T.

CĂRARE

FIERARULUI BETONIST

Ing. TEODOR CÂRARE

FIERARULUI BETONIST
Ediţia a ll-a revăzută şi completată

i

EDITURA TEHNICĂ
B u c u r e ş t i — 1986

L ucrarea constituie un în d rep tar u til pentru calificarea şi perfecţio­ narea m uncitorilor, m aiştrilor şi tehnicienilor care execută lucrări de arm are a elem entelor din beton arm at şi beton precom prim at. în acest scop s-au d at în lucrare a tit date cu caracter general, cit şi precizări de detaliu pentru aprofundarea operaţiilor şi proceselor exe­ cutării arm ărilor şi pretensionării arm ăturii. O parte a lucrării conţine elem entele de bază pentru cunoaşterea oţelurilor, înţelegerea corectă a planurilor de arm are şi a modului de lu ­ cru a arm ătu rii m ontată în operă. P artea cea mai însem nată din lucrare este însă rezervată exemplelor de arm are, operaţiilor pregătitoare pentru prelucrarea arm ăturii, cu­ noaşterii dispozitivelor şi utilajelor necesare şi a tehnologiilor simple şi complexe de confecţionare a arm ăturii, precum şi pentru executarea pretensionării şi m ontării în operă. U nele cunoştinţe generale tehnice şi unele tehnologii ajutătoare sau com plem entare, cu privire la cofrare, turnarea betonului ctc. au fost considerate necesare ridicării gradului de calificare şi specializare a m un­ citorilor fierari betonişti la nivelul cerinţelor actuale şi în concordanţă cu pregătirea de bază pe care statu l nostru o asigură tu tu ro r oamenilor muncii. Unele date tehnice din lucrare sîn t utile şi subinginerilor şi ingine­ rilor care lucrează în execuţie. In ediţia a Il-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor norm ative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea tehnologiilor şi a echipamentelor.

R e d a c to r : ing. E M IL IA IL IE T e h n o re d a c to r : V. E. U N G U R E A N U C o p erta : a rh . IL IE G H E O R G H E B u n de tip a r : 05.03.1986. C oli d e tip a r : 33,75 + 7 p la n şe C. Z. : 691.87 I. P . „ O lten ia" C ra io v a S tr. M ihai V ite a z u l, nr. 4 R ep u b lic a S o c ia listă R o m ân ia C o m an d a n r. 1

PREFAJĂ

Tehnologiile de executare a construcţiilor din ţara noastră s-ua per­ fecţionat considerabil în ultimii ani, în special în scopul reducerii greută­ ţii construcţiilor şi a duratei lor de execuţie. Industrializarea operaţiilor şi proceselor care concură la execuţia con­ strucţiilor a fost posibilă datorită dotărilor foarte importante cu dispozitive şi utilaje moderne) organizării atelierelor de armături şi a fabricilor de pre­ fabricate, folosirii armăturilor produse industrial sub forme de plase şi car­ case sudate şi a altor măsuri din dcm eniul prefabricării elementelor, extin­ derii folosirii prvcomprimurii etc. In aceste condiţii, cerinţa de bază este asigurarea unui nittel calitativ ridicat de execuţie. Pregătirea cadrelor care lucrează în construcţii şi ridicarea nivelului cunoştinţelor lor este o componentă inseparabilă a gradului superior de instruire pe care îl primesc toţi oamenii muncii din ţara noastră. Muncitorii şi cadrele medii din construcţii ca şi din alte d(menii au do­ vedit că au toate condiţiile să-şi însuşească într-un termen scurt cele mai avansate tehnologii, să-şi formeze o pregătire polivalentă, ca ei însăşi să perfecţioneze procesele de producţie şi să acţioneze pentru o calitate superi­ oară la execuţia construcţiilor. Plecînd de la aceste cerinţe şi premise, lucrarea a fost elaborată astfel îneît să ti lă o concepţie modernă de alcătuire, conţinînd toate cle­ mentele, atît pentru însuşirea corectă a celor mai sim ple operaţii, cît şi pentru înţelegerea proceselor tehnologice şi a modului de lucru a armă­ turii în elementele din beton şi beton precomprimat. Lucrarea este realizată sub forma unui iot închegat care conţine mini­ m um de cunoştinţe generale şi cunoştinţe tehnice*pentru înţelegerea cunoş­ tinţelor de specialitate care sînt prezentate detaliat. S-a considerat că fiecare fierar betonist trebuie să poată citi corect planu­ rile de armare, în care scop i s-au dat eîteva noţiuni de desen şi cunoştinţegenerale specifice; s-au prezentat numeroase exemple de armare. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, în ansamblu, s-a considerat util să se cunoască cerinţele de lază pentru execuţia cofiajelor şi prepararea şi turnarea betoanelor. 3

Cunoştinţele specifice de specialitate încep cu prezentarea oţelurilor de armături şi a principiilor de proiectare şi executare a armăturilor. Pentru aprofundarea meseriei de fierar betonist, lucrarea are exemple specifice de armare, luate pe cit posibil de la noile tipuri de construcţii care se execută şi se armează după reguli precizate de norme, cu folosirea noilor tipuri de armături. In prezentarea tehnologiilor de execuţie s-a pus accent pe lingă cunoaş­ terea utilajelor şi dispozitivelor de fasonare şi sudare şi pe cunoaşterea ope­ raţiilor de pregătire, fasonare, asamblare şi montare în operă, explicitînd diferite cazuri reprezentative întîlnite în execuţie. Organizarea producerii centralizate a armăturilor, pregătirea fabricării, organizarea locului de m uncă şi a proceselor de fabricaţie formează o preocupare constantă a lucrării, datele necesare ocupînd locul potrivit în expunerea şi economia lucrării. Problemele pretensionării armăturilor, cu toate elementele care le im ­ p u n ( utilaje, dispozitive, tehnologii etc.),sîn t tratate în capitole speciale. Lucrarea este pusă de acord cu normativele, instrucţiunile de execuţie şi cerinţele tehnice şi de calitate im puse în normativele şi standardele de pro­ iectare. î n ediţia a 11-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor normative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea teh­ nologiilor şi a echipamentelor.
AUTORUL

CUPRINS

Prefaţă Capitolul I. C U N O ŞTIN ŢE G E N E R A L E CU P R IV IR E LA R EA L IZ A R E A CO N STRU C ŢIILO R ŞI E L E M E N T E L O R D E CON STRU CŢII . 11

A. T ipuri (ie construcţii şi lu crări de c o n s t r u c ţ i i .............................. ........ 13 1. Clasificarea construcţiilor clin p u n ctu l de vedere al d estinaţiei 13 2. Clasificarea construcţiilor din p u n ctu l de vedere al m ateria­ lelor şi al m odului de execuţie şi a l c ă t u i r e .............................. ........ 14 B. P ă rţi şi elem ente de construcţii. Tendinţe de dezvoltare. încercări 16 1. P ărţile c o n s t r u c ţ i i l o r ......................................................................... ........ 17 2. L ucrări de com pletare, p ro tecţie şi finisaj .............................. ........18 3. E lem ente de c o n s t r u c ţi i.............................................................................1!) 4. In stalaţii p en tru c l ă d i r i ..................................................................... ........21 5. T endinţe in alcătuirca şi executarea c o n s tr u c ţiilo r ................. ........21 6. încărcările construcţiilor .........................................................................21 C. P lanuri de e x e c u ţ i e ..........................................................................................22 1. Clasificarea planurilor d upă c o n ţ i n u t ........................................... ........23 2. Clasificarea planurilor după gradul de d e t a l i e r e ..............................26 ■D. E lem ente pentru citirea p la n u rilo r de c o n s tru c ţii.......................... ........2& 1. F orm ate, scări, scriere, l i n i i ............................................................ ........27 2. P roiecţii, cotare, s e c ţ i u n i .........................................................................2$ 3. P lanuri pen tru construcţii din b eto n a r m a t .............................. ........34 4. Desene p e n tru detalii m e ta lic e ........................................................ ........ 4!y 5. P lanuri p en tru in sta laţii .........................................................................45 6 . T oleranţe in c o n s tr u c ţii..................................................................... ........46 Capitolul I I . N O Ţ IU N I E L E M E N T A R E A JU T Ă T O A R E D E M ATEM ATICĂ, MECANICĂ, R E Z IS T E N Ţ A M A T ER IA L EL O R S I ÎN C ER C Ă R I A LE M A T E R IA L E L O R ........................................... ! ............................. ........48 A. A oţiuni de m atem atică e le m e n ta r ă ........................................................... 48 1. N oţiuni de arii şi v o lu m e ................................................................. ....... 48 2. U n ităţi de m ăsură uzuale folosite in constru cţii conform standardelo r ........................................................ * ......................... ....... 49 3. N um ere şi calcule t e h n i c e ............................................................ ....... 51 4. O peraţii aritm etice şi algebrice ........................................................... 52 5. Q peraţii cu f r a c ţ i i ......................................................................... ....... 56 6 . Media a r i t m e t i c ă ..................................................................................... 57 7. P roporţia şi regula de tre i s i m p l ă ........................................... ....... 58

5

B.

C.

D.

E.

F.

8. Calculul procentelor ..................................................................... 9. Folosirea tabelelor num erice în calcule t e h n i c e .................. 10. E cu aţii algebrice . . ..................................................................... 11. R eprezentări grafice ..................................................................... 12. N oţiuni elem entare de geometrie şi trigonom etrie . . . . E lem ente «le m ecanică şi rezistenţa m a t e r i a l e l o r ...................... 1. N oţiuni de m e c a n ic ă ........................................................ 2. E lem ente de rezistenţă a m a t e r ia le lo r ....................................... Dispozitive de m ăsurări mecanice şi g e o m e tric e .......................... 1. M ăsurarea dim ensiunilor l i n i a r e .................................................... 2. M ăsurarea u n g h i u r i l o r ..................................................................... 3. Verificări de p o z i ţ i i ......................................................................... 4. M ăsurarea masei .............................................................................. 5. M ăsurarea f o r ţ e l o r .............................................................................. 6. Dispozitive de t r a s a r e ..................................................................... Verificarea calităţii oţelurilor (le arm ătu ri şi a betonului prin încercări <le l a b o r a t o r ........................................................................... 1. încercarea la tr a c ţ i u n e ........................................... ......................... 2 . Încercarea de îndoire la rece . .................................................... 3. încercarea de îndoire a l t e r n a t ă ...................... .......................... 4. încercarea la în c o v o i e r e ................................................................. 5. Maşini de în c e r c a t.............................................................................. 6. încercarea la c o m p r e s iu n e ............................................................ Procedee de realizare a elem entelor din beton a rm at şi beton p r e c o m p r im a t........................................... ............................................... 1. Principii de realizare a elem entelor din beton arm at . . . 2. Realizarea elem entelor prefabricate din beton arm at . . . 3. Principii de realizare a elem entelor din beton precom prim at Verificarea calităţii lucrărilor «lin beton a r m a t ...................... .

58 59 60 62 63 66 67 73 76 77 80 81 82 82 83 48 84 89 90 91 91 94 95 95 101 104 111

Capitolul H I . O Ţ E L U R I P E N T R U ARMAREA. CO N STRU C ŢIILO R D IN B E ­ TON ARMAT ŞI BETO N PRECO M PRIM A T ŞI M A T ER IA L E A U X I L I A R E .............................................................................................. A. O ţeluri pentru construcţiile din beton ai-mat ............................... 1. T ipuri dc oţeluri p en tru beton a rm a t . . . . . . . . . 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor p en tru beton a rm a t . 3. O ţeluri-beton lam inate la c a l d .......................... 4. Sîrm ă tra să p en tru beton a r m a t ................................................ 5. Sîrm ă moale p en tru l e g a t .......................... .... 6. B i o ţ e l u l .............................. ...................................... ......................... 7. Plase sudate u z i n a t e ..................................................................... 8 . T ransportul şi depozitarea oţ el uri l or-bet on. . . . . . . . B. O ţeluri pentru construcţiile din beton precom prim at . . . . 1. T ipuri de oţeluri p en tru beton p r e c o m p r im a t...................... 2. Domeniile de utilizare ale oţelurilor p e n tru beton precom ­ p rim at ......................................................................... ..................... 3. Sîrme de oţel şi produse din sîrm ă p en tru beton precom ­ p rim at ................................................................. .... ......................... C. M ateriale auxiliare pentru executarea lu crărilo r dc a rm ătu ri 1. D istanţieri (suporţi) ............................................... ..................... 2. M ateriale de î n n ă d i r e .....................................................................

114 114 115 115 117 125 128 128 131 137 144 144 145 145 151 151 156

6

Capitolul IV.

B ETO N U L ŞI TEH N O L O G IA D E P R E P A R A R E Ş l D E P U ­ N E R E ÎN O P E R Ă ................................................................................... A. B etonul ca m aterial pentru lu crările din beton a rm a t şi beton p r e c o m p r im a t............................................................................................... 1. T ipuri de betoane (clase şi m ărci) ....................................... 2. E lem entele com ponente ale betoanelor (lian ţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, a p ă ) ........................................................ 3. Compoziţia betonului ................................................................. 4. P repararea pe şan tier a b e to n u lu i............................................ 5. T ran sp o rtu l b etonului la o b i e c t ................................................ 6. Punerea in operă a b etonului ................................................ 7. T urnarea şi com pactarea b e t o n u l u i ....................................... 8. D e c o f r a r e a ...................................................................................... 9. T o r c r c t a r e a ....................................................................................... 10. Betoane u ş o a r e .............................................................................. 11. Betoane c e l u l a r e .......................................................................... 12. Betoane a p a r e n t e .......................................................................... 13. B etoane aparente d e c o r a t i v e .................................................... 14. C aracteristici şi condiţii de calitate p en tru fabricarea be­ to n u lu i .......................................................................... .... . B. Cot’raje ......................................................................... ......................... 1. G e n e r a l i t ă ţ i ................................................................. ..................... 2. Cafraje nedem ontabile ................................................................. ..................................................................... 3. Cofraje dem ontabile 4. T ipare ............................................................................................... .

158 158 158 160 164 165 166 166 167 169 170 170 171 172 173 174 176 176 177 180 186

Cnpitolul V. T E H N O L O G II, D IS P O Z IT IV E ŞI U T IL A JE N E C E S A R E R E A ­ L IZ Ă R II A RM A TO RILO R P E N T R U B ETO N ARM AT . . . . A. Operaţii p r e g ă t i t o a r e ............................................................................. 1. G e n e r a l i tă ţ i........................................................................................... 2. întocm irea.fişei de debitare şi f a s o n a r e ...................... 3. Pregătirea arm ăturilor in d e p o z i t ................................................ ti. Tehnologii simple de descolăcit, îndreptat şl tă ia t arm ătu rile 1. în d rep tarea prin întindere cu troliul m anual a oţelului-beton liv ra t in colaci .......................... ........................................................ 2 . în d rep tarea la o in stalaţie de în d re p ta t cu tro liu l electric a oţelului-beton liv ra t in colaci ....................................... . 3. în d rep tare a cu dispozitive sim ple şi la m aşini de în d re p ta t cu role şi cu cap ro tito r a oţelului-beton liv ra t în colaci . . C- M aşini de îndreptat şi tă ia t ................................................................. 1. G e n e r a li tă ţ i ........................................................ .................................. 2. A lcătuirea de principiu a unei m aşini de în d re p ta t şi tă ia t 3. Modul de utilizare a m aşinilor de în d re p ta t şi tă ia t . . . . 4. Maşini de în d rep tat şi tă ia t executate in ţ a r ă ...................... 5. D ispozitive şi maşini de tă ia t oţel-bcton ................................... D. Tehnologii simple de fasonat şi îndreptat oţelul-beton . . . . 1. G eneralităţi asupra fasonării m a n u a l e ....................................... 2. D ispozitive simple p en tru fasonarea m a n u a l ă .......................... 3. U tilizarea dispozitivelor simple de f a s o n a t .............................. 4. Fasonarea m ecanică. ..........................................................................

188 188 188 189 191 193 193 195 199 201 -01 202 205 205 208 211 211 212 214 216

7

E . M aşini de 1 'asonat (îndoit) o ţ e l - b e t o n ............................................... 1. Maşini de fasonat bare lo n g itu d in a le ........................................... 2. A lcătuirea de principiu a m aşinilor de f a s o n a t ...................... 3. Modul de utilizare a m aşinilor de f a s o n a t .............................. 4. Maşini de fason at bare lo n g itu d in a le ........................................... 0. Maşini de confecţionat e t r i c r i ........................................................ 6. Maşini de Îndoit plase s u d a t e ........................................................ 7. Maşini de tă ia t plase s u d a te ............................................................ 8. Fasonarea la cald a o ţe lu lu i-b e to n ................................................ F . Tehnologii pentru îm binarea şi înnădirea prin sudare. îm binări mecanice ale o ţe l u lu i - b e t o n ................................................................ 1. G eneralităţi asupra procedeelor de su d a re ................................... 2. Sudarea electrică p rin p u n c t e ........................................................ 3. Sudarea electrică cap la cap prin topire interm ediară . . 4. Sudarea m anuală cu arc e l e c t r i c .................................................... 5. Sudarea in cochilie, în baie de zgură cu cusături longitudinale 6. în nădirea cu m a n ş o a n e ..................................................................... G. U tilaje şi dispozitive de sudat o ţ e l - b e t o n ...................................... 1. U tilaje şi dispozitive staţionare p en tru sudarea prin puncte 2. Cleşti p en tru sudarea p rin p u n c t e ................................................ 3. Dispozitive de reglare. E le c tr o z i.................................................... 4. U tilaje p en tru sudarea cap la cap prin topire interm ediară 5. U nelte şi dispozitive p en tru sudarea m anuală cu arc electric Capitolul Y l . T E H N O L O G II D E P R E T E N S IO N A R E A A RM Ă TU RILO R ŞI D E PR EC O M PR IM A RE A E L E M E N T E L O R ...................... A. Tehnologii de pregătire a arm ătu rilo r pentru elementele jiree o m p r i m a t e .............................. • ........................................................... 1. G e n e r a lită ţi........................................................................................... 2. P regătirea a r m ă t u r i l o r ..................................................................... 3. Confecţionarea f a s c i c u l e l o r ............................................................. 4. Canale pen tru trecerea arm ăturii p o s t î n t i n s e ........................... B. Dispozitive şi u tilaje pentru arm ăturile betonului precom prim at 1. Dispozitive de în d re p ta t şi t ă i a t ................................................ 2. Dispozitive de blocare şi a n c o r a r e ................................................ 3. Mijloace p en tru realizarea forţelor de pretensionare a a r­ m ătu rilo r ............................................................................................... C. Tehnologii dc preeom prim are eu a rm ătu ră preîntinsă şi postIntinsă ....................................................................................................... 1. A rm ături p r e î n t i n s e ......................................................................... 2. A rm ătu ri postîntinse (fascicule de c a b l u r i ) .............................. 3. R ealizarea aderenţei arm ătu rilo r postîntinse şi p ro tecţia lor îm potriva c o r o z i u n i i .......................................................................... 4. R eguli pen tru p ro tecţia m u n c i i .................................................... Capitolul VI I . R E G U L I D E A RM ARE A E LE M E N TE L O R D IN BETO N A R ­ MAT ŞI BETO N P R E C O M P R IM A T ............................................... A. R eguli pentru elem ente din beton arm at, arm ate cu bare . . 1. R eguli generale, d e f i n i ţ i i ................................... ............................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ............................................................. 3. D iam etrele m inim e ale barelor de a r m ă tu r i...............................

217 217 218 220 224 226 229 230 230 232 232 234 237 237 243 244 245 245 253 257 258 259 265 265 265 267 269 275 280 280 283 291 302 302 303 308 311 312 312 312 324 328

8

4. D istanţele dintre barele a r m ă t u r i l o r ....................................... 5. Form e constructive şi acoperirea cu beton a arm ăturilor 6. A ncorarea arm ătu rii. Form a b a r e l o r ....................................... 7. înnădirea arm ătu rilo r ................................................................. 8. Calculul lungim ii barelor de arm ătu ri . ............................... B. R eguli pentru arm area cn plase sudate a elem enlelor din beton a r m a t ....................................................................................................... 1. R eguli gen erale.................................................................................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ........................................................ 3. înnădirea plaselor s u d a t e ............................................................ 4. A ncorarea şi întreruperea plaselor su d ate . . . . . . . C. R eguli pentru arm area elem entelor din beton prccom prim at 1. E lem ente cu a rm ă tu ră p r e î n t i n s ă ........................................... 2. E lem ente cu arm ă tu ră p o s t în t in s ă ........................................... Capitolul VI I I . A RM A REA P R IN C IP A L E L O R T IP U R I D E E L E M E N T E D IN B ET O N ARM AT ŞI B ET O N PR EC O M PR IM A T . . . A. A rm area h alelo r parter, uşoare, pentru i n d u s t r i i ................. 1. H ale cu grinzi cu inim ă plină din beton prccom prim at . 2. H ale cu arce din b eton precom prim at .............................. 3. H ale p arte r realizate cu ferm e şi arce din b eto n a rm at 4. H ale p arte r realizate cu ferm e din b eton precom prim at 5. H ale fără pod ru la n t realizate cu elem ente de su p rafaţă tip U P H din beton p r e c o m p r i m a t ....................................... B. A rm area construcţiilor in c a d r e .................................................... 1. Cadre din beton a rm a t m onolit p en tru bale industriale p a r t e r ............................................................................................... 2. Cadre eta ja te din beton a r m a t ................................................ 3. Stîlpi din beton arm at p en tru clădiri şi hale industriale 4. G rinzi de rulare ......................................................................... C. A rm area f u n d a ţ i i l o r ......................................................................... 1. F u n d a ţii izolate din beten şi beton a r m a t .......................... 2. F u n d a ţii cu bloc din b eton sim plu şi cuzinet din beton a r m a t ............................................................................................... 3. F u n d a ţii izolate pen tru stîlpi m e ta lic i................................... 4. F u n d a ţii izolate tip p ah ar pen tru stîlpi prefabricaţi . 5. F u n d a ţii continue din beton şi beton a r m a t ...................... 6. F u n d a ţii pe grinzi şi radiere din beton a r m a t .................. 7. F u n d a ţii p r e f a b r i c a t e ................................................................. 8. F u n d a ţii de m are adincim e în teren u ri slabe . . . . . 9. F u n d a ţii arm ate cu plase sudate . . ................................... D. A rm area elem entelor plane verticale ....................................... 1. S tru ctu ri cu diafragm e ............................................................ 2. P anouri m ari p r e f a b r i c a t e ........................................................ 3. A rm area zidăriilor ..................................................................... 4. A rm area pereţilor supuşi la încărcări norm ale pe planul lor E . A rm area planşeelor pentru c l ă d i r i ................................................ 1. Planşee din beton arm at m o n o l it........................................... 2. Planşee p refabricate din b eton a rm a t ................................... F. A rm area scărilor din beton arm at m o n o l it..............................

332 336 340 350 352 356 356 359 367 369 373 373 375

377 377 378 398 404 407 408 412 413 415 421 428 431 432 436 437 438 440 443 450 450 454 455 455 463 467 469 471 472 482 489

9

............... tra n sp o rtu l şi depozitarea a rm ătu rii fasonate.......... M anipularea............................ ......................................................................... Organizarea sudării prin puncte folosind m aşini de su d at staţionare cu o pereche de e l e c t r o z i ......... Organizarea locului de m uncă peutru operaţiile executate in........................... a te l ie r e ........................................ 535 3................ A teliere de şantier de confecţionat a rm ătu ri pentru betoane 511 1............................................ M anipularea................ 506 5....................................... M anipularea... O P E R A Ţ II D E M ONTARE.................................................... 509 B...503 A.......... tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton in b a r e ...................... .............. .......... 503 2....................538 B ib lio g r a fie ............ S tilpi cu destinaţie specială şi construcţii t u r n ............ .......... M anipularea............ A sam blări de carcase din bare independente legate in atelier 524 3..... ............. j ..... ...520 A................. .......... ............................... Silozuri şi b u n c ă re ............................................................ 514 Capitolul X ......................................................................................................................... Castele dc a p ă ............................534 2.......................................539 .....498 5........... 527 B.........................491 3...................... O R G A N IZ A R E A E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E A RM ARE IN A T E L I E R E ............ ...............520 1... Abateri şi toleranţe adm isibile pentru arm ătu rile <|ata m ontate 532 C..........525 4................ 506 4.............................. 536 4.. O rganizarea su dării barelor cap la c a p .G.................. ........................ .... G e n e r a l i t ă ţ i ............ ........... ............................................................................. tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton In c o la c i...... îndoirea plaselor plane in c a r c a s e ..500 Capitolul I X ........ tran sp o rtu l şi depozitarea plaselor sudate .. Legarea barelor cu s î r m ă .......498 4................. M ontarea a rm ătu rii legate d irect în c o f r a j ... 501 3.......................... M anipularea.......................... ..... R ezervoare cu planşee c iu p e r c i............... transportul şi depozitarea a r m ă t u r i l o r ................... M A N IPU L A R E ŞI D E P O Z I T A R E ................... O rganizarea locului de m uncă la sudarea cu arc electric ........ .............. .................................... 503 1..... Armarea construcţiilor şi elem entelor «Ie construcţii speciale 192 1......... O rganizarea atelierelor de confecţionat a r m ă t u r i ...... ........ .... R ezervoare circulare p en tru lichide .. 520 2.. ...... O rganizarea sudării p rin puncte folosind cleşti de sudură (m aşini de su d a t suspendate) ..........................534 1...............492 2...................... M ontarea a r m ă t u r i l o r . M ontarea plaselor sudate uzinate şi a carcaselor sudate şi legate ............... 511 2......... TR A N SPO R T ......................................

exploatare. noi tehnologii de uzinare. noi tehnologii de m ontaj care au perm is să se ajungă la mecanizarea lucrărilor de construcţii şi chiar la a u to m atizarea unor operaţii. proiectare. Dezvoltarea construcţiilor este corelată cu dezvoltarea ştiinţei. Ele reprezintă în prim ul rîn d adăp o stu l în care se desfăşoară m u lti­ plele activ ităţi omeneşti. informaţiilor. 11 . pe t o t circuitul său de cercetare. în istoria construcţiilor o a d e v ă ra tă revoluţie a fost ap a riţia b e t o n u ­ lui arm at. fiind un imbold p e rm a n e n t p e n tru acestea. cu caracteristici superioare. t e h ­ nicii. tran sp ortului apei necesare nevoilor domestice şi agricole. execuţie. ad ăp o stu l p e n tru to ate mijloacele sale de p ro ­ d u cţie şi în al doilea rin d ele cuprind to a te lucrările de bază p e n tru asigurarea schim burilor de m ărfuri. tra n s p o rtu lu i energiei. R evoluţia tehnico-ştiinţifică care se desfăşoară în prezent pe m ul­ tiple planuri desigur că operează direct şi în sectorul de construcţii. precum şi toate lucrările p e n tru satisfacerea nevoilor sale spirituale şi culturale. Dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii a pus la dispoziţia tehnicii con­ strucţiilor noi m ateriale. Dezvoltarea construcţiilor este strîns legată de satisfacerea necesi­ tă ţilo r fu n d a m e n tale ale dezvoltării om ului. Mecanizarea şi a u to m atizarea lucrărilor de construcţii s în t o p a r te co m pon entă a acestei re v o lu ţii. noi utilaje.C apitolul I CUNOŞTINŢE GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII Construcţiile au fo rm a t una din activităţile de bază ale omului din to a t e tim purile.şi civilizaţiei.

D estinaţia şi funcţiona­ litatea construcţiilor a form at unul din criteriile de clasificare.Organizarea şi optimizarea ac tivităţii de construcţii pe to t circuitul său cu auto m atizarea deciziilor operative este o caracteristică a execu­ ţiei noilor construcţii. cunoscînd modul de m anipulare a a rm ă tu rilo r şi m aterialelor cu mijloace de tra n s p o rt meca­ nizate. betoanelor şi lucrărilor de construcţii. la baza clasificării. să cunoască m odul de alcătuire a cofrajelor şi cerinţele care se im pun acestora şi să aibă noţiuni de p repararea şi tu rn a re a betoanelor. lucrări de a r tă şi construcţii speciale. 12 . în d e p ă rtîn d penele curente de funcţionare . să citească planurile de construcţii şi p e cele m ai dificile dintre ele. De asemenea. să cunoască utilajele de p relu crat şi fasonat arm ă tu ri. cunoştinţele de p rotecţia muncii form ează o altă la tu ră a pregătirii sale. treb uie de asemenea să aibă cu no ştin ţe de sudare şi să p o a tă executa sudarea de rezistenţă prin p u n cte la maşini de înaltă p ro d u c tiv itate şi chiar sudarea m anu ală cu arc electric. să p o a tă face schiţe de arm are. Orice clasificare a construcţiilor este desigur a rb itra ră şi ea p o a rtă a m p re n ta ideii care a stat. trebuie să aib ă noţiuni de m on tarea construcţiilor. Criteriile de clasificare şi m ai vechi şi m ai noi se referă la gruparea construcţiilor pe categorii de construcţii. modul de realizare şi soluţiile construc­ tiv e p o t indica şi ele o altă cale de clasificare. F ierarul b eto n ist trebuie să aibă cunoştinţe generale de alcătuirea construcţiilor. să ştie să facă unele verificări. De m u lte ori fierarii betonişti s in t folosiţi şi ca sudori. pe care treb u ie să le exploateze corect. Adesea în lucrările inginereşti s în t cuprinse şi lucrările de a rtă şi speciale. planurile de arm are. de verificarea calităţii arm ăturilor. P ă rţile de construcţii şi ele­ m entele de construcţii pot şi ele să fie clasificate. Cunoaşterea calităţii oţelurilor de construcţii şi a m odului de veri­ ficare a acestora este o a ltă cerinţă a unui b u n fierar betonist. în sfîrşit. N oţiunea de construcţii este foarte complexă cuprinzînd în ea to a te categoriile de construcţii ex ecutate pen tru satisfacerea nevoilor socioeconomice ale omului. lucrări inginereşti. U na din clasificările cele mai vechi îm p ărţea lucrările în lucrări de construcţii civile şi industriale. Munca m uncitorului este în prezent u ş u ra tă de dispozitive şi u tilaje puternice. M uncitorul trebuie să-şi îm bogăţească calificarea pen tru a cunoaşte m ai m u lte meserii. precum şi m aterialele p red om inante p e n tru realizarea s tru ctu rii de rezistenţă a fo rm a t de asemenea alt criteriu .

muzee. 5) Construcţii agrozootehnice : construcţii p e n tru desfăşurarea pro­ d u cţiei industriale agricole (crescătorii a u to m atizate . consiliilor populare. m aritim . p en tru trav e rsarea rîu rilo r. stîlpi şi lucrări de telefonie etc. 13 . ce n trale term ice. biblioteci. buncăre. policlinici.).). garaje. case de odihnă).A. u n ită ţi service . funiculare. creşe) . grajduri. ziduri de sprijin.). căi p en tru tram v a ie . birourile întreprinderilor) . velodroam e. mori. hale de desfacere etc. pis­ cine. silozuri. t u rn u ri de răcire) .). 6) Lucrări pentru industria transportului : construcţii care asigură tra n sp o rtu l u rb a n şi in te ru rb a n al mărfurilor. construcţiile se clasifică a s t f e l : 1) Locuinţe de diferite tipuri şi destinaţii. podeţe. remize. 7) Lucrări de artă : lucrări de m ari p rop orţii care se referă la com­ pletarea căilor de comunicaţii. v ia d u c te — poduri peste văi fără ape — tuneluri. magazine. hangare. construcţii p en tru s ă n ă ta te a pu blică şi igienă (băi publice. 3) Clădiri administrative şi comerciale : construcţii p e n tru conducerea a c tiv ităţii economico-politice (birourile instituţiilor de s ta t. depozite. pieţe. stîlpi de radio şi de televiziune. pereuri etc. trib u n e. personalului şi inform a­ ţiilor (căi ferate. săli de sport. construcţii indus­ triale pen tru ac tiv ită ţi anexe (magazii. 4) Construcţii in d u stria le : construcţii care asigură desfăşurarea u n u i a n u m it proces de fabricaţie sau o fază a acestui proces de fa b ri­ caţie (hale de producţie industrială. spitale. construcţii p e n tru servicii (gări p e n t r u tra n sp o rtu l pe calea ferată. dispensare.). auto. cluburi. TIPURI DE CONSTRUCŢII Şl LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1. estacade. 2) Clădiri social-culturale : construcţii p en tru în v ă ţă m în t (şcoli. expoziţii) . p ostu ri trafo etc. zonelor deni­ velate. saivane. ateliere etc. oficii poştale şi telefonice. piste de aterizare. precum şi consolidarea fundaţiilor căilor de com unicaţii şi a zonelor aferente (poduri. hale de reparaţii. ateliere. hale p en tru producţie secundară. autostrăzi. m etrouri. stadioane. şosele. centrale term oelectrice. cinem atografe. construcţii p e n tru a c tiv ităţi culturale şi sportive (săli de t e a tr u . fluvial. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al destinaţiei D upă destinaţie.

Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al materialelor şi al modului de execuţie şi alcătuire D upă m ateriale şi med de o e c u ţ i e construcţiile se clasifică în : 1) Construcţii cu structura clin beton armat. Principalele tipuri dc construcţii cu structuri din beton armat s i n i : construcţii cu schelet din b eto n armat. rezervoare. Construcţiile cu pereţi portanţi se pol clasifica in : construcţii cu pereţi p o rta n ţi din zidărie de cărăm idă (avînd rigidizări prin buiandrugi 14 . diguri. reziste n ţă la fcc. d u rab ilitate. Acestea realizează funcţia dejsusţinere a clădirii la acţiuni verticale şi orizontale şi în acelaşi tim p îndepli­ neşte şi fu n c ţia de c o m p artim en ta re şi închidere a clădirii. construcţii cu diafragm e elin b eto n a r m a t . posibilitatea de a lua practic orice formă. ecluze. B etonul a r m a t este u nul din m aterialele care a re v o lu ţio n at teh n ica construcţiilor datorită calită­ ţilor lui rem arcabile : rezisten ţă la solicitări m ecanice de orice n a tu ră . lucrări de irigaţie şi desecare (canale. construcţii din b eton a r m a t e x e cu tate cu aju to ru l cofrajelor alunecătoare (glisante). fabricarea şi prel'abricarea uşoară. 2) Construcţii cu pereţi portanţi. construcţii din panouri mari prefabricate din b eton a rm a t .8) Lucruri hidrei chiu ce şi hidrocm elioralive: lucrări pen tru cen­ trale hidroelectrice şi regularizări de rîuri. lucrări subterane. am en a jare a zonelor por­ tu are . canale colectoare cu cămine de vizitare. apeducte. ciocuri uscate. castele de apă. precum şi am enajarea zonelor piscicole (baraje. lucrări militare. m astu ri de foraj. 9) Lucruri pentru alimentări cu apă — canalizări : ca p tări de apă. staţii de pom pare. lucrări pen tru susţinerea utilajelor tehnologice. 2. canale de scurgere a apelor uzate. beton p recom prim at la care a r m ă tu ra introduce eforturi de pretensionare iniţiale în beton. Se realizează construcţii cu relativ puţine niveluri. canale de adu cţiune şi fugă etc. b eto n a r m a t la care a r m ă tu ra conlu­ crează prin ad e re n ţa dintre b eto n şi a r m ă tu ră . cheiuri portuare.). staţii de pompare. t u r n a t m onolit sau p r e f a b r i c a t . reţele de conducte etc. conducte de ad ucţiu ne şi distri­ buţie. filtre de epurarea apei. evitarea inundaţiilor şi transform area rîurilor în căi navigabile. platform e marine. coşuri de fum. fundaţii de m a­ şini etc. stîlpi de energie electrică. 10) Construcţii speciale : fortificaţii. D in punctul de vedere al conlucrării armăturii cu betonul construcţiile se pot executa din : b eton simplu .) . decantoare şi instalaţii de depoluare.

solidarizate prin centuri din b eton a rm a t cu m u s tă ţi înglobate în m ortaru l de solidarizare) . 3) Construcţii cu structura din lemn. Se asam blează prin şuruburi. aspect plăcut. construcţii din lemn cu schelet din dulapi sau scînduri (con­ strucţii ex ecutate de regulă din elem ente prefab ricate form înd adesea obiectul u n or b rev ete de invenţie. asigurîndu-se o precizie m ai b u n ă la m ontaj . senzaţia de cald pe care o dă etc. din oţel şi alum iniu. uşor de p re lu c rat şi îm bin at. hoteluri de m u n te. De asemenea se execută construcţii dem ontabile : b arăci.aplama“ sau puse v ertical cu ro ştu ri acoperite cu baghete) . aşezate orizontal. p en tru deschideri şi încărcări m ari şi cu carac te r dinamic. a n c a d ra m e n te din b eto n a r m a t. tridirecţionale) d e stin ate acoperirii construcţiilor de deschideri m ari. R ezistenţele înalte ale m etalului. în ţ a r a noastră. care au rigidizări similare ca cele din cărăm idă) . uşor de p ro te ja t. p orţiun i de zidă­ rie a r m a tă . construcţii din blocuri de b eton celular au tocla v iz at (care se realizează d up ă o tehnologie specifică) . to tu şi el se foloseşte la construcţii p e n tru case de v a c an ­ ţă . construcţii cu pereţi p o rta n ţi din blocuri mici (ceramice cu goluri. arce. construcţii cu caracter u tilitar p en tru şantier etc. se p o t utiliza în elem ente m ari şi îm bina uşor şi rapid pe şantier. 4) Construcţii metalice. Dezvoltarea siderurgiei din ţ a r a n o astră a permis să se ofere construc­ torilor sem ifabricate metalice în form e foarte v ariate. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din beton uşor m onolit care se p o t executa cu pereţi p o rta n ţi realizaţi prin tu rn a r e în cofraje de inventar. din b eton cu goluri etc. îm binate prin chertare şi petreceri).u lu i în construcţii constituie cazuri p a rtic u la re . L em nul a fost în to td e au n a un excelent m ateria l de construcţii d a to rită calităţilor lui : rezistenţe m ecanice bune. Tehnologiile de prelucrare şi execuţie a acestor tip u ri de construc­ ţii s-au dezvoltat m u lt în ţările cu rezerve m ari de păduri. termoizolant. corniere din beton a r m a t etc.) . construcţii m ixte din schelet de lemn în zăbrele cu u m p lu tu ră de zidărie . sîm buri din b eton a r m a t. construcţii de lemn speciale (în cadre. Construcţiile metalice s în t ex e cu tate la to leranţe reduse.. volum ul şi g re u ta te a relativ mai redusă a elem entelor conferă m etalulu i calităţi p en tru realizarea u n or construcţii uşoare cu volum e de construcţii m ai mici. cu pereţi a v în d căptuşirea exterioară şi interioară din scînd uri b ă tu te în „c. cu caracteristici 15 . cabane şi alte obiective cu scop turistic.şi centuri din b eton a rm a t. Construcţiile din lemn se clasifică în : construcţii din lemn în sistem ul „bIoc“ (se realizează din bîrne. sudare şi n itu ire şi chiar prin încleiere. utilizarea k m r. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din fîşii de b eton celular au toclav izat (realizate din fîşii arm a te produse în fabrici şi îm binate pe şan tier .

tipul de lam inate. profile subţiri din ta b lă fo rm a tă la rece. construcţii metalice nitu ite . învelitoarea din m etal sau cu plăci din b eton a rm a t. P rotecţia contra focului şi p rotecţia anticorosivă se po ate realiza p rin diferite mijloace. profile din tablă av înd rolul de cofraj p ierd u t sau a rm ă tu ră). azbo­ cim ent. profile a m b u tis a te la rece etc. ţevi. construcţii din oţeluri superioare şi de în altă rezistenţă etc. con­ stru c ţii din aliaje de alum iniu . poliesteri a r m a ţi cu fibre de sticlă etc. elemente p re fa­ bricate din b eton. Construcţiile m ixte s în t acele construcţii care au elementele de rezistenţă şi de închidere realizate din m ateriale diferite.statice m ai bune. construcţii pe c a b l u r i . spaţiu l de circulaţie şi acces şi spaţiul p e n tru instalaţii de confort şi in stalaţii tehnologice. a t î t prin pelicula de protecţie de n a tu ră chimică. construcţii din profile cu pereţi subţiri form a te la rece . Din m etal se p o t executa aceleaşi categorii de construcţii ca şi din a l t e materiale. construcţii din lam inate la cald . sistemul constructiv specific construcţiilor metalice etc. 16 . Construcţiile metalice propriu-zise se p o t clasifica d u p ă criterii proprii : m odul de îm binare. din oţeluri superioare. sp aţiul p e n tru servicii com plim entare activ ităţii de producţie. c î t şi prin protecţii realizate din tencuială în ra b iţ. din aliaje de alum iniu sub form ă -de : lam inate. In raport cu aceste criterii construcţiile metalice se clasifică în : construc­ ţii metalice su d ate . prin înglo­ bare în zidărie. TENDINŢE DE DEZVOLTARE. alte tip u ri de plăci term oizolante etc. şarp a n ta din ferme metalice. B. construcţii din ţ e v i . plăci de ipsos. saltele de v a t ă m inerală. profile extru d a te . ÎNCĂRCĂRI Clădirile care adăpostesc oam eni sau procese tehnologice p o t fi desfă­ ş u ra te pe orizontală (construcţii p arter) sau pe verticală (construcţii cu m ai m u lte niveluri). Spaţiul clădirilor se îm p arte în spaţiul ac tiv ităţii de bază sau de pro­ ducţie. 5) Construcţii mixte. construcţii cu ş u r u b u r i . PĂRŢI Şl ELEMENTE DE CONSTRUCŢII. Planşeele' construcţiilor şi pereţii p o t fi realizaţi din elemente m ix te {beton a r m a t cu grinzi metalice înglobate. ca de exemplu : stîlpii din beton a rm a t.

de energie. poluării etc. S u it subsoluri cu unul sau m ai m ulte niveluri. stab ilita te a la ră s tu r n a re a construcţiilor. planşeele po t fi alcătuite din diferite m ateriale în diverse forme. Scheletul de rezistenţă va asigura şi preluarea încărcărilor teh no­ logice şi a mijloacelor de tra n s p o r t grele su spendate sau rezem ate de scheletul de rezistenţă (poduri ru lante. în terenuri slabe se fundează pe piloţi. p u tîn d fi folosite în cazurile subsolurilor şi p en tru instalaţiile clădirilor sau chiar a unor procese de producţie auxiliare. b eton p recom p rim at. de noi tehnologii de execuţie a produselor. este sub ord o n a tă cerinţelor economiei m oderne şi an u m e să se exe­ cute cu economii de m ateriale. m onoraiuri.).). presiunea apei. ca orice a c tiv ita te economică. încărcări. deschideri etc. tra n s p o r t p n eum atic etc. încărcări e x tra ­ ordinare (cutrem ure.mat. A ctiv itatea industriei construcţiilor. Scheletul de rezistenţă poate fi din zidărie. m etal. D u p ă n a tu ra construcţiei. 1. 1 17 . Scheletul de rezistenţă se concepe să satisfacă concom itent mai m u lte funcţiun i (rezistenţă şi canale de ventilaţie etc. 2) Scheletul de rezistenţă şi ekm entele de închidere (pereţii exteriori şi interiori) se folosesc şi la co m p artim en ta rea pe orizontala a construc­ ţiilor. F u ndaţiile pot fi monolite sau prefabricate. încărcărilor funcţionale ale utilajelor. încărcărilor din acţiunile climatice (vînt. în acelaşi tim p ele realizează îm preun ă cu s tru c tu ra de rezistenţă şi centurile o rigidizare spaţială a scheletului de rezistenţă şi a întregii construcţii. zăpadă. b eto n a rm a t.. 3) Planşeele clădirilor folosesc la com p artim en ta rea pe verticală. coroziunii. p rotecţia con tra infiltraţiei apelor subterane şi de s u p ra faţă. uragane) şi să aibă pro tecţia hidrofugă. lem n etc. noi t e h ­ nologii de uzinare şi noi tehnologii de execuţie şi m ontaj pe şantier. Părţile construcţiilor 1) Fundaţiile şi subsolurile asigură tran sm itere a încărcărilor la teren. Modul de rezolvare p e n tru asigurarea construcţiilor la to a te aceste acţiuni formează obiectul unor discipline speciale. te m p e ra tu ră ). Aceste cerinţe se realizează p rin folosirea de m ateriale noi cu carac­ teristici superioare. 2 — Cartea fierarului betonist — cd. fonică. contra focului.Construcţia trebu ie să asigure preluarea încărcărilor clin g re u ta tea proprie. ventilaţie. term ică. destinaţie. de m anop eră şi de costuri. F undaţiile se execută de regulă din beton sau beton ar. conveiere) şi insta­ laţiilor (încălzire.

tîm plăriei. aspectul estetic. ceramice sau alte materiale.Soluţia folosită în mod frecvent în prezen t este cea a planşeelor prefabricate din beton a rm a t. de folosirea u ltim ului planşeu d re p t reazem p e n tru elementele de acope­ riş şi de m aterialele utilizate. Acoperişurile p o t avea prevăzute elem ente de lum inator. 2. P rincipalele lucrări din acest domeniu sînt : 1) Pardoselile. benzi rulan te. mijloace rezem ate pe scheletul de rezistenţă (poduri rulante) sau suspen date de scheletul de rezistenţă (conveiere. cadre. Soluţia de acoperiş este funcţie de deschiderea construcţiilor. realizate din diferite m ateriale. protecţie şi finisaj Aceste lucrări asigură fu n cţio nalitatea construcţiei prin realizarea pardoselilor. arce. care treb uie să asigure b u n a circulaţie. precum şi tra n sp o rtu l p n eu m atic p e n tru corespondenţă şi materiale. Această soluţie se mai foloseşte la construcţii cu caracter tu ristic sau la vile. P e n tru tra n s p o rtu l pe verticală se mai folo­ sesc ascensoare. grinzi prefabricate şi corpuri de u m p lu tu ră. sub formă de semipanou ri sau fîşii. Mai p u ţin utilizate la noi s în t planşeele cu stru c tu ra de rezistenţă m etalică. T ra n s p o rtu l pe orizontală se asigură cu mijloace . senzaţia de cald etc. 18 . estacade etc. m onoraiuri. planşeele se p o t executa din lemn. 5) Scările şi mijloacele de transport asigură circulaţia la diferite nive­ luri p en tru oam eni şi materiale. întreţin ere uşoară. lemn etc. grinzi rulante). L a deschiderile m ari elem entul de rezistenţă al acoperişului se poate realiza din ferm e simple sau spaţiale. L a construcţiile turistice sau trad iţio nale. fonice şi hidrofuge şi îm b u n ă tă ­ ţirea aspectului estetic şi de confort. L a construcţiile de deschideri mici cu planşee din b e to n a r m a t se po t realiza terase izolate sau se po ate alcătui o su p ra stru c tu ră rezem ată planşeu p e n tru realizarea pantelor.mecanice la sol.. Lucrări de completare. 4) Acoperişul construcţiilor poate fi rezolvat cu p a n te p en tru scurge­ rea apelor sau sub formă de terasă. izolării termice. escalatoare. din beton. stru ctu ri tridirecţionale sau pe ferme din cabluri etc. de m ari dimensiuni. Planşeele prefabricate ceramice au o răspînd ire mai mică la construcţiile ex ecu tate în ţ a r a noastră. rezistenţa la uzură. cu elemente de u m p lu tu ră sau cu alcătuire m ix tă m etalbeton. m etal (oţel şi alum iniu). beton a rm a t.

2) T îm plăria (cu geamuri). planşeul poate fi a lcă tu it din ele­ m en te din b eton a r m a t precom prim at. cît şi la exterior. lum inare şi aerisire. străpungerilor etc. care asigură închiderea golurilor de circu­ laţie. u m id ita te a mediului încon jurător . p u tîn d fi realizată din lemn. agresi­ v ita te a apei în ra p o rt cu m aterialele din care sînt ex ecu tate construc­ ţiile . De exemplu. a t î t în interiorul construcţiei. d u ra ta de acţiun e . beton arm a t. fundaţiile p en tru pereţii interiori se îngroaşă şi se arm ează corespunzător placa de pardosea. aspect estetic. învelitorilor. apelor cu şi fără presiune hidrostatică. 19 . aspect p lăcu t şi întreţinere uşoară t u t u r o r elementelor de construcţii expuse agenţilor atmosferici. zăpe­ zilor etc. tre b u in d să fie durabile. Tipurile principale de elem ente de construcţii s în t: 1) Elemente de fundaţii : P e n tru construcţiile de zidărie fundaţiile se realizează de regulă din beton simplu t u r n a t direct în s ă p ă tu ră . fu n d a­ ţiilor. subsolurilor şi pardoselilor. Hidroizolările sîn t verticale şi Orizon­ tale şi trebuie să asigure o protecţie continuă. contracţia c o n s tru c ţie i. P ro tecţia contra apelor este funcţie de : m odul cum acţionează apa din s o l . caracteristicile m a te ­ rialelor de izolaţie . în terenuri cu tasări inegale. dîndu-se o m are im por­ t a n ţ ă la racordările între protecţia orizontală şi verticală. aşa cum s-a a r ă t a t anterior. fie la o p a rte com ponentă a părţilor de construcţii. O atenţie specială trebuie acord ată : pu n ţilo r de infiltraţie . tasările . 3. fundaţiile se consolidează cu una sau două centuri din beton a r m a t . 5) învelitoarea protejează construcţia contra acţiunii ploilor. 4) Zugrăvelile şi vopsitoriile asigură protecţia contra agenţilor exteriori. tehnologia de aplicare a izolaţiei. condiţii de igienă. dilatările . m ateriale plastice. m etal. 7) Hidroizolatia asigură protecţia contra umezelii păm în tu lu i. 6) Izolările termice şi fonice se aplică pereţilor. 3) Tencuielile şi placajele (interioare şi exterioare) îndeplinesc funcţia de protecţie. ieftine şi uşor de întreţin ut. racordărilor . Elemente de construcţii N oţiunea de elem ent de construcţii se po ate referi fie la o p arte a construcţiei.

chesoane etc. fundaţii pe piloţi prefabricaţi a r m a ţi sau pretensionaţi. profile . coşuri şi canale de fum din b eton a r m a t p r e f a b r i c a t . se p o t alcătui din : elem ente prefabricate din b eto n a r m a t . Semipanourile s în t din fabrică p rev ăzu te cu to a te golurile necesare trecerii coşurilor de fum . grinzi T . grinzi în forma literei T cu corpuri de u m p lu tu ră : grinzi cu arm ă tu ri pretensionate de forma literelor T şi n . Fîşiile cu goluri au grosimi de 14 cm p înă la lungimea de 4 m şi de 19 cm în cazul lungimilor mai m ari. Se mai ex ecută : fu nd aţii pe grinzi p refabricate . fundaţii ca setate prefabricate . panouri m ari p refabricate din b eto n a r m a t cu fun cţiu ne de închidere sau funcţiune p o rta n tă mono sau m u ltis tra t cu aşezare orizontală sau verticală. sem ipanouri . 5) G radul rid icat de prefabricare introdus în pre zen t face să se execute în uzine fie elemente spaţiale pentru o întreagă încăpere. sîm buri din beton a r m a t . m etal şi lemn . fîşii cu goluri ro tu n d e . cornişe .P e n tru structurile din beton armat se fac : fu n d a ţii izolate . grinzişoare cu a r m ă ­ tu r a p re tensio nată cu m ontare rapidă. fu n d a ţii cu cuzineţi din' beton a r m a t . 2) Elemente pentru pereţi : centuri a rm a te . fîşii arm a te p e n tru pereţi din b eto n celular a u t o c l a v iz a t . fu n d a ţii cu talp a a r m a tă (cu sau fără a r ti ­ culaţie) . închiderea construcţiilor industriale şi chiar a vilelor se execută şi din m etal cu sau fără izolare termică. fu n d a ţii predale prefabricate p e n tru fundaţii tip radier . 4) Elemente de acoperiş : p en tru acoperirea halelor m etalice şi a clădirilor se utilizează : ferme din b eto n a rm a t. din e b m e n te de b e to n a r m a t şi elemente de b eto n precom ­ p rim a t. elem ente prefabricate puse direct pe scheletul de susţinere . a n c a d ra m e n te prefabricate p en tru goluri de ferestre şi uşi. fie prefabricarea tuturor elementelor liniare componente ale clădirii. fundaţii p a h a r p refabricate din beton a rm a t. în funcţie de n a tu ra scheletului de rezistenţă. predale su pra b eto n ate. 3) Elemente de planşeu : planşeele clădirilor. ventilaţiilor sau conductelor. instalaţiilor. buiandrugi p r e f a b r i c a ţ i . Planşeele cu corpuri de u m p lu tu ră sau dale p refabricate p o t rezem a şi pe grinzi metalice. Grinzile p re tensionate sîn t folosite la deschideri m ari. cu sau fără s o l b a n c u r i . Fîşiile ceramice se p rod uc în fabrică sau în atelierele de şantier. cu eventuale arm ă tu ri suplimentare. b rîu ri . grinzi I I . fîşii ceramice de planşeu . 20 .

şi exploatării s î n t : 1) încărcări permanente. frigidere etc. \2 ) Canalizare. Construcţiile trebuie astfel concepute ca să aibă o d u ra tă de v ia ţă cît mai m are d in p u n c t de vedere f u n c ţ i o n a l .). acţiunea din precom prim are a unor elem ente etc. încărcările construcţiilor î n ţ ă r c ă r i l e . g re u ta te a sau îm pingerea păm în tu lu i. cu consum mic de energie. apei.4. conţinînd filtre antip o lu an te. Tendinţe în alcătuirea şi executarea construcţiilor P e n tru a se realiza sarcinile puse t u t u r o r industriilor de strategia partid ulu i în edificarea societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate. 6. 2) încărcări temporare (cvasipermanente şi variabile). p e n tru arderea deşeurilor menajere. trebuie să se ţin ă seam a de necesităţile m oderne ale dezvoltării eco­ nomice şi anum e să se realizeze : construcţii cu m ultiple posibilităţi funcţionale. p en tru asigurarea te m p e ra tu rii normale de lucru şi p rotecţia instalaţiilor. cu vo lum de mano­ peră redusă. p e n tru evacuarea apelor u zate şi a apelor pluviale. denum ite şi ac ţiu ni. construcţia trebuie să po ată fi m odificată uşor ca re p artiţie interioară (pereţi demontabili. cost redus. tra n s p o r t la sol etc.). a p a ra tu ra casnică. | 3) Electricitate. sonerii. care cuprinde reţele p e n tru lum ină. 7) Crematoriu. care acţio­ nează num ai în anu m ite perioade mai lungi sau mai scurte cu inten­ 21 . 6) Antipoluante. radio şi televiziune. 5) Ventilaţie. 5. p e n tru evacuarea aerulni viciat şi îm prospătarea cu aer cu ra t în condiţii de u m id itate controlate. telefon. Instalaţii pentru clădiri In stalaţiile pentru clădiri se referă l a : 1) Alim entarea cu apă (potabilă şi industrială). care acţionează pe to a tă d u ra ta construc­ ţiei (g reu tatea p roprie a elementelor de construcţie. cu utilizarea de m ateriale nedeficitare. care solicită o construeţie[în tim pul execuţiei . 4) încălzire. d u ra tă de execuţie mică.

punere în operă etc. te m p e ra tu ră . economici­ tă ţii construcţiei şi rezistenţei elementelor proiectate. 3) încărcări excepţionale provenite din cutrem ure. m ateriale. P e n tru fiecare elem ent de construcţie şi p ă rţi com ponente ale acestora. chiciură. m ijloace uşoare de ridicat. Calculul care se face ţine seamă de frecvenţa. to lera n ţe etc. Rezistenţele de calcul sîn t de asemenea re g lem entate prin sta n d a rd e de s t a t şi ele reprezintă o a n u m ită valoare din lim ita de curgere a m a­ terialului. perioada de revenire.) p en tru am plasarea în teren a construcţiei şi p e n tru execuţia părţilo r ei co m ponente în ordinea logică a unei tehnologii de execuţie raţională. ale atelierelor de şantier. poduri ru la n te pe grinzi de rulare şi acţiunea lor di­ namică . explozii. C onstrucţiile nu p o t fi ex e cu tate decît conform planurilor elaborate de proiectant care răspu nd e asu p ra concepţiei de ansamblu. Modul de luare în calcul al încărcărilor este regle­ m e n ta t prin standardele de stat. luindu-se coeficienţi de sigu ranţă corespunzători. încărcări care ap ar la tra n s p o r t şi m ontaj . pereţi. P roiecta n tu l întocm eşte proiectul d upă care se execută co nstru cţia pe baza unor studii tehnico-economice şi calculelor de rezistenţă. rup erea unor elemente. şocuri. apă. încărcări climatice : zăpadă. D in aceste acţionări se enum eră : în cărcă­ rile planşeelor cu oameni.sităţi mai m ari sau mai mici. în funcţie de posibilităţile aprovizionării cu m ateriale şi posibilităţile teh ­ nologice de execuţie ale uzinelor şi fabricilor care livrează elemente. . Planurile s în t desene care cup rin d to a te elementele geom etrice (lungimi. se întocm esc planuri cu detalii de execuţie. defec­ ta re a utilajelor. in tensitatea. grosimi. distanţe. Calculul eforturilor u n ita re care a p a r în elementele supuse la întindere. C. m anipulare. v în t. PLANURI DE EXECUJIE Construcţiile se execută după planuri în tocm ite de in s titu te specia­ lizate de proiectare. tas a re a reazemelor etc. d u ra ta acţiunii încărcărilor. Soluţiile tehnice din planuri nu po t fi sch im bate decit cu acordul proiectantului. p ăm în t. P lanurile de ar­ m are fac p a rte din planurile de execuţie. utilaje. precum şi în funcţie de mijloacele m ecanice pe care le are şantierul p en tru tra n s p o rt. lăţimi. compresiune sau încovoiere se face după regulile Meca­ nicii construcţiilor şi R ezistenţei materialelor.

. Clasificarea planurilor după conţinut D u p ă co n ţinu tul lor. căilor de acces. P e n tru execuţia planurilor (desenelor) trebu ie să se cunoască regulile de întocm ire a desenelor tehnice. 1. 2) Planurile de ansamblu cu p rin d de regulă o p a r te mai re strînsă a obiectelor de construcţii care urm ează a se executa şi conţin cotele p entru tra s a re a limitelor construcţiei. 23 .2). planurile forţelor de m uncă. 2) Secţiunile construcţiilor prin planuri verticale în lungul sau tra n s ­ versal construcţiei care conţin to a te cotele elementelor (grosimile pere­ ţilor. 1 .T oţi tehnicienii. cotîndu-se t o a t e elementele (grosimea pereţilor. planurile de organizare şi planurile de m ontaj cu grafice şi term e n e de execuţie. (fig. 4) P lanurile fundaţiei reprezintă contururile fundaţiei aşa cum re­ zu ltă dintr-o secţiune p rin fundaţie. înălţim ea camerelor. care s în t proiecţii ale construcţiei pe planuri frontale sau laterale co nţinînd elementele care a p a r în fa ţa d e cu redarea aspectului construcţiei (fig.). 3) Planurile construcţiei la diferite niveluri care se referă la planul p arteru lui şi planurile etajelor re p re z e n ta te prin secţionarea construcţiei cu u n plan orizontal. 1 . construcţiei. planurile de construcţii se clasifică a s t f e l : 1) Planurile de situaţie prezintă pro iectat pe te re n (văzut de sus) contururile exterioare ale. a). dimensiunile camerelor. limitele terenului pe care se execută. golurile ferestrelor şi uşilor (fig. grosimile planşeelor. b). organizarea echi­ pelor etc. 1. organizarea producţiei de elemente pe şantier. P lanurile unei clădiri figu rată pe p lanu l de ansam blu sîn t alcătuite din : 1) Faţade. 1 . dimensiunile golurilor p re v ăzu te p rin secţiunea respectivă etc. meşterii şi m uncitorii calificaţi tre b u ie să citească planurile şi detaliile de execuţie p u tîn d să facă pe baza lor planul de aprovizionare cu materiale. planul de situaţie este u n fel de h a r tă care a r a tă pozi­ ţia construcţiilor care se execută. orientarea clă­ dirilor fa ţă de punctele cardinale.1. vecinătăţile etc.

arm at ven ti­ conţin în tre­ 24 . canal.F ig. ru p ă to a re etc. ele traseul conductelor şi poziţia corpurilor de încălzire şi iluminat.1.. care se ex ecută pen tru elementele din beton t u r n a t e pe şantier. b — secţiune ver­ ticală. lare etc. 1. care se întocmesc după reguli de desen specifice . F ig . A lc ă tu ire a u n e i c lă d iri : a — vedere . 6) Planurile instalaţiei de apă. 5) P la n u l de cofraj. electrice şi încălzire.

S e c ţiu n i o riz o n ta le p r in tr . 1. C onstructorul şi m uncitorul con stru c tor treb u ie să prevadă încă de la tu rn a r e a betonului golurile necesare p e n tru conducte şi piese înglobate. a) p en tru a se avea o imagine reală a construcţiei aşa cum a ra tă în re alita te (ca într-o fotografie).o c lă d ire .2.PLAN PARTER PLAN ETAJ F ig.1. 25 . perspectiva construcţiei (fig. Alte planuri conţin şi vederea în spaţiu a construcţiei. 1.

2. Clasificarea planurilor după gradul de detaliere
D u pă gradul de detaliere şi precizie, planurile se prezintă sub formă de : 1) P lanuri generale, care a ra tă modul de alcătuire generală a con­ stru cţiei sau al unui obiect de construcţie, fă ră să conţină detalieri. 2) P lanuri de execuţie, care s în t desenele definitive, la scară, cotate ale unui ansam blu sau element. 3) P lanuri de detalii de construcţii, secţiuni transversale şi longi­ tudinale, vederi etc. ale unui elem ent de construcţie a v în d t o a t e cotele p e n tru execuţia detaliilor. Astfel se fac detalii de arm a re p en tru fundaţii, stîlpi, planşee, grinzi, cadre etc. 4) Schiţă cotată pen tru execuţia de piese m ă ru n te pe şantier (se p o t face schiţe co tate ex ecu tate cu creionul şi m în a liberă). D acă această schiţă foloseşte p en tru im aginarea unei piese se num eşte schiţă de proiect, după care se face desenul la scară. C ind schiţa se face după o piesă existentă se num eşte schiţă de releveu. La executarea schiţei tehnice se va avea în vedere : poziţia opti­ m ă de reprezentare ; analiza formelor geometrice com ponente; alegerea vederii principale şi num ărul m inim de vederi necesare ; încadrarea de­ senului întrun dreptunghi m inim ; trasarea axelor de simetrie-, trasarea con­ turului cu linii subţiri pentru redarea formelor şi proporţiilor; trasarea ro­ tunjirilor şi liniilor de cotă şi mărimea cotelor.

D. ELEMENTE PENTRU CITIREA PLANURILOR DE CONSTRUCŢII

Desenul este o reprezentare la scară (de regulă m icşorată) prin p ro ­ iectarea pe u n plan, după u n a n u m it sistem, a construcţiilor sau elemen­ tu lu i de construcţii. Desenele tehnice se execută cu respectarea unor reguli precise din ca re unele fac obiectul unor sta n d a rd e de s ta t cum s î n t : form atele pla­ nurilor, scările, îm p ătu rirea desenelor, scrierea, haşurarea, m odul de reprezen tare spaţială (axonometric), rotirea în desenul industrial (reprezentare, poziţionare), modul de reprezentare al secţiunilor, g radul de prelucrare la elementele metalice, num erotarea, sem ne convenţionale. Desenele se p â t clasifica d upă mai m ulte criterii (v. STAS 415-80). Desenele obişnuite s în t ex ecutate în aşa-zisa proiecţie ortogonală c a re reprezintă obiectul în v edere sau secţiune deci în tr-u n p lan cu
26

două dimensiuni (lungimi, lăţimi). R ep rezen tarea construcţiei în trei dimensiuni se face prin desene în perspectivă. î n cadrul acestei lucrări se indică cîteva elem ente de desen care tre b u ie resp ectate de fierarii betonişti.

1. Formate, scări, scriere, linii
a. Form atele p la n u rilo r şi ale copiilor acestora (care a j u n g pe şa n ­ tier). Acestea au dimensiunile p revăzute în STAS 1-81 în care se indică p en tru un a n u m it form at, sim bolul ( A 1 . .. A 5 ) , dimensiunile în mm, su p ra fa ţa în m a, dimensiunile chenarului, d is ta n ţa între chenar şi m ar­ gine, precum şi lăţim e a fişiei de îndosariere. Fiecare desen are u n indicator în tocm it conform STAS 282-80. Pe. aceeaşi coală se p o t ex ecuta n u i m ulte desene independente. b. îm p ă tu rire a desenelor. Această operaţie se face după reguli precise conform STAS 74-76. îm p ă tu rire a obişnuită se face la form atul A4 (210 X 297) mm). Se ad m ite îm p ă tu rire a şi la alte formate. îm p ă tu rire a se face astfel ca pe la tu ra de jos a desenului îm pă­ tu r i t să ap a ră indicatorul în întregim e în poziţie norm ală de citire a dosarului (mape, broşuri). L a îm p ătu rire se ţine seam a ca îndoirea să se facă paralel cu fişiile de îndosariere. c. Seările desenelor tehnice. Scara unui desen este ra p o rtu l dintre dimensiunile liniare m ă su ra te pe desen şi dimensiunile reale ale obiec­ tului re p re z e n ta t (STAS 2-82). S înt scări de muriri folosite la detalii de execuţie 2 : 1 ; 5 : 1 ; 10 : 1 şi scări la m ărim e n atu ra lă 1 : 1 ; p en tru detalii de execuţie cotele se scriu în m ilim etri sau centim etri, fără a se ţine seam a de grosim ea t e n ­ cuielilor sau a u nui a n u m it fel de finisare. Scările de micşorare uzuale folosite în desenul de construcţii s î n t : 1 : 25 ; 1 : 50 ; 1 : 100 ; 1 : 200 ; 1 : 503. U ltim ele scări se folosesc p en tru planurile de situaţii. Cotele se. trec în ce n tim etri sau m etri, d upă m ărim ea dimensiunilor. d. Liniile în desenul tehnic. Acestea sînt şi ele n orm ate (STAS 103-84) clasificindu-se în 3 tip uri (linie continuă, linie întreruptă, linie-punct) cu grosim i diferite : groasă, mijlocie şi subţire. D e regulă se alege o grosim e de bază b = 0 , 2 . . .2 m m p en tru linia continuă, linia mijlocie a v în d grosim ea b/2, iar cea su b ţire b/4. Liniile continue groase se folosesc p en tru co ntu ru ri şi axele arm ă­ tu rilo r în grosimea de 1,56, liniile subţiri p en tru m uchii fictive, linii de cotă şi aju tă to a re , haşuri, c o n tu ru l secţiunilor sup rap use etc., iar

27

liniile în tre ru p te pen tru co ntu ruri şi muchii a c o p e r i t e ; liniile-punct se folosesc de regulă pen tru tra s a re a axelor şi traseelor de secţionare (cu grosimea de 1,56). e. Scrierea în desenul tehnic. Această operaţie se face cu mîna sau cu şablonul (texte, simboluri, litere latine şi greceşti, cifre rom ane şi arabe etc.). Dimensiunile literelor sîn t stan d ard iz ate, precum şi înclinarea aces­ to ra. STAS 186-74 dă to a te dimensiunile literelor, d is ta n ţa dintre, litere, cu vin te şi rîn d u ri etc., precum şi reţelele de linii a ju tă to a re p en tru scriere. f. Ila ş u ra rc a desenelor. Această operaţie se face cu respectarea indicaţiilor din STAS 104-80 u n de'este a r ă t a t modul de haşurare pen tru : metale, lemn, cărăm idă, beton, b eto n arm a t, b e to n p recom p rim at, sticlă, păm în t, u m p lu tu ră, lichide etc. H a şu rare a se execută de regulă cu linii continue subţiri, drepte, paralele, echidistante, înclinate la 30°, 45° sau 60°, la d reap ta sau la s tîn g a fa ţă de linia de contur.

2. Proiecţii, cotare, secţiuni
Dispoziţia proiecţiilor şi m odul de execuţie a vederilor, fa ţa d elo r şi secţiunilor în desenul tehn ic se face su respectarea STAS 614-76. a. Vederea din fa ţă sau vederea fro nta lă (proiecţia principală). In ra p o rt cu proiecţia principală se denumesc şi celelalte proiecţii (vedere de suis, stînga, dreapta, spate, jos). Proiecţia principală este astfel aleasă ca să se prezinte cît mai m u lte detalii de formă ale construcţiei. D e regulă se foloseşte vederea fron ta lă şi cea laterală din stînga. P e n tru piesele com ponente proiecţia principală este cea de punere în operă sau de prelucrare (arm ături, şuruburi etc.). b. P lan urile tle s itu aţii. De regulă acestea se fac la scara 1 : 100. P e planul p arte ru lu i se po ate re p rezenta şi planul acoperişului (la construcţii cu u n nivel) care se re d ă prin linii p u n c ta te unde se tre c coamele, doliile şi streaşina sau se face u n p lan separat. Ferestrele se reprezintă p rin două linii paralele care re p re z in tă geam urile cuprinse între liniile de co ntu r ale peretelui şi prin două linii d re p te transversale pe zid în exterior la limitele exterioare ale tocului (v. fig. 1.6). Uşile se reprezintă prin întreru perea peretelui secţionat, desenîndu-se limitele deschiderii prin drepte perpendiculare pe conturul zidului. F oaia uşii se reprezin tă p rintr-o dre ap tă perpendiculară pe zid

28

(uşa deschisă) şi cu o linie a ju tă to a r e (un arc de cerc care descrie cursa <le deschidere a uşii). P e axele de sim etrie ale ferestrelor şi uşilor se trec cotele. La uşi se desenează p rin tr-o săgeată direcţia accesului în încăpere ; grosimile pereţilor sîn t în funcţie de grosim ea elem entelor p o rta n te constituente, fără tencuieli (grosimea cărămizilor 25 cm sau - f 1/2)25 a 38 cm sau grosimea blocurilor ceramice, grosimea pe­ retelui din beton celular sau din panouri de beton, beton glisat etc.). Scările se reprezintă prin mai m ulte proiecţii (vedere orizontală, v e r ­ ticală, secţiuni etc.). Dimensiunile tre p te lo r (lăţim e şi înălţime) s în t norm ate (de regulă 25/15 cm). c. Cotarea. P rin cotarea unui desen de construcţii se înţelege în­ scrierea în acel desen a dimensiunilor p arţiale şi totale, necesare p en tru determ inarea precisă şi clară a t u t u r o r elementelor construcţiei. Cotarea se face cu respectarea STAS 1434-83, STAS 188-76 şi STAS 9773-82 p e n tru construcţii metalice şi STAS 855-79 p en tru construcţii din beton arm at. Cotarea se face prin interm ediul u rm ătoa relor elemente : linii de cotă, care indică lu ngim ile şi unghiurile e l e m e n tu l u i ; cota, care indică valoarea num erică a dimensiunii considerate, ex p rim a tă în m od obişnuit cu cifre arabe, însoţite uneori de simboluri în litere ; linii ajutătoare, care delimitează porţiunile cotate şi se folosesc în cazurile în care linia de cotă nu taie con turul elementului ; linii de indicaţie sau dc referinţă, care se folosesc p en tru indicarea cotei cînd spaţiul de desen nu este su­ ficient ; ele se reprezintă printr-o linie fr în tă subţire cu săgeata ascu ţită prelungită pîn ă la spaţiul pe care-1 indică (fig. 1.3).

F ig. 1.3. L i­ n ii d e re f e ­ r i n ţă în d e ­ sen.

29

P e n tru indicarea diferenţei de nivel dintre f a ţa elementului lu a tă d re p t p lan de re ferinţă se foloseşte cola de nivel. Liniile de axă indică a x a elementului sau construcţiei. Uneori drept linie de cotă se folosesc şi celelalte tipu ri de linii (aju­ tă to a re , de contur, de axă etc..). P e n tru cotarea u n or porţiuni drepte prin linii de cotă se pot tra s a mai Intîi liniile de co n tu r (perete) care delimitează liniile de cotă ce se duc paralele cu elementul. P e n tru co nturu ri curbe se folosesec linii de cotă curbe tra s a te ec h idistan t de con tu r ; p en tru unghiuri se duce o cotă circulară cu centrul în vîrful unghiului şi se delim itează de laturile unghiului sau prelungirea acestora. L a schemele geometrice ale elementelor cu zăbrele, lungimile bare­ lor com ponente se vo r indica direct pe axe fără linii de cote sau linii de referinţă (fig. 1.4). P e n tru transcrierea cotelor se în treru p haşurile. Axele de sim etrie se m archează ca în figura 1.5, a.b. L a elementele simetrice cotele se po t re p rezenta integral sau pe ju m ă t a t e (v. fig. 1.5). P a n tele acoperişului se m archează printr-o săgeată a v în d sensul coborîtor, v aloarea pantei se scrie sub formă de ra p o r t sau în p ro cen te (v. fig. 1.7) sau prin cotele unui triu n g h i dreptunghic (în valori absolute). La tra s a re a liniilor de cote se v a re sp ecta u rm ă to a re a regulă : liniile de cotă m ai mici se desenează lîngă contur, iar cele mai lungi mai departe de co n tu r p en tru a se evita intersecţiile liniilor de cotă cu liniile aju tătoare. De asemenea se vor evita golurile ferestrelor şi uşilor.

F ig. 1.4.

D e s e n a re a sc h e m e lo r g eo m etrice.

F ig. 1.5. M od d e c o ta re .

30

F ig. 1.6. C o ta re a u n u i p la n .

Axele de tra s a re a construcţiilor se m archează cu cifre arabe sau c u litere m ajuscule (fig. 1.6). Cotele de nivel se indică în m etri cu două zecimale, chiar dacă acestea sîn t zerouri (fig. 1.7). Dimensiunile se cotează prin linii de cote paralele cu laturile ; poziţia lor se indică prin d istan ţa dintre axele lor sau p rin d is ta n ţa dintre feţele lor. Secţiunile elementelor mici se po t cota cu aju to ru l unei linii de referinţă pe care se trec cotele celor două latu ri în m u lţite în tre ele, de exem plu golurile de coşuri (v. fig. 1.6). d. Secţiunile. Sint reprezentarea unui obiect d upă tăierea im aginară -a acestuia cu u n plan convenţional şi în d ep ărtarea părţii d intre planul <le tăiere şi ochiul observatorului. Secţiunile se execută paralele cu unul din planurile de proiecţie p e care este re p re z e n ta t oliiectul. Secţiunea orizontală făcută printr-o construcţie la un nivel carac­ teristic se num eşte plan (v. fig. 1.6) ; cuvintul secţiune se utilizează de regulă p en tru secţiunile verticale (v. fig. 1.7). Secţiunea în care planul de tăiere (secant) este considerat axa piesei sau paralel cu aceasta se num eşte secţiune longitudinală, iar cînd planul de tăiere este perpendicular pe axa piesei secţiunea se numeşte transversală. Secţiunile se p o t reprezen ta cu contururile pieselor care se găsesc în spatele planului de tăiere. In acest caz se num eşte secţiune de vedere, ia r fără contururile piesei din spatele planului secant (de tăiere), se nu­ m eşte secţiune propriu-zisă.

32

Se poate folosi şi secţiunea deplasată aşe­ zată în prelungirea axei de secţionare. Secţiunile pot fi to tale sau p arţiale (combinate cu vedere). Traseul secţiunilor se stabileşte pentru indi­ carea porţiunilor carac­ F ig. 1.8. D e sfă şu ra re a v e d e rilo r. teristice, p u tîn d fi drepte sau decalate. D ire cţia de j^nvire a secţiunii (cu înd ep ărtarea p ă rţii dintre planul de tăiere şi ochiul observatorului) se indică prin săgeţi cum este a r ă t a t pe planul din figura 1.6, secţiun ea 1— 1, care este apoi re p rez en tată în figura 1.7. R eprezentarea decalată a secţiunilor cu o desfăşurare a vederilor secţionate se indică prki săgeţi în d re p ta te spre secţiunile parţiale, ca secţiunea 2 — 2 — 2 din figura 1.6 re p rez en tată în figura 1.8. Detaliile pen tru care se fac desene separate p o t să nu fie re p rez en tate în secţiuni, ci numai în detaliu. Liniile de întrerupere a desenului (pentru elemente lungi) denum ite şi linii de ruptură se reprezintă ca în figura 1.9. Cotele uşilor şi ferestrelor pe desene la scările obişnuite (1/100) şi mai mici se înscriu pe axele acestora sub formă de fracţie, în centi­ m etri (lăţimea deasupra înălţimii de la fa ţa pardoselii), iar foaia a ra tă sensul de deschidere a uşii p rin tr-u n arc de cerc. e. Trasarea în tuş. Desenele de construcţii se execută în tu ş, pe calc, după care se fac copii pe hîrtie ozalid care ajung la şantier. La trasarea desenului în tu ş se poate respecta cu precizie ra p o rtu l de grosime

Fig. 1.9. L in ii d e r u p tu r ă p e n tr u d ife rite m a te ria le . 3 — Cartea fierarului betonist — cd. 1

33

dintre linii regJîndu-se deschiderea trăg ă to ru lu i şi respectîndu-se u rm ă­ toarele i n d i c a ţ i i : axele de simetrie vor avea grosim ea de 1/4 din grosimea liniilor de co n tu r (liniile de co n tu r 1/1), iar liniile a ju tă to a r e şi cele de cotă 1/4 (din grosim ea liniilor de contur), conform indicaţiilor de la pun ctul c. D esenarea săgeţilor şi com pletarea unghiurilor se face cu peniţă topografică. Orice desen treb u ie să fie co tat, h a ş u ra t şi să aibă indicator.

3. Planuri pentru construcţii din beton armat
Construcţiile din beton a r m a t se reprezintă prin planuri de ansam ­ blu, de fundaţii, de cofraj, detalii de arm are şi de m o n tare prefabricate, conform STAS 855-79. P la nu l de fu n d a ţie se re p rez in tă p rintr-o secţiune (cu vedere de sus), fă cu tă în tr-u n plan orizontal deasupra soclurilor (fig. 1.10 a). P lanu l de cofraj al unui planşeu se prezintă p rin tr-o vedere de sus a elementelor co m po nen te ale cofrajului, considerînd arm ă tu rile n em on tate şi betonul n e tu rn a t (fig. 1.11). Plan urile de a rm a re în secţiune şi vedere se rep rezintă considerînd a r m ă t u r a m o n ta tă , fără t u rn a r e a betonului (fig. 1.12, 1.13 şi 1.14). a. Notare şi cotare. Pe planuri se notează o singură d a tă marca betonului, tip ul oţelului-beton conform stand ard ului, extrasul de arm ă­ t u ră , cota de nivel etc. Se folosesc urm ătoarele s i m b o lu r i : 1) F u nd a ţia se notează cu litera F u rm a tă de u n indice care indică n um ărul fundaţiei (v. fig. 1.10 a). 2) Stîlpii se notează cu litera S u rm a tă de u n indice care de regulă a r a tă n u m ăru l stîlpului, începînd cu stilpul din stîn g a jos, sau axa stîlpilor în litere şi num ărul stîlpului de pe axă sau fu n d a ţie (v. fig. 1.11). Sub simbolul stîlp ulu i se trec dimensiunile secţiunii transv ersale ale stîlpului, în centim etri. 3) Grinzile se notează cu litera G a v în d ca indice literele A . . . Z u rm ate de u n n u m ă r ; literele A . . . Z indică planul cărei aparţine, iar indicile numeric rezultă din nu m ero ta rea grinzilor, d upă care se trec dimensiunile secţiunii transversale grinzii, în centim etri, în ordinea b x h (lăţime X înălţime), în fiecare deschidere care diferă (v. fig. 1.11). 4) Centurile se notează cu litera C u rm a tă de un indice num eric şi dimensiunile secţiunii transversale, de exemplu : C2 — 25 X 20. 5) Buiaridrugii se notează în m od similar cu literele G sau B.

34

> .o .

__________ 2J2___________-|-

-|-

____! _440,

1

x'
Fig. 1.10 a. Plan de fundaţii.

2

P = placă de planşeu . P F = perete de f a ţ a d ă .60 buc.10 b). zidurile. Detaliile de armate se fac la aceleaşi s c ă r i .0 0 . pereţi) şi conturul elementelor orizontale (grinzi. cuzineţii. S e c ţiu n e p rin tr. Pe p lanu ri se m a i trec urm ătoarele date : în planurile de fundaţii se dau dimensiunile în plan ale stîlpilor şi grinzilor de fundaţii. PRESIUNE P E TEREN 2 0 N /c m > 130 Fig. 1.DETALIU Fb 2 150x 1. fig. se trece cota săpăturii în cote relative fa ţă de nivelul de referinţă ± 0 . distan ţa dintre tălpi şi cotele respective. 1 1 -1 N o ta E x t r a s u l d e a rm ă tu ră se a f l ă p e p la n ş a BETON SIMPLU B 75 BETON ARMAT 8 150 '"n c u z in e ţi B 200 :n s lîlpi OŢEL OB 37 1 COTA -*C. precum şi secţiunile verticale din planşeu r a b ă t u t e (în­ toarse la 90°) în planul orizontal al cofraj ului. n a tu ra şi caracteristicile terenului de fundare (fig. 1 : 5 sau 1 : 2. Planurile de cofraj şi de armare se fac de regulă la scara 1 : 50 .o fu n d a ţie .10 b. A lte notaţii : CA = cheson acoperiş . P P B = perete p o r t a n t din beton arm at. Grosimea plăcii de planşeu. soclurile.00 = 2 L 3 5 5 m 2 3 COTA TERENULUI NATURAL ■0 . De asemenea.11). în centim etri. se trece po 36 . 1. nivelul terenului n atu ral în cote absolute. Se dau to a te cotele gene­ rale (v. tălpile fundaţiei. p en tru claritate se p ot folosi şi scările 1 : 10 . se pot folosi şi scările i : 20 (1 : 25) sau 1 : 100.2 5 m PQRMAT STRATUL P E CARE S E FUNDEAZĂ E S TE D IN ARGILĂ NISIPOASA t NIVELUL M A X IM A L A P E I SUBTERANE 5. Pe planul de cofraj se reprezintă to a te elementele verticale în sec­ ţiuni haşu rate (stîlpi. buiandrugi). 1. D = pe­ rete despărţitor din panouri mari .

37 .

1.12). grinzi. D easupra fiecărui tip de bară (Ia ap rox im ativ 1 mm d istanţă) se înscriu urm ătoarele d ate : m arca barei (num ărul de identificare) înscrisă în tr-u n cerc. diam etrul. fig. stîlpi) se desenează barele caracteristice considerate r a b ă t u t e în planul cofrajului (v. fig.11 şi 1. fie convenţional cu o linie scurtă tr a s a tă în sensul lungimii barei şi te rm in a tă cu săgeţi la am bele capete (v. iar a etrierilor la fa ţa interioară (v.13. to tu l r o tu n jit la m u ltip lu de 5 cm cel mai apropiat.15 b şi 1. P e planul de arm are a plă­ cilor se cotează lungimea călăreţilor de Ia m arginea reazemului p în ă la c a p ă t şi d is ta n ţa de la m arginea reazemului (faţa interioară) p în ă la p u n ctu l de ridicare a a rm ă tu rii înclinate (v.16). plus lungimea ciocurilor (dacă este cazul). 1. precedat de sem nul 0 . 1. fig.12). fig.12). fig. N um ăru l de b ucă ţi se dă pe m etru de placă (v. A rm ăturile de re p artiţie se desenează fie ca b ară r a b ă t u t ă în planul cofrajului.12) . jos. 1. 1. Plăcile la care a r m ă tu ra se re p etă în mai m u lte cîm puri se indică printr-o linie diagonală (v. Modul general de cotare se poate vedea pe figura 1. 1. Golurile se m archează printr-o diagonală frîntă. L u n g im ea ciocurilor se v a lua conform nor­ melor.15 şi 1.diagonala suprafeţei plăcii (v.17). 1. 1. L ung im ea to ta lă a unei bare rezultă din sum a lungimilor p arţiale ro tu n jite Ia centim etri întregi.14. î n planurile de armare (planşee. iar sub ea se trece m arca barei (nu m ărul de identificare înscris în tr-u n cerc). num ărul de bare asemenea şi diam etrul lor în mm. 1. fundaţii. care se trece pe desen şi în extrasul de arm ă­ t u r ă (fig. fig. fără a se tra s a linia de cotă.11). P e n tru barele cu d iam etrul mai mic de 12 m m şi care se fasonează direct pe placă nu este obligatoriu să se coteze lungimile p arţiale ale segm entului de bară. nu m ăru l bucăţilor asemenea. fig. Lungimile parţiale ale segm entelor barelor se m ăsoară pe axă.12). Fiecare tip de b ară ex trasă se cotează cu to a te lungimile parţia le scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate.13 mărcile © şi (g)). p reced at de semnul 0 şi lungimea to ta lă n o ta tă cu L . 38 . fig. Se po ate înscrie şi în titlul desenului la plăci de aceeaşi grosime. 1. fig. Plăcile a rm a te pe două direcţii se notează convenţional prin două axe re ctang ulare cu săgeată. Cînd a r m ă tu ra este aşezată pe m ai m ulte rîn d u ri se indică rîn d u l pe care este m o n tat. n u m e ro ta t de la exterior la interior (v. în mm. pe această linie se scrie c u v în tu l re p artiţie (întreg sau scurtat) şi poziţia u nde se m ontează sus.12). 1. cadre. L a plăci n um ăru l barelor se dă de regulă pe m etru sau prin d is ta n ţa dintre b are (v. La bare în doite la 45° se ad m ite să nu se mai coteze lungimile acestora.

12. . P lan u l co fraju lu i si arm area unei plăci peste etajul I.1.

. X .15 ■T 1 7 3 \L Montai (O 2*10 L-215 3 (3) 2*25 1 L-390 370 ■ ’2 ? 2 Q L .13 a .13 b. i 1 .hchişl deschişi 1 . T (g'\1*20 ' BETON B 200 Fig.G R IN D A G aî G b2 — 2 0 x 6 0 O Ţ E L P C 52 în b a re d e re z is te n ţă OB 38 în e tr ie r i şi b a re d e m o n ta j pr. S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b I S E C Ţ IU N E A c-c / W ) ( 5 > ^ ... 1. 55 ^ 55 închişi 190 . E x tra s u l de a rm atură se a fta pe fig .25 1A0 ' .2 i 5 178 205 : 7 2*16L 2*16 L=195 128 1 Rînd 2 I™ 150 R h a 2 [^ 1 * 2 5 350 1=850 L.75 m t închişi ..C 0 55 . Secţiuni prin grinzi. deschişi ___ kj <închişi 2. 1.x ^ 0 fa j i 0 ÎS 2 fc (6)1*21_ y «8 ^ (fiy2*20_ 20 /T P»>0 ® 6 Oj 'o « g^25_ (6)iP -^ _ A M .1 . 65 ' j| 55 ■ ’0C __ J2-. 45. | 55" ~r~r 22. «0 30. D e s e n u l d e a r m a r e a l u n e i g rin z i. 1. .1Q2Q L 7 i5 R n d 2 7 — Rînd 2 255 • 1 (10) ’ 2*10 L=635 ^rj ff/nd 2 @ 1 * 2 0 L=705 31L h *1 6 L=i85 HO \ H o tă . 17 F ig .SCO / ©1*25 „ £ I.

1.S67--7 9l4C(ri) OH ^C S l= l 9 l* £ f î f ' * Fig.' . Armare cadre — axele 2 1 x B .14.

.J 15 (5) L-110 0 6 /2 5 )*6/?5 L=no ©4020 S 1 > ) | 1 ------ o < > > W I ®6X?5 L=V0 35 Uj 30 ©06/25 L-130 04420 (T)it>20 1 f < N 35 f* CC s r L 1 . S j'. 2 * » / -<D ' L____i ! J 5 i 30 . 1.15 a. S3 .1 <9 § Si § / 21. 25 30 ____^ 1 » L0 ©6®25 L=110 L-130 Fig. S p . .* 0 . A rm a re a stîlp ilo r. -30.S . s 6buc5 buc. _ 2916 Ţ = * <D 25 S Uj i 1 .

16.40 16.10 196. pe diametre pentru barele din toate elemen/etet5>'6l «20 *16 16 7 8 9 Diametrul lnfr-un element M o rea (60.10 1.30 32. 1.65 c i l 1 .W 51.7.70Kg Notă Fk zona de h n ă d ir e a a rm aturilor longitudinale e trierii se vor monte la d is ta n ta de 125cm Fig.465 Kg diametru 56.30 1.60 98.10 C. 685. E x tra s d e a r m ă tu r ă p e n tr u stîlp i.80 > 5 4 .15 b.10 3.10 223.578 2.10 totală pe tipuri de otel Kg 69i.80 Kg 0222 1. 1 BETON ARMAT B>5o| OTEL OB37 |BETON SIMPW Bjşj Fig. »WS ' ( £ ) l=>30 SECŢIUNEA 2-2 *©■3 W L=270 @3*121 = 2 0 0 ^ &/*** si 13912 L r fJ O (5 ) 3*12 L=2tS ©>. SECŢIUNEA 1-1 fs-s.| Elemen Nr barelor asemenea d) J Lungimea unei bore [ml 6 i. §1 f 5 u i & « 0 li 10 r 55 6 203 6 6 25 Total lunaimi pe diometre Masa p e m e tru Maso p e Mosa 2 t 2 3 i 3 20 20 16 16 U O TEL 0 B 3 7 Ung/mi' h m.70 1. .00 4. 1. Detalii de armare fundaţii F f.50 m 255.

9 0 O w j» tV-Q O 9 t) •C O 10 11 7 16 e 2 0 20 20 16 2 1 4 2 2 1 7 . Extras de armătură pentru grinzi. 9 5 7. 10 2 1 4 2 2 5 .7 0 4 .0 5 6 . fig.17).8 5 1 . D in analiza extrasului se deduce num ăru l de bare de acelaşi tip.8 .3 9 5 7L 1 9 .2 0 kg 1 .L5 7 .U 7 0 1 .50 8 . fig. 1.1 0 m 1 7 . 1.6 0 L 5 6 20 25 25 2 1 1 4 2 2 2Â 5 9 . m asa arm ătu rii. fig.17.15 a).0 0 6 2 .3 5 lu n g im i p e pe m e tru 7 8 8 . Fiecare planşă are u n extra s de a r m ă tu ră p re zen tat sub formă de tabel (v. Acoperirea cu beton este m a rc a tă pe planşă (v.E le m e n t N r b a r e lo r csem enec £ e le m e n te le OTEL PC 52 L u n g im ip e n tru m mpe d in 15 b a r e le OTEL 0B37 •d ic m e tr e to a te ?£.1 5 2 . Cind extrasul este tre c u t se p a ra t de planşa de arm are se indică num ărul planşei cu extrasul de a r m ă tu ră (v.8 5 0 23 1 .5 8 0 0617 M o s a p e *d i a m e t r e M asa to ta lă p e t i p u r i d e o ţe l kg k g 28 159 187 3 7L k g 12 8 6 kg N o tă D e ta liile d e a rm a re a g r in z ilo r 0^2 S/ &B2 S f Pe ^ '9 ^ ^ Fig.B e'8 S A !w ^ Q -D 1 3 §! 8 ■ o * -< u Q L 2 3 M a rc a 1 2 10 10 2 2 0^ E 0 14 ) C v 3O O -J 6 2 . 1. 44 .0 0 1. pe diam etre şi calitate de oţel.6 0 10.8 0 1 7 .9 0 1 5 . 1. lungimile.6 5 § to a te e le m e n te le *6) i> 16 7 0 20 5 L L 8 02 5 9 08 10 * 10 11 8 .17). 10 0 .1 0 9 .2 0 2 .8 0 ÎL .5 0 6 L . 60 In 3 25 2 L 3 .6 0 3 .0 0 '1 6 .3 5 Î L .0 0 8 .15 b şi 1.5 0 12 13 T o ta l M asa 8 8 L2 8 4 L6 d ia m e tr e 1 2 6 .

reprezintă două corniere cu laturi egale de 100 m m.). cornier L etc. ram ificaţii. distanţele d intre nituri şi şuruburi. fiecare piesă are o m arcă no­ t a t ă prin litere mari. P e n tru ansam bluri (fermă. coturi. Pe fiecare profil se notează num ărul de bucă ţi din secţiune. cruci. în mm (de exemplu : 2 L 100 x 100 X 10 — 6 385. trecîndu-se to ate dimensiunile geo­ metrice.). nituri. flanşe. suduri etc. dimensiunile secţiunii transversale. pe care se trece gradul de prelucrare conform STAS 612-83. înscrierea to leranţelor la lungimi liniare şi unghiuri se face cu respec­ tare a STAS 6235-82. conductelor astfel : conductele de apă se reprezintă printr-o linie continuă de culoare verde j conductele de abur prin linie-punct de culoare roşie . traseul axelor. pe care se trece secţiunea tran sversală r a b ă t u t ă şi haşu­ rată. Pianuri pentru instalaţii Desenele de instalaţii se reprezintă cu ajutorul semnelor conven­ ţionale specifice şi reprezen tări schematice ale.4. cu indicarea sensului abaterii (pozitive sau negative). şi lungimea. conductele de aer prin unul şi două pu ncte de culoare albastră . teuri. profil sub formă de U. fileturi. Desene pentru detalii metalice P e desenele de construcţii din b eton a rm a t po t apărea detalii me­ talice d ese n ate: profile metalice. 45 . S tarea suprafeţelor se indică p rin tr-u n semn de radical. curbe. Profilele metalice se reprezintă în vedere prin linii de contur ale muchiilor. L a unele piese de m are precizie se trec şi toleranţele de execuţie ale dimensiunilor geometrice. în mm. Toleranţele la lungimi se trec în aceeaşi u n itate de m ăsură. Modul de îm binare a pieselor metalice prin sudare. sem­ nul convenţional (profil dublu T. tip u rile de nituri şi şu rub uri etc. 5. robineţi etc. calitatea oţelului şi sta n d a rd u l după care se livrează se trece separat. E x tra su l de m aterial se face similar cu cel de la arm ături. şuruburi şi nituri se face după reguli speciale. Dimensiunile se trec în milimetri. cadru). conductele de gaze p rin linii în tre ru p te galbene. grosimea 10 mm şi lungimea de 6 385 mm . Planul de instalaţii se desenează pe planul simplificat al nivelurilor şi pe secţiunile verticale ale clădirii folosind în plus semne convenţionale p en tru îm binări (mufe.

corpuri de ilum inat etc. . obiectelor sanitare de diferite utilizări se face prin semne convenţionale prevăzute în STAS 1 8 5 / 1 . S um a abaterilor dă toleranţa. Deoarece în construcţii sînt m ulte elemente sp aţiale şi plane pre­ fabricate asam blate pe şantier este necesar să se m ăsoare şi alte tip u ri de toleranţe. însem narea prin simboluri sau sem ne convenţionale. care se p u n după cifra de cotă. 46 . sau inferioară se înscrie în dreptu l cotei. conform STAS 7009-79. 6. iar cea superioară sau pozitivă deasupra aba­ terii inferioare. Toleranţele se indică pe desenele de execuţie p rin simboluri con­ form STAS sau p rin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. Modul de înscriere a abaterilor de la dimensiunile liniare. prize. P e n tru execuţia construcţiilor este necesar să se cunoască tipurile de toleranţe. Indicarea prin abateri lim ită trec u te obişnuit în norm e se face în aceeaşi u n ita te de m ăsură cu indicarea sensului abaterii pozitivă sau negativă. De regulă ab ate rea negativă. tab lo u de distribuţie. unde sînt definite to a t e noţiunile şi tipurile de tolera n ţe . unghiuri şi ansam bluri este t re c u t în STAS 6265-82. înseninarea toleranţelor prin abateri lim ită. 6-73. între­ ru p ă to a re. siguranţă. P e n tru piesele metalice de m are precizie se trec simboluri de prelucrare. Deoarece nu se poate executa o construcţie fără să a p a ră şi abateri de la dimensiuni. R ugo zitatea suprafeţei se indică prin înscrierea valorii admise în m icroni (jxm). . Simbolul folosit conform STAS 612-83 este u n sem n de radical. Toleranţe în construcţii î n planurile de execuţie se p re v ăd cote precise p en tru fiecare ele­ m en t de construcţie şi pen tru con stru cţia în ansamblu. contor. înscriindu-se valoarea în u rm a cotei. L a execuţie se verifică dimensiunea efectivă e x e c u ta tă găsită prin m ăsurare care treb u ie să fie între limitele admisibile trecute în proiect.R epre zentarea băilor. a. chiuvetelor. aceste abateri se lim itează la valori prescrise de norme şi se numesc toleranţe. b. P e n tr u instalaţii electrice s în t semne convenţionale simplificate : tip de conductor. tre c u te în norme. şi anum e : 1) Toleranţele dimensionale pe planuri şi înscrierea conform indi­ caţiilor. Abaterile zero nu se trec.

rîn d u rilo r de a rm ă tu ri etc. perpendicularitatea etc.). 4) Toleranţele de p o z iţie : poziţia u nui punct. alinieri.2) Toleranţele de ajustaj sîn t cele admise la asam blarea a două ele­ m ente destinate a fi îm binate (asam blate) unul în altul. 3) Toleranţele de formă : to lera n ţa de e x a c tita te a u nui profil. înclinarea. îm binarea prefabricatelor. simetrie. linie. exac­ t i ta te a unei suprafeţe (grosimea şi geom etria). poziţia a două suprafeţe (poziţia marginilor cofra­ jului. . rectilinitatea. planeitatea (d istan ţa dintre două planuri paralele în care este cuprinsă su p ra faţa considerată). poziţionarea lor în cofraj. 5) Toleranţele de asamblare care cu p rin d distanţele dintre elem ente (rosturi).). axele de poziţii etc. paralelismul. coaxialitate. îmbinările elementelor metalice etc. î n această cate­ gorie in tră acoperirile cu b eto n ale arm ăturii.

A ria de locuit A loc este sum a suprafeţelor secţiunilor orizontale ale t u t u r o r încăperilor care servesc pen tru locuit sau care s în t p revăzute p en tru această destinaţie (ea nu se confundă cu aria locativă). A ria catului (nivelului) A. 1.. porticele de circu­ laţie. î n continuare se vor da cîteva din noţiunile mai curent folosite. NOŢIUNI DE MATEMATICĂ ELEMENTARĂ î n construcţii ca şi în alte ra m u ri ale tehnicii s-au sta n d a rd iz a t no­ ţiun ile şi notaţiile folosite p en tru ca to ţi tehnicienii şi muncitorii să folosească acelaşi limbaj.Capitolul II NOŢIUNI ELEMENTARE AJUTĂTOARE DE MATEMATICĂ. MECANICĂ. REZISTENTA MATERIALELOR Şl ÎNCERCĂRI ALE MATERIALELOR A. coridoarele exterioare. se m ăsoară la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzînd balcoanele. m ă s u ra tă între feţele interioare ale zidurilor. de­ fin ite conform standardelor de terminologie. scările de acces între catu ri etc. Noţiuni de arii şi volume Aceste noţiuni sîn t definite în STAS 4908-79 astfel : A ria construcţiilor A c este s u p ra faţa secţiunii transversale a clădirii d elim ita tă de conturul exterior. 48 t . logiile. m ă s u ra tă deasupra soclului.

.4) 2 . 1. . II. II. Tabelul I I . 1 49 .°) G rad centesimal (. V olum ul catului V c este volum ul o b ţin u t prin produsul dintre aria catului A e (din care se scad balcoanele şi ariile deschise) şi înălţim ea m ă ­ s u ra tă intre faţa superioară a pardoselii şi fa ţa interioară a tavanului. crt. Unităţi de măsură uzuale folosite în construcţii conform standardelor (tabelele 11. .3 şi II. c) — km / s Mg (m egagram ) g (gram ) mg (m iligram ) H ectolitru [bl] L itru [1] C entilitru [cl] M ililitru [ml] 4 U nghi plan 5 C V iteză v Masă m M etru pe se­ cundă [m /s] K ilogram [kg] Tonă [t] = 103 kg M este factor de m ultip li­ care egal cu 1000000= = 10* 4 — Cartea fierarului betonist — cd.2. 0 1 Mărimea 1 Lungim e l Unitatea şi simbolul o M etru [m] Simbolul multi­ U nităţi tolerate care pot plilor şi submul­ fi folosite tiplilor 3 km (kilom etru) dm (decim etru) cm (centim etru) mm (m ilim etru) (ini (micrometru ) km* dm* cm ! mm* H ectar [ha] = 10' m s A r [a] = IO2 m 2 4 Observaţii 5 2 Arie A sau S M etru p ă tr a t [m «1 3 Volum V M etru cub [m 3] dm 1 cm 1 mm3 R ad ian [rad] U nghi drept grad sexagesim al ( .1.A ria desfăşurată A d este sum a ariilor t u t u r o r caturilor. . U n ităţi tic m ăsură Nr.

5 N 1 tf = 9. Semne m atem atice plus (se adu n ă cu) — minus (mai p u ţin cu) X în m u lţit cu : îm p ă rţit cu = egal cu # diferit de = identic egal cu < m ai mic declt < m ai mic sau egal cu > mai m arc decit 00 in fin it 1 I valoare ab so lu tă S suma de | | paralel J_ perpendicular pe — asem enea cu « aproxim ativ. T P. X. i iota K . lam bda M. e epsilon £ 7.8 N /cm 2 1 k g f/m 2 = 9. 9 fî. a O. a alfa 6 beta Y > gamma 8 delta E. 0. H. 3 . 4. p S. v niu II.8065 kN 1 kgf /cm’ = 9. x kappa V.eta Y ) eta 6 te ta I.Tabelul I I . [ji m iu N. N ew ton [N] MN (meganew ton) kN (kilonewton) m 4 5 Tonă pe m etru cub [t/m 3] K ilogram pe litru [kg/l] Gram pe m ililitru [g/ml] Tonă forţă [tf] 1 tf = 9 806. <o pi ro sigma fi omega 50 . Z. O rdinul (le m ărim e exprim at prin prefixe M (mega) = 10* k (kilo) = IO3 h (hecto) = IO2 da (deca) <= 101 d (deci) = 10-1 c (cenţi) = 10-2 m (m ili) = 10~3 .1 (continuare) 0 7 1 D ensitate (m asă volumică) 8 o K ilogram pe m etru cub [kg/m 3] 3 M g/m 3 k g /d in 3 g/cm» 8 F o rţă F E fo rt . B.8 N /m 2 9 E fo rt u n ita r Newton pe m etru p ă tra t) [N /m 1] B ar b ar 10 Presiune p 1 b a r = 1 k g f/cm 2 Tabelul I I . 2. Litere greceşti u tilizate A. n (micro) = 10_* n (nano) = 1 0 -' Tabelul I I . L. A. egal cu A B segm ent de d reap tă A B A B arc de cerc A B Tabelul I I .

0025 . — = 0.0625 . 4) N u m ă r m ixt.2 . simboluri şi expresii algebrice. Num erele se reprezintă prin cifre şi litere Numerele pot f i : 1) N um ere întregi naturale pozitive (1 . p en tru calcule se folosesc numere.0625). -b).3.03125 .1 .5 . 3/8). logaritmi (sin 45° . 50 125 51 . pentru a se evita re p etarea greşelilor. — = 0. 2 .2 : . care este o sum ă a unui n u m ăr întreg cu o fracţie ordinară = 3 + 5) N um ere reale (4 .025 . log 4). -f a .04 . se exprim ă prin radicale . Precizia se poate exprim a prin procente (1—2 % ) sau în valori absolute.a . 20 — = 0.625 .3 . Calcu­ lul se verifică de obicei prin evaluări globale.25 . N um ere şi c a lc u le teh n ice în tehnică. 3) Fracţii zecimale (0. care au o valoare determ inată (a = 4 . r) care p o t lua diferite valori după condi­ ţiile ce li se impun.008. 4 — = 0. b — 5) sau num ere variabile (.0125 . 7) N um ere transcendente. 0.05 . ci prin folosirea u n or funcţii speciale. 40 400 — = 0. . R ezultatele calculelor şi m ăsurărilor tehnice se trec. . simple. 16 4 8 — = 0. ----. 3 . Este foarte util pentru calcule rapide cunoaşterea pătratelor nu­ merelor întrcţji pînă la 20 şi a valorii următoarelor fracţii ordinare: 1 = 0. 32 5 25 — = 0. 0. — = 0. e x p rim a te cifric au gradul de precizie indicat de rotunjirile ultim ei cifre sem nificative a n um ărului (a treia sau a p a tra cifră).r. num ere care nu po t fi găsite prin operaţii aritm etice sau algebrice. Exactitatea sau precizia unor dimensiuni executate s t verifică prin m ăsurări care se ad m it să aibă u n a n u m it g ra d de precizie. y. trigono­ m etrice. 80 8 — = 0.= 0.02 . 2) Fracţii ordinare ( 1 / 2 . a 2 .25 . 8) N um ere constante. Valorile. — = 0. + b) sau negative ( . b) şi numere iraţionale care nu p ot fi repre­ z e n ta te printr-o fracţie ordinară sau zecimală. ori de cîte ori este posibil în tabele.

Astfel : + 7 « + 5a = + 1 2 o sau —35 — 75 = —110.sau —. e x t r a ­ gerea de ră d ăcină de u n ordin oarecare. P e n t r u două num ere (cifre sau litere) care au acelaşi sem n operaţia se face prin în su m area valorilor absolute atribuindu-Ii-se sem nul numerelor care s-au în su m at. ridicarea la putere. D acă numerele au semne diferite (4. A s t f e l : ^ _ 5 a. în care literele s în t legate între ele prin seninul înmulţirii. 52 . Astfel : 3 ab — 2 a. 5 a J x . trin o m etc.4. ridicării la p u tere sau extragerii rădăcinii (poate fi şi o singură literă). le­ gate între ele prin seninul -f. 5 P olinom ul este o expresie algebrică form ată dintr-o sum ă de m onoa­ me (poate fi binom.). a. şi po ate fi fracţionară. Adunarea şi scăderea (însumarea aljjebrică). Astfel : 1 2 4a.şi —) se a d u n ă num erele de acelaşi sem n şi su m a care are în valoare absolută valo are m ai mică se scade din cea mai m are şi se a trib u ie semnul valorii mai m ari. ab .— b-\ — ax + b. dacă nu cuprinde litere ce pot lua valori variabile la num itor. — a-b . O expresie algebrică poate fi raţională (dacă nu cuprinde radicali) care la rîn d u l ei po ate fi întreagă. a. a b Expresiile algebrice care cu p rin d radicali sînt d enu m ite iraţionale. fracţii şi expresii algebrice s î n t : adu narea. O peraţii aritm etice şi a lg eb ric e M onom ul este o expresie algebrică.-|-----------.. îm părţirea. îm părţirii. Astfel : + 7 a — 5 a — + 2 a sau —35 + 75 = 40. cînd cuprinde litere şi la numitor. 4 v B inom ul este o expresie algebrică form a tă din două monoame. Operaţiile elem entare cu numere. înm ulţirea.+ b — 7. A s t f e l : 3 a + b . scăderea. Astfel : y /a + a + b.

( _ 3 ) = + 2 7 . 53 . 9 x ( . 9 x 3 = 27.Acest m od de însum are se num eşte însumare algebrică. b. La înm ulţire tre b u ie respectate urm ătoarele re g u li: 1) Dacă avem de înm ulţit o cifru sau un monom cu un polinom se înmulţeşte m onom ul cu fiecare din monoamele ce alcătuiesc p o lin o m u lji apoi se face sum a algebrică. A s t f e l : — m onom în m u lţit cu polinom : a (a + b — c) = «2 + ab — ac sau 3 ( + 2 0 _|_ 15 — 5) = = + 6 0 + 45 15 = + 9 0 . 2) Dacă avem de înm ulţit un polinom cu alt polinom. semnul cu — dă semnul + iar semnul + cu — dă sem nul ■ —). c. Această operaţie se face p rin îm p ă rţire a fiecărui te rm e n al polinomului prin acel m onom şi apoi se face însum area algebrică al rezultatelor. L a înm ulţire şi îm părţire se ţine seama de u rm ă to a re a regulă a semnelor (semnul + cu + dă sem nul + .2b) = 7 a + b. în m u lţire a. Se recom andă ca polinomul de la d e îm p ă rţit să fie ord o n a t după puterile descrescă­ toare ale fiecărei litere.2 7 . ( _ 9 ) .2 ab : 2 a = 2 b* . prim ul poli­ nom se numeşte înm ulţitor. A s t f e l : * 36 4«/>2 + 6 b .— a b. Cifrele cu sem nul + se p o t scrie şi fără semn în faţă. — polinoame înm ulţite între ele : '■ a — b) (a + b) = a 2 + ab — ab — b! = a 2 — b2. în m u lţire a m onoam eîor de aceeaşi bază care au pu teri diferite sau au aceeaşi p utere se face prin a d u n a rea exponenţilor : am-an — am n . însu m area m onoam eîor şi polinoamelor se face după regulile însum ării algebrice A stfel: (5a + 3 b) + (2a . îm părţirea unui polinom eu un monom. A s tf e l: . L a înmul­ ţire se în m ulţeşte fiecare monom în m u lţito r pe rîn d cu fiecare din mo­ noamele d eînm ulţitului şi se face însum area algebrică a produselor obţinute. iar al doilea este num it deînm ulţit.3 ^ = .

2 7 . R ă d ăc in a de ordin p ar din tr-u n nu m ăr negativ dă u n n u m ăr num it im aginar cu care se operează cu reguli speciale. iar pu tere a de ordin im par (fără soţ) a unui nu m ăr negativ va fi un n u m ă r negativ. P uterea unui m onom se obţine prin înm ulţirea e x p o n e n ţilo r: ( am)n = amn. ( . P u te re a de ordin par (cu soţ) al unui nu m ăr negativ va fi un n u m ăr pozitiv.— ab -f. Astfel : ( —5)2 = 25 . îm p ă rţire a m onoam elor de aceeaşi bază care au p uteri diferite sau aceeaşi p u tere se face prin scăderea exponenţilor am : an = am~n. Puterea şi rădăcin a unui monom. Astfel : (3a + 66) : (12a + 96) = 3 (a + 26) : 3(4^ + 36) = = (a + 26) : (4a + 36).ab + b— ab — b/ 7 D acă îm părţirea are rest se trece şi restul. Aplieîndu'SC regulile de m ai înainte este bine să se cunoască ur­ m ătoarele formule : (a (a i 6)2 = a6)3 = a3 i 2 ab + 62 .îm p ă rţire a cu alt polinom se face după regulile îm părţirii. (a + b + c)2 = a.b — a.2 ctb -f. d. L a efectuarea operaţiilor se v a ţine seam a că pu tere a sau radicalul de orice ordin d intr-u n n u m ăr pozitiv v a fi un n u m ăr pozitiv.6) = a -{.+ 62 + c2 + 2 ab + 2ac + 26c. ex pre­ siile din p aran teze la operaţiile de înm ulţire şi îm p ărţire se po t simpli­ fica dacă fiecare m onom sau te rm e n din p ara n te z ă se poate înm ulţi sai> îm părţi cu acelaşi num ăr. Se va ţine seam a că u n n u m ăr la pu terea zero este egal cu 1 ( am : am = a° = 1 . 54 . La înm ulţirea şi îm p ărţirea m onoam elor şi polinoamelor.3 ) ’ = .6~) : (a -|. Astfel i (a2 -{. iar ră d ăcin a de ordi­ nul n d in tr-u n monom la o p utere oarecare m se obţine p r i n îm păr­ ţirea puterii m onom ului la ordinul ra d ic a l u l u i : = — A. 3 a 26 + 3 ab2 ^ b3 .

Expresii uzuale cu radicali şi puteri : __ _ — m J n *_ Pentru sim plificarea operaţiilor cu puteri se pot folosi relaţiile : = (ab)». atit a num ărătorului.42 = 45.f 4) x 3= = 5 x 3-. . 6 “ = 6 2. (33)2 = ( 3 -I I ) 2 = 3=-112 = 9-121 = 1 089 . avînd aceeaşi bază. 6« . 4) Puterea unei puteri se obţine scriind baza ridicată la o putere egală cu produsul exponenţilor : (5-)3 = 52' 1 = 56 5) Puterea unei fracţii se obţine prin ridicarea la acea putere.1623. *e face scriind baza şi a dunind .f n„ = n . ^ 1 0 0 = ' \ / = V ™ = 3. La operaţiile cu puteri se vor respecta următoarele reguli : 1) Expresiile cu puteri se pot aduna sau scădea dacă au aceeaşi bază şi acelaşi exponent : 32 + 4 x 32 = (1 .sau în general a~n = 1 : a1 1 . Pentru simplificarea operaţiilor cu radicali se pot folosi relaţiile : V i T = " y / y / ă dacă n = rp . cit şi a numitorului : 5y_ 3 _ 25 3* 9 j_ 6) Un radical poate fi întotdeauna scris sub forma unei puteri fracţio­ nare şi apoi se pot aplica toate regulile de la puteri. exponentul num ărului de la num ărător este mai mare decit al aceluia de la numitor rezultă o putere negativă : a :l : «5 j = a 3-5 = a~.— 1 : a. 0« = an'an'. 45 = 4 : -43 = 16-64 = 1 024. unde n. 3) Dacă la un raport intre două puteri de aceeaşi bază. 55 . respectiv scăzind e x p o n e n ţii: 4 3. 2) în m u lţirea şi îm părţirea a două sau mai multor monoame cu puteri.

La operaţiile cu fracţii ordinare trebuie să se respecte următoarele reguli : 1) A dunarea şi scăderea fracţiilor ordinare : L a fracţiile cu acelaşi num itor ad un a rea şi scăderea lor se face prin a d u n a rea şi scăderea n um ără toru lu i : 8 T 5 3 2 _ -8 + 5 -2 _ T ~ 3 ~ -5 3 ' a -b f ^ + d_ f f ~ " (t s a -4. Operaţii cu fracţii F racţiile sîn t de două f e l u r i : fracţii ordinare care a ra tă operaţia de îm p ă rţire între două num ere cunoscute sau între două simboluri.5.d — b — c r Fracţiile care nu au acelaşi n u m itor se adun ă sau se scad d u p ă ce se aduc la acelaşi n um itor c o m u n : 7 2 5 7 x 3 | 5 x 2 2x3~~ b d ad — bc cd 21+10 = (3 3 ~ 2 x 3 31 6 a c 2) Înm ulţirea şi îm părţirea fracţiilor ordinare : Valoarea unei fracţii răm în e aceeaşi dacă a t i t n u m ărăto rul. exp rim a tă sub form ă de fracţie (de exemplu — sau — şi fracţii zeci­ male exprim ate prin cifre întregi u rm a te de valori ce reprezintă zecimi.247). L a fracţiile ordinare d eîm p ărţitu l se num eşte n u m ărător. iar îm părţito ru l. c i t şi num itorul se înm ulţeşte sau se îm p arte prin acelaşi n um ăr : _9^ = 9 x 3 D o u ă fracţii se înm ulţesc m itorii în tre ei : 15 6 27 3 _ 3 x 3 ~ 9 ~ ' J' în tre ele în m u lţind n um ărăto rii şi nu­ 105 12 715 x 7 2 6 x 2~ 56 . numitor. sutim i sau miimi din întreg (de exem plu 3.

56442 ss 3.39673 a 4.1 .1 = 25 + 0. 3.5 etc. Media aritmetică P e n tru a afla m edia mai m u lto r m ăsu rări sau încercări succesive ale aceleiaşi m ărim i (diam etrul barelor de oţel-beton sau rezistenţa lor la rupere etc. 25. 4 4 Media se po ate face p rin întregirea num erelor şi efectuarea mediei diferenţelor rămase.2 . 25. Media m ăsurărilor este : 24.) se însum ează valorile fiecărei m ăsurări şi se îm­ parte la n um ărul măsurărilor.9 = 25 — 0.= 2o mm.2 + 25.1 şi 24. 5 3 Fracţiile ordinare se p ot tran sfo rm a în fracţii zecimale prin efec­ tu a re a împărţirii. 25.D ouă fracţii se îm p a rt în tre ele în m u lţin d fracţia deîm p ărţită cu fracţia îm p ărţito are r ă s tu r n a tă : L .8 = 25 . Astfel : 24. 4 57 .397 . d upă virgulă) se rotun jesc prin p ăstra rea primelor 3 cifre după virgulă prin m ărire a 6.8 .1 + 24.2 .11 4 ' 3 3) 4 —7 ~ 28 ' Valoarea reciprocă a unei fracţii se obţine p rin ră s tu rn a re a frac­ ţiei. 24.2 = 25 + 0.1.0. o 1 U n n um ăr cu mai m u lte zecimale (num ere întregi sau m en ţinerea cifrei a 3-a : 4.2 °-2 V 4 = 25 + 1 = 25. Ca exemplu se po t lua valorile d ate la pu nctul 3 ( — = 0.= ----. 25.------------.8 + 25. a t u n c i : M = 25 + 0. A s t f e l : diam etrul real al barelor de oţelbeton de 25 m m a re z u lta t din 4 m ăsu rări (24.2 .564.9 100 M = — ---------------------. F ra c ţia — are valoarea reciprocă — .7 mm).

. E x p rim area procentuală p o ate fi făcu tă prin ra p o a rte (3/100).. x 8...... ci c F orm a generală a unei proporţii este : a : b — c : d sau — = — b d în care a şi d se numesc term en i „extremi“.... De obicei prin procente se exprim ă depăşi­ rile sau nerealizările unei a n u m ite mărimi... E g alitatea proporţiei se m enţine dacă la fiecare n u m ă ră to r se ad un ă sau se scade num itorul respectiv sau dacă la n u m ito r se a d u n ă sau se scade n um ărătoru l respectiv...03) sau convenţională 3% ... 3 h 153 b a r e ... A s t f e l : a b c a ± b d b c ± d d a b c d a b+ a c d ± c Regulile proporţiilor se aplică la regula de trei simplă care constă din determ inarea unei necunoscute cînd se cunosc trei m ărim i care îm preună cu necunoscuta se află într-o a n u m ită proporţie. care înseam nă un procent de 3 la sută.. Proporţia şi regula de trei simplă P rop orţia este o egalitate a două rapoarte.. dacă se ştie că în 3 ore se pot fasona 73 bare din PC 0 25 m m se poate afla în cît tim p se p o t fasona 153 de bare : 73 b a r e .... v alo area 3 se notează cu p...... Astfel... zeci­ mală (0.. iar b şi c term eni in­ teriori sau „mezi“....7... Calculul procentelor P rin p rocent se exprim ă o a n u m ită p a rte a unei mărim i lu a tă ca întreg prin n u m ă r de sutim i... adică două cîte două u mărim i s în t în aceeaşi proporţie (sau raport).... egalitatea pro­ porţiei m enţinîndu-se.. 58 ..... In orice proporţie produsul mezilor este egal cu al extremilor ad — bc şi ca urmare se pot schimba extremii între ei şi mezii între ei...

se poate calcula valoarea depăşirii procentuale D prin re­ la ţia : C 100 D 1J = p ----. 100 C De exemplu : o bară supusă la tra c ţiu n e pe p orţiunea calibrată are lungimea m ă s u ra tă înainte de încercare l0 = 110 mm.83 iar su p ra fa ţa secţiunii unui oţel-beton cu diam etrul m ăsurat de 5.area virgulei la num ă­ rul din care se extra g e radicalul (de sub radical) cu două u n ită ţi co­ respunde cu m u ta re a ei cu o u n ita te la num ărul c ă u ta t. A lu ngirea'A / = /„ — /„ = 132 — 110 = 22 mm. 59 . p — ------------unde D = A/ şi C = /„. ^/fiUSO = 3. su p ra fa ţa cercului cu diam etru dat. Pentru a găsi valorile căutate ale unor numere fracţionare trebuie respectate următoarele reguli : 1) Citirea pătratului u nui n u m ăr fracţio nar la care la bază s-a m u­ t a t virgula cu o u n itate. . între aceleaşi repere s-a m ă su ra t /„ = 132. logaritm i etc.25. su p ra fa ţa secţiunii unui cerc cu diam etrul de 55 este de 2 375. 2) Citirea radicalului : se ţine seam a că mul. 9.D aca mărimea de bază p en tru care se calculează procentul p se no­ t e a z ă C.91 . „ . la valoarea p ă tra tu lu i se m u tă cu două. mm. funcţii trigonom etrice.5 este 30.5 m m v a fi de 23. De e x e m p lu : y / l 150 = 33. ră dăcin a p ă tra tă . . Folosirea tabelelor numerice în calcule tehnice P e n tru uşurarea calculelor tehnice pe şantier se pot folosi m em ora­ toare tehnice în care s în t date de regulă p en tru numerele curente de la 1 la 1 000 valoarea p ătratulu i. iar d upă rupere.sau p = --------. iar p ă tra tu l num ărului 5.. De asemenea. Alungirea procentuală ra p o rta tă la lungimea iniţială /„ va f i : i J x I. astfel p ă tra tu l num ărului n = 55 este 3 025. 00 110 î n această relaţie s-a aplicat de f a p t form ula : D x 100 ■ n .76 m m 2 (după rotunjiri).391.

Ecuaţii algebrice î n relaţiile algebrice se folosesc două feluri de egalităţi : 1) Identităţile sînt egalităţi care sînt adevărate oricare cir fi ce "e dau literelor care figurează în ele.— 5a + 6 = 0 este o ecuaţie a d e v ă ra tă num ai e în d înlocuim pe a cu valoarea 2 sau valoarea 3. R ezolvarea ecuaţiilor (rădăcini. d a r nu se verifică pen tru o altă valoare care nu este rădăcină.= 3« — 2 care are rădăcinile a — 1 şi a = 2 se verifică p en tru aceste v a l o r i : l 2 = 3-1 — 2 sau 2 2 = 3-2 — 2.Interp o la rea valorilor interm ediare care nu s în t in ta b u la te se face p rin aplicarea regulei de trei simpla la aflarea diferenţelor de creştere. de exem­ plu o = 3 . Astfel : ! (a + 6) valorile (a — b) — a 2 — b. = 0. ceea ce presupune o creştere p ro porţio nală sau liniară a funcţiei c ă u ta t e fa ţă de variabila lu a tă în consideraţie. E g a lita te a a. în tr-ad e v ăr 3 2 = 3-3 — 2 (nu este o egalitate). Valorile speciale ale literelor găsite se numesc rădăcini sau soluţiile ecuaţiei. rădăcina este x r= 0. 2) Egalităţile sîn t adevărate num ai pentru anum ite valori ce am da literelor care figurează in ele. Rădăcina sau soluţia ecuaţiei este : _ _ b a D a că D acă D acă 6 6 6 = 0. F o rm a generală a ecuaţiei este : ax + 6 = 0. De exemplu. a / 0 . verificare) se reduce la g ăsirea valo­ rilor p en tru litere care o tran sfo rm ă într-o egalitate.. Astfel : E g a lita te a £ — 5 = 0 este o ecuaţie ad e v ă ra tă num ai pen tru x = 5. 10.— 2 ab -f ii2 = (a — b). Ecuaţii de gradul I cu o necunoscută. a = 0 . răd ăcin a este x = oo (infinit). ecuaţia a. răd ăcin a este n edeterm in ată x = — 0 0 60 . E c u a ţia de g ra d u l I are ne­ cu no sc u ta x la p u te re a întîi. O peraţia de înlocuire a literelor cu valorile găsite se num eşte verificare. a.etc. a = 0 . / 0.

r = 4 are ră d ăcin a x = 1/3. x 2 — F o rm a a x 2 + c — 0. b. cu soluţiile x t — 0 . Rădăcinile ecuaţiei de gradu l I I conţin radicalul ^Jb 2 — 4 ac denum it r e a l i z a n t .şi ecuaţia devine : 0 -. cu soluţiile : c c — d a c ă ------> a a F o rm a ax2 = 0. se foloseşte fo r m u la : — b' ± \ J b '2 — ac Cînd b = 2b' şi a = 1 form ula devine : R ealizantul ecuaţiei de gradul I I . 0 0 b a . are o rădăcină p ă tra tă care trebuie discutată în tru c ît a. O ecuaţie de g ra d u l II este o ecuaţie la care după ce s-au tre c u t toţi membrii în prim ul term en. b = 2 b' . c pot avea diferite valori iar reali­ zantul de asemenea po ate avea valori pozitive sau negative.c + 0 = 0 . cu soluţiile F orm a completă : = 0 şi x 2 — 0.+ bx = 0. a x 2 + bx + c = cu formulele de rezolvare : 2a C în d b este un n u m ă r cu soţ. De exemplu. Soluţiile pentru formele incomplete sini : F o rm a ax. Ecuaţii de gradul I I cu o necunoscută. 61 . ad ică ecuaţia este verificată de orice valoare finită a lui x. •ecuaţia 3. iar al doilea este zero se obţine în prim ul te rm e n u n polinom (trinom ) unde necunoscuta este în primul m onom de gra d ul II şi în al doilea de g ra d u l I. F orm a generală a unei astfel de ecuaţii este : a x 2 + bx + c — 0.

3 .» = — ± V <)2 . 1 . în acest caz rădăcin ile sînt egale : _ _ b 9 1~ ~ 2a ' b 2 — 4 ac < 0 . R epre zentarea grafică a unei fu n c ­ ţii de gra dul I este o dreaptă. 7 . funcţia are valorile y — 4 . Reprezentarea grafică a unei ecuaţii. 62 . 1 0 . ecuaţia a v î deci rădăcini reale diferite. în acest caz se poate extrage radicalul.=r — 8 - 9 + V 8 1 . Cazul cel mai simplu este cînd funcţia f(x) este o funcţie de g ra ­ dul I. Această v aria ţie se po ate repre­ z en ta grafic lu în d u n sistem de ax e re ctangu lare (care fac u n unghi de 90°’ între ele). 11. A s t f e l : x" — + 8 = 0. 2 . 7 — = —t t ” . 1 3 . I I 1. Valorile lui x se pun pe axa orizontală.32 '9 ± . ri = 1 . Această ecuaţie are rădăcinile : 9 * !.Cazurile întâlnite s î n t : — 4 ac > O. Reprezentări grafice î n tehnică legătura dintre două mărim i care variază. 4 etc. 1 ). de care depinde m ărim ea y. i>2 — 4ac = 0. a cărei fo rm ă e s te în fu n c ţie de ex p re - sia fu n c ţie i. de exemplu y — 3x + 4. ecuaţia n u are rădăcini reale. Această funcţie a r a tă că p e n tru valorile succesive ale lui x = 0 . c a n tita te a de sub radical este negativă . *2 = 8. deci num ai valo rile găsite verifică ecuaţia. II. Şi ecuaţia . de exem plu m ărim ea y ce reprezintă rezisten ţa u nui m aterial şi m ărim ea x ce re prez intă alungirea m aterialului. iar a unei funcţii de grad ul II este o curbă Fig. iar valorile lui y pe a x a verticală (fig.4 x ’— ^----------. se no­ teaz ă y — f(x ) adică m ărim ea y este funcţie de variabila in dep end en tă x. 16 etc.r2 — 9x + 8 = (x — 1)(£ — 8 ) = 0.

T riunghiul dreptunghic este triu n g h iu l care are un unghi drept (90c). 2 ) Două drepte sînt paralele dacă nu se întîlnesc oricît ar fi prelun­ gite. Figuri geometrice în plan. laturile a lă tu ra te form ează unghiuri drepte. iar cele a lă tu ra te form ează 1111 unghi diferit de imghiul drept. D acă unul din unghiurile trap ezu lui este u n unghi d rep t se obţine un trap e z dreptunghic. D reptunghiul este u n p a tru la te r cu laturile opuse paralele şi egale . P ătratul este un d reptun ghi cu to a te laturile egale între ele. Laturile ce mărginesc unghiul d rep t se numesc c a te te şi se notează cu b şi c şi la tu ra opusă. Perpendiculare şi paralele 1) Două drepte sînt perpendiculare dacă cele 4 unghiuri formate în punctul lor de întilnire sînt egale. alterne externe egale. unghiul d rep t este lu at ca u n ita te de m ăsură pen tru unghiuri. D re a p ta care îm p a rte u n ­ ghiul interior din vîrful triu ngh iulu i în două unghiuri egale se num eşte bisectoare. Triunghiul p o ate fi considerat ca o ju m ă t a t e d in tr-u n dreptunghi. Perpendiculara coborîtă d in tr-u n v îrf al triunghiului pe la tu ra opusă ei sau pe prelungirea acesteia se num eşte înălţimea triunghiului. D re a p ta care uneşte u n v îrf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse se num eşte mediană.12. corespondente egale. suplim entare şi externe de aceeaşi p arte a secantei.). interne de aceeaşi p a rte a secantei. 4) Figuri geometrice plane uzuale : Patrulaterul este figura geom etrică delim itată de 4' laturi. 3) P la n u l este o suprafaţă pe care se aşază o dreaptă pe toată lungimea ei în orice direcţie (planurile pereţilor. S um a unghiurilor interioare în tr-u n triunghi este egală cu 180°. R om bul este u n paralelogram cu laturile egale. Diagonalele rom bu­ lui s în t perpendiculare între ele. planşeelor etc. Unghiurile astfel form ate se numesc unghiuri drepte . Paralelogramul este un p a tru la te r cu laturile opuse paralele. Intersecţia a două planuri se face după o sem idreaptă (muchiile clădirilor). paralelogram sau romb. Suma a două unghiuri a lă tu r a te este de 180°. Trapezul este u n p a tr u la te r fo rm a t din două latu ri paralele şi două neparalele. 63 . Noţiuni elementare de geometrie şi trigonometrie a. Suma unghiurilor interioare ale unui p a tru la te r este de 360°. D ouă drepte paralele tă ia te de o secantă form ează u n g h i u r i : alterne interne egale. ipotenuză n o ta tă cu a. pătrat.

rilor au două cazuri de egalitate : Cazul I. E galitatea a două triunghinri rezultă din egalitatea a trei din ele­ m entele lor. = — sup ra faţa to ta lă . rezultă : L = nd — 2i ir b.c 2 b. î n practică. — = ti = 3.. catetelor) . Cercul este o linie curbă închisă ale cărei pu n cte sîn t egal d e p ă rta te de un p un ct fix n um it centrul cercului 0.14.-f. Cazul I I . = su p ra faţa b a z e i . diagonale sau dia­ m etre. cînd au to a te laturile egale. cînd au ipotenuza şi cîte o c a te tă egală. Sum a lungimii lăturilor unei figuri geom etrice se num eşte perim etru.u n triun ghi oarecare există relaţia : «* = b 2 + c 2 ± 2 bc cos a (teorem a lui P ita g o ra generalizată). ipotenuza a. Două triung hiu ri sînt asemenea dacă unghiurile s în t egale şi latu­ rile corespunzătoare sîn t proporţionale. cînd au două latu ri egale şi unghiul dintre ele egal. T riunghiul scalen sau triunghiul oarecare nu are nici o p artic u la rita te '(unghiurile şi laturile s în t diferite). se ia valoarea n = 3. V = volumul. într-un triunghi dreptungliie între catetele /> . Triunghiul isoscel are două latu ri şi două unghiuri egale. Astfel : Cazul I. Figuri geometrice în spaţiu. ci respectiv I). particular al triunghiu.T riunghiul echilateral are t o a t e unghiurile şi laturile egale. A . cîn d au ipotenuza şi cîte u n unghi ascu ţit egal. în t r . există următoarele relaţii : a 2 = b. catetelor) . Cazul I I I . c. d R aza cercului se notează cu r şi d = 2r . Poliedrul este o figură geom etrică m ărginită pe to a t e părţile de feţe plane.14159. R a p o rtu l dintre lungim ea cer­ cu lui L şi diam etrul d dă o valoare n o ta tă cu litera grecească 7i(pi) . 64 . Cazul I I . înălţimilor). A t = su p ra fa ţa laterală . înăl­ ţimea h din virful unghiului drept şi d şi e . cînd au o latu ră egală cuprinsă în tre două unghiuri egale. lim itate la intersecţiile lor. h = înălţim ea.= a X d c3 — a X e hr — d x e (teorem a (teorem a (teorem a (teorem a lui P itagora) . P e n tru exp rim area principalelor caracteristici s!fe vor utiliza notaţiile A . F ig arii e geometric? uzuale se nu­ mesc şi poliedre. respectiv proiecţiile laturilor b şi c pe ipo­ tenuză. segm entele de ipotenuză determinate de înălţim e. « Triunghiurile dreptimgliiee fiind un ea/.

cos 90° = 0 1 . cos 45° 4a° = 1 = ^-77—î cos 60° = — .. 5 —Cartea fierarului betonist —cd. Tetraedrul este o piram idă cu baza triunghiulară. c° cotg y= cos y = ----. Valori de reţinut : sin O"1 = 0 . F uncţiile trigonom etrice se folosesc pentru rezolvarea p rin calcul a problem elor geometrice. c. fig.:----------. sin 90° = 1 . iar dacă bazele s în t dreptun ghiuri se nu­ m eşte paralelipiped dreptunghic.------= — tg Y c ipotenuză a ° ' cateta opusă î n mod similar se determ ină şi p en tru unghiul J3. */ -. tg 0 ° = 0 . F uncţiile trigonom etrice s în t definite ca ra p o a rte dintre catetele b sau/şi c şi ipotenuza a a unui triun ghi dreptunghic A B C cu unghiul drept a în A şi cu unghiurile (î ş i y opuse catetelor b şi c (v.Prism a este un poliedru cu două baze egale şi paralele. tg 90° = oo. 2). D acă are muchiile feţelor laterale perpendiculare pe baze se num eşte paralelipiped drept. T runchiul de piramidă se obţine prin tăierea v îrf ului piram idei cu un p lan paralel cu baza.) . Paralelipipedul este o prism ă p a tru la te ră ale cărei baze s în t p ara­ lelograme. iar feţele laterale triun ghiuri oarecare şau isoscele u nite to a t e în acelaşi vîrf. Funcţii trigonometrice. Suprafeţele bazelor po t fi form ate din u na din figurile plane (triunghi. p en tag o n etc. Sfera este u n corp geom etric care are to a te punctele egal d e p ă rta te de centrul sferei 0. C ilindrul este o prism ă cu suprafeţele de bază cercuri. Conul este o piram idă cu s u p ra faţa de bază u n cerc.. 65 . p a tru la te r. II. sin 45° = sin 003 J 2--. C ubul este u n paralelipiped cu to a te feţele p ătra te.■ cateta opusă c trf —_ sm y ipotenuză a cateta adiacentă b cateta adiacentă b cateta adiacentă b —> . Piram ida este u n poliedru care are ca bază o figură geom etrică oa­ recare. Pentru unghiul y funcţiile curente sînt : cateta opusă — c • . prism a poate fi d re a p tă sau oblică. cos 0 ° == 1 .

să se urm ărească co m po rtarea în tim p a acesteia. subinginerii şi m aiştrii trebuie să aibă cu noştin ţe tem einice de fizică. = B. să fie folosită co­ resp u n zăto r condiţiilor de ex plo atare . p. cos y.2) există relaţiile : b = a sin (3 = a cos y . ELEMENTE DE MECANICĂ Şl REZISTENTA MATERIALELOR P e n tru calculul construcţiilor. materiale plastice etc. să se taseze d upă anum ite reguli. II. să fie e x e cu tată corect în co nform itate cu to a te reglem entările tehnice şi legale în vigoare .a2 — Fig.2. b. mecanică. O construcţie treb uie să fie p ro iectată astfel îneît să fie re sp ectate regulile de alcătuire şi de c a l c u l . 11. b = c tg (3 = c cotg •). Aceste relaţii perm it rezolvarea triu ng hiu lui dreptunghic. O construcţie p en tru a fi b u n ă în exp loatare treb u ie de asemenea să-şi păstreze deformaţiile elementelor ei în an um ite limite. Relaţii Intre laturi şi un­ ghiuri (notaţii). să aibă c o n tra cţia şi d ilatarea în limitele p re v ăzu te de proiectant. In continuare se dau cîtev a noţiuni necesare de m ecanică şi rezis­ t e n ţ ă p en tru înţelegerea com portării elementelor din beton a r m a t şi a forţelor ce se nasc în dispozitivele de ridicare. metal. cunoaşterea încărcărilor la care este sup usă construcţia. 66 . determ inîndu-se eforturile şi eforturile unitare din secţiunile cele m ai solicitate care se com pară cu rezisten­ ţele m aterialelor de construcţii folosite. y (fig. c2 — a 2 -fDacă a =-. c şi unghiurile a. beton ar­ m at. reziste n ţa materialelor şi calculul construcţiilor din diferite materiale.B Intr-un triunghi cu laturile a. + c2. într-un triunghi oarecare se aplică formula Ini Pitagora generalizată : a 2 = b2 + c 2 — 2 bc cos a . * — 2 ac cos (3. a m odului de co m po rtare a fiecărui elem ent în p a r te la diferite solicitări. C onstrucţiile calculate se bazează pe cunoaşterea com portării m ate­ rialelor din care se face construcţia. b 2 = c 2 -j. inginerii. deschide­ rile fisurilor care ap a r în elementele din b eton a r m a t să nu depăşească li­ m itele adm ise.90° găsim «2 &2 &2 — 2 a/. lemn.

b — balanţă romană (cîntar). direcţie.3 şi I I . î n figurile II. T ip u ri d e fo rţe p a ra le le : a — scripete . Forje şi momente. * In lucrare s-au u tiliza t pe lingă u n ită ţile de m ăsură ale sistem ului in ternaţional (S I) şi u n ită ţile uzuale folosite in ţa ra noastră pină la introducerea sistem ului SI.3. Din p u n c t de vedere m ecanic forţa este con­ sid era tă o cauză care modifică s tare a de echilibru a corpurilor. planşee) p o t acţiona mai m u lte forfe sau încărcări (în acelaşi plan sau în plane paralele). 4 s în t a r ă ta te tip uri de forţe paralele. II . 5 fo rţe concurente care acţionează în acelaşi plan. iar In fig ura I I . 67 . Noţiuni de mecanică a. forţe care sîn t concurente. forţe care acţionează pe direcţii paralele . F ig. sens şi p u n c t de aplicare. A supra unui corp (în cazul n o stru grinzi. î n principiu se cunosc 3 cazuri : forfe care acţionează pe aceeaşi direcţie. F o rţele se caracterizează prin mărime. î n teh n ica construcţiilor forţele se m ăsoară în N ew ton (N) şi kilonew ton (kN) sau kilogram fo rţă (kgf) sau to ne forţă (tf) sau In forţe d istribuite pe m e tru p ă t r a t sau m etru liniar*. P e n t r u a p u te a evalu a forţele care acţionează treb uie să cunoaştem m o dul lor de compunere.1.

6.4. Forţe concurente. II. M A=Fd fi Fig. Fig. II. II.5. I I . aceasta dă u n m o m ent egal cu m ărim ea forţei în m u lţită cu distan ţa d de la p unctu l considerat A p in ă la d re a p ta în lungul căreia acţionează fo rţa (d istanţa d e ş te perpendiculară pe direcţia forţei). Forţe care produc rotiri (momente) şi Încovoierea grinzii. 6 ). F a ţ ă de u n p u n c t care nu se găseşte pe direcţia de acţionare a for­ ţei (fig. 68 .Fig. Forţe paralele la o grindă.

69 . 1) Forţe paralele şi de pe aceeaşi direcţie. ţ i n în d seama de sensul lor (se adună cele de acelaşi sens şi se scad cele de sens contrar) R = F 1 + F ..d [N-m]. iar dacă s în t corpuri elastice. î n figura I I .Compresiune .9 este evident la mijlocul distan ei d.7.8 se indică însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. II. î n cazul forţelor care acţio­ nează pe aceeaşi direcţie sau în cazul forţelor paralele re z u lta n ta for­ ţelor este egală cu sum a forţelor.I jS z" r C i’R) _ n & . + F 3. 9 însu m area a două forţe paralele. în N -m sau kgf-m . I I . Forţe care produc încovoieri şi lunecări în grinzi.Întindere Fig. ele defor­ m ează aceste corpuri (fig. D o uă forţe paralele F de sens c o n tra r formează u n cuplu al cărui mo­ m e n t este egal cu m ărim ea forţei F şi d is ta n ţa dintre ele d : M = F . Forţele tin d să deplaseze corpurile. deformabile. M ărim ea re z u lta tă se num eşte m o m en t şi se exprim ă prin produsul forţă X distanţă. P oziţia re zu ltantei în cazul forţelor din figura 11. b.d [N-m]. iar în figura I I . Compunerea forţelor. M om entul unei forţe fa ţă de u n p u n c t care s-ar afla pe direcţia de acţionare a forţei este nul deoarece d is ta n ţa d este nulă. Un sistem de m ai m ulte forţe po ate fi înlocuit p rin tr-o singură forţă d en u m ită re z u lta n tă R. cu legături care împiedică deplasarea grinzii etc. M omentele t in d să rotească corpurile sau secţiunile acestora la cor­ puri deformabile eu legături.7). conform fo rm ulei: M = F .

Fig. însum area a două forţe paralele şi egale.1 1 se a rată cele două situ a ţii: R .8. 2) Forţe concurente. dar poziţia re zu ltantei sa obţine scriind m om entul forţelor fa ţă de u n p u n c t (de exem plu A ) şi se găseşte poziţia direcţiei re zu ltan tei din relaţia : F „ -d= R c . Mai m ulte forţe care acţionează în acelaşi p u n c t se po t determ ina grafic prin regula paralelogram ului. p a r a ­ lelogramul se tran sfo rm ă în dreptunghi iar re z u lta n ta este m ărim ea diagonalei dreptunghiului. c = — R .F l —2F 1F 2 cos a ţele fac întreg ele unghiul a ) . fO .f F l (cînd forţele ele u n unghi de 90°). In cazul în care forţele s în t diferite ca m ărim e (fig. 11.3. II. 1 1 . î n figura 1 1 . iar m ărim ea diagonalei (la aceeaşi scară a forţelor) este valoarea rezultantei.= F \ -f. Fig. II.r P /2 Fig. (cînd fac for­ între = F \ . însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie.10. Cînd forţele s în t perpendiculare în tre ele. Poziţia rezul­ tantei a două forţe para­ lele şi neegale. In care forţele concurente sîn t laturile adiacente ale paralelogram ului pe care s-au re p re z e n ta t la scara forţelor. 1 0 ) rezul­ t a n t a este egală cu sum a forţelor R — F t + F».

dc aceea corpurile omogene cu forme geometrica precizate şi grosimi uniform e au centrul de g re u ta te în pu nctul de in­ tersecţie al axelor de simetrie. La m anipulări.12. 1 2 ). la ridicarea prefabricatelor. Irsumarea a două forţe concurente. L a corpurile cu forme com plicate plane. 11. iar în centrul fiecărei p ă rţi se consideră con cen trată g re u ta te a acesteia ca o forţă verti­ cală (forţa masică). Exem ple de forţe concurente s în t forţele din cablurile de legare la m anip ularea prefabricatelor din b eto n a r m a t (fig. acestea se îm p a rt în figuri geom etrice regulate. în cabluri. re z u lta n ta cablurilor de prindere trebu ie să trea că prin centrul de g re u ta te al grinzii.11. Centrul de g re u ta te al u n u i obiect este un p u n c t al obiectului în care se p o ate considera c o n c en trată t o a t ă greu­ t a t e a acestuia.Fig. P rin e xtin derea noţiunii. Fig. G re u ta te a întregului obiect poate fi considerată deci că acţionează în acel p u n c t care este p u n c tu l de aplicare a rezultantei forţelor d e g r e u ta te (masice). 11 . pen tru a nu se produce ră stu rn ări. 11. c. 71 . Centrul de g re u ta te al unei grinzi omogene v a fi mijlocul acestei grinzi. şi suprafeţele au ce n tre de g re u ta te . Forţe concurente. Centre dc greutate.

). fiind egale cu acţiunile. precum şi sum a algebrică a m om entelor forţelor în ra p o rt cu o axă norm ală în planul forţelor să fie nule.R=3g A < 7 o c a o ▼ o L a g rin d a din figura 11.13. prinderea trebuie făcută în centrul de g re u ta te care se găseşte pe direcţia de acţio­ nare a re zu ltan tei forţei afla­ t ă la d is ta n ţa c fa ţă de p u n c­ tu l A . 2) Ecuaţia de momente faţă de punctul A : F -a — V£‘ / = 0.V B — F = 0. q(2a + 3 a) 5 3< 1 d. Modul de prindere a unei grinzi care acţionează asup ra lui se re­ (în centrul de greutate). articulaţii etc. 3) Reacţiunile : \ A = V B = F /2 pen tru a = b — 1/2. î n ceea ce priveşte echilibrul corpurilor nedeformabile. 3g Un corp se găseşte în echi­ libru dacă sistemul de forţe (forţe exterioare şi legături) Fig. P e n tru cazul din figura I I . în figu­ ra 11.13.5. E ch ilib ru . reacţiunile din legături sîn t evidente. F orţele de legătură sîn t reacţiunile cak’e ap ar în legături (fire care su sţin reazeme. In cazul din figura I I . 72 .).4 cînd fo rţa F — 100 k N se găseşte la d is ta n ţa a de reazemul A şi respectiv la d is ta n ţa b de reazemul B re­ zultă : 1) Ecuaţia de proiecţie pe direcţia forţei : V 4 -j. stabilitate.14 se a r a tă cazul de sta b ilita te a unui corp care stă pe o bază de susţinere fiind în echilibru dacă verticala centrului de g re u ta te trece prin interiorul bazei de susţinere şi clacă nu intervin alte forţe (de exem­ plu dacă nu b a te v în tu l etc. M = 0. duce la o re z u lta n tă nulă şi la u n m o m e n t nul: R = 0 . distanţa c se determ ină din re la ţia : 2 ff'a + ? '3 « = 3 g-c . In cazul forţelor din acelaşi plan (coplanare) condiţiile de echilibru se reduc la condiţia ca sum a algebrică a proiecţiei forţelor pe două axe rectangu lare aflate în planul forţelor. 11.

11.16) a unei bare de oţel cu aria secţiunii A = 20 m m X 20 m m = = 400 m m 3 supusă la o fo rţă de întindere F = S0 000 N. . în interiorul unui corp solicitat la forţe exterioare se dezvoltă eforturi care echilibrează forţele exterioare şi ca urm are. a * & Fig. 11. Tensiuni interioare (eforturi unitare). = G(b + e) .. ^ r ' . A F-60000N t= .80000N ■e E Fig. Sub acţiunea acestora.15.+ . corp...e) 2. 73 . 11... Cazul cel mai simplu de solicitare este cea de întindere centrică (fig.> //7 ///$ /7 7 7 7 7 7 ? . A — r -— -j} F ... o stare de tensiuni (eforturi unitare)..15 se a r a tă cum p o ate fi caracterizată stab ilita te a Ia ră s tu rn a re fa ţă de punctul A .16.. î n figura 11. Mr G(b + e) F (a . Elemente de rezistenţa materialelor a... Bară supusă la întindere. 11. m om entul de ră s tu r n a re M r = F (a — e) treb u ie să fie mai mic decît m om entul de stab ilita te M ...14. Eforturi. Sta­ bilitatea unui Fig. deci coeficientul de stab ilita te c la ră stu rn a re fa ţă de p u n ctu l A este : M.. Stabilitatea la răsturnare. corpul suferă deformaţii.

L a barele scurte su­ puse la compresiuni calculul se face în m od similar cu cel de la întindere. pun în d u -se în locu i p ă rţii tă ia te forţele de legătură (m om entu l M şi fo rţa tă ie to a re T) similare ap ro x im a tiv cu reacţiunile unei grinzi în c a s tra te în d reptul tă ietu rii (v. ele ac ţionînd în c e n tru l de g re u ta te al secţiunii. D a că această g rin d ă este în c ă rc a tă cu forţele F lt F „ F t şi F t în reazeme se nasc forţe egale şi de sem n co n tra r şi V B. Fiecare din cele două tro nso an e t ă i a t e tre b u ie să fie în echilibru. adică elem entul care a re două dim en­ siuni mai mici (dimensiunile secţiunii transversale). Eforturile interioare de pe p a r te a din stîn g a vor fi egale şi de sem n co n tra r cu eforturile interioare din p a rte a din d re a p ta . 6 ). în ra p o r t cu des­ chiderea (fig. P e n t r u a determ in a forţele interioare din planul secţiunilor aflate la distanţele x şi x ' de reazem e se consideră grin d a t ă i a t ă im aginar în acest plan. b. Aceste eforturi u n ita re se găsesc în secţiunile interioare ale m a­ terialului (secţiunea haşurată). Aceste forţe s în t forţe exterioare.--A 400 mm* == 200 N / m m 2. iar fo rţa ori­ zontală H Â — 0. D in condiţiile de echilibru rezultă că fo rţa tă ie to a re v a fi egală cu su m a forţelor verticale exterioare din stîn g a secţiunii (inclusiv reac- E fortul u n itar (pe u n ita te a de su p ra faţă) va fi 74 . Intr-o construcţie tip ul cel mai curent de elem ent încovoiat este grinda. E lem ente încovoiate.— ---------------. I I .17). In calcule se verifică dacă efortul u n i t a r este m ai mic decît v a ­ loarea de calcul p re v ă z u tă p e n tru oţelul folosit. 11. fig. adică pe fiecare m ilim etru p ă t r a t de m ateria l există u n efort u n ita r interior de 200 N / m m ’.

75 . Verificarea prin calcul a clem entelor încovoiate. VB = Fb l Fa 0 0 l M om entul încovoietor în secţiunea x este : nr Mx = „ VAx = Vl -X.ţiuniie) T x — V A—F 1 iar m om entul încovoietor. 11. t i 1 • — / M im "x = V A* q m ax " Fab i x l compresiune) W < T X (întindere) '<M d F ig. G rin d ă în c o v o ia tă : •a — momente încovoietoare pe grindă pentru o forţă F . c — secţiunea transversală a grinzii. b — efor­ tu ri unitare în secţiunea x . c. Q \F b l — z i! i k .7) care în prin­ cipal s în t date de fo rţa tăietoare. 11.18) a în cărcată cu o forţă F . I I . p en tru verificarea ei se fac urm ătoa rele o p e r a ţ i i : Se determ ină reacţiunile V A şi V B făcînd echilibrul întregii grinzi (scriind ecuaţiile de m om en te fa ţă de reazemele A şi B : [ M s == Ma = 0 V Al —Fb = V Bl —F a = 0 . La elementele încovoiate a p a r şi lunecări (v. — Fb l .18. cu sum a algebrică a t u t u r o r m om entelor forţelor exterioare din sting ă secţiunii (inclusiv re a c ţiu n ile : M x — V Ax —F ( x — a). Fie o grindă încovoiată (fig. fig. VA — . — ► V .

Eforturile u n itare sau rezistenţele aşa cum se m ai numesc se no­ teaz ă cu litera grecească o. C. unghiuri. b se a r a tă p o rţiun ea de grindă din dreptul secţi­ unii x deform ate u n de ap ar eforturi u n ita re din încovoiere care dau u d cuplu egal cu m om entu l încovoietor M x . Valoarea eforturilor u n itare m axim e p e n tru o secţiune d re p tu n ­ g hiulară (fig. P e n tr u ca o piesă sau o grindă să nu se ru p ă sau să nu cap ete deform aţii p erm a n en te (săgeţi) mai m ari decît cele adm ise p en tru o b u n ă exploatare. P e n tru pre­ g ătire a a rm ă tu rilo r şi m on tarea lor la poziţie se efectuează o serie de m ăsu ră ri şi verificări. precum şi scule şi dispozitive de trasare. DISPOZITIVE DE MĂSURĂRI MECANICE Şl GEOMETRICE P e n tru efectuarea lucrărilor de construcţii pe şantier şi în atelier se folosesc diferite dispozitive p e n tru m ăsurări de lungimi. presi­ unilor şi forţelor folosite la p re în tinderea arm ăturilor. alinieri. sîn t eforturi u nitare de com­ presiune în fibra superioară şi eforturi u n itare de întindere în fibra inferioară (maxime). dh2 te n ta si are valoarea V V= — — . R ezistenţa de calcul de regulă se obţine din lim ita de curgere a m aterialului îm p ă rţită la u n coeficient de siguranţă (ym) : c a lc u l _ ^curgere î n norme s în t d ate valorile rezistenţelor de calcul p en tru diferite materiale.18. 76 . c) este c = — — . efor­ turile un itare (rezistenţele) se com pară cu rezistenţele de calcul. verificări de nivel. g re u tă ţii (masei) probelor.1S. Rezistenţe de calcul. W se num eşte modul de rezis- ■ . ' ' 6 d. Coeficienţi de siguranţă. II.M om entul încovoietor m axim (din dreptul forţei) va fi : Fba l în figura 11. dimensiuni ale profilelor metalice.

P e n tr u m ăsurarea dimensiunilor profilelor metalice (arm ături. 11. table.1 . piuliţe. Metru pliant.1. . 3) Ruleta cu panglica de otel flexibilă de 10. alum iniu sau oţel. 20 şi 50 m lungime.05 şi 0.21) este u n dispozitiv de m ăsu rare c o n stru it dintr-o riglă g r a d a t ă cu cioc şi u n cursor cu cioc de aceeaşi lungime. realizat din lemn.2 0 ).19).02 mm. Cursorul este g ra d a t cu vernier a v în d o g ra d a ţie care per­ mite determ inarea fracţiunilor de diviziune.19. se folosesc u rm ăto arele dispozitive : 1) Şublerul obişnuit (fig. G ra d a ţia vernierului se realizează pe rigla cursorului p rin îm p ărţirea lungimilor de 9. Vernierul p erm ite citirea fracţiunilor de diviziune a s t f e l : u n ităţile întregi se citesc în stîn g a gradaţiei zero a vernierului. Măsurarea dimensiunilor liniare P e n tru m ăsu rarea distanţelor de pe cofraje şi a lungimilor la care se fasonează a r m ă tu r a se folosesc u rm ătoarele instrumente : 1) M etrul gradat m a rc a t în centim etri şi milimetri. 19 sau 49 m m în 10. Buton de fixare 77 . care se înfăşoară într-o carcasă (fig. 0. Fig. 11. 1 1 . ţevi. 2) M etrul pliant fo rm a t din 10 b u că ţi articulate care se strîn g prin supra p u n ere (fig. iar n um ărul de fracţiuni în drep tul diviziunii de pe vernier care se su pra p u n e cu g ra d a ţia de pe rigla g ra d a tă (STAS 1373/1— 82). 11. piese prelucrate) şi deplasărilor arm ă tu rilo r în tim pul operaţiei de preîn tin d ere etc. 20 şi 50 p ă rţi egale asigurînd precizia de 1/10 1/20 şi 1/50. m m respectiv 0.

la care m ăsurarea se bazează pe acelaşi principiu ca şi la dispozitivele care au cursor. 11.1 şi 0. avînd limita superioară de citire cuprinsă in tre 100 si 500 mm cu precizia de m ăsurare de 0.02 mm (STAS 1374-73).22) sînt folosite pen tru m ăsurarea dimensiunilor găurilor.23)» Fig. Cursorul g ra d a t la m icrometre este deplasat prin înşurubare.22. Şubler de adincime. 3) Micrometrele. 11. 11.Şurub de fixare 2) Şublercle de adincime (fig. 78 . tra n s form înd rotirea şurubului micrometric într-o deplasare liniară (fig.

G rodotlo p e n tru Jum dtS ji de mm .

Fig. D u p ă destinaţie şi m od de alcătuire se deose­ besc m icrom etre p en tru sîrmă. deformaţiile elementelor elastice ale dinam om etrelor etc. utilizat p en tru m ăsu rări precise ale u n ­ ghiurilor.25).26).25. -30 . riglă mobilă. 11. STAS 6653-83). Echere : a — simplu . de adîncim e etc. de interior. P e n t r u unghiuri d rep te se folosesc şi echere cu ta lp ă (fig. ţevi.0 0 1 mm. tra s a re a şi verificarea u n ­ g h iu rilo r exterioare şi interioare. c — cu talpă.). fig. 2) Raportorul (fig.1 sau 0 . fo rm a tă din plăci poligonale care po t form a •diferite unghiuri. disc g r a d a t si vernier. m icrom etrele au diferite desti­ naţii. Cursa obişnuită de m ăsurare p o ate fi de la 15 la 25 m m şi p o ate a ju n g e p înă la 500 mm. 60°. 2.0 1 sau 0 . P o t fi ra p o rto a re simple. In funcţie de cursa de m ăsurare. M ăsurarea unor deform aţii foarte mici se realizează p rin amplificarea deplasărilor tijei m icrocom parato ru lu i care se tra n s m ite unui ac.B ra ţu l cilindric este g r a d a t cu repere milim etrice şi de j u m ă tă ţi de m ilim etru. indicator. M ărim ea diviziunii este de 0 . 90° şi 120° (STAS 2050-78). Echerele.. se ex ecu tă cu unghiuri de 45°. 11. b. 11. tab lă. ra p o rto a re cu rigla m obilă sau rapo r­ to a re mecanice (cu riglă fixă. 11. Măsurarea unghiurilor P e n tru m ăsurări şi trasă ri de unghiuri se p o t folosi urm ătoarele Instrum ente: 1) Echerul. u tilizat pen tru m ăsurarea. P a r te a conică a ta m b u ru lu i este g r a d a t ă cu repere p en tru su tim i de m ilimetru.24) se utilizează la m ăsurări de deform aţii fo a rte mici (scăpări din bacuri ale arm ă tu rilo r pretensionate. 3) Cala unghiulară. a v în d de regulă tr a s a te 50 repere echidistante prelungite p în ă la m arginea inelară a ta m b u ru lu i (STAS 1374-73). 4) Microcomparatoarele mecanice cu tijă şi cadran (STAS 4293-83.

P e n tru com pararea re lativ ă a două cote de nivel se foloseşte linealul Şi nivela cu bulă dc aer sau bolobocul. 1 81 . fermelor (a b aterea po ate fi de 1 0 m m /km ). Verificări de poziţii ■ "s P rin verificările de poziţie ale construcţiilor.26. P e n tru verificarea alinierii se foloseşte p ină la lungimi de 50 m firu l dc oţel cu d iam etrul de 0. Cotele de nivel ale construcţiilor se verifică cu nivela de apă cu furtun (precizie ± 1 mm). care este fo rm a t d in tr-u n t u b de sticlă uşor cu rb a t u m p lu t cu spirt sau cu eter a v în d în interior o b ulă de G — Cartea fierarului betonist — cd. cofrajelor etc. la aşezarea stîlpilor. P e n tru d is ta n ţe mai m ari de 50 m se foloseşte teodolilul care este u n a p a r a t de m are precizie ce m ăsoară unghiurile orizontale şi verticale. nivelului şi verticalităţii. 11.Fig. Raportor universal.8 sau t m m. L a distan ţe m ari se foloseşte nivela topometrică. E l p o ate fi folosit la veri­ ficarea v erticalităţii şi orizontalităţii. 3. se în­ ţeleg operaţiile de control ale alinierii. bine întins.

aer (fig. 5. D inam om etrele eu elem ent elastic. 82 . 4. M ăsurarea tehnică se face prin cîntărire cu a p a ra te baz ate pe principiul pîrghiilor. a. Sînt a lc ă tu ite în general d in tr-u n elem ent elastic (arc) care se deformează elastic sub acţiun ea forţelor. De asemenea. V erticalitatea p în ă la 20 m se poate verifica şi cu firu l cn plum b dacă nu b ate vîntu l. E lem entul elastic de regulă se face dintr-o singură b u c a tă din oţel (oţel arc aliat). Măsurarea forţelor îii operaţiile de preîn tin d ere a arm ă turilor la elementele de beton preco m p rim at este necesar să se cunoască forţele de preîntindere. la în d rep ta rea din colaci a arm ă tu rilor este necesar să se cunoască forţa de îndreptare. Nivela po ate fi folosită şi la controlul verticalităţii (STAS 5307-80). Măsurarea masei Masa u nui m aterial este o m ărim e care reprezin tă ra p o rtu l dintre g re u ta te şi acceleraţia g ra v ita ţio n ală şi se exprim ă în kilograme (kg). P rin m ăsu ra rea şi etalonarea deformaţiilor cu m icrocom păratoarele se găseşte o corespondenţă în tre forţe şi deform aţii pe baza căreia se poate deduce apoi forţa. F orţele se m ăsoară cu d inam om etre care pot fi cu elemente elastice sau hidraulice (STAS 4447-83).27). 11. p en tru ca aceasta să nu depăşească limita de curgere a oţelului. C înd tu b u l de sticlă este pe s u p o r t de lemn se num eşte nivelă dulgherească.

el po ate a j u t a la fasonarea arm ăturilor. D inam om etrcle h id rau lice .29). 11. 6) Calibrele p e n tru verificarea dimensiunilor barelor de oţel-beton (fig. 11. M ăsurarea presiunilor se face cu m anom e tre care p o t fi cu arc t u b u l a r m onospiral la care se m ăsoară defo rm a ţia arcului s u b acţiunea presiunii sau m an om etre cu m em brană deformabilă. găurilor p en tru nituri şi şuruburi etc. 6. Fig. se trasează lungim ea lor. Dispo­ zitivele pot fi folosite şi Ia tra s a re a barelor de oţel-beton care se faso­ nează. Dispozitive de trasare î n a in te de debitarea unor profile.28. La operaţiile de trasare se folosesc următoarele dispozitive : 1) A c u l de trasare. în cazul îmbinărilor. 11. Trasatoare paralele. se trasează ajustările pentru sud ură. 5) Şablonul din tablă subţire care se foloseşte la m arcarea întretăierii axelor . 4) Chernerul care foloseşte la Dunctarea unor centre. confecţionat din oţel dur av în d vîrful din widia (carbură metalică). De asemenea. 83 . a punctelor de în cep u t şi sfîrşit ale liniilor ce se trasează. poziţionarea axelor. 3) Compasul dc trasare cu v îrfuri m etalice şi riglă de trasare. Presiunile sîn t realizate în general prin pom pe cu piston. A cesteafsînt utilizate la măsurarea forţelor prin d eterm inarea presiunii care ia naştere în tr-u n lichid asu­ p ra căruia acţionează lin sistem de lorţe. 2) Trasatoarele paralele cu ac de trasaj m o n ta t pe supo rt şi cu un lim itato r culisant asigură tra s a re a de linii paralelejcu marginile piesei (fig.1). tăierea plăcilor pe care se sudează arm ă tu rile etc.28).

VERIFICAREA CALITĂŢII OŢELURILOR DE ARMĂTURI Şl A BETONULUI PRIN ÎNCERCĂRI DE LABORATOR C alitatea m aterialelor este g a r a n t a t ă de p ro ducăto ri p rin s ta n ­ darde. Aceste ultim e încercări se m ai numesc şi încercări tehnologice deoarece ele asigură condiţiile p en tru punerea arm ă tu rilo r în operă. 4. P e n t r u beton. Verificarea dim ensiunilor barelor de oţel-beton : a —calibrare .Fig. P rincipiu l înccrcării. îndoire a lte r n a tă şi torsiune p e n tru sîrme. 1. încercarea constă din supunerea unei e p ru v e te de o ţel-beton de circa 50 cm (500 mm) la o solicitare de tra c ­ 84 . b —măsurarea diametrului. 11. în caz de dubii. încercarea m ecanică cea mai im p o rta n tă este cea la com presiune pe cuburi. P e n tru oţelul de a rm ă tu ri verificarea cea m ai im p o rta n tă este p rin încercarea la tra c ţiu n e care se execută cu maşini speciale şi încer­ carea de îndoire p e n tru oţel-beton. a. încercarea la tracţiune P e n tru verificarea caracteristicilor de re ziste n ţă ale oţelului-beton cea mai im p o rta n tă încercare este încercarea la trac ţiu n e sau întindere. Totuşi. se verifică ca litatea acestor m ateriale.29.

con tinu u şi fără şocuri. p en tru a nu se schim ba stru c tu ra oţelului. P e n tr u oţel-beton (vergele din OB 37. pe epruv ete se t r a ­ sează repere. iar suprafeţele de tăiere bine polizate. PC 60.00785 g / m m 3 .ţiu n e pe direcţia axei longitudinale a epruvetei. c în tă r ită efectiv. e. E p ru v e te le de regulă au capetele t ă i a t e perpendicular pe axă.) se folosesc epru v ete (por­ ţiuni de bară) neprelucrate. alungirea la rupere şi g îtu irea la rupere. Determinarea ariei secţiunii epruvetei. p = 0. în tim p ul încercării la tra c ţiu n e se determ ină : lim ita de curgere. 1) Lim ita de curgere este fo rţa F e (în registrată la maşină) la care începe să se deformeze m u lt oţelul (curge). de regulă la 1 0 m m în tre ele. în m m . deb itate direct din colaci sau din legă­ tu rile de bare. aplicînd form ula din STAS 6605-83: m S 0 = -----' Lp r [mm-] în care : S 0 este aria secţiunii iniţiale . Aplicarea încărcării se face lent. se v a în d re p ta num ai m an u al cu u n ciocan de lemn pe o s u p ra faţă plană t o t de lemn. b. p e n tru deter­ m inarea corectă a caracteristicilor m ecanice u rm ă rite (1 k g f/m m 2. sîrme. U tilaje şi bacuri. T ra s a re a se face pe o lungim e de cel p u ţin 240 mm. m — m asa epruvetei care se încearcă. P e n tru încercarea oţelurilor. to ro an e etc. D eterm inarea ariei iniţiale (efective) a epruvetei se face la epruvete netede prin m ăsurarea d iam etrulu i (oţel OB 37. P e n tr u tab le se folo­ sesc epru v ete plate prelucrate sau e p ru v ete rotunde. Această lim ită este pusă în eviden ţă la oţelul-beton OB 37 de te n d in ţa de oscilare sau de stag n are 85 . p — d ensitatea oţelului . fălcile maşinii s în t p re v ăzu te cu bacuri cu d a n tu ra specifică fiecărui tip de epruv etă. L — lungimea fixă a epruvetei. Determinarea ariei secţiunii oţelului cu profil periodic (PC 52. d. sîrm e netede etc. p în ă la rupere. Caracteristici care se determină la încercarea de tracţiune. în a in te de încercare e p r u v e ta este m ă s u ra tă cu şublere p e n tru d eterm inarea ariei secţiunii iniţiale (efective) şi dimensiunile nervurilor. în vederea determ inării a n u m ito r caracteristici m ecanice (STAS 200-75 şi STAS 6605-83). pe t o a t ă lungim ea cuprinsă între fălcile de prindere ale maşinii de încercat. rezis­ te n ţa la rupere.). Eprnvcte supuse la încercare. c. PC 60) se face de regulă p rin cîntărire. î n vederea determ inării alungirii d up ă rupere. p e n tru ca în tim p u l încercării să nu se pro ducă lunecări din bacuri. încercarea se execută la maşini de încercat care treb u ie să îndeplinească to a te condiţiile specificate în STAS 1510-80. D acă e p ru v eta nu este d re ap tă. s). in g . PC 52.

Fmaz — forţa la care s-a r u p t ep ru v e ta . F e — fo rţa de curgere în reg istrată la maşină . n u m ită şi aria secţiunii nominale. 5’ [N/mm*] . -J6 vâ . S0 — secţiunea iniţială efectivă. în tim p ce ep ru v e ta co ntinuă să se lungească. La oţelurile dure p en tru b eton p recom p rim at şi la oţelurile cu profil periodic.40 mm trebuie să aibă urm ătoarele caracteristici mi­ nim e : — lim ita de curgere R .8 0 .00 mm*). în tabelul 4 de dim ensiuni din sta n d a rd citim că o ţelu l OB 37 0 20 are aria secţiunii nom inale S„ = 3. S0 — secţiunea iniţială efectivă.65 mm* care 4 4 •ste m ii în că <bcit secţiunea nom inală din tabel (S„ = 3.. iar în ta b elu l 7 cu caracteristici mecanice. — forţa dc curgere F .6 5 2 9 8 .= 298. Calculul se p o ate face şi pe aria secţiunii tre c u tă în sta n d a rd . $0 în care : R e este lim ita de curgere . = 73 000 N . — alungirea la rupere A5 = 25% . R m = ■ 114000 _ 382 2 9 8 .6 5 7 j t 19. Să se verifice o bară de oţel-beton de calitatea O B 37 0 20 mm dacă valorile caracteristicilor corespund S T A S 4 3 8 / 1 .14 cin1. . Prin m ăsurări s-au găsit urm ătoarele valori : — diam etrul d = 19. — forţa de rupere F mit = 114 000 N . — o 15 N /m m 1 . deform aţie neproporţională a epruvetei supuse încercării (p 0 . S „ = ---. curgerea oţelului (lungirea lui fără să crească forţa) nu este evidentă prin urm ărirea acului maşinii de încercat şi de aceea se mă­ soară limita la care este depăşită o a n u m ită deform aţie p erm a n e n tă . 2) Reâslenţa la rupere este d a tă de forţa m ax im ă F mJÎ în re g is tra tă pe m aşina de încercat la ruperea epruvetei. în loc de S 0.= ---------.u j & r j 86 . = — [N /m m 5] .14 cm* — 314.5 mm . Exem plul 1. R ezistenţele efective determ inate pe aria secţiunii iniţiale efective for fi : Aria Secţiunii iniţiale efective rezulta R . Rezistenţele la rupere se calculează eu formula : R m= So în care : R m este rezistenţa la rupere .= /3 000. că o ţelul OB 37 cu diam etrul d = 1 4 .a acului care indică forţa.2 %)* Calculul lim itei de curgere (efortului unitar) se face cu form u la: R. — rezistenţa la rupere R m = 360 N /im n 1 . = 235 N/mm* .

de unde rezultă A l = z Io Io P e diagram a R — s se pot d eterm in a şi celelalte caracteristici me­ canice. In tim p u l încercării la tra c ţiu n e se m ăsoară o d a tă cu forţa aplicată şi lungirea epruvetei că u rm are a aplicării încărcării. pe abscisa x luîndu-se ca variabilă alungirea A l (mm]. adică pe această porţiun e a curbei există ® — otel cu curgere aparentă . 3) M odulul dc elasticitate este o caracteristică a oţelurilor. Diagrama. şi anum e : m odulul de elasticitate şi lim ita de curgere conven­ ţională jR„ 0.R ezistenţele efective determ inate pe aria acţiu n ii nom inale sin t : Ii. 87 . D acă in tr-u n sistem de axe ortogonale se face o reprezentare grafică. 11.2 caracteristică p en tru oţelurile mai dure (fără limita de curgere aparentă).-----— — — [% ].= 73 000 311. Se constată că oţelul corespunde caracteristicilor din stan d ard .00 363 N/mm*. se poate înregistra direct la maşină.30). D acă forţa se îm p a rte la aria secţiunii şi alungirea la lungimea ep ruv etelor se obţine diagram a efort u n ita r (rezistenţă) R — alungire specifică e. I!m = 114 000 314. Determinarea curgerii pe baza lungirii totale : OT = e # -f = 0. se obţine diagram a fo rţă F — alungire A l (fig. în care £ = . „ = 233 N/min= .00 ______ . rezistenţele determ inate pe secţiunile nominale (cu care a calculat şi proiectantul) nu mai corespund fiind mai mici dccit cele din stan d ard D iagram a încercării la tracţiune. O T = O M -f MT.5% . pe o rd ona tă forţa F [N]. care se d eterm in ă pe c u rb a încercării la tra c ţiu n e pe p orţiun ea în care această cu rbă are o variaţie^liniară. dar fiind lam in at la o dim ensiune mai mică. b j— oţel fără curgere aparentă.

30). P e n tru oţelul-beton el are valoarea £ = 21 000 000 N /c m 2 = = 210 000 N / m m 1. 0. j • A plicăm form ulele anterioare A 1= z l : e = -----= ----------. Cunoscînd modulul de elasticitate se poate deter­ m ina pen tru o a n u m ită alungire specifică rezistenţa corespunzătoare şi invers. . 4) L im ita de curgere convenţională R p0. adică este p a n ta dreptei care trece prin originea axelor de coordonate (v.o/ x 10 3 . R — zE.30). fig.o p ropo rtion alitate directă în tre creşterea rezistentei şi alungirii spe­ cifice (STAS 6065-83 şi 10290-75). Modulul de elasticitate astfel d e term in a t este o co n stan tă. E xem plul 2. E — tg a. P e n tr u toroan e şi îm pletituri se determ ină m odulul de elasticitate secant. In acest mod p utem calcula c it trebuie să fie alungirea totală la întinderea u n u i oţel liv rat in colaci.2 est e 0 caracteristică a oţelu­ rilor mai t a ri (dure) şi este echivalentă limitei de curgere de la oţelurile moi. fură ca să se ajungă lo curgerea ofelului. 5) A lungirea la rupere ( A n) este alungirea specifică a ep ru vetei. Io 88 . care se m ăsoară d upă ru perea epruvetei pe o a n u m ită bază in dicată de factorul dimensional n An = lu ~ /u x 100. E 2 2 1 0 0 0 000 1 000 B 2 4 000 1 „ . se sim ­ bolizează cu litera E şi se calculează pe p orţiunea d re ap tă a diagram ei R . fără ca rezistenţa in oţel să depăşească ju m ă ta te din lim ita de curgere B e — 210 N /m m ’= 21 000 N /cm . Să se îndrepte un oţel-beton t u troliul. fig.57 Deci trebuie să avem grijă să n u se depăşească lungim ea vergelei de 100 m cu m ai m u lt de circa 0 cin. A l = --------.x 10 000 c m . lung de 100 m.| respectiv —— B.-5. iniţial) E 0. ' De regulă se determ ină m odulul de elasticitate tangent (sau cum se mai numeşte. 11. Această limită corespunde unei deformaţii specifice p erm a n en te (care se obţine prin intersectarea curbei R — s cu paralela la modulul tan g e n t. D in p u n c t de vedere geom etric m odulul de elasticitate este t a n ­ g e n ta unghiului la curba R — z . 11. cu expresia : E = — £ [N /m m 2]. tr a s a tă prin abscisa e = 0.7 cm .-----------------------= O. (v. pen tru a n u se modifica prin întinderea cu tro liu l caracte­ risticile oţelului-beton.2% .

11. 89 . încercarea de îndoire Ia rece P e n tr u a verifica fasonabilitatea oţelului şi ca p a c ita te a lui de sud abilitate. Această încercare este o încercare de deform abilitate şi prelucrabilitate. o ţelul-beton este supus probei de îndoire la rece. A ieo p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 1 0 0 mm. cu lun­ gimea d intre role L — D + 3 d.. Maşinile care s in t folo­ site p e n tru încercarea la trac ţiu n e .31). î n acest caz. 100 deci a lu n g ire a este m ai m are decît cea p re v ăzu tă în STAS 438/1-80. un de A — 27% . . îndoirea se execută pe epruvete de oţel-beton la dispozitivul de încovoiere al maşinii (fig.5d) şi d u pă ru p e re s-a găsit l u = 130 mm. alungirea va f i : A6 = /„ x 100 = .D e exemplu. în care D este diam etrul m andrinei de apăsare.--. 0 20 s-a m ă su ra t epru v eta în a in te de rup e re pe o lungime /„ = 100 m m (echivalent cu l„ .30 mm. p en tru u n oţel OB 37. D iam etrele m andrinei sîn t date în STAS 777-80. încer­ carea de îndoire se face la maşini de încercat.l-. 2. . N otaţiile uzuale s în t urm ătoarele : A s p en tru alungirea m ă su ra tă pe 5 d (d = diametrul) . care constă din două role de sprijin cu ra za r — 2 5 . compresiune şi încovoiere p o t fi utilizate şi la încercarea de îndoire la rece. A ie p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 10 d .100 x 100= 30%. iar d — d iam etrul epruvetei.

PC 52 se în­ doaie la 180° cu u n dorn de 3 d . în doirea oţelului p en tru fasonare se face pe dornuri cu d iam etre mari aşa cum se va a r ă ta la capitolele urm ătoare.32). 11. P e şantier pro ba se p o ate face pe bancul de fa so n at oţel-beton. U nghiul de îndoire limită se d eterm ină la ap a riţia pe fa ţa întinsă a epruvetei a primei fisuri sau a luciului m etalic pe o lungime de 5 mm. Se consideră o îndoire a lte r n a tă îndoirea epruvetei la 90° şi readucerea ei la poziţia iniţială. P e n tru realizarea îndoirii com plete la 180° se p ot folosi şi dispozitive anexe adecvate.încercarea se face p înă la un unghi de 160 —180°. fără a se lua în consideraţie desprinderile de oxizi. Acţionarea m an ■drinei se face continuu. încercarea de îndoire alternatâ Se execută p en tru sirmele folosite la b eton p reco m p rim at conform STAS 7737-67 care a r a tă modul de încercare şi STAS 6482/2-30 care a r a t ă nu m ăru l de îndoiri la care treb uie să reziste fiecare sîrm ă pînă -se ru p e la această probă. PC 60 se îndoaie la 180° pe un dorn de 3 d. încercarea ne a r a t ă c a p acitatea de deform abilitate a sîrm ei dîndu-ne o indi­ caţie asu pra posibilităţii utilizării sîr­ mei cînd aceasta este obligată să tre a c ă prin role în tim p ul operaţiei de preîntindere. / Aceste probe s în t foarte severe şi ele se folosesc la verificarea cali­ tă ţ i i oţelului. 3. U ltim a îndoire alte rn a tă se con­ sideră la a p a riţia u n or fisuri pe epru- *90 . încercarea constă din îndoirea la 90° re p e ta tă în sensuri opuse a unei ep ru vete fix a tă la u n c a p ă t prin bacuri cilindrice de u n a n u m it dia­ m etru (fig. lent şi fă ră şocuri. î n STAS 438/2-80 s în t d ate unghiurile de îndoire p e n tru fiecare tip de oţel-beton a s t f e l : OB 37 se îndoaie fără să fisureze p înă la 180® cu u n dorn (m andrină) de 0. PC 90 la 90° pe un dorn de 4 d.5 d (d = diam etrul barei) .

s în t concepute şi realizate maşini speciale de încercat. în general. Maşinile care p o t face mai m u lte tip u ri de încercări se numesc m aşini univer­ sale. 5. secţiunea de b eton a r m a t fiind neomogenă (betonul cu carac­ teristici b une la compresiune şi foarte slabe la întindere şi a r m ă tu ra •cu caracteristici foarte bune la întindere). încercarea la încovoiere Se su p u n încercării de încovoiere elementele prefabricate (grinzi. îndoire etc. fn c a r e : M este m om entul încovoietor d a t de forţele e x t e r i o a r e } W — m odulul de rezistenţă al secţiunii. Maşini de încercat P e n tru încercarea la trac ţiu n e . plăci) pen tru verificarea calităţii conform prevederilor de recepţionare a acestor produse ex ecu tate în fabricile de prefabricate. fie pe s t a n ­ d uri speciale de în cercat sau chiar în condiţii im provizate. Viteza de încercare nu treb u ie să depăşească o îndoire a lte rn a tă pe secundă. care depăşesc m ai m ult de ju m ă ta te din grosimea epruvetei sau c î n d se ru p e ep ruveta.v e t ă . o m aşină de încercat are două g ru p e de m ecanism e : m ecanismul de încărcare. P e n tr u secţiunile de beton a r m a t calculul se face du p ă formule speciale. încercarea se po ate executa fie la presele de încercat. Această form ulă este generală şi valabilă p en tru m aterialele omo­ gene. carc serveşte p e n tru aplicarea încărcării asupra probelor (epruvetelor) şi mecanismul dc măsurare care serveşte la m ăsu­ ra rea c ît mai precisă a încărcărilor care se p ot citi direct pe diferite cadrane sau rigle sau se înregistrează grafic cu p e n iţa sau creionul pe hîrtie cu lin iatu ra specială pusă pe ta m b u rii rotitori ai maşinii. ateliere s a u chiar pe şantier (STAS 6657/1/80) R< = -— W [N /m m 2] . 4. 91 . com presiune şi încovoiere.

11. 11. cu b r a ţ de pîrghie de lungime c o n s ta n tă pe care se aplică g re u tă ţi variabile (fig. cu b a la n ţă şi pendul.M ceanism nl de încărcare tran sm ite. L a o astfel de m aşină se pot efectua : încercări de t r a c ţiu n e a unei ep ruv ete E prinse în fălcile maşinii de încercat F ce fac corp com un cu părţile 1) folosite şi la încercările de com presiune şi înco- 92 . iar m ăsurările se efectuează cu u n m a n o m etru -p en d u l (fig. de obicei.33). Maşinile universale p en tru încercări m ecanice s în t de regulă acţio­ n a te hidraulic. S în t şi m ecanisme mecanice de m ăsu rare a deform aţiilor pro­ duse asu pra u n o r arcuri elicoidale ale căror caracteristici s în t cunoscute prin etalonări anterioare cu a p a ra tu ră specială. in care fo rţa pro­ duce o înclinare a unui pendul. Mecanismele. mecanic sau hidra­ ulic.34). cu b a la n ţă şi co n tra g reu tate . fo rţa prin acţionarea unui m oto r sau cu o m anivelă dc acţion are m anuală. de măsurare p o t fi : cu balanţe. înclinare care este m a rc a tă şi pe u n cadran.

11. .Fig.34. b — două tipuri diferite de maşini universale . Maşini universale : < * . c — schema unei maşini universale cu acţionare hidraulică cu manometru-pendul.

î n tim p u l încercării proba este supusă la solicitări (fig. De exemplu. cărăm id ă etc.voiere.5 k N /c m 2 = 25 N/mm*.35) d e compresiune. 6. Rezistenţele la compresiune se calculează cu fo rm u la : Rc = ■ — Sq [N /m m 2]. F orţele produse prin in ­ term ediul cilindrului de acţionare P s în t transm ise prin ulei la cilindrul de m ăsurări care acţionează manometru'! cu pendul ce le înregistrează pe un cadran. 11. în cercarea constă din aplicarea unei încărcări progre­ sive in direcţia axei cubului de încercare. P robele se confecţionează şi se p ăstrează d upă anu m ite reguli standardizate. iar cele pen tru încercat cuburile de b eton la com presiune sînt de clasa de precizie 3. frecare şi forfecare. 14 sau 28 zile)* 94 . D eform aţia p rodusă de fo rţa F se m anifestă printr-o scurtare cu A l a înălţimii cubului şi o dilatare late­ rală a suprafeţei A A . P a r te a D de jos se ridică sau coboară. La încercările de tra c ţiu n e p a rte a D ' (de jos) se ridică sau co b o a ră d upă necesităţi. la u n cub de beton cu secţiunea de 2 0 k 20 cm* car» a rezista t la 1 000 kN betonul v a avea rezistenţa d e : R c = -----.-— — — = 2. 400 cm 2 Cuburile se încearcă după în tărirea beto n u lu i (7. Încercarea Ia compresiune încercarea la compresiune a m aterialelor de construcţii se utili­ zează în special p e n tru cuburile de prob ă din beton. Deform aţiile piesei încercate se p o t m ăsu ra cu ap a ra ­ t u r a specială (extensometre). Maşinile de încercat oţel au clasa de precizie (STAS 1510-80) 1 sau 2 . (STAS 1275-81).

95- . Încercarea la compresiune — întindere : —justificarea teoretică a amplasării armăturii în beton . E. Principii de realizare a elementelor din beton armat C onstrucţiile din b eton a r m a t au o serie de av a n ta je de care tr e b u ie să se ţin ă seam a la alegerea soluţiilor : 1) Folosesc materiale ieftine (agregate grele.35. apă etc. PROCEDEE DE REALIZARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT 1. pietriş şi nisip sau agre­ gate uşoare. 11. c — repartiţia eforturilor maxime în cazul unei epruvete solicitate la compresiune.).întindere A /V O Zona tensiunilor tangenţiale maxime p tT T T ^ -l b a b [ c Fig. —forţele de compresiune şi de frecare la încercarea la compresiune . ciment.

adesea secţiunile de b eto n s în t c o m p le ta te cu m ăsuri speciale de îm piedicare a fisurării betonului prin frete şi etrieri. P rin cip iul a r m ă rii elem entelor din beton arm a t. ca urm are a lucrului a rm ă tu rilo r tran sv e rsale şi p rin î m b u n ă tă ţire a ancorării a rm ă tu rii în beton. D a to r it ă fa p tu lu i că be­ to n u l are o rezisten ţă fo arte mică la întindere. 9G . p e n tru a nu se produce greşeli de execuţie şi chiar p e n tru a evita unele greşeli de pe desenele de execuţie. Betonul a r m a t este u n m aterial de construcţii care înlocuieşte cu succes m etalu l şi lem nul p en tru execuţia elem entelor de rezistenţă. Principiile de bază treb u ie cunoscute însă şi de lucră torii ca re realizează elementele (betonişti. rezistenţele lui pot creşte în tim p. 3) Se pot turna în formele cele mai diverse în cofraje. eforturile din zonele com prim ate fiind luate de b eto n. grindă. grinzi. De aceea se cere o mare grijă la turnare şi execuţie. planşee şi grinzi).2) Cantitatea dc oţel este mai mică decît la construcţiile metalice. 2) N u izolează bine la căldură şi frig (slabă izolare term ică). armătura de la demolări nil poate fi recuperată. fundaţie. folosind calităţile a două m ateriale şi a n i m ? a betonului care p o ate p re lu a efo rturi de com presiune şi a oţelului sub f o r m i de a r m ă tu ri care p o ate p re lu a eforturi de întindere. placă. L ipsa unei armături din cele prevăzute în proiect poate duce la |compromiterea lucrării. ca u rm a r e a îndoirii cape­ telor barelor (ciocuri) . a r m ă tu r a se aşază în zonele întinse. Regulile de a rm a re pe b aza principiilor de mai sus v a ria z ă de la elem ent la elem ent (stîlp.). P e n tru a se realiza conlucrarea d in tre b e to n şi a r m ă tu ră aceasta treb u ie să se încleşteze cît. prin conlucrarea sp aţială (încleştarea în beton) a plaselor şi carcaselor sudate. 6 ) Reparaţiile ulterioare sînt foarte greu de făcut. mai bine în beton. Aceste construcţii au şi o serie de dezavantaje : 1) Construcţiile sîn t grele. 5) Calitatea betonului nu poate fi controlată eficient decît la turnare şi num ai indirect. 3) Transm it cu uşurinţă zgomotele. nu corodează în condiţii obişnuite. t i r a n t etc. Cunoaşterea în am ă n u n ţim e a com portării elem entelor din b e to n a r m a t la solicitări este o ra m u r ă a tehnicii de care se ocupă inginerii constructori. P e n tru a realiza un elem ent din b eton a r m a t bine co n c e p u t t r e ­ buie să cunoaştem u nde a p a r în elem ent zone c o m p rim ate din soli­ citarea exterio ară şi unde a p a r zone întinse. 4) N u pot f i modificate după execuţie.). să adere de b eton cit mai intim. a. C onlucrarea dintre b eton şi a r m ă t u r ă se re a ­ lizează în cea m i i m i r e m 'm ira p rin ad e ren ţa dintre barele de a r m ă t u r ă şi beton. 5) Betonul armat rezistă bine la acţiunea focului. fierari betonişti etc. 4) Se pot realiza clemente continue (cadre.

L a aceste elem ente dacă se co ntin uă încărcarea. de regulă la mijlocul grinzii. D acă grin d a nu este arm a tă. care se deschide foarte m u lt şi grin­ da se rupe.i J_ v /■ -■_ \ s în t mai dese şi cu deschideri mai mici.P e n tru înţelegerea com portării unui elem ent din b eto n a rm a t să analizăm şi grin d a încovoiată (fig. decît la elementele nearm ate. Se ■ ■ s poate produce şi alunecarea a rm ă­ \ Barâ Cnnaa / ■ '"1 deotel dc beton J m L turii. a). La elementele puternic armate (fig. 11. TVwn Ua( a ^lin ud 7 —Cartea fierarului betonist — cd. A par Fig.37.37). A lc ă tu ire a g rin z ilo r d in sumul capacităţii p o rtan te) se face b e to n a r m a t : şi p rin sfărîm area betonului din zoa — slab armată : b — eforturile în grindă . L a elementele cu armătură obişnuită (fig.37.3(3). 11. distrugerea elem entului (con­ F ig. Aceste elem ente se r u p ca s a n t la o săgeată (deplasarea pe v erticală la mijlocul grinzii) m ai mică. c — puternic armată. 11. a r m ă tu r a po ate ajunge la curgere în cazul cînd ad e ren ţa din a r m ă tu ră şi b eton este bună. 11. Fisurile la aceste tip u ri de grinzi / _ . L a o grind ă slab armată (fig. 1 97 . adică cu a r m ă tu r ă puţină. na com prim ată. pai ied C U SU S. D acă ad e ren ţa dintre beton şi a r m ă tu ră este foarte. G rin d ă c o n tin u ă în c o v o ia tă : fisuri şi pe reazem ul central în a — cum se ineovoaie şi se rupe . bună se produce. a) se produc fisuri mai m u lte la încărcare (4 —8 fisuri pe m etru în zona întinsă). elem entul deform îndu-se foarte m ult . în zona întinsă. prin distrugerea b e to ­ nului din zona co m p rim ată d a­ to rită capacităţii re la tiv mici de deform are plastică a betonului. se produce o fisură m are.36. 11. r) a r m ă tu ra chiar la rup erea elementului nu m ai atinge faza de curgere.2 mm).36.36. ru perea arm ăturii. în cazul unei grinzi continue i (fig. se c o n stată că disb t r i b u ţ ia fisurilor este alta. la o deschidere m ai m are se rupe Crăpătun în tim p u l manipulării. Deschiderea fisurilor la încercarea de exploatare este foarte mică (sub 0. 11. 11. b — cum n a r f p o ‘ rlp rf r in rin ni­ se aşază armătura din bare de oţel.

In figura I I . a). de regulă Ia 45°. care se preiau prin bare înclinate sau etrieri. a r m ă tu r a se face cu profil periodic. 11. P e n tru elem ente p uternic a rm a te se p u n a rm ă tu ri şi la p a rte a supe­ rioară a grinzii şi la p a rte a inferioară a acesteia. P e n tru o m ai bună ade­ re n ţă . b Fig. etrier* s u d a ţi etc. A vîndu-se în vedere co m p ortarea de ansam blu a elem entelor aso­ ciate cu oţeluri superioare se p o t folosi eficient oţeluri cu lim ita de curgere de 1.5 ori mai m are decît a oţelurilor obişnuite (OB 37) realizîndu-se im p o rta n te economii de metal. P e n tru a prelua corect eforturile de întindere.38.fi în c a stra tă în zidărie ar a p ă rea fisuri şi pe reazem e la p a rte a su­ perioară a grinzii lingă încastrare.37.! S e c ţiu n i d e b e to n a r m a t : a — încovoiate . 11. ap ă rîn d eforturi întinse in plan în­ clinat. b).37. realizîndu-se elem ente dublu arm ate. 11.5—2. Barele de a r m ă t u r ă în acest caz tre b u ie să urm ărească zonele în care a p a r întinderi în b e to n (fig. prevăzîndu-se ciocuri. 38 se dau c îte v a exemple de a rm a re a secţiunilor de b eton arm at. b — comprimate. D a to r ită forţelor mai mici la reazemele grinzilor se p o a te produce şi te n d i n ţ a de forfecare. Barele fasonate s în t legate şi aşezate în cofraje conform poziţiilor in­ dicate în planuri. a r m ă tu ra se faso­ nează după desenele de arm are (fig. • 98 .

cit si la sudarea prin topire (obişnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate pe şantier la construcţiile m onolite şi prefabricate. Plastici­ t a t e a asigură de asem enea tăierea uşoară la lungime. U n oţel p en tru a fi utiliza t ca a r m ă tu r ă treb u ie să îndeplinească cîtev a c a l i t ă ţ i : 1 ) O limită de curgere fizică sau convenţională garantată reprezent î n d ca v alo are m ax im u m 85% din rezistenţa de rupere.grind şi st îl pi. caracterizată prin rezistenţa la îndoire Ia rece pe dornurile sta n d a rd iz a te care p erm it pe lingă o în d reptare uşoară (fără ea oţelul să fie supus la eforturi care să-i schim be structura) şi o fasonabilitate uşoară prin tehnologiile introduse în prezent pe şan­ tiere (în d re p ta re m an u ală sau în d rep ta re la m aşini cu viteze mari de lucru care p erm it mecanizarea lucrărilor). şi lungim ea I. care să asigure o b u n ă a d e ren ţă cu betonul.b. 1) Blocurile s în t elem ente la care cele 3 dimensiuni a. plăci sau dale. 2 ) O geometrie a suprafeţei arm ăturii (profil periodic realizat direct din lam inare). 5 0 x 2 . 3) O plasticitate suficientă carac te rizată p rin tr-o m ărim e a alungirii la rup ere / l ao m ai m are decît 12% . Astfel se întîlnesc : blocuri. dacă plăcile au dimensiuni mai mici (lă­ ţim e şi lungime) se numesc dale . d upă r a p o rtu l celor 3 dimensiuni de bază : lăţim ea o. 5) O bună sudabilitale. 4) O tenacitate bună. fîşii din beton celular auto clavizat de 1 2 x 6 0 x 2 5 0 cm). Elem entele clin b eton a r m â t se clasifică în 3 categorii. b şi l nu diferă prea m ult. Cerinţele o ţelu rilo r pentru beton arm at. p rin mijloace mecanice c u ren te (stanţe. care să asigure sudarea barelor de oţel-beton. D e exemplu. S udabilitatea 99 . 2) Plăcile sîn t elem ente la care o dim ensiune (grosimea) este mică în r a p o rt cu celelalte două . cu deplină siguranţă. înălţim ea b (grosime). respectiv 14% la A 6. ev itîn d con­ centratorii de eforturi u n ita re şi a v în d condiţii b u ne p en tru înnădirea prin sudare. blocuri ceramice etc. 3) B ara este u n elem ent ia care dimensiunile secţiunii tran sv e r­ sale a şi b s în t mici în ra p o rt cu lungimea. fişiile sîn t o form ă d e riv a tă a plăcilor (de exemplu. deci elementele secţiunii tran sv e rsale. 9 0 m. D e tip u l barei s în t grinzile care s în t aşezate orizontal. blocuri de fu n d a ţii 1 .0 0 x 0 . blocuri din b eto n celular mici. foarfeci). s u p o rtîn d încărcările în această poziţie şi stîlpii care s u p o rtă încărcări verticale (de exem plu stîlpi de 3 0 x 4 0 x 3 5 0 cm la o clădire de locuit). c. a t î t prin su darea prin presiune (prin p u n cte şi cap la cap). chiar şi în cazul u n or te m p e ra tu ri mai scăzute (t = 5C C). Tipuri de elemente din beton arm a t.

i. A / = * ■ = 7. 100 A 6 = 30 x 50 = 1 500 cm 2 .80 = 7. „ = cM şi cuplul dat de forţele interioare . o forţă a cuplului este d ată de efortul din a rm ă tu ră (A t . iar a — acoperirea de beton (d istan ţa din 100 . în c m 2 . : . Această secţiune corespunde deoarece este mai m are decît cea necesară (7.55 (STAS 7194-79). A rm ă­ t u r a p en tru elementele din b eto n a r m a t încovoiate se determ ină din valoarea m om en tulu i încovoietor.* J ° 2 U 0.506%. 2 p în ă la 2.f — — .R e) şi cealaltă fo rţă de efo rtu l de com presiune din beton. d. în c m 2.x 100 sau A t — X .şi h = 50 cm.60 cm 2. î n m od obişnuit. A rm ă tu r a re prez intă u n a n u m it procent din secţiunea de beton. A„ 1500 în afara acestei determ inări sim pliste pen tru calculul secţiunii dc beton a rm a t se poate folosi o relaţie de echivalenţă in tre m om entul exterior de rupere M . procentele de arm are v ariază de la 0 . G B etonul de asemenea trebu ie să aibă caracteristici de re ziste n ţă şi plasticitate b une care vor fi d iscu tate în capitolele despre betoane. P rocentul real de arm are este : X 100 = ™ . arm ătu ri 111.u = A ria secţiunii de beton A b In c a r e : A f este aria secţiunii arm ăturii. din zona întinsă. la o a r m ă tu ră d a tă se poate d eterm ina procentul de armare. se exprim ă in funcţie de înălţim ea /i0= h — a. D a că cunoaştem procentul de arm are se p o a te d eterm in a a rm ă­ t u r a sau invers.— -----------------------------------. A i. La o scefiune dc grindă cu dimensiunile b = 30 cm .7 5 h . B ra ţu l cuplului interior z — y h .5 cin1. respectiv prin valoarea carb o­ nului echivalent C rch = C + — < 0.x= — . 100 Din tabelul dc. A b — aria secţiunii de beton. . forţele interioare d a te de com presiunea din b eto n şi efortul de în tin ­ dere din a r m ă tu r ă dau u n cuplu interior care echilibrează în fiecare secţiune m om entul exterior. A plicăm form ula anterioară . E xem plul 3. P rocentul de a n u a re tz se calculează cu fo rm u la : A ria secţiunii totale a armăturii [x = ------------------.5% . Principiul de calcul este simplu.este g a r a n ta tă prin compoziţia chimică. p u ţin d fi ap reciat la « 0 . A rm area elem entelor din beton a rm a t (calculul simplu).5 cm).3 se găseşte cu a rm ătu ra cerută şi anum e 2 0 22 care a u o secţiune de 2 x 3. avînd un procent dc armare |x = 0. .X 100% .5% să se determine armătura A . sau 100 A . în această relaţie li este înălţim ea grinzii.

x — = ---. z — b raţu l de pirghie al cuplului forţelor interioare. Deci o grindă astfel arm ată poate p relua u n m onent încovoietor M = M mal : c — = 56 : 1 . c M = A j B caU X 0.= 40 kN -m poate su p o rta o forţă : 2 2 4 P = 40 X 4 = 40 kN.75 x 48 .5 x 21 x 0.a x a arm ătu rii pînă la m arginea secţiunii dc b e to n ). P e şantier se to a rn ă elementele foarte grele care nu po t fi tra n sp o r­ t a t e (stîlpi de dimensiuni foarte m ari cu g re u ta te de 3 5 0 —400 kN) şi elem ente plane de dimensiuni agabaritice care nu po t fi de asemenea tr a n s p o r ta te pe şosele etc. x 21 x 36 = 5 670 lcN-cm £ 56 kN -m . în fabrici de prefabricate unde s în t organizate procese teh ­ nologice de m are p rod uctivitate. căreia i se cunoaşte m om entul P l PI d a t dc forţa exterioară M = ---. aplicind form ulele a rătate p en tru secţiunea bh = 30 x 50 cm5 şi cunoscind secţiunea arm ătu rii A f = 7. Rfoit — rezistenţa de calcul a oţelului OB 37 (21 kN /cm !) . realizîndu-se elem ente cu betoane de m ărci superioare. fa so n at şi s u d a t prin puncte. 101 . cu precizie de execuţie m u lt m ai b u nă decît pe şantier.5 x 21 x 0.4 = 40 k N -m . Astfel.75 li0 = 7. în consecinţă. tă ia t.5 cm ’ p u tem afla m om entul capabil a! sec­ ţiu n ii : = . A c tiv itatea fierarului betonist se des­ făşoară în atelierele de a rm ă tu ri u n de de regulă procesele de fabricaţie sin t organizate pe operaţii. y = 0. < • — coeficientul dc m ajorare a încărcărilor .75 x (50 — 2) = = 7. ceea ce înseam nă că o grindă cu deschiderea 1= 4 m a v în d o fo rţă P la m ijloc si cu secţiunea a ră ta tă mai înainte. B cfaţia de bază pen tru calcul este : unde : M este m om entul exterior care acţionează in secţiune . rolul fierarului beto­ nist fiind mai red u s pe şantier.75 este tm coeficient de calcul al b raţu lu i cuplului. F ieraru l beton ist v a utiliza în general uti­ laje pen tru în d re p ta t. 2. com ponente ale unei con­ strucţii. şantierul devine u n loc de m ontaj. Realizarea elementelor prefabricate din beton armat P e n tru reducerea tim pului de execuţie a construcţiilor s-a t re c u t la executarea elem entelor din b eton a rm a t.

grinzi de rulare etc. presiune + 8 at. scări. E xecuţia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuţie c e n tralizată deservind mai m ulte şantiere. 6 ) P entru întărirea rapidă a betonului se pot utiliza cimenturi cu întărire rapidă sau etuvarea. E xecuţia în fabrici de prefabricate este organizată în ţ a r a n o astră p en tru elementele din b eto n a r m a t şi b eto n p reco m p rim at de m are serie. p e n tru a se asigura produc­ t i v it a t e a corespunzătoare. panou ri mari p en tru construcţii de locuinţe. ab u r satu ra t). elem ente p e n tru construcţii de hale industriale (grinzi de acoperiş. cu precizie mare de execuţie hi cu grad ridicat de utilizări. adică menţinerea elementelor tim p de S — 24 h tntr-iiti spaţiu cu abur saturat. preturnaie pe şantier p e n tru elementele grele care nu p o t fi e x e c u ta te în fabri­ cile de prefabricate sau elemente de mică serie (buiandrugj. 4) Turnarea se poate face cu agregate mecanizate prevăzute cu doza­ toare automate. C aracteristicile principale ale execuţiei prefabricatelor diu beton a r m a t sîn t u rm ăto arele : 1) A rm ătura este executată.a.). Execuţia pe şantier a elementelor preturnate se face p rin organizarea platform ei de t u r n a r e (lingă construcţie) care d u p ă îm p reju rări p o ate fi d o ta tă cu instalaţii de aburire (cînd viteza de co nstrucţie im p une o întărire ra p id ă a elementelor pre tu rn ate). 102 . 3) Operaţiile de turnare a betonului şi vibrare sînt mecanizate. fun daţii pahar. glafuri etc. vibratoare de suprafaţă şi de profunzim e sau prin instalaţii de centri­ fugare. 2) Cofrajcle sînt ae regulă din metal. traverse de cale ferată. tu b u r i de canalizare precom prim ate).) şi elem ente prefabricate. Lucrările de b e to n arm a c pot fi e x e c u ta te monolit. Se execută produse specializate (stîlpi de energie electrică tip L E A . la temperatura de -f-60°C. stîlpi. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante. industrializat. E x e c u ţia elem entelor în m u lte p rivinţe este sim ilară condiţiilor din fabricile de prefabricate. vibratoare de cofrage. în mare serie. elem ente plane de acoperiş. P e n tru beto ane uşoare se foloseşte procedeul de auloclavizare (tem­ p e r a tu ra + 175°C. a r m ă tu ra m on tîn d u -se în cofraje e x e cu tate pe şantier. Organizarea în m are a atelierelor sau poli­ goanelor de p refabricate este în m u lte privinţe sim ilară cu cea a fabri­ cilor de prefabricate.j T o a te elementele astfel e x e cu tate p o a rtă denum irea generică de prefabricate din beton armat. Modul dc execuţie.

2) Depozitarea se face în stive cu rezemări elastice pc aceeaşi verti­ cală şi cu înălţimea in j u r de 2. respectare a toleranţelor. verificare. pre­ c u m şi de realizare a îm binărilor şi asigurarea c o n tin u ită ţii după m on­ tare.50 m . 4) în a in te de montare se verifică toate cotele fundaţiei. Se verifică toate dim ensiunile acestora. 5) Se pregătesc suprafeţele de rezemare prin curăţiri şi se verifică cotele de rezemare . u . depo­ zitare. verifieîndu-se dacă acestea pot prelua greutatea elementului. m ontare. se curăţă paharele fundaţiilor şi se completează din tim p cu mortar p în ă la cota <din proiect. îm bin ările elementelor prefabricate trebu ie realizate cu cea m ai m are atenţie.Elem entele prefabricate p un problem e speciale de tra n s p o rt. 6 ) Se acordă cea mai mare atenţie sistemelor de prindere. c. îm binările elem entelor prefabricate. fiin d rezemate pe bucăţi dc lemn sau alte materiale elastice aşezate pe aceeaşi verticală pentru a evita fisu­ rarea elementelor. în cazul în care nu se poale face montarea direct din m ijlocul de transport. De m ulte ori la şantierele mai mici fierarul betonist treb u ie să a ju te şi Ia m ontaj . axele. 3) Toate clementele înainte de montare se verifică dacă nu au fost deteriorate şi fisurate în tim pul transportului. deoa­ rece el răspunde de c a litatea lucrării executate. Lăţim ea şi înălţim ea clementelor transportate pe calea ferată şi şosele trebuie să se încadreze în gabaritele permise. prinderea trebuie astfel 103 . Reguli de m on taj al elem entelor prefabricate. P e fierarul beton ist care r ă s p u n d e de realizarea îmbinărilor umede (îm binări realizate de m u stă­ ţile de arm ă tu ri aşezate conform proiectului de c ă tr e fierarul beton ist şi b eto n ate cu îngrijire p en tru realizarea continuităţii) îl interesează şi modul de m o n tare a prefabricatelor. Aşezarea elementelor trebuie făcută cit m ai simetric faţă de axele plat­ formei de transportat. Se admit num ai fisuri fine ■din contracţie. de aceea trebuie să cunoască u rm ăto a rele reguli de m on taj al prefa­ bricatelor : 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziţie orizontală sau verti­ cală cu mijloace tehnice corespunzătoare.v b. p en tru a respecta prevederile din proiect cu privire la asigurarea rezem ărilor şi rezistenţei la solicitări orizontale din v î n t şi în special din cu tre m u re care po t distruge clădirea. Elementele trebuie împănate. precum şi stare a acestora. Prefabricatele se p o t îm bina şi prin aşa-zisele îmbinări uscate realizate prin sudarea a rm ă tu rilo r şi plăcuţelor m eta­ lice de legătură. suprafeţele dc rezemare se pot de asemenea marca. şi legate de platform ă. care la rîn d u l ei depinde de condiţiile arătate. marcare. fără beton area îmbinării.

8 ) Prinderea se face prin urechi. b). s-a t r e c u t la folo­ sirea betonului a rm a t. în tru c ît fiecare element. La secţiunile din beton a r m a t a portul betonului la preluarea eforturilor de întindere este redus. Desigur. deci elementele sînt mai uşoare. că j u m ă t a t e de secţiune lucrează la preluarea eforturilor interioare de com presiune si j u m ă t a t e (partea întinsă) este înlocuită prin a r m ă tu ra care po ate prelua eforturile de întindere (fig. tiranţi etc. 9) D upă montare elementele sîn t fixa te prin pene. Aplicarea acestei idei simple se poate spune că a re v o luţionat teh ­ nica betonului a r m a t dînd naştere tehnicii betonului precom prim at. Avantajele elem entelor din beton precomprimat s i n t : 1 ) Secţiunile elementelor sînt mai reduse deoarece zona întinsă poate să lucreze la compresiune. găuri lăsate sau prin înfăşurare de cablu. oerificîndu-se dacă nu sînt depăşite toleranţele admise. sau înto cm it de şeful de şantier. ajungîndu-se să se realizeze elemente foarte uşoare în ra p o rt cu cele de b eton arm at. 104 . pune problem e speciale care se rezolvă conform p ro iec tu lu i de m ontaj prim it de şantier. Se va evita mon­ tarea pe vîn t puternic. A poi se verifică poziţia la cotă a elementelor după aşezare. De aceea a a p ă ru t ideea ca şi această p arte să fie com prim ată printr-o a r m ă tu ră înain te de a încărca grinda.39. şi anum e re ziste n ţa lui foarte b u n ă la compresiune. 11. Principii de realizare a elementelor din beton precomprimat P e n tru a se utiliza c ît mai eficient calităţile de b az ă ale betonului.făcută ca elementul să nu balanseze în tim pul montării. în special cele de m ari dimensiuni. iar la exploatare se v a întinde zona astfel com prim ată (precom prim ată) fără ca aceasta să ajungă a provoca eforturi efective de întindere în beton. 7) Urechile de prindere şi găurile de trecere a cablului sînt lăsate în elementele prefabricate încă din tim pul turnării. 2) Consumul de oţel este redus prin folosirea otelurilor de înaltă rezis­ tenţă pentru beton precomprimat. aceste indicaţii s în t cu caracter general. la care simplist se poate ra ţiona . Mecanismul acesta ingenios se v a a ră ta in continuare. 3.

3) Eforturile cele mai mari în beton şi armătură se realizează, de regulă, în m om entul precomprimării, de aceea precomprimarea este considerată o încărcare de probă, încărcarea de exploatare descărcîncl pin ă la o anum ită limită grinda. 4) Secţiunea fiin d permanent comprimată, în elementele din beton precomprimat nu apar fisuri. 5) E forturile de întindere din zona capetelor (unde sîn t forţe tăietoare m ari) sînt preluate de regulă prin traseul curb al armăturilor. 6 ) Datorită fa p tului că elementele lucrează practic fără fisuri se poate vorbi de o comportare bună la coroziune şi la oboseală (n u sîn t puncte de atac pentru coroziune şi nici zone cu concentrări de tensiuni). P e n tru a p u te a realiza elem ente din b eton p re c o m p rim a t s în t nece­ sare oţeluri de înaltă rezistenţă, cu lim ita de curgere de 4 — 6 ori m ai mare decît cea a oţelurilor moi. O p a rte din efortul de p reîn tin d ere din elementele d in b e to n pre­ com prim at se consum ă prin pierderi (lunecările şi deform aţiile locale din ancoraje, scu rta rea betonului precom prim at, d ilatările din tim p u l tra ta m e n tu lu i term ic de aburire, relaxarea a rm ă tu rii etc.). a. Principiul precomprimării elem entelor clin beton. D in cele a r ă ­ t a t e rezultă că în secţiunile de b eto n p recom prim at se com prim ă be­ tonul prin interm ediul unei a rm ă tu ri puternice pretensionate. î n fi­ gura 11.39 se a r a tă modificarea eforturilor un itare din secţiune astfel 1) L a secţiunea de beton sim plu încovoiată se consideră ca active for­ ţele de compresiune de pe partea de sus comprimată ( A B E F ) unde efor­ turile unitare de compresiune sîn t m axim e în fibra extremă şi nule în axa neutră (fig. 11.39, a). 2) L a secţiunea de beton armat (fig. 11.39, b) în porţiunea întinsă s-au introdus bare de armătură ce preiau întinderea din zona întinsă. Aceste bare ajută ca secţiunea in întregime să reziste, însă partea întinsă a secţiunii de beton se deformează şi fisurează (dacă nu a fost în prealabil comprimată ). 3) L a secţiunea de beton precomprimat se introduce prin intermediul armăturilor o compresiune mai puternică în zona întinsă (fig. 11.39, c). Volum ul eforturilor unitare de compresiune rezultat din această compri­ mare este arătat pe figură. 4) Dacă la secţiunea de beton precomprimat (fig. 11.39, c) se suprapun eforturile unitare ale elementului încovoiat (fig. 11.39, d), atunci în­ tregul volum de eforturi unitare se echilibrează prin mărirea părţii com­ primate şi reducerea p ărţii întinse cu volum ul eforturilor unitare de în­ tindere.

105.

© = Compresiune 0 = întindere

Fig. 11.39. D ia g ra m a so lic ită rilo r în g rin z i d e d if e rite a lc ă tu ir i i a — grindă de beton simplu (caz teoretic) ; b — grindă de beton armat J c — grindă de beton precomprimat, neîncărcată ; d — diagram a solicitărilor unei secţiuni a grinzii de beton precomprimat, încărcată.

b. Procedee de realizare a precomprimării. Sînt două procedee da ■realizare a elementelor din beton precom prim at (fig. 11.40) a — procedeul cu armătura preîntinsă la care în tîi se întinde arm ă­ t u r a pe un stand, după care se to arn ă e le m e n tu l; — procedeul cu armătura postîntinsă la care în tîi se execută elementul, apoi se întinde arm ă tu ra (care este introdusă prin găuri lăsate în ele­ m entul de beton sau a fost p ro teja tă în tim pul tu rn ării prin teci d« protecţie).
T r r n s fe r u l precom prim Ş rii p rin tăie rea a r m ă t u r i i după în tari rea betonului

E lem en t de b e to n precom prim at A rm a tu ră postintinsO

a
Element de beton precomprimat

Ancoroje de

r

»* V

A rm ătură preîntinsă

4 1 b

Fig. 11.40. T eh n o lo g ii d e p re c o m p rim a re i
a — prin preîntinderea arm ătu rii ; 6 — prin postlnUnderea armăturii. 106

La procedeul cu armătura prcîntinsă etapele dc prcconipriinare sîn t uim ătoarele : 1) Ancorarea şi întinderea armăturii între punctele fixe ale standului num ite culei; oţelul alungindu-se plnă la o valoare controlabilă AZ = tl = = “ 7 ^ conform subcap. I I , D (pentru standul cil lungimea l = 50 m L -*I oţelul întins la rezistenţa dc 100 kN /cm - avind modulul de elasticitate E = 20 000 k N /c m 2 se obţine alungirea : A/ ------------------ X 5 000 = 25 cm).
20 000

2) Se montează apoi cofrajele prin care trece armătura întinsă între culei şi se toarnă betonul. 3) Se lasă betonul să se întărească şi să adere de beton. 4) Se taie armătura la capete după care armătura acţionează asupra grinzii precomprimînd-o. Sub acţiunea forţei de precomprimare grinda se scurtează. Operaţia aceasta se numeşte transferul forţei de la culce la grindă. tntre^ lungirea oţelului şi rezistenţa lui este o legătură directă ; deci dacă grinda se scurtează şi lungirea iniţială a oţelului întins între culei se micşorează, în consecinţă şi rezistenţa oţelului se reduce. L u n ­ girea oţelului se mai reduce şi din alte cauze denum ite pierderi (scăpări din bacuri în tim pul pretensionării, deformarea betonului com prim at în timp, precum şi scăderea în tim p a rezistenţei oţelului denum ită relaxarea armăturii). Desigur această scurtare reprezintă un procent din lungirea iniţială a oţelului şi în consecinţă în arm ă tu ră acţionează o forţă puternică. Lungirea iniţială se calculează ţin în d seama de to a te aceste pier­ deri din care unele s în t de n a tu ră tehnologică (scăpările din bacuri) şi altele s în t legate de com portarea sub tensiune în tim p a betonului Şi armăturii. Transmiterea efortului de precomprimare la grindă sau element se face prin intermediul aderenţei dintre arm ă tu ră şi betonul întărit. De aceea, pe de o p arte pentru arm ă tu ră se cere ca ea să aibă un profil periodic pentru a asigura încleştarea în beton (fire împletite, toroane, oţeluri cu profil periodic tip PC, sîrmc ovale cu profil peri­ odic etc.), iar pe de altă parte, la transfer betonul să aibă rezistenţe filai i (pentru reducerea tim pului de întărire se folosesc cimenturi cu rezistenţe iniţiale mari).

107

La procedeul eu armătura post întinsă etapele de precomprimare sînt următoarele : 1) Se pregătesc fasciculele de armături care se montează în cofraje înainte de turnarea betonului în teci elastice (sau se introduc ulterior în canale gata executate în beton). Tecile se reazemă la distante relativ mici pentru păstrarea liniarităţii fasciculului. 2) Se toarnă betonul şi se lasă să se întărească şi să se consume cea mai mare parte din contracţia sa. 3) Se trece la întinderea armăturii care se mişcă liber în teci, desfăcind u s e sîrmele care leagă fasciculul, se îndepărtează rozetele de distanţare, după care se introduc fasciculele în elementele de ancoraj iar apoi acestea se blochează în presă. Întinderea armăturii se efectuează dintr-o parte sau din ambele părţi, în trepte, cu ajutorul preselor. 4) Se blochează (prin presă) armăturile în ancoraj ele care vor răm îne în capul elementului precomprimat. 5) Se deblochează capetele armăturilor din presă şi se degajează presele (astfel se face transferul forţelor de precomprimare direct prin interm ediul arm ăturii). 6 ) D upă transfer capetele armăturilor se taie şi se evazează protejîn d u -se prin înglobare în beton. 7) Se efectuează injectarea (de regulă prin golul din conul de blo­ caj), cu lapte de ciment prin pom pe speciale, pentru protejarea armăturii contra coroziunii şi realizarea in plus a aderenţei armăturii cu betonul. V arian te ale procedeului de p o stîn tin d e re sînt şi procedeele de precom prim are prin înfăşurare a tu b u rilo r şi rezervoarelor. Rezer­ voarele m onolite sau prefabricate se precom prim ă prin înfăşurare co ntin u ă de la b ază p în ă la p a r te a superioară cu o sîrm ă p e n tru beton p re co m p rim at care este m e n ţin u tă sub tensiune şi înfăşu rată de către o maşină specială aşa cum s în t strînse doagele u nui butoi. E lem entele de b eto n p recom prim at s în t deci arm a te cu a r m ă tu ra de precom prim are d enu m ită armătura de pretensionare care realizează fo rţa de p recom prim are şi care se aşază în zona întinsă a grinzilor, iar spre capete poate să fie depuse şi după u n tra se u curb p e n tru a prelua forţele de la capete care acţionează ca forţe de tăiere (forfecare), d enu m ite şi forţe tăietoare. In afară de a r m ă tu r a de pretensionare ele­ m entele de b eto n p reco m p rim at se arm ează şi cu a r m ă tu ra obişnuită d e n u m ită în acest caz armătura nepretensionată. c. Cerinţele oţelurilor pentru beton precomprimat. Oţelurile pen tru b e to n p reco m p rim at p e n tru a fi utilizate ca a r m ă tu ri treb u ie să aibă ca lităţi speciale : 1) Oţelurile trebuie să aibă rezistenţa la rupere şi limita de curgere ridicate pentru a asigura pretensionarea armăturii la un aşa-zis efort de

108

control cit mai ridicat pentru ca după consumarea pierderilor să răm înă un efort, în faza finală, capabil să efectueze precomprimarea. Astfel o sîrm ă S B P I 0 5 cu rezistenţa de rupere de. 1 690 N / m m 2, se întinde la 0,75 din rezisten ţa de rupere, iar d u p ă consum area pier­ derilor ajunge p u ţin m ai m are de 0,55 din rezistenţa de rupere, adică în j u r de 900 N / m m 2 ră m în în d ap ro x im a tiv de 4 ori m ai m are decît rezistenţa cu care se calculează oţelul OB 37 (2 100 d a N /c m 2 ). 2) Oţelurile pentru beton precomprimat trebuie să aibă caracteristici de elasticitate ridicate: limita de curgere trebuie să aibă S5% din rezis­ tenţa la rupere şi m odulul de elasticitate in ju r de 200 k N /m m 2. 3 ) În tru cît oţelurile sînt deformate (alungite) foarte m ult în procesul de preîntindere ele trebuie să aibă o plasticitate foarte bună ; de aceea li se cere să aibă alungire mare pentru a nu se rupe in tim pul preîntinderii sau în tim pul exploatării. 4) Diferite tehnologii de precomprimare im pun ca oţelurile să fie îndoite la diferite unghiuri sau chiar îndoite alternat sau răsucite conco­ mitent cu întinderea (tra cţiu n ea ); de aceea oţelurilor li se cere o bună tenacitate caracterizată printr-un num ăr de îndoiri alternate efectuate pe un anum it dorn şi rezistenţă la un anum it num ăr de răsuciri care să nu conducă la reducerea rezistenţei la tracţiune. 5) P entru elementele cu armătura preîntinsă pe stand li se cerc armă­ turilor să aibă o anum ită geometrie a suprafeţei pentru autoancorare în beton pe o lungim e cît mai mică (lungim ea de la capătul elementului pînă în punctul unde armătura este ancorată complet la efortul din armătură). 6 ) Elementele din beton precomprimat (cum sînt grinzile de rulare <ile podurilor rulante, fundaţiile etc.) sînt supuse şi la încărcări repetate care pot produce obosirea materialului (oţel şi beton) şi în consecinţă ar­ mătura trebuie să reziste şi la astfel dc solicitări. 7) M odul de livrare ( mărimea şi greutatea colacilor, modul de derulare de pe colac) trebuie să satisfacă mai m ulte cerinţe, din care se menţionează : ca după derulare să nu se constate modificarea caracteristicilor de elasti­ citate, rezistenţă şi plasticitate ale oţelului, să poată fi m anipulat şi trans­ portat în condiţii normale, să asigure mecanizarea operaţiilor de fasonare şi preîntindere pentru toate tehnologiile si să nu necesite operaţii supli­ mentare pe şantier ca îndreptare, întindere sub tensiune (calibrare etc.). Colacii trebuie să aibă greutăţi mari pentru a se reduce pierderile pe şan­ tier. dar să poată fi m anipulaţi cu mijloacele existente pe şantier. 8 ) Oţelurilor li se mai cere o bună rezistenţă la coroziune alît în tim pul transportului şi depozitării, cit şi după punerea în operă. 9) Pentru anum ite tehnologii de precomprimare se cer anum ite con­ diţii specifice cu posibilitatea formării la rece sau la cald a capetelor de «ncorare, posibilitatea de filetare a capetelor barelor prin rolare — presare,

109

înnădirea prin sudare, prin presiune (la maşini de sudat cap la cap pentru bare) şi prin topire (cu arc electric), fără ca să se modifice caracteristi­ cile fizico-mecanice la temperaturi pînă Ia 4 0 0 ...5 0 0 ° C . De asemenea, pentru a nu aluneca din ancorare li se cere o anum ită duritate a suprafeţei. 10) Deoarece se folosesc dc regulă fascicule de bare, caracteristicile mecanice ale acestora trebuie să fie cît mai omogene (să nu difere prea m ult de la o arm ătură la alta). d. Armarea elem entelor din beton prccomprimat. P e n tr u a afla num ărul ap ro x im a tiv de a r m ă tu ri într-o secţiune de b e to n p recom prim at, înainte de a face u n calcul exact se po ate folosi relaţia de armare a secţiunilor de beton armat : — 0,8 A f -m vd calcz unde : m p este un coeficient p en tru a r m ă tu ra p re în tin să (m p = 0,90) ; Rcaic rezistenţa de calcul a arm ă tu rii p en tru beton precom­ p rim at ; r == y/i„ î n ’care y este b ra ţu l de pîrghie (y = 0,75).
Exem plul i. Un element de acoperiş tip T din beton prccomprimat avînd desutiderea de ÎS m, lăţimea tălpii de 2 m şi înălţimea de l m — 100 cm, se precomprimă cu toroane T B P 12, iar placa se urmează cu armătură neprdensională din plase sudate din sirmă S T M şi otel O B 37. Grinda se urmează cu armătura pretensionaiă lip T B P 12. Pentru determinarea armăturii nepretensionate din placă, aceasta se consideră că lu­ crează ca console încastrate în grindă de o parte şi de cealaltă a grinzii şi sc urmează la fel ca elemntele de beton armat. A rm ătura p retensionată pen tru u n m om ent m axim de exem plu M w, r = 450 k N -m respectiv M „ ax = 45 000 kN -cm , pe care treb u ie să il suporte grinda T cu înăl­ ţim ea dc 1 m = 100 cm, av in d u n b ra ţ de pîrghie z — y h a — 0,75 x 1 0 0 = 75 cm , se calculează din relaţia : Mm,.r = 0.8 A fm r R c. le z ; 45 000 0,8 x 0,9 x 136 x 75 = 6,13 cm f.

Aria unui to ro n T B P 12 este 0,895 cm*. R ezultă p en tru acoperirea secţiunii cal­ culate, u n num ăr dc 7 toroane. A t = 7 x 0,895 = 6,26 cm1 caic are o arie mai mare decît 0,13 cm 2 cit a ieşit din calcul. R ezistenţa de calcul a toronului este de 136 kN/cm*. F o rţa de întindere a unui to ro n este :

F,„ = 0,895 x 136 = 122 kN. Foi ţa to taiă de întindere este : J'i.tai lotal = — 7 x 122 = 854 kN. După consum area pierderilor, efortul u n ita r din toro n v a ajunge la 100 kN/cm* şi astfel forţa efectivă de precom prim are va rezulta : F „ = 7 x 0,895 x 100 = 623 kN.
110

a p r o x im a tiv

F. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DIN BETON ARMAT

Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul stabilirii corespon­ denţei dintre modul de execuţie şi prevederile din proiect şi a prescrip­ ţiilor tehnice care reglem entează calitatea. Dispoziţiile de şantier d a te de beneficiar şi p ro iec tan t — cu res­ pectarea prevederilor legale — au aceeaşi p utere ca şi proiectul de execuţie. Verificările se efectuează pe t o t parcursul lucrărilor la încheierea unei faze şi la recepţia preliminară. în general, verificarea se face prin : 1) M ăsurări de dimensiuni ale elementelor şi sortimentelor de armături folosite. 2) Existenta documentelor de atestare a calităţii materialelor şi pre­ fabricatelor şi a proceselor-verbale de lucrări ascunse. 3) Efectuarea încercărilor şi probelor prevăzute în standardele şi nor­ mele pentru materiale şi prefabricate, precum şi a prevederilor specialedin proiectele de execuţie. 4) P entru lucrările de armături interesează în special verificările pe parcursul lucrărilor şi verificările pe faze. 5) în a in te de punerea în operă a betonului şi armăturilor este necesar să se facă verificările prevăzute in S T A S 1799-79 şi N orm ativul C. 21-85şi S T A S 6 6 5 7 / 1-82. A s tfe l: to a te arm ă tu rile de orice fel, inclusiv cele care urm ează a fi p re tensio natc, precum şi to a te piesele înglobate, tecile, ancorajele se verifică b u c a tă cu b u c a tă înaintea începerii beto nării. Verificarea se face din p u n c tu l de vedere al poziţiei, formei, dia­ m etrului, lungimii, distanţelor şi din pun ctul de vedere al calităţii legăturilor şi dispozitivelor de m enţinere a poziţiei în t o t tim p u l betonării şi com pactării betonului. 6 ) î n cazurile în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau îmbinări sudate, se vor efectua in plus verificările prescrise în Instrucţiunile tehnice pentru execuţia prin sudare electrică a îmbinărilor şi înnădirilor la arm ăturile din oţel-beton, C. 28-83. Betonarea nu va putea începe decît num ai după ce au fost verificate şi consemnate de către conducătorul tehnic al lucării şi reprezentantul beneficiarului printr-un proces-verbal de lucrări ascunse, şi a n u m e : — au fost m o n ta te to a t e a rm ă tu rile şi piesele înglobate conform, prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziţiile arm ă-

111

tn rilo r şi a înnădirilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi a fixatoarelor speciale), precum şi fa p tu l că abaterile la lungimi şi poziţie nu depăşesc to leran ţele adm ise de lungim i şi acoperiri cu b eto n ; — cofrajele care au dimensiunile p rev ăzute în proiect s în t suficient •de robuste şi anco rate p en tru a p relua împingerile betonului p r o a s p ă t ; — cofrajele şi elementele de construcţii adiacente au fost cu ră ţite şi corect pregătite. Procesele-verbale de lucrări ascunse se fac pe etape de b etonare şi tro nso ane ; valab ilitatea proceselor-verbale s în t lim ita te la 7 zile ; dacă în acest tim p nu s-au făcut betonările, se refac verificările. P e n tru lucrările de beton p reco m p rim at se v or efectua în plus Veri­ ficările prescrise în N orm ativul C. 21-85 şi se v or com pleta fişele de p recom prim are şi înregistrările respective. La execuţia prefabricatelor se va verifica vizual bucală cu bucată : 1) Calitatea otelurilor folosite pentru armarea elementelor. 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor şi carca­ selor sudate, precum şi calitatea înnădirilor executate prin sudură. 3) Poziţionarea armăturilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi fixatoarelor speciale). 4) Dimensiunile şi forma tiparelor. 5) Existenţa golurilor şi detaliilor (m ustăţi, urechi etc.). L a b etonare se v a verifica dozarea com ponentelor, caracteristicile betonului proaspăt, tehnologia de tu rn a r e şi co m pactare fă ră schim­ b area poziţiei arm ăturilor, tr a t a m e n tu l term ic etc. Defectele vor fi stabilite de organele de control şi ele vo r fi rectifi­ cate şi p re z e n ta te din nou la controlul acestora. După decofrarea elem entelor din betou, inclusiv a îm binărilor clem entelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări : 1) Aspectul elementelor finite şi dimensiunile (lungim i, lăţim i, grosimi, înclinarea muchiilor, feţelor etc.). 2) Verificarea toleranţelor la dimensiuni. 3) A p a riţia de defecte (ruperi, ştirbituri, segregări şi lipsuri de sec­ ţiune vizibile, fisuri, spărturi în beton efectuate după întărirea lui indi­ ferent în ce scop, inclusiv pentru instalaţii). 4) Pentru prefabricatele din beton se verifică şi m odul dc depozitare, transport şi m anipulare, precum şi rezistenţa lor la încercările de probă. 5) D e asemenea, la montarea lor se va verifica respectarea condiţiilor de îmbinare, rezemare şi m ontaj conform proiectului.
112

La depozitarea armăturilor, cim enturilor, prefabricatelor etc. se vo» verifica daeă sint respectate condiţiile specifice fiecărui m aterial prevăzute în norme privind : 1) Protecţia contra intemperiilor (în special la ciment şi armăturii» pentru beton prccom prim at). 2) Condiţiile de rezemare. 3) N u m ărul m axim de elemente suprapuse. 4) M ăsurile speciale de protecţie contra umidităţii şi altor agenţi agrtsivi (după cum se nor specifica la fiecare material). 5) Verificarea oţelurilor de armături se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oţeluri : S T A S 4 3 8 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului armat şi S T A S 6 4 8 2 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului precomprimat. Verificarea se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de producător sau, în lipsa acestora, prin încercări de control efectuate in conformitate cu prevederile în vigoare ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). Se recomandă pentru cazuri speciale, ţin în d seam a de im portanţa elementului prefabricat sau a con­ strucţiei, să se prevadă obligativitatea verificării caracteristicilor fizicomecanice ale oţelului-beton la fiecare lot aprovizionat, independent de exis­ tenţa certificatelor de calitate ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). 6 ) Verificarea sudurilor plaselor sudate prin puncte şi a celorlalţi suduri se face conform Instrucţiunilor tehnice C. 28-83. 7) Verificările calităţii elementelor componente ale betonului (c im m i agregate, apă, adaosuri) se va face conform prescripţiilor speciale pentru aceste materiale ( S T A S 1707-79). 8 ) Toţi executanţii de lucrări (m uncitori, maiştri, ingineri) trebuie să cunoască prevederea că este cu desăvîrşire interzis a se proceda la execut tarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte sau abateri neadm lsu

8 — Cartea fierarului betonist — od. 1

C a p ito lu l III

OJELURl PENTRU ARMAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT Şl MATERIALE AUXILIARE

A. OJELURl PENTRU CONSTRUCŢIILE
DIN BETON ARMAT

Cerinţele u no r oţeluri pen tru arm area construcţiilor din b eton a r m a t şi din beton p reco m prim at au fost a ră ta te la cap. II. P e m ă s u ra dezvoltării siderurgiei noastre, c o n s t r u c to r il o r li se pun la dispoziţie noi tip uri de oţeluri cu caracteristici su p erio are. T en d in ţa actuală este de a se utiliza oţeluri cu caracteristici de rezistenţă cit mai înalte pen tru a se face economie la oţel. D eoarece este cunoscut că utilizind un oţel cu limita de curgere de 400 N / m m 2 în loc de un oţel cu limita de curgere de 200 N / m m 3 se po ate folosi teoretic pînă la j u m ă ta te din c a n tita te a de oţel. P ractic, această eco­ nomie este mai mică dato rită faptului că elementelor li se im p u n şi alte condiţii : să nu aibă o deschidere de fisuri mai m are decît cea per­ misă, să nu depăşească o a n u m ită săgeată etc. fapt care reduce eficienţa utilizării oţelurilor superioare ; totuşi, folosirea lor aduce ţării anual economii de zeci de mii de to ne de oţel-beton şi de aceea conducerea de p a rtid şi de s t a t urm ăreşte sistematic extinderea utilizării oţelurilor superioare. T o to d a tă există preocuparea ca numărul tipurilor de oţel să se reducă p en tru a uşura livrarea şi aprovizionarea cu oţeluri.
114

STNB — sîrm ă (S).Î. B ioţelul (bi) este u n oţel-beton realizat din două sîrm e care se su­ dează sub form ă de scăriţă.P. N — plase su d ate „norm alizate" .M. Sim bolurile folosite pentru m ărcile de oţel sînt urm ătoarele : OB — oţel (O)-beton (B).S.S.S. L — plase su d ate tip izate „de lis tă “ . ST PB — sîrm ă (S). STR — sîrm ă (S). netedă (N) pen tru beton (B).1973 a Centralei de C onstrucţii M ontaj B ucureşti (C. tra s ă (T).). 2.) — Buzău şi puse de acord cu proiectele tip şi STAS 438/3-80). 3) Sîrm a moale de legat (STAS 889-76). Q — plase su d ate cu ochiuri p ă t r a t e .I. 4) Bioţelul (conform normei interne de întreprindere N . PC — oţel cu profil periodic (P) lam inat la cald (C). re co aptă (R) care devine moale prin încălzire (recoacere).l ) . profilată (P) p en tru b eto n (B).11. 5) Plase sudate uzinale pentru beton armat (conform catalogului de plase sud ate p en tru arm area betonului fabricate de întrep rin d e rea de Sîrm e şi P roduse din Sîrm e (I.P. La plase sudate sim bolurile au u rm ă to a re a sem nificaţie (conform catalogului I. tra s ă (T). tra s ă (T). Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton armat P rin domenii de utilizare se înţelege d estinaţia arm ăturilor în funcţie de tip u l elem entului de arm are si de rolul arm ă tu rii în element (tabelul I I I . nr. 115 . 1979/ 4. Tipuri de oţeluri pentru beton armat 'I P e n tru arm a rea elementelor de beton a r m a t se utilizează : 1) Olel-beton laminat ta cald cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/1-80).1.P.S.B. — B uzău şi STAS 438/3-80) : G — plase sud ate tip iz ate „de uz general". R — plase sud ate cu ochiuri dreptunghiulare. 2) Sîrm a trasă pentru beton armat cu suprafaţa netedă sau cu suprafaţa profilată (STAS 438/2-80).

116 .

în zecimi de milimetru. s în t slab aliate cu m an g an şi siliciu care le conferă o rezistenţă mai ridicată. Oţeluri-beton laminate la cald L iv ra re a oţelurilor-beton lam inate la cald este re g lem entată prin STAS 438/1-80. î n tabelul I I I . 2). Oţel-beton lam inat la cald. cu o b ună su d a b ilita te deoarece au u n c o n ţin u t redus de carbon şi nu au ele­ m ente de aliere. — oţeluri slab aliate : FC 52 . diame­ tru l n o ta t cu simbolul 0 . O ţelurile-carbon obişnuite s în t oţeluri mai uşor fasonabile. 3. 2 se co n stată ca lim ita de curgere şi alun­ girea la rup ere variază pe grupe de diam etre. Notarea oţelurilor pe planuri se face p rin : indicarea produsului. PC 60 . oţelurile tip PC au num ai limita de curgere convenţională R P0:. încercarea la tra c ţiu n e p en tru determ i­ narea caracteristicilor mecanice se efectuează pe ep ruv ete de apro­ xim ativ 500 mm. l şi n um ăru l stand ard ului. oţelurile-beton se clasifică în : — ofeluri-carbon obişnuite : OB 37 . Exem plele de n otare se vor indica pe tipuri de oţeluri. Oţelurile slab aliate s în t oţeluri semidure. 2) L a bioţel. din care se co n stată că fa ţă de oţelul OB 37 care are o lim ită de curgere m a rc a tă p rin tr-u n palier de curgere Şi o alungire la rup ere m are. Caracteristicile mecanice ale oţelurilor se determ in ă prin încercarea la trac ţiu n e statică sau la încercări ciclice de oboseală. t ă i a t e din bare sau din colaci. tip u l de oţel-beton conform tabelului I I I . l s-au indicat domeniile de utilizare. PC 90. cu cît rezis­ tenţele la ru p e re sînt mai ridicate. Caracteristicile mecanicc şi dim ensiunile oţelurilor laminate la cald (STAS 438/1-80 şi tab elu l I I I . Din punctul de vedere al com poziţiei chim ice. l . aria secţiunii barelor longitudinale. dato117 . în m m 2jm . 3) L a plase sudate. şi alungiri la ru p e re cu a t î t mai mici. dar şi o plasticitate mai redusă a v în d o alungire la ru pere mai mică. in daN jm m *. Aspectul diagram ei rezistenţă R — alungire specifică e sau defor­ maţie A l este a r ă t a t în figura I I I .Cifrele care însoţesc sim bolurile reprezintă : 1) L a oţelurile-belon laminate la cald. D in analiza tab elu lu i I I I . sudabil cu a n u m iţi electrozi şi în limitele a n u m ito r p a r a m e t r i . rezistenta la rupere. a. L a diam etrele mici. diametrul barei. cu gra d de fasonabilitate mediu. A stfel: otel-bcton 0 16 O B37-STAS 438/1-80 oţel-beton 0 20 PC 52-STAS 438/1-80.

lim ita de curgere este m ai ridicată. 3. Oţelul-beton neted OB 37.(a i i — ---------► b Fig.Fmax! Rm ax'l OB 37 a . 2 rezistenţele s în t date a t î t în sistemul in tern a ţio n al de u n ită ţi (SI) adică în n ew ton pe m ilim etru p ă t r a t (N /m m 3). Diagrame eîort — deform aţie (alungire specifică) a oţelurilor : a — OB 3 7 . Dim ensiunile oţelului-beton neted OB 37 s în t d ate în tabelul I I I . Alungirea la rupere se m ăsoară pe o p orţiun e egală m a rc a tă cu de 5 ori d iam etru l barei care se încearcă. III. b —PC 5 2 sau PC 6 0 . cit şi in kilograme fo rţă pe m m '2 (kgf/mm-). îu schimb se micşorează alungirea la rupere.l. rită întăririi oţelului (ecruisării) p rin trecerea succesivă p rin lam inor. sim bolizată cu A-„ în % . 118 . D u p ă cum se vede în tabelul I I I .

9 9 0 2 .5 4 0 3 .8 Observaţie : O valizarea barelor (diferenţa d in tre două diam etre perpendiculare.8 0 0 4 . * > La oţelurile tip PC la care lim ita de curgere a p aren tă Ii.3 9 5 0 .5 1 0 2 . Caracteristici le mecanice ale oţeluri lor-beton în c e rc a re a la tr a c ţ iu n e 1) M a rc a o ţ e lu lu ib e to n D ia m e tr u l .m c u rg e re U n g h iu l D ia m e tr u l R c sau I i p 0>2 N /m m * ( k g f/m m ! ) •^5 m in d e în d o ire d o r n u lu i N /n u n * ( k g f/m m * ) m in . La oţelul OB 37 cu d ia m e tru l> de 28 mm se adm ite ca diam etrul dornului să fie de 1d pentru încercarea de Îndoire la rece. se determ ină lim ita de curgere convenţională (tehnică) : conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83.9 8 0 3 .3 8 5 0 . 119 . n o m in a l d mm în c e rc a re a la în d o ir e la rece L im it a de A lu n ­ R e z is te n ta g ire a la r u p e re P. m ăsurate in aceeaşi secţiune) n u treb u ie să depăşească ab ate rile lim ită p en tru diam etre.7 8 5 1 .2 0 2 .3 — 0 .2 8 6 .4 0 ’ 5 .6 1 7 0 .5 1 3 . Tabelul I I I .9 1 0 6 .3 0 1 2 .3 0 2 0 .3 1 0 7 .1 2 1 4 -4 0 52 6-11 1 6 -2 8 3 2 . P en tru centrale nuclcare se livrează o ţelul PC CON cu caracteristici sporite.8 0 1 0 .3 / + 0 .4 7 0 2 .2 8 3 0 . % U a 25p (2 6 ) 2 3 5 (2 4 ) 355 315 335 325 ( 3 6 ) s> (3 5 ) (3 5 ) (3 3 ) * ) 360 (3 7 ) 510 52) 25 180° 0 .8 8 8 1 .9 9 0 9 .0 4 0 10ţ.8 4 0 6 .1 0 1 1 .0 1 0 2 .8 8 2 .5 0 3 0 .8 ± 0 .8 5 0 4 . 1 1 1 1 este ev id en ţiată la Încercarea la tracţiu n e. C aracteristicile m ecanice ale oţelului PC 5 2 > 1 0 rf se stabilesc p rin co n tract. 2.10 p e s te 4 0 20 180° 3 d PC PC 6 0 s> 6 -40 4 1 0 (4 2 ) 590 (6 0 ) 890 (9 0 ) 16 180° 3 d 90 1 0 -2 8 5 9 0 (6 0 ) 8 90° 4 d > 1 C aracteristicile m ecanice (rezistenţa la tracţiu n e) sc determ ină pe aria secţiunii nom inale.2 2 2 0 .5 8 0 1 .1 6 0 8 .6 0 0 P e r im e tr 11 1 co re sp u n z ă lo r d ia m e tr u lu i n o m in a l cm 1 .5 + 0 .1 4 0 3 .2 1 0 1 .9 1 7 .200 1 2 .8 0 0 ± 0 .6 5 6 . 3.0 5 5 . D im ensiunile şi abaterile lim ită ale oţelului-beton neted Olt 37 D ia m e tr u l n o m in a l d mm 0 7 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 A b a te re a lim i t ă mm A r ia s e c ţiu n ii n o m in a le cm ' 0 .1 3 0 1 .1 4 3 .5 <is> OB PC 37 6 .6 0 M a sa c o re s p u n z ă to a re d ia m e tr u lu i n o m in a l k g /m 0 .T a b e l u l I I I .7 7 4 .8 5 8 .5 -0 .

4.— .Q oţelurilor IUI 52. l’C G O şi P C 90 CU oU i o^ .g>.C C G &o 510 C 'S ts' 4) o £ Tabelul I I I .Q cu o Qj < 1> OO 120 . Dimensiunile g C D O ‘Ş -O c "O'O 3 5 rP .

4). 2) şi separate de nervurile longitudinale p en tru oţelul PC 52. A d eren ţa cu betonul în acest caz se realizează pe lingă încleierea pastei de cim ent de barele de oţel-beton şi prin încleştarea betonului în nervurile transversale şi chiar prin frecarea suprafeţei barei de beton în u ltim a in stanţă. oţelul este p re v ăzu t cu ner­ vuri longitudinale şi tran sversale elicoidale. 121 . înclinate cu 5 5 —65° fa ţă de nervurile longitudinale. P e n tru a asigura o conlucrare b u n ă (aderen ţă) cu betonul. O ţelul-beton tip PC are două nervuri longitudinale diam etral opuse şi nervuri elicoidale s itu a te la distan ţe egale. SECŢIUNEA B . A s tf e l: 1 ) Cu nervurile dispuse în aceeaşi direcţie pe ambele j u m ă t ă ţ i ale profilului (fig.2. N ervurile elicoidale au înălţim ea m ax im ă la mijlocul lungimii lor. Nervurile transve rsale elicoidale s în t dispuse diferit după tip ul de oţel.B Fig. N ervurile s în t decalate unele fa ţă de altele.Oielul-beton cu profil periodic lip P C (tabelul I I I . înălţim ea acestora scăzînd pe m ăsu ră ce se apropie de n ervura longitu­ dinală. co respunzătoare forţei mai m ari pe care o p o a te s u p o rta fiecare bară. III. I I I . Oţel PC 52.

L iv rarea oţelului-beton la m in a t la cald. I I I . 5. Oţelurile se livrează în loturi de 40 —60 t a lc ă tu ite din oţeluri lami­ n a te în acelaşi schimb. O ţelul-beton la m in a t la cald OB 37 şi cel de tip PC se livrează în bare sau colaci. 122 . Colacii de oţel-beton au g r e u ta te a de 4 0 —600 kg şi se livrează le­ g a ţ i în m inim um 3 locuri. Barele se livrează în lungimi de 8 — 18 m pen tru diam etre m ai mari de 2 0 m m şi în lungimi de 1 0 —2 0 m pen tru diam etre m ai mici.3. din aceeaşi şarjă (de oţel elaborat). O ţe l P C 60 şi P C 90. 2) Cu nervurile dispuse în direcţii contrare pe cele două j u m ă t ă ţ i ale profilului (sistem brăduleţ) şi separate de nervurile longitudinale (fig. I I I . 4 corespunză­ to are diam etrului respectiv.SECŢIUNEA B -B ) F ig. b. 3) p en tru oţelul PC 60 şi PC 90. acelaşi tip de oţel-beton şi cu diam etre care nu variază mai m u lt de 3 mm. adică pe diam etrul to t a l al inimii şi nervurii longitudinale . conform t a ­ belului I I I . acesta se co m p ară cu valorile din tabel. dacă s-a m ă s u ra t d iam etru l inimii d1 excluzînd nervurile. inclusiv nervurile longitudinale re z u ltă u n diam etru m u lt m ai m are ce poate duce în eroare pe fierarul betonist la alegerea diam etrului oţelului dacă nu com pară valoarea m ă s u ra tă cu valorile din tab elu l I I I . D iam etru l nominal sau de calcul este u n diam etru e c h i v a l e n t . dacă se m ăsoară cu şublerul valoarea diam etrului.

p ro d u c ăto r a calităţii (sem nătura C. denum irea uzinei produ cătoare.2.e ca m ijloace m ecanizate. U n ita te a de în cărcătu ră va fi p re v ă z u tă cu trei legături de solidari­ zare din oţel-beton şi d o u ă legătu ri de m an ev ră cu ochet la p a r te a su­ perioară pen tru a g ă ţa rea la mijoacele de m anipulare. 2) Se verifică dimensiunile şi profilul.C.T. 5) Pentru proba de tracţiune se trimit probe la un laborator însoţite de toate datele existente pe certificatul de calitate al uzinei şi cu indicarea diametrului barelor . produsul. n um ărul comenzii. 3) Se verifică aspectul (calitatea suprafeţei). p en tru a se deosebi de oţelul PG 60.Tabelul I I 1. care să nu micşoreze aderenţa oţelului cu betonul.2 0 mm Bare libere Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 20 mm 0 6 —12 mm 0 G—12 mm - Loturile vor sosi în încărcături de m ax im u m 5 t.C. masa. lotului de construcţie şi a obiectului în care se va introduce oţelul. n um ărul avi­ dului de expediţie.5.3 0 mm 0 1 0 . d a ta fabricaţiei.5 t. Marcarea oţelului-beton PG 93. 4) Se face proba de îndoire la banc. tip u l oţelului-beton şi dimensiunea. ' 123 . se va face cu Vopsea da culoare verde. P e şa n ­ tier se fac u rm ătoarele v e rific ă ri: 1) Se verifică dacă lotul de oţel-beton este însoţit de certificatul de calitate al uzinei semnat de organul C . Modul de livrare a oţelurilor-bcton Simbol (marc 0 OB 37 PC 52 PC 00 PC 90 ( 0 Modul de livrare Colaci 6 —12 mm 1 Legaturi de bare 0 14 —30 mm 0 14 —30 mm 0 1 4 . Obligaţia uzinelor este de a se marca oţelul cu vopsea rezistentă la intem perii. treeîndu -se valorile găsite de uzină la încercările făcute. Certificatul de calitate în m od obligatoriu treb u ie să conţină caracte­ risticile mecanice conform tabelului II 1. numele şantierului. Verificări als calităţii oţelurilor-beton lam inate la cald. c. în certificatul de calitate sîn t tre c u te conform stan d ard u lu i m arca de fabrică. De regulă se v o r livra încărcături de 2. confirm area de. cu ştam pilă). M anipularea pe şantier şi în ateliere se va fa?.T. denum irea beneficiarului (şantier).

fă ră alte utilaje. N ervurile periodice se m ăsoară pe 5 nervuri consecutive aşezate pe aceeaşi p a r te şi se re p etă pe p a r te a opusă. 2). se p o a te d eterm in a aria secţiunii tran sv e rsale prin cîn tărire conform cap. Pe su p ra fa ţa barei se a d m ite un s t r a t su b ţire de oxizi (rugină). în ălţim ea nervurilor. d is ta n ţa între nervuri) şi se com pară cu valorile din tab elu l III. Verificarea aspectului (calitatea suprafeţei). tab elu l I I I . L a oţelul cu profil periodic se poate. îndoirea oteluluidoire a de 180° se realizează făcîn d îndobeton pe şantier.2. M ăsurarea d iam etrulu i în fiecare loc se face pe două direcţii perpendi­ culare. determ ina p rin m ăsu ra re a d ă u g in d la aria inimii. De asemenea. D in tre carac­ teristicile m ecanice (v. cu condiţia ca reducerea dimensiunilor secţiunii barei. slriuri sau asperităţi. pe şantier se p o a te face p ro b a de îndoire simi­ lar cu cea p re v ă z u tă în STAS 777-80. cu condiţia ca a b a ­ tere a lim ită p re v ă z u tă p e n tru profilul şi d iam etru l respectiv să nu fie depăşită. Nervurile se m ăso ară cu şublere sau m icrom etre cu precizia de 0. A ria secţiunii iniţiale (efective) a epruvetelor se determină pe baza mediilor măsurărilor. D is ta n ţa din tre nervuri se m ăso ară pe o direcţie perpendiculară pe a x a epruvetei.4. Se admit următoarele defecte locale ale su­ prafeţei : denivelări. aria secţiunilor m ă s u ra te ale nervurilor din secţiunea de ru p e re considerate in m od convenţional ca dreptunghiuri. P e n tru verificări sistem atice ale dimensiunilor se procedează con­ form STAS 6605-78 care precizează : d iam etrul se m ăso ară în 3 secţiuni tran sv e rsale s itu a te la pătrim ile ep ruv etei şi perpendiculare pe axa ei. 4 p en tru oţelul tip PC. 4) să coresp und ă cu valorile p re v ă z u te în tab elu l II 1.Verificarea dimensiunilor şi profilului. zg îrie tu ri ro tu n jite . . valoarea c ă u ta t ă fiind m edia aritm etică a acestor 6 m ăsurări. corespu nzătoare diam etrului m ă­ s u ra t. U nghiul de înFig. irea p în ă cîn d cele două ra m u r i ale barelor 124 . Se face cu şublerul pe m inim um doi colaci sau legături de bare (diam etrul inimii. C ondiţia este ca d iam etru l dornului D pe care se face îndoirea şi ungh iul de îndo­ ire a (fig. du p ă în d e p ă rta re a s tra tu lu i de oxizi. III. III. 3 p e n tru oţelul OB 37 şi tab elu l III. Nu se a d m it nervuri ru p te.02 m m la d iam etrele mici (d < 10 mm) şi cu precizia de 0. II. să nu depăşească a b a te re a lim ită la d iam etru .05 m m la re s tu l diametrelor. Proba de îndoire la banc.

se fac la labo ra to are şi probe de analiză a conţin u tu lu i de carbon. Analiza chimică. î n această situaţie hotărîrile le ia şeful de şantier care va t r q t a problema în co nform itate cu prevederile legale. limitei de curgere R e sau R p0. P e n tru oţeluri care vor fi sud ate cu procedee speciale. iar unghiul de 90° cînd prelungirile celor două ra m u ri fac u n unghi de 9(F. sulf. Fierarul betonist ră s p u n d e de ca litatea lucrării pe care o execută şi trebuie să refuze utilizarea de oţeluri care nu corespund s ta n d a r­ dului sau nu au aceeaşi calitate cu cea p re v ă z u tă în proiect. Interpretarea rezultatelor. Necorespondenţele cu sta n d a rd u l formează obiectul declasării oţelului. P ro b a de îndoire se consideră satisfăcăto are dacă d upă efectuarea ei nu apare nici o c r ă p ă tu ră sau fisură pe fa ţa exterio ară cu rbată. Sîrmele trase p o a rtă această denum ire deoarece se o bţin din b are netede de oţel-beton ro tu n d cu c o n ţin u t redus de ca rbon (oţeluri moi) care apoi s în t tra s e sau trefilate. 4. fosfor etc. Modul de efectuare a încercării conform STAS 200-75 şi STAS 6605-78 este în principiu a r ă t a t la cap. m angan. R educerea de diam etru se numeşte şi reducerea de secţiune A care se exprim ă în procente din secţiunea iniţială. nefolosirii lui.ajung paralele (oţelurile OB 37 şi PG 52). Sîrmă trasă pentru beton armat P e n tru b eto n a r m a t sîrm a tra s ă se livrează conform STAS 438/2-80 în două c a l i t ă t i : cu suprafaţa netedă (STNB) şi cu suprafaţa profilată (STPB). Prin trefilări succesive prin orificii din ce în ce mai mici se ajunge la diam etre de sîrm e foarte subţiri şi cu rezistenţe fo arte ridicate rezul­ ta te din orientarea cristalelor de metal.« şi alungirii la ru p e re . adică s în t tre c u te p rin tr-o filieră (orificiu calibrat) şi obligate să-şi micşoreze secţiunea tran s v e rs a lă ca urm are efortului de tra c ţiu n e din sîrm ă. schimbării destinaţiei sau înapoierii uzinei producătoare. încercarea la tracţiune. In cazul execuţiei prefabricatelor în serie încercarea la tra c ţiu n e este obligatorie. la lucrări de m are im p o rtan ţă. Această probă se face u n de nu există certificat de calitate sau există dubii asup ra calităţii oţelului şi la livrări din import. p u tîn d fi de 12—70% . 125 . O peraţia se face la rece. siliciu.V5. II. Se face p e n tru determ inarea rezistenţei de rupere R m.

(conform STAS 1177-74). Caracteristicile mecanice ale sîrm ei Irase În c e rc a re a la t r a c ­ ţ iu n e în c e rc a re a la în d o ir e la re c e 1) C la sa d e c a lita te S im b o lu l D ia m e tr u l d mm S u p e r i­ o a ră O b iş n u ită STNB 3 4 STPB 4 -1 0 L im it a de c u rg e re R p o. S îrm a se trefilează din urm ăto a rele m ărci de oţeluri: OL 34 .STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă profilată. simbolizat prin simbolul 0 (se citeşte .0 4 . — S T PB . cu d iam etru l de 3 m m . I I I .1 0 . i ' d • 4 . . la Îndoiri altern ate. 6. 4 9 0 (5 0 ) R e z is te n ţa la ru p e re K . com p letat cu diam etrul. 5 4 0 (5 5 ) A lu n g ir e a la r u p e re A ia m in % 8 U n g h iu l D ia m e t r u l d e în d o ir e d o r n u lu i a - - 4 9 0 (5 0 ) 4 4 0 (4 5 ) 5 9 0 (6 0 ) 5 4 0 (5 5 ) 6 ' • r . p e n tru a rm a rea betonului. (h° ~ d?■ x dl 100%. p e n tru arm area betonului. (P) şi destin aţia pen tru a rm a rea betonului (B).fi“). 2) Alungirea la rupere. Caracteristicile mecanice şi dim ensiunile sîrm ei trase pentru beton armat (tabelul III. liv rate conform STAS 500/2-80. în mm. OL 37 şi OL 42. cu d iam etrul de 4 mm. pe dorn cu raza de 10 mm . D in analiza caracteristicilor mecanice se co n stată : 1) Sîrma trasă are limita de curgere convenţională (fig. A s t f e l : — STNB — 0 3 — STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă n etedă. 1 8 0 °. N o tarea se face indicînd tip u l oţelului: sîrm ă tra s ă (ST). N /m m * ( k g f /m m 1) m in . 6 ). de 10 ori diametrul ( A 10). profilul ne te d (N) sau profilat.G ‘ ' 6 -7 . este mai mică decît la celelalte oţeluri. treb u in d să reziste la m inim um 4 îndoiri alte rn ate lă ră să prezinte fisuri vizibile cu ochiul liber. 7 8 3 9 0 (4 0 ) 4 9 0 (5 0 ) 8 d ') Slrmele cu diam etrul mai mic dc 6 mm se încearcă şi. l .? N /m m 2 ( k g f/m m -') m in .1 0 8 . b).5 — 5 . ! i 126 . şi n u m ăru l stan d ard u lu i.. cu toate că se măsoară pe o bază mai mare . T a b e l u l I I I .'■ 1 80 ° . v alo area diam etrului.R ed ucerea de secţiune se calculează cu formula : A = So ~ S f x 100% = S. a.

60 6. 7.41 1.00 7.00 9.00 4. Sîrma se livrează în colaci (tabelul I I I .617 ± 0.94 1.222 0.55 4.57 1. P e n tru încercări se iau probe de la 0. Tabelul I I I .395 0.196 0.099 0.154 0. Dim ensiunile sîrmelor tra s e s în t date în tabelul I I I .1 ± 0 . Loturile de sîrm ă au m asa de 7 — 10 t (după grupele de diametre).10 8. Verificarea calităţii.00 şi peste 4.636 0. D im ensiunile £i abaterile la dim ensiuni ale sirm ei trase Diametrul sirmei d mm 3. Tabelul I I I .39G 0. • 127 . § 3. în caz de litigiu se prelevează probele din porţiunea de colac indicată de beneficiar. fiind mai ridicate la grupele mici. Modul de livrare a sîrm ei trase.159 0.11 1.00 5.76 1.00 c.23 2. iar diametrele mici probei de îndoire alternată. 8.785 0.51 2.125 0.88 2.078 0. M odul de livrare a sirm ei trase ■Diametrul . c).14 Masa informativă kg/m 0. Verificarea calităţii se face în mod similar cu cea a oţelurilor lam inate la cald (v.3) Caracteristicile mecanice sînt dale pc grupe de diamelrc.503 0. kg Obi mii tu 2 1 -1 0 0 2 6 -1 5 0 Redusă 5 -2 0 1 0 -2 5 Diametrul sirmei mm Cel m u lt 3.50 5.246 0.26 1.089 0.311 0.071 0. 7.126 0.00 3. 8 ).50 m de la ca p ătu l colacului. 4) Diametrele mai mari ( S — 10 m m ) sînt supuse probei dc îndoire.83 3.00 Abaterea limită mm Perimetrul Aria secţiunii corespunzător diametrului sirmei cm3 cm 0.193 0. F iecare colac este legat cu sîrm ă moale în 4 locuri.1 000 Masa colacului.283 0.055 0.1 5 b.55 4.00 10. interior al colacului mm 250— 650 4 0 0 .499 0.

084 450. adică ajunge la c a litatea oţelului de bază OL 34.50 1.7854 0.5447 3.9408 4. de regulă.75 Diametrul mm 1.5030 0.7671 2.5394 2.36 50.783 19. L a plasele şi carcasele su d ate legarea este înlocuită cu sudură.2272 1. Bioţelul B ioţelul este u n oţel realizat din sîrm ă tra s ă t a r e fiind compus din 'două bare longitudinale de secţiune ro tu n d ă legate în tre ele prin sudură cu a ju to ru l u no r distanţieri (scăriţe) cu secţiune dreptu ng hiu lară ^fig.106 3.90 82.25 2.935 38. sîrm a 0 1 mm.98 253.336 55. 9) p e n tru a forma plase legate sau carcase legate.09 63.0106 2.9852 1.734 9.5. Sîrm a este liv rată în colaci mici. P e n t r u legare se utilizează.70 0. din oţeluri moi cu c o n ţin u t redus de carb on OL 34 şi care după trefilare este încălzită în tr-u n cu pto r p în ă la înroşire p e n tru a o tran sfo rm a din sîrm ă ta re (ca u rm a re a ecruisării din trefilare la care s-au a r a n j a t cristalele) în sîrm ă moale. Legarea are ca scop de a asigura poziţionarea corectă a arm ă tu rii spaţiale. P rescripţia 128 . Se fabrică într-o g a m ă m are de d iam etre (STAS 889-80).662 30. Sîrmă moale pentru legat Barele fasonate p en tru a realiza a r m ă tu r a propriu-zisă se leagă cu sîrm ă moale (tabelul I I I .12 1. S îrm a se îndoaie foarte uşor şi rezistă bine la strîn gerea cu cleştele.90 1.30 103. E l se fabrică în ţa ra noastră în 5 sortim ente.02 P e n tr u legare se foloseşte sîrm ă moale neagră (recoaptă) d en um ită pe şan tiere şi sîrm ă arsă.9087 6.80 0.21 129.80 2.872 15. III.25 321.00 1.949 4.0686 13.25 1.976 21.488 72.60 0.50 2.2830 0.3957 0. fiind adesea p ro te ja tă prin u n ­ gere. P e n tru legarea cofrajelor se foloseşte sîrm ă de circa 0 2 mm.634 12.1575 7. Sîrm ă m oale pentru legnt (STAS 8!W-3(t) Diametrul mm 0. trefilată.222 3. 9.23 202.40 Aria Masa Lungimea secţiunii mm1 kg/l 000 m m/kg 0.80 3. Tabelul I I I .5).64 20.00 2.33 26.55 32. 6.00 Aria Lungimea Masa secţiunii mm* k g /l 000 m m/kg 1.69 18.6362 0. m odelîndu-se du p ă profilul barelor pe care le leagă.52 162.949 6.165 7.60 1.533 48.08 40.1416 3.

P. 1979-73 pen tru realizarea bioţelului. Barele longitudinale se obţin din sîrm ă t ra s ă ta re care treb u ie să aibă caracteristicile : limita convenţională de curgere m inim ă 680 N/mm*. S u dura scăriţelor se verifică prin proba de forfecare. Notarea bioţelului se face cu indicativul bi (prescu rta rea de la bioţel) u rm a t de d iam etrul barelor longitudinale date în zecimi de mili­ metru şi num ărul normei interne de întreprindere. Caracteristicile m ecanice ale bioţelului.Î . 5 .I. b.B. care reglem entează livrarea este N orm a in tern ă de întreprindere N .I . II I. elaborată de C. Caracteristicile mecanice minime livrate ale bioţelului s în t considerate cele ale barelor longitudinale şi anum e : rezistenţa la rupere 800 N / m m 2 .6 mm. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . alungirea la rupere A 10 = 5% .M. d is ta n ţa dintre barele longitudinale este 20 m m. îndoirea la 180° pe un dorn cu diametrul D = 6 mm. S udarea scăriţelor se face la o m aşină specială după d e b ita re la lungime. 1979-73 înseam nă bioţel cu bare longitudinale care au diam etru l de 3. precum şi m asa bioţelului pe m e tru liniar s în t a r ă ta te în tab elu l III.5. Dimensiunile barelor longitudinale şi a celor tran sversale (scăriţele). limita de curgere 680 N / m m 2 . iar cea dintre barele transversale 95 mm.Î. a. 1 129 . 10.şi alungirea la ru pere minimă 4 ■ ‘ •■ io — — •5°/ ’ /o■ Barele transversale (scăriţele) se obţin din oţel p lat OL 37 cu rezistenţe m ărite prin tragere (reducere de secţiune) p e n tru a realiza o rezistenţă la rupere de 500 —600 N/m m -.Fig.N . B ioţel. Profilul are o geometrie fixă care este indicată in figura I I I . Dim ensiunile bioţelului. A stfe l: b i 3 6 . rezistenţa la rupere m inim ă 800 N /m m .

5 3.5 0.0 5. 6) încercarea la forfecare se face cu dispozitive speciale de forfecare montate la maşina de încercat (se prind scăriţele coaxial şi se supun probei de tracţiune). lungimea epruvetei este de 550 mm.Tabelul 111. Bioţelul se derulează de pe colaci d re p t neavînd nevoie.6 5.416 0. Dimensiunile bioţeliilui B a re lo n g itu d in a le T ip u l d e b io ţe l B a re tra n s v e rs a le A b a te r ile la în ă lţim e şi g ro s im e mm A r ia ce lo r d o u ă b a re cm 2 D ia m e tr u l 1 1 1 1 1 1 A b a te r ile la d ia m e tru Masa k g /m 1 1 1 1 1 1 în ă lţ im e a mm G ro sim e a mm bi 40 bi 56 bi 69 0. Modul de livrare a bioţeluliii. Tabelul I I I .4 0 1 0 0 225 240 1 0 0 Colacii sîn t legaţi în 3 locuri. Masa şi lungim ea b ioţelului liv rat D ia m e tr u l c o la c u lu i in M asa m e d ic a u n u i c o la c k.0 0. de regulă. L u n g im e a m e d ie a u n u i co la c m T ip u l de b io l el b i 40 b i 56 b i 61 50 75 2 . d.216 0. încer­ carea Ia îndoire a barelor longitudinale. c.5 7. 11. 2) Pentru încercările mecanice ale barelor longitudinale se fac cpruvete prin tăierea scăriţelor. Proba de forfecare se face pe 3 epruvete. rezervoare etc.75 4. Regulile de verificare a calităţii bioţelului sînt aceleaşi ca şi la oţelui-beton lam inat la cald (v. ale aspectului suprafeţei.25 0.) cu u rm ăto arele precizări : 1) P e lingă verificările dimensionale. Livrarea se face loco atelier in colaci de diam etru m are. se facc şi verificarea sudurilor scăriţelor prin proba de forfecare. a căror m asă şi dimensiuni s în t în funcţie de so rtim ent (tabelul I I I . de în drep tare în tru c ît destinaţia lui principală este p en tru arm area elementelor circulare (silozuri.).50 0. § 3. l 1).0 3.9 ± 0.1 4.10.0 5. 130 . Verificarea c a lităţii bioţeliilui.624 c.

normalizate" care au lungimea variabilă (netipizată). Plase sudate uzinale Plasele su d ate sîn t elem ente de a r m ă tu ră form ate din bare de oţel (sîrme) dispuse pe două direcţii perpendiculare.80-74. plasele se clasifică după cum urm ează : 1) Plase sudate cu toţi parametrii tipizaţi .> 350 N / m m 2 . Calculul elementelor a rm a te cu bioţel se face în conform itate cu Instrucţiun ile tehnice pen tru calculul şi alcătuirea elementelor a rm a te cu bioţel. după gradul de tipizare. pu tîn d u -se con­ fecţiona sub formă de panou ri şi rulouri (care au d iam etru l m axim de 1. 2 ) Plase sudate . — B uzău şi Caietul de sarcini CS/1984 — I.P. Conform cataloghlui.S. Plase sudate pentru armarea betoanelor. ziduri de sprijin. 2.S. — B uzău p e n tru plasele din sîrm ă trasă profilată.S. în cercarea se face cu viteză mică de 5 — 10 m in/min. arm ături de pardoseli. 131 .1 * unde : R f este rezistenţa la forfecare. Catalogul de plase s u d ate fabricate în I. Plasele sud ate uzinale s în t livrate de în trep rin derea de Sîrme şi P ro­ duse din Sîrme (I.P. panouri de acoperiş.. Prescripţiile care reglem entează p ro ducţia de plase sud ate sîn t STAS 438/3-80. silozuri etc. su d ate prin rezistenţă electrică la locurile de încrucişare denum ite noduri.S.de uz general “ simbolizate cu litera G şi „de listă" simbolizate cu L. panouri pen tru planşee.. 7. 3) Plase sudate „speciale tipizate “ simbolizate cu literele S T . simbolizate cu litera N.. = ----. A — secţiunea transversală a unei scăriţe. P — forţa la care s-a produs cedarea prin forfecare a scăriţei.S.Media aritm etică a celor 3 probe trebu ie să satisfacă condiţia : B . Clasificarea plaselor. Tabelele cu tipurile de plase s în t date în catalog.S) — Buzău şi sînt destinate în special p en tru ar­ marea elementelor din beton arm a t plane sau curbe de tipul plăcilor pentru panouri de pereţi. in N / m m 2 .P. în m m 2.5 m). Plaselor din sîrm ă profilată li se ada u g ă Ia început literele P P (panou-profilat). rezervoare. în N / m m 2. P .

. pot pune în operă cu un n u m ă r m inim de tă ie tu ri la m ontaj. Notarea plaselor s u d ate uzinate se face cu u n cod stab ilit în „Cata­ logul de plase s u d ate" în u rm ă to a re a ordine : u n n u m ă r care reprezintă ordinea plaselor din tabelele de plase pe tipuri. în funcţie de m odul de uzinare şi de utilizare.. lăţim ea între barele longitudinale extrem e sau de m argine B. iar d iam etru l barelor longitudinale se notează cu d t şi v ariază de la 3 la 10 mm. Se face apel la tipurile N şi ST num ai cînd primele nu s în t 132 . si a celor longitudinale CM ş i C l2. pasul (d ista n ţa dintre două bare alăturate) barelor longitudinale /. diafragm e m onolite etc.26 c m 2 . monolit pe şantier sau p en tru elementele p refabricate de m are serie. şi al celor transversale l t.). 4) Plase „speciale tipizate “ ST d estinate arm ării elementelor pre­ fab ricate de mare' serie pen tru construcţii industriale şi care nu se încadrează în celelalte tip uri de plase. 3) Plase „normalizate “ N folosite la elem ente la care lungimea se po ate obţine prin tăierea plaselor (planşee prefabricate. pano u ri ele fa ţa d ă prefabricate şi panouri de legătură la diafragm e t u r n a t e monolit.de uz general “ G folosite de regulă la arm a rea elementelor plane din beton a r m a t turnate. D iam etrul barelor transversale se.. — plase ST5 înseam nă plase su d ate „speciale tip iz a te " a v în d nu m ăru l de ordine 5 din tabelul plaselor speciale. plasele sud ate s în t den u m ite şi simbolizate astfel : 1) Plase . notează cu d t şi variază de la 3 la 0. A s t f e l : — plase 26 LQ 126 înseam nă plase sudate cu n u m ăru l de ordine 26 din tabelul cu plase „de listă" av în d ochiuri p ă t r a t e şi cu aria to ta lă a secţiunii barelor longitudinale pe 1 m lăţim e de 1.5 mm. 2) Plase . P a ra m e trii panourilor de plase s u d ate se p ot ur­ m ări pe figura I I I .Parametrii plaselor. o literă p en tru tip ul de plase conform codificării G. F a c excepţie plasele speciale S. lungimea între barele transversale extrem e sau de m argine L. Plasele sud ate „speciale tip izate" se notează cu simbolul ST u rm a t de n um ărul de ordine din tabelul cu plase speciale. Se v a c ă u ta să se folosească plase de ca ta ­ log (G sau L) care se. o literă care a r a tă forma ochiului re z u lta t din încrucişarea barelor plasei şi anum e p e n tru cele p ă t r a t e litera Q p entru cele d reptu ngh iulare litera R şi un nu m ăr care repre­ zintă aria secţiunii arm ă tu rii longitudinale. L sau N.de listă" L folosite de regulă p en tru planşee prefabricate. 6 : lungimea panoului L „ lăţim ea panoului B r. lungimea capetelor barelor transversale C tl si C. în m m 2/m . Ca regulă generală se v a utiliza la arm are u n num ăr m inim de tip u ri de plase pe ansam blul construcţiei. Plaselor li se pot găsi şi alte utilizări decît cele indicate.

— B u zău unde este in dicală şi forma profilului (tip Carrv).P. mm A lu n g ire a la ru p e re . tabelul I I I . cit şi cele transversale).0 1 0 . cu ochiuri p ă tra te (Q) Şi cu aria secţiunii barelor (2. respectiv longitudinale.economice. .0 -1 0 .S. L ungim ea epruvetelor este p re v ă z u tă în STAS 6605-83. 12 s-au în tocm it liste cu plase conform clasi­ ficării şi simbolizării a r ă t a t e mai înainte. 8 ’) jRj)o.46 c m s/m — 246 m m 2/m). Se ream in te şte sem nificaţia succesivă a simbolurilor şi anum e : 14 (num ăr de ordine al plasei). 2) Plasele sudate profilate sîn t liv rate conform CS 33/84 — I. î n tabelul 1 QO io.2 are valoare m inim ă. 6 ). P a­ nourile (plasele plane) care pot fi fa b ricate de I. P e b az a tabelului I I I .j . a 0 p e n t r u — rfi 0 . ru in . V alorile m inim e ale caracteristicilor mecanice ale plaselor sudate L im i t a de R e z is te n ţa la ru p e re c u rg e re l!m Rpa. Tăierea plaselor se face după planuri de tăiere (croire) pentru a avea un n u m ăr m inim de tă ie tu ri şi să nu rezulte pierderi. a.ît cele longitudinale. „ 1 p e n t r u di — & 0 .0 G— 6 8 0 .1 8 .4jn o/ /O m in . d.t N / iţ im " N /m m ’ ( k g f / m m 1) ( k g f/m m 2) m in . Sîrmele folosite p e n tru confecţionarea plaselor su d ate sîn t sîrm e tra s e (v.6 6 . Tabilul I I I .0 3 . Caracteristicile mecanice (tabelul I I I . . D im ensiunile plaselor sudate uzinale. G (plasa de uz general).) 4 . 12) se determ ină pe sîrm e decupate din plasa s u d ată (at.P . 12.0 -4 .3 5 S maxR p0 . Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate.S . 6 ) precizate în tabelul I I I . F o r ţa d e fo rfe c a re a n o d u lu i sudat P / N /m m * P r o f ila t ă '. 4 9 0 (5 0 ) 490 440 440 390 (5 0 ) (4 5 ) (4 5 ) (6 4 0 ) 5 9 0 (G 0) 590 540 540 190 (6 0 ) (5 5 ) (5 5 ) (5 0 ) A s p e c tu l s u p ra fe ţe i D ia m e tr u l s îrm e i d. sîn t diam etrele barelor transversale.0 4 . b. I I I .5 0 S mllxI t .S. Listele de plase su d ate sîn t numeroase şi nu p o t fi d a te în prezenta lucrare. şi d.S . iar S mo.reste aria secţiunii transversale a barei celei mai groase din nod . 13. 8 N e te d ă 8 8 0 .0 -7 . — B uzău au valorile p aram etrilo r lim ită (fig. Se dă ca exem plu datele cuprinse în lista de plase „De uz gen e ral 1 1 (G) p en tru plasa 14 GQ 246.5 — 5 .

25 Sensul de avans a l plasei ~n m o sm â Fig. Plasele sudate fabricate de I. III.S .2 950 1 950—6 950 ♦ P asul intre barele longitudinale Plase su d ate longitudinale Plase sudate longitudinale cu bare sim ple cu bare 1 duble 5 0 -3 0 0 m ultiplu de 25 100 —300 m ultiplu de 25 5 0 -4 2 0 fără trep te Min.—Buzău Valori mm 2 000—7 000 1 000—3 000 Abatere* limită Parametrul geometric Lungim ea panoului L c L ăţim ea panoului B t ± 1 % dar nu mai m u lt de ± 2 5 mm L ăţim ea in tre barele longitudinale extrem e B Lungim ea în tre barele transversale extrem e l. J ± 1 0 mm P asul intre barele transversale l..S .Tabelul I I I .P . sau C n Min. Param etrii plaselor sudate. 9 5 0 . 10 M in. l i .6. ± 1 0 mm C ap ătul barei tra n s­ versale C’u sau Plase sudate cu b are simple Plase sudate cu b are duble - C ap ătul barei longitudinale C . 134 .110 f ^ x d.

n u m ărul lotului de plase. l. — Masa. — B uzău . d t = 4 mm. cu u n dispozitiv special. Plasele sînt livrate sub formă de unităţi de încărcătură. conform figurii I I I . L c = 6.46 cm !/m — transversale. U n itatea de în cărcătu ră se formează prin aşezarea plaselor plane două cîte două fa ţă în faţă. 1 x 2 5 + 3 x 3 0 0 + + 1 X250) sau cu bare duble. 1. Plasele speciale tipizate ST p o t fi confecţionate cu d istan ţe intre ochiuri variabile la acelaşi tip de plasă (de exemplu. P rin lot se înţelege circa 1 0 t plase sud ate fabricate pe aceeaşi in stalaţie (maşina de sudat) care are acelaşi reglaj al p aram etrilo r geometrici (dimensiuni 135 . A s t f e l : (1 x 2 5 ) 2 + 1 x 2 5 0 + 3 x 3 0 0 + + 125 + (1 x 2 5 ) 2 în care cu (1 îa25)2 s-a n o ta t g rupu l de bare alăturate. I n d ic a tiv u l: 14 GQ 246. — D iam etrul b a r e l o r : — longitudinale.a = 25 + 25 m m . C t = 50 + 50 mm — transversale.S. — Aria secţiunii barelor : — longitudinale.26 cm 2/m . num ărul de panouri (plase) din pachet. = 2 0 0 mm. Fiecare pachet de plase are o etiche tă m etalică pe care sîn t în­ scrise : I. B c = 2. 2. a v în d m asa de cel m u lt 2 0 0 0 kg şi cel m u lt 50 plase.4 m (între axele barelor extreme). în scopul redu­ cerii înălţimii pachetului şi a obţinerii unei stab ilităţi sporite a acestuia. 6 : — Dimensiunile ochiurilor (distan ţe între bare) : — longitudinale. cu lungimea de 6 m şi care a fost calculat la o încărcare de 3. simbolul (notarea). în funcţie de dimensiunile geometrice ale Dlaselor şi diam etrul barelor. — L ăţim ea plasei (panoului). în coloana 13. C .S.0 m. c. In catalog.P.plaselor GQ (cu ochiuri pătra te) la poziţia 14 se vor citi urm ătoarele date. — Depăşirea (capetele) : — longitudinale. care se petrec pe t o a t ă înălţi­ mea pachetului în d reptu l a 4 sau 6 suduri. — Lungim ea plasei (panoului). m asa unei plase. 44. la plasele ST s în t a r ă ta te şi elemen­ tele prefabricate la care se utilizează prin indicativul proiectului (de exemplu) : G 3/6-350 este chesonul cu lăţim ea de 3 m.5 k N / m 2). Ga accesorii se folosesc legături de m anevră nerecuperabile din sîrmă lam in ată OL 32 sau OL 34 0 6 . l t = 1 0 0 mm — transversale. d t = 8 mm — transversale.23 kg/buc. Modul de livrare a plaselor sudate uzinate.

d. 1 2 .60 m şi 1 .0 0 m cu o ab a te re de ± 3 % . pe ep ru vete a v în d forma din figura I I I . 3) Se verifică aspectul. sîrm ele să se încadreze în abaterile dimensionale m axim e din tabelul I I I .). capetelor. 2) Se verifică parametrii conform comenzii . 7. Verificarea dimensiunilor se face cu ru leta p en tru lungime şi lăţime şi cu m icrom etru l p en tru diam etrele barelor. Caracteristicile mecanice treb u ie să corespundă valorilor tre c u te în tabelul II 1 . lim ita de curgere ( R e. Noduri nesudate se ad m it : 3 % din to ta lu l nodurilor unei plase : 1 0 % din nodurile barelor extreme.2 0 m la valoarea ipotenuzei de 2 .T. S . 7. lungimii şi lăţimii. 6 . . D is ta n ţa dintre barele transversale extrem e se m ăsoară pe barele de m argine ale panoului. încercările mecanice. 4) Probele mecanice (încercarea de tracţiune a sirmelor) şi calitatea nodurilor sudate (rezistenta la forfecare a nodului sudat) se verifică prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate. de ase­ m enea cu condiţia ca abaterile lim ită să se înscrie în valorile din t a ­ belul I I I . respectiv rezistenţa la tra c ţiu n e l i m. 136 . tim p de sudare etc. — Buzău sem n at de organul C. R p0>2 şi alungirea A lt se determ ină conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83. 12.ale ochiurilor plasei. Ca defecte locale se a d m i t : denivelări. strivire sau asperităţi. curent. Probele pen tru încercări se recoltează din porţiunile de panouri dec u p ate pentru goluri. P . şi 30% din n um ăru l nodurilor unei bare cu condiţia respectării prevederilo r anterioare.C. Se adm ite u n strat subţire de rugină cu condiţia ca după în lătu rare. Pe şantier se fac u rm ă t oarele v e r if ic ă r i: 1) Se verifică dacă lotul este însoţit de certificat de calitate al I . S . Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. Plasele în rulouri treb uie să aibă d iam etrul de rulare conform preve­ derilor. P erp e n d ic u laritatea in tre barele longi­ tudinale şi transv ersale este g a r a n t a t ă prin lim itarea ipotenuzei t riu n ­ ghiului cu catetele de 1. Verificarea calităţii sudurii nodurilor sc face prin determ inarea forţei de forfecare a nodului. Verificarea ca lită ţii plaselor sudate uzinate. D u p ă derulare plasa trebuie să ră m în ă d reap tă şi să se înscrie tn tr-u n dreptu ngh i perfect. diam etrul sirmelor) şi electrici (presiune. Verificarea param etrilor panourilor se face prin com pararea valorilor m ă su ra te cu datele din catalog. Valorile admisibile pen tru forţa de for­ fecare P f se dau în tabelul I I I .

manipulare pentru oţelul-betan în bare sîn t de regulă de 1. Epruveta de trac­ să se ţin ă seam a de num ăru l minim de bucăţi ţiune sudată în cruce. La stabilirea n um ăru lui de b u că ţi trebuie Fig. L oturile un itare se solidarizează 137 .00 t la oţelul-beton liv rat de în tre p rin d e rea Metalurgică Griviţa şi de 2. III. C om binatul Siderurgic H un ed oara. descărcarea din mijloa­ cele de transport de cale ferată la depozitele centrale şi încărcarea în mi jloacele auto . de a se tipiza dispozitivele şi accesoriile de prindere. colaci. Plasele tipizate (de uz general. î n vederea manipulărilor.de listă" şi la 800 bucăţi sau 5 t la plasele s u d ate speciale). accesoriile şi mijloacele necesare. în trep rin d e rea «Oţelul Roşu).. de listă. depozitarea. Transportul şi depozitarea oţeiurilor-beton a. 8 . manipulări în atelierele centrale ele prelucrare a armăturilor. loturile u n itare se grupează pînă la 4 u n ită ţi în funcţie de g re u ta te a u n itară a lotului şi de capaci­ tatea de ridicare a mijloacelor folosite. astfel ca un bac să tra g ă de b a ra transversală şi celălalt de bara longitudinală. a c c ep tat de I.S. panouri de plase sudate şi plase sud ate în rulouri.S .7.P . î n ultim ul tim p există o preocupare de a se mecaniza operaţiile de tra n s p o rt şi m anipulare. norm alizate şi speciale tipizate) se com andă prin specificarea simbolului m e n ţio n a t în tabelele cu plase din catalogul uzinei (con­ form notării din acest paragraf) şi a num ă­ rului de bucăţi. 1) Formarea şi compunerea lotului unitar de manipulare : Loturile unitare de.50 t de la celelalte uzine m etalurgice (în trep rin d erea «Lam inorul 1 1 Brăila. Problemele de mecanizare care se pun sînt următoarele : forma­ rea şi compunerea lotului unitar de m a nip ula re. Oţelurile p en tru beton a r m a t se livrează sub form ă de bare. dispo­ zitivele. Transport şi depozitare. —B uzău p en tru livrări (care variază de la 1 0 0 bucăţi sau 1 t la plasele sudate. Oţeluri în bare şi colaci.La încercarea la trac ţiu n e a unei e p ru ­ vete se folosesc bacuri speciale.

pină la ilokri unita-e 6. pe bpuri şi diame're. în acest caz se fac prin răsucire 5legoţun : două de manevră.8.6 m m cu bucle de agăţare şi trei de solidari­ zare din 1Q 5 -6 mm 7. Operaţii de manipulare. oţel-betoa .5 m de la capefe. h funcţie de necesităţile atelieruiu de prelucrare se_pot forma ioturi unita­ re adecvate. transport şi depozitare in bare.la cîts 2. cu ajutorul dispo­ zitivului. Se aşază loturile unitare pe peridoc Fig.f Se agaţă dispozitivul de prindere în cîrligul macaralei Se agaţă cîrhgele dispozitivului de legâtunie de manevra ale loturibr unitare. Se aducs mijlocul de descărcare în dreptul vagonului c. după care se elibereoză dispozitivul 5 Se preiau„din depozit. în cantităţile şi diametrele indicate prin comandă. situate. din 3$ 5 . se pnrrl simultan ctojă loturi de 25kNsau patru de 10kN Se ridică bturile unitare şi se aşează în depozit. IH.2muncitori Formaţia de lucru■ .

10) cu sisteme de reglare şi echilibrare. a u to m ac ara de 50 kN şi a u to tra c to r cu peridoc de 100 kN. prin term en ul conteiner se înţelege u n recipient în care se depozitează m ărfuri. 5) Mijloace dc transport.). \ 4) Oţelul-beton in colaci transconleinerizat.cu cinci legături de oţel-beton 0 5 —6 mm. La destinaţie se transb ord ează transcon teineru l-paletă pe semi­ rem orca specială cu care se efectuează tra n s p o rtu l ru tier pîn ă la depozi­ tele de rezervă ale atelierelor centrale. 8. pentru oţel-beton în colaci cuprind colaci a căror masă to ta lă nu depăşeşte circa 2. P e n tru operaţiile de descărcare—încărcare se folosesc m acarale t u r n cu c a p acitatea de ridicare mai m are de 50 kN. în locul platform ei b eton ate se ad m it şi platform e am e n a ja te pe un teren uscat cu p a n tă de scurgere a apelor. D epozitarea de lungă d u rată se face pe platform e b e to n a te pe reazeme (de beton. 3) Manipulările în incinta atelierelor centrale de prelucrare a armă­ turilor a oţelului-beton in colaci. 6) Dispozitive de prindere. I I I . Descărcarea se face de regulă cu o m aca ra de 50 kN. D e regulă. 7) Depozitarea oţelului-beton în bare şi colaci. P rin noţiunea de transconleinerizart se înţelege tra n sp o rtu l cu aju torul conteinerelor. unitare de manipulare. Loturile. în stive simple sau suprapuse. dintre care trei legături de solidarizare la capete şi centru şi două legături de m anevră cu bucle de apucare din trei fire. Conteinerele fiind obiecte de in v e n ta r se folosesc continuu. Ordinea operaţiilor este d a tă în figura II 1.un fel de platform ă pe care se aşază colacii form aţi în u n ită ţi (de. în cazul oţelului-beton se preconizează utilizarea unei palete tra n sconteiner care este . P e n tru m anipulări se pot folosi m a ­ carale t u r n sau autocam ioane cu m acarale hidraulice.9. 139 . Operaţiile succesive s î n t : se opreşte vagonul portcontein er în raza macaralei p o r t a l .80 t. P e n tru m anevrare a loturilor u n ita re se utilizează dispozitivele de prindere (fig. se roteşte pe p a rte a de încărcare a transconteinerului j se preia lotul u n ita r din depozit şi se aşază în transconteiner. ţe a v ă v eche) lemn ro tu n d din foioase etc. Ordinea operaţiilor este d a tă in figura I I I . î n incinta depozitelor se folosesc de asemenea m aca­ rale portal. circa 5 colaci). manipulare şi descărcare. de la uzină la depozit sau la punctele de desfacere. 2) Descărcarea din vagoane in depozite centrale şi încărcarea în mijloace auto. Oţelul-beton în bare şi colaci se poate depozita în depozite deschise.

9. tr a n s p o r t şi d e p o z ita re o ţe l-b e to n în c o lac i. tra n s c o n te in e riz a t.Se opreşte mijlocul de trans­ port in raza macaralei turn Se agaţă In cîrligul macaralei dispozitivul de prindere Se introduce cu ajutorul căngii cablul dispozitivului prin lotul unitar Se ridică. Se trece cablul scurt prin cîte u n colac ş l se transpor­ tă pe virtej lâsindu-l să se aşeze orizontal cu ghicire manuală . oa t punctele 2-5 si se asază lingă virtejuri ' Se dezmembrează lotul unitar prin tăierea benzilor de otel cu foarteca pentru tab j . O p e ra ţii d e m a n ip u la re . Se desprinde iin ochet al cablului din cîrligul maca­ ralei si se extrage cablul din colac cu ajutorul ma­ caralei In cazul ia care virtejurile nu mtra in raza de acţiunea macaralei. dupa care se rd ic â cîrligul macaralei pentru un nou ciclu Se preiau pe rînd din depozi­ tul de rezervă. III. colacii se pot’ ma mpula cu motostivuilorul Formaţia de lu c ru . . loturile unitare. lotul unitar şi se aşează in depozitul de rezer­ vă pe tipuri şi diametre Se desprinde un ochet al ca­ blului am dispozitiv si se extrage manual din'lotul uni­ tar. E L 2 Â JkA A F ig . 2 muncitori.

Stivele se separă prin b aterea de pari la circa 1. III. c u lc a te Fig.50 —2. I I I .00 m. pun la distanţe mici p en tru ca barele prin încovoiere să nu atingă p ăm în tul. dar reazemele trebuie să fie num ai din elemente plate (dulapi. I I I . D isp o zitiv p e n tr u m a n ip u la r e a p la s e lo r s u d a te : a — pentru încărcări-descărcări şi ridicare în poziţie ozizontală . scînduri vechi etc.11. Stivuirea se face pe diam etre şi calităţi de oţel .. Stive pentru bare de oţel-beton. b — pentru ridicare în poziţie verticală. iar reazemele se. P e n tru depozitarea de lungă d u ra tă (1 an) stivele se protejează c o n tra intemperiilor p rin foi de carton asfaltat.). 141 . Stivele vor fi e tich e ta te conform codificării materialelor. S tivuirea provizorie pe platform e betonate se poate face şi fără reazeme.10. colacii se stivuiesc d u p ă aceleaşi reguli. rinzi de b eton etc. folii de m aterial plastic etc. P e înălţim e se separă barele în pachete prin inter­ mediul dulapilor sau bilelor (fig.l 1). care se fixează cu dulapi.Fig. Colacii co nstitu iţi în loturi uni­ tare legate se pot stivui p rin suprapunere.

Plase sudate. 17). I I I .19). III. D epozitarea se face d upă aceleaşi reguli ca la barele de oţel (fig. I I I .13 şi II 1. sau pe o cap ră cu rezemare dublă (fig. Fig. Descărcarea şi depozitarea plaselor de pe mijlocul de t r a n s p o r t cu m aca rau a se va face cu grijă (fig. 142 . III. chiar ade­ rentă. Plasele se organizează din uzină în u n ităţi de în cărcătură (pachete) cu m asa de circa 2. 12 şi 111. 18).Oţelul p ă s tr a t mai m u lt tim p poate fi p ro te ja t provizoriu cu p ra f de ciment. I I I . T ransport şi depozitare. fig. care se îndepărtează la punerea în operă prin ştergere. nu se adm ite aruncarea plaselor în depozit (fig. II 1. III. 16) sau pe îm prejm uiri (fig. Plasele se pot depozita in cazul spaţiilor restrînse.12.13). O ţelul-beton poate să aibă un s t r a t subţire de rugină. b. T ransportul plaselor se face cu mijloace au to sau în vagoane de cale ferată.50 t prevăzute cu 4 la G legături (şufe) de care se a gaţă dispozitivele de manipulare. 14) . 15). Plasele se m anipulează cu dispozitive de compensare din cabluri cu cirlige (v. în picioare prin rezem are de un perete puternic (fig. U n ităţile de în cărcătură se fac de regulă din acelaşi tip de plasă sau din plase diferite legate in p achete m ai mici. I I I . Descărcarea în pachet a plaselor. Nu se ad m ite ca rugina să reducă din secţiunea barelor.

I I I . Fig.13.F ig. D e p o z ita re a r e c tă a p laselo r. I I I . » Fig. D e p o z ita re a p e o s in g u ră p a rto . D e p o z ita re a P laselor p e v e rtic a lă la p e re ţi. I I I . I I I . R id ic a re a p la s e lo r cu d isp o z itiv ÎN C ER C .16. co­ Fig: I I I .15.17.14. IU . Fig. D e p o z ita re a in ­ c o re c tă a p la s e lo r p e o ri­ z o n ta lă .

3) Toroane■din 7 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (TBP).92)C slab aliate cu Mn şi Si. 4) Lite din 2 sau 3 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (LBP). (v. Tipuri de oţeluri pentru beton precomprimat P e n tru b eton p recom prim at sîn t necesare oţeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte.19. Ridicarea plaselor cu cabluri cu cîrlige. Sîrmele si produsele din sîrm ă sîn t trefilate din otel-carbon si detensionate final (STAS 6482/1-80). III. Depozitarea pe capre.S.T. Se folosesc oţeluri sub formă de sîrm e şi pro­ duse din sîrm e şi b are lam inate la cald de înaltă rezistenţă. 1). cap. Aceste produse sîn t fabricate la „Ind ustria Sîrm ei" Cîmpia Turzii (I.68—0. 144 . A. B. OŢELUR! PENTRU CONSTRUCŢIILE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. Fig.Fig.) din oţeluri cu c o n ţin u t ridicat de carbon (0.18. III. Tipurile de sîrm e şi produse din sîrm ă sînt : 1) Sîrmă de oţel pentru beton precomprimat (SPB). 2) Sirma amprentată de oţel pentru beton precomprimat (SBPA).C. III. Barele lam inate la cald p e n tru b eton p recom prim at sîn t denum ite pe scurt PG 90 (standard de ra m u r ă STR 531-83).

853 transportul şi depozitarea sîrmelor 3.430 netede S B P . toroane.0 2. S îrm a se livrează în 4. E lem entele cu arm ă­ tu r a p reîn tin să utilizează de regulă sîrm e şi produse din sîrm ă care se pot autoancora prin ade renţă (sîrm ă am p re n ta tă . oţel PC 90). rezervoare.480 30.410 5. Sîrm a netedă SBP (STAS 6182/2-80).7 10. Masa m inim ă a unui colac 7.î n viitor se vor utiliza şi oţeluri lam in ate la cald de secţiune ovală cu nervuri.270 moale. cap. produse ex p erim en tal în ţa ra noastră. elemente pentru poduri asamblate prin postinlindere .466 Livrarea.5 1. marcarea 2.387 3.190 6. Sotarea se face. T abdul I I I . Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton precomprimat Elem entele din beton precom prim at po t fi cu a r m ă tu ră p re în tin să care se autoancorează şi cu a r m ă tu ra postîntinsă.5 4. şpalieri de vie. diam etrul nominal mm* kg/1000 m mm nominal şi n um ărul standardu lui.570 9.746 8. ferme.910 3. ancoraje pentru fundaţii .0 19. Diametrul Aria secţiunii Masa categoria de rezistenţă. piloţi . grinzi. dar se pot folosi şi alte tip u ri de a r m ă t u r i .15). La elementele postîntinse se utilizează de regulă sîrm e netede tip SBP.14 şi 111.767 1. ziduri de sprijin etc.630 22.210 variază de la 50 la 8 0 kg. Sîrme de oţel şi produse din sîrmă petru beton precomprimat a. 14. Cartea fierarului betonist — cd. i 3. 1. stîlpi pentru energia electrică.0 38. D upă rezistenţa la rupere sîrma pen tru beton precom prim at se fabrică în două c a te g o r i i : S B P I şi SBP II (tabelele 111. elemente pentru poduri . indicînd succe­ a riile şi masa siv denum irea p re sc u rta tă a sîrmei.142 2.0 28. t r a t a t e term ic (tip Sigma). elementele de planşeu . ambalarea.0 7.548 3. De exemplu S B P I-3 STAS 6182/2-80. 2. d upă precom prim are (v. D im ensiunile sirm elo r. grinzi d e r u l a r e . liţe. II) se injectează cu lap te de ciment. 1 145 .870 colaci bine legaţi în 4 locuri cu sîrm ă 15.070 5.0 12. Elem entele de m are serie care se realizează prin precomprimare s î n t : elementele de suprafaţă .

7 4.0 SBP I 1. 146 . D iam etrul 450 m m 1 000 mm 1 500 mm 1 800 m m interior p en tru p en tru p en tru p en tru minim sîrmele sîrmele sîrmele sîrmele al cu cu cu cu colacului este diam etrul de diam etrul de diam etrul de d iam etrul de de : 1.5 2.5 2.0 2.0 1.5—3 mm 4 mm .5 1.0 7.0 3. .„>.0 1.0 1.0 7.0 2.0 x 10: N/cm* (2.imi Ia Rezistenţa la rupere R w de curgere tehnică R /M l.0 1.5 3.5 2.0 1.5 3. 4) D iferenţa dintre valorile rezistenţei la rupere d eterm inată la cele două capete ale aceluiaşi colac poate fi de cel m u lt : 1 0 0 -N/mm* (10 kgf/mm *) la categoria SBP 1. min. 2 110 2 010 1 910 1 860 1 770 1 720 1 670 1 620 1 570 1 910 1 860 1 770 1 670 (215) (205) (195) (190) (180) (175) (170) (165) (160) (195) (190) (180) (170) 1 790 1 720 1 620 1 570 1 500 1 450 1 420 1 370 1 320 1 620 1 570 1 500 1 420 (182) (175) (165) (130) (153) (148) (145) (140) (135) (165) (160) (153) (145) Alungirea la rupere .„ai precum şi rezistenţa la rupere d upă Îndoire la 90° pe dorn de 10 d. imn. 3) Slrmele SBP I şi SBP 11 au m odulul de elasticitate cu valoarea convenţională de 2.0 2.4 h h i. 5) In STAS 6482/2-80 este d ată şi lim ita dc elasticitate convenţională /<.5 7.0 5.0 20.j. 5 mm . Numărul Raza minim dc îndoire de indoiri mm 0 6 6 6 1 4 4 4 4 6 6 6 6 5. caracteristicile m ecanice vor fi corespunzătoare diam etrului nom inal im ediat superior.o 10.0 1.0 îo. prev ăzu t in tab el.5 1.0 5.0 2.5 10.Tabelul I I I . re­ zistenţa la rupere Il„.5 1.0 6.0 SBP II Observaţii: 1) P en tru slrmele cu diam etrul nom inal interm ediar celor din taliei.0 5. 6 —7 mm.0 5.0 2.5 1.0 x 10" k gf/cm !).0 2. Caraclcristicile mecanice ale sirmelor SBP 1 şi SUI’ II încercarea la Îndoire alternată STAS 1177-71 încercarea la tracţiune (STAS 0605-83) Categoria sirmei Diametrul nominal < 1 1 1 1 1 1 1 l.0 15. 2) Slrmele cu caracteristici mai ridicate decit cele prevăzute in stan d ard se vor fabrica şi garanta num ai pe bază de Înţelegere Intre pro d u căto r şi beneficiar. 15. 150 N/mm* (15 kgf/mm *) la categoria SBP II.0 7. ? N /mm* N/mm* (kgf/mm*) (kgf/mm1) min.

D e te rm inarea limitei de curgere convenţionale se face conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83 pen tru o alungire neproporţională de 0.815 29.764 Maximă 16. verificarea c u re n tă a limitei de curgere. S în t două tipuri de am prente : amprente Tabelul III. Sirmele SBP II se m archează cu o dungă lată de 50 m m de vopsea albă. Notarea se face în m od similar cu sîrm a netedă. Sîrm a am p ren tată (STAS 6482/3-80).IC). circulară. Alungirea la rupere A 100 in afara stricţiunii (gîtuirii) se m ăsoară pe ep ruvete speciale cu o bază iniţială de 100 m m a v în d rizuri din 10 111 10 m m . mm Tip T. Am prentele se deosebesc după formă şi dispunerea perim etrală (tabelele 111. b. 1 5 6 Masa kK/100 ifi Minimă 15.20 ± 0 . Verificarea Ia derulare a sirmelor S B P se face p en tru cele cu dia­ m etru l de 5 la 7 m m. D erularea se face pe o su p ra fa ţă plană.0 4 Pasul P mm 8 -1 0 1 0 -1 2 1 2 -1 4 Distant» dintre amprente o. 147 .22 ± 0 . această limită se determ ină num ai de laboratoarele specializate. rezistentă la intemperii.01% .18 ± 0 . iar m ăsu rarea săgeţii. în spaţii acoperite sau încăperi şi nu direct pe păm înt.0 4 0. Sîrma este de d ou ă calităţi : SBPA I şi SBPA II. tran sversal peste firele colacului. la care după derulare săgeata arcului fo rm a t pe o lungime de 5 m nu ţrebuie să depăşească 40 cm. continuă. Verificarea se face 111 aceleaşi condiţii ca la oţelurile-beton lam inate la cald cu unele diferenţe speci­ fice şi a n u m e : verificarea săgeţii la derularea colacului.La cerere colacii p o t fi şi am balaţi. m ăsurarea se face de la a treia rizură de la secţiunea de rupere. 17). cu metrul. care au a p a ra tu ră de m ăsurare a deformaţiilor şi experienţă de încercare. a modulului de elasticitate. Sîrma a m p re n ta tă de­ num ită pe scurt SBPA este o sîrm ă similară cu cea netedă SBP dar care are în plus im p rim at un profil prin presare (stanţare) la rece. precum şi la îndoire alternată.098 21.16 şi III.0 4 0.079 31.2% cu precizia de 0. T ra n sp o rtu l se face în vehicule acoperite.027 23. a alungirii la rupere în afara gîtuirii. De exemplu. 3 -4 3 -4 4 —5 Tip ]>. iar depozitarea colacilor. D im ensiuni Ir sirm elor şi ale p ro filu lu i pentru tip u rile de am prente I 2 şi I' (am prente dispuse pe două rinduri) Diametrul nominal < t mm 5 6 7 Adlncimea amprentei h mm 0.502 Observaţie : Sirmele an ip ren tate cu diam etre interm ediare celor p revăzute in tabel se pot realiza cu acordul producătorului. SBPA 1-3 P 2 — STAS 6482/7-80 indicindu-se in plus tipul am prentei. Verificarea calităţii sirmelor S B P .

I I I .17.21. Masa este conform tab elu lu i I I I .Tabelul I I 1. Fig. 0 3 0 . cu muchii perpendiculare pe axa secţiunii dispuse pe două fele ale sîrmei.1 5 ± 0 .1 3 ± 0 .I ---------------: H ) ( p \\ ✓ . b — vedere. tip P 2 (fig.. ----------e-----------* I / if ' > ! i . III. j a F ie . tip I 3 (fig. I I I . 20) şi amprente cu muchii înclinate la 45° faţă de axa secţi­ unii cu amprentele dispuse pe două feţe.1 7 ± 0 . 21). 148 . D im ensiunile sirm elo r şi a le p ro filu lu i pentru tipul de am prente I.20. 0 3 0 . S T A S 6482/3-80 : a — param etrii amprentei .14.. A m p re n te cu m u c h ii d re p te .. 0 3 C 8 .1 0 8 Observaţie. Amprente cu muchii înclinate.. I I I . (am prente dispuse pe trei riu iiu ri) D ia m e tr u l n o m in a l (t mm A d ln c im e a a m p re n te i h mm Pasul P nun D is ta n ţa d in tr e a m p re n te a mm 2 -3 3 -4 5 0 7 0 .. tip l^sau pe 3 feţe.

0 >: 10* kgf/cm*).5 1.19. Î S . c.0 .93 88. : 10* kgf/cm*). tabelul III. în s ta n d a r d s în t tre c u te şi valorile pierderilor de ten ­ siuni.423 0.0 2. 18). Limita de curgere con­ venţională N /mm* (kgf/mm*) min.0 10’ N/cm* (2. C aracteristicile mecanice ale sîim e lc r SUPA I şi SUPA II Încercarea la tracţiune (STAS 6605-83) Rezistenţa la rupere Rm 1 N /mm* (kgf/mm2) min. Toroanele se execută prin cablare (toronare) din sîrm ă din oţel-carbon de înaltă rezistenţă.5 1.388 0. Diame­ trul Categoria nomi­ nal sirmei d 1 1 1 1 1 1 SBPA I 5 6 7 5 6 7 t 1 670 (170) 1 620 (165) } 1 570 (160) 1 520 (155) 1 470 (150) 1 470 (150) .2 49.0 M odulul de elasticitate al unui to ro n este : E = 2. în special prin n um ărul de îndoiri mai redus (tabelul I I I . 19).693 Maxi­ mă 0. depozitare) s în t aceleaşi ca la sirm a netedă. tran s­ port.5 3 3 3 2 2 2 15 17 20 13 17.0 7 0 4 .0 x 10’ N /cm 2 (2.R e s tu l condiţiilor de verificare a calităţii (livrare. Tabelul 111.55 Forţa dc rupere N (kgf) min. Toroane (STAS 6482/4-80. 3. am balare.739 7 0 3 . 1 940 (198) 1 890 (193) 1 840 (188) 1 800 (183) 1 750 (178) 1 750 (127) încercarea la îndoire alternata Alungirea Numă­ Raza reiat ivft rul de la rupere de îndoire -.1 12.0 2. care după cablare este supusă unei operaţii de în d rep tare şi detensionare.5 20 încercarea la relaxare Relaxarea la 1 000 h pentru o tensiune iniţiala de 0. 140 . prin relaxare.4J0 0 mm îndoiri 0/ /o 2.Q M odulul de elasticitate inform ativ este E = 2.5 SBP A II 0. 88 290 (9 000) 147 150 (15 000) x Forţa dc curgere convenţională N (kgf) min. C aracteristicile mecanice ale loroanelor Simbolul toronului Diametrul nominal Secţiunea nominală D mm* mm 9. 75 540 (7 700) 122 630 (12 500) Ma sa kg m Mini­ mă 0.0 1. L a aceste sîrme. trefilată.7 R o min. Tabelul I I I . Caracteristicile m ecanice ale sîrmei a m p re n ta te diferă de cele ale sirmei netede.

de înfăşurare este în general spre dreap ta (STAS 1710-75). STAS 6482/2-80). Toronul nu trebuie să aibă zgîrleturi sau turtiri. F ierarul betonist tre ­ buie să verifice unde a p a r suduri în toron. Toroanele trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de derulare ca şi sirmele pentr. Toroane 7 0 d.5 —5%. sîn t notate pe scurt L B P (liţe pen tru b eton precom prim at). Rezis­ te n ţa la rupere a sîrmelor sudate trebuie să fie cel p u ţin 50% din rezis­ te n ţa sîrmei nesu dite. Caracteris­ ticile mecanice ale liţelor sînt date în tabelul I I I . p u ţin d da naştere la accidente. Toţi colacii de sîrm ă şi ta m b u rii se marchează. Pasul de înfăşurare a sîrmelor periferice este de 12 ori diam etrul toronului. P e n tru a nu scădea rezistenţa toronului. Pe acelaşi ta m b u r se pot înfăşură mai m u lte bucăţi de to ro n din acelaşi diam etru şi aceeaşi şarjă. Se ad m it şi toroane de 100 kg. în to ron nu se adm it sîrme rupte. 150 . Masa unui to ron este de m inim um 600 kg. m arc ate vizibil. De exemplu T B P 7 0 3 — STAS 6482/4-80. Life din două sau trei simit' (STAS 6482/4-80). Sensul Fig. crăpate.i beton precom prim at. III.Toroanele sînt alcătuite din 7 sîrm e (6 sîrme periferice înfăşurate strîns în formă elicoidală în jurul unei sîrm e centrale) şi sîn t destinate arm ării elementelor de con­ strucţii şi construcţiilor din b eton precom­ prim at. sirmele nu po t fi su d ate în to ron decît din 200 în 200 m.22. precum şi nu­ m ărul standardului. d. ruginite sau încrucişate. Sîrm a centrală are diam etrul d c mai mic cu 2.22. du p ă în d e p ă rta re a a 2 m de la ambele capete). 20. Liţele sînt îm ­ pletituri de două sau trei sîrme de oţel de acelaşi diam etru. încercarea la trac ţiu n e se face pe to ro n u l întreg (STAS 2172-74 pe o probă care a fost lu ată din toron. care după înfuniere sîn t supuse unui proces term ic de îm b u n ă tă ţire (detensionare) . căci acestea sînt pu ncte slabe unde se rup toroanele. F orm a geom etrică este a r ă ta tă în figura II 1. Ca m aterial se foloseşte sîrm a netedă nedetensionată (deci fără t r a t a m e n t f i n a l . în n ă d rea sirmelor s? face prin sudare cap la cap la uzină. Notarea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată a toronului (num ărul şi diam etrul sirmelor care alcătuiesc toronul). Toroanele se livrează pe ta m b u ri a v în d diam etrul de înfăşurare de 900 mm.

oţel.5 3 .3 6 1 0.0 3 .0 2 .ltl’ D iam etru l n om inal al sirm elor com p o n en te mm F o rţa tle ru p ere a Ut ei /■ 'w »i n N (kgf) m in.Tabelul 111. T ipul lilci M asa m edie k g /l 000 m LBP LBP LBP LBP LBP LBP LBP 2 2 3 3 3 3 3 X 1. d istan ţă care se num eşte acoperirea eu beton.3 3 4 . P e n tr u a r m ă tu ra pretensionată trebuie să se asigure şi ancorajele de blocare.5 2 . proiectare şi execuţie silit p revăzute cote precise.2 % N (kgf) m in. F o rţa «le curgere convenţională F 0. in normele de. îm binarea şi înnădirea acestora atit pentru arm ăturile betonului arm a t.20.0 1.STAS (>482/4-80. m aterial plastic sau alte materiale. MATERIALE AUXILIARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI P unere a în operă a arm ă tu rilor necesită poziţionarea lor corectă in cofraje. n um ăru de sîrme. P e n tru poziţionarea şi fixarea arm ăturilor.5 3 . 151 .7 6 11 10 17 20 30 52 800 70 0 100 90 0 40 0 700 900 (7 0 0 ) (1 2 0 0 ) (1 0 3 0 ) (1 8 3 0 ) (2 700) (3 750) (5 400) 5 9 8 14 21 30 44 680 800 820 890 950 870 100 (5 8 0 ) (1 0 0 0 ) (900) (1 520) (2 2 4 0 ) (3 150) (4 500) 3 .5 2 .0 0 5 .7 1.5 7 Noi ar ea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată. respectarea toleranţelor.60 18.5 X X X X 2 .0 1. care asigură poziţia arm ăturii la cotele prevăzute în proiect în tim pul betonării prin fixarea distanţei dintre cofraj şi a rm ă tu ră. diam etrul nominal şi num ărul stan dardulu i.7 0 8 . Caracteristicile mecanice ale sirmelor l. 1 .5 2 . C.0 2 .80 2 8 . 3 . din beton. De regulă poziţionarea se asigură prin distanţieri. De exemplu : L B P 3 x 2 . Distanţieri (suporţi) Prin distanţieri (suporţi) se înţeleg to a te mijloacele folosite.0 3 . cît şi pen tru a rm ă tu rile nepretensionate din elementele de beton precom prim at.

In cazul elem entelor orizontale. II 1. suporţi din azbociment. suporţii pot fi p en tru placi. în special la elementele de grosime mică. barelor şi cablurilor are o im p o rta n ţă şi mai mare. dispozitivele de fixare trebuie să suporte : greutatea arm ăturii. 152 . apro x im a tiv de lăţim ea grinzii. suporţi din m aterial plastic . eforturile u n ita re din b eton şi a r m ă t u r ă a v în d valori m u lt mai ridicate. pot fi călăreţi simpli confecţionaţi pe şantier (fig. greutatea muncitorilor care circulă pe reţeaua armăturii. D in punctul de vedere al elementului . 2) Călăreţi. acestea s în t foarte diverse. distanţieri de tip circular care înconjoară barele şi asigură aceeaşi acoperire de beton in to a t e direcţiile perpendiculare pe ax a barei. Clasificarea distanţierilor (suporţilor). suporţi continui care sînt destin aţi să asigure pe fundul cofrajului sau p en tru plasele superioare o poziţionare egală a arm ă tu rilo r paralele. Se disting 3 t i p u r i : 1) Purici. care folosesc la fixarea plaselor superioare .Acoperirea cu b eto n foloseşte a t î t p en tru protecţia arm ăturii contra coroziunii. folosind «i ca piese de distan ţare între plase sau carcase paralele . greutatea rezultată la punerea în operă a b etonului. proiectele nu p re văd mijloacele de fixare a arm ăturii .23) sau călăreţi prefabricaţi. modul de fixare. tipul de elem ent în care s în t folosiţi etc. funcţia pe care o îndeplinesc. î n lucrările din beton p recom prim at punerea la poziţia din proiect a firelor. O fixare su m ară şi im provizată p oate să fie cauza deplasării a rm ă­ tu rii în m om entul betonării. form a l»r. Acoperirea prea m are poate duce la m icşorarea b ra ţu lu i de pîrghie interior ceea ce reduce c a p acitatea p o rta n tă a elementului. iar pen tru grinzi. D in punctul de vedere al formei şi modului de fixare se disting : cale sau blocuri de formă geom etrică simplă pe care se aşază a rm ă tu ra . impreciziunile p u t î n d avea consecinţe mai grave. Suporţi m etalici. Acoperirea prea mică aduce peri­ colul coroziunii şi p o ate an tre n a o dim inuare a aderenţei arm ă tu rii în b eton şi în consecinţă se prejudiciază d u ra b ilitatea şi securitatea con­ strucţiei. ca urm are. D in punctul de vedere al materialului se disting : suporţi metalici (d enu m iţi şi purici) . cit şi p en tru a asigura rezistenţa elem entului de beton. suporţi din m o rta r de c i m e n t . a. b. în general. care p o t fi realizaţi din bucăţi scurte de vergea din oţelb eto n (deşeuri) t ă ia te p en tru plăci la lungimi de circa 5 —8 cm. suporţi t i p călăreţi pe care se plasează barele sau nodurile plaselor. care duce la o acoperire insuficientă sau prea mare. D istanţierii (suportii) se po t îm p ărţi după cîtev a criterii : m aterialul din care sînt alcătuiţi. grinzi şi stîlpi.

2 — etrier . III. 25). fiind produşi de u n ită ţi speciali­ zate. I I I . Suporţi clin m o rta r de cim ent şi azbociment. D ezavantajul acestor sup orţi este acela că ră m în aparenţi şi adesea pot absorbi uleiurile de decofrare. folosesc la fixarea plaselor superioare. 111. se p o ate alege form a semisferică sau cilindrică (fig. Fig.Puncte de sudură V/ Cu/v se sprijină armatura de/a y a ~ p a rte a s u p e rio a ră a p /a c u Fig.23.24. Călăreţi sim pli şi distanţieri confecţionaţi pe şantier din oţel-beton : 1 —fier e le distanţare . 3 — purice. Suporţii po t avea două fire din oţel moale recopt sau galvan izat pentru fixarea de a r m ă tu ră . I I I . 153 . T e n d in ţa este de a se pre­ fabrica în serie aceşti suporţi pe maşini simple. 3) Suporţi continui (fig. Se folosesc blocheţi de m o rta r confecţionaţi adesea pe şantier. 24) care. c. Form ele suporţiior continui şi a!e călăreţilor m etalici pot fi foarte diferite. Călăreţi şi suporţi m etalici continui. la fel ca şi călăreţii prefabricaţi. P e n tru a se reduce s u p ra faţa de co n tac t cu cofrajul.

Fig. 111.20.Fig.25. 111. T ip u ri d e b lo c h e ţi d in m o r ta r d e c im e n t şi a z b o c im e n t. Suporţi diferiţi din ma .

2) Suporţi tip scaun pe care barele stau simplu rezem at şi pot fi folosiţi şi p en tru bare încrucişate. Aceşti supo rţi s în t in general mai p u ţin robu şti decît s ii porţii tip călăreţ şi se pot des­ face prin presare laterală. sau chiar blo­ cheţi înalţi din m o rtar de ciment. î n general aceste tip u ri de suporţi pot prelua g re u tă ţi m ai mari. 27). f. Suporţi tip rondelă din material plastic. Condiţii de alecjere a tipurilor de suporţi. d. I I I . Au a v a n ta ju l că prezintă o porţiune redusă de contact cu cofrajul. Fiecare tip de suport are anum ite caracteristici tehnice şi economice (rezistenţă la încărcări locale. Suport ii din oţel pot fi p revăzuţi iu capace din m aterial plastic. 3) Suporţi tip rondelă (fig. 155 . deform abilitate. Suporţi pentru armătura superioară. tehnice şi modul de punere în operă. Se disting 3 tip u ri (fig.S uporţii din azbocim ent po t fi utilizaţi cu eficacitate similară. Alegerea tip urilo r de sup o rţi revine de regală ex e cutantului care trebuie să se ghideze după considerente economice. P re ţu l ridicat al distanţierilor din m aterial plastic este 1111 elem ent care frînează extinderea utilizării lor pe to a te şantierele. caracteristici tehnice care se modifică Fig. care sint fixaţi de a r m ă tu ră p rin presiunea axială ex e rcitată de rondelă de plastic. S înt indicaţi p e n tru arm ă tu ri verticale. I I I . e. Suporţi din m aterial plastic.27. suporţi continui metalici. Aceştia sînt de obicei din a r m ă t u r ă îndoită (călăreţi). III. 26): 1) Suporţi tip călăreţ pe care se prind barele.

electrozi de sudare şi ancoraje etc.5 0 -3 . In acest scop se foloseşte sîrma moale neagră (recoaptă). m anipulare. R e z isten ţa sîrmei este slabă. P e n tru legarea co­ frajelor se foloseşte aceeaşi sîrm ă de 2 mm.5 0 25 — 28 m m se depune p e n tru formarea 4 .la tr a t a m e n te term ice ale betonului sau pe tim p friguros. t 2.0 0 5 . cu d iam etru l de 1 mm. rezistenţa la foc. b. unele peste altele. se face cu sîrm ă de legat. (STAS 889-80). coroziunea arm ăturii.2 5 2 . ag regate şi tehnologii specifice. ei sînt alcătuiţi din vergele metalice acoperite cu o m asă mai m u lt sau mai p u ţin groasă de m ateriale. în­ nădiri pentru realizarea plaselor şi carcaselor (legate şi s u d a te ). in general nemetalice. armăturile fiin d petrecute. a. p reţ de vînzare). atunci cîn d această legătură nu se realizează prin sudare. Sîrmă de legat. ra p id ita te a de punerea în operă. Ca m ateriale se folosesc : sîrm a de legat p e n tru realizarea plaselor şi carcaselor sudate. legarea făcîndu-se m an u al cu un cleşte. ancorări ale armăturilor pentru beton precomprimat. P e n tru realizarea acestor tip uri de îm binări se folosesc m ateriale. electric de sudare şi constituie V e r tic a l mm O r iz o n ta l în acelaşi tim p şi m aterialul de 2 . aspectul de sup ra faţă al betonului. poziţia de sudare Electrozii (tabelul I I I . adică m aterialul care 3 .0 0 32 — 36 m m 4 .2 5 3 .0 0 — 5 .0 0 sudurii. care au o compoziţie ce a ju tă la sudarea Tabelul 111.5 0 -3 .2 5 25 ru m adaos. Electrozii utilizaţi p e n tru sudarea m anuală cu arcul electric s în t î n v e l i ţi . 5 .21. 21) folosesc la form area arcului D ia m e tr u l e le c tro d u lu i. d ar lucrabilitatea ei este foarte bună. A legerea d iam etrului elec­ tro z ilo r in funcţie de diam etrul b arelor şi electrică m anuală. S îrm a se obţine din sîrm ă obişnuită care a fost trefila tă la uzină de cîtev a ori şi apoi încălzită (recoaptă) în tr-u n cuptor. ad erenţa cu betonul.2 5 -4 . Materiale de înnădire La îm binarea a rm ă tu rilo r p en tru betonul a r m a t se folosesc urm ă­ toarele procedee: înnădiri prin ancorarea (aderenta) armăturilor în beton . S îrm a este uşor de îndoit. înnădiri prin sudare . 111111 D ia m e tr u l b a r e i s u d a te </. Legătura între barele de a r m ă t u r ă ale b eto ­ nului arm a t. depozitare.0 0 40 m m 156 . Electrozi de sudură.

La electrozii cu grosimi mici.şi înnădirilor la arm ăturile din o ţel-b e to n “ G 28-83.2— 81. prinderea în cleştele portelectrod se poate face pe o p orţiune dezvelită plasată la mijlocul electrodului. for­ mează o zgură de protecţie a m etalului to p it care se poate î n d e p ă r ta . î n principiu. învelişul electrodului protejează m etalul to p it de arcul electric. Tipul de electrozi ales treb u ie să asigure. poziţia de sudare. S udarea se face în co nform itate cu prevederile din „Instrucţiun ile tehnice p en tru executarea prin sudare electrică a îm binărilor .L a un a din e x tre m ităţi electrodul este dezvelit pe o d is ta n ţă de 25 m m . în funcţie de calitatea arm ăturilor. se folosesc electrozi bazici. cel p u ţin egală cu a barelor sudate. după sudarea cu procedeul prescris. dar au şi denumiri comerciale în funcţie de uzina furnizoare. su p ra fa ţa fro n ta lă a elec­ trodului. . este de asemenea dezvelită. la ex tre m ita te a opusă celei de prindere. PG 60) sau pen tru suduri la poziţii dificile. rezisten ţa înnădirii sudate. procedeul de sudare. tabelul 2. p en tru a fi prins în cleştele portelectrod. s în t date în instrucţiunile C 28-83. Tipurile de electrozi recom andaţi. am orsarea şi s ta b ilita te a arcului şi dirijează deplasarea arcului. p e n tru oţeluri superioare (PG 52.şi asigură contin u ita tea s tra tu lu i de sudură. Electrozii s în t n otaţi conform STAS 1125/1. P e n tru a asigura am orsarea ra p id ă a arcului. precum şi pen tru procedeele de sudare în co­ chilie.

betonul a r m a t poate fi t u r ­ nat monolit. Tipuri de betoane (clase şi mărci) a. sau a laptelui de cim ent (un am estec de cim ent cu apă). Betoanele se pot clasifica din mai m u lte p uncte de vedere. Clasificarea betoanelor. cu agregate minerale uşoare. denum ită beton întărit. Betonul armat este realizat din com binarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi num ai 1/10 din cele de compresiune). iar pen tru execuţia corectă a arm ă tu rilo r trebuie de asemenea să aibă noţiuni precise despre exe­ c u ţia betoanelor. ca re se în tăreşte în timp.Capitolul IV BETONUL Ş! TEHNOLOGIILE DE PREPARARE Şl DE PUNERE ÎN OPERĂ A. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT în condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sînt che­ m a ţi să execute şi lucrări de betonare. 1. Betonul . care preiau eforturile de întindere. artificiale 158 . cu oţeluri sub form ă de vergele netede. plase su d ate. profilate.simplu se obţine din am estecarea agregatelor : pietriş sau p ia tr ă s p a rtă şi nisip cu ciment şi apă. P ia tra de ciment se obţine din în tărirea pastei de ciment. prefabricat sau cu eforturi iniţiale de com presiune tran s­ mise prin arm ă tu ri. Astfel : 1) D upă natura agregatelor. form ind betonul proaspăt . D in pu nctul de vedere al execuţiei. după t u r n a r e în diferite forme şi după în tărirea cim entului se formează o p ia tră artificială. betoanele se clasifică în betoane cu agreg ate grele sau naturale. d enu m it beton precom prim at.

betoane aburite. m acroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75% . pom pate. s în t betoane compacte. în norm ativul C. semigrele (1 7 0 0 —2 200 k g / m 3 ). betonul proaspăt se cla­ sifică în b eton vîrtos.(granulii. 7) Din punctul de vedere al consistenţei. al impermeabilităţii (P 2—P 16). 6) Din punctul de vedere al compactării. b. betoane presate şi betoane vibrOpresate. 2) D upă modul de armare. semicompaete. betoanele p o t fi betoane simple. 140-85 (anexa 1. 140-85 şi STAS 10107/0-76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă“ în loc de „m arcă“. betoane precom prim ate. betoane vibro vacuum ate. foarte uşoare (sub 1 000 k g /m 3). betoanele. 7 — 10% la semicom pacte şi 2 0 —40% la cele macroporoase. se clasifică în betoane foarte grele (2 500 k g / m 3). betoane arm ate cu profile lam inate. 1. Clasele şi m ărcile betoanelor. Marca este sim bolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în k g f/cm 2). 4) După procedeul de compactare folosit. corespunzătoare unui coeficient de v aria ţie C„ = 15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. beton plastic şi b eton fluid. Clasa este sim bolizată cu B c (beton clasă) u rm a tă de valoarea rezistenţei caracteristice ex p rim a tă în N / m m 2 (valoarea m inim ă statis­ tică sub a cărei valoare se pot întîlni cel m ult 5% din rezultate). deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice natu rale sau artificiale (talaş. to re r e ta te sau t u r n a t e sub apă. G150) conform norm ativului C. injectate. betoan e co m p actate prin vibrare.-)0. G100. cu sau fără arm ă tu ri. sînt betoan e în tărite în condiţii nor­ male. 8) Din punctul ele vedere al densităţii aparente. 159 . 5) D upă procedeul de întărire. sînt betoane necompactate. rumeguş). al rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (G. betoane grele (2 200 —2 500 k g /m 3 ). 9) Betoanele se mai clasifică din p u n ctu l de vedere al lucrabilităţii (L0—Lj) cu ta sa re 1 —9 cm. beto ane v ac u u m a te. uşoare (1 000 — 1 700 k g /m 3 ). zguri metalurgice. 3) După procedeul de punere in operă. fa ţă de 5 —7% la cele compacte.2). betoanele pol fi t u r n a t e obiş­ nuit. Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată în tabelul I V . betoane arm a te cu a rm ă tu ri obişnuite (flexibile). betoane centrifugate. betoane co m p ac tate m anual. betoan e autoclavizate.

ipsosul şi varul) sau mieşti (amestec de ciment. Acestea se obţin prin clincherizarea unui am estec de calcar şi argilă în proporţii d e term in a te de ca lita te a cim entului 160 . plastifianţi. ipsosuri şi polimeri). E chiv alen ţa dintre clasele şi m ărcile betoanelor Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i B c 3 .5 B .5 Bc B. prelev ate la locul de descărcare din mijlocul de t r a n s p o r t ..5 B c 60 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275-80 de regulă pe cuburi de 20 x 20 X 20 cm sau 10 x 10 X 10 cm.0 Bc . u n b eto n de m arca B 100 (Bc 7. astfel. 4 0 B c 45 O o B B B B B B B 350 400 450 500 600 670 800 1 5 . Cimenturile. î n p rep ararea betonului cea mai m are im p o rta n ţă o au cimenturile. Aceştia p o t fi de natură organică (bitum urile p en tru betoane asfaltice p en tru drum uri) şi de natură mine­ rală (cimentul. 5 .. apă) în com ponenţa betonului in tră două categorii de m a t e r i a l e : ci­ m en tu l şi a p a între care se produc o serie de reacţii chimice în tim p u l prizei şi întăririi b eto nu lui şi agregatele care nu partic ip ă la reacţii fiind elemente inerte.0 B B B B B B B 50 75 100 150 200 250 300 B c 25 B c 30 B c 35 B. 7 . 1. a. Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi. adaosuri. P rin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor p en tru form area betonului. Elementele componente ale betoanelor (lianţi. Lianţii.0 B r 2 0 .0 B c 2 2 .5) v a treb u i să aibă la încercarea de compresiune o forţă m ai m are d e c ît: F = A (cm 2) X 1 000 N /c m 2 = 20 x 20 x 1 000 = 400 000 N = = 400 kN . 1 0 . b. agregate.T a b e l u l I V . 2 .

o b ţin u tă pe prism e de 4 x 4 x 16 cm. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cim entul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întîrziere (începerea prizei este astfel dirijată). Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se. M 30 şi P a 35 (STAS 1500-78.la care se adaug ă com ponente silicioase. Priza cimentului. fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. P 45. Cimenturile s în t cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu dega­ jare de căldură m are (pentru betonare pe tim p friguros) sau cu degajare mai mică de căldură). var. Lianţi hidraulici. Materiile prime sint. P 50 şi P 55 (STAS 388-80.. zgură. Cimentul astfel o bţin ut. Cimenturile sînt caracterizate prin timpul de. se nu­ meşte ciment portland. u rm a tă de cifre care reprezintă reziste n ţa cim entului la compresiune. priză şi timpul de întă­ rire. devenind rigidă. se obţin to t a tîte a ca lităţi de ciment. în perioada de în tărire betonul treb u ie să fie p e rm a n e n t um ed pentru a se asigura apa necesară h idratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. Cimenturi ou adaosuri) . în diferite proporţii. fenomenele chimice şi fizice continuă la nivelul granulei de ciment. Principalele sortimente standardizate s î n t : — F 25 . întăresc în apă şi aer) ca tras. concasate şi încălzite pînă la te m p e r a tu ra de 1 4 0 0 . Producerea cim enturilor este stan d ard iz ată. această rigiditate m archează fenomenul de priză. 1 161 . . Sorturile de cim ent. Cim entul în co ntact cu apa suferă o serie de tran s­ formări fizice şi chimice form indu-se o p a s tă de ciment. întărirea betonului. aluminoase sau feruginoase. prin degajarea de căldură. fără adaosuri. 1' 450C C în tr-u n cuptor rotativ. învelite de un s t r a t impermeabil num it g e l. D u p ă fenomenul de priză. Fenom enele de priză şi în tărire d ato ­ rite fenomenelor chimice s în t însoţite de degajare de căldură. aici se. clincherul. care începe să se întărească în tim p. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . — P 40. rezistenţa cim entului este proporţională cu fineţea de măcinare. produce fenomenul de în tărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel tran sform îndu -se t r e p t a t în piatră de cim ent (cîteva săptăraîni). prin v a ria ţia volumului. cu u n a n u m it grad de viscozitate. c. Ciment Portland) . în N /m m 2. Lianţi hidraulici. cenuşă de furnal etc. Ca urm are a unor procese chimice şi fizice se obţine u n produs dur. Marca cim entului este simbolizată cu litere ce indică în general compo­ ziţia. Fineţea de măcinare a cim enturilor se caracterizează prin s u p ra faţa granulelor de cim ent pe g ra m . confecţionate din mor­ tare plastice şi încercate d upă 28 zile. .

HZ 35 şi II 35 (STAS 3011-83. d. Agregatele natura le trebuie să prezinte rezistenţă la acţiuni chimice. Agregate. agregatele trebuie să aibă u rm ăto a rele m ărim i ale granulelor : 0 — 7 m m p e n tru nisip (inclusiv nisip de concasate) . piste. 20 m m la prefabricate (sau chiar 15 mm). 1. B alastul este u n amestec n a tu ra l de nisip şi pietriş care se p o a te folosi direct p en tru betoane slabe. 7 —70 m m p e n tru pietriş (inclusiv piatră spartă) . î n STAS 1667-76 se prescriu condiţiile tehnice p e n tru agregate natu­ rale grele. SRA 35. Granulele nu trebu ie să depăşească o a n u m ită m ărim e : 30 mm la betonul m o n o l i t . D istanţele dintre a rm ă tu ri se fixează astfel ca acestea să p o a tă fi bine înco nju rate de beton (fig. Ciment portland alb). 3) Agregatele organice sînt form ate din rum eguş. cu în tărire rapidă. puzderie de cînepă etc. Limitele de g ra n ulo zitate p en tru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare s în t d ate în n orm ativ ul G. produse din azbocim ent. 2) Agregatele minerale artificiale s în t constituite în mod obişnuit din gra n u lit sau argilă ex pandată. Cimenturi hidro­ tehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi) . 140-85 (anexa V.3).) şi să aibă rezistenţe mecanice ridicate. Granulozitalea dorită se poate obţine prin sortarea prin ciuntire cu site de diferite ochiuri. fie din agregate concasate. to c ă tu r ă de stuf. Mai sîn t cim enturi pen tru destinaţii speciale : sonde. I m p o rta n te s în t agregatele naturale. G ranulaţia poate fi continuă sau discon­ tin u ă (pot lipsi anu m ite sorturi). 1) Agregatele minerale naturale s în t constituite fie din agregate de rîu. Mărimea granulelor. drum uri. IV. talaş. P ro p o rţia diferitelor granule (de fapt însum area granulelor pînă la m ărim ea dată) sau curbele granulometrice care indică dacă d istrib uţia mărimii granulelor este optimă. P e n tru a se obţine un beton cu rezistenţe m ari. a-—c). să nu aibă im p u rită ţi (sulfaţi etc. 162 . 140-85 (anexa VI. care provin din dezagregarea n atu ra lă a rocilor sub acţiunea în­ g heţu lui şi dezgheţului re p e ta t şi acţiunilor mecanice produse de a p a rîurilor. obţin prin sfărîm area în concasoare a rocilor sau bolovanilor mari. î n norm ativul G. La confecţionarea betoanelor se pot folosi ag re g a te m inerale n aturale sau artificiale şi agregate organice (de n a tu ră vegetală). 1) se recom andă tipul de cim en t d upă n a tu ra şi condiţiile de exp loatare a lucrărilor. obţinîndu-se agregate colţuroase (în special cele din tu fu ri vulcanice şi scorie bazaltică). cim enturi expansive etc. care se. — PA 300 şi PA 400 (STAS 7055-80. coji de orez. Ultimele două tipuri de agregate sîn t utilizate p en tru betoane uşor re. 70 —125 m m p en tru bolovani (inclusiv p ia tră spartă).— SR 35.

dim ensiunea m axim ă a granulelor treb uie să fie cel m u lt 1/3 din dim ensiunea secţiunii transversale şi 1/2 din grosimea plăcilor. cf ^ d (d = diam etrul barelor). D istan ţele de pe figură trebu ie să satisfacă condiţiile : ct > 25 m m j 'c .2 5 / v m C. P e n t r u realizarea betoanelor.( ?° I f ? 0 l • • • • • • • • • • 2 5 /7 7 /7 7 ___ 25777/77 2 5 / 77/77 -U u . m ortarelor şi p e n tru stropire se poate utiliza în ordinea de preferin ţă u rm ăto arele tip u ri de apă : 163 . Apa. La betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai m ari (100 — 150 mm). î n afară de aceasta. Agregatele se spală de im pu rităţi (praf. argilă). D is ta n ţe m in im e în tr e a r m ă tu r i şi în t r e a r m ă tu r i şi c o fra j. 1. humus. e. 44Ci IV . > 30 m m .

2). A ditivi (adaosuri). izvoare). (0. în tim pul aburirii treb uie asigurat u n ra p o r t apă/ciment ( A / C ) optim p erm anent pen tru a nu duce la fisurare şi scăderi ale rezistenţei betonului.) şi aditivul plastifian t m ixt D isan (ob ţinu t t o t din deşeurile fabri­ cilor de celuloză şi hirtie). In n orm ativ ul G. de la ferm entarea drojdiei etc. n a tu ra cimentului. eventual aditivi). 1 : 1. tun el sau tu rn ) sau prin tipare încălzitoare. produs» chimice străine. 3. tas a re a betonului (0. praf etc. camere de aburire. t r a t a r e a cu aer cald sau cu apă caldă. argilă. livrate sub formă de p raf în saci de h îrtie sau polietilenă. P e n tru a accelera sau întîrzia priza betonului de asemenea se folo­ sesc aditivi întîrzietori sau acceleratori de priză.apă potabilă (de băut).5 —8 cm). puţuri. apă. Apa nepotabilă trebu ie să nu aibă im purităţi. graficelor etc. condi­ ţiile de tra n s p o r t al betonului. Stabilirea exactă a compoziţiei betonului se face cu ajutoru l tabelelor. Accelerarea întăririi betonului se poate obţine şi prin tratare termică cu abur viu (sub prelate sau capace. constituie stabilirea compoziţiei betonului. P e n tru accelerarea prizei şi întărirea betoanelor se foloseşte clorura de calciu care este utilă la betoanele care se execută pe tim p friguros sau la cele care necesită decofrarea tim p urie (STAS 20713-75). f. 140-85 (anexa V. P e n tru întîrzierea întăririi se foloseşte întîrzietorul Replast. gradul de om ogenitate. conform STAS 8626-70 respectiv STAS 8625-70. lacuri. ca n ti­ t a t e a de apă şi ciment.8 . cim ent. Compoziţia betonului F ix area proporţiilor m aterialelor com ponente (agregate. Ca aditivi plastifianţi se folosesc plastifiantul dispersant (o b ţin u t din deşeuri de la fabricile de celuloză şi hirtie. care se alege în funcţie de caracteristicile elem entului care se execută. P e n tru execuţia betoanelor pe tim p friguros se m ai foloseşte a d itiv u l Antigero. restu ri vegetale (humus). de către lab oratoru l şantierului în funcţie de ra p o rtu l pietriş/nisip (p/n). P e n tru accelerarea întăririi se mai foloseşte tr a t a r e a cu raze infraroşii. tabelul 13) s în t 164 . se folosesc aditivi plastifianţi. mirosuri. impusă şi de forma elem entului sau a ra n jare a arm ăturilor. P e n tru a îm b u n ă tă ţi lucrabilitatea betonului şi a structurii lui p en tru lucrări la care se cere o om ogenitate supe­ rioară. condiţiile de întărire şi de exploatare. apă nepotabilă (din rîuri. dome­ niul de utilizare etc. apă de m are şi ap ă minerală.

6 7 -0 .1 9 .3 5 31 0 .7 ml B P ie triş 3 -3 1 150 L . D u p ă dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu am estecare f o r ţa tă cel p u ţin 30 s. 250 şi 500 1) şi betoniere cu am estecare f o r ţa tă BF —250.1 010 Proporţiile compoziţiei se obţin cu aju to ru l dozatoarelor.3 5 31 0 . Compoziţii orientative pentru diferite m ărci de betoane L u c r a b ilita te a D ia m e tr u l maxim al a g re g a te lo r. mm A g re g a te de b a la s tie ră k g /m > Apă 1 /m 1 3 c im e n tu lu i M arca s l io (tasarea) 3 A IC m ax. D o z a ju l de c im e n t k g /m N is ip 0 . nisipul. 2 . autom ate. 1 0 0 .5 0 0 (de 100.da te compoziţii orientative p entru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare. 115 kg la B 50 . 4. BL 2 . apa cu aju to ru l recipientelor g ra date. Prepararea pe şantier a betonului Betonul se poate prep ara m anual sau mecanic. 165 . . De exemplu. in următoarea ordine : apa.5 9 -0 . agregatelor şi apei se folosesc dozatoare autom ate. La nisip volum ul se corectează folosind curba de înfoiere. Betonul poate fi p re p a ra t şi în staţii centralizate. cimentul. aditivii în % fa ţă de g re u ­ tatea cimentului. P en tru dozarea cimentului. î n lipsa acestora. BF —500 (de 250 şi respectiv 500 1).2). pietrişiîl. Descărcarea betonului proaspăt se face c î t mai repede p en tru evitarea începuturilor de segregare. BL. 150 kg la B 75 şi 290 —360 kg la marca B 200 (tabelul IV. 2. 3 0 . Tipurile de betoniere folosite la noi sînt : betoniere cu cădere liberă U.L .2 5 0 . nisipul şi pietrişul prin volum. Tabelul IV . la betoanele simple se utilizează u rm ătoarele dozaje de c i m e n t : 75 kg ciment la beton m arca B 25 .6 4 2 9 0 -3 8 5 1 7 0 -2 4 0 5 1 0 -7 9 5 1 3 4 0 . cim entul se dozează prin aprecierea g re u tă ţii cim entului din saci.7 3 2 4 0 -3 0 0 1 7 0 -2 0 0 6 1 0 -8 8 0 1 350- 900 B 2 0 0 L s— L < 3 0 .

T ra n sp o rtu l la şantier se face cu ag itato are sau au tob as­ culante c. dozatoarele de agregate şi ciment. 140-85. L a controlul cofrajelor şi al susţinerilor se face verificarea dimensiunilor. Transportul betonului la obiect P e n tru a aduce betonul la locul de betonare se fo lo sesc: boburi. vagoane speciale Zvc — Uces.5 t.i benă. în a in te de începerea operaţiilor de betonare se verifică : funcţio­ narea betonierelor cu dozatoarele de apă. cofrajele se u d ă cu 2 —3 h înainte de tu rn are. verificarea săgeţilor. prin verificarea d im e n siu n ilo r. A B —45 — 116 (cu bascularea prin spate şi lateral). reaze­ melor popilor şi contravîntuirilor. săp area ultim ului s t r a t se face îna­ inte de turnare. . caloţilor. 6 . golurilor p en tru instalaţii etc. rosturilor.). D u r a t a de t r a n s p o r t variază de la 30 la 90 m in după te m p e r a tu ra şi n a tu ra betonului. b eto nare se verifică terenul şi gropile de fundaţie. m acarale d. vagonete etc.5 . distanţele dintre arm ă tu ri. funcţio narea benelor. bene cu fund mobil. C. bene basculante. im­ p u rită ţi etc. anex a 5). Punerea în operă a betonului în a in te de. Ca mijloace de m anipulare interm ediare se folosesc recipiente speciale de t r a n s p o r t : buncăre basculante.5. benzi rulante. tom beroane. poziţia arm ăturii. 2) Pentru ciment : semiremorcile SRC 9 de 9 t. D u p ă aceste verificări şi pregătiri se m ontează podine p en tru cir­ culaţia m uncitorilor şi a mijloacelor de tra n s p o r t care trebu ie să nu de­ formeze cofrajul şi să nu rezeine pe a rm ă tu ră . jgheaburi sau burlane. Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea m aterialelor se l'aee eu următoarele utilaje : 1) Pentru agregate: au tob asculante 1 —ABS —116 (cu bascularea prin spate). acoperirile cu b eton şi starea a rm ă tu rii (rugină. a macaralelor. lăsînd liber spaţiul de betonare. Pe betonul p ro a sp ăt şi pe betonul în tă rit se fac veri­ ficări (v. Se poate efectua şi tra n s p o rtu l p neum atic al betonului (prin utilizarea aerului com prim at). a pom pelor de beton. nu m ăru l de v ib rato a re etc. cu instalaţie p neu m atică p e n tru tra n s p o r t în vrac. 4 şi 4. 166 . L a a rm ă tu ri se verifică poziţia lor conform desenelor. auto­ cam ioane basculante de 3. pompe.: diferite tipuri.

B etonul segregat înainte de tu rn a r e se ream estecă pen tru a-şi recăp ă ta om ogenitatea. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. fig. denum ite şi pervibratoare. U n e lte p e n tr u tu r n a r e a şi c o m p a c ta re a m a n u a lă a b e to n u lu i.2.3). Vibrarea pune în mişcare particulele com ponente ale betonului asigurînd astfel aran jarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor. C om pactarea m ecanică se face prin v ib ra to a re (fig. L a elementele de dimensiuni mici tu rn a r e a se face cu căuşe şi lopeţi). iar d u pă oprirea vibrării be­ tonul devine com pact.7.2. IV. IV. Turnarea şi com p actarea betonului T u rn a re a se face direct din mijlocul de tra n s p o r t cu m ăsuri de precauţie pen tru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). V ibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de formă cilindrică). î n tim p u l vibrării betonul este fluid. Se v a urm ări ca a r m ă tu ra să nu se deplaseze şi să fie bine înglobată în beton. a —f). şi p rin vibratoare de suprafaţă o b c d e Fig. T u rn a re a direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţim ea de 1. vergele metalice. 167 . IV .5 m : la înălţim i mai m ari se folosesc t u b u ri p en tru tu rn a re . lopeţi cu m uchia teşită. C om pactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace m anuale (maiuri de lemn sau metalice.

3 — m a s ă v i ­ b r a n tă . La executarea vibrării treb u ie să se ţină seam a că în m asa beto­ nului p ro a sp ăt acţionează două efecte principale : efectul gravitaţiei . mese vibrante şi mese finisoare etc. v ibratoare placă etc. -i — p la c ă v ib r a n t ă . Modul lor de realizare diferă foarte m u lt după n a tu ra energiei fo­ losite. tim pul de vibrare. vi­ brato are pn eum atice de exterior (cu mai m u lte presiuni). Diferite m o­ duri de vibrare : a — v ib r a r e in t e n s iv ă . c — v ib r a r e p e m a s a v ib r a n t ă . în tr-u n corp cu fluiditate ridi­ cată. vibrante). 1 — v i b r a t o r de i n t e r i o r .3. d istan ţa dintre punctele de vi­ brare etc. Vibra­ toarele de interior pot fi de joasă frecvenţă ((3 5 0 0 —8 400 oscilaţii/ m inut) sau de înaltă frecvenţă (10 000 — 19 000 oscilaţii/minut). dacă forţele de coeziune 168 . b — v ib r a r e e x te n s iv ă c u v i b r a ­ t o r d e c o f r a j . care se opune acestei te n d in ţe fiind pînă la u n an u m it gra d în funcţie de fluiditatea betonului. n a tu ra legăturii între m otor şi organul care vibrează. 2 — v i b r a t o r de c o f r a j . poziţia motorului. (plăci sau rigle. Vibra­ toarele de exterior pot fi cu vib raţii circulare. P e n tru o vibrare corespunzătoare trebu ie să se aibă în v e d e r e : frecvenţa optim ă. IV. cu v ibraţii dirijate.Fig. care conduce la o segregare a părţilor grele ce tin d să se aşeze la fund şi efectul coeziunii.). în tim p u l vibrării se reduc forţele interioare de coeziune şi betonul se tran sfo rm ă dintr-un corp plastic. a p t pen tru am estec şi omogenizare'. d — v ib r a r e de s u p r a f a ţ ă .

La oprirea vibrării se refac forţele de coeziune şi b etonul c a p ătă o rigiditate rela­ tiv ă (nu se mai poate introduce o vergea). în treru perea vibrării (pauze). de regulă.00 m. vibrovacuum are. La decofrare betonul trebuie să aibă rezistenţe suficiente p en tru a prelua g re u ta te a proprie fără a se p ro­ duce deform aţii şi fisuri în beton. Rezistenţele se stabilesc prin încercarea unor cuburi de probă păs­ tra te în condiţiile lucrării sau prin încercări nedistructive.nu sîn t reduse prea m ult. rosturile de lucru şi t r a t a r e a betonului după tu rn a re sîn t a r ă ta te în prescripţiile de specialitate. reazeme vib ran te. astfel : 1) Părţile laterale. v ib rato a re de cofraj. 90% la deschideri peste 8. îndepărtarea eoîrajelor se face. tipul cim entului şi umidi­ ta te a mediului înconjurător. Elem entele prefabricate se p o t com pacta p r i n : mese vib ran te . distanţele dintre punctele de vibrare prea d e p ă rta te sau prea apropiate. 2) Elementele de rezistenţă (părţile principale de susţinere) la v irs ta betonului care asigură rezistenţele d e : 50% la deschideri p în ă la 2. 169 .00 şi 8. Nu se ad m ite ca v ib rato ru l să rezeme pe arm ături. 70% la deschideri în tre 2. prin presare.00 m . Modul de beto n are şi com pactare diferă de la elem ent la element şi sîn t prescri­ se reguli practice p en tru fiecare tip de element.00 m . vibrare cu suprasarcină. care au servit num ai la preluarea împingerilor laterale. Decofrarea Decofrarea se face după o d u ra tă de tim p care diferă după : rolul părţii de cofraj (cofrajele laterale se po t îndepărta după o d u ra tă de tim p mai scurtă) deschiderea elementului. S tratu rile de tu rn are. fără deteriorare. vibropresare. 8 . Modul practic de folosire a vibratorului este a r ă t a t în m anuale de specialitate (de exemplu în „Cartea betonistului"). im ediat ce muchiile se p ot decbfra. vibrolam inare.3). Greşelile care se po t întîlni s î n t : tim p u l de vibrare redus sau prea m are. decofrarea se poate face la num ărul de zile prevăzut în tabele (la betoane realizate cu cim ent po rtland cu adaosuri de m axim um 15%) (tabelul IV. Aceste greşeli duc la segregări şi la betoane neomogene cu rezisten ţă redusă şi perm eabilitate ridicată. Cînd nu se fac încercări. favorizînd depunerea părţilor grele. centrifugare.

perlit ex p a n d at. Termene de decofrare (zile) D e s c h id e re a e le m e n tu lu i. D acă supra­ fa ţa este de beton. 170 . m cc 5 15 25 2. scorie bazaltieă. iar la cim enturi p o rtlan d cu adaosuri mai m ari de 15%. la grinzi cîte un pop la 3. 3.00 m. se c u ră ţă prin suflare cu aer com­ p rim a t şi apoi se spală cu apă sub presiune. la cofra­ jele pe care se to a rn ă şi se sprijină pe el planşeul pro a sp ăt t u rn a t). Betoane uşoare B etoanele uşoare s în t betoan e cu d ensitate a p a re n tă mică (mai mică de 2 000 k g /m 3) în m od obişnuit din agregate uşoare (granulit e x p a n d at. Torcretarea E s te un procedeu de punere în operă şi com pactare a m ortaru lu i şi betonului prin împroşcare cu aer com prim at cu aju to ru l unui a p a r a t compus. se buciardează. stîlpii care nu sînt solicitaţi. diato m it etc.). fără şocuri. 10. n u m ăru l de zile se m ăreşte cu 20% . duză de injectare şi anexe. din două camere de presiune.00 10 G 5 2. 9. 10 Cînd se foloseşte cim entul cu întărire ra pidă n u m ăru l de zile se reduce la 60% (deci în loc de 20 zile se ia 12 zile). prin slăbirea t r e p t a tă a penelor. f u r tu n de cauciuc.00 20 12 8 S. P rin to rc re ta re se pierde 30% din m aterial la suprafeţele verticale (prin ricoşarea acestuia la prim ul co ntact cu suprafaţa) şi 20% la suprafeţele orizontale. zgură ex p a n d a tă .Tavclul IV. Popii se desfac uşor. Compoziţia şi g ra n u lom etria agregatelor treb u ie strict co n tro ­ lată. de regulă. Ordinea de decofrare e s t e : părţile laterale ale grinzilor.00 35 22 . plăcile cu deschideri mici şi apoi grinzile.00 . T orcretarea se aplică pe suprafeţe curate şi umede. T o tuşi şi după decofrare se lasă o serie de popi de siguranţă (la plăci u n pop la 120 m a de placă.8.

re­ zistenţei reduse la sfărîm are în tim pul m alaxării a granulelor . cu sau fără precom prim are. dar cap acitatea de izolare fonică este mai redusă decît la betoanele grele. rezistenţa agregatelor etc. de rezistenţa cimentului. gradului diferit de absorbţie a apei.3 — 14%. iar aderenţa în tre arm ă­ turi şi beton practic este aceeaşi ca la betoanele grele. P re p a rare a şi tu rn a r e a betoanelor uşoare se execută în general cu aceleaşi procedee ca şi betoanele grele cu anu m ite diferenţe. com pactare etc. utilizarea unor deşeuri (de exemplu zgură de furnal). a beto­ nului. Betoane celulare Betonul celular are o s tru c tu ră poroasă. necesar să se folosească dozaje de cim ent mai ridicate. re p a rtiz a tă relativ Uniform. 11. pen tru asigurarea rezistenţelor betonului este adesea. iar ca lianţi se folosesc cimentul. v arul sau zgura m ăcinată. Betoanele uşoare s-au utilizat şi la construcţii de poduri. Deformaţiile de contracţie s în t mai m ari. d a to rită densităţii diferite a granulelor. tu rn a re . cupole. B etoanele uşoare po t fi de rezistenţă ridicată şi de rezistenţă re­ dusă. Au o ca pacitate mai m are de izolare term ică (cu 30 — 40%). reducerea costului. Cele de rezistenţă redusă de regulă s în t folosite p en tru izolări te r­ mice. Rezistenta de compresiune a betoanelor uşoare. hangare. celulară. P e n tru fiecare tip de agregat sîn t elabo­ rate instrucţiuni specifice de preparare.Principalele caracteristici ale betoanelor uşoare care le fac compe titiv e s î n t : reducerea g re u tă ţii construcţiilor cu 1. Betoanele uşoare prezintă o rezistentă la foc superioară betoanelor grele. B etoanele se po t utiliza sub formă de blocuri. hale industriale. dar asigură o protecţie mai slabă a armăturilor împotriva coro­ ziunii. confort mai ridicat în locuinţe. panouri şi fîşii. ca şi la betoanele grele. Betoanele uşoare se tra te a z ă în principiu lă fel ca betoanele grele (cu d u ra te diferite). cenuşa sau zgura ne^ ăcin ată. re zu ltat a unor procese chimice. 171 . P en tru agregate se folosesc nisipul m ăcinat. Rezistenta la întindere este m ult mai mică decît cea la compresiune faţă de betoanele grele. este în funcţie de ra p o rtu l A /C . R ezistenţa la îngheţ-dezgheţ este mai redusă decît la betoanele grele.

Se pare că izolarea fonică este sensibil ap ro p ia tă de cea a betoa­ nelor grele. precum şi de calitatea cofrajelor care reprezintă factorul primordial. Betoane aparente Betoanele ap a ren te sînt betoane g a ta finisate durabile în tim p . folosind u n adaos pe bază de aluminiu. U ltim ul tip poate fi autoclavizat sau neautoclavizat. etc. dar are d ezavantajul de a nu putea fi utilizat în medii cu um idi­ t a t e ridicată.) tre ­ buie să fie de foarte bună calitate. Are rezistenţă b u n ă la foc. Agregatele treb uie să fie fără im purităţi. Cofrajele din m ateriale plastice dau suprafeţe netede sau profilate orna m e n tal de o calitate excepţională. cu scoaterea în evidenţă a fibrelor lemnului. ramele etc. cu feţe in relief) sau din betoane decorative. Trebuie să se folosească la aceeaşi lucrare acelaşi tip de ciment. 12. C alitatea betoanelor este în funcţie d e : m ateriale. Cofrajele metalice s în t economice la reutilizare m are (50 la 150 ori). se prelucrează la fel de uşor ca lemnul. sablare. realizate cu u n p a r a m e n t b r u t (cu feţe netede. compoziţia şi execuţia betoanelor. Materialul lemnos (scîndurile b ru te sau geluite. betoanele celulare se îm p a rt în betoane celulare de tip spumo-beton (bulele cu gaz sîn t încorporate în m o r t a r prin interm ediul unei spume) şi betoane celulare de tip qaz-beton (bulele cu gaz rezultă dintr-o reacţie chimică între liant şi adaos). D ensitatea a p a re n tă a betoanelor celulare variază între 400 şi 700 k g /m 3. R ezistenţa la compresiune este cuprinsă între 2. prelucrate prin spălare. Izolarea term ică este superioară pereţilor de cărăm id ă (un perete de cărăm idă de 31. 172 .D u p ă modul de fabricare.5 N / n u n 2.5 cm este echivalent cu o placă de b eton celular de 25 cm). R osturile se etanşează cu garn itu ri şi se strîng cu cleme. însă nu sîn t pe deplin soluţionate prinderile panourilor şi co m p ortarea la te m p e ra tu ri ridicate. p rop orţia de p ă r ţi fine trebuie să fie m ai mare. p e n tru a nu se obţine n u an ţe diferite. buciardare. din m etal şi din m ateriale plastice. Panourile de cofraj po t fi profilate prin şipci com binate cu prelucrarea prin ardere a suprafeţei. se folosesc de regulă agre­ g a te spălate .5 şi 7. feţe cu t e x t u r a fibre­ lor scîndurilor cofrajelor. Cofrajele pen tru betoane ap a ren te se fac din m aterial lemnos.

cît. in caz co n tra r se caută «a acestea să coincidă cu rosturile dintre panouri. prin buciardare similară ca la pietrele n atu rale (buciarda electrică are 1 300 —2 000 lo v itu ri/m in u t Şi o masă de la 6 la 10 kg). 173 . pro venit de la s tra tu l anterior. folosirea distanţi erilor numai din beton sau material plastic cu suprafaţa de contact cu cofrajul cit mai mică. P e n tru remedieri se aplică pe su p ra faţa betonului fluosilicat de magneziu cu o concentraţie de 15% sau u n g ru n d cu o emulsie diluată de răşini sintetice.Se cere o lucrabilitate mai mare. Se evită pe cît posibil rosturile de tu rn a re . agenţi de expandare. ag re sa te colorate sau t r a t a r e ulterioară cu coloranţi. şi la tra n s p o r t (se folosesc plastifianţi. 13. legarea corectă cu sîrmă. D u p ă decofrare (4 —7 zile) se m enţine betonul um ed circa 14 zile prin acoperire cu rogojini sau alte m ateriale m e n ţin u te umede. T u rn a re a betonului treb uie realizată continuu u rm a tă de compac­ ta re a prin vibrare de asemenea în m od continuu. Betoane aparente decorative P e n tru a realiza suprafeţe cu efecte decorative. spălare cu je t de apă etc. 50 —60 min/m® la grinzi şi 6 0 —70 m in /m 3 la pereţi). perii. Betoanele colorate se realizează cu cim enturi colorate sau cim enturi obişnuite cu coloranţi. Decofrarea şi pregătirea cofrajelor p en tru o nouă operaţie de tu rn a re se face cu cea mai m are grijă (curăţirea cu şpaclu. Se recom andă v ib rarea cu v ib ra to ru l Electro-M ureş (40 —50 m in /m 3 la s t î l p i . S tratu l superficial de m o rta r se în d epărtează prin periere şi spălare {după 16 — 18 h de la tu rn are) şi prin sablare cu je t de nisip. Nu se ad m it pe cofraj stro pi de beton şi m o rta r întărit.). cîrpe. Pentru realizarea aspectului se im pune asigurarea strictă a acope­ ririlor. p e n tru evitarea segregărilor a t î t la tu rn a re .). fie la o prelucrare a supra­ feţelor ca cea a pietrei naturale. prin dăltuire sau prin şlefuire şi lustruire {de regulă in 3 faze începind d upă 2 5 —30 li de la desfacerea cofrajului). se procedează fie la punerea in evidenţă a agregatelor mari. stabilizatori etc. Tim pul de vibrare treb u ie astfel ales ca să se elimine bulele de aer care se formează în mod obişnuit la co ntac tu l betonului cu peretele cofrajului. Reguli similare se respectă şi la vibratoarele de su p ra fa ţă (10 —12 cicluri de cîte 14 — 16 m in /m 2). D istan ţa buteliei vib rato ru lu i fa ţă de peretele cofrajului nu trebuie să fie mai m are de 10 cm. prin tra ta re -cu acid (1/6 acid în apă) si apoi spălare.

5 (STAS 1077-80). d. Constanţa volumului şi rezistenţele mecanice ale cimentului se determ ină cu a p a r a tu r ă specială în laboratorul şantierului. Aceasta se d eterm ină în lab oratorul de şantier cu ap a ra tu l Vicat. părţile levigabile şi materiile humice. iar 111 caz de dubiu. contracţie). conţinutul altor im pu rită ţi (cărbune. Aceasta se determ ină prin cernerea a 500 g cim ent prin sita nr. c. gelivitate. Determinarea părţii levigabile. Această operaţie se face prin cîn tă rire a unei p ă r ţi de agregate înainte şi după spălare (cînd s-a în­ d e p ă r t a t p a rte a levigabilă) . Pentru agregate se verifică : com poziţia gran ulo m etrică şi forma granulelor. 174 Ciment . mică etc. u m id itatea. M ( g). A stfel : 1) La betonul proaspăt se verifică : compoziţia betonului (la preparare) aerul oclus. Caracteristici şi condiţii de calitate pentru fabricarea betonului C alitatea m aterialelor de regulă se verifică la sosirea pe şan tier şi după anu m ite perioade la m aterialele degradabile sau la care carac­ teristicile se modifică în funcţie de condiţiile de depozitare şi starea atmosferică.14. Pentru betonul proaspăt şi betonul întărit se fac probe speciale. se ra p o rteaz ă la g re u ta te a cimentului (500 g) obţinîndu-se c a n tita te a de reziduuri (% ) ce definesc starea de conservare: alterat [%] = —— X 100%. Starea de conservare a cim entului. iar cînd p ă tru n d e nu m ai 1 m m se consideră că priza este term inată. care stabileşte tim p u l de început de priză (cînd acul nu m ai p ă tru n d e com plet în p a sta de cim ent plastică). Priza cim entului. P e n tru betoanele care în ex plo atare sîn t supuse unor medii spe­ ciale se fac şi alte verificări (perm eabilitate. Aceasta se stabileşte prin ciuruire şi trasa rea curbei granulom etrice care se com pară cu curbele etalo n (STAS 4(505-80). Compoziţia granulometrică a agregatelor. Pentru cimenturi se verifică : starea de conservare. de regulă p a rte a levigabilă este 3% pentru beto an e de m arc ă B 250 şi 1% pen tru betoane de m ărci s u p e r i o a r e (STAS 4605-80). a. Reziduurile de bulgări răm ase pe sită. 500 b. densitatea ap a re n tă şi lucrabilitatea (STAS 1759-80). priza şi con­ s t a n ţ a volumului şi rezistenţele mecanice (STAS 5293-77). 2) L a betonul întării : rezistenţele mecanice respectiv m arca beto­ nului (STAS 1275-81).).

Densitatea betonului este d a tă de g re u ta te a unui m etru cub de beton pus în operă. umflarea betonului şi curgerea lentă a betonului. porozitatea şi perm eabilitatea. Betoanele cu porozitate redusă au rezistenţe mecanice mari şi au o durabilitate mai ridicată. D ensitatea betonului este funcţie de densi­ ta te a agregatelor. Compactitatea betonului este cu a t î t mai mare. pare a fi un p ă m în t um ed. se prelu­ crează greu şi se întăreşte mai repede. după întărire. Caracteristicile betonului întărit.ea. Alte fenomene care se produc s î n t : contracţia la uscare. variaţiile de voliun. compact.2). f. cu c ît volum ul golu­ rilor este m ai mic şi depinde şi ea de alcătuirea granulom etrică a agre­ gatelor. co m p actarea b u nă prin vib rare etc. de regulă. T e m p e ra tu ra poate produce o dilatare termică sau o contracţie termică. dar poate să ducă la segregări. Cuburile se confecţionează şi se p ăstrează in ace­ leaşi condiţii ca betonul pus în operă şi se încearcă la diferite v îrste (7. care comunică între ei. tabelul IV. O im p o rta n ţă h o tă rîto a re pentru lucrabilitatea betonului o are ra p o rtu l în care se găseşte în beton ap a şi cim entul (raportul A/C). D acă betonul are pori deschişi. prin luarea de probe. 14 sau 10 cm.e. 2) Betonul plastic are consistenţa similară cu a unui a lu a t şi nu are de regulă segregări. Variaţiile de volum ale betonului se p o t datori în principal tem p era­ turii şi um idităţii. c a n tita te a de cim ent şi m ărim ea golurilor care depind de ra p o rtu l A /C . încercarea la 28 de zile indică. 14 sau 28 zile) . Din punctul (Ie vedere al consistenţei betonului se deosebesc 3 tipuri de betoane : 1) Betonul fluid care se tra n s p o rtă uşor prin jgheaburi.itat. la goluri rezultate din evaporarea apei în exces la întărirea betonului. P e n tru tu rn a r e a betonului o im p o rta n ţă deosebită o are consistenţa betonului şi lucrabilitatea sa (punerea uşoară în cofraj). 20. betonul este perm eabil la acţiunea apei. care se stabileşte de la început în funcţie de m arca betonului. Dozajul cim entului (c a n tita te a de cim ent la m etrul cub de beton) se stabileşte de pro iectan t sau întreprindere în funcţie de m arca beto­ nului (v. m arca betonului (STAS 1275 81). De regulă se determ ină rezistenţa la compresiune. 3) Betonul virtos are p u ţin ă apă. La betonul în tărit se c o n sta tă : densitatea. în cuburi cu latu ra de 30. 175 . Rezistenţele m ecanice ale betonului. Porozitatea şi permeabilitatea betonului s în t funcţii directe de gra d ul de porozitate. p ropo rţia de apă m inimă. Trebuie vibrat.

v îrs ta betonului etc. industria chimică) trebuie luate m ăsuri speciale. efectul umflării de regulă este favorabil. de aceea este necesar. p ro d ucîn d reducerea perm eabilităţii betonului. care poate produce fisurarea beto­ nului dacă scu rtarea este îm piedicată prin frecare cu p ă m in tu i sau alte legături. la clădiri etajate. COFRAJE 1. stîlpilor. direct sau indirect. să se facă o protecţie term ică la pereţii exteriori.14 zile. dar p entru medii puternic agresive (apa de mare. transmite­ rea încărcărilor verticale direct de la pop la pop. plăcilor şi fundaţiilor. prin contravîntuiri . m ărim ea eforturilor unitare. Izolarea fonică a betonului de asemenea este slabă. dar se defor­ mează şi în tim p . sîn t legate de : n a tu ra cimen­ tu lui şi dozajul de ciment. un cofraj este alcătuit din plinul cofrajului care deli­ m itează conturul betonului şi din elementele de susţinere şi de solidari­ zare ale acestuia. menţinerea la cotă fără lasăiri . preluarea încărcărilor orizontale (din vîrit sau alte cauze). Ele au un rol im p o rtan t. rapo rtu l A /C . Betonul supus încărcării se deformează la început. Betonul m en ţin u t în apă se umflă. îndeplinind prac­ tic a t î t rolul plinului de cofraj. 176 . Generalităţi Cofrajele sîn t formele în care se m ontează a r m ă tu ra şi se to arn ă fofetonul care apoi se întăreşte pentru a c ă p ăta profilul proiectat al grin­ zilor. condiţiile de tu rn a re şi udare tim p de 7 —. arcelor etc. B. bolţilor. Aceste fenomene. Izolarea termică a betonului este slabă. atunci cirul se cere. consum înd la betoanele t u r n a t e monolit m ulte m ateriale şi m anoperă pen tru realizarea lor. cît şi cel de solidarizare. Tipurile de cofraje m oderne dem ontabile cu grad ridicat de refolosire sîn t alcătuite din platelaje rigidizate (cu rigle). De regulă.P rin contracţie se înţelege o scurtare a betonului produsă în tim p prin uscare p re m a tu ră sau lentă. n atu ra agregatelor. Rezistenţa la acţiunea corosivă a mediului înconjurător este satis­ făcătoare. deform area in tim p se num eşte curgere lentă. Elem entele de susţinere a cofrajelor trebuie să p erm ită : decofrarea părţilor laterale ale cofrajelor fără a demonta elementele de susţinere.

P e n tru a se reduce cît mai m u lt tipurile de elem ente care se exe­ cută din beton monolit. decît eventual parţial. Cofraje nedemontabile | Cofrajele nedem ontabile se confecţionează de regulă direct pe şantier. 1 177 . coîrajele se împart in : cofraje demontabile şi cofraje neclemontabile. tab lă de 1. urm înd ca d upă decofrare să se recupereze u n procent c ît mai m are de cofraje. Din punctul de vedere al modului de utilizare. Din punctul de vedere al rcfolosirii. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . la proiectarea elementelor şi a cofrajelor se are în vedere tipizarea şi m odularea lor. coîrajele se îm part în : cofraje fixe şi cofraje mobile. fără lovituri şi zdruncinături. placaj re zisten t la u m id ita te de 8 sau 10 mm grosime. cuie. la decofrare recuperîndu-se m ate­ rialele. lemn ro tu n d etc. să nu adere cu betonul şi să asigure o calitate corespunzătoare a feţei aparente a betonului. Cofrajele mobile p ractic nu se de­ montează. pentru a suporta introducerea armăturilor şi procesele de betonare şi compactare. presiunea laterală care o exercită betonul pe pereţii cofraju lui. Cofrajele nedemontabile nu sînt practic refolosite. dulapi de 3 8 —48 mm. Cerinţa de refolosire im pune să se folosească cît mai m ulte cofraje de inventar dem ontabile alcătuite din panoiu'i interschim babile care să poată fi com binate pen tru a face orice tip de cofraj.. încărcările suplimentare date de mijloacele de compactare şi vibrare etc. Aceste tipuri de cofraje se numesc prefabricate şi sîn t proiectate pe bază de m odulare (de regulă din 10 în 10 cm).5—2 mm sau chiar plăci din m aterial plastic. ele executîndu-se din scînduri. Plinul cofrajului se poate realiza din scîndură de 2 2 —24 mm grosime. 2) Să fie etanşe pentru a nu produce pierderi de lapte de ciment şi să aibă rigiditate suficientă la deformaţii. ele deplasîndu-se pe m ăsură ce se to arn ă betonul. 2 . 5) Să fie refolosite de cît mai multe ori. 3) Să nu se deformeze sub influenţa umidităţii. din metal şi din m aterial plastic sau din m ateriale combinate. Cofrajele se pot realiza din m aterial lemnos.Condiţiile pe eare trebuie să le îndeplinească coîrajele sînt : 1) Să fie astfel concepute şi realizate pentru a suporta greutatea beto­ nului proaspăt. 4) Să se decofreze uşor.

b. fiind de regulă alcătuiţi din doi cleşti de scîndură care prind intre ei doi dulapi sau două bile (fig. l — chingile panoului de comple­ extensibile. Acestea re utilizează la execuţia din beton t u r n a t a pereţilor de subsoluri. Cofraje pentru plăci şi <|iinzi. IV. 5 —scîndură de solidarizare orizon­ tive speciale^de prindere etc. 7 — caloţi . b —panou de cofraj pentru stîlp . popi. dulapi tă ­ iaţi sub formă de rigle. grinzi a — alcătuire generală . IV. profile * metalice lam inate sau form ate X'.4). Cofraje pentru stîlpi.5 şi IV . la grinzi din panouri de scinduri. Cofrajele pen tru stîlpi se mon­ tează după m o n tare a armăturii. precum şi din profile metalice alcătuite sub formă de elemente speciale de F ig .6). bile sau m a ­ nele din lemn. a. Acestea se asamblează cu chingi dc scîndură cu grosime dublă fa ţă de grosimea plinului. Cofrajele au prevăzute tăieturi la p a rte a de jos a stîlpului pen tru cu răţire înainte de tu rn a r e a betonului şi din 3 în 3 m. rigle.70 m unul de altul.4. 8 178 . 2 — chingile panourilor tipizate .5 la rece. c. s —pa­ Cheresteaua folosită la co­ nou .Elem entele de întărire şi rigidizare a cofrajelor se po t realiza din scinduri. şuruburi. C o fra je p e n tr u stîlpi : in v en tar (caloţi. 3 — fu­ rară (umplutură) . 4 —scîndură de solidarizare verticală .). Elem entele de susţinere şi i de solidarizare propriu-zise ale platelajului se p ot realiza din 2 scînduri sau dulapi m o n ta ţi pe muchie.00—1. IV. Cofraje pentru pereţi. Solidarizarea cofrajelor se face cu caloţi care se m ontează la 0. iar Ia p arte a de sus tăieturi p en tru grinzi.60 —0. dispozi­ tare . La cofrarea pe o singură p a ite sprijinirea se face prin contrafişe. Acestea sînt ex ecu tate la plăci din astereală de scînduri. ferestre de tu r ­ nare. tală . 9 — chinga panoului. ziduri.20 m cu sîrm ă de oţel 0 6 —8 m m care se strînge pentru a prelua presiunea betonului proaspăt (fig. socluri de fund aţii etc. iar la cofrarea pe am bele p ărţi cofrajele se ancorează la 1. 6 — ramă de montaj . La stîlpii înalţi presiunea betonului p ro a sp ăt se ia prin contrafişe. fraje este din clasa a V-a.

Fig. Se admite înnădirea lor într-o singură secţiune. 7 — şurub de reglaj. 2 — montant .6. Cofraje pentru pereţi din panouri m etalice : 1 — faţă (tablă de 3 mm) : 2 — coaste profil U . Sprijinirea la cotă se face cu popi simpli p en tru plăci şi popi in cruce p en tru nervuri şi grinzi (fig. P en tru a asigura tran sm itere a încărcărilor verticale.00 — 1. Fig. 8 — ţăruşi . 9 — scînduri de trasare. 4 —cleşti transversali .7). 3 — grindă . 7 —le­ Rezemările la plăci s în t realizate clin scînduri sau dulapi aşezaţi pe muchie care reazemă pe cofrajul nervurilor şi acestea pe cofrajul grinzilor. Ordinea de decofrare şi Păstrarea popilor de sigu ran ţă asigură integritatea betonului tu r n a t Pmă la în tărirea corespunzătoare a acestuia. pentru cel m u lt o ju m ă ta te din popi. 5 — elemente de susţinere şi parapet pentru platforma de lucru . Popii trebuie rezem aţi corespunzător pentru a nu avea tasări (tălpi din scîndură sau fundaţii locale din beton). gături de sîrmă .00 m li se dă o contrasăg eată de 3 m m /m . Elem entelor mai lungi de 4. IV. prin ed is a re pe 3 sau 4 p ărţi cu scînd ură b ă t u t ă în cuie. acestea se ung înainte de tu rn a r e a betonului cu decofrol. Popii se execută din bile. IV. 6 — tiranţi . de regulă dintr-o singură bucată. Cofraje din cherestea pentru pereţi : 1 — panou .20 m şi se co n travîntuiesc pe două direcţii cu scînduri în cruce b ă t u t e în cuie. P entru a asigura decofrarea uşoară şi refolosirea cofrajelor. popii se aşază Ia distanţa de 1. IV. 4 — scaun .5. 6 — distanţier . . 5 —proptele . 3 — cleşti longitudinali .

iar m este modulul care are de regulă m ărim ea ni = 10 cm sau chiar 5 cm. 180 .7. respectiv / = n X m.) au dimen­ siuni care sînt u n m ultiplu de o dimensiune fixă acceptabilă. 3. rezistente la reutilizări. unde l este u na din dimensiunile elemen­ tului (lăţime. num ită modul. Cofraje pentru grinzi şi plăci. Elem entele de inventar. planşeele etc. M odularea înseam nă că to a t e elemen­ tele de construcţii (pereţii. lungime. înălţime). pe baza analizei u n u i n u m ăr mar* de proiecte se pot executa cofraje de in v en tar din elem ente interschim­ babile cu aju to ru l cărora se pot ex ecu ta practic to a t e elementele cart tre b u ie cofrate. Cofraje demontabile Folosirea cofrajelor dem ontabile este posibilă num ai la construcţii executate după ideea de modulare. n fiind num ărul de moduli cuprinj în dim ensiunea lu a tă în consideraţie. stîlpii. de cofraj. grinzile. m o dulate treb u ie să fie rigid». P e n tru construcţiile m odulate.Fig. m anipulabile m an u al sau cu mijloace mecanic» de care dispune întrep rin d e rea de m on taj. IV.

.1 . = 5 x m — 500 m). din elemente com binate etc.. din oţel.8.-------. IV. S în t deja tipizate panouri p en tru stîlpi denum ite tip A şi panouri p en tru plăci şi pereţi denum ite tip 13 şi C (fig. I \Q a m s V \ . ..... .. . se foloseşte de regulă p entru înălţim i şi lungimi un m odul auxiliar..1 7390 Secţiune / . IV. m ultiplu al modulului de bază (de exem plu m. C o fra j cu p a n o u ri d e p la c a j (scîn d u ri) a — panou . Materialele din care se confecţionează cofrajele dem ontabile de in­ v entar s î n t : scînduri.. b — detalii şurub strîngere.8). 1 ^.Rama Plăcută de m * ioo*8 5 repartiţie de \Piulltă Fig.. din lemn..P e n tru evitarea folosirii de panouri cu dim ensiuni mici. din alum iniu./ \ Placaj a 11*0*100*8 <tJ8 \ D/sfsnher . din fibre de poliesteri arm a te cu sticlă. cu elem ente tip fagure. t / / _ • is tă ..D isfant/en Ram ă § \ 1 ---------. placaje. Panourile din scinduri re p rez in tă form a cea mai p u ţin industria­ lizată de realizare a cofrajelor.

10). Aceste panouri pot ave i coaste longitudinale sau transversale care tra n s m it încărcările ce le revin la clementele orizontale m on tate pe cele două feţe şi prinse cu şuruburi cu filet şi piuliţe sau cu bucle şi pane sau alte sisteme echi­ valente. m aterial ceramic etc. Cofrajele pen tru stîlpi se reali­ zează din panouri şi sînt prinse 111 chingi metalice prevăzute cu găuri şi ştifturi de fixare. P o p i i metalici au d i s p o z i t i v e 182 . cofraje căţărătoare. Distanţele dintre cofraje (grosimea zidului) este m en ţin ută prin distanţieri de beton.Panourile din placaj sînt executate clin placaj rezistent la umidi­ tate. cofraje pierdute. IV. grinzi şi plăci. dispozitive ele blocare. Panourile din materiale combinate au feţele în co ntact cu betonul a l ătuite din planşete clin scînduri de brad sau din placaj întărite pe cele două laturi cu profile metalice. Acestea se alcătuiesc de re g u lă clin panouri care reazemă pe dulapi aşezaţi pe muchie sau pe grinzi extensibile. cleşti de asamblare şi şpraiţuri pentru susţinerea cofrajului. Susţinerile se realizează de regulă din alte materiale. fie din elemente tip fagure cu feţele plane. Cofraje dem ni talii Ie pentru stîlpi. Susţinerea cofrajului la poziţie se face de regulă cu popi extensi­ bili (telescopici) sau cu sisteme de blocare. (fig. cleme de fixare a caloţilor. P entru rigidizarea panourilor se folosesc coaste care să poată conferi panourilor rezistenţa necesară preluării presiunilor date de betonul proaspăt. Panourile metalice sînt alcătuite din tole de tab lă din oţel sau alu­ miniu cu întărituri pe faţa care nu vine în contact cu betonul . Se fixează prin cuie sau şuruburi de scheletul de rezistenţă care poate la rîndul său fie schelet integral clin lemn. Panourile din policsteci armaţi cu sticlă se confecţionează fie simple. d. din lemn şi metal sau numai clin metal. b. cofraje mobile. Cofraje demontabile pentrn pereţi. c.* a. Tipurile de cofraje demontabile se îm part după tipul elementului în : si ii pi. pentru clemente cu dimensiuni mici şi foarte mici. ele realizîndu-se ca şi panourile clin scînduri pe şantier sau în atelierele întreprinderilor ca producţie secundară. Cofrajele demontabile pentru grinzi. pereţi. clin 5 în 5 cm. D upă modul de folosire se îm part în cofraje suspendate. care sînt elemente de inventar. pentru a putea prelua împingerea betonului. Cele mai utilizate sînt cele cu panouri de placaj şi cele cu panouri metalice. Pentru preluarea împingerilor se pot folosi şi grinzi extensibile. Coîrajele demontabile pentru plăci. Acestea se alcătuiesc în mod siinilir cu cele pentru stîlpi. au de regulă caloţi cu şuruburi.9 şi IV. cofraje glisante.

183 .

dulapi din b eton a rm a t precom prim aţi etc.).). clădiri de locuit cu m ulte niveluri etc. 184 .de co n tra v în tu ire reglabile (tiran ţi cu m anşoane sau dispozitive cu pene). elemente ceramice. cu a ju to ru l cărora se execută feţele verticale . 12). IV. se folosesc prin re m o n tă ri (fig. Cofrajul propriu-zis este alcătu it din panouri. Cofrajele căţărătoare sau păşitoare sînt cofraje dem ontabile de tip special. Aceste cofraje folosesc la execuţia pereţilor plani sau curbi de grosime c o n stan tă pe verticală (fig. Cofrajele glisante sînt cofraje mobile care se deplasează pe verti­ cală în stare a sa m b la tă cu aju to rul unor verine speciale care se ca ţă ră pe tije metalice rezem ate pe fundaţii. tab le cu ta te m eta­ lice. IV . Cofrajele pierdute sînt cofraje nerecuperabile care ră m în înglobate în beton (tuburi de azbociment.11). (silozuri.

L a fixarea la cotă a cofrajelor li se creează co ntrasăgeţi de 1/200 şi 1/1 000 pen tru preluarea deformaţiilor elementelor încovoiate.12. nerespectarea cotelor din plan şi de nivel. datorită cedării terenului sub tălpile popilor. în soluţie caldă aplicată j într un singur s tr a t subţire cu pensula (de regulă m otorină cu 6% parafină).. deformaţiilor elementelor de susţinere. cofrajelor şi beton. în tre scînduri se lasă ro stu ri de 1 —2 mm pen tru um flarea lemnului. din polistiren de 4 —5 cm grosime sau din f işii de lemn moale de 0 — 12 mm grosime. c — b a s c u la re a p a n o u rilo r in ju r u l şa rn ie re lo r. O grijă specială trebuie să constituie curăţirea stîlpilor prin ferestrele p racticate la p a rte a inferioară a stîlpilor. abaterile dim ensio­ a — p a n o u r i de c o fra je s u s ţin u te pe r ln d u l in ­ f e rio r de p a n o u ri .La folosirea cofrajelor şi la pregătirea lor pentru betonare trebuie să se ţin ă seam a de i» urm ătoarele : < ] 1 1) Tratarea cofrajelor îna­ *~ \ ___ ui i inte (le betonare . după caz. La b aterea scindurilor se ţine seam a şi de condiţia de a nu curge laptele de ciment. care se închid. deformarea pe verticală a grinzilor şi plăcilor. 185 . cu fa ţa t r a t a t ă cu soluţie de acid clorhidric diluat cu 2 —4 p ărţi apă (se ţine în soluţie 2 —4 li şi se usucă la aer 6 h) . 3) Cofrajele pentru betoane aparente se realizează din placaj tego (care d upă 2 —3 utilizări se unge cu s u b s ta n ţă decofrantă). C o fra je c ă ţă ră to a r e : cofrajelor. Cofrajele îna­ inte de p re parare se cu răţă. IV . cu peria de sîrm ă sau cu alte mijloace eficiente.5 0 ° C (parafina în­ călzită am estecată cu 94% m otorină tim p de 2 —3 min). Executarea neeorespunzătoare a cofrajelor poate duce la u rm ă to a ­ rele defecte : umflarea stîlpilor ca urmare a desfacerii legăturilor sau cedarca susţinerilor . pen tru re du ­ n1 ! '/ A 1 cerea aderenţei între astereala v > . se arde cu soluţie încălzită la te m p e r a tu ra de 4 0 .. 2) Tolerantele şi rosturile F ig. frajelor şi se corectează p ină la înscrierea lor în toleranţă.1 1 se ung cu o s u b s ta n ţă decoA y\ V frantă. care treb u ie să aibă asigurate rezem ări nedeform abile (rezemări la nivelul de îngheţ). cofrajele . P entru a se obţine suprafeţe netede se etanşează rosturile intre panouri cu fişii din carton m ucava de 3 m m grosim e. b — p a n o u r i s u s ţin u te p e nale se verifică la recepţia co­ d is ta n ţie r i ./ . din scinduri geluite sau scinduri brute . slăbirii penelor de sub popi .

4 — rigidizări . Tiparele pot îi : demontabile (de exemplu tip arele care se desfac la panourile mari) şi nedemontabile (care au to a te părţile fixe şi deco­ frarea se face prin smulgere sau expulzare).Aceste defecte trebuie cunoscute şi p revenite de dulgheri. Tipar m etalic pentru confecţionarea chesoanelor prefabri­ cate (secţiune transversală şi ve­ dere) : 1 — şasiul tiparului . 4. 6 — cheson din beton. grosimi relativ m u lt mai reduse d a to rită calităţii superioare a betonului t u r n a t (fig. 3 — balama pen­ tru rabatere laterală . IV. care au secţiuni transversale m ai compli­ cate. IV. 186 . care le asigură în condiţii superioare de precizie form a si dimensiunile elementelor prefabricate. Tiparele se clasifică in : tipare fixe (la execuţia pe stand) şi tipare mobile (la execuţia în lanţ de agregate sau în flux continuu sau conveier). 5 — axul de rotire a balamalei . deoarece neînlătu ra rea lor la tim p duce la com pro­ m iterea lucrărilor şi la demolări. prefabricatele din b eton a rm a t se to a rn ă în tipare. 2 — laterala lon­ gitudinală a tiparului . 13). Tipare De regulă. fierari betonişti şi betonişti. DETALIUL A Fig. 13.

Tiparele pot fi cu plate în baterii realizînd t u rn a r e a mai m u lto r elem ente . ele po t fi ex ecutate din lemn. Tiparele încălzitoare au prevăzute pereţi dubli etanşi între care circulă aburul. beton armat şi beton precomprimat. feţele în con tact cu betonul se ung cu su b s ta n ţe care să nu corodeze tiparul. m ai com pletă. av în d foarte m ulte r e u ti l i z ă r i . Pentru tratarea în camere de aburire se folosesc tip a re care asigură o închidere cit. treb uie p e rm a n en t în treţinute. Condiţii generale. p ărţi com ponente ale agregatelor de tu rn a re . . Condiţiile de precizie a tiparelor sînt» tre c u te în STAS 6(3. F a ţ a liberă a elem entului se acoperă cu capac terni oizolator sau încălzitor. Unele tip are sînt.Unele tipare sînt incomplete (fără fu nd cele care se to a r n ă pe par­ doseală şi fără pereţi laterali care sîn t suplinite de agregatul de tu rn a re ). să nu adere cu b etonul şi să nu lase p ete pe beton. Elemente prefabricate de beton.57/1-76. Tiparele au rigiditate mai m are decît cofrajele. co m p actare şi finisare ( agregatele tipar). m etal sau chiar sub formă de m a triţe din b eton arm at.

în general. care. < Operaţiile de sudare. calitatea oţelurilor etc. Generalităţi P e n tru confecţionarea arm ă turilor pe şantier. operaţiile pe care le su po rtă arm ă tu rile s î n t : îndrep­ ta re a . tăierea. Fasonarea (îndoirea) se face m anual sau mecanic în funcţie de dispo­ zitivele şi utilajele de care se dispune. înnădirea (prin suprapunerea barelor şi prin sudare). DISPOZITIVE Şl UTILAJE NECESARE REALIZĂRII ARMĂTURILOR PENTRU BETON ARMAT A. dia­ m etru l barelor şi dispozitivele sau utilajele specifice de. se folosesc dispozitive şi maşini cu u n g ra d mai mic sau m ai mare de com plexitate. form a profilului. CPERAŢIi PREGĂTITOARE 1. de grosim ea barelor. se dispune pe şantier sau in atelier. Operaţia de îndreptare este în funcţie de modul de livrare a arm ă tu rii (colaci sau legături de bare). sînt incluse de regulă în tehnica sudării arm ă tu rii şi nu se realizează de fierarii 188 . fasonarea (îndoirea). Operaţia de taiere a armăturilor la lungimea desfăşurată p rev ăzu tă in proiect se face m anual sau mecanic în funcţie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. razele de în­ doire. confecţionarea carcaselor şi plaselor legate şi sudate etc. în ateliere sau uzine. Această operaţie poate fi fă cu tă m an u al sau mecanic.C a p ito lu l V TEHNOLOGII. rezistenţa oţelului. a t i t cele de înnădire în lung a barelor cît şi cele de petrecere pentru formarea carcaselor şi plaselor. F aso narea se face după desenele din proiect.

şi fasonare a arm ăturii. Fişa poate fi în tocm ită de organele specializate cu p re g ătirea fabri­ caţiei sau de c ă tre m aistru. sau se execută de către agregate complexe pe linii s em iautom ate sau auto­ m a te de sudare.. G etc. i n coloana 3 se trece indicativul elementului. Operaţiile pre g ătito a re fac p a r te din pregătirea fabricaţiei ele­ m entelor din b eto n a rm a t şi sînt funcţie de gra d ul de organizare a atelierului de şantier. întocmirea fişei de debitare şi fasonare Preg ătirea fabricaţiei se face pe baza proiectului de execuţie. întocm indu-se fişa de debitare . Fişa de debitare şi fasonare se face pe baza datelor din proiect. Nu este indicată practica de a se lucra direct cu planurile de exe­ cuţie fără a se face fişa de debitare şi fasonare. fn planşele de proiectare există şi u n ex tra s de arm ă tu ră . lungimea ciocurilor. placa P etc. d iam etre şi n u m ăr de bucăţi. lungimea desfăşurată a îndoirilor etc. din «are se extrage arm ă tu ra . tehnologia schematică de îndoire. respectiv în cofraje. i n coloana 2 se trece m arca arm ăturii. Fiecare b ară va treb ui să p oarte u n indicator din care să rezulte elem entul la care se referă şi mr rea arm ă tu rii prevă­ zută în proiect. pe elemente. Pentru completarea fişei (v.. de exemplu grinda pt. a atelierului centralizat de arm ă tu ri sau cel al fabricilor de prefabricate etc. . m ărim ea dornurilor şi a rolelor pe care se face îndoirea. stîlp S.. B. ci de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor-beton. B în atelierele. razele de îndoiri. p u tîn d face p arte din acest carnet. Confecţionarea carcaselor şi plaselor se poate face în ateliere sau direct la locul de m ontaj al arm ăturii. p en tru fiecare obiectiv. Unele operaţii simple la sudarea prin pun cte se pot « x e c u ta şi de fierarii betonişti.l. 189 . Fişele de debitare trebuie să fie înserate în carnetul fierarului betonist.l etc.. Industrializarea producerii arm ă tu rilor necesită execuţia în ateli­ e r e a arm ă tu rilo r sub form ă de carcase şi plase sudate. IX. dc a rm ă tu ri este indicat să fie afişate planşe cu teh ­ nologia de fasonare 111 care se v a a r ă ta pe calităţi de oţeluri şi diam etre de bază. care trebuia ■examinate şi înţelese perfect de m aistru. m ărci de a rm ă tu ră. l ) se dau următoarele în» dieaţii : feoA h i coloana 1 se trece denum irea elementului. conform modelului din tab elu l V . tabelul V. Problem ele atelierelor de a rm ă tu ri vor fi t r a t a t e la cap.betonişti. 2.

155 o 2 4 2 30 «5 S U L-S^O 45 D . Fişa de debitare şi fasonare pentru barele din elementele de beton armat — c« Numărul b a re lo r asem enea In piesă T o ta l D ('n u m ire a piesei S ife l |l|" Extragerea armăturilor 35 36 3 7 -3 8 3 9 -4 0 41 4 2 -4 3 44 34 Grinda G. 4 - o—0 C C 2 2 2 1 13 13 11 11 26 26 22 11 8 8 8 8 z ? 5 < 7 c____ £ f s£__^=5£^_Şz 70 ^ © © (54) L=ti55 / n coloana 4 se dă oţelul de arm are : de exemplu OB 37 PG 52 STNB.g =*95 t. î 2 1 o n o pj L -. care se obţin din înmulţirea coloanei 5 cu coloana 6. L-190 . deci care au aceleaşi dimensiuni şi acelaşi lei de armare.2 £r~i£.3. 51 52 53 54 Placa 1— 2 2 . ’ Coloana 5 conţine numărul elementelor similare. STPB (v. III).l.Tabelul V . i-/5o 3 C " ~^>'£îL=?3b OB ■ a c £ 4 4 1 21 16 96 16 10 49 . cap. I n coloana 6 se trece num ărul de bare de acelaşi tip ca res e a ă sc s c m element. C /3 Stilpii S 1 -3 -4 - 4 6 C'l o 4 4 4 0 3 3 16 ]§Z--/55 24 12 12 61 20 20 20 6 JSU S & şoiţb 46 47 50 48 Fundaţiile /•’ 1 .955 o 1 2 2 2 4 2 30 8 20 16 IC» 16 12 12 6 L*?2S 87 > S > (>S5 tc A- ■ . 190 .3 —t . * s I n coloana 7 se trece num ărul to tal de bare asemenea din elemen­ tele de acelaşi tip.

) şi pe diametre. care se vor îndrepta. numărul comenzii. ca şi cînd'stilp ul ar fi culcat spre dreapta. pe tronsoane. pe desenele din fişă sînt trecute at. Agrafele şi «trierii se figurează în planul în care sînt m o n tate în operă.). marca a r m ă t u r i i . Fişele se vor îndosaria. Lungimea desfăşurată a unei bare se compune din suma lungimilor fiecărei porţiuni.) se reprezintă desenul co tat conform proiectului. VI. O margine a fişei răm îne liberă pentru însemnări ale fierarului betonist (evidenţa num ărului de bare. Cotele etrierilor sînt pentru exteriorul fibrei barelor. în care se trec mărcile de oţel similare (de aceeaşi lungime). iar barele din stîlpi in poziţie ra b ă tu tă (culcate). în partea de jos a fişei se întocmeşte recapitulaţia. cit şi lungimea totală a barei care se fasonează. cantitatea totală de oţel-beton. frete). pentru a forma caietul de lucru al fierarului betonist. PC 00 etc. cu cit. Lungimea barelor de aceeaşi m arcă se obţine prin înmulţirea cifrei corespunzătoare din coloana 7 cu L. Se trec de asemenea lungimile. care foloseşte la debi­ tarea arm ăturii după ce a fost îndreptată. Dacă este necesar se vor trece şi explicaţii pentru piesele m ărunte (etrieri. indicîndu-se 191 . înclinare a barelor care diferă de înclinarea obişnuită de 45° (sau de catetele egale ale triunghiului). care se trece de asemenea în fişă. debita (tăia) şi fasona.it lungimile porţiunilor fasonate. pentru m area prevă­ zuta în proiect. tem peratura admisă pentru fasonare pe tim p friguros etc. pe calităţi de oţel (OB 37. poziţia ciocurilor(de regulă ciocurile în sus sînt pentru barele de la partea inferioară şi ciocurile în jos sînt pentru barele de la p arte a superioară a grinzii). în mm. Acest caiet poate fi folositor la recepţia lucrărilor ascunse (arm ături înglobate în beton). la rece sau Ia cald. unghiurile de. 3. Pe desen barele vor figura în poziţia în care sînt puse în operă (construcţie). (L).In coloana S se dă diam etrul arm ăturii.eva Z|le înainte de începerea operaţiilor de debitare şi fasonare. Fişa mai conţine şi o rubrică de observaţii în care se trec indicaţiile speci­ ale cu privire la modul de fasonare. PC 52. Pregătirea armăturilor în depozit După întocmirea fişelor de debitare. formaţi­ unea de lucru etc. Modul cum se stabilesc cotele şi lungimile unei bare se arată deta­ liat la cap. De regulă. Pe figură se mai trece lungimea desfăşurată a fiecărei bare. In coloana '. şi fasonare se stabileşte. în cm.

Calitatea oţelurilor v a fi identificată pe baza profilului.Normativul pentru executarea 192 . Maistrul sau şeful echipei de fierari betonişti întocmeşte planul de muncă.Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi leton armat “ C.4 treia verificare. PG 52. A doua verificare. calibrele p en tru m ăsurarea diam etrului sau în lipsa acestora cu cleştele p a te n t sau m etru l. în ainte de operaţia de îndreptare se v or pregăti arm ăturile cu respectarea condiţiilor din . şi profilul şi calitatea sîrm elor şi plaselor su d ate pe baza STAS 438/2-80. P roba de îndoire se face la unghiul pre v ăzu t în sta n d a rd u l pen tru fiecare cali­ t a t e de oţel. certificatele de calitate pe care le deţine şi oricare alte date necesare stabilirii calităţii. Colacii sau legăturile de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseam nă şi se înd epărtează deoarece nu se a d m it a fi puse în operă.G. PG 90). c) şi se face. . toroane şi liţe p en tru b eton precom prim at conform STAS 6482/1. de asemenea. a m arcajului cu vopsea sau a plăcuţelor metalice.T. verificînd calitatea oţelurilor (OB 37. 2. 3-80 şi STAS 6482/4-80. II. înlocuirea oţelului p revăzut în proiect cu un altul diferind prin cali­ t a t e sau diam etru se po ate face num ai cu ap ro barea proiectantului. precum şi a abaterilor dimensionale conform sta n d a rd u lu i sau datelor din prezenta lucrare. cap. folosite de C om binatul Metalurgic din Cîmpia Turzii (C. 140-85. regulă pentru 10 zile. PG 60.M. Colacii sau barele care depăşesc toleranţele negative nu se folosesc la fasonare. M ăsurarea diam etrului treb u ie fă cută cu aten ţie p en tru confrun­ t a re a cu diam etrul nominal tre c u t în sta n d a rd . Oţelul-beton care corespunde din p un ct de vedere calitativ se trans­ p o rtă şi se grupează pe diam etre lîngă linia de înd rep ta re şi fasonare pen tru a se lua o hotărîre asupra folosirii acestora.pe form aţii ele lucru c a n tita te a to ta lă de a r m ă tu ră p en tru o perioadă determ in a tă .. STAS 438/3-80 şi a stand ard elor pen tru sîrme. ele se notează şi ră m în în depozit p en tru alte destinaţii. A rm ăturile care urm ează a fi luate din depozit pen tru debitare şi fasonare vor fi stabilite de şeful de depozit. în depozit cu şublerul.. pe baza profilului indicat în STAS 438/1-80. E ste proba de îndoire la banc. Valorile găsite se consemnează pe o notă care se transm ite şefulu de ş a n tier sau lot. î n depozit va alege c a n tita te a de oţel care rezultă din re capitulaţia din fişe.) p e n tru sîrmele şi produsele din sîrm ă p en tru b eton precom prim at. Prima verificare. . E ste cea p en tru diam etrul barelor de oţel-beton (v. pen tru fiecare dia­ m etru şi calitate de oţel sosită cu acelaşi certificat de calitate. de. care v a trebui să indice calitatea oţelului şi diam etrul barelor.

îndreptarea prin întindere cu troliul manual a oţelului-beton livrat în colaci Oescolăcirea şi în d rep ta rea se face pe o platform ă.G). cap. în d re p ta re a barelor din colaci la şautierele care nu au maşini de ‘•iclreptat se face obişnuit prin în tind ere dacă oţelul nu este prea d u r —• C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLĂCIT. diam etrul interior al colacului se alege astfel ca oţelurile să se deruleze cu o săgeată mică fără să aibă nevoie de o operaţie de în d re p ta re ca la oţelurile lam inate la cald. la a rm ă tu rile liv rate în colac. ÎNDREPTAT Şl TĂIAT ARMĂTURILE P rim a operaţie tehnologică de confecţionare a arm ă tu rilo r este ope­ raţia de înd rep ta re care este diferită la a r m ă tu r a liv ra tă în colaci. beton armat şi beton precomprimat “ sau alte p re­ scripţii speciale cu privire la re sp ectarea condiţiilor de t r a n s p o r t (v. deoarece aceste oţeluri ies din lam inor sub form ă plastică (bare înroşite). sirmele şi produsele din sîrm e (toroane şi liţe) de regulă s în t în făşurate in colaci de dimensiuni m ari sau pe ta m b u ri de lemn de dim ensiuni m ari (toroa­ nele) . şi chiar de g re u ta te a acestuia. 1 1 qo . Dispozitivele de înd rep ta re s în t funcţie de calitatea oţelului (rezis­ te n ţa lui). se vor efectua încercări (STAS 1799-81). Dacă nu s în t îndeplinite condiţiile de t r a n s p o r t şi depozitare şi în caz de dubii. beton armat şi beton precomprimat. d iam etrul barelor este mai m are şi d iam etru l colacului este m ai mic. de regulă b eto ­ nată. Oţelurile de în altă rezisten ţă p e n tru b eto n precom prim at. „Construcţii de beton. Oţelurile-beton lam in ate la cald şi liv rate în colaci se descolăcesc cu a t î t mai greu. Prescripţii pentru verifi­ carea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton.lucrărilor de beton precomprimat C. diam etru l barelor colacului. c u o lungime de 50 m şi o lăţim e de 2 —3 m. 21-85 şi STAS 1799-81. care se răcesc pe v îr te ln iţa de lîngă laminor. 1. B.00 m). Aceste tip u ri de oţeluri se numesc a u to derulante (diam etrul colacului este în j u r de 2. faţă de a r m ă tu r a livrată în legături de bare. cu c ît oţelul are o rezisten ţă mai m are. X.

iar cap ătu l liber al barei se prinde in cleştele de la c a p ă tu l fix. Ordinea obişnuită a operaţiilor esle: se fixează troliul. ..5 X 420 x 785 = 16 490 N. F o rţa de întindere este funcţie de rezistenţa oţelului şi diam etrul barelor. . . = -----------------. doi cleşti de tip ul celui a r ă t a t în figura V .3% (3 m m /m ). Pentru operaţia de întindere sînt necesare următoarele dispozitive : u n troliu m anual bine fix at la ca p ătu l platform ei p rin interm ediul unui cablu flexibil. . colacul de oţeî-beton se duce lîngă stîlp u l din c a p ă tu l platform ei (stîlpul de ancorare). apoi colacul se rostogoleşte p în ă în apropierea troliului u nde b ara Jde oţel-beton se taie din colac cu foarfeca şi se prinde cu al doilea cleşte de cablul flexibil al troliului (prinderea se poate face înainte de tăiere dacă barele au ten ­ d in ţa de reîncolăcire).l.3 x 5 000]» prin întindere nu trebuie sa depaseasca valoarea . Cleşte pentru îndreptarea prin pen tru u rm ărirea deplasării car întindere a vergelelor subţiri de oţelpătului barei).l. se folosesc la în dreptare acele date. Oţelurile PC 60 de d iam etre Ks şi 12 mm care s în t liv rate în colaci cu diam etrul mic sîn t greu de în d re p ta t p rin întindere. beton.z = 420 N / m m 2 şi secţiunea A = 785 m m 2 . î n acest caz în d re p ta re a se face la banc cu mijloace m a­ nuale. . la o b ară din oţel PC 60 cu d iam etrul de 10 mm fo rţa m ax im ă de întindere v a f i : F < 0. Dacă controlul se face prin lungiri. care nu va depăşi j u m ă t a t e din forţa corespunzătoare limitei de curgere. Cu troliul se începe întinderea lentă [pînă cînd oţelul se pu n e sub tensiune slabă* după care se m archează pe plat­ form ă şi pe bară lungimea barei înainte de începerea întinderii propriu-zişe (se pot folosi şi sta­ tive speciale de lemn cu g rad aţii Fig. u n p u n c t fix la celălalt c a p ă t al platformei (stîlp bine înfipt în p ăm în t). . în d re p ta re a treb u ie fă cu tă la u n efort relativ mic. . .4. în m od obişnuit fo rţa nu depăşeşte cîţiv a kilonewtoni. un cablu sau u n la n ţ de întindere. 0. D acă prin operaţii prelim inare se stabileşte că oţelul se în d re a p tă la eforturi sau lungiri mai mici. se calculează din condiţia ca lungirea procentuală să nu depăşească 0. . . Controlul întinderii se face fie prin fo rţă fie prin lungire. 194 . atu n ci lungirea to ta lă maximă. se prinde unul din cleşti de ca p ă tu l fix (stîlp) cu un cablu sau lanţ. u nde limita de curgere jR^o.şi colacul nu tire d iam etrul p rea mic..= ' 100 = 15 cm. m etru pen tru m ăsurarea lungirii etc. respectiv pen tru o b ară de 50 m lungime lungirea ei . V .. „ . De exem plu. .

3 ş i a num e u n stîlp işo r'd e lemn cu contrafişa 6. plăci cu cîrlige de întindere 7. care se p o a t e face pe p latfo rm a b eto n ată sau lîngă standu l de fasonare. scripetele 4 p r i n c a r e trece cablul fără sfîrşit. 195 . V. cablu fără sfîrşit 6. Lungirea se poate m ă s u r a c. cercei de p r i n d e r e 1 ş i 2. Instalaţie pentru îndreptat oţel-beton livrat în colaci. îndreptarea la o instalaţie de îndreptat cu troliu electric a oţelului-beton livrat în colaci I n s t a l a ţ i a d i s p u n e d e u r m ă t o a r e l e d i s p o z i t i v e (fig. b ara de blocare 5. dispozitivele anexe : stîlpi de an­ c o r a r e 3. m anşonul de strîngere 3. plăci de ancorare ş i fix ato r cu excentric 5. 1 ) Stîlpii de ancorare şi dispozitivele de întindere po t a v e a alcătuirea d i n figura V. Ş a n t i e r e l e p o t să-şi construiască dispozitive improvizate. p în ă la atingerea reperului stabilit.u m etrul pe platfo rm a b e to n a tă . cadru ghidaj 9 şi opritor 10. 2) bine anco rate în p ă m în t pe care se p u n colacii . V. P e n tru o astfel de instalaţie dispozitivele anexe au o alcătuire variată.în tin d e re a troliului se con tin u ă p în ă cînd oţelul se lungeşte cu m ărim ea stabilită. Controlul lungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv im pro­ v i z a t care poate i n d i c a lungim ea to ta lă în centim etri. dispozitiv de întin ­ d e r e 4.2) : o baterie v îrte ln iţe ( 1. D u p ă înd rep ta re urm ează o peraţia de debitare la lungime. d e Fig. cabluri de în­ t i n d e r e S.2. I n c ontinu are se dau cîtev a exem ple de dispozitive. u rm ărin d deplasarea capătului b a r e i de lîngă' troliu. t r o l i u l electric fix at de platform ă S . 2.

4. V. 196 .4) alcătuite principiu dintr-un b atiu fix şi un sistem mobil cu ax central pe care aşază colacul. î n figura V. S tîlp i d e a n c o ra re şi d isp o zitiv e d e în tin d e re . V ig. V. V irte ln iţă sim p lă.5 se a rată o v irteln iţă care se poate executa pe şantier. L a acest tip de virtelniţă batiul este fo rm at dintr-o podină de lemn F ig. 2 — cerc de ru­ lare .J3 Fig. V irte ln iţă d e şa n ­ tie r : 1 — cruce . în se de de 2) Virtelniţele pot fi simple sau duble de in v en tar (fig. V. Virtelniţele moderne sîn t p rev ăzu te cu dispozitiv frînare şi o cruce la p arte a superioară care împiedică colacul să sară pe virtelniţă.5. V. 3 — suporţi din ţeavâ.3.

4) Fixatorul cu excentric reprezintă u n sistem simplu de blocare pentru barele din oţel moale şi diam etru mic care necesită u n efort redus pen tru îndreptarea prin întindere după descolăcire (fig.9). fig .pe care este m o n ta tă o placă de bază cu un pivot în care se roteşte o cruce solidarizată cu un cerc de m e t a l . V. pe cruce se po t m onta suporţi din ţeavă.8 şi 5.6. 197 . 3) Plăcile dc ancorare pot fi de tipu l celor din figura V. a. V. V. Fixator cu excentric. care perm it fixarea concom itentă a m ai m ultor bare de oţel ce se introduc în găurile plăcii unde se fixează prin îndoire şi se înţepenesc sub efortul de tracţiune. b. 5) Cirligele de întindere s în t auxiliare de fixare a plăcilor de anco­ rare de cablul fără sfîrşit (fig.7).7.

10). • ■' 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puşi pe virtelniţă de cablul fără sfirşit (v . 8). fig. derularea cablului fără sfirşit este asigurată de faptul că celălalt ca p ă tu l său este legat de s tîlp u ld e ancorart cu scripete (v.9. 6) Cablul de întindere este p re v ă z u t cu cîrlig şi ochet şi cu a ju to ru l lui şi al plăcii de ancorare se p o t fixa barele de oţel de cablul de pe t a m ­ burul tro liu lu i (fig.6 ) şi cirligului de întindere (v. prin intermediul plăcuţei de ancorare (u.troliu electric s în t : 1) Montarea colacilor pe vîrtelniie. Operaţiile de descolăcire la in s talaţia cu. 198 . V .Fig. ' " 4) Operaţia de descolăcire se termină cînd cirligul de. Y. V.9). V. fig. V. V. fig.3).fig . al cărui motor a fost pus în funcţiune . întindere a ajuns la capătul cursei cablului fără sfirşit. Fixarea capetelor barelor de cablul fără sfirşit 3 prin interm ediul plăcii de ancorare V şi al cirligului de întindere 2. 3) Descolăcirea se realizează prin acţionarea cablului fără sfirşit de către troliu. cînd se opreşte şi motorul.

11). V . b ara se aşază prin g re u ta te a pro­ prie pe platform ă.7).3% ). 3. D u p ă în d rep ta re se roteşte ta m b u ru l troliului înapoi.Operaţia de întindere se începe cu fixarea barei la cap ătu l dinspre vîrteln iţe prin fixato rul cu excentric (v. V. în d re p ta re a şi fasonarea s în t în acest caz operaţii care se fac de aceeaşi form aţie şi cu aceleaşi dispozitive (v. V. îndreptarea cu dispozitive simple şi la maşini de îndreptat cu role şi cu cap rotitor a oţelului-beton livrat în colaci Barele de diam etre m ari 0 > 12 m m se în d re a p tă pe bancul de fasonat cu chei cu sau fără prelungitor. V. iar celălalt ca p ăt se leagă de ta m b u ru l troliului prin interm ediul cablului de întindere (v. Folosirea trac to arelo r sau a altor mijloace de întindere nu este recom andabilă.10) şi plăcilor de ancorare (fig. apoi se eliberează din fixator şi din placa de ancorare. d e a n c o ra r e 2. pîn ă cînd se reali­ zează lungirea procentuală stabilită (m axim um 0. fig. cap. £ig. a l c îrlig u lu i d e în tin d e r e 2 şi a l c a b lu lu i d e în tin d e r e 3. Barele cu diam etru l m ai gros de 12 m m din oţeluri OB 37 şi PG 52 ?i_°ţeluri PG 60 şi PG 90 cu d iam etrul mai gros de 10 m m se în d re a p tă 199 . Se tra n s p o r tă barele în fascicule p în ă la bancul de lucru. V. Se taie barele de pe p latform ă cu cleştele la lungimile cerute conform ■fişei de debitare. F ix a r e a c a p e te lo r b a re lo r d e o ţe l-b e to n d e tro liu p r in in te rm e d iu l p lă c ii. în d re p ta re a propriu-zisă începe prin acţionarea troliului în aceSeaşi condiţii ca la în drepta rea cu troliul m anual. D).l l . 3 Fig.

folosind cheia cu prelungitor. fixate cu buloane in col­ ţurile opuse ale bancului).etan Fig. V. l 2) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plăci m etalice cu dornuri 1. V. folo­ sind ca p ătu l liber al barei ca pîrghie . Barele de diam etru mic se în d re a p tă la maşini cu role sau la maşini cu cap rotitor. u n alt p a r a m e tru im p o rta n t este ra z a de cu rb u ră (respectiv săgeata /) care se im prim ă barelor. Banc pentru îndreptarea barelor ansam blu de capre prin p la­ groase. sau direct. Schem a m aşinii de îndreptat. nul înclinat 5). în d re p ta re a se face prin c u rb are a succesivă în unul sau două pla­ nuri.13. Săgeata este reglabilă şi re zu ltă din poziţia reciprocă a rolelor.m an u al pe u n banc obişnuit (fig. V . prin înco­ voiere.13). În d re p ta re a se face du p ă intro ducerea barelor in tre dornurile plăcii. Koţii* angrenajului mecanic Lima barei Oe ofe/-6eton masm» M işcarea otelului-t. alese în funcţie de diam etru l barelor care se în d re a p tă . cu a ju to ru l u n or role de diam etre convenabile. P oziţionarea rolelor se face astfel încît săgeata din curbare să descrească p în ă la în d rep ta rea com pletă (fig.12. V. bancul de lucru 2 este adesea c o m p letat pe cele două latu ri cu capre p en tru depozitarea barelor de î n d r e p t a t : ansam blu l de ca p re o şi capre joase 4 p en tru barele în d re p ta te (care sîn t dirijate spre acest Fig. 200 .

prin ro tire a capului curb şi avan sarea sîrmelor se execută în d rep ta rea t o t p rin curbare. direct din c o l a c i . maşini p en tru s u d a t cap la cap bare de oţel-beton . Descrierea m aşinilor este detaliată în cap. Barele cu diam etru mai mare. p en tru a fi uşor introduse în maşini. pe o lungimede ap roxim ativ 1 m. m aşini com bin ate de în d rep ta t.Maşinile cu cap ro tito r au u n cap curb prin care trec sîrmele (sau1 bare ce au d iam etru l mic) . precum şi linii complexe care fac operaţiile în flux continuu (de tă ia t. prevăzute cu lim itato r a u to m a t de cursă. Unele din maşinile cele mai cunoscute în prezent s în t a r ă ta te în con­ tinu are unde se prezintă modul general de alcătuire şi exploatare. Unele m aşini au şi dispozitive anexe. c ît şi oţelul profilat (tip PG sau sîrmele am p re n tate). Rolele de angrenaj p o t d erula barele sau sîrmele liv rate în colaci prin fo rţa de t r a c ţiu n e care se naşte p rin frecare. maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. Maşinile tre b u ie să p o a tă prelucra a t î t oţelul neted. ce declanşează şi tă ie re a barelor la lungim ea stabilită. 201 . V. C. care însă de această d a tă se face în to a t e planurile ce intersectează centrul secţiunii transversalea barelor. m aşini de fason at bare su bţiri (etrieri) . B arele s în t deplasate cu a n u m ită viteză prin acţionarea unor rolede angrenaj puse în acţiune de m o torul maşinii. Maşinile p o t fi d estinate atelierelor de a rm ă tu ri de m are capaci­ t a t e unde se cere p ro d u c tiv ita te rid ica tă sau atelierelor de şantier un d e sînt suficiente maşinile cu p ro d u c tiv ita te medie. tă ia t şi faso n at bare. C. d u pă care barele s în t deb itate a u t o m a t lateral. su dat şi chiar r u l a t plase sudate). se în d rea p tă cu m in a sau cu a ju to ru l cleştilor şi cheilor. cu perii radiale care c u r ă ţ ă oţelul de rugină. Maşinile au dc regulă u n su p o rt dc susţinere a barelor în d rep ta te . maşini de s u d a t prin p u n cte cu o pereche de e le c tro z i. Generalităţi P e n tru m ecanizarea operaţiilor legate de confecţionarea a rm ă tu rilo r în prezent se dispune de maşini de în d re p ta t şi t ă i a t oţel-beton : maşini de fason at bare p în ă la 0 < 40 m m . MAŞINI DE ÎNDREPTAT Şl TĂIAT 1. m aşini de t ă i a t oţel-beton acţion ate hidraulic sau mecanic .

Diametrul armăturii Profil 5 — 15 m m R o tu n d şi p eri­ odic 5 —15 m m Rotrund şi periodic G—10 mm R otund Viteza de îndreptare m/min 39 şi 72 Productivi­ tatea t/h 1.2.75 Maia kg 2 600 ’ E . să aibă lim itato are sensibile la finele cursei. precum şi ■colectoare a u to m a te de bare.B . masa agre­ g atu lu i principal etc. d iam etrul armăturii.40 m edie 0.R .4 R .35 m edie 0.R .80 m edie 0. Aceşti p a ra m e tri p en tru cîte v a m aşini utilizate la noi s în t d aţi în tabelul V.S . p ro d u c tiv ita te a în t/h .S .90 2. Se reco m an dă ca maşinile utilizate să aibă de p referin ţă sistem de înd rep ta re cu role.S .S . 4 —14 mm R o tu n d 46 2. W artenw eiler R B /4 c fcy Italia K OCH BE 4 R . 40+80 1.00 m edie 1. iar tăierea să se facă cu cu ţite ro ta tiv e .R .2.2. Nosenko U .F .75 3 850 1 2 0 -1 5 0 180 în d rep tare 1. A lcătuirea d e principiu a unei m aşini d e îndreptat şi tăiat Maşinile de în d re p ta t şi t ă i a t se caracterizează p rin cîţiv a parametri «principali: putere. n u m ă ră to r de bare şi ghidaja p e n tru prevenirea flam băjului barelor ajunse la lim itator.G .50 medie 0. rezis­ t e n ţ a oţelului care se în d rea p tă.20 0.000 202 .F . R . W A FIO S R.50 medie 0.20 3 950 3 —10 mm R o tu n d 2 5 -4 0 80 Îndreptare 2 200 3 —12 mm R o tu n d 40 1200 „6 M artie" R .00 0.G .R . Tabelai V. C aracteristicile tehnice ale m aşin ilo r de Îndreptat şl tă ia t Denumirea maşinii Ţara U . viteză de îndreptare.

Alcătuirea agregatului de t ă i a t (la m aşina tip E. reglare şi a u to m atizare a operaţiilor. a c ţio n a re . Y. p re v ăzu t cu ec hipam ent de. E x is tă u n n u m ă r fo a rte m are de maşini de în d re p ta t şi tă ia t. M ajo ritatea ţărilor au producţie proprie de maşini de î n d re p ta t şi tăia t.16. 203 . suportul p en tru susţinerea barei în d re p ta te şi tăiate. Maşina de îndreptat cu role în două planuri. Fig. V .14. care se află şi în d otarea u no r fabrici de p refabricate din ţ a r a noastră) se poate urm ări pe figura Y. u n agregat de îndreptat şi tăiat (fig. Agregat com plet de îndreptat şi tăiat. mecanismele de tăiere şi degajare a u to m a tă a b a r e lo r. m odul lor de alcătuire fiind asem ănător.15) se com­ pune d i n : agregatul propriu-zis de în d rep ta re a lcă tu it din m ecanismul de înd rep ta re şi avans. cu jgheab de degajare . echipam entele electrice de acţionare. P e n tru bare subţiri ( 0 < 1 2 mm) se preconizează să se conceapă m aşini com binate de în d rep ta t. î n principiu. V. W artenw eiler — Italia.l5. v irte ln iţă p e n tru su portul colacului de o ţel-b e to n . t ă i a t şi fasonat.Fig.14 şi \ .

.

205 . m aşină care în d re a p tă oţelul-beţon neted. V.3. inclusiv lungimea barei. 4. du p ă dim en­ siunea m aterialului care se în d re a p tă (oţelul 0 5 —8 m m se în d re a p tă -cu viteză mică. astfel ineît b a ra să fie împinsă de rolele de trag e re între rolele de în d rep ta re din plan vertical şi orizontal p în ă p ă tru n d e la foarfeca de tăiere. precum şi modul de ra b a te re a laturii jgheabului. Se verifică dacă vergelele p o t p ă tru n d e cu uşurinţă în întreg tre n u l de role. Se fixează lim itatorul de com andă a tăierii la lungimea necesară. se p une în fu n cţiun e m otorul electric principal de acţionare 2. echipîndu-se cu setul de role corespunzător diam etrelor barelor ce se îndreap tă. D u p ă ce se taie o bară. du p ă care se reglează din nou rolele de îndreptare. cu dimensiunile de 0 3 — 12 mm. cu viteza de deplasare a vergelei Wai mare decit la m aşina t i p Nosenko No-338. fig. P rin apăsare pe buto n u l 7 de com and ă cu im pulsuri (com andă electrică). care funcţionează prin scădere (se pleacă de exem plu de la 1 999 dacă vrem să tăiem 2 000 b are şi se opreşte cînd s-a t ă i a t n u m ăru l de bare stabilit). în tre rolele de ghidaj şi cele de p re in d re p ta re şi tragere.No-338. iar oţelul 0 8 —15 m m se în d re a p tă cu viteză mare). se controlează c a litatea operaţiei de în­ drep tare şi tăiere la lungime (to lera n ţa de tăiere este în j u r de 1% ). care lasă b ara să cadă pe suporţii de colectare. Maşini de îndreptat şi tăiat executate în ţară î n ţ a r a noagtră s-a utilizat. Se reglează cu aju to ru l m anetelor rolele de tragere şi în d rep ta re la d ep ă rta re a corespunzătoare dimensiunii barelor care urm ează a se îndrepta. folosind p en tru în d re p ta re o to b ă ro ti­ toare cu bacuri. care acţionează rolele de tragere şi îndrep tare. D u p ă ce se fac to a te verificările. începînd din anul 1966 m aşina de în­ dre p ta t tip Nosenko . 1G). Barele s în t trase direct din colacii aşezaţi pe v irte ln iţă . Se fac contactele electrice p e n tru acţionarea tăierii 6 şi degajării barelor. Se aşază colacul de oţel-beton pe virteln iţă. Modul de utilizare a maşinilor de îndreptat şi tăiat Se pregăteşte m aşina de în d re p ta t (v. O m aşină sim ilară este m aşina IL-Precizia care în d re a p tă şi ta ie °ţel neted cu dimensiunile 0 3 —14 mm. se apasă pe bu to n u l de m ers continu u cu v iteza I sau v iteza II. Maşina este p re v ă z u tă cu un n u m ă ră to r al barelor tă ia te . Se în d re a p tă cu cheia ca p ă tu l liber al vergelei din colac şi se introduce prin inelul de c a p ă t 6!.

R. C. o parte mobilă care se roteşte în jurul unui ax. maşina cu role U. V. Grupul de antrenare se compune din : motorul electric cu două tu­ raţii şi cu mers înainte şi înapoi . Jgheabul are rolul de ghidare şi degajarea barelor tăiate şi este compus d i n : o parte fixă formată din batiu şi 7 suporţi ficşi. Declanşarea se face printr-un electromagnet de cuplare. 13.B. maşina „6 martie" — Timi­ şoara model 1981. în ţar» noastră s-au produs mai m ulte maşini de îndreptat şi tăiat.. La maşinile de îndrep ta t cu cap rotitor (fig. Maşinile de îndreptat pot face îndreptarea la diametre mai mici. La capătul fix al jgheabului se găseşte iimitatorul (m icroîntrerupător care comandă mecanismul de tăiere.1). în corpul batiului se află grupul de antrenare al mecanismului de tragere şi îndreptare şi grupul de antrenare a amecanismului de tăiere. role de tragere. avînd role pentru preîndreptare. maşina „6 Martie" — Timişoara.B. astfel incit ţoale rolele acţionate au aceeaşi turaţie. prin tobe de îndreptare rotitoare sprijinite pe rulm enţi cu bile. role de îndreptare în plan vertical şi role' de îndreptare în plan orizontal. şuruburile de reglare A . cîteva p e r e c h i de bacuri 3. plasate în paharele 4. model 1978 cu role de îndreptat. Mecanismul de tăiere se compune din : motorul electric de acţio­ nare de tip asincron trifazat şi mecanismul de tăiere acţionat cu 4 curele trapezoidale. cu ta m b u r rotitor şi bucşe de îndreptare. Maşina U. Maşina are u n batiu confecţionat din oţel sudat şi p relu c rat. cuplajul electromagnetic cu fricţiune care realizează transmisia de la motor la reducătorul de turaţie şi frinează mecanismul de tragere şi îndreptare în timpul tăierii oţelului-beton (transmisia prin curea trapezoidală de la cuplaj la frînă şi cu lanţ la reducător şi apoi prin grupul pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere şi îndreptare). Foarfeca este tip ghilotină acţionată de un arbore excentric.17) toba are în com­ punerea ei de regulă bucşele de ieşire şi intrare 2 şi 5. acţionate prin roţi dinţate cilindrice. Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu profil şi o rolă de ghidaj lisă care sînt reglabile după diametrul barei ce se îndreaptă. fiind acţionat de cama excentricului.R. care are o camă ce acţionează o pîrghie a axului jgheabului. este o maşină de îndreptat cu role..în ultimul tim p s-a asimilat maşina (le îndreptat şi tă ia t „6 Martie" — Timişoara pentru oţel rotund cu dimensiunile 0 G—12 mm. tabelul I X . oţeluri PG 52 şi PG 00 cu dimensiunile 6 şi 8 mm. şi anume : maşina „Precizia" . precum şi pentru prelucrarea (în­ dreptarea) sîrmelor STNB şi STPB cu dimensiunile 5 . producînd degajarea oţelului-beton. D şijE 206 .1 0 mm ce se livrează în colaci (v.

B .corpul capului lotitor j 3 2 . E — şuruburi d c reglare. A . c. . 5 b u cşe j —bacuri j 4 —pahare . O .

d ar aceasta nu po ate în d re p ta b are de grosim e p re a mare). ta ie sîrm a S B P de 0 7 m m şi o ţel-b e to n 0 12 mm.19. Dispozitive şi maşini de tăiat oţel-beton Tăierea oţelului-beton se ex e cu tă cu cleşte m an ual. ş ta n ţe m ecanice ac ţion a te cu m o to are electrice sau hidraulice. Stanţele manuale (fig.18). 4. Stanţe cu pîrghii manuale. folosită în ţa ră . :. V.19) s în t agregate ac ţio n a te p rin pîrghii.203 . 'Cleştele. Cuţitele s în t interşanjabile fiind confecţionate din oţel de scule. V. fa b ricat de în trep rin d e rea „6 M artie “ — Tim işoara. unghiurile cuţitelor asigurînd o b u n ă tăiere. Fig. î n ţ a r a n o astră se fabrică ş t a n ţ a m an u ală „6 M artie" — Tim işoara care ta ie oţel ro tu n d 0 25 mm. 5. s ta n ţe m anuale. t r a t a t e term ic. precum şi cu ag regate com plexe de tă ie re etc. Cleştele m anual se foloseşte p e n tru tăierea barelor subţiri (fig.şi ro a ta de transm isie p e n tru curelele trap ezo idale (tip ul re p re z e n ta tiv este Maşina Wafios R. V.

p u ţin d fi schim bate du p ă d iam etrul barelor care se taie sau cînd se uzează.S în t numeroase firme care livrează ş ta n ţe m an u ale care asigură tăierea oţelului-beton de to ate calităţile p în ă la d iam etrul de 40 m m (v. Maşinile au comenzi m anu ale sau la picior. fiind fixate de organele active ce nu au mişcări laterale. fig. Ştiinţele mecanice sîn t alcătuite pe acelaşi principiu cu ştan ţele m a­ nuale.5 k W şi p o t tă ia bare p înă la 70 m m grosime din oţel OB 37. dacă diam etrul acestora este m ai mic. S 501 şi S 701 care au puteri . S 401. Maşinile po t teoretic realiza de la 25 la 42 tă ie tu ri/m in . Cuţitele s în t interşanjabile. T ra n sm iterea forţei nu se face prin pîrghii. are u n batiu m asiv şi u n b r a ţ rob ust. H ~ Cartea fierarului betonist — cd. 2) Maşinile M U B E A tip BS 28 şi BS 32 sîn t m aşini mobile de 2 CP cu g re u ta te de 270 la 435 kg şi po t tă ia bare p în ă la 32 m m . bine ascuţite. p o t de asemenea t ă i a concom itent 3 —4 bare. chiar p în ă la 12 bare o d ată. V .5 la 7. Ş tan ţele mecanice p o t tă ia to a te diam etrele de b are şi pot tăia şi un nu m ăr mai m are de bare. respectiv de 55 m m p e n tru oţeluri de înaltă re ziste n ţă. asigurînd u n bun ghidaj. care să se deplaseze în plan uri paralele. a c ţio n a t prin pirghii cu sau fă ră cremaliere.) tip S 322. Maşinile de regulă s in t au to m ate.de la 1. cît şi Ia cele mecanice. A tît la stanţele m anuale. Stanţele manuale hidraulice po t tă ia cu u ş u rin ţă oţel-b eton de dia­ m etru mare. organele de tăiere. l 9). G re u ta te a m aşinilor variază de la 300 la 1 930 kg . Poate tă ia p în ă la 12 bare 0 7 respectiv 14 mm. ci prin pom pe hidraulice a c ţio u a te m anual. unele tip u ri au dispozitive hidraulice. S ta n ţa se fixează de o fundaţie. corpul de po m pă şi organele de tra n sm ite re a forţei la organele active de tăiere (cuţitul). p en tru a se asi­ gura o b u n ă tăiere este n e c e s a r : să se dispună de cu ţite cu d u rita te corespunzătoare. Dintre m aşinile utiliza te la no i se prezintă urm ătoa rele tip u ri : 1) Maşinile F utura (R. care acţio nează cu ţitu l de tăia t. Are declanşator m a n u a l şi rele de susţinere a barelor care u rm ea ză a fi tăiate. O p rezentare de principiu a unei ş ta n ţe mecanice de t ă i a t este a r ă t a t ă în figura V. num ai că organele active s îu t ac ţio na te prin angrenaje puse în funcţiune de m o to are electrice. La uneltele m anuale se taie de regulă o singură bară.G. m o n ta te pe ro ţi şi cu dispozitive de împingere.F.20. l 209 . S ta n ţ a se com pune d i n : b a tiu l stanţei.

KSB-50 şi PSK -65 . 5) Maşinile M I R (U.P.5 kW etc. m aşin a tip N-40 (R .S. cu declanşator a t î t m anual.U . ce debitează bare de oţel-beton cu diam etru l m axim de 42 m m şi ş ta n ţe manuale.S. 4) Maşinile L I E B I G şi L U D E W I G -D r e s d a se livrează în trei ti­ pu ri : FM-48. c ît şi la picior.) cu putere de 5. Ş ta n ţe m eca n ic e . î n u ltim a perioadă s-a pus în fabricaţie la în trep rin d e rea „6 Mar­ t i e " —Tim işoara.) cu p utere de 75 kW . m aşina BY-4Î (R .20. 1 500 ro t/m in .R.). m aşina hidraulică de t ă i a t oţel-beton cu m o tor d© a n tre n a re de 4 kW . p rin cuplarea dispozitivelor de t ă i a t Ia [ar­ borele m otoreductorului. V. 210 . s în t maşini cu acţionare la picior. 3) Maşinile lip S T E I N W E G sîn t maşini 2.F ig .P .5 CP cu p erfo rm an ţe similare maşinilor M UBEA.P . G) M aşina R E M A tip PG 440/35 (Italia) are u n dispozitiv de tă ia t a t a ş a t maşinii de fasonat. M a şin a K SB -50.

21). sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare 5e num eşte fasonarea barelor ridicate). profilul oţelului şi ca litatea oţelului (fig. p e n tru a asigura trecerea de la o zonă la alta şi pentru o b u n ă ancorare a barelor în m asa betonului. Prelucrarea a rm ă tu rii conform cotelor din proiect şi fişei tehnice se num eşte faso­ narea armăturii. F asonarea m anu ală se face cu a ju to ru l u n o r dispozitive simple şi constă din îndoirea sim­ plă sau succesivă a barelor la unghiul dat. Unghiul de îndoire po ate fi verificat prin şabloane. Generalităţi asupra fasonării manuale Barele de oţel-beton sint puse in elementele din b eto n în zonele întinse ale elementelor.21. V. Raze de îndoire. la diferite unghiuri. PC 60 <t>Z 10 mm Fig. îndoirile la 90° se fac şi la barele care arm ează colţurilor elementelor de b eton arm at. F aso n area p o a te fi fă cu tă m anual sau mecanic.). în d oirea barelor trebu ie fă cută cu anum ite raze de curbură pe discuri cu raze diferite. V. p en tru a a j u t a secţiunile de b eton de a prelua eforturile u n ita re de întindere p rin barele de oţel (arm ături). TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT Ş! ÎNDREPTAT OŢELUL-BETON 1. P e n tru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90 sau 180°. b ară ridi­ cată etc. de fa p t îndoite. de regulă 45°. OB 3 7 0 i 10mm 211 . stabilite în funcţie de n a tu ra îndoirii (cioc. barele s în t prelucrate. P e n tru a ră sp u n d e acestei cerinţe.D.

a. Fig. în special plăci din oţel pre lu c rat sau t u r n a t . b). fie p e n tru fixarea pîrghiilorchei cu dornuri (fig. Plăci cu dornuri şi prelungitor pentru fasonare : a — placă simplă .22. V. folosit d re p t pivot.25 .24. Banc pentru fasonarea manuală a oţelului-beton. D in tre dispozitivele anexe care se folosesc se pre zin tă cele mai uzi­ ta te . V. ciocuri. 4) Placa cu dorn crestat şi cheie fixată de placă. b — placă cu cremaUeră. de forme şi alcătuiri diferite. î n figura V.2. 5) Plăcile cu găuri folosesc p en tru fixarea pe acestea fie a dornu­ rilor simple sau a dornurilor cu discuri. 1) Cheile simple sau duble cu b r a ţ d rept sau b r a ţ frînt. 212 . şi a n u m e .23. V.26) care au la p a rte a inferioară u n b o lţ ce se introd uce în g a u r a plăcii. discuri. a. cu sau fără cremalieră. po ate fi folosită la form area ciocurilor sau în­ doirea barelor ridicate. 2) Placa simplă cu trei dornuri cu sau fără pîrghie de îndoire (fig. Cheile au dim ensiuni diferite în funcţie de d iam etrul barelor care se în dreaptă. a v în d prelungitor (fig.23). bare îndoite (fig. Fig. 3) Placa cu dornuri. foloseşte la form area etrierilor sau a îndoirilor suc­ cesive. cerc gradat şi pîrghie cu fixaloare şi limitatoare p en tru form are de etrieri. V. b). Dispozitive simple pentru fasonare manuală F asonarea m an u ală se face de regulă pe u n banc de lucru pe care s în t fixate dispozitivele a ju tă to a r e de îndoire. V. V.22 se a r a t ă u n b anc de lucru care tre b u ie să aibă u n b la t foarte rigid.

V. 213 . cu lim itatoare şi fixatoare.Fig.24.25. V. Plăci cu pîrghie. Placă cu dorn crestat. Fjg.

V.21). în special p en tru corectarea poziţionării arm ă tu rii în ain te de betonare (fig.28. îndoirea cu trei dornuri şi o cheie. Fig. practic n um ăru l lor este nelim itat. 214 . dornurile se pot pune la astfel de dis­ ta n ţ e încît pe ele liă se ataşeze discuri gău rite care să asigure îndoirea la raza de c u r b u ră cerută. V. în care caz se p o t folosi şi chei frînte. V.Dispozitivele de îndoire s în t în continu ă perfecţionare şi ele s în t concepute de im aginaţia tehnicienilor şi m uncitorilor p en tru uşu rarea muncii m anuale . 3. * P e bancul^care are trei sau p a t r u dornuri se po ate face o îndoire comodă cu o cheie (fig.28) . Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat Barele de d iam etre mici (subţiri) se pot îndoi cu a ju to ru l a două chei.

V.29). îndoirea cu placă turnata. a se a r a tă poziţia barei 1 deja îndoită de două ori care este t re c u tă prin dornul crestat 4. se în v a ţă uşor şi nu s în t necesare explicaţii. P rin răsucirea pîrghiei (cheii) in sensul săgeţii se realizează o nouă îndoire la 90°. de regulă. p e n tru a perm ite lucrul concom itent •sau succesiv p re d în d bura de la u n fierar beto n ist la celălalt. 90° sau 180°. barele fiind blocate de dornuri). îndoirile Fig. în diagonală. în figura V. Acţionarea pîrghiilor pen tru a ex e cu ta îndoiri la 45°.30. îndoirea barelor ridicate. in colţuri opuse. 215 . Folosirea plăcilor din oţel t u r n a t s în t cele mai comode. V . F o rţa de îndoire se reduce d a c ă se folosesc crem aliere (fig.23 —V. F ix area plăcilor de îndoire pe bancul de lucru se face. V. M odalităţi a ju tă to a r e de îndoire a unor bare cu dispozitive s în t a r ă t a t e în figura V.29. la îndoirea oţelului-beto n (fig. V.25.25. D e exemplu. Barele ridicate se pot îndoi uşor cu plăci cu chei (pîrghii fixate de placă. fix a t pe placa 5 şi împinsă pînă la lim itatorul 3 al b ra ţu lu i cheii 2.Fig.30).

Pasul fretei r Fig. IX). pe d ouă capre (fig.32) p rev ăzu te cu rulouri pentru spri­ jinirea barelor şi glisarea lor în tim pu l fasonării. 216 . M aşina v a avea in sta la ţia electrică e x e cu tată conform regu­ lilor de securitate. fo rm a t dintr-o ţeav ă. fig. Gel m ai simplu m od de organizare este am plasarea maşinii de fa­ s o n a t între două b ancuri (fig.25. a v în d p u n erea la p ă m in t şi cablurile tre c u te prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate). cu d iam etrul reglabil la dim ensiunea stîlpului. A m plasarea maşinii se face prin fixarea în fu n d a ţie şi calarea sa cu pene. cap. 4. V. aşezat cu axul.31) şi care se po ate ro ti uşor cu o manivelă. Plăcile cu crestătu ri po t form a m ai m ulţi etrieri deodată. V. De regulă maşinile s în t in teg ra te unui flux tehnologic continuu care rezultă din organizarea ra ţio n a lă a atelierelor de arm ă tu ri (v. succesive ajung să formeze etrierul închis cu capetele ciocurilor în­ d re p ta te paralel cu laturile etrierului (v. O asemenea fretă se poaie face num ai din oţel moale subţire. V. Fasonarea mecanică P e n tru industrializarea lucrărilor de a rm ă tu ri în prezent se folosesc maşini de fa so n at cu g ra d rid ica t de au to m a tiz a re care asigură o pro■M W ‘ "'7 > d u c tiv ita te rid ic a tă la lucrările de arm ături. Şablon pentru ex e­ cutarea fretelor. V. b) sau d upă diagonala etrierului. care se modelează uşor pe cilindrul de lemn.31. F aso n area fretelor de stîlpi cu mijloace m anuale se realizează cu a ju to ru l u n u i cilindru de lemn.

E. MAŞINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OŢEL-BETON 1. 217 . F asonarea m ecanică este indicată pen tru to a te atelierele de con­ fecţionat arm ături. cu dispozitive simple. d a r aceasta necesită m u ltă m ano­ peră.2 k\V.33). iar g re u ta te a maşinii de 900 kg. V. OB 37 ( 0 32 PC) cu m o tor de a n tre n a re de 4 kW — 1 500 rot/m in. P o a te fasona oţel ro tu n d OB 37 p în ă la 0 < 40 m m şi oţel PC pînă la 32 m m . produsă de Uzina Mecanică —Sibiu. îndoire şi spiralizare a barelor. î n ţ a r a noastră se utilizează m aşina de fasonat tip „9 Mai" produsă din anul 1964 de U zina „9 Mai" — B ucureşti şi Maşina MF-32 (fig. 90° şi 180°. Banc de lucru pentru fasonarea mecanică. Maşini de fasonat bare longitudinale F asonarea barelor 111 atelierele de şantier de mică im p o rta n ţă seface m anual. care poate face operaţiile de în­ dreptare. în tre p rin d e re a „6 M a r tie " —Tim işoara produce m aşina de fasonat oţel-beton 0 40.Fig. F ă ră reglare a u to m a tă se p ot fasona bare pînă la un unghi de 180°» •ar cu reglare a u to m a tă se p o t îndoi la unghiuri de 45°. M ulte m aşini de fa so n at au şi dispozitive de t ă i a t (maşina REMA tipul PC 40/35 şi tip u l PC 32/26 —Italia).32. V. M aşina este p re v ă z u tă cu un sistem acustic pen tru de­ păşirea accidentală a unghiului de îndoire program at. p u tere a maşinii este de 2.

34. dispozitivele de lucru. de com andă pornire.218 . V..) j .33. 2. Maşină da fasonat oţel-beton. rigle cu găuri şi dornuri etc. p lasate pe o placă d© lucru .Fig. instalate pe u n perete lateral. Alcătuirea de principiu a maşinilor de fasonat Maşinile de fason at (fig. co n ţin în d în el mecanismele de antrenare. Dispozitivele de lucru fixe sau detaşabile sîn t am plasa te pe o placă de lucru p la s a tă pe p a rte a de sus a batiului. dispozitivele de com andă. oprire. inver­ sare etc. a) sîn t alcă tu ite în principiu din : 4>atiul sau cu tia m a ş i n i i . Batiul maşinii este o construcţie m etalică ro bustă. la locul de lucru. roţi. mecanismele de a n tre n are . Dispozitivele de lucru s în t alcătuite dintr-o placă de lucru confecţionată dintr-o ta b lă groasă în care este d ec u p at u n disc activ ro tito r cu locaşuri p e n tru fixarea •organelor active de fasonare (dornuri. B atiul este a lcă tu it dintr-o s tru c tu ră m etalică p o rta n tă . de regulă fix. de regulă m on­ t a t ă pe roţi p e n tru o deplasare uşoară pe distan ţe mici. V.

F IC E P . B IF A X etc. F U T U R A . fasonarea la maşină a ciocurilor (b) şi a barelor ridicate (c) . Maşina de fasonat tip FICEP (a). cum ar f i : b r a ţ cu dornuri p en tru îndoi­ rea barelor ridicate cu alte d istanţe în tre dornuri decît cele de pe dis­ cul activ (S T E IN W E G . două sau mai m u lte plăci tran sv ersale cu poziţie fixă sau reglabilă. dispozitiv p en tru confecţionarea spiralelor (S T E IN W E G . prevăzute cu locaşuri p entru dornuri (roţi sau dispozitive).Fig. V. pe două feţe opuse. Multe maşini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe­ cuţia unor prelucrări speciale.). F IC E P ). dispozitive p en tru faso­ 219 . două bare (role) pen tru glisarea oţelului-beton. care for­ mează organele pasive ale operaţiei de fasonare. I —I V — fa z e d e fa s o n a re . dispozitive Pentru îndoire cu raze de cu rbu ră foarte mari. La m arginea mesei de lucru se găsesc m o n ta te de regulă.34.

frîne. P e n tru a utiliza ra­ ţional maşinile de fasonat. Modul de utilizare a maşinilor de fasonat a. braţuri. rolele se aleg în funcţie de diam etrul barelor care se îndoaie. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la maşinile a u to m a te sau cu p rogram are . reductoare. mecanismele dispun de roţi d in ţate. reglarea vitezelor de la un levier. fierarul b eton ist u rm ăreşte valorile de pe discul gradat. comenzi p en tru viteze fo a rte reduse. d upă g ra d u l de com plexitate. curele de transm isie. şi dispozitive de inversare. dispozitive p en tru spirale poligonale. oprirea au to­ m a t ă a discului. obţinerea vitezelor de rotire dorite prin reglare prealabilă. ambreiaje. oprirea a u to m a tă a discului la unghiul de rotire prestabilit. S înt şi agregate cu g ra d de a u to m atizare ridicat. ru lm en ţi etc. capete speciale p en tru exe cutare a ciocurilor. 220 . î n prospectele maşinilor sîn t m u lte d a te auxiliare necesare folosirii eficiente a maşinilor. 3. s în t necesare: cun oaşterea perform anţelor maşinilor. dispozi­ tive pen tru îndoirea sim ultană a mai m u lto r bare etc. Masa maşinilor. Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală. m o n ta te pe roţi de cauciuc care se deplasează uşor prin îm pingere sau p o t fi ridicate cu mijloacele de ridicat. lim itatoare. lim itato are etc. d ia m e tru l m axim al unei bare sau a barelor cai’e se în­ doaie concom itent. Discul tre b u ie să aibă ro ta ţii prestabilite. la cele cu acţionare m ecanică (normală). diam etrul barelor şi re z is te n ţa acestora v a ria z ă de la 300 la 1 600 kg. utilizarea dispozitivelor anexe şi tab ele a ju tă to a r e care să indice unghiul de rotire necesar p en tru realizarea unei îndoiri simple sau duble. cu m ai m u lte viteze (2 — 4 viteze) în funcţie de grosim ea barelor. Operaţiile com une dc punere în funcţiune. care p une în m işcare r o a ta m elcată pe axul căruia se găseşte m o n t a t discul activ. dispo­ zitive de adaos cu role p en tru în d re p ta t sîrmele. Maşinile m oderne (FIC E P ) au u rm ăto a rele c a ra c te ris tic i: ro tirea dis­ cului în două sensuri. reîntoarcerea a u to m a tă . Operaţiile de punere în fu n cţiune s î n t : 1) M ontarea pe m asa de lucru a riglelor g ău rite cu dornuri şi mon­ ta re a rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fă ră dispozitive anexe. dirijate m an ual sau au tom at. pinioane. p en tru realiza­ rea unghiului.narea dublă a mai m u lto r b are de diam etre m i c i . Mecanismele de antrenare sîn t în principiu alcă tu ite d in tr-u n m otor.) . D u p ă n a tu ra construcţiei.

u n dorn de sprijin se plasează pe lingă bară. b ara este scoasă de pe disc şi pusă în po­ ziţia în care dornurile de sprijin au poziţiile din figură. 7 5 Bj. iar riglele cu găuri la distan ţa A u poziţia re lativ ă a dornurilor de pe rigle (c ateta triunghiului) se p une t o t la d is ta n ţa A x : A -l « 0 . 1) Fasonarea ciocurilor se face pe o m aşină cu disc ro tito r ( v . ac ţion în d discul maşinii se face prim a îndoire la unghiul prescris . apoi se opreşte m aşina .34. In funcţie de caracteristicile maşinii de fasonat. b ara este apoi îm pinsă înainte în vederea unei noi îndoiri sau a formării ciocului. p en tru îndoirea dublă sim ultană. se introduce b ara între aceste dornuri (v. 221 . p u n în d în m işcare inversorul cînd dornul de sprijin a revenit în poziţia iniţială. V. V. a) realizîndu-se succesiv urm ăto a rele o p e r a ţ i i : se m o n ­ te a z ă dornul central sau u n dorn cu rol de dorn central şi u n dorn de lucru . fig. dornul de sprijin se fixează la o d is ta n ţă mai m are fa ţă de dornul ini­ ţial. fig. mm 20 80 26 100 34 140 40 160 — pe discul ro tito r se p u n dornurile la d is ta n ţa B 1.34. c) se face a s t f e l : d up ă fasonarea ciocului b ara este îm pinsă pe linia dor­ nului central cu b u c a ta (porţiunea) p re v ă z u tă în proiect a fi d re a p tă . pe o axă perpendiculară pe b ară . se schim bă sensul de ro ta ţie al discului.34. 2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive (v. d iam etrul barelor şi înălţim ea grinzii p e n tru care se face ridicarea barelor se pregăteşte maşina de fasonat. 4) In trod ucerea barelor de fa so n at p rin m anipulare de pe banc pe m aşina de fasonat. pe liniile cu găuri . se p une în mişcare discul ro tito r spre d re a p ta p în ă se form ează ciocul (la 180°). b. V. stabilirea ro ta ţie i discului în funcţie de grosi­ mea barelor (cînd se fasonează m ai m u lte bare) şi p u tere a motorului. fig. b). îndoirea dublă la 45° cu două dornuri pe discul rotitor (fig. F asonarea propriti-zisă. V. du p ă care se pune în mişcare discul în sens invers făcîndu-se a doua îndoire .35) se face a s t f e l : — diam etrul dornului D se alege în funcţie de grosim ea barelor d dmax* mm D .3) Conectarea maşinii la re ţe a u a electrică se face cu luarea m ăsu­ rilor de p rotecţia muncii. P e n tru fasonare unghiul de îndoire se verifică pe şablon. cum se a r a t ă în exemplele u rm ătoare. lăsînd capul necesar form ării c io c u lu i.

— se declanşează m aşina care roteşte discul cu 45°. folosind dispozitive anexe tip F I C E P prinse pe riglele g ă u rite şi disc* este a r ă t a t ă în fi­ g u ra V. poligonale' etc.35. î n figura V. d upă ce s-a însem nat pe ea cu creta locul de u n de se ridică (îndoaie) . Maşinile de fa s o n a t p o t ex e cu ta spirale rotu n d e. 3) Fasonarea etrierilor cu m aşina de fa s o n a t obişnuită este a r ă t a t ă în f ig u r a V. — discul r o tito r se aduce cu poziţia dornurilor astfel ca axa fo rm a tă de dornurile de pe disc să fie perpendiculară pe riglele cu găuri. îndoirea se face în m od similar. 222 . dar poziţia v ertic ală a discului treb u ie aleasă astfel ca b ara d re a p tă să poată sprijini pe cele două dornuri a lă tu r a te de pe riglele g ău rite şi pe^dornul de pe disc. acest sem n se m archează în dre p tul axei dornului de pe d i s c . Îndoirea se face simultan p rin blocarea barei cu două dorn uri ală­ t u r a t e fix ate pe discul r o tito r şi îndoire d ublă la 45° cu u n singur dorn fix a t pe discul ro tito r (fig. d up ă care se opreşte dacă m aşin a nu are dispozitive a u to m a te de aducere înapoi. la mij­ locul distanţei d intre dornurile de pe r i g l e . — se in tro d u ce b a ra în tre dornuri. îndoirea simultană a mai multor bare subţiri.a3 A1 A? a 4 Fig. V.36) .39.37 se a r a t ă îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cîn d la disc este necesar să se folosească u n prelungitor. V. Serviciul tehn ic trebuie să afişeze la m aşini tabele cu distanţele şi B i pe g ru p e de diam etre .38. îndoire dublă sim ultană cu două dornuri pe discul rotitor.

Fig. în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e d is c u l ro tito r. V. F ig . în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e p r e lu n g ito ru l la d is c . 223 .38.37. V. Îndoirea sim ultană a barelor subţiri. Fig.36. V.

39. Maşina are discul plasat excentric f a ţ ă de batiu l maşinii. av în d puterea de 4 kW . 2) Maşina B H . Ca exemplificare se a r a tă unele caracteristici p en tru cîtev a tip uri de m aşini din ţările socialiste şi din vestul E u r o p e i : 1) Maşina G-40 ( R .Fig. dar cu caracteristici tehnice şi p erform an ţe diferite. p u te re a 2. Fasonarea etrierilor cu maşină de fasonat obişnuită.G . cu diam etrele de la 50 la 480 mm. m asa 700 kg.F .) cu m od de acţionare similar (prin ro ta ­ ţ i a discului). console etc. ) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezis­ t e n ţ a p înă la 450 N / m m 2 .) fasonează oţel p în ă la 40 m m. P . Maşini de fasonat bare longitudinale Maşinile de fa so n at şi îndoit oţel-beton sîn t la fel de numeroase *ca şi maşinile de în d re p ta t şi tăia t. 3) Maşina M U B E A — B E N D E R (R . Se po t realiza unghiuri de îndoire în t re p te cuprinse între 0 şi 315°. M aşina are u n set de role de îndoiri.P . m anete. S în t m aşini cu organe active foarte diferite . diferă foarte m ult dispozitivele de lucru. M aşina este p re v ăzu tă cu scală g r a d a tă pen­ t r u a m arca unghiul de ro taţie al unui b r a ţ m o n t a t pe discul activ. p în ă la 32 m m.4 0 ( R . cu viteza de ro ta ţie a discului de 100 — 130 ro t/m in . cu re­ zisten ţa pîn ă la 700 N / m m 2.5 la 11 ro t/m in .) fasonează oţel.(discuri. viteza de ro taţie a discului activ de la 3. Modul lor de alcătuire în principiu este a c e la ş i. dar are o placă ra b a ta b ilă care asigură prelun­ girea plăcii de lucru astfel că în poziţia de lucru discul se află la mijlocul mesei (plăcii).2 kW .U . 224 . V. cu rezistenţă de 400 N / m m 2 şi p în ă la 25 m m p e n tru oţel cu rezisten ţa de 700 N / m m 2. P . 4.

are trei viteze de ro ta ţie a-discului 5 —7. P o a te realiza şi spirale cu diam e­ tru l de 150 mm. cu puteri de la 2 la 6 GP şi cu m asa variind de la 360 la 1 600 kg .E. iar cu reducerea corespunzătoare a num ărului de b are se m ăreşte d iam etru l barei de fa so n at sau tă ia t.) se livrează în tipurile B 32 ş B 40 care fasonează oţel pînă la 32 m m. are o p utere de 3 kW .G . 8) Maşina F I C E P — model C A M (Italia) se livrează în 6 v aria n te.5 ro t/m in pînă la 20 ro t/m in .5 d p în ă la lSd. are două viteze (20. p en tru rezistenţe mai rid ica te se reduce diam etrul barei.5 GP.G .perm iţind să se realizeze. cu rezistenţa de 450 N / m m 2 . av în d 2 sau 3 viteze sau cu v a ria to r de viteze.G .r^ze de îndoire de la 2. P o a te fasona conco­ m ite n t pînă la 10 bare de 14 mm. 6) Maşina F U T U R A B 502 (R .F .) fasonează oţel p în ă la diam etrul de 32 mm.) are posibilitatea de a program a fasonarea la 6 diferite unghiuri de în­ doire spre sţîn g ă sau spre dreapta. 1 225 . 5) Maşina R E M Â — PC 4 0 /3 5 (Italia) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezistenţa de 450 N / m m 2 şi p înă la 32 m m p en tru oţel cu rezistenţa de 850 N / m m 2 şi taie oţel p în ă la d iam etru l de 35 m m.3 2 IC (R . a v în d rezistenţa m ax im ă de 450 N / m m 1 . 10) Maşinile U G A R O L A ( Spa nia ) se livrează în tip u l CB 40 j GB 30 : GM. L a această m aşină se pot fasona etrieri şi în d re p ta oţel^ beton de diam etre mici. Are caracteristici similare cu maşinile prezentate. m asa maşinii este de 1 220 kg j are dispozitive p e n tru p relu crat spirale. m aşina are şi posibilitatea de a fi liv rată cu u n pro­ gram ator. au dispozitive obişnuite. practic în­ treaga g am ă posibilă. 5 — 15 ro t/m in cu mers înainte şi î n a p o i . Multiplele dispozitive anexe îo rm ează ca litatea de bază a maşinilor. 7) Maşina P E D D I N G H A U S B I F A X . Dispune de o g a m ă largă de dispozitive anexe p en tru orice tip do prelucrare a arm ătu rii. au pedale de com andă stîng a-dreap ta.G . res­ pectiv 26 mm. 4 ) M aşina P E D D I N G H A U S .P E R F E C T R A P I D P (R . 9)1 Maşina S T E I N W E G (R . inclusiv etrieri. . respectiv p în ă la 40 m m.) fasonează oţel p în ă la 50 m m. O m aşină mai mică este tip u l B IA F E X -E .ro t/m in p en tru bare la 16 m m şi 10 ro t/m in pen tru bare m ai groase) . p en tru g am a de diam etre de la 0 la 32 mm.F .F . a v în d u n m otor electric de 3.F . faso­ nează o g am ă foarte m are de diam etre de diferite calităţi. se pot opri conform pro­ gramului. are ec hip am ent care asigură ro ta ţia de 3. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .etc. Are dispozitiv de în d rep ta re cu role a barelor de la 6 la 18 mm.

a v în d o v iteză de 0.6 — l. care p erm ite obţinerea unui ciclu a u to m a t al pieselor cu 6 latu ri de lungimi m axim e de 1 m şi cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°. s ta tiv e şi pîrgliii. 226 . pe care se afişează lungimea cerută.40. în trep rin d e rea „6 M a rtie " —Tim işoara produce din anul 1982 ma­ şina a u to m a tă de produs etrieri ( 0 6 — 0 1 6 mm) cu m otor de 3 kW„ 1 500 rot/m in . lim itatoare. F U T U R A etc. au lim itatoare speciale p en tru îndoire succesivă perm iţîn d să se realizeze elem ente îndoite de formă d reptu ngh iu lară sau p ă t r a t ă . cu piedestal. O m aşină com plet a u to m a tiz a tă este m aşina STEF-14 (F ra n ţa ) care se com pune din (fig. 2) Un grup de antrenare 2 cu m otor hidraulic cu role în co n tac t cu firul. F ig. 1.2m/s. O serie din maşinile m e n ţio n ate pentru fasonat oţel-beton po t con­ fecţiona etrieri. V. lungimea ex actă a firului la ta b u la to r. MUBEA. p rin tr-u n joc de pinioane şi cremaliere.5 . 3) Un grup de reglare a unghiurilor şi lungimilor 3.41) : 1) Un grup de îndreptare a oţelului-beton p în ă la 14 m m (pînă la 10 m m po ate în d rep ta două fire). Etrierii se p o t confecţiona şi m an u al cu dispozitive diferite impro­ vizate (fig. Maşini de confecţionat etrieri Maşinile de confecţionat etrieri sînt de fa p t maşini de fasonat oţelb e to n . O ro a tă în c o n ta c t cu firul tran sm ite. Acest g ru p are role de îndrep­ t a r e şi g ru p de finisare.40). V. B IF A X . D isp o zitiv e im p ro v iz a te d e fo rm a t e trie ri. cu pivot central sau cu furculiţă centrală fo rm a tă din două dornuri cu poziţie reglabilă. V.

T ransm iterea unghiului de îndoire se efectuează p rin tr-u n joc de roţi. lan ţu ri şi cremaliere la un ta b u la to r. 5) Grupul de tăiere 6 este a c ţio n a t de o po m p ă p rin interm ediul unei pîrghii cn excentric. poate îndoi bare în colaci sau bare drepte. P e n tru lucrul ne a u to m a tiz a t n um ărul de îndoiri este nelimitat. care la sfîrşitul cursei un­ ghiului afişat declanşează oprirea îndoirii (4). a n tre n a tă • de o cremalieră care perm ite îndoirea firului de la-0° la 180° după afi­ şa j u 1 tab u la to ru lu i 5. 227 . Maşinile specifice plaselor s u d ate vor fi t r a t a t e la u tilaje de îm­ binare şi sudare. O m aşină similară este m aşina M E P —STAF-71 (Italia) care faso­ nează a u to m a t etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. Fazele de execuţie se v ă d pe figura V. Un n u m ă ră to r indică piesele fasonate şi declanşează oprirea maşinii la num ărul de piese prestabilite. U n ejector asigură evacuarea pieselor fasonate. îndoirea ( b) . cu sau fără profil periodic. care se poate programa. Maşina are p ro d u c tiv itate ridicată (circa 700 etrieri/oră). R eglajul tab ulato arelo r este simplu.43) şi ea se obţine din plasarea convenabilă a lim itatoarelor şi reglarea u n ­ ghiului de îndoire. tăierea şi expulzarea etrierului (c). F orm a etrierilor ce se p o t fasona este foarte v a r ia tă (fig. V. 4) Grupul de îndoire este acţio n a t de o pom pă (verină).42 : în d rep ta rea oţelului (a) .

42. Fazele de etrierilor. . formare • J c _ __ l 1 'N J> / \ u J 1 1 f i I ) J —o "3 OS T i P W B A i n r s Fig. Tipuri de etrieri care se pot fasona 1a maşini. V.Fig. V.43.

în caz contrar. care fasonează plase cu sîrm e p în ă la 12 m m.G . cu lungimi utile cuprinse între 4 p înă la 10 m. în tre p rin d e re a „6 M artie1 *—Tim işoara execută maşini de îndoit plase p în ă la 0 12 mm. 229 .44). se conm a n d ă de la d ista n ţă cu pedală. Maşini dc indoit p la se su d a te jgPIasele sud ate liv rate ca plase plane pe şantier adesea trebuie în­ doite. P e n tru îndoirea plaselor su date sîn t maşini de îndoit speciale care po t face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme. O m aşină cu ech ipam en t electrohidraulic este maşina B I F I din R . cu o ca­ den ţă de 4 în d o itu ri/m in u t. V.F . poate efectua un program de 6 îndo ituri la 4 unghiuri diferite . cu o p utere de 3 —7. a v în d echip am ent electric şi h i d r a u l i c . 111 ţa ra noastră.6 . De regulă. iar o m aşină a u to m a tă [este m aşina BFM tip P A 4/6 (fig. V. aceasta se face cu maşini de în d re p ta t cu role în care s în t introduse plasele. plasele plane care se livrează pe şan tier nu au nevoie de înd rep ta re . Masa maşinii este de 1 180 kg.44. cu lăţim ea plasei de 5 050 mm şi unghiul de îndoire de la 30 la 180°. Dispozitivul poate avea 2 Fig.5 CP. i a r j g ab a ritu l de 6 0 6 0 x l 5 0 0 x E l 500 mm. Dispozitiv de îndoit plase.. Principiul de înd rep ta re este acelaşi ca şi la în d rep ta rea tablelor de oţel.

din lipsă de maşini de îndoit de după încălzirea locală la forjă la formări periculoase în s tru c tu ra ducă modificarea secţiunii barei care p o t provoca aşchieri.46). respec­ t i v 8 kg. Maşini de tăiat plase sudate P e n tru t ă i a t plase su date se pot folosi agregate care taie to a te ba­ rele plasei concom itent. Efectuează circa 25 p înă la 30 tăie tu ri/m in u t.sau 3 role. electrice sau pneum atice. respectiv 18 m m (poate t ă ia şi două bare). în special ca p acitate m are. Cele m ai u z itate s în t agregatele A E G — F ein Miinchen. 7.). d upă sudare sau d u p ă îndoirea plaselor . P e n tru tăierea în serie în ateliere se po t utiliza ferăstraie circulare de m are tu ra ţie . Fasonarea la cald a oţelului-beton Barele cu grosimi foarte mari. o te m p e r a tn ră care nu produce tra n s ­ oţelului.45) . S în t şi utilaje portabile. înd oirea nu treb uie să pro­ în zona de îndoire sau alte defecte etc. fisuri care nu se p o t îndoi la rece. se livrează în două tip u ri . ma­ şinile BFM şi „6 M a rtie " —Tim işoara taie plase din panouri de 3 0 0 0 x X 6 000 mm. a t î t pen tru tăierea plaselor. V. Bosch (R.G. Aceste maşini se folosesc şi la în dreptarea plaselor livrate în roluri care se în d rea p tă la sol. respectiv 620 W.F. P e şantier s în t utilizate maşinile electrice m anuale tip mono —S K IT T (fig. Masa m aşinilor este de 6. î n ţ a r a noastră în trep rin d e rea „6 M a rtie" —Tim işoara livrează cleşti de t ă i a t oţelbeton. produse şi li­ v r a te de c ă tre u n m are n u m ă r de firme. a v în d m otoare de 430. c ît şi p en tru tăierea ba­ relor. se taie şi se folosesc ca plase plane. 8. V. Tăierea plaselor su­ d a te se poate face şi cu cleştele m an ual (fig. 230 . 11 II şi S-12 H şi p o t tă ia bare de la 4 la 12 mm. ac ţio na te m anual sau electric . se po t îndoi la cald. unele maşini au rolele pro­ te ja te cu cauciuc.

231 . V. Cleşte electric d e tip SKITT. V.Fig.46. tăiat plase Fig.45.

în baie de zgură (cu sau fără cu sătu ri lon­ gitudinale) . — sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară (II) . sudarea se ex ecu tă de sudori care au exam enul p ractic şi teoretic p e n tru g ru p a 3. îm b in a rea p rin su d u ră se po ate face p en tru asigurarea co ntinu ităţii barelor longitu­ dinale. Procedee de sudare. V II. — sudarea manuală cu arc electric prin suprapunere şi cu eclise (I II) . p en tru îm­ binarea prefabricatelor sau p en tru folosirea şi valorificarea capetelor de bare care rezultă la debitare.. în care se dau to a te elementele necesare executării sudării prin u rm ăto a rele procedee (tabelul V.Instruc­ ţiunile tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton “ C. — sudarea manuală cap la cap cu arc electric cu u rm ăto arele va­ ria n te : sudarea în cochilie. 5) în do irea barelor s u d ate este adm isă la o distan ţă de 5 d de capă­ t u l sudurii (d = d iam etrul barelor sudate). Generalităţi asupra procedeelor de sudare Barele de oţel-beton în elementele de b eton a r m a t po t fi în n ăd ite fie prin petrecere folosind ad e ren ţa şi ancorarea în beton. 3) De regulă. în cazul în care d is ta n ţa este m ai mică. înn ădire a fă ră su dură v a fi t r a t a t ă la cap. se adm ite în aceeaşi secţiune m ax im u m 25 —30% din aria to ta lă tra n sv e rsală barelor din elem ent să fie sudate. R eglem entarea modului de e x e cu tare sudării şl precizarea tehnologiilor de sudare este stabilită prin .28-83.3) : — sudarea electrică prin puncte (I) . L a sudarea barelor de oţel-beton trebuie să se respecte u rm ă to a re le recom andări 1) Oţelurile care se sudează treb uie verificate strict dacă îndepli­ nesc condiţiile de ca litate cerute de STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80. 4) înn ădirile s u d ate se v o r am plasa Ia poziţionarea a rm ă tu rii faso­ n a te în poziţia precizată prin p r o i e c t . a 232 . F. ÎMBINĂRI MECANICE ALE OJELULUI-BETON 1. în lipsa precizărilor din p roiect se vor am plasa la o distan ţă de 50 d . 2) C alitatea sudurilor se verifică prin probe. conform STAS 9532/1-79. fie prin su­ d u ră sau prin mijloace mecanice. p e n tru realizarea de a rm ă tu ri transversale închise.TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA Şl ÎNNĂDIREA PRIN SUDARE. sud area în sem im anşon de cupru (IV). P e n tru realizarea plaselor şi carcaselor su d ate se foloseşte sud area de rezistenţă p rin presiune prin puncte. a.

7) Tehnologiile de sudare treb u ie să asigure o comportare tenace.Tabelul V. tran sform ato arele şi agregatele se vo r verifica. *) PG 60 N — pen tru lucrări nuclcarocicctrice. 3) Barele care se sudează cap la cap se vor t ă ia n um ai cu mijloace mecanice şi se v o r c u răţi cu perii. Procedeele dc sudare admise la îm binarea sau Înnădim » oţelurilor-beton Tipul de Procedeul oţel I 0 0 II 0 III 0 IV 0 Observaţii OB 37 STNB 1 sau } STPB J PG 52 PC 60 (PC 60 N)* PC 90 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 - Se ad m ite sudarea cu sem im anşon de cupru 0 = se ad m ite sudarea . realizînd spaţii acoperite şi re spectînd condiţiile de sudare pe tim p friguros pe baza dispoziţiilor speciale ale responsabilului cu sudura. la o d is ta n ţă de (2 —3 )d de capătul înnădirii sud ate .3. 1) T e m p e ra tu ra a m b ia n tă nu v a tre b u i să fie m ai redusă de —5°C» 2) L a te m p e r a tu ri sub —5C C şi pe v î n t şi ploaie se vor lua m ăsuri de protejare. 5) S udarea cu preîncălzire se v a fsice cu arzăto are (STAS 4137-70). Condiţii generale de execuţie. conform normelor si prevederilor STAS 2689-80). La cxecutarea sudării se vor res­ pecta u rm ătoarele reguli. calităţii oţelului şi poziţiei de sudare conform Instrucţiun ilor tehnice G. — — sudarea nu se adm ite. aceasta treb u ie să fie precedată de t e n d in ţa de gîtuire. controlîndu-se fu n c ţio n a litatea şi realizarea param etrilor de sudare (curent. ce se produce- 233. respectîndu-se condiţiile p en tru răcirea lentă. 4) L a sudare se v or alege electrozii corespunzători procedeului de sudare. L a oţelurile PC s u d ate m an ual cu arc electric prin suprapun ere se v o r prefera electrozi bazici sau supertit. folosind îm p achetări cu v a tă minerală. adică îm binarea să aibă ca pacitate de deformare. . tensiune. în cazul în care ru perea s-ar produce în su­ dură. iar rup erea barelor să se producă. 6) Utilajele de sudat. b. 28-83. dacă s în t supuse la trac ţiu n e . presiune.

b — cu alimentare cu curent electric dintr-o singură parte . cu aspect lucios. P rincipiul sudării prin puncte.Sudarea se bazează pe încălzirea p rin cu ren t electric a barelor pe su p ra fa ţa lor de co n ta c t p în ă cînd s în t aduse în sta re plastică (adică o stare de top ire locală cu te n d in ţă de curgere). de regulă la urechile de prindere.47). în tim p ce barele s în t co m p rim ate p en tru a se suda (forja) prin presare. în punctele de intersecţie a b a­ relor de oţel-beton care formează prin asamblare plase şi carcase sudate. . 2. fă ră avertizare.47. 2 — electrozi . Sudarea prin pu ncte este proce­ d e u l de sudare electrică prin presiune. Barele în tre tă ia te (nodul plasei sau al carcasei). C urentul electric trece prin suprafeţele de co n tac t (ale barelor cu electrozii de cupru şi ale suprafeţelor de co n tac t d intre bare) u nde întîlneşte şi cea mai m are rezistenţă. V. s în t presate cu o a n u m ită fo rţă între electrozii de cu pru ai maşinii de s u d a t prin care trece şi curentul electric fu rn izat de circuitul secundar al unui t r a n s ­ fo rm a to r (fig. V. cînd piesele s în t m a­ n ip u la te pe tim p friguros. care se produc brusc. Sudarea prin puncte : a — cu alimentare cu curent electric din două părţi . care pot fi în n u m ă r de două sau trei şi excepţional chiar p a tru sau cinci. 7 — piesă de legătură. 1 — bare de oţel-beton care se sudează . 6 — placa de presare . 4 — braţele maşinii de sudat . cu smulgeri de m aterial. •234 .l e n t şi cu suprafeţe de rupere cu aspect fibros. N u sln t admise ruperile casante. Sudarea electrică prin puncte a. Acest tip de sudură se num eşte de contact p e n tru că top irea electrodului şi sudarea are loc pe suprafeţele V Fig. 5 — circuitul secundar al transfor­ matorului . 3 — portelectrod .

de obicei maşini cu a u to m a tiz a re complexă. Intensitatea curentului de sudare I este curentul. V. D eschiderea curentului de sudare începe num ai după ce barele au fost com prim ate şi este oprit după ce suprafeţele de con tact au a ju n s în stare de topire plastică şi cu p u ţin înainte ca să se în treru p ă presiunea. b. S ud are a se face cu maşini de s u d a t unipunctuale. se mai p o ate num i dc rezistenţă în tru c ît pe aceste sup ra feţe rezistenţa electrică fiind cea mai mare. în am peri [A]. tim p u l de ţinere sub c urent şi sub presiune a electrozilor. 235 . Variaţia presiunii P şi a intensităţii I în tim pul sudării prin puncte. S udarea propriu-zisă (forjarea) se face de fa p t în cea mai m are p a rte d upă întreru perea curentului cînd barele continuă o peri­ oadă scu rtă de tim p să fie încă presate. P ara m e tri de sudare şi reg im u ri optime de sudare.48. L a sudarea prin pu ncte intervine rezistenţa jjarelor care se sudează şi rezisten ţa suprafeţelor de contact. fo rţa de apăsare P a barelor care se sudează. fo rţa de apăsare pe electrozi. Aceste elem ente form ează para­ metrii de sudare : inten sitatea cu rentulu i de sudare I. Procesul de sudare se realizează în t o t tim p u l c it barele s în t com prim ate sub o an u m ită fo rţă şi în care tim p acţionează curentul de sudare. trebuie să se cunoască dinainte cu ren tul de sudare. V. Procesul de sudare în principiu nu se deosebeşte de sudarea prin pu ncte a tablelo r de oţel. care aduce suprafeţele în stare de topire. staţio n are sau cu cleşti mobili sau maşini staţio n are care po t s uda sim ultan mai m ulte puncte. fur­ nizat de circuitul secundar al transfo rm ato ru lu i utilizat la încălzirea suprafeţelor de c o n ta c t ale barelor care se sudează. se degajează o căl­ d u ră mare. P e n tr u a se obţine o sud ură de b un ă calitate.48).de co n tac t între bare . d u ra ta trecerii curentului t. Fig. care produce o în trep ă tru n d ere a barelor s u d ate (fig.

I — inel de metal refulat din nod în timpul sudării. adică tim p u l care trec e de la încetarea forţei de apăsare p e electrozi p în ă Ia începerea u nui nou ciclu de sudare. L a sud area barelor de dim ensiuni m ari se po ate utiliza preîncălzirea barelor înaintea ciclului de sudare şi o recoacere d up ă executarea sudării. la curen tu l de sudare . Ga u rm are a presiunii.Tim pii de sudare sîn t u n an sam blu de tim pi de sudare : tim p u l an­ te rio r sudării t u tim p u l de m en ţinere sub curent f2.49. Tim pul tx este tim p u l care trec e de la începerea presării barelor sub electrozi p în ă cînd se deschide contactul. î> 2 — adincituri locale pe bare provocata de electrozi . M ă s u ra re a în ­ tr e p ă tr u n d e r ii b a r e lo r dare) : în n o d u l s u d a t : h — întrepătrunderea . tim p u l tz este tim p u l în care se execută forjarea.25 d la OB 37 şi 0. tim p u l tA este tim p u l de pauză. O b u n ă sudu ră se apreciază şi după valoarea întrepătrunderii h care este adîncirea (turtirea) barelor în dre p tul suprafeţelor de co n tac t ca u rm a re a forjării lor la sudare (fig.33 d la PG 52 şi PC 60. adică sum a diferenţelor dintre diam etrul barelor înainte de sudare şi d up ă sudare (m ăsu rate în p u n ctu l de su­ F ig .. ci. refulează.49).. d2 — dia­ m etrele barelor sudate . h = (rfj + </2) — (o + bx + ^ 2)V aloarea în tre p ă tru n d e rii treb u ie să fie de 0. o p a r te din m etalul adus in stare plastică. 6. V. M ărim ea to tală a în trep ătrund erii se exprim ă prin h = (d — a). a — grosimea totală m ăsurată In nod . cu u n tim p de călire şi postîncălzire în scopul aducerii oţelu­ rilor la ca litatea lor iniţială. Forţa de apăsare P [N] este fo r ţa dezvoltată de m ecanismul de apă­ sare pe capetele electrozilor necesară m enţinerii barelor în co n tac t în tim p u l trecerii curentului de sudare şi de deform are (forjare) a barelo r d u p ă ce suprafeţele de c o n ta c t au fost aduse în sta re de topire (plastică). adică deform area la cald a suprafeţelor de co n tac t şi care începe p u ţin în ainte d e .în tr e r u p e r e a curentului de sudare şi urm ează p în ă la încetarea presării electrozilor pe b a r e . V. 236 . tim p u l de forjare ta şi tim p u l de p au ză < 4. în zona de îm binare. tim p u l t2 este tim p u l propriu-zis de m enţin ere sub curent. Maşinile m o derne au regulatoare electronice pen­ t r u to ţi tim p ii care caracterizează ciclul de sudare.

L a sudarea p rin acest procedeu de sudare tre b u ie re sp ectaţi mai m ulţi param etri. 3. curen tu l la preîncălzire (da scurt circuit) . la care sursa term ică de top ire este d a tă de arcul electric realizat intre barele de s u d a t şi electrodul fuzibil. In s tru c ­ ţiunile G. Deci principala caracteristică la sudarea cu arc electric este f a p tu l că sudarea se bazează pe posibilitatea utilizării căldurii degajate de arcul electric p en tru to p irea metalelor. V. alternator) a două piese bune cond ucătoare de electricitate (m etal sau cărbune) care se ating p en tru a se scurtcircuita şi apoi se înde­ părtează p u ţin la o d is ta n ţă nu prea m are ( 2 —4 mm).50). Sudarea manuală cu arc electric Sudarea m an u ală cu arc electric este u n procedeu de sudare p rin topire. Nervurile longitudinale nu treb u ie aşezate în p u n c tu l de sudar# (fig.5 ori «nai ridicat d ecît oţelul cu su p ra fa ţa netedă de aceeaşi calitate. la care capetele barelor de s u d a t se aduc Ân co n tac t şi se încălzesc p în ă la topire. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară S udarea electrică cap la cap prin topire interm ediară este un pro­ cedeu de sudare prin presiune.51). Arcul electric se obţine prin legarea de bornele unui gen e rato r (dinam. al cărui m e ta l foloseşte ca m etal de adaos (de sudare).28-83). Parametrii principali care se respectă la acest procedeu de su d u ră s î n t : lungim ea liberă a barelor care se sudează (d is ta n ţa dintre fălci) scurtarea la topire . fo rţa de refulare. scu rtarea la refulare .Oţelul cu profil periodic treb u ie s u d a t cu cu ren t de sudare de 1. d u ra ta de refulare sub c u r e n t . Fălcile maşinii au bacuri cu form a barelor care se sudează. 4. Sud area se face cu utilaje speciale (fig. Cu acest procedeu se p o t suda nu m ai bare de aceeaşi ca litate de oţel şi aceleaşi diam etre sau care nu diferă m ai m u lt de 2 m m. funcţie da 237 . O su d u ră b u n ă treb uie să aibă aspectul din figură. tra n s fo rm a to r de sudu ră. Fălcile se p o t apropia conform param etrilor de sudare prestabiliţi p e n tru fiecare tip de otel (v. după care urm ează refularea (STAS 5555/2-80). V.

Aspectul sudurii la sudarea prin puncte : pentru regim bun de sudare . c —aşezare greşită a barelor cu profil periodic. 7 —fălcile maşinii . 5 — placa de alimentare de la secundarul transforma­ torului . 12 — alimentarea circuitului primar. 10 —transformator . 9 —con­ ductor .50. 6 — suport mobil . Schema de principiu a m aşinii de sudat cap la cap : 1—suport fix . 11 —Înfăşurarea circuitului primar .o a — b c Fig. 3 —capetele barelor . b — pentru regim necorect de sudare . Fig. V. V. 4 —me­ canismul de punere in funcţiune a dispozitivului de comprimare a barelor .51. 8 — bara de cupru flexibilă . 2. 238 .

a v în d o culoare alb-albăstruie. Materialul re z u lta t din topirea electrozilor foloseşte ca m aterial de adaos pentru efectuarea cusăturii. 2) Arderea (topirea) electrodului trebuie să fie liniştită consumindu-se in mod egal atît miezul. T e m p e ra tu ra la care ajunge m etalul de la ca­ petele arcului este de Fig. V. Principiul sudării cu arc electric : 3 000 . î n mod obişnuit. 4 — portelectrod . 2 — arc electric . de scurtcircuitare este m ult 6 — sursă de curent (generator sau transformator). c ît şi p o laritatea inversă. d up ă tipul de electrod.52. livraţi conform STAS 1125/1-81 şi STAS 1125/2-81. L a curentu l continuu.tensiunea de alim entare şi de tipul de electrod. Principalul procedeu de sudare cu arc electric este procedeul la care arcul se obţine prin legarea unui pol al tra n sfo rm ato ru lu i de curent (sau al generatorului) la b ara de s u d a t şi celălalt la electrod (fig. cît şi învelişul.. polaritate inversă se înţelege legarea polului negativ de m etalul de sudat. în t r e cele două piese d e p ă rta te s-a născut un arc electric.6 000°C. iar p e n tru sudarea a u to m a tă sub flux se utilizează s îrm a de oţel pen tru sudare. livrată conform STAS 1126-80.52)’ L a sudarea cu arc electric se poate utiliza a t i t curentu l continuu. V. mai m are decît cea de regim. la procedeul cu electrozi metalici. 5 — conductori electrici . E lectrodul pozitiv este mai cald decît electrodul negativ. iar in timpul sudării să asigure sta­ bilitatea lui. cît şi curentul alte rn a tiv (STAS 1125/1-76). Electrozii trebuie să asirjure urm ătoarele : 1) Aprinderea uşoară a arcului . Rolul electrozilor. Electrozii înveliţi sînt. adică să nu apară întreruperi in funcţionare (cu o viteză de topire şi de avans a arcitlui uniformă). pentru sudarea m an u ală cu arc electric se utili­ zează electrozi înveliţi. care se t o ­ pesc la te m p e r a tu ra arcului electric.. 239/ . P e n tru realizarea unei bune suduri u n rol im p o rta n t îl are calitatea şi modul de alcătuire a electrozilor. se poate utiliza a t î t polaritatea di­ rectă. P rin polaritatedirectă se înţelege legarea polului pozitiv de m etalul de s u d at iar prin. Tensiunea l — bare de armătură . fără să se producă stropi mari de metal sau de zgură. Arcul se m enţine la poziţia d e p ă rta tă a electrozilor. 3 — elec­ trod . electrozi flizibili. adică o scînteie continuă de o lum inozitate excepţională. deoarece aerul dintre electrozi se ionizează şi'd e v in e b u n cond ucător de electricitate.

e u îS n° Wioo C QO O o a .4. Tipurile •a g C /3 O T ci *o a.o 6 73 s o a i i i 2 a 1- a u O f £ 0 o£ 2 « ° 2 o d H C a 4 * » i A 4! " 3 0 1 <u“ S c j O •S sîgw O ^ 3 W O ~ i3 x> r * O«a Nis Ţ 3 £.O H■ © a 3 ^ - t wo ca o o ^lOO O d.c £ -Q _ j I_ O ) « A o « rs a > a. a > u T* t_ O j3 O £ O C3 Cu O '£ o •r. p < W iQ o OS uC U o o o BOU o cu cu ao© A OGD Tabelul V. a> _K hC C3 C3 o £ « s . « o o aî £ u zz 3 > a c ^ Tj — < L > C — . =î 'C « uo rt o (U cu C C3 T3 t-> o >ci o ~ 'O 2 S3 2 O s/î *> >ri a> 3 o o « O o -^> -J ' >r3 " J OH T 33 S ° < U >s _ ° 3 C *T f> « 3 °* W .5 -J o ° c < vJ E . w 5■ a in o rf 5 c 4 > § s i 'c ° ^ S§*t: IO (0 M 240 .2 N I- ■ 3 I es la i sudarfc t-m* r—« o o o ^ T * < i i r o o o o o o "3 * rj« d e Innădlri prîn 0 > P.O ( £ ^ o n o o o a oo c i.5£ S 'S ^ a «*-••-• o wo p < u .

2 5 T 3C * •g 3 O )o O o . 3 - 'O ' ~ 3 rj . 3 o fi bfi>c3 3 {2 P<W O . Huo c e u a.'O *6 — Cartea fierarului betonist — cd.3 co i: o C O ft'O •§ 2 § C /5 Q .O £ 3 C J t- ° O 2 ° i> « 'Ş -O o i — • 3 * '5b q) fi 2 O E C3 W 5 '3 £ o > „ O % ° 00 CJ C / Op « > O C s C « K e a *c o o o T I< Tf r * < CA O i C4 o o o i i i 00 3 00 0 -r -* o o o I I rp T f rr o o o I C\ C\ Ti o o o I I I I I I 00 oc 00 0 o o 01 O l c i £ r< mo o c P C 0« L fJ o co ca o o C h frcMo IO C D a o o o &.® E ’rt a C ) t / 3 T3 XS 3 3 3 E. QO \ a ^3 O a. a. ) 241 . £ n o C Oio co o o o c ao c I O& <C L .' 3 £ C J 13 O O S 10 3 Kt ° o £ F 03 4 ) fc fl ”3 g o Gî 'o > W rg O P a < u o ^ w < u 3 3 . C I 3 H ■ ’D 0 0 3 3 » C 0S g-o k O o 3 _. « A fe D <C 3 CJ r.Q ±3 < u o JS r 3 o c 3 'O £ o ° i s >03 -f b .

nitruri sau incluziuni de zgură care reduc rezistenţa cusăturii. b — bare cu dia­ metre neegale . înclinată. V.34 d şi min.3) Cusătura realizată nu trebuie să prezinte pori. Electrozii înveliţi sînt alcătuiţi d in tr-u n miez de oţel fo rm a t dintr-o sîrm ă d re ap tă cu diam etrul de 1.4). La lun­ gimile de sudare prevăzute în tabel se adaugă de fiecare p a rte cîte 10 mm p en tru a se obţine lungimea eclisei: /. 4) Baia de sudură care se formează nu trebuie să provoace arderi mar­ ginale periculoase. în cornişă. 0.. h t — supraînălţare. R olul învelişului electrozilor.).5 d la sudurile cu o singură eclisă. fisuri sau crăpături şi să nu aibă în ea oxizi metalici. 0 . 5) T ip u l de electrod trebuie să asigure sudarea Ia poziţia cerută (ori­ zontală. a .53. electrozi cu înveliş mijlociu (la care d iam etru l to t a l este cu 30 — 40% mai m are decît miezul de oţel). de plafon etc. b Fig. Grosimea sudurilor la sudarea ba­ relor de o ţel-b eto n : a — bare cu diametre egale .34 d d upă cum se vede în figura V. verticală. după răcire zgura furnizată de electrod trebuie să poată fi îndepărtată uşor. Rostul dintre capetele barelor se lasă de 1 —2 mm la sudurile cu două eclise Ş > de 0. la înnădirea s u d ată prin supra­ puneri şi la cea cu o singură eclisă (tabelul V. — înălţimea propriu-zisă a su­ durii (max.24 d)\ h3 — porţiunea egală cu 1/6 d (diametrul barei celei mai subţiri) care nu se ia în consideraţie la stabilirea înălţimii su­ durii .53. Sudarea m an u ală cu arc electric poate fi utilizată şi la sudarea oţelurilor-beton de calităţi diferite. 6) M eiului depus trebuie să aibă caracteristici mecanice egale cu ale materialului de bază şi să prezinte o bună omogenitate. Electrozii înveliţi în funcţie de grosimea învelişului se îm p a rt în : electrozi cu înveliş subţire (la care diam etrul to ta l in­ clusiv învelişul este cu 5 — 10% m ai m are decît vergeaua miezului de oţel. Grosimea cusăturii se ia de 0. 242 . = 2 x 10 + l.5 —8 mm şi d in tr-u n înveliş.

asigurării intensităţii curentului cerute de procedeu . cu cusături longitudinale L a acest procedeu se u rm ăreşte m enţin erea p arţia lă a băii de lichid (metal topit) a v în d cirept sup ort o cochilie m etalică . vitezei de avansare u n ifo rm e. sudorul este o b l i g a t : să verifice dacă are pregătite la locul de sudare toate dispozitivele ajutătoare de prindere şi de fixare a barelor şi trusa cu uneltele ajutătoare ale su d o ru lu i. să facă conectarea curentului la portelecirod la intensitatea şi la tensiunea prescrisă pentru tipul de îmbinare care se exe­ cută cu polaritatea indicată pe cutia electrozilor ce se folosesc* Să asigure legarea la polul opus. două s tra tu ri p en tru 16 m m > d < 25 m m şi trei s tr a tu r i p e n tru 25 m m > d < 40 mm.28-83 asigurîndu-se o încălzirc cît mai lentă şi uniform ă a barelor. Sc va da atenţie : amorsării a rc u lu i. să monteze în portelecirod tipul de electrod prescris pentru îmbinarea respectivă. P e n tru sudare barele v o r fi c u ră ţite de rugină. modului de reaprindere. să nu se formeze cratere la începutul şi la sfirşitul sudurii. în baie de zgură. Sudarea în cochilie. distanţei dintre electrod şi piesă. In continuare se v a a r ă ta tehnica propriu-zisă a executării sudurii m anuale cu arc electric.N u m ă ru l dc straturi de sudură este funcţie de grosim ea barelor de sudat. P entru începerea exeeutării su du rii. se aplică barelor groase cu d iam etrul m ai m are de 20 m m . 1243 . Procedeul fiind mai pretenţios se execută num ai de sudori experi­ m entaţi şi cu u n control riguros al sudării. să îm­ brace costumul de protecţie (şorţ şi m ănuşi) . (la sudarea s tratu lu i anterior). ţinind cît mai p u ţin arcul fără să ardă marginile. Ordinea de sudare se stabileşte conform Instruc ţiu n ilo r G. păstrării sta b ilită ţii. 5. de zgură etc. să pună agregatul de sudare sub tensiune. La sudările verticalc la poziţie sudarea se face de jos în sus pen tru ca solzii de su dură să aibă suport. adm iţîndu-se u n s t r a t pen tru d < 16 mm. înclinării electrodului . cînd accesul la locul de sudură nu se poate face decît pe o singură parte. de pete de ulei.

V. 244 . Ungară. înnădirea cu manşoane a. 6.54). b. Cele m ai cunoscuta s în t cele realizate în R. Se m ai folosesc m o rta re speciale in jectate sau procedee com­ b in ate (filetare. Cupoanele din ţevi se obţin de regulă din ţev i la m in ate la cald sau prin prelucrări mecanice a unor bare ro tu n d e pline.G . La sudarea în sem im anşon de cupru. Fig'. Manşoane din cupoane din ţevi. iar lungimea filetului se alege p en tru a asigura o cursă liberă corespunzătoare. folo­ site şi în R. „E bersp ăc h er—P ressm uffeng erate“.F. î n ţ a r a n o astră se fac experim entări p en tru realizarea agregatelor de presare şi sudare prin procedee m etaloterm i?e. S. P. Cehoslovacă şi R. pe lîngă rolul de suport. sudare. Agregatele de presare s-au realizat în diferite ţări. presate la rece. Procedeul se foloseşte de regulă la înnădirea barelor netede. d upă care se recuperează p en tru sudările urm ăto are.54. Înnădirea ca m anşon de tensiune. presare) precum şi m anşoane filetate cu m a­ terial m etaloterm ic. Manşoane filetate. acesta se utilizează ca -suport al băii. V. La înnădirea tira n ţilo r care po t fi folosiţi la o construcţie de b eto n a r m a t şi care treb uie să fie reglaţi se folosesc m anşoane filetate cu filet s tîn g a -d re a p ta p e n tru a se asigura p rin ro­ tirea în sensul acelor de ceasornic strîngerea tira n tu lu i (fig. în ultim a perioadă s-au realizat m ai m ulte tip u ri de îm binări cu m anşoane folosind p e n tru realizarea co n tin u ită ţii agregate (prese) de presare la rece a m anşoanelor.La sud area cu cusături longitudinale eclisă are şi rol de rezistenţă. P e n ­ t r u a evita reducerea secţiunii prin filetare se po ate face îngroşarea barei p rin forjarea sau filetarea p rin rolare^presare. Sec­ ţiu n ea barelor este redusă de filet (fiind socotit d iam etrul la fundul filetului).

V.G. Maşinile utilizate la sudarea plaselor şi carcaselor prin p uncte se pot clasifica după m ai m ulte c r i t e r i i : 1) D upă poziţia electrozilor in tim pul sudării.55. 245 . V. Utilaje şi dispozitive staţionare pentru sudare prin puncte a. UTILAJE Şl DISPOZITIVE DE SUDAT OŢEL-BETON 1. maşinile de su d at sînt staţionare sau mobile (maşini de s u d a t cu cleşte mobil).55) este com pusă din urm ăto a rele p ărţi electrozii propriu-zişi 1 confecţionaţi din bare sau p l ă c i . Sudarea electrică. Principiile generale de alcătuire a m aşinilor dc sudat prin puncte şi clasificarea lor. tran sfo rm ato ru l de sudu ră i . c — pentru două puncte cu curent din ambele părţi . dar cu mai multe trans­ formatoare. m ecanism ul de apăsare a electrozilor pe îm binarea su­ dată 5. portelectrozii 2 care s în t legaţi prin conductori flexibili din cupru 3 . d — pentru mai multe puncte cu curent pe o singură parte . S ch em ele d e p rin c ip iu a le m a ş in ilo r d e s u d a t p r in p u n c te : a — pentru sudarea unui singur punct . p rin pu n cte este un procedeu de sudare de m are p ro d u c tiv ita te şi de m axim ă eficienţă atunci cînd se ex ecută în cadrul unei uzine. b — pentru sudarea a două puncte ou alimentarea cu curent pe o singură parte . Fig. e — pentru mai multe puncte cu curent pe ambele părţi : f — pentru wai multe puncte cu curent dintr-o singură parte. O m aşină de s u d at (fig.

56. 3) D upă destinaţie. care sudează sim u ltan mai m ulte p u n c te (obişnuit p în ă la 36 puncte). î n cazul în care nu se dispune de r a c o r d 246 . maşinile s în t cu o singură pereche dc electrozi. 6) D upă m odul de alimentare cu curent electric a electrozilor se disting maşini cu alimentare pe două părţi şi cu alimentare pe o singură parte la care electrozii s în t aşezaţi pe o aceeaşi p a r te a îmbinărilor.2) D upă num ărul dc electrozi. sau cu mai multe perechi de electrozi. semiautomate sau fără nici o instalaţie dc automatizare. electrodul de sus este mobil şi se deplasează prin inter­ mediul aceluiaşi mecanism care dă şi apăsarea pe electrozi. (v. 4) D upă gradul dc mecanizare şi autom a­ tizare. Electrozii şi plăcile-electrozi care s în t în partea de jos a îm binării sîn t legaţi p rin tr-u n b r a ţ de batiu l (corpul maşinii de sudat). sau cu pedală. pot fi speciali­ zate sau universale. mecanice sudat prin puncte. b. care efectuează su d u ri u m p u nctuale. iar în p a rte a opusă se află num ai plăci de presare (din cupru). V. maşinile. cu o singură pereche de electrozi. fig. V. D ispozitiv de electrozi. Maşini de sudat prin puncte. Auto­ m atizarea se referă a t î t la reglarea a u to m a tă a ciclului de sudare (reglarea tim pilor procesului de sudare) cît şi la acţionarea electrozilor şi deplasarea plasei sudate. Asupra electrozilor se exercită o presiune P prin interm ediul me­ canismului de apăsare. E x ec u tarea a r m ă tu rilo r su d ate direct la şantiere sau la ateliere de confecţionat a rm ă tu ri de ca p acitate mică se poate face p en tru plase şi carcase de dim ensiuni mici cu m aşini s taţio n are cu o singură pereche de electrozi. maşinile sînt prev ăzute cu o instalaţie de răcire cu apă sub presiune prin canalele din interiorul portelectrozilor şi a electrozilor. maşinile pot fi pneumatice. P e n tru prevenirea încălzirii prea puternice a electrozilor. staţionare.55). B ra ţu l de jos poate fi fix at la unele m aşini în două poziţii. maşinile p o t fi automate. C urentul trece de la un electrod la altul p rin p o rţiun ea de bară tra n s ­ versală cuprinsă între barele longitudinale care se reazemă pe placa de presare. 5) D upă tipul mecanismului de apăsare pe Fig. î n mod obişnuit.

atunci cînd form a plasei şi carcasei o permite. alcătuit din ţevi sudate. construcţia lor fiind ro bu stă şi simplă . sudare. forjare şi pauză).57) şi se compune din : 1) Un regulator de tim p cu 4 poziţii (compresiune. rotiri care sînt inco­ mode şi ocupă u n spaţiu mare. în afară de o slabă p ro d u c tiv ita te în ra p o rt cu maşinile cu mai m ulţi electrozi. C om prim area electrozilor este pn eum atică. î n prezent se procură şi se utilizează num ai maşini a u to m a te sau semi­ auto m ate. o bună stab ilita te a regimului de sudare şi s în t uşor de m anip u­ lat. deschiderea mică a braţului. Yentilul p n eu m atic electrom agnetic 10 este fix at pc capacul maşinii. ce asigură succesiunea a u to m a tă a operaţiilor ciclului de sudare. Maşinile au mecanism p neum atic pen tru com prim area electrozilor. acţionarea pneu­ m atică a presiunii 6 * şi portelectrodul 7. d u cînd la obosirea lui. asigurat de regula­ toare electrice ai tim pilor ciclului de sudare şi co ntactoare cu ignitroni (fără jnerţie). P rin rotire. Conectarea şi deconectarea transfo r­ m atorului sînt asigurate p rin tr-u n con tactor cu ignitroni. maşinile au o p ro d u c tiv ita te ridicată. P e n tru plase şi carcase de dimensiuni m ari confecţionate în ateliere mici şi mijlocii se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşte de sudură).de aer com prim at. 247 . M aşina M T P -7 5 ( U . Maşinile staţio n are cu o singură pereche de electrozi prezintă ca dezavantaj principal.R . D e consola superioară din faţa maşinii s în t fixate dispozitivul de ghidare 5. se pot utiliza maşini cu arc şi pedală sau maşini cu m otor şi arc. comu­ ta to ru l cu tre p te 3 şi co ntacto rul cu ignitroni 4. Ori de cîte ori se dispune de racord de aer com prim at se preferă maşinile cu acţionarea p n eum atică a electrozilor. F a ţ ă de maşinile cu pedale şi m otor cu arc. deplasarea electro­ zilor se face num ai pe verticală. corniere şi tab le de asemenea sudate. Maşinile cu arc şi pedală au p ro d u c tiv itate m ică şi suprasolicită m uncitorul. maşinile cu acţionare pneum atică au un g ra d de a u to m atizare ridicat. Consola inferioară S are fix ată piesa de contact . plus un ochi de plasă. Maşinile necesită racord la re ţe a u a cu aer compri­ mat. 2) Corpul maşinii 1.) este tipu l cel m ai u z ita t (fig.S .9. ceea ce le face utilizabile la sudarea plaselor de lăţim i mici 500 —600 mm sau obligă la efectuarea de rotiri a plaselor cu 180°. în care se află tra n sfo rm ato ru l de sud ură 2. Maşinile cu m otor şi arc (la meca­ nismul de apăsare a electrozilor) sîn t superioare celor cu arc şi pedală. se obţin plase cu lăţim ea dublă a deschiderii bra­ ţului. V.S . cu acţionare m anu ală sau pn eu m atică (hidraulică) a electro­ zilor.

Dispozitivul de reglare a tim pilor de sudare 11 este am p lasa t pe panoul din spate. T ra n sfo rm ato ru l de tip b lin d at este alc ă tu it dintr-un miez care are rolul de p rim a r şi din spirale care formează secundarul.57. Maşina de sudat prin puncte cu dispozitive pneum atice de acţionare a electrozilor tip MTP-75. care sîn t puse în mişcare de aerul co m p rim at care in tră sau care este ev a cu at in par­ t e a superioară sau inferioară a cilindrului. R o bin etul cu trei căi 12 este m o n t a t în dreptu l con­ solei superioare. V. t 248 .Fig. în tre ru p ă to ru l electric cu pedală se află în dreptul piciorului sudorului. A cţionarea pn eu m atică a electrodului superior se com pune din tr-u n cilindru de oţel în care se mişcă cuplul a două pistoane.

C onectarea şi deconec­ tarea tran sform ato arelor se face prin interm ediul contactoarelor cu ignitroni. L a aceste maşini. la maşină se po ate regla distan ţa barelor longitudinale şi a celor tran s­ versale.R. iar a doua indică puterea transform atorulu i. plasa este prinsă de cîrligele căruciorului care o împinge cu pasul stabilit anterior. şi maşini de su d at cu o singură pereche de electrozi produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă (tip BP-30 şi BP-60). A lim entarea cu c u r e n t electric se face printr-o singură parte. D u p ă sudarea sîrmelor transversale. iar cele transversale sînt alim en tate m anual. L ă ţim e a plaselor este de 1 400 m m la m aşina MTMS-7 x 3 5 . Maşini de su dat prin puncte. MTMS-9 x 35 ş r M TM S-10x35. P e n tru sudarea reţelelor cu diverse dimensiuni ale ochiurilor. T o ate intersecţiile se sudează concomitent.In ţa ra noastră s în t folosite. D u p ă introducerea sîrmelor (barelor) tra n s ­ versale se apasă pe pedala maşinii şi întregul ciclu de funcţionare de­ curge au to m at. plăci de cupru fixaţi prin articulaţii de tijele cilindrilor pneum atici superiori. În tre p rin d ere a Electrotim iş a produs o serie de prototipuri. de tip MTMS-7 x 35. D acă sîrmele sîn t introduse în fir continuu ele sîn t t ă ia te după sudarea barelor transversale şi d upă e x e c u tare a plasei la lungimea dorită . Principiile de funcţio nare ale maşinilor sîn t practic aceleaşi la to a te tipurile. pregătite dinainte. prim a cifră după iniţiale indică nu­ m ărul de transfo rm ato are . La astfel de maşini barele longitudinale şi transversale sînt. Gele m ai folosite maşini de su d a t în fabricile de prefabricate s în t cele construite în U. P rincipiul de funcţionare. care s în t apro piaţi m ai întîi de electrozii infe­ riori ai maşinii. D is ta n ţa dintre sîrmele longitudinale poate să fie reglată oricum în limitele de la 100 p în ă la 250 mm. . D is ta n ţa dintre sîrmele (barele) transversale po ate fi reglată de la 100 p în ă la 350 mm. de lăţim e mijlocie. eu m a i m u lţi electrozi. P resarea şi sudarea barelor se face prin interm ediul electrozilor tn formă de. Sîrmele longitudinale descolăcite sîn t în d re p ta te în prealabil prin role şi c u r ă ţa te de rugină. c. 1 800 m m la m aşina MTMS-9 x 35 şi respectiv 2 000 mm la maşina M l'M S -10 x3 5. Sîrmele longitudinale s în t de re­ gulă derulate direct de pe colaci în m od continuu.S. prin interm ediul electrozilor inferiori legaţi cîte doi de fiecare tran sfo rm ato r.S. tn kVA. Aceste maşini s în t sem iautom ate. Maşinile de sudat cu m ai m ulţi electrozi sînt folosite la su­ rea plaselor plane şi în rulouri şi a carcaselor sudate. în m od obişnuit sîrmele longitudinale s în t tăiate la lungimi fixe înainte de sudare.

T ransform atoarele de su d u ră sîn t alim entate de re ţe a u a de curent a lte rn a tiv cu tensiun ea de 380 V şi frecvenţa de 50 Hz.S. electrozii inferiori. ATM S-14X75-7 sudează plase late de -3 800 mm. barele transversale fiind prinse prin interm ediul unor pîrghii cu tiran ţi.58) poate livra plase plane sau plase în rulouri cu distanţe între barele a lă tu ra te longitudinale şi transver- 250 . dispozitive de ghidare a sîrm elor longitudi­ nale. plăcile de cupru se p ot schim ba cînd se modifică d is ta n ţa dintre electrozii inferiori. î n U. Austria. se asigură reglarea curentului în S trep te. M aşini tip A T M S . prin interm ediul unor contactoare •electromagnetice O —O K T I —K T I I I . sistem ul de răcire şi echipam entul electric. A T M S -1 8 x 7 5 sudează plase late de 3 800 mm.R. Cilindrii pn eum atici sîn t fix aţi la p a rte a superioară de o g rin dă special pre luc rată . Astfel. d. P e tab lou l de com andă instalat la maşina MTM S~10x35. D e asemenea. astfel. eu m a i m u l ţi electrozi.64 V.M aşina M T M S .. R. Piesele inferioare de co n tac t se po t deplasa lateral pe o grindă. iar m aşina A T M A -1 5 x 4 8 0 sudează plase late de 4 800 mm. D eplasarea plaselor se face prin interm ediul căruciorului. se utilizează maşinile ATMS-14 x 7 5 de diferite tipuri.1 0 X 35 este com pusă din urm ătoa rele p ă r ţi p rin ­ c ipale : batiul. lăţim i m ari (mai m ari ca 2 000 mm) s în t construite în U. Maşinile de sudat plase de. Transform atoarele de sudare pot fi conectate fie sim ultan. P îr ghiile cu tir a n ţ i se pot deplasa în lungul arcului şi se rotesc pe el.G .l 4 x 7 5 . Maşini de sudat p rin puncte.S. Tensiunea în r e ţe a u a secundară a tran sfo rm ato ru lu i de su d u ră se reglează p rin va­ ria ţia num ărului de spire din bobinajul prim ar prin interm ediul comu­ ta to ru lu i PS 2 0 0 —8 . de asemenea special am e n a ja tă .. Presiunile sîn t prelu ate de o serie de şuru bu ri care trebu ie reglate Ia fiecare schim bare a distanţelor d in tre barele longitudinale. V. ATMS-14X 75-4 şi ATMS-14 X 75-5 sudează plase late de 2 350 mm. S.S. de lăţime m are .. E lveţia. în spatele maşinii. P'ranţa etc. cilindrii pneum atici superiori de care s în t legate plăcile de cupru.A.S. se găsesc com utatoarele p en tru diferite mecanisme.F. Portelectrozii se pot deplasa pe verticală. fie pe grupe (de 3 —4 transform atoare).R.U. în tre ru p ă to a re le a u to m a te instalate în re ţe au a electrică prote­ jează echipam entul electric îm p o triv a scurtcircuitelor şi a scăderii de tensiune. cilindrii se po t deplasa lin în lungul grinzii la schim ­ barea d istanţei dintre electrozi. în limitele de la 2.82 p înă la 5. maşinile A T M S -1 4 x 75-3 su­ dează plase late de 2 750 mm. in stalaţia pneu m atică. Anglia. Maşina ATMS-14 X 75-4 (fig. căruciorul de deplasare a reţelei. fixato a re speciale p e n tru sîrmele t r a n s ­ versale şi longitudinale.

M aşina este integrată în tr-u n flux tehnologic complex. fie în două sau trei e tap e p e n ­ tru solicitatea m a i re dusă a reţelei electrice. în limitele ciclului de sudare care este declanşat chiar de sîrm a t r a n s ­ versală cînd ajunge între electrozi. L in ia d e s u d a r e p la s e p la n e . P u te re a 251 . sale reglabile în limitele 100 —300 mm. Sîrmele transversale sîn t alim en tate p rin trr un b u n că r unde s în t prinse b u c a tă cu b u c a tă de către u n m ecanism special şi introduse în spaţiul d intre electrozi aşezîndu-le perpendicular pe sîr­ mele longitudinale.58. V. de la 14 tra n sfo rm ato are a 75 kVA. fiind introduse în m aşină în mod continuu d up ă ce au fost în d re p ta te prin dispozitivul de îndrep­ t a t cu 5 role. la cei 28 electrozi inferiori. S trîngerea barelor intersectate şi ciclul de sudare se face fie con­ com itent în to a te punctele intersectate. Sîrmele longitudinale sîn t descolăcite cu ajutoru l unor v îrteln iţe am plasa te în spatele maşinii de sudat.Fig. A lim entarea cu bare transversale se face ritm ic. Alim entarea cu curent electric se face p rin tr-o singură parte.

Cu a j u to ru l-u n e i foarfece ghilotine se p oate tă ia plasa pe t o a t ă lăţim ea. se po ate modifica d is ta n ţa dintre barele longi­ tu d in ale şi cele transversale. D n p ă sudarea de sîrmele longitudinale. —B uzău se folosesc două tip u ri de maşini livrate de firm a Em il J ă g e r şi firm a B austahlgew ebe din R. după care revine la poziţia iniţială p e n tru reluarea ciclului. F a ţ ă de m aşina ATMS-14 x 75-4 care este a u to m a tiz a tă . L a to a te maşinile.5 — 1 h. L a plase cu u n n u m ăr m ai redus de sîrm e longitudinale se p o t solicita u n n u m ăr m ai mic de tran sfo rm ato are .to ta lă a maşinii este de 1 050 kVA. A n tren area ruloului este fă cu tă cu u n m otor de circa 4 CP.S. la lungimea dorită. liv rate de firm a Jăger. cu lăţim ea ruloului de circa 3 750 mm. în limitele admise. R uloul plasei com plet este cobo rît prin piv otarea u nui su p o rt lateral. Maşinile care livrează plase în rulouri au dispozitive speciale de ru lare la d iam etre în ju r de 900 mm. P e n tru ghidarea sîrmelor longitudinale.S. acţio n a t de doi cilindri pneum atici. cu viteze variabile şi com anda au to m a tă . 1) M aşini care lucrează cu bare longitudinale şi transversale îndrep­ tate şi tăiate în prealabil: tip G S A —M -27/36—J a g e r şi m aşina tip SMP-2650 —50/70-9 x 10 —Baustahlgewebe. maşina A T M S . iar a d istanţei dintre barele transv ersale 0. Schim barea distanţelor d in tre barele longitudinale durează 3 —8 h.G . Buncărul. m aşina are o serie de ţevi prin care trec sîrmele care s în t d irijate în d rep tul centrului electrodului. R uloul este apoi ridicat de pe t a m b u r prin trag e rea acestuia.1 4 x 75-5 este o m aşină s e m ia u to m a tă . plasele s în t în prealabil curbate. sîrm a transv ersală este prinsă de cîrligele căruciorului care. 252 .F. deplasează plasa cu pasul stabilit. Mecanismul de prindere şi de blocare p en tru sîrmele tran sv e rsale constă din doi electrom agneţi şi dintr-o pîrghie cu role m o n ta tă pe o consolă aflată deasupra canalului buncărului. sîrm a tran sversală este intro dusă m an ual în buncăr. p en tru sîrmele tran sv e rsale are u n p e re te frontal deplasabil p e n tru a fixa barele transversale de lungimi m ai mici. in tim p ce barele transversale se îndreaptă şi se taie în p rea la b il: ti p GSA —Ii-27/37 şi tip GSA —N-30/40. L a unele tip u ri de maşini. A ceastă p u te re pjoate fi folosită parţial prin intrare a în fun cţiu ne succesivă a tran sfo rm ato are lo r de sudură. L a I.P. 2) M aşini care lucrează prin tragerea barelor longitudinale direct din colaci. a v în d c o m u tato are de sfir­ şit de cursă ac ţiona te de săgeata plasei. U n dispozitiv de acţionare pneum atică p o a te asigura şi tăierea longitudinală a plasei în două părţi.

V. Fig. se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşti de sudură) . 258 . db aceea . V. Modul de lucru la cleştele de sudat tip ARO 208. 2.T o a te tipurile de maşini s în t p r e v ă z u te şi cu dispozitive de t ă i a t . cursa electrozilor trebuie orientată în lungul capu­ lui electrozilor (fig. de asemenea se pot folosi la sud area -elementelor de dimensiuni m ari de pe şantiere.59). Cleşti pentru sudarea prin puncte P e n tru executarea carcaselor s u d ate şi a plaselor su date de lăţime m a re la atelierele de prefabricate mici şi mijlocii care nu m ai s în t do­ t a t e cu maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi.59. d e b ita t şi r ă s tu r n a t plase care apoi sin t legate îu diferite puncte pen tru a asigura u n p achet rigid care po ate fi m a n ip u la t pe mijloacele de t r a n s ­ port. Condiţii care se impun pentru m aşinile de sudat cu cleşte m obil : 1) Cleştele trebuie să aibă posibilitatea de a lucra perpendicular p« p la n u l p la se i.

a. Construcţia cleştilor de sudat. 7) Transform atorul trebuie să fie inclus in corpul cleştelui. aer comprimat etc. R olul grupu lui de ridicare a presiunii este de a tra n s­ m ite la cleşte o presiune superioară aceleia prim ită de la co nd ucta cu aer com prim at.2) Cleştele trebuie să aibă o mare rază de acţionare (m inim um 4 m ). care acţionează cu aer comprimat. O d a tă cu exercitarea presiunii se declanşează şi cu­ re n tu l de sudare. Cleştele de sudură se com pune în principiu din : un braţ f i x . o conductă elastică pentru răcirea electrozilor. în treru p ă to ru l g e n e r a l . dispozitivul de suspendare cu suspensie giroscopică. i Grupul de ridicare a presiunii se com pune în general d i n : reductor de presiune a uleiului şi un regulator de presiune cu o triplă valvă cu co­ m andă electrică. un înlreruptor de co m andă. S udarea se face prin introducerea capului cleştelui în celula plasei. t r a n s f o r m a t o r u l . D e acest cărucior se fixează o suspensie care asigură m înuirea maşinii în plan vertical. b. 3) D ispozitivul de suspendare îm preună cu suspensia giroscopică va trebui să asigure o m anipulare uşoară a maşinii şi cleştelui în tim pul lucrului. Cleştele p o r ta tiv se com pune din urm ătoa rele s u b a n s a m b l u r i : tablo ul de com andă . o pîrghie de blocare a braţului m o b il. In tabloul de comandă s în t în general m o n ta te u rm ătoarele elemente : s ig u r a n ţe le . care p o ate rula pe o monoşină sau pe cadranul u n u i cărucior mobil. prin declanşarea ciclului de sudare care începe cu presarea electrozilor 254 . se reglează la tablo ul de com andă in tensitatea curentului de sudură. g ru pu l de ridicare a presiunii . Dispozitivul de suspendare este fo rm a t d in tr-u n cărucior cu role. un braţ m o b il. 6) Reglarea timpilor ciclului de sudare şi a întreruperilor trebuie asi­ gurate prin regulatoare de tim p şi prin contactoare fără inerţie (cu igni­ troni ). ulei. regulatorul cu t r e p te a inten sită ţii curentului de sud at. un verin hidraulic pentru transmiterea presiunii la braţul m o b il. tim p ii ciclului de sudare conform construcţiei regulatorului de timp. Funcţionarea de principiu a unei m aşini de sudat eu cleşte m obil. Maşina a v î n d racordul la reţeaua cu aer co m p rim at (de « 5 —6 at). u n întrerupător de siguranţă . 4) Presiunea pe electrozi să fie realizată la o valoare corespunzătoare. un sistem de reglaj al deschiderii . regulatorul tim pilor de încăl­ zire şi de sudare . doi portelectrozi. doi electrozi. la re ţe a u a de a p ă şi la cea de curent. printr-un sistem de acţionare sim plu care dacă este posibil să nu necesite racord de aer comprimat. 5) M aşina trebuie să fie perfect etanşată pentru a nu avea pierderi de apă. cleştele p ro p riu -z is .

R. Tipuri de m aşini dc sudat cu eleşte mobil. maşinile S CIA K Y (Anglia. în trep rin d e rea B row n Boveri din E lv eţia construieşte maşini cu cleşti de Sudură cu cursă ro ta tiv ă sau m aşină cu doi cleşti mobili.) . P resiunea pe electrozi este o b ţin u tă p rin tr-u n cilindru cu 3 etaje.61) au co m an d a pneu­ m atică (tip 408) sau electropneum atică (tip 418) cu suspensie girosco­ pică tip ES 80 şi ES 100. se declanşează a u to m a t de m icro în treru p ăto r cu ren tul de su d u ră la valoarea reglată.pe nodul sudat. T ransfo rm ato ru l de sudură este conectat şi de­ co ne ctat prin interm ediul u nui c o n tac to r cu ignitron m o n ta t î n t r . R ăcirea este asigurată prin apă obişnuită dc răcire. î n U. Spiralele bobinei secundare s în t c u p la te în serie sau în paralel. maşinile B R O W N B O V E R I (E lv e ţia ). S. maşinile Z IN S E R (Norvegia) . m aşina K P -6 0 (R. Maşinile tip ARO din F r a n ţ a (fig..G. Presiunea este tran sm isă electrozilor la valoarea re­ glată anterior.A. D intre acestea m ai cunoscute s î n t : maşinile tip M TPG -75 . maşinile P E N S I L I ( I ta lia ) .S.) . Schem a electrică este asem ăn ătoare cu cea a maşinii MTP-75. Cînd se realizează presiunea de regim.) . F ra n ţa .S. 255 .u n dulap special în care se află şi regulatorul tim pilor ciclului de sudat. Maşinile de s u d a t cu cleşte mobil s în t in prezent construite in nu­ meroase ţări.S. u n sistem de răcire şi u n c o m u ta to r cu ploturi p en tru re­ glajul tra n sfo rm ato ru lu i p lasat pe transform ator. s-a co n stru it m aşina de s u d a t cu cleşte mobil M TP G care are tra n s fo rm a to ru l de su d u ră şi cleştele legat de tra n s f o r m a to r prin cabluri speciale flexibile de cu pru cu secţiunea de 200 m m 2 pen­ tr u conducerea cu rentu lui electric. e.) etc. Maşina are u n dispozitiv pneum atico-hidraulic p en tru acţionarea electrozilor.R. etc. um plerea cilindrului fiind efectuată p rin tr-u n distribuitor cu 4 căi co m an d a te printr-o electrovalvă pilot. Suspensia p e n tru tra n s fo rm a to r şi p en tru cleştele de su d u ră este asigurată p rin tr-u n sistem special cu o pîrghie cu c o n tra g re u ta te care se mişcă pe u n m onorai sau pe cadrul unui cărucior.U. M TPP-75 cu cleşte de sudură tip K T G 75-2-5 (U.S. Transform ato rul de sudu ră constă d in tr-u n miez blindat. d in tr-u n disc al bobinei prim are şi din două spirale p en tru bobina secundară răcită de u n cu ren t de apă.S. T o ate tipurile de maşini au o g am ă destul de largă de portelectrozi interşanjabili.C. Dispozitivul are posibilitatea rotirii maşinii în ju ru l axei verticale cu 360°. 8 p istoane m o n ta te pe acelaşi ax. Dulapul este m o n ta t pe un perete sau pe un stîlp lîngă locul de lucru.60 şi V. m aşina ARO (F ranţa) . V.50 m. echilibrarea făcîndu-se pe o cursă verticală de 1. maşi­ nile V E B (R.D.

C le şte m o b il d e s u d a t tip A R O . R ăcirea cu apă a tran sform atorului. fig. V.60.61). V. a p o rte 1 lectrozilor şi a electrozilor este asigu rată de u n sistem de răcire cores­ pu n z ă to r (v. La jm aşinile t i p ARO transform atoare le de su d u ră sîn t încorpo­ r a te în corpul cleştelui. Maşinile tip ARO s în t p rev ăzu te cu co n ta c to r electrom agnetic cu 4 tim p i reglabili sau contactori cu ignitroni tip 256 .Fig.

ZE 56. La sudarea dimensiunilor mari se utilizează contactoare care pot asigura şi u n tim p de preîncălzire. P e n tru reglarea tim pilor de sudură si a intensităţii curentului la maşinile tip ARO se mai utilizează contactoarele D 2, D 22, E 22, E 52 etc. Cleştele de sudură tip S C IA K Y C 130 (Anglia, S.U.A., Australia etc.) are u n dispozitiv de susţinere şi m an evrare m an u ală care perm ite su­ darea uşoară a pieselor sud ate puse în operă în poziţie verticală. D ulapul de com andă electric tip D9 A7 p erm ite tr a t a r e a term ică facultativ ă a barelor sud ate pentru a-şi re c ă p ă ta caracteristicile înainte de sudare.

3. Dispozitive de reglare. Electrozi
a. Electrozii m aşin ilo r de sudat prin puncte. Electrozii m aşinilor de s u d at prin pun cte ale arm ă tu rilor au secţiuni circulare, p ă t r a t e sau dreptunghiulare. P e n tru alim entarea pe o singură p a rte a curentului la maşinile cu mai m ulţi electrozi se utilizează electrozi sub formă de plăcuţe articulate care asigură sudarea a două pu ncte alătu rate. Pen­ tru evitarea arderilor sau a pierderilor de curent, diam etrul suprafeţei de contact a electrozilor trebuie să se ia in funcţie de diam etrul arm ă­ tu rii care se sudează. La sudarea barelor din oţel-beton trase la rece diam etrul su pra­ feţei de co n tac t a electrozilor nu trebu ie să depăşească 20 mm. In ca­ zul în care se schim bă des diam etrul barelor sudate, diam etrul sup ra­ feţei de co ntact a 'electrozilor se alege d upă d iam etrul cel mai m are dintre to a te barele care se sudează intr-o an u m ită perioadă. Electrozii treb u ie confecţionaţi din aliaje speciale de cupru (adao­ surile nu trebuie să depăşească 1 —2% , restul de 9 8 —99% fiind cupru pur). Electrozii au p revăzu te canale în care circulă apa de răcire. b. Dispozitive de reglare a tim pilor de sudare. P e n t r u reglarea tim pului şi p en tru com anda acţiunii succesive a operaţiilor de sudare la maşinile de s u d a t prin p u n c te se utilizează reg ulatoare de tim p. Regulatorul de tim p asigură obişnuit com anda a u to m a tă a m aşinii pentru u rm ăto ru l ciclu de sudare : apăsarea electrozilor; pornirea şi oprirea curentului de su d u ră ; menţinerea pieselor (barelor) la presiune cu şi fără c u re n t; ridicarea electrozilor m a ş in ii; pauza între sudări. e. Defecţiuni curente la m aşinile de, sudat prin puncte şi reme­ dierea lor. Defecţiunile sînt cele de la instalaţia de a p ă sare pe electrozi la instalaţia de răcire. î) Defecţiuni la instalaţia de apăsare pe electrozi : p ă tru n d e re a pra­ fului şi m urdăriei la instalaţie ; pierderea de aer prin d i s t r i b u it o r ;
— Cartea fierarului betonist — cd. I

257

dereglarea dispozitivelor de revenire la poziţia iniţială ; p ă tru n d e re a u m id ităţii la dispozitivele distribuitoare ; defectarea dispozitivului de u n g e r e ; u zura corpurilor cilindrilor m an ife sta tă prin pierderi de aer !n camerele acestora ; defectarea reductorului de presiune şi a m anom etrulu i face ca fo rţa de apăsare să nu se m en ţin ă c o n s ta n tă ; electrozii p o t să nu revină în poziţia lor iniţială d a to rită ruperii resortului de înto arcere ; îm bîcsirea cu m urdărie a furtu n u lu i de ulei sub presiune p o a te fi î n lă tu ra tă prin injectare de ulei sub presiune, folosind insta­ laţia p n eu m atico-hidraulică; la cleştii de sudare, adesea electrozii nu dezvoltă o forţă de apăsare suficientă, d a to rită unei prea mari d istanţe In tre electrozi. în a in te de a se verifica in stalaţia p neum atică sau p neum aticohidraulică de acţionare a electrozilor, trebuie verificată instalaţia elec­ trică. Defectele regulatoarelor tim pilor ciclului de sudare pot duce la o fu n c ţio n a re defectuoasă a întregii maşini. Totuşi, înainte de a se face verificarea regulatoarelor de tim p, trebuie verificată funcţionarea t u t u r o r celorlalte elemente ale maşinii. 2) Defecţiunile instalaţiei de răcire s î n t : scăderea presiunii apei de răcire ; blocarea cu m urdărie a conductelor de circulaţie a apei de ră­ cire ; blocarea accesului apei de răcire la electrozi ; răsucirea fu rtu n u ­ rilor flexibile de alim entare c.11 apă de răcire (a cleştilor de sudură). T o ate aceste cauze duc la încălzirea excesivă a părţilo r răcite ( t r a n s ­ fo rm ator, electrozi, cablul de la cleştii de sudură etc.).

4. Utilaje pentru sudarea cap la cap prin topire intermediarâ
Maşinile de s u d a t cap la cap fac p a rte in te g ra n tă din fluxul teh­ nologic de execuţie a arm ăturilor în atelierele de arm ături, a t î t pen tru utilizarea deşeurilor ca arm ă tu ri constructive, c ît şi la realizarea su­ durilor prin topire interm ediară cu sau fără bulb, în special la oţelu­ rile cu c o n ţin u t ridicat de carbon PG 90 sau la a rm ă tu ri la care nu •s te posibilă folosirea unui alt procedeu de înnădire. Cele mai cunoscute tip u ri de maşini de s u d a t cap la cap, folosite şi în ţ a r a noastră s î n t : maşinile de fabricaţie sovietică, M S R -1 8 0 ; MSR-100 ; A S P -1 0 -2 ; maşinile de fabricaţie cehoslovacă, T P 30, T P 60 si TAI-80 ; maşinile de fabricaţie R .D .G ., V E B —SWe-03 şi V E B —SWe-08 (fig. V.62).

158

5. Unelte şi dispozitive pentru sudarea manuaiă cu arc electric
P e n tr u sudarea m an uală cu arc electric m uncitorii din atelierele de a rm ă tu ri (fierarii betonişti), trebuie să cunoască uneltele şi dispozitivele de sudare şi să posede u n m inim um de cunoştinţe despre executarea su­ dării. î n co ntin u are se a r a tă principalele u nelte şi dispozitive de sudat. a. Utilaje pentru furnizat curentul de sudare. P e n tru furnizarea curen ­ tului electric se folosesc generatoare de curent continuu şi transformatoare Fig. V.62. M a şin a d e s u d a t ca p pentru sudarea cu arc electric. P e n tru la c a p V E B —SW e-08 (R.D.G.). sudarea cu arc electric se utilizează curent continuu fu rn iz at de g eneratoare speciale p en tru sudare sau curent alte rn a tiv fu rn iz at de transfo rm atoare le de sudare. Condiţii tehnice cerute pentru generatorul de curent continuu şi pentru transformatorul de sudare : . 1) Generatorul şi transformatorul trebuie să aibă o putere suficientă care să asigure alimentarea arcului de sudare. 2) Generatorul şi transform atorul trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o reglare lină a curentului de sudare între limite dale. Valoarea m inim ă a curentului de sudare nu trebuie să aibă valori nud mici de HO A . Reglarea poate fi continuă, în trepte sau mixtă. 3) Generatorul şi transform atorul trebuie să fie prevăzute cu un indica­ tor al curentului de sudare. 4) Tensiunea de mers în gol trebuie să fie suficientă pentru a permite aprinderea uşoară a arcului. Valoarea tensiunii nu trebuie să dcpăşească anumite limite de siguranţă pentru a nu pune în pericol viaţa sudorului (m axim um 7 5V). 5) A rcu l electric trebuie să poată fi m enţinut stabil pentru întregul Interval ele reglare a curentului de sudare. Căderea de tensiune admisă în circuitul secundar fa ţă de tensiunea normală trebuie să fie de m axi­ mum 4 V.

259

6) Generatoarele şi transformatoarele de sudare vor trebui să livreze curenţi de sudare de 50 — 500 A (m ix im u m 1 0 0 0 — 1 200 A ). 7) Tensiunile primare normale pentru care se execută transforma­ toare pot avea valorile de 220 V, 3S0 V şi 500 V. 8) Frecvenţa nominală a curentului este de 50 H z (herţi). 9) Generatoarele şi transformatoarele trebuie să aibă o bună compor­ tare la scurtcircuitare pentru toate poziţiile dispozitivului de reglare, deoarece regim ul lor de funcţionare este caracterizat prin numeroase scurtcircuitări. 10) Generatoarele şi transformatoarele nu trebuie să se încălzească peste limita admisă în S T A S 26S9-71 şi în instrucţiunile de fabricare a generatoarelor de sudare. 11) Generatoarele şi transformatoarele de sudare trebuie să fie pre­ văzute cu dispozitive de protecţie care să asigure funcţionarea în deplină siguranţă. Sudorul trebuie să cunoască to a te condiţiile de verificare şi recep­ ţio n ate a generatoarelor de sudare şi a tran sform atoare lo r de sudare conform STAS 2689-71. Generatoarele de curent continuu. P e n tru producerea curentului electric este necesar ca în cîm pul m agnetic pro du s de u n electrom agnet să se m işte u n conductor care form ează u n circuit închis. î n u rm a mişcării în acest circuit a cadrului închis apare curen tu l electric (fig. V.63). Acest fenomen se num eşte inducţie electrom agnetică. Electromagnetul se obţine prin înfăşurarea pe o b u c a tă de oţel a unui fir de cupru izolat care este alim en tat cu cu re n t electric. î n t r - u n astfel de dispozitiv apare o fo rţă electrom otoare altern ativ ă , iar în circuit, u n cu ren t a ltern ativ care schim bă de sens de două ori în tim p u l fiecărei ro taţii a cadrului de su p o rt al conductorului. L a alte dispozi­ tive, prin alcătuirea specială a rotorului, fie din segm enţi de oţel cir-

Fig. V.63. Cel m ai sim plu generator de curent alter­ nativ. 260

Fig. V.64. Părţile componenta ale unui generator de curent alter­ nativ :
1 — stator ; 2 — rotor ; 3 — electromagnet ; 4 — perii ; 5 — inele de contact ; 6 — spre consumator ; 7 — transmisie cu curea ; 8 — baterii de acumulatori ; 9 — roata de transmi­ sie ; 10 — înfăşurarea ; 11 — curent continuu pentru alimentarea electro­ ni agneţilor.

cu lari, fie p rin tr-o bobinare specială, se obţine ca o d a tă cu mişcarea rotorului să se schimbe şi c o n tac tu l şi astfel să se p roducă curent cu pulsaţii într-o singură direcţie, adică să se produ că cu ren t continuu. Schim barea contactelor se num eşte comutaţie. Pe acest principiu func­ ţionează g en e rato ru l de cu ren t co ntin uu care se m ai num eşte dinam, fiind de fa p t o m aşină care produce cu ren t alrernativ, p re v ăzu tă cu un dispozitiv, n um it colector, care redresează acest cu ren t prin com utaţie. Un dinam are frei părţi principale specifice oricărui generator <le curent (fig. V.64) : 1) O parte fix ă num ită inductor alcă tu ită dintr-o serie de electrom agneţi fix aţi într-o carcasă de fo n tă sau de oţel. U n inductor cu doi electrom agneţi se num eşte inductor bipolar, cu p a tru electromagneţi, inductor tetrapolar, iar cu şase electrom agneţi inductor hexapolar. 2) O parte fixa tă pe un ax de oţel care se mişcă în lagăre num ită indus. în tre polii electrom agneţilor se introduce un t a m b u r cilindric de fier făcut dintr-o serie de discuri de tab lă, de form ă circulară care sîn t presate. L a m argine discurile au nişte crestătu ri num ite ancoşe care alcătuiesc canale de-a lungul tam b u ru lu i. P rin aceste canale, se fixează bobine dispuse simetric, în p lanuri diferite şi legate în serie ; această parte a dinam ului se num eşte indus. In dusul este fix at pe un ax de oţel care se mişcă pe lagăre. P rin introdu cerea indusului în inductor se obţine cîm pul de inducţie necesar. 3) Colectorul, care realizează legătura dintre indus şi circuitul ex­ terior. Colectorul este alcătuit din m ai m ulte lamele corespunzătoare num ărului de bobine. P e lamele se sprijină două perii de grafit dispuse diametral. Transformatoarele de curent pentru sudarea cu arc electric. P rin tra n s ­ form ator de cu ren t p en tru sud area cu arc electric se înţelege u n dis­
261

pozitiv capabil să transform e un curent alternativ furnizat de re ţeau a electrică, cu tensiuni relativ mari (120, 22d, 380 şi 500 V )'şi cu inten­ sitate mică în tr-u n curent alternativ de tensiune mică (5 —40 V) şi cu intensităţi mari (50 —1 200 A). Transform atorul de sudare este alcătuit dintr-un miez închis alcătuit din tole de fier silicios suprapuse şi din două grupe de bobinaje din sîrm ă de cupru (fig. V.65). Unul din bobinaje primeşte tensiunea de alim entare şi se numeşte prim arul transfo r­ matorului, iar al doilea bobinaj debitează curentul necesar instalaţiei şi se numeşte secundarul. Bobinajul prim ar după ce primeşte curentul electric, de o tensiune dată, induce în bobinajul secundar un curent electric de in tensitate m are şi tensiune mică. Jocul de tensiuni şi intensităţi este realizat prin alegerea convenabilă a num ărului de spire din prim arul şi din secun­ darul transform atorului. P e n tru a se obţine jocul de intensităţi şi ten ­ siuni se modifică num ărul de spire din prim ar prin procedeele de reglaj amintite. Reglarea se poate face în tre p te cu aju to rul unui reo stat cu ploturi care modifică num ărul de spire din circuitul prim ar sau prin introducerea unei rezistenţe variabile care se leagă în serie cu circuitul prim ar al transform atorului, care poate asigura o reglare continuă. Se mai poate obţine o reglare prin modificarea fluxului produs in mie­ zul transform atorului cu ajutorul unui şunt magnetic. Dispozitivele de reglaj pot fi înglobate în transform ator sau pot fi plasate separat. în m ontajul unui transform ator de sudare (fig. V.66) trebuie să intre sistemul de siguranţe, întrerupătoarele şi dispozitivul de reglare. De la capetele bobinei secundare a transform atorului se fac legături prin conductori pînă la piesa de sud at şi la cleştele cu electrodul de sudare.

Fig. V.65. Schema de principiu a transformatorului de sudare. 262

Fig. V.66. Montarea de prin­ cipiu a unui transformator.

Transform atoarele de sudare pentru şantiere sînt m ontate pe nişte cărucioare speciale pentru a le putea deplasa m a n u a l ; de asemenea, ele sîn t prevăzute cu cîrlige pentru a putea fi ridicate cu ajutorul m a­ şinilor de ridicat.

Fig. V.67. T ip u ri do cleşti p e n tru elec tro zi m e t a l i c i : a — cleşte în formă de furcă ; b — cleşte cu arc ; c — cleşte cu stringere ; d — cleşte cu şurub.

b. Uneltele sudorului pentru sudarea m an u ală eu are electrie. P en tru sudarea m anuală cu arc electric sînt necesare cleştele porteleotro d ’ jjşi dispozitivele de protecţie. Cleştele portelecirod este principala unealtă (fig. V.67 şi V.68).

Secţiune A-A

l , 2, 5 —ţeavă ; 3 —suport pîrghie pentru mişcarea tijei ; 4 —tijă pentru mişcare* electrodului ; 5 —pîrghie pentru mişcarea tijei ; 6 —arcul electrodului ; 7 —pastlIS ) 9 — articulaţia pirghlei ; 10 — manşon ; 1 1 —distanţlere ; 1 2 —inel de protecţie i 13 —manşon.

Fig. V .68. P o rte le c tro d u l s ta n d a rd iz a t (STA S 5027-79) :

261

Un portelectrod bun trebuie să îndeplinească următoarele c o n d iţii: să fie construit sim plu ; să fie uşor ; să fixeze bine clcctrozii de diferite dia­ metre ; să asigure schimbarea uşoară a electrozilor; să permită întrebuin­ ţarea completă a electrodului ; să protejeze m îna sudorului împotriva ar­ surilor ; să asigure un contact sigur cu cablul de alim entare; să fie bine izolat pentru a nu produce electrocutări. L a sudări cu cu ren t peste 300 A se prevede ca m în a sudorului să fie p ro te ja tă cu o a p ă răto are care în m od obişnuit este din ta b lă că p ­ t u ş ită cu azbest. Dispozitivele de protecţie, p en tru a apăra in tim pu l sudării fa ţa şi ochii sudorului îm p otriv a radiaţiilor (razelor ultraviolete), stropilor de m etal şi îm p o triv a luminii p uternice date de arcul de sudură. P e n tru protecţie se folosesc m ăşti, şorţuri şi a p ă răto ri de m înă. Măştile si apă­ ră toarele treb u ie realizate din m ateriale rezistente la căldură care să nu se ap rindă la stropii de m etal t o p it şi să nu fie ră u conductoare de electricitate. P e n tr u p rotecţia ochilor se folosesc sticle duble, u n a de protecţie con tra stropilor şi o sticlă colorată de protecţie co ntra radia­ ţiilor. Sticlele c o n tra radiaţiilor pot fi de mai m ulte tipuri, după inten ­ s ita te a curentului folosit la sudare.

C a p ito lu l VI

TEHNOLOGII DE PRETENSIONARE A ARMĂTURILOR Şl DE PRECOMPRIMARE A ELEMENTELOR

î n acest capitol se vor t r a t a tehnologiile de pregătire a arm ă tu ri­ lor pretensionate, utilajele şi dispozitivele p en tru pretensionare şi tehnologiile de precom prim are cu a r m ă tu ra preîntinsă şi p o stîntin să.

A. TEHNOLOGII DE PREGĂTIRE A ARMĂTURILOR PENTRU ELEMENTELE PRECOMPRIMATE

1. Generalităţi
A rm area elem entelor p recom prim ate este funcţie de procedeele de pi’ecomprimare, de tip ul arm ăturilor, dispozitivelor şi utilajelor de precomprimare p rev ăzute în proiect şi care s în t în dotarea u n ităţii de execuţie. Deoarece precom prim area elementelor (v. cap. III) este u n procedeu pretenţios, aceasta se încredinţează unor întreprinderi specializate, care dispun de instalaţiile şi utilajele necesare şi are personal pregătit pentru efectuarea t u t u r o r operaţiilor. F ierarii betonişti fac p a rte din Personalul ch em at să execute operaţiile de pregătire a arm ă tu rilo r şi chiar să participe la operaţiile de precom prim are, ei făcînd p a r te din echipele de lucru şcolarizate de c ă tr e inginerul a t e s ta t să îndrum e şi sa execute astfel de lucrări.

265

Procedecle de preeom prim are se prevăd în proiect şi se îm p art în d o u ă grupe de procedee: cu armătură preîntinsă şi cu armătură postîntinsă. 1) Procedeele cu armătura preîntinsă se realizează p rin pretensionarea a rm ă tu rii pe u n s ta n d cu culee sau prin pretensionarea arm ă­ turii pe tip are m etalice rigide şi rezistente pen tru a p u te a prelua for­ ţele m ari de precom prim are (auto p o rta n te) din a r m ă tu ra întinsă cu aju to ru l unor utilaje. A rm ă tu ra este fix ată (blocată) apoi în culee sau tip a re cu dispozitive speciale num ite blocaje. Aceste procedee se aplică de regulă la executarea prefabricatelor în fabrici. L a aceste procedee a r m ă tu ra de pretensionat este întinsă înainte de tu rn a r e a betonului, fiind m e n ţin u tă întinsă p în ă c în d betonul tu r n a t -s-a întărit, apoi a r m ă tu ra este eliberată dia blocaje, lent şi t ă i a t ă la nivelul e l e m e n tu l u i ; ea a v în d te n d in ţa de revenire la lungimea iniţială, com prim ă elem entul de beton arm at. O peraţia se num eşte transfer, deoarece fo rţa este tra n s fe ra tă betonului. In tim p u l precom prim ării elementului, a r m ă t u r a se ancorează, îu special spre capete, prin ad e ren ţă in m asa betonului. D e aceea, această a r m ă tu r ă are de regulă şi u n profil corespunzător p e n tru îm­ b u n ă tă ţire a ancorării (împletire, întoronare, profil periodic etc.). Zona -sau po rţiu n ea d in tr-u n elem ent din beton precom prim at, pe lungimea căreia efortul de precom prim are se difuzează, pe întreaga secţiune tra n s ­ versală, se num eşte zonă de transm itere. 2) Procedeele cu armătura postîntinsă se realizează prin întinderea arm ă tu rii, tr e c u t ă priu canale pra cticate în betonul în tă rit sau plasată -exterior elementului. D u p ă întindere, a r m ă tu ra se blochează cu aju­ toru l u n o r dispozitive speciale n um ite ancoraje (blocaje). De regulă, aceste procedee se aplică pe şantier şi s în t utilizate pentru precom prim area elem entelor cu dimensiuni m ari t u r n a t e pe şantier sau p en tru asam blare prin precom prim are a unor elemente prefabri­ c a te (bolţari, panouri, ferme, tu b u ri, rezervoare etc.). L a aceste procedee pretensionarea arm ă tu rii se face concom itent cu transferul (transm iterea forţei de precom prim are betonului), iar a d e re n ţa a rm ă tu rii p o stîntinse se realizează prin injectare, betonare sa u toreretare, asigurîndu-se t o t o d a t ă şi p rotecţia îm po triva coroziunii. D in cele a r ă ta te se c o n s ta tă că execuţia elem entelor p r e c o m p r im a te necesită condiţii speciale cu privire la : tipare, cofraje, susţineri, culee etc. ; pregătirea armăturilor sub form ă de fascicule (pentru procedeele prin postîntindere) : dispozitive speciale pentru realizarea canalelor şi cele cari se folosesc la postîntindere şi la poziţionarea arm ăturii în tim pul turnării etc. ; folosirea unor ancoraje speciale cu care se transmite forţa la armătură Ş‘

.266

p rev ăzu te cu pardoseală Şi ferite de um ezeală şi agenţi a g r e s iv i. rezer­ voare. î n elementele de b eto n preco m p rim at se foloseşte şi a r m ă tu r a nepretensionată folosită şi la betonul a rm a t. sulf. dacă acest lucru nu este posibil se vor lua m ăsu ri speciale de protecţie. folosirea unor utilaje speciale pentru realizarea pretensionării . cabluri şi bare (v. silozuri. de aceea se vo r lua m ăsuri speciale p e n tru t r a n s p o r t şi depozitare şi se v a acorda o atenţie sporită la verificarea a rm ă tu rii înainte de p un erea în operă conform prevederilor STAS 1799-81. toroane.se blochează armătura In poziţie întinsă (sub efori) . STAS 267 .2. manipularea şi de­ pozitarea elementelor de coiistrucţii din beton precomprimat. prefabricat etc.se se realizează din oţeluri de în altă rezisten ţă sub form ă de sîrm e ro tu n d e. Pregătirea armăturilor A rm ăturile pretensionate preîntinse sau postintin. tehnica securităţii m u n c ii. 2. pămînt. Fierarii betonişti treb u ie să verifice dacă tra n s p o r tu l s-a efectuat în vagoane închise sau în autocam ioane p rev ăzute cu prelate şi dacă în mijloacele de t r a n s p o r t nu au fost resturi de m ateriale corosive (sare. funcţie de agresivitatea m ediului şi de mijloa­ cele de protecţie folosite (de exem plu : ulei em/alsionabU P fî-IA . liţe. cu întoc­ mirea fişei de injectare (cu precizarea tehnologiei de injectare). e t c . preciza­ rea condiţiilor pentru betonul folosit şi a amestecului de injectare pentru protecţia şi realizarea aderenţei armăturilor trecute prin canale. Se m a i prevăd condiţii speciale dc : protecţia armăturilor exterioare. cap. stabilirea unui program de preiensionare şi întocmirea fişei de pretensionare în care se înscriu datele necesare pretensionării şi verificării operaţiei de pretensionare. ovale. conform STAS 438/1. tubu ri.) . execuţia pe tim p frig u ro s. D u r a ta de depozitare v ariază de la 60 zile p în ă la 1 an. de suprafaţă. se ela­ borează de fa p t tehnologii. am balajele colacilor şi tam b u rilo r p en tru toroane nu tre b u ie să fie deteriorate. III).3-80. viaducte. în spaţii închise. înlocuirea oţelului care este p re v ă z u t în proiect nu se poate face decît cu aprobarea proiectantului. dispozitive şi utilaje specifice execuţiei (de serie mare) unor elemente liniare. stîlpi etc. D epozitarea arm ă tu rilo r a t î t în depozite cît şi în ateliere se va face pe loturi şi diam etre. A rm ă tu ra p e n tru b eto n p recom prim at a v în d diam etre mici este m ult m ai sensibilă la acţiunea amanţilor co ro s iv i. poduri. D a to rită p articularităţilor de execuţie a fiecărui element.

cu contro­ lu l forţei (cu o precizie dc 1%) şi a alungirii (cu o precizie d e ± l mm). 2) A rm ăturile pentru beton precomprimat. 140-85. care in prealabil au fost verificate de către un laborator de specialitate. a. se numeşte calibrare. de regulă. iar Ia depo­ zitare se v or asigura spaţii pen tru aşezarea c ît mai drept. toroane) din acelaşi lot. Se v or lua to a t e măsurile pen tru a preveni zgîrierea. Întinderea la un efort superior cu 10% decît cele de pretensionare. 268 . 3) Dacă apare necesar. b. Pregătirea a rm ă tu rilo r preîntinse. 7) Pretensionarea se face în două eta p e. iar capetele filetate vor fi p ro te ja te în m od special. Pregătirea a rm ă tu rilo r postîntinse. deoarece armăturile trebuie să se alungească egal în tim pul operaţiei de pretensionare pentru a avea eforturi egale. pentru a permite montarea şi aşezarea ar­ m ăturilor nepretensionate ce se leagă cu sîrm ă neagră. 170-83 şi N orm ativului C. în cadrul operaţiilor de pre­ gătire se vor lua m in ato are le m ă s u ri : 1) Se vor alege pentru pretensionarea elem entului armături (sirm e . Se va evita apropierea arm ă tu rilo r de sursele term ice (a p a ra te de sudură. diagra­ mele rezistenţă-alungire cît mai uniforme). cu deosebirea că m odulul de elasticitate se determ ină pe fasciculele in d e p e n d e n te sau pe fasci­ culele introduse în elem ent pe u n trase u rectiliniu de 10 m.2598-79) pen tru arm ăturile postîntinse. A c eastă operaţie se face în condiţii similare cu a r m ă tu ra p reîntinsă. fără a depăşi 0. în prim a etapă nu va de­ păşi 40% din forţa de control. D e b itarea se v a face sub form ă de fire sau bare drepte. la maşini cu role. lovirea sau îndoirea. nu au nevoie de îndreptări. încălzire şi tăiere cu flacără).8 din rezistenţa de rupere normală. 6) Se vor utiliza ecrane metalice fixe sau deplasabile de distanţare cu găuri (cu 1 — 2 m m mai mare ca cel al arm ăturii) pentru poziţionarea armăturii şi evitarea contactului armăturii cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau a platformelor de turnare. li le. 4) Suprafeţele armăturilor vor fi curăţite de im purităţi şi rugină superficială neaderentă. conform prevederilor In stru c­ ţiunilor C. bare. iar capetele se vor degresa pentru a se asigura o bună ancorare in blocaje prin beton. fiin d autoderulante. pentru a stabili dacă au caracteristici fizico-mecanice omogene (m odulul de elasticitate cît mai constant. 5) A rm ătura nepretensionaiă se pregăteşte în aceleaşi condiţii ca ar­ m ătura pentru beton armat. se vor îndrepta p rki mijloace mecanice. cap rotitor sau prin întindere.

L a anu m ite tip u ri de blocaje capetele treb uie să fie pregătite în m od special. ca a r m ă tu ră de m ontaj. se m ontează în carcase şi se leagă cu sîrm ă neagră moale înainte de pretensionare . se pretensionează cu acelaşi dispozitiv. P e n tr u t r a n s p o r t şi depozitare. Confecţionarea fasciculelor Tehnologia recom andabilă p e n tru confecţionarea fasciculelor este cea pe bancul de lucru. form are de capete la rece (la sîrme. su­ dări de adaosuri.Modulul de elasticitate al fasciculelor postîn tin se v a avea valoarea E = == 1. a r m ă tu ră co nstructivă sau chiar ca a r m ă tu ră de rezistenţă pe anu m ite porţiuni . iar a r m ă tu ra care se in tro duce în teci să nu deterioreze sau să a g a ţe tecile. etrieri). P e n tru a r m ă tu ra p o stîn tin să se confecţionează fascicule. p re g ă tită conform prevederilor anterioare. în ateliere ce n tra liz a te sau chiar în atelierul de şantier. d u p ă ce au fost introduse de regulă în canale. La tăierea arm ă tu rii la lungime se vor alege mijloacele şi dispozi­ tivele care nu deformează a r m ă tu ra local p e n tru ca introducerea în blocaje să se facă uşor. du p ă ce firele cu suduri tehnologice cap la cap au fost elim inate (tăia te în zona sudării deoarece au o rezistenţă m ai redusă în această zonă). cu aju torul m a­ şinilor speciale. se p ot folosi plase şi carcase sudate. A rm ătura prctcnsionată. Fasciculele cu alcătuiri diferite se depozitează pe loturi şi se m ar­ chează corespunzător. 3. fie folosind 269 . filetare (la barele cu dim ensiuni mari). folosind fie sîrm e tă ia te în prealabil la lungimea prevăzută în proiect (cu adaosurile tehnologice necesare). şi se blochează cu aceleaşi ancoraje. liţe. iar la bare form area capului se face la maşini de sudare). p rin polizare. se taie la lungim ea necesară prinderii în culee şi tipare. fixări de m anşoane etc. Fasciculele sîn t a rm ă tu ri po stîn tin se alcătu ite d in tr-u n g ru p de a r m ă tu ri (sîrme. 0 2 300 m m p en tru fascicule neintroduse în teci şi la diam etre mai m ari la cele introduse în teci de polietilenă). p en tru ev itarea tra n s p o r­ turilor dificile. Armătura nepretensionată se foloseşte p e n tru preluarea unor eforturi transv ersale (frete. fasciculele pot fi ru la te cu dispozi­ tive m anuale sau mecanice ( 0 2 100. toroane) paralele care se preform ează.90 x IO5 N / m m 5.

Fasciculele (grupul de sîrme) sîn t în secţiunea lor transversală.s îrm a care se derulează direct din colaci şi se taie pe m ăsu ră ce se con­ fecţionează fasciculele.24 18.46 160 190 70 100 6 0 x 9 0 x 15 400x120x25 O D iam etrul ancorajulni la ancoraje tip inel. din toroane.35 1207 12 4.62 110 50 45x65x15 24 0 7 4807 24 48 9. în cazuri speciale se po t ad m ite fasciculele fă ră o ordonare uni­ form ă în secţiunea transversală. In an u m ite tehnologii ordonarea fasciculelor se face d upă o schemă dreptunghiu­ lară. Tipuri de fascicule ordonate circular. 270 . V I . Caracteristicile principale s în t date în STAS 10107/1-80. *) P entru ancoraje fixe cu dorn. Tabelul V I. C aracteristicile principale a le fasciculelor Lungimi minime de prindere in piesă mm Tragerea se face : La o ex­ La două tremitate extremităţi 800 (650) 1 150 (800) 1 150 1 500 1 400 (1 200) 2 100 (1 400) 2 100 2 650 Tipul ilc fascicul N umărul dc lire pe rlndul interior Aria Diametrul Diametrul exterior dornului*) ncl1) mm 80 mm 40 Dimensiunile plăcuţelor de repartiţie mm 3 5 x 5 5 x 12 cm* 1205 12 2. ordonate. b are cu profil periodic (oţel tip Sigma).1). liţe. 1. pe u n rîn d sau pe două rîn d u ri circulare. anexa IX (fig. Fasciculele pot li alcătuite din sii me netede. con sau dorn. 1 şi tabelul V I . a. de regulă.

Fasciculele care nu au spirale sau rozete de ordonare pe to a tă lun­ gimea fasciculului. pe rîn d u l întîi sîrmele s în t introduse prin găuri. la o lungime de circa 100 cm de c a p ă t v or avea totuşi elemente de ordonare. se confecţionează din sîrm ă STAS 889-80 cu spire jo antiv e tip fretă.20 m de ca p ătu l fasciculului spiralele se sec­ ţionează. realizate pe două rînduri. Porţiunile de ca p ăt secţionate se îndepărtează num ai înainte de pretensionare. p e n tru fasciculul 12 0 5 care are diam etrul exterior net de 25 mm. la 5. respectiv 15 cm de capăt.3).3). D iam etrele spiralelor se pot stabili din diam etrele fasiculelor a r ă ta te în figura V I . diam etrul exterior al spiralei v a fi D s — 25 — —2 x 5 = 1 5 mm. rozete sau porţiuni de spirale. Legăturile se v o r plasa la d is ta n ţe de 70 — 100 cm la cape­ tele fasciculului.5 mm. V I. dar la 1. R ozetele (plăcuţe sta n ţate) circulare sau d reptu ngh iulare s în t fo­ losite ca elemente de d is tan ţare în special p en tru fasiculele cu două r î n d u r i . Caracteristicile geom etrice şi de elasticitate ale spiralelor s în t specifice tipului de fascicul.Fasciculele se notează prin n u m ăru l firelor şi diam etrul unui fir j de exemplu. V I. Sîrmele legăturii (no­ duri) se vor îndoi spre interiorul fasciculului. P oziţia relativă a sîrmelor şi d istan ţa lor fa ţă de axa centrală a fasciculului (fig.3).u n dispozitiv special.2) se păstrează prin urm ăto arele sisteme : spirale' din sîrmă. De exemplu. fig. VI. continuu. d upă diam etrul exterior al resortului (v. 1 şi tabelul V I .5 la 2.5 mm. poate să lipsească spirala a do u a dacă se leagă s ep a rat fiecare rîn d de [sîrme. spiralele se execută. 1. V I. care se p ot ex ecuta la maşini de fo rm a t spire. p e n tru a se perm ite tensionarea si blocarea fascicu­ lului. iar cele de pe rîndul al doilea în crestătu ri (v.2 0 . D iam etrul sîrmei variază de la 1. care serveşte ca inimă fasciculelor. 12 0 7 înseam nă fascicul din 12 fire de 0 7 mm. Legarea sîrmelor pe spirale se face cu sîrm ă moale cu diam etrul de 1. Desfacerea spiralei p en tru obţinerea unui pas uniform de circa 20 m m se obţine prin tragere sau prin calibrarea spiralei într .5—2 mm. La unele tip u ri de fascicule. cu lungimea egală cu cea a fasciculului. grosimea rozetei fiind de 1. Spirala centrală. 271 . P e n tru to ro an e se p re văd rozete num ai cu crestătu ri. D iam etru l exterior al spiralei D s se deduce din diam etrul exte­ rior net D n al fasciculului din care se scade grosimea a două diam etre de fire : Ds = Dn . De regulă. Spiralele s în t elem ente de distanţare. rozete s ta n ţa te din ta b lă şi legături exterioare cu sîrm ă neagră (fig. fig.

i M JZ V ariabil . Fig. VI. . (lobiO de t. 20. 20 . VI. KfS < A/\AA . \ „ .. Elem entele de distanţare ale sirmelor în fascicule pentru executarea betoanelor precomprimate prin postîntindere..Tim Diametrulnt*25mm y_« q mm Fig..S.2. 36*5 {12*24) R/NO INTERIOR t. (U >3C ) î AAAAs" K A/V\A .. • \ rasc/cut 12*5 \Sotralo dm s/rmo de tt /.3. 3SH5 (î2 + 24) 12*7 ^A / W ’ 44 $ 5 24*5 ţ. MODUL CUM SE ASAZÂ WMELE FASCICULELOR TIP FASCICUL ELEMENT DE DISTANŢARE TIP FASCICUL CLEMENT DE DISTANŢARE JO.l .5 -2 m rti grosim e) A . ' R/NO EXTERIOR £ i M W SECŢIUNE l . Fascicule cu spirală centrală din sîrmă.VEDl E fff Legoiurd de slrmâ !o 70 cm SECTIUNEAA Ă •A \ .t lţ >100*5 < D C t C C Jp C ţ) t CiQ . DONDEA OISTANTIER rqzetă ) ştan tâtâ .

Exem plul 5. Confecţionarea fasciculelor. Lungim ea de tăiere ((. c. Piesele de d istan ţare. Se po t folosi fascicule a v în d la ambele cap ete ancoraje tip inelcon.11(G0 + 5 1 ) = 318 mm (#350 mm) . Tehnologia de confecţionare a fas­ ciculelor este strins legată de tipurile de ancoraje folosite. = t„ + l „ = 10 000 + 1 150 = 11 150 mm (k 11 200 mm). folosite p e n tru p ă s tra re a poziţiei fasciculelor pot fi spirale sau plăcuţe ş t a n ţ a t e . Lungimea de tăiere va fi : /( = 2l0 4. tabelul VI. de sistemele de p ăstrare a distanţelor de de tehnologia aplicată la pretensionare. 2) Pentru fascicule întinse dintr-o singură parte prevăzute cu ancoraj fix cu dorn (fasciculul depăşeşte cu circa 10 cm ancorajul fix).lip -f. la care se adaugă lu n ­ gimea necesară prinderii în piese l p (v. 1) şi dublul grosimii plă­ cuţei de rezem are â : lt = 2/0 + + 28 + ld. tabelul VI. Fasciculele care au la u n c a p ă t ancoraj fix cu dorn au la celălalt capăt ancoraje tip inel-con şi s în t întinse num ai din e x tre m ita te a In care există ancoraj tip inel-con. L t — U + 2/„ — pen tru tragere de la am bele ex trem ităţi. 1): l . U — 3. Fasciculul 28 0 î ancorat intr-o parte cu dorn şi intr-un capăt cu inel-con.) v a fi d ata de /„ = 10 000 mm şi de lungim ea de prindere In prese i„ = 1 150 m m (v. Exem plul fi. Lungimea t o t a l ă de tăiere L t se stabileşte a s t f e l : 1) Lungim ea fasciculelor cu ancoraje la ambele capete (de regulă inel-con) este egală cu lungimea m ă s u ra tă între suprafeţele de reze­ m are care de fa p t este lungimea elementului. l. 1 2 î J . lungimea măsurată pe suprafeţele de separaţie este de 10 m (10 000 m m ). = 2 x 10 000 + 2 x 1 150 + 2 x 15 + 350 = 22 680 ( z 2 2 700 mm). cu tragere din ambele p ă rţi (extrem ităţi) sau cu trag e re dintr-o singură extrem itate. fn ţa ra noastră se aplică sistemele de ancorare tip inel-con şi siste­ mul de ancoraj fix cu dorn sau ancorare cu bucşe şi filet p e n tru bare. tab elu l V I. lungimea necesară fasonării (de tăiere) l t v a fi dublul lungimii traseului (2/„) plus lungimea fasonării buclei pe dorn ld la care se adaugă dublul lun­ gimii de prindere în piese 2 lp (v.b. Lungimea totală dc tăiere a unui fascicul. 18 — Cartea fierarului betonist — cd.28 lt 8 — 15 mm . Fasciculul 28 0 J ancorat la ambele capete cu ancoraj inel-con şi la care tragerea se face dintr-o singură parte . 1) : L t — l„ lp — pen tru trag e re de la o e x t r e m i t a t e .

Dacă fasciculele au mai m u lt de 21 fire trebuie folosite plăcuţe ş ta n ţa te . L a ordonare se are grijă ca ia un fir in trod us pe g a u ră să corespundă două fire pe crestături. V I.Spiralele se p o t face direct în atelier. descolăcirea şi îndreptarea (dacă este c a z u l). In figura VI. dacă tehnologia de tu rn a re perm ite ca te a c a să fie m o n ta tă odată cu fasciculul (la elemente de Fig. fie la o maşină specială de fa so n at spire. trecerea prin filiera de formare (fig. realizîndu-se u n pieptene din sîrm e încrucişate care apoi se curbează circular p en tru a fi introdus în teac ă sau canal. cu găuri interioare şi crestături. Filieră de formare : a — secţiune prin axa tubului . tăierea la lungim e înainte sau după formarea fa scicu lu lu i.5 se vede o schem ă în flux continuu folosită în unele î n t r e p r i n d e r i . se po t îndesi in zonele de curb are a fasciculului. VI. & — vedere din faţă. ordonarea pe platform ă cu ajutorul unui pieptene. prinderea lor şi poziţia rectilinie in ancoraje. Astfel. 274 .4) . L a un ităţile unde există experienţă suficientă de pretensionare n um ăru l de plăcuţe poate fi redus.4. înt r u c î t cele trei fire v or fi prinse în ancoraj îm preun ă (la unele tip uri de ancoraje). d u p ă legare firele se notează la ambele capete pen tru a nu se încurca ordinea firelor. capetele sîrmelor sînt prinse în tr-u n sistem de fixare cu pene tronconice care perm it tragerea sîrm elor fasciculului ce trec prin teacă. Ordinea de confecţionare este : stabilirea lungim ii firului . Distanţele dintre plăcuţe sîn t de regulă de 100 cm . cu o d is ta n ţă între fire de 15—20 m m . introducerea în teacă etc. P e n tru ordonare firele se leagă cu sîrm ă neagră după ce în prealabil au fost întinse paralel pe plat­ formă. Legarea se face la capete. fie cu dispozitive im provizate pe şantier (ax ro tito r pe care se înfăşoară sîrma. prinsă în două lagăre. Fasciculele din m ax im u m 24 fire pot fi folosite fără elem ente de distanţare. axul fiind răsucit de un m o tor cu reductor). schema este utilă pen tru înţelegerea ordinei în care se fac operaţiile de form are a fasciculului.

Canale pentru trecerea armăturii postîntinse L a procedeul cu a rm ă tu ri postîntinse este necesar ca betonul să aibă p re v ăzu te canale în care se introduc fasciculele. Se p o t realiza canale cu a ju to ru l unor teci flexibile care se extrag înainte de în tărire a betonului sau cu teci flexibile care ră m în înglo­ b ate în beton. an­ sam blul teacă-fascicul se depozitează şi se m anipulează cu grijă p entru a nu se m urdări de p ăm în t. în funcţie de posibilităţile locale şi tip u l fasciculului care urm ează a fi fă cu t (de exem plu ordonarea prin legare cu sîrm e încrucişate. 12 — troliu. crăpătu ri. legarea fasciculului etc.). la banc : I — colaci de sîrmă . 7 — tub de formare . 11 — panou de protecţie . 4. 5 — tub de lărgire a spirelor la spirala centrală . 3 — dispozitiv pieptene . . A ceastă formă. 10 — teacă . fig. In ateliere se p o t im agină diferite soluţii de execuţie a operaţiilor. lungim e m o d era tă sau la elemente cu te a c ă înglobată). Tecile m etalice vo r fi cu ră ţite de unsoare. precum şi poziţionarea canalelor în secţiunea elem entului condiţionează realizarea arm ării cu arm ă tu ră postîntinsă. S — dispo­ zitiv de tragere .5). 275 . Schema confecţionării fasciculelor de armături. deşirări etc. sîrmele po t fi t ă ia te în prealabil înainte de ordonare şi puse în tr-un jgheab. La tehnologia la care elementele de distan ţare folosite sîn t rozete.Fig. 6 — filieră . 2 — sîrme . 9 — jgheab .). VI. m aterii grase etc. de asemenea nu se adm it deteriorări (străpungeri. L a sîrmele la care fasciculul se p u ne în cofraj od ată cu teaca. 4 — spirală centrală . F orm a secţiunii transversale a canalelor trebuie să fie uniformă.5. co ntinuă şi etanşă. Schema perm ite să se facă to a te operaţiile (introducerea spiralei centrale. Fasciculele se depozi­ teaz ă pe loturi. V I.

silozuri. rezervoare) cu excentricitate mică unde elementele s în t supuse num ai eforturilor statice de întindere (nu s în t supuse fe­ nomenului de oboseală). C alitatea cana­ lelor influenţează direct tehnologia de realizare a elem entului. îm b in a rea tecilor circulare se face cu m anşoane exterioare livrate od a tă cu tecile sau prin introducerea tecilor u n a într-alta. 2) teci metalice din bandă de oţel înfăşurate în spirale cu fa lţ elicoidal. pozarea fasciculelor. la m in ată la rece. a. în ţara noastră s-au a d o p ta t p e n tru executarea canalelor cu teci înglo­ b a te urm ătoarele : 1) teci metalice din bandă de oţel înfăşurată în spi­ rală fără f a l ţ . se p ot utiliza teci din PVC care în­ tre r u p ad e ren ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. Tecile metalice se execută la maşini speciale de form are prin spiralarea unei benzi cu lăţime de 35 mm. p en tru a asigura introducerea uşoară a fasciculelor. Tecile p o t fi metalice sau din PVC. Tecile nu treb uie să prezinte strangulări. D intre tehnologiile folosite în prezent. face excepţie zona de ancorare cu ancoraje fixe cu dorn care necesită la e x tre m ită ţi o secţiune dreptunghiulară. L a aceste elemente nefiind h o tă rîto a re ade­ re n ţa dintre a r m ă tu ră şi beton.2 (unele dimensiuni s în t în curs de de­ finitivare). cu m ar­ ginile tăiate. injectarea şi co m p ac tare a elementului. ce se racordează apoi la secţiunea c u re n tă circulară pe o lungime de m inim um 150 mm. inclusiv sîrm a de legătură. cu grijă. curbări bruşte. din oţel foarte moale. tensionarea. îm bin a rea se va etan şa cu b an d ă izolatoare. con­ form STAS 1945-80. 3) teci formate clin tem P V C tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din ţevi din polietilenă tip i (STAS J10617/2-76) ale căror dimensiuni sîn t a r ă ta te în tabelul V I. P e n tru canalele dreptunghiulare de regulă se dau detalii de exe­ cuţie în proiect. care se lipesc cu adeziv tip PCD-13.Tecile trebu ie să aibă rig iditate transversală suficientă. crăpături. calitatea albă. i n t r i n duri. iar d istan ­ ţele dintre ele să asigure condiţii de tu rn a r e şi vibrare. ştirbitu ri etc. conform STAS 7476-77. Nu se recom andă a se executa canale p rin extra g ere a ţevilor pe trasee la care deviaţia unghiului depăşeşte 20°. B a n d a este din oţel. Teci înglobate in beton. 276 . frecarea de pereţii canalului. Tecile din PVC se înnădesc cu m anşoane PVC. D iam etrul interior al canalelor pe traseu este cu m inim um 5 mm mai m are decît diam etrul exterior al fasciculului. Tecile din PVC înglobate se po t utiliza la anu m ite elem ente întinse (tiranţi. p rin p e tre ­ cere de circa 10 cm. Canalele sîn t de regulă cu secţiune circulară .

Tecile care se extrag se realizează din ţevi metalice de 6 m si ţevi din PVC tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din polietilenă tip 4 (STAS 106i?/2-76) de 7 sau 9 m.525 35. Teci care se extrag înainte de întărirea betonului.210 66.50 m unul de altul. Tecile din PVC se p o t reutiliza de circa 30 ori fiind folosite la tem ­ peraturi care nu coboară sub -f-5°C (deoarece po t deveni casante).3—0. Tecile se p o t confecţiona şi din ta b lă de oţel prin Îndoire şi lipre. 2) Pentru trasee cu curbe şi unghiuri de deviaţie. mm — m asa.07 12 0 5 12 0 7 210 7 48 0 7 35/40 0. av în d însă piese de înnădire nerecuperabile.66 67/72 1. mm — m asa.6 m m (STAS 1915-80. p en tru a fixa tecile în tim p ul turnării sau vi­ brării betonului.00 80/85 1. tecile se pot extrage din ambele capete. b. STAS 9485-80 ţi STAS 9150-80). de 5 — 20° : 9 m la tecile din PVC.Tabelul VI.2/50 0.4/75 0. Caracteristicile geometrice ale tecilor iuţ|lol>ate Tipul fasciculului Tipul lecii Teacă din bandă dc oţel înfăşurată elicoidal fă ră fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii. 21-85 se dau d ate privind tehnologia de pozare şi de extragere a tecilor. mm — m asa. 2. P e n tru lungimi mai mari.4/40 0.18 T eacă din ţeavă dc PVC (STAS 6675/2-80) : — diam etrul interior al tecii. kg/m Teacă din ban d ă dc oţel Înfăşurată coidal cu fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii. Acestea se folosesc de regulă la elementele p refabricate şi nu se recom and ă apli­ carea acestui procedeu în cazul construcţiilor monolite.284 43/50 0. kg/m Teacă m etalică cu pereţi sub ţiri : — diam etrul in terior al tecii. D istanţele la care se fixează grătarele s în t de regulă de cel m ult 1. mm — roasa.805 44. prevăzute în proiect. Poziţionarea traseului tecilor se face cu sisteme de blocare.52 45/50 0. kg/m 1 Grosimea benzilor de oţel de regulă este de 0.976 102/107 2. form ate de regulă din b ră ţă ri sudate de carcasă de a r m ă tu ra nepretensionată.688 68/75 1. 277 . î n n o rm ativu l G. kg /m eli80/85 1.62 34/40 0. Lungimea m axim ă a tecilor folosite este : 1) P entru trasee rectilinii sau cu deviaţia unghiulară de m axim um 5° : 6 m la tecile m etalice şi 9 m la tecile din PVC.

L a tecile metalice. capul de extragere poate fi înlocuit cu o piesă simplă su d ată de teacă.7). trăgîndu-se porţiuni de 6 m. temperatura exterioară.6. D u p ă extragere. L a tecile cu trasee curbe (unghi mai m are decît ±1 0°). Precizarea tim pului la care se face extagcrca se determină de regulă prin încercări (la primul elem ent). cu respectarea tim p u lu i la care treb u ie fă cu tă extragerea. P e n tru realizarea lungimii din proiect.Tecile vor depăşi ca p ătu l cofrajului cu m axim u m 30 cm îu cazul traseelor rectilinii şi m inim um 80 cm la trasee cu unghiul de derivaţia mai mare de 5°. la tecile din PVC ap a re adesea necesar să se înnădească conform detaliilor din figura V I. teaca v a fi din tim p în tim p deplasată prin b ătăi scurte sau rotiri. L a elementele lungi. lungimea elementului etc. extragerea se po ate face în ritm u l tu rn ă rii. P e n tru a se preveni blocarea tecii în beton. raportul A j C . P e n tru a p u te a fi extrase. d up ă tu rn a r e a beto­ nului. ţeav a întîi se încălzeşte. tecile din PVC sîn t prevăv ă z u te cu u n cap de extragere special confecţionat (fig. fie cu alte mijloace la o tem ­ p e ra tu ră sub 150’G şi apoi se presează în capul de extragere (porţiunea tronconică). fie în apă fiartă. P e n tru fixarea tecii în p orţiu nea tronconică a capului de extragere. T im p u l la care se face extragerea este de circa 1 3 / 4 —2 1/4 h de la term in area tu rnării. teac a se ghi­ dează pe role m o n ta te pe o capră p lasată la 80 cm de ca p ătu l elem entului (cofrajului). F o rţa care se dezvoltă în cablu nu trebuie să depăşească rezisten ţa de rupere a tecilor (m axim um 16 N / m m 2). tecile din PVC vor fi cu răţite şi p ă s tra te conform prevederilor STAS 6675/2-80. E xtrag e rea se face cu mijloace m anuale (troliu de cablu prins de capul de extragere). 278 . înn ădire a este bine să fie poziţionată cît m ai apro p ia t de ca p ătu l opus celui de tragere. Dacă nu sc respectă timpul la care se face extragerea se pot întîm pla următoarele inconveniente : se pot produce deformări ale canalului dacă extragerea se face înainte de tim pul optim sau ţevile nu se mai pot extrage şi se rup dacă a fost depăşit tim pul optim. el depinzind dc o scrie de fa cto ri: calitatea cim entului. VI. Extragerea tecilor din P V C se face d upă t u rn a r e şi înainte de în tă­ rirea betonului.

5 56. « # i0 »a < J3 50 63 t t> *c L9 56 71 0 d *e 33 11 < t> f 2 6 . s ' /tip P r tjî | Circa 200 mrr.7 3L.6. V I.p q r ţtu r * d e c u p g jd Manşcr.7 a Si. Cap de extragere.5 •5 0 *53 52 Fig.. Teaca / - Adeziv . 67 U. 279 .5 67.7 C5.7. D e ta lii d e în n ă d ir e p e n tr u t e a c i d in P V C . VI. Fig.

8. . B). sîrm a fiind a n tre n a tă de ' Onedeprindere in diipontivulderot/re Fig. se pot folosi dispozitivele de fasonare obişnuite folosind role cu diam etrul D m ai mare. . Dispozitivele s în t m o n ta te pe o m a s ă şi acoperite cu carcasă de protecţie.B. Aceste dispozitive pot fi cuplate cu perii p e n tru curăţirea sîrmei de eventuale urm e de rugină. VI. rezem ată in două p u ncte prin bucşe sau rulm enţi. P e n tru fasonarea oţelurilor p en tru b eton p reco m p rim at atunci cînd a p a r necesităţi de efectuare a unor îndoiri şi ciocuri. DISPOZITIVE Şl UTILAJE PENTRU ARMĂTURILE BETONULUI PRECOMPRIMAT Dispozitivele folosite p en tru în drepta rea şi tăierea oţelurilor p e n tru b eto n p recom prim at sîn t similare cu cele folosite p en tru beton a r m a t. 6 5 mm. 1. U n m otor cu redu cto r antre neaz ă ţeava prin interm ediul unei ro ţi d in ţa te solidară cu ţeav a bu clată (fig. fa s o n a tă la cald cu o buclă. V. cap. P e n tru ancorajele cu dorn fix rola de îndoire va avea diametru* egal cu diam etrul d o rn u lu i: D = 4 0 . V I. Dispozitive de îndreptat şi tăiat P e n tru în d rep ta re cel mai simplu dispozitiv este cel alcătu it dintr-o ţe a v ă cu diam etrul mic sau p re v ă z u tă cu orificii de trecere.8) sau printr-o transm isie simplă pe curea. (v. 280 . P e n tru înd reptare se po t improviza dispozitive cu role reglabile dispuse în tr-u n plan sau în două planuri. Ţeavă buclată pentru îndreptat.

5 —troliu.10 şi V I . Dispozitiv pentru calibrarea sirmelor : dere a sîrmelor . V I . b —în stare de întin­ . 11). ocheţi cu m anşoane sau dispozitive cu filet pen tru bare. adică sîrm ele se pot deforma (alungi) diferit. a v în d acelaşi efort în fiecare sîrm ă (îm p letitu ră sau toron) sau se p o t folosi prese policilindrice. în a n u m ite limite. In cazul în care tehnologia de pretensionare prevede calibrarea sîrmelor la o fo rţă cu 10% mai m are decît fo rţa de pretensionare. sîrm a îşi con­ sumă o p arte din deformaţiile care în tim p o relaxează. 12). Dispozitivele pot. VI. 4 —pa­ nouri de protecţie din lemn . folosind pene m etalice tronconice cu ş a n ţ sau prin bacuri tronconice cu d a n tu ră (fig. VI. P e n tru trag e rea în g rup există dispozitive mai complexe cu com­ pensatori tip ÎN C ER C p e n tru egalizarea tensiunilor. fi cuplate cu v îrteln iţe de pe care se descolăcesc colacii.9). 2 — dispozitiv de prindere a sirmei . P entru prindere şi fixare se pot folosi dispozitive individuale prin împănare. V I.a b Fig. cu v iteza de ro taţie reglată după flexibilitatea şi grosimea tecii (fig. Tăierea ţevilor din P V C se p oate face cu u n ferăstrău. se pot improviza dispozitive de calibrare (fig.9. 3 —sîrmâ . sau cu dispozitive cu disc. Se pot folosi de asemenea. u nealtă sim­ plă de tă ia t. 1 — ansamblu de întindere cu contragreu­ tate . D acă sîrm a este ţ in u tă m ai m u lt tim p sub tensiune. Tim pul m axim de ţinere sub tensiune este 5 — 10 min. 281 a —în stare de relaxare a sirmelor . două role active puse în mişcare de u n m otor cu re d u cto r şi transm isii simple p rin curele. C onsum area relaxării în tim p u l calibrării sau în tim p u l pretensionării (înainte de transfer) este av a n ta jo a s ă p e n tru com portarea în tim p a elementelor.

D isp o z itiv d e p rin d e re a sîrm e i cu b a c u ri (1). Fig. 282 . D isp o zitiv d e p rin d e re a s îrm e lo r cu p e n e : 1 — corpul prevăzut cu cirlig pentru agăţare . V I.10.11.12. 4 — sîrmă S — cablu de tragere. V I. T ă ie re a te c i­ lo r fle x ib ile . 2 — fălci de blocare 3 — pană metalică tronconică cu şanţ pentru sîrmă .F ig. ÎFig. V I.

în care se introduce conul tronconic. cu o m are precizie de prelucrare şi o d u rita te rid icată a suprafeţei. ordonate pe u n singur co n tu r circular (fig. S-a r e n u n ţa t la folosirea ancorajelor cu conuri duble. Ancorajele sîn t executate de u n ită ţi specializate care au u n proces tehnologic pus la p u n c t şi omologat.13). Inelul are u n gol tronconic. E x ec u ţia ancorajelor se face prin strun jiri la stru n g u ri au to m ate. 24 0 7 şi 48 0 7. cu sup ra faţa interioară d a n tu r a tă (cercuri paralele ec hidistante cu pas de 2 sau 2. Obţinerea du rităţii necesare prin tr a ta m e n te term ice este operaţia cea mai im p o rta n tă şi trebuie în cre d in ţa tă unităţilo r cu experienţă îndelungată în executarea tr a ta m e n te lo r termice.2. fie pe două co n tu ru ri circu­ lare concentrice. care satisface condiţiile tehnica prevăzute în instrucţiunile întocm ite p en tru execuţie. Ancoraje tip inel-eon pentru armături postîntinse. Se folosesc u rm ă to a re le tip u ri de ancoraje : 1) Ancorajele de tip inel cu un singur con p e n tru fascicule obiş­ nuite 12 0 5. Conul blochează sîrmele prin presare. 14 se arată ancorajele p e n tru fasciculul 16 T B P 7 0 4 . Dispozitive de blocare şi ancorare P e n tru ancorare şi blocare se folosesc în ţ a r a n oastră ancoraje me­ talice tip inel-con şi ancoraje cu dorn. a. o b ţin u tă p rin tr a t a m e n te termice. fiind din oţeluri dure cu caracteristici mecanice înalte. iar d a n tu ra se execută cu tarozi. Ancora jele cu inel şi con pot bloca sîrmele sau toroanele fasciculului cîn d acestea sîn t o rd o n a te fie pe u n singur co n tu r circular. Piecepţia lor se face pe baza u n or reguli care precizează n a tu ra şi proporţia verificărilor şi n um ărul defectelor admise. î n figura VI. Se adm ite folosirea unor ancoraje din im p ort de calitate cores­ punzătoare. Piesele ancorate vor fi m arc ate cu poanson. În tru c ît sîrmele sau produsele din sîrme sîn t ex e cu tate cu m aro precizie dimensională. V I . 2) P e n tru fascicule din toroan e se folosesc ancorajele inel şi con cu canale echidistante cu d a n tu ra pe fundul canalului. prinderea lor în piesele de blocare (inel-con) prin fenomene de co n ta c t necesită ca şi acestea să fie ex ecu tate din oţeluri cu caracteris­ tici înalte.25 mm). 283 . operaţii care se fac chiar în atelie­ rele fabricilor de p refabricate. 12 0 7.

48 0 7. Ancoraje inel-con pentru fascicule 12 0 5. 284 . Ancoraj dorn. 21-85).INEL OLC 15 ISTAS 880-801 îmbunătăţit CON OLC 60 (STAS 880-801 că lit şi re ven it 4 -I a 0'1 — j A Fig. V I.14. (Pentru precizarea cotelor se va consulta tabelul VI.13. 24 0 7.3 şi norm ativul C. V I. Piuliţă hexagonală înclfâ M12 sudată de dorn pe contur Plăci rezemare B rid ă d e — i r~ tempororă a sîrm elor SBP / Dorn C L 60 _ __i L- Zonă nesudafd Fig. 12 0 7.

3. Piesele se îm b u n ătăţesc de regulă p rin tr a t a m e n te term ice care le conferă o d u rita te de 2 3 5 —300 H B (un ităţi Brinell) diferenţiate pe tipuri de ancoraje. 3.5 75 67 75 48 0 7 190 123 9 6 . 3) Ovalizarea admisă pentru inel şi con m ix im u m 0. D u r i t a t e a cerută este mai mare decît la inele fiind cuprinsă între 57 şi 64 IIRG (u n ităţi speciale Rockwell).05 m m . m m T ip u l d e fa s c ic u l D 1205 80 d. |[Conurile se execută de asemenea din oţelurile OLG 60 (STAS 880-80) sau 48 MGN 13 p e n tru fascicule din toroane.Dimensiunile de bază p en tru execuţia şi verificarea ancorajelor tip înel-con sînt a r ă ta te în tabelul V I.3 70 43 70 2407 160 80 6 4 . Materialele folosite pentru execuţia ancorajelor s în t u rm ăto a rele : Inelele se ex ecută din oţeluri superioare de regulă de calitatea OLG 45 (STAS 880-80) şi oţel aliat 48 MG Ni 15 (STAS 791-80) p en tru fascicule din toroane. 285 .4 hp 55 C a ra c te ris tic ile c o n u lu i. 37 K 65 1207 110 55 4 0 .1 m m . 44 >U 3 2 . după tratamentul termic. D im ensiunile an corajelor tip inel-con C a ra c te ris tic ile in e lu lu i. m m d c. prin cementare sau prin cianurare.1 m m (pen­ tru 16 T B P 7 0 4). 2) Abaterile la diametrul fundului şanţurilor m axim um 0.8 8 140 P entru execuţia ancorajelor se cere respectarea u no r toleranţe stricte : 1) Abaterea de la generaloarea rectilinie în fu n d u l şi v îr f ui filetulul m axim um 0. Tabelul V I . Această d u rita te se ^obţine de regulă p rin tr a t a m e n tu l de călire şi revenire.

ţ Moterîo! c u $ £ 3 '■ A li :s I 0 ci 1 & t/) 0ţf l l.e/10 C N I3 Icanfom ST A S 791-56/ .

J .5 m m : a .secţiune transversală . to ro a n e s a u îm p le titu ri? 0 5 . 2 —set bacuri 0 5-7.inel de sîrm ă tare 5 ’ RM 0 8 (STAS 893-80).5 mm . .secţiune lnogiaudinală . t> . .m a n son . A n c o ra je p e n tr u sîrm e . . 7. I .o> O -) Sî F ig V I 16.

b — cu cres­ tături. VI. fie p lăcuţe cu ■crestături care se pot m o n ta şi ulterior (fig. Ancorajele se ex ecută din oţel 18 MG 10 (STAS 791-80) şi OLG 45 (STAS 889-80). 17). fie plăcuţe cu găuri c a re trebuie m o n ta te încă de la întinderea sîrmelor. Ancorajele au de regulă bacuri care se schim bă du p ă diam etrul şi profilul sirmei (sîrm a netedă. 15 ■dintr-un inel şi trei bacuri cu d an tură.17.autoancorează prin simpla tragere. bare tip PG 90 sau PG 100 etc. toroane. VI. S înt şi ancoraje cu bacuri m ultifuncţionale (tip INGERG) care se folosesc p en tru mai m u lte tipu ri de a rm ă tu ri (fig. P e stan d u ri lungi unde se execută co ncom itent elem ente scurte. iar pistoanele acestora. 16). liţe. Fig. a r m ă tu ra este întinsă în prealabil între culei sau pe t i p a ­ rul m etalic au to p o rta n t. VI.Transportul şi depozitarea ancorajelor se face pe loturi.). Ancorajele s în t prinse sau blocate în blocul com un de trag e re (la c a p ă t u l la care se face tragerea) şi în blocul cu com pensatori (la ce­ lă la lt c a p ă t u nde este fix at de culeea de ancorare). Ancoraje tip incl-con pentru armături preîutinse. se folosesc p en tru g hidarea şi ordonarea firelor. . în lăzi de lem n. Sîrmele se introduc pe la c a p ă tu l bacurilor şi se . profilată. c a re fac corp com un cu ancorajele. b. a r m ă tu ra fiind prinsă fiecare în tr-u n ancoraj cu bacuri d an tu ra te. Ancorajul este a lcă tu it similar figurii VI. se deplasează diferit (conform m odu­ lui de alungire a fiecărei arm ături). Plăcuţe se­ paratoare şi de ghi­ dare : a — cu găuri . B acurile s în t ţin u te cu un inel de sîrmă. La elementele preîntinse. p ro teja te îm p otriv a coroziunii. Blocul cu compen­ satori are o serie de cilindri hidraulici care com unică în tre ei realizînd aceeaşi presiune în întreg ansam blul de cilindri.

strîngerea se opreşte cînd se ajunge la m om entu l de răsucire stabilit. d. s î n t : 1) Ancoraje cu filet format prin rolare— presare (fără strunjire de material). denum ită plăcuţă de rezemare (sprijin). prin care trece fa s c ic u lu l. 2) G ăurile care se practică sîn t cu 3 nun m ai m ari decit d iam etrul tecilor. capetelor cu bucşe sau capetelor am b utisate. C aracteristicile ancorajelor fixe cu dorn D o rn u l T ip u l fa s c ic u lu lu i D ia m e ­ tru l mm L u n g i­ m ea mm P lă c u ţe de re ze m a re D im e n s iu n i. V ariante ale acestor ancoraje care se bazează pe forfecarea filetului.j trec peste un dorn form înd o buclă. VI. 3) Procedeul de ancorare L ee—M c.R .19). 19 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — cd . se poate face cu chei dinam om etrice ta r a t e sau chei dinam om etrice cu clichet pen tru declanşare a u to m a tă . 4) Procedeul de ancorare B . Cal (A nglia). Ancorajele p en tru bare pot fi făcute cu bucşe presate la cald sau la rece cu capete a m b u tisate sau cu capete filetate şi prinse cu piuliţă şi contrapiuliţă. 3) La 4 8 0 7 sirmele se aşază pe două rinduri. Strîngerea piuliţei pe filet. Ancoraje fixe ou dorn (tabelul V I.V . 2) Ancoraje cu filet obţinut din laminare (procedeul D ywidag din R. 1 9 ftQ .4). V I .F. Ancoraje pen tru bare.G.4. la rînd ul său plăcuţa de rezem are se reazem ă pe o p lăcu ţă de re p artiţie de la cap ătu l elem entului (fig. 18).B . (E lveţia) cu capete ambutisate (un fel de măciulie) executate la o maşină specială. m in im 120 120 210 480 5 7 7 7 mm mm mm mm 40 50 70 100 100 1 10 170 300 35 x 55 x 12 100x100x12 1 4 0 X 1 4 0 X 16 2 0 0 x 2 0 0 x 18 280x280x15 4 5 x 6 5 x 15 6 0 x 9 0 x 15 100 X 1 2 0 x 2 5 50 62 84 125 O bservaţii: 1) La plăcuţele de re p a rtiţie comune m ai m u ltor fascicule grosimea lor poate fi redusă cu 2 nun.). D ornul reazem ă pe o plăcuţă.c. sprijinite de obicei pe un rulm ent care reduce frecarea (fig. Acestea se utilizează Ia arm ă tu ri p ostîntin se form ate din fascicule ale căror sîrm e la u n ca p ăt Tabelul V I . la blocarea pe tip a r sau pe culee. m m P lă c u te (1c r e p a r t iţ ie G ă u ri / h .

18. Ancoraj fix c u dorn pentru fasciculul c u două straturi d e sîrmă. .Fig. VI.

E. a. Sigma (A = 4 0 .C. Proiectare şi D irectivare in Construcţii (I. 90. P e n tr u tensionarea indivi­ duală a barelor PC.C. Mijloace pentru realizarea forţelor de pretensionare a armăturilor P e n tru realizarea betonului p recom prim at este necesar să se in­ tro d u că eforturi de întindere m ari în arm ături. b. Arm ăturile po t fi preîntinse p rin rezem area preselor pe culeele unui stan d .M.19. 7 0 cm 2) şi to ro an e « 7 0 3.) — Bucureşti.) — B ucureşti din cadrul In s t i t u tu ­ lui Central de Cercetare. V I. în ţa ra noastră.). î n prezent aceste prese (tabelul V I. întinderea şi fixarea barelor filetate eu piuliţă.C. fie înainte de t u rn a r e a betonului (la procedeul cu a rm ă tu ri preîntinse). presele p o t întinde a r m ă tu ra de la am bele e x tre m ită ţi sau de la o singură extrem itate. Unele prese se pot folosi a t î t p en tru precom prim area prin proce­ deul cu a r m ă tu ra preîntinsă. 29 1 .Fig. pe tip a re a u to p o rta n te sau pe elementul de beton. cît şi cu procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă. . la care presa cu ancorajul de tensionare este situat între cilindrul de blocare şi cel de tensionare şi la care ancorajul de prin­ dere a arm ă tu rii este solidar cu cilindrul de tensionare. grup uri de pom pare etc. P e n tru pretensionarea a r m ă ­ turilor. PC 100.D. Prese pentru tensionări individuale.5) se execută de în trep rin d e rea de Microproducţie şi Lu­ crări E x p erim e n ta le (I. Pentru tension ări individuale se folosesc două tip u ri de prese eu gol c e n t r a l : T ip u l 1. Eforturile în a rm ă tu ri se realizează cu ajutoru l preselor ac ţion a te de generatoare de presiune (pompe. se folosesc prese cu gol central. în tim p u l preîntinderii. .P. 3. s-au constru it de către ÎNCERC o serie de prese p en tru execuţia betonului precom prim at. 7 0 4 etc. fie d upă tu rn a r e a be­ to n ulu i (la procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă). Prese pentru beton precom prim at.C.

II. > Acest tip de ancoraj necesită o lungime de toron mai mare (care se pierde .Tabelul V I . Caracteristicile preselor pentru lieton preeonprim al U F produse In ţara noastră de I. 5. — I.C. 292 după efectuarea pretensionării).C.M.C.P.E.C.

ancorajul este solidar cu căm aşa exterioară a cilindrului de tensionare. cilindrul de tensionare cuprinde şi el o cam eră de presiune hid rau­ lică (camera activă) care poate efectua a t î t tensionarea. g arn itu ri etc. Acest tip este utilizat la presele de 120 kN ( « 1 2 tf) care pot avea ancorajul în fa ţă sau in spate. de regulă. pe care este fix at pistonul de blocare prin interm ediul piuliţei r e s o r t . spre deosebire de tip u l 1. Agregat de în ­ tindere individuală : 1 — culee . cu arc . revenirea făcîndu-se. î n principiu. Presele v o r fi acţio nate de g ru p u ri speciale de po m pare sau electropom pe (generatoare de presiune). V I. 2 — presă de în­ tindere .T ip u l 2. aceste prese cuprind o cameră de presiune hidrau­ lică pentru blocarea propriu-zisă. i — «r m ături (toron) blocat In cu­ lee după prelntlndere. p en tru pretensionarea în special pe tip a re auto portan te. Presa m ono filară (fig. cu cilindrul hidraulic cu dublu efect. 293 .20. cît şi revenirea. la care. arc o pastilă de rezemare. Fig.20) cu ancorajul în faţă. VI. cu gol central pen tru trecerea arm ăturii prin interior se com pune din : 1) Capul de rezemare— blocare cu cilindru de blocare. 3 — grup de pompare cu aparatură de control .

piuliţe etc. compus din conducte. 2) Se introduce presa pe armătură pînă reazemă pe ancorajul de blocare. piuliţa de fund. Legăturile hidraulice între g ru pu l de po m pare şi presă se reali­ zează prin fu rtu n u ri de înaltă presiune care se prind prin filetare în ştuţurile din m iner şi cele ale cilindrului exterior. 1) Eti atingerea presiunii de 2 k N /c n r (2 0 0 k g f/c n r) se face automat legătura cu camera activă. piston. La presa de 120 kN cu ancoraj în spate capul de tragere este în­ şu ru b a t de pistonul presei în p a rte a din spate a presei şi blocat cu o p an ă . capul de blocare. 3) Ancoraje de tragere care culisează pe conul capului de trag e re şi care s în t închise (blocate) prin împingerea lor de către resort prin interm ediul talerului şi sînt deschise de cepul de declavetare fixat în cilindrul de blocare. 294 .2) Capul de tragere. Operaţiile de pretensionare a a rm a tu rii sînt urm ătoarele : 1) Se racordează presa la generatorul de presiune. 3) Se dă drum ul la uleiul din electropompu care pătrunde în inte­ riorul camerei de tensionare (camera activă) şi provoacă deplasarea cilin­ drului exterior şi interior a capului de tragere. 6) P rin punerea în legătură a uleiului din generatorul de presiune cu camera de blocare se acţionează asupra pistonului de blocare (circa 16 m m ). reazem ă pe tip aru l a u to p o rta n t sau pe culeea stan du lui unde se face pretensio­ narea. 4) *Se blochează astfel armătura prin împănarea setului de bacuri. 8) L a sfîrşitul cursei de revenire se face autocleclavetarea prin intrarea capului de declavetare în interiorul capului dc tragere. 4) Distribuitorul hidraulic p en tru acţionarea camerelor de blocare şi revenire. Ele se livrează cu certificat de ca litate şi necesită con­ diţii speciale de tra n s p o r t şi depozitare. 5) P rin deplasarea în continuare a capului de tragere înfiletat pe cilindrul exterior se produce tensionarea armăturii şi apoi se blochează ieşirea lichidului din camera activă. tije. eleclropompă sau grupul de pompare. care este în p a rte a din fa ţă a presei. fix ate în m inerul presei. în capul de tragere (în prim a parte a cursei). m anşon. efectuindu-se blocarea. Presele au condiţii severe de execuţie şi întreţin ere trec u te în ca­ ietul de sarcini. P resa necesită o a rm ă tu ră mai lungă pen tru prinderea în bacurile ancoraj ului de blocare care se află în spate. înccpind cursa de revenire. cilindrii exterior şi interior. g a rn itu ri de etanşare.

C. 600 kN. dispozitivele au­ xiliare pentru ordona­ rea firelor în interiorul presei . c. b — schemă . presa de Pană i doveto) blocare a conului inter­ S 'rm â mediar . Prese pen tru ten ­ s io n are a fasciculelor. ancorajul auxiliar DETALIU DE CLAVETARE (con şi in e l). 2 000 kN şi 2 500 kN.) . VI.Presa de 120 kN este similară produselor străine livrate de firm ele : M ax-Paul (R. 295 . Tipurile de fascicule care se tensionează s în t a r ă ta te în t a b e ­ lul V I. 2 . presa (cric) de blocaj p en tru 3 Conul blocarea ancoraj ului Inelul ancoratului au xiliar şi ancoraj ului f i x . CCL. Presă pentru întinderea fasciculelor : d a v e t n i ("firi J V I 91 \ 1•w 1/ • a ~ vedere .F. 1 . P R O C E Q (E l v e ţ i a ) ' Presto ( I ta lia ). P e n tru tensionarea fas­ ciculelor se folosesc prese de 300 kN. astfel de prese sînt compuse din : presa cu gol cen-' trai pen tru punerea în tensiune a fasciculelor şi declavetaj (desface­ rea fasciculelor). presa de blo­ care a ancorajului au­ xiliar . Presa de 400 kN are o construcţie diferită de a preselor de 120 k N d a r în principiu poate efectua tensionarea de a r m ă tu r i care trec prin golui central al presei. 1 200 kN. 6-Alevin (Anglia). presele de dcFig.S. în principiu. NZ —10 SKODA (R. 3 — camere de presiune care se umplu succesiv.21. SCt —180 —S T U P (F ra n ţa ) .) etc.5.G. .

5) Se creează presiune în camera de tensionare pînă se ajunge la pre­ siunea dorită. Presa de 1 200 kN se fabrică în prezent în două v a ria n te modernizate. 11 — ţeava de presare a conului Intermediar . 10 — tijă . i — piesă de blocare a conului interm ediar .22.23 şi V I. Alcătuirea lor. 9 — cric de blocare . al pipei şi al şuruburilor cu cap pătrat. l — inel exterior . G) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. 296 .22 se a r a tă o secţiune printr-o presă de acest tip cu o construcţie apro x im a tiv similară celor care se fabrică în prezent (fig. P re s ă p e n tr u în tin d e r e a fa s c ic u le lo r d e 24 0 7 m m (48 0 7 m m ) : A — camera de presiune la tensionarea fasciculului . B — camera de presiune la retur . a fost a r ă ta tă anterior. al stufurilor.Operaţiile de pretensionare a fasciculelor la presele de 300 şi 600 kN sînt următoarele : 1) Se racordează presa Ia pom pa de înaltă presiune prin intermediul furtunurilor. 7 — conul interior al ancorajului de inventar . V I. 4) Se blochează armăturile de capul presei cu ajutorul penelor prin blocare. de principiu. 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat. VI.24). F ig. 2) Se aduce presa în poziţie de lucru sprijinindu-se pe ancorajul de blocare din faţă. 3 — eon interior . în figura V I. 12 — tija de presare a conului interior. 8 r~ suport cric . Presele dc 1 200 kN şi 2 500 kN. 7) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuîndu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prim a faza) după care are loc revenirea (in a doua fază). 5 — inelul exterior al ancorajului de inventar . 2 — con interm ediar . 8) Se eliberează camera de tensionare şi se acţionează în continuare revenirea şi deblocarea penelor din capul presei care se face automat. Aceste prese sînt destinate t e n ­ sionării fasciculelor puternice din m ulte fire sau din toro ane care con­ centrează forţe mari.

P r e s ă de 2 500 k N în tim p u l în ­ tin d e rii fa sc ic u le lo r.F ig. 297' . V I. F a sc ic u le d e 42 fire b lo c a te în t r .u n con (cîte 3 fire g ru p a te p e u n c a n a l).23. La utilizarea acestor tipuri de prese se fac o serie de operaţii com­ plexe. a v în d la dis­ poziţie caietul de sarcini şi fişa tehnică. E x p lo a ta re a presei se face de către personal specializat carecunoaşte în detaliu modul de fu n c ţio n a re şi întreţinere.24. VI. presa avînd ancoraje cu con şi inele duble şi ancoraje de in­ ventar. F ig .

Ca generatoare de înaltă presiune se ■pot folosi pom pe m anuale. Io reperul superior înscris . c u p lat direct de pom pă este acţio n a t de un co n tac to r . cadrul de susţinere si role (fig.25). VI.20). VI. Pompă cu acţionare manuală. Pompa funcţionează com plet im ersată în ulei a v în d o presiune de regim de 4 k N /c m 2 (400 kgf/cm 2 ) şi u n debit de 4 —5 1/min. supapele de admisie şi refulare. Pompa m anuală de înaltă presiune se compune din urm ătoarele p ă r ţi principale : postamentul.d. care susţine ansam blul pompei şi rezer­ vorul de u l e i . masa 30 kg. refulare) care asigură presiunea de lucru nec esară. robinetul de evacuare. supa­ pele de siguranţă şi de sens reglabile (aspiraţie. re­ zervorul cu filtru de 15 1 în care este im ersată pom pa.naşe radiale care reazem ă pe ru lm en tu l m o n ta t pe axul excentric care prin ro ta ţie realizează miş// carea de du te-vino av în d / / ____ cilindrii ficşi in d e p e n d e n ţi. mano m e tr u l . racordul la m anom etru. motorul electric {asincron de 4 k W ( ~ 1 500 rot/m in) în scurt­ circuit. pîrghia de acţionare a pistonului m o n ta tă la parte a superioară . care conţine cilindrul de lucru. V I. '/ distribuitorul cu 5 căi care asigură f u n c ţi o n a r e a . Eleetropompa de înaltă presiune se com pune din : pom pa cu 5 pisto. corpul pompei. racordul fu rtu n u lu i de presiune .Generatoare (le presiune. Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei pînă Fig.a ansam blului (fig. electropom pe şi grup uri de pompare.25. pistonul pom pei de presiune medie şi înaltă.298 . P o m pa lucrează la presiunea de regim de 400 k g f/c m 2 şi are o m asă de circa 50 kg. D istribuitorul perm ite acţionarea inde­ p e n d e n tă a 3 cilindri.

se face legătura la p resă . d upă distribu itorul cu electroventile .C. p e n tru p roteja rea acesteia . unnărindu-sc pe manometru presiunea pînă la 450 bar. V I.26. m otorul este a s a m b la t p rin cuplare directă la pom pă.E. 299 .F. Reguli de proiecţia muncii : u tila ju l va fi folosit numai d u p ă punerea la p ă m in t. este sim ilară electropom pei M ax -Paul (R.M.pe jo jă .A. casetele de com andă etc. Nu se ad m it intervenţii la presă sub presiune şi tensiune. panoul electric cu instalaţia electrică.G.27). se efectuează reglajul supapei de siguranţă cu instalaţia sub presiune. supapa pilotată pe circuitul de t u r care perm ite revenirea presei n um ai după blocarea a r m ă t u r i i. N u se a d m it intervenţii sub presi­ une 111 cazul scurgerilor de ulei. drosele robinet (regulator de presiune) pe circuitul de tu r de la pom p ă al distribuitorului şi al m anom etru lui . G rupul de po m pare este m o n ta t pe u n cadru cu roti p neum atice (f'g. fu ncţionînd im ersate şi a c ţio n a tă de u n m o tor electric asincron de 4 k W (1 500 ro t/m in ) în scurtcircuit p re v ăzu t cu u n d istrib uito r cu 3 căi şi m an o m etru .U. su p a p a de siguranţă p en tru pro teja rea pom pei de su p ra în c ă rc a re . distribuitorii cu două electroventile . şi la grupurile de pom pare. La punerea sub tensiune se acţionează s im u ltan m otorul electro­ pompei şi electroventilul corespunzător căii de tensionare (pînă la atingerea presiunii de 400 bar). E lec tro p o m p a v a fi a m ­ p la s a tă în zone ferite şi pro­ t e j a t ă cu ecrane. E le c tro p o m p a . E lectrop om p a I.40 bar în re­ zervor . V I. supapele de tarare pe cir­ cuitul de t u r şi re tu r. supapele cu sens pe tu r u l şi re tu ru l electropompei. se efectuează amorsarea prin realizarea unei suprapresiuni de 0.) T K F reyssinet P ine (S. motorul pornit şi cu distribuitorul închis. Grupul de pompare BP-234-00 B se compune din u rm ătoarele sub­ ansam bluri : electropompa form a tă dintr-o pom pă cu 5 pistonaşe r a diale.20 — 0.) şi PR O C E Q (Elveţia) folosite F ig.

se execută reglajul supapei de siguranţă (se închide droselul. pînă se descarcă presiunea (de la manometru) .G . se deschide droselul de pe traseu şi se anclanşează electric pompa corespunzător căii active şi se reglează suvapa respectivă . se leagă instalaţia cu furtunuri la presă .Fig. se anclanşează electromotorul corespunzător căii de revenire la circa 1/2 din presiunea de la activ.E. L a te rm in area tensionării se acţionează c o n tac tu l care deplasează su p ap a p ilo ta tă p en tru m enţin erea presiunii în cam era activă. G rupul de pom pare e x e c u ta t de I. se efectuează amorsarea ca la electropompă. se execută reglajul droselului. se porneşte motorul.F. este similar p r o d u s e lo r străin e liv rate de firmele M ax-Paul. Regulile de p rotecţia m uncii sîn t similare cu cele de la folosirea electropompei. Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei al eleclropompei (pîn ă la reperul jo jei) .27. racordîndu-se leul la grupul colector .M. VI. R e x -R o th (R . corespunzător vitezei de tensionare optimă.C. iar uleiul d e b ita t realizează operaţia de blocare a a rm ă tu rii p înă la atingerea presiunii de 2 k N /c m 3 (200 kgf/cm 2) cîn d începe revenirea (v. pompa de 120 kN).) şd instala­ 300 . Grup de pompare. se urmăreşte manometrul pînă cînd presiunea este de 450 bar) .

echipam entul electric.M. 301 . P resiunea m axim ă este 20 bar. jgheabul.28.29). 3 —cameră de aspiraţie . VI.J. Masa agregatului este dc circa 115 kg (fig. CCL-250 . 7 — cameră tampon cu ulei .(superioară şi inferioară) . Acesta este folosit p en tru prepararea pastei de cim ent p e n tru injectarea canalelor în care se găsesc fasci­ culele la procedeul cu a r m ă tu ra postcom prim ată. 6 — manometru . V I. este similar produselor străine MD-30 . este similară produselor străina CCL-150. manometrul de control. MD-80 j MH-CCL şi M -5-STR O N G H O LD (Anglia). P o m p a de in je c ta t I.ţiilor produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă şi R epublica P o p u la ră Bulgaria.C. 2 — cuplaj . cilindru cu m anşon de cauciuc şi camera de evacuare. 4 — şnec j 5 —manşon . 8 — placă suport. agitatorul. V I. motorul electric de 1. Această pom pă foloseşte p e n tru introducerea am estecului de in jectare în canalele fasciculelor (la pro­ cedeul de postcom prim are). Pompa pentru injectat mortar. Agitator vertical cu vas.28). care se p re p ară p a s ta de c i m e n t . CCL-350 si M5-S T R O N G H O L D (Anglia) . P o m p a propriu-zisă se com pune din urm ătoa rele p ă r ţi principale: camera de admisie cu transm isie cardanică. e.E.M.C. Fig.5 k W (1 500 ro t/m in ) j suportul sudat al pompei şi motorului . Agitatorul I. şnec. a v în d un debit de 500 sau 1 000 l/k d u p ă tipu l şnecului folosit (fig. arborele principal cu două elice . Agitatorul se com pune din : vasul de 180 1 în.E. care este a lcă tu it d intr-un m o tor de 5 kW (1 500 rot/m in). Pompă pentru injectat mortar tip P. MMIÎOO-PROCEQ (Elveţia). : 1 —electromotor asincron trifazic . • f.

Agitator vertical cu vas. pe stand sau pe tipare autoportante. Sistemele de p re întind ere în tre b u in ţa te sîn t cu p re în tin dere în g rup sau cu preîntindere fir cu fir cu agregate de tensionare individuală. eu agregate. T ensionarea individuală. 302 . TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ Şl POSTÎNTINSĂ P re in tin d ere a arm ătu rii poate fi făcută pe s ta n d folosind culei sau pe tip are auto po rta n te . 1. g rup de pom pare care debitează li­ chide sub presiune p en tru acţionarea presei de tensionare şi ap a ra tu ra de control. VI.Fig. P e n tru tensionarea individuală cu agregate sînt n ecesare prese de tensionare individuală. C.29. Armături preîntinse a.

Fasciculele p o t avea u n ancoraj fix (cu dorn) şi unul cu inel şi con sau ambele cu inel şi con. T ensionarea se poate face dintr-o singură ex tre m itate sau din ambele ex trem ităţi. 2 . iar la o nouă co­ m a n d ă d a tă de operator. L a culeea opusă se găseşte de regulă sistem ul hidraulic cu com pensatori de alungiri. . 2) Tensionarea armăturii pînă Ia efortul dorit. . tabelul V I. Tensionarea pe stan d se p o a te face prin tragere concom itentă a m ai m ulto r fire sau bare prin inter­ mediul blocului comun dc tragere. ca de exem plu tensionarea. blocarea şi revenirea. to ro an e 7 0 3 . Armături postîntinse (fascicule de cabluri) Se pot tensiona fasciculele prevăzute in tabelul VI. î n v a r ia n ta a u to m a tă cele trei etape (tensionarea. . în care sîn t introduse ancorajele in­ dividuale care se autoblochează.2). 5) Scoaterea presei de pe armătura tensionată. opreşte com anda. 5 . o peratorul com andă tensionarea după care. S în t şi agregate care p o t executa in serie operaţiile la u n a sau două comenzi. cu teci care se extrag sau cu teci înglobate (v. 4) Revenirea diverselor subansambluri ale piesei la poziţia iniţială şi eliberarea presei. oţel tip Sigma etc. T ensionarea în grup pe stand. La v a r ia n ta sem iauto m ată. Fasciculele s în t compuse de regulă din sîrme SB P 0 5 . . b.T u r m e n s i o n a r e a i n d i v i d u a l ă ( e t a p e ) p e : t i p a r a u t o p o r t a n t s a u p e s t a n d n e c e s i t ă ă t o a r e l e o p e r a ţ i i 1) Introducerea presei pe armătură (respectiv armătura în presă). e ta p ă cu etap ă . fiind considerate agregate sem iauto m ate sau autom ate. la atingerea efortului dorit.7. blocul de tragere are o articulaţie cardanică prinsă cu o b ară filetată care t r a ­ versează culeea şi p ă tru n d e în golul presei de întindere ce re azem ă la rîn d u l ei pe culce. 3) Blocarea armăturii sub efortul final. cu com andă p en tru fiecare operaţie. tija filetată p u ţin d fi blocată la poziţia dorită folo­ sind rezem area ei pe culee prin interm ediul unei plăci de rezem are şi a unei piuliţe dc blocare. P e n tru trag erea centrică. .5) p en tru b eto n p reco m p rim at (cu excepţia celor folosite la tensionarea arm ăturilor individuale). 303. blocarea şi re­ venirea) se ex ecută succesiv la o singură comandă. 1 care trec prim canale. Agregatele po t executa operaţiile succesiv. cu aju to ru l preselor (v. se execută a u to m a t blocarea şi revenirea la poziţia iniţială. tabelul V I.

Tabelul V I . 6. 4) Determinarea pierderilor de tensiune prin frecarea pe traseu se face la capul de serie al elementelor. P e n tru prese se verifică periodic cel p u ţin o d a tă pe an frecările interioare conform prevederilor din caietul de sarcini folosind u n dinam o m etru şi co m parîn d fo rţa de la d inam om etru F 0 care are pre­ cizia de 1% cu forţa ce rezultă F m din presiunea citită la m anom e­ t r u pa în m u lţită cu aria activă a pistonului presei A . se verifică de asemenea mersul în gol şi revenirea preselor încărcînd in stalaţia la o presiune cu 10% mai m are decît presiunea d e lucru.8 din rezistenţa p re v ăzu tă în standard. P e n tru efectuarea tensionării fasciculelor sîn t necesare unele lucrări p reg ătito are efectuate asupra fasciculelor şi asupra preselor de precom­ prim are şi anum e : 1) Trasarea diagramei forţă-alungirc (F — &1) se efectuează pe fi­ rele din acelaşi lot. pe care se întind firele în tre p te p în ă la 0. Din diferenţa acestor forţe rezultă frecările interioare f0. 2 ) La grupul de pompare şi la prese se verifică : circuitele. F m = p0A.6) este în funcţie de forţa de precom­ prim are care se realizează în fascicul (3 0 0 — 2 5 0 0 k N ) . . Lucrări pregătitoare pe fascicule şi pc utilaje de precomprimare. care se com pară cu cele etalon cu formula : f0 = P ^ L = Il [[%]. garniturile. în pro­ cente. /v i 3) Verificarea manometrului se face cu ajutorul unui m a n o m e t r u etalon. în tin z în d cu două prese u na pînă 304 . aparatele de m ăsurarea presiunii (m anom etrele) etc. m o n ta t în paralel la o presă. folosind u n s ta n d de 10 m lungime. P u te re a preselor (tabelul V I .Firele fasciculului se tensionează simultan. Forjele de precom prim are in funcţie de tip u l fasciculelor Forţa dc precomprimare kN 300 570 G00 900 1 050 1 140 1 200 Forţa dc rupere kN 390 740 775 1 160 1 350 1480 1550 12 12 24 36 42 24 0 0 0 0 0 0 5 7 7 5 5 7 10 Tipul de fascicul mm pe mm pe mm pe mm pc mm pe mm pe toroane un singur rinei un singur rind un singur rind două rlnduri concentrice două rin d u ri concentrice două rin d u ri concentrice 7 0 pe un singur rind a. distri­ buitoarele.

... 20 — Cartea fierarului betonist — cd.. 1 805 .. Legarea fasciculelor se face la circa 1. sînt coeficienţii de frecare interioară ai celor două prese. cofrajele se verifică conform prevederilor generale.00 — 1.7). D istanţele d in tre fascicule t r e ­ buie să respecte cotele din proiect (v. prin legarea lor în două planuri de a r m ă tu ra n epretensionată.. P 2 . e ta p a a doua execu tînd u-se d u p ă 2 0 —30 min.. 5) Determinarea pierderilor de tensiune la blocare se datore şte alu­ necării sîrmelor în ancoraj şi deform aţiilor plastice ale ancorajelor şi se află prin urm ărirea pierderii presiunii citită la m an o m etru . P „ şi apoi im ediat înainte de blocarea fasciculului. fasciculele se m ontează ulterior (după t u r ­ narea betonului).. F . în ain te de tu rn a re a betonului se m ontează fasciculele în tecile elastice şi plă­ cile de repartiţie. op eraţia se execută în două e tap e prin întindere şi blocare succesivă. = p t A ( l .. de secţiunea fasciculului A f . unde f t şi f. 7) Determinarea alungiră fasciculului p en tru stabilirea efortului p revăzu t in proiect se face prin calcul în funcţie de efortul de control H c... 1' 1 - r î . iar A .. Această alungire este u n mijloc de verificare a efortului realizat în fascicul. VII).( P i .. cap... şi anum e im ediat înainte de blocarea fasciculului. L a tecile rigide şi acolo unde fasciculele se in tro d u c în canalele lăsate în beton.. Se verifică secţiunile fasciculelor. Pierderile de tensiune prin frecare s în t d ate de diferenţele de forţa citite la cele două prese (activă şi pasivă) : AF — P \-F ..f t).50 m în tre ele ....P * + p 4*)> care au fost corectate cu frecările interioare ale preselor folosite : F l = Pi A ( \ —fi) . aria secţiunii transversale a pistonului presei...la 1/5 —1/6 din presiunea m axim ă (presa pasivă). iar cealaltă p în ă la presiunea m ax im ă (presa activă). Lucrări pregătitoare în clem entele care se prccomprimă... 6) Determinarea forţei de control N c se face prin interm ediul p re­ siunii de control P c şi anu m e N e = P c x A .P i f i . Fasciculele (tecile) se poziţionează p rin dispozitive care împiedică deplasările pe orizontală sau pe verticală a acestora... diagram a forţă —alungire F — AZ şi lungim ea fasciculului l. = . La fel se procedează Şi cu plăcile de re p artiţie care se sudează de a r m ă tu ra nepretensionată. T o ate aceste elem ente se trec în fişa de pretensionare (tabelul V I. = A î .. în tim pu l pretensionării. în care P c include pier­ derile stabilite anterior şi trebu ie să corespundă prevederilor din proiect. b.

Punerea sub tensiu n e a fasciculelor se face num ai după ce betonul a atins rezistenţa p re v ăzu tă şi s-au exa­ m in a t zonele pe ca re se v or rezem a ancorajele. apoi rosturile se cofrează. Se verifică dacă elem entul care se precom prim ă poate asigura schema statică (reazem artic u la t la u n a din extrem ităţi). După transfer capetele sirmelor se evacuează protejindu-se prin în­ globare în beton. 7) Se măsoară alungirea cablului cu ajutorul unei rigle de măsu­ rare (distanţa de la capetele elementului de beton la reperele de pe sîrme) şi se verifică presiunea cu manometrul (la fiecare treaptă. se fac racordurile la grupul de pompare sau electropompă. Se notează eventualele alunecări faţă de punctele de blo­ care in presă. presiunea citindu-se la manometru numai la creşterea acesteia. E fectuarea precom prim ării. 8) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuindu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prima fază).şază pe reazeme rigide. 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat care in pre­ alabil au fost ordonate şi însemnate la nivelul inelului ancorajului. 2) Se aduce presa în poziţia de lucru. liniaritatea canalelor. 4) Se blochează armăturile prin pene (piuliţe). 6) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. astfel ca să rămînă pentru injectare numai golul din 306 . c. după care are loc revenirea (a doua fază). poziţia reciprocă la r o s t u r i . 0) Se scade uşor presiunea din camera de tensiune.21-S5. 5) Se creează presiunea în camera de tensionare (activă) in cîteva trepte ( 4 — 5) pînă se ajunge la presiunea de control corespunzătoare efortului total. sprijinindu-se pc ancorajul de blocare din faţă. după cîteva minute de Ia terminarea operaţiei). avînd toate dispozitivele auxiliare . 11) Se demontează presa. Se verifică certificatele de calitate ale bolţarilor. terminîndu-se transferul. Se evacuează cu aju to ru l aerului p recom prim at apa care a p ă tru n s în canale.Elem entele din bolţari p refab ricaţi se a. verificîndu-se continu itatea. 10) Se declavetează ancorajele (deblocarea penelor) care de regulă se face automat. Fazele dc precom prim are sînt urm ătoarele : 1) Se verifică ancorajele conform normativului C. Se fac încercări pe cuburi m a rto r p ă s tra te în aceleaşi condiţii ca elem entul de b eto n p reco m p rim at sau pe cuburi prelevate din m o rta ­ rul sau betonul din rosturi.

.. prin interm ediul alungirii...... 307 . eventualele striviri locale.... D acă se co n stată alungiri neuniforme (care depăşesc 5 mm) fasci­ culul se desface şi se v a relua operaţia de pretensionare.... 6 a ten ţie deosebită se dă verificării efortului de precomprimare.. care se face de către inginerul responsabil de lucrare (atestat). 12) Se execută injectarea şi protejarea armăturii. M ăsurarea alungirii începe d upă prim a tre a p tă . Punctul de lucru....7... F işa de pretensionare (E x em p lu conform n o rm a tiv u lu i C.19 40 38 40 11 19 38 78 116 156 167 Alungirea v a fi stab ilită pe lungim ea to ta lă a fasciculului... mm Deplasare reper alungiri sîrmei In anco­ Efortul real capăt rajul presei la Par! i.. ......... făcînd to a te calculele p rev ăzute şi ţin în d seama de pierderile.... . D atele necesare s în t trec u te în fişa de pretensionare. 21-86) întreprinderea executanta.... p en tru prim a tr e a p t ă valoarea alungirii se ob­ ţine prin ex trap olare ......con... 7.... alungirea se m ăsoară pe reperele tra sa te pe arm ături sau după deplasarea capului pistonului (cu scăderea depla­ sării arm ă tu rilor la împănare). Şantierul ..... mm ale ca­ capăt kN păt o 1 1 2 (1 4-2) (1 + 2) 1 2 (ii 120 310 480 720 960 1 035 350 361 382 301 117 423 300 311 333 354 379 385 12 25 19 16 6 21 22 21 25 6 2 1 0 1 1 2 1 1 1 0 ...... Temperatura..... tu rtire a fasciculelor în zonele curbe.. mm Diferenţe imn capăt.... frecările co n s ta ta te etc.. Elementul Rezistenţa betonului la precomprimare Fasciculul Tipul fasciculului Presiunea la capete bar 52/50 102/100 202/200 300/300 400/400 416/416 Tipul piesei ÎNCERC-1200 kN Lungimea între repere 25.75 m Alungirea prevăzut ă 169 mm Intrarea maxima admisibilă a sirmelor Rb o 1 în ancoraj 5 mm Presiunea la : 240? — pretensionare 430 bar — blocare 350 bar Deplasările Alungiri.zero convenţional" . .. Hala nr... Precizia de m ăsurare adm isă este.... de 1 mm. Tabelul V I. inclu­ siv porţiunea necesară prinderii în prese ţin în d seama şi de scurtarea elastică a betonului............ conform tabelului V I..Totale la presă Citiri brute capăt..-.... Tăierea sirmelor se face de regulă cu discuri rotative cu carborund sau cu flacără oxiacetilenică......

F L U B E T ). a. to rcretare sau betonare. î n ultim ul timp se utilizează a d itiv u l expansiv A D EX . î n medii puternic agresive nu se adm ite p re te n ­ sionarea pe şantier. 3. scăzînd alungirea sîrm elor d a to rită tensionării. cu sau fără adaosuri de aditivi plastifianţi (cu excepţia d o r i n i i de sodiu care poate provoca fenomene de coroziune). cu o p au z ă între m alaxări de 10 min. LSC. pre­ tensionarea se v a opri şi se verifică ancorajele. Realizarea aderenţei armăturilor postîntinse şi protecţia lor împotriva coroziunii L a elementele postîntinse. D in m alaxor am estecul trece printr-o sită cu ochiuri de 1 —2 mni în rezervorul din care aspiră pom pa de injectare . cim enturile H35 sau SR35 (STAS 3011-83) sau cim enturile produse conform N T R 1511-83 res­ pectiv N T R 1512-83. Amestecul de injectare. Dacă s în t lunecări mai m ari cu 50% decît cele prev ăzute. P re p a ra re a se face cu ag itatoru l vertical cu vas (m alaxor) care are o ca p acitate utilă de 100 1 şi poate efectua o m alax are mecanică cu circa 1 500 ro t/m in cu d u ra ta de 5 apoi 3 min. prin m ăsu­ ra re a deplasării unor repere tra s a te pe sîrm ele fasciculului în ra p o r t cu u n p u n c t fix de pe piesa de b eton sau de pe corpul presei. este obligatorie protecţia a r m ă tu rii şi ancorajelor prin injectare. P e n tru stabilirea amestecului optim se fac probe pe cel p u ţin două cim enturi. R E P L A S T . p e n tru a perm ite um­ plerea com pletă a spaţiilor dintre sîrme. Amestecul p e n tru injectare se prepară din cim enturile P 40.Alunecarea sîrm elor în ancoraj la blocare se d eterm ină în cursul descărcării presiunii din cilindrul presei de preten sion are. în m ax im u m 15 zile de la pre­ tensionare. respectiv 60 zile de la m o n tare a a rm ă tu rii în cofraj. după blocarea fasciculului în ancoraj. P ro te ja re a a rm ă tu rii se face prin injectare cu p astă de cim ent (ci­ m e n t -j. In mediu agresiv a r m ă tu r a v a fi p ro te ja tă în m ax im u m 7 zile de la aducerea acesteia lâ p u n ctu l de lucru (la te m p e r a tu ri cuprinse între -}.apă) sau m o rta r de m are fluiditate.5 şi + 30°G. precum şi dintre acestea şi pereţii canalului (tecii). după term in area operaţiei de tensiona­ re a arm ăturilor. rezervorul este pre­ v ă z u t cu u n dispozitiv de m alax are m anuală (m axim um 100 rot/m in) care este acţio n a t cu in term itenţă. ' 308 . P45 (STAS 388-80). P e n tru îm b u n ă tă ţire a caracteristicilor se pot uti­ liza p lastifianţi (DISAN.

Tim pul de la începerea preparării şi pîn ă la injectare nu va de~ păşi 1 h. b. Probe pentru determinarea caracteristicilor am estecului de in­ jectare. Amestecul dc injectare este. supus probelor de fluiditate, sedi­ m en tare şi dc rezistenţă la compresiune după întărire. Fluiditatea se determ ină prin m ăsurarea tim pu lui de scurgere a amestecului p rin p îln ia metalică etalon. P ro b a se face după 7 min de la term in area m alaxării. De regulă, fluiditatea este cuprinsă între 25 şi 35 s. Sedimentarea se d eterm in ă prin m ăsurarea c a n tităţii de apă care se separă din am estecul de injectare dintr-un cilindru g ra d a t de sticlă de 500 ml: (STAS 4095-68). D u p ă 2 h c a n tita te a de apă sep a rată nu treb u ie să depăşească 10 ml la m alax a rea mecanică, iar du p ă 24 li tre ­ buie să sc resoarbă (se face şi o probă de înclinarea cilindrului). Rezistenta la compresiune se determ ină pe cuburi cu la tu ra de 7,0 cm sau 10 cm, în condiţiile STAS 1275-81. c. Efectuarea injectării cu pompe dc injectare (cu m em brană, a r c sau piston). În a in te de injectare se v a proceda la spălarea canalului, precum şi la verificarea etanşeităţii şi contin u ită ţii lui prin prem enţinerea unei presiuni de 4 at, tim p 3 —5 min, a apei din canal sau a ae­ rului co m p rim at, apoi ap a se elimină prin oiificii de scurgere în punc­ tele cele mai de jos ale canalului (operaţia se face cel p u ţin cu 15 min înainte de. injectare la canale căptuşite şi 90 min la' cele necăptuşite). In jec tarea se face p rin axa ancorajului şi prin teu ri de injectare am plasate în p a rte a de jos a canalelor (la 20 —30 m) la fasciculele ori­ zontale. L a fasciculele verticale, injectarea se face în axa ancorajului de la partea inferioară a fasciculului şi prin teu ri de injectare şi de reinjectare (la p a rte a superioară a canalelor) şi în tre bolţuri. In jectarea se face lent, iar orificiile se a stu p ă num ai după ce ames­ tecul a ajuns în dreptul lor. La te rm in area injectării, se astu p ă to a te orificiile şi se m enţine presiunea de 3 a t tim p de 3 min. D u p ă 45 min se va face o reinjectare d upă aceleaşi reguli (la can ale mari se fac două reinjectări). La 24 h după term in area operaţiei de injectare to a te golurile răm ase la orificiile de injectare, golire sau control vor fi u m p lu te cil m o rta r de ciment. P e n tru injectare se întocm eşte o fiş ă conform tabelului V I.8. Pe t i m p friguros se respectă condiţiile p rev ăzute în norm ativul C. 21-85. d. Protejarea ai m ăturii. Aceasta operaţie se face p rin injectare, betoane şi toreretare, conform n o rm ativu lui C. 21-85.
309

,

lilBAJdsqo

fiţ J n.!i;iDoruio.i inindoDiir [ll] iî.iy^o»fu| iniî^UJS O
o o

a , ’2 £

—c î 5 -= e •rls w"o 2 oo( 3 (J C 3 *=« o3 « £ ţ ;ş t

[,uiui/x] O IJ Z/ T îţ ţîjuoţsizou [juiJ dJCţiioutipos [sj aj«HPÎnId[ (-unu/x) ojiz l ţdnp 9unţso.idiuoo v.\ uiuoisizovx [[iu] 0.IU }U 3U Iip0S [s] Jl«)U>!L |[.i ["'!] (tupj) lU A U!PV
[3>( ] « IisîN L

O o
Ol

cs £

1' C I ^
C C

9,20

n in­ 10,15 u
o

cident ;

?9 Oc 5 « w— «2 58
~ C J oU

Nici

1 1 0 0

SI

[i ] >;<iv [3 > [J (BaqujŢioo)
îuoiuiq

e ;
o

u C 5 X C5 i 3 o o
ej ci

c u îi1 C 3 Q •ju injnDiosbVl C J G I ii
3

o •3 ~3 « H a. ♦ = 5 c c *

’c?

ţn^iioiuojjX [3,] «jnviuaduiDX ujyporui u o.iodoouj op u.io lîţCQ

O ■+
^. C 3 —

310

4. Reguli pentru protecţia muncii
P e n tru eviterea accidentelor, în tim p u l lucrului se v or respecta regulile de tehn ica securităţii, specifice locului de m uncă, utilajelor şi tehnologiilor folosite. în a in te de începerea tensionării propriu-zise se v a controla arm ă­ t u r a pe to a tă lungim ea (pe s ta n d sau tipar) în scopul depistării eventu­ alelor p un cte care ar p u te a produce ruperi spo ntane (suduri, corodări, fisuri} înnădiri slabe, îndoiri puternice etc.). Ancorajele se vo r verifica dacă nu au uzuri accentuate, fisuri etc. Locul de pretensionare devine zonă interzisă accesului p en tru perso­ nalul nean g ajat în efectuarea pretensionării. Pe tip are se vor aşeza trav erse de protecţie. în afara s tan d u lu i şi tip a ru lu i la capete se vor aşeza la d istanţe convenabile ecrane protectoare solide care să prev ină accidentele din scăpările din bacuri ale utilajelor, ruperii firelor sau altor defecţiuni neprevăzute. Nu este permis accesul în tim p u l tensionării pe. traie ctu l firelor. Tensionarea v a fi astfel concepută ca operatorii-tensionişti să nu fie plasaţi în d re ptul unor fire sub tensiune. Firele te n sio n ate (blocate )vor fi p ro te ja te la capete cu ecrane mobile. Axul presei v a fi în to td e a u n a paralel cu axele firelor* care se te n ­ sio n eaz ă sau să coincidă cu acestea. D u p ă tensionare nu se vor lăsa capete de fire m ai lungi de 0,50 m. Nu se va lucra cu u tilaje defecte care prezintă scurgeri de lichid sau care nu s în t verificate şi omologate. Presele vor avea ecrane dc protecţie. în tim p ul confecţionării a rm ă tu rii se vor lua m ăsuri de protecţie la to a te utilajele cu piese în mişcare, precum şi p en tru - prevenirea, lovirea din m anipu lare , îndoiri, fasonări etc. prin ecrane. Preselor şi utilajelor utilizate, înainte de folosire, li se v or face probe de funcţio nare (cursa de tensionare, blocare, revenire, etanşare, suprapresiune), probe de d u ra tă cu funcţio narea sub încărcări şi in gol, probe de omologare (dacă nu au certificat de c a lita te şi docum enta­ ţie de omologare). M uncitorul sau personalul care p articipă la tension are v a fi in struit pentru protecţia muncii, întocm indu-li se fişele de pro tecţia muncii. Se vor respecta urm ătoa rele norme : Norm e republicane de p ro tecţia muncii, apro b ate de Ministerul Muncii şi Ministerul S ăn ătăţii cu nr. 34/1975, Norm e de pro tecţia muncii ap rob ate de Ministerul Construc­ ţiilor Ind ustriale , nr. 7N/1970 şi N.P.I.-1977.
311

C a p it o lu l VII

REGULI DE ARMARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT

A.

REGULI PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT, ARMATE CU BARE 1. Reguli generale, definiţii

Oţelurile folosite in elem entele din b eto n a rm a t p oartă denum irea generică de „armături*1 în tru c ît întăresc sau arm ează secţiunile de beton a r m a t făcîndu-le capabile să su porte eforturi m ari longitudi­ nale de întindere,, să sporească capacitatea secţiunilor de beton pen­ t r u a prelua eforturi de compresiune sau de a rezista la eforturile d a te de aşa numitele forţe transversale sau tăietoare. a. Clasificări. A rm ăturile se definesc după an u m ite criterii (tipul oţelului, rolul arm ă tu rii în elem entele de b eto n a r m a t şi beton precom­ primat. etc.). Din punctul de vedere al rigidităţii, a rm ă tu rile se îm part în ar­ mături flexibile form ate din bare de oţel-beton (fig. VII. 1) şi armături rigide a lc ă tu ite din profile lam inate la cald. Din punctul de vedere al rolului armăturilor 111 elem entele, de beton armat acestea se îm part în : armături de rezistentă (a rm ă tu ri principale, longitudinale) ; bare ridicate (bare în c lin a te ); armături de repartiţie (a rm ătu ri secundare) ; armături transversale (etrieri, l'rete etc.), armături de montaj (sau arm ă tu ri ajutătoare). A rm ăturile betonului preco m p rim at se îm p a rt in armături pretensionatc , form a te din oţeluri dc înaltă rezistenţă în care se introdu c eforturi de pretensionare mari, şi armături nepretensionate din oţelbeton obişnuit similare cu arm ăturile din elem entele de b eton arm a t. A rm ăturile care nu rezultă d in tr-u n calcul de rezisten ţă se numesc armături constructive.

812

F ig. V II.l. M a rc a re a a r m ă tu r ilo r :
® ’ ©> (3)> @ > — m ă r c i d e o ţe l- b e to n .

Din punctul de vedere al aderenţei eu betonul a rm ă tu rile se îm p a rt în armături cu profil periodic, armături netede etc. Se mai întîlnesc d enu m irile: armături cu ciocuri şi armături fără ciocuri, plase legate sau plase sudate, precum şi carcase legate sau carcase sudate. Din punctul de vedere al grad n lu i.d e industrializare, arm ă tu rile folosite s în t sub form ă de bare izolate care se asam blează în cofraj sau sub form ă de carcase legate sau plase şi carcase sudate prefabricate. Prelucrările pe care le su portă barele izolate sînt, de regulă, în­ doiri, form ări de ciocuri, asam blări p rin legare, asam blări prin sudare, preasam blări în atelier, prelucrări de com pletare în cofraj etc. Din punctul de vedere al elem entelor la care sînt destinate armă­ turile, acestea sînt denumite armături pentru : plăci plane, plăci curbe, grinzi; stîlpi, arce, console, pereţi, fundaţii şi armături pentru construcţii speciale : rezervoare, castele dc apă, turnuri de răcire, coşuri, elemente spaţiale, stîlpi L E A etc. b. D efiniţii. Armăturile dc rezistenţă au rolul, de regulă, de a prelua în p rim u l rîn d eforturile de întindere care se produc în zonele^ întinse în elementele încovoiate (grinzi, plăci,, elem ente speciale etc.) şi apoi de a m ări ca p a c ita te a de rezisten ţă la compresiune a zonelor com prim ate a secţiunilor de b eton a r m a t (stîlpi, grinzi, plăci etc.) sau la alte solicitări. Elem entele com p rim ate excen tric (cu eforturi de compresiune şi eforturi de încovoiere, cum s în t stilpii cadrelor, secţiunile arcelor, riglele cadrelor de beton arm at), elementele întinse sau întinse ex c e n -

313

t rie (tiranţi, p orţiuni ale unor plăci de construcţii speciale etc.) folo­ sesc a rm ă tu ră de rezistenţă p en tru a prelua efo rtu ri de întindere sau de compresiune. Barele înclinate (ridicate) s în t bare p lasate pe direcţia eforturilor celor m ai m ari de întindere din anu m ite secţiuni ale elementelor şi s î n t desigur t o t bare de rezistenţă (v. fig. V I I . l , m arca 0 ) . 'Etrierii sînt ram e transversale care leagă barele longitudinale din oţel-beton, p re v ăzu te de regulă cu ciocuri. E trierii pot fi închişi (sub form ă de ra m ă închisă) sau deschişi (ram ă fără o latură). E trierii în­ chişi pot fi legaţi cu sîrm ă neagră sau prin sudare (v. fig. V I I .l marca(g)). De regulă, rolul etrierilor este cel de rezistenţă, p en tru preluarea linei p ărţi din eforturile transversale din stîlpi, grinzi, arce, cadre, sub form ă de eforturi de întindere, d ar au şi rolul de asigurare a con­ lucrării t u t u r o r arm ăturilo r, asam blării lor sub form ă de carcasă şi m enţinerii poziţiei arm ă tu rilor la cotele p revăzu te în proiect. întreaga armătură din elementele de beton armat poate fi socotită ca armătură de rezistenţă. A rm ă tu r a folosită cu scopuri speciale, p en tru preluarea eforturilor d in te m p e ra tu ră , din c o n tra cţia betonului, p e n tru reducerea efectului fisurării etc. po ate fi considerată a t î t ca a r m ă tu ră de rezistenţă, cît :şi ca a r m ă tu ră constructivă. A rm ă tu ra , prin s tru c tu ra ei, este d e stin ată a prelua eforturi de întindere, astfel de a r m ă tu ră fiind specifică elem entelor încovoiate (grinzi, plăci, stîlpi încovoiaţi etc.) ; dar a r m ă tu ra po ate prelua şi efor­ tu ri de compresiune, îm preună cu betonul din zonele com prim ate (stîlpi, zonele com p rim ate ale. grinzilor etc.). Eforturile transversale din elem ente s în t su p o rtate t o t de arm ături, care au c a p a c ita te a de a prelua eforturi de întindere. A rm ătura constructivă este a r m ă tu ra care nu re z u ltă în m od obişnuit d in tr-un calcul de rezistenţă. în categoria arm ă tu rilo r constru ctiv e se consideră armătura de repartiţie a plăcilor a rm a te pe o singură direcţie al cărei rol principal este cel de a asigura conlucrarea de ansam b lu a arm ă tu rii (rep artizîn d egal barele de rezistenţă), p u nînd u-se u n n u m ă r de bare pe m etru liniar de placă la o d is ta n ţă m a x im ă fix ată p rin proiect şi care desigur a fost justificată p rin încercări m ultiple. Se ştie că această a r m ă tu ră are şi rol de rezistenţă, dar în tru c ît pro iectantul nu treb u ie să respecte decît reguli constructiv e p e n tru prevederea ei în proiect (n um ăr de bare pe m etru tran sv e rsal de placă, m ărim ea d iam etru lu i barelor, dis­ ta n ţe le dintre b are etc.) se n um eşte şi a r m ă tu ră c o n stru c tiv ă . Arm ătura de montaj în tr ă în categoria a rm ă tu rilo r co n stru ctiv e şi este form a tă din bare longitudinale care asigură m o n taju l arm ă.314

1 urii în grinzi sub form ă de carcasă, p ă s trîn d poziţia etrierilor (v. fig. V I I . l , m arca Q). T o t ca a r m ă tu ră de m ontaj tr e b u ie socotite şi agra­ fele care păstre ază distan ţa dintre barele longitudinale ale stîlp ilor cînd acestea nu s în t legate de etrieri, sau cînd etrierii nu au suficientă rig iditate p en tru p ă s tra re a geom etriei carcasei stîlpului. Ancorarea armăturii în beton este o condiţie a asigurării conlucrării dintre beton şi arm ă tu ră . Barele cu profil periodic întinse se ancorează şi prin profilul oţelului care asigură pe lîngă ad e ren ţa obişnuită a oţelului de beton, p rin pă­ tru n d e re a laptelui de cim ent îu asp erităţile nevizibile ale barelor de oţel-beton, şi o ad e ren ţă prin încleştare, care se opune te n d in ţei de lunecare a barelor p rin efectul de p an ă d a t de n e r v u r i ; în u ltim ă in­ s t a n ţ ă există şi frecarea care se opune alunecării barelor d upă ce a fost învinsă a d e re n ţa p rin încleştare. Ciocurile sîn t m ijloace de îm b u n ă tă ţire a ancorării în b e to n a ar­ m ăturilor, fiind realizate fie sub form ă de ciocuri în unghi d re p t la capetele barelor din oţelurile cu profil periodic, fie. sub form ă de ciocuri cu îndoire la 180°, de regulă la oţelurile netede. Barele co m p rim ate pot ră m în e şi fără ciocuri. Modul de confecţionare a ciocurilor se a r a tă la fasonarea a rm ă ­ turii. înclinarea armăturilor (poziţionarea barelor de rezistenţă pe o sec­ ţiune înclinată) este necesară a t î t p en tru trecerea a rm ă tu rilo r spre zona întinsă a elem entului de la fa ţa opusă, c ît şi p e n tru preluarea eforturilor transv ersale din forţele tăietoare, din com binarea lor cu cele de- încovoiere sub formă de bare supuse la întindere la elementele lini­ are (grinzi, noduri de cadru, console etc.). La grinzi, barele înclinate se numesc şi bare ridicate deoarece trecerea barelor longitudinale la p a r te a superioară se face p rin ridicarea (îndoirea) barelor. Forţele tăietoare sîn t preluate şi p rin etrieri. care se p u n îndesiţi în zona cu forţe t ă i e t o a r e m ari. Arm ăturile pretensionate sîn t a rm ă tu ri de în altă rezistenţă, care sîn t supuse unor eforturi iniţiale m ari de întindere, la execuţia ele­ mentelor, fie p rin în tin de rea lor pe s ta n d la elementele la care d u pă tran sfer se asigură p reco m p rim area acestora prin an corarea p rin ade­ re n ţă în beton, fie p rin întinderea lor prin golurile lăsate în elem ente ; precom prim area elem entelor se. asigură prin blocarea a r m ă tu rii în tinse în ancorajele de la ca p ătu l elem en telo r (v. cap. VI, B). A rm ă tu rile folosite la pretensionare s în t a rm ă tu ri de înaltă rezis­ te n ţă (v. cap. I I I si STAS 6482-/2-80, STAS 6482/3-80 şi STAS 6482/4-80) In elem entele de b eto n precom prim at, în opoziţie cu arm ă tu rile pretensionate, restul arm ă tu rilo r se numesc armături ne pretensionate.

315

c. lîfcjii 1i generale. P e n tru a sc uşura execuţia arm ăturilo r, proiec­ t a n t u l trebuie să ţină seam a de. u rm ătoarele reguli generale : 1) Se va alege u n num ăr cit mai mic de bare. 2) P e n tru ca barele să nu fie confundate, diferenţa dintre d ia m e tre tre b u ie să fie de cel p u ţin 2 —4 mm p e n tru a fi deosebite cu ochiul liber. 3) D iam etru l arm ă tu rilo r fasonate nu se v a reduce sub 5 mm (cu excepţia plaselor sudate), p en tru ca acestea să-şi păstreze la t u r n a r e poziţia din proiect. 4) La proiectare tre b u ie să se ţin ă seam a de to leranţele de execuţie. 5) Nu se v o r folosi, ori de cîte ori este posibil, bare prea groase, care se fasonează greu şi au o ancorare în b eton m ai slabă decît b a rele subţiri şi nu asigură ductilizarea betonului. 6) N u se vor folosi bare flo tan te care nu asigură ancorarea cores­ p u n ză to a re în beton. 7) P e n tru a rm ă tu rile de rezistenţă se v o r folosi bare cu profil perio­ dic, preferabil de c a litate PG 60. 8) P e n tru elem entele plane se v o r prefera plase su d ate uzinate din sîrm e cu profil periodic. 9) L a cotarea a rm ă tu rilo r şi stabilirea m ărcilor p en tru bare se. v a ţine. seamă de posibilitatea industrializării execuţiei arm ăturilor, sta­ bilind m ărci com une p en tru bare de acelaşi d iam etru şi cu acelaşi m o d de fasonare. 10) Ori de cîte ori este posibil se v o r folosi carcase sudate sau p re as â m b la te prin legare. 11) A rm ătu rile v o r fi prevăzu te cu u n n u m ăr cît m ai redus de îndoiri. 12) P en tru zonele seismice se v a ţine seam a de condiţii speciale de arm are specifice acestor zone. Fasonarea şi montarea carcaselor de armături şi a plaselor sudate se face pe baza prevederilor proiectului şi a fişelor de debitare şi fasonare, resp ectînd cu s tricteţe dimensiunile p rev ăzu te în proiect. B arele t ă ia te şi fasonate vor fi depozitate în p ach ete şi e tic h e ta te conform simbolurilor din fişe. Scopul îm pach etării şi etichetării este de a se face identificarea lor u şoară şi de. a asigura p ă s tra re a formei şi a curăţeniei pachetu lui de arm ături. Dacă în proiect nu sînt suficiente date asupra m odului de fasonare se vor respecta uim ătoarele indicaţii ţjcnerale : 1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regulă, ciocuri semicirculare. 2) A rmăturile legale de la partea superioară a plăcilor pol fi pre­ văzute cu ciocuri la 90°. , 3) La înglobarea barelor longitudinale a stîlpilor în fundaţii se vor prevedea îndoiri la 90°.

316

4) Barele ca profil periodic, care necesită şi ciocuri terminale (bart Întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90 5) Se execută fără ciocuri : barele cu profil periodic şi netede com­ primate, barele plaselor şi carcaselor sudate, la care aderenta se asigură prin conlucrarea spaţială a întregii armături, barele din zonele cu soli­ citări reduse, care sînt folosite pe considerente constructive. 6) Barele înclinate trebuie să aibă la capăt o porţiune dreaptă de m in im u m 20 d in zonele întinse şi dc 10 d în zonele comprimate (d fiind ■diametrul barei). 7) L a proiectarea armăturilor se vor avea în vedere şi posibilităţile d« poziţionare a armăturii, prin distanţieri (cel pu ţin 3 la fiecare metru pă­ trat de plasă sau perete), cel puţin 1 la fiecare metru liniar de grindă sau stîlp), prin capre de oţel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în consolă şi la 100 cm pentru restul plăcii. 8) Plăcuţele metalice şi praznurile înglobate vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau legate de cofraj pentru corecta poziţionare a lor la betonare. 9) Legarea armăturii este obligatorie la ţoale încrucişările armăturilor pentru a asigura efectul spaţial de plasă sau carcasă şi pentru poziţionarea corectă a armăturii. 10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu ar­ mătură de rezistenţă sau pentru preluarea eforturilor din contracţie şi temperatură. 11) N u se vor p une în operă plase în rulouri care nu au fost in prea­ labil îndreptate sau plase care nu sînt plane sau au noduri de sudură des­ făcute (mai mult decît permit condiţiile de livrare). 12) Poziţia înnădirilor se stabileşte numai, cu acordul inginerului care conduce lucrările de execuţie care va ţine seama ca secţiunea aleasă pentru înnădire să fie slab solicitată şi va respecta condiţiile privind asigurarea continuităţii şi aderenţei armăturii în beton. 13) Pentru execuţia armăturilor este obligatorie asigurarea stratului de acoperire cu beton care este o condiţie obligatorie privind asigurarea conlucrării armăturii cu betonul şi a protecţiei armăturilor contra acţiunilor corosive. 14) înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se admite numai cu respectarea următoarelor condiţii : — aria armăturii înlocuite să fie egală sau cel mult cu 5% mai mare decit cea prevăzută în proiect; — diametrul barelor să nu difere cu mai mult de ± 2 5 % ; — înlocuirea barelor cu alt tip de armătură (altă calitate de oţel) se face numai cu avizul proiectantului.

317

15) N u se admite la turnare îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofraj ului. ti. E x e m p le de citire a p lanu rilo r. Planul (le arm a re (v. cap. I) tre b u ie să conţin ă vederi laterale şi secţiuni transversale considerînclu-se că beto nul este tra n s p a re n t, fiind m a rc a t num ai conturul său (co n tu ru l elem entului de b eton arm at). La vederile laterale a r m ă tu ­ rile se consideră pro iec tate pe fa ţa din spate a elementului. Pe aceste p lan uri sînt d ate dimensiunile elem entului, configuraţia arm ătu rilor, diam etru l barelor, lungimile părţilor fasonate ale arm ătu rilor, n u m ăru l de bare, d is ta n ţa dintre bare, colţurile caracteristice-etc. Fiecare arm ă­ t u r ă caracteristică p o a rtă o m arcă şi este ex trasă din elem ent şi d esen ată s e p a ra t cu to a te cotele. Planurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : 1) Planurile de armare pentru obiectul care se execută trebuie să con­ ţină denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se referă şi celelalte elemente necesare identificării. 2) Elementele care urmează a fi executate Ia un obiect trebuie să fie complet înscriate, pa riind indicative din Utere şi numere, conform regulilor de desen (v. cap. I ) pentru a se identifica uşor armătura ce se fasonează pentru fiecare element, pentru a nu se executa armătură în plus sau a se omite execuţia unor armături. Astfel, to a te fundaţiile, stîlpii, la un an um it nivel, grinzile, ner­ vurile, plăcile, pereţii, elementele secundare etc. vor avea indicative separate distincte care să nu dea naştere la confuzii. E ste necesar ca înainte de a se trece la organizarea lucrului să se facă liste com plete cu seria şi indicativele t u t u r o r elem entelor şi să se completeze fişele de debitare şi fasonare a arm ăturilor. în a in te de a începe lucrul propriu-zis, m eşterii şi şefii de echipă t r e b u i e să cunoască to a te datele necesare. î n cazul neclarităţilor sau lipsurilor din proiecte, nu se v a trece la d e b itarea şi fasonarea arm ă­ tu rii p în ă nu se lăm uresc în detaliu to a te datele care nu rezultă cu c la rita te din p l a n u r i ; se trece la com pletarea acestora pe baza discu­ ţiilor şi lăm uririlor cu inginerul responsabil de execuţia lucrării. Şeful de echipă va avea mai întîi o reprezentare clară asup ra m o­ dului în care v a fi pusă a r m ă tu ra în operă, la întregul obiectiv, a su p ra ordinei de execuţie a arm ăturii, întocm ind o d o cu m entaţie com pletă a s u p ra întregului lot de arm ă tu ri ce-1 are de fasonat.

318

în tre ele. ciocuri. 2) Vederea de sus a tălp ii cuzinetului care este arm at cu o plasă de bare legate şi anum e pe o direcţie sîn t 9 0 1 4 bare şi pe cealaltă direcţie 11 0 14 ceea ce înseam nă că pe latu ra de 125 cm sîn t 11 bare aşezate la intervale de 15 cm. P e n tru a se exemplifica cum se citesc planurile. lungimea to tală. în milimetri. iar cele de pe la tu ra lungă au marca @ . Detaliile figurii reprezintă . b). cap.2. simbolul oţelului (de exemplu 3 O 0 O B 37) şi m arca barei. indieîndu-se distanţele dintre bare. V I I . a barelor de m on taj.2 . diam etrul barei. La desenele pe care nu este t re c u tă calitatea oţelului se înţelege că oţelul este de ca litatea OB 37. Barele de pe latu ra scurtă a cuzinetului au m arca ® . barelor de m o n taj. 3) Diametrul fiecărei bare caracteristice se extrag e şi se redesenează s ep a rat (v. 319 . 4) Vederea de sus este folosită p e n tru indicarea poziţionării în p lan a a rm ă tu rii elem entelor plane. m arca arm ăturii. diam etrul arm ă­ turilor. respectiv 10 cm. etrierilor etc. d is ta n ţa dintre etrieri sau între barele de repartiţie. în figura Y II. lungim ea to tală a barelor este de 115 cin la marca ® deci mai lungă cu 20 cm. I) paralel cu poziţia barei în elem ent : desenul conţine lungimile în centim etri ale fiecărei porţiu n i d rep te (considerate între colţurile axelor barelor). E xem plul 7. ia r pe cealaltă direcţie sîn t 9 bare la intervale de 9 cm. a v în d m arcate barele de re ziste n ţă. 1) Vederea în perspectivă a cu zinetului de form ă prizm atică din care se văd ieşind 6 m u stăţi prevăzute cu ciocuri (fig. inclusiv calita­ te a de oţel. şi n u m ărul to ta l de bare p en tru fiecare marcă. Fiecare m arcă de arm ă tu ră este desenată a v în d figurate ciocurile sem icirculare şi trecute urm ătoarele d im e n siu n i: lungim ea dreaptă a barelor care este de 95 cm la m a rc a ® şi de 120 cm la marca Q) . d iam etrului barelor. in continuare se dau o serie de exemple. V II. num ă­ rul de rîn d u ri pe care se găseşte arm ă tu ra. cu indicarea dimensiunilor secţiunii transversale. nu m ăru l barelor din aceeaşi secţiune şi acelaşi rîn d . I) : 1) Vederea laterală conţine dimensiunile elem entelor din beton armat» poziţia arm ăturii.Planurile de armare ale unui elem ent trebuie să conţină toate datele pentru poziţionarea armăturii şi pentru fasonarea fiecărei bare* astfel (v.2 este reprezentat cuzinetul din beton a rm a t cu dim ensiunile in p lan de 125 x 150 cm. (fig. distanţelor dintre bare. cap. a). re­ zem at pe o fu n d aţie din beton sim plu. poziţia barelor înclinate şi a. Cuzinetul (fundaţia) unui stilp din beton armat. Se rem arci că ciocurile se pun in sus. tipurile de. 2) Secţiunile transversale conţin poziţia barelor longitudinale de rezistenţă. ce reprezintă lungim ea necesară confecţionării celor două ciocuri (aproxim ativ 2 x 7 d). acoperirea cu beton. res­ pectiv n u m ărul şi diam etrul barelor pe m etru liniar.

şi n u m ăru l barelor (6 0 2 2 ). fig. In figura V I 1.a desenul m u stă ţii (m arca © ).12) d in care se vede a tî t arm area pe o direcţie cu b are drepte. 3) Secţiunea verticală făcută paralel cu latu ra lungă a cuzinetului (fig. aşezarea barelor plasei din cuzinet la care marca (D. Exem plul 8. VI 1. Din acest desen s e v ă d : dim ensiunile cuzinetului în secţiune. 4) Secţiunea verticală făcută paralel cu la tu ra scurtă (fig. Cuzinet din beton armat. sîn t tre c u te la fel ca la celelalte arm ătu ri lungim ea p ă rţilo r d repte (153 cm) inclusiv a ciocului d rep t Îndoit la 90° (de 10 cm). D in acest desen se v ă d : dim ensiunile in p la n vertical ale cuzinetului. precum şi desenul in detaliu . M odul de arm are a fost a ră ta t la cap. poziţia pe care o are plasa de arm are din cuzinet şi poziţia m ustăţilor.2. cit şi lungim ea to ta lă (181) cm). bare ridicate. d). călăreţi şi bare de rep a rtiţie c it şi arm area încrucişată a plăcilor. marca (£) şi m arca Q) . se vede in întregim e cu poziţia ciocurilor. în ceea ce priveşte plasa de la baza cuzinetului se observă din acest desen că •barele lungi (marca Q)) au ciocurile în sus şi sin t puse sub bafele scurte (marca 0 ) . Armarea plăcilor din planşeu.2. vedere în perspectivă şi planuri de armare. num ăr 320 .al m ărcii ® . cu armătura pe o singură direcţie şt <cu armătură p>entru preluarea momentelor negative de pe reazeme. în cîm pul p lă c ii se trece num ăru l de bare pe m tru lin iar (de exem plu 6 0 6 m m /m ). iar m arca Q) se vede sub formă -de puncte.care în secţiune se v ă d num ai ca nişte p u n cte. VII. Pe aceeaşi secţiune este trecu tă şi poziţia arm ă tu rilo r d in stîlp i care se v or pe­ tre c e cu m ustăţile pe o lungim e de 100 cm (aproxim ativ 45 d). I. ce reprezintă m u stăţile.2. V II.Fig. e). I (v. 1.3 se a ra tă două m odalităţi de fasonare a arm ă tu rii şi anum e în de­ s e n u l a barele de rezistenţă sîn t de d o u î tip u ri.

1 3 2 1 . b.Fig. d ar pe reazem e se ridică num ai barele de m arcă ® barele de m arcă 2 sin t co n tin u ate cu bare drepte pină pe reazem av in d ciocuri sem i­ circulare in sus. barele fiin d însă deb itate la lungim ea to ta lă a mărcii Q) din desenul a sau a mărcii ® '. VII. în figura V11.4. o. E xem plul 9. Barele de re p artiţie sin t cele indicatei cu m arca Q). La plasele legale ridicarea barelor pe reazem se poate face şi direct pe cofraj cu chei speciale. Se co n stată că astfel de grinzi au arm ă tu ra de rezistenţă for­ mată in c i m p d in 4 bare 0 20 m m a lcă tu ite diferit. două sub form ă de bare d re p te ® . iu secţiunea tran sv ersală barele de re p artiţie se v ăd sub form ă de p u n cte şi se aşază p e s te arm ătu ra de rezistenţă . Armarea plăcilor din beton armat cu armătura de rezistenţă pe o singură direcţie. In desenul b se ara tă că se poate folqsi o singură marcă de arm ătu ră <£) pusă al­ tern ativ cu un cap ăt rid icat spre stin g ă marca ® ' apoi spre dreapta marca ® . 21 — C a rte a fie ra r u lu i b e to n is t — cd. această arm ătu ră se num eşte de re p artiţie deoarece prin le g a r e d e a rm ătu ra de rezisten ţă o repartizează pe aceasta in mod uniform con­ form prevederilor din proiect.3. una s u b fonn'i d e bară ridicată pe reazem şi cu îndoire p en tru a asigura lungim ea minimă d e ancorare © şi una sub form ă dc bară dreaptă ridicată care are o lu n ­ gime d e ancoraj suficientă. realizat de cele două mărci fl) şi Q). c se a ra tă arm a -e a u n e i grinzi. Armarea unei grinzi simpla rezemate. La plase sudate arm area se face cu plase sep arat pen tru zona întinsă din cim pul plăcii şi sep arat p en tru zonele întinse de pe reazem . la p artea superioară întinsă (Ş).

m arca (J) reprezintă etrieri deschişi (eu 3 latu ri) care sîn t p oziţionaţi în zona centrală a grinzii care nu are forţe transversale (tăietoare) m ari. VII. 322 . ia r marca © reprezintă etrieri închişi (cu 4 latu ri) ce sin t prev ăzu ţi la capetele grinzilor unde forţele transversale s in t m ari.4. pe o porţiune de cel p u ţin dublul înălţim ii grinzii. Marca 0 reprezintă barele de m ontaj alcă tu ite de 2 0 8 si care au rolul de a p ă stra distanţele dintre etrieri şi a asigura conlucrarea in ansam blu a a rm ătu rii.30 f \ <•16 L■?L0 ?*20 / dn A -A <n 6 E t r ie r i O 7 L IbC SECŢIUNEA > 2 te \ 15 E t r ie r i C 7 1 i vr» a (5) a i o V-) O 'r> L i> 2 0 î n 25 o •r> y r v — » 75 E t r i e r i Tnchisi 3 0 -+ * Fig. P lanul de armare a unei grinzi care preia momente negative pe reazeme.

6).5). F ig .a vinii stîlp cu secţiunea pătrată. d ar poate da naşte re greşelilor de m ontaj.4. Plan dc armare. Sttlpii cu secţiune dreptunghiulară pot avea în loc ele eloi etrieri in aceeaşi sec­ ţiu n e uh etrie r şi o agrafă in formă de S (fig. P l a n u l d e a r m a r e a u n u i s tîlp d e p a r t e r c u s e c ţi u ­ n e a p ă tr a tă . precum şi conturul etrierului. V il.mandă folosirea agrafelor.5. V I I . Fierarul betonist trebuie să fie a te n t la poziţia c io c u rilo r: barele au ciocurile de regulă îndreptate spre. In regiuni seismice nu se rcee. la parter (fig. marca (g). Astfel se sim plifică fasonarea. V II. E trierii se aşază la 33 cm . interiorul grinzii pentru ca şi capeţi le ciocurilor şi ciocul ca atare să se ancore/c ferm în masa b etonului. E xem plul 10. in fiecare secţiune sin t cîte 2 etrieri închişi : etrieri de c o n tu r m arca © ce poziţionează arm ătu rile de colţ şi etrieri de interior care pozi­ ţionează arm ătu rile longitudinale de pe latu rile stîlpului. C aracteristic pentru arm area stîlpului este asigurarea co n tin u ităţii cu fundaţia care se realizează prin m u stăţi m arca ® şi cu stîlpul de la etajul I care se realizează p rin arm ătu rile cu m ărcile (J). V II. P entru regiuni seismice etrierii se îndesesc spre capelele stîlpilor conform proiectului. P en tru regiuni seismice ancorarea aceasta este foarte im portan tă.In secţiunea A — A se vede poziţia arm ătu rii de m ontaj şi de rezistentă. b). ---. Mărcile (2) Şi ® p o t fi înlocuite p rintr-o singură m arcă Q)' care se aşază a ltern ativ cu bara cu îndoire de reazem la un cap ăt şi apoi la celălalt (fig.® .

Agrafă ş i pozi­ ţia ei in s e c ţi u n e a unui s t î lp d i n beton a r m a t . Cunoaşterea criteriilor de alegere este utilă a t i t p en tru p ro iec tan t cît şi p en tru executant. Condiţii generale de armare Unele criterii p en tru arm area elementelor din b eton a r m a t pe care le ia in considerare proiectantu l au fost deja a r ă ta te în parag rafu l 1. Regulile de arm are s în t p revăzu te în prescripţiile de proiectare şi ex e cu ţie: STAS 10107/0-76. 324 . p en tru console. beton armat şi beton precomprimat “ şi n orm ativu l G. Arm area elementelor de beton rezultă de regulă d in tr-u n calcul de rezistenţă pe baza căruia se stabileşte aria arm ă tu rii în zonele întinsa sau com prim ate ale secţiunilor. S int reguli de arm are p en tru nodurile cadrelor de b eton armat» p e n tru reazemele grinzilor. de forfecare sau de torsiune a elementelor de beton. VII. PG 60. P entru satisfacerea criteriilor a r ă ta te se va c ă u ta să se folosească oţeluri superioare de tip PG 52. Alegerea oţelurilor.140-85 „Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton a rm at“. L a elementele cu sec­ ţiu ni reduse şi eforturi m ari se foloseşte arm area şi p en tru zonele com­ prim ate. P e n tru zonele cu concentrări de eforturi m ari arm a rea se exe cu tă du pă unele reguli speciale date în norm ativele şi t r a ta te le de specialitate. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton.[ F ig .6. — u n consum mai redus de m anoperă la fasonare şi la m on taj j — co m p ortarea bună la solicitări de tip seismic şi la cele de oboseală. A rm area se foloseşte pen tru preluarea eforturilor de întindere. p en tru legăturile elem entelor liniare cu cele plane etc. a. p en tru îm binările elemen­ telor. Alegerea oţelurilor trebuie să asigure : — un consum redus de o ţ e l . sîrm e trase de t i p STN B şi S T P B etc. 2 .

la arm area elem entelor supuse la oboseală sau la eforturi a ltern an te rep etate. pen tru arm area elem entelor su­ puse la torsiune. are o arie A h — 50 X 20 = 1 000 cm 2. p en tru folosirea diam etrelor de a rm ă tu ri corespunzătoare dimensiunii elem entului şi m odului său de solicitare sau de com portare a elementelor. astfel. Aria a rm ă tu rii în ra p o rt cu aria secţiunii de beton a r m a t se exprim ă în procente . cu ex cepţia pistelor (dalelor p e n tru fu n d a ţia tram v a ie lo r sau a auto stră­ zilor etc. c. şocuri. zonele cu concentratori de eforturi. care au rezerve reduse de deformabilita te (ductilitate). în prescripţiile de proiectare (STAS 10107/0-76) sîni date m ulte precizări privind procentele minime şi m axim e de armare. nu se vor utiliza la arm area diafragmelor. Procentele de ai mai c. Desigur. pentru a asigura nedeform abilitatea arm ă tu rilo r la betonare. pentru asigurarea acoperirii cu b eto n a a rm ă tu rii şi uşoarei betonări a elem entelor (v. 325 Â 20 armare. A ria a rm ă tu rii. astfel oţelul OB 37 se v a folosi ca a r m ă tu ră constru c tiv ă la elementele slab a rm a te sau la elem entele supuse la vibraţii. . Dacă aria oţelurilor de arm are a re z u lta t de 20 cm 2 ( A f — 20 cm 2) r a p o r t u l : ■ —— K 100 = ——— X 100 = 2 % .). b. oboseală etc. Plasele su d ate din sîrm ă trasă . arm ările speciale p e n tru o bună com portare a elem entelor la solicitări seismice. fig. Reguli de arm are sîn t şi pen tru preluarea forţelor tăieto are prin bare înclinate şi a rm ă tu ri transversale. A in iă ri constructive şi recom andări generale. Armările con­ stru c tiv e se folosesc de regulă fie la arm area elem entelor la care prin calcul rezultă o a r m ă tu ră foarte redusă. fie la arm area pen tru solicitări greu de exp licitat p rin tr-u n calcul curent. î n această ultim ă categorie in tră nodurile de cadru. de exem plu. p en tru trecerea arm ă tu rii pe reazemele grinzilor. neevidenţiate prin calcule.8). plase su date. bordările golurilor. arm ările la elementele la care apar eforturi m ari din contracţie ce ar produce fisurarea acestora fără o a rm a re suplim entară. carcase sud ate sau legate etc. V II . pen tru asigurarea ancorărilor arm ă tu rii în beton. reprezintă [procentul! de A „ 1 000 Se ia de regulă aria utilă a secţiunii de beton A b = bh0. Trebuie re spectate reguli privind : asigurarea unui an u m it procent de arm are. o g rin d ă care are o secţiune transversală cu lăţim ea de 20 cm şi înălţim ea de 50 cm. a p a r şi restricţii în utilizarea unor oţeluri . armările p en tru preluarea u no r eforturi din tem p era­ t u r ă .P e n tru m ărirea gradului de industrializare şi respectiv p en tru re­ ducerea m anoperei de confecţionare şi m ontaj se v or folosi ori de cite ori este posibil.

Procentele m inim e <le arm are ale a rm ătu rii lo n g itu d in ile in slilpi G ra d u l d e p r o te c ţie a n tis e is m ic ă (G P A ) 7 T ip u l d e s t ilp I>C 52 sau PC 60 6 şi fi.5 .6 0 . La solicitări reduse în stîlpi procentele m inim e se lim itează la 0. va fi de m inim um 326 .7 0 .1 % ob ţin u te prin ro tu n jirea în plus a procentelor de arm are calculate.15% p e n tru construcţii cu GPA > 7. l .9 1 . iar pe reazeme p en tru preluarea m om entelor negative.5 PC 52 sau P C 6 0 F ă ră s o lic ita r e se is m ic ă P C 52 sau PC 60 O B 37 O B 37 O B 37 P ro c e n te le m in im e de a r m a r e In te r io r M a r g in a l D e c o lt 0 .5 O b se rv a ţie .2% ce po t fi depăşite la secţiu­ nile T cu placa com prim ată.4 0 . dar cel p u ţin de 0 .15°/o la gradul de protecţie antiseism ică G P A > 7 .4 0 .5 0 . A rm ă tu r a longitudinală va fi de m axim u m 2 % în zonele cu solicitări seismice şi de m axim um 3 % la elementele fără rol de rezistenţă seismică.5 0 .15% la g ra d u l de protecţie antiseism ică GPA > 7 şi de 0. 0. P e laturile întinse ale secţiunilor grinzilor şi plăcilor se va prevedea c a n tita te a de a r m ă tu ră reieşită din calcul. D acă nu există considerente deose­ bite se recom an dă utilizarea unor procente medii de arm are fa ţă de secţiunea utilă (fr/i») a inimii de 0.10% la cel cu g ra d de protecţie antiseism ică GPA < 7 . 0.6 0 .7 0 .8 0 .5 0 . Procentele maxime ale armăturii longitudinale.7 0 .1% pen tru GPA < 7 şi 0.8 0 . Procentele de armare ale grinzilor.0 5 —0 . l .6 0 . Procentele m inim e de arm are transversală pe direcţia fiecărei la tu ri va fi de 0. în paragrafele u rm ă to a re se vor da detalii de arm are.075y« în zone fără acţiuni seism ice.10% la gradul 6 şi 6. A rm area tran sversală a stîlpilor se face p rin etrieri închişi prin su d u ră sau p etre­ cere aşa cum se poate urm ări pe figura V I I .4 0 . 7. Tabelul V I I .6 —1.Procentele minime de arm are p e n tru stîlpi sin t cele din tabelul V I I . Procentele m inim e pentru armarea transversală a stîlpilor.8 0 . Acestea se sporesc în secţiunile de capete ale stîlpilor şi grinzilor în special în zonele în care la solicitări seismice ap ar plastificări.0 0 . La grinzile care formează riglele de cadru procentele minime vor fi 0.

Fig.3 din cea p re v ă z u tă în cîm p p e n tru GPA < 7.4 din arm ă tu ra din cîmp.5.7. VII. L a p a rte a inferioară a reazemelor a r m ă t u r a va fi cel p u ţin 0. 327 . 0.5 Şi 0. D istanţele dintre etrieri şi stîlpi în zone seism ice.4 pen tru GPA > 7.

5 4 3 7 . A ria secţiunii.1 6 8 .05—0.0 9 6 . Astfel.0 4 1 0 .0 5 7 .0 9 6 1 .8 2 1 2 .4 7 2 4 .3 1 ’ 8 1 .5 9 2 .7 0 4 1 .01 cm- 3.9 8 2 .01 5 1 .Procentele m axim e de arm are dep ind şi de clasa betonului.1 5 1 .8 0 1 2 5 .1 0 2 2 . dar să se găsească şi cît m ai ap ro ap e 328 .6 9 3 .1 3 3 0 .62 = 20.3 9 4 .5 4 2.5 2 7 .1 8 5 5 .2 6 6 1 .3 2 1 6 .1 0 5 6 .-10 2 4 .4 3 1 0 0 .0 5 1 8 .4 6 4 .7 9 9 .5 4 3 0 .0 8 4 .1 5 7 5 8 .2 4 1 2 .5 8 8 0 .9 2 1 0 .5 7 0 .3 6 4 3 . A rm ă tu ra treb uie să fie cît m ai uniform re p a rtiz a tă în secţiune. la grinzile supuse la solicitări seismice.4 2 7 2 . De exemplu.9 0 S 2 .0 5 1 2 .8 9 6 2 . 0 . 1 1 14 16 18 2 0 2 2 25 28 32 36 40 2 .0 2 5 .2 7 1 8 .7 0 D acă aria (suprafaţa) calculată este mai m are decît cea care se găseşte în tab elu l V II.1 10 2 .2 . Diametrele minime ale barelor de armături S uprafaţa to ta lă a arm ă tu rii necesară arm ării elem entelor de beton a r m a t rezultă din calcule de rezistenţă.8 1 2 1 .5 7 1 5 . î n afară de această condiţie.0 8 4 .1 4 1 6 3 .0 7 75. pe reazeme).1 8 1 2 .5 1 2 . lungimea minimă pe care treb u ie să p ă tru n d ă a rm ă tu ra su plim entară in placă (1/4).9 2 2 . d.8 3 3 . 0 0 •> 0 .7 0 1 0 .2 1 4 4 .6 1 3 4 .41 1 .4 2 3 8 .9 3 5 . la plăci sînt şi foarte m ulte prevederi su p lim entare constructive cu privire în special la num ăru l de bare pe m etru de placă (în cîm pul plăcii.5 7 2 . Alegerea n u m ă ru lu i şi d iam etru lu i barelor (le oţel-belon.1 1 3 9 . Tabelul V I I .6 0 9 .7 2 5 0 .0 5 1 2 .5 1 3 . L a plăci procentele de arm are sîn t cele a r ă ta te anterior (0.1 5 3 0 .2.4 3 8 7 .3 9 2 0 .5 4 3 . pentru un n u m ăr de bare D ia m e ­ tr u l mm 6 ~ 8 1 0 1 2 N 1 0 . P e n t r u găsirea uşoară a barelor se po ate folosi tab elu l V II.1 3 1 0 l jp 3 9 4 2 .0 1 4 9 . aşa cum se poate u rm ări pe figurile V I I .7 1 1 9 . procentele de a rm a re nu vor depăşi.1 8 1 3 .3 1 1 5 .3 2 1 0 .2 1 1 9 .5 0 2 7 0 .2.5 2 5 .3 8 4 8 0 .1 4 4 .2 1 5 0 .2 7 1 5 . 0 1 0 0 ii m ă r ii de b a re 6 1 .9 9 2 0 .2 8 2 7 0 .0 4 2 5 1 0 .3 8 9 1 .7 7 1.6 3 3 2 .0 8 2 0 . ea se po ate com para cu o sup ra faţă o b ţin u tă p rin adun a rea coloanelor din tabel.7 2 1 5 .2 8 7 .3 0 8 1 .2 6 3 .2 5 6 1 .0 3 7 .8 3 7 2 .4% la Bc 35.0 7 1 0 .7 0 2 .1% ) ob ţin u te adesea prin rotunjirea în plus a procentelor de arm are din calcul.5 6 6 4 1 .7 9 4 0 .3 6 2 5 .8 5 1 1 .8 o 2 2 .2 7 3 4 . în fiu ’.0 3 7 .1 3 3 0 .4 2 1 1 .01 3 0 .3 6 3 .0 7 1 7 .2 7 4 9 .4 0 1 4 .4 5 3 1 . dacă aria calculată A = 20 cm3 este echivalentă cu aria corespunzătoare a 13 bare 0 1 4 » această arie se obţine din aria a 10 bare plus cea a ariei p en tru 3 bare A = A 10 + A 3 = 15.4 2 1 0 1 .7 2 6 . 17.3 1 3 .5 2 6 .8 1 2 9 .9 5 4 8 .1 7 8 8 1 2 .7 8 1 4 .6 2 6 .9 0 8 7 .9 0 2 8 .2 8 9 .7 3 1 8 .8 5 1 .1 0 1 1 3 .1 3 3 .6 5 5 7 3 .1 7 4 0 .39 + 4.0 8 2 0 .2 6 3 . la oţelul tip PG 1% la b eton Bc 25 şi 1.7 8 5 4 1 .6 3 2 4 .0 2 6 . 3 şi VII.0 2 4 .8 5 5 .5 0 7 .6 4 9 .0 1 2 4 .3 6 2 5 .1 3 1 .8 0 1 3 4 . Această operaţie se face pe baza ariei calculate.

T a b i l u l X I l . o .x al a r­ m ătu rii tongitudidinale 8 pentru OB 37 Sudare corespunză­ toare A rm ături de montaj şi repartiţie 8 8 G 5 10 la OB 37 329 . L i r n t u i l f niinin e aim ise la elen tufele «le lietoi) iun at m onolit sau p rclu rn at Categoria armăturii 1 A rm ătură de rezistenţă longitudinală Elementele de construcţii şi telul armăturii 2 S h lp i portanţi (liale şi cadre) La elem entele obişnuite : — oţel neted — oţel periodic La elem entele nestructurale Grinzi La planşee obişnuite La planşee cu nerv u ri dese Plăci A rm are cu plase legate : — la p arte a inferioară — la p artea superioară cu oţel neted A rm are cu oţel periodic A rm are cu plase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente prefabricate Dale cu stîlpi F işii in clm p F işii pe reazeme Stîlpi La stîlpi n ep o rtan ţi La stîlp i p o rta n ţi cu la tu ra sub 400 mm sau sub 300 mm şi GPA < 7 La stilp i p o rta n ţi cu latu ra m in i­ m ă 400 sau peste 300 mm şi grad de protecţie antiseism ică G P A > 7 I're ta (diam etrul barei de fretare) Grinzi La grinzi cu înălţim ea pînă la 800 mm La grinzi cu în ălţim ea peste 800 mm La carcase sudate Grinzi La carcase legate cu sîrm ă : — la elem ente m onolite — la elem ente p returriate L a carcase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate Diametrul minim admis mm 3 Observaţii 4 14 12 10 10 8 G 8 ti 5 4 8 10 5 6 8 6 16 8 4 M aximum 28 p en ­ tr u GPA > 7 22 p en tru beto an e uşoare / i li E trieri (arm ă­ tură tra n sv e r­ sală) > 1 /4 dm..

cînd se foloseşte oţelul OB 37 şi 8 m m c î n d 330 . Aceste condiţii se concretizează p rin tr-o serie de reguli construc­ tiv e printre care sin t cuprinse şi cele referitoare la d iam etru l m inim al arm ăturii. D ia m e tru l etrierilor de regulă nu v a depăşi 12 mm. iar la grinzi mai înalte decît 80 cm să nu depăşească 8 mm. D iam etrele m inim e admise s în t a r ă t a t e în tab elu l V I I . D iam etru l minim al etrierilor (arm ăturile transversale) la grinzi. în zona com prim ată. L a elem ente p re fab ric ate se folosesc de regulă arm ă tu ri cu d iam etre mai mici. a. D iam etrele m inim e la grinzi. 3 (conţiiniarc) 1 1 2 Plăci R ep artiţie la plase legate sirm ă R ep artiţie la plase sudate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate 3 cu 6 4 3 8 G 5 10 OB 37 PC A rm ătu ri con­ stru ctiv e pe lcţele laterale pe înălţim ea grinzii A rm ătu ri din diafragm e In carcase legate cu sîrm ă La carcase sudate La elem ente torsio n ate V erticale din PC V erticale din OB 37 10 12 m axim um 1 /IO din grosimea diafrag­ mei de fibrele întin se ale secţiunii de beton. este necesar ca a r m ă t u r a să aibă un m inim de rig id itate p e n tru a-şi p ă s tra poziţia în tim p u l tu rn ă r ii şi să asigure o uşoară t u r n a r e a betonului care tre ­ buie să cu prin dă în mod omogen întreaga secţiune. nu v a depăşi 1/4 din d ia m e tru l m axim al arm ă turilo r longitudinale respectînd şi condiţia ca diam etru l minim la grinzi mici (cu înălţim ea mai mică de 80 cm) să nu depăşească 6 m m.T a b e lu l V I I . p en tru susţinerea etrierilor se p re văd cel p u ţin două bare de m ontaj 0 10 sau 8 mm pen tru elem ente prefabricate. de asemenea. Se adm ite p e n tru planşee cu g rin z i dese ca diam etrul m inim să fie de 8 mm. în tru c ît pericolul deformării la tu r n a r e este redus. 3. cu carcase legate. d a to rită execuţiei m ai îngrijite. D iam etrele m inim e p e n tru barele de rezistenţă vor fi de 10 mm. P e n tru a r m ă tu ri de m o ntaj. L a carcase su­ d a te se adm ite d iam etrul m inim al etrierilor de 4 m m dacă se asigură o sudare bună.

8 mm la stîlpi p o rta n ţi cu b > 400 mm. la secţiuni cu dim ensiuni stabilite pe considerente constructive. la carcase sud ate. Se adm it etrieri de 6 m m la stîlpi cu la tu ra cea m ai m are de 300 mm şi pentru GPA < 7. D iam etrul minim al fretei elicoidale continue sau al etrierilor sud aţi (arm ături transv ersale sudate) va fi de 6 mm. D iam etrul m axim se recom andă să nu depăşească 28 m m (in special în zone cu g ra d de protecţie antiseismică G P A > 7 .3). Diametrele' m inim e la plăci. Folosirea diam etrelor m ai m ari se adm ite cu luarea măsurilor speciale de ancorare şi cu m ărirea a rm ă tu rilo r transversale. 2) P e n tru a rm ă tu rile de la p a rte a superioară a plăcii (inclusiv a r ­ mături înclinate sau călăreţi) : 8 mm p en tru oţelul neted . p e n tru carcase s u d ate d iam etru l se reduce la 5 mm. 6 m m la stîlpi p o rta n ţi cu b < 400 mm . P en tru a r m ă tu ra con stru c tiv ă care se pune pe feţele laterale ale grinzii diam etrele m inim e vor fi 8 m m p e n tru oţelul OB 37 şi 6 mm p e n tru oţelul PG 52 sau PG 60 . La stîlpii stru ctu rilo r cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 şi la tu ia cea mai m are > 300 mm. la elementele din beton monolit se v a lua : 1) P e n tru arm ă tu rile de la p a rte a inferioară a plăcii. Diametrele m inim ? Ia stîlpi. respectiv 10 mm la PG. d iam etru l m inim al barelor longitudinale se reduce t o t la 12 m m la OB 37. 6 mm p en tru oţelul tip PG (cu profil periodic). La stilpii p o rta n ţi tu r n a ţ i m onolit la care a r m ă tu ra este foarte redusă (constructivă) diam etrul minim se adm ite să fie de 12 mm. 331 . P e n tru betoane cu agregate uşoare diam etrele m axim e adm ise vor îi de 22 m m din oţel cu profil periodic (PG). la elementele in care solicitările s în t mici sau la stîlpii de b eto n a r m a t t u r n a ţ i în zidărie. d iam etrul m inim poate fi redus la 6 sau 5 m m la elementele prefabricate. 6 mm. Diametrul armăturii transversale ( etrieri) va fi cel pu ţin 1! 4 clin dia­ metrul minim al armăturii longitudinale şi m inim um : 5 m m la stîlpi nepo rta n ţi . tab elu l VII.se foloseşte oţelul PG 52 sau PG 60 . La elementele p refabricate.) d iam etru l minim se reduce la 10 mm. D iam etrul m inim p e n tru a r m ă tu r a de rezistenţă in cazul plaselor legate cu sîrmă. deci se reduc cu 2 mm diam etrele m inim e (v. b. c. se vor folosi etrieri de 8 mm din OB 37. La stîlpii n e p o rta n ţi (caracter decorativ etc. D iam etrul m inim adm is p e n tru stîlpii de rezistenţă va fi de 14 mm.

în mm. La elem entele p refabricate cu plase su d ate a r m ă t u r a de re p artiţie poate avea diam etru l m inim de 3 mm. Distanţele diniie tarele ai măturilor la grinzi. Diam etrele minime ale a r m ă ­ turilor v ertic ale de rezistenţă vor fi : 0 12 p e n tru arm area cu oţel OB 37 . în mm. 0 10 p e n tru arm a rea cu oţel PG 52. stîlpi. diam etrul m inim al a rm ă tu rii de re ziste n ţă v a fi de 4 m m la elem entele p re fabricate şi de 5 mm la cele e x e cu tate monolit.) în tim­ pul betonării se ia egală cu diam etru l b arelo r d ar nu m ai p u ţin de: 25 m m p e n tru a r m ă tu r a de la p a rte a inferioară . 4. valoasea d a tă de relaţia ------. D iam etru l m axim al a rm ă tu rilo r va fi ^ dj 10 sau 25 m m. d. arce şi la t o a t e elem entele liniare la care a rm ă tu ­ rile a p a r con stituite sub form ă de carcasă spaţială legată sau sudată este necesar să se p revad ă d istan ţe m inim e între arm ă tu ri. u nde d este grosim ea diafragmei. planşee cu nervuri dese).[. D istan ţa (lumina m inim ă dintre arm ă tu rile lo ng itud inale de rezistenţă care au o pozi­ ţie orizontală sau înclinată la elem ente liniare (grinzi. Distanţele dintre barele armăturilor L a grinzi. rezer­ voare. V II.D iam etru l m axim al barelor de rezisten ţă din plăci nu va depăşi. 30 m m pen tru a r m ă tu ra de la parte a superioară.2. Diam etrele minime trebu ie să fie conforme cu prescripţiile speciale elaborate p en tru aceste •lem ente. ' 10 P e n tru elem entele arm a te cu plase s u d ate din sîrm ă t ra s ă p e n tru beton a rm a t. d is ta n ţa m inim ă (în afară de barele primelor 332 . E trierii din zonele de ca p ăt ale diafragm elor vor fi de m inim um 0 6 la 100 m m între ei pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. arce etc.8). planşee ciupcici. Diametrele m inim e Ia structurile speciale (in velitcri. pentru a se asigura trecerea gra nu le lo r de agregate şi a laptelui de ciment în tim p u l tu rn ării. A rm ă tu r a ele re p a rtiţie p en tru plăci t u r n a t e monolit se ia de 5 mm p en tru plase legate şi de 4 m m pentru plase sudate. a. Diam etrele m inim e la diafragme. e. C înd a r m ă t u r a de la p a r te a inferioară a grinzilor este dispusă Pc mai m u lt de 2 rînd uri. v ib rării sau com pactării betonului (fig.

Distanţa minimă mm 2 Tabelul V I I .8. 5). î n tabelul V I I . La elementele p re tu r n a te şi prefabricate. eiite preturnaIc 50 70 50 cl„ insă > 2 0 d„ insă > 3 0 > 50 >100 rf„ insă > 15 333 . VII-8) şi se v a respecta condiţia ca a r m ă tu ­ rile din rîndurile 2 şi 3 să cadă e x a c t peste cele din rîn d u l 1. D istanţele dintre etrieri vor fi de m in i­ m um 100 mm.două rinduri) se va lua de 50 mm (v. D acă un proiect are p revăzute distanţe d intre a rm ă tu ri mai mici de 25 mm. 4 sîn t indicate distanţele minime adm ise intre arm ă tu ri. D istanţa m inim e adm ise intre arm ătu ri Elementul i Stîlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile : Barele longitudinale Etrieri Pasai tretei sau d istan ţa d in tre etrieri în cazul în care secţiunea acestora rezultă din calcul Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj riumai P( tr\i taluri (inclusiv stilpi p re tu rn a ţi) : — Intre barele unui rin d dc a rm ătu ră de la partea inferioara. d is ta n ţa dintre a rm ă tu ri (lum ina) poate fi m icşorată p înă la 15 mm. D is ta n ţa la a r m ă tu ra constru c tiv ă dispusă pe fa ţa laterală Ia grinzi mai înalte de 70 cm va fi de 400 mm. 4. VII. fig. se vor d a in proiect indicaţii a su p ra dim ensiunilor m axim e admise p en tru granulele agregatelor ce se vo r folosi la execuţia betoanelor. l u n a r e dl ) 25 mm Fig.. D istanţele m inim e dintre armătu­ rile de rezistenţă pemtru grinzi orizontale sau.înclinate. precum şi in tre prim ele două rin d u ri " intre arm ăturile dc la faţa superioară ~ 1 arm ătu ra dispusă pe mai m u lt de două rin d u ri (In afara barelor din prim ele două rin d u ri) Etrieri Ele. D is ta n ţa m ax im ă d in tre axele a rm ă tu rilo r de rezistenţă se recom and ă să nu depăşească 150 m m (tabelul V I I . dar nu sub d iam etrul arm ăturii. A rm ă tu rile p o t fi legate şi cu agrafe cu d iam etru l m inim de 6 m m în zone neseismice.

li — înălţim ea g rin z ii. Tabelul V I 1. h.5 h p 350 250 N ota/ii : d — diam etrul m inim al 1 are)or dc rezisten ţă . d.11. . — diam etrul sim burelui de b e to n . 300 15 d c . dc — diam etrul arm ul urii-com prim ale. > 2 — p en tru plăci pe care p ot acţiona şi încărcări con­ centrate sau distribuite local 400 pen tru G P A < 7 350 p e n tru GPA > 7 250 15rf . 200 400 200 1. 334 . *><300 : 3/4 lOd (la betonul cu g ran u lil) 0. precum şi pe reazeme Riglele de cadre pentru G P A > 7 Console scurte 2 >70 s:2 0 0 .5. 180 . b — cea n ai m ică laturi a stllpului .2 d.e — i1 1 * ţim ea p lă c ii. 3/4 d . 150 D istan ţa rezu ltată din calcul: 3/4 h . s:/i/4 100—150 d„ esle d iam etrul nominal al barei. D istanţe maxime adm ise intre arm ătu ri Elementul Maximum sau cea mai mică dintre valori mm Slilpi : A rm ături longitudinale : — p en tru la tu ri cu num ai două bare — pentru la tu ri cu m ai m u lt de două bare E trieri : — in zona curentă — In zona de innădire a barelor Grinzi : P asul fretei A rm ături de rezistenţă E trie ri : — cind nu există a rm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru G P A < 7 — cînd există arm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru GPA > 7 A rm ăturile constructive dispuse pe la ta laterală la grinzi m ai înalte de 70 cm Plăci : A rm ături dc rezistenţă : — plăci cu grosime de cel m u lt 15 cm — plăci cu grosime de peste io cm A rm ături de re p a rtiţie : — p en tru plăci arm ate pe o singură diiccţie cu 1.1 Plăci monolite : — arm ătu ri de rezistenţă în zona centrală a plăcii.

L a grinzile la care a r m ă tu ra com p rim ată nu rezultă clin calcnL etrierii vor fi puşi la d is ta n ţa m ax im ă de 300 miri. m axim um 400 mm) se vor folosi etrieri închişi cu ciocuri sau cu etrieri sudaţi. D is ta n ţa m axim ă pentru laturile pe care sîn t numai două bare va fi de 350 pentru GPA < 7 şi 400 mm p e n tru GPA > 7. de aceea. La console scurte. la d is ta n ţa m axim ă 0.şază la distan ţa m axim ă de 1. şi m axim um 15 d min al a r m ă tu rilo r longitudinale c o m p rim a te la betonul o bişnuit şi de 10 d la beton ul cu granulit. P e n tru riglele cu GPA > 7 d is ta n ţa va fi < 200 m m şi < /i/4.7). 3) D is ta n ţa dintre etrieri v a fi r e d u s ă la 100 m m în zonele de la ex trem ităţile stîlpilor pe o lungim e m ai m are de 600 cm sau 1/8 din înălţimea stîlpului H s (v. se pune condiţia ca această a r m ă tu ră să nu flambeze din lipsă de legă­ tu ri d in tre etrieri . ia r p en tru laturile cu mai m u lt de două bare va fi de 250 mm. Distanţele dintre barele armăturilor la stîlpi. etrierii se a. E trie r ii vor form a cadre închise sud ate sau cu capete petrecute pe cel p u ţin 30 d. ' 2) în regiuni seismice p e n tru GPA >. d is ta n ţa dintre etrieri treb uie să respecte şi condiţia ca să fie m ai mică de 15<7. 40 cm. La elementele solicitate la încovoiere cu torsiune. fig. La stîlpii t u r n a ţ i pe orizontală d istan ţele m inim e vor fi similare celor a r ă ta te la grinzi. în zone seismice d is ta n ţa m ax im ă d in tre etrieri v a fi de 200 m m şi nu va depăşi 1/4 din înălţim ea grinzii. L a grinzi mai late de 400 m m se vor prevedea m inim um p a tru ra­ muri de etrieri (etrieri dubli). b. V I I . Se vor prevedea etrieri închişi în zonele în care există a r m ă tu ri com p rim ate re zu ltate din calcul şi în zonele din apropierea reazem elor grinzilor (de regulă pe ap roxim ativ 1/4 din deschidere dar cel puţin pe 2 h de fiecare p arte a reazemului). 335 .7 d is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 200 mm. dacă din calcul nu rezultă o d is ta n ţă m ai mică sau din condiţia ca d is ta n ţa dintre etrieri să nu fie mai mică de 3/4 din înălţim ea grinzii . p en tru bare co m p rim ate cu gro­ simi mai mici. această condiţie im­ pune d is ta n ţa dintre etrieri la grinzi care au înălţim ea mai mică de. Distanţele dintre etrieri la s tîlp i v o r avea u rm ăto arele v a l o r i : 1) M inim um 70 m m şi m a x im u m 300 m m.36 (b fiind lăţimea elementului. distanţele între etrieri vor fi cuprinse între 100 şi 150 mm. La grinzile la care a r m ă tu ra co m p rim ată rezultă din calcul.65 b. d istan ţa liberă între a rm ă tu rile longitudinale v a fi de 50 m m. fă ră să se depăşească dimensiunea m in im ă a secţiunii. La stîlpi.

5 h p la plăci groase (cu lip mai m are de 150 mm. iar plasa astfel reali­ zată’ să fie poziţionată prin distanţieri (purici). Aceste d istan ţe vor fi : — cel p u ţin 70 m m (la plase sud ate dacă nu sînt admise prin pres­ cripţii speciale şi dimensiuni mai mici) . Penti'u p ăstra rea distanţelor recom andate. grinzi) se aleg de regulă secţiuni drep tung hiu lare sau sub formă de T. fiind m ultiplu de 50 m m pentru secţiunile transversale. c. iar secţiunea tran sversală a acestora v a fi m in im u m 25% din cea a a rm ă tu rii de rezistenţă. n um ărul de bare minim este de cel p u ţin 4 b are/m (250 mm interax). m ax im um 80 mm. Se ad m it excepţii cînd elem entul este integrat în zidărie sau în cazul unor condiţii speciale. — cel m ult 1.) aceştia se aşază in aceeaşi sec­ ţiune . Forme constructive şi acoperirea cu beton a armăturilor a. P e n tru elementele liniare (stîlpi. Fierarii betonişti treb uie să verifice poziţionarea arm ă tu rii înainte şi în tim pul tu rn ă r ii betonului. 7) P asu l fretei (inclusiv etrierii suplim entari care se găsesc în pla­ nul fretelor cînd aceştia rezultă din calcul) v a respecta urm ătoarele c o n d i ţ i i : m inim um 50 m m . 6) în cazul în care în secţiune sint mai m ulte tip uri de etrieri (d rep tun ghiu lar. l a tu ra m are a secţiunii transversale. distanţele dintre planele etrierilor sîn t cele a r ă ta te mai înainte. — ■ cel m u lt 200 mm la plăci cu grosimea de m ax im um 150 m m . barele de a rm ă tu ri trebuie strîns legate cu sîrm ă arsă. D acă pe placă există încărcări con cen trate sau distribuite pe o arie lim itată. Distanţele dintre barele a rm ă tu rilo r la plăei. 336 . rombic. iar secţiunea barelor de rep artiţie treb u ie să reprezinte cel p u ţin o zecime din secţiunea to ta lă a barelor de rezistenţă. ctrierii se îndesesc pe toată înăl­ ţimea stilpuliii. h p fiind grosimea plăcii). in suficiente puncte. arce. etrierii se îndesesc■pe o înălţime depăşind cota pardoselii. Dim ensiunile sint m od u late. agrafe etc. dar vor respecta şi con­ diţia de a nu depăşi ca d is ta n ţă m axim ă 1/5 din diam etrul sîm burelui de beton. 5) La p a r te a de jos a stîlpilor halelor p arter. 5.4) La stîlpii scurţi la care înălţim ea lor este mai mică (le 1 ori. Forma secţiunilor transversale. Arm ătura de repartiţie minima va fi cel p u ţin 3 bare pe un m etru liniar (330 m m intre bare).

T oto dată. Stîlpii fretaţi vor avea ae regulă secţiune tra n sv e rsală de form ă circulară sau poligonală (hexagonală. Pentru grinzi. l — 15 li. octagonală etc. u nde I I este înălţim ea stîlpului. la elementele liniare co m p rim ate p e n tru GPA < 7 şi 4 bare pe la tu ra cu dim ensiunea m ax im ă a secţiunnii < 400 m m se folosesc etrieri cu mai m u l t de două ra m u ri. Se recom andă ca acest ra p o rt să fie redus la 2.5. La elementele liniare cu două bare pe laturi se folosesc de regulă etrie ri perimetrali închişi . L a elementele prefa­ bricate se ad m ite o grosime de 30 mm. L a plă­ cile lungi cu ra p o rtu l laturilor l2/lj. cele m ai înalte s în t grin­ zile principale. Fac excepţie structurile c o n tra v în tu ite cu diafragme.5. după im p o rta n ţa şi încărcarea g r i n z i i .0 p e n tru stîlpii din beton uşor (cu granulit). > 2. La plăcile cu ra p o rtu l Z 2/Z. La construcţii cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 r a p o rtu l laturilor este : h/b < 1. Se recom an dă să se evite cazurile cîn d dimensiunile grinzii nu res­ pectă relaţia l > 4 h.De regulă la secţiunile dreptu ngh iulare ra p o rtu l laturilor este : h/b < 2. Grosimea m inim ă a plăcilor v a fi de 60 mm. arm a rea se face pe două direcţii. < 70 la b etoane cu agregate uşoare).). 22 — C a rte a f ie ra r u lu i b e to n ist — cd . se arm ează pe direcţia latu rii scurte. iar b la tu ra cea mai mică. < 2. portale etc. în ă lţim e a g rin­ zilor h trebuie să se cu prindă de 15 p în ă la 25 ori în lungimea l a g rin­ zii. ra p o rtu l la t u r i l o r este : h/b < 2. înălţimea minimă a grinzilor este de regulă în func­ ţie de deschideri (lum ina e între axele reazemelor). Plăcile se caracterizează prin ra p o rtu l laturilor şi grosime. dimensiunile minime ale secţiunilor treb u ie să asigure o rigiditate satisfăcătoare stîlpilor de flam baj (X < 85 la b eto n o bişnuit şi > . 1 3 3 7 . La elementele cu secţiune d rep tun ghiulară solicitate la încovoiere cu torsiune. A ceastă condiţie se im­ pune şi la trei bare pe la tu ri p en tru GPA < 7 şi la două bare pe la tu ra pentru GPA > 7. Slilpii trebuie de asemenea conform aţi respectînd ra p o rtu l H /b < 25. iar grosimea este cuprinsă de circa 4 0 —45 ori în deschidere. iar grosimea lor este cuprinsă de circa 30 —35 ori în deschiderea laturii^ scurte.

6). p ere ţi cu g ro sim e a^ 100 mm Idem.111 G rinzi prefabricate cu înălţim e m ai m are de 250 mm G rinzi cu În ălţim e> 5 0 0 mm şi 0 ^ 1 0 cm G rinzi cu arm ă tu ra rigidă (lam inată) E lem ente din beton cu g r a n u lit: — alte elem ente — plăci folosite in spaţii închise. 5 m ax. V I 1. p en tru a p ro teja a r m ă tu ra şi a asigura conlucrarea acesteia cu betonul. Barele de a r ­ m ă tu ră treb u ie să aibă o acoperire m inimă. fără m ediu agresiv A rm ăturile înclinate (pentru bare cu 0 s g l 6 ) obligatoriu p en tru elem ente din beton cu g ran u lit S tilpi G rinzi de fu n d aţii şi fu n d aţie aşezată p e p ă m în t cu s tra t de egalizare (acoperirea pen tru faţa inferioară) Idem . plăci cu grosim ea> 100 mm P lăci prefabricate G rinzi cu Înălţim e ^ 2 5 0 mm şi a rm ă tu ri 0 ^ 20 Grinzi cu înălţim e m ai m are de 250 mm şi a rm ătu ri : 0 < 28 mm 0 ^ 32 mm 0 > 32 11. cu u n s t r a t destul de gros de beton. A coperirea m in im ă cu* beton a arm Aiurii Tipul armăturii şi elementului Arm ături longitudinale dc rezistenţă P lăci (planşee. diafragm e. fu n d aţii) în contact cu p ă m în tu l Arm ături transversale şi dc montaj E trieri. panouri. diafragm e A lte elem ente E lem ente din b eton aparent E lem ente în m edii agresive (după p rescripţii sp eciale): — alte elem ente — plăci * 20 min pot fi realizaţi eu m o rtar to rereta t (M 100). Acoperirea cu beton a a r m ă tu rii (tabelul VII. mm 10 15 10 15 20 25 30 20 20 50 15 10 2d 25 35 50 30 45* 15 10 m ax. fără s tra t de egalizare F u n d a ţii prefabricate pe s tra t de egalizare A rm ăturile de pe feţele laterale ale elem entelor (stilpi. Grosimea stra­ tului minim de acoperire (I. 6. P rin acoperire se înţelege grosimea s tra tu lu i de b eton de la a r m ă tu ră p înă la fa ţa elementului (fig. a rm ătu ri transversale. în fu ncţie de mai m u lţi factori.b. Tabelul V I I . 10 <7+10 n + j> 9= 10 Minimum m ărim ea granulei Observaţii 338 . bare de m ontaj A rm ătură de re p a rtiţie la plăci Distanţele dintre capetele armăturilor la marginea elemen­ tului P lăci.9). grinzi.

V II. prin legare strînsă şi execuţia lor la cotă. Placajele de p iatră. a t î t pen tru barele de rezistenţă. beton uşor. E ste foarte im p o rta n t ca fierarii betonişti să ştie că execuţia unei a rm ă tu ri ridicate mai înalte. P e n tru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirilor este obligatorie folosirea distanţierilor (puricilor) din m aterial plastic. acid.). cît şi pen tru etrieri sau barele de repartiţie. acţiuni biochimice etc. A c o p e rire a a r m ă tu r ilo r : a — la grinzi şi stîlpi . con­ diţiile de execuţie etc. E lem entele p refabricate vor fi tran sp o rta te . P ro tecţia arm ătu rii la betoanele uşoare se face în fabrici cu respec­ tare a strictă a tehnologiei. sticlă. 4) Diametrul armăturii şi rolul acedcia in element. m anipulate şi m o n ta te cu a ten ţie p entru a nu se distruge s tratu l de acoperire.uirea sau alte procedee similare) au rol redus în m ărirea protecţiei armăturii. nu asigură acoperirea cu beton. P rotecţiile suplim entare ale betonului (cum ar ti tenc. acţiune chimică. Acoperirile minime trebuie satisfăcute concom itent. m aterial plastic şi tencuielile obişnuite nu se consideră acoperiri ale armăturii. 339 .). fa ianţă. M anipularea carcaselor de arm ă tu ri şi a plaselor se va efectua conform normelor. Grosimea stiatului de beton este in funcţie ele : 1) Calitatea betonului (beton greu. oţel. m o rta r de cim ent etc.9. A rm ă tu rilo r li se vor asigura o rigiditate spaţială corespunzătoare prin execuţia corectă a etrierilor.Fig. marca acestuia. să­ ruri de vapori agresivi. 3) A cţiunea focului şi temperaturilor. a a rm ă tu rii ridicate. b — la plăci şi pereţi. fără a se deforma Ia m anipulări şi tran sp o rt. 2) Acţiunea mediului exterior (umiditate. iar execuţia unei a rm ă tu ri ridicate cu înălţim e mai mică are ca efect micşorarea rezistenţei elementului.

barele izolate s în t p revăzute cu ciocuri. Deoarece ancorarea în lungul barei. Ancorarea armăturii. de regulă. sub formă de bare izolate. dar care în fond are foarte m ulte asperităţi. necesită o lungime mare. P e n tru a r m ă t u ­ rile com prim ate. î n cazuri speciale se fac ciocuri drepte p en tru barele izolate cu profil periodic. astfel că aceeaşi sec­ ţiune de a r m ă tu ră rezistă la un efort de smulgere mai m are la profilul periodic în ra p o rt cu profilul neted. care perm ite de fa p t să se ancoreze a r m ă tu ra prin încleştarea profilului în beton. A deren ţa se îm b u n ă tă ţe şte prin folosirea oţelului cu profil perio­ dic. prin interm ediul nervurilor. în cafe p ă tru n d e laptele de ciment. La arm ă tu rile com prim ate. 340 . A rm ăturile din plasele sud ate şi chiar barele izolate cu profil periodic. JNormele prevăd ca a rm ă tu rile întinse (barele izolate) să se term in e de regulă prin ciocuri. pen tru preluarea unui efort de în­ tindere. barele tran sv ersala opunîndu-se ten d in ţei de lunecare a arm ă tu rilo r longitudinale supusa la întindere.' Ancorarea cu ciocuri. prevederea ciocurilor nu este obligatorie. se term in ă fără ciocuri. folosind îndoiri corespunzătoare. a r m ă tu ra t r e ­ buie să fie an corată în beton pen tru a supo rta efortul de întin dere fără să alunece d in beton. a. Carcasele şi plasele sud ate se ancorează în beton. Forma barelor P e n tru asigurarea conlucrării arm ă tu rii cu betonul. ridicări ale barelor şi prevederea de ciocuri. se c a u tă să se ancoreze capetele b are­ lor în zonele com prim ate ale secţiunilor de beton. care nu se observă cu ochiul liber. se prevăd bare sud ate m arginale sau chiar piese m etalice sau dispozitive speciale.L a elementele din b eto n p recom prim at arm ă tu rile şi piesele în­ globate vor fi p ro teja te special. eforturile de com presiune au efect favorabil asupra aderenţei. 6 . Ciocurile (num ite uneori şi cîrlige) se folosesc Ia a g ă ţa rea barelor în beton. se îndoaie plasele. P e n tru ancorare la capete. Pe lungimea barelor. ancorarea în beton se realizează prin a d e­ re n ţa pe care o are su p ra faţa a rm ă tu rii ce num ai a p a re n t este netedă.

calitatea oţelului. 3) Ciocuri drepte la care îndoirea capătului barei se face la un unghi de 90° (fig. F o rm a şi dimensiunile ciocurilor sîn t în funcţie de form a profi­ lului barei.). 10. Ciocurile ascuţite la etrieri (fig. V I I . p en tru barele netede. iar ciocurile drepte la bare cu profil periodic sau chiar la barele com prim ate din stîlpi care se ancorează In cuzineţi. se confecţionează cu cio­ curi de tip u l a sau b a r ă ta te în figura V I I . î n funcţie de criteriile a r ă ta te mai înainte se vor respecta urm ătoarele in d icaţii: Barele netede longitudinale. D im ensiunile ciocurilor barele de armături.ll.10. Fig. c). dim ensiunea capătului d rept al ciocurilor etc. 10. diam etrul barei si m odul de fasonare. V I I . Ciocurile sem irotu nde se folosesc. b). de rezistenţă. V II. D im ensiunile obişnuite ale ciocurilor s în t a r ă ta te în figura V I L I I şi se vor respecta a t î t la d e b ita re . 341 . V II. L u ngim ea p a rţia lă de ancorare se socoteşte p înă la începutul curbei de racordare a ciocului. V I I . d estin aţia arm ătu rii. de regulă. iar tip u l b prin fasonare mecanică (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a şi tip u l e). Tipuri de ciocuri la armăturile pentru beton armat. l l . 10.c Fig. l l . pînă la 0 20 : tipul a se ex ecută de regulă prin fasonare m anuală. 11). cît şi la fasonarea arm ăturii (razele de îndoire. cele două ra m u ri făcînd între ele u n unghi de 45° (fig. «). la Se deosebesc trei forme de c io c u r i: 1) Ciocuri semiroiunde o b ţin u te prin îndoirea ca p ătu lui (fasonarea) barei la 180°.). 2) Ciocuri ascuţite la care îndoirea c a p ă tu lu i barei se face la lin unghi de 135°. dacă nu sîn t incom patibilităţi de ancorare (grosimea ele­ m entu lui etc. V II . Barele cu 0 ^ 20 se adm ite a se fasona cu ciocul de tip c din fi­ gura V I I . ra m u r a întoarsă fiincl paralelă cu bara (fig.

67(/" + l)d + nd. STAS 889-80). d iam etrul barei d. P en tru a r m ă tu ra ds rezistenţă din stîlpi. 4) Pentru barele dc montaj. Lungimea ciocurilor. L c = 0. după te rm in a r e a curbei de îndoire (racordare).5 d (sau 2 d) şi cu o porţiun e d ’eaptă d î 7 d. iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri. Nu se fac ciocuri sem irotund e deoarece aceste oţeluri fiin l mai dare. dacă proiectul nu prevede execuţia de ciocuri. la ca p ătu l a n c o rat în cuzinet (fu n la ţii) se aInvite fasonarea unui cioc drept. n este n u m ă ­ rul de diam etre care defineşte lungimea d re ap tă a ca p ă tu lu i barei (n — c/d).tr e m i i m i r i sau cind proiectul prevede fasonarea de ciocuri. 11. se fasonează greu şi p ot fisura pe zona da curbare.28(7 + 1)^ + n(l> pen tru ciocuri drepte. L r = 0. se stabilesc urm ătoarele relaţii pentru lungim ile necesare ciocurilor : L c — 1. care are o porţiune d re a p tă da minim un 3 d. Barele cu profil periodic. P en tru bare cu dimensiuni foarte m ari se po t prevedea mijloace speciale da ancorare la capete (sudare de plăcuţe. cu o rază de m inim um 2. U rm ărind datele din figură.07( f + l)d + nd. acestea ss fac (ie tip ii d d 'n figura V I I . pe considerentul că a r m ă tu ra este ori slab solicitată ori an corarea prin ad erenţă este satisfăcătoare. unghiul de îndoire şi m ărim ea porţiunii drepte c = nd. ancorarea realizîndu-se prin aderenţă. p e n tru ciocuri semicirculare . în aceste relaţii f este num ărul care se stabileşte funcţie de d iam etru l barei d şi d iam etru l D al rolei de fasonare f — D /d — k . In afară ds lungimea obişnuită a barei l„ se mai prevede o lungime p en tru ciocuri L c care este in funcţie de form a ciocului. Unele proiecte ad m it sa nu se folosească ciocuri şi la plase legate. 11. La d ia m .Etrierii vo r avea ciocuri ascu ţite cu o porţiune d re a p tă a c a p ă tu lu i de 3 d sau 10 d in zone seismice (la etrieri legaţi cu sirm ă arsă. (după zona de curbare). piese metalice sau alte dispozitive p rev ăzu te în proiect). p en tru ciocuri ascuţite . Ilarele netede nu ati cioeuri in următoarele cazuri : 1) Cuiil fac parle din plase sudate. î n figura V I I . d iam etru l rolei de fasonare D = fd. pot fi folosite fără ciocuri. 342 . în special cele de diam etru mic ( 0 < 14). 2)' Cind fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunzător. 12 sîn t a r ă ta te datele geometrice p en tru stabilirea lungimii L c necesare faso­ nării ciocurilor. tip u l e din figura V II. 3) Cind sînt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru construcţii care sînt executate tn zone neseismice (fără cutremure de pămînt). L a plăci se pot folosi şi ciocuri ascuţite.

5 şi n — 3.0 d 7.Fig. V II. Lungim ile necesare ciocurilor Tipul ciocului n / (D =/d) (c =nd) 2.0 d 4.0 d 6.12.0 2. lungimea necesară am belor ciocuri va fi 2 L c = 2 x 7d = 14 d. c —90'.0 2.Od 4.5 5. b —1 3 5 ’.7.ll) a c c b b Observaţii B are netede cu diam etru l 1 1 1ic B are netede cu d iam etru l m are Idem . Valoarea L c se calculează cu relaţiile anterioare folosind valorile f şi n din tabel. 1) Pentru o bară cu două ciocuri semicirculare cu f = 2.0 5.0 Sem icircular cu cap ăt drept 2.0 d 8. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la : a —1 8 0: .0 d 7.0 d Tipul (fig. fasonare mecanică Sem icircular cu cap ăt drept A scuţit cu cap ăt drept _ -d d d E trie ri pen tru plase Drept cu cap ăt drept B are p en tru stîlp i B are cu p rofil periodic L ungim ea necesară ciocurilor se poate deduce din tabel.0 2.5 3 3 5 0 0 3 4 3 5 7 7.0rf 10. Tabelul V I I . P e n tru calculul lungimii porţiunilor de bară necesare ciocurilor se poate folosi tabelul V I I .5 d 5.0 3. 7. V II.5 2. 343 .Od 12.5 5.

rezervoare. silozuri etc. precum şi de alte considerente de rezistenţă sau constructive. u n cioc semicircular f = 2. se vor folosi role cu raze m ari D = (10.drept f . bare îndoite. la plase sudate. Rolul etrierilor a fost a r ă t a t anterior. Barele se pot îndoi şi pen tru schim bările de secţiuni ale stîlpilor (v. în schimb. se folosesc la arce. L a elementele încovoiate. etrieri. funcţie de înălţim ea grinzii. bolţi.2) Pentru o bară cu două ciocuri diferite. b. curbarea se po ate face direct în cofraj. V I I .4. 13). Formele barelor de rezistenţă se referă la bare drepte. Barele îndoite de rezistenţă se folosesc p en tru trecerea arm ă tu rii în­ tinse dintr-o zonă în altă zonă. p en tru tu b u r i cu d iam etrul mic. cu b < 15 cm. V I I . lungimea necesară ciocurilor v a fi L cl + L c2 = 7(/ + 8 r/ = 15 rf. Barele ridicate. . l l etc. pe reazem se p ăstrează 40% . cu curbură m are. fig. Etrierii au formele din figura V I I . La plăci. a r m ă tu ra sub form ă de fretă etc. Astfel : 1) A rm ă tura care se menţine dreaptă pe toată lungimea elementului. c.7. 14. în zona com prim ată a secţiunilor din cîm p se vor prevedea m ini­ m u m două a rm ă tu ri de m ontaj necesare pen tru susţinerea etrierilor. 5. la m o n tare a a rm ă tu rii . P oziţio narea corectă în cofraj a barelor îndoite fiind foarte im por­ t a n t ă . P e n tru îndoirea barelor ridicate şi a celor in unghi drept. v a fi : — la grinzi. VII. unghiul po ate scădea la 30°. d u p ă te n d in ţa de curbare a elem entului. num ărul de bare şi v a ­ loarea eforturilor pe care treb u ie să le ia în secţiunile înclinate. Aspeefe constructive şi de rezistenţă pentru armare şi anco­ rare ete. 344 . Barele drepte de rezistentă şi constructive se folosesc la stîlpi şi la grinzi (a p rox im ativ 1/3 din barele de rezistenţă întinse).4). de regulă.5). La fasonarea a r m ă tu rii elem entelor încovoiate se vor respecta o serie de reguli. V I I .15) d pen tru bare ridicate şi de mi­ nimum 2 d p en tru barele îndoite la un unghi de 90° (fig. apare necesar să se verifice cu foarte m are atenţie poziţia p unc­ telor de îndoire în lungul elem entului de rezisten ţă (v. barele întinse din cîm pul deschiderilor sînt ridicate (îndoite) spre reazeme şi se numesc bare ridicate sau bare în­ clinate. = 2. o treim e din barele de rezisten ţă necesare în mijlocul deschiderii grinzii (m inim um o b ară la grinzi înguste. V I I .5 şi n = 3 şi u n cioc. L a seismicitate ridicată. . . la bare de reziste n ţă şi de re p a rtiţie şi la grinzi ca bare de m ontaj. bare curbe. pot să aibă o înclinare fa ţă de ax a elem entului cu u n unghi de 45° sau m ai m are (60 —70°). şi m inim um două la grinzi m ai late). fig. V I I . g r a ­ dul 8.5 şi n = 7. iar formele lor în figurile V I I . Barele curbe de rezistenţă. se execută in atelier.

V II. începînd cu a treia b ară în­ clinată (pornind de la reazem). iar în zona întinsă de 20 d. de regulă. F o rm e d e e tr ie r i p e n ­ tr u grin zi. V II. conform figurii V I I . . (fig. fig. b — la 9 0 ”.//. Barele înclinate trebuie să respecte şi condiţiile ca porţiunile drepte în zona c o m p rim ată să fie de m in im u m 10 d. 2) Barele ridicate pc reazeme in zona întinsă.(fii (fii Ta F ig. Secţiunea pe m etru a a r m ă t u ­ rilor de re p artiţie va fi cel p u ţin 10%. —la 4 5 ’. această d is ta n ţă se po ate m ări p în ă la 1. a t î t în cîm p cît şi pe reazem. vor respecta d istan ţele : m inim um 5 cm de. o arm a re su p lim entară alcă tu ită din călăreţi (7 0 6 m m /m pen tru PG 52 şi 5 0 8 m m /m p en tru OIÎ 37).5 li (fig. < 2) se va prevedea o a r m ă tu ră de re p artiţie a lc ă tu ită d in cel pu ţin trei a rm ă tu ri pe m etru. V I I . egale cu în ălţim e a h a grinzii .13.să fie înclinate spre interior .din a rm ă tu rile de rezistenţă. care nu rezultă dintr-un calcul. F aze de în d o ire a b a re lo r : a F ig. a r m ă tu ra de re p a r­ tiţie se prevede la ambele părţi. V I I . rezem ate pe grinzi secundare (v.14. L a plăcile continue. 17). V II. — la plăci. 16. pe c ît posibil. Se recom andă ca ciocurile a rm ă tu rilo r longitudinale inferioare . se vor respecta urm ăto a rele condiţii constructive : 1) Barele se ridică la 1/5 din deschidere (m ăsu rată la baza grinzii). 345 . 15). L a plăci dublu a rm a te (la p a r te a de jos şi sus). La plăcile a rm a te pe o singură direcţie (av în d ra p o rtu l /. la reazem la începutul primei bare înclinate. se prevede peste grinda principală. ju m ă t a t e din a r m ă tu r a m axim ă de rezistenţă la plăci simplu rezem ate şi o treim e la plăcile continue pe reazem (la un in ter­ val m inim de 40 cm). iar d istanţele m axim e între barele înclinate vo r fi. 18). . pe direcţia perpendiculară de a rm a ­ re a plăcii. în ju rul perim etru lui etrierilor. L a g ra d u l S de seism icitate a r m ă tu ra plăcilor se m ăreşte pe reazeme. iar razele de cu rb u ră la îndoire de (10. re zu lta te din calcul. 15)d. A rm ăturile longitudinale se v or distribui. La barele ridicate la plăci p en tru zona întinsă. A rm ă tu rile longitudinale se v o r ancora în conform itate cu cerinţele p en tru barele întinse.

Distanţe con­ structive pentru bare ri­ dicate.Fig. V II.17. Armătură Fig. V II.18. Armare su ­ plim entară la grinzile principale ale planşeelor. 346 .

N a se admit bare ridicate flotante (fig. (fig. calitatea betonului etc. a r m ă tu r a ridicată se face cel p u ţin pe 1/4 din deschidere (mai m are în cazul deschiderilor neegale). arm ă tu rile longitudinale şi ev en tual cele înclinate v or fi ancorate pe o lungime de calcul ln p re s ta b ilită ca p en tru zonele întinse.20). Lungimile de ancorare prin aderenţă s în t în funcţie de zona de ancorare. 2) La reazeme simple. fie prin etrieri. socotită de la m arginea stîlpului sau grinzii. 16. suduri etc. pen tru diferite zone de ancorare : pe reazeme. în­ ainte de reazeme. P e n tru consolele stilpilor sau consolele transv ersale ale grinzilor (fig. L ungim ile de ancorare Calculate la sau lungimile de ancorare stabilite co n stru ctiv w s in t indicate în figură. 347 .). Lungimi de ancorare lingă reazeme în zonele întinse. întinse etc. care se poate m ări la 60° la grinzile în alte şi reduce la 30° la grinzi de înălţime mică. V IL 18). n a tu ra prelucrărilor sale (ciocuri. înclinarea barelor fa ţă de axa elem entului v a fi de regulă de 45°. V I I .8). 3) L a plăci continue pe reazeme.Secţiunea în care armătura este necesară h întregime din ■ calcul ^ln Secţiunea m care a rm ă tu ra h tr e r u p tă nu mai'este necesară dm calcul Secţiunea în care arm aturile sînt necesare în întregime din calcul Sechunen m care a rm a tun/e întrerupte nu mai sînt necesare dm calcul Fig. în zonele com prim are.19. tipul a rm ă tu rii. ridicarea se po ate face la 1/10 din deschidere. V I I . Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. în figura V I I . 19 se a r a ta cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde a p a r eforturi de întindere . (tab elu l V I I . Unele valori ale lungimilor de ancorare s în t d a te direct de s ta n d a rd u l de calcul. eforturile tran s v e rs a le s în t preluate fie p rin arm ă tu rile longitu din ale din p a r te a de jos sau de sus a grinzii. VII. d).

Tabelul YI 1. forţe concentrate muri). Solicitări I c defavorabile (GPA ^ 7 . baie înclinate.8. Lungimile d c ancorare (înnădiri) ale arm ătu rilo r 348 segregări (bare orizontale. . înălţim e * Aderenţii slabă se consideră la elementele la care pot apărea mare).

cu lungime de ancorare Ia a r ă t a t ă pe figură. E le m e n te c u rb e la c a re a r m ă tu r ile s în t a sig u ­ r a te cu e tr ie r i p e rf m e tra lî le­ g a ţi s a u su d a ţi.20. în care se ţine seamă de întreaga lungime activă de ancorare /„ = lal + la«.2 2 şi V I I . V fl. V II.23). Armarea in zonele de frintară a elementelor liniare (bare) se face cu respectarea datelor constructive din figura VIL21 din care se vede eă arm area se face p rin tr-u n sistem de bare în tre tă ia te .23. F ig. Fig./ > lungim ea d e / a n c o ra re Fig. îndoirea se po ate face d u p ă conturul feţei. L u n g im i d e a n c o ra r e în zona e le­ m e n te lo r frîn te . însă se prev ăd etrieri sau agrafe speciale (fig. 349 . V II.21. V II. P en tru bare curbe sau cu unghiuri mai m ari de 160° şi bare subţiri (0 < jl4 ). L u n g im i d e a n ­ c o ra re la s tîlp i.

— la tiranii. într-o singură secţiune. pe cît posibil. B arele suprapu se vo r fi puse una lîngă alta. în n ăd irea armăturilor Barele de o ţel-beton puse în operă. se p erm ite să se folosească valorile din tabelu l V I I . V II . D acă tre b u ie să se înnădească m ai m u lte b are într-o secţiune. astfel ca laptele de ciment să înconjoare t o a t ă s u p ra fa ţa barelor pentru o b u n ă aderenţă. în n ă d ire a p rin petrecere (suprapunere) nu este peimisă : — la bare 0 > 25 m m . D acă aceste secţiuni nu sînt precizate în proiect. în n ă d ire a plaselor s u d ate din STNB. prin s udare sau prin m anşcane sau filete. care stabileşte aria arm ă turilo r in di­ ferite secţiuni ale elem entu lui de beton. care poate conduce la necesitatea î n n ă d im a rm ă tu rilo r s în t cerinţele tehnologice de execuţie. la bare întinse şi încovoiate şi la bare com prim ate şi încovoiate (fig. 350 . zona în tinsă a elem entelor solicitate la încovoiere. compresiune excen­ trică şi în tin d e re excentrică cu ex c en tricitate mare. am p la s a te în . în special cele întinse. arie care diferă foarte m u lt ca m ărim e şi poziţie de la o secţiu ne la alta. ale grinzilor cu zăbrele din beton armat. care implicit treb u ie înnădite. deci la stîlpi p u ­ tern ic încovoiaţi. d ar cel puţin 40 d. Lungim ea de su pra p u n ere a a rm ă tu rilo r înnădite. diagonale şi bare înlinse. v a 1'i egală cu cel p u ţin valorile calculate la şi de m inim um 250 mm . ex e cu tan tu l trebuie să aibă acordul inginerului responsabil de lucrare asupra poziţionării înnădirilor. înnăd irile se poziţionează în secţiuni cu eforturi mici. se v a face prin su p ra p u n ere pe două ochiuri plus 5 cm : se p e rm ite ca înnădire a să se facă şi pe u n ochi plus 5 cm.8 în locul formulelor de calcul a lun­ g im ilor de înnădire. cînd treb u ie folo­ site bucăţi m ari de bare. înnădirile a p a r necesare in p rim u l rîn d din considerente de calcul. în n ă d ire a a rm ă tu rilo r se p o ate face prin su p rap unerea barelor.7. dacă înnădirea se face într-o zonă în care eforturile u n itare sint mici în arm ături. p en tru cazurile curente. pe direcţia a rm ă tu rilo r de re­ zisten ţă. Se v a u rm ări ca într-o a n u m ită secţiune să se înnădească num ai o singură bară. Se reco m an dă ca înnădirea ar­ m ă tu rilo r cu 0 > 25 să se facă prin sudare (obligatoriu de la 0 32) sau p rin procedee mecanice. să fie de m axim u m 25% din aria t o ta lă de a r m ă tu ră întinsă în cazul a rm ă tu rilo r netede şi m a ­ xim um 50% în cazul arm ă tu rilo r cu profil periodic la m in a t la cald. se v a urm ări ca aria arm ă tu rilo r întinse înn ădite prin p e tre ­ cere fără sud ură.24). N u se v o r înnădi cu su d u ră bare avînd 0 < 8 mm. U n alt considerent. vor fi folosite fără înnădiri.

dacă înnădirea se face într-o zonă de so­ licitare mai redusă. F ig. astfel îneît în aceeaşi secţiune de calcul să nu fie în năd ite mai m u lt ca 25% din bare. Lungim ile de su prapun ere pot fi reduse în m od corespunzător.24. De asemenea. 5) Lungimea de suprapunere să fie 1. 2) Armăturile să fie realizate din bare cu profil periodic. se perm ite ca lungimea de suprapu nere să cores­ pu n d ă valorilor din tabelul V I I . în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapun ere corespunde unei solicitări de com ­ presiune excentrică cu excen­ t r ic ita te mică.Observaţie. 4 dacă se înnădesc în a r m ă tu r ilo r în n ă d ite fă r ă s u d u ră .8.8. Se adm ite ca lu (lungimea de suprapunere) să fie luată din tabelul VII.25 la. Lungim ea m inim ă de su p ra p u n ere p en tru arm ă tu rile înnădite în zona c o m p rim a tă v a fi de 30 d p en tru elem ente ex e cu tate cu beto ane de m arcă mai mică ca B c 25. 3) Secţiunile de innădire să fie mai decalate dccît la celelalte elemente. Se admite înnădirea prin suprapunere fără sudură a armăturilor din pereţii rezervoarelor sau silozurilor eu următoarele condiţii : 1) Diametrul armăturilor înnădite să nu depăşească 20 mm. d is ta n ţa m ax im ă d in tre ei fiind de 10<7. M o d u l d e s u p r a p u n e re a pct. se reco m an d ă să nu se execute înnădiri prin s u p ra p u ­ nere. fără sudură. etrierii vor fi îndesiţi. 4) Distanţa dintre două înnădiri succesive să fie > 1. P e n tr u înnădirile arm ătu rilor în stîlpi co m p rim aţi excentric. respectiv 20 d p en tru elemente ex ecutate cu betoane de m arcă B c 25 sau mai mare. N u se adm ite executarea înnădirilor p rin su prap u n ere fără sudură în elemente liniare a căror secţiune este întinsă în întregim e (tiranţi). a rm a te cu oţeluri netede. 351 . V II. înnădirea prin sudură în zonele seismice v a avea o lungime a cordoanelor de su d u ră mai m are cu 50% fa ţă de zonele neseismice. pe lungim ea de suprap unere a arm ă tu rilo r în zona de innădire.5 l„. L a elem entele liniare solicitate la compresiune. la alte elem ente întinse centric sau întinse excentric cu ex cen tricitate mică. aceeaşi secţiune bare re p rezentînd pînă la 50% din aria t o t a l ă a arm a tu rilo r longitudinale şi lu n ­ gimi sporite cu 5 0% dacă se înnădeşte în aceeaşi secţiune o c a n t i t a t e relativ m ai mare.

352 . Calculul lungimii barelor de armături Calculul lungimii barelor se face. dar trebuie u rm ărit dacă s-au n o ta t axele barelor sau bara.b" (valabilă p en tru orice înclinare a barelor). de regulă. iar B C = b este înălţim ea de rid ic a t sau devierea laterală care se m a r­ chează pe banc la fasonat. Relaţiile cunoscute sin t l2 = a. îndoiri şi ciocuri. Lungim ea unei bare de a rm ă tu ri se com pune din : porţiuni drepte. asigurarea d is tan ţelo r de la capătul elem en­ tu lui la ca p ătu l barei. Calculul lungimii barei rid ic a te la 45° se po ate face p rin calcu­ lul ipotenuzei / a unui triu n g h i dre p tu n g h ic cu catetele egale a.Innădiri mecanice se pot realiza prin m anşoane deb itate clin ţevi presate la rece.7) . formulele. Lungimea barelor cu armătură ridicată la un unghi a. 8. Elem entele a ju tă to a re p en tru calculul lungim ii s î n t : formulele şi tabelele p en tru calculul necesar lungimii ciocurilor (v. tabelul V II. porţiuni înclinate. corecturile d a to rită frîn tu rilo r elem entului.-f. lungimile p e n tru suduri etc. ev e n tu a l tabelele p en tru calculul lungimii barelor înclinate. U rm ă rin d figura V I I . lu n ­ gimile de petrecere. de proiectant. p rin m anşoane filetate în ş u ru b ate pe capetele filetate sud ate de ca p ă tu l barelor ce se înnădesc sau m anşoane u m p lu te cu cim enturi expansive cu adaosuri. inclusiv grosimea ei. La stabilirea lungimii se v a ţine seam a de poziţionarea a r m ă t u ­ rii. Gîncl unghiul de ridicare a este de / Fig.25. I. î n a n u ­ m ite cazuri acest calcul se face pe şantier. direct de către fierarii be­ to n işti sau de şeful de echipă.25 se vede că b ara rid ic a tă A B cu lungim ea l face p a rte d i n triu ngh iu l A B C . Modul de cotare a planurilor a fost a r ă t a t în cap. în care la tu ra A C = a este diferenţa de lungime a barei ridicate m ă s u ra tă în lungul barei longitudinale.41a. acoperirea cu beton.a ^ 2 = 1. VII. în funcţie de cotele din proiect cind lungimea barei înclinate nu este dată. rezulti n d l .b.sau / = N / a 2 -f.

ţin in d seam a că ciocul se va face pe o rolă cu diam etrul D — 2.2 x 2. b — a x 0. = 2 X 7 (i = 2 X 7 x 2 = 28 cm. o porţiune dreaptă la partea inferioară CD = 3G6 cin ± două por­ ţiuni înclinate BC = DF. tab elu l VI 1.7 = 5 cm .5 x 2 = 48 cm j — diferenţa de lungime in lungul barei este egală cu a = o.7/2 = 25.> 2LC= 25 + 2 x ’ 50 + 2 x 5 = 135 cm | Ljjr w = 2 x R. deoarece unghiul de ridicare este de 15' : — calculul lungim ii se face cu form ula a ră ta tă l = 1. Lungim ea to tală a barei va fi : i = 2 t t + 2 A B + C.. = 30 . + 2L . Lungim ea etrierilor deschişi şi închişi sc calculează prin ad unarea lungim ii ra ­ murilor cu lungimea necesară ciocurilor : L e = 7 d = 7 x 0.D + 2 BC = 28 + 2 x 80 + 366 + 2 x 67 = 690 cm.:< 2. cele două ciocuri v or avea lungim ea i 2 1 . Din secţiunea A —A a grinzii se vede că grinda are baza b = 30 cm şi înălţim ea h = 55 cm.7 cm (ro tu n d 50 cm). V IL4) cu secţiunea trans­ versală şi lungimea arinzii de 3 0 :< 53 x 5 75 cm. lor : b = 55 — .7 şi anum e. O bară de armătură pentru o grindă (v. 23 — Cartea fierarului betonist — cd.41 x 48 = 67. = 2 x 25 + 2 x 50 + 2 x 5 = 160 cm.5 d şl cap ătul d rep t va ivea o lungime de c = 3 d. V II. L it‘ch = R„ + 2 i? . 0 20 are următoarele carac­ teristic: : două ciocuri sem icirculare : două porţiuni drepte la partea superioară A S = — 80 c m . fig.5 = 25 cm : — ramura verticală a etrierului va fi : R.5 = 50 cm. marca Q). 7?„ = 55 — 2 x 2. Pontru s 'a 'n irea lungim ii po rţiu n ilo r înclinate s-a procedat astfel : — din iiu lţiin ea h — 55 cm a grinzii s-au scăzut acoperirile de beton 2 x 2. etrieri 0 8 : acoperirea cu beton 25 mm pen tru a rm ătu ra de rezistenţă şi 15 mm pentru etrieri (v. Stabilirea lungim ii ciocurilor se face cu aju to ru l form ulelor Sau tabelului VI1. calculul exact in axa etri­ erului este : R. calculată in axa bar. La calculul lunjiniii etrierilor se procedează sim ilar ţin in d seam a de grosimea barelor şi grosimea stra tu lu i de acoperire. — 67 cm (înclinarea la 45°):. + 2 R. ele se iau ca ata re din p lan.5 + 2 x 0. = 55 — 2 x 2. l 353 . La stabilirea porţiunilor drepte care trec peste reazeme (A B = EF) s-a ţin u t seama că intre ca­ p ătul elem entului şi m arginea exterioară a ciocului să răm ină 1 cm (10 mm). Porţiunile drepte nu ridică problem e. Dacă se ţine seama şi de grosimea etrierului 0 7 mm. = 30 — 2 x 2.5 + 2 x 0.6).Exem plul 11.5 cm si grosimea unui diam etru de bară. fig. Din înălţim ea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la p artea superioară şl inferioară a grinzii : — ramura orizontală a etrierului va fi : • R. rezultind înălţim ea de ridicare l> (v.4).7*2 = 50. înălţim ea grinzii 55 c in .7 cin (ro tu n d 25 cm) .6 cm şi ia rotu njeşte rezultatul la 67 cin.

) şi sîn t executate.S. de regulă. panouri prefabricate. Plasele uzinate pot fi livrate sub formă de plase plane sau plase in rulouri. 2) Plasele care se execută trebuie să fie intr-un număr limitat de tipuri. A rm ă tu ra de rezistenţă poate l'i şi în tre ru p tă (fig.B. cap. STNB şi ST PB cu 0 3 . transversal (după la tu ra scurtă a plasei) sau după ambele direcţii (fig. ziduri de sprijin. REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 1. în figura V I I . 9 se dau caracteristicile plaselor uzinate care se pot.1 2 mm. 3) Barele transversale se sudează perpendicular pe cele longitudinale. Plasele sud ate pot fi plase sudate u zinale de m are serie şi plase produse în ateliere de arm ă tu ri prefabricate sub formă de plase cu lăţimi mari sau plase înguste ex ecu tate la maşini cu o singură pe­ reche de electrozi. confecţiona la în trep rin d e rea de Sîrme şi Plase Su­ date (I. b. plase sudate. pereţi. de posibilităţile de transport şi manipulare. p a r­ doseli.26. constructive. V). Plasele nu se utilizează la elemente supuse încărcărilor dinamice. 27 şi tabelul V I I . 354 . A rm ă tu ra de rezistenţă a plaselor poate fi dispusă longitudinal (după la tu ra lungă a plasei).) — Buzău.S. 4) Distantele intre barele longitudinale sînt modulate (multiplu de 50 mm). La eonfeeţionarea barelor sudate în uzine şi ateliere este necesar să se ţină seama de urm ătoarele reguli : 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor. PG . o. plase sudate ca armătură nepretensionată in elemente de beton precomprimat. de regulă. silozuri etc. Confecţionarea plaselor su date este co ndiţionată de utilajele de care dispune prod ucătorul (v. Plasele su d ate sînt alcătuite din bare netede sau cu profil perio­ dic OB 37 . din sîrm ă trasă de rezistenţă medie. d). Plasele pot fi utilizate ea : plase sudate de rezistenţă .P. arm ării elementelor din beton a rm a t plane sau curbe (plăci de planşeu şi acoperiş. V I I . Reguli generale Plasele su date sînt destinate. rezervoare. V I I .26. c).

5) Lungimea capetelor ba­ relor longitudinale c. T ip u ri d e p la s e s u d a te : se v a nota a s t f e l : a — cu armătura de rezistenţă longitudinală . R = 2 600 m m . d — în­ X 6 000 . a. V II. 7) Plasele pot fi îndoite cu respectarea razelor de îndoire şi a distanţelor minime de la în ­ ceputul curburii (fig. P 6 x 300/4 X 2 0 0 . Notarea plaselor su date va conţine u rm ătoarele date : — forma de livrare : P — —panou. în figura VI 1.STAS 438/3-80.60.26. = 6 mm . 355 . . c n = c l2 = 50 mm. Exemplu de notare : O plasă s u d a tă sub formă de panou a v în d : d.2 S ) . (3) Plasele au de regulă toate nodurile sudate.27). V II .2 600 x b — cu armătura de rezistenţă longitudinală şi transversală ./clt X lt — — Ii X L — c n + cn /c n + Ctî c (cu semnificaţia de pe figura VI 1. iar lungimea capelelor c t ale barelor transver­ sale va fi ele cel puţin 10 m m (fig. R — rulou . în cifre. S) Raportul dintre diame­ trele barelor se limitează la 0. c n = c (2 = d = 75 mm . longitudinală şi transversală. d. va fi de cel puţin 25 mm.29 se dau combinaţii admise la plasele din sîrme trase pentru beton. Fig. — p aram etrii geometrici ai plasei.75 + 75/50 + 50 treruperea plaselor cu armătura de rezistenţă . d t = 4 mm . /i = 300 m m . c — cu ochiuri pătrate . V I I .STAS 438/3-80. 27). în ordinea u r m ă t o a r e : d t X l. lt = 200 m m . L a oţelurile din PC razele de îndoire se dublează. L = 6 000 m m . Se ad m it şi alte combinaţii pe bază de experim entări.

.

.

o ÎS 2 c ®5 c l o ’ S e o / M 'tb i £| C Ca S .B * 5 °o| I - h j r~ o 03 COX«^ . Un "'O C iaV/«? I O CS " d c - Oi C3 ao G 3 îs ‘d -o -a 5 3 3 <|• BT 3* >M 358 Plasă c u ochiuri dreptunghiulare .~cş-8g ■C T3 *3 c c .2 c * P5 » 3 < ua ■ m ao gv/ă .

d is ta n ţa dintre bare. d upă fisurare. La folosirea plaselor su date trebu ie să se ţin ă sema de m odul lor de alcătuire. VII. diam etrul barelor.15% p en tru elementele din b e to n B c 25 şi B c 27.29. prin curgerea arm ăturii.35 * • • 4. 0. D iam etrul m inim folosit este : 3 mm p en tru arm ări constructive şi elemente prefabricate executate în fabrici (se recom and ă 4 mm) . 359 . Aria secţiunii barelor de re p artiţie v a treb u i să fie de cel p u ţin 10%. Procentul m inim de armare.^.5 5 • • 5. Se recom andă ca procentele minime de arm are să fie : 0. în zone slab solicitate procentele de arm are se reduc la 0. deci să se ru p ă . modul de înnădire şi m odul de ancorare. Combinaţii admise între diametrele barelor care se sudează.10% pen tru elementele din beton B c 15 şi B c 20 .5. b. Procentele se stabilesc în ra p o r t cu aria to ta lă a secţiunii de beton. Diametrele m inim e şi distanţele m inim e şi m axim e între barele plaselor. Se pune condiţia ca elementele arm ate cu plase sud ate să se com porte ca elemente de beton arm a t. ra p o rtu l dintre bare.05%. 4 mm p en tru elemente de rezistenţă execu tate pe şantier (se reco­ m andă 5 mm) . aria secţiunii active. Condiţii generale de armare .6 6 65 V fi 9 /O • • • • • • • 5 5 6 6 65 7/ S 9 • • • • • • • Fig./TW S. 3 3 • yss • 4 '*. a. Form a plaselor im pune reguli constructive speciale p en tru utilizare. 2 .

f mm D istanţa m inim ă între axele plaselor l. iar pen tru barele longitudinale m . V I I . = 0. a. Aria sec­ ţiunilor se determ ină pe baza rezistenţelor de calcul ale arm ăturilo r (v. bare 0 4 : l. Masele plaselor sudate se determ ină cu ajutorul tabelului VII. — Buzău. si condiţie în care s-a calculat tab elu l V I I . — lungime 4.S. Astfel : 1) P e n tru exemplul din figura V I I .49 kg/m-. diam etrele minime se stabilesc prin instrucţiuni speciale.5 mm pentru arm ăturile de pe reazeme şi cele supuse acţiunilor corosive. 26). diafragme sau alte elem ente cu caracter special.80 m . = 200 m m (interax) . plasa are urm ătoarele c a r a c te r is tic i: — lăţim e 2. III). d . de regulă. D iam etrele şi distanţele m inim e între barele plaselor C aractcristici D iam etru l barelor longitudinale d t 3 —7. Unele plase pot avea su d ate cîte două bare alăturate. v.. rezultă din calcul (elementul nu treb u ie să fisureze peste anum ite limite prescrise).S. care reprezintă condiţia unei bune betonări (p ă trun derea granulelor) : distanţele re­ duse se referă la bare care fac p arte din plase diferite. .9. l l .10 mm.P.40 m . D is ta n ţa m axim ă între barele plaselor. I. mm 4 -4 . Tabelul V I 1. P e n tru determ inarea ariei secţiunii arm ă tu rii (tabelul V II.1 mm . 10) se fac calcule sau se folosesc grafice. 30.5 50 în cazul suprapunerii plaselor sudate. Folosirea tabelului V I I . distanţele minime (lumina) dintre barele aceleiaşi secţiuni se pot reduce la 25 m m la plasele infe­ rioare a plaselor şi la 30 mm la plasele superioare. P e n tru fundaţii.1 mm S —12 nun D iam etrul minim al barelor transversale. bare 0 7. sau /. l l se face cu aju to ru l caracteristicilor pla­ selor a r ă ta te în figura V I I . — masa pe 1 m 2 e s t e : pentru barele transversale m .56 k g /m 2 . = 200 m m (interax) . cap. — depăşirile barelor la m arg in e c( şi c t = 100 m m (respectiv j u ­ m ă ta te din distantele d intre barele /. se vor lua urm ătoarele rezistenţe : R a = 370 N / m m 2 pen tru sîrme 0 < 7. Determinarea ariei secţiunii şi masei plaselor sudate. 11. . 360 . R a = 325 N / m m 2 p en tru sîrm e 0 x 8 . — 1. fig. P en tru plasele livrate de I. c. D istanţele minime (lumina) intre barele de rezistenţă ale plaselor s u d ate sîn t în funcţie de d iam etru l barelor.1 . D is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 35 mm (tabelul V I I . 30.9 .

0 0 3.7 7 0 .2 6 0 .6 2 0.0 0 9 .51 1.0 0 kg/m 0 .04 1 .11 200 m m 0.9 2 5.1 9 9 0 . Tabelul V I I .28 1.96 4 .2 8 0 .071 0 . 11.79 300 mm 0 .0 0 7.1 2 5 0 .00 -----.4 4 7 0 .5 0 0 .98 2 .0 0 4.2 4 0 .5 3 0 .0 9 9 0 .5 6 5 0 .5 7 j 0.10 8 .50 kg.58 1.98 150 mm . m asa se obţine p rin în m u lţire a masei unei bare m (kg/m) cu num ărul barelor n şi lungimea lor L (mm) : Tabelul V II.8 3 3.31 13.— m asa t o t a l ă a plasei va f i : /îi = (0.89 9.0 0 9 .0 9 9 0 .9 7 1.24 1. iar fisurile să nu se des­ chidă peste o an u m ită m ărim e.1 2 6 0 :1 5 9 0 .0 7 8 0 .8 6 4.S = 22.9 3 4 .59 1.4 7 5.17 150 m m 0 . 2) P e n tru exem plul din figura V I I .2 3 2 .6 4 2.8 0 0 .58 0.5 1 7 361 .9 9 1.7 8 0.89 faţă de ariile calculate pentru diam etre mici.2 2 3.7 4 1.0 0 5 .92 8 .7 7 0.88 2 .99 12.5 5 4.3 3 0 .96 2 .36 0 .9 4 11.46 300 m m 0 .51 0.88 1.42 1.5 5 0 .06 1.9 4 1. P entru elem entele su b ţiri şi de deschideri n ari.41 1.2 2 2 0.56 1.5 0 3.6 6 0 .3 3 0 .18 3 .53 3.33 100 m m 0 .0 0 7 .0 4 0 .22 0.65 2 .49 + 1.6 5 6.44 6.0 0 3.08 2.4 2 0.26 1.5 0 0 .2 4 6 0 .8 4 1.1 8 0 .31 1.3 9 5 0 .48 2.5 0 3.95 4.5 0 5.49 0.5 5 4 .00 10.89 1.98 3 .33 4. In k g /m ’.98 2 .6 9 8 Aria pentru toate barele.0 0 1 0 .11 1.3 2 1.5 2 3 .97 100 nun 0 . 10.8 3 3.5 0 0 . p e n tru d ista n ţa d in tre b a re de : 50 m m 1.93 2 .99 1.7 8 0 .49 0.60 6 .56) X 2.8 2 0 .0 0 2. b Ia care barele s în t la dis­ ta n ţe inegale.97 2 .08 3.311 0 .1 6 2 .83 1.1 5 4 0 .64 1.4 7 0.9 8 1.5 0 5.2 8 3 0 .11 3.39 0.50 6 .1 9 3 0 . d ato rită rezistenţelor mai scăzute ale barelor mai groase.99 6.0 0 Aria pentru o b a ră cin* 0.48 2 .63 0 . Masele plaselor sudate din STiYB pentru diferite diametre şi distanţe Intre bare (pe 1 m 2 de plasă) D iam etru l b arelo r mm 3.4 X 4.70 2.32 1.66 200 mm 0 .56 1.11 8 .11 1.1 9 0 0 . Instrucţiunile a ra tă cind se fac aceste verificări (la ce dim ensiuni ale elem entelor).3 6 0.98 2.52 0.7 7 4. 30.39 0.0 3 250 111111 0.28 0.63 0 .25 1.4 0 0 .3 9 6 0 .31 0.58 2 .6 4 0 .3 3 Observaţii: P e n tru barele 0 8 — 0 10 s-a lu a t o arie redusă cu 0.26 2.-------M asa unei b a re M asa b arelo r în tr-o direcţie. aria sccţiunii poate rezulta şi din condiţia ca elem entul să nu depăşească o an u m ită săgeală.4 2 0 . aflate la distanţa Intre axe de : 50 mm 1.0 0 4 .23 1.98 1.03 1. 0. A ria secţiun ilo r plaselo r sudate In cm ’/l ni (pe direcţia de calcul) Diametrul barelor nun 3 .66 7.0 0 5.0 5 5 0 .22 7.13 1.48 250 mm 0 .

/. =0099 *1.0 9 9 x 2 0 x 1 .1.567 0. = 0 .4. care este p re v ă z u tă în catalogul de plase. V I I .1 3 . 30.1 1 r 1 o - jI C}= 100 .8 5 = 3 .i9) 2 .2 7 + 1 4 .0kg NOTA D iam etrele barelor si distanta intre b a re se exprima tar tungmle barelor .lr.7!.2 7 ./.1 3 = 1 7 . = 3 . g re u ta tea plasei pe b u c a tă şi to tală. 362 .i * L. T ip u r i d e p la s e ( e x e m p le p e n ­ t r u c a l c u l u l m a s e i) : a — cu d is ta n ţe eg ale in tre b a r e .3 1 1 x 11 X 4 .. — m asa barelor longitudinale : m .1 2 5 = 1 4 . = 0 . b — c u d is­ ta n ţe n e e g a le în tr e b a re şi d e p ă ş iri n e s im e tric e . L c -. d.27kg 17.4 0 kg.60 ”/»--(1.60 k g F ig . — m asa t o ta lă : 7 7 7= 777! + m . Jiij = 771. în m în rrmt — m asa barelor transversale . Plasele cu care se armează elementele sînt indicate cu poziţia lor.77....200 *7.6 = 22. = 77i.65 * 20 - 3. Reguli de redactare a proiectelor la armarea cu plase sudate. iar în extrasul de a rm ă tu ră se indică şi poziţia fiecărei plase.

a un L o n g it sei. A rm area şi e x tra s u l de a r m ă t u r ă 363 .76 107.50 73.70 36.§ U te oo oo Q j — j CL oo CC Kp la s e i o K <N X u~> <N <o Uj o o j d im C aracteristicile Î3 Lungimea ca p e Masa Număr telor lib e re p la ­ Transv.88 36.52 O CN i O O X io v j lo X 26. V II. kg L n iv e l mm mm CN £ ’ -Q ' 0 <o O b u că ţi a un L a toată L clădirea n ive l V i L a toata clădirea 53.00 in \ X iq v i' X X io V I o o i ^ O o ^— t \ i !^ u-> < \l ! * j VI v j X U -) Ijq cu plase s X Fig.70 Cm 73.10 36.50 'vO o ? O <N V I <N - c \ i O O LT) <o O O 3 6.31.

.21.s' t j l.« l.125-0. Iar — lăţimea zonei cu arm are redusă. : J. V II. .‘ n fu n c ţ ie oe m o dul de re z e m a re o plăcii L • l. c — pentru plăci arm ate cruciş cu două plase pe lăţimea elementului şi I .32. b L a t/m e a zonei cu a rm a re red u sâ l a r * 0. C o n d iţii p e n tr u lu a r e a în c o n s id e ra ţie a b a r e lo r s u p lim e n ta re d in zo n ele d e in n ă d ire : a — cazul general . SBr » ~ r B a re S e c ţiu n e lo n g itu d in a le A -A s u p lim e n ta re d m zona de in n ă d ire ------.6 . b — pentru plăci arm ate cruciş cu arm are redusă In flşiile marginale .5 .Zona =*= de în n â d /re * LEGENDA: \ ^ \ P a n o u r i d e p /a s e ] Zonă d t în n c d irt F ig . * 1 .------.

conturul plaselor se reprezintă prin dreptunghiuri (fig.3 1 ).. N otarea plaselor a fost a r ă t a t ă anterior. Se adm ite ca barele adăug ate să fie şi de ca litate PG 52 sau PG 60. l a — lu n g im e a de a n c o ra re c o n fo rm p r e s c r i p ţ i il o r In v ig o a re . plasele se în treru p prin tăiere. depăşirea plaselor peste reazem e. VI 1. V II. în funcţie de calitatea oţelului şi m arca betonului (fig. V I I .33. se consideră aria to ta lă a plaselor astfel alese. Barele care se adau gă plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c ă u ta să fie de calitate ap ro p ia tă barelor din plase. î n cazul în care se folosesc mai m u lte plase.32). dim ensiunile plaselor intre axele barelor marqinale extrem e. Aceste bare se sudează între ele la colţuri şi se vor suda şi de placă în cel p u ţin două p uncte de sud ură de fiecare parte a golului sau vor avea lungimea necesară de ancoraj. 365 . lăţimea de înnâdire p t ambele direcţii ale plaselor. — cyi s u d u r ă p r in p u n c te . (fig.33). d i i . b — p r in a d e re n ţă : d„lf d»: — d ia m e t r u l barelor su­ p lim e n t a r e . Dacă peste plase se adaugă bare legate cu sîrm ă se vor ad ău ga şi aceste bare in calculul secţiunilor.Pentru plăci se vor indica pe planşe : poziţia plaselor (sus şi jo s). a v în d aria secţiunii ec h iva­ lentă barelor întrerup te. Fig. B a re le d e b o rd a re a le g o lu rilo r în p lă c i d e b e to n a r m a i c u p la s e s u d a te : o. V 1 1 . ca această arie să fie cît mai ap ro pia tă de aria de calcul. d t i = — —.— d ia m e t r u l b a r e lo r dt l = 9 O î n t r e r u p te . iar golul se va borda cu bare suplim entare. în dreptul golurilor din plăci. d i. .

(fig. a. lungimea totală de petrecere la poate fi de 30 </.34. /„ = 4 0 d 1 = 4 0 X 5 = 200 111111 < 250 111111 . în figura V II. la construcţiile executate monolit pe şan­ tier. d). V II. cit şi pe lăţimea plasei (innădire pe direcţia barelor de repartiţie).3. pentru realizarea continuităţii plaselor..34). Înnădirea a două plase sudate din S T N B . lungimea de innădire /„ se măreşte la două ochiuri plus + 50 mm . Barele de repartiţie nefiind considerate bare de rezistenţă se adm ite ca înnădirea lor să se facă fie prin suprapunere (petrecere). înnădirea plaselor sudate în foarte multe cazuri. V II. acestea se înnădesc prin petrecere (suprapunere) fără sudură. b. dar nu mai puţin de 40 rfj (f/j fiind diametrul barelor de rezistenţă longitudinale). V II. 366 . a tit în lungul plasei (de regulă înnădiri pe direcţia barelor de rezistenţă).. lungimea de suprapunere ls trebuie să îndeplinească numai condiţia / = 40 </. > 2. fie cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigură petrecerea plaselor speciale cu bare 0 < 12)Petrecerea plaselor se face in următoarele condiţii (fig. această lungime se aplică şi în cazul în care plasele au bare care diferă ca diametru mai m ult decît raportul di/d. nu se poate face armarea cu o singură plasă . la = jO mm ( 5 cm). L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le de r e z is te n ţă v a fi in zonele sla b s o lic ita te (m a i p u ţ i n d e ju m ă t a t e d in s o lic ita re a m a x i m ă ) : /„ = 1 ochi •+ ■ 50 111111 = 200 111111 + oO m m = 250 111111 (25 cm ) . (dar 1111 mai puţin de 25 cm). în cazul în care înnădirea se face în zona cea mai solicitată a plăcii. L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le dc r e z is te n ţă v a fi In zonele de so lic ită ri m a x im e la e le m e n te În c o v o ia te sau în tin se /„ = 2 ochiuri 50 111111 = 100 + 50 = 450 111111 (45 cm). Înnădirea plaselor din sîrm ă trasă (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezultă din condiţia : petrecerea minimă se face pe lungimea la egală cu un ochi de plasă + 50 mm. Lungimea de petrecere Ia nu include extrem itatea barelor. V II.5.34 se arată şi cazurile de înnădire fără bare trans­ versale in cuprinsul înnădirii. înnădirea pe direcţia barelor de rezistenţă. E x e m p lu l 12. dar 1111 mai mică de 15 cm. se notează cu La barele cu profil periodic.35): 1) Lungim ea de petrecere minimă pentru barele cu 0 4. iar condiţia /„ > 40 d1 se aplică şi în acest caz. inclusiv extrem itatea barelor. fie la ambele plase (fig. e). fie la o singură plasă (fig. lungi­ mea totală. Această lungime minimă de petrecere se admite dacă înnădirea este într-o zonă slab solicitată (jum ătate din solicitarea maximă a plasei). înnădirea pe direcţia barelor de repartiţie. cu ochiuri p ătrate de 20 m m interax cu bare longitudinale 0 5 şi bare de repartiţie 0 4. î n cazul înnădirii în zona comprimată.34. deci nu în mijlocul plăcii.

.i > 5 cm ii f i --h...... C _O — . ...1 . în n ă d ire a p la se lo r su d a te p e d ire cţia b a re lo r de rezis­ te n ţa : • ^ a _ cu barele de repartiţie transversale dispuse în acelaşi plan ..34.o— — a~ L t“ h :P . 1 1I 1ZJ L I . e — fără bare transver­ sale în cuprinsul înnădirii la ambele plase ... -L..1.. b — cu barele de rezistenţă longitudinale şi de repartiţie transversale in planuri diferite . ■U^— i Vedere A -A m eu 1 ... O ■ Q . J L _ _ 11 I II I .. V II...._____ m r S O----\ V ' "‘ O ' 1* —r —1 1 1 — r T " II 1)4-4— 1 1 1 1 1 1 1 X — _L_ J __ _1L 1 1 . ... c — cu barele de rezistenţă in acelaşi plan . o r t\\r b - h \ w \ • IT TT r _r \r~ ir ■ t— '». r Fig.. £= _o____ a .a d2 » .o--------o-------. d — fără bare trans­ versale în cuprinsul înnădirii la una din plase . — lungimea totală de su­ prapunere...*5cm a A o-------..o .

. @ — barele longitudinale extreme ale plasei de bază. ^1 5 d 2 tiţie : a— . b — înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă în planuri diferite. @ — plasă suplim entară . ® — plasă de bază .^ 10cm.înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă In acelaşi plan . ® — barele longitudinale extreme ale plasei suplim entare . c — înnădirea plaselor sudate cu bare de rezistenţă 0 < 12 mm cu ajutorul unei plase sudate suplimentare .

= 100 m m (10 cm). Ancorarea plaselor sudate Ia reazeme sim ple (fără încastrare »au continuitate). O b ară tran sv e rsală a plasei de rezistenţă de jos trebuie să se găsească dincolo de m arginea interioară a reazemului la distanţa precizată în proiect (min. la arm a rea plăcilor de dim ensiuni mari.2) Lungim ea de petrecere m inim ă pentru barele cu 0 > 4. 1 369 . de exem plu p en tru a r m ă tu ra de rezistenţă de la p a r te a inferioară a plasei.5 d 2. V I I . în cazul folosirii plaselor suplimentar» 21a = 2 X 100 m m > 15 d . (fig. 37 şi V I I . Ancorarea şi întreruperea plaselor sudate De regulă. iar barele transversale trebuie să aibă diam etrul barei d3 > 0. Exem plul 13.. î n figura V I I . la =■ = 100 mm (1 0 cm). l. D acă barele de rep artiţie rf2 sin t m ai m ari de 4 m m . plasele sudate. L a acest mod de a m p la ­ sare se respectă condiţia ca aria înnădirilor să nu fie m ai m are de j u ­ m ă ta te din aria to ta lă a arm ăturii. 36 se a ra tă m odul de plasare a înnădirilor de rezis­ ten ţă. Observaţie. 24 — Cartea fierarului betonist — cd. lungimea de petrecere se dublează. egal cu cel al plaselor. 38). P en tru plasele din exem plul 12 lungimea de petrecere m inim ă a ba­ relor de rep artiţie va fi la = 50 m m (5 cm) deoarece d3 < 4 mm . n a tu ra rezemării). Ancorarea plaselor su d ate pe reazeme se face în funcţie de tip u l reazemelor. (plasa suplim entară trebuie să aibă dia­ metrul barei care asigură petrecerea d. 4. 3) L ungim ile de petrecere. a. se execută fără ciocuri. 2 5 —50 mm) în funcţie de soluţia constructivă (tipul de planşeu.

370 .5cm) | Barele ve rticale ale plaselor diafragm elor / Turnarea în / p rim a etapă Fig.i_.151 — ■ —— -a----.#_ di * 2 . VII. centuri etc. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme sim ple : a — cazul general .figurat plasa <je peste reazem >0. cu etrieri .5 cm Perspect/vă l. c — recomandare de ancorare in diafragme din beton : cl — cazul rezemării pe grinzi. & > 5 dr (recomandabil *1 0 d. J *0.37. b — cazul rezemării plăcilor prefabricate pe elemente de beton sau metal .. e — cazul plăcilor prefabricate cu arm ături de continuitate.151 â -_ _ B a rele o rizontale ale / plaselor diâfragmeloPK \> 5 c m cm (recom a n d ab il 0.

(fig.. 371 .151 : {2) . 2) î n cazul în care b ara tran sv e rsală nu p oate depăşi m arginea interioară a reazemului. î n tr e p te .a ----L —> ■ ..1 5 1 . Ancorarea se face 111 două m o d u r i : 1) Ga la reazemele simple (cînd este posibil acest lucru). Lungim ea to ta lă a plaselor rezultă din deschiderea plăcii la care se adauga „lungimile suplim entare.251 0 . 39). < 3 ) şi @ ® şi @ . t '! 0 . B a ­ re le 0 şi @ ... necesare petrecerii pe reazeme con­ form precizărilor de mai înainte. d a to rită etrierilor sau barelor verticale la d ia­ fragme.(5) @ / t. b.. b Fig.o ■ j—H-T .251 0. 0 (?) I □ ^1r1 1 j — J --. 0 . iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longi­ tudinale cu 100 mm (10 cm) dincolo de m arginea reazemului (se adm ite şi tăierea barei transversale p en tru introducerea barelor longitudinale pe reazeme). * — (±) — ■ ---.. V I I . Ancorarea plaselor sudate la reazemele eu încastrare sau con­ tinuitate ale plăcilor. P e n tr u c la r it a t e e le a u f o s t d e s e n a te în p la n u r i d if e r it e .. ultim a b ară tran sversală se poate opri la 50 m m (5 cm) de m a r­ ginea reazemului.38.1 5 1 0. P lă c i a r m a te p e o d ire c ţie c u p la s e s u d a te : a — p la s e s u p ra p u s e d e c a la te . se găse sc în a c e la ş i p la n . b — id e m . . V II.

372 .-—t. în treruperea plaselor în deschidere. (fig. b — prin prevederea ultimei bare transversale la cel mult 5 cm înainte de marginea reazemului. dincolo de m arginea in te­ rioară a reazemului treb uie să fie de cel p u ţin un ochi şi j u m ă t a t e da plasă.1 _*_____ a " ‘ J---. u ltim a b ară fiind pe p o rţiunea verticală (dincolo de îndoitură). Se p revăd urm ătoarele condiţii (pentru plasa de sus) : 1) L ungim ea to ta lă a zonei de ancorare. d. zodr--6ccm>25cm A1 0 cm lO cm jjjg'^^Pi/ncfe/e M x -0 n o r Perspectivă Fig. 2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare la 90° a v în d pe această zonă cel p u ţin două bare transversale. lungimea de trecere dincolo de reaze­ mele co ntin u e trebuie să fie cel p u ţin 10 rfj. Luarea în consideraţie a încastrării plăcilor pe reazemele de capăt. c. — / x„ t. Se face în urm ătoarele si­ tu aţii : 1) î n zona com prim ată. V I I .* ii i 1 ] i i! l_____ *_ ___*___ _. L a barele cu profil periodic.-6Jc/n>25cm ! .39. E x e m p le d e a n c o ra re p e re a z e m e a p la s e lo r s u d a te în p lă c i c o n tin u e a r m a te p e o d ire c ţie : a — prin trecerea ultimei bare transversale dincolo de marginea reazemului . V II. 40).

a r m ă tu ra şi la cele postîntinse. î n proiecte sînt cotate to a te armările. l/2och i .40. zonele de ancorare au o im­ p o rta n ţă mai m are . 3 mm). toroanele 7 0 /? . 1. litele din 2 şi 3 fire. canalele trebuie să fie poziţionate cu respectarea unor reguli specifice. La arm ăturile preîntinse. barele cu profil periodic tip PG 90 şi PG 100 şi oţel tip Sigma (ultimele încă nestandardizate). 373 . b — pe re a z e m e m a r g in a le cu în c a s tr a r e . V II. cu lunecări mici (max.-5^3 ?1ochif5 respectiv * b/2 M arginea inferioară a reazemului 2) î n zona întinsă. A n c o ra re a p la s e lo r s u d a te p e r e a ­ z e m e la p lă c i c o n tin u e sa u în c a s tra te : a — pe r e a z e m e in t e r m e diare ale p lă c ilo r c o n tin u e . P e n tr u c l a r i ­ tate nu s -a f i g u r a t o p a r te din arm ătura p r e lu n g it ă p e reazemul in t e r m e d ia r . P e n tru pretensionare se folosesc procedeele a r ă t a t e în capitolul VI. trebuie să asigure o bună blocare.a aşezarea arm ă tu rii nepretensionate trebuie să se respecte regu­ lile de la subcapitolul A pen tru betonul arm at. 111 special la pretensionarea pe tip are au to p o rta n te . utilajele de pretensionare. 4) Gel p u ţin o treim e din aria secţiunii a r m ă tu rii întinse se v a a n ­ cora pe reazeme aşa cum s-a a r ă ta t.F ig . C. P e n tru elementele scurte şi foarte scurte. Elemente cu armătură preîntinsă Ga a r m ă tu ră se folosesc sîrmele SBPA (a m prentate). dar fierarul betonist trebuie să cunoască m odul cum a g în d it proiectantul cînd a făcut planurile de armare. dincolo de secţiunea Î11 care nu m ai este nece­ sară (betonul po ate prelua ?ingur eforturile de întindere). REGULI PENTRU ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT I. 3) Plasele din sîrm e în tre ru p te se ancorează dincolo de zona iu care nu mai sînt necesare prin prevederea în această zonă a cel p uţin două bare transversale iar cele din profil periodic pe o lungime de cel p u ţin 35 cl (d = diam etrul barei întrerupte). de asemenea.

De asemenea se ad m it sporuri pentru p ro tecţia anticorosivă. 20 m m pentru plăci cu grosimi < 100 m m . Proiectul po ate prevedea şi acoperiri m ai reduse la an u m ite tipuri de elem ente (element centrifugat. . se vor p re ­ vedea obligatoriu frete din oţel moale din sîrm ă 0 6.Transferul se face lent. acoperirea cu beton va f i : 15 mm pentru plăci cu grosimi < 100 m m . b. P oziţionarea arm ă tu rii trebu ie făcu tă cu m u ltă grijă. ondulări. distanţieri şi plase sudate. armate cu sîrm e S B P A . — diametrul exterior al toronului sau barei. La p a rte a superioară d is ta n ţa se măreşte. armate cu PC 90 sau PC 1 0 0 . 20 m m (sau d) pentru celelalte elemente armate cu PC 90 sau PC 100. Acesta este de 4 mm pen tru sîrme independente şi de 3 mm p en tru sîrmele din îm ­ pletituri (liţe) şi toroane. călăreţi. se pun la d istan ţe egale 3 —5 a rm ă tu ri transversale supli­ m en tare (etrieri închişi. 15 m m (sau d) pentru plăci < 100 m m . î n zona de ancorare se aşază etrieri închişi 0 6 . toro ane T B P şi L B P . — 15 m m . stabilindu-se o ordine de tăiere a barelor.) se p re v ăd în proiect. Acoperirea eu beton pentru elemente folosite în medii neagre­ sive. 374 . P e n tru aceste elemente. Distanţa m inim ă (lumina) dintre armăturile plasate la partea inferioară (faţă de direcţia de turnare a betonului). frete etc. armate cu T B P . Măsuri de îm b u n ă tă ţire a aderenţei barelor pe zonele de c a p ă t (su­ dări de scu rtă tu ri. Acoperirile cu b eton se sporesc a s t f e l : — cu 5 m m la elementele neprotejate supuse intemperiilor . p ro te ja t cu tencuială pe m inim um 15 mm etc. grătare). Acoperirea cu b eto n m e n ţio n a tă se corelează cu acoperirea a r m ă ­ turii nepretensionate. 25 m m pentru celelalte elemente armate cu T B P . Diametrul m inim al barelor de pretensionare. 8 mm. pen tru a se m enţine în zonele de cap ăt eforturi u nitare reduse. a. . carcase. c. 20 mm pentru celelalte elemente armate cu sîrm e S B P A . La ca p ătu l elementului pe lungime egală cu 1/4 din lungimea do ancorare. în jurul barei. Deflectarea arm ăturilo r (devierea) nu treb u ie să depăşească 10 — 15° p en tru barele din PG 90 şi 25° p en tru sîrm a SBPA. foc etc. .). cu pasul de 30 la 50 mm. — la m in im u m 30 m m pentru elementele în contact cu păm întul. frete.8 m m . . D istanţa minimă va fi egală cu cea mai m are din valorile : — dimensiunea m inim ă a granulei agregatului dagr -f 5 m m . folosind car­ case. la dis­ t a n ţ e de 150 mm. La oţelul PG 90 şi PG 100 ( 0 > 16 mm) pe o lungime de 10 d.

Ancorarea arm ătu rii se face de regulă la capetele elem entului sau în zone com prim ate în exploatare. 41. . în această zonă se mai prev ăd etrieri închişi 0 8 la d istanţe de 150 m m. fie sub formă de arm ă tu ri continue (fig.41. /I / S 375 Fig. In v ec in ă tatea fiecărui ancoraj se vor dispune două sau trei plase de sîrm ă cu cel p u ţin 4 bare pe fiecare direcţie . . fiind comune mai m ultor ancoraje. Plase pentru zona de ancorare. . V I I . Ordinea de tensionare a a rm ă tu rii se alege astfel ca să nu se pro­ ducă eforturi un itare mari. V I I . VI). cu pas 5 0 —80 m m. iar m arca m ortarului de to rc r e ta t arm ă tu rile exterioare va fi m inim um Bc 20.--- f7. dar poate fi şi exterioară elementului. a. VII. av în d ochiuri de 60 —100 mm. lt). A rm ă tu ra se introduce de regulă în canale. Elem ente cu armătură postîntinsă Elem entele cu a r m ă tu ra po stîn tin să de regulă se arm ează cu fas­ cicule sau bare (v. o arm are pe două direcţii.10 mm. prim a plasă se aşază la 30 mm de fa ţa plăcii de repartiţie . R ezistenţa pe cub la 28 zile a amestecului de injectare v a fi de 30 N /m m 2. Zonele de transm itere. a. Plasele se fac fie sub formă de plase sudate. de regulă. .41. cil d iam etrul fretei cores­ pu nză to r presiunii ancorajului. în această zonă se prevede. . distanţele dintre plase vor fi de 5 0 —70 mm. Zona de ancorare (transm itere) se po ate arm a şi cu frete 0 6 . . Nu este permisă folosirea plaselor legate realizate din bare inde­ pendente (fig. Acestea vor fi t r a t a t e special . 14 m m şi apoi înglobate in beton.2. cap. D ev iaţia canalelor nu va depăşi 20° p en tru extragerea uşoară a ţevilor din PVG sau P E. D iam etru l arm ăturilor care alcătuiesc plasele va fi de 6 — 14 mm. Plăcile metalice de re p artiţie vor fi prevăzute cn praznuri sud ate 0 1 0 . l' ---1 --‘s . c). i --.

Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l ancorajului şi m odul de pretensionare. pentru pretensionarea succesivă . Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l canalului şi m ărim ea acestuia.12). pen tru a asigura această zonă la transfer. în cazul ancorării . e. Distanţa m inim ă (lum ina) dintre canale la armătura postîntinsă.107/0-76 anexa T). tra n s p o r t sau la solicitări locale. extinzindu-se cu o lun­ gime de h/2 de fiecare p a rte a ancorajului (fig. 50 m m pentru canale necăptuşite ale fasciculelor cu d ext = SO mm. şi la canale căptuşite ale fasciculelor cu d. piese m etalice cu praznuri. Distanţa minim ă de la axa ancorajului pînă la marginea secţiunii. Acoperirea va fi de 20 mm p en tru m o rta r to rc r e ta t şi 30 m m p en tru beton. Ancorarea în deschidere. pentru pretensionarea succesivă a două fascicule ală­ turate (d a to rită g abaritu lui plaselor. Această distan ţă variază între 60 şi 160 m m după mărimea fasciculului. 376 . Acoperirea cu beton a armăturilor postîntinse.xt = SO m m . Acoperirea cu beton a canalelor. m a n ip u ­ lare. 40 m m pentru canale necăptuşite. inel-con cu ancoraj fin cu dorn . luîndu-se urm ătoarele valori m inim e : 30 m m pentru canale căptuşite. Ia fascicule cu drxt max = 60 mm .. STAS 10. V I I . 0 0 — 2S0 m m . la fascicule cu d ext max = 60 mm . b. d. m ărim ea fasciculului şi are valorile : 8 0 — 130 m m . c. f. Această acoperire este de regulă egală cu d is ta n ţa m inim ă (lumina) între canale la care se scade circa 10 nim.în deschidere se prevede p en tru zona de tra n sm itere o arm are suplim entară dispusă pe porţiun ea de înălţim e h / 4 de lingă ancoraj. pentru ancoraje alternate. d. Distanţa m inim ă între axele a două ancoraje învecinate. 2 5 0 — 400 m m .L a capete (zonele de rezemare) se p re văd bare longitudinale.

fie elemente de su p ra faţă (elemente curbe. PENTRU INDUSTRII P en tru a economisi m aterialele deficitare (oţelul şi cimentul) s-a trecu t la folosirea elementelor uşoare şi foarte uşoare. industria m etalurgică. Elem entele de beton a r m a t au fost in cea m ai m are p a rte înlocuite cu elemente prefabricate din b eto n precom prim at. 377 . UŞOARE. 4) Grinzi transversale tip macaz din beton precomprimat pe care se montează grinzi secundare din beton p reco m prim at etc. cu învelitori din azbociment. depo­ zite. construcţii de maşini. Se folosesc m a i des u rm ătoarele sisteme : 1) Grinzi cn inim ă plină din beton precomprimat pe care se m o n ­ tează fie elemente secundare. m ateriale plastice. 2) Grinzi cu zăbrele din beton precomprimat sau beton armat pe care se m ontează fie grinzi secundare din beton precom prim at. industria uşoară. fie direct elemente de suprafaţă. Tipurile de hale a r ă ta te se folosesc în m a jo ritatea industriilor m a ­ terialelor de construcţii. 3) Arce din beton prccomprimat sau beton armat pe care se m ontează grinzi secundare din beton p recom prim at şi plăci din beton celular sau alte tip u ri de elemente.). elem ente curbe U P H . ele­ mente sem itubulare etc.C a p it o lu l VIII a r m a r e a p r in c ip a l e l o r t ip u r i d e e le m e n t e d in b e t o n a r m a t Ş! b e t o n p r e c o m p r im a t A. grinzi sau pane din beton precom prim at. industria lemnului etc. halele se realizează in prezent din elem ente prefabricate tipizate.etc. ARMAREA HALELOR PARTER. î n general.

1 b sîn t a r ă ta te soluţionări de hale p a rte r cu elemente liniare (grinzi) precom prim ate şi elemente de suprafaţă (chesoane. grinzi din beton precom prim at. V I I I .3). ca elemente secundare sau ca elemente principale de rezistenţă. E s te a lc ă tu ită din p unct de vedere constructiv din grinzi principale transv ersale de 12. a.00 m. mai ra r se folosesc deschideri mai m ari sau trav e i de 9 m. sînt a r ă ta te elemente p refabricate de su prafaţă p e n tru acoperirea halelor industriale. Hale cu grinzi cu inimă plină din beton precomprimat E v o lu ţia concepţiei asupra proiectării şi perfecţionării tehnologice de execuţie a halelor a dus la m ărirea gradului de prefabricare a hale­ lor şi la folosirea u n o r'e le m e n te de beton precom prim at liniare şi a unor elemente de s u p ra faţă de deschidere mare. R ig iditatea şi stab ilita te a de ansamblu (spaţială) a halelor se re a­ lizează prin efectul de cadru d a t de stîlpi şi grinzile transversale sau longitudinale şi de efectul de diafragm ă plană (şaibă) pe care il reali­ zează elem entele de acoperiş. cu extradosul plan sau curb şi cu g re u ta te redusă dato rită folosirii betoanelor de calitate superioară şi a precom prim ării.). H ala tip cu pod ru la n t (fig.T ra n s p o rtu l tehnologic poate fi făcut fie la sol. î n general.00 m din b eton p recom prim at care reazemă pe stîlpi. Deschiderile halelor folosite in mod cu ren t sînt de 12 . a v în d elemente de acoperiş tip cheson cu deschidere de 6. fie cu m ijloace. în figura V I I I . în cele ce urm ează se dau cîtev a exemple de hale şi de armări. în figura V III. cu tra v e e de 6. Multe hale se execută du p ă proiecte tip. plăci II. de regală t o t din beton precom prim at.de ridicat (grinzi de rulare sau grinzi suspendate de elementele de aco­ periş etc. în ălţim e a raţională a halelor fără pod ru la n t este în ju r dc 5 m. 1. S tîlpii s în t p re tu r n a ţi sau prefabricaţi. cu a n sa m b lu l învelitorii de tip uşor care asigură izolaţia. 24 şi 30 m cu travei de li sau 12 m . L a deschideri peste 18 m şi cu poduri ru la n te peste 120 kN se folo­ sesc portalele pen tru asigurarea stabilită ţii halci în lungul său. T etc.).00 m. elemente de aco­ periş de sup ra faţă mare. 1 a şi VII1. prefa­ bricaţi sau pretu rn aţi.ă fie extensibile cel p u ţin în plan longitudinal. lăţime 378 . 18 . î n com ponenţa halelor se folosesc stîlpi din beton arm a t. 15 . halele sîn t concepute s. 2. 21 .

t r a n s ­ ferul se face d u pă ce în beton se realizează 3. A baterea admisă la poziţionarea toroanelor . 4 b). lum inatoarele s în t din cupolete din poliesteri a rm a ţi cu sticlă (PAS). Grinzile se ridică 379 . Hale parter din grinzi şi elem ente de suprafaţă prefabricate curbe.00 m (fig. de 1.Fig. Grinda are secţiunea dublu T.50 N /m 2. de 2 mm pe orizontală şi 3 mm de la m arginea elementului (aco­ perirea cu beton). V III. P entru toroane. la execuţia pretensionării se respectă urm ătoarele re g u li: se p re în tin d toroanele pe tip are le a u to p o rta n te metalice la un efort 122.la . La execuţia elem entului se foloseşte beton m arca B 500 .4 kN pe fiecare toron. Arm area grinzii transversale din beton precomprimat cil deschidere de 12.este de ^ 3 mm pe v e r­ ticală. 4 a şi V I I I . a rm a tă cu 9 toroan e T B P 12 (7 0 4) cu forţa de rupere F r = 1 4 7 k N .50 m . V I I I .

Ordinea de aşezare a arm ăturii se stabileşte in ateliere şi începe cu carcasa C6 (pentru poziţionarea toroanelor). cap. cu distanţieri. Arm ătura nepretensionată este formată din carcase alcătuite din sîrme STNB şi oţel PG 52. după confecţionarea la maşini de sudat prin puncte (cu o singură pereche de electrozi). V III. Ordinea de întindere a toroanelor se stabileşte prin proiect. tn minimum 30 min după transfer cu ajutorul urechilor de agăţare. toleranţele variază în limitele 10 mm.l b. Poziţionarea carcaselor se face. H ale p a rte r d in grin zi şi elem en te de su p ra fa ţă p re fa ­ b ric a te p lan e. repere trasate pe capetele toroa­ nelor. sudate la maşini (v. V III. V). aceste carcase sînt îndoite la forma secţiunii transversale. Carcasele C3. verificarea alunecărilor în ancoraje şi blocaje etc. cap. * Forţele de pretensionare se verifică conform fişei de pretensionare (v. V) folosind doze. C i şi C5 sînt prezentate în desen desfăşurate în plan (fig. Proiectul prevede de regulă şi toleranţe pentru execuţia carcaselor şi poziţionarea m ustăţilor şi altor piese metalice .Fig. îmbinarea grinzilor între ele şi pe stîlpi este arătată în figura V II I.4 d folosind 380 . 4 c ) . manometre.

2. d . e. i — f î ş ii cu g o lu r i ro tu n d e d in b e to n a rm a t sau p r e c o m p r im a t .Fig. c — e le m e n te I I c u rb e d in b e to n p r e c o m p r lrn a t . h — p lă c i d in b e to n c e lu la r a u to c la v iz a t . . V II 1. f — ch cso a n e d in b e to n a r m a t . p — ch c s o a n e d in b e to n p r e c o m p rim a t . j — u n d ă p a ra ­ b o lo id h ip e r b o lic d in b e to n p re c o m p r im a t. E lem en te p re fa b ric a te de su p ra fa ţă d in b eton a rm a t i o — e le m e n te T d re p te d in b e to n p r e c o m p r im a t : b — e le m e n te n d re p t» d in b e to n p re c o m p r im a t .

382 .

00 m ( G 12) o u toroane.00 m. hale e u elemente de . pentru travee d e 6. Plan armare.PLAN ARMARE G RINDA G12 Fig VIII. Armarea grinzii precomprimate d e 12.4 a.

.

25 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . 1 385 .

VIII.4 d„ Detalii de îm binare a 386 .îm binare grindă p e stîlp MARGINAL curent SECŢIUNEA 3-3 SECŢIUNEA 7-7 SECŢIUNEA 2-2 C D ?*?0 i 2 2 © . a Fig.« .

.ÎMBINARE GRINDĂ PE STÎLP CENTRAL CURENT SECŢIUNEA l-i SECŢIUNEA 6-6 \ ----■l~6 grinzilor G 12 pe stîlpi.

94 6.1 2 — 1.96 2 7 .66 0.5 6 — .6 0 0. fa) C a rc a s a C 6 8 5 5 2 2 6 2 086 0 .05 M asa. c4 m &) 5 5 6 13 9.3 5 5 T o ta l m /Q M a s a .0U 1.4 e.67 0 .3 5 k q P C 5 2 (1 ) C a r c a s a (2) C7 5 10 4 1 8 (Î7) T o ta l 74 m /Q 6 . k g /m a rc a 7.30 U.6 8 k g /m k g /o de o fe l 0.075 43 .2 5 19.P r!7 /n e c unei b a re T ip u l de c a rc a s ă Bucă f i M a rc a L u n g im i S im b o l 05 6.9 7 0 .754 6 .8 0 6 .17 9. — — _ __ Fig.80 5.8/.07 0.67 16 7 0. k g /< i C a rc a s a C 5 (12) 00 kcT / m a r c a 5 4 5 33 T o ta l m / t M a sa.30 2 3 .15 0167 0.67 1.3 0 < fs ) fa) 0.83 0. kg/<t> kq / m a re a d e o fe l 0.8 0 — — _ — — — . M asa.3 9 5 2 .62 T o ta l m /< t M a sa.67 f 08 5 (y C a r c a s a ( T ) 10 C 7 (t) ) 8 10 4 1 3 11 1.80 0 .6 7 0..21 0 .68 m/it> PC 5 2 010 1.68 0.61.6 2 — — 2 . k q /t> k g /m a rc a 6 C a rc a s a (s) 5 2 6 C 3 T o t a l m/<t> d e o te l 2. 0.12 33.6 0 0.3 2 0.70 5 .01 17. k g / p k g /m a r c a de o ţe l v ) (6 ) C2 v ) 5 8 5 T o ta l 4 9 12 m /t > 4. i2 k g P C 5 2 (8) 5 — — M a s a .7 8 285kqP C 52 . E x tra s de a rm ă tu r ă p e n tr u c a rc a ­ sele g rin z ii G 12.92 0 .04 7.04 7.3 0. — — 1. k g /Q k g / m a r c a d e o te l C a rc a s a — — — — __ — — — — .156 t.67 0. k g /m M o sa. k g /m M o sa .1. k g /m d e o te l 5 .156 4 .4 8 0J95 1.12 0 .!.156 4.5 5 0.68 0 .617 T o t a l m /t > M o s a .2 5 5 .156 0. k g /m M o s a .8 8 19A 7 6.395 7.46 0. k g /m M a s a .0 k q P C 5 2 M a s a .70 4.15 0.5 5 17. 6.4 8 4.66 0335 0 .156 5 .15 0.54 1.3 5 4 .1 5 6 1.617 1.75 668 0 .5 9 M a s a .52 16.26 8. kc 7/ m a r c a k q /t> d e o te l 1. k g /m M asa.06 2 7 . V III.4 2 0.

cu gradul de precizie 7 (STAS 7721-76). Condiţiile cerute pen tru calitatea betonului şi execuţia pretensionării sînt similare cu cele a ră ta te mai înainte. Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea : 1) Se m ontează etrierii m arca @ sudaţi de laminatele a şi b şi se sudează între ele conform detaliului A . V I I I .00 m d in beton precom prim at şi ele­ mentele de su prafaţă se vor confecţiona numai în fabrici de prefabri­ cate sau de către unităţi specializate la care se asigură o calitate cores­ punzătoare. Grinzile şi elementele de suprafaţă se to a rn ă în tipare m e­ talice autoportante. Toleranţele de întindere şi prin dispoziţie tiţie uniformă şi abaterile vor fi conform STAS 6657/1-76. Ordinea tăiere a toroanelor sînt figurate în . S) Se m ontează barele m arca 0 . pline sau cu goluri. Armarea grinzii longitudinale din beton precomprimat cu deschide­ rea de 12. (2). 5) Se m ontează carcasele (C5) t o t pentru bulb. 6. fără pod ru lan t (fig.proiect sau sîn t date de şantier .00 m (fig.00 m şi deschideri de 12. b. tip cupoletă sau t i p omidă (continue). 389 . Hală tip. 7) Se m ontează carcasele C3 apoi carcasele C2. executate de regulă din poliesteri arm aţi cu sticlă (PAS). î n îmbinare se folosesc în plus etrieri dubli la 15 cm. ® şi Q). V I I I .plăcuţele prevăzute pe capul stîlpului care de regulă se sudează cu cornierele de la baza grinzii. 15 şi 18 m. 6) Se m ontează carcasele inimii C I şi CV şi agrafele m arca © şi (g) conform figurii V I I I . Grinda longitudinală de 12. la fixarea ordinii se ţine seama de o repar­ a eforturilor în grindă în tim pul pretensionării. 2) Se m ontează reţelele E l care poziţionează toroanele. G rinda este arm a tă cu 16 toroane T B P 12 (7 0 4). 4) Se amfilează întîi toroanele din bulb şi apoi celelalte.5). 3) Se m ontează carcasele C i care se execută întîi desfăşurat şi apoi se îndoaie la forma bulbului din figură. de asemenea etrierii m arca (2). pentru lum inatoare.00 m cu pan tă la partea superioară şi elemente de sup rafaţă curbe tip II sau tip T cu lăţime de 3. 6). iar m ustăţile din grindă şi stîlpi sînt sudate sau nesudate conform prevederilor din proiect. E ste alcătu ită din punct de vedere constructiv din grinzi longitudinale de 12.

390 d e suprafaţă t ip ii.VIII. Fig . Hală c u grinzi din beton precomprimat şi elemente .5 a.

391 .

392 PLAN ARMARE GRINDA G 1Z .

VIII. 393 . Armarea grinzii precomprimate transversale d e 12.CI C‘1 Fig. Detalii d e armare.00 m ( G 12).6 b.

Carcasele se execută la maşinile de s u d a t a u n ităţii de execuţie. care se m a n e ­ v rează num ai cu ajutoru l grinzii de m anipulare (v. 8). 7 are deschiderea de 12. A rm area elementului curb de acoperiş tip II din beton precomprimat. (fig. F o rţa de pretensionare realizată cu prese monofilare. 4) Se m ontează plasa ST 419. care au o secţiune t r a n s ­ versală cu pereţi dubli şi pinteni pe care reazem ă elemente de su p ra ­ fa ţă tip T sau chesoane. 3) Se m ontează carcasele C2.în tin d e re a toroanelor se face cu o presă monofilară. Controlul pretensionării se face p e rm a n en t conform fişei de p re te n ­ sionare şi regulilor obişnuite de control (pierderile de tensiune nu t r e ­ buie să depăşească circa 19 kN /toron). E lem entu l curb din figura V I I I .00 m şi este a r m a t cu toroane t i p T B P 12 (7 0 4) în nu m ăr de 4 sau 6 toroane după tipu l încărcării de pe elem entul curb (diferite zone climatice). O v a r ia n tă de realizare a halelor cu grinzi longitudinale se obţine prin folosirea grinzilor Q (omega).) plasate la capetele elementului.00 m şi l ă ţi­ m ea de 3.5 şi 5 cm).S. Grinda este precom prim ată cu 30 toroane T B P 12 (7 0 4). T ransferul se face cînd rezisten ţa betonului atinge 30 N / m m 2. cap. este de 122. care treb uie să asigure acoperirea cu b e to n p re­ v ă z u tă în proiect (placa are grosimea de 3. A rm ă tu ra pretensio nată din nervuri se execută pe şabloane.40 kN. pe fiecare toron. 2) Se amfilează toroanele. sub form ă desfăşurată. Ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor este de sus în jos şi alternativ la o nervură şi la cealaltă. L a tran sfer betonul trebuie să aibă m arca în j u r de 30 N /m m 2. VI). î m ­ binările pe stîlpi şi între grinzi se fac conform proiectului asigurînd con­ ti n u it a t e a prin a rm ă tu ri su d ate sau bucle betonate. P e n tru poziţionarea corectă a carcaselor şi plaselor se folosesc purici din m aterial plastic. A rm ă tu ra nepretensionată este realizată în carcase confecţionate şi îndoite după tehnologia a r ă t a t ă anterior.P. 394 . apoi carcasele C3. apoi se îndoaie cu dispozitive speciale.S. Ordinea de montare a armăturii este u rm ă to a re a : 1) Se m ontează carcasele CA. în placa elementului se foloseşte o plasă de sîrm ă su d ată ST 419 liv rată de fabrica I. —Buzău a M inisterului Industriei Metalurgice. Toroanele se poziţionează cu ajutorul reţelelor R 1 (20 buc. V I I I .

VIII.7 a. Planul d e armare al unui element curb tip I I din beton precomprimat.Fig. .

S E C Ţ IU N E A FiK. VIII. .7 b. Detalii de armare a elem en tu lu i curb tip ii din beton p re c o m p rim a t.

Planul d e armare a grinzii omega GM12 d e 12.Fig. VIII.8. .00 m deschidere.

iar plăcuţele de rezemare P 2 sînt prinse cu praznuri sudate (fig.9 b). Hale cu arce din bston precomprimat Hala tip fără pod rulant din figura V III.2. V III.00 m deschidere şi tra v e i de 6. V edere de ansam blu. rezemate pe stîlpi din beton armat preturnat. Panele de 6. etrierii 0 8 sînt îndesiţi pe reazem.9 a. Arcul are tirantul postcomprimat cu două fascicule 2 x 1 8 0 5 SBP 1.9 a este alcătuită din punct de vedere constructiv din arce precomprimate cu tirant. Armarea arcului (le 18. Zona de capăt este întărită cu plase sudate (3 buc. Armătura nepretensionată a tirantului este formată din 4 0 10 PC 52.50 m. Subansamblul de învelitoare este alcătuit din azbociment.00 m . H ală in d u stria lă p a rte r cu arce d in beton p reco m p rim a t de 18. Structura este contravîntuită. Arcul este armat cu 6 0 16 PC 52. trecute prin teci PVC cu 0 50.00 m precomprimat cu tirani. precomprimate. V III. 398 . Fig.00 m deschidere. reazemă pe arce şi se solidarizează de acestea cu un şurub M 14 şi cu o eclisă metalică fi­ xată pe arc. Stîlpii sînt preturnaţi pe şantier sau prefabricaţi în fabrici de pre­ fabricate şi montaţi în fundaţii pahar.) prinse de cornierele de reazem . cu pane din beton precomprimat şi elemente de streaşină şi dolii din elemente din beton precomprimat. dispuse la 1. iar montanţii din 2 0 10 PC 52.

E trt> B /20 L60 *60*10-200 .

VIII.9 c. .400 SECŢIUNE A Fig. Detaliu d e armare a arcului în zona d e reazem.

9 b). VIII.9 d. fig. .C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . D etalii de arm are c u plase sudate (v. V III. l Fig.

P e console s în t p re v ăzu te plăci P I din oţel la t an co rat p riu su dură cu a rm ă tu ri înglobate în console. 402 . 10 şi se m ontează îa fundaţii p a h a r (v. VIII. V E D E R E 1— 1 V E D E R E 2—3 Fig. 10 a. D in stîlp s în t lăsate m u s tă ţi pen tru îm binarea cu arcele.S tîlp ii preturnaţi au form a din figura V I I I . A rm ă tu ra longitudinală cu mărcile Q) şi (2) este îndoită la capul stîlpului p en tru a arm a şi consolele de pe reazeme p e n tru arce. P e n tru m an ipu lare stîlpii s în t p re v ăzuţi cu cîrlige. V I I I . Stîlpi preturnaţâ la hale parter cu arce din beton precomprimat. cap. C).

VIII.IO b.® 11 r C0 70 < 0 2 — 1 E tr» 6 /2 S L v = J . 403 .5 0 m Elr * 6 /til2 3 Fig. Detalii de armare a stihiilor preturnaţi.S 0 m (£ ) l • (.A R MA R E 6 <S © R *J3| © 1 SECŢIUNEA 1-1 SEC ŢIU N EA 2 -2 L tW m E t r * 6 / 2 5 IS O ) VEDERE 3-3 © ® © © n o M © Q) .

6 0 3. prefabricată sau pretensio nată este practic aceeaşi.30 Lunaim e / t k q /m k n /i> Total T o ta l.50 5. kg __ •' T .90 L. 176 To n ală 7.70 2.5 L M asa Pe m 7. VIII.00 0. Hale a căror structu ră de rezistenţă este realizată cu aju to rul arcelor.80 1.00 2 2 .22 16.2 5 2 .EXTRAS rea 1 2 3 L 5 6 7 8 9 P2 < t> ÎL ÎL ÎL 1 L ÎL 8 6 6 6 12 Buc L 2 2 2 2 2 30 20 5 6 Lurxjrrva 7.96 6. d ato rită consumului m are de m anoperă.10 1.56 Laminate kg 17.23 60.LQ L.2C 9 .00 1320 76.2>3 15. 38 .03 M osa. Concepţia constructivă pen tru realizarea monolită.B5 15.65 P e b uc.OG 9. Folosirea arcelor din beton arm a t. ex ecu tate monolit. Extras da armătură pentru stîlpi.00 O te l-b e ion 0 9 37 38 .OL kg 7.6 0 PC 5 2 7300 3 250 Beton S u d u ră cu e le c tr o z i EL 4 6 f Fig.00 9W 111. 3.8 5 1.96 2 .9 7 6 .6 0 am Ol 73j3d 73. Hale parter realizate cu ferme şi arce din beton armat a.V 121 11.70 3.50 1. îşi găseşte în prezent o aplicare lim itată. 404 .'j O 10.95 12.10 c. Cofraj m2 t 2 .10 1.60 EXTRAS DE LAMINATE Denum ire PI O tel lat Oimensiuru 100x10 Lungi­ Buc m ea 2 2 .75 CARACTERISTICI E lem en t S tîlp Volum m3 1. cofraje etc.70 DE ARM ĂTURĂ OB 3 7 06 *8 O 1L 012 PC 5 2 * ÎL 31.0L 0.

Zonele de ancorare sîn t îngroşate p en tru preluarea efor­ turilor locale. ancorate la capete cu piese sudate.9 a s-a a r ă ta t o secţiune transversală printr-o hală p a r te r realizată cu arce. î n figura V I I I . î n fi­ gura V III. cînd arcul este realizat din a rm ă tu ri elastice (oţel-beton). 11 sînt a r ă ta te diferite moduri de ancorare a t i r a n ­ tului. în aceste zone se prevede în plus şi o a rm ă tu ră tran sversală puternică (etrieri. profile lam inate. 12 se prezintă aspectul de ansam blu al unei hale realizată clin ferme de beton arm a t. cu bare independente de oţelbeton. Nodurile fermei sînt suficient de dezvoltate p en tru a se p u te a a n ­ cora barele m o n tan ţilo r şi diagonalelor care sînt a rm a te cu cîte 4 bare bine ancorate in tălpi în zona nodurilor. Barele de oţel-beton pot fi introduse şi în grinzile longi­ tudinale sau in bulb (întărituri). Hale a căror structură este realizată eu ajutorul fermelor din beton armat. *) Planşele sini plasate la sfirşilul cărţii. Utilizarea fermelor din b eto n a rm a t la realizarea halelor industriale a fost destul de ră s p în d ită în cincinalele anterioare. frete. 405 . D in p u n c t ele vedere constructiv aspectul halelor cu arce clin b eton a r m a t monolit este similar cu al celor din beton precom prim at.Folosirea arcelor eu tiran ţi pretensionaţi este în prezent posibilă d a to rită progreselor tehnologice înregistrate în ex ecu ţia elementelor prefabricate şi a celor pretensionate. cu bare filetate şi plăcuţe etc. la arce şi ferme. Arcul are p revăzute m u s tă ţi pen tru reali­ zarea conlucrării cu elementele ele acoperiş care se m ontează pe hale. carcase). special prevăzute în capul arcului. da­ torită consumului redus de m ateriale pe care îl reclam ă (oţel. P e n tru a preveni apariţia unor săgeţi m ari la t i r a n t u l principal al arcului. î n figura V I I I . P rob lem a principală la aceste tip u ri constructive este ancorarea t i r a n t u l u i sau barelor întinse in noduri în special la cel de capăt (la reazem). b. acesta se execută cu o eontrasăgeată şi se ancorează de arcul propriu-zis prin m o n tan ţi. P e n tru preluarea eforturilor locale (de întindere) care sînt deosebit de mari. în plan şa I* se dă u n exemplu de arm are a unei ferme clin beton arm a t. Barele în această zonă s în t ancorate în mai m ulte m o­ duri : cu plăcuţe sud ate prin ad eren ţă folosind bucle. ciment). F e rm a are clouă p a n te şi reazemă pe nodul superior de ca p ăt a v în d şi o legătură cu stîlpul care se betonează după m o n tare a fermei. P e n tru tira n ţi apare eficient să se folosească în loc de oţel-beton.

c — prin plâci de ancoraj şi freta) . e.Fig. A n co rarea tira n ţilo r la fe rm e şi a rc e i a — prin fretaj . g — prin aderenţa. b.ll. V I I I . d — prin plâol de ancora) (corniere) . 406 . 1.

dintr-un singur tronson. planşa I). VIII. 4. S tru c tu ră de h a lă re a liz a tă cu ferm e d in p a n o u ri a sa m b la te p rin p re c o m p rim a re : a — cu travee de 6. Hale parter realizate cu ferme din beton precomprimat In trecut s-au realizat elemente de fermă din beton arm at asam­ blate prin postîntinderea a r m ă tu r ii. iar la nodul de capăt sînt m ontate şi reţele (plase cu ochiuri dese). Tălpile au arm ătura continuă (v. Talpa superi­ oară are m ustăţi pentru asigurarea conlucrării cu elementele de aco­ periş. iar pentru manipulare este prevăzută cu cîrlige de agăţare. 407 . b — cu travee de 12.12. pentru a se realiza indici tehnicoeconomici mai favorabili s-a trecu t la execuţia în tipare a unor ferme din beton arm at de 12.Fig. P en tru preluarea efor­ turilor locale mari din noduri se pun etrieri închişi deşi.00 ra. 15 şi 18 m.00 m .

Elem entul este a r m a t cu plase exe­ c u ta te de I. 408 .00 m. 12 şi 14). din sîrm ă tra s ă STNB şi oţel OB 37. blocajul fasciculului se face cu ancoraje inel-con (v. modul de arm are a elem entului prefabricat U P H cu deschiderea de 15.1 3 a se a ra tă realizarea halelor uşoare din grinzi precom prim ate şi elem ente spaţiale tip U P H cu deschideri de 12 . Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea: 1) Se montează barele marca Q) şi @. î n ta îp a de jos se lasă la tu rn a re un gol realizat p rin teacă din b an dă de oţel de grosime 0. urechile de agăţare şi apoi plasele P I şi P 2 de la partea inferioară şi se leagă barele marca (2) şi @ de barele acestora. iar în figura V I I I . a. VI).00 m. 4) Poziţionarea armăturii se face prin clislanţieri din material plastic. 5. 15 şi 18. L a arm area acestei ferme s-au u tiliza t carcase s u d ate ex ecu tate în fabrică. = 65 mm care se extrage d upă t u r ­ narea betonului.2 mm şi 0 in. 10.Fermele se to a rn ă în poziţie orizontală.P. cap. Hale fărâ pod rulant realizate cu elemente de suprafaţă tip UPH din beton precomprimat î n figura V III. carcasele C I.S. A rm ă tu ra n epretensionată a tălpilor şi diagonalelor fermei este alcătuită din carcase sudate prin puncte sub form ă desfăşurată (plană) du p ă care s în t îndoite (cu dispozitive speciale cu raza mare) sub form ă de carcase închise. P o stîn tin d ere a se face prin tensionarea fasciculului de la ambele C apete. Armătura nepretensionată. Noduiile fermei s în t a rm a te suplim entar. 3) L a partea superioară se montează plasele P I şi P 2 şi barele marca 0 şi ® care se leagă de plase. 2) Se amfilează toroanele. Fasciculele au în com ponenţa lor 14—28 sîrme.00 m şi lăţim ea de 3. n u m ăru l lor fiind în funcţie de deschiderea fermei. Marginile s în t în tă rite p rin carcase. iar d upă întărire şi deco­ frare se execută postîntin derea tălpii inferioare cu fascicule de sîrm ă S B P I (v.S. La capete are p rev ăzute a rm ă tu ri su p lim e n ta re din oţel PC 52 şi OB 37 ( 0 6. 13 b şi c. î n planşa I I se a r a tă arm a rea unei ferme de 18 m deschidere (cu ta lp a precom prim ată). —B uzău şi cu carcase sud ate ex e cu tate în fabrici. VI). cu carcase speciale şi etrieri închişi. cap. tip u l de încărcare etc.

Hală fără pod rulant din elemente d e suprafaţă tip UPH.1 3 a.Fig. VIII. 409 .

VIII.ll' ■NT • "•■A M i i i 4 .J- l"l'. «U \j jSSs .C m li « m m ■ O l« fc to v î .13 b.j i gr î 9 / i 9x i 9 i # i 9 r 1 410 rig. Armarea elementului UPH-15/3.

13 c.SECŢIUNEA Scara 110 A -A Fig. 411 . Secţiuni transversale. Armarea elementului UPH-15/3. VIII.

. construcţiile industriale p arter în cadre. realizînd şi pe această direcţie cadre. care la rîndul lor sint solidarizate în direcţie perpendiculară to t cu grinzi. încărcare etc. construcţiile speci­ fice cu stîlpi peron. unde stru ctu ra de rezistenţă trebuie să preia încărcări mari. Betonul folosit are marca 500. In categoria halelor grele se consideră halele parter executate mo­ nolit şi halele etaja te pen tru industrii la care presiunea pe planşee este de 10 —30 k N /m 2. construcţiile pe. La construcţiile monolite stru ctu ra de rezistenţă este alcătuită din stîlpi solidarizaţi cu grinzile. Construcţiile de locuinţe cu schelet de beton arm a t se execută mai rar. formînd cadre plane. construcţiile etajate cu planşee ciuperci sau dale. Rezistenţa minimă a betonului la tr a n s ­ fer este 35 N /m m 2. Construcţiile specifice pentru acest sistem sînt construcţiile e ta ­ ja te în cadre de beton arm at. d a r s în t şi cazuri cînd elementele prefabricate nu pot fi utilizate. A rm ătura prelensionată. Ori de cîte ori este posibil se folosesc construcţii prefabricate. stîlpi şi grinzi cu zăbrele. 412 . solidari­ zate de stîpi cu învelitori grele şi sisteme constructive ale halelor uşoare cînd se folosesc subansambluri de acoperiş grele ce au deschideri mari. aceasta este dimensionată în consecinţă. R eţea u a plană de grinzi şi plăcile de legă­ t u ră formează şaibe nedeformabile.b. Preîensionarea se face pe tiparul a u to p o rta n t cu prese monofilare. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CADRE P entru anum ite industrii. Aceasta este alcă tu ită din t o ro a n e T B P 9 (7 0 3) care pretensionează elementul după două diagonale. O mare atenţie se dă şi acoperirii cu beton la care se adm ite o a b a ­ tere de m ax im u m 5 mm. Abaterile admise la poziţionarea arm ăturii sînt de 1 mm la a rm ă ­ t u r a pretensionată şi de 5 —10 mm la lungimea şi lăţimea plaselor şî carcaselor. Betonul este pregătit cu un vibrofinisor şi t r a t a t termic. d upă tipul elem entului (deschidere. B.). N um ărul toroanelor pe o direcţie de pretensionare variază de la 5 la 9. iar la livrare de 44 N /m m 2.

în special pentru a rm ă tu ra transversală din capetele stîlpilor şi grinzilor. 413 . în prezent. în prezent se execută numai construcţii p arţial monolite. aşa cum s-a a r ă ta t în cap.2 . 14. cu distanţa dintre cadre de circa 12. Cadre din beton armat monolit pentru hale industriale parter P entru hale industriale cu pocluri rulante grele s-au folosit In trecu t construcţii pe cadre cu trei deschideri ca cea din figura V I I I . ridicarea a rm ă ­ tu rii pe reazem.6 ? ~ Z. arm area consolelor. VII.00 m.W -i. _ L . Armarea unui cadru monolit de hală industrială.oo P L A N COFRAJ H l I m Z .1.W •frZ.B 2 -A . to. Secţiune transversală prin hală. La această soluţie trebuie re ţin u t modul cum se armează vutele.M i- Fig. î n mod prac­ tic.Z ffU . Grinzile s în t prevăzute cu vute. _ W ^ 2 . VIII. -V il -ţy-ZflZjfrZ. pen tru zone seismice se respectă unele prevederi supli­ m entare. Stîlpii exteriori sînt elastici pen tru a permite dilatări şi contracţii în plan t r a n s v e r s a l . X . Jegătura de la colţurile cadrelor.14 a. placa este din beton arm a t monolit.6Z-^~ 00 u m . J ____ L .

1 4 b. .AMARE CAD RU CURENT / \ 414 unui cadru monolit 'ujDQ£/8<p-ld Fig. Armarea S£ d e hală industrială. VIII. Detalii d e armare.

Planşeele sînt alcătuite din chesoane prefabricate suprabetonate. riglele principale sînt prefabricate. iar planşeele se pot executa din elemente de planşeu de tip II de 6 —12 m (fig. Cadre din beton aiinat în soluţie integral prefabricată. c. 15 se prezintă arm area unui fragm ent de cadru m o­ nolit cu placă monolită. în zone seismice. ridicarea a rm ăturii pe reazeme. iar riglele de rigidizare se execută pe şantier. In această v a ria n tă stîlpii halelor se to arn ă monolit pe fiecare n i v e l : grinzile (riglele) pot să fie prefabricate. Cadre din beton armat etajate în soluţie monolită.Oţelul PC 52 este fasonat fără ciocuri sau cu ciocuri drepte. planşeele sînt prefabricate parţial sau în to ta lita te şi de asemenea o p arte din rigle. folosirea etrierilor închişi pe reazeme şi la stîlpi. la intercalarea de travei mărite. F undaţiile sînt de asemenea pre­ fabricate. b. riglele (griczile) cadrelor se execută fără v u te . VIII. 415 . iar a rm ă tu ra tran sver­ sală (etrierii) este îndesită la capetele stîlpilor şi în zona consolelor. îndesirea etrierilor pe reazeme ş i ' la capelele stîlpilor etc. planşa II). iar stîlpii şi fundaţiile din beton arm a t prefabricat. şi anume : modul de înnădire la stîlpi. a v în d etrierii din oţel OB 37.2. Cadre etajate din beton armat a. î n figura V I I I . La armarea stîlpului central (planşa III) este folosit oţelul FC 52 pentru bare de rezistenţă. de asemenea pot fi şi continui pe înălţimea a două sau trei niveluri.16) sau din planşee predală. Se atrage a ten ţia asupra poziţionării arm ăturii prin purici şi distanţieri. iar elementele de planşeu s în t de regulă complet prefabri­ cate (fig. stîlpii po t fi de înălţim ea unui etaj cu con­ sole lungi sau scurte. 17). după noile norme de arm are se acordă u n rol mai mare arm ă­ turilor transversale prin etrieri şi continuităţii arm ăturii pe reazeme şi la colţul cadrelor. P en tru con­ strucţii cu deschideri egale. VIII. Toate elementele sînt prefabricate. Cadre din beton aim at etajate în soluţie parţial prefabricată. 18 se arată o soluţie de hală P + l integral prefabri­ cată. avînd învelitoarea din azbociment izolat termic. Pe ferme se m ontează grinzi secundare prefabricate. Construcţiile actuale se exe­ c u tă numai parţial m o n o lit. conform reglementărilor pentru calculul în zone seismice. la care se foloseşte pentru şarp an tă ca element de rezistenţă ferme de acoperiş din beton arm at precom prim at (v. riglele cadrelor se măresc şi se prev ăd de regulă grinzi cu v u te pe reazem. î n figura V I I I . Construcţiile e ta ja te din cadre flexibile au riglele cadrelor orizontale.

15 . o e/= > Fig.416 S I * --7 9 1 *1 m--7£/*e(4) Exemplu d e armare a unei porţiuni d e cadru etajat. VIII.

b — a lc ă tu ire a u n u i n o d . 27 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd . 2 — s tilp d in b e to n t u r n a t m o n o lit in c o fra je de in v e n ­ t a r . 1 417 . 4 — e le m e n t de p la n ş e u t i p I I .Fig. 2 — g r in d ă de r ig id iz a r e p r e fa b ric a tă tr a n s v e r ­ s a lă . 3 — g rin d ă p r in c ip a lă p re fa b ric a tă lo n g itu d in a lă .16. 5 — s u p ra b e to n a re a r ­ m a tă . Elementele structurii parţial prefa­ bricate pentru hale industriale etajate : a — e le m e n te le s tr u c t u r ii . VIII.

418 .17. b —alcătuirea unul nod . 3 —grindă longitudinală prefabricată . 1 —stîlp din beton armat cu console scurte prefabricat sau preturnat pe şantier . V III. E lem en tele stru c tu rii in te g ra l p re fa b ric a te — v a ria n ta stîlp i cu console scu rte — p e n tru h a le in d u s­ tria le e ta ja te : a —elementele structurii .Fig. 2 —riglă transversală prefabricată . 4 —element de planşeu tip II i 5 —suprabetonare armată.

Fig.) .P. VIII. Hală etajată din elemente p refab ricate.18 a.T. Secţiune transversală (proiect I.C.

Hală prefabricate.420 § ■li io' U i O K etajată din elemente < /> • I Fig.1 8 b. Secţiuni longitudinale. VIII. .

3 . — la hale industriale H /h < 14 (12 la poduri ru lan te grele).). Stîlpii treb u ie să îndeplinească condiţii de rig id ita te ex prim a te p rin ra p o rtu l dintre înălţim ea H a stîlpului şi lăţim ea h a secţiunii transversale. 19. oameni. . m ateriale. Regulile de arm a re a stîlpilor a u fost a r ă t a t e la cap. iar în al doilea rîn d trebu ie să reziste te n d in ţei de încovoiere din efectul de cadru. Secţiunea cea mai u tilizată este cea dreptunghiulară.) care treb u ie să suporte eforturi de compresiune.22. (fig. frete etc.3. dublu T. arcele etc. A rm ă tu ra se aşază periferic stîlpilor şi cît mai uniform şi simetric. V I I I . casetate. C om portare similară cu stîlpii au to a te elem entele de tip b ară din construcţii (barele fermelor. tu b u la re (la cei centrifugaţi). Stîlpii de hale industriale. Stîlpi din beton armat pentru clădiri şi hale industriale Stîlpii sînt d estinaţi a prelua în prim ul rî n d forţele de com presiune pe care le tra n s m ite g re u ta te a clădirii şi încărcările pe care le su p o rtă (utilaj. 5 . a v în d grijă să se asigure acoperirea cu b eton şi o b u n ă legătură prin a r m ă tu ri transversale (etrieri. a. 421 . L a stîlpii de rezistenţă ra p o rtu l H /h variază a s t f e l : — la construcţii obişnuite H /h < 25 (20 la b eto n din granulit) . Form e constructive. L a halele industriale se folosesc şi stîlpi cu goluri sau stîlpi d u ­ blu T cu inimă plină subţire (fig. mijloace de ridicat etc. R a p o rtu l dintre laturile d re p tu n ­ ghiulare din secţiunile tran sversale este h/b = 1 . din 5 în 5 cm p în ă la înălţim ea sec­ ţiunii de 80 cm. de regulă. VII. Secţiunea tra n sv e rsală a stîlpilor şi m o d u l cum apare a r m ă tu ra în secţiunea tran sv e rsală se vede în fi­ g u r a V I I I . a — d). Stîlpii cu goluri sîn t în prezent s tu d ia ţi p e n tru corecta dimensio­ nare a ram urilor. .). V I 11. b. din podul ru l a n t şi din conlucrarea spaţială a construcţiei. Cele mai u tilizate forme de secţiuni s în t : dreptunghiulare. circulare. a n de regulă. Secţiunile transversale pen tru la tu ra mică v ariază de regulă în tre 20 şi 40 cm. formele a r ă ta te în figura V I I I . în cruce. A im are a stîlpilor. Dim ensiunile se iau. 20. A rm ă tu r a poate fi elastică (oţel-beton pen tru b eto n a rm a t sau be­ to n p recom prim at) sau rigidă (din lam in ate de oţel). 21). poligonale etc. barelor transversale şi zonelor de legătură. apoi m ultiplii de 10 cm.

..19. Tipuri d e stîlpi pentru hale industriale._.422 1® 1 J= U j 3 l uj a f V D f\ ^-1 ^ r j i ±. VIII. . _ Fig._ '•<1 p .

VIII.Fig.20. Secţiuni transversale ntilizate pentru stîlpi. .

. SECŢIUNEA 2-2 □ hr U ^ J [::: j□ 1 *r SECŢIUNEA 3-3 > mz. VIII.21. SECŢIUNEA 7-7 '/// l/) -c bs u | L m Y . — 5O O 4 —• uH h Fig. Stîlp cu goluri pentru hale in­ dustriale.j.

.22. A rm a re a s tîlp ilo r (se c ţiu n i tr a n s v e rs a le ). X □ZZ3 N O T A : L u n g im e a c io c u lu i ( x J ta e f n e r i = W d /: □ F ig.N o \\ \ c X . V I I I .

reprezinţi pottiunea activă a arm ăturii transversale. A rm a re a co n so lelo r sc u rte şi a a rtic u la ţiilo r.23. arc etc. a). Stîlpii prefabricaţi au prevăzute m ustăţi (ochiuri) de agăţare (prin­ dere) în macara (v. 426 . e. Stîlpii sînt prevăzuţi c i console scurte pentru sprijinirea grinzilor de rulaie sau a elementului de acoperiş (grindă. 2/3 I. P entru preluarea eforturilor de tăiere (forfecare) arm ă tu ra este ridicată (coborîtă) ori de cîte ori este posibil şi com pletată cu etrieri deşi (arm ătură transversală. V III. F ig. fig. V I I I . Armarea consolelor şi articulaţiilor. V III. E xem ple de arm are a consolelor din capul stîlpilor se pot vedea şi îu figura V I I I . de aceea se folosesc etrieri dubli sau suplimentari (v.23. V III. b — consolă de stîlp marginal ea secţiune variabilă . f — console de stilpi centrali cu secţiune variabilă .Armăturile de rezistenţă (longitudinale) ale stîlpilor trebuie să se găsească din 2 în 2 în colţuri de etrieri. arm ă tu ra de la partea întinsă a consolelor se ancorează în stîlpi şi se distribuie simetric în console. 22). 10 b. 10 b). c. V I I I . fig. A rm ă tu rile p o t *1 a stfe l a r a n ja te in c it să in te rv in ă d e d o u ă o ri în re z is te n ţa co n so lei : a — consolă de stîlp marginal cu secţiune constantă . Consolele stîlpilor sînt solicitate la încărcări concentrate mari care produc eforturi locale puternice de forfecare. fig. h — al­ inarea articulaţiei cu bare încrucişate la un stîlp pe fundaţie . 14 şi planşa III. g — arm area articulaţiei cu miez la un stîlp pe fundaţie . încovoiere etc.). Consolele se armează puternic pentru a prelua aceste eforturi . c — arm area transversală a consolei scurte cu bare înclinate I d — arm area transversală a consolei foarte scurte . fermă.

d noduri de colţ . VIII. c. întreru­ perea armăturilor loagitudinale la col­ ţurile cadrelor. b.25. . f — noduri interm ediare. (Călorert) Fig VIII.24.Fig. Armarea nodurilor de cadre : a. e.

V III. 24). în tru c ît to a te eforturile din articulaţie se preiau n u m ai de a rm ă tu ră. I I şi I I I s-au p u t u t u rm ări m oduri de a rm a re a nodurilor la cadrele e x e c u ta te monolit. de regulă din b eton a r m a t precom prim at. V I I I . bolţi. î n nodurile cadrelor cu v u te. V I I I . dis ta n ţa d intre secţiuni fiind de 30 d (fig. g. V III. P e n tru colţurile de cadru cu eforturi de întindere la fa ţa exterioară. cadre şi la grinzi continue cu articulaţii. Se po t realiza articulaţii perfecte sau articu laţii parţiale (prin mic­ şorarea secţiunilor la 1/3 sau 1/4). în riglă pe o lungim e de 30 —40 d în zonele întinse şi pe 20 —30 d în zonele com p rim ate (pen­ t r u oţeluri tip PG se vor lua lungimile reco m an d ate la cap. Grinzi de rulare Grinzile de rulare (fig. De obicei se folosesc grinzi de ru lare sim plu rezem ate.î n prezent articulaţiile de beton armat se folosesc m ai rar. Secţiunea transv ersală folosită este. L a halele industriale. A rm ă tu r a din riglă se ancorează în stîlp. A rticulaţia se în trebu inţează. în cap. arce. A rm ă tu ra nod urilor de cadru. în treru p e rile arm ă tu rilo r longitudinale se fac de regulă conform fi­ gurii V III. de regulă. î n cazul solicitărilor m ari (m om ente încovoietoare mari) nodurile s în t p re v ăzu te cu v u te (v. 14). la baza şi în capul u nor stîlpi.26 ) se ex ecută în prezent în fabrici. de regulă. VII). ^ 4. î n exemplele din cap. L a deschideri mici se folosesc şi grinzi de rulare d in b eton arm at. leg ătu ra dintre rigle şi stîlpi treb uie reali­ za tă cît m ai corect p en tru a prelua întinderile din fibrele întinse (de la p a rte a superioară şi inferioară) şi eforturile de forfecare. fig. V II s-au a r ă t a t criteriile de arm are a elementelor frîn te (grinzi). h). etrierii se aşază normal pe vute. Barele care se îndoaie d u pă un arc de cerc au raza m inim ă de 15 d. iar cea din stîlp. A rm ăturile transv ersale (etrieri) se îndesesc în dreptul nodurilor p e n tru preluarea eforturilor de întindere din această zonă şi a preveni flam barea barelor longitudinale la eforturi a ltern ativ e d a te de forţele orizontale provo cate de cutrem ur.2 5 . d. Se poate ad o p ta şi soluţia de fretare a regiunii com prim ate a v-utei. Barele se în treru p num ai cîtţe două în aceeaşi secţiune tran sv e rsală. sub form ă de T sau dublu T. A rm ă tu ra din articu laţii se ancorează de asemenea putern ic şi se p retează p en tru preluarea eforturilor locale (fig.23. 428 . A rm area articulaţiilor treb u ie să fie puternică.

).GRINDA CR6-80-C 429 Fig VIII. Secţiune longitudinală (proiect .C.P. armat.T.26 a. Armarea unei grinzi d e rulare din beton I.

0 ) C /) tu o U j io E “* ^d Sd. Q J 'd c £ o 'o 3 a S < Uj o U co j b fl E 430 .

adîncim ea de fundare. cu nervuri. L e g ă tu ra de co n tin u ita te pe reazem se realizează prin m u stăţi. condi­ ţiile de exploatare ale clădirii (încărcări. s u p ra faţa de rezemare şi condiţiile de izolare se aleg în funcţie de : natura terenului şi nivelul apelor subterane . P e n tru arm area grinzilor de ru la re se pot utiliza şi carcase s u d a te puternice. fundaţii speciale din beton armat (circulare. Corpul de fu nd aţie se găseşte de regulă sub nivelul terenu lui . poligonale. A rm ă tu ra de rezistenţă este din oţel PG 52 şi nu are p revăzute ciocuri ro tu n d e. iar lă­ ţim ea b este de 1 /2 —1/4 din h. asigurîndu-i nedeform abilitatea acesteia p înă lalimitele ce-i conferă siguranţă. adîncimea de îngheţ (talp a fundaţiei găsindu-se sub această adîncime) . L a grinzile simplu rezem ate se poate obţine c o n tin u ita te a lor printr-o zonă de legătură bine a rm a tă şi betonată. fundaţii continue rectilinii şi circulare din beton sim plu sau beton armat . C. fu ndaţii de adîncime .înălţim e a li a grinzii se ia de 1/7 —1/10 din deschiderea I. fiind de o lăţim e destul de m are p e n tru a m ări rig id ita tea tra n sv e rsală a grinzii. Grinda are legături cu stîlpii şi p e n tru preluarea forţelor de frînare longitudinale şi transversale.). fu n daţii precomprimate etc. ARMAREA FUNDAŢIILOR F u n d a ţia este p a rte a de construcţie care tra n s m ite terenului încăr­ cările construcţiei.). im portanţa clădirii şi seismicitatea regiunii . el reazemă pe u n s tr a t de fund are ce se găseşte la o adîncim e re la tiv mică. ci num ai ciocuri drepte. T ipurile obişnuite de fu n d a ţii s î n t : fundaţii izolate din beton şi be­ ton a r m a t. 431 . Deoarece terenul are ca p a c ita te redusă de a prelua compresiuni. b eto n ciclopian. P e n tru preluarea forţelor tăie to a re pe reazem s-a pus m u ltă a r m ă ­ t u r ă rid ica tă (înclinată). Pe g rin d ă se p re văd piese metalice p en tru rezem are pe consolele stîlpilor şi prinderea şinei. fu n d a ţia asigură o s u p ra faţă de rezem are m are.. F u n d aţiile p o t fi din zidărie de piatră. fundaţii din reţele de grinzi şi radiere din beton armat . T alp a grinzii se proiectează de 10 — 14 cm. u m id itate etc. b eto n simplu şi b eton arm at. Tipurile de fundaţii. făcînd trecerea de la secţiunile m ai reduse ale stîlp ilo r sau elementelor de construcţii 1as u p ra faţa necesară rezemării.

J respunzătoare pentru ca fundaţia '77777/ / / / . î n po r­ ţiunile de clădire neexpuse îngheţului aceasta se reduce la 4 0 —50 cm. OB 37. sîrm e netede şi p ro ­ filate STNB şi S T PB şi oţeluri cu profil periodic PG 52. B 05 şi Bc7. blocurile din beton sim plu şi cuzineţii din beton armat . La u m p lu tu ri şi egalizări se folo­ seşte m arca B 03 ..5. paharele din beton armat pentru stîlpii prefabricaţi. Tipurile de fundaţii folosite în mod cu ren t s în t : tălpile din beton arm at . A ceasta este de regulă m ai m are de 70 cm (STAS 6054-77).Materiale folosite. P e n tru fundaţiile din b e to n sim plu se folosesc mărcile de b eton B c3. D in p unctul de vedere al formei. ta lp a fundaţiei poate fi de formă prism atică. S u p rafaţa de re z e ­ m are pe te re n a fund aţiilor este d t form ă p ă t r a t ă sau d re p tu n g h iu lară. V I I I . P e n tr u a rm a re se fo lo s e s c : pentru armătura constructivă. / / / / / / / / / / / / / / .27. F u n d a ţii izolate eu tălp i din bel oii arm a t.. Fundaţii izolate din beton si beton armet * ■ > . aceste Fig. să fie rigidă şi să nu fie nevoie / B de arm ă tu ri ridicate p e n tru p re­ Beton de egalizare/ luarea forţelor tăieto are .VIII.5.5 . F u n d a ţii izolate de form ă ___ 1 prism atică (fig. Reco­ f m andări constructive de a lcă­ tu ire: 1) Raportul înălţim e/lăţim e r i ( I i / B ) trebuie să aibă valori co­ >-j 3 r:rsc™JD . 27). 1. la dim ensiuni mai m ari ale fundaţiei la care s u p ra ia ţa A > 1 m'-‘.. a. condiţii s în t îndeplinite la fu n ­ 432 . a d ică la care ax a stîlpului se găseşte în axa fundaţiei sau are o deviere fa ţă de axa fundaţiei. OB 00 şi OB 37 . Aceste fundaţii sînt de regulă fu n d a ţii de mică adincime. care po t fi cu solicitări centrice sau excentrice. Fundaţie izolată prismatică. pentru armătura de rezistenţă. sau de formă tronconică. A dîneim ea de fun d a re la terenurile expuse îngheţului este mai m are decît adîneim ea de îngheţ cu circa 10—20 cm.. b b. Acestea sîn t fundaţii da mică adincim e folosite la stîlpii din b e to n a r m a t monoliţi şi prefabricaţi şi la stîlpii metalici. Adîneimea de îngheţ.. la dimensiuni mici ale fundaţiei la care s u p ra faţa A < 1 m*.

Acest tip de fu n d a ţie este mai dificil de executat.3 5 .5 cm 2 . 0 . 100 2) A rm area se face de regulă cu plase sudate cu sau făra ciocuri. A t x 6 0 6. cap. înălţim ea fundaţiei este mai m are şi satisface c o n d iţia . 1 jq o . 28): 1) înălţim ea marginii H ' va fi de cel puţin 20 cm.11/2. de exemplu la B = 100 cm şi Iv. . 28 — Cartea fierarului betonist — cd. de regulă : II' = / / / 3 . VII).. .0 . Betonul de egalizare are grosim ea de 5 cm şi se t o a r n ă înainte de tu rn a re a fundaţiei.05% raportat la secţiunea Bh„ . . c. la stîlpii de colţ. Reguli de arm are : 1) Procentul m inim de armare se ia 0. V I I I . a r m ă tu ra m inim ă va f i ' t Jh V V '\ < 100 X 30 % 0. 3) A rm ătura se plasează la partea întinsă a fundaţiei (faţa de jo s ) . A ria armăturii se determină prin calcul şi pa fi mai mare decît cea m inim ă arătată..daţiile cu ren te dacă 11/B — 0 . A / --------------------------. . 2) înălţim ea m inim ă constructivă (I I > 3 0 cm ) trebuie să fie satis­ făcută concomitent cu raportul H j B .3 0 . H /(2 B b) = 0 . con­ form regulilor de armare. la fundaţii pătrate armătura se distribuie uniform pe întreaga talpă. =» 30 cm.2 5 . Reguli constructive de fundare (fig. 2) A rm ătura se determină prin calcul.= 1.2 3 . Fundaţii izolate de formă tronconică. 4) A rm ătura stîlpilor trebuie să pătrundă în fundaţie pe lungimea de ancorare necesară (v. D is ta n ţa m axim ă dintre a r m ă tu ri v a fi mai mică de 25 cm. In ju rul bazei stîlpului se v a lăsa o porţiune orizontală de 5 — 10 cm lăţime.05 r . Acest t i p de fundaţie se utilizează la fundaţii cu tălpi mai late (A > 1 m 2) sau cînd trebuie să se reducă c a n tita te a de beton. L a fundaţiile cu tălpi dreptunghiulare a r m ă tu ra determ in a tă sub zona activă a fundaţiei (d eterm inată de planurile la 45° duse din col­ ţurile stîlpului) se extinde (cu aceeaşi secţiune pe m etru liniar) pe to a tă talpa (restul tălpii).

P entru evitarea fisurării betonului se foloseşte (din calcul sau con­ structiv) şi arm ătură ridicată de acelaşi diametru cu arm ătura de la partea superioară.30) şi nu este economic să se folosească o fundaţie centrică. Fundaţii izolate excentrice (nesimetrice). Acest tip de fundaţii sînt folosite în cazul solicitărilor excentrice (stîlpi de colţ) şi în cazul în care din anumite motive fundaţia nu se poate dezvolta în toate di­ recţiile sau cînd solicitările excentrice sînt mari (fig. V I I I . O variantă a fundaţiilor excentrice sînt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaţia de margine nesimetrică este legată cu o grindă de altă fundaţie vecină. VIII. Fundaţii tip eiupercă izolate clasic*. La partea superioară se prejvede o arm ătură constructivă compusă din bare la maximum 50 cm. d. 434 . cu 0 m(„ 10 la otel PC si 0 min 12 Ia oţel OB 37.29 se dă o variantă de armare a unei astfel de fundaţii. Acest tip de fundaţii se utilizează în cazuri speciale.Fig. pentru fundaţii de foarte mică adincime. î n figura V II I. în cazul în care eforturile sînt mari.28. A rm ătura are de regulă şi ciocuri pentru îm bunătăţirea ancorării. barele ridicate trebuie să aibă lungimea de ancorare în zona comprimată (în partea de sus) conform prevederilor din cap. VIL e. Fundaţie izolată tronconică din beton armat pentru un stîlp.

i 20<b12mm /Kso-*! 90— *— 130.220-------- X 3 \< t> 1 2 m rri 220-------. F u n d a ţie izo lată Sn fo rm ă de ciu p ercă. h -4 j.— • SEC ŢIU N EA A-A 7Q-120 3etiit>8L=265-‘t5S Beton de egalizare tir. § a '50. r\ - V 1 — 1? 90 4 - *— 130- t î I \ h r — ► A I ptH n T | y-90-* «— 130— 435 . so lic ita tă e x c e n tric . p e n tr u stilp d in b eto n armat. V III.► Fig.^ 8 la 30 cm 57 o * 98 110 'bS & „ n moL*2zo V S W L ^SO m iz L-3^5 & \£2%>20L=K5 Fig.29.30. F u n ­ d a ţie d in b e to n a rm a t. V III.

. Fundaţiile de acest tip sîn t alcătuite d in tr-u n bloc din b e to n simplu. b =■ h /l =» = 2 / 3 . V I I I . VIII.2. lle<juli dc armare a cuzinetului : 1) In principiu cuzinetul se armează ca o fundaţie rigidă izolată. 4 0 . Fig. Fundaţie cu bloc din beton sim plu şl cuzinet d ia beton armat.31. de regulă variază după form ula : l> = ( 0 .65)B in fu n cţie de n u m ărul treptelor. 0. cu distanţa m axim ă între bare de 25 cm (2 5 0 m m ). 5) înălţim ea cuzinetului rezultă din condiţiile : h > 0. asigurînd însă transmiterea presiunilor la teren . . . Fundaţii cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat O astfel de fu n daţie se foloseşte p en tru obţinerea unei suprafeţ# mai m ari de fu ndare la o adincim e dorită. 3) Lăţimea cuzinetului b se dimensionează cît m ai redusă. pe care reazemă stîlp u l prin interm ediul unei tălp i rigide mai mici d ecît fu n d a ţia den u m ită cuzinat (fig. VII). cu procent de armare de 0. Recomandări constructive de fundare : 1) Blocul are retrageri în trepte (1 — 3). 31).05 % raportat la secţiunea bh ». 4) înălţim ea treptelor blocului este în j u r de 30 — 40 cm. 2) Cuzinetul se dimensionează ca o fundaţie rig idă cu tă lp i de form ă prismatici7 pînă la suprafaţa dc 1 ms şi de form ă Ironconică la su p ra fe ţt mai mari. 1. 3) Cuzinetul se ancorează în blocul de beton sim plu printr-o arm ă­ tură de ancoraj (v.25b . 436 . .. 2) L a partea inferioară cuzinetul are o plasă cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare. cap.

li > > Ml.. Modul de alcătuire si prindere a stîlpului de fundaţie se poate urm ări pe figurile V III.33.. L IB I Cu s e u Mortar de poza S 'U----JU U E y M Profile metalice . • ' î # . F u n ­ d a ţie iz o la tă p e n ­ t r u stîlp m e ta lic c u e f o r tu ri m ici. V III. Fundaţii izolate pentru stîlpi metalici B aza stîlpilor metalici se alcătuieşte astfel pen tru a putea tr a n s ­ mite. prin placa de bază şi traverse.'iV 437 . efortul de întindere...•»••••. efortul de compresiune. ■ v .32..3. F u n d a ţia propriu-zisă este alcătuită dintr-un bloc din b eto n simplu şi u n cuzinet din beton arm at. iar prin şuruburi de ancoraj. A -3-5 cm V Placa d e b a ză Şurub pentru fundetii Fig... •.3 2 şi VIII...

Fundaţii izolate tip pahar pentru stîlpi prefabricaţi L a construcţiile integral prefabricate fund aţiile stîlpilor se execută sub formă de fu n d a ţie p refabricată tip pahar.4. care se îm pănează de regulă cu pene metalice şi m o rta r de ciment. M/n. Scm ŞECTIUNEA A-A Peretele paharului S tilp CAZUL FUNDAŢIEI CU 2 STÎLPl' âr 12cm > Scm 8-l2cm Tf f — n Stîlpi ^ Peretele paharului Fig. în care se introduce stîîpul prefabricat.34 a. . Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi drepţi. V I I I . realizînd în castrarea stîlpului în fundaţie^(fig. VIII. 34).

Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi înclinaţi.SECŢIUNEA l-l OTEL 0 B 3 7 BETON B 50 BETON B 200 vnJ>0 K . VIIL34 b.va Fig. 439 .I(6 ) r i .

Acestea a u reguli de a lc ă tu ire care ţin seama de funcţiile pe care le au fundaţiile (transm iterea pre­ siunilor la acel s t r a t de p ă m î n t care este capabil să le preia) şi de con­ diţiile de ex p lo ata re (nivelul apelor subterane. fundaţii speciale adap­ tate terenurilor compresibile.Reguli constructive de execuţie a fundaţiei tip pahar : 1) Dim ensiunile golului trebuie să fie astfel proiectate incit să răm înă un spaţiu ele m inim um 5 — 8 cm pentru îm pănare cu beton marca B c 2 0 în ju r u l stîlpului.0 5 0 raportat la aria B H _ 2) Pereţii paharului se urmează cu bure „individuale“ orizontale şi verticale mărcile 0 şi (2) sau cu plase sudate 0 min 10 . 5 . iar stîlpii cu b > 45 cm. între stîlpi şi fu nd aţie se va prevedea un cuzinet de re p a rtiţie din beton arm a t. . după solicitările stîlpului. 2) L ăţim ea m inim ă a peretelui stîlpului se ia lp min = 1 5 . distanţa dintre armăturile verticale nu va depăşi 15 cm. . 4) Grosimea bazei paharului se ia 11f ^ 15 cm. 25 cm . fundaţii sub formă de placă continuă . înălţim ea soclului. îng heţ etc. 44# . Fundaţii continue din beton simplu. 3 . .). 3) Stîlpii puternic solicitaţi cu bv > 30 cm se urmează cu PC 52. poziţia pardoselii.0 )b r trebuie să asigure îm pănarea stîlp u lu i şi ancorarea armăturilor longitudinale din stîlpi. . t r o ­ tu arulu i. la pereţi p o rta n ţi din b eton şi b e to n arm a t. Tipuri de fundaţii : fundaţii obişnuite din beton sim plu sau din beton a r m a t. iar pe orizontală 20 cm. 3) Înălţim ea paharului H p = ( 2 . a. 5. 0 min va fi de 12 mm. L a fu n d a ţia p en tru pereţii de zidărie cu sîm buri (stîlpi) din b e to n arm a t. fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate cu ajutorul grinzilor şi bolţilor . adîneim ea de. la dia­ fragme etc. Fundaţii continue din beton şi beton armat Fun daţiile continue se aplică în cazul fundaţiilor de mică ad incim e folosite la ziduri. Condiţii de armare a stîlpilor : 1) Procentul m inim de armare se ia de 0 . în general exe cu tat din aceeaşi m arcă de beton dim care a fost e x e c u ta t stîlpul. I n cazul d istanţelo r mici dintre stîlpi se po t folosi cen tu ri a rm a te în loc de cuzineţi.

VI 11. P rin te re n u ri compresibile se în ţeleg argile cu consistenţă redusă. 7) Barele longitudinale din centuri se înnădesc prin petrecere p tT o lungime de 40 d. 8) Etrierii centurilor sînt alcătuiţi din 0 6 şi 0 S dispuşi la 25 cm distanţă între ei. 28 şi V I I I . VI I I . F u n d a ţia continuă se to a rn ă şi ea pe un s t r a t de egalizare de 5 cm grosime. 35). pentru a se perm ite trasa rea şi aşezarea corectă a peretelui şi p en tru com pensarea eventualelor erori de tra s a re a fun daţiei (v.6 cm 2 x 6 0 10. 9) Tălpile fundaţiilor vor avea o armătură transversală din bare 0 1 1 0 . dar nu mai puţin de 0 .5 cm lăţime. argilă prăfoasă. F undaţiile continue de b e to n armat au alcătuirea constru ctiv ă în secţiune transversală similară cu cea a fundaţiilor izolate. dispuse la m axim um 25 cm intre ele. c. terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic. 4) A rm ătura de la partea superioară formează o centură.5 cm. nisipuri în stare afinată. 12) L a subsoluri şi adincimi mari de fundare se pol folosi fundaţii tip perete din beton armat (v. 10) L a colţurile şi intersecţiile centurilor barele longitudinale vor f i tndoile şi ancorate pe o lungim e m inim ă de 30 d. 2) înălţim ea fundaţiei este de regulă mai mare decît cea obişnuită . Fundaţii continue «lin beton armat. 11) F undaţiile diafragmelor sînt proiectate cu centuri tip c uzi net în care sîn t ancorate armăturile diafragmelor (care la prim ul nivel sin t armate cu o reţea dublă de arm ătură). fig. 3) A rm ătura se montează la partea superioară şi inferioară pe unul' sau două rînduri.35). 6) Acoperirea laterală cu beton a barelor longitudinale va fi de m ini­ m um 4. V I I I . R eguli particulare constructive de alcătuire : 1) F undaţiile pentru pereţi vor forma contururi închise..2 % din sup ra fa ţa zonei armate. 0 min = 10 m m şi ca A f min = 4. 5) F undaţia se armează cu O B 37 sau P C 52. De o p a rte şi de alta a zidului se lasă o banchetă orizontală de 2. fig. Fundaţii continue pentru construcţii cu pereţi portanţi ampla» sate pe terenuri compresibile. 441 . teren uri sensibile la u m e­ ziră (fig. 29).b.

Fig.• s li r ir 442 .35.WQQZ<H .f r m —r r r r r . VIII. i : z : TTTTT terenuri com presibile. Fundaţii continue pentru « S U * J o L fl ^ h> fl u \ i sh \ >> • i »Q *■ i O f" vc 1 >r 0 * r 3 .

6. V I I I . G rin z i d e fu n d a ţie . V III. Fig. Planul fundaţiei şi secţiunile pe două direcţii per­ pendiculare. Fundaţie pe grinzi î? încrucişate. 36) sau reţea de grinzi continue încrucişate (fig. Fundaţii pc grinzi. soluţie constru ctivă se p re v ă d grinzi de fu n d a ţie (fig. | . 37). Sistemul de fu ndaţii pe grinzi se foloseşte ra r şi num ai în cazul în care alte soluţii m ai economice nu p o t fi utili­ zate. fie imposibilităţii de dezvoltare a fundaţiilor izolate d a to rită prezenţei peretelui calcan a unei construcţii vecine etc.37. fie d a to rită terenurilor p rea compresibile. Fundaţii pe grinzi şi radiere din beton armat a. 443 . VIII.-A m rostului Fig. V I I I .36.

3 8 s-au folosit urm ătoarele arm ătu ri: 1) L a talpă : a rm ă tu ră de rezistenţă 0 16 la 15 cm . arm a rea dalei (tălpii) se v a face cu plase sudate. a v în d racordări drepte p en tru trecerea la secţiunea curentă. V III. 3) D a la (talpa) de la p a rte a de jos a grinzii de fu ndaţie are înălţi­ mea m in im ă de 15 cm la m argine şi de 30 cm lingă grindă . Grinzile încrucişate se armează la fel ca grinzile cu un singur rin d de stîlpi.38). fie tre p te c î n d înălţim ea dalei este mare.10%. 4) A rm a rea se face cu oţel OB 37 sau PG 52. ea are u rm ăto a rele carac te ristic i: 1) în ă lţim e a grinzilor v a fi cuprinsă între 1/3 şi 1/6 din deschiderea ei stab ilită între doi stîlpi consecutivi.D in p u n c t de vedere co nstructiv . 0 20 şi 0 25 . 2) L a grindă : a r m ă tu ră de rezistenţă în cîm p şi pe reazeme 0 16. A r­ m ă t u r a longitudinală de re p artiţie din placă (dală) de o p arte şi de alta a grinzii v a fi de cel p u ţin 10% din a rm ă tu ra de rezistenţă a acesteia. ea se v a t u r n a fără cofraj la p a r te a superioară. In exemplul de arm are din figura V III. a rm ă tu ră de m o ntaj 2 0 12 la mijlocul grinzii şi agrafe 0 6 la 40 cm. A rm ă tu rile ridicate la grinzi scu rte şi înalte p o t fi îndoite la 60° în loc de 45° (fig. cu deosebirea însă că este solicitată de jos în sus de către presiunea reactiv ă . P rocentul m inim de arm are al secţiunilor grinzilor de fun daţie este de 0. a rm ă tu ră tran sv e rsală şi etrieri 0 8 la 20 cm . g rin d a de fu n daţie este asem ă­ năto are cu o g rin d ă obişnuită de planşeu. 444 . a r m ă tu ră de re p a rtiţie 4 0 10 de fiecare p arte a grinzii. A rm ă turile v utelor se ancorează în grin dă pe^o dis ta n ţă de 30 d. P e n tru preluarea unor eforturi de întin dere m ari se prevăd v u te în dreptul stîlpilor. In cazul stîlpilor de lăţim i m ari grinzile (talpa) de fu n d a re p o t fi lăţite num ai pe o porţiune în d rep tul stîlpilor. L a ţim e a dalei poate fi egală cu înălţim ea grinzii. acoperirea cu b eton a arm ătu rii va fi 5 cm. 2) L ă ţim e a grinzilor rezultă din condiţia de a se lăsa în ju ru l stîl­ pilor o b an c h etă orizontală de 5 —10 cm. 5) î n cazul existenţei betonului de egalizare. Ori de c îte ori este posibil. p u th id avea fie o p a n t ă redusă.

Fig. Armarea unei grinzi d e fundaţie. VIII. 445 .38.

rezervoare îngropate (v. V I I I . această soluţie ev ită însă săpăturile m ari de p ăm în t. 39).00—4. Radierele cu dale groase se folosesc la construcţii la care d a to rită condiţiilor de fu n d a re se im pune realizarea unei rig id ităţi m ari a fu n ­ daţiei p rin tr-o placă cu grosimea de 0. nu se toarn ă direct pe p ă m în t. la care d ista n ţa dintre pereţi este de 3. V III. se recurge la radiere c în d prin fundaţii izolate sau prin grinzi încrucişate nu se ajunge la presiunea capabilă să o preia terenu l de fundaţie.80—1. printr-o a r m ă tu ră aşezată pe fîşii sub formă de stea. cu g r in zi. se recurge la soluţia de fu n d a re prin radiere cînd subsolurile s în t form ate din cutii rigide sau la care se proiectează cuve etanşe îm p o triv a pînzei de apă freatică. denum it s tr a t de egalizare. Radierele cu grinzi s în t alcă tu ite din plăci a rm a te încrucişat. celulare etc. F u n d a ţii speciale. de orice tip. din planşee ciuperci . Radiere din beton arm a t. 40 p en tru u n coş industrial. tip ra d ier . Tipuri de radiere : din plăci d rep te. P laca se arm ează fie ca o placă cu a r m ă tu ră încrucişată. fig. reze­ m ate pe o re ţea de grinzi principale şi secundare (fig. de­ pozite subterane.b. 446 . cu a r m ă tu ra diago­ nală pe mai m ulte rîndu ri . Radierele din plăci drepte se folosesc la construcţii cu pereţi p or­ ta n ţi. Alcă­ tu ire a şi arm area grinzilor radierului nu diferă de grinzile obişnuite de fundaţie.50 m (3. c. castelele de apă.00—4. care ne­ cesită fu n d a ţii masive. se realizează o den sitate m are de arm are în zona centrală.00 m pentru clădiri nuclearoelectrice). iar în dreptul pereţilor (pe reazeme) placa poate avea şi vute. fie d a to rită unor încărcări mari.00 m.39). a v în d u rm ă ­ toarele caracteristici : placa are o grosime m inim ă de 20 cm. fie ca o placă a r m a tă pe o singură direcţie. De regulă. dale groase. stîlpii de m are înălţim e (televiziune) etc. Radierele cu planşee ciuperci s în t folosite în special la silozuri. tu rn u rile de răcire. ci pe u n s t r a t de b eto n sim plu de circa 5 cm (50 mm) grosime. plăci c u r b e .. fie d a to rită u no r p ă m în tu ri compresibile şi neuniforme . un astfel de tip de fu n d a ţie este a r ă t a t în figura V I I I . F u n d aţiile din b eton arm a t. Acestea sînt d estin ate u no r construcţii de forme şi înălţim i deosebite cum ar fi coşurile de fum. De asemenea.

447 .PLAN D E COFRAJE Ş/ ARMAREA PLĂCU Fig. VIII. Plan e le cofraje şi armare^ p licii.3 9 a. Armarea radierului c u grinzi.

. VIII.Fig.39 b. Armarea unei grinzi a radierului.

Armarea fundaţiei pentru un coş industrial. 1 15+15*2$ 449 . 29 — Cartea fierarului betonist — cd. VIII.Secţiune A -A Fig.40.

F ig. în anu m ite cazuri nu se poate evita folosirea piloţilor din beton a r m a t b ă tu ţi sau t u r n a ţ i ' direct în p ă m în t în golul forajelor făcute în acest sens (fig. cît. D a că această soluţie nu este economică. sub formă de blocuri mici sau mari. terenuri de u m p lu ­ tu r ă etc. 8 .). Unele tip u ri de blocuri se dau în figura V I I I . P e n tru consolidare se p ot folosi şi explozii. se foloseşte p en tru consolidare coloane de balast. sub formă de fu nd aţie p ahar. a t î t ca fu ndaţii izolate p en tru stîlpi. Se pot folosi şi fu n daţii-p ostcom prim ate.superioară are o lăţim e m ai m are cu 10 cm d e c ît lăţimea zidăriei Blocurile se leagă între ele cu m u s tă ţi (bare de oţel-beton) şi cu m o rtar de ciment. Fundaţii de mare adîncime în terenuri slabe In cazul u no r terenuri afin a te (nisip de plajă. V III. Fundaţii prefabricate Acestea se folosesc. şi la fun daţii continue p en tru zidărie.42). precum şi blocuri fără legături. b a n c h eta . A rm area acestora se realizează d u p ă aceleaşi reguli ca fundaţiile continue . 41.41. 7. V I I I . tere n u l se consolidează prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatică. co m pactate prin b atere sau prin vibrare. 450 . B lo cu ri p re f a b ric a te d in b e to n a r m a t p e n tr u fu n d a ţii c o n tin u e .

c — secţiuni ale pilo. p e n tru a p ă tru n d e uşor în p ăm în t.* ţilor din beton armat.42. * in n m i n i m i m i n i ii i i i ii im ii ii i i ii 11111111111111111111 uînnSs? ' n i n i n i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i ii i i i n i n m n i n m i i i i i i i i n i i i i i i i i 1 ^ fr e fv Barele ermăturii principele F ig. 451 .w i'i'iw iH itfiT m uT iiiU T iiiim m iniiW ii'titm tttim m iiiiM iiiM iinH fiînM m uiitii . b — arm area unui pilot dm beton arm at pentru înfigere în păm înt prin batere . iar vîrful cît mai ascuţit.Umplutură AtyiM vinătă consistente i -1 1 . p re v ă z u te cu un v îrf şi sabo t de batere. P ilo ţi d in b e to n a r m a t : a — piloţi bătuţi pînă la păm lnt rezistent . S up rafaţa laterală a pilotului trebuie să fie netedă.‘ iy> . s u d a t de a r m ă ­ tu ră. Piloţii din beton precomprimat au secţiuni p ă tra te . capul piloţilor este înglobat în grinzi de b eton arm at.43). S în t introduşi prin batere sau vibrare. A rm ă tu ra longitudinală este alcă tu ită la fel ca cea p en tru stîlpii de b eton a rm a t. iar a r m ă t u r a tra n sv e rsală este sub form ă de fretă (fig. circulare sau poligonale. VIII. V III. P e n tru preluarea încărcărilor date de construcţie.

Armarea piloţilor din beton .Fig.43 a. VIII.

Q ■ M C 3 Q J o E C s o E 453 .o Q D X.

a> a8 . VIII. I I — l i n i i d e tă ie re . distanţele dintre b are v a ria z ă în tre 100 şi 200 mm.5 0 . P /a s t Q A Plasa (J ) Q ct .44. . Fundaţii arm ate cu p la se su d a te La arm area cu plase su d ate se po t folosi bare de oţel cu diam etru mai mic ( 0 8 mm). 44) executate p lan şi apoi îndoite. Armarea fundaţiilor izolate cu plase plane şi îndoite : sudate că sa l — l i n i i d e în d o ir e . 454 .5 0 . De regulă se folosesc plase dintr-o singură b u ca tă cu sau fă ră îndoiri de bare .5 x250 I \ Ă sj~500 j 550 ) 500 Fig.9.*1 . (^7) A 11.!9*1 . i n d i c a t i v u l ci a r a tă fo lo s e s c b a re d u b la te .5d* lOO/s. Barele îndoite (ridicate) pot fi realizate t o t din plase sudate (fig. V III.

care îm preun ă cu diafragmele orizontale ale planşeelor. Diafragm ele verticale po t fi longitudinale sau t r a n s ­ versale. fie arm ări pe zone care ţin m ai bine seam a de modul de solicitare a diferitelor zone (fig. Se folosesc fie arm ări continue. care ţin seam a de lucrul acestor diafragme. L a capete se te rm in ă de regulă cu întăritu ri (îngroşări) denum ite bulbi. Structuri cu diafragme v S tructurile la care scheletul de rezistenţă este realizat în principal prin co n tin u ita te a unor pereţi verticali de b e to n arm a t. Arm area m inim ă a zonelor este in funcţie de am plasarea clădirilor. fie din acţiu nea cutrem urului. L a diafragmele cu goluri m ai ap a re zona I V (zona şpaleţilor sau a capătului lam elar al diafragmei). 1. diafragmele se îm p a rt în 3 zone : zona I (zona bulbului). denum ite şaibe. Diafragmele fără bulbi cu cap lamelar. Dimensiunile constructive ale zonelor sint in ra p o rt cu grosimea b a peretelui (pînă la 4 —6 b) şi de înălţim ea II a nivelului Precura ^ a lăţim ii li a diafragmei (O. P e n tr u arm a rea diafragm elor verticale se p ractică diferite sisteme. ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elem entele plane verticale s în t folosite la pereţi de hale industriale sau la construcţii de locuinţe. cum sin t construcţiile din panouri m ari sau construcţiile e ta ja te cu diafragme. realizează o s tru c tu ră spaţială se numesc s tr u c ­ tu r i cu diafragme. c ît şi ca elemente p o rta n te integrate în tr-u n sistem co n stru ctiv complex. zona I I I (zona intersecţiei) şi zona I I (zona peretelui pr'opriu-zis al diafragmei). Ele trebuie a ra n jate la d istan ţe convenabile p en tru a se încărca c it m ai uniform în planul lor. a t î t ca elemente de închidere.D. la diafragmele fără goluri.45). care ap ar fie din v în t. alcătuiţi simetric sau nesimetric. unde acestea s în t m ai p u ţin solicitate. se folosesc la construcţii cu înălţim e mai redusă. a. Astfel. V III. Marginile golurilor p racticate în diafragm e creează m o n ta n ţi şi şpaleţi care treb u ie să aibă o lăţim e m inim ă de 7 0 —75 cm (capete lamelare). A rm area diafragm elor verticale. 455 .l/i). denum ite diafragm e verticale. în special la solicitări e x tra o rd in are mari.

intersecţiilor şi capetelor lamelare. a le d ia ­ Pentru clădiri amplasate în zone seism ice se vor practica urmă­ toarele armături : 1) A rm ăturile verticale dc rezistenţă din zonele de capăt (zona bulbilor. 456 . cu ochiuri a căror distan ţă m axim ă este de 25 mm. cu excepţia etrierilor. b — z o n e d e a r m a r e f r a g m e lo r c u g o lu r i. Aria a rm ă tu rii este 0. 2) Etrierii din zonele de capăt ale diafragmelor vor fi de cel pu ţin 0 6 dispuşi din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. 46).45. deci de la 12 m m la 10 mm.6% din zona de capăt. A lc ă tu ire a c o n s tru c tiv ă a d ia fra g m e lo r v e rtic a le : a — z o n e d e a r m a r e a le d ia f r a g m e lo r f ă r ă g o l u r i . dispuse la cele două feţe ale diafragmei. V III.5b Fig. 3) A rm area zonelor de mijloc (zona I I ) din regiunile seismice se realizează cu două plase ortogonale. m ontanţilor) la diafragme cu goluri vo r f i : 0 12 p en tru arm area cu oţel OB 37 şi 0 10 pen tru arm area cu oţel PG 52 sau PG 60 (fig.^60 nivel \<2.4 —0. diam etrul barelor se reduce cu 2 m m . V I I I . î n zone neseismice.

20% . 4) A rm area constructivă a diafragmelor se face cu plase de sîrm ă tra s ă pen tru b eto n a rm a t (plase uzinate) 0 5 m m. cu ochiuri de 200 mm. în funcţie de n u m ăru l de niveluri şi gra d ul de protecţie seismică .00—2. A rm a re a z o n e lo r d e c a p ă t a le d ia fra g m e lo r : a — capăt cu intersecţie . în zona I I şi de m inim um 60 cm. în zonele I. aşezate pe fiecare faţă a diafragmei. 6) A rm area diafragmelor cu goluri trebuie stabilită prin calcul. î n zonele neseismice procentele se po t reduce la ju m ătate. p en tru arm area orizontală. 457 . 8) Arm area discontinuă este o arm are fo rm a tă din fîşii verticale (stîlpişori) plasate la 2.20 —0.£ fi 'J | N » 6012110) r ~ :~ : E tn e n r z a r— i O 10*12(1 0 )_ _ îm 3 <*12(10) I a r -1 O mmim C 6 la W cm rh _ d c Fig.15 —0. c — capăt cu bulb simetric . 0.46.50 m şi fîşii orizontale (centuri) în dreptul planşeelor şi centu ri (2 0 10) în zonele interm ediare dintre planşee. V III. î n această zonă procentul m inim de arm are este de : 0.25% . I I I şi IV . pen tru arm area verticală. b — capăt lam elar . < 2 — capăt cu bulb nesimetric. 7) A rm area continuă este arm a rea zonelor centrale cu plase sud ate sau legate. 5) A rm ăturile verticale se înnădesc pe o lungime m inim ă de 45 d.

47). Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. îm b in ă rile diafragmelor. A ceastă soluţie se aplică în cazul planşeelor monolite din b eto n a r m a t . Plasele de pe cele două feţe sînt m en ţin u te la distanţele din proiect p rin agrafe. b. av în d bare din oţel OB 37 şi PG 52. deoarece îm binarea la intersecţie a barelor se asigură prin ancorarea lor conform normelor (40—45 d).47. Arm area continuă se practică la nivelurile inferioare ale clădirilor. Plasele sud ate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înnădesc după aceleaşi reguli (fig. d upă m odul de arm are a diafrag­ melor (a rm ă tu ra continuă sau discontinuă). la ultimele niveluri de sub planşeele tera să şi la clădirile foarte solicitate (încărcări mari. V III. . b — Innădire cu o bară transversală dire verticală fără nici o bară transversală în plasa inferioară. Planşeele prefabricate rep rezin tă soluţia obişnuită p en tru stru ctu rile realizate cu diafragme e x e cu tate în cofraje plane» î n acest caz. V I I I . Intersecţiile în plan v ertical la legătura cu planşeele se realizează prin centuri arm a te cu 2 —4 0 8 . p en tru 453 . nu este necesar să se creeze o carcasă locală.> lo c h it5 c m . cup rin zîn d capetele barelor care in terv in în intersecţie (fig. î n principiu. Diafragmele se po t intersecta între ele prin planuri orizontale şi verticale în d reptu l planşeelor. La armările cu plase sud ate uzinate şi la arm ările discontinue co ntu rul carcaselor trebuie să ia forma intersecţiei (L.48).10. 12 şi etrieri 0 li). C înd arm a rea diafrag­ melor este puternică. . în n ă d ir e a p la s e lo r s u d a te : a — Innădire cu două bare transversale . zonele de intersecţie în plan orizontal se întăresc p rin folosirea u nor carcase (bare longitudinale 0 1 0 . V III. . zonă seismică etc. >Wd b c c — înnă- Fig. In zonele neseismice diam etrul barelor din co m p onenţa plaselor su date nu v or depăşi 0 8 iar d is ta n ţa m axim ă dintre bare este de 300 m m .). la pereţii casei scărilor şi lifturilor. T. . + ) .

50) care asigură o m ai b u n ă continuitate. In figura V I I I . Armarea intersecţiilor de diafragme în formă de L. V I I I . semipanouri sau predale cu suprabetonare. O altă soluţie c o n .. între plăcile prefabricate avînd 0 m in = 10 mm.*7 :j 1 . b — a r m a r e c u p la s e s u d a te .1 . 49 se indică u n mod de rezolvare a îmbinării între planşee şi diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton. — w o l' (W2) m m / 1 • 1■ Q>m\ i )\ . VIII. I ntre console se montează bare verticale de legătură cu lungime de ancorare suficientă (3) şi se realizează o centură din 2 —4 bare. c — a r m a r e d is c o n tin u ă f o lo s in d c a rc a s e .tă din rezem area planşeelor pe console din oţelbeton (fig.48. 459 . T şi + : a — a r m a r e c u re ţe a d in b a re in d e p e n d e n te . planşee se folosesc panouri mari. 2 — p la s e s u d a te . 1 — b a r e in d e ­ p e n d e n te n e î n tr e r u p te î n in t e r s e c ţ ie . H *—y n» ! ffiTO) c i V-i n 848 1048 / (tom k_l 1248/ om Fig.

la acest sistem constructiv se execută planşeele după ce s-au t u r n a t pereţii. Centurile de c a p ă t vor fi bine an corate (fig. 52). Planşeele se to a rn ă de jos în sus sau invers. 460 . V I I I . 3 — bare verticale pentru legătura plaselor dispuse intre consolele de beton. iar cele de la p a rte a inferioară re p rez in tă m inim um 4 0% din secţiunea barelor din cîmp (m inim um 2 0 8. îm binarea diafragmelor ar­ m ate cu plase sudate cu planşee prefa­ bricate rezem ate pe console de beton : 1 — console de beton . g ro ­ simea fiind de 10 — 15 cm. D a to rită introducerii a rm ă tu rilo r p rintre juguri. A rm area planşeelor se face cu plase sud ate sau cu plase legate. 51). 1 Fig. 2 — plase sudate . a spaţiului mic şi a prezenţei pieselor com ponente ale cofrajului (tije de glisare).50 îm bina­ rea diafragmelor ar­ m ate ca plase sudate cu planşee prefabri­ cate rezemate pe console din oţel-be­ ton : a — detaliu de cen tu ră. 6 — detaliu de consolă de rezemare . arm a rea se realizează cu carcase verticale şi orizontale preconfecţionate. P rin găurile lăsate în pereţi se trec a rm ă tu ri p en tru realizarea con­ tin u ită ţii .2- Fig. b! Va 2*8^ ■ 2*10 *(M2) C 2 5 Z "7 /- li c.49. Soluţionări specifice îa execuţia diafragmelor eu ajutorul co­ frajelor glisante. V I I I . fig. Centurile care cuprind şi golurile de îm binare a dia­ fragmelor cu planşeele se arm ează cu 4 0 8 (4 0 10) şi cu etrieri închişi 0 6 la 30 cm. 1 — pla­ se sudate. VIII. De regulă. cele de la p a rte a superioară se calculează. VIII.

a. ferestre etc. A rm area buiandrugilor se poate face conform schemelor din figura V I I I . A rm area buiandrugilor.50cm . d.51. în special din acţiunea seismică.).SECŢIUNE ORIZONTALĂ 4 Q 40cm I r 2H0 2tW . fiind consi­ derate elem ente de b eto n a r m a t care preiau eforturi im p o rta n te la încăr­ cări orizontale. 53). V III.52. A rm a re a p la n ş e e lo r d in b e to n a r m a t m o n o lit la s tru c ­ tu r ile cu d ia fra g m e e x e c u ta te cu c o fra je g lisa n te . V III. SECŢIUNEA a-o F ig. R ezem area planşeelor se face m ai întîi provizoriu pe popi sau pe console prinse de perete (fig. 461 . A rm a re a c e n tu r ilo r la p e re ţii e x te r io r i d e co lţ la o s tr u c tu r ă cu d ia fra g m e d in b e to n a r m a t m o n o lit e x e c u ta te în co­ f r a je g lisa n te . V I I I . Buiandrugii sînt elem ente de leg ătu ră care se m ontează deasupra golurilor (uşi. Fig. 54. b. c.

462 1 ’t .B c r n .

Panourile se arm ează p e n tru a prelua efor­ turile la care s în t supuse in clădire. A rm area panourilor. grosimea panourilor p en tru pereţi p o rta n ţi este de 14—18 cm. 2.60 m) . 55). Barele longitudinale se ancorează în diafragmele a lă tu r a te pe o lungime de m inim um 50 d. pe cele la care s în t supuse la m a ­ nipulări şi t r a n s p o r t şi pen tru a se asigura îm binarea panourilor între ele. Se mai pot a rm a în v a r ia n ta cu carcase su d ate dispuse local şi com pletate cu bare (fig. b. etrierii se prev ăd cu m ustăţi. sau în v a r ia n ta cu carcase locale în trepătru nse. dispuse perpendicular pe planul panoului (fig. în prezent se execută construcţii care nu depăşesc 9 niveluri. E trierii se dispun la d istan ţe de 1. Şi structurile în diafragme executate monolit po t avea faţadele fo rm ate din panouri mari. Panouri mari prefabricate a. A rm area cîm pului panoului se realizează fie cu u n rin d de plase sudate. c). . a). de condiţiile de m ontaj şi de cele de fun cţionalitate a partiului de locuinţe executate cu aceste panouri. ob ţin u tă prin asam blarea p an o u ­ rilor mari prin monolitizări. şcoli etc. P anourile m ari s în t m od ulate şi tipizate. C om portarea acestor construcţii la c u tre m u r a fost bună. M ărim ea panourilor depinde de tehnologia de execuţie. 463 .A rm area se realizează cu bare longitudinale (m inim um 2 bare).5 ori grosimea diafragmei sau la 15 d (d fiind d iam etrul barelor longitudinale). lăţim ea nu poate depăşi dim ensiunea de g a b a rit care se po ate tra n s p o r ta (3. V I I I . tinzîndu-se pe conside­ ren te economice şi tehnologice ca n um ărul panourilor diferite într-o clădire să fie cît mai mic. V I I I . b. fie cu cîte două rîn d u ri de plase dispuse pe fiecare p arte (fig. . 55. Dim ensiunile obişnuite a unor panouri sînt : înălţim ea p en tru lo­ cuinţe 2. cu 0 3 .5. de g abaritu l adm is la tra n s p o rt. Con(1iţi de alcătuire.20 m . iar a celor de planşeu de 10 — 16 cm. V I I I .60 m . P e n tru a se asigura co n tin u ita te a de deasupra buiandrugilor cu diafragmele. p en tru spitale. b are interm ediare (la m a x im u m 30 cm) şi bare înclinate aşezate adesea în cruce. 55. 3. La structurile din pan ouri m ari se reali­ zează de fapt o s tru c tu ră în diafragme.

c — cu carcase întrepătrunse.i- J \ 11 ' 2 lk\ SECŢIUNEA a-a 2 1 3 SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c 3 A SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c ■ \ c\ / b\ ’ bI SECŢIUNEA a-o f C F ig. . b — cu carcase locale în planul median al panoului . n i : 7' - p . V III. E x e m p le d e a r m a r e a p a n o u rilo r p r e f a b ric a te d e p e re ţi 1 a — cu plase generale în planul median al panoului .6 3 *1 r t ■ SECŢIUNEA SECŢIUNEA b-b T .55.-=* -L J “ÎT U Ir w i d .

P anourile de fa ţa d ă a u în primul rînd funcţia de realizare a izolării termice. l 465 . îm b in a r e a p a n o u rilo r p re f a b ric a te d e f a ţa d ă : a — diafragmă transversală turnată simultan cu îmbi­ narea . a plasticii construcţiei (faţad ă cît mai estetică şi diversă). îm b in a rea panourilor de faţadă. iar apoi rolul de a crea o rezervă de rezistenţă a clădirii prin diafragmele de fa ţa d ă. d ate de dis­ pozitivele de ridicare. De asemenea. 56. 57. D isp o zitiv e de rid ic a r e a p a n o u r ilo r : a — bucşe cu filet . ■ > I f c. . V III. 111. b — cîrlig din oţelbeton.8 mm. F ig . 30 — Cartea fierarului betonist — cd.56.1 0 mm) pen tru a prelua eforturile locale. S traturile de izolare care asigură protecţia term ică. marginile verticale sîn t b o rd a te cu bare 0 min -.La p a rte a superioară panourile au o arm are orizontală m ai p u te r ­ nică (2 0 8 . b — diafragmă transversală turnată ante­ rior execuţiei îmbinării (în cofraje plane universale). F ig. Dispozitivele de ridicare a panourilor sîn t indicata în figura V I I I .57. La golurile de uşi se po t m o n ta bare înclinate şi se p o t îndesi etrierii în zona buiandrugilor. evitarea condensului şi modul de îm binare se v ă d în figura V I I I . .

58) şi verticale trebuie să poată prelua forţele de întindere. cap.58. N odul deschis perm ite execuţia legăturilor prin sudarea arm ăturilor. 5 9 . îm bin ările pa no u r i lo r m ari sînt de mai m ulte ti­ puri: îmbinări de margine . v a tă m inerală. V). av în d şi diferite soluţionări p en tru pro tecţia îm p otriv a p ătrun derii ploii. îm b i­ narea se poate realiza prin su dură sau prin bucle (in cazul unor efo r­ tu ri mai mici între p a ­ nouri). V III. a rm ă tu rii este de 2 cm-. V III. Unele noduri p o t fi închise. polistiren e x p a n d a t etc. Unele îm binări de închidere nu au rol de rezistenţă. îmbinări cu nod închis (de fixare a marginilor verticale). chituri p erm a n en t elastice. com­ presiune şi lunecare care apar între panouri. N odul închis cu panourile alăturate perm ite execuţia legăturilor fie num ai la nivelul planşeelor. îmbinări verticale eu nod deschis (fig. îm b in ă r i o riz o n ta le la p e re ţii e x ­ nea m inim ă adm isă a te rio ri. Acest tip de nod necesită beton area pe şantier (cofraje.59. la aceste îm binări se folosesc diferite soluţii de etanşare. a v în d accesul liber în tim p u l m o n t a j u l u i . 466 . o tr a ta r e specială F ig.a).Îm binările orizontale (fig. profile exterioare. Î m b in a re v e rtic a lă c u n o d d e s­ c h is (a) şi c u n o d în c h is (b). folosind procedeele de postcom prim are prin fascicule sau bare (v. profile din m aterial plastic cu gol de decompresiune p en tru evacuarea infiltraţiilor. V III. fie prin bucle de arm are. v în tu lu i şi a condensului pe f a ţa interioară . tencuieli etc. care interesează mai p u ­ ţin pe fierarul betonist. (fig.59. în acest scop marginile p a ­ nourilor sîn t oprite (retrase) cu circa 10 cm. secţiu­ F ig. ci n um ai de etanşare în care scop treb u ie să p erm ită b eto narea sau um plerea cu m o r­ tar. Rosturile verticale au şi ele. De regulă se folo­ sesc 2 —4 bare 0 10 sau 2 —4 bare 0 12 . b).). V I I I . V III.

în special. de 50 cm se execută prin sporirea înăl­ ţimii centurii in d re p tu l golurilor . încărcările orizontale (vînt. cu o lungime m inim ă de r e ­ Fig. . tu r n a ţ i pe loc sau prefabricaţi. 61 . diafragme de zidărie arm a te. De regulă a r ­ m ă t u r a orizontală este c o n c en trată în centurile de la fiecare nivel. Consolidarea zidăriei prin stîlpişori din beton armat. Zonele de arm are la clădiri puternic solicitate se indică în figura V I I I .Centurile s in t alcătuite din a rm ă tu ri şi din beton ul t u r n a t în îm ­ binările orizontale . buian dru gi etc. încărcări mecanice d ate de utilajele de ridicat etc.) se realizează p rin stîlpişori din beton arm a t. B uiandrugii care au o înălţime m axim ă ţ6(8)l45-60cm . 467 . seisme. A rm area zidăriei prin a r m ă tu ră pozată în ro stu ri la cel m u lt 60 cm pe verticală (3 —4 asize) se realizează din 1 —2 0 6 . în cele­ lalte cazuri aceştia se execută ca b uian­ drugi independenţi.. la colţurile clădirilor care nu sînt în unghiuri d re p te . Stîlpişorii au secţiunea de regulă de 25 X 25 cm şi se arm ează cu m inim um 4 b are 0 1 2 p revăzute cu etrieri şi bare orizontale 0 (3. dispuse in rosturile zidăriei. centuri. b. pen tru ancorarea fund aţiei etc.8 m m cu lungim ea de ancorare de 50 cm. V I I I . în lipsa stîlpişorilor arm aţi. la d is ta n ţa de 45 —60 cm (fig. folosind m o rta r cu m arca m inim ă Min. ţie de ziduri. . colţurile şi in­ tersecţiile trebuie bine ancorate.50cm B 50. conform area de an sa m ­ blu a clădirii. a. Armarea orizontală a diafragmelor din zidărie. MinMcm 8 mm. Consoli­ darea p rin stîlpişori se practică la clădiri cu asize diferite. Armarea zidăriilor Construcţiile de zidărie s în t o form ă a construcţiilor cu diafragme şi de aceea plasarea pereţilor. 60). .60. M ărirea capacităţii zidăriilor p en tru a prelua. deoarece creează ad e v ă ra te centuri continue care asigură stab ilita te a ansam blului construcţiei. planşee. ele îndeplinesc u n rol foarte im p o rtan t. V lfl. la clădirile e ta ja te . dimensiunile lor. 3. Stîlpişor de be­ ton armat dispus la intersec­ zemare de 35 cm. precum şi c a p acitatea de a prelua diferite încărcări (ver­ ticale şi orizontale) constituie preocuparea inginerului constructor.

61. ca p ătu l îndoit al barei a v în d o lungime de 40 d. A rm ă tu r a m inim ă a centurilor este de 3 —5 cm 3 pe zidurile exterioare şi 2 .oectiune a- ‘ L — J L F ig . d upă im p o rta n ţa clădirii. b. 3 — stîlpişor de beton arm at . L a planşeele t u r n a t e m onolit centurile p o t fi realizate şi din a r m ă tu ra continuă a plăcii pe o lăţim e de 4 hp (h P fiind grosimea plăcii) considerată de fiecare p a rte a zidăriei. V III. Centurile se prevăd în m od obligatoriu la nivelul fiecărui planşeu. Ancorarea barelor la colţuri şi la intersecţii se face în soluţia a r ă t a t ă în figura V I I I . 62).5 cm 2 pe zidurile interioare. 2 — bare de legătură în peretele transversal . 468 . V III. b — arm area zidăriei la colţuri şi inter­ secţii in formă de T . A rm ă tu ri la c lă d irile d in z id ă rie p u te r n ic s o lic ita te : a — arm ături prevăzute In pereţii exteriori la clădiri din zidărie cu solicitări im portante . 61. 5 — arm area plinurilor dintre ferestre. L a solicitări m ari centurile au înălţim e mai m are (fig. V I I I . 4 — buiandrug-centură. l — arm are sub golul ferestrei . La planşee prefabricate c e n tu ra se po ate realiza în spaţiul dintre prefabricate cu sau fără su p ra b eto n are (fig.6 3).5—4.

4.1a p la n ş e e d in e le m e n te p r e f a b r ic a te : . V III. C e n tu ri la p la n ş e e d in b e to n a r m a t m o n o lit : a — centuri prevăzute In grosimea plăcii planşeului . sau forme circulare.planşee fără suprabetonare . silozuri. care poate fi 469 . La recipienţii circulari armătura preia eforturile de întindere. ce sîn t realizate din armătura aşezată radial. Armarea pereţilor supuşi la încărcări normale pe planul lor Pereţii din beton armat care sînt supuşi presiunilor laterale date de lichide (apă). 1 — bare In centură . Din punctul de vedere al lucrărilor inginereşti. materiale pulverulente sau granulate (ciment. avînd forme plane. 2 — bare în placa planşeului conlucrînd cu centura.63. C e n tu ri . Ar­ mătura se aşază în două planuri în ipoteza că recipientul ar fi făcut ca un butoi cu doage din armătură longitudinală şi cercuri din tablă care o strîng. ca elem ente com ponente a unor prisme. cereale. buncăre. b — centură cu înălţimea depăşind grosimea plăcii planşeului .62. b — planşee cu suprabetonare. V III. M a Fig.Q b Fig. conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii pămîntului. cărbune) şi de păm înt fac parte din recipienţii care conservă sau depo­ zitează pe termen lim itat aceste produse. aceste construcţii se numesc rezervoare.

Fig. A rm ă ri la p e re ţi în c ă rc a ţi n o rm a l p e p la n u l lo r (zid d e sp rijin ).64. V III. ^ 4 8 /3 0 cm • ~ 08/15cm 10 APSTA A W .

la diferite niveluri se numesc planşee. în această categorie intră în prim ul rînd planşeele din beton arm a t şi planşeele m ixte din m etal cu dale din beton arm at. 64. 4) Rol de izolare . realizînd in acelaşi tim p şi stabilitatea elementelor verticale (pereţi. E. orizontale sau înclinate. 471 . b se a ra tă arm area unor ziduri de sprijin. L egătura cu fundul rezervoarelor. prin preluarea încărcărilor verticale pe care lc tran sm it la stîlpi şi pereţi. La ultim ul nivel planşeul poate fi folosit ca terasă. în acest subcapitol se tra te a z ă numai planşeele care au elemente din beton a rm a t sau beton precomprimat. asigurind conlucrarea clementelor verticale. ARMAREA PLANŞEELOR PENTRU CLĂDIRI Elementele de construcţii. la clădiri înalte cu schelet metalic şi la consolidări. Planşeele îndeplinesc mai multe roluri şi anume : 1) Rol de rezistenţă . prin asigurarea unei rigidităţi la încăr­ cări verticale şi vibraţii. zidărie etc.continuă (sub formă de fretă) la conducte şi rezervoare precomprimate cu sîrme sau la cele de dimensiuni mici. 3) Rol de stabilitate a clădirii. prin folosirea de materiale necombustibiie sau greu combustibile. ele poartă diferite d e n u m iri: planşeu peste subsol. Planşeele pot avea şi rol decorativ. Planşeele m ix te (metal-beton) se folosesc în construcţii industriale. 2) Rol de nedeformabilitate. a. iar placa sau elementul de u m ­ plutură poate fi din beton arm a t sau din alte elemente (beton simplu ceramică. contra infiltraţiilor de apă (izolare hidrofugă). în special la acţiunea în­ cărcărilor orizontale date de cutrem ur şi de v în t. prin efectul de diafragmă (şaibă).). diafragme). interm ediar etc.). fiind element de închidere şi rezistenţă. La aceste tipuri de planşee elementul de rezistenţă (grinda) este metalic (profile. contra pierderilor de căldură (izolare termică). 5) Rol de rezistenţă la foc. grinzi cu zăbrele etc. care compartiinentează clădirile. în figura V I I I . contra transm iterii zgomotului (izolare fonică). arhitectural etc. Un a n u m it tip de planşeu poate satis­ face to ate cerinţele mai sus a ră tate sau numai o p arte din ele. D upă poziţia lor în clădiri. precum şi marginea liberă se tra te a z ă in mod special prin zone îngroşate şi armare p e n tru preluarea eforturilor care se concentrează în aceste zone.

elementele de u m p lu tu ră arătate. executate num ai în cazuri speciale. (37). rezultînd u n p lan ­ şeu cu grinzi dispuse după o singură direcţie.Planşeele din b eton a r m a t p o t fi din b eton monolit. Sînt. cazuri cînd grinzile secundare se suprim ă. 65 şi V I I I . folosind de regulă elem ente de s u p ra faţă din b eto n a r m a t sau din beton p recom p rim at sau elemente liniare prefabricate cu legături pe reazeme şi între ele. sau din elem ente prefabricate. plăcile reazemă pe grinzile secundare. grinzi principale şi grinzi secundare. iar în loc de placă. D in p u n ct de vedere static.. ffr /n ?/ F ig . planşeele se numesc cu nervuri dese. A spectul m onolit rezultă clin fa p tu l că placa şi grinzile fac corp comun (fig. C înd nervurile s in t dis­ puse după o re ţe a ortogonală sau diagonală se numesc planşee casetate. Planşee din beton armat monolit Aceste planşee. Planşee eu plăci. Aceste tip u ri de planşee s-au folosit cel mai m u lt şi co ntinuă să se folosească în continuare. planşee ciuperci. Cînd distanţele dintre grinzile secundare se reduc la mai puţin de 70 cm. cînd arm a rea se face pe două direcţii (arm are încrucişată). deschiderea plăcilor ajunge la 3 —4 m cînd arm area se face pe o singură direcţie şi la 5 —6 m. a. V e d e re d e jo s a u n u i p la n ­ şe u m o n o lit su p lă c i şi g rin zi. t u r n a t e în cofraje ex e cu tate pe şantier. planşee dală etc.65. 1. V III. sîn t sub form ă de plăci cu grinzi principale şi grinzi secundare sau reţele de grinzi. V I I I . 472 . iar acestea pe grinzile principale care la rîn d u l lor tran sm it încărcările la elementele verticale.

şi li se fasonează num ai ciocurile la banc du p ă care se aşază ca bare drepte pe platform a cofrajului la distanţele p revăzute în proiect (indi­ cate prin n um ăru l de bare pe m etru liniar. arm are încrucişată.Caracteristicile geometrice ale elem entelor de planşeu : 1) Placa are grosim ea 1/35 — 1/40 din deschidere la plăci a rm a te pe o direcţie şi de 1 /4 5 —1/50 la plăci a rm a te pe două d i r e c ţ ii .00 —8.00 m). grosimea plăcilor nu se reduce însă sub an u m ite valori (nu se ad m it plăci cu grosimi m ai mici de 4 cm. iar o p a rte se ridică la p a rte a superioară a acestuia p en tru preluarea eforturilor de în tin ­ dere din această zonă. A rm area pe o direcţie poate fi aplicată p en tru o placă cu o sin­ gură deschidere sau pen tru o placă continuă (arm are obişnuită) la un planşeu cu grinzi sau cu placă continuă (v. 3) Grinzile secundare au înălţim ea de 1/20 din deschidere. n u m ă r care po ate fi întreg sau fracţionar. r a p o r tu l laturilor plăcii Zi//*. D u pă dimensiunile în plan. şi se ancorează în beton. la nervuri dese înălţim ea se reduce la 1/25 din deschidfre şi la 6 cm lăţime. cap. la p a rte a de sus a plăcii (in zona întinsă). D in considerente tehnologice.12).//„ < 2). iar pe re a ­ zeme. Variante de fasonare a a r m ă t u r i i unei plăci arm a tă pc o direcţie : 1) î n cazul barelor subţiri 0 < 8. Regulile de arm a re au fost a r ă ta te in cap. conform regulilor constructive. pe reazem se m ontează şi călăreţii care p ă t r u n d în deschi­ derile vecine.50 —2. de regulă depăşind reazemul. aşezate la in tera x de 1. A rm area plăcilor (cu bare legale). 1. Barele ridicate dintr-o deschidere trec in deschiderea vecină şi se ancorează în beton la p a rte a de sus a plăcii sau s în t b are continue care în cîm p se află în to a te deschiderile în p a rte a de jos. aşezate la in terax de 3. excepţional 3 cm). 66).00 m (deschiderea g rin ­ zilor secundare). de regulă. în zona c o m p rim ată (fig.50 m . cînd /. 2) Grinzile principale au înălţim ea m inim ă de 1/15 din deschidere (5. O p arte din a r m ă tu ra plăcilor din cîm p (cel p u ţin 1/3) se m enţine dreap tă pe reazem. V I I I . fig. P e n tru co m pletarea arm ă tu rii de la p a rte a su­ perioară. b. VII. de exemplu 3 1/2 bare/m ). acestea au dispuse a r m ă tu ra de rezis­ t e n ţ ă pe o direcţie cînd lxj l 2 > 2 sau au a r m ă tu ra de rezistenţă dispusă pe ambele direcţii.50 —6. la p la n ­ şeele cu nervuri dese plăcile au grosimea de 1/12 din d is ta n ţa dintre nervuri. După aşezarea pe cofraj. barele care devin bare ridicate se îndoaie 473 . Barele se aşază alte rn a t (barele care ră m în drepte pe reazem alter­ nează cu bare care se ridică pe reazem în care se socotesc şi călăreţii). V II). arm a rea se poate face după u rm ă ­ to are a tehnologie : barele se taie la lungimea necesară (v.

Exem ple de folosire a barelor independente la plăci. .Ţ T Ţ f ._ _ m ATmor?°e . VIII. A rm â tu râ lîfS 6c m dejSÎ!SM 6i U . t/r __________ ' r< . 1 . -. .Arm are dublă A )p S7 c n » 1 ' a -i D is to n ţie r p= =U i ~T Fig.66.

3) In cazul dublei armări cu armătură dreaptă a t î t la p a rte a supe­ rioară. Armarea unei plăci prelungită cu consolă. 4 4) Barele de repartiţie se m ontează după ce au fost m o n ta te barele de rezistenţă. barele se m ontează cu distanţieri (fig. P e n tru a se asigura acoperirea cu b eton (v. acestea se fasonează com plet la ban c şi apoi se m ontează în cofraj .direct cu o cheie specială pe cofraje. (57). De regulă plăcile s în t simplu reze­ m a te pe co n tu r şi nu au nevoie de a rm ă tu ri la p a rte a superioară a reazemelor. (5) L t K /m L = 190cm 17 5 (5 ) 772 2 < * 1 2 /m l= 7 3 0 c m L-215cm ( 5 ) L <t>12jm L=690cm (1 C < t>Kjm L=555cm Fig. se poate aplica si la barele subţiri. cap. cit şi la p a rte a inferioară. VIII. avîndu-se grijă ca barele de pe reazem să fie aşezate simetric fa ţă de reazem. c. 2) In cazul barelor cu 0 > 10. 475 . A rm area încrucişată a plăeilor. Această a rm a re se aplică la plăci de formă p ă t r a t ă sau ap rop iată de p ă t r a t cu deschideri mai mari (4 —6 m) sau la plăci circulare şi poligonale. V II) a r m ă tu ra este poziţională prin purici şi distanţieri din oţel. acest m od de armare.67. V I I I .

bare. A rm area unui planşeu (continuu pe o direcţie) cu plăci a rm a te încrucişat este a r ă t a t în figura V I I I . VIII.' "* . iz o la te 476 . Fig. A rm ă tu ra este din oţel PG 52 . ele fiind legate cu sîrm ă pe cofraj fo rm în d plase legate. N u s în t d ate distanţele dintre.69. D e a se m e n e a . 68). Barele au indicate lungimile to tale de debitare. ca re c o m p le ­ te a z ă b a rele d e r e z iste n ţă 0 şi nu au ciocu ri. x 1 L'* 1 Ai’m ă t u r a este distrib u­ ită pe ambele direcţii. a rm ă tu r ile care trec d rep t p e r e a ze m e şi c e le d e r e p a r tiţie m ă rc ile ® şi (g). d ar este indicat num ăru l de bare pe m etru liniar p en tru fiecare m arcă de oţel de u nd e rezultă şi distanţele dintre bare.şeu l m o n o lit a r m a t în c r u c iş a t cu b a re d in P C 52. Plan. VIII. 69. '^f P la n * Fig. fiind îndesită pe ju m ă t a t e a cen­ tra lă a fiecărei deschideri (fig. a rm ă tu ra continuă pe reazeme m arca Q) este faso n ată Ia capete cu ciocuri drepte. V I I I . a rm ă tu rile r id ic a te p e r e a z e m e le tr a n s ­ v e r sa le m ă rcile (g) şi (J) şi c ă lă r e ţii m arca @ s în t fa so n a te cu cio cu ri d rep te .68. Armarea încrucişată la o placă cu deschidere mare.

Armarea unei grinzi continue fără vute solicitată c u o încărcare uniform repartizată. VIII.Fig.70. .

cu secţiune dreptunghiulară. 16. î n zona reazemelor etrierii s în t închişi. î n secţiunile grinzii se po ate u rm ări poziţia arm ăturii. A rm area v u telor la grinzile cu v u te se face similar ca la grinzile de cadru (v. iar în figura 11. Pe reazeme.d. Barele m arca 0 s în t bare de m ontaj care se com pletează cu barele de rezistenţă m arca Q). Bai'ele m arca (g) sînt b are călăreţi cu po rţiu n i înclinate. Grinda este mai puternic a r m a tă pe reazeme unde la p a rte a supe­ rioară sîn t 10 bare. P e n tru planşeele monolite. m arca (§) se găseşte în prim a des­ chidere a grinzii . V III. 70 se arată armarea unei grinzi continue fără v u te. In figura V I I I . Fig. respectindu-se de regulă dimensiunile v u tei şi dispunerea a rm ă tu rii din figura V I I I . generale de arm are au fost a r ă ta te în cap. grinzile po t avea şi console. iar pe reazem din secţiunea 2 — 2. ca şi la grinzile fără vu te. Regulile. D a to rită plăcii.71. grinzile principale şi secundare s în t de regulă grinzi co ntinue cu sau fă ră vute.5 ii. 478 . p o ziţia ei in cim p rezultă din secţiunea 2— 7. Barele ridicate m arca @ p ă t r u n d în deschiderea vecină pe 190 cm (a p roxim ativ 1/3 din deschidere).15 = 110). Pe desen fie­ care b ară are o marcă. modul de deformare. De exemplu. Barele d re p te m arca (g) p ă t r u n d dincolo de reazem (sînt cel p u ţin două bare). D im e n s iu n ile şi a r m a r e a v u te lo r.37.13. iar u n exemplu de cotare a unei grinzi a rm a te s-a indicat în figura 1. respectiv d ista n ţa d cerută fa ţă de a doua b ară i < 1. 71. iar în cim p num ai 0 bare. V I I I . 14). V II. a r m ă tu ra s-a dispus cu respectarea regulilor de arm are care rezultă şi din figura V I I I . grinzile lucrează ca o secţiune în T . î n secţiunile tra n s v e r­ sale ale grinzii nu se vede arm a rea plăcilor. rîn d u l al doilea Ia o d is ta n ţă < h (55 cm) şi rîn d u l trei la 2 li (95 -ţ. A rm area grinzilor de planşeu. fig. P oziţia barelor înclinate (primele pornesc la p a r te a de sus din re a­ zem la o d is ta n ţă < 5 cm).

deci cu suprapuneri conform regulilor arătate.72. Armarea p lan ­ şeelor cu plase sud ate se face cu respectarea prevederilor a r ă t a t e în cap. V II .ŞCf/o An An T I g T T T \d]_ J*i5d i B E IE C H)mm%d> ţ d j a ■ k2 t) ’ buc. plasele se m ontează la p a rte a inferioară şi pe reazeme pe un rîn d sau pe două. 479 . b — g r in d ă p r in c ip a lă .e. Q15J_ 25% An '.25 / de fiecare parte). Armarea grinzilor m onolite de planşeu cu carcase sudate : • » a — g r in d ă s e c u n d a ră . cu sau fă ră decalare. Fig. Pe reazemele interm ediare plasele de la p a rte a superioară acoperă de o p arte şi de alta a reazemului o porţiun e din deschidere (0. In plăci. A linarea planşeelor eu plase şi earease sudate. în figura \ I I I . VIII. 72 se dau exemple de aşezare a plaselor în secţiune tran sve rsală şi in plan.

P. .73 a. Armarea de principiu a unei grinzi prefa­ bricate pentru construcţii industriale.). Secţiune transver­ sală (proiect I. VIII.C.Secţiune A-A Fig.

-Bazău) Fig. CS sint livrate 31 — C a rte a f ie r a r u l u i b e to n is t — c d . carcasele de I. VIII.poziţionare carcase Vedere de sus-poziţionare carcase Vedere de jos-poziţionare carcase C6( ISfc. Armarea de principiu a unei grinzi prefabricate pentru con­ strucţii industriale.) : Carcasele C i. C3.S. C2. C7 sînt executate în atelier . Aşezarea carcaselor (proiect I.P.Vedere laterală . C5. CA.C. C6.S. — Buzău.P. 1 481 .73 b.

Proiectele p o t conţine şi alte rezolvări la aşezarea plaselor. (fig. poziţia planşeelor în clădire etc.S.00 m. la deschideri m ai m ari de 3. în figura V I I I .00 —4. se realizează u n planşeu capabil să su porte g re u tă ţi mari. B uzău (carcasele C2. planşee predală . î n placă se mon482 . realizîndu-se in prezent sub diferite t i p u r i : planşee cu nervuri dese prefa­ bricate şi corpuri de um plutură .3 l. m ai m ulte carcase (3 sau 4 cel puţin) decît in c.S. C6. 74 se a r a t ă a rm a rea unui cheson de 5. Grinzile de planşeu tu r n a te m onolit şi arm a te cu carcase su d ate se arm ează de regulă cu carcase plane. Planşee prefabricate din beton armat Planşeele prefabricate au c ă p ă ta t cea mai largă utilizare. planşee tip flşie cu sau fără g o lu ri. CA. în această categorie p o t fi incluse şi chesoanele. primele t r e p te av în d o p ă tru n d e re în deschiderile vecine de 2 X 0.0 0 — 18.15 l = 0. î n secţiunea t ra n s v e r­ sală se aşază vertical 2. Planşeele sîn t d en um ite şi după destin aţia clădirii sau lucrărilor inginereşti. în cim p şi pe reazeme. P e n tru a ră ta re a modului de arm are a acestora se prezintă o serie de exemple caracteristice.împ. se sudează direct în atelier. 2. arm a pe reazem eu două plase suprapuse aşezate în trepte. nu se execută industrial.70 m cu plase şi carcase sudate.Plăcile mai groase (h > 9 cm) se pot. se po t folosi grinzi de diferite secţiuni astfel alese încît. 73 se poate vedea arm area unei grinzi dublu T p entru construcţii indu striale arm a te cu carcase sudate liv rate de I. planşee tip cheson . de regulă. î n figura V I I I . Planşeele pot avea şi alte denum iri decît cele a rătate. 4 sau mai m ulte rîn d u ri de carcase.72). sau semipanouri. P e n tru hale industriale. a. confecţionate la maşini cu o pereche de electrozi (sau două perechi).00 m pot fi folosite in acest scop.00 m şi deschideri de 6 . Pe. 3. precum şi arm ările su p lim entare pe reazem. Planşee lip elieson.50 —3. planşee sub formă de panouri cu corpuri ceramice a rm a te. iar nervurile cu carcase din oţel PC 52 0 10 şi 18 mm. Grinzile t i p T şi II cu lăţim ea de 1. Placa chesonului este a r m a tă cu plase sudate. Cele­ lalte carcase de dim ensiuni care. dacă se pun un a lîngă alta.P. V I I I . figură sin t date şi unele reguli de armare. din care rezultă lu n ­ gimile plaselor şi carcaselor. în sec­ ţiunile reazemelor continue se m ontează. planşee din panouri mari etc. CS) şi care s i n t îndoite în atelier. su d ate prin p u n cte cu sîrm ă STNB 0 4.

7 4 a.P.T. 483 .C. Armare Cheson. Secţiune longitudinală (proiect I.). VIII.Fig.

Detalii armare (proiect I. « TC C .C.P. Armare cheson.434 ry (o ci Iţ Uj Fig. VIII.7 4 b.).T.

S.92) deschidere a r m a tă cu carcase sudate este a r ă ta tă în figura V I I I .P. La col­ ţuri se prevede o arm are su plim entară. Secţiuni trans­ versale (proiect I. fiind ex e cu tată de I. nervurile au înălţim ea de 45 cm (CU 45) şi de 40 cm (CU 40).).49 in. iar acoperirea m inim ă de b eton 1. tează o plasă cu 0 4 (plasa ST 402 livrată de I. Placa are grosimea 3.Buzău). Armare cheson.2 cm. L ăţim ea transversală a chesonului este de 1.5 cm.92 m şi lungimea 5.I S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b S E C ŢIU N E A c -c Fjg.75. Chesonul este p re v ă z u t cu urechi pentru m anipulare.S. — 485 .0.S.P. b.P. 75. Un exemplu de fişie cu goluri de 6. . cu lăţim ea de 0.92 x 5. ceea ce înseam nă că este din sîrm ă STNB 0 3 cu ochiuri p ă tra te de 150 mm.T. Carcasa s u d ată C I este n o ta tă cu 3 x 150/3 x 150 . VIII.74 c. Planşee din fîşii eu goluri.75 m (num ărul de ochiuri pe lăţime este de 9 şi pe lungime 19).C.S.0 m (5.

format din fişii ceramice. arm ate.25. cap. 76. cu sem nificaţia sim ilară cu carcasa C I şi se îndoaie conform d esenu­ lui la u n dispozitiv special de îndoit carcase (cu raze dc îndoire 0 20) care de regulă se construieşte în atelier. III). carcasa C I este în plan tran sv e rsal îndoită. indicate cu simbolurile din ca­ Carcasa C2 este notată* cu 3 X 100/3 X 123 — 0. P e figură se a ra tă şi ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor. Capetele fişiei s în t mai puternic. B uzău. Carcasa are o lăţim e de. Denum irile plaselor pot fi talog (v.CARCASA C2-2 b u c td (J\7 03 STNB : 130cm JSUt ^L= 130 ' s7\ 1 lt 3 STNB\ 65 cm f 1 “ K Fig.75. înglobate în b eto n a r m a t B 400. cît şi p en tru a p re lu a eforturile din to ro a n e la transfer. L a to a te intersecţiile de bare carcasele se leagă cu sîrme.35 m şi este com pusă din 22 0 4 S T N B -j+ 2 x 3 0 5 STN B + 2 X 4 0 OB 37 şi PC 52 (la distan ţe de 20. arm a te p e n tru a prelua încărcările mari. Un exem plu de astfel de planşeu este cel din figura V I I I . 486 . 15 : 10 şi 5 cm). F îşii ceramice precomprimatc. P e n tr u construcţii industriale e ta ja te se folosesc. a t i t p e n tru a prelua forţele de tăiere (forfecare). c. prin pretensio narea a 6 toroan e T B P P (7 0 3). VIII. în tre corpuri ceramice şi la p a rte a superioară s în t p re v ă z u te c a r ­ case s u d a t e .60 x 1. planşee puternic. 1. fiind de construcţie specială. în sensul că la capete b a re le tra n s v e rsa le sîn t îndesite. Fişie cu goluri armată cu carcase sudate.

487 .

armate c u ţiuni transversale.488 d e 6.7 6 b. toroane şi carcase sudate. VIII. Sec­ Fig. Fîşii ceramice .00 m deschidere.

ARMAREA SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Scările s in t alcătuite d in tr-u n sistem de plăci înclinate în castrate în grinzile podestului. Placa înclinată (ram pa) a scării este a rm a tă pe o direcţie ca o placă obişnuită. p u tîn d avea şi vangu ri (grinzi marginale). dublu în c a s tra tă in grinzile podestului.77 se a ra tă modul de arm are a unei scări t u r n a t ă monolit. A rm ă tu ra de re ­ zistenţă din eîm pul plăcii înclinate este ridicată pe reazem şi anco rată în grinzile şi in plăcile podestului. cu bare OB 37. SECŢIUNI PRIN RAMPE Şl PODEŞTE 489 . independente. In figura VI 11.F.

VIII.P L A N COFRAJ VEDERE I .1 buc ^.I " S-cara ' 50 VEDERE n-n Zcara 1 50 GRINDA P 2 2 0 * 3 5 . (g 490 . 1 0 w -h ^4 SECŢIUNEA c . © © cr^SL-VK)-.1 buc Fig.c 2 i1 S L '2 K ^ 2 ţ 1 0 L ' 2 i 5 fp . Plan cofraj şi armarea unei scări tur­ nate monolit. 0 >775 SECŢIUNEA o-O A 2 . V \ l I! 3Z3: TPI L -3 3 S cm < §) "0 vu SLJîL ^ e200 HKL‘jrA:m''/^ ^ -v’3 ?ys _ GRINDA PI 2 0 »3 5.77 I).

VIII.78. . Scară prefabricată pentru construcţii din panouri mari.Fig.

este necesar ca to a te părţile ei com ponente să fie la fel de rigide sau să aibă anu m ite zone care să lucreze ca a r ti­ culaţii. de formă cilindrică cu diam etrul de 15. 78). buncăre. Scara fiind în ansamblul construcţiei. coşurile de fum. în acest sens sîn t e x e cu tate p refabricat podestele. piste pen tru aero p o rtu ri etc. Grinzile au etrieri închişi în tru c it s în t solicitate şi la răsucire. o parte rigidă a construcţiei. ziduri de sprijin. VI). G.). vangurile şi grinzile de podest. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII SPECIALE O serie de construcţii inginereşti pun problem e speciale de exe­ cuţie şi arm are. V II. rampele. Noile tehnologii de execuţie a construcţiilor im pun în prezent ca scările să fie ex e cu tate din elemente prefabricate. în această categorie de c o n stru c ţii s în t construcţiile realizate din plăci su b ţiri. baraje. stîlpii de înălţim e m are p en tru tra n s p o r tu l energiei electrice. ca elementele com ponente ale acoperişurilor de hale industriale.84 m şi înălţim ea de 5 m. a v în d concepute îm binări de c o n tin u ita te . pereţilor recipienţilor p e n tru diferite produ. Rezervoare circulare pentru lichide I n planşa IV se a ra tă alcătuirea unui rezervor din b eton a rm a t aşe zat pe sol. î n acest rezervor încărcarea este d a tă de presiunea păcurii 492 . Armările elem entelor prefab ricate de scară se execută d upă regulile obişnuite. 1. folosind în special plase şi carcase su d ate e x e cu tate în fabrici. cap. Problem ele de arm a re la aceste tip u ri de construcţii se rezolvă pe baza principiilor a r ă ta te în cap.f podest) : aceste elem ente sîn t însă dificil de t r a n s p o r ta t şim an ip u la t (fig. precum şi construcţiile m asive p en tru poduri. V I I I .se (re­ zervoare. silozuri etc. tu rn u rile de răcire.Grinzile (vangurile şi grinzile podestului P I şi P 2) se arm ează ca grinzi simplu rezem ate d rep te sau grinzi frîn te (v. îm preună cu casa scării. S în t situaţii cînd s in t folosite şi elem ente prefab ricate sp aţiale (ram pa . a v în d soluţionări constructive similare cu cele a r ă t a t e şi în acest capitol.

A rm ă tu ra din pereţi este fo rm a tă din a r m ă tu ra circulară (inelară) care se petrece cel pu ţin pe o lungime de 60 d şi a rm ă tu ra longitudinală. Barele tre b u ie în năd ite prin petrecere pe 60 d (pro­ iectele conţin de regulă re p rezentări detaliate). Detaliile de arm a re se po t urm ări pe planşa IV. Arm area trebuie să fie puternică în tr u c it nu se a d m ite ca b etonul să fisureze. în detaliile din planşă s în t r e p re z e n ta te modul de izolare. A rm ă tu ra inelară este alc ă tu ită din bare 0 10 dispuse pe două rînduri la d is ta n ţe variabile cu tronsonul. în planşa IV pen tru cupola radier şi fu n d a ţia inelară. indieîndu-se diam etrul barelor şi num ăru l dc. A rm ă tu ra inelară din pereţii rezervorului este re p re z e n ta tă pe tronsoane (I —IV). A rm ă tu ra inelară po ate fi realizată sub form ă de a r m ă tu ră p o st­ întinsă. Modul de fasonare a barelor şi lungimile barelor sîn t re prezentate în secţiunea transversală de lîngă rezervor. sau la rezervoare t u r n a t e monolit.(m ai mare la bază). L egătu ra fundului rezervorului cu pereţii se arm ează pen tru p re­ luarea împingerilor din pereţi. Acoperişul rezervorului se arm ează ca o cupolă. A rm area poate fi fă cută şi cu plase su d ate dacă se respectă condi­ ţiile de petrecere (această soluţie trebu ie însă ju stific ată economic). A rm area fundaţiei inelare se face similar cu a unei plăci obişnuite. A rm ă tu ra este alcă tu ită din bare 0 10 şi 8 dispuse după gen e rato are pc ambele feţe la 15 cm în tre ele. ap lica tă la rezervoare p re fabricate form ate din doage. F ierarul betonist treb u ie să p o a tă stabili n u m ărul dc bare şi lu n­ gimea barelor de arm are a re zerv oru lui care nu este o problem ă uşoară. P retension area se po ate face continuă prin sîrme S B P întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circulă pe pereţii rezervorului (bicicletă) sau prin pretensionarea u n o r porţiuni 493 . bare pe fiecare tronson. A rm ă tu ra verticală din pereţii rezervorului este re p rez en tată prin diam etrul barelor şi d is ta n ţa dintre bare (m ăsu rată pe un cerc cu raza stabilită. F u ndu lrezerv orului(radier) se arm ează ca o placă circulară cu a r m ă t u r a radială şi inelară dispusă încrucişat. modul de tra v e rs a re a conductelor şi bord a rea golurilor etc. înţelegindu-se că a r m ă tu ra se ex tin d e pe to a tă cupola şi pe întreg radierul şi inelul circular. iar inelul cupolei se armează ca o grindă circulară. 1/2 în m od o b işn u it din ra za m axim ă). a r m ă tu ra este reprezen tată prin desenarea cusăturilor pe unele sectoare circulare.

79.din inel prin ancorarea arm ăturii in nervuri verticale special exe­ cu tate (fig. tu rn de susţinere şi matică printr-un rezervor circular preeomprimat.40). rezervorul propriu-zis (fig. 2. face printr-o tehnologie strictă pentru pătrunderea şi com pactarea betonului şi respectarea stratului de acoperire. Castelele de apă se compun Fig.79). fig. planşee etc. . lăsînd goluri pentru uşi. folosind de obicei la alim entarea cu apă a unei anum ite industrii. Turnul de regulă se execută cu cofraje glisante spe­ ciale (v. V II I. unde a rm ă tu ra longitudinală se taie. acoperi­ rea cu beton se obţine prin torcretare. Ca şi re ­ zervoarele. V II I. I n m o d u l c a z u l u r m c o f r a j u l u i : l i f t a t l a e x e c u t a r e a c a s t e l u l u i s e p r o c e d e a z ă î n ă t o r 1) Se montează cofrajul pe un schelet de rezistenţă. VIII. V II I. dar se bordează marginile golu­ rilor. Castele de apă Castele de apă sînt rezervoare plasate la înălţime. scări. 7) Se execută betonarea în straturi orizontale de 10— 15 cm.80 şi V III. 4) Se execută fu n d u l rezervorului (partea de jo s a cofrajului).81). fig.>) Se montează armătura din fundul rezervorului şi din inelul de legătură dintre turn şi rezervor. (5) Se montează piesele de pătrundere pentru conducte. 494 . t u rn a r e a se. IV. în cazul pretensionării armăturii. Secţiune orizontală sche­ din: fundaţii. 3) Se execută liftarea şi fixarea la cotă.38). 2) Se montează armătura peretelui şi se pun distanţieri. Unele castele se execută la sol. fiind apoi liftate. ferestre. ele pot fi executate din beton arm a t monolit sau prefabricat şi din beton a rm a t precomprimat. F undaţiile se realizează în mod obişnuit de tip bloc cu cuzinet (v.

T. . executat prin glisare.C.).80 a.100 Fig.COFRAJ TURN S c a r a 1. Secţiune verticală (proiect IP. VIII. Armarea unui turn de castel de apă cu oţel OB 3T ţi PC 52.

2*f5In OETALIL' DE INNĂDIRE » A R € WC Fig. Detalii d*> armare a turnului.80 b. VIII. i 11 I t *I ml. R inW_ e x te r io r .PO ZIŢIO N AR E A R M A T U R A IN PE RETE T U R N S c a r a 1 : 50 D ET A L IU DE PO ZIŢIO N AR E ŞI FA SO N A RE M U STĂ ŢI TURN S c a r a 1 :2 9 ©<&■ JlDO < §> - • °i 83 m tfg turnare ®© DETALIU DE POZIŢIONARE} HUSTÂŢI PENTRU P L A N Ş E E S c a r a 1 -2 0 © 0- I (Lh J Q !~ > IArm ătură verticala^ I d m turn DETALIU DE ARMARE PERETE TURN S c a r a 1 10 Arm ătura ___ -w-i y^verhcald 2\ pLi ŞL Mus fo ţi d m _ fu n d a ţie Arm ătură _____ orizontală Agrafa ţ 6 La 2 jcm i 11 . to teri or .

Armarea pereţilor şi cupolei unui rezervor de apă de înălţime. 3 2 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd . 1 497 .81.m? Fig. VIII.

av înd pereţii apropiaţi sau c o m u n i : 498 . c o n stru ite ală tu ra t. Rezervoare cu planşee ciuperci (rezervor de apă subteran) Planşeele dală şi planşeele ciuperci care se. Planşeele dală s în t de fa p t planşee ciuperci cu capitelul înglobat în placă care de această d a tă este m ai groasă decît Ia celelalte planşee. Silozuri şi buncâre Silozurile pen tru cim ent. 3. de înăl­ ţime mare.l dea­ supra capitelurilor. A rm ă tu ra transversală a capitelurilor se re alv ează prin etrieri închişi îndesiţi pe to a tă înălţim ea capitelului şi pe por­ ţiunea de stîlp de lingă capitel. folosesc la construcţii de clădiri îşi găsesc şi o aplicare specifică la execuţia rezervoarelor (v.Pe figurile .VII 1. Capitelurile ciupercilor pot fi cu două pante. de împingerea şi g r e u ta te a păm întului justifică execuţia m onolită a unor astfel de rezervoare. planşa V). dreptunghiulare sau poligonale. Stîlpii ciupercaţi sînt plasaţi după o reţea rectangulară la distanţe de 4 —6 m. Presiunile mari date de apă. S în t de regulă m u lti­ celulare cu celule circulare. interes ciupercile care se armează pe p a tru direcţii perpendiculare între ele şi paralele cu la tu ­ rile panourilor şi pe muchii.81 sînt date linele explicaţii privind tipul de a r m ă tu ră şi m odul de soluţionare a unor detalii. 4. Armările colţurilor şi contururilor radierului şi a plăcii superioare se soluţionează similar ca la rezervoarele obişnuite. pereţii şi radierul au arm are dublă încrucişată. A rm ă tu ra va fi bine ancorată sau poate fi folosită în această zonă a r m ă tu ra continuă. Aceste zone au prevăzute de regulă vute. D in p un ctu l de vedere al arm ărilor prezintă. cereale etc. cu asigurarea lungimii de ancorare a fiecărei bare. F ierarul be­ tonist treb u ie să înveţe modul de arm are după planşe înainte de a începe fasonarea arm ăturii. . sînt destinate depozitării şi conservării în bune condiţii a acestor produse. Desigur că se po t găsi şi soluţii prefabricate. Plăcile. Plăcile sînt în tărite cu o reţea legată sau su d ată pu .80 şi V I I I .

care se arm ează special. Fig. Unele silozuri reazem ă prin interm ediul unor grinzi foarte înalte (tip perete).).82. î n figura V I I I . 499 . de com presiunea d a tă de acţiunea forţelor orizontale (vînt. P a r te a de sus a silozurilor e ste 'a c o p e ­ rită cu plăci cu goluri p e n tru încărcare şi de vizitare a rm a te încruci­ şat şi în tă rite cu inele puternic arm a te. 82 se a r a tă o v aria n tă de arm are p en tru celulele poligonale ale unui siloz a r m a t cu plase sudate.celulele sîn t am plasate pe o fu nd aţie com ună (radier general). la efectul dinamic al încărcărilor şi pentru prevenirea fisurării betonului din încărcări sau ca u rm are a contracţiei betonului sau v ariaţiilor de te m p e r a tu ră -etc. cu tre m u r etc. Armarea cu plase sudate a pereţilor unui siloz. Celulele silozurilor se arm ează pen tru a prelua presiunea radială d ată de încărcarea produsului depozitat. Celulele silozurilor se arm ează dublu cu a r m ă tu ră încrucişată pe cel p u ţin 2/3 din înălţime. descărcări. n u m ite grinzi pereţi. Unele silo­ zuri au şi subsoluri. Silozu­ rile au un t u r n elevator p en tru încărcări. îndoite pen tru asigurarea legăturilor la colturile celulei. VIII. grosim ea pereţilor nu coboară sub 15 cm. uscare etc. De regulă. Grosimea pereţilor nu este desenată la scară. In m od similar cu rezervoarele se arm ează placa de bază (fundul) celulelor.

16 aşezate la dis­ ta n ţe variabile (1 —20 cm). iar pereţii din dreptul stelelor sînt îngroşaţi (fig. . Acoperirea cu beton se ia de 2 .VARIANTA DETALIUL A Fig. Elem entul caracteristic al buncărelor este pîlnia. pentru depozitarea tem porară a unor produse. Secţiunile stîlpilor pot fi similare cu cele a ră ta te anterior (v.V şi de telecomunicaţii. cap.5 cm. în anum ite cazuri sînt prevăzute şi cu utilajele necesare. V I I I . De regulă silozurile se armează cu bare 0 8 . 500 . V I I I . V I I I . Pîlnia este bine ancorată în pereţii buncărului. pentru telecomunicaţii şi tran sp o rt pe calea ferată. înnădirea arm ăturii se face conform re g u ­ lilor (v.8:!. Stîlpi cu destinaţie specială şi construcţii turn a. în planşa VI se a rată arm area unei pîlnii de buncăr pentru cărbuni. realizate cu vute puternice. VIII. VII) pe o lungime de 40 d şi nu mai m ult de 1/4 din totalul arm ăturii din aceeaşi secţiune. fig. se folosesc în cadrul unui proces tehnologie. se folosesc stîlpi de beton arm a t şi beton precom prim at prefabricaţi. . p ro tejată contra uzurii cu plăci de oţel special. care în mod obişnuit este de formă p ătrată.83). av înd şi un rol de sim lificare a procesului de încărcare-descărcare cu mijloace mecanice. n acest scop. Arnifi turile asigură legaturile elementelor plane între ele pe toate direcţiile f 5. transpo rt urban etc. de regulă. P e n tru liniile de tra n s p o rt şi distribuţie a energiei electrice. Stîlpii LK. 20 şi fig. Armarea pereţilor unui siloz cu celule drept­ unghiulare. Stelele dintre celule se armează în mod special. Buncărelc sînt construite a t î t sub formă de baterii. 81).0 —2. avînd şi a rm ă tu ră sub formă de V. cît şi ca buli­ căre individuale . Racordările pereţilor verticali şi ale feţelor pîlniei sint.

501 .LJ Spre I —I Am- L j . D IS P O Z IŢ IE ARMARE Fij>.-H I ÎS 9 <ty n: •000 -f if îi T IU J_lî priza de partere Ll. Linii de 6—16 kV. VIII 84 Stîlpi prefabricaţi LEA cu secţiune în I executaţi prin vibrare.lj j s JL G EN E R A LA ui.

asamblaţi din tronsoane prin postcom prim are etc. Stilpi peron.console lungi în capul lor pe care reazem ă diferite elemente de construcţii (ferme lum inator. preturnaţi orizontal sau vertical. Construcţii turn. A rm area consolelor lungi din capul stîlpilor asigură preluarea în ­ tinderilor de la ta lp a superioară.). care are console scurte p u ternic arm a te p e n tru grinzile de rulare (cu m u s tă ţi p en tru realizarea continuităţii). 80 pen tru tu rn . La capul stîlpului este m o n ­ t a t ă şi o a r m ă tu ră în V p en tru preluarea eforturilor din colţuri. com presiunile de la p a rte a inferioară şi forţele tăietoare prin a r m ă tu r a rid ic a tă (coborită) şi etrieri. grinzi.Modul lor de. dc regulă. alte rn în d secţiu­ nea dublu T cu cea d rep tun ghiulară. La secţiunea dublu T a r m ă tu ra longitudinală se găseşte în colţurile etrierilor. precomprimati cu armătura aderentă . elemente de su p ra fa ţă etc. c. In planşa V II se. . centrifugaţi. prefabricaţi prin vibrare. Tehnologiile industriale im p un executarea unor construcţii speciale tip tu rn . pen tru fundaţie şi cu cea din figura V I I I . Modul de arm are a acestor stîlpi este sim ilar cu cel al stîlpilor obişnuiţi. Secţiunea transv ersală a stîlpilor este varia b ilă . execuţie este d e s tu l'd e d i f e r it : stilpi turnat'i m onolit. A rm area unor astfel de con strucţii se realizează similar cu cea din figura V I I I . E trierii s în t îndesiţi în dreptul consolelor (la 10 cm).a r a tă arm a rea unui stîlp peron p re fab ric at p en tru hale industriale pe care reazemă. P e n tru a n u m ite construcţii industriale se execută stîlpi cu . Stîlpul prezintă interes în tru c ît la p a rte a de jos este un stîlp cu goluri. B arele coborîte (de la console) s în t ancorate în zona com prim ată. b. tu rn u ri de răcire. 40. tu rn u ri pen tru castele de apă etc. ferme lu m in a to r din beton a rm a t. p en tru coşuri de fum.

Barele cură503 . m onoraiuri etc. La capetele mesei s în t aşezate două perii m ecanizate.V. (pentru capetele celor două bare Care se sudează). în prezent se p re văd în cadrul atelierului linii tehnologice fo r­ m ate dintr-un com plex de maşini şi dispozitive p e n tru realizarea unui proces tehnologic continuu. în cap.). electrocare sau cu u n mijloc de ridicat şi t r a n s p o r ta t (poduri rulante. îndreptare. tăiere şi fasonare. cu peria în formă de disc. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU OPERAŢIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de m uncă în ateliere este în funcţie de g r a ­ dul de d otare a atelierului. F luxul tehnologie în acest caz este u rm ă to ru l: barele aduse din depozit sîn t plasate pe stelajul lateral 7 apoi s în t rostogolite pe masa cu role 3. Aceste linii specializate sîn t p rezentate în cărţile de specialitate. Organizarea sudării barelor cap la cap Tipurile m aşinilor de su d at cap la cap folosite s-au a r ă t a t la cap. 1. 1.C a p i t o l u l IX ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ARMARE ÎN ATELIERE A. grinzi rulante. în acest capitol se v a prezen ta organizarea locului de m uncă p entru unele operaţii de sudare cu g ra d mai ridicat de organizare. V şi VI s-au p re z e n ta t scheme de organizare p en tru descolăcire. Barele s in t aduse cu cărucioare. Organizarea sudării cap Ia cap se poate face conform schemei din fi­ gura IX.

alim entarea cu bare tran sv e rsale. 9 —maşină de îndoit . care nu se p o t 'o b ţ i n e prin tăierea plaselor uzinate de I. apoi rostogo­ lite pe m asa cu role . I X . 4 —stelaj intermediar . deplasate cu un cărucior la locul de m o n tare a plaselor şi a carcaselor.P. ţite s în t aşezate pe stelajele interm ediare ^ de unde sînt. S u d a r e a b a r e l o r d in o ţe l. I X .S. 10 —masă. Barele longitudinale s în t aşezate pe mese cu ghidaje cu role. p en tru a se evita efecte electrice nedorite (şuntarea). 8 —m ese cu role . se po t confecţiona în atelierele de a rm ă tu ri ale fabricilor de p refabricate sau în cele care deservesc şantierele. 3 . 2. folosind maşini cu mai m ulţi electrozi sau maşini cu o singură pereche de electrozi.1. 7 —foarfece mecanic . 6 ‘ — maşină de sudat electrică cap la cap . 504 .S. care de regulă nu lipsesc din dotarea atelierului de arm ături. barele sudate sînt trecute la foarfeca m ecanică 7. D u p ă sudare.b e to n d e lu n g im i d if e r ite . c a p la c a p (sc h e m ă ) : 1 —stelaje laterale . 2 —perii mecanice cu disc . — Buzău. de aici un a din bare este tre c u tă peste maşina de su d at cap la cap 6 prin interm ediul unor role rabatabile. Poziţia sudorului. La sudarea carcaselor cu maşini cu o pereche dc electrozi se p re­ vede organizarea locului de m uncă folosind u na sau m ai m ulte maşini (fig. s în t a r ă ta te în figura I X . precum şi ordinea care trebu ie respectată la sudarea nodurilor. care se ridică îm preună Cu a r m ă tu ra aşezată pe ele. Organizarea sudării prin puncte folosind maşini de sudat staţionare cu o pereche de electrozi Plasele s u d ate de lăţime mică. P e n tru a se respecta ordinea de sudare. fiind deplasate m anual.2) aşezate în cadrul unui proces tehnologic continuu. după care sin t duse la m aşina de îndoit !) şi apoi sînt.3.F ig . 5. plasele se p o t întoarce cu 180°.5 .

4 — jg h e a b pentru -------------. 3 —ma­ şină de sudat . 1 — masă . b —fa ţă in fa ţă .bare scurte . b — su­ darea primei bare lon­ gitudinale . Fig. c —sudarea barei a doua marginală cu întoarcerea plasei : ci — sudarea primei ba­ re interioare . 5 —poziţia sudorului 6 — poziţia muncitorului auxiliar. 1—47 — puncte de sudură. *a [] . 1 3 IX . IX.3. f — idem. Schem e de organizare a locului de lucru pentru două m aşini cu o singură perache de electrozi : a —in linie . 2 —B a re lungi . 11119i 76 5 13 ZI C U z ? a2 i2 0aaii i6m u ? < 12 3 1 5 6 7 â 3101112° □ C 27 26 29 30 31 25 -26 d C r -- i33b H 3 \b /ff \3V d m SM M Z M S.3 i * 5 - € 5 — O -— - ' t K| Dublul lungimii elementuluiÎ 1 3 ‘t 2 6 / 4 Fig. Organiza­ rea locului de lucru şi ordinea de execu­ tare a sudărilor la o carcasă plană : a — organizarea locu­ lui de lucru . după întoarcerea plasei cu 1 8 0 ° . e — su­ darea ultimei bare in­ terioare după Întoarce­ rea plasei cu 180° .2.

Plasele pot 1'i tă ia te pe ambele direcţii. Electrozii p ot fi drepţi sau înclinaţi. I X . V. în ateliere. I X . IX. av în d posibilitatea de. cît şi la sudarea carcaselor spaţiale (fig. acces prin tre bare.S. 4). Plasele uzinate livrate de I. rulare care perm ite deplasarea lor la pu nctul de su du ră (fig. Organizarea sudării prin puncte folosind cleşti de sudură (maşini de sudat suspendate) Alcătuirea cleştilor de sudu ră a fost p re z e n ta tă in cap. 506 . îndoirea plaselor p lan e în c a r ca se Această operaţie se face cu dispozitive de atelier. Fig. 4. cu ab k a n tu ri de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sul) form ă de carcasă (fig. I X .P.S.3.4. *Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane.5). cleştii de su d u ră s în t de regulă suspendaţi de un monorai sau de. o grindă de. — B uzău p o t fi tă ia te la dim en­ siuni mai mici. E i p o t fi folosiţi a t î t la sudarea plaselor sudate. 6).

^ b — s u d a re a p la s e lo r .5.S e c ţ i t in e A . folosire a cleştilor de sudare sus­ şi la sudarea carcaselor. a b Fig. în figura I X .A P la n Fig. 2 — m o n o r a i. se poate ex ecuta şi pe linii com ­ la punctele de sudură ale. întregii 507 . Sudarea cu cleşte de sudură : a — s u d a re a c a r c a s e lo r .6. Schem ă de organizare a locului de lucru la m aşini de sudat suspendate cu cleşte : 1 — m a s ă s u p o r t . IX . pendaţi. IX. 4 — c le ş te d e s u d u r ă s u s p e n d a t . a t î t la sudarea plaselor cît S udarea carcaselor de m are serie plexe de sudură care asigură accesul carcase. 5 — s to c d e b a re .. 3 — p is ic ă . 7 se vede m odul de.

508 .

P entru executarea sudurilor.). tipul de sudură. La locul de sudare trebuie să existe o sursă de curent cu regulator de intensitate (tran sfo rm ator sau g enerator de curent). măşti. cu regulator de intensitate pus în mişcare de un m otor electric 2 . electrozii.5. în cadrul măsurilor p re g ă tito a re . panouri şi cabine).). exhaustoare etc. dispozitive de protecţie (mănuşi. cu răţirea de regulă cu perii metalice. hote. tipu l de oţel. cabluri etc. dimensiunile sudurii (eclise etc. iar cablul 5 face legătura dintre piesa de s u d a t 7 şi sursa de cu ren t (generatorul). Ieşirea marginilor. de ulei. de zgură. Motorul şi g eneratorul sîn t m o n tate pe un cărucior. Organizarea locului de muncă la sudarea cu arc electric Modul de executare a sudurii a fost a r ă t a t la cap. a lim en tat de la re ţeau a de cu ren t 1 a atelierului sau şantierului. V. Cablul 4 conduce cu rentul la portelectrodul < S ’. de 1‘ugină. re­ gimul de sudare (intensitate.). responsabilul cu su d u ra face un e x tra s al tipurilor de bare care se sudează şi întocm eşte fişe de sudare unde se indică : d iam etru l barelor. Modul de pregătire a arm ă tu rilo r constă în : tăierea capetelor. iar în m în a stîn gă ţine masca 9. Sculele se păstrează în sertarele mesei 11. p o laritate etc.8 se vede schema un u i post de sudu ră electrică care folo­ seşte d rep t sursă de cu ren t u n gen e rato r 3. dispozitive auxiliare (mese de lucru. D e asup ra mesei se găseşte o hotă de v en tila ţie 10. Sudorul fine portelectrodul S cu m în a dreaptă. de vopsea sau de diferite im purităţi. precum şi dispozitive p en tru asam blare şi sudare.). în figura I X . 509 . a p a ra tu ră de su d at (portelectrod.

510 . IX.10. Dispozitive deprindere. Panouri pentru protecţia su­ dorilor. IX . i Fig.9.Fig.

). B. cap. cit mai m ult posibil în operaţiile de pregătire a armăturilor. ATELIERE DE ŞANTIER DE CONFECŢIONAT ARMĂTURI PENTRU BETOANE 1. 511 . dispozi­ tive de ghid are (lim itatoare şi opritori) şi dispozitive de prindere şi strîngere (fig. Generalităţi P en tru unificarea tehnologiilor de pregătire a arm ă turilor în ateliere de şantier s-au întocm it de către In s titu tu l de P roiectări p en tru Construcţii Industriale (I.P.C. mese cu role etc.în locul generato rului se po ate folosi tran sfo rm ato ru l de sudură (v. a —f ) care fixează piesele de s u d a t (bare) la o distan ţă de cel p u ţin 10 cm de la capetele sudurii. înălţim ea meselor corespunde fie poziţiei sudorului în picioare (0. 3) Atelierul să fie demontabil pentru a se plasa pe cit posibil în centrul de greutate al şantierelor pe care le deserveşte. IX . şi înlocuirea operaţiilor pe agregate.11) trebuie să satisfacă următoarele eerinţe : 1) Introducerea operaţiilor de prelucrare în spaţiul acoperit.90 in) fie poziţiei aşezat (pe scaun). de regulă dreptunghiulare sau tu r n a n t e cu înălţim e reglabilă.ffară întoarceri şi încrucişări. Dispozitivele pentru asamblare şi fixare se co m pun de regulă din dispozitive de susţinere şi conducere (stelaje. V) cu regulator de in ten sita te (bobina de reactanţă). 4) Capacitatea atelierului este de 1 000 sau de 2 000 t/an.9). 2) Folosirea operaţiilor. în flu x continuu.) proiecte tip. P anourile şi cabinele se folosesc pentru protecţia con tra radiaţiilor . 10. Mesele de lucru pot fi fixe. sau conductoare de cu ren t cu s u p ra faţa m a tă sau v o p s ită în culori care nu reflectă radiaţiile (fig. Schemele tehnologice ale atelirelor (fig. IX . locul de su d u ră se îm prejm uieşte cu panouri ra b atab ile rezistente la foc. IX . Se po t folosi şi mese speciale cu exhaustor. Proiectele întocm ite s-au orientat pen tru satisfacerea u rm ăto a relo r cerinţe : 1) Să se mărească productivitatea muncii pe baza unor tehnologii moderne. Mesele au cutii anexe p en tru electrozi şi sertare p en tru p ăstra rea uneltelor. 2) Să se elimine eforturile fizice mari p rin folosirea mecanizării.

Asamblarea sau carcaselor Confecţionarea plaselor plane sau carcaselor plaselor Formarea carcaselor spaţiale prin rabatarea plaselor plane Formarea carcaselor spa­ ţiale (din plase sau carcase plane şi bare).b e to n c u d i a m e t r u l -S 12 m m L in ie p e n tr u o ţ e l.b e to n c u d i a m e t r u l > 12 m m Îndreptare Pregătirea barelor Descolăcire.... Schema de principiu pentru alcătuirea fluxului tehnologic In ate­ lierele de mică capacitate. 11. 512 ........ cu cleşti de sudură mobili şi prin le­ gare Controlul calităţii armăturilor finite i Depozitarea armăturilor finite I Încărcarea armăturilor finite în mij­ locul de transport spre punctul de con­ sum Fig. IX..L in ie p e n t r u o ţ e l.. i.... în­ dreptare Sudare cap la cap Tăiere la măsură Fasonare Tăiere la măsură Fasonare j .....

« ** •* E E S?«°*a 5pw« £ o O ''« 9 “1> i ă l'1 8 «o.t S5■ & I_________ 00 1 «^5 G «o ________ •n o ••§ irt | I 1 « 2£2...iî.o. sb ! ş S'S I 3 »» U 0 N „ ■ § » >«. 3 3SC»«<j » « 1 *± O w . » « 2 3 «•a a ih M g SBlr-u ţ£7 J K” 5 § S o „>5 2 c.o a î S -«^3 a « c «o ■ fi ŞEI I S“ M “ ..n -• 3 o u . r ^* s s S7f w -to *o-g 5 a 0 ? ! ! 1” '■ § ■ I ş | “ ■o” O jO fflC jjjC jj o » ■nllij ţa ■ * ■ »•O £* rt « PH "03 •H C **** »- C cI C ra* 3ra Sers-s»? WI o.«> „ O .c*'3 « J* *10 04 JO u ir) ’O fl o o d.w .•• E^ ^ 3 ca t.. U i ra 1 b*O P«U »S? gcs.a 1 £1 O Co « ow•■«# ua > oti I a 2 s t|.ss “ a £c I c” £|2» « . S0 5 X t. ţ j ofl « i a **S^2 I ^ H N| 3 q.. n ~ t i ♦'R .a o* « « • rati 2 n o 2«*"?3a r-i £ < 2i2 T 3 2« U ac tu to -a >q . 00V« * . > .^ 0J 0) c j ţ-t *3 t* X 3 c JS •s P « u s o 3 « a ~ ^ g s 1 r t . .

9) M anipularea colacilor (descărcare. 13. depozitarea şi debitarea continuă a sîrmelor la maşinile de sudat. P ro d u ctiv ita tea la prelucrarea arm ătu rii este direct corelată cu nivelul de dotare a s taţiei sau atelierului de prelucrare. 5) Operaţiile de pregătire trebuie mecanizate în cel mai înalt grad. prefem bil cu macarale. fasonare sau sudare prin puncte trebuie executate în flu x continuu.) trebuie să se facă mecanizat. cap acitatea de prelucrare a oţelului b eton în ateliere centralizate po ate să fie cuprinsă între 1 000 şi 5 000 t /a n . încărcare. platform ele exterioare şi depozitul de produse fin ite trebuie să fie pe acelaşi teritoriu şi să fie de­ servite de o reţea de drum uri sau de o linie de cale ferată. 11) A telierul de armături. îndreptare. 514 .). macarale mobile cu braţ. 4) Folosirea utilajelor de mare productivitate pentru linii tehnologice în flu x. aşa cum se p o a te vedea în figura I X . 6) Alim entarea fără întreruperi tehnologice a agregatelor de mare productivitate trebuie să formeze o preocupare specială. 2. dotate ca mijloace de transport şi m anipulare adecvate (electrocare. în funcţie de eventualele noi sortimente. specializate. vagonele etc. Atelierele m ari p o t avea linii specializate de produs plase s u d ate uzinate (fig. U n am plasam en t p en tru u n atelier centralizat poate de regulă dura în tre 6 luni şi max. 8) Un atelier de şantier de mică capacitate trebuie să aibă posibilitatea de adaptare uşoară la alte linii tehnologice decît cele pentru care au fost proiectate. cu utilizarea m axim ă a sudării prin puncte pentru asamblare.3) A telierul trebuie să aibă platform e exterioare amenajate. 12) sau carcase plane sau spaţiale. sudare cap la cap. IX . depozitul de arm ături. portale. 7) Operaţiile de descolăcire. începînd de la descărcarea colacilor. stivuitoare. amplasare pe vîrtelniţe etc. 5 ani. Organizarea atelierelor de confecţionat armături D in practica execuţiei la m arile lucrări. 10) Depozitele trebuie să aibă capacitate suficientă (pentru deser­ virea atelierelor cu armătură pe 8 — 10 zile) şi amenajări speciale pentru depozitarea oţelurilor pe calităţi şi diametre. la standul de tăiere la lungimile fix e şi fasonare.

gradul de difi­ cultate şi cap acitatea maşinilor de prelucrare utilizate. Săgeţile a r a tă variantele de dirijare a arm ăturilor. IX. tăiere. 13 s-au a v u t în vedere dife­ rite instalaţii de prelucrare a oţelului-beton. legare. diferite m oduri de îndoire. 515 . formele de îndoire.2 3 Cantitatea [ t] Fig. La evaluarea ariilor 1 — 3 din figura IX. num ărul de bucăţi de bare de diferite dimensiuni. cali­ t a t e a oţelului.14. Valori orientative de productivitate ale instala­ ţiilor de prelucrare a oţelului-beton.13. lungimea de debitare. Organizarea de principiu a unui atelier este a r ă ta tă în figura IX.

. a u Sc l a •2 & ? . *>• C O (U g ss^> tfi ^ o C c oc . O T IZ — . o “S :3 ®* s i*8 iU s iw . 3 t «r« « o 3 ••£ TI>o 2 3 O — < |.“ . a ta o .'ti 1 /3 *3 0 5 O r3 ° c .î o B1 I 0) 7 SO u gs c.*.H < 5 «2 L . o «• asIo -E 516 . . oc .tj .y o îs 2 «-S •s ii ^ »o ? â . oa 1§ E "b 2• X? |â . ° 0 ) i* • 2 »S a ă o — . N^ o .

17 3 50 0—500G t/an . m ărimea lucrărilor a organizării unui în figura IX. 7 —masă cu role libere . 5 — masă cu role acţionate cuplată cu o masă cu role libere \ — maşină de fasonat oţel-beton . 2 . 4 —m asă cu role acţionate .15.16 a a unui atelier de T 70-75m SC© Fig. IX. iar în figura IX. cu role libere .16. IX .15 se arată schema de principiu atelier cu capacitatea de prelucrare de 1 500 t /a n . 7 —maşini de fasonat oţel-beton. 6 —m ese C apacitatea de prelucrare se dimensionează după ce se execută într-un amplasament.Fig. unui atelier 1 500 —3 5 0 0 t/a n . î n figura IX. 8 —maşină de fa so n a t oţel-beton. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capa­ citatea pînă la 1 500 t/an : 1 —pod rulant . 3 —maşini mobile de măsurat şl tăiat oţel-beton . 4. 5. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capacitatea de 1 500—3 500 t/an : 1 — 6 depozit Intermediar . 2. 517 . 3 —maşini mobile de măsurat şi tăiat oţel-beton .

0 40 L = 5 050 mm 518 . P e n tru do tarea atelierelor se preconizează utilizarea utilajelor şi dispozitivelor produse în ţ a r ă (tabelul IX .5 t/h max. 10 — m a ş in ă d e î n d o it p la s e s u d a te . IX. 0 42 max. T a b e lu l I X .Piteşti „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" -. 6 .b e to n . 1. . 3 — m a ş in i m o b ile d e m ă s u r a t ş i d e b ita t o ţe l.b e to n . Echiparea unei staţii de prelucrare a arm ăturilor cu capacitatea de 3 500—5 000 t/an : 1— r o le şini p o d r u la n t . 2 . 0 12 max. 0 125 max.P.5 m/s 1.B.Timişoara Productivitatea max.M.P. 1). i — m a s ă cu a c ţio n a te . 7 — m a s ă c u r o le lib e r e .Fig. 5 — m a s ă c u r o le a c ţio n a te c u p la te c u o m a s ă c u r o le lib e r e .17. 9 — m a ş in ă d e t ă ia t p la s e s u d a te . 8 — m a ­ d e fa s o n a t o ţe l. U t i la j e ş i d is p o z itiv e de p r e l u c r a t Tipul utilajului Stanţă manuală de tăiat Maşină electrică hidraulică tăiat oţel-beton Cleşte de tăiat plase sudate Maşină de tăiat armătura SBP Maşină de tăiat plase sudate Maşină de Îndreptat şi tăiat Maşină de fasonat oţel-beton de întreprinderea 'producătoare „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara I. 0 10 Viteză 0.

0 12 max. . T ip u l u t ila lu lu ' (continuare) Întreprinderea producătoare Productivi lalea Maşină automată de confecţionat etrieri Mese cu role libere sau acţionate Maşina de sudat prin puncte tip PPU-16 tip PPU-125 Cleşte de sudat suspendat cu transformator Înglobat tip PPM-16 tip PPM-40 Idem. 0 12 max. care v or putea fi p rog ram ate pe bază de cartele. l . în special utilajele de fasonat şi sudat. 0 16 Electrotimiş 100 puncte /minut 90 puncte/minut Electrotimiş 106 puncte/minut 90 puncte/minut Trebuie re m a rca t că aceste utilaje sîn t susceptibile de îm b u n ătăţiri perm anente şi de autom atizări.T a b e lu l I X . cu transformator separat tip PPS-80-1 tip PPS-80-2 £6 Martie" — Timişoara întreprinderea Reparaţii Brăila Electrotimiş max.

dacă acest lucru este specificat în proiect. V. stîlpi. D u p ă cum s-a a r ă t a t la capitolele V. P e n tru restul intersecţiilor se adm ite legarea din două în două noduri. MONTAREA ARMĂTURILOR A rm ă tu ra din elementele din beton a rm a t pen tru a conlucra cît mai bine cu betonul treb u ie să realizeze o carcasă spaţială la elemen­ tele liniare (grinzi. în şah. 1. MANIPULARE Şl DEPOZITARE A. Plasele de sîrm ă folosite la plăci şi pereţi se leagă în m od obligatoriu pe întreg con turul pe cel p u ţin două rîn d u ri de noduri. V I şi V II. Modul de asam blare a plaselor şi carcaselor su d ate s-a a r ă t a t la cap.C a p ito lu l X OPERAJII DE MONTARE. arce) şi o plasă sau o serie de plase plane la elementele plane (plăci. Asam blarea acestor tip u ri de carcase şi plase se face prin legarea intersecţiilor barelor încrucişate (noduri). carcasele şi plasele se realizează din ce în ce mai m u lt prin asam blarea lor cu su d u ră în pu n cte Ia maşini speciale de s u d a t care asigură o p ro d u c tiv itate ridicată prelucrării arm ăturilor. pereţi).5 m m (livrată conform STAS 889-80). TRANSPORT. Legarea barelor cu sîrmă Legarea nodurilor se face de regulă cu două fire de sîrm ă neagră 0 1 —1. 520 .

Fig.2). l . agrafele şi etrierii se leagă cu sîrm ă la ciocuri. l . noduri duble încrucişate (fig. L a stîlpi şi grinzi. R estul a rm ă tu rii se leagă de etrieri din 2 în 2 intersecţii. a unor sîrm e legate cu ochiuri la capete (agrafe) care apoi se răsucesc cu 521 . care se îndoaie pe ciocul dispozitivului şi apoi prin rotirea dispozitivului se realizează îm pletirea sîrmei. Sîrmele s în t p re g ătite p en tru legat în m ănunchiuri de sîrm e scurte şi îndoite în form ă de U. X. b se a ra tă m odul de executare a unei legături în tre barele longitudinale şi etrieri. c). fig. î n acest sistem se folosesc cleme în form ă de U din sîrm ă neagră (v. a. U n alt sistem constă din confecţionarea la un dispozitiv special. e) sau noduri m oarte. l . în figura X .2). se răsuceşte m ai întîi cu m în a apoi cu cleştele sau paten tu l. X. P e n tr u a se m ări produc­ tiv ita te a la legarea sîrmei se po t folosi mai m u lte sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cîrlig de răsucit sîrm a (fig. se vede exe­ c u tarea u n ui nod simplu pen tru p u n ctu l de încrucişare a două bare în unghi d rept (plase şi carcase sudate). b. care înlocuieşte cleştele p a t e n t la operaţiile de legare a barelor de oţel-beton. X . Legarea cu cleme şi agrafe cu ochiuri. Tipuri de legături la încruci­ şarea barelor de armătură. obligatoriu la colţuri. d) şi noduri în furcă (fig. î n figura X . b. l . se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încrucişează etri­ erii înclinaţi şi agrafele înclinate.l. Nodurile care se execută cu sîrm ă sîn t: noduri simple (fig. Modul de execuţie a legă­ tu rilo r cu sîrm e simple. F retele se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încru c işe ază. o. prin in tro ­ ducerea sîrmelor sub încrucişare . l .N um ărul de legături şi felul legăturilor la noduri este în fu n c­ ţie de tra n s p o r t şi manipulări. X . a — e din care rezultă fazele de execuţie . P e n tru a în v ă ţa execuţia nodurilor treb uie u rm ă rite figurile X . iar etrierii şi punctele de intersecţii cu barele longitudi­ nale. X . l . a. X. în şah. Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încruci­ şează. P rim a buclă a nodului se face cu m îna. asftel. de asemenea.

P e ste b a re le clin otel babn se p etre ce o ciem d în tormS de U d in strmO a rs â Pe c io c u l d isp o zi­ tiv u lu i se b a o a ie c a pe tele clem ei P rin ro tire a d is p o z iti­ vului se realizeazd împle­ tirea capetelor cle m e i Fig.2. 522 . X. Dispozitiv cu cîrlig de răsucit sîrma.

Fig. X. cu două manivele. D ispozitiv pentru confec­ ţionarea agrafelor cu ochiuri. X. Capul dispozitivului de răsucit se po ate învîrti şi prin simpla tragere a dispozitivului. . cu dispozitivul de răsucit (cîrlig) cu mîjier (fig.3.3) .4. v ă a manivelelor. X. Fig. d a to rită unor caneluri interioare de ghidaj aflate în inte­ riorul dispozitivului (capul cu cîrlig al minerului).4 se a ra tă modul de confecţionare a agrafelor (legături cu ochiuri) la u n dispozitiv simplu. b — a g r a f ă d e s îrm â o c h iu r i p e n t r u le g a t a r m a t u r i. Sîrm a introdu să în găurile suportului manivelei şi în două cîrlige se răsuceşte formînd cele două ochiuri p rin în vîrtirea succe. î n figura X . cîrligul dispoziti­ vului se introduce în ochiurile agrafei şi prin răsucire se realizează nodul. Răsurirea agrafelor pentru legat armături : a — m in e r c u c îrllg p e n tr u r ă s u c ir e a a g ra fe lo r .

b araje etc. Suporţii p o t avea şi console şi rafturi Fig. în locul caprelor se p o t folosi suporţi de in v e n ta r . în special cînd se folo­ sesc bare de diam etru m are (la construcţii m a s i v e : poduri. se aşază pe capre sau supo rţi barele de la p a rte a de jos a grinzii sau de pe latu ra laterală a stîlpului (în cazul stîlpilor) .5) conform planurilor. conform distanţelor p re v ă­ z u te în p la n u ri. Montarea la banc a unei carcase. Asamblări de carcase din bare independente legate în atelier P e n tru asam blarea carcaselor se procedează a s t f e l : 1) L a grinzi şi stîlpi de secţiune constantă: se confecţionează capre din oţel-beton îndoit care se am plasează pe o su p ra fa ţă netedă. X. 524 . 2) L a grinzi de secţiune variabilă cu vu te: se procedează ca la stîlpii şi grinzile de secţiune co nstan tă cu deosebirea că etrierii se introduc to ţi de la început în p a rte a ce ntrală a grinzii. 3) Execuţia carcaselor (legate) pe şabloane : p en tru realizarea carca­ selor îndoite. de regulă b eto nată.5. se introduc circa 1/4 din etrierii din p a rte a centrală a elementului însem nîndu-se cu cretă poziţia lor pe u n a din barele din m arginea elem entului. se introduc barele ridicate şi de m ontaj. prin legarea barelor independente. se începe legarea etrierilor în colţuri de barele longitu­ dinale din p a rte a de jos a g r i n z i i . X. care se p rind de primii etrieri închişi dinspre centru l g r i n z i i . precum şi barele de la p a rte a superioară. se leagă apoi etrierii de barele de m ontaj de la p a rte a centrală a grinzii .2.) se p o t folosi şabloane alcătuite din suporţi şi scînduri puse pe cant în care se crestează la d istanţe egale locul de poziţionare a barelor care apoi se leagă de intersecţii (noduri). în tru c it au dimensiuni variabile şi nu m ai po t fi introduşi ulterior pe Ia capetele grinzii (după ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din p a rte a cen­ trală). în final se introduc etrierii de la c a p ăt care se leagă de barele longitudinale (fig.

X.6). Montarea armăturii iegate direct în cofraj M ontarea arm ă tu rii direct în cofraj se practică din ce în ce m ai p u ţin d ato rită consumului m are de m anoperă. Organizarea lucrului pen tru asam b larea carcaselor se face de regulă cu respectarea unei tehnologii optime (care fixează ordinea operaţiilor.SECŢIUNEA A-A p en tru aşezarea barelor nervurilor. to tu ş i la livrări mici. care se folosesc la alcătuirea c a rca­ selor (fig. 3. cînd nu se dispune de a r m ă tu ra confecţionată în ateliere. se mai utili­ zează şi acest procedeu de m ontare a a rm ă tu rii in cofraj. în funcţie de num ărul şabloanelor şi num ărul fierarilor betonişti dispo­ nibili). 525 .

în a in te de începerea operaţiilor de m ontare a arm ă turilo r se curăţă cofrajele. se leagă arm ătura. Poziţia barelor se fixează de cofraj cu cuie . Aimătura pereţilor plani sau curbi. carcasele stîlpului se poziţionează cu distanţieri circulari. iar ele­ m entului sig uran ţă şi fiabilitate în exploatare. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se term in ă cu m o n tare a arm ătu rii din stîlpii de la capetele g r i n z i i . se m on tează cofrajul s t î l p u l u i . se poziţionează etrierii pe cofraj. se curăţă s tra tu l de b eton de egalizare .poziţia etrierilor . a. C urăţirea cofrajului se face prin spălarea cu furtunul. Se m ontează după ce s-a ex e c u ta t cofrajul unei feţe a peretelui. în dreptul sem nelor. etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă . se introduc barele ridicate şi de m ontaj . Această operaţie se execută în u rm ăto a rea ordine : se trasează cu creta poziţia barelor . verticali sau înclinaţi. se m o ntează distanţierii din m aterial plastic (sau sîrm e rigide îndoite. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se fasonează barele . se aşază a r m ă tu ra în poziţia p re v ăzu tă în p r o i e c t . fie două plase legate (după planurile de armare) . d. se poziţionează puricii. b. se m ontează barele drepte. se introduc barele longitudinale care se leagă de m u s tă ţi şi se trasează cu cretă pe o b ară longitudinală . c. Preo cu parea principală a fierarului betonist trebuie să se îndrepte spre poziţionarea corectă a a r m ă tu rii prin mijloace sigure. se t r a ­ sează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale care formează fie o plasă legată. se leagă etrierii începînd de sus în jos la distanţele p rev ăzu te în proiect (conform indicaţiilor a n te r io a re ). Armarea grinzilor.11 bare ridicate g a ta fasonate ( 0 < 12) 526 . se începe cu u n g ru p de bare verticale. se m ontează distanţieri laterali pen tru asigurarea acoperirii cu beton. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se introduc întîi etrierii peste m u stăţile lăsate din fu n daţie sau din stîlpul in fe r io r. se leagă cu sîrm ă în poziţie corectă. se introduc distanţieri în fundul c o f r a ju lu i. se trasează poziţia etrierilor cu creta pe cofraj . de regulă a ltern ate c. A linarea plăcilor orizontale. e. se închid etrierii şi se leagă . agrafe şi sîrm e cu care se leagă de cofraj. Armarea fundaţiilor. pen tru a se asigura acoperirea cu beton care cohferă a rm ă tu rii durabilitate. de regulă de la margini de care se leagă barele orizontale. de etrieri . d upă care se continuă cu barele verticale şi in cele din u rm ă se m ontează cele orizontale. se introduc barele drepte de la parte a de jos. se m ontează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia arm ăturilor. m ă tu ra re sau curăţire cu aer com prim at. Armarea stîlpilor. a v în d dimensiunea care să asigure acoperirea cu b eton (care este mai m are decît la celelalte elemente) . cu capete din m aterial plastic) .

Se poate p ractica procedeul de m ontare la sol pe un cadru m e ta ­ lic a întregii a rm ă tu ri a unui planşeu.7. îndoirea barelor direct pe cofraj este p re ­ cedată de însem narea cu creta a punctelor superioare şi inferioare a barelor care se în d o aie. în a in te de punerea în operă se verifică de şeful brigăzii de fierari betonişti dimensiunile şi tip ul plasei conform proiectului. prinzînd bara în cîrligul f u r c i i . legări de bare etc. Plasele sudate uzinate sînt t r a n s p o r ta te în condiţii speciale.9).8 şi X. In prealabil plasele sîn t depozitate pe platfo rm a de lucru. M ontarea plaselor. 4. X. dacă apare necesar. III (la p a rte a supe­ rioară se a d m it distanţieri din oţel-beton). Prin această tehnologie nu se imobilizează cofrajul pen tru m ontarea plaselor (fig. Fig.. se t r a ­ sează cu creta poziţia plaselor şi indicativul lor conform proiectului.) dacă tehnologia de punere în operă prevede că aceste operaţii se fac la şantier şi nu la ateliere. . se resudează. . X. p a rte a inferioară şi superioară (bare de m o n taj) şi se leagă cu sîrm ă . sau pe platform a de m o n taj. nodurile slabe sau desfăcute (conform prevederilor. . . cu dispozitivul de sud at pe o singură parte. Montarea plaselor sudate uzinate şi a carccselor sudate şi legate a. se . Dispozitiv reglabil pentru înaşază barele de rep artiţie de la doirea barelor ridicate în plăci. cap. X. .7). plasele de la parte a superioară fiind m e n ţin u te în această poziţie cu distanţieri m o n taţi şi ei la sol. pe indicative. se m ontează călăreţii . V II) pe cofraj. D istanţierii s în t de tip u l celor a ră ta ţi in cap. decupări. deoarece în unele cazuri se ad m it şi noduri nesudate) şi se fac celelalte operaţii tehnologice (tăieri. P e n tru plasele de la p a rte a superioară se poate utiliza altă culoare de cretă. 527 . P en tru corecta poziţionare a plaselor şi asigurarea petrecerilor de îm binare (v. în ordinea în care se vor m onta.. . în cazul arm ării pe două direcţii (încrucişat) se procedează in mod similar.sau cu bare care urinează a fi în ­ doite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie specială sau cu u n dispo­ zitiv special (fig. ..

8. Ridicarea plaselor pe obiect cu macaraua 528 .Fig. X.

foarte im p o rta n tă este asigurarea acoperirii cu beton şi a înnădirilor prin petrecere. P e n tru m o n tare a plaselor pot fi lu ate în considerare şi alte tehnologii care măresc p ro d u c tiv ita te a muncii la punerea în operă. La m o n tare a plaselor. la pistele aeroporturilor etc. Plasele care se m ontează vor fi etich e ta te cu indicativele din proiect. Montarea plaselor la sol. chiar direct din mijlocul de tra n s p o rt. ca de exemplu riparea plaselor. X.9. care sîn t prinse cu mijloace speciale de ag ăţare pen tru ripare (tîrîre). indicative ce treb u ie scrise şi pe cofraj. procedeu ce poate fi folosit la pardoseli. 34 —Cartea fierarului betonist —cd. 1 529 .Fig.

Se pot utiliza şi plase în rulouri care se montează direct prin derulare şi se prind cu cuie de cofraj. t o t denumirea de carcasă (legată) o arc şi arm ătura elementelor liniare (grinzi. X. yy v - Fig. Montarea carcaselor.zr —r* « a n Q/i—ELft. 530 . cap.10. X. V III).il. i i LJ 1TM H fl-. b. stîlpi. porţiuni de arce) din bare indepen- b< 15cm u8 * 1 tr i t î S r.V W di » « -iţ----. carca­ sele plane. cît şi carcasele îndoite. fie din carcase plane sudate ca atare. fie din plase plane obţin ute prin tăierea lor din plase uzinate (v. Prin carcase sudate se înţeleg atît. Exemple do carcase sudate pentru grinzi. De asemenea.10). sudate care ocupă diferite poziţii în secţiunea transversală a grinzilor (fig. asigurînd acoperirea cu beton prin distan ­ ţieri clin material plastic.

Efectuarea transporturilor se va face conform prevederilor din norme. carcase sudate. V III. iar lucrările de montaj conform cap. în vederea prevenirii accidentelor la m anipu­ lare. direcţie verticală. La încărcarea şi descărcarea carcaselor se vor respecta dispozi­ ţiilor cuprinse în cap. 3 din acest capitol şi al exemplificărilor de la cap. cît şi cei pentru arm ătura laterală.dente. în caz contrar se iau măsuri pentru poziţionarea distanţierilor pe cofraj (înainte de m ontare sau chiar în cursul montării). în ordinea în care vor fi m on tate pe platform a de lucru. X II I. precum şi prevederile cuprinse în cap. Dacă nu se dispune de mijloace. cu sau fără utilizarea de. care sint g a ta montate intr-o carcasă spaţială a întregului element. V al normelor. la operaţiile de încărcare..10. Manipularea lor se face cu grinzi rigide şi cadre care au un număr de prinderi suficiente pentru a nu deforma carcasa s p a ţia lă . Prevederile normelor nu sînt limitative şi pot fi com pletate in funcţie de situaţia locală sau de condiţiile speciale. 32/N din 4. dacă tipul de distanţier folosit permite această operaţie . folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din oţel-beton gros. după tehnologia care a fost fixată de şeful de şantier. Protecţia m uncii.1975. speciale. transport. greutatea lor nu trebuie să depăşească de regulă 100—120 kg. cît şi pe cea laterală. De regulă carcasele se depozitează pe indicative. şeful de şantier îm preună cu şeful echipei de. In acest scop. Carcasele aduse din atelierul de şantier la obiectul care urmează a fi executat nu se montează direct în anum ite situaţii impuse de te h ­ nologie. înainte de m ontare se verifică toate cotele conform proiectului şi li se m ontează distanţierii din material plastic a tît cei din fundul cofrajului (la grinzi). c. G reutatea şi dimensiunile carcaselor pentru întregul element sînt limitate de mijloacele de manipulare şi transport. V privind maşini şi mecanisme de ridicat şi dispozitive auxiliare. 531 . fierari betonişti şi dulgheri stabilesc fazele dc m ontare şi modul de încheiere a cofrajului. Se lasă nem ontate panourile pe unde se introduc carcasele spaţiale. M ontarea în cofraj se poate face a t î t pe. cofrajul trebuie numai parţial m ontat. X X I I. 566/1968 şi modificate prin Ordinul Ministerului Construc­ ţiilor Industriale nr. descărcare şi m ontaj se vor respecta prevederile „Normelor de protecţia muncii" aprobate prin ordinul nr. cap. Montarea carcaselor legate se face conform indicaţiilor arătate. în cazul utilizării carcaselor spaţiale g a ta m ontate. la paragraful G.

l). Abateri limită admise la executarea şi montarea armăturilor A b a te re a l im i t ă sau to le r a n ta a d m is ă T ip u l a b a te r ii sau to le ra n ţe i a d m is e f a ţă d e p ro ie c t A b a t e r i l i m i t ă la d im e n s iu n ile s e g m e n te lo r b a r e i fa s o n a te ş i la l u n g im e a t o t a l ă a a c e s te ia . dispozitivele şi utilajele pen tru execuţia operaţiilor de descolăcire. 21-77). paralelism (aceste abateri s în t în ju r de 6 — 10 mm). planeitate. i n m m : — p in ă la 1 m — de la 1 — 10 m — de la 10 m A b a t e r i l i m i t ă la lu n g im e a d e p e tr e c e r e a b a r e lo r I n c a z u l i n n ă d i r i l o r p r in s u p ra p u n e re A b a t e r i l i m i t ă la p o z i ţ i a I n n ă d i r i l o r . la poziţia pieselor metalice. înălţim ea şi lungimea elementului. Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indică abaterile de formă. se dau toleranţele şi clasele de precizie p e n tru execuţia elementelor. form area fasciculelor. — abaterile de rectiliniaritate a muchiilor. cofrajelor etc.B. a urechilor (unde se a d m it ab ateri mai mari) etc. V şi VI ale 532 . aceste elemente treb uie sta b ilite Ia execuţie. I n m m ± 5 ±20 ±50 ±3 d ±50 Tehnologiile. P e n tru a rm ă tu ri aceste ab ateri se referă la poziţia a rm ă tu rii. 140-85 şi G. la lungimea m ustăţilor. dimensiuni şi to le ra n ţe pe clase de precizie etc. Proiectele a ra tă clasele de precizie cerute şi dau sau prev ăd to le­ ra n ţe le care trebuie respectate. Elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat. î n STAS 7721-67. tiparelor. pe lăţim e a elementului ( + 1 0 mm). ABATERI Şl TOLERANŢE ADMISIBILE PENTRU ARMĂTURILE GATA MONTATE î n STAS 6657/1-76. fasonare. p re ­ cum şi operaţiile de pretensionare au fost a r ă ta te în cap. (tabelul X . Aceste abateri s în t precizate şi în condiţiile tehnice ale norm ativelor pen tru executarea lucrărilor din beton a r m a t şi b eton precom prim at (C. Abaterile se referă la : — lăţim ea. Condiţii generale. în lungul elem entului ( + 1 0 —20 mm). în lipsa precizărilor din proiect. pe înălţim e ( + 5 —10 mm). T a b e lu l X . îndreptare. l . tăiere.

care în prin cipiu sînt u rm ătoarele: 1) T ransportul oţelului-beton. 9) Depozitarea armăturilor finite. conform preve­ derilor (v. D a că plasele su d ate uzinate se folosesc la confecţionarea carca­ selor prin ra b a ta re a lor (îndoirea lor conform proiectului). cap. 3) Depozitarea pe calităţi de oţel. 7) Confecţionarea carcaselor.S. fasciculelor sau legăturilor de bare fasonate.). se depozitează pe platform e e x te ­ 533 . m odul de organizare a u nor ateliere de şantier. în acest capitol se v o r prezenta unele aspecte ale organizării lucrului şi a locului de m u n c ă . 5) Tăierea şi sudarea cap la cap sau înnădirea cu manşoane.lucrării. modul de tr a n s p o r t.). 13) Verificarea operaţiilor de montaj. m anipulare şi m ontaj a arm ă tu rilo r fasonate. plaselor. S-a a r ă t a t de asemenea modul de pregătire a fabricaţiei (întoc­ m irea fişei de debitare. îndoire. 12) Completarea lucrărilor de montaj în operă (legare. 6) Fasonarea şi gruparea pe elemente. — B uzău. îndesiri de bare. loturi.). 2) Descărcarea oţelului-beton din mijloacele de transport. 3) Completarea lucrărilor de m ontaj în operă sau pe platform a de lucru (decupări. Dacă în loc de bare independente se folosesc plase uzinate livrate de I. mărci etc. operaţiile necesare executării arm ă tu rilo r sîn t m u lt simplificate.P. 2) Descărcarea şi manipularea pentru punerea în operă (sau pe platform a de lucru). 5) Betonarea elementului. E x ecu ţia lucrărilor de a r m ă tu ri din bare independente pînă la punerea lor în operă com portă o serie de operaţii şi faze. 11) Descărcarea şi m anipularea pentru punerea în operă. 4) Descolăcirea şi îndreptarea. legări de bare independente. 14) Betonarea elementului. pozarea puricilor şi distanţierilor ele. I I I ) . fasonare etc. pozări de purici şi distanţieri ele. 4) Verificarea operaţiilor de montaj. 8) Controlul calităţii.' îndoiri de plase. plasele uzinate se tra n s p o r tă la atelierul de arm ături. diametre. retuşări de noduri desfăcute sau slabe . sudare. bordări la marginile golurilor. co n stîn d din : 1) Transportul plaselor sudate (plane şi în rulouri) pîn ă la punctul de lucru.S. 10) Încărcarea armăturilor finite în mijloace de transport şi transportul la punctul de lucru.

T ran sp o rtu l pe calea fe rată se poate face paletizaf. prezintă circuitele şi mijloacele de. MTA 125 etc. 05) P e n tru m anipularea m ecanizată.D.. costul.rioare şi apoi se . Rom an). m odul de depozitare. în atelierele centralizate descărcările şi încărcările se fac cu m acarale tu r n de tip MT 40. Transportul in interiorul depozitului se face cu m o tostivu ito are cu cîrlige. m anipularea colacilor. — INCEP. Transportul la atelier se face cu a u t o ­ camioane de producţie rom ânească (Bucegi. III. eficienţa economică.G fişe tehnologice care.C. dispozitivele de.ll. sau conteinerizat. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA ARMĂTURILOR P e n tru m anipularea.C.C. DAC. X . La a te ­ lierul de şantier operaţiile de încărcare. decupări etc.i de 4 m care se trece prin colaci. m a n ip u la re —tra n s p o rt. descărcare şi m anipulare se pot face cu Fig.P. consumul de m uncă. grind a cu cîrlige şi cablul cu ocheţ. de strinse. fo rm aţia de lucru. l l . colacii se com pactează cu 4 legă­ tu ri suficient. R egulile generale de depozitare a oţelului-beton au fost a r ă t a t e la cap. m a n ip u ­ lare. M T 1 1 0 M . P e n tru m anipularea propriu-zisă se foloseşte dispozitivul din figura X .) duţSă care se îndoaie cu dispozitive speciale de îndoit plase de diferite lungimi. 534 . protecţia muncii. MANIPULAREA.execută operaţiile pregătitoare (tăieri. conform u nor condiţii speciale. C arpaţi. 1. Grindă cu cîrlig m aca rau a hidraulică de pe autocam ion sau şi cablu cu ochoţi. tra n sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton sînt întocm ite de I. C. remorci tip RM-2 sau semiremorci joase tip RA. Manipularea transportul şi depozitarea oţelului-beton în colaci (fişa tehnologică F.

p rev ăzute cu cîte trei legături de solidarizare din oţel-beton şi două legături de m anevră cu ochet (fig. Colacii se aşază vertical sau uşor înclinaţi. Legătură de bare. La în cărcături foarte m ari se folosesc în plus springuri (şufe) din cablu 0 16 manşonat. X . Cîrligele grinzilor se introduc în ocheţi. l 3).12. Fig. 2. transportul şi depozitarea oţelului-beton în bare (fişa tehnologică F. Fig.remorcă. care încon­ jo ară de două ori legătura de bare (fig. cu a u to m ac ara u a obişnuită. 535 . Springuri pentru prinderea legăturilor.12). de 3 m. Depozitarea pe te rm e n scurt se face în depozite descoperite. scoabe de prindere şi cabluri. X. dar 1111 direct pe păm înt. X.13.e. cu m acaraua Pioner say m acarau a de planşeu (la punerea 111 operă).06) Oţelului-beton în bare 0 12 —40 mm) se livrează fără legături sau cu legături în „unităţi de încărcătură “ de 1 000 ia 2 500 kg. Manipularea. P e n tru m anipulare se folosesc dispozitive a n e x e : grindă. X. ocheţi.

în pachete plasele pot fi aşezate una peste alta faţă în faţă (a doua răsturnată). fie în remorci joase cu ţepuşi fără a depăşi înălţimea ţepuşilor sau a obloa­ nelor mai m ult cu o treime din grosimea pachetului (fig. fără a depăşi masa de 2 000 kg. Depozitarea barelor pentru a fi uşor manipulate.S. X.17. depozitarea se poate face provizoriu pe traverse metalice sau de lemn şi pe capre din oţel-beţon. fiind prevăzute cu legături de manevră (4 sau 6 buc. Plasele trebuie legate. plasele se pot tran sp o rta fie în camioane. La şantier.S.14. Modul de depozitare s-a ară ta t la cap. astfel ca linia nodurilor să fie verticală. 3. încărcăturile mari se depozitează pe rinduri perpendiculare cu interspaţii pentru introducerea springurilor (fig. Manipularea.14). Operaţiile de încărcare-descărcare se fac de regulă cu o autom acara de capacitate convenabilă (AM-5). iar perioada de depozitare va fi cît mai scurtă. III. în mijloacele auto. Manipularea pachetelor de plase se face cu dispozitivul din figura X. Consumul de manoperă şi costul sînt reduse la ju m ă ta te faţă de oţelul livrat în colaci.Fig. 07) Plasele uzinate fabricate la I.P.16). X. transportul şi depozitarea plaselor sudate (fişa tehnologică F. X.) din sîrmă lam inată OL 32 sau OL 34 0 6 (fig. 536 .15). în vagoane se pot tran sp orta plase cu lăţimea m axim ă de 2 700 mm. X. Plasele se livrează în pachete de cel mult 50 bucăţi. — Buzău au lungimea cuprinsă între 2 000 şi 7 000 mm şi lăţimea de 1 000 la 3 000 mm.

537 . Fig. de transport. Legarea plaselor. Dispozitiv pentru manipularea pachetelor de plase sudate. X.15.Fig. X.17.

stîlpi. grinzi). etichetîndu-se. num ărul barelor pe fiecare elem ent şi eventual num ărul elementelor din beton a r m a t p entru care sînt fasonate barele din legătura etichetată. pentru a p u te a fi m a n ip u la te de către doi m uncitori. P e n tru m anipulări. III. 2). pe tipuri dc oţeluri. Mijloacele de tra n s p o r t a produselor finite s în t de. care apoi se folosesc fie ca plase plane. electrostivuitoare. obloane etc. barele fasonate se leagă în aceleaşi condiţii ca la a r m ă tu ra liv rată în bare (v. D epozitarea plaselor şi carcaselor se face cu respectarea regulilor a r ă ta te la cap. într-o zonă specială a atelierului sau pe platform e exterioare precizate prin schema fluxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de arm ături. § C. atelierul. elemente şi mărci de oţeluri. Manipularea. indicativul elementului. m arca barelor. fie m an u al pe rolganguri. legăturile nu depă­ şesc 100 —120 kg. De regulă legăturile conţin o singură m arcă pen tru mai m ulte ele­ m ente similare. La punctul de. se organizează un a n u m it flux de producţie depozitîndu-se lîngă locul de lucru de o p a rte elementele 538 . G re u tatea legăturilor este în funcţie de gradul de m ecanizare a atelierului şi a şantierului. transportul şi depozitarea armăturii fasonate a. Etrierii se leagă se p a ra t p en tru grinzi şi se p a ra t pen tru stîlpi şi se etichetează după aceleaşi criterii ca şi barele fasonate. mese inerţiale) sau cu mijloace de ridicat şi tr a n s p o r ta t etc. Pachetele de bare. A rm ă tu ra fasonată ca baie individuale. P e n tru atelierele cu mijloace de ridicat reduse. fasonate şi etrierii se depozitează în ordinea în care se vor livra la şantier (fundaţii. A rm ă tu ra fasonată eu plase şi carcase sudate. bare.). execuţie a carcaselor unde se folosesc elemente faso­ nate în prealabil. de care dispune. Manipulările în cadrul atelierului se fac pe linia fluxului te h n o ­ logic. In cazul atelierelor mici se organizează puncte de lucru pentru su d a t plase de deschideri mici. E tichetele trebuie să conţină elementele de pe fişa de debitare-fasonare : obiectivul (clădirea). P e n tru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. Aceasta se aşază pe grupe de bare. ţepuşi. fie la confecţionarea carcaselor. regulă semire­ morci special am e n a ja te (cu stelaje. Aceasta se con­ fecţionează pe linii tehnologice specializate cu un flux tehnologic bine precizat. palete. b.4. etrieri etc. cu mijloace de tra n s p o r t la sol (vagoneţi.

C . şi Popeseu. .. Darie. Bucureşti..7 7.C. N o r m a t iv p e n t r u e x e c u ta re a l u c r ă r i lo r d in beton ş i beton a r m a t . T e h n o lo g ia c o n s t r u c ţiilo r . 1964. scoabe.E. Cărare. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u p ro ie c ta r e a ş i e x e c u ta re a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . A. colţare.a. Treiea.P. Voiculescu. Bucureşti.a. Bucureşti. D.a.R. cabluri şi dispozitive speciale etc. şi Strinatti.P.ÎNCERC. B IB L IO G R A F IE Brinzan. Editura tehnică. 1973. mese cu role (rolganguri).P. 1969. Editura Tehnică.a. 2 1 .C. electropalane. N o r m a t i v p e n t r u e x e c u ta re a ş i r e c e p ţio n a r c a l u c r ă r i lo r d in beton b eton. Editura tehnică. Bucureşti... ş. .P. ş. — IXCERC. Zaeopecanu. Nădăşan. 1978. Cănîre. Pestişanii. A.C. I. b e to n a r m a t ş i b e to n p r e c o m p rim a t. Editura tehnică. Editura tehnică.8 3 . p r e c o m p r im a t . ş. î n d r u m ă t o r u l f i e r a r u l u i b e to n is t. Dumitieseu.R. IXCERC. 1968.O.P. Bucureşti. electrocare.A. Şt. şi I. M.C. 1976.care se folosesc la asam blarea carcaselor şi de p arte a opusă carcasele g a ta executate. chingi.. Bucureşti. C.T.C. Editura didactică şi pedagogică. 1963.. Bucureşti.T. 1974. B e to n u l p r e c o m p r im a t. Editura didactică şj pedagogică. I. I.L. rtumitresou.C. Bucureşti. 1969. Bu­ cureşti. ş i h a le . 1. — ÎNCERC. A. grinzi de ridicat. ocheţi lan ţ reglabil. î n d r u m ă t o r p e n tr u p r o ie c ta re a ş i c a lc u lu l c o n s t r u c ţ iilo r d in b e to n . P .C. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a e le m e n te lo r d in beton a r m a t s i beton p r e c o m p r im a t . I. D. T. I. 1981.C. Silistrariami. Editura tehnică. Editura tehnică. I.M. I. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u e x e c u ta re a p r i n s u d a re e le c tric ă a î m b i n ă r i lo r ş i î n n ă d i r i lo r la a r m ă t u r ile d in o ţe l-b e to n . 1965. monoraiuri.P. C o n s tr u c ţ ii c iv ile ş i in d u s t r ia le . P r o ie c ta r e a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . ea n ep u tin d depăşi pro ducţia atelierului pe 3 — 10 zile. cadre plane metalice etc.M. Bucureşti. L. M. P ro ie c te l i p p e n t r u e le m e n te 539 . Bucureşti. 2 8 . T.P. U t iliz a r e a p la s e lo r ş i c a rc a s e lo r s u d a te p r in p u n c te . 1972. C . STAS 1 0 1 0 7 11 -7 6 . Bucureşti. 1975. Editura tehnică. O ţ e lu r i s u p e r io a r e p e n t r u beton a r m a t ş i beton p r e c o m p r im a t .C.O.D. ş. Editura didactică şi pedagogică. C o n s t r u c ţ ii. gheare. I. Editura Tehnică. M a n u a l u l te h n ic ia n u lu i d in la b o r a t o r u l de în c e r c ă r i m e ta le .D. Editura tehnică. T. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a s t r u c t u r i lo r e ta ja te c u d ia fr a g m e . C. C a rte a b c lo n is tu lu i. Cărare.C. C u rs g e n e ra t.7 6 . în tim pul m anipulărilor trebuie să se folosească dispozitive care să asigure nedeform abilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple.C. Bucureşti.M. C .).C. Utilajele şi dispozitivele din atelie­ rele m ari s î n t : grinzi rulante. Tertea. Î n d r u m ă t o r u l s u d o r u lu i p e n t r u a r m ă t u r ile b e to n u lu i a r m a t . 5 9 . Zona de depozitare se dimensionează în fu ncţie de capacitatea a t e ­ lierului.C. Zacopceanu. 1 4 0 -8 6 .D. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t. L.P. autostivuitoare.

7236-6* 8 251 -6 8 .iU ta te lim ita tă sta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă t o r s iu n e - R e z i s t e n ţ a la to rs iu n e R ă s u c ire d in a ­ m ică u n ic ă s c u r tă r ă s u c ir e d in a m ic ă E n e rg ia d e ru p e re . R e ­ z is t e n ţ a la d u rq i. s â t k i ş b ’ F o rfe c a re s ta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă fo r fe c a re 7926 -6 7 . 8525-70 - D u r it a t e a B rlnell» V ick e rs. B ock. a lu n ­ g ire a la r u p e r e ţ A „ A u ). I I 1969 6 8 3 4 -6 6 . 7927-67 R e z is te n ţa de fo rfe c a re P re s iu n e de con­ ta c t s ta t i c ă u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă s tr iv ir e - R e z is te n ţa d e s tr iv ir e s c u r tă d u rita te sta tic ă 1 65-66 . 2649 -6 9 695 1 -6 9 . 6 6 2 3 -7 0 7 0 5 7 -7 0 . 2172-69 6718 -6 9 C ara cteristici s tab ilite 9 L im ita d e c u rg e re . 7400-66 0774 -7 0 . R e z is ­ t e n ţ a la o b o s e a lă p e n tru N c ic lu ri L im ita d e c u r g e re . lie n ţa re zi- u n ic ă 7 5 1 1 -7 2 . R e z is te n ţa te h n ic ă d e d u ­ r a tă T ra c ţiu n e u n ic ă d in a ­ m ică re g re s iv ă p ro g r e ­ s iv ă — lu n g ă s c u r tă r e la x a r e t r a c ţ iu n e d in a m ic ă o b o sea lă la t r a c ţ iu n e 7209 -7 0 L im ita te h n ic ă d e r e la x a r e E n e r g ia d e ru p e re 1 - re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă s c u r tă 8 027 -6 7 L im ita d e o b o s e a lă . g ltu ir e a s ta tic ă i u n ic ă c o n s ta n tă lu n g ă flu a j 6596 -6 2 L im ita te h n ic ă d e flu a j.w c'l A ^ 'A v w y X w c o n s ta n ­ tă lu n g ă d u rita te d e d u ra tă d u rita te d in a m ic ă 8315 -6 9 D u r it a t e a d e d u r a tă d in a ­ m ică u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă O u r ita te a d in a m ic ă (S h o re ) .la r u p e re . 49 3 67 492-67 . re z is ­ t e n ţ a . re z is ­ t e n ţ a la c o m p re s iu n e .1 Clasificarea încercărilor de rezistenţă ale metalelor dupâ STAS 6972-72 S O L IC IT A R E A Schem a 1 Tipul 2 M odul 3 N um ărul A C ŢIU N EA IN T IM P de soli­ D u ra ta c ită ri V a riaţia 4 S p ro g r e ­ siv ă 6 s c u r tă în ce rca rea D enum irea 7 t r a c ţ iu n e STAS 8 2 0 0 -6 7 E d . s c u r ta r e a sp e c ific ă R e z is te n ţa la flam br<j C o m p re­ s iu n e s ta t i c ă u n ic ă p ro g re­ s iv ă c o m p re ­ s iu n e 1552-67 f la m b a j sta tic ă tonică p ro g re­ siv ă p ro g r e ­ s iv ă în c o v o ie re s c u r tă s c u r tă În c o v o ie re p rin şoc 1660-69 R e z is te n ţa la În c o v o ie re S ă g e a ta la în c o v o ie re E n e r g ia d e r u p e r e .Jă. 1400-66 6 8 3 3 70 . 7238-65 ij£ ij£ în c o v o ­ ie re d in a m ic ă re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă o b o s e a lă p r i n În c o ­ v o ie re r o ­ ta tiv ă 5 878 -6 9 L im ita d e oboser. 6638 -7 0 660 5 -6 7 .TABELUL 11.

VOR APĂREA: Avram C. voi. ş. C a lita te a şi s ig u ran ţa construcţiilor * Nedelcu N. ii * Popescu V. Protecţii anticorosive în construcţii civile şi industriale .a. ’ Betonul a rm a t în R om ânia.a. ş.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful