P. 1
Cartea fierarului betonist

Cartea fierarului betonist

|Views: 576|Likes:
Published by unchiulica925
pdf
pdf

More info:

Published by: unchiulica925 on Aug 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/13/2014

pdf

text

original

T.

CĂRARE

FIERARULUI BETONIST

Ing. TEODOR CÂRARE

FIERARULUI BETONIST
Ediţia a ll-a revăzută şi completată

i

EDITURA TEHNICĂ
B u c u r e ş t i — 1986

L ucrarea constituie un în d rep tar u til pentru calificarea şi perfecţio­ narea m uncitorilor, m aiştrilor şi tehnicienilor care execută lucrări de arm are a elem entelor din beton arm at şi beton precom prim at. în acest scop s-au d at în lucrare a tit date cu caracter general, cit şi precizări de detaliu pentru aprofundarea operaţiilor şi proceselor exe­ cutării arm ărilor şi pretensionării arm ăturii. O parte a lucrării conţine elem entele de bază pentru cunoaşterea oţelurilor, înţelegerea corectă a planurilor de arm are şi a modului de lu ­ cru a arm ătu rii m ontată în operă. P artea cea mai însem nată din lucrare este însă rezervată exemplelor de arm are, operaţiilor pregătitoare pentru prelucrarea arm ăturii, cu­ noaşterii dispozitivelor şi utilajelor necesare şi a tehnologiilor simple şi complexe de confecţionare a arm ăturii, precum şi pentru executarea pretensionării şi m ontării în operă. U nele cunoştinţe generale tehnice şi unele tehnologii ajutătoare sau com plem entare, cu privire la cofrare, turnarea betonului ctc. au fost considerate necesare ridicării gradului de calificare şi specializare a m un­ citorilor fierari betonişti la nivelul cerinţelor actuale şi în concordanţă cu pregătirea de bază pe care statu l nostru o asigură tu tu ro r oamenilor muncii. Unele date tehnice din lucrare sîn t utile şi subinginerilor şi ingine­ rilor care lucrează în execuţie. In ediţia a Il-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor norm ative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea tehnologiilor şi a echipamentelor.

R e d a c to r : ing. E M IL IA IL IE T e h n o re d a c to r : V. E. U N G U R E A N U C o p erta : a rh . IL IE G H E O R G H E B u n de tip a r : 05.03.1986. C oli d e tip a r : 33,75 + 7 p la n şe C. Z. : 691.87 I. P . „ O lten ia" C ra io v a S tr. M ihai V ite a z u l, nr. 4 R ep u b lic a S o c ia listă R o m ân ia C o m an d a n r. 1

PREFAJĂ

Tehnologiile de executare a construcţiilor din ţara noastră s-ua per­ fecţionat considerabil în ultimii ani, în special în scopul reducerii greută­ ţii construcţiilor şi a duratei lor de execuţie. Industrializarea operaţiilor şi proceselor care concură la execuţia con­ strucţiilor a fost posibilă datorită dotărilor foarte importante cu dispozitive şi utilaje moderne) organizării atelierelor de armături şi a fabricilor de pre­ fabricate, folosirii armăturilor produse industrial sub forme de plase şi car­ case sudate şi a altor măsuri din dcm eniul prefabricării elementelor, extin­ derii folosirii prvcomprimurii etc. In aceste condiţii, cerinţa de bază este asigurarea unui nittel calitativ ridicat de execuţie. Pregătirea cadrelor care lucrează în construcţii şi ridicarea nivelului cunoştinţelor lor este o componentă inseparabilă a gradului superior de instruire pe care îl primesc toţi oamenii muncii din ţara noastră. Muncitorii şi cadrele medii din construcţii ca şi din alte d(menii au do­ vedit că au toate condiţiile să-şi însuşească într-un termen scurt cele mai avansate tehnologii, să-şi formeze o pregătire polivalentă, ca ei însăşi să perfecţioneze procesele de producţie şi să acţioneze pentru o calitate superi­ oară la execuţia construcţiilor. Plecînd de la aceste cerinţe şi premise, lucrarea a fost elaborată astfel îneît să ti lă o concepţie modernă de alcătuire, conţinînd toate cle­ mentele, atît pentru însuşirea corectă a celor mai sim ple operaţii, cît şi pentru înţelegerea proceselor tehnologice şi a modului de lucru a armă­ turii în elementele din beton şi beton precomprimat. Lucrarea este realizată sub forma unui iot închegat care conţine mini­ m um de cunoştinţe generale şi cunoştinţe tehnice*pentru înţelegerea cunoş­ tinţelor de specialitate care sînt prezentate detaliat. S-a considerat că fiecare fierar betonist trebuie să poată citi corect planu­ rile de armare, în care scop i s-au dat eîteva noţiuni de desen şi cunoştinţegenerale specifice; s-au prezentat numeroase exemple de armare. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, în ansamblu, s-a considerat util să se cunoască cerinţele de lază pentru execuţia cofiajelor şi prepararea şi turnarea betoanelor. 3

Cunoştinţele specifice de specialitate încep cu prezentarea oţelurilor de armături şi a principiilor de proiectare şi executare a armăturilor. Pentru aprofundarea meseriei de fierar betonist, lucrarea are exemple specifice de armare, luate pe cit posibil de la noile tipuri de construcţii care se execută şi se armează după reguli precizate de norme, cu folosirea noilor tipuri de armături. In prezentarea tehnologiilor de execuţie s-a pus accent pe lingă cunoaş­ terea utilajelor şi dispozitivelor de fasonare şi sudare şi pe cunoaşterea ope­ raţiilor de pregătire, fasonare, asamblare şi montare în operă, explicitînd diferite cazuri reprezentative întîlnite în execuţie. Organizarea producerii centralizate a armăturilor, pregătirea fabricării, organizarea locului de m uncă şi a proceselor de fabricaţie formează o preocupare constantă a lucrării, datele necesare ocupînd locul potrivit în expunerea şi economia lucrării. Problemele pretensionării armăturilor, cu toate elementele care le im ­ p u n ( utilaje, dispozitive, tehnologii etc.),sîn t tratate în capitole speciale. Lucrarea este pusă de acord cu normativele, instrucţiunile de execuţie şi cerinţele tehnice şi de calitate im puse în normativele şi standardele de pro­ iectare. î n ediţia a 11-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor normative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea teh­ nologiilor şi a echipamentelor.
AUTORUL

CUPRINS

Prefaţă Capitolul I. C U N O ŞTIN ŢE G E N E R A L E CU P R IV IR E LA R EA L IZ A R E A CO N STRU C ŢIILO R ŞI E L E M E N T E L O R D E CON STRU CŢII . 11

A. T ipuri (ie construcţii şi lu crări de c o n s t r u c ţ i i .............................. ........ 13 1. Clasificarea construcţiilor clin p u n ctu l de vedere al d estinaţiei 13 2. Clasificarea construcţiilor din p u n ctu l de vedere al m ateria­ lelor şi al m odului de execuţie şi a l c ă t u i r e .............................. ........ 14 B. P ă rţi şi elem ente de construcţii. Tendinţe de dezvoltare. încercări 16 1. P ărţile c o n s t r u c ţ i i l o r ......................................................................... ........ 17 2. L ucrări de com pletare, p ro tecţie şi finisaj .............................. ........18 3. E lem ente de c o n s t r u c ţi i.............................................................................1!) 4. In stalaţii p en tru c l ă d i r i ..................................................................... ........21 5. T endinţe in alcătuirca şi executarea c o n s tr u c ţiilo r ................. ........21 6. încărcările construcţiilor .........................................................................21 C. P lanuri de e x e c u ţ i e ..........................................................................................22 1. Clasificarea planurilor d upă c o n ţ i n u t ........................................... ........23 2. Clasificarea planurilor după gradul de d e t a l i e r e ..............................26 ■D. E lem ente pentru citirea p la n u rilo r de c o n s tru c ţii.......................... ........2& 1. F orm ate, scări, scriere, l i n i i ............................................................ ........27 2. P roiecţii, cotare, s e c ţ i u n i .........................................................................2$ 3. P lanuri pen tru construcţii din b eto n a r m a t .............................. ........34 4. Desene p e n tru detalii m e ta lic e ........................................................ ........ 4!y 5. P lanuri p en tru in sta laţii .........................................................................45 6 . T oleranţe in c o n s tr u c ţii..................................................................... ........46 Capitolul I I . N O Ţ IU N I E L E M E N T A R E A JU T Ă T O A R E D E M ATEM ATICĂ, MECANICĂ, R E Z IS T E N Ţ A M A T ER IA L EL O R S I ÎN C ER C Ă R I A LE M A T E R IA L E L O R ........................................... ! ............................. ........48 A. A oţiuni de m atem atică e le m e n ta r ă ........................................................... 48 1. N oţiuni de arii şi v o lu m e ................................................................. ....... 48 2. U n ităţi de m ăsură uzuale folosite in constru cţii conform standardelo r ........................................................ * ......................... ....... 49 3. N um ere şi calcule t e h n i c e ............................................................ ....... 51 4. O peraţii aritm etice şi algebrice ........................................................... 52 5. Q peraţii cu f r a c ţ i i ......................................................................... ....... 56 6 . Media a r i t m e t i c ă ..................................................................................... 57 7. P roporţia şi regula de tre i s i m p l ă ........................................... ....... 58

5

B.

C.

D.

E.

F.

8. Calculul procentelor ..................................................................... 9. Folosirea tabelelor num erice în calcule t e h n i c e .................. 10. E cu aţii algebrice . . ..................................................................... 11. R eprezentări grafice ..................................................................... 12. N oţiuni elem entare de geometrie şi trigonom etrie . . . . E lem ente «le m ecanică şi rezistenţa m a t e r i a l e l o r ...................... 1. N oţiuni de m e c a n ic ă ........................................................ 2. E lem ente de rezistenţă a m a t e r ia le lo r ....................................... Dispozitive de m ăsurări mecanice şi g e o m e tric e .......................... 1. M ăsurarea dim ensiunilor l i n i a r e .................................................... 2. M ăsurarea u n g h i u r i l o r ..................................................................... 3. Verificări de p o z i ţ i i ......................................................................... 4. M ăsurarea masei .............................................................................. 5. M ăsurarea f o r ţ e l o r .............................................................................. 6. Dispozitive de t r a s a r e ..................................................................... Verificarea calităţii oţelurilor (le arm ătu ri şi a betonului prin încercări <le l a b o r a t o r ........................................................................... 1. încercarea la tr a c ţ i u n e ........................................... ......................... 2 . Încercarea de îndoire la rece . .................................................... 3. încercarea de îndoire a l t e r n a t ă ...................... .......................... 4. încercarea la în c o v o i e r e ................................................................. 5. Maşini de în c e r c a t.............................................................................. 6. încercarea la c o m p r e s iu n e ............................................................ Procedee de realizare a elem entelor din beton a rm at şi beton p r e c o m p r im a t........................................... ............................................... 1. Principii de realizare a elem entelor din beton arm at . . . 2. Realizarea elem entelor prefabricate din beton arm at . . . 3. Principii de realizare a elem entelor din beton precom prim at Verificarea calităţii lucrărilor «lin beton a r m a t ...................... .

58 59 60 62 63 66 67 73 76 77 80 81 82 82 83 48 84 89 90 91 91 94 95 95 101 104 111

Capitolul H I . O Ţ E L U R I P E N T R U ARMAREA. CO N STRU C ŢIILO R D IN B E ­ TON ARMAT ŞI BETO N PRECO M PRIM A T ŞI M A T ER IA L E A U X I L I A R E .............................................................................................. A. O ţeluri pentru construcţiile din beton ai-mat ............................... 1. T ipuri dc oţeluri p en tru beton a rm a t . . . . . . . . . 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor p en tru beton a rm a t . 3. O ţeluri-beton lam inate la c a l d .......................... 4. Sîrm ă tra să p en tru beton a r m a t ................................................ 5. Sîrm ă moale p en tru l e g a t .......................... .... 6. B i o ţ e l u l .............................. ...................................... ......................... 7. Plase sudate u z i n a t e ..................................................................... 8 . T ransportul şi depozitarea oţ el uri l or-bet on. . . . . . . . B. O ţeluri pentru construcţiile din beton precom prim at . . . . 1. T ipuri de oţeluri p en tru beton p r e c o m p r im a t...................... 2. Domeniile de utilizare ale oţelurilor p e n tru beton precom ­ p rim at ......................................................................... ..................... 3. Sîrme de oţel şi produse din sîrm ă p en tru beton precom ­ p rim at ................................................................. .... ......................... C. M ateriale auxiliare pentru executarea lu crărilo r dc a rm ătu ri 1. D istanţieri (suporţi) ............................................... ..................... 2. M ateriale de î n n ă d i r e .....................................................................

114 114 115 115 117 125 128 128 131 137 144 144 145 145 151 151 156

6

Capitolul IV.

B ETO N U L ŞI TEH N O L O G IA D E P R E P A R A R E Ş l D E P U ­ N E R E ÎN O P E R Ă ................................................................................... A. B etonul ca m aterial pentru lu crările din beton a rm a t şi beton p r e c o m p r im a t............................................................................................... 1. T ipuri de betoane (clase şi m ărci) ....................................... 2. E lem entele com ponente ale betoanelor (lian ţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, a p ă ) ........................................................ 3. Compoziţia betonului ................................................................. 4. P repararea pe şan tier a b e to n u lu i............................................ 5. T ran sp o rtu l b etonului la o b i e c t ................................................ 6. Punerea in operă a b etonului ................................................ 7. T urnarea şi com pactarea b e t o n u l u i ....................................... 8. D e c o f r a r e a ...................................................................................... 9. T o r c r c t a r e a ....................................................................................... 10. Betoane u ş o a r e .............................................................................. 11. Betoane c e l u l a r e .......................................................................... 12. Betoane a p a r e n t e .......................................................................... 13. B etoane aparente d e c o r a t i v e .................................................... 14. C aracteristici şi condiţii de calitate p en tru fabricarea be­ to n u lu i .......................................................................... .... . B. Cot’raje ......................................................................... ......................... 1. G e n e r a l i t ă ţ i ................................................................. ..................... 2. Cafraje nedem ontabile ................................................................. ..................................................................... 3. Cofraje dem ontabile 4. T ipare ............................................................................................... .

158 158 158 160 164 165 166 166 167 169 170 170 171 172 173 174 176 176 177 180 186

Cnpitolul V. T E H N O L O G II, D IS P O Z IT IV E ŞI U T IL A JE N E C E S A R E R E A ­ L IZ Ă R II A RM A TO RILO R P E N T R U B ETO N ARM AT . . . . A. Operaţii p r e g ă t i t o a r e ............................................................................. 1. G e n e r a l i tă ţ i........................................................................................... 2. întocm irea.fişei de debitare şi f a s o n a r e ...................... 3. Pregătirea arm ăturilor in d e p o z i t ................................................ ti. Tehnologii simple de descolăcit, îndreptat şl tă ia t arm ătu rile 1. în d rep tarea prin întindere cu troliul m anual a oţelului-beton liv ra t in colaci .......................... ........................................................ 2 . în d rep tarea la o in stalaţie de în d re p ta t cu tro liu l electric a oţelului-beton liv ra t in colaci ....................................... . 3. în d rep tare a cu dispozitive sim ple şi la m aşini de în d re p ta t cu role şi cu cap ro tito r a oţelului-beton liv ra t în colaci . . C- M aşini de îndreptat şi tă ia t ................................................................. 1. G e n e r a li tă ţ i ........................................................ .................................. 2. A lcătuirea de principiu a unei m aşini de în d re p ta t şi tă ia t 3. Modul de utilizare a m aşinilor de în d re p ta t şi tă ia t . . . . 4. Maşini de în d rep tat şi tă ia t executate in ţ a r ă ...................... 5. D ispozitive şi maşini de tă ia t oţel-bcton ................................... D. Tehnologii simple de fasonat şi îndreptat oţelul-beton . . . . 1. G eneralităţi asupra fasonării m a n u a l e ....................................... 2. D ispozitive simple p en tru fasonarea m a n u a l ă .......................... 3. U tilizarea dispozitivelor simple de f a s o n a t .............................. 4. Fasonarea m ecanică. ..........................................................................

188 188 188 189 191 193 193 195 199 201 -01 202 205 205 208 211 211 212 214 216

7

E . M aşini de 1 'asonat (îndoit) o ţ e l - b e t o n ............................................... 1. Maşini de fasonat bare lo n g itu d in a le ........................................... 2. A lcătuirea de principiu a m aşinilor de f a s o n a t ...................... 3. Modul de utilizare a m aşinilor de f a s o n a t .............................. 4. Maşini de fason at bare lo n g itu d in a le ........................................... 0. Maşini de confecţionat e t r i c r i ........................................................ 6. Maşini de Îndoit plase s u d a t e ........................................................ 7. Maşini de tă ia t plase s u d a te ............................................................ 8. Fasonarea la cald a o ţe lu lu i-b e to n ................................................ F . Tehnologii pentru îm binarea şi înnădirea prin sudare. îm binări mecanice ale o ţe l u lu i - b e t o n ................................................................ 1. G eneralităţi asupra procedeelor de su d a re ................................... 2. Sudarea electrică p rin p u n c t e ........................................................ 3. Sudarea electrică cap la cap prin topire interm ediară . . 4. Sudarea m anuală cu arc e l e c t r i c .................................................... 5. Sudarea in cochilie, în baie de zgură cu cusături longitudinale 6. în nădirea cu m a n ş o a n e ..................................................................... G. U tilaje şi dispozitive de sudat o ţ e l - b e t o n ...................................... 1. U tilaje şi dispozitive staţionare p en tru sudarea prin puncte 2. Cleşti p en tru sudarea p rin p u n c t e ................................................ 3. Dispozitive de reglare. E le c tr o z i.................................................... 4. U tilaje p en tru sudarea cap la cap prin topire interm ediară 5. U nelte şi dispozitive p en tru sudarea m anuală cu arc electric Capitolul Y l . T E H N O L O G II D E P R E T E N S IO N A R E A A RM Ă TU RILO R ŞI D E PR EC O M PR IM A RE A E L E M E N T E L O R ...................... A. Tehnologii de pregătire a arm ătu rilo r pentru elementele jiree o m p r i m a t e .............................. • ........................................................... 1. G e n e r a lită ţi........................................................................................... 2. P regătirea a r m ă t u r i l o r ..................................................................... 3. Confecţionarea f a s c i c u l e l o r ............................................................. 4. Canale pen tru trecerea arm ăturii p o s t î n t i n s e ........................... B. Dispozitive şi u tilaje pentru arm ăturile betonului precom prim at 1. Dispozitive de în d re p ta t şi t ă i a t ................................................ 2. Dispozitive de blocare şi a n c o r a r e ................................................ 3. Mijloace p en tru realizarea forţelor de pretensionare a a r­ m ătu rilo r ............................................................................................... C. Tehnologii dc preeom prim are eu a rm ătu ră preîntinsă şi postIntinsă ....................................................................................................... 1. A rm ături p r e î n t i n s e ......................................................................... 2. A rm ătu ri postîntinse (fascicule de c a b l u r i ) .............................. 3. R ealizarea aderenţei arm ătu rilo r postîntinse şi p ro tecţia lor îm potriva c o r o z i u n i i .......................................................................... 4. R eguli pen tru p ro tecţia m u n c i i .................................................... Capitolul VI I . R E G U L I D E A RM ARE A E LE M E N TE L O R D IN BETO N A R ­ MAT ŞI BETO N P R E C O M P R IM A T ............................................... A. R eguli pentru elem ente din beton arm at, arm ate cu bare . . 1. R eguli generale, d e f i n i ţ i i ................................... ............................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ............................................................. 3. D iam etrele m inim e ale barelor de a r m ă tu r i...............................

217 217 218 220 224 226 229 230 230 232 232 234 237 237 243 244 245 245 253 257 258 259 265 265 265 267 269 275 280 280 283 291 302 302 303 308 311 312 312 312 324 328

8

4. D istanţele dintre barele a r m ă t u r i l o r ....................................... 5. Form e constructive şi acoperirea cu beton a arm ăturilor 6. A ncorarea arm ătu rii. Form a b a r e l o r ....................................... 7. înnădirea arm ătu rilo r ................................................................. 8. Calculul lungim ii barelor de arm ătu ri . ............................... B. R eguli pentru arm area cn plase sudate a elem enlelor din beton a r m a t ....................................................................................................... 1. R eguli gen erale.................................................................................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ........................................................ 3. înnădirea plaselor s u d a t e ............................................................ 4. A ncorarea şi întreruperea plaselor su d ate . . . . . . . C. R eguli pentru arm area elem entelor din beton prccom prim at 1. E lem ente cu a rm ă tu ră p r e î n t i n s ă ........................................... 2. E lem ente cu arm ă tu ră p o s t în t in s ă ........................................... Capitolul VI I I . A RM A REA P R IN C IP A L E L O R T IP U R I D E E L E M E N T E D IN B ET O N ARM AT ŞI B ET O N PR EC O M PR IM A T . . . A. A rm area h alelo r parter, uşoare, pentru i n d u s t r i i ................. 1. H ale cu grinzi cu inim ă plină din beton prccom prim at . 2. H ale cu arce din b eton precom prim at .............................. 3. H ale p arte r realizate cu ferm e şi arce din b eto n a rm at 4. H ale p arte r realizate cu ferm e din b eton precom prim at 5. H ale fără pod ru la n t realizate cu elem ente de su p rafaţă tip U P H din beton p r e c o m p r i m a t ....................................... B. A rm area construcţiilor in c a d r e .................................................... 1. Cadre din beton a rm a t m onolit p en tru bale industriale p a r t e r ............................................................................................... 2. Cadre eta ja te din beton a r m a t ................................................ 3. Stîlpi din beton arm at p en tru clădiri şi hale industriale 4. G rinzi de rulare ......................................................................... C. A rm area f u n d a ţ i i l o r ......................................................................... 1. F u n d a ţii izolate din beten şi beton a r m a t .......................... 2. F u n d a ţii cu bloc din b eton sim plu şi cuzinet din beton a r m a t ............................................................................................... 3. F u n d a ţii izolate pen tru stîlpi m e ta lic i................................... 4. F u n d a ţii izolate tip p ah ar pen tru stîlpi prefabricaţi . 5. F u n d a ţii continue din beton şi beton a r m a t ...................... 6. F u n d a ţii pe grinzi şi radiere din beton a r m a t .................. 7. F u n d a ţii p r e f a b r i c a t e ................................................................. 8. F u n d a ţii de m are adincim e în teren u ri slabe . . . . . 9. F u n d a ţii arm ate cu plase sudate . . ................................... D. A rm area elem entelor plane verticale ....................................... 1. S tru ctu ri cu diafragm e ............................................................ 2. P anouri m ari p r e f a b r i c a t e ........................................................ 3. A rm area zidăriilor ..................................................................... 4. A rm area pereţilor supuşi la încărcări norm ale pe planul lor E . A rm area planşeelor pentru c l ă d i r i ................................................ 1. Planşee din beton arm at m o n o l it........................................... 2. Planşee p refabricate din b eton a rm a t ................................... F. A rm area scărilor din beton arm at m o n o l it..............................

332 336 340 350 352 356 356 359 367 369 373 373 375

377 377 378 398 404 407 408 412 413 415 421 428 431 432 436 437 438 440 443 450 450 454 455 455 463 467 469 471 472 482 489

9

........... O R G A N IZ A R E A E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E A RM ARE IN A T E L I E R E ................................ ............ A teliere de şantier de confecţionat a rm ătu ri pentru betoane 511 1.. M ontarea plaselor sudate uzinate şi a carcaselor sudate şi legate ............. ................................................. G e n e r a l i t ă ţ i ........... ... Organizarea locului de m uncă peutru operaţiile executate in...534 1................ tra n sp o rtu l şi depozitarea a rm ătu rii fasonate...................... 503 2............................... 520 2...G. 503 1. Legarea barelor cu s î r m ă ................... .... M anipularea.. O rganizarea su dării barelor cap la c a p ..534 2.. tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton In c o la c i.............................. îndoirea plaselor plane in c a r c a s e ......... M ontarea a r m ă t u r i l o r .. ......................... ..539 .......498 4............................................................... .............. 506 5.................525 4....... M ontarea a rm ătu rii legate d irect în c o f r a j ....................... Silozuri şi b u n c ă re ......... ... . Abateri şi toleranţe adm isibile pentru arm ătu rile <|ata m ontate 532 C............. M anipularea....520 A........................................ 509 B................ tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton in b a r e .....498 5.....538 B ib lio g r a fie .................................................. Armarea construcţiilor şi elem entelor «Ie construcţii speciale 192 1..................................................................... ..............503 A.. 506 4... 535 3...................................................520 1................................................................... Castele dc a p ă . ...................... 501 3.........................500 Capitolul I X ...... M anipularea................ S tilpi cu destinaţie specială şi construcţii t u r n ................................................ ........................... O rganizarea atelierelor de confecţionat a r m ă t u r i .............. .... TR A N SPO R T .......................................................... O P E R A Ţ II D E M ONTARE........................ .................... .................... 511 2.......................................... 536 4................... M A N IPU L A R E ŞI D E P O Z I T A R E ................................................................. transportul şi depozitarea a r m ă t u r i l o r ................................ O rganizarea locului de m uncă la sudarea cu arc electric ..... A sam blări de carcase din bare independente legate in atelier 524 3.....491 3..... j ................. R ezervoare circulare p en tru lichide ..................................................................... 514 Capitolul X .............................. 527 B.. ......... .......... M anipularea........... .................................492 2...... O rganizarea sudării p rin puncte folosind cleşti de sudură (m aşini de su d a t suspendate) .............. M anipularea......... R ezervoare cu planşee c iu p e r c i............. ... a te l ie r e .. Organizarea sudării prin puncte folosind m aşini de su d at staţionare cu o pereche de e l e c t r o z i ..... tran sp o rtu l şi depozitarea plaselor sudate ...........................

precum şi toate lucrările p e n tru satisfacerea nevoilor sale spirituale şi culturale. ad ăp o stu l p e n tru to ate mijloacele sale de p ro ­ d u cţie şi în al doilea rin d ele cuprind to a te lucrările de bază p e n tru asigurarea schim burilor de m ărfuri. noi tehnologii de m ontaj care au perm is să se ajungă la mecanizarea lucrărilor de construcţii şi chiar la a u to m atizarea unor operaţii. fiind un imbold p e rm a n e n t p e n tru acestea. R evoluţia tehnico-ştiinţifică care se desfăşoară în prezent pe m ul­ tiple planuri desigur că operează direct şi în sectorul de construcţii. noi utilaje. pe t o t circuitul său de cercetare. tran sp ortului apei necesare nevoilor domestice şi agricole. în istoria construcţiilor o a d e v ă ra tă revoluţie a fost ap a riţia b e t o n u ­ lui arm at. proiectare.şi civilizaţiei. cu caracteristici superioare. t e h ­ nicii. Ele reprezintă în prim ul rîn d adăp o stu l în care se desfăşoară m u lti­ plele activ ităţi omeneşti. Dezvoltarea construcţiilor este corelată cu dezvoltarea ştiinţei. 11 . Mecanizarea şi a u to m atizarea lucrărilor de construcţii s în t o p a r te co m pon entă a acestei re v o lu ţii. informaţiilor. Dezvoltarea construcţiilor este strîns legată de satisfacerea necesi­ tă ţilo r fu n d a m e n tale ale dezvoltării om ului. exploatare. execuţie. tra n s p o rtu lu i energiei. noi tehnologii de uzinare.C apitolul I CUNOŞTINŢE GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII Construcţiile au fo rm a t una din activităţile de bază ale omului din to a t e tim purile. Dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii a pus la dispoziţia tehnicii con­ strucţiilor noi m ateriale.

modul de realizare şi soluţiile construc­ tiv e p o t indica şi ele o altă cale de clasificare. Adesea în lucrările inginereşti s în t cuprinse şi lucrările de a rtă şi speciale. la baza clasificării. lucrări de a r tă şi construcţii speciale. D estinaţia şi funcţiona­ litatea construcţiilor a form at unul din criteriile de clasificare. planurile de arm are. în d e p ă rtîn d penele curente de funcţionare . să cunoască m odul de alcătuire a cofrajelor şi cerinţele care se im pun acestora şi să aibă noţiuni de p repararea şi tu rn a re a betoanelor. 12 . De m u lte ori fierarii betonişti s in t folosiţi şi ca sudori. M uncitorul trebuie să-şi îm bogăţească calificarea pen tru a cunoaşte m ai m u lte meserii. Orice clasificare a construcţiilor este desigur a rb itra ră şi ea p o a rtă a m p re n ta ideii care a stat. De asemenea.Organizarea şi optimizarea ac tivităţii de construcţii pe to t circuitul său cu auto m atizarea deciziilor operative este o caracteristică a execu­ ţiei noilor construcţii. de verificarea calităţii arm ăturilor. lucrări inginereşti. cunoştinţele de p rotecţia muncii form ează o altă la tu ră a pregătirii sale. betoanelor şi lucrărilor de construcţii. să cunoască utilajele de p relu crat şi fasonat arm ă tu ri. U na din clasificările cele mai vechi îm p ărţea lucrările în lucrări de construcţii civile şi industriale. în sfîrşit. trebuie să aib ă noţiuni de m on tarea construcţiilor. N oţiunea de construcţii este foarte complexă cuprinzînd în ea to a te categoriile de construcţii ex ecutate pen tru satisfacerea nevoilor socioeconomice ale omului. să citească planurile de construcţii şi p e cele m ai dificile dintre ele. Criteriile de clasificare şi m ai vechi şi m ai noi se referă la gruparea construcţiilor pe categorii de construcţii. Cunoaşterea calităţii oţelurilor de construcţii şi a m odului de veri­ ficare a acestora este o a ltă cerinţă a unui b u n fierar betonist. P ă rţile de construcţii şi ele­ m entele de construcţii pot şi ele să fie clasificate. cunoscînd modul de m anipulare a a rm ă tu rilo r şi m aterialelor cu mijloace de tra n s p o rt meca­ nizate. să ştie să facă unele verificări. pe care treb u ie să le exploateze corect. să p o a tă face schiţe de arm are. precum şi m aterialele p red om inante p e n tru realizarea s tru ctu rii de rezistenţă a fo rm a t de asemenea alt criteriu . Munca m uncitorului este în prezent u ş u ra tă de dispozitive şi u tilaje puternice. treb uie de asemenea să aibă cu no ştin ţe de sudare şi să p o a tă executa sudarea de rezistenţă prin p u n cte la maşini de înaltă p ro d u c tiv itate şi chiar sudarea m anu ală cu arc electric. F ierarul b eto n ist trebuie să aibă cunoştinţe generale de alcătuirea construcţiilor.

). stîlpi şi lucrări de telefonie etc. p en tru trav e rsarea rîu rilo r. p ostu ri trafo etc. magazine. zonelor deni­ velate. expoziţii) . 7) Lucrări de artă : lucrări de m ari p rop orţii care se referă la com­ pletarea căilor de comunicaţii. TIPURI DE CONSTRUCŢII Şl LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1. policlinici. podeţe. saivane. 2) Clădiri social-culturale : construcţii p en tru în v ă ţă m în t (şcoli. cluburi. hale p en tru producţie secundară. 6) Lucrări pentru industria transportului : construcţii care asigură tra n sp o rtu l u rb a n şi in te ru rb a n al mărfurilor. construcţii indus­ triale pen tru ac tiv ită ţi anexe (magazii. case de odihnă). 3) Clădiri administrative şi comerciale : construcţii p e n tru conducerea a c tiv ităţii economico-politice (birourile instituţiilor de s ta t. birourile întreprinderilor) . pis­ cine.). piste de aterizare. muzee. mori. personalului şi inform a­ ţiilor (căi ferate. garaje. şosele. trib u n e. velodroam e. m etrouri. pieţe. construcţii p e n tru a c tiv ităţi culturale şi sportive (săli de t e a tr u . 4) Construcţii in d u stria le : construcţii care asigură desfăşurarea u n u i a n u m it proces de fabricaţie sau o fază a acestui proces de fa b ri­ caţie (hale de producţie industrială.A. cinem atografe.). depozite. buncăre. stadioane. consiliilor populare. u n ită ţi service . m aritim . fluvial. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al destinaţiei D upă destinaţie. hangare. t u rn u ri de răcire) . hale de reparaţii. autostrăzi. biblioteci. silozuri.). hale de desfacere etc. construcţii p e n tru servicii (gări p e n t r u tra n sp o rtu l pe calea ferată. 13 . construcţii p en tru s ă n ă ta te a pu blică şi igienă (băi publice. ce n trale term ice. stîlpi de radio şi de televiziune. ateliere. remize.). creşe) . precum şi consolidarea fundaţiilor căilor de com unicaţii şi a zonelor aferente (poduri. grajduri. 5) Construcţii agrozootehnice : construcţii p e n tru desfăşurarea pro­ d u cţiei industriale agricole (crescătorii a u to m atizate . construcţiile se clasifică a s t f e l : 1) Locuinţe de diferite tipuri şi destinaţii. v ia d u c te — poduri peste văi fără ape — tuneluri. căi p en tru tram v a ie . pereuri etc. ziduri de sprijin. oficii poştale şi telefonice. dispensare. spitale. săli de sport. funiculare. estacade. auto. ateliere etc. centrale term oelectrice.

precum şi am enajarea zonelor piscicole (baraje. reţele de conducte etc. beton p recom prim at la care a r m ă tu ra introduce eforturi de pretensionare iniţiale în beton. canale de scurgere a apelor uzate. lucrări pen tru susţinerea utilajelor tehnologice. rezervoare. filtre de epurarea apei. canale de adu cţiune şi fugă etc. fundaţii de m a­ şini etc. lucrări de irigaţie şi desecare (canale. 2. ecluze.). 2) Construcţii cu pereţi portanţi. m astu ri de foraj. coşuri de fum. 10) Construcţii speciale : fortificaţii. canale colectoare cu cămine de vizitare. diguri. lucrări militare. apeducte. construcţii cu diafragm e elin b eto n a r m a t . castele de apă. B etonul a r m a t este u nul din m aterialele care a re v o lu ţio n at teh n ica construcţiilor datorită calită­ ţilor lui rem arcabile : rezisten ţă la solicitări m ecanice de orice n a tu ră . decantoare şi instalaţii de depoluare. Construcţiile cu pereţi portanţi se pol clasifica in : construcţii cu pereţi p o rta n ţi din zidărie de cărăm idă (avînd rigidizări prin buiandrugi 14 . staţii de pom pare. platform e marine. d u rab ilitate. cheiuri portuare. lucrări subterane.) . am en a jare a zonelor por­ tu are . Acestea realizează funcţia dejsusţinere a clădirii la acţiuni verticale şi orizontale şi în acelaşi tim p îndepli­ neşte şi fu n c ţia de c o m p artim en ta re şi închidere a clădirii. Principalele tipuri dc construcţii cu structuri din beton armat s i n i : construcţii cu schelet din b eto n armat. reziste n ţă la fcc. posibilitatea de a lua practic orice formă. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al materialelor şi al modului de execuţie şi alcătuire D upă m ateriale şi med de o e c u ţ i e construcţiile se clasifică în : 1) Construcţii cu structura clin beton armat. Se realizează construcţii cu relativ puţine niveluri. construcţii din panouri mari prefabricate din b eton a rm a t . staţii de pompare. evitarea inundaţiilor şi transform area rîurilor în căi navigabile.8) Lucruri hidrei chiu ce şi hidrocm elioralive: lucrări pen tru cen­ trale hidroelectrice şi regularizări de rîuri. 9) Lucruri pentru alimentări cu apă — canalizări : ca p tări de apă. ciocuri uscate. b eto n a r m a t la care a r m ă tu ra conlu­ crează prin ad e re n ţa dintre b eto n şi a r m ă tu ră . D in punctul de vedere al conlucrării armăturii cu betonul construcţiile se pot executa din : b eton simplu . conducte de ad ucţiu ne şi distri­ buţie. stîlpi de energie electrică. fabricarea şi prel'abricarea uşoară. construcţii din b eton a r m a t e x e cu tate cu aju to ru l cofrajelor alunecătoare (glisante). t u r n a t m onolit sau p r e f a b r i c a t .

solidarizate prin centuri din b eton a rm a t cu m u s tă ţi înglobate în m ortaru l de solidarizare) . corniere din beton a r m a t etc. care au rigidizări similare ca cele din cărăm idă) . construcţii cu pereţi p o rta n ţi din beton uşor m onolit care se p o t executa cu pereţi p o rta n ţi realizaţi prin tu rn a r e în cofraje de inventar.) . a n c a d ra m e n te din b eto n a r m a t. din oţel şi alum iniu. De asemenea se execută construcţii dem ontabile : b arăci. senzaţia de cald pe care o dă etc. cu caracteristici 15 . construcţii din lemn cu schelet din dulapi sau scînduri (con­ strucţii ex ecutate de regulă din elem ente prefab ricate form înd adesea obiectul u n or b rev ete de invenţie. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din fîşii de b eton celular au toclav izat (realizate din fîşii arm a te produse în fabrici şi îm binate pe şan tier . aşezate orizontal. volum ul şi g re u ta te a relativ mai redusă a elem entelor conferă m etalulu i calităţi p en tru realizarea u n or construcţii uşoare cu volum e de construcţii m ai mici. Se asam blează prin şuruburi. sudare şi n itu ire şi chiar prin încleiere. to tu şi el se foloseşte la construcţii p e n tru case de v a c an ­ ţă . construcţii din blocuri de b eton celular au tocla v iz at (care se realizează d up ă o tehnologie specifică) . îm binate prin chertare şi petreceri). construcţii m ixte din schelet de lemn în zăbrele cu u m p lu tu ră de zidărie . uşor de p ro te ja t. aspect plăcut. asigurîndu-se o precizie m ai b u n ă la m ontaj . termoizolant. p en tru deschideri şi încărcări m ari şi cu carac te r dinamic. sîm buri din b eton a r m a t. în ţ a r a noastră. din b eton cu goluri etc. 4) Construcţii metalice. p orţiun i de zidă­ rie a r m a tă . utilizarea k m r. 3) Construcţii cu structura din lemn. Construcţiile din lemn se clasifică în : construcţii din lemn în sistem ul „bIoc“ (se realizează din bîrne. Construcţiile metalice s în t ex e cu tate la to leranţe reduse. construcţii cu caracter u tilitar p en tru şantier etc. tridirecţionale) d e stin ate acoperirii construcţiilor de deschideri m ari. R ezistenţele înalte ale m etalului. Dezvoltarea siderurgiei din ţ a r a n o astră a permis să se ofere construc­ torilor sem ifabricate metalice în form e foarte v ariate. arce. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din blocuri mici (ceramice cu goluri. hoteluri de m u n te.şi centuri din b eton a rm a t. construcţii de lemn speciale (în cadre. cabane şi alte obiective cu scop turistic.aplama“ sau puse v ertical cu ro ştu ri acoperite cu baghete) .. cu pereţi a v în d căptuşirea exterioară şi interioară din scînd uri b ă tu te în „c. uşor de p re lu c rat şi îm bin at. se p o t utiliza în elem ente m ari şi îm bina uşor şi rapid pe şantier. L em nul a fost în to td e au n a un excelent m ateria l de construcţii d a to rită calităţilor lui : rezistenţe m ecanice bune. Tehnologiile de prelucrare şi execuţie a acestor tip u ri de construc­ ţii s-au dezvoltat m u lt în ţările cu rezerve m ari de păduri.u lu i în construcţii constituie cazuri p a rtic u la re .

P rotecţia contra focului şi p rotecţia anticorosivă se po ate realiza p rin diferite mijloace. construcţii din profile cu pereţi subţiri form a te la rece . ÎNCĂRCĂRI Clădirile care adăpostesc oam eni sau procese tehnologice p o t fi desfă­ ş u ra te pe orizontală (construcţii p arter) sau pe verticală (construcţii cu m ai m u lte niveluri). TENDINŢE DE DEZVOLTARE. învelitoarea din m etal sau cu plăci din b eton a rm a t. construcţii din ţ e v i . Construcţiile metalice propriu-zise se p o t clasifica d u p ă criterii proprii : m odul de îm binare. spaţiu l de circulaţie şi acces şi spaţiul p e n tru instalaţii de confort şi in stalaţii tehnologice. Construcţiile m ixte s în t acele construcţii care au elementele de rezistenţă şi de închidere realizate din m ateriale diferite. 16 . construcţii din lam inate la cald . alte tip u ri de plăci term oizolante etc. din aliaje de alum iniu sub form ă -de : lam inate. construcţii din oţeluri superioare şi de în altă rezistenţă etc. a t î t prin pelicula de protecţie de n a tu ră chimică. construcţii metalice nitu ite . construcţii pe c a b l u r i . B. sp aţiul p e n tru servicii com plim entare activ ităţii de producţie. prin înglo­ bare în zidărie. profile din tablă av înd rolul de cofraj p ierd u t sau a rm ă tu ră). c î t şi prin protecţii realizate din tencuială în ra b iţ. elemente p re fa­ bricate din b eton. construcţii cu ş u r u b u r i . profile subţiri din ta b lă fo rm a tă la rece. poliesteri a r m a ţi cu fibre de sticlă etc. plăci de ipsos. Spaţiul clădirilor se îm p arte în spaţiul ac tiv ităţii de bază sau de pro­ ducţie. PĂRŢI Şl ELEMENTE DE CONSTRUCŢII. In raport cu aceste criterii construcţiile metalice se clasifică în : construc­ ţii metalice su d ate . Din m etal se p o t executa aceleaşi categorii de construcţii ca şi din a l t e materiale. şarp a n ta din ferme metalice. saltele de v a t ă m inerală. din oţeluri superioare. con­ stru c ţii din aliaje de alum iniu .statice m ai bune. ca de exemplu : stîlpii din beton a rm a t. profile a m b u tis a te la rece etc. tipul de lam inate. profile extru d a te . sistemul constructiv specific construcţiilor metalice etc. 5) Construcţii mixte. ţevi. azbo­ cim ent. Planşeele' construcţiilor şi pereţii p o t fi realizaţi din elemente m ix te {beton a r m a t cu grinzi metalice înglobate.

Modul de rezolvare p e n tru asigurarea construcţiilor la to a te aceste acţiuni formează obiectul unor discipline speciale.). în terenuri slabe se fundează pe piloţi. încărcări e x tra ­ ordinare (cutrem ure. term ică. te m p e ra tu ră ). Scheletul de rezistenţă poate fi din zidărie. D u p ă n a tu ra construcţiei. coroziunii. A ctiv itatea industriei construcţiilor. fonică. încărcări. contra focului. Scheletul de rezistenţă se concepe să satisfacă concom itent mai m u lte funcţiun i (rezistenţă şi canale de ventilaţie etc. ventilaţie. tra n s p o r t p n eum atic etc. 1 17 . noi t e h ­ nologii de uzinare şi noi tehnologii de execuţie şi m ontaj pe şantier. F u ndaţiile pot fi monolite sau prefabricate. deschideri etc. stab ilita te a la ră s tu r n a re a construcţiilor. b eto n a rm a t. S u it subsoluri cu unul sau m ai m ulte niveluri. Aceste cerinţe se realizează p rin folosirea de m ateriale noi cu carac­ teristici superioare. m onoraiuri. în acelaşi tim p ele realizează îm preun ă cu s tru c tu ra de rezistenţă şi centurile o rigidizare spaţială a scheletului de rezistenţă şi a întregii construcţii. de m anop eră şi de costuri.Construcţia trebu ie să asigure preluarea încărcărilor clin g re u ta tea proprie. este sub ord o n a tă cerinţelor economiei m oderne şi an u m e să se exe­ cute cu economii de m ateriale. destinaţie. p rotecţia con tra infiltraţiei apelor subterane şi de s u p ra faţă. m etal. 1. 2 — Cartea fierarului betonist — cd. ca orice a c tiv ita te economică. încărcărilor funcţionale ale utilajelor. lem n etc.mat. Părţile construcţiilor 1) Fundaţiile şi subsolurile asigură tran sm itere a încărcărilor la teren. planşeele po t fi alcătuite din diferite m ateriale în diverse forme. 3) Planşeele clădirilor folosesc la com p artim en ta rea pe verticală. uragane) şi să aibă pro tecţia hidrofugă. conveiere) şi insta­ laţiilor (încălzire. p u tîn d fi folosite în cazurile subsolurilor şi p en tru instalaţiile clădirilor sau chiar a unor procese de producţie auxiliare. încărcărilor din acţiunile climatice (vînt. Scheletul de rezistenţă va asigura şi preluarea încărcărilor teh no­ logice şi a mijloacelor de tra n s p o r t grele su spendate sau rezem ate de scheletul de rezistenţă (poduri ru lante. de noi tehnologii de execuţie a produselor. F undaţiile se execută de regulă din beton sau beton ar. presiunea apei. b eton p recom p rim at. zăpadă..). poluării etc. de energie. 2) Scheletul de rezistenţă şi ekm entele de închidere (pereţii exteriori şi interiori) se folosesc şi la co m p artim en ta rea pe orizontala a construc­ ţiilor.

18 . Soluţia de acoperiş este funcţie de deschiderea construcţiilor. sub formă de semipanou ri sau fîşii.mecanice la sol. de m ari dimensiuni. benzi rulan te. întreţin ere uşoară. cadre. L a construcţiile de deschideri mici cu planşee din b e to n a r m a t se po t realiza terase izolate sau se po ate alcătui o su p ra stru c tu ră rezem ată planşeu p e n tru realizarea pantelor. rezistenţa la uzură. L a construcţiile turistice sau trad iţio nale. planşeele se p o t executa din lemn. Planşeele prefabricate ceramice au o răspînd ire mai mică la construcţiile ex ecu tate în ţ a r a noastră. fonice şi hidrofuge şi îm b u n ă tă ­ ţirea aspectului estetic şi de confort. beton a rm a t. T ra n s p o rtu l pe orizontală se asigură cu mijloace . arce. Această soluţie se mai foloseşte la construcţii cu caracter tu ristic sau la vile. din beton. mijloace rezem ate pe scheletul de rezistenţă (poduri rulante) sau suspen date de scheletul de rezistenţă (conveiere.Soluţia folosită în mod frecvent în prezen t este cea a planşeelor prefabricate din beton a rm a t. cu elemente de u m p lu tu ră sau cu alcătuire m ix tă m etalbeton. 5) Scările şi mijloacele de transport asigură circulaţia la diferite nive­ luri p en tru oam eni şi materiale. realizate din diferite m ateriale. care treb uie să asigure b u n a circulaţie. tîm plăriei. precum şi tra n sp o rtu l p n eu m atic p e n tru corespondenţă şi materiale. L a deschiderile m ari elem entul de rezistenţă al acoperişului se poate realiza din ferm e simple sau spaţiale. 4) Acoperişul construcţiilor poate fi rezolvat cu p a n te p en tru scurge­ rea apelor sau sub formă de terasă. senzaţia de cald etc. P rincipalele lucrări din acest domeniu sînt : 1) Pardoselile. m etal (oţel şi alum iniu). 2. stru ctu ri tridirecţionale sau pe ferme din cabluri etc. aspectul estetic. grinzi rulante). estacade etc. protecţie şi finisaj Aceste lucrări asigură fu n cţio nalitatea construcţiei prin realizarea pardoselilor. Mai p u ţin utilizate la noi s în t planşeele cu stru c tu ra de rezistenţă m etalică.. P e n tru tra n s p o rtu l pe verticală se mai folo­ sesc ascensoare. Acoperişurile p o t avea prevăzute elem ente de lum inator. escalatoare. Lucrări de completare. lemn etc. ceramice sau alte materiale. de folosirea u ltim ului planşeu d re p t reazem p e n tru elementele de acope­ riş şi de m aterialele utilizate. m onoraiuri. grinzi prefabricate şi corpuri de u m p lu tu ră. izolării termice.

5) învelitoarea protejează construcţia contra acţiunii ploilor. tehnologia de aplicare a izolaţiei. planşeul poate fi a lcă tu it din ele­ m en te din b eton a r m a t precom prim at. ieftine şi uşor de întreţin ut. m ateriale plastice. De exemplu. beton arm a t. p u tîn d fi realizată din lemn. tre b u in d să fie durabile. agresi­ v ita te a apei în ra p o rt cu m aterialele din care sînt ex ecu tate construc­ ţiile . zăpe­ zilor etc. m etal. tasările . contracţia c o n s tru c ţie i. 4) Zugrăvelile şi vopsitoriile asigură protecţia contra agenţilor exteriori.2) T îm plăria (cu geamuri). aşa cum s-a a r ă t a t anterior. învelitorilor. u m id ita te a mediului încon jurător . aspect p lăcu t şi întreţinere uşoară t u t u r o r elementelor de construcţii expuse agenţilor atmosferici. P ro tecţia contra apelor este funcţie de : m odul cum acţionează apa din s o l . racordărilor . în terenuri cu tasări inegale. Tipurile principale de elem ente de construcţii s în t: 1) Elemente de fundaţii : P e n tru construcţiile de zidărie fundaţiile se realizează de regulă din beton simplu t u r n a t direct în s ă p ă tu ră . fundaţiile se consolidează cu una sau două centuri din beton a r m a t . caracteristicile m a te ­ rialelor de izolaţie . apelor cu şi fără presiune hidrostatică. 19 . fie la o p a rte com ponentă a părţilor de construcţii. 3) Tencuielile şi placajele (interioare şi exterioare) îndeplinesc funcţia de protecţie. O atenţie specială trebuie acord ată : pu n ţilo r de infiltraţie . d u ra ta de acţiun e . condiţii de igienă. Hidroizolările sîn t verticale şi Orizon­ tale şi trebuie să asigure o protecţie continuă. aspect estetic. 3. lum inare şi aerisire. fundaţiile p en tru pereţii interiori se îngroaşă şi se arm ează corespunzător placa de pardosea. străpungerilor etc. Elemente de construcţii N oţiunea de elem ent de construcţii se po ate referi fie la o p arte a construcţiei. cît şi la exterior. a t î t în interiorul construcţiei. dîndu-se o m are im por­ t a n ţ ă la racordările între protecţia orizontală şi verticală. 7) Hidroizolatia asigură protecţia contra umezelii păm în tu lu i. dilatările . fu n d a­ ţiilor. care asigură închiderea golurilor de circu­ laţie. subsolurilor şi pardoselilor. 6) Izolările termice şi fonice se aplică pereţilor.

cu sau fără s o l b a n c u r i . Fîşiile ceramice se p rod uc în fabrică sau în atelierele de şantier. m etal şi lemn . Planşeele cu corpuri de u m p lu tu ră sau dale p refabricate p o t rezem a şi pe grinzi metalice. fu n d a ţii predale prefabricate p e n tru fundaţii tip radier . elem ente prefabricate puse direct pe scheletul de susţinere . profile . buiandrugi p r e f a b r i c a ţ i . panouri m ari p refabricate din b eto n a r m a t cu fun cţiu ne de închidere sau funcţiune p o rta n tă mono sau m u ltis tra t cu aşezare orizontală sau verticală. grinzi I I . grinzişoare cu a r m ă ­ tu r a p re tensio nată cu m ontare rapidă. Semipanourile s în t din fabrică p rev ăzu te cu to a te golurile necesare trecerii coşurilor de fum . fîşii arm a te p e n tru pereţi din b eto n celular a u t o c l a v iz a t . cu eventuale arm ă tu ri suplimentare. predale su pra b eto n ate. 4) Elemente de acoperiş : p en tru acoperirea halelor m etalice şi a clădirilor se utilizează : ferme din b eto n a rm a t. 20 . fîşii cu goluri ro tu n d e . Fîşiile cu goluri au grosimi de 14 cm p înă la lungimea de 4 m şi de 19 cm în cazul lungimilor mai m ari. chesoane etc. 3) Elemente de planşeu : planşeele clădirilor. 2) Elemente pentru pereţi : centuri a rm a te . fîşii ceramice de planşeu . cornişe . fundaţii pe piloţi prefabricaţi a r m a ţi sau pretensionaţi.P e n tru structurile din beton armat se fac : fu n d a ţii izolate . ventilaţiilor sau conductelor. Se mai ex ecută : fu nd aţii pe grinzi p refabricate . instalaţiilor. grinzi în forma literei T cu corpuri de u m p lu tu ră : grinzi cu arm ă tu ri pretensionate de forma literelor T şi n . fundaţii p a h a r p refabricate din beton a rm a t. închiderea construcţiilor industriale şi chiar a vilelor se execută şi din m etal cu sau fără izolare termică. b rîu ri . din e b m e n te de b e to n a r m a t şi elemente de b eto n precom ­ p rim a t. în funcţie de n a tu ra scheletului de rezistenţă. fu n d a ţii cu talp a a r m a tă (cu sau fără a r ti ­ culaţie) . grinzi T . fundaţii ca setate prefabricate . fie prefabricarea tuturor elementelor liniare componente ale clădirii. fu n d a ţii cu cuzineţi din' beton a r m a t . 5) G radul rid icat de prefabricare introdus în pre zen t face să se execute în uzine fie elemente spaţiale pentru o întreagă încăpere. coşuri şi canale de fum din b eton a r m a t p r e f a b r i c a t . Grinzile p re tensionate sîn t folosite la deschideri m ari. a n c a d ra m e n te prefabricate p en tru goluri de ferestre şi uşi. sîm buri din beton a r m a t . se p o t alcătui din : elem ente prefabricate din b eto n a r m a t . sem ipanouri .

cu utilizarea de m ateriale nedeficitare. care acţionează pe to a tă d u ra ta construc­ ţiei (g reu tatea p roprie a elementelor de construcţie. 5) Ventilaţie. p e n tru evacuarea apelor u zate şi a apelor pluviale. denum ite şi ac ţiu ni. cost redus. g re u ta te a sau îm pingerea păm în tu lu i. Instalaţii pentru clădiri In stalaţiile pentru clădiri se referă l a : 1) Alim entarea cu apă (potabilă şi industrială). telefon. 4) încălzire. care solicită o construeţie[în tim pul execuţiei . \2 ) Canalizare. 2) încărcări temporare (cvasipermanente şi variabile). tra n s p o r t la sol etc. acţiunea din precom prim are a unor elem ente etc. conţinînd filtre antip o lu an te. Construcţiile trebuie astfel concepute ca să aibă o d u ra tă de v ia ţă cît mai m are d in p u n c t de vedere f u n c ţ i o n a l .). care acţio­ nează num ai în anu m ite perioade mai lungi sau mai scurte cu inten­ 21 . radio şi televiziune. d u ra tă de execuţie mică. p e n tru arderea deşeurilor menajere.). cu vo lum de mano­ peră redusă. care cuprinde reţele p e n tru lum ină. Tendinţe în alcătuirea şi executarea construcţiilor P e n tru a se realiza sarcinile puse t u t u r o r industriilor de strategia partid ulu i în edificarea societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate. încărcările construcţiilor î n ţ ă r c ă r i l e . p e n tru evacuarea aerulni viciat şi îm prospătarea cu aer cu ra t în condiţii de u m id itate controlate. p en tru asigurarea te m p e ra tu rii normale de lucru şi p rotecţia instalaţiilor.şi exploatării s î n t : 1) încărcări permanente. a p a ra tu ra casnică. 5. construcţia trebuie să po ată fi m odificată uşor ca re p artiţie interioară (pereţi demontabili. sonerii. trebuie să se ţin ă seam a de necesităţile m oderne ale dezvoltării eco­ nomice şi anum e să se realizeze : construcţii cu m ultiple posibilităţi funcţionale. cu consum mic de energie.4. frigidere etc. | 3) Electricitate. 6. 6) Antipoluante. apei. 7) Crematoriu.

grosimi. v în t. punere în operă etc.sităţi mai m ari sau mai mici. economici­ tă ţii construcţiei şi rezistenţei elementelor proiectate. poduri ru la n te pe grinzi de rulare şi acţiunea lor di­ namică . Planurile s în t desene care cup rin d to a te elementele geom etrice (lungimi. PLANURI DE EXECUJIE Construcţiile se execută după planuri în tocm ite de in s titu te specia­ lizate de proiectare. . to lera n ţe etc. C. d u ra ta acţiunii încărcărilor. defec­ ta re a utilajelor. Modul de luare în calcul al încărcărilor este regle­ m e n ta t prin standardele de stat. încărcări care ap ar la tra n s p o r t şi m ontaj . se întocm esc planuri cu detalii de execuţie.) p en tru am plasarea în teren a construcţiei şi p e n tru execuţia părţilo r ei co m ponente în ordinea logică a unei tehnologii de execuţie raţională. P e n tru fiecare elem ent de construcţie şi p ă rţi com ponente ale acestora. tas a re a reazemelor etc. utilaje. D in aceste acţionări se enum eră : în cărcă­ rile planşeelor cu oameni. Rezistenţele de calcul sîn t de asemenea re g lem entate prin sta n d a rd e de s t a t şi ele reprezintă o a n u m ită valoare din lim ita de curgere a m a­ terialului. distanţe. şocuri. chiciură. m ijloace uşoare de ridicat. pereţi. ale atelierelor de şantier. perioada de revenire. lăţimi. explozii. C onstrucţiile nu p o t fi ex e cu tate decît conform planurilor elaborate de proiectant care răspu nd e asu p ra concepţiei de ansamblu. te m p e ra tu ră . Calculul eforturilor u n ita re care a p a r în elementele supuse la întindere. Soluţiile tehnice din planuri nu po t fi sch im bate decit cu acordul proiectantului. m ateriale. Calculul care se face ţine seamă de frecvenţa. în funcţie de posibilităţile aprovizionării cu m ateriale şi posibilităţile teh ­ nologice de execuţie ale uzinelor şi fabricilor care livrează elemente. rup erea unor elemente. compresiune sau încovoiere se face după regulile Meca­ nicii construcţiilor şi R ezistenţei materialelor. precum şi în funcţie de mijloacele m ecanice pe care le are şantierul p en tru tra n s p o rt. 3) încărcări excepţionale provenite din cutrem ure. P roiecta n tu l întocm eşte proiectul d upă care se execută co nstru cţia pe baza unor studii tehnico-economice şi calculelor de rezistenţă. m anipulare. P lanurile de ar­ m are fac p a rte din planurile de execuţie. încărcări climatice : zăpadă. in tensitatea. apă. luindu-se coeficienţi de sigu ranţă corespunzători. p ăm în t.

cotîndu-se t o a t e elementele (grosimea pereţilor. 23 . a). planurile de organizare şi planurile de m ontaj cu grafice şi term e n e de execuţie. înălţim ea camerelor. 1. dimensiunile golurilor p re v ăzu te p rin secţiunea respectivă etc. golurile ferestrelor şi uşilor (fig. . planurile forţelor de m uncă. 4) P lanurile fundaţiei reprezintă contururile fundaţiei aşa cum re­ zu ltă dintr-o secţiune p rin fundaţie. grosimile planşeelor. Clasificarea planurilor după conţinut D u p ă co n ţinu tul lor. P lanurile unei clădiri figu rată pe p lanu l de ansam blu sîn t alcătuite din : 1) Faţade.). construcţiei. organizarea echi­ pelor etc. dimensiunile camerelor.T oţi tehnicienii. orientarea clă­ dirilor fa ţă de punctele cardinale. P e n tru execuţia planurilor (desenelor) trebu ie să se cunoască regulile de întocm ire a desenelor tehnice. 1 . 3) Planurile construcţiei la diferite niveluri care se referă la planul p arteru lui şi planurile etajelor re p re z e n ta te prin secţionarea construcţiei cu u n plan orizontal. organizarea producţiei de elemente pe şantier. 2) Secţiunile construcţiilor prin planuri verticale în lungul sau tra n s ­ versal construcţiei care conţin to a te cotele elementelor (grosimile pere­ ţilor. planurile de construcţii se clasifică a s t f e l : 1) Planurile de situaţie prezintă pro iectat pe te re n (văzut de sus) contururile exterioare ale.1. planul de situaţie este u n fel de h a r tă care a r a tă pozi­ ţia construcţiilor care se execută. care s în t proiecţii ale construcţiei pe planuri frontale sau laterale co nţinînd elementele care a p a r în fa ţa d e cu redarea aspectului construcţiei (fig. 2) Planurile de ansamblu cu p rin d de regulă o p a r te mai re strînsă a obiectelor de construcţii care urm ează a se executa şi conţin cotele p entru tra s a re a limitelor construcţiei. limitele terenului pe care se execută.2). b). 1 . meşterii şi m uncitorii calificaţi tre b u ie să citească planurile şi detaliile de execuţie p u tîn d să facă pe baza lor planul de aprovizionare cu materiale. vecinătăţile etc. (fig. 1. 1 . căilor de acces.

F ig. 6) Planurile instalaţiei de apă. ru p ă to a re etc. canal. 1. care se ex ecută pen tru elementele din beton t u r n a t e pe şantier. 5) P la n u l de cofraj. care se întocmesc după reguli de desen specifice . ele traseul conductelor şi poziţia corpurilor de încălzire şi iluminat. b — secţiune ver­ ticală.1. A lc ă tu ire a u n e i c lă d iri : a — vedere .. F ig . electrice şi încălzire. lare etc. arm at ven ti­ conţin în tre­ 24 .

PLAN PARTER PLAN ETAJ F ig. perspectiva construcţiei (fig. a) p en tru a se avea o imagine reală a construcţiei aşa cum a ra tă în re alita te (ca într-o fotografie).2.1. S e c ţiu n i o riz o n ta le p r in tr . Alte planuri conţin şi vederea în spaţiu a construcţiei. 1. C onstructorul şi m uncitorul con stru c tor treb u ie să prevadă încă de la tu rn a r e a betonului golurile necesare p e n tru conducte şi piese înglobate. 1. 25 .o c lă d ire .

2. Clasificarea planurilor după gradul de detaliere
D u pă gradul de detaliere şi precizie, planurile se prezintă sub formă de : 1) P lanuri generale, care a ra tă modul de alcătuire generală a con­ stru cţiei sau al unui obiect de construcţie, fă ră să conţină detalieri. 2) P lanuri de execuţie, care s în t desenele definitive, la scară, cotate ale unui ansam blu sau element. 3) P lanuri de detalii de construcţii, secţiuni transversale şi longi­ tudinale, vederi etc. ale unui elem ent de construcţie a v în d t o a t e cotele p e n tru execuţia detaliilor. Astfel se fac detalii de arm a re p en tru fundaţii, stîlpi, planşee, grinzi, cadre etc. 4) Schiţă cotată pen tru execuţia de piese m ă ru n te pe şantier (se p o t face schiţe co tate ex ecu tate cu creionul şi m în a liberă). D acă această schiţă foloseşte p en tru im aginarea unei piese se num eşte schiţă de proiect, după care se face desenul la scară. C ind schiţa se face după o piesă existentă se num eşte schiţă de releveu. La executarea schiţei tehnice se va avea în vedere : poziţia opti­ m ă de reprezentare ; analiza formelor geometrice com ponente; alegerea vederii principale şi num ărul m inim de vederi necesare ; încadrarea de­ senului întrun dreptunghi m inim ; trasarea axelor de simetrie-, trasarea con­ turului cu linii subţiri pentru redarea formelor şi proporţiilor; trasarea ro­ tunjirilor şi liniilor de cotă şi mărimea cotelor.

D. ELEMENTE PENTRU CITIREA PLANURILOR DE CONSTRUCŢII

Desenul este o reprezentare la scară (de regulă m icşorată) prin p ro ­ iectarea pe u n plan, după u n a n u m it sistem, a construcţiilor sau elemen­ tu lu i de construcţii. Desenele tehnice se execută cu respectarea unor reguli precise din ca re unele fac obiectul unor sta n d a rd e de s ta t cum s î n t : form atele pla­ nurilor, scările, îm p ătu rirea desenelor, scrierea, haşurarea, m odul de reprezen tare spaţială (axonometric), rotirea în desenul industrial (reprezentare, poziţionare), modul de reprezentare al secţiunilor, g radul de prelucrare la elementele metalice, num erotarea, sem ne convenţionale. Desenele se p â t clasifica d upă mai m ulte criterii (v. STAS 415-80). Desenele obişnuite s în t ex ecutate în aşa-zisa proiecţie ortogonală c a re reprezintă obiectul în v edere sau secţiune deci în tr-u n p lan cu
26

două dimensiuni (lungimi, lăţimi). R ep rezen tarea construcţiei în trei dimensiuni se face prin desene în perspectivă. î n cadrul acestei lucrări se indică cîteva elem ente de desen care tre b u ie resp ectate de fierarii betonişti.

1. Formate, scări, scriere, linii
a. Form atele p la n u rilo r şi ale copiilor acestora (care a j u n g pe şa n ­ tier). Acestea au dimensiunile p revăzute în STAS 1-81 în care se indică p en tru un a n u m it form at, sim bolul ( A 1 . .. A 5 ) , dimensiunile în mm, su p ra fa ţa în m a, dimensiunile chenarului, d is ta n ţa între chenar şi m ar­ gine, precum şi lăţim e a fişiei de îndosariere. Fiecare desen are u n indicator în tocm it conform STAS 282-80. Pe. aceeaşi coală se p o t ex ecuta n u i m ulte desene independente. b. îm p ă tu rire a desenelor. Această operaţie se face după reguli precise conform STAS 74-76. îm p ă tu rire a obişnuită se face la form atul A4 (210 X 297) mm). Se ad m ite îm p ă tu rire a şi la alte formate. îm p ă tu rire a se face astfel ca pe la tu ra de jos a desenului îm pă­ tu r i t să ap a ră indicatorul în întregim e în poziţie norm ală de citire a dosarului (mape, broşuri). L a îm p ătu rire se ţine seam a ca îndoirea să se facă paralel cu fişiile de îndosariere. c. Seările desenelor tehnice. Scara unui desen este ra p o rtu l dintre dimensiunile liniare m ă su ra te pe desen şi dimensiunile reale ale obiec­ tului re p re z e n ta t (STAS 2-82). S înt scări de muriri folosite la detalii de execuţie 2 : 1 ; 5 : 1 ; 10 : 1 şi scări la m ărim e n atu ra lă 1 : 1 ; p en tru detalii de execuţie cotele se scriu în m ilim etri sau centim etri, fără a se ţine seam a de grosim ea t e n ­ cuielilor sau a u nui a n u m it fel de finisare. Scările de micşorare uzuale folosite în desenul de construcţii s î n t : 1 : 25 ; 1 : 50 ; 1 : 100 ; 1 : 200 ; 1 : 503. U ltim ele scări se folosesc p en tru planurile de situaţii. Cotele se. trec în ce n tim etri sau m etri, d upă m ărim ea dimensiunilor. d. Liniile în desenul tehnic. Acestea sînt şi ele n orm ate (STAS 103-84) clasificindu-se în 3 tip uri (linie continuă, linie întreruptă, linie-punct) cu grosim i diferite : groasă, mijlocie şi subţire. D e regulă se alege o grosim e de bază b = 0 , 2 . . .2 m m p en tru linia continuă, linia mijlocie a v în d grosim ea b/2, iar cea su b ţire b/4. Liniile continue groase se folosesc p en tru co ntu ru ri şi axele arm ă­ tu rilo r în grosimea de 1,56, liniile subţiri p en tru m uchii fictive, linii de cotă şi aju tă to a re , haşuri, c o n tu ru l secţiunilor sup rap use etc., iar

27

liniile în tre ru p te pen tru co ntu ruri şi muchii a c o p e r i t e ; liniile-punct se folosesc de regulă pen tru tra s a re a axelor şi traseelor de secţionare (cu grosimea de 1,56). e. Scrierea în desenul tehnic. Această operaţie se face cu mîna sau cu şablonul (texte, simboluri, litere latine şi greceşti, cifre rom ane şi arabe etc.). Dimensiunile literelor sîn t stan d ard iz ate, precum şi înclinarea aces­ to ra. STAS 186-74 dă to a te dimensiunile literelor, d is ta n ţa dintre, litere, cu vin te şi rîn d u ri etc., precum şi reţelele de linii a ju tă to a re p en tru scriere. f. Ila ş u ra rc a desenelor. Această operaţie se face cu respectarea indicaţiilor din STAS 104-80 u n de'este a r ă t a t modul de haşurare pen tru : metale, lemn, cărăm idă, beton, b eto n arm a t, b e to n p recom p rim at, sticlă, păm în t, u m p lu tu ră, lichide etc. H a şu rare a se execută de regulă cu linii continue subţiri, drepte, paralele, echidistante, înclinate la 30°, 45° sau 60°, la d reap ta sau la s tîn g a fa ţă de linia de contur.

2. Proiecţii, cotare, secţiuni
Dispoziţia proiecţiilor şi m odul de execuţie a vederilor, fa ţa d elo r şi secţiunilor în desenul tehn ic se face su respectarea STAS 614-76. a. Vederea din fa ţă sau vederea fro nta lă (proiecţia principală). In ra p o rt cu proiecţia principală se denumesc şi celelalte proiecţii (vedere de suis, stînga, dreapta, spate, jos). Proiecţia principală este astfel aleasă ca să se prezinte cît mai m u lte detalii de formă ale construcţiei. D e regulă se foloseşte vederea fron ta lă şi cea laterală din stînga. P e n tru piesele com ponente proiecţia principală este cea de punere în operă sau de prelucrare (arm ături, şuruburi etc.). b. P lan urile tle s itu aţii. De regulă acestea se fac la scara 1 : 100. P e planul p arte ru lu i se po ate re p rezenta şi planul acoperişului (la construcţii cu u n nivel) care se re d ă prin linii p u n c ta te unde se tre c coamele, doliile şi streaşina sau se face u n p lan separat. Ferestrele se reprezintă p rin două linii paralele care re p re z in tă geam urile cuprinse între liniile de co ntu r ale peretelui şi prin două linii d re p te transversale pe zid în exterior la limitele exterioare ale tocului (v. fig. 1.6). Uşile se reprezintă prin întreru perea peretelui secţionat, desenîndu-se limitele deschiderii prin drepte perpendiculare pe conturul zidului. F oaia uşii se reprezin tă p rintr-o dre ap tă perpendiculară pe zid

28

(uşa deschisă) şi cu o linie a ju tă to a r e (un arc de cerc care descrie cursa <le deschidere a uşii). P e axele de sim etrie ale ferestrelor şi uşilor se trec cotele. La uşi se desenează p rin tr-o săgeată direcţia accesului în încăpere ; grosimile pereţilor sîn t în funcţie de grosim ea elem entelor p o rta n te constituente, fără tencuieli (grosimea cărămizilor 25 cm sau - f 1/2)25 a 38 cm sau grosimea blocurilor ceramice, grosimea pe­ retelui din beton celular sau din panouri de beton, beton glisat etc.). Scările se reprezintă prin mai m ulte proiecţii (vedere orizontală, v e r ­ ticală, secţiuni etc.). Dimensiunile tre p te lo r (lăţim e şi înălţime) s în t norm ate (de regulă 25/15 cm). c. Cotarea. P rin cotarea unui desen de construcţii se înţelege în­ scrierea în acel desen a dimensiunilor p arţiale şi totale, necesare p en tru determ inarea precisă şi clară a t u t u r o r elementelor construcţiei. Cotarea se face cu respectarea STAS 1434-83, STAS 188-76 şi STAS 9773-82 p e n tru construcţii metalice şi STAS 855-79 p en tru construcţii din beton arm at. Cotarea se face prin interm ediul u rm ătoa relor elemente : linii de cotă, care indică lu ngim ile şi unghiurile e l e m e n tu l u i ; cota, care indică valoarea num erică a dimensiunii considerate, ex p rim a tă în m od obişnuit cu cifre arabe, însoţite uneori de simboluri în litere ; linii ajutătoare, care delimitează porţiunile cotate şi se folosesc în cazurile în care linia de cotă nu taie con turul elementului ; linii de indicaţie sau dc referinţă, care se folosesc p en tru indicarea cotei cînd spaţiul de desen nu este su­ ficient ; ele se reprezintă printr-o linie fr în tă subţire cu săgeata ascu ţită prelungită pîn ă la spaţiul pe care-1 indică (fig. 1.3).

F ig. 1.3. L i­ n ii d e re f e ­ r i n ţă în d e ­ sen.

29

P e n tru indicarea diferenţei de nivel dintre f a ţa elementului lu a tă d re p t p lan de re ferinţă se foloseşte cola de nivel. Liniile de axă indică a x a elementului sau construcţiei. Uneori drept linie de cotă se folosesc şi celelalte tipu ri de linii (aju­ tă to a re , de contur, de axă etc..). P e n tru cotarea u n or porţiuni drepte prin linii de cotă se pot tra s a mai Intîi liniile de co n tu r (perete) care delimitează liniile de cotă ce se duc paralele cu elementul. P e n tru co nturu ri curbe se folosesec linii de cotă curbe tra s a te ec h idistan t de con tu r ; p en tru unghiuri se duce o cotă circulară cu centrul în vîrful unghiului şi se delim itează de laturile unghiului sau prelungirea acestora. L a schemele geometrice ale elementelor cu zăbrele, lungimile bare­ lor com ponente se vo r indica direct pe axe fără linii de cote sau linii de referinţă (fig. 1.4). P e n tru transcrierea cotelor se în treru p haşurile. Axele de sim etrie se m archează ca în figura 1.5, a.b. L a elementele simetrice cotele se po t re p rezenta integral sau pe ju m ă t a t e (v. fig. 1.5). P a n tele acoperişului se m archează printr-o săgeată a v în d sensul coborîtor, v aloarea pantei se scrie sub formă de ra p o r t sau în p ro cen te (v. fig. 1.7) sau prin cotele unui triu n g h i dreptunghic (în valori absolute). La tra s a re a liniilor de cote se v a re sp ecta u rm ă to a re a regulă : liniile de cotă m ai mici se desenează lîngă contur, iar cele mai lungi mai departe de co n tu r p en tru a se evita intersecţiile liniilor de cotă cu liniile aju tătoare. De asemenea se vor evita golurile ferestrelor şi uşilor.

F ig. 1.4.

D e s e n a re a sc h e m e lo r g eo m etrice.

F ig. 1.5. M od d e c o ta re .

30

F ig. 1.6. C o ta re a u n u i p la n .

Axele de tra s a re a construcţiilor se m archează cu cifre arabe sau c u litere m ajuscule (fig. 1.6). Cotele de nivel se indică în m etri cu două zecimale, chiar dacă acestea sîn t zerouri (fig. 1.7). Dimensiunile se cotează prin linii de cote paralele cu laturile ; poziţia lor se indică prin d istan ţa dintre axele lor sau p rin d is ta n ţa dintre feţele lor. Secţiunile elementelor mici se po t cota cu aju to ru l unei linii de referinţă pe care se trec cotele celor două latu ri în m u lţite în tre ele, de exem plu golurile de coşuri (v. fig. 1.6). d. Secţiunile. Sint reprezentarea unui obiect d upă tăierea im aginară -a acestuia cu u n plan convenţional şi în d ep ărtarea părţii d intre planul <le tăiere şi ochiul observatorului. Secţiunile se execută paralele cu unul din planurile de proiecţie p e care este re p re z e n ta t oliiectul. Secţiunea orizontală făcută printr-o construcţie la un nivel carac­ teristic se num eşte plan (v. fig. 1.6) ; cuvintul secţiune se utilizează de regulă p en tru secţiunile verticale (v. fig. 1.7). Secţiunea în care planul de tăiere (secant) este considerat axa piesei sau paralel cu aceasta se num eşte secţiune longitudinală, iar cînd planul de tăiere este perpendicular pe axa piesei secţiunea se numeşte transversală. Secţiunile se p o t reprezen ta cu contururile pieselor care se găsesc în spatele planului de tăiere. In acest caz se num eşte secţiune de vedere, ia r fără contururile piesei din spatele planului secant (de tăiere), se nu­ m eşte secţiune propriu-zisă.

32

Se poate folosi şi secţiunea deplasată aşe­ zată în prelungirea axei de secţionare. Secţiunile pot fi to tale sau p arţiale (combinate cu vedere). Traseul secţiunilor se stabileşte pentru indi­ carea porţiunilor carac­ F ig. 1.8. D e sfă şu ra re a v e d e rilo r. teristice, p u tîn d fi drepte sau decalate. D ire cţia de j^nvire a secţiunii (cu înd ep ărtarea p ă rţii dintre planul de tăiere şi ochiul observatorului) se indică prin săgeţi cum este a r ă t a t pe planul din figura 1.6, secţiun ea 1— 1, care este apoi re p rez en tată în figura 1.7. R eprezentarea decalată a secţiunilor cu o desfăşurare a vederilor secţionate se indică prki săgeţi în d re p ta te spre secţiunile parţiale, ca secţiunea 2 — 2 — 2 din figura 1.6 re p rez en tată în figura 1.8. Detaliile pen tru care se fac desene separate p o t să nu fie re p rez en tate în secţiuni, ci numai în detaliu. Liniile de întrerupere a desenului (pentru elemente lungi) denum ite şi linii de ruptură se reprezintă ca în figura 1.9. Cotele uşilor şi ferestrelor pe desene la scările obişnuite (1/100) şi mai mici se înscriu pe axele acestora sub formă de fracţie, în centi­ m etri (lăţimea deasupra înălţimii de la fa ţa pardoselii), iar foaia a ra tă sensul de deschidere a uşii p rin tr-u n arc de cerc. e. Trasarea în tuş. Desenele de construcţii se execută în tu ş, pe calc, după care se fac copii pe hîrtie ozalid care ajung la şantier. La trasarea desenului în tu ş se poate respecta cu precizie ra p o rtu l de grosime

Fig. 1.9. L in ii d e r u p tu r ă p e n tr u d ife rite m a te ria le . 3 — Cartea fierarului betonist — cd. 1

33

dintre linii regJîndu-se deschiderea trăg ă to ru lu i şi respectîndu-se u rm ă­ toarele i n d i c a ţ i i : axele de simetrie vor avea grosim ea de 1/4 din grosimea liniilor de co n tu r (liniile de co n tu r 1/1), iar liniile a ju tă to a r e şi cele de cotă 1/4 (din grosim ea liniilor de contur), conform indicaţiilor de la pun ctul c. D esenarea săgeţilor şi com pletarea unghiurilor se face cu peniţă topografică. Orice desen treb u ie să fie co tat, h a ş u ra t şi să aibă indicator.

3. Planuri pentru construcţii din beton armat
Construcţiile din beton a r m a t se reprezintă prin planuri de ansam ­ blu, de fundaţii, de cofraj, detalii de arm are şi de m o n tare prefabricate, conform STAS 855-79. P la nu l de fu n d a ţie se re p rez in tă p rintr-o secţiune (cu vedere de sus), fă cu tă în tr-u n plan orizontal deasupra soclurilor (fig. 1.10 a). P lanu l de cofraj al unui planşeu se prezintă p rin tr-o vedere de sus a elementelor co m po nen te ale cofrajului, considerînd arm ă tu rile n em on tate şi betonul n e tu rn a t (fig. 1.11). Plan urile de a rm a re în secţiune şi vedere se rep rezintă considerînd a r m ă t u r a m o n ta tă , fără t u rn a r e a betonului (fig. 1.12, 1.13 şi 1.14). a. Notare şi cotare. Pe planuri se notează o singură d a tă marca betonului, tip ul oţelului-beton conform stand ard ului, extrasul de arm ă­ t u ră , cota de nivel etc. Se folosesc urm ătoarele s i m b o lu r i : 1) F u nd a ţia se notează cu litera F u rm a tă de u n indice care indică n um ărul fundaţiei (v. fig. 1.10 a). 2) Stîlpii se notează cu litera S u rm a tă de u n indice care de regulă a r a tă n u m ăru l stîlpului, începînd cu stilpul din stîn g a jos, sau axa stîlpilor în litere şi num ărul stîlpului de pe axă sau fu n d a ţie (v. fig. 1.11). Sub simbolul stîlp ulu i se trec dimensiunile secţiunii transv ersale ale stîlpului, în centim etri. 3) Grinzile se notează cu litera G a v în d ca indice literele A . . . Z u rm ate de u n n u m ă r ; literele A . . . Z indică planul cărei aparţine, iar indicile numeric rezultă din nu m ero ta rea grinzilor, d upă care se trec dimensiunile secţiunii transversale grinzii, în centim etri, în ordinea b x h (lăţime X înălţime), în fiecare deschidere care diferă (v. fig. 1.11). 4) Centurile se notează cu litera C u rm a tă de un indice num eric şi dimensiunile secţiunii transversale, de exemplu : C2 — 25 X 20. 5) Buiaridrugii se notează în m od similar cu literele G sau B.

34

> .o .

__________ 2J2___________-|-

-|-

____! _440,

1

x'
Fig. 1.10 a. Plan de fundaţii.

2

DETALIU Fb 2 150x 1. S e c ţiu n e p rin tr.11). D = pe­ rete despărţitor din panouri mari . Pe planul de cofraj se reprezintă to a te elementele verticale în sec­ ţiuni haşu rate (stîlpi.o fu n d a ţie . cuzineţii. 1. zidurile. p en tru claritate se p ot folosi şi scările 1 : 10 . pereţi) şi conturul elementelor orizontale (grinzi. Detaliile de armate se fac la aceleaşi s c ă r i . tălpile fundaţiei.10 b). Se dau to a te cotele gene­ rale (v. n a tu ra şi caracteristicile terenului de fundare (fig. De asemenea. PRESIUNE P E TEREN 2 0 N /c m > 130 Fig. buiandrugi). distan ţa dintre tălpi şi cotele respective. 1 1 -1 N o ta E x t r a s u l d e a rm ă tu ră se a f l ă p e p la n ş a BETON SIMPLU B 75 BETON ARMAT 8 150 '"n c u z in e ţi B 200 :n s lîlpi OŢEL OB 37 1 COTA -*C. precum şi secţiunile verticale din planşeu r a b ă t u t e (în­ toarse la 90°) în planul orizontal al cofraj ului. Pe p lanu ri se m a i trec urm ătoarele date : în planurile de fundaţii se dau dimensiunile în plan ale stîlpilor şi grinzilor de fundaţii. A lte notaţii : CA = cheson acoperiş . 1. soclurile. se pot folosi şi scările i : 20 (1 : 25) sau 1 : 100.00 = 2 L 3 5 5 m 2 3 COTA TERENULUI NATURAL ■0 . fig. se trece po 36 . se trece cota săpăturii în cote relative fa ţă de nivelul de referinţă ± 0 . Grosimea plăcii de planşeu. nivelul terenului n atu ral în cote absolute.10 b. 1 : 5 sau 1 : 2. P P B = perete p o r t a n t din beton arm at. 1. în centim etri. P F = perete de f a ţ a d ă . Planurile de cofraj şi de armare se fac de regulă la scara 1 : 50 . P = placă de planşeu .2 5 m PQRMAT STRATUL P E CARE S E FUNDEAZĂ E S TE D IN ARGILĂ NISIPOASA t NIVELUL M A X IM A L A P E I SUBTERANE 5.0 0 .60 buc.

37 .

Cînd a r m ă tu ra este aşezată pe m ai m ulte rîn d u ri se indică rîn d u l pe care este m o n tat. Plăcile a rm a te pe două direcţii se notează convenţional prin două axe re ctang ulare cu săgeată. 1. Fiecare tip de b ară ex trasă se cotează cu to a te lungimile parţia le scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate. fig. fie convenţional cu o linie scurtă tr a s a tă în sensul lungimii barei şi te rm in a tă cu săgeţi la am bele capete (v. fig. P e n tru barele cu d iam etrul mai mic de 12 m m şi care se fasonează direct pe placă nu este obligatoriu să se coteze lungimile p arţiale ale segm entului de bară. A rm ăturile de re p artiţie se desenează fie ca b ară r a b ă t u t ă în planul cofrajului. care se trece pe desen şi în extrasul de arm ă­ t u r ă (fig. grinzi.13. plus lungimea ciocurilor (dacă este cazul). 1. Modul general de cotare se poate vedea pe figura 1. Lungimile parţiale ale segm entelor barelor se m ăsoară pe axă. fig.15 şi 1. iar a etrierilor la fa ţa interioară (v. p reced at de semnul 0 şi lungimea to ta lă n o ta tă cu L . 1. 1. L ung im ea to ta lă a unei bare rezultă din sum a lungimilor p arţiale ro tu n jite Ia centim etri întregi. L u n g im ea ciocurilor se v a lua conform nor­ melor. fig.12) . precedat de sem nul 0 . 38 . to tu l r o tu n jit la m u ltip lu de 5 cm cel mai apropiat. 1. iar sub ea se trece m arca barei (nu m ărul de identificare înscris în tr-u n cerc). nu m ăru l bucăţilor asemenea. L a plăci n um ăru l barelor se dă de regulă pe m etru sau prin d is ta n ţa dintre b are (v. fără a se tra s a linia de cotă. în mm. Golurile se m archează printr-o diagonală frîntă. Se po ate înscrie şi în titlul desenului la plăci de aceeaşi grosime. fig. fig. 1. D easupra fiecărui tip de bară (Ia ap rox im ativ 1 mm d istanţă) se înscriu urm ătoarele d ate : m arca barei (num ărul de identificare) înscrisă în tr-u n cerc. 1. N um ăru l de b ucă ţi se dă pe m etru de placă (v. 1.15 b şi 1. num ărul de bare asemenea şi diam etrul lor în mm. fig.12). fig. La bare în doite la 45° se ad m ite să nu se mai coteze lungimile acestora. jos. fundaţii.12).11 şi 1. Plăcile la care a r m ă tu ra se re p etă în mai m u lte cîm puri se indică printr-o linie diagonală (v. 1.14. cadre. stîlpi) se desenează barele caracteristice considerate r a b ă t u t e în planul cofrajului (v. diam etrul. fig.12). 1.12).12). n u m e ro ta t de la exterior la interior (v. î n planurile de armare (planşee.17).13 mărcile © şi (g)). P e planul de arm are a plă­ cilor se cotează lungimea călăreţilor de Ia m arginea reazemului p în ă la c a p ă t şi d is ta n ţa de la m arginea reazemului (faţa interioară) p în ă la p u n ctu l de ridicare a a rm ă tu rii înclinate (v.diagonala suprafeţei plăcii (v.11). pe această linie se scrie c u v în tu l re p artiţie (întreg sau scurtat) şi poziţia u nde se m ontează sus.16). 1.

.12.1. P lan u l co fraju lu i si arm area unei plăci peste etajul I.

. 65 ' j| 55 ■ ’0C __ J2-. Secţiuni prin grinzi.G R IN D A G aî G b2 — 2 0 x 6 0 O Ţ E L P C 52 în b a re d e re z is te n ţă OB 38 în e tr ie r i şi b a re d e m o n ta j pr. 45. X . 1. «0 30.SCO / ©1*25 „ £ I. 17 F ig . 1. T (g'\1*20 ' BETON B 200 Fig.hchişl deschişi 1 .13 b.C 0 55 . S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b I S E C Ţ IU N E A c-c / W ) ( 5 > ^ .x ^ 0 fa j i 0 ÎS 2 fc (6)1*21_ y «8 ^ (fiy2*20_ 20 /T P»>0 ® 6 Oj 'o « g^25_ (6)iP -^ _ A M . . 1. E x tra s u l de a rm atură se a fta pe fig .. deschişi ___ kj <închişi 2.1 .25 1A0 ' .13 a .75 m t închişi .1Q2Q L 7 i5 R n d 2 7 — Rînd 2 255 • 1 (10) ’ 2*10 L=635 ^rj ff/nd 2 @ 1 * 2 0 L=705 31L h *1 6 L=i85 HO \ H o tă . | 55" ~r~r 22. i 1 . D e s e n u l d e a r m a r e a l u n e i g rin z i..2 i 5 178 205 : 7 2*16L 2*16 L=195 128 1 Rînd 2 I™ 150 R h a 2 [^ 1 * 2 5 350 1=850 L.15 ■T 1 7 3 \L Montai (O 2*10 L-215 3 (3) 2*25 1 L-390 370 ■ ’2 ? 2 Q L . 55 ^ 55 închişi 190 . .

Armare cadre — axele 2 1 x B .S67--7 9l4C(ri) OH ^C S l= l 9 l* £ f î f ' * Fig. 1.14.' .

. 25 30 ____^ 1 » L0 ©6®25 L=110 L-130 Fig. S p .15 a. A rm a re a stîlp ilo r. _ 2916 Ţ = * <D 25 S Uj i 1 .J 15 (5) L-110 0 6 /2 5 )*6/?5 L=no ©4020 S 1 > ) | 1 ------ o < > > W I ®6X?5 L=V0 35 Uj 30 ©06/25 L-130 04420 (T)it>20 1 f < N 35 f* CC s r L 1 . 1. S3 . S j'. 2 * » / -<D ' L____i ! J 5 i 30 .1 <9 § Si § / 21.S . -30.* 0 . s 6buc5 buc. .

70Kg Notă Fk zona de h n ă d ir e a a rm aturilor longitudinale e trierii se vor monte la d is ta n ta de 125cm Fig.| Elemen Nr barelor asemenea d) J Lungimea unei bore [ml 6 i. 1 BETON ARMAT B>5o| OTEL OB37 |BETON SIMPW Bjşj Fig.70 1.16.7.15 b.00 4. »WS ' ( £ ) l=>30 SECŢIUNEA 2-2 *©■3 W L=270 @3*121 = 2 0 0 ^ &/*** si 13912 L r fJ O (5 ) 3*12 L=2tS ©>.10 totală pe tipuri de otel Kg 69i.10 C. SECŢIUNEA 1-1 fs-s.80 Kg 0222 1. Detalii de armare fundaţii F f.10 196. pe diametre pentru barele din toate elemen/etet5>'6l «20 *16 16 7 8 9 Diametrul lnfr-un element M o rea (60.30 1. .80 > 5 4 . E x tra s d e a r m ă tu r ă p e n tr u stîlp i.30 32.40 16. 1.60 98. 685.10 1.10 3.W 51. §1 f 5 u i & « 0 li 10 r 55 6 203 6 6 25 Total lunaimi pe diometre Masa p e m e tru Maso p e Mosa 2 t 2 3 i 3 20 20 16 16 U O TEL 0 B 3 7 Ung/mi' h m.50 m 255.578 2.10 223. 1.465 Kg diametru 56.65 c i l 1 .

lungimile.1 5 2 .U 7 0 1 .6 5 § to a te e le m e n te le *6) i> 16 7 0 20 5 L L 8 02 5 9 08 10 * 10 11 8 .5 0 12 13 T o ta l M asa 8 8 L2 8 4 L6 d ia m e tr e 1 2 6 .3 5 lu n g im i p e pe m e tru 7 8 8 .6 0 10.0 0 6 2 .E le m e n t N r b a r e lo r csem enec £ e le m e n te le OTEL PC 52 L u n g im ip e n tru m mpe d in 15 b a r e le OTEL 0B37 •d ic m e tr e to a te ?£.5 8 0 0617 M o s a p e *d i a m e t r e M asa to ta lă p e t i p u r i d e o ţe l kg k g 28 159 187 3 7L k g 12 8 6 kg N o tă D e ta liile d e a rm a re a g r in z ilo r 0^2 S/ &B2 S f Pe ^ '9 ^ ^ Fig. 9 0 O w j» tV-Q O 9 t) •C O 10 11 7 16 e 2 0 20 20 16 2 1 4 2 2 1 7 .15 b şi 1.6 0 3 . Acoperirea cu beton este m a rc a tă pe planşă (v. m asa arm ătu rii. pe diam etre şi calitate de oţel.2 0 kg 1 . 44 . Fiecare planşă are u n extra s de a r m ă tu ră p re zen tat sub formă de tabel (v.1 0 9 .17).6 0 L 5 6 20 25 25 2 1 1 4 2 2 2Â 5 9 . D in analiza extrasului se deduce num ăru l de bare de acelaşi tip.3 5 Î L .8 5 0 23 1 .1 0 m 1 7 .L5 7 . 1.8 0 1 7 .15 a).50 8 .17. 10 2 1 4 2 2 5 . Cind extrasul este tre c u t se p a ra t de planşa de arm are se indică num ărul planşei cu extrasul de a r m ă tu ră (v.17).3 9 5 7L 1 9 .0 5 6 . 1.0 0 8 . 1.5 0 6 L .8 0 ÎL . 60 In 3 25 2 L 3 . 9 5 7. 1.2 0 2 . fig.B e'8 S A !w ^ Q -D 1 3 §! 8 ■ o * -< u Q L 2 3 M a rc a 1 2 10 10 2 2 0^ E 0 14 ) C v 3O O -J 6 2 .0 0 1. Extras de armătură pentru grinzi. fig.9 0 1 5 . fig.0 0 '1 6 .8 .8 5 1 .7 0 4 . 10 0 .

Modul de îm binare a pieselor metalice prin sudare. nituri. Pe fiecare profil se notează num ărul de bucă ţi din secţiune. 5. cu indicarea sensului abaterii (pozitive sau negative). şi lungimea. reprezintă două corniere cu laturi egale de 100 m m. 45 . Profilele metalice se reprezintă în vedere prin linii de contur ale muchiilor. Planul de instalaţii se desenează pe planul simplificat al nivelurilor şi pe secţiunile verticale ale clădirii folosind în plus semne convenţionale p en tru îm binări (mufe. E x tra su l de m aterial se face similar cu cel de la arm ături. conductele de gaze p rin linii în tre ru p te galbene. în mm (de exemplu : 2 L 100 x 100 X 10 — 6 385.). Dimensiunile se trec în milimetri. trecîndu-se to ate dimensiunile geo­ metrice. cruci. pe care se trece gradul de prelucrare conform STAS 612-83. tip u rile de nituri şi şu rub uri etc. sem­ nul convenţional (profil dublu T. Toleranţele la lungimi se trec în aceeaşi u n itate de m ăsură. profil sub formă de U.4. robineţi etc. curbe.). în mm. Desene pentru detalii metalice P e desenele de construcţii din b eton a rm a t po t apărea detalii me­ talice d ese n ate: profile metalice. grosimea 10 mm şi lungimea de 6 385 mm . înscrierea to leranţelor la lungimi liniare şi unghiuri se face cu respec­ tare a STAS 6235-82. calitatea oţelului şi sta n d a rd u l după care se livrează se trece separat. conductelor astfel : conductele de apă se reprezintă printr-o linie continuă de culoare verde j conductele de abur prin linie-punct de culoare roşie . distanţele d intre nituri şi şuruburi. flanşe. dimensiunile secţiunii transversale. coturi. S tarea suprafeţelor se indică p rin tr-u n semn de radical. traseul axelor. P e n tru ansam bluri (fermă. L a unele piese de m are precizie se trec şi toleranţele de execuţie ale dimensiunilor geometrice. fiecare piesă are o m arcă no­ t a t ă prin litere mari. ram ificaţii. pe care se trece secţiunea tran sversală r a b ă t u t ă şi haşu­ rată. teuri. Pianuri pentru instalaţii Desenele de instalaţii se reprezintă cu ajutorul semnelor conven­ ţionale specifice şi reprezen tări schematice ale. conductele de aer prin unul şi două pu ncte de culoare albastră . suduri etc. şuruburi şi nituri se face după reguli speciale. fileturi. cornier L etc. cadru).

aceste abateri se lim itează la valori prescrise de norme şi se numesc toleranţe.R epre zentarea băilor. Deoarece nu se poate executa o construcţie fără să a p a ră şi abateri de la dimensiuni. şi anum e : 1) Toleranţele dimensionale pe planuri şi înscrierea conform indi­ caţiilor. unde sînt definite to a t e noţiunile şi tipurile de tolera n ţe . De regulă ab ate rea negativă. înseninarea toleranţelor prin abateri lim ită. corpuri de ilum inat etc. P e n tr u instalaţii electrice s în t semne convenţionale simplificate : tip de conductor. obiectelor sanitare de diferite utilizări se face prin semne convenţionale prevăzute în STAS 1 8 5 / 1 . a. iar cea superioară sau pozitivă deasupra aba­ terii inferioare. conform STAS 7009-79. . Deoarece în construcţii sînt m ulte elemente sp aţiale şi plane pre­ fabricate asam blate pe şantier este necesar să se m ăsoare şi alte tip u ri de toleranţe. b. însem narea prin simboluri sau sem ne convenţionale. Toleranţele se indică pe desenele de execuţie p rin simboluri con­ form STAS sau p rin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. tre c u te în norme. tab lo u de distribuţie. unghiuri şi ansam bluri este t re c u t în STAS 6265-82. Indicarea prin abateri lim ită trec u te obişnuit în norm e se face în aceeaşi u n ita te de m ăsură cu indicarea sensului abaterii pozitivă sau negativă. Toleranţe în construcţii î n planurile de execuţie se p re v ăd cote precise p en tru fiecare ele­ m en t de construcţie şi pen tru con stru cţia în ansamblu. Modul de înscriere a abaterilor de la dimensiunile liniare. chiuvetelor. prize. S um a abaterilor dă toleranţa. contor. Simbolul folosit conform STAS 612-83 este u n sem n de radical. . L a execuţie se verifică dimensiunea efectivă e x e c u ta tă găsită prin m ăsurare care treb u ie să fie între limitele admisibile trecute în proiect. sau inferioară se înscrie în dreptu l cotei. care se p u n după cifra de cotă. P e n tru execuţia construcţiilor este necesar să se cunoască tipurile de toleranţe. siguranţă. 46 . între­ ru p ă to a re. Abaterile zero nu se trec. R ugo zitatea suprafeţei se indică prin înscrierea valorii admise în m icroni (jxm). 6-73. P e n tru piesele metalice de m are precizie se trec simboluri de prelucrare. 6. înscriindu-se valoarea în u rm a cotei.

axele de poziţii etc. simetrie. îmbinările elementelor metalice etc.). 3) Toleranţele de formă : to lera n ţa de e x a c tita te a u nui profil. paralelismul. planeitatea (d istan ţa dintre două planuri paralele în care este cuprinsă su p ra faţa considerată).).2) Toleranţele de ajustaj sîn t cele admise la asam blarea a două ele­ m ente destinate a fi îm binate (asam blate) unul în altul. poziţionarea lor în cofraj. perpendicularitatea etc. alinieri. rectilinitatea. exac­ t i ta te a unei suprafeţe (grosimea şi geom etria). . î n această cate­ gorie in tră acoperirile cu b eto n ale arm ăturii. 4) Toleranţele de p o z iţie : poziţia u nui punct. coaxialitate. linie. rîn d u rilo r de a rm ă tu ri etc. îm binarea prefabricatelor. 5) Toleranţele de asamblare care cu p rin d distanţele dintre elem ente (rosturi). poziţia a două suprafeţe (poziţia marginilor cofra­ jului. înclinarea.

NOŢIUNI DE MATEMATICĂ ELEMENTARĂ î n construcţii ca şi în alte ra m u ri ale tehnicii s-au sta n d a rd iz a t no­ ţiun ile şi notaţiile folosite p en tru ca to ţi tehnicienii şi muncitorii să folosească acelaşi limbaj. logiile. MECANICĂ. A ria catului (nivelului) A. coridoarele exterioare. m ă s u ra tă între feţele interioare ale zidurilor. REZISTENTA MATERIALELOR Şl ÎNCERCĂRI ALE MATERIALELOR A. Noţiuni de arii şi volume Aceste noţiuni sîn t definite în STAS 4908-79 astfel : A ria construcţiilor A c este s u p ra faţa secţiunii transversale a clădirii d elim ita tă de conturul exterior. 1. î n continuare se vor da cîteva din noţiunile mai curent folosite. scările de acces între catu ri etc. de­ fin ite conform standardelor de terminologie. A ria de locuit A loc este sum a suprafeţelor secţiunilor orizontale ale t u t u r o r încăperilor care servesc pen tru locuit sau care s în t p revăzute p en tru această destinaţie (ea nu se confundă cu aria locativă). porticele de circu­ laţie. se m ăsoară la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzînd balcoanele. 48 t . m ă s u ra tă deasupra soclului..Capitolul II NOŢIUNI ELEMENTARE AJUTĂTOARE DE MATEMATICĂ.

Tabelul I I . U n ităţi tic m ăsură Nr.1.3 şi II.°) G rad centesimal (.A ria desfăşurată A d este sum a ariilor t u t u r o r caturilor. II. 1.4) 2 .2. V olum ul catului V c este volum ul o b ţin u t prin produsul dintre aria catului A e (din care se scad balcoanele şi ariile deschise) şi înălţim ea m ă ­ s u ra tă intre faţa superioară a pardoselii şi fa ţa interioară a tavanului. 1 49 . c) — km / s Mg (m egagram ) g (gram ) mg (m iligram ) H ectolitru [bl] L itru [1] C entilitru [cl] M ililitru [ml] 4 U nghi plan 5 C V iteză v Masă m M etru pe se­ cundă [m /s] K ilogram [kg] Tonă [t] = 103 kg M este factor de m ultip li­ care egal cu 1000000= = 10* 4 — Cartea fierarului betonist — cd. . Unităţi de măsură uzuale folosite în construcţii conform standardelor (tabelele 11. II. . . crt. . 0 1 Mărimea 1 Lungim e l Unitatea şi simbolul o M etru [m] Simbolul multi­ U nităţi tolerate care pot plilor şi submul­ fi folosite tiplilor 3 km (kilom etru) dm (decim etru) cm (centim etru) mm (m ilim etru) (ini (micrometru ) km* dm* cm ! mm* H ectar [ha] = 10' m s A r [a] = IO2 m 2 4 Observaţii 5 2 Arie A sau S M etru p ă tr a t [m «1 3 Volum V M etru cub [m 3] dm 1 cm 1 mm3 R ad ian [rad] U nghi drept grad sexagesim al ( .

a alfa 6 beta Y > gamma 8 delta E. H. T P. 2.8065 kN 1 kgf /cm’ = 9. X. a O. 4. e epsilon £ 7. n (micro) = 10_* n (nano) = 1 0 -' Tabelul I I . egal cu A B segm ent de d reap tă A B A B arc de cerc A B Tabelul I I . [ji m iu N.1 (continuare) 0 7 1 D ensitate (m asă volumică) 8 o K ilogram pe m etru cub [kg/m 3] 3 M g/m 3 k g /d in 3 g/cm» 8 F o rţă F E fo rt . A. Z. 9 fî. Semne m atem atice plus (se adu n ă cu) — minus (mai p u ţin cu) X în m u lţit cu : îm p ă rţit cu = egal cu # diferit de = identic egal cu < m ai mic declt < m ai mic sau egal cu > mai m arc decit 00 in fin it 1 I valoare ab so lu tă S suma de | | paralel J_ perpendicular pe — asem enea cu « aproxim ativ. L. i iota K .5 N 1 tf = 9. p S.eta Y ) eta 6 te ta I.Tabelul I I . B.8 N /cm 2 1 k g f/m 2 = 9. Litere greceşti u tilizate A. N ew ton [N] MN (meganew ton) kN (kilonewton) m 4 5 Tonă pe m etru cub [t/m 3] K ilogram pe litru [kg/l] Gram pe m ililitru [g/ml] Tonă forţă [tf] 1 tf = 9 806. v niu II. <o pi ro sigma fi omega 50 .8 N /m 2 9 E fo rt u n ita r Newton pe m etru p ă tra t) [N /m 1] B ar b ar 10 Presiune p 1 b a r = 1 k g f/cm 2 Tabelul I I . x kappa V. lam bda M. 0. 3 . O rdinul (le m ărim e exprim at prin prefixe M (mega) = 10* k (kilo) = IO3 h (hecto) = IO2 da (deca) <= 101 d (deci) = 10-1 c (cenţi) = 10-2 m (m ili) = 10~3 .

03125 .= 0. -b). N um ere şi c a lc u le teh n ice în tehnică.625 .04 . 2) Fracţii ordinare ( 1 / 2 . — = 0. 32 5 25 — = 0. ori de cîte ori este posibil în tabele. . logaritmi (sin 45° . 16 4 8 — = 0. pentru a se evita re p etarea greşelilor. log 4). — = 0. r) care p o t lua diferite valori după condi­ ţiile ce li se impun. Num erele se reprezintă prin cifre şi litere Numerele pot f i : 1) N um ere întregi naturale pozitive (1 .0025 . — = 0. -f a . 50 125 51 . simple. + b) sau negative ( . 0.a .2 : .05 . 4) N u m ă r m ixt. 7) N um ere transcendente.5 . 3/8). 20 — = 0.0625 . Valorile.1 .3 . Exactitatea sau precizia unor dimensiuni executate s t verifică prin m ăsurări care se ad m it să aibă u n a n u m it g ra d de precizie. se exprim ă prin radicale . 40 400 — = 0. e x p rim a te cifric au gradul de precizie indicat de rotunjirile ultim ei cifre sem nificative a n um ărului (a treia sau a p a tra cifră). R ezultatele calculelor şi m ăsurărilor tehnice se trec. b) şi numere iraţionale care nu p ot fi repre­ z e n ta te printr-o fracţie ordinară sau zecimală. ci prin folosirea u n or funcţii speciale. p en tru calcule se folosesc numere. .25 . Precizia se poate exprim a prin procente (1—2 % ) sau în valori absolute. trigono­ m etrice. b — 5) sau num ere variabile (.r. ----.025 . 8) N um ere constante. 2 . 4 — = 0. care este o sum ă a unui n u m ăr întreg cu o fracţie ordinară = 3 + 5) N um ere reale (4 . Este foarte util pentru calcule rapide cunoaşterea pătratelor nu­ merelor întrcţji pînă la 20 şi a valorii următoarelor fracţii ordinare: 1 = 0.3. care au o valoare determ inată (a = 4 .2 .008. 3) Fracţii zecimale (0. a 2 .02 . Calcu­ lul se verifică de obicei prin evaluări globale. 3 . — = 0. simboluri şi expresii algebrice. 80 8 — = 0. y.0125 .25 .0625). num ere care nu po t fi găsite prin operaţii aritm etice sau algebrice. 0.

-|-----------. D acă numerele au semne diferite (4. fracţii şi expresii algebrice s î n t : adu narea. O expresie algebrică poate fi raţională (dacă nu cuprinde radicali) care la rîn d u l ei po ate fi întreagă. Astfel : 1 2 4a. Astfel : y /a + a + b. a b Expresiile algebrice care cu p rin d radicali sînt d enu m ite iraţionale. scăderea.sau —. îm părţirea. îm părţirii. 5 P olinom ul este o expresie algebrică form ată dintr-o sum ă de m onoa­ me (poate fi binom. Astfel : + 7 a — 5 a — + 2 a sau —35 + 75 = 40.şi —) se a d u n ă num erele de acelaşi sem n şi su m a care are în valoare absolută valo are m ai mică se scade din cea mai m are şi se a trib u ie semnul valorii mai m ari. P e n t r u două num ere (cifre sau litere) care au acelaşi sem n operaţia se face prin în su m area valorilor absolute atribuindu-Ii-se sem nul numerelor care s-au în su m at. O peraţii aritm etice şi a lg eb ric e M onom ul este o expresie algebrică. a. — a-b . e x t r a ­ gerea de ră d ăcină de u n ordin oarecare. Adunarea şi scăderea (însumarea aljjebrică). Operaţiile elem entare cu numere. A s t f e l : 3 a + b . în care literele s în t legate între ele prin seninul înmulţirii. dacă nu cuprinde litere ce pot lua valori variabile la num itor. ridicarea la putere. ab . le­ gate între ele prin seninul -f.). trin o m etc. ridicării la p u tere sau extragerii rădăcinii (poate fi şi o singură literă). Astfel : + 7 « + 5a = + 1 2 o sau —35 — 75 = —110. 4 v B inom ul este o expresie algebrică form a tă din două monoame. şi po ate fi fracţionară.— b-\ — ax + b. Astfel : 3 ab — 2 a. a. A s t f e l : ^ _ 5 a.4. cînd cuprinde litere şi la numitor. 52 .+ b — 7. înm ulţirea.. 5 a J x .

b. Această operaţie se face p rin îm p ă rţire a fiecărui te rm e n al polinomului prin acel m onom şi apoi se face însum area algebrică al rezultatelor. c. A s t f e l : — m onom în m u lţit cu polinom : a (a + b — c) = «2 + ab — ac sau 3 ( + 2 0 _|_ 15 — 5) = = + 6 0 + 45 15 = + 9 0 .Acest m od de însum are se num eşte însumare algebrică. L a înm ulţire şi îm părţire se ţine seama de u rm ă to a re a regulă a semnelor (semnul + cu + dă sem nul + .2 ab : 2 a = 2 b* .2 7 . ( _ 3 ) = + 2 7 . La înm ulţire tre b u ie respectate urm ătoarele re g u li: 1) Dacă avem de înm ulţit o cifru sau un monom cu un polinom se înmulţeşte m onom ul cu fiecare din monoamele ce alcătuiesc p o lin o m u lji apoi se face sum a algebrică. ( _ 9 ) . L a înmul­ ţire se în m ulţeşte fiecare monom în m u lţito r pe rîn d cu fiecare din mo­ noamele d eînm ulţitului şi se face însum area algebrică a produselor obţinute.2b) = 7 a + b. 9 x 3 = 27. în m u lţire a. 2) Dacă avem de înm ulţit un polinom cu alt polinom. în m u lţire a m onoam eîor de aceeaşi bază care au pu teri diferite sau au aceeaşi p utere se face prin a d u n a rea exponenţilor : am-an — am n . Cifrele cu sem nul + se p o t scrie şi fără semn în faţă. A s tf e l: . Se recom andă ca polinomul de la d e îm p ă rţit să fie ord o n a t după puterile descrescă­ toare ale fiecărei litere. iar al doilea este num it deînm ulţit.— a b. îm părţirea unui polinom eu un monom. prim ul poli­ nom se numeşte înm ulţitor.3 ^ = . — polinoame înm ulţite între ele : '■ a — b) (a + b) = a 2 + ab — ab — b! = a 2 — b2. însu m area m onoam eîor şi polinoamelor se face după regulile însum ării algebrice A stfel: (5a + 3 b) + (2a . semnul cu — dă semnul + iar semnul + cu — dă sem nul ■ —). 9 x ( . 53 . A s t f e l : * 36 4«/>2 + 6 b .

b — a.îm p ă rţire a cu alt polinom se face după regulile îm părţirii. P uterea unui m onom se obţine prin înm ulţirea e x p o n e n ţilo r: ( am)n = amn.2 ctb -f.+ 62 + c2 + 2 ab + 2ac + 26c. Astfel i (a2 -{.2 7 . L a efectuarea operaţiilor se v a ţine seam a că pu tere a sau radicalul de orice ordin d intr-u n n u m ăr pozitiv v a fi un n u m ăr pozitiv. La înm ulţirea şi îm p ărţirea m onoam elor şi polinoamelor. iar ră d ăcin a de ordi­ nul n d in tr-u n monom la o p utere oarecare m se obţine p r i n îm păr­ ţirea puterii m onom ului la ordinul ra d ic a l u l u i : = — A. R ă d ăc in a de ordin p ar din tr-u n nu m ăr negativ dă u n n u m ăr num it im aginar cu care se operează cu reguli speciale.— ab -f. Aplieîndu'SC regulile de m ai înainte este bine să se cunoască ur­ m ătoarele formule : (a (a i 6)2 = a6)3 = a3 i 2 ab + 62 .3 ) ’ = . P u te re a de ordin par (cu soţ) al unui nu m ăr negativ va fi un n u m ăr pozitiv. iar pu tere a de ordin im par (fără soţ) a unui nu m ăr negativ va fi un n u m ă r negativ.ab + b— ab — b/ 7 D acă îm părţirea are rest se trece şi restul. ( . 3 a 26 + 3 ab2 ^ b3 . Se va ţine seam a că u n n u m ăr la pu terea zero este egal cu 1 ( am : am = a° = 1 .6~) : (a -|. d. ex pre­ siile din p aran teze la operaţiile de înm ulţire şi îm p ărţire se po t simpli­ fica dacă fiecare m onom sau te rm e n din p ara n te z ă se poate înm ulţi sai> îm părţi cu acelaşi num ăr. (a + b + c)2 = a. Puterea şi rădăcin a unui monom. Astfel : ( —5)2 = 25 . Astfel : (3a + 66) : (12a + 96) = 3 (a + 26) : 3(4^ + 36) = = (a + 26) : (4a + 36). îm p ă rţire a m onoam elor de aceeaşi bază care au p uteri diferite sau aceeaşi p u tere se face prin scăderea exponenţilor am : an = am~n. 54 .6) = a -{.

atit a num ărătorului. (33)2 = ( 3 -I I ) 2 = 3=-112 = 9-121 = 1 089 . 55 .42 = 45.— 1 : a.f 4) x 3= = 5 x 3-. avînd aceeaşi bază. . 6 “ = 6 2.sau în general a~n = 1 : a1 1 . 6« . 0« = an'an'. cit şi a numitorului : 5y_ 3 _ 25 3* 9 j_ 6) Un radical poate fi întotdeauna scris sub forma unei puteri fracţio­ nare şi apoi se pot aplica toate regulile de la puteri.f n„ = n . Pentru simplificarea operaţiilor cu radicali se pot folosi relaţiile : V i T = " y / y / ă dacă n = rp . ^ 1 0 0 = ' \ / = V ™ = 3. respectiv scăzind e x p o n e n ţii: 4 3. *e face scriind baza şi a dunind .1623. exponentul num ărului de la num ărător este mai mare decit al aceluia de la numitor rezultă o putere negativă : a :l : «5 j = a 3-5 = a~. unde n. La operaţiile cu puteri se vor respecta următoarele reguli : 1) Expresiile cu puteri se pot aduna sau scădea dacă au aceeaşi bază şi acelaşi exponent : 32 + 4 x 32 = (1 . 3) Dacă la un raport intre două puteri de aceeaşi bază.Expresii uzuale cu radicali şi puteri : __ _ — m J n *_ Pentru sim plificarea operaţiilor cu puteri se pot folosi relaţiile : = (ab)». 45 = 4 : -43 = 16-64 = 1 024. 2) în m u lţirea şi îm părţirea a două sau mai multor monoame cu puteri. 4) Puterea unei puteri se obţine scriind baza ridicată la o putere egală cu produsul exponenţilor : (5-)3 = 52' 1 = 56 5) Puterea unei fracţii se obţine prin ridicarea la acea putere.

5. exp rim a tă sub form ă de fracţie (de exemplu — sau — şi fracţii zeci­ male exprim ate prin cifre întregi u rm a te de valori ce reprezintă zecimi. L a fracţiile ordinare d eîm p ărţitu l se num eşte n u m ărător. sutim i sau miimi din întreg (de exem plu 3.d — b — c r Fracţiile care nu au acelaşi n u m itor se adun ă sau se scad d u p ă ce se aduc la acelaşi n um itor c o m u n : 7 2 5 7 x 3 | 5 x 2 2x3~~ b d ad — bc cd 21+10 = (3 3 ~ 2 x 3 31 6 a c 2) Înm ulţirea şi îm părţirea fracţiilor ordinare : Valoarea unei fracţii răm în e aceeaşi dacă a t i t n u m ărăto rul. c i t şi num itorul se înm ulţeşte sau se îm p arte prin acelaşi n um ăr : _9^ = 9 x 3 D o u ă fracţii se înm ulţesc m itorii în tre ei : 15 6 27 3 _ 3 x 3 ~ 9 ~ ' J' în tre ele în m u lţind n um ărăto rii şi nu­ 105 12 715 x 7 2 6 x 2~ 56 . iar îm părţito ru l. numitor.247). Operaţii cu fracţii F racţiile sîn t de două f e l u r i : fracţii ordinare care a ra tă operaţia de îm p ă rţire între două num ere cunoscute sau între două simboluri. La operaţiile cu fracţii ordinare trebuie să se respecte următoarele reguli : 1) A dunarea şi scăderea fracţiilor ordinare : L a fracţiile cu acelaşi num itor ad un a rea şi scăderea lor se face prin a d u n a rea şi scăderea n um ără toru lu i : 8 T 5 3 2 _ -8 + 5 -2 _ T ~ 3 ~ -5 3 ' a -b f ^ + d_ f f ~ " (t s a -4.

3. F ra c ţia — are valoarea reciprocă — . 25. 5 3 Fracţiile ordinare se p ot tran sfo rm a în fracţii zecimale prin efec­ tu a re a împărţirii. A s t f e l : diam etrul real al barelor de oţelbeton de 25 m m a re z u lta t din 4 m ăsu rări (24.2 .1 şi 24. o 1 U n n um ăr cu mai m u lte zecimale (num ere întregi sau m en ţinerea cifrei a 3-a : 4.2 .1 .2 . Astfel : 24. Media aritmetică P e n tru a afla m edia mai m u lto r m ăsu rări sau încercări succesive ale aceleiaşi m ărim i (diam etrul barelor de oţel-beton sau rezistenţa lor la rupere etc.11 4 ' 3 3) 4 —7 ~ 28 ' Valoarea reciprocă a unei fracţii se obţine p rin ră s tu rn a re a frac­ ţiei.2 °-2 V 4 = 25 + 1 = 25.9 = 25 — 0. 24.5 etc.8 + 25.8 .8 = 25 .0.2 = 25 + 0. 4 57 .564. 4 4 Media se po ate face p rin întregirea num erelor şi efectuarea mediei diferenţelor rămase.= ----.56442 ss 3.1 = 25 + 0.) se însum ează valorile fiecărei m ăsurări şi se îm­ parte la n um ărul măsurărilor.1. d upă virgulă) se rotun jesc prin p ăstra rea primelor 3 cifre după virgulă prin m ărire a 6.397 . 25. Ca exemplu se po t lua valorile d ate la pu nctul 3 ( — = 0.7 mm). a t u n c i : M = 25 + 0.1 + 24.------------.9 100 M = — ---------------------.2 + 25. 25. 25.= 2o mm.39673 a 4. Media m ăsurărilor este : 24.D ouă fracţii se îm p a rt în tre ele în m u lţin d fracţia deîm p ărţită cu fracţia îm p ărţito are r ă s tu r n a tă : L .

