoare i indemnizaii de la bugetul asigurrilor sociale de stat pentru procurare de proteze, orteze i de alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurrile sociale de sntate. (2) Modalitile de stabilire i de acordare a ajutoarelor i indemnizaiilor pentru procurarea de proteze, orteze i de alte produse ortopedice se stabilesc prin lege. Art. 116. - (1) Pentru asiguraii prevzui la art. 109 alin. (2) medicul expert al asigurrilor sociale ntocmete programul individual de recuperare, n funcie de natura, stadiul i prognosticul bolii, structurat pe etape. (2) Programul individual de recuperare este obligatoriu i se realizeaz de ctre organele competente. (3) Dreptul la prestaii de asigurri sociale se suspend n cazul n care asiguraii nu urmeaz sau nu respect programul individual de recuperare. (4) Dup fiecare etap prevzut n programul individual de recuperare asiguraii sunt supui reexaminrii medicale. n funcie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurrilor sociale, dup caz, actualizeaz programul individual de recuperare, recomand reluarea activitii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate. (5) Asiguraii care i-au redobndit capacitatea de munc total sau parial se pot rencadra n munc potrivit recomandrilor medicului expert al asigurrilor sociale, cu sprijinul caselor teritoriale de pensii i al ageniilor pentru ocupare i formare profesional judeene i a municipiului Bucureti. Art. 117. - (1) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurrile sociale de sntate, n funcie de tipul bolii.

(2) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile i se stabilete de medicul expert al asigurrilor sociale n funcie de tipul afeciunii i de natura tratamentului. (3) Pentru asiguraii prevzui la art. 109 alin. (2) contravaloarea biletelor pentru tratament balnear se suport integral din bugetul asigurrilor sociale de stat. (4) Pot beneficia de tratament balnear i alte categorii de asigurai, n limitele fondului alocat pentru tratament balnear, cu suportarea de ctre beneficiar a unei pri din costul biletului de tratament balnear. (5) Criteriile pe baza crora se acord bilete pentru tratament balnear, precum i nivelul cotei de participare individual a asigurailor se aprob anual de CNPAS. SECIUNEA a 3-a Indemnizaia de maternitate Art. 118. - (1) Asiguratele au dreptul, pe o perioad de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcin i luzie, perioad n care beneficiaz de indemnizaie de maternitate. (2) De aceleai drepturi beneficiaz i femeile care au ncetat plata contribuiei de asigurri sociale, n condiiile prezentei legi, dar care nasc n termen de 9 luni de la data pierderii calitii de asigurat. Art. 119. - (1) Concediul pentru sarcin se acord pe o perioad de 63 de zile nainte de natere, iar concediul pentru luzie pe o perioad de 63 de zile dup natere. (2) Concediile pentru sarcin i luzie se compenseaz ntre ele, n funcie de recomandarea medicului i de opiunea persoanei beneficiare. (3) Persoanele cu handicap asigurate beneficiaz, la cerere, de concediu pentru sarcin, ncepnd cu luna a 6-a de sarcin. (4) n cazul n care copilul se nate mort sau moare n perioada concediului de luzie, indemnizaia de maternitate se acord pe toat durata acestuia. Art. 120. - (1) Cuantumul lunar al indemnizaiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilit conform art. 99. (2) Indemnizaia de maternitate se suport integral din bugetul asigurrilor sociale de stat. SECIUNEA a 4-a Indemnizaia pentru creterea copilului sau ngrijirea copilului bolnav Art. 121. - (1) Asiguraii au dreptul la: a) indemnizaie pentru creterea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani i, n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani; b) indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani, iar n cazul copilului cu handicap, pentru afeciunile intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani. (2) Indemnizaiile prevzute la alin. (1) se suport integral din bugetul asigurrilor sociale de stat. Art. 122. - (1) Beneficiaz, la cerere, de indemnizaia pentru creterea copilului sau pentru ngrijirea copilului bolnav, opional, unul dintre prini, dac solicitantul ndeplinete condiiile de stagiu de cotizare prevzute la art. 98 alin. (2) sau (3). (2) De aceleai drepturi beneficiaz i asiguratul care, n condiiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, cruia i s-au ncredinat copii spre cretere i educare sau n plasament familial. Art. 123. - (1) Indemnizaia pentru creterea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani se acord, la cerere, pe baza livretului de familie.

(2) Indemnizaia pentru creterea copilului cu handicap pn la mplinirea vrstei de 3 ani se acord, la cerere, pe baza livretului de familie i a certificatului de persoan cu handicap, emise n condiiile legii. (3) Indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afeciuni intercurente pn la mplinirea vrstei de 18 ani se acord pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie i a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, n condiiile legii, dup caz. Art. 124. - Durata de acordare a indemnizaiei prevzute la art. 121 alin. (1) lit. b) este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepia situaiilor n care copilul contracteaz boli contagioase, este imobilizat n aparat gipsat sau este supus unor intervenii chirurgicale; durata concediului medical n aceste cazuri va fi stabilit de medicul de familie. Art. 125. - Cuantumul lunar al indemnizaiei prevzute la art. 121 alin. (1) lit. a) i b) este de 85% din baza de calcul stabilit conform art. 99. SECIUNEA a 5-a Ajutorul de deces Art. 126. - (1) n cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiaz de ajutor de deces o singur persoan care poate fi, dup caz, soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, n condiiile dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportat cheltuielile ocazionate de deces. (2) Cuantumul ajutorului de deces se stabilete anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat i nu poate fi mai mic dect valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat i fcut public de ctre CNPAS, conform prevederilor art. 5 alin. (3). Art. 127. - (1) Asiguratul sau pensionarul beneficiaz de ajutor de deces n cazul decesului unui membru de familie aflat n ntreinerea sa i care nu are un drept propriu de asigurri sociale. (2) Se consider membru de familie, n sensul prezentei legi: a) soul; b) copiii proprii, copiii adoptai, copiii aflai n plasament familial sau cei ncredinai spre cretere i educare familiei, n vrst de pn la 18 ani sau, dac i continu studiile, pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 26 de ani; c) prinii i bunicii oricruia dintre soi. (3) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezint jumtate din cuantumul prevzut la art. 126 alin. (2). Art. 128. - Ajutorul de deces se suport din bugetul asigurrilor sociale de stat i se acord, la cerere, pe baza certificatului de deces. SECIUNEA a 6-a Alte dispoziii privind drepturile de asigurri sociale Art. 129. - n cazul falimentului angajatorului indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc, care a nceput s curg anterior acestei situaii i care, potrivit prezentei legi, se suport de ctre angajator, se achit asigurailor din bugetul asigurrilor sociale de stat, sumele urmnd s fie recuperate conform procedurii prevzute de prezenta lege. Art. 130. - Pentru persoana asigurat care se regsete n dou sau mai multe situaii prevzute la art. 5 i care desfoar activitate n mai multe uniti, n fiecare fiind asigurat conform prezentei legi, indemnizaiile de asigurri sociale se calculeaz i se pltesc, dup caz, de fiecare angajator sau de casele teritoriale de pensii, n condiiile

legii. Art. 131. - Durata concediilor medicale pentru tuberculoz, sarcin, luzie i ngrijirea copilului bolnav nu diminueaz numrul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afeciuni. Art. 132. - (1) Concediile medicale acordate cu ntrerupere ntre ele se iau n considerare separat, durata lor necumulndu-se, iar plata se suport conform art. 101 i 102. (2) n situaia n care, n aceeai lun, un asigurat are dou sau mai multe concedii medicale pentru afeciuni diferite, fr ntrerupere ntre ele, indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc se calculeaz i se suport separat, iar plata se face conform art. 101 i 102. Art. 133. - (1) Calculul i plata indemnizaiilor de asigurri sociale se fac pe baza certificatului medical emis n condiiile legii, care constituie ordin de plat. (2) Calculul i plata indemnizaiei de asigurri sociale se fac lunar de ctre: a) angajator, cel mai trziu o dat cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiv, pentru asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI; b) instituia care administreaz bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj, n termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical, pentru omeri; c) casa teritorial de pensii, n termen de 3 zile de la data depunerii certificatului medical, pentru asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. IV i alin. (2). Art. 134. - CNPAS, pe baza normelor metodologice emise, efectueaz, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, controlul asupra corectitudinii acordrii concediilor medicale, respectrii programelor recuperatorii i oportunitii stabilirii acestora. Art. 135. - Ajutorul de deces se achit n termen de 24 de ore de la solicitare de ctre: a) angajator, n cazul decesului asiguratului prevzut la art. 5 alin. (1) pct. I, II sau VI, respectiv al unui membru de familie al acestuia; b) instituia care gestioneaz bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj, n cazul decesului omerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia; c) casa teritorial de pensii, n cazul decesului pensionarului sau asiguratului prevzut la art. 5 alin. (1) pct. IV sau alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia. Art. 136. - (1) Indemnizaiile de asigurri sociale se achit beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procur special de ctre acesta. (2) Indemnizaiile de asigurri sociale cuvenite pentru luna n curs i neachitate asiguratului decedat se pltesc soului supravieuitor, copiilor, prinilor sau, n lipsa acestora, persoanei care dovedete c l-a ngrijit pn la data decesului. Art. 137. - (1) Indemnizaiile i ajutoarele de asigurri sociale pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, n termenul de prescripie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era n drept s le solicite. (2) Cuantumul indemnizaiilor i ajutoarelor de asigurri sociale solicitate potrivit alin. (1) se achit la nivelul cuvenit pentru perioada prevzut n certificatul medical neonorat sau, dup caz, la data decesului, nscris n certificatul de deces. Art. 138. - (1) Plata indemnizaiilor de asigurri sociale nceteaz ncepnd cu ziua urmtoare celei n care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai ndeplinete condiiile legale pentru acordarea indemnizaiilor; c) beneficiarul i-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romnia nu are ncheiat convenie de asigurri sociale;

d) beneficiarul i-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romnia a ncheiat convenie de asigurri sociale, dac n cadrul acesteia se prevede c indemnizaiile se pltesc de ctre cellalt stat. (2) Plata indemnizaiilor de asigurri sociale se suspend pe perioada n care beneficiarul indemnizaiei prevzute la art. 121 este deczut din drepturile printeti, respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonat ori internat ntr-o instituie de ocrotire. (3) Reluarea n plat a indemnizaiei de asigurri sociale suspendate potrivit alin. (2) se face la cerere, ncepnd cu ziua urmtoare celei n care a ncetat cauza suspendrii. CAPITOLUL VI Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale Art. 139. - (1) CNPAS este instituie public autonom de interes naional, cu personalitate juridic, care administreaz i gestioneaz sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale. (2) Sediul CNPAS este n municipiul Bucureti. (3) Casa de pensii a municipiului Bucureti i casele judeene de pensii sunt servicii publice, nvestite cu personalitate juridic. SECIUNEA 1 Organizarea CNPAS Art. 140. - (1) Conducerea CNPAS este format din preedinte i consiliul de administraie, compus din 19 persoane, dintre care un preedinte i 18 membri. (2) Preedintele CNPAS este numit de primul-ministru pe o perioad de 5 ani i ndeplinete i funcia de preedinte al consiliului de administraie. (3) Preedintele CNPAS este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurrilor sociale de stat i poate delega aceast atribuie n condiiile legii. (4) Membrii consiliului de administraie sunt reprezentani ai Guvernului, patronatului i asigurailor, dup cum urmeaz: a) 6 reprezentani ai Guvernului; b) 6 reprezentani ai patronatului; c) 6 reprezentani ai asigurailor, dintre care: - 3 reprezentani ai confederaiilor sindicale reprezentative; - 3 reprezentani ai organizaiilor naionale ale pensionarilor. (5) Membrii consiliului de administraie sunt numii prin decizie a primului-ministru, la propunerea Guvernului, a organizaiilor patronale, confederaiilor sindicale reprezentative i a organizaiilor naionale ale pensionarilor, dup caz. (6) Membrii consiliului de administraie sunt numii pe o perioad de 4 ani. (7) Consiliul de administraie funcioneaz n mod legal n prezena a cel puin 13 dintre membrii si. (8) Membrii consiliului de administraie pot fi revocai de primul-ministru, la propunerea celor care i-au desemnat. Art. 141. - (1) CNPAS i elaboreaz statutul propriu care se aprob prin hotrre a Guvernului i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (2) Statutul va cuprinde n mod obligatoriu atribuiile consiliului de administraie, ale preedintelui CNPAS, precum i modul de organizare i funcionare a CNPAS i a caselor teritoriale de pensii.

Art. 142. - Cheltuielile privind organizarea i funcionarea sistemului public se suport din bugetul asigurrilor sociale de stat, n limita unui procent de 3% aplicat cheltuielilor anuale totale prevzute prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Art. 143. - Salarizarea preedintelui i a personalului angajat al CNPAS, al caselor teritoriale de pensii, precum i indemnizaiile membrilor consiliului de administraie se stabilesc prin lege, care va fi elaborat n termen de 90 de zile de la data nfiinrii CNPAS. SECIUNEA a 2-a Atribuiile CNPAS Art. 144. - n aplicarea prevederilor prezentei legi CNPAS ndeplinete urmtoarele atribuii: a) ndrum i controleaz modul de aplicare a dispoziiilor legale de ctre casele teritoriale de pensii, precum i de ctre persoanele juridice i fizice crora le revin drepturi i obligaii care decurg din prezenta lege; b) furnizeaz datele necesare pentru fundamentarea i elaborarea bugetului asigurrilor sociale de stat; c) prezint Guvernului i partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetului asigurrilor sociale de stat; d) public bianual raportul su de activitate; e) colecteaz i vireaz contribuiile de asigurri sociale i alte tipuri de contribuii, potrivit dispoziiilor legale n vigoare; f) urmrete ncasarea veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat; g) ia msuri, n condiiile legii, pentru dezvoltarea i administrarea eficient a patrimoniului sistemului public, precum i pentru asigurarea integritii acestuia; h) ia msuri, n condiiile legii, pentru protecia fondurilor de asigurri sociale; i) asigur evidena la nivel naional a tuturor contribuabililor la sistemul public; j) asigur evidena drepturilor i obligaiilor de asigurri sociale la nivel naional, pe baza codului personal de asigurri sociale; k) certific anual stagiul de cotizare i punctajul pentru fiecare asigurat; l) ndrum i controleaz activitatea de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc; m) aplic prevederile conveniilor internaionale de asigurri sociale la care Romnia este parte; n) dezvolt relaii cu organisme similare n domeniul asigurrilor sociale din alte ri, n baza conveniilor ncheiate de statul romn; o) organizeaz selecia, pregtirea i perfecionarea profesional a personalului din domeniul asigurrilor sociale; p) asigur introducerea, extinderea, ntreinerea i protecia sistemelor automate de calcul i de eviden; r) asigur reprezentarea n faa instanelor judectoreti n litigiile n care este implicat ca urmare a aplicrii dispoziiilor prezentei legi; s) ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin dispoziii legale. CAPITOLUL VII Rspunderea juridic

Art. 145. - nclcarea prevederilor prezentei legi atrage rspunderea material, civil, contravenional sau penal, dup caz. SECIUNEA 1 Infraciuni Art. 146. - Fapta persoanei care dispune utilizarea n alte scopuri i nevirarea la bugetul asigurrilor sociale de stat a contribuiei de asigurri sociale, reinut de la asigurat, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend. Art. 147. - Completarea formularelor tip privind contribuia de asigurri sociale de ctre funcionar cu date nereale, avnd ca efect denaturarea evidenelor privind asiguraii, stagiul de cotizare sau contribuia de asigurri sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurrilor sociale de stat constituie infraciune de fals intelectual i se pedepsete potrivit prevederilor Codului penal. SECIUNEA a 2-a Contravenii Art. 148. - Constituie contravenie urmtoarele fapte, dac nu sunt svrite n astfel de condiii nct, potrivit legii penale, s constituie infraciuni: a) nedepunerea la termen a declaraiei prevzute la art. 6 alin. (1); b) nedepunerea la termen a declaraiei de asigurare prevzute la art. 6 alin. (2); c) nerespectarea cotelor de contribuie de asigurri sociale stabilite conform art. 18 alin. (3) i art. 21; d) nerespectarea metodologiei de ncadrare n condiii deosebite de munc, conform art. 19 alin. (2)-(5); e) nerespectarea prevederilor art. 23, 24 i 25 privind baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale; f) nerespectarea prevederilor art. 31 privind majorrile de ntrziere la plata contribuiei de asigurri sociale; g) nerespectarea prevederilor art. 96 privind obligaia anunrii modificrilor survenite pentru acordarea pensiei; h) neachitarea de ctre angajator a indemnizaiilor de asigurri sociale care se suport din fonduri proprii, conform prevederilor art. 101 i 102; i) calculul i plata eronat ale indemnizaiilor i ajutoarelor de asigurri sociale de ctre instituia care efectueaz plata conform prevederilor art. 133 i 135; j) nerespectarea prevederilor art. 189; k) nevirarea, n condiiile legii, la bugetul asigurrilor sociale de stat a contribuiei de asigurri sociale; l) refuzul de a pune la dispoziie organelor de control ale CNPAS i ale caselor teritoriale de pensii documentele justificative i actele de eviden necesare n vederea stabilirii obligaiilor de asigurri sociale. Art. 149. - Contraveniile prevzute la art. 148 se sancioneaz dup cum urmeaz: a) cele prevzute la lit. b), c), f), g) i i), cu amend de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei; b) cele prevzute la lit. a), d), e), h), j), k) i l), cu amend de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei. Art. 150. - Nivelul amenzilor, prevzut la art. 149, va fi actualizat prin hotrre a Guvernului.

Art. 151. - Constatarea contraveniilor i aplicarea amenzilor se fac de organele de control ale CNPAS i ale caselor teritoriale de pensii. Art. 152. - Amenzile contravenionale, aplicate conform prezentei legi, constituie venituri la bugetul asigurrilor sociale de stat. Art. 153. - (1) Dispoziiile prezentei legi, referitoare la stabilirea i sancionarea contraveniilor, se completeaz cu prevederile Legii nr 32/1968 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor, cu modificrile ulterioare. (2) Dispoziiile prezentei legi, referitoare la obligaiile fa de bugetul asigurrilor sociale de stat, se completeaz cu prevederile Legii nr 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. CAPITOLUL VIII Jurisdicia asigurrilor sociale Art. 154. - (1) Jurisdicia asigurrilor sociale se realizeaz prin tribunale i curi de apel. (2) La data intrrii n vigoare a prezentei legi se organizeaz secii de asigurri sociale sau, dup caz, complete specializate pentru asigurri sociale la nivelul tribunalelor i curilor de apel, cu respectarea condiiilor prevzute de Legea nr 92/1992 pentru organizarea judectoreasc, republicat, cu modificrile ulterioare. (3) Pentru aplicarea dispoziiilor alin. (1) i (2) numrul maxim de posturi de judectori i personal de specialitate auxiliar se suplimenteaz prin hotrre a Guvernului. Art. 155. - Tribunalele soluioneaz n prim instan litigiile privind: a) modul de calcul i de depunere a contribuiei de asigurri sociale; b) modul de stabilire a majorrilor de ntrziere; c) nregistrarea, evidena i certificarea contribuiei de asigurri sociale; d) deciziile de pensionare; e) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurri sociale; f) modul de stabilire i de plat a pensiilor, a indemnizaiilor i a altor drepturi de asigurri sociale; g) plngerile mpotriva proceselor-verbale de contravenii ncheiate conform prezentei legi; h) contestaiile mpotriva msurilor de executare silit, dispuse n baza prezentei legi; i) alte drepturi i obligaii de asigurri sociale nscute n temeiul prezentei legi. Art. 156. - Cererile ndreptate mpotriva CNPAS sau mpotriva caselor teritoriale de pensii se adreseaz instanei n a crei raz teritorial i are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adreseaz instanei n a crei raz teritorial i are domiciliul sau sediul prtul. Art. 157. - (1) mpotriva hotrrilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competent. (2) Hotrrile curilor de apel, precum i hotrrile tribunalelor, neatacate cu recurs n termen, sunt definitive i irevocabile. Art. 158. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicia asigurrilor sociale, se completeaz cu dispoziiile Codului de procedur civil i ale Legii nr 92/1992, republicat, cu modificrile ulterioare. Art. 159. - Cererile n faa oricror organe sau instane, precum i toate actele procedurale n legtur cu litigiile, avnd ca obiect drepturi sau obligaii de asigurri

sociale, sunt scutite de orice fel de tax de timbru. CAPITOLUL IX Dispoziii tranzitorii Art. 160. - (1) Vechimea n munc recunoscut pentru stabilirea pensiilor pn la intrarea n vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare. (2) Constituie stagiu de cotizare i perioadele n care, anterior intrrii n vigoare a prezentei legi, o persoan: a) s-a aflat n una dintre situaiile prevzute la art. 38; b) a beneficiat de prevederile Decretului-lege nr 118/1990, republicat, cu modificrile ulterioare. (3) Constituie stagiu de cotizare i timpul util la pensie realizat de agricultori, n condiiile reglementate de Legea nr 80/1992 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor, republicat, cu modificrile ulterioare, precum i cel realizat anterior apariiei Legii nr. 80/1992. (4) Persoanele crora pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi nu li s-a calculat timpul util n baza Legii nr. 80/1992, republicat, cu modificrile ulterioare, vor putea solicita caselor teritoriale de pensii, n termen de un an de la publicarea prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, stabilirea timpului util. (5) Dovada vechimii n munc, a timpului util la pensie pentru agricultori i a duratei de asigurare, realizat pn la intrarea n vigoare a prezentei legi, se face cu carnetul de munc, carnetul de asigurri sociale sau cu alte acte prevzute de lege, pe baza crora se poate stabili c s-a achitat contribuia de asigurri sociale. (6) Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior intrrii n vigoare a prezentei legi, se realizeaz de ctre CNPAS prin casele teritoriale de pensii, pe msura prelurii datelor din actele doveditoare prevzute la alin. (5). Art. 161. - (1) n cazul n care n carnetul de munc, n carnetul de asigurri sociale sau n oricare alt act prevzut de lege au fost nregistrate salarii pe or sau salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin nmulirea salariilor orare sau, dup caz, zilnice cu numrul mediu de ore pe lun, respectiv cu numrul mediu de zile lucrtoare pe lun din perioadele respective, astfel: a) 25,5 zile (204 ore) pe lun, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978; b) 24,5 zile (196 de ore) pe lun, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990; c) 23,6 zile (189 de ore) pe lun, pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990; d) 21,25 zile (170 de ore) pe lun, pentru perioada 1 octombrie 1990 - 1 ianuarie 1997; e) 21,16 zile (169,33 de ore) pe lun, pentru anul 1997; f) 21,25 zile (170 de ore) pe lun, pentru anul 1998; g) 21,50 zile (172 de ore) pe lun, pentru anul 1999; h) pentru anul 2000 i n continuare numrul mediu de zile i, respectiv, de ore lucrtoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Legii nr 75/1996 pentru stabilirea zilelor de srbtoare legal n care nu se lucreaz. (2) n condiiile n care, pentru o anumit perioad, n carnetul de munc nu sunt nregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. n caz contrar drepturile salariale luate n calcul se consider egale cu salariul minim brut

pe economie, n vigoare n perioada respectiv. Art. 162. - (1) Pentru persoanele asigurate n alte sisteme de asigurri sociale, integrate n sistemul asigurrilor sociale de stat pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului se ia n calcul, dup caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat n contractul de asigurare la care s-a achitat contribuia de asigurri sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, nregistrate n carnetul de munc. (2) La determinarea punctajului anual pentru fiecare an util realizat n cadrul fostelor uniti agricole cooperatiste, precum i pentru fiecare an de contribuie, realizat de ranii cu gospodrie individual din zonele necooperativizate, pn la data intrrii n vigoare a Legii nr. 80/1992, republicat, cu modificrile ulterioare, se utilizeaz salariul minim pe economie brut sau net, dup caz, din perioadele respective. (3) Pentru perioadele de contribuie realizate conform Legii nr 80/1992, republicat, cu modificrile ulterioare, i pn la intrarea n vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual se ia n calcul venitul asigurat la care s-a pltit contribuia de asigurri sociale. Art. 163. - (1) Pentru perioadele asimilate, care au constituit vechime n munc util la pensie considerat n condiiile legii pn la intrarea n vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaz, dup caz, salariul minim pe economie brut sau net, respectiv salariul de baz minim brut pe ar din perioadele respective. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) perioadele recunoscute n condiiile Decretului-lege nr 118/1990, republicat, cu modificrile ulterioare, pentru care la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaz echivalentul a 1,5 salarii minime pe economie brute sau nete, dup caz, din perioadele respective. Art. 164. - (1) La determinarea punctajelor anuale pn la intrarea n vigoare a prezentei legi se utilizeaz salariile brute sau nete, dup caz, n conformitate cu modul de nregistrare a acestora n carnetul de munc, astfel: a) salariile brute, pn la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pn la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. (2) Salariile anuale medii i minime pe economie, brute sau nete, dup caz, pn la intrarea n vigoare a prezentei legi, sunt prezentate n anexele nr. 6 i 7. Art. 165. - (1) Asiguraii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentar cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiaz de o cretere a punctajului, determinat prin aplicarea urmtoarelor procente la punctajele anuale realizate n aceste perioade, astfel: a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; c) 14% pentru perioada 1 ianuarie1978-1 iulie 1986; d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991; f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de dup 1 februarie 1999. (2) Asiguraii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentar beneficiaz de o cretere a punctajului, determinat prin aplicarea urmtoarelor procente la punctajele

anuale realizate n aceste perioade, astfel: a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978; b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986. Art. 166. - Punctajul anual realizat pn la intrarea n vigoare a prezentei legi nu este supus plafonrii prevzute la art. 78. Art. 167. - De la data intrrii n vigoare a prezentei legi i pn la data n care stagiile complete de cotizare cerute sunt de 30 de ani pentru femei i 35 de ani pentru brbai: a) persoanele care au desfurat activiti ncadrate prin prezenta lege n condiii deosebite de munc beneficiaz de reducerea vrstelor standard de pensionare, cu respectarea condiiilor prevzute la art. 42, n raport cu vrstele standard de pensionare prevzute n anexa nr. 3; b) persoanele care au desfurat activiti ncadrate prin prezenta lege n condiii speciale de munc beneficiaz de reducerea vrstelor standard de pensionare n condiiile prevzute n anexele nr. 4 i 5. Art. 168. - (1) Guvernul va lua msuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, avnd n vedere schimbrile produse n baza de calcul a acestora ncepnd cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a lurii n considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum i a majorrii salariilor n sectorul bugetar sau negocierii acestora la societi comerciale i regii autonome. (2) Metodologia de recorelare a pensiilor n condiiile prevzute la alin. (1) va fi stabilit prin hotrre a Guvernului, n termen de 30 de zile de la data publicrii prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 169. - (1) Pensia poate fi recalculat prin adugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia. (2) Cererea de recalculare a pensiei urmeaz aceleai reguli procedurale privind soluionarea i contestarea, prevzute pentru cererea de pensionare. (3) Pensia recalculat se acord ncepnd cu luna urmtoare celei n care s-a depus cererea de recalculare. Art. 170. - (1) Pentru perioadele anterioare intrrii n vigoare a prezentei legi, n care o persoan a fost asigurat simultan la dou sau mai multe sisteme de asigurri sociale care au fost integrate n sistemul asigurrilor sociale de stat, la stabilirea punctajului perioadele respective se iau n calcul o singur dat. (2) Pentru perioadele anterioare intrrii n vigoare a prezentei legi, n care o persoan a fost asigurat simultan la sistemul de asigurri sociale i pensii pentru agricultori i la sistemul de asigurri sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumuleaz veniturile asigurate din perioadele respective. Art. 171. - n cazul modificrii numrului de urmai dup intrarea n vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilit pe baza legislaiei anterioare, pensia pentru soul supravieuitor se recalculeaz potrivit prezentei legi, cu ndeplinirea condiiilor existente la data deciziei iniiale. Art. 172. - (1) Litigiile care se refer la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanelor la data intrrii n vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii n baza creia a fost stabilit dreptul. (2) Pn la nfiinarea seciilor de asigurri sociale i a completelor specializate pentru asigurri sociale la nivelul tribunalelor i al curilor de apel, cererile privind raporturile de asigurri sociale, nscute n temeiul prezentei legi, se depun la instanele competente s le

soluioneze conform legislaiei anterioare. Art. 173. - (1) n termen de 30 de zile de la data publicrii prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei primul-ministru va numi preedintele CNPAS. (2) n termen de 30 de zile de la numirea preedintelui CNPAS se constituie consiliul de administraie i se aprob statutul CNPAS. Art. 174. - (1) n termen de 30 de zile de la data adoptrii statutului CNPAS preia activitile corespunztoare funcionrii i organizrii sistemului public de la Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, direciile generale de munc i protecie social judeene i a municipiului Bucureti, precum i de la Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperarea Capacitii de Munc i Oficiul Central de Plata Pensiilor. (2) n termenul prevzut la alin. (1) CNPAS preia: a) n administrare - dotrile, cldirile, spaiile i terenurile proprietate public a statului, utilizate sau aflate n administrarea structurilor prevzute la alin. (1), conform listei aprobate prin hotrre a Guvernului; b) n proprietate - casele de odihn i tratament balnear ale rnimii, patrimoniul fostei Uniuni Naionale a Cooperativelor Agricole de Producie i al uniunilor sale judeene, patrimoniul fostei Case de Asigurri Sociale i Pensii din Cooperaia Meteugreasc i al unitilor sale teritoriale, precum i elementele de patrimoniu care se afl sau care se va dovedi ulterior c s-au aflat n proprietatea sistemelor de asigurri sociale integrate n sistemul asigurrilor sociale de stat. (3) Organizarea caselor de odihn i tratament balnear ale rnimii, prevzute la alin. (2) lit. b), se face prin hotrre a Guvernului. (4) CNPAS are obligaia s revendice bunurile imobile care au aparinut asigurrilor sociale i care au fost trecute n proprietatea statului sau a altor persoane juridice. (5) Sumele provenite din exploatarea bunurilor prevzute la alin. (2) lit. b), care depesc cheltuielile, constituie venituri la bugetul asigurrilor sociale de stat. Art. 175. - (1) De la data constituirii consiliului de administraie i pn la intrarea n vigoare a prezentei legi CNPAS organizeaz casele teritoriale de pensii. (2) n termen de 30 de zile de la data adoptrii statutului CNPAS preia de la Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, pe baz de protocol i bilan contabil, bugetul asigurrilor sociale de stat, precum i indicatorii afereni cheltuielilor de personal, n raport cu numrul personalului preluat. (3) Personalul care va fi preluat de CNPAS i de casele sale teritoriale de pensii va fi transferat n interesul serviciului de la Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i unitile sale subordonate. Art. 176. - Pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi Guvernul, autoritile publice locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziie CNPAS localurile necesare n vederea funcionrii caselor teritoriale de pensii organizate potrivit prezentei legi. Art. 177. - (1) Pn la data intrrii n vigoare a legii salarizrii prevzute la art. 143 salarizarea preedintelui, a membrilor consiliului de administraie, precum i a personalului angajat al CNPAS i al caselor teritoriale de pensii se stabilete dup cum urmeaz: a) salariul preedintelui - la nivelul indemnizaiei prevzute de lege pentru funcia de ministru; b) indemnizaia de edin pentru membrii consiliului de administraie, cu excepia preedintelui - la nivelul a 10% din salariul preedintelui; totalul sumelor cuvenite unui

membru al consiliului de administraie, ca urmare a participrii la edine, nu poate depi ntr-o lun 20% din salariul preedintelui; c) salariile personalului angajat al CNPAS i al caselor teritoriale de pensii se asigur ntre limitele prevzute n anexele la Legea nr 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz n sectorul bugetar i a indemnizaiilor pentru persoane care ocup funcii de demnitate public, cu modificrile ulterioare. (2) Personalul prevzut la art. 175 alin. (3) i va pstra salariul de baz i celelalte drepturi salariale avute anterior, dac va ocupa aceleai funcii, grade sau trepte profesionale. (3) Cheltuielile privind salarizarea preedintelui, membrilor consiliului de administraie, precum i a personalului angajat al CNPAS i al caselor teritoriale de pensii se suport din bugetul asigurrilor sociale de stat. Art. 178. - Pn la intrarea n vigoare a prezentei legi CNPAS stabilete codul personal de asigurri sociale i modalitile de atribuire a acestuia, care vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 179. - Modelul declaraiei privind evidena nominal a asigurailor i a obligaiilor de plat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat, al declaraiei de asigurare, al contractului de asigurare, precum i modelele celorlalte documente necesare n vederea evidenei drepturilor i obligaiilor de asigurri sociale se stabilesc de CNPAS i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Art. 180. - (1) La data intrrii n vigoare a prezentei legi pensiile de asigurri sociale de stat i pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislaiei anterioare, devin pensii n nelesul prezentei legi. (2) CNPAS va lua msurile necesare astfel nct pn la intrarea n vigoare a prezentei legi s fie determinat punctajul mediu anual realizat de fiecare pensionar, conform prevederilor art. 77, 78 i 165, pentru perioada de cotizare definit la art. 160. (3) Pentru pensiile de asigurri sociale ale agricultorilor, stabilite dup intrarea n vigoare a Legii nr. 80/1992, republicat, cu modificrile ulterioare, punctajul stabilit va fi determinat conform metodologiei prevzute la art. 162 alin. (2) i (3). (4) Pentru pensiile de asigurri sociale ale agricultorilor, stabilite anterior intrrii n vigoare a Legii nr. 80/1992, republicat, cu modificrile ulterioare, punctajul stabilit n baza prevederilor art. 162 alin. (2) i (3) se va calcula dup determinarea timpului util, conform metodologiei prevzute de Legea nr 80/1992, republicat, cu modificrile ulterioare. (5) Pe baza punctajului determinat conform alin. (2)-(4) i a valorii punctului de pensie din anul aplicrii prezentei legi se stabilete cuantumul pensiilor pentru primul an de aplicare a legii. (6) n cazul n care prin aplicarea prevederilor alin. (5) rezult un cuantum al pensiei mai mic dect pensia cuvenit potrivit legislaiei anterioare, se pstreaz cuantumul avantajos. (7) Prevederile alin. (6) se aplic pe toat perioada n care pensia calculat pe baza punctajului determinat conform alin. (2)-(4) i a valorii punctului de pensie este mai mic dect pensia cuvenit potrivit legislaiei anterioare. Art. 181. - Pentru persoanele asigurate att n sistemul asigurrilor sociale de stat, ct i n alte sisteme de asigurri sociale, neintegrate n acest sistem pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului n vederea stabilirii pensiei se ia n

calcul salariul brut sau net lunar individual, inclusiv sporurile i adaosurile la salariu, sau, dup caz, venitul asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale din perioada n care aceast contribuie a fost achitat sistemului asigurrilor sociale de stat. Pensia astfel rezultat va fi achitat de CNPAS. Art. 182. - Pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi CNPAS comunic conturile n care se vireaz sumele reprezentnd contribuia de asigurri sociale. Art. 183. - (1) La data intrrii n vigoare a prezentei legi contribuia de asigurri sociale, suportat de asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI, nu va diminua venitul net al acestora. (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) pentru asiguraii prevzui la art. 5 alin. (1) pct. I, II i VI se realizeaz prin majorarea drepturilor salariale i a veniturilor asigurate corespunztor cotei de contribuie de asigurri sociale suportate de acetia conform prezentei legi. (3) Pentru asiguraii care realizeaz venituri salariale lunare mai mari dect plafonul stabilit la 3 salarii medii brute pe economie majorarea prevzut la alin. (2) se aplic la acest plafon. (4) Aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale i a veniturilor asigurate, astfel nct contribuia de asigurri sociale suportat de asigurai s nu conduc la diminuarea venitului net al acestora, se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern. Art. 184. - Reluarea n plat a pensiilor stabilite conform legislaiei anterioare, suspendate n momentul intrrii n vigoare a prezentei legi, se face n cuantumul determinat conform art. 180, cu respectarea condiiilor legale existente la data stabilirii iniiale a pensiei. Art. 185. - Cererile nregistrate i nesoluionate pn la intrarea n vigoare a prezentei legi se vor soluiona conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de asigurri sociale i pensii. Art. 186. - Cheltuielile privind organizarea i funcionarea sistemului public, prevzute la art. 142, vor fi stabilite n valori de 5% pentru primul an de funcionare a CNPAS, 4,5% pentru cel de-al doilea an i, respectiv, 4% pentru cel de-al treilea an. CAPITOLUL X Dispoziii finale Art. 187. - (1) Sumele ncasate necuvenit cu titlu de prestaii de asigurri sociale se recupereaz de la beneficiari n termenul de prescripie de 3 ani. (2) n cazul prestaiilor de asigurri sociale, altele dect pensiile, recuperarea sumelor prevzute la alin. (1) se efectueaz de ctre angajator sau, dup caz, de instituia care efectueaz plata drepturilor de asigurri sociale. (3) Casele teritoriale de pensii recupereaz sumele pltite necuvenit de la pltitorii prevzui la alin. (2). (4) Sumele pltite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recupereaz de la beneficiari n baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. Art. 188. - (1) Sumele ncasate necuvenit, cu titlu de prestaii de asigurri sociale, ca urmare a unei infraciuni svrite de beneficiar, se recupereaz de la acesta, de la data primei pli a sumelor necuvenite, plus dobnzile aferente, pn la recuperarea integral a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite n conformitate cu alin. (1), rmase nerecuperate de la asiguraii decedai, se recupereaz de la motenitori, n condiiile dreptului comun. (3) Debitele provenite din drepturi de asigurri sociale se recupereaz prin executorii proprii ai CNPAS i constituie venituri ale bugetului asigurrilor sociale de stat. Art. 189. - Angajatorii, persoane fizice i juridice, sunt obligai s pun la dispoziie CNPAS i caselor teritoriale de pensii datele i documentele necesare pentru atribuirea codului personal i ntocmirea evidenelor privind stagiul de cotizare, conform unei metodologii elaborate de CNPAS i publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 190. - n aplicarea prezentei legi CNPAS poate emite norme care vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 191. - Baza de date privind asiguraii sistemului public este proprietatea CNPAS i are caracter confidenial. Art. 192. - Stabilirea i plata unor drepturi finanate din bugetul de stat se efectueaz n continuare prin CNPAS i prin casele teritoriale de pensii. Art. 193. - (1) La efectuarea oricror operaiuni care nu sunt legate de stabilirea i de plata pensiilor i a altor drepturi de asigurri sociale de ctre CNPAS i casele teritoriale de pensii se percepe un comision de 3% aplicat la suma total ce face obiectul operaiunii. (2) Sumele rezultate ca urmare a aplicrii prevederilor alin. (1) constituie venituri la bugetul asigurrilor sociale de stat. Art. 194. - (1) ntre sistemul public i celelalte sisteme proprii de asigurri sociale, neintegrate pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea n munc sau vechimea n serviciu, n vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limit de vrst, de invaliditate i de urma. (2) n situaia prevzut la alin. (1) pensia n sistemul public se stabilete numai pentru stagiul de cotizare realizat n acest sistem. (3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevzute la art. 38 alin. (1) lit. b) i c), care constituie i vechime n munc sau n serviciu n sistemul pensiilor militare i n celelalte sisteme proprii de asigurri sociale neintegrate, se iau n calcul, opional, n unul dintre sisteme. Art. 195. - La stabilire pensiile i alte drepturi de asigurri sociale se rotunjesc din 1.000 n 1.000 lei n favoarea beneficiarului. Art. 196. - Prezenta lege intr n vigoare n termen de un an de la data publicrii ei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, cu excepia prevederilor art. 3, 140, 141, 143, 168, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, ale art. 180 alin. (2)-(4), ale art. 182 i 186, care intr n vigoare la data publicrii acesteia n Monitorul Oficial al Romniei. Art. 197. - Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrant din prezenta lege. Art. 198. - La data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog: - prevederile referitoare la stabilirea vechimii n munc pentru drepturi de asigurri sociale din Decretul nr 112/1965 privind acordarea unor drepturi personalului muncitor trimis s lucreze n ri cu clim greu de suportat, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 10 din 22 martie 1965, cu modificrile ulterioare; - H.C.M. nr 880/1965 privind acordarea de ajutoare materiale n cadrul asigurrilor sociale de stat, publicat n Colecia de hotrri i dispoziii a Consiliului de Minitri nr. 33 din 21 august 1965, cu modificrile ulterioare;

