T.

CĂRARE

FIERARULUI BETONIST

Ing. TEODOR CÂRARE

FIERARULUI BETONIST
Ediţia a ll-a revăzută şi completată

i

EDITURA TEHNICĂ
B u c u r e ş t i — 1986

L ucrarea constituie un în d rep tar u til pentru calificarea şi perfecţio­ narea m uncitorilor, m aiştrilor şi tehnicienilor care execută lucrări de arm are a elem entelor din beton arm at şi beton precom prim at. în acest scop s-au d at în lucrare a tit date cu caracter general, cit şi precizări de detaliu pentru aprofundarea operaţiilor şi proceselor exe­ cutării arm ărilor şi pretensionării arm ăturii. O parte a lucrării conţine elem entele de bază pentru cunoaşterea oţelurilor, înţelegerea corectă a planurilor de arm are şi a modului de lu ­ cru a arm ătu rii m ontată în operă. P artea cea mai însem nată din lucrare este însă rezervată exemplelor de arm are, operaţiilor pregătitoare pentru prelucrarea arm ăturii, cu­ noaşterii dispozitivelor şi utilajelor necesare şi a tehnologiilor simple şi complexe de confecţionare a arm ăturii, precum şi pentru executarea pretensionării şi m ontării în operă. U nele cunoştinţe generale tehnice şi unele tehnologii ajutătoare sau com plem entare, cu privire la cofrare, turnarea betonului ctc. au fost considerate necesare ridicării gradului de calificare şi specializare a m un­ citorilor fierari betonişti la nivelul cerinţelor actuale şi în concordanţă cu pregătirea de bază pe care statu l nostru o asigură tu tu ro r oamenilor muncii. Unele date tehnice din lucrare sîn t utile şi subinginerilor şi ingine­ rilor care lucrează în execuţie. In ediţia a Il-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor norm ative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea tehnologiilor şi a echipamentelor.

R e d a c to r : ing. E M IL IA IL IE T e h n o re d a c to r : V. E. U N G U R E A N U C o p erta : a rh . IL IE G H E O R G H E B u n de tip a r : 05.03.1986. C oli d e tip a r : 33,75 + 7 p la n şe C. Z. : 691.87 I. P . „ O lten ia" C ra io v a S tr. M ihai V ite a z u l, nr. 4 R ep u b lic a S o c ia listă R o m ân ia C o m an d a n r. 1

PREFAJĂ

Tehnologiile de executare a construcţiilor din ţara noastră s-ua per­ fecţionat considerabil în ultimii ani, în special în scopul reducerii greută­ ţii construcţiilor şi a duratei lor de execuţie. Industrializarea operaţiilor şi proceselor care concură la execuţia con­ strucţiilor a fost posibilă datorită dotărilor foarte importante cu dispozitive şi utilaje moderne) organizării atelierelor de armături şi a fabricilor de pre­ fabricate, folosirii armăturilor produse industrial sub forme de plase şi car­ case sudate şi a altor măsuri din dcm eniul prefabricării elementelor, extin­ derii folosirii prvcomprimurii etc. In aceste condiţii, cerinţa de bază este asigurarea unui nittel calitativ ridicat de execuţie. Pregătirea cadrelor care lucrează în construcţii şi ridicarea nivelului cunoştinţelor lor este o componentă inseparabilă a gradului superior de instruire pe care îl primesc toţi oamenii muncii din ţara noastră. Muncitorii şi cadrele medii din construcţii ca şi din alte d(menii au do­ vedit că au toate condiţiile să-şi însuşească într-un termen scurt cele mai avansate tehnologii, să-şi formeze o pregătire polivalentă, ca ei însăşi să perfecţioneze procesele de producţie şi să acţioneze pentru o calitate superi­ oară la execuţia construcţiilor. Plecînd de la aceste cerinţe şi premise, lucrarea a fost elaborată astfel îneît să ti lă o concepţie modernă de alcătuire, conţinînd toate cle­ mentele, atît pentru însuşirea corectă a celor mai sim ple operaţii, cît şi pentru înţelegerea proceselor tehnologice şi a modului de lucru a armă­ turii în elementele din beton şi beton precomprimat. Lucrarea este realizată sub forma unui iot închegat care conţine mini­ m um de cunoştinţe generale şi cunoştinţe tehnice*pentru înţelegerea cunoş­ tinţelor de specialitate care sînt prezentate detaliat. S-a considerat că fiecare fierar betonist trebuie să poată citi corect planu­ rile de armare, în care scop i s-au dat eîteva noţiuni de desen şi cunoştinţegenerale specifice; s-au prezentat numeroase exemple de armare. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, în ansamblu, s-a considerat util să se cunoască cerinţele de lază pentru execuţia cofiajelor şi prepararea şi turnarea betoanelor. 3

Cunoştinţele specifice de specialitate încep cu prezentarea oţelurilor de armături şi a principiilor de proiectare şi executare a armăturilor. Pentru aprofundarea meseriei de fierar betonist, lucrarea are exemple specifice de armare, luate pe cit posibil de la noile tipuri de construcţii care se execută şi se armează după reguli precizate de norme, cu folosirea noilor tipuri de armături. In prezentarea tehnologiilor de execuţie s-a pus accent pe lingă cunoaş­ terea utilajelor şi dispozitivelor de fasonare şi sudare şi pe cunoaşterea ope­ raţiilor de pregătire, fasonare, asamblare şi montare în operă, explicitînd diferite cazuri reprezentative întîlnite în execuţie. Organizarea producerii centralizate a armăturilor, pregătirea fabricării, organizarea locului de m uncă şi a proceselor de fabricaţie formează o preocupare constantă a lucrării, datele necesare ocupînd locul potrivit în expunerea şi economia lucrării. Problemele pretensionării armăturilor, cu toate elementele care le im ­ p u n ( utilaje, dispozitive, tehnologii etc.),sîn t tratate în capitole speciale. Lucrarea este pusă de acord cu normativele, instrucţiunile de execuţie şi cerinţele tehnice şi de calitate im puse în normativele şi standardele de pro­ iectare. î n ediţia a 11-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor normative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea teh­ nologiilor şi a echipamentelor.
AUTORUL

CUPRINS

Prefaţă Capitolul I. C U N O ŞTIN ŢE G E N E R A L E CU P R IV IR E LA R EA L IZ A R E A CO N STRU C ŢIILO R ŞI E L E M E N T E L O R D E CON STRU CŢII . 11

A. T ipuri (ie construcţii şi lu crări de c o n s t r u c ţ i i .............................. ........ 13 1. Clasificarea construcţiilor clin p u n ctu l de vedere al d estinaţiei 13 2. Clasificarea construcţiilor din p u n ctu l de vedere al m ateria­ lelor şi al m odului de execuţie şi a l c ă t u i r e .............................. ........ 14 B. P ă rţi şi elem ente de construcţii. Tendinţe de dezvoltare. încercări 16 1. P ărţile c o n s t r u c ţ i i l o r ......................................................................... ........ 17 2. L ucrări de com pletare, p ro tecţie şi finisaj .............................. ........18 3. E lem ente de c o n s t r u c ţi i.............................................................................1!) 4. In stalaţii p en tru c l ă d i r i ..................................................................... ........21 5. T endinţe in alcătuirca şi executarea c o n s tr u c ţiilo r ................. ........21 6. încărcările construcţiilor .........................................................................21 C. P lanuri de e x e c u ţ i e ..........................................................................................22 1. Clasificarea planurilor d upă c o n ţ i n u t ........................................... ........23 2. Clasificarea planurilor după gradul de d e t a l i e r e ..............................26 ■D. E lem ente pentru citirea p la n u rilo r de c o n s tru c ţii.......................... ........2& 1. F orm ate, scări, scriere, l i n i i ............................................................ ........27 2. P roiecţii, cotare, s e c ţ i u n i .........................................................................2$ 3. P lanuri pen tru construcţii din b eto n a r m a t .............................. ........34 4. Desene p e n tru detalii m e ta lic e ........................................................ ........ 4!y 5. P lanuri p en tru in sta laţii .........................................................................45 6 . T oleranţe in c o n s tr u c ţii..................................................................... ........46 Capitolul I I . N O Ţ IU N I E L E M E N T A R E A JU T Ă T O A R E D E M ATEM ATICĂ, MECANICĂ, R E Z IS T E N Ţ A M A T ER IA L EL O R S I ÎN C ER C Ă R I A LE M A T E R IA L E L O R ........................................... ! ............................. ........48 A. A oţiuni de m atem atică e le m e n ta r ă ........................................................... 48 1. N oţiuni de arii şi v o lu m e ................................................................. ....... 48 2. U n ităţi de m ăsură uzuale folosite in constru cţii conform standardelo r ........................................................ * ......................... ....... 49 3. N um ere şi calcule t e h n i c e ............................................................ ....... 51 4. O peraţii aritm etice şi algebrice ........................................................... 52 5. Q peraţii cu f r a c ţ i i ......................................................................... ....... 56 6 . Media a r i t m e t i c ă ..................................................................................... 57 7. P roporţia şi regula de tre i s i m p l ă ........................................... ....... 58

5

B.

C.

D.

E.

F.

8. Calculul procentelor ..................................................................... 9. Folosirea tabelelor num erice în calcule t e h n i c e .................. 10. E cu aţii algebrice . . ..................................................................... 11. R eprezentări grafice ..................................................................... 12. N oţiuni elem entare de geometrie şi trigonom etrie . . . . E lem ente «le m ecanică şi rezistenţa m a t e r i a l e l o r ...................... 1. N oţiuni de m e c a n ic ă ........................................................ 2. E lem ente de rezistenţă a m a t e r ia le lo r ....................................... Dispozitive de m ăsurări mecanice şi g e o m e tric e .......................... 1. M ăsurarea dim ensiunilor l i n i a r e .................................................... 2. M ăsurarea u n g h i u r i l o r ..................................................................... 3. Verificări de p o z i ţ i i ......................................................................... 4. M ăsurarea masei .............................................................................. 5. M ăsurarea f o r ţ e l o r .............................................................................. 6. Dispozitive de t r a s a r e ..................................................................... Verificarea calităţii oţelurilor (le arm ătu ri şi a betonului prin încercări <le l a b o r a t o r ........................................................................... 1. încercarea la tr a c ţ i u n e ........................................... ......................... 2 . Încercarea de îndoire la rece . .................................................... 3. încercarea de îndoire a l t e r n a t ă ...................... .......................... 4. încercarea la în c o v o i e r e ................................................................. 5. Maşini de în c e r c a t.............................................................................. 6. încercarea la c o m p r e s iu n e ............................................................ Procedee de realizare a elem entelor din beton a rm at şi beton p r e c o m p r im a t........................................... ............................................... 1. Principii de realizare a elem entelor din beton arm at . . . 2. Realizarea elem entelor prefabricate din beton arm at . . . 3. Principii de realizare a elem entelor din beton precom prim at Verificarea calităţii lucrărilor «lin beton a r m a t ...................... .

58 59 60 62 63 66 67 73 76 77 80 81 82 82 83 48 84 89 90 91 91 94 95 95 101 104 111

Capitolul H I . O Ţ E L U R I P E N T R U ARMAREA. CO N STRU C ŢIILO R D IN B E ­ TON ARMAT ŞI BETO N PRECO M PRIM A T ŞI M A T ER IA L E A U X I L I A R E .............................................................................................. A. O ţeluri pentru construcţiile din beton ai-mat ............................... 1. T ipuri dc oţeluri p en tru beton a rm a t . . . . . . . . . 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor p en tru beton a rm a t . 3. O ţeluri-beton lam inate la c a l d .......................... 4. Sîrm ă tra să p en tru beton a r m a t ................................................ 5. Sîrm ă moale p en tru l e g a t .......................... .... 6. B i o ţ e l u l .............................. ...................................... ......................... 7. Plase sudate u z i n a t e ..................................................................... 8 . T ransportul şi depozitarea oţ el uri l or-bet on. . . . . . . . B. O ţeluri pentru construcţiile din beton precom prim at . . . . 1. T ipuri de oţeluri p en tru beton p r e c o m p r im a t...................... 2. Domeniile de utilizare ale oţelurilor p e n tru beton precom ­ p rim at ......................................................................... ..................... 3. Sîrme de oţel şi produse din sîrm ă p en tru beton precom ­ p rim at ................................................................. .... ......................... C. M ateriale auxiliare pentru executarea lu crărilo r dc a rm ătu ri 1. D istanţieri (suporţi) ............................................... ..................... 2. M ateriale de î n n ă d i r e .....................................................................

114 114 115 115 117 125 128 128 131 137 144 144 145 145 151 151 156

6

Capitolul IV.

B ETO N U L ŞI TEH N O L O G IA D E P R E P A R A R E Ş l D E P U ­ N E R E ÎN O P E R Ă ................................................................................... A. B etonul ca m aterial pentru lu crările din beton a rm a t şi beton p r e c o m p r im a t............................................................................................... 1. T ipuri de betoane (clase şi m ărci) ....................................... 2. E lem entele com ponente ale betoanelor (lian ţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, a p ă ) ........................................................ 3. Compoziţia betonului ................................................................. 4. P repararea pe şan tier a b e to n u lu i............................................ 5. T ran sp o rtu l b etonului la o b i e c t ................................................ 6. Punerea in operă a b etonului ................................................ 7. T urnarea şi com pactarea b e t o n u l u i ....................................... 8. D e c o f r a r e a ...................................................................................... 9. T o r c r c t a r e a ....................................................................................... 10. Betoane u ş o a r e .............................................................................. 11. Betoane c e l u l a r e .......................................................................... 12. Betoane a p a r e n t e .......................................................................... 13. B etoane aparente d e c o r a t i v e .................................................... 14. C aracteristici şi condiţii de calitate p en tru fabricarea be­ to n u lu i .......................................................................... .... . B. Cot’raje ......................................................................... ......................... 1. G e n e r a l i t ă ţ i ................................................................. ..................... 2. Cafraje nedem ontabile ................................................................. ..................................................................... 3. Cofraje dem ontabile 4. T ipare ............................................................................................... .

158 158 158 160 164 165 166 166 167 169 170 170 171 172 173 174 176 176 177 180 186

Cnpitolul V. T E H N O L O G II, D IS P O Z IT IV E ŞI U T IL A JE N E C E S A R E R E A ­ L IZ Ă R II A RM A TO RILO R P E N T R U B ETO N ARM AT . . . . A. Operaţii p r e g ă t i t o a r e ............................................................................. 1. G e n e r a l i tă ţ i........................................................................................... 2. întocm irea.fişei de debitare şi f a s o n a r e ...................... 3. Pregătirea arm ăturilor in d e p o z i t ................................................ ti. Tehnologii simple de descolăcit, îndreptat şl tă ia t arm ătu rile 1. în d rep tarea prin întindere cu troliul m anual a oţelului-beton liv ra t in colaci .......................... ........................................................ 2 . în d rep tarea la o in stalaţie de în d re p ta t cu tro liu l electric a oţelului-beton liv ra t in colaci ....................................... . 3. în d rep tare a cu dispozitive sim ple şi la m aşini de în d re p ta t cu role şi cu cap ro tito r a oţelului-beton liv ra t în colaci . . C- M aşini de îndreptat şi tă ia t ................................................................. 1. G e n e r a li tă ţ i ........................................................ .................................. 2. A lcătuirea de principiu a unei m aşini de în d re p ta t şi tă ia t 3. Modul de utilizare a m aşinilor de în d re p ta t şi tă ia t . . . . 4. Maşini de în d rep tat şi tă ia t executate in ţ a r ă ...................... 5. D ispozitive şi maşini de tă ia t oţel-bcton ................................... D. Tehnologii simple de fasonat şi îndreptat oţelul-beton . . . . 1. G eneralităţi asupra fasonării m a n u a l e ....................................... 2. D ispozitive simple p en tru fasonarea m a n u a l ă .......................... 3. U tilizarea dispozitivelor simple de f a s o n a t .............................. 4. Fasonarea m ecanică. ..........................................................................

188 188 188 189 191 193 193 195 199 201 -01 202 205 205 208 211 211 212 214 216

7

E . M aşini de 1 'asonat (îndoit) o ţ e l - b e t o n ............................................... 1. Maşini de fasonat bare lo n g itu d in a le ........................................... 2. A lcătuirea de principiu a m aşinilor de f a s o n a t ...................... 3. Modul de utilizare a m aşinilor de f a s o n a t .............................. 4. Maşini de fason at bare lo n g itu d in a le ........................................... 0. Maşini de confecţionat e t r i c r i ........................................................ 6. Maşini de Îndoit plase s u d a t e ........................................................ 7. Maşini de tă ia t plase s u d a te ............................................................ 8. Fasonarea la cald a o ţe lu lu i-b e to n ................................................ F . Tehnologii pentru îm binarea şi înnădirea prin sudare. îm binări mecanice ale o ţe l u lu i - b e t o n ................................................................ 1. G eneralităţi asupra procedeelor de su d a re ................................... 2. Sudarea electrică p rin p u n c t e ........................................................ 3. Sudarea electrică cap la cap prin topire interm ediară . . 4. Sudarea m anuală cu arc e l e c t r i c .................................................... 5. Sudarea in cochilie, în baie de zgură cu cusături longitudinale 6. în nădirea cu m a n ş o a n e ..................................................................... G. U tilaje şi dispozitive de sudat o ţ e l - b e t o n ...................................... 1. U tilaje şi dispozitive staţionare p en tru sudarea prin puncte 2. Cleşti p en tru sudarea p rin p u n c t e ................................................ 3. Dispozitive de reglare. E le c tr o z i.................................................... 4. U tilaje p en tru sudarea cap la cap prin topire interm ediară 5. U nelte şi dispozitive p en tru sudarea m anuală cu arc electric Capitolul Y l . T E H N O L O G II D E P R E T E N S IO N A R E A A RM Ă TU RILO R ŞI D E PR EC O M PR IM A RE A E L E M E N T E L O R ...................... A. Tehnologii de pregătire a arm ătu rilo r pentru elementele jiree o m p r i m a t e .............................. • ........................................................... 1. G e n e r a lită ţi........................................................................................... 2. P regătirea a r m ă t u r i l o r ..................................................................... 3. Confecţionarea f a s c i c u l e l o r ............................................................. 4. Canale pen tru trecerea arm ăturii p o s t î n t i n s e ........................... B. Dispozitive şi u tilaje pentru arm ăturile betonului precom prim at 1. Dispozitive de în d re p ta t şi t ă i a t ................................................ 2. Dispozitive de blocare şi a n c o r a r e ................................................ 3. Mijloace p en tru realizarea forţelor de pretensionare a a r­ m ătu rilo r ............................................................................................... C. Tehnologii dc preeom prim are eu a rm ătu ră preîntinsă şi postIntinsă ....................................................................................................... 1. A rm ături p r e î n t i n s e ......................................................................... 2. A rm ătu ri postîntinse (fascicule de c a b l u r i ) .............................. 3. R ealizarea aderenţei arm ătu rilo r postîntinse şi p ro tecţia lor îm potriva c o r o z i u n i i .......................................................................... 4. R eguli pen tru p ro tecţia m u n c i i .................................................... Capitolul VI I . R E G U L I D E A RM ARE A E LE M E N TE L O R D IN BETO N A R ­ MAT ŞI BETO N P R E C O M P R IM A T ............................................... A. R eguli pentru elem ente din beton arm at, arm ate cu bare . . 1. R eguli generale, d e f i n i ţ i i ................................... ............................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ............................................................. 3. D iam etrele m inim e ale barelor de a r m ă tu r i...............................

217 217 218 220 224 226 229 230 230 232 232 234 237 237 243 244 245 245 253 257 258 259 265 265 265 267 269 275 280 280 283 291 302 302 303 308 311 312 312 312 324 328

8

4. D istanţele dintre barele a r m ă t u r i l o r ....................................... 5. Form e constructive şi acoperirea cu beton a arm ăturilor 6. A ncorarea arm ătu rii. Form a b a r e l o r ....................................... 7. înnădirea arm ătu rilo r ................................................................. 8. Calculul lungim ii barelor de arm ătu ri . ............................... B. R eguli pentru arm area cn plase sudate a elem enlelor din beton a r m a t ....................................................................................................... 1. R eguli gen erale.................................................................................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ........................................................ 3. înnădirea plaselor s u d a t e ............................................................ 4. A ncorarea şi întreruperea plaselor su d ate . . . . . . . C. R eguli pentru arm area elem entelor din beton prccom prim at 1. E lem ente cu a rm ă tu ră p r e î n t i n s ă ........................................... 2. E lem ente cu arm ă tu ră p o s t în t in s ă ........................................... Capitolul VI I I . A RM A REA P R IN C IP A L E L O R T IP U R I D E E L E M E N T E D IN B ET O N ARM AT ŞI B ET O N PR EC O M PR IM A T . . . A. A rm area h alelo r parter, uşoare, pentru i n d u s t r i i ................. 1. H ale cu grinzi cu inim ă plină din beton prccom prim at . 2. H ale cu arce din b eton precom prim at .............................. 3. H ale p arte r realizate cu ferm e şi arce din b eto n a rm at 4. H ale p arte r realizate cu ferm e din b eton precom prim at 5. H ale fără pod ru la n t realizate cu elem ente de su p rafaţă tip U P H din beton p r e c o m p r i m a t ....................................... B. A rm area construcţiilor in c a d r e .................................................... 1. Cadre din beton a rm a t m onolit p en tru bale industriale p a r t e r ............................................................................................... 2. Cadre eta ja te din beton a r m a t ................................................ 3. Stîlpi din beton arm at p en tru clădiri şi hale industriale 4. G rinzi de rulare ......................................................................... C. A rm area f u n d a ţ i i l o r ......................................................................... 1. F u n d a ţii izolate din beten şi beton a r m a t .......................... 2. F u n d a ţii cu bloc din b eton sim plu şi cuzinet din beton a r m a t ............................................................................................... 3. F u n d a ţii izolate pen tru stîlpi m e ta lic i................................... 4. F u n d a ţii izolate tip p ah ar pen tru stîlpi prefabricaţi . 5. F u n d a ţii continue din beton şi beton a r m a t ...................... 6. F u n d a ţii pe grinzi şi radiere din beton a r m a t .................. 7. F u n d a ţii p r e f a b r i c a t e ................................................................. 8. F u n d a ţii de m are adincim e în teren u ri slabe . . . . . 9. F u n d a ţii arm ate cu plase sudate . . ................................... D. A rm area elem entelor plane verticale ....................................... 1. S tru ctu ri cu diafragm e ............................................................ 2. P anouri m ari p r e f a b r i c a t e ........................................................ 3. A rm area zidăriilor ..................................................................... 4. A rm area pereţilor supuşi la încărcări norm ale pe planul lor E . A rm area planşeelor pentru c l ă d i r i ................................................ 1. Planşee din beton arm at m o n o l it........................................... 2. Planşee p refabricate din b eton a rm a t ................................... F. A rm area scărilor din beton arm at m o n o l it..............................

332 336 340 350 352 356 356 359 367 369 373 373 375

377 377 378 398 404 407 408 412 413 415 421 428 431 432 436 437 438 440 443 450 450 454 455 455 463 467 469 471 472 482 489

9

................................ .................538 B ib lio g r a fie ........... ....... Legarea barelor cu s î r m ă .. ...520 A........ 506 5................................................ ... A sam blări de carcase din bare independente legate in atelier 524 3.. O rganizarea su dării barelor cap la c a p .......................................................................... ................................. îndoirea plaselor plane in c a r c a s e ............................ M anipularea........ tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton in b a r e ..... O rganizarea atelierelor de confecţionat a r m ă t u r i ............................. M anipularea........... ................................................................................. .......... G e n e r a l i t ă ţ i .......... M ontarea a r m ă t u r i l o r .......... 536 4.......... ...... .... R ezervoare circulare p en tru lichide .......... 535 3................................................................. 514 Capitolul X ... R ezervoare cu planşee c iu p e r c i..... Organizarea sudării prin puncte folosind m aşini de su d at staţionare cu o pereche de e l e c t r o z i ......................520 1.... O rganizarea sudării p rin puncte folosind cleşti de sudură (m aşini de su d a t suspendate) ... 520 2.......491 3......... Armarea construcţiilor şi elem entelor «Ie construcţii speciale 192 1. ............... transportul şi depozitarea a r m ă t u r i l o r ....... a te l ie r e ............................. Abateri şi toleranţe adm isibile pentru arm ătu rile <|ata m ontate 532 C........................... tran sp o rtu l şi depozitarea plaselor sudate ......................... Silozuri şi b u n c ă re ......... M ontarea a rm ătu rii legate d irect în c o f r a j .. A teliere de şantier de confecţionat a rm ătu ri pentru betoane 511 1........... Organizarea locului de m uncă peutru operaţiile executate in...........500 Capitolul I X ........................................ 506 4.............534 1........... Castele dc a p ă .............. M ontarea plaselor sudate uzinate şi a carcaselor sudate şi legate .............. M anipularea........................................................... ............................................................................ ................ M A N IPU L A R E ŞI D E P O Z I T A R E .......534 2..G....................................... 503 2........ S tilpi cu destinaţie specială şi construcţii t u r n ................................................ TR A N SPO R T ............ 501 3. 503 1........ 509 B.....................498 5....539 ..................... O R G A N IZ A R E A E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E A RM ARE IN A T E L I E R E .......................................498 4.......... .492 2......................... ............................. j .............. ........................................................ 511 2.......................................... tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton In c o la c i................ .............................. ............525 4............... M anipularea...................... tra n sp o rtu l şi depozitarea a rm ătu rii fasonate................. O P E R A Ţ II D E M ONTARE....... ....... O rganizarea locului de m uncă la sudarea cu arc electric ........... 527 B.... M anipularea......... .......503 A....

11 . noi utilaje. proiectare. tra n s p o rtu lu i energiei.şi civilizaţiei. cu caracteristici superioare. Ele reprezintă în prim ul rîn d adăp o stu l în care se desfăşoară m u lti­ plele activ ităţi omeneşti. fiind un imbold p e rm a n e n t p e n tru acestea. Dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii a pus la dispoziţia tehnicii con­ strucţiilor noi m ateriale. t e h ­ nicii. tran sp ortului apei necesare nevoilor domestice şi agricole. pe t o t circuitul său de cercetare. exploatare. Dezvoltarea construcţiilor este strîns legată de satisfacerea necesi­ tă ţilo r fu n d a m e n tale ale dezvoltării om ului. Mecanizarea şi a u to m atizarea lucrărilor de construcţii s în t o p a r te co m pon entă a acestei re v o lu ţii. Dezvoltarea construcţiilor este corelată cu dezvoltarea ştiinţei. precum şi toate lucrările p e n tru satisfacerea nevoilor sale spirituale şi culturale.C apitolul I CUNOŞTINŢE GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII Construcţiile au fo rm a t una din activităţile de bază ale omului din to a t e tim purile. execuţie. noi tehnologii de m ontaj care au perm is să se ajungă la mecanizarea lucrărilor de construcţii şi chiar la a u to m atizarea unor operaţii. R evoluţia tehnico-ştiinţifică care se desfăşoară în prezent pe m ul­ tiple planuri desigur că operează direct şi în sectorul de construcţii. ad ăp o stu l p e n tru to ate mijloacele sale de p ro ­ d u cţie şi în al doilea rin d ele cuprind to a te lucrările de bază p e n tru asigurarea schim burilor de m ărfuri. noi tehnologii de uzinare. informaţiilor. în istoria construcţiilor o a d e v ă ra tă revoluţie a fost ap a riţia b e t o n u ­ lui arm at.

Adesea în lucrările inginereşti s în t cuprinse şi lucrările de a rtă şi speciale. N oţiunea de construcţii este foarte complexă cuprinzînd în ea to a te categoriile de construcţii ex ecutate pen tru satisfacerea nevoilor socioeconomice ale omului. pe care treb u ie să le exploateze corect. de verificarea calităţii arm ăturilor. trebuie să aib ă noţiuni de m on tarea construcţiilor. în d e p ă rtîn d penele curente de funcţionare . la baza clasificării. modul de realizare şi soluţiile construc­ tiv e p o t indica şi ele o altă cale de clasificare. precum şi m aterialele p red om inante p e n tru realizarea s tru ctu rii de rezistenţă a fo rm a t de asemenea alt criteriu . lucrări inginereşti. treb uie de asemenea să aibă cu no ştin ţe de sudare şi să p o a tă executa sudarea de rezistenţă prin p u n cte la maşini de înaltă p ro d u c tiv itate şi chiar sudarea m anu ală cu arc electric. cunoştinţele de p rotecţia muncii form ează o altă la tu ră a pregătirii sale. planurile de arm are. D estinaţia şi funcţiona­ litatea construcţiilor a form at unul din criteriile de clasificare. P ă rţile de construcţii şi ele­ m entele de construcţii pot şi ele să fie clasificate. să ştie să facă unele verificări.Organizarea şi optimizarea ac tivităţii de construcţii pe to t circuitul său cu auto m atizarea deciziilor operative este o caracteristică a execu­ ţiei noilor construcţii. în sfîrşit. să cunoască utilajele de p relu crat şi fasonat arm ă tu ri. De m u lte ori fierarii betonişti s in t folosiţi şi ca sudori. U na din clasificările cele mai vechi îm p ărţea lucrările în lucrări de construcţii civile şi industriale. lucrări de a r tă şi construcţii speciale. M uncitorul trebuie să-şi îm bogăţească calificarea pen tru a cunoaşte m ai m u lte meserii. betoanelor şi lucrărilor de construcţii. De asemenea. să citească planurile de construcţii şi p e cele m ai dificile dintre ele. să cunoască m odul de alcătuire a cofrajelor şi cerinţele care se im pun acestora şi să aibă noţiuni de p repararea şi tu rn a re a betoanelor. Orice clasificare a construcţiilor este desigur a rb itra ră şi ea p o a rtă a m p re n ta ideii care a stat. să p o a tă face schiţe de arm are. cunoscînd modul de m anipulare a a rm ă tu rilo r şi m aterialelor cu mijloace de tra n s p o rt meca­ nizate. F ierarul b eto n ist trebuie să aibă cunoştinţe generale de alcătuirea construcţiilor. Criteriile de clasificare şi m ai vechi şi m ai noi se referă la gruparea construcţiilor pe categorii de construcţii. 12 . Cunoaşterea calităţii oţelurilor de construcţii şi a m odului de veri­ ficare a acestora este o a ltă cerinţă a unui b u n fierar betonist. Munca m uncitorului este în prezent u ş u ra tă de dispozitive şi u tilaje puternice.

hangare. u n ită ţi service . stîlpi de radio şi de televiziune. construcţii indus­ triale pen tru ac tiv ită ţi anexe (magazii. creşe) . autostrăzi. construcţii p en tru s ă n ă ta te a pu blică şi igienă (băi publice. v ia d u c te — poduri peste văi fără ape — tuneluri. cinem atografe. centrale term oelectrice. stîlpi şi lucrări de telefonie etc. t u rn u ri de răcire) . oficii poştale şi telefonice. consiliilor populare. 3) Clădiri administrative şi comerciale : construcţii p e n tru conducerea a c tiv ităţii economico-politice (birourile instituţiilor de s ta t.). pieţe. dispensare. construcţiile se clasifică a s t f e l : 1) Locuinţe de diferite tipuri şi destinaţii. mori.). zonelor deni­ velate. 6) Lucrări pentru industria transportului : construcţii care asigură tra n sp o rtu l u rb a n şi in te ru rb a n al mărfurilor. m etrouri. saivane. remize.). şosele. precum şi consolidarea fundaţiilor căilor de com unicaţii şi a zonelor aferente (poduri. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al destinaţiei D upă destinaţie. construcţii p e n tru a c tiv ităţi culturale şi sportive (săli de t e a tr u . garaje. fluvial. 5) Construcţii agrozootehnice : construcţii p e n tru desfăşurarea pro­ d u cţiei industriale agricole (crescătorii a u to m atizate . p ostu ri trafo etc.). p en tru trav e rsarea rîu rilo r.A. buncăre. expoziţii) . TIPURI DE CONSTRUCŢII Şl LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1. policlinici. biblioteci. ce n trale term ice. depozite. 4) Construcţii in d u stria le : construcţii care asigură desfăşurarea u n u i a n u m it proces de fabricaţie sau o fază a acestui proces de fa b ri­ caţie (hale de producţie industrială. magazine. muzee. m aritim . 13 . podeţe. personalului şi inform a­ ţiilor (căi ferate. spitale. săli de sport. auto. silozuri. pis­ cine. grajduri. birourile întreprinderilor) . 2) Clădiri social-culturale : construcţii p en tru în v ă ţă m în t (şcoli. funiculare. hale de reparaţii. trib u n e. 7) Lucrări de artă : lucrări de m ari p rop orţii care se referă la com­ pletarea căilor de comunicaţii. construcţii p e n tru servicii (gări p e n t r u tra n sp o rtu l pe calea ferată. căi p en tru tram v a ie . case de odihnă).). ziduri de sprijin. pereuri etc. cluburi. ateliere etc. piste de aterizare. estacade. hale p en tru producţie secundară. ateliere. velodroam e. stadioane. hale de desfacere etc.

Construcţiile cu pereţi portanţi se pol clasifica in : construcţii cu pereţi p o rta n ţi din zidărie de cărăm idă (avînd rigidizări prin buiandrugi 14 . stîlpi de energie electrică. 2) Construcţii cu pereţi portanţi. ciocuri uscate. Principalele tipuri dc construcţii cu structuri din beton armat s i n i : construcţii cu schelet din b eto n armat. filtre de epurarea apei. construcţii din b eton a r m a t e x e cu tate cu aju to ru l cofrajelor alunecătoare (glisante). platform e marine. m astu ri de foraj.) . posibilitatea de a lua practic orice formă. apeducte. fundaţii de m a­ şini etc. evitarea inundaţiilor şi transform area rîurilor în căi navigabile. reţele de conducte etc. rezervoare. lucrări militare. Se realizează construcţii cu relativ puţine niveluri. decantoare şi instalaţii de depoluare. 9) Lucruri pentru alimentări cu apă — canalizări : ca p tări de apă. canale colectoare cu cămine de vizitare. precum şi am enajarea zonelor piscicole (baraje. B etonul a r m a t este u nul din m aterialele care a re v o lu ţio n at teh n ica construcţiilor datorită calită­ ţilor lui rem arcabile : rezisten ţă la solicitări m ecanice de orice n a tu ră . am en a jare a zonelor por­ tu are . castele de apă. canale de adu cţiune şi fugă etc. d u rab ilitate. coşuri de fum. canale de scurgere a apelor uzate. construcţii cu diafragm e elin b eto n a r m a t . conducte de ad ucţiu ne şi distri­ buţie. D in punctul de vedere al conlucrării armăturii cu betonul construcţiile se pot executa din : b eton simplu . cheiuri portuare. staţii de pom pare. construcţii din panouri mari prefabricate din b eton a rm a t . beton p recom prim at la care a r m ă tu ra introduce eforturi de pretensionare iniţiale în beton. lucrări pen tru susţinerea utilajelor tehnologice. 2. b eto n a r m a t la care a r m ă tu ra conlu­ crează prin ad e re n ţa dintre b eto n şi a r m ă tu ră .8) Lucruri hidrei chiu ce şi hidrocm elioralive: lucrări pen tru cen­ trale hidroelectrice şi regularizări de rîuri. reziste n ţă la fcc. ecluze. lucrări de irigaţie şi desecare (canale. t u r n a t m onolit sau p r e f a b r i c a t . Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al materialelor şi al modului de execuţie şi alcătuire D upă m ateriale şi med de o e c u ţ i e construcţiile se clasifică în : 1) Construcţii cu structura clin beton armat. staţii de pompare. lucrări subterane. fabricarea şi prel'abricarea uşoară. Acestea realizează funcţia dejsusţinere a clădirii la acţiuni verticale şi orizontale şi în acelaşi tim p îndepli­ neşte şi fu n c ţia de c o m p artim en ta re şi închidere a clădirii. diguri.). 10) Construcţii speciale : fortificaţii.

p orţiun i de zidă­ rie a r m a tă . în ţ a r a noastră. to tu şi el se foloseşte la construcţii p e n tru case de v a c an ­ ţă . De asemenea se execută construcţii dem ontabile : b arăci. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din beton uşor m onolit care se p o t executa cu pereţi p o rta n ţi realizaţi prin tu rn a r e în cofraje de inventar. construcţii din lemn cu schelet din dulapi sau scînduri (con­ strucţii ex ecutate de regulă din elem ente prefab ricate form înd adesea obiectul u n or b rev ete de invenţie. termoizolant. din b eton cu goluri etc.) . utilizarea k m r.u lu i în construcţii constituie cazuri p a rtic u la re . construcţii cu pereţi p o rta n ţi din fîşii de b eton celular au toclav izat (realizate din fîşii arm a te produse în fabrici şi îm binate pe şan tier . senzaţia de cald pe care o dă etc. uşor de p ro te ja t. 3) Construcţii cu structura din lemn. Construcţiile din lemn se clasifică în : construcţii din lemn în sistem ul „bIoc“ (se realizează din bîrne. îm binate prin chertare şi petreceri). sudare şi n itu ire şi chiar prin încleiere. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din blocuri mici (ceramice cu goluri. cu pereţi a v în d căptuşirea exterioară şi interioară din scînd uri b ă tu te în „c.şi centuri din b eton a rm a t. asigurîndu-se o precizie m ai b u n ă la m ontaj . se p o t utiliza în elem ente m ari şi îm bina uşor şi rapid pe şantier. Se asam blează prin şuruburi. volum ul şi g re u ta te a relativ mai redusă a elem entelor conferă m etalulu i calităţi p en tru realizarea u n or construcţii uşoare cu volum e de construcţii m ai mici. cabane şi alte obiective cu scop turistic. L em nul a fost în to td e au n a un excelent m ateria l de construcţii d a to rită calităţilor lui : rezistenţe m ecanice bune. p en tru deschideri şi încărcări m ari şi cu carac te r dinamic. tridirecţionale) d e stin ate acoperirii construcţiilor de deschideri m ari. sîm buri din b eton a r m a t. arce. aşezate orizontal. Construcţiile metalice s în t ex e cu tate la to leranţe reduse. aspect plăcut. construcţii cu caracter u tilitar p en tru şantier etc. 4) Construcţii metalice. uşor de p re lu c rat şi îm bin at. construcţii m ixte din schelet de lemn în zăbrele cu u m p lu tu ră de zidărie . din oţel şi alum iniu. hoteluri de m u n te.aplama“ sau puse v ertical cu ro ştu ri acoperite cu baghete) .. care au rigidizări similare ca cele din cărăm idă) . Dezvoltarea siderurgiei din ţ a r a n o astră a permis să se ofere construc­ torilor sem ifabricate metalice în form e foarte v ariate. R ezistenţele înalte ale m etalului. a n c a d ra m e n te din b eto n a r m a t. cu caracteristici 15 . solidarizate prin centuri din b eton a rm a t cu m u s tă ţi înglobate în m ortaru l de solidarizare) . construcţii de lemn speciale (în cadre. Tehnologiile de prelucrare şi execuţie a acestor tip u ri de construc­ ţii s-au dezvoltat m u lt în ţările cu rezerve m ari de păduri. construcţii din blocuri de b eton celular au tocla v iz at (care se realizează d up ă o tehnologie specifică) . corniere din beton a r m a t etc.

din oţeluri superioare. P rotecţia contra focului şi p rotecţia anticorosivă se po ate realiza p rin diferite mijloace. elemente p re fa­ bricate din b eton. PĂRŢI Şl ELEMENTE DE CONSTRUCŢII. a t î t prin pelicula de protecţie de n a tu ră chimică. TENDINŢE DE DEZVOLTARE. ca de exemplu : stîlpii din beton a rm a t. Construcţiile m ixte s în t acele construcţii care au elementele de rezistenţă şi de închidere realizate din m ateriale diferite. 5) Construcţii mixte.statice m ai bune. construcţii pe c a b l u r i . poliesteri a r m a ţi cu fibre de sticlă etc. c î t şi prin protecţii realizate din tencuială în ra b iţ. spaţiu l de circulaţie şi acces şi spaţiul p e n tru instalaţii de confort şi in stalaţii tehnologice. con­ stru c ţii din aliaje de alum iniu . din aliaje de alum iniu sub form ă -de : lam inate. Din m etal se p o t executa aceleaşi categorii de construcţii ca şi din a l t e materiale. construcţii din profile cu pereţi subţiri form a te la rece . profile subţiri din ta b lă fo rm a tă la rece. profile din tablă av înd rolul de cofraj p ierd u t sau a rm ă tu ră). tipul de lam inate. ÎNCĂRCĂRI Clădirile care adăpostesc oam eni sau procese tehnologice p o t fi desfă­ ş u ra te pe orizontală (construcţii p arter) sau pe verticală (construcţii cu m ai m u lte niveluri). construcţii metalice nitu ite . sistemul constructiv specific construcţiilor metalice etc. sp aţiul p e n tru servicii com plim entare activ ităţii de producţie. construcţii din lam inate la cald . alte tip u ri de plăci term oizolante etc. profile extru d a te . azbo­ cim ent. saltele de v a t ă m inerală. Planşeele' construcţiilor şi pereţii p o t fi realizaţi din elemente m ix te {beton a r m a t cu grinzi metalice înglobate. Construcţiile metalice propriu-zise se p o t clasifica d u p ă criterii proprii : m odul de îm binare. ţevi. învelitoarea din m etal sau cu plăci din b eton a rm a t. construcţii din oţeluri superioare şi de în altă rezistenţă etc. construcţii din ţ e v i . profile a m b u tis a te la rece etc. prin înglo­ bare în zidărie. plăci de ipsos. construcţii cu ş u r u b u r i . Spaţiul clădirilor se îm p arte în spaţiul ac tiv ităţii de bază sau de pro­ ducţie. şarp a n ta din ferme metalice. B. 16 . In raport cu aceste criterii construcţiile metalice se clasifică în : construc­ ţii metalice su d ate .

D u p ă n a tu ra construcţiei. încărcărilor funcţionale ale utilajelor. uragane) şi să aibă pro tecţia hidrofugă. F u ndaţiile pot fi monolite sau prefabricate. coroziunii. Scheletul de rezistenţă se concepe să satisfacă concom itent mai m u lte funcţiun i (rezistenţă şi canale de ventilaţie etc. b eto n a rm a t. Scheletul de rezistenţă poate fi din zidărie. Modul de rezolvare p e n tru asigurarea construcţiilor la to a te aceste acţiuni formează obiectul unor discipline speciale. p rotecţia con tra infiltraţiei apelor subterane şi de s u p ra faţă. te m p e ra tu ră ).). poluării etc. de m anop eră şi de costuri. stab ilita te a la ră s tu r n a re a construcţiilor. 3) Planşeele clădirilor folosesc la com p artim en ta rea pe verticală. destinaţie. noi t e h ­ nologii de uzinare şi noi tehnologii de execuţie şi m ontaj pe şantier. ventilaţie. încărcărilor din acţiunile climatice (vînt. fonică. 2) Scheletul de rezistenţă şi ekm entele de închidere (pereţii exteriori şi interiori) se folosesc şi la co m p artim en ta rea pe orizontala a construc­ ţiilor. contra focului. deschideri etc.Construcţia trebu ie să asigure preluarea încărcărilor clin g re u ta tea proprie. Aceste cerinţe se realizează p rin folosirea de m ateriale noi cu carac­ teristici superioare. term ică. Scheletul de rezistenţă va asigura şi preluarea încărcărilor teh no­ logice şi a mijloacelor de tra n s p o r t grele su spendate sau rezem ate de scheletul de rezistenţă (poduri ru lante. în acelaşi tim p ele realizează îm preun ă cu s tru c tu ra de rezistenţă şi centurile o rigidizare spaţială a scheletului de rezistenţă şi a întregii construcţii. încărcări. zăpadă.. în terenuri slabe se fundează pe piloţi. 1. 1 17 . tra n s p o r t p n eum atic etc. S u it subsoluri cu unul sau m ai m ulte niveluri. 2 — Cartea fierarului betonist — cd. de energie.). F undaţiile se execută de regulă din beton sau beton ar. m onoraiuri. conveiere) şi insta­ laţiilor (încălzire. Părţile construcţiilor 1) Fundaţiile şi subsolurile asigură tran sm itere a încărcărilor la teren. planşeele po t fi alcătuite din diferite m ateriale în diverse forme. ca orice a c tiv ita te economică. b eton p recom p rim at. lem n etc. este sub ord o n a tă cerinţelor economiei m oderne şi an u m e să se exe­ cute cu economii de m ateriale. m etal. p u tîn d fi folosite în cazurile subsolurilor şi p en tru instalaţiile clădirilor sau chiar a unor procese de producţie auxiliare.mat. A ctiv itatea industriei construcţiilor. de noi tehnologii de execuţie a produselor. presiunea apei. încărcări e x tra ­ ordinare (cutrem ure.

izolării termice. P e n tru tra n s p o rtu l pe verticală se mai folo­ sesc ascensoare. protecţie şi finisaj Aceste lucrări asigură fu n cţio nalitatea construcţiei prin realizarea pardoselilor. T ra n s p o rtu l pe orizontală se asigură cu mijloace . escalatoare. senzaţia de cald etc. 2. lemn etc. Această soluţie se mai foloseşte la construcţii cu caracter tu ristic sau la vile. de folosirea u ltim ului planşeu d re p t reazem p e n tru elementele de acope­ riş şi de m aterialele utilizate. Acoperişurile p o t avea prevăzute elem ente de lum inator. L a deschiderile m ari elem entul de rezistenţă al acoperişului se poate realiza din ferm e simple sau spaţiale. estacade etc. rezistenţa la uzură. stru ctu ri tridirecţionale sau pe ferme din cabluri etc. aspectul estetic. mijloace rezem ate pe scheletul de rezistenţă (poduri rulante) sau suspen date de scheletul de rezistenţă (conveiere.Soluţia folosită în mod frecvent în prezen t este cea a planşeelor prefabricate din beton a rm a t. m onoraiuri. P rincipalele lucrări din acest domeniu sînt : 1) Pardoselile. 5) Scările şi mijloacele de transport asigură circulaţia la diferite nive­ luri p en tru oam eni şi materiale. tîm plăriei. benzi rulan te. L a construcţiile de deschideri mici cu planşee din b e to n a r m a t se po t realiza terase izolate sau se po ate alcătui o su p ra stru c tu ră rezem ată planşeu p e n tru realizarea pantelor. întreţin ere uşoară. grinzi rulante). arce.. 18 . Soluţia de acoperiş este funcţie de deschiderea construcţiilor. beton a rm a t. Lucrări de completare. Mai p u ţin utilizate la noi s în t planşeele cu stru c tu ra de rezistenţă m etalică. grinzi prefabricate şi corpuri de u m p lu tu ră. din beton. L a construcţiile turistice sau trad iţio nale. m etal (oţel şi alum iniu). cadre. precum şi tra n sp o rtu l p n eu m atic p e n tru corespondenţă şi materiale. Planşeele prefabricate ceramice au o răspînd ire mai mică la construcţiile ex ecu tate în ţ a r a noastră.mecanice la sol. fonice şi hidrofuge şi îm b u n ă tă ­ ţirea aspectului estetic şi de confort. realizate din diferite m ateriale. planşeele se p o t executa din lemn. de m ari dimensiuni. care treb uie să asigure b u n a circulaţie. sub formă de semipanou ri sau fîşii. cu elemente de u m p lu tu ră sau cu alcătuire m ix tă m etalbeton. 4) Acoperişul construcţiilor poate fi rezolvat cu p a n te p en tru scurge­ rea apelor sau sub formă de terasă. ceramice sau alte materiale.

apelor cu şi fără presiune hidrostatică. zăpe­ zilor etc. p u tîn d fi realizată din lemn. De exemplu. în terenuri cu tasări inegale. fie la o p a rte com ponentă a părţilor de construcţii. care asigură închiderea golurilor de circu­ laţie. tre b u in d să fie durabile. fundaţiile se consolidează cu una sau două centuri din beton a r m a t . străpungerilor etc. subsolurilor şi pardoselilor.2) T îm plăria (cu geamuri). 4) Zugrăvelile şi vopsitoriile asigură protecţia contra agenţilor exteriori. aspect estetic. 6) Izolările termice şi fonice se aplică pereţilor. 5) învelitoarea protejează construcţia contra acţiunii ploilor. fu n d a­ ţiilor. lum inare şi aerisire. tehnologia de aplicare a izolaţiei. 19 . ieftine şi uşor de întreţin ut. u m id ita te a mediului încon jurător . 3. aşa cum s-a a r ă t a t anterior. Hidroizolările sîn t verticale şi Orizon­ tale şi trebuie să asigure o protecţie continuă. 7) Hidroizolatia asigură protecţia contra umezelii păm în tu lu i. caracteristicile m a te ­ rialelor de izolaţie . racordărilor . d u ra ta de acţiun e . aspect p lăcu t şi întreţinere uşoară t u t u r o r elementelor de construcţii expuse agenţilor atmosferici. 3) Tencuielile şi placajele (interioare şi exterioare) îndeplinesc funcţia de protecţie. m ateriale plastice. învelitorilor. dilatările . tasările . planşeul poate fi a lcă tu it din ele­ m en te din b eton a r m a t precom prim at. fundaţiile p en tru pereţii interiori se îngroaşă şi se arm ează corespunzător placa de pardosea. P ro tecţia contra apelor este funcţie de : m odul cum acţionează apa din s o l . Tipurile principale de elem ente de construcţii s în t: 1) Elemente de fundaţii : P e n tru construcţiile de zidărie fundaţiile se realizează de regulă din beton simplu t u r n a t direct în s ă p ă tu ră . dîndu-se o m are im por­ t a n ţ ă la racordările între protecţia orizontală şi verticală. condiţii de igienă. m etal. contracţia c o n s tru c ţie i. agresi­ v ita te a apei în ra p o rt cu m aterialele din care sînt ex ecu tate construc­ ţiile . cît şi la exterior. Elemente de construcţii N oţiunea de elem ent de construcţii se po ate referi fie la o p arte a construcţiei. a t î t în interiorul construcţiei. O atenţie specială trebuie acord ată : pu n ţilo r de infiltraţie . beton arm a t.

20 . fu n d a ţii cu talp a a r m a tă (cu sau fără a r ti ­ culaţie) . profile . Grinzile p re tensionate sîn t folosite la deschideri m ari. fundaţii ca setate prefabricate . instalaţiilor. coşuri şi canale de fum din b eton a r m a t p r e f a b r i c a t . cu eventuale arm ă tu ri suplimentare. fîşii cu goluri ro tu n d e .P e n tru structurile din beton armat se fac : fu n d a ţii izolate . b rîu ri . fie prefabricarea tuturor elementelor liniare componente ale clădirii. se p o t alcătui din : elem ente prefabricate din b eto n a r m a t . fu n d a ţii predale prefabricate p e n tru fundaţii tip radier . fîşii arm a te p e n tru pereţi din b eto n celular a u t o c l a v iz a t . fundaţii p a h a r p refabricate din beton a rm a t. fu n d a ţii cu cuzineţi din' beton a r m a t . închiderea construcţiilor industriale şi chiar a vilelor se execută şi din m etal cu sau fără izolare termică. elem ente prefabricate puse direct pe scheletul de susţinere . ventilaţiilor sau conductelor. grinzi I I . buiandrugi p r e f a b r i c a ţ i . grinzi în forma literei T cu corpuri de u m p lu tu ră : grinzi cu arm ă tu ri pretensionate de forma literelor T şi n . Se mai ex ecută : fu nd aţii pe grinzi p refabricate . 2) Elemente pentru pereţi : centuri a rm a te . fundaţii pe piloţi prefabricaţi a r m a ţi sau pretensionaţi. 3) Elemente de planşeu : planşeele clădirilor. m etal şi lemn . 4) Elemente de acoperiş : p en tru acoperirea halelor m etalice şi a clădirilor se utilizează : ferme din b eto n a rm a t. sem ipanouri . chesoane etc. cornişe . a n c a d ra m e n te prefabricate p en tru goluri de ferestre şi uşi. Semipanourile s în t din fabrică p rev ăzu te cu to a te golurile necesare trecerii coşurilor de fum . grinzi T . predale su pra b eto n ate. în funcţie de n a tu ra scheletului de rezistenţă. Fîşiile ceramice se p rod uc în fabrică sau în atelierele de şantier. fîşii ceramice de planşeu . grinzişoare cu a r m ă ­ tu r a p re tensio nată cu m ontare rapidă. din e b m e n te de b e to n a r m a t şi elemente de b eto n precom ­ p rim a t. 5) G radul rid icat de prefabricare introdus în pre zen t face să se execute în uzine fie elemente spaţiale pentru o întreagă încăpere. Planşeele cu corpuri de u m p lu tu ră sau dale p refabricate p o t rezem a şi pe grinzi metalice. sîm buri din beton a r m a t . panouri m ari p refabricate din b eto n a r m a t cu fun cţiu ne de închidere sau funcţiune p o rta n tă mono sau m u ltis tra t cu aşezare orizontală sau verticală. Fîşiile cu goluri au grosimi de 14 cm p înă la lungimea de 4 m şi de 19 cm în cazul lungimilor mai m ari. cu sau fără s o l b a n c u r i .

| 3) Electricitate.şi exploatării s î n t : 1) încărcări permanente. frigidere etc. Tendinţe în alcătuirea şi executarea construcţiilor P e n tru a se realiza sarcinile puse t u t u r o r industriilor de strategia partid ulu i în edificarea societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate. care acţio­ nează num ai în anu m ite perioade mai lungi sau mai scurte cu inten­ 21 . care solicită o construeţie[în tim pul execuţiei . apei. 2) încărcări temporare (cvasipermanente şi variabile).). p en tru asigurarea te m p e ra tu rii normale de lucru şi p rotecţia instalaţiilor. \2 ) Canalizare. Instalaţii pentru clădiri In stalaţiile pentru clădiri se referă l a : 1) Alim entarea cu apă (potabilă şi industrială). p e n tru evacuarea apelor u zate şi a apelor pluviale. încărcările construcţiilor î n ţ ă r c ă r i l e . radio şi televiziune. sonerii. cu consum mic de energie. 6) Antipoluante. 5) Ventilaţie. construcţia trebuie să po ată fi m odificată uşor ca re p artiţie interioară (pereţi demontabili.). a p a ra tu ra casnică. p e n tru evacuarea aerulni viciat şi îm prospătarea cu aer cu ra t în condiţii de u m id itate controlate. Construcţiile trebuie astfel concepute ca să aibă o d u ra tă de v ia ţă cît mai m are d in p u n c t de vedere f u n c ţ i o n a l .4. 5. care cuprinde reţele p e n tru lum ină. telefon. p e n tru arderea deşeurilor menajere. g re u ta te a sau îm pingerea păm în tu lu i. tra n s p o r t la sol etc. cost redus. 7) Crematoriu. d u ra tă de execuţie mică. acţiunea din precom prim are a unor elem ente etc. cu utilizarea de m ateriale nedeficitare. denum ite şi ac ţiu ni. 4) încălzire. 6. cu vo lum de mano­ peră redusă. trebuie să se ţin ă seam a de necesităţile m oderne ale dezvoltării eco­ nomice şi anum e să se realizeze : construcţii cu m ultiple posibilităţi funcţionale. conţinînd filtre antip o lu an te. care acţionează pe to a tă d u ra ta construc­ ţiei (g reu tatea p roprie a elementelor de construcţie.

Calculul care se face ţine seamă de frecvenţa. tas a re a reazemelor etc. şocuri. lăţimi.sităţi mai m ari sau mai mici. m ateriale.) p en tru am plasarea în teren a construcţiei şi p e n tru execuţia părţilo r ei co m ponente în ordinea logică a unei tehnologii de execuţie raţională. P roiecta n tu l întocm eşte proiectul d upă care se execută co nstru cţia pe baza unor studii tehnico-economice şi calculelor de rezistenţă. ale atelierelor de şantier. pereţi. D in aceste acţionări se enum eră : în cărcă­ rile planşeelor cu oameni. C onstrucţiile nu p o t fi ex e cu tate decît conform planurilor elaborate de proiectant care răspu nd e asu p ra concepţiei de ansamblu. precum şi în funcţie de mijloacele m ecanice pe care le are şantierul p en tru tra n s p o rt. utilaje. punere în operă etc. economici­ tă ţii construcţiei şi rezistenţei elementelor proiectate. grosimi. Soluţiile tehnice din planuri nu po t fi sch im bate decit cu acordul proiectantului. C. m anipulare. in tensitatea. defec­ ta re a utilajelor. perioada de revenire. încărcări care ap ar la tra n s p o r t şi m ontaj . Rezistenţele de calcul sîn t de asemenea re g lem entate prin sta n d a rd e de s t a t şi ele reprezintă o a n u m ită valoare din lim ita de curgere a m a­ terialului. se întocm esc planuri cu detalii de execuţie. to lera n ţe etc. Planurile s în t desene care cup rin d to a te elementele geom etrice (lungimi. P lanurile de ar­ m are fac p a rte din planurile de execuţie. p ăm în t. chiciură. în funcţie de posibilităţile aprovizionării cu m ateriale şi posibilităţile teh ­ nologice de execuţie ale uzinelor şi fabricilor care livrează elemente. d u ra ta acţiunii încărcărilor. . m ijloace uşoare de ridicat. compresiune sau încovoiere se face după regulile Meca­ nicii construcţiilor şi R ezistenţei materialelor. rup erea unor elemente. 3) încărcări excepţionale provenite din cutrem ure. încărcări climatice : zăpadă. distanţe. v în t. explozii. poduri ru la n te pe grinzi de rulare şi acţiunea lor di­ namică . PLANURI DE EXECUJIE Construcţiile se execută după planuri în tocm ite de in s titu te specia­ lizate de proiectare. P e n tru fiecare elem ent de construcţie şi p ă rţi com ponente ale acestora. Modul de luare în calcul al încărcărilor este regle­ m e n ta t prin standardele de stat. luindu-se coeficienţi de sigu ranţă corespunzători. te m p e ra tu ră . Calculul eforturilor u n ita re care a p a r în elementele supuse la întindere. apă.

23 . 2) Planurile de ansamblu cu p rin d de regulă o p a r te mai re strînsă a obiectelor de construcţii care urm ează a se executa şi conţin cotele p entru tra s a re a limitelor construcţiei. 4) P lanurile fundaţiei reprezintă contururile fundaţiei aşa cum re­ zu ltă dintr-o secţiune p rin fundaţie. meşterii şi m uncitorii calificaţi tre b u ie să citească planurile şi detaliile de execuţie p u tîn d să facă pe baza lor planul de aprovizionare cu materiale. 2) Secţiunile construcţiilor prin planuri verticale în lungul sau tra n s ­ versal construcţiei care conţin to a te cotele elementelor (grosimile pere­ ţilor. cotîndu-se t o a t e elementele (grosimea pereţilor. 1. P lanurile unei clădiri figu rată pe p lanu l de ansam blu sîn t alcătuite din : 1) Faţade. 1 .). Clasificarea planurilor după conţinut D u p ă co n ţinu tul lor. 3) Planurile construcţiei la diferite niveluri care se referă la planul p arteru lui şi planurile etajelor re p re z e n ta te prin secţionarea construcţiei cu u n plan orizontal. a). 1 . dimensiunile golurilor p re v ăzu te p rin secţiunea respectivă etc.T oţi tehnicienii. planurile de construcţii se clasifică a s t f e l : 1) Planurile de situaţie prezintă pro iectat pe te re n (văzut de sus) contururile exterioare ale. b). (fig.2). înălţim ea camerelor. dimensiunile camerelor. orientarea clă­ dirilor fa ţă de punctele cardinale. care s în t proiecţii ale construcţiei pe planuri frontale sau laterale co nţinînd elementele care a p a r în fa ţa d e cu redarea aspectului construcţiei (fig. P e n tru execuţia planurilor (desenelor) trebu ie să se cunoască regulile de întocm ire a desenelor tehnice. organizarea echi­ pelor etc. 1. grosimile planşeelor. 1 . construcţiei. limitele terenului pe care se execută. golurile ferestrelor şi uşilor (fig. căilor de acces. planul de situaţie este u n fel de h a r tă care a r a tă pozi­ ţia construcţiilor care se execută. planurile forţelor de m uncă. . organizarea producţiei de elemente pe şantier.1. vecinătăţile etc. planurile de organizare şi planurile de m ontaj cu grafice şi term e n e de execuţie.

b — secţiune ver­ ticală. electrice şi încălzire..F ig. canal. care se ex ecută pen tru elementele din beton t u r n a t e pe şantier. 5) P la n u l de cofraj. arm at ven ti­ conţin în tre­ 24 .1. ru p ă to a re etc. F ig . ele traseul conductelor şi poziţia corpurilor de încălzire şi iluminat. care se întocmesc după reguli de desen specifice . lare etc. 1. A lc ă tu ire a u n e i c lă d iri : a — vedere . 6) Planurile instalaţiei de apă.

S e c ţiu n i o riz o n ta le p r in tr . 1.PLAN PARTER PLAN ETAJ F ig.1. a) p en tru a se avea o imagine reală a construcţiei aşa cum a ra tă în re alita te (ca într-o fotografie).2. C onstructorul şi m uncitorul con stru c tor treb u ie să prevadă încă de la tu rn a r e a betonului golurile necesare p e n tru conducte şi piese înglobate. Alte planuri conţin şi vederea în spaţiu a construcţiei. 25 . perspectiva construcţiei (fig. 1.o c lă d ire .

2. Clasificarea planurilor după gradul de detaliere
D u pă gradul de detaliere şi precizie, planurile se prezintă sub formă de : 1) P lanuri generale, care a ra tă modul de alcătuire generală a con­ stru cţiei sau al unui obiect de construcţie, fă ră să conţină detalieri. 2) P lanuri de execuţie, care s în t desenele definitive, la scară, cotate ale unui ansam blu sau element. 3) P lanuri de detalii de construcţii, secţiuni transversale şi longi­ tudinale, vederi etc. ale unui elem ent de construcţie a v în d t o a t e cotele p e n tru execuţia detaliilor. Astfel se fac detalii de arm a re p en tru fundaţii, stîlpi, planşee, grinzi, cadre etc. 4) Schiţă cotată pen tru execuţia de piese m ă ru n te pe şantier (se p o t face schiţe co tate ex ecu tate cu creionul şi m în a liberă). D acă această schiţă foloseşte p en tru im aginarea unei piese se num eşte schiţă de proiect, după care se face desenul la scară. C ind schiţa se face după o piesă existentă se num eşte schiţă de releveu. La executarea schiţei tehnice se va avea în vedere : poziţia opti­ m ă de reprezentare ; analiza formelor geometrice com ponente; alegerea vederii principale şi num ărul m inim de vederi necesare ; încadrarea de­ senului întrun dreptunghi m inim ; trasarea axelor de simetrie-, trasarea con­ turului cu linii subţiri pentru redarea formelor şi proporţiilor; trasarea ro­ tunjirilor şi liniilor de cotă şi mărimea cotelor.

D. ELEMENTE PENTRU CITIREA PLANURILOR DE CONSTRUCŢII

Desenul este o reprezentare la scară (de regulă m icşorată) prin p ro ­ iectarea pe u n plan, după u n a n u m it sistem, a construcţiilor sau elemen­ tu lu i de construcţii. Desenele tehnice se execută cu respectarea unor reguli precise din ca re unele fac obiectul unor sta n d a rd e de s ta t cum s î n t : form atele pla­ nurilor, scările, îm p ătu rirea desenelor, scrierea, haşurarea, m odul de reprezen tare spaţială (axonometric), rotirea în desenul industrial (reprezentare, poziţionare), modul de reprezentare al secţiunilor, g radul de prelucrare la elementele metalice, num erotarea, sem ne convenţionale. Desenele se p â t clasifica d upă mai m ulte criterii (v. STAS 415-80). Desenele obişnuite s în t ex ecutate în aşa-zisa proiecţie ortogonală c a re reprezintă obiectul în v edere sau secţiune deci în tr-u n p lan cu
26

două dimensiuni (lungimi, lăţimi). R ep rezen tarea construcţiei în trei dimensiuni se face prin desene în perspectivă. î n cadrul acestei lucrări se indică cîteva elem ente de desen care tre b u ie resp ectate de fierarii betonişti.

1. Formate, scări, scriere, linii
a. Form atele p la n u rilo r şi ale copiilor acestora (care a j u n g pe şa n ­ tier). Acestea au dimensiunile p revăzute în STAS 1-81 în care se indică p en tru un a n u m it form at, sim bolul ( A 1 . .. A 5 ) , dimensiunile în mm, su p ra fa ţa în m a, dimensiunile chenarului, d is ta n ţa între chenar şi m ar­ gine, precum şi lăţim e a fişiei de îndosariere. Fiecare desen are u n indicator în tocm it conform STAS 282-80. Pe. aceeaşi coală se p o t ex ecuta n u i m ulte desene independente. b. îm p ă tu rire a desenelor. Această operaţie se face după reguli precise conform STAS 74-76. îm p ă tu rire a obişnuită se face la form atul A4 (210 X 297) mm). Se ad m ite îm p ă tu rire a şi la alte formate. îm p ă tu rire a se face astfel ca pe la tu ra de jos a desenului îm pă­ tu r i t să ap a ră indicatorul în întregim e în poziţie norm ală de citire a dosarului (mape, broşuri). L a îm p ătu rire se ţine seam a ca îndoirea să se facă paralel cu fişiile de îndosariere. c. Seările desenelor tehnice. Scara unui desen este ra p o rtu l dintre dimensiunile liniare m ă su ra te pe desen şi dimensiunile reale ale obiec­ tului re p re z e n ta t (STAS 2-82). S înt scări de muriri folosite la detalii de execuţie 2 : 1 ; 5 : 1 ; 10 : 1 şi scări la m ărim e n atu ra lă 1 : 1 ; p en tru detalii de execuţie cotele se scriu în m ilim etri sau centim etri, fără a se ţine seam a de grosim ea t e n ­ cuielilor sau a u nui a n u m it fel de finisare. Scările de micşorare uzuale folosite în desenul de construcţii s î n t : 1 : 25 ; 1 : 50 ; 1 : 100 ; 1 : 200 ; 1 : 503. U ltim ele scări se folosesc p en tru planurile de situaţii. Cotele se. trec în ce n tim etri sau m etri, d upă m ărim ea dimensiunilor. d. Liniile în desenul tehnic. Acestea sînt şi ele n orm ate (STAS 103-84) clasificindu-se în 3 tip uri (linie continuă, linie întreruptă, linie-punct) cu grosim i diferite : groasă, mijlocie şi subţire. D e regulă se alege o grosim e de bază b = 0 , 2 . . .2 m m p en tru linia continuă, linia mijlocie a v în d grosim ea b/2, iar cea su b ţire b/4. Liniile continue groase se folosesc p en tru co ntu ru ri şi axele arm ă­ tu rilo r în grosimea de 1,56, liniile subţiri p en tru m uchii fictive, linii de cotă şi aju tă to a re , haşuri, c o n tu ru l secţiunilor sup rap use etc., iar

27

liniile în tre ru p te pen tru co ntu ruri şi muchii a c o p e r i t e ; liniile-punct se folosesc de regulă pen tru tra s a re a axelor şi traseelor de secţionare (cu grosimea de 1,56). e. Scrierea în desenul tehnic. Această operaţie se face cu mîna sau cu şablonul (texte, simboluri, litere latine şi greceşti, cifre rom ane şi arabe etc.). Dimensiunile literelor sîn t stan d ard iz ate, precum şi înclinarea aces­ to ra. STAS 186-74 dă to a te dimensiunile literelor, d is ta n ţa dintre, litere, cu vin te şi rîn d u ri etc., precum şi reţelele de linii a ju tă to a re p en tru scriere. f. Ila ş u ra rc a desenelor. Această operaţie se face cu respectarea indicaţiilor din STAS 104-80 u n de'este a r ă t a t modul de haşurare pen tru : metale, lemn, cărăm idă, beton, b eto n arm a t, b e to n p recom p rim at, sticlă, păm în t, u m p lu tu ră, lichide etc. H a şu rare a se execută de regulă cu linii continue subţiri, drepte, paralele, echidistante, înclinate la 30°, 45° sau 60°, la d reap ta sau la s tîn g a fa ţă de linia de contur.

2. Proiecţii, cotare, secţiuni
Dispoziţia proiecţiilor şi m odul de execuţie a vederilor, fa ţa d elo r şi secţiunilor în desenul tehn ic se face su respectarea STAS 614-76. a. Vederea din fa ţă sau vederea fro nta lă (proiecţia principală). In ra p o rt cu proiecţia principală se denumesc şi celelalte proiecţii (vedere de suis, stînga, dreapta, spate, jos). Proiecţia principală este astfel aleasă ca să se prezinte cît mai m u lte detalii de formă ale construcţiei. D e regulă se foloseşte vederea fron ta lă şi cea laterală din stînga. P e n tru piesele com ponente proiecţia principală este cea de punere în operă sau de prelucrare (arm ături, şuruburi etc.). b. P lan urile tle s itu aţii. De regulă acestea se fac la scara 1 : 100. P e planul p arte ru lu i se po ate re p rezenta şi planul acoperişului (la construcţii cu u n nivel) care se re d ă prin linii p u n c ta te unde se tre c coamele, doliile şi streaşina sau se face u n p lan separat. Ferestrele se reprezintă p rin două linii paralele care re p re z in tă geam urile cuprinse între liniile de co ntu r ale peretelui şi prin două linii d re p te transversale pe zid în exterior la limitele exterioare ale tocului (v. fig. 1.6). Uşile se reprezintă prin întreru perea peretelui secţionat, desenîndu-se limitele deschiderii prin drepte perpendiculare pe conturul zidului. F oaia uşii se reprezin tă p rintr-o dre ap tă perpendiculară pe zid

28

(uşa deschisă) şi cu o linie a ju tă to a r e (un arc de cerc care descrie cursa <le deschidere a uşii). P e axele de sim etrie ale ferestrelor şi uşilor se trec cotele. La uşi se desenează p rin tr-o săgeată direcţia accesului în încăpere ; grosimile pereţilor sîn t în funcţie de grosim ea elem entelor p o rta n te constituente, fără tencuieli (grosimea cărămizilor 25 cm sau - f 1/2)25 a 38 cm sau grosimea blocurilor ceramice, grosimea pe­ retelui din beton celular sau din panouri de beton, beton glisat etc.). Scările se reprezintă prin mai m ulte proiecţii (vedere orizontală, v e r ­ ticală, secţiuni etc.). Dimensiunile tre p te lo r (lăţim e şi înălţime) s în t norm ate (de regulă 25/15 cm). c. Cotarea. P rin cotarea unui desen de construcţii se înţelege în­ scrierea în acel desen a dimensiunilor p arţiale şi totale, necesare p en tru determ inarea precisă şi clară a t u t u r o r elementelor construcţiei. Cotarea se face cu respectarea STAS 1434-83, STAS 188-76 şi STAS 9773-82 p e n tru construcţii metalice şi STAS 855-79 p en tru construcţii din beton arm at. Cotarea se face prin interm ediul u rm ătoa relor elemente : linii de cotă, care indică lu ngim ile şi unghiurile e l e m e n tu l u i ; cota, care indică valoarea num erică a dimensiunii considerate, ex p rim a tă în m od obişnuit cu cifre arabe, însoţite uneori de simboluri în litere ; linii ajutătoare, care delimitează porţiunile cotate şi se folosesc în cazurile în care linia de cotă nu taie con turul elementului ; linii de indicaţie sau dc referinţă, care se folosesc p en tru indicarea cotei cînd spaţiul de desen nu este su­ ficient ; ele se reprezintă printr-o linie fr în tă subţire cu săgeata ascu ţită prelungită pîn ă la spaţiul pe care-1 indică (fig. 1.3).

F ig. 1.3. L i­ n ii d e re f e ­ r i n ţă în d e ­ sen.

29

P e n tru indicarea diferenţei de nivel dintre f a ţa elementului lu a tă d re p t p lan de re ferinţă se foloseşte cola de nivel. Liniile de axă indică a x a elementului sau construcţiei. Uneori drept linie de cotă se folosesc şi celelalte tipu ri de linii (aju­ tă to a re , de contur, de axă etc..). P e n tru cotarea u n or porţiuni drepte prin linii de cotă se pot tra s a mai Intîi liniile de co n tu r (perete) care delimitează liniile de cotă ce se duc paralele cu elementul. P e n tru co nturu ri curbe se folosesec linii de cotă curbe tra s a te ec h idistan t de con tu r ; p en tru unghiuri se duce o cotă circulară cu centrul în vîrful unghiului şi se delim itează de laturile unghiului sau prelungirea acestora. L a schemele geometrice ale elementelor cu zăbrele, lungimile bare­ lor com ponente se vo r indica direct pe axe fără linii de cote sau linii de referinţă (fig. 1.4). P e n tru transcrierea cotelor se în treru p haşurile. Axele de sim etrie se m archează ca în figura 1.5, a.b. L a elementele simetrice cotele se po t re p rezenta integral sau pe ju m ă t a t e (v. fig. 1.5). P a n tele acoperişului se m archează printr-o săgeată a v în d sensul coborîtor, v aloarea pantei se scrie sub formă de ra p o r t sau în p ro cen te (v. fig. 1.7) sau prin cotele unui triu n g h i dreptunghic (în valori absolute). La tra s a re a liniilor de cote se v a re sp ecta u rm ă to a re a regulă : liniile de cotă m ai mici se desenează lîngă contur, iar cele mai lungi mai departe de co n tu r p en tru a se evita intersecţiile liniilor de cotă cu liniile aju tătoare. De asemenea se vor evita golurile ferestrelor şi uşilor.

F ig. 1.4.

D e s e n a re a sc h e m e lo r g eo m etrice.

F ig. 1.5. M od d e c o ta re .

30

F ig. 1.6. C o ta re a u n u i p la n .

Axele de tra s a re a construcţiilor se m archează cu cifre arabe sau c u litere m ajuscule (fig. 1.6). Cotele de nivel se indică în m etri cu două zecimale, chiar dacă acestea sîn t zerouri (fig. 1.7). Dimensiunile se cotează prin linii de cote paralele cu laturile ; poziţia lor se indică prin d istan ţa dintre axele lor sau p rin d is ta n ţa dintre feţele lor. Secţiunile elementelor mici se po t cota cu aju to ru l unei linii de referinţă pe care se trec cotele celor două latu ri în m u lţite în tre ele, de exem plu golurile de coşuri (v. fig. 1.6). d. Secţiunile. Sint reprezentarea unui obiect d upă tăierea im aginară -a acestuia cu u n plan convenţional şi în d ep ărtarea părţii d intre planul <le tăiere şi ochiul observatorului. Secţiunile se execută paralele cu unul din planurile de proiecţie p e care este re p re z e n ta t oliiectul. Secţiunea orizontală făcută printr-o construcţie la un nivel carac­ teristic se num eşte plan (v. fig. 1.6) ; cuvintul secţiune se utilizează de regulă p en tru secţiunile verticale (v. fig. 1.7). Secţiunea în care planul de tăiere (secant) este considerat axa piesei sau paralel cu aceasta se num eşte secţiune longitudinală, iar cînd planul de tăiere este perpendicular pe axa piesei secţiunea se numeşte transversală. Secţiunile se p o t reprezen ta cu contururile pieselor care se găsesc în spatele planului de tăiere. In acest caz se num eşte secţiune de vedere, ia r fără contururile piesei din spatele planului secant (de tăiere), se nu­ m eşte secţiune propriu-zisă.

32

Se poate folosi şi secţiunea deplasată aşe­ zată în prelungirea axei de secţionare. Secţiunile pot fi to tale sau p arţiale (combinate cu vedere). Traseul secţiunilor se stabileşte pentru indi­ carea porţiunilor carac­ F ig. 1.8. D e sfă şu ra re a v e d e rilo r. teristice, p u tîn d fi drepte sau decalate. D ire cţia de j^nvire a secţiunii (cu înd ep ărtarea p ă rţii dintre planul de tăiere şi ochiul observatorului) se indică prin săgeţi cum este a r ă t a t pe planul din figura 1.6, secţiun ea 1— 1, care este apoi re p rez en tată în figura 1.7. R eprezentarea decalată a secţiunilor cu o desfăşurare a vederilor secţionate se indică prki săgeţi în d re p ta te spre secţiunile parţiale, ca secţiunea 2 — 2 — 2 din figura 1.6 re p rez en tată în figura 1.8. Detaliile pen tru care se fac desene separate p o t să nu fie re p rez en tate în secţiuni, ci numai în detaliu. Liniile de întrerupere a desenului (pentru elemente lungi) denum ite şi linii de ruptură se reprezintă ca în figura 1.9. Cotele uşilor şi ferestrelor pe desene la scările obişnuite (1/100) şi mai mici se înscriu pe axele acestora sub formă de fracţie, în centi­ m etri (lăţimea deasupra înălţimii de la fa ţa pardoselii), iar foaia a ra tă sensul de deschidere a uşii p rin tr-u n arc de cerc. e. Trasarea în tuş. Desenele de construcţii se execută în tu ş, pe calc, după care se fac copii pe hîrtie ozalid care ajung la şantier. La trasarea desenului în tu ş se poate respecta cu precizie ra p o rtu l de grosime

Fig. 1.9. L in ii d e r u p tu r ă p e n tr u d ife rite m a te ria le . 3 — Cartea fierarului betonist — cd. 1

33

dintre linii regJîndu-se deschiderea trăg ă to ru lu i şi respectîndu-se u rm ă­ toarele i n d i c a ţ i i : axele de simetrie vor avea grosim ea de 1/4 din grosimea liniilor de co n tu r (liniile de co n tu r 1/1), iar liniile a ju tă to a r e şi cele de cotă 1/4 (din grosim ea liniilor de contur), conform indicaţiilor de la pun ctul c. D esenarea săgeţilor şi com pletarea unghiurilor se face cu peniţă topografică. Orice desen treb u ie să fie co tat, h a ş u ra t şi să aibă indicator.

3. Planuri pentru construcţii din beton armat
Construcţiile din beton a r m a t se reprezintă prin planuri de ansam ­ blu, de fundaţii, de cofraj, detalii de arm are şi de m o n tare prefabricate, conform STAS 855-79. P la nu l de fu n d a ţie se re p rez in tă p rintr-o secţiune (cu vedere de sus), fă cu tă în tr-u n plan orizontal deasupra soclurilor (fig. 1.10 a). P lanu l de cofraj al unui planşeu se prezintă p rin tr-o vedere de sus a elementelor co m po nen te ale cofrajului, considerînd arm ă tu rile n em on tate şi betonul n e tu rn a t (fig. 1.11). Plan urile de a rm a re în secţiune şi vedere se rep rezintă considerînd a r m ă t u r a m o n ta tă , fără t u rn a r e a betonului (fig. 1.12, 1.13 şi 1.14). a. Notare şi cotare. Pe planuri se notează o singură d a tă marca betonului, tip ul oţelului-beton conform stand ard ului, extrasul de arm ă­ t u ră , cota de nivel etc. Se folosesc urm ătoarele s i m b o lu r i : 1) F u nd a ţia se notează cu litera F u rm a tă de u n indice care indică n um ărul fundaţiei (v. fig. 1.10 a). 2) Stîlpii se notează cu litera S u rm a tă de u n indice care de regulă a r a tă n u m ăru l stîlpului, începînd cu stilpul din stîn g a jos, sau axa stîlpilor în litere şi num ărul stîlpului de pe axă sau fu n d a ţie (v. fig. 1.11). Sub simbolul stîlp ulu i se trec dimensiunile secţiunii transv ersale ale stîlpului, în centim etri. 3) Grinzile se notează cu litera G a v în d ca indice literele A . . . Z u rm ate de u n n u m ă r ; literele A . . . Z indică planul cărei aparţine, iar indicile numeric rezultă din nu m ero ta rea grinzilor, d upă care se trec dimensiunile secţiunii transversale grinzii, în centim etri, în ordinea b x h (lăţime X înălţime), în fiecare deschidere care diferă (v. fig. 1.11). 4) Centurile se notează cu litera C u rm a tă de un indice num eric şi dimensiunile secţiunii transversale, de exemplu : C2 — 25 X 20. 5) Buiaridrugii se notează în m od similar cu literele G sau B.

34

> .o .

__________ 2J2___________-|-

-|-

____! _440,

1

x'
Fig. 1.10 a. Plan de fundaţii.

2

2 5 m PQRMAT STRATUL P E CARE S E FUNDEAZĂ E S TE D IN ARGILĂ NISIPOASA t NIVELUL M A X IM A L A P E I SUBTERANE 5. Pe p lanu ri se m a i trec urm ătoarele date : în planurile de fundaţii se dau dimensiunile în plan ale stîlpilor şi grinzilor de fundaţii.0 0 . P P B = perete p o r t a n t din beton arm at. 1. buiandrugi). De asemenea. se pot folosi şi scările i : 20 (1 : 25) sau 1 : 100. fig.10 b. Detaliile de armate se fac la aceleaşi s c ă r i . PRESIUNE P E TEREN 2 0 N /c m > 130 Fig. 1. 1 1 -1 N o ta E x t r a s u l d e a rm ă tu ră se a f l ă p e p la n ş a BETON SIMPLU B 75 BETON ARMAT 8 150 '"n c u z in e ţi B 200 :n s lîlpi OŢEL OB 37 1 COTA -*C.11). zidurile. în centim etri.60 buc. A lte notaţii : CA = cheson acoperiş . nivelul terenului n atu ral în cote absolute. cuzineţii. Pe planul de cofraj se reprezintă to a te elementele verticale în sec­ ţiuni haşu rate (stîlpi. distan ţa dintre tălpi şi cotele respective. n a tu ra şi caracteristicile terenului de fundare (fig. pereţi) şi conturul elementelor orizontale (grinzi. S e c ţiu n e p rin tr. P = placă de planşeu .DETALIU Fb 2 150x 1. Se dau to a te cotele gene­ rale (v. tălpile fundaţiei. 1 : 5 sau 1 : 2. p en tru claritate se p ot folosi şi scările 1 : 10 . precum şi secţiunile verticale din planşeu r a b ă t u t e (în­ toarse la 90°) în planul orizontal al cofraj ului. D = pe­ rete despărţitor din panouri mari . se trece po 36 .o fu n d a ţie . se trece cota săpăturii în cote relative fa ţă de nivelul de referinţă ± 0 . Planurile de cofraj şi de armare se fac de regulă la scara 1 : 50 .10 b). soclurile.00 = 2 L 3 5 5 m 2 3 COTA TERENULUI NATURAL ■0 . Grosimea plăcii de planşeu. 1. P F = perete de f a ţ a d ă .

37 .

fig.12). nu m ăru l bucăţilor asemenea. jos. fig. N um ăru l de b ucă ţi se dă pe m etru de placă (v. fig. p reced at de semnul 0 şi lungimea to ta lă n o ta tă cu L . L u n g im ea ciocurilor se v a lua conform nor­ melor. Cînd a r m ă tu ra este aşezată pe m ai m ulte rîn d u ri se indică rîn d u l pe care este m o n tat.13. 1. stîlpi) se desenează barele caracteristice considerate r a b ă t u t e în planul cofrajului (v.12).14.diagonala suprafeţei plăcii (v. 1. 1. î n planurile de armare (planşee.16). Plăcile a rm a te pe două direcţii se notează convenţional prin două axe re ctang ulare cu săgeată. D easupra fiecărui tip de bară (Ia ap rox im ativ 1 mm d istanţă) se înscriu urm ătoarele d ate : m arca barei (num ărul de identificare) înscrisă în tr-u n cerc. 1. 1. to tu l r o tu n jit la m u ltip lu de 5 cm cel mai apropiat.11 şi 1.12). L a plăci n um ăru l barelor se dă de regulă pe m etru sau prin d is ta n ţa dintre b are (v. P e n tru barele cu d iam etrul mai mic de 12 m m şi care se fasonează direct pe placă nu este obligatoriu să se coteze lungimile p arţiale ale segm entului de bară. Lungimile parţiale ale segm entelor barelor se m ăsoară pe axă. 1. Modul general de cotare se poate vedea pe figura 1. care se trece pe desen şi în extrasul de arm ă­ t u r ă (fig. fig. 1. 1. fig. 1.11). L ung im ea to ta lă a unei bare rezultă din sum a lungimilor p arţiale ro tu n jite Ia centim etri întregi. fig. 1. fig. plus lungimea ciocurilor (dacă este cazul). fundaţii.12). fig. P e planul de arm are a plă­ cilor se cotează lungimea călăreţilor de Ia m arginea reazemului p în ă la c a p ă t şi d is ta n ţa de la m arginea reazemului (faţa interioară) p în ă la p u n ctu l de ridicare a a rm ă tu rii înclinate (v.12).15 b şi 1. diam etrul. în mm. Golurile se m archează printr-o diagonală frîntă.15 şi 1.13 mărcile © şi (g)). fie convenţional cu o linie scurtă tr a s a tă în sensul lungimii barei şi te rm in a tă cu săgeţi la am bele capete (v.17). Se po ate înscrie şi în titlul desenului la plăci de aceeaşi grosime. pe această linie se scrie c u v în tu l re p artiţie (întreg sau scurtat) şi poziţia u nde se m ontează sus. precedat de sem nul 0 . Plăcile la care a r m ă tu ra se re p etă în mai m u lte cîm puri se indică printr-o linie diagonală (v. 1. n u m e ro ta t de la exterior la interior (v. num ărul de bare asemenea şi diam etrul lor în mm. cadre. A rm ăturile de re p artiţie se desenează fie ca b ară r a b ă t u t ă în planul cofrajului. fără a se tra s a linia de cotă. La bare în doite la 45° se ad m ite să nu se mai coteze lungimile acestora.12) . Fiecare tip de b ară ex trasă se cotează cu to a te lungimile parţia le scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate. iar a etrierilor la fa ţa interioară (v. 38 . iar sub ea se trece m arca barei (nu m ărul de identificare înscris în tr-u n cerc). grinzi. fig.

1. P lan u l co fraju lu i si arm area unei plăci peste etajul I. .12.

deschişi ___ kj <închişi 2. Secţiuni prin grinzi.hchişl deschişi 1 .C 0 55 . | 55" ~r~r 22.2 i 5 178 205 : 7 2*16L 2*16 L=195 128 1 Rînd 2 I™ 150 R h a 2 [^ 1 * 2 5 350 1=850 L.1 . X .1Q2Q L 7 i5 R n d 2 7 — Rînd 2 255 • 1 (10) ’ 2*10 L=635 ^rj ff/nd 2 @ 1 * 2 0 L=705 31L h *1 6 L=i85 HO \ H o tă .15 ■T 1 7 3 \L Montai (O 2*10 L-215 3 (3) 2*25 1 L-390 370 ■ ’2 ? 2 Q L . 65 ' j| 55 ■ ’0C __ J2-. . 1.SCO / ©1*25 „ £ I. 55 ^ 55 închişi 190 . D e s e n u l d e a r m a r e a l u n e i g rin z i. i 1 .. «0 30. E x tra s u l de a rm atură se a fta pe fig . 1..25 1A0 ' .75 m t închişi .G R IN D A G aî G b2 — 2 0 x 6 0 O Ţ E L P C 52 în b a re d e re z is te n ţă OB 38 în e tr ie r i şi b a re d e m o n ta j pr.13 a . 1.. . 17 F ig .13 b. 45.x ^ 0 fa j i 0 ÎS 2 fc (6)1*21_ y «8 ^ (fiy2*20_ 20 /T P»>0 ® 6 Oj 'o « g^25_ (6)iP -^ _ A M . T (g'\1*20 ' BETON B 200 Fig. S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b I S E C Ţ IU N E A c-c / W ) ( 5 > ^ .

S67--7 9l4C(ri) OH ^C S l= l 9 l* £ f î f ' * Fig. Armare cadre — axele 2 1 x B . 1.' .14.

_ 2916 Ţ = * <D 25 S Uj i 1 . .* 0 . S3 . 25 30 ____^ 1 » L0 ©6®25 L=110 L-130 Fig.15 a.1 <9 § Si § / 21. S j'.S . -30. S p . 1. A rm a re a stîlp ilo r.J 15 (5) L-110 0 6 /2 5 )*6/?5 L=no ©4020 S 1 > ) | 1 ------ o < > > W I ®6X?5 L=V0 35 Uj 30 ©06/25 L-130 04420 (T)it>20 1 f < N 35 f* CC s r L 1 . 2 * » / -<D ' L____i ! J 5 i 30 . s 6buc5 buc. .

.30 1. E x tra s d e a r m ă tu r ă p e n tr u stîlp i.60 98.10 3. 1 BETON ARMAT B>5o| OTEL OB37 |BETON SIMPW Bjşj Fig. pe diametre pentru barele din toate elemen/etet5>'6l «20 *16 16 7 8 9 Diametrul lnfr-un element M o rea (60.30 32.80 > 5 4 .70Kg Notă Fk zona de h n ă d ir e a a rm aturilor longitudinale e trierii se vor monte la d is ta n ta de 125cm Fig.10 196. SECŢIUNEA 1-1 fs-s. 1.40 16.W 51.10 totală pe tipuri de otel Kg 69i.15 b.16.| Elemen Nr barelor asemenea d) J Lungimea unei bore [ml 6 i. 685.00 4.65 c i l 1 . §1 f 5 u i & « 0 li 10 r 55 6 203 6 6 25 Total lunaimi pe diometre Masa p e m e tru Maso p e Mosa 2 t 2 3 i 3 20 20 16 16 U O TEL 0 B 3 7 Ung/mi' h m.10 C. Detalii de armare fundaţii F f.578 2.50 m 255. 1. »WS ' ( £ ) l=>30 SECŢIUNEA 2-2 *©■3 W L=270 @3*121 = 2 0 0 ^ &/*** si 13912 L r fJ O (5 ) 3*12 L=2tS ©>.10 223.70 1.7.80 Kg 0222 1.10 1.465 Kg diametru 56.

9 0 1 5 .2 0 2 . pe diam etre şi calitate de oţel. 10 2 1 4 2 2 5 . Extras de armătură pentru grinzi.3 9 5 7L 1 9 .7 0 4 . m asa arm ătu rii. Acoperirea cu beton este m a rc a tă pe planşă (v.5 0 12 13 T o ta l M asa 8 8 L2 8 4 L6 d ia m e tr e 1 2 6 . Cind extrasul este tre c u t se p a ra t de planşa de arm are se indică num ărul planşei cu extrasul de a r m ă tu ră (v. 60 In 3 25 2 L 3 . lungimile.6 0 L 5 6 20 25 25 2 1 1 4 2 2 2Â 5 9 .3 5 Î L . 10 0 .0 0 1.15 a).2 0 kg 1 .L5 7 . fig.5 8 0 0617 M o s a p e *d i a m e t r e M asa to ta lă p e t i p u r i d e o ţe l kg k g 28 159 187 3 7L k g 12 8 6 kg N o tă D e ta liile d e a rm a re a g r in z ilo r 0^2 S/ &B2 S f Pe ^ '9 ^ ^ Fig.8 5 0 23 1 .17.E le m e n t N r b a r e lo r csem enec £ e le m e n te le OTEL PC 52 L u n g im ip e n tru m mpe d in 15 b a r e le OTEL 0B37 •d ic m e tr e to a te ?£.8 0 1 7 .15 b şi 1. 9 0 O w j» tV-Q O 9 t) •C O 10 11 7 16 e 2 0 20 20 16 2 1 4 2 2 1 7 . 1.5 0 6 L .0 5 6 .1 5 2 . 1.1 0 m 1 7 .17). 1.8 .0 0 8 .U 7 0 1 .17).8 5 1 . 9 5 7. D in analiza extrasului se deduce num ăru l de bare de acelaşi tip.6 0 10.0 0 '1 6 .6 0 3 .6 5 § to a te e le m e n te le *6) i> 16 7 0 20 5 L L 8 02 5 9 08 10 * 10 11 8 . Fiecare planşă are u n extra s de a r m ă tu ră p re zen tat sub formă de tabel (v. fig.1 0 9 .50 8 . 1. fig. 44 .8 0 ÎL .B e'8 S A !w ^ Q -D 1 3 §! 8 ■ o * -< u Q L 2 3 M a rc a 1 2 10 10 2 2 0^ E 0 14 ) C v 3O O -J 6 2 .3 5 lu n g im i p e pe m e tru 7 8 8 .0 0 6 2 .

Desene pentru detalii metalice P e desenele de construcţii din b eton a rm a t po t apărea detalii me­ talice d ese n ate: profile metalice. robineţi etc. în mm. ram ificaţii. curbe. flanşe. pe care se trece gradul de prelucrare conform STAS 612-83. traseul axelor. Pe fiecare profil se notează num ărul de bucă ţi din secţiune.4. în mm (de exemplu : 2 L 100 x 100 X 10 — 6 385. înscrierea to leranţelor la lungimi liniare şi unghiuri se face cu respec­ tare a STAS 6235-82. S tarea suprafeţelor se indică p rin tr-u n semn de radical. conductele de gaze p rin linii în tre ru p te galbene. 45 . Pianuri pentru instalaţii Desenele de instalaţii se reprezintă cu ajutorul semnelor conven­ ţionale specifice şi reprezen tări schematice ale. tip u rile de nituri şi şu rub uri etc. cruci. reprezintă două corniere cu laturi egale de 100 m m. cu indicarea sensului abaterii (pozitive sau negative). Modul de îm binare a pieselor metalice prin sudare.). nituri. suduri etc. sem­ nul convenţional (profil dublu T. grosimea 10 mm şi lungimea de 6 385 mm . pe care se trece secţiunea tran sversală r a b ă t u t ă şi haşu­ rată.). şuruburi şi nituri se face după reguli speciale. Profilele metalice se reprezintă în vedere prin linii de contur ale muchiilor. trecîndu-se to ate dimensiunile geo­ metrice. conductelor astfel : conductele de apă se reprezintă printr-o linie continuă de culoare verde j conductele de abur prin linie-punct de culoare roşie . Planul de instalaţii se desenează pe planul simplificat al nivelurilor şi pe secţiunile verticale ale clădirii folosind în plus semne convenţionale p en tru îm binări (mufe. conductele de aer prin unul şi două pu ncte de culoare albastră . fiecare piesă are o m arcă no­ t a t ă prin litere mari. coturi. şi lungimea. cadru). profil sub formă de U. calitatea oţelului şi sta n d a rd u l după care se livrează se trece separat. distanţele d intre nituri şi şuruburi. teuri. P e n tru ansam bluri (fermă. dimensiunile secţiunii transversale. fileturi. 5. Toleranţele la lungimi se trec în aceeaşi u n itate de m ăsură. L a unele piese de m are precizie se trec şi toleranţele de execuţie ale dimensiunilor geometrice. cornier L etc. Dimensiunile se trec în milimetri. E x tra su l de m aterial se face similar cu cel de la arm ături.

a. unde sînt definite to a t e noţiunile şi tipurile de tolera n ţe . Deoarece nu se poate executa o construcţie fără să a p a ră şi abateri de la dimensiuni. b. aceste abateri se lim itează la valori prescrise de norme şi se numesc toleranţe. sau inferioară se înscrie în dreptu l cotei. înseninarea toleranţelor prin abateri lim ită. corpuri de ilum inat etc. iar cea superioară sau pozitivă deasupra aba­ terii inferioare. Abaterile zero nu se trec. prize. . 6. care se p u n după cifra de cotă. obiectelor sanitare de diferite utilizări se face prin semne convenţionale prevăzute în STAS 1 8 5 / 1 . conform STAS 7009-79. înscriindu-se valoarea în u rm a cotei. . Toleranţele se indică pe desenele de execuţie p rin simboluri con­ form STAS sau p rin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. contor. însem narea prin simboluri sau sem ne convenţionale. unghiuri şi ansam bluri este t re c u t în STAS 6265-82. între­ ru p ă to a re. Simbolul folosit conform STAS 612-83 este u n sem n de radical. P e n tru execuţia construcţiilor este necesar să se cunoască tipurile de toleranţe. 6-73. Modul de înscriere a abaterilor de la dimensiunile liniare. S um a abaterilor dă toleranţa. şi anum e : 1) Toleranţele dimensionale pe planuri şi înscrierea conform indi­ caţiilor.R epre zentarea băilor. chiuvetelor. siguranţă. Deoarece în construcţii sînt m ulte elemente sp aţiale şi plane pre­ fabricate asam blate pe şantier este necesar să se m ăsoare şi alte tip u ri de toleranţe. tre c u te în norme. De regulă ab ate rea negativă. R ugo zitatea suprafeţei se indică prin înscrierea valorii admise în m icroni (jxm). tab lo u de distribuţie. Toleranţe în construcţii î n planurile de execuţie se p re v ăd cote precise p en tru fiecare ele­ m en t de construcţie şi pen tru con stru cţia în ansamblu. Indicarea prin abateri lim ită trec u te obişnuit în norm e se face în aceeaşi u n ita te de m ăsură cu indicarea sensului abaterii pozitivă sau negativă. P e n tr u instalaţii electrice s în t semne convenţionale simplificate : tip de conductor. L a execuţie se verifică dimensiunea efectivă e x e c u ta tă găsită prin m ăsurare care treb u ie să fie între limitele admisibile trecute în proiect. P e n tru piesele metalice de m are precizie se trec simboluri de prelucrare. 46 .

5) Toleranţele de asamblare care cu p rin d distanţele dintre elem ente (rosturi). linie. înclinarea. rectilinitatea. 3) Toleranţele de formă : to lera n ţa de e x a c tita te a u nui profil. 4) Toleranţele de p o z iţie : poziţia u nui punct. î n această cate­ gorie in tră acoperirile cu b eto n ale arm ăturii. coaxialitate. rîn d u rilo r de a rm ă tu ri etc. planeitatea (d istan ţa dintre două planuri paralele în care este cuprinsă su p ra faţa considerată).).). axele de poziţii etc. simetrie.2) Toleranţele de ajustaj sîn t cele admise la asam blarea a două ele­ m ente destinate a fi îm binate (asam blate) unul în altul. îmbinările elementelor metalice etc. alinieri. paralelismul. perpendicularitatea etc. exac­ t i ta te a unei suprafeţe (grosimea şi geom etria). îm binarea prefabricatelor. poziţia a două suprafeţe (poziţia marginilor cofra­ jului. poziţionarea lor în cofraj. .

coridoarele exterioare. A ria catului (nivelului) A. de­ fin ite conform standardelor de terminologie. se m ăsoară la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzînd balcoanele. A ria de locuit A loc este sum a suprafeţelor secţiunilor orizontale ale t u t u r o r încăperilor care servesc pen tru locuit sau care s în t p revăzute p en tru această destinaţie (ea nu se confundă cu aria locativă). porticele de circu­ laţie. 48 t . scările de acces între catu ri etc. 1. î n continuare se vor da cîteva din noţiunile mai curent folosite. m ă s u ra tă între feţele interioare ale zidurilor. MECANICĂ. m ă s u ra tă deasupra soclului. Noţiuni de arii şi volume Aceste noţiuni sîn t definite în STAS 4908-79 astfel : A ria construcţiilor A c este s u p ra faţa secţiunii transversale a clădirii d elim ita tă de conturul exterior. REZISTENTA MATERIALELOR Şl ÎNCERCĂRI ALE MATERIALELOR A.Capitolul II NOŢIUNI ELEMENTARE AJUTĂTOARE DE MATEMATICĂ. NOŢIUNI DE MATEMATICĂ ELEMENTARĂ î n construcţii ca şi în alte ra m u ri ale tehnicii s-au sta n d a rd iz a t no­ ţiun ile şi notaţiile folosite p en tru ca to ţi tehnicienii şi muncitorii să folosească acelaşi limbaj. logiile..

. 0 1 Mărimea 1 Lungim e l Unitatea şi simbolul o M etru [m] Simbolul multi­ U nităţi tolerate care pot plilor şi submul­ fi folosite tiplilor 3 km (kilom etru) dm (decim etru) cm (centim etru) mm (m ilim etru) (ini (micrometru ) km* dm* cm ! mm* H ectar [ha] = 10' m s A r [a] = IO2 m 2 4 Observaţii 5 2 Arie A sau S M etru p ă tr a t [m «1 3 Volum V M etru cub [m 3] dm 1 cm 1 mm3 R ad ian [rad] U nghi drept grad sexagesim al ( . Unităţi de măsură uzuale folosite în construcţii conform standardelor (tabelele 11. . II.3 şi II.4) 2 . II. 1.°) G rad centesimal (.A ria desfăşurată A d este sum a ariilor t u t u r o r caturilor. U n ităţi tic m ăsură Nr. 1 49 . . . V olum ul catului V c este volum ul o b ţin u t prin produsul dintre aria catului A e (din care se scad balcoanele şi ariile deschise) şi înălţim ea m ă ­ s u ra tă intre faţa superioară a pardoselii şi fa ţa interioară a tavanului. c) — km / s Mg (m egagram ) g (gram ) mg (m iligram ) H ectolitru [bl] L itru [1] C entilitru [cl] M ililitru [ml] 4 U nghi plan 5 C V iteză v Masă m M etru pe se­ cundă [m /s] K ilogram [kg] Tonă [t] = 103 kg M este factor de m ultip li­ care egal cu 1000000= = 10* 4 — Cartea fierarului betonist — cd.1. Tabelul I I . crt.2.

8065 kN 1 kgf /cm’ = 9. 0. Semne m atem atice plus (se adu n ă cu) — minus (mai p u ţin cu) X în m u lţit cu : îm p ă rţit cu = egal cu # diferit de = identic egal cu < m ai mic declt < m ai mic sau egal cu > mai m arc decit 00 in fin it 1 I valoare ab so lu tă S suma de | | paralel J_ perpendicular pe — asem enea cu « aproxim ativ.Tabelul I I . L. 2. Z. T P. i iota K . A.5 N 1 tf = 9. B. n (micro) = 10_* n (nano) = 1 0 -' Tabelul I I . a O. O rdinul (le m ărim e exprim at prin prefixe M (mega) = 10* k (kilo) = IO3 h (hecto) = IO2 da (deca) <= 101 d (deci) = 10-1 c (cenţi) = 10-2 m (m ili) = 10~3 . x kappa V. [ji m iu N. lam bda M. Litere greceşti u tilizate A. egal cu A B segm ent de d reap tă A B A B arc de cerc A B Tabelul I I .eta Y ) eta 6 te ta I. 3 . <o pi ro sigma fi omega 50 .8 N /m 2 9 E fo rt u n ita r Newton pe m etru p ă tra t) [N /m 1] B ar b ar 10 Presiune p 1 b a r = 1 k g f/cm 2 Tabelul I I . p S.8 N /cm 2 1 k g f/m 2 = 9. H. a alfa 6 beta Y > gamma 8 delta E. 4. v niu II. e epsilon £ 7. X. 9 fî. N ew ton [N] MN (meganew ton) kN (kilonewton) m 4 5 Tonă pe m etru cub [t/m 3] K ilogram pe litru [kg/l] Gram pe m ililitru [g/ml] Tonă forţă [tf] 1 tf = 9 806.1 (continuare) 0 7 1 D ensitate (m asă volumică) 8 o K ilogram pe m etru cub [kg/m 3] 3 M g/m 3 k g /d in 3 g/cm» 8 F o rţă F E fo rt .

0625). 4 — = 0. . se exprim ă prin radicale .2 . 20 — = 0. 50 125 51 .2 : .0625 . Exactitatea sau precizia unor dimensiuni executate s t verifică prin m ăsurări care se ad m it să aibă u n a n u m it g ra d de precizie.r. a 2 . — = 0. p en tru calcule se folosesc numere.3 . care este o sum ă a unui n u m ăr întreg cu o fracţie ordinară = 3 + 5) N um ere reale (4 . 2) Fracţii ordinare ( 1 / 2 .02 . 8) N um ere constante. -b). 4) N u m ă r m ixt. 80 8 — = 0. 3 . Precizia se poate exprim a prin procente (1—2 % ) sau în valori absolute. -f a .0025 .a .1 .0125 . 40 400 — = 0. 7) N um ere transcendente. R ezultatele calculelor şi m ăsurărilor tehnice se trec. care au o valoare determ inată (a = 4 .05 . ci prin folosirea u n or funcţii speciale.5 . ----. b) şi numere iraţionale care nu p ot fi repre­ z e n ta te printr-o fracţie ordinară sau zecimală. ori de cîte ori este posibil în tabele. Num erele se reprezintă prin cifre şi litere Numerele pot f i : 1) N um ere întregi naturale pozitive (1 . — = 0. simboluri şi expresii algebrice. y.625 . trigono­ m etrice. logaritmi (sin 45° .25 . simple. b — 5) sau num ere variabile (. log 4). Calcu­ lul se verifică de obicei prin evaluări globale. 0. 0. 3/8). . N um ere şi c a lc u le teh n ice în tehnică.008. — = 0.= 0. 3) Fracţii zecimale (0. Este foarte util pentru calcule rapide cunoaşterea pătratelor nu­ merelor întrcţji pînă la 20 şi a valorii următoarelor fracţii ordinare: 1 = 0. 32 5 25 — = 0. pentru a se evita re p etarea greşelilor. 2 . Valorile. — = 0. r) care p o t lua diferite valori după condi­ ţiile ce li se impun.04 . e x p rim a te cifric au gradul de precizie indicat de rotunjirile ultim ei cifre sem nificative a n um ărului (a treia sau a p a tra cifră).025 .03125 . 16 4 8 — = 0.3.25 . + b) sau negative ( . num ere care nu po t fi găsite prin operaţii aritm etice sau algebrice.

scăderea. în care literele s în t legate între ele prin seninul înmulţirii. îm părţirii. O peraţii aritm etice şi a lg eb ric e M onom ul este o expresie algebrică. Astfel : + 7 a — 5 a — + 2 a sau —35 + 75 = 40.-|-----------. şi po ate fi fracţionară. O expresie algebrică poate fi raţională (dacă nu cuprinde radicali) care la rîn d u l ei po ate fi întreagă. dacă nu cuprinde litere ce pot lua valori variabile la num itor.— b-\ — ax + b. a. 5 a J x . A s t f e l : ^ _ 5 a. îm părţirea. ab . Astfel : + 7 « + 5a = + 1 2 o sau —35 — 75 = —110. cînd cuprinde litere şi la numitor. a. e x t r a ­ gerea de ră d ăcină de u n ordin oarecare. fracţii şi expresii algebrice s î n t : adu narea. a b Expresiile algebrice care cu p rin d radicali sînt d enu m ite iraţionale. ridicarea la putere. D acă numerele au semne diferite (4. Astfel : 3 ab — 2 a. Operaţiile elem entare cu numere. trin o m etc. — a-b . ridicării la p u tere sau extragerii rădăcinii (poate fi şi o singură literă). înm ulţirea. 5 P olinom ul este o expresie algebrică form ată dintr-o sum ă de m onoa­ me (poate fi binom. 4 v B inom ul este o expresie algebrică form a tă din două monoame. A s t f e l : 3 a + b . Astfel : y /a + a + b. le­ gate între ele prin seninul -f. 52 ..+ b — 7.şi —) se a d u n ă num erele de acelaşi sem n şi su m a care are în valoare absolută valo are m ai mică se scade din cea mai m are şi se a trib u ie semnul valorii mai m ari.).4. P e n t r u două num ere (cifre sau litere) care au acelaşi sem n operaţia se face prin în su m area valorilor absolute atribuindu-Ii-se sem nul numerelor care s-au în su m at. Adunarea şi scăderea (însumarea aljjebrică).sau —. Astfel : 1 2 4a.

2 ab : 2 a = 2 b* . 2) Dacă avem de înm ulţit un polinom cu alt polinom. însu m area m onoam eîor şi polinoamelor se face după regulile însum ării algebrice A stfel: (5a + 3 b) + (2a . A s t f e l : * 36 4«/>2 + 6 b . Se recom andă ca polinomul de la d e îm p ă rţit să fie ord o n a t după puterile descrescă­ toare ale fiecărei litere. prim ul poli­ nom se numeşte înm ulţitor.Acest m od de însum are se num eşte însumare algebrică. — polinoame înm ulţite între ele : '■ a — b) (a + b) = a 2 + ab — ab — b! = a 2 — b2. A s tf e l: . în m u lţire a m onoam eîor de aceeaşi bază care au pu teri diferite sau au aceeaşi p utere se face prin a d u n a rea exponenţilor : am-an — am n .2b) = 7 a + b. A s t f e l : — m onom în m u lţit cu polinom : a (a + b — c) = «2 + ab — ac sau 3 ( + 2 0 _|_ 15 — 5) = = + 6 0 + 45 15 = + 9 0 . îm părţirea unui polinom eu un monom. b. ( _ 3 ) = + 2 7 .3 ^ = . Această operaţie se face p rin îm p ă rţire a fiecărui te rm e n al polinomului prin acel m onom şi apoi se face însum area algebrică al rezultatelor. în m u lţire a. 9 x ( . Cifrele cu sem nul + se p o t scrie şi fără semn în faţă. c.— a b. semnul cu — dă semnul + iar semnul + cu — dă sem nul ■ —). L a înm ulţire şi îm părţire se ţine seama de u rm ă to a re a regulă a semnelor (semnul + cu + dă sem nul + . L a înmul­ ţire se în m ulţeşte fiecare monom în m u lţito r pe rîn d cu fiecare din mo­ noamele d eînm ulţitului şi se face însum area algebrică a produselor obţinute. 9 x 3 = 27. iar al doilea este num it deînm ulţit.2 7 . 53 . ( _ 9 ) . La înm ulţire tre b u ie respectate urm ătoarele re g u li: 1) Dacă avem de înm ulţit o cifru sau un monom cu un polinom se înmulţeşte m onom ul cu fiecare din monoamele ce alcătuiesc p o lin o m u lji apoi se face sum a algebrică.

Astfel i (a2 -{.6~) : (a -|.2 ctb -f. Puterea şi rădăcin a unui monom.b — a. iar pu tere a de ordin im par (fără soţ) a unui nu m ăr negativ va fi un n u m ă r negativ. P u te re a de ordin par (cu soţ) al unui nu m ăr negativ va fi un n u m ăr pozitiv.3 ) ’ = . îm p ă rţire a m onoam elor de aceeaşi bază care au p uteri diferite sau aceeaşi p u tere se face prin scăderea exponenţilor am : an = am~n. Aplieîndu'SC regulile de m ai înainte este bine să se cunoască ur­ m ătoarele formule : (a (a i 6)2 = a6)3 = a3 i 2 ab + 62 . P uterea unui m onom se obţine prin înm ulţirea e x p o n e n ţilo r: ( am)n = amn. 54 . ex pre­ siile din p aran teze la operaţiile de înm ulţire şi îm p ărţire se po t simpli­ fica dacă fiecare m onom sau te rm e n din p ara n te z ă se poate înm ulţi sai> îm părţi cu acelaşi num ăr. La înm ulţirea şi îm p ărţirea m onoam elor şi polinoamelor. 3 a 26 + 3 ab2 ^ b3 .îm p ă rţire a cu alt polinom se face după regulile îm părţirii. L a efectuarea operaţiilor se v a ţine seam a că pu tere a sau radicalul de orice ordin d intr-u n n u m ăr pozitiv v a fi un n u m ăr pozitiv. R ă d ăc in a de ordin p ar din tr-u n nu m ăr negativ dă u n n u m ăr num it im aginar cu care se operează cu reguli speciale.+ 62 + c2 + 2 ab + 2ac + 26c. Astfel : (3a + 66) : (12a + 96) = 3 (a + 26) : 3(4^ + 36) = = (a + 26) : (4a + 36).— ab -f. Se va ţine seam a că u n n u m ăr la pu terea zero este egal cu 1 ( am : am = a° = 1 .6) = a -{. d. ( . (a + b + c)2 = a. Astfel : ( —5)2 = 25 . iar ră d ăcin a de ordi­ nul n d in tr-u n monom la o p utere oarecare m se obţine p r i n îm păr­ ţirea puterii m onom ului la ordinul ra d ic a l u l u i : = — A.2 7 .ab + b— ab — b/ 7 D acă îm părţirea are rest se trece şi restul.

3) Dacă la un raport intre două puteri de aceeaşi bază. Pentru simplificarea operaţiilor cu radicali se pot folosi relaţiile : V i T = " y / y / ă dacă n = rp . 0« = an'an'. 45 = 4 : -43 = 16-64 = 1 024. *e face scriind baza şi a dunind . avînd aceeaşi bază.Expresii uzuale cu radicali şi puteri : __ _ — m J n *_ Pentru sim plificarea operaţiilor cu puteri se pot folosi relaţiile : = (ab)».— 1 : a. . 2) în m u lţirea şi îm părţirea a două sau mai multor monoame cu puteri. exponentul num ărului de la num ărător este mai mare decit al aceluia de la numitor rezultă o putere negativă : a :l : «5 j = a 3-5 = a~. La operaţiile cu puteri se vor respecta următoarele reguli : 1) Expresiile cu puteri se pot aduna sau scădea dacă au aceeaşi bază şi acelaşi exponent : 32 + 4 x 32 = (1 .1623. 55 .sau în general a~n = 1 : a1 1 . unde n. 4) Puterea unei puteri se obţine scriind baza ridicată la o putere egală cu produsul exponenţilor : (5-)3 = 52' 1 = 56 5) Puterea unei fracţii se obţine prin ridicarea la acea putere.f n„ = n . 6« . atit a num ărătorului. cit şi a numitorului : 5y_ 3 _ 25 3* 9 j_ 6) Un radical poate fi întotdeauna scris sub forma unei puteri fracţio­ nare şi apoi se pot aplica toate regulile de la puteri. (33)2 = ( 3 -I I ) 2 = 3=-112 = 9-121 = 1 089 . ^ 1 0 0 = ' \ / = V ™ = 3.42 = 45.f 4) x 3= = 5 x 3-. 6 “ = 6 2. respectiv scăzind e x p o n e n ţii: 4 3.

numitor.247). iar îm părţito ru l. L a fracţiile ordinare d eîm p ărţitu l se num eşte n u m ărător.5. c i t şi num itorul se înm ulţeşte sau se îm p arte prin acelaşi n um ăr : _9^ = 9 x 3 D o u ă fracţii se înm ulţesc m itorii în tre ei : 15 6 27 3 _ 3 x 3 ~ 9 ~ ' J' în tre ele în m u lţind n um ărăto rii şi nu­ 105 12 715 x 7 2 6 x 2~ 56 .d — b — c r Fracţiile care nu au acelaşi n u m itor se adun ă sau se scad d u p ă ce se aduc la acelaşi n um itor c o m u n : 7 2 5 7 x 3 | 5 x 2 2x3~~ b d ad — bc cd 21+10 = (3 3 ~ 2 x 3 31 6 a c 2) Înm ulţirea şi îm părţirea fracţiilor ordinare : Valoarea unei fracţii răm în e aceeaşi dacă a t i t n u m ărăto rul. Operaţii cu fracţii F racţiile sîn t de două f e l u r i : fracţii ordinare care a ra tă operaţia de îm p ă rţire între două num ere cunoscute sau între două simboluri. exp rim a tă sub form ă de fracţie (de exemplu — sau — şi fracţii zeci­ male exprim ate prin cifre întregi u rm a te de valori ce reprezintă zecimi. La operaţiile cu fracţii ordinare trebuie să se respecte următoarele reguli : 1) A dunarea şi scăderea fracţiilor ordinare : L a fracţiile cu acelaşi num itor ad un a rea şi scăderea lor se face prin a d u n a rea şi scăderea n um ără toru lu i : 8 T 5 3 2 _ -8 + 5 -2 _ T ~ 3 ~ -5 3 ' a -b f ^ + d_ f f ~ " (t s a -4. sutim i sau miimi din întreg (de exem plu 3.

Ca exemplu se po t lua valorile d ate la pu nctul 3 ( — = 0.8 + 25. Media aritmetică P e n tru a afla m edia mai m u lto r m ăsu rări sau încercări succesive ale aceleiaşi m ărim i (diam etrul barelor de oţel-beton sau rezistenţa lor la rupere etc. A s t f e l : diam etrul real al barelor de oţelbeton de 25 m m a re z u lta t din 4 m ăsu rări (24.9 = 25 — 0.8 .------------.2 = 25 + 0.1 şi 24. 25.2 .= 2o mm. 4 4 Media se po ate face p rin întregirea num erelor şi efectuarea mediei diferenţelor rămase.39673 a 4.D ouă fracţii se îm p a rt în tre ele în m u lţin d fracţia deîm p ărţită cu fracţia îm p ărţito are r ă s tu r n a tă : L . 25.11 4 ' 3 3) 4 —7 ~ 28 ' Valoarea reciprocă a unei fracţii se obţine p rin ră s tu rn a re a frac­ ţiei. Astfel : 24.1 = 25 + 0.7 mm).) se însum ează valorile fiecărei m ăsurări şi se îm­ parte la n um ărul măsurărilor.397 . 5 3 Fracţiile ordinare se p ot tran sfo rm a în fracţii zecimale prin efec­ tu a re a împărţirii. 25.8 = 25 . F ra c ţia — are valoarea reciprocă — .5 etc.9 100 M = — ---------------------. 4 57 .56442 ss 3.= ----.1 .2 + 25. Media m ăsurărilor este : 24. 3. o 1 U n n um ăr cu mai m u lte zecimale (num ere întregi sau m en ţinerea cifrei a 3-a : 4.2 . d upă virgulă) se rotun jesc prin p ăstra rea primelor 3 cifre după virgulă prin m ărire a 6.1.0. 24.1 + 24. a t u n c i : M = 25 + 0.2 °-2 V 4 = 25 + 1 = 25.2 .564. 25.

....03) sau convenţională 3% ... De obicei prin procente se exprim ă depăşi­ rile sau nerealizările unei a n u m ite mărimi. E x p rim area procentuală p o ate fi făcu tă prin ra p o a rte (3/100). 3 h 153 b a r e .. care înseam nă un procent de 3 la sută...... E g alitatea proporţiei se m enţine dacă la fiecare n u m ă ră to r se ad un ă sau se scade num itorul respectiv sau dacă la n u m ito r se a d u n ă sau se scade n um ărătoru l respectiv.... Astfel.. x 8... Calculul procentelor P rin p rocent se exprim ă o a n u m ită p a rte a unei mărim i lu a tă ca întreg prin n u m ă r de sutim i.. adică două cîte două u mărim i s în t în aceeaşi proporţie (sau raport)... zeci­ mală (0......... ci c F orm a generală a unei proporţii este : a : b — c : d sau — = — b d în care a şi d se numesc term en i „extremi“..... 58 .. dacă se ştie că în 3 ore se pot fasona 73 bare din PC 0 25 m m se poate afla în cît tim p se p o t fasona 153 de bare : 73 b a r e .... egalitatea pro­ porţiei m enţinîndu-se....... v alo area 3 se notează cu p. Proporţia şi regula de trei simplă P rop orţia este o egalitate a două rapoarte. iar b şi c term eni in­ teriori sau „mezi“..... In orice proporţie produsul mezilor este egal cu al extremilor ad — bc şi ca urmare se pot schimba extremii între ei şi mezii între ei..7. A s t f e l : a b c a ± b d b c ± d d a b c d a b+ a c d ± c Regulile proporţiilor se aplică la regula de trei simplă care constă din determ inarea unei necunoscute cînd se cunosc trei m ărim i care îm preună cu necunoscuta se află într-o a n u m ită proporţie.

mm. Pentru a găsi valorile căutate ale unor numere fracţionare trebuie respectate următoarele reguli : 1) Citirea pătratului u nui n u m ăr fracţio nar la care la bază s-a m u­ t a t virgula cu o u n itate. „ . logaritm i etc. 59 . Folosirea tabelelor numerice în calcule tehnice P e n tru uşurarea calculelor tehnice pe şantier se pot folosi m em ora­ toare tehnice în care s în t date de regulă p en tru numerele curente de la 1 la 1 000 valoarea p ătratulu i. la valoarea p ă tra tu lu i se m u tă cu două. iar p ă tra tu l num ărului 5. De e x e m p lu : y / l 150 = 33.sau p = --------. iar d upă rupere.25. ră dăcin a p ă tra tă . su p ra fa ţa cercului cu diam etru dat. astfel p ă tra tu l num ărului n = 55 este 3 025.76 m m 2 (după rotunjiri).area virgulei la num ă­ rul din care se extra g e radicalul (de sub radical) cu două u n ită ţi co­ respunde cu m u ta re a ei cu o u n ita te la num ărul c ă u ta t. se poate calcula valoarea depăşirii procentuale D prin re­ la ţia : C 100 D 1J = p ----.D aca mărimea de bază p en tru care se calculează procentul p se no­ t e a z ă C. ^/fiUSO = 3. funcţii trigonom etrice. A lu ngirea'A / = /„ — /„ = 132 — 110 = 22 mm. 00 110 î n această relaţie s-a aplicat de f a p t form ula : D x 100 ■ n . . su p ra fa ţa secţiunii unui cerc cu diam etrul de 55 este de 2 375. 100 C De exemplu : o bară supusă la tra c ţiu n e pe p orţiunea calibrată are lungimea m ă s u ra tă înainte de încercare l0 = 110 mm. De asemenea..83 iar su p ra fa ţa secţiunii unui oţel-beton cu diam etrul m ăsurat de 5.5 este 30. între aceleaşi repere s-a m ă su ra t /„ = 132.5 m m v a fi de 23. 9. Alungirea procentuală ra p o rta tă la lungimea iniţială /„ va f i : i J x I. .391. 2) Citirea radicalului : se ţine seam a că mul.91 . p — ------------unde D = A/ şi C = /„.