. adică două cîte două u mărim i s în t în aceeaşi proporţie (sau raport). v alo area 3 se notează cu p.............. dacă se ştie că în 3 ore se pot fasona 73 bare din PC 0 25 m m se poate afla în cît tim p se p o t fasona 153 de bare : 73 b a r e . E x p rim area procentuală p o ate fi făcu tă prin ra p o a rte (3/100)... care înseam nă un procent de 3 la sută..7.. De obicei prin procente se exprim ă depăşi­ rile sau nerealizările unei a n u m ite mărimi. A s t f e l : a b c a ± b d b c ± d d a b c d a b+ a c d ± c Regulile proporţiilor se aplică la regula de trei simplă care constă din determ inarea unei necunoscute cînd se cunosc trei m ărim i care îm preună cu necunoscuta se află într-o a n u m ită proporţie. E g alitatea proporţiei se m enţine dacă la fiecare n u m ă ră to r se ad un ă sau se scade num itorul respectiv sau dacă la n u m ito r se a d u n ă sau se scade n um ărătoru l respectiv..... 58 .. In orice proporţie produsul mezilor este egal cu al extremilor ad — bc şi ca urmare se pot schimba extremii între ei şi mezii între ei. iar b şi c term eni in­ teriori sau „mezi“........ ci c F orm a generală a unei proporţii este : a : b — c : d sau — = — b d în care a şi d se numesc term en i „extremi“....... x 8. Astfel...... Calculul procentelor P rin p rocent se exprim ă o a n u m ită p a rte a unei mărim i lu a tă ca întreg prin n u m ă r de sutim i. egalitatea pro­ porţiei m enţinîndu-se...03) sau convenţională 3% .... 3 h 153 b a r e .. zeci­ mală (0.. Proporţia şi regula de trei simplă P rop orţia este o egalitate a două rapoarte.

logaritm i etc. astfel p ă tra tu l num ărului n = 55 este 3 025. De e x e m p lu : y / l 150 = 33. se poate calcula valoarea depăşirii procentuale D prin re­ la ţia : C 100 D 1J = p ----. De asemenea. su p ra fa ţa cercului cu diam etru dat. Folosirea tabelelor numerice în calcule tehnice P e n tru uşurarea calculelor tehnice pe şantier se pot folosi m em ora­ toare tehnice în care s în t date de regulă p en tru numerele curente de la 1 la 1 000 valoarea p ătratulu i. 9.76 m m 2 (după rotunjiri).391. 100 C De exemplu : o bară supusă la tra c ţiu n e pe p orţiunea calibrată are lungimea m ă s u ra tă înainte de încercare l0 = 110 mm. .5 este 30.5 m m v a fi de 23.area virgulei la num ă­ rul din care se extra g e radicalul (de sub radical) cu două u n ită ţi co­ respunde cu m u ta re a ei cu o u n ita te la num ărul c ă u ta t..sau p = --------.D aca mărimea de bază p en tru care se calculează procentul p se no­ t e a z ă C. Alungirea procentuală ra p o rta tă la lungimea iniţială /„ va f i : i J x I. 00 110 î n această relaţie s-a aplicat de f a p t form ula : D x 100 ■ n . la valoarea p ă tra tu lu i se m u tă cu două. „ .25. iar d upă rupere. Pentru a găsi valorile căutate ale unor numere fracţionare trebuie respectate următoarele reguli : 1) Citirea pătratului u nui n u m ăr fracţio nar la care la bază s-a m u­ t a t virgula cu o u n itate. 59 . între aceleaşi repere s-a m ă su ra t /„ = 132. funcţii trigonom etrice. A lu ngirea'A / = /„ — /„ = 132 — 110 = 22 mm. p — ------------unde D = A/ şi C = /„.91 . ^/fiUSO = 3. mm. iar p ă tra tu l num ărului 5.83 iar su p ra fa ţa secţiunii unui oţel-beton cu diam etrul m ăsurat de 5. . 2) Citirea radicalului : se ţine seam a că mul. ră dăcin a p ă tra tă . su p ra fa ţa secţiunii unui cerc cu diam etrul de 55 este de 2 375.

a = 0 . Astfel : E g a lita te a £ — 5 = 0 este o ecuaţie ad e v ă ra tă num ai pen tru x = 5. Astfel : ! (a + 6) valorile (a — b) — a 2 — b. Ecuaţii algebrice î n relaţiile algebrice se folosesc două feluri de egalităţi : 1) Identităţile sînt egalităţi care sînt adevărate oricare cir fi ce "e dau literelor care figurează în ele. De exemplu. răd ăcin a este x = oo (infinit). d a r nu se verifică pen tru o altă valoare care nu este rădăcină. / 0.— 2 ab -f ii2 = (a — b). E c u a ţia de g ra d u l I are ne­ cu no sc u ta x la p u te re a întîi. de exem­ plu o = 3 .— 5a + 6 = 0 este o ecuaţie a d e v ă ra tă num ai e în d înlocuim pe a cu valoarea 2 sau valoarea 3.= 3« — 2 care are rădăcinile a — 1 şi a = 2 se verifică p en tru aceste v a l o r i : l 2 = 3-1 — 2 sau 2 2 = 3-2 — 2. rădăcina este x r= 0.. ecuaţia a. răd ăcin a este n edeterm in ată x = — 0 0 60 . R ezolvarea ecuaţiilor (rădăcini. ceea ce presupune o creştere p ro porţio nală sau liniară a funcţiei c ă u ta t e fa ţă de variabila lu a tă în consideraţie. în tr-ad e v ăr 3 2 = 3-3 — 2 (nu este o egalitate). Valorile speciale ale literelor găsite se numesc rădăcini sau soluţiile ecuaţiei. verificare) se reduce la g ăsirea valo­ rilor p en tru litere care o tran sfo rm ă într-o egalitate. 2) Egalităţile sîn t adevărate num ai pentru anum ite valori ce am da literelor care figurează in ele. O peraţia de înlocuire a literelor cu valorile găsite se num eşte verificare. E g a lita te a a. Rădăcina sau soluţia ecuaţiei este : _ _ b a D a că D acă D acă 6 6 6 = 0. F o rm a generală a ecuaţiei este : ax + 6 = 0. a = 0 .Interp o la rea valorilor interm ediare care nu s în t in ta b u la te se face p rin aplicarea regulei de trei simpla la aflarea diferenţelor de creştere. 10. = 0. Ecuaţii de gradul I cu o necunoscută.etc. a / 0 . a.

a x 2 + bx + c = cu formulele de rezolvare : 2a C în d b este un n u m ă r cu soţ. 0 0 b a . b = 2 b' . 61 . De exemplu. se foloseşte fo r m u la : — b' ± \ J b '2 — ac Cînd b = 2b' şi a = 1 form ula devine : R ealizantul ecuaţiei de gradul I I . •ecuaţia 3. O ecuaţie de g ra d u l II este o ecuaţie la care după ce s-au tre c u t toţi membrii în prim ul term en. Soluţiile pentru formele incomplete sini : F o rm a ax. c pot avea diferite valori iar reali­ zantul de asemenea po ate avea valori pozitive sau negative. b.c + 0 = 0 . are o rădăcină p ă tra tă care trebuie discutată în tru c ît a.+ bx = 0. cu soluţiile F orm a completă : = 0 şi x 2 — 0.r = 4 are ră d ăcin a x = 1/3. Rădăcinile ecuaţiei de gradu l I I conţin radicalul ^Jb 2 — 4 ac denum it r e a l i z a n t . x 2 — F o rm a a x 2 + c — 0. F orm a generală a unei astfel de ecuaţii este : a x 2 + bx + c — 0.şi ecuaţia devine : 0 -. iar al doilea este zero se obţine în prim ul te rm e n u n polinom (trinom ) unde necunoscuta este în primul m onom de gra d ul II şi în al doilea de g ra d u l I. cu soluţiile x t — 0 . cu soluţiile : c c — d a c ă ------> a a F o rm a ax2 = 0. Ecuaţii de gradul I I cu o necunoscută. ad ică ecuaţia este verificată de orice valoare finită a lui x.

de exemplu y — 3x + 4. ecuaţia a v î deci rădăcini reale diferite. c a n tita te a de sub radical este negativă . ecuaţia n u are rădăcini reale.4 x ’— ^----------. 62 . în acest caz se poate extrage radicalul. de care depinde m ărim ea y. Această ecuaţie are rădăcinile : 9 * !. Şi ecuaţia . 7 — = —t t ” . II. Valorile lui x se pun pe axa orizontală.» = — ± V <)2 . se no­ teaz ă y — f(x ) adică m ărim ea y este funcţie de variabila in dep end en tă x. 16 etc. 3 . ri = 1 . Cazul cel mai simplu este cînd funcţia f(x) este o funcţie de g ra ­ dul I. R epre zentarea grafică a unei fu n c ­ ţii de gra dul I este o dreaptă. i>2 — 4ac = 0. 4 etc. Reprezentări grafice î n tehnică legătura dintre două mărim i care variază. în acest caz rădăcin ile sînt egale : _ _ b 9 1~ ~ 2a ' b 2 — 4 ac < 0 . 7 . de exem plu m ărim ea y ce reprezintă rezisten ţa u nui m aterial şi m ărim ea x ce re prez intă alungirea m aterialului. funcţia are valorile y — 4 . Această funcţie a r a tă că p e n tru valorile succesive ale lui x = 0 . A s t f e l : x" — + 8 = 0. iar a unei funcţii de grad ul II este o curbă Fig. Reprezentarea grafică a unei ecuaţii. 2 . 1 0 . Această v aria ţie se po ate repre­ z en ta grafic lu în d u n sistem de ax e re ctangu lare (care fac u n unghi de 90°’ între ele). 1 . I I 1. 1 ).=r — 8 - 9 + V 8 1 . deci num ai valo rile găsite verifică ecuaţia. 11.r2 — 9x + 8 = (x — 1)(£ — 8 ) = 0.32 '9 ± . a cărei fo rm ă e s te în fu n c ţie de ex p re - sia fu n c ţie i. *2 = 8.Cazurile întâlnite s î n t : — 4 ac > O. iar valorile lui y pe a x a verticală (fig. 1 3 .

D re a p ta care îm p a rte u n ­ ghiul interior din vîrful triu ngh iulu i în două unghiuri egale se num eşte bisectoare. Unghiurile astfel form ate se numesc unghiuri drepte . suplim entare şi externe de aceeaşi p arte a secantei. alterne externe egale. Suma unghiurilor interioare ale unui p a tru la te r este de 360°. 2 ) Două drepte sînt paralele dacă nu se întîlnesc oricît ar fi prelun­ gite. D ouă drepte paralele tă ia te de o secantă form ează u n g h i u r i : alterne interne egale. iar cele a lă tu ra te form ează 1111 unghi diferit de imghiul drept. T riunghiul dreptunghic este triu n g h iu l care are un unghi drept (90c). unghiul d rep t este lu at ca u n ita te de m ăsură pen tru unghiuri. ipotenuză n o ta tă cu a. laturile a lă tu ra te form ează unghiuri drepte. planşeelor etc. D reptunghiul este u n p a tru la te r cu laturile opuse paralele şi egale . Diagonalele rom bu­ lui s în t perpendiculare între ele. Suma a două unghiuri a lă tu r a te este de 180°. paralelogram sau romb. P ătratul este un d reptun ghi cu to a te laturile egale între ele. D re a p ta care uneşte u n v îrf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse se num eşte mediană. Figuri geometrice în plan. Noţiuni elementare de geometrie şi trigonometrie a. Trapezul este u n p a tr u la te r fo rm a t din două latu ri paralele şi două neparalele. pătrat. D acă unul din unghiurile trap ezu lui este u n unghi d rep t se obţine un trap e z dreptunghic. R om bul este u n paralelogram cu laturile egale. Triunghiul p o ate fi considerat ca o ju m ă t a t e d in tr-u n dreptunghi. Intersecţia a două planuri se face după o sem idreaptă (muchiile clădirilor).12. Perpendiculara coborîtă d in tr-u n v îrf al triunghiului pe la tu ra opusă ei sau pe prelungirea acesteia se num eşte înălţimea triunghiului. corespondente egale. 3) P la n u l este o suprafaţă pe care se aşază o dreaptă pe toată lungimea ei în orice direcţie (planurile pereţilor. S um a unghiurilor interioare în tr-u n triunghi este egală cu 180°. interne de aceeaşi p a rte a secantei. Laturile ce mărginesc unghiul d rep t se numesc c a te te şi se notează cu b şi c şi la tu ra opusă. 63 . Perpendiculare şi paralele 1) Două drepte sînt perpendiculare dacă cele 4 unghiuri formate în punctul lor de întilnire sînt egale.). 4) Figuri geometrice plane uzuale : Patrulaterul este figura geom etrică delim itată de 4' laturi. Paralelogramul este un p a tru la te r cu laturile opuse paralele.

particular al triunghiu. Cercul este o linie curbă închisă ale cărei pu n cte sîn t egal d e p ă rta te de un p un ct fix n um it centrul cercului 0.-f.u n triun ghi oarecare există relaţia : «* = b 2 + c 2 ± 2 bc cos a (teorem a lui P ita g o ra generalizată). Două triung hiu ri sînt asemenea dacă unghiurile s în t egale şi latu­ rile corespunzătoare sîn t proporţionale. « Triunghiurile dreptimgliiee fiind un ea/. Sum a lungimii lăturilor unei figuri geom etrice se num eşte perim etru.14159. Triunghiul isoscel are două latu ri şi două unghiuri egale. c. catetelor) . respectiv proiecţiile laturilor b şi c pe ipo­ tenuză. R a p o rtu l dintre lungim ea cer­ cu lui L şi diam etrul d dă o valoare n o ta tă cu litera grecească 7i(pi) . Figuri geometrice în spaţiu. ci respectiv I). E galitatea a două triunghinri rezultă din egalitatea a trei din ele­ m entele lor. Astfel : Cazul I. într-un triunghi dreptungliie între catetele /> .T riunghiul echilateral are t o a t e unghiurile şi laturile egale. înăl­ ţimea h din virful unghiului drept şi d şi e . Cazul I I I .= a X d c3 — a X e hr — d x e (teorem a (teorem a (teorem a (teorem a lui P itagora) . V = volumul. cînd au ipotenuza şi cîte o c a te tă egală. T riunghiul scalen sau triunghiul oarecare nu are nici o p artic u la rita te '(unghiurile şi laturile s în t diferite).. diagonale sau dia­ m etre. cînd au o latu ră egală cuprinsă în tre două unghiuri egale. înălţimilor). 64 .c 2 b. există următoarele relaţii : a 2 = b. cînd au două latu ri egale şi unghiul dintre ele egal.rilor au două cazuri de egalitate : Cazul I. A . cîn d au ipotenuza şi cîte u n unghi ascu ţit egal. P e n tru exp rim area principalelor caracteristici s!fe vor utiliza notaţiile A . catetelor) .14. Cazul I I . h = înălţim ea. A t = su p ra fa ţa laterală . ipotenuza a. Poliedrul este o figură geom etrică m ărginită pe to a t e părţile de feţe plane. — = ti = 3. = su p ra faţa b a z e i . = — sup ra faţa to ta lă . î n practică. lim itate la intersecţiile lor. segm entele de ipotenuză determinate de înălţim e. Cazul I I . se ia valoarea n = 3. cînd au to a te laturile egale. în t r . rezultă : L = nd — 2i ir b. d R aza cercului se notează cu r şi d = 2r . F ig arii e geometric? uzuale se nu­ mesc şi poliedre.

65 . Funcţii trigonometrice. D acă are muchiile feţelor laterale perpendiculare pe baze se num eşte paralelipiped drept. cos 90° = 0 1 . prism a poate fi d re a p tă sau oblică. T runchiul de piramidă se obţine prin tăierea v îrf ului piram idei cu un p lan paralel cu baza.) . c° cotg y= cos y = ----. C ubul este u n paralelipiped cu to a te feţele p ătra te. Sfera este u n corp geom etric care are to a te punctele egal d e p ă rta te de centrul sferei 0.Prism a este un poliedru cu două baze egale şi paralele. Paralelipipedul este o prism ă p a tru la te ră ale cărei baze s în t p ara­ lelograme. Piram ida este u n poliedru care are ca bază o figură geom etrică oa­ recare. tg 90° = oo. Conul este o piram idă cu s u p ra faţa de bază u n cerc.■ cateta opusă c trf —_ sm y ipotenuză a cateta adiacentă b cateta adiacentă b cateta adiacentă b —> . Tetraedrul este o piram idă cu baza triunghiulară. cos 45° 4a° = 1 = ^-77—î cos 60° = — . */ -. p a tru la te r. Suprafeţele bazelor po t fi form ate din u na din figurile plane (triunghi. iar feţele laterale triun ghiuri oarecare şau isoscele u nite to a t e în acelaşi vîrf. Valori de reţinut : sin O"1 = 0 . sin 90° = 1 . c. F uncţiile trigonom etrice s în t definite ca ra p o a rte dintre catetele b sau/şi c şi ipotenuza a a unui triun ghi dreptunghic A B C cu unghiul drept a în A şi cu unghiurile (î ş i y opuse catetelor b şi c (v.. iar dacă bazele s în t dreptun ghiuri se nu­ m eşte paralelipiped dreptunghic. II.------= — tg Y c ipotenuză a ° ' cateta opusă î n mod similar se determ ină şi p en tru unghiul J3. cos 0 ° == 1 . F uncţiile trigonom etrice se folosesc pentru rezolvarea p rin calcul a problem elor geometrice. C ilindrul este o prism ă cu suprafeţele de bază cercuri. fig. Pentru unghiul y funcţiile curente sînt : cateta opusă — c • . sin 45° = sin 003 J 2--. 2). tg 0 ° = 0 .. p en tag o n etc.:----------. 5 —Cartea fierarului betonist —cd.

cunoaşterea încărcărilor la care este sup usă construcţia.2. metal. a m odului de co m po rtare a fiecărui elem ent în p a r te la diferite solicitări. reziste n ţa materialelor şi calculul construcţiilor din diferite materiale. O construcţie p en tru a fi b u n ă în exp loatare treb u ie de asemenea să-şi păstreze deformaţiile elementelor ei în an um ite limite. să fie folosită co­ resp u n zăto r condiţiilor de ex plo atare .B Intr-un triunghi cu laturile a. să se urm ărească co m po rtarea în tim p a acesteia. Aceste relaţii perm it rezolvarea triu ng hiu lui dreptunghic. p. materiale plastice etc. mecanică. să fie e x e cu tată corect în co nform itate cu to a te reglem entările tehnice şi legale în vigoare . b. Relaţii Intre laturi şi un­ ghiuri (notaţii). lemn. In continuare se dau cîtev a noţiuni necesare de m ecanică şi rezis­ t e n ţ ă p en tru înţelegerea com portării elementelor din beton a r m a t şi a forţelor ce se nasc în dispozitivele de ridicare. c2 — a 2 -fDacă a =-. inginerii. într-un triunghi oarecare se aplică formula Ini Pitagora generalizată : a 2 = b2 + c 2 — 2 bc cos a . 66 . să se taseze d upă anum ite reguli.90° găsim «2 &2 &2 — 2 a/. + c2. b = c tg (3 = c cotg •). 11.a2 — Fig. beton ar­ m at. deschide­ rile fisurilor care ap a r în elementele din b eton a r m a t să nu depăşească li­ m itele adm ise. y (fig. subinginerii şi m aiştrii trebuie să aibă cu noştin ţe tem einice de fizică. * — 2 ac cos (3. ELEMENTE DE MECANICĂ Şl REZISTENTA MATERIALELOR P e n tru calculul construcţiilor.2) există relaţiile : b = a sin (3 = a cos y . cos y. c şi unghiurile a. = B. C onstrucţiile calculate se bazează pe cunoaşterea com portării m ate­ rialelor din care se face construcţia. determ inîndu-se eforturile şi eforturile unitare din secţiunile cele m ai solicitate care se com pară cu rezisten­ ţele m aterialelor de construcţii folosite. b 2 = c 2 -j. II. O construcţie treb uie să fie p ro iectată astfel îneît să fie re sp ectate regulile de alcătuire şi de c a l c u l . să aibă c o n tra cţia şi d ilatarea în limitele p re v ăzu te de proiectant.

F ig.1. sens şi p u n c t de aplicare. II . F o rţele se caracterizează prin mărime. î n teh n ica construcţiilor forţele se m ăsoară în N ew ton (N) şi kilonew ton (kN) sau kilogram fo rţă (kgf) sau to ne forţă (tf) sau In forţe d istribuite pe m e tru p ă t r a t sau m etru liniar*. P e n t r u a p u te a evalu a forţele care acţionează treb uie să cunoaştem m o dul lor de compunere. î n principiu se cunosc 3 cazuri : forfe care acţionează pe aceeaşi direcţie. planşee) p o t acţiona mai m u lte forfe sau încărcări (în acelaşi plan sau în plane paralele). T ip u ri d e fo rţe p a ra le le : a — scripete . 67 . Din p u n c t de vedere m ecanic forţa este con­ sid era tă o cauză care modifică s tare a de echilibru a corpurilor. 5 fo rţe concurente care acţionează în acelaşi plan. forţe care sîn t concurente. Noţiuni de mecanică a. b — balanţă romană (cîntar). forţe care acţionează pe direcţii paralele . Forje şi momente. 4 s în t a r ă ta te tip uri de forţe paralele. î n figurile II. iar In fig ura I I . direcţie.3 şi I I . A supra unui corp (în cazul n o stru grinzi. * In lucrare s-au u tiliza t pe lingă u n ită ţile de m ăsură ale sistem ului in ternaţional (S I) şi u n ită ţile uzuale folosite in ţa ra noastră pină la introducerea sistem ului SI.3.

II. aceasta dă u n m o m ent egal cu m ărim ea forţei în m u lţită cu distan ţa d de la p unctu l considerat A p in ă la d re a p ta în lungul căreia acţionează fo rţa (d istanţa d e ş te perpendiculară pe direcţia forţei). F a ţ ă de u n p u n c t care nu se găseşte pe direcţia de acţionare a for­ ţei (fig. Fig. I I . Forţe care produc rotiri (momente) şi Încovoierea grinzii. II. Forţe concurente. II. 68 . Forţe paralele la o grindă. M A=Fd fi Fig.6. 6 ).4.Fig.5.

Forţe care produc încovoieri şi lunecări în grinzi. P oziţia re zu ltantei în cazul forţelor din figura 11. iar în figura I I . 1) Forţe paralele şi de pe aceeaşi direcţie. M omentele t in d să rotească corpurile sau secţiunile acestora la cor­ puri deformabile eu legături. I I . î n figura I I .d [N-m].7). D o uă forţe paralele F de sens c o n tra r formează u n cuplu al cărui mo­ m e n t este egal cu m ărim ea forţei F şi d is ta n ţa dintre ele d : M = F . iar dacă s în t corpuri elastice. 69 . ţ i n în d seama de sensul lor (se adună cele de acelaşi sens şi se scad cele de sens contrar) R = F 1 + F . Forţele tin d să deplaseze corpurile. î n cazul forţelor care acţio­ nează pe aceeaşi direcţie sau în cazul forţelor paralele re z u lta n ta for­ ţelor este egală cu sum a forţelor. în N -m sau kgf-m .d [N-m].9 este evident la mijlocul distan ei d.7. ele defor­ m ează aceste corpuri (fig. Un sistem de m ai m ulte forţe po ate fi înlocuit p rin tr-o singură forţă d en u m ită re z u lta n tă R.Compresiune ..Întindere Fig. II. cu legături care împiedică deplasarea grinzii etc. 9 însu m area a două forţe paralele.8 se indică însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. conform fo rm ulei: M = F . M om entul unei forţe fa ţă de u n p u n c t care s-ar afla pe direcţia de acţionare a forţei este nul deoarece d is ta n ţa d este nulă. + F 3. b. M ărim ea re z u lta tă se num eşte m o m en t şi se exprim ă prin produsul forţă X distanţă. Compunerea forţelor. deformabile.I jS z" r C i’R) _ n & .

r P /2 Fig. Mai m ulte forţe care acţionează în acelaşi p u n c t se po t determ ina grafic prin regula paralelogram ului. Fig.f F l (cînd forţele ele u n unghi de 90°). 1 1 .3. 11.10. (cînd fac for­ între = F \ . însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. dar poziţia re zu ltantei sa obţine scriind m om entul forţelor fa ţă de u n p u n c t (de exem plu A ) şi se găseşte poziţia direcţiei re zu ltan tei din relaţia : F „ -d= R c . fO . iar m ărim ea diagonalei (la aceeaşi scară a forţelor) este valoarea rezultantei. c = — R .= F \ -f.1 1 se a rată cele două situ a ţii: R . Cînd forţele s în t perpendiculare în tre ele.8.F l —2F 1F 2 cos a ţele fac întreg ele unghiul a ) . In cazul în care forţele s în t diferite ca m ărim e (fig. p a r a ­ lelogramul se tran sfo rm ă în dreptunghi iar re z u lta n ta este m ărim ea diagonalei dreptunghiului. Fig. II. î n figura 1 1 . 1 0 ) rezul­ t a n t a este egală cu sum a forţelor R — F t + F». 2) Forţe concurente. In care forţele concurente sîn t laturile adiacente ale paralelogram ului pe care s-au re p re z e n ta t la scara forţelor. însum area a două forţe paralele şi egale. II. Poziţia rezul­ tantei a două forţe para­ lele şi neegale.

11. acestea se îm p a rt în figuri geom etrice regulate. Fig. G re u ta te a întregului obiect poate fi considerată deci că acţionează în acel p u n c t care este p u n c tu l de aplicare a rezultantei forţelor d e g r e u ta te (masice). Irsumarea a două forţe concurente. 11 . Centre dc greutate. c. iar în centrul fiecărei p ă rţi se consideră con cen trată g re u ta te a acesteia ca o forţă verti­ cală (forţa masică). Exem ple de forţe concurente s în t forţele din cablurile de legare la m anip ularea prefabricatelor din b eto n a r m a t (fig.12. în cabluri. 71 . L a corpurile cu forme com plicate plane. re z u lta n ta cablurilor de prindere trebu ie să trea că prin centrul de g re u ta te al grinzii. Forţe concurente. la ridicarea prefabricatelor. P rin e xtin derea noţiunii. şi suprafeţele au ce n tre de g re u ta te . 11. pen tru a nu se produce ră stu rn ări. 1 2 ). 11.Fig. dc aceea corpurile omogene cu forme geometrica precizate şi grosimi uniform e au centrul de g re u ta te în pu nctul de in­ tersecţie al axelor de simetrie. La m anipulări. Centrul de g re u ta te al u n u i obiect este un p u n c t al obiectului în care se p o ate considera c o n c en trată t o a t ă greu­ t a t e a acestuia. Centrul de g re u ta te al unei grinzi omogene v a fi mijlocul acestei grinzi.

în figu­ ra 11. Modul de prindere a unei grinzi care acţionează asup ra lui se re­ (în centrul de greutate).13. articulaţii etc. 3) Reacţiunile : \ A = V B = F /2 pen tru a = b — 1/2. P e n tru cazul din figura I I . In cazul din figura I I . stabilitate. 11.R=3g A < 7 o c a o ▼ o L a g rin d a din figura 11.V B — F = 0. duce la o re z u lta n tă nulă şi la u n m o m e n t nul: R = 0 . q(2a + 3 a) 5 3< 1 d.5. fiind egale cu acţiunile. In cazul forţelor din acelaşi plan (coplanare) condiţiile de echilibru se reduc la condiţia ca sum a algebrică a proiecţiei forţelor pe două axe rectangu lare aflate în planul forţelor. reacţiunile din legături sîn t evidente. prinderea trebuie făcută în centrul de g re u ta te care se găseşte pe direcţia de acţio­ nare a re zu ltan tei forţei afla­ t ă la d is ta n ţa c fa ţă de p u n c­ tu l A . distanţa c se determ ină din re la ţia : 2 ff'a + ? '3 « = 3 g-c .13. î n ceea ce priveşte echilibrul corpurilor nedeformabile. precum şi sum a algebrică a m om entelor forţelor în ra p o rt cu o axă norm ală în planul forţelor să fie nule.14 se a r a tă cazul de sta b ilita te a unui corp care stă pe o bază de susţinere fiind în echilibru dacă verticala centrului de g re u ta te trece prin interiorul bazei de susţinere şi clacă nu intervin alte forţe (de exem­ plu dacă nu b a te v în tu l etc. 3g Un corp se găseşte în echi­ libru dacă sistemul de forţe (forţe exterioare şi legături) Fig. F orţele de legătură sîn t reacţiunile cak’e ap ar în legături (fire care su sţin reazeme.).4 cînd fo rţa F — 100 k N se găseşte la d is ta n ţa a de reazemul A şi respectiv la d is ta n ţa b de reazemul B re­ zultă : 1) Ecuaţia de proiecţie pe direcţia forţei : V 4 -j.). E ch ilib ru . M = 0. 2) Ecuaţia de momente faţă de punctul A : F -a — V£‘ / = 0. 72 .

Sub acţiunea acestora. în interiorul unui corp solicitat la forţe exterioare se dezvoltă eforturi care echilibrează forţele exterioare şi ca urm are.. Eforturi. A — r -— -j} F . Elemente de rezistenţa materialelor a. Tensiuni interioare (eforturi unitare). 11. o stare de tensiuni (eforturi unitare).16) a unei bare de oţel cu aria secţiunii A = 20 m m X 20 m m = = 400 m m 3 supusă la o fo rţă de întindere F = S0 000 N. Cazul cel mai simplu de solicitare este cea de întindere centrică (fig..e) 2... corpul suferă deformaţii..+ ...80000N ■e E Fig. deci coeficientul de stab ilita te c la ră stu rn a re fa ţă de p u n ctu l A este : M. . a * & Fig. 11.. corp. = G(b + e) . Stabilitatea la răsturnare.15 se a r a tă cum p o ate fi caracterizată stab ilita te a Ia ră s tu rn a re fa ţă de punctul A .15.. 11. Sta­ bilitatea unui Fig. î n figura 11. Mr G(b + e) F (a .. A F-60000N t= . ^ r ' . m om entul de ră s tu r n a re M r = F (a — e) treb u ie să fie mai mic decît m om entul de stab ilita te M .. Bară supusă la întindere. 11.14..> //7 ///$ /7 7 7 7 7 7 ? . 73 .16...

11. pun în d u -se în locu i p ă rţii tă ia te forţele de legătură (m om entu l M şi fo rţa tă ie to a re T) similare ap ro x im a tiv cu reacţiunile unei grinzi în c a s tra te în d reptul tă ietu rii (v. în ra p o r t cu des­ chiderea (fig.17). I I . D a că această g rin d ă este în c ă rc a tă cu forţele F lt F „ F t şi F t în reazeme se nasc forţe egale şi de sem n co n tra r şi V B. L a barele scurte su­ puse la compresiuni calculul se face în m od similar cu cel de la întindere. E lem ente încovoiate. Intr-o construcţie tip ul cel mai curent de elem ent încovoiat este grinda. adică pe fiecare m ilim etru p ă t r a t de m ateria l există u n efort u n ita r interior de 200 N / m m ’. P e n t r u a determ in a forţele interioare din planul secţiunilor aflate la distanţele x şi x ' de reazem e se consideră grin d a t ă i a t ă im aginar în acest plan. In calcule se verifică dacă efortul u n i t a r este m ai mic decît v a ­ loarea de calcul p re v ă z u tă p e n tru oţelul folosit. Eforturile interioare de pe p a r te a din stîn g a vor fi egale şi de sem n co n tra r cu eforturile interioare din p a rte a din d re a p ta . fig.— ---------------. Aceste eforturi u n ita re se găsesc în secţiunile interioare ale m a­ terialului (secţiunea haşurată). adică elem entul care a re două dim en­ siuni mai mici (dimensiunile secţiunii transversale). Fiecare din cele două tro nso an e t ă i a t e tre b u ie să fie în echilibru. Aceste forţe s în t forţe exterioare. D in condiţiile de echilibru rezultă că fo rţa tă ie to a re v a fi egală cu su m a forţelor verticale exterioare din stîn g a secţiunii (inclusiv reac- E fortul u n itar (pe u n ita te a de su p ra faţă) va fi 74 . 6 ).--A 400 mm* == 200 N / m m 2. ele ac ţionînd în c e n tru l de g re u ta te al secţiunii. iar fo rţa ori­ zontală H Â — 0. b.

— ► V . Q \F b l — z i! i k .7) care în prin­ cipal s în t date de fo rţa tăietoare. I I . G rin d ă în c o v o ia tă : •a — momente încovoietoare pe grindă pentru o forţă F . VB = Fb l Fa 0 0 l M om entul încovoietor în secţiunea x este : nr Mx = „ VAx = Vl -X. b — efor­ tu ri unitare în secţiunea x . — Fb l . c — secţiunea transversală a grinzii. VA — . 11.ţiuniie) T x — V A—F 1 iar m om entul încovoietor. Verificarea prin calcul a clem entelor încovoiate. La elementele încovoiate a p a r şi lunecări (v. t i 1 • — / M im "x = V A* q m ax " Fab i x l compresiune) W < T X (întindere) '<M d F ig. cu sum a algebrică a t u t u r o r m om entelor forţelor exterioare din sting ă secţiunii (inclusiv re a c ţiu n ile : M x — V Ax —F ( x — a). 75 . fig. p en tru verificarea ei se fac urm ătoa rele o p e r a ţ i i : Se determ ină reacţiunile V A şi V B făcînd echilibrul întregii grinzi (scriind ecuaţiile de m om en te fa ţă de reazemele A şi B : [ M s == Ma = 0 V Al —Fb = V Bl —F a = 0 . Fie o grindă încovoiată (fig.18) a în cărcată cu o forţă F . 11.18. c.

b se a r a tă p o rţiun ea de grindă din dreptul secţi­ unii x deform ate u n de ap ar eforturi u n ita re din încovoiere care dau u d cuplu egal cu m om entu l încovoietor M x . P e n tr u ca o piesă sau o grindă să nu se ru p ă sau să nu cap ete deform aţii p erm a n en te (săgeţi) mai m ari decît cele adm ise p en tru o b u n ă exploatare. sîn t eforturi u nitare de com­ presiune în fibra superioară şi eforturi u n itare de întindere în fibra inferioară (maxime). dimensiuni ale profilelor metalice. W se num eşte modul de rezis- ■ . alinieri. Rezistenţe de calcul. g re u tă ţii (masei) probelor. C. c) este c = — — . 76 . unghiuri. precum şi scule şi dispozitive de trasare. dh2 te n ta si are valoarea V V= — — . P e n tru pre­ g ătire a a rm ă tu rilo r şi m on tarea lor la poziţie se efectuează o serie de m ăsu ră ri şi verificări. DISPOZITIVE DE MĂSURĂRI MECANICE Şl GEOMETRICE P e n tru efectuarea lucrărilor de construcţii pe şantier şi în atelier se folosesc diferite dispozitive p e n tru m ăsurări de lungimi. presi­ unilor şi forţelor folosite la p re în tinderea arm ăturilor. Coeficienţi de siguranţă. Valoarea eforturilor u n itare m axim e p e n tru o secţiune d re p tu n ­ g hiulară (fig.18. ' ' 6 d. R ezistenţa de calcul de regulă se obţine din lim ita de curgere a m aterialului îm p ă rţită la u n coeficient de siguranţă (ym) : c a lc u l _ ^curgere î n norme s în t d ate valorile rezistenţelor de calcul p en tru diferite materiale. Eforturile u n itare sau rezistenţele aşa cum se m ai numesc se no­ teaz ă cu litera grecească o. II. efor­ turile un itare (rezistenţele) se com pară cu rezistenţele de calcul.1S. verificări de nivel.M om entul încovoietor m axim (din dreptul forţei) va fi : Fba l în figura 11.

table. 19 sau 49 m m în 10. G ra d a ţia vernierului se realizează pe rigla cursorului p rin îm p ărţirea lungimilor de 9. realizat din lemn. iar n um ărul de fracţiuni în drep tul diviziunii de pe vernier care se su pra p u n e cu g ra d a ţia de pe rigla g ra d a tă (STAS 1373/1— 82). se folosesc u rm ăto arele dispozitive : 1) Şublerul obişnuit (fig.02 mm.05 şi 0.1 . Fig. 11. care se înfăşoară într-o carcasă (fig. alum iniu sau oţel. Vernierul p erm ite citirea fracţiunilor de diviziune a s t f e l : u n ităţile întregi se citesc în stîn g a gradaţiei zero a vernierului. piese prelucrate) şi deplasărilor arm ă tu rilo r în tim pul operaţiei de preîn tin d ere etc. Măsurarea dimensiunilor liniare P e n tru m ăsu rarea distanţelor de pe cofraje şi a lungimilor la care se fasonează a r m ă tu r a se folosesc u rm ătoarele instrumente : 1) M etrul gradat m a rc a t în centim etri şi milimetri. m m respectiv 0.2 0 ). 20 şi 50 m lungime. Buton de fixare 77 . ţevi. 11. 3) Ruleta cu panglica de otel flexibilă de 10.1.19). 20 şi 50 p ă rţi egale asigurînd precizia de 1/10 1/20 şi 1/50. 0. 1 1 . Cursorul este g ra d a t cu vernier a v în d o g ra d a ţie care per­ mite determ inarea fracţiunilor de diviziune.19. P e n tr u m ăsurarea dimensiunilor profilelor metalice (arm ături. Metru pliant. . 11. 2) M etrul pliant fo rm a t din 10 b u că ţi articulate care se strîn g prin supra p u n ere (fig. piuliţe.21) este u n dispozitiv de m ăsu rare c o n stru it dintr-o riglă g r a d a t ă cu cioc şi u n cursor cu cioc de aceeaşi lungime.

tra n s form înd rotirea şurubului micrometric într-o deplasare liniară (fig. la care m ăsurarea se bazează pe acelaşi principiu ca şi la dispozitivele care au cursor. 3) Micrometrele. 78 .1 şi 0. Cursorul g ra d a t la m icrometre este deplasat prin înşurubare. 11. Şubler de adincime. 11.02 mm (STAS 1374-73).Şurub de fixare 2) Şublercle de adincime (fig. avînd limita superioară de citire cuprinsă in tre 100 si 500 mm cu precizia de m ăsurare de 0. 11.22) sînt folosite pen tru m ăsurarea dimensiunilor găurilor.23)» Fig.22.

G rodotlo p e n tru Jum dtS ji de mm .

c — cu talpă. 11. -30 . 2) Raportorul (fig. fo rm a tă din plăci poligonale care po t form a •diferite unghiuri. 3) Cala unghiulară. 60°.0 0 1 mm. P e n t r u unghiuri d rep te se folosesc şi echere cu ta lp ă (fig. 11. fig. M ărim ea diviziunii este de 0 . riglă mobilă.24) se utilizează la m ăsurări de deform aţii fo a rte mici (scăpări din bacuri ale arm ă tu rilo r pretensionate. ţevi. Echerele. indicator. a v în d de regulă tr a s a te 50 repere echidistante prelungite p în ă la m arginea inelară a ta m b u ru lu i (STAS 1374-73). STAS 6653-83). b. disc g r a d a t si vernier. de interior.). utilizat p en tru m ăsu rări precise ale u n ­ ghiurilor. de adîncim e etc. 90° şi 120° (STAS 2050-78). se ex ecu tă cu unghiuri de 45°. ra p o rto a re cu rigla m obilă sau rapo r­ to a re mecanice (cu riglă fixă. In funcţie de cursa de m ăsurare.25). Fig.. tra s a re a şi verificarea u n ­ g h iu rilo r exterioare şi interioare. 11. D u p ă destinaţie şi m od de alcătuire se deose­ besc m icrom etre p en tru sîrmă. Măsurarea unghiurilor P e n tru m ăsurări şi trasă ri de unghiuri se p o t folosi urm ătoarele Instrum ente: 1) Echerul. 2. tab lă. Cursa obişnuită de m ăsurare p o ate fi de la 15 la 25 m m şi p o ate a ju n g e p înă la 500 mm.1 sau 0 . P a r te a conică a ta m b u ru lu i este g r a d a t ă cu repere p en tru su tim i de m ilimetru. 4) Microcomparatoarele mecanice cu tijă şi cadran (STAS 4293-83. deformaţiile elementelor elastice ale dinam om etrelor etc. M ăsurarea unor deform aţii foarte mici se realizează p rin amplificarea deplasărilor tijei m icrocom parato ru lu i care se tra n s m ite unui ac. u tilizat pen tru m ăsurarea.B ra ţu l cilindric este g r a d a t cu repere milim etrice şi de j u m ă tă ţi de m ilim etru.26). P o t fi ra p o rto a re simple. m icrom etrele au diferite desti­ naţii. 11.25. Echere : a — simplu .0 1 sau 0 .

P e n tru com pararea re lativ ă a două cote de nivel se foloseşte linealul Şi nivela cu bulă dc aer sau bolobocul. la aşezarea stîlpilor. L a distan ţe m ari se foloseşte nivela topometrică.26. se în­ ţeleg operaţiile de control ale alinierii. 1 81 . nivelului şi verticalităţii. Cotele de nivel ale construcţiilor se verifică cu nivela de apă cu furtun (precizie ± 1 mm).8 sau t m m. care este fo rm a t d in tr-u n t u b de sticlă uşor cu rb a t u m p lu t cu spirt sau cu eter a v în d în interior o b ulă de G — Cartea fierarului betonist — cd.Fig. cofrajelor etc. P e n tru verificarea alinierii se foloseşte p ină la lungimi de 50 m firu l dc oţel cu d iam etrul de 0. Raportor universal. E l p o ate fi folosit la veri­ ficarea v erticalităţii şi orizontalităţii. P e n tru d is ta n ţe mai m ari de 50 m se foloseşte teodolilul care este u n a p a r a t de m are precizie ce m ăsoară unghiurile orizontale şi verticale. Verificări de poziţii ■ "s P rin verificările de poziţie ale construcţiilor. 3. fermelor (a b aterea po ate fi de 1 0 m m /km ). bine întins. 11.

Măsurarea masei Masa u nui m aterial este o m ărim e care reprezin tă ra p o rtu l dintre g re u ta te şi acceleraţia g ra v ita ţio n ală şi se exprim ă în kilograme (kg). p en tru ca aceasta să nu depăşească limita de curgere a oţelului. De asemenea. la în d rep ta rea din colaci a arm ă tu rilor este necesar să se cunoască forţa de îndreptare. D inam om etrele eu elem ent elastic. Nivela po ate fi folosită şi la controlul verticalităţii (STAS 5307-80). F orţele se m ăsoară cu d inam om etre care pot fi cu elemente elastice sau hidraulice (STAS 4447-83). 11. M ăsurarea tehnică se face prin cîntărire cu a p a ra te baz ate pe principiul pîrghiilor. C înd tu b u l de sticlă este pe s u p o r t de lemn se num eşte nivelă dulgherească. a. Măsurarea forţelor îii operaţiile de preîn tin d ere a arm ă turilor la elementele de beton preco m p rim at este necesar să se cunoască forţele de preîntindere. 82 . E lem entul elastic de regulă se face dintr-o singură b u c a tă din oţel (oţel arc aliat).27). 4. P rin m ăsu ra rea şi etalonarea deformaţiilor cu m icrocom păratoarele se găseşte o corespondenţă în tre forţe şi deform aţii pe baza căreia se poate deduce apoi forţa. Sînt a lc ă tu ite în general d in tr-u n elem ent elastic (arc) care se deformează elastic sub acţiun ea forţelor. 5.aer (fig. V erticalitatea p în ă la 20 m se poate verifica şi cu firu l cn plum b dacă nu b ate vîntu l.

4) Chernerul care foloseşte la Dunctarea unor centre. Fig. La operaţiile de trasare se folosesc următoarele dispozitive : 1) A c u l de trasare. 3) Compasul dc trasare cu v îrfuri m etalice şi riglă de trasare.29). se trasează ajustările pentru sud ură. se trasează lungim ea lor. M ăsurarea presiunilor se face cu m anom e tre care p o t fi cu arc t u b u l a r m onospiral la care se m ăsoară defo rm a ţia arcului s u b acţiunea presiunii sau m an om etre cu m em brană deformabilă. 11. 11. A cesteafsînt utilizate la măsurarea forţelor prin d eterm inarea presiunii care ia naştere în tr-u n lichid asu­ p ra căruia acţionează lin sistem de lorţe. De asemenea. Trasatoare paralele.28). 11.1). Dispo­ zitivele pot fi folosite şi Ia tra s a re a barelor de oţel-beton care se faso­ nează. confecţionat din oţel dur av în d vîrful din widia (carbură metalică). Dispozitive de trasare î n a in te de debitarea unor profile. D inam om etrcle h id rau lice . găurilor p en tru nituri şi şuruburi etc. 6. Presiunile sîn t realizate în general prin pom pe cu piston. 2) Trasatoarele paralele cu ac de trasaj m o n ta t pe supo rt şi cu un lim itato r culisant asigură tra s a re a de linii paralelejcu marginile piesei (fig. 83 . el po ate a j u t a la fasonarea arm ăturilor. 5) Şablonul din tablă subţire care se foloseşte la m arcarea întretăierii axelor . tăierea plăcilor pe care se sudează arm ă tu rile etc.28. a punctelor de în cep u t şi sfîrşit ale liniilor ce se trasează. 6) Calibrele p e n tru verificarea dimensiunilor barelor de oţel-beton (fig. în cazul îmbinărilor. poziţionarea axelor.

în caz de dubii.Fig. b —măsurarea diametrului. P e n t r u beton. 11. P e n tru oţelul de a rm ă tu ri verificarea cea m ai im p o rta n tă este p rin încercarea la tra c ţiu n e care se execută cu maşini speciale şi încer­ carea de îndoire p e n tru oţel-beton. încercarea constă din supunerea unei e p ru v e te de o ţel-beton de circa 50 cm (500 mm) la o solicitare de tra c ­ 84 . a. se verifică ca litatea acestor m ateriale. Totuşi. încercarea la tracţiune P e n tru verificarea caracteristicilor de re ziste n ţă ale oţelului-beton cea mai im p o rta n tă încercare este încercarea la trac ţiu n e sau întindere. P rincipiu l înccrcării. îndoire a lte r n a tă şi torsiune p e n tru sîrme. 4.29. VERIFICAREA CALITĂŢII OŢELURILOR DE ARMĂTURI Şl A BETONULUI PRIN ÎNCERCĂRI DE LABORATOR C alitatea m aterialelor este g a r a n t a t ă de p ro ducăto ri p rin s ta n ­ darde. Aceste ultim e încercări se m ai numesc şi încercări tehnologice deoarece ele asigură condiţiile p en tru punerea arm ă tu rilo r în operă. Verificarea dim ensiunilor barelor de oţel-beton : a —calibrare . încercarea m ecanică cea mai im p o rta n tă este cea la com presiune pe cuburi. 1.

fălcile maşinii s în t p re v ăzu te cu bacuri cu d a n tu ra specifică fiecărui tip de epruv etă. pe t o a t ă lungim ea cuprinsă între fălcile de prindere ale maşinii de încercat. c în tă r ită efectiv. în vederea determ inării a n u m ito r caracteristici m ecanice (STAS 200-75 şi STAS 6605-83). PC 60) se face de regulă p rin cîntărire. pe epruv ete se t r a ­ sează repere. Determinarea ariei secţiunii epruvetei. b.ţiu n e pe direcţia axei longitudinale a epruvetei. p — d ensitatea oţelului . p în ă la rupere. p e n tru deter­ m inarea corectă a caracteristicilor m ecanice u rm ă rite (1 k g f/m m 2. PC 60. P e n tr u oţel-beton (vergele din OB 37. Caracteristici care se determină la încercarea de tracţiune. U tilaje şi bacuri.) se folosesc epru v ete (por­ ţiuni de bară) neprelucrate. Aplicarea încărcării se face lent. P e n tr u tab le se folo­ sesc epru v ete plate prelucrate sau e p ru v ete rotunde. c. Eprnvcte supuse la încercare. con tinu u şi fără şocuri. alungirea la rupere şi g îtu irea la rupere. e. rezis­ te n ţa la rupere.00785 g / m m 3 . deb itate direct din colaci sau din legă­ tu rile de bare. în a in te de încercare e p r u v e ta este m ă s u ra tă cu şublere p e n tru d eterm inarea ariei secţiunii iniţiale (efective) şi dimensiunile nervurilor. D acă e p ru v eta nu este d re ap tă. m — m asa epruvetei care se încearcă. P e n tru încercarea oţelurilor. L — lungimea fixă a epruvetei. s). sîrm e netede etc. D eterm inarea ariei iniţiale (efective) a epruvetei se face la epruvete netede prin m ăsurarea d iam etrulu i (oţel OB 37. d. Această lim ită este pusă în eviden ţă la oţelul-beton OB 37 de te n d in ţa de oscilare sau de stag n are 85 . iar suprafeţele de tăiere bine polizate. de regulă la 1 0 m m în tre ele. se v a în d re p ta num ai m an u al cu u n ciocan de lemn pe o s u p ra faţă plană t o t de lemn. to ro an e etc. sîrme. î n vederea determ inării alungirii d up ă rupere. p e n tru ca în tim p u l încercării să nu se pro ducă lunecări din bacuri.). p = 0. în tim p ul încercării la tra c ţiu n e se determ ină : lim ita de curgere. p en tru a nu se schim ba stru c tu ra oţelului. PC 52. 1) Lim ita de curgere este fo rţa F e (în registrată la maşină) la care începe să se deformeze m u lt oţelul (curge). T ra s a re a se face pe o lungim e de cel p u ţin 240 mm. în m m . aplicînd form ula din STAS 6605-83: m S 0 = -----' Lp r [mm-] în care : S 0 este aria secţiunii iniţiale . in g . încercarea se execută la maşini de încercat care treb u ie să îndeplinească to a te condiţiile specificate în STAS 1510-80. Determinarea ariei secţiunii oţelului cu profil periodic (PC 52. E p ru v e te le de regulă au capetele t ă i a t e perpendicular pe axă.

= ---------. = 235 N/mm* .6 5 2 9 8 . R m = ■ 114000 _ 382 2 9 8 . R ezistenţele efective determ inate pe aria secţiunii iniţiale efective for fi : Aria Secţiunii iniţiale efective rezulta R . curgerea oţelului (lungirea lui fără să crească forţa) nu este evidentă prin urm ărirea acului maşinii de încercat şi de aceea se mă­ soară limita la care este depăşită o a n u m ită deform aţie p erm a n e n tă ..u j & r j 86 . — alungirea la rupere A5 = 25% . — rezistenţa la rupere R m = 360 N /im n 1 . în tim p ce ep ru v e ta co ntinuă să se lungească. F e — fo rţa de curgere în reg istrată la maşină . — o 15 N /m m 1 . S „ = ---.40 mm trebuie să aibă urm ătoarele caracteristici mi­ nim e : — lim ita de curgere R . în tabelul 4 de dim ensiuni din sta n d a rd citim că o ţelu l OB 37 0 20 are aria secţiunii nom inale S„ = 3. S0 — secţiunea iniţială efectivă. n u m ită şi aria secţiunii nominale.a acului care indică forţa. în loc de S 0. = 73 000 N .8 0 . = — [N /m m 5] .65 mm* care 4 4 •ste m ii în că <bcit secţiunea nom inală din tabel (S„ = 3.= 298. deform aţie neproporţională a epruvetei supuse încercării (p 0 .= /3 000. 2) Reâslenţa la rupere este d a tă de forţa m ax im ă F mJÎ în re g is tra tă pe m aşina de încercat la ruperea epruvetei. Să se verifice o bară de oţel-beton de calitatea O B 37 0 20 mm dacă valorile caracteristicilor corespund S T A S 4 3 8 / 1 . 5’ [N/mm*] . Fmaz — forţa la care s-a r u p t ep ru v e ta .00 mm*). că o ţelul OB 37 cu diam etrul d = 1 4 . $0 în care : R e este lim ita de curgere . Calculul se p o ate face şi pe aria secţiunii tre c u tă în sta n d a rd . La oţelurile dure p en tru b eton p recom p rim at şi la oţelurile cu profil periodic. S0 — secţiunea iniţială efectivă.2 %)* Calculul lim itei de curgere (efortului unitar) se face cu form u la: R. . Prin m ăsurări s-au găsit urm ătoarele valori : — diam etrul d = 19. -J6 vâ . iar în ta b elu l 7 cu caracteristici mecanice. Rezistenţele la rupere se calculează eu formula : R m= So în care : R m este rezistenţa la rupere .14 cm* — 314. — forţa de rupere F mit = 114 000 N .6 5 7 j t 19. — forţa dc curgere F .5 mm . Exem plul 1.14 cin1.

I!m = 114 000 314. şi anum e : m odulul de elasticitate şi lim ita de curgere conven­ ţională jR„ 0. 87 . In tim p u l încercării la tra c ţiu n e se m ăsoară o d a tă cu forţa aplicată şi lungirea epruvetei că u rm are a aplicării încărcării.R ezistenţele efective determ inate pe aria acţiu n ii nom inale sin t : Ii.-----— — — [% ]. adică pe această porţiun e a curbei există ® — otel cu curgere aparentă . dar fiind lam in at la o dim ensiune mai mică. pe abscisa x luîndu-se ca variabilă alungirea A l (mm]. se obţine diagram a fo rţă F — alungire A l (fig.00 363 N/mm*. care se d eterm in ă pe c u rb a încercării la tra c ţiu n e pe p orţiun ea în care această cu rbă are o variaţie^liniară.30). b j— oţel fără curgere aparentă. 11. rezistenţele determ inate pe secţiunile nominale (cu care a calculat şi proiectantul) nu mai corespund fiind mai mici dccit cele din stan d ard D iagram a încercării la tracţiune. D acă in tr-u n sistem de axe ortogonale se face o reprezentare grafică. pe o rd ona tă forţa F [N].5% .= 73 000 311. de unde rezultă A l = z Io Io P e diagram a R — s se pot d eterm in a şi celelalte caracteristici me­ canice. se poate înregistra direct la maşină.2 caracteristică p en tru oţelurile mai dure (fără limita de curgere aparentă).00 ______ . D acă forţa se îm p a rte la aria secţiunii şi alungirea la lungimea ep ruv etelor se obţine diagram a efort u n ita r (rezistenţă) R — alungire specifică e. Diagrama. Se constată că oţelul corespunde caracteristicilor din stan d ard . „ = 233 N/min= . Determinarea curgerii pe baza lungirii totale : OT = e # -f = 0. 3) M odulul dc elasticitate este o caracteristică a oţelurilor. O T = O M -f MT. în care £ = .

A l = --------.-----------------------= O.30).2 est e 0 caracteristică a oţelu­ rilor mai t a ri (dure) şi este echivalentă limitei de curgere de la oţelurile moi.o p ropo rtion alitate directă în tre creşterea rezistentei şi alungirii spe­ cifice (STAS 6065-83 şi 10290-75). j • A plicăm form ulele anterioare A 1= z l : e = -----= ----------.o/ x 10 3 . 4) L im ita de curgere convenţională R p0. P e n tru oţelul-beton el are valoarea £ = 21 000 000 N /c m 2 = = 210 000 N / m m 1. 5) A lungirea la rupere ( A n) este alungirea specifică a ep ru vetei. (v. fără ca rezistenţa in oţel să depăşească ju m ă ta te din lim ita de curgere B e — 210 N /m m ’= 21 000 N /cm . fig. pen tru a n u se modifica prin întinderea cu tro liu l caracte­ risticile oţelului-beton. fură ca să se ajungă lo curgerea ofelului. . adică este p a n ta dreptei care trece prin originea axelor de coordonate (v. ' De regulă se determ ină m odulul de elasticitate tangent (sau cum se mai numeşte.7 cm . E — tg a. E xem plul 2. Această limită corespunde unei deformaţii specifice p erm a n en te (care se obţine prin intersectarea curbei R — s cu paralela la modulul tan g e n t.2% .57 Deci trebuie să avem grijă să n u se depăşească lungim ea vergelei de 100 m cu m ai m u lt de circa 0 cin. D in p u n c t de vedere geom etric m odulul de elasticitate este t a n ­ g e n ta unghiului la curba R — z . se sim ­ bolizează cu litera E şi se calculează pe p orţiunea d re ap tă a diagram ei R . P e n tr u toroan e şi îm pletituri se determ ină m odulul de elasticitate secant.-5. 0. tr a s a tă prin abscisa e = 0. cu expresia : E = — £ [N /m m 2]. Cunoscînd modulul de elasticitate se poate deter­ m ina pen tru o a n u m ită alungire specifică rezistenţa corespunzătoare şi invers. Io 88 . In acest mod p utem calcula c it trebuie să fie alungirea totală la întinderea u n u i oţel liv rat in colaci.| respectiv —— B. R — zE. lung de 100 m. E 2 2 1 0 0 0 000 1 000 B 2 4 000 1 „ .30).x 10 000 c m . fig. iniţial) E 0. care se m ăsoară d upă ru perea epruvetei pe o a n u m ită bază in dicată de factorul dimensional n An = lu ~ /u x 100. Să se îndrepte un oţel-beton t u troliul. 11. Modulul de elasticitate astfel d e term in a t este o co n stan tă. 11.

A ie p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 10 d . iar d — d iam etrul epruvetei. î n acest caz. Maşinile care s in t folo­ site p e n tru încercarea la trac ţiu n e . .. 2. D iam etrele m andrinei sîn t date în STAS 777-80. un de A — 27% . 0 20 s-a m ă su ra t epru v eta în a in te de rup e re pe o lungime /„ = 100 m m (echivalent cu l„ .100 x 100= 30%. p en tru u n oţel OB 37.--. Această încercare este o încercare de deform abilitate şi prelucrabilitate.30 mm. încercarea de îndoire Ia rece P e n tr u a verifica fasonabilitatea oţelului şi ca p a c ita te a lui de sud abilitate. compresiune şi încovoiere p o t fi utilizate şi la încercarea de îndoire la rece. îndoirea se execută pe epruvete de oţel-beton la dispozitivul de încovoiere al maşinii (fig. încer­ carea de îndoire se face la maşini de încercat. 100 deci a lu n g ire a este m ai m are decît cea p re v ăzu tă în STAS 438/1-80. care constă din două role de sprijin cu ra za r — 2 5 . alungirea va f i : A6 = /„ x 100 = . cu lun­ gimea d intre role L — D + 3 d.5d) şi d u pă ru p e re s-a găsit l u = 130 mm. o ţelul-beton este supus probei de îndoire la rece. în care D este diam etrul m andrinei de apăsare. . 11.D e exemplu. A ieo p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 1 0 0 mm. N otaţiile uzuale s în t urm ătoarele : A s p en tru alungirea m ă su ra tă pe 5 d (d = diametrul) .31).l-. 89 .

P e n tru realizarea îndoirii com plete la 180° se p ot folosi şi dispozitive anexe adecvate. 3. PC 90 la 90° pe un dorn de 4 d. lent şi fă ră şocuri. încercarea de îndoire alternatâ Se execută p en tru sirmele folosite la b eton p reco m p rim at conform STAS 7737-67 care a r a tă modul de încercare şi STAS 6482/2-30 care a r a t ă nu m ăru l de îndoiri la care treb uie să reziste fiecare sîrm ă pînă -se ru p e la această probă. / Aceste probe s în t foarte severe şi ele se folosesc la verificarea cali­ tă ţ i i oţelului.încercarea se face p înă la un unghi de 160 —180°.32). fără a se lua în consideraţie desprinderile de oxizi. în doirea oţelului p en tru fasonare se face pe dornuri cu d iam etre mari aşa cum se va a r ă ta la capitolele urm ătoare. încercarea ne a r a t ă c a p acitatea de deform abilitate a sîrm ei dîndu-ne o indi­ caţie asu pra posibilităţii utilizării sîr­ mei cînd aceasta este obligată să tre a c ă prin role în tim p ul operaţiei de preîntindere. PC 52 se în­ doaie la 180° cu u n dorn de 3 d . Se consideră o îndoire a lte r n a tă îndoirea epruvetei la 90° şi readucerea ei la poziţia iniţială. P e şantier pro ba se p o ate face pe bancul de fa so n at oţel-beton. U nghiul de îndoire limită se d eterm ină la ap a riţia pe fa ţa întinsă a epruvetei a primei fisuri sau a luciului m etalic pe o lungime de 5 mm. încercarea constă din îndoirea la 90° re p e ta tă în sensuri opuse a unei ep ru vete fix a tă la u n c a p ă t prin bacuri cilindrice de u n a n u m it dia­ m etru (fig. Acţionarea m an ■drinei se face continuu. PC 60 se îndoaie la 180° pe un dorn de 3 d.5 d (d = diam etrul barei) . U ltim a îndoire alte rn a tă se con­ sideră la a p a riţia u n or fisuri pe epru- *90 . 11. î n STAS 438/2-80 s în t d ate unghiurile de îndoire p e n tru fiecare tip de oţel-beton a s t f e l : OB 37 se îndoaie fără să fisureze p înă la 180® cu u n dorn (m andrină) de 0.

în general. s în t concepute şi realizate maşini speciale de încercat. care depăşesc m ai m ult de ju m ă ta te din grosimea epruvetei sau c î n d se ru p e ep ruveta. P e n tr u secţiunile de beton a r m a t calculul se face du p ă formule speciale. Viteza de încercare nu treb u ie să depăşească o îndoire a lte rn a tă pe secundă. com presiune şi încovoiere. fie pe s t a n ­ d uri speciale de în cercat sau chiar în condiţii im provizate. 5. încercarea la încovoiere Se su p u n încercării de încovoiere elementele prefabricate (grinzi. fn c a r e : M este m om entul încovoietor d a t de forţele e x t e r i o a r e } W — m odulul de rezistenţă al secţiunii. încercarea se po ate executa fie la presele de încercat. Această form ulă este generală şi valabilă p en tru m aterialele omo­ gene. secţiunea de b eton a r m a t fiind neomogenă (betonul cu carac­ teristici b une la compresiune şi foarte slabe la întindere şi a r m ă tu ra •cu caracteristici foarte bune la întindere). carc serveşte p e n tru aplicarea încărcării asupra probelor (epruvetelor) şi mecanismul dc măsurare care serveşte la m ăsu­ ra rea c ît mai precisă a încărcărilor care se p ot citi direct pe diferite cadrane sau rigle sau se înregistrează grafic cu p e n iţa sau creionul pe hîrtie cu lin iatu ra specială pusă pe ta m b u rii rotitori ai maşinii. 91 .v e t ă . Maşini de încercat P e n tru încercarea la trac ţiu n e . o m aşină de încercat are două g ru p e de m ecanism e : m ecanismul de încărcare. 4. plăci) pen tru verificarea calităţii conform prevederilor de recepţionare a acestor produse ex ecu tate în fabricile de prefabricate. Maşinile care p o t face mai m u lte tip u ri de încercări se numesc m aşini univer­ sale. îndoire etc. ateliere s a u chiar pe şantier (STAS 6657/1/80) R< = -— W [N /m m 2] .

cu b a la n ţă şi co n tra g reu tate . Mecanismele. iar m ăsurările se efectuează cu u n m a n o m etru -p en d u l (fig. L a o astfel de m aşină se pot efectua : încercări de t r a c ţiu n e a unei ep ruv ete E prinse în fălcile maşinii de încercat F ce fac corp com un cu părţile 1) folosite şi la încercările de com presiune şi înco- 92 . 11. cu b r a ţ de pîrghie de lungime c o n s ta n tă pe care se aplică g re u tă ţi variabile (fig. mecanic sau hidra­ ulic.33).M ceanism nl de încărcare tran sm ite. Maşinile universale p en tru încercări m ecanice s în t de regulă acţio­ n a te hidraulic. înclinare care este m a rc a tă şi pe u n cadran. de măsurare p o t fi : cu balanţe.34). cu b a la n ţă şi pendul. in care fo rţa pro­ duce o înclinare a unui pendul. de obicei. S în t şi m ecanisme mecanice de m ăsu rare a deform aţiilor pro­ duse asu pra u n o r arcuri elicoidale ale căror caracteristici s în t cunoscute prin etalonări anterioare cu a p a ra tu ră specială. 11. fo rţa prin acţionarea unui m oto r sau cu o m anivelă dc acţion are m anuală.

c — schema unei maşini universale cu acţionare hidraulică cu manometru-pendul. 11. .34. Maşini universale : < * . b — două tipuri diferite de maşini universale .Fig.

Încercarea Ia compresiune încercarea la compresiune a m aterialelor de construcţii se utili­ zează în special p e n tru cuburile de prob ă din beton. F orţele produse prin in ­ term ediul cilindrului de acţionare P s în t transm ise prin ulei la cilindrul de m ăsurări care acţionează manometru'! cu pendul ce le înregistrează pe un cadran.voiere. iar cele pen tru încercat cuburile de b eton la com presiune sînt de clasa de precizie 3. Maşinile de încercat oţel au clasa de precizie (STAS 1510-80) 1 sau 2 . De exemplu. frecare şi forfecare. în cercarea constă din aplicarea unei încărcări progre­ sive in direcţia axei cubului de încercare. La încercările de tra c ţiu n e p a rte a D ' (de jos) se ridică sau co b o a ră d upă necesităţi. P robele se confecţionează şi se p ăstrează d upă anu m ite reguli standardizate. D eform aţia p rodusă de fo rţa F se m anifestă printr-o scurtare cu A l a înălţimii cubului şi o dilatare late­ rală a suprafeţei A A .5 k N /c m 2 = 25 N/mm*. cărăm id ă etc. 14 sau 28 zile)* 94 .-— — — = 2. Deform aţiile piesei încercate se p o t m ăsu ra cu ap a ra ­ t u r a specială (extensometre). Rezistenţele la compresiune se calculează cu fo rm u la : Rc = ■ — Sq [N /m m 2]. la u n cub de beton cu secţiunea de 2 0 k 20 cm* car» a rezista t la 1 000 kN betonul v a avea rezistenţa d e : R c = -----. 11. P a r te a D de jos se ridică sau coboară.35) d e compresiune. î n tim p u l încercării proba este supusă la solicitări (fig. (STAS 1275-81). 6. 400 cm 2 Cuburile se încearcă după în tărirea beto n u lu i (7.

c — repartiţia eforturilor maxime în cazul unei epruvete solicitate la compresiune. pietriş şi nisip sau agre­ gate uşoare. 95- . —forţele de compresiune şi de frecare la încercarea la compresiune . ciment. apă etc.35.întindere A /V O Zona tensiunilor tangenţiale maxime p tT T T ^ -l b a b [ c Fig. 11. PROCEDEE DE REALIZARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT 1. Principii de realizare a elementelor din beton armat C onstrucţiile din b eton a r m a t au o serie de av a n ta je de care tr e b u ie să se ţin ă seam a la alegerea soluţiilor : 1) Folosesc materiale ieftine (agregate grele. E.). Încercarea la compresiune — întindere : —justificarea teoretică a amplasării armăturii în beton .

rezistenţele lui pot creşte în tim p. Principiile de bază treb u ie cunoscute însă şi de lucră torii ca re realizează elementele (betonişti. fundaţie. P e n tru a realiza un elem ent din b eton a r m a t bine co n c e p u t t r e ­ buie să cunoaştem u nde a p a r în elem ent zone c o m p rim ate din soli­ citarea exterio ară şi unde a p a r zone întinse.). 4) Se pot realiza clemente continue (cadre. ca u rm a r e a îndoirii cape­ telor barelor (ciocuri) . p e n tru a nu se produce greşeli de execuţie şi chiar p e n tru a evita unele greşeli de pe desenele de execuţie. eforturile din zonele com prim ate fiind luate de b eto n. D a to r it ă fa p tu lu i că be­ to n u l are o rezisten ţă fo arte mică la întindere. prin conlucrarea sp aţială (încleştarea în beton) a plaselor şi carcaselor sudate. Betonul a r m a t este u n m aterial de construcţii care înlocuieşte cu succes m etalu l şi lem nul p en tru execuţia elem entelor de rezistenţă. adesea secţiunile de b eto n s în t c o m p le ta te cu m ăsuri speciale de îm piedicare a fisurării betonului prin frete şi etrieri. a. 3) Transm it cu uşurinţă zgomotele. 3) Se pot turna în formele cele mai diverse în cofraje. placă. folosind calităţile a două m ateriale şi a n i m ? a betonului care p o ate p re lu a efo rturi de com presiune şi a oţelului sub f o r m i de a r m ă tu ri care p o ate p re lu a eforturi de întindere. 5) Betonul armat rezistă bine la acţiunea focului. grindă. planşee şi grinzi). să adere de b eton cit mai intim. fierari betonişti etc. ca urm are a lucrului a rm ă tu rilo r tran sv e rsale şi p rin î m b u n ă tă ţire a ancorării a rm ă tu rii în beton. De aceea se cere o mare grijă la turnare şi execuţie. grinzi. Cunoaşterea în am ă n u n ţim e a com portării elem entelor din b e to n a r m a t la solicitări este o ra m u r ă a tehnicii de care se ocupă inginerii constructori. t i r a n t etc. 9G . a r m ă tu r a se aşază în zonele întinse.2) Cantitatea dc oţel este mai mică decît la construcţiile metalice. armătura de la demolări nil poate fi recuperată. 5) Calitatea betonului nu poate fi controlată eficient decît la turnare şi num ai indirect. P rin cip iul a r m ă rii elem entelor din beton arm a t. nu corodează în condiţii obişnuite. 2) N u izolează bine la căldură şi frig (slabă izolare term ică). 6 ) Reparaţiile ulterioare sînt foarte greu de făcut.). P e n tru a se realiza conlucrarea d in tre b e to n şi a r m ă tu ră aceasta treb u ie să se încleşteze cît. 4) N u pot f i modificate după execuţie. L ipsa unei armături din cele prevăzute în proiect poate duce la |compromiterea lucrării. Aceste construcţii au şi o serie de dezavantaje : 1) Construcţiile sîn t grele. mai bine în beton. Regulile de a rm a re pe b aza principiilor de mai sus v a ria z ă de la elem ent la elem ent (stîlp. C onlucrarea dintre b eton şi a r m ă t u r ă se re a ­ lizează în cea m i i m i r e m 'm ira p rin ad e ren ţa dintre barele de a r m ă t u r ă şi beton.

D acă ad e ren ţa dintre beton şi a r m ă tu ră este foarte. r) a r m ă tu ra chiar la rup erea elementului nu m ai atinge faza de curgere.2 mm). A par Fig. b — cum n a r f p o ‘ rlp rf r in rin ni­ se aşază armătura din bare de oţel. elem entul deform îndu-se foarte m ult . L a elementele cu armătură obişnuită (fig. a) se produc fisuri mai m u lte la încărcare (4 —8 fisuri pe m etru în zona întinsă). 11. se c o n stată că disb t r i b u ţ ia fisurilor este alta. decît la elementele nearm ate. prin distrugerea b e to ­ nului din zona co m p rim ată d a­ to rită capacităţii re la tiv mici de deform are plastică a betonului.37. TVwn Ua( a ^lin ud 7 —Cartea fierarului betonist — cd. 11. adică cu a r m ă tu r ă puţină. în zona întinsă.i J_ v /■ -■_ \ s în t mai dese şi cu deschideri mai mici. la o deschidere m ai m are se rupe Crăpătun în tim p u l manipulării. pai ied C U SU S. care se deschide foarte m u lt şi grin­ da se rupe. se produce o fisură m are.37). 1 97 .36. na com prim ată. ru perea arm ăturii. A lc ă tu ire a g rin z ilo r d in sumul capacităţii p o rtan te) se face b e to n a r m a t : şi p rin sfărîm area betonului din zoa — slab armată : b — eforturile în grindă . 11.36. Se ■ ■ s poate produce şi alunecarea a rm ă­ \ Barâ Cnnaa / ■ '"1 deotel dc beton J m L turii. Aceste elem ente se r u p ca s a n t la o săgeată (deplasarea pe v erticală la mijlocul grinzii) m ai mică. G rin d ă c o n tin u ă în c o v o ia tă : fisuri şi pe reazem ul central în a — cum se ineovoaie şi se rupe .37.3(3). bună se produce. La elementele puternic armate (fig.36. de regulă la mijlocul grinzii. 11. Fisurile la aceste tip u ri de grinzi / _ . distrugerea elem entului (con­ F ig. Deschiderea fisurilor la încercarea de exploatare este foarte mică (sub 0. L a aceste elem ente dacă se co ntin uă încărcarea. a). în cazul unei grinzi continue i (fig.P e n tru înţelegerea com portării unui elem ent din b eto n a rm a t să analizăm şi grin d a încovoiată (fig. a r m ă tu r a po ate ajunge la curgere în cazul cînd ad e ren ţa din a r m ă tu ră şi b eton este bună. 11. c — puternic armată. L a o grind ă slab armată (fig. 11. 11. D acă grin d a nu este arm a tă.

D a to r ită forţelor mai mici la reazemele grinzilor se p o a te produce şi te n d i n ţ a de forfecare. prevăzîndu-se ciocuri. care se preiau prin bare înclinate sau etrieri. realizîndu-se elem ente dublu arm ate. de regulă Ia 45°.fi în c a stra tă în zidărie ar a p ă rea fisuri şi pe reazem e la p a rte a su­ perioară a grinzii lingă încastrare.5 ori mai m are decît a oţelurilor obişnuite (OB 37) realizîndu-se im p o rta n te economii de metal. b). b — comprimate. a r m ă tu r a se face cu profil periodic. 11. 38 se dau c îte v a exemple de a rm a re a secţiunilor de b eton arm at.38. A vîndu-se în vedere co m p ortarea de ansam blu a elem entelor aso­ ciate cu oţeluri superioare se p o t folosi eficient oţeluri cu lim ita de curgere de 1. 11. a). In figura I I . a r m ă tu ra se faso­ nează după desenele de arm are (fig. • 98 . etrier* s u d a ţi etc. b Fig.5—2. ap ă rîn d eforturi întinse in plan în­ clinat. 11.37.! S e c ţiu n i d e b e to n a r m a t : a — încovoiate . P e n tru elem ente p uternic a rm a te se p u n a rm ă tu ri şi la p a rte a supe­ rioară a grinzii şi la p a rte a inferioară a acesteia.37. P e n tru a prelua corect eforturile de întindere. Barele fasonate s în t legate şi aşezate în cofraje conform poziţiilor in­ dicate în planuri. Barele de a r m ă t u r ă în acest caz tre b u ie să urm ărească zonele în care a p a r întinderi în b e to n (fig. P e n tru o m ai bună ade­ re n ţă .

9 0 m. dacă plăcile au dimensiuni mai mici (lă­ ţim e şi lungime) se numesc dale . p rin mijloace mecanice c u ren te (stanţe. foarfeci). înălţim ea b (grosime). 1) Blocurile s în t elem ente la care cele 3 dimensiuni a.0 0 x 0 . c. cit si la sudarea prin topire (obişnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate pe şantier la construcţiile m onolite şi prefabricate. caracterizată prin rezistenţa la îndoire Ia rece pe dornurile sta n d a rd iz a te care p erm it pe lingă o în d reptare uşoară (fără ea oţelul să fie supus la eforturi care să-i schim be structura) şi o fasonabilitate uşoară prin tehnologiile introduse în prezent pe şan­ tiere (în d re p ta re m an u ală sau în d rep ta re la m aşini cu viteze mari de lucru care p erm it mecanizarea lucrărilor). blocuri ceramice etc. chiar şi în cazul u n or te m p e ra tu ri mai scăzute (t = 5C C). plăci sau dale. 5 0 x 2 . Astfel se întîlnesc : blocuri. Elem entele clin b eton a r m â t se clasifică în 3 categorii. deci elementele secţiunii tran sv e rsale. 3) B ara este u n elem ent ia care dimensiunile secţiunii tran sv e r­ sale a şi b s în t mici în ra p o rt cu lungimea. 2) Plăcile sîn t elem ente la care o dim ensiune (grosimea) este mică în r a p o rt cu celelalte două . care să asigure sudarea barelor de oţel-beton. D e tip u l barei s în t grinzile care s în t aşezate orizontal. blocuri de fu n d a ţii 1 . 3) O plasticitate suficientă carac te rizată p rin tr-o m ărim e a alungirii la rup ere / l ao m ai m are decît 12% . b şi l nu diferă prea m ult.b. 2 ) O geometrie a suprafeţei arm ăturii (profil periodic realizat direct din lam inare). fişiile sîn t o form ă d e riv a tă a plăcilor (de exemplu. fîşii din beton celular auto clavizat de 1 2 x 6 0 x 2 5 0 cm). ev itîn d con­ centratorii de eforturi u n ita re şi a v în d condiţii b u ne p en tru înnădirea prin sudare.grind şi st îl pi. 4) O tenacitate bună. s u p o rtîn d încărcările în această poziţie şi stîlpii care s u p o rtă încărcări verticale (de exem plu stîlpi de 3 0 x 4 0 x 3 5 0 cm la o clădire de locuit). U n oţel p en tru a fi utiliza t ca a r m ă tu r ă treb u ie să îndeplinească cîtev a c a l i t ă ţ i : 1 ) O limită de curgere fizică sau convenţională garantată reprezent î n d ca v alo are m ax im u m 85% din rezistenţa de rupere. respectiv 14% la A 6. şi lungim ea I. blocuri din b eto n celular mici. cu deplină siguranţă. Tipuri de elemente din beton arm a t. d upă r a p o rtu l celor 3 dimensiuni de bază : lăţim ea o. S udabilitatea 99 . care să asigure o b u n ă a d e ren ţă cu betonul. D e exemplu. Cerinţele o ţelu rilo r pentru beton arm at. a t î t prin su darea prin presiune (prin p u n cte şi cap la cap). 5) O bună sudabilitale. Plastici­ t a t e a asigură de asem enea tăierea uşoară la lungime.

forţele interioare d a te de com presiunea din b eto n şi efortul de în tin ­ dere din a r m ă tu r ă dau u n cuplu interior care echilibrează în fiecare secţiune m om entul exterior. î n m od obişnuit. Această secţiune corespunde deoarece este mai m are decît cea necesară (7. . 2 p în ă la 2.— -----------------------------------.u = A ria secţiunii de beton A b In c a r e : A f este aria secţiunii arm ăturii. A b — aria secţiunii de beton. La o scefiune dc grindă cu dimensiunile b = 30 cm . P rocentul de a n u a re tz se calculează cu fo rm u la : A ria secţiunii totale a armăturii [x = ------------------. iar a — acoperirea de beton (d istan ţa din 100 .x= — .5 cin1. avînd un procent dc armare |x = 0. în c m 2.55 (STAS 7194-79).i. A plicăm form ula anterioară . E xem plul 3.5% să se determine armătura A .* J ° 2 U 0.este g a r a n ta tă prin compoziţia chimică. B ra ţu l cuplului interior z — y h . arm ătu ri 111.60 cm 2. în c m 2 .X 100% . G B etonul de asemenea trebu ie să aibă caracteristici de re ziste n ţă şi plasticitate b une care vor fi d iscu tate în capitolele despre betoane. o forţă a cuplului este d ată de efortul din a rm ă tu ră (A t .5% . A rm area elem entelor din beton a rm a t (calculul simplu). 100 A 6 = 30 x 50 = 1 500 cm 2 . se exprim ă in funcţie de înălţim ea /i0= h — a.3 se găseşte cu a rm ătu ra cerută şi anum e 2 0 22 care a u o secţiune de 2 x 3. A i. .R e) şi cealaltă fo rţă de efo rtu l de com presiune din beton. din zona întinsă. A„ 1500 în afara acestei determ inări sim pliste pen tru calculul secţiunii dc beton a rm a t se poate folosi o relaţie de echivalenţă in tre m om entul exterior de rupere M . A rm ă tu r a re prez intă u n a n u m it procent din secţiunea de beton. A / = * ■ = 7.506%.80 = 7. „ = cM şi cuplul dat de forţele interioare .5 cm).x 100 sau A t — X . Principiul de calcul este simplu. A rm ă­ t u r a p en tru elementele din b eto n a r m a t încovoiate se determ ină din valoarea m om en tulu i încovoietor.7 5 h . procentele de arm are v ariază de la 0 .şi h = 50 cm. la o a r m ă tu ră d a tă se poate d eterm ina procentul de armare. respectiv prin valoarea carb o­ nului echivalent C rch = C + — < 0. în această relaţie li este înălţim ea grinzii. d.f — — . : . P rocentul real de arm are este : X 100 = ™ . sau 100 A . D a că cunoaştem procentul de arm are se p o a te d eterm in a a rm ă­ t u r a sau invers. p u ţin d fi ap reciat la « 0 . 100 Din tabelul dc.

şantierul devine u n loc de m ontaj. căreia i se cunoaşte m om entul P l PI d a t dc forţa exterioară M = ---. 2. fa so n at şi s u d a t prin puncte. 101 . Astfel. aplicind form ulele a rătate p en tru secţiunea bh = 30 x 50 cm5 şi cunoscind secţiunea arm ătu rii A f = 7.= 40 kN -m poate su p o rta o forţă : 2 2 4 P = 40 X 4 = 40 kN. z — b raţu l de pirghie al cuplului forţelor interioare. y = 0.75 este tm coeficient de calcul al b raţu lu i cuplului. realizîndu-se elem ente cu betoane de m ărci superioare. rolul fierarului beto­ nist fiind mai red u s pe şantier.a x a arm ătu rii pînă la m arginea secţiunii dc b e to n ). în fabrici de prefabricate unde s în t organizate procese teh ­ nologice de m are p rod uctivitate.75 x 48 .5 cm ’ p u tem afla m om entul capabil a! sec­ ţiu n ii : = . P e şantier se to a rn ă elementele foarte grele care nu po t fi tra n sp o r­ t a t e (stîlpi de dimensiuni foarte m ari cu g re u ta te de 3 5 0 —400 kN) şi elem ente plane de dimensiuni agabaritice care nu po t fi de asemenea tr a n s p o r ta te pe şosele etc. F ieraru l beton ist v a utiliza în general uti­ laje pen tru în d re p ta t. c M = A j B caU X 0.5 x 21 x 0.5 x 21 x 0. Rfoit — rezistenţa de calcul a oţelului OB 37 (21 kN /cm !) . < • — coeficientul dc m ajorare a încărcărilor . Deci o grindă astfel arm ată poate p relua u n m onent încovoietor M = M mal : c — = 56 : 1 . ceea ce înseam nă că o grindă cu deschiderea 1= 4 m a v în d o fo rţă P la m ijloc si cu secţiunea a ră ta tă mai înainte. x 21 x 36 = 5 670 lcN-cm £ 56 kN -m . com ponente ale unei con­ strucţii.75 x (50 — 2) = = 7. tă ia t.x — = ---. Realizarea elementelor prefabricate din beton armat P e n tru reducerea tim pului de execuţie a construcţiilor s-a t re c u t la executarea elem entelor din b eton a rm a t. cu precizie de execuţie m u lt m ai b u nă decît pe şantier. B cfaţia de bază pen tru calcul este : unde : M este m om entul exterior care acţionează in secţiune .75 li0 = 7.4 = 40 k N -m . în consecinţă. A c tiv itatea fierarului betonist se des­ făşoară în atelierele de a rm ă tu ri u n de de regulă procesele de fabricaţie sin t organizate pe operaţii.

grinzi de rulare etc. presiune + 8 at. glafuri etc. ab u r satu ra t). adică menţinerea elementelor tim p de S — 24 h tntr-iiti spaţiu cu abur saturat. scări. în mare serie. la temperatura de -f-60°C. 2) Cofrajcle sînt ae regulă din metal. 4) Turnarea se poate face cu agregate mecanizate prevăzute cu doza­ toare automate. fun daţii pahar. E xecuţia în fabrici de prefabricate este organizată în ţ a r a n o astră p en tru elementele din b eto n a r m a t şi b eto n p reco m p rim at de m are serie. preturnaie pe şantier p e n tru elementele grele care nu p o t fi e x e c u ta te în fabri­ cile de prefabricate sau elemente de mică serie (buiandrugj. stîlpi. E x e c u ţia elem entelor în m u lte p rivinţe este sim ilară condiţiilor din fabricile de prefabricate.j T o a te elementele astfel e x e cu tate p o a rtă denum irea generică de prefabricate din beton armat. tu b u r i de canalizare precom prim ate). vibratoare de cofrage. cu precizie mare de execuţie hi cu grad ridicat de utilizări. a r m ă tu ra m on tîn d u -se în cofraje e x e cu tate pe şantier.). 6 ) P entru întărirea rapidă a betonului se pot utiliza cimenturi cu întărire rapidă sau etuvarea. Modul dc execuţie. elem ente plane de acoperiş. elem ente p e n tru construcţii de hale industriale (grinzi de acoperiş. P e n tru beto ane uşoare se foloseşte procedeul de auloclavizare (tem­ p e r a tu ra + 175°C. Lucrările de b e to n arm a c pot fi e x e c u ta te monolit. p e n tru a se asigura produc­ t i v it a t e a corespunzătoare. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante.a. vibratoare de suprafaţă şi de profunzim e sau prin instalaţii de centri­ fugare.) şi elem ente prefabricate. Execuţia pe şantier a elementelor preturnate se face p rin organizarea platform ei de t u r n a r e (lingă construcţie) care d u p ă îm p reju rări p o ate fi d o ta tă cu instalaţii de aburire (cînd viteza de co nstrucţie im p une o întărire ra p id ă a elementelor pre tu rn ate). E xecuţia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuţie c e n tralizată deservind mai m ulte şantiere. 102 . 3) Operaţiile de turnare a betonului şi vibrare sînt mecanizate. traverse de cale ferată. panou ri mari p en tru construcţii de locuinţe. Organizarea în m are a atelierelor sau poli­ goanelor de p refabricate este în m u lte privinţe sim ilară cu cea a fabri­ cilor de prefabricate. industrializat. Se execută produse specializate (stîlpi de energie electrică tip L E A . C aracteristicile principale ale execuţiei prefabricatelor diu beton a r m a t sîn t u rm ăto arele : 1) A rm ătura este executată.

axele. 5) Se pregătesc suprafeţele de rezemare prin curăţiri şi se verifică cotele de rezemare .v b. verificare. Lăţim ea şi înălţim ea clementelor transportate pe calea ferată şi şosele trebuie să se încadreze în gabaritele permise. fiin d rezemate pe bucăţi dc lemn sau alte materiale elastice aşezate pe aceeaşi verticală pentru a evita fisu­ rarea elementelor. 3) Toate clementele înainte de montare se verifică dacă nu au fost deteriorate şi fisurate în tim pul transportului. Se admit num ai fisuri fine ■din contracţie. m ontare. depo­ zitare. se curăţă paharele fundaţiilor şi se completează din tim p cu mortar p în ă la cota <din proiect. îm bin ările elementelor prefabricate trebu ie realizate cu cea m ai m are atenţie. Aşezarea elementelor trebuie făcută cit m ai simetric faţă de axele plat­ formei de transportat. 2) Depozitarea se face în stive cu rezemări elastice pc aceeaşi verti­ cală şi cu înălţimea in j u r de 2. u . verifieîndu-se dacă acestea pot prelua greutatea elementului. în cazul în care nu se poale face montarea direct din m ijlocul de transport. care la rîn d u l ei depinde de condiţiile arătate.50 m . 6 ) Se acordă cea mai mare atenţie sistemelor de prindere. Prefabricatele se p o t îm bina şi prin aşa-zisele îmbinări uscate realizate prin sudarea a rm ă tu rilo r şi plăcuţelor m eta­ lice de legătură. marcare. de aceea trebuie să cunoască u rm ăto a rele reguli de m on taj al prefa­ bricatelor : 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziţie orizontală sau verti­ cală cu mijloace tehnice corespunzătoare. p en tru a respecta prevederile din proiect cu privire la asigurarea rezem ărilor şi rezistenţei la solicitări orizontale din v î n t şi în special din cu tre m u re care po t distruge clădirea. P e fierarul beton ist care r ă s p u n d e de realizarea îmbinărilor umede (îm binări realizate de m u stă­ ţile de arm ă tu ri aşezate conform proiectului de c ă tr e fierarul beton ist şi b eto n ate cu îngrijire p en tru realizarea continuităţii) îl interesează şi modul de m o n tare a prefabricatelor. Se verifică toate dim ensiunile acestora. deoa­ rece el răspunde de c a litatea lucrării executate. pre­ c u m şi de realizare a îm binărilor şi asigurarea c o n tin u ită ţii după m on­ tare. c. şi legate de platform ă. fără beton area îmbinării. prinderea trebuie astfel 103 . Reguli de m on taj al elem entelor prefabricate. precum şi stare a acestora. îm binările elem entelor prefabricate. respectare a toleranţelor. Elementele trebuie împănate. 4) în a in te de montare se verifică toate cotele fundaţiei. suprafeţele dc rezemare se pot de asemenea marca.Elem entele prefabricate p un problem e speciale de tra n s p o rt. De m ulte ori la şantierele mai mici fierarul betonist treb u ie să a ju te şi Ia m ontaj .

Aplicarea acestei idei simple se poate spune că a re v o luţionat teh ­ nica betonului a r m a t dînd naştere tehnicii betonului precom prim at. la care simplist se poate ra ţiona . Avantajele elem entelor din beton precomprimat s i n t : 1 ) Secţiunile elementelor sînt mai reduse deoarece zona întinsă poate să lucreze la compresiune. 2) Consumul de oţel este redus prin folosirea otelurilor de înaltă rezis­ tenţă pentru beton precomprimat. Mecanismul acesta ingenios se v a a ră ta in continuare. 7) Urechile de prindere şi găurile de trecere a cablului sînt lăsate în elementele prefabricate încă din tim pul turnării. aceste indicaţii s în t cu caracter general. 11. ajungîndu-se să se realizeze elemente foarte uşoare în ra p o rt cu cele de b eton arm at.39. La secţiunile din beton a r m a t a portul betonului la preluarea eforturilor de întindere este redus. în tru c ît fiecare element. A poi se verifică poziţia la cotă a elementelor după aşezare. Desigur. în special cele de m ari dimensiuni. 104 . Principii de realizare a elementelor din beton precomprimat P e n tru a se utiliza c ît mai eficient calităţile de b az ă ale betonului. s-a t r e c u t la folo­ sirea betonului a rm a t. tiranţi etc. pune problem e speciale care se rezolvă conform p ro iec tu lu i de m ontaj prim it de şantier. b). De aceea a a p ă ru t ideea ca şi această p arte să fie com prim ată printr-o a r m ă tu ră înain te de a încărca grinda. 3. deci elementele sînt mai uşoare. 9) D upă montare elementele sîn t fixa te prin pene. că j u m ă t a t e de secţiune lucrează la preluarea eforturilor interioare de com presiune si j u m ă t a t e (partea întinsă) este înlocuită prin a r m ă tu ra care po ate prelua eforturile de întindere (fig. sau înto cm it de şeful de şantier. iar la exploatare se v a întinde zona astfel com prim ată (precom prim ată) fără ca aceasta să ajungă a provoca eforturi efective de întindere în beton. 8 ) Prinderea se face prin urechi.făcută ca elementul să nu balanseze în tim pul montării. găuri lăsate sau prin înfăşurare de cablu. şi anum e re ziste n ţa lui foarte b u n ă la compresiune. Se va evita mon­ tarea pe vîn t puternic. oerificîndu-se dacă nu sînt depăşite toleranţele admise.

3) Eforturile cele mai mari în beton şi armătură se realizează, de regulă, în m om entul precomprimării, de aceea precomprimarea este considerată o încărcare de probă, încărcarea de exploatare descărcîncl pin ă la o anum ită limită grinda. 4) Secţiunea fiin d permanent comprimată, în elementele din beton precomprimat nu apar fisuri. 5) E forturile de întindere din zona capetelor (unde sîn t forţe tăietoare m ari) sînt preluate de regulă prin traseul curb al armăturilor. 6 ) Datorită fa p tului că elementele lucrează practic fără fisuri se poate vorbi de o comportare bună la coroziune şi la oboseală (n u sîn t puncte de atac pentru coroziune şi nici zone cu concentrări de tensiuni). P e n tru a p u te a realiza elem ente din b eton p re c o m p rim a t s în t nece­ sare oţeluri de înaltă rezistenţă, cu lim ita de curgere de 4 — 6 ori m ai mare decît cea a oţelurilor moi. O p a rte din efortul de p reîn tin d ere din elementele d in b e to n pre­ com prim at se consum ă prin pierderi (lunecările şi deform aţiile locale din ancoraje, scu rta rea betonului precom prim at, d ilatările din tim p u l tra ta m e n tu lu i term ic de aburire, relaxarea a rm ă tu rii etc.). a. Principiul precomprimării elem entelor clin beton. D in cele a r ă ­ t a t e rezultă că în secţiunile de b eto n p recom prim at se com prim ă be­ tonul prin interm ediul unei a rm ă tu ri puternice pretensionate. î n fi­ gura 11.39 se a r a tă modificarea eforturilor un itare din secţiune astfel 1) L a secţiunea de beton sim plu încovoiată se consideră ca active for­ ţele de compresiune de pe partea de sus comprimată ( A B E F ) unde efor­ turile unitare de compresiune sîn t m axim e în fibra extremă şi nule în axa neutră (fig. 11.39, a). 2) L a secţiunea de beton armat (fig. 11.39, b) în porţiunea întinsă s-au introdus bare de armătură ce preiau întinderea din zona întinsă. Aceste bare ajută ca secţiunea in întregime să reziste, însă partea întinsă a secţiunii de beton se deformează şi fisurează (dacă nu a fost în prealabil comprimată ). 3) L a secţiunea de beton precomprimat se introduce prin intermediul armăturilor o compresiune mai puternică în zona întinsă (fig. 11.39, c). Volum ul eforturilor unitare de compresiune rezultat din această compri­ mare este arătat pe figură. 4) Dacă la secţiunea de beton precomprimat (fig. 11.39, c) se suprapun eforturile unitare ale elementului încovoiat (fig. 11.39, d), atunci în­ tregul volum de eforturi unitare se echilibrează prin mărirea părţii com­ primate şi reducerea p ărţii întinse cu volum ul eforturilor unitare de în­ tindere.

105.

© = Compresiune 0 = întindere

Fig. 11.39. D ia g ra m a so lic ită rilo r în g rin z i d e d if e rite a lc ă tu ir i i a — grindă de beton simplu (caz teoretic) ; b — grindă de beton armat J c — grindă de beton precomprimat, neîncărcată ; d — diagram a solicitărilor unei secţiuni a grinzii de beton precomprimat, încărcată.

b. Procedee de realizare a precomprimării. Sînt două procedee da ■realizare a elementelor din beton precom prim at (fig. 11.40) a — procedeul cu armătura preîntinsă la care în tîi se întinde arm ă­ t u r a pe un stand, după care se to arn ă e le m e n tu l; — procedeul cu armătura postîntinsă la care în tîi se execută elementul, apoi se întinde arm ă tu ra (care este introdusă prin găuri lăsate în ele­ m entul de beton sau a fost p ro teja tă în tim pul tu rn ării prin teci d« protecţie).
T r r n s fe r u l precom prim Ş rii p rin tăie rea a r m ă t u r i i după în tari rea betonului

E lem en t de b e to n precom prim at A rm a tu ră postintinsO

a
Element de beton precomprimat

Ancoroje de

r

»* V

A rm ătură preîntinsă

4 1 b

Fig. 11.40. T eh n o lo g ii d e p re c o m p rim a re i
a — prin preîntinderea arm ătu rii ; 6 — prin postlnUnderea armăturii. 106

La procedeul cu armătura prcîntinsă etapele dc prcconipriinare sîn t uim ătoarele : 1) Ancorarea şi întinderea armăturii între punctele fixe ale standului num ite culei; oţelul alungindu-se plnă la o valoare controlabilă AZ = tl = = “ 7 ^ conform subcap. I I , D (pentru standul cil lungimea l = 50 m L -*I oţelul întins la rezistenţa dc 100 kN /cm - avind modulul de elasticitate E = 20 000 k N /c m 2 se obţine alungirea : A/ ------------------ X 5 000 = 25 cm).
20 000

2) Se montează apoi cofrajele prin care trece armătura întinsă între culei şi se toarnă betonul. 3) Se lasă betonul să se întărească şi să adere de beton. 4) Se taie armătura la capete după care armătura acţionează asupra grinzii precomprimînd-o. Sub acţiunea forţei de precomprimare grinda se scurtează. Operaţia aceasta se numeşte transferul forţei de la culce la grindă. tntre^ lungirea oţelului şi rezistenţa lui este o legătură directă ; deci dacă grinda se scurtează şi lungirea iniţială a oţelului întins între culei se micşorează, în consecinţă şi rezistenţa oţelului se reduce. L u n ­ girea oţelului se mai reduce şi din alte cauze denum ite pierderi (scăpări din bacuri în tim pul pretensionării, deformarea betonului com prim at în timp, precum şi scăderea în tim p a rezistenţei oţelului denum ită relaxarea armăturii). Desigur această scurtare reprezintă un procent din lungirea iniţială a oţelului şi în consecinţă în arm ă tu ră acţionează o forţă puternică. Lungirea iniţială se calculează ţin în d seama de to a te aceste pier­ deri din care unele s în t de n a tu ră tehnologică (scăpările din bacuri) şi altele s în t legate de com portarea sub tensiune în tim p a betonului Şi armăturii. Transmiterea efortului de precomprimare la grindă sau element se face prin intermediul aderenţei dintre arm ă tu ră şi betonul întărit. De aceea, pe de o p arte pentru arm ă tu ră se cere ca ea să aibă un profil periodic pentru a asigura încleştarea în beton (fire împletite, toroane, oţeluri cu profil periodic tip PC, sîrmc ovale cu profil peri­ odic etc.), iar pe de altă parte, la transfer betonul să aibă rezistenţe filai i (pentru reducerea tim pului de întărire se folosesc cimenturi cu rezistenţe iniţiale mari).

107

La procedeul eu armătura post întinsă etapele de precomprimare sînt următoarele : 1) Se pregătesc fasciculele de armături care se montează în cofraje înainte de turnarea betonului în teci elastice (sau se introduc ulterior în canale gata executate în beton). Tecile se reazemă la distante relativ mici pentru păstrarea liniarităţii fasciculului. 2) Se toarnă betonul şi se lasă să se întărească şi să se consume cea mai mare parte din contracţia sa. 3) Se trece la întinderea armăturii care se mişcă liber în teci, desfăcind u s e sîrmele care leagă fasciculul, se îndepărtează rozetele de distanţare, după care se introduc fasciculele în elementele de ancoraj iar apoi acestea se blochează în presă. Întinderea armăturii se efectuează dintr-o parte sau din ambele părţi, în trepte, cu ajutorul preselor. 4) Se blochează (prin presă) armăturile în ancoraj ele care vor răm îne în capul elementului precomprimat. 5) Se deblochează capetele armăturilor din presă şi se degajează presele (astfel se face transferul forţelor de precomprimare direct prin interm ediul arm ăturii). 6 ) D upă transfer capetele armăturilor se taie şi se evazează protejîn d u -se prin înglobare în beton. 7) Se efectuează injectarea (de regulă prin golul din conul de blo­ caj), cu lapte de ciment prin pom pe speciale, pentru protejarea armăturii contra coroziunii şi realizarea in plus a aderenţei armăturii cu betonul. V arian te ale procedeului de p o stîn tin d e re sînt şi procedeele de precom prim are prin înfăşurare a tu b u rilo r şi rezervoarelor. Rezer­ voarele m onolite sau prefabricate se precom prim ă prin înfăşurare co ntin u ă de la b ază p în ă la p a r te a superioară cu o sîrm ă p e n tru beton p re co m p rim at care este m e n ţin u tă sub tensiune şi înfăşu rată de către o maşină specială aşa cum s în t strînse doagele u nui butoi. E lem entele de b eto n p recom prim at s în t deci arm a te cu a r m ă tu ra de precom prim are d enu m ită armătura de pretensionare care realizează fo rţa de p recom prim are şi care se aşază în zona întinsă a grinzilor, iar spre capete poate să fie depuse şi după u n tra se u curb p e n tru a prelua forţele de la capete care acţionează ca forţe de tăiere (forfecare), d enu m ite şi forţe tăietoare. In afară de a r m ă tu r a de pretensionare ele­ m entele de b eto n p reco m p rim at se arm ează şi cu a r m ă tu ra obişnuită d e n u m ită în acest caz armătura nepretensionată. c. Cerinţele oţelurilor pentru beton precomprimat. Oţelurile pen tru b e to n p reco m p rim at p e n tru a fi utilizate ca a r m ă tu ri treb u ie să aibă ca lităţi speciale : 1) Oţelurile trebuie să aibă rezistenţa la rupere şi limita de curgere ridicate pentru a asigura pretensionarea armăturii la un aşa-zis efort de

108

control cit mai ridicat pentru ca după consumarea pierderilor să răm înă un efort, în faza finală, capabil să efectueze precomprimarea. Astfel o sîrm ă S B P I 0 5 cu rezistenţa de rupere de. 1 690 N / m m 2, se întinde la 0,75 din rezisten ţa de rupere, iar d u p ă consum area pier­ derilor ajunge p u ţin m ai m are de 0,55 din rezistenţa de rupere, adică în j u r de 900 N / m m 2 ră m în în d ap ro x im a tiv de 4 ori m ai m are decît rezistenţa cu care se calculează oţelul OB 37 (2 100 d a N /c m 2 ). 2) Oţelurile pentru beton precomprimat trebuie să aibă caracteristici de elasticitate ridicate: limita de curgere trebuie să aibă S5% din rezis­ tenţa la rupere şi m odulul de elasticitate in ju r de 200 k N /m m 2. 3 ) În tru cît oţelurile sînt deformate (alungite) foarte m ult în procesul de preîntindere ele trebuie să aibă o plasticitate foarte bună ; de aceea li se cere să aibă alungire mare pentru a nu se rupe in tim pul preîntinderii sau în tim pul exploatării. 4) Diferite tehnologii de precomprimare im pun ca oţelurile să fie îndoite la diferite unghiuri sau chiar îndoite alternat sau răsucite conco­ mitent cu întinderea (tra cţiu n ea ); de aceea oţelurilor li se cere o bună tenacitate caracterizată printr-un num ăr de îndoiri alternate efectuate pe un anum it dorn şi rezistenţă la un anum it num ăr de răsuciri care să nu conducă la reducerea rezistenţei la tracţiune. 5) P entru elementele cu armătura preîntinsă pe stand li se cerc armă­ turilor să aibă o anum ită geometrie a suprafeţei pentru autoancorare în beton pe o lungim e cît mai mică (lungim ea de la capătul elementului pînă în punctul unde armătura este ancorată complet la efortul din armătură). 6 ) Elementele din beton precomprimat (cum sînt grinzile de rulare <ile podurilor rulante, fundaţiile etc.) sînt supuse şi la încărcări repetate care pot produce obosirea materialului (oţel şi beton) şi în consecinţă ar­ mătura trebuie să reziste şi la astfel dc solicitări. 7) M odul de livrare ( mărimea şi greutatea colacilor, modul de derulare de pe colac) trebuie să satisfacă mai m ulte cerinţe, din care se menţionează : ca după derulare să nu se constate modificarea caracteristicilor de elasti­ citate, rezistenţă şi plasticitate ale oţelului, să poată fi m anipulat şi trans­ portat în condiţii normale, să asigure mecanizarea operaţiilor de fasonare şi preîntindere pentru toate tehnologiile si să nu necesite operaţii supli­ mentare pe şantier ca îndreptare, întindere sub tensiune (calibrare etc.). Colacii trebuie să aibă greutăţi mari pentru a se reduce pierderile pe şan­ tier. dar să poată fi m anipulaţi cu mijloacele existente pe şantier. 8 ) Oţelurilor li se mai cere o bună rezistenţă la coroziune alît în tim pul transportului şi depozitării, cit şi după punerea în operă. 9) Pentru anum ite tehnologii de precomprimare se cer anum ite con­ diţii specifice cu posibilitatea formării la rece sau la cald a capetelor de «ncorare, posibilitatea de filetare a capetelor barelor prin rolare — presare,

109

înnădirea prin sudare, prin presiune (la maşini de sudat cap la cap pentru bare) şi prin topire (cu arc electric), fără ca să se modifice caracteristi­ cile fizico-mecanice la temperaturi pînă Ia 4 0 0 ...5 0 0 ° C . De asemenea, pentru a nu aluneca din ancorare li se cere o anum ită duritate a suprafeţei. 10) Deoarece se folosesc dc regulă fascicule de bare, caracteristicile mecanice ale acestora trebuie să fie cît mai omogene (să nu difere prea m ult de la o arm ătură la alta). d. Armarea elem entelor din beton prccomprimat. P e n tr u a afla num ărul ap ro x im a tiv de a r m ă tu ri într-o secţiune de b e to n p recom prim at, înainte de a face u n calcul exact se po ate folosi relaţia de armare a secţiunilor de beton armat : — 0,8 A f -m vd calcz unde : m p este un coeficient p en tru a r m ă tu ra p re în tin să (m p = 0,90) ; Rcaic rezistenţa de calcul a arm ă tu rii p en tru beton precom­ p rim at ; r == y/i„ î n ’care y este b ra ţu l de pîrghie (y = 0,75).
Exem plul i. Un element de acoperiş tip T din beton prccomprimat avînd desutiderea de ÎS m, lăţimea tălpii de 2 m şi înălţimea de l m — 100 cm, se precomprimă cu toroane T B P 12, iar placa se urmează cu armătură neprdensională din plase sudate din sirmă S T M şi otel O B 37. Grinda se urmează cu armătura pretensionaiă lip T B P 12. Pentru determinarea armăturii nepretensionate din placă, aceasta se consideră că lu­ crează ca console încastrate în grindă de o parte şi de cealaltă a grinzii şi sc urmează la fel ca elemntele de beton armat. A rm ătura p retensionată pen tru u n m om ent m axim de exem plu M w, r = 450 k N -m respectiv M „ ax = 45 000 kN -cm , pe care treb u ie să il suporte grinda T cu înăl­ ţim ea dc 1 m = 100 cm, av in d u n b ra ţ de pîrghie z — y h a — 0,75 x 1 0 0 = 75 cm , se calculează din relaţia : Mm,.r = 0.8 A fm r R c. le z ; 45 000 0,8 x 0,9 x 136 x 75 = 6,13 cm f.

Aria unui to ro n T B P 12 este 0,895 cm*. R ezultă p en tru acoperirea secţiunii cal­ culate, u n num ăr dc 7 toroane. A t = 7 x 0,895 = 6,26 cm1 caic are o arie mai mare decît 0,13 cm 2 cit a ieşit din calcul. R ezistenţa de calcul a toronului este de 136 kN/cm*. F o rţa de întindere a unui to ro n este :

F,„ = 0,895 x 136 = 122 kN. Foi ţa to taiă de întindere este : J'i.tai lotal = — 7 x 122 = 854 kN. După consum area pierderilor, efortul u n ita r din toro n v a ajunge la 100 kN/cm* şi astfel forţa efectivă de precom prim are va rezulta : F „ = 7 x 0,895 x 100 = 623 kN.
110

a p r o x im a tiv

F. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DIN BETON ARMAT

Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul stabilirii corespon­ denţei dintre modul de execuţie şi prevederile din proiect şi a prescrip­ ţiilor tehnice care reglem entează calitatea. Dispoziţiile de şantier d a te de beneficiar şi p ro iec tan t — cu res­ pectarea prevederilor legale — au aceeaşi p utere ca şi proiectul de execuţie. Verificările se efectuează pe t o t parcursul lucrărilor la încheierea unei faze şi la recepţia preliminară. în general, verificarea se face prin : 1) M ăsurări de dimensiuni ale elementelor şi sortimentelor de armături folosite. 2) Existenta documentelor de atestare a calităţii materialelor şi pre­ fabricatelor şi a proceselor-verbale de lucrări ascunse. 3) Efectuarea încercărilor şi probelor prevăzute în standardele şi nor­ mele pentru materiale şi prefabricate, precum şi a prevederilor specialedin proiectele de execuţie. 4) P entru lucrările de armături interesează în special verificările pe parcursul lucrărilor şi verificările pe faze. 5) în a in te de punerea în operă a betonului şi armăturilor este necesar să se facă verificările prevăzute in S T A S 1799-79 şi N orm ativul C. 21-85şi S T A S 6 6 5 7 / 1-82. A s tfe l: to a te arm ă tu rile de orice fel, inclusiv cele care urm ează a fi p re tensio natc, precum şi to a te piesele înglobate, tecile, ancorajele se verifică b u c a tă cu b u c a tă înaintea începerii beto nării. Verificarea se face din p u n c tu l de vedere al poziţiei, formei, dia­ m etrului, lungimii, distanţelor şi din pun ctul de vedere al calităţii legăturilor şi dispozitivelor de m enţinere a poziţiei în t o t tim p u l betonării şi com pactării betonului. 6 ) î n cazurile în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau îmbinări sudate, se vor efectua in plus verificările prescrise în Instrucţiunile tehnice pentru execuţia prin sudare electrică a îmbinărilor şi înnădirilor la arm ăturile din oţel-beton, C. 28-83. Betonarea nu va putea începe decît num ai după ce au fost verificate şi consemnate de către conducătorul tehnic al lucării şi reprezentantul beneficiarului printr-un proces-verbal de lucrări ascunse, şi a n u m e : — au fost m o n ta te to a t e a rm ă tu rile şi piesele înglobate conform, prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziţiile arm ă-

111

tn rilo r şi a înnădirilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi a fixatoarelor speciale), precum şi fa p tu l că abaterile la lungimi şi poziţie nu depăşesc to leran ţele adm ise de lungim i şi acoperiri cu b eto n ; — cofrajele care au dimensiunile p rev ăzute în proiect s în t suficient •de robuste şi anco rate p en tru a p relua împingerile betonului p r o a s p ă t ; — cofrajele şi elementele de construcţii adiacente au fost cu ră ţite şi corect pregătite. Procesele-verbale de lucrări ascunse se fac pe etape de b etonare şi tro nso ane ; valab ilitatea proceselor-verbale s în t lim ita te la 7 zile ; dacă în acest tim p nu s-au făcut betonările, se refac verificările. P e n tru lucrările de beton p reco m p rim at se v or efectua în plus Veri­ ficările prescrise în N orm ativul C. 21-85 şi se v or com pleta fişele de p recom prim are şi înregistrările respective. La execuţia prefabricatelor se va verifica vizual bucală cu bucată : 1) Calitatea otelurilor folosite pentru armarea elementelor. 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor şi carca­ selor sudate, precum şi calitatea înnădirilor executate prin sudură. 3) Poziţionarea armăturilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi fixatoarelor speciale). 4) Dimensiunile şi forma tiparelor. 5) Existenţa golurilor şi detaliilor (m ustăţi, urechi etc.). L a b etonare se v a verifica dozarea com ponentelor, caracteristicile betonului proaspăt, tehnologia de tu rn a r e şi co m pactare fă ră schim­ b area poziţiei arm ăturilor, tr a t a m e n tu l term ic etc. Defectele vor fi stabilite de organele de control şi ele vo r fi rectifi­ cate şi p re z e n ta te din nou la controlul acestora. După decofrarea elem entelor din betou, inclusiv a îm binărilor clem entelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări : 1) Aspectul elementelor finite şi dimensiunile (lungim i, lăţim i, grosimi, înclinarea muchiilor, feţelor etc.). 2) Verificarea toleranţelor la dimensiuni. 3) A p a riţia de defecte (ruperi, ştirbituri, segregări şi lipsuri de sec­ ţiune vizibile, fisuri, spărturi în beton efectuate după întărirea lui indi­ ferent în ce scop, inclusiv pentru instalaţii). 4) Pentru prefabricatele din beton se verifică şi m odul dc depozitare, transport şi m anipulare, precum şi rezistenţa lor la încercările de probă. 5) D e asemenea, la montarea lor se va verifica respectarea condiţiilor de îmbinare, rezemare şi m ontaj conform proiectului.
112

La depozitarea armăturilor, cim enturilor, prefabricatelor etc. se vo» verifica daeă sint respectate condiţiile specifice fiecărui m aterial prevăzute în norme privind : 1) Protecţia contra intemperiilor (în special la ciment şi armăturii» pentru beton prccom prim at). 2) Condiţiile de rezemare. 3) N u m ărul m axim de elemente suprapuse. 4) M ăsurile speciale de protecţie contra umidităţii şi altor agenţi agrtsivi (după cum se nor specifica la fiecare material). 5) Verificarea oţelurilor de armături se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oţeluri : S T A S 4 3 8 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului armat şi S T A S 6 4 8 2 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului precomprimat. Verificarea se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de producător sau, în lipsa acestora, prin încercări de control efectuate in conformitate cu prevederile în vigoare ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). Se recomandă pentru cazuri speciale, ţin în d seam a de im portanţa elementului prefabricat sau a con­ strucţiei, să se prevadă obligativitatea verificării caracteristicilor fizicomecanice ale oţelului-beton la fiecare lot aprovizionat, independent de exis­ tenţa certificatelor de calitate ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). 6 ) Verificarea sudurilor plaselor sudate prin puncte şi a celorlalţi suduri se face conform Instrucţiunilor tehnice C. 28-83. 7) Verificările calităţii elementelor componente ale betonului (c im m i agregate, apă, adaosuri) se va face conform prescripţiilor speciale pentru aceste materiale ( S T A S 1707-79). 8 ) Toţi executanţii de lucrări (m uncitori, maiştri, ingineri) trebuie să cunoască prevederea că este cu desăvîrşire interzis a se proceda la execut tarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte sau abateri neadm lsu

8 — Cartea fierarului betonist — od. 1

C a p ito lu l III

OJELURl PENTRU ARMAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT Şl MATERIALE AUXILIARE

A. OJELURl PENTRU CONSTRUCŢIILE
DIN BETON ARMAT

Cerinţele u no r oţeluri pen tru arm area construcţiilor din b eton a r m a t şi din beton p reco m prim at au fost a ră ta te la cap. II. P e m ă s u ra dezvoltării siderurgiei noastre, c o n s t r u c to r il o r li se pun la dispoziţie noi tip uri de oţeluri cu caracteristici su p erio are. T en d in ţa actuală este de a se utiliza oţeluri cu caracteristici de rezistenţă cit mai înalte pen tru a se face economie la oţel. D eoarece este cunoscut că utilizind un oţel cu limita de curgere de 400 N / m m 2 în loc de un oţel cu limita de curgere de 200 N / m m 3 se po ate folosi teoretic pînă la j u m ă ta te din c a n tita te a de oţel. P ractic, această eco­ nomie este mai mică dato rită faptului că elementelor li se im p u n şi alte condiţii : să nu aibă o deschidere de fisuri mai m are decît cea per­ misă, să nu depăşească o a n u m ită săgeată etc. fapt care reduce eficienţa utilizării oţelurilor superioare ; totuşi, folosirea lor aduce ţării anual economii de zeci de mii de to ne de oţel-beton şi de aceea conducerea de p a rtid şi de s t a t urm ăreşte sistematic extinderea utilizării oţelurilor superioare. T o to d a tă există preocuparea ca numărul tipurilor de oţel să se reducă p en tru a uşura livrarea şi aprovizionarea cu oţeluri.
114

I.). Sim bolurile folosite pentru m ărcile de oţel sînt urm ătoarele : OB — oţel (O)-beton (B). STNB — sîrm ă (S).1973 a Centralei de C onstrucţii M ontaj B ucureşti (C.S. Q — plase su d ate cu ochiuri p ă t r a t e . 5) Plase sudate uzinale pentru beton armat (conform catalogului de plase sud ate p en tru arm area betonului fabricate de întrep rin d e rea de Sîrm e şi P roduse din Sîrm e (I.S.S. 4) Bioţelul (conform normei interne de întreprindere N .1. 115 .S.l ) . Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton armat P rin domenii de utilizare se înţelege d estinaţia arm ăturilor în funcţie de tip u l elem entului de arm are si de rolul arm ă tu rii în element (tabelul I I I . tra s ă (T). 2) Sîrm a trasă pentru beton armat cu suprafaţa netedă sau cu suprafaţa profilată (STAS 438/2-80). tra s ă (T). tra s ă (T). B ioţelul (bi) este u n oţel-beton realizat din două sîrm e care se su­ dează sub form ă de scăriţă. 1979/ 4.Î. profilată (P) p en tru b eto n (B). R — plase sud ate cu ochiuri dreptunghiulare.P. 3) Sîrm a moale de legat (STAS 889-76).) — Buzău şi puse de acord cu proiectele tip şi STAS 438/3-80). ST PB — sîrm ă (S).P. L — plase su d ate tip izate „de lis tă “ . Tipuri de oţeluri pentru beton armat 'I P e n tru arm a rea elementelor de beton a r m a t se utilizează : 1) Olel-beton laminat ta cald cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/1-80). netedă (N) pen tru beton (B). La plase sudate sim bolurile au u rm ă to a re a sem nificaţie (conform catalogului I. — B uzău şi STAS 438/3-80) : G — plase sud ate tip iz ate „de uz general". 2. N — plase su d ate „norm alizate" . nr. PC — oţel cu profil periodic (P) lam inat la cald (C).11. re co aptă (R) care devine moale prin încălzire (recoacere).P.B.M. STR — sîrm ă (S).

116 .

diame­ tru l n o ta t cu simbolul 0 . 2). şi alungiri la ru p e re cu a t î t mai mici. 3. s în t slab aliate cu m an g an şi siliciu care le conferă o rezistenţă mai ridicată. Caracteristicile mecanicc şi dim ensiunile oţelurilor laminate la cald (STAS 438/1-80 şi tab elu l I I I . oţelurile tip PC au num ai limita de curgere convenţională R P0:. Aspectul diagram ei rezistenţă R — alungire specifică e sau defor­ maţie A l este a r ă t a t în figura I I I . diametrul barei. încercarea la tra c ţiu n e p en tru determ i­ narea caracteristicilor mecanice se efectuează pe ep ruv ete de apro­ xim ativ 500 mm. Oţel-beton lam inat la cald. în m m 2jm . Oţeluri-beton laminate la cald L iv ra re a oţelurilor-beton lam inate la cald este re g lem entată prin STAS 438/1-80. î n tabelul I I I . oţelurile-beton se clasifică în : — ofeluri-carbon obişnuite : OB 37 . dato117 . Caracteristicile mecanice ale oţelurilor se determ in ă prin încercarea la trac ţiu n e statică sau la încercări ciclice de oboseală. PC 60 . cu o b ună su d a b ilita te deoarece au u n c o n ţin u t redus de carbon şi nu au ele­ m ente de aliere.Cifrele care însoţesc sim bolurile reprezintă : 1) L a oţelurile-belon laminate la cald. 2) L a bioţel. tip u l de oţel-beton conform tabelului I I I . sudabil cu a n u m iţi electrozi şi în limitele a n u m ito r p a r a m e t r i . cu gra d de fasonabilitate mediu. Notarea oţelurilor pe planuri se face p rin : indicarea produsului. L a diam etrele mici. 2 se co n stată ca lim ita de curgere şi alun­ girea la rup ere variază pe grupe de diam etre. aria secţiunii barelor longitudinale. O ţelurile-carbon obişnuite s în t oţeluri mai uşor fasonabile. în zecimi de milimetru. D in analiza tab elu lu i I I I . rezistenta la rupere. — oţeluri slab aliate : FC 52 . l s-au indicat domeniile de utilizare. in daN jm m *. cu cît rezis­ tenţele la ru p e re sînt mai ridicate. Exem plele de n otare se vor indica pe tipuri de oţeluri. din care se co n stată că fa ţă de oţelul OB 37 care are o lim ită de curgere m a rc a tă p rin tr-u n palier de curgere Şi o alungire la rup ere m are. A stfel: otel-bcton 0 16 O B37-STAS 438/1-80 oţel-beton 0 20 PC 52-STAS 438/1-80. Oţelurile slab aliate s în t oţeluri semidure. Din punctul de vedere al com poziţiei chim ice. l . dar şi o plasticitate mai redusă a v în d o alungire la ru pere mai mică. a. 3) L a plase sudate. PC 90. t ă i a t e din bare sau din colaci. l şi n um ăru l stand ard ului.

3. 118 .(a i i — ---------► b Fig. lim ita de curgere este m ai ridicată. Oţelul-beton neted OB 37. 2 rezistenţele s în t date a t î t în sistemul in tern a ţio n al de u n ită ţi (SI) adică în n ew ton pe m ilim etru p ă t r a t (N /m m 3). b —PC 5 2 sau PC 6 0 . cit şi in kilograme fo rţă pe m m '2 (kgf/mm-). rită întăririi oţelului (ecruisării) p rin trecerea succesivă p rin lam inor. sim bolizată cu A-„ în % . D u p ă cum se vede în tabelul I I I . Alungirea la rupere se m ăsoară pe o p orţiun e egală m a rc a tă cu de 5 ori d iam etru l barei care se încearcă.l. Diagrame eîort — deform aţie (alungire specifică) a oţelurilor : a — OB 3 7 . îu schimb se micşorează alungirea la rupere. III. Dim ensiunile oţelului-beton neted OB 37 s în t d ate în tabelul I I I .Fmax! Rm ax'l OB 37 a .

6 0 0 P e r im e tr 11 1 co re sp u n z ă lo r d ia m e tr u lu i n o m in a l cm 1 .5 0 3 0 .3 8 5 0 .0 1 0 2 .6 0 M a sa c o re s p u n z ă to a re d ia m e tr u lu i n o m in a l k g /m 0 . C aracteristicile m ecanice ale oţelului PC 5 2 > 1 0 rf se stabilesc p rin co n tract.3 0 2 0 . n o m in a l d mm în c e rc a re a la în d o ir e la rece L im it a de A lu n ­ R e z is te n ta g ire a la r u p e re P.6 1 7 0 .3 1 0 7 .8 5 8 .1 0 1 1 . m ăsurate in aceeaşi secţiune) n u treb u ie să depăşească ab ate rile lim ită p en tru diam etre.7 8 5 1 .8 0 0 4 .5 1 3 . 119 .1 3 0 1 . Tabelul I I I . % U a 25p (2 6 ) 2 3 5 (2 4 ) 355 315 335 325 ( 3 6 ) s> (3 5 ) (3 5 ) (3 3 ) * ) 360 (3 7 ) 510 52) 25 180° 0 .2 1 0 1 .5 -0 .2 8 3 0 .4 0 ’ 5 . P en tru centrale nuclcare se livrează o ţelul PC CON cu caracteristici sporite.m c u rg e re U n g h iu l D ia m e tr u l R c sau I i p 0>2 N /m m * ( k g f/m m ! ) •^5 m in d e în d o ire d o r n u lu i N /n u n * ( k g f/m m * ) m in .9 8 0 3 .1 4 0 3 . La oţelul OB 37 cu d ia m e tru l> de 28 mm se adm ite ca diam etrul dornului să fie de 1d pentru încercarea de Îndoire la rece.5 <is> OB PC 37 6 .200 1 2 .8 ± 0 .9 1 7 .8 5 0 4 .3 — 0 . 3.5 1 0 2 .9 9 0 9 .1 4 3 . D im ensiunile şi abaterile lim ită ale oţelului-beton neted Olt 37 D ia m e tr u l n o m in a l d mm 0 7 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 A b a te re a lim i t ă mm A r ia s e c ţiu n ii n o m in a le cm ' 0 .8 Observaţie : O valizarea barelor (diferenţa d in tre două diam etre perpendiculare.5 4 0 3 .10 p e s te 4 0 20 180° 3 d PC PC 6 0 s> 6 -40 4 1 0 (4 2 ) 590 (6 0 ) 890 (9 0 ) 16 180° 3 d 90 1 0 -2 8 5 9 0 (6 0 ) 8 90° 4 d > 1 C aracteristicile m ecanice (rezistenţa la tracţiu n e) sc determ ină pe aria secţiunii nom inale.2 0 2 .0 4 0 10ţ.1 2 1 4 -4 0 52 6-11 1 6 -2 8 3 2 .5 + 0 .6 5 6 .8 4 0 6 .0 5 5 .3 9 5 0 .3 / + 0 . Caracteristici le mecanice ale oţeluri lor-beton în c e rc a re a la tr a c ţ iu n e 1) M a rc a o ţ e lu lu ib e to n D ia m e tr u l .8 8 8 1 .4 7 0 2 .3 0 1 2 .1 6 0 8 .2 8 6 . 1 1 1 1 este ev id en ţiată la Încercarea la tracţiu n e.2 2 2 0 .9 9 0 2 .8 8 2 . * > La oţelurile tip PC la care lim ita de curgere a p aren tă Ii.5 8 0 1 .T a b e l u l I I I . se determ ină lim ita de curgere convenţională (tehnică) : conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83.8 0 0 ± 0 .7 7 4 . 2.9 1 0 6 .8 0 1 0 .

Dimensiunile g C D O ‘Ş -O c "O'O 3 5 rP .C C G &o 510 C 'S ts' 4) o £ Tabelul I I I .Q oţelurilor IUI 52.Q cu o Qj < 1> OO 120 .— .g>. l’C G O şi P C 90 CU oU i o^ . 4.

înclinate cu 5 5 —65° fa ţă de nervurile longitudinale. 2) şi separate de nervurile longitudinale p en tru oţelul PC 52. A d eren ţa cu betonul în acest caz se realizează pe lingă încleierea pastei de cim ent de barele de oţel-beton şi prin încleştarea betonului în nervurile transversale şi chiar prin frecarea suprafeţei barei de beton în u ltim a in stanţă. A s tf e l: 1 ) Cu nervurile dispuse în aceeaşi direcţie pe ambele j u m ă t ă ţ i ale profilului (fig. III. 4). Nervurile transve rsale elicoidale s în t dispuse diferit după tip ul de oţel. oţelul este p re v ăzu t cu ner­ vuri longitudinale şi tran sversale elicoidale. N ervurile s în t decalate unele fa ţă de altele. Oţel PC 52. SECŢIUNEA B . înălţim ea acestora scăzînd pe m ăsu ră ce se apropie de n ervura longitu­ dinală. I I I .2. 121 . P e n tru a asigura o conlucrare b u n ă (aderen ţă) cu betonul.B Fig. co respunzătoare forţei mai m ari pe care o p o a te s u p o rta fiecare bară. O ţelul-beton tip PC are două nervuri longitudinale diam etral opuse şi nervuri elicoidale s itu a te la distan ţe egale.Oielul-beton cu profil periodic lip P C (tabelul I I I . N ervurile elicoidale au înălţim ea m ax im ă la mijlocul lungimii lor.

3. b. 4 corespunză­ to are diam etrului respectiv. acelaşi tip de oţel-beton şi cu diam etre care nu variază mai m u lt de 3 mm. O ţe l P C 60 şi P C 90. din aceeaşi şarjă (de oţel elaborat). dacă se m ăsoară cu şublerul valoarea diam etrului. 2) Cu nervurile dispuse în direcţii contrare pe cele două j u m ă t ă ţ i ale profilului (sistem brăduleţ) şi separate de nervurile longitudinale (fig. adică pe diam etrul to t a l al inimii şi nervurii longitudinale . I I I . I I I . Colacii de oţel-beton au g r e u ta te a de 4 0 —600 kg şi se livrează le­ g a ţ i în m inim um 3 locuri. conform t a ­ belului I I I . Barele se livrează în lungimi de 8 — 18 m pen tru diam etre m ai mari de 2 0 m m şi în lungimi de 1 0 —2 0 m pen tru diam etre m ai mici. 122 . D iam etru l nominal sau de calcul este u n diam etru e c h i v a l e n t . dacă s-a m ă s u ra t d iam etru l inimii d1 excluzînd nervurile. acesta se co m p ară cu valorile din tabel. 5.SECŢIUNEA B -B ) F ig. O ţelul-beton la m in a t la cald OB 37 şi cel de tip PC se livrează în bare sau colaci. Oţelurile se livrează în loturi de 40 —60 t a lc ă tu ite din oţeluri lami­ n a te în acelaşi schimb. L iv rarea oţelului-beton la m in a t la cald. inclusiv nervurile longitudinale re z u ltă u n diam etru m u lt m ai m are ce poate duce în eroare pe fierarul betonist la alegerea diam etrului oţelului dacă nu com pară valoarea m ă s u ra tă cu valorile din tab elu l I I I . 3) p en tru oţelul PC 60 şi PC 90.

5.Tabelul I I 1. cu ştam pilă).2. d a ta fabricaţiei. De regulă se v o r livra încărcături de 2. Obligaţia uzinelor este de a se marca oţelul cu vopsea rezistentă la intem perii. n um ărul comenzii. c. care să nu micşoreze aderenţa oţelului cu betonul. lotului de construcţie şi a obiectului în care se va introduce oţelul. Modul de livrare a oţelurilor-bcton Simbol (marc 0 OB 37 PC 52 PC 00 PC 90 ( 0 Modul de livrare Colaci 6 —12 mm 1 Legaturi de bare 0 14 —30 mm 0 14 —30 mm 0 1 4 .T.2 0 mm Bare libere Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 20 mm 0 6 —12 mm 0 G—12 mm - Loturile vor sosi în încărcături de m ax im u m 5 t. confirm area de. treeîndu -se valorile găsite de uzină la încercările făcute. P e şa n ­ tier se fac u rm ătoarele v e rific ă ri: 1) Se verifică dacă lotul de oţel-beton este însoţit de certificatul de calitate al uzinei semnat de organul C . p ro d u c ăto r a calităţii (sem nătura C.C.3 0 mm 0 1 0 . tip u l oţelului-beton şi dimensiunea. 4) Se face proba de îndoire la banc. Marcarea oţelului-beton PG 93.5 t. produsul. denum irea beneficiarului (şantier). denum irea uzinei produ cătoare.C. Certificatul de calitate în m od obligatoriu treb u ie să conţină caracte­ risticile mecanice conform tabelului II 1. în certificatul de calitate sîn t tre c u te conform stan d ard u lu i m arca de fabrică. 2) Se verifică dimensiunile şi profilul.T. U n ita te a de în cărcătu ră va fi p re v ă z u tă cu trei legături de solidari­ zare din oţel-beton şi d o u ă legătu ri de m an ev ră cu ochet la p a r te a su­ perioară pen tru a g ă ţa rea la mijoacele de m anipulare. ' 123 . 3) Se verifică aspectul (calitatea suprafeţei). masa. se va face cu Vopsea da culoare verde. numele şantierului. M anipularea pe şantier şi în ateliere se va fa?.e ca m ijloace m ecanizate. Verificări als calităţii oţelurilor-beton lam inate la cald. n um ărul avi­ dului de expediţie. p en tru a se deosebi de oţelul PG 60. 5) Pentru proba de tracţiune se trimit probe la un laborator însoţite de toate datele existente pe certificatul de calitate al uzinei şi cu indicarea diametrului barelor .

slriuri sau asperităţi. corespu nzătoare diam etrului m ă­ s u ra t. L a oţelul cu profil periodic se poate. cu condiţia ca a b a ­ tere a lim ită p re v ă z u tă p e n tru profilul şi d iam etru l respectiv să nu fie depăşită. în ălţim ea nervurilor. Se admit următoarele defecte locale ale su­ prafeţei : denivelări.4. se p o a te d eterm in a aria secţiunii tran sv e rsale prin cîn tărire conform cap.2. 3 p e n tru oţelul OB 37 şi tab elu l III. 4 p en tru oţelul tip PC. P e n tru verificări sistem atice ale dimensiunilor se procedează con­ form STAS 6605-78 care precizează : d iam etrul se m ăso ară în 3 secţiuni tran sv e rsale s itu a te la pătrim ile ep ruv etei şi perpendiculare pe axa ei. C ondiţia este ca d iam etru l dornului D pe care se face îndoirea şi ungh iul de îndo­ ire a (fig. cu condiţia ca reducerea dimensiunilor secţiunii barei. irea p în ă cîn d cele două ra m u r i ale barelor 124 . N ervurile periodice se m ăsoară pe 5 nervuri consecutive aşezate pe aceeaşi p a r te şi se re p etă pe p a r te a opusă. Verificarea aspectului (calitatea suprafeţei).05 m m la re s tu l diametrelor.02 m m la d iam etrele mici (d < 10 mm) şi cu precizia de 0. îndoirea oteluluidoire a de 180° se realizează făcîn d îndobeton pe şantier. Se face cu şublerul pe m inim um doi colaci sau legături de bare (diam etrul inimii. du p ă în d e p ă rta re a s tra tu lu i de oxizi. III. Nervurile se m ăso ară cu şublere sau m icrom etre cu precizia de 0. Pe su p ra fa ţa barei se a d m ite un s t r a t su b ţire de oxizi (rugină). pe şantier se p o a te face p ro b a de îndoire simi­ lar cu cea p re v ă z u tă în STAS 777-80. determ ina p rin m ăsu ra re a d ă u g in d la aria inimii. Proba de îndoire la banc. M ăsurarea d iam etrulu i în fiecare loc se face pe două direcţii perpendi­ culare.Verificarea dimensiunilor şi profilului. II. să nu depăşească a b a te re a lim ită la d iam etru . tab elu l I I I . valoarea c ă u ta t ă fiind m edia aritm etică a acestor 6 m ăsurări. De asemenea. D is ta n ţa din tre nervuri se m ăso ară pe o direcţie perpendiculară pe a x a epruvetei. D in tre carac­ teristicile m ecanice (v. Nu se a d m it nervuri ru p te. III.fă ră alte utilaje. aria secţiunilor m ă s u ra te ale nervurilor din secţiunea de ru p e re considerate in m od convenţional ca dreptunghiuri. A ria secţiunii iniţiale (efective) a epruvetelor se determină pe baza mediilor măsurărilor. . 2). U nghiul de înFig. 4) să coresp und ă cu valorile p re v ă z u te în tab elu l II 1. d is ta n ţa între nervuri) şi se com pară cu valorile din tab elu l III. zg îrie tu ri ro tu n jite .

fosfor etc. II. adică s în t tre c u te p rin tr-o filieră (orificiu calibrat) şi obligate să-şi micşoreze secţiunea tran s v e rs a lă ca urm are efortului de tra c ţiu n e din sîrm ă.« şi alungirii la ru p e re . Modul de efectuare a încercării conform STAS 200-75 şi STAS 6605-78 este în principiu a r ă t a t la cap. siliciu. O peraţia se face la rece. Necorespondenţele cu sta n d a rd u l formează obiectul declasării oţelului. sulf.ajung paralele (oţelurile OB 37 şi PG 52). nefolosirii lui. se fac la labo ra to are şi probe de analiză a conţin u tu lu i de carbon. Sîrmă trasă pentru beton armat P e n tru b eto n a r m a t sîrm a tra s ă se livrează conform STAS 438/2-80 în două c a l i t ă t i : cu suprafaţa netedă (STNB) şi cu suprafaţa profilată (STPB). î n această situaţie hotărîrile le ia şeful de şantier care va t r q t a problema în co nform itate cu prevederile legale. Sîrmele trase p o a rtă această denum ire deoarece se o bţin din b are netede de oţel-beton ro tu n d cu c o n ţin u t redus de ca rbon (oţeluri moi) care apoi s în t tra s e sau trefilate. limitei de curgere R e sau R p0. m angan. Analiza chimică. In cazul execuţiei prefabricatelor în serie încercarea la tra c ţiu n e este obligatorie. p u tîn d fi de 12—70% . P e n tru oţeluri care vor fi sud ate cu procedee speciale. încercarea la tracţiune. la lucrări de m are im p o rtan ţă. Această probă se face u n de nu există certificat de calitate sau există dubii asup ra calităţii oţelului şi la livrări din import. P ro b a de îndoire se consideră satisfăcăto are dacă d upă efectuarea ei nu apare nici o c r ă p ă tu ră sau fisură pe fa ţa exterio ară cu rbată. schimbării destinaţiei sau înapoierii uzinei producătoare.V5. R educerea de diam etru se numeşte şi reducerea de secţiune A care se exprim ă în procente din secţiunea iniţială. iar unghiul de 90° cînd prelungirile celor două ra m u ri fac u n unghi de 9(F. Fierarul betonist ră s p u n d e de ca litatea lucrării pe care o execută şi trebuie să refuze utilizarea de oţeluri care nu corespund s ta n d a r­ dului sau nu au aceeaşi calitate cu cea p re v ă z u tă în proiect. Interpretarea rezultatelor. Se face p e n tru determ inarea rezistenţei de rupere R m. Prin trefilări succesive prin orificii din ce în ce mai mici se ajunge la diam etre de sîrm e foarte subţiri şi cu rezistenţe fo arte ridicate rezul­ ta te din orientarea cristalelor de metal. 4. 125 .

simbolizat prin simbolul 0 (se citeşte .0 4 . com p letat cu diam etrul. cu d iam etru l de 3 m m . v alo area diam etrului. profilul ne te d (N) sau profilat. N o tarea se face indicînd tip u l oţelului: sîrm ă tra s ă (ST). cu toate că se măsoară pe o bază mai mare . 7 8 3 9 0 (4 0 ) 4 9 0 (5 0 ) 8 d ') Slrmele cu diam etrul mai mic dc 6 mm se încearcă şi. (h° ~ d?■ x dl 100%. ! i 126 . . 1 8 0 °.1 0 . l . D in analiza caracteristicilor mecanice se co n stată : 1) Sîrma trasă are limita de curgere convenţională (fig. 6. S îrm a se trefilează din urm ăto a rele m ărci de oţeluri: OL 34 . şi n u m ăru l stan d ard u lu i. N /m m * ( k g f /m m 1) m in . treb u in d să reziste la m inim um 4 îndoiri alte rn ate lă ră să prezinte fisuri vizibile cu ochiul liber. a. liv rate conform STAS 500/2-80. 2) Alungirea la rupere.'■ 1 80 ° . în mm.1 0 8 . p e n tru arm area betonului.R ed ucerea de secţiune se calculează cu formula : A = So ~ S f x 100% = S. (conform STAS 1177-74). b). la Îndoiri altern ate. Caracteristicile mecanice ale sîrm ei Irase În c e rc a re a la t r a c ­ ţ iu n e în c e rc a re a la în d o ir e la re c e 1) C la sa d e c a lita te S im b o lu l D ia m e tr u l d mm S u p e r i­ o a ră O b iş n u ită STNB 3 4 STPB 4 -1 0 L im it a de c u rg e re R p o.? N /m m 2 ( k g f/m m -') m in . i ' d • 4 .fi“). I I I . Caracteristicile mecanice şi dim ensiunile sîrm ei trase pentru beton armat (tabelul III. 4 9 0 (5 0 ) R e z is te n ţa la ru p e re K . pe dorn cu raza de 10 mm . OL 37 şi OL 42. este mai mică decît la celelalte oţeluri. (P) şi destin aţia pen tru a rm a rea betonului (B).. p e n tru a rm a rea betonului. 5 4 0 (5 5 ) A lu n g ir e a la r u p e re A ia m in % 8 U n g h iu l D ia m e t r u l d e în d o ir e d o r n u lu i a - - 4 9 0 (5 0 ) 4 4 0 (4 5 ) 5 9 0 (6 0 ) 5 4 0 (5 5 ) 6 ' • r .STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă profilată. de 10 ori diametrul ( A 10). — S T PB .G ‘ ' 6 -7 . T a b e l u l I I I .5 — 5 . A s t f e l : — STNB — 0 3 — STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă n etedă. 6 ). cu d iam etrul de 4 mm.

88 2. F iecare colac este legat cu sîrm ă moale în 4 locuri. iar diametrele mici probei de îndoire alternată.3) Caracteristicile mecanice sînt dale pc grupe de diamelrc. 7.57 1. • 127 .636 0.099 0.089 0. D im ensiunile £i abaterile la dim ensiuni ale sirm ei trase Diametrul sirmei d mm 3.222 0.499 0.1 ± 0 .83 3.14 Masa informativă kg/m 0.55 4.10 8.1 000 Masa colacului.00 Abaterea limită mm Perimetrul Aria secţiunii corespunzător diametrului sirmei cm3 cm 0.785 0. Dim ensiunile sîrmelor tra s e s în t date în tabelul I I I .196 0.154 0. 4) Diametrele mai mari ( S — 10 m m ) sînt supuse probei dc îndoire. interior al colacului mm 250— 650 4 0 0 .617 ± 0.283 0. Sîrma se livrează în colaci (tabelul I I I .246 0.51 2. Tabelul I I I . Loturile de sîrm ă au m asa de 7 — 10 t (după grupele de diametre).311 0.41 1.00 9.193 0.23 2.055 0.60 6.26 1.00 7.125 0.00 3. c). P e n tru încercări se iau probe de la 0.126 0. fiind mai ridicate la grupele mici.00 şi peste 4.50 m de la ca p ătu l colacului.00 5.071 0.395 0. 7.00 4. Tabelul I I I .39G 0.503 0. § 3. 8.50 5. în caz de litigiu se prelevează probele din porţiunea de colac indicată de beneficiar.1 5 b.00 10. 8 ).078 0. Verificarea calităţii se face în mod similar cu cea a oţelurilor lam inate la cald (v. M odul de livrare a sirm ei trase ■Diametrul . Modul de livrare a sîrm ei trase.159 0.11 1.00 c. Verificarea calităţii. kg Obi mii tu 2 1 -1 0 0 2 6 -1 5 0 Redusă 5 -2 0 1 0 -2 5 Diametrul sirmei mm Cel m u lt 3.76 1.55 4.94 1.

976 21.106 3.2272 1.80 2. 9) p e n tru a forma plase legate sau carcase legate. fiind adesea p ro te ja tă prin u n ­ gere. sîrm a 0 1 mm.25 1.2830 0.36 50.00 2.222 3. trefilată.5030 0. Bioţelul B ioţelul este u n oţel realizat din sîrm ă tra s ă t a r e fiind compus din 'două bare longitudinale de secţiune ro tu n d ă legate în tre ele prin sudură cu a ju to ru l u no r distanţieri (scăriţe) cu secţiune dreptu ng hiu lară ^fig.9852 1.5.6362 0.949 4.949 6.90 82.12 1. de regulă.336 55.09 63.25 321.40 Aria Masa Lungimea secţiunii mm1 kg/l 000 m m/kg 0.488 72.3957 0. S îrm a se îndoaie foarte uşor şi rezistă bine la strîn gerea cu cleştele.634 12.08 40.00 1.90 1. din oţeluri moi cu c o n ţin u t redus de carb on OL 34 şi care după trefilare este încălzită în tr-u n cu pto r p în ă la înroşire p e n tru a o tran sfo rm a din sîrm ă ta re (ca u rm a re a ecruisării din trefilare la care s-au a r a n j a t cristalele) în sîrm ă moale.60 0. Se fabrică într-o g a m ă m are de d iam etre (STAS 889-80).1416 3.02 P e n tr u legare se foloseşte sîrm ă moale neagră (recoaptă) d en um ită pe şan tiere şi sîrm ă arsă.0106 2.0686 13. Sîrm a este liv rată în colaci mici. 9.60 1.5394 2.9087 6.5). Sîrmă moale pentru legat Barele fasonate p en tru a realiza a r m ă tu r a propriu-zisă se leagă cu sîrm ă moale (tabelul I I I .80 0.75 Diametrul mm 1.1575 7.00 Aria Lungimea Masa secţiunii mm* k g /l 000 m m/kg 1.25 2.7671 2.70 0.30 103.662 30.7854 0. III.55 32.783 19. Sîrm ă m oale pentru legnt (STAS 8!W-3(t) Diametrul mm 0.533 48. m odelîndu-se du p ă profilul barelor pe care le leagă.9408 4.734 9.23 202.69 18.80 3.64 20. L a plasele şi carcasele su d ate legarea este înlocuită cu sudură.935 38.084 450.165 7. 6.98 253.5447 3. Legarea are ca scop de a asigura poziţionarea corectă a arm ă tu rii spaţiale. P rescripţia 128 . P e n t r u legare se utilizează.52 162.872 15. Tabelul I I I . P e n tru legarea cofrajelor se foloseşte sîrm ă de circa 0 2 mm. adică ajunge la c a litatea oţelului de bază OL 34.33 26. E l se fabrică în ţa ra noastră în 5 sortim ente.21 129.50 1.50 2.

I . alungirea la rupere A 10 = 5% .B. Dim ensiunile bioţelului.6 mm. elaborată de C. b. S udarea scăriţelor se face la o m aşină specială după d e b ita re la lungime.5. 5 . rezistenţa la rupere m inim ă 800 N /m m . limita de curgere 680 N / m m 2 . a. iar cea dintre barele transversale 95 mm.N . Barele longitudinale se obţin din sîrm ă t ra s ă ta re care treb u ie să aibă caracteristicile : limita convenţională de curgere m inim ă 680 N/mm*. Notarea bioţelului se face cu indicativul bi (prescu rta rea de la bioţel) u rm a t de d iam etrul barelor longitudinale date în zecimi de mili­ metru şi num ărul normei interne de întreprindere. A stfe l: b i 3 6 . precum şi m asa bioţelului pe m e tru liniar s în t a r ă ta te în tab elu l III. B ioţel. d is ta n ţa dintre barele longitudinale este 20 m m.I. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . Profilul are o geometrie fixă care este indicată in figura I I I . Dimensiunile barelor longitudinale şi a celor tran sversale (scăriţele).Fig. 10. îndoirea la 180° pe un dorn cu diametrul D = 6 mm.M.P. II I. 1979-73 pen tru realizarea bioţelului.Î . S u dura scăriţelor se verifică prin proba de forfecare.şi alungirea la ru pere minimă 4 ■ ‘ •■ io — — •5°/ ’ /o■ Barele transversale (scăriţele) se obţin din oţel p lat OL 37 cu rezistenţe m ărite prin tragere (reducere de secţiune) p e n tru a realiza o rezistenţă la rupere de 500 —600 N/m m -. Caracteristicile mecanice minime livrate ale bioţelului s în t considerate cele ale barelor longitudinale şi anum e : rezistenţa la rupere 800 N / m m 2 .Î. 1 129 . care reglem entează livrarea este N orm a in tern ă de întreprindere N . 1979-73 înseam nă bioţel cu bare longitudinale care au diam etru l de 3. Caracteristicile m ecanice ale bioţelului.

Modul de livrare a bioţeluliii. Dimensiunile bioţeliilui B a re lo n g itu d in a le T ip u l d e b io ţe l B a re tra n s v e rs a le A b a te r ile la în ă lţim e şi g ro s im e mm A r ia ce lo r d o u ă b a re cm 2 D ia m e tr u l 1 1 1 1 1 1 A b a te r ile la d ia m e tru Masa k g /m 1 1 1 1 1 1 în ă lţ im e a mm G ro sim e a mm bi 40 bi 56 bi 69 0.216 0.10. lungimea epruvetei este de 550 mm.25 0. Bioţelul se derulează de pe colaci d re p t neavînd nevoie. de în drep tare în tru c ît destinaţia lui principală este p en tru arm area elementelor circulare (silozuri. încer­ carea Ia îndoire a barelor longitudinale. § 3. a căror m asă şi dimensiuni s în t în funcţie de so rtim ent (tabelul I I I . Livrarea se face loco atelier in colaci de diam etru m are. 2) Pentru încercările mecanice ale barelor longitudinale se fac cpruvete prin tăierea scăriţelor. 130 .9 ± 0. Masa şi lungim ea b ioţelului liv rat D ia m e tr u l c o la c u lu i in M asa m e d ic a u n u i c o la c k. L u n g im e a m e d ie a u n u i co la c m T ip u l de b io l el b i 40 b i 56 b i 61 50 75 2 .0 5.5 7. c. ale aspectului suprafeţei. l 1).0 5. Verificarea c a lităţii bioţeliilui.Tabelul 111.50 0.0 3. Tabelul I I I . Proba de forfecare se face pe 3 epruvete.).6 5.0 0. rezervoare etc. d. 11. 6) încercarea la forfecare se face cu dispozitive speciale de forfecare montate la maşina de încercat (se prind scăriţele coaxial şi se supun probei de tracţiune).1 4.4 0 1 0 0 225 240 1 0 0 Colacii sîn t legaţi în 3 locuri.5 3.5 0. de regulă.75 4.416 0.) cu u rm ăto arele precizări : 1) P e lingă verificările dimensionale.624 c. se facc şi verificarea sudurilor scăriţelor prin proba de forfecare. Regulile de verificare a calităţii bioţelului sînt aceleaşi ca şi la oţelui-beton lam inat la cald (v.

. — B uzău p e n tru plasele din sîrm ă trasă profilată. Prescripţiile care reglem entează p ro ducţia de plase sud ate sîn t STAS 438/3-80. su d ate prin rezistenţă electrică la locurile de încrucişare denum ite noduri.. ziduri de sprijin. Plase sudate uzinale Plasele su d ate sîn t elem ente de a r m ă tu ră form ate din bare de oţel (sîrme) dispuse pe două direcţii perpendiculare. Tabelele cu tipurile de plase s în t date în catalog. P — forţa la care s-a produs cedarea prin forfecare a scăriţei. Clasificarea plaselor.normalizate" care au lungimea variabilă (netipizată).S. Conform cataloghlui. 7.1 * unde : R f este rezistenţa la forfecare.Media aritm etică a celor 3 probe trebu ie să satisfacă condiţia : B . Plasele sud ate uzinale s în t livrate de în trep rin derea de Sîrme şi P ro­ duse din Sîrme (I. P .de uz general “ simbolizate cu litera G şi „de listă" simbolizate cu L. Plaselor din sîrm ă profilată li se ada u g ă Ia început literele P P (panou-profilat).80-74. în m m 2.P.. A — secţiunea transversală a unei scăriţe. rezervoare. arm ături de pardoseli.P. panouri pen tru planşee. Calculul elementelor a rm a te cu bioţel se face în conform itate cu Instrucţiun ile tehnice pen tru calculul şi alcătuirea elementelor a rm a te cu bioţel. 2.P.S. simbolizate cu litera N. 2 ) Plase sudate .S.S. pu tîn d u -se con­ fecţiona sub formă de panou ri şi rulouri (care au d iam etru l m axim de 1.S. = ----. 131 . în N / m m 2. panouri de acoperiş. silozuri etc. — B uzău şi Caietul de sarcini CS/1984 — I.5 m). după gradul de tipizare. Catalogul de plase s u d ate fabricate în I. plasele se clasifică după cum urm ează : 1) Plase sudate cu toţi parametrii tipizaţi . 3) Plase sudate „speciale tipizate “ simbolizate cu literele S T .S) — Buzău şi sînt destinate în special p en tru ar­ marea elementelor din beton arm a t plane sau curbe de tipul plăcilor pentru panouri de pereţi.> 350 N / m m 2 . in N / m m 2 . Plase sudate pentru armarea betoanelor. în cercarea se face cu viteză mică de 5 — 10 m in/min.

L sau N. pano u ri ele fa ţa d ă prefabricate şi panouri de legătură la diafragm e t u r n a t e monolit.26 c m 2 . Se face apel la tipurile N şi ST num ai cînd primele nu s în t 132 . monolit pe şantier sau p en tru elementele p refabricate de m are serie.).de listă" L folosite de regulă p en tru planşee prefabricate. — plase ST5 înseam nă plase su d ate „speciale tip iz a te " a v în d nu m ăru l de ordine 5 din tabelul plaselor speciale. în funcţie de m odul de uzinare şi de utilizare. lungimea capetelor barelor transversale C tl si C. iar d iam etru l barelor longitudinale se notează cu d t şi v ariază de la 3 la 10 mm. diafragm e m onolite etc. o literă p en tru tip ul de plase conform codificării G. notează cu d t şi variază de la 3 la 0. plasele sud ate s în t den u m ite şi simbolizate astfel : 1) Plase . lăţim ea între barele longitudinale extrem e sau de m argine B.. D iam etrul barelor transversale se. şi al celor transversale l t. Plaselor li se pot găsi şi alte utilizări decît cele indicate.5 mm. Plasele sud ate „speciale tip izate" se notează cu simbolul ST u rm a t de n um ărul de ordine din tabelul cu plase speciale. F a c excepţie plasele speciale S. P a ra m e trii panourilor de plase s u d ate se p ot ur­ m ări pe figura I I I .de uz general “ G folosite de regulă la arm a rea elementelor plane din beton a r m a t turnate. Notarea plaselor s u d ate uzinate se face cu u n cod stab ilit în „Cata­ logul de plase s u d ate" în u rm ă to a re a ordine : u n n u m ă r care reprezintă ordinea plaselor din tabelele de plase pe tipuri. si a celor longitudinale CM ş i C l2... pot pune în operă cu un n u m ă r m inim de tă ie tu ri la m ontaj. pasul (d ista n ţa dintre două bare alăturate) barelor longitudinale /. 2) Plase . Se v a c ă u ta să se folosească plase de ca ta ­ log (G sau L) care se. 6 : lungimea panoului L „ lăţim ea panoului B r. în m m 2/m . o literă care a r a tă forma ochiului re z u lta t din încrucişarea barelor plasei şi anum e p e n tru cele p ă t r a t e litera Q p entru cele d reptu ngh iulare litera R şi un nu m ăr care repre­ zintă aria secţiunii arm ă tu rii longitudinale. 4) Plase „speciale tipizate “ ST d estinate arm ării elementelor pre­ fab ricate de mare' serie pen tru construcţii industriale şi care nu se încadrează în celelalte tip uri de plase. 3) Plase „normalizate “ N folosite la elem ente la care lungimea se po ate obţine prin tăierea plaselor (planşee prefabricate.Parametrii plaselor. lungimea între barele transversale extrem e sau de m argine L. A s t f e l : — plase 26 LQ 126 înseam nă plase sudate cu n u m ăru l de ordine 26 din tabelul cu plase „de listă" av în d ochiuri p ă t r a t e şi cu aria to ta lă a secţiunii barelor longitudinale pe 1 m lăţim e de 1. Ca regulă generală se v a utiliza la arm are u n num ăr m inim de tip u ri de plase pe ansam blul construcţiei.

d.0 3 . iar S mo.economice. sîn t diam etrele barelor transversale. 2) Plasele sudate profilate sîn t liv rate conform CS 33/84 — I. Caracteristicile mecanice (tabelul I I I .46 c m s/m — 246 m m 2/m).S .P .0 1 0 .5 — 5 . Se dă ca exem plu datele cuprinse în lista de plase „De uz gen e ral 1 1 (G) p en tru plasa 14 GQ 246. 8 N e te d ă 8 8 0 .reste aria secţiunii transversale a barei celei mai groase din nod .1 8 . a 0 p e n t r u — rfi 0 . respectiv longitudinale. V alorile m inim e ale caracteristicilor mecanice ale plaselor sudate L im i t a de R e z is te n ţa la ru p e re c u rg e re l!m Rpa. P e b az a tabelului I I I . Se ream in te şte sem nificaţia succesivă a simbolurilor şi anum e : 14 (num ăr de ordine al plasei). mm A lu n g ire a la ru p e re . 13. î n tabelul 1 QO io.6 6 .S. şi d. 8 ’) jRj)o. .) 4 .j . Tăierea plaselor se face după planuri de tăiere (croire) pentru a avea un n u m ăr m inim de tă ie tu ri şi să nu rezulte pierderi.0 -4 . 12) se determ ină pe sîrm e decupate din plasa s u d ată (at.ît cele longitudinale. cit şi cele transversale).0 -7 . — B uzău au valorile p aram etrilo r lim ită (fig. b. 12 s-au în tocm it liste cu plase conform clasi­ ficării şi simbolizării a r ă t a t e mai înainte. cu ochiuri p ă tra te (Q) Şi cu aria secţiunii barelor (2.0 -1 0 . F o r ţa d e fo rfe c a re a n o d u lu i sudat P / N /m m * P r o f ila t ă '. I I I . Tabilul I I I .t N / iţ im " N /m m ’ ( k g f / m m 1) ( k g f/m m 2) m in . G (plasa de uz general). 6 ) precizate în tabelul I I I .4jn o/ /O m in . 4 9 0 (5 0 ) 490 440 440 390 (5 0 ) (4 5 ) (4 5 ) (6 4 0 ) 5 9 0 (G 0) 590 540 540 190 (6 0 ) (5 5 ) (5 5 ) (5 0 ) A s p e c tu l s u p ra fe ţe i D ia m e tr u l s îrm e i d. „ 1 p e n t r u di — & 0 . L ungim ea epruvetelor este p re v ă z u tă în STAS 6605-83. Sîrmele folosite p e n tru confecţionarea plaselor su d ate sîn t sîrm e tra s e (v.0 G— 6 8 0 . — B u zău unde este in dicală şi forma profilului (tip Carrv).2 are valoare m inim ă. . a.S.0 4 . Listele de plase su d ate sîn t numeroase şi nu p o t fi d a te în prezenta lucrare.3 5 S maxR p0 .5 0 S mllxI t . ru in . tabelul I I I . P a­ nourile (plasele plane) care pot fi fa b ricate de I. 6 ). 12.P.S . D im ensiunile plaselor sudate uzinale. Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate.

134 . J ± 1 0 mm P asul intre barele transversale l. Param etrii plaselor sudate. ± 1 0 mm C ap ătul barei tra n s­ versale C’u sau Plase sudate cu b are simple Plase sudate cu b are duble - C ap ătul barei longitudinale C . 25 Sensul de avans a l plasei ~n m o sm â Fig. sau C n Min..2 950 1 950—6 950 ♦ P asul intre barele longitudinale Plase su d ate longitudinale Plase sudate longitudinale cu bare sim ple cu bare 1 duble 5 0 -3 0 0 m ultiplu de 25 100 —300 m ultiplu de 25 5 0 -4 2 0 fără trep te Min.P . 9 5 0 . l i .—Buzău Valori mm 2 000—7 000 1 000—3 000 Abatere* limită Parametrul geometric Lungim ea panoului L c L ăţim ea panoului B t ± 1 % dar nu mai m u lt de ± 2 5 mm L ăţim ea in tre barele longitudinale extrem e B Lungim ea în tre barele transversale extrem e l.S . III. 10 M in. Plasele sudate fabricate de I.S .110 f ^ x d.6.Tabelul I I I .

In catalog. — D iam etrul b a r e l o r : — longitudinale. 1 x 2 5 + 3 x 3 0 0 + + 1 X250) sau cu bare duble. = 2 0 0 mm. Plasele speciale tipizate ST p o t fi confecţionate cu d istan ţe intre ochiuri variabile la acelaşi tip de plasă (de exemplu. c. U n itatea de în cărcătu ră se formează prin aşezarea plaselor plane două cîte două fa ţă în faţă.26 cm 2/m . 6 : — Dimensiunile ochiurilor (distan ţe între bare) : — longitudinale. — Lungim ea plasei (panoului). cu lungimea de 6 m şi care a fost calculat la o încărcare de 3. n u m ărul lotului de plase. la plasele ST s în t a r ă ta te şi elemen­ tele prefabricate la care se utilizează prin indicativul proiectului (de exemplu) : G 3/6-350 este chesonul cu lăţim ea de 3 m. care se petrec pe t o a t ă înălţi­ mea pachetului în d reptu l a 4 sau 6 suduri.46 cm !/m — transversale. l.S. — B uzău . C . l t = 1 0 0 mm — transversale.23 kg/buc. simbolul (notarea). în coloana 13. 44. Fiecare pachet de plase are o etiche tă m etalică pe care sîn t în­ scrise : I. d t = 4 mm. P rin lot se înţelege circa 1 0 t plase sud ate fabricate pe aceeaşi in stalaţie (maşina de sudat) care are acelaşi reglaj al p aram etrilo r geometrici (dimensiuni 135 . I n d ic a tiv u l: 14 GQ 246. — Masa. — Aria secţiunii barelor : — longitudinale.plaselor GQ (cu ochiuri pătra te) la poziţia 14 se vor citi urm ătoarele date. C t = 50 + 50 mm — transversale. L c = 6. A s t f e l : (1 x 2 5 ) 2 + 1 x 2 5 0 + 3 x 3 0 0 + + 125 + (1 x 2 5 ) 2 în care cu (1 îa25)2 s-a n o ta t g rupu l de bare alăturate. Modul de livrare a plaselor sudate uzinate.S. Ga accesorii se folosesc legături de m anevră nerecuperabile din sîrmă lam in ată OL 32 sau OL 34 0 6 . în funcţie de dimensiunile geometrice ale Dlaselor şi diam etrul barelor. — L ăţim ea plasei (panoului). cu u n dispozitiv special.0 m. 1. 2. — Depăşirea (capetele) : — longitudinale. Plasele sînt livrate sub formă de unităţi de încărcătură. d t = 8 mm — transversale.4 m (între axele barelor extreme).a = 25 + 25 m m . conform figurii I I I .5 k N / m 2). în scopul redu­ cerii înălţimii pachetului şi a obţinerii unei stab ilităţi sporite a acestuia. m asa unei plase. a v în d m asa de cel m u lt 2 0 0 0 kg şi cel m u lt 50 plase.P. num ărul de panouri (plase) din pachet. B c = 2.

pe ep ru vete a v în d forma din figura I I I .ale ochiurilor plasei. 7.2 0 m la valoarea ipotenuzei de 2 . Valorile admisibile pen tru forţa de for­ fecare P f se dau în tabelul I I I . şi 30% din n um ăru l nodurilor unei bare cu condiţia respectării prevederilo r anterioare. 1 2 . 7. lungimii şi lăţimii. S . 136 . lim ita de curgere ( R e. D is ta n ţa dintre barele transversale extrem e se m ăsoară pe barele de m argine ale panoului. Pe şantier se fac u rm ă t oarele v e r if ic ă r i: 1) Se verifică dacă lotul este însoţit de certificat de calitate al I . P erp e n d ic u laritatea in tre barele longi­ tudinale şi transv ersale este g a r a n t a t ă prin lim itarea ipotenuzei t riu n ­ ghiului cu catetele de 1. S . Probele pen tru încercări se recoltează din porţiunile de panouri dec u p ate pentru goluri. capetelor. Caracteristicile mecanice treb u ie să corespundă valorilor tre c u te în tabelul II 1 . Se adm ite u n strat subţire de rugină cu condiţia ca după în lătu rare. R p0>2 şi alungirea A lt se determ ină conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83. tim p de sudare etc. Verificarea param etrilor panourilor se face prin com pararea valorilor m ă su ra te cu datele din catalog.).T. 12. Verificarea calităţii sudurii nodurilor sc face prin determ inarea forţei de forfecare a nodului. 4) Probele mecanice (încercarea de tracţiune a sirmelor) şi calitatea nodurilor sudate (rezistenta la forfecare a nodului sudat) se verifică prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate.60 m şi 1 . Plasele în rulouri treb uie să aibă d iam etrul de rulare conform preve­ derilor. încercările mecanice. P . respectiv rezistenţa la tra c ţiu n e l i m. . sîrm ele să se încadreze în abaterile dimensionale m axim e din tabelul I I I . curent. de ase­ m enea cu condiţia ca abaterile lim ită să se înscrie în valorile din t a ­ belul I I I . Verificarea dimensiunilor se face cu ru leta p en tru lungime şi lăţime şi cu m icrom etru l p en tru diam etrele barelor. Noduri nesudate se ad m it : 3 % din to ta lu l nodurilor unei plase : 1 0 % din nodurile barelor extreme. Ca defecte locale se a d m i t : denivelări. 2) Se verifică parametrii conform comenzii . 6 . Verificarea ca lită ţii plaselor sudate uzinate. D u p ă derulare plasa trebuie să ră m în ă d reap tă şi să se înscrie tn tr-u n dreptu ngh i perfect. strivire sau asperităţi. d. — Buzău sem n at de organul C.C. Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. 3) Se verifică aspectul. diam etrul sirmelor) şi electrici (presiune.0 0 m cu o ab a te re de ± 3 % .

7. accesoriile şi mijloacele necesare. manipulare pentru oţelul-betan în bare sîn t de regulă de 1. III. 1) Formarea şi compunerea lotului unitar de manipulare : Loturile unitare de. colaci.00 t la oţelul-beton liv rat de în tre p rin d e rea Metalurgică Griviţa şi de 2.S . —B uzău p en tru livrări (care variază de la 1 0 0 bucăţi sau 1 t la plasele sudate.La încercarea la trac ţiu n e a unei e p ru ­ vete se folosesc bacuri speciale. dispo­ zitivele. L oturile un itare se solidarizează 137 . Plasele tipizate (de uz general.. descărcarea din mijloa­ cele de transport de cale ferată la depozitele centrale şi încărcarea în mi jloacele auto .de listă" şi la 800 bucăţi sau 5 t la plasele s u d ate speciale). loturile u n itare se grupează pînă la 4 u n ită ţi în funcţie de g re u ta te a u n itară a lotului şi de capaci­ tatea de ridicare a mijloacelor folosite. Epruveta de trac­ să se ţin ă seam a de num ăru l minim de bucăţi ţiune sudată în cruce. Oţelurile p en tru beton a r m a t se livrează sub form ă de bare.50 t de la celelalte uzine m etalurgice (în trep rin d erea «Lam inorul 1 1 Brăila. La stabilirea n um ăru lui de b u că ţi trebuie Fig. panouri de plase sudate şi plase sud ate în rulouri. Problemele de mecanizare care se pun sînt următoarele : forma­ rea şi compunerea lotului unitar de m a nip ula re. 8 . Transportul şi depozitarea oţeiurilor-beton a. Transport şi depozitare. C om binatul Siderurgic H un ed oara. de listă.S. a c c ep tat de I. astfel ca un bac să tra g ă de b a ra transversală şi celălalt de bara longitudinală. manipulări în atelierele centrale ele prelucrare a armăturilor. depozitarea. î n vederea manipulărilor. î n ultim ul tim p există o preocupare de a se mecaniza operaţiile de tra n s p o rt şi m anipulare. de a se tipiza dispozitivele şi accesoriile de prindere. norm alizate şi speciale tipizate) se com andă prin specificarea simbolului m e n ţio n a t în tabelele cu plase din catalogul uzinei (con­ form notării din acest paragraf) şi a num ă­ rului de bucăţi. Oţeluri în bare şi colaci.P . în trep rin d e rea «Oţelul Roşu).

pină la ilokri unita-e 6.6 m m cu bucle de agăţare şi trei de solidari­ zare din 1Q 5 -6 mm 7.f Se agaţă dispozitivul de prindere în cîrligul macaralei Se agaţă cîrhgele dispozitivului de legâtunie de manevra ale loturibr unitare.2muncitori Formaţia de lucru■ . Se aşază loturile unitare pe peridoc Fig. din 3$ 5 . transport şi depozitare in bare. situate. cu ajutorul dispo­ zitivului. IH. în cantităţile şi diametrele indicate prin comandă. Operaţii de manipulare.la cîts 2. oţel-betoa .5 m de la capefe.8. h funcţie de necesităţile atelieruiu de prelucrare se_pot forma ioturi unita­ re adecvate. se pnrrl simultan ctojă loturi de 25kNsau patru de 10kN Se ridică bturile unitare şi se aşează în depozit. Se aducs mijlocul de descărcare în dreptul vagonului c. după care se elibereoză dispozitivul 5 Se preiau„din depozit. pe bpuri şi diame're. în acest caz se fac prin răsucire 5legoţun : două de manevră.

se roteşte pe p a rte a de încărcare a transconteinerului j se preia lotul u n ita r din depozit şi se aşază în transconteiner. 2) Descărcarea din vagoane in depozite centrale şi încărcarea în mijloace auto. P e n tru m anevrare a loturilor u n ita re se utilizează dispozitivele de prindere (fig. D epozitarea de lungă d u rată se face pe platform e b e to n a te pe reazeme (de beton. a u to m ac ara de 50 kN şi a u to tra c to r cu peridoc de 100 kN. Descărcarea se face de regulă cu o m aca ra de 50 kN. Conteinerele fiind obiecte de in v e n ta r se folosesc continuu. P rin noţiunea de transconleinerizart se înţelege tra n sp o rtu l cu aju torul conteinerelor. manipulare şi descărcare. 6) Dispozitive de prindere. Oţelul-beton în bare şi colaci se poate depozita în depozite deschise. Ordinea operaţiilor este d a tă in figura I I I .). D e regulă. dintre care trei legături de solidarizare la capete şi centru şi două legături de m anevră cu bucle de apucare din trei fire. P e n tru operaţiile de descărcare—încărcare se folosesc m acarale t u r n cu c a p acitatea de ridicare mai m are de 50 kN. 139 . P e n tru m anipulări se pot folosi m a ­ carale t u r n sau autocam ioane cu m acarale hidraulice.cu cinci legături de oţel-beton 0 5 —6 mm.80 t. Loturile. în cazul oţelului-beton se preconizează utilizarea unei palete tra n sconteiner care este . ţe a v ă v eche) lemn ro tu n d din foioase etc. prin term en ul conteiner se înţelege u n recipient în care se depozitează m ărfuri. La destinaţie se transb ord ează transcon teineru l-paletă pe semi­ rem orca specială cu care se efectuează tra n s p o rtu l ru tier pîn ă la depozi­ tele de rezervă ale atelierelor centrale. Ordinea operaţiilor este d a tă în figura II 1. I I I . unitare de manipulare. î n incinta depozitelor se folosesc de asemenea m aca­ rale portal. Operaţiile succesive s î n t : se opreşte vagonul portcontein er în raza macaralei p o r t a l . pentru oţel-beton în colaci cuprind colaci a căror masă to ta lă nu depăşeşte circa 2. în stive simple sau suprapuse. 8. 7) Depozitarea oţelului-beton în bare şi colaci. 5) Mijloace dc transport. \ 4) Oţelul-beton in colaci transconleinerizat. 10) cu sisteme de reglare şi echilibrare. 3) Manipulările în incinta atelierelor centrale de prelucrare a armă­ turilor a oţelului-beton in colaci.un fel de platform ă pe care se aşază colacii form aţi în u n ită ţi (de.9. în locul platform ei b eton ate se ad m it şi platform e am e n a ja te pe un teren uscat cu p a n tă de scurgere a apelor. de la uzină la depozit sau la punctele de desfacere. circa 5 colaci).

Se trece cablul scurt prin cîte u n colac ş l se transpor­ tă pe virtej lâsindu-l să se aşeze orizontal cu ghicire manuală . dupa care se rd ic â cîrligul macaralei pentru un nou ciclu Se preiau pe rînd din depozi­ tul de rezervă. oa t punctele 2-5 si se asază lingă virtejuri ' Se dezmembrează lotul unitar prin tăierea benzilor de otel cu foarteca pentru tab j . tra n s c o n te in e riz a t. loturile unitare. Se desprinde iin ochet al cablului din cîrligul maca­ ralei si se extrage cablul din colac cu ajutorul ma­ caralei In cazul ia care virtejurile nu mtra in raza de acţiunea macaralei. tr a n s p o r t şi d e p o z ita re o ţe l-b e to n în c o lac i. . lotul unitar şi se aşează in depozitul de rezer­ vă pe tipuri şi diametre Se desprinde un ochet al ca­ blului am dispozitiv si se extrage manual din'lotul uni­ tar. O p e ra ţii d e m a n ip u la re . III. E L 2 Â JkA A F ig . colacii se pot’ ma mpula cu motostivuilorul Formaţia de lu c ru .Se opreşte mijlocul de trans­ port in raza macaralei turn Se agaţă In cîrligul macaralei dispozitivul de prindere Se introduce cu ajutorul căngii cablul dispozitivului prin lotul unitar Se ridică. 2 muncitori.9.

I I I . P e înălţim e se separă barele în pachete prin inter­ mediul dulapilor sau bilelor (fig..00 m.11. Stivele se separă prin b aterea de pari la circa 1.l 1). dar reazemele trebuie să fie num ai din elemente plate (dulapi.). Stivuirea se face pe diam etre şi calităţi de oţel . III. colacii se stivuiesc d u p ă aceleaşi reguli. Stive pentru bare de oţel-beton. D isp o zitiv p e n tr u m a n ip u la r e a p la s e lo r s u d a te : a — pentru încărcări-descărcări şi ridicare în poziţie ozizontală . care se fixează cu dulapi. Colacii co nstitu iţi în loturi uni­ tare legate se pot stivui p rin suprapunere.50 —2. Stivele vor fi e tich e ta te conform codificării materialelor. c u lc a te Fig. pun la distanţe mici p en tru ca barele prin încovoiere să nu atingă p ăm în tul.Fig. b — pentru ridicare în poziţie verticală. folii de m aterial plastic etc. S tivuirea provizorie pe platform e betonate se poate face şi fără reazeme.10. iar reazemele se. I I I . 141 . P e n tru depozitarea de lungă d u ra tă (1 an) stivele se protejează c o n tra intemperiilor p rin foi de carton asfaltat. rinzi de b eton etc. scînduri vechi etc.

I I I . în picioare prin rezem are de un perete puternic (fig. I I I .12. 14) .19). O ţelul-beton poate să aibă un s t r a t subţire de rugină. 18). Plasele se pot depozita in cazul spaţiilor restrînse. Fig. Plase sudate. Nu se ad m ite ca rugina să reducă din secţiunea barelor. Plasele se organizează din uzină în u n ităţi de în cărcătură (pachete) cu m asa de circa 2. nu se adm ite aruncarea plaselor în depozit (fig. Descărcarea şi depozitarea plaselor de pe mijlocul de t r a n s p o r t cu m aca rau a se va face cu grijă (fig. chiar ade­ rentă. T ransport şi depozitare. T ransportul plaselor se face cu mijloace au to sau în vagoane de cale ferată.13 şi II 1. Descărcarea în pachet a plaselor. II 1. 12 şi 111. I I I . b. U n ităţile de în cărcătură se fac de regulă din acelaşi tip de plasă sau din plase diferite legate in p achete m ai mici. sau pe o cap ră cu rezemare dublă (fig. 16) sau pe îm prejm uiri (fig. III.Oţelul p ă s tr a t mai m u lt tim p poate fi p ro te ja t provizoriu cu p ra f de ciment. care se îndepărtează la punerea în operă prin ştergere. 17).50 t prevăzute cu 4 la G legături (şufe) de care se a gaţă dispozitivele de manipulare.13). fig. 142 . III. D epozitarea se face d upă aceleaşi reguli ca la barele de oţel (fig. I I I . 15). Plasele se m anipulează cu dispozitive de compensare din cabluri cu cirlige (v. III.

Fig. IU . co­ Fig: I I I . D e p o z ita re a r e c tă a p laselo r. D e p o z ita re a p e o s in g u ră p a rto .16. D e p o z ita re a in ­ c o re c tă a p la s e lo r p e o ri­ z o n ta lă . I I I .17.14. Fig. I I I .15.F ig.13. I I I . » Fig. D e p o z ita re a P laselor p e v e rtic a lă la p e re ţi. I I I . R id ic a re a p la s e lo r cu d isp o z itiv ÎN C ER C .

III.92)C slab aliate cu Mn şi Si. 1).Fig. Tipurile de sîrm e şi produse din sîrm ă sînt : 1) Sîrmă de oţel pentru beton precomprimat (SPB). III.T.) din oţeluri cu c o n ţin u t ridicat de carbon (0. Tipuri de oţeluri pentru beton precomprimat P e n tru b eton p recom prim at sîn t necesare oţeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte. cap.68—0. B. Aceste produse sîn t fabricate la „Ind ustria Sîrm ei" Cîmpia Turzii (I. 2) Sirma amprentată de oţel pentru beton precomprimat (SBPA).C. OŢELUR! PENTRU CONSTRUCŢIILE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. Sîrmele si produsele din sîrm ă sîn t trefilate din otel-carbon si detensionate final (STAS 6482/1-80). 4) Lite din 2 sau 3 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (LBP). III. (v.19.18. Barele lam inate la cald p e n tru b eton p recom prim at sîn t denum ite pe scurt PG 90 (standard de ra m u r ă STR 531-83). A. Fig. 3) Toroane■din 7 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (TBP).S. Se folosesc oţeluri sub formă de sîrm e şi pro­ duse din sîrm e şi b are lam inate la cald de înaltă rezistenţă. Ridicarea plaselor cu cabluri cu cîrlige. Depozitarea pe capre. 144 .

070 5. Sîrme de oţel şi produse din sîrmă petru beton precomprimat a. Sotarea se face. Elem entele de m are serie care se realizează prin precomprimare s î n t : elementele de suprafaţă .5 4.466 Livrarea.0 12. De exemplu S B P I-3 STAS 6182/2-80. 1 145 . La elementele postîntinse se utilizează de regulă sîrm e netede tip SBP. d upă precom prim are (v. cap.480 30.270 moale. D upă rezistenţa la rupere sîrma pen tru beton precom prim at se fabrică în două c a te g o r i i : S B P I şi SBP II (tabelele 111.430 netede S B P . Masa m inim ă a unui colac 7. grinzi d e r u l a r e . elemente pentru poduri .14 şi 111.0 19. E lem entele cu arm ă­ tu r a p reîn tin să utilizează de regulă sîrm e şi produse din sîrm ă care se pot autoancora prin ade renţă (sîrm ă am p re n ta tă .870 colaci bine legaţi în 4 locuri cu sîrm ă 15.0 28. rezervoare. piloţi . 14. liţe. stîlpi pentru energia electrică.767 1.7 10. T abdul I I I . 2. D im ensiunile sirm elo r.142 2.15). S îrm a se livrează în 4. diam etrul nominal mm* kg/1000 m mm nominal şi n um ărul standardu lui.410 5.0 38. i 3. oţel PC 90).5 1. ancoraje pentru fundaţii . ambalarea. ziduri de sprijin etc. produse ex p erim en tal în ţa ra noastră. Cartea fierarului betonist — cd.853 transportul şi depozitarea sîrmelor 3.746 8. elementele de planşeu .190 6. t r a t a t e term ic (tip Sigma).0 2.548 3. dar se pot folosi şi alte tip u ri de a r m ă t u r i .570 9.210 variază de la 50 la 8 0 kg. 1.387 3. Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton precomprimat Elem entele din beton precom prim at po t fi cu a r m ă tu ră p re în tin să care se autoancorează şi cu a r m ă tu ra postîntinsă. elemente pentru poduri asamblate prin postinlindere . marcarea 2. şpalieri de vie. II) se injectează cu lap te de ciment.630 22. Sîrm a netedă SBP (STAS 6182/2-80). ferme. toroane.0 7.910 3. grinzi. Diametrul Aria secţiunii Masa categoria de rezistenţă.î n viitor se vor utiliza şi oţeluri lam in ate la cald de secţiune ovală cu nervuri. indicînd succe­ a riile şi masa siv denum irea p re sc u rta tă a sîrmei.

0 1.0 1.5 1. prev ăzu t in tab el.5 1.5 10.j.0 SBP I 1.0 SBP II Observaţii: 1) P en tru slrmele cu diam etrul nom inal interm ediar celor din taliei.0 2. .0 1.5 1.7 4.5 7. 4) D iferenţa dintre valorile rezistenţei la rupere d eterm inată la cele două capete ale aceluiaşi colac poate fi de cel m u lt : 1 0 0 -N/mm* (10 kgf/mm *) la categoria SBP 1.0 15. D iam etrul 450 m m 1 000 mm 1 500 mm 1 800 m m interior p en tru p en tru p en tru p en tru minim sîrmele sîrmele sîrmele sîrmele al cu cu cu cu colacului este diam etrul de diam etrul de diam etrul de d iam etrul de de : 1. 2 110 2 010 1 910 1 860 1 770 1 720 1 670 1 620 1 570 1 910 1 860 1 770 1 670 (215) (205) (195) (190) (180) (175) (170) (165) (160) (195) (190) (180) (170) 1 790 1 720 1 620 1 570 1 500 1 450 1 420 1 370 1 320 1 620 1 570 1 500 1 420 (182) (175) (165) (130) (153) (148) (145) (140) (135) (165) (160) (153) (145) Alungirea la rupere . Numărul Raza minim dc îndoire de indoiri mm 0 6 6 6 1 4 4 4 4 6 6 6 6 5.0 5.0 2.„>. 6 —7 mm. Caraclcristicile mecanice ale sirmelor SBP 1 şi SUI’ II încercarea la Îndoire alternată STAS 1177-71 încercarea la tracţiune (STAS 0605-83) Categoria sirmei Diametrul nominal < 1 1 1 1 1 1 1 l.0 20.Tabelul I I I .0 1.5 1.0 7.0 2.0 x 10" k gf/cm !).0 5.imi Ia Rezistenţa la rupere R w de curgere tehnică R /M l. 15.0 5.o 10.0 îo.0 x 10: N/cm* (2. min.4 h h i. 2) Slrmele cu caracteristici mai ridicate decit cele prevăzute in stan d ard se vor fabrica şi garanta num ai pe bază de Înţelegere Intre pro d u căto r şi beneficiar.0 2. 146 . 150 N/mm* (15 kgf/mm *) la categoria SBP II.0 2. 5 mm .0 3. caracteristicile m ecanice vor fi corespunzătoare diam etrului nom inal im ediat superior.0 7.5 2.5 2.5—3 mm 4 mm .5 2.5 3. 5) In STAS 6482/2-80 este d ată şi lim ita dc elasticitate convenţională /<.0 1. ? N /mm* N/mm* (kgf/mm*) (kgf/mm1) min.0 2.0 1.0 5. 3) Slrmele SBP I şi SBP 11 au m odulul de elasticitate cu valoarea convenţională de 2. re­ zistenţa la rupere Il„. imn.„ai precum şi rezistenţa la rupere d upă Îndoire la 90° pe dorn de 10 d.0 6.0 7.5 3.

Sîrm a am p ren tată (STAS 6482/3-80). 3 -4 3 -4 4 —5 Tip ]>. continuă. precum şi la îndoire alternată. care au a p a ra tu ră de m ăsurare a deformaţiilor şi experienţă de încercare. tran sversal peste firele colacului. D erularea se face pe o su p ra fa ţă plană. S în t două tipuri de am prente : amprente Tabelul III.502 Observaţie : Sirmele an ip ren tate cu diam etre interm ediare celor p revăzute in tabel se pot realiza cu acordul producătorului.098 21.0 4 Pasul P mm 8 -1 0 1 0 -1 2 1 2 -1 4 Distant» dintre amprente o. rezistentă la intemperii. b. Sîrma a m p re n ta tă de­ num ită pe scurt SBPA este o sîrm ă similară cu cea netedă SBP dar care are în plus im p rim at un profil prin presare (stanţare) la rece. mm Tip T. a alungirii la rupere în afara gîtuirii. iar depozitarea colacilor. cu metrul. Verificarea se face 111 aceleaşi condiţii ca la oţelurile-beton lam inate la cald cu unele diferenţe speci­ fice şi a n u m e : verificarea săgeţii la derularea colacului.20 ± 0 . 17).La cerere colacii p o t fi şi am balaţi. D im ensiuni Ir sirm elor şi ale p ro filu lu i pentru tip u rile de am prente I 2 şi I' (am prente dispuse pe două rinduri) Diametrul nominal < t mm 5 6 7 Adlncimea amprentei h mm 0. D e te rm inarea limitei de curgere convenţionale se face conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83 pen tru o alungire neproporţională de 0. această limită se determ ină num ai de laboratoarele specializate. circulară. la care după derulare săgeata arcului fo rm a t pe o lungime de 5 m nu ţrebuie să depăşească 40 cm. T ra n sp o rtu l se face în vehicule acoperite.764 Maximă 16. m ăsurarea se face de la a treia rizură de la secţiunea de rupere.IC).18 ± 0 . Am prentele se deosebesc după formă şi dispunerea perim etrală (tabelele 111.22 ± 0 .079 31.16 şi III.027 23. Verificarea Ia derulare a sirmelor S B P se face p en tru cele cu dia­ m etru l de 5 la 7 m m. De exemplu.2% cu precizia de 0. Sirmele SBP II se m archează cu o dungă lată de 50 m m de vopsea albă. Verificarea calităţii sirmelor S B P .0 4 0. 147 . iar m ăsu rarea săgeţii.815 29. Notarea se face în m od similar cu sîrm a netedă. în spaţii acoperite sau încăperi şi nu direct pe păm înt. Sîrma este de d ou ă calităţi : SBPA I şi SBPA II. Alungirea la rupere A 100 in afara stricţiunii (gîtuirii) se m ăsoară pe ep ruvete speciale cu o bază iniţială de 100 m m a v în d rizuri din 10 111 10 m m .0 4 0. verificarea c u re n tă a limitei de curgere. a modulului de elasticitate. 1 5 6 Masa kK/100 ifi Minimă 15. SBPA 1-3 P 2 — STAS 6482/7-80 indicindu-se in plus tipul am prentei.01% .

b — vedere. III. 20) şi amprente cu muchii înclinate la 45° faţă de axa secţi­ unii cu amprentele dispuse pe două feţe. tip I 3 (fig. 21). I I I . 0 3 0 . I I I . D im ensiunile sirm elo r şi a le p ro filu lu i pentru tipul de am prente I. 148 . 0 3 0 .1 5 ± 0 .17. A m p re n te cu m u c h ii d re p te ..21. tip P 2 (fig. I I I . Amprente cu muchii înclinate.20. (am prente dispuse pe trei riu iiu ri) D ia m e tr u l n o m in a l (t mm A d ln c im e a a m p re n te i h mm Pasul P nun D is ta n ţa d in tr e a m p re n te a mm 2 -3 3 -4 5 0 7 0 . Fig..Tabelul I I 1. Masa este conform tab elu lu i I I I .14..1 7 ± 0 .1 3 ± 0 . cu muchii perpendiculare pe axa secţiunii dispuse pe două fele ale sîrmei.I ---------------: H ) ( p \\ ✓ . 0 3 C 8 .1 0 8 Observaţie. j a F ie . S T A S 6482/3-80 : a — param etrii amprentei . tip l^sau pe 3 feţe... ----------e-----------* I / if ' > ! i .

388 0. Caracteristicile m ecanice ale sîrmei a m p re n ta te diferă de cele ale sirmei netede.0 M odulul de elasticitate al unui to ro n este : E = 2.423 0.5 1. prin relaxare.0 2.0 10’ N/cm* (2. în special prin n um ărul de îndoiri mai redus (tabelul I I I .55 Forţa dc rupere N (kgf) min. Î S . : 10* kgf/cm*).5 1.R e s tu l condiţiilor de verificare a calităţii (livrare.0 7 0 4 . 19). C aracteristicile mecanice ale sîim e lc r SUPA I şi SUPA II Încercarea la tracţiune (STAS 6605-83) Rezistenţa la rupere Rm 1 N /mm* (kgf/mm2) min. Tabelul I I I . tabelul III. c. Diame­ trul Categoria nomi­ nal sirmei d 1 1 1 1 1 1 SBPA I 5 6 7 5 6 7 t 1 670 (170) 1 620 (165) } 1 570 (160) 1 520 (155) 1 470 (150) 1 470 (150) .Q M odulul de elasticitate inform ativ este E = 2. Limita de curgere con­ venţională N /mm* (kgf/mm*) min. 140 .739 7 0 3 . 1 940 (198) 1 890 (193) 1 840 (188) 1 800 (183) 1 750 (178) 1 750 (127) încercarea la îndoire alternata Alungirea Numă­ Raza reiat ivft rul de la rupere de îndoire -.1 12. tran s­ port.5 20 încercarea la relaxare Relaxarea la 1 000 h pentru o tensiune iniţiala de 0. 75 540 (7 700) 122 630 (12 500) Ma sa kg m Mini­ mă 0.0 x 10’ N /cm 2 (2.693 Maxi­ mă 0.0 1.0 .93 88. Toroanele se execută prin cablare (toronare) din sîrm ă din oţel-carbon de înaltă rezistenţă.0 2. C aracteristicile mecanice ale loroanelor Simbolul toronului Diametrul nominal Secţiunea nominală D mm* mm 9. L a aceste sîrme.2 49. depozitare) s în t aceleaşi ca la sirm a netedă. 18). 3. care după cablare este supusă unei operaţii de în d rep tare şi detensionare. trefilată. în s ta n d a r d s în t tre c u te şi valorile pierderilor de ten ­ siuni.5 3 3 3 2 2 2 15 17 20 13 17. am balare.4J0 0 mm îndoiri 0/ /o 2.5 SBP A II 0.7 R o min.0 >: 10* kgf/cm*). Tabelul 111. 88 290 (9 000) 147 150 (15 000) x Forţa dc curgere convenţională N (kgf) min.19. Toroane (STAS 6482/4-80.

Pasul de înfăşurare a sîrmelor periferice este de 12 ori diam etrul toronului. Rezis­ te n ţa la rupere a sîrmelor sudate trebuie să fie cel p u ţin 50% din rezis­ te n ţa sîrmei nesu dite. Toronul nu trebuie să aibă zgîrleturi sau turtiri.Toroanele sînt alcătuite din 7 sîrm e (6 sîrme periferice înfăşurate strîns în formă elicoidală în jurul unei sîrm e centrale) şi sîn t destinate arm ării elementelor de con­ strucţii şi construcţiilor din b eton precom­ prim at. Caracteris­ ticile mecanice ale liţelor sînt date în tabelul I I I . Se ad m it şi toroane de 100 kg. Toroanele se livrează pe ta m b u ri a v în d diam etrul de înfăşurare de 900 mm. Ca m aterial se foloseşte sîrm a netedă nedetensionată (deci fără t r a t a m e n t f i n a l . P e n tru a nu scădea rezistenţa toronului. în to ron nu se adm it sîrme rupte. 150 . în n ă d rea sirmelor s? face prin sudare cap la cap la uzină. p u ţin d da naştere la accidente. sirmele nu po t fi su d ate în to ron decît din 200 în 200 m. m arc ate vizibil. care după înfuniere sîn t supuse unui proces term ic de îm b u n ă tă ţire (detensionare) .22. Sîrm a centrală are diam etrul d c mai mic cu 2. Liţele sînt îm ­ pletituri de două sau trei sîrme de oţel de acelaşi diam etru. Life din două sau trei simit' (STAS 6482/4-80). d. încercarea la trac ţiu n e se face pe to ro n u l întreg (STAS 2172-74 pe o probă care a fost lu ată din toron.5 —5%. F ierarul betonist tre ­ buie să verifice unde a p a r suduri în toron.22. de înfăşurare este în general spre dreap ta (STAS 1710-75). F orm a geom etrică este a r ă ta tă în figura II 1. Notarea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată a toronului (num ărul şi diam etrul sirmelor care alcătuiesc toronul). Pe acelaşi ta m b u r se pot înfăşură mai m u lte bucăţi de to ro n din acelaşi diam etru şi aceeaşi şarjă. ruginite sau încrucişate. căci acestea sînt pu ncte slabe unde se rup toroanele. precum şi nu­ m ărul standardului. 20. III. sîn t notate pe scurt L B P (liţe pen tru b eton precom prim at).i beton precom prim at. STAS 6482/2-80). crăpate. Toţi colacii de sîrm ă şi ta m b u rii se marchează. De exemplu T B P 7 0 3 — STAS 6482/4-80. du p ă în d e p ă rta re a a 2 m de la ambele capete). Toroane 7 0 d. Masa unui to ron este de m inim um 600 kg. Sensul Fig. Toroanele trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de derulare ca şi sirmele pentr.

0 3 . 151 .5 7 Noi ar ea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată.20. C.7 1. cît şi pen tru a rm ă tu rile nepretensionate din elementele de beton precom prim at.7 0 8 .80 2 8 .STAS (>482/4-80. MATERIALE AUXILIARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI P unere a în operă a arm ă tu rilor necesită poziţionarea lor corectă in cofraje.0 1. 1 . De regulă poziţionarea se asigură prin distanţieri. F o rţa «le curgere convenţională F 0. P e n tru poziţionarea şi fixarea arm ăturilor. care asigură poziţia arm ăturii la cotele prevăzute în proiect în tim pul betonării prin fixarea distanţei dintre cofraj şi a rm ă tu ră. De exemplu : L B P 3 x 2 .5 2 . diam etrul nominal şi num ărul stan dardulu i. respectarea toleranţelor.3 3 4 . din beton. Caracteristicile mecanice ale sirmelor l.0 0 5 . îm binarea şi înnădirea acestora atit pentru arm ăturile betonului arm a t.5 2 . Distanţieri (suporţi) Prin distanţieri (suporţi) se înţeleg to a te mijloacele folosite.0 1.5 X X X X 2 .7 6 11 10 17 20 30 52 800 70 0 100 90 0 40 0 700 900 (7 0 0 ) (1 2 0 0 ) (1 0 3 0 ) (1 8 3 0 ) (2 700) (3 750) (5 400) 5 9 8 14 21 30 44 680 800 820 890 950 870 100 (5 8 0 ) (1 0 0 0 ) (900) (1 520) (2 2 4 0 ) (3 150) (4 500) 3 .5 2 . proiectare şi execuţie silit p revăzute cote precise.5 3 .2 % N (kgf) m in.0 3 . P e n tr u a r m ă tu ra pretensionată trebuie să se asigure şi ancorajele de blocare. d istan ţă care se num eşte acoperirea eu beton.3 6 1 0.ltl’ D iam etru l n om inal al sirm elor com p o n en te mm F o rţa tle ru p ere a Ut ei /■ 'w »i n N (kgf) m in.0 2 .0 2 . oţel. 3 .Tabelul 111. T ipul lilci M asa m edie k g /l 000 m LBP LBP LBP LBP LBP LBP LBP 2 2 3 3 3 3 3 X 1. m aterial plastic sau alte materiale. in normele de.60 18.5 3 . n um ăru de sîrme.

în special la elementele de grosime mică. D in punctul de vedere al elementului . funcţia pe care o îndeplinesc. distanţieri de tip circular care înconjoară barele şi asigură aceeaşi acoperire de beton in to a t e direcţiile perpendiculare pe ax a barei. care duce la o acoperire insuficientă sau prea mare. greutatea rezultată la punerea în operă a b etonului. suporţii pot fi p en tru placi. In cazul elem entelor orizontale. care folosesc la fixarea plaselor superioare . D istanţierii (suportii) se po t îm p ărţi după cîtev a criterii : m aterialul din care sînt alcătuiţi. suporţi din azbociment. pot fi călăreţi simpli confecţionaţi pe şantier (fig. D in punctul de vedere al formei şi modului de fixare se disting : cale sau blocuri de formă geom etrică simplă pe care se aşază a rm ă tu ra .Acoperirea cu b eto n foloseşte a t î t p en tru protecţia arm ăturii contra coroziunii. Se disting 3 t i p u r i : 1) Purici. eforturile u n ita re din b eton şi a r m ă t u r ă a v în d valori m u lt mai ridicate. ca urm are. cit şi p en tru a asigura rezistenţa elem entului de beton.23) sau călăreţi prefabricaţi. O fixare su m ară şi im provizată p oate să fie cauza deplasării a rm ă­ tu rii în m om entul betonării. folosind «i ca piese de distan ţare între plase sau carcase paralele . Acoperirea prea m are poate duce la m icşorarea b ra ţu lu i de pîrghie interior ceea ce reduce c a p acitatea p o rta n tă a elementului. apro x im a tiv de lăţim ea grinzii. proiectele nu p re văd mijloacele de fixare a arm ăturii . D in punctul de vedere al materialului se disting : suporţi metalici (d enu m iţi şi purici) . Acoperirea prea mică aduce peri­ colul coroziunii şi p o ate an tre n a o dim inuare a aderenţei arm ă tu rii în b eton şi în consecinţă se prejudiciază d u ra b ilitatea şi securitatea con­ strucţiei. în general. impreciziunile p u t î n d avea consecinţe mai grave. tipul de elem ent în care s în t folosiţi etc. Suporţi m etalici. modul de fixare. II 1. barelor şi cablurilor are o im p o rta n ţă şi mai mare. suporţi din m o rta r de c i m e n t . suporţi t i p călăreţi pe care se plasează barele sau nodurile plaselor. iar pen tru grinzi. suporţi din m aterial plastic . dispozitivele de fixare trebuie să suporte : greutatea arm ăturii. grinzi şi stîlpi. î n lucrările din beton p recom prim at punerea la poziţia din proiect a firelor. b. form a l»r. Clasificarea distanţierilor (suporţilor). a. care p o t fi realizaţi din bucăţi scurte de vergea din oţelb eto n (deşeuri) t ă ia te p en tru plăci la lungimi de circa 5 —8 cm. suporţi continui care sînt destin aţi să asigure pe fundul cofrajului sau p en tru plasele superioare o poziţionare egală a arm ă tu rilo r paralele. greutatea muncitorilor care circulă pe reţeaua armăturii. 152 . 2) Călăreţi. acestea s în t foarte diverse.

T e n d in ţa este de a se pre­ fabrica în serie aceşti suporţi pe maşini simple. III.Puncte de sudură V/ Cu/v se sprijină armatura de/a y a ~ p a rte a s u p e rio a ră a p /a c u Fig.23. D ezavantajul acestor sup orţi este acela că ră m în aparenţi şi adesea pot absorbi uleiurile de decofrare. c. se p o ate alege form a semisferică sau cilindrică (fig. 153 .24. 25). la fel ca şi călăreţii prefabricaţi. Călăreţi şi suporţi m etalici continui. 2 — etrier . 24) care. Suporţi clin m o rta r de cim ent şi azbociment. Form ele suporţiior continui şi a!e călăreţilor m etalici pot fi foarte diferite. 3 — purice. folosesc la fixarea plaselor superioare. Se folosesc blocheţi de m o rta r confecţionaţi adesea pe şantier. P e n tru a se reduce s u p ra faţa de co n tac t cu cofrajul. I I I . fiind produşi de u n ită ţi speciali­ zate. 111. Călăreţi sim pli şi distanţieri confecţionaţi pe şantier din oţel-beton : 1 —fier e le distanţare . I I I . Fig. 3) Suporţi continui (fig. Suporţii po t avea două fire din oţel moale recopt sau galvan izat pentru fixarea de a r m ă tu ră .

Suporţi diferiţi din ma . 111.Fig. Fig. T ip u ri d e b lo c h e ţi d in m o r ta r d e c im e n t şi a z b o c im e n t.20. 111.25.

155 . Suporţi tip rondelă din material plastic. î n general aceste tip u ri de suporţi pot prelua g re u tă ţi m ai mari.S uporţii din azbocim ent po t fi utilizaţi cu eficacitate similară. tehnice şi modul de punere în operă. 3) Suporţi tip rondelă (fig. 27). Aceştia sînt de obicei din a r m ă t u r ă îndoită (călăreţi). 2) Suporţi tip scaun pe care barele stau simplu rezem at şi pot fi folosiţi şi p en tru bare încrucişate. Aceşti supo rţi s în t in general mai p u ţin robu şti decît s ii porţii tip călăreţ şi se pot des­ face prin presare laterală.27. Fiecare tip de suport are anum ite caracteristici tehnice şi economice (rezistenţă la încărcări locale. Se disting 3 tip u ri (fig. 26): 1) Suporţi tip călăreţ pe care se prind barele. S înt indicaţi p e n tru arm ă tu ri verticale. caracteristici tehnice care se modifică Fig. d. Condiţii de alecjere a tipurilor de suporţi. care sint fixaţi de a r m ă tu ră p rin presiunea axială ex e rcitată de rondelă de plastic. Suport ii din oţel pot fi p revăzuţi iu capace din m aterial plastic. sau chiar blo­ cheţi înalţi din m o rtar de ciment. suporţi continui metalici. III. I I I . Au a v a n ta ju l că prezintă o porţiune redusă de contact cu cofrajul. Suporţi pentru armătura superioară. P re ţu l ridicat al distanţierilor din m aterial plastic este 1111 elem ent care frînează extinderea utilizării lor pe to a te şantierele. I I I . f. Alegerea tip urilo r de sup o rţi revine de regală ex e cutantului care trebuie să se ghideze după considerente economice. deform abilitate. e. Suporţi din m aterial plastic.

înnădiri prin sudare . A legerea d iam etrului elec­ tro z ilo r in funcţie de diam etrul b arelor şi electrică m anuală. care au o compoziţie ce a ju tă la sudarea Tabelul 111. se face cu sîrm ă de legat. Sîrmă de legat. Electrozii utilizaţi p e n tru sudarea m anuală cu arcul electric s în t î n v e l i ţi .5 0 25 — 28 m m se depune p e n tru formarea 4 . depozitare.5 0 -3 . ag regate şi tehnologii specifice. ei sînt alcătuiţi din vergele metalice acoperite cu o m asă mai m u lt sau mai p u ţin groasă de m ateriale.0 0 32 — 36 m m 4 . a.2 5 2 . electric de sudare şi constituie V e r tic a l mm O r iz o n ta l în acelaşi tim p şi m aterialul de 2 . S îrm a este uşor de îndoit.2 5 3 . cu d iam etru l de 1 mm. R e z isten ţa sîrmei este slabă. armăturile fiin d petrecute.2 5 25 ru m adaos.0 0 sudurii. S îrm a se obţine din sîrm ă obişnuită care a fost trefila tă la uzină de cîtev a ori şi apoi încălzită (recoaptă) în tr-u n cuptor. (STAS 889-80).21. electrozi de sudare şi ancoraje etc. 111111 D ia m e tr u l b a r e i s u d a te </. în­ nădiri pentru realizarea plaselor şi carcaselor (legate şi s u d a te ). P e n tru legarea co­ frajelor se foloseşte aceeaşi sîrm ă de 2 mm.la tr a t a m e n te term ice ale betonului sau pe tim p friguros. adică m aterialul care 3 .2 5 -4 . In acest scop se foloseşte sîrma moale neagră (recoaptă). atunci cîn d această legătură nu se realizează prin sudare.5 0 -3 . ad erenţa cu betonul. P e n tru realizarea acestor tip uri de îm binări se folosesc m ateriale. 21) folosesc la form area arcului D ia m e tr u l e le c tro d u lu i. coroziunea arm ăturii. b. ra p id ita te a de punerea în operă. Ca m ateriale se folosesc : sîrm a de legat p e n tru realizarea plaselor şi carcaselor sudate. 5 . p reţ de vînzare). legarea făcîndu-se m an u al cu un cleşte. rezistenţa la foc. m anipulare. poziţia de sudare Electrozii (tabelul I I I . d ar lucrabilitatea ei este foarte bună. Materiale de înnădire La îm binarea a rm ă tu rilo r p en tru betonul a r m a t se folosesc urm ă­ toarele procedee: înnădiri prin ancorarea (aderenta) armăturilor în beton . Electrozi de sudură. in general nemetalice. unele peste altele. Legătura între barele de a r m ă t u r ă ale b eto ­ nului arm a t. aspectul de sup ra faţă al betonului.0 0 — 5 .0 0 5 . ancorări ale armăturilor pentru beton precomprimat.0 0 40 m m 156 . t 2.

învelişul electrodului protejează m etalul to p it de arcul electric. în funcţie de calitatea arm ăturilor. precum şi pen tru procedeele de sudare în co­ chilie. p en tru a fi prins în cleştele portelectrod. su p ra fa ţa fro n ta lă a elec­ trodului. î n principiu. .şi înnădirilor la arm ăturile din o ţel-b e to n “ G 28-83.2— 81. P e n tru a asigura am orsarea ra p id ă a arcului. S udarea se face în co nform itate cu prevederile din „Instrucţiun ile tehnice p en tru executarea prin sudare electrică a îm binărilor . Electrozii s în t n otaţi conform STAS 1125/1. La electrozii cu grosimi mici. Tipurile de electrozi recom andaţi. procedeul de sudare. cel p u ţin egală cu a barelor sudate. for­ mează o zgură de protecţie a m etalului to p it care se poate î n d e p ă r ta . prinderea în cleştele portelectrod se poate face pe o p orţiune dezvelită plasată la mijlocul electrodului. p e n tru oţeluri superioare (PG 52. PG 60) sau pen tru suduri la poziţii dificile. rezisten ţa înnădirii sudate. Tipul de electrozi ales treb u ie să asigure. poziţia de sudare. tabelul 2. dar au şi denumiri comerciale în funcţie de uzina furnizoare. după sudarea cu procedeul prescris.şi asigură contin u ita tea s tra tu lu i de sudură. am orsarea şi s ta b ilita te a arcului şi dirijează deplasarea arcului. este de asemenea dezvelită. la ex tre m ita te a opusă celei de prindere. s în t date în instrucţiunile C 28-83. se folosesc electrozi bazici.L a un a din e x tre m ităţi electrodul este dezvelit pe o d is ta n ţă de 25 m m .

cu oţeluri sub form ă de vergele netede. form ind betonul proaspăt . denum ită beton întărit. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT în condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sînt che­ m a ţi să execute şi lucrări de betonare. Betonul . d enu m it beton precom prim at. prefabricat sau cu eforturi iniţiale de com presiune tran s­ mise prin arm ă tu ri.Capitolul IV BETONUL Ş! TEHNOLOGIILE DE PREPARARE Şl DE PUNERE ÎN OPERĂ A. betoanele se clasifică în betoane cu agreg ate grele sau naturale. plase su d ate. iar pen tru execuţia corectă a arm ă tu rilo r trebuie de asemenea să aibă noţiuni precise despre exe­ c u ţia betoanelor. după t u r n a r e în diferite forme şi după în tărirea cim entului se formează o p ia tră artificială. care preiau eforturile de întindere. cu agregate minerale uşoare. Astfel : 1) D upă natura agregatelor. artificiale 158 . Clasificarea betoanelor. 1. profilate. ca re se în tăreşte în timp. Betonul armat este realizat din com binarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi num ai 1/10 din cele de compresiune). P ia tra de ciment se obţine din în tărirea pastei de ciment. D in pu nctul de vedere al execuţiei. betonul a r m a t poate fi t u r ­ nat monolit. Tipuri de betoane (clase şi mărci) a. sau a laptelui de cim ent (un am estec de cim ent cu apă). Betoanele se pot clasifica din mai m u lte p uncte de vedere.simplu se obţine din am estecarea agregatelor : pietriş sau p ia tr ă s p a rtă şi nisip cu ciment şi apă.

2). deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice natu rale sau artificiale (talaş. cu sau fără arm ă tu ri. beto ane v ac u u m a te. 5) D upă procedeul de întărire. b. foarte uşoare (sub 1 000 k g /m 3). betoane arm ate cu profile lam inate. betoane presate şi betoane vibrOpresate. 159 . semigrele (1 7 0 0 —2 200 k g / m 3 ). 140-85 şi STAS 10107/0-76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă“ în loc de „m arcă“. 6) Din punctul de vedere al compactării. betoane centrifugate.-)0. betoanele pol fi t u r n a t e obiş­ nuit. 1. 140-85 (anexa 1. beton plastic şi b eton fluid. rumeguş). betoane precom prim ate. betoan e co m p actate prin vibrare. sînt betoan e în tărite în condiţii nor­ male. în norm ativul C. injectate. 7 — 10% la semicom pacte şi 2 0 —40% la cele macroporoase. corespunzătoare unui coeficient de v aria ţie C„ = 15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată în tabelul I V . Clasa este sim bolizată cu B c (beton clasă) u rm a tă de valoarea rezistenţei caracteristice ex p rim a tă în N / m m 2 (valoarea m inim ă statis­ tică sub a cărei valoare se pot întîlni cel m ult 5% din rezultate).(granulii. betoan e autoclavizate. 7) Din punctul de vedere al consistenţei. betoane vibro vacuum ate. 4) După procedeul de compactare folosit. se clasifică în betoane foarte grele (2 500 k g / m 3). Marca este sim bolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în k g f/cm 2). betoane grele (2 200 —2 500 k g /m 3 ). al rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (G. G150) conform norm ativului C. betoane arm a te cu a rm ă tu ri obişnuite (flexibile). betoanele p o t fi betoane simple. betoanele. m acroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75% . al impermeabilităţii (P 2—P 16). 3) După procedeul de punere in operă. zguri metalurgice. sînt betoane necompactate. semicompaete. 9) Betoanele se mai clasifică din p u n ctu l de vedere al lucrabilităţii (L0—Lj) cu ta sa re 1 —9 cm. to re r e ta te sau t u r n a t e sub apă. betoane co m p ac tate m anual. G100. betoane aburite. 2) D upă modul de armare. uşoare (1 000 — 1 700 k g /m 3 ). Clasele şi m ărcile betoanelor. 8) Din punctul ele vedere al densităţii aparente. pom pate. fa ţă de 5 —7% la cele compacte. betonul proaspăt se cla­ sifică în b eton vîrtos. s în t betoane compacte.

Lianţii. Cimenturile. apă) în com ponenţa betonului in tră două categorii de m a t e r i a l e : ci­ m en tu l şi a p a între care se produc o serie de reacţii chimice în tim p u l prizei şi întăririi b eto nu lui şi agregatele care nu partic ip ă la reacţii fiind elemente inerte. plastifianţi. b. 2 .. Acestea se obţin prin clincherizarea unui am estec de calcar şi argilă în proporţii d e term in a te de ca lita te a cim entului 160 .0 B r 2 0 . ipsosul şi varul) sau mieşti (amestec de ciment. agregate.0 Bc . P rin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor p en tru form area betonului. Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi. 4 0 B c 45 O o B B B B B B B 350 400 450 500 600 670 800 1 5 .5 Bc B. u n b eto n de m arca B 100 (Bc 7. 5 . E chiv alen ţa dintre clasele şi m ărcile betoanelor Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i B c 3 ..5) v a treb u i să aibă la încercarea de compresiune o forţă m ai m are d e c ît: F = A (cm 2) X 1 000 N /c m 2 = 20 x 20 x 1 000 = 400 000 N = = 400 kN . Aceştia p o t fi de natură organică (bitum urile p en tru betoane asfaltice p en tru drum uri) şi de natură mine­ rală (cimentul. adaosuri. ipsosuri şi polimeri). prelev ate la locul de descărcare din mijlocul de t r a n s p o r t . 1. Elementele componente ale betoanelor (lianţi. a.0 B c 2 2 . 1 0 . î n p rep ararea betonului cea mai m are im p o rta n ţă o au cimenturile. 7 .T a b e l u l I V . astfel.5 B .5 B c 60 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275-80 de regulă pe cuburi de 20 x 20 X 20 cm sau 10 x 10 X 10 cm.0 B B B B B B B 50 75 100 150 200 250 300 B c 25 B c 30 B c 35 B.

1 161 . Marca cim entului este simbolizată cu litere ce indică în general compo­ ziţia. 1' 450C C în tr-u n cuptor rotativ. Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se. Cim entul în co ntact cu apa suferă o serie de tran s­ formări fizice şi chimice form indu-se o p a s tă de ciment. . zgură. clincherul. . Principalele sortimente standardizate s î n t : — F 25 . devenind rigidă. întăresc în apă şi aer) ca tras. Cimenturile sînt caracterizate prin timpul de. — P 40. aici se. u rm a tă de cifre care reprezintă reziste n ţa cim entului la compresiune. Fenom enele de priză şi în tărire d ato ­ rite fenomenelor chimice s în t însoţite de degajare de căldură. Ciment Portland) . care începe să se întărească în tim p. M 30 şi P a 35 (STAS 1500-78. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cim entul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întîrziere (începerea prizei este astfel dirijată). aluminoase sau feruginoase. fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. prin v a ria ţia volumului. cu u n a n u m it grad de viscozitate. confecţionate din mor­ tare plastice şi încercate d upă 28 zile. Cimenturi ou adaosuri) . fenomenele chimice şi fizice continuă la nivelul granulei de ciment. fără adaosuri. o b ţin u tă pe prism e de 4 x 4 x 16 cm. Fineţea de măcinare a cim enturilor se caracterizează prin s u p ra faţa granulelor de cim ent pe g ra m . Cimentul astfel o bţin ut. P 45. în perioada de în tărire betonul treb u ie să fie p e rm a n e n t um ed pentru a se asigura apa necesară h idratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. se nu­ meşte ciment portland. P 50 şi P 55 (STAS 388-80. c. Sorturile de cim ent. această rigiditate m archează fenomenul de priză. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . Lianţi hidraulici. var. Priza cimentului. întărirea betonului. priză şi timpul de întă­ rire. Cimenturile s în t cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu dega­ jare de căldură m are (pentru betonare pe tim p friguros) sau cu degajare mai mică de căldură).la care se adaug ă com ponente silicioase. Lianţi hidraulici. Ca urm are a unor procese chimice şi fizice se obţine u n produs dur. prin degajarea de căldură. cenuşă de furnal etc. se obţin to t a tîte a ca lităţi de ciment. concasate şi încălzite pînă la te m p e r a tu ra de 1 4 0 0 . rezistenţa cim entului este proporţională cu fineţea de măcinare. Producerea cim enturilor este stan d ard iz ată. în diferite proporţii.. Materiile prime sint. produce fenomenul de în tărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel tran sform îndu -se t r e p t a t în piatră de cim ent (cîteva săptăraîni). în N /m m 2. învelite de un s t r a t impermeabil num it g e l. D u p ă fenomenul de priză.

7 —70 m m p e n tru pietriş (inclusiv piatră spartă) . Limitele de g ra n ulo zitate p en tru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare s în t d ate în n orm ativ ul G. coji de orez. 70 —125 m m p en tru bolovani (inclusiv p ia tră spartă).) şi să aibă rezistenţe mecanice ridicate. Mărimea granulelor. 1) Agregatele minerale naturale s în t constituite fie din agregate de rîu. piste. La confecţionarea betoanelor se pot folosi ag re g a te m inerale n aturale sau artificiale şi agregate organice (de n a tu ră vegetală). î n STAS 1667-76 se prescriu condiţiile tehnice p e n tru agregate natu­ rale grele. Ultimele două tipuri de agregate sîn t utilizate p en tru betoane uşor re. produse din azbocim ent. 1. P e n tru a se obţine un beton cu rezistenţe m ari. care se. care provin din dezagregarea n atu ra lă a rocilor sub acţiunea în­ g heţu lui şi dezgheţului re p e ta t şi acţiunilor mecanice produse de a p a rîurilor. HZ 35 şi II 35 (STAS 3011-83. agregatele trebuie să aibă u rm ăto a rele m ărim i ale granulelor : 0 — 7 m m p e n tru nisip (inclusiv nisip de concasate) . Cimenturi hidro­ tehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi) . P ro p o rţia diferitelor granule (de fapt însum area granulelor pînă la m ărim ea dată) sau curbele granulometrice care indică dacă d istrib uţia mărimii granulelor este optimă. D istanţele dintre a rm ă tu ri se fixează astfel ca acestea să p o a tă fi bine înco nju rate de beton (fig. să nu aibă im p u rită ţi (sulfaţi etc. Ciment portland alb). Granulele nu trebu ie să depăşească o a n u m ită m ărim e : 30 mm la betonul m o n o l i t . B alastul este u n amestec n a tu ra l de nisip şi pietriş care se p o a te folosi direct p en tru betoane slabe. G ranulaţia poate fi continuă sau discon­ tin u ă (pot lipsi anu m ite sorturi).— SR 35. 140-85 (anexa V. SRA 35. to c ă tu r ă de stuf. 2) Agregatele minerale artificiale s în t constituite în mod obişnuit din gra n u lit sau argilă ex pandată. — PA 300 şi PA 400 (STAS 7055-80. I m p o rta n te s în t agregatele naturale. Mai sîn t cim enturi pen tru destinaţii speciale : sonde. cim enturi expansive etc. puzderie de cînepă etc.3). Granulozitalea dorită se poate obţine prin sortarea prin ciuntire cu site de diferite ochiuri. d. 1) se recom andă tipul de cim en t d upă n a tu ra şi condiţiile de exp loatare a lucrărilor. obţin prin sfărîm area în concasoare a rocilor sau bolovanilor mari. talaş. fie din agregate concasate. 20 m m la prefabricate (sau chiar 15 mm). Agregatele natura le trebuie să prezinte rezistenţă la acţiuni chimice. drum uri. î n norm ativul G. Agregate. a-—c). IV. obţinîndu-se agregate colţuroase (în special cele din tu fu ri vulcanice şi scorie bazaltică). 162 . cu în tărire rapidă. 140-85 (anexa VI. 3) Agregatele organice sînt form ate din rum eguş.

D is ta n ţe m in im e în tr e a r m ă tu r i şi în t r e a r m ă tu r i şi c o fra j. La betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai m ari (100 — 150 mm). m ortarelor şi p e n tru stropire se poate utiliza în ordinea de preferin ţă u rm ăto arele tip u ri de apă : 163 . dim ensiunea m axim ă a granulelor treb uie să fie cel m u lt 1/3 din dim ensiunea secţiunii transversale şi 1/2 din grosimea plăcilor. argilă).2 5 / v m C. 44Ci IV . > 30 m m . D istan ţele de pe figură trebu ie să satisfacă condiţiile : ct > 25 m m j 'c .( ?° I f ? 0 l • • • • • • • • • • 2 5 /7 7 /7 7 ___ 25777/77 2 5 / 77/77 -U u . î n afară de aceasta. humus. 1. cf ^ d (d = diam etrul barelor). Agregatele se spală de im pu rităţi (praf. P e n t r u realizarea betoanelor. Apa. e.

Stabilirea exactă a compoziţiei betonului se face cu ajutoru l tabelelor. produs» chimice străine. P e n tru a îm b u n ă tă ţi lucrabilitatea betonului şi a structurii lui p en tru lucrări la care se cere o om ogenitate supe­ rioară. constituie stabilirea compoziţiei betonului. ca n ti­ t a t e a de apă şi ciment. condi­ ţiile de tra n s p o r t al betonului. restu ri vegetale (humus). tabelul 13) s în t 164 . mirosuri. apă. cim ent.2). eventual aditivi). f. izvoare). Apa nepotabilă trebu ie să nu aibă im purităţi. graficelor etc. de către lab oratoru l şantierului în funcţie de ra p o rtu l pietriş/nisip (p/n). care se alege în funcţie de caracteristicile elem entului care se execută.8 . camere de aburire. P e n tru a accelera sau întîrzia priza betonului de asemenea se folo­ sesc aditivi întîrzietori sau acceleratori de priză. n a tu ra cimentului. de la ferm entarea drojdiei etc. P e n tru accelerarea întăririi se mai foloseşte tr a t a r e a cu raze infraroşii. conform STAS 8626-70 respectiv STAS 8625-70. tun el sau tu rn ) sau prin tipare încălzitoare. P e n tru întîrzierea întăririi se foloseşte întîrzietorul Replast. 140-85 (anexa V.5 —8 cm).) şi aditivul plastifian t m ixt D isan (ob ţinu t t o t din deşeurile fabri­ cilor de celuloză şi hirtie). P e n tru execuţia betoanelor pe tim p friguros se m ai foloseşte a d itiv u l Antigero. apă de m are şi ap ă minerală. impusă şi de forma elem entului sau a ra n jare a arm ăturilor. puţuri. praf etc. condiţiile de întărire şi de exploatare. apă nepotabilă (din rîuri. In n orm ativ ul G. A ditivi (adaosuri). livrate sub formă de p raf în saci de h îrtie sau polietilenă. argilă. 3. gradul de om ogenitate. Accelerarea întăririi betonului se poate obţine şi prin tratare termică cu abur viu (sub prelate sau capace.apă potabilă (de băut). t r a t a r e a cu aer cald sau cu apă caldă. tas a re a betonului (0. 1 : 1. dome­ niul de utilizare etc. (0. lacuri. Compoziţia betonului F ix area proporţiilor m aterialelor com ponente (agregate. Ca aditivi plastifianţi se folosesc plastifiantul dispersant (o b ţin u t din deşeuri de la fabricile de celuloză şi hirtie. în tim pul aburirii treb uie asigurat u n ra p o r t apă/ciment ( A / C ) optim p erm anent pen tru a nu duce la fisurare şi scăderi ale rezistenţei betonului. P e n tru accelerarea prizei şi întărirea betoanelor se foloseşte clorura de calciu care este utilă la betoanele care se execută pe tim p friguros sau la cele care necesită decofrarea tim p urie (STAS 20713-75). se folosesc aditivi plastifianţi.

nisipul şi pietrişul prin volum.5 9 -0 . autom ate.5 0 0 (de 100. .da te compoziţii orientative p entru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare. D u p ă dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu am estecare f o r ţa tă cel p u ţin 30 s. 150 kg la B 75 şi 290 —360 kg la marca B 200 (tabelul IV. Tabelul IV . Descărcarea betonului proaspăt se face c î t mai repede p en tru evitarea începuturilor de segregare.2). D o z a ju l de c im e n t k g /m N is ip 0 .1 9 . La nisip volum ul se corectează folosind curba de înfoiere.L . 3 0 . la betoanele simple se utilizează u rm ătoarele dozaje de c i m e n t : 75 kg ciment la beton m arca B 25 . BL 2 .1 010 Proporţiile compoziţiei se obţin cu aju to ru l dozatoarelor.6 7 -0 . De exemplu. Tipurile de betoniere folosite la noi sînt : betoniere cu cădere liberă U. BF —500 (de 250 şi respectiv 500 1). nisipul. BL.3 5 31 0 .3 5 31 0 . cimentul.6 4 2 9 0 -3 8 5 1 7 0 -2 4 0 5 1 0 -7 9 5 1 3 4 0 . aditivii în % fa ţă de g re u ­ tatea cimentului. in următoarea ordine : apa. 115 kg la B 50 . pietrişiîl. Prepararea pe şantier a betonului Betonul se poate prep ara m anual sau mecanic. 1 0 0 . apa cu aju to ru l recipientelor g ra date. P en tru dozarea cimentului. Compoziţii orientative pentru diferite m ărci de betoane L u c r a b ilita te a D ia m e tr u l maxim al a g re g a te lo r. 2 . mm A g re g a te de b a la s tie ră k g /m > Apă 1 /m 1 3 c im e n tu lu i M arca s l io (tasarea) 3 A IC m ax. î n lipsa acestora. cim entul se dozează prin aprecierea g re u tă ţii cim entului din saci.7 3 2 4 0 -3 0 0 1 7 0 -2 0 0 6 1 0 -8 8 0 1 350- 900 B 2 0 0 L s— L < 3 0 .7 ml B P ie triş 3 -3 1 150 L . 250 şi 500 1) şi betoniere cu am estecare f o r ţa tă BF —250.2 5 0 . 2. 165 . agregatelor şi apei se folosesc dozatoare autom ate. Betonul poate fi p re p a ra t şi în staţii centralizate. 4.

Pe betonul p ro a sp ăt şi pe betonul în tă rit se fac veri­ ficări (v. tom beroane. .: diferite tipuri. Punerea în operă a betonului în a in te de. cu instalaţie p neu m atică p e n tru tra n s p o r t în vrac. distanţele dintre arm ă tu ri. a macaralelor. L a controlul cofrajelor şi al susţinerilor se face verificarea dimensiunilor. Ca mijloace de m anipulare interm ediare se folosesc recipiente speciale de t r a n s p o r t : buncăre basculante. pompe.). D u r a t a de t r a n s p o r t variază de la 30 la 90 m in după te m p e r a tu ra şi n a tu ra betonului. auto­ cam ioane basculante de 3. m acarale d. lăsînd liber spaţiul de betonare. cofrajele se u d ă cu 2 —3 h înainte de tu rn are. A B —45 — 116 (cu bascularea prin spate şi lateral). în a in te de începerea operaţiilor de betonare se verifică : funcţio­ narea betonierelor cu dozatoarele de apă. golurilor p en tru instalaţii etc. jgheaburi sau burlane. L a a rm ă tu ri se verifică poziţia lor conform desenelor. verificarea săgeţilor. acoperirile cu b eton şi starea a rm ă tu rii (rugină. 140-85. im­ p u rită ţi etc. vagoane speciale Zvc — Uces.5. reaze­ melor popilor şi contravîntuirilor. caloţilor. nu m ăru l de v ib rato a re etc.i benă.5 t. anex a 5). bene basculante. Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea m aterialelor se l'aee eu următoarele utilaje : 1) Pentru agregate: au tob asculante 1 —ABS —116 (cu bascularea prin spate). benzi rulante. T ra n sp o rtu l la şantier se face cu ag itato are sau au tob as­ culante c. a pom pelor de beton. rosturilor. prin verificarea d im e n siu n ilo r.5 . D u p ă aceste verificări şi pregătiri se m ontează podine p en tru cir­ culaţia m uncitorilor şi a mijloacelor de tra n s p o r t care trebu ie să nu de­ formeze cofrajul şi să nu rezeine pe a rm ă tu ră . 6 . 4 şi 4. săp area ultim ului s t r a t se face îna­ inte de turnare. Transportul betonului la obiect P e n tru a aduce betonul la locul de betonare se fo lo sesc: boburi. bene cu fund mobil. C. 166 . 2) Pentru ciment : semiremorcile SRC 9 de 9 t. poziţia arm ăturii. funcţio narea benelor. vagonete etc. Se poate efectua şi tra n s p o rtu l p neum atic al betonului (prin utilizarea aerului com prim at). dozatoarele de agregate şi ciment. b eto nare se verifică terenul şi gropile de fundaţie.

V ibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de formă cilindrică).2. IV . IV. fig. î n tim p u l vibrării betonul este fluid. T u rn a re a direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţim ea de 1. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. C om pactarea m ecanică se face prin v ib ra to a re (fig. B etonul segregat înainte de tu rn a r e se ream estecă pen tru a-şi recăp ă ta om ogenitatea. şi p rin vibratoare de suprafaţă o b c d e Fig. U n e lte p e n tr u tu r n a r e a şi c o m p a c ta re a m a n u a lă a b e to n u lu i. IV. vergele metalice. iar d u pă oprirea vibrării be­ tonul devine com pact. Turnarea şi com p actarea betonului T u rn a re a se face direct din mijlocul de tra n s p o r t cu m ăsuri de precauţie pen tru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt).3). denum ite şi pervibratoare. C om pactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace m anuale (maiuri de lemn sau metalice. 167 . Vibrarea pune în mişcare particulele com ponente ale betonului asigurînd astfel aran jarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor.5 m : la înălţim i mai m ari se folosesc t u b u ri p en tru tu rn a re . a —f). lopeţi cu m uchia teşită. L a elementele de dimensiuni mici tu rn a r e a se face cu căuşe şi lopeţi).7. Se v a urm ări ca a r m ă tu ra să nu se deplaseze şi să fie bine înglobată în beton.2.

1 — v i b r a t o r de i n t e r i o r . La executarea vibrării treb u ie să se ţină seam a că în m asa beto­ nului p ro a sp ăt acţionează două efecte principale : efectul gravitaţiei . Vibra­ toarele de exterior pot fi cu vib raţii circulare. IV. v ibratoare placă etc. în tr-u n corp cu fluiditate ridi­ cată. Vibra­ toarele de interior pot fi de joasă frecvenţă ((3 5 0 0 —8 400 oscilaţii/ m inut) sau de înaltă frecvenţă (10 000 — 19 000 oscilaţii/minut). poziţia motorului. a p t pen tru am estec şi omogenizare'. vibrante).Fig. în tim p u l vibrării se reduc forţele interioare de coeziune şi betonul se tran sfo rm ă dintr-un corp plastic. 3 — m a s ă v i ­ b r a n tă .). 2 — v i b r a t o r de c o f r a j . (plăci sau rigle. vi­ brato are pn eum atice de exterior (cu mai m u lte presiuni). d — v ib r a r e de s u p r a f a ţ ă . cu v ibraţii dirijate. b — v ib r a r e e x te n s iv ă c u v i b r a ­ t o r d e c o f r a j . care se opune acestei te n d in ţe fiind pînă la u n an u m it gra d în funcţie de fluiditatea betonului. Modul lor de realizare diferă foarte m u lt după n a tu ra energiei fo­ losite. -i — p la c ă v ib r a n t ă . dacă forţele de coeziune 168 . Diferite m o­ duri de vibrare : a — v ib r a r e in t e n s iv ă . P e n tru o vibrare corespunzătoare trebu ie să se aibă în v e d e r e : frecvenţa optim ă. care conduce la o segregare a părţilor grele ce tin d să se aşeze la fund şi efectul coeziunii.3. d istan ţa dintre punctele de vi­ brare etc. n a tu ra legăturii între m otor şi organul care vibrează. c — v ib r a r e p e m a s a v ib r a n t ă . tim pul de vibrare. mese vibrante şi mese finisoare etc.

favorizînd depunerea părţilor grele. decofrarea se poate face la num ărul de zile prevăzut în tabele (la betoane realizate cu cim ent po rtland cu adaosuri de m axim um 15%) (tabelul IV. La decofrare betonul trebuie să aibă rezistenţe suficiente p en tru a prelua g re u ta te a proprie fără a se p ro­ duce deform aţii şi fisuri în beton. Elem entele prefabricate se p o t com pacta p r i n : mese vib ran te . Decofrarea Decofrarea se face după o d u ra tă de tim p care diferă după : rolul părţii de cofraj (cofrajele laterale se po t îndepărta după o d u ra tă de tim p mai scurtă) deschiderea elementului. im ediat ce muchiile se p ot decbfra. prin presare. Cînd nu se fac încercări. Modul de beto n are şi com pactare diferă de la elem ent la element şi sîn t prescri­ se reguli practice p en tru fiecare tip de element. rosturile de lucru şi t r a t a r e a betonului după tu rn a re sîn t a r ă ta te în prescripţiile de specialitate. 2) Elementele de rezistenţă (părţile principale de susţinere) la v irs ta betonului care asigură rezistenţele d e : 50% la deschideri p în ă la 2.00 m . 70% la deschideri în tre 2. fără deteriorare.00 m. îndepărtarea eoîrajelor se face. 8 . vibrovacuum are. centrifugare. La oprirea vibrării se refac forţele de coeziune şi b etonul c a p ătă o rigiditate rela­ tiv ă (nu se mai poate introduce o vergea). Nu se ad m ite ca v ib rato ru l să rezeme pe arm ături.nu sîn t reduse prea m ult. S tratu rile de tu rn are. care au servit num ai la preluarea împingerilor laterale. Aceste greşeli duc la segregări şi la betoane neomogene cu rezisten ţă redusă şi perm eabilitate ridicată.00 m .3). distanţele dintre punctele de vibrare prea d e p ă rta te sau prea apropiate. vibropresare. tipul cim entului şi umidi­ ta te a mediului înconjurător. Modul practic de folosire a vibratorului este a r ă t a t în m anuale de specialitate (de exemplu în „Cartea betonistului"). reazeme vib ran te. în treru perea vibrării (pauze). v ib rato a re de cofraj. vibrolam inare. de regulă.00 şi 8. Greşelile care se po t întîlni s î n t : tim p u l de vibrare redus sau prea m are. vibrare cu suprasarcină. 90% la deschideri peste 8. astfel : 1) Părţile laterale. 169 . Rezistenţele se stabilesc prin încercarea unor cuburi de probă păs­ tra te în condiţiile lucrării sau prin încercări nedistructive.

scorie bazaltieă.00 10 G 5 2. 170 . Torcretarea E s te un procedeu de punere în operă şi com pactare a m ortaru lu i şi betonului prin împroşcare cu aer com prim at cu aju to ru l unui a p a r a t compus. iar la cim enturi p o rtlan d cu adaosuri mai m ari de 15%.00 20 12 8 S. n u m ăru l de zile se m ăreşte cu 20% . T orcretarea se aplică pe suprafeţe curate şi umede. diato m it etc. de regulă.00 . fără şocuri. zgură ex p a n d a tă . la grinzi cîte un pop la 3. prin slăbirea t r e p t a tă a penelor. f u r tu n de cauciuc. perlit ex p a n d at. se c u ră ţă prin suflare cu aer com­ p rim a t şi apoi se spală cu apă sub presiune. Termene de decofrare (zile) D e s c h id e re a e le m e n tu lu i. stîlpii care nu sînt solicitaţi. Ordinea de decofrare e s t e : părţile laterale ale grinzilor.).00 m. m cc 5 15 25 2. din două camere de presiune. plăcile cu deschideri mici şi apoi grinzile.00 35 22 . P rin to rc re ta re se pierde 30% din m aterial la suprafeţele verticale (prin ricoşarea acestuia la prim ul co ntact cu suprafaţa) şi 20% la suprafeţele orizontale. T o tuşi şi după decofrare se lasă o serie de popi de siguranţă (la plăci u n pop la 120 m a de placă.Tavclul IV. D acă supra­ fa ţa este de beton. 10 Cînd se foloseşte cim entul cu întărire ra pidă n u m ăru l de zile se reduce la 60% (deci în loc de 20 zile se ia 12 zile). 10. Popii se desfac uşor. duză de injectare şi anexe. 3. Compoziţia şi g ra n u lom etria agregatelor treb u ie strict co n tro ­ lată. Betoane uşoare B etoanele uşoare s în t betoan e cu d ensitate a p a re n tă mică (mai mică de 2 000 k g /m 3) în m od obişnuit din agregate uşoare (granulit e x p a n d at. se buciardează. 9.8. la cofra­ jele pe care se to a rn ă şi se sprijină pe el planşeul pro a sp ăt t u rn a t).

celulară. dar asigură o protecţie mai slabă a armăturilor împotriva coro­ ziunii. reducerea costului. de rezistenţa cimentului. B etoanele se po t utiliza sub formă de blocuri. B etoanele uşoare po t fi de rezistenţă ridicată şi de rezistenţă re­ dusă. Rezistenta de compresiune a betoanelor uşoare. Betoanele uşoare prezintă o rezistentă la foc superioară betoanelor grele. Au o ca pacitate mai m are de izolare term ică (cu 30 — 40%). cu sau fără precom prim are. P e n tru fiecare tip de agregat sîn t elabo­ rate instrucţiuni specifice de preparare. tu rn a re . P re p a rare a şi tu rn a r e a betoanelor uşoare se execută în general cu aceleaşi procedee ca şi betoanele grele cu anu m ite diferenţe. confort mai ridicat în locuinţe. 171 . Betoane celulare Betonul celular are o s tru c tu ră poroasă. hale industriale. 11. cenuşa sau zgura ne^ ăcin ată. necesar să se folosească dozaje de cim ent mai ridicate. iar aderenţa în tre arm ă­ turi şi beton practic este aceeaşi ca la betoanele grele. Betoanele uşoare se tra te a z ă în principiu lă fel ca betoanele grele (cu d u ra te diferite). utilizarea unor deşeuri (de exemplu zgură de furnal). iar ca lianţi se folosesc cimentul. a beto­ nului. pen tru asigurarea rezistenţelor betonului este adesea. rezistenţa agregatelor etc. gradului diferit de absorbţie a apei. Rezistenta la întindere este m ult mai mică decît cea la compresiune faţă de betoanele grele. P en tru agregate se folosesc nisipul m ăcinat. hangare. panouri şi fîşii. dar cap acitatea de izolare fonică este mai redusă decît la betoanele grele. Cele de rezistenţă redusă de regulă s în t folosite p en tru izolări te r­ mice. ca şi la betoanele grele. Deformaţiile de contracţie s în t mai m ari. cupole. este în funcţie de ra p o rtu l A /C . v arul sau zgura m ăcinată. re­ zistenţei reduse la sfărîm are în tim pul m alaxării a granulelor .3 — 14%. R ezistenţa la îngheţ-dezgheţ este mai redusă decît la betoanele grele. d a to rită densităţii diferite a granulelor. com pactare etc. re zu ltat a unor procese chimice.Principalele caracteristici ale betoanelor uşoare care le fac compe titiv e s î n t : reducerea g re u tă ţii construcţiilor cu 1. re p a rtiz a tă relativ Uniform. Betoanele uşoare s-au utilizat şi la construcţii de poduri.

se folosesc de regulă agre­ g a te spălate . Agregatele treb uie să fie fără im purităţi. compoziţia şi execuţia betoanelor. realizate cu u n p a r a m e n t b r u t (cu feţe netede. dar are d ezavantajul de a nu putea fi utilizat în medii cu um idi­ t a t e ridicată. Panourile de cofraj po t fi profilate prin şipci com binate cu prelucrarea prin ardere a suprafeţei. cu feţe in relief) sau din betoane decorative. D ensitatea a p a re n tă a betoanelor celulare variază între 400 şi 700 k g /m 3. Are rezistenţă b u n ă la foc. prelucrate prin spălare. cu scoaterea în evidenţă a fibrelor lemnului. Izolarea term ică este superioară pereţilor de cărăm id ă (un perete de cărăm idă de 31. 12. sablare. folosind u n adaos pe bază de aluminiu. etc. Materialul lemnos (scîndurile b ru te sau geluite. Betoane aparente Betoanele ap a ren te sînt betoane g a ta finisate durabile în tim p . p rop orţia de p ă r ţi fine trebuie să fie m ai mare. Cofrajele pen tru betoane ap a ren te se fac din m aterial lemnos. feţe cu t e x t u r a fibre­ lor scîndurilor cofrajelor. însă nu sîn t pe deplin soluţionate prinderile panourilor şi co m p ortarea la te m p e ra tu ri ridicate. p e n tru a nu se obţine n u an ţe diferite.5 cm este echivalent cu o placă de b eton celular de 25 cm). R osturile se etanşează cu garn itu ri şi se strîng cu cleme.5 şi 7. Cofrajele din m ateriale plastice dau suprafeţe netede sau profilate orna m e n tal de o calitate excepţională. U ltim ul tip poate fi autoclavizat sau neautoclavizat. se prelucrează la fel de uşor ca lemnul. 172 . Cofrajele metalice s în t economice la reutilizare m are (50 la 150 ori). C alitatea betoanelor este în funcţie d e : m ateriale.) tre ­ buie să fie de foarte bună calitate. R ezistenţa la compresiune este cuprinsă între 2. betoanele celulare se îm p a rt în betoane celulare de tip spumo-beton (bulele cu gaz sîn t încorporate în m o r t a r prin interm ediul unei spume) şi betoane celulare de tip qaz-beton (bulele cu gaz rezultă dintr-o reacţie chimică între liant şi adaos). ramele etc.D u p ă modul de fabricare. buciardare. Se pare că izolarea fonică este sensibil ap ro p ia tă de cea a betoa­ nelor grele. Trebuie să se folosească la aceeaşi lucrare acelaşi tip de ciment. din m etal şi din m ateriale plastice.5 N / n u n 2. precum şi de calitatea cofrajelor care reprezintă factorul primordial.

T u rn a re a betonului treb uie realizată continuu u rm a tă de compac­ ta re a prin vibrare de asemenea în m od continuu. 13. Pentru realizarea aspectului se im pune asigurarea strictă a acope­ ririlor. S tratu l superficial de m o rta r se în d epărtează prin periere şi spălare {după 16 — 18 h de la tu rn are) şi prin sablare cu je t de nisip.Se cere o lucrabilitate mai mare.). 173 . cîrpe. fie la o prelucrare a supra­ feţelor ca cea a pietrei naturale.). Reguli similare se respectă şi la vibratoarele de su p ra fa ţă (10 —12 cicluri de cîte 14 — 16 m in /m 2). se procedează fie la punerea in evidenţă a agregatelor mari. legarea corectă cu sîrmă. cît. D u p ă decofrare (4 —7 zile) se m enţine betonul um ed circa 14 zile prin acoperire cu rogojini sau alte m ateriale m e n ţin u te umede. prin buciardare similară ca la pietrele n atu rale (buciarda electrică are 1 300 —2 000 lo v itu ri/m in u t Şi o masă de la 6 la 10 kg). in caz co n tra r se caută «a acestea să coincidă cu rosturile dintre panouri. p e n tru evitarea segregărilor a t î t la tu rn a re . folosirea distanţi erilor numai din beton sau material plastic cu suprafaţa de contact cu cofrajul cit mai mică. perii. Decofrarea şi pregătirea cofrajelor p en tru o nouă operaţie de tu rn a re se face cu cea mai m are grijă (curăţirea cu şpaclu. pro venit de la s tra tu l anterior. prin tra ta re -cu acid (1/6 acid în apă) si apoi spălare. Se recom andă v ib rarea cu v ib ra to ru l Electro-M ureş (40 —50 m in /m 3 la s t î l p i . stabilizatori etc. Betoane aparente decorative P e n tru a realiza suprafeţe cu efecte decorative. Betoanele colorate se realizează cu cim enturi colorate sau cim enturi obişnuite cu coloranţi. Tim pul de vibrare treb u ie astfel ales ca să se elimine bulele de aer care se formează în mod obişnuit la co ntac tu l betonului cu peretele cofrajului. D istan ţa buteliei vib rato ru lu i fa ţă de peretele cofrajului nu trebuie să fie mai m are de 10 cm. agenţi de expandare. Nu se ad m it pe cofraj stro pi de beton şi m o rta r întărit. Se evită pe cît posibil rosturile de tu rn a re . prin dăltuire sau prin şlefuire şi lustruire {de regulă in 3 faze începind d upă 2 5 —30 li de la desfacerea cofrajului). ag re sa te colorate sau t r a t a r e ulterioară cu coloranţi. şi la tra n s p o r t (se folosesc plastifianţi. spălare cu je t de apă etc. P e n tru remedieri se aplică pe su p ra faţa betonului fluosilicat de magneziu cu o concentraţie de 15% sau u n g ru n d cu o emulsie diluată de răşini sintetice. 50 —60 min/m® la grinzi şi 6 0 —70 m in /m 3 la pereţi).

500 b. 174 Ciment . se ra p o rteaz ă la g re u ta te a cimentului (500 g) obţinîndu-se c a n tita te a de reziduuri (% ) ce definesc starea de conservare: alterat [%] = —— X 100%. Constanţa volumului şi rezistenţele mecanice ale cimentului se determ ină cu a p a r a tu r ă specială în laboratorul şantierului. densitatea ap a re n tă şi lucrabilitatea (STAS 1759-80). 2) L a betonul întării : rezistenţele mecanice respectiv m arca beto­ nului (STAS 1275-81). mică etc. iar cînd p ă tru n d e nu m ai 1 m m se consideră că priza este term inată. Aceasta se stabileşte prin ciuruire şi trasa rea curbei granulom etrice care se com pară cu curbele etalo n (STAS 4(505-80). 5 (STAS 1077-80). care stabileşte tim p u l de început de priză (cînd acul nu m ai p ă tru n d e com plet în p a sta de cim ent plastică). Determinarea părţii levigabile. conţinutul altor im pu rită ţi (cărbune.). u m id itatea. c.14. priza şi con­ s t a n ţ a volumului şi rezistenţele mecanice (STAS 5293-77). Starea de conservare a cim entului. Reziduurile de bulgări răm ase pe sită. A stfel : 1) La betonul proaspăt se verifică : compoziţia betonului (la preparare) aerul oclus. Aceasta se d eterm ină în lab oratorul de şantier cu ap a ra tu l Vicat. părţile levigabile şi materiile humice. Pentru betonul proaspăt şi betonul întărit se fac probe speciale. Caracteristici şi condiţii de calitate pentru fabricarea betonului C alitatea m aterialelor de regulă se verifică la sosirea pe şan tier şi după anu m ite perioade la m aterialele degradabile sau la care carac­ teristicile se modifică în funcţie de condiţiile de depozitare şi starea atmosferică. Această operaţie se face prin cîn tă rire a unei p ă r ţi de agregate înainte şi după spălare (cînd s-a în­ d e p ă r t a t p a rte a levigabilă) . M ( g). P e n tru betoanele care în ex plo atare sîn t supuse unor medii spe­ ciale se fac şi alte verificări (perm eabilitate. Priza cim entului. gelivitate. de regulă p a rte a levigabilă este 3% pentru beto an e de m arc ă B 250 şi 1% pen tru betoane de m ărci s u p e r i o a r e (STAS 4605-80). Pentru agregate se verifică : com poziţia gran ulo m etrică şi forma granulelor. Pentru cimenturi se verifică : starea de conservare. d. Compoziţia granulometrică a agregatelor. Aceasta se determ ină prin cernerea a 500 g cim ent prin sita nr. contracţie). a. iar 111 caz de dubiu.

Porozitatea şi permeabilitatea betonului s în t funcţii directe de gra d ul de porozitate. dar poate să ducă la segregări. P e n tru tu rn a r e a betonului o im p o rta n ţă deosebită o are consistenţa betonului şi lucrabilitatea sa (punerea uşoară în cofraj). în cuburi cu latu ra de 30. 14 sau 10 cm. Dozajul cim entului (c a n tita te a de cim ent la m etrul cub de beton) se stabileşte de pro iectan t sau întreprindere în funcţie de m arca beto­ nului (v. Din punctul (Ie vedere al consistenţei betonului se deosebesc 3 tipuri de betoane : 1) Betonul fluid care se tra n s p o rtă uşor prin jgheaburi. care comunică între ei. 20.e. 14 sau 28 zile) . care se stabileşte de la început în funcţie de m arca betonului. c a n tita te a de cim ent şi m ărim ea golurilor care depind de ra p o rtu l A /C .2). p ropo rţia de apă m inimă. 3) Betonul virtos are p u ţin ă apă. D acă betonul are pori deschişi. variaţiile de voliun. La betonul în tărit se c o n sta tă : densitatea. porozitatea şi perm eabilitatea. compact. f. cu c ît volum ul golu­ rilor este m ai mic şi depinde şi ea de alcătuirea granulom etrică a agre­ gatelor. Variaţiile de volum ale betonului se p o t datori în principal tem p era­ turii şi um idităţii. 175 .itat. De regulă se determ ină rezistenţa la compresiune. O im p o rta n ţă h o tă rîto a re pentru lucrabilitatea betonului o are ra p o rtu l în care se găseşte în beton ap a şi cim entul (raportul A/C). de regulă. Rezistenţele m ecanice ale betonului. umflarea betonului şi curgerea lentă a betonului. la goluri rezultate din evaporarea apei în exces la întărirea betonului. tabelul IV. co m p actarea b u nă prin vib rare etc. Trebuie vibrat. încercarea la 28 de zile indică. D ensitatea betonului este funcţie de densi­ ta te a agregatelor. Betoanele cu porozitate redusă au rezistenţe mecanice mari şi au o durabilitate mai ridicată. T e m p e ra tu ra poate produce o dilatare termică sau o contracţie termică.ea. se prelu­ crează greu şi se întăreşte mai repede. Densitatea betonului este d a tă de g re u ta te a unui m etru cub de beton pus în operă. prin luarea de probe. betonul este perm eabil la acţiunea apei. după întărire. pare a fi un p ă m în t um ed. Compactitatea betonului este cu a t î t mai mare. Caracteristicile betonului întărit. 2) Betonul plastic are consistenţa similară cu a unui a lu a t şi nu are de regulă segregări. Cuburile se confecţionează şi se p ăstrează in ace­ leaşi condiţii ca betonul pus în operă şi se încearcă la diferite v îrste (7. m arca betonului (STAS 1275 81). Alte fenomene care se produc s î n t : contracţia la uscare.

Rezistenţa la acţiunea corosivă a mediului înconjurător este satis­ făcătoare. dar se defor­ mează şi în tim p . un cofraj este alcătuit din plinul cofrajului care deli­ m itează conturul betonului şi din elementele de susţinere şi de solidari­ zare ale acestuia. preluarea încărcărilor orizontale (din vîrit sau alte cauze). de aceea este necesar. Ele au un rol im p o rtan t. dar p entru medii puternic agresive (apa de mare. atunci cirul se cere. Generalităţi Cofrajele sîn t formele în care se m ontează a r m ă tu ra şi se to arn ă fofetonul care apoi se întăreşte pentru a c ă p ăta profilul proiectat al grin­ zilor. la clădiri etajate. transmite­ rea încărcărilor verticale direct de la pop la pop. direct sau indirect. 176 . care poate produce fisurarea beto­ nului dacă scu rtarea este îm piedicată prin frecare cu p ă m in tu i sau alte legături. să se facă o protecţie term ică la pereţii exteriori. B. rapo rtu l A /C . stîlpilor. plăcilor şi fundaţiilor. consum înd la betoanele t u r n a t e monolit m ulte m ateriale şi m anoperă pen tru realizarea lor. menţinerea la cotă fără lasăiri . Tipurile de cofraje m oderne dem ontabile cu grad ridicat de refolosire sîn t alcătuite din platelaje rigidizate (cu rigle). industria chimică) trebuie luate m ăsuri speciale. Betonul m en ţin u t în apă se umflă. sîn t legate de : n a tu ra cimen­ tu lui şi dozajul de ciment. Izolarea termică a betonului este slabă. efectul umflării de regulă este favorabil. Elem entele de susţinere a cofrajelor trebuie să p erm ită : decofrarea părţilor laterale ale cofrajelor fără a demonta elementele de susţinere. cît şi cel de solidarizare. bolţilor. m ărim ea eforturilor unitare. prin contravîntuiri .P rin contracţie se înţelege o scurtare a betonului produsă în tim p prin uscare p re m a tu ră sau lentă. Izolarea fonică a betonului de asemenea este slabă. îndeplinind prac­ tic a t î t rolul plinului de cofraj. p ro d ucîn d reducerea perm eabilităţii betonului. Aceste fenomene. De regulă. arcelor etc. n atu ra agregatelor. deform area in tim p se num eşte curgere lentă.14 zile. condiţiile de tu rn a re şi udare tim p de 7 —. COFRAJE 1. v îrs ta betonului etc. Betonul supus încărcării se deformează la început.

tab lă de 1. Cerinţa de refolosire im pune să se folosească cît mai m ulte cofraje de inventar dem ontabile alcătuite din panoiu'i interschim babile care să poată fi com binate pen tru a face orice tip de cofraj. la decofrare recuperîndu-se m ate­ rialele. coîrajele se împart in : cofraje demontabile şi cofraje neclemontabile. 5) Să fie refolosite de cît mai multe ori. cuie. 2) Să fie etanşe pentru a nu produce pierderi de lapte de ciment şi să aibă rigiditate suficientă la deformaţii. coîrajele se îm part în : cofraje fixe şi cofraje mobile. 2 . Cofrajele mobile p ractic nu se de­ montează.Condiţiile pe eare trebuie să le îndeplinească coîrajele sînt : 1) Să fie astfel concepute şi realizate pentru a suporta greutatea beto­ nului proaspăt. ele deplasîndu-se pe m ăsură ce se to arn ă betonul. ele executîndu-se din scînduri. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .5—2 mm sau chiar plăci din m aterial plastic. decît eventual parţial. dulapi de 3 8 —48 mm. Cofrajele nedemontabile nu sînt practic refolosite. pentru a suporta introducerea armăturilor şi procesele de betonare şi compactare. Cofraje nedemontabile | Cofrajele nedem ontabile se confecţionează de regulă direct pe şantier. încărcările suplimentare date de mijloacele de compactare şi vibrare etc. Cofrajele se pot realiza din m aterial lemnos. placaj re zisten t la u m id ita te de 8 sau 10 mm grosime. P e n tru a se reduce cît mai m u lt tipurile de elem ente care se exe­ cută din beton monolit. 3) Să nu se deformeze sub influenţa umidităţii. Plinul cofrajului se poate realiza din scîndură de 2 2 —24 mm grosime. presiunea laterală care o exercită betonul pe pereţii cofraju lui. Din punctul de vedere al modului de utilizare. urm înd ca d upă decofrare să se recupereze u n procent c ît mai m are de cofraje. din metal şi din m aterial plastic sau din m ateriale combinate.. Aceste tipuri de cofraje se numesc prefabricate şi sîn t proiectate pe bază de m odulare (de regulă din 10 în 10 cm). 1 177 . lemn ro tu n d etc. 4) Să se decofreze uşor. să nu adere cu betonul şi să asigure o calitate corespunzătoare a feţei aparente a betonului. fără lovituri şi zdruncinături. Din punctul de vedere al rcfolosirii. la proiectarea elementelor şi a cofrajelor se are în vedere tipizarea şi m odularea lor.

3 — fu­ rară (umplutură) . s —pa­ Cheresteaua folosită la co­ nou .70 m unul de altul. iar Ia p arte a de sus tăieturi p en tru grinzi. fiind de regulă alcătuiţi din doi cleşti de scîndură care prind intre ei doi dulapi sau două bile (fig. dulapi tă ­ iaţi sub formă de rigle. Cofraje pentru pereţi. Cofrajele pen tru stîlpi se mon­ tează după m o n tare a armăturii. ferestre de tu r ­ nare. dispozi­ tare . ziduri. l — chingile panoului de comple­ extensibile. Acestea sînt ex ecu tate la plăci din astereală de scînduri. bile sau m a ­ nele din lemn. 2 — chingile panourilor tipizate . La cofrarea pe o singură p a ite sprijinirea se face prin contrafişe. Solidarizarea cofrajelor se face cu caloţi care se m ontează la 0.5 la rece.). iar la cofrarea pe am bele p ărţi cofrajele se ancorează la 1. 8 178 .60 —0. b —panou de cofraj pentru stîlp .Elem entele de întărire şi rigidizare a cofrajelor se po t realiza din scinduri. grinzi a — alcătuire generală .5 şi IV . IV. Acestea se asamblează cu chingi dc scîndură cu grosime dublă fa ţă de grosimea plinului. 7 — caloţi . a. c. profile * metalice lam inate sau form ate X'. 4 —scîndură de solidarizare verticală .20 m cu sîrm ă de oţel 0 6 —8 m m care se strînge pentru a prelua presiunea betonului proaspăt (fig. precum şi din profile metalice alcătuite sub formă de elemente speciale de F ig . socluri de fund aţii etc. Acestea re utilizează la execuţia din beton t u r n a t a pereţilor de subsoluri. C o fra je p e n tr u stîlpi : in v en tar (caloţi.6). b. IV. tală . la grinzi din panouri de scinduri. şuruburi.4. popi. 9 — chinga panoului.00—1. Cofraje pentru plăci şi <|iinzi. 5 —scîndură de solidarizare orizon­ tive speciale^de prindere etc.4). fraje este din clasa a V-a. Cofrajele au prevăzute tăieturi la p a rte a de jos a stîlpului pen tru cu răţire înainte de tu rn a r e a betonului şi din 3 în 3 m. Cofraje pentru stîlpi. IV. La stîlpii înalţi presiunea betonului p ro a sp ăt se ia prin contrafişe. Elem entele de susţinere şi i de solidarizare propriu-zise ale platelajului se p ot realiza din 2 scînduri sau dulapi m o n ta ţi pe muchie. 6 — ramă de montaj . rigle.

7 — şurub de reglaj. 4 —cleşti transversali .5.6. Popii trebuie rezem aţi corespunzător pentru a nu avea tasări (tălpi din scîndură sau fundaţii locale din beton). 9 — scînduri de trasare. Elem entelor mai lungi de 4. pentru cel m u lt o ju m ă ta te din popi. P en tru a asigura tran sm itere a încărcărilor verticale. IV.Fig. Ordinea de decofrare şi Păstrarea popilor de sigu ran ţă asigură integritatea betonului tu r n a t Pmă la în tărirea corespunzătoare a acestuia.00 — 1. 2 — montant .7). Fig. Se admite înnădirea lor într-o singură secţiune. 7 —le­ Rezemările la plăci s în t realizate clin scînduri sau dulapi aşezaţi pe muchie care reazemă pe cofrajul nervurilor şi acestea pe cofrajul grinzilor. 5 —proptele . IV. Cofraje din cherestea pentru pereţi : 1 — panou . prin ed is a re pe 3 sau 4 p ărţi cu scînd ură b ă t u t ă în cuie. 3 — grindă . acestea se ung înainte de tu rn a r e a betonului cu decofrol. Cofraje pentru pereţi din panouri m etalice : 1 — faţă (tablă de 3 mm) : 2 — coaste profil U . 6 — tiranţi . 5 — elemente de susţinere şi parapet pentru platforma de lucru . IV. popii se aşază Ia distanţa de 1. 8 — ţăruşi . 3 — cleşti longitudinali .20 m şi se co n travîntuiesc pe două direcţii cu scînduri în cruce b ă t u t e în cuie. 6 — distanţier . Popii se execută din bile. P entru a asigura decofrarea uşoară şi refolosirea cofrajelor. gături de sîrmă .00 m li se dă o contrasăg eată de 3 m m /m . . Sprijinirea la cotă se face cu popi simpli p en tru plăci şi popi in cruce p en tru nervuri şi grinzi (fig. 4 — scaun . de regulă dintr-o singură bucată.

m anipulabile m an u al sau cu mijloace mecanic» de care dispune întrep rin d e rea de m on taj. stîlpii. iar m este modulul care are de regulă m ărim ea ni = 10 cm sau chiar 5 cm. lungime. rezistente la reutilizări. Elem entele de inventar. 3.) au dimen­ siuni care sînt u n m ultiplu de o dimensiune fixă acceptabilă. m o dulate treb u ie să fie rigid». 180 . P e n tru construcţiile m odulate. Cofraje demontabile Folosirea cofrajelor dem ontabile este posibilă num ai la construcţii executate după ideea de modulare. pe baza analizei u n u i n u m ăr mar* de proiecte se pot executa cofraje de in v en tar din elem ente interschim­ babile cu aju to ru l cărora se pot ex ecu ta practic to a t e elementele cart tre b u ie cofrate. Cofraje pentru grinzi şi plăci. înălţime). n fiind num ărul de moduli cuprinj în dim ensiunea lu a tă în consideraţie. unde l este u na din dimensiunile elemen­ tului (lăţime.7. num ită modul.Fig. respectiv / = n X m. planşeele etc. grinzile. de cofraj. M odularea înseam nă că to a t e elemen­ tele de construcţii (pereţii. IV.

C o fra j cu p a n o u ri d e p la c a j (scîn d u ri) a — panou . b — detalii şurub strîngere. din alum iniu.P e n tru evitarea folosirii de panouri cu dim ensiuni mici. m ultiplu al modulului de bază (de exem plu m. t / / _ • is tă ..1 ... din elemente com binate etc.-------... I \Q a m s V \ ..8. se foloseşte de regulă p entru înălţim i şi lungimi un m odul auxiliar. . cu elem ente tip fagure. placaje./ \ Placaj a 11*0*100*8 <tJ8 \ D/sfsnher . IV. IV.. din oţel. 1 ^. = 5 x m — 500 m). S în t deja tipizate panouri p en tru stîlpi denum ite tip A şi panouri p en tru plăci şi pereţi denum ite tip 13 şi C (fig.. din fibre de poliesteri arm a te cu sticlă.Rama Plăcută de m * ioo*8 5 repartiţie de \Piulltă Fig.8).D isfant/en Ram ă § \ 1 ---------.1 7390 Secţiune / . Materialele din care se confecţionează cofrajele dem ontabile de in­ v entar s î n t : scînduri. .... din lemn. . Panourile din scinduri re p rez in tă form a cea mai p u ţin industria­ lizată de realizare a cofrajelor..

Aceste panouri pot ave i coaste longitudinale sau transversale care tra n s m it încărcările ce le revin la clementele orizontale m on tate pe cele două feţe şi prinse cu şuruburi cu filet şi piuliţe sau cu bucle şi pane sau alte sisteme echi­ valente. cleme de fixare a caloţilor. 10).* a.9 şi IV. Acestea se alcătuiesc în mod siinilir cu cele pentru stîlpi. fie din elemente tip fagure cu feţele plane. Cofraje demontabile pentrn pereţi.Panourile din placaj sînt executate clin placaj rezistent la umidi­ tate. Se fixează prin cuie sau şuruburi de scheletul de rezistenţă care poate la rîndul său fie schelet integral clin lemn. (fig. c. grinzi şi plăci. Distanţele dintre cofraje (grosimea zidului) este m en ţin ută prin distanţieri de beton. Cofrajele pen tru stîlpi se reali­ zează din panouri şi sînt prinse 111 chingi metalice prevăzute cu găuri şi ştifturi de fixare. cofraje pierdute. cleşti de asamblare şi şpraiţuri pentru susţinerea cofrajului. Susţinerea cofrajului la poziţie se face de regulă cu popi extensi­ bili (telescopici) sau cu sisteme de blocare. cofraje căţărătoare. pentru a putea prelua împingerea betonului. Cele mai utilizate sînt cele cu panouri de placaj şi cele cu panouri metalice. cofraje glisante. Panourile metalice sînt alcătuite din tole de tab lă din oţel sau alu­ miniu cu întărituri pe faţa care nu vine în contact cu betonul . P entru rigidizarea panourilor se folosesc coaste care să poată conferi panourilor rezistenţa necesară preluării presiunilor date de betonul proaspăt. m aterial ceramic etc. clin 5 în 5 cm. d. Cofraje dem ni talii Ie pentru stîlpi. Acestea se alcătuiesc de re g u lă clin panouri care reazemă pe dulapi aşezaţi pe muchie sau pe grinzi extensibile. Pentru preluarea împingerilor se pot folosi şi grinzi extensibile. Panourile din materiale combinate au feţele în co ntact cu betonul a l ătuite din planşete clin scînduri de brad sau din placaj întărite pe cele două laturi cu profile metalice. IV. cofraje mobile. D upă modul de folosire se îm part în cofraje suspendate. pereţi. Cofrajele demontabile pentru grinzi. pentru clemente cu dimensiuni mici şi foarte mici. dispozitive ele blocare. b. Susţinerile se realizează de regulă din alte materiale. ele realizîndu-se ca şi panourile clin scînduri pe şantier sau în atelierele întreprinderilor ca producţie secundară. au de regulă caloţi cu şuruburi. care sînt elemente de inventar. Tipurile de cofraje demontabile se îm part după tipul elementului în : si ii pi. Coîrajele demontabile pentru plăci. P o p i i metalici au d i s p o z i t i v e 182 . din lemn şi metal sau numai clin metal. Panourile din policsteci armaţi cu sticlă se confecţionează fie simple.

183 .

de co n tra v în tu ire reglabile (tiran ţi cu m anşoane sau dispozitive cu pene). Cofrajele căţărătoare sau păşitoare sînt cofraje dem ontabile de tip special. dulapi din b eton a rm a t precom prim aţi etc. elemente ceramice. se folosesc prin re m o n tă ri (fig. 184 . 12). tab le cu ta te m eta­ lice. cu a ju to ru l cărora se execută feţele verticale . Cofrajele pierdute sînt cofraje nerecuperabile care ră m în înglobate în beton (tuburi de azbociment. (silozuri.11).). IV . Cofrajele glisante sînt cofraje mobile care se deplasează pe verti­ cală în stare a sa m b la tă cu aju to rul unor verine speciale care se ca ţă ră pe tije metalice rezem ate pe fundaţii. clădiri de locuit cu m ulte niveluri etc. Cofrajul propriu-zis este alcătu it din panouri.). IV. Aceste cofraje folosesc la execuţia pereţilor plani sau curbi de grosime c o n stan tă pe verticală (fig.

. după caz. La b aterea scindurilor se ţine seam a şi de condiţia de a nu curge laptele de ciment. frajelor şi se corectează p ină la înscrierea lor în toleranţă./ . O grijă specială trebuie să constituie curăţirea stîlpilor prin ferestrele p racticate la p a rte a inferioară a stîlpilor. datorită cedării terenului sub tălpile popilor. 2) Tolerantele şi rosturile F ig. care se închid. pen tru re du ­ n1 ! '/ A 1 cerea aderenţei între astereala v > . 185 . slăbirii penelor de sub popi . cu fa ţa t r a t a t ă cu soluţie de acid clorhidric diluat cu 2 —4 p ărţi apă (se ţine în soluţie 2 —4 li şi se usucă la aer 6 h) . abaterile dim ensio­ a — p a n o u r i de c o fra je s u s ţin u te pe r ln d u l in ­ f e rio r de p a n o u ri . din polistiren de 4 —5 cm grosime sau din f işii de lemn moale de 0 — 12 mm grosime. IV . deformaţiilor elementelor de susţinere.5 0 ° C (parafina în­ călzită am estecată cu 94% m otorină tim p de 2 —3 min). cu peria de sîrm ă sau cu alte mijloace eficiente. C o fra je c ă ţă ră to a r e : cofrajelor.. Cofrajele îna­ inte de p re parare se cu răţă. în soluţie caldă aplicată j într un singur s tr a t subţire cu pensula (de regulă m otorină cu 6% parafină). se arde cu soluţie încălzită la te m p e r a tu ra de 4 0 . cofrajelor şi beton. 3) Cofrajele pentru betoane aparente se realizează din placaj tego (care d upă 2 —3 utilizări se unge cu s u b s ta n ţă decofrantă). din scinduri geluite sau scinduri brute .La folosirea cofrajelor şi la pregătirea lor pentru betonare trebuie să se ţin ă seam a de i» urm ătoarele : < ] 1 1) Tratarea cofrajelor îna­ *~ \ ___ ui i inte (le betonare . c — b a s c u la re a p a n o u rilo r in ju r u l şa rn ie re lo r. nerespectarea cotelor din plan şi de nivel. care treb u ie să aibă asigurate rezem ări nedeform abile (rezemări la nivelul de îngheţ).12. deformarea pe verticală a grinzilor şi plăcilor. în tre scînduri se lasă ro stu ri de 1 —2 mm pen tru um flarea lemnului. L a fixarea la cotă a cofrajelor li se creează co ntrasăgeţi de 1/200 şi 1/1 000 pen tru preluarea deformaţiilor elementelor încovoiate. cofrajele . P entru a se obţine suprafeţe netede se etanşează rosturile intre panouri cu fişii din carton m ucava de 3 m m grosim e.1 1 se ung cu o s u b s ta n ţă decoA y\ V frantă. b — p a n o u r i s u s ţin u te p e nale se verifică la recepţia co­ d is ta n ţie r i . Executarea neeorespunzătoare a cofrajelor poate duce la u rm ă to a ­ rele defecte : umflarea stîlpilor ca urmare a desfacerii legăturilor sau cedarca susţinerilor .

Tipar m etalic pentru confecţionarea chesoanelor prefabri­ cate (secţiune transversală şi ve­ dere) : 1 — şasiul tiparului . care au secţiuni transversale m ai compli­ cate. 5 — axul de rotire a balamalei . IV. 4. 186 . 4 — rigidizări . Tiparele pot îi : demontabile (de exemplu tip arele care se desfac la panourile mari) şi nedemontabile (care au to a te părţile fixe şi deco­ frarea se face prin smulgere sau expulzare).Aceste defecte trebuie cunoscute şi p revenite de dulgheri. 2 — laterala lon­ gitudinală a tiparului . 6 — cheson din beton. care le asigură în condiţii superioare de precizie form a si dimensiunile elementelor prefabricate. IV. 13. Tiparele se clasifică in : tipare fixe (la execuţia pe stand) şi tipare mobile (la execuţia în lanţ de agregate sau în flux continuu sau conveier). DETALIUL A Fig. 3 — balama pen­ tru rabatere laterală . grosimi relativ m u lt mai reduse d a to rită calităţii superioare a betonului t u r n a t (fig. prefabricatele din b eton a rm a t se to a rn ă în tipare. Tipare De regulă. deoarece neînlătu ra rea lor la tim p duce la com pro­ m iterea lucrărilor şi la demolări. fierari betonişti şi betonişti. 13).

co m p actare şi finisare ( agregatele tipar).57/1-76. beton armat şi beton precomprimat. p ărţi com ponente ale agregatelor de tu rn a re .Unele tipare sînt incomplete (fără fu nd cele care se to a r n ă pe par­ doseală şi fără pereţi laterali care sîn t suplinite de agregatul de tu rn a re ). Tiparele au rigiditate mai m are decît cofrajele. Tiparele încălzitoare au prevăzute pereţi dubli etanşi între care circulă aburul. Condiţii generale. m etal sau chiar sub formă de m a triţe din b eton arm at. Pentru tratarea în camere de aburire se folosesc tip a re care asigură o închidere cit. Unele tip are sînt. . Elemente prefabricate de beton. treb uie p e rm a n en t în treţinute. să nu adere cu b etonul şi să nu lase p ete pe beton. F a ţ a liberă a elem entului se acoperă cu capac terni oizolator sau încălzitor. m ai com pletă. av în d foarte m ulte r e u ti l i z ă r i . feţele în con tact cu betonul se ung cu su b s ta n ţe care să nu corodeze tiparul. Tiparele pot fi cu plate în baterii realizînd t u rn a r e a mai m u lto r elem ente . Condiţiile de precizie a tiparelor sînt» tre c u te în STAS 6(3. ele po t fi ex ecutate din lemn.

< Operaţiile de sudare. dia­ m etru l barelor şi dispozitivele sau utilajele specifice de. DISPOZITIVE Şl UTILAJE NECESARE REALIZĂRII ARMĂTURILOR PENTRU BETON ARMAT A. confecţionarea carcaselor şi plaselor legate şi sudate etc. operaţiile pe care le su po rtă arm ă tu rile s î n t : îndrep­ ta re a . înnădirea (prin suprapunerea barelor şi prin sudare). a t i t cele de înnădire în lung a barelor cît şi cele de petrecere pentru formarea carcaselor şi plaselor. se dispune pe şantier sau in atelier. form a profilului. Această operaţie poate fi fă cu tă m an u al sau mecanic. care. sînt incluse de regulă în tehnica sudării arm ă tu rii şi nu se realizează de fierarii 188 . F aso narea se face după desenele din proiect. tăierea. în general. CPERAŢIi PREGĂTITOARE 1. razele de în­ doire. fasonarea (îndoirea). rezistenţa oţelului. Generalităţi P e n tru confecţionarea arm ă turilor pe şantier. Fasonarea (îndoirea) se face m anual sau mecanic în funcţie de dispo­ zitivele şi utilajele de care se dispune.C a p ito lu l V TEHNOLOGII. de grosim ea barelor. Operaţia de taiere a armăturilor la lungimea desfăşurată p rev ăzu tă in proiect se face m anual sau mecanic în funcţie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. calitatea oţelurilor etc. se folosesc dispozitive şi maşini cu u n g ra d mai mic sau m ai mare de com plexitate. în ateliere sau uzine. Operaţia de îndreptare este în funcţie de modul de livrare a arm ă tu rii (colaci sau legături de bare).

dc a rm ă tu ri este indicat să fie afişate planşe cu teh ­ nologia de fasonare 111 care se v a a r ă ta pe calităţi de oţeluri şi diam etre de bază. i n coloana 3 se trece indicativul elementului. p u tîn d face p arte din acest carnet. Fişa poate fi în tocm ită de organele specializate cu p re g ătirea fabri­ caţiei sau de c ă tre m aistru. G etc. 189 . de exemplu grinda pt. sau se execută de către agregate complexe pe linii s em iautom ate sau auto­ m a te de sudare. Pentru completarea fişei (v. respectiv în cofraje. Fiecare b ară va treb ui să p oarte u n indicator din care să rezulte elem entul la care se referă şi mr rea arm ă tu rii prevă­ zută în proiect. fn planşele de proiectare există şi u n ex tra s de arm ă tu ră . tabelul V. razele de îndoiri.. . tehnologia schematică de îndoire.l.. Unele operaţii simple la sudarea prin pun cte se pot « x e c u ta şi de fierarii betonişti. care trebuia ■examinate şi înţelese perfect de m aistru.şi fasonare a arm ăturii. Nu este indicată practica de a se lucra direct cu planurile de exe­ cuţie fără a se face fişa de debitare şi fasonare. întocm indu-se fişa de debitare . din «are se extrage arm ă tu ra . întocmirea fişei de debitare şi fasonare Preg ătirea fabricaţiei se face pe baza proiectului de execuţie. B în atelierele. lungimea ciocurilor. B. i n coloana 2 se trece m arca arm ăturii. lungimea desfăşurată a îndoirilor etc. d iam etre şi n u m ăr de bucăţi. Confecţionarea carcaselor şi plaselor se poate face în ateliere sau direct la locul de m ontaj al arm ăturii. conform modelului din tab elu l V . placa P etc.. m ărci de a rm ă tu ră. m ărim ea dornurilor şi a rolelor pe care se face îndoirea.l etc.betonişti. p en tru fiecare obiectiv. stîlp S. IX. l ) se dau următoarele în» dieaţii : feoA h i coloana 1 se trece denum irea elementului. Fişa de debitare şi fasonare se face pe baza datelor din proiect. ci de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor-beton. Fişele de debitare trebuie să fie înserate în carnetul fierarului betonist. Problem ele atelierelor de a rm ă tu ri vor fi t r a t a t e la cap. pe elemente. Industrializarea producerii arm ă tu rilor necesită execuţia în ateli­ e r e a arm ă tu rilo r sub form ă de carcase şi plase sudate.. Operaţiile pre g ătito a re fac p a r te din pregătirea fabricaţiei ele­ m entelor din b eto n a rm a t şi sînt funcţie de gra d ul de organizare a atelierului de şantier. 2. a atelierului centralizat de arm ă tu ri sau cel al fabricilor de prefabricate etc.

I n coloana 6 se trece num ărul de bare de acelaşi tip ca res e a ă sc s c m element.g =*95 t. cap. * s I n coloana 7 se trece num ărul to tal de bare asemenea din elemen­ tele de acelaşi tip.3.l. deci care au aceleaşi dimensiuni şi acelaşi lei de armare. ’ Coloana 5 conţine numărul elementelor similare. 190 . STPB (v. 4 - o—0 C C 2 2 2 1 13 13 11 11 26 26 22 11 8 8 8 8 z ? 5 < 7 c____ £ f s£__^=5£^_Şz 70 ^ © © (54) L=ti55 / n coloana 4 se dă oţelul de arm are : de exemplu OB 37 PG 52 STNB. Fişa de debitare şi fasonare pentru barele din elementele de beton armat — c« Numărul b a re lo r asem enea In piesă T o ta l D ('n u m ire a piesei S ife l |l|" Extragerea armăturilor 35 36 3 7 -3 8 3 9 -4 0 41 4 2 -4 3 44 34 Grinda G. i-/5o 3 C " ~^>'£îL=?3b OB ■ a c £ 4 4 1 21 16 96 16 10 49 . C /3 Stilpii S 1 -3 -4 - 4 6 C'l o 4 4 4 0 3 3 16 ]§Z--/55 24 12 12 61 20 20 20 6 JSU S & şoiţb 46 47 50 48 Fundaţiile /•’ 1 . î 2 1 o n o pj L -.3 —t . care se obţin din înmulţirea coloanei 5 cu coloana 6.Tabelul V . L-190 . III). 155 o 2 4 2 30 «5 S U L-S^O 45 D .2 £r~i£. 51 52 53 54 Placa 1— 2 2 .955 o 1 2 2 2 4 2 30 8 20 16 IC» 16 12 12 6 L*?2S 87 > S > (>S5 tc A- ■ .

numărul comenzii. marca a r m ă t u r i i . Lungimea barelor de aceeaşi m arcă se obţine prin înmulţirea cifrei corespunzătoare din coloana 7 cu L. VI. cit şi lungimea totală a barei care se fasonează. De regulă. în partea de jos a fişei se întocmeşte recapitulaţia. pe desenele din fişă sînt trecute at. Cotele etrierilor sînt pentru exteriorul fibrei barelor. ca şi cînd'stilp ul ar fi culcat spre dreapta.eva Z|le înainte de începerea operaţiilor de debitare şi fasonare. în mm. Pregătirea armăturilor în depozit După întocmirea fişelor de debitare. Agrafele şi «trierii se figurează în planul în care sînt m o n tate în operă.it lungimile porţiunilor fasonate. Acest caiet poate fi folositor la recepţia lucrărilor ascunse (arm ături înglobate în beton). iar barele din stîlpi in poziţie ra b ă tu tă (culcate). cu cit. Lungimea desfăşurată a unei bare se compune din suma lungimilor fiecărei porţiuni. şi fasonare se stabileşte. pentru m area prevă­ zuta în proiect. pentru a forma caietul de lucru al fierarului betonist. înclinare a barelor care diferă de înclinarea obişnuită de 45° (sau de catetele egale ale triunghiului). Fişa mai conţine şi o rubrică de observaţii în care se trec indicaţiile speci­ ale cu privire la modul de fasonare. poziţia ciocurilor(de regulă ciocurile în sus sînt pentru barele de la partea inferioară şi ciocurile în jos sînt pentru barele de la p arte a superioară a grinzii). frete). Fişele se vor îndosaria.). O margine a fişei răm îne liberă pentru însemnări ale fierarului betonist (evidenţa num ărului de bare. care se vor îndrepta. PC 52. tem peratura admisă pentru fasonare pe tim p friguros etc. In coloana '. indicîndu-se 191 . care se trece de asemenea în fişă. în cm. cantitatea totală de oţel-beton. Se trec de asemenea lungimile.) se reprezintă desenul co tat conform proiectului. care foloseşte la debi­ tarea arm ăturii după ce a fost îndreptată. formaţi­ unea de lucru etc. PC 00 etc.) şi pe diametre. Modul cum se stabilesc cotele şi lungimile unei bare se arată deta­ liat la cap. (L). la rece sau Ia cald. în care se trec mărcile de oţel similare (de aceeaşi lungime). Dacă este necesar se vor trece şi explicaţii pentru piesele m ărunte (etrieri. unghiurile de. Pe figură se mai trece lungimea desfăşurată a fiecărei bare. pe tronsoane. debita (tăia) şi fasona. 3.In coloana S se dă diam etrul arm ăturii. pe calităţi de oţel (OB 37. Pe desen barele vor figura în poziţia în care sînt puse în operă (construcţie).

care v a trebui să indice calitatea oţelului şi diam etrul barelor. STAS 438/3-80 şi a stand ard elor pen tru sîrme.M. pe baza profilului indicat în STAS 438/1-80. Prima verificare. c) şi se face. Calitatea oţelurilor v a fi identificată pe baza profilului.) p e n tru sîrmele şi produsele din sîrm ă p en tru b eton precom prim at. E ste proba de îndoire la banc. certificatele de calitate pe care le deţine şi oricare alte date necesare stabilirii calităţii. Colacii sau barele care depăşesc toleranţele negative nu se folosesc la fasonare..Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi leton armat “ C. toroane şi liţe p en tru b eton precom prim at conform STAS 6482/1. şi profilul şi calitatea sîrm elor şi plaselor su d ate pe baza STAS 438/2-80.pe form aţii ele lucru c a n tita te a to ta lă de a r m ă tu ră p en tru o perioadă determ in a tă .G. P roba de îndoire se face la unghiul pre v ăzu t în sta n d a rd u l pen tru fiecare cali­ t a t e de oţel. ele se notează şi ră m în în depozit p en tru alte destinaţii.Normativul pentru executarea 192 . M ăsurarea diam etrului treb u ie fă cută cu aten ţie p en tru confrun­ t a re a cu diam etrul nominal tre c u t în sta n d a rd . PG 60.T.4 treia verificare. 140-85. de asemenea. folosite de C om binatul Metalurgic din Cîmpia Turzii (C. PG 52. . în depozit cu şublerul. î n depozit va alege c a n tita te a de oţel care rezultă din re capitulaţia din fişe. a m arcajului cu vopsea sau a plăcuţelor metalice. în ainte de operaţia de îndreptare se v or pregăti arm ăturile cu respectarea condiţiilor din . A doua verificare. PG 90). verificînd calitatea oţelurilor (OB 37. Valorile găsite se consemnează pe o notă care se transm ite şefulu de ş a n tier sau lot. precum şi a abaterilor dimensionale conform sta n d a rd u lu i sau datelor din prezenta lucrare. înlocuirea oţelului p revăzut în proiect cu un altul diferind prin cali­ t a t e sau diam etru se po ate face num ai cu ap ro barea proiectantului. Maistrul sau şeful echipei de fierari betonişti întocmeşte planul de muncă. E ste cea p en tru diam etrul barelor de oţel-beton (v. pen tru fiecare dia­ m etru şi calitate de oţel sosită cu acelaşi certificat de calitate. Colacii sau legăturile de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseam nă şi se înd epărtează deoarece nu se a d m it a fi puse în operă. II.. Oţelul-beton care corespunde din p un ct de vedere calitativ se trans­ p o rtă şi se grupează pe diam etre lîngă linia de înd rep ta re şi fasonare pen tru a se lua o hotărîre asupra folosirii acestora. cap. regulă pentru 10 zile. calibrele p en tru m ăsurarea diam etrului sau în lipsa acestora cu cleştele p a te n t sau m etru l. de. 2. . A rm ăturile care urm ează a fi luate din depozit pen tru debitare şi fasonare vor fi stabilite de şeful de depozit. 3-80 şi STAS 6482/4-80.

TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLĂCIT. B. 1 1 qo . Dacă nu s în t îndeplinite condiţiile de t r a n s p o r t şi depozitare şi în caz de dubii. cap. Aceste tip u ri de oţeluri se numesc a u to derulante (diam etrul colacului este în j u r de 2. în d re p ta re a barelor din colaci la şautierele care nu au maşini de ‘•iclreptat se face obişnuit prin în tind ere dacă oţelul nu este prea d u r —• C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . d iam etrul barelor este mai m are şi d iam etru l colacului este m ai mic. Oţelurile de în altă rezisten ţă p e n tru b eto n precom prim at. Prescripţii pentru verifi­ carea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton. 21-85 şi STAS 1799-81. de regulă b eto ­ nată. beton armat şi beton precomprimat “ sau alte p re­ scripţii speciale cu privire la re sp ectarea condiţiilor de t r a n s p o r t (v. sirmele şi produsele din sîrm e (toroane şi liţe) de regulă s în t în făşurate in colaci de dimensiuni m ari sau pe ta m b u ri de lemn de dim ensiuni m ari (toroa­ nele) . diam etrul interior al colacului se alege astfel ca oţelurile să se deruleze cu o săgeată mică fără să aibă nevoie de o operaţie de în d re p ta re ca la oţelurile lam inate la cald. cu c ît oţelul are o rezisten ţă mai m are. c u o lungime de 50 m şi o lăţim e de 2 —3 m. deoarece aceste oţeluri ies din lam inor sub form ă plastică (bare înroşite). Dispozitivele de înd rep ta re s în t funcţie de calitatea oţelului (rezis­ te n ţa lui).lucrărilor de beton precomprimat C. 1. „Construcţii de beton.00 m). diam etru l barelor colacului. care se răcesc pe v îr te ln iţa de lîngă laminor. şi chiar de g re u ta te a acestuia. ÎNDREPTAT Şl TĂIAT ARMĂTURILE P rim a operaţie tehnologică de confecţionare a arm ă tu rilo r este ope­ raţia de înd rep ta re care este diferită la a r m ă tu r a liv ra tă în colaci. faţă de a r m ă tu r a livrată în legături de bare.G). X. beton armat şi beton precomprimat. Oţelurile-beton lam in ate la cald şi liv rate în colaci se descolăcesc cu a t î t mai greu. îndreptarea prin întindere cu troliul manual a oţelului-beton livrat în colaci Oescolăcirea şi în d rep ta rea se face pe o platform ă. la a rm ă tu rile liv rate în colac. se vor efectua încercări (STAS 1799-81).

V . D acă prin operaţii prelim inare se stabileşte că oţelul se în d re a p tă la eforturi sau lungiri mai mici.. .l. .. . . 194 . se calculează din condiţia ca lungirea procentuală să nu depăşească 0. . .= ' 100 = 15 cm. apoi colacul se rostogoleşte p în ă în apropierea troliului u nde b ara Jde oţel-beton se taie din colac cu foarfeca şi se prinde cu al doilea cleşte de cablul flexibil al troliului (prinderea se poate face înainte de tăiere dacă barele au ten ­ d in ţa de reîncolăcire). „ . iar cap ătu l liber al barei se prinde in cleştele de la c a p ă tu l fix. Ordinea obişnuită a operaţiilor esle: se fixează troliul. . un cablu sau u n la n ţ de întindere..l. u nde limita de curgere jR^o. Cleşte pentru îndreptarea prin pen tru u rm ărirea deplasării car întindere a vergelelor subţiri de oţelpătului barei). colacul de oţeî-beton se duce lîngă stîlp u l din c a p ă tu l platform ei (stîlpul de ancorare). u n p u n c t fix la celălalt c a p ă t al platformei (stîlp bine înfipt în p ăm în t). la o b ară din oţel PC 60 cu d iam etrul de 10 mm fo rţa m ax im ă de întindere v a f i : F < 0.3 x 5 000]» prin întindere nu trebuie sa depaseasca valoarea . . . 0. care nu va depăşi j u m ă t a t e din forţa corespunzătoare limitei de curgere.z = 420 N / m m 2 şi secţiunea A = 785 m m 2 . atu n ci lungirea to ta lă maximă. m etru pen tru m ăsurarea lungirii etc. = -----------------. în d re p ta re a treb u ie fă cu tă la u n efort relativ mic.3% (3 m m /m ). doi cleşti de tip ul celui a r ă t a t în figura V . se folosesc la în dreptare acele date. în m od obişnuit fo rţa nu depăşeşte cîţiv a kilonewtoni. F o rţa de întindere este funcţie de rezistenţa oţelului şi diam etrul barelor. Pentru operaţia de întindere sînt necesare următoarele dispozitive : u n troliu m anual bine fix at la ca p ătu l platform ei p rin interm ediul unui cablu flexibil. De exem plu. î n acest caz în d re p ta re a se face la banc cu mijloace m a­ nuale. beton. Dacă controlul se face prin lungiri. respectiv pen tru o b ară de 50 m lungime lungirea ei . se prinde unul din cleşti de ca p ă tu l fix (stîlp) cu un cablu sau lanţ. Controlul întinderii se face fie prin fo rţă fie prin lungire. Cu troliul se începe întinderea lentă [pînă cînd oţelul se pu n e sub tensiune slabă* după care se m archează pe plat­ form ă şi pe bară lungimea barei înainte de începerea întinderii propriu-zişe (se pot folosi şi sta­ tive speciale de lemn cu g rad aţii Fig.şi colacul nu tire d iam etrul p rea mic. . Oţelurile PC 60 de d iam etre Ks şi 12 mm care s în t liv rate în colaci cu diam etrul mic sîn t greu de în d re p ta t p rin întindere.4. .5 X 420 x 785 = 16 490 N.

b ara de blocare 5. t r o l i u l electric fix at de platform ă S . dispozitiv de întin ­ d e r e 4. 2) bine anco rate în p ă m în t pe care se p u n colacii . scripetele 4 p r i n c a r e trece cablul fără sfîrşit. 195 . plăci cu cîrlige de întindere 7.3 ş i a num e u n stîlp işo r'd e lemn cu contrafişa 6. dispozitivele anexe : stîlpi de an­ c o r a r e 3. V. p în ă la atingerea reperului stabilit.2) : o baterie v îrte ln iţe ( 1. Lungirea se poate m ă s u r a c. 1 ) Stîlpii de ancorare şi dispozitivele de întindere po t a v e a alcătuirea d i n figura V. cadru ghidaj 9 şi opritor 10. d e Fig. m anşonul de strîngere 3. 2.2.în tin d e re a troliului se con tin u ă p în ă cînd oţelul se lungeşte cu m ărim ea stabilită. îndreptarea la o instalaţie de îndreptat cu troliu electric a oţelului-beton livrat în colaci I n s t a l a ţ i a d i s p u n e d e u r m ă t o a r e l e d i s p o z i t i v e (fig. P e n tru o astfel de instalaţie dispozitivele anexe au o alcătuire variată. plăci de ancorare ş i fix ato r cu excentric 5. V. u rm ărin d deplasarea capătului b a r e i de lîngă' troliu. cablu fără sfîrşit 6. Controlul lungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv im pro­ v i z a t care poate i n d i c a lungim ea to ta lă în centim etri. D u p ă înd rep ta re urm ează o peraţia de debitare la lungime. I n c ontinu are se dau cîtev a exem ple de dispozitive. cabluri de în­ t i n d e r e S. Ş a n t i e r e l e p o t să-şi construiască dispozitive improvizate. Instalaţie pentru îndreptat oţel-beton livrat în colaci. care se p o a t e face pe p latfo rm a b eto n ată sau lîngă standu l de fasonare.u m etrul pe platfo rm a b e to n a tă . cercei de p r i n d e r e 1 ş i 2.

V. V ig.J3 Fig. Virtelniţele moderne sîn t p rev ăzu te cu dispozitiv frînare şi o cruce la p arte a superioară care împiedică colacul să sară pe virtelniţă. 196 .5 se a rată o v irteln iţă care se poate executa pe şantier. V. V. 3 — suporţi din ţeavâ.4. S tîlp i d e a n c o ra re şi d isp o zitiv e d e în tin d e re . V.5. V irte ln iţă sim p lă. V irte ln iţă d e şa n ­ tie r : 1 — cruce .3. î n figura V. L a acest tip de virtelniţă batiul este fo rm at dintr-o podină de lemn F ig. în se de de 2) Virtelniţele pot fi simple sau duble de in v en tar (fig. 2 — cerc de ru­ lare .4) alcătuite principiu dintr-un b atiu fix şi un sistem mobil cu ax central pe care aşază colacul.

V. care perm it fixarea concom itentă a m ai m ultor bare de oţel ce se introduc în găurile plăcii unde se fixează prin îndoire şi se înţepenesc sub efortul de tracţiune. b. V. pe cruce se po t m onta suporţi din ţeavă.7. 4) Fixatorul cu excentric reprezintă u n sistem simplu de blocare pentru barele din oţel moale şi diam etru mic care necesită u n efort redus pen tru îndreptarea prin întindere după descolăcire (fig.8 şi 5. Fixator cu excentric. 5) Cirligele de întindere s în t auxiliare de fixare a plăcilor de anco­ rare de cablul fără sfîrşit (fig. 197 . fig . a.6. 3) Plăcile dc ancorare pot fi de tipu l celor din figura V.pe care este m o n ta tă o placă de bază cu un pivot în care se roteşte o cruce solidarizată cu un cerc de m e t a l . V.7).9).

troliu electric s în t : 1) Montarea colacilor pe vîrtelniie. cînd se opreşte şi motorul. ' " 4) Operaţia de descolăcire se termină cînd cirligul de. derularea cablului fără sfirşit este asigurată de faptul că celălalt ca p ă tu l său este legat de s tîlp u ld e ancorart cu scripete (v.3). V. fig.6 ) şi cirligului de întindere (v. întindere a ajuns la capătul cursei cablului fără sfirşit.10).fig . Y.9). V . 8). fig. prin intermediul plăcuţei de ancorare (u.9. 6) Cablul de întindere este p re v ă z u t cu cîrlig şi ochet şi cu a ju to ru l lui şi al plăcii de ancorare se p o t fixa barele de oţel de cablul de pe t a m ­ burul tro liu lu i (fig. fig. 198 . Fixarea capetelor barelor de cablul fără sfirşit 3 prin interm ediul plăcii de ancorare V şi al cirligului de întindere 2. al cărui motor a fost pus în funcţiune . • ■' 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puşi pe virtelniţă de cablul fără sfirşit (v . V. V. V. 3) Descolăcirea se realizează prin acţionarea cablului fără sfirşit de către troliu.Fig. Operaţiile de descolăcire la in s talaţia cu.

Folosirea trac to arelo r sau a altor mijloace de întindere nu este recom andabilă. Se taie barele de pe p latform ă cu cleştele la lungimile cerute conform ■fişei de debitare. 3 Fig. 3. iar celălalt ca p ăt se leagă de ta m b u ru l troliului prin interm ediul cablului de întindere (v. D). F ix a r e a c a p e te lo r b a re lo r d e o ţe l-b e to n d e tro liu p r in in te rm e d iu l p lă c ii. îndreptarea cu dispozitive simple şi la maşini de îndreptat cu role şi cu cap rotitor a oţelului-beton livrat în colaci Barele de diam etre m ari 0 > 12 m m se în d re a p tă pe bancul de fasonat cu chei cu sau fără prelungitor. b ara se aşază prin g re u ta te a pro­ prie pe platform ă. apoi se eliberează din fixator şi din placa de ancorare. cap. V. V . fig. Se tra n s p o r tă barele în fascicule p în ă la bancul de lucru. V. în d re p ta re a şi fasonarea s în t în acest caz operaţii care se fac de aceeaşi form aţie şi cu aceleaşi dispozitive (v. V. 11).7). d e a n c o ra r e 2. Barele cu diam etru l m ai gros de 12 m m din oţeluri OB 37 şi PG 52 ?i_°ţeluri PG 60 şi PG 90 cu d iam etrul mai gros de 10 m m se în d re a p tă 199 .10) şi plăcilor de ancorare (fig. a l c îrlig u lu i d e în tin d e r e 2 şi a l c a b lu lu i d e în tin d e r e 3.3% ). pîn ă cînd se reali­ zează lungirea procentuală stabilită (m axim um 0. V.l l .Operaţia de întindere se începe cu fixarea barei la cap ătu l dinspre vîrteln iţe prin fixato rul cu excentric (v. D u p ă în d rep ta re se roteşte ta m b u ru l troliului înapoi. în d re p ta re a propriu-zisă începe prin acţionarea troliului în aceSeaşi condiţii ca la în drepta rea cu troliul m anual. £ig.

V . cu a ju to ru l u n or role de diam etre convenabile.12.13. În d re p ta re a se face du p ă intro ducerea barelor in tre dornurile plăcii. P oziţionarea rolelor se face astfel încît săgeata din curbare să descrească p în ă la în d rep ta rea com pletă (fig. l 2) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plăci m etalice cu dornuri 1. folosind cheia cu prelungitor. V.13). V. alese în funcţie de diam etru l barelor care se în d re a p tă . V. prin înco­ voiere. Schem a m aşinii de îndreptat. sau direct. Banc pentru îndreptarea barelor ansam blu de capre prin p la­ groase. Barele de diam etru mic se în d re a p tă la maşini cu role sau la maşini cu cap rotitor. fixate cu buloane in col­ ţurile opuse ale bancului). Koţii* angrenajului mecanic Lima barei Oe ofe/-6eton masm» M işcarea otelului-t.m an u al pe u n banc obişnuit (fig.etan Fig. folo­ sind ca p ătu l liber al barei ca pîrghie . 200 . în d re p ta re a se face prin c u rb are a succesivă în unul sau două pla­ nuri. bancul de lucru 2 este adesea c o m p letat pe cele două latu ri cu capre p en tru depozitarea barelor de î n d r e p t a t : ansam blu l de ca p re o şi capre joase 4 p en tru barele în d re p ta te (care sîn t dirijate spre acest Fig. u n alt p a r a m e tru im p o rta n t este ra z a de cu rb u ră (respectiv săgeata /) care se im prim ă barelor. nul înclinat 5). Săgeata este reglabilă şi re zu ltă din poziţia reciprocă a rolelor.

Maşinile p o t fi d estinate atelierelor de a rm ă tu ri de m are capaci­ t a t e unde se cere p ro d u c tiv ita te rid ica tă sau atelierelor de şantier un d e sînt suficiente maşinile cu p ro d u c tiv ita te medie. pe o lungimede ap roxim ativ 1 m. tă ia t şi faso n at bare. C. Maşinile au dc regulă u n su p o rt dc susţinere a barelor în d rep ta te . c ît şi oţelul profilat (tip PG sau sîrmele am p re n tate). B arele s în t deplasate cu a n u m ită viteză prin acţionarea unor rolede angrenaj puse în acţiune de m o torul maşinii. care însă de această d a tă se face în to a t e planurile ce intersectează centrul secţiunii transversalea barelor. V. prevăzute cu lim itato r a u to m a t de cursă. d u pă care barele s în t deb itate a u t o m a t lateral. Descrierea m aşinilor este detaliată în cap. m aşini com bin ate de în d rep ta t. se în d rea p tă cu m in a sau cu a ju to ru l cleştilor şi cheilor. cu perii radiale care c u r ă ţ ă oţelul de rugină. direct din c o l a c i . Maşinile tre b u ie să p o a tă prelucra a t î t oţelul neted. maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. Unele m aşini au şi dispozitive anexe. Generalităţi P e n tru m ecanizarea operaţiilor legate de confecţionarea a rm ă tu rilo r în prezent se dispune de maşini de în d re p ta t şi t ă i a t oţel-beton : maşini de fason at bare p în ă la 0 < 40 m m . prin ro tire a capului curb şi avan sarea sîrmelor se execută în d rep ta rea t o t p rin curbare. maşini p en tru s u d a t cap la cap bare de oţel-beton .Maşinile cu cap ro tito r au u n cap curb prin care trec sîrmele (sau1 bare ce au d iam etru l mic) . precum şi linii complexe care fac operaţiile în flux continuu (de tă ia t. m aşini de t ă i a t oţel-beton acţion ate hidraulic sau mecanic . Unele din maşinile cele mai cunoscute în prezent s în t a r ă ta te în con­ tinu are unde se prezintă modul general de alcătuire şi exploatare. ce declanşează şi tă ie re a barelor la lungim ea stabilită. 201 . su dat şi chiar r u l a t plase sudate). p en tru a fi uşor introduse în maşini. Barele cu diam etru mai mare. maşini de s u d a t prin p u n cte cu o pereche de e le c tro z i. m aşini de fason at bare su bţiri (etrieri) . MAŞINI DE ÎNDREPTAT Şl TĂIAT 1. C. Rolele de angrenaj p o t d erula barele sau sîrmele liv rate în colaci prin fo rţa de t r a c ţiu n e care se naşte p rin frecare.

S . d iam etrul armăturii. n u m ă ră to r de bare şi ghidaja p e n tru prevenirea flam băjului barelor ajunse la lim itator. R . W artenw eiler R B /4 c fcy Italia K OCH BE 4 R . precum şi ■colectoare a u to m a te de bare.75 3 850 1 2 0 -1 5 0 180 în d rep tare 1.2.20 3 950 3 —10 mm R o tu n d 2 5 -4 0 80 Îndreptare 2 200 3 —12 mm R o tu n d 40 1200 „6 M artie" R .S .2.R .2.S .20 0.R .F . Diametrul armăturii Profil 5 — 15 m m R o tu n d şi p eri­ odic 5 —15 m m Rotrund şi periodic G—10 mm R otund Viteza de îndreptare m/min 39 şi 72 Productivi­ tatea t/h 1. Se reco m an dă ca maşinile utilizate să aibă de p referin ţă sistem de înd rep ta re cu role. masa agre­ g atu lu i principal etc.75 Maia kg 2 600 ’ E .B . viteză de îndreptare.S .00 m edie 1.G . 4 —14 mm R o tu n d 46 2. 40+80 1.F .R .4 R . Nosenko U . W A FIO S R.90 2.00 0. p ro d u c tiv ita te a în t/h . iar tăierea să se facă cu cu ţite ro ta tiv e .G .50 medie 0. să aibă lim itato are sensibile la finele cursei.50 medie 0. A lcătuirea d e principiu a unei m aşini d e îndreptat şi tăiat Maşinile de în d re p ta t şi t ă i a t se caracterizează p rin cîţiv a parametri «principali: putere. Tabelai V. Aceşti p a ra m e tri p en tru cîte v a m aşini utilizate la noi s în t d aţi în tabelul V.R . C aracteristicile tehnice ale m aşin ilo r de Îndreptat şl tă ia t Denumirea maşinii Ţara U .40 m edie 0.35 m edie 0. rezis­ t e n ţ a oţelului care se în d rea p tă.80 m edie 0.000 202 .

mecanismele de tăiere şi degajare a u to m a tă a b a r e lo r. reglare şi a u to m atizare a operaţiilor. E x is tă u n n u m ă r fo a rte m are de maşini de în d re p ta t şi tă ia t. p re v ăzu t cu ec hipam ent de.14.15) se com­ pune d i n : agregatul propriu-zis de în d rep ta re a lcă tu it din m ecanismul de înd rep ta re şi avans. Agregat com plet de îndreptat şi tăiat. Maşina de îndreptat cu role în două planuri. W artenw eiler — Italia. Y. M ajo ritatea ţărilor au producţie proprie de maşini de î n d re p ta t şi tăia t. P e n tru bare subţiri ( 0 < 1 2 mm) se preconizează să se conceapă m aşini com binate de în d rep ta t.Fig. î n principiu. m odul lor de alcătuire fiind asem ănător. Fig.16. 203 . care se află şi în d otarea u no r fabrici de p refabricate din ţ a r a noastră) se poate urm ări pe figura Y. cu jgheab de degajare .14 şi \ . Alcătuirea agregatului de t ă i a t (la m aşina tip E. suportul p en tru susţinerea barei în d re p ta te şi tăiate. echipam entele electrice de acţionare. a c ţio n a re .l5. v irte ln iţă p e n tru su portul colacului de o ţel-b e to n . u n agregat de îndreptat şi tăiat (fig. V . t ă i a t şi fasonat. V.

.

se p une în fu n cţiun e m otorul electric principal de acţionare 2. Se verifică dacă vergelele p o t p ă tru n d e cu uşurinţă în întreg tre n u l de role. P rin apăsare pe buto n u l 7 de com and ă cu im pulsuri (com andă electrică). Modul de utilizare a maşinilor de îndreptat şi tăiat Se pregăteşte m aşina de în d re p ta t (v. D u p ă ce se taie o bară. m aşină care în d re a p tă oţelul-beţon neted. începînd din anul 1966 m aşina de în­ dre p ta t tip Nosenko . precum şi modul de ra b a te re a laturii jgheabului. Se fac contactele electrice p e n tru acţionarea tăierii 6 şi degajării barelor. 205 . 4. fig. D u p ă ce se fac to a te verificările. Se fixează lim itatorul de com andă a tăierii la lungimea necesară. se controlează c a litatea operaţiei de în­ drep tare şi tăiere la lungime (to lera n ţa de tăiere este în j u r de 1% ). Maşina este p re v ă z u tă cu un n u m ă ră to r al barelor tă ia te . care lasă b ara să cadă pe suporţii de colectare. astfel ineît b a ra să fie împinsă de rolele de trag e re între rolele de în d rep ta re din plan vertical şi orizontal p în ă p ă tru n d e la foarfeca de tăiere. 1G). folosind p en tru în d re p ta re o to b ă ro ti­ toare cu bacuri. O m aşină sim ilară este m aşina IL-Precizia care în d re a p tă şi ta ie °ţel neted cu dimensiunile 0 3 —14 mm. se apasă pe bu to n u l de m ers continu u cu v iteza I sau v iteza II. Se aşază colacul de oţel-beton pe virteln iţă.3. care funcţionează prin scădere (se pleacă de exem plu de la 1 999 dacă vrem să tăiem 2 000 b are şi se opreşte cînd s-a t ă i a t n u m ăru l de bare stabilit). V. Se reglează cu aju to ru l m anetelor rolele de tragere şi în d rep ta re la d ep ă rta re a corespunzătoare dimensiunii barelor care urm ează a se îndrepta.No-338. Barele s în t trase direct din colacii aşezaţi pe v irte ln iţă . în tre rolele de ghidaj şi cele de p re in d re p ta re şi tragere. inclusiv lungimea barei. du p ă dim en­ siunea m aterialului care se în d re a p tă (oţelul 0 5 —8 m m se în d re a p tă -cu viteză mică. cu dimensiunile de 0 3 — 12 mm. iar oţelul 0 8 —15 m m se în d re a p tă cu viteză mare). Se în d re a p tă cu cheia ca p ă tu l liber al vergelei din colac şi se introduce prin inelul de c a p ă t 6!. echipîndu-se cu setul de role corespunzător diam etrelor barelor ce se îndreap tă. du p ă care se reglează din nou rolele de îndreptare. Maşini de îndreptat şi tăiat executate în ţară î n ţ a r a noagtră s-a utilizat. cu viteza de deplasare a vergelei Wai mare decit la m aşina t i p Nosenko No-338. care acţionează rolele de tragere şi îndrep tare.

în corpul batiului se află grupul de antrenare al mecanismului de tragere şi îndreptare şi grupul de antrenare a amecanismului de tăiere. 13. Grupul de antrenare se compune din : motorul electric cu două tu­ raţii şi cu mers înainte şi înapoi . astfel incit ţoale rolele acţionate au aceeaşi turaţie. maşina cu role U. role de îndreptare în plan vertical şi role' de îndreptare în plan orizontal. plasate în paharele 4.. cuplajul electromagnetic cu fricţiune care realizează transmisia de la motor la reducătorul de turaţie şi frinează mecanismul de tragere şi îndreptare în timpul tăierii oţelului-beton (transmisia prin curea trapezoidală de la cuplaj la frînă şi cu lanţ la reducător şi apoi prin grupul pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere şi îndreptare). Maşinile de îndreptat pot face îndreptarea la diametre mai mici.B. şuruburile de reglare A . prin tobe de îndreptare rotitoare sprijinite pe rulm enţi cu bile.1). acţionate prin roţi dinţate cilindrice. tabelul I X . producînd degajarea oţelului-beton. C. role de tragere. fiind acţionat de cama excentricului. oţeluri PG 52 şi PG 00 cu dimensiunile 6 şi 8 mm. Jgheabul are rolul de ghidare şi degajarea barelor tăiate şi este compus d i n : o parte fixă formată din batiu şi 7 suporţi ficşi. avînd role pentru preîndreptare.1 0 mm ce se livrează în colaci (v. precum şi pentru prelucrarea (în­ dreptarea) sîrmelor STNB şi STPB cu dimensiunile 5 .în ultimul tim p s-a asimilat maşina (le îndreptat şi tă ia t „6 Martie" — Timişoara pentru oţel rotund cu dimensiunile 0 G—12 mm. maşina „6 martie" — Timi­ şoara model 1981. şi anume : maşina „Precizia" . Declanşarea se face printr-un electromagnet de cuplare. maşina „6 Martie" — Timişoara. Foarfeca este tip ghilotină acţionată de un arbore excentric. o parte mobilă care se roteşte în jurul unui ax. este o maşină de îndreptat cu role.R. Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu profil şi o rolă de ghidaj lisă care sînt reglabile după diametrul barei ce se îndreaptă. D şijE 206 . în ţar» noastră s-au produs mai m ulte maşini de îndreptat şi tăiat. care are o camă ce acţionează o pîrghie a axului jgheabului.B. La maşinile de îndrep ta t cu cap rotitor (fig. model 1978 cu role de îndreptat.. Maşina U. Mecanismul de tăiere se compune din : motorul electric de acţio­ nare de tip asincron trifazat şi mecanismul de tăiere acţionat cu 4 curele trapezoidale.R. Maşina are u n batiu confecţionat din oţel sudat şi p relu c rat. cîteva p e r e c h i de bacuri 3. cu ta m b u r rotitor şi bucşe de îndreptare.17) toba are în com­ punerea ei de regulă bucşele de ieşire şi intrare 2 şi 5. La capătul fix al jgheabului se găseşte iimitatorul (m icroîntrerupător care comandă mecanismul de tăiere. V.

A . E — şuruburi d c reglare. B .corpul capului lotitor j 3 2 . . c. 5 b u cşe j —bacuri j 4 —pahare . O .

:. 4. V. 5. folosită în ţa ră .19. Dispozitive şi maşini de tăiat oţel-beton Tăierea oţelului-beton se ex e cu tă cu cleşte m an ual. fa b ricat de în trep rin d e rea „6 M artie “ — Tim işoara. Fig. ş ta n ţe m ecanice ac ţion a te cu m o to are electrice sau hidraulice. ta ie sîrm a S B P de 0 7 m m şi o ţel-b e to n 0 12 mm. Cuţitele s în t interşanjabile fiind confecţionate din oţel de scule. precum şi cu ag regate com plexe de tă ie re etc.şi ro a ta de transm isie p e n tru curelele trap ezo idale (tip ul re p re z e n ta tiv este Maşina Wafios R.18).203 . 'Cleştele. Stanţele manuale (fig. unghiurile cuţitelor asigurînd o b u n ă tăiere. V. t r a t a t e term ic. î n ţ a r a n o astră se fabrică ş t a n ţ a m an u ală „6 M artie" — Tim işoara care ta ie oţel ro tu n d 0 25 mm. d ar aceasta nu po ate în d re p ta b are de grosim e p re a mare). s ta n ţe m anuale. V.19) s în t agregate ac ţio n a te p rin pîrghii. Cleştele m anual se foloseşte p e n tru tăierea barelor subţiri (fig. Stanţe cu pîrghii manuale.

respectiv de 55 m m p e n tru oţeluri de înaltă re ziste n ţă. chiar p în ă la 12 bare o d ată. asigurînd u n bun ghidaj. bine ascuţite. p u ţin d fi schim bate du p ă d iam etrul barelor care se taie sau cînd se uzează. Ştiinţele mecanice sîn t alcătuite pe acelaşi principiu cu ştan ţele m a­ nuale. S ta n ţa se fixează de o fundaţie. O p rezentare de principiu a unei ş ta n ţe mecanice de t ă i a t este a r ă t a t ă în figura V. Ş tan ţele mecanice p o t tă ia to a te diam etrele de b are şi pot tăia şi un nu m ăr mai m are de bare. corpul de po m pă şi organele de tra n sm ite re a forţei la organele active de tăiere (cuţitul). T ra n sm iterea forţei nu se face prin pîrghii.G. 2) Maşinile M U B E A tip BS 28 şi BS 32 sîn t m aşini mobile de 2 CP cu g re u ta te de 270 la 435 kg şi po t tă ia bare p în ă la 32 m m . fig. S 401. Dintre m aşinile utiliza te la no i se prezintă urm ătoa rele tip u ri : 1) Maşinile F utura (R. cît şi Ia cele mecanice. care să se deplaseze în plan uri paralele. unele tip u ri au dispozitive hidraulice. A tît la stanţele m anuale.5 k W şi p o t tă ia bare p înă la 70 m m grosime din oţel OB 37. G re u ta te a m aşinilor variază de la 300 la 1 930 kg . Maşinile au comenzi m anu ale sau la picior. a c ţio n a t prin pirghii cu sau fă ră cremaliere. ci prin pom pe hidraulice a c ţio u a te m anual. Poate tă ia p în ă la 12 bare 0 7 respectiv 14 mm. Are declanşator m a n u a l şi rele de susţinere a barelor care u rm ea ză a fi tăiate. S 501 şi S 701 care au puteri . organele de tăiere.de la 1. V . m o n ta te pe ro ţi şi cu dispozitive de împingere. fiind fixate de organele active ce nu au mişcări laterale. H ~ Cartea fierarului betonist — cd. Cuţitele s în t interşanjabile. La uneltele m anuale se taie de regulă o singură bară. dacă diam etrul acestora este m ai mic. p en tru a se asi­ gura o b u n ă tăiere este n e c e s a r : să se dispună de cu ţite cu d u rita te corespunzătoare. Stanţele manuale hidraulice po t tă ia cu u ş u rin ţă oţel-b eton de dia­ m etru mare.20. are u n batiu m asiv şi u n b r a ţ rob ust. p o t de asemenea t ă i a concom itent 3 —4 bare.F. l 209 . care acţio nează cu ţitu l de tăia t. num ai că organele active s îu t ac ţio na te prin angrenaje puse în funcţiune de m o to are electrice. Maşinile po t teoretic realiza de la 25 la 42 tă ie tu ri/m in .5 la 7. l 9). Maşinile de regulă s in t au to m ate.S în t numeroase firme care livrează ş ta n ţe m an u ale care asigură tăierea oţelului-beton de to ate calităţile p în ă la d iam etrul de 40 m m (v. S ta n ţ a se com pune d i n : b a tiu l stanţei.) tip S 322.

3) Maşinile lip S T E I N W E G sîn t maşini 2. c ît şi la picior. î n u ltim a perioadă s-a pus în fabricaţie la în trep rin d e rea „6 Mar­ t i e " —Tim işoara.P .) cu p utere de 75 kW .) cu putere de 5. p rin cuplarea dispozitivelor de t ă i a t Ia [ar­ borele m otoreductorului.20.5 CP cu p erfo rm an ţe similare maşinilor M UBEA.P . s în t maşini cu acţionare la picior. m aşina BY-4Î (R . M a şin a K SB -50.5 kW etc.S.S. 5) Maşinile M I R (U.R. Ş ta n ţe m eca n ic e . 1 500 ro t/m in . V. m aşin a tip N-40 (R .P.U . m aşina hidraulică de t ă i a t oţel-beton cu m o tor d© a n tre n a re de 4 kW .F ig . G) M aşina R E M A tip PG 440/35 (Italia) are u n dispozitiv de tă ia t a t a ş a t maşinii de fasonat. cu declanşator a t î t m anual. ce debitează bare de oţel-beton cu diam etru l m axim de 42 m m şi ş ta n ţe manuale. 210 . 4) Maşinile L I E B I G şi L U D E W I G -D r e s d a se livrează în trei ti­ pu ri : FM-48.). KSB-50 şi PSK -65 .

b ară ridi­ cată etc.). în d oirea barelor trebu ie fă cută cu anum ite raze de curbură pe discuri cu raze diferite. de regulă 45°. îndoirile la 90° se fac şi la barele care arm ează colţurilor elementelor de b eton arm at. p e n tru a asigura trecerea de la o zonă la alta şi pentru o b u n ă ancorare a barelor în m asa betonului. F asonarea m anu ală se face cu a ju to ru l u n o r dispozitive simple şi constă din îndoirea sim­ plă sau succesivă a barelor la unghiul dat. P e n tru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90 sau 180°. p en tru a a j u t a secţiunile de b eton de a prelua eforturile u n ita re de întindere p rin barele de oţel (arm ături). V. PC 60 <t>Z 10 mm Fig. TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT Ş! ÎNDREPTAT OŢELUL-BETON 1. profilul oţelului şi ca litatea oţelului (fig. Unghiul de îndoire po ate fi verificat prin şabloane. V. Prelucrarea a rm ă tu rii conform cotelor din proiect şi fişei tehnice se num eşte faso­ narea armăturii.D. stabilite în funcţie de n a tu ra îndoirii (cioc. Generalităţi asupra fasonării manuale Barele de oţel-beton sint puse in elementele din b eto n în zonele întinse ale elementelor. de fa p t îndoite.21. sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare 5e num eşte fasonarea barelor ridicate). Raze de îndoire. F aso n area p o a te fi fă cu tă m anual sau mecanic. barele s în t prelucrate. la diferite unghiuri.21). OB 3 7 0 i 10mm 211 . P e n tru a ră sp u n d e acestei cerinţe.

cu sau fără cremalieră. Plăci cu dornuri şi prelungitor pentru fasonare : a — placă simplă . bare îndoite (fig. de forme şi alcătuiri diferite. V. 1) Cheile simple sau duble cu b r a ţ d rept sau b r a ţ frînt. Banc pentru fasonarea manuală a oţelului-beton. b).26) care au la p a rte a inferioară u n b o lţ ce se introd uce în g a u r a plăcii.22. fie p e n tru fixarea pîrghiilorchei cu dornuri (fig. discuri. şi a n u m e . în special plăci din oţel pre lu c rat sau t u r n a t . a. b — placă cu cremaUeră. V. foloseşte la form area etrierilor sau a îndoirilor suc­ cesive. folosit d re p t pivot. V. a. 2) Placa simplă cu trei dornuri cu sau fără pîrghie de îndoire (fig. 4) Placa cu dorn crestat şi cheie fixată de placă. ciocuri. î n figura V.25 . 3) Placa cu dornuri.22 se a r a t ă u n b anc de lucru care tre b u ie să aibă u n b la t foarte rigid. 212 . V.2. V. Cheile au dim ensiuni diferite în funcţie de d iam etrul barelor care se în dreaptă. cerc gradat şi pîrghie cu fixaloare şi limitatoare p en tru form are de etrieri. Fig. b). Fig.23). Dispozitive simple pentru fasonare manuală F asonarea m an u ală se face de regulă pe u n banc de lucru pe care s în t fixate dispozitivele a ju tă to a r e de îndoire. V. po ate fi folosită la form area ciocurilor sau în­ doirea barelor ridicate.24. a v în d prelungitor (fig. D in tre dispozitivele anexe care se folosesc se pre zin tă cele mai uzi­ ta te . 5) Plăcile cu găuri folosesc p en tru fixarea pe acestea fie a dornu­ rilor simple sau a dornurilor cu discuri.23.

Fig.25. Placă cu dorn crestat. cu lim itatoare şi fixatoare. Fjg. V. V. Plăci cu pîrghie.24. 213 .

Dispozitivele de îndoire s în t în continu ă perfecţionare şi ele s în t concepute de im aginaţia tehnicienilor şi m uncitorilor p en tru uşu rarea muncii m anuale . V. V.28. în special p en tru corectarea poziţionării arm ă tu rii în ain te de betonare (fig. în care caz se p o t folosi şi chei frînte. 3. V. practic n um ăru l lor este nelim itat. îndoirea cu trei dornuri şi o cheie. * P e bancul^care are trei sau p a t r u dornuri se po ate face o îndoire comodă cu o cheie (fig. 214 .21). Fig. dornurile se pot pune la astfel de dis­ ta n ţ e încît pe ele liă se ataşeze discuri gău rite care să asigure îndoirea la raza de c u r b u ră cerută.28) . Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat Barele de d iam etre mici (subţiri) se pot îndoi cu a ju to ru l a două chei.

P rin răsucirea pîrghiei (cheii) in sensul săgeţii se realizează o nouă îndoire la 90°. îndoirile Fig. 90° sau 180°. îndoirea barelor ridicate.25. barele fiind blocate de dornuri). p e n tru a perm ite lucrul concom itent •sau succesiv p re d în d bura de la u n fierar beto n ist la celălalt. D e exemplu. fix a t pe placa 5 şi împinsă pînă la lim itatorul 3 al b ra ţu lu i cheii 2. V. M odalităţi a ju tă to a r e de îndoire a unor bare cu dispozitive s în t a r ă t a t e în figura V. V . Acţionarea pîrghiilor pen tru a ex e cu ta îndoiri la 45°. in colţuri opuse. 215 .25.30. F ix area plăcilor de îndoire pe bancul de lucru se face. la îndoirea oţelului-beto n (fig.29).Fig. Folosirea plăcilor din oţel t u r n a t s în t cele mai comode.30). de regulă. se în v a ţă uşor şi nu s în t necesare explicaţii. Barele ridicate se pot îndoi uşor cu plăci cu chei (pîrghii fixate de placă. îndoirea cu placă turnata.29. V. F o rţa de îndoire se reduce d a c ă se folosesc crem aliere (fig.23 —V. a se a r a tă poziţia barei 1 deja îndoită de două ori care este t re c u tă prin dornul crestat 4. V. în figura V. în diagonală.

pe d ouă capre (fig. fig.31.Pasul fretei r Fig. fo rm a t dintr-o ţeav ă. a v în d p u n erea la p ă m in t şi cablurile tre c u te prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate). V. O asemenea fretă se poaie face num ai din oţel moale subţire. V. aşezat cu axul. Gel m ai simplu m od de organizare este am plasarea maşinii de fa­ s o n a t între două b ancuri (fig. De regulă maşinile s în t in teg ra te unui flux tehnologic continuu care rezultă din organizarea ra ţio n a lă a atelierelor de arm ă tu ri (v. b) sau d upă diagonala etrierului. Şablon pentru ex e­ cutarea fretelor. care se modelează uşor pe cilindrul de lemn. 216 . A m plasarea maşinii se face prin fixarea în fu n d a ţie şi calarea sa cu pene.32) p rev ăzu te cu rulouri pentru spri­ jinirea barelor şi glisarea lor în tim pu l fasonării. Plăcile cu crestătu ri po t form a m ai m ulţi etrieri deodată. IX). cu d iam etrul reglabil la dim ensiunea stîlpului. Fasonarea mecanică P e n tru industrializarea lucrărilor de a rm ă tu ri în prezent se folosesc maşini de fa so n at cu g ra d rid ica t de au to m a tiz a re care asigură o pro■M W ‘ "'7 > d u c tiv ita te rid ic a tă la lucrările de arm ături. M aşina v a avea in sta la ţia electrică e x e cu tată conform regu­ lilor de securitate. 4. cap. succesive ajung să formeze etrierul închis cu capetele ciocurilor în­ d re p ta te paralel cu laturile etrierului (v. V.25. F aso n area fretelor de stîlpi cu mijloace m anuale se realizează cu a ju to ru l u n u i cilindru de lemn. V.31) şi care se po ate ro ti uşor cu o manivelă.

î n ţ a r a noastră se utilizează m aşina de fasonat tip „9 Mai" produsă din anul 1964 de U zina „9 Mai" — B ucureşti şi Maşina MF-32 (fig. Banc de lucru pentru fasonarea mecanică. F ă ră reglare a u to m a tă se p ot fasona bare pînă la un unghi de 180°» •ar cu reglare a u to m a tă se p o t îndoi la unghiuri de 45°. MAŞINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OŢEL-BETON 1. M ulte m aşini de fa so n at au şi dispozitive de t ă i a t (maşina REMA tipul PC 40/35 şi tip u l PC 32/26 —Italia). cu dispozitive simple. 90° şi 180°. F asonarea m ecanică este indicată pen tru to a te atelierele de con­ fecţionat arm ături. V. d a r aceasta necesită m u ltă m ano­ peră. îndoire şi spiralizare a barelor. V.32. Maşini de fasonat bare longitudinale F asonarea barelor 111 atelierele de şantier de mică im p o rta n ţă seface m anual. E. p u tere a maşinii este de 2. OB 37 ( 0 32 PC) cu m o tor de a n tre n a re de 4 kW — 1 500 rot/m in. 217 . care poate face operaţiile de în­ dreptare. P o a te fasona oţel ro tu n d OB 37 p în ă la 0 < 40 m m şi oţel PC pînă la 32 m m . produsă de Uzina Mecanică —Sibiu. M aşina este p re v ă z u tă cu un sistem acustic pen tru de­ păşirea accidentală a unghiului de îndoire program at.33). în tre p rin d e re a „6 M a r tie " —Tim işoara produce m aşina de fasonat oţel-beton 0 40.Fig.2 k\V. iar g re u ta te a maşinii de 900 kg.

V. Alcătuirea de principiu a maşinilor de fasonat Maşinile de fason at (fig. V. Batiul maşinii este o construcţie m etalică ro bustă.Fig. rigle cu găuri şi dornuri etc.) j . de regulă m on­ t a t ă pe roţi p e n tru o deplasare uşoară pe distan ţe mici.218 . mecanismele de a n tre n are . dispozitivele de lucru. p lasate pe o placă d© lucru . roţi. oprire.34. a) sîn t alcă tu ite în principiu din : 4>atiul sau cu tia m a ş i n i i . la locul de lucru. de regulă fix. inver­ sare etc.33.. Dispozitivele de lucru fixe sau detaşabile sîn t am plasa te pe o placă de lucru p la s a tă pe p a rte a de sus a batiului. 2. Maşină da fasonat oţel-beton. instalate pe u n perete lateral. Dispozitivele de lucru s în t alcătuite dintr-o placă de lucru confecţionată dintr-o ta b lă groasă în care este d ec u p at u n disc activ ro tito r cu locaşuri p e n tru fixarea •organelor active de fasonare (dornuri. co n ţin în d în el mecanismele de antrenare. de com andă pornire. dispozitivele de com andă. B atiul este a lcă tu it dintr-o s tru c tu ră m etalică p o rta n tă .

F IC E P ). cum ar f i : b r a ţ cu dornuri p en tru îndoi­ rea barelor ridicate cu alte d istanţe în tre dornuri decît cele de pe dis­ cul activ (S T E IN W E G . F U T U R A . Multe maşini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe­ cuţia unor prelucrări speciale. două sau mai m u lte plăci tran sv ersale cu poziţie fixă sau reglabilă. F IC E P . I —I V — fa z e d e fa s o n a re . fasonarea la maşină a ciocurilor (b) şi a barelor ridicate (c) .Fig. dispozitive p en tru faso­ 219 . dispozitive Pentru îndoire cu raze de cu rbu ră foarte mari.34. două bare (role) pen tru glisarea oţelului-beton. dispozitiv p en tru confecţionarea spiralelor (S T E IN W E G . La m arginea mesei de lucru se găsesc m o n ta te de regulă. V. B IF A X etc. pe două feţe opuse. Maşina de fasonat tip FICEP (a). prevăzute cu locaşuri p entru dornuri (roţi sau dispozitive).). care for­ mează organele pasive ale operaţiei de fasonare.

Maşinile m oderne (FIC E P ) au u rm ăto a rele c a ra c te ris tic i: ro tirea dis­ cului în două sensuri. p en tru realiza­ rea unghiului. dirijate m an ual sau au tom at. fierarul b eton ist u rm ăreşte valorile de pe discul gradat. d ia m e tru l m axim al unei bare sau a barelor cai’e se în­ doaie concom itent. lim itato are etc. Mecanismele de antrenare sîn t în principiu alcă tu ite d in tr-u n m otor. diam etrul barelor şi re z is te n ţa acestora v a ria z ă de la 300 la 1 600 kg. P e n tru a utiliza ra­ ţional maşinile de fasonat. dispozi­ tive pen tru îndoirea sim ultană a mai m u lto r bare etc. ambreiaje. rolele se aleg în funcţie de diam etrul barelor care se îndoaie. Masa maşinilor. s în t necesare: cun oaşterea perform anţelor maşinilor. pinioane. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la maşinile a u to m a te sau cu p rogram are . comenzi p en tru viteze fo a rte reduse. Operaţiile de punere în fu n cţiune s î n t : 1) M ontarea pe m asa de lucru a riglelor g ău rite cu dornuri şi mon­ ta re a rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fă ră dispozitive anexe. ru lm en ţi etc. dispo­ zitive de adaos cu role p en tru în d re p ta t sîrmele. Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală. curele de transm isie. reglarea vitezelor de la un levier. utilizarea dispozitivelor anexe şi tab ele a ju tă to a r e care să indice unghiul de rotire necesar p en tru realizarea unei îndoiri simple sau duble. î n prospectele maşinilor sîn t m u lte d a te auxiliare necesare folosirii eficiente a maşinilor.narea dublă a mai m u lto r b are de diam etre m i c i . dispozitive p en tru spirale poligonale. frîne. mecanismele dispun de roţi d in ţate. obţinerea vitezelor de rotire dorite prin reglare prealabilă. 3. Discul tre b u ie să aibă ro ta ţii prestabilite. care p une în m işcare r o a ta m elcată pe axul căruia se găseşte m o n t a t discul activ. şi dispozitive de inversare. Modul de utilizare a maşinilor de fasonat a. reîntoarcerea a u to m a tă . capete speciale p en tru exe cutare a ciocurilor. lim itatoare. cu m ai m u lte viteze (2 — 4 viteze) în funcţie de grosim ea barelor. Operaţiile com une dc punere în funcţiune. reductoare. oprirea a u to m a tă a discului la unghiul de rotire prestabilit. la cele cu acţionare m ecanică (normală). 220 . braţuri. oprirea au to­ m a t ă a discului. D u p ă n a tu ra construcţiei. m o n ta te pe roţi de cauciuc care se deplasează uşor prin îm pingere sau p o t fi ridicate cu mijloacele de ridicat. d upă g ra d u l de com plexitate. S înt şi agregate cu g ra d de a u to m atizare ridicat.) .

34. 7 5 Bj.34. se schim bă sensul de ro ta ţie al discului. fig. 2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive (v. lăsînd capul necesar form ării c io c u lu i. 1) Fasonarea ciocurilor se face pe o m aşină cu disc ro tito r ( v . a) realizîndu-se succesiv urm ăto a rele o p e r a ţ i i : se m o n ­ te a z ă dornul central sau u n dorn cu rol de dorn central şi u n dorn de lucru .35) se face a s t f e l : — diam etrul dornului D se alege în funcţie de grosim ea barelor d dmax* mm D . b). stabilirea ro ta ţie i discului în funcţie de grosi­ mea barelor (cînd se fasonează m ai m u lte bare) şi p u tere a motorului. P e n tru fasonare unghiul de îndoire se verifică pe şablon. V. b ara este scoasă de pe disc şi pusă în po­ ziţia în care dornurile de sprijin au poziţiile din figură. se p une în mişcare discul ro tito r spre d re a p ta p în ă se form ează ciocul (la 180°). d iam etrul barelor şi înălţim ea grinzii p e n tru care se face ridicarea barelor se pregăteşte maşina de fasonat. fig.3) Conectarea maşinii la re ţe a u a electrică se face cu luarea m ăsu­ rilor de p rotecţia muncii. îndoirea dublă la 45° cu două dornuri pe discul rotitor (fig. V. V. ac ţion în d discul maşinii se face prim a îndoire la unghiul prescris . cum se a r a t ă în exemplele u rm ătoare. pe o axă perpendiculară pe b ară . V. pe liniile cu găuri . 4) In trod ucerea barelor de fa so n at p rin m anipulare de pe banc pe m aşina de fasonat. p u n în d în m işcare inversorul cînd dornul de sprijin a revenit în poziţia iniţială. mm 20 80 26 100 34 140 40 160 — pe discul ro tito r se p u n dornurile la d is ta n ţa B 1. In funcţie de caracteristicile maşinii de fasonat. fig.34. b. 221 . u n dorn de sprijin se plasează pe lingă bară. iar riglele cu găuri la distan ţa A u poziţia re lativ ă a dornurilor de pe rigle (c ateta triunghiului) se p une t o t la d is ta n ţa A x : A -l « 0 . dornul de sprijin se fixează la o d is ta n ţă mai m are fa ţă de dornul ini­ ţial. apoi se opreşte m aşina . p en tru îndoirea dublă sim ultană. c) se face a s t f e l : d up ă fasonarea ciocului b ara este îm pinsă pe linia dor­ nului central cu b u c a ta (porţiunea) p re v ă z u tă în proiect a fi d re a p tă . F asonarea propriti-zisă. b ara este apoi îm pinsă înainte în vederea unei noi îndoiri sau a formării ciocului. du p ă care se pune în mişcare discul în sens invers făcîndu-se a doua îndoire . se introduce b ara între aceste dornuri (v.

38. d up ă care se opreşte dacă m aşin a nu are dispozitive a u to m a te de aducere înapoi.37 se a r a t ă îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cîn d la disc este necesar să se folosească u n prelungitor.39. dar poziţia v ertic ală a discului treb u ie aleasă astfel ca b ara d re a p tă să poată sprijini pe cele două dornuri a lă tu r a te de pe riglele g ău rite şi pe^dornul de pe disc. Serviciul tehn ic trebuie să afişeze la m aşini tabele cu distanţele şi B i pe g ru p e de diam etre . — discul r o tito r se aduce cu poziţia dornurilor astfel ca axa fo rm a tă de dornurile de pe disc să fie perpendiculară pe riglele cu găuri. Îndoirea se face simultan p rin blocarea barei cu două dorn uri ală­ t u r a t e fix ate pe discul r o tito r şi îndoire d ublă la 45° cu u n singur dorn fix a t pe discul ro tito r (fig. 3) Fasonarea etrierilor cu m aşina de fa s o n a t obişnuită este a r ă t a t ă în f ig u r a V. la mij­ locul distanţei d intre dornurile de pe r i g l e .35. d upă ce s-a însem nat pe ea cu creta locul de u n de se ridică (îndoaie) . V.a3 A1 A? a 4 Fig. folosind dispozitive anexe tip F I C E P prinse pe riglele g ă u rite şi disc* este a r ă t a t ă în fi­ g u ra V. — se declanşează m aşina care roteşte discul cu 45°. îndoirea simultană a mai multor bare subţiri. îndoirea se face în m od similar. — se in tro d u ce b a ra în tre dornuri. 222 . Maşinile de fa s o n a t p o t ex e cu ta spirale rotu n d e. poligonale' etc. îndoire dublă sim ultană cu două dornuri pe discul rotitor. V. î n figura V. acest sem n se m archează în dre p tul axei dornului de pe d i s c .36) .

Fig.Fig.37.38. V. F ig . 223 . în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e d is c u l ro tito r. în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e p r e lu n g ito ru l la d is c .36. V. V. Îndoirea sim ultană a barelor subţiri.

39.(discuri. cu rezistenţă de 400 N / m m 2 şi p în ă la 25 m m p e n tru oţel cu rezisten ţa de 700 N / m m 2. p în ă la 32 m m. viteza de ro taţie a discului activ de la 3. P . 2) Maşina B H . av în d puterea de 4 kW . dar cu caracteristici tehnice şi p erform an ţe diferite.P .5 la 11 ro t/m in .Fig. dar are o placă ra b a ta b ilă care asigură prelun­ girea plăcii de lucru astfel că în poziţia de lucru discul se află la mijlocul mesei (plăcii). Ca exemplificare se a r a tă unele caracteristici p en tru cîtev a tip uri de m aşini din ţările socialiste şi din vestul E u r o p e i : 1) Maşina G-40 ( R . m asa 700 kg. console etc.) fasonează oţel. 4. Maşina are discul plasat excentric f a ţ ă de batiu l maşinii.G .F .) cu m od de acţionare similar (prin ro ta ­ ţ i a discului). V.2 kW . Modul lor de alcătuire în principiu este a c e la ş i. M aşina este p re v ăzu tă cu scală g r a d a tă pen­ t r u a m arca unghiul de ro taţie al unui b r a ţ m o n t a t pe discul activ. ) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezis­ t e n ţ a p înă la 450 N / m m 2 . p u te re a 2. cu re­ zisten ţa pîn ă la 700 N / m m 2. M aşina are u n set de role de îndoiri.4 0 ( R . cu viteza de ro ta ţie a discului de 100 — 130 ro t/m in . Fasonarea etrierilor cu maşină de fasonat obişnuită. Maşini de fasonat bare longitudinale Maşinile de fa so n at şi îndoit oţel-beton sîn t la fel de numeroase *ca şi maşinile de în d re p ta t şi tăia t. S în t m aşini cu organe active foarte diferite . cu diam etrele de la 50 la 480 mm. P .) fasonează oţel p în ă la 40 m m. 3) Maşina M U B E A — B E N D E R (R .U . 224 . Se po t realiza unghiuri de îndoire în t re p te cuprinse între 0 şi 315°. diferă foarte m ult dispozitivele de lucru. m anete.

5 — 15 ro t/m in cu mers înainte şi î n a p o i . are două viteze (20.r^ze de îndoire de la 2. practic în­ treaga g am ă posibilă. 6) Maşina F U T U R A B 502 (R .E. av în d 2 sau 3 viteze sau cu v a ria to r de viteze.F . L a această m aşină se pot fasona etrieri şi în d re p ta oţel^ beton de diam etre mici. O m aşină mai mică este tip u l B IA F E X -E . Are dispozitiv de în d rep ta re cu role a barelor de la 6 la 18 mm. are ec hip am ent care asigură ro ta ţia de 3.) fasonează oţel p în ă la diam etrul de 32 mm.3 2 IC (R .5 GP.F . 9)1 Maşina S T E I N W E G (R .perm iţind să se realizeze. a v în d rezistenţa m ax im ă de 450 N / m m 1 . p en tru rezistenţe mai rid ica te se reduce diam etrul barei. P o a te fasona conco­ m ite n t pînă la 10 bare de 14 mm.F .G . m aşina are şi posibilitatea de a fi liv rată cu u n pro­ gram ator.G . inclusiv etrieri.ro t/m in p en tru bare la 16 m m şi 10 ro t/m in pen tru bare m ai groase) . Are caracteristici similare cu maşinile prezentate. se pot opri conform pro­ gramului. cu puteri de la 2 la 6 GP şi cu m asa variind de la 360 la 1 600 kg . m asa maşinii este de 1 220 kg j are dispozitive p e n tru p relu crat spirale. 1 225 . res­ pectiv 26 mm.etc. iar cu reducerea corespunzătoare a num ărului de b are se m ăreşte d iam etru l barei de fa so n at sau tă ia t. au pedale de com andă stîng a-dreap ta. cu rezistenţa de 450 N / m m 2 . respectiv p în ă la 40 m m.) are posibilitatea de a program a fasonarea la 6 diferite unghiuri de în­ doire spre sţîn g ă sau spre dreapta.5 d p în ă la lSd. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . Multiplele dispozitive anexe îo rm ează ca litatea de bază a maşinilor. . Dispune de o g a m ă largă de dispozitive anexe p en tru orice tip do prelucrare a arm ătu rii. 10) Maşinile U G A R O L A ( Spa nia ) se livrează în tip u l CB 40 j GB 30 : GM.) se livrează în tipurile B 32 ş B 40 care fasonează oţel pînă la 32 m m. P o a te realiza şi spirale cu diam e­ tru l de 150 mm. are trei viteze de ro ta ţie a-discului 5 —7. faso­ nează o g am ă foarte m are de diam etre de diferite calităţi. are o p utere de 3 kW . 8) Maşina F I C E P — model C A M (Italia) se livrează în 6 v aria n te.P E R F E C T R A P I D P (R .5 ro t/m in pînă la 20 ro t/m in . 4 ) M aşina P E D D I N G H A U S . au dispozitive obişnuite. 5) Maşina R E M Â — PC 4 0 /3 5 (Italia) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezistenţa de 450 N / m m 2 şi p înă la 32 m m p en tru oţel cu rezistenţa de 850 N / m m 2 şi taie oţel p în ă la d iam etru l de 35 m m.F .G . 7) Maşina P E D D I N G H A U S B I F A X . a v în d u n m otor electric de 3.G . p en tru g am a de diam etre de la 0 la 32 mm.) fasonează oţel p în ă la 50 m m.

3) Un grup de reglare a unghiurilor şi lungimilor 3.5 . Maşini de confecţionat etrieri Maşinile de confecţionat etrieri sînt de fa p t maşini de fasonat oţelb e to n . p rin tr-u n joc de pinioane şi cremaliere.6 — l. în trep rin d e rea „6 M a rtie " —Tim işoara produce din anul 1982 ma­ şina a u to m a tă de produs etrieri ( 0 6 — 0 1 6 mm) cu m otor de 3 kW„ 1 500 rot/m in .40). a v în d o v iteză de 0. lim itatoare. lungimea ex actă a firului la ta b u la to r. care p erm ite obţinerea unui ciclu a u to m a t al pieselor cu 6 latu ri de lungimi m axim e de 1 m şi cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°.40. F ig. F U T U R A etc. B IF A X . Acest g ru p are role de îndrep­ t a r e şi g ru p de finisare. s ta tiv e şi pîrgliii. Etrierii se p o t confecţiona şi m an u al cu dispozitive diferite impro­ vizate (fig. 1. V.41) : 1) Un grup de îndreptare a oţelului-beton p în ă la 14 m m (pînă la 10 m m po ate în d rep ta două fire). 2) Un grup de antrenare 2 cu m otor hidraulic cu role în co n tac t cu firul. O ro a tă în c o n ta c t cu firul tran sm ite. D isp o zitiv e im p ro v iz a te d e fo rm a t e trie ri. V. O serie din maşinile m e n ţio n ate pentru fasonat oţel-beton po t con­ fecţiona etrieri. V. cu pivot central sau cu furculiţă centrală fo rm a tă din două dornuri cu poziţie reglabilă. O m aşină com plet a u to m a tiz a tă este m aşina STEF-14 (F ra n ţa ) care se com pune din (fig. pe care se afişează lungimea cerută. cu piedestal. au lim itatoare speciale p en tru îndoire succesivă perm iţîn d să se realizeze elem ente îndoite de formă d reptu ngh iu lară sau p ă t r a t ă . MUBEA. 226 .2m/s.

îndoirea ( b) . Maşinile specifice plaselor s u d ate vor fi t r a t a t e la u tilaje de îm­ binare şi sudare. care la sfîrşitul cursei un­ ghiului afişat declanşează oprirea îndoirii (4). F orm a etrierilor ce se p o t fasona este foarte v a r ia tă (fig. a n tre n a tă • de o cremalieră care perm ite îndoirea firului de la-0° la 180° după afi­ şa j u 1 tab u la to ru lu i 5. poate îndoi bare în colaci sau bare drepte. 5) Grupul de tăiere 6 este a c ţio n a t de o po m p ă p rin interm ediul unei pîrghii cn excentric. P e n tru lucrul ne a u to m a tiz a t n um ărul de îndoiri este nelimitat. lan ţu ri şi cremaliere la un ta b u la to r. R eglajul tab ulato arelo r este simplu. Maşina are p ro d u c tiv itate ridicată (circa 700 etrieri/oră). Un n u m ă ră to r indică piesele fasonate şi declanşează oprirea maşinii la num ărul de piese prestabilite. 227 . V.42 : în d rep ta rea oţelului (a) . 4) Grupul de îndoire este acţio n a t de o pom pă (verină). U n ejector asigură evacuarea pieselor fasonate.T ransm iterea unghiului de îndoire se efectuează p rin tr-u n joc de roţi. care se poate programa. cu sau fără profil periodic. O m aşină similară este m aşina M E P —STAF-71 (Italia) care faso­ nează a u to m a t etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. tăierea şi expulzarea etrierului (c). Fazele de execuţie se v ă d pe figura V.43) şi ea se obţine din plasarea convenabilă a lim itatoarelor şi reglarea u n ­ ghiului de îndoire.

Fazele de etrierilor. Tipuri de etrieri care se pot fasona 1a maşini. formare • J c _ __ l 1 'N J> / \ u J 1 1 f i I ) J —o "3 OS T i P W B A i n r s Fig.Fig.42.43. . V. V.

F . în caz contrar.44.. Principiul de înd rep ta re este acelaşi ca şi la în d rep ta rea tablelor de oţel. plasele plane care se livrează pe şan tier nu au nevoie de înd rep ta re . în tre p rin d e re a „6 M artie1 *—Tim işoara execută maşini de îndoit plase p în ă la 0 12 mm. i a r j g ab a ritu l de 6 0 6 0 x l 5 0 0 x E l 500 mm. De regulă. V. Dispozitivul poate avea 2 Fig. iar o m aşină a u to m a tă [este m aşina BFM tip P A 4/6 (fig. poate efectua un program de 6 îndo ituri la 4 unghiuri diferite . Masa maşinii este de 1 180 kg.6 . cu lăţim ea plasei de 5 050 mm şi unghiul de îndoire de la 30 la 180°. care fasonează plase cu sîrm e p în ă la 12 m m. cu o ca­ den ţă de 4 în d o itu ri/m in u t. a v în d echip am ent electric şi h i d r a u l i c . 111 ţa ra noastră. cu o p utere de 3 —7. 229 . Maşini dc indoit p la se su d a te jgPIasele sud ate liv rate ca plase plane pe şantier adesea trebuie în­ doite. O m aşină cu ech ipam en t electrohidraulic este maşina B I F I din R . aceasta se face cu maşini de în d re p ta t cu role în care s în t introduse plasele. se conm a n d ă de la d ista n ţă cu pedală.5 CP. P e n tru îndoirea plaselor su date sîn t maşini de îndoit speciale care po t face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme. cu lungimi utile cuprinse între 4 p înă la 10 m. V.G .44). Dispozitiv de îndoit plase.

î n ţ a r a noastră în trep rin d e rea „6 M a rtie" —Tim işoara livrează cleşti de t ă i a t oţelbeton. din lipsă de maşini de îndoit de după încălzirea locală la forjă la formări periculoase în s tru c tu ra ducă modificarea secţiunii barei care p o t provoca aşchieri.). fisuri care nu se p o t îndoi la rece. respectiv 18 m m (poate t ă ia şi două bare). Efectuează circa 25 p înă la 30 tăie tu ri/m in u t. respec­ t i v 8 kg. Bosch (R. ma­ şinile BFM şi „6 M a rtie " —Tim işoara taie plase din panouri de 3 0 0 0 x X 6 000 mm. Cele m ai u z itate s în t agregatele A E G — F ein Miinchen. 8. Tăierea plaselor su­ d a te se poate face şi cu cleştele m an ual (fig. 230 . se taie şi se folosesc ca plase plane. Fasonarea la cald a oţelului-beton Barele cu grosimi foarte mari. produse şi li­ v r a te de c ă tre u n m are n u m ă r de firme. P e şantier s în t utilizate maşinile electrice m anuale tip mono —S K IT T (fig. unele maşini au rolele pro­ te ja te cu cauciuc. o te m p e r a tn ră care nu produce tra n s ­ oţelului. a t î t pen tru tăierea plaselor.F. se po t îndoi la cald. V. înd oirea nu treb uie să pro­ în zona de îndoire sau alte defecte etc. c ît şi p en tru tăierea ba­ relor. S în t şi utilaje portabile. electrice sau pneum atice. în special ca p acitate m are. respectiv 620 W. Aceste maşini se folosesc şi la în dreptarea plaselor livrate în roluri care se în d rea p tă la sol. V. 11 II şi S-12 H şi p o t tă ia bare de la 4 la 12 mm. se livrează în două tip u ri .45) . Maşini de tăiat plase sudate P e n tru t ă i a t plase su date se pot folosi agregate care taie to a te ba­ rele plasei concom itent. a v în d m otoare de 430. 7. Masa m aşinilor este de 6. ac ţio na te m anual sau electric .sau 3 role. P e n tru tăierea în serie în ateliere se po t utiliza ferăstraie circulare de m are tu ra ţie .46).G. d upă sudare sau d u p ă îndoirea plaselor .

V. Cleşte electric d e tip SKITT.45. V. 231 . tăiat plase Fig.Fig.46.

ÎMBINĂRI MECANICE ALE OJELULUI-BETON 1. Procedee de sudare. în care se dau to a te elementele necesare executării sudării prin u rm ăto a rele procedee (tabelul V. conform STAS 9532/1-79. — sudarea manuală cu arc electric prin suprapunere şi cu eclise (I II) . 5) în do irea barelor s u d ate este adm isă la o distan ţă de 5 d de capă­ t u l sudurii (d = d iam etrul barelor sudate). 4) înn ădirile s u d ate se v o r am plasa Ia poziţionarea a rm ă tu rii faso­ n a te în poziţia precizată prin p r o i e c t . în lipsa precizărilor din p roiect se vor am plasa la o distan ţă de 50 d . în baie de zgură (cu sau fără cu sătu ri lon­ gitudinale) . înn ădire a fă ră su dură v a fi t r a t a t ă la cap. în cazul în care d is ta n ţa este m ai mică.3) : — sudarea electrică prin puncte (I) . se adm ite în aceeaşi secţiune m ax im u m 25 —30% din aria to ta lă tra n sv e rsală barelor din elem ent să fie sudate. p e n tru realizarea de a rm ă tu ri transversale închise. 3) De regulă. L a sudarea barelor de oţel-beton trebuie să se respecte u rm ă to a re le recom andări 1) Oţelurile care se sudează treb uie verificate strict dacă îndepli­ nesc condiţiile de ca litate cerute de STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80. sudarea se ex ecu tă de sudori care au exam enul p ractic şi teoretic p e n tru g ru p a 3. fie prin su­ d u ră sau prin mijloace mecanice. V II. sud area în sem im anşon de cupru (IV).Instruc­ ţiunile tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton “ C. P e n tru realizarea plaselor şi carcaselor su d ate se foloseşte sud area de rezistenţă p rin presiune prin puncte. — sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară (II) . p en tru îm­ binarea prefabricatelor sau p en tru folosirea şi valorificarea capetelor de bare care rezultă la debitare. a 232 . 2) C alitatea sudurilor se verifică prin probe. R eglem entarea modului de e x e cu tare sudării şl precizarea tehnologiilor de sudare este stabilită prin . F.TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA Şl ÎNNĂDIREA PRIN SUDARE. a. — sudarea manuală cap la cap cu arc electric cu u rm ăto arele va­ ria n te : sudarea în cochilie.28-83.. îm b in a rea p rin su d u ră se po ate face p en tru asigurarea co ntinu ităţii barelor longitu­ dinale. Generalităţi asupra procedeelor de sudare Barele de oţel-beton în elementele de b eton a r m a t po t fi în n ăd ite fie prin petrecere folosind ad e ren ţa şi ancorarea în beton.

calităţii oţelului şi poziţiei de sudare conform Instrucţiun ilor tehnice G. — — sudarea nu se adm ite. presiune.3. 1) T e m p e ra tu ra a m b ia n tă nu v a tre b u i să fie m ai redusă de —5°C» 2) L a te m p e r a tu ri sub —5C C şi pe v î n t şi ploaie se vor lua m ăsuri de protejare. realizînd spaţii acoperite şi re spectînd condiţiile de sudare pe tim p friguros pe baza dispoziţiilor speciale ale responsabilului cu sudura.Tabelul V. 28-83. la o d is ta n ţă de (2 —3 )d de capătul înnădirii sud ate . Condiţii generale de execuţie. folosind îm p achetări cu v a tă minerală. conform normelor si prevederilor STAS 2689-80). La cxecutarea sudării se vor res­ pecta u rm ătoarele reguli. ce se produce- 233. L a oţelurile PC s u d ate m an ual cu arc electric prin suprapun ere se v o r prefera electrozi bazici sau supertit. adică îm binarea să aibă ca pacitate de deformare. controlîndu-se fu n c ţio n a litatea şi realizarea param etrilor de sudare (curent. dacă s în t supuse la trac ţiu n e . tran sform ato arele şi agregatele se vo r verifica. 3) Barele care se sudează cap la cap se vor t ă ia n um ai cu mijloace mecanice şi se v o r c u răţi cu perii. aceasta treb u ie să fie precedată de t e n d in ţa de gîtuire. 5) S udarea cu preîncălzire se v a fsice cu arzăto are (STAS 4137-70). b. tensiune. . în cazul în care ru perea s-ar produce în su­ dură. iar rup erea barelor să se producă. 7) Tehnologiile de sudare treb u ie să asigure o comportare tenace. Procedeele dc sudare admise la îm binarea sau Înnădim » oţelurilor-beton Tipul de Procedeul oţel I 0 0 II 0 III 0 IV 0 Observaţii OB 37 STNB 1 sau } STPB J PG 52 PC 60 (PC 60 N)* PC 90 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 - Se ad m ite sudarea cu sem im anşon de cupru 0 = se ad m ite sudarea . respectîndu-se condiţiile p en tru răcirea lentă. 4) L a sudare se v or alege electrozii corespunzători procedeului de sudare. *) PG 60 N — pen tru lucrări nuclcarocicctrice. 6) Utilajele de sudat.

1 — bare de oţel-beton care se sudează .l e n t şi cu suprafeţe de rupere cu aspect fibros. cu smulgeri de m aterial.47. V. de regulă la urechile de prindere. 2. cu aspect lucios. •234 . 5 — circuitul secundar al transfor­ matorului . V. P rincipiul sudării prin puncte. s în t presate cu o a n u m ită fo rţă între electrozii de cu pru ai maşinii de s u d a t prin care trece şi curentul electric fu rn izat de circuitul secundar al unui t r a n s ­ fo rm a to r (fig. N u sln t admise ruperile casante. în tim p ce barele s în t co m p rim ate p en tru a se suda (forja) prin presare.47). 3 — portelectrod . cînd piesele s în t m a­ n ip u la te pe tim p friguros.Sudarea se bazează pe încălzirea p rin cu ren t electric a barelor pe su p ra fa ţa lor de co n ta c t p în ă cînd s în t aduse în sta re plastică (adică o stare de top ire locală cu te n d in ţă de curgere). în punctele de intersecţie a b a­ relor de oţel-beton care formează prin asamblare plase şi carcase sudate. Sudarea prin pu ncte este proce­ d e u l de sudare electrică prin presiune. b — cu alimentare cu curent electric dintr-o singură parte . 7 — piesă de legătură. care pot fi în n u m ă r de două sau trei şi excepţional chiar p a tru sau cinci. Barele în tre tă ia te (nodul plasei sau al carcasei). Acest tip de sudură se num eşte de contact p e n tru că top irea electrodului şi sudarea are loc pe suprafeţele V Fig. 6 — placa de presare . 4 — braţele maşinii de sudat . fă ră avertizare. C urentul electric trece prin suprafeţele de co n tac t (ale barelor cu electrozii de cupru şi ale suprafeţelor de co n tac t d intre bare) u nde întîlneşte şi cea mai m are rezistenţă. . Sudarea electrică prin puncte a. care se produc brusc. Sudarea prin puncte : a — cu alimentare cu curent electric din două părţi . 2 — electrozi .

Procesul de sudare în principiu nu se deosebeşte de sudarea prin pu ncte a tablelo r de oţel.48. trebuie să se cunoască dinainte cu ren tul de sudare. S udarea propriu-zisă (forjarea) se face de fa p t în cea mai m are p a rte d upă întreru perea curentului cînd barele continuă o peri­ oadă scu rtă de tim p să fie încă presate. d u ra ta trecerii curentului t. V. fo rţa de apăsare pe electrozi. L a sudarea prin pu ncte intervine rezistenţa jjarelor care se sudează şi rezisten ţa suprafeţelor de contact.de co n tac t între bare . Fig. Intensitatea curentului de sudare I este curentul. D eschiderea curentului de sudare începe num ai după ce barele au fost com prim ate şi este oprit după ce suprafeţele de con tact au a ju n s în stare de topire plastică şi cu p u ţin înainte ca să se în treru p ă presiunea. de obicei maşini cu a u to m a tiz a re complexă. P e n tr u a se obţine o sud ură de b un ă calitate. Variaţia presiunii P şi a intensităţii I în tim pul sudării prin puncte. fo rţa de apăsare P a barelor care se sudează. tim p u l de ţinere sub c urent şi sub presiune a electrozilor. S ud are a se face cu maşini de s u d a t unipunctuale. Aceste elem ente form ează para­ metrii de sudare : inten sitatea cu rentulu i de sudare I. V. care aduce suprafeţele în stare de topire. P ara m e tri de sudare şi reg im u ri optime de sudare. fur­ nizat de circuitul secundar al transfo rm ato ru lu i utilizat la încălzirea suprafeţelor de c o n ta c t ale barelor care se sudează. se mai p o ate num i dc rezistenţă în tru c ît pe aceste sup ra feţe rezistenţa electrică fiind cea mai mare. în am peri [A]. se degajează o căl­ d u ră mare. staţio n are sau cu cleşti mobili sau maşini staţio n are care po t s uda sim ultan mai m ulte puncte. b. care produce o în trep ă tru n d ere a barelor s u d ate (fig. 235 .48). Procesul de sudare se realizează în t o t tim p u l c it barele s în t com prim ate sub o an u m ită fo rţă şi în care tim p acţionează curentul de sudare.

a — grosimea totală m ăsurată In nod .. Ga u rm are a presiunii. 236 . h = (rfj + </2) — (o + bx + ^ 2)V aloarea în tre p ă tru n d e rii treb u ie să fie de 0.49). V. M ă s u ra re a în ­ tr e p ă tr u n d e r ii b a r e lo r dare) : în n o d u l s u d a t : h — întrepătrunderea . refulează. L a sud area barelor de dim ensiuni m ari se po ate utiliza preîncălzirea barelor înaintea ciclului de sudare şi o recoacere d up ă executarea sudării. O b u n ă sudu ră se apreciază şi după valoarea întrepătrunderii h care este adîncirea (turtirea) barelor în dre p tul suprafeţelor de co n tac t ca u rm a re a forjării lor la sudare (fig.33 d la PG 52 şi PC 60. adică sum a diferenţelor dintre diam etrul barelor înainte de sudare şi d up ă sudare (m ăsu rate în p u n ctu l de su­ F ig . cu u n tim p de călire şi postîncălzire în scopul aducerii oţelu­ rilor la ca litatea lor iniţială. î> 2 — adincituri locale pe bare provocata de electrozi . la curen tu l de sudare . tim p u l tA este tim p u l de pauză.49. adică deform area la cald a suprafeţelor de co n tac t şi care începe p u ţin în ainte d e . ci. M ărim ea to tală a în trep ătrund erii se exprim ă prin h = (d — a). în zona de îm binare. tim p u l t2 este tim p u l propriu-zis de m enţin ere sub curent.. o p a r te din m etalul adus in stare plastică. tim p u l de forjare ta şi tim p u l de p au ză < 4. I — inel de metal refulat din nod în timpul sudării. 6.Tim pii de sudare sîn t u n an sam blu de tim pi de sudare : tim p u l an­ te rio r sudării t u tim p u l de m en ţinere sub curent f2.în tr e r u p e r e a curentului de sudare şi urm ează p în ă la încetarea presării electrozilor pe b a r e . Maşinile m o derne au regulatoare electronice pen­ t r u to ţi tim p ii care caracterizează ciclul de sudare.25 d la OB 37 şi 0. tim p u l tz este tim p u l în care se execută forjarea. Tim pul tx este tim p u l care trec e de la începerea presării barelor sub electrozi p în ă cînd se deschide contactul. d2 — dia­ m etrele barelor sudate . adică tim p u l care trec e de la încetarea forţei de apăsare p e electrozi p în ă Ia începerea u nui nou ciclu de sudare. Forţa de apăsare P [N] este fo r ţa dezvoltată de m ecanismul de apă­ sare pe capetele electrozilor necesară m enţinerii barelor în co n tac t în tim p u l trecerii curentului de sudare şi de deform are (forjare) a barelo r d u p ă ce suprafeţele de c o n ta c t au fost aduse în sta re de topire (plastică). V.

51). V. Parametrii principali care se respectă la acest procedeu de su d u ră s î n t : lungim ea liberă a barelor care se sudează (d is ta n ţa dintre fălci) scurtarea la topire . scu rtarea la refulare . Cu acest procedeu se p o t suda nu m ai bare de aceeaşi ca litate de oţel şi aceleaşi diam etre sau care nu diferă m ai m u lt de 2 m m. al cărui m e ta l foloseşte ca m etal de adaos (de sudare). L a sudarea p rin acest procedeu de sudare tre b u ie re sp ectaţi mai m ulţi param etri. V. 3.50). d u ra ta de refulare sub c u r e n t . Fălcile maşinii au bacuri cu form a barelor care se sudează.Oţelul cu profil periodic treb u ie s u d a t cu cu ren t de sudare de 1. Deci principala caracteristică la sudarea cu arc electric este f a p tu l că sudarea se bazează pe posibilitatea utilizării căldurii degajate de arcul electric p en tru to p irea metalelor. In s tru c ­ ţiunile G. la care sursa term ică de top ire este d a tă de arcul electric realizat intre barele de s u d a t şi electrodul fuzibil. Fălcile se p o t apropia conform param etrilor de sudare prestabiliţi p e n tru fiecare tip de otel (v. tra n s fo rm a to r de sudu ră. 4. după care urm ează refularea (STAS 5555/2-80). fo rţa de refulare.5 ori «nai ridicat d ecît oţelul cu su p ra fa ţa netedă de aceeaşi calitate. curen tu l la preîncălzire (da scurt circuit) . la care capetele barelor de s u d a t se aduc Ân co n tac t şi se încălzesc p în ă la topire.28-83). Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară S udarea electrică cap la cap prin topire interm ediară este un pro­ cedeu de sudare prin presiune. Sudarea manuală cu arc electric Sudarea m an u ală cu arc electric este u n procedeu de sudare p rin topire. Arcul electric se obţine prin legarea de bornele unui gen e rato r (dinam. funcţie da 237 . Nervurile longitudinale nu treb u ie aşezate în p u n c tu l de sudar# (fig. Sud area se face cu utilaje speciale (fig. alternator) a două piese bune cond ucătoare de electricitate (m etal sau cărbune) care se ating p en tru a se scurtcircuita şi apoi se înde­ părtează p u ţin la o d is ta n ţă nu prea m are ( 2 —4 mm). O su d u ră b u n ă treb uie să aibă aspectul din figură.

10 —transformator . V. 11 —Înfăşurarea circuitului primar . 12 — alimentarea circuitului primar. 6 — suport mobil . 7 —fălcile maşinii .50. 3 —capetele barelor . V. 5 — placa de alimentare de la secundarul transforma­ torului . 238 . 8 — bara de cupru flexibilă . 9 —con­ ductor . Fig.o a — b c Fig.51. 2. Aspectul sudurii la sudarea prin puncte : pentru regim bun de sudare . 4 —me­ canismul de punere in funcţiune a dispozitivului de comprimare a barelor . b — pentru regim necorect de sudare . c —aşezare greşită a barelor cu profil periodic. Schema de principiu a m aşinii de sudat cap la cap : 1—suport fix .

care se t o ­ pesc la te m p e r a tu ra arcului electric. 3 — elec­ trod .6 000°C. livraţi conform STAS 1125/1-81 şi STAS 1125/2-81. în t r e cele două piese d e p ă rta te s-a născut un arc electric. V. 239/ . fără să se producă stropi mari de metal sau de zgură. Rolul electrozilor. electrozi flizibili.52. se poate utiliza a t î t polaritatea di­ rectă. adică o scînteie continuă de o lum inozitate excepţională. Materialul re z u lta t din topirea electrozilor foloseşte ca m aterial de adaos pentru efectuarea cusăturii. polaritate inversă se înţelege legarea polului negativ de m etalul de sudat.. mai m are decît cea de regim. cît şi învelişul. iar in timpul sudării să asigure sta­ bilitatea lui. livrată conform STAS 1126-80. P e n tru realizarea unei bune suduri u n rol im p o rta n t îl are calitatea şi modul de alcătuire a electrozilor. c ît şi p o laritatea inversă. de scurtcircuitare este m ult 6 — sursă de curent (generator sau transformator). iar p e n tru sudarea a u to m a tă sub flux se utilizează s îrm a de oţel pen tru sudare.52)’ L a sudarea cu arc electric se poate utiliza a t i t curentu l continuu. î n mod obişnuit. E lectrodul pozitiv este mai cald decît electrodul negativ. pentru sudarea m an u ală cu arc electric se utili­ zează electrozi înveliţi.. a v în d o culoare alb-albăstruie. 5 — conductori electrici . V. T e m p e ra tu ra la care ajunge m etalul de la ca­ petele arcului este de Fig. 2 — arc electric . d up ă tipul de electrod. Principalul procedeu de sudare cu arc electric este procedeul la care arcul se obţine prin legarea unui pol al tra n sfo rm ato ru lu i de curent (sau al generatorului) la b ara de s u d a t şi celălalt la electrod (fig. Electrozii înveliţi sînt. la procedeul cu electrozi metalici. P rin polaritatedirectă se înţelege legarea polului pozitiv de m etalul de s u d at iar prin. 4 — portelectrod . Principiul sudării cu arc electric : 3 000 . deoarece aerul dintre electrozi se ionizează şi'd e v in e b u n cond ucător de electricitate. Tensiunea l — bare de armătură . Electrozii trebuie să asirjure urm ătoarele : 1) Aprinderea uşoară a arcului . cît şi curentul alte rn a tiv (STAS 1125/1-76). Arcul se m enţine la poziţia d e p ă rta tă a electrozilor. adică să nu apară întreruperi in funcţionare (cu o viteză de topire şi de avans a arcitlui uniformă). 2) Arderea (topirea) electrodului trebuie să fie liniştită consumindu-se in mod egal atît miezul.tensiunea de alim entare şi de tipul de electrod. L a curentu l continuu.

Tipurile •a g C /3 O T ci *o a.O ( £ ^ o n o o o a oo c i.4.c £ -Q _ j I_ O ) « A o « rs a > a.5£ S 'S ^ a «*-••-• o wo p < u . a > u T* t_ O j3 O £ O C3 Cu O '£ o •r. « o o aî £ u zz 3 > a c ^ Tj — < L > C — .5 -J o ° c < vJ E . e u îS n° Wioo C QO O o a .o 6 73 s o a i i i 2 a 1- a u O f £ 0 o£ 2 « ° 2 o d H C a 4 * » i A 4! " 3 0 1 <u“ S c j O •S sîgw O ^ 3 W O ~ i3 x> r * O«a Nis Ţ 3 £. w 5■ a in o rf 5 c 4 > § s i 'c ° ^ S§*t: IO (0 M 240 . =î 'C « uo rt o (U cu C C3 T3 t-> o >ci o ~ 'O 2 S3 2 O s/î *> >ri a> 3 o o « O o -^> -J ' >r3 " J OH T 33 S ° < U >s _ ° 3 C *T f> « 3 °* W .O H■ © a 3 ^ - t wo ca o o ^lOO O d.2 N I- ■ 3 I es la i sudarfc t-m* r—« o o o ^ T * < i i r o o o o o o "3 * rj« d e Innădlri prîn 0 > P. p < W iQ o OS uC U o o o BOU o cu cu ao© A OGD Tabelul V. a> _K hC C3 C3 o £ « s .

3 o fi bfi>c3 3 {2 P<W O . Huo c e u a. a.' 3 £ C J 13 O O S 10 3 Kt ° o £ F 03 4 ) fc fl ”3 g o Gî 'o > W rg O P a < u o ^ w < u 3 3 . C I 3 H ■ ’D 0 0 3 3 » C 0S g-o k O o 3 _.Q ±3 < u o JS r 3 o c 3 'O £ o ° i s >03 -f b .'O *6 — Cartea fierarului betonist — cd.® E ’rt a C ) t / 3 T3 XS 3 3 3 E. £ n o C Oio co o o o c ao c I O& <C L . 3 - 'O ' ~ 3 rj . ) 241 .O £ 3 C J t- ° O 2 ° i> « 'Ş -O o i — • 3 * '5b q) fi 2 O E C3 W 5 '3 £ o > „ O % ° 00 CJ C / Op « > O C s C « K e a *c o o o T I< Tf r * < CA O i C4 o o o i i i 00 3 00 0 -r -* o o o I I rp T f rr o o o I C\ C\ Ti o o o I I I I I I 00 oc 00 0 o o 01 O l c i £ r< mo o c P C 0« L fJ o co ca o o C h frcMo IO C D a o o o &. « A fe D <C 3 CJ r.3 co i: o C O ft'O •§ 2 § C /5 Q . QO \ a ^3 O a.2 5 T 3C * •g 3 O )o O o .

).34 d şi min. nitruri sau incluziuni de zgură care reduc rezistenţa cusăturii.4). înclinată. V. R olul învelişului electrozilor.5 d la sudurile cu o singură eclisă. în cornişă. electrozi cu înveliş mijlociu (la care d iam etru l to t a l este cu 30 — 40% mai m are decît miezul de oţel). 6) M eiului depus trebuie să aibă caracteristici mecanice egale cu ale materialului de bază şi să prezinte o bună omogenitate. Grosimea cusăturii se ia de 0.34 d d upă cum se vede în figura V. — înălţimea propriu-zisă a su­ durii (max. = 2 x 10 + l. 5) T ip u l de electrod trebuie să asigure sudarea Ia poziţia cerută (ori­ zontală.53.. 0 . Sudarea m an u ală cu arc electric poate fi utilizată şi la sudarea oţelurilor-beton de calităţi diferite. b Fig. Grosimea sudurilor la sudarea ba­ relor de o ţel-b eto n : a — bare cu diametre egale .5 —8 mm şi d in tr-u n înveliş. 0. Electrozii înveliţi în funcţie de grosimea învelişului se îm p a rt în : electrozi cu înveliş subţire (la care diam etrul to ta l in­ clusiv învelişul este cu 5 — 10% m ai m are decît vergeaua miezului de oţel. a . h t — supraînălţare.3) Cusătura realizată nu trebuie să prezinte pori. b — bare cu dia­ metre neegale . Rostul dintre capetele barelor se lasă de 1 —2 mm la sudurile cu două eclise Ş > de 0. de plafon etc. după răcire zgura furnizată de electrod trebuie să poată fi îndepărtată uşor.53. La lun­ gimile de sudare prevăzute în tabel se adaugă de fiecare p a rte cîte 10 mm p en tru a se obţine lungimea eclisei: /. la înnădirea s u d ată prin supra­ puneri şi la cea cu o singură eclisă (tabelul V. 242 . fisuri sau crăpături şi să nu aibă în ea oxizi metalici. Electrozii înveliţi sînt alcătuiţi d in tr-u n miez de oţel fo rm a t dintr-o sîrm ă d re ap tă cu diam etrul de 1. 4) Baia de sudură care se formează nu trebuie să provoace arderi mar­ ginale periculoase. verticală.24 d)\ h3 — porţiunea egală cu 1/6 d (diametrul barei celei mai subţiri) care nu se ia în consideraţie la stabilirea înălţimii su­ durii .

P e n tru sudare barele v o r fi c u ră ţite de rugină. 1243 . adm iţîndu-se u n s t r a t pen tru d < 16 mm. în baie de zgură. La sudările verticalc la poziţie sudarea se face de jos în sus pen tru ca solzii de su dură să aibă suport. de zgură etc. înclinării electrodului . In continuare se v a a r ă ta tehnica propriu-zisă a executării sudurii m anuale cu arc electric. cu cusături longitudinale L a acest procedeu se u rm ăreşte m enţin erea p arţia lă a băii de lichid (metal topit) a v în d cirept sup ort o cochilie m etalică . sudorul este o b l i g a t : să verifice dacă are pregătite la locul de sudare toate dispozitivele ajutătoare de prindere şi de fixare a barelor şi trusa cu uneltele ajutătoare ale su d o ru lu i.28-83 asigurîndu-se o încălzirc cît mai lentă şi uniform ă a barelor. două s tra tu ri p en tru 16 m m > d < 25 m m şi trei s tr a tu r i p e n tru 25 m m > d < 40 mm. Sc va da atenţie : amorsării a rc u lu i. de pete de ulei. (la sudarea s tratu lu i anterior). P entru începerea exeeutării su du rii. să facă conectarea curentului la portelecirod la intensitatea şi la tensiunea prescrisă pentru tipul de îmbinare care se exe­ cută cu polaritatea indicată pe cutia electrozilor ce se folosesc* Să asigure legarea la polul opus. vitezei de avansare u n ifo rm e. Ordinea de sudare se stabileşte conform Instruc ţiu n ilo r G. Procedeul fiind mai pretenţios se execută num ai de sudori experi­ m entaţi şi cu u n control riguros al sudării. Sudarea în cochilie. se aplică barelor groase cu d iam etrul m ai m are de 20 m m . să pună agregatul de sudare sub tensiune. distanţei dintre electrod şi piesă. să îm­ brace costumul de protecţie (şorţ şi m ănuşi) . modului de reaprindere. 5. asigurării intensităţii curentului cerute de procedeu . cînd accesul la locul de sudură nu se poate face decît pe o singură parte.N u m ă ru l dc straturi de sudură este funcţie de grosim ea barelor de sudat. să monteze în portelecirod tipul de electrod prescris pentru îmbinarea respectivă. ţinind cît mai p u ţin arcul fără să ardă marginile. să nu se formeze cratere la începutul şi la sfirşitul sudurii. păstrării sta b ilită ţii.

pe lîngă rolul de suport. Cehoslovacă şi R. sudare. „E bersp ăc h er—P ressm uffeng erate“. S. Manşoane din cupoane din ţevi. P. acesta se utilizează ca -suport al băii. V. La înnădirea tira n ţilo r care po t fi folosiţi la o construcţie de b eto n a r m a t şi care treb uie să fie reglaţi se folosesc m anşoane filetate cu filet s tîn g a -d re a p ta p e n tru a se asigura p rin ro­ tirea în sensul acelor de ceasornic strîngerea tira n tu lu i (fig. presate la rece. presare) precum şi m anşoane filetate cu m a­ terial m etaloterm ic. în ultim a perioadă s-au realizat m ai m ulte tip u ri de îm binări cu m anşoane folosind p e n tru realizarea co n tin u ită ţii agregate (prese) de presare la rece a m anşoanelor. Fig'. d upă care se recuperează p en tru sudările urm ăto are. Manşoane filetate. folo­ site şi în R. V. Procedeul se foloseşte de regulă la înnădirea barelor netede. 244 . 6. Se m ai folosesc m o rta re speciale in jectate sau procedee com­ b in ate (filetare. P e n ­ t r u a evita reducerea secţiunii prin filetare se po ate face îngroşarea barei p rin forjarea sau filetarea p rin rolare^presare. Agregatele de presare s-au realizat în diferite ţări. b. Ungară.G . Cupoanele din ţevi se obţin de regulă din ţev i la m in ate la cald sau prin prelucrări mecanice a unor bare ro tu n d e pline. Sec­ ţiu n ea barelor este redusă de filet (fiind socotit d iam etrul la fundul filetului).La sud area cu cusături longitudinale eclisă are şi rol de rezistenţă. Cele m ai cunoscuta s în t cele realizate în R.54.F. înnădirea cu manşoane a. î n ţ a r a n o astră se fac experim entări p en tru realizarea agregatelor de presare şi sudare prin procedee m etaloterm i?e. Înnădirea ca m anşon de tensiune. La sudarea în sem im anşon de cupru. iar lungimea filetului se alege p en tru a asigura o cursă liberă corespunzătoare.54).

Maşinile utilizate la sudarea plaselor şi carcaselor prin p uncte se pot clasifica după m ai m ulte c r i t e r i i : 1) D upă poziţia electrozilor in tim pul sudării. Fig. S ch em ele d e p rin c ip iu a le m a ş in ilo r d e s u d a t p r in p u n c te : a — pentru sudarea unui singur punct . tran sfo rm ato ru l de sudu ră i . UTILAJE Şl DISPOZITIVE DE SUDAT OŢEL-BETON 1. V.55. V. Principiile generale de alcătuire a m aşinilor dc sudat prin puncte şi clasificarea lor. m ecanism ul de apăsare a electrozilor pe îm binarea su­ dată 5. c — pentru două puncte cu curent din ambele părţi .55) este com pusă din urm ăto a rele p ărţi electrozii propriu-zişi 1 confecţionaţi din bare sau p l ă c i . e — pentru mai multe puncte cu curent pe ambele părţi : f — pentru wai multe puncte cu curent dintr-o singură parte. O m aşină de s u d at (fig. portelectrozii 2 care s în t legaţi prin conductori flexibili din cupru 3 . maşinile de su d at sînt staţionare sau mobile (maşini de s u d a t cu cleşte mobil). Sudarea electrică. Utilaje şi dispozitive staţionare pentru sudare prin puncte a. p rin pu n cte este un procedeu de sudare de m are p ro d u c tiv ita te şi de m axim ă eficienţă atunci cînd se ex ecută în cadrul unei uzine. d — pentru mai multe puncte cu curent pe o singură parte . 245 . b — pentru sudarea a două puncte ou alimentarea cu curent pe o singură parte . dar cu mai multe trans­ formatoare.G.

4) D upă gradul dc mecanizare şi autom a­ tizare. semiautomate sau fără nici o instalaţie dc automatizare. sau cu pedală. care efectuează su d u ri u m p u nctuale. pot fi speciali­ zate sau universale. maşinile p o t fi automate. b.55).56. Asupra electrozilor se exercită o presiune P prin interm ediul me­ canismului de apăsare. maşinile s în t cu o singură pereche dc electrozi. B ra ţu l de jos poate fi fix at la unele m aşini în două poziţii. Auto­ m atizarea se referă a t î t la reglarea a u to m a tă a ciclului de sudare (reglarea tim pilor procesului de sudare) cît şi la acţionarea electrozilor şi deplasarea plasei sudate. maşinile pot fi pneumatice. 5) D upă tipul mecanismului de apăsare pe Fig. E x ec u tarea a r m ă tu rilo r su d ate direct la şantiere sau la ateliere de confecţionat a rm ă tu ri de ca p acitate mică se poate face p en tru plase şi carcase de dim ensiuni mici cu m aşini s taţio n are cu o singură pereche de electrozi.2) D upă num ărul dc electrozi. 3) D upă destinaţie. cu o singură pereche de electrozi. staţionare. 6) D upă m odul de alimentare cu curent electric a electrozilor se disting maşini cu alimentare pe două părţi şi cu alimentare pe o singură parte la care electrozii s în t aşezaţi pe o aceeaşi p a r te a îmbinărilor. maşinile sînt prev ăzute cu o instalaţie de răcire cu apă sub presiune prin canalele din interiorul portelectrozilor şi a electrozilor. electrodul de sus este mobil şi se deplasează prin inter­ mediul aceluiaşi mecanism care dă şi apăsarea pe electrozi. Electrozii şi plăcile-electrozi care s în t în partea de jos a îm binării sîn t legaţi p rin tr-u n b r a ţ de batiu l (corpul maşinii de sudat). Maşini de sudat prin puncte. mecanice sudat prin puncte. D ispozitiv de electrozi. V. fig. care sudează sim u ltan mai m ulte p u n c te (obişnuit p în ă la 36 puncte). (v. maşinile. P e n tru prevenirea încălzirii prea puternice a electrozilor. î n mod obişnuit. iar în p a rte a opusă se află num ai plăci de presare (din cupru). î n cazul în care nu se dispune de r a c o r d 246 . sau cu mai multe perechi de electrozi. V. C urentul trece de la un electrod la altul p rin p o rţiun ea de bară tra n s ­ versală cuprinsă între barele longitudinale care se reazemă pe placa de presare.

M aşina M T P -7 5 ( U . P rin rotire. corniere şi tab le de asemenea sudate. maşinile cu acţionare pneum atică au un g ra d de a u to m atizare ridicat. acţionarea pneu­ m atică a presiunii 6 * şi portelectrodul 7.de aer com prim at. asigurat de regula­ toare electrice ai tim pilor ciclului de sudare şi co ntactoare cu ignitroni (fără jnerţie). P e n tru plase şi carcase de dimensiuni m ari confecţionate în ateliere mici şi mijlocii se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşte de sudură). plus un ochi de plasă.9. Yentilul p n eu m atic electrom agnetic 10 este fix at pc capacul maşinii. D e consola superioară din faţa maşinii s în t fixate dispozitivul de ghidare 5. se pot utiliza maşini cu arc şi pedală sau maşini cu m otor şi arc.S . în care se află tra n sfo rm ato ru l de sud ură 2. î n prezent se procură şi se utilizează num ai maşini a u to m a te sau semi­ auto m ate. atunci cînd form a plasei şi carcasei o permite. comu­ ta to ru l cu tre p te 3 şi co ntacto rul cu ignitroni 4. Consola inferioară S are fix ată piesa de contact . maşinile au o p ro d u c tiv ita te ridicată. Maşinile au mecanism p neum atic pen tru com prim area electrozilor. Ori de cîte ori se dispune de racord de aer com prim at se preferă maşinile cu acţionarea p n eum atică a electrozilor. ce asigură succesiunea a u to m a tă a operaţiilor ciclului de sudare. 247 . deplasarea electro­ zilor se face num ai pe verticală. ceea ce le face utilizabile la sudarea plaselor de lăţim i mici 500 —600 mm sau obligă la efectuarea de rotiri a plaselor cu 180°. rotiri care sînt inco­ mode şi ocupă u n spaţiu mare. F a ţ ă de maşinile cu pedale şi m otor cu arc. V. Maşinile cu m otor şi arc (la meca­ nismul de apăsare a electrozilor) sîn t superioare celor cu arc şi pedală. forjare şi pauză).57) şi se compune din : 1) Un regulator de tim p cu 4 poziţii (compresiune. construcţia lor fiind ro bu stă şi simplă . d u cînd la obosirea lui. 2) Corpul maşinii 1.) este tipu l cel m ai u z ita t (fig. deschiderea mică a braţului. se obţin plase cu lăţim ea dublă a deschiderii bra­ ţului.R . Maşinile staţio n are cu o singură pereche de electrozi prezintă ca dezavantaj principal. Conectarea şi deconectarea transfo r­ m atorului sînt asigurate p rin tr-u n con tactor cu ignitroni. cu acţionare m anu ală sau pn eu m atică (hidraulică) a electro­ zilor. în afară de o slabă p ro d u c tiv ita te în ra p o rt cu maşinile cu mai m ulţi electrozi. o bună stab ilita te a regimului de sudare şi s în t uşor de m anip u­ lat. Maşinile necesită racord la re ţe a u a cu aer compri­ mat. alcătuit din ţevi sudate. sudare. Maşinile cu arc şi pedală au p ro d u c tiv itate m ică şi suprasolicită m uncitorul. C om prim area electrozilor este pn eum atică.S .

care sîn t puse în mişcare de aerul co m p rim at care in tră sau care este ev a cu at in par­ t e a superioară sau inferioară a cilindrului.Fig. R o bin etul cu trei căi 12 este m o n t a t în dreptu l con­ solei superioare. Dispozitivul de reglare a tim pilor de sudare 11 este am p lasa t pe panoul din spate. A cţionarea pn eu m atică a electrodului superior se com pune din tr-u n cilindru de oţel în care se mişcă cuplul a două pistoane. în tre ru p ă to ru l electric cu pedală se află în dreptul piciorului sudorului. T ra n sfo rm ato ru l de tip b lin d at este alc ă tu it dintr-un miez care are rolul de p rim a r şi din spirale care formează secundarul. Maşina de sudat prin puncte cu dispozitive pneum atice de acţionare a electrozilor tip MTP-75. t 248 .57. V.

D acă sîrmele sîn t introduse în fir continuu ele sîn t t ă ia te după sudarea barelor transversale şi d upă e x e c u tare a plasei la lungimea dorită . de tip MTMS-7 x 35. Principiile de funcţio nare ale maşinilor sîn t practic aceleaşi la to a te tipurile. de lăţim e mijlocie.R. prim a cifră după iniţiale indică nu­ m ărul de transfo rm ato are . prin interm ediul electrozilor inferiori legaţi cîte doi de fiecare tran sfo rm ato r. pregătite dinainte. iar cele transversale sînt alim en tate m anual. plăci de cupru fixaţi prin articulaţii de tijele cilindrilor pneum atici superiori. Sîrmele longitudinale descolăcite sîn t în d re p ta te în prealabil prin role şi c u r ă ţa te de rugină. Maşini de su dat prin puncte. tn kVA.S. P e n tru sudarea reţelelor cu diverse dimensiuni ale ochiurilor.In ţa ra noastră s în t folosite. La astfel de maşini barele longitudinale şi transversale sînt. iar a doua indică puterea transform atorulu i. P rincipiul de funcţionare.S. L ă ţim e a plaselor este de 1 400 m m la m aşina MTMS-7 x 3 5 . D u p ă introducerea sîrmelor (barelor) tra n s ­ versale se apasă pe pedala maşinii şi întregul ciclu de funcţionare de­ curge au to m at. Aceste maşini s în t sem iautom ate. care s în t apro piaţi m ai întîi de electrozii infe­ riori ai maşinii. Sîrmele longitudinale s în t de re­ gulă derulate direct de pe colaci în m od continuu. T o ate intersecţiile se sudează concomitent. Gele m ai folosite maşini de su d a t în fabricile de prefabricate s în t cele construite în U. În tre p rin d ere a Electrotim iş a produs o serie de prototipuri. . D is ta n ţa dintre sîrmele longitudinale poate să fie reglată oricum în limitele de la 100 p în ă la 250 mm. L a aceste maşini. Maşinile de sudat cu m ai m ulţi electrozi sînt folosite la su­ rea plaselor plane şi în rulouri şi a carcaselor sudate. 1 800 m m la m aşina MTMS-9 x 35 şi respectiv 2 000 mm la maşina M l'M S -10 x3 5. eu m a i m u lţi electrozi. MTMS-9 x 35 ş r M TM S-10x35. C onectarea şi deconec­ tarea tran sform ato arelor se face prin interm ediul contactoarelor cu ignitroni. la maşină se po ate regla distan ţa barelor longitudinale şi a celor tran s­ versale. c. A lim entarea cu c u r e n t electric se face printr-o singură parte. în m od obişnuit sîrmele longitudinale s în t tăiate la lungimi fixe înainte de sudare. plasa este prinsă de cîrligele căruciorului care o împinge cu pasul stabilit anterior. P resarea şi sudarea barelor se face prin interm ediul electrozilor tn formă de. şi maşini de su d at cu o singură pereche de electrozi produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă (tip BP-30 şi BP-60). D u p ă sudarea sîrmelor transversale. D is ta n ţa dintre sîrmele (barele) transversale po ate fi reglată de la 100 p în ă la 350 mm.

Presiunile sîn t prelu ate de o serie de şuru bu ri care trebu ie reglate Ia fiecare schim bare a distanţelor d in tre barele longitudinale.S. Astfel. V.S. Maşini de sudat p rin puncte. Austria. prin interm ediul unor contactoare •electromagnetice O —O K T I —K T I I I . fie pe grupe (de 3 —4 transform atoare). D e asemenea. se utilizează maşinile ATMS-14 x 7 5 de diferite tipuri. barele transversale fiind prinse prin interm ediul unor pîrghii cu tiran ţi. plăcile de cupru se p ot schim ba cînd se modifică d is ta n ţa dintre electrozii inferiori.. în tre ru p ă to a re le a u to m a te instalate în re ţe au a electrică prote­ jează echipam entul electric îm p o triv a scurtcircuitelor şi a scăderii de tensiune. P e tab lou l de com andă instalat la maşina MTM S~10x35. în limitele de la 2. cilindrii pneum atici superiori de care s în t legate plăcile de cupru.. T ransform atoarele de su d u ră sîn t alim entate de re ţe a u a de curent a lte rn a tiv cu tensiun ea de 380 V şi frecvenţa de 50 Hz.M aşina M T M S . ATM S-14X75-7 sudează plase late de -3 800 mm. se găsesc com utatoarele p en tru diferite mecanisme.A. în spatele maşinii. sistem ul de răcire şi echipam entul electric.S.64 V. Maşinile de sudat plase de. Maşina ATMS-14 X 75-4 (fig. maşinile A T M S -1 4 x 75-3 su­ dează plase late de 2 750 mm. de asemenea special am e n a ja tă .1 0 X 35 este com pusă din urm ătoa rele p ă r ţi p rin ­ c ipale : batiul. Tensiunea în r e ţe a u a secundară a tran sfo rm ato ru lu i de su d u ră se reglează p rin va­ ria ţia num ărului de spire din bobinajul prim ar prin interm ediul comu­ ta to ru lu i PS 2 0 0 —8 . ATMS-14X 75-4 şi ATMS-14 X 75-5 sudează plase late de 2 350 mm. se asigură reglarea curentului în S trep te.l 4 x 7 5 . P îr ghiile cu tir a n ţ i se pot deplasa în lungul arcului şi se rotesc pe el. căruciorul de deplasare a reţelei. eu m a i m u l ţi electrozi.U. electrozii inferiori. Portelectrozii se pot deplasa pe verticală.58) poate livra plase plane sau plase în rulouri cu distanţe între barele a lă tu ra te longitudinale şi transver- 250 .R. D eplasarea plaselor se face prin interm ediul căruciorului. de lăţime m are . fixato a re speciale p e n tru sîrmele t r a n s ­ versale şi longitudinale. A T M S -1 8 x 7 5 sudează plase late de 3 800 mm.R. Cilindrii pn eum atici sîn t fix aţi la p a rte a superioară de o g rin dă special pre luc rată . Piesele inferioare de co n tac t se po t deplasa lateral pe o grindă.F. R.S. in stalaţia pneu m atică. lăţim i m ari (mai m ari ca 2 000 mm) s în t construite în U. dispozitive de ghidare a sîrm elor longitudi­ nale.G . î n U. astfel. iar m aşina A T M A -1 5 x 4 8 0 sudează plase late de 4 800 mm.. cilindrii se po t deplasa lin în lungul grinzii la schim ­ barea d istanţei dintre electrozi. Anglia. E lveţia. Transform atoarele de sudare pot fi conectate fie sim ultan. M aşini tip A T M S . P'ranţa etc.82 p înă la 5. d. S.

58. Alim entarea cu curent electric se face p rin tr-o singură parte. fiind introduse în m aşină în mod continuu d up ă ce au fost în d re p ta te prin dispozitivul de îndrep­ t a t cu 5 role. fie în două sau trei e tap e p e n ­ tru solicitatea m a i re dusă a reţelei electrice. Sîrmele transversale sîn t alim en tate p rin trr un b u n că r unde s în t prinse b u c a tă cu b u c a tă de către u n m ecanism special şi introduse în spaţiul d intre electrozi aşezîndu-le perpendicular pe sîr­ mele longitudinale. la cei 28 electrozi inferiori.Fig. în limitele ciclului de sudare care este declanşat chiar de sîrm a t r a n s ­ versală cînd ajunge între electrozi. M aşina este integrată în tr-u n flux tehnologic complex. V. P u te re a 251 . de la 14 tra n sfo rm ato are a 75 kVA. sale reglabile în limitele 100 —300 mm. A lim entarea cu bare transversale se face ritm ic. L in ia d e s u d a r e p la s e p la n e . Sîrmele longitudinale sîn t descolăcite cu ajutoru l unor v îrteln iţe am plasa te în spatele maşinii de sudat. S trîngerea barelor intersectate şi ciclul de sudare se face fie con­ com itent în to a te punctele intersectate.

in tim p ce barele transversale se îndreaptă şi se taie în p rea la b il: ti p GSA —Ii-27/37 şi tip GSA —N-30/40. deplasează plasa cu pasul stabilit.1 4 x 75-5 este o m aşină s e m ia u to m a tă . sîrm a transv ersală este prinsă de cîrligele căruciorului care. sîrm a tran sversală este intro dusă m an ual în buncăr. liv rate de firm a Jăger. L a unele tip u ri de maşini. L a plase cu u n n u m ăr m ai redus de sîrm e longitudinale se p o t solicita u n n u m ăr m ai mic de tran sfo rm ato are . 1) M aşini care lucrează cu bare longitudinale şi transversale îndrep­ tate şi tăiate în prealabil: tip G S A —M -27/36—J a g e r şi m aşina tip SMP-2650 —50/70-9 x 10 —Baustahlgewebe. iar a d istanţei dintre barele transv ersale 0. R uloul este apoi ridicat de pe t a m b u r prin trag e rea acestuia.P. 2) M aşini care lucrează prin tragerea barelor longitudinale direct din colaci. D n p ă sudarea de sîrmele longitudinale.to ta lă a maşinii este de 1 050 kVA.F.S. Cu a j u to ru l-u n e i foarfece ghilotine se p oate tă ia plasa pe t o a t ă lăţim ea. plasele s în t în prealabil curbate. R uloul plasei com plet este cobo rît prin piv otarea u nui su p o rt lateral. în limitele admise. U n dispozitiv de acţionare pneum atică p o a te asigura şi tăierea longitudinală a plasei în două părţi. L a I. acţio n a t de doi cilindri pneum atici. m aşina are o serie de ţevi prin care trec sîrmele care s în t d irijate în d rep tul centrului electrodului. la lungimea dorită. Maşinile care livrează plase în rulouri au dispozitive speciale de ru lare la d iam etre în ju r de 900 mm. 252 . maşina A T M S . F a ţ ă de m aşina ATMS-14 x 75-4 care este a u to m a tiz a tă . a v în d c o m u tato are de sfir­ şit de cursă ac ţiona te de săgeata plasei. se po ate modifica d is ta n ţa dintre barele longi­ tu d in ale şi cele transversale. Buncărul. cu lăţim ea ruloului de circa 3 750 mm.G . după care revine la poziţia iniţială p e n tru reluarea ciclului. Mecanismul de prindere şi de blocare p en tru sîrmele tran sv e rsale constă din doi electrom agneţi şi dintr-o pîrghie cu role m o n ta tă pe o consolă aflată deasupra canalului buncărului. cu viteze variabile şi com anda au to m a tă . Schim barea distanţelor d in tre barele longitudinale durează 3 —8 h. —B uzău se folosesc două tip u ri de maşini livrate de firm a Em il J ă g e r şi firm a B austahlgew ebe din R. P e n tru ghidarea sîrmelor longitudinale. A ceastă p u te re pjoate fi folosită parţial prin intrare a în fun cţiu ne succesivă a tran sfo rm ato are lo r de sudură. p en tru sîrmele tran sv e rsale are u n p e re te frontal deplasabil p e n tru a fixa barele transversale de lungimi m ai mici.5 — 1 h. A n tren area ruloului este fă cu tă cu u n m otor de circa 4 CP. L a to a te maşinile.S.

db aceea . se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşti de sudură) . de asemenea se pot folosi la sud area -elementelor de dimensiuni m ari de pe şantiere. Cleşti pentru sudarea prin puncte P e n tru executarea carcaselor s u d ate şi a plaselor su date de lăţime m a re la atelierele de prefabricate mici şi mijlocii care nu m ai s în t do­ t a t e cu maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. Fig. V.T o a te tipurile de maşini s în t p r e v ă z u te şi cu dispozitive de t ă i a t .59). 258 . V.59. Condiţii care se impun pentru m aşinile de sudat cu cleşte m obil : 1) Cleştele trebuie să aibă posibilitatea de a lucra perpendicular p« p la n u l p la se i. cursa electrozilor trebuie orientată în lungul capu­ lui electrozilor (fig. d e b ita t şi r ă s tu r n a t plase care apoi sin t legate îu diferite puncte pen tru a asigura u n p achet rigid care po ate fi m a n ip u la t pe mijloacele de t r a n s ­ port. 2. Modul de lucru la cleştele de sudat tip ARO 208.

un verin hidraulic pentru transmiterea presiunii la braţul m o b il. t r a n s f o r m a t o r u l .2) Cleştele trebuie să aibă o mare rază de acţionare (m inim um 4 m ). se reglează la tablo ul de com andă in tensitatea curentului de sudură. R olul grupu lui de ridicare a presiunii este de a tra n s­ m ite la cleşte o presiune superioară aceleia prim ită de la co nd ucta cu aer com prim at. 6) Reglarea timpilor ciclului de sudare şi a întreruperilor trebuie asi­ gurate prin regulatoare de tim p şi prin contactoare fără inerţie (cu igni­ troni ). D e acest cărucior se fixează o suspensie care asigură m înuirea maşinii în plan vertical. un sistem de reglaj al deschiderii . un înlreruptor de co m andă. 7) Transform atorul trebuie să fie inclus in corpul cleştelui. dispozitivul de suspendare cu suspensie giroscopică. 3) D ispozitivul de suspendare îm preună cu suspensia giroscopică va trebui să asigure o m anipulare uşoară a maşinii şi cleştelui în tim pul lucrului. S udarea se face prin introducerea capului cleştelui în celula plasei. Maşina a v î n d racordul la reţeaua cu aer co m p rim at (de « 5 —6 at). Cleştele p o r ta tiv se com pune din urm ătoa rele s u b a n s a m b l u r i : tablo ul de com andă . Construcţia cleştilor de sudat. regulatorul tim pilor de încăl­ zire şi de sudare . printr-un sistem de acţionare sim plu care dacă este posibil să nu necesite racord de aer comprimat. Dispozitivul de suspendare este fo rm a t d in tr-u n cărucior cu role. un braţ m o b il. u n întrerupător de siguranţă . cleştele p ro p riu -z is . care acţionează cu aer comprimat. a. tim p ii ciclului de sudare conform construcţiei regulatorului de timp. o conductă elastică pentru răcirea electrozilor. regulatorul cu t r e p te a inten sită ţii curentului de sud at. Cleştele de sudură se com pune în principiu din : un braţ f i x . aer comprimat etc. In tabloul de comandă s în t în general m o n ta te u rm ătoarele elemente : s ig u r a n ţe le . doi portelectrozi. b. ulei. o pîrghie de blocare a braţului m o b il. prin declanşarea ciclului de sudare care începe cu presarea electrozilor 254 . 4) Presiunea pe electrozi să fie realizată la o valoare corespunzătoare. i Grupul de ridicare a presiunii se com pune în general d i n : reductor de presiune a uleiului şi un regulator de presiune cu o triplă valvă cu co­ m andă electrică. Funcţionarea de principiu a unei m aşini de sudat eu cleşte m obil. g ru pu l de ridicare a presiunii . la re ţe a u a de a p ă şi la cea de curent. care p o ate rula pe o monoşină sau pe cadranul u n u i cărucior mobil. doi electrozi. 5) M aşina trebuie să fie perfect etanşată pentru a nu avea pierderi de apă. O d a tă cu exercitarea presiunii se declanşează şi cu­ re n tu l de sudare. în treru p ă to ru l g e n e r a l .

Dulapul este m o n ta t pe un perete sau pe un stîlp lîngă locul de lucru.50 m.U. î n U. 255 . e.) etc. d in tr-u n disc al bobinei prim are şi din două spirale p en tru bobina secundară răcită de u n cu ren t de apă.R.) .S. m aşina ARO (F ranţa) . Transform ato rul de sudu ră constă d in tr-u n miez blindat. se declanşează a u to m a t de m icro în treru p ăto r cu ren tul de su d u ră la valoarea reglată.61) au co m an d a pneu­ m atică (tip 408) sau electropneum atică (tip 418) cu suspensie girosco­ pică tip ES 80 şi ES 100.G.S.S. maşi­ nile V E B (R. Maşina are u n dispozitiv pneum atico-hidraulic p en tru acţionarea electrozilor.) . Spiralele bobinei secundare s în t c u p la te în serie sau în paralel. maşinile P E N S I L I ( I ta lia ) .u n dulap special în care se află şi regulatorul tim pilor ciclului de sudat. maşinile S CIA K Y (Anglia. Tipuri de m aşini dc sudat cu eleşte mobil. T o ate tipurile de maşini au o g am ă destul de largă de portelectrozi interşanjabili. m aşina K P -6 0 (R.pe nodul sudat. u n sistem de răcire şi u n c o m u ta to r cu ploturi p en tru re­ glajul tra n sfo rm ato ru lu i p lasat pe transform ator. maşinile Z IN S E R (Norvegia) . etc. s-a co n stru it m aşina de s u d a t cu cleşte mobil M TP G care are tra n s fo rm a to ru l de su d u ră şi cleştele legat de tra n s f o r m a to r prin cabluri speciale flexibile de cu pru cu secţiunea de 200 m m 2 pen­ tr u conducerea cu rentu lui electric.. V. Maşinile de s u d a t cu cleşte mobil s în t in prezent construite in nu­ meroase ţări. R ăcirea este asigurată prin apă obişnuită dc răcire. T ransfo rm ato ru l de sudură este conectat şi de­ co ne ctat prin interm ediul u nui c o n tac to r cu ignitron m o n ta t î n t r .R. echilibrarea făcîndu-se pe o cursă verticală de 1. D intre acestea m ai cunoscute s î n t : maşinile tip M TPG -75 .C. Cînd se realizează presiunea de regim. Maşinile tip ARO din F r a n ţ a (fig. 8 p istoane m o n ta te pe acelaşi ax.) . F ra n ţa . M TPP-75 cu cleşte de sudură tip K T G 75-2-5 (U.S.D. Dispozitivul are posibilitatea rotirii maşinii în ju ru l axei verticale cu 360°.A.S. S. Suspensia p e n tru tra n s fo rm a to r şi p en tru cleştele de su d u ră este asigurată p rin tr-u n sistem special cu o pîrghie cu c o n tra g re u ta te care se mişcă pe u n m onorai sau pe cadrul unui cărucior. în trep rin d e rea B row n Boveri din E lv eţia construieşte maşini cu cleşti de Sudură cu cursă ro ta tiv ă sau m aşină cu doi cleşti mobili. Schem a electrică este asem ăn ătoare cu cea a maşinii MTP-75. maşinile B R O W N B O V E R I (E lv e ţia ).60 şi V. Presiunea este tran sm isă electrozilor la valoarea re­ glată anterior. um plerea cilindrului fiind efectuată p rin tr-u n distribuitor cu 4 căi co m an d a te printr-o electrovalvă pilot. P resiunea pe electrozi este o b ţin u tă p rin tr-u n cilindru cu 3 etaje.

V.60. Maşinile tip ARO s în t p rev ăzu te cu co n ta c to r electrom agnetic cu 4 tim p i reglabili sau contactori cu ignitroni tip 256 . R ăcirea cu apă a tran sform atorului. La jm aşinile t i p ARO transform atoare le de su d u ră sîn t încorpo­ r a te în corpul cleştelui. fig. a p o rte 1 lectrozilor şi a electrozilor este asigu rată de u n sistem de răcire cores­ pu n z ă to r (v. V.61). C le şte m o b il d e s u d a t tip A R O .Fig.

ZE 56. La sudarea dimensiunilor mari se utilizează contactoare care pot asigura şi u n tim p de preîncălzire. P e n tru reglarea tim pilor de sudură si a intensităţii curentului la maşinile tip ARO se mai utilizează contactoarele D 2, D 22, E 22, E 52 etc. Cleştele de sudură tip S C IA K Y C 130 (Anglia, S.U.A., Australia etc.) are u n dispozitiv de susţinere şi m an evrare m an u ală care perm ite su­ darea uşoară a pieselor sud ate puse în operă în poziţie verticală. D ulapul de com andă electric tip D9 A7 p erm ite tr a t a r e a term ică facultativ ă a barelor sud ate pentru a-şi re c ă p ă ta caracteristicile înainte de sudare.

3. Dispozitive de reglare. Electrozi
a. Electrozii m aşin ilo r de sudat prin puncte. Electrozii m aşinilor de s u d at prin pun cte ale arm ă tu rilor au secţiuni circulare, p ă t r a t e sau dreptunghiulare. P e n tru alim entarea pe o singură p a rte a curentului la maşinile cu mai m ulţi electrozi se utilizează electrozi sub formă de plăcuţe articulate care asigură sudarea a două pu ncte alătu rate. Pen­ tru evitarea arderilor sau a pierderilor de curent, diam etrul suprafeţei de contact a electrozilor trebuie să se ia in funcţie de diam etrul arm ă­ tu rii care se sudează. La sudarea barelor din oţel-beton trase la rece diam etrul su pra­ feţei de co n tac t a electrozilor nu trebu ie să depăşească 20 mm. In ca­ zul în care se schim bă des diam etrul barelor sudate, diam etrul sup ra­ feţei de co ntact a 'electrozilor se alege d upă d iam etrul cel mai m are dintre to a te barele care se sudează intr-o an u m ită perioadă. Electrozii treb u ie confecţionaţi din aliaje speciale de cupru (adao­ surile nu trebuie să depăşească 1 —2% , restul de 9 8 —99% fiind cupru pur). Electrozii au p revăzu te canale în care circulă apa de răcire. b. Dispozitive de reglare a tim pilor de sudare. P e n t r u reglarea tim pului şi p en tru com anda acţiunii succesive a operaţiilor de sudare la maşinile de s u d a t prin p u n c te se utilizează reg ulatoare de tim p. Regulatorul de tim p asigură obişnuit com anda a u to m a tă a m aşinii pentru u rm ăto ru l ciclu de sudare : apăsarea electrozilor; pornirea şi oprirea curentului de su d u ră ; menţinerea pieselor (barelor) la presiune cu şi fără c u re n t; ridicarea electrozilor m a ş in ii; pauza între sudări. e. Defecţiuni curente la m aşinile de, sudat prin puncte şi reme­ dierea lor. Defecţiunile sînt cele de la instalaţia de a p ă sare pe electrozi la instalaţia de răcire. î) Defecţiuni la instalaţia de apăsare pe electrozi : p ă tru n d e re a pra­ fului şi m urdăriei la instalaţie ; pierderea de aer prin d i s t r i b u it o r ;
— Cartea fierarului betonist — cd. I

257

dereglarea dispozitivelor de revenire la poziţia iniţială ; p ă tru n d e re a u m id ităţii la dispozitivele distribuitoare ; defectarea dispozitivului de u n g e r e ; u zura corpurilor cilindrilor m an ife sta tă prin pierderi de aer !n camerele acestora ; defectarea reductorului de presiune şi a m anom etrulu i face ca fo rţa de apăsare să nu se m en ţin ă c o n s ta n tă ; electrozii p o t să nu revină în poziţia lor iniţială d a to rită ruperii resortului de înto arcere ; îm bîcsirea cu m urdărie a furtu n u lu i de ulei sub presiune p o a te fi î n lă tu ra tă prin injectare de ulei sub presiune, folosind insta­ laţia p n eu m atico-hidraulică; la cleştii de sudare, adesea electrozii nu dezvoltă o forţă de apăsare suficientă, d a to rită unei prea mari d istanţe In tre electrozi. în a in te de a se verifica in stalaţia p neum atică sau p neum aticohidraulică de acţionare a electrozilor, trebuie verificată instalaţia elec­ trică. Defectele regulatoarelor tim pilor ciclului de sudare pot duce la o fu n c ţio n a re defectuoasă a întregii maşini. Totuşi, înainte de a se face verificarea regulatoarelor de tim p, trebuie verificată funcţionarea t u t u r o r celorlalte elemente ale maşinii. 2) Defecţiunile instalaţiei de răcire s î n t : scăderea presiunii apei de răcire ; blocarea cu m urdărie a conductelor de circulaţie a apei de ră­ cire ; blocarea accesului apei de răcire la electrozi ; răsucirea fu rtu n u ­ rilor flexibile de alim entare c.11 apă de răcire (a cleştilor de sudură). T o ate aceste cauze duc la încălzirea excesivă a părţilo r răcite ( t r a n s ­ fo rm ator, electrozi, cablul de la cleştii de sudură etc.).

4. Utilaje pentru sudarea cap la cap prin topire intermediarâ
Maşinile de s u d a t cap la cap fac p a rte in te g ra n tă din fluxul teh­ nologic de execuţie a arm ăturilor în atelierele de arm ături, a t î t pen tru utilizarea deşeurilor ca arm ă tu ri constructive, c ît şi la realizarea su­ durilor prin topire interm ediară cu sau fără bulb, în special la oţelu­ rile cu c o n ţin u t ridicat de carbon PG 90 sau la a rm ă tu ri la care nu •s te posibilă folosirea unui alt procedeu de înnădire. Cele mai cunoscute tip u ri de maşini de s u d a t cap la cap, folosite şi în ţ a r a noastră s î n t : maşinile de fabricaţie sovietică, M S R -1 8 0 ; MSR-100 ; A S P -1 0 -2 ; maşinile de fabricaţie cehoslovacă, T P 30, T P 60 si TAI-80 ; maşinile de fabricaţie R .D .G ., V E B —SWe-03 şi V E B —SWe-08 (fig. V.62).

158

5. Unelte şi dispozitive pentru sudarea manuaiă cu arc electric
P e n tr u sudarea m an uală cu arc electric m uncitorii din atelierele de a rm ă tu ri (fierarii betonişti), trebuie să cunoască uneltele şi dispozitivele de sudare şi să posede u n m inim um de cunoştinţe despre executarea su­ dării. î n co ntin u are se a r a tă principalele u nelte şi dispozitive de sudat. a. Utilaje pentru furnizat curentul de sudare. P e n tru furnizarea curen ­ tului electric se folosesc generatoare de curent continuu şi transformatoare Fig. V.62. M a şin a d e s u d a t ca p pentru sudarea cu arc electric. P e n tru la c a p V E B —SW e-08 (R.D.G.). sudarea cu arc electric se utilizează curent continuu fu rn iz at de g eneratoare speciale p en tru sudare sau curent alte rn a tiv fu rn iz at de transfo rm atoare le de sudare. Condiţii tehnice cerute pentru generatorul de curent continuu şi pentru transformatorul de sudare : . 1) Generatorul şi transformatorul trebuie să aibă o putere suficientă care să asigure alimentarea arcului de sudare. 2) Generatorul şi transform atorul trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o reglare lină a curentului de sudare între limite dale. Valoarea m inim ă a curentului de sudare nu trebuie să aibă valori nud mici de HO A . Reglarea poate fi continuă, în trepte sau mixtă. 3) Generatorul şi transform atorul trebuie să fie prevăzute cu un indica­ tor al curentului de sudare. 4) Tensiunea de mers în gol trebuie să fie suficientă pentru a permite aprinderea uşoară a arcului. Valoarea tensiunii nu trebuie să dcpăşească anumite limite de siguranţă pentru a nu pune în pericol viaţa sudorului (m axim um 7 5V). 5) A rcu l electric trebuie să poată fi m enţinut stabil pentru întregul Interval ele reglare a curentului de sudare. Căderea de tensiune admisă în circuitul secundar fa ţă de tensiunea normală trebuie să fie de m axi­ mum 4 V.

259

6) Generatoarele şi transformatoarele de sudare vor trebui să livreze curenţi de sudare de 50 — 500 A (m ix im u m 1 0 0 0 — 1 200 A ). 7) Tensiunile primare normale pentru care se execută transforma­ toare pot avea valorile de 220 V, 3S0 V şi 500 V. 8) Frecvenţa nominală a curentului este de 50 H z (herţi). 9) Generatoarele şi transformatoarele trebuie să aibă o bună compor­ tare la scurtcircuitare pentru toate poziţiile dispozitivului de reglare, deoarece regim ul lor de funcţionare este caracterizat prin numeroase scurtcircuitări. 10) Generatoarele şi transformatoarele nu trebuie să se încălzească peste limita admisă în S T A S 26S9-71 şi în instrucţiunile de fabricare a generatoarelor de sudare. 11) Generatoarele şi transformatoarele de sudare trebuie să fie pre­ văzute cu dispozitive de protecţie care să asigure funcţionarea în deplină siguranţă. Sudorul trebuie să cunoască to a te condiţiile de verificare şi recep­ ţio n ate a generatoarelor de sudare şi a tran sform atoare lo r de sudare conform STAS 2689-71. Generatoarele de curent continuu. P e n tru producerea curentului electric este necesar ca în cîm pul m agnetic pro du s de u n electrom agnet să se m işte u n conductor care form ează u n circuit închis. î n u rm a mişcării în acest circuit a cadrului închis apare curen tu l electric (fig. V.63). Acest fenomen se num eşte inducţie electrom agnetică. Electromagnetul se obţine prin înfăşurarea pe o b u c a tă de oţel a unui fir de cupru izolat care este alim en tat cu cu re n t electric. î n t r - u n astfel de dispozitiv apare o fo rţă electrom otoare altern ativ ă , iar în circuit, u n cu ren t a ltern ativ care schim bă de sens de două ori în tim p u l fiecărei ro taţii a cadrului de su p o rt al conductorului. L a alte dispozi­ tive, prin alcătuirea specială a rotorului, fie din segm enţi de oţel cir-

Fig. V.63. Cel m ai sim plu generator de curent alter­ nativ. 260

Fig. V.64. Părţile componenta ale unui generator de curent alter­ nativ :
1 — stator ; 2 — rotor ; 3 — electromagnet ; 4 — perii ; 5 — inele de contact ; 6 — spre consumator ; 7 — transmisie cu curea ; 8 — baterii de acumulatori ; 9 — roata de transmi­ sie ; 10 — înfăşurarea ; 11 — curent continuu pentru alimentarea electro­ ni agneţilor.

cu lari, fie p rin tr-o bobinare specială, se obţine ca o d a tă cu mişcarea rotorului să se schimbe şi c o n tac tu l şi astfel să se p roducă curent cu pulsaţii într-o singură direcţie, adică să se produ că cu ren t continuu. Schim barea contactelor se num eşte comutaţie. Pe acest principiu func­ ţionează g en e rato ru l de cu ren t co ntin uu care se m ai num eşte dinam, fiind de fa p t o m aşină care produce cu ren t alrernativ, p re v ăzu tă cu un dispozitiv, n um it colector, care redresează acest cu ren t prin com utaţie. Un dinam are frei părţi principale specifice oricărui generator <le curent (fig. V.64) : 1) O parte fix ă num ită inductor alcă tu ită dintr-o serie de electrom agneţi fix aţi într-o carcasă de fo n tă sau de oţel. U n inductor cu doi electrom agneţi se num eşte inductor bipolar, cu p a tru electromagneţi, inductor tetrapolar, iar cu şase electrom agneţi inductor hexapolar. 2) O parte fixa tă pe un ax de oţel care se mişcă în lagăre num ită indus. în tre polii electrom agneţilor se introduce un t a m b u r cilindric de fier făcut dintr-o serie de discuri de tab lă, de form ă circulară care sîn t presate. L a m argine discurile au nişte crestătu ri num ite ancoşe care alcătuiesc canale de-a lungul tam b u ru lu i. P rin aceste canale, se fixează bobine dispuse simetric, în p lanuri diferite şi legate în serie ; această parte a dinam ului se num eşte indus. In dusul este fix at pe un ax de oţel care se mişcă pe lagăre. P rin introdu cerea indusului în inductor se obţine cîm pul de inducţie necesar. 3) Colectorul, care realizează legătura dintre indus şi circuitul ex­ terior. Colectorul este alcătuit din m ai m ulte lamele corespunzătoare num ărului de bobine. P e lamele se sprijină două perii de grafit dispuse diametral. Transformatoarele de curent pentru sudarea cu arc electric. P rin tra n s ­ form ator de cu ren t p en tru sud area cu arc electric se înţelege u n dis­
261

pozitiv capabil să transform e un curent alternativ furnizat de re ţeau a electrică, cu tensiuni relativ mari (120, 22d, 380 şi 500 V )'şi cu inten­ sitate mică în tr-u n curent alternativ de tensiune mică (5 —40 V) şi cu intensităţi mari (50 —1 200 A). Transform atorul de sudare este alcătuit dintr-un miez închis alcătuit din tole de fier silicios suprapuse şi din două grupe de bobinaje din sîrm ă de cupru (fig. V.65). Unul din bobinaje primeşte tensiunea de alim entare şi se numeşte prim arul transfo r­ matorului, iar al doilea bobinaj debitează curentul necesar instalaţiei şi se numeşte secundarul. Bobinajul prim ar după ce primeşte curentul electric, de o tensiune dată, induce în bobinajul secundar un curent electric de in tensitate m are şi tensiune mică. Jocul de tensiuni şi intensităţi este realizat prin alegerea convenabilă a num ărului de spire din prim arul şi din secun­ darul transform atorului. P e n tru a se obţine jocul de intensităţi şi ten ­ siuni se modifică num ărul de spire din prim ar prin procedeele de reglaj amintite. Reglarea se poate face în tre p te cu aju to rul unui reo stat cu ploturi care modifică num ărul de spire din circuitul prim ar sau prin introducerea unei rezistenţe variabile care se leagă în serie cu circuitul prim ar al transform atorului, care poate asigura o reglare continuă. Se mai poate obţine o reglare prin modificarea fluxului produs in mie­ zul transform atorului cu ajutorul unui şunt magnetic. Dispozitivele de reglaj pot fi înglobate în transform ator sau pot fi plasate separat. în m ontajul unui transform ator de sudare (fig. V.66) trebuie să intre sistemul de siguranţe, întrerupătoarele şi dispozitivul de reglare. De la capetele bobinei secundare a transform atorului se fac legături prin conductori pînă la piesa de sud at şi la cleştele cu electrodul de sudare.

Fig. V.65. Schema de principiu a transformatorului de sudare. 262

Fig. V.66. Montarea de prin­ cipiu a unui transformator.

Transform atoarele de sudare pentru şantiere sînt m ontate pe nişte cărucioare speciale pentru a le putea deplasa m a n u a l ; de asemenea, ele sîn t prevăzute cu cîrlige pentru a putea fi ridicate cu ajutorul m a­ şinilor de ridicat.

Fig. V.67. T ip u ri do cleşti p e n tru elec tro zi m e t a l i c i : a — cleşte în formă de furcă ; b — cleşte cu arc ; c — cleşte cu stringere ; d — cleşte cu şurub.

b. Uneltele sudorului pentru sudarea m an u ală eu are electrie. P en tru sudarea m anuală cu arc electric sînt necesare cleştele porteleotro d ’ jjşi dispozitivele de protecţie. Cleştele portelecirod este principala unealtă (fig. V.67 şi V.68).

Secţiune A-A

l , 2, 5 —ţeavă ; 3 —suport pîrghie pentru mişcarea tijei ; 4 —tijă pentru mişcare* electrodului ; 5 —pîrghie pentru mişcarea tijei ; 6 —arcul electrodului ; 7 —pastlIS ) 9 — articulaţia pirghlei ; 10 — manşon ; 1 1 —distanţlere ; 1 2 —inel de protecţie i 13 —manşon.

Fig. V .68. P o rte le c tro d u l s ta n d a rd iz a t (STA S 5027-79) :

261

Un portelectrod bun trebuie să îndeplinească următoarele c o n d iţii: să fie construit sim plu ; să fie uşor ; să fixeze bine clcctrozii de diferite dia­ metre ; să asigure schimbarea uşoară a electrozilor; să permită întrebuin­ ţarea completă a electrodului ; să protejeze m îna sudorului împotriva ar­ surilor ; să asigure un contact sigur cu cablul de alim entare; să fie bine izolat pentru a nu produce electrocutări. L a sudări cu cu ren t peste 300 A se prevede ca m în a sudorului să fie p ro te ja tă cu o a p ă răto are care în m od obişnuit este din ta b lă că p ­ t u ş ită cu azbest. Dispozitivele de protecţie, p en tru a apăra in tim pu l sudării fa ţa şi ochii sudorului îm p otriv a radiaţiilor (razelor ultraviolete), stropilor de m etal şi îm p o triv a luminii p uternice date de arcul de sudură. P e n tru protecţie se folosesc m ăşti, şorţuri şi a p ă răto ri de m înă. Măştile si apă­ ră toarele treb u ie realizate din m ateriale rezistente la căldură care să nu se ap rindă la stropii de m etal t o p it şi să nu fie ră u conductoare de electricitate. P e n tr u p rotecţia ochilor se folosesc sticle duble, u n a de protecţie con tra stropilor şi o sticlă colorată de protecţie co ntra radia­ ţiilor. Sticlele c o n tra radiaţiilor pot fi de mai m ulte tipuri, după inten ­ s ita te a curentului folosit la sudare.

C a p ito lu l VI

TEHNOLOGII DE PRETENSIONARE A ARMĂTURILOR Şl DE PRECOMPRIMARE A ELEMENTELOR

î n acest capitol se vor t r a t a tehnologiile de pregătire a arm ă tu ri­ lor pretensionate, utilajele şi dispozitivele p en tru pretensionare şi tehnologiile de precom prim are cu a r m ă tu ra preîntinsă şi p o stîntin să.

A. TEHNOLOGII DE PREGĂTIRE A ARMĂTURILOR PENTRU ELEMENTELE PRECOMPRIMATE

1. Generalităţi
A rm area elem entelor p recom prim ate este funcţie de procedeele de pi’ecomprimare, de tip ul arm ăturilor, dispozitivelor şi utilajelor de precomprimare p rev ăzute în proiect şi care s în t în dotarea u n ităţii de execuţie. Deoarece precom prim area elementelor (v. cap. III) este u n procedeu pretenţios, aceasta se încredinţează unor întreprinderi specializate, care dispun de instalaţiile şi utilajele necesare şi are personal pregătit pentru efectuarea t u t u r o r operaţiilor. F ierarii betonişti fac p a rte din Personalul ch em at să execute operaţiile de pregătire a arm ă tu rilo r şi chiar să participe la operaţiile de precom prim are, ei făcînd p a r te din echipele de lucru şcolarizate de c ă tr e inginerul a t e s ta t să îndrum e şi sa execute astfel de lucrări.

265

Procedecle de preeom prim are se prevăd în proiect şi se îm p art în d o u ă grupe de procedee: cu armătură preîntinsă şi cu armătură postîntinsă. 1) Procedeele cu armătura preîntinsă se realizează p rin pretensionarea a rm ă tu rii pe u n s ta n d cu culee sau prin pretensionarea arm ă­ turii pe tip are m etalice rigide şi rezistente pen tru a p u te a prelua for­ ţele m ari de precom prim are (auto p o rta n te) din a r m ă tu ra întinsă cu aju to ru l unor utilaje. A rm ă tu ra este fix ată (blocată) apoi în culee sau tip a re cu dispozitive speciale num ite blocaje. Aceste procedee se aplică de regulă la executarea prefabricatelor în fabrici. L a aceste procedee a r m ă tu ra de pretensionat este întinsă înainte de tu rn a r e a betonului, fiind m e n ţin u tă întinsă p în ă c în d betonul tu r n a t -s-a întărit, apoi a r m ă tu ra este eliberată dia blocaje, lent şi t ă i a t ă la nivelul e l e m e n tu l u i ; ea a v în d te n d in ţa de revenire la lungimea iniţială, com prim ă elem entul de beton arm at. O peraţia se num eşte transfer, deoarece fo rţa este tra n s fe ra tă betonului. In tim p u l precom prim ării elementului, a r m ă t u r a se ancorează, îu special spre capete, prin ad e ren ţă in m asa betonului. D e aceea, această a r m ă tu r ă are de regulă şi u n profil corespunzător p e n tru îm­ b u n ă tă ţire a ancorării (împletire, întoronare, profil periodic etc.). Zona -sau po rţiu n ea d in tr-u n elem ent din beton precom prim at, pe lungimea căreia efortul de precom prim are se difuzează, pe întreaga secţiune tra n s ­ versală, se num eşte zonă de transm itere. 2) Procedeele cu armătura postîntinsă se realizează prin întinderea arm ă tu rii, tr e c u t ă priu canale pra cticate în betonul în tă rit sau plasată -exterior elementului. D u p ă întindere, a r m ă tu ra se blochează cu aju­ toru l u n o r dispozitive speciale n um ite ancoraje (blocaje). De regulă, aceste procedee se aplică pe şantier şi s în t utilizate pentru precom prim area elem entelor cu dimensiuni m ari t u r n a t e pe şantier sau p en tru asam blare prin precom prim are a unor elemente prefabri­ c a te (bolţari, panouri, ferme, tu b u ri, rezervoare etc.). L a aceste procedee pretensionarea arm ă tu rii se face concom itent cu transferul (transm iterea forţei de precom prim are betonului), iar a d e re n ţa a rm ă tu rii p o stîntinse se realizează prin injectare, betonare sa u toreretare, asigurîndu-se t o t o d a t ă şi p rotecţia îm po triva coroziunii. D in cele a r ă ta te se c o n s ta tă că execuţia elem entelor p r e c o m p r im a te necesită condiţii speciale cu privire la : tipare, cofraje, susţineri, culee etc. ; pregătirea armăturilor sub form ă de fascicule (pentru procedeele prin postîntindere) : dispozitive speciale pentru realizarea canalelor şi cele cari se folosesc la postîntindere şi la poziţionarea arm ăturii în tim pul turnării etc. ; folosirea unor ancoraje speciale cu care se transmite forţa la armătură Ş‘

.266

liţe. ovale. 2. cabluri şi bare (v. folosirea unor utilaje speciale pentru realizarea pretensionării . p rev ăzu te cu pardoseală Şi ferite de um ezeală şi agenţi a g r e s iv i. pămînt. am balajele colacilor şi tam b u rilo r p en tru toroane nu tre b u ie să fie deteriorate. Se m a i prevăd condiţii speciale dc : protecţia armăturilor exterioare. A rm ă tu ra p e n tru b eto n p recom prim at a v în d diam etre mici este m ult m ai sensibilă la acţiunea amanţilor co ro s iv i. D epozitarea arm ă tu rilo r a t î t în depozite cît şi în ateliere se va face pe loturi şi diam etre.2. preciza­ rea condiţiilor pentru betonul folosit şi a amestecului de injectare pentru protecţia şi realizarea aderenţei armăturilor trecute prin canale. tehnica securităţii m u n c ii. tubu ri.se blochează armătura In poziţie întinsă (sub efori) . viaducte.) . poduri. D a to rită p articularităţilor de execuţie a fiecărui element. stîlpi etc. D u r a ta de depozitare v ariază de la 60 zile p în ă la 1 an. de aceea se vo r lua m ăsuri speciale p e n tru t r a n s p o r t şi depozitare şi se v a acorda o atenţie sporită la verificarea a rm ă tu rii înainte de p un erea în operă conform prevederilor STAS 1799-81. dispozitive şi utilaje specifice execuţiei (de serie mare) unor elemente liniare. de suprafaţă. rezer­ voare. Pregătirea armăturilor A rm ăturile pretensionate preîntinse sau postintin. silozuri. cap. dacă acest lucru nu este posibil se vor lua m ăsu ri speciale de protecţie. prefabricat etc. e t c . manipularea şi de­ pozitarea elementelor de coiistrucţii din beton precomprimat. stabilirea unui program de preiensionare şi întocmirea fişei de pretensionare în care se înscriu datele necesare pretensionării şi verificării operaţiei de pretensionare. sulf. toroane. III). se ela­ borează de fa p t tehnologii. funcţie de agresivitatea m ediului şi de mijloa­ cele de protecţie folosite (de exem plu : ulei em/alsionabU P fî-IA . STAS 267 .se se realizează din oţeluri de în altă rezisten ţă sub form ă de sîrm e ro tu n d e.3-80. în spaţii închise. î n elementele de b eto n preco m p rim at se foloseşte şi a r m ă tu r a nepretensionată folosită şi la betonul a rm a t. execuţia pe tim p frig u ro s. înlocuirea oţelului care este p re v ă z u t în proiect nu se poate face decît cu aprobarea proiectantului. cu întoc­ mirea fişei de injectare (cu precizarea tehnologiei de injectare). conform STAS 438/1. Fierarii betonişti treb u ie să verifice dacă tra n s p o r tu l s-a efectuat în vagoane închise sau în autocam ioane p rev ăzute cu prelate şi dacă în mijloacele de t r a n s p o r t nu au fost resturi de m ateriale corosive (sare.

fiin d autoderulante. iar capetele filetate vor fi p ro te ja te în m od special. A c eastă operaţie se face în condiţii similare cu a r m ă tu ra p reîntinsă. conform prevederilor In stru c­ ţiunilor C. Pregătirea a rm ă tu rilo r postîntinse. se numeşte calibrare. care in prealabil au fost verificate de către un laborator de specialitate. Se va evita apropierea arm ă tu rilo r de sursele term ice (a p a ra te de sudură. D e b itarea se v a face sub form ă de fire sau bare drepte. iar Ia depo­ zitare se v or asigura spaţii pen tru aşezarea c ît mai drept. în prim a etapă nu va de­ păşi 40% din forţa de control. deoarece armăturile trebuie să se alungească egal în tim pul operaţiei de pretensionare pentru a avea eforturi egale. 4) Suprafeţele armăturilor vor fi curăţite de im purităţi şi rugină superficială neaderentă. Se v or lua to a t e măsurile pen tru a preveni zgîrierea. toroane) din acelaşi lot. bare.8 din rezistenţa de rupere normală. 268 . a. 2) A rm ăturile pentru beton precomprimat. pentru a permite montarea şi aşezarea ar­ m ăturilor nepretensionate ce se leagă cu sîrm ă neagră. cu contro­ lu l forţei (cu o precizie dc 1%) şi a alungirii (cu o precizie d e ± l mm). 6) Se vor utiliza ecrane metalice fixe sau deplasabile de distanţare cu găuri (cu 1 — 2 m m mai mare ca cel al arm ăturii) pentru poziţionarea armăturii şi evitarea contactului armăturii cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau a platformelor de turnare. iar capetele se vor degresa pentru a se asigura o bună ancorare in blocaje prin beton.2598-79) pen tru arm ăturile postîntinse. nu au nevoie de îndreptări. se vor îndrepta p rki mijloace mecanice. 3) Dacă apare necesar. fără a depăşi 0. la maşini cu role. diagra­ mele rezistenţă-alungire cît mai uniforme). 170-83 şi N orm ativului C. pentru a stabili dacă au caracteristici fizico-mecanice omogene (m odulul de elasticitate cît mai constant. li le. 5) A rm ătura nepretensionaiă se pregăteşte în aceleaşi condiţii ca ar­ m ătura pentru beton armat. 7) Pretensionarea se face în două eta p e. cu deosebirea că m odulul de elasticitate se determ ină pe fasciculele in d e p e n d e n te sau pe fasci­ culele introduse în elem ent pe u n trase u rectiliniu de 10 m. lovirea sau îndoirea. de regulă. Pregătirea a rm ă tu rilo r preîntinse. b. cap rotitor sau prin întindere. încălzire şi tăiere cu flacără). 140-85. Întinderea la un efort superior cu 10% decît cele de pretensionare. în cadrul operaţiilor de pre­ gătire se vor lua m in ato are le m ă s u ri : 1) Se vor alege pentru pretensionarea elem entului armături (sirm e .

d u p ă ce au fost introduse de regulă în canale. du p ă ce firele cu suduri tehnologice cap la cap au fost elim inate (tăia te în zona sudării deoarece au o rezistenţă m ai redusă în această zonă). cu aju torul m a­ şinilor speciale. Confecţionarea fasciculelor Tehnologia recom andabilă p e n tru confecţionarea fasciculelor este cea pe bancul de lucru. a r m ă tu ră co nstructivă sau chiar ca a r m ă tu ră de rezistenţă pe anu m ite porţiuni . fasciculele pot fi ru la te cu dispozi­ tive m anuale sau mecanice ( 0 2 100. su­ dări de adaosuri. toroane) paralele care se preform ează. L a anu m ite tip u ri de blocaje capetele treb uie să fie pregătite în m od special. iar a r m ă tu ra care se in tro duce în teci să nu deterioreze sau să a g a ţe tecile. şi se blochează cu aceleaşi ancoraje. se pretensionează cu acelaşi dispozitiv. 0 2 300 m m p en tru fascicule neintroduse în teci şi la diam etre mai m ari la cele introduse în teci de polietilenă).Modulul de elasticitate al fasciculelor postîn tin se v a avea valoarea E = == 1. în ateliere ce n tra liz a te sau chiar în atelierul de şantier. p re g ă tită conform prevederilor anterioare. La tăierea arm ă tu rii la lungime se vor alege mijloacele şi dispozi­ tivele care nu deformează a r m ă tu ra local p e n tru ca introducerea în blocaje să se facă uşor. iar la bare form area capului se face la maşini de sudare). ca a r m ă tu ră de m ontaj. etrieri). folosind fie sîrm e tă ia te în prealabil la lungimea prevăzută în proiect (cu adaosurile tehnologice necesare). se m ontează în carcase şi se leagă cu sîrm ă neagră moale înainte de pretensionare . P e n tr u t r a n s p o r t şi depozitare. form are de capete la rece (la sîrme. Fasciculele cu alcătuiri diferite se depozitează pe loturi şi se m ar­ chează corespunzător. fixări de m anşoane etc. p rin polizare. Fasciculele sîn t a rm ă tu ri po stîn tin se alcătu ite d in tr-u n g ru p de a r m ă tu ri (sîrme. liţe. se taie la lungim ea necesară prinderii în culee şi tipare. Armătura nepretensionată se foloseşte p e n tru preluarea unor eforturi transv ersale (frete. 3. fie folosind 269 . P e n tru a r m ă tu ra p o stîn tin să se confecţionează fascicule.90 x IO5 N / m m 5. p en tru ev itarea tra n s p o r­ turilor dificile. se p ot folosi plase şi carcase sudate. A rm ătura prctcnsionată. filetare (la barele cu dim ensiuni mari).

1. In an u m ite tehnologii ordonarea fasciculelor se face d upă o schemă dreptunghiu­ lară. Caracteristicile principale s în t date în STAS 10107/1-80.1). *) P entru ancoraje fixe cu dorn. a. liţe. C aracteristicile principale a le fasciculelor Lungimi minime de prindere in piesă mm Tragerea se face : La o ex­ La două tremitate extremităţi 800 (650) 1 150 (800) 1 150 1 500 1 400 (1 200) 2 100 (1 400) 2 100 2 650 Tipul ilc fascicul N umărul dc lire pe rlndul interior Aria Diametrul Diametrul exterior dornului*) ncl1) mm 80 mm 40 Dimensiunile plăcuţelor de repartiţie mm 3 5 x 5 5 x 12 cm* 1205 12 2. Tipuri de fascicule ordonate circular. V I . din toroane.24 18. Fasciculele pot li alcătuite din sii me netede. Fasciculele (grupul de sîrme) sîn t în secţiunea lor transversală.s îrm a care se derulează direct din colaci şi se taie pe m ăsu ră ce se con­ fecţionează fasciculele. con sau dorn. ordonate. b are cu profil periodic (oţel tip Sigma). 1 şi tabelul V I . de regulă. 270 .62 110 50 45x65x15 24 0 7 4807 24 48 9. Tabelul V I. anexa IX (fig. în cazuri speciale se po t ad m ite fasciculele fă ră o ordonare uni­ form ă în secţiunea transversală. pe u n rîn d sau pe două rîn d u ri circulare.35 1207 12 4.46 160 190 70 100 6 0 x 9 0 x 15 400x120x25 O D iam etrul ancorajulni la ancoraje tip inel.

pe rîn d u l întîi sîrmele s în t introduse prin găuri. la o lungime de circa 100 cm de c a p ă t v or avea totuşi elemente de ordonare. P e n tru to ro an e se p re văd rozete num ai cu crestătu ri.5 mm. p e n tru a se perm ite tensionarea si blocarea fascicu­ lului. care se p ot ex ecuta la maşini de fo rm a t spire. Fasciculele care nu au spirale sau rozete de ordonare pe to a tă lun­ gimea fasciculului. De regulă. fig. La unele tip u ri de fascicule. diam etrul exterior al spiralei v a fi D s — 25 — —2 x 5 = 1 5 mm.3).5 la 2. fig. Legăturile se v o r plasa la d is ta n ţe de 70 — 100 cm la cape­ tele fasciculului. d upă diam etrul exterior al resortului (v.Fasciculele se notează prin n u m ăru l firelor şi diam etrul unui fir j de exemplu. dar la 1.3). cu lungimea egală cu cea a fasciculului. 1 şi tabelul V I . poate să lipsească spirala a do u a dacă se leagă s ep a rat fiecare rîn d de [sîrme. p e n tru fasciculul 12 0 5 care are diam etrul exterior net de 25 mm. care serveşte ca inimă fasciculelor. Porţiunile de ca p ăt secţionate se îndepărtează num ai înainte de pretensionare. D iam etru l exterior al spiralei D s se deduce din diam etrul exte­ rior net D n al fasciculului din care se scade grosimea a două diam etre de fire : Ds = Dn . Spiralele s în t elem ente de distanţare. grosimea rozetei fiind de 1. 12 0 7 înseam nă fascicul din 12 fire de 0 7 mm. la 5. P oziţia relativă a sîrmelor şi d istan ţa lor fa ţă de axa centrală a fasciculului (fig. R ozetele (plăcuţe sta n ţate) circulare sau d reptu ngh iulare s în t fo­ losite ca elemente de d is tan ţare în special p en tru fasiculele cu două r î n d u r i . Desfacerea spiralei p en tru obţinerea unui pas uniform de circa 20 m m se obţine prin tragere sau prin calibrarea spiralei într . D iam etrele spiralelor se pot stabili din diam etrele fasiculelor a r ă ta te în figura V I .2) se păstrează prin urm ăto arele sisteme : spirale' din sîrmă. Sîrmele legăturii (no­ duri) se vor îndoi spre interiorul fasciculului.20 m de ca p ătu l fasciculului spiralele se sec­ ţionează. se confecţionează din sîrm ă STAS 889-80 cu spire jo antiv e tip fretă.5 mm. VI. Legarea sîrmelor pe spirale se face cu sîrm ă moale cu diam etrul de 1. De exemplu.u n dispozitiv special. respectiv 15 cm de capăt. realizate pe două rînduri. spiralele se execută. 271 .3).5—2 mm. D iam etrul sîrmei variază de la 1. Caracteristicile geom etrice şi de elasticitate ale spiralelor s în t specifice tipului de fascicul. Spirala centrală. rozete sau porţiuni de spirale. rozete s ta n ţa te din ta b lă şi legături exterioare cu sîrm ă neagră (fig. continuu. iar cele de pe rîndul al doilea în crestătu ri (v. 1.2 0 . V I. V I. V I.

t lţ >100*5 < D C t C C Jp C ţ) t CiQ . \ „ .S. 20 . DONDEA OISTANTIER rqzetă ) ştan tâtâ .. (U >3C ) î AAAAs" K A/V\A . Elem entele de distanţare ale sirmelor în fascicule pentru executarea betoanelor precomprimate prin postîntindere.l . VI.. Fig.. i M JZ V ariabil .VEDl E fff Legoiurd de slrmâ !o 70 cm SECTIUNEAA Ă •A \ . • \ rasc/cut 12*5 \Sotralo dm s/rmo de tt /.Tim Diametrulnt*25mm y_« q mm Fig. KfS < A/\AA . (lobiO de t. ' R/NO EXTERIOR £ i M W SECŢIUNE l .. 20. Fascicule cu spirală centrală din sîrmă. MODUL CUM SE ASAZÂ WMELE FASCICULELOR TIP FASCICUL ELEMENT DE DISTANŢARE TIP FASCICUL CLEMENT DE DISTANŢARE JO.5 -2 m rti grosim e) A . .3.2. 3SH5 (î2 + 24) 12*7 ^A / W ’ 44 $ 5 24*5 ţ. 36*5 {12*24) R/NO INTERIOR t. VI.

Fasciculul 28 0 J ancorat la ambele capete cu ancoraj inel-con şi la care tragerea se face dintr-o singură parte . Lungim ea de tăiere ((. l. Fasciculul 28 0 î ancorat intr-o parte cu dorn şi intr-un capăt cu inel-con. U — 3. Se po t folosi fascicule a v în d la ambele cap ete ancoraje tip inelcon. tab elu l V I. Lungimea totală dc tăiere a unui fascicul.11(G0 + 5 1 ) = 318 mm (#350 mm) . 1) : L t — l„ lp — pen tru trag e re de la o e x t r e m i t a t e . = t„ + l „ = 10 000 + 1 150 = 11 150 mm (k 11 200 mm). Piesele de d istan ţare. tabelul VI. Tehnologia de confecţionare a fas­ ciculelor este strins legată de tipurile de ancoraje folosite. fn ţa ra noastră se aplică sistemele de ancorare tip inel-con şi siste­ mul de ancoraj fix cu dorn sau ancorare cu bucşe şi filet p e n tru bare.lip -f. lungimea necesară fasonării (de tăiere) l t v a fi dublul lungimii traseului (2/„) plus lungimea fasonării buclei pe dorn ld la care se adaugă dublul lun­ gimii de prindere în piese 2 lp (v. 2) Pentru fascicule întinse dintr-o singură parte prevăzute cu ancoraj fix cu dorn (fasciculul depăşeşte cu circa 10 cm ancorajul fix).28 lt 8 — 15 mm . cu tragere din ambele p ă rţi (extrem ităţi) sau cu trag e re dintr-o singură extrem itate. 18 — Cartea fierarului betonist — cd. tabelul VI. 1): l . Lungimea t o t a l ă de tăiere L t se stabileşte a s t f e l : 1) Lungim ea fasciculelor cu ancoraje la ambele capete (de regulă inel-con) este egală cu lungimea m ă s u ra tă între suprafeţele de reze­ m are care de fa p t este lungimea elementului.b. c. Exem plul 5. Confecţionarea fasciculelor. folosite p e n tru p ă s tra re a poziţiei fasciculelor pot fi spirale sau plăcuţe ş t a n ţ a t e . de sistemele de p ăstrare a distanţelor de de tehnologia aplicată la pretensionare. Lungimea de tăiere va fi : /( = 2l0 4. lungimea măsurată pe suprafeţele de separaţie este de 10 m (10 000 m m ). = 2 x 10 000 + 2 x 1 150 + 2 x 15 + 350 = 22 680 ( z 2 2 700 mm). Fasciculele care au la u n c a p ă t ancoraj fix cu dorn au la celălalt capăt ancoraje tip inel-con şi s în t întinse num ai din e x tre m ita te a In care există ancoraj tip inel-con. 1) şi dublul grosimii plă­ cuţei de rezem are â : lt = 2/0 + + 28 + ld. la care se adaugă lu n ­ gimea necesară prinderii în piese l p (v. L t — U + 2/„ — pen tru tragere de la am bele ex trem ităţi.) v a fi d ata de /„ = 10 000 mm şi de lungim ea de prindere In prese i„ = 1 150 m m (v. 1 2 î J . Exem plul fi.

axul fiind răsucit de un m o tor cu reductor). dacă tehnologia de tu rn a re perm ite ca te a c a să fie m o n ta tă odată cu fasciculul (la elemente de Fig. se po t îndesi in zonele de curb are a fasciculului. prinsă în două lagăre. Dacă fasciculele au mai m u lt de 21 fire trebuie folosite plăcuţe ş ta n ţa te .4. P e n tru ordonare firele se leagă cu sîrm ă neagră după ce în prealabil au fost întinse paralel pe plat­ formă. trecerea prin filiera de formare (fig. Filieră de formare : a — secţiune prin axa tubului . Distanţele dintre plăcuţe sîn t de regulă de 100 cm . ordonarea pe platform ă cu ajutorul unui pieptene. tăierea la lungim e înainte sau după formarea fa scicu lu lu i. înt r u c î t cele trei fire v or fi prinse în ancoraj îm preun ă (la unele tip uri de ancoraje). cu găuri interioare şi crestături.5 se vede o schem ă în flux continuu folosită în unele î n t r e p r i n d e r i . L a ordonare se are grijă ca ia un fir in trod us pe g a u ră să corespundă două fire pe crestături. Fasciculele din m ax im u m 24 fire pot fi folosite fără elem ente de distanţare. d u p ă legare firele se notează la ambele capete pen tru a nu se încurca ordinea firelor.Spiralele se p o t face direct în atelier. fie cu dispozitive im provizate pe şantier (ax ro tito r pe care se înfăşoară sîrma. fie la o maşină specială de fa so n at spire. In figura VI. realizîndu-se u n pieptene din sîrm e încrucişate care apoi se curbează circular p en tru a fi introdus în teac ă sau canal. L a un ităţile unde există experienţă suficientă de pretensionare n um ăru l de plăcuţe poate fi redus. prinderea lor şi poziţia rectilinie in ancoraje.4) . Legarea se face la capete. VI. introducerea în teacă etc. capetele sîrmelor sînt prinse în tr-u n sistem de fixare cu pene tronconice care perm it tragerea sîrm elor fasciculului ce trec prin teacă. schema este utilă pen tru înţelegerea ordinei în care se fac operaţiile de form are a fasciculului. V I. Astfel. Ordinea de confecţionare este : stabilirea lungim ii firului . descolăcirea şi îndreptarea (dacă este c a z u l). cu o d is ta n ţă între fire de 15—20 m m . 274 . & — vedere din faţă.

10 — teacă . Se p o t realiza canale cu a ju to ru l unor teci flexibile care se extrag înainte de în tărire a betonului sau cu teci flexibile care ră m în înglo­ b ate în beton. 275 . V I. 12 — troliu. L a sîrmele la care fasciculul se p u ne în cofraj od ată cu teaca. Tecile m etalice vo r fi cu ră ţite de unsoare. 3 — dispozitiv pieptene .5. A ceastă formă. la banc : I — colaci de sîrmă . fig. F orm a secţiunii transversale a canalelor trebuie să fie uniformă. 2 — sîrme . de asemenea nu se adm it deteriorări (străpungeri. S — dispo­ zitiv de tragere .). an­ sam blul teacă-fascicul se depozitează şi se m anipulează cu grijă p entru a nu se m urdări de p ăm în t. deşirări etc.). 4.5).Fig. Canale pentru trecerea armăturii postîntinse L a procedeul cu a rm ă tu ri postîntinse este necesar ca betonul să aibă p re v ăzu te canale în care se introduc fasciculele. în funcţie de posibilităţile locale şi tip u l fasciculului care urm ează a fi fă cu t (de exem plu ordonarea prin legare cu sîrm e încrucişate. . 5 — tub de lărgire a spirelor la spirala centrală . Schema confecţionării fasciculelor de armături. 6 — filieră . co ntinuă şi etanşă. m aterii grase etc. La tehnologia la care elementele de distan ţare folosite sîn t rozete. In ateliere se p o t im agină diferite soluţii de execuţie a operaţiilor. 9 — jgheab . Schema perm ite să se facă to a te operaţiile (introducerea spiralei centrale. sîrmele po t fi t ă ia te în prealabil înainte de ordonare şi puse în tr-un jgheab. lungim e m o d era tă sau la elemente cu te a c ă înglobată). 11 — panou de protecţie . 4 — spirală centrală . 7 — tub de formare . legarea fasciculului etc. VI. Fasciculele se depozi­ teaz ă pe loturi. crăpătu ri. precum şi poziţionarea canalelor în secţiunea elem entului condiţionează realizarea arm ării cu arm ă tu ră postîntinsă.

Tecile p o t fi metalice sau din PVC. i n t r i n duri. la m in ată la rece. injectarea şi co m p ac tare a elementului. B a n d a este din oţel. tensionarea. conform STAS 7476-77. Canalele sîn t de regulă cu secţiune circulară . din oţel foarte moale. Tecile metalice se execută la maşini speciale de form are prin spiralarea unei benzi cu lăţime de 35 mm. silozuri. care se lipesc cu adeziv tip PCD-13. inclusiv sîrm a de legătură. se p ot utiliza teci din PVC care în­ tre r u p ad e ren ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. Tecile nu treb uie să prezinte strangulări. Tecile din PVC înglobate se po t utiliza la anu m ite elem ente întinse (tiranţi. a. îm bin a rea se va etan şa cu b an d ă izolatoare. cu m ar­ ginile tăiate. ştirbitu ri etc. cu grijă. 276 . în ţara noastră s-au a d o p ta t p e n tru executarea canalelor cu teci înglo­ b a te urm ătoarele : 1) teci metalice din bandă de oţel înfăşurată în spi­ rală fără f a l ţ . P e n tru canalele dreptunghiulare de regulă se dau detalii de exe­ cuţie în proiect. 3) teci formate clin tem P V C tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din ţevi din polietilenă tip i (STAS J10617/2-76) ale căror dimensiuni sîn t a r ă ta te în tabelul V I. p rin p e tre ­ cere de circa 10 cm. L a aceste elemente nefiind h o tă rîto a re ade­ re n ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. pozarea fasciculelor.Tecile trebu ie să aibă rig iditate transversală suficientă. D intre tehnologiile folosite în prezent. iar d istan ­ ţele dintre ele să asigure condiţii de tu rn a r e şi vibrare. curbări bruşte. îm b in a rea tecilor circulare se face cu m anşoane exterioare livrate od a tă cu tecile sau prin introducerea tecilor u n a într-alta. calitatea albă. frecarea de pereţii canalului. Nu se recom andă a se executa canale p rin extra g ere a ţevilor pe trasee la care deviaţia unghiului depăşeşte 20°. Tecile din PVC se înnădesc cu m anşoane PVC. Teci înglobate in beton. 2) teci metalice din bandă de oţel înfăşurate în spirale cu fa lţ elicoidal. rezervoare) cu excentricitate mică unde elementele s în t supuse num ai eforturilor statice de întindere (nu s în t supuse fe­ nomenului de oboseală). crăpături. ce se racordează apoi la secţiunea c u re n tă circulară pe o lungime de m inim um 150 mm. p en tru a asigura introducerea uşoară a fasciculelor. C alitatea cana­ lelor influenţează direct tehnologia de realizare a elem entului.2 (unele dimensiuni s în t în curs de de­ finitivare). D iam etrul interior al canalelor pe traseu este cu m inim um 5 mm mai m are decît diam etrul exterior al fasciculului. con­ form STAS 1945-80. face excepţie zona de ancorare cu ancoraje fixe cu dorn care necesită la e x tre m ită ţi o secţiune dreptunghiulară.

av în d însă piese de înnădire nerecuperabile. STAS 9485-80 ţi STAS 9150-80). Acestea se folosesc de regulă la elementele p refabricate şi nu se recom and ă apli­ carea acestui procedeu în cazul construcţiilor monolite. b. prevăzute în proiect.4/75 0. kg/m Teacă m etalică cu pereţi sub ţiri : — diam etrul in terior al tecii. mm — m asa. mm — roasa. î n n o rm ativu l G.210 66.284 43/50 0.07 12 0 5 12 0 7 210 7 48 0 7 35/40 0. mm — m asa. Poziţionarea traseului tecilor se face cu sisteme de blocare.66 67/72 1. p en tru a fixa tecile în tim p ul turnării sau vi­ brării betonului.688 68/75 1. Tecile se p o t confecţiona şi din ta b lă de oţel prin Îndoire şi lipre. Caracteristicile geometrice ale tecilor iuţ|lol>ate Tipul fasciculului Tipul lecii Teacă din bandă dc oţel înfăşurată elicoidal fă ră fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii.525 35. P e n tru lungimi mai mari. kg/m Teacă din ban d ă dc oţel Înfăşurată coidal cu fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii. kg /m eli80/85 1.976 102/107 2. 21-85 se dau d ate privind tehnologia de pozare şi de extragere a tecilor.62 34/40 0.52 45/50 0. 2. Tecile care se extrag se realizează din ţevi metalice de 6 m si ţevi din PVC tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din polietilenă tip 4 (STAS 106i?/2-76) de 7 sau 9 m. form ate de regulă din b ră ţă ri sudate de carcasă de a r m ă tu ra nepretensionată. 2) Pentru trasee cu curbe şi unghiuri de deviaţie. kg/m 1 Grosimea benzilor de oţel de regulă este de 0.50 m unul de altul. mm — m asa.Tabelul VI.6 m m (STAS 1915-80.00 80/85 1. Teci care se extrag înainte de întărirea betonului.3—0.2/50 0. 277 . Tecile din PVC se p o t reutiliza de circa 30 ori fiind folosite la tem ­ peraturi care nu coboară sub -f-5°C (deoarece po t deveni casante).18 T eacă din ţeavă dc PVC (STAS 6675/2-80) : — diam etrul interior al tecii.4/40 0. D istanţele la care se fixează grătarele s în t de regulă de cel m ult 1. de 5 — 20° : 9 m la tecile din PVC. tecile se pot extrage din ambele capete. Lungimea m axim ă a tecilor folosite este : 1) P entru trasee rectilinii sau cu deviaţia unghiulară de m axim um 5° : 6 m la tecile m etalice şi 9 m la tecile din PVC.805 44.

fie în apă fiartă. temperatura exterioară.7). d up ă tu rn a r e a beto­ nului. cu respectarea tim p u lu i la care treb u ie fă cu tă extragerea. VI. înn ădire a este bine să fie poziţionată cît m ai apro p ia t de ca p ătu l opus celui de tragere. L a tecile cu trasee curbe (unghi mai m are decît ±1 0°). T im p u l la care se face extragerea este de circa 1 3 / 4 —2 1/4 h de la term in area tu rnării. P e n tru realizarea lungimii din proiect. L a tecile metalice. raportul A j C . teaca v a fi din tim p în tim p deplasată prin b ătăi scurte sau rotiri. P e n tru a se preveni blocarea tecii în beton. E xtrag e rea se face cu mijloace m anuale (troliu de cablu prins de capul de extragere). extragerea se po ate face în ritm u l tu rn ă rii. Dacă nu sc respectă timpul la care se face extragerea se pot întîm pla următoarele inconveniente : se pot produce deformări ale canalului dacă extragerea se face înainte de tim pul optim sau ţevile nu se mai pot extrage şi se rup dacă a fost depăşit tim pul optim.Tecile vor depăşi ca p ătu l cofrajului cu m axim u m 30 cm îu cazul traseelor rectilinii şi m inim um 80 cm la trasee cu unghiul de derivaţia mai mare de 5°. tecile din PVC sîn t prevăv ă z u te cu u n cap de extragere special confecţionat (fig. teac a se ghi­ dează pe role m o n ta te pe o capră p lasată la 80 cm de ca p ătu l elem entului (cofrajului). el depinzind dc o scrie de fa cto ri: calitatea cim entului. lungimea elementului etc. D u p ă extragere.6. L a elementele lungi. tecile din PVC vor fi cu răţite şi p ă s tra te conform prevederilor STAS 6675/2-80. P e n tru fixarea tecii în p orţiu nea tronconică a capului de extragere. ţeav a întîi se încălzeşte. la tecile din PVC ap a re adesea necesar să se înnădească conform detaliilor din figura V I. trăgîndu-se porţiuni de 6 m. 278 . Precizarea tim pului la care se face extagcrca se determină de regulă prin încercări (la primul elem ent). Extragerea tecilor din P V C se face d upă t u rn a r e şi înainte de în tă­ rirea betonului. capul de extragere poate fi înlocuit cu o piesă simplă su d ată de teacă. F o rţa care se dezvoltă în cablu nu trebuie să depăşească rezisten ţa de rupere a tecilor (m axim um 16 N / m m 2). P e n tru a p u te a fi extrase. fie cu alte mijloace la o tem ­ p e ra tu ră sub 150’G şi apoi se presează în capul de extragere (porţiunea tronconică).

D e ta lii d e în n ă d ir e p e n tr u t e a c i d in P V C .5 56.6. VI. Teaca / - Adeziv . 279 .7 a Si.5 •5 0 *53 52 Fig. V I. Fig.7 C5. s ' /tip P r tjî | Circa 200 mrr..7. 67 U. « # i0 »a < J3 50 63 t t> *c L9 56 71 0 d *e 33 11 < t> f 2 6 . Cap de extragere.p q r ţtu r * d e c u p g jd Manşcr.7 3L.5 67.

. fa s o n a tă la cald cu o buclă. V. 6 5 mm. . se pot folosi dispozitivele de fasonare obişnuite folosind role cu diam etrul D m ai mare. P e n tru fasonarea oţelurilor p en tru b eton p reco m p rim at atunci cînd a p a r necesităţi de efectuare a unor îndoiri şi ciocuri. Dispozitivele s în t m o n ta te pe o m a s ă şi acoperite cu carcasă de protecţie. Aceste dispozitive pot fi cuplate cu perii p e n tru curăţirea sîrmei de eventuale urm e de rugină. sîrm a fiind a n tre n a tă de ' Onedeprindere in diipontivulderot/re Fig. DISPOZITIVE Şl UTILAJE PENTRU ARMĂTURILE BETONULUI PRECOMPRIMAT Dispozitivele folosite p en tru în drepta rea şi tăierea oţelurilor p e n tru b eto n p recom prim at sîn t similare cu cele folosite p en tru beton a r m a t. 280 .B. B). (v. Ţeavă buclată pentru îndreptat. rezem ată in două p u ncte prin bucşe sau rulm enţi. V I.8. cap.8) sau printr-o transm isie simplă pe curea. 1. Dispozitive de îndreptat şi tăiat P e n tru în d rep ta re cel mai simplu dispozitiv este cel alcătu it dintr-o ţe a v ă cu diam etrul mic sau p re v ă z u tă cu orificii de trecere. P e n tru înd reptare se po t improviza dispozitive cu role reglabile dispuse în tr-u n plan sau în două planuri. U n m otor cu redu cto r antre neaz ă ţeava prin interm ediul unei ro ţi d in ţa te solidară cu ţeav a bu clată (fig. P e n tru ancorajele cu dorn fix rola de îndoire va avea diametru* egal cu diam etrul d o rn u lu i: D = 4 0 . VI.

Tăierea ţevilor din P V C se p oate face cu u n ferăstrău.9. Tim pul m axim de ţinere sub tensiune este 5 — 10 min. V I . cu v iteza de ro taţie reglată după flexibilitatea şi grosimea tecii (fig. 281 a —în stare de relaxare a sirmelor . In cazul în care tehnologia de pretensionare prevede calibrarea sîrmelor la o fo rţă cu 10% mai m are decît fo rţa de pretensionare. ocheţi cu m anşoane sau dispozitive cu filet pen tru bare. 2 — dispozitiv de prindere a sirmei .10 şi V I . Dispozitiv pentru calibrarea sirmelor : dere a sîrmelor . P e n tru trag e rea în g rup există dispozitive mai complexe cu com­ pensatori tip ÎN C ER C p e n tru egalizarea tensiunilor. VI. C onsum area relaxării în tim p u l calibrării sau în tim p u l pretensionării (înainte de transfer) este av a n ta jo a s ă p e n tru com portarea în tim p a elementelor. sîrm a îşi con­ sumă o p arte din deformaţiile care în tim p o relaxează. 12). b —în stare de întin­ .a b Fig. în a n u m ite limite. se pot improviza dispozitive de calibrare (fig. V I.9). Se pot folosi de asemenea. 1 — ansamblu de întindere cu contragreu­ tate . 5 —troliu. D acă sîrm a este ţ in u tă m ai m u lt tim p sub tensiune. 4 —pa­ nouri de protecţie din lemn . VI. P entru prindere şi fixare se pot folosi dispozitive individuale prin împănare. folosind pene m etalice tronconice cu ş a n ţ sau prin bacuri tronconice cu d a n tu ră (fig. două role active puse în mişcare de u n m otor cu re d u cto r şi transm isii simple p rin curele. fi cuplate cu v îrteln iţe de pe care se descolăcesc colacii. u nealtă sim­ plă de tă ia t. 11). Dispozitivele pot. 3 —sîrmâ . adică sîrm ele se pot deforma (alungi) diferit. a v în d acelaşi efort în fiecare sîrm ă (îm p letitu ră sau toron) sau se p o t folosi prese policilindrice. sau cu dispozitive cu disc.

Fig.12. V I.10. D isp o z itiv d e p rin d e re a sîrm e i cu b a c u ri (1). 4 — sîrmă S — cablu de tragere. V I. T ă ie re a te c i­ lo r fle x ib ile . D isp o zitiv d e p rin d e re a s îrm e lo r cu p e n e : 1 — corpul prevăzut cu cirlig pentru agăţare . 282 .F ig. ÎFig. V I. 2 — fălci de blocare 3 — pană metalică tronconică cu şanţ pentru sîrmă .11.

Piecepţia lor se face pe baza u n or reguli care precizează n a tu ra şi proporţia verificărilor şi n um ărul defectelor admise.13). a. fiind din oţeluri dure cu caracteristici mecanice înalte. prinderea lor în piesele de blocare (inel-con) prin fenomene de co n ta c t necesită ca şi acestea să fie ex ecu tate din oţeluri cu caracteris­ tici înalte. cu sup ra faţa interioară d a n tu r a tă (cercuri paralele ec hidistante cu pas de 2 sau 2. care satisface condiţiile tehnica prevăzute în instrucţiunile întocm ite p en tru execuţie. cu o m are precizie de prelucrare şi o d u rita te rid icată a suprafeţei. fie pe două co n tu ru ri circu­ lare concentrice. î n figura VI. S-a r e n u n ţa t la folosirea ancorajelor cu conuri duble. Se folosesc u rm ă to a re le tip u ri de ancoraje : 1) Ancorajele de tip inel cu un singur con p e n tru fascicule obiş­ nuite 12 0 5. Piesele ancorate vor fi m arc ate cu poanson. o b ţin u tă p rin tr a t a m e n te termice. Dispozitive de blocare şi ancorare P e n tru ancorare şi blocare se folosesc în ţ a r a n oastră ancoraje me­ talice tip inel-con şi ancoraje cu dorn.2. V I . 283 . 14 se arată ancorajele p e n tru fasciculul 16 T B P 7 0 4 . 24 0 7 şi 48 0 7. În tru c ît sîrmele sau produsele din sîrme sîn t ex e cu tate cu m aro precizie dimensională. Ancora jele cu inel şi con pot bloca sîrmele sau toroanele fasciculului cîn d acestea sîn t o rd o n a te fie pe u n singur co n tu r circular. operaţii care se fac chiar în atelie­ rele fabricilor de p refabricate. Obţinerea du rităţii necesare prin tr a ta m e n te term ice este operaţia cea mai im p o rta n tă şi trebuie în cre d in ţa tă unităţilo r cu experienţă îndelungată în executarea tr a ta m e n te lo r termice. Ancorajele sîn t executate de u n ită ţi specializate care au u n proces tehnologic pus la p u n c t şi omologat. Conul blochează sîrmele prin presare. 12 0 7.25 mm). E x ec u ţia ancorajelor se face prin strun jiri la stru n g u ri au to m ate. în care se introduce conul tronconic. 2) P e n tru fascicule din toroan e se folosesc ancorajele inel şi con cu canale echidistante cu d a n tu ra pe fundul canalului. ordonate pe u n singur co n tu r circular (fig. iar d a n tu ra se execută cu tarozi. Se adm ite folosirea unor ancoraje din im p ort de calitate cores­ punzătoare. Ancoraje tip inel-eon pentru armături postîntinse. Inelul are u n gol tronconic.

INEL OLC 15 ISTAS 880-801 îmbunătăţit CON OLC 60 (STAS 880-801 că lit şi re ven it 4 -I a 0'1 — j A Fig. (Pentru precizarea cotelor se va consulta tabelul VI. V I. 21-85).14.13. V I. Ancoraje inel-con pentru fascicule 12 0 5. 284 . 48 0 7. Ancoraj dorn. 24 0 7. 12 0 7.3 şi norm ativul C. Piuliţă hexagonală înclfâ M12 sudată de dorn pe contur Plăci rezemare B rid ă d e — i r~ tempororă a sîrm elor SBP / Dorn C L 60 _ __i L- Zonă nesudafd Fig.

3) Ovalizarea admisă pentru inel şi con m ix im u m 0.05 m m .1 m m .4 hp 55 C a ra c te ris tic ile c o n u lu i.3. D u r i t a t e a cerută este mai mare decît la inele fiind cuprinsă între 57 şi 64 IIRG (u n ităţi speciale Rockwell). m m d c. |[Conurile se execută de asemenea din oţelurile OLG 60 (STAS 880-80) sau 48 MGN 13 p e n tru fascicule din toroane.8 8 140 P entru execuţia ancorajelor se cere respectarea u no r toleranţe stricte : 1) Abaterea de la generaloarea rectilinie în fu n d u l şi v îr f ui filetulul m axim um 0. 2) Abaterile la diametrul fundului şanţurilor m axim um 0. după tratamentul termic. Tabelul V I .Dimensiunile de bază p en tru execuţia şi verificarea ancorajelor tip înel-con sînt a r ă ta te în tabelul V I. 37 K 65 1207 110 55 4 0 . D im ensiunile an corajelor tip inel-con C a ra c te ris tic ile in e lu lu i. Piesele se îm b u n ătăţesc de regulă p rin tr a t a m e n te term ice care le conferă o d u rita te de 2 3 5 —300 H B (un ităţi Brinell) diferenţiate pe tipuri de ancoraje. 3.3 70 43 70 2407 160 80 6 4 . prin cementare sau prin cianurare. Materialele folosite pentru execuţia ancorajelor s în t u rm ăto a rele : Inelele se ex ecută din oţeluri superioare de regulă de calitatea OLG 45 (STAS 880-80) şi oţel aliat 48 MG Ni 15 (STAS 791-80) p en tru fascicule din toroane. m m T ip u l d e fa s c ic u l D 1205 80 d. 285 . Această d u rita te se ^obţine de regulă p rin tr a t a m e n tu l de călire şi revenire. 44 >U 3 2 .1 m m (pen­ tru 16 T B P 7 0 4).5 75 67 75 48 0 7 190 123 9 6 .

e/10 C N I3 Icanfom ST A S 791-56/ .ţ Moterîo! c u $ £ 3 '■ A li :s I 0 ci 1 & t/) 0ţf l l.

5 m m : a .inel de sîrm ă tare 5 ’ RM 0 8 (STAS 893-80). A n c o ra je p e n tr u sîrm e . 7.secţiune transversală . 2 —set bacuri 0 5-7.m a n son . to ro a n e s a u îm p le titu ri? 0 5 . J . I .o> O -) Sî F ig V I 16. . .secţiune lnogiaudinală . t> . .5 mm .

în lăzi de lem n. Sîrmele se introduc pe la c a p ă tu l bacurilor şi se . 15 ■dintr-un inel şi trei bacuri cu d an tură. fie plăcuţe cu găuri c a re trebuie m o n ta te încă de la întinderea sîrmelor. 16). 17). Ancorajele s în t prinse sau blocate în blocul com un de trag e re (la c a p ă t u l la care se face tragerea) şi în blocul cu com pensatori (la ce­ lă la lt c a p ă t u nde este fix at de culeea de ancorare). La elementele preîntinse. B acurile s în t ţin u te cu un inel de sîrmă. b. profilată. P e stan d u ri lungi unde se execută co ncom itent elem ente scurte.Transportul şi depozitarea ancorajelor se face pe loturi. VI. . Ancoraje tip incl-con pentru armături preîutinse. p ro teja te îm p otriv a coroziunii. iar pistoanele acestora. VI. bare tip PG 90 sau PG 100 etc. toroane. a r m ă tu ra este întinsă în prealabil între culei sau pe t i p a ­ rul m etalic au to p o rta n t. se deplasează diferit (conform m odu­ lui de alungire a fiecărei arm ături). S înt şi ancoraje cu bacuri m ultifuncţionale (tip INGERG) care se folosesc p en tru mai m u lte tipu ri de a rm ă tu ri (fig. a r m ă tu ra fiind prinsă fiecare în tr-u n ancoraj cu bacuri d an tu ra te. se folosesc p en tru g hidarea şi ordonarea firelor. Ancorajul este a lcă tu it similar figurii VI.).autoancorează prin simpla tragere. b — cu cres­ tături. Blocul cu compen­ satori are o serie de cilindri hidraulici care com unică în tre ei realizînd aceeaşi presiune în întreg ansam blul de cilindri. Ancorajele au de regulă bacuri care se schim bă du p ă diam etrul şi profilul sirmei (sîrm a netedă. Ancorajele se ex ecută din oţel 18 MG 10 (STAS 791-80) şi OLG 45 (STAS 889-80). fie p lăcuţe cu ■crestături care se pot m o n ta şi ulterior (fig. Fig. c a re fac corp com un cu ancorajele. VI. Plăcuţe se­ paratoare şi de ghi­ dare : a — cu găuri . liţe.17.

2) Ancoraje cu filet obţinut din laminare (procedeul D ywidag din R. Ancorajele p en tru bare pot fi făcute cu bucşe presate la cald sau la rece cu capete a m b u tisate sau cu capete filetate şi prinse cu piuliţă şi contrapiuliţă. 18).F.). 4) Procedeul de ancorare B . 19 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — cd .j trec peste un dorn form înd o buclă. m m P lă c u te (1c r e p a r t iţ ie G ă u ri / h . 1 9 ftQ . prin care trece fa s c ic u lu l. D ornul reazem ă pe o plăcuţă.B . denum ită plăcuţă de rezemare (sprijin). V I . strîngerea se opreşte cînd se ajunge la m om entu l de răsucire stabilit. 3) La 4 8 0 7 sirmele se aşază pe două rinduri. s î n t : 1) Ancoraje cu filet format prin rolare— presare (fără strunjire de material).4). 2) G ăurile care se practică sîn t cu 3 nun m ai m ari decit d iam etrul tecilor.V . Acestea se utilizează Ia arm ă tu ri p ostîntin se form ate din fascicule ale căror sîrm e la u n ca p ăt Tabelul V I . Ancoraje fixe ou dorn (tabelul V I.G. sprijinite de obicei pe un rulm ent care reduce frecarea (fig.R . V ariante ale acestor ancoraje care se bazează pe forfecarea filetului. 3) Procedeul de ancorare L ee—M c. la blocarea pe tip a r sau pe culee. capetelor cu bucşe sau capetelor am b utisate. C aracteristicile ancorajelor fixe cu dorn D o rn u l T ip u l fa s c ic u lu lu i D ia m e ­ tru l mm L u n g i­ m ea mm P lă c u ţe de re ze m a re D im e n s iu n i. (E lveţia) cu capete ambutisate (un fel de măciulie) executate la o maşină specială. se poate face cu chei dinam om etrice ta r a t e sau chei dinam om etrice cu clichet pen tru declanşare a u to m a tă . Cal (A nglia).c. m in im 120 120 210 480 5 7 7 7 mm mm mm mm 40 50 70 100 100 1 10 170 300 35 x 55 x 12 100x100x12 1 4 0 X 1 4 0 X 16 2 0 0 x 2 0 0 x 18 280x280x15 4 5 x 6 5 x 15 6 0 x 9 0 x 15 100 X 1 2 0 x 2 5 50 62 84 125 O bservaţii: 1) La plăcuţele de re p a rtiţie comune m ai m u ltor fascicule grosimea lor poate fi redusă cu 2 nun. VI. la rînd ul său plăcuţa de rezem are se reazem ă pe o p lăcu ţă de re p artiţie de la cap ătu l elem entului (fig.19). Ancoraje pen tru bare. Strîngerea piuliţei pe filet.4. d.

.Fig. VI. Ancoraj fix c u dorn pentru fasciculul c u două straturi d e sîrmă.18.

) — Bucureşti.) — B ucureşti din cadrul In s t i t u tu ­ lui Central de Cercetare. Mijloace pentru realizarea forţelor de pretensionare a armăturilor P e n tru realizarea betonului p recom prim at este necesar să se in­ tro d u că eforturi de întindere m ari în arm ături. Prese pentru tensionări individuale. b. a. pe tip a re a u to p o rta n te sau pe elementul de beton.19.).C. întinderea şi fixarea barelor filetate eu piuliţă. Sigma (A = 4 0 . Arm ăturile po t fi preîntinse p rin rezem area preselor pe culeele unui stan d . fie d upă tu rn a r e a be­ to n ulu i (la procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă). în tim p u l preîntinderii. P e n tr u tensionarea indivi­ duală a barelor PC. Proiectare şi D irectivare in Construcţii (I. Prese pentru beton precom prim at. presele p o t întinde a r m ă tu ra de la am bele e x tre m ită ţi sau de la o singură extrem itate. Pentru tension ări individuale se folosesc două tip u ri de prese eu gol c e n t r a l : T ip u l 1. PC 100. fie înainte de t u rn a r e a betonului (la procedeul cu a rm ă tu ri preîntinse). 7 0 cm 2) şi to ro an e « 7 0 3.Fig.M. grup uri de pom pare etc. P e n tru pretensionarea a r m ă ­ turilor. se folosesc prese cu gol central.C. 3. cît şi cu procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă.P.E. 29 1 .C. Unele prese se pot folosi a t î t p en tru precom prim area prin proce­ deul cu a r m ă tu ra preîntinsă.D. în ţa ra noastră. . 7 0 4 etc. s-au constru it de către ÎNCERC o serie de prese p en tru execuţia betonului precom prim at. V I. la care presa cu ancorajul de tensionare este situat între cilindrul de blocare şi cel de tensionare şi la care ancorajul de prin­ dere a arm ă tu rii este solidar cu cilindrul de tensionare.C. . î n prezent aceste prese (tabelul V I. 90. Eforturile în a rm ă tu ri se realizează cu ajutoru l preselor ac ţion a te de generatoare de presiune (pompe.5) se execută de în trep rin d e rea de Microproducţie şi Lu­ crări E x p erim e n ta le (I.

Caracteristicile preselor pentru lieton preeonprim al U F produse In ţara noastră de I. 5. 292 după efectuarea pretensionării).C.C. — I.E.M.C.P.II.C. > Acest tip de ancoraj necesită o lungime de toron mai mare (care se pierde .Tabelul V I .

arc o pastilă de rezemare. spre deosebire de tip u l 1. Presa m ono filară (fig. Presele v o r fi acţio nate de g ru p u ri speciale de po m pare sau electropom pe (generatoare de presiune). Acest tip este utilizat la presele de 120 kN ( « 1 2 tf) care pot avea ancorajul în fa ţă sau in spate. cilindrul de tensionare cuprinde şi el o cam eră de presiune hid rau­ lică (camera activă) care poate efectua a t î t tensionarea. g arn itu ri etc. î n principiu. la care. cu cilindrul hidraulic cu dublu efect.20. aceste prese cuprind o cameră de presiune hidrau­ lică pentru blocarea propriu-zisă. Fig. V I. 293 . i — «r m ături (toron) blocat In cu­ lee după prelntlndere. VI. p en tru pretensionarea în special pe tip a re auto portan te. 2 — presă de în­ tindere . pe care este fix at pistonul de blocare prin interm ediul piuliţei r e s o r t .T ip u l 2. revenirea făcîndu-se. cu arc . ancorajul este solidar cu căm aşa exterioară a cilindrului de tensionare. de regulă. cît şi revenirea. Agregat de în ­ tindere individuală : 1 — culee . cu gol central pen tru trecerea arm ăturii prin interior se com pune din : 1) Capul de rezemare— blocare cu cilindru de blocare.20) cu ancorajul în faţă. 3 — grup de pompare cu aparatură de control .

P resa necesită o a rm ă tu ră mai lungă pen tru prinderea în bacurile ancoraj ului de blocare care se află în spate. care este în p a rte a din fa ţă a presei. 5) P rin deplasarea în continuare a capului de tragere înfiletat pe cilindrul exterior se produce tensionarea armăturii şi apoi se blochează ieşirea lichidului din camera activă.2) Capul de tragere. capul de blocare. g a rn itu ri de etanşare. eleclropompă sau grupul de pompare. tije. efectuindu-se blocarea. 8) L a sfîrşitul cursei de revenire se face autocleclavetarea prin intrarea capului de declavetare în interiorul capului dc tragere. 4) *Se blochează astfel armătura prin împănarea setului de bacuri. Presele au condiţii severe de execuţie şi întreţin ere trec u te în ca­ ietul de sarcini. La presa de 120 kN cu ancoraj în spate capul de tragere este în­ şu ru b a t de pistonul presei în p a rte a din spate a presei şi blocat cu o p an ă . în capul de tragere (în prim a parte a cursei). piuliţa de fund. înccpind cursa de revenire. Legăturile hidraulice între g ru pu l de po m pare şi presă se reali­ zează prin fu rtu n u ri de înaltă presiune care se prind prin filetare în ştuţurile din m iner şi cele ale cilindrului exterior. Operaţiile de pretensionare a a rm a tu rii sînt urm ătoarele : 1) Se racordează presa la generatorul de presiune. piston. Ele se livrează cu certificat de ca litate şi necesită con­ diţii speciale de tra n s p o r t şi depozitare. fix ate în m inerul presei. 294 . cilindrii exterior şi interior. piuliţe etc. 1) Eti atingerea presiunii de 2 k N /c n r (2 0 0 k g f/c n r) se face automat legătura cu camera activă. 6) P rin punerea în legătură a uleiului din generatorul de presiune cu camera de blocare se acţionează asupra pistonului de blocare (circa 16 m m ). 3) Se dă drum ul la uleiul din electropompu care pătrunde în inte­ riorul camerei de tensionare (camera activă) şi provoacă deplasarea cilin­ drului exterior şi interior a capului de tragere. 2) Se introduce presa pe armătură pînă reazemă pe ancorajul de blocare. 3) Ancoraje de tragere care culisează pe conul capului de trag e re şi care s în t închise (blocate) prin împingerea lor de către resort prin interm ediul talerului şi sînt deschise de cepul de declavetare fixat în cilindrul de blocare. m anşon. reazem ă pe tip aru l a u to p o rta n t sau pe culeea stan du lui unde se face pretensio­ narea. compus din conducte. 4) Distribuitorul hidraulic p en tru acţionarea camerelor de blocare şi revenire.

P R O C E Q (E l v e ţ i a ) ' Presto ( I ta lia ).5. 295 .G. presa de Pană i doveto) blocare a conului inter­ S 'rm â mediar .) etc. Presa de 400 kN are o construcţie diferită de a preselor de 120 k N d a r în principiu poate efectua tensionarea de a r m ă tu r i care trec prin golui central al presei. 1 . presele de dcFig. VI. dispozitivele au­ xiliare pentru ordona­ rea firelor în interiorul presei . CCL. 6-Alevin (Anglia). SCt —180 —S T U P (F ra n ţa ) .21. Prese pen tru ten ­ s io n are a fasciculelor.) .Presa de 120 kN este similară produselor străine livrate de firm ele : M ax-Paul (R.C. b — schemă . în principiu. NZ —10 SKODA (R. P e n tru tensionarea fas­ ciculelor se folosesc prese de 300 kN. . Tipurile de fascicule care se tensionează s în t a r ă ta te în t a b e ­ lul V I. astfel de prese sînt compuse din : presa cu gol cen-' trai pen tru punerea în tensiune a fasciculelor şi declavetaj (desface­ rea fasciculelor). presa de blo­ care a ancorajului au­ xiliar . Presă pentru întinderea fasciculelor : d a v e t n i ("firi J V I 91 \ 1•w 1/ • a ~ vedere . 1 200 kN. c. ancorajul auxiliar DETALIU DE CLAVETARE (con şi in e l).S. 3 — camere de presiune care se umplu succesiv.F. 2 . 2 000 kN şi 2 500 kN. presa (cric) de blocaj p en tru 3 Conul blocarea ancoraj ului Inelul ancoratului au xiliar şi ancoraj ului f i x . 600 kN.

al stufurilor. 5) Se creează presiune în camera de tensionare pînă se ajunge la pre­ siunea dorită. Alcătuirea lor. 4) Se blochează armăturile de capul presei cu ajutorul penelor prin blocare. l — inel exterior . în figura V I. 8 r~ suport cric . Presele dc 1 200 kN şi 2 500 kN. 296 . V I.22 se a r a tă o secţiune printr-o presă de acest tip cu o construcţie apro x im a tiv similară celor care se fabrică în prezent (fig. 2) Se aduce presa în poziţie de lucru sprijinindu-se pe ancorajul de blocare din faţă. VI. a fost a r ă ta tă anterior. P re s ă p e n tr u în tin d e r e a fa s c ic u le lo r d e 24 0 7 m m (48 0 7 m m ) : A — camera de presiune la tensionarea fasciculului . 2 — con interm ediar .23 şi V I. 12 — tija de presare a conului interior. B — camera de presiune la retur . F ig. 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat. Aceste prese sînt destinate t e n ­ sionării fasciculelor puternice din m ulte fire sau din toro ane care con­ centrează forţe mari. 9 — cric de blocare . i — piesă de blocare a conului interm ediar . 8) Se eliberează camera de tensionare şi se acţionează în continuare revenirea şi deblocarea penelor din capul presei care se face automat. G) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. 7) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuîndu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prim a faza) după care are loc revenirea (in a doua fază). Presa de 1 200 kN se fabrică în prezent în două v a ria n te modernizate.Operaţiile de pretensionare a fasciculelor la presele de 300 şi 600 kN sînt următoarele : 1) Se racordează presa Ia pom pa de înaltă presiune prin intermediul furtunurilor. 7 — conul interior al ancorajului de inventar . 11 — ţeava de presare a conului Intermediar .24). 5 — inelul exterior al ancorajului de inventar . de principiu. 10 — tijă .22. al pipei şi al şuruburilor cu cap pătrat. 3 — eon interior .

a v în d la dis­ poziţie caietul de sarcini şi fişa tehnică.23. VI. F a sc ic u le d e 42 fire b lo c a te în t r . P r e s ă de 2 500 k N în tim p u l în ­ tin d e rii fa sc ic u le lo r.u n con (cîte 3 fire g ru p a te p e u n c a n a l). E x p lo a ta re a presei se face de către personal specializat carecunoaşte în detaliu modul de fu n c ţio n a re şi întreţinere. presa avînd ancoraje cu con şi inele duble şi ancoraje de in­ ventar.24. V I. La utilizarea acestor tipuri de prese se fac o serie de operaţii com­ plexe. F ig . 297' .F ig.

mano m e tr u l . supa­ pele de siguranţă şi de sens reglabile (aspiraţie. D istribuitorul perm ite acţionarea inde­ p e n d e n tă a 3 cilindri. racordul la m anom etru. P o m pa lucrează la presiunea de regim de 400 k g f/c m 2 şi are o m asă de circa 50 kg. Ca generatoare de înaltă presiune se ■pot folosi pom pe m anuale. care conţine cilindrul de lucru. care susţine ansam blul pompei şi rezer­ vorul de u l e i .Generatoare (le presiune. pistonul pom pei de presiune medie şi înaltă.25. c u p lat direct de pom pă este acţio n a t de un co n tac to r .d. Io reperul superior înscris . Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei pînă Fig. V I.naşe radiale care reazem ă pe ru lm en tu l m o n ta t pe axul excentric care prin ro ta ţie realizează miş// carea de du te-vino av în d / / ____ cilindrii ficşi in d e p e n d e n ţi. supapele de admisie şi refulare.25). VI. electropom pe şi grup uri de pompare. Pompa funcţionează com plet im ersată în ulei a v în d o presiune de regim de 4 k N /c m 2 (400 kgf/cm 2 ) şi u n debit de 4 —5 1/min.20). robinetul de evacuare. Pompa m anuală de înaltă presiune se compune din urm ătoarele p ă r ţi principale : postamentul. masa 30 kg. refulare) care asigură presiunea de lucru nec esară. motorul electric {asincron de 4 k W ( ~ 1 500 rot/m in) în scurt­ circuit. VI. re­ zervorul cu filtru de 15 1 în care este im ersată pom pa. '/ distribuitorul cu 5 căi care asigură f u n c ţi o n a r e a . corpul pompei. cadrul de susţinere si role (fig.a ansam blului (fig. racordul fu rtu n u lu i de presiune .298 . pîrghia de acţionare a pistonului m o n ta tă la parte a superioară . Pompă cu acţionare manuală. Eleetropompa de înaltă presiune se com pune din : pom pa cu 5 pisto.

G. Reguli de proiecţia muncii : u tila ju l va fi folosit numai d u p ă punerea la p ă m in t. supapele cu sens pe tu r u l şi re tu ru l electropompei. se face legătura la p resă .pe jo jă . V I. E le c tro p o m p a . E lec tro p o m p a v a fi a m ­ p la s a tă în zone ferite şi pro­ t e j a t ă cu ecrane.) şi PR O C E Q (Elveţia) folosite F ig. G rupul de po m pare este m o n ta t pe u n cadru cu roti p neum atice (f'g. m otorul este a s a m b la t p rin cuplare directă la pom pă. E lectrop om p a I.F. unnărindu-sc pe manometru presiunea pînă la 450 bar.C. este sim ilară electropom pei M ax -Paul (R.26. casetele de com andă etc. su p a p a de siguranţă p en tru pro teja rea pom pei de su p ra în c ă rc a re . se efectuează reglajul supapei de siguranţă cu instalaţia sub presiune. supapa pilotată pe circuitul de t u r care perm ite revenirea presei n um ai după blocarea a r m ă t u r i i. distribuitorii cu două electroventile .20 — 0. fu ncţionînd im ersate şi a c ţio n a tă de u n m o tor electric asincron de 4 k W (1 500 ro t/m in ) în scurtcircuit p re v ăzu t cu u n d istrib uito r cu 3 căi şi m an o m etru .27). Grupul de pompare BP-234-00 B se compune din u rm ătoarele sub­ ansam bluri : electropompa form a tă dintr-o pom pă cu 5 pistonaşe r a diale. 299 .M.E. panoul electric cu instalaţia electrică.) T K F reyssinet P ine (S. motorul pornit şi cu distribuitorul închis.A.40 bar în re­ zervor . d upă distribu itorul cu electroventile . şi la grupurile de pom pare. V I. La punerea sub tensiune se acţionează s im u ltan m otorul electro­ pompei şi electroventilul corespunzător căii de tensionare (pînă la atingerea presiunii de 400 bar).U. N u se a d m it intervenţii sub presi­ une 111 cazul scurgerilor de ulei. se efectuează amorsarea prin realizarea unei suprapresiuni de 0. Nu se ad m it intervenţii la presă sub presiune şi tensiune. p e n tru p roteja rea acesteia . supapele de tarare pe cir­ cuitul de t u r şi re tu r. drosele robinet (regulator de presiune) pe circuitul de tu r de la pom p ă al distribuitorului şi al m anom etru lui .

C. este similar p r o d u s e lo r străin e liv rate de firmele M ax-Paul. Grup de pompare.F. se execută reglajul droselului. Regulile de p rotecţia m uncii sîn t similare cu cele de la folosirea electropompei. R e x -R o th (R . iar uleiul d e b ita t realizează operaţia de blocare a a rm ă tu rii p înă la atingerea presiunii de 2 k N /c m 3 (200 kgf/cm 2) cîn d începe revenirea (v. G rupul de pom pare e x e c u ta t de I. VI. pînă se descarcă presiunea (de la manometru) .) şd instala­ 300 . se efectuează amorsarea ca la electropompă.Fig.E. racordîndu-se leul la grupul colector . L a te rm in area tensionării se acţionează c o n tac tu l care deplasează su p ap a p ilo ta tă p en tru m enţin erea presiunii în cam era activă.M. Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei al eleclropompei (pîn ă la reperul jo jei) . se execută reglajul supapei de siguranţă (se închide droselul. se leagă instalaţia cu furtunuri la presă . corespunzător vitezei de tensionare optimă.27. se urmăreşte manometrul pînă cînd presiunea este de 450 bar) . se deschide droselul de pe traseu şi se anclanşează electric pompa corespunzător căii active şi se reglează suvapa respectivă . se porneşte motorul. se anclanşează electromotorul corespunzător căii de revenire la circa 1/2 din presiunea de la activ.G . pompa de 120 kN).

şnec. • f. 8 — placă suport. este similar produselor străine MD-30 . MMIÎOO-PROCEQ (Elveţia). Această pom pă foloseşte p e n tru introducerea am estecului de in jectare în canalele fasciculelor (la pro­ cedeul de postcom prim are).C. V I. Pompa pentru injectat mortar.29). Acesta este folosit p en tru prepararea pastei de cim ent p e n tru injectarea canalelor în care se găsesc fasci­ culele la procedeul cu a r m ă tu ra postcom prim ată. Agitatorul I.28). P o m p a de in je c ta t I. Masa agregatului este dc circa 115 kg (fig.M. VI.5 k W (1 500 ro t/m in ) j suportul sudat al pompei şi motorului . care se p re p ară p a s ta de c i m e n t . Agitator vertical cu vas. manometrul de control. Agitatorul se com pune din : vasul de 180 1 în. 301 . 7 — cameră tampon cu ulei . P resiunea m axim ă este 20 bar. Fig. echipam entul electric. 4 — şnec j 5 —manşon . 6 — manometru . : 1 —electromotor asincron trifazic . 2 — cuplaj . arborele principal cu două elice . e. care este a lcă tu it d intr-un m o tor de 5 kW (1 500 rot/m in).M. CCL-250 . P o m p a propriu-zisă se com pune din urm ătoa rele p ă r ţi principale: camera de admisie cu transm isie cardanică. motorul electric de 1. V I.ţiilor produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă şi R epublica P o p u la ră Bulgaria. este similară produselor străina CCL-150. CCL-350 si M5-S T R O N G H O L D (Anglia) .(superioară şi inferioară) . Pompă pentru injectat mortar tip P.E. MD-80 j MH-CCL şi M -5-STR O N G H O LD (Anglia). jgheabul.J.28. 3 —cameră de aspiraţie .C.E. a v în d un debit de 500 sau 1 000 l/k d u p ă tipu l şnecului folosit (fig. cilindru cu m anşon de cauciuc şi camera de evacuare. agitatorul.

29. Sistemele de p re întind ere în tre b u in ţa te sîn t cu p re în tin dere în g rup sau cu preîntindere fir cu fir cu agregate de tensionare individuală. eu agregate. C. T ensionarea individuală. g rup de pom pare care debitează li­ chide sub presiune p en tru acţionarea presei de tensionare şi ap a ra tu ra de control. pe stand sau pe tipare autoportante. VI. P e n tru tensionarea individuală cu agregate sînt n ecesare prese de tensionare individuală. Armături preîntinse a. 1.Fig. Agitator vertical cu vas. 302 . TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ Şl POSTÎNTINSĂ P re in tin d ere a arm ătu rii poate fi făcută pe s ta n d folosind culei sau pe tip are auto po rta n te .

2 . P e n tru trag erea centrică. . tabelul V I. oţel tip Sigma etc. 2) Tensionarea armăturii pînă Ia efortul dorit. Agregatele po t executa operaţiile succesiv.7.2). 3) Blocarea armăturii sub efortul final. iar la o nouă co­ m a n d ă d a tă de operator.T u r m e n s i o n a r e a i n d i v i d u a l ă ( e t a p e ) p e : t i p a r a u t o p o r t a n t s a u p e s t a n d n e c e s i t ă ă t o a r e l e o p e r a ţ i i 1) Introducerea presei pe armătură (respectiv armătura în presă). . blocarea şi re­ venirea) se ex ecută succesiv la o singură comandă. cu com andă p en tru fiecare operaţie. cu aju to ru l preselor (v. 5 . 1 care trec prim canale. o peratorul com andă tensionarea după care. blocul de tragere are o articulaţie cardanică prinsă cu o b ară filetată care t r a ­ versează culeea şi p ă tru n d e în golul presei de întindere ce re azem ă la rîn d u l ei pe culce. 5) Scoaterea presei de pe armătura tensionată. L a culeea opusă se găseşte de regulă sistem ul hidraulic cu com pensatori de alungiri. fiind considerate agregate sem iauto m ate sau autom ate. Armături postîntinse (fascicule de cabluri) Se pot tensiona fasciculele prevăzute in tabelul VI. b. opreşte com anda. Tensionarea pe stan d se p o a te face prin tragere concom itentă a m ai m ulto r fire sau bare prin inter­ mediul blocului comun dc tragere. . ca de exem plu tensionarea. î n v a r ia n ta a u to m a tă cele trei etape (tensionarea. Fasciculele s în t compuse de regulă din sîrme SB P 0 5 . cu teci care se extrag sau cu teci înglobate (v. T ensionarea în grup pe stand. . La v a r ia n ta sem iauto m ată. to ro an e 7 0 3 . 4) Revenirea diverselor subansambluri ale piesei la poziţia iniţială şi eliberarea presei. se execută a u to m a t blocarea şi revenirea la poziţia iniţială. în care sîn t introduse ancorajele in­ dividuale care se autoblochează. 303. S în t şi agregate care p o t executa in serie operaţiile la u n a sau două comenzi. Fasciculele p o t avea u n ancoraj fix (cu dorn) şi unul cu inel şi con sau ambele cu inel şi con. tabelul V I. la atingerea efortului dorit. T ensionarea se poate face dintr-o singură ex tre m itate sau din ambele ex trem ităţi. blocarea şi revenirea. tija filetată p u ţin d fi blocată la poziţia dorită folo­ sind rezem area ei pe culee prin interm ediul unei plăci de rezem are şi a unei piuliţe dc blocare. e ta p ă cu etap ă .5) p en tru b eto n p reco m p rim at (cu excepţia celor folosite la tensionarea arm ăturilor individuale). .

P e n tru efectuarea tensionării fasciculelor sîn t necesare unele lucrări p reg ătito are efectuate asupra fasciculelor şi asupra preselor de precom­ prim are şi anum e : 1) Trasarea diagramei forţă-alungirc (F — &1) se efectuează pe fi­ rele din acelaşi lot. /v i 3) Verificarea manometrului se face cu ajutorul unui m a n o m e t r u etalon.Firele fasciculului se tensionează simultan. P e n tru prese se verifică periodic cel p u ţin o d a tă pe an frecările interioare conform prevederilor din caietul de sarcini folosind u n dinam o m etru şi co m parîn d fo rţa de la d inam om etru F 0 care are pre­ cizia de 1% cu forţa ce rezultă F m din presiunea citită la m anom e­ t r u pa în m u lţită cu aria activă a pistonului presei A . Din diferenţa acestor forţe rezultă frecările interioare f0. Tabelul V I . P u te re a preselor (tabelul V I . Lucrări pregătitoare pe fascicule şi pc utilaje de precomprimare. în tin z în d cu două prese u na pînă 304 . în pro­ cente. folosind u n s ta n d de 10 m lungime. distri­ buitoarele. pe care se întind firele în tre p te p în ă la 0. aparatele de m ăsurarea presiunii (m anom etrele) etc. se verifică de asemenea mersul în gol şi revenirea preselor încărcînd in stalaţia la o presiune cu 10% mai m are decît presiunea d e lucru. m o n ta t în paralel la o presă. 4) Determinarea pierderilor de tensiune prin frecarea pe traseu se face la capul de serie al elementelor.6) este în funcţie de forţa de precom­ prim are care se realizează în fascicul (3 0 0 — 2 5 0 0 k N ) . 2 ) La grupul de pompare şi la prese se verifică : circuitele. F m = p0A. . care se com pară cu cele etalon cu formula : f0 = P ^ L = Il [[%]. Forjele de precom prim are in funcţie de tip u l fasciculelor Forţa dc precomprimare kN 300 570 G00 900 1 050 1 140 1 200 Forţa dc rupere kN 390 740 775 1 160 1 350 1480 1550 12 12 24 36 42 24 0 0 0 0 0 0 5 7 7 5 5 7 10 Tipul de fascicul mm pe mm pe mm pe mm pc mm pe mm pe toroane un singur rinei un singur rind un singur rind două rlnduri concentrice două rin d u ri concentrice două rin d u ri concentrice 7 0 pe un singur rind a. 6.8 din rezistenţa p re v ăzu tă în standard. garniturile.

. Legarea fasciculelor se face la circa 1.. 1' 1 - r î . = p t A ( l . La fel se procedează Şi cu plăcile de re p artiţie care se sudează de a r m ă tu ra nepretensionată. de secţiunea fasciculului A f .. 6) Determinarea forţei de control N c se face prin interm ediul p re­ siunii de control P c şi anu m e N e = P c x A .... Pierderile de tensiune prin frecare s în t d ate de diferenţele de forţa citite la cele două prese (activă şi pasivă) : AF — P \-F . cap. 1 805 .( P i . T o ate aceste elem ente se trec în fişa de pretensionare (tabelul V I... L a tecile rigide şi acolo unde fasciculele se in tro d u c în canalele lăsate în beton.. b. cofrajele se verifică conform prevederilor generale.f t).. iar cealaltă p în ă la presiunea m ax im ă (presa activă).. Fasciculele (tecile) se poziţionează p rin dispozitive care împiedică deplasările pe orizontală sau pe verticală a acestora. 20 — Cartea fierarului betonist — cd. F . unde f t şi f. iar A .P * + p 4*)> care au fost corectate cu frecările interioare ale preselor folosite : F l = Pi A ( \ —fi) . fasciculele se m ontează ulterior (după t u r ­ narea betonului).. în ain te de tu rn a re a betonului se m ontează fasciculele în tecile elastice şi plă­ cile de repartiţie.7).. 5) Determinarea pierderilor de tensiune la blocare se datore şte alu­ necării sîrmelor în ancoraj şi deform aţiilor plastice ale ancorajelor şi se află prin urm ărirea pierderii presiunii citită la m an o m etru . = A î . Lucrări pregătitoare în clem entele care se prccomprimă.. prin legarea lor în două planuri de a r m ă tu ra n epretensionată..la 1/5 —1/6 din presiunea m axim ă (presa pasivă). = . e ta p a a doua execu tînd u-se d u p ă 2 0 —30 min.... P „ şi apoi im ediat înainte de blocarea fasciculului..... în tim pu l pretensionării. diagram a forţă —alungire F — AZ şi lungim ea fasciculului l. în care P c include pier­ derile stabilite anterior şi trebu ie să corespundă prevederilor din proiect. VII). şi anum e im ediat înainte de blocarea fasciculului.... Se verifică secţiunile fasciculelor.. Această alungire este u n mijloc de verificare a efortului realizat în fascicul. sînt coeficienţii de frecare interioară ai celor două prese.00 — 1. D istanţele d in tre fascicule t r e ­ buie să respecte cotele din proiect (v.50 m în tre ele . 7) Determinarea alungiră fasciculului p en tru stabilirea efortului p revăzu t in proiect se face prin calcul în funcţie de efortul de control H c..P i f i . aria secţiunii transversale a pistonului presei. P 2 . op eraţia se execută în două e tap e prin întindere şi blocare succesivă.

terminîndu-se transferul. 2) Se aduce presa în poziţia de lucru. apoi rosturile se cofrează. astfel ca să rămînă pentru injectare numai golul din 306 . 8) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuindu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prima fază). 10) Se declavetează ancorajele (deblocarea penelor) care de regulă se face automat. 5) Se creează presiunea în camera de tensionare (activă) in cîteva trepte ( 4 — 5) pînă se ajunge la presiunea de control corespunzătoare efortului total. presiunea citindu-se la manometru numai la creşterea acesteia. sprijinindu-se pc ancorajul de blocare din faţă.şază pe reazeme rigide. liniaritatea canalelor. după cîteva minute de Ia terminarea operaţiei). 11) Se demontează presa. E fectuarea precom prim ării. După transfer capetele sirmelor se evacuează protejindu-se prin în­ globare în beton. 4) Se blochează armăturile prin pene (piuliţe). 0) Se scade uşor presiunea din camera de tensiune. 7) Se măsoară alungirea cablului cu ajutorul unei rigle de măsu­ rare (distanţa de la capetele elementului de beton la reperele de pe sîrme) şi se verifică presiunea cu manometrul (la fiecare treaptă. 6) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. Se verifică dacă elem entul care se precom prim ă poate asigura schema statică (reazem artic u la t la u n a din extrem ităţi). verificîndu-se continu itatea. avînd toate dispozitivele auxiliare . Punerea sub tensiu n e a fasciculelor se face num ai după ce betonul a atins rezistenţa p re v ăzu tă şi s-au exa­ m in a t zonele pe ca re se v or rezem a ancorajele.Elem entele din bolţari p refab ricaţi se a. Se notează eventualele alunecări faţă de punctele de blo­ care in presă. c. Se fac încercări pe cuburi m a rto r p ă s tra te în aceleaşi condiţii ca elem entul de b eto n p reco m p rim at sau pe cuburi prelevate din m o rta ­ rul sau betonul din rosturi. Se verifică certificatele de calitate ale bolţarilor. poziţia reciprocă la r o s t u r i . 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat care in pre­ alabil au fost ordonate şi însemnate la nivelul inelului ancorajului.21-S5. Fazele dc precom prim are sînt urm ătoarele : 1) Se verifică ancorajele conform normativului C. după care are loc revenirea (a doua fază). Se evacuează cu aju to ru l aerului p recom prim at apa care a p ă tru n s în canale. se fac racordurile la grupul de pompare sau electropompă.

.75 m Alungirea prevăzut ă 169 mm Intrarea maxima admisibilă a sirmelor Rb o 1 în ancoraj 5 mm Presiunea la : 240? — pretensionare 430 bar — blocare 350 bar Deplasările Alungiri.. . mm ale ca­ capăt kN păt o 1 1 2 (1 4-2) (1 + 2) 1 2 (ii 120 310 480 720 960 1 035 350 361 382 301 117 423 300 311 333 354 379 385 12 25 19 16 6 21 22 21 25 6 2 1 0 1 1 2 1 1 1 0 . mm Diferenţe imn capăt..zero convenţional" . conform tabelului V I... 21-86) întreprinderea executanta..Totale la presă Citiri brute capăt.....7............. Precizia de m ăsurare adm isă este..... 12) Se execută injectarea şi protejarea armăturii.con.. Hala nr.......... frecările co n s ta ta te etc.... . p en tru prim a tr e a p t ă valoarea alungirii se ob­ ţine prin ex trap olare . 6 a ten ţie deosebită se dă verificării efortului de precomprimare.. D atele necesare s în t trec u te în fişa de pretensionare.. Temperatura...19 40 38 40 11 19 38 78 116 156 167 Alungirea v a fi stab ilită pe lungim ea to ta lă a fasciculului....... M ăsurarea alungirii începe d upă prim a tre a p tă ... Punctul de lucru.-... F işa de pretensionare (E x em p lu conform n o rm a tiv u lu i C. 7.. care se face de către inginerul responsabil de lucrare (atestat)..... tu rtire a fasciculelor în zonele curbe. Elementul Rezistenţa betonului la precomprimare Fasciculul Tipul fasciculului Presiunea la capete bar 52/50 102/100 202/200 300/300 400/400 416/416 Tipul piesei ÎNCERC-1200 kN Lungimea între repere 25. mm Deplasare reper alungiri sîrmei In anco­ Efortul real capăt rajul presei la Par! i........ Tabelul V I.. Tăierea sirmelor se face de regulă cu discuri rotative cu carborund sau cu flacără oxiacetilenică. prin interm ediul alungirii.... 307 .......... eventualele striviri locale. de 1 mm. Şantierul . făcînd to a te calculele p rev ăzute şi ţin în d seama de pierderile....... D acă se co n stată alungiri neuniforme (care depăşesc 5 mm) fasci­ culul se desface şi se v a relua operaţia de pretensionare. inclu­ siv porţiunea necesară prinderii în prese ţin în d seama şi de scurtarea elastică a betonului.... alungirea se m ăsoară pe reperele tra sa te pe arm ături sau după deplasarea capului pistonului (cu scăderea depla­ sării arm ă tu rilor la împănare).. ....

Alunecarea sîrm elor în ancoraj la blocare se d eterm ină în cursul descărcării presiunii din cilindrul presei de preten sion are. Realizarea aderenţei armăturilor postîntinse şi protecţia lor împotriva coroziunii L a elementele postîntinse. este obligatorie protecţia a r m ă tu rii şi ancorajelor prin injectare. ' 308 . rezervorul este pre­ v ă z u t cu u n dispozitiv de m alax are m anuală (m axim um 100 rot/m in) care este acţio n a t cu in term itenţă. în m ax im u m 15 zile de la pre­ tensionare. Amestecul p e n tru injectare se prepară din cim enturile P 40. P re p a ra re a se face cu ag itatoru l vertical cu vas (m alaxor) care are o ca p acitate utilă de 100 1 şi poate efectua o m alax are mecanică cu circa 1 500 ro t/m in cu d u ra ta de 5 apoi 3 min. P ro te ja re a a rm ă tu rii se face prin injectare cu p astă de cim ent (ci­ m e n t -j. cu o p au z ă între m alaxări de 10 min. respectiv 60 zile de la m o n tare a a rm ă tu rii în cofraj. P45 (STAS 388-80). In mediu agresiv a r m ă tu r a v a fi p ro te ja tă în m ax im u m 7 zile de la aducerea acesteia lâ p u n ctu l de lucru (la te m p e r a tu ri cuprinse între -}.5 şi + 30°G. D in m alaxor am estecul trece printr-o sită cu ochiuri de 1 —2 mni în rezervorul din care aspiră pom pa de injectare . a. precum şi dintre acestea şi pereţii canalului (tecii). după blocarea fasciculului în ancoraj. cim enturile H35 sau SR35 (STAS 3011-83) sau cim enturile produse conform N T R 1511-83 res­ pectiv N T R 1512-83. Amestecul de injectare. prin m ăsu­ ra re a deplasării unor repere tra s a te pe sîrm ele fasciculului în ra p o r t cu u n p u n c t fix de pe piesa de b eton sau de pe corpul presei. pre­ tensionarea se v a opri şi se verifică ancorajele. după term in area operaţiei de tensiona­ re a arm ăturilor. R E P L A S T . to rcretare sau betonare. p e n tru a perm ite um­ plerea com pletă a spaţiilor dintre sîrme. F L U B E T ). î n medii puternic agresive nu se adm ite p re te n ­ sionarea pe şantier. P e n tru stabilirea amestecului optim se fac probe pe cel p u ţin două cim enturi.apă) sau m o rta r de m are fluiditate. Dacă s în t lunecări mai m ari cu 50% decît cele prev ăzute. scăzînd alungirea sîrm elor d a to rită tensionării. î n ultim ul timp se utilizează a d itiv u l expansiv A D EX . cu sau fără adaosuri de aditivi plastifianţi (cu excepţia d o r i n i i de sodiu care poate provoca fenomene de coroziune). 3. P e n tru îm b u n ă tă ţire a caracteristicilor se pot uti­ liza p lastifianţi (DISAN. LSC.

Tim pul de la începerea preparării şi pîn ă la injectare nu va de~ păşi 1 h. b. Probe pentru determinarea caracteristicilor am estecului de in­ jectare. Amestecul dc injectare este. supus probelor de fluiditate, sedi­ m en tare şi dc rezistenţă la compresiune după întărire. Fluiditatea se determ ină prin m ăsurarea tim pu lui de scurgere a amestecului p rin p îln ia metalică etalon. P ro b a se face după 7 min de la term in area m alaxării. De regulă, fluiditatea este cuprinsă între 25 şi 35 s. Sedimentarea se d eterm in ă prin m ăsurarea c a n tităţii de apă care se separă din am estecul de injectare dintr-un cilindru g ra d a t de sticlă de 500 ml: (STAS 4095-68). D u p ă 2 h c a n tita te a de apă sep a rată nu treb u ie să depăşească 10 ml la m alax a rea mecanică, iar du p ă 24 li tre ­ buie să sc resoarbă (se face şi o probă de înclinarea cilindrului). Rezistenta la compresiune se determ ină pe cuburi cu la tu ra de 7,0 cm sau 10 cm, în condiţiile STAS 1275-81. c. Efectuarea injectării cu pompe dc injectare (cu m em brană, a r c sau piston). În a in te de injectare se v a proceda la spălarea canalului, precum şi la verificarea etanşeităţii şi contin u ită ţii lui prin prem enţinerea unei presiuni de 4 at, tim p 3 —5 min, a apei din canal sau a ae­ rului co m p rim at, apoi ap a se elimină prin oiificii de scurgere în punc­ tele cele mai de jos ale canalului (operaţia se face cel p u ţin cu 15 min înainte de. injectare la canale căptuşite şi 90 min la' cele necăptuşite). In jec tarea se face p rin axa ancorajului şi prin teu ri de injectare am plasate în p a rte a de jos a canalelor (la 20 —30 m) la fasciculele ori­ zontale. L a fasciculele verticale, injectarea se face în axa ancorajului de la partea inferioară a fasciculului şi prin teu ri de injectare şi de reinjectare (la p a rte a superioară a canalelor) şi în tre bolţuri. In jectarea se face lent, iar orificiile se a stu p ă num ai după ce ames­ tecul a ajuns în dreptul lor. La te rm in area injectării, se astu p ă to a te orificiile şi se m enţine presiunea de 3 a t tim p de 3 min. D u p ă 45 min se va face o reinjectare d upă aceleaşi reguli (la can ale mari se fac două reinjectări). La 24 h după term in area operaţiei de injectare to a te golurile răm ase la orificiile de injectare, golire sau control vor fi u m p lu te cil m o rta r de ciment. P e n tru injectare se întocm eşte o fiş ă conform tabelului V I.8. Pe t i m p friguros se respectă condiţiile p rev ăzute în norm ativul C. 21-85. d. Protejarea ai m ăturii. Aceasta operaţie se face p rin injectare, betoane şi toreretare, conform n o rm ativu lui C. 21-85.
309

,

lilBAJdsqo

fiţ J n.!i;iDoruio.i inindoDiir [ll] iî.iy^o»fu| iniî^UJS O
o o

a , ’2 £

—c î 5 -= e •rls w"o 2 oo( 3 (J C 3 *=« o3 « £ ţ ;ş t

[,uiui/x] O IJ Z/ T îţ ţîjuoţsizou [juiJ dJCţiioutipos [sj aj«HPÎnId[ (-unu/x) ojiz l ţdnp 9unţso.idiuoo v.\ uiuoisizovx [[iu] 0.IU }U 3U Iip0S [s] Jl«)U>!L |[.i ["'!] (tupj) lU A U!PV
[3>( ] « IisîN L

O o
Ol

cs £

1' C I ^
C C

9,20

n in­ 10,15 u
o

cident ;

?9 Oc 5 « w— «2 58
~ C J oU

Nici

1 1 0 0

SI

[i ] >;<iv [3 > [J (BaqujŢioo)
îuoiuiq

e ;
o

u C 5 X C5 i 3 o o
ej ci

c u îi1 C 3 Q •ju injnDiosbVl C J G I ii
3

o •3 ~3 « H a. ♦ = 5 c c *

’c?

ţn^iioiuojjX [3,] «jnviuaduiDX ujyporui u o.iodoouj op u.io lîţCQ

O ■+
^. C 3 —

310

4. Reguli pentru protecţia muncii
P e n tru eviterea accidentelor, în tim p u l lucrului se v or respecta regulile de tehn ica securităţii, specifice locului de m uncă, utilajelor şi tehnologiilor folosite. în a in te de începerea tensionării propriu-zise se v a controla arm ă­ t u r a pe to a tă lungim ea (pe s ta n d sau tipar) în scopul depistării eventu­ alelor p un cte care ar p u te a produce ruperi spo ntane (suduri, corodări, fisuri} înnădiri slabe, îndoiri puternice etc.). Ancorajele se vo r verifica dacă nu au uzuri accentuate, fisuri etc. Locul de pretensionare devine zonă interzisă accesului p en tru perso­ nalul nean g ajat în efectuarea pretensionării. Pe tip are se vor aşeza trav erse de protecţie. în afara s tan d u lu i şi tip a ru lu i la capete se vor aşeza la d istanţe convenabile ecrane protectoare solide care să prev ină accidentele din scăpările din bacuri ale utilajelor, ruperii firelor sau altor defecţiuni neprevăzute. Nu este permis accesul în tim p u l tensionării pe. traie ctu l firelor. Tensionarea v a fi astfel concepută ca operatorii-tensionişti să nu fie plasaţi în d re ptul unor fire sub tensiune. Firele te n sio n ate (blocate )vor fi p ro te ja te la capete cu ecrane mobile. Axul presei v a fi în to td e a u n a paralel cu axele firelor* care se te n ­ sio n eaz ă sau să coincidă cu acestea. D u p ă tensionare nu se vor lăsa capete de fire m ai lungi de 0,50 m. Nu se va lucra cu u tilaje defecte care prezintă scurgeri de lichid sau care nu s în t verificate şi omologate. Presele vor avea ecrane dc protecţie. în tim p ul confecţionării a rm ă tu rii se vor lua m ăsuri de protecţie la to a te utilajele cu piese în mişcare, precum şi p en tru - prevenirea, lovirea din m anipu lare , îndoiri, fasonări etc. prin ecrane. Preselor şi utilajelor utilizate, înainte de folosire, li se v or face probe de funcţio nare (cursa de tensionare, blocare, revenire, etanşare, suprapresiune), probe de d u ra tă cu funcţio narea sub încărcări şi in gol, probe de omologare (dacă nu au certificat de c a lita te şi docum enta­ ţie de omologare). M uncitorul sau personalul care p articipă la tension are v a fi in struit pentru protecţia muncii, întocm indu-li se fişele de pro tecţia muncii. Se vor respecta urm ătoa rele norme : Norm e republicane de p ro tecţia muncii, apro b ate de Ministerul Muncii şi Ministerul S ăn ătăţii cu nr. 34/1975, Norm e de pro tecţia muncii ap rob ate de Ministerul Construc­ ţiilor Ind ustriale , nr. 7N/1970 şi N.P.I.-1977.
311

C a p it o lu l VII

REGULI DE ARMARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT

A.

REGULI PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT, ARMATE CU BARE 1. Reguli generale, definiţii

Oţelurile folosite in elem entele din b eto n a rm a t p oartă denum irea generică de „armături*1 în tru c ît întăresc sau arm ează secţiunile de beton a r m a t făcîndu-le capabile să su porte eforturi m ari longitudi­ nale de întindere,, să sporească capacitatea secţiunilor de beton pen­ t r u a prelua eforturi de compresiune sau de a rezista la eforturile d a te de aşa numitele forţe transversale sau tăietoare. a. Clasificări. A rm ăturile se definesc după an u m ite criterii (tipul oţelului, rolul arm ă tu rii în elem entele de b eto n a r m a t şi beton precom­ primat. etc.). Din punctul de vedere al rigidităţii, a rm ă tu rile se îm part în ar­ mături flexibile form ate din bare de oţel-beton (fig. VII. 1) şi armături rigide a lc ă tu ite din profile lam inate la cald. Din punctul de vedere al rolului armăturilor 111 elem entele, de beton armat acestea se îm part în : armături de rezistentă (a rm ă tu ri principale, longitudinale) ; bare ridicate (bare în c lin a te ); armături de repartiţie (a rm ătu ri secundare) ; armături transversale (etrieri, l'rete etc.), armături de montaj (sau arm ă tu ri ajutătoare). A rm ăturile betonului preco m p rim at se îm p a rt in armături pretensionatc , form a te din oţeluri dc înaltă rezistenţă în care se introdu c eforturi de pretensionare mari, şi armături nepretensionate din oţelbeton obişnuit similare cu arm ăturile din elem entele de b eton arm a t. A rm ăturile care nu rezultă d in tr-u n calcul de rezisten ţă se numesc armături constructive.

812

F ig. V II.l. M a rc a re a a r m ă tu r ilo r :
® ’ ©> (3)> @ > — m ă r c i d e o ţe l- b e to n .

Din punctul de vedere al aderenţei eu betonul a rm ă tu rile se îm p a rt în armături cu profil periodic, armături netede etc. Se mai întîlnesc d enu m irile: armături cu ciocuri şi armături fără ciocuri, plase legate sau plase sudate, precum şi carcase legate sau carcase sudate. Din punctul de vedere al grad n lu i.d e industrializare, arm ă tu rile folosite s în t sub form ă de bare izolate care se asam blează în cofraj sau sub form ă de carcase legate sau plase şi carcase sudate prefabricate. Prelucrările pe care le su portă barele izolate sînt, de regulă, în­ doiri, form ări de ciocuri, asam blări p rin legare, asam blări prin sudare, preasam blări în atelier, prelucrări de com pletare în cofraj etc. Din punctul de vedere al elem entelor la care sînt destinate armă­ turile, acestea sînt denumite armături pentru : plăci plane, plăci curbe, grinzi; stîlpi, arce, console, pereţi, fundaţii şi armături pentru construcţii speciale : rezervoare, castele dc apă, turnuri de răcire, coşuri, elemente spaţiale, stîlpi L E A etc. b. D efiniţii. Armăturile dc rezistenţă au rolul, de regulă, de a prelua în p rim u l rîn d eforturile de întindere care se produc în zonele^ întinse în elementele încovoiate (grinzi, plăci,, elem ente speciale etc.) şi apoi de a m ări ca p a c ita te a de rezisten ţă la compresiune a zonelor com prim ate a secţiunilor de b eton a r m a t (stîlpi, grinzi, plăci etc.) sau la alte solicitări. Elem entele com p rim ate excen tric (cu eforturi de compresiune şi eforturi de încovoiere, cum s în t stilpii cadrelor, secţiunile arcelor, riglele cadrelor de beton arm at), elementele întinse sau întinse ex c e n -

313

t rie (tiranţi, p orţiuni ale unor plăci de construcţii speciale etc.) folo­ sesc a rm ă tu ră de rezistenţă p en tru a prelua efo rtu ri de întindere sau de compresiune. Barele înclinate (ridicate) s în t bare p lasate pe direcţia eforturilor celor m ai m ari de întindere din anu m ite secţiuni ale elementelor şi s î n t desigur t o t bare de rezistenţă (v. fig. V I I . l , m arca 0 ) . 'Etrierii sînt ram e transversale care leagă barele longitudinale din oţel-beton, p re v ăzu te de regulă cu ciocuri. E trierii pot fi închişi (sub form ă de ra m ă închisă) sau deschişi (ram ă fără o latură). E trierii în­ chişi pot fi legaţi cu sîrm ă neagră sau prin sudare (v. fig. V I I .l marca(g)). De regulă, rolul etrierilor este cel de rezistenţă, p en tru preluarea linei p ărţi din eforturile transversale din stîlpi, grinzi, arce, cadre, sub form ă de eforturi de întindere, d ar au şi rolul de asigurare a con­ lucrării t u t u r o r arm ăturilo r, asam blării lor sub form ă de carcasă şi m enţinerii poziţiei arm ă tu rilor la cotele p revăzu te în proiect. întreaga armătură din elementele de beton armat poate fi socotită ca armătură de rezistenţă. A rm ă tu r a folosită cu scopuri speciale, p en tru preluarea eforturilor d in te m p e ra tu ră , din c o n tra cţia betonului, p e n tru reducerea efectului fisurării etc. po ate fi considerată a t î t ca a r m ă tu ră de rezistenţă, cît :şi ca a r m ă tu ră constructivă. A rm ă tu ra , prin s tru c tu ra ei, este d e stin ată a prelua eforturi de întindere, astfel de a r m ă tu ră fiind specifică elem entelor încovoiate (grinzi, plăci, stîlpi încovoiaţi etc.) ; dar a r m ă tu ra po ate prelua şi efor­ tu ri de compresiune, îm preună cu betonul din zonele com prim ate (stîlpi, zonele com p rim ate ale. grinzilor etc.). Eforturile transversale din elem ente s în t su p o rtate t o t de arm ături, care au c a p a c ita te a de a prelua eforturi de întindere. A rm ătura constructivă este a r m ă tu ra care nu re z u ltă în m od obişnuit d in tr-un calcul de rezistenţă. în categoria arm ă tu rilo r constru ctiv e se consideră armătura de repartiţie a plăcilor a rm a te pe o singură direcţie al cărei rol principal este cel de a asigura conlucrarea de ansam b lu a arm ă tu rii (rep artizîn d egal barele de rezistenţă), p u nînd u-se u n n u m ă r de bare pe m etru liniar de placă la o d is ta n ţă m a x im ă fix ată p rin proiect şi care desigur a fost justificată p rin încercări m ultiple. Se ştie că această a r m ă tu ră are şi rol de rezistenţă, dar în tru c ît pro iectantul nu treb u ie să respecte decît reguli constructiv e p e n tru prevederea ei în proiect (n um ăr de bare pe m etru tran sv e rsal de placă, m ărim ea d iam etru lu i barelor, dis­ ta n ţe le dintre b are etc.) se n um eşte şi a r m ă tu ră c o n stru c tiv ă . Arm ătura de montaj în tr ă în categoria a rm ă tu rilo r co n stru ctiv e şi este form a tă din bare longitudinale care asigură m o n taju l arm ă.314

1 urii în grinzi sub form ă de carcasă, p ă s trîn d poziţia etrierilor (v. fig. V I I . l , m arca Q). T o t ca a r m ă tu ră de m ontaj tr e b u ie socotite şi agra­ fele care păstre ază distan ţa dintre barele longitudinale ale stîlp ilor cînd acestea nu s în t legate de etrieri, sau cînd etrierii nu au suficientă rig iditate p en tru p ă s tra re a geom etriei carcasei stîlpului. Ancorarea armăturii în beton este o condiţie a asigurării conlucrării dintre beton şi arm ă tu ră . Barele cu profil periodic întinse se ancorează şi prin profilul oţelului care asigură pe lîngă ad e ren ţa obişnuită a oţelului de beton, p rin pă­ tru n d e re a laptelui de cim ent îu asp erităţile nevizibile ale barelor de oţel-beton, şi o ad e ren ţă prin încleştare, care se opune te n d in ţei de lunecare a barelor p rin efectul de p an ă d a t de n e r v u r i ; în u ltim ă in­ s t a n ţ ă există şi frecarea care se opune alunecării barelor d upă ce a fost învinsă a d e re n ţa p rin încleştare. Ciocurile sîn t m ijloace de îm b u n ă tă ţire a ancorării în b e to n a ar­ m ăturilor, fiind realizate fie sub form ă de ciocuri în unghi d re p t la capetele barelor din oţelurile cu profil periodic, fie. sub form ă de ciocuri cu îndoire la 180°, de regulă la oţelurile netede. Barele co m p rim ate pot ră m în e şi fără ciocuri. Modul de confecţionare a ciocurilor se a r a tă la fasonarea a rm ă ­ turii. înclinarea armăturilor (poziţionarea barelor de rezistenţă pe o sec­ ţiune înclinată) este necesară a t î t p en tru trecerea a rm ă tu rilo r spre zona întinsă a elem entului de la fa ţa opusă, c ît şi p e n tru preluarea eforturilor transv ersale din forţele tăietoare, din com binarea lor cu cele de- încovoiere sub formă de bare supuse la întindere la elementele lini­ are (grinzi, noduri de cadru, console etc.). La grinzi, barele înclinate se numesc şi bare ridicate deoarece trecerea barelor longitudinale la p a r te a superioară se face p rin ridicarea (îndoirea) barelor. Forţele tăietoare sîn t preluate şi p rin etrieri. care se p u n îndesiţi în zona cu forţe t ă i e t o a r e m ari. Arm ăturile pretensionate sîn t a rm ă tu ri de în altă rezistenţă, care sîn t supuse unor eforturi iniţiale m ari de întindere, la execuţia ele­ mentelor, fie p rin în tin de rea lor pe s ta n d la elementele la care d u pă tran sfer se asigură p reco m p rim area acestora prin an corarea p rin ade­ re n ţă în beton, fie p rin întinderea lor prin golurile lăsate în elem ente ; precom prim area elem entelor se. asigură prin blocarea a r m ă tu rii în tinse în ancorajele de la ca p ătu l elem en telo r (v. cap. VI, B). A rm ă tu rile folosite la pretensionare s în t a rm ă tu ri de înaltă rezis­ te n ţă (v. cap. I I I si STAS 6482-/2-80, STAS 6482/3-80 şi STAS 6482/4-80) In elem entele de b eto n precom prim at, în opoziţie cu arm ă tu rile pretensionate, restul arm ă tu rilo r se numesc armături ne pretensionate.

315

c. lîfcjii 1i generale. P e n tru a sc uşura execuţia arm ăturilo r, proiec­ t a n t u l trebuie să ţină seam a de. u rm ătoarele reguli generale : 1) Se va alege u n num ăr cit mai mic de bare. 2) P e n tru ca barele să nu fie confundate, diferenţa dintre d ia m e tre tre b u ie să fie de cel p u ţin 2 —4 mm p e n tru a fi deosebite cu ochiul liber. 3) D iam etru l arm ă tu rilo r fasonate nu se v a reduce sub 5 mm (cu excepţia plaselor sudate), p en tru ca acestea să-şi păstreze la t u r n a r e poziţia din proiect. 4) La proiectare tre b u ie să se ţin ă seam a de to leranţele de execuţie. 5) Nu se v o r folosi, ori de cîte ori este posibil, bare prea groase, care se fasonează greu şi au o ancorare în b eton m ai slabă decît b a rele subţiri şi nu asigură ductilizarea betonului. 6) N u se vor folosi bare flo tan te care nu asigură ancorarea cores­ p u n ză to a re în beton. 7) P e n tru a rm ă tu rile de rezistenţă se v o r folosi bare cu profil perio­ dic, preferabil de c a litate PG 60. 8) P e n tru elem entele plane se v o r prefera plase su d ate uzinate din sîrm e cu profil periodic. 9) L a cotarea a rm ă tu rilo r şi stabilirea m ărcilor p en tru bare se. v a ţine. seamă de posibilitatea industrializării execuţiei arm ăturilor, sta­ bilind m ărci com une p en tru bare de acelaşi d iam etru şi cu acelaşi m o d de fasonare. 10) Ori de cîte ori este posibil se v o r folosi carcase sudate sau p re as â m b la te prin legare. 11) A rm ătu rile v o r fi prevăzu te cu u n n u m ăr cît m ai redus de îndoiri. 12) P en tru zonele seismice se v a ţine seam a de condiţii speciale de arm are specifice acestor zone. Fasonarea şi montarea carcaselor de armături şi a plaselor sudate se face pe baza prevederilor proiectului şi a fişelor de debitare şi fasonare, resp ectînd cu s tricteţe dimensiunile p rev ăzu te în proiect. B arele t ă ia te şi fasonate vor fi depozitate în p ach ete şi e tic h e ta te conform simbolurilor din fişe. Scopul îm pach etării şi etichetării este de a se face identificarea lor u şoară şi de. a asigura p ă s tra re a formei şi a curăţeniei pachetu lui de arm ături. Dacă în proiect nu sînt suficiente date asupra m odului de fasonare se vor respecta uim ătoarele indicaţii ţjcnerale : 1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regulă, ciocuri semicirculare. 2) A rmăturile legale de la partea superioară a plăcilor pol fi pre­ văzute cu ciocuri la 90°. , 3) La înglobarea barelor longitudinale a stîlpilor în fundaţii se vor prevedea îndoiri la 90°.

316

4) Barele ca profil periodic, care necesită şi ciocuri terminale (bart Întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90 5) Se execută fără ciocuri : barele cu profil periodic şi netede com­ primate, barele plaselor şi carcaselor sudate, la care aderenta se asigură prin conlucrarea spaţială a întregii armături, barele din zonele cu soli­ citări reduse, care sînt folosite pe considerente constructive. 6) Barele înclinate trebuie să aibă la capăt o porţiune dreaptă de m in im u m 20 d in zonele întinse şi dc 10 d în zonele comprimate (d fiind ■diametrul barei). 7) L a proiectarea armăturilor se vor avea în vedere şi posibilităţile d« poziţionare a armăturii, prin distanţieri (cel pu ţin 3 la fiecare metru pă­ trat de plasă sau perete), cel puţin 1 la fiecare metru liniar de grindă sau stîlp), prin capre de oţel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în consolă şi la 100 cm pentru restul plăcii. 8) Plăcuţele metalice şi praznurile înglobate vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau legate de cofraj pentru corecta poziţionare a lor la betonare. 9) Legarea armăturii este obligatorie la ţoale încrucişările armăturilor pentru a asigura efectul spaţial de plasă sau carcasă şi pentru poziţionarea corectă a armăturii. 10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu ar­ mătură de rezistenţă sau pentru preluarea eforturilor din contracţie şi temperatură. 11) N u se vor p une în operă plase în rulouri care nu au fost in prea­ labil îndreptate sau plase care nu sînt plane sau au noduri de sudură des­ făcute (mai mult decît permit condiţiile de livrare). 12) Poziţia înnădirilor se stabileşte numai, cu acordul inginerului care conduce lucrările de execuţie care va ţine seama ca secţiunea aleasă pentru înnădire să fie slab solicitată şi va respecta condiţiile privind asigurarea continuităţii şi aderenţei armăturii în beton. 13) Pentru execuţia armăturilor este obligatorie asigurarea stratului de acoperire cu beton care este o condiţie obligatorie privind asigurarea conlucrării armăturii cu betonul şi a protecţiei armăturilor contra acţiunilor corosive. 14) înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se admite numai cu respectarea următoarelor condiţii : — aria armăturii înlocuite să fie egală sau cel mult cu 5% mai mare decit cea prevăzută în proiect; — diametrul barelor să nu difere cu mai mult de ± 2 5 % ; — înlocuirea barelor cu alt tip de armătură (altă calitate de oţel) se face numai cu avizul proiectantului.

317

15) N u se admite la turnare îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofraj ului. ti. E x e m p le de citire a p lanu rilo r. Planul (le arm a re (v. cap. I) tre b u ie să conţin ă vederi laterale şi secţiuni transversale considerînclu-se că beto nul este tra n s p a re n t, fiind m a rc a t num ai conturul său (co n tu ru l elem entului de b eton arm at). La vederile laterale a r m ă tu ­ rile se consideră pro iec tate pe fa ţa din spate a elementului. Pe aceste p lan uri sînt d ate dimensiunile elem entului, configuraţia arm ătu rilor, diam etru l barelor, lungimile părţilor fasonate ale arm ătu rilor, n u m ăru l de bare, d is ta n ţa dintre bare, colţurile caracteristice-etc. Fiecare arm ă­ t u r ă caracteristică p o a rtă o m arcă şi este ex trasă din elem ent şi d esen ată s e p a ra t cu to a te cotele. Planurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : 1) Planurile de armare pentru obiectul care se execută trebuie să con­ ţină denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se referă şi celelalte elemente necesare identificării. 2) Elementele care urmează a fi executate Ia un obiect trebuie să fie complet înscriate, pa riind indicative din Utere şi numere, conform regulilor de desen (v. cap. I ) pentru a se identifica uşor armătura ce se fasonează pentru fiecare element, pentru a nu se executa armătură în plus sau a se omite execuţia unor armături. Astfel, to a te fundaţiile, stîlpii, la un an um it nivel, grinzile, ner­ vurile, plăcile, pereţii, elementele secundare etc. vor avea indicative separate distincte care să nu dea naştere la confuzii. E ste necesar ca înainte de a se trece la organizarea lucrului să se facă liste com plete cu seria şi indicativele t u t u r o r elem entelor şi să se completeze fişele de debitare şi fasonare a arm ăturilor. în a in te de a începe lucrul propriu-zis, m eşterii şi şefii de echipă t r e b u i e să cunoască to a te datele necesare. î n cazul neclarităţilor sau lipsurilor din proiecte, nu se v a trece la d e b itarea şi fasonarea arm ă­ tu rii p în ă nu se lăm uresc în detaliu to a te datele care nu rezultă cu c la rita te din p l a n u r i ; se trece la com pletarea acestora pe baza discu­ ţiilor şi lăm uririlor cu inginerul responsabil de execuţia lucrării. Şeful de echipă va avea mai întîi o reprezentare clară asup ra m o­ dului în care v a fi pusă a r m ă tu ra în operă, la întregul obiectiv, a su p ra ordinei de execuţie a arm ăturii, întocm ind o d o cu m entaţie com pletă a s u p ra întregului lot de arm ă tu ri ce-1 are de fasonat.

318

re­ zem at pe o fu n d aţie din beton sim plu. 4) Vederea de sus este folosită p e n tru indicarea poziţionării în p lan a a rm ă tu rii elem entelor plane. barelor de m o n taj. Cuzinetul (fundaţia) unui stilp din beton armat. a v în d m arcate barele de re ziste n ţă. 3) Diametrul fiecărei bare caracteristice se extrag e şi se redesenează s ep a rat (v. ce reprezintă lungim ea necesară confecţionării celor două ciocuri (aproxim ativ 2 x 7 d). în figura Y II. d iam etrului barelor. Barele de pe latu ra scurtă a cuzinetului au m arca ® . I) paralel cu poziţia barei în elem ent : desenul conţine lungimile în centim etri ale fiecărei porţiu n i d rep te (considerate între colţurile axelor barelor). Detaliile figurii reprezintă . nu m ăru l barelor din aceeaşi secţiune şi acelaşi rîn d . lungim ea to tală a barelor este de 115 cin la marca ® deci mai lungă cu 20 cm. tipurile de. 1) Vederea în perspectivă a cu zinetului de form ă prizm atică din care se văd ieşind 6 m u stăţi prevăzute cu ciocuri (fig. cap. ciocuri. in continuare se dau o serie de exemple. Fiecare m arcă de arm ă tu ră este desenată a v în d figurate ciocurile sem icirculare şi trecute urm ătoarele d im e n siu n i: lungim ea dreaptă a barelor care este de 95 cm la m a rc a ® şi de 120 cm la marca Q) . 319 . I) : 1) Vederea laterală conţine dimensiunile elem entelor din beton armat» poziţia arm ăturii. şi n u m ărul to ta l de bare p en tru fiecare marcă. indieîndu-se distanţele dintre bare. a barelor de m on taj. E xem plul 7. respectiv 10 cm. cap. V II. lungimea to tală. Se rem arci că ciocurile se pun in sus. inclusiv calita­ te a de oţel. cu indicarea dimensiunilor secţiunii transversale. diam etrul arm ă­ turilor. în tre ele. 2) Vederea de sus a tălp ii cuzinetului care este arm at cu o plasă de bare legate şi anum e pe o direcţie sîn t 9 0 1 4 bare şi pe cealaltă direcţie 11 0 14 ceea ce înseam nă că pe latu ra de 125 cm sîn t 11 bare aşezate la intervale de 15 cm. diam etrul barei. a). etrierilor etc. d is ta n ţa dintre etrieri sau între barele de repartiţie. poziţia barelor înclinate şi a. (fig. res­ pectiv n u m ărul şi diam etrul barelor pe m etru liniar.2. P e n tru a se exemplifica cum se citesc planurile. ia r pe cealaltă direcţie sîn t 9 bare la intervale de 9 cm. iar cele de pe la tu ra lungă au marca @ . V I I .2 este reprezentat cuzinetul din beton a rm a t cu dim ensiunile in p lan de 125 x 150 cm. b). acoperirea cu beton. în milimetri.2 . 2) Secţiunile transversale conţin poziţia barelor longitudinale de rezistenţă. distanţelor dintre bare. La desenele pe care nu este t re c u tă calitatea oţelului se înţelege că oţelul este de ca litatea OB 37.Planurile de armare ale unui elem ent trebuie să conţină toate datele pentru poziţionarea armăturii şi pentru fasonarea fiecărei bare* astfel (v. simbolul oţelului (de exemplu 3 O 0 O B 37) şi m arca barei. num ă­ rul de rîn d u ri pe care se găseşte arm ă tu ra. m arca arm ăturii.

3 se a ra tă două m odalităţi de fasonare a arm ă tu rii şi anum e în de­ s e n u l a barele de rezistenţă sîn t de d o u î tip u ri. e). sîn t tre c u te la fel ca la celelalte arm ătu ri lungim ea p ă rţilo r d repte (153 cm) inclusiv a ciocului d rep t Îndoit la 90° (de 10 cm). bare ridicate. aşezarea barelor plasei din cuzinet la care marca (D. cit şi lungim ea to ta lă (181) cm). călăreţi şi bare de rep a rtiţie c it şi arm area încrucişată a plăcilor. marca (£) şi m arca Q) . precum şi desenul in detaliu . D in acest desen se v ă d : dim ensiunile in p la n vertical ale cuzinetului. şi n u m ăru l barelor (6 0 2 2 ). cu armătura pe o singură direcţie şt <cu armătură p>entru preluarea momentelor negative de pe reazeme. num ăr 320 . d). în ceea ce priveşte plasa de la baza cuzinetului se observă din acest desen că •barele lungi (marca Q)) au ciocurile în sus şi sin t puse sub bafele scurte (marca 0 ) . Cuzinet din beton armat.Fig. In figura V I 1. V II. poziţia pe care o are plasa de arm are din cuzinet şi poziţia m ustăţilor.care în secţiune se v ă d num ai ca nişte p u n cte. I.a desenul m u stă ţii (m arca © ). în cîm pul p lă c ii se trece num ăru l de bare pe m tru lin iar (de exem plu 6 0 6 m m /m ). I (v. 4) Secţiunea verticală făcută paralel cu la tu ra scurtă (fig. Exem plul 8. VI 1. ce reprezintă m u stăţile. se vede in întregim e cu poziţia ciocurilor. 1. 3) Secţiunea verticală făcută paralel cu latu ra lungă a cuzinetului (fig. VII.al m ărcii ® .12) d in care se vede a tî t arm area pe o direcţie cu b are drepte. Din acest desen s e v ă d : dim ensiunile cuzinetului în secţiune. fig. iar m arca Q) se vede sub formă -de puncte.2. Pe aceeaşi secţiune este trecu tă şi poziţia arm ă tu rilo r d in stîlp i care se v or pe­ tre c e cu m ustăţile pe o lungim e de 100 cm (aproxim ativ 45 d). M odul de arm are a fost a ră ta t la cap. Armarea plăcilor din planşeu.2. vedere în perspectivă şi planuri de armare.2.

c se a ra tă arm a -e a u n e i grinzi. două sub form ă de bare d re p te ® . 1 3 2 1 .Fig. Barele de re p artiţie sin t cele indicatei cu m arca Q). La plasele legale ridicarea barelor pe reazem se poate face şi direct pe cofraj cu chei speciale. 21 — C a rte a fie ra r u lu i b e to n is t — cd. barele fiin d însă deb itate la lungim ea to ta lă a mărcii Q) din desenul a sau a mărcii ® '.3. la p artea superioară întinsă (Ş). în figura V11.4. iu secţiunea tran sv ersală barele de re p artiţie se v ăd sub form ă de p u n cte şi se aşază p e s te arm ătu ra de rezistenţă . In desenul b se ara tă că se poate folqsi o singură marcă de arm ătu ră <£) pusă al­ tern ativ cu un cap ăt rid icat spre stin g ă marca ® ' apoi spre dreapta marca ® . această arm ătu ră se num eşte de re p artiţie deoarece prin le g a r e d e a rm ătu ra de rezisten ţă o repartizează pe aceasta in mod uniform con­ form prevederilor din proiect. realizat de cele două mărci fl) şi Q). Armarea plăcilor din beton armat cu armătura de rezistenţă pe o singură direcţie. E xem plul 9. d ar pe reazem e se ridică num ai barele de m arcă ® barele de m arcă 2 sin t co n tin u ate cu bare drepte pină pe reazem av in d ciocuri sem i­ circulare in sus. o. VII. b. La plase sudate arm area se face cu plase sep arat pen tru zona întinsă din cim pul plăcii şi sep arat p en tru zonele întinse de pe reazem . Armarea unei grinzi simpla rezemate. una s u b fonn'i d e bară ridicată pe reazem şi cu îndoire p en tru a asigura lungim ea minimă d e ancorare © şi una sub form ă dc bară dreaptă ridicată care are o lu n ­ gime d e ancoraj suficientă. Se co n stată că astfel de grinzi au arm ă tu ra de rezistenţă for­ mată in c i m p d in 4 bare 0 20 m m a lcă tu ite diferit.

ia r marca © reprezintă etrieri închişi (cu 4 latu ri) ce sin t prev ăzu ţi la capetele grinzilor unde forţele transversale s in t m ari. VII. P lanul de armare a unei grinzi care preia momente negative pe reazeme.4.30 f \ <•16 L■?L0 ?*20 / dn A -A <n 6 E t r ie r i O 7 L IbC SECŢIUNEA > 2 te \ 15 E t r ie r i C 7 1 i vr» a (5) a i o V-) O 'r> L i> 2 0 î n 25 o •r> y r v — » 75 E t r i e r i Tnchisi 3 0 -+ * Fig. 322 . Marca 0 reprezintă barele de m ontaj alcă tu ite de 2 0 8 si care au rolul de a p ă stra distanţele dintre etrieri şi a asigura conlucrarea in ansam blu a a rm ătu rii. m arca (J) reprezintă etrieri deschişi (eu 3 latu ri) care sîn t p oziţionaţi în zona centrală a grinzii care nu are forţe transversale (tăietoare) m ari. pe o porţiune de cel p u ţin dublul înălţim ii grinzii.

5). ---.6). b). Plan dc armare. Astfel se sim plifică fasonarea. V II.mandă folosirea agrafelor. Mărcile (2) Şi ® p o t fi înlocuite p rintr-o singură m arcă Q)' care se aşază a ltern ativ cu bara cu îndoire de reazem la un cap ăt şi apoi la celălalt (fig. precum şi conturul etrierului. F ig . E xem plul 10.4.a vinii stîlp cu secţiunea pătrată. la parter (fig. V il. in fiecare secţiune sin t cîte 2 etrieri închişi : etrieri de c o n tu r m arca © ce poziţionează arm ătu rile de colţ şi etrieri de interior care pozi­ ţionează arm ătu rile longitudinale de pe latu rile stîlpului.In secţiunea A — A se vede poziţia arm ătu rii de m ontaj şi de rezistentă. P entru regiuni seismice etrierii se îndesesc spre capelele stîlpilor conform proiectului.® . P l a n u l d e a r m a r e a u n u i s tîlp d e p a r t e r c u s e c ţi u ­ n e a p ă tr a tă . interiorul grinzii pentru ca şi capeţi le ciocurilor şi ciocul ca atare să se ancore/c ferm în masa b etonului. Fierarul betonist trebuie să fie a te n t la poziţia c io c u rilo r: barele au ciocurile de regulă îndreptate spre.5. V I I . marca (g). C aracteristic pentru arm area stîlpului este asigurarea co n tin u ităţii cu fundaţia care se realizează prin m u stăţi m arca ® şi cu stîlpul de la etajul I care se realizează p rin arm ătu rile cu m ărcile (J). In regiuni seismice nu se rcee. E trierii se aşază la 33 cm . d ar poate da naşte re greşelilor de m ontaj. P en tru regiuni seismice ancorarea aceasta este foarte im portan tă. Sttlpii cu secţiune dreptunghiulară pot avea în loc ele eloi etrieri in aceeaşi sec­ ţiu n e uh etrie r şi o agrafă in formă de S (fig. V II.

324 . L a elementele cu sec­ ţiu ni reduse şi eforturi m ari se foloseşte arm area şi p en tru zonele com­ prim ate.[ F ig . de forfecare sau de torsiune a elementelor de beton. Condiţii generale de armare Unele criterii p en tru arm area elementelor din b eton a r m a t pe care le ia in considerare proiectantu l au fost deja a r ă ta te în parag rafu l 1. S int reguli de arm are p en tru nodurile cadrelor de b eton armat» p e n tru reazemele grinzilor. beton armat şi beton precomprimat “ şi n orm ativu l G. Alegerea oţelurilor. Cunoaşterea criteriilor de alegere este utilă a t i t p en tru p ro iec tan t cît şi p en tru executant. p en tru legăturile elem entelor liniare cu cele plane etc. 2 . P e n tru zonele cu concentrări de eforturi m ari arm a rea se exe cu tă du pă unele reguli speciale date în norm ativele şi t r a ta te le de specialitate. — u n consum mai redus de m anoperă la fasonare şi la m on taj j — co m p ortarea bună la solicitări de tip seismic şi la cele de oboseală.140-85 „Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton a rm at“. VII. Arm area elementelor de beton rezultă de regulă d in tr-u n calcul de rezistenţă pe baza căruia se stabileşte aria arm ă tu rii în zonele întinsa sau com prim ate ale secţiunilor. Agrafă ş i pozi­ ţia ei in s e c ţi u n e a unui s t î lp d i n beton a r m a t . P entru satisfacerea criteriilor a r ă ta te se va c ă u ta să se folosească oţeluri superioare de tip PG 52. p en tru îm binările elemen­ telor. Regulile de arm are s în t p revăzu te în prescripţiile de proiectare şi ex e cu ţie: STAS 10107/0-76. a. Alegerea oţelurilor trebuie să asigure : — un consum redus de o ţ e l . Calculul şi alcătuirea elementelor din beton.6. sîrm e trase de t i p STN B şi S T P B etc. PG 60. p en tru console. A rm area se foloseşte pen tru preluarea eforturilor de întindere.

pen tru asigurarea ancorărilor arm ă tu rii în beton. b. pentru asigurarea acoperirii cu b eto n a a rm ă tu rii şi uşoarei betonări a elem entelor (v. p en tru folosirea diam etrelor de a rm ă tu ri corespunzătoare dimensiunii elem entului şi m odului său de solicitare sau de com portare a elementelor. plase su date. p en tru trecerea arm ă tu rii pe reazemele grinzilor. are o arie A h — 50 X 20 = 1 000 cm 2. în prescripţiile de proiectare (STAS 10107/0-76) sîni date m ulte precizări privind procentele minime şi m axim e de armare. Reguli de arm are sîn t şi pen tru preluarea forţelor tăieto are prin bare înclinate şi a rm ă tu ri transversale. neevidenţiate prin calcule.8). armările p en tru preluarea u no r eforturi din tem p era­ t u r ă . carcase sud ate sau legate etc. . Armările con­ stru c tiv e se folosesc de regulă fie la arm area elem entelor la care prin calcul rezultă o a r m ă tu ră foarte redusă. arm ările la elementele la care apar eforturi m ari din contracţie ce ar produce fisurarea acestora fără o a rm a re suplim entară. A ria a rm ă tu rii. V II . fig. 325 Â 20 armare. c. o g rin d ă care are o secţiune transversală cu lăţim ea de 20 cm şi înălţim ea de 50 cm. nu se vor utiliza la arm area diafragmelor. Procentele de ai mai c. oboseală etc. arm ările speciale p e n tru o bună com portare a elem entelor la solicitări seismice. şocuri. reprezintă [procentul! de A „ 1 000 Se ia de regulă aria utilă a secţiunii de beton A b = bh0.). Desigur. a p a r şi restricţii în utilizarea unor oţeluri . Aria a rm ă tu rii în ra p o rt cu aria secţiunii de beton a r m a t se exprim ă în procente . Dacă aria oţelurilor de arm are a re z u lta t de 20 cm 2 ( A f — 20 cm 2) r a p o r t u l : ■ —— K 100 = ——— X 100 = 2 % . astfel oţelul OB 37 se v a folosi ca a r m ă tu ră constru c tiv ă la elementele slab a rm a te sau la elem entele supuse la vibraţii. cu ex cepţia pistelor (dalelor p e n tru fu n d a ţia tram v a ie lo r sau a auto stră­ zilor etc. A in iă ri constructive şi recom andări generale. la arm area elem entelor supuse la oboseală sau la eforturi a ltern an te rep etate. Plasele su d ate din sîrm ă trasă . zonele cu concentratori de eforturi. de exem plu. î n această ultim ă categorie in tră nodurile de cadru. pentru a asigura nedeform abilitatea arm ă tu rilo r la betonare. Trebuie re spectate reguli privind : asigurarea unui an u m it procent de arm are. bordările golurilor. pen tru arm area elem entelor su­ puse la torsiune. astfel.P e n tru m ărirea gradului de industrializare şi respectiv p en tru re­ ducerea m anoperei de confecţionare şi m ontaj se v or folosi ori de cite ori este posibil. fie la arm area pen tru solicitări greu de exp licitat p rin tr-u n calcul curent. care au rezerve reduse de deformabilita te (ductilitate).

0. dar cel p u ţin de 0 .7 0 . l .8 0 .0 5 —0 .6 0 . Tabelul V I I .6 —1.4 0 . va fi de m inim um 326 . A rm area tran sversală a stîlpilor se face p rin etrieri închişi prin su d u ră sau p etre­ cere aşa cum se poate urm ări pe figura V I I . La grinzile care formează riglele de cadru procentele minime vor fi 0.0 0 .8 0 . Procentele maxime ale armăturii longitudinale. Procentele m inim e <le arm are ale a rm ătu rii lo n g itu d in ile in slilpi G ra d u l d e p r o te c ţie a n tis e is m ic ă (G P A ) 7 T ip u l d e s t ilp I>C 52 sau PC 60 6 şi fi.1 % ob ţin u te prin ro tu n jirea în plus a procentelor de arm are calculate. Procentele de armare ale grinzilor.6 0 . 0.4 0 .Procentele minime de arm are p e n tru stîlpi sin t cele din tabelul V I I . P e laturile întinse ale secţiunilor grinzilor şi plăcilor se va prevedea c a n tita te a de a r m ă tu ră reieşită din calcul. A rm ă tu r a longitudinală va fi de m axim u m 2 % în zonele cu solicitări seismice şi de m axim um 3 % la elementele fără rol de rezistenţă seismică.2% ce po t fi depăşite la secţiu­ nile T cu placa com prim ată. Acestea se sporesc în secţiunile de capete ale stîlpilor şi grinzilor în special în zonele în care la solicitări seismice ap ar plastificări.075y« în zone fără acţiuni seism ice.4 0 .7 0 .5 0 . iar pe reazeme p en tru preluarea m om entelor negative. 7.15°/o la gradul de protecţie antiseism ică G P A > 7 .5 0 .7 0 .9 1 .15% la g ra d u l de protecţie antiseism ică GPA > 7 şi de 0.8 0 .5 O b se rv a ţie . Procentele m inim e de arm are transversală pe direcţia fiecărei la tu ri va fi de 0. Procentele m inim e pentru armarea transversală a stîlpilor.6 0 . La solicitări reduse în stîlpi procentele m inim e se lim itează la 0.5 . în paragrafele u rm ă to a re se vor da detalii de arm are.10% la gradul 6 şi 6. l .10% la cel cu g ra d de protecţie antiseism ică GPA < 7 .15% p e n tru construcţii cu GPA > 7.1% pen tru GPA < 7 şi 0.5 PC 52 sau P C 6 0 F ă ră s o lic ita r e se is m ic ă P C 52 sau PC 60 O B 37 O B 37 O B 37 P ro c e n te le m in im e de a r m a r e In te r io r M a r g in a l D e c o lt 0 .5 0 . D acă nu există considerente deose­ bite se recom an dă utilizarea unor procente medii de arm are fa ţă de secţiunea utilă (fr/i») a inimii de 0.

3 din cea p re v ă z u tă în cîm p p e n tru GPA < 7.7.5.5 Şi 0.4 din arm ă tu ra din cîmp. VII. 0. L a p a rte a inferioară a reazemelor a r m ă t u r a va fi cel p u ţin 0. 327 .4 pen tru GPA > 7. D istanţele dintre etrieri şi stîlpi în zone seism ice.Fig.

4 3 8 7 .7 7 1.Procentele m axim e de arm are dep ind şi de clasa betonului. P e n t r u găsirea uşoară a barelor se po ate folosi tab elu l V II.6 2 6 .5 8 8 0 .5 2 7 .3 6 4 3 .0 7 1 7 .7 0 2 .0 2 4 . pentru un n u m ăr de bare D ia m e ­ tr u l mm 6 ~ 8 1 0 1 2 N 1 0 .0 5 1 8 .1% ) ob ţin u te adesea prin rotunjirea în plus a procentelor de arm are din calcul.9 0 2 8 .3 2 1 0 .7 8 5 4 1 .0 7 75.7 2 6 .62 = 20.9 2 1 0 . aşa cum se poate u rm ări pe figurile V I I .1 6 8 .5 7 2 .1 5 1 . 1 1 14 16 18 2 0 2 2 25 28 32 36 40 2 .1 4 1 6 3 . dacă aria calculată A = 20 cm3 este echivalentă cu aria corespunzătoare a 13 bare 0 1 4 » această arie se obţine din aria a 10 bare plus cea a ariei p en tru 3 bare A = A 10 + A 3 = 15.5 4 3 .2 1 5 0 .1 10 2 .5 9 2 .5 7 1 5 .8 1 2 1 .8 o 2 2 .4 5 3 1 .1 7 8 8 1 2 .7 9 9 . î n afară de această condiţie.9 9 2 0 .0 5 1 2 .2 7 4 9 .0 8 2 0 .05—0.0 1 2 4 .7 0 4 1 .9 2 2 .3 0 8 1 . A ria secţiunii. 0 1 0 0 ii m ă r ii de b a re 6 1 .8 3 7 2 .2 8 9 .2 8 7 .4 2 7 2 .0 9 6 1 . Această operaţie se face pe baza ariei calculate.3 8 4 8 0 . 0 0 •> 0 .3 1 ’ 8 1 .7 0 1 0 .6 3 2 4 .8 3 3 .01 3 0 .2.4 0 1 4 .0 8 4 .7 2 1 5 .6 5 5 7 3 . 3 şi VII. lungimea minimă pe care treb u ie să p ă tru n d ă a rm ă tu ra su plim entară in placă (1/4).3 8 9 1 .1 8 1 3 .2 6 3 . 0 .5 7 0 .9 0 S 2 .7 1 1 9 .39 + 4.1 0 1 1 3 .3 9 4 .1 5 3 0 .3 1 3 .9 8 2 . d.0 7 1 0 .2 7 3 4 .01 cm- 3.4 2 1 1 . dar să se găsească şi cît m ai ap ro ap e 328 .3 2 1 6 .0 3 7 .5 1 3 .4 2 1 0 1 .1 1 3 9 .8 5 1 .6 9 3 .9 5 4 8 .41 1 .6 0 9 . Astfel.2 1 1 9 .1 3 1 0 l jp 3 9 4 2 .1 4 4 .2 8 2 7 0 . A rm ă tu ra treb uie să fie cît m ai uniform re p a rtiz a tă în secţiune.1 3 1 .4 6 4 .0 5 7 .0 5 1 2 . ea se po ate com para cu o sup ra faţă o b ţin u tă p rin adun a rea coloanelor din tabel.2 5 6 1 . procentele de a rm a re nu vor depăşi.7 0 D acă aria (suprafaţa) calculată este mai m are decît cea care se găseşte în tab elu l V II.0 8 4 .0 2 6 .01 5 1 .8 5 5 . Diametrele minime ale barelor de armături S uprafaţa to ta lă a arm ă tu rii necesară arm ării elem entelor de beton a r m a t rezultă din calcule de rezistenţă. Alegerea n u m ă ru lu i şi d iam etru lu i barelor (le oţel-belon.9 0 8 7 .2 7 1 5 . la grinzile supuse la solicitări seismice.1 0 2 2 .0 4 1 0 .0 2 5 .7 9 4 0 .8 5 1 1 .1 8 5 5 .6 1 3 4 .1 5 7 5 8 .8 0 1 3 4 .0 9 6 . 17.2 6 3 .2 .8 9 6 2 .5 1 2 .3 6 2 5 .2 6 6 1 .2 4 1 2 .1 0 5 6 .1 3 3 0 .0 8 2 0 .-10 2 4 .3 6 2 5 .8 0 1 2 5 . pe reazeme).5 6 6 4 1 .5 0 2 7 0 . în fiu ’.0 1 4 9 .4 7 2 4 . la plăci sînt şi foarte m ulte prevederi su p lim entare constructive cu privire în special la num ăru l de bare pe m etru de placă (în cîm pul plăcii. la oţelul tip PG 1% la b eton Bc 25 şi 1.5 4 3 0 .3 6 3 . L a plăci procentele de arm are sîn t cele a r ă ta te anterior (0.3 9 2 0 .2.9 3 5 .4 3 1 0 0 . De exemplu. Tabelul V I I .5 4 3 7 .3 1 1 5 .4% la Bc 35.1 7 4 0 .7 2 5 0 .7 3 1 8 .7 8 1 4 .8 2 1 2 .4 2 3 8 .8 1 2 9 .5 0 7 .1 3 3 0 .6 3 3 2 .5 2 6 .2 7 1 8 .0 3 7 .1 3 3 .6 4 9 .1 8 1 2 .0 4 2 5 1 0 .2 1 4 4 .5 2 5 .5 4 2.

L i r n t u i l f niinin e aim ise la elen tufele «le lietoi) iun at m onolit sau p rclu rn at Categoria armăturii 1 A rm ătură de rezistenţă longitudinală Elementele de construcţii şi telul armăturii 2 S h lp i portanţi (liale şi cadre) La elem entele obişnuite : — oţel neted — oţel periodic La elem entele nestructurale Grinzi La planşee obişnuite La planşee cu nerv u ri dese Plăci A rm are cu plase legate : — la p arte a inferioară — la p artea superioară cu oţel neted A rm are cu oţel periodic A rm are cu plase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente prefabricate Dale cu stîlpi F işii in clm p F işii pe reazeme Stîlpi La stîlpi n ep o rtan ţi La stîlp i p o rta n ţi cu la tu ra sub 400 mm sau sub 300 mm şi GPA < 7 La stilp i p o rta n ţi cu latu ra m in i­ m ă 400 sau peste 300 mm şi grad de protecţie antiseism ică G P A > 7 I're ta (diam etrul barei de fretare) Grinzi La grinzi cu înălţim ea pînă la 800 mm La grinzi cu în ălţim ea peste 800 mm La carcase sudate Grinzi La carcase legate cu sîrm ă : — la elem ente m onolite — la elem ente p returriate L a carcase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate Diametrul minim admis mm 3 Observaţii 4 14 12 10 10 8 G 8 ti 5 4 8 10 5 6 8 6 16 8 4 M aximum 28 p en ­ tr u GPA > 7 22 p en tru beto an e uşoare / i li E trieri (arm ă­ tură tra n sv e r­ sală) > 1 /4 dm.T a b i l u l X I l . o .x al a r­ m ătu rii tongitudidinale 8 pentru OB 37 Sudare corespunză­ toare A rm ături de montaj şi repartiţie 8 8 G 5 10 la OB 37 329 ..

L a elem ente p re fab ric ate se folosesc de regulă arm ă tu ri cu d iam etre mai mici. iar la grinzi mai înalte decît 80 cm să nu depăşească 8 mm. p en tru susţinerea etrierilor se p re văd cel p u ţin două bare de m ontaj 0 10 sau 8 mm pen tru elem ente prefabricate. de asemenea. Aceste condiţii se concretizează p rin tr-o serie de reguli construc­ tiv e printre care sin t cuprinse şi cele referitoare la d iam etru l m inim al arm ăturii. 3. P e n tru a r m ă tu ri de m o ntaj. în zona com prim ată. în tru c ît pericolul deformării la tu r n a r e este redus. d a to rită execuţiei m ai îngrijite. D iam etrele m inim e admise s în t a r ă t a t e în tab elu l V I I . D iam etrele m inim e la grinzi. Se adm ite p e n tru planşee cu g rin z i dese ca diam etrul m inim să fie de 8 mm. D ia m e tru l etrierilor de regulă nu v a depăşi 12 mm. 3 (conţiiniarc) 1 1 2 Plăci R ep artiţie la plase legate sirm ă R ep artiţie la plase sudate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate 3 cu 6 4 3 8 G 5 10 OB 37 PC A rm ătu ri con­ stru ctiv e pe lcţele laterale pe înălţim ea grinzii A rm ătu ri din diafragm e In carcase legate cu sîrm ă La carcase sudate La elem ente torsio n ate V erticale din PC V erticale din OB 37 10 12 m axim um 1 /IO din grosimea diafrag­ mei de fibrele întin se ale secţiunii de beton. D iam etrele m inim e p e n tru barele de rezistenţă vor fi de 10 mm. nu v a depăşi 1/4 din d ia m e tru l m axim al arm ă turilo r longitudinale respectînd şi condiţia ca diam etru l minim la grinzi mici (cu înălţim ea mai mică de 80 cm) să nu depăşească 6 m m. este necesar ca a r m ă t u r a să aibă un m inim de rig id itate p e n tru a-şi p ă s tra poziţia în tim p u l tu rn ă r ii şi să asigure o uşoară t u r n a r e a betonului care tre ­ buie să cu prin dă în mod omogen întreaga secţiune.T a b e lu l V I I . a. D iam etru l minim al etrierilor (arm ăturile transversale) la grinzi. cu carcase legate. L a carcase su­ d a te se adm ite d iam etrul m inim al etrierilor de 4 m m dacă se asigură o sudare bună. cînd se foloseşte oţelul OB 37 şi 8 m m c î n d 330 .

3). Se adm it etrieri de 6 m m la stîlpi cu la tu ra cea m ai m are de 300 mm şi pentru GPA < 7. P e n tru betoane cu agregate uşoare diam etrele m axim e adm ise vor îi de 22 m m din oţel cu profil periodic (PG). 6 mm p en tru oţelul tip PG (cu profil periodic).se foloseşte oţelul PG 52 sau PG 60 . p e n tru carcase s u d ate d iam etru l se reduce la 5 mm. Folosirea diam etrelor m ai m ari se adm ite cu luarea măsurilor speciale de ancorare şi cu m ărirea a rm ă tu rilo r transversale. deci se reduc cu 2 mm diam etrele m inim e (v. D iam etrul m axim se recom andă să nu depăşească 28 m m (in special în zone cu g ra d de protecţie antiseismică G P A > 7 . c. la elementele in care solicitările s în t mici sau la stîlpii de b eto n a r m a t t u r n a ţ i în zidărie. Diametrele' m inim e la plăci. 6 mm. d iam etrul m inim poate fi redus la 6 sau 5 m m la elementele prefabricate. 2) P e n tru a rm ă tu rile de la p a rte a superioară a plăcii (inclusiv a r ­ mături înclinate sau călăreţi) : 8 mm p en tru oţelul neted . d iam etru l m inim al barelor longitudinale se reduce t o t la 12 m m la OB 37. la carcase sud ate. D iam etrul minim al fretei elicoidale continue sau al etrierilor sud aţi (arm ături transv ersale sudate) va fi de 6 mm. D iam etrul m inim adm is p e n tru stîlpii de rezistenţă va fi de 14 mm. 8 mm la stîlpi p o rta n ţi cu b > 400 mm. tab elu l VII. 331 . P en tru a r m ă tu ra con stru c tiv ă care se pune pe feţele laterale ale grinzii diam etrele m inim e vor fi 8 m m p e n tru oţelul OB 37 şi 6 mm p e n tru oţelul PG 52 sau PG 60 . Diametrele m inim ? Ia stîlpi. D iam etrul m inim p e n tru a r m ă tu r a de rezistenţă in cazul plaselor legate cu sîrmă. Diametrul armăturii transversale ( etrieri) va fi cel pu ţin 1! 4 clin dia­ metrul minim al armăturii longitudinale şi m inim um : 5 m m la stîlpi nepo rta n ţi . respectiv 10 mm la PG. la secţiuni cu dim ensiuni stabilite pe considerente constructive. la elementele din beton monolit se v a lua : 1) P e n tru arm ă tu rile de la p a rte a inferioară a plăcii. 6 m m la stîlpi p o rta n ţi cu b < 400 mm . b. La stîlpii stru ctu rilo r cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 şi la tu ia cea mai m are > 300 mm.) d iam etru l minim se reduce la 10 mm. La elementele p refabricate. se vor folosi etrieri de 8 mm din OB 37. La stilpii p o rta n ţi tu r n a ţ i m onolit la care a r m ă tu ra este foarte redusă (constructivă) diam etrul minim se adm ite să fie de 12 mm. La stîlpii n e p o rta n ţi (caracter decorativ etc.

2. v ib rării sau com pactării betonului (fig. în mm. planşee ciupcici. e. Distanţele dintre barele armăturilor L a grinzi. Diam etrele m inim e la diafragme. ' 10 P e n tru elem entele arm a te cu plase s u d ate din sîrm ă t ra s ă p e n tru beton a rm a t. Distanţele diniie tarele ai măturilor la grinzi.8). 4. C înd a r m ă t u r a de la p a r te a inferioară a grinzilor este dispusă Pc mai m u lt de 2 rînd uri. 0 10 p e n tru arm a rea cu oţel PG 52. d. V II. rezer­ voare. Diam etrele minime trebu ie să fie conforme cu prescripţiile speciale elaborate p en tru aceste •lem ente. Diametrele m inim e Ia structurile speciale (in velitcri. A rm ă tu r a ele re p a rtiţie p en tru plăci t u r n a t e monolit se ia de 5 mm p en tru plase legate şi de 4 m m pentru plase sudate. d is ta n ţa m inim ă (în afară de barele primelor 332 . stîlpi. D istan ţa (lumina m inim ă dintre arm ă tu rile lo ng itud inale de rezistenţă care au o pozi­ ţie orizontală sau înclinată la elem ente liniare (grinzi. La elem entele p refabricate cu plase su d ate a r m ă t u r a de re p artiţie poate avea diam etru l m inim de 3 mm.) în tim­ pul betonării se ia egală cu diam etru l b arelo r d ar nu m ai p u ţin de: 25 m m p e n tru a r m ă tu r a de la p a rte a inferioară . arce etc. pentru a se asigura trecerea gra nu le lo r de agregate şi a laptelui de ciment în tim p u l tu rn ării.D iam etru l m axim al barelor de rezisten ţă din plăci nu va depăşi. a. arce şi la t o a t e elem entele liniare la care a rm ă tu ­ rile a p a r con stituite sub form ă de carcasă spaţială legată sau sudată este necesar să se p revad ă d istan ţe m inim e între arm ă tu ri. E trierii din zonele de ca p ăt ale diafragm elor vor fi de m inim um 0 6 la 100 m m între ei pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. D iam etru l m axim al a rm ă tu rilo r va fi ^ dj 10 sau 25 m m. planşee cu nervuri dese). diam etrul m inim al a rm ă tu rii de re ziste n ţă v a fi de 4 m m la elem entele p re fabricate şi de 5 mm la cele e x e cu tate monolit.[. valoasea d a tă de relaţia ------. Diam etrele minime ale a r m ă ­ turilor v ertic ale de rezistenţă vor fi : 0 12 p e n tru arm area cu oţel OB 37 . 30 m m pen tru a r m ă tu ra de la parte a superioară. u nde d este grosim ea diafragmei. în mm.

precum şi in tre prim ele două rin d u ri " intre arm ăturile dc la faţa superioară ~ 1 arm ătu ra dispusă pe mai m u lt de două rin d u ri (In afara barelor din prim ele două rin d u ri) Etrieri Ele. VII. Distanţa minimă mm 2 Tabelul V I I . se vor d a in proiect indicaţii a su p ra dim ensiunilor m axim e admise p en tru granulele agregatelor ce se vo r folosi la execuţia betoanelor. dar nu sub d iam etrul arm ăturii.două rinduri) se va lua de 50 mm (v. D is ta n ţa m ax im ă d in tre axele a rm ă tu rilo r de rezistenţă se recom and ă să nu depăşească 150 m m (tabelul V I I . D istanţa m inim e adm ise intre arm ătu ri Elementul i Stîlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile : Barele longitudinale Etrieri Pasai tretei sau d istan ţa d in tre etrieri în cazul în care secţiunea acestora rezultă din calcul Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj riumai P( tr\i taluri (inclusiv stilpi p re tu rn a ţi) : — Intre barele unui rin d dc a rm ătu ră de la partea inferioara. î n tabelul V I I . VII-8) şi se v a respecta condiţia ca a r m ă tu ­ rile din rîndurile 2 şi 3 să cadă e x a c t peste cele din rîn d u l 1. 5). La elementele p re tu r n a te şi prefabricate. 4 sîn t indicate distanţele minime adm ise intre arm ă tu ri. d is ta n ţa dintre a rm ă tu ri (lum ina) poate fi m icşorată p înă la 15 mm.8. D istanţele dintre etrieri vor fi de m in i­ m um 100 mm. A rm ă tu rile p o t fi legate şi cu agrafe cu d iam etru l m inim de 6 m m în zone neseismice. D istanţele m inim e dintre armătu­ rile de rezistenţă pemtru grinzi orizontale sau. D acă un proiect are p revăzute distanţe d intre a rm ă tu ri mai mici de 25 mm.înclinate. D is ta n ţa la a r m ă tu ra constru c tiv ă dispusă pe fa ţa laterală Ia grinzi mai înalte de 70 cm va fi de 400 mm. fig. eiite preturnaIc 50 70 50 cl„ insă > 2 0 d„ insă > 3 0 > 50 >100 rf„ insă > 15 333 . l u n a r e dl ) 25 mm Fig.. 4.

5. 3/4 d . > 2 — p en tru plăci pe care p ot acţiona şi încărcări con­ centrate sau distribuite local 400 pen tru G P A < 7 350 p e n tru GPA > 7 250 15rf . 300 15 d c . 200 400 200 1. 150 D istan ţa rezu ltată din calcul: 3/4 h . 180 . Tabelul V I 1.11. *><300 : 3/4 lOd (la betonul cu g ran u lil) 0.e — i1 1 * ţim ea p lă c ii. 334 .5 h p 350 250 N ota/ii : d — diam etrul m inim al 1 are)or dc rezisten ţă . li — înălţim ea g rin z ii. b — cea n ai m ică laturi a stllpului . d. — diam etrul sim burelui de b e to n . s:/i/4 100—150 d„ esle d iam etrul nominal al barei. .2 d.1 Plăci monolite : — arm ătu ri de rezistenţă în zona centrală a plăcii. precum şi pe reazeme Riglele de cadre pentru G P A > 7 Console scurte 2 >70 s:2 0 0 . h. D istanţe maxime adm ise intre arm ătu ri Elementul Maximum sau cea mai mică dintre valori mm Slilpi : A rm ături longitudinale : — p en tru la tu ri cu num ai două bare — pentru la tu ri cu m ai m u lt de două bare E trieri : — in zona curentă — In zona de innădire a barelor Grinzi : P asul fretei A rm ături de rezistenţă E trie ri : — cind nu există a rm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru G P A < 7 — cînd există arm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru GPA > 7 A rm ăturile constructive dispuse pe la ta laterală la grinzi m ai înalte de 70 cm Plăci : A rm ături dc rezistenţă : — plăci cu grosime de cel m u lt 15 cm — plăci cu grosime de peste io cm A rm ături de re p a rtiţie : — p en tru plăci arm ate pe o singură diiccţie cu 1. dc — diam etrul arm ul urii-com prim ale.

La grinzile la care a r m ă tu ra co m p rim ată rezultă din calcul. se pune condiţia ca această a r m ă tu ră să nu flambeze din lipsă de legă­ tu ri d in tre etrieri . m axim um 400 mm) se vor folosi etrieri închişi cu ciocuri sau cu etrieri sudaţi. D is ta n ţa m axim ă pentru laturile pe care sîn t numai două bare va fi de 350 pentru GPA < 7 şi 400 mm p e n tru GPA > 7. de aceea. ' 2) în regiuni seismice p e n tru GPA >. La stîlpii t u r n a ţ i pe orizontală d istan ţele m inim e vor fi similare celor a r ă ta te la grinzi.36 (b fiind lăţimea elementului. V I I . La elementele solicitate la încovoiere cu torsiune.7). Distanţele dintre barele armăturilor la stîlpi. ia r p en tru laturile cu mai m u lt de două bare va fi de 250 mm. p en tru bare co m p rim ate cu gro­ simi mai mici. E trie r ii vor form a cadre închise sud ate sau cu capete petrecute pe cel p u ţin 30 d. această condiţie im­ pune d is ta n ţa dintre etrieri la grinzi care au înălţim ea mai mică de. b. etrierii se a. distanţele între etrieri vor fi cuprinse între 100 şi 150 mm. L a grinzi mai late de 400 m m se vor prevedea m inim um p a tru ra­ muri de etrieri (etrieri dubli).65 b. Distanţele dintre etrieri la s tîlp i v o r avea u rm ăto arele v a l o r i : 1) M inim um 70 m m şi m a x im u m 300 m m. 40 cm. şi m axim um 15 d min al a r m ă tu rilo r longitudinale c o m p rim a te la betonul o bişnuit şi de 10 d la beton ul cu granulit. La console scurte. P e n tru riglele cu GPA > 7 d is ta n ţa va fi < 200 m m şi < /i/4. în zone seismice d is ta n ţa m ax im ă d in tre etrieri v a fi de 200 m m şi nu va depăşi 1/4 din înălţim ea grinzii.şază la distan ţa m axim ă de 1. la d is ta n ţa m axim ă 0. La stîlpi. 335 . fă ră să se depăşească dimensiunea m in im ă a secţiunii. Se vor prevedea etrieri închişi în zonele în care există a r m ă tu ri com p rim ate re zu ltate din calcul şi în zonele din apropierea reazem elor grinzilor (de regulă pe ap roxim ativ 1/4 din deschidere dar cel puţin pe 2 h de fiecare p arte a reazemului). d is ta n ţa dintre etrieri treb uie să respecte şi condiţia ca să fie m ai mică de 15<7. d istan ţa liberă între a rm ă tu rile longitudinale v a fi de 50 m m. dacă din calcul nu rezultă o d is ta n ţă m ai mică sau din condiţia ca d is ta n ţa dintre etrieri să nu fie mai mică de 3/4 din înălţim ea grinzii .L a grinzile la care a r m ă tu ra com p rim ată nu rezultă clin calcnL etrierii vor fi puşi la d is ta n ţa m ax im ă de 300 miri. 3) D is ta n ţa dintre etrieri v a fi r e d u s ă la 100 m m în zonele de la ex trem ităţile stîlpilor pe o lungim e m ai m are de 600 cm sau 1/8 din înălţimea stîlpului H s (v. fig.7 d is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 200 mm.

6) în cazul în care în secţiune sint mai m ulte tip uri de etrieri (d rep tun ghiu lar. fiind m ultiplu de 50 m m pentru secţiunile transversale.) aceştia se aşază in aceeaşi sec­ ţiune . Dim ensiunile sint m od u late. c. barele de a rm ă tu ri trebuie strîns legate cu sîrm ă arsă. ctrierii se îndesesc pe toată înăl­ ţimea stilpuliii. m ax im um 80 mm.4) La stîlpii scurţi la care înălţim ea lor este mai mică (le 1 ori. n um ărul de bare minim este de cel p u ţin 4 b are/m (250 mm interax). Penti'u p ăstra rea distanţelor recom andate. iar secţiunea tran sversală a acestora v a fi m in im u m 25% din cea a a rm ă tu rii de rezistenţă. D acă pe placă există încărcări con cen trate sau distribuite pe o arie lim itată. P e n tru elementele liniare (stîlpi. 7) P asu l fretei (inclusiv etrierii suplim entari care se găsesc în pla­ nul fretelor cînd aceştia rezultă din calcul) v a respecta urm ătoarele c o n d i ţ i i : m inim um 50 m m . Distanţele dintre barele a rm ă tu rilo r la plăei. Fierarii betonişti treb uie să verifice poziţionarea arm ă tu rii înainte şi în tim pul tu rn ă r ii betonului. Forme constructive şi acoperirea cu beton a armăturilor a. — cel m ult 1. grinzi) se aleg de regulă secţiuni drep tung hiu lare sau sub formă de T. — ■ cel m u lt 200 mm la plăci cu grosimea de m ax im um 150 m m . rombic. 5) La p a r te a de jos a stîlpilor halelor p arter. distanţele dintre planele etrierilor sîn t cele a r ă ta te mai înainte. iar secţiunea barelor de rep artiţie treb u ie să reprezinte cel p u ţin o zecime din secţiunea to ta lă a barelor de rezistenţă. agrafe etc. iar plasa astfel reali­ zată’ să fie poziţionată prin distanţieri (purici). in suficiente puncte. h p fiind grosimea plăcii). l a tu ra m are a secţiunii transversale. Se ad m it excepţii cînd elem entul este integrat în zidărie sau în cazul unor condiţii speciale. Arm ătura de repartiţie minima va fi cel p u ţin 3 bare pe un m etru liniar (330 m m intre bare).5 h p la plăci groase (cu lip mai m are de 150 mm. 5. dar vor respecta şi con­ diţia de a nu depăşi ca d is ta n ţă m axim ă 1/5 din diam etrul sîm burelui de beton. etrierii se îndesesc■pe o înălţime depăşind cota pardoselii. Aceste d istan ţe vor fi : — cel p u ţin 70 m m (la plase sud ate dacă nu sînt admise prin pres­ cripţii speciale şi dimensiuni mai mici) . 336 . arce. Forma secţiunilor transversale.

iar grosimea este cuprinsă de circa 4 0 —45 ori în deschidere. La plăcile cu ra p o rtu l Z 2/Z.5. înălţimea minimă a grinzilor este de regulă în func­ ţie de deschideri (lum ina e între axele reazemelor). Fac excepţie structurile c o n tra v în tu ite cu diafragme. Pentru grinzi. arm a rea se face pe două direcţii. l — 15 li. iar b la tu ra cea mai mică. după im p o rta n ţa şi încărcarea g r i n z i i . Plăcile se caracterizează prin ra p o rtu l laturilor şi grosime. Se recom andă ca acest ra p o rt să fie redus la 2. octagonală etc. < 2. ra p o rtu l la t u r i l o r este : h/b < 2. L a elementele prefa­ bricate se ad m ite o grosime de 30 mm. Stîlpii fretaţi vor avea ae regulă secţiune tra n sv e rsală de form ă circulară sau poligonală (hexagonală. La construcţii cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 r a p o rtu l laturilor este : h/b < 1. la elementele liniare co m p rim ate p e n tru GPA < 7 şi 4 bare pe la tu ra cu dim ensiunea m ax im ă a secţiunnii < 400 m m se folosesc etrieri cu mai m u l t de două ra m u ri. u nde I I este înălţim ea stîlpului. A ceastă condiţie se im­ pune şi la trei bare pe la tu ri p en tru GPA < 7 şi la două bare pe la tu ra pentru GPA > 7.0 p e n tru stîlpii din beton uşor (cu granulit). La elementele cu secţiune d rep tun ghiulară solicitate la încovoiere cu torsiune. > 2. 22 — C a rte a f ie ra r u lu i b e to n ist — cd . portale etc. iar grosimea lor este cuprinsă de circa 30 —35 ori în deschiderea laturii^ scurte. Se recom an dă să se evite cazurile cîn d dimensiunile grinzii nu res­ pectă relaţia l > 4 h.De regulă la secţiunile dreptu ngh iulare ra p o rtu l laturilor este : h/b < 2. dimensiunile minime ale secţiunilor treb u ie să asigure o rigiditate satisfăcătoare stîlpilor de flam baj (X < 85 la b eto n o bişnuit şi > . L a plă­ cile lungi cu ra p o rtu l laturilor l2/lj. La elementele liniare cu două bare pe laturi se folosesc de regulă etrie ri perimetrali închişi . în ă lţim e a g rin­ zilor h trebuie să se cu prindă de 15 p în ă la 25 ori în lungimea l a g rin­ zii. < 70 la b etoane cu agregate uşoare).5. cele m ai înalte s în t grin­ zile principale. se arm ează pe direcţia latu rii scurte. Grosimea m inim ă a plăcilor v a fi de 60 mm. 1 3 3 7 .). T oto dată. Slilpii trebuie de asemenea conform aţi respectînd ra p o rtu l H /b < 25.

în fu ncţie de mai m u lţi factori. grinzi. Acoperirea cu beton a a r m ă tu rii (tabelul VII. fără m ediu agresiv A rm ăturile înclinate (pentru bare cu 0 s g l 6 ) obligatoriu p en tru elem ente din beton cu g ran u lit S tilpi G rinzi de fu n d aţii şi fu n d aţie aşezată p e p ă m în t cu s tra t de egalizare (acoperirea pen tru faţa inferioară) Idem . P rin acoperire se înţelege grosimea s tra tu lu i de b eton de la a r m ă tu ră p înă la fa ţa elementului (fig. panouri. diafragm e. 6. 5 m ax. fără s tra t de egalizare F u n d a ţii prefabricate pe s tra t de egalizare A rm ăturile de pe feţele laterale ale elem entelor (stilpi. Barele de a r ­ m ă tu ră treb u ie să aibă o acoperire m inimă. a rm ătu ri transversale. Grosimea stra­ tului minim de acoperire (I. p en tru a p ro teja a r m ă tu ra şi a asigura conlucrarea acesteia cu betonul. bare de m ontaj A rm ătură de re p a rtiţie la plăci Distanţele dintre capetele armăturilor la marginea elemen­ tului P lăci. A coperirea m in im ă cu* beton a arm Aiurii Tipul armăturii şi elementului Arm ături longitudinale dc rezistenţă P lăci (planşee. 10 <7+10 n + j> 9= 10 Minimum m ărim ea granulei Observaţii 338 . mm 10 15 10 15 20 25 30 20 20 50 15 10 2d 25 35 50 30 45* 15 10 m ax.111 G rinzi prefabricate cu înălţim e m ai m are de 250 mm G rinzi cu În ălţim e> 5 0 0 mm şi 0 ^ 1 0 cm G rinzi cu arm ă tu ra rigidă (lam inată) E lem ente din beton cu g r a n u lit: — alte elem ente — plăci folosite in spaţii închise.b. V I 1.6). p ere ţi cu g ro sim e a^ 100 mm Idem. plăci cu grosim ea> 100 mm P lăci prefabricate G rinzi cu Înălţim e ^ 2 5 0 mm şi a rm ă tu ri 0 ^ 20 Grinzi cu înălţim e m ai m are de 250 mm şi a rm ătu ri : 0 < 28 mm 0 ^ 32 mm 0 > 32 11. Tabelul V I I .9). diafragm e A lte elem ente E lem ente din b eton aparent E lem ente în m edii agresive (după p rescripţii sp eciale): — alte elem ente — plăci * 20 min pot fi realizaţi eu m o rtar to rereta t (M 100). cu u n s t r a t destul de gros de beton. fu n d aţii) în contact cu p ă m în tu l Arm ături transversale şi dc montaj E trieri.

uirea sau alte procedee similare) au rol redus în m ărirea protecţiei armăturii.9. m aterial plastic şi tencuielile obişnuite nu se consideră acoperiri ale armăturii. să­ ruri de vapori agresivi. P rotecţiile suplim entare ale betonului (cum ar ti tenc. sticlă. b — la plăci şi pereţi.). iar execuţia unei a rm ă tu ri ridicate cu înălţim e mai mică are ca efect micşorarea rezistenţei elementului. M anipularea carcaselor de arm ă tu ri şi a plaselor se va efectua conform normelor. Grosimea stiatului de beton este in funcţie ele : 1) Calitatea betonului (beton greu. prin legare strînsă şi execuţia lor la cotă. P ro tecţia arm ătu rii la betoanele uşoare se face în fabrici cu respec­ tare a strictă a tehnologiei. acţiuni biochimice etc. oţel. 4) Diametrul armăturii şi rolul acedcia in element. 2) Acţiunea mediului exterior (umiditate. acid. A c o p e rire a a r m ă tu r ilo r : a — la grinzi şi stîlpi . V II. Placajele de p iatră. con­ diţiile de execuţie etc. cît şi pen tru etrieri sau barele de repartiţie. 3) A cţiunea focului şi temperaturilor. 339 . beton uşor.Fig. E ste foarte im p o rta n t ca fierarii betonişti să ştie că execuţia unei a rm ă tu ri ridicate mai înalte. fa ianţă. m o rta r de cim ent etc.). nu asigură acoperirea cu beton. P e n tru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirilor este obligatorie folosirea distanţierilor (puricilor) din m aterial plastic. Acoperirile minime trebuie satisfăcute concom itent. a a rm ă tu rii ridicate. E lem entele p refabricate vor fi tran sp o rta te . fără a se deforma Ia m anipulări şi tran sp o rt. m anipulate şi m o n ta te cu a ten ţie p entru a nu se distruge s tratu l de acoperire. a t î t pen tru barele de rezistenţă. acţiune chimică. marca acestuia. A rm ă tu rilo r li se vor asigura o rigiditate spaţială corespunzătoare prin execuţia corectă a etrierilor.

340 . dar care în fond are foarte m ulte asperităţi. Deoarece ancorarea în lungul barei. în cafe p ă tru n d e laptele de ciment. P e n tru a r m ă t u ­ rile com prim ate. astfel că aceeaşi sec­ ţiune de a r m ă tu ră rezistă la un efort de smulgere mai m are la profilul periodic în ra p o rt cu profilul neted. prevederea ciocurilor nu este obligatorie. folosind îndoiri corespunzătoare. eforturile de com presiune au efect favorabil asupra aderenţei. Ciocurile (num ite uneori şi cîrlige) se folosesc Ia a g ă ţa rea barelor în beton.L a elementele din b eto n p recom prim at arm ă tu rile şi piesele în­ globate vor fi p ro teja te special. sub formă de bare izolate. P e n tru ancorare la capete. JNormele prevăd ca a rm ă tu rile întinse (barele izolate) să se term in e de regulă prin ciocuri. se term in ă fără ciocuri. prin interm ediul nervurilor. care nu se observă cu ochiul liber. de regulă. ridicări ale barelor şi prevederea de ciocuri. Ancorarea armăturii. î n cazuri speciale se fac ciocuri drepte p en tru barele izolate cu profil periodic.' Ancorarea cu ciocuri. ancorarea în beton se realizează prin a d e­ re n ţa pe care o are su p ra faţa a rm ă tu rii ce num ai a p a re n t este netedă. a r m ă tu ra t r e ­ buie să fie an corată în beton pen tru a supo rta efortul de întin dere fără să alunece d in beton. Carcasele şi plasele sud ate se ancorează în beton. La arm ă tu rile com prim ate. a. se prevăd bare sud ate m arginale sau chiar piese m etalice sau dispozitive speciale. A rm ăturile din plasele sud ate şi chiar barele izolate cu profil periodic. pen tru preluarea unui efort de în­ tindere. barele izolate s în t p revăzute cu ciocuri. se c a u tă să se ancoreze capetele b are­ lor în zonele com prim ate ale secţiunilor de beton. care perm ite de fa p t să se ancoreze a r m ă tu ra prin încleştarea profilului în beton. se îndoaie plasele. A deren ţa se îm b u n ă tă ţe şte prin folosirea oţelului cu profil perio­ dic. barele tran sv ersala opunîndu-se ten d in ţei de lunecare a arm ă tu rilo r longitudinale supusa la întindere. Pe lungimea barelor. 6 . necesită o lungime mare. Forma barelor P e n tru asigurarea conlucrării arm ă tu rii cu betonul.

Tipuri de ciocuri la armăturile pentru beton armat. calitatea oţelului.). Ciocurile sem irotu nde se folosesc.10. la Se deosebesc trei forme de c io c u r i: 1) Ciocuri semiroiunde o b ţin u te prin îndoirea ca p ătu lui (fasonarea) barei la 180°. dim ensiunea capătului d rept al ciocurilor etc. de regulă. V II.). 11). 10. «). 2) Ciocuri ascuţite la care îndoirea c a p ă tu lu i barei se face la lin unghi de 135°. iar ciocurile drepte la bare cu profil periodic sau chiar la barele com prim ate din stîlpi care se ancorează In cuzineţi. pînă la 0 20 : tipul a se ex ecută de regulă prin fasonare m anuală. d estin aţia arm ătu rii. F o rm a şi dimensiunile ciocurilor sîn t în funcţie de form a profi­ lului barei. l l . Ciocurile ascuţite la etrieri (fig. cît şi la fasonarea arm ăturii (razele de îndoire. î n funcţie de criteriile a r ă ta te mai înainte se vor respecta urm ătoarele in d icaţii: Barele netede longitudinale. ra m u r a întoarsă fiincl paralelă cu bara (fig. Fig. dacă nu sîn t incom patibilităţi de ancorare (grosimea ele­ m entu lui etc.c Fig. 10.ll. V II. se confecţionează cu cio­ curi de tip u l a sau b a r ă ta te în figura V I I . 3) Ciocuri drepte la care îndoirea capătului barei se face la un unghi de 90° (fig. V I I . 341 . cele două ra m u ri făcînd între ele u n unghi de 45° (fig. V II . V I I . L u ngim ea p a rţia lă de ancorare se socoteşte p înă la începutul curbei de racordare a ciocului. V I I . iar tip u l b prin fasonare mecanică (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a şi tip u l e). p en tru barele netede. de rezistenţă. D im ensiunile obişnuite ale ciocurilor s în t a r ă ta te în figura V I L I I şi se vor respecta a t î t la d e b ita re . D im ensiunile ciocurilor barele de armături. Barele cu 0 ^ 20 se adm ite a se fasona cu ciocul de tip c din fi­ gura V I I . c). 10. l l . b). diam etrul barei si m odul de fasonare.

p en tru ciocuri ascuţite . 11. după te rm in a r e a curbei de îndoire (racordare). piese metalice sau alte dispozitive p rev ăzu te în proiect). care are o porţiune d re a p tă da minim un 3 d. Ilarele netede nu ati cioeuri in următoarele cazuri : 1) Cuiil fac parle din plase sudate. în special cele de diam etru mic ( 0 < 14). (după zona de curbare). L a plăci se pot folosi şi ciocuri ascuţite. î n figura V I I . In afară ds lungimea obişnuită a barei l„ se mai prevede o lungime p en tru ciocuri L c care este in funcţie de form a ciocului. L r = 0. iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri. 12 sîn t a r ă ta te datele geometrice p en tru stabilirea lungimii L c necesare faso­ nării ciocurilor. Nu se fac ciocuri sem irotund e deoarece aceste oţeluri fiin l mai dare. la ca p ătu l a n c o rat în cuzinet (fu n la ţii) se aInvite fasonarea unui cioc drept.tr e m i i m i r i sau cind proiectul prevede fasonarea de ciocuri. cu o rază de m inim um 2. 11. se stabilesc urm ătoarele relaţii pentru lungim ile necesare ciocurilor : L c — 1. 2)' Cind fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunzător. Barele cu profil periodic. în aceste relaţii f este num ărul care se stabileşte funcţie de d iam etru l barei d şi d iam etru l D al rolei de fasonare f — D /d — k .5 d (sau 2 d) şi cu o porţiun e d ’eaptă d î 7 d. dacă proiectul nu prevede execuţia de ciocuri. d iam etrul barei d. se fasonează greu şi p ot fisura pe zona da curbare. U rm ărind datele din figură. L c = 0. Lungimea ciocurilor. STAS 889-80). pot fi folosite fără ciocuri. unghiul de îndoire şi m ărim ea porţiunii drepte c = nd. 4) Pentru barele dc montaj. Unele proiecte ad m it sa nu se folosească ciocuri şi la plase legate. La d ia m . tip u l e din figura V II. P en tru bare cu dimensiuni foarte m ari se po t prevedea mijloace speciale da ancorare la capete (sudare de plăcuţe. P en tru a r m ă tu ra ds rezistenţă din stîlpi. pe considerentul că a r m ă tu ra este ori slab solicitată ori an corarea prin ad erenţă este satisfăcătoare. d iam etru l rolei de fasonare D = fd.07( f + l)d + nd. 3) Cind sînt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru construcţii care sînt executate tn zone neseismice (fără cutremure de pămînt). p e n tru ciocuri semicirculare .Etrierii vo r avea ciocuri ascu ţite cu o porţiune d re a p tă a c a p ă tu lu i de 3 d sau 10 d in zone seismice (la etrieri legaţi cu sirm ă arsă. ancorarea realizîndu-se prin aderenţă.28(7 + 1)^ + n(l> pen tru ciocuri drepte.67(/" + l)d + nd. n este n u m ă ­ rul de diam etre care defineşte lungimea d re ap tă a ca p ă tu lu i barei (n — c/d). 342 . acestea ss fac (ie tip ii d d 'n figura V I I .

Valoarea L c se calculează cu relaţiile anterioare folosind valorile f şi n din tabel.0rf 10. c —90'.5 şi n — 3.0 Sem icircular cu cap ăt drept 2.5 5.0 5.0 d 7.Od 4.7. Lungim ile necesare ciocurilor Tipul ciocului n / (D =/d) (c =nd) 2.0 d 7.5 5.Fig.0 d 6. 343 .0 d Tipul (fig. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la : a —1 8 0: .12. lungimea necesară am belor ciocuri va fi 2 L c = 2 x 7d = 14 d.0 2.5 2. b —1 3 5 ’.ll) a c c b b Observaţii B are netede cu diam etru l 1 1 1ic B are netede cu d iam etru l m are Idem .0 2. fasonare mecanică Sem icircular cu cap ăt drept A scuţit cu cap ăt drept _ -d d d E trie ri pen tru plase Drept cu cap ăt drept B are p en tru stîlp i B are cu p rofil periodic L ungim ea necesară ciocurilor se poate deduce din tabel.0 d 4. Tabelul V I I . 7. 1) Pentru o bară cu două ciocuri semicirculare cu f = 2.5 d 5.5 3 3 5 0 0 3 4 3 5 7 7. V II.0 3.0 d 8.Od 12.0 2. V II. P e n tru calculul lungimii porţiunilor de bară necesare ciocurilor se poate folosi tabelul V I I .

bare îndoite. V I I . cu b < 15 cm. silozuri etc. curbarea se po ate face direct în cofraj. VII.5 şi n = 3 şi u n cioc.5 şi n = 7. în schimb. Barele îndoite de rezistenţă se folosesc p en tru trecerea arm ă tu rii în­ tinse dintr-o zonă în altă zonă. bolţi. Rolul etrierilor a fost a r ă t a t anterior. Formele barelor de rezistenţă se referă la bare drepte. La fasonarea a r m ă tu rii elem entelor încovoiate se vor respecta o serie de reguli. fig. şi m inim um două la grinzi m ai late). Barele drepte de rezistentă şi constructive se folosesc la stîlpi şi la grinzi (a p rox im ativ 1/3 din barele de rezistenţă întinse). L a seismicitate ridicată. P oziţio narea corectă în cofraj a barelor îndoite fiind foarte im por­ t a n t ă . Aspeefe constructive şi de rezistenţă pentru armare şi anco­ rare ete. de regulă. V I I . . la m o n tare a a rm ă tu rii .4. 13). se execută in atelier. precum şi de alte considerente de rezistenţă sau constructive. d u p ă te n d in ţa de curbare a elem entului. . v a fi : — la grinzi. pe reazem se p ăstrează 40% . în zona com prim ată a secţiunilor din cîm p se vor prevedea m ini­ m u m două a rm ă tu ri de m ontaj necesare pen tru susţinerea etrierilor. o treim e din barele de rezisten ţă necesare în mijlocul deschiderii grinzii (m inim um o b ară la grinzi înguste. 344 .drept f . apare necesar să se verifice cu foarte m are atenţie poziţia p unc­ telor de îndoire în lungul elem entului de rezisten ţă (v. V I I . g r a ­ dul 8. Etrierii au formele din figura V I I . lungimea necesară ciocurilor v a fi L cl + L c2 = 7(/ + 8 r/ = 15 rf. etrieri. cu curbură m are. Barele curbe de rezistenţă. Astfel : 1) A rm ă tura care se menţine dreaptă pe toată lungimea elementului. L a elementele încovoiate. u n cioc semicircular f = 2. pot să aibă o înclinare fa ţă de ax a elem entului cu u n unghi de 45° sau m ai m are (60 —70°). Barele se pot îndoi şi pen tru schim bările de secţiuni ale stîlpilor (v. V I I . 14. se vor folosi role cu raze m ari D = (10. p en tru tu b u r i cu d iam etrul mic. c. V I I .7. . rezervoare. Barele ridicate. se folosesc la arce. a r m ă tu ra sub form ă de fretă etc. iar formele lor în figurile V I I . la bare de reziste n ţă şi de re p a rtiţie şi la grinzi ca bare de m ontaj.5). 5. funcţie de înălţim ea grinzii. la plase sudate.4). num ărul de bare şi v a ­ loarea eforturilor pe care treb u ie să le ia în secţiunile înclinate. b. bare curbe. unghiul po ate scădea la 30°.15) d pen tru bare ridicate şi de mi­ nimum 2 d p en tru barele îndoite la un unghi de 90° (fig. La plăci. fig.2) Pentru o bară cu două ciocuri diferite. l l etc. P e n tru îndoirea barelor ridicate şi a celor in unghi drept. barele întinse din cîm pul deschiderilor sînt ridicate (îndoite) spre reazeme şi se numesc bare ridicate sau bare în­ clinate. = 2.

V II.//. . a t î t în cîm p cît şi pe reazem. F aze de în d o ire a b a re lo r : a F ig. 15)d. re zu lta te din calcul. V II. b — la 9 0 ”. ju m ă t a t e din a r m ă tu r a m axim ă de rezistenţă la plăci simplu rezem ate şi o treim e la plăcile continue pe reazem (la un in ter­ val m inim de 40 cm). iar razele de cu rb u ră la îndoire de (10. —la 4 5 ’. V II. în ju rul perim etru lui etrierilor. (fig. 16. iar d istanţele m axim e între barele înclinate vo r fi. La plăcile a rm a te pe o singură direcţie (av în d ra p o rtu l /. care nu rezultă dintr-un calcul. L a plăcile continue. A rm ăturile longitudinale se v or distribui. vor respecta d istan ţele : m inim um 5 cm de.14. pe direcţia perpendiculară de a rm a ­ re a plăcii.13. Se recom andă ca ciocurile a rm ă tu rilo r longitudinale inferioare . începînd cu a treia b ară în­ clinată (pornind de la reazem). 17). rezem ate pe grinzi secundare (v. 2) Barele ridicate pc reazeme in zona întinsă. Secţiunea pe m etru a a r m ă t u ­ rilor de re p artiţie va fi cel p u ţin 10%. pe c ît posibil. La barele ridicate la plăci p en tru zona întinsă.(fii (fii Ta F ig. la reazem la începutul primei bare înclinate. fig. egale cu în ălţim e a h a grinzii . L a g ra d u l S de seism icitate a r m ă tu ra plăcilor se m ăreşte pe reazeme. iar în zona întinsă de 20 d. . V I I . de regulă. 345 . se prevede peste grinda principală. F o rm e d e e tr ie r i p e n ­ tr u grin zi.să fie înclinate spre interior . conform figurii V I I . L a plăci dublu a rm a te (la p a r te a de jos şi sus). 18). < 2) se va prevedea o a r m ă tu ră de re p artiţie a lc ă tu ită d in cel pu ţin trei a rm ă tu ri pe m etru. — la plăci. această d is ta n ţă se po ate m ări p în ă la 1. Barele înclinate trebuie să respecte şi condiţiile ca porţiunile drepte în zona c o m p rim ată să fie de m in im u m 10 d.din a rm ă tu rile de rezistenţă. 15). V I I . o arm a re su p lim entară alcă tu ită din călăreţi (7 0 6 m m /m pen tru PG 52 şi 5 0 8 m m /m p en tru OIÎ 37).5 li (fig. A rm ă tu rile longitudinale se v o r ancora în conform itate cu cerinţele p en tru barele întinse. se vor respecta urm ăto a rele condiţii constructive : 1) Barele se ridică la 1/5 din deschidere (m ăsu rată la baza grinzii). a r m ă tu ra de re p a r­ tiţie se prevede la ambele părţi.

18. Armătură Fig. V II.Fig. 346 . Armare su ­ plim entară la grinzile principale ale planşeelor.17. Distanţe con­ structive pentru bare ri­ dicate. V II.

tipul a rm ă tu rii. V IL 18). V I I . socotită de la m arginea stîlpului sau grinzii. Lungimi de ancorare lingă reazeme în zonele întinse. 3) L a plăci continue pe reazeme. 16. pen tru diferite zone de ancorare : pe reazeme. în­ ainte de reazeme. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. înclinarea barelor fa ţă de axa elem entului v a fi de regulă de 45°. în zonele com prim are.8). 347 . care se poate m ări la 60° la grinzile în alte şi reduce la 30° la grinzi de înălţime mică. Lungimile de ancorare prin aderenţă s în t în funcţie de zona de ancorare. Unele valori ale lungimilor de ancorare s în t d a te direct de s ta n d a rd u l de calcul. VII. 19 se a r a ta cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde a p a r eforturi de întindere . 2) La reazeme simple. în figura V I I . fie prin etrieri.19. arm ă tu rile longitudinale şi ev en tual cele înclinate v or fi ancorate pe o lungime de calcul ln p re s ta b ilită ca p en tru zonele întinse.). eforturile tran s v e rs a le s în t preluate fie p rin arm ă tu rile longitu din ale din p a r te a de jos sau de sus a grinzii. n a tu ra prelucrărilor sale (ciocuri. calitatea betonului etc. d).20). N a se admit bare ridicate flotante (fig. P e n tru consolele stilpilor sau consolele transv ersale ale grinzilor (fig. L ungim ile de ancorare Calculate la sau lungimile de ancorare stabilite co n stru ctiv w s in t indicate în figură. a r m ă tu r a ridicată se face cel p u ţin pe 1/4 din deschidere (mai m are în cazul deschiderilor neegale).Secţiunea în care armătura este necesară h întregime din ■ calcul ^ln Secţiunea m care a rm ă tu ra h tr e r u p tă nu mai'este necesară dm calcul Secţiunea în care arm aturile sînt necesare în întregime din calcul Sechunen m care a rm a tun/e întrerupte nu mai sînt necesare dm calcul Fig. suduri etc. întinse etc. V I I . ridicarea se po ate face la 1/10 din deschidere. (fig. (tab elu l V I I .

. baie înclinate. forţe concentrate muri). Lungimile d c ancorare (înnădiri) ale arm ătu rilo r 348 segregări (bare orizontale.8.Tabelul YI 1. Solicitări I c defavorabile (GPA ^ 7 . înălţim e * Aderenţii slabă se consideră la elementele la care pot apărea mare).

Fig. însă se prev ăd etrieri sau agrafe speciale (fig. 349 . P en tru bare curbe sau cu unghiuri mai m ari de 160° şi bare subţiri (0 < jl4 ). V II.23). E le m e n te c u rb e la c a re a r m ă tu r ile s în t a sig u ­ r a te cu e tr ie r i p e rf m e tra lî le­ g a ţi s a u su d a ţi. Armarea in zonele de frintară a elementelor liniare (bare) se face cu respectarea datelor constructive din figura VIL21 din care se vede eă arm area se face p rin tr-u n sistem de bare în tre tă ia te . în care se ţine seamă de întreaga lungime activă de ancorare /„ = lal + la«. L u n g im i d e a n ­ c o ra re la s tîlp i. V II.2 2 şi V I I . cu lungime de ancorare Ia a r ă t a t ă pe figură.23. V fl. V II.20. îndoirea se po ate face d u p ă conturul feţei. L u n g im i d e a n c o ra r e în zona e le­ m e n te lo r frîn te ./ > lungim ea d e / a n c o ra re Fig.21. F ig.

compresiune excen­ trică şi în tin d e re excentrică cu ex c en tricitate mare.7.24). se v a face prin su p ra p u n ere pe două ochiuri plus 5 cm : se p e rm ite ca înnădire a să se facă şi pe u n ochi plus 5 cm. pe cît posibil. care stabileşte aria arm ă turilo r in di­ ferite secţiuni ale elem entu lui de beton. zona în tinsă a elem entelor solicitate la încovoiere. pe direcţia a rm ă tu rilo r de re­ zisten ţă. dacă înnădirea se face într-o zonă în care eforturile u n itare sint mici în arm ături.8 în locul formulelor de calcul a lun­ g im ilor de înnădire. v a 1'i egală cu cel p u ţin valorile calculate la şi de m inim um 250 mm . U n alt considerent. 350 . am p la s a te în . înnădirile a p a r necesare in p rim u l rîn d din considerente de calcul. se p erm ite să se folosească valorile din tabelu l V I I . să fie de m axim u m 25% din aria t o ta lă de a r m ă tu ră întinsă în cazul a rm ă tu rilo r netede şi m a ­ xim um 50% în cazul arm ă tu rilo r cu profil periodic la m in a t la cald. înnăd irile se poziţionează în secţiuni cu eforturi mici. ex e cu tan tu l trebuie să aibă acordul inginerului responsabil de lucrare asupra poziţionării înnădirilor. într-o singură secţiune. D acă aceste secţiuni nu sînt precizate în proiect. deci la stîlpi p u ­ tern ic încovoiaţi. p en tru cazurile curente. N u se v o r înnădi cu su d u ră bare avînd 0 < 8 mm. care poate conduce la necesitatea î n n ă d im a rm ă tu rilo r s în t cerinţele tehnologice de execuţie. Se reco m an dă ca înnădirea ar­ m ă tu rilo r cu 0 > 25 să se facă prin sudare (obligatoriu de la 0 32) sau p rin procedee mecanice. astfel ca laptele de ciment să înconjoare t o a t ă s u p ra fa ţa barelor pentru o b u n ă aderenţă. D acă tre b u ie să se înnădească m ai m u lte b are într-o secţiune. arie care diferă foarte m u lt ca m ărim e şi poziţie de la o secţiu ne la alta. Lungim ea de su pra p u n ere a a rm ă tu rilo r înnădite. — la tiranii. diagonale şi bare înlinse. V II . la bare întinse şi încovoiate şi la bare com prim ate şi încovoiate (fig. prin s udare sau prin m anşcane sau filete. Se v a u rm ări ca într-o a n u m ită secţiune să se înnădească num ai o singură bară. în n ăd irea armăturilor Barele de o ţel-beton puse în operă. în special cele întinse. în n ă d ire a a rm ă tu rilo r se p o ate face prin su p rap unerea barelor. care implicit treb u ie înnădite. d ar cel puţin 40 d. cînd treb u ie folo­ site bucăţi m ari de bare. vor fi folosite fără înnădiri. ale grinzilor cu zăbrele din beton armat. se v a urm ări ca aria arm ă tu rilo r întinse înn ădite prin p e tre ­ cere fără sud ură. în n ă d ire a p rin petrecere (suprapunere) nu este peimisă : — la bare 0 > 25 m m . B arele suprapu se vo r fi puse una lîngă alta. în n ă d ire a plaselor s u d ate din STNB.

Lungim ea m inim ă de su p ra p u n ere p en tru arm ă tu rile înnădite în zona c o m p rim a tă v a fi de 30 d p en tru elem ente ex e cu tate cu beto ane de m arcă mai mică ca B c 25.8. Se adm ite ca lu (lungimea de suprapunere) să fie luată din tabelul VII. 5) Lungimea de suprapunere să fie 1. 351 . fără sudură.5 l„. P e n tr u înnădirile arm ătu rilor în stîlpi co m p rim aţi excentric.25 la. d is ta n ţa m ax im ă d in tre ei fiind de 10<7.8. L a elem entele liniare solicitate la compresiune. înnădirea prin sudură în zonele seismice v a avea o lungime a cordoanelor de su d u ră mai m are cu 50% fa ţă de zonele neseismice. la alte elem ente întinse centric sau întinse excentric cu ex cen tricitate mică. De asemenea. N u se adm ite executarea înnădirilor p rin su prap u n ere fără sudură în elemente liniare a căror secţiune este întinsă în întregim e (tiranţi). în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapun ere corespunde unei solicitări de com ­ presiune excentrică cu excen­ t r ic ita te mică. pe lungim ea de suprap unere a arm ă tu rilo r în zona de innădire. 3) Secţiunile de innădire să fie mai decalate dccît la celelalte elemente. respectiv 20 d p en tru elemente ex ecutate cu betoane de m arcă B c 25 sau mai mare. Se admite înnădirea prin suprapunere fără sudură a armăturilor din pereţii rezervoarelor sau silozurilor eu următoarele condiţii : 1) Diametrul armăturilor înnădite să nu depăşească 20 mm. etrierii vor fi îndesiţi. se reco m an d ă să nu se execute înnădiri prin s u p ra p u ­ nere. astfel îneît în aceeaşi secţiune de calcul să nu fie în năd ite mai m u lt ca 25% din bare. F ig.24. 4) Distanţa dintre două înnădiri succesive să fie > 1. a rm a te cu oţeluri netede.Observaţie. M o d u l d e s u p r a p u n e re a pct. V II. aceeaşi secţiune bare re p rezentînd pînă la 50% din aria t o t a l ă a arm a tu rilo r longitudinale şi lu n ­ gimi sporite cu 5 0% dacă se înnădeşte în aceeaşi secţiune o c a n t i t a t e relativ m ai mare. 2) Armăturile să fie realizate din bare cu profil periodic. Lungim ile de su prapun ere pot fi reduse în m od corespunzător. 4 dacă se înnădesc în a r m ă tu r ilo r în n ă d ite fă r ă s u d u ră . se perm ite ca lungimea de suprapu nere să cores­ pu n d ă valorilor din tabelul V I I . dacă înnădirea se face într-o zonă de so­ licitare mai redusă.

Lungimea barelor cu armătură ridicată la un unghi a.7) . formulele. 8. U rm ă rin d figura V I I .Innădiri mecanice se pot realiza prin m anşoane deb itate clin ţevi presate la rece. inclusiv grosimea ei. La stabilirea lungimii se v a ţine seam a de poziţionarea a r m ă t u ­ rii. Gîncl unghiul de ridicare a este de / Fig. Relaţiile cunoscute sin t l2 = a.41a. Calculul lungimii barelor de armături Calculul lungimii barelor se face. asigurarea d is tan ţelo r de la capătul elem en­ tu lui la ca p ătu l barei.25 se vede că b ara rid ic a tă A B cu lungim ea l face p a rte d i n triu ngh iu l A B C .25. Elem entele a ju tă to a re p en tru calculul lungim ii s î n t : formulele şi tabelele p en tru calculul necesar lungimii ciocurilor (v. în care la tu ra A C = a este diferenţa de lungime a barei ridicate m ă s u ra tă în lungul barei longitudinale. VII. de regulă. 352 . iar B C = b este înălţim ea de rid ic a t sau devierea laterală care se m a r­ chează pe banc la fasonat. porţiuni înclinate. îndoiri şi ciocuri. Lungim ea unei bare de a rm ă tu ri se com pune din : porţiuni drepte.sau / = N / a 2 -f. rezulti n d l .b" (valabilă p en tru orice înclinare a barelor). Calculul lungimii barei rid ic a te la 45° se po ate face p rin calcu­ lul ipotenuzei / a unui triu n g h i dre p tu n g h ic cu catetele egale a. de proiectant. lu n ­ gimile de petrecere. î n a n u ­ m ite cazuri acest calcul se face pe şantier. lungimile p e n tru suduri etc. direct de către fierarii be­ to n işti sau de şeful de echipă.b.-f. corecturile d a to rită frîn tu rilo r elem entului. ev e n tu a l tabelele p en tru calculul lungimii barelor înclinate.a ^ 2 = 1. în funcţie de cotele din proiect cind lungimea barei înclinate nu este dată. p rin m anşoane filetate în ş u ru b ate pe capetele filetate sud ate de ca p ă tu l barelor ce se înnădesc sau m anşoane u m p lu te cu cim enturi expansive cu adaosuri. tabelul V II. I. Modul de cotare a planurilor a fost a r ă t a t în cap. dar trebuie u rm ărit dacă s-au n o ta t axele barelor sau bara. acoperirea cu beton.

Porţiunile drepte nu ridică problem e. O bară de armătură pentru o grindă (v. Lungim ea to tală a barei va fi : i = 2 t t + 2 A B + C. calculul exact in axa etri­ erului este : R.5 + 2 x 0. + 2L .Exem plul 11. L it‘ch = R„ + 2 i? . = 30 — 2 x 2. fig.7*2 = 50.6 cm şi ia rotu njeşte rezultatul la 67 cin.7 cm (ro tu n d 50 cm). — 67 cm (înclinarea la 45°):. Din secţiunea A —A a grinzii se vede că grinda are baza b = 30 cm şi înălţim ea h = 55 cm. ţin in d seam a că ciocul se va face pe o rolă cu diam etrul D — 2.2 x 2. fig. tab elu l VI 1.7 şi anum e.5 = 25 cm : — ramura verticală a etrierului va fi : R. 0 20 are următoarele carac­ teristic: : două ciocuri sem icirculare : două porţiuni drepte la partea superioară A S = — 80 c m . 23 — Cartea fierarului betonist — cd.5 x 2 = 48 cm j — diferenţa de lungime in lungul barei este egală cu a = o. Stabilirea lungim ii ciocurilor se face cu aju to ru l form ulelor Sau tabelului VI1. = 2 x 25 + 2 x 50 + 2 x 5 = 160 cm.7 = 5 cm . o porţiune dreaptă la partea inferioară CD = 3G6 cin ± două por­ ţiuni înclinate BC = DF.5 = 50 cm. = 30 .5 + 2 x 0. 7?„ = 55 — 2 x 2. Din înălţim ea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la p artea superioară şl inferioară a grinzii : — ramura orizontală a etrierului va fi : • R.4). lor : b = 55 — .7 cin (ro tu n d 25 cm) . = 2 X 7 (i = 2 X 7 x 2 = 28 cm. ele se iau ca ata re din p lan. calculată in axa bar. Dacă se ţine seama şi de grosimea etrierului 0 7 mm.6).7/2 = 25. Pontru s 'a 'n irea lungim ii po rţiu n ilo r înclinate s-a procedat astfel : — din iiu lţiin ea h — 55 cm a grinzii s-au scăzut acoperirile de beton 2 x 2. deoarece unghiul de ridicare este de 15' : — calculul lungim ii se face cu form ula a ră ta tă l = 1. La calculul lunjiniii etrierilor se procedează sim ilar ţin in d seam a de grosimea barelor şi grosimea stra tu lu i de acoperire. V II. cele două ciocuri v or avea lungim ea i 2 1 .D + 2 BC = 28 + 2 x 80 + 366 + 2 x 67 = 690 cm. rezultind înălţim ea de ridicare l> (v.> 2LC= 25 + 2 x ’ 50 + 2 x 5 = 135 cm | Ljjr w = 2 x R. l 353 . etrieri 0 8 : acoperirea cu beton 25 mm pen tru a rm ătu ra de rezistenţă şi 15 mm pentru etrieri (v.41 x 48 = 67. La stabilirea porţiunilor drepte care trec peste reazeme (A B = EF) s-a ţin u t seama că intre ca­ p ătul elem entului şi m arginea exterioară a ciocului să răm ină 1 cm (10 mm).5 d şl cap ătul d rep t va ivea o lungime de c = 3 d. V IL4) cu secţiunea trans­ versală şi lungimea arinzii de 3 0 :< 53 x 5 75 cm. Lungim ea etrierilor deschişi şi închişi sc calculează prin ad unarea lungim ii ra ­ murilor cu lungimea necesară ciocurilor : L e = 7 d = 7 x 0. marca Q).5 cm si grosimea unui diam etru de bară..:< 2. = 55 — 2 x 2. + 2 R. b — a x 0. înălţim ea grinzii 55 c in .

9 se dau caracteristicile plaselor uzinate care se pot. confecţiona la în trep rin d e rea de Sîrme şi Plase Su­ date (I. 354 .) — Buzău. STNB şi ST PB cu 0 3 . d).) şi sîn t executate.P. A rm ă tu ra de rezistenţă poate l'i şi în tre ru p tă (fig. pereţi. panouri prefabricate. Plasele uzinate pot fi livrate sub formă de plase plane sau plase in rulouri. 27 şi tabelul V I I .26. Plasele su d ate sînt alcătuite din bare netede sau cu profil perio­ dic OB 37 . transversal (după la tu ra scurtă a plasei) sau după ambele direcţii (fig. PG . p a r­ doseli. Plasele pot fi utilizate ea : plase sudate de rezistenţă . de regulă.26. cap. A rm ă tu ra de rezistenţă a plaselor poate fi dispusă longitudinal (după la tu ra lungă a plasei). silozuri etc. V I I . Confecţionarea plaselor su date este co ndiţionată de utilajele de care dispune prod ucătorul (v. 3) Barele transversale se sudează perpendicular pe cele longitudinale. V). Reguli generale Plasele su date sînt destinate. din sîrm ă trasă de rezistenţă medie. de regulă. Plasele sud ate pot fi plase sudate u zinale de m are serie şi plase produse în ateliere de arm ă tu ri prefabricate sub formă de plase cu lăţimi mari sau plase înguste ex ecu tate la maşini cu o singură pe­ reche de electrozi. plase sudate. 4) Distantele intre barele longitudinale sînt modulate (multiplu de 50 mm). 2) Plasele care se execută trebuie să fie intr-un număr limitat de tipuri. arm ării elementelor din beton a rm a t plane sau curbe (plăci de planşeu şi acoperiş. plase sudate ca armătură nepretensionată in elemente de beton precomprimat. constructive. o. REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 1. V I I . Plasele nu se utilizează la elemente supuse încărcărilor dinamice. b. în figura V I I . rezervoare.S. La eonfeeţionarea barelor sudate în uzine şi ateliere este necesar să se ţină seama de urm ătoarele reguli : 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor. ziduri de sprijin. c).B.S. de posibilităţile de transport şi manipulare.1 2 mm.

S) Raportul dintre diame­ trele barelor se limitează la 0./clt X lt — — Ii X L — c n + cn /c n + Ctî c (cu semnificaţia de pe figura VI 1. longitudinală şi transversală. 7) Plasele pot fi îndoite cu respectarea razelor de îndoire şi a distanţelor minime de la în ­ ceputul curburii (fig. V I I . c n = c l2 = 50 mm. a. P 6 x 300/4 X 2 0 0 . în figura VI 1.60. lt = 200 m m . /i = 300 m m .75 + 75/50 + 50 treruperea plaselor cu armătura de rezistenţă .5) Lungimea capetelor ba­ relor longitudinale c. în ordinea u r m ă t o a r e : d t X l. iar lungimea capelelor c t ale barelor transver­ sale va fi ele cel puţin 10 m m (fig. în cifre. V II. R — rulou . = 6 mm .29 se dau combinaţii admise la plasele din sîrme trase pentru beton. 27). L a oţelurile din PC razele de îndoire se dublează. R = 2 600 m m . T ip u ri d e p la s e s u d a te : se v a nota a s t f e l : a — cu armătura de rezistenţă longitudinală . d t = 4 mm .STAS 438/3-80. Se ad m it şi alte combinaţii pe bază de experim entări. Notarea plaselor su date va conţine u rm ătoarele date : — forma de livrare : P — —panou.2 S ) . Exemplu de notare : O plasă s u d a tă sub formă de panou a v în d : d. 355 . c — cu ochiuri pătrate . L = 6 000 m m . V II . d. c n = c (2 = d = 75 mm . va fi de cel puţin 25 mm. — p aram etrii geometrici ai plasei.26.27). .2 600 x b — cu armătura de rezistenţă longitudinală şi transversală . d — în­ X 6 000 .STAS 438/3-80. (3) Plasele au de regulă toate nodurile sudate. Fig.

.

.

B * 5 °o| I - h j r~ o 03 COX«^ .2 c * P5 » 3 < ua ■ m ao gv/ă . Un "'O C iaV/«? I O CS " d c - Oi C3 ao G 3 îs ‘d -o -a 5 3 3 <|• BT 3* >M 358 Plasă c u ochiuri dreptunghiulare . o ÎS 2 c ®5 c l o ’ S e o / M 'tb i £| C Ca S .~cş-8g ■C T3 *3 c c .

diam etrul barelor. Form a plaselor im pune reguli constructive speciale p en tru utilizare. prin curgerea arm ăturii.15% p en tru elementele din b e to n B c 25 şi B c 27.5. d is ta n ţa dintre bare. Diametrele m inim e şi distanţele m inim e şi m axim e între barele plaselor./TW S. în zone slab solicitate procentele de arm are se reduc la 0.05%. modul de înnădire şi m odul de ancorare. a.5 5 • • 5. Procentul m inim de armare.35 * • • 4.6 6 65 V fi 9 /O • • • • • • • 5 5 6 6 65 7/ S 9 • • • • • • • Fig. Se pune condiţia ca elementele arm ate cu plase sud ate să se com porte ca elemente de beton arm a t. d upă fisurare. 2 . La folosirea plaselor su date trebu ie să se ţin ă sema de m odul lor de alcătuire. Combinaţii admise între diametrele barelor care se sudează.29. VII. deci să se ru p ă . 359 . 4 mm p en tru elemente de rezistenţă execu tate pe şantier (se reco­ m andă 5 mm) . D iam etrul m inim folosit este : 3 mm p en tru arm ări constructive şi elemente prefabricate executate în fabrici (se recom and ă 4 mm) . Condiţii generale de armare . 3 3 • yss • 4 '*. aria secţiunii active. b. Se recom andă ca procentele minime de arm are să fie : 0. ra p o rtu l dintre bare.10% pen tru elementele din beton B c 15 şi B c 20 . Aria secţiunii barelor de re p artiţie v a treb u i să fie de cel p u ţin 10%.^. 0. Procentele se stabilesc în ra p o r t cu aria to ta lă a secţiunii de beton.

distanţele minime (lumina) dintre barele aceleiaşi secţiuni se pot reduce la 25 m m la plasele infe­ rioare a plaselor şi la 30 mm la plasele superioare. = 0.S.P.. plasa are urm ătoarele c a r a c te r is tic i: — lăţim e 2. Unele plase pot avea su d ate cîte două bare alăturate. . R a = 325 N / m m 2 p en tru sîrm e 0 x 8 .1 mm S —12 nun D iam etrul minim al barelor transversale. Tabelul V I 1. Determinarea ariei secţiunii şi masei plaselor sudate. sau /.49 kg/m-.S. diam etrele minime se stabilesc prin instrucţiuni speciale.9 . diafragme sau alte elem ente cu caracter special.5 mm pentru arm ăturile de pe reazeme şi cele supuse acţiunilor corosive. 360 . P e n tru fundaţii. P e n tru determ inarea ariei secţiunii arm ă tu rii (tabelul V II. bare 0 7. D is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 35 mm (tabelul V I I . Folosirea tabelului V I I . bare 0 4 : l. — 1. 11. = 200 m m (interax) . Masele plaselor sudate se determ ină cu ajutorul tabelului VII. a.5 50 în cazul suprapunerii plaselor sudate. cap. D is ta n ţa m axim ă între barele plaselor. 10) se fac calcule sau se folosesc grafice. Aria sec­ ţiunilor se determ ină pe baza rezistenţelor de calcul ale arm ăturilo r (v. D istanţele minime (lumina) intre barele de rezistenţă ale plaselor s u d ate sîn t în funcţie de d iam etru l barelor. — lungime 4. — depăşirile barelor la m arg in e c( şi c t = 100 m m (respectiv j u ­ m ă ta te din distantele d intre barele /. V I I . si condiţie în care s-a calculat tab elu l V I I . l l se face cu aju to ru l caracteristicilor pla­ selor a r ă ta te în figura V I I .9.1 . v. = 200 m m (interax) . care reprezintă condiţia unei bune betonări (p ă trun derea granulelor) : distanţele re­ duse se referă la bare care fac p arte din plase diferite.40 m . III). D iam etrele şi distanţele m inim e între barele plaselor C aractcristici D iam etru l barelor longitudinale d t 3 —7. P en tru plasele livrate de I. 30. Astfel : 1) P e n tru exemplul din figura V I I . se vor lua urm ătoarele rezistenţe : R a = 370 N / m m 2 pen tru sîrme 0 < 7. l l .56 k g /m 2 . rezultă din calcul (elementul nu treb u ie să fisureze peste anum ite limite prescrise). de regulă.1 mm .80 m . . c.10 mm. — Buzău. d . I. 30. fig. — masa pe 1 m 2 e s t e : pentru barele transversale m . mm 4 -4 . iar pen tru barele longitudinale m . 26).f mm D istanţa m inim ă între axele plaselor l.

53 3.4 2 0.33 4.28 1.39 0.5 0 5.32 1.58 0.50 6 .9 2 5.5 5 4. Masele plaselor sudate din STiYB pentru diferite diametre şi distanţe Intre bare (pe 1 m 2 de plasă) D iam etru l b arelo r mm 3.1 9 0 0 .06 1.96 4 .S = 22. 30.92 8 .5 0 0 . Tabelul V I I .08 2.24 1.31 13.2 4 0 .11 3.13 1.2 8 3 0 .1 9 3 0 .00 10.49 + 1.5 7 j 0.98 3 .7 8 0.3 3 0 .0 7 8 0 .03 1.70 2.6 4 0 .6 4 2.-------M asa unei b a re M asa b arelo r în tr-o direcţie. iar fisurile să nu se des­ chidă peste o an u m ită m ărim e.5 0 0 .98 2.3 3 Observaţii: P e n tru barele 0 8 — 0 10 s-a lu a t o arie redusă cu 0. In k g /m ’. 2) P e n tru exem plul din figura V I I .36 0 .89 9.56 1.89 faţă de ariile calculate pentru diam etre mici.98 2 .9 8 1.11 1.8 2 0 .44 6. aflate la distanţa Intre axe de : 50 mm 1.28 0. 10.88 1. 11.0 4 0 .3 6 0.1 5 4 0 .4 4 7 0 . P entru elem entele su b ţiri şi de deschideri n ari.11 8 .99 6.8 0 0 . aria sccţiunii poate rezulta şi din condiţia ca elem entul să nu depăşească o an u m ită săgeală.4 0 0 .1 9 9 0 .97 100 nun 0 .1 2 6 0 :1 5 9 0 .98 2 .98 1. A ria secţiun ilo r plaselo r sudate In cm ’/l ni (pe direcţia de calcul) Diametrul barelor nun 3 .0 0 9 .42 1. b Ia care barele s în t la dis­ ta n ţe inegale.8 6 4.2 4 6 0 .0 0 9 .04 1 . m asa se obţine p rin în m u lţire a masei unei bare m (kg/m) cu num ărul barelor n şi lungimea lor L (mm) : Tabelul V II.56) X 2.98 150 mm .5 0 0 .4 2 0 .0 0 5 .88 2 .0 0 2.49 0.5 3 0 .2 2 2 0.5 6 5 0 .59 1.46 300 m m 0 .63 0 .51 1.63 0 .7 8 0 .49 0. 0.2 8 0 .2 3 2 .0 0 7.8 4 1.4 7 5.65 2 .00 -----.4 7 0.1 2 5 0 .0 3 250 111111 0.3 2 1.5 5 0 .5 5 4 .64 1.99 1.31 1.60 6 .22 0.5 1 7 361 .0 0 7 .7 7 0 .99 12.58 1.93 2 .48 2 .3 3 0 .2 6 0 .9 4 11.58 2 .11 200 m m 0.17 150 m m 0 .10 8 .31 0.0 0 4 .52 0.7 7 0.56 1.5 0 5.— m asa t o t a l ă a plasei va f i : /îi = (0.11 1.0 0 kg/m 0 .071 0 .33 100 m m 0 .79 300 mm 0 .6 2 0. Instrucţiunile a ra tă cind se fac aceste verificări (la ce dim ensiuni ale elem entelor).7 4 1.26 2. p e n tru d ista n ţa d in tre b a re de : 50 m m 1.8 3 3.0 0 3.66 7.0 0 Aria pentru o b a ră cin* 0.08 3.6 6 0 .26 1.0 9 9 0 .6 9 8 Aria pentru toate barele.0 0 5.0 9 9 0 .9 9 1.95 4.3 9 5 0 .18 3 .48 2.5 0 3.4 X 4.311 0 .0 0 1 0 .5 0 3.97 2 .9 3 4 .1 6 2 .7 7 4.51 0.25 1.1 8 0 .2 2 3.0 0 3.83 1.66 200 mm 0 .6 5 6.9 4 1.8 3 3.23 1.22 7.89 1.48 250 mm 0 .0 0 4. d ato rită rezistenţelor mai scăzute ale barelor mai groase.96 2 .41 1.0 5 5 0 .5 2 3 .9 7 1.50 kg.39 0.3 9 6 0 .

0 9 9 x 2 0 x 1 . b — c u d is­ ta n ţe n e e g a le în tr e b a re şi d e p ă ş iri n e s im e tric e .2 7 . g re u ta tea plasei pe b u c a tă şi to tală.7!./.2 7 + 1 4 . 30. Plasele cu care se armează elementele sînt indicate cu poziţia lor. = 0 .1 2 5 = 1 4 . Jiij = 771.4.567 0. — m asa barelor longitudinale : m . = 3 . în m în rrmt — m asa barelor transversale . = 0 .4 0 kg. — m asa t o ta lă : 7 7 7= 777! + m .i * L.1 1 r 1 o - jI C}= 100 ./.lr. L c -..27kg 17. 362 . d.0kg NOTA D iam etrele barelor si distanta intre b a re se exprima tar tungmle barelor . care este p re v ă z u tă în catalogul de plase.i9) 2 .77. V I I .1 3 . =0099 *1...200 *7.1.8 5 = 3 . = 77i.60 ”/»--(1. T ip u r i d e p la s e ( e x e m p le p e n ­ t r u c a l c u l u l m a s e i) : a — cu d is ta n ţe eg ale in tre b a r e .60 k g F ig .. Reguli de redactare a proiectelor la armarea cu plase sudate.65 * 20 - 3.3 1 1 x 11 X 4 .1 3 = 1 7 .6 = 22. iar în extrasul de a rm ă tu ră se indică şi poziţia fiecărei plase.

88 36. kg L n iv e l mm mm CN £ ’ -Q ' 0 <o O b u că ţi a un L a toată L clădirea n ive l V i L a toata clădirea 53.70 Cm 73.§ U te oo oo Q j — j CL oo CC Kp la s e i o K <N X u~> <N <o Uj o o j d im C aracteristicile Î3 Lungimea ca p e Masa Număr telor lib e re p la ­ Transv.76 107.00 in \ X iq v i' X X io V I o o i ^ O o ^— t \ i !^ u-> < \l ! * j VI v j X U -) Ijq cu plase s X Fig.50 'vO o ? O <N V I <N - c \ i O O LT) <o O O 3 6.10 36.70 36.52 O CN i O O X io v j lo X 26.31. a un L o n g it sei. V II.50 73. A rm area şi e x tra s u l de a r m ă t u r ă 363 .

C o n d iţii p e n tr u lu a r e a în c o n s id e ra ţie a b a r e lo r s u p lim e n ta re d in zo n ele d e in n ă d ire : a — cazul general . Iar — lăţimea zonei cu arm are redusă. V II.6 .‘ n fu n c ţ ie oe m o dul de re z e m a re o plăcii L • l.« l.s' t j l. * 1 . b — pentru plăci arm ate cruciş cu arm are redusă In flşiile marginale . c — pentru plăci arm ate cruciş cu două plase pe lăţimea elementului şi I .125-0.5 . : J. .32.Zona =*= de în n â d /re * LEGENDA: \ ^ \ P a n o u r i d e p /a s e ] Zonă d t în n c d irt F ig .21.------. . SBr » ~ r B a re S e c ţiu n e lo n g itu d in a le A -A s u p lim e n ta re d m zona de in n ă d ire ------. b L a t/m e a zonei cu a rm a re red u sâ l a r * 0.

ca această arie să fie cît mai ap ro pia tă de aria de calcul. V 1 1 . b — p r in a d e re n ţă : d„lf d»: — d ia m e t r u l barelor su­ p lim e n t a r e . d t i = — —. V II. . d i i . în funcţie de calitatea oţelului şi m arca betonului (fig. dim ensiunile plaselor intre axele barelor marqinale extrem e. B a re le d e b o rd a re a le g o lu rilo r în p lă c i d e b e to n a r m a i c u p la s e s u d a te : o. — cyi s u d u r ă p r in p u n c te .Pentru plăci se vor indica pe planşe : poziţia plaselor (sus şi jo s).— d ia m e t r u l b a r e lo r dt l = 9 O î n t r e r u p te . Barele care se adau gă plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c ă u ta să fie de calitate ap ro p ia tă barelor din plase. V I I . depăşirea plaselor peste reazem e. (fig. conturul plaselor se reprezintă prin dreptunghiuri (fig. VI 1.32). a v în d aria secţiunii ec h iva­ lentă barelor întrerup te. Se adm ite ca barele adăug ate să fie şi de ca litate PG 52 sau PG 60. iar golul se va borda cu bare suplim entare.33. î n cazul în care se folosesc mai m u lte plase. se consideră aria to ta lă a plaselor astfel alese. N otarea plaselor a fost a r ă t a t ă anterior. l a — lu n g im e a de a n c o ra re c o n fo rm p r e s c r i p ţ i il o r In v ig o a re .3 1 ). Aceste bare se sudează între ele la colţuri şi se vor suda şi de placă în cel p u ţin două p uncte de sud ură de fiecare parte a golului sau vor avea lungimea necesară de ancoraj. 365 . Fig. Dacă peste plase se adaugă bare legate cu sîrm ă se vor ad ău ga şi aceste bare in calculul secţiunilor. plasele se în treru p prin tăiere. d i.33). în dreptul golurilor din plăci. lăţimea de înnâdire p t ambele direcţii ale plaselor..

lungimea de innădire /„ se măreşte la două ochiuri plus + 50 mm . L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le de r e z is te n ţă v a fi in zonele sla b s o lic ita te (m a i p u ţ i n d e ju m ă t a t e d in s o lic ita re a m a x i m ă ) : /„ = 1 ochi •+ ■ 50 111111 = 200 111111 + oO m m = 250 111111 (25 cm ) . iar condiţia /„ > 40 d1 se aplică şi în acest caz. lungimea de suprapunere ls trebuie să îndeplinească numai condiţia / = 40 </. b. fie la ambele plase (fig. înnădirea plaselor sudate în foarte multe cazuri. Barele de repartiţie nefiind considerate bare de rezistenţă se adm ite ca înnădirea lor să se facă fie prin suprapunere (petrecere). dar nu mai puţin de 40 rfj (f/j fiind diametrul barelor de rezistenţă longitudinale). Înnădirea plaselor din sîrm ă trasă (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezultă din condiţia : petrecerea minimă se face pe lungimea la egală cu un ochi de plasă + 50 mm. acestea se înnădesc prin petrecere (suprapunere) fără sudură. a. /„ = 4 0 d 1 = 4 0 X 5 = 200 111111 < 250 111111 . E x e m p lu l 12. 366 . se notează cu La barele cu profil periodic.34. fie la o singură plasă (fig. înnădirea pe direcţia barelor de repartiţie. dar 1111 mai mică de 15 cm. înnădirea pe direcţia barelor de rezistenţă. această lungime se aplică şi în cazul în care plasele au bare care diferă ca diametru mai m ult decît raportul di/d. V II. V II.. lungi­ mea totală. cu ochiuri p ătrate de 20 m m interax cu bare longitudinale 0 5 şi bare de repartiţie 0 4. Această lungime minimă de petrecere se admite dacă înnădirea este într-o zonă slab solicitată (jum ătate din solicitarea maximă a plasei). nu se poate face armarea cu o singură plasă . V II. V II. Lungimea de petrecere Ia nu include extrem itatea barelor. la construcţiile executate monolit pe şan­ tier. la = jO mm ( 5 cm).34. (dar 1111 mai puţin de 25 cm). a tit în lungul plasei (de regulă înnădiri pe direcţia barelor de rezistenţă).35): 1) Lungim ea de petrecere minimă pentru barele cu 0 4. în cazul în care înnădirea se face în zona cea mai solicitată a plăcii.3. fie cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigură petrecerea plaselor speciale cu bare 0 < 12)Petrecerea plaselor se face in următoarele condiţii (fig. cit şi pe lăţimea plasei (innădire pe direcţia barelor de repartiţie). d). Înnădirea a două plase sudate din S T N B . L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le dc r e z is te n ţă v a fi In zonele de so lic ită ri m a x im e la e le m e n te În c o v o ia te sau în tin se /„ = 2 ochiuri 50 111111 = 100 + 50 = 450 111111 (45 cm). î n cazul înnădirii în zona comprimată.34). deci nu în mijlocul plăcii.5..34 se arată şi cazurile de înnădire fără bare trans­ versale in cuprinsul înnădirii. inclusiv extrem itatea barelor. (fig. lungimea totală de petrecere la poate fi de 30 </. pentru realizarea continuităţii plaselor. > 2. e). în figura V II.

..o--------o-------.34. c — cu barele de rezistenţă in acelaşi plan . £= _o____ a . V II. -L. J L _ _ 11 I II I .o— — a~ L t“ h :P . .. e — fără bare transver­ sale în cuprinsul înnădirii la ambele plase .. C _O — . d — fără bare trans­ versale în cuprinsul înnădirii la una din plase ..1 ..a d2 » ...*5cm a A o-------..o ..._____ m r S O----\ V ' "‘ O ' 1* —r —1 1 1 — r T " II 1)4-4— 1 1 1 1 1 1 1 X — _L_ J __ _1L 1 1 . 1 1I 1ZJ L I ..... — lungimea totală de su­ prapunere. r Fig.i > 5 cm ii f i --h... O ■ Q . ■U^— i Vedere A -A m eu 1 ...1. o r t\\r b - h \ w \ • IT TT r _r \r~ ir ■ t— '». în n ă d ire a p la se lo r su d a te p e d ire cţia b a re lo r de rezis­ te n ţa : • ^ a _ cu barele de repartiţie transversale dispuse în acelaşi plan . ....... b — cu barele de rezistenţă longitudinale şi de repartiţie transversale in planuri diferite .

^ 10cm. @ — barele longitudinale extreme ale plasei de bază. . @ — plasă suplim entară . ® — plasă de bază . b — înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă în planuri diferite. ® — barele longitudinale extreme ale plasei suplim entare . ^1 5 d 2 tiţie : a— .înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă In acelaşi plan . c — înnădirea plaselor sudate cu bare de rezistenţă 0 < 12 mm cu ajutorul unei plase sudate suplimentare .

l. la arm a rea plăcilor de dim ensiuni mari. 1 369 . 4. egal cu cel al plaselor. (fig. 37 şi V I I . î n figura V I I . lungimea de petrecere se dublează. O b ară tran sv e rsală a plasei de rezistenţă de jos trebuie să se găsească dincolo de m arginea interioară a reazemului la distanţa precizată în proiect (min. n a tu ra rezemării). L a acest mod de a m p la ­ sare se respectă condiţia ca aria înnădirilor să nu fie m ai m are de j u ­ m ă ta te din aria to ta lă a arm ăturii. 2 5 —50 mm) în funcţie de soluţia constructivă (tipul de planşeu. plasele sudate.5 d 2. 24 — Cartea fierarului betonist — cd. în cazul folosirii plaselor suplimentar» 21a = 2 X 100 m m > 15 d . Observaţie. = 100 m m (10 cm). de exem plu p en tru a r m ă tu ra de rezistenţă de la p a r te a inferioară a plasei. a. P en tru plasele din exem plul 12 lungimea de petrecere m inim ă a ba­ relor de rep artiţie va fi la = 50 m m (5 cm) deoarece d3 < 4 mm . (plasa suplim entară trebuie să aibă dia­ metrul barei care asigură petrecerea d. Ancorarea plaselor sudate Ia reazeme sim ple (fără încastrare »au continuitate). Ancorarea şi întreruperea plaselor sudate De regulă..2) Lungim ea de petrecere m inim ă pentru barele cu 0 > 4. V I I . 3) L ungim ile de petrecere. 38). Ancorarea plaselor su d ate pe reazeme se face în funcţie de tip u l reazemelor. Exem plul 13. se execută fără ciocuri. D acă barele de rep artiţie rf2 sin t m ai m ari de 4 m m . iar barele transversale trebuie să aibă diam etrul barei d3 > 0. la =■ = 100 mm (1 0 cm). 36 se a ra tă m odul de plasare a înnădirilor de rezis­ ten ţă.

e — cazul plăcilor prefabricate cu arm ături de continuitate.figurat plasa <je peste reazem >0. c — recomandare de ancorare in diafragme din beton : cl — cazul rezemării pe grinzi. 370 .#_ di * 2 . b — cazul rezemării plăcilor prefabricate pe elemente de beton sau metal . Ancorarea plaselor sudate pe reazeme sim ple : a — cazul general ..i_.5 cm Perspect/vă l. centuri etc.37. & > 5 dr (recomandabil *1 0 d.5cm) | Barele ve rticale ale plaselor diafragm elor / Turnarea în / p rim a etapă Fig. cu etrieri .151 — ■ —— -a----.151 â -_ _ B a rele o rizontale ale / plaselor diâfragmeloPK \> 5 c m cm (recom a n d ab il 0. J *0. VII.

b — id e m .38.251 0.1 5 1 ..1 5 1 0. Lungim ea to ta lă a plaselor rezultă din deschiderea plăcii la care se adauga „lungimile suplim entare. 2) î n cazul în care b ara tran sv e rsală nu p oate depăşi m arginea interioară a reazemului..a ----L —> ■ . * — (±) — ■ ---..251 0 . Ancorarea se face 111 două m o d u r i : 1) Ga la reazemele simple (cînd este posibil acest lucru). b Fig. 371 .. necesare petrecerii pe reazeme con­ form precizărilor de mai înainte. d a to rită etrierilor sau barelor verticale la d ia­ fragme. V I I . (fig.. b. 0 . P lă c i a r m a te p e o d ire c ţie c u p la s e s u d a te : a — p la s e s u p ra p u s e d e c a la te . Ancorarea plaselor sudate la reazemele eu încastrare sau con­ tinuitate ale plăcilor.o ■ j—H-T . .151 : {2) . 39). V II.(5) @ / t. iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longi­ tudinale cu 100 mm (10 cm) dincolo de m arginea reazemului (se adm ite şi tăierea barei transversale p en tru introducerea barelor longitudinale pe reazeme). 0 (?) I □ ^1r1 1 j — J --. î n tr e p te . B a ­ re le 0 şi @ . < 3 ) şi @ ® şi @ .. P e n tr u c la r it a t e e le a u f o s t d e s e n a te în p la n u r i d if e r it e .. t '! 0 . se găse sc în a c e la ş i p la n . ultim a b ară tran sversală se poate opri la 50 m m (5 cm) de m a r­ ginea reazemului.

— / x„ t. dincolo de m arginea in te­ rioară a reazemului treb uie să fie de cel p u ţin un ochi şi j u m ă t a t e da plasă. E x e m p le d e a n c o ra re p e re a z e m e a p la s e lo r s u d a te în p lă c i c o n tin u e a r m a te p e o d ire c ţie : a — prin trecerea ultimei bare transversale dincolo de marginea reazemului . 40).* ii i 1 ] i i! l_____ *_ ___*___ _.1 _*_____ a " ‘ J---. u ltim a b ară fiind pe p o rţiunea verticală (dincolo de îndoitură). Se p revăd urm ătoarele condiţii (pentru plasa de sus) : 1) L ungim ea to ta lă a zonei de ancorare. c. d. V II. b — prin prevederea ultimei bare transversale la cel mult 5 cm înainte de marginea reazemului. lungimea de trecere dincolo de reaze­ mele co ntin u e trebuie să fie cel p u ţin 10 rfj. Se face în urm ătoarele si­ tu aţii : 1) î n zona com prim ată.39.-6Jc/n>25cm ! . în treruperea plaselor în deschidere. zodr--6ccm>25cm A1 0 cm lO cm jjjg'^^Pi/ncfe/e M x -0 n o r Perspectivă Fig. V I I .-—t. 2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare la 90° a v în d pe această zonă cel p u ţin două bare transversale. (fig. 372 . L a barele cu profil periodic. Luarea în consideraţie a încastrării plăcilor pe reazemele de capăt.

1. 4) Gel p u ţin o treim e din aria secţiunii a r m ă tu rii întinse se v a a n ­ cora pe reazeme aşa cum s-a a r ă ta t.F ig . C. î n proiecte sînt cotate to a te armările. La arm ăturile preîntinse. A n c o ra re a p la s e lo r s u d a te p e r e a ­ z e m e la p lă c i c o n tin u e sa u în c a s tra te : a — pe r e a z e m e in t e r m e diare ale p lă c ilo r c o n tin u e . dincolo de secţiunea Î11 care nu m ai este nece­ sară (betonul po ate prelua ?ingur eforturile de întindere). P e n tr u c l a r i ­ tate nu s -a f i g u r a t o p a r te din arm ătura p r e lu n g it ă p e reazemul in t e r m e d ia r . Elemente cu armătură preîntinsă Ga a r m ă tu ră se folosesc sîrmele SBPA (a m prentate). barele cu profil periodic tip PG 90 şi PG 100 şi oţel tip Sigma (ultimele încă nestandardizate). dar fierarul betonist trebuie să cunoască m odul cum a g în d it proiectantul cînd a făcut planurile de armare.-5^3 ?1ochif5 respectiv * b/2 M arginea inferioară a reazemului 2) î n zona întinsă. utilajele de pretensionare. 3) Plasele din sîrm e în tre ru p te se ancorează dincolo de zona iu care nu mai sînt necesare prin prevederea în această zonă a cel p uţin două bare transversale iar cele din profil periodic pe o lungime de cel p u ţin 35 cl (d = diam etrul barei întrerupte). 111 special la pretensionarea pe tip are au to p o rta n te . zonele de ancorare au o im­ p o rta n ţă mai m are . trebuie să asigure o bună blocare. REGULI PENTRU ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT I. canalele trebuie să fie poziţionate cu respectarea unor reguli specifice. P e n tru pretensionare se folosesc procedeele a r ă t a t e în capitolul VI. l/2och i . de asemenea. toroanele 7 0 /? . a r m ă tu ra şi la cele postîntinse. V II.40.a aşezarea arm ă tu rii nepretensionate trebuie să se respecte regu­ lile de la subcapitolul A pen tru betonul arm at. P e n tru elementele scurte şi foarte scurte. 373 . 3 mm). litele din 2 şi 3 fire. b — pe re a z e m e m a r g in a le cu în c a s tr a r e . cu lunecări mici (max.

Proiectul po ate prevedea şi acoperiri m ai reduse la an u m ite tipuri de elem ente (element centrifugat. stabilindu-se o ordine de tăiere a barelor. Acesta este de 4 mm pen tru sîrme independente şi de 3 mm p en tru sîrmele din îm ­ pletituri (liţe) şi toroane. Măsuri de îm b u n ă tă ţire a aderenţei barelor pe zonele de c a p ă t (su­ dări de scu rtă tu ri. cu pasul de 30 la 50 mm. Distanţa m inim ă (lumina) dintre armăturile plasate la partea inferioară (faţă de direcţia de turnare a betonului). Acoperirea cu b eto n m e n ţio n a tă se corelează cu acoperirea a r m ă ­ turii nepretensionate. acoperirea cu beton va f i : 15 mm pentru plăci cu grosimi < 100 m m . foc etc.Transferul se face lent. 20 mm pentru celelalte elemente armate cu sîrm e S B P A . folosind car­ case. frete etc. La p a rte a superioară d is ta n ţa se măreşte. . 20 m m (sau d) pentru celelalte elemente armate cu PC 90 sau PC 100. P oziţionarea arm ă tu rii trebu ie făcu tă cu m u ltă grijă. Acoperirea eu beton pentru elemente folosite în medii neagre­ sive. — diametrul exterior al toronului sau barei. b. se pun la d istan ţe egale 3 —5 a rm ă tu ri transversale supli­ m en tare (etrieri închişi. — la m in im u m 30 m m pentru elementele în contact cu păm întul. Acoperirile cu b eton se sporesc a s t f e l : — cu 5 m m la elementele neprotejate supuse intemperiilor . carcase. — 15 m m . ondulări. a. p ro te ja t cu tencuială pe m inim um 15 mm etc. armate cu sîrm e S B P A .8 m m . se vor p re ­ vedea obligatoriu frete din oţel moale din sîrm ă 0 6. grătare). Deflectarea arm ăturilo r (devierea) nu treb u ie să depăşească 10 — 15° p en tru barele din PG 90 şi 25° p en tru sîrm a SBPA. . frete. în jurul barei.) se p re v ăd în proiect. Diametrul m inim al barelor de pretensionare. 374 . la dis­ t a n ţ e de 150 mm. 15 m m (sau d) pentru plăci < 100 m m . 20 m m pentru plăci cu grosimi < 100 m m . La ca p ătu l elementului pe lungime egală cu 1/4 din lungimea do ancorare. toro ane T B P şi L B P . De asemenea se ad m it sporuri pentru p ro tecţia anticorosivă. D istanţa minimă va fi egală cu cea mai m are din valorile : — dimensiunea m inim ă a granulei agregatului dagr -f 5 m m . 25 m m pentru celelalte elemente armate cu T B P . P e n tru aceste elemente. . distanţieri şi plase sudate. armate cu T B P . c. . î n zona de ancorare se aşază etrieri închişi 0 6 . 8 mm. pen tru a se m enţine în zonele de cap ăt eforturi u nitare reduse.). La oţelul PG 90 şi PG 100 ( 0 > 16 mm) pe o lungime de 10 d. călăreţi. armate cu PC 90 sau PC 1 0 0 .

Acestea vor fi t r a t a t e special . distanţele dintre plase vor fi de 5 0 —70 mm. av în d ochiuri de 60 —100 mm. cap. . V I I . D iam etru l arm ăturilor care alcătuiesc plasele va fi de 6 — 14 mm. Nu este permisă folosirea plaselor legate realizate din bare inde­ pendente (fig. Ordinea de tensionare a a rm ă tu rii se alege astfel ca să nu se pro­ ducă eforturi un itare mari. l' ---1 --‘s . Plase pentru zona de ancorare. . Plasele se fac fie sub formă de plase sudate. dar poate fi şi exterioară elementului. cil d iam etrul fretei cores­ pu nză to r presiunii ancorajului. fie sub formă de arm ă tu ri continue (fig. cu pas 5 0 —80 m m. a.41. VI). R ezistenţa pe cub la 28 zile a amestecului de injectare v a fi de 30 N /m m 2.--- f7. c). Zonele de transm itere. în această zonă se mai prev ăd etrieri închişi 0 8 la d istanţe de 150 m m. fiind comune mai m ultor ancoraje. .41. . Ancorarea arm ătu rii se face de regulă la capetele elem entului sau în zone com prim ate în exploatare. V I I . Elem ente cu armătură postîntinsă Elem entele cu a r m ă tu ra po stîn tin să de regulă se arm ează cu fas­ cicule sau bare (v. . D ev iaţia canalelor nu va depăşi 20° p en tru extragerea uşoară a ţevilor din PVG sau P E. în această zonă se prevede. prim a plasă se aşază la 30 mm de fa ţa plăcii de repartiţie . a. /I / S 375 Fig. lt). 41. i --. de regulă. Zona de ancorare (transm itere) se po ate arm a şi cu frete 0 6 . VII. Plăcile metalice de re p artiţie vor fi prevăzute cn praznuri sud ate 0 1 0 .10 mm. iar m arca m ortarului de to rc r e ta t arm ă tu rile exterioare va fi m inim um Bc 20. 14 m m şi apoi înglobate in beton. o arm are pe două direcţii. A rm ă tu ra se introduce de regulă în canale. In v ec in ă tatea fiecărui ancoraj se vor dispune două sau trei plase de sîrm ă cu cel p u ţin 4 bare pe fiecare direcţie . .2.

376 . e.107/0-76 anexa T).. extinzindu-se cu o lun­ gime de h/2 de fiecare p a rte a ancorajului (fig.12). b. pentru pretensionarea succesivă a două fascicule ală­ turate (d a to rită g abaritu lui plaselor. piese m etalice cu praznuri. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l ancorajului şi m odul de pretensionare. Acoperirea va fi de 20 mm p en tru m o rta r to rc r e ta t şi 30 m m p en tru beton. 2 5 0 — 400 m m . pentru pretensionarea succesivă . pen tru a asigura această zonă la transfer. Această distan ţă variază între 60 şi 160 m m după mărimea fasciculului. c. la fascicule cu d ext max = 60 mm .L a capete (zonele de rezemare) se p re văd bare longitudinale. Ia fascicule cu drxt max = 60 mm . în cazul ancorării . tra n s p o r t sau la solicitări locale. Acoperirea cu beton a armăturilor postîntinse. m a n ip u ­ lare. inel-con cu ancoraj fin cu dorn . luîndu-se urm ătoarele valori m inim e : 30 m m pentru canale căptuşite. 50 m m pentru canale necăptuşite ale fasciculelor cu d ext = SO mm. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l canalului şi m ărim ea acestuia. Distanţa minim ă de la axa ancorajului pînă la marginea secţiunii. f.xt = SO m m . V I I . şi la canale căptuşite ale fasciculelor cu d. pentru ancoraje alternate. m ărim ea fasciculului şi are valorile : 8 0 — 130 m m . Distanţa m inim ă între axele a două ancoraje învecinate. STAS 10. Această acoperire este de regulă egală cu d is ta n ţa m inim ă (lumina) între canale la care se scade circa 10 nim. Ancorarea în deschidere. Acoperirea cu beton a canalelor. 40 m m pentru canale necăptuşite. Distanţa m inim ă (lum ina) dintre canale la armătura postîntinsă. d. d.în deschidere se prevede p en tru zona de tra n sm itere o arm are suplim entară dispusă pe porţiun ea de înălţim e h / 4 de lingă ancoraj. 0 0 — 2S0 m m .

elem ente curbe U P H . cu învelitori din azbociment. industria uşoară.C a p it o lu l VIII a r m a r e a p r in c ip a l e l o r t ip u r i d e e le m e n t e d in b e t o n a r m a t Ş! b e t o n p r e c o m p r im a t A. construcţii de maşini. depo­ zite.). 2) Grinzi cu zăbrele din beton precomprimat sau beton armat pe care se m ontează fie grinzi secundare din beton precom prim at. grinzi sau pane din beton precom prim at. 4) Grinzi transversale tip macaz din beton precomprimat pe care se montează grinzi secundare din beton p reco m prim at etc. ARMAREA HALELOR PARTER. PENTRU INDUSTRII P en tru a economisi m aterialele deficitare (oţelul şi cimentul) s-a trecu t la folosirea elementelor uşoare şi foarte uşoare. m ateriale plastice. UŞOARE. 3) Arce din beton prccomprimat sau beton armat pe care se m ontează grinzi secundare din beton p recom prim at şi plăci din beton celular sau alte tip u ri de elemente. Se folosesc m a i des u rm ătoarele sisteme : 1) Grinzi cn inim ă plină din beton precomprimat pe care se m o n ­ tează fie elemente secundare. 377 . industria lemnului etc. ele­ mente sem itubulare etc. fie elemente de su p ra faţă (elemente curbe. î n general. fie direct elemente de suprafaţă. industria m etalurgică. halele se realizează in prezent din elem ente prefabricate tipizate. Elem entele de beton a r m a t au fost in cea m ai m are p a rte înlocuite cu elemente prefabricate din b eto n precom prim at. Tipurile de hale a r ă ta te se folosesc în m a jo ritatea industriilor m a ­ terialelor de construcţii.etc.

2. 1. 18 .00 m. elemente de aco­ periş de sup ra faţă mare.ă fie extensibile cel p u ţin în plan longitudinal. 24 şi 30 m cu travei de li sau 12 m . în cele ce urm ează se dau cîtev a exemple de hale şi de armări. Deschiderile halelor folosite in mod cu ren t sînt de 12 . E s te a lc ă tu ită din p unct de vedere constructiv din grinzi principale transv ersale de 12.de ridicat (grinzi de rulare sau grinzi suspendate de elementele de aco­ periş etc. de regală t o t din beton precom prim at. 21 . Multe hale se execută du p ă proiecte tip. cu tra v e e de 6. a v în d elemente de acoperiş tip cheson cu deschidere de 6. H ala tip cu pod ru la n t (fig. plăci II. cu extradosul plan sau curb şi cu g re u ta te redusă dato rită folosirii betoanelor de calitate superioară şi a precom prim ării.00 m. grinzi din beton precom prim at. sînt a r ă ta te elemente p refabricate de su prafaţă p e n tru acoperirea halelor industriale. S tîlpii s în t p re tu r n a ţi sau prefabricaţi.). mai ra r se folosesc deschideri mai m ari sau trav e i de 9 m. R ig iditatea şi stab ilita te a de ansamblu (spaţială) a halelor se re a­ lizează prin efectul de cadru d a t de stîlpi şi grinzile transversale sau longitudinale şi de efectul de diafragm ă plană (şaibă) pe care il reali­ zează elem entele de acoperiş.T ra n s p o rtu l tehnologic poate fi făcut fie la sol. 15 . 1 a şi VII1. ca elemente secundare sau ca elemente principale de rezistenţă. în figura V I I I . în figura V III. prefa­ bricaţi sau pretu rn aţi. V I I I . a. î n com ponenţa halelor se folosesc stîlpi din beton arm a t. L a deschideri peste 18 m şi cu poduri ru la n te peste 120 kN se folo­ sesc portalele pen tru asigurarea stabilită ţii halci în lungul său. î n general. în ălţim e a raţională a halelor fără pod ru la n t este în ju r dc 5 m. lăţime 378 .00 m din b eton p recom prim at care reazemă pe stîlpi.1 b sîn t a r ă ta te soluţionări de hale p a rte r cu elemente liniare (grinzi) precom prim ate şi elemente de suprafaţă (chesoane. cu a n sa m b lu l învelitorii de tip uşor care asigură izolaţia.). fie cu m ijloace. halele sîn t concepute s.3). T etc. Hale cu grinzi cu inimă plină din beton precomprimat E v o lu ţia concepţiei asupra proiectării şi perfecţionării tehnologice de execuţie a halelor a dus la m ărirea gradului de prefabricare a hale­ lor şi la folosirea u n o r'e le m e n te de beton precom prim at liniare şi a unor elemente de s u p ra faţă de deschidere mare.

Grinda are secţiunea dublu T. A baterea admisă la poziţionarea toroanelor . 4 a şi V I I I . V III. La execuţia elem entului se foloseşte beton m arca B 500 . t r a n s ­ ferul se face d u pă ce în beton se realizează 3. Hale parter din grinzi şi elem ente de suprafaţă prefabricate curbe. a rm a tă cu 9 toroan e T B P 12 (7 0 4) cu forţa de rupere F r = 1 4 7 k N . Arm area grinzii transversale din beton precomprimat cil deschidere de 12.este de ^ 3 mm pe v e r­ ticală.la . V I I I . P entru toroane.50 m . de 1. Grinzile se ridică 379 . lum inatoarele s în t din cupolete din poliesteri a rm a ţi cu sticlă (PAS).50 N /m 2. 4 b). la execuţia pretensionării se respectă urm ătoarele re g u li: se p re în tin d toroanele pe tip are le a u to p o rta n te metalice la un efort 122.4 kN pe fiecare toron.Fig. de 2 mm pe orizontală şi 3 mm de la m arginea elementului (aco­ perirea cu beton).00 m (fig.

Proiectul prevede de regulă şi toleranţe pentru execuţia carcaselor şi poziţionarea m ustăţilor şi altor piese metalice . Arm ătura nepretensionată este formată din carcase alcătuite din sîrme STNB şi oţel PG 52. verificarea alunecărilor în ancoraje şi blocaje etc. toleranţele variază în limitele 10 mm. 4 c ) . C i şi C5 sînt prezentate în desen desfăşurate în plan (fig. * Forţele de pretensionare se verifică conform fişei de pretensionare (v. cap. repere trasate pe capetele toroa­ nelor. după confecţionarea la maşini de sudat prin puncte (cu o singură pereche de electrozi). îmbinarea grinzilor între ele şi pe stîlpi este arătată în figura V II I. V).l b. sudate la maşini (v. cap. Carcasele C3. V) folosind doze. V III. Ordinea de aşezare a arm ăturii se stabileşte in ateliere şi începe cu carcasa C6 (pentru poziţionarea toroanelor). V III. aceste carcase sînt îndoite la forma secţiunii transversale. H ale p a rte r d in grin zi şi elem en te de su p ra fa ţă p re fa ­ b ric a te p lan e. tn minimum 30 min după transfer cu ajutorul urechilor de agăţare.4 d folosind 380 . Poziţionarea carcaselor se face. Ordinea de întindere a toroanelor se stabileşte prin proiect. cu distanţieri. manometre.Fig.

E lem en te p re fa b ric a te de su p ra fa ţă d in b eton a rm a t i o — e le m e n te T d re p te d in b e to n p r e c o m p r im a t : b — e le m e n te n d re p t» d in b e to n p re c o m p r im a t . V II 1. d .2. p — ch c s o a n e d in b e to n p r e c o m p rim a t . c — e le m e n te I I c u rb e d in b e to n p r e c o m p r lrn a t . f — ch cso a n e d in b e to n a r m a t . h — p lă c i d in b e to n c e lu la r a u to c la v iz a t .Fig. i — f î ş ii cu g o lu r i ro tu n d e d in b e to n a rm a t sau p r e c o m p r im a t . . j — u n d ă p a ra ­ b o lo id h ip e r b o lic d in b e to n p re c o m p r im a t. e.

382 .

pentru travee d e 6.4 a. hale e u elemente de . Armarea grinzii precomprimate d e 12.00 m ( G 12) o u toroane. Plan armare.PLAN ARMARE G RINDA G12 Fig VIII.00 m.

.

25 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . 1 385 .

VIII.4 d„ Detalii de îm binare a 386 .« .îm binare grindă p e stîlp MARGINAL curent SECŢIUNEA 3-3 SECŢIUNEA 7-7 SECŢIUNEA 2-2 C D ?*?0 i 2 2 © . a Fig.

ÎMBINARE GRINDĂ PE STÎLP CENTRAL CURENT SECŢIUNEA l-i SECŢIUNEA 6-6 \ ----■l~6 grinzilor G 12 pe stîlpi. .

67 1. k g /< i C a rc a s a C 5 (12) 00 kcT / m a r c a 5 4 5 33 T o ta l m / t M a sa.9 7 0 .67 0.05 M asa.156 4 .1 5 6 1. E x tra s de a rm ă tu r ă p e n tr u c a rc a ­ sele g rin z ii G 12.!.0 k q P C 5 2 M a s a .6 7 0.5 5 17. — — _ __ Fig. k q /t> k g /m a rc a 6 C a rc a s a (s) 5 2 6 C 3 T o t a l m/<t> d e o te l 2.68 0.94 6.21 0 .3 9 5 2 .156 5 . k g /m M o sa. 0. k g /m M a s a .80 5.617 T o t a l m /t > M o s a . k g /m M asa.83 0.3 5 k q P C 5 2 (1 ) C a r c a s a (2) C7 5 10 4 1 8 (Î7) T o ta l 74 m /Q 6 ..3 0.8 0 — — _ — — — .26 8. k g /m M o sa .67 0 .3 5 4 .80 0 .3 5 5 T o ta l m /Q M a s a .68 0 . kc 7/ m a r c a k q /t> d e o te l 1. 6. k g /Q k g / m a r c a d e o te l C a rc a s a — — — — __ — — — — .3 0 < fs ) fa) 0.0U 1.P r!7 /n e c unei b a re T ip u l de c a rc a s ă Bucă f i M a rc a L u n g im i S im b o l 05 6.7 8 285kqP C 52 .4 8 4.04 7.07 0. c4 m &) 5 5 6 13 9.6 0 0.617 1. fa) C a rc a s a C 6 8 5 5 2 2 6 2 086 0 .8 0 6 .30 U.61.67 16 7 0.66 0335 0 .68 m/it> PC 5 2 010 1.15 0.04 7.5 6 — . k g /m M o s a .06 2 7 .52 16.2 5 5 .156 4.4 8 0J95 1.92 0 . V III.12 0 .96 2 7 .1 2 — 1.156 0.2 5 19.6 0 0.4 e. kg/<t> kq / m a re a d e o fe l 0.62 T o ta l m /< t M a sa. M asa.4 2 0.6 8 k g /m k g /o de o fe l 0.3 2 0.6 2 — — 2 .70 5 .754 6 . k g / p k g /m a r c a de o ţe l v ) (6 ) C2 v ) 5 8 5 T o ta l 4 9 12 m /t > 4.17 9. — — 1.8/. k g /m d e o te l 5 .5 9 M a s a . i2 k g P C 5 2 (8) 5 — — M a s a .54 1.01 17.15 0. k g /m a rc a 7.395 7.156 t.15 0167 0.67 f 08 5 (y C a r c a s a ( T ) 10 C 7 (t) ) 8 10 4 1 3 11 1.8 8 19A 7 6.5 5 0.1.12 33.66 0.75 668 0 .075 43 .70 4.46 0.30 2 3 .

Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea : 1) Se m ontează etrierii m arca @ sudaţi de laminatele a şi b şi se sudează între ele conform detaliului A . V I I I . 389 .00 m şi deschideri de 12. E ste alcătu ită din punct de vedere constructiv din grinzi longitudinale de 12. 7) Se m ontează carcasele C3 apoi carcasele C2. Condiţiile cerute pen tru calitatea betonului şi execuţia pretensionării sînt similare cu cele a ră ta te mai înainte. cu gradul de precizie 7 (STAS 7721-76). de asemenea etrierii m arca (2). ® şi Q).plăcuţele prevăzute pe capul stîlpului care de regulă se sudează cu cornierele de la baza grinzii. 6. î n îmbinare se folosesc în plus etrieri dubli la 15 cm. V I I I . Toleranţele de întindere şi prin dispoziţie tiţie uniformă şi abaterile vor fi conform STAS 6657/1-76. tip cupoletă sau t i p omidă (continue). 4) Se amfilează întîi toroanele din bulb şi apoi celelalte. Ordinea tăiere a toroanelor sînt figurate în .00 m d in beton precom prim at şi ele­ mentele de su prafaţă se vor confecţiona numai în fabrici de prefabri­ cate sau de către unităţi specializate la care se asigură o calitate cores­ punzătoare. la fixarea ordinii se ţine seama de o repar­ a eforturilor în grindă în tim pul pretensionării. 6). Hală tip. 6) Se m ontează carcasele inimii C I şi CV şi agrafele m arca © şi (g) conform figurii V I I I . Grinda longitudinală de 12. Grinzile şi elementele de suprafaţă se to a rn ă în tipare m e­ talice autoportante.00 m (fig. Armarea grinzii longitudinale din beton precomprimat cu deschide­ rea de 12. S) Se m ontează barele m arca 0 . executate de regulă din poliesteri arm aţi cu sticlă (PAS). 2) Se m ontează reţelele E l care poziţionează toroanele. G rinda este arm a tă cu 16 toroane T B P 12 (7 0 4). b. 5) Se m ontează carcasele (C5) t o t pentru bulb. pline sau cu goluri. iar m ustăţile din grindă şi stîlpi sînt sudate sau nesudate conform prevederilor din proiect. 3) Se m ontează carcasele C i care se execută întîi desfăşurat şi apoi se îndoaie la forma bulbului din figură.proiect sau sîn t date de şantier . pentru lum inatoare.5). (2).00 m cu pan tă la partea superioară şi elemente de sup rafaţă curbe tip II sau tip T cu lăţime de 3. 15 şi 18 m. fără pod ru lan t (fig.

Fig . Hală c u grinzi din beton precomprimat şi elemente .390 d e suprafaţă t ip ii.5 a.VIII.

391 .

392 PLAN ARMARE GRINDA G 1Z .

Detalii d e armare.00 m ( G 12). 393 .6 b. Armarea grinzii precomprimate transversale d e 12.CI C‘1 Fig. VIII.

A rm area elementului curb de acoperiş tip II din beton precomprimat.00 m şi l ă ţi­ m ea de 3. 7 are deschiderea de 12.S. sub form ă desfăşurată. F o rţa de pretensionare realizată cu prese monofilare.) plasate la capetele elementului. este de 122. P e n tru poziţionarea corectă a carcaselor şi plaselor se folosesc purici din m aterial plastic. VI). 3) Se m ontează carcasele C2. pe fiecare toron.40 kN.în tin d e re a toroanelor se face cu o presă monofilară. A rm ă tu ra pretensio nată din nervuri se execută pe şabloane. apoi carcasele C3. T ransferul se face cînd rezisten ţa betonului atinge 30 N / m m 2. A rm ă tu ra nepretensionată este realizată în carcase confecţionate şi îndoite după tehnologia a r ă t a t ă anterior. 8).S. cap.00 m şi este a r m a t cu toroane t i p T B P 12 (7 0 4) în nu m ăr de 4 sau 6 toroane după tipu l încărcării de pe elem entul curb (diferite zone climatice). O v a r ia n tă de realizare a halelor cu grinzi longitudinale se obţine prin folosirea grinzilor Q (omega). î m ­ binările pe stîlpi şi între grinzi se fac conform proiectului asigurînd con­ ti n u it a t e a prin a rm ă tu ri su d ate sau bucle betonate. —Buzău a M inisterului Industriei Metalurgice. V I I I . (fig. care se m a n e ­ v rează num ai cu ajutoru l grinzii de m anipulare (v.5 şi 5 cm). apoi se îndoaie cu dispozitive speciale. E lem entu l curb din figura V I I I . Grinda este precom prim ată cu 30 toroane T B P 12 (7 0 4). Ordinea de montare a armăturii este u rm ă to a re a : 1) Se m ontează carcasele CA. în placa elementului se foloseşte o plasă de sîrm ă su d ată ST 419 liv rată de fabrica I.P. Toroanele se poziţionează cu ajutorul reţelelor R 1 (20 buc. Carcasele se execută la maşinile de s u d a t a u n ităţii de execuţie. care au o secţiune t r a n s ­ versală cu pereţi dubli şi pinteni pe care reazem ă elemente de su p ra ­ fa ţă tip T sau chesoane. 394 . L a tran sfer betonul trebuie să aibă m arca în j u r de 30 N /m m 2. Ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor este de sus în jos şi alternativ la o nervură şi la cealaltă. 4) Se m ontează plasa ST 419. care treb uie să asigure acoperirea cu b e to n p re­ v ă z u tă în proiect (placa are grosimea de 3. Controlul pretensionării se face p e rm a n en t conform fişei de p re te n ­ sionare şi regulilor obişnuite de control (pierderile de tensiune nu t r e ­ buie să depăşească circa 19 kN /toron). 2) Se amfilează toroanele.

VIII.7 a. .Fig. Planul d e armare al unui element curb tip I I din beton precomprimat.

VIII. . Detalii de armare a elem en tu lu i curb tip ii din beton p re c o m p rim a t.7 b.S E C Ţ IU N E A FiK.

Fig. Planul d e armare a grinzii omega GM12 d e 12. .8.00 m deschidere. VIII.

9 a este alcătuită din punct de vedere constructiv din arce precomprimate cu tirant.2. Armătura nepretensionată a tirantului este formată din 4 0 10 PC 52. reazemă pe arce şi se solidarizează de acestea cu un şurub M 14 şi cu o eclisă metalică fi­ xată pe arc. Hale cu arce din bston precomprimat Hala tip fără pod rulant din figura V III. dispuse la 1. Arcul este armat cu 6 0 16 PC 52. H ală in d u stria lă p a rte r cu arce d in beton p reco m p rim a t de 18.9 a. Stîlpii sînt preturnaţi pe şantier sau prefabricaţi în fabrici de pre­ fabricate şi montaţi în fundaţii pahar. iar montanţii din 2 0 10 PC 52.00 m deschidere. trecute prin teci PVC cu 0 50. V edere de ansam blu. Structura este contravîntuită. precomprimate.) prinse de cornierele de reazem .00 m . rezemate pe stîlpi din beton armat preturnat. Panele de 6. Armarea arcului (le 18. etrierii 0 8 sînt îndesiţi pe reazem. Zona de capăt este întărită cu plase sudate (3 buc. Fig. Subansamblul de învelitoare este alcătuit din azbociment. V III. V III. iar plăcuţele de rezemare P 2 sînt prinse cu praznuri sudate (fig. cu pane din beton precomprimat şi elemente de streaşină şi dolii din elemente din beton precomprimat. 398 .00 m deschidere şi tra v e i de 6.00 m precomprimat cu tirani.50 m.9 b). Arcul are tirantul postcomprimat cu două fascicule 2 x 1 8 0 5 SBP 1.

E trt> B /20 L60 *60*10-200 .

. VIII.400 SECŢIUNE A Fig. Detaliu d e armare a arcului în zona d e reazem.9 c.

fig.9 d. VIII.9 b). l Fig. . D etalii de arm are c u plase sudate (v. V III.C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .

C). VIII.S tîlp ii preturnaţi au form a din figura V I I I . A rm ă tu ra longitudinală cu mărcile Q) şi (2) este îndoită la capul stîlpului p en tru a arm a şi consolele de pe reazeme p e n tru arce. 10 a. P e n tru m an ipu lare stîlpii s în t p re v ăzuţi cu cîrlige. D in stîlp s în t lăsate m u s tă ţi pen tru îm binarea cu arcele. V E D E R E 1— 1 V E D E R E 2—3 Fig. cap. 10 şi se m ontează îa fundaţii p a h a r (v. P e console s în t p re v ăzu te plăci P I din oţel la t an co rat p riu su dură cu a rm ă tu ri înglobate în console. 402 . V I I I . Stîlpi preturnaţâ la hale parter cu arce din beton precomprimat.

VIII. 403 .S 0 m (£ ) l • (.5 0 m Elr * 6 /til2 3 Fig. Detalii de armare a stihiilor preturnaţi.IO b.A R MA R E 6 <S © R *J3| © 1 SECŢIUNEA 1-1 SEC ŢIU N EA 2 -2 L tW m E t r * 6 / 2 5 IS O ) VEDERE 3-3 © ® © © n o M © Q) .® 11 r C0 70 < 0 2 — 1 E tr» 6 /2 S L v = J .

96 2 .B5 15. ex ecu tate monolit.10 c. Cofraj m2 t 2 .6 0 am Ol 73j3d 73.10 1. Hale parter realizate cu ferme şi arce din beton armat a.00 1320 76.2C 9 . d ato rită consumului m are de m anoperă. îşi găseşte în prezent o aplicare lim itată.65 P e b uc.2>3 15.LQ L.96 6.00 0.10 1.OG 9.00 O te l-b e ion 0 9 37 38 .6 0 3. Concepţia constructivă pen tru realizarea monolită.23 60. 176 To n ală 7.50 5.EXTRAS rea 1 2 3 L 5 6 7 8 9 P2 < t> ÎL ÎL ÎL 1 L ÎL 8 6 6 6 12 Buc L 2 2 2 2 2 30 20 5 6 Lurxjrrva 7.0L 0.2 5 2 .70 2.95 12.70 3.'j O 10.30 Lunaim e / t k q /m k n /i> Total T o ta l.90 L. Extras da armătură pentru stîlpi. 38 .V 121 11.9 7 6 .75 CARACTERISTICI E lem en t S tîlp Volum m3 1.03 M osa. 3.60 EXTRAS DE LAMINATE Denum ire PI O tel lat Oimensiuru 100x10 Lungi­ Buc m ea 2 2 .5 L M asa Pe m 7.OL kg 7.70 DE ARM ĂTURĂ OB 3 7 06 *8 O 1L 012 PC 5 2 * ÎL 31.56 Laminate kg 17.00 2 2 . VIII. 404 .8 5 1. Hale a căror structu ră de rezistenţă este realizată cu aju to rul arcelor. kg __ •' T .22 16.50 1. Folosirea arcelor din beton arm a t.6 0 PC 5 2 7300 3 250 Beton S u d u ră cu e le c tr o z i EL 4 6 f Fig.00 9W 111. cofraje etc. prefabricată sau pretensio nată este practic aceeaşi.80 1.

P e n tru preluarea eforturilor locale (de întindere) care sînt deosebit de mari. frete. 405 . b. Arcul are p revăzute m u s tă ţi pen tru reali­ zarea conlucrării cu elementele ele acoperiş care se m ontează pe hale. la arce şi ferme. î n fi­ gura V III. P e n tru tira n ţi apare eficient să se folosească în loc de oţel-beton. cu bare independente de oţelbeton. P e n tru a preveni apariţia unor săgeţi m ari la t i r a n t u l principal al arcului. P rob lem a principală la aceste tip u ri constructive este ancorarea t i r a n t u l u i sau barelor întinse in noduri în special la cel de capăt (la reazem). Barele de oţel-beton pot fi introduse şi în grinzile longi­ tudinale sau in bulb (întărituri). 11 sînt a r ă ta te diferite moduri de ancorare a t i r a n ­ tului. profile lam inate. acesta se execută cu o eontrasăgeată şi se ancorează de arcul propriu-zis prin m o n tan ţi. special prevăzute în capul arcului. F e rm a are clouă p a n te şi reazemă pe nodul superior de ca p ăt a v în d şi o legătură cu stîlpul care se betonează după m o n tare a fermei.Folosirea arcelor eu tiran ţi pretensionaţi este în prezent posibilă d a to rită progreselor tehnologice înregistrate în ex ecu ţia elementelor prefabricate şi a celor pretensionate. î n figura V I I I . în aceste zone se prevede în plus şi o a rm ă tu ră tran sversală puternică (etrieri. carcase). cu bare filetate şi plăcuţe etc. Hale a căror structură este realizată eu ajutorul fermelor din beton armat. da­ torită consumului redus de m ateriale pe care îl reclam ă (oţel. Nodurile fermei sînt suficient de dezvoltate p en tru a se p u te a a n ­ cora barele m o n tan ţilo r şi diagonalelor care sînt a rm a te cu cîte 4 bare bine ancorate in tălpi în zona nodurilor. ciment). î n figura V I I I . în plan şa I* se dă u n exemplu de arm are a unei ferme clin beton arm a t. ancorate la capete cu piese sudate. Utilizarea fermelor din b eto n a rm a t la realizarea halelor industriale a fost destul de ră s p în d ită în cincinalele anterioare. Barele în această zonă s în t ancorate în mai m ulte m o­ duri : cu plăcuţe sud ate prin ad eren ţă folosind bucle.9 a s-a a r ă ta t o secţiune transversală printr-o hală p a r te r realizată cu arce. cînd arcul este realizat din a rm ă tu ri elastice (oţel-beton). *) Planşele sini plasate la sfirşilul cărţii. D in p u n c t ele vedere constructiv aspectul halelor cu arce clin b eton a r m a t monolit este similar cu al celor din beton precom prim at. 12 se prezintă aspectul de ansam blu al unei hale realizată clin ferme de beton arm a t. Zonele de ancorare sîn t îngroşate p en tru preluarea efor­ turilor locale.

V I I I .Fig. A n co rarea tira n ţilo r la fe rm e şi a rc e i a — prin fretaj . b. c — prin plâci de ancoraj şi freta) . g — prin aderenţa. d — prin plâol de ancora) (corniere) . e. 406 . 1.ll.

4. Hale parter realizate cu ferme din beton precomprimat In trecut s-au realizat elemente de fermă din beton arm at asam­ blate prin postîntinderea a r m ă tu r ii. pentru a se realiza indici tehnicoeconomici mai favorabili s-a trecu t la execuţia în tipare a unor ferme din beton arm at de 12. Talpa superi­ oară are m ustăţi pentru asigurarea conlucrării cu elementele de aco­ periş. P en tru preluarea efor­ turilor locale mari din noduri se pun etrieri închişi deşi.00 m . planşa I). 407 . VIII. b — cu travee de 12. Tălpile au arm ătura continuă (v.Fig. iar pentru manipulare este prevăzută cu cîrlige de agăţare. 15 şi 18 m. dintr-un singur tronson.00 ra. S tru c tu ră de h a lă re a liz a tă cu ferm e d in p a n o u ri a sa m b la te p rin p re c o m p rim a re : a — cu travee de 6.12. iar la nodul de capăt sînt m ontate şi reţele (plase cu ochiuri dese).

Noduiile fermei s în t a rm a te suplim entar.P. P o stîn tin d ere a se face prin tensionarea fasciculului de la ambele C apete.00 m. A rm ă tu ra n epretensionată a tălpilor şi diagonalelor fermei este alcătuită din carcase sudate prin puncte sub form ă desfăşurată (plană) du p ă care s în t îndoite (cu dispozitive speciale cu raza mare) sub form ă de carcase închise.00 m. Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea: 1) Se montează barele marca Q) şi @. blocajul fasciculului se face cu ancoraje inel-con (v. 13 b şi c. î n ta îp a de jos se lasă la tu rn a re un gol realizat p rin teacă din b an dă de oţel de grosime 0. L a arm area acestei ferme s-au u tiliza t carcase s u d ate ex ecu tate în fabrică. 4) Poziţionarea armăturii se face prin clislanţieri din material plastic. a. din sîrm ă tra s ă STNB şi oţel OB 37. Marginile s în t în tă rite p rin carcase. î n planşa I I se a r a tă arm a rea unei ferme de 18 m deschidere (cu ta lp a precom prim ată). 5. n u m ăru l lor fiind în funcţie de deschiderea fermei. cap. —B uzău şi cu carcase sud ate ex e cu tate în fabrici. carcasele C I. tip u l de încărcare etc. La capete are p rev ăzute a rm ă tu ri su p lim e n ta re din oţel PC 52 şi OB 37 ( 0 6. cu carcase speciale şi etrieri închişi.1 3 a se a ra tă realizarea halelor uşoare din grinzi precom prim ate şi elem ente spaţiale tip U P H cu deschideri de 12 .Fermele se to a rn ă în poziţie orizontală. urechile de agăţare şi apoi plasele P I şi P 2 de la partea inferioară şi se leagă barele marca (2) şi @ de barele acestora. 10.S. Elem entul este a r m a t cu plase exe­ c u ta te de I. 15 şi 18.2 mm şi 0 in. iar în figura V I I I . VI). cap. Fasciculele au în com ponenţa lor 14—28 sîrme. Armătura nepretensionată. VI). = 65 mm care se extrage d upă t u r ­ narea betonului. modul de arm are a elem entului prefabricat U P H cu deschiderea de 15. Hale fărâ pod rulant realizate cu elemente de suprafaţă tip UPH din beton precomprimat î n figura V III.00 m şi lăţim ea de 3. 408 .S. iar d upă întărire şi deco­ frare se execută postîntin derea tălpii inferioare cu fascicule de sîrm ă S B P I (v. 3) L a partea superioară se montează plasele P I şi P 2 şi barele marca 0 şi ® care se leagă de plase. 12 şi 14). 2) Se amfilează toroanele.

Hală fără pod rulant din elemente d e suprafaţă tip UPH. VIII.1 3 a. 409 .Fig.

C m li « m m ■ O l« fc to v î .ll' ■NT • "•■A M i i i 4 . «U \j jSSs .13 b.J- l"l'. VIII. Armarea elementului UPH-15/3.j i gr î 9 / i 9x i 9 i # i 9 r 1 410 rig.

VIII. 411 . Secţiuni transversale.SECŢIUNEA Scara 110 A -A Fig. Armarea elementului UPH-15/3.13 c.

Aceasta este alcă tu ită din t o ro a n e T B P 9 (7 0 3) care pretensionează elementul după două diagonale. Ori de cîte ori este posibil se folosesc construcţii prefabricate. R eţea u a plană de grinzi şi plăcile de legă­ t u ră formează şaibe nedeformabile. Betonul folosit are marca 500. unde stru ctu ra de rezistenţă trebuie să preia încărcări mari. 412 . realizînd şi pe această direcţie cadre. O mare atenţie se dă şi acoperirii cu beton la care se adm ite o a b a ­ tere de m ax im u m 5 mm. încărcare etc. iar la livrare de 44 N /m m 2. La construcţiile monolite stru ctu ra de rezistenţă este alcătuită din stîlpi solidarizaţi cu grinzile. aceasta este dimensionată în consecinţă. construcţiile pe. d upă tipul elem entului (deschidere. In categoria halelor grele se consideră halele parter executate mo­ nolit şi halele etaja te pen tru industrii la care presiunea pe planşee este de 10 —30 k N /m 2. construcţiile etajate cu planşee ciuperci sau dale. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CADRE P entru anum ite industrii. Rezistenţa minimă a betonului la tr a n s ­ fer este 35 N /m m 2.. B. d a r s în t şi cazuri cînd elementele prefabricate nu pot fi utilizate. formînd cadre plane. A rm ătura prelensionată. solidari­ zate de stîpi cu învelitori grele şi sisteme constructive ale halelor uşoare cînd se folosesc subansambluri de acoperiş grele ce au deschideri mari. N um ărul toroanelor pe o direcţie de pretensionare variază de la 5 la 9. Construcţiile de locuinţe cu schelet de beton arm a t se execută mai rar.b. construcţiile industriale p arter în cadre. Preîensionarea se face pe tiparul a u to p o rta n t cu prese monofilare. Construcţiile specifice pentru acest sistem sînt construcţiile e ta ­ ja te în cadre de beton arm at. stîlpi şi grinzi cu zăbrele. construcţiile speci­ fice cu stîlpi peron. Abaterile admise la poziţionarea arm ăturii sînt de 1 mm la a rm ă ­ t u r a pretensionată şi de 5 —10 mm la lungimea şi lăţimea plaselor şî carcaselor. care la rîndul lor sint solidarizate în direcţie perpendiculară to t cu grinzi. Betonul este pregătit cu un vibrofinisor şi t r a t a t termic.).

cu distanţa dintre cadre de circa 12.1.oo P L A N COFRAJ H l I m Z . Grinzile s în t prevăzute cu vute. arm area consolelor.00 m. X . VIII.Z ffU . Jegătura de la colţurile cadrelor.W •frZ. Stîlpii exteriori sînt elastici pen tru a permite dilatări şi contracţii în plan t r a n s v e r s a l . to.M i- Fig. pen tru zone seismice se respectă unele prevederi supli­ m entare. 14. placa este din beton arm a t monolit. aşa cum s-a a r ă ta t în cap. în prezent. _ L . Secţiune transversală prin hală.B 2 -A . 413 .2 . în special pentru a rm ă tu ra transversală din capetele stîlpilor şi grinzilor. Cadre din beton armat monolit pentru hale industriale parter P entru hale industriale cu pocluri rulante grele s-au folosit In trecu t construcţii pe cadre cu trei deschideri ca cea din figura V I I I . _ W ^ 2 . La această soluţie trebuie re ţin u t modul cum se armează vutele. J ____ L . ridicarea a rm ă ­ tu rii pe reazem.W -i. în prezent se execută numai construcţii p arţial monolite. Armarea unui cadru monolit de hală industrială. -V il -ţy-ZflZjfrZ.6 ? ~ Z.6Z-^~ 00 u m . VII.14 a. î n mod prac­ tic.

1 4 b.AMARE CAD RU CURENT / \ 414 unui cadru monolit 'ujDQ£/8<p-ld Fig. Detalii d e armare. VIII. Armarea S£ d e hală industrială. .

415 . iar planşeele se pot executa din elemente de planşeu de tip II de 6 —12 m (fig. planşa II). riglele principale sînt prefabricate. îndesirea etrierilor pe reazeme ş i ' la capelele stîlpilor etc.2. î n figura V I I I . F undaţiile sînt de asemenea pre­ fabricate. iar a rm ă tu ra tran sver­ sală (etrierii) este îndesită la capetele stîlpilor şi în zona consolelor. a v în d etrierii din oţel OB 37. La armarea stîlpului central (planşa III) este folosit oţelul FC 52 pentru bare de rezistenţă. 17). la care se foloseşte pentru şarp an tă ca element de rezistenţă ferme de acoperiş din beton arm at precom prim at (v. c. riglele (griczile) cadrelor se execută fără v u te . b. Cadre etajate din beton armat a. iar riglele de rigidizare se execută pe şantier. Construcţiile actuale se exe­ c u tă numai parţial m o n o lit.16) sau din planşee predală. In această v a ria n tă stîlpii halelor se to arn ă monolit pe fiecare n i v e l : grinzile (riglele) pot să fie prefabricate. 18 se arată o soluţie de hală P + l integral prefabri­ cată. Pe ferme se m ontează grinzi secundare prefabricate.Oţelul PC 52 este fasonat fără ciocuri sau cu ciocuri drepte. Toate elementele sînt prefabricate. Planşeele sînt alcătuite din chesoane prefabricate suprabetonate. VIII. P en tru con­ strucţii cu deschideri egale. avînd învelitoarea din azbociment izolat termic. ridicarea a rm ăturii pe reazeme. conform reglementărilor pentru calculul în zone seismice. la intercalarea de travei mărite. riglele cadrelor se măresc şi se prev ăd de regulă grinzi cu v u te pe reazem. î n figura V I I I . în zone seismice. Cadre din beton aim at etajate în soluţie parţial prefabricată. şi anume : modul de înnădire la stîlpi. 15 se prezintă arm area unui fragm ent de cadru m o­ nolit cu placă monolită. Cadre din beton armat etajate în soluţie monolită. stîlpii po t fi de înălţim ea unui etaj cu con­ sole lungi sau scurte. iar elementele de planşeu s în t de regulă complet prefabri­ cate (fig. VIII. de asemenea pot fi şi continui pe înălţimea a două sau trei niveluri. folosirea etrierilor închişi pe reazeme şi la stîlpi. Construcţiile e ta ja te din cadre flexibile au riglele cadrelor orizontale. după noile norme de arm are se acordă u n rol mai mare arm ă­ turilor transversale prin etrieri şi continuităţii arm ăturii pe reazeme şi la colţul cadrelor. planşeele sînt prefabricate parţial sau în to ta lita te şi de asemenea o p arte din rigle. Cadre din beton aiinat în soluţie integral prefabricată. iar stîlpii şi fundaţiile din beton arm a t prefabricat. Se atrage a ten ţia asupra poziţionării arm ăturii prin purici şi distanţieri.

VIII. o e/= > Fig.15 .416 S I * --7 9 1 *1 m--7£/*e(4) Exemplu d e armare a unei porţiuni d e cadru etajat.

1 417 .Fig. 2 — g r in d ă de r ig id iz a r e p r e fa b ric a tă tr a n s v e r ­ s a lă . 3 — g rin d ă p r in c ip a lă p re fa b ric a tă lo n g itu d in a lă . Elementele structurii parţial prefa­ bricate pentru hale industriale etajate : a — e le m e n te le s tr u c t u r ii .16. b — a lc ă tu ire a u n u i n o d . 4 — e le m e n t de p la n ş e u t i p I I . VIII. 5 — s u p ra b e to n a re a r ­ m a tă . 2 — s tilp d in b e to n t u r n a t m o n o lit in c o fra je de in v e n ­ t a r . 27 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .

2 —riglă transversală prefabricată . 3 —grindă longitudinală prefabricată .Fig. 418 . 1 —stîlp din beton armat cu console scurte prefabricat sau preturnat pe şantier . 4 —element de planşeu tip II i 5 —suprabetonare armată. E lem en tele stru c tu rii in te g ra l p re fa b ric a te — v a ria n ta stîlp i cu console scu rte — p e n tru h a le in d u s­ tria le e ta ja te : a —elementele structurii .17. b —alcătuirea unul nod . V III.

C.P. Hală etajată din elemente p refab ricate.18 a.Fig. VIII.T. Secţiune transversală (proiect I.) .

420 § ■li io' U i O K etajată din elemente < /> • I Fig. . Hală prefabricate. VIII.1 8 b. Secţiuni longitudinale.

oameni. în cruce. A im are a stîlpilor. 21). poligonale etc. a — d). L a halele industriale se folosesc şi stîlpi cu goluri sau stîlpi d u ­ blu T cu inimă plină subţire (fig. Dim ensiunile se iau.22. Secţiunea tra n sv e rsală a stîlpilor şi m o d u l cum apare a r m ă tu ra în secţiunea tran sv e rsală se vede în fi­ g u r a V I I I . Secţiunea cea mai u tilizată este cea dreptunghiulară. Stîlpii de hale industriale. Stîlpii treb u ie să îndeplinească condiţii de rig id ita te ex prim a te p rin ra p o rtu l dintre înălţim ea H a stîlpului şi lăţim ea h a secţiunii transversale. 19. Cele mai u tilizate forme de secţiuni s în t : dreptunghiulare.3. m ateriale. Stîlpii cu goluri sîn t în prezent s tu d ia ţi p e n tru corecta dimensio­ nare a ram urilor. 20. R a p o rtu l dintre laturile d re p tu n ­ ghiulare din secţiunile tran sversale este h/b = 1 . VII.). de regulă. L a stîlpii de rezistenţă ra p o rtu l H /h variază a s t f e l : — la construcţii obişnuite H /h < 25 (20 la b eto n din granulit) . Regulile de arm a re a stîlpilor a u fost a r ă t a t e la cap. a n de regulă. V I I I . frete etc. 5 . a v în d grijă să se asigure acoperirea cu b eton şi o b u n ă legătură prin a r m ă tu ri transversale (etrieri. barelor transversale şi zonelor de legătură. apoi m ultiplii de 10 cm. dublu T. C om portare similară cu stîlpii au to a te elem entele de tip b ară din construcţii (barele fermelor. Stîlpi din beton armat pentru clădiri şi hale industriale Stîlpii sînt d estinaţi a prelua în prim ul rî n d forţele de com presiune pe care le tra n s m ite g re u ta te a clădirii şi încărcările pe care le su p o rtă (utilaj. 421 . tu b u la re (la cei centrifugaţi). formele a r ă ta te în figura V I I I . casetate. a. arcele etc. . circulare. din podul ru l a n t şi din conlucrarea spaţială a construcţiei.) care treb u ie să suporte eforturi de compresiune.). Secţiunile transversale pen tru la tu ra mică v ariază de regulă în tre 20 şi 40 cm. iar în al doilea rîn d trebu ie să reziste te n d in ţei de încovoiere din efectul de cadru. (fig. Form e constructive. A rm ă tu r a poate fi elastică (oţel-beton pen tru b eto n a rm a t sau be­ to n p recom prim at) sau rigidă (din lam in ate de oţel). A rm ă tu ra se aşază periferic stîlpilor şi cît mai uniform şi simetric. mijloace de ridicat etc. . din 5 în 5 cm p în ă la înălţim ea sec­ ţiunii de 80 cm. b. — la hale industriale H /h < 14 (12 la poduri ru lan te grele). 3 . V I 11.

_ Fig.422 1® 1 J= U j 3 l uj a f V D f\ ^-1 ^ r j i ±.19. VIII._ '•<1 p .. Tipuri d e stîlpi pentru hale industriale.. ._.

Secţiuni transversale ntilizate pentru stîlpi. .Fig.20. VIII.

SECŢIUNEA 7-7 '/// l/) -c bs u | L m Y . Stîlp cu goluri pentru hale in­ dustriale. SECŢIUNEA 2-2 □ hr U ^ J [::: j□ 1 *r SECŢIUNEA 3-3 > mz.21. — 5O O 4 —• uH h Fig. VIII.j. .

A rm a re a s tîlp ilo r (se c ţiu n i tr a n s v e rs a le ).22.N o \\ \ c X . X □ZZ3 N O T A : L u n g im e a c io c u lu i ( x J ta e f n e r i = W d /: □ F ig. . V I I I .

23. Consolele stîlpilor sînt solicitate la încărcări concentrate mari care produc eforturi locale puternice de forfecare. F ig. f — console de stilpi centrali cu secţiune variabilă . c. a). A rm a re a co n so lelo r sc u rte şi a a rtic u la ţiilo r.23. E xem ple de arm are a consolelor din capul stîlpilor se pot vedea şi îu figura V I I I . arm ă tu ra de la partea întinsă a consolelor se ancorează în stîlpi şi se distribuie simetric în console.Armăturile de rezistenţă (longitudinale) ale stîlpilor trebuie să se găsească din 2 în 2 în colţuri de etrieri. e. 22). V III. de aceea se folosesc etrieri dubli sau suplimentari (v. V I I I . reprezinţi pottiunea activă a arm ăturii transversale. g — arm area articulaţiei cu miez la un stîlp pe fundaţie . 10 b. 14 şi planşa III. fig. fermă. Stîlpii prefabricaţi au prevăzute m ustăţi (ochiuri) de agăţare (prin­ dere) în macara (v. Stîlpii sînt prevăzuţi c i console scurte pentru sprijinirea grinzilor de rulaie sau a elementului de acoperiş (grindă. fig. 426 . P entru preluarea eforturilor de tăiere (forfecare) arm ă tu ra este ridicată (coborîtă) ori de cîte ori este posibil şi com pletată cu etrieri deşi (arm ătură transversală. arc etc. Armarea consolelor şi articulaţiilor. c — arm area transversală a consolei scurte cu bare înclinate I d — arm area transversală a consolei foarte scurte . V III. b — consolă de stîlp marginal ea secţiune variabilă . A rm ă tu rile p o t *1 a stfe l a r a n ja te in c it să in te rv in ă d e d o u ă o ri în re z is te n ţa co n so lei : a — consolă de stîlp marginal cu secţiune constantă . 10 b). încovoiere etc. 2/3 I. V I I I . V III. Consolele se armează puternic pentru a prelua aceste eforturi . fig. h — al­ inarea articulaţiei cu bare încrucişate la un stîlp pe fundaţie .).

c. . (Călorert) Fig VIII.25. f — noduri interm ediare. d noduri de colţ . întreru­ perea armăturilor loagitudinale la col­ ţurile cadrelor. e. VIII. b.Fig. Armarea nodurilor de cadre : a.24.

VII).î n prezent articulaţiile de beton armat se folosesc m ai rar. arce.2 5 . V I I I . V II s-au a r ă t a t criteriile de arm are a elementelor frîn te (grinzi). Se poate ad o p ta şi soluţia de fretare a regiunii com prim ate a v-utei. fig. la baza şi în capul u nor stîlpi. A rm area articulaţiilor treb u ie să fie puternică. Barele care se îndoaie d u pă un arc de cerc au raza m inim ă de 15 d. etrierii se aşază normal pe vute. de regulă din b eton a r m a t precom prim at. A rm ă tu ra din articu laţii se ancorează de asemenea putern ic şi se p retează p en tru preluarea eforturilor locale (fig. g. 428 . L a deschideri mici se folosesc şi grinzi de rulare d in b eton arm at.23. A rticulaţia se în trebu inţează. d.26 ) se ex ecută în prezent în fabrici. V I I I . dis ta n ţa d intre secţiuni fiind de 30 d (fig. De obicei se folosesc grinzi de ru lare sim plu rezem ate. de regulă. în cap. leg ătu ra dintre rigle şi stîlpi treb uie reali­ za tă cît m ai corect p en tru a prelua întinderile din fibrele întinse (de la p a rte a superioară şi inferioară) şi eforturile de forfecare. Secţiunea transv ersală folosită este. î n cazul solicitărilor m ari (m om ente încovoietoare mari) nodurile s în t p re v ăzu te cu v u te (v. în tru c ît to a te eforturile din articulaţie se preiau n u m ai de a rm ă tu ră. Barele se în treru p num ai cîtţe două în aceeaşi secţiune tran sv e rsală. 14). bolţi. A rm ă tu r a din riglă se ancorează în stîlp. A rm ăturile transv ersale (etrieri) se îndesesc în dreptul nodurilor p e n tru preluarea eforturilor de întindere din această zonă şi a preveni flam barea barelor longitudinale la eforturi a ltern ativ e d a te de forţele orizontale provo cate de cutrem ur. V III. V III. în treru p e rile arm ă tu rilo r longitudinale se fac de regulă conform fi­ gurii V III. sub form ă de T sau dublu T. Grinzi de rulare Grinzile de rulare (fig. I I şi I I I s-au p u t u t u rm ări m oduri de a rm a re a nodurilor la cadrele e x e c u ta te monolit. de regulă. P e n tru colţurile de cadru cu eforturi de întindere la fa ţa exterioară. h). ^ 4. A rm ă tu ra nod urilor de cadru. cadre şi la grinzi continue cu articulaţii. î n exemplele din cap. 24). î n nodurile cadrelor cu v u te. L a halele industriale. iar cea din stîlp. în riglă pe o lungim e de 30 —40 d în zonele întinse şi pe 20 —30 d în zonele com p rim ate (pen­ t r u oţeluri tip PG se vor lua lungimile reco m an d ate la cap. Se po t realiza articulaţii perfecte sau articu laţii parţiale (prin mic­ şorarea secţiunilor la 1/3 sau 1/4).

). Armarea unei grinzi d e rulare din beton I.GRINDA CR6-80-C 429 Fig VIII.T. armat.C.P.26 a. Secţiune longitudinală (proiect .

0 ) C /) tu o U j io E “* ^d Sd. Q J 'd c £ o 'o 3 a S < Uj o U co j b fl E 430 .

asigurîndu-i nedeform abilitatea acesteia p înă lalimitele ce-i conferă siguranţă. Tipurile de fundaţii.). poligonale. fundaţii speciale din beton armat (circulare. fu ndaţii de adîncime . el reazemă pe u n s tr a t de fund are ce se găseşte la o adîncim e re la tiv mică. fiind de o lăţim e destul de m are p e n tru a m ări rig id ita tea tra n sv e rsală a grinzii. fundaţii continue rectilinii şi circulare din beton sim plu sau beton armat . Deoarece terenul are ca p a c ita te redusă de a prelua compresiuni. Grinda are legături cu stîlpii şi p e n tru preluarea forţelor de frînare longitudinale şi transversale. C. fu n d a ţia asigură o s u p ra faţă de rezem are m are. s u p ra faţa de rezemare şi condiţiile de izolare se aleg în funcţie de : natura terenului şi nivelul apelor subterane . adîncim ea de fundare. im portanţa clădirii şi seismicitatea regiunii . adîncimea de îngheţ (talp a fundaţiei găsindu-se sub această adîncime) . ci num ai ciocuri drepte. ARMAREA FUNDAŢIILOR F u n d a ţia este p a rte a de construcţie care tra n s m ite terenului încăr­ cările construcţiei. T ipurile obişnuite de fu n d a ţii s î n t : fundaţii izolate din beton şi be­ ton a r m a t. iar lă­ ţim ea b este de 1 /2 —1/4 din h. cu nervuri. F u n d aţiile p o t fi din zidărie de piatră. Corpul de fu nd aţie se găseşte de regulă sub nivelul terenu lui .. b eto n simplu şi b eton arm at. P e n tru arm area grinzilor de ru la re se pot utiliza şi carcase s u d a te puternice.înălţim e a li a grinzii se ia de 1/7 —1/10 din deschiderea I. făcînd trecerea de la secţiunile m ai reduse ale stîlp ilo r sau elementelor de construcţii 1as u p ra faţa necesară rezemării.). fundaţii din reţele de grinzi şi radiere din beton armat . u m id itate etc. condi­ ţiile de exploatare ale clădirii (încărcări. 431 . P e n tru preluarea forţelor tăie to a re pe reazem s-a pus m u ltă a r m ă ­ t u r ă rid ica tă (înclinată). Pe g rin d ă se p re văd piese metalice p en tru rezem are pe consolele stîlpilor şi prinderea şinei. fu n daţii precomprimate etc. L e g ă tu ra de co n tin u ita te pe reazem se realizează prin m u stăţi. A rm ă tu ra de rezistenţă este din oţel PG 52 şi nu are p revăzute ciocuri ro tu n d e. L a grinzile simplu rezem ate se poate obţine c o n tin u ita te a lor printr-o zonă de legătură bine a rm a tă şi betonată. T alp a grinzii se proiectează de 10 — 14 cm. b eto n ciclopian.

î n po r­ ţiunile de clădire neexpuse îngheţului aceasta se reduce la 4 0 —50 cm. b b.. 27). aceste Fig. pentru armătura de rezistenţă.. P e n tr u a rm a re se fo lo s e s c : pentru armătura constructivă. paharele din beton armat pentru stîlpii prefabricaţi. F u n d a ţii izolate eu tălp i din bel oii arm a t.5. Reco­ f m andări constructive de a lcă­ tu ire: 1) Raportul înălţim e/lăţim e r i ( I i / B ) trebuie să aibă valori co­ >-j 3 r:rsc™JD .5 . J respunzătoare pentru ca fundaţia '77777/ / / / .VIII.5. la dim ensiuni mai m ari ale fundaţiei la care s u p ra ia ţa A > 1 m'-‘. sîrm e netede şi p ro ­ filate STNB şi S T PB şi oţeluri cu profil periodic PG 52.. OB 00 şi OB 37 . V I I I . La u m p lu tu ri şi egalizări se folo­ seşte m arca B 03 . Adîneimea de îngheţ. la dimensiuni mici ale fundaţiei la care s u p ra faţa A < 1 m*.. 1. blocurile din beton sim plu şi cuzineţii din beton armat . P e n tru fundaţiile din b e to n sim plu se folosesc mărcile de b eton B c3. S u p rafaţa de re z e ­ m are pe te re n a fund aţiilor este d t form ă p ă t r a t ă sau d re p tu n g h iu lară. A dîneim ea de fun d a re la terenurile expuse îngheţului este mai m are decît adîneim ea de îngheţ cu circa 10—20 cm.. A ceasta este de regulă m ai m are de 70 cm (STAS 6054-77). / / / / / / / / / / / / / / . F u n d a ţii izolate de form ă ___ 1 prism atică (fig. D in p unctul de vedere al formei. să fie rigidă şi să nu fie nevoie / B de arm ă tu ri ridicate p e n tru p re­ Beton de egalizare/ luarea forţelor tăieto are . Acestea sîn t fundaţii da mică adincim e folosite la stîlpii din b e to n a r m a t monoliţi şi prefabricaţi şi la stîlpii metalici.27. ta lp a fundaţiei poate fi de formă prism atică. B 05 şi Bc7. a. condiţii s în t îndeplinite la fu n ­ 432 . Aceste fundaţii sînt de regulă fu n d a ţii de mică adincime.Materiale folosite. sau de formă tronconică. a d ică la care ax a stîlpului se găseşte în axa fundaţiei sau are o deviere fa ţă de axa fundaţiei. Fundaţii izolate din beton si beton armet * ■ > . OB 37. care po t fi cu solicitări centrice sau excentrice. Fundaţie izolată prismatică. Tipurile de fundaţii folosite în mod cu ren t s în t : tălpile din beton arm at .

Acest t i p de fundaţie se utilizează la fundaţii cu tălpi mai late (A > 1 m 2) sau cînd trebuie să se reducă c a n tita te a de beton.daţiile cu ren te dacă 11/B — 0 .11/2. Fundaţii izolate de formă tronconică. A t x 6 0 6. con­ form regulilor de armare.3 0 . .2 3 . 2) A rm ătura se determină prin calcul. 1 jq o . la fundaţii pătrate armătura se distribuie uniform pe întreaga talpă.. de exemplu la B = 100 cm şi Iv. 2) înălţim ea m inim ă constructivă (I I > 3 0 cm ) trebuie să fie satis­ făcută concomitent cu raportul H j B . 28 — Cartea fierarului betonist — cd. 3) A rm ătura se plasează la partea întinsă a fundaţiei (faţa de jo s ) . . A ria armăturii se determină prin calcul şi pa fi mai mare decît cea m inim ă arătată. D is ta n ţa m axim ă dintre a r m ă tu ri v a fi mai mică de 25 cm.5 cm 2 .05 r . 4) A rm ătura stîlpilor trebuie să pătrundă în fundaţie pe lungimea de ancorare necesară (v. Reguli de arm are : 1) Procentul m inim de armare se ia 0. cap. A / --------------------------..05% raportat la secţiunea Bh„ . In ju rul bazei stîlpului se v a lăsa o porţiune orizontală de 5 — 10 cm lăţime. =» 30 cm. a r m ă tu ra m inim ă va f i ' t Jh V V '\ < 100 X 30 % 0.0 . 28): 1) înălţim ea marginii H ' va fi de cel puţin 20 cm.3 5 . c. 100 2) A rm area se face de regulă cu plase sudate cu sau făra ciocuri. . la stîlpii de colţ. de regulă : II' = / / / 3 . Betonul de egalizare are grosim ea de 5 cm şi se t o a r n ă înainte de tu rn a re a fundaţiei. VII). H /(2 B b) = 0 . Reguli constructive de fundare (fig. L a fundaţiile cu tălpi dreptunghiulare a r m ă tu ra determ in a tă sub zona activă a fundaţiei (d eterm inată de planurile la 45° duse din col­ ţurile stîlpului) se extinde (cu aceeaşi secţiune pe m etru liniar) pe to a tă talpa (restul tălpii).2 5 . . Acest tip de fu n d a ţie este mai dificil de executat. V I I I .= 1. înălţim ea fundaţiei este mai m are şi satisface c o n d iţia . 0 .

V I I I . Fundaţie izolată tronconică din beton armat pentru un stîlp. La partea superioară se prejvede o arm ătură constructivă compusă din bare la maximum 50 cm.28. 434 .Fig. Fundaţii izolate excentrice (nesimetrice). pentru fundaţii de foarte mică adincime. Acest tip de fundaţii se utilizează în cazuri speciale. VIL e.29 se dă o variantă de armare a unei astfel de fundaţii. Acest tip de fundaţii sînt folosite în cazul solicitărilor excentrice (stîlpi de colţ) şi în cazul în care din anumite motive fundaţia nu se poate dezvolta în toate di­ recţiile sau cînd solicitările excentrice sînt mari (fig. P entru evitarea fisurării betonului se foloseşte (din calcul sau con­ structiv) şi arm ătură ridicată de acelaşi diametru cu arm ătura de la partea superioară. O variantă a fundaţiilor excentrice sînt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaţia de margine nesimetrică este legată cu o grindă de altă fundaţie vecină. cu 0 m(„ 10 la otel PC si 0 min 12 Ia oţel OB 37. Fundaţii tip eiupercă izolate clasic*.30) şi nu este economic să se folosească o fundaţie centrică. în cazul în care eforturile sînt mari. A rm ătura are de regulă şi ciocuri pentru îm bunătăţirea ancorării. d. î n figura V II I. VIII. barele ridicate trebuie să aibă lungimea de ancorare în zona comprimată (în partea de sus) conform prevederilor din cap.

p e n tr u stilp d in b eto n armat. F u n d a ţie izo lată Sn fo rm ă de ciu p ercă. h -4 j.— • SEC ŢIU N EA A-A 7Q-120 3etiit>8L=265-‘t5S Beton de egalizare tir.i 20<b12mm /Kso-*! 90— *— 130.► Fig.29. § a '50. V III.^ 8 la 30 cm 57 o * 98 110 'bS & „ n moL*2zo V S W L ^SO m iz L-3^5 & \£2%>20L=K5 Fig. r\ - V 1 — 1? 90 4 - *— 130- t î I \ h r — ► A I ptH n T | y-90-* «— 130— 435 . so lic ita tă e x c e n tric .220-------- X 3 \< t> 1 2 m rri 220-------. V III. F u n ­ d a ţie d in b e to n a rm a t.30.

. cap.. .2. cu procent de armare de 0. 4) înălţim ea treptelor blocului este în j u r de 30 — 40 cm. Fig. VIII.05 % raportat la secţiunea bh ».31. . Fundaţiile de acest tip sîn t alcătuite d in tr-u n bloc din b e to n simplu. 3) Cuzinetul se ancorează în blocul de beton sim plu printr-o arm ă­ tură de ancoraj (v. Recomandări constructive de fundare : 1) Blocul are retrageri în trepte (1 — 3). de regulă variază după form ula : l> = ( 0 . . 2) Cuzinetul se dimensionează ca o fundaţie rig idă cu tă lp i de form ă prismatici7 pînă la suprafaţa dc 1 ms şi de form ă Ironconică la su p ra fe ţt mai mari. pe care reazemă stîlp u l prin interm ediul unei tălp i rigide mai mici d ecît fu n d a ţia den u m ită cuzinat (fig.65)B in fu n cţie de n u m ărul treptelor. 31). b =■ h /l =» = 2 / 3 . 2) L a partea inferioară cuzinetul are o plasă cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare. V I I I . 436 . 5) înălţim ea cuzinetului rezultă din condiţiile : h > 0. asigurînd însă transmiterea presiunilor la teren . VII).25b . 0. 4 0 . Fundaţii cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat O astfel de fu n daţie se foloseşte p en tru obţinerea unei suprafeţ# mai m ari de fu ndare la o adincim e dorită. Fundaţie cu bloc din beton sim plu şl cuzinet d ia beton armat. 1. 3) Lăţimea cuzinetului b se dimensionează cît m ai redusă. cu distanţa m axim ă între bare de 25 cm (2 5 0 m m ). lle<juli dc armare a cuzinetului : 1) In principiu cuzinetul se armează ca o fundaţie rigidă izolată.

. F u n ­ d a ţie iz o la tă p e n ­ t r u stîlp m e ta lic c u e f o r tu ri m ici. F u n d a ţia propriu-zisă este alcătuită dintr-un bloc din b eto n simplu şi u n cuzinet din beton arm at. •....3. Modul de alcătuire si prindere a stîlpului de fundaţie se poate urm ări pe figurile V III. L IB I Cu s e u Mortar de poza S 'U----JU U E y M Profile metalice ..•»••••. prin placa de bază şi traverse... li > > Ml. • ' î # .. A -3-5 cm V Placa d e b a ză Şurub pentru fundetii Fig. V III.32. efortul de întindere.'iV 437 . iar prin şuruburi de ancoraj. ■ v .33. efortul de compresiune.3 2 şi VIII.. Fundaţii izolate pentru stîlpi metalici B aza stîlpilor metalici se alcătuieşte astfel pen tru a putea tr a n s ­ mite.

34). care se îm pănează de regulă cu pene metalice şi m o rta r de ciment. realizînd în castrarea stîlpului în fundaţie^(fig. Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi drepţi. V I I I .34 a.4. VIII. în care se introduce stîîpul prefabricat. M/n. Scm ŞECTIUNEA A-A Peretele paharului S tilp CAZUL FUNDAŢIEI CU 2 STÎLPl' âr 12cm > Scm 8-l2cm Tf f — n Stîlpi ^ Peretele paharului Fig. Fundaţii izolate tip pahar pentru stîlpi prefabricaţi L a construcţiile integral prefabricate fund aţiile stîlpilor se execută sub formă de fu n d a ţie p refabricată tip pahar. .

I(6 ) r i .SECŢIUNEA l-l OTEL 0 B 3 7 BETON B 50 BETON B 200 vnJ>0 K .va Fig. VIIL34 b. 439 . Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi înclinaţi.

L a fu n d a ţia p en tru pereţii de zidărie cu sîm buri (stîlpi) din b e to n arm a t. 5. iar stîlpii cu b > 45 cm. . Condiţii de armare a stîlpilor : 1) Procentul m inim de armare se ia de 0 . îng heţ etc.). fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate cu ajutorul grinzilor şi bolţilor . 3 . la pereţi p o rta n ţi din b eton şi b e to n arm a t. 4) Grosimea bazei paharului se ia 11f ^ 15 cm. poziţia pardoselii. înălţim ea soclului. 25 cm . fundaţii sub formă de placă continuă . Acestea a u reguli de a lc ă tu ire care ţin seama de funcţiile pe care le au fundaţiile (transm iterea pre­ siunilor la acel s t r a t de p ă m î n t care este capabil să le preia) şi de con­ diţiile de ex p lo ata re (nivelul apelor subterane. 2) L ăţim ea m inim ă a peretelui stîlpului se ia lp min = 1 5 . 5 .0 )b r trebuie să asigure îm pănarea stîlp u lu i şi ancorarea armăturilor longitudinale din stîlpi. în general exe cu tat din aceeaşi m arcă de beton dim care a fost e x e c u ta t stîlpul. 3) Stîlpii puternic solicitaţi cu bv > 30 cm se urmează cu PC 52. fundaţii speciale adap­ tate terenurilor compresibile. la dia­ fragme etc. Tipuri de fundaţii : fundaţii obişnuite din beton sim plu sau din beton a r m a t. . după solicitările stîlpului. între stîlpi şi fu nd aţie se va prevedea un cuzinet de re p a rtiţie din beton arm a t. Fundaţii continue din beton simplu. adîneim ea de. distanţa dintre armăturile verticale nu va depăşi 15 cm. 0 min va fi de 12 mm. I n cazul d istanţelo r mici dintre stîlpi se po t folosi cen tu ri a rm a te în loc de cuzineţi. 44# . . 3) Înălţim ea paharului H p = ( 2 . .Reguli constructive de execuţie a fundaţiei tip pahar : 1) Dim ensiunile golului trebuie să fie astfel proiectate incit să răm înă un spaţiu ele m inim um 5 — 8 cm pentru îm pănare cu beton marca B c 2 0 în ju r u l stîlpului. Fundaţii continue din beton şi beton armat Fun daţiile continue se aplică în cazul fundaţiilor de mică ad incim e folosite la ziduri.0 5 0 raportat la aria B H _ 2) Pereţii paharului se urmează cu bure „individuale“ orizontale şi verticale mărcile 0 şi (2) sau cu plase sudate 0 min 10 . a. t r o ­ tu arulu i. iar pe orizontală 20 cm.

2 % din sup ra fa ţa zonei armate. 3) A rm ătura se montează la partea superioară şi inferioară pe unul' sau două rînduri. 28 şi V I I I . F undaţiile continue de b e to n armat au alcătuirea constru ctiv ă în secţiune transversală similară cu cea a fundaţiilor izolate. argilă prăfoasă. fig.35).5 cm lăţime. 6) Acoperirea laterală cu beton a barelor longitudinale va fi de m ini­ m um 4.. 12) L a subsoluri şi adincimi mari de fundare se pol folosi fundaţii tip perete din beton armat (v. F u n d a ţia continuă se to a rn ă şi ea pe un s t r a t de egalizare de 5 cm grosime. 441 . fig. VI 11. V I I I . nisipuri în stare afinată. 11) F undaţiile diafragmelor sînt proiectate cu centuri tip c uzi net în care sîn t ancorate armăturile diafragmelor (care la prim ul nivel sin t armate cu o reţea dublă de arm ătură). 2) înălţim ea fundaţiei este de regulă mai mare decît cea obişnuită . VI I I . dispuse la m axim um 25 cm intre ele. Fundaţii continue pentru construcţii cu pereţi portanţi ampla» sate pe terenuri compresibile. 0 min = 10 m m şi ca A f min = 4. P rin te re n u ri compresibile se în ţeleg argile cu consistenţă redusă. 35). 29). Fundaţii continue «lin beton armat. dar nu mai puţin de 0 . c. 7) Barele longitudinale din centuri se înnădesc prin petrecere p tT o lungime de 40 d. De o p a rte şi de alta a zidului se lasă o banchetă orizontală de 2.5 cm. R eguli particulare constructive de alcătuire : 1) F undaţiile pentru pereţi vor forma contururi închise. 10) L a colţurile şi intersecţiile centurilor barele longitudinale vor f i tndoile şi ancorate pe o lungim e m inim ă de 30 d. 5) F undaţia se armează cu O B 37 sau P C 52.b. teren uri sensibile la u m e­ ziră (fig. terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic. 8) Etrierii centurilor sînt alcătuiţi din 0 6 şi 0 S dispuşi la 25 cm distanţă între ei. 4) A rm ătura de la partea superioară formează o centură. pentru a se perm ite trasa rea şi aşezarea corectă a peretelui şi p en tru com pensarea eventualelor erori de tra s a re a fun daţiei (v. 9) Tălpile fundaţiilor vor avea o armătură transversală din bare 0 1 1 0 .6 cm 2 x 6 0 10.

35.f r m —r r r r r . VIII. i : z : TTTTT terenuri com presibile.• s li r ir 442 . Fundaţii continue pentru « S U * J o L fl ^ h> fl u \ i sh \ >> • i »Q *■ i O f" vc 1 >r 0 * r 3 . Fig.WQQZ<H .

Fundaţii pc grinzi. V I I I . | . V III.36. VIII. fie d a to rită terenurilor p rea compresibile. G rin z i d e fu n d a ţie . 37). soluţie constru ctivă se p re v ă d grinzi de fu n d a ţie (fig.-A m rostului Fig. Fundaţie pe grinzi î? încrucişate. Fundaţii pe grinzi şi radiere din beton armat a. 443 .6. Sistemul de fu ndaţii pe grinzi se foloseşte ra r şi num ai în cazul în care alte soluţii m ai economice nu p o t fi utili­ zate. Planul fundaţiei şi secţiunile pe două direcţii per­ pendiculare. V I I I . fie imposibilităţii de dezvoltare a fundaţiilor izolate d a to rită prezenţei peretelui calcan a unei construcţii vecine etc.37. Fig. 36) sau reţea de grinzi continue încrucişate (fig.

0 20 şi 0 25 . ea se v a t u r n a fără cofraj la p a r te a superioară. 3) D a la (talpa) de la p a rte a de jos a grinzii de fu ndaţie are înălţi­ mea m in im ă de 15 cm la m argine şi de 30 cm lingă grindă . In exemplul de arm are din figura V III. In cazul stîlpilor de lăţim i m ari grinzile (talpa) de fu n d a re p o t fi lăţite num ai pe o porţiune în d rep tul stîlpilor. Grinzile încrucişate se armează la fel ca grinzile cu un singur rin d de stîlpi. p u th id avea fie o p a n t ă redusă. 444 . a v în d racordări drepte p en tru trecerea la secţiunea curentă.38). a r m ă tu ră de re p a rtiţie 4 0 10 de fiecare p arte a grinzii. P e n tru preluarea unor eforturi de întin dere m ari se prevăd v u te în dreptul stîlpilor. 2) L ă ţim e a grinzilor rezultă din condiţia de a se lăsa în ju ru l stîl­ pilor o b an c h etă orizontală de 5 —10 cm. A rm ă tu rile ridicate la grinzi scu rte şi înalte p o t fi îndoite la 60° în loc de 45° (fig. A r­ m ă t u r a longitudinală de re p artiţie din placă (dală) de o p arte şi de alta a grinzii v a fi de cel p u ţin 10% din a rm ă tu ra de rezistenţă a acesteia. V III. arm a rea dalei (tălpii) se v a face cu plase sudate.D in p u n c t de vedere co nstructiv .10%. acoperirea cu b eton a arm ătu rii va fi 5 cm. A rm ă turile v utelor se ancorează în grin dă pe^o dis ta n ţă de 30 d. g rin d a de fu n daţie este asem ă­ năto are cu o g rin d ă obişnuită de planşeu. L a ţim e a dalei poate fi egală cu înălţim ea grinzii. Ori de c îte ori este posibil.3 8 s-au folosit urm ătoarele arm ătu ri: 1) L a talpă : a rm ă tu ră de rezistenţă 0 16 la 15 cm . 5) î n cazul existenţei betonului de egalizare. 2) L a grindă : a r m ă tu ră de rezistenţă în cîm p şi pe reazeme 0 16. P rocentul m inim de arm are al secţiunilor grinzilor de fun daţie este de 0. ea are u rm ăto a rele carac te ristic i: 1) în ă lţim e a grinzilor v a fi cuprinsă între 1/3 şi 1/6 din deschiderea ei stab ilită între doi stîlpi consecutivi. a rm ă tu ră de m o ntaj 2 0 12 la mijlocul grinzii şi agrafe 0 6 la 40 cm. 4) A rm a rea se face cu oţel OB 37 sau PG 52. a rm ă tu ră tran sv e rsală şi etrieri 0 8 la 20 cm . cu deosebirea însă că este solicitată de jos în sus de către presiunea reactiv ă . fie tre p te c î n d înălţim ea dalei este mare.

445 .38. Armarea unei grinzi d e fundaţie. VIII.Fig.

de­ pozite subterane. 40 p en tru u n coş industrial. iar în dreptul pereţilor (pe reazeme) placa poate avea şi vute. cu g r in zi. Radierele cu planşee ciuperci s în t folosite în special la silozuri.. un astfel de tip de fu n d a ţie este a r ă t a t în figura V I I I . plăci c u r b e . la care d ista n ţa dintre pereţi este de 3. această soluţie ev ită însă săpăturile m ari de p ăm în t. De asemenea. dale groase.00—4. celulare etc. a v în d u rm ă ­ toarele caracteristici : placa are o grosime m inim ă de 20 cm. P laca se arm ează fie ca o placă cu a r m ă tu ră încrucişată.00 m pentru clădiri nuclearoelectrice). Radierele din plăci drepte se folosesc la construcţii cu pereţi p or­ ta n ţi.80—1. V I I I . Radiere din beton arm a t. stîlpii de m are înălţim e (televiziune) etc. c. fie d a to rită u no r p ă m în tu ri compresibile şi neuniforme . nu se toarn ă direct pe p ă m în t. printr-o a r m ă tu ră aşezată pe fîşii sub formă de stea. se recurge la soluţia de fu n d a re prin radiere cînd subsolurile s în t form ate din cutii rigide sau la care se proiectează cuve etanşe îm p o triv a pînzei de apă freatică. se recurge la radiere c în d prin fundaţii izolate sau prin grinzi încrucişate nu se ajunge la presiunea capabilă să o preia terenu l de fundaţie. rezervoare îngropate (v. F u n d aţiile din b eton arm a t. castelele de apă.50 m (3. fig. fie ca o placă a r m a tă pe o singură direcţie. se realizează o den sitate m are de arm are în zona centrală. din planşee ciuperci . 39). F u n d a ţii speciale. reze­ m ate pe o re ţea de grinzi principale şi secundare (fig. ci pe u n s t r a t de b eto n sim plu de circa 5 cm (50 mm) grosime. De regulă. de orice tip. Acestea sînt d estin ate u no r construcţii de forme şi înălţim i deosebite cum ar fi coşurile de fum. Tipuri de radiere : din plăci d rep te.b. denum it s tr a t de egalizare. cu a r m ă tu ra diago­ nală pe mai m ulte rîndu ri . Alcă­ tu ire a şi arm area grinzilor radierului nu diferă de grinzile obişnuite de fundaţie. fie d a to rită unor încărcări mari. care ne­ cesită fu n d a ţii masive.39).00—4. Radierele cu grinzi s în t alcă tu ite din plăci a rm a te încrucişat.00 m. V III. 446 . Radierele cu dale groase se folosesc la construcţii la care d a to rită condiţiilor de fu n d a re se im pune realizarea unei rig id ităţi m ari a fu n ­ daţiei p rin tr-o placă cu grosimea de 0. tu rn u rile de răcire. tip ra d ier .

447 .PLAN D E COFRAJE Ş/ ARMAREA PLĂCU Fig.3 9 a. VIII. Plan e le cofraje şi armare^ p licii. Armarea radierului c u grinzi.

39 b.Fig. . Armarea unei grinzi a radierului. VIII.

VIII. Armarea fundaţiei pentru un coş industrial.Secţiune A -A Fig. 1 15+15*2$ 449 . 29 — Cartea fierarului betonist — cd.40.

V I I I . A rm area acestora se realizează d u p ă aceleaşi reguli ca fundaţiile continue . co m pactate prin b atere sau prin vibrare. a t î t ca fu ndaţii izolate p en tru stîlpi. P e n tru consolidare se p ot folosi şi explozii. Unele tip u ri de blocuri se dau în figura V I I I . B lo cu ri p re f a b ric a te d in b e to n a r m a t p e n tr u fu n d a ţii c o n tin u e . terenuri de u m p lu ­ tu r ă etc. Fundaţii de mare adîncime în terenuri slabe In cazul u no r terenuri afin a te (nisip de plajă. sub formă de blocuri mici sau mari. D a că această soluţie nu este economică.F ig. în anu m ite cazuri nu se poate evita folosirea piloţilor din beton a r m a t b ă tu ţi sau t u r n a ţ i ' direct în p ă m în t în golul forajelor făcute în acest sens (fig.). şi la fun daţii continue p en tru zidărie. 450 . se foloseşte p en tru consolidare coloane de balast. precum şi blocuri fără legături. sub formă de fu nd aţie p ahar. b a n c h eta .42). Se pot folosi şi fu n daţii-p ostcom prim ate. 7. cît. 41. V III.superioară are o lăţim e m ai m are cu 10 cm d e c ît lăţimea zidăriei Blocurile se leagă între ele cu m u s tă ţi (bare de oţel-beton) şi cu m o rtar de ciment. Fundaţii prefabricate Acestea se folosesc.41. tere n u l se consolidează prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatică. 8 .

S up rafaţa laterală a pilotului trebuie să fie netedă. s u d a t de a r m ă ­ tu ră. b — arm area unui pilot dm beton arm at pentru înfigere în păm înt prin batere . capul piloţilor este înglobat în grinzi de b eton arm at. P e n tru preluarea încărcărilor date de construcţie. VIII.‘ iy> . Piloţii din beton precomprimat au secţiuni p ă tra te . V III. p re v ă z u te cu un v îrf şi sabo t de batere.* ţilor din beton armat. c — secţiuni ale pilo. p e n tru a p ă tru n d e uşor în p ăm în t. circulare sau poligonale. iar a r m ă t u r a tra n sv e rsală este sub form ă de fretă (fig.Umplutură AtyiM vinătă consistente i -1 1 . 451 . A rm ă tu ra longitudinală este alcă tu ită la fel ca cea p en tru stîlpii de b eton a rm a t. * in n m i n i m i m i n i ii i i i ii im ii ii i i ii 11111111111111111111 uînnSs? ' n i n i n i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i ii i i i n i n m n i n m i i i i i i i i n i i i i i i i i 1 ^ fr e fv Barele ermăturii principele F ig.42.w i'i'iw iH itfiT m uT iiiU T iiiim m iniiW ii'titm tttim m iiiiM iiiM iinH fiînM m uiitii . S în t introduşi prin batere sau vibrare.43). P ilo ţi d in b e to n a r m a t : a — piloţi bătuţi pînă la păm lnt rezistent . iar vîrful cît mai ascuţit.

VIII. Armarea piloţilor din beton .43 a.Fig.

o Q D X. Q ■ M C 3 Q J o E C s o E 453 .

!9*1 .5 x250 I \ Ă sj~500 j 550 ) 500 Fig. V III. Armarea fundaţiilor izolate cu plase plane şi îndoite : sudate că sa l — l i n i i d e în d o ir e .5 0 . De regulă se folosesc plase dintr-o singură b u ca tă cu sau fă ră îndoiri de bare .*1 .44. Barele îndoite (ridicate) pot fi realizate t o t din plase sudate (fig. a> a8 . distanţele dintre b are v a ria z ă în tre 100 şi 200 mm. Fundaţii arm ate cu p la se su d a te La arm area cu plase su d ate se po t folosi bare de oţel cu diam etru mai mic ( 0 8 mm). VIII.5 0 . i n d i c a t i v u l ci a r a tă fo lo s e s c b a re d u b la te . (^7) A 11.5d* lOO/s. 454 . 44) executate p lan şi apoi îndoite. I I — l i n i i d e tă ie re . . P /a s t Q A Plasa (J ) Q ct .9.

Astfel. care îm preun ă cu diafragmele orizontale ale planşeelor. 1. care ap ar fie din v în t. fie arm ări pe zone care ţin m ai bine seam a de modul de solicitare a diferitelor zone (fig. se folosesc la construcţii cu înălţim e mai redusă. denum ite diafragm e verticale. Structuri cu diafragme v S tructurile la care scheletul de rezistenţă este realizat în principal prin co n tin u ita te a unor pereţi verticali de b e to n arm a t. la diafragmele fără goluri. care ţin seam a de lucrul acestor diafragme. fie din acţiu nea cutrem urului. 455 . P e n tr u arm a rea diafragm elor verticale se p ractică diferite sisteme. Marginile golurilor p racticate în diafragm e creează m o n ta n ţi şi şpaleţi care treb u ie să aibă o lăţim e m inim ă de 7 0 —75 cm (capete lamelare). a.D. Se folosesc fie arm ări continue. c ît şi ca elemente p o rta n te integrate în tr-u n sistem co n stru ctiv complex. Arm area m inim ă a zonelor este in funcţie de am plasarea clădirilor. Ele trebuie a ra n jate la d istan ţe convenabile p en tru a se încărca c it m ai uniform în planul lor. L a capete se te rm in ă de regulă cu întăritu ri (îngroşări) denum ite bulbi.l/i). a t î t ca elemente de închidere. Diafragm ele verticale po t fi longitudinale sau t r a n s ­ versale. în special la solicitări e x tra o rd in are mari. Dimensiunile constructive ale zonelor sint in ra p o rt cu grosimea b a peretelui (pînă la 4 —6 b) şi de înălţim ea II a nivelului Precura ^ a lăţim ii li a diafragmei (O. denum ite şaibe. A rm area diafragm elor verticale. diafragmele se îm p a rt în 3 zone : zona I (zona bulbului). cum sin t construcţiile din panouri m ari sau construcţiile e ta ja te cu diafragme. zona I I I (zona intersecţiei) şi zona I I (zona peretelui pr'opriu-zis al diafragmei).45). realizează o s tru c tu ră spaţială se numesc s tr u c ­ tu r i cu diafragme. Diafragmele fără bulbi cu cap lamelar. V III. ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elem entele plane verticale s în t folosite la pereţi de hale industriale sau la construcţii de locuinţe. unde acestea s în t m ai p u ţin solicitate. L a diafragmele cu goluri m ai ap a re zona I V (zona şpaleţilor sau a capătului lam elar al diafragmei). alcătuiţi simetric sau nesimetric.

cu ochiuri a căror distan ţă m axim ă este de 25 mm. dispuse la cele două feţe ale diafragmei.4 —0.6% din zona de capăt. intersecţiilor şi capetelor lamelare. V I I I . 46). cu excepţia etrierilor. A lc ă tu ire a c o n s tru c tiv ă a d ia fra g m e lo r v e rtic a le : a — z o n e d e a r m a r e a le d ia f r a g m e lo r f ă r ă g o l u r i . 456 . m ontanţilor) la diafragme cu goluri vo r f i : 0 12 p en tru arm area cu oţel OB 37 şi 0 10 pen tru arm area cu oţel PG 52 sau PG 60 (fig. 2) Etrierii din zonele de capăt ale diafragmelor vor fi de cel pu ţin 0 6 dispuşi din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol.^60 nivel \<2. î n zone neseismice. Aria a rm ă tu rii este 0. V III. a le d ia ­ Pentru clădiri amplasate în zone seism ice se vor practica urmă­ toarele armături : 1) A rm ăturile verticale dc rezistenţă din zonele de capăt (zona bulbilor. b — z o n e d e a r m a r e f r a g m e lo r c u g o lu r i. 3) A rm area zonelor de mijloc (zona I I ) din regiunile seismice se realizează cu două plase ortogonale.45. deci de la 12 m m la 10 mm. diam etrul barelor se reduce cu 2 m m .5b Fig.

20 —0. în funcţie de n u m ăru l de niveluri şi gra d ul de protecţie seismică . î n această zonă procentul m inim de arm are este de : 0. b — capăt lam elar .00—2.20% . 6) A rm area diafragmelor cu goluri trebuie stabilită prin calcul. aşezate pe fiecare faţă a diafragmei. pen tru arm area verticală. 5) A rm ăturile verticale se înnădesc pe o lungime m inim ă de 45 d. I I I şi IV . în zonele I.25% . 0. în zona I I şi de m inim um 60 cm.£ fi 'J | N » 6012110) r ~ :~ : E tn e n r z a r— i O 10*12(1 0 )_ _ îm 3 <*12(10) I a r -1 O mmim C 6 la W cm rh _ d c Fig. c — capăt cu bulb simetric . p en tru arm area orizontală. cu ochiuri de 200 mm. 457 .46. 8) Arm area discontinuă este o arm are fo rm a tă din fîşii verticale (stîlpişori) plasate la 2.15 —0. 7) A rm area continuă este arm a rea zonelor centrale cu plase sud ate sau legate. î n zonele neseismice procentele se po t reduce la ju m ătate.50 m şi fîşii orizontale (centuri) în dreptul planşeelor şi centu ri (2 0 10) în zonele interm ediare dintre planşee. < 2 — capăt cu bulb nesimetric. 4) A rm area constructivă a diafragmelor se face cu plase de sîrm ă tra s ă pen tru b eto n a rm a t (plase uzinate) 0 5 m m. V III. A rm a re a z o n e lo r d e c a p ă t a le d ia fra g m e lo r : a — capăt cu intersecţie .

. Acoperirea cu beton se ia de 15 mm.).47. Intersecţiile în plan v ertical la legătura cu planşeele se realizează prin centuri arm a te cu 2 —4 0 8 . C înd arm a rea diafrag­ melor este puternică. 47). V III. Arm area continuă se practică la nivelurile inferioare ale clădirilor. . cup rin zîn d capetele barelor care in terv in în intersecţie (fig. în n ă d ir e a p la s e lo r s u d a te : a — Innădire cu două bare transversale . nu este necesar să se creeze o carcasă locală. îm b in ă rile diafragmelor. 12 şi etrieri 0 li). zonă seismică etc. V I I I . + ) . >Wd b c c — înnă- Fig. î n principiu. deoarece îm binarea la intersecţie a barelor se asigură prin ancorarea lor conform normelor (40—45 d). A ceastă soluţie se aplică în cazul planşeelor monolite din b eto n a r m a t . b. V III. Diafragmele se po t intersecta între ele prin planuri orizontale şi verticale în d reptu l planşeelor. In zonele neseismice diam etrul barelor din co m p onenţa plaselor su date nu v or depăşi 0 8 iar d is ta n ţa m axim ă dintre bare este de 300 m m .48). . la ultimele niveluri de sub planşeele tera să şi la clădirile foarte solicitate (încărcări mari. Plasele sud ate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înnădesc după aceleaşi reguli (fig. d upă m odul de arm are a diafrag­ melor (a rm ă tu ra continuă sau discontinuă).> lo c h it5 c m . La armările cu plase sud ate uzinate şi la arm ările discontinue co ntu rul carcaselor trebuie să ia forma intersecţiei (L. la pereţii casei scărilor şi lifturilor. b — Innădire cu o bară transversală dire verticală fără nici o bară transversală în plasa inferioară. Planşeele prefabricate rep rezin tă soluţia obişnuită p en tru stru ctu rile realizate cu diafragme e x e cu tate în cofraje plane» î n acest caz. . Plasele de pe cele două feţe sînt m en ţin u te la distanţele din proiect p rin agrafe.10. zonele de intersecţie în plan orizontal se întăresc p rin folosirea u nor carcase (bare longitudinale 0 1 0 . p en tru 453 . T. av în d bare din oţel OB 37 şi PG 52.

b — a r m a r e c u p la s e s u d a te . între plăcile prefabricate avînd 0 m in = 10 mm.tă din rezem area planşeelor pe console din oţelbeton (fig. 50) care asigură o m ai b u n ă continuitate. T şi + : a — a r m a r e c u re ţe a d in b a re in d e p e n d e n te . 2 — p la s e s u d a te . 49 se indică u n mod de rezolvare a îmbinării între planşee şi diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton. VIII. — w o l' (W2) m m / 1 • 1■ Q>m\ i )\ .48.1 . semipanouri sau predale cu suprabetonare. In figura V I I I . planşee se folosesc panouri mari. 459 . I ntre console se montează bare verticale de legătură cu lungime de ancorare suficientă (3) şi se realizează o centură din 2 —4 bare. H *—y n» ! ffiTO) c i V-i n 848 1048 / (tom k_l 1248/ om Fig. Armarea intersecţiilor de diafragme în formă de L.. 1 — b a r e in d e ­ p e n d e n te n e î n tr e r u p te î n in t e r s e c ţ ie .*7 :j 1 . O altă soluţie c o n . V I I I . c — a r m a r e d is c o n tin u ă f o lo s in d c a rc a s e .

V I I I . îm binarea diafragmelor ar­ m ate cu plase sudate cu planşee prefa­ bricate rezem ate pe console de beton : 1 — console de beton . g ro ­ simea fiind de 10 — 15 cm. P rin găurile lăsate în pereţi se trec a rm ă tu ri p en tru realizarea con­ tin u ită ţii . 6 — detaliu de consolă de rezemare . a spaţiului mic şi a prezenţei pieselor com ponente ale cofrajului (tije de glisare). 1 Fig. arm a rea se realizează cu carcase verticale şi orizontale preconfecţionate. Planşeele se to a rn ă de jos în sus sau invers. Soluţionări specifice îa execuţia diafragmelor eu ajutorul co­ frajelor glisante.49. fig. De regulă. VIII. 460 . A rm area planşeelor se face cu plase sud ate sau cu plase legate. 1 — pla­ se sudate. la acest sistem constructiv se execută planşeele după ce s-au t u r n a t pereţii.50 îm bina­ rea diafragmelor ar­ m ate ca plase sudate cu planşee prefabri­ cate rezemate pe console din oţel-be­ ton : a — detaliu de cen tu ră.2- Fig. Centurile care cuprind şi golurile de îm binare a dia­ fragmelor cu planşeele se arm ează cu 4 0 8 (4 0 10) şi cu etrieri închişi 0 6 la 30 cm. 3 — bare verticale pentru legătura plaselor dispuse intre consolele de beton. cele de la p a rte a superioară se calculează. iar cele de la p a rte a inferioară re p rez in tă m inim um 4 0% din secţiunea barelor din cîmp (m inim um 2 0 8. b! Va 2*8^ ■ 2*10 *(M2) C 2 5 Z "7 /- li c. Centurile de c a p ă t vor fi bine an corate (fig. 2 — plase sudate . 51). V I I I . VIII. D a to rită introducerii a rm ă tu rilo r p rintre juguri. 52).

461 .SECŢIUNE ORIZONTALĂ 4 Q 40cm I r 2H0 2tW . R ezem area planşeelor se face m ai întîi provizoriu pe popi sau pe console prinse de perete (fig. SECŢIUNEA a-o F ig. V I I I . A rm a re a c e n tu r ilo r la p e re ţii e x te r io r i d e co lţ la o s tr u c tu r ă cu d ia fra g m e d in b e to n a r m a t m o n o lit e x e c u ta te în co­ f r a je g lisa n te . A rm a re a p la n ş e e lo r d in b e to n a r m a t m o n o lit la s tru c ­ tu r ile cu d ia fra g m e e x e c u ta te cu c o fra je g lisa n te . A rm area buiandrugilor se poate face conform schemelor din figura V I I I . V III.50cm .51. fiind consi­ derate elem ente de b eto n a r m a t care preiau eforturi im p o rta n te la încăr­ cări orizontale.52. a. V III. Fig. în special din acţiunea seismică. A rm area buiandrugilor. ferestre etc. 53). Buiandrugii sînt elem ente de leg ătu ră care se m ontează deasupra golurilor (uşi. 54.). d. b. c.

B c r n .462 1 ’t .

de condiţiile de m ontaj şi de cele de fun cţionalitate a partiului de locuinţe executate cu aceste panouri.60 m) . .A rm area se realizează cu bare longitudinale (m inim um 2 bare). C om portarea acestor construcţii la c u tre m u r a fost bună. etrierii se prev ăd cu m ustăţi. V I I I . Barele longitudinale se ancorează în diafragmele a lă tu r a te pe o lungime de m inim um 50 d.20 m . P anourile m ari s în t m od ulate şi tipizate. 3. 55. cu 0 3 . Panourile se arm ează p e n tru a prelua efor­ turile la care s în t supuse in clădire. pe cele la care s în t supuse la m a ­ nipulări şi t r a n s p o r t şi pen tru a se asigura îm binarea panourilor între ele. P e n tru a se asigura co n tin u ita te a de deasupra buiandrugilor cu diafragmele. p en tru spitale. 2. . Panouri mari prefabricate a. a). 463 . grosimea panourilor p en tru pereţi p o rta n ţi este de 14—18 cm. V I I I . A rm area cîm pului panoului se realizează fie cu u n rin d de plase sudate. şcoli etc. 55. Şi structurile în diafragme executate monolit po t avea faţadele fo rm ate din panouri mari. 55). M ărim ea panourilor depinde de tehnologia de execuţie. fie cu cîte două rîn d u ri de plase dispuse pe fiecare p arte (fig. iar a celor de planşeu de 10 — 16 cm. ob ţin u tă prin asam blarea p an o u ­ rilor mari prin monolitizări. Dim ensiunile obişnuite a unor panouri sînt : înălţim ea p en tru lo­ cuinţe 2.60 m . lăţim ea nu poate depăşi dim ensiunea de g a b a rit care se po ate tra n s p o r ta (3. de g abaritu l adm is la tra n s p o rt. b. A rm area panourilor. tinzîndu-se pe conside­ ren te economice şi tehnologice ca n um ărul panourilor diferite într-o clădire să fie cît mai mic. b. dispuse perpendicular pe planul panoului (fig. E trierii se dispun la d istan ţe de 1. b are interm ediare (la m a x im u m 30 cm) şi bare înclinate aşezate adesea în cruce. Se mai pot a rm a în v a r ia n ta cu carcase su d ate dispuse local şi com pletate cu bare (fig. V I I I . în prezent se execută construcţii care nu depăşesc 9 niveluri. Con(1iţi de alcătuire. c). sau în v a r ia n ta cu carcase locale în trepătru nse.5 ori grosimea diafragmei sau la 15 d (d fiind d iam etrul barelor longitudinale). La structurile din pan ouri m ari se reali­ zează de fapt o s tru c tu ră în diafragme.5.

-=* -L J “ÎT U Ir w i d .i- J \ 11 ' 2 lk\ SECŢIUNEA a-a 2 1 3 SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c 3 A SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c ■ \ c\ / b\ ’ bI SECŢIUNEA a-o f C F ig. . E x e m p le d e a r m a r e a p a n o u rilo r p r e f a b ric a te d e p e re ţi 1 a — cu plase generale în planul median al panoului .55. V III. b — cu carcase locale în planul median al panoului .6 3 *1 r t ■ SECŢIUNEA SECŢIUNEA b-b T . c — cu carcase întrepătrunse. n i : 7' - p .

La p a rte a superioară panourile au o arm are orizontală m ai p u te r ­ nică (2 0 8 . îm b in a rea panourilor de faţadă. V III. iar apoi rolul de a crea o rezervă de rezistenţă a clădirii prin diafragmele de fa ţa d ă. F ig. 30 — Cartea fierarului betonist — cd. S traturile de izolare care asigură protecţia term ică. 56. .56. marginile verticale sîn t b o rd a te cu bare 0 min -. F ig . b — cîrlig din oţelbeton. De asemenea. b — diafragmă transversală turnată ante­ rior execuţiei îmbinării (în cofraje plane universale). 57. l 465 . d ate de dis­ pozitivele de ridicare. P anourile de fa ţa d ă a u în primul rînd funcţia de realizare a izolării termice. ■ > I f c. evitarea condensului şi modul de îm binare se v ă d în figura V I I I . La golurile de uşi se po t m o n ta bare înclinate şi se p o t îndesi etrierii în zona buiandrugilor.1 0 mm) pen tru a prelua eforturile locale. Dispozitivele de ridicare a panourilor sîn t indicata în figura V I I I . D isp o zitiv e de rid ic a r e a p a n o u r ilo r : a — bucşe cu filet . . a plasticii construcţiei (faţad ă cît mai estetică şi diversă). 111. îm b in a r e a p a n o u rilo r p re f a b ric a te d e f a ţa d ă : a — diafragmă transversală turnată simultan cu îmbi­ narea .8 mm.57.

V). V III.). De regulă se folo­ sesc 2 —4 bare 0 10 sau 2 —4 bare 0 12 . profile exterioare. fie prin bucle de arm are. profile din m aterial plastic cu gol de decompresiune p en tru evacuarea infiltraţiilor. Rosturile verticale au şi ele. 5 9 . îmbinări cu nod închis (de fixare a marginilor verticale). a rm ă tu rii este de 2 cm-. 58) şi verticale trebuie să poată prelua forţele de întindere. com­ presiune şi lunecare care apar între panouri. tencuieli etc. N odul închis cu panourile alăturate perm ite execuţia legăturilor fie num ai la nivelul planşeelor. 466 . V III. la aceste îm binări se folosesc diferite soluţii de etanşare. ci n um ai de etanşare în care scop treb u ie să p erm ită b eto narea sau um plerea cu m o r­ tar. îm b in ă r i o riz o n ta le la p e re ţii e x ­ nea m inim ă adm isă a te rio ri. îm b i­ narea se poate realiza prin su dură sau prin bucle (in cazul unor efo r­ tu ri mai mici între p a ­ nouri). Î m b in a re v e rtic a lă c u n o d d e s­ c h is (a) şi c u n o d în c h is (b). polistiren e x p a n d a t etc. v a tă m inerală. secţiu­ F ig. cap. b). Unele îm binări de închidere nu au rol de rezistenţă.59.a). în acest scop marginile p a ­ nourilor sîn t oprite (retrase) cu circa 10 cm. folosind procedeele de postcom prim are prin fascicule sau bare (v. îm bin ările pa no u r i lo r m ari sînt de mai m ulte ti­ puri: îmbinări de margine . v în tu lu i şi a condensului pe f a ţa interioară . îmbinări verticale eu nod deschis (fig. N odul deschis perm ite execuţia legăturilor prin sudarea arm ăturilor.58. V III. Acest tip de nod necesită beton area pe şantier (cofraje. V I I I .59.Îm binările orizontale (fig. a v în d accesul liber în tim p u l m o n t a j u l u i . care interesează mai p u ­ ţin pe fierarul betonist. av în d şi diferite soluţionări p en tru pro tecţia îm p otriv a p ătrun derii ploii. chituri p erm a n en t elastice. (fig. Unele noduri p o t fi închise. o tr a ta r e specială F ig. V III.

Armarea zidăriilor Construcţiile de zidărie s în t o form ă a construcţiilor cu diafragme şi de aceea plasarea pereţilor. b. de 50 cm se execută prin sporirea înăl­ ţimii centurii in d re p tu l golurilor . precum şi c a p acitatea de a prelua diferite încărcări (ver­ ticale şi orizontale) constituie preocuparea inginerului constructor. la colţurile clădirilor care nu sînt în unghiuri d re p te . Stîlpişorii au secţiunea de regulă de 25 X 25 cm şi se arm ează cu m inim um 4 b are 0 1 2 p revăzute cu etrieri şi bare orizontale 0 (3. buian dru gi etc. . ţie de ziduri. De regulă a r ­ m ă t u r a orizontală este c o n c en trată în centurile de la fiecare nivel. . în cele­ lalte cazuri aceştia se execută ca b uian­ drugi independenţi.Centurile s in t alcătuite din a rm ă tu ri şi din beton ul t u r n a t în îm ­ binările orizontale . 60). conform area de an sa m ­ blu a clădirii. seisme. încărcări mecanice d ate de utilajele de ridicat etc. dispuse in rosturile zidăriei. Armarea orizontală a diafragmelor din zidărie. tu r n a ţ i pe loc sau prefabricaţi. dimensiunile lor. 467 . pen tru ancorarea fund aţiei etc. 61 . centuri.. folosind m o rta r cu m arca m inim ă Min. Zonele de arm are la clădiri puternic solicitate se indică în figura V I I I . Stîlpişor de be­ ton armat dispus la intersec­ zemare de 35 cm. la d is ta n ţa de 45 —60 cm (fig. la clădirile e ta ja te . Consolidarea zidăriei prin stîlpişori din beton armat.50cm B 50.8 m m cu lungim ea de ancorare de 50 cm. diafragme de zidărie arm a te. V I I I . M ărirea capacităţii zidăriilor p en tru a prelua. MinMcm 8 mm. în special. A rm area zidăriei prin a r m ă tu ră pozată în ro stu ri la cel m u lt 60 cm pe verticală (3 —4 asize) se realizează din 1 —2 0 6 . . încărcările orizontale (vînt. deoarece creează ad e v ă ra te centuri continue care asigură stab ilita te a ansam blului construcţiei. V lfl. Consoli­ darea p rin stîlpişori se practică la clădiri cu asize diferite. B uiandrugii care au o înălţime m axim ă ţ6(8)l45-60cm . colţurile şi in­ tersecţiile trebuie bine ancorate. planşee. 3.) se realizează p rin stîlpişori din beton arm a t. în lipsa stîlpişorilor arm aţi.60. ele îndeplinesc u n rol foarte im p o rtan t. cu o lungime m inim ă de r e ­ Fig. a.

l — arm are sub golul ferestrei . 5 — arm area plinurilor dintre ferestre. Ancorarea barelor la colţuri şi la intersecţii se face în soluţia a r ă t a t ă în figura V I I I . b — arm area zidăriei la colţuri şi inter­ secţii in formă de T .5 cm 2 pe zidurile interioare. V III. La planşee prefabricate c e n tu ra se po ate realiza în spaţiul dintre prefabricate cu sau fără su p ra b eto n are (fig. 3 — stîlpişor de beton arm at . L a solicitări m ari centurile au înălţim e mai m are (fig. A rm ă tu ri la c lă d irile d in z id ă rie p u te r n ic s o lic ita te : a — arm ături prevăzute In pereţii exteriori la clădiri din zidărie cu solicitări im portante .oectiune a- ‘ L — J L F ig . ca p ătu l îndoit al barei a v în d o lungime de 40 d. 61. 62). V I I I . 2 — bare de legătură în peretele transversal . A rm ă tu r a m inim ă a centurilor este de 3 —5 cm 3 pe zidurile exterioare şi 2 .61.5—4. V III. 4 — buiandrug-centură. L a planşeele t u r n a t e m onolit centurile p o t fi realizate şi din a r m ă tu ra continuă a plăcii pe o lăţim e de 4 hp (h P fiind grosimea plăcii) considerată de fiecare p a rte a zidăriei.6 3). b. Centurile se prevăd în m od obligatoriu la nivelul fiecărui planşeu. 468 . d upă im p o rta n ţa clădirii.

ca elem ente com ponente a unor prisme. avînd forme plane. care poate fi 469 . aceste construcţii se numesc rezervoare. V III.Q b Fig. V III. Ar­ mătura se aşază în două planuri în ipoteza că recipientul ar fi făcut ca un butoi cu doage din armătură longitudinală şi cercuri din tablă care o strîng.62. silozuri. 4. buncăre. La recipienţii circulari armătura preia eforturile de întindere. 2 — bare în placa planşeului conlucrînd cu centura. b — planşee cu suprabetonare. cărbune) şi de păm înt fac parte din recipienţii care conservă sau depo­ zitează pe termen lim itat aceste produse. sau forme circulare. 1 — bare In centură . C e n tu ri . Din punctul de vedere al lucrărilor inginereşti. conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii pămîntului. ce sîn t realizate din armătura aşezată radial. b — centură cu înălţimea depăşind grosimea plăcii planşeului . C e n tu ri la p la n ş e e d in b e to n a r m a t m o n o lit : a — centuri prevăzute In grosimea plăcii planşeului . cereale.planşee fără suprabetonare . Armarea pereţilor supuşi la încărcări normale pe planul lor Pereţii din beton armat care sînt supuşi presiunilor laterale date de lichide (apă). M a Fig.1a p la n ş e e d in e le m e n te p r e f a b r ic a te : .63. materiale pulverulente sau granulate (ciment.

^ 4 8 /3 0 cm • ~ 08/15cm 10 APSTA A W .64. A rm ă ri la p e re ţi în c ă rc a ţi n o rm a l p e p la n u l lo r (zid d e sp rijin ).Fig. V III.

grinzi cu zăbrele etc. fiind element de închidere şi rezistenţă. contra transm iterii zgomotului (izolare fonică). iar placa sau elementul de u m ­ plutură poate fi din beton arm a t sau din alte elemente (beton simplu ceramică. în acest subcapitol se tra te a z ă numai planşeele care au elemente din beton a rm a t sau beton precomprimat.). care compartiinentează clădirile. La ultim ul nivel planşeul poate fi folosit ca terasă. 5) Rol de rezistenţă la foc. Planşeele pot avea şi rol decorativ. prin asigurarea unei rigidităţi la încăr­ cări verticale şi vibraţii. L egătura cu fundul rezervoarelor. contra pierderilor de căldură (izolare termică).continuă (sub formă de fretă) la conducte şi rezervoare precomprimate cu sîrme sau la cele de dimensiuni mici. E. interm ediar etc. în special la acţiunea în­ cărcărilor orizontale date de cutrem ur şi de v în t. la diferite niveluri se numesc planşee. asigurind conlucrarea clementelor verticale. D upă poziţia lor în clădiri. 471 .). în această categorie intră în prim ul rînd planşeele din beton arm a t şi planşeele m ixte din m etal cu dale din beton arm at. realizînd in acelaşi tim p şi stabilitatea elementelor verticale (pereţi. b se a ra tă arm area unor ziduri de sprijin. prin efectul de diafragmă (şaibă). precum şi marginea liberă se tra te a z ă in mod special prin zone îngroşate şi armare p e n tru preluarea eforturilor care se concentrează în aceste zone. Planşeele îndeplinesc mai multe roluri şi anume : 1) Rol de rezistenţă . 64. ele poartă diferite d e n u m iri: planşeu peste subsol. 4) Rol de izolare . a. ARMAREA PLANŞEELOR PENTRU CLĂDIRI Elementele de construcţii. la clădiri înalte cu schelet metalic şi la consolidări. orizontale sau înclinate. diafragme). zidărie etc. prin folosirea de materiale necombustibiie sau greu combustibile. 2) Rol de nedeformabilitate. în figura V I I I . 3) Rol de stabilitate a clădirii. Un a n u m it tip de planşeu poate satis­ face to ate cerinţele mai sus a ră tate sau numai o p arte din ele. contra infiltraţiilor de apă (izolare hidrofugă). La aceste tipuri de planşee elementul de rezistenţă (grinda) este metalic (profile. Planşeele m ix te (metal-beton) se folosesc în construcţii industriale. arhitectural etc. prin preluarea încărcărilor verticale pe care lc tran sm it la stîlpi şi pereţi.

plăcile reazemă pe grinzile secundare. sîn t sub form ă de plăci cu grinzi principale şi grinzi secundare sau reţele de grinzi. ffr /n ?/ F ig . t u r n a t e în cofraje ex e cu tate pe şantier. Planşee eu plăci. Sînt. (37). iar acestea pe grinzile principale care la rîn d u l lor tran sm it încărcările la elementele verticale. a. V III. iar în loc de placă. V e d e re d e jo s a u n u i p la n ­ şe u m o n o lit su p lă c i şi g rin zi. deschiderea plăcilor ajunge la 3 —4 m cînd arm area se face pe o singură direcţie şi la 5 —6 m. planşeele se numesc cu nervuri dese. C înd nervurile s in t dis­ puse după o re ţe a ortogonală sau diagonală se numesc planşee casetate. V I I I . Aceste tip u ri de planşee s-au folosit cel mai m u lt şi co ntinuă să se folosească în continuare. planşee dală etc.65. A spectul m onolit rezultă clin fa p tu l că placa şi grinzile fac corp comun (fig. 1. cînd arm a rea se face pe două direcţii (arm are încrucişată). 65 şi V I I I . folosind de regulă elem ente de s u p ra faţă din b eto n a r m a t sau din beton p recom p rim at sau elemente liniare prefabricate cu legături pe reazeme şi între ele. cazuri cînd grinzile secundare se suprim ă. Cînd distanţele dintre grinzile secundare se reduc la mai puţin de 70 cm.. D in p u n ct de vedere static. elementele de u m p lu tu ră arătate. grinzi principale şi grinzi secundare. planşee ciuperci. Planşee din beton armat monolit Aceste planşee.Planşeele din b eton a r m a t p o t fi din b eton monolit. 472 . sau din elem ente prefabricate. rezultînd u n p lan ­ şeu cu grinzi dispuse după o singură direcţie. executate num ai în cazuri speciale.

Caracteristicile geometrice ale elem entelor de planşeu : 1) Placa are grosim ea 1/35 — 1/40 din deschidere la plăci a rm a te pe o direcţie şi de 1 /4 5 —1/50 la plăci a rm a te pe două d i r e c ţ ii . arm are încrucişată. aşezate la in tera x de 1. D in considerente tehnologice. V I I I .//„ < 2). 3) Grinzile secundare au înălţim ea de 1/20 din deschidere.00 m). arm a rea se poate face după u rm ă ­ to are a tehnologie : barele se taie la lungimea necesară (v. fig. cînd /. 2) Grinzile principale au înălţim ea m inim ă de 1/15 din deschidere (5. conform regulilor constructive. Regulile de arm a re au fost a r ă ta te in cap. la p la n ­ şeele cu nervuri dese plăcile au grosimea de 1/12 din d is ta n ţa dintre nervuri. 1. grosimea plăcilor nu se reduce însă sub an u m ite valori (nu se ad m it plăci cu grosimi m ai mici de 4 cm. Variante de fasonare a a r m ă t u r i i unei plăci arm a tă pc o direcţie : 1) î n cazul barelor subţiri 0 < 8. A rm area plăcilor (cu bare legale). de regulă depăşind reazemul. După aşezarea pe cofraj. O p arte din a r m ă tu ra plăcilor din cîm p (cel p u ţin 1/3) se m enţine dreap tă pe reazem. în zona c o m p rim ată (fig. acestea au dispuse a r m ă tu ra de rezis­ t e n ţ ă pe o direcţie cînd lxj l 2 > 2 sau au a r m ă tu ra de rezistenţă dispusă pe ambele direcţii. de exemplu 3 1/2 bare/m ).50 m . barele care devin bare ridicate se îndoaie 473 . VII. cap. şi se ancorează în beton. b. aşezate la in terax de 3. D u pă dimensiunile în plan. excepţional 3 cm). 66). A rm area pe o direcţie poate fi aplicată p en tru o placă cu o sin­ gură deschidere sau pen tru o placă continuă (arm are obişnuită) la un planşeu cu grinzi sau cu placă continuă (v. r a p o r tu l laturilor plăcii Zi//*. n u m ă r care po ate fi întreg sau fracţionar. Barele ridicate dintr-o deschidere trec in deschiderea vecină şi se ancorează în beton la p a rte a de sus a plăcii sau s în t b are continue care în cîm p se află în to a te deschiderile în p a rte a de jos. P e n tru co m pletarea arm ă tu rii de la p a rte a su­ perioară. iar pe re a ­ zeme. de regulă. şi li se fasonează num ai ciocurile la banc du p ă care se aşază ca bare drepte pe platform a cofrajului la distanţele p revăzute în proiect (indi­ cate prin n um ăru l de bare pe m etru liniar.00 —8.12). la p a rte a de sus a plăcii (in zona întinsă). pe reazem se m ontează şi călăreţii care p ă t r u n d în deschi­ derile vecine. la nervuri dese înălţim ea se reduce la 1/25 din deschidfre şi la 6 cm lăţime.50 —2. iar o p a rte se ridică la p a rte a superioară a acestuia p en tru preluarea eforturilor de în tin ­ dere din această zonă. Barele se aşază alte rn a t (barele care ră m în drepte pe reazem alter­ nează cu bare care se ridică pe reazem în care se socotesc şi călăreţii).00 m (deschiderea g rin ­ zilor secundare).50 —6. V II).

.Arm are dublă A )p S7 c n » 1 ' a -i D is to n ţie r p= =U i ~T Fig.Ţ T Ţ f . Exem ple de folosire a barelor independente la plăci.66. -. VIII. A rm â tu râ lîfS 6c m dejSÎ!SM 6i U . 1 ._ _ m ATmor?°e . . t/r __________ ' r< .

Această a rm a re se aplică la plăci de formă p ă t r a t ă sau ap rop iată de p ă t r a t cu deschideri mai mari (4 —6 m) sau la plăci circulare şi poligonale. c. VIII. cap. avîndu-se grijă ca barele de pe reazem să fie aşezate simetric fa ţă de reazem. A rm area încrucişată a plăeilor. De regulă plăcile s în t simplu reze­ m a te pe co n tu r şi nu au nevoie de a rm ă tu ri la p a rte a superioară a reazemelor. se poate aplica si la barele subţiri. V I I I . acest m od de armare. (57). barele se m ontează cu distanţieri (fig.67. (5) L t K /m L = 190cm 17 5 (5 ) 772 2 < * 1 2 /m l= 7 3 0 c m L-215cm ( 5 ) L <t>12jm L=690cm (1 C < t>Kjm L=555cm Fig. V II) a r m ă tu ra este poziţională prin purici şi distanţieri din oţel. 4 4) Barele de repartiţie se m ontează după ce au fost m o n ta te barele de rezistenţă. Armarea unei plăci prelungită cu consolă. 3) In cazul dublei armări cu armătură dreaptă a t î t la p a rte a supe­ rioară. P e n tru a se asigura acoperirea cu b eton (v. 2) In cazul barelor cu 0 > 10. 475 . acestea se fasonează com plet la ban c şi apoi se m ontează în cofraj .direct cu o cheie specială pe cofraje. cit şi la p a rte a inferioară.

A rm ă tu ra este din oţel PG 52 . 69. x 1 L'* 1 Ai’m ă t u r a este distrib u­ ită pe ambele direcţii. N u s în t d ate distanţele dintre. bare. 68). iz o la te 476 . Barele au indicate lungimile to tale de debitare. Plan. VIII. ele fiind legate cu sîrm ă pe cofraj fo rm în d plase legate. D e a se m e n e a .69. '^f P la n * Fig. a rm ă tu ra continuă pe reazeme m arca Q) este faso n ată Ia capete cu ciocuri drepte. a rm ă tu r ile care trec d rep t p e r e a ze m e şi c e le d e r e p a r tiţie m ă rc ile ® şi (g). V I I I . fiind îndesită pe ju m ă t a t e a cen­ tra lă a fiecărei deschideri (fig.68. VIII.şeu l m o n o lit a r m a t în c r u c iş a t cu b a re d in P C 52. Armarea încrucişată la o placă cu deschidere mare. ca re c o m p le ­ te a z ă b a rele d e r e z iste n ţă 0 şi nu au ciocu ri.' "* . d ar este indicat num ăru l de bare pe m etru liniar p en tru fiecare m arcă de oţel de u nd e rezultă şi distanţele dintre bare. Fig. A rm area unui planşeu (continuu pe o direcţie) cu plăci a rm a te încrucişat este a r ă t a t în figura V I I I . a rm ă tu rile r id ic a te p e r e a z e m e le tr a n s ­ v e r sa le m ă rcile (g) şi (J) şi c ă lă r e ţii m arca @ s în t fa so n a te cu cio cu ri d rep te .

Armarea unei grinzi continue fără vute solicitată c u o încărcare uniform repartizată. . VIII.Fig.70.

A rm area grinzilor de planşeu. î n secţiunile tra n s v e r­ sale ale grinzii nu se vede arm a rea plăcilor. rîn d u l al doilea Ia o d is ta n ţă < h (55 cm) şi rîn d u l trei la 2 li (95 -ţ. Barele ridicate m arca @ p ă t r u n d în deschiderea vecină pe 190 cm (a p roxim ativ 1/3 din deschidere). Fig. respectindu-se de regulă dimensiunile v u tei şi dispunerea a rm ă tu rii din figura V I I I . 478 . In figura V I I I . Pe reazeme. Barele m arca 0 s în t bare de m ontaj care se com pletează cu barele de rezistenţă m arca Q). V II. cu secţiune dreptunghiulară. ca şi la grinzile fără vu te. 71. P oziţia barelor înclinate (primele pornesc la p a r te a de sus din re a­ zem la o d is ta n ţă < 5 cm). 70 se arată armarea unei grinzi continue fără v u te. grinzile po t avea şi console. p o ziţia ei in cim p rezultă din secţiunea 2— 7.15 = 110). V I I I . D a to rită plăcii. î n secţiunile grinzii se po ate u rm ări poziţia arm ăturii. generale de arm are au fost a r ă ta te în cap. Pe desen fie­ care b ară are o marcă.37. 14). Barele d re p te m arca (g) p ă t r u n d dincolo de reazem (sînt cel p u ţin două bare). grinzile lucrează ca o secţiune în T . grinzile principale şi secundare s în t de regulă grinzi co ntinue cu sau fă ră vute. î n zona reazemelor etrierii s în t închişi. iar u n exemplu de cotare a unei grinzi a rm a te s-a indicat în figura 1.5 ii.d. Bai'ele m arca (g) sînt b are călăreţi cu po rţiu n i înclinate. V III. a r m ă tu ra s-a dispus cu respectarea regulilor de arm are care rezultă şi din figura V I I I . iar în cim p num ai 0 bare. A rm area v u telor la grinzile cu v u te se face similar ca la grinzile de cadru (v. Regulile. Grinda este mai puternic a r m a tă pe reazeme unde la p a rte a supe­ rioară sîn t 10 bare.13. modul de deformare. De exemplu. iar în figura 11. m arca (§) se găseşte în prim a des­ chidere a grinzii .71. 16. iar pe reazem din secţiunea 2 — 2. P e n tru planşeele monolite. D im e n s iu n ile şi a r m a r e a v u te lo r. respectiv d ista n ţa d cerută fa ţă de a doua b ară i < 1. fig.

A linarea planşeelor eu plase şi earease sudate. Fig. VIII.25 / de fiecare parte). In plăci. Armarea grinzilor m onolite de planşeu cu carcase sudate : • » a — g r in d ă s e c u n d a ră . deci cu suprapuneri conform regulilor arătate. V II . Q15J_ 25% An '. plasele se m ontează la p a rte a inferioară şi pe reazeme pe un rîn d sau pe două. 479 . b — g r in d ă p r in c ip a lă . Armarea p lan ­ şeelor cu plase sud ate se face cu respectarea prevederilor a r ă t a t e în cap. 72 se dau exemple de aşezare a plaselor în secţiune tran sve rsală şi in plan. în figura \ I I I .ŞCf/o An An T I g T T T \d]_ J*i5d i B E IE C H)mm%d> ţ d j a ■ k2 t) ’ buc.72. cu sau fă ră decalare.e. Pe reazemele interm ediare plasele de la p a rte a superioară acoperă de o p arte şi de alta a reazemului o porţiun e din deschidere (0.

Secţiune transver­ sală (proiect I.73 a.Secţiune A-A Fig. . VIII. Armarea de principiu a unei grinzi prefa­ bricate pentru construcţii industriale.C.).P.

C3.S. CA.Vedere laterală .S.) : Carcasele C i.73 b. Armarea de principiu a unei grinzi prefabricate pentru con­ strucţii industriale. C7 sînt executate în atelier . carcasele de I. VIII.P. C6. — Buzău. 1 481 . CS sint livrate 31 — C a rte a f ie r a r u l u i b e to n is t — c d .C.-Bazău) Fig.poziţionare carcase Vedere de sus-poziţionare carcase Vedere de jos-poziţionare carcase C6( ISfc. Aşezarea carcaselor (proiect I. C5.P. C2.

S. î n placă se mon482 . m ai m ulte carcase (3 sau 4 cel puţin) decît in c. realizîndu-se in prezent sub diferite t i p u r i : planşee cu nervuri dese prefa­ bricate şi corpuri de um plutură . Placa chesonului este a r m a tă cu plase sudate. (fig. se po t folosi grinzi de diferite secţiuni astfel alese încît.S. la deschideri m ai m ari de 3. CS) şi care s i n t îndoite în atelier. planşee tip cheson .P.împ. în această categorie p o t fi incluse şi chesoanele. planşee sub formă de panouri cu corpuri ceramice a rm a te. din care rezultă lu n ­ gimile plaselor şi carcaselor.00 m. Grinzile t i p T şi II cu lăţim ea de 1. su d ate prin p u n cte cu sîrm ă STNB 0 4. arm a pe reazem eu două plase suprapuse aşezate în trepte. î n figura V I I I .15 l = 0. figură sin t date şi unele reguli de armare.70 m cu plase şi carcase sudate.00 m pot fi folosite in acest scop. Cele­ lalte carcase de dim ensiuni care. planşee din panouri mari etc. Planşee lip elieson.Plăcile mai groase (h > 9 cm) se pot. nu se execută industrial. V I I I . în figura V I I I . poziţia planşeelor în clădire etc. CA.72). Planşeele pot avea şi alte denum iri decît cele a rătate. Grinzile de planşeu tu r n a te m onolit şi arm a te cu carcase su d ate se arm ează de regulă cu carcase plane. Planşeele sîn t d en um ite şi după destin aţia clădirii sau lucrărilor inginereşti. 74 se a r a t ă a rm a rea unui cheson de 5. în sec­ ţiunile reazemelor continue se m ontează. P e n tru a ră ta re a modului de arm are a acestora se prezintă o serie de exemple caracteristice. P e n tru hale industriale. planşee predală . Pe.50 —3. dacă se pun un a lîngă alta.3 l. confecţionate la maşini cu o pereche de electrozi (sau două perechi). iar nervurile cu carcase din oţel PC 52 0 10 şi 18 mm. în cim p şi pe reazeme.0 0 — 18. se realizează u n planşeu capabil să su porte g re u tă ţi mari.00 m şi deschideri de 6 . se sudează direct în atelier. 73 se poate vedea arm area unei grinzi dublu T p entru construcţii indu striale arm a te cu carcase sudate liv rate de I. a. sau semipanouri. C6. î n secţiunea t ra n s v e r­ sală se aşază vertical 2.00 —4. Planşee prefabricate din beton armat Planşeele prefabricate au c ă p ă ta t cea mai largă utilizare. 3. Proiectele p o t conţine şi alte rezolvări la aşezarea plaselor. 4 sau mai m ulte rîn d u ri de carcase. planşee tip flşie cu sau fără g o lu ri. precum şi arm ările su p lim entare pe reazem. de regulă. B uzău (carcasele C2. primele t r e p te av în d o p ă tru n d e re în deschiderile vecine de 2 X 0. 2.

T. VIII.P. Armare Cheson.). Secţiune longitudinală (proiect I.C. 483 .Fig.7 4 a.

VIII.T. Detalii armare (proiect I. « TC C . Armare cheson.).P.7 4 b.434 ry (o ci Iţ Uj Fig.C.

P. Un exemplu de fişie cu goluri de 6. nervurile au înălţim ea de 45 cm (CU 45) şi de 40 cm (CU 40).75 m (num ărul de ochiuri pe lăţime este de 9 şi pe lungime 19).92) deschidere a r m a tă cu carcase sudate este a r ă ta tă în figura V I I I . Armare cheson.T. . b. Placa are grosimea 3. Carcasa s u d ată C I este n o ta tă cu 3 x 150/3 x 150 . tează o plasă cu 0 4 (plasa ST 402 livrată de I.C.S.2 cm.S. Chesonul este p re v ă z u t cu urechi pentru m anipulare. L ăţim ea transversală a chesonului este de 1. cu lăţim ea de 0.P.I S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b S E C ŢIU N E A c -c Fjg.0 m (5.74 c.Buzău). fiind ex e cu tată de I.92 m şi lungimea 5. iar acoperirea m inim ă de b eton 1. Planşee din fîşii eu goluri. Secţiuni trans­ versale (proiect I. ceea ce înseam nă că este din sîrm ă STNB 0 3 cu ochiuri p ă tra te de 150 mm.75.S. La col­ ţuri se prevede o arm are su plim entară. 75.0. VIII.).S. — 485 .5 cm.92 x 5.P.49 in.

c. F îşii ceramice precomprimatc. Capetele fişiei s în t mai puternic. Un exem plu de astfel de planşeu este cel din figura V I I I . 15 : 10 şi 5 cm). fiind de construcţie specială. prin pretensio narea a 6 toroan e T B P P (7 0 3). Fişie cu goluri armată cu carcase sudate. P e n tr u construcţii industriale e ta ja te se folosesc. cu sem nificaţia sim ilară cu carcasa C I şi se îndoaie conform d esenu­ lui la u n dispozitiv special de îndoit carcase (cu raze dc îndoire 0 20) care de regulă se construieşte în atelier. arm ate. format din fişii ceramice. în tre corpuri ceramice şi la p a rte a superioară s în t p re v ă z u te c a r ­ case s u d a t e .75. B uzău. 486 . indicate cu simbolurile din ca­ Carcasa C2 este notată* cu 3 X 100/3 X 123 — 0. cap. III). Carcasa are o lăţim e de. arm a te p e n tru a prelua încărcările mari.25. carcasa C I este în plan tran sv e rsal îndoită. 1. P e figură se a ra tă şi ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor. L a to a te intersecţiile de bare carcasele se leagă cu sîrme. VIII.CARCASA C2-2 b u c td (J\7 03 STNB : 130cm JSUt ^L= 130 ' s7\ 1 lt 3 STNB\ 65 cm f 1 “ K Fig.60 x 1. în sensul că la capete b a re le tra n s v e rsa le sîn t îndesite. 76. a t i t p e n tru a prelua forţele de tăiere (forfecare). cît şi p en tru a p re lu a eforturile din to ro a n e la transfer. planşee puternic.35 m şi este com pusă din 22 0 4 S T N B -j+ 2 x 3 0 5 STN B + 2 X 4 0 OB 37 şi PC 52 (la distan ţe de 20. Denum irile plaselor pot fi talog (v. înglobate în b eto n a r m a t B 400.

487 .

toroane şi carcase sudate.00 m deschidere.488 d e 6. Sec­ Fig. VIII. Fîşii ceramice .7 6 b. armate c u ţiuni transversale.

independente. p u tîn d avea şi vangu ri (grinzi marginale). Placa înclinată (ram pa) a scării este a rm a tă pe o direcţie ca o placă obişnuită. ARMAREA SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Scările s in t alcătuite d in tr-u n sistem de plăci înclinate în castrate în grinzile podestului. SECŢIUNI PRIN RAMPE Şl PODEŞTE 489 .77 se a ra tă modul de arm are a unei scări t u r n a t ă monolit. A rm ă tu ra de re ­ zistenţă din eîm pul plăcii înclinate este ridicată pe reazem şi anco rată în grinzile şi in plăcile podestului.F. dublu în c a s tra tă in grinzile podestului. In figura VI 11. cu bare OB 37.

I " S-cara ' 50 VEDERE n-n Zcara 1 50 GRINDA P 2 2 0 * 3 5 . V \ l I! 3Z3: TPI L -3 3 S cm < §) "0 vu SLJîL ^ e200 HKL‘jrA:m''/^ ^ -v’3 ?ys _ GRINDA PI 2 0 »3 5. © © cr^SL-VK)-.1 buc Fig. Plan cofraj şi armarea unei scări tur­ nate monolit. VIII.1 buc ^. 1 0 w -h ^4 SECŢIUNEA c .c 2 i1 S L '2 K ^ 2 ţ 1 0 L ' 2 i 5 fp . 0 >775 SECŢIUNEA o-O A 2 .P L A N COFRAJ VEDERE I .77 I). (g 490 .

78. Scară prefabricată pentru construcţii din panouri mari.Fig. . VIII.

îm preună cu casa scării. 78). Problem ele de arm a re la aceste tip u ri de construcţii se rezolvă pe baza principiilor a r ă ta te în cap.f podest) : aceste elem ente sîn t însă dificil de t r a n s p o r ta t şim an ip u la t (fig. Noile tehnologii de execuţie a construcţiilor im pun în prezent ca scările să fie ex e cu tate din elemente prefabricate. pereţilor recipienţilor p e n tru diferite produ. V I I I . cap. VI). în această categorie de c o n stru c ţii s în t construcţiile realizate din plăci su b ţiri. folosind în special plase şi carcase su d ate e x e cu tate în fabrici. coşurile de fum. ca elementele com ponente ale acoperişurilor de hale industriale. S în t situaţii cînd s in t folosite şi elem ente prefab ricate sp aţiale (ram pa . precum şi construcţiile m asive p en tru poduri. Rezervoare circulare pentru lichide I n planşa IV se a ra tă alcătuirea unui rezervor din b eton a rm a t aşe zat pe sol. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII SPECIALE O serie de construcţii inginereşti pun problem e speciale de exe­ cuţie şi arm are. este necesar ca to a te părţile ei com ponente să fie la fel de rigide sau să aibă anu m ite zone care să lucreze ca a r ti­ culaţii. G.se (re­ zervoare. o parte rigidă a construcţiei.Grinzile (vangurile şi grinzile podestului P I şi P 2) se arm ează ca grinzi simplu rezem ate d rep te sau grinzi frîn te (v. în acest sens sîn t e x e cu tate p refabricat podestele. stîlpii de înălţim e m are p en tru tra n s p o r tu l energiei electrice. rampele. a v în d concepute îm binări de c o n tin u ita te . ziduri de sprijin. Scara fiind în ansamblul construcţiei. Grinzile au etrieri închişi în tru c it s în t solicitate şi la răsucire.). vangurile şi grinzile de podest. silozuri etc. a v în d soluţionări constructive similare cu cele a r ă t a t e şi în acest capitol. 1.84 m şi înălţim ea de 5 m. î n acest rezervor încărcarea este d a tă de presiunea păcurii 492 . buncăre. de formă cilindrică cu diam etrul de 15. piste pen tru aero p o rtu ri etc. baraje. tu rn u rile de răcire. V II. Armările elem entelor prefab ricate de scară se execută d upă regulile obişnuite.

A rm ă tu ra verticală din pereţii rezervorului este re p rez en tată prin diam etrul barelor şi d is ta n ţa dintre bare (m ăsu rată pe un cerc cu raza stabilită. înţelegindu-se că a r m ă tu ra se ex tin d e pe to a tă cupola şi pe întreg radierul şi inelul circular. A rm ă tu ra este alcă tu ită din bare 0 10 şi 8 dispuse după gen e rato are pc ambele feţe la 15 cm în tre ele. bare pe fiecare tronson. ap lica tă la rezervoare p re fabricate form ate din doage. F u ndu lrezerv orului(radier) se arm ează ca o placă circulară cu a r m ă t u r a radială şi inelară dispusă încrucişat. A rm ă tu ra inelară po ate fi realizată sub form ă de a r m ă tu ră p o st­ întinsă. Modul de fasonare a barelor şi lungimile barelor sîn t re prezentate în secţiunea transversală de lîngă rezervor. Detaliile de arm a re se po t urm ări pe planşa IV. în detaliile din planşă s în t r e p re z e n ta te modul de izolare. modul de tra v e rs a re a conductelor şi bord a rea golurilor etc.(m ai mare la bază). indieîndu-se diam etrul barelor şi num ăru l dc. F ierarul betonist treb u ie să p o a tă stabili n u m ărul dc bare şi lu n­ gimea barelor de arm are a re zerv oru lui care nu este o problem ă uşoară. Barele tre b u ie în năd ite prin petrecere pe 60 d (pro­ iectele conţin de regulă re p rezentări detaliate). P retension area se po ate face continuă prin sîrme S B P întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circulă pe pereţii rezervorului (bicicletă) sau prin pretensionarea u n o r porţiuni 493 . Acoperişul rezervorului se arm ează ca o cupolă. iar inelul cupolei se armează ca o grindă circulară. sau la rezervoare t u r n a t e monolit. L egătu ra fundului rezervorului cu pereţii se arm ează pen tru p re­ luarea împingerilor din pereţi. Arm area trebuie să fie puternică în tr u c it nu se a d m ite ca b etonul să fisureze. A rm ă tu ra inelară este alc ă tu ită din bare 0 10 dispuse pe două rînduri la d is ta n ţe variabile cu tronsonul. a r m ă tu ra este reprezen tată prin desenarea cusăturilor pe unele sectoare circulare. 1/2 în m od o b işn u it din ra za m axim ă). A rm ă tu ra din pereţi este fo rm a tă din a r m ă tu ra circulară (inelară) care se petrece cel pu ţin pe o lungime de 60 d şi a rm ă tu ra longitudinală. A rm ă tu ra inelară din pereţii rezervorului este re p re z e n ta tă pe tronsoane (I —IV). A rm area poate fi fă cută şi cu plase su d ate dacă se respectă condi­ ţiile de petrecere (această soluţie trebu ie însă ju stific ată economic). A rm area fundaţiei inelare se face similar cu a unei plăci obişnuite. în planşa IV pen tru cupola radier şi fu n d a ţia inelară.

face printr-o tehnologie strictă pentru pătrunderea şi com pactarea betonului şi respectarea stratului de acoperire. acoperi­ rea cu beton se obţine prin torcretare. 7) Se execută betonarea în straturi orizontale de 10— 15 cm. Ca şi re ­ zervoarele. 4) Se execută fu n d u l rezervorului (partea de jo s a cofrajului). tu rn de susţinere şi matică printr-un rezervor circular preeomprimat. folosind de obicei la alim entarea cu apă a unei anum ite industrii. t u rn a r e a se. 2. unde a rm ă tu ra longitudinală se taie. Castele de apă Castele de apă sînt rezervoare plasate la înălţime. 494 . V II I. 2) Se montează armătura peretelui şi se pun distanţieri.81). I n m o d u l c a z u l u r m c o f r a j u l u i : l i f t a t l a e x e c u t a r e a c a s t e l u l u i s e p r o c e d e a z ă î n ă t o r 1) Se montează cofrajul pe un schelet de rezistenţă. scări. Castelele de apă se compun Fig. fiind apoi liftate.>) Se montează armătura din fundul rezervorului şi din inelul de legătură dintre turn şi rezervor. dar se bordează marginile golu­ rilor. Unele castele se execută la sol. ferestre. VIII. Secţiune orizontală sche­ din: fundaţii. fig.79).79. (5) Se montează piesele de pătrundere pentru conducte. V II I.40). F undaţiile se realizează în mod obişnuit de tip bloc cu cuzinet (v. ele pot fi executate din beton arm a t monolit sau prefabricat şi din beton a rm a t precomprimat. . IV. în cazul pretensionării armăturii.din inel prin ancorarea arm ăturii in nervuri verticale special exe­ cu tate (fig. rezervorul propriu-zis (fig. V II I. lăsînd goluri pentru uşi.80 şi V III.38). 3) Se execută liftarea şi fixarea la cotă. Turnul de regulă se execută cu cofraje glisante spe­ ciale (v. planşee etc. fig.

COFRAJ TURN S c a r a 1.T.100 Fig. VIII. executat prin glisare.80 a.). . Secţiune verticală (proiect IP. Armarea unui turn de castel de apă cu oţel OB 3T ţi PC 52.C.

i 11 I t *I ml. VIII. 2*f5In OETALIL' DE INNĂDIRE » A R € WC Fig. to teri or .80 b. Detalii d*> armare a turnului.PO ZIŢIO N AR E A R M A T U R A IN PE RETE T U R N S c a r a 1 : 50 D ET A L IU DE PO ZIŢIO N AR E ŞI FA SO N A RE M U STĂ ŢI TURN S c a r a 1 :2 9 ©<&■ JlDO < §> - • °i 83 m tfg turnare ®© DETALIU DE POZIŢIONARE} HUSTÂŢI PENTRU P L A N Ş E E S c a r a 1 -2 0 © 0- I (Lh J Q !~ > IArm ătură verticala^ I d m turn DETALIU DE ARMARE PERETE TURN S c a r a 1 10 Arm ătura ___ -w-i y^verhcald 2\ pLi ŞL Mus fo ţi d m _ fu n d a ţie Arm ătură _____ orizontală Agrafa ţ 6 La 2 jcm i 11 . R inW_ e x te r io r .

Armarea pereţilor şi cupolei unui rezervor de apă de înălţime. VIII.m? Fig. 1 497 . 3 2 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .81.

av înd pereţii apropiaţi sau c o m u n i : 498 . Rezervoare cu planşee ciuperci (rezervor de apă subteran) Planşeele dală şi planşeele ciuperci care se. c o n stru ite ală tu ra t. A rm ă tu ra va fi bine ancorată sau poate fi folosită în această zonă a r m ă tu ra continuă.81 sînt date linele explicaţii privind tipul de a r m ă tu ră şi m odul de soluţionare a unor detalii. A rm ă tu ra transversală a capitelurilor se re alv ează prin etrieri închişi îndesiţi pe to a tă înălţim ea capitelului şi pe por­ ţiunea de stîlp de lingă capitel. Plăcile sînt în tărite cu o reţea legată sau su d ată pu . Planşeele dală s în t de fa p t planşee ciuperci cu capitelul înglobat în placă care de această d a tă este m ai groasă decît Ia celelalte planşee. F ierarul be­ tonist treb u ie să înveţe modul de arm are după planşe înainte de a începe fasonarea arm ăturii. folosesc la construcţii de clădiri îşi găsesc şi o aplicare specifică la execuţia rezervoarelor (v.VII 1.80 şi V I I I . cu asigurarea lungimii de ancorare a fiecărei bare. Aceste zone au prevăzute de regulă vute. de împingerea şi g r e u ta te a păm întului justifică execuţia m onolită a unor astfel de rezervoare. Armările colţurilor şi contururilor radierului şi a plăcii superioare se soluţionează similar ca la rezervoarele obişnuite. Stîlpii ciupercaţi sînt plasaţi după o reţea rectangulară la distanţe de 4 —6 m. Presiunile mari date de apă.l dea­ supra capitelurilor. cereale etc. Plăcile. 4. interes ciupercile care se armează pe p a tru direcţii perpendiculare între ele şi paralele cu la tu ­ rile panourilor şi pe muchii. D in p un ctu l de vedere al arm ărilor prezintă. pereţii şi radierul au arm are dublă încrucişată. Desigur că se po t găsi şi soluţii prefabricate.Pe figurile . sînt destinate depozitării şi conservării în bune condiţii a acestor produse. 3. dreptunghiulare sau poligonale. Silozuri şi buncâre Silozurile pen tru cim ent. de înăl­ ţime mare. planşa V). S în t de regulă m u lti­ celulare cu celule circulare. Capitelurile ciupercilor pot fi cu două pante. .

). care se arm ează special. Armarea cu plase sudate a pereţilor unui siloz. 82 se a r a tă o v aria n tă de arm are p en tru celulele poligonale ale unui siloz a r m a t cu plase sudate. î n figura V I I I . Unele silo­ zuri au şi subsoluri. la efectul dinamic al încărcărilor şi pentru prevenirea fisurării betonului din încărcări sau ca u rm are a contracţiei betonului sau v ariaţiilor de te m p e r a tu ră -etc. VIII. 499 .82. grosim ea pereţilor nu coboară sub 15 cm. P a r te a de sus a silozurilor e ste 'a c o p e ­ rită cu plăci cu goluri p e n tru încărcare şi de vizitare a rm a te încruci­ şat şi în tă rite cu inele puternic arm a te. n u m ite grinzi pereţi. In m od similar cu rezervoarele se arm ează placa de bază (fundul) celulelor. Unele silozuri reazem ă prin interm ediul unor grinzi foarte înalte (tip perete).celulele sîn t am plasate pe o fu nd aţie com ună (radier general). uscare etc. cu tre m u r etc. Grosimea pereţilor nu este desenată la scară. Silozu­ rile au un t u r n elevator p en tru încărcări. de com presiunea d a tă de acţiunea forţelor orizontale (vînt. De regulă. Celulele silozurilor se arm ează pen tru a prelua presiunea radială d ată de încărcarea produsului depozitat. Fig. Celulele silozurilor se arm ează dublu cu a r m ă tu ră încrucişată pe cel p u ţin 2/3 din înălţime. îndoite pen tru asigurarea legăturilor la colturile celulei. descărcări.

realizate cu vute puternice. Racordările pereţilor verticali şi ale feţelor pîlniei sint. V I I I . transpo rt urban etc. . Armarea pereţilor unui siloz cu celule drept­ unghiulare. cap. De regulă silozurile se armează cu bare 0 8 . V I I I . n acest scop. Elem entul caracteristic al buncărelor este pîlnia. Pîlnia este bine ancorată în pereţii buncărului. se folosesc în cadrul unui proces tehnologie. Secţiunile stîlpilor pot fi similare cu cele a ră ta te anterior (v. VII) pe o lungime de 40 d şi nu mai m ult de 1/4 din totalul arm ăturii din aceeaşi secţiune.V şi de telecomunicaţii. Stîlpii LK. VIII. . cît şi ca buli­ căre individuale . înnădirea arm ăturii se face conform re g u ­ lilor (v. în anum ite cazuri sînt prevăzute şi cu utilajele necesare. Stîlpi cu destinaţie specială şi construcţii turn a. 81). se folosesc stîlpi de beton arm a t şi beton precom prim at prefabricaţi. de regulă. fig. în planşa VI se a rată arm area unei pîlnii de buncăr pentru cărbuni. Arnifi turile asigură legaturile elementelor plane între ele pe toate direcţiile f 5.5 cm. 500 . pentru depozitarea tem porară a unor produse. 20 şi fig. Stelele dintre celule se armează în mod special. Buncărelc sînt construite a t î t sub formă de baterii. p ro tejată contra uzurii cu plăci de oţel special.VARIANTA DETALIUL A Fig. V I I I . iar pereţii din dreptul stelelor sînt îngroşaţi (fig.83). Acoperirea cu beton se ia de 2 . 16 aşezate la dis­ ta n ţe variabile (1 —20 cm).0 —2. av înd şi un rol de sim lificare a procesului de încărcare-descărcare cu mijloace mecanice. care în mod obişnuit este de formă p ătrată. pentru telecomunicaţii şi tran sp o rt pe calea ferată. avînd şi a rm ă tu ră sub formă de V. P e n tru liniile de tra n s p o rt şi distribuţie a energiei electrice.8:!.

-H I ÎS 9 <ty n: •000 -f if îi T IU J_lî priza de partere Ll. VIII 84 Stîlpi prefabricaţi LEA cu secţiune în I executaţi prin vibrare. 501 .lj j s JL G EN E R A LA ui. D IS P O Z IŢ IE ARMARE Fij>. Linii de 6—16 kV.LJ Spre I —I Am- L j .

Modul lor de. p en tru coşuri de fum. Stilpi peron. Tehnologiile industriale im p un executarea unor construcţii speciale tip tu rn . preturnaţi orizontal sau vertical. Stîlpul prezintă interes în tru c ît la p a rte a de jos este un stîlp cu goluri. ferme lu m in a to r din beton a rm a t. c.). tu rn u ri de răcire. In planşa V II se. 40. Modul de arm are a acestor stîlpi este sim ilar cu cel al stîlpilor obişnuiţi. pen tru fundaţie şi cu cea din figura V I I I . La capul stîlpului este m o n ­ t a t ă şi o a r m ă tu ră în V p en tru preluarea eforturilor din colţuri. dc regulă. b. precomprimati cu armătura aderentă . execuţie este d e s tu l'd e d i f e r it : stilpi turnat'i m onolit.console lungi în capul lor pe care reazem ă diferite elemente de construcţii (ferme lum inator. alte rn în d secţiu­ nea dublu T cu cea d rep tun ghiulară. centrifugaţi. grinzi. Construcţii turn. E trierii s în t îndesiţi în dreptul consolelor (la 10 cm). A rm area consolelor lungi din capul stîlpilor asigură preluarea în ­ tinderilor de la ta lp a superioară. care are console scurte p u ternic arm a te p e n tru grinzile de rulare (cu m u s tă ţi p en tru realizarea continuităţii). P e n tru a n u m ite construcţii industriale se execută stîlpi cu . La secţiunea dublu T a r m ă tu ra longitudinală se găseşte în colţurile etrierilor. asamblaţi din tronsoane prin postcom prim are etc. tu rn u ri pen tru castele de apă etc.a r a tă arm a rea unui stîlp peron p re fab ric at p en tru hale industriale pe care reazemă. 80 pen tru tu rn . com presiunile de la p a rte a inferioară şi forţele tăietoare prin a r m ă tu r a rid ic a tă (coborită) şi etrieri. elemente de su p ra fa ţă etc. prefabricaţi prin vibrare. . A rm area unor astfel de con strucţii se realizează similar cu cea din figura V I I I . B arele coborîte (de la console) s în t ancorate în zona com prim ată. Secţiunea transv ersală a stîlpilor este varia b ilă .

Barele s in t aduse cu cărucioare. în prezent se p re văd în cadrul atelierului linii tehnologice fo r­ m ate dintr-un com plex de maşini şi dispozitive p e n tru realizarea unui proces tehnologic continuu. Barele cură503 . cu peria în formă de disc.V.). ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU OPERAŢIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de m uncă în ateliere este în funcţie de g r a ­ dul de d otare a atelierului.C a p i t o l u l IX ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ARMARE ÎN ATELIERE A. F luxul tehnologie în acest caz este u rm ă to ru l: barele aduse din depozit sîn t plasate pe stelajul lateral 7 apoi s în t rostogolite pe masa cu role 3. 1. în acest capitol se v a prezen ta organizarea locului de m uncă p entru unele operaţii de sudare cu g ra d mai ridicat de organizare. Organizarea sudării barelor cap la cap Tipurile m aşinilor de su d at cap la cap folosite s-au a r ă t a t la cap. în cap. La capetele mesei s în t aşezate două perii m ecanizate. (pentru capetele celor două bare Care se sudează). 1. tăiere şi fasonare. V şi VI s-au p re z e n ta t scheme de organizare p en tru descolăcire. îndreptare. electrocare sau cu u n mijloc de ridicat şi t r a n s p o r ta t (poduri rulante. Organizarea sudării cap Ia cap se poate face conform schemei din fi­ gura IX. grinzi rulante. Aceste linii specializate sîn t p rezentate în cărţile de specialitate. m onoraiuri etc.

s în t a r ă ta te în figura I X .b e to n d e lu n g im i d if e r ite . I X .S. I X . P e n tru a se respecta ordinea de sudare. 9 —maşină de îndoit .5 . 2. — Buzău. Poziţia sudorului. ţite s în t aşezate pe stelajele interm ediare ^ de unde sînt. se po t confecţiona în atelierele de a rm ă tu ri ale fabricilor de p refabricate sau în cele care deservesc şantierele. p en tru a se evita efecte electrice nedorite (şuntarea). 2 —perii mecanice cu disc . c a p la c a p (sc h e m ă ) : 1 —stelaje laterale . 10 —masă. 8 —m ese cu role .3. care nu se p o t 'o b ţ i n e prin tăierea plaselor uzinate de I. 4 —stelaj intermediar .P. D u p ă sudare. S u d a r e a b a r e l o r d in o ţe l. care se ridică îm preună Cu a r m ă tu ra aşezată pe ele. precum şi ordinea care trebu ie respectată la sudarea nodurilor. 7 —foarfece mecanic . care de regulă nu lipsesc din dotarea atelierului de arm ături. Barele longitudinale s în t aşezate pe mese cu ghidaje cu role. barele sudate sînt trecute la foarfeca m ecanică 7. 5. alim entarea cu bare tran sv e rsale.S. plasele se p o t întoarce cu 180°.2) aşezate în cadrul unui proces tehnologic continuu. 504 . 3 . 6 ‘ — maşină de sudat electrică cap la cap . La sudarea carcaselor cu maşini cu o pereche dc electrozi se p re­ vede organizarea locului de m uncă folosind u na sau m ai m ulte maşini (fig.F ig . Organizarea sudării prin puncte folosind maşini de sudat staţionare cu o pereche de electrozi Plasele s u d ate de lăţime mică. după care sin t duse la m aşina de îndoit !) şi apoi sînt. folosind maşini cu mai m ulţi electrozi sau maşini cu o singură pereche de electrozi. deplasate cu un cărucior la locul de m o n tare a plaselor şi a carcaselor. de aici un a din bare este tre c u tă peste maşina de su d at cap la cap 6 prin interm ediul unor role rabatabile. fiind deplasate m anual.1. apoi rostogo­ lite pe m asa cu role .

Schem e de organizare a locului de lucru pentru două m aşini cu o singură perache de electrozi : a —in linie . Fig. IX.bare scurte .2. 5 —poziţia sudorului 6 — poziţia muncitorului auxiliar. Organiza­ rea locului de lucru şi ordinea de execu­ tare a sudărilor la o carcasă plană : a — organizarea locu­ lui de lucru . b — su­ darea primei bare lon­ gitudinale . 4 — jg h e a b pentru -------------. e — su­ darea ultimei bare in­ terioare după Întoarce­ rea plasei cu 180° . c —sudarea barei a doua marginală cu întoarcerea plasei : ci — sudarea primei ba­ re interioare . *a [] . f — idem. 3 —ma­ şină de sudat . 1 3 IX . 1—47 — puncte de sudură. b —fa ţă in fa ţă . după întoarcerea plasei cu 1 8 0 ° . 2 —B a re lungi . 11119i 76 5 13 ZI C U z ? a2 i2 0aaii i6m u ? < 12 3 1 5 6 7 â 3101112° □ C 27 26 29 30 31 25 -26 d C r -- i33b H 3 \b /ff \3V d m SM M Z M S. 1 — masă .3.3 i * 5 - € 5 — O -— - ' t K| Dublul lungimii elementuluiÎ 1 3 ‘t 2 6 / 4 Fig.

av în d posibilitatea de. 506 . — B uzău p o t fi tă ia te la dim en­ siuni mai mici.3.S. cleştii de su d u ră s în t de regulă suspendaţi de un monorai sau de. îndoirea plaselor p lan e în c a r ca se Această operaţie se face cu dispozitive de atelier. în ateliere. Electrozii p ot fi drepţi sau înclinaţi. cît şi la sudarea carcaselor spaţiale (fig. I X . IX.S. I X . V. I X . o grindă de. Organizarea sudării prin puncte folosind cleşti de sudură (maşini de sudat suspendate) Alcătuirea cleştilor de sudu ră a fost p re z e n ta tă in cap. *Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane.4. Plasele pot 1'i tă ia te pe ambele direcţii. cu ab k a n tu ri de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sul) form ă de carcasă (fig. 4. rulare care perm ite deplasarea lor la pu nctul de su du ră (fig. Fig. Plasele uzinate livrate de I. acces prin tre bare.5).P. 6). E i p o t fi folosiţi a t î t la sudarea plaselor sudate. 4).

.A P la n Fig. se poate ex ecuta şi pe linii com ­ la punctele de sudură ale. Sudarea cu cleşte de sudură : a — s u d a re a c a r c a s e lo r . ^ b — s u d a re a p la s e lo r . întregii 507 .5. IX. a t î t la sudarea plaselor cît S udarea carcaselor de m are serie plexe de sudură care asigură accesul carcase.S e c ţ i t in e A . folosire a cleştilor de sudare sus­ şi la sudarea carcaselor. în figura I X . a b Fig. 2 — m o n o r a i. pendaţi. 7 se vede m odul de. 5 — s to c d e b a re . 4 — c le ş te d e s u d u r ă s u s p e n d a t . Schem ă de organizare a locului de lucru la m aşini de sudat suspendate cu cleşte : 1 — m a s ă s u p o r t .6. 3 — p is ic ă . IX .

508 .

a p a ra tu ră de su d at (portelectrod. p o laritate etc. 509 . exhaustoare etc. de 1‘ugină. iar în m în a stîn gă ţine masca 9. dispozitive auxiliare (mese de lucru. precum şi dispozitive p en tru asam blare şi sudare.5. La locul de sudare trebuie să existe o sursă de curent cu regulator de intensitate (tran sfo rm ator sau g enerator de curent). iar cablul 5 face legătura dintre piesa de s u d a t 7 şi sursa de cu ren t (generatorul). Sculele se păstrează în sertarele mesei 11. D e asup ra mesei se găseşte o hotă de v en tila ţie 10. panouri şi cabine).). în cadrul măsurilor p re g ă tito a re . responsabilul cu su d u ra face un e x tra s al tipurilor de bare care se sudează şi întocm eşte fişe de sudare unde se indică : d iam etru l barelor. re­ gimul de sudare (intensitate. hote.). măşti. în figura I X . cu regulator de intensitate pus în mişcare de un m otor electric 2 . tipul de sudură. Modul de pregătire a arm ă tu rilo r constă în : tăierea capetelor. cabluri etc. cu răţirea de regulă cu perii metalice. electrozii. Motorul şi g eneratorul sîn t m o n tate pe un cărucior.). tipu l de oţel. Ieşirea marginilor.8 se vede schema un u i post de sudu ră electrică care folo­ seşte d rep t sursă de cu ren t u n gen e rato r 3. Cablul 4 conduce cu rentul la portelectrodul < S ’. Sudorul fine portelectrodul S cu m în a dreaptă. Organizarea locului de muncă la sudarea cu arc electric Modul de executare a sudurii a fost a r ă t a t la cap. V. dispozitive de protecţie (mănuşi. de ulei. de vopsea sau de diferite im purităţi. dimensiunile sudurii (eclise etc. de zgură. a lim en tat de la re ţeau a de cu ren t 1 a atelierului sau şantierului. P entru executarea sudurilor.).

IX. Panouri pentru protecţia su­ dorilor.10. Dispozitive deprindere.9. i Fig.Fig. 510 . IX .

Mesele au cutii anexe p en tru electrozi şi sertare p en tru p ăstra rea uneltelor. sau conductoare de cu ren t cu s u p ra faţa m a tă sau v o p s ită în culori care nu reflectă radiaţiile (fig. ATELIERE DE ŞANTIER DE CONFECŢIONAT ARMĂTURI PENTRU BETOANE 1.90 in) fie poziţiei aşezat (pe scaun). Generalităţi P en tru unificarea tehnologiilor de pregătire a arm ă turilor în ateliere de şantier s-au întocm it de către In s titu tu l de P roiectări p en tru Construcţii Industriale (I.ffară întoarceri şi încrucişări.în locul generato rului se po ate folosi tran sfo rm ato ru l de sudură (v. Dispozitivele pentru asamblare şi fixare se co m pun de regulă din dispozitive de susţinere şi conducere (stelaje. Se po t folosi şi mese speciale cu exhaustor. dispozi­ tive de ghid are (lim itatoare şi opritori) şi dispozitive de prindere şi strîngere (fig. de regulă dreptunghiulare sau tu r n a n t e cu înălţim e reglabilă. B. 2) Să se elimine eforturile fizice mari p rin folosirea mecanizării. Proiectele întocm ite s-au orientat pen tru satisfacerea u rm ăto a relo r cerinţe : 1) Să se mărească productivitatea muncii pe baza unor tehnologii moderne. V) cu regulator de in ten sita te (bobina de reactanţă).9). 10. 2) Folosirea operaţiilor.) proiecte tip. 511 . 3) Atelierul să fie demontabil pentru a se plasa pe cit posibil în centrul de greutate al şantierelor pe care le deserveşte. IX .). P anourile şi cabinele se folosesc pentru protecţia con tra radiaţiilor . a —f ) care fixează piesele de s u d a t (bare) la o distan ţă de cel p u ţin 10 cm de la capetele sudurii. cit mai m ult posibil în operaţiile de pregătire a armăturilor. Mesele de lucru pot fi fixe.11) trebuie să satisfacă următoarele eerinţe : 1) Introducerea operaţiilor de prelucrare în spaţiul acoperit. în flu x continuu. şi înlocuirea operaţiilor pe agregate. Schemele tehnologice ale atelirelor (fig.P.C. mese cu role etc. cap. 4) Capacitatea atelierului este de 1 000 sau de 2 000 t/an. IX . înălţim ea meselor corespunde fie poziţiei sudorului în picioare (0. locul de su d u ră se îm prejm uieşte cu panouri ra b atab ile rezistente la foc. IX .

........b e to n c u d i a m e t r u l -S 12 m m L in ie p e n tr u o ţ e l...b e to n c u d i a m e t r u l > 12 m m Îndreptare Pregătirea barelor Descolăcire.. cu cleşti de sudură mobili şi prin le­ gare Controlul calităţii armăturilor finite i Depozitarea armăturilor finite I Încărcarea armăturilor finite în mij­ locul de transport spre punctul de con­ sum Fig... Asamblarea sau carcaselor Confecţionarea plaselor plane sau carcaselor plaselor Formarea carcaselor spaţiale prin rabatarea plaselor plane Formarea carcaselor spa­ ţiale (din plase sau carcase plane şi bare). 11.. Schema de principiu pentru alcătuirea fluxului tehnologic In ate­ lierele de mică capacitate. i. 512 ... în­ dreptare Sudare cap la cap Tăiere la măsură Fasonare Tăiere la măsură Fasonare j .L in ie p e n t r u o ţ e l. IX....

«> „ O .. S0 5 X t. . U i ra 1 b*O P«U »S? gcs. 3 3SC»«<j » « 1 *± O w .. « ** •* E E S?«°*a 5pw« £ o O ''« 9 “1> i ă l'1 8 «o.a o* « « • rati 2 n o 2«*"?3a r-i £ < 2i2 T 3 2« U ac tu to -a >q . > .o a î S -«^3 a « c «o ■ fi ŞEI I S“ M “ .^ 0J 0) c j ţ-t *3 t* X 3 c JS •s P « u s o 3 « a ~ ^ g s 1 r t . » « 2 3 «•a a ih M g SBlr-u ţ£7 J K” 5 § S o „>5 2 c.w . n ~ t i ♦'R . r ^* s s S7f w -to *o-g 5 a 0 ? ! ! 1” '■ § ■ I ş | “ ■o” O jO fflC jjjC jj o » ■nllij ţa ■ * ■ »•O £* rt « PH "03 •H C **** »- C cI C ra* 3ra Sers-s»? WI o. 00V« * .c*'3 « J* *10 04 JO u ir) ’O fl o o d. sb ! ş S'S I 3 »» U 0 N „ ■ § » >«.iî.n -• 3 o u . ţ j ofl « i a **S^2 I ^ H N| 3 q.o.ss “ a £c I c” £|2» « .a 1 £1 O Co « ow•■«# ua > oti I a 2 s t|.t S5■ & I_________ 00 1 «^5 G «o ________ •n o ••§ irt | I 1 « 2£2....•• E^ ^ 3 ca t.

3) A telierul trebuie să aibă platform e exterioare amenajate. P ro d u ctiv ita tea la prelucrarea arm ătu rii este direct corelată cu nivelul de dotare a s taţiei sau atelierului de prelucrare. 2. specializate. 9) M anipularea colacilor (descărcare. 8) Un atelier de şantier de mică capacitate trebuie să aibă posibilitatea de adaptare uşoară la alte linii tehnologice decît cele pentru care au fost proiectate. aşa cum se p o a te vedea în figura I X . 5 ani. în funcţie de eventualele noi sortimente. platform ele exterioare şi depozitul de produse fin ite trebuie să fie pe acelaşi teritoriu şi să fie de­ servite de o reţea de drum uri sau de o linie de cale ferată. 12) sau carcase plane sau spaţiale.).) trebuie să se facă mecanizat. încărcare. prefem bil cu macarale. îndreptare. IX . 6) Alim entarea fără întreruperi tehnologice a agregatelor de mare productivitate trebuie să formeze o preocupare specială. 5) Operaţiile de pregătire trebuie mecanizate în cel mai înalt grad. 4) Folosirea utilajelor de mare productivitate pentru linii tehnologice în flu x. Organizarea atelierelor de confecţionat armături D in practica execuţiei la m arile lucrări. amplasare pe vîrtelniţe etc. depozitarea şi debitarea continuă a sîrmelor la maşinile de sudat. 10) Depozitele trebuie să aibă capacitate suficientă (pentru deser­ virea atelierelor cu armătură pe 8 — 10 zile) şi amenajări speciale pentru depozitarea oţelurilor pe calităţi şi diametre. macarale mobile cu braţ. la standul de tăiere la lungimile fix e şi fasonare. depozitul de arm ături. portale. Atelierele m ari p o t avea linii specializate de produs plase s u d ate uzinate (fig. începînd de la descărcarea colacilor. 13. vagonele etc. cap acitatea de prelucrare a oţelului b eton în ateliere centralizate po ate să fie cuprinsă între 1 000 şi 5 000 t /a n . stivuitoare. U n am plasam en t p en tru u n atelier centralizat poate de regulă dura în tre 6 luni şi max. 7) Operaţiile de descolăcire. cu utilizarea m axim ă a sudării prin puncte pentru asamblare. 11) A telierul de armături. dotate ca mijloace de transport şi m anipulare adecvate (electrocare. sudare cap la cap. 514 . fasonare sau sudare prin puncte trebuie executate în flu x continuu.

14.2 3 Cantitatea [ t] Fig. lungimea de debitare. Valori orientative de productivitate ale instala­ ţiilor de prelucrare a oţelului-beton. diferite m oduri de îndoire. 13 s-au a v u t în vedere dife­ rite instalaţii de prelucrare a oţelului-beton. cali­ t a t e a oţelului. num ărul de bucăţi de bare de diferite dimensiuni. IX. Săgeţile a r a tă variantele de dirijare a arm ăturilor. tăiere. La evaluarea ariilor 1 — 3 din figura IX. legare. Organizarea de principiu a unui atelier este a r ă ta tă în figura IX. 515 .13. gradul de difi­ cultate şi cap acitatea maşinilor de prelucrare utilizate. formele de îndoire.

oa 1§ E "b 2• X? |â . .. *>• C O (U g ss^> tfi ^ o C c oc .H < 5 «2 L .“ . N^ o . a ta o .tj . 3 t «r« « o 3 ••£ TI>o 2 3 O — < |.y o îs 2 «-S •s ii ^ »o ? â .'ti 1 /3 *3 0 5 O r3 ° c .î o B1 I 0) 7 SO u gs c.*. O T IZ — . a u Sc l a •2 & ? . ° 0 ) i* • 2 »S a ă o — . o «• asIo -E 516 . o “S :3 ®* s i*8 iU s iw . oc .

IX . unui atelier 1 500 —3 5 0 0 t/a n .15. 5 — masă cu role acţionate cuplată cu o masă cu role libere \ — maşină de fasonat oţel-beton .16 a a unui atelier de T 70-75m SC© Fig. iar în figura IX. 6 —m ese C apacitatea de prelucrare se dimensionează după ce se execută într-un amplasament. m ărimea lucrărilor a organizării unui în figura IX. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capacitatea de 1 500—3 500 t/an : 1 — 6 depozit Intermediar . 2 .17 3 50 0—500G t/an . cu role libere . 7 —maşini de fasonat oţel-beton. 3 —maşini mobile de măsurat şl tăiat oţel-beton . 5. 4 —m asă cu role acţionate .Fig. 2.16. 7 —masă cu role libere . 4. 517 . 3 —maşini mobile de măsurat şi tăiat oţel-beton . î n figura IX. IX. 8 —maşină de fa so n a t oţel-beton. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capa­ citatea pînă la 1 500 t/an : 1 —pod rulant .15 se arată schema de principiu atelier cu capacitatea de prelucrare de 1 500 t /a n .

T a b e lu l I X .P.Timişoara Productivitatea max. 7 — m a s ă c u r o le lib e r e .5 m/s 1. . 0 40 L = 5 050 mm 518 . 9 — m a ş in ă d e t ă ia t p la s e s u d a te .5 t/h max. 2 .P. 0 10 Viteză 0. 0 125 max.b e to n . 0 12 max. P e n tru do tarea atelierelor se preconizează utilizarea utilajelor şi dispozitivelor produse în ţ a r ă (tabelul IX .17. 1. 0 42 max. i — m a s ă cu a c ţio n a te . U t i la j e ş i d is p o z itiv e de p r e l u c r a t Tipul utilajului Stanţă manuală de tăiat Maşină electrică hidraulică tăiat oţel-beton Cleşte de tăiat plase sudate Maşină de tăiat armătura SBP Maşină de tăiat plase sudate Maşină de Îndreptat şi tăiat Maşină de fasonat oţel-beton de întreprinderea 'producătoare „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara I. Echiparea unei staţii de prelucrare a arm ăturilor cu capacitatea de 3 500—5 000 t/an : 1— r o le şini p o d r u la n t . 6 . 3 — m a ş in i m o b ile d e m ă s u r a t ş i d e b ita t o ţe l.b e to n . IX. 10 — m a ş in ă d e î n d o it p la s e s u d a te .Piteşti „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" -. 1).M.B. 5 — m a s ă c u r o le a c ţio n a te c u p la te c u o m a s ă c u r o le lib e r e . 8 — m a ­ d e fa s o n a t o ţe l.Fig.

0 12 max. 0 16 Electrotimiş 100 puncte /minut 90 puncte/minut Electrotimiş 106 puncte/minut 90 puncte/minut Trebuie re m a rca t că aceste utilaje sîn t susceptibile de îm b u n ătăţiri perm anente şi de autom atizări. . care v or putea fi p rog ram ate pe bază de cartele. l . în special utilajele de fasonat şi sudat. 0 12 max.T a b e lu l I X . T ip u l u t ila lu lu ' (continuare) Întreprinderea producătoare Productivi lalea Maşină automată de confecţionat etrieri Mese cu role libere sau acţionate Maşina de sudat prin puncte tip PPU-16 tip PPU-125 Cleşte de sudat suspendat cu transformator Înglobat tip PPM-16 tip PPM-40 Idem. cu transformator separat tip PPS-80-1 tip PPS-80-2 £6 Martie" — Timişoara întreprinderea Reparaţii Brăila Electrotimiş max.

Asam blarea acestor tip u ri de carcase şi plase se face prin legarea intersecţiilor barelor încrucişate (noduri).C a p ito lu l X OPERAJII DE MONTARE. V. stîlpi. MANIPULARE Şl DEPOZITARE A. carcasele şi plasele se realizează din ce în ce mai m u lt prin asam blarea lor cu su d u ră în pu n cte Ia maşini speciale de s u d a t care asigură o p ro d u c tiv itate ridicată prelucrării arm ăturilor. 520 . P e n tru restul intersecţiilor se adm ite legarea din două în două noduri. TRANSPORT. dacă acest lucru este specificat în proiect. Plasele de sîrm ă folosite la plăci şi pereţi se leagă în m od obligatoriu pe întreg con turul pe cel p u ţin două rîn d u ri de noduri. D u p ă cum s-a a r ă t a t la capitolele V. V I şi V II. Legarea barelor cu sîrmă Legarea nodurilor se face de regulă cu două fire de sîrm ă neagră 0 1 —1. MONTAREA ARMĂTURILOR A rm ă tu ra din elementele din beton a rm a t pen tru a conlucra cît mai bine cu betonul treb u ie să realizeze o carcasă spaţială la elemen­ tele liniare (grinzi.5 m m (livrată conform STAS 889-80). 1. Modul de asam blare a plaselor şi carcaselor su d ate s-a a r ă t a t la cap. arce) şi o plasă sau o serie de plase plane la elementele plane (plăci. în şah. pereţi).

a — e din care rezultă fazele de execuţie . în şah. de asemenea. U n alt sistem constă din confecţionarea la un dispozitiv special. l . F retele se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încru c işe ază. P e n tr u a se m ări produc­ tiv ita te a la legarea sîrmei se po t folosi mai m u lte sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cîrlig de răsucit sîrm a (fig. Nodurile care se execută cu sîrm ă sîn t: noduri simple (fig. l . asftel. care se îndoaie pe ciocul dispozitivului şi apoi prin rotirea dispozitivului se realizează îm pletirea sîrmei. î n acest sistem se folosesc cleme în form ă de U din sîrm ă neagră (v. X. X. X.N um ărul de legături şi felul legăturilor la noduri este în fu n c­ ţie de tra n s p o r t şi manipulări. d) şi noduri în furcă (fig. l . L a stîlpi şi grinzi. l . fig. X . X . Fig. P e n tru a în v ă ţa execuţia nodurilor treb uie u rm ă rite figurile X . a. b. Sîrmele s în t p re g ătite p en tru legat în m ănunchiuri de sîrm e scurte şi îndoite în form ă de U. a unor sîrm e legate cu ochiuri la capete (agrafe) care apoi se răsucesc cu 521 . Legarea cu cleme şi agrafe cu ochiuri. Tipuri de legături la încruci­ şarea barelor de armătură. a. b.2). l . e) sau noduri m oarte. în figura X . l . X . P rim a buclă a nodului se face cu m îna.l. obligatoriu la colţuri. prin in tro ­ ducerea sîrmelor sub încrucişare . agrafele şi etrierii se leagă cu sîrm ă la ciocuri. noduri duble încrucişate (fig.2). se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încrucişează etri­ erii înclinaţi şi agrafele înclinate. c). iar etrierii şi punctele de intersecţii cu barele longitudi­ nale. R estul a rm ă tu rii se leagă de etrieri din 2 în 2 intersecţii. care înlocuieşte cleştele p a t e n t la operaţiile de legare a barelor de oţel-beton. î n figura X . o. Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încruci­ şează. b se a ra tă m odul de executare a unei legături în tre barele longitudinale şi etrieri. se vede exe­ c u tarea u n ui nod simplu pen tru p u n ctu l de încrucişare a două bare în unghi d rept (plase şi carcase sudate). se răsuceşte m ai întîi cu m în a apoi cu cleştele sau paten tu l. Modul de execuţie a legă­ tu rilo r cu sîrm e simple.

522 . Dispozitiv cu cîrlig de răsucit sîrma.P e ste b a re le clin otel babn se p etre ce o ciem d în tormS de U d in strmO a rs â Pe c io c u l d isp o zi­ tiv u lu i se b a o a ie c a pe tele clem ei P rin ro tire a d is p o z iti­ vului se realizeazd împle­ tirea capetelor cle m e i Fig. X.2.

. cu două manivele. X. X.3. Răsurirea agrafelor pentru legat armături : a — m in e r c u c îrllg p e n tr u r ă s u c ir e a a g ra fe lo r . Sîrm a introdu să în găurile suportului manivelei şi în două cîrlige se răsuceşte formînd cele două ochiuri p rin în vîrtirea succe.4. b — a g r a f ă d e s îrm â o c h iu r i p e n t r u le g a t a r m a t u r i. Capul dispozitivului de răsucit se po ate învîrti şi prin simpla tragere a dispozitivului. d a to rită unor caneluri interioare de ghidaj aflate în inte­ riorul dispozitivului (capul cu cîrlig al minerului). D ispozitiv pentru confec­ ţionarea agrafelor cu ochiuri. cu dispozitivul de răsucit (cîrlig) cu mîjier (fig.3) .Fig.4 se a ra tă modul de confecţionare a agrafelor (legături cu ochiuri) la u n dispozitiv simplu. î n figura X . cîrligul dispoziti­ vului se introduce în ochiurile agrafei şi prin răsucire se realizează nodul. X. v ă a manivelelor. Fig.

3) Execuţia carcaselor (legate) pe şabloane : p en tru realizarea carca­ selor îndoite. precum şi barele de la p a rte a superioară. Asamblări de carcase din bare independente legate în atelier P e n tru asam blarea carcaselor se procedează a s t f e l : 1) L a grinzi şi stîlpi de secţiune constantă: se confecţionează capre din oţel-beton îndoit care se am plasează pe o su p ra fa ţă netedă. Montarea la banc a unei carcase. se începe legarea etrierilor în colţuri de barele longitu­ dinale din p a rte a de jos a g r i n z i i . se aşază pe capre sau supo rţi barele de la p a rte a de jos a grinzii sau de pe latu ra laterală a stîlpului (în cazul stîlpilor) . 2) L a grinzi de secţiune variabilă cu vu te: se procedează ca la stîlpii şi grinzile de secţiune co nstan tă cu deosebirea că etrierii se introduc to ţi de la început în p a rte a ce ntrală a grinzii. X. se introduc barele ridicate şi de m ontaj. 524 .) se p o t folosi şabloane alcătuite din suporţi şi scînduri puse pe cant în care se crestează la d istanţe egale locul de poziţionare a barelor care apoi se leagă de intersecţii (noduri).2.5. care se p rind de primii etrieri închişi dinspre centru l g r i n z i i . în tru c it au dimensiuni variabile şi nu m ai po t fi introduşi ulterior pe Ia capetele grinzii (după ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din p a rte a cen­ trală). conform distanţelor p re v ă­ z u te în p la n u ri. de regulă b eto nată. prin legarea barelor independente. X. b araje etc.5) conform planurilor. în locul caprelor se p o t folosi suporţi de in v e n ta r . Suporţii p o t avea şi console şi rafturi Fig. se leagă apoi etrierii de barele de m ontaj de la p a rte a centrală a grinzii . se introduc circa 1/4 din etrierii din p a rte a centrală a elementului însem nîndu-se cu cretă poziţia lor pe u n a din barele din m arginea elem entului. în special cînd se folo­ sesc bare de diam etru m are (la construcţii m a s i v e : poduri. în final se introduc etrierii de la c a p ăt care se leagă de barele longitudinale (fig.

6). Organizarea lucrului pen tru asam b larea carcaselor se face de regulă cu respectarea unei tehnologii optime (care fixează ordinea operaţiilor. to tu ş i la livrări mici.SECŢIUNEA A-A p en tru aşezarea barelor nervurilor. 525 . se mai utili­ zează şi acest procedeu de m ontare a a rm ă tu rii in cofraj. Montarea armăturii iegate direct în cofraj M ontarea arm ă tu rii direct în cofraj se practică din ce în ce m ai p u ţin d ato rită consumului m are de m anoperă. cînd nu se dispune de a r m ă tu ra confecţionată în ateliere. 3. care se folosesc la alcătuirea c a rca­ selor (fig. X. în funcţie de num ărul şabloanelor şi num ărul fierarilor betonişti dispo­ nibili).

se leagă cu sîrm ă în poziţie corectă. agrafe şi sîrm e cu care se leagă de cofraj. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se term in ă cu m o n tare a arm ătu rii din stîlpii de la capetele g r i n z i i . se m ontează distanţieri laterali pen tru asigurarea acoperirii cu beton. iar ele­ m entului sig uran ţă şi fiabilitate în exploatare. se introduc barele ridicate şi de m ontaj . Poziţia barelor se fixează de cofraj cu cuie . Armarea stîlpilor. Armarea grinzilor.în a in te de începerea operaţiilor de m ontare a arm ă turilo r se curăţă cofrajele. se m on tează cofrajul s t î l p u l u i . Se m ontează după ce s-a ex e c u ta t cofrajul unei feţe a peretelui. se m ontează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia arm ăturilor. e. se m o ntează distanţierii din m aterial plastic (sau sîrm e rigide îndoite. b. se începe cu u n g ru p de bare verticale.poziţia etrierilor . se aşază a r m ă tu ra în poziţia p re v ăzu tă în p r o i e c t . se introduc distanţieri în fundul c o f r a ju lu i. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se introduc întîi etrierii peste m u stăţile lăsate din fu n daţie sau din stîlpul in fe r io r. fie două plase legate (după planurile de armare) . verticali sau înclinaţi. se leagă arm ătura. se poziţionează etrierii pe cofraj. d upă care se continuă cu barele verticale şi in cele din u rm ă se m ontează cele orizontale. se curăţă s tra tu l de b eton de egalizare . A linarea plăcilor orizontale. a v în d dimensiunea care să asigure acoperirea cu b eton (care este mai m are decît la celelalte elemente) . C urăţirea cofrajului se face prin spălarea cu furtunul. se leagă etrierii începînd de sus în jos la distanţele p rev ăzu te în proiect (conform indicaţiilor a n te r io a re ). de regulă a ltern ate c. pen tru a se asigura acoperirea cu beton care cohferă a rm ă tu rii durabilitate. se trasează poziţia etrierilor cu creta pe cofraj .11 bare ridicate g a ta fasonate ( 0 < 12) 526 . se introduc barele longitudinale care se leagă de m u s tă ţi şi se trasează cu cretă pe o b ară longitudinală . etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă . în dreptul sem nelor. se închid etrierii şi se leagă . a. Armarea fundaţiilor. de regulă de la margini de care se leagă barele orizontale. se introduc barele drepte de la parte a de jos. se m ontează barele drepte. Această operaţie se execută în u rm ăto a rea ordine : se trasează cu creta poziţia barelor . se t r a ­ sează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale care formează fie o plasă legată. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se fasonează barele . de etrieri . se poziţionează puricii. d. Aimătura pereţilor plani sau curbi. cu capete din m aterial plastic) . Preo cu parea principală a fierarului betonist trebuie să se îndrepte spre poziţionarea corectă a a r m ă tu rii prin mijloace sigure. carcasele stîlpului se poziţionează cu distanţieri circulari. m ă tu ra re sau curăţire cu aer com prim at. c.

se resudează.. . se m ontează călăreţii . P e n tru plasele de la p a rte a superioară se poate utiliza altă culoare de cretă.. legări de bare etc. plasele de la parte a superioară fiind m e n ţin u te în această poziţie cu distanţieri m o n taţi şi ei la sol. în cazul arm ării pe două direcţii (încrucişat) se procedează in mod similar. . Se poate p ractica procedeul de m ontare la sol pe un cadru m e ta ­ lic a întregii a rm ă tu ri a unui planşeu.. deoarece în unele cazuri se ad m it şi noduri nesudate) şi se fac celelalte operaţii tehnologice (tăieri. X. Prin această tehnologie nu se imobilizează cofrajul pen tru m ontarea plaselor (fig. în ordinea în care se vor m onta. sau pe platform a de m o n taj. . p a rte a inferioară şi superioară (bare de m o n taj) şi se leagă cu sîrm ă . D istanţierii s în t de tip u l celor a ră ta ţi in cap. cap. pe indicative. 527 . . cu dispozitivul de sud at pe o singură parte. Dispozitiv reglabil pentru înaşază barele de rep artiţie de la doirea barelor ridicate în plăci.9).7). In prealabil plasele sîn t depozitate pe platfo rm a de lucru. dacă apare necesar. îndoirea barelor direct pe cofraj este p re ­ cedată de însem narea cu creta a punctelor superioare şi inferioare a barelor care se în d o aie.7.sau cu bare care urinează a fi în ­ doite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie specială sau cu u n dispo­ zitiv special (fig. se . . se t r a ­ sează cu creta poziţia plaselor şi indicativul lor conform proiectului. Plasele sudate uzinate sînt t r a n s p o r ta te în condiţii speciale. III (la p a rte a supe­ rioară se a d m it distanţieri din oţel-beton). Montarea plaselor sudate uzinate şi a carccselor sudate şi legate a. decupări. nodurile slabe sau desfăcute (conform prevederilor. P en tru corecta poziţionare a plaselor şi asigurarea petrecerilor de îm binare (v. 4. X. în a in te de punerea în operă se verifică de şeful brigăzii de fierari betonişti dimensiunile şi tip ul plasei conform proiectului. M ontarea plaselor. Fig. .8 şi X. prinzînd bara în cîrligul f u r c i i . V II) pe cofraj. . X.) dacă tehnologia de punere în operă prevede că aceste operaţii se fac la şantier şi nu la ateliere.

X.Fig. Ridicarea plaselor pe obiect cu macaraua 528 .8.

34 —Cartea fierarului betonist —cd. foarte im p o rta n tă este asigurarea acoperirii cu beton şi a înnădirilor prin petrecere. La m o n tare a plaselor. indicative ce treb u ie scrise şi pe cofraj. P e n tru m o n tare a plaselor pot fi lu ate în considerare şi alte tehnologii care măresc p ro d u c tiv ita te a muncii la punerea în operă. la pistele aeroporturilor etc. procedeu ce poate fi folosit la pardoseli. X.Fig. ca de exemplu riparea plaselor. Plasele care se m ontează vor fi etich e ta te cu indicativele din proiect.9. Montarea plaselor la sol. care sîn t prinse cu mijloace speciale de ag ăţare pen tru ripare (tîrîre). 1 529 . chiar direct din mijlocul de tra n s p o rt.

10). porţiuni de arce) din bare indepen- b< 15cm u8 * 1 tr i t î S r. asigurînd acoperirea cu beton prin distan ­ ţieri clin material plastic. 530 . yy v - Fig. De asemenea. X.10. fie din plase plane obţin ute prin tăierea lor din plase uzinate (v. Exemple do carcase sudate pentru grinzi.il. Prin carcase sudate se înţeleg atît. fie din carcase plane sudate ca atare. Montarea carcaselor. b. X. cap. t o t denumirea de carcasă (legată) o arc şi arm ătura elementelor liniare (grinzi.V W di » « -iţ----. carca­ sele plane. cît şi carcasele îndoite.zr —r* « a n Q/i—ELft. sudate care ocupă diferite poziţii în secţiunea transversală a grinzilor (fig. V III). stîlpi.Se pot utiliza şi plase în rulouri care se montează direct prin derulare şi se prind cu cuie de cofraj. i i LJ 1TM H fl-.

1975. direcţie verticală. Prevederile normelor nu sînt limitative şi pot fi com pletate in funcţie de situaţia locală sau de condiţiile speciale. cu sau fără utilizarea de. la operaţiile de încărcare. Carcasele aduse din atelierul de şantier la obiectul care urmează a fi executat nu se montează direct în anum ite situaţii impuse de te h ­ nologie.dente. descărcare şi m ontaj se vor respecta prevederile „Normelor de protecţia muncii" aprobate prin ordinul nr. Protecţia m uncii. carcase sudate. cît şi cei pentru arm ătura laterală. V III. în ordinea în care vor fi m on tate pe platform a de lucru. De regulă carcasele se depozitează pe indicative. speciale. c. Montarea carcaselor legate se face conform indicaţiilor arătate. La încărcarea şi descărcarea carcaselor se vor respecta dispozi­ ţiilor cuprinse în cap. la paragraful G.10. Se lasă nem ontate panourile pe unde se introduc carcasele spaţiale. care sint g a ta montate intr-o carcasă spaţială a întregului element. V privind maşini şi mecanisme de ridicat şi dispozitive auxiliare. iar lucrările de montaj conform cap. 3 din acest capitol şi al exemplificărilor de la cap. în cazul utilizării carcaselor spaţiale g a ta m ontate. precum şi prevederile cuprinse în cap. folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din oţel-beton gros. M ontarea în cofraj se poate face a t î t pe. X II I.. fierari betonişti şi dulgheri stabilesc fazele dc m ontare şi modul de încheiere a cofrajului. In acest scop. în vederea prevenirii accidentelor la m anipu­ lare. 531 . transport. şeful de şantier îm preună cu şeful echipei de. Manipularea lor se face cu grinzi rigide şi cadre care au un număr de prinderi suficiente pentru a nu deforma carcasa s p a ţia lă . în caz contrar se iau măsuri pentru poziţionarea distanţierilor pe cofraj (înainte de m ontare sau chiar în cursul montării). G reutatea şi dimensiunile carcaselor pentru întregul element sînt limitate de mijloacele de manipulare şi transport. Efectuarea transporturilor se va face conform prevederilor din norme. dacă tipul de distanţier folosit permite această operaţie . 566/1968 şi modificate prin Ordinul Ministerului Construc­ ţiilor Industriale nr. V al normelor. greutatea lor nu trebuie să depăşească de regulă 100—120 kg. cap. 32/N din 4. după tehnologia care a fost fixată de şeful de şantier. X X I I. cît şi pe cea laterală. cofrajul trebuie numai parţial m ontat. înainte de m ontare se verifică toate cotele conform proiectului şi li se m ontează distanţierii din material plastic a tît cei din fundul cofrajului (la grinzi). Dacă nu se dispune de mijloace.

p re ­ cum şi operaţiile de pretensionare au fost a r ă ta te în cap. l . cofrajelor etc. Aceste abateri s în t precizate şi în condiţiile tehnice ale norm ativelor pen tru executarea lucrărilor din beton a r m a t şi b eton precom prim at (C. la poziţia pieselor metalice. în lungul elem entului ( + 1 0 —20 mm). aceste elemente treb uie sta b ilite Ia execuţie. P e n tru a rm ă tu ri aceste ab ateri se referă la poziţia a rm ă tu rii. înălţim ea şi lungimea elementului. Condiţii generale. paralelism (aceste abateri s în t în ju r de 6 — 10 mm). î n STAS 7721-67. la lungimea m ustăţilor. planeitate. 140-85 şi G. pe înălţim e ( + 5 —10 mm). a urechilor (unde se a d m it ab ateri mai mari) etc. în lipsa precizărilor din proiect. fasonare. dimensiuni şi to le ra n ţe pe clase de precizie etc. — abaterile de rectiliniaritate a muchiilor. Proiectele a ra tă clasele de precizie cerute şi dau sau prev ăd to le­ ra n ţe le care trebuie respectate.B. Elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat. pe lăţim e a elementului ( + 1 0 mm).l). V şi VI ale 532 . form area fasciculelor. Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indică abaterile de formă. T a b e lu l X . tăiere. 21-77). se dau toleranţele şi clasele de precizie p e n tru execuţia elementelor. (tabelul X . Abateri limită admise la executarea şi montarea armăturilor A b a te re a l im i t ă sau to le r a n ta a d m is ă T ip u l a b a te r ii sau to le ra n ţe i a d m is e f a ţă d e p ro ie c t A b a t e r i l i m i t ă la d im e n s iu n ile s e g m e n te lo r b a r e i fa s o n a te ş i la l u n g im e a t o t a l ă a a c e s te ia . I n m m ± 5 ±20 ±50 ±3 d ±50 Tehnologiile. tiparelor. îndreptare. dispozitivele şi utilajele pen tru execuţia operaţiilor de descolăcire. ABATERI Şl TOLERANŢE ADMISIBILE PENTRU ARMĂTURILE GATA MONTATE î n STAS 6657/1-76. i n m m : — p in ă la 1 m — de la 1 — 10 m — de la 10 m A b a t e r i l i m i t ă la lu n g im e a d e p e tr e c e r e a b a r e lo r I n c a z u l i n n ă d i r i l o r p r in s u p ra p u n e re A b a t e r i l i m i t ă la p o z i ţ i a I n n ă d i r i l o r . Abaterile se referă la : — lăţim ea.

plasele uzinate se tra n s p o r tă la atelierul de arm ături.). legări de bare independente. diametre.S. m odul de organizare a u nor ateliere de şantier.S. fasciculelor sau legăturilor de bare fasonate. loturi. care în prin cipiu sînt u rm ătoarele: 1) T ransportul oţelului-beton.P. mărci etc. 10) Încărcarea armăturilor finite în mijloace de transport şi transportul la punctul de lucru. sudare. co n stîn d din : 1) Transportul plaselor sudate (plane şi în rulouri) pîn ă la punctul de lucru. I I I ) . pozarea puricilor şi distanţierilor ele. 2) Descărcarea şi manipularea pentru punerea în operă (sau pe platform a de lucru). operaţiile necesare executării arm ă tu rilo r sîn t m u lt simplificate. modul de tr a n s p o r t.' îndoiri de plase. conform preve­ derilor (v. 3) Completarea lucrărilor de m ontaj în operă sau pe platform a de lucru (decupări. 3) Depozitarea pe calităţi de oţel. 9) Depozitarea armăturilor finite. 6) Fasonarea şi gruparea pe elemente. 8) Controlul calităţii. 11) Descărcarea şi m anipularea pentru punerea în operă. bordări la marginile golurilor.). S-a a r ă t a t de asemenea modul de pregătire a fabricaţiei (întoc­ m irea fişei de debitare. Dacă în loc de bare independente se folosesc plase uzinate livrate de I. pozări de purici şi distanţieri ele. E x ecu ţia lucrărilor de a r m ă tu ri din bare independente pînă la punerea lor în operă com portă o serie de operaţii şi faze. retuşări de noduri desfăcute sau slabe . 4) Descolăcirea şi îndreptarea. 12) Completarea lucrărilor de montaj în operă (legare. 7) Confecţionarea carcaselor. în acest capitol se v o r prezenta unele aspecte ale organizării lucrului şi a locului de m u n c ă . fasonare etc. plaselor. îndoire. D a că plasele su d ate uzinate se folosesc la confecţionarea carca­ selor prin ra b a ta re a lor (îndoirea lor conform proiectului). 5) Betonarea elementului.). 5) Tăierea şi sudarea cap la cap sau înnădirea cu manşoane. cap. 14) Betonarea elementului. 2) Descărcarea oţelului-beton din mijloacele de transport. — B uzău. m anipulare şi m ontaj a arm ă tu rilo r fasonate. 13) Verificarea operaţiilor de montaj. se depozitează pe platform e e x te ­ 533 . 4) Verificarea operaţiilor de montaj.lucrării. îndesiri de bare.

C. m odul de depozitare. conform u nor condiţii speciale.) duţSă care se îndoaie cu dispozitive speciale de îndoit plase de diferite lungimi. P e n tru m anipularea propriu-zisă se foloseşte dispozitivul din figura X . l l . prezintă circuitele şi mijloacele de. dispozitivele de. sau conteinerizat.P. în atelierele centralizate descărcările şi încărcările se fac cu m acarale tu r n de tip MT 40.ll. Transportul la atelier se face cu a u t o ­ camioane de producţie rom ânească (Bucegi.G fişe tehnologice care. C. grind a cu cîrlige şi cablul cu ocheţ.rioare şi apoi se .C. consumul de m uncă. colacii se com pactează cu 4 legă­ tu ri suficient. X . eficienţa economică. Manipularea transportul şi depozitarea oţelului-beton în colaci (fişa tehnologică F. DAC. de strinse. La a te ­ lierul de şantier operaţiile de încărcare. M T 1 1 0 M . MTA 125 etc.. tra n sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton sînt întocm ite de I. — INCEP. Transportul in interiorul depozitului se face cu m o tostivu ito are cu cîrlige. fo rm aţia de lucru. m a n ip u la re —tra n s p o rt. C arpaţi. protecţia muncii. Rom an). m a n ip u ­ lare. 534 . costul.D. R egulile generale de depozitare a oţelului-beton au fost a r ă t a t e la cap. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA ARMĂTURILOR P e n tru m anipularea. m anipularea colacilor. decupări etc.i de 4 m care se trece prin colaci. T ran sp o rtu l pe calea fe rată se poate face paletizaf. descărcare şi m anipulare se pot face cu Fig. 1. Grindă cu cîrlig m aca rau a hidraulică de pe autocam ion sau şi cablu cu ochoţi. MANIPULAREA. 05) P e n tru m anipularea m ecanizată.execută operaţiile pregătitoare (tăieri. remorci tip RM-2 sau semiremorci joase tip RA.C. III.

remorcă.12. care încon­ jo ară de două ori legătura de bare (fig. p rev ăzute cu cîte trei legături de solidarizare din oţel-beton şi două legături de m anevră cu ochet (fig. X. ocheţi. Fig. Cîrligele grinzilor se introduc în ocheţi. Manipularea. l 3). transportul şi depozitarea oţelului-beton în bare (fişa tehnologică F. Legătură de bare. scoabe de prindere şi cabluri. cu a u to m ac ara u a obişnuită. X . P e n tru m anipulare se folosesc dispozitive a n e x e : grindă.e. 535 . de 3 m. cu m acaraua Pioner say m acarau a de planşeu (la punerea 111 operă). Depozitarea pe te rm e n scurt se face în depozite descoperite. 2. Fig. Springuri pentru prinderea legăturilor.12).06) Oţelului-beton în bare 0 12 —40 mm) se livrează fără legături sau cu legături în „unităţi de încărcătură “ de 1 000 ia 2 500 kg. Colacii se aşază vertical sau uşor înclinaţi.13. La în cărcături foarte m ari se folosesc în plus springuri (şufe) din cablu 0 16 manşonat. X. X. dar 1111 direct pe păm înt.

P. fără a depăşi masa de 2 000 kg. în vagoane se pot tran sp orta plase cu lăţimea m axim ă de 2 700 mm. fiind prevăzute cu legături de manevră (4 sau 6 buc.Fig.14. în mijloacele auto. în pachete plasele pot fi aşezate una peste alta faţă în faţă (a doua răsturnată). 3. Consumul de manoperă şi costul sînt reduse la ju m ă ta te faţă de oţelul livrat în colaci. Operaţiile de încărcare-descărcare se fac de regulă cu o autom acara de capacitate convenabilă (AM-5).S. iar perioada de depozitare va fi cît mai scurtă. Manipularea pachetelor de plase se face cu dispozitivul din figura X. plasele se pot tran sp o rta fie în camioane. depozitarea se poate face provizoriu pe traverse metalice sau de lemn şi pe capre din oţel-beţon. III. încărcăturile mari se depozitează pe rinduri perpendiculare cu interspaţii pentru introducerea springurilor (fig. La şantier. X. 536 . X. Depozitarea barelor pentru a fi uşor manipulate. 07) Plasele uzinate fabricate la I. X.) din sîrmă lam inată OL 32 sau OL 34 0 6 (fig.16). X.15). transportul şi depozitarea plaselor sudate (fişa tehnologică F.14). Manipularea. Plasele se livrează în pachete de cel mult 50 bucăţi. — Buzău au lungimea cuprinsă între 2 000 şi 7 000 mm şi lăţimea de 1 000 la 3 000 mm. fie în remorci joase cu ţepuşi fără a depăşi înălţimea ţepuşilor sau a obloa­ nelor mai m ult cu o treime din grosimea pachetului (fig.S. Modul de depozitare s-a ară ta t la cap. astfel ca linia nodurilor să fie verticală.17. Plasele trebuie legate.

Fig. Legarea plaselor. X. Dispozitiv pentru manipularea pachetelor de plase sudate.15. 537 . de transport. X. Fig.17.

D epozitarea plaselor şi carcaselor se face cu respectarea regulilor a r ă ta te la cap. transportul şi depozitarea armăturii fasonate a. Manipulările în cadrul atelierului se fac pe linia fluxului te h n o ­ logic. fie m an u al pe rolganguri. etichetîndu-se. De regulă legăturile conţin o singură m arcă pen tru mai m ulte ele­ m ente similare. regulă semire­ morci special am e n a ja te (cu stelaje. A rm ă tu ra fasonată ca baie individuale. 2). cu mijloace de tra n s p o r t la sol (vagoneţi. ţepuşi. A rm ă tu ra fasonată eu plase şi carcase sudate. G re u tatea legăturilor este în funcţie de gradul de m ecanizare a atelierului şi a şantierului. electrostivuitoare.). Pachetele de bare. indicativul elementului. P e n tru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. Aceasta se con­ fecţionează pe linii tehnologice specializate cu un flux tehnologic bine precizat. P e n tru atelierele cu mijloace de ridicat reduse. P e n tru m anipulări. La punctul de. stîlpi. Mijloacele de tra n s p o r t a produselor finite s în t de. pe tipuri dc oţeluri. palete. etrieri etc. bare. obloane etc. fie la confecţionarea carcaselor. Manipularea. fasonate şi etrierii se depozitează în ordinea în care se vor livra la şantier (fundaţii. § C. grinzi). In cazul atelierelor mici se organizează puncte de lucru pentru su d a t plase de deschideri mici. m arca barelor. execuţie a carcaselor unde se folosesc elemente faso­ nate în prealabil. pentru a p u te a fi m a n ip u la te de către doi m uncitori. de care dispune. b. care apoi se folosesc fie ca plase plane. atelierul. se organizează un a n u m it flux de producţie depozitîndu-se lîngă locul de lucru de o p a rte elementele 538 . num ărul barelor pe fiecare elem ent şi eventual num ărul elementelor din beton a r m a t p entru care sînt fasonate barele din legătura etichetată. elemente şi mărci de oţeluri. legăturile nu depă­ şesc 100 —120 kg. barele fasonate se leagă în aceleaşi condiţii ca la a r m ă tu ra liv rată în bare (v. mese inerţiale) sau cu mijloace de ridicat şi tr a n s p o r ta t etc.4. Aceasta se aşază pe grupe de bare. Etrierii se leagă se p a ra t p en tru grinzi şi se p a ra t pen tru stîlpi şi se etichetează după aceleaşi criterii ca şi barele fasonate. E tichetele trebuie să conţină elementele de pe fişa de debitare-fasonare : obiectivul (clădirea). într-o zonă specială a atelierului sau pe platform e exterioare precizate prin schema fluxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de arm ături. III.

P. Bucureşti. Zona de depozitare se dimensionează în fu ncţie de capacitatea a t e ­ lierului.M. B e to n u l p r e c o m p r im a t.M.C. cabluri şi dispozitive speciale etc..P. 1975. IXCERC. 2 8 . U t iliz a r e a p la s e lo r ş i c a rc a s e lo r s u d a te p r in p u n c te .C. şi Popeseu. . Zaeopecanu. ş. D. colţare. ş. Cărare. chingi. 5 9 . ş. Bucureşti.R. Editura tehnică. I.A. Î n d r u m ă t o r u l s u d o r u lu i p e n t r u a r m ă t u r ile b e to n u lu i a r m a t . STAS 1 0 1 0 7 11 -7 6 .P. electrocare.. autostivuitoare.a. I.care se folosesc la asam blarea carcaselor şi de p arte a opusă carcasele g a ta executate. A. 1976. O ţ e lu r i s u p e r io a r e p e n t r u beton a r m a t ş i beton p r e c o m p r im a t . Bucureşti.a. Bucureşti. Bucureşti. 1. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a e le m e n te lo r d in beton a r m a t s i beton p r e c o m p r im a t . A. 1974.7 7. Darie. rtumitresou. Editura tehnică. monoraiuri.O. Editura tehnică.. I. 1969. 1973.P. C . L. 2 1 . 1969. grinzi de ridicat. Editura didactică şi pedagogică.C. T. în tim pul m anipulărilor trebuie să se folosească dispozitive care să asigure nedeform abilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple. 1981. Zacopceanu. Editura didactică şi pedagogică. C. Bucureşti. C u rs g e n e ra t. 1963. electropalane. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u p ro ie c ta r e a ş i e x e c u ta re a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . P r o ie c ta r e a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . mese cu role (rolganguri).. Dumitieseu.D. I.R. Editura Tehnică. Silistrariami. Editura didactică şj pedagogică.C.C.E. Editura Tehnică. scoabe.C. Cărare. I.C. C . D. — IXCERC.M. şi Strinatti. Cănîre. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t. — ÎNCERC. ocheţi lan ţ reglabil. A.C.. Bucureşti. ş i h a le . 1972. Editura tehnică. T e h n o lo g ia c o n s t r u c ţiilo r . p r e c o m p r im a t .ÎNCERC. Bucureşti. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a s t r u c t u r i lo r e ta ja te c u d ia fr a g m e . C o n s tr u c ţ ii c iv ile ş i in d u s t r ia le . Editura tehnică. cadre plane metalice etc.C. Treiea.T. C. Editura tehnică. Tertea. . Bu­ cureşti.P. Editura tehnică.. M. T. I. Voiculescu. T.P. P . Bucureşti. 1964. I.). M.C. Bucureşti. P ro ie c te l i p p e n t r u e le m e n te 539 . C . Nădăşan. gheare.P.7 6 .P.C. N o r m a t iv p e n t r u e x e c u ta re a l u c r ă r i lo r d in beton ş i beton a r m a t .C. 1968. C a rte a b c lo n is tu lu i. N o r m a t i v p e n t r u e x e c u ta re a ş i r e c e p ţio n a r c a l u c r ă r i lo r d in beton b eton. 1 4 0 -8 6 .a. 1965.T. B IB L IO G R A F IE Brinzan. I.D.8 3 . Bucureşti. şi I.a. ş.L. î n d r u m ă t o r u l f i e r a r u l u i b e to n is t. Pestişanii. Editura tehnică. b e to n a r m a t ş i b e to n p r e c o m p rim a t. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u e x e c u ta re a p r i n s u d a re e le c tric ă a î m b i n ă r i lo r ş i î n n ă d i r i lo r la a r m ă t u r ile d in o ţe l-b e to n . ea n ep u tin d depăşi pro ducţia atelierului pe 3 — 10 zile. L. î n d r u m ă t o r p e n tr u p r o ie c ta re a ş i c a lc u lu l c o n s t r u c ţ iilo r d in b e to n . Şt.C.D. Bucureşti. M a n u a l u l te h n ic ia n u lu i d in la b o r a t o r u l de în c e r c ă r i m e ta le . Utilajele şi dispozitivele din atelie­ rele m ari s î n t : grinzi rulante. 1978. C o n s t r u c ţ ii.O.

49 3 67 492-67 . s c u r ta r e a sp e c ific ă R e z is te n ţa la flam br<j C o m p re­ s iu n e s ta t i c ă u n ic ă p ro g re­ s iv ă c o m p re ­ s iu n e 1552-67 f la m b a j sta tic ă tonică p ro g re­ siv ă p ro g r e ­ s iv ă în c o v o ie re s c u r tă s c u r tă În c o v o ie re p rin şoc 1660-69 R e z is te n ţa la În c o v o ie re S ă g e a ta la în c o v o ie re E n e r g ia d e r u p e r e . g ltu ir e a s ta tic ă i u n ic ă c o n s ta n tă lu n g ă flu a j 6596 -6 2 L im ita te h n ic ă d e flu a j. 7927-67 R e z is te n ţa de fo rfe c a re P re s iu n e de con­ ta c t s ta t i c ă u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă s tr iv ir e - R e z is te n ţa d e s tr iv ir e s c u r tă d u rita te sta tic ă 1 65-66 . s â t k i ş b ’ F o rfe c a re s ta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă fo r fe c a re 7926 -6 7 . I I 1969 6 8 3 4 -6 6 . R e ­ z is t e n ţ a la d u rq i. 2172-69 6718 -6 9 C ara cteristici s tab ilite 9 L im ita d e c u rg e re . 8525-70 - D u r it a t e a B rlnell» V ick e rs.Jă. a lu n ­ g ire a la r u p e r e ţ A „ A u ). R e z is te n ţa te h n ic ă d e d u ­ r a tă T ra c ţiu n e u n ic ă d in a ­ m ică re g re s iv ă p ro g r e ­ s iv ă — lu n g ă s c u r tă r e la x a r e t r a c ţ iu n e d in a m ic ă o b o sea lă la t r a c ţ iu n e 7209 -7 0 L im ita te h n ic ă d e r e la x a r e E n e r g ia d e ru p e re 1 - re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă s c u r tă 8 027 -6 7 L im ita d e o b o s e a lă . re z is ­ t e n ţ a . 2649 -6 9 695 1 -6 9 .1 Clasificarea încercărilor de rezistenţă ale metalelor dupâ STAS 6972-72 S O L IC IT A R E A Schem a 1 Tipul 2 M odul 3 N um ărul A C ŢIU N EA IN T IM P de soli­ D u ra ta c ită ri V a riaţia 4 S p ro g r e ­ siv ă 6 s c u r tă în ce rca rea D enum irea 7 t r a c ţ iu n e STAS 8 2 0 0 -6 7 E d . 7236-6* 8 251 -6 8 .w c'l A ^ 'A v w y X w c o n s ta n ­ tă lu n g ă d u rita te d e d u ra tă d u rita te d in a m ic ă 8315 -6 9 D u r it a t e a d e d u r a tă d in a ­ m ică u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă O u r ita te a d in a m ic ă (S h o re ) .iU ta te lim ita tă sta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă t o r s iu n e - R e z i s t e n ţ a la to rs iu n e R ă s u c ire d in a ­ m ică u n ic ă s c u r tă r ă s u c ir e d in a m ic ă E n e rg ia d e ru p e re . re z is ­ t e n ţ a la c o m p re s iu n e . 6638 -7 0 660 5 -6 7 .la r u p e re . lie n ţa re zi- u n ic ă 7 5 1 1 -7 2 . 7400-66 0774 -7 0 . 1400-66 6 8 3 3 70 .TABELUL 11. 6 6 2 3 -7 0 7 0 5 7 -7 0 . B ock. R e z is ­ t e n ţ a la o b o s e a lă p e n tru N c ic lu ri L im ita d e c u r g e re . 7238-65 ij£ ij£ în c o v o ­ ie re d in a m ic ă re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă o b o s e a lă p r i n În c o ­ v o ie re r o ­ ta tiv ă 5 878 -6 9 L im ita d e oboser.

a.a. C a lita te a şi s ig u ran ţa construcţiilor * Nedelcu N. ’ Betonul a rm a t în R om ânia. ş. Protecţii anticorosive în construcţii civile şi industriale . ş.VOR APĂREA: Avram C. ii * Popescu V. voi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->