- Decretul nr 389/1972 cu privire la contribuia pentru asigurrile sociale de stat, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 112 din 18 octombrie 1972, cu modificrile ulterioare; - art. 10 i prevederile referitoare la fia de pensie din Decretul nr 92/1976 privind carnetul de munc, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976; - Decretul nr 217/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare a comisiilor de pensii i asigurri sociale i a comisiilor de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 70 din 16 iulie 1977; - Decretul nr 216/1977 privind criteriile i normele de ncadrare n gradele de invaliditate, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 70 din 16 iulie 1977; - Legea nr 3/1977 privind pensiile de asigurri sociale de stat i asistena social, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977, cu modificrile ulterioare; - Decretul nr 232/1986 pentru modificarea unor dispoziii legale cu privire la pensia suplimentar, cu excepia articolului II, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 40 din 30 iunie 1986; - Decretul-lege nr 70/1990 privind modificarea i completarea unor reglementri referitoare la pensii, asigurri sociale i ocrotiri sociale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 24 din 9 februarie 1990, cu modificrile ulterioare; - Decretul-lege nr 51/1990 privind vechimea n munc a soiei salariate care i urmeaz soul trimis n misiune permanent n strintate, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990; - Ordinul nr 50/1990 pentru precizarea locurilor de munc, a activitilor i categoriilor profesionale cu condiii deosebite, care se ncadreaz n grupele I i II de munc n vederea pensionrii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 38 din 20 martie 1990; - Ordinul nr 100/1990 privind completarea Ordinului 50/1990; - Ordinul nr 125/1990 pentru precizarea locurilor de munc, activitilor i categoriilor profesionale cu condiii deosebite, care se ncadreaz n grupele I i II de munc n vederea pensionrii, pentru perioada lucrat dup 1 martie 1990; - art. 10 i 11 din Decretul-lege nr 98/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din transporturile pe calea ferat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 37 din 20 martie 1990; - Decretul-lege nr 114/1990 privind ncadrarea unor categorii de salariai n grupele I i II de munc, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 48 din 2 aprilie 1990; - Legea nr 73/1991 privind stabilirea unor drepturi de asigurri sociale, precum i de modificare i completare a unor reglementri din legislaia de asigurri sociale i pensii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 251 din 16 decembrie 1991; - Legea nr 49/1992 pentru modificarea i completarea unor reglementri din legislaia de asigurri sociale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 107 din 26 mai 1992; - Hotrrea Guvernului nr 723/1992 privind preluarea n plat, prin Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, a ajutoarelor acordate emigranilor politici greci prin societatea de Cruce Roie din Romnia, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 313 din 4 decembrie 1992; - Legea nr 80/1992 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor,

republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 37 din 9 februarie 1994, cu modificrile ulterioare; - Hotrrea Guvernului nr 89/1993 privind integrarea sistemului asigurrilor sociale i pensiilor scriitorilor n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 50 din 5 martie 1993; - Hotrrea Guvernului nr 326/1993 privind integrarea sistemului asigurrilor sociale i pensiilor compozitorilor i muzicologilor n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 170 din 21 iulie 1993; - Legea nr 34/1993 privind integrarea sistemului de asigurri sociale al cooperaiei meteugreti n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 128 din 15 iunie 1993; - Legea nr 52/1993 privind integrarea sistemului de asigurri sociale al personalului Bisericii Ortodoxe Romne n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 157 din 12 iulie 1993; - Legea nr 2/1995 privind pensionarea anticipat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 5 din 13 ianuarie 1995; - Legea nr 117/1995 privind integrarea sistemului asigurrilor sociale pentru cultele armeano-gregorian, cretin de rit vechi i musulman n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 284 din 8 decembrie 1995; - Legea nr 127/1995 privind integrarea sistemului de asigurri sociale i pensii ale membrilor Uniunii Artitilor Plastici din Romnia n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 298 din 28 decembrie 1995; - Legea nr 42/1996 privind integrarea sistemului de asigurri sociale i pensii ale cineatilor n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 109 din 29 mai 1996; - Hotrrea Guvernului nr 565/1996 privind aplicarea msurilor de protecie social a pensiilor de asigurri sociale de stat i militare, stabilite i recalculate dup data de 1 august 1996, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 170 din 30 iulie 1996, cu modificrile ulterioare; - Legea nr 49/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr 3/1977 privind pensiile de asigurri sociale de stat i asistena social, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 58 din 8 aprilie 1997; - Legea nr 120/1997 privind concediul pltit pentru ngrijirea copiilor n vrst de pn la 2 ani, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997; - Legea nr 86/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr 3/1977 privind pensiile de asigurri sociale de stat i asistena social, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 107 din 30 mai 1997; - Legea nr 203/1997 privind integrarea sistemului asigurrilor sociale al Cultului Mozaic din Romnia n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 350 din 10 decembrie 1997; - Legea nr 167/1998 privind integrarea sistemului de asigurri sociale al personalului Bisericii Romne Unite cu Roma Greco-catolic n sistemul asigurrilor sociale de stat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 374 din 1 octombrie 1998; - Ordonana de urgen a Guvernului nr 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurrilor sociale de stat, precum i a celor pentru plata pensiilor cuvenite asigurailor din unitile cu atribuii n domeniul aprrii naionale,

ordinii publice i siguranei naionale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 419 din 5 noiembrie 1998 (aprobat prin Legea nr 128/1999, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 344 din 20 iulie 1999); - Ordonana de urgen a Guvernului nr 2/1999 privind modificarea i completarea Decretului nr 389/1972 cu privire la contribuia pentru asigurrile sociale de stat, modificat i completat prin Legea nr 49/1992 pentru modificarea i completarea unor reglementri din legislaia de asigurri sociale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 49 din 1 februarie 1999; - orice alte dispoziii contrare prezentei legi. Aceast lege a fost adoptat de Senat n edina din 24 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art 74 alin. (1) i ale art 145 din Constituia Romniei. PREEDINTELE SENATULUI MIRCEA IONESCU-QUINTUS Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputailor n edina din 7 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) i ale art. 145 din Constituia Romniei. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR ION DIACONESCU Bucureti, 17 martie 2000. Nr. 19. ANEXA Nr. 1 LISTA cuprinznd personalul navigant din aviaia civil, ale crui locuri de munc se ncadreaz n condiii speciale 1. Personal navigant pe: a) avioane turboreactoare i turbopropulsoare de transport; b) avioane clasice de transport public; c) avioane clasice n misiuni sanitare sau de specialitate; d) elicoptere i avioane utilitare; e) aeronave prototipuri la ncercare n zbor. 2. Echipaje de recepie n zbor a aeronavelor, instructori n coli, cursuri i aerocluburi, pe: a) avioane clasice; b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare. 3. Personal de ncercare n zbor a aeronavelor noi, de serie 4. Personal navigant de control n zbor 5. Personal tehnic care execut recepia i controlul tehnic n zbor al aeronavelor 6. Instructori n coli, cursuri i aerocluburi de zbor fr motor 7. Personal de parautism profesionist care execut: a) salturi din aeronav n procesul de instrucie, antrenament sau salturi speciale; b) salturi pentru recepia parautelor; c) salturi din turnul de parautism; d) instructor de parautism la bordul aeronavei din care se execut salturi cu parauta. 8. nsoitori de bord ANEXA Nr. 2 LISTA cuprinznd profesiile din activitatea artistic

ale cror locuri de munc se ncadreaz n condiii speciale 1. Balerin 2. Dansator 3. Acrobat 4. Jongler 5. Clovn 6. Clre de circ 7. Dresor de animale slbatice 8. Solist vocal de oper i de operet 9. Instrumentist la instrumente de suflat 10. Cascador ANEXA Nr. 3
pentru femei i brbai, pe ani i pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015 FEMEI BRBAI PERIOADA Vrsta asiguratului la ieirea la pensie ani/luni Stagiul complet de cotizare ani/luni Vrsta Stagiul complet de cotizare ani/luni Stagiul minim de cotizare ani/luni

Stagiul

asiguratei minim la ieirea de cotizare la pensie ani/luni ani/luni

5 1 6 7 2 3 4

aprilie 2001 - martie 2002 62 30 10 57 57/1 25 25/1 10 10/1

aprilie 2002 - septembrie 2002 62/1 30/1 10/1

octombrie 2002 - martie 2003 62/2 30/2 10/2 aprilie 2003 - septembrie 2003 62/3 30/3 10/3 octombrie 2003 - martie 2004 62/4 30/4 10/4 aprilie 2004 - septembrie 2004 62/5 30/5 10/5 octombrie 2004 - martie 2005 62/6 30/6 10/6 aprilie 2005 - iulie 2005 62/7 30/7 10/7

57/2 57/3 57/4 57/5 57/6 57/7 57/8 57/9 57/10 57/11 58 58/1

25/2 25/3 25/4 25/5 25/6 25/7 25/8 25/9 25/10 25/11 26 26/2 26/4 26/6 26/8 26/10 27 27/2 27/4

10/2 10/3 10/4 10/5 10/6 10/7 10/8 10/9 10/10 10/11 11 11/2 11/4 11/6 11/8 11/10 12 12/2 12/4

august 2005 - noiembrie 2005 62/8 30/8 10/8 decembrie 2005 - martie 2006 62/9 30/9 10/9 aprilie 2006 - iulie 2006 62/10 30/10 10/10

august 2006 - noiembrie 2006 62/11 30/11 10/11 decembrie 2006 - martie 2007 63 31 11 aprilie 2007 - iulie 2007 63/1 31/2 11/2

august 2007 - noiembrie 2007 63/2 31/4 11/4 decembrie 2007 - martie 2008 63/3 31/6 11/6 aprilie 2008 - iulie 2008 63/4 31/8 11/8

58/2 58/3 58/4 58/5 58/6 58/7

august 2008 - noiembrie 2008 63/5 31/10 11/10 decembrie 2008 - martie 2009 63/6 32 12 aprilie 2009 - iulie 2009 63/7 32/2 august 2009 - noiembrie 2009 12/2

58/8

63/8

32/4

12/4 58/9 58/10 58/11 59 59/1 13/2 59/2 59/3 59/4 59/5 59/6 59/7 14/2 59/8 59/9 59/10 59/11 60 29/4 29/6 29/8 29/10 30 14/4 14/6 14/8 14/10 15 28/4 28/6 28/8 28/10 29 29/2 13/4 13/6 13/8 13/10 14 14/2 27/6 27/8 27/10 28 28/2 12/6 12/8 12/10 13 13/2

decembrie 2009 - martie 2010 63/9 32/6 12/6 aprilie 2010 - iulie 2010 63/10 32/8 12/8

august 2010 - noiembrie 2010 63/11 32/10 12/10 decembrie 2010 - martie 2011 64 33 13 aprilie 2011 - iulie 2011 64/1 33/2

august 2011 - noiembrie 2011 64/2 33/4 13/4 decembrie 2011 - martie 2012 64/3 33/6 13/6 aprilie 2012 - iulie 2012 64/4 33/8 13/8

august 2012 - noiembrie 2012 64/5 33/10 13/10 decembrie 2012 - martie 2013 64/6 34 14 aprilie 2013 - iulie 2013 64/7 34/2

august 2013 - noiembrie 2013 64/8 34/4 14/4 decembrie 2013 - martie 2014 64/9 34/6 14/6 aprilie 2014 - iulie 2014 64/10 34/8 14/8

august 2014 - noiembrie 2014 64/11 34/10 14/10 decembrie 2014 - martie 2015 65 35 15

ANEXA Nr. 4

STANDARD DE PENSIONARE

REDUCEREA VRSTELOR

n funcie de stagiul de cotizare realizat n condiii speciale de munc 1. Stagiul complet de cotizare ntre 30 i 31 de ani octombrie 2006) (perioada: aprilie 2001 -

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (luni) (luni)

(ani) (ani)

10 3 6 9 12 15 18 21 3 5 4 26 27 6 7 6 24 25 10 8 9 8 22 23 14 12 20 21 18 16 20 -

2 24 27 1 28 29

4 2 -

2. Stagiul complet de cotizare ntre 31 i 32 de ani - noiembrie 2008) (perioada: noiembrie 2006

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (luni)

(ani)

10 3 6 9 12 15 18 3 5 4 7 27 6 7 6 4 6 25 26 10 8 4 9 8 2 3 23 24 14 12 6 5 1 21 22 18 16 9 8 21 11 10 -

21 2 24 27 1

8 9 10

28 4 29 30 2

3 2

3. Stagiul complet de cotizare ntre 32 i 33 de ani - noiembrie 2010) (perioada: decembrie 2008

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (ani) (luni) (luni)

10 3 6 9 12 16 19 7 9 8 5 8 24 25 26 27 28 11 8 2 15 13 10 3 22 23 19 17 4 2 22 9 7 -

6 10 5 4 -

22 25 28

3 2

5 7

29 30 31

6 4

7 5 3

4. Stagiul complet de cotizare ntre 33 i 34 de ani - noiembrie 2012) (perioada: decembrie 2010

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (luni) (luni)

(ani) (ani)

10 3 6 9 13 16 5 9 8 6 7 10 6 1 5 27 28 11 25 26 16 13 7 3 23 24 20 18 2 11 23 9 6 -

4 19 23 26 29 1 3 2 4 8 31 32 9 1 29 30

9 6 4 2 -

3 11 8 4

5. Stagiul complet de cotizare ntre 34 i 35 de ani - noiembrie 2014) (perioada: decembrie 2012

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (ani) (luni) (luni)

3 6 10 13 6 8 7 2 7 27 28 14 10 9 4 9 25 26 19 16 5 24 24 21 3 10 8

5 17 20 23 27 30 2 1 7 33 4 3 9 2 31 32 4 29 30

12 9 7 4 2 -

8 3 10 5

6. Stagiul complet de (ncepnd cu luna decembrie 2014) Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (ani) (luni) (luni)

cotizare de 35 de ani

3 7 10 6 8 7 6 28 15 10 9 6 26 27 20 17 25 25 22 6 6

14 5 17 21 24 28 31 2 1 4 3

6 6 6

29 12 30 31 32 33 34 5 2 10 7

6 6 6

ANEXA Nr. 5
REDUCEREA VRSTELOR STANDARD DE PENSIONARE n funcie de stagiul de cotizare realizat n condiii speciale de munc 1. Stagiul complet de cotizare (perioada: aprilie 2001 noiembrie 2006) Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (luni)

ntre 25 i 26 de ani

(ani)

10 15 -

2 5 7 10 12 15 17 20 22

9 6 8 7 6 6 5 6 4 3 6 2 1 6 -

15 13 16 17 18 19 20 21 22 23 24 3 1 6 4 9 7 12 10

6 6 6 6 6

2. Stagiul complet de cotizare (perioada: decembrie 2006 - noiembrie 2008) Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (ani) (luni) (luni)

ntre 26 i 27 de ani

2 5 7 10 13 15 18 20 23

10 9

16 17 18 19 4 20 21 22 23 24 25

16 14

5 10 3

8 7

2 9

12 11

6 5 4 3

9 8

8 5 10

7 2

6 4

2 1

9 4

3 1

3 8

3. Stagiul complet de cotizare (perioada: decembrie 2008 - noiembrie 2010) Stagiul de cotizare realizat Stagiul de cotizare de realizat Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (luni)

ntre 27 i 28 de ani

(ani)

 2 5 8 10 13 16 18 24 1 4 3 11 3 24 26 1 6 5 6 2 22 23 6 5 9 8 7 1 10 20 21 10 8 10 1 10 9 9 5 18 19 13 11 2 6 17 17 15 7 11 3

4. Stagiul complet de cotizare ntre 28 i 29 de ani - noiembrie 2012) (perioada: decembrie 2010

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (luni)

(ani)

 10 2 5 8 11 14 16 19 22 25 1 3 2 5 2 26 27 1 5 4 10 7 24 25 5 3 10 7 6 3 1 22 23 8 7 5 7 9 8 8 6 20 21 12 10 11 2 11 18 19 16 14 6 9 18 1 4 -

5. Stagiul complet de cotizare ntre 29 i 30 de ani - noiembrie 2014) (perioada: decembrie 2012

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar (ani) (ani) (luni) (ani) (luni) (luni)

(ani)

 10 2 5 8 11 14 16 20 23 26 1 3 2 2 1 27 28 1 5 4 4 4 25 26 5 3 11 7 6 7 6 23 24 9 7 8 10 9 10 8 9 8 21 22 13 11 6 8 19 20 17 15 4 5 19 2 3 -

6. Stagiul complet de cotizare de 30 de ani decembrie 2014) (ncepnd cu luna

Stagiul de cotizare de realizat Stagiul de cotizare realizat

Reducerea vrstei de pensionare cu: n condiii speciale n alte condiii de munc Stagiul total de cotizare necesar

(ani)

(ani) (luni)

(ani) (ani)

(luni) (luni)

10 3 6 9 12 15 18 21 24 27 1 3 2 28 29 2 5 4 26 27 6 4 7 6 24 25 10 8 9 8 22 23 14 12 20 21 18 16 20 -

ANEXA Nr. 6 CTIGUL SALARIAL MEDIU ANUAL

Anul Ctigul salarial mediu (lei) brut net

1938 168 -

1947 1948 1949 1950 1951 1952 1953 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974

261 293 335 366 397 403 447 487 536 593 671 747 784 854 898 947 1.005 1.046 1.115 1.179 1.210 1.248 1.297 1.434 1.471 1.498 1.563 1.663

337 365 370 410 456 499 549 619 684 726 802 833 880 932 965 1.028 1.083 1.107 1.139 1.180 1.289 1.318 1.339 1.391 1.471

1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991-1999

1.813 1.964 2.102 2.344 2.457 2.602 2.721 2.936 3.024 3.224 3.285 3.317 3.337 3.422 3.538 4.010 Salariul mediu brut lunar pe economie comunicat de Comisia Naional pentru Statistic

1.595 1.712 1.818 2.011 2.108 2.238 2.340 2.525 2.601 2.773 2.827 2.855 2.872 2.946 3.063 3.381

Legea 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003

pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Lege nr. 25/2012

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 165 din 13 martie 2012 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. I Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 1, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(2) Statul roman, prin autoritatile competente, elaboreaza si implementeaza politici si programe destinate prevenirii si combaterii violentei in familie, precum si protectia victimelor violentei in familie." 2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 1^1 Protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie se realizeaza in conformitate cu urmatoarele principii: a) principiul legalitatii; b) principiul respectarii demnitatii umane; c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie; d) principiul celeritatii; e) principiul parteneriatului; f) principiul egalitatii de sanse si de tratament." 3. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 2 (1) In sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate." 4. Dupa articolul 2 se introduc trei noi articole, articolele 2^1-2^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 2^1 Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme: a) violenta verbala adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; b) violenta psihologica impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta

demontrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar; c) violenta fizica vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar; d) violenta sexuala agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal; e) violenta economica interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor personale, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, incusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar; f) violenta sociala impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar; g) violenta spirituala subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau repercusiuni similare. Art. 2^2 In sensul prezentei legi, prin membru de familie se intelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude; b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale. Art. 2^3 Victima violentei in familie are dreptul: a) la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c) la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita, in conditiile prezentei legi;

e) la consisliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii." 5. Articolul 3 se abroga. 6. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 4 (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masurile necesare pentru prevenirea violentei in familie si pentru preintampinarea unor situatii de incalcare repetata a drepturilor fundamentale ale victimelor violentei in familie. (2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violentei in familie, potrivit competentelor ce le revin, dupa caz, cu privire la: a) institutiile si organizatiile neguvernamentale care asigura consiliere psihologica sau orice alte forme de asistenta si protectie a victimei, in functie de necesitatile acesteia; b) organul de urmarire penala la care pot face plangere; c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept; d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite; e) drepturile procersuale ale persoanei vatamate, ale partii vatamate si ale partii civile; f) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de catre stat, potrivit legii." 7. Dupa articolul 4 se introduce un nou capitol, capitolul I^1, cu urmatorul titlu: "CAPITOLUL I^1 - Institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie" 8. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 5 (1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie. (2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie. (3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie. (4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie. (5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la

propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administatiei si Internelor." 9. Dupa articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 5^1-5^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 5^1 Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Adminitratiei si Internelor, elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie. Art. 5^2 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie. Art. 5^3 Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii, va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru infractiuni de violenta din familie." 10. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 6 Autoritatile prevazute la art. 5 asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor desemnate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie." 11. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 7 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice: a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala; b) sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie; c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in familie si sa sustina functionarea acestora; d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie; e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare; f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie; g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in familie; i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al

cazurilor de violenta in familie. (2) Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile neguvernamentale, precum si cu orice alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2). (4) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu rol consultativ. (5) Echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politiei, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in domeniu. (6) Din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de probatiune, al unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii cu atributii in domeniu. (7) Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu, asigura cooperarea dintre instutiile prevazute la alin. (5) si (6) si evalueaza anual activitatea in domeniu. (8) Infiintarea si modul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti." 12. Dupa articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 7^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 7^1 Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora; b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie; c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate; d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii; f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii: g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social." 13. Capitolul III "Asistentii familiali", cuprinzand articolele 12-15, se abroga.

14. Capitolul IV "Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie", cuprinzand articolele 16-18, se abroga. 15. Capitolul V "Medierea in cazurile de violenta in familie", cuprinzand articolele 19-22, se abroga. 16. La capitolul VI "Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie", tilul sectiunii 1 "Centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie" se abroga. 17. Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 23 (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt: a) centre de primire in regim de urgenta; b) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie; c) centre de asistenta destinate agresorilor; d) centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; e) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie." 18. Dupa articolul 23 se introduce un nou articol, articolul 23^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 23^1 (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie poti fi publice, private sau in parteneriat public-privat. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi infiintate numai de catre furnizorii de servicii sociale, acreditati in conditiile legii. (3) Infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se aproba prin hotarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, a consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (4) Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin bugetele locale. (5) In cazul unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. (6) Institutia care a acordat finantarea sau subventia unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publice, private sau in parteneriat public-privat, monitorizeaza folosirea fondurilor alocate. (7) Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor in unitatile prevazute la art. 23 alin (1) lit. a)-c) se face in baza incheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul legal." 19. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 24

(1) Centrele de primire in regim de urgenta, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie. (2) Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata, asistenta familiala atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectie impotriva agresorului, asistenta medicala si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor de organizare si functionare elaborate de autoritate. (3) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele. (4) Locatia adaposturilor este secreta publicului larg. (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, al reprezentantului legal. (6) Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre consiliile locale, respectiv de catre consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre consiliile judetene, precum si de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privati acreditati." 20. La capitolul VI "Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie", titlul sectiunii a 2-a "Alte unitati de asistenta sociala specializate pentru prevenirea si combaterea violentei in familie" se abroga. 21. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25 (1) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, consilierea juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia profesionala a victimelor violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a acestora. (2) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu autoritatile pentru ocuparea fortei de munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti in vederea acordarii suportului pentru integrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate. (3) Prevederile la art. 24 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator." 22. Articolul 25^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^1 (1) Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care functioneaza ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere familiala. (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de asistenta destinate agresorilor se asigura in spitalele sau unitatile sanitare cu care s-au incheiat conventii, in conditiile prevazute la art. 24 alin. (6)."

23. Articolul 25^2 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^2 Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie." 24. Articolul 25^3 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^3 Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt centre de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere." 25. Articolul 25^4 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 25^4 (1) Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe la programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile insarcinate cu executarea pedepsei in evidenta carora se afla. (2) Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor, conform legii." 26. Titlul capitolului VII se modifica si va avea urmatorul cuprins: "CAPITOLUL VII - Ordinul de protectie" 27. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 26 (1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa dispuna, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora. (2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. (3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psiholgica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de congtrol, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii." 28. Articolul 27 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 27 (1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului. (2) Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului." 29. Dupa articolul 27 se introduc unsprezece noi articole, articolele 27^1-27^11, cu urmatorul cuprins: "Art. 27^1 (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima personal sau prin reprezentant legal. (3) Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de: a) procuror; b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativteritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie; c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei. Art. 27^2 (1) Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de cerere prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. (2) Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru. Art. 27^3 (1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatgorie. (2) Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente. (3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare prin avocat. (4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatorie. (5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi

zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor. (6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii. (7) Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare necesita timp indelungat. (8) pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. Art. 27^4 In cazurile prevazute la art. 27^1 alin (3), victima poate renunta, potrivit art. 246 din Codul de procedura civila, la judecarea cererii privind ordinul de protectie. Art. 27^5 (1) Ordinul de protectie este executoriu. (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile cauzei impun astfel, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen. Art. 27^6 (1) Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen de 3 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare, daca s-a data fara citarea lor. (2) instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. (3) Recursul se judeca cu citarea partilor. (4) Participarea procurorului este obligatorie. Art. 27^7 (1) Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in ca caror raza teritoriala se afla locuinta victimei si a agresorului. (2) Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute la art. 26 alin. (1) se pune in executare de indata de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei. (3) Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. (4) Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare. Art. 27^8 (1) Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute la art. 26 alin. (1) si dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. (2) In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Art. 27^9 La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica sau psihica ori libertatea i-ar fi puse in pericol. Art. 27^10 (1) Persoana impotriva careia s-a depus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse. (2) Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatorarele conditii: a) agresorul a respectat interdictiile sau obligatiile impuse; b) agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alta forma de consiliere sau terpie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost recomandata sau a respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat, potrivit legii; c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru victima violentei sau pentru familia acesteia. (3) Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in executare ordinul de protectie a careui revocare se solicita. Participarea procurorului este obligatorie. Art. 27^11 Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea publica locala cu atributii privind protectia copilului." 30. Inaintea articolului 28 se introduce un nou capitol, capitolul VII^1, cu urmatorul titlu: "CAPITOLUL VII^1 - Finantarea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie" 31. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 28 Activitatile in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; c) bugetele fondurilor externe nerambursabile; d) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si ale municipiilor, oraselor si comunelor; e) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii." 32. Dupa articolul 28 se introduc trei noi articole, articolele 28^1-28^3, cu urmatorul cuprins: "Art. 28^1 (1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale poate finanta sau, dupa caz,

cofinanta programe de interes national care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si ocrotirea si sprijinirea familiei in vederea cresterii calitatii vietii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte resurse, in conditiile legii. (2) Serviciile sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie pot fi dezvoltate si prin: a) finantarea in parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitatii serviciului, in conformitate cu nevoia sociala si cu principiul subsidiaritatii; b) finantarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistentei sociale. Art. 28^2 Programele de interes national prevazute la art. 28^1 alin. (1), complementare actiunilor de finantare la nivel local, au urmatoarele obiective: a) realizarea investitiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea si buna functionare a unitatilor de prevenire si combatere a violentei in familie; b) sustinerea functionarii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; c) realizarea de studii, cercetari si publicatii in domeniu; d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, in special instruirea personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor sociale si unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si instruirea personalului din cadrul institutiilor cu competente in domeniu desemnat sa instrumenteze cazurile de violenta in familie; e) informarea, constientizarea si sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violentei in familie, precum si fenomenul violentei in familie; f) mentinerea si dezvoltarea sistemului de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie; g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala; h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice; i) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie; j) orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Art. 28^3 Finantarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin: a) bugetele locale ale autoritatilor administratiei publice locale care au aprobat infiintarea acestora, precum si din subventii acordate in conditiile legii; b) sume din donatii si sponsorizari; c) fonduri externe, rambursabile si nerambursabile; d) din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu." 33. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 29 (1) Constituie contraventii, daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni, si se

sanctioneaza cu amenda intre 1.000 lei si 5.000 lei urmatoarele fapte: a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor; b) schimbarea destinatiei adapostului. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut. (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima. (4) Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica, conform legii, de catre asistentii sociali, primar sau imputernicitii acestuia. (5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare." 34. Articolul 30 se abroga. Art. II Prezenta lege se completeaza cu prevederile corespunzatoare din Codul penal, Codul civil, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila. Art. III Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. IV Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994*) (*republicata*) privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi EMITENT: PARLAMENTUL

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 28 octombrie 2002

*) Republicata in temeiul art. II din Legea nr. 167/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2002, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 44/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 7 iulie 1994, a fost modificata prin: - Ordonanta Guvernului nr. 17/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 186 din 17 august 1995 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 122/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 19 decembrie 1995); - Ordonanta Guvernului nr. 24/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 193 din 25 august 1995 (aprobata prin Legea nr. 114/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 5 decembrie 1995); - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 246/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998); - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 130 din 31 martie 1999 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 114/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 297 din 25 iunie 1999); - Legea nr. 132/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000; - Legea nr. 135/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 215/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 770/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002); - Legea nr. 770/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 14 din 11 ianuarie 2002;

- Legea nr. 167/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2002. Legea nr. 167/2002 a fost rectificata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 11 septembrie 2002.

CAP. 1 Calitatea de veteran de razboi si vaduva de razboi

ART. 1 Au calitatea de veteran de razboi persoanele care au participat la primul sau al doilea razboi mondial in armata romana si s-au aflat intr-una din urmatoarele situatii: a) au luptat in unitati militare - subunitati, mari unitati sau comandamente - la diferite esaloane ori au facut parte din formatiunile logistice, astfel cum sunt prevazute in Nomenclatorul Marelui Stat Major; b) au actionat in unitatile speciale din zona interioara la dezamorsarea proiectilelor, precum si la curatarea teritoriului de mine pana la 31 decembrie 1946; c) au fost comandanti militari sau comandanti ai garzilor militare ori membri in comisiile militare de control si receptie in intreprinderi furnizoare de material de razboi, prevazute in Nomenclatorul Marelui Stat Major; d) au luptat pe teritoriul national vremelnic ocupat de inamic, impotriva acestuia, in unitati ori formatiuni constituite, recunoscute ca atare de Marele Stat Major; e) au facut parte din justitia militara, politia militara, jandarmerie, din unitati de pompieri militari si companii de politie din cadrul Ministerului de Interne, care au actionat in zona de operatiuni ori s-au aflat in unitati sau formatiuni constituite si au actionat in timpul razboiului, in perioadele aratate in Nomenclatorul Marelui Stat Major; f) au devenit invalizi de razboi; g) au fost prizonieri de razboi. ART. 2 Sunt considerati, de asemenea, veterani de razboi: a) cetatenii romani din orice teritoriu care s-au inrolat voluntar si au luptat in randurile armatelor Natiunilor Unite;

b) locuitorii din provinciile romanesti, vremelnic ocupate in perioada 1940-1945, care au fost incorporati sau mobilizati in mod obligatoriu si au luptat in armatele altor state, in cazul in care si-au pastrat sau redobandit cetatenia romana si domiciliul in Romania; c) persoanele de nationalitate germana care au fost incadrate obligatoriu in unitati ale armatei germane, in cazul in care si-au pastrat sau redobandit cetatenia romana si domiciliul in Romania. ART. 3 Invalid de razboi este veteranul de razboi care a suferit prin ranire sau accidentare in timpul sau din cauza razboiului o invaliditate atestata printr-un act medical legal. ART. 4 Prizonier de razboi este: a) persoana capturata de inamic in cursul operatiunilor de razboi, indiferent daca a fost combatant sau necombatant, precum si cea asimilata cu aceasta potrivit conventiilor internationale la care Romania este parte; b) persoana care, dupa inceterea ostilitatilor, la 23 august 1944, a fost dezarmata de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmata, a fost internata in lagare de prizonieri; c) elevul scolilor militare de ofiteri, subofiteri si maistri militari, trimis la studii in Germania, precum si soldatul si cadrul aflati in aceasta tara la specializare, considerati prizonieri de razboi de catre autoritatile germane la 23 august 1944. ART. 5 Calitatea de veteran de razboi se stabileste de catre Ministerul Apararii Nationale, pe baza datelor din livretul militar ori, in lipsa acestora, pe baza de acte oficiale eliberate de catre organele stabilite de acest minister, prin care se confirma situatiile prevazute la art. 1 si 2. Invalizii de razboi, indiferent de gradul de invaliditate, isi dovedesc calitatea prin procesul-verbal de clasare si decizia de pensie respectiva. Prizonierii de razboi isi dovedesc calitatea prin datele inscrise in livretul militar, precum si in orice alt document emis de Ministerul Apararii Nationale ori de organul la care au fost retinuti. In cazurile in care, din diferite motive, cei indreptatiti nu poseda livret militar ori nu li se poate elibera dovada necesara datorita inexistentei sau distrugerii arhivelor, confirmata in scris, calitatea de veteran de razboi se va determina de catre comisiile de reconstituire, cu martori, in conditiile prevazute de lege si de metodologia stabilita, in acest scop, de Ministerul Apararii Nationale. ART. 6

Legitimatia de veteran de razboi se elibereaza persoanelor prevazute la art. 1 si 2 de catre Ministerul Apararii Nationale. Legitimatia de veteran de razboi se poate elibera celor indreptatiti si de catre Asociatia Nationala a Veteranilor de Razboi sau de catre alte asociatii ale veteranilor de razboi constituite legal, fiecare pentru membrii sai; aceasta va fi contrasemnata de imputernicitii Ministerului Apararii Nationale. ART. 7 Calitatea de veteran de razboi nu poate fi dobandita de persoana care: a) a comis acte de tradare de patrie ori a acceptat sa fie folosita de inamic ca spion sau agent de diversiune pe teritoriul tarii, fapte constatate printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva; b) a luptat ca voluntar in armate straine impotriva tarii sau a Natiunilor Unite ori a savarsit acte de teroare si crime impotriva populatiei autohtone din teritoriile vremelnic ocupate de inamic; c) a dezertat din armata romana in timpul razboiului; d) a obtinut actul doveditor prevazut la art. 5 alin. 1 prin declaratii false ori prin manopere dolosive constatate prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva sau cand hotararea comisiei de reconstituire data in conditiile art. 5 alin. 4 a fost anulata. Dovedirea imprejurarilor restrictive prevazute la art. 2 lit. a) si b), precum si la art. 7 lit. b) si c) revine organului competent in stabilirea calitatii de veteran de razboi sau se constata, dupa caz, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva. In cazul in care faptele prevazute la alin. 1 lit. a), b) si c) au fost constatate dupa stabilirea calitatii de veteran de razboi, precum si in cazul prevazut la alin. 1 lit. d), cel in cauza va pierde aceasta calitate si va fi obligat, potrivit legii, sa restituie sumele incasate necuvenit, precum si contravaloarea facilitatilor de care a beneficiat ca veteran de razboi. ART. 8 In afara de cazurile in care legea dispune altfel, drepturile decurgand din calitatea de veteran de razboi nu sunt transmisibile si ele inceteaza prin moartea titularului. Drepturile decurgand din calitatea de veteran de razboi decorat, legate de improprietarirea cu loc de casa sau echivalent, sunt transmisibile mostenitorilor legali, daca titularul a depus cererea de obtinere a acestor drepturi in timpul vietii. ART. 9 Vaduva de razboi este sotia supravietuitoare a celui decedat pe front, in prizonierat sau ca urmare a ranilor ori bolilor contractate pe front sau in prizonierat. Calitatea de vaduva de razboi se stabileste pe baza de documente, in conditiile prevazute in reglementarile elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

CAP. 2 Drepturile veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi

ART. 10 Timpul participarii in razboi, precum si perioadele de prizonierat, de spitalizare si de concedii medicale, ca urmare a ranilor suferite in razboi sau in prizonierat, se considera vechime in munca sau in serviciu, la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de operatiuni pe care au luptat. ART. 11 Vaduva de razboi care are dreptul la pensia I.O.V.R. in conditiile legii primeste, pe langa aceasta pensie, si pensia de asigurari sociale. Sotul supravietuitor al veteranului de razboi, care nu s-a recasatorit, beneficiaza de jumatate din indemnizatia de veteran de razboi si din renta lunara prevazuta la art. 13 si 14, precum si de jumatate din numarul calatoriilor gratuite la care avea ori trebuia sa aiba dreptul, potrivit legii, sotul decedat. Vaduvele de veterani de razboi care nu s-au recasatorit vor beneficia de 100% din indemnizatia de veteran de razboi, daca sotii acestora inaintea decesului nu au fost decorati cu ordine sau medalii de razboi ori cu Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea razboi mondial 1941-1945". ART. 12 Veteranii de razboi beneficiaza de indemnizatiile si de sporul lunar, proportional cu timpul cat au luptat in razboi, potrivit legii. De aceleasi drepturi beneficiaza si vaduvele de razboi care nu s-au recasatorit, cu exceptia sporului lunar mentionat la alineatul precedent. In cazurile in care una si aceeasi persoana se incadreaza atat in categoria de veteran de razboi, cat si in aceea de fost detinut politic sau deportat, inclusiv prizonier de razboi in fosta U.R.S.S., luat dupa 23 august 1944 sau, desi declarat inainte de aceasta data, a fost retinut dupa data armistitiului, beneficiaza cumulativ de drepturile banesti pe perioadele corespunzatoare calitatii avute, cu conditia ca perioadele sa fie distincte. Persoana prevazuta la alineatul precedent nu poate cumula celelalte drepturi, altele decat cele banesti, dar va avea dreptul sa opteze pentru cele mai avantajoase sau, dupa caz, sa le obtina pe cele care nu sunt prevazute in prezenta lege, dar sunt recunoscute prin lege pentru cealalta categorie sau celelalte categorii in care se incadreaza. ART. 13

Veteranii de razboi, carora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite pe campul de lupta, beneficiaza de urmatoarele drepturi, daca nu leau primit prin alte legi de improprietarire de la data decorarii pana in prezent si dovedesc cu acte legale dreptul solicitat: a) cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul sau Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, clasa Cavaler: - improprietarirea cu un lot de 5 ha teren agricol, din rezerva creata conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 in localitatea de domiciliu sau un loc de casa de 500 mp in municipiul, orasul sau comuna in care domiciliaza decoratul; - cei decorati cu Ordinul Mihai Viteazul, de o renta lunara echivalenta cu solda de baza a unui sublocotenent, compusa din solda de grad si solda de functie la minim; - cei decorati cu Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, clasa Cavaler, de o renta lunara echivalenta cu solda de grad a unui sublocotenent; b) cei decorati cu Ordinul Steaua Romaniei cu spade si panglica de Virtute Militara sau cu Ordinul Steaua Romaniei cu spade, Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, Ordinul Coroana Romaniei cu spade si panglica de Virtute Militara sau Ordinul Coroana Romaniei cu spade, Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militara de Razboi, Medalia Virtutea Maritima, Medalia Virtutea Aeronautica sau Medalia Aeronautica, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Barbatie si Credinta cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar si Medalia Virtutea Ostaseasca: - improprietarirea cu 500 mp pentru loc de casa in municipiul, orasul sau comuna in care domiciliaza sau, daca acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil in extravilan. Cei decorati cu ordinele sau medaliile prevazute la lit. b) beneficiaza de o renta lunara echivalenta cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent. Veteranii de razboi care, din cauza deficitului de teren in localitatile unde domiciliaza sau in alte localitati, nu au putut fi improprietariti conform legii vor fi despagubiti cu o suma ce reprezinta contravaloarea terenului la care erau indreptatiti conform legii. Cuantumul despagubirilor se stabileste luandu-se in considerare valoarea terenului la data atribuirii si se suporta din bugetul de stat. ART. 14 Veteranii de razboi care nu sunt decorati cu ordine, medalii sau cruci de razboi prevazute la art. 13 alin. 1 lit. a), b) si c), dar carora le-a fost conferita Medalia "Crucea comemorativa a celui de-al doilea razboi mondial, 1941-1945" beneficiaza de o renta lunara echivalenta cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent. ART. 15 Veteranii de razboi pot beneficia de avansari onorifice in grad cu ocazia zilei de 9 Mai, Ziua Victoriei, potrivit propunerilor anuale ce se vor face de catre asociatiile

veteranilor de razboi, cu respectarea criteriilor stabilite de Ministerul Apararii Nationale sau de Ministerul de Interne, dupa caz. Veteranii de razboi au dreptul de a purta uniforma militara in conditiile stabilite de Ministerul Apararii Nationale si, respectiv, de Ministerul de Interne. ART. 16 Veteranii de razboi si vaduvele de razboi beneficiaza si de urmatoarele drepturi: a) cate 12 calatorii gratuite, dus-intors, sau 24 calatorii simple, in cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferata, la tren de orice rang, pentru marii mutilati, pentru invalizii de razboi, precum si pentru veteranii de razboi decorati cu ordine si medalii. Veteranii de razboi nedecorati, precum si vaduvele de razboi au dreptul, in cursul unui an calendaristic, la 6 calatorii interne gratuite, dus-intors, sau la 12 calatorii simple pe calea ferata, la tren de orice rang. Generalii si ofiterii calatoresc la clasa I, iar ceilalti veterani de razboi nedecorati si vaduvele de razboi, la clasa a II-a. Veteranii de razboi si vaduvele de razboi care locuiesc in mediul rural au dreptul in cursul unui an calendaristic la 12 calatorii interne dus-intors gratuite pe mijloacele de transport auto, daca nu exista posibilitatea sa calatoreasca pe calea ferata, sau la 12 calatorii interne gratuite dusintors pe caile fluviale, la alegere. In cadrul numarului de calatorii stabilit pentru titulari, acestia le pot folosi si pentru insotitori. Insotitorii marilor mutilati si ai invalizilor de gradul I beneficiaza de aceleasi drepturi de transport gratuit si la aceeasi clasa ca si titularii drepturilor ai caror insotitori sunt; b) gratuitati pe mijloacele de transport in comun in mediul urban (metrou, tramvai, troleibuz, autobuz); c) prioritate la repartizarea si inchirierea locuintelor din fondul locativ de stat; d) prioritate in acordarea de credite pentru construirea sau cumpararea de locuinte in conditii avantajoase; e) scutirea de plata impozitelor si taxelor locale. Aceste scutiri se aplica si vaduvelor nerecasatorite ale veteranilor de razboi; f) scutirea de plata abonamentului unui post telefonic, precum si a abonamentelor de radio si televiziune. Aceste scutiri se aplica in proportie de 50% si vaduvelor supravietuitoare ale veteranilor de razboi, care nu s-au recasatorit; g) acordarea unui ajutor anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice aprovizionarii cu combustibil lichid, solid sau gaze naturale, dupa caz - pentru nevoi casnice, al carui cuantum se va stabili, in functie de evolutia preturilor, prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerilor asociatiilor veteranilor de razboi. Ajutorul anual se va asigura prin organele care

efectueaza plata indemnizatiilor de veteran de razboi, din fondurile puse la dispozitie in acest scop de la bugetul de stat; h) asigurarea gratuit a 4 mc lemne de foc sau echivalent carbuni pentru marii mutilati de razboi din mediul rural si urban care folosesc asemenea combustibil; i) asigurarea de facilitati la obtinerea buteliilor de aragaz; j) asistenta medicala gratuita in toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atat in tratamentele ambulatorii, cat si pe timpul spitalizarii; k) bilete de tratament gratuite, in statiunile balneoclimaterice, pe baza reglementarilor stabilite de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si de Ministerul Sanatatii si Familiei, in limita a minimum 4% din numarul total al veteranilor, vaduvelor de razboi si vaduvelor veteranilor de razboi; contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in limita plafonului de 3% din numarul veteranilor, vaduvelor acestora si al vaduvelor de razboi, se suporta din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat si se distribuie prin casele teritoriale de pensii, iar contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Sanatatii si Familiei, in limita a minimum 1% din numarul veteranilor, vaduvelor acestora si al vaduvelor de razboi, se suporta din Fondul de asigurari sociale de sanatate si se distribuie prin casele de asigurari de sanatate judetene. Din numarul total de bilete gratuite primite de asociatiile de veterani de razboi 10% vor fi repartizate vaduvelor de razboi care nu s-au recasatorit; l) obtinerea gratuita de catre invalizii de razboi a protezelor care se acorda conform contractului-cadru adoptat in baza Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997. De aceleasi drepturi beneficiaza si veteranii de razboi, a caror stare de sanatate s-a inrautatit datorita imprejurarilor in care au participat pe front, pe baza recomandarilor medicale; m) reduceri cu 50% ale costului biletelor de intrare la toate spectacolele, iar la serbarile nationale li se vor rezerva 5% din totalul locurilor; n) acces gratuit la manifestarile cultural-sportive organizate de unitatile Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne; o) accesul la Cercul Militar National, la cercurile militare de garnizoana, la casele de cultura, la caminele de garnizoana, la restaurantele si popotele apartinand Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, precum si la locurile de agrement ale acestora in aceleasi conditii ca si cadrele active. ART. 17 Veteranii de razboi si vaduvele de razboi suferinzi pot benefica, la cerere si in conditiile legii, de internare in centre de ingrijire si asistenta si in alte asezaminte de ocrotiri sociale ce se vor mai infiinta. Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale vor lua in comun masuri in vederea construirii, dotarii si

administrarii de centre de ingrijire si asistenta pentru veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi lipsiti de familie. Veteranilor si vaduvelor de razboi li se asigura in mod gratuit locuri de inhumare in cimitirele militare si civile sau incinerare, dupa caz. Veteranilor de razboi li se asigura funeralii cu onoruri militare, potrivit gradului avut la data decesului, conform reglementarilor in vigoare pentru cadrele militare active. Slujbele religioase se asigura gratuit de catre capelani in garnizoanele militare. ART. 18 De drepturile prevazute la art. 16 lit. c), d), g), i), l), m) si la art. 17 alin. 3 beneficiaza si accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza actiunii mijloacelor de lupta ale razboiului.