în tr-ad e v ăr 3 2 = 3-3 — 2 (nu este o egalitate). De exemplu. Ecuaţii algebrice î n relaţiile algebrice se folosesc două feluri de egalităţi : 1) Identităţile sînt egalităţi care sînt adevărate oricare cir fi ce "e dau literelor care figurează în ele. a / 0 . 10. E c u a ţia de g ra d u l I are ne­ cu no sc u ta x la p u te re a întîi. ceea ce presupune o creştere p ro porţio nală sau liniară a funcţiei c ă u ta t e fa ţă de variabila lu a tă în consideraţie. a = 0 . = 0.etc. d a r nu se verifică pen tru o altă valoare care nu este rădăcină. E g a lita te a a. rădăcina este x r= 0.Interp o la rea valorilor interm ediare care nu s în t in ta b u la te se face p rin aplicarea regulei de trei simpla la aflarea diferenţelor de creştere. de exem­ plu o = 3 . R ezolvarea ecuaţiilor (rădăcini. 2) Egalităţile sîn t adevărate num ai pentru anum ite valori ce am da literelor care figurează in ele. Valorile speciale ale literelor găsite se numesc rădăcini sau soluţiile ecuaţiei. a = 0 . Rădăcina sau soluţia ecuaţiei este : _ _ b a D a că D acă D acă 6 6 6 = 0. ecuaţia a. răd ăcin a este n edeterm in ată x = — 0 0 60 .. F o rm a generală a ecuaţiei este : ax + 6 = 0. Astfel : ! (a + 6) valorile (a — b) — a 2 — b. a.— 5a + 6 = 0 este o ecuaţie a d e v ă ra tă num ai e în d înlocuim pe a cu valoarea 2 sau valoarea 3. / 0. Astfel : E g a lita te a £ — 5 = 0 este o ecuaţie ad e v ă ra tă num ai pen tru x = 5.— 2 ab -f ii2 = (a — b). O peraţia de înlocuire a literelor cu valorile găsite se num eşte verificare. Ecuaţii de gradul I cu o necunoscută. verificare) se reduce la g ăsirea valo­ rilor p en tru litere care o tran sfo rm ă într-o egalitate.= 3« — 2 care are rădăcinile a — 1 şi a = 2 se verifică p en tru aceste v a l o r i : l 2 = 3-1 — 2 sau 2 2 = 3-2 — 2. răd ăcin a este x = oo (infinit).

Ecuaţii de gradul I I cu o necunoscută. c pot avea diferite valori iar reali­ zantul de asemenea po ate avea valori pozitive sau negative. cu soluţiile x t — 0 . ad ică ecuaţia este verificată de orice valoare finită a lui x. cu soluţiile : c c — d a c ă ------> a a F o rm a ax2 = 0. 0 0 b a . •ecuaţia 3. 61 . F orm a generală a unei astfel de ecuaţii este : a x 2 + bx + c — 0. cu soluţiile F orm a completă : = 0 şi x 2 — 0.r = 4 are ră d ăcin a x = 1/3. De exemplu.şi ecuaţia devine : 0 -. x 2 — F o rm a a x 2 + c — 0. Rădăcinile ecuaţiei de gradu l I I conţin radicalul ^Jb 2 — 4 ac denum it r e a l i z a n t . Soluţiile pentru formele incomplete sini : F o rm a ax.c + 0 = 0 . a x 2 + bx + c = cu formulele de rezolvare : 2a C în d b este un n u m ă r cu soţ. O ecuaţie de g ra d u l II este o ecuaţie la care după ce s-au tre c u t toţi membrii în prim ul term en.+ bx = 0. se foloseşte fo r m u la : — b' ± \ J b '2 — ac Cînd b = 2b' şi a = 1 form ula devine : R ealizantul ecuaţiei de gradul I I . b. b = 2 b' . are o rădăcină p ă tra tă care trebuie discutată în tru c ît a. iar al doilea este zero se obţine în prim ul te rm e n u n polinom (trinom ) unde necunoscuta este în primul m onom de gra d ul II şi în al doilea de g ra d u l I.

Reprezentări grafice î n tehnică legătura dintre două mărim i care variază. iar a unei funcţii de grad ul II este o curbă Fig. Această funcţie a r a tă că p e n tru valorile succesive ale lui x = 0 .4 x ’— ^----------. 2 . 62 .Cazurile întâlnite s î n t : — 4 ac > O.=r — 8 - 9 + V 8 1 . Şi ecuaţia . Această v aria ţie se po ate repre­ z en ta grafic lu în d u n sistem de ax e re ctangu lare (care fac u n unghi de 90°’ între ele). deci num ai valo rile găsite verifică ecuaţia. 1 . c a n tita te a de sub radical este negativă . I I 1. 4 etc. în acest caz se poate extrage radicalul. Această ecuaţie are rădăcinile : 9 * !. *2 = 8. de exem plu m ărim ea y ce reprezintă rezisten ţa u nui m aterial şi m ărim ea x ce re prez intă alungirea m aterialului. 1 3 . II. ecuaţia a v î deci rădăcini reale diferite. 1 ). 1 0 . iar valorile lui y pe a x a verticală (fig. i>2 — 4ac = 0.32 '9 ± .r2 — 9x + 8 = (x — 1)(£ — 8 ) = 0. se no­ teaz ă y — f(x ) adică m ărim ea y este funcţie de variabila in dep end en tă x. Cazul cel mai simplu este cînd funcţia f(x) este o funcţie de g ra ­ dul I. Valorile lui x se pun pe axa orizontală. de care depinde m ărim ea y. 11. 7 .» = — ± V <)2 . A s t f e l : x" — + 8 = 0. 16 etc. ecuaţia n u are rădăcini reale. a cărei fo rm ă e s te în fu n c ţie de ex p re - sia fu n c ţie i. R epre zentarea grafică a unei fu n c ­ ţii de gra dul I este o dreaptă. ri = 1 . 7 — = —t t ” . de exemplu y — 3x + 4. în acest caz rădăcin ile sînt egale : _ _ b 9 1~ ~ 2a ' b 2 — 4 ac < 0 . 3 . Reprezentarea grafică a unei ecuaţii. funcţia are valorile y — 4 .

Noţiuni elementare de geometrie şi trigonometrie a. Perpendiculara coborîtă d in tr-u n v îrf al triunghiului pe la tu ra opusă ei sau pe prelungirea acesteia se num eşte înălţimea triunghiului. ipotenuză n o ta tă cu a. Figuri geometrice în plan. planşeelor etc. Intersecţia a două planuri se face după o sem idreaptă (muchiile clădirilor). Trapezul este u n p a tr u la te r fo rm a t din două latu ri paralele şi două neparalele. iar cele a lă tu ra te form ează 1111 unghi diferit de imghiul drept. T riunghiul dreptunghic este triu n g h iu l care are un unghi drept (90c). D acă unul din unghiurile trap ezu lui este u n unghi d rep t se obţine un trap e z dreptunghic.). corespondente egale. P ătratul este un d reptun ghi cu to a te laturile egale între ele. paralelogram sau romb. Triunghiul p o ate fi considerat ca o ju m ă t a t e d in tr-u n dreptunghi. 3) P la n u l este o suprafaţă pe care se aşază o dreaptă pe toată lungimea ei în orice direcţie (planurile pereţilor. D re a p ta care uneşte u n v îrf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse se num eşte mediană. 4) Figuri geometrice plane uzuale : Patrulaterul este figura geom etrică delim itată de 4' laturi. S um a unghiurilor interioare în tr-u n triunghi este egală cu 180°. Unghiurile astfel form ate se numesc unghiuri drepte . D reptunghiul este u n p a tru la te r cu laturile opuse paralele şi egale . Paralelogramul este un p a tru la te r cu laturile opuse paralele. D re a p ta care îm p a rte u n ­ ghiul interior din vîrful triu ngh iulu i în două unghiuri egale se num eşte bisectoare. 2 ) Două drepte sînt paralele dacă nu se întîlnesc oricît ar fi prelun­ gite. 63 . Suma unghiurilor interioare ale unui p a tru la te r este de 360°. laturile a lă tu ra te form ează unghiuri drepte.12. R om bul este u n paralelogram cu laturile egale. suplim entare şi externe de aceeaşi p arte a secantei. Perpendiculare şi paralele 1) Două drepte sînt perpendiculare dacă cele 4 unghiuri formate în punctul lor de întilnire sînt egale. Diagonalele rom bu­ lui s în t perpendiculare între ele. D ouă drepte paralele tă ia te de o secantă form ează u n g h i u r i : alterne interne egale. Suma a două unghiuri a lă tu r a te este de 180°. Laturile ce mărginesc unghiul d rep t se numesc c a te te şi se notează cu b şi c şi la tu ra opusă. unghiul d rep t este lu at ca u n ita te de m ăsură pen tru unghiuri. pătrat. alterne externe egale. interne de aceeaşi p a rte a secantei.

Cercul este o linie curbă închisă ale cărei pu n cte sîn t egal d e p ă rta te de un p un ct fix n um it centrul cercului 0. c. cîn d au ipotenuza şi cîte u n unghi ascu ţit egal. « Triunghiurile dreptimgliiee fiind un ea/.u n triun ghi oarecare există relaţia : «* = b 2 + c 2 ± 2 bc cos a (teorem a lui P ita g o ra generalizată). Poliedrul este o figură geom etrică m ărginită pe to a t e părţile de feţe plane.14159.14. înăl­ ţimea h din virful unghiului drept şi d şi e . cînd au to a te laturile egale. Două triung hiu ri sînt asemenea dacă unghiurile s în t egale şi latu­ rile corespunzătoare sîn t proporţionale. lim itate la intersecţiile lor. rezultă : L = nd — 2i ir b.T riunghiul echilateral are t o a t e unghiurile şi laturile egale. — = ti = 3. T riunghiul scalen sau triunghiul oarecare nu are nici o p artic u la rita te '(unghiurile şi laturile s în t diferite). h = înălţim ea. R a p o rtu l dintre lungim ea cer­ cu lui L şi diam etrul d dă o valoare n o ta tă cu litera grecească 7i(pi) . înălţimilor). catetelor) . se ia valoarea n = 3. ci respectiv I). = su p ra faţa b a z e i . particular al triunghiu.c 2 b. în t r . = — sup ra faţa to ta lă . diagonale sau dia­ m etre. Figuri geometrice în spaţiu. Cazul I I .rilor au două cazuri de egalitate : Cazul I. F ig arii e geometric? uzuale se nu­ mesc şi poliedre. P e n tru exp rim area principalelor caracteristici s!fe vor utiliza notaţiile A . d R aza cercului se notează cu r şi d = 2r . Cazul I I I .-f. respectiv proiecţiile laturilor b şi c pe ipo­ tenuză. există următoarele relaţii : a 2 = b. î n practică.= a X d c3 — a X e hr — d x e (teorem a (teorem a (teorem a (teorem a lui P itagora) . cînd au o latu ră egală cuprinsă în tre două unghiuri egale. cînd au două latu ri egale şi unghiul dintre ele egal. ipotenuza a. Sum a lungimii lăturilor unei figuri geom etrice se num eşte perim etru. Cazul I I . A .. E galitatea a două triunghinri rezultă din egalitatea a trei din ele­ m entele lor. cînd au ipotenuza şi cîte o c a te tă egală. V = volumul. A t = su p ra fa ţa laterală . 64 . într-un triunghi dreptungliie între catetele /> . Astfel : Cazul I. segm entele de ipotenuză determinate de înălţim e. catetelor) . Triunghiul isoscel are două latu ri şi două unghiuri egale.

p a tru la te r. p en tag o n etc. F uncţiile trigonom etrice s în t definite ca ra p o a rte dintre catetele b sau/şi c şi ipotenuza a a unui triun ghi dreptunghic A B C cu unghiul drept a în A şi cu unghiurile (î ş i y opuse catetelor b şi c (v. Piram ida este u n poliedru care are ca bază o figură geom etrică oa­ recare. */ -.. 5 —Cartea fierarului betonist —cd. D acă are muchiile feţelor laterale perpendiculare pe baze se num eşte paralelipiped drept. cos 45° 4a° = 1 = ^-77—î cos 60° = — . sin 45° = sin 003 J 2--. fig. tg 90° = oo. Conul este o piram idă cu s u p ra faţa de bază u n cerc. sin 90° = 1 .Prism a este un poliedru cu două baze egale şi paralele. cos 90° = 0 1 . T runchiul de piramidă se obţine prin tăierea v îrf ului piram idei cu un p lan paralel cu baza. Suprafeţele bazelor po t fi form ate din u na din figurile plane (triunghi. cos 0 ° == 1 . iar dacă bazele s în t dreptun ghiuri se nu­ m eşte paralelipiped dreptunghic. c° cotg y= cos y = ----. Sfera este u n corp geom etric care are to a te punctele egal d e p ă rta te de centrul sferei 0. F uncţiile trigonom etrice se folosesc pentru rezolvarea p rin calcul a problem elor geometrice. Paralelipipedul este o prism ă p a tru la te ră ale cărei baze s în t p ara­ lelograme. Pentru unghiul y funcţiile curente sînt : cateta opusă — c • . c. Valori de reţinut : sin O"1 = 0 .:----------. C ubul este u n paralelipiped cu to a te feţele p ătra te. tg 0 ° = 0 . Tetraedrul este o piram idă cu baza triunghiulară. 65 . II. C ilindrul este o prism ă cu suprafeţele de bază cercuri.) . iar feţele laterale triun ghiuri oarecare şau isoscele u nite to a t e în acelaşi vîrf. prism a poate fi d re a p tă sau oblică.------= — tg Y c ipotenuză a ° ' cateta opusă î n mod similar se determ ină şi p en tru unghiul J3.. 2).■ cateta opusă c trf —_ sm y ipotenuză a cateta adiacentă b cateta adiacentă b cateta adiacentă b —> . Funcţii trigonometrice.

a2 — Fig. C onstrucţiile calculate se bazează pe cunoaşterea com portării m ate­ rialelor din care se face construcţia.2) există relaţiile : b = a sin (3 = a cos y . cos y. II.B Intr-un triunghi cu laturile a. lemn. să fie folosită co­ resp u n zăto r condiţiilor de ex plo atare . p. deschide­ rile fisurilor care ap a r în elementele din b eton a r m a t să nu depăşească li­ m itele adm ise. subinginerii şi m aiştrii trebuie să aibă cu noştin ţe tem einice de fizică. cunoaşterea încărcărilor la care este sup usă construcţia. O construcţie p en tru a fi b u n ă în exp loatare treb u ie de asemenea să-şi păstreze deformaţiile elementelor ei în an um ite limite.2. să fie e x e cu tată corect în co nform itate cu to a te reglem entările tehnice şi legale în vigoare . a m odului de co m po rtare a fiecărui elem ent în p a r te la diferite solicitări. metal. să se taseze d upă anum ite reguli. inginerii. In continuare se dau cîtev a noţiuni necesare de m ecanică şi rezis­ t e n ţ ă p en tru înţelegerea com portării elementelor din beton a r m a t şi a forţelor ce se nasc în dispozitivele de ridicare. 66 . c şi unghiurile a.90° găsim «2 &2 &2 — 2 a/. să aibă c o n tra cţia şi d ilatarea în limitele p re v ăzu te de proiectant. + c2. Relaţii Intre laturi şi un­ ghiuri (notaţii). într-un triunghi oarecare se aplică formula Ini Pitagora generalizată : a 2 = b2 + c 2 — 2 bc cos a . c2 — a 2 -fDacă a =-. să se urm ărească co m po rtarea în tim p a acesteia. O construcţie treb uie să fie p ro iectată astfel îneît să fie re sp ectate regulile de alcătuire şi de c a l c u l . = B. ELEMENTE DE MECANICĂ Şl REZISTENTA MATERIALELOR P e n tru calculul construcţiilor. materiale plastice etc. b = c tg (3 = c cotg •). y (fig. 11. b. b 2 = c 2 -j. Aceste relaţii perm it rezolvarea triu ng hiu lui dreptunghic. reziste n ţa materialelor şi calculul construcţiilor din diferite materiale. mecanică. beton ar­ m at. determ inîndu-se eforturile şi eforturile unitare din secţiunile cele m ai solicitate care se com pară cu rezisten­ ţele m aterialelor de construcţii folosite. * — 2 ac cos (3.

3 şi I I . î n principiu se cunosc 3 cazuri : forfe care acţionează pe aceeaşi direcţie.1. 67 . î n teh n ica construcţiilor forţele se m ăsoară în N ew ton (N) şi kilonew ton (kN) sau kilogram fo rţă (kgf) sau to ne forţă (tf) sau In forţe d istribuite pe m e tru p ă t r a t sau m etru liniar*. sens şi p u n c t de aplicare. Noţiuni de mecanică a. b — balanţă romană (cîntar). direcţie. planşee) p o t acţiona mai m u lte forfe sau încărcări (în acelaşi plan sau în plane paralele). forţe care sîn t concurente. Forje şi momente. forţe care acţionează pe direcţii paralele . F ig.3. î n figurile II. II . Din p u n c t de vedere m ecanic forţa este con­ sid era tă o cauză care modifică s tare a de echilibru a corpurilor. T ip u ri d e fo rţe p a ra le le : a — scripete . 4 s în t a r ă ta te tip uri de forţe paralele. P e n t r u a p u te a evalu a forţele care acţionează treb uie să cunoaştem m o dul lor de compunere. F o rţele se caracterizează prin mărime. iar In fig ura I I . * In lucrare s-au u tiliza t pe lingă u n ită ţile de m ăsură ale sistem ului in ternaţional (S I) şi u n ită ţile uzuale folosite in ţa ra noastră pină la introducerea sistem ului SI. 5 fo rţe concurente care acţionează în acelaşi plan. A supra unui corp (în cazul n o stru grinzi.

Fig.Fig. Forţe concurente. 6 ).5. M A=Fd fi Fig.6. Forţe care produc rotiri (momente) şi Încovoierea grinzii.4. II. aceasta dă u n m o m ent egal cu m ărim ea forţei în m u lţită cu distan ţa d de la p unctu l considerat A p in ă la d re a p ta în lungul căreia acţionează fo rţa (d istanţa d e ş te perpendiculară pe direcţia forţei). II. 68 . II. Forţe paralele la o grindă. I I . F a ţ ă de u n p u n c t care nu se găseşte pe direcţia de acţionare a for­ ţei (fig.

7).. P oziţia re zu ltantei în cazul forţelor din figura 11. I I . cu legături care împiedică deplasarea grinzii etc. î n figura I I .I jS z" r C i’R) _ n & . în N -m sau kgf-m . conform fo rm ulei: M = F . + F 3.7. î n cazul forţelor care acţio­ nează pe aceeaşi direcţie sau în cazul forţelor paralele re z u lta n ta for­ ţelor este egală cu sum a forţelor. D o uă forţe paralele F de sens c o n tra r formează u n cuplu al cărui mo­ m e n t este egal cu m ărim ea forţei F şi d is ta n ţa dintre ele d : M = F .8 se indică însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie.d [N-m]. iar în figura I I . M omentele t in d să rotească corpurile sau secţiunile acestora la cor­ puri deformabile eu legături. Un sistem de m ai m ulte forţe po ate fi înlocuit p rin tr-o singură forţă d en u m ită re z u lta n tă R.d [N-m]. ele defor­ m ează aceste corpuri (fig. II. 1) Forţe paralele şi de pe aceeaşi direcţie. Forţe care produc încovoieri şi lunecări în grinzi.Compresiune . Forţele tin d să deplaseze corpurile. iar dacă s în t corpuri elastice. M ărim ea re z u lta tă se num eşte m o m en t şi se exprim ă prin produsul forţă X distanţă. M om entul unei forţe fa ţă de u n p u n c t care s-ar afla pe direcţia de acţionare a forţei este nul deoarece d is ta n ţa d este nulă. deformabile. 69 . ţ i n în d seama de sensul lor (se adună cele de acelaşi sens şi se scad cele de sens contrar) R = F 1 + F .9 este evident la mijlocul distan ei d. b.Întindere Fig. 9 însu m area a două forţe paralele. Compunerea forţelor.

In care forţele concurente sîn t laturile adiacente ale paralelogram ului pe care s-au re p re z e n ta t la scara forţelor. II.8.r P /2 Fig. Fig. 1 1 .10. II. c = — R . dar poziţia re zu ltantei sa obţine scriind m om entul forţelor fa ţă de u n p u n c t (de exem plu A ) şi se găseşte poziţia direcţiei re zu ltan tei din relaţia : F „ -d= R c . (cînd fac for­ între = F \ . Mai m ulte forţe care acţionează în acelaşi p u n c t se po t determ ina grafic prin regula paralelogram ului. fO . Cînd forţele s în t perpendiculare în tre ele. 1 0 ) rezul­ t a n t a este egală cu sum a forţelor R — F t + F».1 1 se a rată cele două situ a ţii: R . In cazul în care forţele s în t diferite ca m ărim e (fig. p a r a ­ lelogramul se tran sfo rm ă în dreptunghi iar re z u lta n ta este m ărim ea diagonalei dreptunghiului. însum area a două forţe paralele şi egale.3.F l —2F 1F 2 cos a ţele fac întreg ele unghiul a ) . iar m ărim ea diagonalei (la aceeaşi scară a forţelor) este valoarea rezultantei. Fig.f F l (cînd forţele ele u n unghi de 90°). 2) Forţe concurente. î n figura 1 1 . Poziţia rezul­ tantei a două forţe para­ lele şi neegale.= F \ -f. însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. 11.

Centrul de g re u ta te al unei grinzi omogene v a fi mijlocul acestei grinzi. Irsumarea a două forţe concurente. L a corpurile cu forme com plicate plane. în cabluri. Forţe concurente. Centrul de g re u ta te al u n u i obiect este un p u n c t al obiectului în care se p o ate considera c o n c en trată t o a t ă greu­ t a t e a acestuia. acestea se îm p a rt în figuri geom etrice regulate. la ridicarea prefabricatelor. 11. P rin e xtin derea noţiunii. 11.12.11. c. 1 2 ). pen tru a nu se produce ră stu rn ări. Centre dc greutate. 11 . şi suprafeţele au ce n tre de g re u ta te . Exem ple de forţe concurente s în t forţele din cablurile de legare la m anip ularea prefabricatelor din b eto n a r m a t (fig.Fig. G re u ta te a întregului obiect poate fi considerată deci că acţionează în acel p u n c t care este p u n c tu l de aplicare a rezultantei forţelor d e g r e u ta te (masice). re z u lta n ta cablurilor de prindere trebu ie să trea că prin centrul de g re u ta te al grinzii. 71 . iar în centrul fiecărei p ă rţi se consideră con cen trată g re u ta te a acesteia ca o forţă verti­ cală (forţa masică). La m anipulări. Fig. dc aceea corpurile omogene cu forme geometrica precizate şi grosimi uniform e au centrul de g re u ta te în pu nctul de in­ tersecţie al axelor de simetrie.

fiind egale cu acţiunile. î n ceea ce priveşte echilibrul corpurilor nedeformabile.14 se a r a tă cazul de sta b ilita te a unui corp care stă pe o bază de susţinere fiind în echilibru dacă verticala centrului de g re u ta te trece prin interiorul bazei de susţinere şi clacă nu intervin alte forţe (de exem­ plu dacă nu b a te v în tu l etc. q(2a + 3 a) 5 3< 1 d.5. In cazul forţelor din acelaşi plan (coplanare) condiţiile de echilibru se reduc la condiţia ca sum a algebrică a proiecţiei forţelor pe două axe rectangu lare aflate în planul forţelor. articulaţii etc.V B — F = 0. 72 . Modul de prindere a unei grinzi care acţionează asup ra lui se re­ (în centrul de greutate). reacţiunile din legături sîn t evidente.). In cazul din figura I I . E ch ilib ru . F orţele de legătură sîn t reacţiunile cak’e ap ar în legături (fire care su sţin reazeme. în figu­ ra 11. stabilitate. P e n tru cazul din figura I I . 3g Un corp se găseşte în echi­ libru dacă sistemul de forţe (forţe exterioare şi legături) Fig. 11.13.). prinderea trebuie făcută în centrul de g re u ta te care se găseşte pe direcţia de acţio­ nare a re zu ltan tei forţei afla­ t ă la d is ta n ţa c fa ţă de p u n c­ tu l A . 3) Reacţiunile : \ A = V B = F /2 pen tru a = b — 1/2.13. M = 0. duce la o re z u lta n tă nulă şi la u n m o m e n t nul: R = 0 . distanţa c se determ ină din re la ţia : 2 ff'a + ? '3 « = 3 g-c . 2) Ecuaţia de momente faţă de punctul A : F -a — V£‘ / = 0.4 cînd fo rţa F — 100 k N se găseşte la d is ta n ţa a de reazemul A şi respectiv la d is ta n ţa b de reazemul B re­ zultă : 1) Ecuaţia de proiecţie pe direcţia forţei : V 4 -j.R=3g A < 7 o c a o ▼ o L a g rin d a din figura 11. precum şi sum a algebrică a m om entelor forţelor în ra p o rt cu o axă norm ală în planul forţelor să fie nule.

^ r ' . Sub acţiunea acestora.80000N ■e E Fig.. o stare de tensiuni (eforturi unitare). m om entul de ră s tu r n a re M r = F (a — e) treb u ie să fie mai mic decît m om entul de stab ilita te M .. a * & Fig. Eforturi. Elemente de rezistenţa materialelor a. A F-60000N t= ..> //7 ///$ /7 7 7 7 7 7 ? . 11.+ . Cazul cel mai simplu de solicitare este cea de întindere centrică (fig...e) 2. corp. corpul suferă deformaţii... Stabilitatea la răsturnare. 11. A — r -— -j} F .15... 11. 73 . . = G(b + e) .. Tensiuni interioare (eforturi unitare).16..15 se a r a tă cum p o ate fi caracterizată stab ilita te a Ia ră s tu rn a re fa ţă de punctul A . Sta­ bilitatea unui Fig.16) a unei bare de oţel cu aria secţiunii A = 20 m m X 20 m m = = 400 m m 3 supusă la o fo rţă de întindere F = S0 000 N.. Bară supusă la întindere. deci coeficientul de stab ilita te c la ră stu rn a re fa ţă de p u n ctu l A este : M. în interiorul unui corp solicitat la forţe exterioare se dezvoltă eforturi care echilibrează forţele exterioare şi ca urm are.14... Mr G(b + e) F (a . î n figura 11. 11.

Intr-o construcţie tip ul cel mai curent de elem ent încovoiat este grinda. fig. E lem ente încovoiate. în ra p o r t cu des­ chiderea (fig. P e n t r u a determ in a forţele interioare din planul secţiunilor aflate la distanţele x şi x ' de reazem e se consideră grin d a t ă i a t ă im aginar în acest plan. adică pe fiecare m ilim etru p ă t r a t de m ateria l există u n efort u n ita r interior de 200 N / m m ’. Eforturile interioare de pe p a r te a din stîn g a vor fi egale şi de sem n co n tra r cu eforturile interioare din p a rte a din d re a p ta . In calcule se verifică dacă efortul u n i t a r este m ai mic decît v a ­ loarea de calcul p re v ă z u tă p e n tru oţelul folosit. Aceste forţe s în t forţe exterioare. Fiecare din cele două tro nso an e t ă i a t e tre b u ie să fie în echilibru. 6 ). 11. L a barele scurte su­ puse la compresiuni calculul se face în m od similar cu cel de la întindere. D in condiţiile de echilibru rezultă că fo rţa tă ie to a re v a fi egală cu su m a forţelor verticale exterioare din stîn g a secţiunii (inclusiv reac- E fortul u n itar (pe u n ita te a de su p ra faţă) va fi 74 . b. I I .17).--A 400 mm* == 200 N / m m 2. iar fo rţa ori­ zontală H Â — 0. adică elem entul care a re două dim en­ siuni mai mici (dimensiunile secţiunii transversale). ele ac ţionînd în c e n tru l de g re u ta te al secţiunii.— ---------------. D a că această g rin d ă este în c ă rc a tă cu forţele F lt F „ F t şi F t în reazeme se nasc forţe egale şi de sem n co n tra r şi V B. Aceste eforturi u n ita re se găsesc în secţiunile interioare ale m a­ terialului (secţiunea haşurată). pun în d u -se în locu i p ă rţii tă ia te forţele de legătură (m om entu l M şi fo rţa tă ie to a re T) similare ap ro x im a tiv cu reacţiunile unei grinzi în c a s tra te în d reptul tă ietu rii (v.

11. — ► V .18) a în cărcată cu o forţă F . Verificarea prin calcul a clem entelor încovoiate. 75 . I I . VA — . cu sum a algebrică a t u t u r o r m om entelor forţelor exterioare din sting ă secţiunii (inclusiv re a c ţiu n ile : M x — V Ax —F ( x — a). t i 1 • — / M im "x = V A* q m ax " Fab i x l compresiune) W < T X (întindere) '<M d F ig.18.7) care în prin­ cipal s în t date de fo rţa tăietoare. c. 11. fig. c — secţiunea transversală a grinzii. VB = Fb l Fa 0 0 l M om entul încovoietor în secţiunea x este : nr Mx = „ VAx = Vl -X. b — efor­ tu ri unitare în secţiunea x . p en tru verificarea ei se fac urm ătoa rele o p e r a ţ i i : Se determ ină reacţiunile V A şi V B făcînd echilibrul întregii grinzi (scriind ecuaţiile de m om en te fa ţă de reazemele A şi B : [ M s == Ma = 0 V Al —Fb = V Bl —F a = 0 . Q \F b l — z i! i k . — Fb l . Fie o grindă încovoiată (fig. G rin d ă în c o v o ia tă : •a — momente încovoietoare pe grindă pentru o forţă F .ţiuniie) T x — V A—F 1 iar m om entul încovoietor. La elementele încovoiate a p a r şi lunecări (v.

' ' 6 d. 76 . II. Coeficienţi de siguranţă. verificări de nivel. C. c) este c = — — . P e n tru pre­ g ătire a a rm ă tu rilo r şi m on tarea lor la poziţie se efectuează o serie de m ăsu ră ri şi verificări. P e n tr u ca o piesă sau o grindă să nu se ru p ă sau să nu cap ete deform aţii p erm a n en te (săgeţi) mai m ari decît cele adm ise p en tru o b u n ă exploatare. presi­ unilor şi forţelor folosite la p re în tinderea arm ăturilor. g re u tă ţii (masei) probelor.1S. dimensiuni ale profilelor metalice. Valoarea eforturilor u n itare m axim e p e n tru o secţiune d re p tu n ­ g hiulară (fig. R ezistenţa de calcul de regulă se obţine din lim ita de curgere a m aterialului îm p ă rţită la u n coeficient de siguranţă (ym) : c a lc u l _ ^curgere î n norme s în t d ate valorile rezistenţelor de calcul p en tru diferite materiale. W se num eşte modul de rezis- ■ . b se a r a tă p o rţiun ea de grindă din dreptul secţi­ unii x deform ate u n de ap ar eforturi u n ita re din încovoiere care dau u d cuplu egal cu m om entu l încovoietor M x . efor­ turile un itare (rezistenţele) se com pară cu rezistenţele de calcul. Rezistenţe de calcul. dh2 te n ta si are valoarea V V= — — . Eforturile u n itare sau rezistenţele aşa cum se m ai numesc se no­ teaz ă cu litera grecească o.M om entul încovoietor m axim (din dreptul forţei) va fi : Fba l în figura 11. alinieri.18. precum şi scule şi dispozitive de trasare. sîn t eforturi u nitare de com­ presiune în fibra superioară şi eforturi u n itare de întindere în fibra inferioară (maxime). unghiuri. DISPOZITIVE DE MĂSURĂRI MECANICE Şl GEOMETRICE P e n tru efectuarea lucrărilor de construcţii pe şantier şi în atelier se folosesc diferite dispozitive p e n tru m ăsurări de lungimi.

19). 0. Metru pliant. 1 1 .02 mm. Măsurarea dimensiunilor liniare P e n tru m ăsu rarea distanţelor de pe cofraje şi a lungimilor la care se fasonează a r m ă tu r a se folosesc u rm ătoarele instrumente : 1) M etrul gradat m a rc a t în centim etri şi milimetri. P e n tr u m ăsurarea dimensiunilor profilelor metalice (arm ături.05 şi 0.21) este u n dispozitiv de m ăsu rare c o n stru it dintr-o riglă g r a d a t ă cu cioc şi u n cursor cu cioc de aceeaşi lungime. 11. 2) M etrul pliant fo rm a t din 10 b u că ţi articulate care se strîn g prin supra p u n ere (fig. Fig. 20 şi 50 p ă rţi egale asigurînd precizia de 1/10 1/20 şi 1/50. alum iniu sau oţel. piese prelucrate) şi deplasărilor arm ă tu rilo r în tim pul operaţiei de preîn tin d ere etc. iar n um ărul de fracţiuni în drep tul diviziunii de pe vernier care se su pra p u n e cu g ra d a ţia de pe rigla g ra d a tă (STAS 1373/1— 82). 11. 19 sau 49 m m în 10. 20 şi 50 m lungime. ţevi. m m respectiv 0. 11. Vernierul p erm ite citirea fracţiunilor de diviziune a s t f e l : u n ităţile întregi se citesc în stîn g a gradaţiei zero a vernierului. se folosesc u rm ăto arele dispozitive : 1) Şublerul obişnuit (fig.1. Buton de fixare 77 . care se înfăşoară într-o carcasă (fig.2 0 ). piuliţe. Cursorul este g ra d a t cu vernier a v în d o g ra d a ţie care per­ mite determ inarea fracţiunilor de diviziune. .19. table. realizat din lemn. G ra d a ţia vernierului se realizează pe rigla cursorului p rin îm p ărţirea lungimilor de 9. 3) Ruleta cu panglica de otel flexibilă de 10.1 .

la care m ăsurarea se bazează pe acelaşi principiu ca şi la dispozitivele care au cursor.02 mm (STAS 1374-73). 11. tra n s form înd rotirea şurubului micrometric într-o deplasare liniară (fig.22) sînt folosite pen tru m ăsurarea dimensiunilor găurilor. 11.Şurub de fixare 2) Şublercle de adincime (fig. avînd limita superioară de citire cuprinsă in tre 100 si 500 mm cu precizia de m ăsurare de 0. 78 .23)» Fig.22.1 şi 0. 11. 3) Micrometrele. Şubler de adincime. Cursorul g ra d a t la m icrometre este deplasat prin înşurubare.

G rodotlo p e n tru Jum dtS ji de mm .

tab lă. P a r te a conică a ta m b u ru lu i este g r a d a t ă cu repere p en tru su tim i de m ilimetru. c — cu talpă. ra p o rto a re cu rigla m obilă sau rapo r­ to a re mecanice (cu riglă fixă. deformaţiile elementelor elastice ale dinam om etrelor etc. utilizat p en tru m ăsu rări precise ale u n ­ ghiurilor.24) se utilizează la m ăsurări de deform aţii fo a rte mici (scăpări din bacuri ale arm ă tu rilo r pretensionate. b. 11. ţevi. Măsurarea unghiurilor P e n tru m ăsurări şi trasă ri de unghiuri se p o t folosi urm ătoarele Instrum ente: 1) Echerul. 2. 11. 90° şi 120° (STAS 2050-78). 60°. se ex ecu tă cu unghiuri de 45°. de adîncim e etc. M ărim ea diviziunii este de 0 . STAS 6653-83). Cursa obişnuită de m ăsurare p o ate fi de la 15 la 25 m m şi p o ate a ju n g e p înă la 500 mm. indicator. M ăsurarea unor deform aţii foarte mici se realizează p rin amplificarea deplasărilor tijei m icrocom parato ru lu i care se tra n s m ite unui ac. 3) Cala unghiulară. u tilizat pen tru m ăsurarea.26). tra s a re a şi verificarea u n ­ g h iu rilo r exterioare şi interioare.25). 2) Raportorul (fig. -30 . 11. fig.. Fig.). 4) Microcomparatoarele mecanice cu tijă şi cadran (STAS 4293-83.0 0 1 mm. In funcţie de cursa de m ăsurare.0 1 sau 0 . de interior. Echerele. fo rm a tă din plăci poligonale care po t form a •diferite unghiuri. P e n t r u unghiuri d rep te se folosesc şi echere cu ta lp ă (fig.1 sau 0 . P o t fi ra p o rto a re simple. a v în d de regulă tr a s a te 50 repere echidistante prelungite p în ă la m arginea inelară a ta m b u ru lu i (STAS 1374-73). 11.25. disc g r a d a t si vernier.B ra ţu l cilindric este g r a d a t cu repere milim etrice şi de j u m ă tă ţi de m ilim etru. D u p ă destinaţie şi m od de alcătuire se deose­ besc m icrom etre p en tru sîrmă. Echere : a — simplu . m icrom etrele au diferite desti­ naţii. riglă mobilă.

P e n tru com pararea re lativ ă a două cote de nivel se foloseşte linealul Şi nivela cu bulă dc aer sau bolobocul. L a distan ţe m ari se foloseşte nivela topometrică. E l p o ate fi folosit la veri­ ficarea v erticalităţii şi orizontalităţii.26. cofrajelor etc.8 sau t m m. la aşezarea stîlpilor. Raportor universal. 1 81 . fermelor (a b aterea po ate fi de 1 0 m m /km ). se în­ ţeleg operaţiile de control ale alinierii. P e n tru verificarea alinierii se foloseşte p ină la lungimi de 50 m firu l dc oţel cu d iam etrul de 0. Cotele de nivel ale construcţiilor se verifică cu nivela de apă cu furtun (precizie ± 1 mm). 11. care este fo rm a t d in tr-u n t u b de sticlă uşor cu rb a t u m p lu t cu spirt sau cu eter a v în d în interior o b ulă de G — Cartea fierarului betonist — cd. P e n tru d is ta n ţe mai m ari de 50 m se foloseşte teodolilul care este u n a p a r a t de m are precizie ce m ăsoară unghiurile orizontale şi verticale. 3.Fig. bine întins. Verificări de poziţii ■ "s P rin verificările de poziţie ale construcţiilor. nivelului şi verticalităţii.

11. a.27). 4. Sînt a lc ă tu ite în general d in tr-u n elem ent elastic (arc) care se deformează elastic sub acţiun ea forţelor.aer (fig. De asemenea. 82 . Măsurarea forţelor îii operaţiile de preîn tin d ere a arm ă turilor la elementele de beton preco m p rim at este necesar să se cunoască forţele de preîntindere. 5. Nivela po ate fi folosită şi la controlul verticalităţii (STAS 5307-80). V erticalitatea p în ă la 20 m se poate verifica şi cu firu l cn plum b dacă nu b ate vîntu l. la în d rep ta rea din colaci a arm ă tu rilor este necesar să se cunoască forţa de îndreptare. F orţele se m ăsoară cu d inam om etre care pot fi cu elemente elastice sau hidraulice (STAS 4447-83). M ăsurarea tehnică se face prin cîntărire cu a p a ra te baz ate pe principiul pîrghiilor. C înd tu b u l de sticlă este pe s u p o r t de lemn se num eşte nivelă dulgherească. P rin m ăsu ra rea şi etalonarea deformaţiilor cu m icrocom păratoarele se găseşte o corespondenţă în tre forţe şi deform aţii pe baza căreia se poate deduce apoi forţa. E lem entul elastic de regulă se face dintr-o singură b u c a tă din oţel (oţel arc aliat). p en tru ca aceasta să nu depăşească limita de curgere a oţelului. D inam om etrele eu elem ent elastic. Măsurarea masei Masa u nui m aterial este o m ărim e care reprezin tă ra p o rtu l dintre g re u ta te şi acceleraţia g ra v ita ţio n ală şi se exprim ă în kilograme (kg).

Trasatoare paralele.1). găurilor p en tru nituri şi şuruburi etc. se trasează ajustările pentru sud ură. De asemenea. Presiunile sîn t realizate în general prin pom pe cu piston.29). M ăsurarea presiunilor se face cu m anom e tre care p o t fi cu arc t u b u l a r m onospiral la care se m ăsoară defo rm a ţia arcului s u b acţiunea presiunii sau m an om etre cu m em brană deformabilă. 2) Trasatoarele paralele cu ac de trasaj m o n ta t pe supo rt şi cu un lim itato r culisant asigură tra s a re a de linii paralelejcu marginile piesei (fig. a punctelor de în cep u t şi sfîrşit ale liniilor ce se trasează. poziţionarea axelor.28.28). D inam om etrcle h id rau lice . se trasează lungim ea lor. 3) Compasul dc trasare cu v îrfuri m etalice şi riglă de trasare. 5) Şablonul din tablă subţire care se foloseşte la m arcarea întretăierii axelor . 83 . La operaţiile de trasare se folosesc următoarele dispozitive : 1) A c u l de trasare. confecţionat din oţel dur av în d vîrful din widia (carbură metalică). 11. 11. Fig. 6. el po ate a j u t a la fasonarea arm ăturilor. 11. în cazul îmbinărilor. tăierea plăcilor pe care se sudează arm ă tu rile etc. A cesteafsînt utilizate la măsurarea forţelor prin d eterm inarea presiunii care ia naştere în tr-u n lichid asu­ p ra căruia acţionează lin sistem de lorţe. 6) Calibrele p e n tru verificarea dimensiunilor barelor de oţel-beton (fig. Dispo­ zitivele pot fi folosite şi Ia tra s a re a barelor de oţel-beton care se faso­ nează. Dispozitive de trasare î n a in te de debitarea unor profile. 4) Chernerul care foloseşte la Dunctarea unor centre.

11. îndoire a lte r n a tă şi torsiune p e n tru sîrme. P e n t r u beton.29. b —măsurarea diametrului. în caz de dubii.Fig. încercarea la tracţiune P e n tru verificarea caracteristicilor de re ziste n ţă ale oţelului-beton cea mai im p o rta n tă încercare este încercarea la trac ţiu n e sau întindere. Totuşi. încercarea m ecanică cea mai im p o rta n tă este cea la com presiune pe cuburi. P e n tru oţelul de a rm ă tu ri verificarea cea m ai im p o rta n tă este p rin încercarea la tra c ţiu n e care se execută cu maşini speciale şi încer­ carea de îndoire p e n tru oţel-beton. a. P rincipiu l înccrcării. VERIFICAREA CALITĂŢII OŢELURILOR DE ARMĂTURI Şl A BETONULUI PRIN ÎNCERCĂRI DE LABORATOR C alitatea m aterialelor este g a r a n t a t ă de p ro ducăto ri p rin s ta n ­ darde. încercarea constă din supunerea unei e p ru v e te de o ţel-beton de circa 50 cm (500 mm) la o solicitare de tra c ­ 84 . se verifică ca litatea acestor m ateriale. Verificarea dim ensiunilor barelor de oţel-beton : a —calibrare . 4. Aceste ultim e încercări se m ai numesc şi încercări tehnologice deoarece ele asigură condiţiile p en tru punerea arm ă tu rilo r în operă. 1.

Determinarea ariei secţiunii epruvetei. alungirea la rupere şi g îtu irea la rupere. se v a în d re p ta num ai m an u al cu u n ciocan de lemn pe o s u p ra faţă plană t o t de lemn. rezis­ te n ţa la rupere. pe epruv ete se t r a ­ sează repere. în a in te de încercare e p r u v e ta este m ă s u ra tă cu şublere p e n tru d eterm inarea ariei secţiunii iniţiale (efective) şi dimensiunile nervurilor.). d. PC 60. c. p e n tru ca în tim p u l încercării să nu se pro ducă lunecări din bacuri. D acă e p ru v eta nu este d re ap tă. iar suprafeţele de tăiere bine polizate. p = 0. P e n tru încercarea oţelurilor. P e n tr u oţel-beton (vergele din OB 37. de regulă la 1 0 m m în tre ele.) se folosesc epru v ete (por­ ţiuni de bară) neprelucrate. pe t o a t ă lungim ea cuprinsă între fălcile de prindere ale maşinii de încercat. PC 52. în tim p ul încercării la tra c ţiu n e se determ ină : lim ita de curgere. sîrm e netede etc. PC 60) se face de regulă p rin cîntărire. Determinarea ariei secţiunii oţelului cu profil periodic (PC 52.ţiu n e pe direcţia axei longitudinale a epruvetei. b. 1) Lim ita de curgere este fo rţa F e (în registrată la maşină) la care începe să se deformeze m u lt oţelul (curge). în vederea determ inării a n u m ito r caracteristici m ecanice (STAS 200-75 şi STAS 6605-83). L — lungimea fixă a epruvetei. s). Eprnvcte supuse la încercare. in g . î n vederea determ inării alungirii d up ă rupere. E p ru v e te le de regulă au capetele t ă i a t e perpendicular pe axă. m — m asa epruvetei care se încearcă. aplicînd form ula din STAS 6605-83: m S 0 = -----' Lp r [mm-] în care : S 0 este aria secţiunii iniţiale . Aplicarea încărcării se face lent. Caracteristici care se determină la încercarea de tracţiune. p en tru a nu se schim ba stru c tu ra oţelului. p — d ensitatea oţelului . U tilaje şi bacuri.00785 g / m m 3 . D eterm inarea ariei iniţiale (efective) a epruvetei se face la epruvete netede prin m ăsurarea d iam etrulu i (oţel OB 37. fălcile maşinii s în t p re v ăzu te cu bacuri cu d a n tu ra specifică fiecărui tip de epruv etă. con tinu u şi fără şocuri. T ra s a re a se face pe o lungim e de cel p u ţin 240 mm. p în ă la rupere. deb itate direct din colaci sau din legă­ tu rile de bare. c în tă r ită efectiv. încercarea se execută la maşini de încercat care treb u ie să îndeplinească to a te condiţiile specificate în STAS 1510-80. în m m . sîrme. to ro an e etc. e. P e n tr u tab le se folo­ sesc epru v ete plate prelucrate sau e p ru v ete rotunde. p e n tru deter­ m inarea corectă a caracteristicilor m ecanice u rm ă rite (1 k g f/m m 2. Această lim ită este pusă în eviden ţă la oţelul-beton OB 37 de te n d in ţa de oscilare sau de stag n are 85 .

Să se verifice o bară de oţel-beton de calitatea O B 37 0 20 mm dacă valorile caracteristicilor corespund S T A S 4 3 8 / 1 .. = 73 000 N . Prin m ăsurări s-au găsit urm ătoarele valori : — diam etrul d = 19.6 5 7 j t 19.14 cin1. — forţa dc curgere F .u j & r j 86 . deform aţie neproporţională a epruvetei supuse încercării (p 0 . = 235 N/mm* . S0 — secţiunea iniţială efectivă. R ezistenţele efective determ inate pe aria secţiunii iniţiale efective for fi : Aria Secţiunii iniţiale efective rezulta R .= /3 000. Fmaz — forţa la care s-a r u p t ep ru v e ta . — rezistenţa la rupere R m = 360 N /im n 1 . Calculul se p o ate face şi pe aria secţiunii tre c u tă în sta n d a rd . = — [N /m m 5] .14 cm* — 314. — forţa de rupere F mit = 114 000 N . n u m ită şi aria secţiunii nominale. iar în ta b elu l 7 cu caracteristici mecanice. Exem plul 1.= ---------.2 %)* Calculul lim itei de curgere (efortului unitar) se face cu form u la: R. curgerea oţelului (lungirea lui fără să crească forţa) nu este evidentă prin urm ărirea acului maşinii de încercat şi de aceea se mă­ soară limita la care este depăşită o a n u m ită deform aţie p erm a n e n tă .40 mm trebuie să aibă urm ătoarele caracteristici mi­ nim e : — lim ita de curgere R . în loc de S 0.= 298.8 0 . . S „ = ---. La oţelurile dure p en tru b eton p recom p rim at şi la oţelurile cu profil periodic. — o 15 N /m m 1 . Rezistenţele la rupere se calculează eu formula : R m= So în care : R m este rezistenţa la rupere . în tim p ce ep ru v e ta co ntinuă să se lungească. R m = ■ 114000 _ 382 2 9 8 .00 mm*).65 mm* care 4 4 •ste m ii în că <bcit secţiunea nom inală din tabel (S„ = 3. $0 în care : R e este lim ita de curgere . S0 — secţiunea iniţială efectivă.6 5 2 9 8 .5 mm . 5’ [N/mm*] . -J6 vâ . — alungirea la rupere A5 = 25% . F e — fo rţa de curgere în reg istrată la maşină . că o ţelul OB 37 cu diam etrul d = 1 4 . 2) Reâslenţa la rupere este d a tă de forţa m ax im ă F mJÎ în re g is tra tă pe m aşina de încercat la ruperea epruvetei. în tabelul 4 de dim ensiuni din sta n d a rd citim că o ţelu l OB 37 0 20 are aria secţiunii nom inale S„ = 3.a acului care indică forţa.

se obţine diagram a fo rţă F — alungire A l (fig.5% .00 363 N/mm*. O T = O M -f MT. In tim p u l încercării la tra c ţiu n e se m ăsoară o d a tă cu forţa aplicată şi lungirea epruvetei că u rm are a aplicării încărcării. şi anum e : m odulul de elasticitate şi lim ita de curgere conven­ ţională jR„ 0. de unde rezultă A l = z Io Io P e diagram a R — s se pot d eterm in a şi celelalte caracteristici me­ canice.-----— — — [% ].2 caracteristică p en tru oţelurile mai dure (fără limita de curgere aparentă). D acă in tr-u n sistem de axe ortogonale se face o reprezentare grafică. Diagrama. pe abscisa x luîndu-se ca variabilă alungirea A l (mm].R ezistenţele efective determ inate pe aria acţiu n ii nom inale sin t : Ii.= 73 000 311.00 ______ . se poate înregistra direct la maşină.30). 11. I!m = 114 000 314. dar fiind lam in at la o dim ensiune mai mică. 87 . pe o rd ona tă forţa F [N]. Determinarea curgerii pe baza lungirii totale : OT = e # -f = 0. adică pe această porţiun e a curbei există ® — otel cu curgere aparentă . în care £ = . Se constată că oţelul corespunde caracteristicilor din stan d ard . 3) M odulul dc elasticitate este o caracteristică a oţelurilor. „ = 233 N/min= . b j— oţel fără curgere aparentă. D acă forţa se îm p a rte la aria secţiunii şi alungirea la lungimea ep ruv etelor se obţine diagram a efort u n ita r (rezistenţă) R — alungire specifică e. care se d eterm in ă pe c u rb a încercării la tra c ţiu n e pe p orţiun ea în care această cu rbă are o variaţie^liniară. rezistenţele determ inate pe secţiunile nominale (cu care a calculat şi proiectantul) nu mai corespund fiind mai mici dccit cele din stan d ard D iagram a încercării la tracţiune.

Cunoscînd modulul de elasticitate se poate deter­ m ina pen tru o a n u m ită alungire specifică rezistenţa corespunzătoare şi invers. se sim ­ bolizează cu litera E şi se calculează pe p orţiunea d re ap tă a diagram ei R . 11.7 cm . j • A plicăm form ulele anterioare A 1= z l : e = -----= ----------. ' De regulă se determ ină m odulul de elasticitate tangent (sau cum se mai numeşte. R — zE. P e n tr u toroan e şi îm pletituri se determ ină m odulul de elasticitate secant.30). care se m ăsoară d upă ru perea epruvetei pe o a n u m ită bază in dicată de factorul dimensional n An = lu ~ /u x 100. In acest mod p utem calcula c it trebuie să fie alungirea totală la întinderea u n u i oţel liv rat in colaci.| respectiv —— B. Această limită corespunde unei deformaţii specifice p erm a n en te (care se obţine prin intersectarea curbei R — s cu paralela la modulul tan g e n t.30). 0.o/ x 10 3 . 11. fără ca rezistenţa in oţel să depăşească ju m ă ta te din lim ita de curgere B e — 210 N /m m ’= 21 000 N /cm . 5) A lungirea la rupere ( A n) este alungirea specifică a ep ru vetei.o p ropo rtion alitate directă în tre creşterea rezistentei şi alungirii spe­ cifice (STAS 6065-83 şi 10290-75).x 10 000 c m . Io 88 . 4) L im ita de curgere convenţională R p0. Să se îndrepte un oţel-beton t u troliul. (v. cu expresia : E = — £ [N /m m 2]. iniţial) E 0. Modulul de elasticitate astfel d e term in a t este o co n stan tă. D in p u n c t de vedere geom etric m odulul de elasticitate este t a n ­ g e n ta unghiului la curba R — z . E — tg a. P e n tru oţelul-beton el are valoarea £ = 21 000 000 N /c m 2 = = 210 000 N / m m 1. .57 Deci trebuie să avem grijă să n u se depăşească lungim ea vergelei de 100 m cu m ai m u lt de circa 0 cin. pen tru a n u se modifica prin întinderea cu tro liu l caracte­ risticile oţelului-beton. adică este p a n ta dreptei care trece prin originea axelor de coordonate (v. fig. lung de 100 m. fură ca să se ajungă lo curgerea ofelului. E xem plul 2.-5. fig.-----------------------= O. E 2 2 1 0 0 0 000 1 000 B 2 4 000 1 „ . tr a s a tă prin abscisa e = 0. A l = --------.2 est e 0 caracteristică a oţelu­ rilor mai t a ri (dure) şi este echivalentă limitei de curgere de la oţelurile moi.2% .

îndoirea se execută pe epruvete de oţel-beton la dispozitivul de încovoiere al maşinii (fig. compresiune şi încovoiere p o t fi utilizate şi la încercarea de îndoire la rece. A ie p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 10 d .l-. N otaţiile uzuale s în t urm ătoarele : A s p en tru alungirea m ă su ra tă pe 5 d (d = diametrul) .5d) şi d u pă ru p e re s-a găsit l u = 130 mm. o ţelul-beton este supus probei de îndoire la rece. Maşinile care s in t folo­ site p e n tru încercarea la trac ţiu n e . cu lun­ gimea d intre role L — D + 3 d. 11. A ieo p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 1 0 0 mm. iar d — d iam etrul epruvetei. încer­ carea de îndoire se face la maşini de încercat. D iam etrele m andrinei sîn t date în STAS 777-80.. .D e exemplu. un de A — 27% .100 x 100= 30%. p en tru u n oţel OB 37.--. 0 20 s-a m ă su ra t epru v eta în a in te de rup e re pe o lungime /„ = 100 m m (echivalent cu l„ . încercarea de îndoire Ia rece P e n tr u a verifica fasonabilitatea oţelului şi ca p a c ita te a lui de sud abilitate. 100 deci a lu n g ire a este m ai m are decît cea p re v ăzu tă în STAS 438/1-80. 89 .30 mm. alungirea va f i : A6 = /„ x 100 = . . care constă din două role de sprijin cu ra za r — 2 5 . în care D este diam etrul m andrinei de apăsare. 2. î n acest caz.31). Această încercare este o încercare de deform abilitate şi prelucrabilitate.

P e n tru realizarea îndoirii com plete la 180° se p ot folosi şi dispozitive anexe adecvate. î n STAS 438/2-80 s în t d ate unghiurile de îndoire p e n tru fiecare tip de oţel-beton a s t f e l : OB 37 se îndoaie fără să fisureze p înă la 180® cu u n dorn (m andrină) de 0. încercarea constă din îndoirea la 90° re p e ta tă în sensuri opuse a unei ep ru vete fix a tă la u n c a p ă t prin bacuri cilindrice de u n a n u m it dia­ m etru (fig. PC 90 la 90° pe un dorn de 4 d.încercarea se face p înă la un unghi de 160 —180°. încercarea ne a r a t ă c a p acitatea de deform abilitate a sîrm ei dîndu-ne o indi­ caţie asu pra posibilităţii utilizării sîr­ mei cînd aceasta este obligată să tre a c ă prin role în tim p ul operaţiei de preîntindere. Acţionarea m an ■drinei se face continuu. / Aceste probe s în t foarte severe şi ele se folosesc la verificarea cali­ tă ţ i i oţelului. lent şi fă ră şocuri. U ltim a îndoire alte rn a tă se con­ sideră la a p a riţia u n or fisuri pe epru- *90 . PC 52 se în­ doaie la 180° cu u n dorn de 3 d . în doirea oţelului p en tru fasonare se face pe dornuri cu d iam etre mari aşa cum se va a r ă ta la capitolele urm ătoare.32). fără a se lua în consideraţie desprinderile de oxizi.5 d (d = diam etrul barei) . încercarea de îndoire alternatâ Se execută p en tru sirmele folosite la b eton p reco m p rim at conform STAS 7737-67 care a r a tă modul de încercare şi STAS 6482/2-30 care a r a t ă nu m ăru l de îndoiri la care treb uie să reziste fiecare sîrm ă pînă -se ru p e la această probă. U nghiul de îndoire limită se d eterm ină la ap a riţia pe fa ţa întinsă a epruvetei a primei fisuri sau a luciului m etalic pe o lungime de 5 mm. Se consideră o îndoire a lte r n a tă îndoirea epruvetei la 90° şi readucerea ei la poziţia iniţială. PC 60 se îndoaie la 180° pe un dorn de 3 d. 11. 3. P e şantier pro ba se p o ate face pe bancul de fa so n at oţel-beton.

încercarea se po ate executa fie la presele de încercat. 91 . secţiunea de b eton a r m a t fiind neomogenă (betonul cu carac­ teristici b une la compresiune şi foarte slabe la întindere şi a r m ă tu ra •cu caracteristici foarte bune la întindere). fn c a r e : M este m om entul încovoietor d a t de forţele e x t e r i o a r e } W — m odulul de rezistenţă al secţiunii. Maşini de încercat P e n tru încercarea la trac ţiu n e . s în t concepute şi realizate maşini speciale de încercat. plăci) pen tru verificarea calităţii conform prevederilor de recepţionare a acestor produse ex ecu tate în fabricile de prefabricate. Maşinile care p o t face mai m u lte tip u ri de încercări se numesc m aşini univer­ sale. com presiune şi încovoiere. fie pe s t a n ­ d uri speciale de în cercat sau chiar în condiţii im provizate. 5. P e n tr u secţiunile de beton a r m a t calculul se face du p ă formule speciale. 4. încercarea la încovoiere Se su p u n încercării de încovoiere elementele prefabricate (grinzi. Viteza de încercare nu treb u ie să depăşească o îndoire a lte rn a tă pe secundă. carc serveşte p e n tru aplicarea încărcării asupra probelor (epruvetelor) şi mecanismul dc măsurare care serveşte la m ăsu­ ra rea c ît mai precisă a încărcărilor care se p ot citi direct pe diferite cadrane sau rigle sau se înregistrează grafic cu p e n iţa sau creionul pe hîrtie cu lin iatu ra specială pusă pe ta m b u rii rotitori ai maşinii. în general. ateliere s a u chiar pe şantier (STAS 6657/1/80) R< = -— W [N /m m 2] .v e t ă . care depăşesc m ai m ult de ju m ă ta te din grosimea epruvetei sau c î n d se ru p e ep ruveta. îndoire etc. o m aşină de încercat are două g ru p e de m ecanism e : m ecanismul de încărcare. Această form ulă este generală şi valabilă p en tru m aterialele omo­ gene.

Maşinile universale p en tru încercări m ecanice s în t de regulă acţio­ n a te hidraulic.33). 11. fo rţa prin acţionarea unui m oto r sau cu o m anivelă dc acţion are m anuală. Mecanismele. cu b r a ţ de pîrghie de lungime c o n s ta n tă pe care se aplică g re u tă ţi variabile (fig. de măsurare p o t fi : cu balanţe. iar m ăsurările se efectuează cu u n m a n o m etru -p en d u l (fig. de obicei.M ceanism nl de încărcare tran sm ite. S în t şi m ecanisme mecanice de m ăsu rare a deform aţiilor pro­ duse asu pra u n o r arcuri elicoidale ale căror caracteristici s în t cunoscute prin etalonări anterioare cu a p a ra tu ră specială. L a o astfel de m aşină se pot efectua : încercări de t r a c ţiu n e a unei ep ruv ete E prinse în fălcile maşinii de încercat F ce fac corp com un cu părţile 1) folosite şi la încercările de com presiune şi înco- 92 . înclinare care este m a rc a tă şi pe u n cadran. in care fo rţa pro­ duce o înclinare a unui pendul. mecanic sau hidra­ ulic. 11. cu b a la n ţă şi pendul. cu b a la n ţă şi co n tra g reu tate .34).

c — schema unei maşini universale cu acţionare hidraulică cu manometru-pendul.34. Maşini universale : < * . b — două tipuri diferite de maşini universale . . 11.Fig.

La încercările de tra c ţiu n e p a rte a D ' (de jos) se ridică sau co b o a ră d upă necesităţi. Maşinile de încercat oţel au clasa de precizie (STAS 1510-80) 1 sau 2 . (STAS 1275-81). F orţele produse prin in ­ term ediul cilindrului de acţionare P s în t transm ise prin ulei la cilindrul de m ăsurări care acţionează manometru'! cu pendul ce le înregistrează pe un cadran. 6. P robele se confecţionează şi se p ăstrează d upă anu m ite reguli standardizate. Deform aţiile piesei încercate se p o t m ăsu ra cu ap a ra ­ t u r a specială (extensometre). cărăm id ă etc. frecare şi forfecare.5 k N /c m 2 = 25 N/mm*. iar cele pen tru încercat cuburile de b eton la com presiune sînt de clasa de precizie 3. D eform aţia p rodusă de fo rţa F se m anifestă printr-o scurtare cu A l a înălţimii cubului şi o dilatare late­ rală a suprafeţei A A . 400 cm 2 Cuburile se încearcă după în tărirea beto n u lu i (7.voiere. la u n cub de beton cu secţiunea de 2 0 k 20 cm* car» a rezista t la 1 000 kN betonul v a avea rezistenţa d e : R c = -----. P a r te a D de jos se ridică sau coboară. De exemplu. în cercarea constă din aplicarea unei încărcări progre­ sive in direcţia axei cubului de încercare. Rezistenţele la compresiune se calculează cu fo rm u la : Rc = ■ — Sq [N /m m 2].-— — — = 2. 14 sau 28 zile)* 94 . Încercarea Ia compresiune încercarea la compresiune a m aterialelor de construcţii se utili­ zează în special p e n tru cuburile de prob ă din beton.35) d e compresiune. î n tim p u l încercării proba este supusă la solicitări (fig. 11.

Principii de realizare a elementelor din beton armat C onstrucţiile din b eton a r m a t au o serie de av a n ta je de care tr e b u ie să se ţin ă seam a la alegerea soluţiilor : 1) Folosesc materiale ieftine (agregate grele.35.întindere A /V O Zona tensiunilor tangenţiale maxime p tT T T ^ -l b a b [ c Fig. PROCEDEE DE REALIZARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT 1. ciment. apă etc. Încercarea la compresiune — întindere : —justificarea teoretică a amplasării armăturii în beton . 11. —forţele de compresiune şi de frecare la încercarea la compresiune . pietriş şi nisip sau agre­ gate uşoare. 95- . c — repartiţia eforturilor maxime în cazul unei epruvete solicitate la compresiune. E.).

3) Se pot turna în formele cele mai diverse în cofraje. planşee şi grinzi). L ipsa unei armături din cele prevăzute în proiect poate duce la |compromiterea lucrării. ca u rm a r e a îndoirii cape­ telor barelor (ciocuri) . D a to r it ă fa p tu lu i că be­ to n u l are o rezisten ţă fo arte mică la întindere.). eforturile din zonele com prim ate fiind luate de b eto n. ca urm are a lucrului a rm ă tu rilo r tran sv e rsale şi p rin î m b u n ă tă ţire a ancorării a rm ă tu rii în beton. prin conlucrarea sp aţială (încleştarea în beton) a plaselor şi carcaselor sudate. P e n tru a realiza un elem ent din b eton a r m a t bine co n c e p u t t r e ­ buie să cunoaştem u nde a p a r în elem ent zone c o m p rim ate din soli­ citarea exterio ară şi unde a p a r zone întinse. t i r a n t etc. nu corodează în condiţii obişnuite. 2) N u izolează bine la căldură şi frig (slabă izolare term ică). grindă. Aceste construcţii au şi o serie de dezavantaje : 1) Construcţiile sîn t grele.2) Cantitatea dc oţel este mai mică decît la construcţiile metalice. placă. 6 ) Reparaţiile ulterioare sînt foarte greu de făcut. mai bine în beton. Principiile de bază treb u ie cunoscute însă şi de lucră torii ca re realizează elementele (betonişti. fundaţie. 9G . 5) Betonul armat rezistă bine la acţiunea focului. să adere de b eton cit mai intim. a r m ă tu r a se aşază în zonele întinse. De aceea se cere o mare grijă la turnare şi execuţie. 5) Calitatea betonului nu poate fi controlată eficient decît la turnare şi num ai indirect. p e n tru a nu se produce greşeli de execuţie şi chiar p e n tru a evita unele greşeli de pe desenele de execuţie. 4) N u pot f i modificate după execuţie. Regulile de a rm a re pe b aza principiilor de mai sus v a ria z ă de la elem ent la elem ent (stîlp. C onlucrarea dintre b eton şi a r m ă t u r ă se re a ­ lizează în cea m i i m i r e m 'm ira p rin ad e ren ţa dintre barele de a r m ă t u r ă şi beton. P rin cip iul a r m ă rii elem entelor din beton arm a t. grinzi. 3) Transm it cu uşurinţă zgomotele. folosind calităţile a două m ateriale şi a n i m ? a betonului care p o ate p re lu a efo rturi de com presiune şi a oţelului sub f o r m i de a r m ă tu ri care p o ate p re lu a eforturi de întindere. fierari betonişti etc. Cunoaşterea în am ă n u n ţim e a com portării elem entelor din b e to n a r m a t la solicitări este o ra m u r ă a tehnicii de care se ocupă inginerii constructori. Betonul a r m a t este u n m aterial de construcţii care înlocuieşte cu succes m etalu l şi lem nul p en tru execuţia elem entelor de rezistenţă. adesea secţiunile de b eto n s în t c o m p le ta te cu m ăsuri speciale de îm piedicare a fisurării betonului prin frete şi etrieri. armătura de la demolări nil poate fi recuperată.). rezistenţele lui pot creşte în tim p. P e n tru a se realiza conlucrarea d in tre b e to n şi a r m ă tu ră aceasta treb u ie să se încleşteze cît. 4) Se pot realiza clemente continue (cadre. a.

ru perea arm ăturii.P e n tru înţelegerea com portării unui elem ent din b eto n a rm a t să analizăm şi grin d a încovoiată (fig. 11. Se ■ ■ s poate produce şi alunecarea a rm ă­ \ Barâ Cnnaa / ■ '"1 deotel dc beton J m L turii. pai ied C U SU S. 11. L a elementele cu armătură obişnuită (fig. a) se produc fisuri mai m u lte la încărcare (4 —8 fisuri pe m etru în zona întinsă). 11. elem entul deform îndu-se foarte m ult . adică cu a r m ă tu r ă puţină. în zona întinsă. a r m ă tu r a po ate ajunge la curgere în cazul cînd ad e ren ţa din a r m ă tu ră şi b eton este bună.i J_ v /■ -■_ \ s în t mai dese şi cu deschideri mai mici. 11. distrugerea elem entului (con­ F ig. prin distrugerea b e to ­ nului din zona co m p rim ată d a­ to rită capacităţii re la tiv mici de deform are plastică a betonului. na com prim ată. L a o grind ă slab armată (fig. se produce o fisură m are.37). A lc ă tu ire a g rin z ilo r d in sumul capacităţii p o rtan te) se face b e to n a r m a t : şi p rin sfărîm area betonului din zoa — slab armată : b — eforturile în grindă .36. decît la elementele nearm ate. 11.37. a). r) a r m ă tu ra chiar la rup erea elementului nu m ai atinge faza de curgere. Aceste elem ente se r u p ca s a n t la o săgeată (deplasarea pe v erticală la mijlocul grinzii) m ai mică. se c o n stată că disb t r i b u ţ ia fisurilor este alta. b — cum n a r f p o ‘ rlp rf r in rin ni­ se aşază armătura din bare de oţel. La elementele puternic armate (fig. Fisurile la aceste tip u ri de grinzi / _ . la o deschidere m ai m are se rupe Crăpătun în tim p u l manipulării. G rin d ă c o n tin u ă în c o v o ia tă : fisuri şi pe reazem ul central în a — cum se ineovoaie şi se rupe . D acă grin d a nu este arm a tă. bună se produce.3(3). 11. L a aceste elem ente dacă se co ntin uă încărcarea.2 mm). în cazul unei grinzi continue i (fig. TVwn Ua( a ^lin ud 7 —Cartea fierarului betonist — cd.36. 1 97 .36. A par Fig. Deschiderea fisurilor la încercarea de exploatare este foarte mică (sub 0. care se deschide foarte m u lt şi grin­ da se rupe. 11. c — puternic armată. de regulă la mijlocul grinzii. D acă ad e ren ţa dintre beton şi a r m ă tu ră este foarte.37.

etrier* s u d a ţi etc. P e n tru a prelua corect eforturile de întindere. P e n tru o m ai bună ade­ re n ţă . 11. a).37. • 98 . a r m ă tu r a se face cu profil periodic. de regulă Ia 45°.5 ori mai m are decît a oţelurilor obişnuite (OB 37) realizîndu-se im p o rta n te economii de metal. prevăzîndu-se ciocuri. 38 se dau c îte v a exemple de a rm a re a secţiunilor de b eton arm at.37. b — comprimate.fi în c a stra tă în zidărie ar a p ă rea fisuri şi pe reazem e la p a rte a su­ perioară a grinzii lingă încastrare. a r m ă tu ra se faso­ nează după desenele de arm are (fig. 11.! S e c ţiu n i d e b e to n a r m a t : a — încovoiate . 11. Barele de a r m ă t u r ă în acest caz tre b u ie să urm ărească zonele în care a p a r întinderi în b e to n (fig. Barele fasonate s în t legate şi aşezate în cofraje conform poziţiilor in­ dicate în planuri. realizîndu-se elem ente dublu arm ate. care se preiau prin bare înclinate sau etrieri. P e n tru elem ente p uternic a rm a te se p u n a rm ă tu ri şi la p a rte a supe­ rioară a grinzii şi la p a rte a inferioară a acesteia.5—2. b).38. D a to r ită forţelor mai mici la reazemele grinzilor se p o a te produce şi te n d i n ţ a de forfecare. b Fig. ap ă rîn d eforturi întinse in plan în­ clinat. In figura I I . A vîndu-se în vedere co m p ortarea de ansam blu a elem entelor aso­ ciate cu oţeluri superioare se p o t folosi eficient oţeluri cu lim ita de curgere de 1.

a t î t prin su darea prin presiune (prin p u n cte şi cap la cap). plăci sau dale. d upă r a p o rtu l celor 3 dimensiuni de bază : lăţim ea o. D e tip u l barei s în t grinzile care s în t aşezate orizontal. U n oţel p en tru a fi utiliza t ca a r m ă tu r ă treb u ie să îndeplinească cîtev a c a l i t ă ţ i : 1 ) O limită de curgere fizică sau convenţională garantată reprezent î n d ca v alo are m ax im u m 85% din rezistenţa de rupere. care să asigure sudarea barelor de oţel-beton. cit si la sudarea prin topire (obişnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate pe şantier la construcţiile m onolite şi prefabricate. Astfel se întîlnesc : blocuri. 5 0 x 2 . 3) B ara este u n elem ent ia care dimensiunile secţiunii tran sv e r­ sale a şi b s în t mici în ra p o rt cu lungimea. foarfeci).grind şi st îl pi. D e exemplu. care să asigure o b u n ă a d e ren ţă cu betonul. blocuri de fu n d a ţii 1 . chiar şi în cazul u n or te m p e ra tu ri mai scăzute (t = 5C C). c. Tipuri de elemente din beton arm a t.b. blocuri din b eto n celular mici. deci elementele secţiunii tran sv e rsale. Elem entele clin b eton a r m â t se clasifică în 3 categorii. S udabilitatea 99 . ev itîn d con­ centratorii de eforturi u n ita re şi a v în d condiţii b u ne p en tru înnădirea prin sudare. p rin mijloace mecanice c u ren te (stanţe. s u p o rtîn d încărcările în această poziţie şi stîlpii care s u p o rtă încărcări verticale (de exem plu stîlpi de 3 0 x 4 0 x 3 5 0 cm la o clădire de locuit). cu deplină siguranţă. 5) O bună sudabilitale. fişiile sîn t o form ă d e riv a tă a plăcilor (de exemplu. 2) Plăcile sîn t elem ente la care o dim ensiune (grosimea) este mică în r a p o rt cu celelalte două . Plastici­ t a t e a asigură de asem enea tăierea uşoară la lungime. blocuri ceramice etc. 3) O plasticitate suficientă carac te rizată p rin tr-o m ărim e a alungirii la rup ere / l ao m ai m are decît 12% . înălţim ea b (grosime). respectiv 14% la A 6. caracterizată prin rezistenţa la îndoire Ia rece pe dornurile sta n d a rd iz a te care p erm it pe lingă o în d reptare uşoară (fără ea oţelul să fie supus la eforturi care să-i schim be structura) şi o fasonabilitate uşoară prin tehnologiile introduse în prezent pe şan­ tiere (în d re p ta re m an u ală sau în d rep ta re la m aşini cu viteze mari de lucru care p erm it mecanizarea lucrărilor). 9 0 m. şi lungim ea I. dacă plăcile au dimensiuni mai mici (lă­ ţim e şi lungime) se numesc dale .0 0 x 0 . b şi l nu diferă prea m ult. 1) Blocurile s în t elem ente la care cele 3 dimensiuni a. Cerinţele o ţelu rilo r pentru beton arm at. 4) O tenacitate bună. 2 ) O geometrie a suprafeţei arm ăturii (profil periodic realizat direct din lam inare). fîşii din beton celular auto clavizat de 1 2 x 6 0 x 2 5 0 cm).

5 cm). 100 Din tabelul dc.60 cm 2. E xem plul 3. î n m od obişnuit. 100 A 6 = 30 x 50 = 1 500 cm 2 . o forţă a cuplului este d ată de efortul din a rm ă tu ră (A t . în această relaţie li este înălţim ea grinzii.80 = 7.7 5 h . la o a r m ă tu ră d a tă se poate d eterm ina procentul de armare. A b — aria secţiunii de beton. : .5% să se determine armătura A . se exprim ă in funcţie de înălţim ea /i0= h — a.x 100 sau A t — X . A i. P rocentul real de arm are este : X 100 = ™ . A„ 1500 în afara acestei determ inări sim pliste pen tru calculul secţiunii dc beton a rm a t se poate folosi o relaţie de echivalenţă in tre m om entul exterior de rupere M . P rocentul de a n u a re tz se calculează cu fo rm u la : A ria secţiunii totale a armăturii [x = ------------------. A rm ă tu r a re prez intă u n a n u m it procent din secţiunea de beton. D a că cunoaştem procentul de arm are se p o a te d eterm in a a rm ă­ t u r a sau invers. în c m 2 .f — — . .— -----------------------------------. „ = cM şi cuplul dat de forţele interioare .este g a r a n ta tă prin compoziţia chimică. în c m 2. La o scefiune dc grindă cu dimensiunile b = 30 cm .R e) şi cealaltă fo rţă de efo rtu l de com presiune din beton. A plicăm form ula anterioară . d. iar a — acoperirea de beton (d istan ţa din 100 . respectiv prin valoarea carb o­ nului echivalent C rch = C + — < 0. Principiul de calcul este simplu. arm ătu ri 111. G B etonul de asemenea trebu ie să aibă caracteristici de re ziste n ţă şi plasticitate b une care vor fi d iscu tate în capitolele despre betoane.506%.5 cin1. forţele interioare d a te de com presiunea din b eto n şi efortul de în tin ­ dere din a r m ă tu r ă dau u n cuplu interior care echilibrează în fiecare secţiune m om entul exterior.i. A rm area elem entelor din beton a rm a t (calculul simplu). 2 p în ă la 2. A rm ă­ t u r a p en tru elementele din b eto n a r m a t încovoiate se determ ină din valoarea m om en tulu i încovoietor.u = A ria secţiunii de beton A b In c a r e : A f este aria secţiunii arm ăturii.* J ° 2 U 0. sau 100 A . procentele de arm are v ariază de la 0 . p u ţin d fi ap reciat la « 0 .5% .x= — . A / = * ■ = 7. avînd un procent dc armare |x = 0. . din zona întinsă. Această secţiune corespunde deoarece este mai m are decît cea necesară (7.55 (STAS 7194-79).şi h = 50 cm.X 100% .3 se găseşte cu a rm ătu ra cerută şi anum e 2 0 22 care a u o secţiune de 2 x 3. B ra ţu l cuplului interior z — y h .

Rfoit — rezistenţa de calcul a oţelului OB 37 (21 kN /cm !) . tă ia t. în fabrici de prefabricate unde s în t organizate procese teh ­ nologice de m are p rod uctivitate.x — = ---.75 li0 = 7. F ieraru l beton ist v a utiliza în general uti­ laje pen tru în d re p ta t.75 x (50 — 2) = = 7.5 cm ’ p u tem afla m om entul capabil a! sec­ ţiu n ii : = . z — b raţu l de pirghie al cuplului forţelor interioare. ceea ce înseam nă că o grindă cu deschiderea 1= 4 m a v în d o fo rţă P la m ijloc si cu secţiunea a ră ta tă mai înainte. aplicind form ulele a rătate p en tru secţiunea bh = 30 x 50 cm5 şi cunoscind secţiunea arm ătu rii A f = 7.a x a arm ătu rii pînă la m arginea secţiunii dc b e to n ). rolul fierarului beto­ nist fiind mai red u s pe şantier. x 21 x 36 = 5 670 lcN-cm £ 56 kN -m . 2. şantierul devine u n loc de m ontaj. B cfaţia de bază pen tru calcul este : unde : M este m om entul exterior care acţionează in secţiune .75 este tm coeficient de calcul al b raţu lu i cuplului. căreia i se cunoaşte m om entul P l PI d a t dc forţa exterioară M = ---. c M = A j B caU X 0. cu precizie de execuţie m u lt m ai b u nă decît pe şantier. A c tiv itatea fierarului betonist se des­ făşoară în atelierele de a rm ă tu ri u n de de regulă procesele de fabricaţie sin t organizate pe operaţii. y = 0. P e şantier se to a rn ă elementele foarte grele care nu po t fi tra n sp o r­ t a t e (stîlpi de dimensiuni foarte m ari cu g re u ta te de 3 5 0 —400 kN) şi elem ente plane de dimensiuni agabaritice care nu po t fi de asemenea tr a n s p o r ta te pe şosele etc. Deci o grindă astfel arm ată poate p relua u n m onent încovoietor M = M mal : c — = 56 : 1 .75 x 48 . 101 . în consecinţă.= 40 kN -m poate su p o rta o forţă : 2 2 4 P = 40 X 4 = 40 kN.4 = 40 k N -m . fa so n at şi s u d a t prin puncte. realizîndu-se elem ente cu betoane de m ărci superioare.5 x 21 x 0. < • — coeficientul dc m ajorare a încărcărilor . com ponente ale unei con­ strucţii. Realizarea elementelor prefabricate din beton armat P e n tru reducerea tim pului de execuţie a construcţiilor s-a t re c u t la executarea elem entelor din b eton a rm a t. Astfel.5 x 21 x 0.

Execuţia pe şantier a elementelor preturnate se face p rin organizarea platform ei de t u r n a r e (lingă construcţie) care d u p ă îm p reju rări p o ate fi d o ta tă cu instalaţii de aburire (cînd viteza de co nstrucţie im p une o întărire ra p id ă a elementelor pre tu rn ate).j T o a te elementele astfel e x e cu tate p o a rtă denum irea generică de prefabricate din beton armat. preturnaie pe şantier p e n tru elementele grele care nu p o t fi e x e c u ta te în fabri­ cile de prefabricate sau elemente de mică serie (buiandrugj. adică menţinerea elementelor tim p de S — 24 h tntr-iiti spaţiu cu abur saturat. cu precizie mare de execuţie hi cu grad ridicat de utilizări. ab u r satu ra t). 2) Cofrajcle sînt ae regulă din metal.). Organizarea în m are a atelierelor sau poli­ goanelor de p refabricate este în m u lte privinţe sim ilară cu cea a fabri­ cilor de prefabricate. C aracteristicile principale ale execuţiei prefabricatelor diu beton a r m a t sîn t u rm ăto arele : 1) A rm ătura este executată. E xecuţia în fabrici de prefabricate este organizată în ţ a r a n o astră p en tru elementele din b eto n a r m a t şi b eto n p reco m p rim at de m are serie. 4) Turnarea se poate face cu agregate mecanizate prevăzute cu doza­ toare automate. a r m ă tu ra m on tîn d u -se în cofraje e x e cu tate pe şantier. vibratoare de cofrage. E xecuţia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuţie c e n tralizată deservind mai m ulte şantiere. la temperatura de -f-60°C. p e n tru a se asigura produc­ t i v it a t e a corespunzătoare. P e n tru beto ane uşoare se foloseşte procedeul de auloclavizare (tem­ p e r a tu ra + 175°C. 3) Operaţiile de turnare a betonului şi vibrare sînt mecanizate. glafuri etc. industrializat. tu b u r i de canalizare precom prim ate). 102 . Modul dc execuţie. Se execută produse specializate (stîlpi de energie electrică tip L E A . traverse de cale ferată. fun daţii pahar. stîlpi. în mare serie. vibratoare de suprafaţă şi de profunzim e sau prin instalaţii de centri­ fugare. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante. Lucrările de b e to n arm a c pot fi e x e c u ta te monolit. grinzi de rulare etc. 6 ) P entru întărirea rapidă a betonului se pot utiliza cimenturi cu întărire rapidă sau etuvarea. presiune + 8 at. elem ente plane de acoperiş. E x e c u ţia elem entelor în m u lte p rivinţe este sim ilară condiţiilor din fabricile de prefabricate. panou ri mari p en tru construcţii de locuinţe.a.) şi elem ente prefabricate. elem ente p e n tru construcţii de hale industriale (grinzi de acoperiş. scări.

m ontare. Prefabricatele se p o t îm bina şi prin aşa-zisele îmbinări uscate realizate prin sudarea a rm ă tu rilo r şi plăcuţelor m eta­ lice de legătură. u . De m ulte ori la şantierele mai mici fierarul betonist treb u ie să a ju te şi Ia m ontaj . 5) Se pregătesc suprafeţele de rezemare prin curăţiri şi se verifică cotele de rezemare . fără beton area îmbinării. 6 ) Se acordă cea mai mare atenţie sistemelor de prindere. Reguli de m on taj al elem entelor prefabricate. şi legate de platform ă. în cazul în care nu se poale face montarea direct din m ijlocul de transport. respectare a toleranţelor. Elementele trebuie împănate. Lăţim ea şi înălţim ea clementelor transportate pe calea ferată şi şosele trebuie să se încadreze în gabaritele permise. 4) în a in te de montare se verifică toate cotele fundaţiei. fiin d rezemate pe bucăţi dc lemn sau alte materiale elastice aşezate pe aceeaşi verticală pentru a evita fisu­ rarea elementelor. depo­ zitare.v b. prinderea trebuie astfel 103 . 3) Toate clementele înainte de montare se verifică dacă nu au fost deteriorate şi fisurate în tim pul transportului. c. de aceea trebuie să cunoască u rm ăto a rele reguli de m on taj al prefa­ bricatelor : 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziţie orizontală sau verti­ cală cu mijloace tehnice corespunzătoare. marcare. se curăţă paharele fundaţiilor şi se completează din tim p cu mortar p în ă la cota <din proiect. Aşezarea elementelor trebuie făcută cit m ai simetric faţă de axele plat­ formei de transportat. Se admit num ai fisuri fine ■din contracţie. suprafeţele dc rezemare se pot de asemenea marca. verifieîndu-se dacă acestea pot prelua greutatea elementului. deoa­ rece el răspunde de c a litatea lucrării executate. îm binările elem entelor prefabricate. P e fierarul beton ist care r ă s p u n d e de realizarea îmbinărilor umede (îm binări realizate de m u stă­ ţile de arm ă tu ri aşezate conform proiectului de c ă tr e fierarul beton ist şi b eto n ate cu îngrijire p en tru realizarea continuităţii) îl interesează şi modul de m o n tare a prefabricatelor. p en tru a respecta prevederile din proiect cu privire la asigurarea rezem ărilor şi rezistenţei la solicitări orizontale din v î n t şi în special din cu tre m u re care po t distruge clădirea. care la rîn d u l ei depinde de condiţiile arătate. 2) Depozitarea se face în stive cu rezemări elastice pc aceeaşi verti­ cală şi cu înălţimea in j u r de 2. pre­ c u m şi de realizare a îm binărilor şi asigurarea c o n tin u ită ţii după m on­ tare. Se verifică toate dim ensiunile acestora.Elem entele prefabricate p un problem e speciale de tra n s p o rt. axele. precum şi stare a acestora. verificare.50 m . îm bin ările elementelor prefabricate trebu ie realizate cu cea m ai m are atenţie.

pune problem e speciale care se rezolvă conform p ro iec tu lu i de m ontaj prim it de şantier. 2) Consumul de oţel este redus prin folosirea otelurilor de înaltă rezis­ tenţă pentru beton precomprimat.făcută ca elementul să nu balanseze în tim pul montării. Mecanismul acesta ingenios se v a a ră ta in continuare. iar la exploatare se v a întinde zona astfel com prim ată (precom prim ată) fără ca aceasta să ajungă a provoca eforturi efective de întindere în beton. în special cele de m ari dimensiuni. şi anum e re ziste n ţa lui foarte b u n ă la compresiune. Principii de realizare a elementelor din beton precomprimat P e n tru a se utiliza c ît mai eficient calităţile de b az ă ale betonului. aceste indicaţii s în t cu caracter general. Desigur. 8 ) Prinderea se face prin urechi. Avantajele elem entelor din beton precomprimat s i n t : 1 ) Secţiunile elementelor sînt mai reduse deoarece zona întinsă poate să lucreze la compresiune. 9) D upă montare elementele sîn t fixa te prin pene. 11. 7) Urechile de prindere şi găurile de trecere a cablului sînt lăsate în elementele prefabricate încă din tim pul turnării. în tru c ît fiecare element. 3. sau înto cm it de şeful de şantier. 104 . De aceea a a p ă ru t ideea ca şi această p arte să fie com prim ată printr-o a r m ă tu ră înain te de a încărca grinda. găuri lăsate sau prin înfăşurare de cablu. deci elementele sînt mai uşoare. s-a t r e c u t la folo­ sirea betonului a rm a t. Aplicarea acestei idei simple se poate spune că a re v o luţionat teh ­ nica betonului a r m a t dînd naştere tehnicii betonului precom prim at. Se va evita mon­ tarea pe vîn t puternic. că j u m ă t a t e de secţiune lucrează la preluarea eforturilor interioare de com presiune si j u m ă t a t e (partea întinsă) este înlocuită prin a r m ă tu ra care po ate prelua eforturile de întindere (fig.39. la care simplist se poate ra ţiona . La secţiunile din beton a r m a t a portul betonului la preluarea eforturilor de întindere este redus. ajungîndu-se să se realizeze elemente foarte uşoare în ra p o rt cu cele de b eton arm at. tiranţi etc. b). A poi se verifică poziţia la cotă a elementelor după aşezare. oerificîndu-se dacă nu sînt depăşite toleranţele admise.

3) Eforturile cele mai mari în beton şi armătură se realizează, de regulă, în m om entul precomprimării, de aceea precomprimarea este considerată o încărcare de probă, încărcarea de exploatare descărcîncl pin ă la o anum ită limită grinda. 4) Secţiunea fiin d permanent comprimată, în elementele din beton precomprimat nu apar fisuri. 5) E forturile de întindere din zona capetelor (unde sîn t forţe tăietoare m ari) sînt preluate de regulă prin traseul curb al armăturilor. 6 ) Datorită fa p tului că elementele lucrează practic fără fisuri se poate vorbi de o comportare bună la coroziune şi la oboseală (n u sîn t puncte de atac pentru coroziune şi nici zone cu concentrări de tensiuni). P e n tru a p u te a realiza elem ente din b eton p re c o m p rim a t s în t nece­ sare oţeluri de înaltă rezistenţă, cu lim ita de curgere de 4 — 6 ori m ai mare decît cea a oţelurilor moi. O p a rte din efortul de p reîn tin d ere din elementele d in b e to n pre­ com prim at se consum ă prin pierderi (lunecările şi deform aţiile locale din ancoraje, scu rta rea betonului precom prim at, d ilatările din tim p u l tra ta m e n tu lu i term ic de aburire, relaxarea a rm ă tu rii etc.). a. Principiul precomprimării elem entelor clin beton. D in cele a r ă ­ t a t e rezultă că în secţiunile de b eto n p recom prim at se com prim ă be­ tonul prin interm ediul unei a rm ă tu ri puternice pretensionate. î n fi­ gura 11.39 se a r a tă modificarea eforturilor un itare din secţiune astfel 1) L a secţiunea de beton sim plu încovoiată se consideră ca active for­ ţele de compresiune de pe partea de sus comprimată ( A B E F ) unde efor­ turile unitare de compresiune sîn t m axim e în fibra extremă şi nule în axa neutră (fig. 11.39, a). 2) L a secţiunea de beton armat (fig. 11.39, b) în porţiunea întinsă s-au introdus bare de armătură ce preiau întinderea din zona întinsă. Aceste bare ajută ca secţiunea in întregime să reziste, însă partea întinsă a secţiunii de beton se deformează şi fisurează (dacă nu a fost în prealabil comprimată ). 3) L a secţiunea de beton precomprimat se introduce prin intermediul armăturilor o compresiune mai puternică în zona întinsă (fig. 11.39, c). Volum ul eforturilor unitare de compresiune rezultat din această compri­ mare este arătat pe figură. 4) Dacă la secţiunea de beton precomprimat (fig. 11.39, c) se suprapun eforturile unitare ale elementului încovoiat (fig. 11.39, d), atunci în­ tregul volum de eforturi unitare se echilibrează prin mărirea părţii com­ primate şi reducerea p ărţii întinse cu volum ul eforturilor unitare de în­ tindere.

105.

© = Compresiune 0 = întindere

Fig. 11.39. D ia g ra m a so lic ită rilo r în g rin z i d e d if e rite a lc ă tu ir i i a — grindă de beton simplu (caz teoretic) ; b — grindă de beton armat J c — grindă de beton precomprimat, neîncărcată ; d — diagram a solicitărilor unei secţiuni a grinzii de beton precomprimat, încărcată.

b. Procedee de realizare a precomprimării. Sînt două procedee da ■realizare a elementelor din beton precom prim at (fig. 11.40) a — procedeul cu armătura preîntinsă la care în tîi se întinde arm ă­ t u r a pe un stand, după care se to arn ă e le m e n tu l; — procedeul cu armătura postîntinsă la care în tîi se execută elementul, apoi se întinde arm ă tu ra (care este introdusă prin găuri lăsate în ele­ m entul de beton sau a fost p ro teja tă în tim pul tu rn ării prin teci d« protecţie).
T r r n s fe r u l precom prim Ş rii p rin tăie rea a r m ă t u r i i după în tari rea betonului

E lem en t de b e to n precom prim at A rm a tu ră postintinsO

a
Element de beton precomprimat

Ancoroje de

r

»* V

A rm ătură preîntinsă

4 1 b

Fig. 11.40. T eh n o lo g ii d e p re c o m p rim a re i
a — prin preîntinderea arm ătu rii ; 6 — prin postlnUnderea armăturii. 106

La procedeul cu armătura prcîntinsă etapele dc prcconipriinare sîn t uim ătoarele : 1) Ancorarea şi întinderea armăturii între punctele fixe ale standului num ite culei; oţelul alungindu-se plnă la o valoare controlabilă AZ = tl = = “ 7 ^ conform subcap. I I , D (pentru standul cil lungimea l = 50 m L -*I oţelul întins la rezistenţa dc 100 kN /cm - avind modulul de elasticitate E = 20 000 k N /c m 2 se obţine alungirea : A/ ------------------ X 5 000 = 25 cm).
20 000

2) Se montează apoi cofrajele prin care trece armătura întinsă între culei şi se toarnă betonul. 3) Se lasă betonul să se întărească şi să adere de beton. 4) Se taie armătura la capete după care armătura acţionează asupra grinzii precomprimînd-o. Sub acţiunea forţei de precomprimare grinda se scurtează. Operaţia aceasta se numeşte transferul forţei de la culce la grindă. tntre^ lungirea oţelului şi rezistenţa lui este o legătură directă ; deci dacă grinda se scurtează şi lungirea iniţială a oţelului întins între culei se micşorează, în consecinţă şi rezistenţa oţelului se reduce. L u n ­ girea oţelului se mai reduce şi din alte cauze denum ite pierderi (scăpări din bacuri în tim pul pretensionării, deformarea betonului com prim at în timp, precum şi scăderea în tim p a rezistenţei oţelului denum ită relaxarea armăturii). Desigur această scurtare reprezintă un procent din lungirea iniţială a oţelului şi în consecinţă în arm ă tu ră acţionează o forţă puternică. Lungirea iniţială se calculează ţin în d seama de to a te aceste pier­ deri din care unele s în t de n a tu ră tehnologică (scăpările din bacuri) şi altele s în t legate de com portarea sub tensiune în tim p a betonului Şi armăturii. Transmiterea efortului de precomprimare la grindă sau element se face prin intermediul aderenţei dintre arm ă tu ră şi betonul întărit. De aceea, pe de o p arte pentru arm ă tu ră se cere ca ea să aibă un profil periodic pentru a asigura încleştarea în beton (fire împletite, toroane, oţeluri cu profil periodic tip PC, sîrmc ovale cu profil peri­ odic etc.), iar pe de altă parte, la transfer betonul să aibă rezistenţe filai i (pentru reducerea tim pului de întărire se folosesc cimenturi cu rezistenţe iniţiale mari).

107

La procedeul eu armătura post întinsă etapele de precomprimare sînt următoarele : 1) Se pregătesc fasciculele de armături care se montează în cofraje înainte de turnarea betonului în teci elastice (sau se introduc ulterior în canale gata executate în beton). Tecile se reazemă la distante relativ mici pentru păstrarea liniarităţii fasciculului. 2) Se toarnă betonul şi se lasă să se întărească şi să se consume cea mai mare parte din contracţia sa. 3) Se trece la întinderea armăturii care se mişcă liber în teci, desfăcind u s e sîrmele care leagă fasciculul, se îndepărtează rozetele de distanţare, după care se introduc fasciculele în elementele de ancoraj iar apoi acestea se blochează în presă. Întinderea armăturii se efectuează dintr-o parte sau din ambele părţi, în trepte, cu ajutorul preselor. 4) Se blochează (prin presă) armăturile în ancoraj ele care vor răm îne în capul elementului precomprimat. 5) Se deblochează capetele armăturilor din presă şi se degajează presele (astfel se face transferul forţelor de precomprimare direct prin interm ediul arm ăturii). 6 ) D upă transfer capetele armăturilor se taie şi se evazează protejîn d u -se prin înglobare în beton. 7) Se efectuează injectarea (de regulă prin golul din conul de blo­ caj), cu lapte de ciment prin pom pe speciale, pentru protejarea armăturii contra coroziunii şi realizarea in plus a aderenţei armăturii cu betonul. V arian te ale procedeului de p o stîn tin d e re sînt şi procedeele de precom prim are prin înfăşurare a tu b u rilo r şi rezervoarelor. Rezer­ voarele m onolite sau prefabricate se precom prim ă prin înfăşurare co ntin u ă de la b ază p în ă la p a r te a superioară cu o sîrm ă p e n tru beton p re co m p rim at care este m e n ţin u tă sub tensiune şi înfăşu rată de către o maşină specială aşa cum s în t strînse doagele u nui butoi. E lem entele de b eto n p recom prim at s în t deci arm a te cu a r m ă tu ra de precom prim are d enu m ită armătura de pretensionare care realizează fo rţa de p recom prim are şi care se aşază în zona întinsă a grinzilor, iar spre capete poate să fie depuse şi după u n tra se u curb p e n tru a prelua forţele de la capete care acţionează ca forţe de tăiere (forfecare), d enu m ite şi forţe tăietoare. In afară de a r m ă tu r a de pretensionare ele­ m entele de b eto n p reco m p rim at se arm ează şi cu a r m ă tu ra obişnuită d e n u m ită în acest caz armătura nepretensionată. c. Cerinţele oţelurilor pentru beton precomprimat. Oţelurile pen tru b e to n p reco m p rim at p e n tru a fi utilizate ca a r m ă tu ri treb u ie să aibă ca lităţi speciale : 1) Oţelurile trebuie să aibă rezistenţa la rupere şi limita de curgere ridicate pentru a asigura pretensionarea armăturii la un aşa-zis efort de

108

control cit mai ridicat pentru ca după consumarea pierderilor să răm înă un efort, în faza finală, capabil să efectueze precomprimarea. Astfel o sîrm ă S B P I 0 5 cu rezistenţa de rupere de. 1 690 N / m m 2, se întinde la 0,75 din rezisten ţa de rupere, iar d u p ă consum area pier­ derilor ajunge p u ţin m ai m are de 0,55 din rezistenţa de rupere, adică în j u r de 900 N / m m 2 ră m în în d ap ro x im a tiv de 4 ori m ai m are decît rezistenţa cu care se calculează oţelul OB 37 (2 100 d a N /c m 2 ). 2) Oţelurile pentru beton precomprimat trebuie să aibă caracteristici de elasticitate ridicate: limita de curgere trebuie să aibă S5% din rezis­ tenţa la rupere şi m odulul de elasticitate in ju r de 200 k N /m m 2. 3 ) În tru cît oţelurile sînt deformate (alungite) foarte m ult în procesul de preîntindere ele trebuie să aibă o plasticitate foarte bună ; de aceea li se cere să aibă alungire mare pentru a nu se rupe in tim pul preîntinderii sau în tim pul exploatării. 4) Diferite tehnologii de precomprimare im pun ca oţelurile să fie îndoite la diferite unghiuri sau chiar îndoite alternat sau răsucite conco­ mitent cu întinderea (tra cţiu n ea ); de aceea oţelurilor li se cere o bună tenacitate caracterizată printr-un num ăr de îndoiri alternate efectuate pe un anum it dorn şi rezistenţă la un anum it num ăr de răsuciri care să nu conducă la reducerea rezistenţei la tracţiune. 5) P entru elementele cu armătura preîntinsă pe stand li se cerc armă­ turilor să aibă o anum ită geometrie a suprafeţei pentru autoancorare în beton pe o lungim e cît mai mică (lungim ea de la capătul elementului pînă în punctul unde armătura este ancorată complet la efortul din armătură). 6 ) Elementele din beton precomprimat (cum sînt grinzile de rulare <ile podurilor rulante, fundaţiile etc.) sînt supuse şi la încărcări repetate care pot produce obosirea materialului (oţel şi beton) şi în consecinţă ar­ mătura trebuie să reziste şi la astfel dc solicitări. 7) M odul de livrare ( mărimea şi greutatea colacilor, modul de derulare de pe colac) trebuie să satisfacă mai m ulte cerinţe, din care se menţionează : ca după derulare să nu se constate modificarea caracteristicilor de elasti­ citate, rezistenţă şi plasticitate ale oţelului, să poată fi m anipulat şi trans­ portat în condiţii normale, să asigure mecanizarea operaţiilor de fasonare şi preîntindere pentru toate tehnologiile si să nu necesite operaţii supli­ mentare pe şantier ca îndreptare, întindere sub tensiune (calibrare etc.). Colacii trebuie să aibă greutăţi mari pentru a se reduce pierderile pe şan­ tier. dar să poată fi m anipulaţi cu mijloacele existente pe şantier. 8 ) Oţelurilor li se mai cere o bună rezistenţă la coroziune alît în tim pul transportului şi depozitării, cit şi după punerea în operă. 9) Pentru anum ite tehnologii de precomprimare se cer anum ite con­ diţii specifice cu posibilitatea formării la rece sau la cald a capetelor de «ncorare, posibilitatea de filetare a capetelor barelor prin rolare — presare,

109

înnădirea prin sudare, prin presiune (la maşini de sudat cap la cap pentru bare) şi prin topire (cu arc electric), fără ca să se modifice caracteristi­ cile fizico-mecanice la temperaturi pînă Ia 4 0 0 ...5 0 0 ° C . De asemenea, pentru a nu aluneca din ancorare li se cere o anum ită duritate a suprafeţei. 10) Deoarece se folosesc dc regulă fascicule de bare, caracteristicile mecanice ale acestora trebuie să fie cît mai omogene (să nu difere prea m ult de la o arm ătură la alta). d. Armarea elem entelor din beton prccomprimat. P e n tr u a afla num ărul ap ro x im a tiv de a r m ă tu ri într-o secţiune de b e to n p recom prim at, înainte de a face u n calcul exact se po ate folosi relaţia de armare a secţiunilor de beton armat : — 0,8 A f -m vd calcz unde : m p este un coeficient p en tru a r m ă tu ra p re în tin să (m p = 0,90) ; Rcaic rezistenţa de calcul a arm ă tu rii p en tru beton precom­ p rim at ; r == y/i„ î n ’care y este b ra ţu l de pîrghie (y = 0,75).
Exem plul i. Un element de acoperiş tip T din beton prccomprimat avînd desutiderea de ÎS m, lăţimea tălpii de 2 m şi înălţimea de l m — 100 cm, se precomprimă cu toroane T B P 12, iar placa se urmează cu armătură neprdensională din plase sudate din sirmă S T M şi otel O B 37. Grinda se urmează cu armătura pretensionaiă lip T B P 12. Pentru determinarea armăturii nepretensionate din placă, aceasta se consideră că lu­ crează ca console încastrate în grindă de o parte şi de cealaltă a grinzii şi sc urmează la fel ca elemntele de beton armat. A rm ătura p retensionată pen tru u n m om ent m axim de exem plu M w, r = 450 k N -m respectiv M „ ax = 45 000 kN -cm , pe care treb u ie să il suporte grinda T cu înăl­ ţim ea dc 1 m = 100 cm, av in d u n b ra ţ de pîrghie z — y h a — 0,75 x 1 0 0 = 75 cm , se calculează din relaţia : Mm,.r = 0.8 A fm r R c. le z ; 45 000 0,8 x 0,9 x 136 x 75 = 6,13 cm f.

Aria unui to ro n T B P 12 este 0,895 cm*. R ezultă p en tru acoperirea secţiunii cal­ culate, u n num ăr dc 7 toroane. A t = 7 x 0,895 = 6,26 cm1 caic are o arie mai mare decît 0,13 cm 2 cit a ieşit din calcul. R ezistenţa de calcul a toronului este de 136 kN/cm*. F o rţa de întindere a unui to ro n este :

F,„ = 0,895 x 136 = 122 kN. Foi ţa to taiă de întindere este : J'i.tai lotal = — 7 x 122 = 854 kN. După consum area pierderilor, efortul u n ita r din toro n v a ajunge la 100 kN/cm* şi astfel forţa efectivă de precom prim are va rezulta : F „ = 7 x 0,895 x 100 = 623 kN.
110

a p r o x im a tiv

F. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DIN BETON ARMAT

Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul stabilirii corespon­ denţei dintre modul de execuţie şi prevederile din proiect şi a prescrip­ ţiilor tehnice care reglem entează calitatea. Dispoziţiile de şantier d a te de beneficiar şi p ro iec tan t — cu res­ pectarea prevederilor legale — au aceeaşi p utere ca şi proiectul de execuţie. Verificările se efectuează pe t o t parcursul lucrărilor la încheierea unei faze şi la recepţia preliminară. în general, verificarea se face prin : 1) M ăsurări de dimensiuni ale elementelor şi sortimentelor de armături folosite. 2) Existenta documentelor de atestare a calităţii materialelor şi pre­ fabricatelor şi a proceselor-verbale de lucrări ascunse. 3) Efectuarea încercărilor şi probelor prevăzute în standardele şi nor­ mele pentru materiale şi prefabricate, precum şi a prevederilor specialedin proiectele de execuţie. 4) P entru lucrările de armături interesează în special verificările pe parcursul lucrărilor şi verificările pe faze. 5) în a in te de punerea în operă a betonului şi armăturilor este necesar să se facă verificările prevăzute in S T A S 1799-79 şi N orm ativul C. 21-85şi S T A S 6 6 5 7 / 1-82. A s tfe l: to a te arm ă tu rile de orice fel, inclusiv cele care urm ează a fi p re tensio natc, precum şi to a te piesele înglobate, tecile, ancorajele se verifică b u c a tă cu b u c a tă înaintea începerii beto nării. Verificarea se face din p u n c tu l de vedere al poziţiei, formei, dia­ m etrului, lungimii, distanţelor şi din pun ctul de vedere al calităţii legăturilor şi dispozitivelor de m enţinere a poziţiei în t o t tim p u l betonării şi com pactării betonului. 6 ) î n cazurile în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau îmbinări sudate, se vor efectua in plus verificările prescrise în Instrucţiunile tehnice pentru execuţia prin sudare electrică a îmbinărilor şi înnădirilor la arm ăturile din oţel-beton, C. 28-83. Betonarea nu va putea începe decît num ai după ce au fost verificate şi consemnate de către conducătorul tehnic al lucării şi reprezentantul beneficiarului printr-un proces-verbal de lucrări ascunse, şi a n u m e : — au fost m o n ta te to a t e a rm ă tu rile şi piesele înglobate conform, prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziţiile arm ă-

111

tn rilo r şi a înnădirilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi a fixatoarelor speciale), precum şi fa p tu l că abaterile la lungimi şi poziţie nu depăşesc to leran ţele adm ise de lungim i şi acoperiri cu b eto n ; — cofrajele care au dimensiunile p rev ăzute în proiect s în t suficient •de robuste şi anco rate p en tru a p relua împingerile betonului p r o a s p ă t ; — cofrajele şi elementele de construcţii adiacente au fost cu ră ţite şi corect pregătite. Procesele-verbale de lucrări ascunse se fac pe etape de b etonare şi tro nso ane ; valab ilitatea proceselor-verbale s în t lim ita te la 7 zile ; dacă în acest tim p nu s-au făcut betonările, se refac verificările. P e n tru lucrările de beton p reco m p rim at se v or efectua în plus Veri­ ficările prescrise în N orm ativul C. 21-85 şi se v or com pleta fişele de p recom prim are şi înregistrările respective. La execuţia prefabricatelor se va verifica vizual bucală cu bucată : 1) Calitatea otelurilor folosite pentru armarea elementelor. 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor şi carca­ selor sudate, precum şi calitatea înnădirilor executate prin sudură. 3) Poziţionarea armăturilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi fixatoarelor speciale). 4) Dimensiunile şi forma tiparelor. 5) Existenţa golurilor şi detaliilor (m ustăţi, urechi etc.). L a b etonare se v a verifica dozarea com ponentelor, caracteristicile betonului proaspăt, tehnologia de tu rn a r e şi co m pactare fă ră schim­ b area poziţiei arm ăturilor, tr a t a m e n tu l term ic etc. Defectele vor fi stabilite de organele de control şi ele vo r fi rectifi­ cate şi p re z e n ta te din nou la controlul acestora. După decofrarea elem entelor din betou, inclusiv a îm binărilor clem entelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări : 1) Aspectul elementelor finite şi dimensiunile (lungim i, lăţim i, grosimi, înclinarea muchiilor, feţelor etc.). 2) Verificarea toleranţelor la dimensiuni. 3) A p a riţia de defecte (ruperi, ştirbituri, segregări şi lipsuri de sec­ ţiune vizibile, fisuri, spărturi în beton efectuate după întărirea lui indi­ ferent în ce scop, inclusiv pentru instalaţii). 4) Pentru prefabricatele din beton se verifică şi m odul dc depozitare, transport şi m anipulare, precum şi rezistenţa lor la încercările de probă. 5) D e asemenea, la montarea lor se va verifica respectarea condiţiilor de îmbinare, rezemare şi m ontaj conform proiectului.
112

La depozitarea armăturilor, cim enturilor, prefabricatelor etc. se vo» verifica daeă sint respectate condiţiile specifice fiecărui m aterial prevăzute în norme privind : 1) Protecţia contra intemperiilor (în special la ciment şi armăturii» pentru beton prccom prim at). 2) Condiţiile de rezemare. 3) N u m ărul m axim de elemente suprapuse. 4) M ăsurile speciale de protecţie contra umidităţii şi altor agenţi agrtsivi (după cum se nor specifica la fiecare material). 5) Verificarea oţelurilor de armături se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oţeluri : S T A S 4 3 8 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului armat şi S T A S 6 4 8 2 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului precomprimat. Verificarea se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de producător sau, în lipsa acestora, prin încercări de control efectuate in conformitate cu prevederile în vigoare ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). Se recomandă pentru cazuri speciale, ţin în d seam a de im portanţa elementului prefabricat sau a con­ strucţiei, să se prevadă obligativitatea verificării caracteristicilor fizicomecanice ale oţelului-beton la fiecare lot aprovizionat, independent de exis­ tenţa certificatelor de calitate ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). 6 ) Verificarea sudurilor plaselor sudate prin puncte şi a celorlalţi suduri se face conform Instrucţiunilor tehnice C. 28-83. 7) Verificările calităţii elementelor componente ale betonului (c im m i agregate, apă, adaosuri) se va face conform prescripţiilor speciale pentru aceste materiale ( S T A S 1707-79). 8 ) Toţi executanţii de lucrări (m uncitori, maiştri, ingineri) trebuie să cunoască prevederea că este cu desăvîrşire interzis a se proceda la execut tarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte sau abateri neadm lsu

8 — Cartea fierarului betonist — od. 1

C a p ito lu l III

OJELURl PENTRU ARMAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT Şl MATERIALE AUXILIARE

A. OJELURl PENTRU CONSTRUCŢIILE
DIN BETON ARMAT

Cerinţele u no r oţeluri pen tru arm area construcţiilor din b eton a r m a t şi din beton p reco m prim at au fost a ră ta te la cap. II. P e m ă s u ra dezvoltării siderurgiei noastre, c o n s t r u c to r il o r li se pun la dispoziţie noi tip uri de oţeluri cu caracteristici su p erio are. T en d in ţa actuală este de a se utiliza oţeluri cu caracteristici de rezistenţă cit mai înalte pen tru a se face economie la oţel. D eoarece este cunoscut că utilizind un oţel cu limita de curgere de 400 N / m m 2 în loc de un oţel cu limita de curgere de 200 N / m m 3 se po ate folosi teoretic pînă la j u m ă ta te din c a n tita te a de oţel. P ractic, această eco­ nomie este mai mică dato rită faptului că elementelor li se im p u n şi alte condiţii : să nu aibă o deschidere de fisuri mai m are decît cea per­ misă, să nu depăşească o a n u m ită săgeată etc. fapt care reduce eficienţa utilizării oţelurilor superioare ; totuşi, folosirea lor aduce ţării anual economii de zeci de mii de to ne de oţel-beton şi de aceea conducerea de p a rtid şi de s t a t urm ăreşte sistematic extinderea utilizării oţelurilor superioare. T o to d a tă există preocuparea ca numărul tipurilor de oţel să se reducă p en tru a uşura livrarea şi aprovizionarea cu oţeluri.
114

tra s ă (T). ST PB — sîrm ă (S).P. PC — oţel cu profil periodic (P) lam inat la cald (C).S.). 4) Bioţelul (conform normei interne de întreprindere N . re co aptă (R) care devine moale prin încălzire (recoacere). — B uzău şi STAS 438/3-80) : G — plase sud ate tip iz ate „de uz general". tra s ă (T). Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton armat P rin domenii de utilizare se înţelege d estinaţia arm ăturilor în funcţie de tip u l elem entului de arm are si de rolul arm ă tu rii în element (tabelul I I I . 2) Sîrm a trasă pentru beton armat cu suprafaţa netedă sau cu suprafaţa profilată (STAS 438/2-80).I.1. 115 . profilată (P) p en tru b eto n (B). STR — sîrm ă (S).11.P. STNB — sîrm ă (S). N — plase su d ate „norm alizate" . Tipuri de oţeluri pentru beton armat 'I P e n tru arm a rea elementelor de beton a r m a t se utilizează : 1) Olel-beton laminat ta cald cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/1-80).Î.P. 2. L — plase su d ate tip izate „de lis tă “ . netedă (N) pen tru beton (B). nr. 1979/ 4.B.1973 a Centralei de C onstrucţii M ontaj B ucureşti (C.S. Sim bolurile folosite pentru m ărcile de oţel sînt urm ătoarele : OB — oţel (O)-beton (B).l ) .S. La plase sudate sim bolurile au u rm ă to a re a sem nificaţie (conform catalogului I. B ioţelul (bi) este u n oţel-beton realizat din două sîrm e care se su­ dează sub form ă de scăriţă.S. R — plase sud ate cu ochiuri dreptunghiulare. 5) Plase sudate uzinale pentru beton armat (conform catalogului de plase sud ate p en tru arm area betonului fabricate de întrep rin d e rea de Sîrm e şi P roduse din Sîrm e (I.M.) — Buzău şi puse de acord cu proiectele tip şi STAS 438/3-80). tra s ă (T). Q — plase su d ate cu ochiuri p ă t r a t e . 3) Sîrm a moale de legat (STAS 889-76).

116 .

dato117 . 3. Din punctul de vedere al com poziţiei chim ice. Exem plele de n otare se vor indica pe tipuri de oţeluri. in daN jm m *. Aspectul diagram ei rezistenţă R — alungire specifică e sau defor­ maţie A l este a r ă t a t în figura I I I . D in analiza tab elu lu i I I I . î n tabelul I I I . tip u l de oţel-beton conform tabelului I I I . O ţelurile-carbon obişnuite s în t oţeluri mai uşor fasonabile. PC 90. sudabil cu a n u m iţi electrozi şi în limitele a n u m ito r p a r a m e t r i . şi alungiri la ru p e re cu a t î t mai mici. Caracteristicile mecanice ale oţelurilor se determ in ă prin încercarea la trac ţiu n e statică sau la încercări ciclice de oboseală. oţelurile tip PC au num ai limita de curgere convenţională R P0:. diametrul barei. 2 se co n stată ca lim ita de curgere şi alun­ girea la rup ere variază pe grupe de diam etre. 2) L a bioţel. diame­ tru l n o ta t cu simbolul 0 . Caracteristicile mecanicc şi dim ensiunile oţelurilor laminate la cald (STAS 438/1-80 şi tab elu l I I I . încercarea la tra c ţiu n e p en tru determ i­ narea caracteristicilor mecanice se efectuează pe ep ruv ete de apro­ xim ativ 500 mm. în zecimi de milimetru. A stfel: otel-bcton 0 16 O B37-STAS 438/1-80 oţel-beton 0 20 PC 52-STAS 438/1-80. cu gra d de fasonabilitate mediu. din care se co n stată că fa ţă de oţelul OB 37 care are o lim ită de curgere m a rc a tă p rin tr-u n palier de curgere Şi o alungire la rup ere m are. în m m 2jm . l s-au indicat domeniile de utilizare.Cifrele care însoţesc sim bolurile reprezintă : 1) L a oţelurile-belon laminate la cald. Oţeluri-beton laminate la cald L iv ra re a oţelurilor-beton lam inate la cald este re g lem entată prin STAS 438/1-80. dar şi o plasticitate mai redusă a v în d o alungire la ru pere mai mică. oţelurile-beton se clasifică în : — ofeluri-carbon obişnuite : OB 37 . l şi n um ăru l stand ard ului. cu o b ună su d a b ilita te deoarece au u n c o n ţin u t redus de carbon şi nu au ele­ m ente de aliere. rezistenta la rupere. L a diam etrele mici. s în t slab aliate cu m an g an şi siliciu care le conferă o rezistenţă mai ridicată. PC 60 . Oţelurile slab aliate s în t oţeluri semidure. 2). a. 3) L a plase sudate. l . t ă i a t e din bare sau din colaci. Oţel-beton lam inat la cald. cu cît rezis­ tenţele la ru p e re sînt mai ridicate. Notarea oţelurilor pe planuri se face p rin : indicarea produsului. aria secţiunii barelor longitudinale. — oţeluri slab aliate : FC 52 .

Diagrame eîort — deform aţie (alungire specifică) a oţelurilor : a — OB 3 7 . Alungirea la rupere se m ăsoară pe o p orţiun e egală m a rc a tă cu de 5 ori d iam etru l barei care se încearcă. 118 .l. rită întăririi oţelului (ecruisării) p rin trecerea succesivă p rin lam inor. b —PC 5 2 sau PC 6 0 . Dim ensiunile oţelului-beton neted OB 37 s în t d ate în tabelul I I I . Oţelul-beton neted OB 37. cit şi in kilograme fo rţă pe m m '2 (kgf/mm-). III. 3.(a i i — ---------► b Fig. 2 rezistenţele s în t date a t î t în sistemul in tern a ţio n al de u n ită ţi (SI) adică în n ew ton pe m ilim etru p ă t r a t (N /m m 3). D u p ă cum se vede în tabelul I I I .Fmax! Rm ax'l OB 37 a . lim ita de curgere este m ai ridicată. sim bolizată cu A-„ în % . îu schimb se micşorează alungirea la rupere.

8 5 0 4 .1 0 1 1 .2 1 0 1 .8 4 0 6 .8 8 2 .0 1 0 2 .5 <is> OB PC 37 6 .0 5 5 . 119 . Tabelul I I I .6 1 7 0 .8 8 8 1 .3 8 5 0 . % U a 25p (2 6 ) 2 3 5 (2 4 ) 355 315 335 325 ( 3 6 ) s> (3 5 ) (3 5 ) (3 3 ) * ) 360 (3 7 ) 510 52) 25 180° 0 .9 9 0 2 .0 4 0 10ţ. se determ ină lim ita de curgere convenţională (tehnică) : conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83.10 p e s te 4 0 20 180° 3 d PC PC 6 0 s> 6 -40 4 1 0 (4 2 ) 590 (6 0 ) 890 (9 0 ) 16 180° 3 d 90 1 0 -2 8 5 9 0 (6 0 ) 8 90° 4 d > 1 C aracteristicile m ecanice (rezistenţa la tracţiu n e) sc determ ină pe aria secţiunii nom inale.1 3 0 1 .2 0 2 .8 5 8 .6 5 6 .5 + 0 .9 8 0 3 .3 0 1 2 .m c u rg e re U n g h iu l D ia m e tr u l R c sau I i p 0>2 N /m m * ( k g f/m m ! ) •^5 m in d e în d o ire d o r n u lu i N /n u n * ( k g f/m m * ) m in .2 8 3 0 .T a b e l u l I I I . La oţelul OB 37 cu d ia m e tru l> de 28 mm se adm ite ca diam etrul dornului să fie de 1d pentru încercarea de Îndoire la rece. D im ensiunile şi abaterile lim ită ale oţelului-beton neted Olt 37 D ia m e tr u l n o m in a l d mm 0 7 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 A b a te re a lim i t ă mm A r ia s e c ţiu n ii n o m in a le cm ' 0 .1 2 1 4 -4 0 52 6-11 1 6 -2 8 3 2 .5 0 3 0 . P en tru centrale nuclcare se livrează o ţelul PC CON cu caracteristici sporite.5 1 3 .1 6 0 8 .2 2 2 0 .5 1 0 2 .3 1 0 7 . Caracteristici le mecanice ale oţeluri lor-beton în c e rc a re a la tr a c ţ iu n e 1) M a rc a o ţ e lu lu ib e to n D ia m e tr u l .200 1 2 .8 0 1 0 .8 0 0 ± 0 .1 4 0 3 . 3. * > La oţelurile tip PC la care lim ita de curgere a p aren tă Ii.8 0 0 4 .2 8 6 . m ăsurate in aceeaşi secţiune) n u treb u ie să depăşească ab ate rile lim ită p en tru diam etre.8 ± 0 .6 0 0 P e r im e tr 11 1 co re sp u n z ă lo r d ia m e tr u lu i n o m in a l cm 1 . n o m in a l d mm în c e rc a re a la în d o ir e la rece L im it a de A lu n ­ R e z is te n ta g ire a la r u p e re P.4 7 0 2 .9 1 0 6 .3 9 5 0 . C aracteristicile m ecanice ale oţelului PC 5 2 > 1 0 rf se stabilesc p rin co n tract.3 — 0 .9 9 0 9 . 1 1 1 1 este ev id en ţiată la Încercarea la tracţiu n e.6 0 M a sa c o re s p u n z ă to a re d ia m e tr u lu i n o m in a l k g /m 0 .3 / + 0 .9 1 7 .7 8 5 1 .8 Observaţie : O valizarea barelor (diferenţa d in tre două diam etre perpendiculare.3 0 2 0 .5 8 0 1 . 2.1 4 3 .5 4 0 3 .4 0 ’ 5 .7 7 4 .5 -0 .