CAP. 3 Dispozitii finale

ART. 19 In desfasurarea activitatii lor, veteranii si vaduvele de razboi vor fi sprijiniti de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne prin: a) fondurile special repartizate de la bugetul de stat pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor pe care acestia le organizeaza pe plan intern si international, in scopul mentinerii unei stranse legaturi cu asociatiile nationale si internationale de profil la care urmeaza a se afilia si a plati cotizatii anuale in valuta; b) asigurarea spatiilor necesare pentru birouri, consfatuiri si activitati de educatie patriotica si de cinstire a eroilor care s-au jertfit pentru patrie; c) asigurarea cu mijloace de transport, cu personal activ strict necesar, in raport cu numarul veteranilor si vaduvelor de razboi in evidenta. ART. 20 Contestatiile privind modul de stabilire a calitatii de veteran de razboi si de vaduva de razboi se solutioneaza conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. ART. 21 Drepturile banesti ce se acorda in temeiul Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi si al prezentei legi vor fi indexate periodic in functie de evolutia preturilor. ART. 22

Suprafetele de teren necesare improprietaririlor prevazute la art. 13 se vor asigura prin grija autoritatilor administratiei publice din municipiile, orasele sau comunele in care veteranii de razboi isi au domiciliul, din disponibilitatile acestora, in conditiile Legii fondului funciar nr. 18/1991. ART. 23 Pentru acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de aplicarea acestei legi, fondurile necesare se vor suporta de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau de la bugetele locale, in limita sumelor aprobate anual Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale. Calatoria pe calea ferata se efectueaza pe baza de bilete speciale de calatorie puse la dispozitie de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane, la cererea asociatiilor veteranilor de razboi legal constituite. Achitarea costurilor de calatorie pe calea ferata, caile fluviale si auto judetene, pe baza biletelor speciale, se face de catre Ministerul Finantelor Publice direct Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar costul biletelor pe mijloacele de calatorie in comun din municipii si orase se suporta de catre consiliile judetene si locale. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si agentii economici din domeniile respective de activitate vor lua fiecare masurile necesare ce le revin pentru aplicarea prezentei legi. ART. 24 Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: - prevederile referitoare la sotiile celor morti sau disparuti in razboi, de la art. 5 al Decretului nr. 245/1977 privind pensiile I.O.V.R.; - art. 4 alin. (2) si art. 8 alin. (1) din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi; - Hotararea Guvernului nr. 1.065/1990 privind gratuitatile si reducerile de tarife pentru calatoria cu mijloace de transport feroviare si auto acordate invalizilor si veteranilor de razboi, pensionarilor invalizi ca urmare a participarii la Revolutia din decembrie 1989, vaduvelor de razboi si vaduvelor celor cazuti in Revolutie, modificata prin Hotararea Guvernului nr. 233/1991, precum si orice alte dispozitii contrare.

-----------

HOTARARE nr. 1.217 din 14 octombrie 2003

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 755 din 28 octombrie 2003 In temeiul art. 107 din Constitutie, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. 1 Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. ART. 2 Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemneaza: --------------p. Ministrul apararii nationale, George Cristian Maior, secretar de stat

Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Petru Serban Mihailescu

Ministrul administratiei si internelor,

Ioan Rus

Ministru delegat pentru administratia publica, Gabriel Oprea

Ministrul finantelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu

Bucuresti, 14 octombrie 2003. Nr. 1.217.

ANEXA

NORME METODOLOGICE

de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi ART. 1 (1) Beneficiaza de prevederile art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, referitoare la acordarea despagubirilor banesti, cetatenii romani care au calitatea de veteran de razboi si fac dovada ca sunt decorati cu ordine sau medalii de razboi dintre cele prevazute la art. 13 alin. 1 lit. a) si b) din aceeasi lege si care nu au fost improprietariti din cauza deficitului de teren in localitatile unde domiciliaza sau in alte localitati. (2) In baza prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 44/1994, republicata, beneficiaza de despagubiri si mostenitorii legali ai persoanelor prevazute la alin. (1) daca titularii au depus cererea pentru acordarea dreptului de improprietarire in timpul vietii. ART. 2 (1) Cererile persoanelor prevazute la art. 1, insotite de dosarul justificativ, se depun la primaria localitatii in raza careia domiciliaza, de regula, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

(2) Persoanelor carora, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, li se stabileste calitatea de veteran de razboi si care beneficiaza de prevederile art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994, republicata, in ceea ce priveste improprietarirea cu un lot de teren agricol sau arabil, pot depune cerere pentru acordarea despagubirilor la primaria localitatii pe raza careia domiciliaza, de regula, in termen de 90 de zile de la data primirii legitimatiei de veteran de razboi. (3) Veteranii de razboi care dobandesc dupa data prevazuta la alin. (2) un certificat eliberat de arhivele militare, din care sa rezulte ca sunt decorati cu ordine sau medalii de razboi dintre cele prevazute la art. 13 alin. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 44/1994, republicata, si care au dreptul la despagubiri conform art. 13 alin. 3 si 4 din aceeasi lege pot depune cerere pentru acordarea acestora, de regula, in termen de 90 de zile de la data primirii actului oficial. ART. 3 (1) La cererea pentru stabilirea drepturilor prevazute de lege solicitantul are obligatia sa anexeze urmatoarele acte, constituite intr-un dosar justificativ: a) copie legalizata de pe legitimatia de veteran de razboi; b) copie legalizata de pe certificatul de nastere si buletinul/cartea de identitate; c) copie legalizata de pe certificatul eliberat de arhivele militare, din care sa rezulte decoratia primita; d) dovada ca titularul dreptului pretins a depus cerere in timpul vietii, in cazul mostenitorilor legali. (2) Mostenitorii legali accepta succesiunea potrivit dreptului comun in materie. (3) Dovada prevazuta la alin. (1) lit. d) se solicita de catre mostenitorii legali de la autoritatile administratiei publice locale. ART. 4 Analizarea cererilor persoanelor indreptatite se face de catre comisiile comunale, orasenesti sau municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, constituite in baza prevederilor art. 2 alin. (1) din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.172/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, care vor inainta propunerile cu persoanele care vor primi despagubiri comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, constituite in baza art. 4 din acelasi regulament, in termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului justificativ prevazut la art. 3 alin. (1). ART. 5 Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor admit sau resping, prin hotarare motivata, propunerile comisiilor locale.

ART. 6 Prefectul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, in calitate de presedinte al comisiei judetene/municipale de stabilire a dreptului de proprietate, dispune prin ordin emis potrivit art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, alocarea despagubirilor in limita sumelor transferate de la bugetul de stat, in termen de 30 de zile de la data deschiderii creditelor bugetare. ART. 7 Persoanele indreptatite conform legii primesc ca despagubire o suma ce reprezinta valoarea, dupa caz, a suprafetei terenului agricol sau arabil cu care trebuiau sa fie improprietarite, valoare care va fi determinata conform modului de evaluare a terenului, stabilit printr-o hotarare a Guvernului ce va fi adoptata in baza art. 40 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. ART. 8 Sumele necesare pentru acordarea despagubirilor se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si se distribuie beneficiarilor prin prefecturile judetene si a municipiului Bucuresti. ART. 9 Hotararile comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prevazute la art. 5, pot fi atacate la instantele de contencios administrativ, in conditiile legii.

Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R.

Beneficiari: a) invalizilor i accidentailor de rzboi; b) urmailor celor mori sau disprui n rzboi; c) urmailor fotilor pensionari invalizi i accidentai de rzboi. Drepturi *:

408 lei pentru invalizii de rzboi ncadrai n gradul I 367 lei pentru invalizii de rzboi ncadrai n gradul II 245 lei pentru invalizii de rzboi ncadrai n gradul III 204 lei pentru vduve de rzboi 324 lei, sum fix pentru persoanele care se ocup de ngrijirea invalizilor ncadrai n gradul I de invaliditate asisten medical gratuit n spitale i ambulatoriu la ntreinere i medicamente pe timpul internrii, n condiiile legii bilete gratuite la tratament n staiunile balneoclimaterice

Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata 2012. Lege nr. 61/1993 republicata 2012

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 14 noiembrie 2012 Republicata in temeiul art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 privind modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 166/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 699 din 11 octombrie 2012, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 61/1993 a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 300 din 7 mai 2009. Art. 1 (1) Se instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a sttului acordata tuturor copiilor, fara discriminare. (2) Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii toti copiii in varsta de pana la 18 ani. (3) Alocatia de stat pentru copii se acorda si tinerilor care au implinit varsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamantului liceal sau postliceal, organizate in conditiile legii, pana la terminarea acestora. (4) Tinerii prevazuti la alin. (3) care repeta anul scolar nu beneficiaza de alocatie de stat, cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate, dovedite cu certificat medical. Art. 2

Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii si copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in Romania, daca locuiesc impreuna cu parintii. Art. 3 (1) Cuantumul alocatiei de stat pentru copii se stabileste in raport cu indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR, dupa cum urmeaza: a) 0,4 ISR pentru copiii cu varsta de pana la 2 ani (sau de pana la 3 ani, in cazul copilului cu handicap); b) 0,084 ISR pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 18 ani, precum si pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3); c) 0,168 ISR pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 ani si 18 ani, in cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Titular al dreptului la alocatia de stat pentru copii este copilul. (3) Alocatia de stat pentru copii prevazuta la alin. (1) lit. a) se cumuleaza cu indemnizatia lunara, stimulentul lunar sau stimulentul de insertie, prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 4 (1) Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz, de neintelegere, pe baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotararii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat copilul spre crestere si educare. (2) Alocatia de stat pentru copii se plateste si tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii. (3) Pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, alocatia de stat pentru copii se plateste numai in cont personal, in cuantumurile prevazute la art. 3. (4) Dupa implinirea varstei de 14 ani, plata alocatiei de stat se poate face direct titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal. (5) Pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3), plata alocatiei de stat se face direct acestora, pe baza de cerere. Procedura de plata se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.*) (6) Alocatia de stat pentru copiii prevazuti la alin. (3) se vireaza in conturile personale deschise pentru acestia de catre conducatorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din subordinea consiliului judetean, respectiv din subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, denumita in continuare directie generala, inclusiv pentru copiii incredintati organismului privat acreditat si licentiat in

conditiile legii. Sumele cu titlu de alocatie de stat pentru copii se capitalizeaza pana la implinirea de catre acestia a varstei de 14 ani. Dupa implinirea de catre titular a varstei de 14 ani alocatia de stat poate fi platita direct acestuia, cu incuviintarea conducatorului directiei generale, sau, in functie de optiunea acestuia, poate fi capitalizata in continuare in contul personal al acestuia pana la implinirea varstei de 18 ani. (7) Alocatia de stat platita in conditiile prevazute la alin. (6) se acorda titularului la implinirea de catre acesta a varstei de 18 ani. (8) In cazul decesului copilului prevazut la alin. (3) sumele cu titlu de alocatie de stat platite conform alin. (6) se fac venit la bugetul de stat. (9) In cazul in care pentru copilul prevazut la alin. (3) masura de protectie speciala prevazuta la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004, cu modificarile ulterioare, inceteaza sau se modifica, alocatia de stat se va acorda potrivit situatiei in care se afla copilul. (10) In situatia in care copiii prevazuti la alin. (9) sunt in intretinerea familiei sau, dupa caz, s-a instituit masura alternativa a tutelei ori masura de protectie speciala a plasamentului la o familie, persoana sau la asistentul maternal, suma cu titlu de alocatie de stat capitalizata in conditiile alin. (6) poate fi utilizata de catre reprezentantul legal al copilului in interesul acestuia, prin hotararea comisiei pentru protectia copilului. (11) Dupa implinirea de catre copiii prevazuti la alin. (3) a varstei de 18 ani, acestia beneficiaza de alcoatie de stat pentru copii in aceleasi conditii ca tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3). ---------*) A se vedea nota de subsol de la art. 11 Art. 5 (1) Lunar, serviciile de stare civila ale consiliilor locale comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti comunica agentiei pentru plati si inspectie sociala judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale, situatia privind copiii care au decedat. (2) Pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3) inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, denumit in continuare inspectorat scolar, transmite agentiilor teritoriale pana la data de 1 octombrie a fiecarui an situatia centralizatoare privind elevii inscrisi in anul scolar. Situatia va cuprinde si elevii inscrisi in unitatile de invatamant private acreditate ori autorizate in conditiile legii. (3) Pe parcursul anului scolar, inspectoratele scolare transmit lunar agentiilor teritoriale situatia privind tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care nu mai urmeaza cursurile invatamantului liceal sau profesional organizate in conditiile legii. (4) Pentru tinerii inscrisi in unitatile de invatamant din subordinea altor autoritati ale administraatiei publice centrale de specialitate, aceste unitati de invatamant au obligatia de a transmite agentiilor teritoriale situatiile prevazute la alin. (2) si (3). Art. 6 (1) Stabilirea dreptului de alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept. (2) Cererea se face in numele copilului, de catre persoanele prevazute la art. 4 alin. (1)(3).

(3) Dupa implinirea varstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea reprezentantului sau legal. (4) Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul, iar plata drepturilor se face incepand cu luna urmatoare depunerii cererii. (5) In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni. (6) Dreptul la alocatia de stat pentru copii inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care nu mai sunt indeplinite conditiile de acordare. (7) In cazul in care achitarea drepturilor de alocatie de stat pentru copii se face prin mandat postal, plata acesteia se suspenda daca timp de 3 luni reprezentantul legal al copilului nu a incasat drepturile cu titlu de alocatie de stat. reluarea in plata, inclusiv cu plata drepturilor restante, se face pe baza de cerere scrisa intocmita de reprezentantul legal al copilului, care se inregistreaza la agentia teritoriala. Art. 7 (1) Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice orice schimbare in privinta componentei familiei sau a domiciliului/resedintei care poate determina incetarea sau modificarea acordarii drepturilor de alocatie pentru copii, in termen de cel mult 15 zile de la aparitia acesteia, inclusiv situatia in care cetatenii romani isi stabilesc rezidenta in alta tara impreuna cu copiii lor. (2) Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit. (3) Decizia prin care se recupereaza sumele incasate necuvenit se comunica celui obligat la plata in termen de 15 zile de la emitere. (4) Decizia de recuperare si angajamentul de plata constituie titlu executoriu de la data comunicarii, respectiv de la data semnarii. Art. 8 Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decat in vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu. Art. 9 Contestatiile formulate impotriva modului de stabilire si de plata a alocatiei de stat pentru copii se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 10 (1) Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu administrarea si transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. (2) Plata alocatiei de stat pentru copii se realizeaza prin mandat postal, cont curent personal sau cond de card. (3) In cazul achitarii drepturilor de alocatie de stat in cont curent personal sau cont de

card, agentiile teritoriale efectueaza plata prin unitatile bancare, pe baza de borderou, cu plata unui comision bancar. (4) Comisionul bancar prevazut la alin. (3) nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate si va fi stabilit prin negociere, la nivel teritorial, intre agentiile teritoriale si unitatile bancare. Art. 11 In aplicarea prezentei legi, precum si pentru reglementarea modalitatilor de stabilire si plata a drepturilor, se emit norme metodologice, care se aproba prin hotarare a Guvernului*). ------*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, precum si pentru reglementarea modalitatilor de stabilire si plata a alocatiei de stat pentru copii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 442 din 12 iunie 2008. Art. 12 (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 a lunii urmatoare celei in care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I**). (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 1-17, art. 28-30 si anexa din Drecretul nr. 310/1985***) privind alocatia de stat si indemnizatia pentru copii, ajutoarele ce se acorda mamelor cu mai multi copii si sotiilor de militari in termen, precum si indemnizatia de nastere, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

LEGE Nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurrilor pentru somaj si stimularea ocuprii forei de munc Text n vigoare ncepnd cu data de 3 ianuarie 2008 Text actualizat n baza actelor normative modificatoare, publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, pn la 31 decembrie 2007: - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 124/2002, aprobat cu modificri prin Legea nr. 4/2003; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 147/2002, aprobat cu modificri prin Legea nr. 41/2003, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 4/2003; - Legea nr. 232/2003*, modificat prin Ordonana Guvernului nr. 86/2003; - Decizia Curii Constituionale nr. 217/2003; - Ordonana Guvernului nr. 86/2003, aprobat cu modificri prin Legea nr. 609/2003, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 519/2003, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 107/2004; - Legea nr. 580/2004; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 144/2005, aprobat prin Legea nr. 68/2006; - Legea nr. 200/2006, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 487/2006, cu modificrile ulterioare;

- Ordonana Guvernului nr. 3/2007, aprobat cu modificri prin Legea nr. 164/2007; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 91/2007 - Legea nr. 387/2007. Actele normative marcate cu asterisc (*) sunt n prezent modificate, abrogate sau respinse si modificrile efectuate prin aceste acte normative asupra Legii nr. 76/2002 nu mai sunt de actualitate. NOTE: 1. Prin Hotrrea Guvernului nr. 174/2002 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru somaj si stimularea ocuprii forei de munc. 2. n textul actualizat, toate sumele exprimate anterior n lei vechi au fost transformate n lei noi. CAP. 1 Dispoziii generale ART. 1 n Romnia fiecrei persoane i sunt garantate dreptul de a-si alege liber profesia si locul de munc, precum si dreptul la asigurrile pentru somaj. ART. 2 Prevederile prezentei legi reglementeaz msurile pentru realizarea strategiilor si politicilor elaborate n vederea proteciei persoanelor pentru riscul de somaj, asigurrii unui nivel ridicat al ocuprii si adaptrii forei de munc la cerinele pieei muncii. ART. 3 Msurile prevzute de prezenta lege au drept scop realizarea urmtoarelor obiective pe piaa muncii: a) prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia; b) ncadrarea sau rencadrarea n munc a persoanelor n cutarea unui loc de munc; c) sprijinirea ocuprii persoanelor aparinnd unor categorii defavorizate ale populaiei; d) asigurarea egalitii sanselor pe piaa muncii; e) stimularea somerilor n vederea ocuprii unui loc de munc;

f) stimularea angajatorilor pentru ncadrarea persoanelor n cutarea unui loc de munc; g) mbuntirea structurii ocuprii pe ramuri economice si zone geografice; h) cresterea mobilitii forei de munc n condiiile schimbrilor structurale care se produc n economia naional; i) protecia persoanelor n cadrul sistemului asigurrilor pentru somaj. ART. 4 (1) n aplicarea prevederilor prezentei legi sunt excluse orice fel de discriminri pe criterii politice, de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, categorie social, convingeri, sex si vrst. (2) Msurile si drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoane defavorizate nu constituie discriminare n sensul prevederilor alin. (1). CAP. 2 Concepte privind piaa muncii SECIUNEA 1 Termeni si expresii utilizate ART. 5 n sensul prevederilor prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: I. angajator - persoana juridic sau persoana fizic cu sediul, respectiv domiciliul, n Romnia ori sucursala, filiala, agenia, reprezentana din Romnia a unei persoane juridice strine cu sediul n strintate, autorizat potrivit legii, care ncadreaz for de munc n condiiile legii; II. loc de munc - cadrul n care se desfsoar o activitate din care se obine un venit si n care se materializeaz raporturile juridice de munc sau raporturile juridice de serviciu; III. persoan n cutarea unui loc de munc - persoana care face demersuri pentru a-si gsi un loc de munc, prin mijloace proprii sau prin nregistrare la agenia pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial si are domiciliul sau, dup caz, resedina ori la alt

furnizor de servicii de ocupare, acreditat n condiiile legii; IV. somer - persoana care ndeplineste cumulativ urmtoarele condiii: a) este n cutarea unui loc de munc de la vrsta de minimum 16 ani si pn la ndeplinirea condiiilor de pensionare; b) starea de sntate si capacitile fizice si psihice o fac apt pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de munc, nu realizeaz venituri sau realizeaz, din activiti autorizate potrivit legii, venituri mai mici dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare; d) este disponibil s nceap lucrul n perioada imediat urmtoare, dac s-ar gsi un loc de munc. IV^1. somer nregistrat - persoana care ndeplineste cumulativ condiiile prevzute la pct. IV si se nregistreaz la agenia pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial si are domiciliul sau, dup caz, resedina ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcioneaz n condiiile prevzute de lege, n vederea obinerii unui loc de munc. V. stagiu de cotizare - perioada n care s-a pltit contribuia de asigurri pentru somaj att de ctre asigurat, ct si de angajator sau, dup caz, numai de ctre asigurat; VI. asigurat - persoana fizic care realizeaz venituri, potrivit legii, si este asigurat pentru riscul pierderii locului de munc, prin plata contribuiei de asigurri pentru somaj; VII. indemnizaie de somaj - o compensaie parial a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munc sau a veniturilor absolvenilor instituiilor de nvmnt si militarilor care au efectuat stagiul militar si care nu s-au putut ncadra n munc; VIII. msuri de stimulare a ocuprii forei de munc - acele msuri care au ca scop sprijinirea persoanelor n cutarea unui loc de munc si, n mod deosebit, a somerilor pentru a dobndi statutul de persoan ocupat.

SECIUNEA a 2-a Indicatori statistici privind piaa muncii ART. 6 (1) La nivel naional si teritorial situaiile si evoluiile de pe piaa muncii sunt monitorizate, n principal, cu ajutorul unui sistem de indicatori statistici privind: a) resursele de munc; b) populaia activ; c) populaia ocupat; d) somerii; e) locurile de munc vacante; f) indemnizaia de somaj; g) populaia iesit din somaj prin ocupare, precum si prin prsirea pieei muncii; h) rata somajului. (2) Sistemul de indicatori statistici si metodologia de calcul a acestora se stabilesc de Institutul Naional de Statistic n colaborare cu Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei. ART. 7 (1) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, pe baza documentelor primare de nregistrare a somerilor, a comunicrilor fcute de furnizorii de servicii de ocupare acreditai si de angajatori privind locurile de munc vacante, calculeaz indicatorii statistici prevzui la art. 6 alin. (1) lit. d) - h) si ali indicatori specifici pieei muncii. (2) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc elaboreaz, n funcie de necesiti, analize, studii si cercetri statistice speciale privind situaia si evoluia somajului si a ocuprii, la nivel naional si teritorial, pe domenii de activitate. ART. 8 (1) Pentru realizarea atribuiilor prevzute la art. 7 Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc asigur condiiile materiale, organizatorice si manageriale corespunztoare, elaboreaz si administreaz sistemul documentelor primare, constituie si exploateaz baza proprie de date.

(2) Pentru realizarea unor analize, studii si cercetri statistice speciale de natura celor prevzute la art. 7 alin. (2) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc poate angaja si serviciile unor prestatori specializai. (3) Metodologia de realizare a cercetrilor statistice speciale va fi avizat, potrivit legii, de Institutul Naional de Statistic. ART. 9 (1) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc are obligaia s fac publici indicatorii statistici privind piaa muncii, cu o periodicitate care va fi stabilit o dat cu sistemul de indicatori prevzut la art. 6 alin. (1). (2) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc va pune la dispoziie Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei indicatorii statistici, rezultatele cercetrilor statistice speciale, analizele si studiile statistice. ART. 10 (1) Angajatorii au obligaia s comunice ageniilor pentru ocuparea forei de munc judeene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite n continuare agenii pentru ocuparea forei de munc, n a cror raz si au sediul, respectiv domiciliul, toate locurile de munc vacante, n termen de 5 zile lucrtoare de la vacantarea acestora. (2) Furnizorii de servicii de ocupare acreditai au obligaia de a comunica lunar ageniilor pentru ocuparea forei de munc n a cror raz si au sediul date privind numrul somerilor mediai si ncadrai n munc. ART. 11 n vederea elaborrii strategiilor si politicilor, precum si pentru adoptarea unor msuri pe piaa muncii, la nivel naional, pe domenii de activitate, ramuri, sectoare economice sau zone, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei iniiaz reglementri privind obligativitatea angajatorilor de a comunica informaiile necesare cu privire la fora de munc.

ART. 12 n sensul prezentei legi, Institutul Naional de Statistic are urmtoarele atribuii: a) calculeaz indicatorii statistici prevzui la art. 6 alin. (1) lit. a) - c); b) furnizeaz Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc datele privind fora de munc, rezultate din cercetrile statistice proprii; c) elaboreaz n colaborare cu Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei sistemul de indicatori statistici ai pieei muncii si metodologia de calcul a acestora; d) avizeaz cercetrile statistice speciale realizate de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc sau de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei. SECIUNEA a 3-a Clasificarea ocupaiilor ART. 13 Clasificarea ocupaiilor din Romnia este sistemul de identificare, ierarhizare, codificare a ocupaiilor din economie, care se elaboreaz de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei n colaborare cu Institutul Naional de Statistic, cu alte ministere si instituii publice interesate si se aprob prin hotrre a Guvernului. ART. 14 (1) Modificarea coninutului Clasificrii ocupaiilor din Romnia se aprob prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei si cu avizul Institutului Naional de Statistic. (2) nscrierea de noi ocupaii n Clasificarea ocupaiilor din Romnia se aprob, la solicitarea celor interesai sau n baza unor reglementri speciale, prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale si familiei, care se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. ART. 15 Utilizarea Clasificrii ocupaiilor din Romnia este obligatorie la completarea documentelor oficiale. SECIUNEA a 4-a Categorii de beneficiari

ART. 16 Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele n cutarea unui loc de munc, aflate n una dintre urmtoarele situaii: a) au devenit someri n sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit. c); b) nu au putut ocupa loc de munc dup absolvirea unei instituii de nvmnt sau dup satisfacerea stagiului militar; c) ocup un loc de munc si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia; d) au obinut statutul de refugiat sau alt form de protecie internaional, conform legii; e) ceteni strini sau apatrizi care au fost ncadrai n munc sau au realizat venituri n Romnia, conform legii; f) nu au putut ocupa loc de munc dup repatriere sau dup eliberarea din detenie. ART. 17 (1) n vederea stabilirii dreptului de indemnizaie de somaj, somerii prevzui la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot gsi n una dintre urmtoarele situaii: a) le-a ncetat contractul individual de munc sau contractul de munc temporar din motive neimputabile lor; b) le-au ncetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; c) le-a ncetat mandatul pentru care au fost numii sau alesi, dac anterior nu au fost ncadrai n munc sau dac reluarea activitii nu mai este posibil din cauza ncetrii definitive a activitii angajatorului; d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajai pe baz de contract sau li s-a desfcut contractul din motive neimputabile lor; e) le-a ncetat raportul de munc n calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor; f) au ncheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaz venituri sau realizeaz din activiti autorizate potrivit legii venituri mai mici dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii; g) au ncetat activitatea ca urmare a pensionrii pentru invaliditate si care, ulterior, au

redobndit capacitatea de munc si nu au reusit s se ncadreze n munc; h) le-au ncetat raporturile de munc sau de serviciu din motive neimputabile lor, n perioada de suspendare a acestora, potrivit legii; i) *** Abrogat j) reintegrarea n munc, dispus prin hotrre judectoreasc definitiv, nu mai este posibil la unitile la care au fost ncadrate n munc anterior, din cauza ncetrii definitive a activitii, sau la unitile care au preluat patrimoniul acestora; k) le-a ncetat activitatea desfsurat exclusiv pe baza conveniei civile. (2) Sunt asimilate somerilor persoanele aflate n situaiile prevzute la art. 16 lit. b), dac ndeplinesc urmtoarele condiii: a) sunt absolveni ai instituiilor de nvmnt, n vrst de minimum 16 ani, care ntr-o perioad de 60 de zile de la absolvire nu au reusit s se ncadreze n munc potrivit pregtirii profesionale; b) sunt absolveni ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap n vrst de minimum 16 ani, care nu au reusit s se ncadreze n munc potrivit pregtirii profesionale; c) sunt persoane care, nainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost ncadrate n munc si care ntr-o perioad de 30 de zile de la data lsrii la vatr nu s-au putut ncadra n munc. CAP. 3 Sistemul asigurrilor pentru somaj SECIUNEA 1 Categorii de asigurai ART. 18 (1) n sistemul asigurrilor pentru somaj sunt asigurate, n condiiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite n continuare asigurai. (2) Asiguraii pot fi: a) cetenii romni care sunt ncadrai n munc sau realizeaz venituri n Romnia, n condiiile legii, cu excepia persoanelor care au calitatea de pensionari; b) ceteni romni care lucreaz n strintate, n condiiile legii;

c) ceteni strini sau apatrizi care, pe perioada n care au domiciliul sau resedina n Romnia, sunt ncadrai n munc sau realizeaz venituri, n condiiile legii. (3) Asiguraii au obligaia s plteasc contribuiile de asigurri pentru somaj si au dreptul s beneficieze de indemnizaie de somaj, conform prezentei legi. ART. 19 n sistemul asigurrilor pentru somaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: a) persoanele care desfsoar activiti pe baz de contract individual de munc sau pe baz de contract de munc temporar, n condiiile legii, cu excepia persoanelor care au calitatea de pensionari; b) funcionarii publici si alte persoane care desfsoar activiti pe baza actului de numire; c) persoanele care si desfsoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoresti, pe durata mandatului; d) militarii angajai pe baz de contract; e) persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator; f) alte persoane care realizeaz venituri din activiti desfsurate potrivit legii si care nu se regsesc n una dintre situaiile prevzute la lit. a) - e). ART. 20 Se pot asigura n sistemul asigurrilor pentru somaj, n condiiile prezentei legi, urmtoarele persoane: a) asociat unic, asociai; b) administratori care au ncheiat contracte potrivit legii; c) persoane autorizate s desfsoare activiti independente; d) membri ai asociaiei familiale; e) ceteni romni care lucreaz n strintate, conform legii; f) alte persoane care realizeaz venituri din activiti desfsurate potrivit legii si care nu se regsesc n una dintre situaiile prevzute la lit. a) - e). ART. 21 Angajatorii la care si desfsoar activitatea persoanele prevzute la art. 19 sunt obligai s depun, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz

drepturile salariale si/sau veniturile de natura acestora, la agenia pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial si au sediul sau domiciliul, declaraia lunar privind evidena nominal a asigurailor si a obligaiilor de plat la bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 22 (1) Persoanele prevzute la art. 20 pot ncheia contract de asigurare pentru somaj cu agenia pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial si au domiciliul sau, dup caz, resedina, dac au cel puin vrsta de 18 ani si sunt asigurate n sistemul public de pensii si n sistemul asigurrilor sociale de sntate. (2) Venitul lunar pentru care se asigur persoanele prevzute la art. 20 nu poate fi mai mic dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat. SECIUNEA a 2-a Bugetul asigurrilor pentru somaj ART. 23 (1) Bugetul asigurrilor pentru somaj cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului asigurrilor pentru somaj. (2) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei fundamenteaz anual, pe baza propunerilor Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, proiectul bugetului asigurrilor pentru somaj. (3) Bugetul asigurrilor pentru somaj se aprob prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. ART. 24 (1) Veniturile bugetului asigurrilor pentru somaj se constituie din: a) contribuiile angajatorilor si ale persoanelor juridice la care si desfsoar activitatea asiguraii prevzui la art. 19 lit. b) - e), asimilate angajatorului, potrivit prezentei legi; b) contribuiile individuale ale persoanelor prevzute la art. 19; c) contribuiile datorate de persoanele care ncheie contract de asigurare pentru somaj;

d) venituri din alte surse, inclusiv din finanare extern. (1^1) Cu sumele recuperate din debite provenite din venituri datorate bugetului asigurrilor pentru somaj se rentregesc veniturile acestui buget, n funcie de natura sursei la care a fost creat debitul. (2) n cazul n care sursele prevzute la alin. (1) nu acoper finanarea cheltuielilor, deficitul bugetar va fi acoperit prin subvenii de la bugetul de stat. ART. 25 (1) Constituirea resurselor si efectuarea cheltuielilor bugetului asigurrilor pentru somaj se realizeaz prin trezoreria statului. (2) Disponibilitile bnesti nregistrate la finele anului de bugetul asigurrilor pentru somaj se reporteaz si se utilizeaz n anul urmtor. (3) Disponibilitile bnesti ale bugetului asigurrilor pentru somaj sunt purttoare de dobnzi. ART. 26*) Angajatorii au obligaia de a plti lunar o contribuie la bugetul asigurrilor pentru somaj, a crei cot se aplic asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contribuiei individuale la bugetul asigurrilor pentru somaj, conform art. 27 alin. (1). -----------*) Reproducem mai jos prevederile art. 17 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 387/2007: "ART. 17 (1) n baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile si completrile ulterioare, si a art. 7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanelor salariale, cu modificrile ulterioare, pentru anul 2008 se stabilesc urmtoarele cote ale contribuiilor: a) contribuia datorat de angajatori la bugetul asigurrilor pentru somaj conform art. 26 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile si completrile ulterioare, este de 1% n perioada

ianuarie - noiembrie si 0,5% ncepnd cu luna decembrie; [...] (2) Cotele prevzute la alin. (1) se aplic ncepnd cu veniturile aferente lunii ianuarie 2008 si, respectiv, cu cele aferente lunii decembrie 2008." ART. 27*) (1) Angajatorii au obligaia de a reine si de a vira lunar contribuia individual la bugetul asigurrilor pentru somaj, a crei cot se aplic asupra bazei lunare de calcul, reprezentat de venitul brut realizat lunar, n situaia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevzute la art. 19. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplic pe perioada n care raporturile de munc sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevzute la art. 19, sunt suspendate potrivit legii, cu excepia perioadei de incapacitate temporar de munc, dac aceasta nu depseste 30 de zile. -----------*) Reproducem mai jos prevederile art. 17 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 387/2007: "ART. 17 (1) n baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile si completrile ulterioare, si a art. 7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanelor salariale, cu modificrile ulterioare, pentru anul 2008 se stabilesc urmtoarele cote ale contribuiilor: [...] b) contribuia individual datorat la bugetul asigurrilor pentru somaj conform art. 27 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile si completrile ulterioare, este de 0,5%; [...] (2) Cotele prevzute la alin. (1) se aplic ncepnd cu veniturile aferente lunii ianuarie 2008 si, respectiv, cu cele aferente lunii decembrie 2008." ART. 28*)

Persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru somaj, prevzute la art. 20, au obligaia de a plti lunar o contribuie la bugetul asigurrilor pentru somaj, a crei cot se aplic asupra venitului lunar declarat n contractul de asigurare pentru somaj. -----------*) Reproducem mai jos prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) si alin. (2) din Legea nr. 387/2007: "ART. 17 (1) n baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile si completrile ulterioare, si a art. 7 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanelor salariale, cu modificrile ulterioare, pentru anul 2008 se stabilesc urmtoarele cote ale contribuiilor: [...] c) contribuia datorat la bugetul asigurrilor pentru somaj conform art. 28 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile si completrile ulterioare, de ctre persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru somaj este de 1,5% n perioada ianuarie noiembrie si de 1% ncepnd cu luna decembrie; [...] (2) Cotele prevzute la alin. (1) se aplic ncepnd cu veniturile aferente lunii ianuarie 2008 si, respectiv, cu cele aferente lunii decembrie 2008." ART. 29 Cotele contribuiilor prevzute la art. 26 - 28 se stabilesc prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat, n funcie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurrilor pentru somaj. ART. 30 Veniturile din alte surse ale bugetului asigurrilor pentru somaj se constituie, n principal, din dobnzi, majorri pentru neplata la termen a contribuiilor, restituiri ale creditelor

acordate n baza legii, taxe ncasate de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc din activitatea de formare profesional si cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare, penaliti, amenzi si orice alte sume ncasate potrivit legii la bugetul asigurrilor pentru somaj. (2) Taxele ncasate de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc din activitatea centrelor regionale de formare profesional a adulilor, precum si cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare se constituie ca venituri din alte surse ale bugetului asigurrilor pentru somaj, n msura n care, potrivit dispoziiilor legale, nu se prevede altfel. ART. 31 (1) Termenul de depunere a declaraiei lunare privind evidena nominal a asigurailor si a obligaiilor de plat la bugetul asigurrilor pentru somaj constituie si termen de plat. (2) n caz de neplat a contribuiilor datorate la bugetul asigurrilor pentru somaj, se aplic reglementrile legale privind executarea creanelor bugetare. ART. 32 (1) n cazul neachitrii contribuiilor pentru constituirea bugetului asigurrilor pentru somaj, a majorrilor de ntrziere si a penalitilor, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc va proceda la aplicarea msurilor de executare silit prevzute de lege. (2) Recuperarea debitelor din contribuii si majorri se poate face si prin compensarea cu active imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate de instituii autorizate n condiiile legii, cu condiia ca acestea s fie necesare funcionrii Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc si s fie prevzute n programul de investiii. ART. 33 (1) Din sursele financiare constituite n cadrul bugetului asigurrilor pentru somaj se

acoper, n principal, urmtoarele cheltuieli privind: a) plata indemnizaiilor de somaj; b) plata contribuiilor pentru asigurri sociale de stat si a contribuiilor pentru asigurri sociale de sntate pentru beneficiarii indemnizaiilor de somaj, stabilite potrivit legii; c) plile compensatorii acordate potrivit legii; d) taxe, comisioane si alte cheltuieli ocazionate de efectuarea plilor prevzute la lit. a) c); e) finanarea msurilor pentru stimularea ocuprii forei de munc si a msurilor pentru prevenirea somajului; f) finanarea serviciilor de formare profesional pentru persoanele care, potrivit legii, beneficiaz n mod gratuit de aceste servicii; g) finanarea studiilor, rapoartelor si analizelor privind piaa muncii, comandate instituiilor de specialitate de ctre Comisia Naional de Promovare a Ocuprii Forei de Munc si de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc; h) organizarea si funcionarea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, inclusiv realizarea de obiective de investiii, dotri si alte cheltuieli de natura cheltuielilor de capital, n limitele prevzute de lege; i) participarea la activitatea unor organizaii internaionale, inclusiv plata cotizaiilor pentru afilierea la acestea; j) aplicarea msurilor n vederea recuperrii debitelor; k) cofinanarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare si formare profesional pe baza unor acorduri internaionale; l) cofinanarea unor programe privind stimularea ocuprii forei de munc; m) rambursarea mprumuturilor contractate n condiiile legii, precum si plata de dobnzi si comisioane aferente acestora; n) alte cheltuieli prevzute de legislaia n vigoare. (2) Nivelul cheltuielilor bugetului asigurrilor pentru somaj se fundamenteaz de

Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei, la propunerea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, n funcie de indicatorii sociali stabilii pe baza analizelor, studiilor si prognozelor privind evoluiile de pe piaa muncii. SECIUNEA a 3-a Indemnizaia de somaj ART. 34 (1) Somerii prevzui la art. 17 alin. (1) beneficiaz de indemnizaie de somaj dac ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni n ultimele 24 de luni premergtoare datei nregistrrii cererii; b) nu realizeaz venituri sau realizeaz din activiti autorizate potrivit legii venituri mai mici dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat; c) nu ndeplinesc condiiile de pensionare, conform legii; d) sunt nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc n a cror raz teritorial si au domiciliul sau, dup caz, resedina, dac au avut ultimul loc de munc ori au realizat venituri n acea localitate. (1^1) La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevzut la alin. (1) lit. a), nu se iau n calcul: a) perioada de suspendare a raporturilor de munc sau de serviciu, cu excepia perioadei de incapacitate temporar de munc, dac aceasta nu depseste 30 de zile; b) perioada de pensionare pentru invaliditate, dac aceasta nu depseste 12 luni, pentru persoanele prevzute la art. 17 alin. (1) lit. g); c) perioada cuprins ntre data suspendrii raporturilor de munc sau de serviciu si data ncetrii motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele prevzute la art. 17 alin. (1) lit. h); d) perioada cuprins ntre data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu si data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti de reintegrare n munc, dac aceast perioad nu depseste 12 luni, pentru persoanele prevzute la art. 17 alin. (1) lit. j).

(1^2) Pentru persoanele ncadrate cu contract individual de munc cu timp parial, stagiul de cotizare prevzut la alin. (1) lit. a) se stabileste proporional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate n baza contractelor individuale de munc cu timp parial. (1^3) Pentru persoanele ncadrate cu contract de munc temporar, stagiul de cotizare prevzut la alin. (1) lit. a) se stabileste n funcie de durata fiecrei misiuni, respectiv de timpul ct persoanele se afl la dispoziia agentului de munc temporar, ntre misiuni. (2) Constituie stagiu de cotizare si perioadele n care angajatorul nu a pltit contribuia la bugetul asigurrilor pentru somaj si se afl n procedur de executare silit, reorganizare judiciar, faliment, nchidere operaional, dizolvare, lichidare, administrare special sau nu si-a achitat contribuiile datorit unor situaii de for major. (3) Somerii prevzui la art. 17 alin. (2) beneficiaz de indemnizaii de somaj dac ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) sunt nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc n a cror raz teritorial si au domiciliul; b) nu realizeaz venituri sau realizeaz din activiti autorizate potrivit legii venituri mai mici dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat; c) nu ndeplinesc condiiile de pensionare, conform legii. ART. 35 (1) Pentru persoanele care au avut raporturile de munc sau de serviciu suspendate, cu excepia suspendrii pentru incapacitate temporar de munc, dac aceasta nu depseste 30 de zile, stagiul minim de cotizare se realizeaz prin cumularea perioadei de asigurare realizat nainte de suspendare cu perioada de asigurare realizat dup reluarea activitii. (2) Pentru persoanele prevzute la art. 17 alin. (1) lit. g) si j), stagiul minim de cotizare se realizeaz prin cumularea perioadelor de asigurare realizate nainte de ncetarea

raporturilor de munc sau de serviciu. (3) Pentru persoanele prevzute la art. 17 alin. (1) lit. h), stagiul minim de cotizare se realizeaz prin cumularea perioadelor de asigurare realizate nainte de suspendarea raporturilor de munc sau de serviciu. ART. 36 (1) Vechimea n munc recunoscut pentru stabilirea drepturilor de somaj prevzute de Legea nr. 1/1991 privind protecia social a somerilor si reintegrarea lor profesional, republicat, cu modificrile ulterioare, pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi se asimileaz cu stagiul de cotizare. (2) Dovada vechimii n munc, prevzut la alin. (1), se face cu carnetul de munc sau cu alte acte prevzute de lege. (3) Certificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrrii n vigoare a prezentei legi se face de ctre ageniile pentru ocuparea forei de munc. ART. 37 (1) Constituie stagiu de cotizare perioadele n care angajaii sau, dup caz, si angajatorii au pltit contribuii de asigurri pentru somaj n sistemul asigurrilor pentru somaj n Romnia, precum si n alte ri, n condiiile stabilite prin acordurile si conveniile internaionale la care Romnia este parte. (2) Drepturile cuvenite n sistemul asigurrilor pentru somaj din Romnia se pot transfera n rile n care asiguraii si stabilesc domiciliul sau resedina, n condiiile reglementate prin acorduri si convenii internaionale la care Romnia este parte. (3) Indemnizaiile de somaj aferente drepturilor prevzute la alin. (2) pot fi transferate n alte ri, n condiiile reglementate prin acorduri si convenii internaionale la care Romnia este parte, n moneda rilor respective sau ntr-o alt moned asupra creia sa convenit. ART. 38

(1) Indemnizaia de somaj se acord persoanelor prevzute la art. 17, la cerere, dup caz, de la data: a) ncetrii contractului individual de munc sau a contractului de munc temporar; b) ncetrii raporturilor de serviciu; c) ncetrii mandatului pentru care au fost numite sau alese; d) expirrii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajai pe baz de contract; e) ncetrii calitii de membru cooperator; f) ncetrii contractului de asigurare pentru somaj; g) ncetrii motivului pentru care au fost pensionate; h) ncetrii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munc sau de serviciu; i) *** Abrogat j) rmnerii definitive a hotrrii judectoresti; k) ncetrii activitii desfsurate exclusiv pe baza conveniei civile; l) expirrii perioadei de 60 de zile, prevzut la art. 17 alin. (2) lit. a); m) absolvirii, pentru cazurile prevzute la art. 17 alin. (2) lit. b); n) expirrii perioadei de 30 de zile, prevzut la art. 17 alin. (2) lit. c). (2) Indemnizaia de somaj se acord de la data prevzut la alin. (1), dac cererea este nregistrat la agenia pentru ocuparea forei de munc, n termen de 30 de zile de la aceast dat. (3) Dac cererea este nregistrat dup expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai trziu de 12 luni de la data prevzut la alin. (1), indemnizaia de somaj se acord ncepnd cu data nregistrrii cererii. (4) Termenul de maximum 12 luni prevzut la alin. (3) este termen de decdere din drepturi. ART. 39 (1) Indemnizaia de somaj se acord somerilor prevzui la art. 17 alin. (1), pe perioade stabilite difereniat, n funcie de stagiul de cotizare, dup cum urmeaz: a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin un an; b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 5 ani; c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

(2) Cuantumul indemnizaiei de somaj prevzute la alin. (1) este o sum acordat lunar si n mod difereniat, n funcie de stagiul de cotizare, dup cum urmeaz: a) 75% din salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin un an; b) suma prevzut la lit. a) la care se adaug o sum calculat prin aplicarea asupra mediei salariului de baz lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale difereniate n funcie de stagiul de cotizare. (3) Cotele procentuale difereniate n funcie de stagiul de cotizare, prevzute la alin. (2) lit. b), sunt: a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 3 ani; b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 5 ani; c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 10 ani; d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 20 de ani. (4) Pentru persoanele care au fost asigurate n baza unui contract de asigurare pentru somaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale difereniate n funcie de stagiul de cotizare, prevzute la alin. (2) lit. b), se va avea n vedere venitul lunar declarat n contractul de asigurare pentru somaj. ART. 40 (1) Indemnizaia de somaj se acord somerilor prevzui la art. 17 alin. (2) pe o perioad de 6 luni si este o sum fix lunar, al crei cuantum reprezint 50% din salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare la data stabilirii acesteia. (2) Indemnizaia de somaj prevzut la alin. (1) se acord somerilor prevzui la art. 17 alin. (2) lit. a) si b), o singur dat, pentru fiecare form de nvmnt absolvit. ART. 41 (1) Persoanele care beneficiaz de indemnizaie de somaj au urmtoarele obligaii: a) s se prezinte lunar, pe baza programrii sau ori de cte ori sunt solicitate, la agenia

pentru ocuparea forei de munc la care sunt nregistrate, pentru a primi sprijin n vederea ncadrrii n munc; b) s comunice n termen de 3 zile ageniei pentru ocuparea forei de munc la care sunt nregistrate orice modificare a condiiilor care au condus la acordarea drepturilor; c) s participe la serviciile pentru stimularea ocuprii si de formare profesional oferite de agenia pentru ocuparea forei de munc la care sunt nregistrate; d) s caute activ un loc de munc. (2) Angajatorii care au ncadrat n munc, conform legii, persoane din rndul beneficiarilor de indemnizaii de somaj au obligaia de a anuna n termen de 3 zile ageniile pentru ocuparea forei de munc la care acestia au fost nregistrai. (3) Obligaia prevzut la alin. (2) revine si caselor teritoriale de pensii care au stabilit si au pus n plat pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizaie de somaj. ART. 42 (1) Nu beneficiaz de indemnizaie de somaj persoanele care, la data solicitrii dreptului, refuz un loc de munc potrivit pregtirii sau nivelului studiilor, situat la o distan de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuz participarea la servicii pentru stimularea ocuprii si de formare profesional oferite de ageniile pentru ocuparea forei de munc. (2) Nu beneficiaz de indemnizaie de somaj absolvenii care, la data solicitrii dreptului, urmeaz o form de nvmnt. ART. 43 (1) Indemnizaia de somaj se plteste lunar n cuantumul prevzut la art. 39 alin. (2), respectiv la art. 40 alin. (1). (2) Pentru fraciuni de lun indemnizaia de somaj se calculeaz proporional cu numrul de zile calendaristice din luna respectiv. ART. 44 ncetarea plii indemnizaiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dup cum urmeaz:

a) la data ncadrrii n munc, conform legii, pentru o perioad mai mare de 12 luni; b) la data cnd realizeaz, din activiti autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat; c) la 90 de zile de la data emiterii autorizaiei de funcionare pentru a desfsura activiti independente sau a certificatului de nmatriculare, conform legii, dac realizeaz venituri lunare mai mari dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat; d) la data refuzului nejustificat de a se ncadra conform pregtirii sau nivelului studiilor ntr-un loc de munc situat la o distan de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu; e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocuprii si de formare profesional sau la data ntreruperii acestora din motive imputabile persoanei; f) dac perioada de pensionare pentru invaliditate depseste 12 luni; g) la data ndeplinirii condiiilor de pensionare pentru limit de vrst, de la data solicitrii pensiei anticipate sau la data cnd pensia de invaliditate devine nerevizuibil; h) la data plecrii n strintate a beneficiarului pentru o perioad mai mare de 3 luni; i) la data nceperii executrii unei pedepse privative de libertate pentru o perioad mai mare de 12 luni; j) n cazul decesului beneficiarului; k) la expirarea termenelor prevzute la art. 45 alin. (2) si (3); l) la expirarea termenelor prevzute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1); m) la data admiterii ntr-o form de nvmnt, n cazul persoanelor asimilate somerilor, prevzute la art. 17 alin. (2) lit. a) si b).*) ------------*) nainte de modificarea efectuat prin Legea nr. 107/2004, litera m) a art. 44 avea urmtorul coninut: "m) la data admiterii ntr-o form de nvmnt." Curtea Constituional, prin Decizia nr. 217/2003, a stabilit c dispoziiile art. 44 lit. m)

din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru somaj si stimularea ocuprii forei de munc, n forma de mai sus, sunt neconstituionale. ART. 45 (1) Suspendarea plii indemnizaiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dup cum urmeaz: a) la data la care nu si-a ndeplinit obligaia prevzut la art. 41 alin. (1) lit. a); b) pe perioada ndeplinirii obligaiilor militare; c) la data ncadrrii n munc, conform legii, pe o perioad de cel mult 12 luni; d) la data plecrii din ar pe o perioad mai mic de 3 luni, la cererea persoanei; e) pe perioada n care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate de pn la 12 luni; f) la data pensionrii pentru invaliditate; g) pe perioada acordrii indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc, a indemnizaiei de maternitate si a indemnizaiei pentru cresterea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani, respectiv de 3 ani n cazul copilului cu handicap; h) pe perioada incapacitii temporare de munc mai mare de 3 zile datorit accidentelor survenite n perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecionare sau, dup caz, a altor forme de pregtire profesional, n timpul si din cauza practicii profesionale; i) pe perioada acordrii plilor compensatorii, potrivit legii. (2) Repunerea n plat, dup suspendarea n condiiile alin. (1) lit. a), se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai trziu de 60 de zile calendaristice de la data suspendrii. (3) Repunerea n plat, dup suspendarea n condiiile alin. (1) lit. b) - i), se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai trziu de 30 de zile calendaristice de la data ncetrii situaiei care a condus la suspendare. (4) Perioada de suspendare prevzut la alin. (1) lit. a) face parte din perioada de acordare a indemnizaiei de somaj. ART. 46

Drepturile bnesti prevzute la art. 43 fac obiectul executrii silite pentru debite provenite din plata necuvenit a acestora, precum si pentru cazurile prevzute de Codul de procedur civil ori de alte dispoziii legale speciale. ART. 47 (1) Sumele pltite fr temei legal, cu titlu de indemnizaie de somaj, precum si debitele create n condiiile prezentei legi se recupereaz de la persoanele care le-au primit n mod necuvenit, pe baza deciziilor emise de ageniile pentru ocuparea forei de munc, care constituie titluri executorii. (2) Sumele ncasate necuvenit cu titlu de indemnizaie de somaj se recupereaz de la beneficiari n termenul general de prescripie legal. (3) Sumele rmase nerecuperate de la beneficiarii decedai nu se mai urmresc. ART. 48 (1) Beneficiarii de indemnizaie de somaj sunt asigurai n sistemul asigurrilor sociale de stat si n sistemul asigurrilor sociale de sntate si beneficiaz de toate drepturile prevzute de lege pentru asiguraii acestor sisteme. (2) Contribuia pentru asigurrile sociale de stat si contribuia pentru asigurrile sociale de sntate se suport din bugetul asigurrilor pentru somaj si se vireaz caselor de asigurri respective de ctre ageniile pentru ocuparea forei de munc. (3) Drepturile de asigurri sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizaie de somaj se suport din bugetul asigurrilor sociale de stat. CAP. 4 Msuri pentru prevenirea somajului ART. 48^1 (1) n scopul prevenirii somajului si consolidrii locurilor de munc prin cresterea si diversificarea competenelor profesionale ale persoanelor ncadrate n munc, angajatorilor care organizeaz, n baza planului anual de formare profesional, programe de formare

profesional pentru proprii angajai, derulate de furnizori de servicii de pregtire profesional, autorizai n condiiile legii, se acord, din bugetul asigurrilor pentru somaj, o sum reprezentnd 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesional organizate pentru un numr de cel mult 20% din personalul angajat. (2) Angajatorii pot beneficia de suma prevzut la alin. (1) pentru derularea unui singur program de formare profesional n cursul unui an. (3) Suma prevzut la alin. (1) se acord din bugetul asigurrilor pentru somaj, de la capitolul "Cheltuieli de nvmnt", n limit de cel puin 15%, angajatorilor selectai anual de agenia pentru ocuparea forei de munc. (4) Angajatorii sunt obligai s menin raporturile de munc sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de pregtire profesional, pentru care s-a acordat suma prevzut la alin. (1), cel puin 3 ani de la data acordrii sumei. (5) Angajatorii care nceteaz raporturile de munc sau de serviciu ale persoanelor prevzute la alin. (4) anterior termenului de 3 ani sunt obligai s restituie, n totalitate, ageniilor pentru ocuparea forei de munc subvenia acordat, plus dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei, n vigoare la data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu, dac ncetarea acestora a avut loc din motivele prevzute la art. 83 alin. (2) si nu mai pot beneficia de prevederile alin. (1) o perioad de 2 ani de la data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu ale persoanelor respective. (6) Procedura si modul de acordare a sumei prevzute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 49 n cazul concedierilor colective, angajatorii au obligaia s nstiineze ageniile pentru ocuparea forei de munc n vederea adoptrii unor msuri pentru combaterea somajului si

prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri. ART. 50 (1) n situaiile prevzute la art. 49 angajatorii sunt obligai s acorde preaviz, conform prevederilor Codului muncii sau ale contractului colectiv de munc, angajailor care urmeaz s fie disponibilizai. (2) n perioada preavizului prevzut la alin. (1) angajaii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de ageniile pentru ocuparea forei de munc ori de ali furnizori de servicii de ocupare din sectorului public sau privat, acreditai, selectai de ctre acestea, n condiiile legii. (3) n vederea realizrii serviciilor de preconcediere, angajatorii aflai n situaiile prevzute la art. 49 sunt obligai s nstiineze ageniile pentru ocuparea forei de munc cu cel puin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. ART. 51 n sensul prezentei legi, constituie servicii de preconcediere, n principal, urmtoarele activiti: a) informarea privind prevederile legale referitoare la protecia somerilor si acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesional; b) plasarea pe locurile de munc vacante existente pe plan local si instruirea n modaliti de cutare a unui loc de munc; c) reorientarea profesional n cadrul unitii sau prin cursuri de formare de scurt durat; d) sondarea opiniei salariailor si consilierea acestora cu privire la msurile de combatere a somajului. ART. 52 (1) De serviciile de preconcediere prevzute la art. 51 pot beneficia, la cerere, si alte persoane ameninate de riscul de a deveni someri. (2) Procedurile privind accesul la msurile pentru prevenirea somajului, modalitile de

finanare si instruciunile de implementare a acestora vor fi elaborate de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, vor fi avizate de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei si vor fi aprobate prin hotrre a Guvernului. CAP. 5 Msuri pentru stimularea ocuprii forei de munc SECIUNEA 1 Servicii specializate ART. 53 Msurile pentru stimularea ocuprii forei de munc vizeaz: a) cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cutarea unui loc de munc; b) stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munc a somerilor si crearea de noi locuri de munc. ART. 54 Msurile pentru stimularea ocuprii forei de munc se adreseaz att persoanelor n cutarea unui loc de munc, ct si angajatorilor si sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de ageniile pentru ocuparea forei de munc ori de ali furnizori de servicii din sectorul public sau privat. ART. 55 (1) Furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocuprii forei de munc pot s presteze, pe baz de contracte ncheiate cu ageniile pentru ocuparea forei de munc, servicii finanate din bugetul asigurrilor pentru somaj, numai dac sunt acreditai. (2) Acreditarea furnizorilor de servicii prevzui la alin. (1) se face de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc. (3) n vederea acreditrii, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc percepe o tax al crei cuantum este stabilit anual de ctre Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei, la propunerea acesteia, pentru fiecare tip de serviciu prestat. (4) Sumele rezultate din ncasarea taxelor de acreditare constituie venit la bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 56

Furnizorii de servicii pot presta serviciile specializate pentru stimularea ocuprii forei de munc, finanate din alte fonduri dect bugetul asigurrilor pentru somaj, numai dac sunt acreditai de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc. ART. 56^1 Nu se supun acreditrii de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocuprii forei de munc din statele membre ale Uniunii Europene si din Spaiul Economic European care au fost supusi unei astfel de condiii n statul de origine sau de provenien. SECIUNEA a 2-a Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cutarea unui loc de munc ART. 57 (1) Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cutarea unui loc de munc se realizeaz de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, n principal, prin: a) informarea si consilierea profesional; b) medierea muncii; c) formarea profesional; d) consultan si asisten pentru nceperea unei activiti independente sau pentru iniierea unei afaceri; e) completarea veniturilor salariale ale angajailor; f) stimularea mobilitii forei de munc. (2) Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cutarea unui loc de munc se poate realiza de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc si prin promovarea unor programe speciale n parteneriat cu alte persoane juridice de drept public sau privat. (3) Msurile care vizeaz cresterea sanselor de ocupare a persoanelor n cutarea unui loc de munc, prevzute la alin. (1) lit. a) - d), se pot realiza si contra cost de ctre furnizori de servicii din sectorul public sau privat acreditai si/sau autorizai n condiiile legii. 1. Informarea si consilierea profesional

ART. 58 (1) Informarea si consilierea profesional constituie un ansamblu de servicii acordate n mod gratuit persoanelor n cutarea unui loc de munc, care au ca scop: a) furnizarea de informaii privind piaa muncii si evoluia ocupaiilor; b) evaluarea si autoevaluarea personalitii n vederea orientrii profesionale; c) dezvoltarea abilitii si ncrederii n sine a persoanelor n cutarea unui loc de munc, n vederea lurii de ctre acestea a deciziei privind propria carier; d) instruirea n metode si tehnici de cutare a unui loc de munc. (2) Informarea si consilierea profesional se realizeaz de centre specializate, organizate n cadrul ageniilor pentru ocuparea forei de munc, precum si de alte centre si furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditai, care ncheie cu ageniile pentru ocuparea forei de munc contracte, n condiiile legii. (3) Informarea privind piaa muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea si autoevaluarea se realizeaz prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individual sau de grup oferite, la cerere, persoanelor n cutarea unui loc de munc sau n cadrul job-cluburilor organizate de ageniile pentru ocuparea forei de munc. (4) Consilierea profesional si instruirea n metode si tehnici de cutare a unui loc de munc si de prezentare la interviuri n vederea ocuprii se realizeaz de ctre consilieri de orientare a carierei, n cadrul centrelor de informare si consiliere privind cariera sau, la cerere, n cadrul altor forme organizate de instruire. 2. Medierea muncii ART. 59 (1) Medierea muncii este activitatea prin care se realizeaz punerea n legtur a angajatorilor cu persoanele n cutarea unui loc de munc, n vederea stabilirii de raporturi de munc sau de serviciu. (2) Ageniile pentru ocuparea forei de munc au obligaia de a identifica locurile de munc

vacante la angajatori si a le face cunoscute persoanelor n cutarea unui loc de munc. (3) Serviciile de mediere pentru persoanele n cutarea unui loc de munc se acord gratuit de ctre ageniile pentru ocuparea forei de munc si constau n: a) informaii privind locurile de munc vacante si condiiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale locurilor de munc; b) mediere electronic avnd ca scop punerea automat n coresponden a cererilor si ofertelor de locuri de munc prin intermediul tehnicii de calcul; c) preselecia candidailor corespunztor cerinelor locurilor de munc oferite si n concordan cu pregtirea, aptitudinile, experiena si cu interesele acestora. ART. 60 (1) n vederea realizrii msurilor pentru stimularea ocuprii forei de munc, ageniile pentru ocuparea forei de munc au obligaia de a ntocmi, pentru fiecare persoan n cutarea unui loc de munc, planul individual de mediere. (2) Procedura de elaborare, coninutul si monitorizarea planului individual de mediere vor fi stabilite prin ordin al presedintelui Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc. ART. 61 (1) Pentru somerii care beneficiaz de indemnizaii de somaj, n condiiile prevzute de prezenta lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea ageniilor pentru ocuparea forei de munc la care sunt nregistrai, este obligatorie. (2) Somerii care nu beneficiaz de indemnizaii de somaj trebuie s depun o cerere la ageniile pentru ocuparea forei de munc pentru a fi luai n eviden n vederea medierii si, n cazul nencadrrii n munc, s rennoiasc cererea la 6 luni. (3) De servicii de mediere gratuite beneficiaz, la cerere, si persoanele prevzute la art. 16 lit. c) - f). ART. 62 Medierea muncii se poate realiza si contra-cost de ctre furnizori de servicii specializate,

din sectorul public sau privat, acreditai de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc. 3. Formarea profesional ART. 63 (1) Persoanele n cutarea unui loc de munc pot participa la programe de formare profesional care s le asigure cresterea si diversificarea competenelor profesionale n scopul asigurrii mobilitii si reintegrrii pe piaa muncii. (2) Programele de formare profesional asigur, conform legii, iniierea, calificarea, recalificarea, perfecionarea si specializarea persoanelor n cutarea unui loc de munc. (3) Formarea profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc se face inndu-se seama de cerinele de moment si de perspectiv ale pieei muncii si n concordan cu opiunile si aptitudinile individuale ale persoanelor respective. (4) Formele prin care se realizeaz formarea profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc sunt: cursuri, stagii de practic si specializare, precum si alte forme, n condiiile legii. ART. 64 (1) Accesul la programele de formare profesional se face n urma activitii de informare si consiliere profesional sau de mediere. (2) Programele de formare profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc se organizeaz n mod distinct pe niveluri de pregtire si specializri, precum si pe categorii si grupuri de persoane. ART. 65 (1) Activitatea de formare profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc se desfsoar pe baza planului naional de formare profesional elaborat anual de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc. (2) Planul naional de formare profesional se aprob de Ministerul Muncii, Solidaritii

Sociale si Familiei. (3) Finanarea activitii de formare profesional se face din bugetul asigurrilor pentru somaj, n baza indicatorilor stabilii prin planul naional de formare profesional aprobat. ART. 66 (1) Persoanele prevzute la art. 16 lit. a), b), d), e) si f), precum si persoanele care desfsoar activiti n mediul rural si nu realizeaz venituri lunare sau realizeaz venituri lunare mai mici dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat si care sunt nregistrate la ageniile pentru ocuparea forei de munc beneficiaz, n mod gratuit, de servicii de formare profesional. (2) Serviciile de formare profesional se asigur, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate n urmtoarele situaii: a) au reluat activitatea ca urmare a ncetrii concediului pentru cresterea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani, respectiv 3 ani n cazul copilului cu handicap; b) au reluat activitatea dup satisfacerea stagiului militar; c) au reluat activitatea ca urmare a recuperrii capacitii de munc dup pensionarea pentru invaliditate. (3) Prevederile alin. (2) se aplic n cazul n care cererea este formulat n termen de 12 luni de la data relurii activitii persoanelor, o singur dat pentru fiecare situaie. (4) Persoanele aflate n detenie care mai au de executat cel mult 9 luni pn la ultima zi de executare a pedepsei pot urma un program de formare profesional organizat de ageniile pentru ocuparea forei de munc judeene, respectiv a municipiului Bucuresti, cheltuielile necesare pregtirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 66^1

(1) Prin servicii de formare profesional se nelege totalitatea drepturilor de care beneficiaz persoanele prevzute la art. 66 alin. (1) si (2) pe durata participrii la o form de pregtire profesional. (2) Persoanele aflate n cutarea unui loc de munc, care beneficiaz n mod gratuit de servicii de formare profesional, au urmtoarele drepturi: a) s beneficieze de pregtire teoretic si practic pe toat durata cursului si s susin, gratuit, de cel mult dou ori examenul de absolvire la finalizarea acestuia; b) s beneficieze de rechizite si materiale de instruire si s primeasc n folosin manuale; c) s beneficieze, dac este cazul, de echipament de protecie pe timpul instruirii practice; d) s beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregtire, de abonament gratuit pe mijloacele de transport n comun sau, dup caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasri n cursul unei luni, dac nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregtire, n condiiile prevzute de reglementrile n vigoare pentru salariaii instituiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegrii si detasrii n alt localitate, precum si n cazul deplasrii, n cadrul localitii, n interesul serviciului, precum si de abonament gratuit pe mijloacele de transport n comun pe traseul de la unitatea de cazare la unitatea de pregtire; e) s beneficieze de consultaii medicale, analize medicale si teste necesare frecventrii cursului. (2^1) Pentru traseele prevzute la alin. (2) lit. d), pentru care nu se elibereaz abonamente, persoanele au dreptul s beneficieze de decontarea biletelor de cltorie pe mijloacele de transport n comun. (3) Persoanele prevzute la alin. (2), care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregtire

sau locuiesc la o distan mai mare de 50 de km de aceasta, au dreptul pe perioada ct particip la pregtirea profesional s beneficieze de cazare si de o sum de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevzut de reglementrile n vigoare pentru salariaii instituiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegrii si detasrii n alt localitate, precum si n cazul deplasrii, n cadrul localitii, n interesul serviciului. (3^1) Persoanele care beneficiaz de drepturile prevzute la alin. (3) nu pot beneficia de abonament gratuit pe mijloacele de transport n comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregtire. (4) Procedurile privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiaz persoanele aflate n cutarea unui loc de munc pe durata participrii la o form de pregtire profesional se elaboreaz de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc si se aprob prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale si familiei, care se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (5) Persoanele care beneficiaz de indemnizaie de somaj sunt obligate s participe la programele de formare profesional oferite si organizate de ageniile pentru ocuparea forei de munc, precum si la examenul de absolvire a acestora. (6) Persoanele prevzute la art. 66 alin. (1) pot beneficia de servicii de formare profesional gratuite, o singur dat, pentru fiecare perioad n care se afl n cutarea unui loc de munc. (7) Drepturile prevzute la alin. (2) si (3) se suport din bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 67 (1) Activitatea de formare profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc este

coordonat la nivel naional de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc. (2) Formarea profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc se realizeaz de ageniile pentru ocuparea forei de munc prin centrele de formare profesional din subordinea acestora si prin centrele regionale pentru formarea profesional a adulilor ale Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, precum si prin furnizori de servicii de formare profesional, din sectorul public sau privat, autorizai n condiiile legii. (3) Modul de organizare si funcionare al centrelor regionale pentru formarea profesional a adulilor se aprob prin hotrrea consiliului de administraie al Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc. (4) Ordinul presedintelui Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc de punere n aplicare a hotrrii consiliului de administraie se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. ART. 68 (1) Cursurile de calificare, recalificare, perfecionare si specializare se organizeaz pentru ocupaii, meserii si profesii definite si cuprinse n Clasificarea ocupaiilor din Romnia. (2) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, precum si furnizorii de servicii de formare profesional autorizai pot organiza cursuri de calificare, recalificare, perfecionare si specializare si pentru ocupaii sau meserii neincluse nc n Clasificarea ocupaiilor din Romnia, numai dup ce au obinut avizul Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei. ART. 69 (1) Formele prin care se realizeaz formarea profesional a persoanelor n cutarea unui loc de munc se desfsoar avnd la baz standardele ocupaionale recunoscute la nivel

naional, respectiv standardele de pregtire profesional, aprobate potrivit legii. (2) Dac pentru anumite ocupaii sau meserii nu exist standarde ocupaionale recunoscute la nivel naional, respectiv standardele de pregtire profesional, Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc poate solicita unor persoane juridice de drept public sau privat proiecte de standarde ocupaionale ori de pregtire profesional, care vor fi aprobate potrivit legii. ART. 70 Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei exercit controlul asupra realizrii planului naional de formare profesional. 4. Consultan si asisten pentru nceperea unei activiti independente sau pentru iniierea unei afaceri ART. 71 (1) Consultana si asistena pentru nceperea unei activiti independente sau pentru iniierea unei afaceri se acord, la cerere, persoanelor n cutarea unui loc de munc, sub form de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de consultan. (2) Serviciile prevzute la alin. (1) pot fi realizate de ageniile pentru ocuparea forei de munc sau, dup caz, de firme private, organizaii profesionale, fundaii si asociaii specializate n aceste domenii, cu care ageniile ncheie contracte n condiiile legii. (3) Serviciile prevzute la alin. (1) se acord gratuit: a) persoanelor prevzute la art. 16, o singur dat, pentru fiecare perioad n care se afl n cutarea unui loc de munc; b) persoanelor care au calitatea de asigurat n sistemul asigurrilor pentru somaj, o singur dat, pentru fiecare perioad n care au calitatea de asigurat; c) studenilor care solicit acordarea de credite cu dobnd avantajoas din bugetul

asigurrilor pentru somaj, n condiiile prezentei legi. 5. Completarea veniturilor salariale ale angajailor ART. 72 (1) Persoanele prevzute la art. 17 alin. (1) si alin. (2) lit. c) crora li s-a stabilit dreptul la indemnizaia de somaj potrivit legii si care se angajeaz pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale n vigoare, si, ca urmare a angajrii, le nceteaz plata indemnizaiei de somaj beneficiaz, din momentul angajrii pn la sfrsitul perioadei pentru care erau ndreptite s primeasc indemnizaia de somaj, de o sum lunar, acordat din bugetul asigurrilor pentru somaj, reprezentnd 30% din cuantumul indemnizaiei de somaj, stabilit si, dup caz, reactualizat conform legii. (2) Nu beneficiaz de prevederile alin. (1) persoanele care se ncadreaz la angajatori cu care au fost n raporturi de munc sau de serviciu n ultimii 2 ani, precum si persoanele pentru care plata indemnizaiei de somaj a fost suspendat potrivit art. 45 alin. (1) lit. c), iar ulterior, ca urmare a schimbrii duratei contractului individual de munc, plata indemnizaiei de somaj nceteaz potrivit art. 44 lit. a). ART. 73 (1) Persoanele prevzute la art. 72 beneficiaz de aceast sum si n situaia n care, n perioada pentru care au dreptul la indemnizaia de somaj, le nceteaz raportul de munc sau de serviciu la primul angajator si se ncadreaz la un alt angajator. (2) Suma pltit din bugetul asigurrilor pentru somaj, n cuantumul stabilit la art. 72, se acord pentru situaia prevzut la alin. (1) pn la sfrsitul perioadei pentru care persoana era ndreptit s primeasc indemnizaia de somaj. ART. 73^1 (1) Absolvenii instituiilor de nvmnt si absolvenii scolilor speciale, n vrst de minimum 16 ani, nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc, n situaia n care

se angajeaz cu program normal de lucru, pentru o perioad mai mare de 12 luni, beneficiaz, din bugetul asigurrilor pentru somaj, de o prim egal cu un salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare la data ncadrrii. (2) Absolvenii crora li s-a stabilit dreptul la indemnizaie de somaj si se angajeaz n perioada de acordare a indemnizaiei, n condiiile prevzute la alin. (1), beneficiaz, din bugetul asigurrilor pentru somaj, de o sum egal cu indemnizaia de somaj la care ar fi avut dreptul, n condiiile legii, pn la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dac nu s-ar fi angajat. (3) Drepturile prevzute la alin. (2) se acord absolvenilor care si menin raporturile de munc sau de serviciu pentru o perioad de cel puin 12 luni de la data angajrii. (4) Salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, avut n vedere la calculul indemnizaiei de somaj la care persoanele prevzute la alin. (2) ar fi avut dreptul, n condiiile legii, dac nu s-ar fi angajat, este salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare la data angajrii. (5) Nu beneficiaz de prevederile alin. (1) si (2): a) absolvenii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munc sau de serviciu; b) absolvenii care se ncadreaz la angajatori cu care au fost n raporturi de munc sau de serviciu n ultimii 2 ani; c) absolvenii care la data solicitrii dreptului urmeaz o form de nvmnt; d) absolvenii instituiilor de nvmnt fa de care angajatorii au obligaia, potrivit legii, de a-i ncadra n munc; e) absolvenii pentru care plata indemnizaiei de somaj a fost suspendat potrivit art. 45 alin. (1) lit. c), iar ulterior, ca urmare a schimbrii duratei contractului individual de munc, plata indemnizaiei de somaj nceteaz potrivit art. 44 lit. a).

6. Stimularea mobilitii forei de munc ART. 74 Persoanele care n perioada n care beneficiaz de indemnizaie de somaj se ncadreaz, potrivit legii, ntr-o localitate situat la o distan mai mare de 50 km de localitatea n care si au domiciliul stabil, beneficiaz de o prim de ncadrare, acordat din bugetul asigurrilor pentru somaj, egal cu nivelul a dou salarii de baz minime brute pe ar garantate n plat n vigoare la data acordrii. ART. 75 Persoanele care n perioada n care beneficiaz de indemnizaie de somaj se ncadreaz, potrivit legii, ntr-o alt localitate si, ca urmare a acestui fapt, si schimb domiciliul primesc o prim de instalare, acordat din bugetul asigurrilor pentru somaj, egal cu nivelul a 7 salarii de baz minime brute pe ar garantate n plat n vigoare la data instalrii. ART. 76 (1) Angajaii au obligaia de a restitui integral sumele primite conform art. 73^1, 74 si 75, n situaia n care raporturile de munc sau de serviciu nceteaz, ntr-o perioad mai mic de 12 luni de la data ncadrrii n munc, n temeiul urmtoarelor prevederi: a) art. 55 lit. b), art. 56 lit. g) si i), art. 61 lit. a) si art. 79 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile si completrile ulterioare; b) art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003, cu modificrile si completrile ulterioare, dac au fost condamnai prin hotrre judectoreasc definitiv; c) art. 84 alin. (1) lit. b) si e), alin. (2) lit. f) si g) si alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat, cu modificrile ulterioare. (2) n situaia nerespectrii prevederilor alin. (1), recuperarea sumelor prevzute la art. 73^1, 74 si 75 se va face pe baza angajamentelor beneficiarilor, care constituie titluri executorii. SECIUNEA a 3-a

Stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munc a somerilor ART. 77 Stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munc a somerilor se realizeaz prin: a) subvenionarea locurilor de munc; b) acordarea de credite n condiii avantajoase n vederea crerii de noi locuri de munc; c) acordarea unor faciliti. 1. Subvenionarea locurilor de munc ART. 78 Din bugetul asigurrilor pentru somaj si din alte surse alocate conform prevederilor legale se pot subveniona cheltuielile cu fora de munc efectuate n cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporar a forei de munc din rndul somerilor, pentru dezvoltarea comunitilor locale. ART. 79 (1) Subveniile prevzute la art. 78 se acord, la solicitarea autoritilor publice locale, angajatorilor crora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementrilor n vigoare privind achiziiile publice, pe o perioad de cel mult 12 luni pentru fiecare persoan ncadrat, din rndul somerilor, cu contract individual de munc pe perioad determinat de cel mult 12 luni. (2) Cuantumul lunar al subveniei acordate pentru fiecare persoan ncadrat cu contract individual de munc din rndul somerilor este: a) n perioada 1 aprilie - 31 octombrie, 70% din salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat; b) n perioada 1 noiembrie - 31 martie, un salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat, la care se adaug contribuiile de asigurri sociale datorate de angajatori, aferente acestuia. ART. 80 (1) Angajatorii care ncadreaz n munc pe durat nedeterminat absolveni ai unor

instituii de nvmnt sunt scutii, pe o perioad de 12 luni, de plata contribuiei datorate la bugetul asigurrilor pentru somaj, aferent absolvenilor ncadrai, si primesc lunar, pe aceast perioad, pentru fiecare absolvent: a) 1 salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare la data ncadrrii n munc, pentru absolvenii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii; b) 1,2 salarii de baz minime brute pe ar garantate n plat, n vigoare la data ncadrrii n munc, pentru absolvenii de nvmnt secundar superior sau nvmnt postliceal; c) 1,5 salarii de baz minime brute pe ar garantate n plat, n vigoare la data ncadrrii n munc, pentru absolvenii de nvmnt superior. (2) Angajatorii care ncadreaz n munc pe durat nedeterminat absolveni din rndul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevzute la alin. (1) pe o perioad de 18 luni. (3) Nu beneficiaz de prevederile alin. (1) si (2) angajatorii care au obligaia, potrivit legii, de a ncadra n munc absolveni ai instituiilor de nvmnt, pentru absolvenii din aceast categorie. ART. 81 Msurile de stimulare prevzute la art. 80 nu se acord pe perioadele n care raporturile de munc sau de serviciu sunt suspendate. ART. 82 n sensul prezentei legi, prin absolvent al unei instituii de nvmnt se nelege persoana care a obinut o diplom sau un certificat de studii, n condiiile legii, n una dintre instituiile de nvmnt gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat n condiiile legii. ART. 83 (1) Angajatorii care ncadreaz absolveni n condiiile art. 80 sunt obligai s menin

raporturile de munc sau de serviciu ale acestora cel puin 3 ani de la data ncheierii. (2) Angajatorii care nceteaz raporturile de munc sau de serviciu ale absolvenilor, anterior termenului prevzut la alin. (1), sunt obligai s restituie, n totalitate, ageniilor pentru ocuparea forei de munc sumele ncasate pentru fiecare absolvent plus dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei n vigoare la data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu, dac ncetarea acestora a avut loc din urmtoarele motive: a) ncetarea raportului de munc n temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. c), e) si f) si art. 65 din Legea nr. 53/2003, cu modificrile si completrile ulterioare; b) ncetarea raportului de serviciu n temeiul art. 84 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. e) si alin. (4) lit. c) din Legea nr. 188/1999, republicat, cu modificrile ulterioare. (3) *** Abrogat (4) Absolvenii pot fi ncadrai n condiiile art. 80, o singur dat pentru fiecare form de nvmnt, n termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor. ART. 84 (1) n perioada celor 3 ani, prevzut la art. 83 alin. (1), absolvenii pot urma o form de pregtire profesional, organizat de ctre angajator, n condiiile legii. (2) Cheltuielile necesare pentru pregtirea profesional prevzut la alin. (1) vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 84^1 (1) Angajatorii care, dup ndeplinirea obligaiei prevzute la art. 83 alin. (1), menin raporturile de munc sau de serviciu cu absolvenii ncadrai n condiiile art. 80 primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de munc sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferent contribuiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane si virate, conform legii. (2) Ajutorul financiar prevzut la alin. (1) poate fi acordat pe o perioad de cel mult 2 ani de la data ndeplinirii obligaiei prevzute la art. 83 alin. (1).

(3) Prin contribuii sociale datorate de angajatori se nelege contribuia de asigurri sociale, contribuia de asigurare pentru accidente de munc si boli profesionale, contribuia pentru asigurri sociale de sntate si contribuia de asigurri pentru somaj. (4) Ajutorul financiar prevzut la alin. (1) se vireaz, la cerere, din bugetul asigurrilor pentru somaj, angajatorilor care nu nregistreaz debite provenind din neplata contribuiilor sociale, prin plata acestei sume, n termen de 90 de zile de la data aprobrii cererii. ART. 84^2 Procedura pentru punerea n aplicare a prevederilor art. 84^1 se aprob prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale si familiei. ART. 85 (1) Angajatorii care ncadreaz n munc pe perioad nedeterminat someri n vrst de peste 45 de ani sau someri care sunt prini unici susintori ai familiilor monoparentale sunt scutii, pe o perioad de 12 luni, de plata contribuiei datorate la bugetul asigurrilor pentru somaj, aferent persoanelor ncadrate din aceste categorii, si primesc lunar, pe aceast perioad, pentru fiecare persoan angajat din aceste categorii, o sum egal cu un salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare, cu obligaia meninerii raporturilor de munc sau de serviciu cel puin 2 ani. (2) De facilitile prevzute la alin. (1), cu excepia contribuiei la bugetul asigurrilor pentru somaj, datorat de angajator pentru persoanele respective, beneficiaz si angajatorii care, n raport cu numrul de angajai, nu au obligaia, potrivit legii, de a ncadra n munc persoane cu handicap, dac ncadreaz n munc pe durat nedeterminat persoane cu handicap si le menin raporturile de munc sau de serviciu cel puin 2 ani. (3) Subvenionarea locurilor de munc vacante pentru ncadrarea n munc, n condiiile

alin. (2), a persoanelor cu handicap nu poate depsi 60% din costurile salariale ale angajatorului, pe o perioad de un an de la angajare, aferente persoanelor cu handicap ncadrate n munc. (4) Angajatorii care nceteaz raporturile de munc sau de serviciu ale persoanelor prevzute la alin. (1) si (2), anterior termenului de 2 ani, sunt obligai s restituie, n totalitate, ageniilor pentru ocuparea forei de munc sumele ncasate pentru fiecare persoan, plus dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei n vigoare la data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu, dac ncetarea acestora a avut loc din motivele prevzute la art. 83 alin. (2). (5) Angajatorii care ncadreaz n munc, potrivit legii, someri care n termen de 3 ani de la data angajrii ndeplinesc, conform legii, condiiile pentru a solicita pensia anticipat parial sau de acordare a pensiei pentru limit de vrst, dac nu ndeplinesc condiiile de a solicita pensia anticipat parial, beneficiaz lunar, pe perioada angajrii, pn la data ndeplinirii condiiilor respective, de o sum egal cu un salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat n vigoare, acordat din bugetul asigurrilor pentru somaj. (6) Nu beneficiaz de facilitile prevzute la alin. (1), (2) si (5) angajatorii care n ultimii 2 ani au fost n raporturi de munc sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile prevzute la aceste alineate. ART. 85^1 Angajatorii care beneficiaz de subvenionarea locurilor de munc n condiiile art. 80 sau art. 85 alin. (1) si (2) si care nceteaz raporturile de munc sau de serviciu ale persoanelor ncadrate pe aceste locuri de munc, din motivele prevzute la art. 83 alin. (2), anterior termenelor prevzute de lege, nu mai pot beneficia de o nou subvenie din bugetul

asigurrilor pentru somaj pe o perioad de 2 ani de la data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu. 2. Acordarea de credite n condiii avantajoase ART. 86 (1) Pentru crearea de noi locuri de munc prin nfiinarea sau dezvoltarea de ntreprinderi mici si mijlocii, uniti cooperatiste, asociaii familiale, precum si activiti independente desfsurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurrilor pentru somaj, credite n condiii avantajoase. (2) Creditele se acord n baza unor proiecte de fezabilitate, proporional cu numrul de locuri de munc ce vor fi create, pentru o perioad de cel mult 3 ani, pentru investiii, inclusiv perioada de graie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea produciei, cu o dobnd de 50% din dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei. (3) n judeele n care rata medie anual a somajului s-a situat peste rata medie anual a somajului pe ar, comunicat de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, creditele se acord n anul calendaristic urmtor cu o dobnd de 25% din dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei. (4) Beneficiaz de credite, n condiiile legii, cu dobnda prevzut la alin. (3) si persoanele n vrst de pn la 30 de ani, care au statut de student pentru prima dat si urmeaz studiile la cursuri de zi la o instituie de nvmnt superior de stat sau particular, autorizat sau acreditat, n condiiile legii. (5) Creditele prevzute la alin. (4) se acord studenilor care nfiineaz sau dezvolt, individual sau mpreun cu ali studeni care ndeplinesc condiiile prevzute la alin. (4), ntreprinderi mici si mijlocii, uniti cooperatiste, asociaii familiale sau care desfsoar n

mod independent o activitate economic n calitate de persoan fizic autorizat. (6) n cazul n care n perioada pentru care a fost acordat creditul intervine cesionarea sau nstrinarea parial ori total, prin orice modalitate, a prilor sociale sau a aciunilor deinute de beneficiarii de credite prevzui la alin. (4) ctre alte persoane dect cele din categoria menionat, acestia sunt obligai s achite o sum egal cu diferena dintre dobnda prevzut la alin. (2) si cea prevzut la alin. (3). (7) Beneficiarii de credite acordate n condiiile prevzute la alin. (2) - (4) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) s aib cel mult 249 de angajai si/sau membri cooperatori cu raporturi de munc sau de serviciu; b) activitatea de baz s se realizeze n producie, servicii sau n turism; c) pe cel puin 60% din numrul locurilor de munc nou-create prin nfiinarea sau dezvoltarea de ntreprinderi mici si mijlocii ori de uniti cooperatiste s fie ncadrat personal provenind din rndul somerilor nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc; d) personalul ncadrat n condiiile prevzute la lit. c) s fie meninut n activitate cel puin 3 ani; e) locurile de munc avute n vedere la acordarea de credite n condiiile alin. (2) - (4) s nu fie locurile de munc vacante, rezultate n urma ncetrii raporturilor de munc a unor angajai n ultimele 12 luni premergtoare ncheierii contractului de creditare. (8) Somerii care se oblig s nfiineze ntreprinderi mici si mijlocii, uniti cooperatiste, asociaii familiale sau care desfsoar n mod independent o activitate economic n calitate de persoane fizice autorizate au prioritate la obinerea creditelor n condiii avantajoase. ART. 86^1

(1) Pentru crearea de noi locuri de munc pentru someri, se pot acorda, din bugetul asigurrilor pentru somaj, de la capitolul "mprumuturi", fonduri nerambursabile. (2) Fondurile nerambursabile se acord n baza unor proiecte de fezabilitate, proporional cu numrul de locuri de munc ce vor fi create. (3) Fondurile prevzute la alin. (1) se acord pentru nfiinarea sau dezvoltarea de ntreprinderi mici si mijlocii, uniti cooperatiste, asociaii familiale, precum si activiti independente desfsurate de persoane fizice autorizate, care si desfsoar activitatea n localiti confruntate cu fenomene de srcie si excluziune social din cauza nivelului ridicat al somajului. (4) Localitile n care se vor acorda fondurile prevzute la alin. (1), precum si sumele ce vor fi alocate fiecrei localiti se stabilesc prin hotrre a Guvernului, n limitele stabilite prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. (5) Fondurile prevzute la alin. (1) se acord ntreprinderilor mici si mijlocii si unitilor cooperatiste cu condiia ca pe toate locurile de munc nou-create s ncadreze n munc pe perioad nedeterminat someri pe care s i menin n activitate cel puin 4 ani, asociaiilor familiale nfiinate de someri, precum si somerilor care au dobndit calitatea de persoane fizice autorizate s desfsoare, n mod independent, o activitate economic. ART. 86^2 (1) Pentru acordarea creditelor n condiii avantajoase sau a fondurilor nerambursabile prevzute la art. 86^1, contribuia beneficiarului trebuie s fie de cel puin 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus. (2) Creditele n condiii avantajoase si fondurile nerambursabile se acord din bugetul asigurrilor pentru somaj cu respectarea prevederilor Regulamentului privind ajutorul de

stat regional si ajutorul de stat pentru ntreprinderile mici si mijlocii si ale Regulamentului privind ajutorul de stat pentru ocuparea forei de munc. (3) Beneficiarii de credite acordate n condiiile art. 86 sau de fonduri nerambursabile acordate n condiiile art. 86^1 au obligaia de a menine locurile de munc nou-create pentru o perioad minim de 5 ani. ART. 87 (1) Sumele totale care pot fi utilizate pentru acordarea de credite n condiii avantajoase, respectiv de fonduri nerambursabile, precum si cuantumul maxim al acestora, ce pot fi acordate unui beneficiar, se vor stabili prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. (2) Asociaiile familiale pot primi credite n condiii avantajoase sau fonduri nerambursabile, proporional cu numrul membrilor acestora, iar persoanele fizice autorizate care desfsoar n mod independent activiti economice, pentru finanarea propriului loc de munc. (3) Asociaiile familiale si persoanele fizice autorizate care desfsoar n mod independent activiti economice pot primi credite n condiii avantajoase dac cel puin unul dintre membrii asociaiei familiale, respectiv persoana fizic autorizat, este asigurat n sistemul asigurrilor pentru somaj si a realizat un stagiu de cotizare de cel puin 12 luni n ultimele 24 de luni premergtoare datei solicitrii creditului. (4) Asociaiile familiale si persoanele fizice autorizate care desfsoar n mod independent activiti economice pot primi fonduri nerambursabile dac cel puin unul dintre membrii asociaiei familiale, respectiv persoana fizic autorizat, a realizat un stagiu total de cotizare n sistemul asigurrilor pentru somaj, de minimum 24 de luni. ART. 88 (1) n cazul n care persoanelor angajate din rndul somerilor le nceteaz raporturile de

munc anterior mplinirii celor 3 ani, respectiv 4 ani, de la ncadrare, angajatorul este obligat ca, n termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data ncetrii raporturilor de munc, s ncadreze someri pe locurile de munc devenite vacante. (2) Obligaia prevzut la alin. (1) revine angajatorilor si n situaia n care persoanele angajate pe noile locuri de munc create nu provin din rndul somerilor, pentru cei care beneficiaz de credite n condiii avantajoase. (3) Pe perioada derulrii contractului angajatorul nu poate reduce numrul de posturi existent n unitate la data acordrii creditului sau a fondului nerambursabil. (4) n cazul n care unul dintre posturile existente la data acordrii creditului sau a fondului nerambursabil devine vacant, angajatorul este obligat ca, n termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care postul devine vacant, s ncadreze alte persoane pe locurile de munc devenite vacante. ART. 89 (1) n cazul nerespectrii condiiei prevzute la art. 86 alin. (7) lit. c), angajatorul va suporta o penalitate egal cu mrimea creditului acordat pentru fiecare loc de munc creat si neocupat. (2) n cazul nerespectrii obligaiei prevzute la art. 86^2 alin. (3) si art. 88 alin. (1) si (2), angajatorul va suporta o penalitate egal cu valoarea fondului nerambursabil, respectiv cu mrimea creditului acordat, pentru fiecare loc de munc creat si neocupat, proporional cu numrul de luni neocupate. (3) n cazul nerespectrii obligaiei prevzute la art. 88 alin. (3) si (4), angajatorul va suporta o penalitate egal cu o parte din mrimea creditului, respectiv a fondului nerambursabil, care s-a acordat, potrivit legii, pentru un numr de locuri de munc noucreate, egal cu cel al locurilor de munc desfiinate sau devenite vacante, proporional cu

ponderea perioadei n care nu s-a respectat aceast obligaie n totalul perioadei prevzute pentru meninerea sau ocuparea locurilor de munc, la care, n cazul creditelor, se adaug dobnda aferent. ART. 90 (1) Beneficiarii de credite n condiii avantajoase pot solicita din nou credite din bugetul asigurrilor pentru somaj dac au achitat integral creditele n condiii avantajoase obinute anterior, inclusiv dobnzile aferente. (2) Beneficiarii unui fond nerambursabil nu mai au dreptul s primeasc un nou fond nerambursabil. ART. 91 (1) Administrarea sumelor alocate din bugetul asigurrilor pentru somaj pentru acordarea de credite n condiii avantajoase sau fonduri nerambursabile se face de bnci sau de agenii autorizate potrivit legii, cu care Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc ncheie contracte n condiiile prevzute de lege. (2) Banca sau agenia de credite care administreaz fonduri pentru acordarea de credite n condiii avantajoase poart rspunderea pentru rambursarea sumelor la bugetul asigurrilor pentru somaj. (3) Taxele si comisioanele pe care Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc le datoreaz bncii sau ageniei de credit pentru administrarea fondurilor pentru acordarea de credite n condiii avantajoase se suport din bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 92 (1) Procedura si criteriile de acordare a fondurilor nerambursabile se stabilesc prin hotrre a Guvernului. (2) Condiiile de acordare si rambursare a creditelor, de acordare a fondurilor nerambursabile, modul de stabilire a garaniilor, organizarea si desfsurarea licitaiilor

pentru desemnarea bncilor si ageniilor autorizate s acorde credite, respectiv fonduri nerambursabile, din bugetul asigurrilor pentru somaj se vor stabili prin norme metodologice comune ale Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei si Bncii Naionale a Romniei. 3. Faciliti acordate angajatorilor ART. 93 (1) Angajatorii care ncadreaz n munc persoane din rndul somerilor, pe care le menin n activitate pe o perioad de cel puin 6 luni de la data angajrii, beneficiaz de reducerea sumei reprezentnd contribuia de 2,5% datorat bugetului asigurrilor pentru somaj. (2) Reducerea contribuiei se acord ncepnd din anul fiscal urmtor, pentru o perioad de 6 luni, si const n diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat n condiiile prevzute la alin. (1) din numrul mediu scriptic de personal ncadrat cu contract individual de munc din anul respectiv. ART. 94 (1) Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurrilor pentru somaj, n condiiile art. 86, beneficiaz de reducere la plata contribuiei, potrivit art. 93 alin. (2), numai pentru somerii ncadrai peste nivelul de 50% din locurile de munc nou-create prevzute la art. 86 alin. (7) lit. c). (2) Angajatorii care primesc fonduri nerambursabile din bugetul asigurrilor pentru somaj, n condiiile art. 86^1, beneficiaz de reducere la plata contribuiei, potrivit art. 93 alin. (2), numai pentru somerii ncadrai pe alte locuri de munc dect cele nou-create ca urmare a acordrii fondurilor nerambursabile. SECIUNEA a 4-a Prevederi finale ART. 95 Procedurile privind accesul la msurile pentru stimularea ocuprii forei de munc,

modalitile de finanare si instruciunile de implementare a acestora vor fi elaborate de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, vor fi avizate de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei si vor fi aprobate prin hotrre a Guvernului. ART. 96 (1) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc ntocmeste la sfrsitul fiecrui an bilanuri de ocupare, prin care se evideniaz efectele msurilor de stimulare a ocuprii, realizate n perioada respectiv. (2) Coninutul-cadru al bilanurilor de ocupare se aprob prin ordin al presedintelui Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc. (3) Bilanurile de ocupare, pe judee si la nivel naional, se public n primul semestru al anului urmtor n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a III-a. CAP. 6 Instituii si responsabiliti n aplicarea prezentei legi SECIUNEA 1 Instituii si organizaii implicate n realizarea prevederilor prezentei legi ART. 97 Pentru realizarea obiectivelor si msurilor prevzute de prezenta lege Guvernul aprob strategii, planuri si programe naionale, n profil de ramur si teritorial. ART. 98 Instituiile implicate n realizarea prevederilor prezentei legi sunt: a) Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei; b) Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc; c) ministere si alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale; d) organizaiile sindicale si asociaiile patronale reprezentative la nivel naional; e) prefecturile si autoritile administraiei publice locale; f) Comisia Naional de Promovare a Ocuprii Forei de Munc. ART. 99 Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei are n domeniul ocuprii forei de munc urmtoarele atribuii: a) urmreste tendinele de pe piaa muncii si elaboreaz strategii, prognoze si programe

naionale privind ocuparea forei de munc, formarea profesional a somerilor si egalitatea de sanse pe piaa muncii; b) elaboreaz si avizeaz proiectele de acte normative n domeniul ocuprii, formrii profesionale, promovrii egalitii de sanse pe piaa muncii; c) elaboreaz proiectul bugetului asigurrilor pentru somaj; d) deleag anual atribuiile de ordonator principal de credite pentru bugetul asigurrilor pentru somaj, conform legii; e) urmreste, pe baza rapoartelor trimestriale si anuale, execuia bugetului asigurrilor pentru somaj si exercit controlul asupra realizrii politicilor, strategiilor, planurilor si programelor privind fora de munc de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc; f) mpreun cu alte ministere si organe de specialitate realizeaz si actualizeaz Clasificarea ocupaiilor din Romnia, innd seama de schimbrile n structura economic si social a rii si de cerinele alinierii la standardele internaionale n domeniu; g) promoveaz programe, propune acorduri si implementeaz proiecte de colaborare internaional n domeniile ocuprii, formrii profesionale si egalitii de sanse pe piaa muncii; h) stabileste anual indicatorii de performan si nivelul acestora, n baza crora se elaboreaz programul anual de activitate al Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc. ART. 100 (1) Realizarea politicilor, strategiilor, planurilor si programelor privind ocuparea forei de munc si formarea profesional a somerilor se nfptuieste, n principal, prin intermediul Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc. (2) Pentru realizarea serviciilor de ocupare si formare profesional Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc va respecta:

a) accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate n domeniul ocuprii si formrii profesionale; b) neutralitatea n posibilele interese divergente dintre angajatori si fora de munc; c) orientarea activitii ctre nevoile clienilor prin ntocmirea planurilor individuale de aciune si promovarea unor servicii rapide si de calitate; d) respectarea caracterului concurenial al activitilor de pe piaa muncii; e) confidenialitatea datelor personale ale clienilor; f) transparen n activitatea desfsurat si n privina rezultatelor obinute; g) descentralizarea serviciilor si a procesului de luare a deciziilor; h) adaptabilitatea serviciilor la modificrile din mediul social si economic. ART. 101 Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc prezint Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei rapoarte trimestriale si anuale privind executarea bugetului asigurrilor pentru somaj si realizarea indicatorilor de performan stabilii prin protocol. ART. 102 (1) Ministerele si alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, prin strategiile si politicile elaborate n domeniile pe care le coordoneaz, trebuie s asigure cresterea gradului de ocupare a forei de munc. (2) n vederea realizrii obiectivelor prevzute la alin. (1) ministerele si alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale pot propune n cadrul Comisiei Naionale de Promovare a Ocuprii Forei de Munc strategii, programe si proiecte de acte normative privind ocuparea si formarea profesional a forei de munc. ART. 103 (1) Organizaiile sindicale si asociaiile patronale, reprezentative la nivel naional, particip n condiiile prevzute de lege la elaborarea si implementarea programelor si msurilor privind piaa muncii. (2) Organizaiile sindicale si asociaiile patronale reprezentative la nivel naional vor fi

consultate la elaborarea de acte normative care privesc ocuparea forei de munc. ART. 104 Prefecturile si autoritile administraiei publice locale au obligaia s monitorizeze evoluiile de pe piaa muncii n plan teritorial, s participe activ la elaborarea si realizarea msurilor de mbuntire a ocuprii persoanelor nencadrate n munc si s sprijine activitatea ageniilor pentru ocuparea forei de munc. SECIUNEA a 2-a Comisia Naional de Promovare a Ocuprii Forei de Munc ART. 105 Se nfiineaz Comisia Naional de Promovare a Ocuprii Forei de Munc, denumit n continuare Comisia Naional de Ocupare. ART. 106 Comisia Naional de Ocupare are, n principal, urmtoarele atribuii: a) supune ateniei Guvernului strategii si politici pentru cresterea nivelului si calitii ocuprii forei de munc n corelaie cu programele de dezvoltare economic si social; b) stabileste direciile dezvoltrii resurselor umane la nivel naional, n profil de ramur si teritorial; c) asigur armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane finanate din fonduri publice sau din alte surse; d) face propuneri pentru elaborarea unor acte normative privind ocuparea forei de munc si de mbuntire a legislaiei n acest domeniu; e) pe baza tendinelor dezvoltrii economice si sociale si a evoluiilor pe piaa muncii, face propuneri pentru iniierea unor msuri proactive de combatere a somajului prin politici fiscale, ajustri structurale, reconversie profesional. ART. 107 (1) Comisia Naional de Ocupare este alctuit din reprezentani ai ministerelor, ageniilor si departamentelor din subordinea Guvernului sau autonome, la nivel de secretar de stat, si

din presedinii organizaiilor sindicale si asociaiilor patronale reprezentative la nivel naional. (2) Presedintele Comisiei Naionale de Ocupare este ministrul muncii, solidaritii sociale si familiei. (3) Componena Comisiei Naionale de Ocupare va fi stabilit n termen de 60 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi de ctre ministrul muncii, solidaritii sociale si familiei, cu consultarea instituiilor prevzute la alin. (1), si se aprob prin decizie a primuluiministru. (4) Secretariatul Comisiei Naionale de Ocupare este asigurat prin Direcia general for de munc din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei. ART. 108 Comisia Naional de Ocupare poate comanda instituiilor de specialitate studii, rapoarte si analize privind piaa muncii, care vor fi finanate din bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 109 (1) Comisia Naional de Ocupare este legal constituit la data aprobrii de ctre primulministru a componenei acesteia. (2) Regulamentul de organizare si funcionare a Comisiei Naionale de Ocupare va fi elaborat de ctre Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei si va fi supus spre aprobare acesteia n termen de 90 de zile de la data constituirii si va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. CAP. 7 Rspunderea juridic ART. 110 nclcarea prevederilor prezentei legi atrage, dup caz, rspunderea disciplinar, material, civil, contravenional sau penal. ART. 111 nclcarea de ctre angajator a obligaiilor prevzute la art. 26 alin. (1) si la art. 27, constnd n sustragerea de la obligaia privind plata contribuiilor la bugetul asigurrilor

pentru somaj, constituie infraciune si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amend. ART. 112 Reinerea de ctre angajator de la salariai a contribuiilor datorate bugetului asigurrilor pentru somaj si nevirarea acestora n termen de 15 zile n conturile stabilite potrivit reglementrilor n vigoare constituie infraciune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amend. ART. 113 Constituie contravenie urmtoarele fapte: a) necomunicarea lunar a locurilor de munc vacante prevzute la art. 10; b) neutilizarea Clasificrii ocupaiilor din Romnia prevzute la art. 15; c) nedepunerea lunar a declaraiei prevzute la art. 21; d) *** Abrogat e) nerespectarea prevederilor art. 41 alin. (2); f) nerespectarea prevederilor art. 50; g) nerespectarea prevederilor art. 100 alin. (2) lit. e); h) necomunicarea datelor si informaiilor solicitate n scris de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc pentru ndeplinirea atribuiilor sale prevzute de lege; i) furnizarea, fr acreditarea prevzut de lege, a serviciilor pentru stimularea ocuprii forei de munc. ART. 114 Contraveniile prevzute la art. 113 se sancioneaz dup cum urmeaz: a) cele prevzute la lit. a), b), f) si h), cu amend de la 1.500 lei la 2.500 lei; b) cele prevzute la lit. c), d), e), g) si i), cu amend de la 2.500 lei la 5.000 lei. ART. 115 Amenzile contravenionale pot fi aplicate si persoanelor juridice. ART. 116 (1) Constatarea si sancionarea contraveniilor prevzute la art. 113 se realizeaz de organele de control ale Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale si Familiei, Inspeciei Muncii, Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc si de ctre alte organe care, potrivit legii, au dreptul s efectueze control.

(2) Organele de control msuri active ale Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc si ale structurilor sale teritoriale vor constata si vor sanciona contraveniile prevzute la art. 113 lit. a), c), e), h) si i), precum si contravenia prevzut la lit. f), n ceea ce priveste nerespectarea art. 50 alin. (3). ART. 116^1 Controlul respectrii obligaiilor privind ncadrarea n munc si meninerea raporturilor de munc, asumate de angajatorii care au beneficiat de subvenii, credite sau fonduri nerambursabile din bugetul asigurrilor pentru somaj, precum si de faciliti n temeiul art. 93, se efectueaz de ctre organele de control msuri active din cadrul ageniilor pentru ocuparea forei de munc judeene, respectiv a municipiului Bucuresti, care vor constata si vor aplica, dup caz, sanciunile prevzute de prezenta lege. ART. 117 Amenzile contravenionale aplicate conform prezentei legi constituie venituri la bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 118 Dispoziiile prezentei legi, referitoare la stabilirea si sancionarea contraveniilor, se completeaz cu prevederile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor. ART. 119 (1) Litigiile rezultate ca urmare a aplicrii prevederilor prezentei legi se soluioneaz de ctre instanele judectoresti competente, potrivit legii. (2) Litigiile privind stabilirea si plata indemnizaiei de somaj se soluioneaz n regim de urgen, potrivit normelor procedurale prevzute pentru conflictele de drepturi, chiar dac prin lege special se prevede altfel. CAP. 8 Dispoziii tranzitorii si finale ART. 120

(1) Persoanele care solicit dreptul la ajutor de somaj, ajutor de integrare profesional sau alocaie de sprijin nainte de data intrrii n vigoare a prezentei legi beneficiaz de acest drept n cuantumul, pe durata si n condiiile stabilite de Legea nr. 1/1991 republicat, cu modificrile ulterioare. (2) n aceleasi condiii beneficiaz persoanele prevzute la alin. (1) de drepturile care le-au fost suspendate nainte de data intrrii n vigoare a prezentei legi si care au fost repuse n plat dup aceast dat. ART. 121 Plata ajutoarelor de somaj acordate potrivit Legii nr. 1/1991 republicat, cu modificrile ulterioare, si a sumelor acordate potrivit prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 35/1997 privind msurile de stimulare a persoanelor fizice si juridice pentru ncadrarea n munc a absolvenilor instituiilor de nvmnt, aprobat cu modificri prin Legea nr. 162/1997, aflate n derulare la data intrrii n vigoare a prezentei legi, se suport din bugetul asigurrilor pentru somaj. ART. 122 (1) Persoanele crora li s-a stabilit ajutor de somaj si a fost suspendat pe perioada acordrii plilor compensatorii, potrivit legii, iar repunerea n plat a acestui drept are loc nainte de intrarea n vigoare a prezentei legi, beneficiaz de ajutorul de somaj stabilit. (2) Persoanele crora li s-a stabilit ajutorul de somaj si a fost suspendat pe perioada acordrii plilor compensatorii, potrivit legii, iar data repunerii n plat este ulterioar datei intrrii n vigoare a prezentei legi, beneficiaz de indemnizaie de somaj stabilit n condiiile acestei legi. ART. 123 Persoanele fizice sau juridice care pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi au

ncadrat absolveni n condiiile prevzute de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 35/1997, aprobat cu modificri prin Legea nr. 162/1997, beneficiaz de aceste msuri n condiiile stabilite de aceast ordonan de urgen. ART. 124 Persoanele disponibilizate n condiiile prevzute de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 98/1999 privind protecia social a persoanelor ale cror contracte individuale de munc vor fi desfcute ca urmare a concedierilor colective, cu modificrile si completrile ulterioare, dup data intrrii n vigoare a prezentei legi, n cadrul unor etape prevzute n programe de restructurare aprobate sau contracte de vnzare-cumprare ncheiate anterior intrrii n vigoare a prezentei legi, beneficiaz de indemnizaie de somaj n condiiile prevzute de prezenta lege. ART. 125 Indemnizaia de somaj se plteste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin procur special. ART. 126 Cererile pentru acordarea indemnizaiei de somaj, precum si toate actele procedurale n legtur cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de tax de timbru. ART. 127 Indemnizaia de somaj si celelalte drepturi stabilite prin prezenta lege se reactualizeaz ori de cte ori se modific salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat. ART. 128 Prezenta lege intr n vigoare la data de 1 martie 2002. ART. 129 n termen de 30 de zile de la data publicrii prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Ministerul Muncii si Solidaritii Sociale, n baza propunerilor Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, va elabora norme metodologice de aplicare a

acesteia, precum si criterii de acreditare a furnizorilor de servicii prevzute la art. 55 si 56, care vor fi aprobate prin hotrri ale Guvernului. ART. 130 La data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog: a) Legea nr. 1/1991 privind protecia social a somerilor si reintegrarea lor profesional, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 257 din 14 septembrie 1994, cu modificrile si completrile ulterioare; b) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 35/1997 privind msurile de stimulare a persoanelor fizice si juridice pentru ncadrarea n munc a absolvenilor instituiilor de nvmnt, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 151 din 11 iulie 1997, aprobat cu modificri prin Legea nr. 162/1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 288 din 24 octombrie 1997; c) Hotrrea Guvernului nr. 456/1997 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 35/1997 privind msurile de stimulare a persoanelor fizice si juridice pentru ncadrarea n munc a absolvenilor instituiilor de nvmnt, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 209 din 27 august 1997; d) Ordinul ministrului muncii si proteciei sociale nr. 307/1994 pentru aprobarea Instruciunilor privind procedura de primire si soluionare a cererilor de plat a ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesional si a alocaiei de sprijin, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 324 din 23 noiembrie 1994; e) Hotrrea Guvernului nr. 288/1991 privind calificarea, recalificarea si perfecionarea pregtirii profesionale a somerilor, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 36 din 20 februarie 1996; f) Ordinul ministrului muncii si proteciei sociale nr. 435/1995 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind organizarea, desfsurarea si absolvirea cursurilor de calificare, recalificare, perfecionare si a altor forme de pregtire profesional a somerilor si a Normelor de nfiinare, organizare si funcionare a centrelor de calificare, recalificare si perfecionare a somerilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 54 din 15 martie 1996; g) orice alte dispoziii contrare prezentei legi. NOT: Reproducem mai jos prevederile art. III, IV si V din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 144/2005. "ART. III (1) Persoanele care solicit dreptul la indemnizaie de somaj nainte de data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen beneficiaz de acest drept n cuantumul, pe durata si n condiiile stabilite de prevederile legale n vigoare la data solicitrii dreptului. (2) n aceleasi condiii beneficiaz persoanele prevzute la alin. (1) de drepturile care leau fost suspendate nainte de data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen si care au fost repuse n plat dup aceast dat. ART. IV Persoanele care solicit acordarea drepturilor lunare prevzute la art. 72 din lege nainte de data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen beneficiaz de aceste drepturi n cuantumul, pe durata si n condiiile stabilite de prevederile legale n vigoare la data solicitrii drepturilor. ART. V Dispoziiile prezentei ordonane de urgen nu se aplic conveniilor si/sau contractelor ncheiate cu ageniile pentru ocuparea forei de munc pn la data intrrii n vigoare a acesteia."

LEGE nr.114 din 11 octombrie 1996 Legea locuinei

Textul actului republicat n M.Of. nr. 393/31 dec. 1997 Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare i administrare a locuinelor are la baz urmtoarele principii: Accesul liber i nengrdit la locuin este un drept al fiecrui cetean. Realizarea locuinelor constituie un obiectiv major, de interes naional, pe termen lung, al administraiei publice centrale i locale. CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - Prezenta lege reglementeaz aspectele sociale, economice, tehnice i juridice ale construciei i folosinei locuinelor. Art. 2. - Termenii utilizai n cuprinsul prezentei legi au urmtorul neles:

a) Locuin Construcie alctuit din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinele, dotrile i utilitile necesare, care satisface cerinele de locuit ale unei persoane sau familii. b) Locuin convenabil Locuin care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerina utilizatorului i caracteristicile locuinei, la un moment dat, acoper necesitile eseniale de odihn, preparare a hranei, educaie i igien, asigurnd exigenele minimale prezentate n anexa nr. 1 la prezenta lege. c) Locuin social Locuin care se atribuie cu chirie subvenionat unor persoane sau familii, a cror situaie economic nu le permite accesul la o locuin n proprietate sau nchirierea unei locuine n condiiile pieei. d) Locuin de serviciu Locuin destinat funcionarilor publici, angajailor unor instituii sau ageni economici, acordat n condiiile contractului de munc, potrivit prevederilor legale. e) Locuin de intervenie Locuin destinat cazrii personalului unitilor economice sau bugetare, care, prin contractul de munc, ndeplinete activiti sau funcii ce necesit prezena permanent sau n caz de urgen n cadrul unitilor economice. f) Locuin de necesitate Locuin destinat cazrii temporare a persoanelor i familiilor ale cror locuine au devenit inutilizabile n urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale cror locuine sunt supuse demolrii n vederea realizrii de lucrri de utilitate public, precum i lucrrilor de reabilitare ce nu se pot efectua n cldiri ocupate de locatari. g) Locuin de protocol Locuin destinat utilizrii de ctre persoanele care sunt alese sau numite n unele funcii ori demniti publice, exclusiv pe durata exercitrii acestora. h) Cas de vacan Locuin ocupat temporar, ca reedin secundar, destinat odihnei i recreerii. Art. 3. - Autorizarea executrii construciilor de locuine noi, indiferent de natura proprietii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigenelor minimale, prevzute n anexa nr. 1 la prezenta lege. Consiliile judeene i locale, potrivit competenelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizat a construciilor de locuine.

CAPITOLUL II Dezvoltarea construciei de locuine Art. 4. - Persoanele fizice sau juridice romne pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construcii de locuine pentru folosin proprie sau n scopul valorificrii acestora. Art. 5. - Persoanele juridice romne care investesc din profit pentru realizarea de locuine, avnd ca suprafee construite cele prevzute n anexa nr. 1 la prezenta lege, beneficiaz de scutirea de impozit pe profitul investit cu aceast destinaie, n anul fiscal respectiv. Locuinele care se realizeaz n condiiile prezentului articol, precum i ale art. 7 i 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile aparinnd persoanelor fizice beneficiare de locuine, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate n acest scop de ctre consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fr licitaie public, cu reducerea taxei de concesiune pn la 95%. Art. 6. - Persoanele juridice romne care investesc din profit n lucrri de consolidare la locuinele avariate de seisme, precum i de reabilitare a locuinelor existente, de categoria a III-a, a IV-a i garsoniere, realizate n condiiile H.C.M. nr.1.650/1968, ale H.C.M. nr.1.669/1969 i ale H.C.M. nr.585/1971, beneficiaz de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. Art. 7. - Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuine cu suprafeele construite prevzute n anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitnd controlul asupra preului de vnzare, n vederea nlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, n urmtoarea ordine de prioritate: a) tinerii cstorii care, la data contractrii locuinei, au, fiecare, vrsta de pn la 35 de ani; b) persoanele care beneficiaz de faciliti la cumprarea sau construirea unei locuine, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicat; c) persoanele calificate din agricultur, nvmnt, sntate, administraie public i culte, care i stabilesc domiciliul n mediul rural; d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale. Persoanele din categoriile menionate la lit. a)-c) beneficiaz de o subvenie de la bugetul de stat, n limitele prevederilor bugetare anuale, n raport cu venitul, de pn la 30% din valoarea locuinei, la data contractrii, precum i de plata n rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenei fa de preul final al locuinei, dup ce s-au sczut subvenia i avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuinelor la data contractrii, achitat de contractant.

Persoanele prevzute la lit. d) beneficiaz de plata n rate lunare, n termen de 20 de ani, a diferenei fa de preul final al locuinei, dup ce s-a sczut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuinei la data contractrii, achitat de contractant. Dobnda la suma avansat din depozitul special, care se restituie n rate, este de 5% anual. n cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plti o dobnd de 10% anual asupra acestor rate. Autoritile publice locale, prin administratori delegai de acestea, vor ncheia cu persoanele fizice prevzute n prezentul articol contracte de mprumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale n vigoare. Art. 8. - Persoanele fizice prevzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza i vor aproba, dup caz, cererile respective, stabilind, totodat, i ordinea de prioritate. Cuantumul subveniei se stabilete n raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern. Art. 9. - Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimenteaz din urmtoarele surse: a) sumele aprobate anual n bugetele locale, destinate realizrii locuinelor; b) ncasrile realizate din vnzarea locuinelor i a spaiilor cu alt destinaie din cldirile de locuit, cu excepia celor care se fac venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor legale n vigoare, precum i sumele ncasate potrivit prevederilor art. 7. c) alocaiile din bugetul de stat, n limita prevederilor aprobate anual cu aceast destinaie; d) alte surse constituite potrivit legii. Art. 10. - De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaz, o singur dat, persoanele fizice care, mpreun cu familia, nu au deinut i nu au n proprietate o locuin, cu excepia persoanelor prevzute la art. 7 lit. c), sau dac locuina n care gospodresc mpreun nu satisface exigenele minimale de suprafa, prevzute n anexa nr. 1, corespunztor numrului de persoane din familie. Proprietarii locuinelor noi, persoane fizice, sunt scutii de plata impozitului pe cldire timp de 10 ani de la data dobndirii locuinei. n cazul nstrinrii locuinei n condiiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiaz de scutirea de impozit.

Art. 11. - Locuinele care se realizeaz n condiiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate n proprietatea unitilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparinnd persoanelor fizice beneficiare, n condiiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentaiilor de urbanism legal aprobate i cu asigurarea utilitilor i dotrilor edilitare necesare condiiilor de locuit. Art. 12. - Lucrrile de viabilizare a terenurilor destinate construciilor de locuine, care constau n: drumuri publice, reele de alimentare cu ap i canalizare, reele electrice i, dup caz, reele de gaze, telefonice i de termoficare se finaneaz dup cum urmeaz: a) drumurile publice, reelele de alimentare cu ap i canalizare i, dup caz, reelele de termoficare, din bugetele locale i din alte fonduri legal constituite cu aceast destinaie; b) reelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente i, dup caz, de gaze i telefonice stradale, din bugetele de venituri i cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acestea, precum i din alte fonduri constituite cu aceast destinaie. Persoanele juridice romne care investesc din profit n lucrri de viabilizare a terenurilor destinate construciilor de locuine beneficiaz de scutirea de impozit pe profit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. Art. 13. - Deschiderea finanrii i nceperea lucrrilor din fonduri publice se efectueaz dup contractarea cu viitorii beneficiari a cel puin 70% din numrul locuinelor prevzute a fi ncepute. Art. 14. - Folosirea sumelor existente n depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competena i n rspunderea acestora. Art. 15. - Alocaiile de la bugetul de stat se fundamenteaz de ctre consiliile locale, cu ocazia elaborrii bugetului de stat, distinct pentru terminarea locuinelor i pentru realizarea de noi locuine, i se transmit consiliului judeean i, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureti, dup caz. Propunerile de alocaii din bugetul de stat ale consiliilor locale, centralizate pe fiecare jude i municipiul Bucureti, se transmit Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului de ctre consiliile judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti. Pentru alocaiile de la bugetul de stat privind sprijinul statului pentru finanarea construciilor de locuine potrivit prevederilor prezentei legi, Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului ndeplinete atribuiile ordonatorului principal de credite, prevzute n Legea privind finanele publice.

n execuia bugetului de stat, alocaiile pentru construcii de locuine se repartizeaz i se acord consiliilor locale beneficiare de ctre Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului, prin intermediul consiliilor judeene i al Consiliului General al Municipiului Bucureti, potrivit normelor metodologice. Art. 16 - Lista cuprinznd numrul, structura pe numrul de camere i amplasamentul locuinelor, precum i lista persoanelor care vor beneficia de locuine, n ordinea de prioritate stabilit conform art. 7 de ctre consiliile locale, se afieaz la sediul acestora. Art. 17. - Prin familie, n sensul prezentei legi, se nelege soul, soia, copiii i prinii soilor, care locuiesc i gospodresc mpreun. Art. 18. - Pn la restituirea sumelor datorate de ctre beneficiarii locuinelor, se instituie ipoteca legal asupra locuinei. Art. 19. - nstrinarea, prin acte ntre vii, a locuinelor pentru realizarea crora sau acordat subvenii se poate face numai dup restituirea integral a sumelor actualizate datorate i pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obinute ca subvenii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, n depozitul constituit pentru realizarea locuinelor, n condiiile prezentei legi. Art. 20. - Casa de Economii i Consemnaiuni va acorda credite persoanelor fizice romne, pentru construirea, cumprarea, reabilitarea i repararea capital a locuinelor proprietate personal, ale cror suprafee nu depesc pe cele cuprinse n anexa nr. 1 la prezenta lege, pe maximum 20 de ani. Creditele se acord cu o dobnd egal cu cea acordat de Casa de Economii i Consemnaiuni la depunerile pe termen ale populaiei, la care se adaug o marj de 5 puncte procentuale, i se suport: a) 15%, de ctre beneficiarul creditului; b) diferena, pn la nivelul total al dobnzii, inclusiv marja de dobnd, de la bugetul de stat, n limita prevederilor aprobate anual cu aceast destinaie n bugetul Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului. Casa de Economii i Consemnaiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate. Creditele pentru construirea sau cumprarea de locuine se acord o singur dat persoanelor fizice cu cetenie romn, care nu au deinut i nu au n proprietate o locuin. De aceste credite mai beneficiaz, prin excepie, persoanele calificate din agricultur, nvmnt, sntate, administraie public i culte, care i stabilesc domiciliul n mediul rural, precum i cele care gospodresc mpreun cu familia n locuine care nu satisfac exigenele minimale de suprafa, corespunztor numrului de persoane din familie, prevzute n anexa nr. 1 la prezenta lege.

La primirea creditului, beneficiarul trebuie s aib constituit la Casa de Economii i Consemnaiuni un depozit reprezentnd pn la 10% din valoarea creditului solicitat. La depozitul constituit, Casa de Economii i Consemnaiuni va bonifica o dobnd egal cu cea suportat direct de ctre beneficiar. Depozitul nu va fi restituit nainte de rambursarea integral a creditului i poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor trane ale creditului, n limita cuantumului depozitului constituit. Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit i a dobnzii aferente atrage executarea silit asupra bunului dobndit. Bunul dobndit prin astfel de credite nu poate fi nstrinat dect dup restituirea creditului. Modul de plat i cuantumul subveniilor se stabilesc prin convenie ntre Casa de Economii i Consemnaiuni i Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului, cu avizul Ministerului Finanelor. n execuia bugetului de stat, Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului va repartiza Casei de Economii i Consemnaiuni, potrivit celor stabilite prin convenie, sumele aferente subveniilor la dobnd pentru creditele acordate i care urmeaz a fi acordate n anul respectiv. CAPITOLUL III nchirierea locuinelor Art. 21. - nchirierea locuinelor se face pe baza acordului dintre proprietar i chiria, consemnat prin contract scris, care se va nregistra la organele fiscale teritoriale i va cuprinde: a) adresa locuinei care face obiectul nchirierii; b) suprafaa locativ i dotrile folosite n exclusivitate i n comun; c) suprafaa curilor i a grdinilor folosite n exclusivitate sau n comun; d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia i modul de plat; e) suma pltit n avans n contul chiriei; f) locul i condiiile n care se realizeaz primirea i restituirea cheilor; g) obligaiile prilor privind folosirea i ntreinerea spaiilor care fac obiectul contractului; h) inventarul obiectelor i al dotrilor aferente; i) data intrrii n vigoare i durata; j) condiiile privind folosina exclusiv i n comun a prilor aflate n coproprietate; k) persoanele care vor locui mpreun cu titularul contractului; l) alte clauze convenite ntre pri.

Art. 22. - Sunt nule de drept orice clauze cuprinse n contractul de nchiriere, care: a) oblig chiriaul s recunoasc sau s plteasc n avans proprietarului orice sum cu titlu de reparaie n sarcina proprietarului; b) prevd responsabilitatea colectiv a chiriailor n caz de degradare a elementelor de construcii i a instalaiilor, a obiectelor i dotrilor aferente spaiilor comune; c) impun chiriailor s fac asigurri de daune; d) exonereaz proprietarul de obligaiile ce i revin potrivit prevederilor legale; e) autorizeaz pe proprietar s obin venituri din nerespectarea clauzelor contractului de nchiriere. Art. 23. - n cazul n care prile nu convin asupra rennoirii contractului de nchiriere, chiriaul este obligat s prseasc locuina la expirarea termenului contractual. Art. 24. - Rezilierea contractului de nchiriere nainte de termenul stabilit se face n urmtoarele condiii: a) la cererea chiriaului, cu condiia notificrii prealabile ntr-un termen de minimum 60 de zile; b) la cererea proprietarului, atunci cnd: - chiriaul nu a achitat chiria cel puin 3 luni consecutiv; - chiriaul a pricinuit nsemnate stricciuni locuinei, cldirii n care este situat aceasta, instalaiilor, precum i oricror alte bunuri aferente lor, sau dac nstrineaz fr drept pri ale acestora; - chiriaul are un comportament care face imposibil convieuirea sau mpiedic folosirea normal a locuinei; - chiriaul nu a respectat clauzele contractuale; c) la cererea asociaiei de proprietari, atunci cnd chiriaul nu i-a achitat obligaiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioad de 3 luni, dac au fost stabilite, prin contractul de nchiriere, n sarcina chiriaului. Art. 25. - Evacuarea chiriaului se face numai pe baza unei hotrri judectoreti irevocabile. Chiriaul este obligat la plata chiriei prevzute n contractul de nchiriere, pn la data executrii efective a hotrrii de evacuare. Art. 26. - Chiriaul poate subnchiria, modifica sau mbunti locuina deinut, numai cu acordul prealabil scris i n condiiile stabilite de proprietar, dac acestea nu sunt interzise prin contractul de nchiriere principal. Beneficiarul contractului de subnchiriere nu se poate prevala de nici un drept mpotriva proprietarului i nici asupra oricrui titlu de ocupare.

Contractul de subnchiriere, ncheiat cu respectarea prevederilor legale, se nregistreaz la organele fiscale teritoriale. Art. 27. - n cazul prsirii definitive a domiciliului de ctre titularul contractului de nchiriere sau al decesului acestuia, nchirierea continu, dup caz: a) n beneficiul soului sau al soiei, dac a locuit mpreun cu titularul; b) n beneficiul descendenilor sau al ascendenilor, dac au locuit mpreun cu acesta; c) n beneficiul altor persoane care au avut acelai domiciliu cu titularul cel puin un an i care au fost nscrise n contractul de nchiriere. n cazul mai multor cereri, contractul de nchiriere se transfer prin hotrre judectoreasc. n lipsa persoanelor care pot solicita locuina, potrivit celor de mai sus, contractul de nchiriere nceteaz n termen de 30 de zile de la data prsirii domiciliului de ctre titularul contractului sau de la data nregistrrii decesului. Art. 28. - Proprietarul are urmtoarele obligaii: a) s predea chiriaului locuina n stare normal de folosin; b) s ia msuri pentru repararea i meninerea n stare de siguran n exploatare i de funcionalitate a cldirii pe toat durata nchirierii locuinei; c) s ntrein n bune condiii elementele structurii de rezisten a cldirii, elementele de construcie exterioare ale cldirii (acoperi, faad, mprejmuiri, pavimente), curile i grdinile, precum i spaiile comune din interiorul cldirii (casa scrii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scri exterioare); d) s ntrein n bune condiii instalaiile comune proprii cldirii (ascensor, hidrofor, instalaii de alimentare cu ap, de canalizare, instalaii de nclzire central i de preparare a apei calde, instalaii electrice i de gaze, centrale termice, crematorii, instalaii de colectare a deeurilor, instalaii de anten colectiv, telefonice etc.). Art. 29. - Chiriaul are urmtoarele obligaii: a) s efectueze lucrrile de ntreinere, reparaii sau nlocuire a elementelor de construcii i instalaii din folosina exclusiv; b) s repare sau s nlocuiasc elementele de construcii i de instalaii deteriorate din folosina comun, ca urmare a folosirii lor necorespunztoare, indiferent dac acestea sunt n interiorul sau n exteriorul cldirii; dac persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparaii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc n comun elementele de construcii, de instalaii, obiectele i dotrile aferente; c) s asigure curenia i igienizarea n interiorul locuinei i la prile de folosin comun pe toat durata contractului de nchiriere; d) s predea proprietarului locuina n stare normal de folosin, la eliberarea acesteia.

Obligaiile chiriaului cu privire la ntreinerea i repararea spaiului nchiriat se pstreaz i n cazul subnchirierii locuinei. Art. 30. - n cazul nendeplinirii de ctre proprietar a obligaiilor care i revin cu privire la ntreinerea i repararea locuinei nchiriate, lucrrile pot fi executate de ctre chiriai n contul proprietarului, reinnd contravaloarea acestora din chirie. Chiriaul va putea executa aceste lucrri, dac degradarea produs este de natur s afecteze folosina normal a cldirii sau a locuinei i numai atunci cnd proprietarul, la sesizarea scris a chiriaului, nu a luat msuri de executare a lucrrii, n termen de 30 de zile de la data sesizrii. Art. 31. - Chiria practicat pentru locuine va acoperi cheltuielile de administrare, ntreinere i reparaii, impozitele pe cldiri i pe teren, precum i recuperarea investiiei, n funcie de durata normat stabilit potrivit prevederilor legale, precum i un profit supus negocierii ntre pri. Art. 32. - Nivelul maxim al chiriei pentru locuinele aflate n proprietatea statului se stabilete prin lege special. Chiria maxim pentru aceste locuine se difereniaz pe categorii de localiti i pe zone de ctre consiliile locale, dup criteriile avute n vedere la stabilirea impozitelor i a taxelor locale pentru terenuri. Art. 33. - Titularii de contracte de nchiriere pot face ntre ei schimb de locuine, cu avizul autoritii care a aprobat nchirierea sau, dup caz, al proprietarului locuinei. CAPITOLUL IV Administrarea cldirilor de locuit Art. 34. - Cldirile de locuit pot fi date de proprietar n administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociaii, servicii publice sau ageni economici specializai, dup caz. Obligaiile celor care administreaz sunt, n principal, urmtoarele: a) gestionarea bunurilor i a fondurilor bneti; b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare i urmrirea realizrii acestora, n vederea funcionrii corespunztoare a cldirii; c) asigurarea cunoaterii i respectrii regulilor de locuit n comun; d) reprezentarea intereselor proprietarului n raport cu autoritile publice; e) ndeplinirea oricror alte obligaii prevzute de lege. Art. 35. - n cldirile de locuit cu mai multe locuine, proprietarul rspunde de asigurarea condiiilor de funcionare normal a locuinei aflate n proprietate exclusiv i a spaiilor aflate n proprietate indiviz. n acest scop, proprietarii se vor constitui n asociaii cu personalitate juridic.

Modul de nfiinare, organizare i funcionare a asociaiilor de proprietari se reglementeaz potrivit regulamentuluicadru cuprins n anexa nr. 2 la prezenta lege. Art. 36. - n cazurile n care, n cldirile de locuine, unul dintre proprietari sau chiriai mpiedic cu bun tiin i sub orice form folosirea normal a imobilului de locuit, crend prejudicii celorlali proprietari sau chiriai, dup caz, la solicitarea proprietarilor cldirilor sau a reprezentantului legal al acestora, instana va hotr msurile pentru folosirea normal a imobilului. Art. 37. - Chiriaii cldirilor cu mai multe locuine se pot asocia, potrivit legii, n scopul reprezentrii intereselor lor n raporturile cu proprietarii, precum i cu alte persoane juridice sau persoane fizice. n acelai scop, n cazul neconstituirii asociaiei, chiriaii pot mandata un reprezentant. CAPITOLUL V Locuina social Art. 38. - Construciile de locuine sociale se pot realiza, n orice localitate, pe amplasamentele prevzute n documentaiile de urbanism i n condiiile prezentei legi. Constituirea fondului de locuine sociale se face prin realizarea de construcii noi i prin reabilitarea unor construcii existente. Consiliile locale controleaz i rspund de fondul de locuine sociale situate pe teritoriul unitilor administrativteritoriale respective. Art. 39. - Locuinele sociale aparin domeniului public al unitilor administrativteritoriale. Art. 40. - Locuinele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparinnd unitilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11. Art. 41. - Locuina social se realizeaz cu respectarea suprafeei utile i a dotrilor stabilite n limita suprafeei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege. Pentru locuinele care se realizeaz prin reabilitarea construciilor existente se consider obligatorii numai prevederile legate de dotarea minim. Art. 42. - Au acces la locuin social, n vederea nchirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat n ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acord ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%.

Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, n funcie de evoluia situaiei economice i sociale, ncepnd cu anul 1996. Venitul net lunar pe familie se stabilete pe baza declaraiei de venit i a actelor doveditoare, potrivit prevederilor legale. Declaraiile de venit, fcute cu nesinceritate, atrag rspunderea material sau penal, dup caz. Art. 43. - Locuinele sociale se repartizeaz de ctre consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, n condiiile prevederilor prezentului capitol, i de ele pot beneficia, n ordinea de prioritate stabilit de consiliile locale, urmtoarele categorii de persoane: tinerii cstorii care au fiecare vrsta de pn la 35 de ani, tinerii provenii din instituii de ocrotire social i care au mplinit vrsta de 18 ani, invalizii de gradul I i II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii i vduvele de rzboi, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicat, i ai Decretului-lege nr.118/1990, republicat, alte persoane sau familii ndreptite. Art. 44. - Contractul de nchiriere se ncheie de ctre primar sau de ctre o persoan mputernicit de acesta cu beneficiarii stabilii de consiliul local, pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaraiei de venituri i a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferena pn la valoarea nominal a chiriei, calculat potrivit art. 31, va fi subvenionat de la bugetul local al unitii administrativteritoriale unde este situat locuina social. Art. 45. - Titularul contractului de nchiriere este obligat s comunice primarului, n termen de 30 de zile, orice modificare produs n venitul net lunar al familiei acestuia, sub sanciunea rezilierii contractului de nchiriere. n cazurile n care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administraiei publice locale va opera modificarea chiriei i a subveniei acordate, cuvenite proprietarului. Art. 46. - Contractul de nchiriere se poate rezilia: a) n condiiile prevzute la art. 24 din prezenta lege; b) n cazul n care venitul mediu net lunar pe familie, realizat n 2 ani fiscali consecutivi, depete cu peste 20% nivelul minim prevzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de nchiriere nu a achitat valoarea nominal a chiriei n termen de 90 de zile de la comunicare. Art. 47. - Locuinele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vndute.

Art. 48. - Nu pot beneficia de locuine sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care: a) dein n proprietate o locuin; b) au nstrinat o locuin dup data de 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat de sprijinul statului n credite i execuie pentru realizarea unei locuine; d) dein, n calitate de chiria, o alt locuin. Art. 49. - Beneficiarii locuinelor sociale nu au dreptul s subnchirieze, s transmit dreptul de locuire sau s schimbe destinaia spaiului nchiriat, sub sanciunea rezilierii contractului de nchiriere i a suportrii eventualelor daune aduse locuinei i cldirii, dup caz. Art. 50. - Finanarea locuinelor sociale se asigur din bugetele locale, n limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, n care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distinct n aceste bugete. Statul sprijin construcia de locuine sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu aceast destinaie n bugetul Ministerului Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului, prin legea bugetului de stat. Persoanele fizice i agenii economici pot sprijini prin donaii sau contribuii construcia de locuine sociale. CAPITOLUL VI Locuina de serviciu i locuina de intervenie Art. 51. - Fondul de locuine de serviciu se compune din: a) locuine existente, care, potrivit prevederilor legale, rmn cu destinaia de locuine de serviciu la data intrrii n vigoare a prezentei legi; b) locuine noi. Condiiile i durata de nchiriere vor fi stipulate n contractul de nchiriere ncheiat ntre prile contractante, accesoriu la contractul de munc. Art. 52. - Locuinele noi se finaneaz, n condiiile legii, din: a) bugetul de stat i bugetele locale, n limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceast destinaie; b) bugetele agenilor economici, pentru salariaii acestora. Art. 53. - Locuinele de serviciu finanate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizeaz cu respectarea suprafeei utile i a dotrilor, n limita suprafeei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.

Locuinele de serviciu se vor amplasa dup cum urmeaz: a) pe terenurile aflate n proprietatea statului sau a unitilor administrativteritoriale, pentru locuinele finanate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizrii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12; b) pe terenurile aparinnd agenilor economici, pentru locuinele i lucrrile de viabilizare a terenurilor, finanate din bugetele acestora. n situaii deosebite, determinate de natura amplasamentului i de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuinele prevzute la alin. 1 se pot construi cu suprafee majorate cu pn la 20% fa de cele prevzute n anexa nr. 1, iar peste aceast limit, cu aprobarea Guvernului. Locuinele de serviciu realizate n condiiile prezentei legi, finanate din bugetul de stat i din bugetele locale, pot fi vndute n condiiile legii, cu aprobarea Guvernului, n situaia n care activitatea care a generat realizarea locuinelor respective s-a restrns sau a ncetat. Art. 54. - Locuina de intervenie urmeaz regimul locuinei de serviciu. Locuinele de intervenie se realizeaz o dat cu obiectivul de investiie i se amplaseaz n incinta acestuia sau n imediata apropiere. Locuinele de intervenie nu pot fi vndute chiriailor. CAPITOLUL VII Locuina de necesitate Art. 55. - Locuina de necesitate se finaneaz i se realizeaz n condiiile stabilite pentru locuina social. Locuina de necesitate se nchiriaz temporar persoanelor i familiilor ale cror locuine au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f). Contractul de nchiriere se ncheie de ctre primarul localitii sau de ctre o persoan mputernicit de acesta, pe baza hotrrii consiliului local, pn la nlturarea efectelor care au fcut inutilizabile locuinele. Art. 56. - Consiliile locale pot declara, n cazuri de extrem urgen, drept locuine de necesitate, locuinele libere aflate n fondul de locuine sociale. CAPITOLUL VIII Locuina de protocol Art. 57. - Locuinele de protocol sunt proprietate public a statului.

Administrarea fondului locativ de protocol se face de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigur evidena, ntreinerea, repararea i conservarea acestuia, precum i ncasarea chiriei. Atribuirea, ocuparea i folosirea locuinelor de protocol se fac n condiiile prezentei legi. Art. 58. - Preedintele Romniei, preedintele Senatului, preedintele Camerei Deputailor i primul-ministru beneficiaz, n condiiile prezentei legi, de cte o locuin de protocol, ca reedin oficial. Reedinele oficiale ale persoanelor prevzute la alin. 1 se atribuie de ctre Guvern i sunt puse la dispoziia lor, mpreun cu dotrile aferente, pe ntreaga perioad a exercitrii funciei, de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat". Lista imobilelor cu destinaie de reedin oficial, precum i a celorlalte locuine de protocol, i condiiile pe care acestea trebuie s le ndeplineasc se stabilesc prin hotrre a Guvernului. Art. 59. - Pot beneficia de locuin de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevzute de lege, persoanele care ndeplinesc urmtoarele funcii publice: vicepreedini ai Senatului i ai Camerei Deputailor, minitri de stat, minitrii i asimilaii acestora, precum i preedintele Curii Supreme de Justiie, preedintele Curii Constituionale, preedintele Curii de Conturi, preedintele Consiliului Legislativ i avocatul poporului, pe durata exercitrii funciei sau a mandatului. Pentru persoanele prevzute la alin. 1, atribuirea locuinei de protocol se face prin decizie a primului-ministru i se pune la dispoziia lor de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat". Atribuirea locuinelor de protocol se poate face numai dac persoanele prevzute la alin. 1 nu dein, n localitatea n care i desfoar activitatea, o alt locuin care s corespund condiiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3. Art. 60. - Pentru reedinele oficiale, Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat" va ncheia contracte de nchiriere cu serviciile de specialitate ale instituiilor n care i desfoar activitatea persoanele beneficiare. Pentru locuinele de protocol, contractele de nchiriere se ncheie de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii direci, care, pe aceast baz, vor putea ocupa locuina respectiv mpreun cu membrii familiei.

Contractul de nchiriere a locuinelor de protocol i a celor cu destinaie de reedin oficial nceteaz de drept n termen de 60 de zile de la data eliberrii din funcie a beneficiarului. Atribuirea, n condiiile prezentei legi, a unei reedine oficiale, respectiv a unei locuine de protocol, nu afecteaz drepturile locative deinute de persoanele prevzute la art. 58 i 59. CAPITOLUL IX Dispoziii tranzitorii i finale Art. 61. - Orice litigiu n legtur cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluioneaz de ctre instanele judectoreti. Art. 62. - Prevederile Ordonanei Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investiiilor pentru realizarea unor lucrri publice i construcii de locuine, aprobat i modificat prin Legea nr. 82/1995, se aplic n continuare pn la terminarea locuinelor ncepute. De drepturile prevzute n Ordonana Guvernului nr.19/1994 vor beneficia, de la data intrrii n vigoare a legii, i tinerii cstorii care au, fiecare, vrsta pn la 35 de ani, mplinii pn la finele anului calendaristic n care are loc contractarea. Dup finalizarea blocurilor de locuine, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonanei Guvernului nr.19/1994 i ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit n conformitate cu prevederile art. 9. Art. 63. - n termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare i impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilitile prevzute la cap. II din prezenta lege, de care s poat beneficia i persoanele fizice care investesc n construcia de locuine i pentru punerea n siguran a locuinelor avariate de seisme. Persoanele juridice romne care investesc din profit pentru lucrrile prevzute la art. 5, 6 i 12, separat sau cumulativ, beneficiaz de scutirea de impozit pe profitul investit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. Art. 64. - Schimbarea destinaiei locuinelor, precum i a spaiilor cu alt destinaie situate n cldiri colective se poate face numai cu acordul proprietarului sau al asociaiei de proprietari. n vederea efecturii acestei schimbri, este necesar avizul favorabil al proprietarilor i, dup caz, al titularilor contractelor de nchiriere din locuinele cu care se nvecineaz, pe plan orizontal i vertical, spaiul supus schimbrii.

Art. 65. - Construirea caselor de vacan se autorizeaz, la cererea persoanelor fizice i a agenilor economici, numai pe terenurile aflate n proprietatea acestora sau concesionate n condiiile legii, n zonele stabilite prin documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. Art. 66. - Plata chiriei pentru reedinele oficiale se face din bugetele Preediniei Romniei, Senatului, Camerei Deputailor i Secretariatului General al Guvernului, n limitele prevederilor bugetare aprobate anual. Art. 67. - Guvernul rspunde de aplicarea unitar, pe ntreg teritoriul rii, a politicii de dezvoltare a construciei de locuine. Programul de dezvoltare a construciei de locuine se elaboreaz de Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului, pe baza fundamentrii organelor administraiei publice centrale interesate, a consiliilor judeene i locale, n acord cu documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului, aprobate conform legii. Art. 68. - Pentru aducerea la ndeplinire a dispoziiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare. Art. 69. - n termen de 24 de luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, proprietarii din cldirile cu mai multe locuine n proprietate privat sau mixt se vor constitui n asociaii de proprietari, n conformitate cu Regulamentul-cadru al asociaiilor de proprietari, cuprins n anexa nr. 2, care face parte integrant din prezenta lege. Pn la nfiinarea i funcionarea birourilor de carte funciar, nregistrarea proprietii n vederea constituirii asociaiilor de proprietari se face n registrele de publicitate aflate n vigoare la birourile de transcripiuni i inscripiuni imobiliare din judectorii. Pn la data dobndirii personalitii juridice a asociaiei de proprietari, asociaiile de locatari i desfoar activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea i funcionarea asociaiei locatarilor. Art. 70. - Decretul Consiliului de Stat nr.387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea i funcionarea asociaiei locatarilor, publicat n Buletinul Oficial, Partea I, nr. 116 din 16 noiembrie 1977, se abrog dup 24 de luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Art. 71. - Persoanele care beneficiaz de drepturi mai favorabile dect cele prevzute n prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se refer, printre altele, la materia raporturilor juridice locative i a celor conexe acestora, se bucur n continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile. Art. 72. - Dispoziiile prezentei legi privind nchirierea locuinelor se completeaz cu dispoziiile Codului civil privind contractul de locaiune.

Art. 73. - La data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog:

Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ i reglementarea raporturilor dintre proprietari i chiriai, cu excepia cap. 4 i a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeai lege, exclusiv dispoziiile referitoare la suprafeele locative proprietate personal; H.C.M. nr.860/1973 pentru stabilirea msurilor de executare a Legii nr. 5/1973, n ceea ce privete nchirierea de locuine; Decretul Consiliului de Stat nr.256/1984 privind mbuntirea regimului de construire a locuinelor i modificarea unor reglementri referitoare la stabilirea preurilor limit ale locuinelor care se construiesc din fondurile statului, a preurilor de contractare ale locuinelor proprietate personal i a preurilor de vnzare ale locuinelor din fondul locativ de stat, cu excepia art. III i a anexelor nr. 3 i 4; Decretul Consiliului de Stat nr.68/1975 privind mbuntirea regimului de construire a locuinelor din fondurile statului sau din fondurile populaiei cu sprijinul statului n credite i execuie; art. 12 alin. 1 lit. a) i alin. 2, art. 21-25 i art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor; orice alte dispoziii contrare prevederilor prezentei legi.

ANEXA Nr. 1 EXIGENE MINIMALE pentru locuine A. Cerine minimale: - acces liber individual la spaiul locuibil, fr tulburarea posesiei i a folosinei exclusive a spaiului deinut de ctre o alt persoan sau familie; - spaiu pentru odihn; - spaiu pentru prepararea hranei; - grup sanitar; - acces la energia electric i apa potabil, evacuarea controlat a apelor uzate i a reziduurilor menajere. B. Suprafee minimale
--------------------------------------------------------------------------------------------------------Persoane/ Camere/ Camer DormiLoc de Buctrie ncperi Spaii de Suprafaa Suprafaa familie locuin de zi toare luat masa sanitare depozitare util construit ------------------------------------------------------------------

---------------------------------------nr. nr. m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 --------------------------------------------------------------------------------------------------------1 1 18,00 2,50 5,00 4,50 2,00 37,00 58,00 2 2 18,00 12,00 3,00 5,00 4,50 2,00 52,00 81,00 3 3 18,00 22,00 3,00 5,50 6,50 2,50 66,00 102,00 4 3 19,00 24,00 3,50 5,50 6,50 3,50 74,00 115,00 5 4 20,00 34,00 3,50 6,00 7,50 4,00 87,00 135,00 6 4 21,00 36,00 4,50 6,00 7,50 4,50 93,00 144,00 7 5 22,00 46,00 5,00 6,50 9,00 5,00 107,00 166,00 8 5 22,00 48,00 6,00 6,50 9,00 5,50 110,00 171,00 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

NOT:

Suprafaa camerei de zi de la locuina cu o camer include spaiul pentru dormit. Locul de luat masa poate fi nglobat n buctrie sau n camera de zi. nlimea liber minim a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu excepia mansardelor, supantelor i nielor, la care se va asigura un volum minim de 15 m3 de persoan. Suprafaa locuibil este suprafaa desfurat a ncperilor de locuit. Ea cuprinde suprafaa dormitoarelor i a camerei de zi. Suprafaa util este suprafaa desfurat, mai puin suprafaa aferent pereilor. Suprafaa util a locuinei este suma tuturor suprafeelor utile ale ncperilor. Ea cuprinde: camer de zi, dormitoare, bi, WC, du, buctrie, spaii de depozitare i de circulaie din interiorul locuinei. Nu se cuprind: suprafaa logiilor i a balcoanelor, pragurile golurilor de ui, ale trecerilor cu deschideri pn la 1,00 m, niele de radiatoare, precum i suprafaele ocupate de sobe i cazane de baie (cte 0,50 m2 pentru fiecare sob i cazan de baie), n cazul n care nclzirea se face cu sobe. n cazul locuinelor duplex, rampa, mai puin palierele, nu se cuprinde n suprafaa util a locuinei. Suprafaa construit pe locuin, prevzut n tabelul B, este suma suprafeelor utile ale ncperilor, logiilor, balcoanelor, precum i a coteipri din suprafeele prilor comune ale cldirilor (spltorii, usctorii, casa scrii, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea i evacuarea deeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adaug suprafaa aferent

pereilor interiori i exteriori ai locuinei; n cazul nclzirii cu combustibil solid, se adaug suprafaa aferent sobelor i cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafaele aferente boxelor de la subsol i ale garajelor care pot fi prevzute distinct. Suprafaa ncperii sanitare principale din locuin va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate n scaun cu rotile. ncperea sanitar se include n locuin, n cazul n care pot fi asigurate alimentarea cu ap i canalizarea. Limea minim de circulaie a coridoarelor i a vestibulului din interiorul locuinei va fi de 120 cm. n funcie de amplasamentul construciei, suprafeele construite pot avea abateri n limitele de +-10%. Numrul de persoane pe locuin se utilizeaz la repartizarea locuinelor sociale, de intervenie, de serviciu i de necesitate.

C. ncperi sanitare
------------------------------------------------Numr de camere/locuin 1 2 3 4 5 ------------------------------------------------Baie 1 1 1 1 2 Du 1 WC 1 -------------------------------------------------

D. Dotarea minim a ncperilor sanitare

------------------------------------------Baie Du WC ------------------------------------------Cad de baie 1 Vas WC 1 1 1 Lavoar mare 1 mic 1 1 Cuv pentru du 1 Etajer mare 1 mic 1 1 Oglind mare 1 mic 1 1 Portprosop 1 1 1 Portspun 1 1 1 Porthrtie 1 1 1 Cuier 1 1 Sifon pardoseal 1 1 -------------------------------------------

NOT:

n baie se va prevedea spaiul pentru maina de splat rufe. ncperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin co de ventilaie.

E. Dotarea minim a buctriei

------------------------------------------------Nr. de camere/locuin 1-2 3 4 5 ------------------------------------------------Spltor cu cuv i picurtor 1 1 1 1 -------------------------------------------------

NOT:

n buctrie se vor prevedea: co de ventilaie, spaiu pentru frigider i pentru masa de lucru.

F. Dotarea minim cu instalaii electrice

---------------------------------------------------------------------Dormitor Camer de zi Buctrie Baie Du WC ---------------------------------------------------------------------Loc de lamp 1 1 Aplic 1 1 1 1 Comutator 1 1 ntreruptor 1 1 1 1 Priz 2 3 1 Priz cu contact de protecie 1 1 ----------------------------------------------------------------------

NOT:

Se vor prevedea ntreruptoare i aplice pentru fiecare spaiu de depozitare i spaiu de circulaie. Priza cu contact de protecie, instalat pentru baie, se monteaz n exteriorul ncperii. Fiecare locuin va fi prevzut cu instalaie de sonerie. n cldiri cu mai multe locuine se vor prevedea instalaii i prize pentru antena colectiv i telefon. Pentru locuinele situate n mediul rural, dotrile minime privind ncperile sanitare i buctria se vor putea realiza pe parcursul existenei construciei, n corelare cu racordarea locuinei la reelele de utilitate public sau la sistemul propriu de alimentare cu ap i evacuare controlat a apelor uzate.

G. Spaii i instalaii de folosin comun pentru cldiri cu mai multe locuine

Instalaii de prevenire i stingere a incendiilor, precum i ascensor conform normelor n vigoare. Spaii pentru biciclete, crucioare i pentru uscarea rufelor. Spaii destinate colectrii, depozitrii i evacurii deeurilor menajere. Spaii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, n situaiile n care nu se pot asigura nclzirea central i/sau gaze la buctrie. Ramp de acces pentru persoanele imobilizate n scaun cu rotile.

ANEXA Nr. 2 REGULAMENTUL-CADRU al asociaiilor de proprietari CAPITOLUL I Dispoziii generale, definiii Art. 1. - Prezentul regulament-cadru stabilete modul de nfiinare i de funcionare a asociaiilor de proprietari, precum i modul de administrare i de exploatare a unor cldiri aflate n proprietate. Art. 2. - Regulamentul-cadru se aplic tuturor cldirilor cu mai multe apartamente n proprietate privat sau mixt, inclusiv n cazul celor avnd spaii cu alt destinaie dect aceea de locuin. Art. 3. - Termenii utilizai n prezentul regulament au urmtorul neles: a) Prin bloc de locuine - cldire - condominiu se nelege o proprietate imobiliar din care unele pri au alt destinaie dect aceea de locuin, respectiv apartamente proprietate individual, iar restul este proprietate comun indiviz. Proprietatea imobiliar nu este un condominiu dect dac cota-parte indiviz de proprietate comun revine proprietarilor apartamentelor i nu poate fi separat de proprietatea asupra apartamentelor. b) Prin spaiu, respectiv apartament, se nelege o parte dintr-o cldire destinat locuirii, n regim de proprietate individual, care, mpreun cu cota-parte indiviz din proprietatea comun, constituie o unitate de proprietate imobiliar. Cu excepia unor situaii pentru care exist alte prevederi exprese n acest regulament-cadru sau n acordul de asociere, drepturile de proprietate asupra unui apartament dintr-un bloc de locuine/condominiu trebuie considerate n acelai mod ca i drepturile de proprietate asupra altor proprieti imobiliare.

c) Prin proprietate comun se nelege toate prile dintr-o cldire aflat n proprietate, care nu sunt apartamente i care sunt destinate folosirii n comun de ctre toi proprietarii din acea cldire. Proprietatea comun este indivizibil i este deinut de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate. Proprietatea comun include toate prile proprietii care sunt n folosin comun, ca: terenul pe care este construit cldirea, curtea inclus, fundaia, structura de rezisten, acoperiul, terasele, courile de fum, scrile, holurile, pivniele, subsolurile, casa scrii, tubulatura de gunoi, rezervoarele de ap, ascensoarele. Proprietatea comun include instalaii ale cldirii aflate n folosin comun cu care a fost nzestrat cldirea n timpul construciei sau cu care a fost dotat mai trziu de ctre proprietari, ca de exemplu: canale pluviale, paratrsnete, antene, instalaii de telefonie, instalaii electrice, conducte de ap, sisteme de nclzire i conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comun pn la punctele de distribuie din apartamentele individuale. d) Prin cot-parte se nelege cota de proprietate care i revine fiecrui apartament proprietate individual, din proprietatea comun, i este nscris n actul de proprietate. n situaia n care cotele-pri nu sunt nscrise n actele de proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunztor cu raportul dintre suprafaa locativ a fiecrui apartament i totalul suprafeelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil. e) Prin fondatori se nelege orice persoan juridic, inclusiv statul, o instituie a administraiei publice locale, o persoan sau un grup de persoane care acioneaz mpreun, care sau n numele creia se nfiineaz un condominiu i care prin vnzare sau orice alt form de transfer ofer spaii, respectiv apartamente ntr-un bloc de locuine pentru proprietarii individuali. f) Prin proprietar al spaiului, respectiv al apartamentului, se nelege persoana sau grupul de persoane care are n proprietate acel spaiu, respectiv apartament, ntrun bloc de locuine/condominiu. g) Prin asociaie de proprietari se nelege organizaia proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o cldire cu mai multe apartamente proprietate privat sau mixt. h) Prin acord de asociere se nelege actul care consfinete hotrrea proprietarilor de a se asocia, dup nregistrarea proprietii n Cartea funciar.

i) Prin cheltuieli comune se nelege cheltuielile sau obligaiile financiare ale asociaiei, care sunt legate de proprietatea comun sau care nu pot fi nregistrate pe fiecare locuin. CAPITOLUL II nfiinarea i nregistrarea asociaiei de proprietari Art. 4. - Asociaia de proprietari se constituie n cadrul unei adunri, convocat n termen de 60 de zile de la data la care ntreaga cldire a fost nregistrat n Cartea funciar. Membrii asociaiei vor fi toi proprietarii apartamentelor, inclusiv primria sau fondatorul, att timp ct acetia continu s dein unul sau mai multe apartamente din cldire. Art. 5. - Asociaia de proprietari dobndete personalitate juridic n momentul nregistrrii la judectoria pe raza creia se afl cldirea pentru care s-a constituit asociaia, potrivit regulilor privind persoanele juridice. n cazul cldirilor cu mai puin de 20 de proprietari asociai, asociaia se poate constitui pe grupe de cldiri nvecinate, reunind, de regul, minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor comune n gospodrirea proprietii. Art. 6. - Judectoria se pronun asupra cererii de nregistrare, pe baza acordului de constituire i a statutului asociaiei de proprietari. Statutul asociaiei de proprietari se ntocmete n baza prezentei legi i a prezentului regulament-cadru al asociaiilor de proprietari. Art. 7. - Asociaiile de locatari din cldirile cu mai multe apartamente aflate n proprietate privat sau mixt, inclusiv ca urmare a aplicrii prevederilor Decretului-lege nr.61/1990 i ale Legii nr. 85/1992, se vor transforma n asociaii de proprietari, potrivit normelor cuprinse n prezentul regulament-cadru. CAPITOLUL III Acordul de asociere Art. 8. - Acordul de asociere trebuie s conin: a) adresa proprietii; b) numele i prenumele proprietarilor unitilor locative; c) descrierea proprietii, cuprinznd: descrierea cldirii, structura cldirii, numrul de etaje, numrul de apartamente structurate pe numr de camere, terenul aferent cldirii. Descrierea trebuie s fie suficient din punct de vedere juridic pentru nregistrarea n Cartea funciar de la biroul de nregistrare a proprietilor imobiliare;

d) plane sau schie, n msur s asigure o bun identificare, prin localizare i suprafa, a fiecrui spaiu, respectiv apartament, din structura cldirii; e) enumerarea i descrierea prilor aflate n proprietate comun; f) cota-parte ce revine fiecrui apartament din proprietatea comun. Art. 9. - La ntrunirea constitutiv a asociaiei de proprietari, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv i o comisie de cenzori i vor hotr numrul membrilor acestora i durata mandatelor lor. Membrii comisiei de cenzori trebuie s aib cunotine de specialitate i experien n domeniile economic, financiar i juridic. Asociaia de proprietari poate delega atribuiile comisiei de cenzori, de control financiar i contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociaii sau ageni economici specializai. Candidatul care va obine cel mai mare numr de voturi va deveni preedintele asociaiei de proprietari. Art. 10. - Stabilirea cotelor-pri din veniturile i cheltuielile comune se face proporional cu cota-parte din proprietatea comun aferent fiecrui apartament. Art. 11. - n cazul spaiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, relaiile de coproprietate ntre proprietari vor fi reglementate n conformitate cu prevederile Codului civil. Art. 12. - Pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar acceptul a cel puin 80% din votul proprietarilor de apartamente, respectiv alte spaii cu alt destinaie dect aceea de locuin. Orice amendare sau modificare trebuie s fie nregistrat la judectoria pe raza creia se afl cldirea. Art. 13. - n cazul n care apartamentele, respectiv spaiile, pot fi adugate sau retrase din asociaie, acordul de asociere trebuie s stabileasc formula care se va folosi pentru recalcularea cotelor ce revin apartamentelor rmase n asociaie. CAPITOLUL IV Drepturile i ndatoririle proprietarilor de apartamente Art. 14. - Proprietarul unui apartament este obligat s menin apartamentul n stare bun, pe propria sa cheltuial. Nici un proprietar nu poate nclca sau prejudicia dreptul de proprietate comun sau individual. Art. 15. - Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat s accepte accesul n apartamentul su al unui reprezentant al asociaiei, atunci cnd este necesar s se

inspecteze, s se repare sau s se nlocuiasc elemente din proprietatea comun la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac excepie cazurile de urgen cnd nu este necesar nici un preaviz. Art. 16. - Administrarea, ntreinerea i reparaiile proprietii comune cad n sarcina asociaiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta cheltuieli comune. Asociaia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate ncheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii. Art. 17. - Asociaia de proprietari, cu ntrunirea majoritii voturilor, poate ntreprinde msuri viznd mbuntirea confortului i a eficienei cldirii. Instalaiile mai importante ca: boilere cu ap cald, nclzire central, rezervoare de ap, ascensoare, alte dotri de amploare similare pot fi schimbate de asociaie numai cu aprobarea a cel puin dou treimi din numrul voturilor proprietarilor. Persoanele fizice sau juridice, proprietari de locuine n cldiri afectate de seisme, sunt obligate s ia msuri pentru consolidarea acestora, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura interveniilor, se va avea n vedere meninerea aspectului armonios i unitar al ntregii cldiri. Art. 18. - Proprietarul poate aduce mbuntiri sau modificri apartamentului su, fr a pune n pericol integritatea structural a cldirii sau a altor apartamente. Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietii comune, fr a obine mai nti acceptul din partea asociaiei de proprietari. Art. 19. - Zidurile dintre apartamentele alturate, care nu fac parte din structura de rezisten a cldirii, pot fi reamplasate prin acord ntre proprietarii apartamentelor respective i cu ntiinarea asociaiei de proprietari. Zidurile dintre apartamente i proprietatea comun, care nu fac parte din structura de rezisten a cldirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere. Art. 20. - Dac proprietarul unui apartament sau oricare alt persoan care acioneaz n numele su provoac daune oricrei pri din proprietatea comun sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie s repare stricciunile sau s plteasc cheltuielile pentru lucrrile de reparaii. CAPITOLUL V Organizarea i funcionarea asociaiei de proprietari Art. 21. - Dup prima ntrunire organizatoric, de constituire a asociaiei de proprietari, va avea loc cel puin o dat pe an o adunare general a membrilor asociaiei. Adunarea general este alctuit din toi membrii asociaiei de proprietari.

ntrunirile speciale ale asociaiei pot fi convocate oricnd de ctre comitetul executiv sau de ctre proprietarii de apartamente, reprezentnd cel puin 20% din cotele de proprietate. Toi proprietarii trebuie anunai asupra oricrei ntruniri a asociaiei de proprietari cu cel puin 10 zile nainte ca aceasta s aib loc. Art. 22. - Asociaia de proprietari poate adopta decizii, dac cel puin dou treimi din numrul membrilor sunt prezeni personal sau prin reprezentant. Dac nu este ntrunit cvorumul, adunarea poate fi suspendat i reconvocat. La adunarea reconvocat, dac exist dovada c toi membrii asociaiei de proprietari au fost convocai, deciziile pot fi adoptate indiferent de numrul membrilor prezeni. Art. 23. - Pentru adoptarea deciziilor n adunarea asociaiei de proprietari se vor avea n vedere urmtoarele: a) votul fiecrui proprietar are o pondere egal cu cotaparte din proprietatea comun; b) proprietarul poate fi reprezentat de ctre un membru al familiei sau de ctre un alt reprezentant care are o mputernicire semnat de ctre proprietarul n numele cruia voteaz; c) un membru al asociaiei de proprietari poate reprezenta cel mult nc un membru absent, prin mputernicire scris; d) n cazul unui vot paritar, votul preedintelui este decisiv. Deciziile asociaiei de proprietari vor fi luate, n general, cu un vot reprezentnd majoritatea simpl din totalitatea voturilor obinute. Art. 24. - Asociaia de proprietari ndeplinete urmtoarele atribuii: a) adopt i amendeaz bugetele de venituri i cheltuieli, precum i fondul de rulment; ncaseaz cotele obinuite i speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente i de la proprietarii spaiilor cu alt destinaie dect aceea de locuin; b) angajeaz i suspend din funcie pe cel care administreaz proprietatea sau pe ceilali funcionari sau angajai, n vederea administrrii i bunei funcionri a cldirii; personalul necesar bunei gospodriri a prilor i a instalaiilor de folosin comun ale cldirilor poate fi angajat prin contract individual de munc sau prin convenie civil, conform celor stabilite prin negociere; c) iniiaz sau apr n procese, n nume propriu sau n numele proprietarilor de apartamente, interesele legate de cldire; d) ncheie contracte i i asum obligaii n nume propriu sau n numele proprietarilor de apartamente, n interesele legate de cldire;

e) reglementeaz folosirea, ntreinerea, repararea, nlocuirea i modificarea proprietii comune; f) impune penalizri pentru ntrzierea plii cotelor de ntreinere; g) adopt sau amendeaz deciziile, regulile i regulamentele; h) completeaz la zi cartea tehnic a construciei; i) asigur urmrirea comportrii n timp a construciei, pe toat durata ei; j) exercit alte atribuii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor de apartamente. Art. 25. - Dac o decizie a asociaiei de proprietari este contrar legii sau acordului de asociere sau este de natur s produc daune considerabile intereselor unei minoriti a proprietarilor de apartamente, orice proprietar poate aciona n justiie valabilitatea respectivei decizii, n termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Acionarea n justiie nu trebuie s ntrerup executarea deciziei dect n cazul n care instana hotrte suspendarea deciziei respective. CAPITOLUL VI Comitetul executiv Art. 26. - Cu excepia atribuiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociaia de proprietari n administrarea i exploatarea cldirii. Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte persoane pentru ndeplinirea sarcinilor ce i revin. Art. 27. - Preedintele asociaiei de proprietari reprezint asociaia n derularea contractelor i i asum obligaii n numele asociaiei. El reprezint asociaia de proprietari mpotriva unui ter, inclusiv n aciunile judectoreti iniiate de asociaie mpotriva unui proprietar de apartament care nu i-a ndeplinit obligaiile fa de asociaie sau n procesele iniiate de un proprietar de apartament care contest o decizie a asociaiei de proprietari. CAPITOLUL VII Cheltuieli comune; ncasarea cotelor de ntreinere Art. 28. - Anul fiscal al asociaiei de proprietari va fi anul calendaristic. nainte de nceputul urmtorului an fiscal i pentru fiecare an fiscal ce urmeaz, comitetul executiv va pregti i va prezenta proprietarilor n adunarea general un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de ntreinere i funcionare a proprietii comune. Dac membrii asociaiei de proprietari sunt de acord, se aprob i un fond pentru repararea i mbuntirea proprietii comune. Comitetul executiv va pregti i va prezenta adunrii generale suma necesar pentru alimentarea acestui fond.

Bugetul anual va trebui s fie adoptat prin votul majoritar al adunrii generale a asociaiei de proprietari. Asociaia de proprietari i va putea deschide cont la oricare unitate bancar sau filial C.E.C. Art. 29. - Toi proprietarii de apartamente trebuie s plteasc n avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune. Plata se va face conform hotrrii luate n adunarea general. Art. 30. - Cu aprobarea dat prin votul a dou treimi din numrul membrilor asociaiei de proprietari, poate fi perceput o sum special, n afara cheltuielilor comune prevzute n buget, destinat achitrii cheltuielilor comune neprevzute, dar necesare. Astfel de sume se vor plti la termenele stabilite de adunarea general a asociaiei de proprietari. Art. 31. - Asociaia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevzute, i a altor cheltuieli restante, oricrui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit. Asociaia de proprietari are dreptul de a aciona n justiie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. Aciunea este scutit de tax de timbru. Sentina dat n favoarea asociaiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pus n aplicare prin orice modalitate permis de Codul de procedur civil, pentru acoperirea datoriilor.

Legea 151/12.07.2010 - Serviciile specializate integrate adresate persoanelor cu tulburari autiste

CAPITOLUL I

Dispoziii generale Art. 1. - Prezenta lege are drept scop reglementarea serviciilor specializate integrate de sntate, educaie i sociale, care vizeaz identificarea precoce, tratamentul, recuperarea i ameliorarea calitii vieii i funcionrii sociale a persoanelor diagnosticate cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri de sntate mintal asociate, servicii oferite de echipa multidisciplinar specializat. Art. 2. - n sensul prezentei legi, serviciile specializate integrate de sntate, educaie i sociale sunt urmtoarele: depistare activ precoce, diagnostic clinic psihiatric i evaluare clinic psihologic, tratament psihofarmacologic, intervenii specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamental, consiliere a prinilor i a familiei. Art. 3. - (1) Echipa multidisciplinar specializat din centrele de sntate mintal, precum i ali furnizori de servicii medicale din uniti sanitare publice sau private este format din: medici specialiti n psihiatrie pediatric, psihologi clinicieni, psihoterapeui, psihopedagogi, logopezi, kinetoterapeui, educatori i asisteni sociali. (2) Continuarea i monitorizarea tratamentului se efectueaz de ctre medici specialiti n psihiatrie pediatric i/sau psihologi clinicieni i/sau psihoterapeui, n unitile sanitare publice ori private.

CAPITOLUL II Depistarea activ precoce, drepturile i accesul pacienilor cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri de sntate mintal asociate la serviciile specializate integrate de sntate, educaie i sociale Art. 4. - (1) Depistarea activ precoce se efectueaz la copiii cu vrsta cuprins ntre 0-3 ani, n conformitate cu standardele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Toate persoanele diagnosticate cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri de sntate mintal asociate au acces liber la serviciile specializate integrate de sntate, educaie i sociale, prevzute la art. 2. Art. 5. - (1) Depistarea activ precoce i serviciile specializate integrate de sntate, educaie i sociale pentru persoanele cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri mintale asociate, oferite de profesioniti cu competen stabilit de Colegiul Medicilor din Romnia sau de Colegiul Psihologilor din Romnia, sunt prevzute n programul naional de sntate mintal. (2) Ministerul Sntii, Casa Naional de Asigurri de Sntate, Colegiul Medicilor din Romnia i Colegiul Psihologilor din Romnia stabilesc, de comun acord, practicile i procedurile prin care sunt furnizate serviciile privind depistarea activ precoce i serviciile specializate integrate de sntate, educaie i sociale din cadrul programului naional de sntate mintal. (3) Ministerul Sntii, Colegiul Medicilor din Romnia i Colegiul Psihologilor din Romnia elaboreaz standardele pentru serviciile specializate integrate de sntate, educaie i sociale n tratamentul tulburrilor din spectrul autist i al tulburrilor mintale asociate, care vor fi cuprinse n normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. 6. - Ministerul Sntii, n parteneriat cu instituiile Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului i ale Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, precum i cu organizaiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate promovarea sntii mintale elaboreaz protocoale de colaborare n vederea dezvoltrii unui sistem de servicii specializate integrate de sntate, educaie i sociale pentru persoanele cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri mintale asociate.

CAPITOLUL III

Stabilirea competenei i organizarea serviciilor specializate integrate de sntate, educaie i sociale pentru persoanele cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri mintale asociate Art. 7. - Serviciile specializate integrate de sntate, educaie i sociale pentru persoanele cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri mintale asociate sunt exercitate, n regim profesional, de medici specialiti n psihiatrie pediatric i psihologi clinicieni, cu competena stabilit de Colegiul Psihologilor din Romnia. Art. 8. (1) Colegiul Medicilor din Romnia, Colegiul Psihologilor din Romnia i Federaia Romn de Psihoterapie elaboreaz standardele specifice de formare n psihoterapia pentru persoanele cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri mintale asociate, care vor fi cuprinse n normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Standardele specifice de formare n psihoterapia pentru persoanele cu tulburri din spectrul autist i cu tulburri mintale asociate cuprind: a) standarde de formare continu, de scurt durat, de specializare n tulburri din spectrul autist i tulburri mintale asociate pentru profesionitii atestai n psihoterapie cognitiv-comportamental; b) standarde de formare n intervenii specializate n tulburri din spectrul autist i tulburri mintale asociate pentru echipa multidisciplinar specializat prevzut la art. 3. Art. 9. n termen de 90 de zile de la data publicrii prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Ministerul Sntii i Casa Naional de Asigurri de Sntate, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romnia i a Colegiului Psihologilor din Romnia, elaboreaz normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprob prin ordin comun al ministrului sntii i al preedintelui Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Art. 10. Prezenta lege intr n vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

LEGE nr.208 din 15 decembrie 1997 privind cantinele de ajutor social

Textul actului publicat n M.Of. nr. 363/17 dec. 1997 Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. Art. 1. - (1) Cantinele de ajutor social sunt uniti publice de asisten social, cu personalitate juridic, care funcioneaz n subordinea consiliilor locale i i desfoar activitatea potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Cantinele de ajutor social presteaz servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate n situaii economico-sociale sau medicale deosebite. Art. 2. - (1) Pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social urmtoarele categorii de persoane: a) copiii n vrst de pn la 18 ani, aflai n ntreinerea acelor familii al cror venit net mediu lunar pe o persoan n ntreinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoan singur, luat n calcul la stabilirea ajutorului social; b) tinerii care urmeaz cursuri de zi la instituiile de nvmnt ce funcioneaz n condiiile legii, pn la terminarea acestora, dar fr a depi vrsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani n cazul celor care urmeaz studii superioare cu o durat mai mare de 5 ani, care se afl n situaia prevzut la lit. a); c) persoanele care beneficiaz de ajutor social sau de alte ajutoare bneti acordate n condiiile legii i al cror venit este de pn la nivelul venitului net lunar pentru o persoan singur, luat n calcul la stabilirea ajutorului social; d) pensionarii;

e) persoanele care au mplinit vrsta de pensionare, aflate ntr-una dintre urmtoarele situaii: sunt izolate social, nu au susintori legali, sunt lipsite de venituri; f) invalizii i bolnavii cronici; g) orice persoan care, temporar, nu realizeaz venituri. (2) Persoanele prevzute la alin. (1) lit. g) beneficiaz de serviciile cantinelor de ajutor social, n condiiile prevzute de prezenta lege, pe o perioad de cel mult 90 de zile pe an. (3) Nu beneficiaz de serviciile prestate de cantinele de ajutor social persoanele crora le sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) i c) din Legea nr. 1/1991 privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor profesional, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.257 din 14 septembrie 1994. Art. 3. - Cantinele de ajutor social presteaz, dup caz, urmtoarele servicii sociale persoanelor ndreptite potrivit art. 1: a) pregtirea i servirea a dou mese, zilnic, de persoan, prnzul i cina, n limita alocaiei de hran prevzute de reglementrile legale; b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse agroalimentare de baz, la preurile la care acestea au fost achiziionate; c) transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiaz de distribuirea hranei la domiciliu; d) pregtirea i distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaii deosebite. Art. 4. - (1) Serviciile sociale prevzute la art. 3 lit. a) se presteaz gratuit pentru persoanele stabilite la art. 2, care nu au venituri sau ale cror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o persoan singur, luat n calcul la stabilirea ajutorului social. (2) Persoanele ndreptite s beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social, stabilite la art. 2, i care realizeaz venituri ce se situeaz peste nivelul venitului net lunar, pentru o persoan singur, luat n calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuii de 30% din venitul pe persoan, fr a se depi costul meselor servite, calculat pe aceeai perioad. (3) Beneficiarii de ajutor social au dreptul la serviciile cantinei de ajutor social pe baz de anchet social, potrivit dispoziiei primarului. Art. 5. - (1) Hrana pentru cele dou mese se distribuie, de regul, o dat pe zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate n acest scop. (2) Persoanelor care, din motive obiective, rezultate din ancheta social, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li se distribuie hrana pentru cele dou mese zilnice la

domiciliu, o dat pe zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorul cantinei de ajutor social. Art. 6. - (1) Cererile pentru prestarea serviciilor de asisten social de ctre cantinele de ajutor social se aprob de ctre primar sau de o persoan mputernicit de acesta. (2) n cazurile de urgen, servirea mesei la cantina de ajutor social poate fi aprobat, pentru cel mult 7 zile, de ctre directorul cantinei. Art. 7. - Ministerul Muncii i Proteciei Sociale verific legalitatea drepturilor constituite potrivit prezentei legi i asigur, prin serviciile publice descentralizate, asisten de specialitate, sprijin i ndrumare metodologic. Art. 8. - (1) Baza material necesar funcionrii cantinelor de ajutor social i controlul activitii acestora se asigur de ctre consiliile locale. (2) Finanarea cantinelor de ajutor social se face din bugetele locale. Art. 9. - n localitile n care nu funcioneaz cantine de ajutor social sau acolo unde cererile depesc capacitatea existent, autoritile administraiei publice locale pot conveni cu unitile de asisten social, regiile autonome, societile comerciale i instituiile publice care dispun de cantine proprii, precum i cu unitile de alimentaie public prestarea serviciilor sociale prevzute la art. 3 lit. a) i c), cu aplicarea corespunztoare a prevederilor art. 2 i ale art. 6 alin. (1). Art. 10. - Cantinele de ajutor social pot organiza, cu aprobarea consiliului local, n funcie de condiiile de care dispun, gospodrii-anex cu profil agroalimentar i zootehnic, ca activiti autofinanate, pentru mbuntirea hranei persoanelor asistate. Art. 11. - Sponsorizrile i donaiile n bani i n natur, fcute de persoanele fizice i juridice, romne i strine, cantinelor de ajutor social pot fi folosite numai n scopul dezvoltrii i mbuntirii calitii serviciilor pe care le presteaz. Art. 12. - Consiliile locale pot acorda subvenii de la bugetele proprii asociaiilor i fundaiilor avizate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i care au ca obiect de activitate organizarea de cantine de ajutor social. Art. 13. - (1) Pentru buna funcionare a cantinelor de ajutor social, beneficiarii serviciilor sociale oferite de acestea au obligaia s respecte programul stabilit pentru servirea mesei, pstrarea cureniei localului i a bunurilor unitii, precum i msurile de igien.

(2) Prin hotrre a consiliului local n subordinea cruia funcioneaz cantina de ajutor social se poate stabili participarea persoanelor care beneficiaz de serviciile cantinei de ajutor social la unele activiti gospodreti. Art. 14. - Organizarea, funcionarea i ncadrarea cu personal a cantinei de ajutor social se stabilesc prin hotrre a consiliului local, la propunerea primarului. Art. 15. - Cuantumul alocaiei zilnice de hran pe persoan pentru cantinele de ajutor social se stabilete i se indexeaz prin hotrre a Guvernului. Art. 16. - Contribuiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social i ncasate, potrivit prevederilor art. 4, se fac venit la bugetul local, iar ncasrile provenite din alte activiti, n condiiile art. 10, rmn la dispoziia cantinei de ajutor social, pentru mbuntirea hranei persoanelor asistate. Art. 17. - Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog Hotrrea Guvernului nr.290/1992 privind cantinele de ajutor social, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.135 din 19 iunie 1992, precum i orice alte dispoziii contrare.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata 2012

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30 mai 2012 Republicata in temeiul dispozitiilor art. IV din Legea nr. 35/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 165 din 13 martie 2012, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003 si ulterior a fost modificata si completata prin: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 194/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2004, cu modificarile ulterioare; Ordonanta Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2004, aprobata prin Legea nr. 180/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 21 mai 2004; Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Capitolul I - Dispozitii generale Art. 1 (1) Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consilidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constitutie un obiectiv de interes national. (2) Prevenirea si combaterea violentei in familie fac parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei si reprezinta o importanta problema de sanatate publica. (3) Statul roman, prin autoritatile competente, elaboreaza si implementeaza politici si programe destinate prevenirii si combaterii violentei in familie, precum si protectiei victimelor violentei in familie. Art. 2 Protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie se realizeaza in conformitate cu urmatoarele principii: a) principiul legalitatii; b) principiul respectarii demnitatii umane; c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie; d) principiul celeritatii; e) principiul egalitatii de sanse si de tratament. Art. 3 (1) In sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amentintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate. (2) Constituie, de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale. Art. 4 Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme: a) violenta verbala adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare; b) violenta psihologica impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar; c) violenta fizica vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire,

tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar; d) violenta sexuala agresiune sexuala, impunerea de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal; e) violenta economica interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar; f) violenta sociala impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar; g) violenta spirituala subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare. Art. 5 In sensul prezentei legi, prin membru de familie se intelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prina doptie, potrivit legii, astfel de rude; b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare aceloradintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept drepturile fata de persoana copilului; e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale. Art. 6 Victima violentei in familie are dreptul: a) la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c) la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita, in conditiile prezentei legi; e) la consiliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii. Art. 7

(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masurile necesare pentru prevenirea violentei in familie si pentru preintampinarea unor situatii de incalcare repetata a drepturilor fundamentale ale victimelor violentei in familie. (2) Autoritatile adminstratiei publice centrale si locale au obligatia sa asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violentei in familie, potrivit competentelor ce le revin, dupa caz, cu privire la: a) institutiile si organizatiile neguvernamentale care asigura consiliere psihologica sau orice alte forme de asistenta si protectie a victimei, in functie de necesitatile acesteia; b) organul de urmarire penala la care pot face plangere; c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot aresa pentru exercitarea acestui drept; d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite; e) drepturile procesuale ale persoanei vatamate, ale partii vatamate si ale partii civile; f) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de catre stat, potrivit legii. Capitolul II - Institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie Art. 8 (1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie. (2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie. (3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie. (4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie. (5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administratiei si Internelor. Art. 9 Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie. Art. 10 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, cu sprijinul celorlalte

ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie. Art. 11 Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborae cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii, va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru infractiuni de violenta in familie. Art. 12 Autoritatile prevazute la art. 8 asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor desemnate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie. Art. 13 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice: a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala; b) sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie; c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in familie si sa sustina functionarea acestora; d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie; e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare; f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie; g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in familie; i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (2) Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie. (3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile neguvernamentale, precum si cu oricare alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2). (4) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucurresti se infiinteaza, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu rol consultativ.

(5) Echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politici, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in acest domeniu. (6) Din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de probatiune, ai unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii cu atributii in domeniu. (7) Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu, asigura cooperarea dintre institutiile prevazute la alin. (5) si (6) si evalueaza anual activitatea in domeniu. (8) Infiintarea si modul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Art. 14 Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora; b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie; c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate; d) colaboraea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii; f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii; g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social. Capitolul III - Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie Art. 15 (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt: a) centre de primire in regim de urgenta; b) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie: c) centre de asistenta destinate agresorilor; d) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei. (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie. Art. 16 (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi publice, private sau in parteneriat public-privat.

(2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi infiintate numai de catre furnizori de servicii sociale, acreditati in conditiile legii. (3) Infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se aproba prin hotarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (4) Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura din bugetele locale. (5) In cazul unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de statu sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege. (6) Institutia care a acordat finantarea sau subventia unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publice, private sau in parteneriat public-privat, monitorizeaza folosirea fondurilor alocate. (7) Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor in unitatile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face in baza incheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul legal. Art. 17 (1) Centrele de primire in regim de urgenta, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie. (2) Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata, asistenta familiala atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectia impotriva agresorului, asistenta medicala si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor de organizare si functionare elaborate de autoritate. (3) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele. (4) Locatia adaposturilor este secreta publicului larg. (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, a reprezentantului legal. (6) Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre consiliile locale, respectiv de catre consiliile sectoarele municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre consiliile judetene, precum si de organele de conducere a furnizorilor de servicii sociale privati acreditati. Art. 18 (1) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, consilierea juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia profesionala a victimelor violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a acestora.

(2) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu autoritatile pentru ocuparea fortei de munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti in vederea acordarii suportului pentru reintegrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate. (3) Prevederile art. 17 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator. Art. 19 (1) Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care functioneaza ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere familiala. (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de asistenta destinate agresorilor se asigura in spitalele si unitatile sanitare cu care s-au incheiat conventii, in conditiile prevazute la art. 17 alin. (6). Art. 20 Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie. Art. 21 Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere. Art. 22 (1) Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe la programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile insarcinate cu executarea pedepsei in evidenta carora se afla. (2) Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cerere partilor, conform legii. Capitolul IV - Ordinul de protectie Art. 23 (1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un acti de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri obligatii sau interdictii: a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei; c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact

cu victima; d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic; f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu victima; g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora. (2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriri si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. (3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii. Art. 24 (1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului. (2) Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului. Art. 25 (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau reseidinta victima. (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima personal sau prin reprezentant legal. (3) Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de: a) procuror; b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativteritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie; c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violenti in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei. Art. 26 (1) Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de cerere prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. (2) Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru. Art. 27 (1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie. (2) Citarea partilor se face potrivit regulilor rivind citarea in cauze urgente.

(3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare prin avocat. (4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatorie. (5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor. (6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii. (7) Judecata sa face de urgenta si cu precadere, nefiind adminisbile probe a caror administrare necesita timp indelungat. (8) Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. Art. 28 In cazurile prevazute la art. 25 alin. (3), victima poate renunta, potrivit art. 246 din Codul de procedura civila, la judecarea cererii privind ordinul de protectie. Art. 29 (1) Ordinul de protectie este executoriu. (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile cauzei impun astfel, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen. Art. 30 (1) Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen de 3 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. (2) Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. (3) Recursul se judeca cu citarea partilor. (4) Participarea procurorului este obligatorie. Art. 31 (1) Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in a caror raza teritoriala se afla locuinta victimei si agresorului. (2) Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute la art. 23 alin. (1) se pune in executare de indata, de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei. (3) Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. (4) Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare. Art. 32 (1) Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute la art. 23 alin. (1) si dispuse prin

ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. (2) In caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Art. 33 La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica ori psihica ori libertatea i-ar fi puse in pericol. Art. 34 (1) Persoana impotriva careia s-a dispus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse. (2) Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii: a) agresorul a respectat interdictia sau obligatiile impuse; b) agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alta forma de consiliere sau terapie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost recomandata sau a respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat potrivit legii; c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru victima violentei sau pentru familia acesteia. (3) Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in executare ordinul de protectie a carui revocare se solicita. Participarea procurorului este obligatorie. Art. 35 Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea publica locala cu atributii privind protectia copilului. Capitolul V - Finantarea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie Art. 36 Activitatea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul de stat; b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; c) bugetele fondurilor externe nerambursabile; d) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si ale municipiilor, oraelor si comunelor; e) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii. Art. 37

(1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale poate finanta sau, dupa caz, confinanta programe de interes national care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si ocrotirea si sprijinirea familiei in vederea cresterii calitatii vietii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte resurse, in conditiile legii. (2) Serviciile sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie pot fi dezvoltate prin: a) finantarea in parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitatii serviciului, in conformitate cu nevoia sociala si cu principiul subsidiaritatii; b) finantarea proiectelor-pilot pentru implementarea programeor din domeniul asistentei sociale. Art. 38 Programele de interes national prevazute la art. 37 alin. (1), complementare actiunilor finantate la nivel local, au urmatoarele obiective: a) realizarea investitiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea si buna functionare a unitatilor de prevenire si combatere a violentei in familie; b) sustinerea functionarii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie; c) realizarea de studii, cercetari si publicatii in domeniu; d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, in special instruirea personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor sociale si unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si instruirea personalului din cadrul institutiilor cu competente in domeniu desemnat sa intrumenteze cazurile de violenta in familie; e) informarea, constientizarea si sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violentei in familie, precum si fenomenul violentei in familie; f) mentinerea si dezvoltarea sistemului de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie; g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala; h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice; i) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie; j) orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Art. 39 Finantarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura prin: a) bugetele locale ale autoritatii administratiei publice locale care au aprobat infiintarea acestora, precum si din subventii acordate in conditiile legii; b) sume din donatii si sponsorizari; c) fonduri externe, rambursabile si nerambursabile; d) din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu. Capitolul VI - Sanctiuni

Art. 40 (1) Constituie contraventii, daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda intre 1.000 lei si 5.000 lei urmatoarele fapte: a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor; b) schimbarea destinatiei adapostului. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut. (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima. (4) Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica, conform legii, de catre asistentii sociali, primar sau imputernicitii acestuia. (5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. Capitolul VII - Dispozitii finale Art. 41 Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. ANEXA - CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECTIE I. Date privind autoritatea sau organismul care formuleaza cererea (daca este cazul) Denumirea: Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Persoana desemnata cu formularea cererii: II. Asistenta juridica Victima are un avocat? DA/NU In caz negativ, doreste sa i se acorde asistenta juridica prin avocat? DA/NU

III. Date privind victima violentei in familie Numele: Prenumele: Locul si data nasterii: Cetatenia Sexul: F/M Prenumele tatalui: Prenumele mamei: Act de identitate: CI/BI/Pasaport: Serie nr. CNP Adresa^1: Doreste sa ramana secreta? DA/NU Telefon^2: Doreste ca numarul sa ramana secret? DA/NU ----------------------^1 Daca victima declara ca doreste sa abandoneze domiciliul familial, nu este necesar sa se indice noua adresa la care se muta, ci doar adresa unde locuieste in prezent. Adresa indicata trebuie sa fie una la care partea poate primi citatiile si celelalte acte de procedura. ^2 Poate fi indicat orice numar de telefon la care reclamantul are garantia ca va putea primi citatiile si celelalte acte de procedura. IV. Reprezentantul legal al victimei (daca este cazul) Numele: Prenumele: Locul si data nasterii: Cetatenia Sexul: F/M Prenumele tatalui: Prenumele mamei: Adresa: Telefon: V. Relatia dintre victima violentei in familie si persoana impotriva careia se solicita emiterea ordinului de protectie (parat) 1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plangere, reclamatie etc. impotriva aceleiasi persoane? DA/NU In caz afirmativ, se va indica numarul acestora. 2. Stiti daca paratul este parte in vreun proces cu privire la vreo infractiune sau contraventie? DA/NU In caz afirmativ, indicati, daca stiti, instanta la care se afla dosarul si numarul acestuia. 3. Exista o legatura de rudenie sau de alta natura cu paratul? 4. Situatia familiala persoane care convietuiesc in locuinta Numele si prenumele Data nasterii Gradul de rudenie VI. Descrierea faptelor pentru care se solicita emiterea ordinului de protectie 1. Relatarea faptelor si locul desfasurarii lor 2. Ce alte acte de violenta s-au produs anterior impotriva persoanelor (victima, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor? 3. A avut loc vreun act de violenta in prezenta minorilor?

4. Exista vreo situatie de risc pentru minori, inclusiv posibilitatea de a fi luati fara drept de parat? 5. Paratul detine arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive? 6. Exista martori la faptele descrise? 7. Ce alte probe pot sustine declaratiile? (de exemplu, linii telefonice taiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice inregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.) VII. Asistenta medicala a victimei 1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratata psihologic? DA/NU 2. A primit ingrijiri in vreun centru medical? DA/NU 3. Detine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU In caz afirmativ, acestea se vor anexa in copie. In caz negativ, se vor indica centrul medical si data consultului medical. VIII. Masurile care se solicita a fi dispuse prin ordinul de protectie a) evacuarea temporara a paratului din locuinta, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate; DA/NU b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor in locuinta familiei; DA/NU c) limitarea dreptului de folosinta al paratului, daca este posibil, doar asupra unei parti a locuintei comune, astfel incat paratul sa nu vina in contact cu victima; DA/NU d.1) obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima; DA/NU d.2) obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de copiii victimei sau fata de alte rude ale acesteia; DA/NU d.3) obligarea paratului la pastrarea unei distante minime determinate fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate; DA/NU In caz afirmativ, se vor mentiona datele de identificare a acestor locuri. e) interdictia pentru parat de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care victima le frecventeaza ori le viziteaza periodic; DA/NU In caz afirmativ, se vor identifica aceste localitati si zone. f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima; DA/NU g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute; DA/NU h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora; DA/NU In caz afirmativ, se vor indica numele, precumele si data nasterii copiilor, persoana catre care se propune incredintarea. i) suportarea de catre parat a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala. DA/NU In caz afirmativ, care este suma considerata necesara si ce reprezinta? IX. Alte masuri 1. Victima are o activitate remunerata? DA/NU

In caz afirmativ, se va indica, cu aproximatie, suma pe care o primeste. 2. Paratul are loc de munca sau desfasoara o activitate remunerata? DA/NU In caz afirmativ, se va indica suma lunara aproximativa pe care paratul o primeste, daca se cunoaste. 3. Exista alte surse de venituri ale familiei? DA/NU In caz afirmativ, sa se indice suma aproximativa, daca se cunoaste. X. Alte precizari consideraate ca relevante

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Capitolul I - Dispozitii generale si definitii Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului. (2) Autoritatile publice, organismele private autorizate, precum si persoanele fizice si persoanele juridice responsabile de protectia copilului sunt obligate sa respecte, sa promoveze si sa garanteze drepturile copilului stabilite prin Constitutie si lege, in concordanta cu prevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, si ale celorlalte acte internationale in materie la care Romania este parte. Art. 2 (1) Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului. (2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal. (3) Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile

care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. (4) Persoanele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa implice familia in toate deciziile, actiunile si masurile privitoare la copil si sa sprijine ingrijirea, cresterea si formarea, dezvoltarea si educarea acestuia in cadrul familiei. Art. 3 De dispozitiile prezentei legi beneficiaza: a) copiii cetateni romani aflati pe teritoriul Romaniei; b) copiii cetateni romani aflati in strainatate; c) copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul Romaniei; d) copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de protectie in conditiile reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor in Romania; e) copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, in situatii de urgenta constatate, in conditiile prezentei legi, de catre autoritatile publice romane competente. Art. 4 In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) copil - persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legii; b) familie - parintii si copiii acestora; c) familie extinsa - copilul, parintii si rudele acestuia pana la gradul IV inclusiv; d) familie substitutiva - persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care, in conditiile legii, asigura cresterea si ingrijirea copilului; e) planul individualizat de protectie - documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil; f) planul de servicii - documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si a prestatiilor, pe baza evaluarii psihosociale a copilului si a familiei, in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa; g) reprezentant legal al copilului - parintele sau persoana desemnata potrivit legii sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de copil; h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului; i) C.P.C. - comisia pentru protectia copilului; j) D.G.A.S.P.C. - directia generala de asistenta sociala si protectia copilului; k) S.P.A.S. - serviciul public de asistenta sociala; l) O.R.A. - Oficiul Roman pentru Adoptii. Art. 5 (1) Copiii au dreptul la protectie si asistenta in realizarea si exercitarea deplina a drepturilor lor, in conditiile prezentei legi. (2) Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia. (3) In subsidiar, responsabilitatea revine colectivitatii locale din care fac parte copilul si

familia sa. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini parintii sau, dupa caz, alt reprezentant legal al copilului in realizarea obligatiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltand si asigurand in acest scop servicii diversificate, accesibile si de calitate, corespunzatoare nevoilor copilului. (4) Interventia statului este complementara; statul asigura protectia copilului si garanteaza respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifica realizata de institutiile statului si de autoritatile publice cu atributii in acest domeniu. Art. 6 Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor principii: a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea sanselor si nediscriminarea; c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti; d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului; e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate; f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil; g) respectarea demnitatii copilului; h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate; i) asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie; j) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului; l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie. Art. 7 Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nici o discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau origine sociala, de situatia materiala, de gradul si tipul unei deficiente, de statutul la nastere sau de statutul dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale parintilor ori ale altor reprezentanti legali sau de orice alta distinctie. Capitolul II - Drepturile copilului Sectiunea 1 - Drepturi si libertati civile Art. 8

(1) Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale. (2) Copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume, dreptul de a dobandi o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia. (3) Parintii aleg numele si prenumele copilului, in conditiile legii. (4) Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile prevazute de lege, fara nici o ingerinta. (5) Daca se constata ca un copil este lipsit, in mod ilegal, de elementele constitutive ale identitatii sale sau de unele dintre acestea, institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa ia de urgenta toate masurile necesare in vederea restabilirii identitatii copilului. Art. 9 (1) In scopul realizarii dreptului prevazut la art. 8 alin. (1), unitatile sanitare care au in structura sectii de nou-nascuti si/sau de pediatrie au obligatia de a angaja un asistent social sau, dupa caz, de a desemna o persoana cu atributii de asistenta sociala. (2) In vederea stabilirii identitatii copilului parasit sau gasit ori a parintilor acestuia, organele de politie competente au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru inregistrarea nasterii copilului. Art. 10 (1) Certificatul medical constatator al nasterii, atat pentru copilul nascut viu, cat si pentru copilul nascut mort, se intocmeste in termen de 24 de ore de la nastere. (2) Raspunderea pentru indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) revine medicului care a asistat sau a constatat nasterea si medicului sef de sectie. (3) Cand nasterea a avut loc in afara unitatilor sanitare, medicul de familie avand cabinetul inregistrat in raza teritoriala unde a avut loc nasterea este obligat ca, la cererea oricarei persoane, in termen de 24 de ore, sa constate nasterea copilului, dupa care sa intocmeasca si sa elibereze certificatul medical constatator al nasterii copilului, chiar daca mama nu este inscrisa pe lista cabinetului sau. Art. 11 (1) In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea medicala are obligatia sa sesizeze telefonic si in scris directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si organele de politie, in termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei. (2) In termen de 5 zile de la sesizarea prevazuta la alin. (1), se intocmeste un procesverbal de constatare a parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, reprezentantul politiei si al maternitatii; cand starea de sanatate a copilului permite externarea, in baza procesului-verbal, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va stabili masura plasamentului in regim de urgenta pentru copil. (3) In termen de 30 de zile de la intocmirea procesului-verbal, politia este obligata sa intreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa comunice rezultatul acestor verificari directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. (4) In situatia in care mama este identificata, directia generala de asistenta sociala si

protectia copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia in vederea realizarii demersurilor legate de intocmirea actului de nastere. (5) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este posibila identificarea mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului transmite serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical constatator al nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor. (6) In termen de 5 zile de la primirea documentatiei prevazute la alin. (5), serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a obtine dispozitia de stabilire a numelui si prenumelui copilului, in conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile ulterioare, si de a face declaratia de inregistrare a nasterii la serviciul de stare civila competent. (7) Dupa inregistrarea nasterii copilului, serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a transmite directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului actul de inregistrare a nasterii copilului. Art. 12 (1) In situatia copilului gasit, precum si a celui parasit de parinti in alte unitati sanitare, a carui nastere nu a fost inregistrata, obligatia de a realiza demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii copilului revine serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a fost gasit sau parasit copilul. (2) Expertiza medico-legala necesara pentru inregistrarea nasterii copilului este gratuita. Art. 13 (1) Unitatile sanitare, unitatile de protectie sociala, serviciile de ingrijire de tip rezidential, entitatile fara personalitate juridica, alte persoane juridice, precum si persoane fizice, care interneaza sau primesc in ingrijire femei gravide ori copii care nu poseda acte pe baza carora sa li se poata stabili identitatea, sunt obligate sa anunte, in termen de 24 de ore, in scris, autoritatea administratiei publice locale in a carei raza isi au sediul sau, dupa caz, domiciliul, in vederea stabilirii identitatii lor. (2) Cel care ia un copil pentru a-l ingriji sau proteja temporar, pana la stabilirea unei masuri de protectie in conditiile legii, are obligatia de a-l intretine si, in termen de 48 de ore, de a anunta autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul. Art. 14 (1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. (2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior. (3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica,

intelectuala sau morala a copilului. Art. 15 (1) In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin: a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul; b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit; d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul; e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul; f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul. (2) Transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum si a dispozitiilor speciale vizand confidentialitatea si transmiterea informatiilor cu caracter personal. Art. 16 (1) Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia printr-o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului. (2) Instanta judecatoreasca, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, daca exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului. Art. 17 (1) Copilul ai carui parinti locuiesc in state diferite are dreptul de a intretine relatii personale si contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului. (2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) va fi facilitata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun. Art. 18 (1) Copiii neinsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane au dreptul de a li se asigura, in cel mai scurt timp posibil, reintoarcerea alaturi de reprezentantii lor legali. (2) Deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea si cu acordul ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acestui acord se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca. (3) Parintii sau, dupa caz, alta persoana responsabila de supravegherea, cresterea si ingrijirea copilului sunt obligati sa anunte la politie disparitia acestuia de la domiciliu, in cel mult 24 de ore de la constatarea disparitiei.

Art. 19 (1) Misiunile diplomatice si consulare ale Romaniei au obligatia de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la copiii cetateni romani aflati in strainatate care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din strainatate. (2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului va lua masurile necesare pentru intoarcerea copilului la parinti sau la un alt reprezentant legal, imediat dupa identificarea acestora. In cazul in care persoanele identificate nu pot sau refuza sa preia copilul, la cererea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul Bucuresti, in situatia in care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentul copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (3) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau a altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala, publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a copiilor aflati in situatia prevazuta la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Art. 20 (1) Misiunile diplomatice si consulare straine au obligatia de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Autoritatea pentru Straini despre toate situatiile in care au cunostinta de copii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane. In cazul in care autoritatile romane se autosesizeaza, acestea vor instiinta de urgenta misiunea straina competenta cu privire la copiii in cauza. (2) In situatia copiilor prevazuti la alin. (1), Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pana la definitivarea demersurilor legale ce cad in competenta Autoritatii pentru Straini, va solicita Tribunalului Bucuresti stabilirea plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (3) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul. (4) In cazul nereturnarii copilului, acesta beneficiaza de protectia speciala prevazuta in prezenta lege. Art. 21 In vederea aplicarii prevederilor art. 19 si 20 se incheie tratatele necesare cu statele sau cu autoritatile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si ale Ministerului Afacerilor Externe, precum si a altor institutii interesate. Art. 22 (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private si

familiale. (2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala. (3) Participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal. (4) Copiii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali sau alte persoane responsabile de cresterea si ingrijirea lor, in scopul de a obtine avantaje personale sau de a influenta deciziile autoritatilor publice. (5) Consiliul National al Audiovizualului monitorizeaza modul de derulare a programelor audiovizuale, astfel incat sa se asigure protectia si garantarea dreptului copilului prevazut la alin. (1). Art. 23 (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare. (2) Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de orice natura, care vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale, sanatatea sa fizica si mentala, sub orice forma si prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabila. (3) Parintii sau, dupa caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele care au in plasament copii, precum si persoanele care, prin natura functiei, promoveaza si asigura respectarea drepturilor copiilor au obligatia de a le asigura informatii, explicatii si sfaturi, in functie de varsta si de gradul de intelegere al acestora, precum si de a le permite sa-si exprime punctul de vedere, ideile si opiniile. (4) Parintii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare decat in cazurile prevazute expres de lege. Art. 24 (1) Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste. (2) In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei. (3) Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste. (4) In toate cazurile prevazute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare si li se va acorda importanta cuvenita, in raport cu varsta si cu gradul de maturitate a copilului. (5) Orice copil poate cere sa fie ascultat conform dispozitiilor alin. (2) si (3). In caz de refuz, autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie motivata. (6) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului in procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea unui curator, in caz de conflict de interese, sunt si raman aplicabile.

Art. 25 (1) Copilul are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie. (2) Parintii indruma copilul, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei religii, in conditiile legii, tinand seama de opinia, varsta si de gradul de maturitate a acestuia, fara a-l putea obliga sa adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios. (3) Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul acestuia; copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa-si aleaga singur religia. (4) Atunci cand copilul beneficiaza de protectie speciala, persoanelor in ingrijirea carora se afla le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze convingerile religioase ale copilului. Art. 26 (1) Copilul are dreptul la libera asociere in structuri formale si informale, precum si libertatea de intrunire pasnica, in limitele prevazute de lege. (2) Autoritatile administratiei publice locale, unitatile de invatamant si alte institutii publice sau private competente iau masurile necesare asigurarii exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute la alin. (1). Art. 27 (1) Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte. (2) Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii asigura si urmareste exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1). Art. 28 (1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. (2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului. Art. 29 (1) Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale. (2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. Sectiunea 2 - Mediul familial si ingrijirea alternativa Art. 30 (1) Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai. (2) Parintii au obligatia sa asigure copilului, de o maniera corespunzatoare capacitatilor in continua dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute in prezenta lege.

(3) Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de specialitate necesare in vederea ingrijirii, cresterii si educarii acestuia. Art. 31 (1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor. (2) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului, in special prin ingrijirea acestuia, prin mentinerea relatiilor personale cu el, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale, precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau. (3) In cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului. Art. 32 Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati: a) sa supravegheze copilul; b) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea; c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia; d) sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor; e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului. Art. 33 Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului. Art. 34 (1) Serviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai, precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in familie. (2) Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in baza unui plan de servicii. Art. 35 (1) Planul de servicii se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, in urma evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia.

(2) La nivelul municipiului Bucuresti intocmirea si punerea in aplicare a planului prevazut la alin. (1) se realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector. (3) Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului. (4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separarii copilului de parintii sai. In acest scop serviciul public de asistenta sociala ori, dupa caz, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector al municipiului Bucuresti sprijina accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului in familie. (5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala a copilului, numai daca, dupa acordarea serviciilor prevazute de acest plan, se constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai nu este posibila. Art. 36 (1) Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz, ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare. (2) Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii masurilor prevazute de lege. (3) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti. Art. 37 (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate masurile necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta specializata pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, in vederea redobandirii exercitiului drepturilor parintesti. (2) Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti beneficiaza de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii. Art. 38 Instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la: a) persoana care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti in situatia in care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor sai; b) modalitatile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile parintesti;

c) decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti; d) redarea exercitiului drepturilor parintesti. Art. 39 (1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora are dreptul la protectie alternativa. (2) Protectia prevazuta la alin. (1) include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala prevazute de prezenta lege, adoptia. In alegerea uneia dintre aceste solutii autoritatea competenta va tine seama in mod corespunzator de necesitatea asigurarii unei anumite continuitati in educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica. Art. 40 (1) Tutela se instituie in situatia in care ambii parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta judecatoreasca hotaraste ca este in interesul copilului instituirea unei tutele. (2) Tutela se instituie conform legii de catre instanta judecatoreasca in a carei circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul. Art. 41 (1) Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia impreuna, care au domiciliul in Romania si nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege. (2) Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in ingrijire. Evaluarea se realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei, acordandu-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului. Art. 42 (1) Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca motive intemeiate nu se opun, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei copilului, in stare sa indeplineasca aceasta sarcina. (2) Persoana fizica, respectiv sotii care urmeaza a fi tutori sunt numiti pe baza prezentarii de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a raportului de evaluare a acestora. Propunerea se va face tinandu-se seama de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, precum si de opinia copilului. Sectiunea 3 - Sanatatea si bunastarea copilului Art. 43 (1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea

realizarii efective a acestui drept. (2) Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la medicatia adecvata starii sale in caz de boala este garantat de catre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si de la bugetul de stat. (3) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile administratiei publice locale, precum si orice alte institutii publice sau private cu atributii in domeniul sanatatii sunt obligate sa adopte, in conditiile legii, toate masurile necesare pentru: a) reducerea mortalitatii infantile; b) asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare; c) prevenirea malnutritiei si a imbolnavirilor; d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide in perioada pre- si postnatala, indiferent daca acestea au sau nu au calitatea de persoana asigurata in sistemul asigurarilor sociale de sanatate; e) informarea parintilor si a copiilor cu privire la sanatatea si alimentatia copilului, inclusiv cu privire la avantajele alaptarii, igienei si salubritatii mediului inconjurator; f) dezvoltarea de actiuni si programe pentru ocrotirea sanatatii si de prevenire a bolilor, de asistenta a parintilor si de educatie, precum si de servicii in materie de planificare familiala; g) verificarea periodica a tratamentului copiilor care au fost plasati pentru a primi ingrijire, protectie sau tratament; h) asigurarea confidentialitatii consultantei medicale acordate la solicitarea copilului; i) derularea sistematica in unitatile scolare de programe de educatie pentru viata, inclusiv educatie sexuala pentru copii, in vederea prevenirii contactarii bolilor cu transmitere sexuala si a graviditatii minorelor. (4) Parintii sunt obligati sa solicite asistenta medicala pentru a asigura copilului cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si pentru a preveni situatiile care pun in pericol viata, cresterea si dezvoltarea copilului. (5) In situatia exceptionala in care viata copilului se afla in pericol iminent ori exista riscul producerii unor consecinte grave cu privire la sanatatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de stricta necesitate pentru a salva viata copilului, chiar fara a avea acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al acestuia. (6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor si al copiilor pana la implinirea varstei de un an sunt obligatorii, in vederea ocrotirii sanatatii mamei si copilului, educatiei pentru sanatate, prevenirii abandonului, abuzului sau neglijarii copilului. Art. 44 (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. (2) Parintilor sau, dupa caz, altor reprezentanti legali le revine in primul rand responsabilitatea de a asigura, in limita posibilitatilor, cele mai bune conditii de viata necesare cresterii si dezvoltarii copiilor; parintii sunt obligati sa le asigure copiilor locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura si pregatirea profesionala.

Art. 45 (1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, in functie de resursele si de situatia in care se afla acesta si persoanele in intretinerea carora se gaseste. (2) In cazul in care parintii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia de a intretine copilul nu pot asigura, din motive independente de vointa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinta, hrana, imbracaminte si educatie ale copilului, statul, prin autoritatile publice competente, este obligat sa asigure acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii financiare, prestatii in natura, precum si sub forma de servicii, in conditiile legii. (3) Parintii au obligatia sa solicite autoritatilor competente acordarea alocatiilor, indemnizatiilor, prestatiilor in bani sau in natura si a altor facilitati prevazute de lege pentru copii sau pentru familiile cu copii. (4) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a informa parintii si copiii in legatura cu drepturile pe care le au, precum si asupra modalitatii de acordare a drepturilor de asistenta sociala si de asigurari sociale. Art. 46 (1) Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale. (2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii sale. (3) Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copiilor cu handicap. Ingrijirea speciala consta in ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este incredintat copilul si se acorda gratuit, ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al copiilor cu handicap la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire, in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a personalitatii lor. (4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor acestora in conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatii. Sectiunea 4 - Educatie, activitati recreative si culturale Art. 47 (1) Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale. (2) Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care urmeaza sa fie data copiilor lor si au obligatia sa inscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu regularitate de catre acesta a cursurilor scolare. (3) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei judecatoresti de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale.

Art. 48 (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de invatamant, ca institutii ale administratiei publice locale cu atributii in domeniul educatiei, sunt obligate sa intreprinda masuri necesare pentru: a) facilitarea accesului la educatia prescolara si asigurarea invatamantului general obligatoriu si gratuit pentru toti copiii; b) dezvoltarea de programe de educatie pentru parintii tineri, inclusiv in vederea prevenirii violentei in familie; c) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care nu pot raspunde la cerintele programei scolare nationale, pentru a nu intra prematur pe piata muncii; d) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat scoala, in vederea reintegrarii lor in sistemul national de invatamant; e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a dreptului acestuia de a participa liber la viata culturala si artistica; f) prevenirea abandonului scolar din motive economice, luand masuri active de acordare a unor servicii sociale in mediul scolar, cum sunt: hrana, rechizite, transport si altele asemenea. (2) In cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale in cadrul procesului instructiveducativ sunt interzise. (3) Copilul, personal si, dupa caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sau legal, are dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se adresa in acest sens conducerii unitatii de invatamant, in conditiile legii. (4) Cadrele didactice au obligatia de a semnala serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor. Art. 49 (1) Copilul are dreptul la odihna si vacanta. (2) Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe in mod liber la activitati recreative proprii varstei sale si la activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie, potrivit atributiilor ce le revin, la asigurarea conditiilor exercitarii in conditii de egalitate a acestui drept. (3) Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, locuri de joaca suficiente si adecvate pentru copii, in mod special in situatia zonelor intens populate. Capitolul III - Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai Sectiunea 1 - Dispozitii comune

Art. 50 Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora. Art. 51 (1) Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu. (2) La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de ani. (3) Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de protectie speciala, dar care nu isi continua studiile si nu are posibilitatea revenirii in propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pana la 2 ani, de protectie speciala, in scopul facilitarii integrarii sale sociale. In cazul in care se face dovada ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, in mod succesiv, prevederile prezentului alineat nu mai sunt aplicabile. Art. 52 Serviciile de protectie speciala sunt cele prevazute la art. 108-110. Art. 53 (1) Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica in baza planului individualizat de protectie. (2) Planul prevazut la alin. (1) se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu normele metodologice elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (3) Masurile de protectie speciala a copilului care a implinit varsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimtamantul acestuia. In situatia in care copilul refuza sa isi dea consimtamantul, masurile de protectie se stabilesc numai de catre instanta judecatoreasca, care, in situatii temeinic motivate, poate trece peste refuzul acestuia de a-si exprima consimtamantul fata de masura propusa. Art. 54 (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia de a intocmi planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului a dispus plasamentul in regim de urgenta. (2) In situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile. (3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda prioritate

reintegrarii copilului in familie sau, daca aceasta nu este posibila, plasamentului copilului in familia extinsa. Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei largite care au putut fi identificati. (4) Planul individualizat de protectie poate prevedea plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential, numai in cazul in care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie, in conditiile prezentei legi. Art. 55 Masurile de protectie speciala a copilului sunt: a) plasamentul; b) plasamentul in regim de urgenta; c) supravegherea specializata. Art. 56 De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza: a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela; b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive neimputabile acestora; c) copilul abuzat sau neglijat; d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare; e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal. Art. 57 Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace in instanta masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii. Sectiunea 2 - Plasamentul Art. 58 (1) Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la: a) o persoana sau familie; b) un asistent maternal; c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat in conditiile legii. (2) Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba domiciliul in Romania si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in plasament. Art. 59 Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la persoana, familia,

asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il are in ingrijire. Art. 60 (1) Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential fiind interzis. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul intr-un serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, in situatia in care acesta prezinta handicapuri grave, cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip rezidential specializate. (3) La stabilirea masurii de plasament se va urmari: a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva; b) mentinerea fratilor impreuna; c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta. Art. 61 (1) Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia copilului, in situatia in care exista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute la art. 56 lit. b) si e). (2) Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la cererea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului: a) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. a), precum si in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. c) si d), daca se impune inlocuirea plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului; b) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. b) si e), atunci cand nu exista acordul parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri. Art. 62 (1) Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului. (2) Drepturile si obligatiile parintesti in situatia copilului pentru care nu a putut fi instituita tutela si pentru care instanta a dispus masura plasamentului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului lor. (4) Modalitatea de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor parintesti cu privire la persoana si la bunurile copilului aflat in situatia prevazuta la art. 56 lit. c) si d) si, respectiv, la art. 56 lit. b) si e) se stabileste de catre instanta judecatoreasca. Art. 63 Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea acestuia, in conditiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel incasate se constituie venit la bugetul judetului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucuresti de unde provine copilul.

Sectiunea 3 - Plasamentul in regim de urgenta Art. 64 (1) Plasamentul copilului in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste in situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si in situatia copilului gasit sau a celui abandonat in unitati sanitare. (2) Dispozitiile art. 58-60 se aplica in mod corespunzator. (3) Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau la inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau de catre seful serviciului de tip rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti. Art. 65 (1) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-teritoriala in care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama in unitati sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, in situatia in care nu se intampina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor juridice, precum si a persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia copilului respectiv. (2) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre instanta judecatoreasca in conditiile art. 94 alin. (3). Art. 66 (1) In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data la care a dispus aceasta masura. (2) Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii adoptate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se va pronunta, dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului in regim de urgenta sau la inlocuirea acestuia cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului in familia sa. Instanta este obligata sa se pronunte si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. (3) In situatia in care plasamentul in regim de urgenta este dispus de catre instanta judecatoreasca, aceasta se va pronunta in conditiile art. 94 alin. (4). Sectiunea 4 - Supravegherea specializata Art. 67 (1) Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal.

(2) In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii specializate se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar, in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca. Sectiunea 5 - Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala Art. 68 (1) Imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, trebuie verificate trimestrial de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului. (2) In cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii. (3) Dreptul de sesizare prevazut la alin. (2) il au, de asemenea, parintii sau alt reprezentant legal al copilului, precum si copilul. Art. 69 (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat are obligatia de a urmari modul in care sunt puse in aplicare masurile de protectie speciala, dezvoltarea si ingrijirea copilului pe perioada aplicarii masurii. (2) In indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat intocmeste, trimestrial sau ori de cate ori apare o situatie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evolutia dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului si a modului in care acesta este ingrijit. (3) In situatia in care se constata, pe baza raportului intocmit potrivit alin. (2), necesitatea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca. Art. 70 La incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in familia sa, serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum si directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in cazul sectoarelor municipiului Bucuresti, de la domiciliul sau, dupa caz, de la resedinta parintilor au obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop acestea intocmesc rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3 luni. Art. 71 Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a mentine relatii cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.

Capitolul IV - Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat Art. 72 (1) Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au obtinut acest statut beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea drepturilor lor. (2) Copiii prevazuti la alin. (1) beneficiaza de una dintre formele de protectie prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 73 (1) In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit de catre parinti sau de un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigura de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza administrativ-teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Administratiei si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea. (2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat in situatia prevazuta la alin. (1) se analizeaza cu prioritate. (3) In scopul sustinerii adecvate a intereselor copilului prevazut la alin. (1), directia generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza o persoana cu studii superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care sa sustina drepturile copilului si sa participe, alaturi de acesta, la intreaga procedura de acordare a statutului de refugiat. (4) In situatia in care se constata ca persoana desemnata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului nu isi indeplineste corespunzator obligatia de aparare a intereselor copilului sau dovedeste rea-credinta in indeplinirea acesteia, Oficiul National pentru Refugiati poate solicita directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului inlocuirea acestei persoane. Art. 74 (1) Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de acordare a statutului de refugiat, cazarea copiilor prevazuti la art. 73 se realizeaza intr-un serviciu de tip rezidential prevazut de prezenta lege, apartinand directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau unui organism privat autorizat. (2) Copiii care au implinit varsta de 16 ani pot fi cazati si in centrele de primire si cazare aflate in subordinea Oficiului National pentru Refugiati. (3) Copiii prevazuti la alin. (1), carora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiaza de protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, prevazuta de prezenta lege. Art. 75 (1) In situatia in care cererea copilului prevazut la art. 72, de acordare a statutului de refugiat, este respinsa in mod definitiv si irevocabil, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza Autoritatea pentru Straini si solicita instantei judecatoresti

stabilirea plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala. (2) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul. Art. 76 (1) Copiii afectati de conflicte armate beneficiaza de protectie si asistenta in conditiile prezentei legi. (2) In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului. Art. 77 Nici un copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul conflictelor armate. Art. 78 (1) In situatia existentei unui conflict armat, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, cu Ministerul Apararii Nationale, precum si cu alte institutii cu atributii specifice, are obligatia de a initia si de a implementa strategii si programe, inclusiv la nivel familial si comunitar, pentru a asigura demobilizarea copiilor soldati si, respectiv, pentru a remedia efectele fizice si psihice ale conflictelor asupra copilului si pentru a promova reintegrarea sociala a acestuia. (2) Organele administratiei publice centrale mentionate la alin. (1), in colaborare cu Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, vor promova masurile corespunzatoare pentru: a) educarea in spiritul intelegerii, solidaritatii si pacii, ca un proces general si continuu in prevenirea conflictelor; b) educarea si pregatirea copiilor demobilizati pentru o viata sociala activa si responsabila. Art. 79 (1) In orice judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului judetean ori, dupa caz, primarul sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in termen de 24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor aflati pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea monitorizarii situatiei acestora. (2) Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor copilului nu va fi folosita in scopuri militare. (3) In cazul actiunilor de evaluare desfasurate in urma unor conflicte armate, copiilor li se va acorda prioritate. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in colaborare cu protectia civila, va lua masurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuati de catre persoane care isi pot asuma responsabilitatea ocrotirii si sigurantei lor. Ori de cate ori este posibil, membrii aceleiasi familii vor fi cazati impreuna.

Capitolul V - Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal Art. 80 (1) Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se va lua una dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c). (2) In dispunerea uneia dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c), Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci cand acest acord lipseste, va tine seama de: a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei; b) gradul de pericol social al faptei; c) mediul in care a crescut si a trait copilul; d) riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala; e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului. Art. 81 (1) Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi: a) frecventarea cursurilor scolare; b) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi; c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie; d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane. (2) In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru protectia copilului ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, dupa distinctiile prevazute la art. 80 alin. (2), poate dispune plasamentul acestuia in familia extinsa ori in cea substitutiva, precum si indeplinirea de catre copil a obligatiilor prevazute la alin. (1). Art. 82 In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in care copilul pentru care s-au stabilit masurile prevazute la art. 81 savarseste in continuare fapte penale, comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat. Art. 83 Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia. Art. 84 (1) Pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in societate.

(2) Tipurile de servicii specializate prevazute la alin. (1), precum si standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii se aproba prin hotarare a Guvernului. Capitolul VI - Protectia copilului impotriva exploatarii Art. 85 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta. (2) Orice persoana fizica sau juridica, precum si copilul pot sesiza autoritatile abilitate de lege sa ia masurile corespunzatoare pentru a-l proteja impotriva oricaror forme de violenta, inclusiv violenta sexuala, vatamare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenta. (3) Angajatii institutiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul si au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligatia de a sesiza de urgenta directia generala de asistenta sociala si protectia copilului. Art. 86 (1) Parintii copilului sau, dupa caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritatile publice si organismele private au obligatia sa ia toate masurile corespunzatoare pentru a facilita readaptarea fizica si psihologica si reintegrarea sociala a oricarui copil care a fost victima oricarei forme de neglijenta, exploatare sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante. (2) Persoanele mentionate la alin. (1) vor asigura conditiile necesare pentru ca readaptarea si reintegrarea sa favorizeze sanatatea, respectul de sine si demnitatea copilului. Sectiunea 1 - Protectia copilului impotriva exploatarii economice Art. 87 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi constrans la o munca ce comporta un risc potential sau care este susceptibila sa ii compromita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. (2) Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de unul sau de ambii parinti ori de reprezentantul lui legal in schimbul unei recompense sau nu, in scopul exploatarii copilului sau a muncii acestuia. (3) In situatiile in care copiii de varsta scolara se sustrag procesului de invatamant, desfasurand munci cu nerespectarea legii, unitatile de invatamant sunt obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta sociala. In cazul unor asemenea constatari, serviciul public de asistenta sociala impreuna cu inspectoratele scolare judetene si cu celelalte institutii publice competente sunt obligate sa ia masuri in vederea reintegrarii scolare a copilului.

(4) Inspectia Muncii, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, are obligatia de a promova campanii de constientizare si informare: a) pentru copii - despre masurile de protectie de care pot beneficia si despre riscurile pe care le implica cazurile de exploatare economica; b) pentru publicul larg - incluzand educatie parentala si activitati de pregatire pentru categoriile profesionale care lucreaza cu si pentru copii, pentru a-i ajuta sa asigure copiilor o reala protectie impotriva exploatarii economice; c) pentru angajatori sau potentiali angajatori. Sectiunea 2 - Protectia copilului impotriva consumului de droguri Art. 88 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope. (2) Este interzisa vanzarea de solventi copiilor, fara acordul parintelui ori al altui reprezentant legal. (3) Agentia Nationala Antidrog, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copiilor, si, dupa caz, cu alte autoritati sau organe de specialitate ale administratiei publice centrale, are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru: a) prevenirea folosirii copiilor la productia si traficul ilicit al acestor substante; b) constientizarea publicului larg si, in mod particular, a copiilor cu privire la aceasta problematica, inclusiv prin intermediul sistemului de invatamant si, dupa caz, prin introducerea acestui subiect in programa scolara; c) sprijinirea copiilor si familiilor acestora, prin consiliere si indrumare - daca este necesar, de natura confidentiala, dar si prin elaborarea de politici si strategii care sa garanteze recuperarea fizica si psihica si reintegrarea sociala a copiilor dependenti de droguri, inclusiv prin dezvoltarea in acest scop de metode de interventie alternativa la institutiile psihiatrice traditionale; d) dezvoltarea suplimentara a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra aparitiei consumului de droguri la copii, ca si asupra implicarii acestora in productia si traficul ilicit de droguri; evaluarea permanenta a acestor situatii, a progreselor realizate, a dificultatilor intampinate si, respectiv, a obiectivelor propuse pentru viitor; e) dezvoltarea unui sistem de informare publica care sa reduca toleranta in ceea ce priveste consumul de droguri si sa ajute la recunoasterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales in randul copiilor. (4) Institutiile prevazute la alin. (3) se vor asigura ca opiniile copiilor sunt luate in considerare la elaborarea strategiilor antidrog. Sectiunea 3 - Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei Art. 89 (1) Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.

(2) Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului de a lua orice masura subordonata acestei responsabilitati, fapt care pune in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului. Art. 90 Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice forma, precum si privarea copilului de drepturile sale de natura sa puna in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului, atat in familie cat si in orice institutie care asigura protectia, ingrijirea si educarea copiilor. Art. 91 (1) Orice persoana care, prin natura profesiei sau ocupatiei sale, lucreaza direct cu un copil si are suspiciuni in legatura cu existenta unei situatii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligata sa sesizeze serviciul public de asistenta sociala sau directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza teritoriala a fost identificat cazul respectiv. (2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecarei directii generale de asistenta sociala si protectia copilului se infiinteaza obligatoriu telefonul copilului, al carui numar va fi adus la cunostinta publicului. Art. 92 In vederea asigurarii protectiei speciale a copilului abuzat sau neglijat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata: a) sa verifice si sa solutioneze toate sesizarile privind cazurile de abuz si neglijare, inclusiv cele venite din partea asistentilor familiali; b) sa asigure prestarea serviciilor prevazute la art. 107, specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijarii si ale familiilor acestora. Art. 93 Pentru verificarea sesizarilor privind cazurile de abuz si neglijare a copilului, reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului au drept de acces, in conditiile legii, in sediile persoanelor juridice, precum si la domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil. Pentru efectuarea acestor verificari, organele de politie au obligatia sa sprijine reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. Art. 94 (1) Reprezentantii persoanelor juridice, precum si persoanele fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil sunt obligati sa colaboreze cu reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si sa ofere toate informatiile necesare pentru solutionarea sesizarilor. (2) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate, reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului stabilesc ca exista motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil, datorata abuzului si neglijarii, si nu

intampina opozitie din partea persoanelor prevazute la alin. (1), directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului instituie masura plasamentului in regim de urgenta. Prevederile art. 58-60, art. 64 alin. (3) si ale art. 66 se aplica in mod corespunzator. (3) In situatia in care persoanele prevazute la alin. (1) refuza sau impiedica in orice mod efectuarea verificarilor de catre reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, iar acestia stabilesc ca exista motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil, datorata abuzului si neglijarii, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza instanta judecatoreasca, solicitand emiterea unei ordonante presedintiale de plasare a copilului in regim de urgenta la o persoana, la o familie, la un asistent maternal sau intr-un serviciu de tip rezidential, licentiat in conditiile legii. Prevederile art. 58-60 si ale art. 64 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. (4) In termen de 48 de ore de la data executarii ordonantei presedintiale prin care s-a dispus plasamentul in regim de urgenta, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza instanta judecatoreasca pentru a decide cu privire la: inlocuirea plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului, decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti, precum si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Art. 95 (1) In cadrul procesului prevazut la art. 94 alin. (3) si (4), se poate administra, din oficiu, ca proba, declaratia scrisa a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. Declaratia copilului poate fi inregistrata, potrivit legii, prin mijloace tehnice audiovideo. Inregistrarile se realizeaza in mod obligatoriu cu asistenta unui psiholog. (2) Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea inregistrarii declaratiei sale. (3) Daca instanta judecatoreasca apreciaza necesar, aceasta il poate chema pe copil in fata ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai in camera de consiliu, in prezenta unui psiholog si numai dupa o prealabila pregatire a copilului in acest sens. Art. 96 In cazul in care abuzul sau neglijarea a fost savarsita de catre persoane care, in baza unui raport juridic de munca sau de alta natura, asigurau protectia, cresterea, ingrijirea sau educatia copilului, angajatorii au obligatia sa sesizeze de indata organele de urmarire penala si sa dispuna indepartarea persoanei respective de copiii aflati in grija sa. Art. 97 In institutiile publice sau private, precum si in serviciile de tip rezidential, publice sau private, care asigura protectia, cresterea, ingrijirea sau educarea copiilor, este interzisa angajarea persoanei impotriva careia a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pentru savarsirea, cu intentie, a unei infractiuni. Sectiunea 4 - Protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare Art. 98 (1) Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Nationala pentru Protectia

Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor masurilor legislative, administrative si educative destinate asigurarii protectiei efective impotriva oricaror forme de trafic intern sau international al copiilor, in orice scop sau sub orice forma, inclusiv de catre propriii parinti. (2) In acest scop, autoritatile publice mentionate la alin. (1) au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse. Sectiunea 5 - Protectia copilului impotriva altor forme de exploatare Art. 99 (1) Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare. (2) Institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta reglementari specifice si aplica masuri corespunzatoare pentru prevenirea, intre altele: a) transferului ilicit si a nereturnarii copilului; b) incheierii adoptiilor, nationale ori internationale, in alte scopuri decat interesul superior al copilului; c) exploatarii sexuale si a violentei sexuale; d) rapirii si traficarii de copii in orice scop si sub orice forma; e) implicarii copiilor in conflicte armate; f) dezvoltarii fortate a talentelor copiilor in dauna dezvoltarii lor armonioase, fizice si mentale; g) exploatarii copilului de catre mass-media; h) exploatarii copilului in cadrul unor cercetari ori experimente stiintifice. Capitolul VII - Institutii si servicii cu atributii in protectia copilului Sectiunea 1 - Institutii la nivel central Art. 100 Monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de prezenta lege si de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, precum si coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului se realizeaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Art. 101 Apararea drepturilor si libertatilor copilului in raporturile acestuia cu autoritatile publice cu scopul de a promova si de a imbunatati conditia copilului se realizeaza si prin institutia Avocatul Poporului.

Sectiunea 2 - Institutii si servicii la nivel local Art. 102 Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale, asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ingrijirea parintilor sai. Art. 103 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de solutionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. (2) In acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali, politisti. Rolul acestor structuri este atat de solutionare a unor cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitati. (3) Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileste prin acte emise de catre autoritatile administratiei publice locale. (4) Pentru a-si indeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative vor beneficia de programe de formare in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului. Art. 104 (1) In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand urmatoarele atributii principale: a) stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului; b) pronuntarea, in conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei masuri de protectie speciala a copilului; c) solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal; d) alte atributii prevazute de lege. (2) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. Art. 105 (1) Serviciul public specializat pentru protectia copilului, existent in subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si serviciul public de asistenta sociala de la nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se reorganizeaza ca directie generala de asistenta sociala si protectia copilului. (2) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este institutie publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, care preia, in mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul judetului si, respectiv, atributiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti. (3) Institutia prevazuta la alin. (2) exercita in domeniul protectiei drepturilor copilului

atributiile prevazute de prezenta lege, precum si de alte acte normative in vigoare. (4) Structura organizatorica, numarul de personal si finantarea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, care o infiinteaza, astfel incat sa asigure indeplinirea in mod corespunzator a atributiilor ce ii revin, precum si realizarea deplina si exercitarea efectiva a drepturilor copilului. (5) Atributiile si regulamentul-cadru de organizare si functionare ale directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Art. 106 (1) Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si oraselor, precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale indeplinesc in domeniul protectiei copilului urmatoarele atributii: a) monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativ-teritoriala, precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurand centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor relevante; b) realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa; c) identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa; d) elaboreaza documentatia necesara pentru acordarea serviciilor si/sau prestatiilor si acorda aceste servicii si/sau prestatii, in conditiile legii; e) asigura consilierea si informarea familiilor cu copii in intretinere asupra drepturilor si obligatiilor acestora, asupra drepturilor copilului si asupra serviciilor disponibile pe plan local; f) asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei in familie, precum si a comportamentului delincvent; g) viziteaza periodic la domiciliu familiile si copiii care beneficiaza de servicii si prestatii; h) inainteaza propuneri primarului, in cazul in care este necesara luarea unei masuri de protectie speciala, in conditiile legii; i) urmaresc evolutia dezvoltarii copilului si modul in care parintii acestuia isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat in familia sa; j) colaboreaza cu directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in domeniul protectiei copilului si transmit acesteia toate datele si informatiile solicitate din acest domeniu. (2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, atributiile prevazute la alin. (1) sunt exercitate de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului. Art. 107 (1) Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii: a) servicii de zi;

b) servicii de tip familial; c) servicii de tip rezidential. (2) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului. Art. 108 (1) Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa. (2) Accesul la aceste servicii se realizeaza in baza planului de servicii sau, dupa caz, a planului individualizat de protectie, in conditiile prezentei legi. Art. 109 Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului. Art. 110 (1) Serviciile de tip rezidential sunt acele servicii prin care se asigura protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii plasamentului. (2) Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidential centrele de plasament si centrele de primire a copilului in regim de urgenta. (3) Sunt considerate servicii de tip rezidential si centrele maternale. (4) Serviciile de tip rezidential care apartin autoritatilor administratiei publice se organizeaza numai in structura directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in regim de componente functionale ale acestora, fara personalitate juridica. (5) Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea caracter specializat in functie de nevoile copiilor plasati. Art. 111 (1) Pentru asigurarea prevenirii separarii copilului de parintii lui, consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit nevoilor identificate in comunitatea respectiva. (2) In situatia in care consiliul local nu identifica resurse financiare si umane suficiente pentru a organiza serviciile prevazute la alin. (1), la cererea acestuia, consiliul judetean va asigura finantarea necesara infiintarii acestor servicii. Consiliul local asigura finantarea cu pana la 50% a cheltuielilor de functionare a acestor servicii, cota-parte si cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite anual prin hotarare a consiliului judetean. Art. 112 Pentru asigurarea protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, consiliul judetean si, respectiv, consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de tip familial si de tip rezidential, potrivit nevoilor identificate la nivelul unitatii lor

administrativ-teritoriale. In functie de nevoile evaluate ale copiilor plasati, consiliul judetean poate organiza si dezvolta si servicii de zi. Capitolul VIII - Organisme private Art. 113 (1) Organismele private care pot desfasura activitati in domeniul protectiei drepturilor copilului si al protectiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial, constituite si acreditate in conditiile legii. (2) In desfasurarea activitatilor prevazute la alin. (1), organismele private acreditate se supun regimului de drept public prevazut de prezenta lege, precum si de reglementarile prin care aceasta este pusa in executare. Art. 114 Organismele private legal constituite si acreditate pot infiinta, organiza si dezvolta serviciile de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si de protectie speciala a copilului, prevazute la art. 107, numai pe baza licentei eliberate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. Capitolul IX - Licentierea si inspectia serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai Art. 115 (1) Autoritatile publice sau organismele private autorizate pot infiinta, organiza si dezvolta servicii de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si servicii de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai, prevazute de prezenta lege, numai daca au obtinut licenta de functionare pentru serviciul respectiv, eliberata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. (2) Licenta de functionare prevazuta la alin. (1) se acorda pe baza indeplinirii standardelor minime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si pentru serviciile de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai. Standardele se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si se aproba prin ordin al secretarului de stat. Art. 116 Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului efectueaza inspectii periodice cu privire la modul in care autoritatile publice sau organismele private autorizate respecta standardele prevazute la art. 110. Art. 117 Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licentei prevazute

la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a inspectiilor prevazute la art. 116 se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Capitolul X - Finantarea sistemului de protectie a copilului Art. 118 (1) Prevenirea separarii copilului de familia sa, precum si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai se finanteaza din urmatoarele surse: a) bugetul local al comunelor, oraselor si municipiilor; b) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti; c) bugetul de stat; d) donatii, sponsorizari si alte forme private de contributii banesti, permise de lege. (2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului poate finanta programe de interes national pentru protectia si promovarea drepturilor copilului, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte surse, in conditiile legii. Art. 119 (1) Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o alocatie lunara de plasament, in cuantum de 97 lei (cf. HG nr. 1663/2008), care se indexeaza prin hotarare a Guvernului. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost instituita tutela, in conditiile legii. (2) Alocatia se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in plasament copilul sau tutorelui. (3) Alocatia de plasament se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Art. 120 Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizatiilor asistentilor maternali, precum si cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile publice specializate pentru protectia copilului, mamele protejate in centre maternale, precum si copiii incredintati sau dati in plasament la asistenti maternali profesionisti se suporta de la bugetul judetului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului Bucuresti, si se gestioneaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului. Art. 121 (1) Primarii acorda prestatii financiare exceptionale, in situatia in care familia care ingrijeste copilul se confrunta temporar cu probleme financiare determinate de o situatie exceptionala si care pune in pericol dezvoltarea armonioasa a copilului. (2) Prestatiile exceptionale se acorda cu prioritate copiilor ale caror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului ingrijirea corespunzatoare ori ca urmare a necesitatii suportarii unor cheltuieli particulare destinate mentinerii legaturii copilului cu familia sa.

(3) In functie de fiecare caz in parte, primarul decide, prin dispozitie, cu privire la acordarea prestatiei financiare exceptionale si cuantumul acesteia. Art. 122 Cuantumul maxim, precum si conditiile de acordare a prestatiilor financiare exceptionale se stabilesc prin hotarare a consiliului local. Art. 123 Prestatiile financiare exceptionale pot fi acordate si sub forma de prestatii in natura, pe baza dispozitiei primarului, constand, in principal, in alimente, imbracaminte, manuale si rechizite sau echipamente scolare, suportarea cheltuielilor legate de transport, procurarea de proteze, medicamente si alte accesorii medicale. Capitolul XI - Reguli speciale de procedura Art. 124 (1) Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului. (2) Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul. Art. 125 (1) Cauzele prevazute la art. 124 se solutioneaza in regim de urgenta, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Audierea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie si se face cu respectarea prevederilor art. 24, cu exceptia cauzelor care privesc stabilirea unei masuri de protectie speciala pentru copilul abuzat sau neglijat; in acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (3). (3) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile. (4) Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu o zi inaintea judecarii. Art. 126 (1) Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile. (2) In situatii deosebite, pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile. Art. 127 (1) Hotararea instantei de fond este executorie si definitiva. (2) Hotararea se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 10 zile de la pronuntare. Art. 128 Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.

Art. 129 Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a cauzelor privind stabilirea masurilor de protectie speciala se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila. Art. 130 (1) In toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului sau in a carei raza administrativteritoriala a fost gasit copilul intocmeste si prezinta instantei raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind: a) personalitatea, starea fizica si mentala a copilului; b) antecedentele sociomedicale si educationale ale copilului; c) conditiile in care copilul a fost crescut si in care a trait; d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidential in care ar putea fi plasat copilul; e) orice alte date referitoare la cresterea si educarea copilului, care pot servi solutionarii cauzei. (2) In toate cauzele care privesc stabilirea, inlocuirea ori incetarea masurilor de protectie speciala stabilite de prezenta lege pentru copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal se va intocmi un raport si din partea serviciului de reintegrare si supraveghere de pe langa instanta judecatoreasca. Art. 131 Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar. Capitolul XII - Raspunderi si sanctiuni Art. 132 (1) Indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor sau tragerea de foloase de pe urma practicarii cersetoriei de catre un minor se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani. (2) Recrutarea ori constrangerea unui minor la cersetorie se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. (3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) sau (2) este savarsita de un parinte sau de reprezentantul legal al minorului, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani, pentru fapta prevazuta la alin. (1), si de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi, pentru fapta prevazuta la alin. (2). Art. 133 Fapta parintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor financiar sau material, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 134 (1) Nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (4) si art. 91 constituie abatere disciplinara grava si se sanctioneaza potrivit legii. (2) Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 36 alin. (2), art. 87 alin. (3) teza intai constituie abatere disciplinara. Art. 135 (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte: a) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (1), in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi; b) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (2); c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 10 alin. (1) si (3); d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (1); e) necomunicarea de catre organele de politie a rezultatelor verificarilor specifice privind identitatea mamei in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3); f) neefectuarea de catre serviciul public de asistenta sociala a declaratiei de inregistrare a nasterii, in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6); g) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (7); h) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 13 si la art. 18 alin. (3); i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) si ale art. 83; j) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 96. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel: a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevazute la lit. a), c), g) si h); b) cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cea prevazuta la lit. f); c) cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele prevazute la lit. b), d) si j); d) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele prevazute la lit. e) si i). (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunii se fac de catre persoane anume desemnate dintre cele cu atributii de control din: a) Ministerul Sanatatii, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. a), c) si d); b) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. b), e), h) si i); c) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru contraventia de la alin. (1) lit. j); d) consiliul judetean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucuresti, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. f) si g). Art. 136 Contraventiilor prevazute la art. 135 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare. Capitolul XIII - Dispozitii tranzitorii si finale Art. 137 In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, directia generala de asistenta

sociala si protectia copilului va reevalua imprejurarile care au stat la baza masurilor de protectie dispuse de comisia pentru protectia copilului si, dupa caz, va solicita instituirea tutelei sau stabilirea unei masuri de protectie speciala, in conditiile prezentei legi. Art. 138 Centrele de plasament, centrele de primire in regim de urgenta si centrele maternale organizate in structura fostelor servicii publice specializate pentru protectia copilului se reorganizeaza prin hotararea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti in structura directiei generale de asistenta sociala din subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti, in regim de componente functionale ale acestora, fara personalitate juridica. Art. 139 (1) Serviciile de zi destinate prevenirii situatiilor ce pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului, infiintate de consiliile judetene, precum si personalul care deserveste aceste servicii se transfera consiliilor locale pe teritoriul carora acestea functioneaza. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) serviciile de zi specializate pentru copilul abuzat sau neglijat, care se considera de interes judetean. (3) In situatia in care serviciile prevazute la alin. (1) fac parte dintr-un complex de servicii care are ca obiect de activitate si protectia copilului in regim rezidential, respectiv centru de plasament, centru de primire in regim de urgenta sau centru maternal, transferul se realizeaza numai daca este posibila separarea patrimoniului si a personalului. (4) Consiliile locale au obligatia sa pastreze destinatia si structura de personal a serviciilor preluate. (5) Transferul prevazut la alin. (1) se realizeaza pe baza de protocol incheiat intre consiliul judetean si consiliul local. Art. 140 Personalul didactic si didactic auxiliar, transferat potrivit art. 46 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care la data intrarii in vigoare a prezentei legi este incadrat cu acest statut in cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, isi pastreaza statutul. Art. 141 In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, consiliile judetene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului au obligatia sa desemneze persoanele dintre cele cu atributii de control, care vor constata contraventiile si vor aplica sanctiunile mentionate in prezentul capitol. Art. 142 (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: a) art. 88 din Codul familiei;

b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 20; c) Hotararea Guvernului nr. 604/1997 privind criteriile si procedurile de autorizare a organismelor private care desfasoara activitati in domeniul protectiei copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 16 octombrie 1997; d) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 15 octombrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 71/2002; e) lit. A a alin. (2) al art. 3 din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, cu modificarile ulterioare. (2) Se modifica in mod corespunzator dispozitiile referitoare la inregistrarea nasterii copilului abandonat de mama in spital, cuprinse in Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare. Art. 143 (1) Formarea initiala in domeniul protectiei drepturilor copilului este obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem si pentru cei care au atributii decizionale privitoare la copil. (2) Educatia permanenta si formarea profesionala continua in domeniul protectiei speciale a copilului se asigura pentru toate categoriile profesionale din sistem. (3) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Sanatatii, precum si, dupa caz, cu celelalte institutii publice si private interesate vor asigura formarea initiala si continua a personalului care, in exercitarea sarcinilor ce ii revin, intra in contact cu domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului. Art. 144 (1) La angajarea personalului de educatie, protectie si ingrijire din cadrul institutiilor publice si private, care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul, se va prezenta in mod obligatoriu si o expertiza neuropsihiatrica. (2) Anual personalul prevazut la alin. (1) este evaluat din punct de vedere psihologic. (3) Rapoartele privind expertizele neuropsihiatrice, precum si rapoartele de evaluare psihologica se pastreaza conform legii la dosarul personal al salariatului. Art. 145 (1) Regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfasoara activitati de protectie a copilului vor specifica expres regulile stabilite pentru a asigura exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor pe care le au copiii, in conformitate cu varsta, sanatatea si gradul de maturitate al acestora. (2) Aceste regulamente vor fi expuse intr-un loc vizibil, astfel incat sa permita accesul copiilor si informarea lor adecvata.

Art. 146 Prevederile prezentei legi se completeaza cu alte reglementari care se refera la drepturile copilului, inclusiv cu prevederile cuprinse in conventiile si tratatele internationale la care Romania este parte. Art. 147 Elaborarea proiectelor de acte normative care fac referire la oricare dintre drepturile copilului prevazute de prezenta lege se realizeaza obligatoriu cu avizul Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Art. 148 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2005, cu exceptia prevederilor art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (3), art. 84 alin. (2), art. 104 alin. (2), art. 105 alin. (5), art. 107 alin. (2) si art. 117, care intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala, publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a copiilor aflati in strainatate, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din strainatate, prevazuta la art. 19 alin. (3), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (3) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului, prevazuta la art. 104 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (4) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute la art. 107 alin. (2) se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (5) Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licentei prevazute la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a inspectiilor prevazute la art. 116 se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. (6) Procedura referitoare la exercitarea dreptului copilului ai carui parinti locuiesc in state diferite de a intretine relatii personale si contacte directe cu acestia, prevazuta la art. 17 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe. (7) Tipurile de servicii specializate, prevazute la art. 84 alin. (2), ce se asigura pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in societate, precum si standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie in colaborare cu Ministerul Justitiei. (8) Atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare a directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, prevazute la art. 105 alin. (5), se elaboreaza de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.