— . Dimensiunile g C D O ‘Ş -O c "O'O 3 5 rP .Q oţelurilor IUI 52.g>.C C G &o 510 C 'S ts' 4) o £ Tabelul I I I .Q cu o Qj < 1> OO 120 . l’C G O şi P C 90 CU oU i o^ . 4.

I I I . oţelul este p re v ăzu t cu ner­ vuri longitudinale şi tran sversale elicoidale. 2) şi separate de nervurile longitudinale p en tru oţelul PC 52. SECŢIUNEA B . N ervurile s în t decalate unele fa ţă de altele. A d eren ţa cu betonul în acest caz se realizează pe lingă încleierea pastei de cim ent de barele de oţel-beton şi prin încleştarea betonului în nervurile transversale şi chiar prin frecarea suprafeţei barei de beton în u ltim a in stanţă.Oielul-beton cu profil periodic lip P C (tabelul I I I . O ţelul-beton tip PC are două nervuri longitudinale diam etral opuse şi nervuri elicoidale s itu a te la distan ţe egale. 121 . co respunzătoare forţei mai m ari pe care o p o a te s u p o rta fiecare bară. 4). A s tf e l: 1 ) Cu nervurile dispuse în aceeaşi direcţie pe ambele j u m ă t ă ţ i ale profilului (fig. Nervurile transve rsale elicoidale s în t dispuse diferit după tip ul de oţel. N ervurile elicoidale au înălţim ea m ax im ă la mijlocul lungimii lor.2.B Fig. înclinate cu 5 5 —65° fa ţă de nervurile longitudinale. P e n tru a asigura o conlucrare b u n ă (aderen ţă) cu betonul. III. înălţim ea acestora scăzînd pe m ăsu ră ce se apropie de n ervura longitu­ dinală. Oţel PC 52.

SECŢIUNEA B -B ) F ig. Oţelurile se livrează în loturi de 40 —60 t a lc ă tu ite din oţeluri lami­ n a te în acelaşi schimb. conform t a ­ belului I I I . dacă se m ăsoară cu şublerul valoarea diam etrului. 122 . O ţelul-beton la m in a t la cald OB 37 şi cel de tip PC se livrează în bare sau colaci. I I I . adică pe diam etrul to t a l al inimii şi nervurii longitudinale . 3) p en tru oţelul PC 60 şi PC 90. 4 corespunză­ to are diam etrului respectiv. 2) Cu nervurile dispuse în direcţii contrare pe cele două j u m ă t ă ţ i ale profilului (sistem brăduleţ) şi separate de nervurile longitudinale (fig. 5. Barele se livrează în lungimi de 8 — 18 m pen tru diam etre m ai mari de 2 0 m m şi în lungimi de 1 0 —2 0 m pen tru diam etre m ai mici. Colacii de oţel-beton au g r e u ta te a de 4 0 —600 kg şi se livrează le­ g a ţ i în m inim um 3 locuri. D iam etru l nominal sau de calcul este u n diam etru e c h i v a l e n t . L iv rarea oţelului-beton la m in a t la cald. I I I . b. acesta se co m p ară cu valorile din tabel. inclusiv nervurile longitudinale re z u ltă u n diam etru m u lt m ai m are ce poate duce în eroare pe fierarul betonist la alegerea diam etrului oţelului dacă nu com pară valoarea m ă s u ra tă cu valorile din tab elu l I I I . O ţe l P C 60 şi P C 90. dacă s-a m ă s u ra t d iam etru l inimii d1 excluzînd nervurile.3. din aceeaşi şarjă (de oţel elaborat). acelaşi tip de oţel-beton şi cu diam etre care nu variază mai m u lt de 3 mm.

c. P e şa n ­ tier se fac u rm ătoarele v e rific ă ri: 1) Se verifică dacă lotul de oţel-beton este însoţit de certificatul de calitate al uzinei semnat de organul C .2 0 mm Bare libere Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 20 mm 0 6 —12 mm 0 G—12 mm - Loturile vor sosi în încărcături de m ax im u m 5 t. cu ştam pilă). Marcarea oţelului-beton PG 93.3 0 mm 0 1 0 . U n ita te a de în cărcătu ră va fi p re v ă z u tă cu trei legături de solidari­ zare din oţel-beton şi d o u ă legătu ri de m an ev ră cu ochet la p a r te a su­ perioară pen tru a g ă ţa rea la mijoacele de m anipulare. Certificatul de calitate în m od obligatoriu treb u ie să conţină caracte­ risticile mecanice conform tabelului II 1. n um ărul comenzii. Verificări als calităţii oţelurilor-beton lam inate la cald. denum irea uzinei produ cătoare. Modul de livrare a oţelurilor-bcton Simbol (marc 0 OB 37 PC 52 PC 00 PC 90 ( 0 Modul de livrare Colaci 6 —12 mm 1 Legaturi de bare 0 14 —30 mm 0 14 —30 mm 0 1 4 .5 t. în certificatul de calitate sîn t tre c u te conform stan d ard u lu i m arca de fabrică. 5) Pentru proba de tracţiune se trimit probe la un laborator însoţite de toate datele existente pe certificatul de calitate al uzinei şi cu indicarea diametrului barelor . denum irea beneficiarului (şantier). care să nu micşoreze aderenţa oţelului cu betonul.2. confirm area de.Tabelul I I 1. p ro d u c ăto r a calităţii (sem nătura C. produsul.5. tip u l oţelului-beton şi dimensiunea. ' 123 . treeîndu -se valorile găsite de uzină la încercările făcute. se va face cu Vopsea da culoare verde. d a ta fabricaţiei. n um ărul avi­ dului de expediţie.C. De regulă se v o r livra încărcături de 2.T. 3) Se verifică aspectul (calitatea suprafeţei). 2) Se verifică dimensiunile şi profilul. M anipularea pe şantier şi în ateliere se va fa?. lotului de construcţie şi a obiectului în care se va introduce oţelul.T. p en tru a se deosebi de oţelul PG 60. numele şantierului.e ca m ijloace m ecanizate. Obligaţia uzinelor este de a se marca oţelul cu vopsea rezistentă la intem perii.C. 4) Se face proba de îndoire la banc. masa.

M ăsurarea d iam etrulu i în fiecare loc se face pe două direcţii perpendi­ culare. cu condiţia ca a b a ­ tere a lim ită p re v ă z u tă p e n tru profilul şi d iam etru l respectiv să nu fie depăşită. Se face cu şublerul pe m inim um doi colaci sau legături de bare (diam etrul inimii. îndoirea oteluluidoire a de 180° se realizează făcîn d îndobeton pe şantier. determ ina p rin m ăsu ra re a d ă u g in d la aria inimii. se p o a te d eterm in a aria secţiunii tran sv e rsale prin cîn tărire conform cap.2. 4) să coresp und ă cu valorile p re v ă z u te în tab elu l II 1. 2). N ervurile periodice se m ăsoară pe 5 nervuri consecutive aşezate pe aceeaşi p a r te şi se re p etă pe p a r te a opusă. D is ta n ţa din tre nervuri se m ăso ară pe o direcţie perpendiculară pe a x a epruvetei. aria secţiunilor m ă s u ra te ale nervurilor din secţiunea de ru p e re considerate in m od convenţional ca dreptunghiuri. Verificarea aspectului (calitatea suprafeţei). tab elu l I I I . . zg îrie tu ri ro tu n jite . D in tre carac­ teristicile m ecanice (v. 4 p en tru oţelul tip PC.Verificarea dimensiunilor şi profilului. pe şantier se p o a te face p ro b a de îndoire simi­ lar cu cea p re v ă z u tă în STAS 777-80. slriuri sau asperităţi. A ria secţiunii iniţiale (efective) a epruvetelor se determină pe baza mediilor măsurărilor. III. Nervurile se m ăso ară cu şublere sau m icrom etre cu precizia de 0. irea p în ă cîn d cele două ra m u r i ale barelor 124 . II. du p ă în d e p ă rta re a s tra tu lu i de oxizi.fă ră alte utilaje. corespu nzătoare diam etrului m ă­ s u ra t. Proba de îndoire la banc. d is ta n ţa între nervuri) şi se com pară cu valorile din tab elu l III. Pe su p ra fa ţa barei se a d m ite un s t r a t su b ţire de oxizi (rugină). cu condiţia ca reducerea dimensiunilor secţiunii barei.4. Se admit următoarele defecte locale ale su­ prafeţei : denivelări. valoarea c ă u ta t ă fiind m edia aritm etică a acestor 6 m ăsurări. L a oţelul cu profil periodic se poate. C ondiţia este ca d iam etru l dornului D pe care se face îndoirea şi ungh iul de îndo­ ire a (fig. să nu depăşească a b a te re a lim ită la d iam etru .05 m m la re s tu l diametrelor. Nu se a d m it nervuri ru p te. 3 p e n tru oţelul OB 37 şi tab elu l III. în ălţim ea nervurilor. U nghiul de înFig.02 m m la d iam etrele mici (d < 10 mm) şi cu precizia de 0. III. De asemenea. P e n tru verificări sistem atice ale dimensiunilor se procedează con­ form STAS 6605-78 care precizează : d iam etrul se m ăso ară în 3 secţiuni tran sv e rsale s itu a te la pătrim ile ep ruv etei şi perpendiculare pe axa ei.

p u tîn d fi de 12—70% . încercarea la tracţiune. 125 . 4. la lucrări de m are im p o rtan ţă. II. nefolosirii lui. fosfor etc. m angan. sulf. Interpretarea rezultatelor. P ro b a de îndoire se consideră satisfăcăto are dacă d upă efectuarea ei nu apare nici o c r ă p ă tu ră sau fisură pe fa ţa exterio ară cu rbată. Analiza chimică. R educerea de diam etru se numeşte şi reducerea de secţiune A care se exprim ă în procente din secţiunea iniţială. iar unghiul de 90° cînd prelungirile celor două ra m u ri fac u n unghi de 9(F. schimbării destinaţiei sau înapoierii uzinei producătoare. î n această situaţie hotărîrile le ia şeful de şantier care va t r q t a problema în co nform itate cu prevederile legale. Fierarul betonist ră s p u n d e de ca litatea lucrării pe care o execută şi trebuie să refuze utilizarea de oţeluri care nu corespund s ta n d a r­ dului sau nu au aceeaşi calitate cu cea p re v ă z u tă în proiect. Sîrmă trasă pentru beton armat P e n tru b eto n a r m a t sîrm a tra s ă se livrează conform STAS 438/2-80 în două c a l i t ă t i : cu suprafaţa netedă (STNB) şi cu suprafaţa profilată (STPB).ajung paralele (oţelurile OB 37 şi PG 52). siliciu. P e n tru oţeluri care vor fi sud ate cu procedee speciale. Sîrmele trase p o a rtă această denum ire deoarece se o bţin din b are netede de oţel-beton ro tu n d cu c o n ţin u t redus de ca rbon (oţeluri moi) care apoi s în t tra s e sau trefilate. Necorespondenţele cu sta n d a rd u l formează obiectul declasării oţelului. Modul de efectuare a încercării conform STAS 200-75 şi STAS 6605-78 este în principiu a r ă t a t la cap. Această probă se face u n de nu există certificat de calitate sau există dubii asup ra calităţii oţelului şi la livrări din import.V5. O peraţia se face la rece.« şi alungirii la ru p e re . Prin trefilări succesive prin orificii din ce în ce mai mici se ajunge la diam etre de sîrm e foarte subţiri şi cu rezistenţe fo arte ridicate rezul­ ta te din orientarea cristalelor de metal. adică s în t tre c u te p rin tr-o filieră (orificiu calibrat) şi obligate să-şi micşoreze secţiunea tran s v e rs a lă ca urm are efortului de tra c ţiu n e din sîrm ă. Se face p e n tru determ inarea rezistenţei de rupere R m. In cazul execuţiei prefabricatelor în serie încercarea la tra c ţiu n e este obligatorie. limitei de curgere R e sau R p0. se fac la labo ra to are şi probe de analiză a conţin u tu lu i de carbon.

! i 126 . 7 8 3 9 0 (4 0 ) 4 9 0 (5 0 ) 8 d ') Slrmele cu diam etrul mai mic dc 6 mm se încearcă şi. (P) şi destin aţia pen tru a rm a rea betonului (B). p e n tru a rm a rea betonului. OL 37 şi OL 42. cu d iam etrul de 4 mm. cu d iam etru l de 3 m m .R ed ucerea de secţiune se calculează cu formula : A = So ~ S f x 100% = S. în mm. a.'■ 1 80 ° . cu toate că se măsoară pe o bază mai mare . 6. Caracteristicile mecanice ale sîrm ei Irase În c e rc a re a la t r a c ­ ţ iu n e în c e rc a re a la în d o ir e la re c e 1) C la sa d e c a lita te S im b o lu l D ia m e tr u l d mm S u p e r i­ o a ră O b iş n u ită STNB 3 4 STPB 4 -1 0 L im it a de c u rg e re R p o.G ‘ ' 6 -7 .1 0 8 .1 0 . p e n tru arm area betonului. D in analiza caracteristicilor mecanice se co n stată : 1) Sîrma trasă are limita de curgere convenţională (fig.? N /m m 2 ( k g f/m m -') m in . de 10 ori diametrul ( A 10). (h° ~ d?■ x dl 100%. 6 ). treb u in d să reziste la m inim um 4 îndoiri alte rn ate lă ră să prezinte fisuri vizibile cu ochiul liber.fi“). la Îndoiri altern ate. 5 4 0 (5 5 ) A lu n g ir e a la r u p e re A ia m in % 8 U n g h iu l D ia m e t r u l d e în d o ir e d o r n u lu i a - - 4 9 0 (5 0 ) 4 4 0 (4 5 ) 5 9 0 (6 0 ) 5 4 0 (5 5 ) 6 ' • r .. T a b e l u l I I I . (conform STAS 1177-74). com p letat cu diam etrul. S îrm a se trefilează din urm ăto a rele m ărci de oţeluri: OL 34 . .STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă profilată.0 4 . v alo area diam etrului. şi n u m ăru l stan d ard u lu i. profilul ne te d (N) sau profilat. b). simbolizat prin simbolul 0 (se citeşte . este mai mică decît la celelalte oţeluri. 4 9 0 (5 0 ) R e z is te n ţa la ru p e re K .5 — 5 . — S T PB . i ' d • 4 . I I I . liv rate conform STAS 500/2-80. 2) Alungirea la rupere. 1 8 0 °. l . Caracteristicile mecanice şi dim ensiunile sîrm ei trase pentru beton armat (tabelul III. pe dorn cu raza de 10 mm . N o tarea se face indicînd tip u l oţelului: sîrm ă tra s ă (ST). N /m m * ( k g f /m m 1) m in . A s t f e l : — STNB — 0 3 — STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă n etedă.

283 0.11 1.126 0. Verificarea calităţii.60 6. Modul de livrare a sîrm ei trase.00 5. Dim ensiunile sîrmelor tra s e s în t date în tabelul I I I . fiind mai ridicate la grupele mici.196 0.94 1. Tabelul I I I .099 0. D im ensiunile £i abaterile la dim ensiuni ale sirm ei trase Diametrul sirmei d mm 3. Loturile de sîrm ă au m asa de 7 — 10 t (după grupele de diametre).1 5 b. § 3. 8 ).395 0.55 4.00 Abaterea limită mm Perimetrul Aria secţiunii corespunzător diametrului sirmei cm3 cm 0.636 0. în caz de litigiu se prelevează probele din porţiunea de colac indicată de beneficiar.55 4.57 1.499 0.071 0.00 c. 4) Diametrele mai mari ( S — 10 m m ) sînt supuse probei dc îndoire.055 0. iar diametrele mici probei de îndoire alternată. P e n tru încercări se iau probe de la 0. 7.159 0.00 9.50 m de la ca p ătu l colacului. kg Obi mii tu 2 1 -1 0 0 2 6 -1 5 0 Redusă 5 -2 0 1 0 -2 5 Diametrul sirmei mm Cel m u lt 3.1 ± 0 .10 8. c). Verificarea calităţii se face în mod similar cu cea a oţelurilor lam inate la cald (v.089 0.222 0.00 şi peste 4.41 1.00 3. 8.125 0.1 000 Masa colacului. • 127 . interior al colacului mm 250— 650 4 0 0 .39G 0.00 7. Tabelul I I I .14 Masa informativă kg/m 0.785 0.51 2.50 5.83 3.503 0.00 10. Sîrma se livrează în colaci (tabelul I I I .311 0. M odul de livrare a sirm ei trase ■Diametrul . 7.246 0.00 4.26 1.617 ± 0.193 0.154 0.88 2.76 1.3) Caracteristicile mecanice sînt dale pc grupe de diamelrc. F iecare colac este legat cu sîrm ă moale în 4 locuri.078 0.23 2.

222 3.09 63.40 Aria Masa Lungimea secţiunii mm1 kg/l 000 m m/kg 0. fiind adesea p ro te ja tă prin u n ­ gere. Se fabrică într-o g a m ă m are de d iam etre (STAS 889-80).336 55.60 0.69 18.21 129.60 1.662 30. din oţeluri moi cu c o n ţin u t redus de carb on OL 34 şi care după trefilare este încălzită în tr-u n cu pto r p în ă la înroşire p e n tru a o tran sfo rm a din sîrm ă ta re (ca u rm a re a ecruisării din trefilare la care s-au a r a n j a t cristalele) în sîrm ă moale. de regulă. Tabelul I I I . adică ajunge la c a litatea oţelului de bază OL 34.5.33 26.00 Aria Lungimea Masa secţiunii mm* k g /l 000 m m/kg 1.488 72.80 2.30 103.80 3.872 15.5447 3. P e n tru legarea cofrajelor se foloseşte sîrm ă de circa 0 2 mm.36 50.935 38.5).52 162. 9. III.949 4. Sîrm ă m oale pentru legnt (STAS 8!W-3(t) Diametrul mm 0.0106 2. Bioţelul B ioţelul este u n oţel realizat din sîrm ă tra s ă t a r e fiind compus din 'două bare longitudinale de secţiune ro tu n d ă legate în tre ele prin sudură cu a ju to ru l u no r distanţieri (scăriţe) cu secţiune dreptu ng hiu lară ^fig.5394 2.50 2. m odelîndu-se du p ă profilul barelor pe care le leagă.5030 0.3957 0.7671 2.2830 0.90 82.80 0.0686 13.25 321.9852 1.783 19.634 12.02 P e n tr u legare se foloseşte sîrm ă moale neagră (recoaptă) d en um ită pe şan tiere şi sîrm ă arsă. Sîrmă moale pentru legat Barele fasonate p en tru a realiza a r m ă tu r a propriu-zisă se leagă cu sîrm ă moale (tabelul I I I . P e n t r u legare se utilizează.25 1. Sîrm a este liv rată în colaci mici.6362 0.23 202. 9) p e n tru a forma plase legate sau carcase legate.00 2.9087 6.2272 1.7854 0. S îrm a se îndoaie foarte uşor şi rezistă bine la strîn gerea cu cleştele.9408 4.976 21.90 1. trefilată. P rescripţia 128 . 6.75 Diametrul mm 1. L a plasele şi carcasele su d ate legarea este înlocuită cu sudură.70 0.084 450.165 7. sîrm a 0 1 mm.25 2. E l se fabrică în ţa ra noastră în 5 sortim ente.1575 7.50 1.64 20. Legarea are ca scop de a asigura poziţionarea corectă a arm ă tu rii spaţiale.00 1.533 48.1416 3.55 32.734 9.106 3.12 1.949 6.98 253.08 40.

Dimensiunile barelor longitudinale şi a celor tran sversale (scăriţele). Notarea bioţelului se face cu indicativul bi (prescu rta rea de la bioţel) u rm a t de d iam etrul barelor longitudinale date în zecimi de mili­ metru şi num ărul normei interne de întreprindere.I. rezistenţa la rupere m inim ă 800 N /m m . B ioţel. 1 129 . A stfe l: b i 3 6 . Profilul are o geometrie fixă care este indicată in figura I I I .I . care reglem entează livrarea este N orm a in tern ă de întreprindere N .N .6 mm. îndoirea la 180° pe un dorn cu diametrul D = 6 mm. S udarea scăriţelor se face la o m aşină specială după d e b ita re la lungime.Fig. II I.P.şi alungirea la ru pere minimă 4 ■ ‘ •■ io — — •5°/ ’ /o■ Barele transversale (scăriţele) se obţin din oţel p lat OL 37 cu rezistenţe m ărite prin tragere (reducere de secţiune) p e n tru a realiza o rezistenţă la rupere de 500 —600 N/m m -. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . d is ta n ţa dintre barele longitudinale este 20 m m. elaborată de C. a.M. iar cea dintre barele transversale 95 mm. limita de curgere 680 N / m m 2 . Dim ensiunile bioţelului.Î. 10. Caracteristicile m ecanice ale bioţelului.B. Caracteristicile mecanice minime livrate ale bioţelului s în t considerate cele ale barelor longitudinale şi anum e : rezistenţa la rupere 800 N / m m 2 . 1979-73 pen tru realizarea bioţelului. precum şi m asa bioţelului pe m e tru liniar s în t a r ă ta te în tab elu l III.5. b.Î . alungirea la rupere A 10 = 5% . 1979-73 înseam nă bioţel cu bare longitudinale care au diam etru l de 3. S u dura scăriţelor se verifică prin proba de forfecare. Barele longitudinale se obţin din sîrm ă t ra s ă ta re care treb u ie să aibă caracteristicile : limita convenţională de curgere m inim ă 680 N/mm*. 5 .

Livrarea se face loco atelier in colaci de diam etru m are.Tabelul 111. Dimensiunile bioţeliilui B a re lo n g itu d in a le T ip u l d e b io ţe l B a re tra n s v e rs a le A b a te r ile la în ă lţim e şi g ro s im e mm A r ia ce lo r d o u ă b a re cm 2 D ia m e tr u l 1 1 1 1 1 1 A b a te r ile la d ia m e tru Masa k g /m 1 1 1 1 1 1 în ă lţ im e a mm G ro sim e a mm bi 40 bi 56 bi 69 0.0 5.4 0 1 0 0 225 240 1 0 0 Colacii sîn t legaţi în 3 locuri.0 0. ale aspectului suprafeţei.416 0.9 ± 0. Tabelul I I I .0 3.6 5. a căror m asă şi dimensiuni s în t în funcţie de so rtim ent (tabelul I I I . Regulile de verificare a calităţii bioţelului sînt aceleaşi ca şi la oţelui-beton lam inat la cald (v.5 3.5 0. L u n g im e a m e d ie a u n u i co la c m T ip u l de b io l el b i 40 b i 56 b i 61 50 75 2 . Masa şi lungim ea b ioţelului liv rat D ia m e tr u l c o la c u lu i in M asa m e d ic a u n u i c o la c k. de regulă. 2) Pentru încercările mecanice ale barelor longitudinale se fac cpruvete prin tăierea scăriţelor. de în drep tare în tru c ît destinaţia lui principală este p en tru arm area elementelor circulare (silozuri.624 c. c. Bioţelul se derulează de pe colaci d re p t neavînd nevoie.75 4. 130 . Modul de livrare a bioţeluliii. lungimea epruvetei este de 550 mm. Proba de forfecare se face pe 3 epruvete. încer­ carea Ia îndoire a barelor longitudinale. § 3. 11.5 7.1 4. rezervoare etc.216 0.).50 0. l 1). Verificarea c a lităţii bioţeliilui. 6) încercarea la forfecare se face cu dispozitive speciale de forfecare montate la maşina de încercat (se prind scăriţele coaxial şi se supun probei de tracţiune).25 0.0 5.10. se facc şi verificarea sudurilor scăriţelor prin proba de forfecare.) cu u rm ăto arele precizări : 1) P e lingă verificările dimensionale. d.

pu tîn d u -se con­ fecţiona sub formă de panou ri şi rulouri (care au d iam etru l m axim de 1. Plase sudate pentru armarea betoanelor.Media aritm etică a celor 3 probe trebu ie să satisfacă condiţia : B . — B uzău şi Caietul de sarcini CS/1984 — I. P . 3) Plase sudate „speciale tipizate “ simbolizate cu literele S T . 2. Plasele sud ate uzinale s în t livrate de în trep rin derea de Sîrme şi P ro­ duse din Sîrme (I. 2 ) Plase sudate . rezervoare. panouri pen tru planşee. — B uzău p e n tru plasele din sîrm ă trasă profilată. Catalogul de plase s u d ate fabricate în I.P. Tabelele cu tipurile de plase s în t date în catalog. 7. Calculul elementelor a rm a te cu bioţel se face în conform itate cu Instrucţiun ile tehnice pen tru calculul şi alcătuirea elementelor a rm a te cu bioţel. Plaselor din sîrm ă profilată li se ada u g ă Ia început literele P P (panou-profilat).1 * unde : R f este rezistenţa la forfecare. in N / m m 2 .P. Plase sudate uzinale Plasele su d ate sîn t elem ente de a r m ă tu ră form ate din bare de oţel (sîrme) dispuse pe două direcţii perpendiculare.P. în m m 2.. su d ate prin rezistenţă electrică la locurile de încrucişare denum ite noduri.normalizate" care au lungimea variabilă (netipizată). în cercarea se face cu viteză mică de 5 — 10 m in/min.S) — Buzău şi sînt destinate în special p en tru ar­ marea elementelor din beton arm a t plane sau curbe de tipul plăcilor pentru panouri de pereţi.S. în N / m m 2. Clasificarea plaselor. arm ături de pardoseli. plasele se clasifică după cum urm ează : 1) Plase sudate cu toţi parametrii tipizaţi .S. Prescripţiile care reglem entează p ro ducţia de plase sud ate sîn t STAS 438/3-80. simbolizate cu litera N.. panouri de acoperiş.5 m). după gradul de tipizare.S.80-74.S. ziduri de sprijin.> 350 N / m m 2 . 131 . A — secţiunea transversală a unei scăriţe.de uz general “ simbolizate cu litera G şi „de listă" simbolizate cu L. = ----. P — forţa la care s-a produs cedarea prin forfecare a scăriţei.. silozuri etc. Conform cataloghlui.S.

A s t f e l : — plase 26 LQ 126 înseam nă plase sudate cu n u m ăru l de ordine 26 din tabelul cu plase „de listă" av în d ochiuri p ă t r a t e şi cu aria to ta lă a secţiunii barelor longitudinale pe 1 m lăţim e de 1. Se face apel la tipurile N şi ST num ai cînd primele nu s în t 132 . D iam etrul barelor transversale se. 6 : lungimea panoului L „ lăţim ea panoului B r.. şi al celor transversale l t. F a c excepţie plasele speciale S. în m m 2/m . iar d iam etru l barelor longitudinale se notează cu d t şi v ariază de la 3 la 10 mm.26 c m 2 .. Notarea plaselor s u d ate uzinate se face cu u n cod stab ilit în „Cata­ logul de plase s u d ate" în u rm ă to a re a ordine : u n n u m ă r care reprezintă ordinea plaselor din tabelele de plase pe tipuri. notează cu d t şi variază de la 3 la 0. lungimea capetelor barelor transversale C tl si C.Parametrii plaselor. în funcţie de m odul de uzinare şi de utilizare. lăţim ea între barele longitudinale extrem e sau de m argine B. Se v a c ă u ta să se folosească plase de ca ta ­ log (G sau L) care se. monolit pe şantier sau p en tru elementele p refabricate de m are serie. 4) Plase „speciale tipizate “ ST d estinate arm ării elementelor pre­ fab ricate de mare' serie pen tru construcţii industriale şi care nu se încadrează în celelalte tip uri de plase. lungimea între barele transversale extrem e sau de m argine L. pano u ri ele fa ţa d ă prefabricate şi panouri de legătură la diafragm e t u r n a t e monolit. diafragm e m onolite etc. — plase ST5 înseam nă plase su d ate „speciale tip iz a te " a v în d nu m ăru l de ordine 5 din tabelul plaselor speciale. Ca regulă generală se v a utiliza la arm are u n num ăr m inim de tip u ri de plase pe ansam blul construcţiei.de uz general “ G folosite de regulă la arm a rea elementelor plane din beton a r m a t turnate. o literă p en tru tip ul de plase conform codificării G. 2) Plase . pasul (d ista n ţa dintre două bare alăturate) barelor longitudinale /. 3) Plase „normalizate “ N folosite la elem ente la care lungimea se po ate obţine prin tăierea plaselor (planşee prefabricate.5 mm. o literă care a r a tă forma ochiului re z u lta t din încrucişarea barelor plasei şi anum e p e n tru cele p ă t r a t e litera Q p entru cele d reptu ngh iulare litera R şi un nu m ăr care repre­ zintă aria secţiunii arm ă tu rii longitudinale.). plasele sud ate s în t den u m ite şi simbolizate astfel : 1) Plase . si a celor longitudinale CM ş i C l2. Plaselor li se pot găsi şi alte utilizări decît cele indicate.. P a ra m e trii panourilor de plase s u d ate se p ot ur­ m ări pe figura I I I . L sau N.de listă" L folosite de regulă p en tru planşee prefabricate. pot pune în operă cu un n u m ă r m inim de tă ie tu ri la m ontaj. Plasele sud ate „speciale tip izate" se notează cu simbolul ST u rm a t de n um ărul de ordine din tabelul cu plase speciale.

S. şi d.0 -7 .5 — 5 . iar S mo.t N / iţ im " N /m m ’ ( k g f / m m 1) ( k g f/m m 2) m in . . G (plasa de uz general). 13. Tăierea plaselor se face după planuri de tăiere (croire) pentru a avea un n u m ăr m inim de tă ie tu ri şi să nu rezulte pierderi. cu ochiuri p ă tra te (Q) Şi cu aria secţiunii barelor (2. . sîn t diam etrele barelor transversale. L ungim ea epruvetelor este p re v ă z u tă în STAS 6605-83. Se dă ca exem plu datele cuprinse în lista de plase „De uz gen e ral 1 1 (G) p en tru plasa 14 GQ 246. b. P a­ nourile (plasele plane) care pot fi fa b ricate de I.0 -4 .S. F o r ţa d e fo rfe c a re a n o d u lu i sudat P / N /m m * P r o f ila t ă '. 4 9 0 (5 0 ) 490 440 440 390 (5 0 ) (4 5 ) (4 5 ) (6 4 0 ) 5 9 0 (G 0) 590 540 540 190 (6 0 ) (5 5 ) (5 5 ) (5 0 ) A s p e c tu l s u p ra fe ţe i D ia m e tr u l s îrm e i d. a.j . Tabilul I I I .S . 12 s-au în tocm it liste cu plase conform clasi­ ficării şi simbolizării a r ă t a t e mai înainte.reste aria secţiunii transversale a barei celei mai groase din nod . cit şi cele transversale). Sîrmele folosite p e n tru confecţionarea plaselor su d ate sîn t sîrm e tra s e (v. P e b az a tabelului I I I . d. — B uzău au valorile p aram etrilo r lim ită (fig.3 5 S maxR p0 .5 0 S mllxI t .S . V alorile m inim e ale caracteristicilor mecanice ale plaselor sudate L im i t a de R e z is te n ţa la ru p e re c u rg e re l!m Rpa. 6 ). a 0 p e n t r u — rfi 0 . — B u zău unde este in dicală şi forma profilului (tip Carrv). tabelul I I I .46 c m s/m — 246 m m 2/m). mm A lu n g ire a la ru p e re .0 G— 6 8 0 . î n tabelul 1 QO io. 8 ’) jRj)o.economice. 6 ) precizate în tabelul I I I .0 3 .) 4 .1 8 .0 4 . ru in . 12. respectiv longitudinale.0 1 0 . 8 N e te d ă 8 8 0 . 12) se determ ină pe sîrm e decupate din plasa s u d ată (at.4jn o/ /O m in . „ 1 p e n t r u di — & 0 .0 -1 0 .P. Caracteristicile mecanice (tabelul I I I .ît cele longitudinale. I I I . Listele de plase su d ate sîn t numeroase şi nu p o t fi d a te în prezenta lucrare.P . Se ream in te şte sem nificaţia succesivă a simbolurilor şi anum e : 14 (num ăr de ordine al plasei). 2) Plasele sudate profilate sîn t liv rate conform CS 33/84 — I.2 are valoare m inim ă. D im ensiunile plaselor sudate uzinale. Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate.6 6 .

J ± 1 0 mm P asul intre barele transversale l.6. Plasele sudate fabricate de I..110 f ^ x d.S . ± 1 0 mm C ap ătul barei tra n s­ versale C’u sau Plase sudate cu b are simple Plase sudate cu b are duble - C ap ătul barei longitudinale C .P . 9 5 0 . sau C n Min.Tabelul I I I .S . l i .—Buzău Valori mm 2 000—7 000 1 000—3 000 Abatere* limită Parametrul geometric Lungim ea panoului L c L ăţim ea panoului B t ± 1 % dar nu mai m u lt de ± 2 5 mm L ăţim ea in tre barele longitudinale extrem e B Lungim ea în tre barele transversale extrem e l. 10 M in. 25 Sensul de avans a l plasei ~n m o sm â Fig. Param etrii plaselor sudate. 134 . III.2 950 1 950—6 950 ♦ P asul intre barele longitudinale Plase su d ate longitudinale Plase sudate longitudinale cu bare sim ple cu bare 1 duble 5 0 -3 0 0 m ultiplu de 25 100 —300 m ultiplu de 25 5 0 -4 2 0 fără trep te Min.

In catalog.S. L c = 6. Ga accesorii se folosesc legături de m anevră nerecuperabile din sîrmă lam in ată OL 32 sau OL 34 0 6 . 44.5 k N / m 2). P rin lot se înţelege circa 1 0 t plase sud ate fabricate pe aceeaşi in stalaţie (maşina de sudat) care are acelaşi reglaj al p aram etrilo r geometrici (dimensiuni 135 . B c = 2. Plasele sînt livrate sub formă de unităţi de încărcătură. c. d t = 8 mm — transversale.P. C t = 50 + 50 mm — transversale. C . — Aria secţiunii barelor : — longitudinale. — Masa. a v în d m asa de cel m u lt 2 0 0 0 kg şi cel m u lt 50 plase. în scopul redu­ cerii înălţimii pachetului şi a obţinerii unei stab ilităţi sporite a acestuia. l. A s t f e l : (1 x 2 5 ) 2 + 1 x 2 5 0 + 3 x 3 0 0 + + 125 + (1 x 2 5 ) 2 în care cu (1 îa25)2 s-a n o ta t g rupu l de bare alăturate. Fiecare pachet de plase are o etiche tă m etalică pe care sîn t în­ scrise : I.26 cm 2/m .plaselor GQ (cu ochiuri pătra te) la poziţia 14 se vor citi urm ătoarele date. 1.23 kg/buc. simbolul (notarea). 2. în coloana 13. U n itatea de în cărcătu ră se formează prin aşezarea plaselor plane două cîte două fa ţă în faţă.S. l t = 1 0 0 mm — transversale.46 cm !/m — transversale. conform figurii I I I . — L ăţim ea plasei (panoului). num ărul de panouri (plase) din pachet.0 m. 6 : — Dimensiunile ochiurilor (distan ţe între bare) : — longitudinale. = 2 0 0 mm. Plasele speciale tipizate ST p o t fi confecţionate cu d istan ţe intre ochiuri variabile la acelaşi tip de plasă (de exemplu. n u m ărul lotului de plase. în funcţie de dimensiunile geometrice ale Dlaselor şi diam etrul barelor. — Depăşirea (capetele) : — longitudinale. — B uzău . — D iam etrul b a r e l o r : — longitudinale. I n d ic a tiv u l: 14 GQ 246. la plasele ST s în t a r ă ta te şi elemen­ tele prefabricate la care se utilizează prin indicativul proiectului (de exemplu) : G 3/6-350 este chesonul cu lăţim ea de 3 m. d t = 4 mm. — Lungim ea plasei (panoului). care se petrec pe t o a t ă înălţi­ mea pachetului în d reptu l a 4 sau 6 suduri.a = 25 + 25 m m . 1 x 2 5 + 3 x 3 0 0 + + 1 X250) sau cu bare duble.4 m (între axele barelor extreme). Modul de livrare a plaselor sudate uzinate. cu u n dispozitiv special. cu lungimea de 6 m şi care a fost calculat la o încărcare de 3. m asa unei plase.

T. sîrm ele să se încadreze în abaterile dimensionale m axim e din tabelul I I I . curent. S . tim p de sudare etc.C. 1 2 . 4) Probele mecanice (încercarea de tracţiune a sirmelor) şi calitatea nodurilor sudate (rezistenta la forfecare a nodului sudat) se verifică prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate. D u p ă derulare plasa trebuie să ră m în ă d reap tă şi să se înscrie tn tr-u n dreptu ngh i perfect.). Se adm ite u n strat subţire de rugină cu condiţia ca după în lătu rare. Probele pen tru încercări se recoltează din porţiunile de panouri dec u p ate pentru goluri. pe ep ru vete a v în d forma din figura I I I . Verificarea calităţii sudurii nodurilor sc face prin determ inarea forţei de forfecare a nodului. P erp e n d ic u laritatea in tre barele longi­ tudinale şi transv ersale este g a r a n t a t ă prin lim itarea ipotenuzei t riu n ­ ghiului cu catetele de 1. Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. Plasele în rulouri treb uie să aibă d iam etrul de rulare conform preve­ derilor. 7. Verificarea param etrilor panourilor se face prin com pararea valorilor m ă su ra te cu datele din catalog. d. Verificarea ca lită ţii plaselor sudate uzinate. strivire sau asperităţi. 7. 3) Se verifică aspectul. 12. lim ita de curgere ( R e. lungimii şi lăţimii. 6 . P . capetelor. — Buzău sem n at de organul C.0 0 m cu o ab a te re de ± 3 % . diam etrul sirmelor) şi electrici (presiune. încercările mecanice.2 0 m la valoarea ipotenuzei de 2 . S . R p0>2 şi alungirea A lt se determ ină conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83.ale ochiurilor plasei.60 m şi 1 . Noduri nesudate se ad m it : 3 % din to ta lu l nodurilor unei plase : 1 0 % din nodurile barelor extreme. Verificarea dimensiunilor se face cu ru leta p en tru lungime şi lăţime şi cu m icrom etru l p en tru diam etrele barelor. şi 30% din n um ăru l nodurilor unei bare cu condiţia respectării prevederilo r anterioare. Ca defecte locale se a d m i t : denivelări. Caracteristicile mecanice treb u ie să corespundă valorilor tre c u te în tabelul II 1 . 2) Se verifică parametrii conform comenzii . respectiv rezistenţa la tra c ţiu n e l i m. 136 . Pe şantier se fac u rm ă t oarele v e r if ic ă r i: 1) Se verifică dacă lotul este însoţit de certificat de calitate al I . D is ta n ţa dintre barele transversale extrem e se m ăsoară pe barele de m argine ale panoului. . Valorile admisibile pen tru forţa de for­ fecare P f se dau în tabelul I I I . de ase­ m enea cu condiţia ca abaterile lim ită să se înscrie în valorile din t a ­ belul I I I .

accesoriile şi mijloacele necesare. 8 . 1) Formarea şi compunerea lotului unitar de manipulare : Loturile unitare de.de listă" şi la 800 bucăţi sau 5 t la plasele s u d ate speciale). Oţelurile p en tru beton a r m a t se livrează sub form ă de bare.7. dispo­ zitivele. III. a c c ep tat de I. astfel ca un bac să tra g ă de b a ra transversală şi celălalt de bara longitudinală. panouri de plase sudate şi plase sud ate în rulouri. Oţeluri în bare şi colaci.La încercarea la trac ţiu n e a unei e p ru ­ vete se folosesc bacuri speciale. Transportul şi depozitarea oţeiurilor-beton a. î n vederea manipulărilor.50 t de la celelalte uzine m etalurgice (în trep rin d erea «Lam inorul 1 1 Brăila. loturile u n itare se grupează pînă la 4 u n ită ţi în funcţie de g re u ta te a u n itară a lotului şi de capaci­ tatea de ridicare a mijloacelor folosite. —B uzău p en tru livrări (care variază de la 1 0 0 bucăţi sau 1 t la plasele sudate.S. de listă. manipulare pentru oţelul-betan în bare sîn t de regulă de 1. La stabilirea n um ăru lui de b u că ţi trebuie Fig. descărcarea din mijloa­ cele de transport de cale ferată la depozitele centrale şi încărcarea în mi jloacele auto . î n ultim ul tim p există o preocupare de a se mecaniza operaţiile de tra n s p o rt şi m anipulare. Transport şi depozitare. Epruveta de trac­ să se ţin ă seam a de num ăru l minim de bucăţi ţiune sudată în cruce. în trep rin d e rea «Oţelul Roşu).S . norm alizate şi speciale tipizate) se com andă prin specificarea simbolului m e n ţio n a t în tabelele cu plase din catalogul uzinei (con­ form notării din acest paragraf) şi a num ă­ rului de bucăţi.00 t la oţelul-beton liv rat de în tre p rin d e rea Metalurgică Griviţa şi de 2. manipulări în atelierele centrale ele prelucrare a armăturilor. C om binatul Siderurgic H un ed oara. L oturile un itare se solidarizează 137 . de a se tipiza dispozitivele şi accesoriile de prindere.P . colaci. Problemele de mecanizare care se pun sînt următoarele : forma­ rea şi compunerea lotului unitar de m a nip ula re.. Plasele tipizate (de uz general. depozitarea.

pină la ilokri unita-e 6.la cîts 2.5 m de la capefe. Se aducs mijlocul de descărcare în dreptul vagonului c. Operaţii de manipulare.2muncitori Formaţia de lucru■ . se pnrrl simultan ctojă loturi de 25kNsau patru de 10kN Se ridică bturile unitare şi se aşează în depozit. cu ajutorul dispo­ zitivului. transport şi depozitare in bare. în cantităţile şi diametrele indicate prin comandă. după care se elibereoză dispozitivul 5 Se preiau„din depozit. IH. în acest caz se fac prin răsucire 5legoţun : două de manevră. din 3$ 5 .6 m m cu bucle de agăţare şi trei de solidari­ zare din 1Q 5 -6 mm 7. situate. Se aşază loturile unitare pe peridoc Fig. h funcţie de necesităţile atelieruiu de prelucrare se_pot forma ioturi unita­ re adecvate. pe bpuri şi diame're.8.f Se agaţă dispozitivul de prindere în cîrligul macaralei Se agaţă cîrhgele dispozitivului de legâtunie de manevra ale loturibr unitare. oţel-betoa .

Conteinerele fiind obiecte de in v e n ta r se folosesc continuu. 2) Descărcarea din vagoane in depozite centrale şi încărcarea în mijloace auto. circa 5 colaci). Oţelul-beton în bare şi colaci se poate depozita în depozite deschise. P e n tru operaţiile de descărcare—încărcare se folosesc m acarale t u r n cu c a p acitatea de ridicare mai m are de 50 kN. \ 4) Oţelul-beton in colaci transconleinerizat. a u to m ac ara de 50 kN şi a u to tra c to r cu peridoc de 100 kN. I I I .cu cinci legături de oţel-beton 0 5 —6 mm. 5) Mijloace dc transport. Operaţiile succesive s î n t : se opreşte vagonul portcontein er în raza macaralei p o r t a l . în cazul oţelului-beton se preconizează utilizarea unei palete tra n sconteiner care este . dintre care trei legături de solidarizare la capete şi centru şi două legături de m anevră cu bucle de apucare din trei fire. 10) cu sisteme de reglare şi echilibrare. 7) Depozitarea oţelului-beton în bare şi colaci. pentru oţel-beton în colaci cuprind colaci a căror masă to ta lă nu depăşeşte circa 2. Ordinea operaţiilor este d a tă în figura II 1. ţe a v ă v eche) lemn ro tu n d din foioase etc. în stive simple sau suprapuse. prin term en ul conteiner se înţelege u n recipient în care se depozitează m ărfuri. manipulare şi descărcare. P e n tru m anipulări se pot folosi m a ­ carale t u r n sau autocam ioane cu m acarale hidraulice.). unitare de manipulare. P rin noţiunea de transconleinerizart se înţelege tra n sp o rtu l cu aju torul conteinerelor. 139 . se roteşte pe p a rte a de încărcare a transconteinerului j se preia lotul u n ita r din depozit şi se aşază în transconteiner. D epozitarea de lungă d u rată se face pe platform e b e to n a te pe reazeme (de beton. Loturile. 6) Dispozitive de prindere. P e n tru m anevrare a loturilor u n ita re se utilizează dispozitivele de prindere (fig. Descărcarea se face de regulă cu o m aca ra de 50 kN.un fel de platform ă pe care se aşază colacii form aţi în u n ită ţi (de. în locul platform ei b eton ate se ad m it şi platform e am e n a ja te pe un teren uscat cu p a n tă de scurgere a apelor. D e regulă. Ordinea operaţiilor este d a tă in figura I I I . La destinaţie se transb ord ează transcon teineru l-paletă pe semi­ rem orca specială cu care se efectuează tra n s p o rtu l ru tier pîn ă la depozi­ tele de rezervă ale atelierelor centrale. de la uzină la depozit sau la punctele de desfacere.9. î n incinta depozitelor se folosesc de asemenea m aca­ rale portal. 8. 3) Manipulările în incinta atelierelor centrale de prelucrare a armă­ turilor a oţelului-beton in colaci.80 t.

oa t punctele 2-5 si se asază lingă virtejuri ' Se dezmembrează lotul unitar prin tăierea benzilor de otel cu foarteca pentru tab j . loturile unitare. tra n s c o n te in e riz a t. tr a n s p o r t şi d e p o z ita re o ţe l-b e to n în c o lac i. Se desprinde iin ochet al cablului din cîrligul maca­ ralei si se extrage cablul din colac cu ajutorul ma­ caralei In cazul ia care virtejurile nu mtra in raza de acţiunea macaralei. lotul unitar şi se aşează in depozitul de rezer­ vă pe tipuri şi diametre Se desprinde un ochet al ca­ blului am dispozitiv si se extrage manual din'lotul uni­ tar. dupa care se rd ic â cîrligul macaralei pentru un nou ciclu Se preiau pe rînd din depozi­ tul de rezervă. colacii se pot’ ma mpula cu motostivuilorul Formaţia de lu c ru .Se opreşte mijlocul de trans­ port in raza macaralei turn Se agaţă In cîrligul macaralei dispozitivul de prindere Se introduce cu ajutorul căngii cablul dispozitivului prin lotul unitar Se ridică.9. E L 2 Â JkA A F ig . Se trece cablul scurt prin cîte u n colac ş l se transpor­ tă pe virtej lâsindu-l să se aşeze orizontal cu ghicire manuală . 2 muncitori. . O p e ra ţii d e m a n ip u la re . III.

11. folii de m aterial plastic etc. colacii se stivuiesc d u p ă aceleaşi reguli. 141 . Stivuirea se face pe diam etre şi calităţi de oţel . I I I . pun la distanţe mici p en tru ca barele prin încovoiere să nu atingă p ăm în tul. Stive pentru bare de oţel-beton.). P e înălţim e se separă barele în pachete prin inter­ mediul dulapilor sau bilelor (fig. b — pentru ridicare în poziţie verticală. scînduri vechi etc.. P e n tru depozitarea de lungă d u ra tă (1 an) stivele se protejează c o n tra intemperiilor p rin foi de carton asfaltat. care se fixează cu dulapi. Colacii co nstitu iţi în loturi uni­ tare legate se pot stivui p rin suprapunere.50 —2. III. D isp o zitiv p e n tr u m a n ip u la r e a p la s e lo r s u d a te : a — pentru încărcări-descărcări şi ridicare în poziţie ozizontală .l 1). iar reazemele se.Fig. rinzi de b eton etc. I I I . Stivele vor fi e tich e ta te conform codificării materialelor. S tivuirea provizorie pe platform e betonate se poate face şi fără reazeme.00 m.10. c u lc a te Fig. dar reazemele trebuie să fie num ai din elemente plate (dulapi. Stivele se separă prin b aterea de pari la circa 1.

15). I I I . Descărcarea în pachet a plaselor. Descărcarea şi depozitarea plaselor de pe mijlocul de t r a n s p o r t cu m aca rau a se va face cu grijă (fig. III. 18). T ransportul plaselor se face cu mijloace au to sau în vagoane de cale ferată. Plasele se pot depozita in cazul spaţiilor restrînse. I I I . U n ităţile de în cărcătură se fac de regulă din acelaşi tip de plasă sau din plase diferite legate in p achete m ai mici. 14) . T ransport şi depozitare. Nu se ad m ite ca rugina să reducă din secţiunea barelor. nu se adm ite aruncarea plaselor în depozit (fig.13 şi II 1. Plasele se m anipulează cu dispozitive de compensare din cabluri cu cirlige (v. I I I .13). b. Fig. O ţelul-beton poate să aibă un s t r a t subţire de rugină.Oţelul p ă s tr a t mai m u lt tim p poate fi p ro te ja t provizoriu cu p ra f de ciment. I I I . 12 şi 111.19).12. Plasele se organizează din uzină în u n ităţi de în cărcătură (pachete) cu m asa de circa 2. III. în picioare prin rezem are de un perete puternic (fig. care se îndepărtează la punerea în operă prin ştergere. D epozitarea se face d upă aceleaşi reguli ca la barele de oţel (fig. III. 16) sau pe îm prejm uiri (fig. Plase sudate. fig. 142 . chiar ade­ rentă. II 1. 17).50 t prevăzute cu 4 la G legături (şufe) de care se a gaţă dispozitivele de manipulare. sau pe o cap ră cu rezemare dublă (fig.

I I I . co­ Fig: I I I . I I I . IU . R id ic a re a p la s e lo r cu d isp o z itiv ÎN C ER C .16.15. D e p o z ita re a in ­ c o re c tă a p la s e lo r p e o ri­ z o n ta lă . I I I . » Fig.17. D e p o z ita re a P laselor p e v e rtic a lă la p e re ţi.13. Fig. I I I .14. D e p o z ita re a p e o s in g u ră p a rto . Fig.F ig. D e p o z ita re a r e c tă a p laselo r.

Ridicarea plaselor cu cabluri cu cîrlige. Depozitarea pe capre. 4) Lite din 2 sau 3 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (LBP). 2) Sirma amprentată de oţel pentru beton precomprimat (SBPA). III. Se folosesc oţeluri sub formă de sîrm e şi pro­ duse din sîrm e şi b are lam inate la cald de înaltă rezistenţă. OŢELUR! PENTRU CONSTRUCŢIILE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.92)C slab aliate cu Mn şi Si. Aceste produse sîn t fabricate la „Ind ustria Sîrm ei" Cîmpia Turzii (I. III.S. 1).Fig. Sîrmele si produsele din sîrm ă sîn t trefilate din otel-carbon si detensionate final (STAS 6482/1-80). Fig. 3) Toroane■din 7 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (TBP).T. B. A. (v.18. cap. 144 .19. Tipuri de oţeluri pentru beton precomprimat P e n tru b eton p recom prim at sîn t necesare oţeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte.68—0. III.) din oţeluri cu c o n ţin u t ridicat de carbon (0. Barele lam inate la cald p e n tru b eton p recom prim at sîn t denum ite pe scurt PG 90 (standard de ra m u r ă STR 531-83).C. Tipurile de sîrm e şi produse din sîrm ă sînt : 1) Sîrmă de oţel pentru beton precomprimat (SPB).

De exemplu S B P I-3 STAS 6182/2-80.190 6. dar se pot folosi şi alte tip u ri de a r m ă t u r i . produse ex p erim en tal în ţa ra noastră. toroane.410 5. 1. piloţi . D im ensiunile sirm elo r. elemente pentru poduri asamblate prin postinlindere . ancoraje pentru fundaţii . Sîrme de oţel şi produse din sîrmă petru beton precomprimat a. Cartea fierarului betonist — cd.430 netede S B P . La elementele postîntinse se utilizează de regulă sîrm e netede tip SBP.5 1.7 10.767 1.0 38. 2. E lem entele cu arm ă­ tu r a p reîn tin să utilizează de regulă sîrm e şi produse din sîrm ă care se pot autoancora prin ade renţă (sîrm ă am p re n ta tă . indicînd succe­ a riile şi masa siv denum irea p re sc u rta tă a sîrmei.480 30.î n viitor se vor utiliza şi oţeluri lam in ate la cald de secţiune ovală cu nervuri. grinzi d e r u l a r e . şpalieri de vie.0 12.548 3. grinzi. diam etrul nominal mm* kg/1000 m mm nominal şi n um ărul standardu lui.142 2. t r a t a t e term ic (tip Sigma). Sîrm a netedă SBP (STAS 6182/2-80).570 9. T abdul I I I . Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton precomprimat Elem entele din beton precom prim at po t fi cu a r m ă tu ră p re în tin să care se autoancorează şi cu a r m ă tu ra postîntinsă. Sotarea se face.870 colaci bine legaţi în 4 locuri cu sîrm ă 15. D upă rezistenţa la rupere sîrma pen tru beton precom prim at se fabrică în două c a te g o r i i : S B P I şi SBP II (tabelele 111. 14. elementele de planşeu .5 4. cap. ferme. S îrm a se livrează în 4. i 3.853 transportul şi depozitarea sîrmelor 3. ambalarea. liţe. stîlpi pentru energia electrică.14 şi 111. Elem entele de m are serie care se realizează prin precomprimare s î n t : elementele de suprafaţă .630 22. marcarea 2.210 variază de la 50 la 8 0 kg.466 Livrarea. d upă precom prim are (v.0 2.0 19. II) se injectează cu lap te de ciment. Masa m inim ă a unui colac 7. 1 145 .0 28.15). rezervoare.910 3.387 3.070 5. ziduri de sprijin etc.0 7. elemente pentru poduri .746 8. oţel PC 90).270 moale. Diametrul Aria secţiunii Masa categoria de rezistenţă.

0 5.0 15.0 x 10: N/cm* (2.5 1.0 3. 15.0 x 10" k gf/cm !).imi Ia Rezistenţa la rupere R w de curgere tehnică R /M l.Tabelul I I I .0 1.0 7. D iam etrul 450 m m 1 000 mm 1 500 mm 1 800 m m interior p en tru p en tru p en tru p en tru minim sîrmele sîrmele sîrmele sîrmele al cu cu cu cu colacului este diam etrul de diam etrul de diam etrul de d iam etrul de de : 1. min.„>.5 3.0 7.0 2. 146 .0 1.0 6.„ai precum şi rezistenţa la rupere d upă Îndoire la 90° pe dorn de 10 d. Numărul Raza minim dc îndoire de indoiri mm 0 6 6 6 1 4 4 4 4 6 6 6 6 5. 150 N/mm* (15 kgf/mm *) la categoria SBP II.5 2.7 4.0 SBP I 1.0 7.0 20. 2 110 2 010 1 910 1 860 1 770 1 720 1 670 1 620 1 570 1 910 1 860 1 770 1 670 (215) (205) (195) (190) (180) (175) (170) (165) (160) (195) (190) (180) (170) 1 790 1 720 1 620 1 570 1 500 1 450 1 420 1 370 1 320 1 620 1 570 1 500 1 420 (182) (175) (165) (130) (153) (148) (145) (140) (135) (165) (160) (153) (145) Alungirea la rupere .0 2. 3) Slrmele SBP I şi SBP 11 au m odulul de elasticitate cu valoarea convenţională de 2.5 3.5 2. Caraclcristicile mecanice ale sirmelor SBP 1 şi SUI’ II încercarea la Îndoire alternată STAS 1177-71 încercarea la tracţiune (STAS 0605-83) Categoria sirmei Diametrul nominal < 1 1 1 1 1 1 1 l. prev ăzu t in tab el.5 2.0 1.5 1.5 10. 5 mm .j.0 1.0 1.5 1.5—3 mm 4 mm .4 h h i.0 2. 2) Slrmele cu caracteristici mai ridicate decit cele prevăzute in stan d ard se vor fabrica şi garanta num ai pe bază de Înţelegere Intre pro d u căto r şi beneficiar.0 2. 4) D iferenţa dintre valorile rezistenţei la rupere d eterm inată la cele două capete ale aceluiaşi colac poate fi de cel m u lt : 1 0 0 -N/mm* (10 kgf/mm *) la categoria SBP 1.0 îo.0 5.0 5.0 5.0 1. re­ zistenţa la rupere Il„. 5) In STAS 6482/2-80 este d ată şi lim ita dc elasticitate convenţională /<. imn. 6 —7 mm. ? N /mm* N/mm* (kgf/mm*) (kgf/mm1) min. caracteristicile m ecanice vor fi corespunzătoare diam etrului nom inal im ediat superior.0 2.0 2. .o 10.5 1.0 SBP II Observaţii: 1) P en tru slrmele cu diam etrul nom inal interm ediar celor din taliei.5 7.

Notarea se face în m od similar cu sîrm a netedă.027 23. Am prentele se deosebesc după formă şi dispunerea perim etrală (tabelele 111. în spaţii acoperite sau încăperi şi nu direct pe păm înt. Verificarea calităţii sirmelor S B P .2% cu precizia de 0. 17).079 31. De exemplu. cu metrul. a modulului de elasticitate. Verificarea Ia derulare a sirmelor S B P se face p en tru cele cu dia­ m etru l de 5 la 7 m m. SBPA 1-3 P 2 — STAS 6482/7-80 indicindu-se in plus tipul am prentei. Alungirea la rupere A 100 in afara stricţiunii (gîtuirii) se m ăsoară pe ep ruvete speciale cu o bază iniţială de 100 m m a v în d rizuri din 10 111 10 m m .098 21.22 ± 0 .16 şi III. b.0 4 0. această limită se determ ină num ai de laboratoarele specializate. rezistentă la intemperii. continuă.0 4 Pasul P mm 8 -1 0 1 0 -1 2 1 2 -1 4 Distant» dintre amprente o. iar m ăsu rarea săgeţii. iar depozitarea colacilor. tran sversal peste firele colacului.18 ± 0 . 147 .IC).La cerere colacii p o t fi şi am balaţi. 3 -4 3 -4 4 —5 Tip ]>. 1 5 6 Masa kK/100 ifi Minimă 15. Sîrma este de d ou ă calităţi : SBPA I şi SBPA II. verificarea c u re n tă a limitei de curgere.0 4 0. S în t două tipuri de am prente : amprente Tabelul III.764 Maximă 16. mm Tip T. Sîrm a am p ren tată (STAS 6482/3-80). circulară. Sirmele SBP II se m archează cu o dungă lată de 50 m m de vopsea albă.01% . Verificarea se face 111 aceleaşi condiţii ca la oţelurile-beton lam inate la cald cu unele diferenţe speci­ fice şi a n u m e : verificarea săgeţii la derularea colacului. precum şi la îndoire alternată. a alungirii la rupere în afara gîtuirii. T ra n sp o rtu l se face în vehicule acoperite. Sîrma a m p re n ta tă de­ num ită pe scurt SBPA este o sîrm ă similară cu cea netedă SBP dar care are în plus im p rim at un profil prin presare (stanţare) la rece. la care după derulare săgeata arcului fo rm a t pe o lungime de 5 m nu ţrebuie să depăşească 40 cm. D erularea se face pe o su p ra fa ţă plană.815 29. D im ensiuni Ir sirm elor şi ale p ro filu lu i pentru tip u rile de am prente I 2 şi I' (am prente dispuse pe două rinduri) Diametrul nominal < t mm 5 6 7 Adlncimea amprentei h mm 0. m ăsurarea se face de la a treia rizură de la secţiunea de rupere.502 Observaţie : Sirmele an ip ren tate cu diam etre interm ediare celor p revăzute in tabel se pot realiza cu acordul producătorului. D e te rm inarea limitei de curgere convenţionale se face conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83 pen tru o alungire neproporţională de 0.20 ± 0 . care au a p a ra tu ră de m ăsurare a deformaţiilor şi experienţă de încercare.

.1 3 ± 0 . b — vedere.17. Masa este conform tab elu lu i I I I . (am prente dispuse pe trei riu iiu ri) D ia m e tr u l n o m in a l (t mm A d ln c im e a a m p re n te i h mm Pasul P nun D is ta n ţa d in tr e a m p re n te a mm 2 -3 3 -4 5 0 7 0 .Tabelul I I 1..I ---------------: H ) ( p \\ ✓ . A m p re n te cu m u c h ii d re p te . III. Amprente cu muchii înclinate. j a F ie . Fig. I I I . 0 3 0 . tip P 2 (fig.1 0 8 Observaţie..21. 148 . 0 3 C 8 . 21).1 5 ± 0 ..20. cu muchii perpendiculare pe axa secţiunii dispuse pe două fele ale sîrmei. 20) şi amprente cu muchii înclinate la 45° faţă de axa secţi­ unii cu amprentele dispuse pe două feţe.1 7 ± 0 .. tip I 3 (fig. tip l^sau pe 3 feţe. ----------e-----------* I / if ' > ! i . I I I .14. S T A S 6482/3-80 : a — param etrii amprentei . I I I . 0 3 0 . D im ensiunile sirm elo r şi a le p ro filu lu i pentru tipul de am prente I.

18).5 1. în special prin n um ărul de îndoiri mai redus (tabelul I I I . 75 540 (7 700) 122 630 (12 500) Ma sa kg m Mini­ mă 0. 88 290 (9 000) 147 150 (15 000) x Forţa dc curgere convenţională N (kgf) min.423 0.5 20 încercarea la relaxare Relaxarea la 1 000 h pentru o tensiune iniţiala de 0. 140 . L a aceste sîrme.R e s tu l condiţiilor de verificare a calităţii (livrare.693 Maxi­ mă 0. Limita de curgere con­ venţională N /mm* (kgf/mm*) min. 19). Tabelul I I I . prin relaxare. C aracteristicile mecanice ale loroanelor Simbolul toronului Diametrul nominal Secţiunea nominală D mm* mm 9. Diame­ trul Categoria nomi­ nal sirmei d 1 1 1 1 1 1 SBPA I 5 6 7 5 6 7 t 1 670 (170) 1 620 (165) } 1 570 (160) 1 520 (155) 1 470 (150) 1 470 (150) .93 88. tabelul III.0 M odulul de elasticitate al unui to ro n este : E = 2. Tabelul 111.739 7 0 3 .388 0.0 10’ N/cm* (2. tran s­ port.5 1.55 Forţa dc rupere N (kgf) min. 3. : 10* kgf/cm*).0 2. depozitare) s în t aceleaşi ca la sirm a netedă. Toroanele se execută prin cablare (toronare) din sîrm ă din oţel-carbon de înaltă rezistenţă.Q M odulul de elasticitate inform ativ este E = 2.2 49.0 2. Toroane (STAS 6482/4-80.19. 1 940 (198) 1 890 (193) 1 840 (188) 1 800 (183) 1 750 (178) 1 750 (127) încercarea la îndoire alternata Alungirea Numă­ Raza reiat ivft rul de la rupere de îndoire -. c.0 >: 10* kgf/cm*).5 SBP A II 0. în s ta n d a r d s în t tre c u te şi valorile pierderilor de ten ­ siuni. C aracteristicile mecanice ale sîim e lc r SUPA I şi SUPA II Încercarea la tracţiune (STAS 6605-83) Rezistenţa la rupere Rm 1 N /mm* (kgf/mm2) min. am balare.0 1. care după cablare este supusă unei operaţii de în d rep tare şi detensionare.4J0 0 mm îndoiri 0/ /o 2. Caracteristicile m ecanice ale sîrmei a m p re n ta te diferă de cele ale sirmei netede.0 7 0 4 .0 x 10’ N /cm 2 (2. trefilată.0 .7 R o min.1 12.5 3 3 3 2 2 2 15 17 20 13 17. Î S .

Sensul Fig. Se ad m it şi toroane de 100 kg. în to ron nu se adm it sîrme rupte. sîn t notate pe scurt L B P (liţe pen tru b eton precom prim at). De exemplu T B P 7 0 3 — STAS 6482/4-80. Pe acelaşi ta m b u r se pot înfăşură mai m u lte bucăţi de to ro n din acelaşi diam etru şi aceeaşi şarjă. Notarea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată a toronului (num ărul şi diam etrul sirmelor care alcătuiesc toronul). Masa unui to ron este de m inim um 600 kg.Toroanele sînt alcătuite din 7 sîrm e (6 sîrme periferice înfăşurate strîns în formă elicoidală în jurul unei sîrm e centrale) şi sîn t destinate arm ării elementelor de con­ strucţii şi construcţiilor din b eton precom­ prim at. III. în n ă d rea sirmelor s? face prin sudare cap la cap la uzină. F orm a geom etrică este a r ă ta tă în figura II 1. Sîrm a centrală are diam etrul d c mai mic cu 2. Pasul de înfăşurare a sîrmelor periferice este de 12 ori diam etrul toronului. 150 . d. precum şi nu­ m ărul standardului. 20. Liţele sînt îm ­ pletituri de două sau trei sîrme de oţel de acelaşi diam etru.22. sirmele nu po t fi su d ate în to ron decît din 200 în 200 m. P e n tru a nu scădea rezistenţa toronului. Toronul nu trebuie să aibă zgîrleturi sau turtiri. du p ă în d e p ă rta re a a 2 m de la ambele capete). m arc ate vizibil. căci acestea sînt pu ncte slabe unde se rup toroanele. F ierarul betonist tre ­ buie să verifice unde a p a r suduri în toron. Caracteris­ ticile mecanice ale liţelor sînt date în tabelul I I I . Rezis­ te n ţa la rupere a sîrmelor sudate trebuie să fie cel p u ţin 50% din rezis­ te n ţa sîrmei nesu dite.22.5 —5%. STAS 6482/2-80). Ca m aterial se foloseşte sîrm a netedă nedetensionată (deci fără t r a t a m e n t f i n a l . ruginite sau încrucişate.i beton precom prim at. Toţi colacii de sîrm ă şi ta m b u rii se marchează. care după înfuniere sîn t supuse unui proces term ic de îm b u n ă tă ţire (detensionare) . încercarea la trac ţiu n e se face pe to ro n u l întreg (STAS 2172-74 pe o probă care a fost lu ată din toron. de înfăşurare este în general spre dreap ta (STAS 1710-75). crăpate. p u ţin d da naştere la accidente. Toroanele se livrează pe ta m b u ri a v în d diam etrul de înfăşurare de 900 mm. Life din două sau trei simit' (STAS 6482/4-80). Toroanele trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de derulare ca şi sirmele pentr. Toroane 7 0 d.

P e n tru poziţionarea şi fixarea arm ăturilor. in normele de.20.STAS (>482/4-80.5 2 . d istan ţă care se num eşte acoperirea eu beton. P e n tr u a r m ă tu ra pretensionată trebuie să se asigure şi ancorajele de blocare.7 0 8 . De regulă poziţionarea se asigură prin distanţieri.80 2 8 .0 0 5 .0 3 .5 2 . C. F o rţa «le curgere convenţională F 0. m aterial plastic sau alte materiale. proiectare şi execuţie silit p revăzute cote precise. oţel. îm binarea şi înnădirea acestora atit pentru arm ăturile betonului arm a t.3 6 1 0.5 2 .0 1.2 % N (kgf) m in. respectarea toleranţelor. n um ăru de sîrme.3 3 4 .7 1. diam etrul nominal şi num ărul stan dardulu i.ltl’ D iam etru l n om inal al sirm elor com p o n en te mm F o rţa tle ru p ere a Ut ei /■ 'w »i n N (kgf) m in.Tabelul 111. T ipul lilci M asa m edie k g /l 000 m LBP LBP LBP LBP LBP LBP LBP 2 2 3 3 3 3 3 X 1. 1 . cît şi pen tru a rm ă tu rile nepretensionate din elementele de beton precom prim at.0 3 .5 X X X X 2 .0 2 . care asigură poziţia arm ăturii la cotele prevăzute în proiect în tim pul betonării prin fixarea distanţei dintre cofraj şi a rm ă tu ră. 151 .0 1.7 6 11 10 17 20 30 52 800 70 0 100 90 0 40 0 700 900 (7 0 0 ) (1 2 0 0 ) (1 0 3 0 ) (1 8 3 0 ) (2 700) (3 750) (5 400) 5 9 8 14 21 30 44 680 800 820 890 950 870 100 (5 8 0 ) (1 0 0 0 ) (900) (1 520) (2 2 4 0 ) (3 150) (4 500) 3 . MATERIALE AUXILIARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI P unere a în operă a arm ă tu rilor necesită poziţionarea lor corectă in cofraje. De exemplu : L B P 3 x 2 .5 3 . Distanţieri (suporţi) Prin distanţieri (suporţi) se înţeleg to a te mijloacele folosite.5 3 .5 7 Noi ar ea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată. 3 .0 2 . din beton. Caracteristicile mecanice ale sirmelor l.60 18.

23) sau călăreţi prefabricaţi. Suporţi m etalici. tipul de elem ent în care s în t folosiţi etc. ca urm are. D in punctul de vedere al elementului . Acoperirea prea mică aduce peri­ colul coroziunii şi p o ate an tre n a o dim inuare a aderenţei arm ă tu rii în b eton şi în consecinţă se prejudiciază d u ra b ilitatea şi securitatea con­ strucţiei. distanţieri de tip circular care înconjoară barele şi asigură aceeaşi acoperire de beton in to a t e direcţiile perpendiculare pe ax a barei. pot fi călăreţi simpli confecţionaţi pe şantier (fig. suporţi din azbociment. suporţi din m aterial plastic . Se disting 3 t i p u r i : 1) Purici. suporţi t i p călăreţi pe care se plasează barele sau nodurile plaselor. î n lucrările din beton p recom prim at punerea la poziţia din proiect a firelor. D istanţierii (suportii) se po t îm p ărţi după cîtev a criterii : m aterialul din care sînt alcătuiţi. apro x im a tiv de lăţim ea grinzii. II 1. care duce la o acoperire insuficientă sau prea mare. în special la elementele de grosime mică. impreciziunile p u t î n d avea consecinţe mai grave. cit şi p en tru a asigura rezistenţa elem entului de beton. 2) Călăreţi. suporţi din m o rta r de c i m e n t . Acoperirea prea m are poate duce la m icşorarea b ra ţu lu i de pîrghie interior ceea ce reduce c a p acitatea p o rta n tă a elementului.Acoperirea cu b eto n foloseşte a t î t p en tru protecţia arm ăturii contra coroziunii. acestea s în t foarte diverse. modul de fixare. barelor şi cablurilor are o im p o rta n ţă şi mai mare. suporţi continui care sînt destin aţi să asigure pe fundul cofrajului sau p en tru plasele superioare o poziţionare egală a arm ă tu rilo r paralele. a. In cazul elem entelor orizontale. proiectele nu p re văd mijloacele de fixare a arm ăturii . b. O fixare su m ară şi im provizată p oate să fie cauza deplasării a rm ă­ tu rii în m om entul betonării. suporţii pot fi p en tru placi. folosind «i ca piese de distan ţare între plase sau carcase paralele . dispozitivele de fixare trebuie să suporte : greutatea arm ăturii. greutatea rezultată la punerea în operă a b etonului. 152 . iar pen tru grinzi. greutatea muncitorilor care circulă pe reţeaua armăturii. D in punctul de vedere al materialului se disting : suporţi metalici (d enu m iţi şi purici) . form a l»r. grinzi şi stîlpi. în general. funcţia pe care o îndeplinesc. D in punctul de vedere al formei şi modului de fixare se disting : cale sau blocuri de formă geom etrică simplă pe care se aşază a rm ă tu ra . Clasificarea distanţierilor (suporţilor). care folosesc la fixarea plaselor superioare . eforturile u n ita re din b eton şi a r m ă t u r ă a v în d valori m u lt mai ridicate. care p o t fi realizaţi din bucăţi scurte de vergea din oţelb eto n (deşeuri) t ă ia te p en tru plăci la lungimi de circa 5 —8 cm.

folosesc la fixarea plaselor superioare. T e n d in ţa este de a se pre­ fabrica în serie aceşti suporţi pe maşini simple.Puncte de sudură V/ Cu/v se sprijină armatura de/a y a ~ p a rte a s u p e rio a ră a p /a c u Fig. 111. 2 — etrier . Form ele suporţiior continui şi a!e călăreţilor m etalici pot fi foarte diferite. Se folosesc blocheţi de m o rta r confecţionaţi adesea pe şantier. se p o ate alege form a semisferică sau cilindrică (fig. P e n tru a se reduce s u p ra faţa de co n tac t cu cofrajul. 3) Suporţi continui (fig. Suporţi clin m o rta r de cim ent şi azbociment. I I I .23. III. Suporţii po t avea două fire din oţel moale recopt sau galvan izat pentru fixarea de a r m ă tu ră . D ezavantajul acestor sup orţi este acela că ră m în aparenţi şi adesea pot absorbi uleiurile de decofrare. c. 153 . Fig. la fel ca şi călăreţii prefabricaţi. 3 — purice.24. Călăreţi sim pli şi distanţieri confecţionaţi pe şantier din oţel-beton : 1 —fier e le distanţare . 25). fiind produşi de u n ită ţi speciali­ zate. Călăreţi şi suporţi m etalici continui. 24) care. I I I .

111. Fig. T ip u ri d e b lo c h e ţi d in m o r ta r d e c im e n t şi a z b o c im e n t.25.Fig. Suporţi diferiţi din ma .20. 111.

suporţi continui metalici. Alegerea tip urilo r de sup o rţi revine de regală ex e cutantului care trebuie să se ghideze după considerente economice. P re ţu l ridicat al distanţierilor din m aterial plastic este 1111 elem ent care frînează extinderea utilizării lor pe to a te şantierele.27. deform abilitate. 155 . sau chiar blo­ cheţi înalţi din m o rtar de ciment. Suporţi pentru armătura superioară. Fiecare tip de suport are anum ite caracteristici tehnice şi economice (rezistenţă la încărcări locale. Au a v a n ta ju l că prezintă o porţiune redusă de contact cu cofrajul.S uporţii din azbocim ent po t fi utilizaţi cu eficacitate similară. f. Condiţii de alecjere a tipurilor de suporţi. Suporţi tip rondelă din material plastic. e. tehnice şi modul de punere în operă. care sint fixaţi de a r m ă tu ră p rin presiunea axială ex e rcitată de rondelă de plastic. î n general aceste tip u ri de suporţi pot prelua g re u tă ţi m ai mari. I I I . 26): 1) Suporţi tip călăreţ pe care se prind barele. Suporţi din m aterial plastic. Se disting 3 tip u ri (fig. caracteristici tehnice care se modifică Fig. 3) Suporţi tip rondelă (fig. S înt indicaţi p e n tru arm ă tu ri verticale. Suport ii din oţel pot fi p revăzuţi iu capace din m aterial plastic. 27). Aceşti supo rţi s în t in general mai p u ţin robu şti decît s ii porţii tip călăreţ şi se pot des­ face prin presare laterală. d. I I I . III. 2) Suporţi tip scaun pe care barele stau simplu rezem at şi pot fi folosiţi şi p en tru bare încrucişate. Aceştia sînt de obicei din a r m ă t u r ă îndoită (călăreţi).

m anipulare.la tr a t a m e n te term ice ale betonului sau pe tim p friguros. b. Materiale de înnădire La îm binarea a rm ă tu rilo r p en tru betonul a r m a t se folosesc urm ă­ toarele procedee: înnădiri prin ancorarea (aderenta) armăturilor în beton . R e z isten ţa sîrmei este slabă.21. ancorări ale armăturilor pentru beton precomprimat. care au o compoziţie ce a ju tă la sudarea Tabelul 111. in general nemetalice. ag regate şi tehnologii specifice.5 0 25 — 28 m m se depune p e n tru formarea 4 . electrozi de sudare şi ancoraje etc. electric de sudare şi constituie V e r tic a l mm O r iz o n ta l în acelaşi tim p şi m aterialul de 2 .2 5 -4 . ei sînt alcătuiţi din vergele metalice acoperite cu o m asă mai m u lt sau mai p u ţin groasă de m ateriale.5 0 -3 . înnădiri prin sudare . a.0 0 sudurii. depozitare. Electrozi de sudură.2 5 25 ru m adaos. (STAS 889-80). aspectul de sup ra faţă al betonului. 21) folosesc la form area arcului D ia m e tr u l e le c tro d u lu i. S îrm a este uşor de îndoit.0 0 — 5 . d ar lucrabilitatea ei este foarte bună. coroziunea arm ăturii. Sîrmă de legat.0 0 40 m m 156 . ra p id ita te a de punerea în operă. poziţia de sudare Electrozii (tabelul I I I . p reţ de vînzare). Legătura între barele de a r m ă t u r ă ale b eto ­ nului arm a t. cu d iam etru l de 1 mm. adică m aterialul care 3 . rezistenţa la foc. 5 . se face cu sîrm ă de legat. atunci cîn d această legătură nu se realizează prin sudare. în­ nădiri pentru realizarea plaselor şi carcaselor (legate şi s u d a te ). P e n tru realizarea acestor tip uri de îm binări se folosesc m ateriale. In acest scop se foloseşte sîrma moale neagră (recoaptă). armăturile fiin d petrecute. Electrozii utilizaţi p e n tru sudarea m anuală cu arcul electric s în t î n v e l i ţi . 111111 D ia m e tr u l b a r e i s u d a te </. S îrm a se obţine din sîrm ă obişnuită care a fost trefila tă la uzină de cîtev a ori şi apoi încălzită (recoaptă) în tr-u n cuptor.0 0 5 . ad erenţa cu betonul.5 0 -3 . unele peste altele. Ca m ateriale se folosesc : sîrm a de legat p e n tru realizarea plaselor şi carcaselor sudate. A legerea d iam etrului elec­ tro z ilo r in funcţie de diam etrul b arelor şi electrică m anuală. legarea făcîndu-se m an u al cu un cleşte. P e n tru legarea co­ frajelor se foloseşte aceeaşi sîrm ă de 2 mm.2 5 2 .0 0 32 — 36 m m 4 . t 2.2 5 3 .

Tipul de electrozi ales treb u ie să asigure. am orsarea şi s ta b ilita te a arcului şi dirijează deplasarea arcului.şi înnădirilor la arm ăturile din o ţel-b e to n “ G 28-83. P e n tru a asigura am orsarea ra p id ă a arcului. dar au şi denumiri comerciale în funcţie de uzina furnizoare. în funcţie de calitatea arm ăturilor. . la ex tre m ita te a opusă celei de prindere. după sudarea cu procedeul prescris. p en tru a fi prins în cleştele portelectrod. Tipurile de electrozi recom andaţi.şi asigură contin u ita tea s tra tu lu i de sudură. prinderea în cleştele portelectrod se poate face pe o p orţiune dezvelită plasată la mijlocul electrodului. su p ra fa ţa fro n ta lă a elec­ trodului. precum şi pen tru procedeele de sudare în co­ chilie. PG 60) sau pen tru suduri la poziţii dificile. învelişul electrodului protejează m etalul to p it de arcul electric. rezisten ţa înnădirii sudate.2— 81. La electrozii cu grosimi mici. Electrozii s în t n otaţi conform STAS 1125/1. p e n tru oţeluri superioare (PG 52. for­ mează o zgură de protecţie a m etalului to p it care se poate î n d e p ă r ta . procedeul de sudare. î n principiu. tabelul 2.L a un a din e x tre m ităţi electrodul este dezvelit pe o d is ta n ţă de 25 m m . se folosesc electrozi bazici. s în t date în instrucţiunile C 28-83. cel p u ţin egală cu a barelor sudate. S udarea se face în co nform itate cu prevederile din „Instrucţiun ile tehnice p en tru executarea prin sudare electrică a îm binărilor . poziţia de sudare. este de asemenea dezvelită.

denum ită beton întărit. Betoanele se pot clasifica din mai m u lte p uncte de vedere. care preiau eforturile de întindere. cu oţeluri sub form ă de vergele netede. P ia tra de ciment se obţine din în tărirea pastei de ciment. 1. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT în condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sînt che­ m a ţi să execute şi lucrări de betonare. D in pu nctul de vedere al execuţiei. Clasificarea betoanelor. sau a laptelui de cim ent (un am estec de cim ent cu apă). plase su d ate. după t u r n a r e în diferite forme şi după în tărirea cim entului se formează o p ia tră artificială. Betonul armat este realizat din com binarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi num ai 1/10 din cele de compresiune). artificiale 158 . iar pen tru execuţia corectă a arm ă tu rilo r trebuie de asemenea să aibă noţiuni precise despre exe­ c u ţia betoanelor. betonul a r m a t poate fi t u r ­ nat monolit. d enu m it beton precom prim at.Capitolul IV BETONUL Ş! TEHNOLOGIILE DE PREPARARE Şl DE PUNERE ÎN OPERĂ A. form ind betonul proaspăt . Tipuri de betoane (clase şi mărci) a. Astfel : 1) D upă natura agregatelor.simplu se obţine din am estecarea agregatelor : pietriş sau p ia tr ă s p a rtă şi nisip cu ciment şi apă. cu agregate minerale uşoare. ca re se în tăreşte în timp. betoanele se clasifică în betoane cu agreg ate grele sau naturale. Betonul . profilate. prefabricat sau cu eforturi iniţiale de com presiune tran s­ mise prin arm ă tu ri.

2). m acroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75% . 2) D upă modul de armare. injectate. Clasele şi m ărcile betoanelor. corespunzătoare unui coeficient de v aria ţie C„ = 15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. semicompaete. beton plastic şi b eton fluid. al impermeabilităţii (P 2—P 16). betoanele pol fi t u r n a t e obiş­ nuit.(granulii. în norm ativul C. betoane vibro vacuum ate. uşoare (1 000 — 1 700 k g /m 3 ). betoan e co m p actate prin vibrare. cu sau fără arm ă tu ri. betoane co m p ac tate m anual. betoan e autoclavizate. foarte uşoare (sub 1 000 k g /m 3). betoane arm ate cu profile lam inate. betoane grele (2 200 —2 500 k g /m 3 ). sînt betoan e în tărite în condiţii nor­ male. Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată în tabelul I V . 7 — 10% la semicom pacte şi 2 0 —40% la cele macroporoase. betoane aburite. Marca este sim bolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în k g f/cm 2). semigrele (1 7 0 0 —2 200 k g / m 3 ). rumeguş). fa ţă de 5 —7% la cele compacte. pom pate. 9) Betoanele se mai clasifică din p u n ctu l de vedere al lucrabilităţii (L0—Lj) cu ta sa re 1 —9 cm. betonul proaspăt se cla­ sifică în b eton vîrtos. sînt betoane necompactate. betoane precom prim ate. deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice natu rale sau artificiale (talaş. 6) Din punctul de vedere al compactării. betoane presate şi betoane vibrOpresate. al rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (G. Clasa este sim bolizată cu B c (beton clasă) u rm a tă de valoarea rezistenţei caracteristice ex p rim a tă în N / m m 2 (valoarea m inim ă statis­ tică sub a cărei valoare se pot întîlni cel m ult 5% din rezultate). 140-85 (anexa 1.-)0. betoanele. 4) După procedeul de compactare folosit. G150) conform norm ativului C. se clasifică în betoane foarte grele (2 500 k g / m 3). 3) După procedeul de punere in operă. betoane arm a te cu a rm ă tu ri obişnuite (flexibile). zguri metalurgice. 1. b. 5) D upă procedeul de întărire. to re r e ta te sau t u r n a t e sub apă. 140-85 şi STAS 10107/0-76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă“ în loc de „m arcă“. G100. 8) Din punctul ele vedere al densităţii aparente. betoane centrifugate. s în t betoane compacte. beto ane v ac u u m a te. 159 . betoanele p o t fi betoane simple. 7) Din punctul de vedere al consistenţei.

Aceştia p o t fi de natură organică (bitum urile p en tru betoane asfaltice p en tru drum uri) şi de natură mine­ rală (cimentul. 5 . ipsosuri şi polimeri). E chiv alen ţa dintre clasele şi m ărcile betoanelor Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i B c 3 .0 Bc . plastifianţi. 2 . b. adaosuri. P rin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor p en tru form area betonului. Cimenturile. 7 . Elementele componente ale betoanelor (lianţi.0 B r 2 0 . Acestea se obţin prin clincherizarea unui am estec de calcar şi argilă în proporţii d e term in a te de ca lita te a cim entului 160 .0 B B B B B B B 50 75 100 150 200 250 300 B c 25 B c 30 B c 35 B. astfel. 1 0 . a. Lianţii.T a b e l u l I V ..5 B . u n b eto n de m arca B 100 (Bc 7. apă) în com ponenţa betonului in tră două categorii de m a t e r i a l e : ci­ m en tu l şi a p a între care se produc o serie de reacţii chimice în tim p u l prizei şi întăririi b eto nu lui şi agregatele care nu partic ip ă la reacţii fiind elemente inerte. ipsosul şi varul) sau mieşti (amestec de ciment. î n p rep ararea betonului cea mai m are im p o rta n ţă o au cimenturile. 1. prelev ate la locul de descărcare din mijlocul de t r a n s p o r t .5 B c 60 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275-80 de regulă pe cuburi de 20 x 20 X 20 cm sau 10 x 10 X 10 cm.0 B c 2 2 . Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi. agregate.5) v a treb u i să aibă la încercarea de compresiune o forţă m ai m are d e c ît: F = A (cm 2) X 1 000 N /c m 2 = 20 x 20 x 1 000 = 400 000 N = = 400 kN .5 Bc B. 4 0 B c 45 O o B B B B B B B 350 400 450 500 600 670 800 1 5 ..

Lianţi hidraulici. 1 161 . în diferite proporţii. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cim entul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întîrziere (începerea prizei este astfel dirijată). . cenuşă de furnal etc. fără adaosuri. învelite de un s t r a t impermeabil num it g e l.la care se adaug ă com ponente silicioase. Fenom enele de priză şi în tărire d ato ­ rite fenomenelor chimice s în t însoţite de degajare de căldură. 1' 450C C în tr-u n cuptor rotativ. concasate şi încălzite pînă la te m p e r a tu ra de 1 4 0 0 . această rigiditate m archează fenomenul de priză. Ciment Portland) . rezistenţa cim entului este proporţională cu fineţea de măcinare. — P 40. Lianţi hidraulici. M 30 şi P a 35 (STAS 1500-78. Fineţea de măcinare a cim enturilor se caracterizează prin s u p ra faţa granulelor de cim ent pe g ra m . . zgură. Sorturile de cim ent. Materiile prime sint. se nu­ meşte ciment portland. Cimenturile s în t cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu dega­ jare de căldură m are (pentru betonare pe tim p friguros) sau cu degajare mai mică de căldură). Ca urm are a unor procese chimice şi fizice se obţine u n produs dur. întărirea betonului. devenind rigidă. Principalele sortimente standardizate s î n t : — F 25 . var. Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se. confecţionate din mor­ tare plastice şi încercate d upă 28 zile. clincherul. D u p ă fenomenul de priză. se obţin to t a tîte a ca lităţi de ciment. Cimenturile sînt caracterizate prin timpul de. fenomenele chimice şi fizice continuă la nivelul granulei de ciment. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . P 45. Cimentul astfel o bţin ut. aici se. o b ţin u tă pe prism e de 4 x 4 x 16 cm. care începe să se întărească în tim p. fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. Cimenturi ou adaosuri) . Priza cimentului. priză şi timpul de întă­ rire. Producerea cim enturilor este stan d ard iz ată. P 50 şi P 55 (STAS 388-80. prin degajarea de căldură. întăresc în apă şi aer) ca tras. c. în N /m m 2. prin v a ria ţia volumului. în perioada de în tărire betonul treb u ie să fie p e rm a n e n t um ed pentru a se asigura apa necesară h idratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. Cim entul în co ntact cu apa suferă o serie de tran s­ formări fizice şi chimice form indu-se o p a s tă de ciment.. aluminoase sau feruginoase. Marca cim entului este simbolizată cu litere ce indică în general compo­ ziţia. u rm a tă de cifre care reprezintă reziste n ţa cim entului la compresiune. cu u n a n u m it grad de viscozitate. produce fenomenul de în tărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel tran sform îndu -se t r e p t a t în piatră de cim ent (cîteva săptăraîni).

162 . Agregate. La confecţionarea betoanelor se pot folosi ag re g a te m inerale n aturale sau artificiale şi agregate organice (de n a tu ră vegetală). talaş. — PA 300 şi PA 400 (STAS 7055-80. î n STAS 1667-76 se prescriu condiţiile tehnice p e n tru agregate natu­ rale grele. 140-85 (anexa VI. obţin prin sfărîm area în concasoare a rocilor sau bolovanilor mari. 140-85 (anexa V. fie din agregate concasate. să nu aibă im p u rită ţi (sulfaţi etc. HZ 35 şi II 35 (STAS 3011-83. cim enturi expansive etc. SRA 35. 1.3). cu în tărire rapidă.— SR 35. Ultimele două tipuri de agregate sîn t utilizate p en tru betoane uşor re. G ranulaţia poate fi continuă sau discon­ tin u ă (pot lipsi anu m ite sorturi). puzderie de cînepă etc. a-—c). Mai sîn t cim enturi pen tru destinaţii speciale : sonde. D istanţele dintre a rm ă tu ri se fixează astfel ca acestea să p o a tă fi bine înco nju rate de beton (fig. care se. to c ă tu r ă de stuf. obţinîndu-se agregate colţuroase (în special cele din tu fu ri vulcanice şi scorie bazaltică). Granulele nu trebu ie să depăşească o a n u m ită m ărim e : 30 mm la betonul m o n o l i t . agregatele trebuie să aibă u rm ăto a rele m ărim i ale granulelor : 0 — 7 m m p e n tru nisip (inclusiv nisip de concasate) . 3) Agregatele organice sînt form ate din rum eguş. Limitele de g ra n ulo zitate p en tru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare s în t d ate în n orm ativ ul G. 2) Agregatele minerale artificiale s în t constituite în mod obişnuit din gra n u lit sau argilă ex pandată. coji de orez. d. Cimenturi hidro­ tehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi) . 1) Agregatele minerale naturale s în t constituite fie din agregate de rîu. Granulozitalea dorită se poate obţine prin sortarea prin ciuntire cu site de diferite ochiuri. Ciment portland alb). produse din azbocim ent. 20 m m la prefabricate (sau chiar 15 mm). drum uri. B alastul este u n amestec n a tu ra l de nisip şi pietriş care se p o a te folosi direct p en tru betoane slabe. Mărimea granulelor. 1) se recom andă tipul de cim en t d upă n a tu ra şi condiţiile de exp loatare a lucrărilor. 70 —125 m m p en tru bolovani (inclusiv p ia tră spartă). piste. Agregatele natura le trebuie să prezinte rezistenţă la acţiuni chimice. care provin din dezagregarea n atu ra lă a rocilor sub acţiunea în­ g heţu lui şi dezgheţului re p e ta t şi acţiunilor mecanice produse de a p a rîurilor. P e n tru a se obţine un beton cu rezistenţe m ari.) şi să aibă rezistenţe mecanice ridicate. 7 —70 m m p e n tru pietriş (inclusiv piatră spartă) . I m p o rta n te s în t agregatele naturale. î n norm ativul G. IV. P ro p o rţia diferitelor granule (de fapt însum area granulelor pînă la m ărim ea dată) sau curbele granulometrice care indică dacă d istrib uţia mărimii granulelor este optimă.

La betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai m ari (100 — 150 mm). Agregatele se spală de im pu rităţi (praf. 44Ci IV . dim ensiunea m axim ă a granulelor treb uie să fie cel m u lt 1/3 din dim ensiunea secţiunii transversale şi 1/2 din grosimea plăcilor. e. î n afară de aceasta. D is ta n ţe m in im e în tr e a r m ă tu r i şi în t r e a r m ă tu r i şi c o fra j. humus. cf ^ d (d = diam etrul barelor). 1. > 30 m m . D istan ţele de pe figură trebu ie să satisfacă condiţiile : ct > 25 m m j 'c . argilă). m ortarelor şi p e n tru stropire se poate utiliza în ordinea de preferin ţă u rm ăto arele tip u ri de apă : 163 . Apa.2 5 / v m C.( ?° I f ? 0 l • • • • • • • • • • 2 5 /7 7 /7 7 ___ 25777/77 2 5 / 77/77 -U u . P e n t r u realizarea betoanelor.

In n orm ativ ul G. tas a re a betonului (0. Stabilirea exactă a compoziţiei betonului se face cu ajutoru l tabelelor. argilă. f. camere de aburire. condi­ ţiile de tra n s p o r t al betonului. mirosuri. livrate sub formă de p raf în saci de h îrtie sau polietilenă. conform STAS 8626-70 respectiv STAS 8625-70. gradul de om ogenitate. eventual aditivi).5 —8 cm). dome­ niul de utilizare etc. P e n tru execuţia betoanelor pe tim p friguros se m ai foloseşte a d itiv u l Antigero. în tim pul aburirii treb uie asigurat u n ra p o r t apă/ciment ( A / C ) optim p erm anent pen tru a nu duce la fisurare şi scăderi ale rezistenţei betonului. tun el sau tu rn ) sau prin tipare încălzitoare.) şi aditivul plastifian t m ixt D isan (ob ţinu t t o t din deşeurile fabri­ cilor de celuloză şi hirtie). impusă şi de forma elem entului sau a ra n jare a arm ăturilor.apă potabilă (de băut). A ditivi (adaosuri). restu ri vegetale (humus). puţuri. 3. 1 : 1. Compoziţia betonului F ix area proporţiilor m aterialelor com ponente (agregate. produs» chimice străine. Ca aditivi plastifianţi se folosesc plastifiantul dispersant (o b ţin u t din deşeuri de la fabricile de celuloză şi hirtie. tabelul 13) s în t 164 . P e n tru a accelera sau întîrzia priza betonului de asemenea se folo­ sesc aditivi întîrzietori sau acceleratori de priză. P e n tru întîrzierea întăririi se foloseşte întîrzietorul Replast. de către lab oratoru l şantierului în funcţie de ra p o rtu l pietriş/nisip (p/n). praf etc. se folosesc aditivi plastifianţi. ca n ti­ t a t e a de apă şi ciment. P e n tru accelerarea prizei şi întărirea betoanelor se foloseşte clorura de calciu care este utilă la betoanele care se execută pe tim p friguros sau la cele care necesită decofrarea tim p urie (STAS 20713-75). apă. (0. apă nepotabilă (din rîuri. Accelerarea întăririi betonului se poate obţine şi prin tratare termică cu abur viu (sub prelate sau capace. n a tu ra cimentului. constituie stabilirea compoziţiei betonului. apă de m are şi ap ă minerală. izvoare). 140-85 (anexa V.8 .2). cim ent. Apa nepotabilă trebu ie să nu aibă im purităţi. graficelor etc. lacuri. P e n tru accelerarea întăririi se mai foloseşte tr a t a r e a cu raze infraroşii. de la ferm entarea drojdiei etc. care se alege în funcţie de caracteristicile elem entului care se execută. P e n tru a îm b u n ă tă ţi lucrabilitatea betonului şi a structurii lui p en tru lucrări la care se cere o om ogenitate supe­ rioară. condiţiile de întărire şi de exploatare. t r a t a r e a cu aer cald sau cu apă caldă.

5 0 0 (de 100. D u p ă dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu am estecare f o r ţa tă cel p u ţin 30 s.2).3 5 31 0 . BL. cim entul se dozează prin aprecierea g re u tă ţii cim entului din saci. . la betoanele simple se utilizează u rm ătoarele dozaje de c i m e n t : 75 kg ciment la beton m arca B 25 . Prepararea pe şantier a betonului Betonul se poate prep ara m anual sau mecanic. 115 kg la B 50 .2 5 0 . Descărcarea betonului proaspăt se face c î t mai repede p en tru evitarea începuturilor de segregare. Tipurile de betoniere folosite la noi sînt : betoniere cu cădere liberă U. 2. 2 . nisipul.7 3 2 4 0 -3 0 0 1 7 0 -2 0 0 6 1 0 -8 8 0 1 350- 900 B 2 0 0 L s— L < 3 0 . 150 kg la B 75 şi 290 —360 kg la marca B 200 (tabelul IV.7 ml B P ie triş 3 -3 1 150 L .1 010 Proporţiile compoziţiei se obţin cu aju to ru l dozatoarelor.6 4 2 9 0 -3 8 5 1 7 0 -2 4 0 5 1 0 -7 9 5 1 3 4 0 .3 5 31 0 . Betonul poate fi p re p a ra t şi în staţii centralizate. P en tru dozarea cimentului.L . in următoarea ordine : apa. La nisip volum ul se corectează folosind curba de înfoiere. 165 . 1 0 0 . autom ate. 3 0 . De exemplu. Tabelul IV . agregatelor şi apei se folosesc dozatoare autom ate.6 7 -0 . î n lipsa acestora. D o z a ju l de c im e n t k g /m N is ip 0 . pietrişiîl.1 9 . Compoziţii orientative pentru diferite m ărci de betoane L u c r a b ilita te a D ia m e tr u l maxim al a g re g a te lo r. apa cu aju to ru l recipientelor g ra date. mm A g re g a te de b a la s tie ră k g /m > Apă 1 /m 1 3 c im e n tu lu i M arca s l io (tasarea) 3 A IC m ax. aditivii în % fa ţă de g re u ­ tatea cimentului.5 9 -0 . BF —500 (de 250 şi respectiv 500 1). 4.da te compoziţii orientative p entru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare. BL 2 . nisipul şi pietrişul prin volum. cimentul. 250 şi 500 1) şi betoniere cu am estecare f o r ţa tă BF —250.

5 . L a controlul cofrajelor şi al susţinerilor se face verificarea dimensiunilor. D u p ă aceste verificări şi pregătiri se m ontează podine p en tru cir­ culaţia m uncitorilor şi a mijloacelor de tra n s p o r t care trebu ie să nu de­ formeze cofrajul şi să nu rezeine pe a rm ă tu ră . Punerea în operă a betonului în a in te de. m acarale d. distanţele dintre arm ă tu ri. acoperirile cu b eton şi starea a rm ă tu rii (rugină. reaze­ melor popilor şi contravîntuirilor. vagoane speciale Zvc — Uces. funcţio narea benelor. anex a 5). 4 şi 4.5. în a in te de începerea operaţiilor de betonare se verifică : funcţio­ narea betonierelor cu dozatoarele de apă.). A B —45 — 116 (cu bascularea prin spate şi lateral). cofrajele se u d ă cu 2 —3 h înainte de tu rn are. lăsînd liber spaţiul de betonare. a pom pelor de beton. tom beroane. 166 . nu m ăru l de v ib rato a re etc. bene basculante. Ca mijloace de m anipulare interm ediare se folosesc recipiente speciale de t r a n s p o r t : buncăre basculante. auto­ cam ioane basculante de 3. 6 . Pe betonul p ro a sp ăt şi pe betonul în tă rit se fac veri­ ficări (v. jgheaburi sau burlane. prin verificarea d im e n siu n ilo r. rosturilor. 140-85. bene cu fund mobil. a macaralelor. Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea m aterialelor se l'aee eu următoarele utilaje : 1) Pentru agregate: au tob asculante 1 —ABS —116 (cu bascularea prin spate). . im­ p u rită ţi etc. C. cu instalaţie p neu m atică p e n tru tra n s p o r t în vrac. caloţilor.5 t. poziţia arm ăturii. Transportul betonului la obiect P e n tru a aduce betonul la locul de betonare se fo lo sesc: boburi. T ra n sp o rtu l la şantier se face cu ag itato are sau au tob as­ culante c. D u r a t a de t r a n s p o r t variază de la 30 la 90 m in după te m p e r a tu ra şi n a tu ra betonului. L a a rm ă tu ri se verifică poziţia lor conform desenelor. pompe. Se poate efectua şi tra n s p o rtu l p neum atic al betonului (prin utilizarea aerului com prim at).i benă. 2) Pentru ciment : semiremorcile SRC 9 de 9 t. b eto nare se verifică terenul şi gropile de fundaţie. dozatoarele de agregate şi ciment. verificarea săgeţilor. benzi rulante. vagonete etc. săp area ultim ului s t r a t se face îna­ inte de turnare. golurilor p en tru instalaţii etc.: diferite tipuri.

C om pactarea m ecanică se face prin v ib ra to a re (fig. vergele metalice. Se v a urm ări ca a r m ă tu ra să nu se deplaseze şi să fie bine înglobată în beton. denum ite şi pervibratoare.5 m : la înălţim i mai m ari se folosesc t u b u ri p en tru tu rn a re . IV .3). 167 . L a elementele de dimensiuni mici tu rn a r e a se face cu căuşe şi lopeţi). şi p rin vibratoare de suprafaţă o b c d e Fig. IV. Vibrarea pune în mişcare particulele com ponente ale betonului asigurînd astfel aran jarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor.2. a —f). î n tim p u l vibrării betonul este fluid. lopeţi cu m uchia teşită. U n e lte p e n tr u tu r n a r e a şi c o m p a c ta re a m a n u a lă a b e to n u lu i. B etonul segregat înainte de tu rn a r e se ream estecă pen tru a-şi recăp ă ta om ogenitatea.2. iar d u pă oprirea vibrării be­ tonul devine com pact. T u rn a re a direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţim ea de 1. C om pactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace m anuale (maiuri de lemn sau metalice. Turnarea şi com p actarea betonului T u rn a re a se face direct din mijlocul de tra n s p o r t cu m ăsuri de precauţie pen tru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). IV. fig.7. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. V ibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de formă cilindrică).

dacă forţele de coeziune 168 . tim pul de vibrare.Fig. c — v ib r a r e p e m a s a v ib r a n t ă . IV. poziţia motorului.). Vibra­ toarele de exterior pot fi cu vib raţii circulare. d istan ţa dintre punctele de vi­ brare etc. Vibra­ toarele de interior pot fi de joasă frecvenţă ((3 5 0 0 —8 400 oscilaţii/ m inut) sau de înaltă frecvenţă (10 000 — 19 000 oscilaţii/minut). 3 — m a s ă v i ­ b r a n tă . mese vibrante şi mese finisoare etc. P e n tru o vibrare corespunzătoare trebu ie să se aibă în v e d e r e : frecvenţa optim ă. vi­ brato are pn eum atice de exterior (cu mai m u lte presiuni).3. Diferite m o­ duri de vibrare : a — v ib r a r e in t e n s iv ă . b — v ib r a r e e x te n s iv ă c u v i b r a ­ t o r d e c o f r a j . în tr-u n corp cu fluiditate ridi­ cată. Modul lor de realizare diferă foarte m u lt după n a tu ra energiei fo­ losite. cu v ibraţii dirijate. în tim p u l vibrării se reduc forţele interioare de coeziune şi betonul se tran sfo rm ă dintr-un corp plastic. (plăci sau rigle. a p t pen tru am estec şi omogenizare'. n a tu ra legăturii între m otor şi organul care vibrează. care se opune acestei te n d in ţe fiind pînă la u n an u m it gra d în funcţie de fluiditatea betonului. v ibratoare placă etc. -i — p la c ă v ib r a n t ă . vibrante). care conduce la o segregare a părţilor grele ce tin d să se aşeze la fund şi efectul coeziunii. 1 — v i b r a t o r de i n t e r i o r . La executarea vibrării treb u ie să se ţină seam a că în m asa beto­ nului p ro a sp ăt acţionează două efecte principale : efectul gravitaţiei . d — v ib r a r e de s u p r a f a ţ ă . 2 — v i b r a t o r de c o f r a j .

fără deteriorare. Rezistenţele se stabilesc prin încercarea unor cuburi de probă păs­ tra te în condiţiile lucrării sau prin încercări nedistructive. de regulă.00 şi 8. Decofrarea Decofrarea se face după o d u ra tă de tim p care diferă după : rolul părţii de cofraj (cofrajele laterale se po t îndepărta după o d u ra tă de tim p mai scurtă) deschiderea elementului. centrifugare. v ib rato a re de cofraj.00 m . prin presare. S tratu rile de tu rn are. care au servit num ai la preluarea împingerilor laterale. decofrarea se poate face la num ărul de zile prevăzut în tabele (la betoane realizate cu cim ent po rtland cu adaosuri de m axim um 15%) (tabelul IV. 8 . Nu se ad m ite ca v ib rato ru l să rezeme pe arm ături.nu sîn t reduse prea m ult. 2) Elementele de rezistenţă (părţile principale de susţinere) la v irs ta betonului care asigură rezistenţele d e : 50% la deschideri p în ă la 2. 90% la deschideri peste 8. tipul cim entului şi umidi­ ta te a mediului înconjurător. îndepărtarea eoîrajelor se face. vibrare cu suprasarcină. 70% la deschideri în tre 2.00 m. Greşelile care se po t întîlni s î n t : tim p u l de vibrare redus sau prea m are. favorizînd depunerea părţilor grele. vibropresare. în treru perea vibrării (pauze). 169 . rosturile de lucru şi t r a t a r e a betonului după tu rn a re sîn t a r ă ta te în prescripţiile de specialitate.3). Modul de beto n are şi com pactare diferă de la elem ent la element şi sîn t prescri­ se reguli practice p en tru fiecare tip de element. Cînd nu se fac încercări. vibrovacuum are. La oprirea vibrării se refac forţele de coeziune şi b etonul c a p ătă o rigiditate rela­ tiv ă (nu se mai poate introduce o vergea). Modul practic de folosire a vibratorului este a r ă t a t în m anuale de specialitate (de exemplu în „Cartea betonistului"). Elem entele prefabricate se p o t com pacta p r i n : mese vib ran te . La decofrare betonul trebuie să aibă rezistenţe suficiente p en tru a prelua g re u ta te a proprie fără a se p ro­ duce deform aţii şi fisuri în beton. im ediat ce muchiile se p ot decbfra. reazeme vib ran te. Aceste greşeli duc la segregări şi la betoane neomogene cu rezisten ţă redusă şi perm eabilitate ridicată. astfel : 1) Părţile laterale.00 m . distanţele dintre punctele de vibrare prea d e p ă rta te sau prea apropiate. vibrolam inare.

duză de injectare şi anexe. fără şocuri.00 m. din două camere de presiune. P rin to rc re ta re se pierde 30% din m aterial la suprafeţele verticale (prin ricoşarea acestuia la prim ul co ntact cu suprafaţa) şi 20% la suprafeţele orizontale. Popii se desfac uşor. Torcretarea E s te un procedeu de punere în operă şi com pactare a m ortaru lu i şi betonului prin împroşcare cu aer com prim at cu aju to ru l unui a p a r a t compus. la grinzi cîte un pop la 3. diato m it etc. n u m ăru l de zile se m ăreşte cu 20% .Tavclul IV.00 10 G 5 2. prin slăbirea t r e p t a tă a penelor. la cofra­ jele pe care se to a rn ă şi se sprijină pe el planşeul pro a sp ăt t u rn a t). m cc 5 15 25 2. Compoziţia şi g ra n u lom etria agregatelor treb u ie strict co n tro ­ lată. f u r tu n de cauciuc.). se c u ră ţă prin suflare cu aer com­ p rim a t şi apoi se spală cu apă sub presiune. zgură ex p a n d a tă .00 35 22 . se buciardează. 10 Cînd se foloseşte cim entul cu întărire ra pidă n u m ăru l de zile se reduce la 60% (deci în loc de 20 zile se ia 12 zile).00 . T orcretarea se aplică pe suprafeţe curate şi umede. T o tuşi şi după decofrare se lasă o serie de popi de siguranţă (la plăci u n pop la 120 m a de placă. D acă supra­ fa ţa este de beton. 9. 170 . plăcile cu deschideri mici şi apoi grinzile. Termene de decofrare (zile) D e s c h id e re a e le m e n tu lu i. 10. perlit ex p a n d at. scorie bazaltieă. Ordinea de decofrare e s t e : părţile laterale ale grinzilor.8. iar la cim enturi p o rtlan d cu adaosuri mai m ari de 15%. stîlpii care nu sînt solicitaţi. de regulă. 3. Betoane uşoare B etoanele uşoare s în t betoan e cu d ensitate a p a re n tă mică (mai mică de 2 000 k g /m 3) în m od obişnuit din agregate uşoare (granulit e x p a n d at.00 20 12 8 S.

Betoane celulare Betonul celular are o s tru c tu ră poroasă. P en tru agregate se folosesc nisipul m ăcinat. B etoanele se po t utiliza sub formă de blocuri. dar cap acitatea de izolare fonică este mai redusă decît la betoanele grele. ca şi la betoanele grele. v arul sau zgura m ăcinată. cupole. cu sau fără precom prim are. este în funcţie de ra p o rtu l A /C . pen tru asigurarea rezistenţelor betonului este adesea. iar aderenţa în tre arm ă­ turi şi beton practic este aceeaşi ca la betoanele grele. gradului diferit de absorbţie a apei. celulară. tu rn a re . dar asigură o protecţie mai slabă a armăturilor împotriva coro­ ziunii. panouri şi fîşii. Betoanele uşoare s-au utilizat şi la construcţii de poduri. Rezistenta de compresiune a betoanelor uşoare. reducerea costului. Cele de rezistenţă redusă de regulă s în t folosite p en tru izolări te r­ mice. hale industriale. re­ zistenţei reduse la sfărîm are în tim pul m alaxării a granulelor . necesar să se folosească dozaje de cim ent mai ridicate. cenuşa sau zgura ne^ ăcin ată. hangare. utilizarea unor deşeuri (de exemplu zgură de furnal). confort mai ridicat în locuinţe. B etoanele uşoare po t fi de rezistenţă ridicată şi de rezistenţă re­ dusă. Betoanele uşoare se tra te a z ă în principiu lă fel ca betoanele grele (cu d u ra te diferite). 171 .3 — 14%. Rezistenta la întindere este m ult mai mică decît cea la compresiune faţă de betoanele grele. P re p a rare a şi tu rn a r e a betoanelor uşoare se execută în general cu aceleaşi procedee ca şi betoanele grele cu anu m ite diferenţe. com pactare etc. de rezistenţa cimentului. d a to rită densităţii diferite a granulelor. R ezistenţa la îngheţ-dezgheţ este mai redusă decît la betoanele grele. a beto­ nului. 11. Au o ca pacitate mai m are de izolare term ică (cu 30 — 40%). iar ca lianţi se folosesc cimentul. re p a rtiz a tă relativ Uniform. rezistenţa agregatelor etc. Betoanele uşoare prezintă o rezistentă la foc superioară betoanelor grele. Deformaţiile de contracţie s în t mai m ari. re zu ltat a unor procese chimice.Principalele caracteristici ale betoanelor uşoare care le fac compe titiv e s î n t : reducerea g re u tă ţii construcţiilor cu 1. P e n tru fiecare tip de agregat sîn t elabo­ rate instrucţiuni specifice de preparare.

dar are d ezavantajul de a nu putea fi utilizat în medii cu um idi­ t a t e ridicată.5 N / n u n 2. betoanele celulare se îm p a rt în betoane celulare de tip spumo-beton (bulele cu gaz sîn t încorporate în m o r t a r prin interm ediul unei spume) şi betoane celulare de tip qaz-beton (bulele cu gaz rezultă dintr-o reacţie chimică între liant şi adaos). sablare. se prelucrează la fel de uşor ca lemnul. Izolarea term ică este superioară pereţilor de cărăm id ă (un perete de cărăm idă de 31. din m etal şi din m ateriale plastice. 12. p rop orţia de p ă r ţi fine trebuie să fie m ai mare. 172 . etc. feţe cu t e x t u r a fibre­ lor scîndurilor cofrajelor. însă nu sîn t pe deplin soluţionate prinderile panourilor şi co m p ortarea la te m p e ra tu ri ridicate.D u p ă modul de fabricare. folosind u n adaos pe bază de aluminiu.5 cm este echivalent cu o placă de b eton celular de 25 cm). se folosesc de regulă agre­ g a te spălate . buciardare. Are rezistenţă b u n ă la foc. U ltim ul tip poate fi autoclavizat sau neautoclavizat. R osturile se etanşează cu garn itu ri şi se strîng cu cleme. compoziţia şi execuţia betoanelor. D ensitatea a p a re n tă a betoanelor celulare variază între 400 şi 700 k g /m 3. prelucrate prin spălare. precum şi de calitatea cofrajelor care reprezintă factorul primordial. Betoane aparente Betoanele ap a ren te sînt betoane g a ta finisate durabile în tim p . R ezistenţa la compresiune este cuprinsă între 2. ramele etc. cu scoaterea în evidenţă a fibrelor lemnului.5 şi 7. Se pare că izolarea fonică este sensibil ap ro p ia tă de cea a betoa­ nelor grele. cu feţe in relief) sau din betoane decorative. Cofrajele din m ateriale plastice dau suprafeţe netede sau profilate orna m e n tal de o calitate excepţională. Materialul lemnos (scîndurile b ru te sau geluite. Agregatele treb uie să fie fără im purităţi. Panourile de cofraj po t fi profilate prin şipci com binate cu prelucrarea prin ardere a suprafeţei. realizate cu u n p a r a m e n t b r u t (cu feţe netede. Cofrajele metalice s în t economice la reutilizare m are (50 la 150 ori). C alitatea betoanelor este în funcţie d e : m ateriale. Trebuie să se folosească la aceeaşi lucrare acelaşi tip de ciment. p e n tru a nu se obţine n u an ţe diferite. Cofrajele pen tru betoane ap a ren te se fac din m aterial lemnos.) tre ­ buie să fie de foarte bună calitate.

folosirea distanţi erilor numai din beton sau material plastic cu suprafaţa de contact cu cofrajul cit mai mică. Pentru realizarea aspectului se im pune asigurarea strictă a acope­ ririlor. şi la tra n s p o r t (se folosesc plastifianţi.Se cere o lucrabilitate mai mare. se procedează fie la punerea in evidenţă a agregatelor mari. D istan ţa buteliei vib rato ru lu i fa ţă de peretele cofrajului nu trebuie să fie mai m are de 10 cm. perii. 173 . legarea corectă cu sîrmă. Se evită pe cît posibil rosturile de tu rn a re . S tratu l superficial de m o rta r se în d epărtează prin periere şi spălare {după 16 — 18 h de la tu rn are) şi prin sablare cu je t de nisip. cîrpe. in caz co n tra r se caută «a acestea să coincidă cu rosturile dintre panouri. stabilizatori etc. 50 —60 min/m® la grinzi şi 6 0 —70 m in /m 3 la pereţi). Tim pul de vibrare treb u ie astfel ales ca să se elimine bulele de aer care se formează în mod obişnuit la co ntac tu l betonului cu peretele cofrajului. agenţi de expandare. Decofrarea şi pregătirea cofrajelor p en tru o nouă operaţie de tu rn a re se face cu cea mai m are grijă (curăţirea cu şpaclu. spălare cu je t de apă etc. pro venit de la s tra tu l anterior. P e n tru remedieri se aplică pe su p ra faţa betonului fluosilicat de magneziu cu o concentraţie de 15% sau u n g ru n d cu o emulsie diluată de răşini sintetice. T u rn a re a betonului treb uie realizată continuu u rm a tă de compac­ ta re a prin vibrare de asemenea în m od continuu.). prin tra ta re -cu acid (1/6 acid în apă) si apoi spălare. ag re sa te colorate sau t r a t a r e ulterioară cu coloranţi. fie la o prelucrare a supra­ feţelor ca cea a pietrei naturale. 13. prin buciardare similară ca la pietrele n atu rale (buciarda electrică are 1 300 —2 000 lo v itu ri/m in u t Şi o masă de la 6 la 10 kg). Betoane aparente decorative P e n tru a realiza suprafeţe cu efecte decorative. p e n tru evitarea segregărilor a t î t la tu rn a re . cît. Se recom andă v ib rarea cu v ib ra to ru l Electro-M ureş (40 —50 m in /m 3 la s t î l p i . prin dăltuire sau prin şlefuire şi lustruire {de regulă in 3 faze începind d upă 2 5 —30 li de la desfacerea cofrajului). Nu se ad m it pe cofraj stro pi de beton şi m o rta r întărit. D u p ă decofrare (4 —7 zile) se m enţine betonul um ed circa 14 zile prin acoperire cu rogojini sau alte m ateriale m e n ţin u te umede. Betoanele colorate se realizează cu cim enturi colorate sau cim enturi obişnuite cu coloranţi.). Reguli similare se respectă şi la vibratoarele de su p ra fa ţă (10 —12 cicluri de cîte 14 — 16 m in /m 2).

500 b. 174 Ciment . priza şi con­ s t a n ţ a volumului şi rezistenţele mecanice (STAS 5293-77). A stfel : 1) La betonul proaspăt se verifică : compoziţia betonului (la preparare) aerul oclus. Pentru agregate se verifică : com poziţia gran ulo m etrică şi forma granulelor. Pentru cimenturi se verifică : starea de conservare. gelivitate. de regulă p a rte a levigabilă este 3% pentru beto an e de m arc ă B 250 şi 1% pen tru betoane de m ărci s u p e r i o a r e (STAS 4605-80). M ( g). 2) L a betonul întării : rezistenţele mecanice respectiv m arca beto­ nului (STAS 1275-81). părţile levigabile şi materiile humice. Starea de conservare a cim entului. P e n tru betoanele care în ex plo atare sîn t supuse unor medii spe­ ciale se fac şi alte verificări (perm eabilitate. iar cînd p ă tru n d e nu m ai 1 m m se consideră că priza este term inată. Constanţa volumului şi rezistenţele mecanice ale cimentului se determ ină cu a p a r a tu r ă specială în laboratorul şantierului. 5 (STAS 1077-80). Priza cim entului. se ra p o rteaz ă la g re u ta te a cimentului (500 g) obţinîndu-se c a n tita te a de reziduuri (% ) ce definesc starea de conservare: alterat [%] = —— X 100%. contracţie). Caracteristici şi condiţii de calitate pentru fabricarea betonului C alitatea m aterialelor de regulă se verifică la sosirea pe şan tier şi după anu m ite perioade la m aterialele degradabile sau la care carac­ teristicile se modifică în funcţie de condiţiile de depozitare şi starea atmosferică. Aceasta se stabileşte prin ciuruire şi trasa rea curbei granulom etrice care se com pară cu curbele etalo n (STAS 4(505-80). c. conţinutul altor im pu rită ţi (cărbune. Determinarea părţii levigabile.14. a. u m id itatea. densitatea ap a re n tă şi lucrabilitatea (STAS 1759-80). Această operaţie se face prin cîn tă rire a unei p ă r ţi de agregate înainte şi după spălare (cînd s-a în­ d e p ă r t a t p a rte a levigabilă) . Pentru betonul proaspăt şi betonul întărit se fac probe speciale. d. Aceasta se d eterm ină în lab oratorul de şantier cu ap a ra tu l Vicat. Reziduurile de bulgări răm ase pe sită. mică etc. Aceasta se determ ină prin cernerea a 500 g cim ent prin sita nr.). care stabileşte tim p u l de început de priză (cînd acul nu m ai p ă tru n d e com plet în p a sta de cim ent plastică). iar 111 caz de dubiu. Compoziţia granulometrică a agregatelor.

se prelu­ crează greu şi se întăreşte mai repede. dar poate să ducă la segregări. T e m p e ra tu ra poate produce o dilatare termică sau o contracţie termică. O im p o rta n ţă h o tă rîto a re pentru lucrabilitatea betonului o are ra p o rtu l în care se găseşte în beton ap a şi cim entul (raportul A/C). Densitatea betonului este d a tă de g re u ta te a unui m etru cub de beton pus în operă. pare a fi un p ă m în t um ed. D ensitatea betonului este funcţie de densi­ ta te a agregatelor. Din punctul (Ie vedere al consistenţei betonului se deosebesc 3 tipuri de betoane : 1) Betonul fluid care se tra n s p o rtă uşor prin jgheaburi. 14 sau 28 zile) . prin luarea de probe. p ropo rţia de apă m inimă. cu c ît volum ul golu­ rilor este m ai mic şi depinde şi ea de alcătuirea granulom etrică a agre­ gatelor. Compactitatea betonului este cu a t î t mai mare. de regulă.itat. care se stabileşte de la început în funcţie de m arca betonului. Rezistenţele m ecanice ale betonului. în cuburi cu latu ra de 30. m arca betonului (STAS 1275 81). Betoanele cu porozitate redusă au rezistenţe mecanice mari şi au o durabilitate mai ridicată. 20. umflarea betonului şi curgerea lentă a betonului. porozitatea şi perm eabilitatea. 175 . care comunică între ei. P e n tru tu rn a r e a betonului o im p o rta n ţă deosebită o are consistenţa betonului şi lucrabilitatea sa (punerea uşoară în cofraj).2). D acă betonul are pori deschişi. c a n tita te a de cim ent şi m ărim ea golurilor care depind de ra p o rtu l A /C . variaţiile de voliun. 3) Betonul virtos are p u ţin ă apă. după întărire.e. Variaţiile de volum ale betonului se p o t datori în principal tem p era­ turii şi um idităţii. Cuburile se confecţionează şi se p ăstrează in ace­ leaşi condiţii ca betonul pus în operă şi se încearcă la diferite v îrste (7. compact. la goluri rezultate din evaporarea apei în exces la întărirea betonului. Alte fenomene care se produc s î n t : contracţia la uscare. Porozitatea şi permeabilitatea betonului s în t funcţii directe de gra d ul de porozitate. 2) Betonul plastic are consistenţa similară cu a unui a lu a t şi nu are de regulă segregări. Dozajul cim entului (c a n tita te a de cim ent la m etrul cub de beton) se stabileşte de pro iectan t sau întreprindere în funcţie de m arca beto­ nului (v. Caracteristicile betonului întărit. Trebuie vibrat. tabelul IV. La betonul în tărit se c o n sta tă : densitatea. f. betonul este perm eabil la acţiunea apei. 14 sau 10 cm. co m p actarea b u nă prin vib rare etc. De regulă se determ ină rezistenţa la compresiune.ea. încercarea la 28 de zile indică.

de aceea este necesar. condiţiile de tu rn a re şi udare tim p de 7 —. Betonul m en ţin u t în apă se umflă. Generalităţi Cofrajele sîn t formele în care se m ontează a r m ă tu ra şi se to arn ă fofetonul care apoi se întăreşte pentru a c ă p ăta profilul proiectat al grin­ zilor. atunci cirul se cere. Izolarea fonică a betonului de asemenea este slabă. transmite­ rea încărcărilor verticale direct de la pop la pop. Aceste fenomene. îndeplinind prac­ tic a t î t rolul plinului de cofraj. industria chimică) trebuie luate m ăsuri speciale. B. Betonul supus încărcării se deformează la început. direct sau indirect. la clădiri etajate. menţinerea la cotă fără lasăiri . De regulă. care poate produce fisurarea beto­ nului dacă scu rtarea este îm piedicată prin frecare cu p ă m in tu i sau alte legături. prin contravîntuiri . COFRAJE 1. plăcilor şi fundaţiilor. 176 .P rin contracţie se înţelege o scurtare a betonului produsă în tim p prin uscare p re m a tu ră sau lentă.14 zile. stîlpilor. efectul umflării de regulă este favorabil. Tipurile de cofraje m oderne dem ontabile cu grad ridicat de refolosire sîn t alcătuite din platelaje rigidizate (cu rigle). rapo rtu l A /C . deform area in tim p se num eşte curgere lentă. un cofraj este alcătuit din plinul cofrajului care deli­ m itează conturul betonului şi din elementele de susţinere şi de solidari­ zare ale acestuia. Ele au un rol im p o rtan t. bolţilor. să se facă o protecţie term ică la pereţii exteriori. n atu ra agregatelor. Elem entele de susţinere a cofrajelor trebuie să p erm ită : decofrarea părţilor laterale ale cofrajelor fără a demonta elementele de susţinere. dar se defor­ mează şi în tim p . arcelor etc. Rezistenţa la acţiunea corosivă a mediului înconjurător este satis­ făcătoare. preluarea încărcărilor orizontale (din vîrit sau alte cauze). m ărim ea eforturilor unitare. p ro d ucîn d reducerea perm eabilităţii betonului. v îrs ta betonului etc. consum înd la betoanele t u r n a t e monolit m ulte m ateriale şi m anoperă pen tru realizarea lor. cît şi cel de solidarizare. Izolarea termică a betonului este slabă. sîn t legate de : n a tu ra cimen­ tu lui şi dozajul de ciment. dar p entru medii puternic agresive (apa de mare.

Cofrajele se pot realiza din m aterial lemnos. la decofrare recuperîndu-se m ate­ rialele. Din punctul de vedere al rcfolosirii. încărcările suplimentare date de mijloacele de compactare şi vibrare etc. cuie. decît eventual parţial. Aceste tipuri de cofraje se numesc prefabricate şi sîn t proiectate pe bază de m odulare (de regulă din 10 în 10 cm). Din punctul de vedere al modului de utilizare. ele deplasîndu-se pe m ăsură ce se to arn ă betonul. la proiectarea elementelor şi a cofrajelor se are în vedere tipizarea şi m odularea lor. coîrajele se îm part în : cofraje fixe şi cofraje mobile. Cofraje nedemontabile | Cofrajele nedem ontabile se confecţionează de regulă direct pe şantier. din metal şi din m aterial plastic sau din m ateriale combinate. 1 177 . coîrajele se împart in : cofraje demontabile şi cofraje neclemontabile.. presiunea laterală care o exercită betonul pe pereţii cofraju lui. P e n tru a se reduce cît mai m u lt tipurile de elem ente care se exe­ cută din beton monolit.Condiţiile pe eare trebuie să le îndeplinească coîrajele sînt : 1) Să fie astfel concepute şi realizate pentru a suporta greutatea beto­ nului proaspăt. 5) Să fie refolosite de cît mai multe ori. dulapi de 3 8 —48 mm. Cofrajele nedemontabile nu sînt practic refolosite. lemn ro tu n d etc. să nu adere cu betonul şi să asigure o calitate corespunzătoare a feţei aparente a betonului. pentru a suporta introducerea armăturilor şi procesele de betonare şi compactare. 2) Să fie etanşe pentru a nu produce pierderi de lapte de ciment şi să aibă rigiditate suficientă la deformaţii. placaj re zisten t la u m id ita te de 8 sau 10 mm grosime. ele executîndu-se din scînduri. Cofrajele mobile p ractic nu se de­ montează. Plinul cofrajului se poate realiza din scîndură de 2 2 —24 mm grosime. 4) Să se decofreze uşor. urm înd ca d upă decofrare să se recupereze u n procent c ît mai m are de cofraje. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . tab lă de 1. 2 . Cerinţa de refolosire im pune să se folosească cît mai m ulte cofraje de inventar dem ontabile alcătuite din panoiu'i interschim babile care să poată fi com binate pen tru a face orice tip de cofraj. fără lovituri şi zdruncinături. 3) Să nu se deformeze sub influenţa umidităţii.5—2 mm sau chiar plăci din m aterial plastic.

). c. b —panou de cofraj pentru stîlp .60 —0. 9 — chinga panoului. 5 —scîndură de solidarizare orizon­ tive speciale^de prindere etc. C o fra je p e n tr u stîlpi : in v en tar (caloţi. Acestea re utilizează la execuţia din beton t u r n a t a pereţilor de subsoluri.5 la rece. bile sau m a ­ nele din lemn. IV.4). Cofrajele au prevăzute tăieturi la p a rte a de jos a stîlpului pen tru cu răţire înainte de tu rn a r e a betonului şi din 3 în 3 m. a. fiind de regulă alcătuiţi din doi cleşti de scîndură care prind intre ei doi dulapi sau două bile (fig. Elem entele de susţinere şi i de solidarizare propriu-zise ale platelajului se p ot realiza din 2 scînduri sau dulapi m o n ta ţi pe muchie. profile * metalice lam inate sau form ate X'. ziduri. La cofrarea pe o singură p a ite sprijinirea se face prin contrafişe.5 şi IV . la grinzi din panouri de scinduri.00—1. dulapi tă ­ iaţi sub formă de rigle.6). l — chingile panoului de comple­ extensibile. precum şi din profile metalice alcătuite sub formă de elemente speciale de F ig . 6 — ramă de montaj . socluri de fund aţii etc. fraje este din clasa a V-a. s —pa­ Cheresteaua folosită la co­ nou . popi. Cofraje pentru pereţi. 7 — caloţi . Acestea se asamblează cu chingi dc scîndură cu grosime dublă fa ţă de grosimea plinului. Solidarizarea cofrajelor se face cu caloţi care se m ontează la 0. rigle. Cofraje pentru stîlpi.4.20 m cu sîrm ă de oţel 0 6 —8 m m care se strînge pentru a prelua presiunea betonului proaspăt (fig.70 m unul de altul. 3 — fu­ rară (umplutură) . iar Ia p arte a de sus tăieturi p en tru grinzi. 2 — chingile panourilor tipizate . şuruburi. 4 —scîndură de solidarizare verticală . ferestre de tu r ­ nare. dispozi­ tare . Cofraje pentru plăci şi <|iinzi. grinzi a — alcătuire generală . b.Elem entele de întărire şi rigidizare a cofrajelor se po t realiza din scinduri. tală . iar la cofrarea pe am bele p ărţi cofrajele se ancorează la 1. Acestea sînt ex ecu tate la plăci din astereală de scînduri. La stîlpii înalţi presiunea betonului p ro a sp ăt se ia prin contrafişe. IV. 8 178 . Cofrajele pen tru stîlpi se mon­ tează după m o n tare a armăturii. IV.

Fig. P entru a asigura decofrarea uşoară şi refolosirea cofrajelor. Ordinea de decofrare şi Păstrarea popilor de sigu ran ţă asigură integritatea betonului tu r n a t Pmă la în tărirea corespunzătoare a acestuia. 4 — scaun . acestea se ung înainte de tu rn a r e a betonului cu decofrol. gături de sîrmă . 7 — şurub de reglaj.00 m li se dă o contrasăg eată de 3 m m /m . Popii trebuie rezem aţi corespunzător pentru a nu avea tasări (tălpi din scîndură sau fundaţii locale din beton). pentru cel m u lt o ju m ă ta te din popi.6. Se admite înnădirea lor într-o singură secţiune. 6 — distanţier . Cofraje din cherestea pentru pereţi : 1 — panou . 7 —le­ Rezemările la plăci s în t realizate clin scînduri sau dulapi aşezaţi pe muchie care reazemă pe cofrajul nervurilor şi acestea pe cofrajul grinzilor. Sprijinirea la cotă se face cu popi simpli p en tru plăci şi popi in cruce p en tru nervuri şi grinzi (fig. popii se aşază Ia distanţa de 1. Cofraje pentru pereţi din panouri m etalice : 1 — faţă (tablă de 3 mm) : 2 — coaste profil U . IV.7). prin ed is a re pe 3 sau 4 p ărţi cu scînd ură b ă t u t ă în cuie. 3 — grindă . 6 — tiranţi . IV. Elem entelor mai lungi de 4.20 m şi se co n travîntuiesc pe două direcţii cu scînduri în cruce b ă t u t e în cuie. 2 — montant . 5 —proptele . 8 — ţăruşi . 4 —cleşti transversali . . P en tru a asigura tran sm itere a încărcărilor verticale. 5 — elemente de susţinere şi parapet pentru platforma de lucru .5. de regulă dintr-o singură bucată. 3 — cleşti longitudinali .00 — 1. IV.Fig. Popii se execută din bile. 9 — scînduri de trasare.

stîlpii. Cofraje pentru grinzi şi plăci. înălţime). lungime.) au dimen­ siuni care sînt u n m ultiplu de o dimensiune fixă acceptabilă. m anipulabile m an u al sau cu mijloace mecanic» de care dispune întrep rin d e rea de m on taj. pe baza analizei u n u i n u m ăr mar* de proiecte se pot executa cofraje de in v en tar din elem ente interschim­ babile cu aju to ru l cărora se pot ex ecu ta practic to a t e elementele cart tre b u ie cofrate. n fiind num ărul de moduli cuprinj în dim ensiunea lu a tă în consideraţie. Cofraje demontabile Folosirea cofrajelor dem ontabile este posibilă num ai la construcţii executate după ideea de modulare. 3. de cofraj. M odularea înseam nă că to a t e elemen­ tele de construcţii (pereţii. iar m este modulul care are de regulă m ărim ea ni = 10 cm sau chiar 5 cm. grinzile. num ită modul. rezistente la reutilizări. 180 .7. unde l este u na din dimensiunile elemen­ tului (lăţime. IV. m o dulate treb u ie să fie rigid». Elem entele de inventar. planşeele etc. P e n tru construcţiile m odulate.Fig. respectiv / = n X m.

m ultiplu al modulului de bază (de exem plu m. din lemn.. 1 ^. Materialele din care se confecţionează cofrajele dem ontabile de in­ v entar s î n t : scînduri.P e n tru evitarea folosirii de panouri cu dim ensiuni mici./ \ Placaj a 11*0*100*8 <tJ8 \ D/sfsnher .. b — detalii şurub strîngere.8). din elemente com binate etc.. . IV.8. t / / _ • is tă . Panourile din scinduri re p rez in tă form a cea mai p u ţin industria­ lizată de realizare a cofrajelor. din fibre de poliesteri arm a te cu sticlă. I \Q a m s V \ . din alum iniu.D isfant/en Ram ă § \ 1 ---------. = 5 x m — 500 m).... . S în t deja tipizate panouri p en tru stîlpi denum ite tip A şi panouri p en tru plăci şi pereţi denum ite tip 13 şi C (fig..1 7390 Secţiune / ..Rama Plăcută de m * ioo*8 5 repartiţie de \Piulltă Fig.1 .-------. placaje. IV.. cu elem ente tip fagure. se foloseşte de regulă p entru înălţim i şi lungimi un m odul auxiliar. C o fra j cu p a n o u ri d e p la c a j (scîn d u ri) a — panou ... din oţel.. .

Cofrajele pen tru stîlpi se reali­ zează din panouri şi sînt prinse 111 chingi metalice prevăzute cu găuri şi ştifturi de fixare. Cofraje dem ni talii Ie pentru stîlpi. D upă modul de folosire se îm part în cofraje suspendate. grinzi şi plăci. Panourile metalice sînt alcătuite din tole de tab lă din oţel sau alu­ miniu cu întărituri pe faţa care nu vine în contact cu betonul . cofraje căţărătoare. (fig. Susţinerea cofrajului la poziţie se face de regulă cu popi extensi­ bili (telescopici) sau cu sisteme de blocare. Cele mai utilizate sînt cele cu panouri de placaj şi cele cu panouri metalice. b. Susţinerile se realizează de regulă din alte materiale. Pentru preluarea împingerilor se pot folosi şi grinzi extensibile. Acestea se alcătuiesc în mod siinilir cu cele pentru stîlpi. d. cofraje pierdute. Cofrajele demontabile pentru grinzi. 10). pentru clemente cu dimensiuni mici şi foarte mici. dispozitive ele blocare. care sînt elemente de inventar. P o p i i metalici au d i s p o z i t i v e 182 . Panourile din materiale combinate au feţele în co ntact cu betonul a l ătuite din planşete clin scînduri de brad sau din placaj întărite pe cele două laturi cu profile metalice.Panourile din placaj sînt executate clin placaj rezistent la umidi­ tate. fie din elemente tip fagure cu feţele plane. Cofraje demontabile pentrn pereţi.9 şi IV. cleşti de asamblare şi şpraiţuri pentru susţinerea cofrajului. m aterial ceramic etc. IV. Aceste panouri pot ave i coaste longitudinale sau transversale care tra n s m it încărcările ce le revin la clementele orizontale m on tate pe cele două feţe şi prinse cu şuruburi cu filet şi piuliţe sau cu bucle şi pane sau alte sisteme echi­ valente. Distanţele dintre cofraje (grosimea zidului) este m en ţin ută prin distanţieri de beton. clin 5 în 5 cm. cofraje glisante. Tipurile de cofraje demontabile se îm part după tipul elementului în : si ii pi. c. din lemn şi metal sau numai clin metal. ele realizîndu-se ca şi panourile clin scînduri pe şantier sau în atelierele întreprinderilor ca producţie secundară. pentru a putea prelua împingerea betonului. cofraje mobile. cleme de fixare a caloţilor. Acestea se alcătuiesc de re g u lă clin panouri care reazemă pe dulapi aşezaţi pe muchie sau pe grinzi extensibile. au de regulă caloţi cu şuruburi. pereţi. Panourile din policsteci armaţi cu sticlă se confecţionează fie simple. Coîrajele demontabile pentru plăci. P entru rigidizarea panourilor se folosesc coaste care să poată conferi panourilor rezistenţa necesară preluării presiunilor date de betonul proaspăt.* a. Se fixează prin cuie sau şuruburi de scheletul de rezistenţă care poate la rîndul său fie schelet integral clin lemn.

183 .

IV. cu a ju to ru l cărora se execută feţele verticale . 184 . tab le cu ta te m eta­ lice. (silozuri. Cofrajele glisante sînt cofraje mobile care se deplasează pe verti­ cală în stare a sa m b la tă cu aju to rul unor verine speciale care se ca ţă ră pe tije metalice rezem ate pe fundaţii. IV . se folosesc prin re m o n tă ri (fig. 12). elemente ceramice. Cofrajele căţărătoare sau păşitoare sînt cofraje dem ontabile de tip special.).). Cofrajul propriu-zis este alcătu it din panouri. clădiri de locuit cu m ulte niveluri etc.11). Cofrajele pierdute sînt cofraje nerecuperabile care ră m în înglobate în beton (tuburi de azbociment. dulapi din b eton a rm a t precom prim aţi etc. Aceste cofraje folosesc la execuţia pereţilor plani sau curbi de grosime c o n stan tă pe verticală (fig.de co n tra v în tu ire reglabile (tiran ţi cu m anşoane sau dispozitive cu pene).

cofrajele . slăbirii penelor de sub popi . b — p a n o u r i s u s ţin u te p e nale se verifică la recepţia co­ d is ta n ţie r i . 3) Cofrajele pentru betoane aparente se realizează din placaj tego (care d upă 2 —3 utilizări se unge cu s u b s ta n ţă decofrantă). O grijă specială trebuie să constituie curăţirea stîlpilor prin ferestrele p racticate la p a rte a inferioară a stîlpilor.1 1 se ung cu o s u b s ta n ţă decoA y\ V frantă./ . se arde cu soluţie încălzită la te m p e r a tu ra de 4 0 . cu fa ţa t r a t a t ă cu soluţie de acid clorhidric diluat cu 2 —4 p ărţi apă (se ţine în soluţie 2 —4 li şi se usucă la aer 6 h) . cofrajelor şi beton. La b aterea scindurilor se ţine seam a şi de condiţia de a nu curge laptele de ciment. deformarea pe verticală a grinzilor şi plăcilor. 2) Tolerantele şi rosturile F ig. Executarea neeorespunzătoare a cofrajelor poate duce la u rm ă to a ­ rele defecte : umflarea stîlpilor ca urmare a desfacerii legăturilor sau cedarca susţinerilor . P entru a se obţine suprafeţe netede se etanşează rosturile intre panouri cu fişii din carton m ucava de 3 m m grosim e.5 0 ° C (parafina în­ călzită am estecată cu 94% m otorină tim p de 2 —3 min). c — b a s c u la re a p a n o u rilo r in ju r u l şa rn ie re lo r. cu peria de sîrm ă sau cu alte mijloace eficiente. nerespectarea cotelor din plan şi de nivel. care treb u ie să aibă asigurate rezem ări nedeform abile (rezemări la nivelul de îngheţ). C o fra je c ă ţă ră to a r e : cofrajelor. care se închid. 185 . în soluţie caldă aplicată j într un singur s tr a t subţire cu pensula (de regulă m otorină cu 6% parafină). IV . în tre scînduri se lasă ro stu ri de 1 —2 mm pen tru um flarea lemnului.. pen tru re du ­ n1 ! '/ A 1 cerea aderenţei între astereala v > .12. din scinduri geluite sau scinduri brute . datorită cedării terenului sub tălpile popilor. abaterile dim ensio­ a — p a n o u r i de c o fra je s u s ţin u te pe r ln d u l in ­ f e rio r de p a n o u ri . după caz. din polistiren de 4 —5 cm grosime sau din f işii de lemn moale de 0 — 12 mm grosime. Cofrajele îna­ inte de p re parare se cu răţă.La folosirea cofrajelor şi la pregătirea lor pentru betonare trebuie să se ţin ă seam a de i» urm ătoarele : < ] 1 1) Tratarea cofrajelor îna­ *~ \ ___ ui i inte (le betonare . deformaţiilor elementelor de susţinere.. frajelor şi se corectează p ină la înscrierea lor în toleranţă. L a fixarea la cotă a cofrajelor li se creează co ntrasăgeţi de 1/200 şi 1/1 000 pen tru preluarea deformaţiilor elementelor încovoiate.

6 — cheson din beton. 4. grosimi relativ m u lt mai reduse d a to rită calităţii superioare a betonului t u r n a t (fig. 2 — laterala lon­ gitudinală a tiparului . DETALIUL A Fig. 186 . 4 — rigidizări . 5 — axul de rotire a balamalei . Tiparele pot îi : demontabile (de exemplu tip arele care se desfac la panourile mari) şi nedemontabile (care au to a te părţile fixe şi deco­ frarea se face prin smulgere sau expulzare). prefabricatele din b eton a rm a t se to a rn ă în tipare. Tipare De regulă. 13. Tipar m etalic pentru confecţionarea chesoanelor prefabri­ cate (secţiune transversală şi ve­ dere) : 1 — şasiul tiparului .Aceste defecte trebuie cunoscute şi p revenite de dulgheri. fierari betonişti şi betonişti. 13). deoarece neînlătu ra rea lor la tim p duce la com pro­ m iterea lucrărilor şi la demolări. IV. Tiparele se clasifică in : tipare fixe (la execuţia pe stand) şi tipare mobile (la execuţia în lanţ de agregate sau în flux continuu sau conveier). 3 — balama pen­ tru rabatere laterală . care le asigură în condiţii superioare de precizie form a si dimensiunile elementelor prefabricate. care au secţiuni transversale m ai compli­ cate. IV.

m ai com pletă. Pentru tratarea în camere de aburire se folosesc tip a re care asigură o închidere cit. Tiparele încălzitoare au prevăzute pereţi dubli etanşi între care circulă aburul. Unele tip are sînt. Condiţii generale.57/1-76.Unele tipare sînt incomplete (fără fu nd cele care se to a r n ă pe par­ doseală şi fără pereţi laterali care sîn t suplinite de agregatul de tu rn a re ). av în d foarte m ulte r e u ti l i z ă r i . co m p actare şi finisare ( agregatele tipar). să nu adere cu b etonul şi să nu lase p ete pe beton. feţele în con tact cu betonul se ung cu su b s ta n ţe care să nu corodeze tiparul. m etal sau chiar sub formă de m a triţe din b eton arm at. beton armat şi beton precomprimat. Condiţiile de precizie a tiparelor sînt» tre c u te în STAS 6(3. Elemente prefabricate de beton. treb uie p e rm a n en t în treţinute. p ărţi com ponente ale agregatelor de tu rn a re . ele po t fi ex ecutate din lemn. Tiparele pot fi cu plate în baterii realizînd t u rn a r e a mai m u lto r elem ente . . Tiparele au rigiditate mai m are decît cofrajele. F a ţ a liberă a elem entului se acoperă cu capac terni oizolator sau încălzitor.

< Operaţiile de sudare. Operaţia de taiere a armăturilor la lungimea desfăşurată p rev ăzu tă in proiect se face m anual sau mecanic în funcţie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. dia­ m etru l barelor şi dispozitivele sau utilajele specifice de. DISPOZITIVE Şl UTILAJE NECESARE REALIZĂRII ARMĂTURILOR PENTRU BETON ARMAT A. înnădirea (prin suprapunerea barelor şi prin sudare). Operaţia de îndreptare este în funcţie de modul de livrare a arm ă tu rii (colaci sau legături de bare). Fasonarea (îndoirea) se face m anual sau mecanic în funcţie de dispo­ zitivele şi utilajele de care se dispune. care. se folosesc dispozitive şi maşini cu u n g ra d mai mic sau m ai mare de com plexitate. F aso narea se face după desenele din proiect. razele de în­ doire. fasonarea (îndoirea). tăierea. Generalităţi P e n tru confecţionarea arm ă turilor pe şantier. în ateliere sau uzine. de grosim ea barelor.C a p ito lu l V TEHNOLOGII. în general. Această operaţie poate fi fă cu tă m an u al sau mecanic. sînt incluse de regulă în tehnica sudării arm ă tu rii şi nu se realizează de fierarii 188 . confecţionarea carcaselor şi plaselor legate şi sudate etc. rezistenţa oţelului. se dispune pe şantier sau in atelier. calitatea oţelurilor etc. operaţiile pe care le su po rtă arm ă tu rile s î n t : îndrep­ ta re a . CPERAŢIi PREGĂTITOARE 1. form a profilului. a t i t cele de înnădire în lung a barelor cît şi cele de petrecere pentru formarea carcaselor şi plaselor.

betonişti. stîlp S.. 189 . i n coloana 2 se trece m arca arm ăturii. Industrializarea producerii arm ă tu rilor necesită execuţia în ateli­ e r e a arm ă tu rilo r sub form ă de carcase şi plase sudate. Fişa de debitare şi fasonare se face pe baza datelor din proiect. respectiv în cofraje. tehnologia schematică de îndoire. p u tîn d face p arte din acest carnet. Fişa poate fi în tocm ită de organele specializate cu p re g ătirea fabri­ caţiei sau de c ă tre m aistru. m ărim ea dornurilor şi a rolelor pe care se face îndoirea. ci de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor-beton. Problem ele atelierelor de a rm ă tu ri vor fi t r a t a t e la cap.. conform modelului din tab elu l V . din «are se extrage arm ă tu ra . l ) se dau următoarele în» dieaţii : feoA h i coloana 1 se trece denum irea elementului. Unele operaţii simple la sudarea prin pun cte se pot « x e c u ta şi de fierarii betonişti. Fişele de debitare trebuie să fie înserate în carnetul fierarului betonist. Fiecare b ară va treb ui să p oarte u n indicator din care să rezulte elem entul la care se referă şi mr rea arm ă tu rii prevă­ zută în proiect. IX. B. dc a rm ă tu ri este indicat să fie afişate planşe cu teh ­ nologia de fasonare 111 care se v a a r ă ta pe calităţi de oţeluri şi diam etre de bază. p en tru fiecare obiectiv.l etc. pe elemente.l. a atelierului centralizat de arm ă tu ri sau cel al fabricilor de prefabricate etc. m ărci de a rm ă tu ră. care trebuia ■examinate şi înţelese perfect de m aistru. lungimea desfăşurată a îndoirilor etc. razele de îndoiri.. B în atelierele. de exemplu grinda pt. 2.şi fasonare a arm ăturii. placa P etc. Pentru completarea fişei (v. Confecţionarea carcaselor şi plaselor se poate face în ateliere sau direct la locul de m ontaj al arm ăturii. sau se execută de către agregate complexe pe linii s em iautom ate sau auto­ m a te de sudare. i n coloana 3 se trece indicativul elementului. întocmirea fişei de debitare şi fasonare Preg ătirea fabricaţiei se face pe baza proiectului de execuţie. întocm indu-se fişa de debitare . Nu este indicată practica de a se lucra direct cu planurile de exe­ cuţie fără a se face fişa de debitare şi fasonare. tabelul V.. G etc. Operaţiile pre g ătito a re fac p a r te din pregătirea fabricaţiei ele­ m entelor din b eto n a rm a t şi sînt funcţie de gra d ul de organizare a atelierului de şantier. . d iam etre şi n u m ăr de bucăţi. lungimea ciocurilor. fn planşele de proiectare există şi u n ex tra s de arm ă tu ră .

care se obţin din înmulţirea coloanei 5 cu coloana 6. î 2 1 o n o pj L -. STPB (v.3. 190 . 51 52 53 54 Placa 1— 2 2 . Fişa de debitare şi fasonare pentru barele din elementele de beton armat — c« Numărul b a re lo r asem enea In piesă T o ta l D ('n u m ire a piesei S ife l |l|" Extragerea armăturilor 35 36 3 7 -3 8 3 9 -4 0 41 4 2 -4 3 44 34 Grinda G. III). * s I n coloana 7 se trece num ărul to tal de bare asemenea din elemen­ tele de acelaşi tip. ’ Coloana 5 conţine numărul elementelor similare. L-190 . cap. C /3 Stilpii S 1 -3 -4 - 4 6 C'l o 4 4 4 0 3 3 16 ]§Z--/55 24 12 12 61 20 20 20 6 JSU S & şoiţb 46 47 50 48 Fundaţiile /•’ 1 . 155 o 2 4 2 30 «5 S U L-S^O 45 D .955 o 1 2 2 2 4 2 30 8 20 16 IC» 16 12 12 6 L*?2S 87 > S > (>S5 tc A- ■ .Tabelul V . i-/5o 3 C " ~^>'£îL=?3b OB ■ a c £ 4 4 1 21 16 96 16 10 49 . deci care au aceleaşi dimensiuni şi acelaşi lei de armare.2 £r~i£.g =*95 t.3 —t . 4 - o—0 C C 2 2 2 1 13 13 11 11 26 26 22 11 8 8 8 8 z ? 5 < 7 c____ £ f s£__^=5£^_Şz 70 ^ © © (54) L=ti55 / n coloana 4 se dă oţelul de arm are : de exemplu OB 37 PG 52 STNB. I n coloana 6 se trece num ărul de bare de acelaşi tip ca res e a ă sc s c m element.l.

pe calităţi de oţel (OB 37. Cotele etrierilor sînt pentru exteriorul fibrei barelor. Lungimea barelor de aceeaşi m arcă se obţine prin înmulţirea cifrei corespunzătoare din coloana 7 cu L. care foloseşte la debi­ tarea arm ăturii după ce a fost îndreptată. Fişele se vor îndosaria.it lungimile porţiunilor fasonate.) şi pe diametre. numărul comenzii. Acest caiet poate fi folositor la recepţia lucrărilor ascunse (arm ături înglobate în beton). înclinare a barelor care diferă de înclinarea obişnuită de 45° (sau de catetele egale ale triunghiului). cu cit. VI. PC 00 etc. debita (tăia) şi fasona. care se vor îndrepta. PC 52. tem peratura admisă pentru fasonare pe tim p friguros etc. In coloana '. Pe figură se mai trece lungimea desfăşurată a fiecărei bare. în care se trec mărcile de oţel similare (de aceeaşi lungime). 3. pe tronsoane. în cm. în mm. formaţi­ unea de lucru etc. unghiurile de. frete). cit şi lungimea totală a barei care se fasonează. ca şi cînd'stilp ul ar fi culcat spre dreapta. Se trec de asemenea lungimile. Modul cum se stabilesc cotele şi lungimile unei bare se arată deta­ liat la cap. (L).) se reprezintă desenul co tat conform proiectului. Pregătirea armăturilor în depozit După întocmirea fişelor de debitare.eva Z|le înainte de începerea operaţiilor de debitare şi fasonare. şi fasonare se stabileşte. pe desenele din fişă sînt trecute at. pentru m area prevă­ zuta în proiect. pentru a forma caietul de lucru al fierarului betonist.In coloana S se dă diam etrul arm ăturii. care se trece de asemenea în fişă. Lungimea desfăşurată a unei bare se compune din suma lungimilor fiecărei porţiuni. Pe desen barele vor figura în poziţia în care sînt puse în operă (construcţie). marca a r m ă t u r i i . cantitatea totală de oţel-beton.). poziţia ciocurilor(de regulă ciocurile în sus sînt pentru barele de la partea inferioară şi ciocurile în jos sînt pentru barele de la p arte a superioară a grinzii). în partea de jos a fişei se întocmeşte recapitulaţia. Dacă este necesar se vor trece şi explicaţii pentru piesele m ărunte (etrieri. De regulă. Agrafele şi «trierii se figurează în planul în care sînt m o n tate în operă. Fişa mai conţine şi o rubrică de observaţii în care se trec indicaţiile speci­ ale cu privire la modul de fasonare. indicîndu-se 191 . O margine a fişei răm îne liberă pentru însemnări ale fierarului betonist (evidenţa num ărului de bare. iar barele din stîlpi in poziţie ra b ă tu tă (culcate). la rece sau Ia cald.

Maistrul sau şeful echipei de fierari betonişti întocmeşte planul de muncă. PG 60. în depozit cu şublerul. calibrele p en tru m ăsurarea diam etrului sau în lipsa acestora cu cleştele p a te n t sau m etru l. pen tru fiecare dia­ m etru şi calitate de oţel sosită cu acelaşi certificat de calitate. ele se notează şi ră m în în depozit p en tru alte destinaţii.. cap. Calitatea oţelurilor v a fi identificată pe baza profilului.Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi leton armat “ C. precum şi a abaterilor dimensionale conform sta n d a rd u lu i sau datelor din prezenta lucrare. M ăsurarea diam etrului treb u ie fă cută cu aten ţie p en tru confrun­ t a re a cu diam etrul nominal tre c u t în sta n d a rd . c) şi se face. şi profilul şi calitatea sîrm elor şi plaselor su d ate pe baza STAS 438/2-80. Prima verificare. folosite de C om binatul Metalurgic din Cîmpia Turzii (C. E ste proba de îndoire la banc. de asemenea. a m arcajului cu vopsea sau a plăcuţelor metalice. 140-85. î n depozit va alege c a n tita te a de oţel care rezultă din re capitulaţia din fişe. STAS 438/3-80 şi a stand ard elor pen tru sîrme. în ainte de operaţia de îndreptare se v or pregăti arm ăturile cu respectarea condiţiilor din . . Colacii sau legăturile de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseam nă şi se înd epărtează deoarece nu se a d m it a fi puse în operă. toroane şi liţe p en tru b eton precom prim at conform STAS 6482/1. certificatele de calitate pe care le deţine şi oricare alte date necesare stabilirii calităţii. care v a trebui să indice calitatea oţelului şi diam etrul barelor. P roba de îndoire se face la unghiul pre v ăzu t în sta n d a rd u l pen tru fiecare cali­ t a t e de oţel. pe baza profilului indicat în STAS 438/1-80.Normativul pentru executarea 192 . de. 3-80 şi STAS 6482/4-80. regulă pentru 10 zile. PG 52. PG 90). Colacii sau barele care depăşesc toleranţele negative nu se folosesc la fasonare.4 treia verificare.) p e n tru sîrmele şi produsele din sîrm ă p en tru b eton precom prim at.G. E ste cea p en tru diam etrul barelor de oţel-beton (v. Valorile găsite se consemnează pe o notă care se transm ite şefulu de ş a n tier sau lot. Oţelul-beton care corespunde din p un ct de vedere calitativ se trans­ p o rtă şi se grupează pe diam etre lîngă linia de înd rep ta re şi fasonare pen tru a se lua o hotărîre asupra folosirii acestora.pe form aţii ele lucru c a n tita te a to ta lă de a r m ă tu ră p en tru o perioadă determ in a tă . verificînd calitatea oţelurilor (OB 37.T. A doua verificare. .. II. 2. înlocuirea oţelului p revăzut în proiect cu un altul diferind prin cali­ t a t e sau diam etru se po ate face num ai cu ap ro barea proiectantului.M. A rm ăturile care urm ează a fi luate din depozit pen tru debitare şi fasonare vor fi stabilite de şeful de depozit.

cu c ît oţelul are o rezisten ţă mai m are. îndreptarea prin întindere cu troliul manual a oţelului-beton livrat în colaci Oescolăcirea şi în d rep ta rea se face pe o platform ă. Prescripţii pentru verifi­ carea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton. B. 1 1 qo .G). TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLĂCIT. „Construcţii de beton. Aceste tip u ri de oţeluri se numesc a u to derulante (diam etrul colacului este în j u r de 2. în d re p ta re a barelor din colaci la şautierele care nu au maşini de ‘•iclreptat se face obişnuit prin în tind ere dacă oţelul nu este prea d u r —• C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . beton armat şi beton precomprimat. la a rm ă tu rile liv rate în colac. care se răcesc pe v îr te ln iţa de lîngă laminor. diam etrul interior al colacului se alege astfel ca oţelurile să se deruleze cu o săgeată mică fără să aibă nevoie de o operaţie de în d re p ta re ca la oţelurile lam inate la cald. 21-85 şi STAS 1799-81. Dispozitivele de înd rep ta re s în t funcţie de calitatea oţelului (rezis­ te n ţa lui). Oţelurile-beton lam in ate la cald şi liv rate în colaci se descolăcesc cu a t î t mai greu. c u o lungime de 50 m şi o lăţim e de 2 —3 m. se vor efectua încercări (STAS 1799-81). d iam etrul barelor este mai m are şi d iam etru l colacului este m ai mic. şi chiar de g re u ta te a acestuia. faţă de a r m ă tu r a livrată în legături de bare. 1. Oţelurile de în altă rezisten ţă p e n tru b eto n precom prim at. diam etru l barelor colacului. cap. deoarece aceste oţeluri ies din lam inor sub form ă plastică (bare înroşite).00 m). X. beton armat şi beton precomprimat “ sau alte p re­ scripţii speciale cu privire la re sp ectarea condiţiilor de t r a n s p o r t (v.lucrărilor de beton precomprimat C. ÎNDREPTAT Şl TĂIAT ARMĂTURILE P rim a operaţie tehnologică de confecţionare a arm ă tu rilo r este ope­ raţia de înd rep ta re care este diferită la a r m ă tu r a liv ra tă în colaci. sirmele şi produsele din sîrm e (toroane şi liţe) de regulă s în t în făşurate in colaci de dimensiuni m ari sau pe ta m b u ri de lemn de dim ensiuni m ari (toroa­ nele) . Dacă nu s în t îndeplinite condiţiile de t r a n s p o r t şi depozitare şi în caz de dubii. de regulă b eto ­ nată.

V . Cleşte pentru îndreptarea prin pen tru u rm ărirea deplasării car întindere a vergelelor subţiri de oţelpătului barei). care nu va depăşi j u m ă t a t e din forţa corespunzătoare limitei de curgere. iar cap ătu l liber al barei se prinde in cleştele de la c a p ă tu l fix. apoi colacul se rostogoleşte p în ă în apropierea troliului u nde b ara Jde oţel-beton se taie din colac cu foarfeca şi se prinde cu al doilea cleşte de cablul flexibil al troliului (prinderea se poate face înainte de tăiere dacă barele au ten ­ d in ţa de reîncolăcire). un cablu sau u n la n ţ de întindere. beton. se prinde unul din cleşti de ca p ă tu l fix (stîlp) cu un cablu sau lanţ.z = 420 N / m m 2 şi secţiunea A = 785 m m 2 .= ' 100 = 15 cm.3 x 5 000]» prin întindere nu trebuie sa depaseasca valoarea . se calculează din condiţia ca lungirea procentuală să nu depăşească 0. u n p u n c t fix la celălalt c a p ă t al platformei (stîlp bine înfipt în p ăm în t). . F o rţa de întindere este funcţie de rezistenţa oţelului şi diam etrul barelor. Controlul întinderii se face fie prin fo rţă fie prin lungire. atu n ci lungirea to ta lă maximă. m etru pen tru m ăsurarea lungirii etc. . Cu troliul se începe întinderea lentă [pînă cînd oţelul se pu n e sub tensiune slabă* după care se m archează pe plat­ form ă şi pe bară lungimea barei înainte de începerea întinderii propriu-zişe (se pot folosi şi sta­ tive speciale de lemn cu g rad aţii Fig. 0. = -----------------. . „ . Dacă controlul se face prin lungiri. Oţelurile PC 60 de d iam etre Ks şi 12 mm care s în t liv rate în colaci cu diam etrul mic sîn t greu de în d re p ta t p rin întindere.. colacul de oţeî-beton se duce lîngă stîlp u l din c a p ă tu l platform ei (stîlpul de ancorare). .l.. . . De exem plu. la o b ară din oţel PC 60 cu d iam etrul de 10 mm fo rţa m ax im ă de întindere v a f i : F < 0.l.. . doi cleşti de tip ul celui a r ă t a t în figura V .3% (3 m m /m ). în m od obişnuit fo rţa nu depăşeşte cîţiv a kilonewtoni. D acă prin operaţii prelim inare se stabileşte că oţelul se în d re a p tă la eforturi sau lungiri mai mici. Ordinea obişnuită a operaţiilor esle: se fixează troliul. î n acest caz în d re p ta re a se face la banc cu mijloace m a­ nuale. . .4. respectiv pen tru o b ară de 50 m lungime lungirea ei . în d re p ta re a treb u ie fă cu tă la u n efort relativ mic. Pentru operaţia de întindere sînt necesare următoarele dispozitive : u n troliu m anual bine fix at la ca p ătu l platform ei p rin interm ediul unui cablu flexibil. .5 X 420 x 785 = 16 490 N. 194 . .şi colacul nu tire d iam etrul p rea mic. se folosesc la în dreptare acele date. u nde limita de curgere jR^o.

2) : o baterie v îrte ln iţe ( 1. 2) bine anco rate în p ă m în t pe care se p u n colacii . cablu fără sfîrşit 6. V. cadru ghidaj 9 şi opritor 10. Controlul lungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv im pro­ v i z a t care poate i n d i c a lungim ea to ta lă în centim etri. 195 . I n c ontinu are se dau cîtev a exem ple de dispozitive. Lungirea se poate m ă s u r a c.u m etrul pe platfo rm a b e to n a tă .2. b ara de blocare 5. p în ă la atingerea reperului stabilit. m anşonul de strîngere 3.3 ş i a num e u n stîlp işo r'd e lemn cu contrafişa 6. 2. dispozitivele anexe : stîlpi de an­ c o r a r e 3. îndreptarea la o instalaţie de îndreptat cu troliu electric a oţelului-beton livrat în colaci I n s t a l a ţ i a d i s p u n e d e u r m ă t o a r e l e d i s p o z i t i v e (fig. P e n tru o astfel de instalaţie dispozitivele anexe au o alcătuire variată. scripetele 4 p r i n c a r e trece cablul fără sfîrşit. V. cercei de p r i n d e r e 1 ş i 2. Ş a n t i e r e l e p o t să-şi construiască dispozitive improvizate. cabluri de în­ t i n d e r e S. D u p ă înd rep ta re urm ează o peraţia de debitare la lungime. Instalaţie pentru îndreptat oţel-beton livrat în colaci. u rm ărin d deplasarea capătului b a r e i de lîngă' troliu. t r o l i u l electric fix at de platform ă S . care se p o a t e face pe p latfo rm a b eto n ată sau lîngă standu l de fasonare.în tin d e re a troliului se con tin u ă p în ă cînd oţelul se lungeşte cu m ărim ea stabilită. 1 ) Stîlpii de ancorare şi dispozitivele de întindere po t a v e a alcătuirea d i n figura V. plăci cu cîrlige de întindere 7. plăci de ancorare ş i fix ato r cu excentric 5. d e Fig. dispozitiv de întin ­ d e r e 4.

196 .3. Virtelniţele moderne sîn t p rev ăzu te cu dispozitiv frînare şi o cruce la p arte a superioară care împiedică colacul să sară pe virtelniţă. V ig. 2 — cerc de ru­ lare . V.J3 Fig. V. V irte ln iţă sim p lă.5. în se de de 2) Virtelniţele pot fi simple sau duble de in v en tar (fig. 3 — suporţi din ţeavâ. V. S tîlp i d e a n c o ra re şi d isp o zitiv e d e în tin d e re .4) alcătuite principiu dintr-un b atiu fix şi un sistem mobil cu ax central pe care aşază colacul. V irte ln iţă d e şa n ­ tie r : 1 — cruce . V. L a acest tip de virtelniţă batiul este fo rm at dintr-o podină de lemn F ig.4. î n figura V.5 se a rată o v irteln iţă care se poate executa pe şantier.

care perm it fixarea concom itentă a m ai m ultor bare de oţel ce se introduc în găurile plăcii unde se fixează prin îndoire şi se înţepenesc sub efortul de tracţiune. b. fig . V.7. pe cruce se po t m onta suporţi din ţeavă. 4) Fixatorul cu excentric reprezintă u n sistem simplu de blocare pentru barele din oţel moale şi diam etru mic care necesită u n efort redus pen tru îndreptarea prin întindere după descolăcire (fig.pe care este m o n ta tă o placă de bază cu un pivot în care se roteşte o cruce solidarizată cu un cerc de m e t a l .6.9). Fixator cu excentric. 5) Cirligele de întindere s în t auxiliare de fixare a plăcilor de anco­ rare de cablul fără sfîrşit (fig. 197 . 3) Plăcile dc ancorare pot fi de tipu l celor din figura V. a. V.8 şi 5.7). V.

fig. fig.troliu electric s în t : 1) Montarea colacilor pe vîrtelniie. 8). V. derularea cablului fără sfirşit este asigurată de faptul că celălalt ca p ă tu l său este legat de s tîlp u ld e ancorart cu scripete (v. Operaţiile de descolăcire la in s talaţia cu.10).6 ) şi cirligului de întindere (v. 3) Descolăcirea se realizează prin acţionarea cablului fără sfirşit de către troliu. cînd se opreşte şi motorul.Fig. prin intermediul plăcuţei de ancorare (u. V.9).9. • ■' 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puşi pe virtelniţă de cablul fără sfirşit (v . Fixarea capetelor barelor de cablul fără sfirşit 3 prin interm ediul plăcii de ancorare V şi al cirligului de întindere 2. ' " 4) Operaţia de descolăcire se termină cînd cirligul de. al cărui motor a fost pus în funcţiune . 198 .3). fig.fig . 6) Cablul de întindere este p re v ă z u t cu cîrlig şi ochet şi cu a ju to ru l lui şi al plăcii de ancorare se p o t fixa barele de oţel de cablul de pe t a m ­ burul tro liu lu i (fig. V. V . Y. întindere a ajuns la capătul cursei cablului fără sfirşit. V.

F ix a r e a c a p e te lo r b a re lo r d e o ţe l-b e to n d e tro liu p r in in te rm e d iu l p lă c ii. 3. V. V.10) şi plăcilor de ancorare (fig. V .l l . apoi se eliberează din fixator şi din placa de ancorare. Folosirea trac to arelo r sau a altor mijloace de întindere nu este recom andabilă. a l c îrlig u lu i d e în tin d e r e 2 şi a l c a b lu lu i d e în tin d e r e 3. în d re p ta re a propriu-zisă începe prin acţionarea troliului în aceSeaşi condiţii ca la în drepta rea cu troliul m anual.Operaţia de întindere se începe cu fixarea barei la cap ătu l dinspre vîrteln iţe prin fixato rul cu excentric (v. iar celălalt ca p ăt se leagă de ta m b u ru l troliului prin interm ediul cablului de întindere (v. b ara se aşază prin g re u ta te a pro­ prie pe platform ă. 11). £ig.7). D). 3 Fig.3% ). Barele cu diam etru l m ai gros de 12 m m din oţeluri OB 37 şi PG 52 ?i_°ţeluri PG 60 şi PG 90 cu d iam etrul mai gros de 10 m m se în d re a p tă 199 . D u p ă în d rep ta re se roteşte ta m b u ru l troliului înapoi. îndreptarea cu dispozitive simple şi la maşini de îndreptat cu role şi cu cap rotitor a oţelului-beton livrat în colaci Barele de diam etre m ari 0 > 12 m m se în d re a p tă pe bancul de fasonat cu chei cu sau fără prelungitor. d e a n c o ra r e 2. V. V. fig. pîn ă cînd se reali­ zează lungirea procentuală stabilită (m axim um 0. Se taie barele de pe p latform ă cu cleştele la lungimile cerute conform ■fişei de debitare. în d re p ta re a şi fasonarea s în t în acest caz operaţii care se fac de aceeaşi form aţie şi cu aceleaşi dispozitive (v. Se tra n s p o r tă barele în fascicule p în ă la bancul de lucru. cap.

Săgeata este reglabilă şi re zu ltă din poziţia reciprocă a rolelor. bancul de lucru 2 este adesea c o m p letat pe cele două latu ri cu capre p en tru depozitarea barelor de î n d r e p t a t : ansam blu l de ca p re o şi capre joase 4 p en tru barele în d re p ta te (care sîn t dirijate spre acest Fig. 200 . sau direct. u n alt p a r a m e tru im p o rta n t este ra z a de cu rb u ră (respectiv săgeata /) care se im prim ă barelor.12. l 2) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plăci m etalice cu dornuri 1.13). folo­ sind ca p ătu l liber al barei ca pîrghie .etan Fig. V . fixate cu buloane in col­ ţurile opuse ale bancului). V. prin înco­ voiere. V.m an u al pe u n banc obişnuit (fig. Barele de diam etru mic se în d re a p tă la maşini cu role sau la maşini cu cap rotitor. nul înclinat 5).13. în d re p ta re a se face prin c u rb are a succesivă în unul sau două pla­ nuri. cu a ju to ru l u n or role de diam etre convenabile. V. Banc pentru îndreptarea barelor ansam blu de capre prin p la­ groase. În d re p ta re a se face du p ă intro ducerea barelor in tre dornurile plăcii. folosind cheia cu prelungitor. Schem a m aşinii de îndreptat. Koţii* angrenajului mecanic Lima barei Oe ofe/-6eton masm» M işcarea otelului-t. P oziţionarea rolelor se face astfel încît săgeata din curbare să descrească p în ă la în d rep ta rea com pletă (fig. alese în funcţie de diam etru l barelor care se în d re a p tă .

Maşinile p o t fi d estinate atelierelor de a rm ă tu ri de m are capaci­ t a t e unde se cere p ro d u c tiv ita te rid ica tă sau atelierelor de şantier un d e sînt suficiente maşinile cu p ro d u c tiv ita te medie. c ît şi oţelul profilat (tip PG sau sîrmele am p re n tate). pe o lungimede ap roxim ativ 1 m. 201 . maşini p en tru s u d a t cap la cap bare de oţel-beton . C. Barele cu diam etru mai mare. Unele din maşinile cele mai cunoscute în prezent s în t a r ă ta te în con­ tinu are unde se prezintă modul general de alcătuire şi exploatare. m aşini de t ă i a t oţel-beton acţion ate hidraulic sau mecanic . prin ro tire a capului curb şi avan sarea sîrmelor se execută în d rep ta rea t o t p rin curbare. C. ce declanşează şi tă ie re a barelor la lungim ea stabilită. Maşinile tre b u ie să p o a tă prelucra a t î t oţelul neted. Unele m aşini au şi dispozitive anexe. m aşini de fason at bare su bţiri (etrieri) . care însă de această d a tă se face în to a t e planurile ce intersectează centrul secţiunii transversalea barelor. prevăzute cu lim itato r a u to m a t de cursă. maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. Rolele de angrenaj p o t d erula barele sau sîrmele liv rate în colaci prin fo rţa de t r a c ţiu n e care se naşte p rin frecare. cu perii radiale care c u r ă ţ ă oţelul de rugină. tă ia t şi faso n at bare. p en tru a fi uşor introduse în maşini. precum şi linii complexe care fac operaţiile în flux continuu (de tă ia t. d u pă care barele s în t deb itate a u t o m a t lateral. Generalităţi P e n tru m ecanizarea operaţiilor legate de confecţionarea a rm ă tu rilo r în prezent se dispune de maşini de în d re p ta t şi t ă i a t oţel-beton : maşini de fason at bare p în ă la 0 < 40 m m . MAŞINI DE ÎNDREPTAT Şl TĂIAT 1. maşini de s u d a t prin p u n cte cu o pereche de e le c tro z i. direct din c o l a c i . V. Maşinile au dc regulă u n su p o rt dc susţinere a barelor în d rep ta te . se în d rea p tă cu m in a sau cu a ju to ru l cleştilor şi cheilor.Maşinile cu cap ro tito r au u n cap curb prin care trec sîrmele (sau1 bare ce au d iam etru l mic) . m aşini com bin ate de în d rep ta t. Descrierea m aşinilor este detaliată în cap. B arele s în t deplasate cu a n u m ită viteză prin acţionarea unor rolede angrenaj puse în acţiune de m o torul maşinii. su dat şi chiar r u l a t plase sudate).

să aibă lim itato are sensibile la finele cursei.R .20 0.F .20 3 950 3 —10 mm R o tu n d 2 5 -4 0 80 Îndreptare 2 200 3 —12 mm R o tu n d 40 1200 „6 M artie" R . Se reco m an dă ca maşinile utilizate să aibă de p referin ţă sistem de înd rep ta re cu role.R . iar tăierea să se facă cu cu ţite ro ta tiv e . p ro d u c tiv ita te a în t/h .S .2.R . W A FIO S R.R .90 2. Nosenko U .00 m edie 1. Diametrul armăturii Profil 5 — 15 m m R o tu n d şi p eri­ odic 5 —15 m m Rotrund şi periodic G—10 mm R otund Viteza de îndreptare m/min 39 şi 72 Productivi­ tatea t/h 1. W artenw eiler R B /4 c fcy Italia K OCH BE 4 R .40 m edie 0. Tabelai V.80 m edie 0.000 202 . viteză de îndreptare.2.75 Maia kg 2 600 ’ E .50 medie 0.00 0. precum şi ■colectoare a u to m a te de bare.S . Aceşti p a ra m e tri p en tru cîte v a m aşini utilizate la noi s în t d aţi în tabelul V. masa agre­ g atu lu i principal etc. R . C aracteristicile tehnice ale m aşin ilo r de Îndreptat şl tă ia t Denumirea maşinii Ţara U . n u m ă ră to r de bare şi ghidaja p e n tru prevenirea flam băjului barelor ajunse la lim itator.S .F .B . 40+80 1. A lcătuirea d e principiu a unei m aşini d e îndreptat şi tăiat Maşinile de în d re p ta t şi t ă i a t se caracterizează p rin cîţiv a parametri «principali: putere. d iam etrul armăturii. 4 —14 mm R o tu n d 46 2.35 m edie 0.4 R .50 medie 0.75 3 850 1 2 0 -1 5 0 180 în d rep tare 1.G . rezis­ t e n ţ a oţelului care se în d rea p tă.S .G .2.

î n principiu. m odul lor de alcătuire fiind asem ănător.15) se com­ pune d i n : agregatul propriu-zis de în d rep ta re a lcă tu it din m ecanismul de înd rep ta re şi avans. M ajo ritatea ţărilor au producţie proprie de maşini de î n d re p ta t şi tăia t. a c ţio n a re .14 şi \ . t ă i a t şi fasonat. u n agregat de îndreptat şi tăiat (fig. V .14. suportul p en tru susţinerea barei în d re p ta te şi tăiate. mecanismele de tăiere şi degajare a u to m a tă a b a r e lo r. cu jgheab de degajare . Alcătuirea agregatului de t ă i a t (la m aşina tip E. W artenw eiler — Italia. Y. 203 . V.Fig. Fig. p re v ăzu t cu ec hipam ent de. care se află şi în d otarea u no r fabrici de p refabricate din ţ a r a noastră) se poate urm ări pe figura Y. reglare şi a u to m atizare a operaţiilor. Maşina de îndreptat cu role în două planuri.l5.16. echipam entele electrice de acţionare. Agregat com plet de îndreptat şi tăiat. P e n tru bare subţiri ( 0 < 1 2 mm) se preconizează să se conceapă m aşini com binate de în d rep ta t. v irte ln iţă p e n tru su portul colacului de o ţel-b e to n . E x is tă u n n u m ă r fo a rte m are de maşini de în d re p ta t şi tă ia t.

.

care lasă b ara să cadă pe suporţii de colectare. Se verifică dacă vergelele p o t p ă tru n d e cu uşurinţă în întreg tre n u l de role. V. se controlează c a litatea operaţiei de în­ drep tare şi tăiere la lungime (to lera n ţa de tăiere este în j u r de 1% ). Se fixează lim itatorul de com andă a tăierii la lungimea necesară. se p une în fu n cţiun e m otorul electric principal de acţionare 2. începînd din anul 1966 m aşina de în­ dre p ta t tip Nosenko . Maşina este p re v ă z u tă cu un n u m ă ră to r al barelor tă ia te . 4. inclusiv lungimea barei. precum şi modul de ra b a te re a laturii jgheabului. în tre rolele de ghidaj şi cele de p re in d re p ta re şi tragere. se apasă pe bu to n u l de m ers continu u cu v iteza I sau v iteza II. care acţionează rolele de tragere şi îndrep tare. O m aşină sim ilară este m aşina IL-Precizia care în d re a p tă şi ta ie °ţel neted cu dimensiunile 0 3 —14 mm. echipîndu-se cu setul de role corespunzător diam etrelor barelor ce se îndreap tă. Se aşază colacul de oţel-beton pe virteln iţă. 205 .No-338. du p ă care se reglează din nou rolele de îndreptare. P rin apăsare pe buto n u l 7 de com and ă cu im pulsuri (com andă electrică). D u p ă ce se fac to a te verificările. 1G). Barele s în t trase direct din colacii aşezaţi pe v irte ln iţă . cu viteza de deplasare a vergelei Wai mare decit la m aşina t i p Nosenko No-338. care funcţionează prin scădere (se pleacă de exem plu de la 1 999 dacă vrem să tăiem 2 000 b are şi se opreşte cînd s-a t ă i a t n u m ăru l de bare stabilit). fig. cu dimensiunile de 0 3 — 12 mm. Se în d re a p tă cu cheia ca p ă tu l liber al vergelei din colac şi se introduce prin inelul de c a p ă t 6!. Se reglează cu aju to ru l m anetelor rolele de tragere şi în d rep ta re la d ep ă rta re a corespunzătoare dimensiunii barelor care urm ează a se îndrepta.3. Modul de utilizare a maşinilor de îndreptat şi tăiat Se pregăteşte m aşina de în d re p ta t (v. Se fac contactele electrice p e n tru acţionarea tăierii 6 şi degajării barelor. du p ă dim en­ siunea m aterialului care se în d re a p tă (oţelul 0 5 —8 m m se în d re a p tă -cu viteză mică. D u p ă ce se taie o bară. iar oţelul 0 8 —15 m m se în d re a p tă cu viteză mare). astfel ineît b a ra să fie împinsă de rolele de trag e re între rolele de în d rep ta re din plan vertical şi orizontal p în ă p ă tru n d e la foarfeca de tăiere. m aşină care în d re a p tă oţelul-beţon neted. folosind p en tru în d re p ta re o to b ă ro ti­ toare cu bacuri. Maşini de îndreptat şi tăiat executate în ţară î n ţ a r a noagtră s-a utilizat.

. în ţar» noastră s-au produs mai m ulte maşini de îndreptat şi tăiat. role de îndreptare în plan vertical şi role' de îndreptare în plan orizontal. role de tragere. avînd role pentru preîndreptare. fiind acţionat de cama excentricului. Jgheabul are rolul de ghidare şi degajarea barelor tăiate şi este compus d i n : o parte fixă formată din batiu şi 7 suporţi ficşi.R. Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu profil şi o rolă de ghidaj lisă care sînt reglabile după diametrul barei ce se îndreaptă. D şijE 206 . în corpul batiului se află grupul de antrenare al mecanismului de tragere şi îndreptare şi grupul de antrenare a amecanismului de tăiere.. prin tobe de îndreptare rotitoare sprijinite pe rulm enţi cu bile.R. cuplajul electromagnetic cu fricţiune care realizează transmisia de la motor la reducătorul de turaţie şi frinează mecanismul de tragere şi îndreptare în timpul tăierii oţelului-beton (transmisia prin curea trapezoidală de la cuplaj la frînă şi cu lanţ la reducător şi apoi prin grupul pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere şi îndreptare). Mecanismul de tăiere se compune din : motorul electric de acţio­ nare de tip asincron trifazat şi mecanismul de tăiere acţionat cu 4 curele trapezoidale. C. La capătul fix al jgheabului se găseşte iimitatorul (m icroîntrerupător care comandă mecanismul de tăiere. V. cu ta m b u r rotitor şi bucşe de îndreptare. maşina cu role U. care are o camă ce acţionează o pîrghie a axului jgheabului. precum şi pentru prelucrarea (în­ dreptarea) sîrmelor STNB şi STPB cu dimensiunile 5 . producînd degajarea oţelului-beton. şi anume : maşina „Precizia" . tabelul I X . Maşina U. maşina „6 Martie" — Timişoara. o parte mobilă care se roteşte în jurul unui ax. model 1978 cu role de îndreptat. 13. oţeluri PG 52 şi PG 00 cu dimensiunile 6 şi 8 mm. Grupul de antrenare se compune din : motorul electric cu două tu­ raţii şi cu mers înainte şi înapoi . plasate în paharele 4. Maşina are u n batiu confecţionat din oţel sudat şi p relu c rat. acţionate prin roţi dinţate cilindrice.1 0 mm ce se livrează în colaci (v.B. La maşinile de îndrep ta t cu cap rotitor (fig. cîteva p e r e c h i de bacuri 3. şuruburile de reglare A . astfel incit ţoale rolele acţionate au aceeaşi turaţie. Maşinile de îndreptat pot face îndreptarea la diametre mai mici. maşina „6 martie" — Timi­ şoara model 1981.1). este o maşină de îndreptat cu role. Declanşarea se face printr-un electromagnet de cuplare.în ultimul tim p s-a asimilat maşina (le îndreptat şi tă ia t „6 Martie" — Timişoara pentru oţel rotund cu dimensiunile 0 G—12 mm.17) toba are în com­ punerea ei de regulă bucşele de ieşire şi intrare 2 şi 5.B. Foarfeca este tip ghilotină acţionată de un arbore excentric.

A . O . B . .corpul capului lotitor j 3 2 . E — şuruburi d c reglare. c. 5 b u cşe j —bacuri j 4 —pahare .

Cuţitele s în t interşanjabile fiind confecţionate din oţel de scule. Dispozitive şi maşini de tăiat oţel-beton Tăierea oţelului-beton se ex e cu tă cu cleşte m an ual. ş ta n ţe m ecanice ac ţion a te cu m o to are electrice sau hidraulice. V. d ar aceasta nu po ate în d re p ta b are de grosim e p re a mare). ta ie sîrm a S B P de 0 7 m m şi o ţel-b e to n 0 12 mm.203 . Stanţe cu pîrghii manuale. folosită în ţa ră . Stanţele manuale (fig. :. V.19. Fig. Cleştele m anual se foloseşte p e n tru tăierea barelor subţiri (fig. precum şi cu ag regate com plexe de tă ie re etc. t r a t a t e term ic. 4. V.19) s în t agregate ac ţio n a te p rin pîrghii.18). s ta n ţe m anuale. 5. î n ţ a r a n o astră se fabrică ş t a n ţ a m an u ală „6 M artie" — Tim işoara care ta ie oţel ro tu n d 0 25 mm.şi ro a ta de transm isie p e n tru curelele trap ezo idale (tip ul re p re z e n ta tiv este Maşina Wafios R. unghiurile cuţitelor asigurînd o b u n ă tăiere. fa b ricat de în trep rin d e rea „6 M artie “ — Tim işoara. 'Cleştele.

F. organele de tăiere. G re u ta te a m aşinilor variază de la 300 la 1 930 kg . cît şi Ia cele mecanice.S în t numeroase firme care livrează ş ta n ţe m an u ale care asigură tăierea oţelului-beton de to ate calităţile p în ă la d iam etrul de 40 m m (v. Ştiinţele mecanice sîn t alcătuite pe acelaşi principiu cu ştan ţele m a­ nuale. Maşinile de regulă s in t au to m ate. 2) Maşinile M U B E A tip BS 28 şi BS 32 sîn t m aşini mobile de 2 CP cu g re u ta te de 270 la 435 kg şi po t tă ia bare p în ă la 32 m m . corpul de po m pă şi organele de tra n sm ite re a forţei la organele active de tăiere (cuţitul). care acţio nează cu ţitu l de tăia t. Ş tan ţele mecanice p o t tă ia to a te diam etrele de b are şi pot tăia şi un nu m ăr mai m are de bare. Dintre m aşinile utiliza te la no i se prezintă urm ătoa rele tip u ri : 1) Maşinile F utura (R. a c ţio n a t prin pirghii cu sau fă ră cremaliere. O p rezentare de principiu a unei ş ta n ţe mecanice de t ă i a t este a r ă t a t ă în figura V. l 9). chiar p în ă la 12 bare o d ată. dacă diam etrul acestora este m ai mic. T ra n sm iterea forţei nu se face prin pîrghii. p u ţin d fi schim bate du p ă d iam etrul barelor care se taie sau cînd se uzează. S 501 şi S 701 care au puteri . Maşinile au comenzi m anu ale sau la picior. Cuţitele s în t interşanjabile. La uneltele m anuale se taie de regulă o singură bară.5 la 7. H ~ Cartea fierarului betonist — cd.de la 1.5 k W şi p o t tă ia bare p înă la 70 m m grosime din oţel OB 37. S ta n ţ a se com pune d i n : b a tiu l stanţei. respectiv de 55 m m p e n tru oţeluri de înaltă re ziste n ţă. S 401. asigurînd u n bun ghidaj.G. Are declanşator m a n u a l şi rele de susţinere a barelor care u rm ea ză a fi tăiate. are u n batiu m asiv şi u n b r a ţ rob ust. num ai că organele active s îu t ac ţio na te prin angrenaje puse în funcţiune de m o to are electrice. Poate tă ia p în ă la 12 bare 0 7 respectiv 14 mm. S ta n ţa se fixează de o fundaţie. bine ascuţite. l 209 . m o n ta te pe ro ţi şi cu dispozitive de împingere. Maşinile po t teoretic realiza de la 25 la 42 tă ie tu ri/m in . p en tru a se asi­ gura o b u n ă tăiere este n e c e s a r : să se dispună de cu ţite cu d u rita te corespunzătoare. A tît la stanţele m anuale. V . ci prin pom pe hidraulice a c ţio u a te m anual.) tip S 322. fig. fiind fixate de organele active ce nu au mişcări laterale. care să se deplaseze în plan uri paralele. unele tip u ri au dispozitive hidraulice. p o t de asemenea t ă i a concom itent 3 —4 bare. Stanţele manuale hidraulice po t tă ia cu u ş u rin ţă oţel-b eton de dia­ m etru mare.20.

R. 1 500 ro t/m in . m aşina BY-4Î (R . KSB-50 şi PSK -65 .5 kW etc. m aşina hidraulică de t ă i a t oţel-beton cu m o tor d© a n tre n a re de 4 kW . 4) Maşinile L I E B I G şi L U D E W I G -D r e s d a se livrează în trei ti­ pu ri : FM-48. cu declanşator a t î t m anual. V. Ş ta n ţe m eca n ic e .) cu putere de 5. p rin cuplarea dispozitivelor de t ă i a t Ia [ar­ borele m otoreductorului. c ît şi la picior.U . ce debitează bare de oţel-beton cu diam etru l m axim de 42 m m şi ş ta n ţe manuale. 5) Maşinile M I R (U. G) M aşina R E M A tip PG 440/35 (Italia) are u n dispozitiv de tă ia t a t a ş a t maşinii de fasonat. M a şin a K SB -50.P .F ig .S.P .).5 CP cu p erfo rm an ţe similare maşinilor M UBEA.) cu p utere de 75 kW . î n u ltim a perioadă s-a pus în fabricaţie la în trep rin d e rea „6 Mar­ t i e " —Tim işoara. m aşin a tip N-40 (R .P. 3) Maşinile lip S T E I N W E G sîn t maşini 2.20. s în t maşini cu acţionare la picior. 210 .S.

stabilite în funcţie de n a tu ra îndoirii (cioc. TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT Ş! ÎNDREPTAT OŢELUL-BETON 1. în d oirea barelor trebu ie fă cută cu anum ite raze de curbură pe discuri cu raze diferite. Generalităţi asupra fasonării manuale Barele de oţel-beton sint puse in elementele din b eto n în zonele întinse ale elementelor. V.). la diferite unghiuri. barele s în t prelucrate. V. p en tru a a j u t a secţiunile de b eton de a prelua eforturile u n ita re de întindere p rin barele de oţel (arm ături).21. P e n tru a ră sp u n d e acestei cerinţe.D. p e n tru a asigura trecerea de la o zonă la alta şi pentru o b u n ă ancorare a barelor în m asa betonului.21). Raze de îndoire. Prelucrarea a rm ă tu rii conform cotelor din proiect şi fişei tehnice se num eşte faso­ narea armăturii. profilul oţelului şi ca litatea oţelului (fig. de fa p t îndoite. îndoirile la 90° se fac şi la barele care arm ează colţurilor elementelor de b eton arm at. de regulă 45°. F asonarea m anu ală se face cu a ju to ru l u n o r dispozitive simple şi constă din îndoirea sim­ plă sau succesivă a barelor la unghiul dat. b ară ridi­ cată etc. sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare 5e num eşte fasonarea barelor ridicate). PC 60 <t>Z 10 mm Fig. F aso n area p o a te fi fă cu tă m anual sau mecanic. P e n tru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90 sau 180°. OB 3 7 0 i 10mm 211 . Unghiul de îndoire po ate fi verificat prin şabloane.

în special plăci din oţel pre lu c rat sau t u r n a t .24. bare îndoite (fig. Plăci cu dornuri şi prelungitor pentru fasonare : a — placă simplă . Banc pentru fasonarea manuală a oţelului-beton. 3) Placa cu dornuri. fie p e n tru fixarea pîrghiilorchei cu dornuri (fig. V. a. 212 . foloseşte la form area etrierilor sau a îndoirilor suc­ cesive. b — placă cu cremaUeră. Dispozitive simple pentru fasonare manuală F asonarea m an u ală se face de regulă pe u n banc de lucru pe care s în t fixate dispozitivele a ju tă to a r e de îndoire.25 . Cheile au dim ensiuni diferite în funcţie de d iam etrul barelor care se în dreaptă. Fig. discuri. de forme şi alcătuiri diferite.22 se a r a t ă u n b anc de lucru care tre b u ie să aibă u n b la t foarte rigid. ciocuri. î n figura V. Fig. V. V. cerc gradat şi pîrghie cu fixaloare şi limitatoare p en tru form are de etrieri.23. 5) Plăcile cu găuri folosesc p en tru fixarea pe acestea fie a dornu­ rilor simple sau a dornurilor cu discuri. V. V. şi a n u m e . folosit d re p t pivot.22. po ate fi folosită la form area ciocurilor sau în­ doirea barelor ridicate. 1) Cheile simple sau duble cu b r a ţ d rept sau b r a ţ frînt. 2) Placa simplă cu trei dornuri cu sau fără pîrghie de îndoire (fig. b). a v în d prelungitor (fig. cu sau fără cremalieră.2. a. 4) Placa cu dorn crestat şi cheie fixată de placă. b).26) care au la p a rte a inferioară u n b o lţ ce se introd uce în g a u r a plăcii. D in tre dispozitivele anexe care se folosesc se pre zin tă cele mai uzi­ ta te .23). V.

Fig. 213 . Placă cu dorn crestat. Plăci cu pîrghie.24. Fjg.25. V. cu lim itatoare şi fixatoare. V.

28. dornurile se pot pune la astfel de dis­ ta n ţ e încît pe ele liă se ataşeze discuri gău rite care să asigure îndoirea la raza de c u r b u ră cerută. Fig. 214 .28) . îndoirea cu trei dornuri şi o cheie. 3. în care caz se p o t folosi şi chei frînte. * P e bancul^care are trei sau p a t r u dornuri se po ate face o îndoire comodă cu o cheie (fig. V. în special p en tru corectarea poziţionării arm ă tu rii în ain te de betonare (fig.Dispozitivele de îndoire s în t în continu ă perfecţionare şi ele s în t concepute de im aginaţia tehnicienilor şi m uncitorilor p en tru uşu rarea muncii m anuale . practic n um ăru l lor este nelim itat. V. V.21). Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat Barele de d iam etre mici (subţiri) se pot îndoi cu a ju to ru l a două chei.

F ix area plăcilor de îndoire pe bancul de lucru se face. în diagonală.30. 90° sau 180°. Acţionarea pîrghiilor pen tru a ex e cu ta îndoiri la 45°.29). p e n tru a perm ite lucrul concom itent •sau succesiv p re d în d bura de la u n fierar beto n ist la celălalt. V .25.Fig. D e exemplu. se în v a ţă uşor şi nu s în t necesare explicaţii. la îndoirea oţelului-beto n (fig. în figura V. F o rţa de îndoire se reduce d a c ă se folosesc crem aliere (fig.30).23 —V. in colţuri opuse. Barele ridicate se pot îndoi uşor cu plăci cu chei (pîrghii fixate de placă. fix a t pe placa 5 şi împinsă pînă la lim itatorul 3 al b ra ţu lu i cheii 2. 215 . V.25. M odalităţi a ju tă to a r e de îndoire a unor bare cu dispozitive s în t a r ă t a t e în figura V. barele fiind blocate de dornuri). îndoirea cu placă turnata. V. îndoirile Fig. de regulă. V. îndoirea barelor ridicate. P rin răsucirea pîrghiei (cheii) in sensul săgeţii se realizează o nouă îndoire la 90°.29. a se a r a tă poziţia barei 1 deja îndoită de două ori care este t re c u tă prin dornul crestat 4. Folosirea plăcilor din oţel t u r n a t s în t cele mai comode.

fig. Fasonarea mecanică P e n tru industrializarea lucrărilor de a rm ă tu ri în prezent se folosesc maşini de fa so n at cu g ra d rid ica t de au to m a tiz a re care asigură o pro■M W ‘ "'7 > d u c tiv ita te rid ic a tă la lucrările de arm ături. De regulă maşinile s în t in teg ra te unui flux tehnologic continuu care rezultă din organizarea ra ţio n a lă a atelierelor de arm ă tu ri (v. cu d iam etrul reglabil la dim ensiunea stîlpului. succesive ajung să formeze etrierul închis cu capetele ciocurilor în­ d re p ta te paralel cu laturile etrierului (v.31. 4.25.Pasul fretei r Fig.31) şi care se po ate ro ti uşor cu o manivelă. V. care se modelează uşor pe cilindrul de lemn. b) sau d upă diagonala etrierului. M aşina v a avea in sta la ţia electrică e x e cu tată conform regu­ lilor de securitate. O asemenea fretă se poaie face num ai din oţel moale subţire. V. Plăcile cu crestătu ri po t form a m ai m ulţi etrieri deodată. pe d ouă capre (fig. V. A m plasarea maşinii se face prin fixarea în fu n d a ţie şi calarea sa cu pene. Gel m ai simplu m od de organizare este am plasarea maşinii de fa­ s o n a t între două b ancuri (fig. a v în d p u n erea la p ă m in t şi cablurile tre c u te prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate). 216 . Şablon pentru ex e­ cutarea fretelor. V. F aso n area fretelor de stîlpi cu mijloace m anuale se realizează cu a ju to ru l u n u i cilindru de lemn. fo rm a t dintr-o ţeav ă. aşezat cu axul. cap.32) p rev ăzu te cu rulouri pentru spri­ jinirea barelor şi glisarea lor în tim pu l fasonării. IX).

E. îndoire şi spiralizare a barelor. M ulte m aşini de fa so n at au şi dispozitive de t ă i a t (maşina REMA tipul PC 40/35 şi tip u l PC 32/26 —Italia). p u tere a maşinii este de 2. produsă de Uzina Mecanică —Sibiu. V. OB 37 ( 0 32 PC) cu m o tor de a n tre n a re de 4 kW — 1 500 rot/m in. MAŞINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OŢEL-BETON 1. M aşina este p re v ă z u tă cu un sistem acustic pen tru de­ păşirea accidentală a unghiului de îndoire program at.33). care poate face operaţiile de în­ dreptare. d a r aceasta necesită m u ltă m ano­ peră. în tre p rin d e re a „6 M a r tie " —Tim işoara produce m aşina de fasonat oţel-beton 0 40. î n ţ a r a noastră se utilizează m aşina de fasonat tip „9 Mai" produsă din anul 1964 de U zina „9 Mai" — B ucureşti şi Maşina MF-32 (fig.32. Banc de lucru pentru fasonarea mecanică. 90° şi 180°.2 k\V. V. 217 .Fig. F asonarea m ecanică este indicată pen tru to a te atelierele de con­ fecţionat arm ături. Maşini de fasonat bare longitudinale F asonarea barelor 111 atelierele de şantier de mică im p o rta n ţă seface m anual. P o a te fasona oţel ro tu n d OB 37 p în ă la 0 < 40 m m şi oţel PC pînă la 32 m m . F ă ră reglare a u to m a tă se p ot fasona bare pînă la un unghi de 180°» •ar cu reglare a u to m a tă se p o t îndoi la unghiuri de 45°. cu dispozitive simple. iar g re u ta te a maşinii de 900 kg.

V. Alcătuirea de principiu a maşinilor de fasonat Maşinile de fason at (fig. Batiul maşinii este o construcţie m etalică ro bustă. la locul de lucru.Fig. Dispozitivele de lucru fixe sau detaşabile sîn t am plasa te pe o placă de lucru p la s a tă pe p a rte a de sus a batiului. Maşină da fasonat oţel-beton. V. mecanismele de a n tre n are . co n ţin în d în el mecanismele de antrenare. a) sîn t alcă tu ite în principiu din : 4>atiul sau cu tia m a ş i n i i .) j . dispozitivele de com andă. de com andă pornire.218 .33. de regulă fix. oprire.. dispozitivele de lucru. Dispozitivele de lucru s în t alcătuite dintr-o placă de lucru confecţionată dintr-o ta b lă groasă în care este d ec u p at u n disc activ ro tito r cu locaşuri p e n tru fixarea •organelor active de fasonare (dornuri. B atiul este a lcă tu it dintr-o s tru c tu ră m etalică p o rta n tă . p lasate pe o placă d© lucru . 2. inver­ sare etc. roţi. instalate pe u n perete lateral.34. rigle cu găuri şi dornuri etc. de regulă m on­ t a t ă pe roţi p e n tru o deplasare uşoară pe distan ţe mici.

F U T U R A . dispozitive p en tru faso­ 219 .). pe două feţe opuse.34. dispozitiv p en tru confecţionarea spiralelor (S T E IN W E G . două sau mai m u lte plăci tran sv ersale cu poziţie fixă sau reglabilă. B IF A X etc. prevăzute cu locaşuri p entru dornuri (roţi sau dispozitive).Fig. F IC E P . care for­ mează organele pasive ale operaţiei de fasonare. I —I V — fa z e d e fa s o n a re . Multe maşini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe­ cuţia unor prelucrări speciale. dispozitive Pentru îndoire cu raze de cu rbu ră foarte mari. La m arginea mesei de lucru se găsesc m o n ta te de regulă. cum ar f i : b r a ţ cu dornuri p en tru îndoi­ rea barelor ridicate cu alte d istanţe în tre dornuri decît cele de pe dis­ cul activ (S T E IN W E G . două bare (role) pen tru glisarea oţelului-beton. V. F IC E P ). fasonarea la maşină a ciocurilor (b) şi a barelor ridicate (c) . Maşina de fasonat tip FICEP (a).

curele de transm isie. rolele se aleg în funcţie de diam etrul barelor care se îndoaie. comenzi p en tru viteze fo a rte reduse. dispo­ zitive de adaos cu role p en tru în d re p ta t sîrmele. Masa maşinilor. fierarul b eton ist u rm ăreşte valorile de pe discul gradat. Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală. m o n ta te pe roţi de cauciuc care se deplasează uşor prin îm pingere sau p o t fi ridicate cu mijloacele de ridicat. Operaţiile com une dc punere în funcţiune. 220 . lim itatoare. 3. î n prospectele maşinilor sîn t m u lte d a te auxiliare necesare folosirii eficiente a maşinilor. ru lm en ţi etc. reglarea vitezelor de la un levier. dispozi­ tive pen tru îndoirea sim ultană a mai m u lto r bare etc. dispozitive p en tru spirale poligonale. care p une în m işcare r o a ta m elcată pe axul căruia se găseşte m o n t a t discul activ. utilizarea dispozitivelor anexe şi tab ele a ju tă to a r e care să indice unghiul de rotire necesar p en tru realizarea unei îndoiri simple sau duble. reîntoarcerea a u to m a tă . lim itato are etc. frîne. Operaţiile de punere în fu n cţiune s î n t : 1) M ontarea pe m asa de lucru a riglelor g ău rite cu dornuri şi mon­ ta re a rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fă ră dispozitive anexe. diam etrul barelor şi re z is te n ţa acestora v a ria z ă de la 300 la 1 600 kg. d ia m e tru l m axim al unei bare sau a barelor cai’e se în­ doaie concom itent. Maşinile m oderne (FIC E P ) au u rm ăto a rele c a ra c te ris tic i: ro tirea dis­ cului în două sensuri. p en tru realiza­ rea unghiului. oprirea au to­ m a t ă a discului. cu m ai m u lte viteze (2 — 4 viteze) în funcţie de grosim ea barelor. dirijate m an ual sau au tom at. S înt şi agregate cu g ra d de a u to m atizare ridicat. obţinerea vitezelor de rotire dorite prin reglare prealabilă. mecanismele dispun de roţi d in ţate. D u p ă n a tu ra construcţiei.narea dublă a mai m u lto r b are de diam etre m i c i . s în t necesare: cun oaşterea perform anţelor maşinilor. Mecanismele de antrenare sîn t în principiu alcă tu ite d in tr-u n m otor. Modul de utilizare a maşinilor de fasonat a. ambreiaje. d upă g ra d u l de com plexitate. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la maşinile a u to m a te sau cu p rogram are . capete speciale p en tru exe cutare a ciocurilor. la cele cu acţionare m ecanică (normală). P e n tru a utiliza ra­ ţional maşinile de fasonat. şi dispozitive de inversare. reductoare. pinioane.) . oprirea a u to m a tă a discului la unghiul de rotire prestabilit. Discul tre b u ie să aibă ro ta ţii prestabilite. braţuri.

b). u n dorn de sprijin se plasează pe lingă bară. V. ac ţion în d discul maşinii se face prim a îndoire la unghiul prescris . mm 20 80 26 100 34 140 40 160 — pe discul ro tito r se p u n dornurile la d is ta n ţa B 1. fig. 2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive (v. V. iar riglele cu găuri la distan ţa A u poziţia re lativ ă a dornurilor de pe rigle (c ateta triunghiului) se p une t o t la d is ta n ţa A x : A -l « 0 . V. 221 . In funcţie de caracteristicile maşinii de fasonat. pe liniile cu găuri . c) se face a s t f e l : d up ă fasonarea ciocului b ara este îm pinsă pe linia dor­ nului central cu b u c a ta (porţiunea) p re v ă z u tă în proiect a fi d re a p tă .34. se schim bă sensul de ro ta ţie al discului. V. dornul de sprijin se fixează la o d is ta n ţă mai m are fa ţă de dornul ini­ ţial. p en tru îndoirea dublă sim ultană. P e n tru fasonare unghiul de îndoire se verifică pe şablon. 1) Fasonarea ciocurilor se face pe o m aşină cu disc ro tito r ( v . lăsînd capul necesar form ării c io c u lu i. 7 5 Bj. p u n în d în m işcare inversorul cînd dornul de sprijin a revenit în poziţia iniţială. se p une în mişcare discul ro tito r spre d re a p ta p în ă se form ează ciocul (la 180°).34. pe o axă perpendiculară pe b ară .35) se face a s t f e l : — diam etrul dornului D se alege în funcţie de grosim ea barelor d dmax* mm D . b ara este scoasă de pe disc şi pusă în po­ ziţia în care dornurile de sprijin au poziţiile din figură. du p ă care se pune în mişcare discul în sens invers făcîndu-se a doua îndoire . stabilirea ro ta ţie i discului în funcţie de grosi­ mea barelor (cînd se fasonează m ai m u lte bare) şi p u tere a motorului. îndoirea dublă la 45° cu două dornuri pe discul rotitor (fig. b ara este apoi îm pinsă înainte în vederea unei noi îndoiri sau a formării ciocului. d iam etrul barelor şi înălţim ea grinzii p e n tru care se face ridicarea barelor se pregăteşte maşina de fasonat.34. 4) In trod ucerea barelor de fa so n at p rin m anipulare de pe banc pe m aşina de fasonat.3) Conectarea maşinii la re ţe a u a electrică se face cu luarea m ăsu­ rilor de p rotecţia muncii. cum se a r a t ă în exemplele u rm ătoare. se introduce b ara între aceste dornuri (v. apoi se opreşte m aşina . fig. a) realizîndu-se succesiv urm ăto a rele o p e r a ţ i i : se m o n ­ te a z ă dornul central sau u n dorn cu rol de dorn central şi u n dorn de lucru . b. F asonarea propriti-zisă. fig.

a3 A1 A? a 4 Fig. î n figura V. acest sem n se m archează în dre p tul axei dornului de pe d i s c .36) . d upă ce s-a însem nat pe ea cu creta locul de u n de se ridică (îndoaie) . Îndoirea se face simultan p rin blocarea barei cu două dorn uri ală­ t u r a t e fix ate pe discul r o tito r şi îndoire d ublă la 45° cu u n singur dorn fix a t pe discul ro tito r (fig. folosind dispozitive anexe tip F I C E P prinse pe riglele g ă u rite şi disc* este a r ă t a t ă în fi­ g u ra V. îndoirea simultană a mai multor bare subţiri. — se declanşează m aşina care roteşte discul cu 45°. poligonale' etc. 3) Fasonarea etrierilor cu m aşina de fa s o n a t obişnuită este a r ă t a t ă în f ig u r a V. dar poziţia v ertic ală a discului treb u ie aleasă astfel ca b ara d re a p tă să poată sprijini pe cele două dornuri a lă tu r a te de pe riglele g ău rite şi pe^dornul de pe disc.35. Serviciul tehn ic trebuie să afişeze la m aşini tabele cu distanţele şi B i pe g ru p e de diam etre . — discul r o tito r se aduce cu poziţia dornurilor astfel ca axa fo rm a tă de dornurile de pe disc să fie perpendiculară pe riglele cu găuri. Maşinile de fa s o n a t p o t ex e cu ta spirale rotu n d e.37 se a r a t ă îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cîn d la disc este necesar să se folosească u n prelungitor.38.39. îndoire dublă sim ultană cu două dornuri pe discul rotitor. V. V. 222 . la mij­ locul distanţei d intre dornurile de pe r i g l e . — se in tro d u ce b a ra în tre dornuri. îndoirea se face în m od similar. d up ă care se opreşte dacă m aşin a nu are dispozitive a u to m a te de aducere înapoi.

Fig. 223 . în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e p r e lu n g ito ru l la d is c . Îndoirea sim ultană a barelor subţiri. V. Fig. V. în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e d is c u l ro tito r. F ig .38.37. V.36.

m anete. cu diam etrele de la 50 la 480 mm.(discuri.F . cu viteza de ro ta ţie a discului de 100 — 130 ro t/m in . diferă foarte m ult dispozitivele de lucru. M aşina este p re v ăzu tă cu scală g r a d a tă pen­ t r u a m arca unghiul de ro taţie al unui b r a ţ m o n t a t pe discul activ.) cu m od de acţionare similar (prin ro ta ­ ţ i a discului). P . V. M aşina are u n set de role de îndoiri. dar are o placă ra b a ta b ilă care asigură prelun­ girea plăcii de lucru astfel că în poziţia de lucru discul se află la mijlocul mesei (plăcii). Maşina are discul plasat excentric f a ţ ă de batiu l maşinii.4 0 ( R . P . Se po t realiza unghiuri de îndoire în t re p te cuprinse între 0 şi 315°.Fig.) fasonează oţel p în ă la 40 m m. console etc. 2) Maşina B H .P . cu re­ zisten ţa pîn ă la 700 N / m m 2. Modul lor de alcătuire în principiu este a c e la ş i. Fasonarea etrierilor cu maşină de fasonat obişnuită.5 la 11 ro t/m in . p în ă la 32 m m. ) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezis­ t e n ţ a p înă la 450 N / m m 2 .39. viteza de ro taţie a discului activ de la 3.U .G . Maşini de fasonat bare longitudinale Maşinile de fa so n at şi îndoit oţel-beton sîn t la fel de numeroase *ca şi maşinile de în d re p ta t şi tăia t. 224 .2 kW . p u te re a 2.) fasonează oţel. 3) Maşina M U B E A — B E N D E R (R . cu rezistenţă de 400 N / m m 2 şi p în ă la 25 m m p e n tru oţel cu rezisten ţa de 700 N / m m 2. av în d puterea de 4 kW . Ca exemplificare se a r a tă unele caracteristici p en tru cîtev a tip uri de m aşini din ţările socialiste şi din vestul E u r o p e i : 1) Maşina G-40 ( R . 4. m asa 700 kg. S în t m aşini cu organe active foarte diferite . dar cu caracteristici tehnice şi p erform an ţe diferite.

m asa maşinii este de 1 220 kg j are dispozitive p e n tru p relu crat spirale. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .) are posibilitatea de a program a fasonarea la 6 diferite unghiuri de în­ doire spre sţîn g ă sau spre dreapta. a v în d u n m otor electric de 3. au dispozitive obişnuite.E. 5) Maşina R E M Â — PC 4 0 /3 5 (Italia) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezistenţa de 450 N / m m 2 şi p înă la 32 m m p en tru oţel cu rezistenţa de 850 N / m m 2 şi taie oţel p în ă la d iam etru l de 35 m m. se pot opri conform pro­ gramului. au pedale de com andă stîng a-dreap ta. respectiv p în ă la 40 m m. m aşina are şi posibilitatea de a fi liv rată cu u n pro­ gram ator. p en tru rezistenţe mai rid ica te se reduce diam etrul barei.G .F . cu puteri de la 2 la 6 GP şi cu m asa variind de la 360 la 1 600 kg .) fasonează oţel p în ă la diam etrul de 32 mm. av în d 2 sau 3 viteze sau cu v a ria to r de viteze. O m aşină mai mică este tip u l B IA F E X -E . 4 ) M aşina P E D D I N G H A U S . are ec hip am ent care asigură ro ta ţia de 3.G .5 d p în ă la lSd. res­ pectiv 26 mm. are trei viteze de ro ta ţie a-discului 5 —7. a v în d rezistenţa m ax im ă de 450 N / m m 1 . are o p utere de 3 kW . p en tru g am a de diam etre de la 0 la 32 mm. faso­ nează o g am ă foarte m are de diam etre de diferite calităţi. 5 — 15 ro t/m in cu mers înainte şi î n a p o i . are două viteze (20. cu rezistenţa de 450 N / m m 2 .G . 10) Maşinile U G A R O L A ( Spa nia ) se livrează în tip u l CB 40 j GB 30 : GM. Are dispozitiv de în d rep ta re cu role a barelor de la 6 la 18 mm. P o a te realiza şi spirale cu diam e­ tru l de 150 mm. . Are caracteristici similare cu maşinile prezentate.F . Dispune de o g a m ă largă de dispozitive anexe p en tru orice tip do prelucrare a arm ătu rii. P o a te fasona conco­ m ite n t pînă la 10 bare de 14 mm.) se livrează în tipurile B 32 ş B 40 care fasonează oţel pînă la 32 m m. inclusiv etrieri. L a această m aşină se pot fasona etrieri şi în d re p ta oţel^ beton de diam etre mici. iar cu reducerea corespunzătoare a num ărului de b are se m ăreşte d iam etru l barei de fa so n at sau tă ia t.) fasonează oţel p în ă la 50 m m.5 GP.F .F .etc. 9)1 Maşina S T E I N W E G (R . 6) Maşina F U T U R A B 502 (R .G .ro t/m in p en tru bare la 16 m m şi 10 ro t/m in pen tru bare m ai groase) . 1 225 . 7) Maşina P E D D I N G H A U S B I F A X . 8) Maşina F I C E P — model C A M (Italia) se livrează în 6 v aria n te. Multiplele dispozitive anexe îo rm ează ca litatea de bază a maşinilor.r^ze de îndoire de la 2.perm iţind să se realizeze.3 2 IC (R .P E R F E C T R A P I D P (R .5 ro t/m in pînă la 20 ro t/m in . practic în­ treaga g am ă posibilă.

p rin tr-u n joc de pinioane şi cremaliere. O ro a tă în c o n ta c t cu firul tran sm ite. F ig. 2) Un grup de antrenare 2 cu m otor hidraulic cu role în co n tac t cu firul. O serie din maşinile m e n ţio n ate pentru fasonat oţel-beton po t con­ fecţiona etrieri.40. în trep rin d e rea „6 M a rtie " —Tim işoara produce din anul 1982 ma­ şina a u to m a tă de produs etrieri ( 0 6 — 0 1 6 mm) cu m otor de 3 kW„ 1 500 rot/m in . Acest g ru p are role de îndrep­ t a r e şi g ru p de finisare. V. O m aşină com plet a u to m a tiz a tă este m aşina STEF-14 (F ra n ţa ) care se com pune din (fig. F U T U R A etc. pe care se afişează lungimea cerută. Maşini de confecţionat etrieri Maşinile de confecţionat etrieri sînt de fa p t maşini de fasonat oţelb e to n . B IF A X . lungimea ex actă a firului la ta b u la to r.6 — l. D isp o zitiv e im p ro v iz a te d e fo rm a t e trie ri.5 . a v în d o v iteză de 0.2m/s. V. cu pivot central sau cu furculiţă centrală fo rm a tă din două dornuri cu poziţie reglabilă.40). Etrierii se p o t confecţiona şi m an u al cu dispozitive diferite impro­ vizate (fig. s ta tiv e şi pîrgliii. au lim itatoare speciale p en tru îndoire succesivă perm iţîn d să se realizeze elem ente îndoite de formă d reptu ngh iu lară sau p ă t r a t ă . 226 . V. care p erm ite obţinerea unui ciclu a u to m a t al pieselor cu 6 latu ri de lungimi m axim e de 1 m şi cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°. 1. lim itatoare. MUBEA. 3) Un grup de reglare a unghiurilor şi lungimilor 3.41) : 1) Un grup de îndreptare a oţelului-beton p în ă la 14 m m (pînă la 10 m m po ate în d rep ta două fire). cu piedestal.

T ransm iterea unghiului de îndoire se efectuează p rin tr-u n joc de roţi.43) şi ea se obţine din plasarea convenabilă a lim itatoarelor şi reglarea u n ­ ghiului de îndoire. poate îndoi bare în colaci sau bare drepte. tăierea şi expulzarea etrierului (c). lan ţu ri şi cremaliere la un ta b u la to r. care la sfîrşitul cursei un­ ghiului afişat declanşează oprirea îndoirii (4). 4) Grupul de îndoire este acţio n a t de o pom pă (verină). F orm a etrierilor ce se p o t fasona este foarte v a r ia tă (fig. a n tre n a tă • de o cremalieră care perm ite îndoirea firului de la-0° la 180° după afi­ şa j u 1 tab u la to ru lu i 5. O m aşină similară este m aşina M E P —STAF-71 (Italia) care faso­ nează a u to m a t etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. P e n tru lucrul ne a u to m a tiz a t n um ărul de îndoiri este nelimitat. 227 . Un n u m ă ră to r indică piesele fasonate şi declanşează oprirea maşinii la num ărul de piese prestabilite. cu sau fără profil periodic. R eglajul tab ulato arelo r este simplu. Maşina are p ro d u c tiv itate ridicată (circa 700 etrieri/oră). Fazele de execuţie se v ă d pe figura V. care se poate programa. 5) Grupul de tăiere 6 este a c ţio n a t de o po m p ă p rin interm ediul unei pîrghii cn excentric. Maşinile specifice plaselor s u d ate vor fi t r a t a t e la u tilaje de îm­ binare şi sudare. V.42 : în d rep ta rea oţelului (a) . U n ejector asigură evacuarea pieselor fasonate. îndoirea ( b) .

V. .43. formare • J c _ __ l 1 'N J> / \ u J 1 1 f i I ) J —o "3 OS T i P W B A i n r s Fig.42. V.Fig. Tipuri de etrieri care se pot fasona 1a maşini. Fazele de etrierilor.

6 . aceasta se face cu maşini de în d re p ta t cu role în care s în t introduse plasele. cu lăţim ea plasei de 5 050 mm şi unghiul de îndoire de la 30 la 180°.F . cu o ca­ den ţă de 4 în d o itu ri/m in u t. poate efectua un program de 6 îndo ituri la 4 unghiuri diferite . cu lungimi utile cuprinse între 4 p înă la 10 m. în tre p rin d e re a „6 M artie1 *—Tim işoara execută maşini de îndoit plase p în ă la 0 12 mm. Dispozitivul poate avea 2 Fig. plasele plane care se livrează pe şan tier nu au nevoie de înd rep ta re . Dispozitiv de îndoit plase.5 CP. cu o p utere de 3 —7. De regulă. i a r j g ab a ritu l de 6 0 6 0 x l 5 0 0 x E l 500 mm. Principiul de înd rep ta re este acelaşi ca şi la în d rep ta rea tablelor de oţel. 229 . se conm a n d ă de la d ista n ţă cu pedală. iar o m aşină a u to m a tă [este m aşina BFM tip P A 4/6 (fig. care fasonează plase cu sîrm e p în ă la 12 m m. 111 ţa ra noastră. P e n tru îndoirea plaselor su date sîn t maşini de îndoit speciale care po t face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme. a v în d echip am ent electric şi h i d r a u l i c . O m aşină cu ech ipam en t electrohidraulic este maşina B I F I din R .44). V.44. V. Maşini dc indoit p la se su d a te jgPIasele sud ate liv rate ca plase plane pe şantier adesea trebuie în­ doite.. Masa maşinii este de 1 180 kg.G . în caz contrar.

unele maşini au rolele pro­ te ja te cu cauciuc. fisuri care nu se p o t îndoi la rece. 230 . c ît şi p en tru tăierea ba­ relor. ma­ şinile BFM şi „6 M a rtie " —Tim işoara taie plase din panouri de 3 0 0 0 x X 6 000 mm. respec­ t i v 8 kg. Maşini de tăiat plase sudate P e n tru t ă i a t plase su date se pot folosi agregate care taie to a te ba­ rele plasei concom itent. a v în d m otoare de 430. Cele m ai u z itate s în t agregatele A E G — F ein Miinchen. în special ca p acitate m are. S în t şi utilaje portabile.sau 3 role. P e n tru tăierea în serie în ateliere se po t utiliza ferăstraie circulare de m are tu ra ţie . ac ţio na te m anual sau electric . a t î t pen tru tăierea plaselor. Efectuează circa 25 p înă la 30 tăie tu ri/m in u t. înd oirea nu treb uie să pro­ în zona de îndoire sau alte defecte etc. Aceste maşini se folosesc şi la în dreptarea plaselor livrate în roluri care se în d rea p tă la sol. electrice sau pneum atice. se po t îndoi la cald. î n ţ a r a noastră în trep rin d e rea „6 M a rtie" —Tim işoara livrează cleşti de t ă i a t oţelbeton.). o te m p e r a tn ră care nu produce tra n s ­ oţelului. Fasonarea la cald a oţelului-beton Barele cu grosimi foarte mari. d upă sudare sau d u p ă îndoirea plaselor . din lipsă de maşini de îndoit de după încălzirea locală la forjă la formări periculoase în s tru c tu ra ducă modificarea secţiunii barei care p o t provoca aşchieri. respectiv 620 W. 7. Tăierea plaselor su­ d a te se poate face şi cu cleştele m an ual (fig. Bosch (R. Masa m aşinilor este de 6. se livrează în două tip u ri . V.45) . produse şi li­ v r a te de c ă tre u n m are n u m ă r de firme. respectiv 18 m m (poate t ă ia şi două bare).F. 8. V.46).G. 11 II şi S-12 H şi p o t tă ia bare de la 4 la 12 mm. P e şantier s în t utilizate maşinile electrice m anuale tip mono —S K IT T (fig. se taie şi se folosesc ca plase plane.

45. tăiat plase Fig. 231 . V.46.Fig. Cleşte electric d e tip SKITT. V.

îm b in a rea p rin su d u ră se po ate face p en tru asigurarea co ntinu ităţii barelor longitu­ dinale. 3) De regulă. ÎMBINĂRI MECANICE ALE OJELULUI-BETON 1. F. — sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară (II) . în cazul în care d is ta n ţa este m ai mică. L a sudarea barelor de oţel-beton trebuie să se respecte u rm ă to a re le recom andări 1) Oţelurile care se sudează treb uie verificate strict dacă îndepli­ nesc condiţiile de ca litate cerute de STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80. sudarea se ex ecu tă de sudori care au exam enul p ractic şi teoretic p e n tru g ru p a 3.28-83. se adm ite în aceeaşi secţiune m ax im u m 25 —30% din aria to ta lă tra n sv e rsală barelor din elem ent să fie sudate. fie prin su­ d u ră sau prin mijloace mecanice.. 5) în do irea barelor s u d ate este adm isă la o distan ţă de 5 d de capă­ t u l sudurii (d = d iam etrul barelor sudate). 2) C alitatea sudurilor se verifică prin probe.3) : — sudarea electrică prin puncte (I) . conform STAS 9532/1-79. sud area în sem im anşon de cupru (IV). în baie de zgură (cu sau fără cu sătu ri lon­ gitudinale) . V II. a. a 232 . P e n tru realizarea plaselor şi carcaselor su d ate se foloseşte sud area de rezistenţă p rin presiune prin puncte. Generalităţi asupra procedeelor de sudare Barele de oţel-beton în elementele de b eton a r m a t po t fi în n ăd ite fie prin petrecere folosind ad e ren ţa şi ancorarea în beton. în care se dau to a te elementele necesare executării sudării prin u rm ăto a rele procedee (tabelul V.TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA Şl ÎNNĂDIREA PRIN SUDARE. — sudarea manuală cap la cap cu arc electric cu u rm ăto arele va­ ria n te : sudarea în cochilie. p e n tru realizarea de a rm ă tu ri transversale închise.Instruc­ ţiunile tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton “ C. în lipsa precizărilor din p roiect se vor am plasa la o distan ţă de 50 d . Procedee de sudare. — sudarea manuală cu arc electric prin suprapunere şi cu eclise (I II) . p en tru îm­ binarea prefabricatelor sau p en tru folosirea şi valorificarea capetelor de bare care rezultă la debitare. R eglem entarea modului de e x e cu tare sudării şl precizarea tehnologiilor de sudare este stabilită prin . 4) înn ădirile s u d ate se v o r am plasa Ia poziţionarea a rm ă tu rii faso­ n a te în poziţia precizată prin p r o i e c t . înn ădire a fă ră su dură v a fi t r a t a t ă la cap.

1) T e m p e ra tu ra a m b ia n tă nu v a tre b u i să fie m ai redusă de —5°C» 2) L a te m p e r a tu ri sub —5C C şi pe v î n t şi ploaie se vor lua m ăsuri de protejare. respectîndu-se condiţiile p en tru răcirea lentă. ce se produce- 233. 6) Utilajele de sudat. conform normelor si prevederilor STAS 2689-80). 3) Barele care se sudează cap la cap se vor t ă ia n um ai cu mijloace mecanice şi se v o r c u răţi cu perii. folosind îm p achetări cu v a tă minerală. controlîndu-se fu n c ţio n a litatea şi realizarea param etrilor de sudare (curent. în cazul în care ru perea s-ar produce în su­ dură. — — sudarea nu se adm ite. tran sform ato arele şi agregatele se vo r verifica.Tabelul V. L a oţelurile PC s u d ate m an ual cu arc electric prin suprapun ere se v o r prefera electrozi bazici sau supertit. 7) Tehnologiile de sudare treb u ie să asigure o comportare tenace. 28-83. realizînd spaţii acoperite şi re spectînd condiţiile de sudare pe tim p friguros pe baza dispoziţiilor speciale ale responsabilului cu sudura. iar rup erea barelor să se producă. adică îm binarea să aibă ca pacitate de deformare. aceasta treb u ie să fie precedată de t e n d in ţa de gîtuire. *) PG 60 N — pen tru lucrări nuclcarocicctrice.3. calităţii oţelului şi poziţiei de sudare conform Instrucţiun ilor tehnice G. Procedeele dc sudare admise la îm binarea sau Înnădim » oţelurilor-beton Tipul de Procedeul oţel I 0 0 II 0 III 0 IV 0 Observaţii OB 37 STNB 1 sau } STPB J PG 52 PC 60 (PC 60 N)* PC 90 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 - Se ad m ite sudarea cu sem im anşon de cupru 0 = se ad m ite sudarea . b. Condiţii generale de execuţie. presiune. La cxecutarea sudării se vor res­ pecta u rm ătoarele reguli. tensiune. 5) S udarea cu preîncălzire se v a fsice cu arzăto are (STAS 4137-70). 4) L a sudare se v or alege electrozii corespunzători procedeului de sudare. la o d is ta n ţă de (2 —3 )d de capătul înnădirii sud ate . dacă s în t supuse la trac ţiu n e . .

cînd piesele s în t m a­ n ip u la te pe tim p friguros. 2. . •234 . Sudarea electrică prin puncte a. 7 — piesă de legătură. în punctele de intersecţie a b a­ relor de oţel-beton care formează prin asamblare plase şi carcase sudate. P rincipiul sudării prin puncte. Barele în tre tă ia te (nodul plasei sau al carcasei). C urentul electric trece prin suprafeţele de co n tac t (ale barelor cu electrozii de cupru şi ale suprafeţelor de co n tac t d intre bare) u nde întîlneşte şi cea mai m are rezistenţă. N u sln t admise ruperile casante. Sudarea prin pu ncte este proce­ d e u l de sudare electrică prin presiune.Sudarea se bazează pe încălzirea p rin cu ren t electric a barelor pe su p ra fa ţa lor de co n ta c t p în ă cînd s în t aduse în sta re plastică (adică o stare de top ire locală cu te n d in ţă de curgere). Sudarea prin puncte : a — cu alimentare cu curent electric din două părţi . fă ră avertizare. de regulă la urechile de prindere. 2 — electrozi . care se produc brusc. b — cu alimentare cu curent electric dintr-o singură parte . 4 — braţele maşinii de sudat .47). Acest tip de sudură se num eşte de contact p e n tru că top irea electrodului şi sudarea are loc pe suprafeţele V Fig. s în t presate cu o a n u m ită fo rţă între electrozii de cu pru ai maşinii de s u d a t prin care trece şi curentul electric fu rn izat de circuitul secundar al unui t r a n s ­ fo rm a to r (fig.47. V. 6 — placa de presare . în tim p ce barele s în t co m p rim ate p en tru a se suda (forja) prin presare. 1 — bare de oţel-beton care se sudează . care pot fi în n u m ă r de două sau trei şi excepţional chiar p a tru sau cinci. 3 — portelectrod . cu aspect lucios. cu smulgeri de m aterial.l e n t şi cu suprafeţe de rupere cu aspect fibros. 5 — circuitul secundar al transfor­ matorului . V.

Variaţia presiunii P şi a intensităţii I în tim pul sudării prin puncte.48). L a sudarea prin pu ncte intervine rezistenţa jjarelor care se sudează şi rezisten ţa suprafeţelor de contact. de obicei maşini cu a u to m a tiz a re complexă. Aceste elem ente form ează para­ metrii de sudare : inten sitatea cu rentulu i de sudare I. trebuie să se cunoască dinainte cu ren tul de sudare. P e n tr u a se obţine o sud ură de b un ă calitate. D eschiderea curentului de sudare începe num ai după ce barele au fost com prim ate şi este oprit după ce suprafeţele de con tact au a ju n s în stare de topire plastică şi cu p u ţin înainte ca să se în treru p ă presiunea. fo rţa de apăsare pe electrozi. V. b. Procesul de sudare în principiu nu se deosebeşte de sudarea prin pu ncte a tablelo r de oţel. 235 . P ara m e tri de sudare şi reg im u ri optime de sudare. Procesul de sudare se realizează în t o t tim p u l c it barele s în t com prim ate sub o an u m ită fo rţă şi în care tim p acţionează curentul de sudare. S udarea propriu-zisă (forjarea) se face de fa p t în cea mai m are p a rte d upă întreru perea curentului cînd barele continuă o peri­ oadă scu rtă de tim p să fie încă presate. în am peri [A]. S ud are a se face cu maşini de s u d a t unipunctuale. Intensitatea curentului de sudare I este curentul.48. fur­ nizat de circuitul secundar al transfo rm ato ru lu i utilizat la încălzirea suprafeţelor de c o n ta c t ale barelor care se sudează. Fig. V. se degajează o căl­ d u ră mare. tim p u l de ţinere sub c urent şi sub presiune a electrozilor.de co n tac t între bare . d u ra ta trecerii curentului t. staţio n are sau cu cleşti mobili sau maşini staţio n are care po t s uda sim ultan mai m ulte puncte. se mai p o ate num i dc rezistenţă în tru c ît pe aceste sup ra feţe rezistenţa electrică fiind cea mai mare. care produce o în trep ă tru n d ere a barelor s u d ate (fig. care aduce suprafeţele în stare de topire. fo rţa de apăsare P a barelor care se sudează.

ci. h = (rfj + </2) — (o + bx + ^ 2)V aloarea în tre p ă tru n d e rii treb u ie să fie de 0.Tim pii de sudare sîn t u n an sam blu de tim pi de sudare : tim p u l an­ te rio r sudării t u tim p u l de m en ţinere sub curent f2. adică deform area la cald a suprafeţelor de co n tac t şi care începe p u ţin în ainte d e . la curen tu l de sudare . M ărim ea to tală a în trep ătrund erii se exprim ă prin h = (d — a).33 d la PG 52 şi PC 60. a — grosimea totală m ăsurată In nod . Maşinile m o derne au regulatoare electronice pen­ t r u to ţi tim p ii care caracterizează ciclul de sudare. L a sud area barelor de dim ensiuni m ari se po ate utiliza preîncălzirea barelor înaintea ciclului de sudare şi o recoacere d up ă executarea sudării. V.49). V.în tr e r u p e r e a curentului de sudare şi urm ează p în ă la încetarea presării electrozilor pe b a r e . tim p u l tA este tim p u l de pauză. d2 — dia­ m etrele barelor sudate . tim p u l de forjare ta şi tim p u l de p au ză < 4.49. M ă s u ra re a în ­ tr e p ă tr u n d e r ii b a r e lo r dare) : în n o d u l s u d a t : h — întrepătrunderea . Forţa de apăsare P [N] este fo r ţa dezvoltată de m ecanismul de apă­ sare pe capetele electrozilor necesară m enţinerii barelor în co n tac t în tim p u l trecerii curentului de sudare şi de deform are (forjare) a barelo r d u p ă ce suprafeţele de c o n ta c t au fost aduse în sta re de topire (plastică). refulează. tim p u l t2 este tim p u l propriu-zis de m enţin ere sub curent.. 6. cu u n tim p de călire şi postîncălzire în scopul aducerii oţelu­ rilor la ca litatea lor iniţială. Ga u rm are a presiunii..25 d la OB 37 şi 0. I — inel de metal refulat din nod în timpul sudării. î> 2 — adincituri locale pe bare provocata de electrozi . adică tim p u l care trec e de la încetarea forţei de apăsare p e electrozi p în ă Ia începerea u nui nou ciclu de sudare. tim p u l tz este tim p u l în care se execută forjarea. Tim pul tx este tim p u l care trec e de la începerea presării barelor sub electrozi p în ă cînd se deschide contactul. adică sum a diferenţelor dintre diam etrul barelor înainte de sudare şi d up ă sudare (m ăsu rate în p u n ctu l de su­ F ig . o p a r te din m etalul adus in stare plastică. în zona de îm binare. 236 . O b u n ă sudu ră se apreciază şi după valoarea întrepătrunderii h care este adîncirea (turtirea) barelor în dre p tul suprafeţelor de co n tac t ca u rm a re a forjării lor la sudare (fig.

50). tra n s fo rm a to r de sudu ră. 3. la care capetele barelor de s u d a t se aduc Ân co n tac t şi se încălzesc p în ă la topire. Parametrii principali care se respectă la acest procedeu de su d u ră s î n t : lungim ea liberă a barelor care se sudează (d is ta n ţa dintre fălci) scurtarea la topire .51). Arcul electric se obţine prin legarea de bornele unui gen e rato r (dinam. alternator) a două piese bune cond ucătoare de electricitate (m etal sau cărbune) care se ating p en tru a se scurtcircuita şi apoi se înde­ părtează p u ţin la o d is ta n ţă nu prea m are ( 2 —4 mm). Fălcile maşinii au bacuri cu form a barelor care se sudează. In s tru c ­ ţiunile G.Oţelul cu profil periodic treb u ie s u d a t cu cu ren t de sudare de 1. Nervurile longitudinale nu treb u ie aşezate în p u n c tu l de sudar# (fig. fo rţa de refulare. Fălcile se p o t apropia conform param etrilor de sudare prestabiliţi p e n tru fiecare tip de otel (v. Deci principala caracteristică la sudarea cu arc electric este f a p tu l că sudarea se bazează pe posibilitatea utilizării căldurii degajate de arcul electric p en tru to p irea metalelor. V.28-83). Sudarea manuală cu arc electric Sudarea m an u ală cu arc electric este u n procedeu de sudare p rin topire. după care urm ează refularea (STAS 5555/2-80). d u ra ta de refulare sub c u r e n t . Sud area se face cu utilaje speciale (fig.5 ori «nai ridicat d ecît oţelul cu su p ra fa ţa netedă de aceeaşi calitate. V. O su d u ră b u n ă treb uie să aibă aspectul din figură. L a sudarea p rin acest procedeu de sudare tre b u ie re sp ectaţi mai m ulţi param etri. scu rtarea la refulare . Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară S udarea electrică cap la cap prin topire interm ediară este un pro­ cedeu de sudare prin presiune. la care sursa term ică de top ire este d a tă de arcul electric realizat intre barele de s u d a t şi electrodul fuzibil. curen tu l la preîncălzire (da scurt circuit) . Cu acest procedeu se p o t suda nu m ai bare de aceeaşi ca litate de oţel şi aceleaşi diam etre sau care nu diferă m ai m u lt de 2 m m. funcţie da 237 . al cărui m e ta l foloseşte ca m etal de adaos (de sudare). 4.

c —aşezare greşită a barelor cu profil periodic.o a — b c Fig. 5 — placa de alimentare de la secundarul transforma­ torului .50. 9 —con­ ductor . 8 — bara de cupru flexibilă . 12 — alimentarea circuitului primar. V. V. 7 —fălcile maşinii . b — pentru regim necorect de sudare .51. Aspectul sudurii la sudarea prin puncte : pentru regim bun de sudare . 4 —me­ canismul de punere in funcţiune a dispozitivului de comprimare a barelor . Fig. 2. 11 —Înfăşurarea circuitului primar . 10 —transformator . 3 —capetele barelor . 6 — suport mobil . 238 . Schema de principiu a m aşinii de sudat cap la cap : 1—suport fix .

Principiul sudării cu arc electric : 3 000 . P rin polaritatedirectă se înţelege legarea polului pozitiv de m etalul de s u d at iar prin. T e m p e ra tu ra la care ajunge m etalul de la ca­ petele arcului este de Fig. pentru sudarea m an u ală cu arc electric se utili­ zează electrozi înveliţi. Materialul re z u lta t din topirea electrozilor foloseşte ca m aterial de adaos pentru efectuarea cusăturii. a v în d o culoare alb-albăstruie. d up ă tipul de electrod. c ît şi p o laritatea inversă. Electrozii trebuie să asirjure urm ătoarele : 1) Aprinderea uşoară a arcului . 2 — arc electric . iar in timpul sudării să asigure sta­ bilitatea lui. 5 — conductori electrici . electrozi flizibili. L a curentu l continuu. adică o scînteie continuă de o lum inozitate excepţională. P e n tru realizarea unei bune suduri u n rol im p o rta n t îl are calitatea şi modul de alcătuire a electrozilor. cît şi învelişul. î n mod obişnuit.. mai m are decît cea de regim. care se t o ­ pesc la te m p e r a tu ra arcului electric. adică să nu apară întreruperi in funcţionare (cu o viteză de topire şi de avans a arcitlui uniformă). Principalul procedeu de sudare cu arc electric este procedeul la care arcul se obţine prin legarea unui pol al tra n sfo rm ato ru lu i de curent (sau al generatorului) la b ara de s u d a t şi celălalt la electrod (fig. V. iar p e n tru sudarea a u to m a tă sub flux se utilizează s îrm a de oţel pen tru sudare. 4 — portelectrod .52)’ L a sudarea cu arc electric se poate utiliza a t i t curentu l continuu. la procedeul cu electrozi metalici. livrată conform STAS 1126-80. Arcul se m enţine la poziţia d e p ă rta tă a electrozilor. Tensiunea l — bare de armătură . livraţi conform STAS 1125/1-81 şi STAS 1125/2-81. în t r e cele două piese d e p ă rta te s-a născut un arc electric. 239/ . E lectrodul pozitiv este mai cald decît electrodul negativ.52. 2) Arderea (topirea) electrodului trebuie să fie liniştită consumindu-se in mod egal atît miezul. Rolul electrozilor. V. 3 — elec­ trod . fără să se producă stropi mari de metal sau de zgură.. deoarece aerul dintre electrozi se ionizează şi'd e v in e b u n cond ucător de electricitate.tensiunea de alim entare şi de tipul de electrod. de scurtcircuitare este m ult 6 — sursă de curent (generator sau transformator). se poate utiliza a t î t polaritatea di­ rectă. cît şi curentul alte rn a tiv (STAS 1125/1-76). polaritate inversă se înţelege legarea polului negativ de m etalul de sudat.6 000°C. Electrozii înveliţi sînt.

2 N I- ■ 3 I es la i sudarfc t-m* r—« o o o ^ T * < i i r o o o o o o "3 * rj« d e Innădlri prîn 0 > P. a> _K hC C3 C3 o £ « s .o 6 73 s o a i i i 2 a 1- a u O f £ 0 o£ 2 « ° 2 o d H C a 4 * » i A 4! " 3 0 1 <u“ S c j O •S sîgw O ^ 3 W O ~ i3 x> r * O«a Nis Ţ 3 £. « o o aî £ u zz 3 > a c ^ Tj — < L > C — . e u îS n° Wioo C QO O o a . w 5■ a in o rf 5 c 4 > § s i 'c ° ^ S§*t: IO (0 M 240 .c £ -Q _ j I_ O ) « A o « rs a > a. a > u T* t_ O j3 O £ O C3 Cu O '£ o •r.4. p < W iQ o OS uC U o o o BOU o cu cu ao© A OGD Tabelul V. Tipurile •a g C /3 O T ci *o a.5 -J o ° c < vJ E .O H■ © a 3 ^ - t wo ca o o ^lOO O d. =î 'C « uo rt o (U cu C C3 T3 t-> o >ci o ~ 'O 2 S3 2 O s/î *> >ri a> 3 o o « O o -^> -J ' >r3 " J OH T 33 S ° < U >s _ ° 3 C *T f> « 3 °* W .5£ S 'S ^ a «*-••-• o wo p < u .O ( £ ^ o n o o o a oo c i.

C I 3 H ■ ’D 0 0 3 3 » C 0S g-o k O o 3 _. 3 o fi bfi>c3 3 {2 P<W O . « A fe D <C 3 CJ r.O £ 3 C J t- ° O 2 ° i> « 'Ş -O o i — • 3 * '5b q) fi 2 O E C3 W 5 '3 £ o > „ O % ° 00 CJ C / Op « > O C s C « K e a *c o o o T I< Tf r * < CA O i C4 o o o i i i 00 3 00 0 -r -* o o o I I rp T f rr o o o I C\ C\ Ti o o o I I I I I I 00 oc 00 0 o o 01 O l c i £ r< mo o c P C 0« L fJ o co ca o o C h frcMo IO C D a o o o &. QO \ a ^3 O a.' 3 £ C J 13 O O S 10 3 Kt ° o £ F 03 4 ) fc fl ”3 g o Gî 'o > W rg O P a < u o ^ w < u 3 3 . 3 - 'O ' ~ 3 rj . a.3 co i: o C O ft'O •§ 2 § C /5 Q .'O *6 — Cartea fierarului betonist — cd. ) 241 .® E ’rt a C ) t / 3 T3 XS 3 3 3 E.2 5 T 3C * •g 3 O )o O o . £ n o C Oio co o o o c ao c I O& <C L .Q ±3 < u o JS r 3 o c 3 'O £ o ° i s >03 -f b . Huo c e u a.

de plafon etc.53. Sudarea m an u ală cu arc electric poate fi utilizată şi la sudarea oţelurilor-beton de calităţi diferite. Grosimea cusăturii se ia de 0.5 —8 mm şi d in tr-u n înveliş. = 2 x 10 + l. — înălţimea propriu-zisă a su­ durii (max. după răcire zgura furnizată de electrod trebuie să poată fi îndepărtată uşor. electrozi cu înveliş mijlociu (la care d iam etru l to t a l este cu 30 — 40% mai m are decît miezul de oţel). nitruri sau incluziuni de zgură care reduc rezistenţa cusăturii. Electrozii înveliţi în funcţie de grosimea învelişului se îm p a rt în : electrozi cu înveliş subţire (la care diam etrul to ta l in­ clusiv învelişul este cu 5 — 10% m ai m are decît vergeaua miezului de oţel. în cornişă.). 242 . 4) Baia de sudură care se formează nu trebuie să provoace arderi mar­ ginale periculoase. b — bare cu dia­ metre neegale . 0 .4). R olul învelişului electrozilor. b Fig.34 d d upă cum se vede în figura V. înclinată.34 d şi min. a .3) Cusătura realizată nu trebuie să prezinte pori.53. la înnădirea s u d ată prin supra­ puneri şi la cea cu o singură eclisă (tabelul V. h t — supraînălţare. La lun­ gimile de sudare prevăzute în tabel se adaugă de fiecare p a rte cîte 10 mm p en tru a se obţine lungimea eclisei: /. V. Rostul dintre capetele barelor se lasă de 1 —2 mm la sudurile cu două eclise Ş > de 0. 6) M eiului depus trebuie să aibă caracteristici mecanice egale cu ale materialului de bază şi să prezinte o bună omogenitate. 5) T ip u l de electrod trebuie să asigure sudarea Ia poziţia cerută (ori­ zontală. fisuri sau crăpături şi să nu aibă în ea oxizi metalici. Electrozii înveliţi sînt alcătuiţi d in tr-u n miez de oţel fo rm a t dintr-o sîrm ă d re ap tă cu diam etrul de 1. verticală.. 0.5 d la sudurile cu o singură eclisă. Grosimea sudurilor la sudarea ba­ relor de o ţel-b eto n : a — bare cu diametre egale .24 d)\ h3 — porţiunea egală cu 1/6 d (diametrul barei celei mai subţiri) care nu se ia în consideraţie la stabilirea înălţimii su­ durii .

să nu se formeze cratere la începutul şi la sfirşitul sudurii. modului de reaprindere. vitezei de avansare u n ifo rm e. 5. cînd accesul la locul de sudură nu se poate face decît pe o singură parte. să monteze în portelecirod tipul de electrod prescris pentru îmbinarea respectivă.28-83 asigurîndu-se o încălzirc cît mai lentă şi uniform ă a barelor. adm iţîndu-se u n s t r a t pen tru d < 16 mm. Sudarea în cochilie. sudorul este o b l i g a t : să verifice dacă are pregătite la locul de sudare toate dispozitivele ajutătoare de prindere şi de fixare a barelor şi trusa cu uneltele ajutătoare ale su d o ru lu i. de pete de ulei. ţinind cît mai p u ţin arcul fără să ardă marginile. păstrării sta b ilită ţii. să facă conectarea curentului la portelecirod la intensitatea şi la tensiunea prescrisă pentru tipul de îmbinare care se exe­ cută cu polaritatea indicată pe cutia electrozilor ce se folosesc* Să asigure legarea la polul opus. cu cusături longitudinale L a acest procedeu se u rm ăreşte m enţin erea p arţia lă a băii de lichid (metal topit) a v în d cirept sup ort o cochilie m etalică . înclinării electrodului .N u m ă ru l dc straturi de sudură este funcţie de grosim ea barelor de sudat. Procedeul fiind mai pretenţios se execută num ai de sudori experi­ m entaţi şi cu u n control riguros al sudării. Ordinea de sudare se stabileşte conform Instruc ţiu n ilo r G. P e n tru sudare barele v o r fi c u ră ţite de rugină. să pună agregatul de sudare sub tensiune. în baie de zgură. La sudările verticalc la poziţie sudarea se face de jos în sus pen tru ca solzii de su dură să aibă suport. de zgură etc. două s tra tu ri p en tru 16 m m > d < 25 m m şi trei s tr a tu r i p e n tru 25 m m > d < 40 mm. 1243 . se aplică barelor groase cu d iam etrul m ai m are de 20 m m . In continuare se v a a r ă ta tehnica propriu-zisă a executării sudurii m anuale cu arc electric. (la sudarea s tratu lu i anterior). P entru începerea exeeutării su du rii. Sc va da atenţie : amorsării a rc u lu i. asigurării intensităţii curentului cerute de procedeu . să îm­ brace costumul de protecţie (şorţ şi m ănuşi) . distanţei dintre electrod şi piesă.

în ultim a perioadă s-au realizat m ai m ulte tip u ri de îm binări cu m anşoane folosind p e n tru realizarea co n tin u ită ţii agregate (prese) de presare la rece a m anşoanelor. Manşoane filetate.54). Cehoslovacă şi R. Agregatele de presare s-au realizat în diferite ţări. Manşoane din cupoane din ţevi. La sudarea în sem im anşon de cupru. P e n ­ t r u a evita reducerea secţiunii prin filetare se po ate face îngroşarea barei p rin forjarea sau filetarea p rin rolare^presare. d upă care se recuperează p en tru sudările urm ăto are.G . 6. V. înnădirea cu manşoane a. 244 . folo­ site şi în R. Se m ai folosesc m o rta re speciale in jectate sau procedee com­ b in ate (filetare. b. presare) precum şi m anşoane filetate cu m a­ terial m etaloterm ic. Sec­ ţiu n ea barelor este redusă de filet (fiind socotit d iam etrul la fundul filetului). presate la rece. „E bersp ăc h er—P ressm uffeng erate“. Cupoanele din ţevi se obţin de regulă din ţev i la m in ate la cald sau prin prelucrări mecanice a unor bare ro tu n d e pline.54. S. pe lîngă rolul de suport. Ungară. iar lungimea filetului se alege p en tru a asigura o cursă liberă corespunzătoare. Fig'. î n ţ a r a n o astră se fac experim entări p en tru realizarea agregatelor de presare şi sudare prin procedee m etaloterm i?e.F.La sud area cu cusături longitudinale eclisă are şi rol de rezistenţă. Cele m ai cunoscuta s în t cele realizate în R. Înnădirea ca m anşon de tensiune. La înnădirea tira n ţilo r care po t fi folosiţi la o construcţie de b eto n a r m a t şi care treb uie să fie reglaţi se folosesc m anşoane filetate cu filet s tîn g a -d re a p ta p e n tru a se asigura p rin ro­ tirea în sensul acelor de ceasornic strîngerea tira n tu lu i (fig. sudare. V. acesta se utilizează ca -suport al băii. P. Procedeul se foloseşte de regulă la înnădirea barelor netede.

UTILAJE Şl DISPOZITIVE DE SUDAT OŢEL-BETON 1. S ch em ele d e p rin c ip iu a le m a ş in ilo r d e s u d a t p r in p u n c te : a — pentru sudarea unui singur punct . Principiile generale de alcătuire a m aşinilor dc sudat prin puncte şi clasificarea lor. e — pentru mai multe puncte cu curent pe ambele părţi : f — pentru wai multe puncte cu curent dintr-o singură parte. maşinile de su d at sînt staţionare sau mobile (maşini de s u d a t cu cleşte mobil). 245 . dar cu mai multe trans­ formatoare. d — pentru mai multe puncte cu curent pe o singură parte . c — pentru două puncte cu curent din ambele părţi . b — pentru sudarea a două puncte ou alimentarea cu curent pe o singură parte . O m aşină de s u d at (fig. Maşinile utilizate la sudarea plaselor şi carcaselor prin p uncte se pot clasifica după m ai m ulte c r i t e r i i : 1) D upă poziţia electrozilor in tim pul sudării. Utilaje şi dispozitive staţionare pentru sudare prin puncte a. Fig. tran sfo rm ato ru l de sudu ră i . p rin pu n cte este un procedeu de sudare de m are p ro d u c tiv ita te şi de m axim ă eficienţă atunci cînd se ex ecută în cadrul unei uzine. Sudarea electrică. m ecanism ul de apăsare a electrozilor pe îm binarea su­ dată 5. portelectrozii 2 care s în t legaţi prin conductori flexibili din cupru 3 . V.55) este com pusă din urm ăto a rele p ărţi electrozii propriu-zişi 1 confecţionaţi din bare sau p l ă c i . V.G.55.

Asupra electrozilor se exercită o presiune P prin interm ediul me­ canismului de apăsare. maşinile s în t cu o singură pereche dc electrozi. î n mod obişnuit. B ra ţu l de jos poate fi fix at la unele m aşini în două poziţii. î n cazul în care nu se dispune de r a c o r d 246 . sau cu pedală. E x ec u tarea a r m ă tu rilo r su d ate direct la şantiere sau la ateliere de confecţionat a rm ă tu ri de ca p acitate mică se poate face p en tru plase şi carcase de dim ensiuni mici cu m aşini s taţio n are cu o singură pereche de electrozi. care sudează sim u ltan mai m ulte p u n c te (obişnuit p în ă la 36 puncte).55).2) D upă num ărul dc electrozi. P e n tru prevenirea încălzirii prea puternice a electrozilor. maşinile pot fi pneumatice. mecanice sudat prin puncte. maşinile. (v. pot fi speciali­ zate sau universale. 3) D upă destinaţie. maşinile p o t fi automate. Maşini de sudat prin puncte. maşinile sînt prev ăzute cu o instalaţie de răcire cu apă sub presiune prin canalele din interiorul portelectrozilor şi a electrozilor. sau cu mai multe perechi de electrozi.56. D ispozitiv de electrozi. V. b. semiautomate sau fără nici o instalaţie dc automatizare. fig. Auto­ m atizarea se referă a t î t la reglarea a u to m a tă a ciclului de sudare (reglarea tim pilor procesului de sudare) cît şi la acţionarea electrozilor şi deplasarea plasei sudate. staţionare. care efectuează su d u ri u m p u nctuale. cu o singură pereche de electrozi. 4) D upă gradul dc mecanizare şi autom a­ tizare. iar în p a rte a opusă se află num ai plăci de presare (din cupru). Electrozii şi plăcile-electrozi care s în t în partea de jos a îm binării sîn t legaţi p rin tr-u n b r a ţ de batiu l (corpul maşinii de sudat). 6) D upă m odul de alimentare cu curent electric a electrozilor se disting maşini cu alimentare pe două părţi şi cu alimentare pe o singură parte la care electrozii s în t aşezaţi pe o aceeaşi p a r te a îmbinărilor. C urentul trece de la un electrod la altul p rin p o rţiun ea de bară tra n s ­ versală cuprinsă între barele longitudinale care se reazemă pe placa de presare. electrodul de sus este mobil şi se deplasează prin inter­ mediul aceluiaşi mecanism care dă şi apăsarea pe electrozi. 5) D upă tipul mecanismului de apăsare pe Fig. V.

ce asigură succesiunea a u to m a tă a operaţiilor ciclului de sudare. plus un ochi de plasă. Maşinile necesită racord la re ţe a u a cu aer compri­ mat. atunci cînd form a plasei şi carcasei o permite. deschiderea mică a braţului.de aer com prim at. asigurat de regula­ toare electrice ai tim pilor ciclului de sudare şi co ntactoare cu ignitroni (fără jnerţie). sudare. Ori de cîte ori se dispune de racord de aer com prim at se preferă maşinile cu acţionarea p n eum atică a electrozilor. î n prezent se procură şi se utilizează num ai maşini a u to m a te sau semi­ auto m ate.9. corniere şi tab le de asemenea sudate. P rin rotire. Yentilul p n eu m atic electrom agnetic 10 este fix at pc capacul maşinii. o bună stab ilita te a regimului de sudare şi s în t uşor de m anip u­ lat. deplasarea electro­ zilor se face num ai pe verticală. Conectarea şi deconectarea transfo r­ m atorului sînt asigurate p rin tr-u n con tactor cu ignitroni. P e n tru plase şi carcase de dimensiuni m ari confecţionate în ateliere mici şi mijlocii se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşte de sudură).S . construcţia lor fiind ro bu stă şi simplă . d u cînd la obosirea lui. Consola inferioară S are fix ată piesa de contact . 2) Corpul maşinii 1. Maşinile au mecanism p neum atic pen tru com prim area electrozilor.S . cu acţionare m anu ală sau pn eu m atică (hidraulică) a electro­ zilor. se pot utiliza maşini cu arc şi pedală sau maşini cu m otor şi arc.57) şi se compune din : 1) Un regulator de tim p cu 4 poziţii (compresiune. în afară de o slabă p ro d u c tiv ita te în ra p o rt cu maşinile cu mai m ulţi electrozi. rotiri care sînt inco­ mode şi ocupă u n spaţiu mare. alcătuit din ţevi sudate. Maşinile cu arc şi pedală au p ro d u c tiv itate m ică şi suprasolicită m uncitorul. D e consola superioară din faţa maşinii s în t fixate dispozitivul de ghidare 5. F a ţ ă de maşinile cu pedale şi m otor cu arc. în care se află tra n sfo rm ato ru l de sud ură 2. C om prim area electrozilor este pn eum atică. se obţin plase cu lăţim ea dublă a deschiderii bra­ ţului. forjare şi pauză). comu­ ta to ru l cu tre p te 3 şi co ntacto rul cu ignitroni 4. V. ceea ce le face utilizabile la sudarea plaselor de lăţim i mici 500 —600 mm sau obligă la efectuarea de rotiri a plaselor cu 180°. maşinile au o p ro d u c tiv ita te ridicată.R . 247 . M aşina M T P -7 5 ( U . maşinile cu acţionare pneum atică au un g ra d de a u to m atizare ridicat. Maşinile cu m otor şi arc (la meca­ nismul de apăsare a electrozilor) sîn t superioare celor cu arc şi pedală. Maşinile staţio n are cu o singură pereche de electrozi prezintă ca dezavantaj principal. acţionarea pneu­ m atică a presiunii 6 * şi portelectrodul 7.) este tipu l cel m ai u z ita t (fig.

V. t 248 . T ra n sfo rm ato ru l de tip b lin d at este alc ă tu it dintr-un miez care are rolul de p rim a r şi din spirale care formează secundarul. care sîn t puse în mişcare de aerul co m p rim at care in tră sau care este ev a cu at in par­ t e a superioară sau inferioară a cilindrului.Fig. Dispozitivul de reglare a tim pilor de sudare 11 este am p lasa t pe panoul din spate. R o bin etul cu trei căi 12 este m o n t a t în dreptu l con­ solei superioare. A cţionarea pn eu m atică a electrodului superior se com pune din tr-u n cilindru de oţel în care se mişcă cuplul a două pistoane.57. Maşina de sudat prin puncte cu dispozitive pneum atice de acţionare a electrozilor tip MTP-75. în tre ru p ă to ru l electric cu pedală se află în dreptul piciorului sudorului.

pregătite dinainte. P resarea şi sudarea barelor se face prin interm ediul electrozilor tn formă de. eu m a i m u lţi electrozi.In ţa ra noastră s în t folosite. Aceste maşini s în t sem iautom ate. de lăţim e mijlocie.S. care s în t apro piaţi m ai întîi de electrozii infe­ riori ai maşinii. Sîrmele longitudinale descolăcite sîn t în d re p ta te în prealabil prin role şi c u r ă ţa te de rugină. D u p ă introducerea sîrmelor (barelor) tra n s ­ versale se apasă pe pedala maşinii şi întregul ciclu de funcţionare de­ curge au to m at. Gele m ai folosite maşini de su d a t în fabricile de prefabricate s în t cele construite în U. D is ta n ţa dintre sîrmele (barele) transversale po ate fi reglată de la 100 p în ă la 350 mm. P e n tru sudarea reţelelor cu diverse dimensiuni ale ochiurilor. prin interm ediul electrozilor inferiori legaţi cîte doi de fiecare tran sfo rm ato r. D acă sîrmele sîn t introduse în fir continuu ele sîn t t ă ia te după sudarea barelor transversale şi d upă e x e c u tare a plasei la lungimea dorită . 1 800 m m la m aşina MTMS-9 x 35 şi respectiv 2 000 mm la maşina M l'M S -10 x3 5. P rincipiul de funcţionare. prim a cifră după iniţiale indică nu­ m ărul de transfo rm ato are . Maşini de su dat prin puncte. iar a doua indică puterea transform atorulu i. L ă ţim e a plaselor este de 1 400 m m la m aşina MTMS-7 x 3 5 . A lim entarea cu c u r e n t electric se face printr-o singură parte. iar cele transversale sînt alim en tate m anual. la maşină se po ate regla distan ţa barelor longitudinale şi a celor tran s­ versale.S. D is ta n ţa dintre sîrmele longitudinale poate să fie reglată oricum în limitele de la 100 p în ă la 250 mm. plasa este prinsă de cîrligele căruciorului care o împinge cu pasul stabilit anterior. Sîrmele longitudinale s în t de re­ gulă derulate direct de pe colaci în m od continuu. Maşinile de sudat cu m ai m ulţi electrozi sînt folosite la su­ rea plaselor plane şi în rulouri şi a carcaselor sudate. MTMS-9 x 35 ş r M TM S-10x35. C onectarea şi deconec­ tarea tran sform ato arelor se face prin interm ediul contactoarelor cu ignitroni. şi maşini de su d at cu o singură pereche de electrozi produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă (tip BP-30 şi BP-60). de tip MTMS-7 x 35. în m od obişnuit sîrmele longitudinale s în t tăiate la lungimi fixe înainte de sudare. L a aceste maşini. La astfel de maşini barele longitudinale şi transversale sînt.R. plăci de cupru fixaţi prin articulaţii de tijele cilindrilor pneum atici superiori. D u p ă sudarea sîrmelor transversale. T o ate intersecţiile se sudează concomitent. tn kVA. . În tre p rin d ere a Electrotim iş a produs o serie de prototipuri. c. Principiile de funcţio nare ale maşinilor sîn t practic aceleaşi la to a te tipurile.

Transform atoarele de sudare pot fi conectate fie sim ultan. se utilizează maşinile ATMS-14 x 7 5 de diferite tipuri. iar m aşina A T M A -1 5 x 4 8 0 sudează plase late de 4 800 mm. D e asemenea. Anglia. cilindrii pneum atici superiori de care s în t legate plăcile de cupru. P'ranţa etc. lăţim i m ari (mai m ari ca 2 000 mm) s în t construite în U. sistem ul de răcire şi echipam entul electric. Tensiunea în r e ţe a u a secundară a tran sfo rm ato ru lu i de su d u ră se reglează p rin va­ ria ţia num ărului de spire din bobinajul prim ar prin interm ediul comu­ ta to ru lu i PS 2 0 0 —8 . în tre ru p ă to a re le a u to m a te instalate în re ţe au a electrică prote­ jează echipam entul electric îm p o triv a scurtcircuitelor şi a scăderii de tensiune.S. barele transversale fiind prinse prin interm ediul unor pîrghii cu tiran ţi.A.S. Maşini de sudat p rin puncte.58) poate livra plase plane sau plase în rulouri cu distanţe între barele a lă tu ra te longitudinale şi transver- 250 .l 4 x 7 5 . Piesele inferioare de co n tac t se po t deplasa lateral pe o grindă. E lveţia.U.. prin interm ediul unor contactoare •electromagnetice O —O K T I —K T I I I .S. in stalaţia pneu m atică. R. maşinile A T M S -1 4 x 75-3 su­ dează plase late de 2 750 mm.. se găsesc com utatoarele p en tru diferite mecanisme. A T M S -1 8 x 7 5 sudează plase late de 3 800 mm.64 V. ATMS-14X 75-4 şi ATMS-14 X 75-5 sudează plase late de 2 350 mm.S. în spatele maşinii.. de lăţime m are . Astfel. de asemenea special am e n a ja tă . V. electrozii inferiori. Presiunile sîn t prelu ate de o serie de şuru bu ri care trebu ie reglate Ia fiecare schim bare a distanţelor d in tre barele longitudinale. î n U.M aşina M T M S . D eplasarea plaselor se face prin interm ediul căruciorului. P îr ghiile cu tir a n ţ i se pot deplasa în lungul arcului şi se rotesc pe el. P e tab lou l de com andă instalat la maşina MTM S~10x35.F. fie pe grupe (de 3 —4 transform atoare). plăcile de cupru se p ot schim ba cînd se modifică d is ta n ţa dintre electrozii inferiori. Cilindrii pn eum atici sîn t fix aţi la p a rte a superioară de o g rin dă special pre luc rată . eu m a i m u l ţi electrozi. Maşinile de sudat plase de. cilindrii se po t deplasa lin în lungul grinzii la schim ­ barea d istanţei dintre electrozi.G . S. se asigură reglarea curentului în S trep te. M aşini tip A T M S . ATM S-14X75-7 sudează plase late de -3 800 mm. astfel.R.1 0 X 35 este com pusă din urm ătoa rele p ă r ţi p rin ­ c ipale : batiul. Austria.82 p înă la 5. d. dispozitive de ghidare a sîrm elor longitudi­ nale. Portelectrozii se pot deplasa pe verticală. în limitele de la 2. fixato a re speciale p e n tru sîrmele t r a n s ­ versale şi longitudinale. căruciorul de deplasare a reţelei. Maşina ATMS-14 X 75-4 (fig. T ransform atoarele de su d u ră sîn t alim entate de re ţe a u a de curent a lte rn a tiv cu tensiun ea de 380 V şi frecvenţa de 50 Hz.R.

Sîrmele longitudinale sîn t descolăcite cu ajutoru l unor v îrteln iţe am plasa te în spatele maşinii de sudat. Alim entarea cu curent electric se face p rin tr-o singură parte. la cei 28 electrozi inferiori. S trîngerea barelor intersectate şi ciclul de sudare se face fie con­ com itent în to a te punctele intersectate. M aşina este integrată în tr-u n flux tehnologic complex.Fig. fiind introduse în m aşină în mod continuu d up ă ce au fost în d re p ta te prin dispozitivul de îndrep­ t a t cu 5 role. în limitele ciclului de sudare care este declanşat chiar de sîrm a t r a n s ­ versală cînd ajunge între electrozi.58. V. A lim entarea cu bare transversale se face ritm ic. L in ia d e s u d a r e p la s e p la n e . Sîrmele transversale sîn t alim en tate p rin trr un b u n că r unde s în t prinse b u c a tă cu b u c a tă de către u n m ecanism special şi introduse în spaţiul d intre electrozi aşezîndu-le perpendicular pe sîr­ mele longitudinale. fie în două sau trei e tap e p e n ­ tru solicitatea m a i re dusă a reţelei electrice. P u te re a 251 . de la 14 tra n sfo rm ato are a 75 kVA. sale reglabile în limitele 100 —300 mm.

A n tren area ruloului este fă cu tă cu u n m otor de circa 4 CP.1 4 x 75-5 este o m aşină s e m ia u to m a tă .S. D n p ă sudarea de sîrmele longitudinale. Buncărul. 2) M aşini care lucrează prin tragerea barelor longitudinale direct din colaci. L a plase cu u n n u m ăr m ai redus de sîrm e longitudinale se p o t solicita u n n u m ăr m ai mic de tran sfo rm ato are .F. in tim p ce barele transversale se îndreaptă şi se taie în p rea la b il: ti p GSA —Ii-27/37 şi tip GSA —N-30/40. iar a d istanţei dintre barele transv ersale 0. la lungimea dorită. Schim barea distanţelor d in tre barele longitudinale durează 3 —8 h. L a to a te maşinile. p en tru sîrmele tran sv e rsale are u n p e re te frontal deplasabil p e n tru a fixa barele transversale de lungimi m ai mici. Mecanismul de prindere şi de blocare p en tru sîrmele tran sv e rsale constă din doi electrom agneţi şi dintr-o pîrghie cu role m o n ta tă pe o consolă aflată deasupra canalului buncărului. liv rate de firm a Jăger. sîrm a transv ersală este prinsă de cîrligele căruciorului care. A ceastă p u te re pjoate fi folosită parţial prin intrare a în fun cţiu ne succesivă a tran sfo rm ato are lo r de sudură. R uloul este apoi ridicat de pe t a m b u r prin trag e rea acestuia. m aşina are o serie de ţevi prin care trec sîrmele care s în t d irijate în d rep tul centrului electrodului. plasele s în t în prealabil curbate. maşina A T M S . F a ţ ă de m aşina ATMS-14 x 75-4 care este a u to m a tiz a tă . P e n tru ghidarea sîrmelor longitudinale. cu lăţim ea ruloului de circa 3 750 mm. U n dispozitiv de acţionare pneum atică p o a te asigura şi tăierea longitudinală a plasei în două părţi.P. după care revine la poziţia iniţială p e n tru reluarea ciclului. 1) M aşini care lucrează cu bare longitudinale şi transversale îndrep­ tate şi tăiate în prealabil: tip G S A —M -27/36—J a g e r şi m aşina tip SMP-2650 —50/70-9 x 10 —Baustahlgewebe.S. sîrm a tran sversală este intro dusă m an ual în buncăr. Maşinile care livrează plase în rulouri au dispozitive speciale de ru lare la d iam etre în ju r de 900 mm. L a unele tip u ri de maşini. 252 . în limitele admise. a v în d c o m u tato are de sfir­ şit de cursă ac ţiona te de săgeata plasei. cu viteze variabile şi com anda au to m a tă .5 — 1 h. deplasează plasa cu pasul stabilit.G . acţio n a t de doi cilindri pneum atici. R uloul plasei com plet este cobo rît prin piv otarea u nui su p o rt lateral. L a I. —B uzău se folosesc două tip u ri de maşini livrate de firm a Em il J ă g e r şi firm a B austahlgew ebe din R. se po ate modifica d is ta n ţa dintre barele longi­ tu d in ale şi cele transversale.to ta lă a maşinii este de 1 050 kVA. Cu a j u to ru l-u n e i foarfece ghilotine se p oate tă ia plasa pe t o a t ă lăţim ea.

Cleşti pentru sudarea prin puncte P e n tru executarea carcaselor s u d ate şi a plaselor su date de lăţime m a re la atelierele de prefabricate mici şi mijlocii care nu m ai s în t do­ t a t e cu maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. cursa electrozilor trebuie orientată în lungul capu­ lui electrozilor (fig.59). db aceea . Modul de lucru la cleştele de sudat tip ARO 208. d e b ita t şi r ă s tu r n a t plase care apoi sin t legate îu diferite puncte pen tru a asigura u n p achet rigid care po ate fi m a n ip u la t pe mijloacele de t r a n s ­ port. de asemenea se pot folosi la sud area -elementelor de dimensiuni m ari de pe şantiere. se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşti de sudură) .T o a te tipurile de maşini s în t p r e v ă z u te şi cu dispozitive de t ă i a t . V. Fig. Condiţii care se impun pentru m aşinile de sudat cu cleşte m obil : 1) Cleştele trebuie să aibă posibilitatea de a lucra perpendicular p« p la n u l p la se i. V. 258 .59. 2.

Maşina a v î n d racordul la reţeaua cu aer co m p rim at (de « 5 —6 at). Cleştele p o r ta tiv se com pune din urm ătoa rele s u b a n s a m b l u r i : tablo ul de com andă . 4) Presiunea pe electrozi să fie realizată la o valoare corespunzătoare. în treru p ă to ru l g e n e r a l . regulatorul tim pilor de încăl­ zire şi de sudare .2) Cleştele trebuie să aibă o mare rază de acţionare (m inim um 4 m ). un sistem de reglaj al deschiderii . Cleştele de sudură se com pune în principiu din : un braţ f i x . un verin hidraulic pentru transmiterea presiunii la braţul m o b il. un braţ m o b il. un înlreruptor de co m andă. o conductă elastică pentru răcirea electrozilor. In tabloul de comandă s în t în general m o n ta te u rm ătoarele elemente : s ig u r a n ţe le . doi electrozi. printr-un sistem de acţionare sim plu care dacă este posibil să nu necesite racord de aer comprimat. u n întrerupător de siguranţă . t r a n s f o r m a t o r u l . i Grupul de ridicare a presiunii se com pune în general d i n : reductor de presiune a uleiului şi un regulator de presiune cu o triplă valvă cu co­ m andă electrică. Funcţionarea de principiu a unei m aşini de sudat eu cleşte m obil. o pîrghie de blocare a braţului m o b il. tim p ii ciclului de sudare conform construcţiei regulatorului de timp. b. R olul grupu lui de ridicare a presiunii este de a tra n s­ m ite la cleşte o presiune superioară aceleia prim ită de la co nd ucta cu aer com prim at. Construcţia cleştilor de sudat. O d a tă cu exercitarea presiunii se declanşează şi cu­ re n tu l de sudare. g ru pu l de ridicare a presiunii . regulatorul cu t r e p te a inten sită ţii curentului de sud at. la re ţe a u a de a p ă şi la cea de curent. aer comprimat etc. Dispozitivul de suspendare este fo rm a t d in tr-u n cărucior cu role. cleştele p ro p riu -z is . ulei. se reglează la tablo ul de com andă in tensitatea curentului de sudură. doi portelectrozi. 6) Reglarea timpilor ciclului de sudare şi a întreruperilor trebuie asi­ gurate prin regulatoare de tim p şi prin contactoare fără inerţie (cu igni­ troni ). care p o ate rula pe o monoşină sau pe cadranul u n u i cărucior mobil. care acţionează cu aer comprimat. 7) Transform atorul trebuie să fie inclus in corpul cleştelui. D e acest cărucior se fixează o suspensie care asigură m înuirea maşinii în plan vertical. 5) M aşina trebuie să fie perfect etanşată pentru a nu avea pierderi de apă. a. S udarea se face prin introducerea capului cleştelui în celula plasei. 3) D ispozitivul de suspendare îm preună cu suspensia giroscopică va trebui să asigure o m anipulare uşoară a maşinii şi cleştelui în tim pul lucrului. dispozitivul de suspendare cu suspensie giroscopică. prin declanşarea ciclului de sudare care începe cu presarea electrozilor 254 .

V. Dispozitivul are posibilitatea rotirii maşinii în ju ru l axei verticale cu 360°. m aşina ARO (F ranţa) . d in tr-u n disc al bobinei prim are şi din două spirale p en tru bobina secundară răcită de u n cu ren t de apă. 255 . m aşina K P -6 0 (R. maşinile Z IN S E R (Norvegia) .G. um plerea cilindrului fiind efectuată p rin tr-u n distribuitor cu 4 căi co m an d a te printr-o electrovalvă pilot. maşinile S CIA K Y (Anglia. Maşinile de s u d a t cu cleşte mobil s în t in prezent construite in nu­ meroase ţări. Presiunea este tran sm isă electrozilor la valoarea re­ glată anterior.) .R.u n dulap special în care se află şi regulatorul tim pilor ciclului de sudat. maşinile B R O W N B O V E R I (E lv e ţia ).) etc. în trep rin d e rea B row n Boveri din E lv eţia construieşte maşini cu cleşti de Sudură cu cursă ro ta tiv ă sau m aşină cu doi cleşti mobili.C. M TPP-75 cu cleşte de sudură tip K T G 75-2-5 (U.60 şi V..D. Suspensia p e n tru tra n s fo rm a to r şi p en tru cleştele de su d u ră este asigurată p rin tr-u n sistem special cu o pîrghie cu c o n tra g re u ta te care se mişcă pe u n m onorai sau pe cadrul unui cărucior.S.A. etc.) . 8 p istoane m o n ta te pe acelaşi ax. D intre acestea m ai cunoscute s î n t : maşinile tip M TPG -75 . u n sistem de răcire şi u n c o m u ta to r cu ploturi p en tru re­ glajul tra n sfo rm ato ru lu i p lasat pe transform ator. echilibrarea făcîndu-se pe o cursă verticală de 1.S. Cînd se realizează presiunea de regim.U.S. F ra n ţa .61) au co m an d a pneu­ m atică (tip 408) sau electropneum atică (tip 418) cu suspensie girosco­ pică tip ES 80 şi ES 100. se declanşează a u to m a t de m icro în treru p ăto r cu ren tul de su d u ră la valoarea reglată. maşinile P E N S I L I ( I ta lia ) .S.50 m. s-a co n stru it m aşina de s u d a t cu cleşte mobil M TP G care are tra n s fo rm a to ru l de su d u ră şi cleştele legat de tra n s f o r m a to r prin cabluri speciale flexibile de cu pru cu secţiunea de 200 m m 2 pen­ tr u conducerea cu rentu lui electric. Maşinile tip ARO din F r a n ţ a (fig. e. Transform ato rul de sudu ră constă d in tr-u n miez blindat. Spiralele bobinei secundare s în t c u p la te în serie sau în paralel. T ransfo rm ato ru l de sudură este conectat şi de­ co ne ctat prin interm ediul u nui c o n tac to r cu ignitron m o n ta t î n t r .R. P resiunea pe electrozi este o b ţin u tă p rin tr-u n cilindru cu 3 etaje. Maşina are u n dispozitiv pneum atico-hidraulic p en tru acţionarea electrozilor. î n U. Schem a electrică este asem ăn ătoare cu cea a maşinii MTP-75. R ăcirea este asigurată prin apă obişnuită dc răcire.S.pe nodul sudat. maşi­ nile V E B (R. S. Dulapul este m o n ta t pe un perete sau pe un stîlp lîngă locul de lucru. T o ate tipurile de maşini au o g am ă destul de largă de portelectrozi interşanjabili.) . Tipuri de m aşini dc sudat cu eleşte mobil.

61). C le şte m o b il d e s u d a t tip A R O . R ăcirea cu apă a tran sform atorului.Fig. La jm aşinile t i p ARO transform atoare le de su d u ră sîn t încorpo­ r a te în corpul cleştelui. Maşinile tip ARO s în t p rev ăzu te cu co n ta c to r electrom agnetic cu 4 tim p i reglabili sau contactori cu ignitroni tip 256 . fig. V.60. V. a p o rte 1 lectrozilor şi a electrozilor este asigu rată de u n sistem de răcire cores­ pu n z ă to r (v.

ZE 56. La sudarea dimensiunilor mari se utilizează contactoare care pot asigura şi u n tim p de preîncălzire. P e n tru reglarea tim pilor de sudură si a intensităţii curentului la maşinile tip ARO se mai utilizează contactoarele D 2, D 22, E 22, E 52 etc. Cleştele de sudură tip S C IA K Y C 130 (Anglia, S.U.A., Australia etc.) are u n dispozitiv de susţinere şi m an evrare m an u ală care perm ite su­ darea uşoară a pieselor sud ate puse în operă în poziţie verticală. D ulapul de com andă electric tip D9 A7 p erm ite tr a t a r e a term ică facultativ ă a barelor sud ate pentru a-şi re c ă p ă ta caracteristicile înainte de sudare.

3. Dispozitive de reglare. Electrozi
a. Electrozii m aşin ilo r de sudat prin puncte. Electrozii m aşinilor de s u d at prin pun cte ale arm ă tu rilor au secţiuni circulare, p ă t r a t e sau dreptunghiulare. P e n tru alim entarea pe o singură p a rte a curentului la maşinile cu mai m ulţi electrozi se utilizează electrozi sub formă de plăcuţe articulate care asigură sudarea a două pu ncte alătu rate. Pen­ tru evitarea arderilor sau a pierderilor de curent, diam etrul suprafeţei de contact a electrozilor trebuie să se ia in funcţie de diam etrul arm ă­ tu rii care se sudează. La sudarea barelor din oţel-beton trase la rece diam etrul su pra­ feţei de co n tac t a electrozilor nu trebu ie să depăşească 20 mm. In ca­ zul în care se schim bă des diam etrul barelor sudate, diam etrul sup ra­ feţei de co ntact a 'electrozilor se alege d upă d iam etrul cel mai m are dintre to a te barele care se sudează intr-o an u m ită perioadă. Electrozii treb u ie confecţionaţi din aliaje speciale de cupru (adao­ surile nu trebuie să depăşească 1 —2% , restul de 9 8 —99% fiind cupru pur). Electrozii au p revăzu te canale în care circulă apa de răcire. b. Dispozitive de reglare a tim pilor de sudare. P e n t r u reglarea tim pului şi p en tru com anda acţiunii succesive a operaţiilor de sudare la maşinile de s u d a t prin p u n c te se utilizează reg ulatoare de tim p. Regulatorul de tim p asigură obişnuit com anda a u to m a tă a m aşinii pentru u rm ăto ru l ciclu de sudare : apăsarea electrozilor; pornirea şi oprirea curentului de su d u ră ; menţinerea pieselor (barelor) la presiune cu şi fără c u re n t; ridicarea electrozilor m a ş in ii; pauza între sudări. e. Defecţiuni curente la m aşinile de, sudat prin puncte şi reme­ dierea lor. Defecţiunile sînt cele de la instalaţia de a p ă sare pe electrozi la instalaţia de răcire. î) Defecţiuni la instalaţia de apăsare pe electrozi : p ă tru n d e re a pra­ fului şi m urdăriei la instalaţie ; pierderea de aer prin d i s t r i b u it o r ;
— Cartea fierarului betonist — cd. I

257

dereglarea dispozitivelor de revenire la poziţia iniţială ; p ă tru n d e re a u m id ităţii la dispozitivele distribuitoare ; defectarea dispozitivului de u n g e r e ; u zura corpurilor cilindrilor m an ife sta tă prin pierderi de aer !n camerele acestora ; defectarea reductorului de presiune şi a m anom etrulu i face ca fo rţa de apăsare să nu se m en ţin ă c o n s ta n tă ; electrozii p o t să nu revină în poziţia lor iniţială d a to rită ruperii resortului de înto arcere ; îm bîcsirea cu m urdărie a furtu n u lu i de ulei sub presiune p o a te fi î n lă tu ra tă prin injectare de ulei sub presiune, folosind insta­ laţia p n eu m atico-hidraulică; la cleştii de sudare, adesea electrozii nu dezvoltă o forţă de apăsare suficientă, d a to rită unei prea mari d istanţe In tre electrozi. în a in te de a se verifica in stalaţia p neum atică sau p neum aticohidraulică de acţionare a electrozilor, trebuie verificată instalaţia elec­ trică. Defectele regulatoarelor tim pilor ciclului de sudare pot duce la o fu n c ţio n a re defectuoasă a întregii maşini. Totuşi, înainte de a se face verificarea regulatoarelor de tim p, trebuie verificată funcţionarea t u t u r o r celorlalte elemente ale maşinii. 2) Defecţiunile instalaţiei de răcire s î n t : scăderea presiunii apei de răcire ; blocarea cu m urdărie a conductelor de circulaţie a apei de ră­ cire ; blocarea accesului apei de răcire la electrozi ; răsucirea fu rtu n u ­ rilor flexibile de alim entare c.11 apă de răcire (a cleştilor de sudură). T o ate aceste cauze duc la încălzirea excesivă a părţilo r răcite ( t r a n s ­ fo rm ator, electrozi, cablul de la cleştii de sudură etc.).

4. Utilaje pentru sudarea cap la cap prin topire intermediarâ
Maşinile de s u d a t cap la cap fac p a rte in te g ra n tă din fluxul teh­ nologic de execuţie a arm ăturilor în atelierele de arm ături, a t î t pen tru utilizarea deşeurilor ca arm ă tu ri constructive, c ît şi la realizarea su­ durilor prin topire interm ediară cu sau fără bulb, în special la oţelu­ rile cu c o n ţin u t ridicat de carbon PG 90 sau la a rm ă tu ri la care nu •s te posibilă folosirea unui alt procedeu de înnădire. Cele mai cunoscute tip u ri de maşini de s u d a t cap la cap, folosite şi în ţ a r a noastră s î n t : maşinile de fabricaţie sovietică, M S R -1 8 0 ; MSR-100 ; A S P -1 0 -2 ; maşinile de fabricaţie cehoslovacă, T P 30, T P 60 si TAI-80 ; maşinile de fabricaţie R .D .G ., V E B —SWe-03 şi V E B —SWe-08 (fig. V.62).

158

5. Unelte şi dispozitive pentru sudarea manuaiă cu arc electric
P e n tr u sudarea m an uală cu arc electric m uncitorii din atelierele de a rm ă tu ri (fierarii betonişti), trebuie să cunoască uneltele şi dispozitivele de sudare şi să posede u n m inim um de cunoştinţe despre executarea su­ dării. î n co ntin u are se a r a tă principalele u nelte şi dispozitive de sudat. a. Utilaje pentru furnizat curentul de sudare. P e n tru furnizarea curen ­ tului electric se folosesc generatoare de curent continuu şi transformatoare Fig. V.62. M a şin a d e s u d a t ca p pentru sudarea cu arc electric. P e n tru la c a p V E B —SW e-08 (R.D.G.). sudarea cu arc electric se utilizează curent continuu fu rn iz at de g eneratoare speciale p en tru sudare sau curent alte rn a tiv fu rn iz at de transfo rm atoare le de sudare. Condiţii tehnice cerute pentru generatorul de curent continuu şi pentru transformatorul de sudare : . 1) Generatorul şi transformatorul trebuie să aibă o putere suficientă care să asigure alimentarea arcului de sudare. 2) Generatorul şi transform atorul trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o reglare lină a curentului de sudare între limite dale. Valoarea m inim ă a curentului de sudare nu trebuie să aibă valori nud mici de HO A . Reglarea poate fi continuă, în trepte sau mixtă. 3) Generatorul şi transform atorul trebuie să fie prevăzute cu un indica­ tor al curentului de sudare. 4) Tensiunea de mers în gol trebuie să fie suficientă pentru a permite aprinderea uşoară a arcului. Valoarea tensiunii nu trebuie să dcpăşească anumite limite de siguranţă pentru a nu pune în pericol viaţa sudorului (m axim um 7 5V). 5) A rcu l electric trebuie să poată fi m enţinut stabil pentru întregul Interval ele reglare a curentului de sudare. Căderea de tensiune admisă în circuitul secundar fa ţă de tensiunea normală trebuie să fie de m axi­ mum 4 V.

259

6) Generatoarele şi transformatoarele de sudare vor trebui să livreze curenţi de sudare de 50 — 500 A (m ix im u m 1 0 0 0 — 1 200 A ). 7) Tensiunile primare normale pentru care se execută transforma­ toare pot avea valorile de 220 V, 3S0 V şi 500 V. 8) Frecvenţa nominală a curentului este de 50 H z (herţi). 9) Generatoarele şi transformatoarele trebuie să aibă o bună compor­ tare la scurtcircuitare pentru toate poziţiile dispozitivului de reglare, deoarece regim ul lor de funcţionare este caracterizat prin numeroase scurtcircuitări. 10) Generatoarele şi transformatoarele nu trebuie să se încălzească peste limita admisă în S T A S 26S9-71 şi în instrucţiunile de fabricare a generatoarelor de sudare. 11) Generatoarele şi transformatoarele de sudare trebuie să fie pre­ văzute cu dispozitive de protecţie care să asigure funcţionarea în deplină siguranţă. Sudorul trebuie să cunoască to a te condiţiile de verificare şi recep­ ţio n ate a generatoarelor de sudare şi a tran sform atoare lo r de sudare conform STAS 2689-71. Generatoarele de curent continuu. P e n tru producerea curentului electric este necesar ca în cîm pul m agnetic pro du s de u n electrom agnet să se m işte u n conductor care form ează u n circuit închis. î n u rm a mişcării în acest circuit a cadrului închis apare curen tu l electric (fig. V.63). Acest fenomen se num eşte inducţie electrom agnetică. Electromagnetul se obţine prin înfăşurarea pe o b u c a tă de oţel a unui fir de cupru izolat care este alim en tat cu cu re n t electric. î n t r - u n astfel de dispozitiv apare o fo rţă electrom otoare altern ativ ă , iar în circuit, u n cu ren t a ltern ativ care schim bă de sens de două ori în tim p u l fiecărei ro taţii a cadrului de su p o rt al conductorului. L a alte dispozi­ tive, prin alcătuirea specială a rotorului, fie din segm enţi de oţel cir-

Fig. V.63. Cel m ai sim plu generator de curent alter­ nativ. 260

Fig. V.64. Părţile componenta ale unui generator de curent alter­ nativ :
1 — stator ; 2 — rotor ; 3 — electromagnet ; 4 — perii ; 5 — inele de contact ; 6 — spre consumator ; 7 — transmisie cu curea ; 8 — baterii de acumulatori ; 9 — roata de transmi­ sie ; 10 — înfăşurarea ; 11 — curent continuu pentru alimentarea electro­ ni agneţilor.

cu lari, fie p rin tr-o bobinare specială, se obţine ca o d a tă cu mişcarea rotorului să se schimbe şi c o n tac tu l şi astfel să se p roducă curent cu pulsaţii într-o singură direcţie, adică să se produ că cu ren t continuu. Schim barea contactelor se num eşte comutaţie. Pe acest principiu func­ ţionează g en e rato ru l de cu ren t co ntin uu care se m ai num eşte dinam, fiind de fa p t o m aşină care produce cu ren t alrernativ, p re v ăzu tă cu un dispozitiv, n um it colector, care redresează acest cu ren t prin com utaţie. Un dinam are frei părţi principale specifice oricărui generator <le curent (fig. V.64) : 1) O parte fix ă num ită inductor alcă tu ită dintr-o serie de electrom agneţi fix aţi într-o carcasă de fo n tă sau de oţel. U n inductor cu doi electrom agneţi se num eşte inductor bipolar, cu p a tru electromagneţi, inductor tetrapolar, iar cu şase electrom agneţi inductor hexapolar. 2) O parte fixa tă pe un ax de oţel care se mişcă în lagăre num ită indus. în tre polii electrom agneţilor se introduce un t a m b u r cilindric de fier făcut dintr-o serie de discuri de tab lă, de form ă circulară care sîn t presate. L a m argine discurile au nişte crestătu ri num ite ancoşe care alcătuiesc canale de-a lungul tam b u ru lu i. P rin aceste canale, se fixează bobine dispuse simetric, în p lanuri diferite şi legate în serie ; această parte a dinam ului se num eşte indus. In dusul este fix at pe un ax de oţel care se mişcă pe lagăre. P rin introdu cerea indusului în inductor se obţine cîm pul de inducţie necesar. 3) Colectorul, care realizează legătura dintre indus şi circuitul ex­ terior. Colectorul este alcătuit din m ai m ulte lamele corespunzătoare num ărului de bobine. P e lamele se sprijină două perii de grafit dispuse diametral. Transformatoarele de curent pentru sudarea cu arc electric. P rin tra n s ­ form ator de cu ren t p en tru sud area cu arc electric se înţelege u n dis­
261

pozitiv capabil să transform e un curent alternativ furnizat de re ţeau a electrică, cu tensiuni relativ mari (120, 22d, 380 şi 500 V )'şi cu inten­ sitate mică în tr-u n curent alternativ de tensiune mică (5 —40 V) şi cu intensităţi mari (50 —1 200 A). Transform atorul de sudare este alcătuit dintr-un miez închis alcătuit din tole de fier silicios suprapuse şi din două grupe de bobinaje din sîrm ă de cupru (fig. V.65). Unul din bobinaje primeşte tensiunea de alim entare şi se numeşte prim arul transfo r­ matorului, iar al doilea bobinaj debitează curentul necesar instalaţiei şi se numeşte secundarul. Bobinajul prim ar după ce primeşte curentul electric, de o tensiune dată, induce în bobinajul secundar un curent electric de in tensitate m are şi tensiune mică. Jocul de tensiuni şi intensităţi este realizat prin alegerea convenabilă a num ărului de spire din prim arul şi din secun­ darul transform atorului. P e n tru a se obţine jocul de intensităţi şi ten ­ siuni se modifică num ărul de spire din prim ar prin procedeele de reglaj amintite. Reglarea se poate face în tre p te cu aju to rul unui reo stat cu ploturi care modifică num ărul de spire din circuitul prim ar sau prin introducerea unei rezistenţe variabile care se leagă în serie cu circuitul prim ar al transform atorului, care poate asigura o reglare continuă. Se mai poate obţine o reglare prin modificarea fluxului produs in mie­ zul transform atorului cu ajutorul unui şunt magnetic. Dispozitivele de reglaj pot fi înglobate în transform ator sau pot fi plasate separat. în m ontajul unui transform ator de sudare (fig. V.66) trebuie să intre sistemul de siguranţe, întrerupătoarele şi dispozitivul de reglare. De la capetele bobinei secundare a transform atorului se fac legături prin conductori pînă la piesa de sud at şi la cleştele cu electrodul de sudare.

Fig. V.65. Schema de principiu a transformatorului de sudare. 262

Fig. V.66. Montarea de prin­ cipiu a unui transformator.

Transform atoarele de sudare pentru şantiere sînt m ontate pe nişte cărucioare speciale pentru a le putea deplasa m a n u a l ; de asemenea, ele sîn t prevăzute cu cîrlige pentru a putea fi ridicate cu ajutorul m a­ şinilor de ridicat.

Fig. V.67. T ip u ri do cleşti p e n tru elec tro zi m e t a l i c i : a — cleşte în formă de furcă ; b — cleşte cu arc ; c — cleşte cu stringere ; d — cleşte cu şurub.

b. Uneltele sudorului pentru sudarea m an u ală eu are electrie. P en tru sudarea m anuală cu arc electric sînt necesare cleştele porteleotro d ’ jjşi dispozitivele de protecţie. Cleştele portelecirod este principala unealtă (fig. V.67 şi V.68).

Secţiune A-A

l , 2, 5 —ţeavă ; 3 —suport pîrghie pentru mişcarea tijei ; 4 —tijă pentru mişcare* electrodului ; 5 —pîrghie pentru mişcarea tijei ; 6 —arcul electrodului ; 7 —pastlIS ) 9 — articulaţia pirghlei ; 10 — manşon ; 1 1 —distanţlere ; 1 2 —inel de protecţie i 13 —manşon.

Fig. V .68. P o rte le c tro d u l s ta n d a rd iz a t (STA S 5027-79) :

261

Un portelectrod bun trebuie să îndeplinească următoarele c o n d iţii: să fie construit sim plu ; să fie uşor ; să fixeze bine clcctrozii de diferite dia­ metre ; să asigure schimbarea uşoară a electrozilor; să permită întrebuin­ ţarea completă a electrodului ; să protejeze m îna sudorului împotriva ar­ surilor ; să asigure un contact sigur cu cablul de alim entare; să fie bine izolat pentru a nu produce electrocutări. L a sudări cu cu ren t peste 300 A se prevede ca m în a sudorului să fie p ro te ja tă cu o a p ă răto are care în m od obişnuit este din ta b lă că p ­ t u ş ită cu azbest. Dispozitivele de protecţie, p en tru a apăra in tim pu l sudării fa ţa şi ochii sudorului îm p otriv a radiaţiilor (razelor ultraviolete), stropilor de m etal şi îm p o triv a luminii p uternice date de arcul de sudură. P e n tru protecţie se folosesc m ăşti, şorţuri şi a p ă răto ri de m înă. Măştile si apă­ ră toarele treb u ie realizate din m ateriale rezistente la căldură care să nu se ap rindă la stropii de m etal t o p it şi să nu fie ră u conductoare de electricitate. P e n tr u p rotecţia ochilor se folosesc sticle duble, u n a de protecţie con tra stropilor şi o sticlă colorată de protecţie co ntra radia­ ţiilor. Sticlele c o n tra radiaţiilor pot fi de mai m ulte tipuri, după inten ­ s ita te a curentului folosit la sudare.

C a p ito lu l VI

TEHNOLOGII DE PRETENSIONARE A ARMĂTURILOR Şl DE PRECOMPRIMARE A ELEMENTELOR

î n acest capitol se vor t r a t a tehnologiile de pregătire a arm ă tu ri­ lor pretensionate, utilajele şi dispozitivele p en tru pretensionare şi tehnologiile de precom prim are cu a r m ă tu ra preîntinsă şi p o stîntin să.

A. TEHNOLOGII DE PREGĂTIRE A ARMĂTURILOR PENTRU ELEMENTELE PRECOMPRIMATE

1. Generalităţi
A rm area elem entelor p recom prim ate este funcţie de procedeele de pi’ecomprimare, de tip ul arm ăturilor, dispozitivelor şi utilajelor de precomprimare p rev ăzute în proiect şi care s în t în dotarea u n ităţii de execuţie. Deoarece precom prim area elementelor (v. cap. III) este u n procedeu pretenţios, aceasta se încredinţează unor întreprinderi specializate, care dispun de instalaţiile şi utilajele necesare şi are personal pregătit pentru efectuarea t u t u r o r operaţiilor. F ierarii betonişti fac p a rte din Personalul ch em at să execute operaţiile de pregătire a arm ă tu rilo r şi chiar să participe la operaţiile de precom prim are, ei făcînd p a r te din echipele de lucru şcolarizate de c ă tr e inginerul a t e s ta t să îndrum e şi sa execute astfel de lucrări.

265

Procedecle de preeom prim are se prevăd în proiect şi se îm p art în d o u ă grupe de procedee: cu armătură preîntinsă şi cu armătură postîntinsă. 1) Procedeele cu armătura preîntinsă se realizează p rin pretensionarea a rm ă tu rii pe u n s ta n d cu culee sau prin pretensionarea arm ă­ turii pe tip are m etalice rigide şi rezistente pen tru a p u te a prelua for­ ţele m ari de precom prim are (auto p o rta n te) din a r m ă tu ra întinsă cu aju to ru l unor utilaje. A rm ă tu ra este fix ată (blocată) apoi în culee sau tip a re cu dispozitive speciale num ite blocaje. Aceste procedee se aplică de regulă la executarea prefabricatelor în fabrici. L a aceste procedee a r m ă tu ra de pretensionat este întinsă înainte de tu rn a r e a betonului, fiind m e n ţin u tă întinsă p în ă c în d betonul tu r n a t -s-a întărit, apoi a r m ă tu ra este eliberată dia blocaje, lent şi t ă i a t ă la nivelul e l e m e n tu l u i ; ea a v în d te n d in ţa de revenire la lungimea iniţială, com prim ă elem entul de beton arm at. O peraţia se num eşte transfer, deoarece fo rţa este tra n s fe ra tă betonului. In tim p u l precom prim ării elementului, a r m ă t u r a se ancorează, îu special spre capete, prin ad e ren ţă in m asa betonului. D e aceea, această a r m ă tu r ă are de regulă şi u n profil corespunzător p e n tru îm­ b u n ă tă ţire a ancorării (împletire, întoronare, profil periodic etc.). Zona -sau po rţiu n ea d in tr-u n elem ent din beton precom prim at, pe lungimea căreia efortul de precom prim are se difuzează, pe întreaga secţiune tra n s ­ versală, se num eşte zonă de transm itere. 2) Procedeele cu armătura postîntinsă se realizează prin întinderea arm ă tu rii, tr e c u t ă priu canale pra cticate în betonul în tă rit sau plasată -exterior elementului. D u p ă întindere, a r m ă tu ra se blochează cu aju­ toru l u n o r dispozitive speciale n um ite ancoraje (blocaje). De regulă, aceste procedee se aplică pe şantier şi s în t utilizate pentru precom prim area elem entelor cu dimensiuni m ari t u r n a t e pe şantier sau p en tru asam blare prin precom prim are a unor elemente prefabri­ c a te (bolţari, panouri, ferme, tu b u ri, rezervoare etc.). L a aceste procedee pretensionarea arm ă tu rii se face concom itent cu transferul (transm iterea forţei de precom prim are betonului), iar a d e re n ţa a rm ă tu rii p o stîntinse se realizează prin injectare, betonare sa u toreretare, asigurîndu-se t o t o d a t ă şi p rotecţia îm po triva coroziunii. D in cele a r ă ta te se c o n s ta tă că execuţia elem entelor p r e c o m p r im a te necesită condiţii speciale cu privire la : tipare, cofraje, susţineri, culee etc. ; pregătirea armăturilor sub form ă de fascicule (pentru procedeele prin postîntindere) : dispozitive speciale pentru realizarea canalelor şi cele cari se folosesc la postîntindere şi la poziţionarea arm ăturii în tim pul turnării etc. ; folosirea unor ancoraje speciale cu care se transmite forţa la armătură Ş‘

.266

poduri. viaducte. Pregătirea armăturilor A rm ăturile pretensionate preîntinse sau postintin.3-80. e t c . am balajele colacilor şi tam b u rilo r p en tru toroane nu tre b u ie să fie deteriorate. D u r a ta de depozitare v ariază de la 60 zile p în ă la 1 an. manipularea şi de­ pozitarea elementelor de coiistrucţii din beton precomprimat. Se m a i prevăd condiţii speciale dc : protecţia armăturilor exterioare. ovale. liţe. execuţia pe tim p frig u ro s.se blochează armătura In poziţie întinsă (sub efori) . III). pămînt. rezer­ voare. se ela­ borează de fa p t tehnologii. D a to rită p articularităţilor de execuţie a fiecărui element. prefabricat etc. dispozitive şi utilaje specifice execuţiei (de serie mare) unor elemente liniare. sulf. de aceea se vo r lua m ăsuri speciale p e n tru t r a n s p o r t şi depozitare şi se v a acorda o atenţie sporită la verificarea a rm ă tu rii înainte de p un erea în operă conform prevederilor STAS 1799-81. silozuri. folosirea unor utilaje speciale pentru realizarea pretensionării .2. Fierarii betonişti treb u ie să verifice dacă tra n s p o r tu l s-a efectuat în vagoane închise sau în autocam ioane p rev ăzute cu prelate şi dacă în mijloacele de t r a n s p o r t nu au fost resturi de m ateriale corosive (sare. funcţie de agresivitatea m ediului şi de mijloa­ cele de protecţie folosite (de exem plu : ulei em/alsionabU P fî-IA . cap. dacă acest lucru nu este posibil se vor lua m ăsu ri speciale de protecţie.se se realizează din oţeluri de în altă rezisten ţă sub form ă de sîrm e ro tu n d e. stîlpi etc. tubu ri. cabluri şi bare (v. în spaţii închise. STAS 267 . stabilirea unui program de preiensionare şi întocmirea fişei de pretensionare în care se înscriu datele necesare pretensionării şi verificării operaţiei de pretensionare. conform STAS 438/1. p rev ăzu te cu pardoseală Şi ferite de um ezeală şi agenţi a g r e s iv i. înlocuirea oţelului care este p re v ă z u t în proiect nu se poate face decît cu aprobarea proiectantului. tehnica securităţii m u n c ii.) . preciza­ rea condiţiilor pentru betonul folosit şi a amestecului de injectare pentru protecţia şi realizarea aderenţei armăturilor trecute prin canale. D epozitarea arm ă tu rilo r a t î t în depozite cît şi în ateliere se va face pe loturi şi diam etre. cu întoc­ mirea fişei de injectare (cu precizarea tehnologiei de injectare). A rm ă tu ra p e n tru b eto n p recom prim at a v în d diam etre mici este m ult m ai sensibilă la acţiunea amanţilor co ro s iv i. î n elementele de b eto n preco m p rim at se foloseşte şi a r m ă tu r a nepretensionată folosită şi la betonul a rm a t. de suprafaţă. 2. toroane.

Se va evita apropierea arm ă tu rilo r de sursele term ice (a p a ra te de sudură. Pregătirea a rm ă tu rilo r postîntinse. deoarece armăturile trebuie să se alungească egal în tim pul operaţiei de pretensionare pentru a avea eforturi egale. D e b itarea se v a face sub form ă de fire sau bare drepte. 4) Suprafeţele armăturilor vor fi curăţite de im purităţi şi rugină superficială neaderentă. 5) A rm ătura nepretensionaiă se pregăteşte în aceleaşi condiţii ca ar­ m ătura pentru beton armat. 6) Se vor utiliza ecrane metalice fixe sau deplasabile de distanţare cu găuri (cu 1 — 2 m m mai mare ca cel al arm ăturii) pentru poziţionarea armăturii şi evitarea contactului armăturii cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau a platformelor de turnare. b. 268 . lovirea sau îndoirea. 7) Pretensionarea se face în două eta p e. fără a depăşi 0. nu au nevoie de îndreptări. cu contro­ lu l forţei (cu o precizie dc 1%) şi a alungirii (cu o precizie d e ± l mm).8 din rezistenţa de rupere normală. A c eastă operaţie se face în condiţii similare cu a r m ă tu ra p reîntinsă. care in prealabil au fost verificate de către un laborator de specialitate. a. Pregătirea a rm ă tu rilo r preîntinse. 3) Dacă apare necesar. fiin d autoderulante. încălzire şi tăiere cu flacără). în cadrul operaţiilor de pre­ gătire se vor lua m in ato are le m ă s u ri : 1) Se vor alege pentru pretensionarea elem entului armături (sirm e . în prim a etapă nu va de­ păşi 40% din forţa de control. cu deosebirea că m odulul de elasticitate se determ ină pe fasciculele in d e p e n d e n te sau pe fasci­ culele introduse în elem ent pe u n trase u rectiliniu de 10 m. 140-85. se numeşte calibrare. se vor îndrepta p rki mijloace mecanice. 2) A rm ăturile pentru beton precomprimat. Întinderea la un efort superior cu 10% decît cele de pretensionare. li le. pentru a permite montarea şi aşezarea ar­ m ăturilor nepretensionate ce se leagă cu sîrm ă neagră. conform prevederilor In stru c­ ţiunilor C. la maşini cu role. bare. diagra­ mele rezistenţă-alungire cît mai uniforme). cap rotitor sau prin întindere. Se v or lua to a t e măsurile pen tru a preveni zgîrierea. toroane) din acelaşi lot. iar Ia depo­ zitare se v or asigura spaţii pen tru aşezarea c ît mai drept. de regulă. 170-83 şi N orm ativului C. pentru a stabili dacă au caracteristici fizico-mecanice omogene (m odulul de elasticitate cît mai constant.2598-79) pen tru arm ăturile postîntinse. iar capetele filetate vor fi p ro te ja te în m od special. iar capetele se vor degresa pentru a se asigura o bună ancorare in blocaje prin beton.

a r m ă tu ră co nstructivă sau chiar ca a r m ă tu ră de rezistenţă pe anu m ite porţiuni . Fasciculele cu alcătuiri diferite se depozitează pe loturi şi se m ar­ chează corespunzător. cu aju torul m a­ şinilor speciale. toroane) paralele care se preform ează. se m ontează în carcase şi se leagă cu sîrm ă neagră moale înainte de pretensionare . P e n tr u t r a n s p o r t şi depozitare. Armătura nepretensionată se foloseşte p e n tru preluarea unor eforturi transv ersale (frete. se pretensionează cu acelaşi dispozitiv. ca a r m ă tu ră de m ontaj. p rin polizare. A rm ătura prctcnsionată. liţe. se taie la lungim ea necesară prinderii în culee şi tipare. se p ot folosi plase şi carcase sudate. 3. iar la bare form area capului se face la maşini de sudare). în ateliere ce n tra liz a te sau chiar în atelierul de şantier. P e n tru a r m ă tu ra p o stîn tin să se confecţionează fascicule. form are de capete la rece (la sîrme. fasciculele pot fi ru la te cu dispozi­ tive m anuale sau mecanice ( 0 2 100. Confecţionarea fasciculelor Tehnologia recom andabilă p e n tru confecţionarea fasciculelor este cea pe bancul de lucru.Modulul de elasticitate al fasciculelor postîn tin se v a avea valoarea E = == 1. fie folosind 269 . du p ă ce firele cu suduri tehnologice cap la cap au fost elim inate (tăia te în zona sudării deoarece au o rezistenţă m ai redusă în această zonă). p en tru ev itarea tra n s p o r­ turilor dificile. d u p ă ce au fost introduse de regulă în canale. La tăierea arm ă tu rii la lungime se vor alege mijloacele şi dispozi­ tivele care nu deformează a r m ă tu ra local p e n tru ca introducerea în blocaje să se facă uşor. filetare (la barele cu dim ensiuni mari). folosind fie sîrm e tă ia te în prealabil la lungimea prevăzută în proiect (cu adaosurile tehnologice necesare). p re g ă tită conform prevederilor anterioare. 0 2 300 m m p en tru fascicule neintroduse în teci şi la diam etre mai m ari la cele introduse în teci de polietilenă). fixări de m anşoane etc. şi se blochează cu aceleaşi ancoraje. su­ dări de adaosuri. Fasciculele sîn t a rm ă tu ri po stîn tin se alcătu ite d in tr-u n g ru p de a r m ă tu ri (sîrme. L a anu m ite tip u ri de blocaje capetele treb uie să fie pregătite în m od special.90 x IO5 N / m m 5. etrieri). iar a r m ă tu ra care se in tro duce în teci să nu deterioreze sau să a g a ţe tecile.

*) P entru ancoraje fixe cu dorn. In an u m ite tehnologii ordonarea fasciculelor se face d upă o schemă dreptunghiu­ lară. liţe.46 160 190 70 100 6 0 x 9 0 x 15 400x120x25 O D iam etrul ancorajulni la ancoraje tip inel. de regulă.1). 1. ordonate. b are cu profil periodic (oţel tip Sigma).s îrm a care se derulează direct din colaci şi se taie pe m ăsu ră ce se con­ fecţionează fasciculele. din toroane. C aracteristicile principale a le fasciculelor Lungimi minime de prindere in piesă mm Tragerea se face : La o ex­ La două tremitate extremităţi 800 (650) 1 150 (800) 1 150 1 500 1 400 (1 200) 2 100 (1 400) 2 100 2 650 Tipul ilc fascicul N umărul dc lire pe rlndul interior Aria Diametrul Diametrul exterior dornului*) ncl1) mm 80 mm 40 Dimensiunile plăcuţelor de repartiţie mm 3 5 x 5 5 x 12 cm* 1205 12 2. 270 . a. Tabelul V I.35 1207 12 4. con sau dorn. Fasciculele pot li alcătuite din sii me netede. pe u n rîn d sau pe două rîn d u ri circulare.62 110 50 45x65x15 24 0 7 4807 24 48 9. anexa IX (fig. în cazuri speciale se po t ad m ite fasciculele fă ră o ordonare uni­ form ă în secţiunea transversală. V I . Tipuri de fascicule ordonate circular. Caracteristicile principale s în t date în STAS 10107/1-80. Fasciculele (grupul de sîrme) sîn t în secţiunea lor transversală.24 18. 1 şi tabelul V I .

rozete s ta n ţa te din ta b lă şi legături exterioare cu sîrm ă neagră (fig. 1. p e n tru a se perm ite tensionarea si blocarea fascicu­ lului. Caracteristicile geom etrice şi de elasticitate ale spiralelor s în t specifice tipului de fascicul. Sîrmele legăturii (no­ duri) se vor îndoi spre interiorul fasciculului. Legarea sîrmelor pe spirale se face cu sîrm ă moale cu diam etrul de 1. pe rîn d u l întîi sîrmele s în t introduse prin găuri. la 5.5 mm.3). respectiv 15 cm de capăt. Fasciculele care nu au spirale sau rozete de ordonare pe to a tă lun­ gimea fasciculului. P oziţia relativă a sîrmelor şi d istan ţa lor fa ţă de axa centrală a fasciculului (fig.20 m de ca p ătu l fasciculului spiralele se sec­ ţionează. D iam etru l exterior al spiralei D s se deduce din diam etrul exte­ rior net D n al fasciculului din care se scade grosimea a două diam etre de fire : Ds = Dn .2) se păstrează prin urm ăto arele sisteme : spirale' din sîrmă. diam etrul exterior al spiralei v a fi D s — 25 — —2 x 5 = 1 5 mm. R ozetele (plăcuţe sta n ţate) circulare sau d reptu ngh iulare s în t fo­ losite ca elemente de d is tan ţare în special p en tru fasiculele cu două r î n d u r i . realizate pe două rînduri. la o lungime de circa 100 cm de c a p ă t v or avea totuşi elemente de ordonare. se confecţionează din sîrm ă STAS 889-80 cu spire jo antiv e tip fretă. P e n tru to ro an e se p re văd rozete num ai cu crestătu ri. V I. care serveşte ca inimă fasciculelor. D iam etrele spiralelor se pot stabili din diam etrele fasiculelor a r ă ta te în figura V I . Desfacerea spiralei p en tru obţinerea unui pas uniform de circa 20 m m se obţine prin tragere sau prin calibrarea spiralei într . fig. De exemplu. Legăturile se v o r plasa la d is ta n ţe de 70 — 100 cm la cape­ tele fasciculului. continuu. 271 .5 mm. La unele tip u ri de fascicule. VI. V I.2 0 .u n dispozitiv special. dar la 1. iar cele de pe rîndul al doilea în crestătu ri (v. care se p ot ex ecuta la maşini de fo rm a t spire. Spiralele s în t elem ente de distanţare.3). V I.5 la 2.3). rozete sau porţiuni de spirale. grosimea rozetei fiind de 1. p e n tru fasciculul 12 0 5 care are diam etrul exterior net de 25 mm.Fasciculele se notează prin n u m ăru l firelor şi diam etrul unui fir j de exemplu. poate să lipsească spirala a do u a dacă se leagă s ep a rat fiecare rîn d de [sîrme. De regulă.5—2 mm. spiralele se execută. 12 0 7 înseam nă fascicul din 12 fire de 0 7 mm. Porţiunile de ca p ăt secţionate se îndepărtează num ai înainte de pretensionare. fig. Spirala centrală. D iam etrul sîrmei variază de la 1. cu lungimea egală cu cea a fasciculului. d upă diam etrul exterior al resortului (v. 1 şi tabelul V I .

VEDl E fff Legoiurd de slrmâ !o 70 cm SECTIUNEAA Ă •A \ .l .. VI.Tim Diametrulnt*25mm y_« q mm Fig. Fascicule cu spirală centrală din sîrmă. MODUL CUM SE ASAZÂ WMELE FASCICULELOR TIP FASCICUL ELEMENT DE DISTANŢARE TIP FASCICUL CLEMENT DE DISTANŢARE JO. KfS < A/\AA .5 -2 m rti grosim e) A .3.S. 20 . (U >3C ) î AAAAs" K A/V\A . VI.. (lobiO de t. DONDEA OISTANTIER rqzetă ) ştan tâtâ . • \ rasc/cut 12*5 \Sotralo dm s/rmo de tt /. 20.t lţ >100*5 < D C t C C Jp C ţ) t CiQ . . ' R/NO EXTERIOR £ i M W SECŢIUNE l . Elem entele de distanţare ale sirmelor în fascicule pentru executarea betoanelor precomprimate prin postîntindere... Fig. i M JZ V ariabil . 3SH5 (î2 + 24) 12*7 ^A / W ’ 44 $ 5 24*5 ţ. \ „ .2. 36*5 {12*24) R/NO INTERIOR t.

fn ţa ra noastră se aplică sistemele de ancorare tip inel-con şi siste­ mul de ancoraj fix cu dorn sau ancorare cu bucşe şi filet p e n tru bare.lip -f. Exem plul fi. de sistemele de p ăstrare a distanţelor de de tehnologia aplicată la pretensionare. c.b. cu tragere din ambele p ă rţi (extrem ităţi) sau cu trag e re dintr-o singură extrem itate. Lungimea de tăiere va fi : /( = 2l0 4. Exem plul 5. 1): l . l. 18 — Cartea fierarului betonist — cd. Lungimea totală dc tăiere a unui fascicul. Tehnologia de confecţionare a fas­ ciculelor este strins legată de tipurile de ancoraje folosite. Lungim ea de tăiere ((. folosite p e n tru p ă s tra re a poziţiei fasciculelor pot fi spirale sau plăcuţe ş t a n ţ a t e . 2) Pentru fascicule întinse dintr-o singură parte prevăzute cu ancoraj fix cu dorn (fasciculul depăşeşte cu circa 10 cm ancorajul fix).11(G0 + 5 1 ) = 318 mm (#350 mm) . lungimea măsurată pe suprafeţele de separaţie este de 10 m (10 000 m m ). tabelul VI. Piesele de d istan ţare. la care se adaugă lu n ­ gimea necesară prinderii în piese l p (v. Confecţionarea fasciculelor.) v a fi d ata de /„ = 10 000 mm şi de lungim ea de prindere In prese i„ = 1 150 m m (v. Fasciculul 28 0 î ancorat intr-o parte cu dorn şi intr-un capăt cu inel-con. = t„ + l „ = 10 000 + 1 150 = 11 150 mm (k 11 200 mm).28 lt 8 — 15 mm . tabelul VI. 1) şi dublul grosimii plă­ cuţei de rezem are â : lt = 2/0 + + 28 + ld. tab elu l V I. Fasciculele care au la u n c a p ă t ancoraj fix cu dorn au la celălalt capăt ancoraje tip inel-con şi s în t întinse num ai din e x tre m ita te a In care există ancoraj tip inel-con. 1 2 î J . Fasciculul 28 0 J ancorat la ambele capete cu ancoraj inel-con şi la care tragerea se face dintr-o singură parte . = 2 x 10 000 + 2 x 1 150 + 2 x 15 + 350 = 22 680 ( z 2 2 700 mm). Lungimea t o t a l ă de tăiere L t se stabileşte a s t f e l : 1) Lungim ea fasciculelor cu ancoraje la ambele capete (de regulă inel-con) este egală cu lungimea m ă s u ra tă între suprafeţele de reze­ m are care de fa p t este lungimea elementului. lungimea necesară fasonării (de tăiere) l t v a fi dublul lungimii traseului (2/„) plus lungimea fasonării buclei pe dorn ld la care se adaugă dublul lun­ gimii de prindere în piese 2 lp (v. L t — U + 2/„ — pen tru tragere de la am bele ex trem ităţi. Se po t folosi fascicule a v în d la ambele cap ete ancoraje tip inelcon. U — 3. 1) : L t — l„ lp — pen tru trag e re de la o e x t r e m i t a t e .

Filieră de formare : a — secţiune prin axa tubului . d u p ă legare firele se notează la ambele capete pen tru a nu se încurca ordinea firelor. fie cu dispozitive im provizate pe şantier (ax ro tito r pe care se înfăşoară sîrma. & — vedere din faţă. Fasciculele din m ax im u m 24 fire pot fi folosite fără elem ente de distanţare. schema este utilă pen tru înţelegerea ordinei în care se fac operaţiile de form are a fasciculului. Legarea se face la capete.4. prinderea lor şi poziţia rectilinie in ancoraje. capetele sîrmelor sînt prinse în tr-u n sistem de fixare cu pene tronconice care perm it tragerea sîrm elor fasciculului ce trec prin teacă. realizîndu-se u n pieptene din sîrm e încrucişate care apoi se curbează circular p en tru a fi introdus în teac ă sau canal. Dacă fasciculele au mai m u lt de 21 fire trebuie folosite plăcuţe ş ta n ţa te .4) . P e n tru ordonare firele se leagă cu sîrm ă neagră după ce în prealabil au fost întinse paralel pe plat­ formă. Distanţele dintre plăcuţe sîn t de regulă de 100 cm . trecerea prin filiera de formare (fig. In figura VI. Ordinea de confecţionare este : stabilirea lungim ii firului . 274 . se po t îndesi in zonele de curb are a fasciculului. dacă tehnologia de tu rn a re perm ite ca te a c a să fie m o n ta tă odată cu fasciculul (la elemente de Fig.5 se vede o schem ă în flux continuu folosită în unele î n t r e p r i n d e r i . cu o d is ta n ţă între fire de 15—20 m m . tăierea la lungim e înainte sau după formarea fa scicu lu lu i. prinsă în două lagăre. VI.Spiralele se p o t face direct în atelier. axul fiind răsucit de un m o tor cu reductor). Astfel. V I. înt r u c î t cele trei fire v or fi prinse în ancoraj îm preun ă (la unele tip uri de ancoraje). L a un ităţile unde există experienţă suficientă de pretensionare n um ăru l de plăcuţe poate fi redus. introducerea în teacă etc. cu găuri interioare şi crestături. descolăcirea şi îndreptarea (dacă este c a z u l). L a ordonare se are grijă ca ia un fir in trod us pe g a u ră să corespundă două fire pe crestături. ordonarea pe platform ă cu ajutorul unui pieptene. fie la o maşină specială de fa so n at spire.

precum şi poziţionarea canalelor în secţiunea elem entului condiţionează realizarea arm ării cu arm ă tu ră postîntinsă. 7 — tub de formare . sîrmele po t fi t ă ia te în prealabil înainte de ordonare şi puse în tr-un jgheab. Se p o t realiza canale cu a ju to ru l unor teci flexibile care se extrag înainte de în tărire a betonului sau cu teci flexibile care ră m în înglo­ b ate în beton.5. 11 — panou de protecţie . V I. In ateliere se p o t im agină diferite soluţii de execuţie a operaţiilor.Fig.). legarea fasciculului etc. an­ sam blul teacă-fascicul se depozitează şi se m anipulează cu grijă p entru a nu se m urdări de p ăm în t. de asemenea nu se adm it deteriorări (străpungeri. deşirări etc. VI.). Schema perm ite să se facă to a te operaţiile (introducerea spiralei centrale. în funcţie de posibilităţile locale şi tip u l fasciculului care urm ează a fi fă cu t (de exem plu ordonarea prin legare cu sîrm e încrucişate. 10 — teacă . 12 — troliu. fig. Fasciculele se depozi­ teaz ă pe loturi. S — dispo­ zitiv de tragere . co ntinuă şi etanşă. Schema confecţionării fasciculelor de armături. 6 — filieră . m aterii grase etc. Tecile m etalice vo r fi cu ră ţite de unsoare. 5 — tub de lărgire a spirelor la spirala centrală . 2 — sîrme . 9 — jgheab . 4.5). . La tehnologia la care elementele de distan ţare folosite sîn t rozete. F orm a secţiunii transversale a canalelor trebuie să fie uniformă. la banc : I — colaci de sîrmă . 275 . crăpătu ri. A ceastă formă. 3 — dispozitiv pieptene . 4 — spirală centrală . Canale pentru trecerea armăturii postîntinse L a procedeul cu a rm ă tu ri postîntinse este necesar ca betonul să aibă p re v ăzu te canale în care se introduc fasciculele. L a sîrmele la care fasciculul se p u ne în cofraj od ată cu teaca. lungim e m o d era tă sau la elemente cu te a c ă înglobată).

p rin p e tre ­ cere de circa 10 cm. Tecile metalice se execută la maşini speciale de form are prin spiralarea unei benzi cu lăţime de 35 mm. D intre tehnologiile folosite în prezent. Tecile nu treb uie să prezinte strangulări. L a aceste elemente nefiind h o tă rîto a re ade­ re n ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. cu grijă. în ţara noastră s-au a d o p ta t p e n tru executarea canalelor cu teci înglo­ b a te urm ătoarele : 1) teci metalice din bandă de oţel înfăşurată în spi­ rală fără f a l ţ . B a n d a este din oţel. care se lipesc cu adeziv tip PCD-13. injectarea şi co m p ac tare a elementului. calitatea albă. Canalele sîn t de regulă cu secţiune circulară .2 (unele dimensiuni s în t în curs de de­ finitivare). silozuri. pozarea fasciculelor. la m in ată la rece. Teci înglobate in beton. rezervoare) cu excentricitate mică unde elementele s în t supuse num ai eforturilor statice de întindere (nu s în t supuse fe­ nomenului de oboseală). iar d istan ­ ţele dintre ele să asigure condiţii de tu rn a r e şi vibrare. îm b in a rea tecilor circulare se face cu m anşoane exterioare livrate od a tă cu tecile sau prin introducerea tecilor u n a într-alta. 276 . ce se racordează apoi la secţiunea c u re n tă circulară pe o lungime de m inim um 150 mm. P e n tru canalele dreptunghiulare de regulă se dau detalii de exe­ cuţie în proiect. Tecile din PVC se înnădesc cu m anşoane PVC. crăpături. C alitatea cana­ lelor influenţează direct tehnologia de realizare a elem entului. i n t r i n duri. ştirbitu ri etc. tensionarea. D iam etrul interior al canalelor pe traseu este cu m inim um 5 mm mai m are decît diam etrul exterior al fasciculului. Tecile din PVC înglobate se po t utiliza la anu m ite elem ente întinse (tiranţi. din oţel foarte moale. curbări bruşte. con­ form STAS 1945-80. Nu se recom andă a se executa canale p rin extra g ere a ţevilor pe trasee la care deviaţia unghiului depăşeşte 20°. conform STAS 7476-77.Tecile trebu ie să aibă rig iditate transversală suficientă. 3) teci formate clin tem P V C tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din ţevi din polietilenă tip i (STAS J10617/2-76) ale căror dimensiuni sîn t a r ă ta te în tabelul V I. face excepţie zona de ancorare cu ancoraje fixe cu dorn care necesită la e x tre m ită ţi o secţiune dreptunghiulară. p en tru a asigura introducerea uşoară a fasciculelor. 2) teci metalice din bandă de oţel înfăşurate în spirale cu fa lţ elicoidal. frecarea de pereţii canalului. Tecile p o t fi metalice sau din PVC. îm bin a rea se va etan şa cu b an d ă izolatoare. se p ot utiliza teci din PVC care în­ tre r u p ad e ren ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. a. cu m ar­ ginile tăiate. inclusiv sîrm a de legătură.

Tabelul VI. î n n o rm ativu l G. av în d însă piese de înnădire nerecuperabile. b.688 68/75 1. mm — roasa. kg/m 1 Grosimea benzilor de oţel de regulă este de 0.210 66.525 35. Teci care se extrag înainte de întărirea betonului. Acestea se folosesc de regulă la elementele p refabricate şi nu se recom and ă apli­ carea acestui procedeu în cazul construcţiilor monolite. mm — m asa. D istanţele la care se fixează grătarele s în t de regulă de cel m ult 1. P e n tru lungimi mai mari.66 67/72 1. kg/m Teacă din ban d ă dc oţel Înfăşurată coidal cu fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii. STAS 9485-80 ţi STAS 9150-80). form ate de regulă din b ră ţă ri sudate de carcasă de a r m ă tu ra nepretensionată. prevăzute în proiect.2/50 0.18 T eacă din ţeavă dc PVC (STAS 6675/2-80) : — diam etrul interior al tecii.284 43/50 0.6 m m (STAS 1915-80. Poziţionarea traseului tecilor se face cu sisteme de blocare. mm — m asa.805 44. Tecile se p o t confecţiona şi din ta b lă de oţel prin Îndoire şi lipre.52 45/50 0.4/40 0.4/75 0. de 5 — 20° : 9 m la tecile din PVC. kg /m eli80/85 1. Tecile care se extrag se realizează din ţevi metalice de 6 m si ţevi din PVC tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din polietilenă tip 4 (STAS 106i?/2-76) de 7 sau 9 m.976 102/107 2.50 m unul de altul. p en tru a fixa tecile în tim p ul turnării sau vi­ brării betonului. tecile se pot extrage din ambele capete. Tecile din PVC se p o t reutiliza de circa 30 ori fiind folosite la tem ­ peraturi care nu coboară sub -f-5°C (deoarece po t deveni casante).62 34/40 0. 2) Pentru trasee cu curbe şi unghiuri de deviaţie. mm — m asa. 21-85 se dau d ate privind tehnologia de pozare şi de extragere a tecilor.00 80/85 1.3—0.07 12 0 5 12 0 7 210 7 48 0 7 35/40 0. 277 . Caracteristicile geometrice ale tecilor iuţ|lol>ate Tipul fasciculului Tipul lecii Teacă din bandă dc oţel înfăşurată elicoidal fă ră fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii. 2. kg/m Teacă m etalică cu pereţi sub ţiri : — diam etrul in terior al tecii. Lungimea m axim ă a tecilor folosite este : 1) P entru trasee rectilinii sau cu deviaţia unghiulară de m axim um 5° : 6 m la tecile m etalice şi 9 m la tecile din PVC.

fie în apă fiartă. capul de extragere poate fi înlocuit cu o piesă simplă su d ată de teacă. P e n tru a se preveni blocarea tecii în beton. teaca v a fi din tim p în tim p deplasată prin b ătăi scurte sau rotiri. P e n tru realizarea lungimii din proiect. teac a se ghi­ dează pe role m o n ta te pe o capră p lasată la 80 cm de ca p ătu l elem entului (cofrajului). cu respectarea tim p u lu i la care treb u ie fă cu tă extragerea. Extragerea tecilor din P V C se face d upă t u rn a r e şi înainte de în tă­ rirea betonului.6. tecile din PVC vor fi cu răţite şi p ă s tra te conform prevederilor STAS 6675/2-80. tecile din PVC sîn t prevăv ă z u te cu u n cap de extragere special confecţionat (fig. L a tecile cu trasee curbe (unghi mai m are decît ±1 0°). E xtrag e rea se face cu mijloace m anuale (troliu de cablu prins de capul de extragere). raportul A j C . lungimea elementului etc. L a elementele lungi. Dacă nu sc respectă timpul la care se face extragerea se pot întîm pla următoarele inconveniente : se pot produce deformări ale canalului dacă extragerea se face înainte de tim pul optim sau ţevile nu se mai pot extrage şi se rup dacă a fost depăşit tim pul optim. L a tecile metalice. trăgîndu-se porţiuni de 6 m. extragerea se po ate face în ritm u l tu rn ă rii. el depinzind dc o scrie de fa cto ri: calitatea cim entului.Tecile vor depăşi ca p ătu l cofrajului cu m axim u m 30 cm îu cazul traseelor rectilinii şi m inim um 80 cm la trasee cu unghiul de derivaţia mai mare de 5°. ţeav a întîi se încălzeşte. VI. temperatura exterioară. Precizarea tim pului la care se face extagcrca se determină de regulă prin încercări (la primul elem ent). P e n tru a p u te a fi extrase. F o rţa care se dezvoltă în cablu nu trebuie să depăşească rezisten ţa de rupere a tecilor (m axim um 16 N / m m 2). T im p u l la care se face extragerea este de circa 1 3 / 4 —2 1/4 h de la term in area tu rnării. D u p ă extragere.7). fie cu alte mijloace la o tem ­ p e ra tu ră sub 150’G şi apoi se presează în capul de extragere (porţiunea tronconică). P e n tru fixarea tecii în p orţiu nea tronconică a capului de extragere. d up ă tu rn a r e a beto­ nului. la tecile din PVC ap a re adesea necesar să se înnădească conform detaliilor din figura V I. înn ădire a este bine să fie poziţionată cît m ai apro p ia t de ca p ătu l opus celui de tragere. 278 .

67 U. Fig.7 a Si..5 •5 0 *53 52 Fig.p q r ţtu r * d e c u p g jd Manşcr.7 C5.7 3L. VI. D e ta lii d e în n ă d ir e p e n tr u t e a c i d in P V C . 279 .7.6. Cap de extragere. s ' /tip P r tjî | Circa 200 mrr. V I. Teaca / - Adeziv . « # i0 »a < J3 50 63 t t> *c L9 56 71 0 d *e 33 11 < t> f 2 6 .5 67.5 56.

Dispozitive de îndreptat şi tăiat P e n tru în d rep ta re cel mai simplu dispozitiv este cel alcătu it dintr-o ţe a v ă cu diam etrul mic sau p re v ă z u tă cu orificii de trecere. U n m otor cu redu cto r antre neaz ă ţeava prin interm ediul unei ro ţi d in ţa te solidară cu ţeav a bu clată (fig. P e n tru fasonarea oţelurilor p en tru b eton p reco m p rim at atunci cînd a p a r necesităţi de efectuare a unor îndoiri şi ciocuri. V. B). se pot folosi dispozitivele de fasonare obişnuite folosind role cu diam etrul D m ai mare. Ţeavă buclată pentru îndreptat.B.8) sau printr-o transm isie simplă pe curea. 1. DISPOZITIVE Şl UTILAJE PENTRU ARMĂTURILE BETONULUI PRECOMPRIMAT Dispozitivele folosite p en tru în drepta rea şi tăierea oţelurilor p e n tru b eto n p recom prim at sîn t similare cu cele folosite p en tru beton a r m a t. sîrm a fiind a n tre n a tă de ' Onedeprindere in diipontivulderot/re Fig. fa s o n a tă la cald cu o buclă. Dispozitivele s în t m o n ta te pe o m a s ă şi acoperite cu carcasă de protecţie. cap. VI. (v. 6 5 mm. 280 . rezem ată in două p u ncte prin bucşe sau rulm enţi. .8. V I. Aceste dispozitive pot fi cuplate cu perii p e n tru curăţirea sîrmei de eventuale urm e de rugină. P e n tru ancorajele cu dorn fix rola de îndoire va avea diametru* egal cu diam etrul d o rn u lu i: D = 4 0 . . P e n tru înd reptare se po t improviza dispozitive cu role reglabile dispuse în tr-u n plan sau în două planuri.

adică sîrm ele se pot deforma (alungi) diferit. 3 —sîrmâ . b —în stare de întin­ . fi cuplate cu v îrteln iţe de pe care se descolăcesc colacii. 2 — dispozitiv de prindere a sirmei . C onsum area relaxării în tim p u l calibrării sau în tim p u l pretensionării (înainte de transfer) este av a n ta jo a s ă p e n tru com portarea în tim p a elementelor. două role active puse în mişcare de u n m otor cu re d u cto r şi transm isii simple p rin curele. 4 —pa­ nouri de protecţie din lemn . se pot improviza dispozitive de calibrare (fig. 281 a —în stare de relaxare a sirmelor . VI. cu v iteza de ro taţie reglată după flexibilitatea şi grosimea tecii (fig.9). în a n u m ite limite. 12). Dispozitivele pot.10 şi V I . sau cu dispozitive cu disc. In cazul în care tehnologia de pretensionare prevede calibrarea sîrmelor la o fo rţă cu 10% mai m are decît fo rţa de pretensionare. ocheţi cu m anşoane sau dispozitive cu filet pen tru bare. sîrm a îşi con­ sumă o p arte din deformaţiile care în tim p o relaxează. D acă sîrm a este ţ in u tă m ai m u lt tim p sub tensiune.a b Fig. Dispozitiv pentru calibrarea sirmelor : dere a sîrmelor . V I . Tim pul m axim de ţinere sub tensiune este 5 — 10 min. V I. P entru prindere şi fixare se pot folosi dispozitive individuale prin împănare. u nealtă sim­ plă de tă ia t. Tăierea ţevilor din P V C se p oate face cu u n ferăstrău. VI. 1 — ansamblu de întindere cu contragreu­ tate . folosind pene m etalice tronconice cu ş a n ţ sau prin bacuri tronconice cu d a n tu ră (fig.9. 11). P e n tru trag e rea în g rup există dispozitive mai complexe cu com­ pensatori tip ÎN C ER C p e n tru egalizarea tensiunilor. 5 —troliu. a v în d acelaşi efort în fiecare sîrm ă (îm p letitu ră sau toron) sau se p o t folosi prese policilindrice. Se pot folosi de asemenea.

T ă ie re a te c i­ lo r fle x ib ile . 4 — sîrmă S — cablu de tragere.10. D isp o z itiv d e p rin d e re a sîrm e i cu b a c u ri (1).F ig. V I.12. Fig. ÎFig.11. 2 — fălci de blocare 3 — pană metalică tronconică cu şanţ pentru sîrmă . D isp o zitiv d e p rin d e re a s îrm e lo r cu p e n e : 1 — corpul prevăzut cu cirlig pentru agăţare . 282 . V I. V I.

Dispozitive de blocare şi ancorare P e n tru ancorare şi blocare se folosesc în ţ a r a n oastră ancoraje me­ talice tip inel-con şi ancoraje cu dorn. a. Ancorajele sîn t executate de u n ită ţi specializate care au u n proces tehnologic pus la p u n c t şi omologat. Se folosesc u rm ă to a re le tip u ri de ancoraje : 1) Ancorajele de tip inel cu un singur con p e n tru fascicule obiş­ nuite 12 0 5. 2) P e n tru fascicule din toroan e se folosesc ancorajele inel şi con cu canale echidistante cu d a n tu ra pe fundul canalului. î n figura VI. Se adm ite folosirea unor ancoraje din im p ort de calitate cores­ punzătoare. prinderea lor în piesele de blocare (inel-con) prin fenomene de co n ta c t necesită ca şi acestea să fie ex ecu tate din oţeluri cu caracteris­ tici înalte. care satisface condiţiile tehnica prevăzute în instrucţiunile întocm ite p en tru execuţie. E x ec u ţia ancorajelor se face prin strun jiri la stru n g u ri au to m ate.2. Inelul are u n gol tronconic. o b ţin u tă p rin tr a t a m e n te termice. Obţinerea du rităţii necesare prin tr a ta m e n te term ice este operaţia cea mai im p o rta n tă şi trebuie în cre d in ţa tă unităţilo r cu experienţă îndelungată în executarea tr a ta m e n te lo r termice. operaţii care se fac chiar în atelie­ rele fabricilor de p refabricate. fie pe două co n tu ru ri circu­ lare concentrice. Piesele ancorate vor fi m arc ate cu poanson. 14 se arată ancorajele p e n tru fasciculul 16 T B P 7 0 4 . S-a r e n u n ţa t la folosirea ancorajelor cu conuri duble. în care se introduce conul tronconic. cu o m are precizie de prelucrare şi o d u rita te rid icată a suprafeţei. 24 0 7 şi 48 0 7.13). Conul blochează sîrmele prin presare. Piecepţia lor se face pe baza u n or reguli care precizează n a tu ra şi proporţia verificărilor şi n um ărul defectelor admise. iar d a n tu ra se execută cu tarozi. cu sup ra faţa interioară d a n tu r a tă (cercuri paralele ec hidistante cu pas de 2 sau 2. Ancoraje tip inel-eon pentru armături postîntinse. 283 . Ancora jele cu inel şi con pot bloca sîrmele sau toroanele fasciculului cîn d acestea sîn t o rd o n a te fie pe u n singur co n tu r circular. În tru c ît sîrmele sau produsele din sîrme sîn t ex e cu tate cu m aro precizie dimensională. fiind din oţeluri dure cu caracteristici mecanice înalte.25 mm). ordonate pe u n singur co n tu r circular (fig. 12 0 7. V I .

48 0 7. 21-85).3 şi norm ativul C. 12 0 7. V I. Piuliţă hexagonală înclfâ M12 sudată de dorn pe contur Plăci rezemare B rid ă d e — i r~ tempororă a sîrm elor SBP / Dorn C L 60 _ __i L- Zonă nesudafd Fig. 24 0 7. 284 . Ancoraj dorn.INEL OLC 15 ISTAS 880-801 îmbunătăţit CON OLC 60 (STAS 880-801 că lit şi re ven it 4 -I a 0'1 — j A Fig. (Pentru precizarea cotelor se va consulta tabelul VI. Ancoraje inel-con pentru fascicule 12 0 5.14. V I.13.

44 >U 3 2 . 3. prin cementare sau prin cianurare.1 m m (pen­ tru 16 T B P 7 0 4).4 hp 55 C a ra c te ris tic ile c o n u lu i. |[Conurile se execută de asemenea din oţelurile OLG 60 (STAS 880-80) sau 48 MGN 13 p e n tru fascicule din toroane. 37 K 65 1207 110 55 4 0 .5 75 67 75 48 0 7 190 123 9 6 . 285 .05 m m .Dimensiunile de bază p en tru execuţia şi verificarea ancorajelor tip înel-con sînt a r ă ta te în tabelul V I. 2) Abaterile la diametrul fundului şanţurilor m axim um 0.3. după tratamentul termic.1 m m .3 70 43 70 2407 160 80 6 4 . Piesele se îm b u n ătăţesc de regulă p rin tr a t a m e n te term ice care le conferă o d u rita te de 2 3 5 —300 H B (un ităţi Brinell) diferenţiate pe tipuri de ancoraje. m m d c. 3) Ovalizarea admisă pentru inel şi con m ix im u m 0. D u r i t a t e a cerută este mai mare decît la inele fiind cuprinsă între 57 şi 64 IIRG (u n ităţi speciale Rockwell). m m T ip u l d e fa s c ic u l D 1205 80 d. D im ensiunile an corajelor tip inel-con C a ra c te ris tic ile in e lu lu i. Materialele folosite pentru execuţia ancorajelor s în t u rm ăto a rele : Inelele se ex ecută din oţeluri superioare de regulă de calitatea OLG 45 (STAS 880-80) şi oţel aliat 48 MG Ni 15 (STAS 791-80) p en tru fascicule din toroane. Această d u rita te se ^obţine de regulă p rin tr a t a m e n tu l de călire şi revenire. Tabelul V I .8 8 140 P entru execuţia ancorajelor se cere respectarea u no r toleranţe stricte : 1) Abaterea de la generaloarea rectilinie în fu n d u l şi v îr f ui filetulul m axim um 0.

ţ Moterîo! c u $ £ 3 '■ A li :s I 0 ci 1 & t/) 0ţf l l.e/10 C N I3 Icanfom ST A S 791-56/ .

2 —set bacuri 0 5-7.5 m m : a .o> O -) Sî F ig V I 16. 7. . A n c o ra je p e n tr u sîrm e . I .secţiune transversală . . t> .m a n son .secţiune lnogiaudinală . J .inel de sîrm ă tare 5 ’ RM 0 8 (STAS 893-80). . to ro a n e s a u îm p le titu ri? 0 5 .5 mm .

fie p lăcuţe cu ■crestături care se pot m o n ta şi ulterior (fig.17.). a r m ă tu ra este întinsă în prealabil între culei sau pe t i p a ­ rul m etalic au to p o rta n t. c a re fac corp com un cu ancorajele. în lăzi de lem n. La elementele preîntinse. Blocul cu compen­ satori are o serie de cilindri hidraulici care com unică în tre ei realizînd aceeaşi presiune în întreg ansam blul de cilindri. Sîrmele se introduc pe la c a p ă tu l bacurilor şi se . liţe.Transportul şi depozitarea ancorajelor se face pe loturi. VI. Ancorajul este a lcă tu it similar figurii VI. a r m ă tu ra fiind prinsă fiecare în tr-u n ancoraj cu bacuri d an tu ra te. bare tip PG 90 sau PG 100 etc. profilată. Fig. 17). VI. iar pistoanele acestora. p ro teja te îm p otriv a coroziunii. se deplasează diferit (conform m odu­ lui de alungire a fiecărei arm ături). Ancoraje tip incl-con pentru armături preîutinse. b. VI. . B acurile s în t ţin u te cu un inel de sîrmă. S înt şi ancoraje cu bacuri m ultifuncţionale (tip INGERG) care se folosesc p en tru mai m u lte tipu ri de a rm ă tu ri (fig. 16). Ancorajele s în t prinse sau blocate în blocul com un de trag e re (la c a p ă t u l la care se face tragerea) şi în blocul cu com pensatori (la ce­ lă la lt c a p ă t u nde este fix at de culeea de ancorare). toroane. b — cu cres­ tături. se folosesc p en tru g hidarea şi ordonarea firelor. P e stan d u ri lungi unde se execută co ncom itent elem ente scurte.autoancorează prin simpla tragere. Ancorajele se ex ecută din oţel 18 MG 10 (STAS 791-80) şi OLG 45 (STAS 889-80). fie plăcuţe cu găuri c a re trebuie m o n ta te încă de la întinderea sîrmelor. Ancorajele au de regulă bacuri care se schim bă du p ă diam etrul şi profilul sirmei (sîrm a netedă. 15 ■dintr-un inel şi trei bacuri cu d an tură. Plăcuţe se­ paratoare şi de ghi­ dare : a — cu găuri .

F. sprijinite de obicei pe un rulm ent care reduce frecarea (fig.c. capetelor cu bucşe sau capetelor am b utisate.4. m in im 120 120 210 480 5 7 7 7 mm mm mm mm 40 50 70 100 100 1 10 170 300 35 x 55 x 12 100x100x12 1 4 0 X 1 4 0 X 16 2 0 0 x 2 0 0 x 18 280x280x15 4 5 x 6 5 x 15 6 0 x 9 0 x 15 100 X 1 2 0 x 2 5 50 62 84 125 O bservaţii: 1) La plăcuţele de re p a rtiţie comune m ai m u ltor fascicule grosimea lor poate fi redusă cu 2 nun. 2) G ăurile care se practică sîn t cu 3 nun m ai m ari decit d iam etrul tecilor. Ancoraje fixe ou dorn (tabelul V I. 1 9 ftQ .V . VI. prin care trece fa s c ic u lu l. denum ită plăcuţă de rezemare (sprijin). 3) Procedeul de ancorare L ee—M c.R .4). Acestea se utilizează Ia arm ă tu ri p ostîntin se form ate din fascicule ale căror sîrm e la u n ca p ăt Tabelul V I . 18). Cal (A nglia). Ancorajele p en tru bare pot fi făcute cu bucşe presate la cald sau la rece cu capete a m b u tisate sau cu capete filetate şi prinse cu piuliţă şi contrapiuliţă. la rînd ul său plăcuţa de rezem are se reazem ă pe o p lăcu ţă de re p artiţie de la cap ătu l elem entului (fig. 19 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — cd . V ariante ale acestor ancoraje care se bazează pe forfecarea filetului. m m P lă c u te (1c r e p a r t iţ ie G ă u ri / h .G.).j trec peste un dorn form înd o buclă. Ancoraje pen tru bare. 2) Ancoraje cu filet obţinut din laminare (procedeul D ywidag din R. 3) La 4 8 0 7 sirmele se aşază pe două rinduri. strîngerea se opreşte cînd se ajunge la m om entu l de răsucire stabilit. D ornul reazem ă pe o plăcuţă. d. se poate face cu chei dinam om etrice ta r a t e sau chei dinam om etrice cu clichet pen tru declanşare a u to m a tă .B .19). V I . (E lveţia) cu capete ambutisate (un fel de măciulie) executate la o maşină specială. s î n t : 1) Ancoraje cu filet format prin rolare— presare (fără strunjire de material). la blocarea pe tip a r sau pe culee. 4) Procedeul de ancorare B . Strîngerea piuliţei pe filet. C aracteristicile ancorajelor fixe cu dorn D o rn u l T ip u l fa s c ic u lu lu i D ia m e ­ tru l mm L u n g i­ m ea mm P lă c u ţe de re ze m a re D im e n s iu n i.

18. VI. . Ancoraj fix c u dorn pentru fasciculul c u două straturi d e sîrmă.Fig.

P e n tru pretensionarea a r m ă ­ turilor. 7 0 cm 2) şi to ro an e « 7 0 3.Fig.C. pe tip a re a u to p o rta n te sau pe elementul de beton. grup uri de pom pare etc. . Sigma (A = 4 0 . Proiectare şi D irectivare in Construcţii (I. Arm ăturile po t fi preîntinse p rin rezem area preselor pe culeele unui stan d . Prese pentru beton precom prim at. 7 0 4 etc.C.M. V I.D. P e n tr u tensionarea indivi­ duală a barelor PC. Eforturile în a rm ă tu ri se realizează cu ajutoru l preselor ac ţion a te de generatoare de presiune (pompe. PC 100.E.C. în tim p u l preîntinderii.19. în ţa ra noastră. fie înainte de t u rn a r e a betonului (la procedeul cu a rm ă tu ri preîntinse). Prese pentru tensionări individuale. î n prezent aceste prese (tabelul V I. . presele p o t întinde a r m ă tu ra de la am bele e x tre m ită ţi sau de la o singură extrem itate. la care presa cu ancorajul de tensionare este situat între cilindrul de blocare şi cel de tensionare şi la care ancorajul de prin­ dere a arm ă tu rii este solidar cu cilindrul de tensionare. Pentru tension ări individuale se folosesc două tip u ri de prese eu gol c e n t r a l : T ip u l 1. s-au constru it de către ÎNCERC o serie de prese p en tru execuţia betonului precom prim at. b. a.) — B ucureşti din cadrul In s t i t u tu ­ lui Central de Cercetare. întinderea şi fixarea barelor filetate eu piuliţă.). 29 1 . Unele prese se pot folosi a t î t p en tru precom prim area prin proce­ deul cu a r m ă tu ra preîntinsă. fie d upă tu rn a r e a be­ to n ulu i (la procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă). se folosesc prese cu gol central.P.5) se execută de în trep rin d e rea de Microproducţie şi Lu­ crări E x p erim e n ta le (I. cît şi cu procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă.) — Bucureşti. 3.C. 90. Mijloace pentru realizarea forţelor de pretensionare a armăturilor P e n tru realizarea betonului p recom prim at este necesar să se in­ tro d u că eforturi de întindere m ari în arm ături.

Caracteristicile preselor pentru lieton preeonprim al U F produse In ţara noastră de I. 292 după efectuarea pretensionării). — I.II.P.Tabelul V I .C.C.C.M. 5.E. > Acest tip de ancoraj necesită o lungime de toron mai mare (care se pierde .C.

pe care este fix at pistonul de blocare prin interm ediul piuliţei r e s o r t .20) cu ancorajul în faţă. Presa m ono filară (fig. cu cilindrul hidraulic cu dublu efect. cilindrul de tensionare cuprinde şi el o cam eră de presiune hid rau­ lică (camera activă) care poate efectua a t î t tensionarea. ancorajul este solidar cu căm aşa exterioară a cilindrului de tensionare. Presele v o r fi acţio nate de g ru p u ri speciale de po m pare sau electropom pe (generatoare de presiune). de regulă. VI. revenirea făcîndu-se. cît şi revenirea. arc o pastilă de rezemare. g arn itu ri etc. cu arc . i — «r m ături (toron) blocat In cu­ lee după prelntlndere.20. 2 — presă de în­ tindere .T ip u l 2. spre deosebire de tip u l 1. 293 . Acest tip este utilizat la presele de 120 kN ( « 1 2 tf) care pot avea ancorajul în fa ţă sau in spate. cu gol central pen tru trecerea arm ăturii prin interior se com pune din : 1) Capul de rezemare— blocare cu cilindru de blocare. Fig. Agregat de în ­ tindere individuală : 1 — culee . 3 — grup de pompare cu aparatură de control . p en tru pretensionarea în special pe tip a re auto portan te. la care. V I. î n principiu. aceste prese cuprind o cameră de presiune hidrau­ lică pentru blocarea propriu-zisă.

piston. cilindrii exterior şi interior. m anşon. 1) Eti atingerea presiunii de 2 k N /c n r (2 0 0 k g f/c n r) se face automat legătura cu camera activă. 2) Se introduce presa pe armătură pînă reazemă pe ancorajul de blocare. reazem ă pe tip aru l a u to p o rta n t sau pe culeea stan du lui unde se face pretensio­ narea. g a rn itu ri de etanşare.2) Capul de tragere. Ele se livrează cu certificat de ca litate şi necesită con­ diţii speciale de tra n s p o r t şi depozitare. 3) Ancoraje de tragere care culisează pe conul capului de trag e re şi care s în t închise (blocate) prin împingerea lor de către resort prin interm ediul talerului şi sînt deschise de cepul de declavetare fixat în cilindrul de blocare. La presa de 120 kN cu ancoraj în spate capul de tragere este în­ şu ru b a t de pistonul presei în p a rte a din spate a presei şi blocat cu o p an ă . înccpind cursa de revenire. 3) Se dă drum ul la uleiul din electropompu care pătrunde în inte­ riorul camerei de tensionare (camera activă) şi provoacă deplasarea cilin­ drului exterior şi interior a capului de tragere. capul de blocare. 4) Distribuitorul hidraulic p en tru acţionarea camerelor de blocare şi revenire. efectuindu-se blocarea. 294 . 6) P rin punerea în legătură a uleiului din generatorul de presiune cu camera de blocare se acţionează asupra pistonului de blocare (circa 16 m m ). 4) *Se blochează astfel armătura prin împănarea setului de bacuri. Operaţiile de pretensionare a a rm a tu rii sînt urm ătoarele : 1) Se racordează presa la generatorul de presiune. Legăturile hidraulice între g ru pu l de po m pare şi presă se reali­ zează prin fu rtu n u ri de înaltă presiune care se prind prin filetare în ştuţurile din m iner şi cele ale cilindrului exterior. tije. în capul de tragere (în prim a parte a cursei). eleclropompă sau grupul de pompare. Presele au condiţii severe de execuţie şi întreţin ere trec u te în ca­ ietul de sarcini. 5) P rin deplasarea în continuare a capului de tragere înfiletat pe cilindrul exterior se produce tensionarea armăturii şi apoi se blochează ieşirea lichidului din camera activă. piuliţe etc. P resa necesită o a rm ă tu ră mai lungă pen tru prinderea în bacurile ancoraj ului de blocare care se află în spate. piuliţa de fund. compus din conducte. fix ate în m inerul presei. 8) L a sfîrşitul cursei de revenire se face autocleclavetarea prin intrarea capului de declavetare în interiorul capului dc tragere. care este în p a rte a din fa ţă a presei.

b — schemă .5. presele de dcFig. 1 .) etc. P e n tru tensionarea fas­ ciculelor se folosesc prese de 300 kN. P R O C E Q (E l v e ţ i a ) ' Presto ( I ta lia ). 295 . CCL. 2 . 3 — camere de presiune care se umplu succesiv.S. SCt —180 —S T U P (F ra n ţa ) .C. dispozitivele au­ xiliare pentru ordona­ rea firelor în interiorul presei . Presă pentru întinderea fasciculelor : d a v e t n i ("firi J V I 91 \ 1•w 1/ • a ~ vedere . presa de blo­ care a ancorajului au­ xiliar .F. VI. ancorajul auxiliar DETALIU DE CLAVETARE (con şi in e l). c.) . NZ —10 SKODA (R. Prese pen tru ten ­ s io n are a fasciculelor. 600 kN. 6-Alevin (Anglia). Tipurile de fascicule care se tensionează s în t a r ă ta te în t a b e ­ lul V I. presa de Pană i doveto) blocare a conului inter­ S 'rm â mediar . presa (cric) de blocaj p en tru 3 Conul blocarea ancoraj ului Inelul ancoratului au xiliar şi ancoraj ului f i x . 2 000 kN şi 2 500 kN. .Presa de 120 kN este similară produselor străine livrate de firm ele : M ax-Paul (R. astfel de prese sînt compuse din : presa cu gol cen-' trai pen tru punerea în tensiune a fasciculelor şi declavetaj (desface­ rea fasciculelor).G. în principiu.21. Presa de 400 kN are o construcţie diferită de a preselor de 120 k N d a r în principiu poate efectua tensionarea de a r m ă tu r i care trec prin golui central al presei. 1 200 kN.

al pipei şi al şuruburilor cu cap pătrat. l — inel exterior .Operaţiile de pretensionare a fasciculelor la presele de 300 şi 600 kN sînt următoarele : 1) Se racordează presa Ia pom pa de înaltă presiune prin intermediul furtunurilor. 10 — tijă . 2 — con interm ediar . Presele dc 1 200 kN şi 2 500 kN. F ig. 3 — eon interior . 8) Se eliberează camera de tensionare şi se acţionează în continuare revenirea şi deblocarea penelor din capul presei care se face automat. 5 — inelul exterior al ancorajului de inventar . VI. B — camera de presiune la retur . al stufurilor. în figura V I. 2) Se aduce presa în poziţie de lucru sprijinindu-se pe ancorajul de blocare din faţă. 9 — cric de blocare . 12 — tija de presare a conului interior. G) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. a fost a r ă ta tă anterior.22. Alcătuirea lor. 5) Se creează presiune în camera de tensionare pînă se ajunge la pre­ siunea dorită. 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat. V I. Aceste prese sînt destinate t e n ­ sionării fasciculelor puternice din m ulte fire sau din toro ane care con­ centrează forţe mari. i — piesă de blocare a conului interm ediar .22 se a r a tă o secţiune printr-o presă de acest tip cu o construcţie apro x im a tiv similară celor care se fabrică în prezent (fig. de principiu. 7 — conul interior al ancorajului de inventar .24). 8 r~ suport cric . 7) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuîndu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prim a faza) după care are loc revenirea (in a doua fază). 296 . 11 — ţeava de presare a conului Intermediar .23 şi V I. Presa de 1 200 kN se fabrică în prezent în două v a ria n te modernizate. P re s ă p e n tr u în tin d e r e a fa s c ic u le lo r d e 24 0 7 m m (48 0 7 m m ) : A — camera de presiune la tensionarea fasciculului . 4) Se blochează armăturile de capul presei cu ajutorul penelor prin blocare.

F ig .F ig. VI. F a sc ic u le d e 42 fire b lo c a te în t r . presa avînd ancoraje cu con şi inele duble şi ancoraje de in­ ventar.23.u n con (cîte 3 fire g ru p a te p e u n c a n a l).24. La utilizarea acestor tipuri de prese se fac o serie de operaţii com­ plexe. E x p lo a ta re a presei se face de către personal specializat carecunoaşte în detaliu modul de fu n c ţio n a re şi întreţinere. P r e s ă de 2 500 k N în tim p u l în ­ tin d e rii fa sc ic u le lo r. 297' . V I. a v în d la dis­ poziţie caietul de sarcini şi fişa tehnică.

Pompa m anuală de înaltă presiune se compune din urm ătoarele p ă r ţi principale : postamentul. electropom pe şi grup uri de pompare. supapele de admisie şi refulare. cadrul de susţinere si role (fig. V I. care conţine cilindrul de lucru. Pompă cu acţionare manuală. '/ distribuitorul cu 5 căi care asigură f u n c ţi o n a r e a . robinetul de evacuare.Generatoare (le presiune. re­ zervorul cu filtru de 15 1 în care este im ersată pom pa. VI. motorul electric {asincron de 4 k W ( ~ 1 500 rot/m in) în scurt­ circuit. mano m e tr u l . Eleetropompa de înaltă presiune se com pune din : pom pa cu 5 pisto. pistonul pom pei de presiune medie şi înaltă. care susţine ansam blul pompei şi rezer­ vorul de u l e i . D istribuitorul perm ite acţionarea inde­ p e n d e n tă a 3 cilindri.25. racordul la m anom etru.d.298 . Ca generatoare de înaltă presiune se ■pot folosi pom pe m anuale. Pompa funcţionează com plet im ersată în ulei a v în d o presiune de regim de 4 k N /c m 2 (400 kgf/cm 2 ) şi u n debit de 4 —5 1/min. VI. racordul fu rtu n u lu i de presiune . supa­ pele de siguranţă şi de sens reglabile (aspiraţie.a ansam blului (fig. Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei pînă Fig.20). masa 30 kg. P o m pa lucrează la presiunea de regim de 400 k g f/c m 2 şi are o m asă de circa 50 kg. refulare) care asigură presiunea de lucru nec esară.25).naşe radiale care reazem ă pe ru lm en tu l m o n ta t pe axul excentric care prin ro ta ţie realizează miş// carea de du te-vino av în d / / ____ cilindrii ficşi in d e p e n d e n ţi. c u p lat direct de pom pă este acţio n a t de un co n tac to r . pîrghia de acţionare a pistonului m o n ta tă la parte a superioară . Io reperul superior înscris . corpul pompei.

E. m otorul este a s a m b la t p rin cuplare directă la pom pă. supapele cu sens pe tu r u l şi re tu ru l electropompei. La punerea sub tensiune se acţionează s im u ltan m otorul electro­ pompei şi electroventilul corespunzător căii de tensionare (pînă la atingerea presiunii de 400 bar). panoul electric cu instalaţia electrică. V I. drosele robinet (regulator de presiune) pe circuitul de tu r de la pom p ă al distribuitorului şi al m anom etru lui . Nu se ad m it intervenţii la presă sub presiune şi tensiune.20 — 0.U. unnărindu-sc pe manometru presiunea pînă la 450 bar. motorul pornit şi cu distribuitorul închis.C. N u se a d m it intervenţii sub presi­ une 111 cazul scurgerilor de ulei.40 bar în re­ zervor . supapele de tarare pe cir­ cuitul de t u r şi re tu r.G. p e n tru p roteja rea acesteia . d upă distribu itorul cu electroventile .pe jo jă . se face legătura la p resă .) şi PR O C E Q (Elveţia) folosite F ig.A. şi la grupurile de pom pare. E lec tro p o m p a v a fi a m ­ p la s a tă în zone ferite şi pro­ t e j a t ă cu ecrane.) T K F reyssinet P ine (S. Grupul de pompare BP-234-00 B se compune din u rm ătoarele sub­ ansam bluri : electropompa form a tă dintr-o pom pă cu 5 pistonaşe r a diale. distribuitorii cu două electroventile . se efectuează reglajul supapei de siguranţă cu instalaţia sub presiune.F.27). 299 . V I. E lectrop om p a I. este sim ilară electropom pei M ax -Paul (R.26. fu ncţionînd im ersate şi a c ţio n a tă de u n m o tor electric asincron de 4 k W (1 500 ro t/m in ) în scurtcircuit p re v ăzu t cu u n d istrib uito r cu 3 căi şi m an o m etru .M. G rupul de po m pare este m o n ta t pe u n cadru cu roti p neum atice (f'g. E le c tro p o m p a . Reguli de proiecţia muncii : u tila ju l va fi folosit numai d u p ă punerea la p ă m in t. se efectuează amorsarea prin realizarea unei suprapresiuni de 0. su p a p a de siguranţă p en tru pro teja rea pom pei de su p ra în c ă rc a re . casetele de com andă etc. supapa pilotată pe circuitul de t u r care perm ite revenirea presei n um ai după blocarea a r m ă t u r i i.

se deschide droselul de pe traseu şi se anclanşează electric pompa corespunzător căii active şi se reglează suvapa respectivă . se porneşte motorul. este similar p r o d u s e lo r străin e liv rate de firmele M ax-Paul. pompa de 120 kN). se anclanşează electromotorul corespunzător căii de revenire la circa 1/2 din presiunea de la activ.M. Grup de pompare. se efectuează amorsarea ca la electropompă. se leagă instalaţia cu furtunuri la presă . L a te rm in area tensionării se acţionează c o n tac tu l care deplasează su p ap a p ilo ta tă p en tru m enţin erea presiunii în cam era activă.) şd instala­ 300 . se execută reglajul supapei de siguranţă (se închide droselul. se urmăreşte manometrul pînă cînd presiunea este de 450 bar) .C.Fig. pînă se descarcă presiunea (de la manometru) . VI. se execută reglajul droselului.E. racordîndu-se leul la grupul colector . R e x -R o th (R . Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei al eleclropompei (pîn ă la reperul jo jei) . corespunzător vitezei de tensionare optimă. G rupul de pom pare e x e c u ta t de I.F.G . iar uleiul d e b ita t realizează operaţia de blocare a a rm ă tu rii p înă la atingerea presiunii de 2 k N /c m 3 (200 kgf/cm 2) cîn d începe revenirea (v.27. Regulile de p rotecţia m uncii sîn t similare cu cele de la folosirea electropompei.

care se p re p ară p a s ta de c i m e n t . 7 — cameră tampon cu ulei . V I. Agitator vertical cu vas. Acesta este folosit p en tru prepararea pastei de cim ent p e n tru injectarea canalelor în care se găsesc fasci­ culele la procedeul cu a r m ă tu ra postcom prim ată. agitatorul. motorul electric de 1. Agitatorul I. VI. P resiunea m axim ă este 20 bar.M. arborele principal cu două elice . 4 — şnec j 5 —manşon . MD-80 j MH-CCL şi M -5-STR O N G H O LD (Anglia). Fig. 8 — placă suport. cilindru cu m anşon de cauciuc şi camera de evacuare.28). • f. şnec. Masa agregatului este dc circa 115 kg (fig. Agitatorul se com pune din : vasul de 180 1 în. este similară produselor străina CCL-150. Această pom pă foloseşte p e n tru introducerea am estecului de in jectare în canalele fasciculelor (la pro­ cedeul de postcom prim are).M. echipam entul electric. CCL-250 .J. 3 —cameră de aspiraţie .E. Pompa pentru injectat mortar. Pompă pentru injectat mortar tip P. 6 — manometru . 301 . MMIÎOO-PROCEQ (Elveţia).C.(superioară şi inferioară) . CCL-350 si M5-S T R O N G H O L D (Anglia) .ţiilor produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă şi R epublica P o p u la ră Bulgaria. jgheabul. manometrul de control. P o m p a propriu-zisă se com pune din urm ătoa rele p ă r ţi principale: camera de admisie cu transm isie cardanică.5 k W (1 500 ro t/m in ) j suportul sudat al pompei şi motorului .C. V I. P o m p a de in je c ta t I. care este a lcă tu it d intr-un m o tor de 5 kW (1 500 rot/m in).29). 2 — cuplaj . este similar produselor străine MD-30 . : 1 —electromotor asincron trifazic .E. a v în d un debit de 500 sau 1 000 l/k d u p ă tipu l şnecului folosit (fig. e.28.

302 . Sistemele de p re întind ere în tre b u in ţa te sîn t cu p re în tin dere în g rup sau cu preîntindere fir cu fir cu agregate de tensionare individuală. 1. Agitator vertical cu vas. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ Şl POSTÎNTINSĂ P re in tin d ere a arm ătu rii poate fi făcută pe s ta n d folosind culei sau pe tip are auto po rta n te .29. pe stand sau pe tipare autoportante. T ensionarea individuală. eu agregate. g rup de pom pare care debitează li­ chide sub presiune p en tru acţionarea presei de tensionare şi ap a ra tu ra de control. C. P e n tru tensionarea individuală cu agregate sînt n ecesare prese de tensionare individuală. Armături preîntinse a. VI.Fig.

blocul de tragere are o articulaţie cardanică prinsă cu o b ară filetată care t r a ­ versează culeea şi p ă tru n d e în golul presei de întindere ce re azem ă la rîn d u l ei pe culce. ca de exem plu tensionarea. tabelul V I. tija filetată p u ţin d fi blocată la poziţia dorită folo­ sind rezem area ei pe culee prin interm ediul unei plăci de rezem are şi a unei piuliţe dc blocare. b. fiind considerate agregate sem iauto m ate sau autom ate. o peratorul com andă tensionarea după care. se execută a u to m a t blocarea şi revenirea la poziţia iniţială. în care sîn t introduse ancorajele in­ dividuale care se autoblochează. . 3) Blocarea armăturii sub efortul final. 5) Scoaterea presei de pe armătura tensionată. cu teci care se extrag sau cu teci înglobate (v.5) p en tru b eto n p reco m p rim at (cu excepţia celor folosite la tensionarea arm ăturilor individuale). Tensionarea pe stan d se p o a te face prin tragere concom itentă a m ai m ulto r fire sau bare prin inter­ mediul blocului comun dc tragere. oţel tip Sigma etc. e ta p ă cu etap ă . Fasciculele s în t compuse de regulă din sîrme SB P 0 5 . . Agregatele po t executa operaţiile succesiv. blocarea şi re­ venirea) se ex ecută succesiv la o singură comandă. iar la o nouă co­ m a n d ă d a tă de operator. cu aju to ru l preselor (v. . 303. 2 . P e n tru trag erea centrică. 4) Revenirea diverselor subansambluri ale piesei la poziţia iniţială şi eliberarea presei. Armături postîntinse (fascicule de cabluri) Se pot tensiona fasciculele prevăzute in tabelul VI. T ensionarea în grup pe stand. S în t şi agregate care p o t executa in serie operaţiile la u n a sau două comenzi. î n v a r ia n ta a u to m a tă cele trei etape (tensionarea. opreşte com anda.2). blocarea şi revenirea. 2) Tensionarea armăturii pînă Ia efortul dorit. tabelul V I. 1 care trec prim canale. La v a r ia n ta sem iauto m ată. T ensionarea se poate face dintr-o singură ex tre m itate sau din ambele ex trem ităţi. Fasciculele p o t avea u n ancoraj fix (cu dorn) şi unul cu inel şi con sau ambele cu inel şi con. L a culeea opusă se găseşte de regulă sistem ul hidraulic cu com pensatori de alungiri. cu com andă p en tru fiecare operaţie. .T u r m e n s i o n a r e a i n d i v i d u a l ă ( e t a p e ) p e : t i p a r a u t o p o r t a n t s a u p e s t a n d n e c e s i t ă ă t o a r e l e o p e r a ţ i i 1) Introducerea presei pe armătură (respectiv armătura în presă). 5 .7. la atingerea efortului dorit. to ro an e 7 0 3 . .

în pro­ cente. P e n tru efectuarea tensionării fasciculelor sîn t necesare unele lucrări p reg ătito are efectuate asupra fasciculelor şi asupra preselor de precom­ prim are şi anum e : 1) Trasarea diagramei forţă-alungirc (F — &1) se efectuează pe fi­ rele din acelaşi lot. P e n tru prese se verifică periodic cel p u ţin o d a tă pe an frecările interioare conform prevederilor din caietul de sarcini folosind u n dinam o m etru şi co m parîn d fo rţa de la d inam om etru F 0 care are pre­ cizia de 1% cu forţa ce rezultă F m din presiunea citită la m anom e­ t r u pa în m u lţită cu aria activă a pistonului presei A .Firele fasciculului se tensionează simultan. aparatele de m ăsurarea presiunii (m anom etrele) etc. 6. .8 din rezistenţa p re v ăzu tă în standard. Tabelul V I . Din diferenţa acestor forţe rezultă frecările interioare f0. /v i 3) Verificarea manometrului se face cu ajutorul unui m a n o m e t r u etalon. pe care se întind firele în tre p te p în ă la 0. se verifică de asemenea mersul în gol şi revenirea preselor încărcînd in stalaţia la o presiune cu 10% mai m are decît presiunea d e lucru. m o n ta t în paralel la o presă. distri­ buitoarele. Forjele de precom prim are in funcţie de tip u l fasciculelor Forţa dc precomprimare kN 300 570 G00 900 1 050 1 140 1 200 Forţa dc rupere kN 390 740 775 1 160 1 350 1480 1550 12 12 24 36 42 24 0 0 0 0 0 0 5 7 7 5 5 7 10 Tipul de fascicul mm pe mm pe mm pe mm pc mm pe mm pe toroane un singur rinei un singur rind un singur rind două rlnduri concentrice două rin d u ri concentrice două rin d u ri concentrice 7 0 pe un singur rind a. P u te re a preselor (tabelul V I . F m = p0A. garniturile.6) este în funcţie de forţa de precom­ prim are care se realizează în fascicul (3 0 0 — 2 5 0 0 k N ) . în tin z în d cu două prese u na pînă 304 . care se com pară cu cele etalon cu formula : f0 = P ^ L = Il [[%]. folosind u n s ta n d de 10 m lungime. 4) Determinarea pierderilor de tensiune prin frecarea pe traseu se face la capul de serie al elementelor. 2 ) La grupul de pompare şi la prese se verifică : circuitele. Lucrări pregătitoare pe fascicule şi pc utilaje de precomprimare.

. Lucrări pregătitoare în clem entele care se prccomprimă. unde f t şi f. P 2 . T o ate aceste elem ente se trec în fişa de pretensionare (tabelul V I. în tim pu l pretensionării. = p t A ( l . 20 — Cartea fierarului betonist — cd... La fel se procedează Şi cu plăcile de re p artiţie care se sudează de a r m ă tu ra nepretensionată.. Se verifică secţiunile fasciculelor.. cap.. fasciculele se m ontează ulterior (după t u r ­ narea betonului).50 m în tre ele . prin legarea lor în două planuri de a r m ă tu ra n epretensionată.. L a tecile rigide şi acolo unde fasciculele se in tro d u c în canalele lăsate în beton. Această alungire este u n mijloc de verificare a efortului realizat în fascicul. = .f t). Legarea fasciculelor se face la circa 1..7). 7) Determinarea alungiră fasciculului p en tru stabilirea efortului p revăzu t in proiect se face prin calcul în funcţie de efortul de control H c. P „ şi apoi im ediat înainte de blocarea fasciculului...... şi anum e im ediat înainte de blocarea fasciculului.P i f i . F . Fasciculele (tecile) se poziţionează p rin dispozitive care împiedică deplasările pe orizontală sau pe verticală a acestora. e ta p a a doua execu tînd u-se d u p ă 2 0 —30 min. sînt coeficienţii de frecare interioară ai celor două prese... în care P c include pier­ derile stabilite anterior şi trebu ie să corespundă prevederilor din proiect.. iar A . 1' 1 - r î . 1 805 .. Pierderile de tensiune prin frecare s în t d ate de diferenţele de forţa citite la cele două prese (activă şi pasivă) : AF — P \-F .. VII). op eraţia se execută în două e tap e prin întindere şi blocare succesivă. cofrajele se verifică conform prevederilor generale... 6) Determinarea forţei de control N c se face prin interm ediul p re­ siunii de control P c şi anu m e N e = P c x A .. b. D istanţele d in tre fascicule t r e ­ buie să respecte cotele din proiect (v. diagram a forţă —alungire F — AZ şi lungim ea fasciculului l. de secţiunea fasciculului A f . = A î . în ain te de tu rn a re a betonului se m ontează fasciculele în tecile elastice şi plă­ cile de repartiţie.00 — 1.( P i .P * + p 4*)> care au fost corectate cu frecările interioare ale preselor folosite : F l = Pi A ( \ —fi) ....la 1/5 —1/6 din presiunea m axim ă (presa pasivă). iar cealaltă p în ă la presiunea m ax im ă (presa activă)... aria secţiunii transversale a pistonului presei.. 5) Determinarea pierderilor de tensiune la blocare se datore şte alu­ necării sîrmelor în ancoraj şi deform aţiilor plastice ale ancorajelor şi se află prin urm ărirea pierderii presiunii citită la m an o m etru .

Se notează eventualele alunecări faţă de punctele de blo­ care in presă.Elem entele din bolţari p refab ricaţi se a. Fazele dc precom prim are sînt urm ătoarele : 1) Se verifică ancorajele conform normativului C.21-S5. 7) Se măsoară alungirea cablului cu ajutorul unei rigle de măsu­ rare (distanţa de la capetele elementului de beton la reperele de pe sîrme) şi se verifică presiunea cu manometrul (la fiecare treaptă. avînd toate dispozitivele auxiliare . 8) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuindu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prima fază). 5) Se creează presiunea în camera de tensionare (activă) in cîteva trepte ( 4 — 5) pînă se ajunge la presiunea de control corespunzătoare efortului total. presiunea citindu-se la manometru numai la creşterea acesteia. Se verifică dacă elem entul care se precom prim ă poate asigura schema statică (reazem artic u la t la u n a din extrem ităţi). sprijinindu-se pc ancorajul de blocare din faţă. Se verifică certificatele de calitate ale bolţarilor. terminîndu-se transferul. După transfer capetele sirmelor se evacuează protejindu-se prin în­ globare în beton. Se evacuează cu aju to ru l aerului p recom prim at apa care a p ă tru n s în canale. 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat care in pre­ alabil au fost ordonate şi însemnate la nivelul inelului ancorajului. liniaritatea canalelor. c. 11) Se demontează presa. se fac racordurile la grupul de pompare sau electropompă. apoi rosturile se cofrează. după care are loc revenirea (a doua fază). E fectuarea precom prim ării. 4) Se blochează armăturile prin pene (piuliţe). 0) Se scade uşor presiunea din camera de tensiune. 2) Se aduce presa în poziţia de lucru. astfel ca să rămînă pentru injectare numai golul din 306 . Se fac încercări pe cuburi m a rto r p ă s tra te în aceleaşi condiţii ca elem entul de b eto n p reco m p rim at sau pe cuburi prelevate din m o rta ­ rul sau betonul din rosturi.şază pe reazeme rigide. Punerea sub tensiu n e a fasciculelor se face num ai după ce betonul a atins rezistenţa p re v ăzu tă şi s-au exa­ m in a t zonele pe ca re se v or rezem a ancorajele. 10) Se declavetează ancorajele (deblocarea penelor) care de regulă se face automat. după cîteva minute de Ia terminarea operaţiei). poziţia reciprocă la r o s t u r i . 6) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. verificîndu-se continu itatea.

....... 12) Se execută injectarea şi protejarea armăturii.. mm ale ca­ capăt kN păt o 1 1 2 (1 4-2) (1 + 2) 1 2 (ii 120 310 480 720 960 1 035 350 361 382 301 117 423 300 311 333 354 379 385 12 25 19 16 6 21 22 21 25 6 2 1 0 1 1 2 1 1 1 0 ... 21-86) întreprinderea executanta..-.... mm Diferenţe imn capăt. conform tabelului V I. M ăsurarea alungirii începe d upă prim a tre a p tă .... 7.. D atele necesare s în t trec u te în fişa de pretensionare..........zero convenţional" . D acă se co n stată alungiri neuniforme (care depăşesc 5 mm) fasci­ culul se desface şi se v a relua operaţia de pretensionare.Totale la presă Citiri brute capăt.. 6 a ten ţie deosebită se dă verificării efortului de precomprimare......... care se face de către inginerul responsabil de lucrare (atestat).. . .... tu rtire a fasciculelor în zonele curbe.. .... Precizia de m ăsurare adm isă este.......con... F işa de pretensionare (E x em p lu conform n o rm a tiv u lu i C.. Hala nr.. făcînd to a te calculele p rev ăzute şi ţin în d seama de pierderile. Tabelul V I... Punctul de lucru. frecările co n s ta ta te etc. Şantierul . Elementul Rezistenţa betonului la precomprimare Fasciculul Tipul fasciculului Presiunea la capete bar 52/50 102/100 202/200 300/300 400/400 416/416 Tipul piesei ÎNCERC-1200 kN Lungimea între repere 25.. Temperatura..... inclu­ siv porţiunea necesară prinderii în prese ţin în d seama şi de scurtarea elastică a betonului.7..... p en tru prim a tr e a p t ă valoarea alungirii se ob­ ţine prin ex trap olare .. prin interm ediul alungirii.. 307 .... eventualele striviri locale...19 40 38 40 11 19 38 78 116 156 167 Alungirea v a fi stab ilită pe lungim ea to ta lă a fasciculului... mm Deplasare reper alungiri sîrmei In anco­ Efortul real capăt rajul presei la Par! i....... de 1 mm.75 m Alungirea prevăzut ă 169 mm Intrarea maxima admisibilă a sirmelor Rb o 1 în ancoraj 5 mm Presiunea la : 240? — pretensionare 430 bar — blocare 350 bar Deplasările Alungiri.... alungirea se m ăsoară pe reperele tra sa te pe arm ături sau după deplasarea capului pistonului (cu scăderea depla­ sării arm ă tu rilor la împănare)... Tăierea sirmelor se face de regulă cu discuri rotative cu carborund sau cu flacără oxiacetilenică.......

5 şi + 30°G. p e n tru a perm ite um­ plerea com pletă a spaţiilor dintre sîrme. cim enturile H35 sau SR35 (STAS 3011-83) sau cim enturile produse conform N T R 1511-83 res­ pectiv N T R 1512-83. precum şi dintre acestea şi pereţii canalului (tecii). Dacă s în t lunecări mai m ari cu 50% decît cele prev ăzute. după term in area operaţiei de tensiona­ re a arm ăturilor. rezervorul este pre­ v ă z u t cu u n dispozitiv de m alax are m anuală (m axim um 100 rot/m in) care este acţio n a t cu in term itenţă.Alunecarea sîrm elor în ancoraj la blocare se d eterm ină în cursul descărcării presiunii din cilindrul presei de preten sion are. prin m ăsu­ ra re a deplasării unor repere tra s a te pe sîrm ele fasciculului în ra p o r t cu u n p u n c t fix de pe piesa de b eton sau de pe corpul presei. scăzînd alungirea sîrm elor d a to rită tensionării. Amestecul de injectare. P re p a ra re a se face cu ag itatoru l vertical cu vas (m alaxor) care are o ca p acitate utilă de 100 1 şi poate efectua o m alax are mecanică cu circa 1 500 ro t/m in cu d u ra ta de 5 apoi 3 min. F L U B E T ). a. este obligatorie protecţia a r m ă tu rii şi ancorajelor prin injectare. P45 (STAS 388-80). Realizarea aderenţei armăturilor postîntinse şi protecţia lor împotriva coroziunii L a elementele postîntinse. î n medii puternic agresive nu se adm ite p re te n ­ sionarea pe şantier. LSC. respectiv 60 zile de la m o n tare a a rm ă tu rii în cofraj. D in m alaxor am estecul trece printr-o sită cu ochiuri de 1 —2 mni în rezervorul din care aspiră pom pa de injectare . cu o p au z ă între m alaxări de 10 min. în m ax im u m 15 zile de la pre­ tensionare. P e n tru îm b u n ă tă ţire a caracteristicilor se pot uti­ liza p lastifianţi (DISAN. 3.apă) sau m o rta r de m are fluiditate. In mediu agresiv a r m ă tu r a v a fi p ro te ja tă în m ax im u m 7 zile de la aducerea acesteia lâ p u n ctu l de lucru (la te m p e r a tu ri cuprinse între -}. cu sau fără adaosuri de aditivi plastifianţi (cu excepţia d o r i n i i de sodiu care poate provoca fenomene de coroziune). Amestecul p e n tru injectare se prepară din cim enturile P 40. î n ultim ul timp se utilizează a d itiv u l expansiv A D EX . to rcretare sau betonare. R E P L A S T . ' 308 . după blocarea fasciculului în ancoraj. P ro te ja re a a rm ă tu rii se face prin injectare cu p astă de cim ent (ci­ m e n t -j. P e n tru stabilirea amestecului optim se fac probe pe cel p u ţin două cim enturi. pre­ tensionarea se v a opri şi se verifică ancorajele.

Tim pul de la începerea preparării şi pîn ă la injectare nu va de~ păşi 1 h. b. Probe pentru determinarea caracteristicilor am estecului de in­ jectare. Amestecul dc injectare este. supus probelor de fluiditate, sedi­ m en tare şi dc rezistenţă la compresiune după întărire. Fluiditatea se determ ină prin m ăsurarea tim pu lui de scurgere a amestecului p rin p îln ia metalică etalon. P ro b a se face după 7 min de la term in area m alaxării. De regulă, fluiditatea este cuprinsă între 25 şi 35 s. Sedimentarea se d eterm in ă prin m ăsurarea c a n tităţii de apă care se separă din am estecul de injectare dintr-un cilindru g ra d a t de sticlă de 500 ml: (STAS 4095-68). D u p ă 2 h c a n tita te a de apă sep a rată nu treb u ie să depăşească 10 ml la m alax a rea mecanică, iar du p ă 24 li tre ­ buie să sc resoarbă (se face şi o probă de înclinarea cilindrului). Rezistenta la compresiune se determ ină pe cuburi cu la tu ra de 7,0 cm sau 10 cm, în condiţiile STAS 1275-81. c. Efectuarea injectării cu pompe dc injectare (cu m em brană, a r c sau piston). În a in te de injectare se v a proceda la spălarea canalului, precum şi la verificarea etanşeităţii şi contin u ită ţii lui prin prem enţinerea unei presiuni de 4 at, tim p 3 —5 min, a apei din canal sau a ae­ rului co m p rim at, apoi ap a se elimină prin oiificii de scurgere în punc­ tele cele mai de jos ale canalului (operaţia se face cel p u ţin cu 15 min înainte de. injectare la canale căptuşite şi 90 min la' cele necăptuşite). In jec tarea se face p rin axa ancorajului şi prin teu ri de injectare am plasate în p a rte a de jos a canalelor (la 20 —30 m) la fasciculele ori­ zontale. L a fasciculele verticale, injectarea se face în axa ancorajului de la partea inferioară a fasciculului şi prin teu ri de injectare şi de reinjectare (la p a rte a superioară a canalelor) şi în tre bolţuri. In jectarea se face lent, iar orificiile se a stu p ă num ai după ce ames­ tecul a ajuns în dreptul lor. La te rm in area injectării, se astu p ă to a te orificiile şi se m enţine presiunea de 3 a t tim p de 3 min. D u p ă 45 min se va face o reinjectare d upă aceleaşi reguli (la can ale mari se fac două reinjectări). La 24 h după term in area operaţiei de injectare to a te golurile răm ase la orificiile de injectare, golire sau control vor fi u m p lu te cil m o rta r de ciment. P e n tru injectare se întocm eşte o fiş ă conform tabelului V I.8. Pe t i m p friguros se respectă condiţiile p rev ăzute în norm ativul C. 21-85. d. Protejarea ai m ăturii. Aceasta operaţie se face p rin injectare, betoane şi toreretare, conform n o rm ativu lui C. 21-85.
309

,

lilBAJdsqo

fiţ J n.!i;iDoruio.i inindoDiir [ll] iî.iy^o»fu| iniî^UJS O
o o

a , ’2 £

—c î 5 -= e •rls w"o 2 oo( 3 (J C 3 *=« o3 « £ ţ ;ş t

[,uiui/x] O IJ Z/ T îţ ţîjuoţsizou [juiJ dJCţiioutipos [sj aj«HPÎnId[ (-unu/x) ojiz l ţdnp 9unţso.idiuoo v.\ uiuoisizovx [[iu] 0.IU }U 3U Iip0S [s] Jl«)U>!L |[.i ["'!] (tupj) lU A U!PV
[3>( ] « IisîN L

O o
Ol

cs £

1' C I ^
C C

9,20

n in­ 10,15 u
o

cident ;

?9 Oc 5 « w— «2 58
~ C J oU

Nici

1 1 0 0

SI

[i ] >;<iv [3 > [J (BaqujŢioo)
îuoiuiq

e ;
o

u C 5 X C5 i 3 o o
ej ci

c u îi1 C 3 Q •ju injnDiosbVl C J G I ii
3

o •3 ~3 « H a. ♦ = 5 c c *

’c?

ţn^iioiuojjX [3,] «jnviuaduiDX ujyporui u o.iodoouj op u.io lîţCQ

O ■+
^. C 3 —

310

4. Reguli pentru protecţia muncii
P e n tru eviterea accidentelor, în tim p u l lucrului se v or respecta regulile de tehn ica securităţii, specifice locului de m uncă, utilajelor şi tehnologiilor folosite. în a in te de începerea tensionării propriu-zise se v a controla arm ă­ t u r a pe to a tă lungim ea (pe s ta n d sau tipar) în scopul depistării eventu­ alelor p un cte care ar p u te a produce ruperi spo ntane (suduri, corodări, fisuri} înnădiri slabe, îndoiri puternice etc.). Ancorajele se vo r verifica dacă nu au uzuri accentuate, fisuri etc. Locul de pretensionare devine zonă interzisă accesului p en tru perso­ nalul nean g ajat în efectuarea pretensionării. Pe tip are se vor aşeza trav erse de protecţie. în afara s tan d u lu i şi tip a ru lu i la capete se vor aşeza la d istanţe convenabile ecrane protectoare solide care să prev ină accidentele din scăpările din bacuri ale utilajelor, ruperii firelor sau altor defecţiuni neprevăzute. Nu este permis accesul în tim p u l tensionării pe. traie ctu l firelor. Tensionarea v a fi astfel concepută ca operatorii-tensionişti să nu fie plasaţi în d re ptul unor fire sub tensiune. Firele te n sio n ate (blocate )vor fi p ro te ja te la capete cu ecrane mobile. Axul presei v a fi în to td e a u n a paralel cu axele firelor* care se te n ­ sio n eaz ă sau să coincidă cu acestea. D u p ă tensionare nu se vor lăsa capete de fire m ai lungi de 0,50 m. Nu se va lucra cu u tilaje defecte care prezintă scurgeri de lichid sau care nu s în t verificate şi omologate. Presele vor avea ecrane dc protecţie. în tim p ul confecţionării a rm ă tu rii se vor lua m ăsuri de protecţie la to a te utilajele cu piese în mişcare, precum şi p en tru - prevenirea, lovirea din m anipu lare , îndoiri, fasonări etc. prin ecrane. Preselor şi utilajelor utilizate, înainte de folosire, li se v or face probe de funcţio nare (cursa de tensionare, blocare, revenire, etanşare, suprapresiune), probe de d u ra tă cu funcţio narea sub încărcări şi in gol, probe de omologare (dacă nu au certificat de c a lita te şi docum enta­ ţie de omologare). M uncitorul sau personalul care p articipă la tension are v a fi in struit pentru protecţia muncii, întocm indu-li se fişele de pro tecţia muncii. Se vor respecta urm ătoa rele norme : Norm e republicane de p ro tecţia muncii, apro b ate de Ministerul Muncii şi Ministerul S ăn ătăţii cu nr. 34/1975, Norm e de pro tecţia muncii ap rob ate de Ministerul Construc­ ţiilor Ind ustriale , nr. 7N/1970 şi N.P.I.-1977.
311

C a p it o lu l VII

REGULI DE ARMARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT

A.

REGULI PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT, ARMATE CU BARE 1. Reguli generale, definiţii

Oţelurile folosite in elem entele din b eto n a rm a t p oartă denum irea generică de „armături*1 în tru c ît întăresc sau arm ează secţiunile de beton a r m a t făcîndu-le capabile să su porte eforturi m ari longitudi­ nale de întindere,, să sporească capacitatea secţiunilor de beton pen­ t r u a prelua eforturi de compresiune sau de a rezista la eforturile d a te de aşa numitele forţe transversale sau tăietoare. a. Clasificări. A rm ăturile se definesc după an u m ite criterii (tipul oţelului, rolul arm ă tu rii în elem entele de b eto n a r m a t şi beton precom­ primat. etc.). Din punctul de vedere al rigidităţii, a rm ă tu rile se îm part în ar­ mături flexibile form ate din bare de oţel-beton (fig. VII. 1) şi armături rigide a lc ă tu ite din profile lam inate la cald. Din punctul de vedere al rolului armăturilor 111 elem entele, de beton armat acestea se îm part în : armături de rezistentă (a rm ă tu ri principale, longitudinale) ; bare ridicate (bare în c lin a te ); armături de repartiţie (a rm ătu ri secundare) ; armături transversale (etrieri, l'rete etc.), armături de montaj (sau arm ă tu ri ajutătoare). A rm ăturile betonului preco m p rim at se îm p a rt in armături pretensionatc , form a te din oţeluri dc înaltă rezistenţă în care se introdu c eforturi de pretensionare mari, şi armături nepretensionate din oţelbeton obişnuit similare cu arm ăturile din elem entele de b eton arm a t. A rm ăturile care nu rezultă d in tr-u n calcul de rezisten ţă se numesc armături constructive.

812

F ig. V II.l. M a rc a re a a r m ă tu r ilo r :
® ’ ©> (3)> @ > — m ă r c i d e o ţe l- b e to n .

Din punctul de vedere al aderenţei eu betonul a rm ă tu rile se îm p a rt în armături cu profil periodic, armături netede etc. Se mai întîlnesc d enu m irile: armături cu ciocuri şi armături fără ciocuri, plase legate sau plase sudate, precum şi carcase legate sau carcase sudate. Din punctul de vedere al grad n lu i.d e industrializare, arm ă tu rile folosite s în t sub form ă de bare izolate care se asam blează în cofraj sau sub form ă de carcase legate sau plase şi carcase sudate prefabricate. Prelucrările pe care le su portă barele izolate sînt, de regulă, în­ doiri, form ări de ciocuri, asam blări p rin legare, asam blări prin sudare, preasam blări în atelier, prelucrări de com pletare în cofraj etc. Din punctul de vedere al elem entelor la care sînt destinate armă­ turile, acestea sînt denumite armături pentru : plăci plane, plăci curbe, grinzi; stîlpi, arce, console, pereţi, fundaţii şi armături pentru construcţii speciale : rezervoare, castele dc apă, turnuri de răcire, coşuri, elemente spaţiale, stîlpi L E A etc. b. D efiniţii. Armăturile dc rezistenţă au rolul, de regulă, de a prelua în p rim u l rîn d eforturile de întindere care se produc în zonele^ întinse în elementele încovoiate (grinzi, plăci,, elem ente speciale etc.) şi apoi de a m ări ca p a c ita te a de rezisten ţă la compresiune a zonelor com prim ate a secţiunilor de b eton a r m a t (stîlpi, grinzi, plăci etc.) sau la alte solicitări. Elem entele com p rim ate excen tric (cu eforturi de compresiune şi eforturi de încovoiere, cum s în t stilpii cadrelor, secţiunile arcelor, riglele cadrelor de beton arm at), elementele întinse sau întinse ex c e n -

313

t rie (tiranţi, p orţiuni ale unor plăci de construcţii speciale etc.) folo­ sesc a rm ă tu ră de rezistenţă p en tru a prelua efo rtu ri de întindere sau de compresiune. Barele înclinate (ridicate) s în t bare p lasate pe direcţia eforturilor celor m ai m ari de întindere din anu m ite secţiuni ale elementelor şi s î n t desigur t o t bare de rezistenţă (v. fig. V I I . l , m arca 0 ) . 'Etrierii sînt ram e transversale care leagă barele longitudinale din oţel-beton, p re v ăzu te de regulă cu ciocuri. E trierii pot fi închişi (sub form ă de ra m ă închisă) sau deschişi (ram ă fără o latură). E trierii în­ chişi pot fi legaţi cu sîrm ă neagră sau prin sudare (v. fig. V I I .l marca(g)). De regulă, rolul etrierilor este cel de rezistenţă, p en tru preluarea linei p ărţi din eforturile transversale din stîlpi, grinzi, arce, cadre, sub form ă de eforturi de întindere, d ar au şi rolul de asigurare a con­ lucrării t u t u r o r arm ăturilo r, asam blării lor sub form ă de carcasă şi m enţinerii poziţiei arm ă tu rilor la cotele p revăzu te în proiect. întreaga armătură din elementele de beton armat poate fi socotită ca armătură de rezistenţă. A rm ă tu r a folosită cu scopuri speciale, p en tru preluarea eforturilor d in te m p e ra tu ră , din c o n tra cţia betonului, p e n tru reducerea efectului fisurării etc. po ate fi considerată a t î t ca a r m ă tu ră de rezistenţă, cît :şi ca a r m ă tu ră constructivă. A rm ă tu ra , prin s tru c tu ra ei, este d e stin ată a prelua eforturi de întindere, astfel de a r m ă tu ră fiind specifică elem entelor încovoiate (grinzi, plăci, stîlpi încovoiaţi etc.) ; dar a r m ă tu ra po ate prelua şi efor­ tu ri de compresiune, îm preună cu betonul din zonele com prim ate (stîlpi, zonele com p rim ate ale. grinzilor etc.). Eforturile transversale din elem ente s în t su p o rtate t o t de arm ături, care au c a p a c ita te a de a prelua eforturi de întindere. A rm ătura constructivă este a r m ă tu ra care nu re z u ltă în m od obişnuit d in tr-un calcul de rezistenţă. în categoria arm ă tu rilo r constru ctiv e se consideră armătura de repartiţie a plăcilor a rm a te pe o singură direcţie al cărei rol principal este cel de a asigura conlucrarea de ansam b lu a arm ă tu rii (rep artizîn d egal barele de rezistenţă), p u nînd u-se u n n u m ă r de bare pe m etru liniar de placă la o d is ta n ţă m a x im ă fix ată p rin proiect şi care desigur a fost justificată p rin încercări m ultiple. Se ştie că această a r m ă tu ră are şi rol de rezistenţă, dar în tru c ît pro iectantul nu treb u ie să respecte decît reguli constructiv e p e n tru prevederea ei în proiect (n um ăr de bare pe m etru tran sv e rsal de placă, m ărim ea d iam etru lu i barelor, dis­ ta n ţe le dintre b are etc.) se n um eşte şi a r m ă tu ră c o n stru c tiv ă . Arm ătura de montaj în tr ă în categoria a rm ă tu rilo r co n stru ctiv e şi este form a tă din bare longitudinale care asigură m o n taju l arm ă.314

1 urii în grinzi sub form ă de carcasă, p ă s trîn d poziţia etrierilor (v. fig. V I I . l , m arca Q). T o t ca a r m ă tu ră de m ontaj tr e b u ie socotite şi agra­ fele care păstre ază distan ţa dintre barele longitudinale ale stîlp ilor cînd acestea nu s în t legate de etrieri, sau cînd etrierii nu au suficientă rig iditate p en tru p ă s tra re a geom etriei carcasei stîlpului. Ancorarea armăturii în beton este o condiţie a asigurării conlucrării dintre beton şi arm ă tu ră . Barele cu profil periodic întinse se ancorează şi prin profilul oţelului care asigură pe lîngă ad e ren ţa obişnuită a oţelului de beton, p rin pă­ tru n d e re a laptelui de cim ent îu asp erităţile nevizibile ale barelor de oţel-beton, şi o ad e ren ţă prin încleştare, care se opune te n d in ţei de lunecare a barelor p rin efectul de p an ă d a t de n e r v u r i ; în u ltim ă in­ s t a n ţ ă există şi frecarea care se opune alunecării barelor d upă ce a fost învinsă a d e re n ţa p rin încleştare. Ciocurile sîn t m ijloace de îm b u n ă tă ţire a ancorării în b e to n a ar­ m ăturilor, fiind realizate fie sub form ă de ciocuri în unghi d re p t la capetele barelor din oţelurile cu profil periodic, fie. sub form ă de ciocuri cu îndoire la 180°, de regulă la oţelurile netede. Barele co m p rim ate pot ră m în e şi fără ciocuri. Modul de confecţionare a ciocurilor se a r a tă la fasonarea a rm ă ­ turii. înclinarea armăturilor (poziţionarea barelor de rezistenţă pe o sec­ ţiune înclinată) este necesară a t î t p en tru trecerea a rm ă tu rilo r spre zona întinsă a elem entului de la fa ţa opusă, c ît şi p e n tru preluarea eforturilor transv ersale din forţele tăietoare, din com binarea lor cu cele de- încovoiere sub formă de bare supuse la întindere la elementele lini­ are (grinzi, noduri de cadru, console etc.). La grinzi, barele înclinate se numesc şi bare ridicate deoarece trecerea barelor longitudinale la p a r te a superioară se face p rin ridicarea (îndoirea) barelor. Forţele tăietoare sîn t preluate şi p rin etrieri. care se p u n îndesiţi în zona cu forţe t ă i e t o a r e m ari. Arm ăturile pretensionate sîn t a rm ă tu ri de în altă rezistenţă, care sîn t supuse unor eforturi iniţiale m ari de întindere, la execuţia ele­ mentelor, fie p rin în tin de rea lor pe s ta n d la elementele la care d u pă tran sfer se asigură p reco m p rim area acestora prin an corarea p rin ade­ re n ţă în beton, fie p rin întinderea lor prin golurile lăsate în elem ente ; precom prim area elem entelor se. asigură prin blocarea a r m ă tu rii în tinse în ancorajele de la ca p ătu l elem en telo r (v. cap. VI, B). A rm ă tu rile folosite la pretensionare s în t a rm ă tu ri de înaltă rezis­ te n ţă (v. cap. I I I si STAS 6482-/2-80, STAS 6482/3-80 şi STAS 6482/4-80) In elem entele de b eto n precom prim at, în opoziţie cu arm ă tu rile pretensionate, restul arm ă tu rilo r se numesc armături ne pretensionate.

315

c. lîfcjii 1i generale. P e n tru a sc uşura execuţia arm ăturilo r, proiec­ t a n t u l trebuie să ţină seam a de. u rm ătoarele reguli generale : 1) Se va alege u n num ăr cit mai mic de bare. 2) P e n tru ca barele să nu fie confundate, diferenţa dintre d ia m e tre tre b u ie să fie de cel p u ţin 2 —4 mm p e n tru a fi deosebite cu ochiul liber. 3) D iam etru l arm ă tu rilo r fasonate nu se v a reduce sub 5 mm (cu excepţia plaselor sudate), p en tru ca acestea să-şi păstreze la t u r n a r e poziţia din proiect. 4) La proiectare tre b u ie să se ţin ă seam a de to leranţele de execuţie. 5) Nu se v o r folosi, ori de cîte ori este posibil, bare prea groase, care se fasonează greu şi au o ancorare în b eton m ai slabă decît b a rele subţiri şi nu asigură ductilizarea betonului. 6) N u se vor folosi bare flo tan te care nu asigură ancorarea cores­ p u n ză to a re în beton. 7) P e n tru a rm ă tu rile de rezistenţă se v o r folosi bare cu profil perio­ dic, preferabil de c a litate PG 60. 8) P e n tru elem entele plane se v o r prefera plase su d ate uzinate din sîrm e cu profil periodic. 9) L a cotarea a rm ă tu rilo r şi stabilirea m ărcilor p en tru bare se. v a ţine. seamă de posibilitatea industrializării execuţiei arm ăturilor, sta­ bilind m ărci com une p en tru bare de acelaşi d iam etru şi cu acelaşi m o d de fasonare. 10) Ori de cîte ori este posibil se v o r folosi carcase sudate sau p re as â m b la te prin legare. 11) A rm ătu rile v o r fi prevăzu te cu u n n u m ăr cît m ai redus de îndoiri. 12) P en tru zonele seismice se v a ţine seam a de condiţii speciale de arm are specifice acestor zone. Fasonarea şi montarea carcaselor de armături şi a plaselor sudate se face pe baza prevederilor proiectului şi a fişelor de debitare şi fasonare, resp ectînd cu s tricteţe dimensiunile p rev ăzu te în proiect. B arele t ă ia te şi fasonate vor fi depozitate în p ach ete şi e tic h e ta te conform simbolurilor din fişe. Scopul îm pach etării şi etichetării este de a se face identificarea lor u şoară şi de. a asigura p ă s tra re a formei şi a curăţeniei pachetu lui de arm ături. Dacă în proiect nu sînt suficiente date asupra m odului de fasonare se vor respecta uim ătoarele indicaţii ţjcnerale : 1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regulă, ciocuri semicirculare. 2) A rmăturile legale de la partea superioară a plăcilor pol fi pre­ văzute cu ciocuri la 90°. , 3) La înglobarea barelor longitudinale a stîlpilor în fundaţii se vor prevedea îndoiri la 90°.

316

4) Barele ca profil periodic, care necesită şi ciocuri terminale (bart Întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90 5) Se execută fără ciocuri : barele cu profil periodic şi netede com­ primate, barele plaselor şi carcaselor sudate, la care aderenta se asigură prin conlucrarea spaţială a întregii armături, barele din zonele cu soli­ citări reduse, care sînt folosite pe considerente constructive. 6) Barele înclinate trebuie să aibă la capăt o porţiune dreaptă de m in im u m 20 d in zonele întinse şi dc 10 d în zonele comprimate (d fiind ■diametrul barei). 7) L a proiectarea armăturilor se vor avea în vedere şi posibilităţile d« poziţionare a armăturii, prin distanţieri (cel pu ţin 3 la fiecare metru pă­ trat de plasă sau perete), cel puţin 1 la fiecare metru liniar de grindă sau stîlp), prin capre de oţel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în consolă şi la 100 cm pentru restul plăcii. 8) Plăcuţele metalice şi praznurile înglobate vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau legate de cofraj pentru corecta poziţionare a lor la betonare. 9) Legarea armăturii este obligatorie la ţoale încrucişările armăturilor pentru a asigura efectul spaţial de plasă sau carcasă şi pentru poziţionarea corectă a armăturii. 10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu ar­ mătură de rezistenţă sau pentru preluarea eforturilor din contracţie şi temperatură. 11) N u se vor p une în operă plase în rulouri care nu au fost in prea­ labil îndreptate sau plase care nu sînt plane sau au noduri de sudură des­ făcute (mai mult decît permit condiţiile de livrare). 12) Poziţia înnădirilor se stabileşte numai, cu acordul inginerului care conduce lucrările de execuţie care va ţine seama ca secţiunea aleasă pentru înnădire să fie slab solicitată şi va respecta condiţiile privind asigurarea continuităţii şi aderenţei armăturii în beton. 13) Pentru execuţia armăturilor este obligatorie asigurarea stratului de acoperire cu beton care este o condiţie obligatorie privind asigurarea conlucrării armăturii cu betonul şi a protecţiei armăturilor contra acţiunilor corosive. 14) înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se admite numai cu respectarea următoarelor condiţii : — aria armăturii înlocuite să fie egală sau cel mult cu 5% mai mare decit cea prevăzută în proiect; — diametrul barelor să nu difere cu mai mult de ± 2 5 % ; — înlocuirea barelor cu alt tip de armătură (altă calitate de oţel) se face numai cu avizul proiectantului.

317

15) N u se admite la turnare îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofraj ului. ti. E x e m p le de citire a p lanu rilo r. Planul (le arm a re (v. cap. I) tre b u ie să conţin ă vederi laterale şi secţiuni transversale considerînclu-se că beto nul este tra n s p a re n t, fiind m a rc a t num ai conturul său (co n tu ru l elem entului de b eton arm at). La vederile laterale a r m ă tu ­ rile se consideră pro iec tate pe fa ţa din spate a elementului. Pe aceste p lan uri sînt d ate dimensiunile elem entului, configuraţia arm ătu rilor, diam etru l barelor, lungimile părţilor fasonate ale arm ătu rilor, n u m ăru l de bare, d is ta n ţa dintre bare, colţurile caracteristice-etc. Fiecare arm ă­ t u r ă caracteristică p o a rtă o m arcă şi este ex trasă din elem ent şi d esen ată s e p a ra t cu to a te cotele. Planurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : 1) Planurile de armare pentru obiectul care se execută trebuie să con­ ţină denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se referă şi celelalte elemente necesare identificării. 2) Elementele care urmează a fi executate Ia un obiect trebuie să fie complet înscriate, pa riind indicative din Utere şi numere, conform regulilor de desen (v. cap. I ) pentru a se identifica uşor armătura ce se fasonează pentru fiecare element, pentru a nu se executa armătură în plus sau a se omite execuţia unor armături. Astfel, to a te fundaţiile, stîlpii, la un an um it nivel, grinzile, ner­ vurile, plăcile, pereţii, elementele secundare etc. vor avea indicative separate distincte care să nu dea naştere la confuzii. E ste necesar ca înainte de a se trece la organizarea lucrului să se facă liste com plete cu seria şi indicativele t u t u r o r elem entelor şi să se completeze fişele de debitare şi fasonare a arm ăturilor. în a in te de a începe lucrul propriu-zis, m eşterii şi şefii de echipă t r e b u i e să cunoască to a te datele necesare. î n cazul neclarităţilor sau lipsurilor din proiecte, nu se v a trece la d e b itarea şi fasonarea arm ă­ tu rii p în ă nu se lăm uresc în detaliu to a te datele care nu rezultă cu c la rita te din p l a n u r i ; se trece la com pletarea acestora pe baza discu­ ţiilor şi lăm uririlor cu inginerul responsabil de execuţia lucrării. Şeful de echipă va avea mai întîi o reprezentare clară asup ra m o­ dului în care v a fi pusă a r m ă tu ra în operă, la întregul obiectiv, a su p ra ordinei de execuţie a arm ăturii, întocm ind o d o cu m entaţie com pletă a s u p ra întregului lot de arm ă tu ri ce-1 are de fasonat.

318

(fig. 2) Vederea de sus a tălp ii cuzinetului care este arm at cu o plasă de bare legate şi anum e pe o direcţie sîn t 9 0 1 4 bare şi pe cealaltă direcţie 11 0 14 ceea ce înseam nă că pe latu ra de 125 cm sîn t 11 bare aşezate la intervale de 15 cm. a v în d m arcate barele de re ziste n ţă. 4) Vederea de sus este folosită p e n tru indicarea poziţionării în p lan a a rm ă tu rii elem entelor plane. a). etrierilor etc. Cuzinetul (fundaţia) unui stilp din beton armat. simbolul oţelului (de exemplu 3 O 0 O B 37) şi m arca barei. 1) Vederea în perspectivă a cu zinetului de form ă prizm atică din care se văd ieşind 6 m u stăţi prevăzute cu ciocuri (fig. diam etrul arm ă­ turilor. E xem plul 7. diam etrul barei. indieîndu-se distanţele dintre bare. cap. Barele de pe latu ra scurtă a cuzinetului au m arca ® . in continuare se dau o serie de exemple. Se rem arci că ciocurile se pun in sus. num ă­ rul de rîn d u ri pe care se găseşte arm ă tu ra. iar cele de pe la tu ra lungă au marca @ . I) : 1) Vederea laterală conţine dimensiunile elem entelor din beton armat» poziţia arm ăturii. în figura Y II. cu indicarea dimensiunilor secţiunii transversale.2. ia r pe cealaltă direcţie sîn t 9 bare la intervale de 9 cm. d is ta n ţa dintre etrieri sau între barele de repartiţie. b).Planurile de armare ale unui elem ent trebuie să conţină toate datele pentru poziţionarea armăturii şi pentru fasonarea fiecărei bare* astfel (v. cap. a barelor de m on taj. P e n tru a se exemplifica cum se citesc planurile. respectiv 10 cm. re­ zem at pe o fu n d aţie din beton sim plu. La desenele pe care nu este t re c u tă calitatea oţelului se înţelege că oţelul este de ca litatea OB 37. res­ pectiv n u m ărul şi diam etrul barelor pe m etru liniar. V I I . distanţelor dintre bare. 319 . acoperirea cu beton.2 . poziţia barelor înclinate şi a. ciocuri.2 este reprezentat cuzinetul din beton a rm a t cu dim ensiunile in p lan de 125 x 150 cm. în milimetri. inclusiv calita­ te a de oţel. tipurile de. nu m ăru l barelor din aceeaşi secţiune şi acelaşi rîn d . 3) Diametrul fiecărei bare caracteristice se extrag e şi se redesenează s ep a rat (v. lungim ea to tală a barelor este de 115 cin la marca ® deci mai lungă cu 20 cm. V II. d iam etrului barelor. şi n u m ărul to ta l de bare p en tru fiecare marcă. 2) Secţiunile transversale conţin poziţia barelor longitudinale de rezistenţă. m arca arm ăturii. ce reprezintă lungim ea necesară confecţionării celor două ciocuri (aproxim ativ 2 x 7 d). lungimea to tală. în tre ele. I) paralel cu poziţia barei în elem ent : desenul conţine lungimile în centim etri ale fiecărei porţiu n i d rep te (considerate între colţurile axelor barelor). Fiecare m arcă de arm ă tu ră este desenată a v în d figurate ciocurile sem icirculare şi trecute urm ătoarele d im e n siu n i: lungim ea dreaptă a barelor care este de 95 cm la m a rc a ® şi de 120 cm la marca Q) . barelor de m o n taj. Detaliile figurii reprezintă .

2. poziţia pe care o are plasa de arm are din cuzinet şi poziţia m ustăţilor. vedere în perspectivă şi planuri de armare. 4) Secţiunea verticală făcută paralel cu la tu ra scurtă (fig. D in acest desen se v ă d : dim ensiunile in p la n vertical ale cuzinetului. Exem plul 8. In figura V I 1. Pe aceeaşi secţiune este trecu tă şi poziţia arm ă tu rilo r d in stîlp i care se v or pe­ tre c e cu m ustăţile pe o lungim e de 100 cm (aproxim ativ 45 d).3 se a ra tă două m odalităţi de fasonare a arm ă tu rii şi anum e în de­ s e n u l a barele de rezistenţă sîn t de d o u î tip u ri. e). în cîm pul p lă c ii se trece num ăru l de bare pe m tru lin iar (de exem plu 6 0 6 m m /m ).al m ărcii ® .care în secţiune se v ă d num ai ca nişte p u n cte. I. ce reprezintă m u stăţile. VI 1. se vede in întregim e cu poziţia ciocurilor. 3) Secţiunea verticală făcută paralel cu latu ra lungă a cuzinetului (fig.2. bare ridicate.Fig. călăreţi şi bare de rep a rtiţie c it şi arm area încrucişată a plăcilor. sîn t tre c u te la fel ca la celelalte arm ătu ri lungim ea p ă rţilo r d repte (153 cm) inclusiv a ciocului d rep t Îndoit la 90° (de 10 cm). fig.2. num ăr 320 . marca (£) şi m arca Q) . în ceea ce priveşte plasa de la baza cuzinetului se observă din acest desen că •barele lungi (marca Q)) au ciocurile în sus şi sin t puse sub bafele scurte (marca 0 ) . VII. Cuzinet din beton armat. 1. Armarea plăcilor din planşeu. cu armătura pe o singură direcţie şt <cu armătură p>entru preluarea momentelor negative de pe reazeme. iar m arca Q) se vede sub formă -de puncte. V II. Din acest desen s e v ă d : dim ensiunile cuzinetului în secţiune.a desenul m u stă ţii (m arca © ). I (v.12) d in care se vede a tî t arm area pe o direcţie cu b are drepte. şi n u m ăru l barelor (6 0 2 2 ). cit şi lungim ea to ta lă (181) cm). M odul de arm are a fost a ră ta t la cap. aşezarea barelor plasei din cuzinet la care marca (D. precum şi desenul in detaliu . d).

In desenul b se ara tă că se poate folqsi o singură marcă de arm ătu ră <£) pusă al­ tern ativ cu un cap ăt rid icat spre stin g ă marca ® ' apoi spre dreapta marca ® . două sub form ă de bare d re p te ® . E xem plul 9. b. La plasele legale ridicarea barelor pe reazem se poate face şi direct pe cofraj cu chei speciale. c se a ra tă arm a -e a u n e i grinzi.3. Armarea plăcilor din beton armat cu armătura de rezistenţă pe o singură direcţie. La plase sudate arm area se face cu plase sep arat pen tru zona întinsă din cim pul plăcii şi sep arat p en tru zonele întinse de pe reazem . barele fiin d însă deb itate la lungim ea to ta lă a mărcii Q) din desenul a sau a mărcii ® '. iu secţiunea tran sv ersală barele de re p artiţie se v ăd sub form ă de p u n cte şi se aşază p e s te arm ătu ra de rezistenţă .Fig. Armarea unei grinzi simpla rezemate. d ar pe reazem e se ridică num ai barele de m arcă ® barele de m arcă 2 sin t co n tin u ate cu bare drepte pină pe reazem av in d ciocuri sem i­ circulare in sus. Se co n stată că astfel de grinzi au arm ă tu ra de rezistenţă for­ mată in c i m p d in 4 bare 0 20 m m a lcă tu ite diferit. VII. în figura V11. 21 — C a rte a fie ra r u lu i b e to n is t — cd. realizat de cele două mărci fl) şi Q). această arm ătu ră se num eşte de re p artiţie deoarece prin le g a r e d e a rm ătu ra de rezisten ţă o repartizează pe aceasta in mod uniform con­ form prevederilor din proiect. una s u b fonn'i d e bară ridicată pe reazem şi cu îndoire p en tru a asigura lungim ea minimă d e ancorare © şi una sub form ă dc bară dreaptă ridicată care are o lu n ­ gime d e ancoraj suficientă. 1 3 2 1 .4. la p artea superioară întinsă (Ş). Barele de re p artiţie sin t cele indicatei cu m arca Q). o.

30 f \ <•16 L■?L0 ?*20 / dn A -A <n 6 E t r ie r i O 7 L IbC SECŢIUNEA > 2 te \ 15 E t r ie r i C 7 1 i vr» a (5) a i o V-) O 'r> L i> 2 0 î n 25 o •r> y r v — » 75 E t r i e r i Tnchisi 3 0 -+ * Fig. Marca 0 reprezintă barele de m ontaj alcă tu ite de 2 0 8 si care au rolul de a p ă stra distanţele dintre etrieri şi a asigura conlucrarea in ansam blu a a rm ătu rii. pe o porţiune de cel p u ţin dublul înălţim ii grinzii. 322 .4. VII. m arca (J) reprezintă etrieri deschişi (eu 3 latu ri) care sîn t p oziţionaţi în zona centrală a grinzii care nu are forţe transversale (tăietoare) m ari. P lanul de armare a unei grinzi care preia momente negative pe reazeme. ia r marca © reprezintă etrieri închişi (cu 4 latu ri) ce sin t prev ăzu ţi la capetele grinzilor unde forţele transversale s in t m ari.

P entru regiuni seismice etrierii se îndesesc spre capelele stîlpilor conform proiectului. Astfel se sim plifică fasonarea. P l a n u l d e a r m a r e a u n u i s tîlp d e p a r t e r c u s e c ţi u ­ n e a p ă tr a tă . Sttlpii cu secţiune dreptunghiulară pot avea în loc ele eloi etrieri in aceeaşi sec­ ţiu n e uh etrie r şi o agrafă in formă de S (fig.4. In regiuni seismice nu se rcee. d ar poate da naşte re greşelilor de m ontaj. V I I .6). ---.® . P en tru regiuni seismice ancorarea aceasta este foarte im portan tă. C aracteristic pentru arm area stîlpului este asigurarea co n tin u ităţii cu fundaţia care se realizează prin m u stăţi m arca ® şi cu stîlpul de la etajul I care se realizează p rin arm ătu rile cu m ărcile (J). V II. V II. b). marca (g).In secţiunea A — A se vede poziţia arm ătu rii de m ontaj şi de rezistentă. V il. F ig .5).a vinii stîlp cu secţiunea pătrată. in fiecare secţiune sin t cîte 2 etrieri închişi : etrieri de c o n tu r m arca © ce poziţionează arm ătu rile de colţ şi etrieri de interior care pozi­ ţionează arm ătu rile longitudinale de pe latu rile stîlpului. E trierii se aşază la 33 cm .mandă folosirea agrafelor. Plan dc armare. interiorul grinzii pentru ca şi capeţi le ciocurilor şi ciocul ca atare să se ancore/c ferm în masa b etonului. Fierarul betonist trebuie să fie a te n t la poziţia c io c u rilo r: barele au ciocurile de regulă îndreptate spre.5. E xem plul 10. la parter (fig. precum şi conturul etrierului. Mărcile (2) Şi ® p o t fi înlocuite p rintr-o singură m arcă Q)' care se aşază a ltern ativ cu bara cu îndoire de reazem la un cap ăt şi apoi la celălalt (fig.

a. S int reguli de arm are p en tru nodurile cadrelor de b eton armat» p e n tru reazemele grinzilor. 2 . P e n tru zonele cu concentrări de eforturi m ari arm a rea se exe cu tă du pă unele reguli speciale date în norm ativele şi t r a ta te le de specialitate. p en tru îm binările elemen­ telor. Condiţii generale de armare Unele criterii p en tru arm area elementelor din b eton a r m a t pe care le ia in considerare proiectantu l au fost deja a r ă ta te în parag rafu l 1. sîrm e trase de t i p STN B şi S T P B etc. VII. Alegerea oţelurilor trebuie să asigure : — un consum redus de o ţ e l .6. P entru satisfacerea criteriilor a r ă ta te se va c ă u ta să se folosească oţeluri superioare de tip PG 52. de forfecare sau de torsiune a elementelor de beton. Arm area elementelor de beton rezultă de regulă d in tr-u n calcul de rezistenţă pe baza căruia se stabileşte aria arm ă tu rii în zonele întinsa sau com prim ate ale secţiunilor. Cunoaşterea criteriilor de alegere este utilă a t i t p en tru p ro iec tan t cît şi p en tru executant. — u n consum mai redus de m anoperă la fasonare şi la m on taj j — co m p ortarea bună la solicitări de tip seismic şi la cele de oboseală. Alegerea oţelurilor. 324 . Agrafă ş i pozi­ ţia ei in s e c ţi u n e a unui s t î lp d i n beton a r m a t . p en tru console. p en tru legăturile elem entelor liniare cu cele plane etc. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton. A rm area se foloseşte pen tru preluarea eforturilor de întindere. PG 60.[ F ig . L a elementele cu sec­ ţiu ni reduse şi eforturi m ari se foloseşte arm area şi p en tru zonele com­ prim ate. Regulile de arm are s în t p revăzu te în prescripţiile de proiectare şi ex e cu ţie: STAS 10107/0-76. beton armat şi beton precomprimat “ şi n orm ativu l G.140-85 „Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton a rm at“.

Dacă aria oţelurilor de arm are a re z u lta t de 20 cm 2 ( A f — 20 cm 2) r a p o r t u l : ■ —— K 100 = ——— X 100 = 2 % . b. Desigur. c.P e n tru m ărirea gradului de industrializare şi respectiv p en tru re­ ducerea m anoperei de confecţionare şi m ontaj se v or folosi ori de cite ori este posibil. plase su date.). neevidenţiate prin calcule. arm ările la elementele la care apar eforturi m ari din contracţie ce ar produce fisurarea acestora fără o a rm a re suplim entară. reprezintă [procentul! de A „ 1 000 Se ia de regulă aria utilă a secţiunii de beton A b = bh0. astfel oţelul OB 37 se v a folosi ca a r m ă tu ră constru c tiv ă la elementele slab a rm a te sau la elem entele supuse la vibraţii. oboseală etc. armările p en tru preluarea u no r eforturi din tem p era­ t u r ă . pen tru asigurarea ancorărilor arm ă tu rii în beton.8). p en tru folosirea diam etrelor de a rm ă tu ri corespunzătoare dimensiunii elem entului şi m odului său de solicitare sau de com portare a elementelor. are o arie A h — 50 X 20 = 1 000 cm 2. în prescripţiile de proiectare (STAS 10107/0-76) sîni date m ulte precizări privind procentele minime şi m axim e de armare. fig. Plasele su d ate din sîrm ă trasă . î n această ultim ă categorie in tră nodurile de cadru. carcase sud ate sau legate etc. Trebuie re spectate reguli privind : asigurarea unui an u m it procent de arm are. pen tru arm area elem entelor su­ puse la torsiune. nu se vor utiliza la arm area diafragmelor. fie la arm area pen tru solicitări greu de exp licitat p rin tr-u n calcul curent. A ria a rm ă tu rii. pentru asigurarea acoperirii cu b eto n a a rm ă tu rii şi uşoarei betonări a elem entelor (v. A in iă ri constructive şi recom andări generale. p en tru trecerea arm ă tu rii pe reazemele grinzilor. astfel. de exem plu. la arm area elem entelor supuse la oboseală sau la eforturi a ltern an te rep etate. 325 Â 20 armare. V II . arm ările speciale p e n tru o bună com portare a elem entelor la solicitări seismice. pentru a asigura nedeform abilitatea arm ă tu rilo r la betonare. Procentele de ai mai c. care au rezerve reduse de deformabilita te (ductilitate). bordările golurilor. . Reguli de arm are sîn t şi pen tru preluarea forţelor tăieto are prin bare înclinate şi a rm ă tu ri transversale. o g rin d ă care are o secţiune transversală cu lăţim ea de 20 cm şi înălţim ea de 50 cm. zonele cu concentratori de eforturi. Armările con­ stru c tiv e se folosesc de regulă fie la arm area elem entelor la care prin calcul rezultă o a r m ă tu ră foarte redusă. Aria a rm ă tu rii în ra p o rt cu aria secţiunii de beton a r m a t se exprim ă în procente . şocuri. a p a r şi restricţii în utilizarea unor oţeluri . cu ex cepţia pistelor (dalelor p e n tru fu n d a ţia tram v a ie lo r sau a auto stră­ zilor etc.

Procentele m inim e pentru armarea transversală a stîlpilor.4 0 .15% la g ra d u l de protecţie antiseism ică GPA > 7 şi de 0.5 PC 52 sau P C 6 0 F ă ră s o lic ita r e se is m ic ă P C 52 sau PC 60 O B 37 O B 37 O B 37 P ro c e n te le m in im e de a r m a r e In te r io r M a r g in a l D e c o lt 0 .2% ce po t fi depăşite la secţiu­ nile T cu placa com prim ată.8 0 .5 0 .5 0 .7 0 .Procentele minime de arm are p e n tru stîlpi sin t cele din tabelul V I I .4 0 .15% p e n tru construcţii cu GPA > 7. Procentele maxime ale armăturii longitudinale. l . Procentele m inim e <le arm are ale a rm ătu rii lo n g itu d in ile in slilpi G ra d u l d e p r o te c ţie a n tis e is m ic ă (G P A ) 7 T ip u l d e s t ilp I>C 52 sau PC 60 6 şi fi.1% pen tru GPA < 7 şi 0. A rm area tran sversală a stîlpilor se face p rin etrieri închişi prin su d u ră sau p etre­ cere aşa cum se poate urm ări pe figura V I I .7 0 .9 1 .5 0 .10% la gradul 6 şi 6.0 0 . La grinzile care formează riglele de cadru procentele minime vor fi 0. 0. dar cel p u ţin de 0 .6 0 . Tabelul V I I .7 0 . Acestea se sporesc în secţiunile de capete ale stîlpilor şi grinzilor în special în zonele în care la solicitări seismice ap ar plastificări.5 O b se rv a ţie .1 % ob ţin u te prin ro tu n jirea în plus a procentelor de arm are calculate. Procentele de armare ale grinzilor. l . A rm ă tu r a longitudinală va fi de m axim u m 2 % în zonele cu solicitări seismice şi de m axim um 3 % la elementele fără rol de rezistenţă seismică.15°/o la gradul de protecţie antiseism ică G P A > 7 .8 0 . D acă nu există considerente deose­ bite se recom an dă utilizarea unor procente medii de arm are fa ţă de secţiunea utilă (fr/i») a inimii de 0. La solicitări reduse în stîlpi procentele m inim e se lim itează la 0.10% la cel cu g ra d de protecţie antiseism ică GPA < 7 . P e laturile întinse ale secţiunilor grinzilor şi plăcilor se va prevedea c a n tita te a de a r m ă tu ră reieşită din calcul.6 0 . 0.075y« în zone fără acţiuni seism ice.8 0 .0 5 —0 . în paragrafele u rm ă to a re se vor da detalii de arm are. 7.6 0 .4 0 . va fi de m inim um 326 .6 —1. iar pe reazeme p en tru preluarea m om entelor negative.5 . Procentele m inim e de arm are transversală pe direcţia fiecărei la tu ri va fi de 0.

327 . L a p a rte a inferioară a reazemelor a r m ă t u r a va fi cel p u ţin 0.5.4 din arm ă tu ra din cîmp. 0. D istanţele dintre etrieri şi stîlpi în zone seism ice.5 Şi 0.7.3 din cea p re v ă z u tă în cîm p p e n tru GPA < 7. VII.Fig.4 pen tru GPA > 7.

0 8 2 0 .8 3 3 .8 9 6 2 .5 7 0 .6 9 3 .8 5 5 .7 0 1 0 .3 6 2 5 .1 3 1 0 l jp 3 9 4 2 .0 5 1 2 .5 7 2 .7 9 9 .3 8 4 8 0 .4 7 2 4 .1 0 2 2 .2 7 3 4 .1 5 3 0 .0 2 4 .1 1 3 9 .2 5 6 1 .0 3 7 .8 o 2 2 .4 3 8 7 .8 1 2 1 .1 4 1 6 3 .2 .3 2 1 0 . Alegerea n u m ă ru lu i şi d iam etru lu i barelor (le oţel-belon.01 3 0 .4 2 7 2 .2 7 1 5 .3 2 1 6 .9 2 2 .2 6 6 1 .9 2 1 0 .7 1 1 9 .9 8 2 .4 0 1 4 .39 + 4.1 8 5 5 .5 7 1 5 .5 1 3 . 0 1 0 0 ii m ă r ii de b a re 6 1 . dar să se găsească şi cît m ai ap ro ap e 328 .7 2 1 5 . pe reazeme).2 7 1 8 .0 4 1 0 .62 = 20.5 8 8 0 .4 2 1 1 .01 5 1 . lungimea minimă pe care treb u ie să p ă tru n d ă a rm ă tu ra su plim entară in placă (1/4).5 0 7 .0 4 2 5 1 0 .0 9 6 .3 6 3 .1 4 4 .0 8 4 .6 0 9 .7 2 5 0 . în fiu ’.2 8 9 .5 6 6 4 1 .05—0.7 7 1.1 0 5 6 .7 8 5 4 1 .Procentele m axim e de arm are dep ind şi de clasa betonului. 1 1 14 16 18 2 0 2 2 25 28 32 36 40 2 . Astfel.1% ) ob ţin u te adesea prin rotunjirea în plus a procentelor de arm are din calcul.2 1 1 9 .9 5 4 8 .6 1 3 4 .5 4 3 7 .1 7 8 8 1 2 .4 5 3 1 .3 6 2 5 .5 0 2 7 0 . 17. la grinzile supuse la solicitări seismice.1 6 8 .2 6 3 .01 cm- 3.8 3 7 2 . d.0 5 7 .0 5 1 2 .2 1 5 0 .0 7 1 7 .3 9 4 .2.8 0 1 3 4 .8 1 2 9 . P e n t r u găsirea uşoară a barelor se po ate folosi tab elu l V II.3 0 8 1 .6 4 9 .9 0 S 2 .2 7 4 9 .1 5 7 5 8 .9 0 2 8 . A rm ă tu ra treb uie să fie cît m ai uniform re p a rtiz a tă în secţiune.41 1 .8 2 1 2 .0 3 7 .0 2 5 .4 2 1 0 1 .7 0 D acă aria (suprafaţa) calculată este mai m are decît cea care se găseşte în tab elu l V II.5 2 6 . la plăci sînt şi foarte m ulte prevederi su p lim entare constructive cu privire în special la num ăru l de bare pe m etru de placă (în cîm pul plăcii.1 0 1 1 3 .5 4 3 .8 5 1 1 .4 6 4 .3 9 2 0 .2 8 2 7 0 .1 3 1 .1 3 3 0 . aşa cum se poate u rm ări pe figurile V I I . A ria secţiunii.3 1 ’ 8 1 .0 1 2 4 .5 1 2 . procentele de a rm a re nu vor depăşi.2 8 7 .6 5 5 7 3 .1 3 3 .0 1 4 9 .7 0 2 .3 6 4 3 . De exemplu. Diametrele minime ale barelor de armături S uprafaţa to ta lă a arm ă tu rii necesară arm ării elem entelor de beton a r m a t rezultă din calcule de rezistenţă.7 9 4 0 .1 7 4 0 .7 8 1 4 .0 5 1 8 .1 8 1 2 .1 10 2 .1 5 1 .5 2 7 .1 3 3 0 .5 4 3 0 .5 9 2 . ea se po ate com para cu o sup ra faţă o b ţin u tă p rin adun a rea coloanelor din tabel.7 2 6 .2 1 4 4 . dacă aria calculată A = 20 cm3 este echivalentă cu aria corespunzătoare a 13 bare 0 1 4 » această arie se obţine din aria a 10 bare plus cea a ariei p en tru 3 bare A = A 10 + A 3 = 15.0 7 1 0 .5 2 5 .6 3 2 4 . Tabelul V I I .0 8 4 .7 3 1 8 .3 1 3 .-10 2 4 .3 8 9 1 .9 3 5 .7 0 4 1 .6 2 6 . la oţelul tip PG 1% la b eton Bc 25 şi 1.2 6 3 .0 7 75.3 1 1 5 .8 5 1 .0 8 2 0 .6 3 3 2 . 0 .1 8 1 3 .0 9 6 1 . pentru un n u m ăr de bare D ia m e ­ tr u l mm 6 ~ 8 1 0 1 2 N 1 0 .5 4 2.0 2 6 . î n afară de această condiţie.2.9 0 8 7 . Această operaţie se face pe baza ariei calculate. L a plăci procentele de arm are sîn t cele a r ă ta te anterior (0.4% la Bc 35.9 9 2 0 . 0 0 •> 0 .4 2 3 8 . 3 şi VII.4 3 1 0 0 .8 0 1 2 5 .2 4 1 2 .

L i r n t u i l f niinin e aim ise la elen tufele «le lietoi) iun at m onolit sau p rclu rn at Categoria armăturii 1 A rm ătură de rezistenţă longitudinală Elementele de construcţii şi telul armăturii 2 S h lp i portanţi (liale şi cadre) La elem entele obişnuite : — oţel neted — oţel periodic La elem entele nestructurale Grinzi La planşee obişnuite La planşee cu nerv u ri dese Plăci A rm are cu plase legate : — la p arte a inferioară — la p artea superioară cu oţel neted A rm are cu oţel periodic A rm are cu plase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente prefabricate Dale cu stîlpi F işii in clm p F işii pe reazeme Stîlpi La stîlpi n ep o rtan ţi La stîlp i p o rta n ţi cu la tu ra sub 400 mm sau sub 300 mm şi GPA < 7 La stilp i p o rta n ţi cu latu ra m in i­ m ă 400 sau peste 300 mm şi grad de protecţie antiseism ică G P A > 7 I're ta (diam etrul barei de fretare) Grinzi La grinzi cu înălţim ea pînă la 800 mm La grinzi cu în ălţim ea peste 800 mm La carcase sudate Grinzi La carcase legate cu sîrm ă : — la elem ente m onolite — la elem ente p returriate L a carcase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate Diametrul minim admis mm 3 Observaţii 4 14 12 10 10 8 G 8 ti 5 4 8 10 5 6 8 6 16 8 4 M aximum 28 p en ­ tr u GPA > 7 22 p en tru beto an e uşoare / i li E trieri (arm ă­ tură tra n sv e r­ sală) > 1 /4 dm. o ..x al a r­ m ătu rii tongitudidinale 8 pentru OB 37 Sudare corespunză­ toare A rm ături de montaj şi repartiţie 8 8 G 5 10 la OB 37 329 .T a b i l u l X I l .

a. de asemenea. 3 (conţiiniarc) 1 1 2 Plăci R ep artiţie la plase legate sirm ă R ep artiţie la plase sudate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate 3 cu 6 4 3 8 G 5 10 OB 37 PC A rm ătu ri con­ stru ctiv e pe lcţele laterale pe înălţim ea grinzii A rm ătu ri din diafragm e In carcase legate cu sîrm ă La carcase sudate La elem ente torsio n ate V erticale din PC V erticale din OB 37 10 12 m axim um 1 /IO din grosimea diafrag­ mei de fibrele întin se ale secţiunii de beton. 3. P e n tru a r m ă tu ri de m o ntaj.T a b e lu l V I I . L a elem ente p re fab ric ate se folosesc de regulă arm ă tu ri cu d iam etre mai mici. Se adm ite p e n tru planşee cu g rin z i dese ca diam etrul m inim să fie de 8 mm. cu carcase legate. D iam etrele m inim e la grinzi. în tru c ît pericolul deformării la tu r n a r e este redus. D ia m e tru l etrierilor de regulă nu v a depăşi 12 mm. este necesar ca a r m ă t u r a să aibă un m inim de rig id itate p e n tru a-şi p ă s tra poziţia în tim p u l tu rn ă r ii şi să asigure o uşoară t u r n a r e a betonului care tre ­ buie să cu prin dă în mod omogen întreaga secţiune. nu v a depăşi 1/4 din d ia m e tru l m axim al arm ă turilo r longitudinale respectînd şi condiţia ca diam etru l minim la grinzi mici (cu înălţim ea mai mică de 80 cm) să nu depăşească 6 m m. p en tru susţinerea etrierilor se p re văd cel p u ţin două bare de m ontaj 0 10 sau 8 mm pen tru elem ente prefabricate. cînd se foloseşte oţelul OB 37 şi 8 m m c î n d 330 . D iam etru l minim al etrierilor (arm ăturile transversale) la grinzi. iar la grinzi mai înalte decît 80 cm să nu depăşească 8 mm. d a to rită execuţiei m ai îngrijite. D iam etrele m inim e p e n tru barele de rezistenţă vor fi de 10 mm. L a carcase su­ d a te se adm ite d iam etrul m inim al etrierilor de 4 m m dacă se asigură o sudare bună. în zona com prim ată. D iam etrele m inim e admise s în t a r ă t a t e în tab elu l V I I . Aceste condiţii se concretizează p rin tr-o serie de reguli construc­ tiv e printre care sin t cuprinse şi cele referitoare la d iam etru l m inim al arm ăturii.

2) P e n tru a rm ă tu rile de la p a rte a superioară a plăcii (inclusiv a r ­ mături înclinate sau călăreţi) : 8 mm p en tru oţelul neted . d iam etru l m inim al barelor longitudinale se reduce t o t la 12 m m la OB 37. La elementele p refabricate. D iam etrul m inim adm is p e n tru stîlpii de rezistenţă va fi de 14 mm. c. D iam etrul m axim se recom andă să nu depăşească 28 m m (in special în zone cu g ra d de protecţie antiseismică G P A > 7 .se foloseşte oţelul PG 52 sau PG 60 . la elementele din beton monolit se v a lua : 1) P e n tru arm ă tu rile de la p a rte a inferioară a plăcii. 6 mm. Folosirea diam etrelor m ai m ari se adm ite cu luarea măsurilor speciale de ancorare şi cu m ărirea a rm ă tu rilo r transversale. respectiv 10 mm la PG. La stîlpii stru ctu rilo r cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 şi la tu ia cea mai m are > 300 mm. la secţiuni cu dim ensiuni stabilite pe considerente constructive. Se adm it etrieri de 6 m m la stîlpi cu la tu ra cea m ai m are de 300 mm şi pentru GPA < 7. deci se reduc cu 2 mm diam etrele m inim e (v. d iam etrul m inim poate fi redus la 6 sau 5 m m la elementele prefabricate. P en tru a r m ă tu ra con stru c tiv ă care se pune pe feţele laterale ale grinzii diam etrele m inim e vor fi 8 m m p e n tru oţelul OB 37 şi 6 mm p e n tru oţelul PG 52 sau PG 60 . La stîlpii n e p o rta n ţi (caracter decorativ etc. 331 . 8 mm la stîlpi p o rta n ţi cu b > 400 mm. 6 m m la stîlpi p o rta n ţi cu b < 400 mm . la carcase sud ate. b. D iam etrul minim al fretei elicoidale continue sau al etrierilor sud aţi (arm ături transv ersale sudate) va fi de 6 mm. Diametrele' m inim e la plăci. Diametrul armăturii transversale ( etrieri) va fi cel pu ţin 1! 4 clin dia­ metrul minim al armăturii longitudinale şi m inim um : 5 m m la stîlpi nepo rta n ţi . p e n tru carcase s u d ate d iam etru l se reduce la 5 mm.) d iam etru l minim se reduce la 10 mm. Diametrele m inim ? Ia stîlpi. la elementele in care solicitările s în t mici sau la stîlpii de b eto n a r m a t t u r n a ţ i în zidărie. P e n tru betoane cu agregate uşoare diam etrele m axim e adm ise vor îi de 22 m m din oţel cu profil periodic (PG).3). D iam etrul m inim p e n tru a r m ă tu r a de rezistenţă in cazul plaselor legate cu sîrmă. se vor folosi etrieri de 8 mm din OB 37. La stilpii p o rta n ţi tu r n a ţ i m onolit la care a r m ă tu ra este foarte redusă (constructivă) diam etrul minim se adm ite să fie de 12 mm. tab elu l VII. 6 mm p en tru oţelul tip PG (cu profil periodic).

în mm. Diam etrele minime ale a r m ă ­ turilor v ertic ale de rezistenţă vor fi : 0 12 p e n tru arm area cu oţel OB 37 . pentru a se asigura trecerea gra nu le lo r de agregate şi a laptelui de ciment în tim p u l tu rn ării. C înd a r m ă t u r a de la p a r te a inferioară a grinzilor este dispusă Pc mai m u lt de 2 rînd uri. D iam etru l m axim al a rm ă tu rilo r va fi ^ dj 10 sau 25 m m. e. D istan ţa (lumina m inim ă dintre arm ă tu rile lo ng itud inale de rezistenţă care au o pozi­ ţie orizontală sau înclinată la elem ente liniare (grinzi. planşee ciupcici. Diametrele m inim e Ia structurile speciale (in velitcri. d is ta n ţa m inim ă (în afară de barele primelor 332 . arce etc.D iam etru l m axim al barelor de rezisten ţă din plăci nu va depăşi. v ib rării sau com pactării betonului (fig. 30 m m pen tru a r m ă tu ra de la parte a superioară. d.) în tim­ pul betonării se ia egală cu diam etru l b arelo r d ar nu m ai p u ţin de: 25 m m p e n tru a r m ă tu r a de la p a rte a inferioară . diam etrul m inim al a rm ă tu rii de re ziste n ţă v a fi de 4 m m la elem entele p re fabricate şi de 5 mm la cele e x e cu tate monolit. Diam etrele minime trebu ie să fie conforme cu prescripţiile speciale elaborate p en tru aceste •lem ente. La elem entele p refabricate cu plase su d ate a r m ă t u r a de re p artiţie poate avea diam etru l m inim de 3 mm. planşee cu nervuri dese). Diam etrele m inim e la diafragme.2. 4. în mm.[. stîlpi. 0 10 p e n tru arm a rea cu oţel PG 52.8). V II. Distanţele diniie tarele ai măturilor la grinzi. u nde d este grosim ea diafragmei. a. rezer­ voare. Distanţele dintre barele armăturilor L a grinzi. A rm ă tu r a ele re p a rtiţie p en tru plăci t u r n a t e monolit se ia de 5 mm p en tru plase legate şi de 4 m m pentru plase sudate. E trierii din zonele de ca p ăt ale diafragm elor vor fi de m inim um 0 6 la 100 m m între ei pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. valoasea d a tă de relaţia ------. ' 10 P e n tru elem entele arm a te cu plase s u d ate din sîrm ă t ra s ă p e n tru beton a rm a t. arce şi la t o a t e elem entele liniare la care a rm ă tu ­ rile a p a r con stituite sub form ă de carcasă spaţială legată sau sudată este necesar să se p revad ă d istan ţe m inim e între arm ă tu ri.

precum şi in tre prim ele două rin d u ri " intre arm ăturile dc la faţa superioară ~ 1 arm ătu ra dispusă pe mai m u lt de două rin d u ri (In afara barelor din prim ele două rin d u ri) Etrieri Ele. D istanţele dintre etrieri vor fi de m in i­ m um 100 mm. VII-8) şi se v a respecta condiţia ca a r m ă tu ­ rile din rîndurile 2 şi 3 să cadă e x a c t peste cele din rîn d u l 1.înclinate. 4.două rinduri) se va lua de 50 mm (v.8. D is ta n ţa m ax im ă d in tre axele a rm ă tu rilo r de rezistenţă se recom and ă să nu depăşească 150 m m (tabelul V I I . 4 sîn t indicate distanţele minime adm ise intre arm ă tu ri. l u n a r e dl ) 25 mm Fig. dar nu sub d iam etrul arm ăturii. A rm ă tu rile p o t fi legate şi cu agrafe cu d iam etru l m inim de 6 m m în zone neseismice. 5). Distanţa minimă mm 2 Tabelul V I I . D acă un proiect are p revăzute distanţe d intre a rm ă tu ri mai mici de 25 mm. î n tabelul V I I . D is ta n ţa la a r m ă tu ra constru c tiv ă dispusă pe fa ţa laterală Ia grinzi mai înalte de 70 cm va fi de 400 mm. eiite preturnaIc 50 70 50 cl„ insă > 2 0 d„ insă > 3 0 > 50 >100 rf„ insă > 15 333 . D istanţele m inim e dintre armătu­ rile de rezistenţă pemtru grinzi orizontale sau. D istanţa m inim e adm ise intre arm ătu ri Elementul i Stîlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile : Barele longitudinale Etrieri Pasai tretei sau d istan ţa d in tre etrieri în cazul în care secţiunea acestora rezultă din calcul Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj riumai P( tr\i taluri (inclusiv stilpi p re tu rn a ţi) : — Intre barele unui rin d dc a rm ătu ră de la partea inferioara.. d is ta n ţa dintre a rm ă tu ri (lum ina) poate fi m icşorată p înă la 15 mm. La elementele p re tu r n a te şi prefabricate. se vor d a in proiect indicaţii a su p ra dim ensiunilor m axim e admise p en tru granulele agregatelor ce se vo r folosi la execuţia betoanelor. VII. fig.

*><300 : 3/4 lOd (la betonul cu g ran u lil) 0. s:/i/4 100—150 d„ esle d iam etrul nominal al barei. 150 D istan ţa rezu ltată din calcul: 3/4 h . 180 . precum şi pe reazeme Riglele de cadre pentru G P A > 7 Console scurte 2 >70 s:2 0 0 . Tabelul V I 1. D istanţe maxime adm ise intre arm ătu ri Elementul Maximum sau cea mai mică dintre valori mm Slilpi : A rm ături longitudinale : — p en tru la tu ri cu num ai două bare — pentru la tu ri cu m ai m u lt de două bare E trieri : — in zona curentă — In zona de innădire a barelor Grinzi : P asul fretei A rm ături de rezistenţă E trie ri : — cind nu există a rm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru G P A < 7 — cînd există arm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru GPA > 7 A rm ăturile constructive dispuse pe la ta laterală la grinzi m ai înalte de 70 cm Plăci : A rm ături dc rezistenţă : — plăci cu grosime de cel m u lt 15 cm — plăci cu grosime de peste io cm A rm ături de re p a rtiţie : — p en tru plăci arm ate pe o singură diiccţie cu 1. b — cea n ai m ică laturi a stllpului . dc — diam etrul arm ul urii-com prim ale. 334 .5. 200 400 200 1.2 d. li — înălţim ea g rin z ii. 3/4 d .e — i1 1 * ţim ea p lă c ii. 300 15 d c .5 h p 350 250 N ota/ii : d — diam etrul m inim al 1 are)or dc rezisten ţă . d. — diam etrul sim burelui de b e to n .1 Plăci monolite : — arm ătu ri de rezistenţă în zona centrală a plăcii. h. .11. > 2 — p en tru plăci pe care p ot acţiona şi încărcări con­ centrate sau distribuite local 400 pen tru G P A < 7 350 p e n tru GPA > 7 250 15rf .

Distanţele dintre etrieri la s tîlp i v o r avea u rm ăto arele v a l o r i : 1) M inim um 70 m m şi m a x im u m 300 m m.şază la distan ţa m axim ă de 1.36 (b fiind lăţimea elementului. La stîlpi.L a grinzile la care a r m ă tu ra com p rim ată nu rezultă clin calcnL etrierii vor fi puşi la d is ta n ţa m ax im ă de 300 miri.7). ' 2) în regiuni seismice p e n tru GPA >. distanţele între etrieri vor fi cuprinse între 100 şi 150 mm. L a grinzi mai late de 400 m m se vor prevedea m inim um p a tru ra­ muri de etrieri (etrieri dubli). E trie r ii vor form a cadre închise sud ate sau cu capete petrecute pe cel p u ţin 30 d. V I I . La console scurte. la d is ta n ţa m axim ă 0. etrierii se a. Distanţele dintre barele armăturilor la stîlpi. ia r p en tru laturile cu mai m u lt de două bare va fi de 250 mm. d istan ţa liberă între a rm ă tu rile longitudinale v a fi de 50 m m. 335 .7 d is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 200 mm. d is ta n ţa dintre etrieri treb uie să respecte şi condiţia ca să fie m ai mică de 15<7. La elementele solicitate la încovoiere cu torsiune. în zone seismice d is ta n ţa m ax im ă d in tre etrieri v a fi de 200 m m şi nu va depăşi 1/4 din înălţim ea grinzii. D is ta n ţa m axim ă pentru laturile pe care sîn t numai două bare va fi de 350 pentru GPA < 7 şi 400 mm p e n tru GPA > 7. 40 cm. Se vor prevedea etrieri închişi în zonele în care există a r m ă tu ri com p rim ate re zu ltate din calcul şi în zonele din apropierea reazem elor grinzilor (de regulă pe ap roxim ativ 1/4 din deschidere dar cel puţin pe 2 h de fiecare p arte a reazemului). dacă din calcul nu rezultă o d is ta n ţă m ai mică sau din condiţia ca d is ta n ţa dintre etrieri să nu fie mai mică de 3/4 din înălţim ea grinzii . b. 3) D is ta n ţa dintre etrieri v a fi r e d u s ă la 100 m m în zonele de la ex trem ităţile stîlpilor pe o lungim e m ai m are de 600 cm sau 1/8 din înălţimea stîlpului H s (v.65 b. şi m axim um 15 d min al a r m ă tu rilo r longitudinale c o m p rim a te la betonul o bişnuit şi de 10 d la beton ul cu granulit. această condiţie im­ pune d is ta n ţa dintre etrieri la grinzi care au înălţim ea mai mică de. La grinzile la care a r m ă tu ra co m p rim ată rezultă din calcul. P e n tru riglele cu GPA > 7 d is ta n ţa va fi < 200 m m şi < /i/4. se pune condiţia ca această a r m ă tu ră să nu flambeze din lipsă de legă­ tu ri d in tre etrieri . de aceea. fă ră să se depăşească dimensiunea m in im ă a secţiunii. p en tru bare co m p rim ate cu gro­ simi mai mici. La stîlpii t u r n a ţ i pe orizontală d istan ţele m inim e vor fi similare celor a r ă ta te la grinzi. m axim um 400 mm) se vor folosi etrieri închişi cu ciocuri sau cu etrieri sudaţi. fig.

Aceste d istan ţe vor fi : — cel p u ţin 70 m m (la plase sud ate dacă nu sînt admise prin pres­ cripţii speciale şi dimensiuni mai mici) . Penti'u p ăstra rea distanţelor recom andate.4) La stîlpii scurţi la care înălţim ea lor este mai mică (le 1 ori. n um ărul de bare minim este de cel p u ţin 4 b are/m (250 mm interax). etrierii se îndesesc■pe o înălţime depăşind cota pardoselii. agrafe etc. Arm ătura de repartiţie minima va fi cel p u ţin 3 bare pe un m etru liniar (330 m m intre bare). Forma secţiunilor transversale. Se ad m it excepţii cînd elem entul este integrat în zidărie sau în cazul unor condiţii speciale. distanţele dintre planele etrierilor sîn t cele a r ă ta te mai înainte. 5. 6) în cazul în care în secţiune sint mai m ulte tip uri de etrieri (d rep tun ghiu lar. — ■ cel m u lt 200 mm la plăci cu grosimea de m ax im um 150 m m . c. — cel m ult 1. 5) La p a r te a de jos a stîlpilor halelor p arter. iar secţiunea barelor de rep artiţie treb u ie să reprezinte cel p u ţin o zecime din secţiunea to ta lă a barelor de rezistenţă. P e n tru elementele liniare (stîlpi. fiind m ultiplu de 50 m m pentru secţiunile transversale. 7) P asu l fretei (inclusiv etrierii suplim entari care se găsesc în pla­ nul fretelor cînd aceştia rezultă din calcul) v a respecta urm ătoarele c o n d i ţ i i : m inim um 50 m m .) aceştia se aşază in aceeaşi sec­ ţiune . in suficiente puncte. m ax im um 80 mm. l a tu ra m are a secţiunii transversale. ctrierii se îndesesc pe toată înăl­ ţimea stilpuliii.5 h p la plăci groase (cu lip mai m are de 150 mm. grinzi) se aleg de regulă secţiuni drep tung hiu lare sau sub formă de T. dar vor respecta şi con­ diţia de a nu depăşi ca d is ta n ţă m axim ă 1/5 din diam etrul sîm burelui de beton. D acă pe placă există încărcări con cen trate sau distribuite pe o arie lim itată. iar secţiunea tran sversală a acestora v a fi m in im u m 25% din cea a a rm ă tu rii de rezistenţă. Forme constructive şi acoperirea cu beton a armăturilor a. Dim ensiunile sint m od u late. barele de a rm ă tu ri trebuie strîns legate cu sîrm ă arsă. rombic. iar plasa astfel reali­ zată’ să fie poziţionată prin distanţieri (purici). 336 . Distanţele dintre barele a rm ă tu rilo r la plăei. arce. Fierarii betonişti treb uie să verifice poziţionarea arm ă tu rii înainte şi în tim pul tu rn ă r ii betonului. h p fiind grosimea plăcii).

Se recom andă ca acest ra p o rt să fie redus la 2. T oto dată. La elementele liniare cu două bare pe laturi se folosesc de regulă etrie ri perimetrali închişi . iar grosimea lor este cuprinsă de circa 30 —35 ori în deschiderea laturii^ scurte. 22 — C a rte a f ie ra r u lu i b e to n ist — cd .5. L a elementele prefa­ bricate se ad m ite o grosime de 30 mm. La construcţii cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 r a p o rtu l laturilor este : h/b < 1. Fac excepţie structurile c o n tra v în tu ite cu diafragme. Plăcile se caracterizează prin ra p o rtu l laturilor şi grosime. l — 15 li. octagonală etc. la elementele liniare co m p rim ate p e n tru GPA < 7 şi 4 bare pe la tu ra cu dim ensiunea m ax im ă a secţiunnii < 400 m m se folosesc etrieri cu mai m u l t de două ra m u ri. La plăcile cu ra p o rtu l Z 2/Z.0 p e n tru stîlpii din beton uşor (cu granulit). Se recom an dă să se evite cazurile cîn d dimensiunile grinzii nu res­ pectă relaţia l > 4 h. portale etc. < 70 la b etoane cu agregate uşoare). iar b la tu ra cea mai mică. < 2. ra p o rtu l la t u r i l o r este : h/b < 2.). u nde I I este înălţim ea stîlpului. Stîlpii fretaţi vor avea ae regulă secţiune tra n sv e rsală de form ă circulară sau poligonală (hexagonală. se arm ează pe direcţia latu rii scurte. Slilpii trebuie de asemenea conform aţi respectînd ra p o rtu l H /b < 25. Grosimea m inim ă a plăcilor v a fi de 60 mm. înălţimea minimă a grinzilor este de regulă în func­ ţie de deschideri (lum ina e între axele reazemelor). A ceastă condiţie se im­ pune şi la trei bare pe la tu ri p en tru GPA < 7 şi la două bare pe la tu ra pentru GPA > 7. arm a rea se face pe două direcţii. în ă lţim e a g rin­ zilor h trebuie să se cu prindă de 15 p în ă la 25 ori în lungimea l a g rin­ zii. > 2.De regulă la secţiunile dreptu ngh iulare ra p o rtu l laturilor este : h/b < 2. iar grosimea este cuprinsă de circa 4 0 —45 ori în deschidere. după im p o rta n ţa şi încărcarea g r i n z i i . cele m ai înalte s în t grin­ zile principale. 1 3 3 7 . L a plă­ cile lungi cu ra p o rtu l laturilor l2/lj.5. dimensiunile minime ale secţiunilor treb u ie să asigure o rigiditate satisfăcătoare stîlpilor de flam baj (X < 85 la b eto n o bişnuit şi > . La elementele cu secţiune d rep tun ghiulară solicitate la încovoiere cu torsiune. Pentru grinzi.

A coperirea m in im ă cu* beton a arm Aiurii Tipul armăturii şi elementului Arm ături longitudinale dc rezistenţă P lăci (planşee. Tabelul V I I . p ere ţi cu g ro sim e a^ 100 mm Idem. diafragm e. fără m ediu agresiv A rm ăturile înclinate (pentru bare cu 0 s g l 6 ) obligatoriu p en tru elem ente din beton cu g ran u lit S tilpi G rinzi de fu n d aţii şi fu n d aţie aşezată p e p ă m în t cu s tra t de egalizare (acoperirea pen tru faţa inferioară) Idem . p en tru a p ro teja a r m ă tu ra şi a asigura conlucrarea acesteia cu betonul.b. Barele de a r ­ m ă tu ră treb u ie să aibă o acoperire m inimă. 6. diafragm e A lte elem ente E lem ente din b eton aparent E lem ente în m edii agresive (după p rescripţii sp eciale): — alte elem ente — plăci * 20 min pot fi realizaţi eu m o rtar to rereta t (M 100). P rin acoperire se înţelege grosimea s tra tu lu i de b eton de la a r m ă tu ră p înă la fa ţa elementului (fig. V I 1. mm 10 15 10 15 20 25 30 20 20 50 15 10 2d 25 35 50 30 45* 15 10 m ax.9). a rm ătu ri transversale. Grosimea stra­ tului minim de acoperire (I. Acoperirea cu beton a a r m ă tu rii (tabelul VII. cu u n s t r a t destul de gros de beton. fără s tra t de egalizare F u n d a ţii prefabricate pe s tra t de egalizare A rm ăturile de pe feţele laterale ale elem entelor (stilpi. plăci cu grosim ea> 100 mm P lăci prefabricate G rinzi cu Înălţim e ^ 2 5 0 mm şi a rm ă tu ri 0 ^ 20 Grinzi cu înălţim e m ai m are de 250 mm şi a rm ătu ri : 0 < 28 mm 0 ^ 32 mm 0 > 32 11.6). în fu ncţie de mai m u lţi factori. 5 m ax. bare de m ontaj A rm ătură de re p a rtiţie la plăci Distanţele dintre capetele armăturilor la marginea elemen­ tului P lăci. 10 <7+10 n + j> 9= 10 Minimum m ărim ea granulei Observaţii 338 . grinzi.111 G rinzi prefabricate cu înălţim e m ai m are de 250 mm G rinzi cu În ălţim e> 5 0 0 mm şi 0 ^ 1 0 cm G rinzi cu arm ă tu ra rigidă (lam inată) E lem ente din beton cu g r a n u lit: — alte elem ente — plăci folosite in spaţii închise. fu n d aţii) în contact cu p ă m în tu l Arm ături transversale şi dc montaj E trieri. panouri.

iar execuţia unei a rm ă tu ri ridicate cu înălţim e mai mică are ca efect micşorarea rezistenţei elementului. acţiuni biochimice etc. acid.). P e n tru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirilor este obligatorie folosirea distanţierilor (puricilor) din m aterial plastic. P ro tecţia arm ătu rii la betoanele uşoare se face în fabrici cu respec­ tare a strictă a tehnologiei. V II. con­ diţiile de execuţie etc. b — la plăci şi pereţi. E lem entele p refabricate vor fi tran sp o rta te .uirea sau alte procedee similare) au rol redus în m ărirea protecţiei armăturii. acţiune chimică. Grosimea stiatului de beton este in funcţie ele : 1) Calitatea betonului (beton greu. nu asigură acoperirea cu beton. să­ ruri de vapori agresivi. marca acestuia. Placajele de p iatră. fa ianţă. M anipularea carcaselor de arm ă tu ri şi a plaselor se va efectua conform normelor. A rm ă tu rilo r li se vor asigura o rigiditate spaţială corespunzătoare prin execuţia corectă a etrierilor. fără a se deforma Ia m anipulări şi tran sp o rt. 339 . 4) Diametrul armăturii şi rolul acedcia in element. beton uşor. cît şi pen tru etrieri sau barele de repartiţie.Fig. P rotecţiile suplim entare ale betonului (cum ar ti tenc. prin legare strînsă şi execuţia lor la cotă. 3) A cţiunea focului şi temperaturilor. E ste foarte im p o rta n t ca fierarii betonişti să ştie că execuţia unei a rm ă tu ri ridicate mai înalte. a t î t pen tru barele de rezistenţă. 2) Acţiunea mediului exterior (umiditate.). sticlă. m o rta r de cim ent etc.9. A c o p e rire a a r m ă tu r ilo r : a — la grinzi şi stîlpi . Acoperirile minime trebuie satisfăcute concom itent. m anipulate şi m o n ta te cu a ten ţie p entru a nu se distruge s tratu l de acoperire. a a rm ă tu rii ridicate. m aterial plastic şi tencuielile obişnuite nu se consideră acoperiri ale armăturii. oţel.

L a elementele din b eto n p recom prim at arm ă tu rile şi piesele în­ globate vor fi p ro teja te special.' Ancorarea cu ciocuri. ridicări ale barelor şi prevederea de ciocuri. se c a u tă să se ancoreze capetele b are­ lor în zonele com prim ate ale secţiunilor de beton. eforturile de com presiune au efect favorabil asupra aderenţei. 340 . barele izolate s în t p revăzute cu ciocuri. se prevăd bare sud ate m arginale sau chiar piese m etalice sau dispozitive speciale. A deren ţa se îm b u n ă tă ţe şte prin folosirea oţelului cu profil perio­ dic. prin interm ediul nervurilor. P e n tru ancorare la capete. pen tru preluarea unui efort de în­ tindere. a. se îndoaie plasele. folosind îndoiri corespunzătoare. necesită o lungime mare. Carcasele şi plasele sud ate se ancorează în beton. dar care în fond are foarte m ulte asperităţi. Pe lungimea barelor. sub formă de bare izolate. de regulă. P e n tru a r m ă t u ­ rile com prim ate. Ancorarea armăturii. JNormele prevăd ca a rm ă tu rile întinse (barele izolate) să se term in e de regulă prin ciocuri. Deoarece ancorarea în lungul barei. barele tran sv ersala opunîndu-se ten d in ţei de lunecare a arm ă tu rilo r longitudinale supusa la întindere. î n cazuri speciale se fac ciocuri drepte p en tru barele izolate cu profil periodic. ancorarea în beton se realizează prin a d e­ re n ţa pe care o are su p ra faţa a rm ă tu rii ce num ai a p a re n t este netedă. Forma barelor P e n tru asigurarea conlucrării arm ă tu rii cu betonul. se term in ă fără ciocuri. prevederea ciocurilor nu este obligatorie. A rm ăturile din plasele sud ate şi chiar barele izolate cu profil periodic. care nu se observă cu ochiul liber. 6 . a r m ă tu ra t r e ­ buie să fie an corată în beton pen tru a supo rta efortul de întin dere fără să alunece d in beton. în cafe p ă tru n d e laptele de ciment. Ciocurile (num ite uneori şi cîrlige) se folosesc Ia a g ă ţa rea barelor în beton. astfel că aceeaşi sec­ ţiune de a r m ă tu ră rezistă la un efort de smulgere mai m are la profilul periodic în ra p o rt cu profilul neted. care perm ite de fa p t să se ancoreze a r m ă tu ra prin încleştarea profilului în beton. La arm ă tu rile com prim ate.

diam etrul barei si m odul de fasonare. cele două ra m u ri făcînd între ele u n unghi de 45° (fig. Ciocurile ascuţite la etrieri (fig. b). V I I . V II. l l . c). 2) Ciocuri ascuţite la care îndoirea c a p ă tu lu i barei se face la lin unghi de 135°. V II.10. 10. V II . 3) Ciocuri drepte la care îndoirea capătului barei se face la un unghi de 90° (fig. î n funcţie de criteriile a r ă ta te mai înainte se vor respecta urm ătoarele in d icaţii: Barele netede longitudinale. F o rm a şi dimensiunile ciocurilor sîn t în funcţie de form a profi­ lului barei.).). cît şi la fasonarea arm ăturii (razele de îndoire. ra m u r a întoarsă fiincl paralelă cu bara (fig.ll. dacă nu sîn t incom patibilităţi de ancorare (grosimea ele­ m entu lui etc. se confecţionează cu cio­ curi de tip u l a sau b a r ă ta te în figura V I I . pînă la 0 20 : tipul a se ex ecută de regulă prin fasonare m anuală. Ciocurile sem irotu nde se folosesc. L u ngim ea p a rţia lă de ancorare se socoteşte p înă la începutul curbei de racordare a ciocului. Barele cu 0 ^ 20 se adm ite a se fasona cu ciocul de tip c din fi­ gura V I I . 11). V I I . de regulă.c Fig. la Se deosebesc trei forme de c io c u r i: 1) Ciocuri semiroiunde o b ţin u te prin îndoirea ca p ătu lui (fasonarea) barei la 180°. 10. 10. l l . de rezistenţă. Fig. D im ensiunile obişnuite ale ciocurilor s în t a r ă ta te în figura V I L I I şi se vor respecta a t î t la d e b ita re . «). V I I . p en tru barele netede. dim ensiunea capătului d rept al ciocurilor etc. calitatea oţelului. Tipuri de ciocuri la armăturile pentru beton armat. D im ensiunile ciocurilor barele de armături. iar tip u l b prin fasonare mecanică (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a şi tip u l e). d estin aţia arm ătu rii. iar ciocurile drepte la bare cu profil periodic sau chiar la barele com prim ate din stîlpi care se ancorează In cuzineţi. 341 .

Ilarele netede nu ati cioeuri in următoarele cazuri : 1) Cuiil fac parle din plase sudate. la ca p ătu l a n c o rat în cuzinet (fu n la ţii) se aInvite fasonarea unui cioc drept. se fasonează greu şi p ot fisura pe zona da curbare.67(/" + l)d + nd. n este n u m ă ­ rul de diam etre care defineşte lungimea d re ap tă a ca p ă tu lu i barei (n — c/d). 4) Pentru barele dc montaj. In afară ds lungimea obişnuită a barei l„ se mai prevede o lungime p en tru ciocuri L c care este in funcţie de form a ciocului. în special cele de diam etru mic ( 0 < 14). U rm ărind datele din figură. 342 . (după zona de curbare). Lungimea ciocurilor.28(7 + 1)^ + n(l> pen tru ciocuri drepte. care are o porţiune d re a p tă da minim un 3 d. Nu se fac ciocuri sem irotund e deoarece aceste oţeluri fiin l mai dare. 3) Cind sînt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru construcţii care sînt executate tn zone neseismice (fără cutremure de pămînt).Etrierii vo r avea ciocuri ascu ţite cu o porţiune d re a p tă a c a p ă tu lu i de 3 d sau 10 d in zone seismice (la etrieri legaţi cu sirm ă arsă. 11. iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri. ancorarea realizîndu-se prin aderenţă.tr e m i i m i r i sau cind proiectul prevede fasonarea de ciocuri. piese metalice sau alte dispozitive p rev ăzu te în proiect). 12 sîn t a r ă ta te datele geometrice p en tru stabilirea lungimii L c necesare faso­ nării ciocurilor. p e n tru ciocuri semicirculare . se stabilesc urm ătoarele relaţii pentru lungim ile necesare ciocurilor : L c — 1. Unele proiecte ad m it sa nu se folosească ciocuri şi la plase legate. dacă proiectul nu prevede execuţia de ciocuri. La d ia m . pot fi folosite fără ciocuri.5 d (sau 2 d) şi cu o porţiun e d ’eaptă d î 7 d. după te rm in a r e a curbei de îndoire (racordare). L c = 0. pe considerentul că a r m ă tu ra este ori slab solicitată ori an corarea prin ad erenţă este satisfăcătoare. P en tru a r m ă tu ra ds rezistenţă din stîlpi. STAS 889-80). unghiul de îndoire şi m ărim ea porţiunii drepte c = nd. Barele cu profil periodic. 11. î n figura V I I . d iam etru l rolei de fasonare D = fd. P en tru bare cu dimensiuni foarte m ari se po t prevedea mijloace speciale da ancorare la capete (sudare de plăcuţe. 2)' Cind fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunzător. L a plăci se pot folosi şi ciocuri ascuţite. p en tru ciocuri ascuţite .07( f + l)d + nd. în aceste relaţii f este num ărul care se stabileşte funcţie de d iam etru l barei d şi d iam etru l D al rolei de fasonare f — D /d — k . cu o rază de m inim um 2. tip u l e din figura V II. d iam etrul barei d. acestea ss fac (ie tip ii d d 'n figura V I I . L r = 0.

Lungim ile necesare ciocurilor Tipul ciocului n / (D =/d) (c =nd) 2.5 5.7.0 2.0 2. P e n tru calculul lungimii porţiunilor de bară necesare ciocurilor se poate folosi tabelul V I I .5 2.0 d Tipul (fig. 343 .5 3 3 5 0 0 3 4 3 5 7 7. 7.5 d 5.0 2. fasonare mecanică Sem icircular cu cap ăt drept A scuţit cu cap ăt drept _ -d d d E trie ri pen tru plase Drept cu cap ăt drept B are p en tru stîlp i B are cu p rofil periodic L ungim ea necesară ciocurilor se poate deduce din tabel.0 Sem icircular cu cap ăt drept 2.Od 12. Valoarea L c se calculează cu relaţiile anterioare folosind valorile f şi n din tabel.Fig.0 d 7.0 d 4.0rf 10. b —1 3 5 ’. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la : a —1 8 0: . V II.0 3.5 şi n — 3. V II.12. 1) Pentru o bară cu două ciocuri semicirculare cu f = 2. lungimea necesară am belor ciocuri va fi 2 L c = 2 x 7d = 14 d. c —90'.0 d 6.5 5.ll) a c c b b Observaţii B are netede cu diam etru l 1 1 1ic B are netede cu d iam etru l m are Idem .0 d 8.Od 4.0 d 7.0 5. Tabelul V I I .

se vor folosi role cu raze m ari D = (10. fig. şi m inim um două la grinzi m ai late). V I I . p en tru tu b u r i cu d iam etrul mic. de regulă.4. fig.7. Rolul etrierilor a fost a r ă t a t anterior. bare curbe. P oziţio narea corectă în cofraj a barelor îndoite fiind foarte im por­ t a n t ă . Formele barelor de rezistenţă se referă la bare drepte. apare necesar să se verifice cu foarte m are atenţie poziţia p unc­ telor de îndoire în lungul elem entului de rezisten ţă (v. P e n tru îndoirea barelor ridicate şi a celor in unghi drept. se folosesc la arce. precum şi de alte considerente de rezistenţă sau constructive. cu curbură m are. Barele drepte de rezistentă şi constructive se folosesc la stîlpi şi la grinzi (a p rox im ativ 1/3 din barele de rezistenţă întinse). V I I .4). c.5).drept f . L a elementele încovoiate. Barele îndoite de rezistenţă se folosesc p en tru trecerea arm ă tu rii în­ tinse dintr-o zonă în altă zonă. a r m ă tu ra sub form ă de fretă etc. VII. se execută in atelier. 344 . barele întinse din cîm pul deschiderilor sînt ridicate (îndoite) spre reazeme şi se numesc bare ridicate sau bare în­ clinate. L a seismicitate ridicată. . lungimea necesară ciocurilor v a fi L cl + L c2 = 7(/ + 8 r/ = 15 rf. etrieri. l l etc. bolţi. . Barele ridicate.2) Pentru o bară cu două ciocuri diferite. La plăci. u n cioc semicircular f = 2. în schimb. Aspeefe constructive şi de rezistenţă pentru armare şi anco­ rare ete. o treim e din barele de rezisten ţă necesare în mijlocul deschiderii grinzii (m inim um o b ară la grinzi înguste. funcţie de înălţim ea grinzii.5 şi n = 7. = 2. pe reazem se p ăstrează 40% . bare îndoite. Barele se pot îndoi şi pen tru schim bările de secţiuni ale stîlpilor (v. cu b < 15 cm. Etrierii au formele din figura V I I . pot să aibă o înclinare fa ţă de ax a elem entului cu u n unghi de 45° sau m ai m are (60 —70°). unghiul po ate scădea la 30°. iar formele lor în figurile V I I . num ărul de bare şi v a ­ loarea eforturilor pe care treb u ie să le ia în secţiunile înclinate. b. La fasonarea a r m ă tu rii elem entelor încovoiate se vor respecta o serie de reguli.5 şi n = 3 şi u n cioc.15) d pen tru bare ridicate şi de mi­ nimum 2 d p en tru barele îndoite la un unghi de 90° (fig. Astfel : 1) A rm ă tura care se menţine dreaptă pe toată lungimea elementului. V I I . d u p ă te n d in ţa de curbare a elem entului. în zona com prim ată a secţiunilor din cîm p se vor prevedea m ini­ m u m două a rm ă tu ri de m ontaj necesare pen tru susţinerea etrierilor. rezervoare. g r a ­ dul 8. . V I I . la m o n tare a a rm ă tu rii . la plase sudate. v a fi : — la grinzi. curbarea se po ate face direct în cofraj. la bare de reziste n ţă şi de re p a rtiţie şi la grinzi ca bare de m ontaj. 13). 14. 5. silozuri etc. V I I . Barele curbe de rezistenţă.

Secţiunea pe m etru a a r m ă t u ­ rilor de re p artiţie va fi cel p u ţin 10%. se prevede peste grinda principală. 15)d. conform figurii V I I . V II. . a t î t în cîm p cît şi pe reazem. se vor respecta urm ăto a rele condiţii constructive : 1) Barele se ridică la 1/5 din deschidere (m ăsu rată la baza grinzii).//.din a rm ă tu rile de rezistenţă. < 2) se va prevedea o a r m ă tu ră de re p artiţie a lc ă tu ită d in cel pu ţin trei a rm ă tu ri pe m etru. V I I . iar d istanţele m axim e între barele înclinate vo r fi. Barele înclinate trebuie să respecte şi condiţiile ca porţiunile drepte în zona c o m p rim ată să fie de m in im u m 10 d. iar în zona întinsă de 20 d. a r m ă tu ra de re p a r­ tiţie se prevede la ambele părţi. F o rm e d e e tr ie r i p e n ­ tr u grin zi. această d is ta n ţă se po ate m ări p în ă la 1.5 li (fig.să fie înclinate spre interior . La barele ridicate la plăci p en tru zona întinsă. ju m ă t a t e din a r m ă tu r a m axim ă de rezistenţă la plăci simplu rezem ate şi o treim e la plăcile continue pe reazem (la un in ter­ val m inim de 40 cm). la reazem la începutul primei bare înclinate. A rm ăturile longitudinale se v or distribui. Se recom andă ca ciocurile a rm ă tu rilo r longitudinale inferioare . re zu lta te din calcul.14. V II. . vor respecta d istan ţele : m inim um 5 cm de. —la 4 5 ’. de regulă. pe c ît posibil. La plăcile a rm a te pe o singură direcţie (av în d ra p o rtu l /. fig. 17). rezem ate pe grinzi secundare (v. egale cu în ălţim e a h a grinzii . care nu rezultă dintr-un calcul. A rm ă tu rile longitudinale se v o r ancora în conform itate cu cerinţele p en tru barele întinse. 16. F aze de în d o ire a b a re lo r : a F ig.(fii (fii Ta F ig. V I I . L a plăcile continue. 18). o arm a re su p lim entară alcă tu ită din călăreţi (7 0 6 m m /m pen tru PG 52 şi 5 0 8 m m /m p en tru OIÎ 37).13. L a g ra d u l S de seism icitate a r m ă tu ra plăcilor se m ăreşte pe reazeme. L a plăci dublu a rm a te (la p a r te a de jos şi sus). 345 . pe direcţia perpendiculară de a rm a ­ re a plăcii. — la plăci. b — la 9 0 ”. 15). V II. în ju rul perim etru lui etrierilor. iar razele de cu rb u ră la îndoire de (10. 2) Barele ridicate pc reazeme in zona întinsă. (fig. începînd cu a treia b ară în­ clinată (pornind de la reazem).

V II. 346 . Distanţe con­ structive pentru bare ri­ dicate. Armătură Fig. Armare su ­ plim entară la grinzile principale ale planşeelor.18.Fig.17. V II.

8). d). P e n tru consolele stilpilor sau consolele transv ersale ale grinzilor (fig. Lungimi de ancorare lingă reazeme în zonele întinse. 2) La reazeme simple. V I I . Lungimile de ancorare prin aderenţă s în t în funcţie de zona de ancorare. calitatea betonului etc. ridicarea se po ate face la 1/10 din deschidere.Secţiunea în care armătura este necesară h întregime din ■ calcul ^ln Secţiunea m care a rm ă tu ra h tr e r u p tă nu mai'este necesară dm calcul Secţiunea în care arm aturile sînt necesare în întregime din calcul Sechunen m care a rm a tun/e întrerupte nu mai sînt necesare dm calcul Fig. 3) L a plăci continue pe reazeme. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul.20). Unele valori ale lungimilor de ancorare s în t d a te direct de s ta n d a rd u l de calcul. socotită de la m arginea stîlpului sau grinzii. pen tru diferite zone de ancorare : pe reazeme. N a se admit bare ridicate flotante (fig. 16. n a tu ra prelucrărilor sale (ciocuri. în­ ainte de reazeme. 347 . în figura V I I . (fig. L ungim ile de ancorare Calculate la sau lungimile de ancorare stabilite co n stru ctiv w s in t indicate în figură. 19 se a r a ta cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde a p a r eforturi de întindere . (tab elu l V I I . în zonele com prim are. suduri etc. fie prin etrieri.19. înclinarea barelor fa ţă de axa elem entului v a fi de regulă de 45°. V I I . eforturile tran s v e rs a le s în t preluate fie p rin arm ă tu rile longitu din ale din p a r te a de jos sau de sus a grinzii. arm ă tu rile longitudinale şi ev en tual cele înclinate v or fi ancorate pe o lungime de calcul ln p re s ta b ilită ca p en tru zonele întinse. V IL 18). tipul a rm ă tu rii.). a r m ă tu r a ridicată se face cel p u ţin pe 1/4 din deschidere (mai m are în cazul deschiderilor neegale). VII. întinse etc. care se poate m ări la 60° la grinzile în alte şi reduce la 30° la grinzi de înălţime mică.

baie înclinate. înălţim e * Aderenţii slabă se consideră la elementele la care pot apărea mare). forţe concentrate muri). .8.Tabelul YI 1. Solicitări I c defavorabile (GPA ^ 7 . Lungimile d c ancorare (înnădiri) ale arm ătu rilo r 348 segregări (bare orizontale.

V fl.21. L u n g im i d e a n ­ c o ra re la s tîlp i.23). Armarea in zonele de frintară a elementelor liniare (bare) se face cu respectarea datelor constructive din figura VIL21 din care se vede eă arm area se face p rin tr-u n sistem de bare în tre tă ia te . E le m e n te c u rb e la c a re a r m ă tu r ile s în t a sig u ­ r a te cu e tr ie r i p e rf m e tra lî le­ g a ţi s a u su d a ţi. F ig. însă se prev ăd etrieri sau agrafe speciale (fig./ > lungim ea d e / a n c o ra re Fig. Fig. în care se ţine seamă de întreaga lungime activă de ancorare /„ = lal + la«. V II.23. L u n g im i d e a n c o ra r e în zona e le­ m e n te lo r frîn te . V II. cu lungime de ancorare Ia a r ă t a t ă pe figură. P en tru bare curbe sau cu unghiuri mai m ari de 160° şi bare subţiri (0 < jl4 ). 349 .2 2 şi V I I . V II.20. îndoirea se po ate face d u p ă conturul feţei.

în n ă d ire a p rin petrecere (suprapunere) nu este peimisă : — la bare 0 > 25 m m . se v a urm ări ca aria arm ă tu rilo r întinse înn ădite prin p e tre ­ cere fără sud ură. zona în tinsă a elem entelor solicitate la încovoiere. — la tiranii. deci la stîlpi p u ­ tern ic încovoiaţi. înnăd irile se poziţionează în secţiuni cu eforturi mici. p en tru cazurile curente. care implicit treb u ie înnădite. pe cît posibil. Lungim ea de su pra p u n ere a a rm ă tu rilo r înnădite. astfel ca laptele de ciment să înconjoare t o a t ă s u p ra fa ţa barelor pentru o b u n ă aderenţă. înnădirile a p a r necesare in p rim u l rîn d din considerente de calcul. d ar cel puţin 40 d. U n alt considerent. compresiune excen­ trică şi în tin d e re excentrică cu ex c en tricitate mare. în n ă d ire a a rm ă tu rilo r se p o ate face prin su p rap unerea barelor. Se reco m an dă ca înnădirea ar­ m ă tu rilo r cu 0 > 25 să se facă prin sudare (obligatoriu de la 0 32) sau p rin procedee mecanice. V II . care stabileşte aria arm ă turilo r in di­ ferite secţiuni ale elem entu lui de beton. D acă aceste secţiuni nu sînt precizate în proiect. diagonale şi bare înlinse. în special cele întinse. se p erm ite să se folosească valorile din tabelu l V I I . într-o singură secţiune.24).8 în locul formulelor de calcul a lun­ g im ilor de înnădire. ex e cu tan tu l trebuie să aibă acordul inginerului responsabil de lucrare asupra poziţionării înnădirilor.7. B arele suprapu se vo r fi puse una lîngă alta. D acă tre b u ie să se înnădească m ai m u lte b are într-o secţiune. prin s udare sau prin m anşcane sau filete. am p la s a te în . Se v a u rm ări ca într-o a n u m ită secţiune să se înnădească num ai o singură bară. vor fi folosite fără înnădiri. care poate conduce la necesitatea î n n ă d im a rm ă tu rilo r s în t cerinţele tehnologice de execuţie. arie care diferă foarte m u lt ca m ărim e şi poziţie de la o secţiu ne la alta. N u se v o r înnădi cu su d u ră bare avînd 0 < 8 mm. dacă înnădirea se face într-o zonă în care eforturile u n itare sint mici în arm ături. să fie de m axim u m 25% din aria t o ta lă de a r m ă tu ră întinsă în cazul a rm ă tu rilo r netede şi m a ­ xim um 50% în cazul arm ă tu rilo r cu profil periodic la m in a t la cald. 350 . la bare întinse şi încovoiate şi la bare com prim ate şi încovoiate (fig. v a 1'i egală cu cel p u ţin valorile calculate la şi de m inim um 250 mm . ale grinzilor cu zăbrele din beton armat. în n ă d ire a plaselor s u d ate din STNB. se v a face prin su p ra p u n ere pe două ochiuri plus 5 cm : se p e rm ite ca înnădire a să se facă şi pe u n ochi plus 5 cm. pe direcţia a rm ă tu rilo r de re­ zisten ţă. în n ăd irea armăturilor Barele de o ţel-beton puse în operă. cînd treb u ie folo­ site bucăţi m ari de bare.

dacă înnădirea se face într-o zonă de so­ licitare mai redusă. 5) Lungimea de suprapunere să fie 1. pe lungim ea de suprap unere a arm ă tu rilo r în zona de innădire. F ig. d is ta n ţa m ax im ă d in tre ei fiind de 10<7. P e n tr u înnădirile arm ătu rilor în stîlpi co m p rim aţi excentric. De asemenea. Lungim ea m inim ă de su p ra p u n ere p en tru arm ă tu rile înnădite în zona c o m p rim a tă v a fi de 30 d p en tru elem ente ex e cu tate cu beto ane de m arcă mai mică ca B c 25. L a elem entele liniare solicitate la compresiune. a rm a te cu oţeluri netede. Lungim ile de su prapun ere pot fi reduse în m od corespunzător. înnădirea prin sudură în zonele seismice v a avea o lungime a cordoanelor de su d u ră mai m are cu 50% fa ţă de zonele neseismice. 2) Armăturile să fie realizate din bare cu profil periodic.5 l„. Se adm ite ca lu (lungimea de suprapunere) să fie luată din tabelul VII. V II. 4) Distanţa dintre două înnădiri succesive să fie > 1. astfel îneît în aceeaşi secţiune de calcul să nu fie în năd ite mai m u lt ca 25% din bare. în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapun ere corespunde unei solicitări de com ­ presiune excentrică cu excen­ t r ic ita te mică. Se admite înnădirea prin suprapunere fără sudură a armăturilor din pereţii rezervoarelor sau silozurilor eu următoarele condiţii : 1) Diametrul armăturilor înnădite să nu depăşească 20 mm. fără sudură.24.8. aceeaşi secţiune bare re p rezentînd pînă la 50% din aria t o t a l ă a arm a tu rilo r longitudinale şi lu n ­ gimi sporite cu 5 0% dacă se înnădeşte în aceeaşi secţiune o c a n t i t a t e relativ m ai mare.Observaţie. la alte elem ente întinse centric sau întinse excentric cu ex cen tricitate mică. se perm ite ca lungimea de suprapu nere să cores­ pu n d ă valorilor din tabelul V I I .8. N u se adm ite executarea înnădirilor p rin su prap u n ere fără sudură în elemente liniare a căror secţiune este întinsă în întregim e (tiranţi). etrierii vor fi îndesiţi. respectiv 20 d p en tru elemente ex ecutate cu betoane de m arcă B c 25 sau mai mare. M o d u l d e s u p r a p u n e re a pct.25 la. 3) Secţiunile de innădire să fie mai decalate dccît la celelalte elemente. 351 . se reco m an d ă să nu se execute înnădiri prin s u p ra p u ­ nere. 4 dacă se înnădesc în a r m ă tu r ilo r în n ă d ite fă r ă s u d u ră .

corecturile d a to rită frîn tu rilo r elem entului. de proiectant.b" (valabilă p en tru orice înclinare a barelor). formulele. iar B C = b este înălţim ea de rid ic a t sau devierea laterală care se m a r­ chează pe banc la fasonat. Elem entele a ju tă to a re p en tru calculul lungim ii s î n t : formulele şi tabelele p en tru calculul necesar lungimii ciocurilor (v. inclusiv grosimea ei.7) . lu n ­ gimile de petrecere. tabelul V II.41a. Calculul lungimii barelor de armături Calculul lungimii barelor se face. asigurarea d is tan ţelo r de la capătul elem en­ tu lui la ca p ătu l barei.25 se vede că b ara rid ic a tă A B cu lungim ea l face p a rte d i n triu ngh iu l A B C .Innădiri mecanice se pot realiza prin m anşoane deb itate clin ţevi presate la rece. VII. p rin m anşoane filetate în ş u ru b ate pe capetele filetate sud ate de ca p ă tu l barelor ce se înnădesc sau m anşoane u m p lu te cu cim enturi expansive cu adaosuri. La stabilirea lungimii se v a ţine seam a de poziţionarea a r m ă t u ­ rii. acoperirea cu beton. 352 . lungimile p e n tru suduri etc. 8. rezulti n d l .b. ev e n tu a l tabelele p en tru calculul lungimii barelor înclinate. de regulă.sau / = N / a 2 -f. Lungimea barelor cu armătură ridicată la un unghi a. Gîncl unghiul de ridicare a este de / Fig. U rm ă rin d figura V I I .25. în funcţie de cotele din proiect cind lungimea barei înclinate nu este dată.-f.a ^ 2 = 1. porţiuni înclinate. îndoiri şi ciocuri. Calculul lungimii barei rid ic a te la 45° se po ate face p rin calcu­ lul ipotenuzei / a unui triu n g h i dre p tu n g h ic cu catetele egale a. Relaţiile cunoscute sin t l2 = a. Lungim ea unei bare de a rm ă tu ri se com pune din : porţiuni drepte. î n a n u ­ m ite cazuri acest calcul se face pe şantier. direct de către fierarii be­ to n işti sau de şeful de echipă. Modul de cotare a planurilor a fost a r ă t a t în cap. în care la tu ra A C = a este diferenţa de lungime a barei ridicate m ă s u ra tă în lungul barei longitudinale. dar trebuie u rm ărit dacă s-au n o ta t axele barelor sau bara. I.

4).7 şi anum e. O bară de armătură pentru o grindă (v.> 2LC= 25 + 2 x ’ 50 + 2 x 5 = 135 cm | Ljjr w = 2 x R. b — a x 0. calculată in axa bar. V IL4) cu secţiunea trans­ versală şi lungimea arinzii de 3 0 :< 53 x 5 75 cm. tab elu l VI 1. Din înălţim ea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la p artea superioară şl inferioară a grinzii : — ramura orizontală a etrierului va fi : • R. calculul exact in axa etri­ erului este : R. lor : b = 55 — .6).7*2 = 50. = 2 X 7 (i = 2 X 7 x 2 = 28 cm.5 + 2 x 0. fig. La stabilirea porţiunilor drepte care trec peste reazeme (A B = EF) s-a ţin u t seama că intre ca­ p ătul elem entului şi m arginea exterioară a ciocului să răm ină 1 cm (10 mm). Stabilirea lungim ii ciocurilor se face cu aju to ru l form ulelor Sau tabelului VI1. La calculul lunjiniii etrierilor se procedează sim ilar ţin in d seam a de grosimea barelor şi grosimea stra tu lu i de acoperire. Din secţiunea A —A a grinzii se vede că grinda are baza b = 30 cm şi înălţim ea h = 55 cm.5 x 2 = 48 cm j — diferenţa de lungime in lungul barei este egală cu a = o. + 2L .. marca Q).5 = 25 cm : — ramura verticală a etrierului va fi : R. deoarece unghiul de ridicare este de 15' : — calculul lungim ii se face cu form ula a ră ta tă l = 1.D + 2 BC = 28 + 2 x 80 + 366 + 2 x 67 = 690 cm. 0 20 are următoarele carac­ teristic: : două ciocuri sem icirculare : două porţiuni drepte la partea superioară A S = — 80 c m .6 cm şi ia rotu njeşte rezultatul la 67 cin.5 d şl cap ătul d rep t va ivea o lungime de c = 3 d. ţin in d seam a că ciocul se va face pe o rolă cu diam etrul D — 2.:< 2. V II.2 x 2. = 55 — 2 x 2. l 353 . înălţim ea grinzii 55 c in .5 cm si grosimea unui diam etru de bară. Dacă se ţine seama şi de grosimea etrierului 0 7 mm. L it‘ch = R„ + 2 i? .5 + 2 x 0.5 = 50 cm.7/2 = 25. etrieri 0 8 : acoperirea cu beton 25 mm pen tru a rm ătu ra de rezistenţă şi 15 mm pentru etrieri (v.41 x 48 = 67.7 = 5 cm .Exem plul 11. ele se iau ca ata re din p lan. = 2 x 25 + 2 x 50 + 2 x 5 = 160 cm. fig. Lungim ea etrierilor deschişi şi închişi sc calculează prin ad unarea lungim ii ra ­ murilor cu lungimea necesară ciocurilor : L e = 7 d = 7 x 0. + 2 R. 23 — Cartea fierarului betonist — cd. o porţiune dreaptă la partea inferioară CD = 3G6 cin ± două por­ ţiuni înclinate BC = DF. = 30 . = 30 — 2 x 2. 7?„ = 55 — 2 x 2. rezultind înălţim ea de ridicare l> (v. cele două ciocuri v or avea lungim ea i 2 1 .7 cm (ro tu n d 50 cm). Porţiunile drepte nu ridică problem e.7 cin (ro tu n d 25 cm) . — 67 cm (înclinarea la 45°):. Lungim ea to tală a barei va fi : i = 2 t t + 2 A B + C. Pontru s 'a 'n irea lungim ii po rţiu n ilo r înclinate s-a procedat astfel : — din iiu lţiin ea h — 55 cm a grinzii s-au scăzut acoperirile de beton 2 x 2.

) — Buzău.26. de posibilităţile de transport şi manipulare. 4) Distantele intre barele longitudinale sînt modulate (multiplu de 50 mm). V). Plasele pot fi utilizate ea : plase sudate de rezistenţă . 27 şi tabelul V I I . 3) Barele transversale se sudează perpendicular pe cele longitudinale. p a r­ doseli. 354 . V I I . rezervoare. A rm ă tu ra de rezistenţă a plaselor poate fi dispusă longitudinal (după la tu ra lungă a plasei). transversal (după la tu ra scurtă a plasei) sau după ambele direcţii (fig.26. Plasele sud ate pot fi plase sudate u zinale de m are serie şi plase produse în ateliere de arm ă tu ri prefabricate sub formă de plase cu lăţimi mari sau plase înguste ex ecu tate la maşini cu o singură pe­ reche de electrozi. 9 se dau caracteristicile plaselor uzinate care se pot. La eonfeeţionarea barelor sudate în uzine şi ateliere este necesar să se ţină seama de urm ătoarele reguli : 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor. d). plase sudate. Reguli generale Plasele su date sînt destinate. c). Plasele uzinate pot fi livrate sub formă de plase plane sau plase in rulouri. arm ării elementelor din beton a rm a t plane sau curbe (plăci de planşeu şi acoperiş.S.S.P.) şi sîn t executate. STNB şi ST PB cu 0 3 .B. Plasele nu se utilizează la elemente supuse încărcărilor dinamice. Confecţionarea plaselor su date este co ndiţionată de utilajele de care dispune prod ucătorul (v. PG .1 2 mm. Plasele su d ate sînt alcătuite din bare netede sau cu profil perio­ dic OB 37 . REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 1. silozuri etc. ziduri de sprijin. A rm ă tu ra de rezistenţă poate l'i şi în tre ru p tă (fig. plase sudate ca armătură nepretensionată in elemente de beton precomprimat. de regulă. 2) Plasele care se execută trebuie să fie intr-un număr limitat de tipuri. b. panouri prefabricate. o. V I I . constructive. de regulă. confecţiona la în trep rin d e rea de Sîrme şi Plase Su­ date (I. pereţi. cap. în figura V I I . din sîrm ă trasă de rezistenţă medie.

S) Raportul dintre diame­ trele barelor se limitează la 0. = 6 mm . 355 . R — rulou . în figura VI 1.STAS 438/3-80. c n = c l2 = 50 mm. (3) Plasele au de regulă toate nodurile sudate. Fig.2 600 x b — cu armătura de rezistenţă longitudinală şi transversală . Exemplu de notare : O plasă s u d a tă sub formă de panou a v în d : d. d. 27). — p aram etrii geometrici ai plasei. în cifre. d — în­ X 6 000 . V II . c n = c (2 = d = 75 mm .5) Lungimea capetelor ba­ relor longitudinale c. c — cu ochiuri pătrate . P 6 x 300/4 X 2 0 0 . T ip u ri d e p la s e s u d a te : se v a nota a s t f e l : a — cu armătura de rezistenţă longitudinală . iar lungimea capelelor c t ale barelor transver­ sale va fi ele cel puţin 10 m m (fig. L a oţelurile din PC razele de îndoire se dublează.60. R = 2 600 m m . d t = 4 mm . longitudinală şi transversală.27). .75 + 75/50 + 50 treruperea plaselor cu armătura de rezistenţă . în ordinea u r m ă t o a r e : d t X l.STAS 438/3-80./clt X lt — — Ii X L — c n + cn /c n + Ctî c (cu semnificaţia de pe figura VI 1. Notarea plaselor su date va conţine u rm ătoarele date : — forma de livrare : P — —panou. 7) Plasele pot fi îndoite cu respectarea razelor de îndoire şi a distanţelor minime de la în ­ ceputul curburii (fig. va fi de cel puţin 25 mm. lt = 200 m m .26.29 se dau combinaţii admise la plasele din sîrme trase pentru beton.2 S ) . V II. V I I . a. L = 6 000 m m . Se ad m it şi alte combinaţii pe bază de experim entări. /i = 300 m m .

.

.

~cş-8g ■C T3 *3 c c . Un "'O C iaV/«? I O CS " d c - Oi C3 ao G 3 îs ‘d -o -a 5 3 3 <|• BT 3* >M 358 Plasă c u ochiuri dreptunghiulare .B * 5 °o| I - h j r~ o 03 COX«^ .2 c * P5 » 3 < ua ■ m ao gv/ă . o ÎS 2 c ®5 c l o ’ S e o / M 'tb i £| C Ca S .

a. deci să se ru p ă . Se pune condiţia ca elementele arm ate cu plase sud ate să se com porte ca elemente de beton arm a t. aria secţiunii active.5 5 • • 5. d is ta n ţa dintre bare. 2 .10% pen tru elementele din beton B c 15 şi B c 20 . Combinaţii admise între diametrele barelor care se sudează. D iam etrul m inim folosit este : 3 mm p en tru arm ări constructive şi elemente prefabricate executate în fabrici (se recom and ă 4 mm) . Form a plaselor im pune reguli constructive speciale p en tru utilizare. diam etrul barelor. d upă fisurare. b. Aria secţiunii barelor de re p artiţie v a treb u i să fie de cel p u ţin 10%./TW S. Condiţii generale de armare .05%. prin curgerea arm ăturii. Procentul m inim de armare. în zone slab solicitate procentele de arm are se reduc la 0. VII.^.6 6 65 V fi 9 /O • • • • • • • 5 5 6 6 65 7/ S 9 • • • • • • • Fig. ra p o rtu l dintre bare. 4 mm p en tru elemente de rezistenţă execu tate pe şantier (se reco­ m andă 5 mm) . Diametrele m inim e şi distanţele m inim e şi m axim e între barele plaselor. Procentele se stabilesc în ra p o r t cu aria to ta lă a secţiunii de beton.5. 3 3 • yss • 4 '*. Se recom andă ca procentele minime de arm are să fie : 0. 0.35 * • • 4.15% p en tru elementele din b e to n B c 25 şi B c 27. 359 . modul de înnădire şi m odul de ancorare. La folosirea plaselor su date trebu ie să se ţin ă sema de m odul lor de alcătuire.29.

si condiţie în care s-a calculat tab elu l V I I .5 50 în cazul suprapunerii plaselor sudate. 10) se fac calcule sau se folosesc grafice. . bare 0 4 : l. V I I . 26). D is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 35 mm (tabelul V I I . III). distanţele minime (lumina) dintre barele aceleiaşi secţiuni se pot reduce la 25 m m la plasele infe­ rioare a plaselor şi la 30 mm la plasele superioare. rezultă din calcul (elementul nu treb u ie să fisureze peste anum ite limite prescrise). — depăşirile barelor la m arg in e c( şi c t = 100 m m (respectiv j u ­ m ă ta te din distantele d intre barele /. I. 30. Folosirea tabelului V I I .49 kg/m-. = 200 m m (interax) . a. Tabelul V I 1. c. cap. plasa are urm ătoarele c a r a c te r is tic i: — lăţim e 2.. 360 . l l . Determinarea ariei secţiunii şi masei plaselor sudate. Unele plase pot avea su d ate cîte două bare alăturate. P en tru plasele livrate de I. = 200 m m (interax) .S. diafragme sau alte elem ente cu caracter special.10 mm. Masele plaselor sudate se determ ină cu ajutorul tabelului VII. de regulă.S.f mm D istanţa m inim ă între axele plaselor l. care reprezintă condiţia unei bune betonări (p ă trun derea granulelor) : distanţele re­ duse se referă la bare care fac p arte din plase diferite.5 mm pentru arm ăturile de pe reazeme şi cele supuse acţiunilor corosive. sau /. Astfel : 1) P e n tru exemplul din figura V I I .1 . l l se face cu aju to ru l caracteristicilor pla­ selor a r ă ta te în figura V I I . D is ta n ţa m axim ă între barele plaselor. d . D istanţele minime (lumina) intre barele de rezistenţă ale plaselor s u d ate sîn t în funcţie de d iam etru l barelor.56 k g /m 2 . 11. D iam etrele şi distanţele m inim e între barele plaselor C aractcristici D iam etru l barelor longitudinale d t 3 —7. R a = 325 N / m m 2 p en tru sîrm e 0 x 8 . P e n tru determ inarea ariei secţiunii arm ă tu rii (tabelul V II. . bare 0 7. diam etrele minime se stabilesc prin instrucţiuni speciale. fig.P. — Buzău. — masa pe 1 m 2 e s t e : pentru barele transversale m . iar pen tru barele longitudinale m .40 m .9 . Aria sec­ ţiunilor se determ ină pe baza rezistenţelor de calcul ale arm ăturilo r (v.1 mm . — lungime 4.9. P e n tru fundaţii. 30. — 1.80 m . v. mm 4 -4 .1 mm S —12 nun D iam etrul minim al barelor transversale. se vor lua urm ătoarele rezistenţe : R a = 370 N / m m 2 pen tru sîrme 0 < 7. = 0.

311 0 .39 0.11 8 . 10.99 12.6 4 2.08 3.0 0 9 .5 0 5. In k g /m ’.06 1.48 2 .3 9 5 0 .7 8 0.5 0 0 .4 2 0 .9 2 5.0 3 250 111111 0.32 1.17 150 m m 0 .7 8 0 .5 0 3.0 0 3.58 1.11 200 m m 0.28 0.23 1. A ria secţiun ilo r plaselo r sudate In cm ’/l ni (pe direcţia de calcul) Diametrul barelor nun 3 .6 2 0.63 0 .0 9 9 0 .8 3 3. b Ia care barele s în t la dis­ ta n ţe inegale.49 0.2 2 3.0 0 4.7 7 0 .51 0.071 0 .24 1.6 5 6.6 6 0 .33 4.0 0 5.97 100 nun 0 .22 0.8 6 4.58 0.00 -----.44 6.0 4 0 .89 1. 2) P e n tru exem plul din figura V I I .1 5 4 0 .58 2 . iar fisurile să nu se des­ chidă peste o an u m ită m ărim e.18 3 .4 7 5.97 2 .03 1.— m asa t o t a l ă a plasei va f i : /îi = (0.3 3 Observaţii: P e n tru barele 0 8 — 0 10 s-a lu a t o arie redusă cu 0.00 10.99 1.99 6.33 100 m m 0 .2 3 2 . Tabelul V I I .1 2 6 0 :1 5 9 0 .98 1.66 200 mm 0 .4 2 0.31 0.8 3 3.3 6 0.7 7 4.6 9 8 Aria pentru toate barele.2 8 3 0 .56 1.0 0 kg/m 0 .0 9 9 0 .63 0 .0 5 5 0 .7 4 1.8 2 0 .98 2 .36 0 . Masele plaselor sudate din STiYB pentru diferite diametre şi distanţe Intre bare (pe 1 m 2 de plasă) D iam etru l b arelo r mm 3.7 7 0.13 1.2 4 0 .5 0 0 .4 7 0.66 7.22 7.26 1. Instrucţiunile a ra tă cind se fac aceste verificări (la ce dim ensiuni ale elem entelor).83 1.5 0 5.0 0 9 . 0.9 8 1.5 6 5 0 . d ato rită rezistenţelor mai scăzute ale barelor mai groase.S = 22.0 0 4 .89 faţă de ariile calculate pentru diam etre mici.4 0 0 .10 8 .2 2 2 0.93 2 .48 250 mm 0 .48 2.98 2 . 30.31 13.9 3 4 .49 + 1.9 7 1.28 1.96 2 .64 1.53 3.0 0 2.98 150 mm .0 0 5 .88 1.3 9 6 0 .1 9 0 0 .3 2 1.1 8 0 .0 7 8 0 .59 1.2 8 0 .96 4 .49 0. P entru elem entele su b ţiri şi de deschideri n ari.0 0 7.5 5 4. m asa se obţine p rin în m u lţire a masei unei bare m (kg/m) cu num ărul barelor n şi lungimea lor L (mm) : Tabelul V II. p e n tru d ista n ţa d in tre b a re de : 50 m m 1.56 1.6 4 0 .25 1. aflate la distanţa Intre axe de : 50 mm 1.11 1.8 4 1.46 300 m m 0 .52 0.0 0 7 .4 X 4.89 9. aria sccţiunii poate rezulta şi din condiţia ca elem entul să nu depăşească o an u m ită săgeală.60 6 .0 0 1 0 .11 3.39 0.41 1.1 6 2 .26 2.2 4 6 0 .95 4.98 2.-------M asa unei b a re M asa b arelo r în tr-o direcţie.5 5 0 .50 kg.1 2 5 0 .98 3 .5 2 3 .50 6 .5 7 j 0.5 0 0 .88 2 .9 4 1.31 1.0 0 Aria pentru o b a ră cin* 0.1 9 3 0 .51 1.1 9 9 0 .3 3 0 .65 2 .9 9 1.3 3 0 .79 300 mm 0 .42 1.92 8 .04 1 .08 2. 11.5 5 4 .8 0 0 .70 2.5 0 3.56) X 2.2 6 0 .5 3 0 .9 4 11.4 4 7 0 .5 1 7 361 .11 1.0 0 3.

= 3 .77. V I I . T ip u r i d e p la s e ( e x e m p le p e n ­ t r u c a l c u l u l m a s e i) : a — cu d is ta n ţe eg ale in tre b a r e .7!./.i * L. b — c u d is­ ta n ţe n e e g a le în tr e b a re şi d e p ă ş iri n e s im e tric e ...8 5 = 3 .200 *7.0 9 9 x 2 0 x 1 . d. Reguli de redactare a proiectelor la armarea cu plase sudate.4 0 kg.65 * 20 - 3. Plasele cu care se armează elementele sînt indicate cu poziţia lor.1. 362 .1 3 ./.60 k g F ig .4.2 7 + 1 4 . — m asa barelor longitudinale : m .0kg NOTA D iam etrele barelor si distanta intre b a re se exprima tar tungmle barelor . = 0 .27kg 17.2 7 .1 1 r 1 o - jI C}= 100 ...6 = 22. = 0 .1 3 = 1 7 .567 0. g re u ta tea plasei pe b u c a tă şi to tală. L c -. 30.lr. — m asa t o ta lă : 7 7 7= 777! + m .1 2 5 = 1 4 .i9) 2 . Jiij = 771.60 ”/»--(1. care este p re v ă z u tă în catalogul de plase. iar în extrasul de a rm ă tu ră se indică şi poziţia fiecărei plase.3 1 1 x 11 X 4 . în m în rrmt — m asa barelor transversale . =0099 *1. = 77i.

00 in \ X iq v i' X X io V I o o i ^ O o ^— t \ i !^ u-> < \l ! * j VI v j X U -) Ijq cu plase s X Fig.§ U te oo oo Q j — j CL oo CC Kp la s e i o K <N X u~> <N <o Uj o o j d im C aracteristicile Î3 Lungimea ca p e Masa Număr telor lib e re p la ­ Transv.10 36.50 73.52 O CN i O O X io v j lo X 26. V II.50 'vO o ? O <N V I <N - c \ i O O LT) <o O O 3 6. A rm area şi e x tra s u l de a r m ă t u r ă 363 .31. kg L n iv e l mm mm CN £ ’ -Q ' 0 <o O b u că ţi a un L a toată L clădirea n ive l V i L a toata clădirea 53. a un L o n g it sei.76 107.88 36.70 Cm 73.70 36.

Iar — lăţimea zonei cu arm are redusă. b L a t/m e a zonei cu a rm a re red u sâ l a r * 0.21.‘ n fu n c ţ ie oe m o dul de re z e m a re o plăcii L • l. .5 .------.32.« l. SBr » ~ r B a re S e c ţiu n e lo n g itu d in a le A -A s u p lim e n ta re d m zona de in n ă d ire ------. V II. C o n d iţii p e n tr u lu a r e a în c o n s id e ra ţie a b a r e lo r s u p lim e n ta re d in zo n ele d e in n ă d ire : a — cazul general . : J. c — pentru plăci arm ate cruciş cu două plase pe lăţimea elementului şi I .s' t j l. b — pentru plăci arm ate cruciş cu arm are redusă In flşiile marginale . * 1 .Zona =*= de în n â d /re * LEGENDA: \ ^ \ P a n o u r i d e p /a s e ] Zonă d t în n c d irt F ig . .6 .125-0.

(fig. în dreptul golurilor din plăci. î n cazul în care se folosesc mai m u lte plase. VI 1. în funcţie de calitatea oţelului şi m arca betonului (fig. a v în d aria secţiunii ec h iva­ lentă barelor întrerup te. V 1 1 . .33). Se adm ite ca barele adăug ate să fie şi de ca litate PG 52 sau PG 60. dim ensiunile plaselor intre axele barelor marqinale extrem e. b — p r in a d e re n ţă : d„lf d»: — d ia m e t r u l barelor su­ p lim e n t a r e . l a — lu n g im e a de a n c o ra re c o n fo rm p r e s c r i p ţ i il o r In v ig o a re . Fig. ca această arie să fie cît mai ap ro pia tă de aria de calcul.3 1 ).Pentru plăci se vor indica pe planşe : poziţia plaselor (sus şi jo s). conturul plaselor se reprezintă prin dreptunghiuri (fig. B a re le d e b o rd a re a le g o lu rilo r în p lă c i d e b e to n a r m a i c u p la s e s u d a te : o. Aceste bare se sudează între ele la colţuri şi se vor suda şi de placă în cel p u ţin două p uncte de sud ură de fiecare parte a golului sau vor avea lungimea necesară de ancoraj. — cyi s u d u r ă p r in p u n c te . N otarea plaselor a fost a r ă t a t ă anterior. se consideră aria to ta lă a plaselor astfel alese. d t i = — —. 365 .32).33. Dacă peste plase se adaugă bare legate cu sîrm ă se vor ad ău ga şi aceste bare in calculul secţiunilor. Barele care se adau gă plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c ă u ta să fie de calitate ap ro p ia tă barelor din plase.. lăţimea de înnâdire p t ambele direcţii ale plaselor. plasele se în treru p prin tăiere. V I I . d i.— d ia m e t r u l b a r e lo r dt l = 9 O î n t r e r u p te . d i i . iar golul se va borda cu bare suplim entare. depăşirea plaselor peste reazem e. V II.

a tit în lungul plasei (de regulă înnădiri pe direcţia barelor de rezistenţă).3. nu se poate face armarea cu o singură plasă . dar 1111 mai mică de 15 cm.34 se arată şi cazurile de înnădire fără bare trans­ versale in cuprinsul înnădirii. în cazul în care înnădirea se face în zona cea mai solicitată a plăcii. d). (dar 1111 mai puţin de 25 cm). dar nu mai puţin de 40 rfj (f/j fiind diametrul barelor de rezistenţă longitudinale).35): 1) Lungim ea de petrecere minimă pentru barele cu 0 4. lungimea totală de petrecere la poate fi de 30 </. V II. înnădirea plaselor sudate în foarte multe cazuri..34. /„ = 4 0 d 1 = 4 0 X 5 = 200 111111 < 250 111111 .. Lungimea de petrecere Ia nu include extrem itatea barelor. 366 . î n cazul înnădirii în zona comprimată. înnădirea pe direcţia barelor de repartiţie. cit şi pe lăţimea plasei (innădire pe direcţia barelor de repartiţie). L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le de r e z is te n ţă v a fi in zonele sla b s o lic ita te (m a i p u ţ i n d e ju m ă t a t e d in s o lic ita re a m a x i m ă ) : /„ = 1 ochi •+ ■ 50 111111 = 200 111111 + oO m m = 250 111111 (25 cm ) . V II. lungi­ mea totală. la construcţiile executate monolit pe şan­ tier. Barele de repartiţie nefiind considerate bare de rezistenţă se adm ite ca înnădirea lor să se facă fie prin suprapunere (petrecere).34. Această lungime minimă de petrecere se admite dacă înnădirea este într-o zonă slab solicitată (jum ătate din solicitarea maximă a plasei). lungimea de innădire /„ se măreşte la două ochiuri plus + 50 mm . (fig. deci nu în mijlocul plăcii. V II. acestea se înnădesc prin petrecere (suprapunere) fără sudură. pentru realizarea continuităţii plaselor. în figura V II. iar condiţia /„ > 40 d1 se aplică şi în acest caz. b. se notează cu La barele cu profil periodic.5. lungimea de suprapunere ls trebuie să îndeplinească numai condiţia / = 40 </. fie la ambele plase (fig. a. această lungime se aplică şi în cazul în care plasele au bare care diferă ca diametru mai m ult decît raportul di/d. Înnădirea a două plase sudate din S T N B . E x e m p lu l 12.34). fie la o singură plasă (fig. cu ochiuri p ătrate de 20 m m interax cu bare longitudinale 0 5 şi bare de repartiţie 0 4. e). la = jO mm ( 5 cm). V II. fie cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigură petrecerea plaselor speciale cu bare 0 < 12)Petrecerea plaselor se face in următoarele condiţii (fig. înnădirea pe direcţia barelor de rezistenţă. L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le dc r e z is te n ţă v a fi In zonele de so lic ită ri m a x im e la e le m e n te În c o v o ia te sau în tin se /„ = 2 ochiuri 50 111111 = 100 + 50 = 450 111111 (45 cm). Înnădirea plaselor din sîrm ă trasă (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezultă din condiţia : petrecerea minimă se face pe lungimea la egală cu un ochi de plasă + 50 mm. > 2. inclusiv extrem itatea barelor.

V II.. b — cu barele de rezistenţă longitudinale şi de repartiţie transversale in planuri diferite ..i > 5 cm ii f i --h.. J L _ _ 11 I II I .... în n ă d ire a p la se lo r su d a te p e d ire cţia b a re lo r de rezis­ te n ţa : • ^ a _ cu barele de repartiţie transversale dispuse în acelaşi plan .. r Fig. . c — cu barele de rezistenţă in acelaşi plan ....*5cm a A o-------.. O ■ Q . d — fără bare trans­ versale în cuprinsul înnădirii la una din plase . ■U^— i Vedere A -A m eu 1 ._____ m r S O----\ V ' "‘ O ' 1* —r —1 1 1 — r T " II 1)4-4— 1 1 1 1 1 1 1 X — _L_ J __ _1L 1 1 . C _O — ... .. £= _o____ a ..a d2 » .1 . o r t\\r b - h \ w \ • IT TT r _r \r~ ir ■ t— '»..1.o--------o-------... e — fără bare transver­ sale în cuprinsul înnădirii la ambele plase ...o— — a~ L t“ h :P . -L.o .34.. 1 1I 1ZJ L I ..... — lungimea totală de su­ prapunere.

® — plasă de bază . b — înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă în planuri diferite. c — înnădirea plaselor sudate cu bare de rezistenţă 0 < 12 mm cu ajutorul unei plase sudate suplimentare .înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă In acelaşi plan . @ — plasă suplim entară .^ 10cm. ^1 5 d 2 tiţie : a— . . ® — barele longitudinale extreme ale plasei suplim entare . @ — barele longitudinale extreme ale plasei de bază.

D acă barele de rep artiţie rf2 sin t m ai m ari de 4 m m . Observaţie. egal cu cel al plaselor.2) Lungim ea de petrecere m inim ă pentru barele cu 0 > 4. de exem plu p en tru a r m ă tu ra de rezistenţă de la p a r te a inferioară a plasei. (plasa suplim entară trebuie să aibă dia­ metrul barei care asigură petrecerea d. L a acest mod de a m p la ­ sare se respectă condiţia ca aria înnădirilor să nu fie m ai m are de j u ­ m ă ta te din aria to ta lă a arm ăturii. 38). plasele sudate. 2 5 —50 mm) în funcţie de soluţia constructivă (tipul de planşeu. 36 se a ra tă m odul de plasare a înnădirilor de rezis­ ten ţă. 24 — Cartea fierarului betonist — cd. 4. Ancorarea plaselor su d ate pe reazeme se face în funcţie de tip u l reazemelor. Ancorarea şi întreruperea plaselor sudate De regulă. O b ară tran sv e rsală a plasei de rezistenţă de jos trebuie să se găsească dincolo de m arginea interioară a reazemului la distanţa precizată în proiect (min. Exem plul 13. P en tru plasele din exem plul 12 lungimea de petrecere m inim ă a ba­ relor de rep artiţie va fi la = 50 m m (5 cm) deoarece d3 < 4 mm . iar barele transversale trebuie să aibă diam etrul barei d3 > 0. î n figura V I I . se execută fără ciocuri. la =■ = 100 mm (1 0 cm). lungimea de petrecere se dublează. în cazul folosirii plaselor suplimentar» 21a = 2 X 100 m m > 15 d . l. n a tu ra rezemării). 3) L ungim ile de petrecere. (fig. 1 369 .5 d 2. a. 37 şi V I I . V I I . Ancorarea plaselor sudate Ia reazeme sim ple (fără încastrare »au continuitate). la arm a rea plăcilor de dim ensiuni mari. = 100 m m (10 cm)..

e — cazul plăcilor prefabricate cu arm ături de continuitate.5cm) | Barele ve rticale ale plaselor diafragm elor / Turnarea în / p rim a etapă Fig. c — recomandare de ancorare in diafragme din beton : cl — cazul rezemării pe grinzi. & > 5 dr (recomandabil *1 0 d.. 370 .i_. J *0.37.figurat plasa <je peste reazem >0.#_ di * 2 . VII. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme sim ple : a — cazul general .151 — ■ —— -a----. cu etrieri .151 â -_ _ B a rele o rizontale ale / plaselor diâfragmeloPK \> 5 c m cm (recom a n d ab il 0. centuri etc.5 cm Perspect/vă l. b — cazul rezemării plăcilor prefabricate pe elemente de beton sau metal .

.1 5 1 . V II. b Fig.. Ancorarea se face 111 două m o d u r i : 1) Ga la reazemele simple (cînd este posibil acest lucru). Lungim ea to ta lă a plaselor rezultă din deschiderea plăcii la care se adauga „lungimile suplim entare.o ■ j—H-T . 2) î n cazul în care b ara tran sv e rsală nu p oate depăşi m arginea interioară a reazemului...38. t '! 0 .251 0. 371 .251 0 . P lă c i a r m a te p e o d ire c ţie c u p la s e s u d a te : a — p la s e s u p ra p u s e d e c a la te . (fig. î n tr e p te . Ancorarea plaselor sudate la reazemele eu încastrare sau con­ tinuitate ale plăcilor.. b — id e m . iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longi­ tudinale cu 100 mm (10 cm) dincolo de m arginea reazemului (se adm ite şi tăierea barei transversale p en tru introducerea barelor longitudinale pe reazeme). 0 (?) I □ ^1r1 1 j — J --. b. se găse sc în a c e la ş i p la n .. 0 . P e n tr u c la r it a t e e le a u f o s t d e s e n a te în p la n u r i d if e r it e . .. V I I .1 5 1 0. B a ­ re le 0 şi @ . * — (±) — ■ ---.a ----L —> ■ . < 3 ) şi @ ® şi @ . necesare petrecerii pe reazeme con­ form precizărilor de mai înainte.(5) @ / t. d a to rită etrierilor sau barelor verticale la d ia­ fragme.151 : {2) . ultim a b ară tran sversală se poate opri la 50 m m (5 cm) de m a r­ ginea reazemului. 39).

39. dincolo de m arginea in te­ rioară a reazemului treb uie să fie de cel p u ţin un ochi şi j u m ă t a t e da plasă. V II. d. E x e m p le d e a n c o ra re p e re a z e m e a p la s e lo r s u d a te în p lă c i c o n tin u e a r m a te p e o d ire c ţie : a — prin trecerea ultimei bare transversale dincolo de marginea reazemului . 2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare la 90° a v în d pe această zonă cel p u ţin două bare transversale.1 _*_____ a " ‘ J---. Luarea în consideraţie a încastrării plăcilor pe reazemele de capăt.-6Jc/n>25cm ! . zodr--6ccm>25cm A1 0 cm lO cm jjjg'^^Pi/ncfe/e M x -0 n o r Perspectivă Fig. 372 . L a barele cu profil periodic.* ii i 1 ] i i! l_____ *_ ___*___ _. b — prin prevederea ultimei bare transversale la cel mult 5 cm înainte de marginea reazemului. 40). V I I . în treruperea plaselor în deschidere. (fig. — / x„ t. lungimea de trecere dincolo de reaze­ mele co ntin u e trebuie să fie cel p u ţin 10 rfj. c.-—t. u ltim a b ară fiind pe p o rţiunea verticală (dincolo de îndoitură). Se face în urm ătoarele si­ tu aţii : 1) î n zona com prim ată. Se p revăd urm ătoarele condiţii (pentru plasa de sus) : 1) L ungim ea to ta lă a zonei de ancorare.

V II.-5^3 ?1ochif5 respectiv * b/2 M arginea inferioară a reazemului 2) î n zona întinsă. cu lunecări mici (max. utilajele de pretensionare. toroanele 7 0 /? . C. 3) Plasele din sîrm e în tre ru p te se ancorează dincolo de zona iu care nu mai sînt necesare prin prevederea în această zonă a cel p uţin două bare transversale iar cele din profil periodic pe o lungime de cel p u ţin 35 cl (d = diam etrul barei întrerupte).40. P e n tru pretensionare se folosesc procedeele a r ă t a t e în capitolul VI. î n proiecte sînt cotate to a te armările. 4) Gel p u ţin o treim e din aria secţiunii a r m ă tu rii întinse se v a a n ­ cora pe reazeme aşa cum s-a a r ă ta t. 373 . REGULI PENTRU ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT I. barele cu profil periodic tip PG 90 şi PG 100 şi oţel tip Sigma (ultimele încă nestandardizate). A n c o ra re a p la s e lo r s u d a te p e r e a ­ z e m e la p lă c i c o n tin u e sa u în c a s tra te : a — pe r e a z e m e in t e r m e diare ale p lă c ilo r c o n tin u e . l/2och i . dar fierarul betonist trebuie să cunoască m odul cum a g în d it proiectantul cînd a făcut planurile de armare. de asemenea. 3 mm).F ig . trebuie să asigure o bună blocare. P e n tr u c l a r i ­ tate nu s -a f i g u r a t o p a r te din arm ătura p r e lu n g it ă p e reazemul in t e r m e d ia r . canalele trebuie să fie poziţionate cu respectarea unor reguli specifice. litele din 2 şi 3 fire. b — pe re a z e m e m a r g in a le cu în c a s tr a r e . a r m ă tu ra şi la cele postîntinse. Elemente cu armătură preîntinsă Ga a r m ă tu ră se folosesc sîrmele SBPA (a m prentate). zonele de ancorare au o im­ p o rta n ţă mai m are . La arm ăturile preîntinse. dincolo de secţiunea Î11 care nu m ai este nece­ sară (betonul po ate prelua ?ingur eforturile de întindere). 111 special la pretensionarea pe tip are au to p o rta n te . 1.a aşezarea arm ă tu rii nepretensionate trebuie să se respecte regu­ lile de la subcapitolul A pen tru betonul arm at. P e n tru elementele scurte şi foarte scurte.

374 . pen tru a se m enţine în zonele de cap ăt eforturi u nitare reduse. Acesta este de 4 mm pen tru sîrme independente şi de 3 mm p en tru sîrmele din îm ­ pletituri (liţe) şi toroane. ondulări. Acoperirile cu b eton se sporesc a s t f e l : — cu 5 m m la elementele neprotejate supuse intemperiilor . — diametrul exterior al toronului sau barei. . Acoperirea cu b eto n m e n ţio n a tă se corelează cu acoperirea a r m ă ­ turii nepretensionate. stabilindu-se o ordine de tăiere a barelor. Distanţa m inim ă (lumina) dintre armăturile plasate la partea inferioară (faţă de direcţia de turnare a betonului). carcase. Proiectul po ate prevedea şi acoperiri m ai reduse la an u m ite tipuri de elem ente (element centrifugat. călăreţi. 20 m m pentru plăci cu grosimi < 100 m m . 20 mm pentru celelalte elemente armate cu sîrm e S B P A . armate cu PC 90 sau PC 1 0 0 . . Diametrul m inim al barelor de pretensionare.8 m m . frete etc. Măsuri de îm b u n ă tă ţire a aderenţei barelor pe zonele de c a p ă t (su­ dări de scu rtă tu ri. acoperirea cu beton va f i : 15 mm pentru plăci cu grosimi < 100 m m . — la m in im u m 30 m m pentru elementele în contact cu păm întul.Transferul se face lent. frete. La p a rte a superioară d is ta n ţa se măreşte. se pun la d istan ţe egale 3 —5 a rm ă tu ri transversale supli­ m en tare (etrieri închişi. 25 m m pentru celelalte elemente armate cu T B P . se vor p re ­ vedea obligatoriu frete din oţel moale din sîrm ă 0 6.) se p re v ăd în proiect. a. 15 m m (sau d) pentru plăci < 100 m m . — 15 m m . . La ca p ătu l elementului pe lungime egală cu 1/4 din lungimea do ancorare. P oziţionarea arm ă tu rii trebu ie făcu tă cu m u ltă grijă. De asemenea se ad m it sporuri pentru p ro tecţia anticorosivă. folosind car­ case. La oţelul PG 90 şi PG 100 ( 0 > 16 mm) pe o lungime de 10 d. Deflectarea arm ăturilo r (devierea) nu treb u ie să depăşească 10 — 15° p en tru barele din PG 90 şi 25° p en tru sîrm a SBPA. . c.). cu pasul de 30 la 50 mm. 20 m m (sau d) pentru celelalte elemente armate cu PC 90 sau PC 100. la dis­ t a n ţ e de 150 mm. P e n tru aceste elemente. distanţieri şi plase sudate. armate cu T B P . p ro te ja t cu tencuială pe m inim um 15 mm etc. b. Acoperirea eu beton pentru elemente folosite în medii neagre­ sive. toro ane T B P şi L B P . foc etc. D istanţa minimă va fi egală cu cea mai m are din valorile : — dimensiunea m inim ă a granulei agregatului dagr -f 5 m m . 8 mm. în jurul barei. î n zona de ancorare se aşază etrieri închişi 0 6 . grătare). armate cu sîrm e S B P A .

o arm are pe două direcţii. Plase pentru zona de ancorare. . . /I / S 375 Fig. de regulă. în această zonă se mai prev ăd etrieri închişi 0 8 la d istanţe de 150 m m. dar poate fi şi exterioară elementului. D iam etru l arm ăturilor care alcătuiesc plasele va fi de 6 — 14 mm. Ancorarea arm ătu rii se face de regulă la capetele elem entului sau în zone com prim ate în exploatare. prim a plasă se aşază la 30 mm de fa ţa plăcii de repartiţie . . i --. VII. fie sub formă de arm ă tu ri continue (fig. . distanţele dintre plase vor fi de 5 0 —70 mm. cil d iam etrul fretei cores­ pu nză to r presiunii ancorajului. cap. Nu este permisă folosirea plaselor legate realizate din bare inde­ pendente (fig. D ev iaţia canalelor nu va depăşi 20° p en tru extragerea uşoară a ţevilor din PVG sau P E. c). VI). Zona de ancorare (transm itere) se po ate arm a şi cu frete 0 6 . l' ---1 --‘s . Plasele se fac fie sub formă de plase sudate.41. cu pas 5 0 —80 m m. a. 41. în această zonă se prevede. R ezistenţa pe cub la 28 zile a amestecului de injectare v a fi de 30 N /m m 2. Plăcile metalice de re p artiţie vor fi prevăzute cn praznuri sud ate 0 1 0 .--- f7. fiind comune mai m ultor ancoraje.41. av în d ochiuri de 60 —100 mm. V I I . A rm ă tu ra se introduce de regulă în canale. V I I .2. Elem ente cu armătură postîntinsă Elem entele cu a r m ă tu ra po stîn tin să de regulă se arm ează cu fas­ cicule sau bare (v. 14 m m şi apoi înglobate in beton. a. iar m arca m ortarului de to rc r e ta t arm ă tu rile exterioare va fi m inim um Bc 20. lt). . Acestea vor fi t r a t a t e special . Ordinea de tensionare a a rm ă tu rii se alege astfel ca să nu se pro­ ducă eforturi un itare mari. In v ec in ă tatea fiecărui ancoraj se vor dispune două sau trei plase de sîrm ă cu cel p u ţin 4 bare pe fiecare direcţie . .10 mm. Zonele de transm itere.

Ia fascicule cu drxt max = 60 mm .12). Această distan ţă variază între 60 şi 160 m m după mărimea fasciculului. Distanţa m inim ă (lum ina) dintre canale la armătura postîntinsă. în cazul ancorării . tra n s p o r t sau la solicitări locale. 376 . piese m etalice cu praznuri. Distanţa minim ă de la axa ancorajului pînă la marginea secţiunii. Acoperirea cu beton a canalelor.L a capete (zonele de rezemare) se p re văd bare longitudinale. STAS 10. m a n ip u ­ lare.107/0-76 anexa T). d.. pentru pretensionarea succesivă a două fascicule ală­ turate (d a to rită g abaritu lui plaselor.în deschidere se prevede p en tru zona de tra n sm itere o arm are suplim entară dispusă pe porţiun ea de înălţim e h / 4 de lingă ancoraj. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l canalului şi m ărim ea acestuia. 50 m m pentru canale necăptuşite ale fasciculelor cu d ext = SO mm. d. m ărim ea fasciculului şi are valorile : 8 0 — 130 m m . 0 0 — 2S0 m m .xt = SO m m . V I I . e. b. Ancorarea în deschidere. Acoperirea cu beton a armăturilor postîntinse. pentru ancoraje alternate. Această acoperire este de regulă egală cu d is ta n ţa m inim ă (lumina) între canale la care se scade circa 10 nim. c. f. Acoperirea va fi de 20 mm p en tru m o rta r to rc r e ta t şi 30 m m p en tru beton. inel-con cu ancoraj fin cu dorn . 2 5 0 — 400 m m . pen tru a asigura această zonă la transfer. la fascicule cu d ext max = 60 mm . Distanţa m inim ă între axele a două ancoraje învecinate. luîndu-se urm ătoarele valori m inim e : 30 m m pentru canale căptuşite. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l ancorajului şi m odul de pretensionare. şi la canale căptuşite ale fasciculelor cu d. 40 m m pentru canale necăptuşite. pentru pretensionarea succesivă . extinzindu-se cu o lun­ gime de h/2 de fiecare p a rte a ancorajului (fig.

Tipurile de hale a r ă ta te se folosesc în m a jo ritatea industriilor m a ­ terialelor de construcţii.). fie elemente de su p ra faţă (elemente curbe. î n general. cu învelitori din azbociment. industria uşoară. ARMAREA HALELOR PARTER. construcţii de maşini. fie direct elemente de suprafaţă. ele­ mente sem itubulare etc. depo­ zite. m ateriale plastice. Se folosesc m a i des u rm ătoarele sisteme : 1) Grinzi cn inim ă plină din beton precomprimat pe care se m o n ­ tează fie elemente secundare. elem ente curbe U P H . 377 . PENTRU INDUSTRII P en tru a economisi m aterialele deficitare (oţelul şi cimentul) s-a trecu t la folosirea elementelor uşoare şi foarte uşoare. 2) Grinzi cu zăbrele din beton precomprimat sau beton armat pe care se m ontează fie grinzi secundare din beton precom prim at. industria lemnului etc. 4) Grinzi transversale tip macaz din beton precomprimat pe care se montează grinzi secundare din beton p reco m prim at etc. grinzi sau pane din beton precom prim at.etc. UŞOARE. 3) Arce din beton prccomprimat sau beton armat pe care se m ontează grinzi secundare din beton p recom prim at şi plăci din beton celular sau alte tip u ri de elemente. Elem entele de beton a r m a t au fost in cea m ai m are p a rte înlocuite cu elemente prefabricate din b eto n precom prim at.C a p it o lu l VIII a r m a r e a p r in c ip a l e l o r t ip u r i d e e le m e n t e d in b e t o n a r m a t Ş! b e t o n p r e c o m p r im a t A. industria m etalurgică. halele se realizează in prezent din elem ente prefabricate tipizate.

15 . Deschiderile halelor folosite in mod cu ren t sînt de 12 . 18 . mai ra r se folosesc deschideri mai m ari sau trav e i de 9 m.). cu extradosul plan sau curb şi cu g re u ta te redusă dato rită folosirii betoanelor de calitate superioară şi a precom prim ării. grinzi din beton precom prim at. elemente de aco­ periş de sup ra faţă mare. în figura V I I I . a. de regală t o t din beton precom prim at. Hale cu grinzi cu inimă plină din beton precomprimat E v o lu ţia concepţiei asupra proiectării şi perfecţionării tehnologice de execuţie a halelor a dus la m ărirea gradului de prefabricare a hale­ lor şi la folosirea u n o r'e le m e n te de beton precom prim at liniare şi a unor elemente de s u p ra faţă de deschidere mare. Multe hale se execută du p ă proiecte tip. 1. sînt a r ă ta te elemente p refabricate de su prafaţă p e n tru acoperirea halelor industriale. L a deschideri peste 18 m şi cu poduri ru la n te peste 120 kN se folo­ sesc portalele pen tru asigurarea stabilită ţii halci în lungul său. î n general. R ig iditatea şi stab ilita te a de ansamblu (spaţială) a halelor se re a­ lizează prin efectul de cadru d a t de stîlpi şi grinzile transversale sau longitudinale şi de efectul de diafragm ă plană (şaibă) pe care il reali­ zează elem entele de acoperiş.00 m din b eton p recom prim at care reazemă pe stîlpi. în ălţim e a raţională a halelor fără pod ru la n t este în ju r dc 5 m. E s te a lc ă tu ită din p unct de vedere constructiv din grinzi principale transv ersale de 12. H ala tip cu pod ru la n t (fig.T ra n s p o rtu l tehnologic poate fi făcut fie la sol.00 m. plăci II.00 m.ă fie extensibile cel p u ţin în plan longitudinal. T etc.). 24 şi 30 m cu travei de li sau 12 m .1 b sîn t a r ă ta te soluţionări de hale p a rte r cu elemente liniare (grinzi) precom prim ate şi elemente de suprafaţă (chesoane. fie cu m ijloace. în cele ce urm ează se dau cîtev a exemple de hale şi de armări. cu a n sa m b lu l învelitorii de tip uşor care asigură izolaţia. ca elemente secundare sau ca elemente principale de rezistenţă. 2. î n com ponenţa halelor se folosesc stîlpi din beton arm a t.de ridicat (grinzi de rulare sau grinzi suspendate de elementele de aco­ periş etc. 21 . în figura V III. 1 a şi VII1. lăţime 378 .3). cu tra v e e de 6. prefa­ bricaţi sau pretu rn aţi. halele sîn t concepute s. a v în d elemente de acoperiş tip cheson cu deschidere de 6. S tîlpii s în t p re tu r n a ţi sau prefabricaţi. V I I I .

P entru toroane.la . a rm a tă cu 9 toroan e T B P 12 (7 0 4) cu forţa de rupere F r = 1 4 7 k N . Arm area grinzii transversale din beton precomprimat cil deschidere de 12. lum inatoarele s în t din cupolete din poliesteri a rm a ţi cu sticlă (PAS). Grinda are secţiunea dublu T. de 1.Fig.4 kN pe fiecare toron. la execuţia pretensionării se respectă urm ătoarele re g u li: se p re în tin d toroanele pe tip are le a u to p o rta n te metalice la un efort 122. La execuţia elem entului se foloseşte beton m arca B 500 . 4 a şi V I I I . V I I I . 4 b).este de ^ 3 mm pe v e r­ ticală. t r a n s ­ ferul se face d u pă ce în beton se realizează 3. Hale parter din grinzi şi elem ente de suprafaţă prefabricate curbe.50 m . Grinzile se ridică 379 . de 2 mm pe orizontală şi 3 mm de la m arginea elementului (aco­ perirea cu beton). A baterea admisă la poziţionarea toroanelor . V III.50 N /m 2.00 m (fig.

cap.l b. verificarea alunecărilor în ancoraje şi blocaje etc. Arm ătura nepretensionată este formată din carcase alcătuite din sîrme STNB şi oţel PG 52. cap. Carcasele C3. Poziţionarea carcaselor se face.Fig.4 d folosind 380 . cu distanţieri. toleranţele variază în limitele 10 mm. îmbinarea grinzilor între ele şi pe stîlpi este arătată în figura V II I. Ordinea de aşezare a arm ăturii se stabileşte in ateliere şi începe cu carcasa C6 (pentru poziţionarea toroanelor). tn minimum 30 min după transfer cu ajutorul urechilor de agăţare. Ordinea de întindere a toroanelor se stabileşte prin proiect. V III. sudate la maşini (v. Proiectul prevede de regulă şi toleranţe pentru execuţia carcaselor şi poziţionarea m ustăţilor şi altor piese metalice . * Forţele de pretensionare se verifică conform fişei de pretensionare (v. aceste carcase sînt îndoite la forma secţiunii transversale. V) folosind doze. repere trasate pe capetele toroa­ nelor. C i şi C5 sînt prezentate în desen desfăşurate în plan (fig. 4 c ) . V). manometre. H ale p a rte r d in grin zi şi elem en te de su p ra fa ţă p re fa ­ b ric a te p lan e. după confecţionarea la maşini de sudat prin puncte (cu o singură pereche de electrozi). V III.

2. d . V II 1. E lem en te p re fa b ric a te de su p ra fa ţă d in b eton a rm a t i o — e le m e n te T d re p te d in b e to n p r e c o m p r im a t : b — e le m e n te n d re p t» d in b e to n p re c o m p r im a t . p — ch c s o a n e d in b e to n p r e c o m p rim a t . e. c — e le m e n te I I c u rb e d in b e to n p r e c o m p r lrn a t .Fig. f — ch cso a n e d in b e to n a r m a t . . i — f î ş ii cu g o lu r i ro tu n d e d in b e to n a rm a t sau p r e c o m p r im a t . h — p lă c i d in b e to n c e lu la r a u to c la v iz a t . j — u n d ă p a ra ­ b o lo id h ip e r b o lic d in b e to n p re c o m p r im a t.

382 .

Plan armare.00 m ( G 12) o u toroane.4 a. pentru travee d e 6. Armarea grinzii precomprimate d e 12.PLAN ARMARE G RINDA G12 Fig VIII. hale e u elemente de .00 m.

.

1 385 .25 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .

VIII. a Fig.îm binare grindă p e stîlp MARGINAL curent SECŢIUNEA 3-3 SECŢIUNEA 7-7 SECŢIUNEA 2-2 C D ?*?0 i 2 2 © .4 d„ Detalii de îm binare a 386 .« .

ÎMBINARE GRINDĂ PE STÎLP CENTRAL CURENT SECŢIUNEA l-i SECŢIUNEA 6-6 \ ----■l~6 grinzilor G 12 pe stîlpi. .

70 4.0 k q P C 5 2 M a s a .617 T o t a l m /t > M o s a .6 2 — — 2 .3 9 5 2 .80 5.1.3 2 0.3 0.30 2 3 .75 668 0 .80 0 .15 0. fa) C a rc a s a C 6 8 5 5 2 2 6 2 086 0 . V III.4 8 0J95 1.12 0 . k g /Q k g / m a r c a d e o te l C a rc a s a — — — — __ — — — — .70 5 .68 0.04 7.4 8 4. 6. 0.01 17.1 5 6 1.9 7 0 .4 2 0.8 0 6 . kc 7/ m a r c a k q /t> d e o te l 1.156 4.075 43 .0U 1.66 0335 0 .66 0.17 9.395 7. E x tra s de a rm ă tu r ă p e n tr u c a rc a ­ sele g rin z ii G 12.68 0 .156 4 . k g /m M a s a .68 m/it> PC 5 2 010 1.156 0.94 6.6 0 0.8/.07 0.67 f 08 5 (y C a r c a s a ( T ) 10 C 7 (t) ) 8 10 4 1 3 11 1.5 5 17.3 5 k q P C 5 2 (1 ) C a r c a s a (2) C7 5 10 4 1 8 (Î7) T o ta l 74 m /Q 6 .21 0 .15 0167 0. k g /m M o sa . k g /m M asa. — — 1. k g / p k g /m a r c a de o ţe l v ) (6 ) C2 v ) 5 8 5 T o ta l 4 9 12 m /t > 4.8 8 19A 7 6.617 1.54 1.12 33.67 0. k g /m M o s a .8 0 — — _ — — — . M asa.46 0.3 0 < fs ) fa) 0. c4 m &) 5 5 6 13 9.5 6 — . — — _ __ Fig.6 8 k g /m k g /o de o fe l 0. k q /t> k g /m a rc a 6 C a rc a s a (s) 5 2 6 C 3 T o t a l m/<t> d e o te l 2.06 2 7 .3 5 4 .92 0 . k g /m d e o te l 5 .2 5 5 .96 2 7 .67 16 7 0.15 0.83 0.3 5 5 T o ta l m /Q M a s a .26 8.!.67 1.30 U.6 0 0.05 M asa.6 7 0. k g /< i C a rc a s a C 5 (12) 00 kcT / m a r c a 5 4 5 33 T o ta l m / t M a sa..52 16.62 T o ta l m /< t M a sa. k g /m M o sa. i2 k g P C 5 2 (8) 5 — — M a s a .5 9 M a s a .61.4 e. k g /m a rc a 7.156 t.04 7.1 2 — 1.5 5 0.67 0 . kg/<t> kq / m a re a d e o fe l 0.7 8 285kqP C 52 .P r!7 /n e c unei b a re T ip u l de c a rc a s ă Bucă f i M a rc a L u n g im i S im b o l 05 6.2 5 19.156 5 .754 6 .

5). Armarea grinzii longitudinale din beton precomprimat cu deschide­ rea de 12. î n îmbinare se folosesc în plus etrieri dubli la 15 cm. Condiţiile cerute pen tru calitatea betonului şi execuţia pretensionării sînt similare cu cele a ră ta te mai înainte. cu gradul de precizie 7 (STAS 7721-76). tip cupoletă sau t i p omidă (continue).proiect sau sîn t date de şantier . pline sau cu goluri. 15 şi 18 m. S) Se m ontează barele m arca 0 . V I I I . ® şi Q). E ste alcătu ită din punct de vedere constructiv din grinzi longitudinale de 12. Hală tip. 6). iar m ustăţile din grindă şi stîlpi sînt sudate sau nesudate conform prevederilor din proiect.00 m şi deschideri de 12. 5) Se m ontează carcasele (C5) t o t pentru bulb.00 m (fig. Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea : 1) Se m ontează etrierii m arca @ sudaţi de laminatele a şi b şi se sudează între ele conform detaliului A . b. 4) Se amfilează întîi toroanele din bulb şi apoi celelalte. V I I I . G rinda este arm a tă cu 16 toroane T B P 12 (7 0 4). 2) Se m ontează reţelele E l care poziţionează toroanele. executate de regulă din poliesteri arm aţi cu sticlă (PAS). Grinda longitudinală de 12. Toleranţele de întindere şi prin dispoziţie tiţie uniformă şi abaterile vor fi conform STAS 6657/1-76.00 m d in beton precom prim at şi ele­ mentele de su prafaţă se vor confecţiona numai în fabrici de prefabri­ cate sau de către unităţi specializate la care se asigură o calitate cores­ punzătoare. (2). fără pod ru lan t (fig. Grinzile şi elementele de suprafaţă se to a rn ă în tipare m e­ talice autoportante. de asemenea etrierii m arca (2). la fixarea ordinii se ţine seama de o repar­ a eforturilor în grindă în tim pul pretensionării. 389 .plăcuţele prevăzute pe capul stîlpului care de regulă se sudează cu cornierele de la baza grinzii. 6. 6) Se m ontează carcasele inimii C I şi CV şi agrafele m arca © şi (g) conform figurii V I I I . 3) Se m ontează carcasele C i care se execută întîi desfăşurat şi apoi se îndoaie la forma bulbului din figură.00 m cu pan tă la partea superioară şi elemente de sup rafaţă curbe tip II sau tip T cu lăţime de 3. pentru lum inatoare. 7) Se m ontează carcasele C3 apoi carcasele C2. Ordinea tăiere a toroanelor sînt figurate în .

Fig .390 d e suprafaţă t ip ii.VIII. Hală c u grinzi din beton precomprimat şi elemente .5 a.

391 .

392 PLAN ARMARE GRINDA G 1Z .

Armarea grinzii precomprimate transversale d e 12.CI C‘1 Fig. Detalii d e armare. VIII.6 b.00 m ( G 12). 393 .

apoi carcasele C3.) plasate la capetele elementului.00 m şi este a r m a t cu toroane t i p T B P 12 (7 0 4) în nu m ăr de 4 sau 6 toroane după tipu l încărcării de pe elem entul curb (diferite zone climatice). Carcasele se execută la maşinile de s u d a t a u n ităţii de execuţie. Toroanele se poziţionează cu ajutorul reţelelor R 1 (20 buc. 7 are deschiderea de 12.în tin d e re a toroanelor se face cu o presă monofilară. P e n tru poziţionarea corectă a carcaselor şi plaselor se folosesc purici din m aterial plastic. 8). E lem entu l curb din figura V I I I . Ordinea de montare a armăturii este u rm ă to a re a : 1) Se m ontează carcasele CA. cap. Controlul pretensionării se face p e rm a n en t conform fişei de p re te n ­ sionare şi regulilor obişnuite de control (pierderile de tensiune nu t r e ­ buie să depăşească circa 19 kN /toron). apoi se îndoaie cu dispozitive speciale. care au o secţiune t r a n s ­ versală cu pereţi dubli şi pinteni pe care reazem ă elemente de su p ra ­ fa ţă tip T sau chesoane. î m ­ binările pe stîlpi şi între grinzi se fac conform proiectului asigurînd con­ ti n u it a t e a prin a rm ă tu ri su d ate sau bucle betonate.5 şi 5 cm).P. T ransferul se face cînd rezisten ţa betonului atinge 30 N / m m 2. —Buzău a M inisterului Industriei Metalurgice. care treb uie să asigure acoperirea cu b e to n p re­ v ă z u tă în proiect (placa are grosimea de 3. 394 . este de 122. Ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor este de sus în jos şi alternativ la o nervură şi la cealaltă. pe fiecare toron. Grinda este precom prim ată cu 30 toroane T B P 12 (7 0 4). F o rţa de pretensionare realizată cu prese monofilare. 3) Se m ontează carcasele C2.40 kN.00 m şi l ă ţi­ m ea de 3. 4) Se m ontează plasa ST 419. (fig. 2) Se amfilează toroanele. A rm area elementului curb de acoperiş tip II din beton precomprimat. VI). A rm ă tu ra nepretensionată este realizată în carcase confecţionate şi îndoite după tehnologia a r ă t a t ă anterior.S. care se m a n e ­ v rează num ai cu ajutoru l grinzii de m anipulare (v. A rm ă tu ra pretensio nată din nervuri se execută pe şabloane.S. L a tran sfer betonul trebuie să aibă m arca în j u r de 30 N /m m 2. sub form ă desfăşurată. O v a r ia n tă de realizare a halelor cu grinzi longitudinale se obţine prin folosirea grinzilor Q (omega). V I I I . în placa elementului se foloseşte o plasă de sîrm ă su d ată ST 419 liv rată de fabrica I.

VIII.7 a.Fig. . Planul d e armare al unui element curb tip I I din beton precomprimat.

7 b. Detalii de armare a elem en tu lu i curb tip ii din beton p re c o m p rim a t.S E C Ţ IU N E A FiK. VIII. .

.00 m deschidere. Planul d e armare a grinzii omega GM12 d e 12.8. VIII.Fig.

00 m deschidere.50 m.9 a. Armarea arcului (le 18. V edere de ansam blu. rezemate pe stîlpi din beton armat preturnat. H ală in d u stria lă p a rte r cu arce d in beton p reco m p rim a t de 18. Subansamblul de învelitoare este alcătuit din azbociment.00 m deschidere şi tra v e i de 6.9 a este alcătuită din punct de vedere constructiv din arce precomprimate cu tirant.) prinse de cornierele de reazem . Fig. Structura este contravîntuită. Arcul are tirantul postcomprimat cu două fascicule 2 x 1 8 0 5 SBP 1. dispuse la 1. cu pane din beton precomprimat şi elemente de streaşină şi dolii din elemente din beton precomprimat. Stîlpii sînt preturnaţi pe şantier sau prefabricaţi în fabrici de pre­ fabricate şi montaţi în fundaţii pahar.2. Arcul este armat cu 6 0 16 PC 52. etrierii 0 8 sînt îndesiţi pe reazem. 398 .00 m precomprimat cu tirani. Armătura nepretensionată a tirantului este formată din 4 0 10 PC 52. Hale cu arce din bston precomprimat Hala tip fără pod rulant din figura V III. iar montanţii din 2 0 10 PC 52.00 m . iar plăcuţele de rezemare P 2 sînt prinse cu praznuri sudate (fig. V III. precomprimate. trecute prin teci PVC cu 0 50. Panele de 6. Zona de capăt este întărită cu plase sudate (3 buc. V III. reazemă pe arce şi se solidarizează de acestea cu un şurub M 14 şi cu o eclisă metalică fi­ xată pe arc.9 b).

E trt> B /20 L60 *60*10-200 .

.400 SECŢIUNE A Fig. Detaliu d e armare a arcului în zona d e reazem. VIII.9 c.

VIII.9 b).9 d. .C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . fig. V III. l Fig. D etalii de arm are c u plase sudate (v.

cap. V I I I . P e console s în t p re v ăzu te plăci P I din oţel la t an co rat p riu su dură cu a rm ă tu ri înglobate în console. A rm ă tu ra longitudinală cu mărcile Q) şi (2) este îndoită la capul stîlpului p en tru a arm a şi consolele de pe reazeme p e n tru arce. 402 . D in stîlp s în t lăsate m u s tă ţi pen tru îm binarea cu arcele. 10 a.S tîlp ii preturnaţi au form a din figura V I I I . V E D E R E 1— 1 V E D E R E 2—3 Fig. VIII. P e n tru m an ipu lare stîlpii s în t p re v ăzuţi cu cîrlige. Stîlpi preturnaţâ la hale parter cu arce din beton precomprimat. C). 10 şi se m ontează îa fundaţii p a h a r (v.

A R MA R E 6 <S © R *J3| © 1 SECŢIUNEA 1-1 SEC ŢIU N EA 2 -2 L tW m E t r * 6 / 2 5 IS O ) VEDERE 3-3 © ® © © n o M © Q) . 403 .IO b. Detalii de armare a stihiilor preturnaţi.® 11 r C0 70 < 0 2 — 1 E tr» 6 /2 S L v = J . VIII.S 0 m (£ ) l • (.5 0 m Elr * 6 /til2 3 Fig.

00 9W 111. 38 .6 0 am Ol 73j3d 73.30 Lunaim e / t k q /m k n /i> Total T o ta l. Cofraj m2 t 2 .6 0 3.00 O te l-b e ion 0 9 37 38 . VIII.65 P e b uc. Hale parter realizate cu ferme şi arce din beton armat a. 3.OL kg 7.0L 0.70 2. îşi găseşte în prezent o aplicare lim itată.03 M osa.OG 9.96 6.2>3 15.90 L. Concepţia constructivă pen tru realizarea monolită. Folosirea arcelor din beton arm a t.10 c.60 EXTRAS DE LAMINATE Denum ire PI O tel lat Oimensiuru 100x10 Lungi­ Buc m ea 2 2 .10 1.23 60.75 CARACTERISTICI E lem en t S tîlp Volum m3 1.B5 15.5 L M asa Pe m 7. 404 . prefabricată sau pretensio nată este practic aceeaşi.00 0.00 1320 76.50 1. d ato rită consumului m are de m anoperă.2 5 2 .96 2 . ex ecu tate monolit.'j O 10. cofraje etc.V 121 11. 176 To n ală 7.8 5 1.2C 9 .LQ L.6 0 PC 5 2 7300 3 250 Beton S u d u ră cu e le c tr o z i EL 4 6 f Fig.22 16.70 3.EXTRAS rea 1 2 3 L 5 6 7 8 9 P2 < t> ÎL ÎL ÎL 1 L ÎL 8 6 6 6 12 Buc L 2 2 2 2 2 30 20 5 6 Lurxjrrva 7. Hale a căror structu ră de rezistenţă este realizată cu aju to rul arcelor.00 2 2 . kg __ •' T .95 12.70 DE ARM ĂTURĂ OB 3 7 06 *8 O 1L 012 PC 5 2 * ÎL 31.56 Laminate kg 17.50 5. Extras da armătură pentru stîlpi.10 1.9 7 6 .80 1.

P e n tru preluarea eforturilor locale (de întindere) care sînt deosebit de mari. Barele de oţel-beton pot fi introduse şi în grinzile longi­ tudinale sau in bulb (întărituri). în plan şa I* se dă u n exemplu de arm are a unei ferme clin beton arm a t. 405 . cînd arcul este realizat din a rm ă tu ri elastice (oţel-beton). b. *) Planşele sini plasate la sfirşilul cărţii. cu bare filetate şi plăcuţe etc. cu bare independente de oţelbeton. P e n tru a preveni apariţia unor săgeţi m ari la t i r a n t u l principal al arcului. ancorate la capete cu piese sudate. P rob lem a principală la aceste tip u ri constructive este ancorarea t i r a n t u l u i sau barelor întinse in noduri în special la cel de capăt (la reazem). la arce şi ferme. frete. î n figura V I I I . ciment). 12 se prezintă aspectul de ansam blu al unei hale realizată clin ferme de beton arm a t.Folosirea arcelor eu tiran ţi pretensionaţi este în prezent posibilă d a to rită progreselor tehnologice înregistrate în ex ecu ţia elementelor prefabricate şi a celor pretensionate. Nodurile fermei sînt suficient de dezvoltate p en tru a se p u te a a n ­ cora barele m o n tan ţilo r şi diagonalelor care sînt a rm a te cu cîte 4 bare bine ancorate in tălpi în zona nodurilor. profile lam inate. 11 sînt a r ă ta te diferite moduri de ancorare a t i r a n ­ tului. Hale a căror structură este realizată eu ajutorul fermelor din beton armat. D in p u n c t ele vedere constructiv aspectul halelor cu arce clin b eton a r m a t monolit este similar cu al celor din beton precom prim at. î n fi­ gura V III. da­ torită consumului redus de m ateriale pe care îl reclam ă (oţel. Barele în această zonă s în t ancorate în mai m ulte m o­ duri : cu plăcuţe sud ate prin ad eren ţă folosind bucle. acesta se execută cu o eontrasăgeată şi se ancorează de arcul propriu-zis prin m o n tan ţi. F e rm a are clouă p a n te şi reazemă pe nodul superior de ca p ăt a v în d şi o legătură cu stîlpul care se betonează după m o n tare a fermei.9 a s-a a r ă ta t o secţiune transversală printr-o hală p a r te r realizată cu arce. Arcul are p revăzute m u s tă ţi pen tru reali­ zarea conlucrării cu elementele ele acoperiş care se m ontează pe hale. Utilizarea fermelor din b eto n a rm a t la realizarea halelor industriale a fost destul de ră s p în d ită în cincinalele anterioare. Zonele de ancorare sîn t îngroşate p en tru preluarea efor­ turilor locale. în aceste zone se prevede în plus şi o a rm ă tu ră tran sversală puternică (etrieri. î n figura V I I I . special prevăzute în capul arcului. P e n tru tira n ţi apare eficient să se folosească în loc de oţel-beton. carcase).

Fig. 406 . g — prin aderenţa. A n co rarea tira n ţilo r la fe rm e şi a rc e i a — prin fretaj . b. V I I I .ll. 1. c — prin plâci de ancoraj şi freta) . e. d — prin plâol de ancora) (corniere) .

4.12.00 ra. b — cu travee de 12.Fig. pentru a se realiza indici tehnicoeconomici mai favorabili s-a trecu t la execuţia în tipare a unor ferme din beton arm at de 12. P en tru preluarea efor­ turilor locale mari din noduri se pun etrieri închişi deşi. Talpa superi­ oară are m ustăţi pentru asigurarea conlucrării cu elementele de aco­ periş. S tru c tu ră de h a lă re a liz a tă cu ferm e d in p a n o u ri a sa m b la te p rin p re c o m p rim a re : a — cu travee de 6. 407 . Hale parter realizate cu ferme din beton precomprimat In trecut s-au realizat elemente de fermă din beton arm at asam­ blate prin postîntinderea a r m ă tu r ii. iar pentru manipulare este prevăzută cu cîrlige de agăţare. dintr-un singur tronson. planşa I).00 m . 15 şi 18 m. iar la nodul de capăt sînt m ontate şi reţele (plase cu ochiuri dese). VIII. Tălpile au arm ătura continuă (v.

modul de arm are a elem entului prefabricat U P H cu deschiderea de 15.1 3 a se a ra tă realizarea halelor uşoare din grinzi precom prim ate şi elem ente spaţiale tip U P H cu deschideri de 12 . Marginile s în t în tă rite p rin carcase. tip u l de încărcare etc.2 mm şi 0 in. carcasele C I. urechile de agăţare şi apoi plasele P I şi P 2 de la partea inferioară şi se leagă barele marca (2) şi @ de barele acestora. VI). —B uzău şi cu carcase sud ate ex e cu tate în fabrici.S. 10. iar d upă întărire şi deco­ frare se execută postîntin derea tălpii inferioare cu fascicule de sîrm ă S B P I (v.00 m şi lăţim ea de 3. A rm ă tu ra n epretensionată a tălpilor şi diagonalelor fermei este alcătuită din carcase sudate prin puncte sub form ă desfăşurată (plană) du p ă care s în t îndoite (cu dispozitive speciale cu raza mare) sub form ă de carcase închise. Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea: 1) Se montează barele marca Q) şi @. 13 b şi c. P o stîn tin d ere a se face prin tensionarea fasciculului de la ambele C apete. 408 . 5. = 65 mm care se extrage d upă t u r ­ narea betonului. din sîrm ă tra s ă STNB şi oţel OB 37. 3) L a partea superioară se montează plasele P I şi P 2 şi barele marca 0 şi ® care se leagă de plase. VI). î n planşa I I se a r a tă arm a rea unei ferme de 18 m deschidere (cu ta lp a precom prim ată).00 m. cu carcase speciale şi etrieri închişi. Armătura nepretensionată. cap. î n ta îp a de jos se lasă la tu rn a re un gol realizat p rin teacă din b an dă de oţel de grosime 0. Fasciculele au în com ponenţa lor 14—28 sîrme. La capete are p rev ăzute a rm ă tu ri su p lim e n ta re din oţel PC 52 şi OB 37 ( 0 6.S. Elem entul este a r m a t cu plase exe­ c u ta te de I. iar în figura V I I I . 2) Se amfilează toroanele. Hale fărâ pod rulant realizate cu elemente de suprafaţă tip UPH din beton precomprimat î n figura V III. blocajul fasciculului se face cu ancoraje inel-con (v. cap.P.00 m. 12 şi 14). 15 şi 18. a. n u m ăru l lor fiind în funcţie de deschiderea fermei.Fermele se to a rn ă în poziţie orizontală. 4) Poziţionarea armăturii se face prin clislanţieri din material plastic. L a arm area acestei ferme s-au u tiliza t carcase s u d ate ex ecu tate în fabrică. Noduiile fermei s în t a rm a te suplim entar.

1 3 a. 409 .Fig. Hală fără pod rulant din elemente d e suprafaţă tip UPH. VIII.

j i gr î 9 / i 9x i 9 i # i 9 r 1 410 rig. «U \j jSSs .13 b. Armarea elementului UPH-15/3.J- l"l'. VIII.ll' ■NT • "•■A M i i i 4 .C m li « m m ■ O l« fc to v î .

Secţiuni transversale. 411 . VIII. Armarea elementului UPH-15/3.13 c.SECŢIUNEA Scara 110 A -A Fig.

aceasta este dimensionată în consecinţă. solidari­ zate de stîpi cu învelitori grele şi sisteme constructive ale halelor uşoare cînd se folosesc subansambluri de acoperiş grele ce au deschideri mari. construcţiile etajate cu planşee ciuperci sau dale. Aceasta este alcă tu ită din t o ro a n e T B P 9 (7 0 3) care pretensionează elementul după două diagonale. construcţiile pe. iar la livrare de 44 N /m m 2. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CADRE P entru anum ite industrii. Construcţiile specifice pentru acest sistem sînt construcţiile e ta ­ ja te în cadre de beton arm at. B. care la rîndul lor sint solidarizate în direcţie perpendiculară to t cu grinzi. unde stru ctu ra de rezistenţă trebuie să preia încărcări mari. construcţiile industriale p arter în cadre. Abaterile admise la poziţionarea arm ăturii sînt de 1 mm la a rm ă ­ t u r a pretensionată şi de 5 —10 mm la lungimea şi lăţimea plaselor şî carcaselor. Preîensionarea se face pe tiparul a u to p o rta n t cu prese monofilare. La construcţiile monolite stru ctu ra de rezistenţă este alcătuită din stîlpi solidarizaţi cu grinzile. construcţiile speci­ fice cu stîlpi peron. Rezistenţa minimă a betonului la tr a n s ­ fer este 35 N /m m 2.). 412 . O mare atenţie se dă şi acoperirii cu beton la care se adm ite o a b a ­ tere de m ax im u m 5 mm. Betonul este pregătit cu un vibrofinisor şi t r a t a t termic. Ori de cîte ori este posibil se folosesc construcţii prefabricate. încărcare etc. Construcţiile de locuinţe cu schelet de beton arm a t se execută mai rar. d a r s în t şi cazuri cînd elementele prefabricate nu pot fi utilizate.. N um ărul toroanelor pe o direcţie de pretensionare variază de la 5 la 9. R eţea u a plană de grinzi şi plăcile de legă­ t u ră formează şaibe nedeformabile.b. d upă tipul elem entului (deschidere. Betonul folosit are marca 500. stîlpi şi grinzi cu zăbrele. In categoria halelor grele se consideră halele parter executate mo­ nolit şi halele etaja te pen tru industrii la care presiunea pe planşee este de 10 —30 k N /m 2. A rm ătura prelensionată. realizînd şi pe această direcţie cadre. formînd cadre plane.

6 ? ~ Z. _ W ^ 2 .Z ffU . Jegătura de la colţurile cadrelor. în prezent se execută numai construcţii p arţial monolite.2 . ridicarea a rm ă ­ tu rii pe reazem.W -i. placa este din beton arm a t monolit. pen tru zone seismice se respectă unele prevederi supli­ m entare. în prezent. _ L . Cadre din beton armat monolit pentru hale industriale parter P entru hale industriale cu pocluri rulante grele s-au folosit In trecu t construcţii pe cadre cu trei deschideri ca cea din figura V I I I . VIII. Grinzile s în t prevăzute cu vute. VII. cu distanţa dintre cadre de circa 12. Stîlpii exteriori sînt elastici pen tru a permite dilatări şi contracţii în plan t r a n s v e r s a l .1. Armarea unui cadru monolit de hală industrială. î n mod prac­ tic. X . 14.oo P L A N COFRAJ H l I m Z . -V il -ţy-ZflZjfrZ. 413 .6Z-^~ 00 u m . to.14 a.M i- Fig. arm area consolelor. Secţiune transversală prin hală. J ____ L .W •frZ. La această soluţie trebuie re ţin u t modul cum se armează vutele.B 2 -A . aşa cum s-a a r ă ta t în cap. în special pentru a rm ă tu ra transversală din capetele stîlpilor şi grinzilor.00 m.

VIII.AMARE CAD RU CURENT / \ 414 unui cadru monolit 'ujDQ£/8<p-ld Fig. Armarea S£ d e hală industrială. Detalii d e armare. .1 4 b.

Se atrage a ten ţia asupra poziţionării arm ăturii prin purici şi distanţieri. stîlpii po t fi de înălţim ea unui etaj cu con­ sole lungi sau scurte. Construcţiile e ta ja te din cadre flexibile au riglele cadrelor orizontale. iar planşeele se pot executa din elemente de planşeu de tip II de 6 —12 m (fig.16) sau din planşee predală. F undaţiile sînt de asemenea pre­ fabricate. riglele cadrelor se măresc şi se prev ăd de regulă grinzi cu v u te pe reazem. b. în zone seismice.Oţelul PC 52 este fasonat fără ciocuri sau cu ciocuri drepte. VIII. Cadre etajate din beton armat a. de asemenea pot fi şi continui pe înălţimea a două sau trei niveluri. la intercalarea de travei mărite. planşa II). Cadre din beton aim at etajate în soluţie parţial prefabricată. riglele principale sînt prefabricate. şi anume : modul de înnădire la stîlpi. a v în d etrierii din oţel OB 37. Planşeele sînt alcătuite din chesoane prefabricate suprabetonate. Toate elementele sînt prefabricate. La armarea stîlpului central (planşa III) este folosit oţelul FC 52 pentru bare de rezistenţă. 17). folosirea etrierilor închişi pe reazeme şi la stîlpi. In această v a ria n tă stîlpii halelor se to arn ă monolit pe fiecare n i v e l : grinzile (riglele) pot să fie prefabricate. la care se foloseşte pentru şarp an tă ca element de rezistenţă ferme de acoperiş din beton arm at precom prim at (v. 15 se prezintă arm area unui fragm ent de cadru m o­ nolit cu placă monolită. 18 se arată o soluţie de hală P + l integral prefabri­ cată. iar riglele de rigidizare se execută pe şantier. avînd învelitoarea din azbociment izolat termic. VIII. P en tru con­ strucţii cu deschideri egale. c.2. Construcţiile actuale se exe­ c u tă numai parţial m o n o lit. ridicarea a rm ăturii pe reazeme. î n figura V I I I . iar a rm ă tu ra tran sver­ sală (etrierii) este îndesită la capetele stîlpilor şi în zona consolelor. Pe ferme se m ontează grinzi secundare prefabricate. 415 . planşeele sînt prefabricate parţial sau în to ta lita te şi de asemenea o p arte din rigle. conform reglementărilor pentru calculul în zone seismice. Cadre din beton armat etajate în soluţie monolită. riglele (griczile) cadrelor se execută fără v u te . Cadre din beton aiinat în soluţie integral prefabricată. î n figura V I I I . iar stîlpii şi fundaţiile din beton arm a t prefabricat. iar elementele de planşeu s în t de regulă complet prefabri­ cate (fig. îndesirea etrierilor pe reazeme ş i ' la capelele stîlpilor etc. după noile norme de arm are se acordă u n rol mai mare arm ă­ turilor transversale prin etrieri şi continuităţii arm ăturii pe reazeme şi la colţul cadrelor.

VIII.15 .416 S I * --7 9 1 *1 m--7£/*e(4) Exemplu d e armare a unei porţiuni d e cadru etajat. o e/= > Fig.

3 — g rin d ă p r in c ip a lă p re fa b ric a tă lo n g itu d in a lă . 2 — s tilp d in b e to n t u r n a t m o n o lit in c o fra je de in v e n ­ t a r . VIII. Elementele structurii parţial prefa­ bricate pentru hale industriale etajate : a — e le m e n te le s tr u c t u r ii . 5 — s u p ra b e to n a re a r ­ m a tă .Fig. 27 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .16. b — a lc ă tu ire a u n u i n o d . 4 — e le m e n t de p la n ş e u t i p I I . 1 417 . 2 — g r in d ă de r ig id iz a r e p r e fa b ric a tă tr a n s v e r ­ s a lă .

2 —riglă transversală prefabricată . 1 —stîlp din beton armat cu console scurte prefabricat sau preturnat pe şantier . 4 —element de planşeu tip II i 5 —suprabetonare armată. V III. E lem en tele stru c tu rii in te g ra l p re fa b ric a te — v a ria n ta stîlp i cu console scu rte — p e n tru h a le in d u s­ tria le e ta ja te : a —elementele structurii . 3 —grindă longitudinală prefabricată .17. 418 . b —alcătuirea unul nod .Fig.

) .T. Hală etajată din elemente p refab ricate.P. VIII.Fig.18 a. Secţiune transversală (proiect I.C.

. VIII. Hală prefabricate. Secţiuni longitudinale.420 § ■li io' U i O K etajată din elemente < /> • I Fig.1 8 b.

22. Stîlpii cu goluri sîn t în prezent s tu d ia ţi p e n tru corecta dimensio­ nare a ram urilor. tu b u la re (la cei centrifugaţi). 421 . C om portare similară cu stîlpii au to a te elem entele de tip b ară din construcţii (barele fermelor. A im are a stîlpilor. b. Stîlpii de hale industriale. Stîlpi din beton armat pentru clădiri şi hale industriale Stîlpii sînt d estinaţi a prelua în prim ul rî n d forţele de com presiune pe care le tra n s m ite g re u ta te a clădirii şi încărcările pe care le su p o rtă (utilaj. R a p o rtu l dintre laturile d re p tu n ­ ghiulare din secţiunile tran sversale este h/b = 1 . a n de regulă. 21). . 3 . 5 . circulare. a — d). 20. formele a r ă ta te în figura V I I I . 19. — la hale industriale H /h < 14 (12 la poduri ru lan te grele). barelor transversale şi zonelor de legătură. dublu T. Secţiunile transversale pen tru la tu ra mică v ariază de regulă în tre 20 şi 40 cm. A rm ă tu ra se aşază periferic stîlpilor şi cît mai uniform şi simetric. mijloace de ridicat etc. L a halele industriale se folosesc şi stîlpi cu goluri sau stîlpi d u ­ blu T cu inimă plină subţire (fig.). apoi m ultiplii de 10 cm.) care treb u ie să suporte eforturi de compresiune. A rm ă tu r a poate fi elastică (oţel-beton pen tru b eto n a rm a t sau be­ to n p recom prim at) sau rigidă (din lam in ate de oţel).3. m ateriale. L a stîlpii de rezistenţă ra p o rtu l H /h variază a s t f e l : — la construcţii obişnuite H /h < 25 (20 la b eto n din granulit) . a v în d grijă să se asigure acoperirea cu b eton şi o b u n ă legătură prin a r m ă tu ri transversale (etrieri. Secţiunea cea mai u tilizată este cea dreptunghiulară. Cele mai u tilizate forme de secţiuni s în t : dreptunghiulare. Secţiunea tra n sv e rsală a stîlpilor şi m o d u l cum apare a r m ă tu ra în secţiunea tran sv e rsală se vede în fi­ g u r a V I I I . VII. casetate. Form e constructive. . arcele etc. în cruce. iar în al doilea rîn d trebu ie să reziste te n d in ţei de încovoiere din efectul de cadru. din 5 în 5 cm p în ă la înălţim ea sec­ ţiunii de 80 cm. Stîlpii treb u ie să îndeplinească condiţii de rig id ita te ex prim a te p rin ra p o rtu l dintre înălţim ea H a stîlpului şi lăţim ea h a secţiunii transversale. frete etc. din podul ru l a n t şi din conlucrarea spaţială a construcţiei. (fig.). poligonale etc. V I 11. Regulile de arm a re a stîlpilor a u fost a r ă t a t e la cap. Dim ensiunile se iau. a. oameni. V I I I . de regulă.

19. _ Fig... .422 1® 1 J= U j 3 l uj a f V D f\ ^-1 ^ r j i ±. VIII. Tipuri d e stîlpi pentru hale industriale._._ '•<1 p .

Secţiuni transversale ntilizate pentru stîlpi. .20. VIII.Fig.

SECŢIUNEA 7-7 '/// l/) -c bs u | L m Y . VIII. — 5O O 4 —• uH h Fig. .j.21. Stîlp cu goluri pentru hale in­ dustriale. SECŢIUNEA 2-2 □ hr U ^ J [::: j□ 1 *r SECŢIUNEA 3-3 > mz.

V I I I . .N o \\ \ c X . A rm a re a s tîlp ilo r (se c ţiu n i tr a n s v e rs a le ). X □ZZ3 N O T A : L u n g im e a c io c u lu i ( x J ta e f n e r i = W d /: □ F ig.22.

10 b. A rm ă tu rile p o t *1 a stfe l a r a n ja te in c it să in te rv in ă d e d o u ă o ri în re z is te n ţa co n so lei : a — consolă de stîlp marginal cu secţiune constantă . 426 . f — console de stilpi centrali cu secţiune variabilă . fig. c — arm area transversală a consolei scurte cu bare înclinate I d — arm area transversală a consolei foarte scurte . P entru preluarea eforturilor de tăiere (forfecare) arm ă tu ra este ridicată (coborîtă) ori de cîte ori este posibil şi com pletată cu etrieri deşi (arm ătură transversală. arm ă tu ra de la partea întinsă a consolelor se ancorează în stîlpi şi se distribuie simetric în console. V I I I .Armăturile de rezistenţă (longitudinale) ale stîlpilor trebuie să se găsească din 2 în 2 în colţuri de etrieri. g — arm area articulaţiei cu miez la un stîlp pe fundaţie . fermă. Armarea consolelor şi articulaţiilor. Stîlpii sînt prevăzuţi c i console scurte pentru sprijinirea grinzilor de rulaie sau a elementului de acoperiş (grindă. încovoiere etc. de aceea se folosesc etrieri dubli sau suplimentari (v. e. fig.23. 14 şi planşa III. V III. A rm a re a co n so lelo r sc u rte şi a a rtic u la ţiilo r. reprezinţi pottiunea activă a arm ăturii transversale. h — al­ inarea articulaţiei cu bare încrucişate la un stîlp pe fundaţie . Stîlpii prefabricaţi au prevăzute m ustăţi (ochiuri) de agăţare (prin­ dere) în macara (v. 2/3 I.23. E xem ple de arm are a consolelor din capul stîlpilor se pot vedea şi îu figura V I I I . V III. arc etc.). V I I I . Consolele se armează puternic pentru a prelua aceste eforturi . V III. fig. F ig. a). 10 b). b — consolă de stîlp marginal ea secţiune variabilă . c. Consolele stîlpilor sînt solicitate la încărcări concentrate mari care produc eforturi locale puternice de forfecare. 22).

Fig. f — noduri interm ediare. e.25. b.24. c. d noduri de colţ . . (Călorert) Fig VIII. VIII. Armarea nodurilor de cadre : a. întreru­ perea armăturilor loagitudinale la col­ ţurile cadrelor.

Barele care se îndoaie d u pă un arc de cerc au raza m inim ă de 15 d. leg ătu ra dintre rigle şi stîlpi treb uie reali­ za tă cît m ai corect p en tru a prelua întinderile din fibrele întinse (de la p a rte a superioară şi inferioară) şi eforturile de forfecare. de regulă din b eton a r m a t precom prim at. bolţi. d. Barele se în treru p num ai cîtţe două în aceeaşi secţiune tran sv e rsală. în treru p e rile arm ă tu rilo r longitudinale se fac de regulă conform fi­ gurii V III. De obicei se folosesc grinzi de ru lare sim plu rezem ate. arce. V I I I . Secţiunea transv ersală folosită este. VII). Se poate ad o p ta şi soluţia de fretare a regiunii com prim ate a v-utei. î n cazul solicitărilor m ari (m om ente încovoietoare mari) nodurile s în t p re v ăzu te cu v u te (v. cadre şi la grinzi continue cu articulaţii. dis ta n ţa d intre secţiuni fiind de 30 d (fig. A rm ă tu r a din riglă se ancorează în stîlp. V III. A rm ă tu ra nod urilor de cadru. h). P e n tru colţurile de cadru cu eforturi de întindere la fa ţa exterioară. V I I I . în riglă pe o lungim e de 30 —40 d în zonele întinse şi pe 20 —30 d în zonele com p rim ate (pen­ t r u oţeluri tip PG se vor lua lungimile reco m an d ate la cap.î n prezent articulaţiile de beton armat se folosesc m ai rar.23. L a halele industriale. sub form ă de T sau dublu T. 14).2 5 . A rm ă tu ra din articu laţii se ancorează de asemenea putern ic şi se p retează p en tru preluarea eforturilor locale (fig. Se po t realiza articulaţii perfecte sau articu laţii parţiale (prin mic­ şorarea secţiunilor la 1/3 sau 1/4). fig. 428 . de regulă. în tru c ît to a te eforturile din articulaţie se preiau n u m ai de a rm ă tu ră. ^ 4. g. A rticulaţia se în trebu inţează. L a deschideri mici se folosesc şi grinzi de rulare d in b eton arm at. î n exemplele din cap. la baza şi în capul u nor stîlpi. V II s-au a r ă t a t criteriile de arm are a elementelor frîn te (grinzi). etrierii se aşază normal pe vute.26 ) se ex ecută în prezent în fabrici. 24). V III. Grinzi de rulare Grinzile de rulare (fig. I I şi I I I s-au p u t u t u rm ări m oduri de a rm a re a nodurilor la cadrele e x e c u ta te monolit. iar cea din stîlp. î n nodurile cadrelor cu v u te. de regulă. A rm area articulaţiilor treb u ie să fie puternică. A rm ăturile transv ersale (etrieri) se îndesesc în dreptul nodurilor p e n tru preluarea eforturilor de întindere din această zonă şi a preveni flam barea barelor longitudinale la eforturi a ltern ativ e d a te de forţele orizontale provo cate de cutrem ur. în cap.

26 a.P.C. Armarea unei grinzi d e rulare din beton I.T. armat.GRINDA CR6-80-C 429 Fig VIII. Secţiune longitudinală (proiect .).

0 ) C /) tu o U j io E “* ^d Sd. Q J 'd c £ o 'o 3 a S < Uj o U co j b fl E 430 .

cu nervuri. Tipurile de fundaţii. T alp a grinzii se proiectează de 10 — 14 cm. u m id itate etc. ARMAREA FUNDAŢIILOR F u n d a ţia este p a rte a de construcţie care tra n s m ite terenului încăr­ cările construcţiei. fu ndaţii de adîncime . P e n tru arm area grinzilor de ru la re se pot utiliza şi carcase s u d a te puternice. adîncim ea de fundare. el reazemă pe u n s tr a t de fund are ce se găseşte la o adîncim e re la tiv mică. im portanţa clădirii şi seismicitatea regiunii . fu n d a ţia asigură o s u p ra faţă de rezem are m are. fu n daţii precomprimate etc. Deoarece terenul are ca p a c ita te redusă de a prelua compresiuni. C.). făcînd trecerea de la secţiunile m ai reduse ale stîlp ilo r sau elementelor de construcţii 1as u p ra faţa necesară rezemării. poligonale. b eto n ciclopian. asigurîndu-i nedeform abilitatea acesteia p înă lalimitele ce-i conferă siguranţă. A rm ă tu ra de rezistenţă este din oţel PG 52 şi nu are p revăzute ciocuri ro tu n d e. Corpul de fu nd aţie se găseşte de regulă sub nivelul terenu lui . 431 . P e n tru preluarea forţelor tăie to a re pe reazem s-a pus m u ltă a r m ă ­ t u r ă rid ica tă (înclinată).). F u n d aţiile p o t fi din zidărie de piatră. T ipurile obişnuite de fu n d a ţii s î n t : fundaţii izolate din beton şi be­ ton a r m a t. Pe g rin d ă se p re văd piese metalice p en tru rezem are pe consolele stîlpilor şi prinderea şinei.înălţim e a li a grinzii se ia de 1/7 —1/10 din deschiderea I. Grinda are legături cu stîlpii şi p e n tru preluarea forţelor de frînare longitudinale şi transversale. fundaţii speciale din beton armat (circulare. ci num ai ciocuri drepte. iar lă­ ţim ea b este de 1 /2 —1/4 din h. fundaţii din reţele de grinzi şi radiere din beton armat . adîncimea de îngheţ (talp a fundaţiei găsindu-se sub această adîncime) . L a grinzile simplu rezem ate se poate obţine c o n tin u ita te a lor printr-o zonă de legătură bine a rm a tă şi betonată. s u p ra faţa de rezemare şi condiţiile de izolare se aleg în funcţie de : natura terenului şi nivelul apelor subterane .. fundaţii continue rectilinii şi circulare din beton sim plu sau beton armat . condi­ ţiile de exploatare ale clădirii (încărcări. fiind de o lăţim e destul de m are p e n tru a m ări rig id ita tea tra n sv e rsală a grinzii. L e g ă tu ra de co n tin u ita te pe reazem se realizează prin m u stăţi. b eto n simplu şi b eton arm at.

a. Acestea sîn t fundaţii da mică adincim e folosite la stîlpii din b e to n a r m a t monoliţi şi prefabricaţi şi la stîlpii metalici. condiţii s în t îndeplinite la fu n ­ 432 . pentru armătura de rezistenţă. Fundaţii izolate din beton si beton armet * ■ > . b b. V I I I . Aceste fundaţii sînt de regulă fu n d a ţii de mică adincime.. Fundaţie izolată prismatică. blocurile din beton sim plu şi cuzineţii din beton armat .27. paharele din beton armat pentru stîlpii prefabricaţi. F u n d a ţii izolate eu tălp i din bel oii arm a t. a d ică la care ax a stîlpului se găseşte în axa fundaţiei sau are o deviere fa ţă de axa fundaţiei.. A ceasta este de regulă m ai m are de 70 cm (STAS 6054-77). ta lp a fundaţiei poate fi de formă prism atică. P e n tr u a rm a re se fo lo s e s c : pentru armătura constructivă. J respunzătoare pentru ca fundaţia '77777/ / / / . Adîneimea de îngheţ. sau de formă tronconică. A dîneim ea de fun d a re la terenurile expuse îngheţului este mai m are decît adîneim ea de îngheţ cu circa 10—20 cm. să fie rigidă şi să nu fie nevoie / B de arm ă tu ri ridicate p e n tru p re­ Beton de egalizare/ luarea forţelor tăieto are . OB 00 şi OB 37 . î n po r­ ţiunile de clădire neexpuse îngheţului aceasta se reduce la 4 0 —50 cm. la dimensiuni mici ale fundaţiei la care s u p ra faţa A < 1 m*. La u m p lu tu ri şi egalizări se folo­ seşte m arca B 03 . P e n tru fundaţiile din b e to n sim plu se folosesc mărcile de b eton B c3. F u n d a ţii izolate de form ă ___ 1 prism atică (fig.5 .5. / / / / / / / / / / / / / / .VIII.. sîrm e netede şi p ro ­ filate STNB şi S T PB şi oţeluri cu profil periodic PG 52.. B 05 şi Bc7. 1. D in p unctul de vedere al formei. 27). aceste Fig.. OB 37.Materiale folosite. S u p rafaţa de re z e ­ m are pe te re n a fund aţiilor este d t form ă p ă t r a t ă sau d re p tu n g h iu lară.5. care po t fi cu solicitări centrice sau excentrice. Tipurile de fundaţii folosite în mod cu ren t s în t : tălpile din beton arm at . la dim ensiuni mai m ari ale fundaţiei la care s u p ra ia ţa A > 1 m'-‘. Reco­ f m andări constructive de a lcă­ tu ire: 1) Raportul înălţim e/lăţim e r i ( I i / B ) trebuie să aibă valori co­ >-j 3 r:rsc™JD .

V I I I .11/2. a r m ă tu ra m inim ă va f i ' t Jh V V '\ < 100 X 30 % 0.2 5 . . VII). de exemplu la B = 100 cm şi Iv. cap. =» 30 cm.3 5 .= 1. înălţim ea fundaţiei este mai m are şi satisface c o n d iţia . . Reguli de arm are : 1) Procentul m inim de armare se ia 0. 4) A rm ătura stîlpilor trebuie să pătrundă în fundaţie pe lungimea de ancorare necesară (v.daţiile cu ren te dacă 11/B — 0 . 2) înălţim ea m inim ă constructivă (I I > 3 0 cm ) trebuie să fie satis­ făcută concomitent cu raportul H j B . 2) A rm ătura se determină prin calcul. de regulă : II' = / / / 3 . Betonul de egalizare are grosim ea de 5 cm şi se t o a r n ă înainte de tu rn a re a fundaţiei. 0 . la stîlpii de colţ. la fundaţii pătrate armătura se distribuie uniform pe întreaga talpă. . Fundaţii izolate de formă tronconică. A ria armăturii se determină prin calcul şi pa fi mai mare decît cea m inim ă arătată. 1 jq o . 28): 1) înălţim ea marginii H ' va fi de cel puţin 20 cm. Acest tip de fu n d a ţie este mai dificil de executat.. Acest t i p de fundaţie se utilizează la fundaţii cu tălpi mai late (A > 1 m 2) sau cînd trebuie să se reducă c a n tita te a de beton. con­ form regulilor de armare. c.3 0 .. L a fundaţiile cu tălpi dreptunghiulare a r m ă tu ra determ in a tă sub zona activă a fundaţiei (d eterm inată de planurile la 45° duse din col­ ţurile stîlpului) se extinde (cu aceeaşi secţiune pe m etru liniar) pe to a tă talpa (restul tălpii).0 . D is ta n ţa m axim ă dintre a r m ă tu ri v a fi mai mică de 25 cm.05% raportat la secţiunea Bh„ . 100 2) A rm area se face de regulă cu plase sudate cu sau făra ciocuri. 3) A rm ătura se plasează la partea întinsă a fundaţiei (faţa de jo s ) . Reguli constructive de fundare (fig. A t x 6 0 6. In ju rul bazei stîlpului se v a lăsa o porţiune orizontală de 5 — 10 cm lăţime. A / --------------------------. .2 3 .05 r . H /(2 B b) = 0 . 28 — Cartea fierarului betonist — cd.5 cm 2 .

î n figura V II I. Acest tip de fundaţii se utilizează în cazuri speciale. V I I I . P entru evitarea fisurării betonului se foloseşte (din calcul sau con­ structiv) şi arm ătură ridicată de acelaşi diametru cu arm ătura de la partea superioară. Fundaţii tip eiupercă izolate clasic*. Fundaţii izolate excentrice (nesimetrice). VIL e. Acest tip de fundaţii sînt folosite în cazul solicitărilor excentrice (stîlpi de colţ) şi în cazul în care din anumite motive fundaţia nu se poate dezvolta în toate di­ recţiile sau cînd solicitările excentrice sînt mari (fig. Fundaţie izolată tronconică din beton armat pentru un stîlp.30) şi nu este economic să se folosească o fundaţie centrică. cu 0 m(„ 10 la otel PC si 0 min 12 Ia oţel OB 37. 434 . în cazul în care eforturile sînt mari. A rm ătura are de regulă şi ciocuri pentru îm bunătăţirea ancorării.28. pentru fundaţii de foarte mică adincime. d. O variantă a fundaţiilor excentrice sînt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaţia de margine nesimetrică este legată cu o grindă de altă fundaţie vecină.29 se dă o variantă de armare a unei astfel de fundaţii.Fig. barele ridicate trebuie să aibă lungimea de ancorare în zona comprimată (în partea de sus) conform prevederilor din cap. La partea superioară se prejvede o arm ătură constructivă compusă din bare la maximum 50 cm. VIII.

— • SEC ŢIU N EA A-A 7Q-120 3etiit>8L=265-‘t5S Beton de egalizare tir. V III. p e n tr u stilp d in b eto n armat. F u n ­ d a ţie d in b e to n a rm a t.^ 8 la 30 cm 57 o * 98 110 'bS & „ n moL*2zo V S W L ^SO m iz L-3^5 & \£2%>20L=K5 Fig.220-------- X 3 \< t> 1 2 m rri 220-------.i 20<b12mm /Kso-*! 90— *— 130. § a '50.30. V III.29.► Fig. so lic ita tă e x c e n tric . r\ - V 1 — 1? 90 4 - *— 130- t î I \ h r — ► A I ptH n T | y-90-* «— 130— 435 . F u n d a ţie izo lată Sn fo rm ă de ciu p ercă. h -4 j.

436 . Recomandări constructive de fundare : 1) Blocul are retrageri în trepte (1 — 3). V I I I .. lle<juli dc armare a cuzinetului : 1) In principiu cuzinetul se armează ca o fundaţie rigidă izolată.65)B in fu n cţie de n u m ărul treptelor. cu procent de armare de 0.2. 2) Cuzinetul se dimensionează ca o fundaţie rig idă cu tă lp i de form ă prismatici7 pînă la suprafaţa dc 1 ms şi de form ă Ironconică la su p ra fe ţt mai mari. VII). . Fig. 31). 3) Cuzinetul se ancorează în blocul de beton sim plu printr-o arm ă­ tură de ancoraj (v. VIII. pe care reazemă stîlp u l prin interm ediul unei tălp i rigide mai mici d ecît fu n d a ţia den u m ită cuzinat (fig. de regulă variază după form ula : l> = ( 0 . 2) L a partea inferioară cuzinetul are o plasă cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare. Fundaţie cu bloc din beton sim plu şl cuzinet d ia beton armat. cap. cu distanţa m axim ă între bare de 25 cm (2 5 0 m m ). 3) Lăţimea cuzinetului b se dimensionează cît m ai redusă.31. 4 0 . asigurînd însă transmiterea presiunilor la teren . 4) înălţim ea treptelor blocului este în j u r de 30 — 40 cm. . . 5) înălţim ea cuzinetului rezultă din condiţiile : h > 0. Fundaţiile de acest tip sîn t alcătuite d in tr-u n bloc din b e to n simplu. 1. . 0. Fundaţii cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat O astfel de fu n daţie se foloseşte p en tru obţinerea unei suprafeţ# mai m ari de fu ndare la o adincim e dorită.25b . b =■ h /l =» = 2 / 3 .05 % raportat la secţiunea bh ».

L IB I Cu s e u Mortar de poza S 'U----JU U E y M Profile metalice . Modul de alcătuire si prindere a stîlpului de fundaţie se poate urm ări pe figurile V III.3 2 şi VIII. Fundaţii izolate pentru stîlpi metalici B aza stîlpilor metalici se alcătuieşte astfel pen tru a putea tr a n s ­ mite.. ■ v . efortul de compresiune. efortul de întindere. prin placa de bază şi traverse. F u n ­ d a ţie iz o la tă p e n ­ t r u stîlp m e ta lic c u e f o r tu ri m ici. A -3-5 cm V Placa d e b a ză Şurub pentru fundetii Fig.. F u n d a ţia propriu-zisă este alcătuită dintr-un bloc din b eto n simplu şi u n cuzinet din beton arm at.•»••••. iar prin şuruburi de ancoraj... V III.32.. li > > Ml..'iV 437 . •.3..33. • ' î # ...

VIII. V I I I . Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi drepţi. M/n. realizînd în castrarea stîlpului în fundaţie^(fig. în care se introduce stîîpul prefabricat. . care se îm pănează de regulă cu pene metalice şi m o rta r de ciment. Scm ŞECTIUNEA A-A Peretele paharului S tilp CAZUL FUNDAŢIEI CU 2 STÎLPl' âr 12cm > Scm 8-l2cm Tf f — n Stîlpi ^ Peretele paharului Fig. 34).4.34 a. Fundaţii izolate tip pahar pentru stîlpi prefabricaţi L a construcţiile integral prefabricate fund aţiile stîlpilor se execută sub formă de fu n d a ţie p refabricată tip pahar.

Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi înclinaţi.SECŢIUNEA l-l OTEL 0 B 3 7 BETON B 50 BETON B 200 vnJ>0 K . 439 .va Fig.I(6 ) r i . VIIL34 b.

distanţa dintre armăturile verticale nu va depăşi 15 cm. fundaţii speciale adap­ tate terenurilor compresibile. .0 5 0 raportat la aria B H _ 2) Pereţii paharului se urmează cu bure „individuale“ orizontale şi verticale mărcile 0 şi (2) sau cu plase sudate 0 min 10 . t r o ­ tu arulu i. 0 min va fi de 12 mm. 5 . adîneim ea de. după solicitările stîlpului. Acestea a u reguli de a lc ă tu ire care ţin seama de funcţiile pe care le au fundaţiile (transm iterea pre­ siunilor la acel s t r a t de p ă m î n t care este capabil să le preia) şi de con­ diţiile de ex p lo ata re (nivelul apelor subterane. 2) L ăţim ea m inim ă a peretelui stîlpului se ia lp min = 1 5 . Fundaţii continue din beton simplu. fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate cu ajutorul grinzilor şi bolţilor . 5. 3) Înălţim ea paharului H p = ( 2 . Condiţii de armare a stîlpilor : 1) Procentul m inim de armare se ia de 0 . 3) Stîlpii puternic solicitaţi cu bv > 30 cm se urmează cu PC 52. în general exe cu tat din aceeaşi m arcă de beton dim care a fost e x e c u ta t stîlpul. I n cazul d istanţelo r mici dintre stîlpi se po t folosi cen tu ri a rm a te în loc de cuzineţi. . . 3 . iar stîlpii cu b > 45 cm.0 )b r trebuie să asigure îm pănarea stîlp u lu i şi ancorarea armăturilor longitudinale din stîlpi. Tipuri de fundaţii : fundaţii obişnuite din beton sim plu sau din beton a r m a t. .). 25 cm . îng heţ etc. 44# . între stîlpi şi fu nd aţie se va prevedea un cuzinet de re p a rtiţie din beton arm a t. 4) Grosimea bazei paharului se ia 11f ^ 15 cm. L a fu n d a ţia p en tru pereţii de zidărie cu sîm buri (stîlpi) din b e to n arm a t. la dia­ fragme etc. iar pe orizontală 20 cm. fundaţii sub formă de placă continuă .Reguli constructive de execuţie a fundaţiei tip pahar : 1) Dim ensiunile golului trebuie să fie astfel proiectate incit să răm înă un spaţiu ele m inim um 5 — 8 cm pentru îm pănare cu beton marca B c 2 0 în ju r u l stîlpului. poziţia pardoselii. a. înălţim ea soclului. Fundaţii continue din beton şi beton armat Fun daţiile continue se aplică în cazul fundaţiilor de mică ad incim e folosite la ziduri. la pereţi p o rta n ţi din b eton şi b e to n arm a t.

12) L a subsoluri şi adincimi mari de fundare se pol folosi fundaţii tip perete din beton armat (v. De o p a rte şi de alta a zidului se lasă o banchetă orizontală de 2. F u n d a ţia continuă se to a rn ă şi ea pe un s t r a t de egalizare de 5 cm grosime. 28 şi V I I I . pentru a se perm ite trasa rea şi aşezarea corectă a peretelui şi p en tru com pensarea eventualelor erori de tra s a re a fun daţiei (v. 5) F undaţia se armează cu O B 37 sau P C 52. nisipuri în stare afinată. Fundaţii continue «lin beton armat.b.5 cm. 9) Tălpile fundaţiilor vor avea o armătură transversală din bare 0 1 1 0 .5 cm lăţime..2 % din sup ra fa ţa zonei armate. 2) înălţim ea fundaţiei este de regulă mai mare decît cea obişnuită . dar nu mai puţin de 0 . 441 . 29). R eguli particulare constructive de alcătuire : 1) F undaţiile pentru pereţi vor forma contururi închise. terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic. 8) Etrierii centurilor sînt alcătuiţi din 0 6 şi 0 S dispuşi la 25 cm distanţă între ei. F undaţiile continue de b e to n armat au alcătuirea constru ctiv ă în secţiune transversală similară cu cea a fundaţiilor izolate. 7) Barele longitudinale din centuri se înnădesc prin petrecere p tT o lungime de 40 d. 4) A rm ătura de la partea superioară formează o centură. teren uri sensibile la u m e­ ziră (fig. 6) Acoperirea laterală cu beton a barelor longitudinale va fi de m ini­ m um 4. fig. 0 min = 10 m m şi ca A f min = 4.35). V I I I . fig. 3) A rm ătura se montează la partea superioară şi inferioară pe unul' sau două rînduri.6 cm 2 x 6 0 10. c. 10) L a colţurile şi intersecţiile centurilor barele longitudinale vor f i tndoile şi ancorate pe o lungim e m inim ă de 30 d. dispuse la m axim um 25 cm intre ele. P rin te re n u ri compresibile se în ţeleg argile cu consistenţă redusă. VI I I . argilă prăfoasă. 11) F undaţiile diafragmelor sînt proiectate cu centuri tip c uzi net în care sîn t ancorate armăturile diafragmelor (care la prim ul nivel sin t armate cu o reţea dublă de arm ătură). VI 11. 35). Fundaţii continue pentru construcţii cu pereţi portanţi ampla» sate pe terenuri compresibile.

WQQZ<H .f r m —r r r r r .35. Fundaţii continue pentru « S U * J o L fl ^ h> fl u \ i sh \ >> • i »Q *■ i O f" vc 1 >r 0 * r 3 .• s li r ir 442 . i : z : TTTTT terenuri com presibile. Fig. VIII.

Fundaţii pc grinzi. Sistemul de fu ndaţii pe grinzi se foloseşte ra r şi num ai în cazul în care alte soluţii m ai economice nu p o t fi utili­ zate. Fig.37.36. G rin z i d e fu n d a ţie . V I I I . 37). V I I I . soluţie constru ctivă se p re v ă d grinzi de fu n d a ţie (fig. V III. 36) sau reţea de grinzi continue încrucişate (fig. Planul fundaţiei şi secţiunile pe două direcţii per­ pendiculare. Fundaţie pe grinzi î? încrucişate. VIII. fie d a to rită terenurilor p rea compresibile. 443 .-A m rostului Fig. Fundaţii pe grinzi şi radiere din beton armat a. fie imposibilităţii de dezvoltare a fundaţiilor izolate d a to rită prezenţei peretelui calcan a unei construcţii vecine etc.6. | .

p u th id avea fie o p a n t ă redusă. P rocentul m inim de arm are al secţiunilor grinzilor de fun daţie este de 0. cu deosebirea însă că este solicitată de jos în sus de către presiunea reactiv ă . a r m ă tu ră de re p a rtiţie 4 0 10 de fiecare p arte a grinzii. Grinzile încrucişate se armează la fel ca grinzile cu un singur rin d de stîlpi. 0 20 şi 0 25 . L a ţim e a dalei poate fi egală cu înălţim ea grinzii. Ori de c îte ori este posibil. ea are u rm ăto a rele carac te ristic i: 1) în ă lţim e a grinzilor v a fi cuprinsă între 1/3 şi 1/6 din deschiderea ei stab ilită între doi stîlpi consecutivi. 4) A rm a rea se face cu oţel OB 37 sau PG 52. 5) î n cazul existenţei betonului de egalizare. A r­ m ă t u r a longitudinală de re p artiţie din placă (dală) de o p arte şi de alta a grinzii v a fi de cel p u ţin 10% din a rm ă tu ra de rezistenţă a acesteia. arm a rea dalei (tălpii) se v a face cu plase sudate. In cazul stîlpilor de lăţim i m ari grinzile (talpa) de fu n d a re p o t fi lăţite num ai pe o porţiune în d rep tul stîlpilor.10%. V III.38). 3) D a la (talpa) de la p a rte a de jos a grinzii de fu ndaţie are înălţi­ mea m in im ă de 15 cm la m argine şi de 30 cm lingă grindă . g rin d a de fu n daţie este asem ă­ năto are cu o g rin d ă obişnuită de planşeu. 2) L a grindă : a r m ă tu ră de rezistenţă în cîm p şi pe reazeme 0 16. 2) L ă ţim e a grinzilor rezultă din condiţia de a se lăsa în ju ru l stîl­ pilor o b an c h etă orizontală de 5 —10 cm. a v în d racordări drepte p en tru trecerea la secţiunea curentă. fie tre p te c î n d înălţim ea dalei este mare. A rm ă tu rile ridicate la grinzi scu rte şi înalte p o t fi îndoite la 60° în loc de 45° (fig.D in p u n c t de vedere co nstructiv . A rm ă turile v utelor se ancorează în grin dă pe^o dis ta n ţă de 30 d.3 8 s-au folosit urm ătoarele arm ătu ri: 1) L a talpă : a rm ă tu ră de rezistenţă 0 16 la 15 cm . acoperirea cu b eton a arm ătu rii va fi 5 cm. a rm ă tu ră tran sv e rsală şi etrieri 0 8 la 20 cm . 444 . ea se v a t u r n a fără cofraj la p a r te a superioară. In exemplul de arm are din figura V III. a rm ă tu ră de m o ntaj 2 0 12 la mijlocul grinzii şi agrafe 0 6 la 40 cm. P e n tru preluarea unor eforturi de întin dere m ari se prevăd v u te în dreptul stîlpilor.

VIII.38.Fig. 445 . Armarea unei grinzi d e fundaţie.

reze­ m ate pe o re ţea de grinzi principale şi secundare (fig.39). la care d ista n ţa dintre pereţi este de 3. un astfel de tip de fu n d a ţie este a r ă t a t în figura V I I I .50 m (3. Alcă­ tu ire a şi arm area grinzilor radierului nu diferă de grinzile obişnuite de fundaţie. a v în d u rm ă ­ toarele caracteristici : placa are o grosime m inim ă de 20 cm. ci pe u n s t r a t de b eto n sim plu de circa 5 cm (50 mm) grosime. fie d a to rită u no r p ă m în tu ri compresibile şi neuniforme . denum it s tr a t de egalizare. Tipuri de radiere : din plăci d rep te. din planşee ciuperci . care ne­ cesită fu n d a ţii masive. Radierele cu dale groase se folosesc la construcţii la care d a to rită condiţiilor de fu n d a re se im pune realizarea unei rig id ităţi m ari a fu n ­ daţiei p rin tr-o placă cu grosimea de 0. V I I I . dale groase. Radierele cu grinzi s în t alcă tu ite din plăci a rm a te încrucişat. de­ pozite subterane. se realizează o den sitate m are de arm are în zona centrală. Radierele cu planşee ciuperci s în t folosite în special la silozuri. F u n d aţiile din b eton arm a t. cu g r in zi. Radierele din plăci drepte se folosesc la construcţii cu pereţi p or­ ta n ţi. de orice tip. De asemenea. tu rn u rile de răcire.00 m. rezervoare îngropate (v. cu a r m ă tu ra diago­ nală pe mai m ulte rîndu ri . P laca se arm ează fie ca o placă cu a r m ă tu ră încrucişată. 40 p en tru u n coş industrial. Radiere din beton arm a t. c. iar în dreptul pereţilor (pe reazeme) placa poate avea şi vute.b. celulare etc. castelele de apă.80—1. V III. se recurge la radiere c în d prin fundaţii izolate sau prin grinzi încrucişate nu se ajunge la presiunea capabilă să o preia terenu l de fundaţie..00—4. nu se toarn ă direct pe p ă m în t. 39). 446 . printr-o a r m ă tu ră aşezată pe fîşii sub formă de stea.00—4. tip ra d ier . fie d a to rită unor încărcări mari. plăci c u r b e . stîlpii de m are înălţim e (televiziune) etc. F u n d a ţii speciale. fig. se recurge la soluţia de fu n d a re prin radiere cînd subsolurile s în t form ate din cutii rigide sau la care se proiectează cuve etanşe îm p o triv a pînzei de apă freatică. De regulă. această soluţie ev ită însă săpăturile m ari de p ăm în t. fie ca o placă a r m a tă pe o singură direcţie.00 m pentru clădiri nuclearoelectrice). Acestea sînt d estin ate u no r construcţii de forme şi înălţim i deosebite cum ar fi coşurile de fum.

Plan e le cofraje şi armare^ p licii.PLAN D E COFRAJE Ş/ ARMAREA PLĂCU Fig.3 9 a. VIII. Armarea radierului c u grinzi. 447 .

39 b. VIII. .Fig. Armarea unei grinzi a radierului.

40. Armarea fundaţiei pentru un coş industrial. 29 — Cartea fierarului betonist — cd.Secţiune A -A Fig. 1 15+15*2$ 449 . VIII.

Se pot folosi şi fu n daţii-p ostcom prim ate. B lo cu ri p re f a b ric a te d in b e to n a r m a t p e n tr u fu n d a ţii c o n tin u e .superioară are o lăţim e m ai m are cu 10 cm d e c ît lăţimea zidăriei Blocurile se leagă între ele cu m u s tă ţi (bare de oţel-beton) şi cu m o rtar de ciment. terenuri de u m p lu ­ tu r ă etc. V I I I . Fundaţii de mare adîncime în terenuri slabe In cazul u no r terenuri afin a te (nisip de plajă. în anu m ite cazuri nu se poate evita folosirea piloţilor din beton a r m a t b ă tu ţi sau t u r n a ţ i ' direct în p ă m în t în golul forajelor făcute în acest sens (fig. V III. D a că această soluţie nu este economică. se foloseşte p en tru consolidare coloane de balast. cît. b a n c h eta .).41. Fundaţii prefabricate Acestea se folosesc. sub formă de blocuri mici sau mari. Unele tip u ri de blocuri se dau în figura V I I I . 8 . şi la fun daţii continue p en tru zidărie. 450 . sub formă de fu nd aţie p ahar. co m pactate prin b atere sau prin vibrare.42). tere n u l se consolidează prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatică. precum şi blocuri fără legături. P e n tru consolidare se p ot folosi şi explozii. 7. A rm area acestora se realizează d u p ă aceleaşi reguli ca fundaţiile continue . 41.F ig. a t î t ca fu ndaţii izolate p en tru stîlpi.

43). circulare sau poligonale. c — secţiuni ale pilo. V III.Umplutură AtyiM vinătă consistente i -1 1 . capul piloţilor este înglobat în grinzi de b eton arm at.w i'i'iw iH itfiT m uT iiiU T iiiim m iniiW ii'titm tttim m iiiiM iiiM iinH fiînM m uiitii .‘ iy> . p e n tru a p ă tru n d e uşor în p ăm în t. P e n tru preluarea încărcărilor date de construcţie. VIII. S în t introduşi prin batere sau vibrare. A rm ă tu ra longitudinală este alcă tu ită la fel ca cea p en tru stîlpii de b eton a rm a t. b — arm area unui pilot dm beton arm at pentru înfigere în păm înt prin batere . S up rafaţa laterală a pilotului trebuie să fie netedă. p re v ă z u te cu un v îrf şi sabo t de batere.* ţilor din beton armat. iar a r m ă t u r a tra n sv e rsală este sub form ă de fretă (fig. Piloţii din beton precomprimat au secţiuni p ă tra te . iar vîrful cît mai ascuţit. * in n m i n i m i m i n i ii i i i ii im ii ii i i ii 11111111111111111111 uînnSs? ' n i n i n i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i ii i i i n i n m n i n m i i i i i i i i n i i i i i i i i 1 ^ fr e fv Barele ermăturii principele F ig. P ilo ţi d in b e to n a r m a t : a — piloţi bătuţi pînă la păm lnt rezistent . 451 . s u d a t de a r m ă ­ tu ră.42.

VIII.Fig.43 a. Armarea piloţilor din beton .

Q ■ M C 3 Q J o E C s o E 453 .o Q D X.

44.5d* lOO/s.5 0 . (^7) A 11. I I — l i n i i d e tă ie re . a> a8 . distanţele dintre b are v a ria z ă în tre 100 şi 200 mm. Barele îndoite (ridicate) pot fi realizate t o t din plase sudate (fig.5 x250 I \ Ă sj~500 j 550 ) 500 Fig. 454 .!9*1 . . i n d i c a t i v u l ci a r a tă fo lo s e s c b a re d u b la te . De regulă se folosesc plase dintr-o singură b u ca tă cu sau fă ră îndoiri de bare .9.*1 . Armarea fundaţiilor izolate cu plase plane şi îndoite : sudate că sa l — l i n i i d e în d o ir e . 44) executate p lan şi apoi îndoite. V III. P /a s t Q A Plasa (J ) Q ct . VIII.5 0 . Fundaţii arm ate cu p la se su d a te La arm area cu plase su d ate se po t folosi bare de oţel cu diam etru mai mic ( 0 8 mm).

realizează o s tru c tu ră spaţială se numesc s tr u c ­ tu r i cu diafragme. ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elem entele plane verticale s în t folosite la pereţi de hale industriale sau la construcţii de locuinţe. Arm area m inim ă a zonelor este in funcţie de am plasarea clădirilor. se folosesc la construcţii cu înălţim e mai redusă. alcătuiţi simetric sau nesimetric. care ap ar fie din v în t. Ele trebuie a ra n jate la d istan ţe convenabile p en tru a se încărca c it m ai uniform în planul lor.D. unde acestea s în t m ai p u ţin solicitate. c ît şi ca elemente p o rta n te integrate în tr-u n sistem co n stru ctiv complex. denum ite şaibe. fie din acţiu nea cutrem urului. V III.45). cum sin t construcţiile din panouri m ari sau construcţiile e ta ja te cu diafragme. în special la solicitări e x tra o rd in are mari. 455 . 1. Dimensiunile constructive ale zonelor sint in ra p o rt cu grosimea b a peretelui (pînă la 4 —6 b) şi de înălţim ea II a nivelului Precura ^ a lăţim ii li a diafragmei (O. zona I I I (zona intersecţiei) şi zona I I (zona peretelui pr'opriu-zis al diafragmei). a. care ţin seam a de lucrul acestor diafragme. denum ite diafragm e verticale. a t î t ca elemente de închidere. L a diafragmele cu goluri m ai ap a re zona I V (zona şpaleţilor sau a capătului lam elar al diafragmei). Astfel. L a capete se te rm in ă de regulă cu întăritu ri (îngroşări) denum ite bulbi. fie arm ări pe zone care ţin m ai bine seam a de modul de solicitare a diferitelor zone (fig. P e n tr u arm a rea diafragm elor verticale se p ractică diferite sisteme. Marginile golurilor p racticate în diafragm e creează m o n ta n ţi şi şpaleţi care treb u ie să aibă o lăţim e m inim ă de 7 0 —75 cm (capete lamelare). Se folosesc fie arm ări continue. Structuri cu diafragme v S tructurile la care scheletul de rezistenţă este realizat în principal prin co n tin u ita te a unor pereţi verticali de b e to n arm a t. diafragmele se îm p a rt în 3 zone : zona I (zona bulbului). Diafragm ele verticale po t fi longitudinale sau t r a n s ­ versale. care îm preun ă cu diafragmele orizontale ale planşeelor.l/i). Diafragmele fără bulbi cu cap lamelar. A rm area diafragm elor verticale. la diafragmele fără goluri.

Aria a rm ă tu rii este 0.6% din zona de capăt. 3) A rm area zonelor de mijloc (zona I I ) din regiunile seismice se realizează cu două plase ortogonale.4 —0. î n zone neseismice. 456 . cu excepţia etrierilor. diam etrul barelor se reduce cu 2 m m . cu ochiuri a căror distan ţă m axim ă este de 25 mm. 2) Etrierii din zonele de capăt ale diafragmelor vor fi de cel pu ţin 0 6 dispuşi din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. m ontanţilor) la diafragme cu goluri vo r f i : 0 12 p en tru arm area cu oţel OB 37 şi 0 10 pen tru arm area cu oţel PG 52 sau PG 60 (fig. dispuse la cele două feţe ale diafragmei. A lc ă tu ire a c o n s tru c tiv ă a d ia fra g m e lo r v e rtic a le : a — z o n e d e a r m a r e a le d ia f r a g m e lo r f ă r ă g o l u r i . V III. 46).^60 nivel \<2. deci de la 12 m m la 10 mm.5b Fig. a le d ia ­ Pentru clădiri amplasate în zone seism ice se vor practica urmă­ toarele armături : 1) A rm ăturile verticale dc rezistenţă din zonele de capăt (zona bulbilor.45. intersecţiilor şi capetelor lamelare. b — z o n e d e a r m a r e f r a g m e lo r c u g o lu r i. V I I I .

20% . 4) A rm area constructivă a diafragmelor se face cu plase de sîrm ă tra s ă pen tru b eto n a rm a t (plase uzinate) 0 5 m m.25% . î n această zonă procentul m inim de arm are este de : 0. în funcţie de n u m ăru l de niveluri şi gra d ul de protecţie seismică . cu ochiuri de 200 mm. în zonele I. aşezate pe fiecare faţă a diafragmei. A rm a re a z o n e lo r d e c a p ă t a le d ia fra g m e lo r : a — capăt cu intersecţie . 6) A rm area diafragmelor cu goluri trebuie stabilită prin calcul.46. 457 . 5) A rm ăturile verticale se înnădesc pe o lungime m inim ă de 45 d. în zona I I şi de m inim um 60 cm. p en tru arm area orizontală. I I I şi IV . < 2 — capăt cu bulb nesimetric. 8) Arm area discontinuă este o arm are fo rm a tă din fîşii verticale (stîlpişori) plasate la 2. b — capăt lam elar .£ fi 'J | N » 6012110) r ~ :~ : E tn e n r z a r— i O 10*12(1 0 )_ _ îm 3 <*12(10) I a r -1 O mmim C 6 la W cm rh _ d c Fig. pen tru arm area verticală.00—2. V III.50 m şi fîşii orizontale (centuri) în dreptul planşeelor şi centu ri (2 0 10) în zonele interm ediare dintre planşee. î n zonele neseismice procentele se po t reduce la ju m ătate. 7) A rm area continuă este arm a rea zonelor centrale cu plase sud ate sau legate.20 —0. c — capăt cu bulb simetric .15 —0. 0.

48). . Plasele de pe cele două feţe sînt m en ţin u te la distanţele din proiect p rin agrafe. Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. la pereţii casei scărilor şi lifturilor. Plasele sud ate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înnădesc după aceleaşi reguli (fig. îm b in ă rile diafragmelor. d upă m odul de arm are a diafrag­ melor (a rm ă tu ra continuă sau discontinuă). V I I I . la ultimele niveluri de sub planşeele tera să şi la clădirile foarte solicitate (încărcări mari.). La armările cu plase sud ate uzinate şi la arm ările discontinue co ntu rul carcaselor trebuie să ia forma intersecţiei (L. Arm area continuă se practică la nivelurile inferioare ale clădirilor. p en tru 453 . zonă seismică etc. >Wd b c c — înnă- Fig. . Intersecţiile în plan v ertical la legătura cu planşeele se realizează prin centuri arm a te cu 2 —4 0 8 . b — Innădire cu o bară transversală dire verticală fără nici o bară transversală în plasa inferioară. deoarece îm binarea la intersecţie a barelor se asigură prin ancorarea lor conform normelor (40—45 d).> lo c h it5 c m . V III. Diafragmele se po t intersecta între ele prin planuri orizontale şi verticale în d reptu l planşeelor. V III. cup rin zîn d capetele barelor care in terv in în intersecţie (fig. + ) . . nu este necesar să se creeze o carcasă locală. 47).10. b. . în n ă d ir e a p la s e lo r s u d a te : a — Innădire cu două bare transversale . C înd arm a rea diafrag­ melor este puternică. î n principiu. zonele de intersecţie în plan orizontal se întăresc p rin folosirea u nor carcase (bare longitudinale 0 1 0 . Planşeele prefabricate rep rezin tă soluţia obişnuită p en tru stru ctu rile realizate cu diafragme e x e cu tate în cofraje plane» î n acest caz. T.47. A ceastă soluţie se aplică în cazul planşeelor monolite din b eto n a r m a t . 12 şi etrieri 0 li). av în d bare din oţel OB 37 şi PG 52. In zonele neseismice diam etrul barelor din co m p onenţa plaselor su date nu v or depăşi 0 8 iar d is ta n ţa m axim ă dintre bare este de 300 m m .

b — a r m a r e c u p la s e s u d a te . In figura V I I I . VIII. — w o l' (W2) m m / 1 • 1■ Q>m\ i )\ . V I I I . c — a r m a r e d is c o n tin u ă f o lo s in d c a rc a s e . H *—y n» ! ffiTO) c i V-i n 848 1048 / (tom k_l 1248/ om Fig.1 .. Armarea intersecţiilor de diafragme în formă de L. între plăcile prefabricate avînd 0 m in = 10 mm. 50) care asigură o m ai b u n ă continuitate. I ntre console se montează bare verticale de legătură cu lungime de ancorare suficientă (3) şi se realizează o centură din 2 —4 bare. semipanouri sau predale cu suprabetonare. 459 . O altă soluţie c o n . planşee se folosesc panouri mari. T şi + : a — a r m a r e c u re ţe a d in b a re in d e p e n d e n te .tă din rezem area planşeelor pe console din oţelbeton (fig.*7 :j 1 . 1 — b a r e in d e ­ p e n d e n te n e î n tr e r u p te î n in t e r s e c ţ ie . 49 se indică u n mod de rezolvare a îmbinării între planşee şi diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton.48. 2 — p la s e s u d a te .

2 — plase sudate . V I I I . g ro ­ simea fiind de 10 — 15 cm. 6 — detaliu de consolă de rezemare . b! Va 2*8^ ■ 2*10 *(M2) C 2 5 Z "7 /- li c. Planşeele se to a rn ă de jos în sus sau invers.49. 3 — bare verticale pentru legătura plaselor dispuse intre consolele de beton. îm binarea diafragmelor ar­ m ate cu plase sudate cu planşee prefa­ bricate rezem ate pe console de beton : 1 — console de beton . arm a rea se realizează cu carcase verticale şi orizontale preconfecţionate. fig. iar cele de la p a rte a inferioară re p rez in tă m inim um 4 0% din secţiunea barelor din cîmp (m inim um 2 0 8. Centurile de c a p ă t vor fi bine an corate (fig. A rm area planşeelor se face cu plase sud ate sau cu plase legate.2- Fig. V I I I . VIII. la acest sistem constructiv se execută planşeele după ce s-au t u r n a t pereţii. Soluţionări specifice îa execuţia diafragmelor eu ajutorul co­ frajelor glisante. 1 Fig. De regulă. VIII. a spaţiului mic şi a prezenţei pieselor com ponente ale cofrajului (tije de glisare). cele de la p a rte a superioară se calculează. 52). 1 — pla­ se sudate. 460 . P rin găurile lăsate în pereţi se trec a rm ă tu ri p en tru realizarea con­ tin u ită ţii . 51).50 îm bina­ rea diafragmelor ar­ m ate ca plase sudate cu planşee prefabri­ cate rezemate pe console din oţel-be­ ton : a — detaliu de cen tu ră. Centurile care cuprind şi golurile de îm binare a dia­ fragmelor cu planşeele se arm ează cu 4 0 8 (4 0 10) şi cu etrieri închişi 0 6 la 30 cm. D a to rită introducerii a rm ă tu rilo r p rintre juguri.

52. Buiandrugii sînt elem ente de leg ătu ră care se m ontează deasupra golurilor (uşi.51. a. A rm a re a c e n tu r ilo r la p e re ţii e x te r io r i d e co lţ la o s tr u c tu r ă cu d ia fra g m e d in b e to n a r m a t m o n o lit e x e c u ta te în co­ f r a je g lisa n te . 461 . 54. A rm a re a p la n ş e e lo r d in b e to n a r m a t m o n o lit la s tru c ­ tu r ile cu d ia fra g m e e x e c u ta te cu c o fra je g lisa n te . b. V III.). d.50cm . A rm area buiandrugilor se poate face conform schemelor din figura V I I I . V I I I . Fig. în special din acţiunea seismică. V III. SECŢIUNEA a-o F ig.SECŢIUNE ORIZONTALĂ 4 Q 40cm I r 2H0 2tW . 53). R ezem area planşeelor se face m ai întîi provizoriu pe popi sau pe console prinse de perete (fig. c. A rm area buiandrugilor. ferestre etc. fiind consi­ derate elem ente de b eto n a r m a t care preiau eforturi im p o rta n te la încăr­ cări orizontale.

462 1 ’t .B c r n .

ob ţin u tă prin asam blarea p an o u ­ rilor mari prin monolitizări. Panourile se arm ează p e n tru a prelua efor­ turile la care s în t supuse in clădire. 55. în prezent se execută construcţii care nu depăşesc 9 niveluri. Se mai pot a rm a în v a r ia n ta cu carcase su d ate dispuse local şi com pletate cu bare (fig. La structurile din pan ouri m ari se reali­ zează de fapt o s tru c tu ră în diafragme. tinzîndu-se pe conside­ ren te economice şi tehnologice ca n um ărul panourilor diferite într-o clădire să fie cît mai mic. . şcoli etc. M ărim ea panourilor depinde de tehnologia de execuţie. lăţim ea nu poate depăşi dim ensiunea de g a b a rit care se po ate tra n s p o r ta (3. V I I I . b. V I I I .60 m . 55. dispuse perpendicular pe planul panoului (fig. A rm area cîm pului panoului se realizează fie cu u n rin d de plase sudate. 463 . 55). 3. pe cele la care s în t supuse la m a ­ nipulări şi t r a n s p o r t şi pen tru a se asigura îm binarea panourilor între ele. p en tru spitale. c).5 ori grosimea diafragmei sau la 15 d (d fiind d iam etrul barelor longitudinale). Barele longitudinale se ancorează în diafragmele a lă tu r a te pe o lungime de m inim um 50 d. Panouri mari prefabricate a. Şi structurile în diafragme executate monolit po t avea faţadele fo rm ate din panouri mari.5.20 m . E trierii se dispun la d istan ţe de 1. fie cu cîte două rîn d u ri de plase dispuse pe fiecare p arte (fig. b are interm ediare (la m a x im u m 30 cm) şi bare înclinate aşezate adesea în cruce. iar a celor de planşeu de 10 — 16 cm. a). P e n tru a se asigura co n tin u ita te a de deasupra buiandrugilor cu diafragmele. de condiţiile de m ontaj şi de cele de fun cţionalitate a partiului de locuinţe executate cu aceste panouri. b. Dim ensiunile obişnuite a unor panouri sînt : înălţim ea p en tru lo­ cuinţe 2. 2. A rm area panourilor. V I I I .60 m) . P anourile m ari s în t m od ulate şi tipizate. sau în v a r ia n ta cu carcase locale în trepătru nse. . Con(1iţi de alcătuire. etrierii se prev ăd cu m ustăţi. C om portarea acestor construcţii la c u tre m u r a fost bună. grosimea panourilor p en tru pereţi p o rta n ţi este de 14—18 cm.A rm area se realizează cu bare longitudinale (m inim um 2 bare). de g abaritu l adm is la tra n s p o rt. cu 0 3 .

-=* -L J “ÎT U Ir w i d . b — cu carcase locale în planul median al panoului .55. n i : 7' - p .6 3 *1 r t ■ SECŢIUNEA SECŢIUNEA b-b T . c — cu carcase întrepătrunse.i- J \ 11 ' 2 lk\ SECŢIUNEA a-a 2 1 3 SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c 3 A SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c ■ \ c\ / b\ ’ bI SECŢIUNEA a-o f C F ig. E x e m p le d e a r m a r e a p a n o u rilo r p r e f a b ric a te d e p e re ţi 1 a — cu plase generale în planul median al panoului . . V III.

îm b in a r e a p a n o u rilo r p re f a b ric a te d e f a ţa d ă : a — diafragmă transversală turnată simultan cu îmbi­ narea .56. .La p a rte a superioară panourile au o arm are orizontală m ai p u te r ­ nică (2 0 8 . V III. l 465 . 57.1 0 mm) pen tru a prelua eforturile locale. P anourile de fa ţa d ă a u în primul rînd funcţia de realizare a izolării termice.8 mm.57. De asemenea. îm b in a rea panourilor de faţadă. 111. evitarea condensului şi modul de îm binare se v ă d în figura V I I I . D isp o zitiv e de rid ic a r e a p a n o u r ilo r : a — bucşe cu filet . ■ > I f c. marginile verticale sîn t b o rd a te cu bare 0 min -. 30 — Cartea fierarului betonist — cd. F ig. F ig . b — cîrlig din oţelbeton. iar apoi rolul de a crea o rezervă de rezistenţă a clădirii prin diafragmele de fa ţa d ă. 56. b — diafragmă transversală turnată ante­ rior execuţiei îmbinării (în cofraje plane universale). S traturile de izolare care asigură protecţia term ică. Dispozitivele de ridicare a panourilor sîn t indicata în figura V I I I . La golurile de uşi se po t m o n ta bare înclinate şi se p o t îndesi etrierii în zona buiandrugilor. a plasticii construcţiei (faţad ă cît mai estetică şi diversă). . d ate de dis­ pozitivele de ridicare.

De regulă se folo­ sesc 2 —4 bare 0 10 sau 2 —4 bare 0 12 . 5 9 . b). care interesează mai p u ­ ţin pe fierarul betonist. la aceste îm binări se folosesc diferite soluţii de etanşare. profile din m aterial plastic cu gol de decompresiune p en tru evacuarea infiltraţiilor. a v în d accesul liber în tim p u l m o n t a j u l u i . Rosturile verticale au şi ele. V).Îm binările orizontale (fig. îm b in ă r i o riz o n ta le la p e re ţii e x ­ nea m inim ă adm isă a te rio ri. îmbinări verticale eu nod deschis (fig. tencuieli etc. V III.59. în acest scop marginile p a ­ nourilor sîn t oprite (retrase) cu circa 10 cm. ci n um ai de etanşare în care scop treb u ie să p erm ită b eto narea sau um plerea cu m o r­ tar. N odul deschis perm ite execuţia legăturilor prin sudarea arm ăturilor. 466 . V III. îm b i­ narea se poate realiza prin su dură sau prin bucle (in cazul unor efo r­ tu ri mai mici între p a ­ nouri). folosind procedeele de postcom prim are prin fascicule sau bare (v. o tr a ta r e specială F ig. polistiren e x p a n d a t etc. Acest tip de nod necesită beton area pe şantier (cofraje. com­ presiune şi lunecare care apar între panouri. Î m b in a re v e rtic a lă c u n o d d e s­ c h is (a) şi c u n o d în c h is (b). v a tă m inerală. a rm ă tu rii este de 2 cm-.59. 58) şi verticale trebuie să poată prelua forţele de întindere. N odul închis cu panourile alăturate perm ite execuţia legăturilor fie num ai la nivelul planşeelor. îmbinări cu nod închis (de fixare a marginilor verticale). chituri p erm a n en t elastice. V III. îm bin ările pa no u r i lo r m ari sînt de mai m ulte ti­ puri: îmbinări de margine . av în d şi diferite soluţionări p en tru pro tecţia îm p otriv a p ătrun derii ploii. V I I I . Unele noduri p o t fi închise. v în tu lu i şi a condensului pe f a ţa interioară . (fig.58.a). Unele îm binări de închidere nu au rol de rezistenţă.). fie prin bucle de arm are. cap. secţiu­ F ig. V III. profile exterioare.

colţurile şi in­ tersecţiile trebuie bine ancorate. MinMcm 8 mm. 61 .. încărcările orizontale (vînt.60. seisme. cu o lungime m inim ă de r e ­ Fig.50cm B 50. pen tru ancorarea fund aţiei etc. la clădirile e ta ja te . Zonele de arm are la clădiri puternic solicitate se indică în figura V I I I . în cele­ lalte cazuri aceştia se execută ca b uian­ drugi independenţi. V I I I . . de 50 cm se execută prin sporirea înăl­ ţimii centurii in d re p tu l golurilor . Armarea orizontală a diafragmelor din zidărie. . De regulă a r ­ m ă t u r a orizontală este c o n c en trată în centurile de la fiecare nivel. planşee. la colţurile clădirilor care nu sînt în unghiuri d re p te . a. ele îndeplinesc u n rol foarte im p o rtan t.Centurile s in t alcătuite din a rm ă tu ri şi din beton ul t u r n a t în îm ­ binările orizontale . diafragme de zidărie arm a te. Consolidarea zidăriei prin stîlpişori din beton armat.8 m m cu lungim ea de ancorare de 50 cm. precum şi c a p acitatea de a prelua diferite încărcări (ver­ ticale şi orizontale) constituie preocuparea inginerului constructor. V lfl. 467 . M ărirea capacităţii zidăriilor p en tru a prelua. tu r n a ţ i pe loc sau prefabricaţi. în special.) se realizează p rin stîlpişori din beton arm a t. dimensiunile lor. dispuse in rosturile zidăriei. folosind m o rta r cu m arca m inim ă Min. buian dru gi etc. ţie de ziduri. încărcări mecanice d ate de utilajele de ridicat etc. conform area de an sa m ­ blu a clădirii. Consoli­ darea p rin stîlpişori se practică la clădiri cu asize diferite. Stîlpişorii au secţiunea de regulă de 25 X 25 cm şi se arm ează cu m inim um 4 b are 0 1 2 p revăzute cu etrieri şi bare orizontale 0 (3. la d is ta n ţa de 45 —60 cm (fig. B uiandrugii care au o înălţime m axim ă ţ6(8)l45-60cm . centuri. 3. 60). b. în lipsa stîlpişorilor arm aţi. Armarea zidăriilor Construcţiile de zidărie s în t o form ă a construcţiilor cu diafragme şi de aceea plasarea pereţilor. A rm area zidăriei prin a r m ă tu ră pozată în ro stu ri la cel m u lt 60 cm pe verticală (3 —4 asize) se realizează din 1 —2 0 6 . . deoarece creează ad e v ă ra te centuri continue care asigură stab ilita te a ansam blului construcţiei. Stîlpişor de be­ ton armat dispus la intersec­ zemare de 35 cm.

3 — stîlpişor de beton arm at .6 3). V III.5—4. V III.5 cm 2 pe zidurile interioare. 468 . 62). L a solicitări m ari centurile au înălţim e mai m are (fig. 2 — bare de legătură în peretele transversal . ca p ătu l îndoit al barei a v în d o lungime de 40 d. A rm ă tu r a m inim ă a centurilor este de 3 —5 cm 3 pe zidurile exterioare şi 2 . Centurile se prevăd în m od obligatoriu la nivelul fiecărui planşeu. 5 — arm area plinurilor dintre ferestre. La planşee prefabricate c e n tu ra se po ate realiza în spaţiul dintre prefabricate cu sau fără su p ra b eto n are (fig. d upă im p o rta n ţa clădirii. V I I I . 61. b — arm area zidăriei la colţuri şi inter­ secţii in formă de T . A rm ă tu ri la c lă d irile d in z id ă rie p u te r n ic s o lic ita te : a — arm ături prevăzute In pereţii exteriori la clădiri din zidărie cu solicitări im portante . l — arm are sub golul ferestrei .61. Ancorarea barelor la colţuri şi la intersecţii se face în soluţia a r ă t a t ă în figura V I I I . 4 — buiandrug-centură. b. L a planşeele t u r n a t e m onolit centurile p o t fi realizate şi din a r m ă tu ra continuă a plăcii pe o lăţim e de 4 hp (h P fiind grosimea plăcii) considerată de fiecare p a rte a zidăriei.oectiune a- ‘ L — J L F ig .

4. cărbune) şi de păm înt fac parte din recipienţii care conservă sau depo­ zitează pe termen lim itat aceste produse. avînd forme plane. V III. M a Fig. ce sîn t realizate din armătura aşezată radial. V III. silozuri.63. conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii pămîntului. aceste construcţii se numesc rezervoare. materiale pulverulente sau granulate (ciment. Din punctul de vedere al lucrărilor inginereşti.Q b Fig. sau forme circulare. Ar­ mătura se aşază în două planuri în ipoteza că recipientul ar fi făcut ca un butoi cu doage din armătură longitudinală şi cercuri din tablă care o strîng. 2 — bare în placa planşeului conlucrînd cu centura. cereale.planşee fără suprabetonare . C e n tu ri la p la n ş e e d in b e to n a r m a t m o n o lit : a — centuri prevăzute In grosimea plăcii planşeului . b — centură cu înălţimea depăşind grosimea plăcii planşeului .1a p la n ş e e d in e le m e n te p r e f a b r ic a te : .62. ca elem ente com ponente a unor prisme. 1 — bare In centură . Armarea pereţilor supuşi la încărcări normale pe planul lor Pereţii din beton armat care sînt supuşi presiunilor laterale date de lichide (apă). care poate fi 469 . C e n tu ri . b — planşee cu suprabetonare. La recipienţii circulari armătura preia eforturile de întindere. buncăre.

64. ^ 4 8 /3 0 cm • ~ 08/15cm 10 APSTA A W . V III.Fig. A rm ă ri la p e re ţi în c ă rc a ţi n o rm a l p e p la n u l lo r (zid d e sp rijin ).

2) Rol de nedeformabilitate. orizontale sau înclinate. 471 . prin preluarea încărcărilor verticale pe care lc tran sm it la stîlpi şi pereţi. iar placa sau elementul de u m ­ plutură poate fi din beton arm a t sau din alte elemente (beton simplu ceramică.). grinzi cu zăbrele etc. la clădiri înalte cu schelet metalic şi la consolidări. la diferite niveluri se numesc planşee. realizînd in acelaşi tim p şi stabilitatea elementelor verticale (pereţi. D upă poziţia lor în clădiri. fiind element de închidere şi rezistenţă. în figura V I I I . Planşeele îndeplinesc mai multe roluri şi anume : 1) Rol de rezistenţă . a. 64. zidărie etc. prin asigurarea unei rigidităţi la încăr­ cări verticale şi vibraţii. La ultim ul nivel planşeul poate fi folosit ca terasă. Planşeele pot avea şi rol decorativ. în acest subcapitol se tra te a z ă numai planşeele care au elemente din beton a rm a t sau beton precomprimat. 4) Rol de izolare . Planşeele m ix te (metal-beton) se folosesc în construcţii industriale. ele poartă diferite d e n u m iri: planşeu peste subsol. contra transm iterii zgomotului (izolare fonică). care compartiinentează clădirile. arhitectural etc. prin efectul de diafragmă (şaibă). interm ediar etc.continuă (sub formă de fretă) la conducte şi rezervoare precomprimate cu sîrme sau la cele de dimensiuni mici. L egătura cu fundul rezervoarelor. prin folosirea de materiale necombustibiie sau greu combustibile. Un a n u m it tip de planşeu poate satis­ face to ate cerinţele mai sus a ră tate sau numai o p arte din ele.). 5) Rol de rezistenţă la foc. 3) Rol de stabilitate a clădirii. în special la acţiunea în­ cărcărilor orizontale date de cutrem ur şi de v în t. diafragme). precum şi marginea liberă se tra te a z ă in mod special prin zone îngroşate şi armare p e n tru preluarea eforturilor care se concentrează în aceste zone. contra pierderilor de căldură (izolare termică). asigurind conlucrarea clementelor verticale. E. b se a ra tă arm area unor ziduri de sprijin. contra infiltraţiilor de apă (izolare hidrofugă). La aceste tipuri de planşee elementul de rezistenţă (grinda) este metalic (profile. ARMAREA PLANŞEELOR PENTRU CLĂDIRI Elementele de construcţii. în această categorie intră în prim ul rînd planşeele din beton arm a t şi planşeele m ixte din m etal cu dale din beton arm at.

472 .65. Sînt. Planşee din beton armat monolit Aceste planşee. V III. Aceste tip u ri de planşee s-au folosit cel mai m u lt şi co ntinuă să se folosească în continuare. Planşee eu plăci. Cînd distanţele dintre grinzile secundare se reduc la mai puţin de 70 cm. elementele de u m p lu tu ră arătate. V e d e re d e jo s a u n u i p la n ­ şe u m o n o lit su p lă c i şi g rin zi. t u r n a t e în cofraje ex e cu tate pe şantier. 1. iar în loc de placă. sau din elem ente prefabricate. C înd nervurile s in t dis­ puse după o re ţe a ortogonală sau diagonală se numesc planşee casetate.Planşeele din b eton a r m a t p o t fi din b eton monolit. (37). planşee ciuperci. rezultînd u n p lan ­ şeu cu grinzi dispuse după o singură direcţie.. planşee dală etc. grinzi principale şi grinzi secundare. deschiderea plăcilor ajunge la 3 —4 m cînd arm area se face pe o singură direcţie şi la 5 —6 m. sîn t sub form ă de plăci cu grinzi principale şi grinzi secundare sau reţele de grinzi. ffr /n ?/ F ig . cînd arm a rea se face pe două direcţii (arm are încrucişată). 65 şi V I I I . a. D in p u n ct de vedere static. iar acestea pe grinzile principale care la rîn d u l lor tran sm it încărcările la elementele verticale. A spectul m onolit rezultă clin fa p tu l că placa şi grinzile fac corp comun (fig. executate num ai în cazuri speciale. V I I I . plăcile reazemă pe grinzile secundare. planşeele se numesc cu nervuri dese. cazuri cînd grinzile secundare se suprim ă. folosind de regulă elem ente de s u p ra faţă din b eto n a r m a t sau din beton p recom p rim at sau elemente liniare prefabricate cu legături pe reazeme şi între ele.

conform regulilor constructive. VII. arm are încrucişată.50 —6. Barele se aşază alte rn a t (barele care ră m în drepte pe reazem alter­ nează cu bare care se ridică pe reazem în care se socotesc şi călăreţii). Barele ridicate dintr-o deschidere trec in deschiderea vecină şi se ancorează în beton la p a rte a de sus a plăcii sau s în t b are continue care în cîm p se află în to a te deschiderile în p a rte a de jos. Variante de fasonare a a r m ă t u r i i unei plăci arm a tă pc o direcţie : 1) î n cazul barelor subţiri 0 < 8. n u m ă r care po ate fi întreg sau fracţionar.//„ < 2).00 —8. acestea au dispuse a r m ă tu ra de rezis­ t e n ţ ă pe o direcţie cînd lxj l 2 > 2 sau au a r m ă tu ra de rezistenţă dispusă pe ambele direcţii. barele care devin bare ridicate se îndoaie 473 .Caracteristicile geometrice ale elem entelor de planşeu : 1) Placa are grosim ea 1/35 — 1/40 din deschidere la plăci a rm a te pe o direcţie şi de 1 /4 5 —1/50 la plăci a rm a te pe două d i r e c ţ ii . Regulile de arm a re au fost a r ă ta te in cap.50 —2. A rm area plăcilor (cu bare legale). P e n tru co m pletarea arm ă tu rii de la p a rte a su­ perioară. 1. b. aşezate la in terax de 3. iar o p a rte se ridică la p a rte a superioară a acestuia p en tru preluarea eforturilor de în tin ­ dere din această zonă. cap. arm a rea se poate face după u rm ă ­ to are a tehnologie : barele se taie la lungimea necesară (v. A rm area pe o direcţie poate fi aplicată p en tru o placă cu o sin­ gură deschidere sau pen tru o placă continuă (arm are obişnuită) la un planşeu cu grinzi sau cu placă continuă (v.12). de regulă. 3) Grinzile secundare au înălţim ea de 1/20 din deschidere. şi se ancorează în beton. V I I I . D in considerente tehnologice. la nervuri dese înălţim ea se reduce la 1/25 din deschidfre şi la 6 cm lăţime. r a p o r tu l laturilor plăcii Zi//*. V II). grosimea plăcilor nu se reduce însă sub an u m ite valori (nu se ad m it plăci cu grosimi m ai mici de 4 cm. şi li se fasonează num ai ciocurile la banc du p ă care se aşază ca bare drepte pe platform a cofrajului la distanţele p revăzute în proiect (indi­ cate prin n um ăru l de bare pe m etru liniar. excepţional 3 cm). fig. 66).50 m . O p arte din a r m ă tu ra plăcilor din cîm p (cel p u ţin 1/3) se m enţine dreap tă pe reazem. 2) Grinzile principale au înălţim ea m inim ă de 1/15 din deschidere (5. cînd /. După aşezarea pe cofraj. de regulă depăşind reazemul.00 m). iar pe re a ­ zeme. în zona c o m p rim ată (fig. aşezate la in tera x de 1. la p la n ­ şeele cu nervuri dese plăcile au grosimea de 1/12 din d is ta n ţa dintre nervuri. de exemplu 3 1/2 bare/m ). la p a rte a de sus a plăcii (in zona întinsă). pe reazem se m ontează şi călăreţii care p ă t r u n d în deschi­ derile vecine. D u pă dimensiunile în plan.00 m (deschiderea g rin ­ zilor secundare).

66. 1 . VIII.Arm are dublă A )p S7 c n » 1 ' a -i D is to n ţie r p= =U i ~T Fig. Exem ple de folosire a barelor independente la plăci. . A rm â tu râ lîfS 6c m dejSÎ!SM 6i U .Ţ T Ţ f ._ _ m ATmor?°e . t/r __________ ' r< . -. .

se poate aplica si la barele subţiri.67. acest m od de armare. (5) L t K /m L = 190cm 17 5 (5 ) 772 2 < * 1 2 /m l= 7 3 0 c m L-215cm ( 5 ) L <t>12jm L=690cm (1 C < t>Kjm L=555cm Fig. P e n tru a se asigura acoperirea cu b eton (v.direct cu o cheie specială pe cofraje. cit şi la p a rte a inferioară. avîndu-se grijă ca barele de pe reazem să fie aşezate simetric fa ţă de reazem. barele se m ontează cu distanţieri (fig. c. V II) a r m ă tu ra este poziţională prin purici şi distanţieri din oţel. cap. (57). Armarea unei plăci prelungită cu consolă. A rm area încrucişată a plăeilor. De regulă plăcile s în t simplu reze­ m a te pe co n tu r şi nu au nevoie de a rm ă tu ri la p a rte a superioară a reazemelor. 4 4) Barele de repartiţie se m ontează după ce au fost m o n ta te barele de rezistenţă. 475 . VIII. acestea se fasonează com plet la ban c şi apoi se m ontează în cofraj . Această a rm a re se aplică la plăci de formă p ă t r a t ă sau ap rop iată de p ă t r a t cu deschideri mai mari (4 —6 m) sau la plăci circulare şi poligonale. V I I I . 2) In cazul barelor cu 0 > 10. 3) In cazul dublei armări cu armătură dreaptă a t î t la p a rte a supe­ rioară.

fiind îndesită pe ju m ă t a t e a cen­ tra lă a fiecărei deschideri (fig. a rm ă tu ra continuă pe reazeme m arca Q) este faso n ată Ia capete cu ciocuri drepte. a rm ă tu rile r id ic a te p e r e a z e m e le tr a n s ­ v e r sa le m ă rcile (g) şi (J) şi c ă lă r e ţii m arca @ s în t fa so n a te cu cio cu ri d rep te . A rm area unui planşeu (continuu pe o direcţie) cu plăci a rm a te încrucişat este a r ă t a t în figura V I I I . Plan. a rm ă tu r ile care trec d rep t p e r e a ze m e şi c e le d e r e p a r tiţie m ă rc ile ® şi (g). '^f P la n * Fig.69. V I I I . x 1 L'* 1 Ai’m ă t u r a este distrib u­ ită pe ambele direcţii. VIII. ele fiind legate cu sîrm ă pe cofraj fo rm în d plase legate. D e a se m e n e a . 69. bare. Fig. Barele au indicate lungimile to tale de debitare.şeu l m o n o lit a r m a t în c r u c iş a t cu b a re d in P C 52. VIII. d ar este indicat num ăru l de bare pe m etru liniar p en tru fiecare m arcă de oţel de u nd e rezultă şi distanţele dintre bare.68. ca re c o m p le ­ te a z ă b a rele d e r e z iste n ţă 0 şi nu au ciocu ri. Armarea încrucişată la o placă cu deschidere mare. 68). iz o la te 476 .' "* . N u s în t d ate distanţele dintre. A rm ă tu ra este din oţel PG 52 .

Armarea unei grinzi continue fără vute solicitată c u o încărcare uniform repartizată.Fig. VIII. .70.

Grinda este mai puternic a r m a tă pe reazeme unde la p a rte a supe­ rioară sîn t 10 bare. grinzile lucrează ca o secţiune în T .37. fig. Bai'ele m arca (g) sînt b are călăreţi cu po rţiu n i înclinate. 16. Barele ridicate m arca @ p ă t r u n d în deschiderea vecină pe 190 cm (a p roxim ativ 1/3 din deschidere). V II. De exemplu.71.d. 70 se arată armarea unei grinzi continue fără v u te. D im e n s iu n ile şi a r m a r e a v u te lo r. Barele m arca 0 s în t bare de m ontaj care se com pletează cu barele de rezistenţă m arca Q). ca şi la grinzile fără vu te. grinzile po t avea şi console. m arca (§) se găseşte în prim a des­ chidere a grinzii . grinzile principale şi secundare s în t de regulă grinzi co ntinue cu sau fă ră vute. In figura V I I I . V III.5 ii. D a to rită plăcii. 14). Pe reazeme. a r m ă tu ra s-a dispus cu respectarea regulilor de arm are care rezultă şi din figura V I I I . iar în figura 11. î n secţiunile tra n s v e r­ sale ale grinzii nu se vede arm a rea plăcilor. 478 . respectindu-se de regulă dimensiunile v u tei şi dispunerea a rm ă tu rii din figura V I I I . rîn d u l al doilea Ia o d is ta n ţă < h (55 cm) şi rîn d u l trei la 2 li (95 -ţ. Fig. Barele d re p te m arca (g) p ă t r u n d dincolo de reazem (sînt cel p u ţin două bare). V I I I . A rm area v u telor la grinzile cu v u te se face similar ca la grinzile de cadru (v. respectiv d ista n ţa d cerută fa ţă de a doua b ară i < 1. cu secţiune dreptunghiulară.15 = 110). î n zona reazemelor etrierii s în t închişi.13. generale de arm are au fost a r ă ta te în cap. iar u n exemplu de cotare a unei grinzi a rm a te s-a indicat în figura 1. A rm area grinzilor de planşeu. Pe desen fie­ care b ară are o marcă. P oziţia barelor înclinate (primele pornesc la p a r te a de sus din re a­ zem la o d is ta n ţă < 5 cm). Regulile. p o ziţia ei in cim p rezultă din secţiunea 2— 7. 71. iar pe reazem din secţiunea 2 — 2. î n secţiunile grinzii se po ate u rm ări poziţia arm ăturii. P e n tru planşeele monolite. modul de deformare. iar în cim p num ai 0 bare.

72 se dau exemple de aşezare a plaselor în secţiune tran sve rsală şi in plan. V II . deci cu suprapuneri conform regulilor arătate.e. b — g r in d ă p r in c ip a lă . Armarea grinzilor m onolite de planşeu cu carcase sudate : • » a — g r in d ă s e c u n d a ră . Armarea p lan ­ şeelor cu plase sud ate se face cu respectarea prevederilor a r ă t a t e în cap.72. cu sau fă ră decalare. In plăci. VIII.ŞCf/o An An T I g T T T \d]_ J*i5d i B E IE C H)mm%d> ţ d j a ■ k2 t) ’ buc. Q15J_ 25% An '. Pe reazemele interm ediare plasele de la p a rte a superioară acoperă de o p arte şi de alta a reazemului o porţiun e din deschidere (0. 479 . în figura \ I I I . Fig. plasele se m ontează la p a rte a inferioară şi pe reazeme pe un rîn d sau pe două.25 / de fiecare parte). A linarea planşeelor eu plase şi earease sudate.

.73 a. Secţiune transver­ sală (proiect I.C. VIII.).Secţiune A-A Fig.P. Armarea de principiu a unei grinzi prefa­ bricate pentru construcţii industriale.

S. CA. Armarea de principiu a unei grinzi prefabricate pentru con­ strucţii industriale. C6.poziţionare carcase Vedere de sus-poziţionare carcase Vedere de jos-poziţionare carcase C6( ISfc. VIII.P. carcasele de I.Vedere laterală . C7 sînt executate în atelier . C5. C3.) : Carcasele C i.S. C2.C. 1 481 . Aşezarea carcaselor (proiect I. — Buzău. CS sint livrate 31 — C a rte a f ie r a r u l u i b e to n is t — c d .73 b.-Bazău) Fig.P.

î n placă se mon482 . 2.70 m cu plase şi carcase sudate. planşee predală . 73 se poate vedea arm area unei grinzi dublu T p entru construcţii indu striale arm a te cu carcase sudate liv rate de I. V I I I . la deschideri m ai m ari de 3.S. Proiectele p o t conţine şi alte rezolvări la aşezarea plaselor.50 —3. se realizează u n planşeu capabil să su porte g re u tă ţi mari. dacă se pun un a lîngă alta. primele t r e p te av în d o p ă tru n d e re în deschiderile vecine de 2 X 0. precum şi arm ările su p lim entare pe reazem.00 m şi deschideri de 6 . în această categorie p o t fi incluse şi chesoanele. 74 se a r a t ă a rm a rea unui cheson de 5. de regulă. sau semipanouri. realizîndu-se in prezent sub diferite t i p u r i : planşee cu nervuri dese prefa­ bricate şi corpuri de um plutură . planşee sub formă de panouri cu corpuri ceramice a rm a te.S. Planşeele sîn t d en um ite şi după destin aţia clădirii sau lucrărilor inginereşti. în figura V I I I . planşee tip flşie cu sau fără g o lu ri. CS) şi care s i n t îndoite în atelier. CA.3 l. 3. Grinzile de planşeu tu r n a te m onolit şi arm a te cu carcase su d ate se arm ează de regulă cu carcase plane. Placa chesonului este a r m a tă cu plase sudate. în sec­ ţiunile reazemelor continue se m ontează. arm a pe reazem eu două plase suprapuse aşezate în trepte. P e n tru a ră ta re a modului de arm are a acestora se prezintă o serie de exemple caracteristice. din care rezultă lu n ­ gimile plaselor şi carcaselor. confecţionate la maşini cu o pereche de electrozi (sau două perechi). Cele­ lalte carcase de dim ensiuni care. C6. Planşeele pot avea şi alte denum iri decît cele a rătate.P. su d ate prin p u n cte cu sîrm ă STNB 0 4. m ai m ulte carcase (3 sau 4 cel puţin) decît in c. Pe.00 m pot fi folosite in acest scop. Grinzile t i p T şi II cu lăţim ea de 1.72). P e n tru hale industriale. Planşee lip elieson. poziţia planşeelor în clădire etc. a.15 l = 0. Planşee prefabricate din beton armat Planşeele prefabricate au c ă p ă ta t cea mai largă utilizare. î n secţiunea t ra n s v e r­ sală se aşază vertical 2.00 m. figură sin t date şi unele reguli de armare.împ.0 0 — 18.Plăcile mai groase (h > 9 cm) se pot. î n figura V I I I . planşee tip cheson .00 —4. în cim p şi pe reazeme. nu se execută industrial. (fig. planşee din panouri mari etc. iar nervurile cu carcase din oţel PC 52 0 10 şi 18 mm. se sudează direct în atelier. 4 sau mai m ulte rîn d u ri de carcase. B uzău (carcasele C2. se po t folosi grinzi de diferite secţiuni astfel alese încît.

Secţiune longitudinală (proiect I.T.Fig.7 4 a.). VIII.P. Armare Cheson.C. 483 .

Armare cheson. Detalii armare (proiect I. « TC C .7 4 b.P.C.434 ry (o ci Iţ Uj Fig.).T. VIII.

Planşee din fîşii eu goluri. . La col­ ţuri se prevede o arm are su plim entară. nervurile au înălţim ea de 45 cm (CU 45) şi de 40 cm (CU 40).92 m şi lungimea 5. tează o plasă cu 0 4 (plasa ST 402 livrată de I.0.P. Placa are grosimea 3.P.C.75 m (num ărul de ochiuri pe lăţime este de 9 şi pe lungime 19).92) deschidere a r m a tă cu carcase sudate este a r ă ta tă în figura V I I I . ceea ce înseam nă că este din sîrm ă STNB 0 3 cu ochiuri p ă tra te de 150 mm. iar acoperirea m inim ă de b eton 1. 75. cu lăţim ea de 0.T.92 x 5.5 cm.S.S. Armare cheson.Buzău).2 cm. b.74 c.75. Chesonul este p re v ă z u t cu urechi pentru m anipulare. L ăţim ea transversală a chesonului este de 1.0 m (5.P. — 485 .49 in. Carcasa s u d ată C I este n o ta tă cu 3 x 150/3 x 150 .I S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b S E C ŢIU N E A c -c Fjg.S. VIII. Secţiuni trans­ versale (proiect I. Un exemplu de fişie cu goluri de 6. fiind ex e cu tată de I.S.).

35 m şi este com pusă din 22 0 4 S T N B -j+ 2 x 3 0 5 STN B + 2 X 4 0 OB 37 şi PC 52 (la distan ţe de 20. F îşii ceramice precomprimatc. c. VIII. în tre corpuri ceramice şi la p a rte a superioară s în t p re v ă z u te c a r ­ case s u d a t e . indicate cu simbolurile din ca­ Carcasa C2 este notată* cu 3 X 100/3 X 123 — 0. Un exem plu de astfel de planşeu este cel din figura V I I I .25. în sensul că la capete b a re le tra n s v e rsa le sîn t îndesite. fiind de construcţie specială. 486 . arm ate. Denum irile plaselor pot fi talog (v. a t i t p e n tru a prelua forţele de tăiere (forfecare).60 x 1. 15 : 10 şi 5 cm). cu sem nificaţia sim ilară cu carcasa C I şi se îndoaie conform d esenu­ lui la u n dispozitiv special de îndoit carcase (cu raze dc îndoire 0 20) care de regulă se construieşte în atelier. arm a te p e n tru a prelua încărcările mari. 76. cît şi p en tru a p re lu a eforturile din to ro a n e la transfer.CARCASA C2-2 b u c td (J\7 03 STNB : 130cm JSUt ^L= 130 ' s7\ 1 lt 3 STNB\ 65 cm f 1 “ K Fig. III). Capetele fişiei s în t mai puternic. format din fişii ceramice. P e n tr u construcţii industriale e ta ja te se folosesc. P e figură se a ra tă şi ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor.75. carcasa C I este în plan tran sv e rsal îndoită. 1. L a to a te intersecţiile de bare carcasele se leagă cu sîrme. Fişie cu goluri armată cu carcase sudate. planşee puternic. prin pretensio narea a 6 toroan e T B P P (7 0 3). înglobate în b eto n a r m a t B 400. cap. B uzău. Carcasa are o lăţim e de.

487 .

Sec­ Fig. toroane şi carcase sudate. armate c u ţiuni transversale. VIII.00 m deschidere.7 6 b. Fîşii ceramice .488 d e 6.

77 se a ra tă modul de arm are a unei scări t u r n a t ă monolit. independente.F. dublu în c a s tra tă in grinzile podestului. cu bare OB 37. SECŢIUNI PRIN RAMPE Şl PODEŞTE 489 . In figura VI 11. Placa înclinată (ram pa) a scării este a rm a tă pe o direcţie ca o placă obişnuită. ARMAREA SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Scările s in t alcătuite d in tr-u n sistem de plăci înclinate în castrate în grinzile podestului. p u tîn d avea şi vangu ri (grinzi marginale). A rm ă tu ra de re ­ zistenţă din eîm pul plăcii înclinate este ridicată pe reazem şi anco rată în grinzile şi in plăcile podestului.

1 buc ^. 0 >775 SECŢIUNEA o-O A 2 . VIII.1 buc Fig. (g 490 . V \ l I! 3Z3: TPI L -3 3 S cm < §) "0 vu SLJîL ^ e200 HKL‘jrA:m''/^ ^ -v’3 ?ys _ GRINDA PI 2 0 »3 5.P L A N COFRAJ VEDERE I . © © cr^SL-VK)-. Plan cofraj şi armarea unei scări tur­ nate monolit.I " S-cara ' 50 VEDERE n-n Zcara 1 50 GRINDA P 2 2 0 * 3 5 .77 I). 1 0 w -h ^4 SECŢIUNEA c .c 2 i1 S L '2 K ^ 2 ţ 1 0 L ' 2 i 5 fp .

VIII. .78.Fig. Scară prefabricată pentru construcţii din panouri mari.

î n acest rezervor încărcarea este d a tă de presiunea păcurii 492 . ARMAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII SPECIALE O serie de construcţii inginereşti pun problem e speciale de exe­ cuţie şi arm are. S în t situaţii cînd s in t folosite şi elem ente prefab ricate sp aţiale (ram pa . o parte rigidă a construcţiei. a v în d concepute îm binări de c o n tin u ita te . precum şi construcţiile m asive p en tru poduri. îm preună cu casa scării. stîlpii de înălţim e m are p en tru tra n s p o r tu l energiei electrice. tu rn u rile de răcire. 1. VI). coşurile de fum. Grinzile au etrieri închişi în tru c it s în t solicitate şi la răsucire. V II.f podest) : aceste elem ente sîn t însă dificil de t r a n s p o r ta t şim an ip u la t (fig. Rezervoare circulare pentru lichide I n planşa IV se a ra tă alcătuirea unui rezervor din b eton a rm a t aşe zat pe sol. rampele. ca elementele com ponente ale acoperişurilor de hale industriale. piste pen tru aero p o rtu ri etc. Noile tehnologii de execuţie a construcţiilor im pun în prezent ca scările să fie ex e cu tate din elemente prefabricate. buncăre. în această categorie de c o n stru c ţii s în t construcţiile realizate din plăci su b ţiri. ziduri de sprijin. G.84 m şi înălţim ea de 5 m. pereţilor recipienţilor p e n tru diferite produ. Scara fiind în ansamblul construcţiei. vangurile şi grinzile de podest. Problem ele de arm a re la aceste tip u ri de construcţii se rezolvă pe baza principiilor a r ă ta te în cap. a v în d soluţionări constructive similare cu cele a r ă t a t e şi în acest capitol. cap.Grinzile (vangurile şi grinzile podestului P I şi P 2) se arm ează ca grinzi simplu rezem ate d rep te sau grinzi frîn te (v. de formă cilindrică cu diam etrul de 15. folosind în special plase şi carcase su d ate e x e cu tate în fabrici. V I I I .). baraje. silozuri etc. este necesar ca to a te părţile ei com ponente să fie la fel de rigide sau să aibă anu m ite zone care să lucreze ca a r ti­ culaţii. Armările elem entelor prefab ricate de scară se execută d upă regulile obişnuite.se (re­ zervoare. în acest sens sîn t e x e cu tate p refabricat podestele. 78).

A rm ă tu ra este alcă tu ită din bare 0 10 şi 8 dispuse după gen e rato are pc ambele feţe la 15 cm în tre ele. sau la rezervoare t u r n a t e monolit. A rm ă tu ra inelară din pereţii rezervorului este re p re z e n ta tă pe tronsoane (I —IV). iar inelul cupolei se armează ca o grindă circulară. F ierarul betonist treb u ie să p o a tă stabili n u m ărul dc bare şi lu n­ gimea barelor de arm are a re zerv oru lui care nu este o problem ă uşoară.(m ai mare la bază). Acoperişul rezervorului se arm ează ca o cupolă. Modul de fasonare a barelor şi lungimile barelor sîn t re prezentate în secţiunea transversală de lîngă rezervor. modul de tra v e rs a re a conductelor şi bord a rea golurilor etc. A rm ă tu ra inelară po ate fi realizată sub form ă de a r m ă tu ră p o st­ întinsă. Detaliile de arm a re se po t urm ări pe planşa IV. înţelegindu-se că a r m ă tu ra se ex tin d e pe to a tă cupola şi pe întreg radierul şi inelul circular. F u ndu lrezerv orului(radier) se arm ează ca o placă circulară cu a r m ă t u r a radială şi inelară dispusă încrucişat. în detaliile din planşă s în t r e p re z e n ta te modul de izolare. A rm ă tu ra verticală din pereţii rezervorului este re p rez en tată prin diam etrul barelor şi d is ta n ţa dintre bare (m ăsu rată pe un cerc cu raza stabilită. Arm area trebuie să fie puternică în tr u c it nu se a d m ite ca b etonul să fisureze. a r m ă tu ra este reprezen tată prin desenarea cusăturilor pe unele sectoare circulare. A rm ă tu ra din pereţi este fo rm a tă din a r m ă tu ra circulară (inelară) care se petrece cel pu ţin pe o lungime de 60 d şi a rm ă tu ra longitudinală. bare pe fiecare tronson. A rm area fundaţiei inelare se face similar cu a unei plăci obişnuite. L egătu ra fundului rezervorului cu pereţii se arm ează pen tru p re­ luarea împingerilor din pereţi. în planşa IV pen tru cupola radier şi fu n d a ţia inelară. Barele tre b u ie în năd ite prin petrecere pe 60 d (pro­ iectele conţin de regulă re p rezentări detaliate). A rm area poate fi fă cută şi cu plase su d ate dacă se respectă condi­ ţiile de petrecere (această soluţie trebu ie însă ju stific ată economic). ap lica tă la rezervoare p re fabricate form ate din doage. P retension area se po ate face continuă prin sîrme S B P întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circulă pe pereţii rezervorului (bicicletă) sau prin pretensionarea u n o r porţiuni 493 . A rm ă tu ra inelară este alc ă tu ită din bare 0 10 dispuse pe două rînduri la d is ta n ţe variabile cu tronsonul. indieîndu-se diam etrul barelor şi num ăru l dc. 1/2 în m od o b işn u it din ra za m axim ă).

Secţiune orizontală sche­ din: fundaţii. F undaţiile se realizează în mod obişnuit de tip bloc cu cuzinet (v. I n m o d u l c a z u l u r m c o f r a j u l u i : l i f t a t l a e x e c u t a r e a c a s t e l u l u i s e p r o c e d e a z ă î n ă t o r 1) Se montează cofrajul pe un schelet de rezistenţă. rezervorul propriu-zis (fig. 2.40). V II I. ele pot fi executate din beton arm a t monolit sau prefabricat şi din beton a rm a t precomprimat. scări.79). Ca şi re ­ zervoarele. tu rn de susţinere şi matică printr-un rezervor circular preeomprimat. folosind de obicei la alim entarea cu apă a unei anum ite industrii. ferestre.>) Se montează armătura din fundul rezervorului şi din inelul de legătură dintre turn şi rezervor. Castelele de apă se compun Fig. Castele de apă Castele de apă sînt rezervoare plasate la înălţime. fig.81). unde a rm ă tu ra longitudinală se taie. face printr-o tehnologie strictă pentru pătrunderea şi com pactarea betonului şi respectarea stratului de acoperire. VIII. IV.79. V II I. fig. 494 . 7) Se execută betonarea în straturi orizontale de 10— 15 cm.80 şi V III. dar se bordează marginile golu­ rilor. 2) Se montează armătura peretelui şi se pun distanţieri. . fiind apoi liftate.din inel prin ancorarea arm ăturii in nervuri verticale special exe­ cu tate (fig. acoperi­ rea cu beton se obţine prin torcretare. în cazul pretensionării armăturii. t u rn a r e a se. 3) Se execută liftarea şi fixarea la cotă. V II I. Unele castele se execută la sol. 4) Se execută fu n d u l rezervorului (partea de jo s a cofrajului).38). planşee etc. lăsînd goluri pentru uşi. Turnul de regulă se execută cu cofraje glisante spe­ ciale (v. (5) Se montează piesele de pătrundere pentru conducte.

executat prin glisare. VIII.100 Fig.). Secţiune verticală (proiect IP.C.COFRAJ TURN S c a r a 1.T. Armarea unui turn de castel de apă cu oţel OB 3T ţi PC 52. .80 a.

i 11 I t *I ml. VIII.80 b. 2*f5In OETALIL' DE INNĂDIRE » A R € WC Fig. Detalii d*> armare a turnului. to teri or . R inW_ e x te r io r .PO ZIŢIO N AR E A R M A T U R A IN PE RETE T U R N S c a r a 1 : 50 D ET A L IU DE PO ZIŢIO N AR E ŞI FA SO N A RE M U STĂ ŢI TURN S c a r a 1 :2 9 ©<&■ JlDO < §> - • °i 83 m tfg turnare ®© DETALIU DE POZIŢIONARE} HUSTÂŢI PENTRU P L A N Ş E E S c a r a 1 -2 0 © 0- I (Lh J Q !~ > IArm ătură verticala^ I d m turn DETALIU DE ARMARE PERETE TURN S c a r a 1 10 Arm ătura ___ -w-i y^verhcald 2\ pLi ŞL Mus fo ţi d m _ fu n d a ţie Arm ătură _____ orizontală Agrafa ţ 6 La 2 jcm i 11 .

Armarea pereţilor şi cupolei unui rezervor de apă de înălţime.81.m? Fig. 1 497 . VIII. 3 2 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .

pereţii şi radierul au arm are dublă încrucişată. Plăcile sînt în tărite cu o reţea legată sau su d ată pu . 4. planşa V).Pe figurile . Plăcile.VII 1. Planşeele dală s în t de fa p t planşee ciuperci cu capitelul înglobat în placă care de această d a tă este m ai groasă decît Ia celelalte planşee. interes ciupercile care se armează pe p a tru direcţii perpendiculare între ele şi paralele cu la tu ­ rile panourilor şi pe muchii. F ierarul be­ tonist treb u ie să înveţe modul de arm are după planşe înainte de a începe fasonarea arm ăturii. A rm ă tu ra va fi bine ancorată sau poate fi folosită în această zonă a r m ă tu ra continuă. . c o n stru ite ală tu ra t. sînt destinate depozitării şi conservării în bune condiţii a acestor produse. Presiunile mari date de apă. Capitelurile ciupercilor pot fi cu două pante. de împingerea şi g r e u ta te a păm întului justifică execuţia m onolită a unor astfel de rezervoare. Armările colţurilor şi contururilor radierului şi a plăcii superioare se soluţionează similar ca la rezervoarele obişnuite.l dea­ supra capitelurilor. de înăl­ ţime mare. cu asigurarea lungimii de ancorare a fiecărei bare. Silozuri şi buncâre Silozurile pen tru cim ent. S în t de regulă m u lti­ celulare cu celule circulare. Rezervoare cu planşee ciuperci (rezervor de apă subteran) Planşeele dală şi planşeele ciuperci care se. Aceste zone au prevăzute de regulă vute. A rm ă tu ra transversală a capitelurilor se re alv ează prin etrieri închişi îndesiţi pe to a tă înălţim ea capitelului şi pe por­ ţiunea de stîlp de lingă capitel. av înd pereţii apropiaţi sau c o m u n i : 498 . Stîlpii ciupercaţi sînt plasaţi după o reţea rectangulară la distanţe de 4 —6 m. dreptunghiulare sau poligonale. folosesc la construcţii de clădiri îşi găsesc şi o aplicare specifică la execuţia rezervoarelor (v. 3. Desigur că se po t găsi şi soluţii prefabricate.80 şi V I I I .81 sînt date linele explicaţii privind tipul de a r m ă tu ră şi m odul de soluţionare a unor detalii. D in p un ctu l de vedere al arm ărilor prezintă. cereale etc.

VIII. 499 . Grosimea pereţilor nu este desenată la scară. In m od similar cu rezervoarele se arm ează placa de bază (fundul) celulelor. Silozu­ rile au un t u r n elevator p en tru încărcări. descărcări. Unele silozuri reazem ă prin interm ediul unor grinzi foarte înalte (tip perete).82. uscare etc. De regulă. Celulele silozurilor se arm ează dublu cu a r m ă tu ră încrucişată pe cel p u ţin 2/3 din înălţime.celulele sîn t am plasate pe o fu nd aţie com ună (radier general). la efectul dinamic al încărcărilor şi pentru prevenirea fisurării betonului din încărcări sau ca u rm are a contracţiei betonului sau v ariaţiilor de te m p e r a tu ră -etc. î n figura V I I I . 82 se a r a tă o v aria n tă de arm are p en tru celulele poligonale ale unui siloz a r m a t cu plase sudate. îndoite pen tru asigurarea legăturilor la colturile celulei. Unele silo­ zuri au şi subsoluri.). care se arm ează special. n u m ite grinzi pereţi. Fig. P a r te a de sus a silozurilor e ste 'a c o p e ­ rită cu plăci cu goluri p e n tru încărcare şi de vizitare a rm a te încruci­ şat şi în tă rite cu inele puternic arm a te. grosim ea pereţilor nu coboară sub 15 cm. Celulele silozurilor se arm ează pen tru a prelua presiunea radială d ată de încărcarea produsului depozitat. de com presiunea d a tă de acţiunea forţelor orizontale (vînt. cu tre m u r etc. Armarea cu plase sudate a pereţilor unui siloz.

Stelele dintre celule se armează în mod special. fig. V I I I .8:!. cît şi ca buli­ căre individuale .VARIANTA DETALIUL A Fig.0 —2. pentru depozitarea tem porară a unor produse. VII) pe o lungime de 40 d şi nu mai m ult de 1/4 din totalul arm ăturii din aceeaşi secţiune. n acest scop. care în mod obişnuit este de formă p ătrată. pentru telecomunicaţii şi tran sp o rt pe calea ferată. V I I I .5 cm. 500 . Armarea pereţilor unui siloz cu celule drept­ unghiulare. . în anum ite cazuri sînt prevăzute şi cu utilajele necesare. Racordările pereţilor verticali şi ale feţelor pîlniei sint. 16 aşezate la dis­ ta n ţe variabile (1 —20 cm). de regulă. iar pereţii din dreptul stelelor sînt îngroşaţi (fig. în planşa VI se a rată arm area unei pîlnii de buncăr pentru cărbuni. înnădirea arm ăturii se face conform re g u ­ lilor (v. Stîlpi cu destinaţie specială şi construcţii turn a. cap. V I I I . Arnifi turile asigură legaturile elementelor plane între ele pe toate direcţiile f 5. realizate cu vute puternice. De regulă silozurile se armează cu bare 0 8 . Acoperirea cu beton se ia de 2 . avînd şi a rm ă tu ră sub formă de V. Stîlpii LK. p ro tejată contra uzurii cu plăci de oţel special. Pîlnia este bine ancorată în pereţii buncărului. transpo rt urban etc. Secţiunile stîlpilor pot fi similare cu cele a ră ta te anterior (v.83). se folosesc stîlpi de beton arm a t şi beton precom prim at prefabricaţi.V şi de telecomunicaţii. Buncărelc sînt construite a t î t sub formă de baterii. 20 şi fig. VIII. 81). P e n tru liniile de tra n s p o rt şi distribuţie a energiei electrice. av înd şi un rol de sim lificare a procesului de încărcare-descărcare cu mijloace mecanice. se folosesc în cadrul unui proces tehnologie. . Elem entul caracteristic al buncărelor este pîlnia.

LJ Spre I —I Am- L j . 501 .lj j s JL G EN E R A LA ui. VIII 84 Stîlpi prefabricaţi LEA cu secţiune în I executaţi prin vibrare. Linii de 6—16 kV. D IS P O Z IŢ IE ARMARE Fij>.-H I ÎS 9 <ty n: •000 -f if îi T IU J_lî priza de partere Ll.

Modul lor de.a r a tă arm a rea unui stîlp peron p re fab ric at p en tru hale industriale pe care reazemă. In planşa V II se. p en tru coşuri de fum. execuţie este d e s tu l'd e d i f e r it : stilpi turnat'i m onolit. care are console scurte p u ternic arm a te p e n tru grinzile de rulare (cu m u s tă ţi p en tru realizarea continuităţii). com presiunile de la p a rte a inferioară şi forţele tăietoare prin a r m ă tu r a rid ic a tă (coborită) şi etrieri.console lungi în capul lor pe care reazem ă diferite elemente de construcţii (ferme lum inator. Modul de arm are a acestor stîlpi este sim ilar cu cel al stîlpilor obişnuiţi. pen tru fundaţie şi cu cea din figura V I I I . Construcţii turn. elemente de su p ra fa ţă etc. B arele coborîte (de la console) s în t ancorate în zona com prim ată. . c. 40. tu rn u ri pen tru castele de apă etc. dc regulă. b. precomprimati cu armătura aderentă . Stîlpul prezintă interes în tru c ît la p a rte a de jos este un stîlp cu goluri. Tehnologiile industriale im p un executarea unor construcţii speciale tip tu rn . La secţiunea dublu T a r m ă tu ra longitudinală se găseşte în colţurile etrierilor. A rm area unor astfel de con strucţii se realizează similar cu cea din figura V I I I . A rm area consolelor lungi din capul stîlpilor asigură preluarea în ­ tinderilor de la ta lp a superioară. E trierii s în t îndesiţi în dreptul consolelor (la 10 cm). Secţiunea transv ersală a stîlpilor este varia b ilă . Stilpi peron. 80 pen tru tu rn . alte rn în d secţiu­ nea dublu T cu cea d rep tun ghiulară. prefabricaţi prin vibrare. grinzi. La capul stîlpului este m o n ­ t a t ă şi o a r m ă tu ră în V p en tru preluarea eforturilor din colţuri. P e n tru a n u m ite construcţii industriale se execută stîlpi cu . preturnaţi orizontal sau vertical. centrifugaţi. asamblaţi din tronsoane prin postcom prim are etc.). ferme lu m in a to r din beton a rm a t. tu rn u ri de răcire.

Aceste linii specializate sîn t p rezentate în cărţile de specialitate. Organizarea sudării barelor cap la cap Tipurile m aşinilor de su d at cap la cap folosite s-au a r ă t a t la cap. (pentru capetele celor două bare Care se sudează).V. F luxul tehnologie în acest caz este u rm ă to ru l: barele aduse din depozit sîn t plasate pe stelajul lateral 7 apoi s în t rostogolite pe masa cu role 3.C a p i t o l u l IX ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ARMARE ÎN ATELIERE A. V şi VI s-au p re z e n ta t scheme de organizare p en tru descolăcire. grinzi rulante. în cap. cu peria în formă de disc. în acest capitol se v a prezen ta organizarea locului de m uncă p entru unele operaţii de sudare cu g ra d mai ridicat de organizare. Barele cură503 . ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU OPERAŢIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de m uncă în ateliere este în funcţie de g r a ­ dul de d otare a atelierului.). tăiere şi fasonare. 1. îndreptare. Organizarea sudării cap Ia cap se poate face conform schemei din fi­ gura IX. m onoraiuri etc. în prezent se p re văd în cadrul atelierului linii tehnologice fo r­ m ate dintr-un com plex de maşini şi dispozitive p e n tru realizarea unui proces tehnologic continuu. La capetele mesei s în t aşezate două perii m ecanizate. Barele s in t aduse cu cărucioare. 1. electrocare sau cu u n mijloc de ridicat şi t r a n s p o r ta t (poduri rulante.

după care sin t duse la m aşina de îndoit !) şi apoi sînt. 5. 3 .5 .3. ţite s în t aşezate pe stelajele interm ediare ^ de unde sînt. Organizarea sudării prin puncte folosind maşini de sudat staţionare cu o pereche de electrozi Plasele s u d ate de lăţime mică. Poziţia sudorului. apoi rostogo­ lite pe m asa cu role . barele sudate sînt trecute la foarfeca m ecanică 7. D u p ă sudare.P. — Buzău. Barele longitudinale s în t aşezate pe mese cu ghidaje cu role. p en tru a se evita efecte electrice nedorite (şuntarea). I X .1. 7 —foarfece mecanic . 8 —m ese cu role . alim entarea cu bare tran sv e rsale. 504 . P e n tru a se respecta ordinea de sudare. c a p la c a p (sc h e m ă ) : 1 —stelaje laterale . plasele se p o t întoarce cu 180°. s în t a r ă ta te în figura I X . care nu se p o t 'o b ţ i n e prin tăierea plaselor uzinate de I. 9 —maşină de îndoit . I X . de aici un a din bare este tre c u tă peste maşina de su d at cap la cap 6 prin interm ediul unor role rabatabile. care de regulă nu lipsesc din dotarea atelierului de arm ături. folosind maşini cu mai m ulţi electrozi sau maşini cu o singură pereche de electrozi.b e to n d e lu n g im i d if e r ite . La sudarea carcaselor cu maşini cu o pereche dc electrozi se p re­ vede organizarea locului de m uncă folosind u na sau m ai m ulte maşini (fig. S u d a r e a b a r e l o r d in o ţe l. 2. deplasate cu un cărucior la locul de m o n tare a plaselor şi a carcaselor. 10 —masă. precum şi ordinea care trebu ie respectată la sudarea nodurilor. 4 —stelaj intermediar . care se ridică îm preună Cu a r m ă tu ra aşezată pe ele. 6 ‘ — maşină de sudat electrică cap la cap .S. se po t confecţiona în atelierele de a rm ă tu ri ale fabricilor de p refabricate sau în cele care deservesc şantierele.F ig . fiind deplasate m anual.S.2) aşezate în cadrul unui proces tehnologic continuu. 2 —perii mecanice cu disc .

f — idem. e — su­ darea ultimei bare in­ terioare după Întoarce­ rea plasei cu 180° . *a [] . 11119i 76 5 13 ZI C U z ? a2 i2 0aaii i6m u ? < 12 3 1 5 6 7 â 3101112° □ C 27 26 29 30 31 25 -26 d C r -- i33b H 3 \b /ff \3V d m SM M Z M S.bare scurte . 3 —ma­ şină de sudat .2.3. Fig. 1 — masă . b — su­ darea primei bare lon­ gitudinale . 1 3 IX . 1—47 — puncte de sudură. IX. b —fa ţă in fa ţă . 5 —poziţia sudorului 6 — poziţia muncitorului auxiliar. după întoarcerea plasei cu 1 8 0 ° . c —sudarea barei a doua marginală cu întoarcerea plasei : ci — sudarea primei ba­ re interioare . 4 — jg h e a b pentru -------------. Organiza­ rea locului de lucru şi ordinea de execu­ tare a sudărilor la o carcasă plană : a — organizarea locu­ lui de lucru . 2 —B a re lungi . Schem e de organizare a locului de lucru pentru două m aşini cu o singură perache de electrozi : a —in linie .3 i * 5 - € 5 — O -— - ' t K| Dublul lungimii elementuluiÎ 1 3 ‘t 2 6 / 4 Fig.

în ateliere. Fig. I X .P. rulare care perm ite deplasarea lor la pu nctul de su du ră (fig. acces prin tre bare. îndoirea plaselor p lan e în c a r ca se Această operaţie se face cu dispozitive de atelier. 6).S. o grindă de. E i p o t fi folosiţi a t î t la sudarea plaselor sudate. I X .5). Plasele pot 1'i tă ia te pe ambele direcţii. cleştii de su d u ră s în t de regulă suspendaţi de un monorai sau de. — B uzău p o t fi tă ia te la dim en­ siuni mai mici. av în d posibilitatea de.3. *Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane.S. IX. Electrozii p ot fi drepţi sau înclinaţi. 506 . I X .4. 4). V. 4. cu ab k a n tu ri de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sul) form ă de carcasă (fig. Organizarea sudării prin puncte folosind cleşti de sudură (maşini de sudat suspendate) Alcătuirea cleştilor de sudu ră a fost p re z e n ta tă in cap. cît şi la sudarea carcaselor spaţiale (fig. Plasele uzinate livrate de I.

S e c ţ i t in e A . Sudarea cu cleşte de sudură : a — s u d a re a c a r c a s e lo r . 7 se vede m odul de. se poate ex ecuta şi pe linii com ­ la punctele de sudură ale. 4 — c le ş te d e s u d u r ă s u s p e n d a t . în figura I X . 3 — p is ic ă .. a t î t la sudarea plaselor cît S udarea carcaselor de m are serie plexe de sudură care asigură accesul carcase. întregii 507 .5.A P la n Fig. folosire a cleştilor de sudare sus­ şi la sudarea carcaselor.6. a b Fig. 5 — s to c d e b a re . ^ b — s u d a re a p la s e lo r . IX. 2 — m o n o r a i. IX . pendaţi. Schem ă de organizare a locului de lucru la m aşini de sudat suspendate cu cleşte : 1 — m a s ă s u p o r t .

508 .

cu regulator de intensitate pus în mişcare de un m otor electric 2 . re­ gimul de sudare (intensitate. Motorul şi g eneratorul sîn t m o n tate pe un cărucior. tipul de sudură. de ulei.). Sculele se păstrează în sertarele mesei 11. electrozii. hote.). panouri şi cabine). La locul de sudare trebuie să existe o sursă de curent cu regulator de intensitate (tran sfo rm ator sau g enerator de curent).). exhaustoare etc. în cadrul măsurilor p re g ă tito a re . de 1‘ugină. dispozitive auxiliare (mese de lucru.). cu răţirea de regulă cu perii metalice. de vopsea sau de diferite im purităţi. D e asup ra mesei se găseşte o hotă de v en tila ţie 10. Cablul 4 conduce cu rentul la portelectrodul < S ’. cabluri etc. măşti. V. Modul de pregătire a arm ă tu rilo r constă în : tăierea capetelor. în figura I X . dimensiunile sudurii (eclise etc. Organizarea locului de muncă la sudarea cu arc electric Modul de executare a sudurii a fost a r ă t a t la cap. responsabilul cu su d u ra face un e x tra s al tipurilor de bare care se sudează şi întocm eşte fişe de sudare unde se indică : d iam etru l barelor. iar cablul 5 face legătura dintre piesa de s u d a t 7 şi sursa de cu ren t (generatorul). Ieşirea marginilor. dispozitive de protecţie (mănuşi.8 se vede schema un u i post de sudu ră electrică care folo­ seşte d rep t sursă de cu ren t u n gen e rato r 3. de zgură.5. P entru executarea sudurilor. iar în m în a stîn gă ţine masca 9. precum şi dispozitive p en tru asam blare şi sudare. p o laritate etc. Sudorul fine portelectrodul S cu m în a dreaptă. a lim en tat de la re ţeau a de cu ren t 1 a atelierului sau şantierului. tipu l de oţel. 509 . a p a ra tu ră de su d at (portelectrod.

IX. Panouri pentru protecţia su­ dorilor.Fig. IX . Dispozitive deprindere.9.10. i Fig. 510 .

2) Să se elimine eforturile fizice mari p rin folosirea mecanizării.în locul generato rului se po ate folosi tran sfo rm ato ru l de sudură (v.P. IX . IX . cit mai m ult posibil în operaţiile de pregătire a armăturilor. V) cu regulator de in ten sita te (bobina de reactanţă).) proiecte tip. 4) Capacitatea atelierului este de 1 000 sau de 2 000 t/an. mese cu role etc. Dispozitivele pentru asamblare şi fixare se co m pun de regulă din dispozitive de susţinere şi conducere (stelaje. de regulă dreptunghiulare sau tu r n a n t e cu înălţim e reglabilă. sau conductoare de cu ren t cu s u p ra faţa m a tă sau v o p s ită în culori care nu reflectă radiaţiile (fig. cap. 511 . 10. B. Schemele tehnologice ale atelirelor (fig. a —f ) care fixează piesele de s u d a t (bare) la o distan ţă de cel p u ţin 10 cm de la capetele sudurii.9). ATELIERE DE ŞANTIER DE CONFECŢIONAT ARMĂTURI PENTRU BETOANE 1. şi înlocuirea operaţiilor pe agregate. P anourile şi cabinele se folosesc pentru protecţia con tra radiaţiilor . locul de su d u ră se îm prejm uieşte cu panouri ra b atab ile rezistente la foc.11) trebuie să satisfacă următoarele eerinţe : 1) Introducerea operaţiilor de prelucrare în spaţiul acoperit.ffară întoarceri şi încrucişări. în flu x continuu. dispozi­ tive de ghid are (lim itatoare şi opritori) şi dispozitive de prindere şi strîngere (fig. Mesele au cutii anexe p en tru electrozi şi sertare p en tru p ăstra rea uneltelor.90 in) fie poziţiei aşezat (pe scaun). înălţim ea meselor corespunde fie poziţiei sudorului în picioare (0.C.). Generalităţi P en tru unificarea tehnologiilor de pregătire a arm ă turilor în ateliere de şantier s-au întocm it de către In s titu tu l de P roiectări p en tru Construcţii Industriale (I. 2) Folosirea operaţiilor. Mesele de lucru pot fi fixe. IX . Se po t folosi şi mese speciale cu exhaustor. Proiectele întocm ite s-au orientat pen tru satisfacerea u rm ăto a relo r cerinţe : 1) Să se mărească productivitatea muncii pe baza unor tehnologii moderne. 3) Atelierul să fie demontabil pentru a se plasa pe cit posibil în centrul de greutate al şantierelor pe care le deserveşte.

Asamblarea sau carcaselor Confecţionarea plaselor plane sau carcaselor plaselor Formarea carcaselor spaţiale prin rabatarea plaselor plane Formarea carcaselor spa­ ţiale (din plase sau carcase plane şi bare). IX...L in ie p e n t r u o ţ e l.. Schema de principiu pentru alcătuirea fluxului tehnologic In ate­ lierele de mică capacitate.b e to n c u d i a m e t r u l -S 12 m m L in ie p e n tr u o ţ e l.... 11.... cu cleşti de sudură mobili şi prin le­ gare Controlul calităţii armăturilor finite i Depozitarea armăturilor finite I Încărcarea armăturilor finite în mij­ locul de transport spre punctul de con­ sum Fig.... i.b e to n c u d i a m e t r u l > 12 m m Îndreptare Pregătirea barelor Descolăcire. în­ dreptare Sudare cap la cap Tăiere la măsură Fasonare Tăiere la măsură Fasonare j . 512 ........

sb ! ş S'S I 3 »» U 0 N „ ■ § » >«.t S5■ & I_________ 00 1 «^5 G «o ________ •n o ••§ irt | I 1 « 2£2.o a î S -«^3 a « c «o ■ fi ŞEI I S“ M “ .. ţ j ofl « i a **S^2 I ^ H N| 3 q..o. U i ra 1 b*O P«U »S? gcs.«> „ O .c*'3 « J* *10 04 JO u ir) ’O fl o o d.a 1 £1 O Co « ow•■«# ua > oti I a 2 s t|.. .. 3 3SC»«<j » « 1 *± O w .a o* « « • rati 2 n o 2«*"?3a r-i £ < 2i2 T 3 2« U ac tu to -a >q . > . » « 2 3 «•a a ih M g SBlr-u ţ£7 J K” 5 § S o „>5 2 c. S0 5 X t.•• E^ ^ 3 ca t. « ** •* E E S?«°*a 5pw« £ o O ''« 9 “1> i ă l'1 8 «o. r ^* s s S7f w -to *o-g 5 a 0 ? ! ! 1” '■ § ■ I ş | “ ■o” O jO fflC jjjC jj o » ■nllij ţa ■ * ■ »•O £* rt « PH "03 •H C **** »- C cI C ra* 3ra Sers-s»? WI o.ss “ a £c I c” £|2» « . n ~ t i ♦'R ..^ 0J 0) c j ţ-t *3 t* X 3 c JS •s P « u s o 3 « a ~ ^ g s 1 r t . 00V« * .w .n -• 3 o u .iî.

începînd de la descărcarea colacilor. portale. vagonele etc. dotate ca mijloace de transport şi m anipulare adecvate (electrocare. 13. cap acitatea de prelucrare a oţelului b eton în ateliere centralizate po ate să fie cuprinsă între 1 000 şi 5 000 t /a n . stivuitoare. 9) M anipularea colacilor (descărcare. Organizarea atelierelor de confecţionat armături D in practica execuţiei la m arile lucrări. 5) Operaţiile de pregătire trebuie mecanizate în cel mai înalt grad. 5 ani. cu utilizarea m axim ă a sudării prin puncte pentru asamblare. Atelierele m ari p o t avea linii specializate de produs plase s u d ate uzinate (fig. prefem bil cu macarale. platform ele exterioare şi depozitul de produse fin ite trebuie să fie pe acelaşi teritoriu şi să fie de­ servite de o reţea de drum uri sau de o linie de cale ferată. sudare cap la cap. 514 .3) A telierul trebuie să aibă platform e exterioare amenajate. 11) A telierul de armături. fasonare sau sudare prin puncte trebuie executate în flu x continuu. la standul de tăiere la lungimile fix e şi fasonare. macarale mobile cu braţ. specializate. 6) Alim entarea fără întreruperi tehnologice a agregatelor de mare productivitate trebuie să formeze o preocupare specială.) trebuie să se facă mecanizat. amplasare pe vîrtelniţe etc. U n am plasam en t p en tru u n atelier centralizat poate de regulă dura în tre 6 luni şi max. îndreptare. 10) Depozitele trebuie să aibă capacitate suficientă (pentru deser­ virea atelierelor cu armătură pe 8 — 10 zile) şi amenajări speciale pentru depozitarea oţelurilor pe calităţi şi diametre. încărcare. depozitarea şi debitarea continuă a sîrmelor la maşinile de sudat. 12) sau carcase plane sau spaţiale. 2. 7) Operaţiile de descolăcire. P ro d u ctiv ita tea la prelucrarea arm ătu rii este direct corelată cu nivelul de dotare a s taţiei sau atelierului de prelucrare. 8) Un atelier de şantier de mică capacitate trebuie să aibă posibilitatea de adaptare uşoară la alte linii tehnologice decît cele pentru care au fost proiectate. 4) Folosirea utilajelor de mare productivitate pentru linii tehnologice în flu x. depozitul de arm ături.). în funcţie de eventualele noi sortimente. IX . aşa cum se p o a te vedea în figura I X .

lungimea de debitare. num ărul de bucăţi de bare de diferite dimensiuni. tăiere. diferite m oduri de îndoire.2 3 Cantitatea [ t] Fig.14. Organizarea de principiu a unui atelier este a r ă ta tă în figura IX. legare. 515 .13. cali­ t a t e a oţelului. gradul de difi­ cultate şi cap acitatea maşinilor de prelucrare utilizate. La evaluarea ariilor 1 — 3 din figura IX. Săgeţile a r a tă variantele de dirijare a arm ăturilor. IX. Valori orientative de productivitate ale instala­ ţiilor de prelucrare a oţelului-beton. 13 s-au a v u t în vedere dife­ rite instalaţii de prelucrare a oţelului-beton. formele de îndoire.

tj .î o B1 I 0) 7 SO u gs c. O T IZ — .*.. o «• asIo -E 516 . 3 t «r« « o 3 ••£ TI>o 2 3 O — < |. *>• C O (U g ss^> tfi ^ o C c oc . N^ o . oc . . a u Sc l a •2 & ? .'ti 1 /3 *3 0 5 O r3 ° c .“ . o “S :3 ®* s i*8 iU s iw . ° 0 ) i* • 2 »S a ă o — . oa 1§ E "b 2• X? |â .H < 5 «2 L .y o îs 2 «-S •s ii ^ »o ? â . a ta o .

iar în figura IX. 8 —maşină de fa so n a t oţel-beton. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capa­ citatea pînă la 1 500 t/an : 1 —pod rulant . 517 . IX .17 3 50 0—500G t/an . 5 — masă cu role acţionate cuplată cu o masă cu role libere \ — maşină de fasonat oţel-beton . cu role libere .Fig. IX. 7 —masă cu role libere . 2 . 4.15. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capacitatea de 1 500—3 500 t/an : 1 — 6 depozit Intermediar .16. 4 —m asă cu role acţionate . 2.16 a a unui atelier de T 70-75m SC© Fig. 6 —m ese C apacitatea de prelucrare se dimensionează după ce se execută într-un amplasament. m ărimea lucrărilor a organizării unui în figura IX. î n figura IX. 3 —maşini mobile de măsurat şi tăiat oţel-beton . 3 —maşini mobile de măsurat şl tăiat oţel-beton . 7 —maşini de fasonat oţel-beton. unui atelier 1 500 —3 5 0 0 t/a n .15 se arată schema de principiu atelier cu capacitatea de prelucrare de 1 500 t /a n . 5.

0 40 L = 5 050 mm 518 . 10 — m a ş in ă d e î n d o it p la s e s u d a te . 0 125 max.P.5 t/h max. 3 — m a ş in i m o b ile d e m ă s u r a t ş i d e b ita t o ţe l.P. P e n tru do tarea atelierelor se preconizează utilizarea utilajelor şi dispozitivelor produse în ţ a r ă (tabelul IX .M. U t i la j e ş i d is p o z itiv e de p r e l u c r a t Tipul utilajului Stanţă manuală de tăiat Maşină electrică hidraulică tăiat oţel-beton Cleşte de tăiat plase sudate Maşină de tăiat armătura SBP Maşină de tăiat plase sudate Maşină de Îndreptat şi tăiat Maşină de fasonat oţel-beton de întreprinderea 'producătoare „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara I. 7 — m a s ă c u r o le lib e r e . IX. 8 — m a ­ d e fa s o n a t o ţe l. 9 — m a ş in ă d e t ă ia t p la s e s u d a te .Fig.Piteşti „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" -. i — m a s ă cu a c ţio n a te . 1). 0 12 max.Timişoara Productivitatea max. 6 . 0 10 Viteză 0.b e to n .5 m/s 1.b e to n . 0 42 max. T a b e lu l I X . 5 — m a s ă c u r o le a c ţio n a te c u p la te c u o m a s ă c u r o le lib e r e . Echiparea unei staţii de prelucrare a arm ăturilor cu capacitatea de 3 500—5 000 t/an : 1— r o le şini p o d r u la n t .B. 1. 2 .17. .

0 12 max. 0 16 Electrotimiş 100 puncte /minut 90 puncte/minut Electrotimiş 106 puncte/minut 90 puncte/minut Trebuie re m a rca t că aceste utilaje sîn t susceptibile de îm b u n ătăţiri perm anente şi de autom atizări.T a b e lu l I X . care v or putea fi p rog ram ate pe bază de cartele. cu transformator separat tip PPS-80-1 tip PPS-80-2 £6 Martie" — Timişoara întreprinderea Reparaţii Brăila Electrotimiş max. T ip u l u t ila lu lu ' (continuare) Întreprinderea producătoare Productivi lalea Maşină automată de confecţionat etrieri Mese cu role libere sau acţionate Maşina de sudat prin puncte tip PPU-16 tip PPU-125 Cleşte de sudat suspendat cu transformator Înglobat tip PPM-16 tip PPM-40 Idem. 0 12 max. . l . în special utilajele de fasonat şi sudat.

1. pereţi). dacă acest lucru este specificat în proiect.5 m m (livrată conform STAS 889-80). arce) şi o plasă sau o serie de plase plane la elementele plane (plăci. D u p ă cum s-a a r ă t a t la capitolele V. în şah. V I şi V II. MANIPULARE Şl DEPOZITARE A. Legarea barelor cu sîrmă Legarea nodurilor se face de regulă cu două fire de sîrm ă neagră 0 1 —1. MONTAREA ARMĂTURILOR A rm ă tu ra din elementele din beton a rm a t pen tru a conlucra cît mai bine cu betonul treb u ie să realizeze o carcasă spaţială la elemen­ tele liniare (grinzi. Asam blarea acestor tip u ri de carcase şi plase se face prin legarea intersecţiilor barelor încrucişate (noduri). 520 . Modul de asam blare a plaselor şi carcaselor su d ate s-a a r ă t a t la cap.C a p ito lu l X OPERAJII DE MONTARE. P e n tru restul intersecţiilor se adm ite legarea din două în două noduri. V. Plasele de sîrm ă folosite la plăci şi pereţi se leagă în m od obligatoriu pe întreg con turul pe cel p u ţin două rîn d u ri de noduri. TRANSPORT. stîlpi. carcasele şi plasele se realizează din ce în ce mai m u lt prin asam blarea lor cu su d u ră în pu n cte Ia maşini speciale de s u d a t care asigură o p ro d u c tiv itate ridicată prelucrării arm ăturilor.

N um ărul de legături şi felul legăturilor la noduri este în fu n c­ ţie de tra n s p o r t şi manipulări. L a stîlpi şi grinzi. de asemenea.2). F retele se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încru c işe ază. în şah. iar etrierii şi punctele de intersecţii cu barele longitudi­ nale. P rim a buclă a nodului se face cu m îna. se răsuceşte m ai întîi cu m în a apoi cu cleştele sau paten tu l. agrafele şi etrierii se leagă cu sîrm ă la ciocuri. X . se vede exe­ c u tarea u n ui nod simplu pen tru p u n ctu l de încrucişare a două bare în unghi d rept (plase şi carcase sudate). X. l . Nodurile care se execută cu sîrm ă sîn t: noduri simple (fig. c). a. Fig. î n acest sistem se folosesc cleme în form ă de U din sîrm ă neagră (v. în figura X . care înlocuieşte cleştele p a t e n t la operaţiile de legare a barelor de oţel-beton. a unor sîrm e legate cu ochiuri la capete (agrafe) care apoi se răsucesc cu 521 . Legarea cu cleme şi agrafe cu ochiuri. e) sau noduri m oarte. a. Modul de execuţie a legă­ tu rilo r cu sîrm e simple. noduri duble încrucişate (fig. P e n tru a în v ă ţa execuţia nodurilor treb uie u rm ă rite figurile X . se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încrucişează etri­ erii înclinaţi şi agrafele înclinate.2). U n alt sistem constă din confecţionarea la un dispozitiv special. R estul a rm ă tu rii se leagă de etrieri din 2 în 2 intersecţii. Tipuri de legături la încruci­ şarea barelor de armătură. P e n tr u a se m ări produc­ tiv ita te a la legarea sîrmei se po t folosi mai m u lte sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cîrlig de răsucit sîrm a (fig.l. X. l . prin in tro ­ ducerea sîrmelor sub încrucişare . obligatoriu la colţuri. l . d) şi noduri în furcă (fig. b se a ra tă m odul de executare a unei legături în tre barele longitudinale şi etrieri. î n figura X . X. b. a — e din care rezultă fazele de execuţie . o. asftel. fig. Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încruci­ şează. b. l . X . l . care se îndoaie pe ciocul dispozitivului şi apoi prin rotirea dispozitivului se realizează îm pletirea sîrmei. X . l . Sîrmele s în t p re g ătite p en tru legat în m ănunchiuri de sîrm e scurte şi îndoite în form ă de U.

2. Dispozitiv cu cîrlig de răsucit sîrma. 522 . X.P e ste b a re le clin otel babn se p etre ce o ciem d în tormS de U d in strmO a rs â Pe c io c u l d isp o zi­ tiv u lu i se b a o a ie c a pe tele clem ei P rin ro tire a d is p o z iti­ vului se realizeazd împle­ tirea capetelor cle m e i Fig.

X. cîrligul dispoziti­ vului se introduce în ochiurile agrafei şi prin răsucire se realizează nodul. î n figura X .4.4 se a ra tă modul de confecţionare a agrafelor (legături cu ochiuri) la u n dispozitiv simplu.3. cu două manivele.Fig. D ispozitiv pentru confec­ ţionarea agrafelor cu ochiuri. v ă a manivelelor.3) . . cu dispozitivul de răsucit (cîrlig) cu mîjier (fig. Fig. Răsurirea agrafelor pentru legat armături : a — m in e r c u c îrllg p e n tr u r ă s u c ir e a a g ra fe lo r . b — a g r a f ă d e s îrm â o c h iu r i p e n t r u le g a t a r m a t u r i. Sîrm a introdu să în găurile suportului manivelei şi în două cîrlige se răsuceşte formînd cele două ochiuri p rin în vîrtirea succe. d a to rită unor caneluri interioare de ghidaj aflate în inte­ riorul dispozitivului (capul cu cîrlig al minerului). X. X. Capul dispozitivului de răsucit se po ate învîrti şi prin simpla tragere a dispozitivului.

se aşază pe capre sau supo rţi barele de la p a rte a de jos a grinzii sau de pe latu ra laterală a stîlpului (în cazul stîlpilor) . se începe legarea etrierilor în colţuri de barele longitu­ dinale din p a rte a de jos a g r i n z i i . precum şi barele de la p a rte a superioară. în tru c it au dimensiuni variabile şi nu m ai po t fi introduşi ulterior pe Ia capetele grinzii (după ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din p a rte a cen­ trală). se introduc barele ridicate şi de m ontaj. 524 . 2) L a grinzi de secţiune variabilă cu vu te: se procedează ca la stîlpii şi grinzile de secţiune co nstan tă cu deosebirea că etrierii se introduc to ţi de la început în p a rte a ce ntrală a grinzii.2. de regulă b eto nată. X. prin legarea barelor independente. Suporţii p o t avea şi console şi rafturi Fig. conform distanţelor p re v ă­ z u te în p la n u ri. b araje etc. 3) Execuţia carcaselor (legate) pe şabloane : p en tru realizarea carca­ selor îndoite. în final se introduc etrierii de la c a p ăt care se leagă de barele longitudinale (fig. se leagă apoi etrierii de barele de m ontaj de la p a rte a centrală a grinzii . se introduc circa 1/4 din etrierii din p a rte a centrală a elementului însem nîndu-se cu cretă poziţia lor pe u n a din barele din m arginea elem entului.5) conform planurilor. în locul caprelor se p o t folosi suporţi de in v e n ta r .) se p o t folosi şabloane alcătuite din suporţi şi scînduri puse pe cant în care se crestează la d istanţe egale locul de poziţionare a barelor care apoi se leagă de intersecţii (noduri). Montarea la banc a unei carcase. Asamblări de carcase din bare independente legate în atelier P e n tru asam blarea carcaselor se procedează a s t f e l : 1) L a grinzi şi stîlpi de secţiune constantă: se confecţionează capre din oţel-beton îndoit care se am plasează pe o su p ra fa ţă netedă. care se p rind de primii etrieri închişi dinspre centru l g r i n z i i .5. X. în special cînd se folo­ sesc bare de diam etru m are (la construcţii m a s i v e : poduri.

care se folosesc la alcătuirea c a rca­ selor (fig. cînd nu se dispune de a r m ă tu ra confecţionată în ateliere.SECŢIUNEA A-A p en tru aşezarea barelor nervurilor. to tu ş i la livrări mici. 3. 525 .6). Organizarea lucrului pen tru asam b larea carcaselor se face de regulă cu respectarea unei tehnologii optime (care fixează ordinea operaţiilor. se mai utili­ zează şi acest procedeu de m ontare a a rm ă tu rii in cofraj. în funcţie de num ărul şabloanelor şi num ărul fierarilor betonişti dispo­ nibili). X. Montarea armăturii iegate direct în cofraj M ontarea arm ă tu rii direct în cofraj se practică din ce în ce m ai p u ţin d ato rită consumului m are de m anoperă.

se m ontează distanţieri laterali pen tru asigurarea acoperirii cu beton. b. d upă care se continuă cu barele verticale şi in cele din u rm ă se m ontează cele orizontale. se m o ntează distanţierii din m aterial plastic (sau sîrm e rigide îndoite. Această operaţie se execută în u rm ăto a rea ordine : se trasează cu creta poziţia barelor .poziţia etrierilor . se curăţă s tra tu l de b eton de egalizare . Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se term in ă cu m o n tare a arm ătu rii din stîlpii de la capetele g r i n z i i . verticali sau înclinaţi.în a in te de începerea operaţiilor de m ontare a arm ă turilo r se curăţă cofrajele. Poziţia barelor se fixează de cofraj cu cuie . Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se introduc întîi etrierii peste m u stăţile lăsate din fu n daţie sau din stîlpul in fe r io r. A linarea plăcilor orizontale. e. Preo cu parea principală a fierarului betonist trebuie să se îndrepte spre poziţionarea corectă a a r m ă tu rii prin mijloace sigure. carcasele stîlpului se poziţionează cu distanţieri circulari. se poziţionează etrierii pe cofraj.11 bare ridicate g a ta fasonate ( 0 < 12) 526 . se introduc barele ridicate şi de m ontaj . C urăţirea cofrajului se face prin spălarea cu furtunul. etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă . Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se fasonează barele . a. se m on tează cofrajul s t î l p u l u i . se m ontează barele drepte. se introduc distanţieri în fundul c o f r a ju lu i. în dreptul sem nelor. se introduc barele longitudinale care se leagă de m u s tă ţi şi se trasează cu cretă pe o b ară longitudinală . de etrieri . Armarea grinzilor. cu capete din m aterial plastic) . pen tru a se asigura acoperirea cu beton care cohferă a rm ă tu rii durabilitate. se leagă cu sîrm ă în poziţie corectă. Armarea stîlpilor. c. Armarea fundaţiilor. se leagă arm ătura. de regulă de la margini de care se leagă barele orizontale. se introduc barele drepte de la parte a de jos. se aşază a r m ă tu ra în poziţia p re v ăzu tă în p r o i e c t . se începe cu u n g ru p de bare verticale. m ă tu ra re sau curăţire cu aer com prim at. se leagă etrierii începînd de sus în jos la distanţele p rev ăzu te în proiect (conform indicaţiilor a n te r io a re ). se poziţionează puricii. iar ele­ m entului sig uran ţă şi fiabilitate în exploatare. se închid etrierii şi se leagă . Aimătura pereţilor plani sau curbi. agrafe şi sîrm e cu care se leagă de cofraj. se trasează poziţia etrierilor cu creta pe cofraj . se t r a ­ sează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale care formează fie o plasă legată. de regulă a ltern ate c. fie două plase legate (după planurile de armare) . a v în d dimensiunea care să asigure acoperirea cu b eton (care este mai m are decît la celelalte elemente) . Se m ontează după ce s-a ex e c u ta t cofrajul unei feţe a peretelui. d. se m ontează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia arm ăturilor.

legări de bare etc.9). 527 . cap. p a rte a inferioară şi superioară (bare de m o n taj) şi se leagă cu sîrm ă . . M ontarea plaselor. In prealabil plasele sîn t depozitate pe platfo rm a de lucru.sau cu bare care urinează a fi în ­ doite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie specială sau cu u n dispo­ zitiv special (fig. P e n tru plasele de la p a rte a superioară se poate utiliza altă culoare de cretă. 4.8 şi X. deoarece în unele cazuri se ad m it şi noduri nesudate) şi se fac celelalte operaţii tehnologice (tăieri. Dispozitiv reglabil pentru înaşază barele de rep artiţie de la doirea barelor ridicate în plăci..) dacă tehnologia de punere în operă prevede că aceste operaţii se fac la şantier şi nu la ateliere. în cazul arm ării pe două direcţii (încrucişat) se procedează in mod similar. decupări. se t r a ­ sează cu creta poziţia plaselor şi indicativul lor conform proiectului. . D istanţierii s în t de tip u l celor a ră ta ţi in cap. prinzînd bara în cîrligul f u r c i i ..7. în ordinea în care se vor m onta. nodurile slabe sau desfăcute (conform prevederilor. se .. Prin această tehnologie nu se imobilizează cofrajul pen tru m ontarea plaselor (fig. cu dispozitivul de sud at pe o singură parte. Se poate p ractica procedeul de m ontare la sol pe un cadru m e ta ­ lic a întregii a rm ă tu ri a unui planşeu. III (la p a rte a supe­ rioară se a d m it distanţieri din oţel-beton). dacă apare necesar. X.7). X. plasele de la parte a superioară fiind m e n ţin u te în această poziţie cu distanţieri m o n taţi şi ei la sol. pe indicative. X. . . . îndoirea barelor direct pe cofraj este p re ­ cedată de însem narea cu creta a punctelor superioare şi inferioare a barelor care se în d o aie. sau pe platform a de m o n taj. . V II) pe cofraj. se resudează. Plasele sudate uzinate sînt t r a n s p o r ta te în condiţii speciale. Fig. . Montarea plaselor sudate uzinate şi a carccselor sudate şi legate a. P en tru corecta poziţionare a plaselor şi asigurarea petrecerilor de îm binare (v. în a in te de punerea în operă se verifică de şeful brigăzii de fierari betonişti dimensiunile şi tip ul plasei conform proiectului. se m ontează călăreţii .

X.8. Ridicarea plaselor pe obiect cu macaraua 528 .Fig.

foarte im p o rta n tă este asigurarea acoperirii cu beton şi a înnădirilor prin petrecere. 1 529 . ca de exemplu riparea plaselor. care sîn t prinse cu mijloace speciale de ag ăţare pen tru ripare (tîrîre). La m o n tare a plaselor. chiar direct din mijlocul de tra n s p o rt.9. la pistele aeroporturilor etc. Plasele care se m ontează vor fi etich e ta te cu indicativele din proiect. indicative ce treb u ie scrise şi pe cofraj. Montarea plaselor la sol. P e n tru m o n tare a plaselor pot fi lu ate în considerare şi alte tehnologii care măresc p ro d u c tiv ita te a muncii la punerea în operă. 34 —Cartea fierarului betonist —cd. X. procedeu ce poate fi folosit la pardoseli.Fig.

Exemple do carcase sudate pentru grinzi. asigurînd acoperirea cu beton prin distan ­ ţieri clin material plastic.Se pot utiliza şi plase în rulouri care se montează direct prin derulare şi se prind cu cuie de cofraj. carca­ sele plane. X. 530 .zr —r* « a n Q/i—ELft. t o t denumirea de carcasă (legată) o arc şi arm ătura elementelor liniare (grinzi. fie din plase plane obţin ute prin tăierea lor din plase uzinate (v. V III). cap. sudate care ocupă diferite poziţii în secţiunea transversală a grinzilor (fig. X. De asemenea. i i LJ 1TM H fl-. yy v - Fig.10). Prin carcase sudate se înţeleg atît. b. Montarea carcaselor. fie din carcase plane sudate ca atare. porţiuni de arce) din bare indepen- b< 15cm u8 * 1 tr i t î S r.il.10. stîlpi. cît şi carcasele îndoite.V W di » « -iţ----.

Carcasele aduse din atelierul de şantier la obiectul care urmează a fi executat nu se montează direct în anum ite situaţii impuse de te h ­ nologie. cu sau fără utilizarea de. în vederea prevenirii accidentelor la m anipu­ lare. cap. Protecţia m uncii. transport. la operaţiile de încărcare. înainte de m ontare se verifică toate cotele conform proiectului şi li se m ontează distanţierii din material plastic a tît cei din fundul cofrajului (la grinzi). direcţie verticală. în ordinea în care vor fi m on tate pe platform a de lucru. V al normelor. Montarea carcaselor legate se face conform indicaţiilor arătate. descărcare şi m ontaj se vor respecta prevederile „Normelor de protecţia muncii" aprobate prin ordinul nr. după tehnologia care a fost fixată de şeful de şantier. Se lasă nem ontate panourile pe unde se introduc carcasele spaţiale. In acest scop. cît şi pe cea laterală. 32/N din 4. iar lucrările de montaj conform cap. De regulă carcasele se depozitează pe indicative. La încărcarea şi descărcarea carcaselor se vor respecta dispozi­ ţiilor cuprinse în cap. V privind maşini şi mecanisme de ridicat şi dispozitive auxiliare. dacă tipul de distanţier folosit permite această operaţie .10. precum şi prevederile cuprinse în cap. M ontarea în cofraj se poate face a t î t pe. speciale. G reutatea şi dimensiunile carcaselor pentru întregul element sînt limitate de mijloacele de manipulare şi transport. c. Manipularea lor se face cu grinzi rigide şi cadre care au un număr de prinderi suficiente pentru a nu deforma carcasa s p a ţia lă .dente. cît şi cei pentru arm ătura laterală. carcase sudate.1975. şeful de şantier îm preună cu şeful echipei de. Prevederile normelor nu sînt limitative şi pot fi com pletate in funcţie de situaţia locală sau de condiţiile speciale. care sint g a ta montate intr-o carcasă spaţială a întregului element. X II I. Efectuarea transporturilor se va face conform prevederilor din norme. folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din oţel-beton gros. 566/1968 şi modificate prin Ordinul Ministerului Construc­ ţiilor Industriale nr. V III. în caz contrar se iau măsuri pentru poziţionarea distanţierilor pe cofraj (înainte de m ontare sau chiar în cursul montării). greutatea lor nu trebuie să depăşească de regulă 100—120 kg. 3 din acest capitol şi al exemplificărilor de la cap. 531 . X X I I. fierari betonişti şi dulgheri stabilesc fazele dc m ontare şi modul de încheiere a cofrajului. în cazul utilizării carcaselor spaţiale g a ta m ontate. la paragraful G. Dacă nu se dispune de mijloace.. cofrajul trebuie numai parţial m ontat.

Abateri limită admise la executarea şi montarea armăturilor A b a te re a l im i t ă sau to le r a n ta a d m is ă T ip u l a b a te r ii sau to le ra n ţe i a d m is e f a ţă d e p ro ie c t A b a t e r i l i m i t ă la d im e n s iu n ile s e g m e n te lo r b a r e i fa s o n a te ş i la l u n g im e a t o t a l ă a a c e s te ia . 21-77). P e n tru a rm ă tu ri aceste ab ateri se referă la poziţia a rm ă tu rii. l . tiparelor. Proiectele a ra tă clasele de precizie cerute şi dau sau prev ăd to le­ ra n ţe le care trebuie respectate.B. î n STAS 7721-67. (tabelul X . la lungimea m ustăţilor. în lipsa precizărilor din proiect. I n m m ± 5 ±20 ±50 ±3 d ±50 Tehnologiile. Condiţii generale. înălţim ea şi lungimea elementului. fasonare. Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indică abaterile de formă. aceste elemente treb uie sta b ilite Ia execuţie. Elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat. în lungul elem entului ( + 1 0 —20 mm). a urechilor (unde se a d m it ab ateri mai mari) etc. pe lăţim e a elementului ( + 1 0 mm). paralelism (aceste abateri s în t în ju r de 6 — 10 mm). îndreptare. i n m m : — p in ă la 1 m — de la 1 — 10 m — de la 10 m A b a t e r i l i m i t ă la lu n g im e a d e p e tr e c e r e a b a r e lo r I n c a z u l i n n ă d i r i l o r p r in s u p ra p u n e re A b a t e r i l i m i t ă la p o z i ţ i a I n n ă d i r i l o r . T a b e lu l X . planeitate.l). — abaterile de rectiliniaritate a muchiilor. form area fasciculelor. Abaterile se referă la : — lăţim ea. 140-85 şi G. p re ­ cum şi operaţiile de pretensionare au fost a r ă ta te în cap. la poziţia pieselor metalice. se dau toleranţele şi clasele de precizie p e n tru execuţia elementelor. cofrajelor etc. Aceste abateri s în t precizate şi în condiţiile tehnice ale norm ativelor pen tru executarea lucrărilor din beton a r m a t şi b eton precom prim at (C. pe înălţim e ( + 5 —10 mm). V şi VI ale 532 . dimensiuni şi to le ra n ţe pe clase de precizie etc. tăiere. ABATERI Şl TOLERANŢE ADMISIBILE PENTRU ARMĂTURILE GATA MONTATE î n STAS 6657/1-76. dispozitivele şi utilajele pen tru execuţia operaţiilor de descolăcire.

5) Tăierea şi sudarea cap la cap sau înnădirea cu manşoane. m anipulare şi m ontaj a arm ă tu rilo r fasonate.S.). se depozitează pe platform e e x te ­ 533 . retuşări de noduri desfăcute sau slabe . modul de tr a n s p o r t. pozarea puricilor şi distanţierilor ele. 6) Fasonarea şi gruparea pe elemente. 8) Controlul calităţii. fasciculelor sau legăturilor de bare fasonate. 12) Completarea lucrărilor de montaj în operă (legare. 2) Descărcarea oţelului-beton din mijloacele de transport. plasele uzinate se tra n s p o r tă la atelierul de arm ături. 9) Depozitarea armăturilor finite. 7) Confecţionarea carcaselor. conform preve­ derilor (v. I I I ) . 3) Depozitarea pe calităţi de oţel. îndoire. 14) Betonarea elementului. pozări de purici şi distanţieri ele. în acest capitol se v o r prezenta unele aspecte ale organizării lucrului şi a locului de m u n c ă .). legări de bare independente. E x ecu ţia lucrărilor de a r m ă tu ri din bare independente pînă la punerea lor în operă com portă o serie de operaţii şi faze. sudare. co n stîn d din : 1) Transportul plaselor sudate (plane şi în rulouri) pîn ă la punctul de lucru. diametre. Dacă în loc de bare independente se folosesc plase uzinate livrate de I. 2) Descărcarea şi manipularea pentru punerea în operă (sau pe platform a de lucru). 4) Verificarea operaţiilor de montaj. bordări la marginile golurilor.' îndoiri de plase. 3) Completarea lucrărilor de m ontaj în operă sau pe platform a de lucru (decupări. loturi. fasonare etc. — B uzău.lucrării. m odul de organizare a u nor ateliere de şantier. operaţiile necesare executării arm ă tu rilo r sîn t m u lt simplificate. 11) Descărcarea şi m anipularea pentru punerea în operă.S. 13) Verificarea operaţiilor de montaj.P. 4) Descolăcirea şi îndreptarea. S-a a r ă t a t de asemenea modul de pregătire a fabricaţiei (întoc­ m irea fişei de debitare. cap. 5) Betonarea elementului. plaselor. mărci etc. 10) Încărcarea armăturilor finite în mijloace de transport şi transportul la punctul de lucru. îndesiri de bare.). D a că plasele su d ate uzinate se folosesc la confecţionarea carca­ selor prin ra b a ta re a lor (îndoirea lor conform proiectului). care în prin cipiu sînt u rm ătoarele: 1) T ransportul oţelului-beton.

consumul de m uncă. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA ARMĂTURILOR P e n tru m anipularea.rioare şi apoi se . protecţia muncii.C. R egulile generale de depozitare a oţelului-beton au fost a r ă t a t e la cap. m odul de depozitare. 1. fo rm aţia de lucru.ll. 05) P e n tru m anipularea m ecanizată. X . costul. colacii se com pactează cu 4 legă­ tu ri suficient. — INCEP. conform u nor condiţii speciale. grind a cu cîrlige şi cablul cu ocheţ.C. dispozitivele de. l l . C. Manipularea transportul şi depozitarea oţelului-beton în colaci (fişa tehnologică F.D. tra n sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton sînt întocm ite de I. La a te ­ lierul de şantier operaţiile de încărcare. m anipularea colacilor. de strinse. descărcare şi m anipulare se pot face cu Fig. Grindă cu cîrlig m aca rau a hidraulică de pe autocam ion sau şi cablu cu ochoţi. P e n tru m anipularea propriu-zisă se foloseşte dispozitivul din figura X . M T 1 1 0 M . 534 .P.. eficienţa economică. decupări etc. C arpaţi. MTA 125 etc.G fişe tehnologice care. MANIPULAREA.i de 4 m care se trece prin colaci. prezintă circuitele şi mijloacele de. T ran sp o rtu l pe calea fe rată se poate face paletizaf.) duţSă care se îndoaie cu dispozitive speciale de îndoit plase de diferite lungimi.C. m a n ip u ­ lare. în atelierele centralizate descărcările şi încărcările se fac cu m acarale tu r n de tip MT 40. Transportul in interiorul depozitului se face cu m o tostivu ito are cu cîrlige. m a n ip u la re —tra n s p o rt.execută operaţiile pregătitoare (tăieri. III. remorci tip RM-2 sau semiremorci joase tip RA. sau conteinerizat. DAC. Transportul la atelier se face cu a u t o ­ camioane de producţie rom ânească (Bucegi. Rom an).

Colacii se aşază vertical sau uşor înclinaţi.13. cu a u to m ac ara u a obişnuită. 2. X. ocheţi. Fig.12).e. cu m acaraua Pioner say m acarau a de planşeu (la punerea 111 operă). X . Legătură de bare. scoabe de prindere şi cabluri. de 3 m. 535 . Cîrligele grinzilor se introduc în ocheţi. dar 1111 direct pe păm înt. Manipularea. Depozitarea pe te rm e n scurt se face în depozite descoperite.06) Oţelului-beton în bare 0 12 —40 mm) se livrează fără legături sau cu legături în „unităţi de încărcătură “ de 1 000 ia 2 500 kg. transportul şi depozitarea oţelului-beton în bare (fişa tehnologică F.12. X. Fig. La în cărcături foarte m ari se folosesc în plus springuri (şufe) din cablu 0 16 manşonat. P e n tru m anipulare se folosesc dispozitive a n e x e : grindă. l 3).remorcă. care încon­ jo ară de două ori legătura de bare (fig. p rev ăzute cu cîte trei legături de solidarizare din oţel-beton şi două legături de m anevră cu ochet (fig. X. Springuri pentru prinderea legăturilor.

Operaţiile de încărcare-descărcare se fac de regulă cu o autom acara de capacitate convenabilă (AM-5). în pachete plasele pot fi aşezate una peste alta faţă în faţă (a doua răsturnată).14).Fig. Manipularea.S.P.16).15). fără a depăşi masa de 2 000 kg. Manipularea pachetelor de plase se face cu dispozitivul din figura X. în mijloacele auto. X. Consumul de manoperă şi costul sînt reduse la ju m ă ta te faţă de oţelul livrat în colaci. depozitarea se poate face provizoriu pe traverse metalice sau de lemn şi pe capre din oţel-beţon. Depozitarea barelor pentru a fi uşor manipulate.S. III. X. plasele se pot tran sp o rta fie în camioane. încărcăturile mari se depozitează pe rinduri perpendiculare cu interspaţii pentru introducerea springurilor (fig. Plasele trebuie legate. fiind prevăzute cu legături de manevră (4 sau 6 buc. Plasele se livrează în pachete de cel mult 50 bucăţi. — Buzău au lungimea cuprinsă între 2 000 şi 7 000 mm şi lăţimea de 1 000 la 3 000 mm.) din sîrmă lam inată OL 32 sau OL 34 0 6 (fig. 07) Plasele uzinate fabricate la I. La şantier. X. transportul şi depozitarea plaselor sudate (fişa tehnologică F.17. în vagoane se pot tran sp orta plase cu lăţimea m axim ă de 2 700 mm.14. iar perioada de depozitare va fi cît mai scurtă. astfel ca linia nodurilor să fie verticală. X. 3. fie în remorci joase cu ţepuşi fără a depăşi înălţimea ţepuşilor sau a obloa­ nelor mai m ult cu o treime din grosimea pachetului (fig. Modul de depozitare s-a ară ta t la cap. 536 .

537 .17.15. Dispozitiv pentru manipularea pachetelor de plase sudate. Fig. X.Fig. X. de transport. Legarea plaselor.

La punctul de. A rm ă tu ra fasonată eu plase şi carcase sudate. electrostivuitoare. bare. cu mijloace de tra n s p o r t la sol (vagoneţi. III. indicativul elementului. ţepuşi. palete.4. mese inerţiale) sau cu mijloace de ridicat şi tr a n s p o r ta t etc. Manipulările în cadrul atelierului se fac pe linia fluxului te h n o ­ logic. atelierul. execuţie a carcaselor unde se folosesc elemente faso­ nate în prealabil. D epozitarea plaselor şi carcaselor se face cu respectarea regulilor a r ă ta te la cap. E tichetele trebuie să conţină elementele de pe fişa de debitare-fasonare : obiectivul (clădirea). grinzi). num ărul barelor pe fiecare elem ent şi eventual num ărul elementelor din beton a r m a t p entru care sînt fasonate barele din legătura etichetată. pe tipuri dc oţeluri. Pachetele de bare. legăturile nu depă­ şesc 100 —120 kg. Manipularea. fasonate şi etrierii se depozitează în ordinea în care se vor livra la şantier (fundaţii. Etrierii se leagă se p a ra t p en tru grinzi şi se p a ra t pen tru stîlpi şi se etichetează după aceleaşi criterii ca şi barele fasonate. elemente şi mărci de oţeluri. Aceasta se con­ fecţionează pe linii tehnologice specializate cu un flux tehnologic bine precizat. regulă semire­ morci special am e n a ja te (cu stelaje. care apoi se folosesc fie ca plase plane. fie m an u al pe rolganguri. A rm ă tu ra fasonată ca baie individuale. transportul şi depozitarea armăturii fasonate a. Mijloacele de tra n s p o r t a produselor finite s în t de. 2). pentru a p u te a fi m a n ip u la te de către doi m uncitori. într-o zonă specială a atelierului sau pe platform e exterioare precizate prin schema fluxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de arm ături. P e n tru atelierele cu mijloace de ridicat reduse. fie la confecţionarea carcaselor. P e n tru m anipulări. § C. stîlpi. In cazul atelierelor mici se organizează puncte de lucru pentru su d a t plase de deschideri mici. De regulă legăturile conţin o singură m arcă pen tru mai m ulte ele­ m ente similare. se organizează un a n u m it flux de producţie depozitîndu-se lîngă locul de lucru de o p a rte elementele 538 . de care dispune. etichetîndu-se. G re u tatea legăturilor este în funcţie de gradul de m ecanizare a atelierului şi a şantierului. obloane etc.). etrieri etc. m arca barelor. b. barele fasonate se leagă în aceleaşi condiţii ca la a r m ă tu ra liv rată în bare (v. P e n tru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. Aceasta se aşază pe grupe de bare.

C. Bucureşti. Tertea.ÎNCERC. T. — ÎNCERC. Dumitieseu. şi Popeseu.P. Cărare. Bucureşti. L. Editura Tehnică. colţare. Bucureşti.a. I.E. şi I. ş.D. Editura tehnică. N o r m a t iv p e n t r u e x e c u ta re a l u c r ă r i lo r d in beton ş i beton a r m a t . 1972. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u e x e c u ta re a p r i n s u d a re e le c tric ă a î m b i n ă r i lo r ş i î n n ă d i r i lo r la a r m ă t u r ile d in o ţe l-b e to n .C. Zona de depozitare se dimensionează în fu ncţie de capacitatea a t e ­ lierului. 1968. 2 1 .C.P. I.C. Silistrariami. 1 4 0 -8 6 . Î n d r u m ă t o r u l s u d o r u lu i p e n t r u a r m ă t u r ile b e to n u lu i a r m a t . C a rte a b c lo n is tu lu i. Zaeopecanu. Pestişanii. I. grinzi de ridicat. Bucureşti. chingi. I. ocheţi lan ţ reglabil. Bucureşti. P . Editura didactică şj pedagogică. . C. A. T.O. I. ea n ep u tin d depăşi pro ducţia atelierului pe 3 — 10 zile.a. Cărare. Nădăşan.T. A.care se folosesc la asam blarea carcaselor şi de p arte a opusă carcasele g a ta executate.R. 1974. C. C o n s tr u c ţ ii c iv ile ş i in d u s t r ia le . N o r m a t i v p e n t r u e x e c u ta re a ş i r e c e p ţio n a r c a l u c r ă r i lo r d in beton b eton. autostivuitoare. Editura tehnică.C. Editura tehnică. STAS 1 0 1 0 7 11 -7 6 . 1965. I.).8 3 . î n d r u m ă t o r p e n tr u p r o ie c ta re a ş i c a lc u lu l c o n s t r u c ţ iilo r d in b e to n . P r o ie c ta r e a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te .7 7. A. D.R. M. 5 9 .a. — IXCERC. 1. şi Strinatti. ş. Cănîre. M.L. Bucureşti. p r e c o m p r im a t . 1969. ş. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u p ro ie c ta r e a ş i e x e c u ta re a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te .C..C. U t iliz a r e a p la s e lo r ş i c a rc a s e lo r s u d a te p r in p u n c te . 2 8 . Bucureşti.C.O.A. Editura didactică şi pedagogică.P. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a s t r u c t u r i lo r e ta ja te c u d ia fr a g m e . Editura didactică şi pedagogică. IXCERC. 1963. Bucureşti. Voiculescu. 1975. 1981. T.. b e to n a r m a t ş i b e to n p r e c o m p rim a t.. 1976. P ro ie c te l i p p e n t r u e le m e n te 539 .D. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t. Editura tehnică. 1964. C u rs g e n e ra t. Editura tehnică. 1973. I. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a e le m e n te lo r d in beton a r m a t s i beton p r e c o m p r im a t . 1978. scoabe. monoraiuri.P. cabluri şi dispozitive speciale etc. Treiea. electropalane..M.C. Bucureşti. ş i h a le . Editura tehnică. C . M a n u a l u l te h n ic ia n u lu i d in la b o r a t o r u l de în c e r c ă r i m e ta le . Editura tehnică.C.C. I.C. cadre plane metalice etc. C o n s t r u c ţ ii. B IB L IO G R A F IE Brinzan. Utilajele şi dispozitivele din atelie­ rele m ari s î n t : grinzi rulante. Editura Tehnică. .T. Şt. Bu­ cureşti. Zacopceanu. în tim pul m anipulărilor trebuie să se folosească dispozitive care să asigure nedeform abilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple. Darie. Bucureşti. ş.. Editura tehnică. T e h n o lo g ia c o n s t r u c ţiilo r .a. C .7 6 . C . rtumitresou. 1969.P. B e to n u l p r e c o m p r im a t. Bucureşti. î n d r u m ă t o r u l f i e r a r u l u i b e to n is t. D..M. O ţ e lu r i s u p e r io a r e p e n t r u beton a r m a t ş i beton p r e c o m p r im a t .M.P. mese cu role (rolganguri). Bucureşti.P. L. gheare. electrocare.D.C.P.

6 6 2 3 -7 0 7 0 5 7 -7 0 . re z is ­ t e n ţ a la c o m p re s iu n e .la r u p e re . re z is ­ t e n ţ a . 7238-65 ij£ ij£ în c o v o ­ ie re d in a m ic ă re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă o b o s e a lă p r i n În c o ­ v o ie re r o ­ ta tiv ă 5 878 -6 9 L im ita d e oboser.TABELUL 11. s c u r ta r e a sp e c ific ă R e z is te n ţa la flam br<j C o m p re­ s iu n e s ta t i c ă u n ic ă p ro g re­ s iv ă c o m p re ­ s iu n e 1552-67 f la m b a j sta tic ă tonică p ro g re­ siv ă p ro g r e ­ s iv ă în c o v o ie re s c u r tă s c u r tă În c o v o ie re p rin şoc 1660-69 R e z is te n ţa la În c o v o ie re S ă g e a ta la în c o v o ie re E n e r g ia d e r u p e r e . 7236-6* 8 251 -6 8 .w c'l A ^ 'A v w y X w c o n s ta n ­ tă lu n g ă d u rita te d e d u ra tă d u rita te d in a m ic ă 8315 -6 9 D u r it a t e a d e d u r a tă d in a ­ m ică u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă O u r ita te a d in a m ic ă (S h o re ) . g ltu ir e a s ta tic ă i u n ic ă c o n s ta n tă lu n g ă flu a j 6596 -6 2 L im ita te h n ic ă d e flu a j. s â t k i ş b ’ F o rfe c a re s ta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă fo r fe c a re 7926 -6 7 . 7927-67 R e z is te n ţa de fo rfe c a re P re s iu n e de con­ ta c t s ta t i c ă u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă s tr iv ir e - R e z is te n ţa d e s tr iv ir e s c u r tă d u rita te sta tic ă 1 65-66 . 2172-69 6718 -6 9 C ara cteristici s tab ilite 9 L im ita d e c u rg e re .iU ta te lim ita tă sta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă t o r s iu n e - R e z i s t e n ţ a la to rs iu n e R ă s u c ire d in a ­ m ică u n ic ă s c u r tă r ă s u c ir e d in a m ic ă E n e rg ia d e ru p e re . lie n ţa re zi- u n ic ă 7 5 1 1 -7 2 . 8525-70 - D u r it a t e a B rlnell» V ick e rs. I I 1969 6 8 3 4 -6 6 . 49 3 67 492-67 .1 Clasificarea încercărilor de rezistenţă ale metalelor dupâ STAS 6972-72 S O L IC IT A R E A Schem a 1 Tipul 2 M odul 3 N um ărul A C ŢIU N EA IN T IM P de soli­ D u ra ta c ită ri V a riaţia 4 S p ro g r e ­ siv ă 6 s c u r tă în ce rca rea D enum irea 7 t r a c ţ iu n e STAS 8 2 0 0 -6 7 E d . a lu n ­ g ire a la r u p e r e ţ A „ A u ). B ock. 1400-66 6 8 3 3 70 .Jă. 7400-66 0774 -7 0 . R e ­ z is t e n ţ a la d u rq i. 2649 -6 9 695 1 -6 9 . 6638 -7 0 660 5 -6 7 . R e z is te n ţa te h n ic ă d e d u ­ r a tă T ra c ţiu n e u n ic ă d in a ­ m ică re g re s iv ă p ro g r e ­ s iv ă — lu n g ă s c u r tă r e la x a r e t r a c ţ iu n e d in a m ic ă o b o sea lă la t r a c ţ iu n e 7209 -7 0 L im ita te h n ic ă d e r e la x a r e E n e r g ia d e ru p e re 1 - re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă s c u r tă 8 027 -6 7 L im ita d e o b o s e a lă . R e z is ­ t e n ţ a la o b o s e a lă p e n tru N c ic lu ri L im ita d e c u r g e re .

voi.a. Protecţii anticorosive în construcţii civile şi industriale . ş. ş. ’ Betonul a rm a t în R om ânia. ii * Popescu V.VOR APĂREA: Avram C. C a lita te a şi s ig u ran ţa construcţiilor * Nedelcu N.a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful