T.

CĂRARE

FIERARULUI BETONIST

Ing. TEODOR CÂRARE

FIERARULUI BETONIST
Ediţia a ll-a revăzută şi completată

i

EDITURA TEHNICĂ
B u c u r e ş t i — 1986

L ucrarea constituie un în d rep tar u til pentru calificarea şi perfecţio­ narea m uncitorilor, m aiştrilor şi tehnicienilor care execută lucrări de arm are a elem entelor din beton arm at şi beton precom prim at. în acest scop s-au d at în lucrare a tit date cu caracter general, cit şi precizări de detaliu pentru aprofundarea operaţiilor şi proceselor exe­ cutării arm ărilor şi pretensionării arm ăturii. O parte a lucrării conţine elem entele de bază pentru cunoaşterea oţelurilor, înţelegerea corectă a planurilor de arm are şi a modului de lu ­ cru a arm ătu rii m ontată în operă. P artea cea mai însem nată din lucrare este însă rezervată exemplelor de arm are, operaţiilor pregătitoare pentru prelucrarea arm ăturii, cu­ noaşterii dispozitivelor şi utilajelor necesare şi a tehnologiilor simple şi complexe de confecţionare a arm ăturii, precum şi pentru executarea pretensionării şi m ontării în operă. U nele cunoştinţe generale tehnice şi unele tehnologii ajutătoare sau com plem entare, cu privire la cofrare, turnarea betonului ctc. au fost considerate necesare ridicării gradului de calificare şi specializare a m un­ citorilor fierari betonişti la nivelul cerinţelor actuale şi în concordanţă cu pregătirea de bază pe care statu l nostru o asigură tu tu ro r oamenilor muncii. Unele date tehnice din lucrare sîn t utile şi subinginerilor şi ingine­ rilor care lucrează în execuţie. In ediţia a Il-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor norm ative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea tehnologiilor şi a echipamentelor.

R e d a c to r : ing. E M IL IA IL IE T e h n o re d a c to r : V. E. U N G U R E A N U C o p erta : a rh . IL IE G H E O R G H E B u n de tip a r : 05.03.1986. C oli d e tip a r : 33,75 + 7 p la n şe C. Z. : 691.87 I. P . „ O lten ia" C ra io v a S tr. M ihai V ite a z u l, nr. 4 R ep u b lic a S o c ia listă R o m ân ia C o m an d a n r. 1

PREFAJĂ

Tehnologiile de executare a construcţiilor din ţara noastră s-ua per­ fecţionat considerabil în ultimii ani, în special în scopul reducerii greută­ ţii construcţiilor şi a duratei lor de execuţie. Industrializarea operaţiilor şi proceselor care concură la execuţia con­ strucţiilor a fost posibilă datorită dotărilor foarte importante cu dispozitive şi utilaje moderne) organizării atelierelor de armături şi a fabricilor de pre­ fabricate, folosirii armăturilor produse industrial sub forme de plase şi car­ case sudate şi a altor măsuri din dcm eniul prefabricării elementelor, extin­ derii folosirii prvcomprimurii etc. In aceste condiţii, cerinţa de bază este asigurarea unui nittel calitativ ridicat de execuţie. Pregătirea cadrelor care lucrează în construcţii şi ridicarea nivelului cunoştinţelor lor este o componentă inseparabilă a gradului superior de instruire pe care îl primesc toţi oamenii muncii din ţara noastră. Muncitorii şi cadrele medii din construcţii ca şi din alte d(menii au do­ vedit că au toate condiţiile să-şi însuşească într-un termen scurt cele mai avansate tehnologii, să-şi formeze o pregătire polivalentă, ca ei însăşi să perfecţioneze procesele de producţie şi să acţioneze pentru o calitate superi­ oară la execuţia construcţiilor. Plecînd de la aceste cerinţe şi premise, lucrarea a fost elaborată astfel îneît să ti lă o concepţie modernă de alcătuire, conţinînd toate cle­ mentele, atît pentru însuşirea corectă a celor mai sim ple operaţii, cît şi pentru înţelegerea proceselor tehnologice şi a modului de lucru a armă­ turii în elementele din beton şi beton precomprimat. Lucrarea este realizată sub forma unui iot închegat care conţine mini­ m um de cunoştinţe generale şi cunoştinţe tehnice*pentru înţelegerea cunoş­ tinţelor de specialitate care sînt prezentate detaliat. S-a considerat că fiecare fierar betonist trebuie să poată citi corect planu­ rile de armare, în care scop i s-au dat eîteva noţiuni de desen şi cunoştinţegenerale specifice; s-au prezentat numeroase exemple de armare. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, în ansamblu, s-a considerat util să se cunoască cerinţele de lază pentru execuţia cofiajelor şi prepararea şi turnarea betoanelor. 3

Cunoştinţele specifice de specialitate încep cu prezentarea oţelurilor de armături şi a principiilor de proiectare şi executare a armăturilor. Pentru aprofundarea meseriei de fierar betonist, lucrarea are exemple specifice de armare, luate pe cit posibil de la noile tipuri de construcţii care se execută şi se armează după reguli precizate de norme, cu folosirea noilor tipuri de armături. In prezentarea tehnologiilor de execuţie s-a pus accent pe lingă cunoaş­ terea utilajelor şi dispozitivelor de fasonare şi sudare şi pe cunoaşterea ope­ raţiilor de pregătire, fasonare, asamblare şi montare în operă, explicitînd diferite cazuri reprezentative întîlnite în execuţie. Organizarea producerii centralizate a armăturilor, pregătirea fabricării, organizarea locului de m uncă şi a proceselor de fabricaţie formează o preocupare constantă a lucrării, datele necesare ocupînd locul potrivit în expunerea şi economia lucrării. Problemele pretensionării armăturilor, cu toate elementele care le im ­ p u n ( utilaje, dispozitive, tehnologii etc.),sîn t tratate în capitole speciale. Lucrarea este pusă de acord cu normativele, instrucţiunile de execuţie şi cerinţele tehnice şi de calitate im puse în normativele şi standardele de pro­ iectare. î n ediţia a 11-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor normative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea teh­ nologiilor şi a echipamentelor.
AUTORUL

CUPRINS

Prefaţă Capitolul I. C U N O ŞTIN ŢE G E N E R A L E CU P R IV IR E LA R EA L IZ A R E A CO N STRU C ŢIILO R ŞI E L E M E N T E L O R D E CON STRU CŢII . 11

A. T ipuri (ie construcţii şi lu crări de c o n s t r u c ţ i i .............................. ........ 13 1. Clasificarea construcţiilor clin p u n ctu l de vedere al d estinaţiei 13 2. Clasificarea construcţiilor din p u n ctu l de vedere al m ateria­ lelor şi al m odului de execuţie şi a l c ă t u i r e .............................. ........ 14 B. P ă rţi şi elem ente de construcţii. Tendinţe de dezvoltare. încercări 16 1. P ărţile c o n s t r u c ţ i i l o r ......................................................................... ........ 17 2. L ucrări de com pletare, p ro tecţie şi finisaj .............................. ........18 3. E lem ente de c o n s t r u c ţi i.............................................................................1!) 4. In stalaţii p en tru c l ă d i r i ..................................................................... ........21 5. T endinţe in alcătuirca şi executarea c o n s tr u c ţiilo r ................. ........21 6. încărcările construcţiilor .........................................................................21 C. P lanuri de e x e c u ţ i e ..........................................................................................22 1. Clasificarea planurilor d upă c o n ţ i n u t ........................................... ........23 2. Clasificarea planurilor după gradul de d e t a l i e r e ..............................26 ■D. E lem ente pentru citirea p la n u rilo r de c o n s tru c ţii.......................... ........2& 1. F orm ate, scări, scriere, l i n i i ............................................................ ........27 2. P roiecţii, cotare, s e c ţ i u n i .........................................................................2$ 3. P lanuri pen tru construcţii din b eto n a r m a t .............................. ........34 4. Desene p e n tru detalii m e ta lic e ........................................................ ........ 4!y 5. P lanuri p en tru in sta laţii .........................................................................45 6 . T oleranţe in c o n s tr u c ţii..................................................................... ........46 Capitolul I I . N O Ţ IU N I E L E M E N T A R E A JU T Ă T O A R E D E M ATEM ATICĂ, MECANICĂ, R E Z IS T E N Ţ A M A T ER IA L EL O R S I ÎN C ER C Ă R I A LE M A T E R IA L E L O R ........................................... ! ............................. ........48 A. A oţiuni de m atem atică e le m e n ta r ă ........................................................... 48 1. N oţiuni de arii şi v o lu m e ................................................................. ....... 48 2. U n ităţi de m ăsură uzuale folosite in constru cţii conform standardelo r ........................................................ * ......................... ....... 49 3. N um ere şi calcule t e h n i c e ............................................................ ....... 51 4. O peraţii aritm etice şi algebrice ........................................................... 52 5. Q peraţii cu f r a c ţ i i ......................................................................... ....... 56 6 . Media a r i t m e t i c ă ..................................................................................... 57 7. P roporţia şi regula de tre i s i m p l ă ........................................... ....... 58

5

B.

C.

D.

E.

F.

8. Calculul procentelor ..................................................................... 9. Folosirea tabelelor num erice în calcule t e h n i c e .................. 10. E cu aţii algebrice . . ..................................................................... 11. R eprezentări grafice ..................................................................... 12. N oţiuni elem entare de geometrie şi trigonom etrie . . . . E lem ente «le m ecanică şi rezistenţa m a t e r i a l e l o r ...................... 1. N oţiuni de m e c a n ic ă ........................................................ 2. E lem ente de rezistenţă a m a t e r ia le lo r ....................................... Dispozitive de m ăsurări mecanice şi g e o m e tric e .......................... 1. M ăsurarea dim ensiunilor l i n i a r e .................................................... 2. M ăsurarea u n g h i u r i l o r ..................................................................... 3. Verificări de p o z i ţ i i ......................................................................... 4. M ăsurarea masei .............................................................................. 5. M ăsurarea f o r ţ e l o r .............................................................................. 6. Dispozitive de t r a s a r e ..................................................................... Verificarea calităţii oţelurilor (le arm ătu ri şi a betonului prin încercări <le l a b o r a t o r ........................................................................... 1. încercarea la tr a c ţ i u n e ........................................... ......................... 2 . Încercarea de îndoire la rece . .................................................... 3. încercarea de îndoire a l t e r n a t ă ...................... .......................... 4. încercarea la în c o v o i e r e ................................................................. 5. Maşini de în c e r c a t.............................................................................. 6. încercarea la c o m p r e s iu n e ............................................................ Procedee de realizare a elem entelor din beton a rm at şi beton p r e c o m p r im a t........................................... ............................................... 1. Principii de realizare a elem entelor din beton arm at . . . 2. Realizarea elem entelor prefabricate din beton arm at . . . 3. Principii de realizare a elem entelor din beton precom prim at Verificarea calităţii lucrărilor «lin beton a r m a t ...................... .

58 59 60 62 63 66 67 73 76 77 80 81 82 82 83 48 84 89 90 91 91 94 95 95 101 104 111

Capitolul H I . O Ţ E L U R I P E N T R U ARMAREA. CO N STRU C ŢIILO R D IN B E ­ TON ARMAT ŞI BETO N PRECO M PRIM A T ŞI M A T ER IA L E A U X I L I A R E .............................................................................................. A. O ţeluri pentru construcţiile din beton ai-mat ............................... 1. T ipuri dc oţeluri p en tru beton a rm a t . . . . . . . . . 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor p en tru beton a rm a t . 3. O ţeluri-beton lam inate la c a l d .......................... 4. Sîrm ă tra să p en tru beton a r m a t ................................................ 5. Sîrm ă moale p en tru l e g a t .......................... .... 6. B i o ţ e l u l .............................. ...................................... ......................... 7. Plase sudate u z i n a t e ..................................................................... 8 . T ransportul şi depozitarea oţ el uri l or-bet on. . . . . . . . B. O ţeluri pentru construcţiile din beton precom prim at . . . . 1. T ipuri de oţeluri p en tru beton p r e c o m p r im a t...................... 2. Domeniile de utilizare ale oţelurilor p e n tru beton precom ­ p rim at ......................................................................... ..................... 3. Sîrme de oţel şi produse din sîrm ă p en tru beton precom ­ p rim at ................................................................. .... ......................... C. M ateriale auxiliare pentru executarea lu crărilo r dc a rm ătu ri 1. D istanţieri (suporţi) ............................................... ..................... 2. M ateriale de î n n ă d i r e .....................................................................

114 114 115 115 117 125 128 128 131 137 144 144 145 145 151 151 156

6

Capitolul IV.

B ETO N U L ŞI TEH N O L O G IA D E P R E P A R A R E Ş l D E P U ­ N E R E ÎN O P E R Ă ................................................................................... A. B etonul ca m aterial pentru lu crările din beton a rm a t şi beton p r e c o m p r im a t............................................................................................... 1. T ipuri de betoane (clase şi m ărci) ....................................... 2. E lem entele com ponente ale betoanelor (lian ţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, a p ă ) ........................................................ 3. Compoziţia betonului ................................................................. 4. P repararea pe şan tier a b e to n u lu i............................................ 5. T ran sp o rtu l b etonului la o b i e c t ................................................ 6. Punerea in operă a b etonului ................................................ 7. T urnarea şi com pactarea b e t o n u l u i ....................................... 8. D e c o f r a r e a ...................................................................................... 9. T o r c r c t a r e a ....................................................................................... 10. Betoane u ş o a r e .............................................................................. 11. Betoane c e l u l a r e .......................................................................... 12. Betoane a p a r e n t e .......................................................................... 13. B etoane aparente d e c o r a t i v e .................................................... 14. C aracteristici şi condiţii de calitate p en tru fabricarea be­ to n u lu i .......................................................................... .... . B. Cot’raje ......................................................................... ......................... 1. G e n e r a l i t ă ţ i ................................................................. ..................... 2. Cafraje nedem ontabile ................................................................. ..................................................................... 3. Cofraje dem ontabile 4. T ipare ............................................................................................... .

158 158 158 160 164 165 166 166 167 169 170 170 171 172 173 174 176 176 177 180 186

Cnpitolul V. T E H N O L O G II, D IS P O Z IT IV E ŞI U T IL A JE N E C E S A R E R E A ­ L IZ Ă R II A RM A TO RILO R P E N T R U B ETO N ARM AT . . . . A. Operaţii p r e g ă t i t o a r e ............................................................................. 1. G e n e r a l i tă ţ i........................................................................................... 2. întocm irea.fişei de debitare şi f a s o n a r e ...................... 3. Pregătirea arm ăturilor in d e p o z i t ................................................ ti. Tehnologii simple de descolăcit, îndreptat şl tă ia t arm ătu rile 1. în d rep tarea prin întindere cu troliul m anual a oţelului-beton liv ra t in colaci .......................... ........................................................ 2 . în d rep tarea la o in stalaţie de în d re p ta t cu tro liu l electric a oţelului-beton liv ra t in colaci ....................................... . 3. în d rep tare a cu dispozitive sim ple şi la m aşini de în d re p ta t cu role şi cu cap ro tito r a oţelului-beton liv ra t în colaci . . C- M aşini de îndreptat şi tă ia t ................................................................. 1. G e n e r a li tă ţ i ........................................................ .................................. 2. A lcătuirea de principiu a unei m aşini de în d re p ta t şi tă ia t 3. Modul de utilizare a m aşinilor de în d re p ta t şi tă ia t . . . . 4. Maşini de în d rep tat şi tă ia t executate in ţ a r ă ...................... 5. D ispozitive şi maşini de tă ia t oţel-bcton ................................... D. Tehnologii simple de fasonat şi îndreptat oţelul-beton . . . . 1. G eneralităţi asupra fasonării m a n u a l e ....................................... 2. D ispozitive simple p en tru fasonarea m a n u a l ă .......................... 3. U tilizarea dispozitivelor simple de f a s o n a t .............................. 4. Fasonarea m ecanică. ..........................................................................

188 188 188 189 191 193 193 195 199 201 -01 202 205 205 208 211 211 212 214 216

7

E . M aşini de 1 'asonat (îndoit) o ţ e l - b e t o n ............................................... 1. Maşini de fasonat bare lo n g itu d in a le ........................................... 2. A lcătuirea de principiu a m aşinilor de f a s o n a t ...................... 3. Modul de utilizare a m aşinilor de f a s o n a t .............................. 4. Maşini de fason at bare lo n g itu d in a le ........................................... 0. Maşini de confecţionat e t r i c r i ........................................................ 6. Maşini de Îndoit plase s u d a t e ........................................................ 7. Maşini de tă ia t plase s u d a te ............................................................ 8. Fasonarea la cald a o ţe lu lu i-b e to n ................................................ F . Tehnologii pentru îm binarea şi înnădirea prin sudare. îm binări mecanice ale o ţe l u lu i - b e t o n ................................................................ 1. G eneralităţi asupra procedeelor de su d a re ................................... 2. Sudarea electrică p rin p u n c t e ........................................................ 3. Sudarea electrică cap la cap prin topire interm ediară . . 4. Sudarea m anuală cu arc e l e c t r i c .................................................... 5. Sudarea in cochilie, în baie de zgură cu cusături longitudinale 6. în nădirea cu m a n ş o a n e ..................................................................... G. U tilaje şi dispozitive de sudat o ţ e l - b e t o n ...................................... 1. U tilaje şi dispozitive staţionare p en tru sudarea prin puncte 2. Cleşti p en tru sudarea p rin p u n c t e ................................................ 3. Dispozitive de reglare. E le c tr o z i.................................................... 4. U tilaje p en tru sudarea cap la cap prin topire interm ediară 5. U nelte şi dispozitive p en tru sudarea m anuală cu arc electric Capitolul Y l . T E H N O L O G II D E P R E T E N S IO N A R E A A RM Ă TU RILO R ŞI D E PR EC O M PR IM A RE A E L E M E N T E L O R ...................... A. Tehnologii de pregătire a arm ătu rilo r pentru elementele jiree o m p r i m a t e .............................. • ........................................................... 1. G e n e r a lită ţi........................................................................................... 2. P regătirea a r m ă t u r i l o r ..................................................................... 3. Confecţionarea f a s c i c u l e l o r ............................................................. 4. Canale pen tru trecerea arm ăturii p o s t î n t i n s e ........................... B. Dispozitive şi u tilaje pentru arm ăturile betonului precom prim at 1. Dispozitive de în d re p ta t şi t ă i a t ................................................ 2. Dispozitive de blocare şi a n c o r a r e ................................................ 3. Mijloace p en tru realizarea forţelor de pretensionare a a r­ m ătu rilo r ............................................................................................... C. Tehnologii dc preeom prim are eu a rm ătu ră preîntinsă şi postIntinsă ....................................................................................................... 1. A rm ături p r e î n t i n s e ......................................................................... 2. A rm ătu ri postîntinse (fascicule de c a b l u r i ) .............................. 3. R ealizarea aderenţei arm ătu rilo r postîntinse şi p ro tecţia lor îm potriva c o r o z i u n i i .......................................................................... 4. R eguli pen tru p ro tecţia m u n c i i .................................................... Capitolul VI I . R E G U L I D E A RM ARE A E LE M E N TE L O R D IN BETO N A R ­ MAT ŞI BETO N P R E C O M P R IM A T ............................................... A. R eguli pentru elem ente din beton arm at, arm ate cu bare . . 1. R eguli generale, d e f i n i ţ i i ................................... ............................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ............................................................. 3. D iam etrele m inim e ale barelor de a r m ă tu r i...............................

217 217 218 220 224 226 229 230 230 232 232 234 237 237 243 244 245 245 253 257 258 259 265 265 265 267 269 275 280 280 283 291 302 302 303 308 311 312 312 312 324 328

8

4. D istanţele dintre barele a r m ă t u r i l o r ....................................... 5. Form e constructive şi acoperirea cu beton a arm ăturilor 6. A ncorarea arm ătu rii. Form a b a r e l o r ....................................... 7. înnădirea arm ătu rilo r ................................................................. 8. Calculul lungim ii barelor de arm ătu ri . ............................... B. R eguli pentru arm area cn plase sudate a elem enlelor din beton a r m a t ....................................................................................................... 1. R eguli gen erale.................................................................................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ........................................................ 3. înnădirea plaselor s u d a t e ............................................................ 4. A ncorarea şi întreruperea plaselor su d ate . . . . . . . C. R eguli pentru arm area elem entelor din beton prccom prim at 1. E lem ente cu a rm ă tu ră p r e î n t i n s ă ........................................... 2. E lem ente cu arm ă tu ră p o s t în t in s ă ........................................... Capitolul VI I I . A RM A REA P R IN C IP A L E L O R T IP U R I D E E L E M E N T E D IN B ET O N ARM AT ŞI B ET O N PR EC O M PR IM A T . . . A. A rm area h alelo r parter, uşoare, pentru i n d u s t r i i ................. 1. H ale cu grinzi cu inim ă plină din beton prccom prim at . 2. H ale cu arce din b eton precom prim at .............................. 3. H ale p arte r realizate cu ferm e şi arce din b eto n a rm at 4. H ale p arte r realizate cu ferm e din b eton precom prim at 5. H ale fără pod ru la n t realizate cu elem ente de su p rafaţă tip U P H din beton p r e c o m p r i m a t ....................................... B. A rm area construcţiilor in c a d r e .................................................... 1. Cadre din beton a rm a t m onolit p en tru bale industriale p a r t e r ............................................................................................... 2. Cadre eta ja te din beton a r m a t ................................................ 3. Stîlpi din beton arm at p en tru clădiri şi hale industriale 4. G rinzi de rulare ......................................................................... C. A rm area f u n d a ţ i i l o r ......................................................................... 1. F u n d a ţii izolate din beten şi beton a r m a t .......................... 2. F u n d a ţii cu bloc din b eton sim plu şi cuzinet din beton a r m a t ............................................................................................... 3. F u n d a ţii izolate pen tru stîlpi m e ta lic i................................... 4. F u n d a ţii izolate tip p ah ar pen tru stîlpi prefabricaţi . 5. F u n d a ţii continue din beton şi beton a r m a t ...................... 6. F u n d a ţii pe grinzi şi radiere din beton a r m a t .................. 7. F u n d a ţii p r e f a b r i c a t e ................................................................. 8. F u n d a ţii de m are adincim e în teren u ri slabe . . . . . 9. F u n d a ţii arm ate cu plase sudate . . ................................... D. A rm area elem entelor plane verticale ....................................... 1. S tru ctu ri cu diafragm e ............................................................ 2. P anouri m ari p r e f a b r i c a t e ........................................................ 3. A rm area zidăriilor ..................................................................... 4. A rm area pereţilor supuşi la încărcări norm ale pe planul lor E . A rm area planşeelor pentru c l ă d i r i ................................................ 1. Planşee din beton arm at m o n o l it........................................... 2. Planşee p refabricate din b eton a rm a t ................................... F. A rm area scărilor din beton arm at m o n o l it..............................

332 336 340 350 352 356 356 359 367 369 373 373 375

377 377 378 398 404 407 408 412 413 415 421 428 431 432 436 437 438 440 443 450 450 454 455 455 463 467 469 471 472 482 489

9

................. M ontarea a rm ătu rii legate d irect în c o f r a j ...520 1...................... M A N IPU L A R E ŞI D E P O Z I T A R E ...... M anipularea................... ................................ O rganizarea atelierelor de confecţionat a r m ă t u r i ............ 506 4................ A teliere de şantier de confecţionat a rm ătu ri pentru betoane 511 1......491 3.......................................... O rganizarea sudării p rin puncte folosind cleşti de sudură (m aşini de su d a t suspendate) ........................................ ..................520 A..................... îndoirea plaselor plane in c a r c a s e ..................................... M anipularea.............................................. a te l ie r e .. O rganizarea locului de m uncă la sudarea cu arc electric ..G........................ ................ 527 B......................................500 Capitolul I X .. O R G A N IZ A R E A E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E A RM ARE IN A T E L I E R E ................................ 536 4..................... TR A N SPO R T ........ A sam blări de carcase din bare independente legate in atelier 524 3.. M ontarea plaselor sudate uzinate şi a carcaselor sudate şi legate .. ....... Legarea barelor cu s î r m ă .......539 ................................................ ........................ 503 2....................................... 506 5...........................503 A.......... ....................... 509 B...... 520 2.........538 B ib lio g r a fie .......... Armarea construcţiilor şi elem entelor «Ie construcţii speciale 192 1............ tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton In c o la c i...... ........................498 4..................................498 5.............................. ................... 501 3..... R ezervoare circulare p en tru lichide ................................................................... j ...................... Organizarea sudării prin puncte folosind m aşini de su d at staţionare cu o pereche de e l e c t r o z i ............... R ezervoare cu planşee c iu p e r c i............... tran sp o rtu l şi depozitarea plaselor sudate ........... 511 2......... O P E R A Ţ II D E M ONTARE......... .......... O rganizarea su dării barelor cap la c a p ... .................................................. M ontarea a r m ă t u r i l o r .................................. tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton in b a r e ..... .. .......................... Abateri şi toleranţe adm isibile pentru arm ătu rile <|ata m ontate 532 C......... G e n e r a l i t ă ţ i ............................................. .......................534 1...... M anipularea..... 514 Capitolul X .................... .... Silozuri şi b u n c ă re ................................................ Castele dc a p ă ... ..................... 503 1................ ..........................534 2.......... tra n sp o rtu l şi depozitarea a rm ătu rii fasonate........................................ 535 3........... transportul şi depozitarea a r m ă t u r i l o r ......525 4.............. Organizarea locului de m uncă peutru operaţiile executate in... .. M anipularea..... M anipularea... S tilpi cu destinaţie specială şi construcţii t u r n ................................................ .......... ....................492 2......

precum şi toate lucrările p e n tru satisfacerea nevoilor sale spirituale şi culturale. t e h ­ nicii. informaţiilor. 11 . tra n s p o rtu lu i energiei. execuţie. noi tehnologii de uzinare. tran sp ortului apei necesare nevoilor domestice şi agricole. exploatare. Ele reprezintă în prim ul rîn d adăp o stu l în care se desfăşoară m u lti­ plele activ ităţi omeneşti. noi utilaje. fiind un imbold p e rm a n e n t p e n tru acestea. pe t o t circuitul său de cercetare.şi civilizaţiei. noi tehnologii de m ontaj care au perm is să se ajungă la mecanizarea lucrărilor de construcţii şi chiar la a u to m atizarea unor operaţii.C apitolul I CUNOŞTINŢE GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII Construcţiile au fo rm a t una din activităţile de bază ale omului din to a t e tim purile. Mecanizarea şi a u to m atizarea lucrărilor de construcţii s în t o p a r te co m pon entă a acestei re v o lu ţii. Dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii a pus la dispoziţia tehnicii con­ strucţiilor noi m ateriale. Dezvoltarea construcţiilor este strîns legată de satisfacerea necesi­ tă ţilo r fu n d a m e n tale ale dezvoltării om ului. R evoluţia tehnico-ştiinţifică care se desfăşoară în prezent pe m ul­ tiple planuri desigur că operează direct şi în sectorul de construcţii. proiectare. în istoria construcţiilor o a d e v ă ra tă revoluţie a fost ap a riţia b e t o n u ­ lui arm at. Dezvoltarea construcţiilor este corelată cu dezvoltarea ştiinţei. ad ăp o stu l p e n tru to ate mijloacele sale de p ro ­ d u cţie şi în al doilea rin d ele cuprind to a te lucrările de bază p e n tru asigurarea schim burilor de m ărfuri. cu caracteristici superioare.

cunoscînd modul de m anipulare a a rm ă tu rilo r şi m aterialelor cu mijloace de tra n s p o rt meca­ nizate. de verificarea calităţii arm ăturilor. Munca m uncitorului este în prezent u ş u ra tă de dispozitive şi u tilaje puternice. precum şi m aterialele p red om inante p e n tru realizarea s tru ctu rii de rezistenţă a fo rm a t de asemenea alt criteriu . lucrări de a r tă şi construcţii speciale. modul de realizare şi soluţiile construc­ tiv e p o t indica şi ele o altă cale de clasificare. trebuie să aib ă noţiuni de m on tarea construcţiilor. cunoştinţele de p rotecţia muncii form ează o altă la tu ră a pregătirii sale. să citească planurile de construcţii şi p e cele m ai dificile dintre ele. U na din clasificările cele mai vechi îm p ărţea lucrările în lucrări de construcţii civile şi industriale. să ştie să facă unele verificări. D estinaţia şi funcţiona­ litatea construcţiilor a form at unul din criteriile de clasificare. planurile de arm are.Organizarea şi optimizarea ac tivităţii de construcţii pe to t circuitul său cu auto m atizarea deciziilor operative este o caracteristică a execu­ ţiei noilor construcţii. lucrări inginereşti. N oţiunea de construcţii este foarte complexă cuprinzînd în ea to a te categoriile de construcţii ex ecutate pen tru satisfacerea nevoilor socioeconomice ale omului. De asemenea. 12 . să p o a tă face schiţe de arm are. M uncitorul trebuie să-şi îm bogăţească calificarea pen tru a cunoaşte m ai m u lte meserii. să cunoască utilajele de p relu crat şi fasonat arm ă tu ri. Orice clasificare a construcţiilor este desigur a rb itra ră şi ea p o a rtă a m p re n ta ideii care a stat. în d e p ă rtîn d penele curente de funcţionare . Criteriile de clasificare şi m ai vechi şi m ai noi se referă la gruparea construcţiilor pe categorii de construcţii. De m u lte ori fierarii betonişti s in t folosiţi şi ca sudori. treb uie de asemenea să aibă cu no ştin ţe de sudare şi să p o a tă executa sudarea de rezistenţă prin p u n cte la maşini de înaltă p ro d u c tiv itate şi chiar sudarea m anu ală cu arc electric. pe care treb u ie să le exploateze corect. să cunoască m odul de alcătuire a cofrajelor şi cerinţele care se im pun acestora şi să aibă noţiuni de p repararea şi tu rn a re a betoanelor. Cunoaşterea calităţii oţelurilor de construcţii şi a m odului de veri­ ficare a acestora este o a ltă cerinţă a unui b u n fierar betonist. în sfîrşit. F ierarul b eto n ist trebuie să aibă cunoştinţe generale de alcătuirea construcţiilor. P ă rţile de construcţii şi ele­ m entele de construcţii pot şi ele să fie clasificate. betoanelor şi lucrărilor de construcţii. la baza clasificării. Adesea în lucrările inginereşti s în t cuprinse şi lucrările de a rtă şi speciale.

auto. şosele. 4) Construcţii in d u stria le : construcţii care asigură desfăşurarea u n u i a n u m it proces de fabricaţie sau o fază a acestui proces de fa b ri­ caţie (hale de producţie industrială. silozuri. autostrăzi. trib u n e. depozite. case de odihnă). estacade.A. piste de aterizare. hangare. pis­ cine. construcţii p en tru s ă n ă ta te a pu blică şi igienă (băi publice. consiliilor populare. biblioteci. ziduri de sprijin. 5) Construcţii agrozootehnice : construcţii p e n tru desfăşurarea pro­ d u cţiei industriale agricole (crescătorii a u to m atizate . podeţe. hale de desfacere etc. dispensare.). oficii poştale şi telefonice. policlinici. centrale term oelectrice. construcţii p e n tru servicii (gări p e n t r u tra n sp o rtu l pe calea ferată. construcţii p e n tru a c tiv ităţi culturale şi sportive (săli de t e a tr u . garaje. 6) Lucrări pentru industria transportului : construcţii care asigură tra n sp o rtu l u rb a n şi in te ru rb a n al mărfurilor. creşe) . construcţii indus­ triale pen tru ac tiv ită ţi anexe (magazii. u n ită ţi service . hale p en tru producţie secundară. funiculare. buncăre.). stîlpi de radio şi de televiziune. stadioane. velodroam e. saivane. ateliere. m aritim . expoziţii) . muzee.). personalului şi inform a­ ţiilor (căi ferate. ateliere etc. cluburi. hale de reparaţii. construcţiile se clasifică a s t f e l : 1) Locuinţe de diferite tipuri şi destinaţii. ce n trale term ice. căi p en tru tram v a ie . grajduri. magazine. zonelor deni­ velate. cinem atografe. p ostu ri trafo etc. 2) Clădiri social-culturale : construcţii p en tru în v ă ţă m în t (şcoli. pieţe. spitale. TIPURI DE CONSTRUCŢII Şl LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1.). 13 . v ia d u c te — poduri peste văi fără ape — tuneluri. p en tru trav e rsarea rîu rilo r. precum şi consolidarea fundaţiilor căilor de com unicaţii şi a zonelor aferente (poduri.). t u rn u ri de răcire) . stîlpi şi lucrări de telefonie etc. 7) Lucrări de artă : lucrări de m ari p rop orţii care se referă la com­ pletarea căilor de comunicaţii. 3) Clădiri administrative şi comerciale : construcţii p e n tru conducerea a c tiv ităţii economico-politice (birourile instituţiilor de s ta t. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al destinaţiei D upă destinaţie. fluvial. săli de sport. birourile întreprinderilor) . mori. m etrouri. pereuri etc. remize.

evitarea inundaţiilor şi transform area rîurilor în căi navigabile. coşuri de fum. Acestea realizează funcţia dejsusţinere a clădirii la acţiuni verticale şi orizontale şi în acelaşi tim p îndepli­ neşte şi fu n c ţia de c o m p artim en ta re şi închidere a clădirii. precum şi am enajarea zonelor piscicole (baraje. lucrări subterane. D in punctul de vedere al conlucrării armăturii cu betonul construcţiile se pot executa din : b eton simplu . apeducte. construcţii din panouri mari prefabricate din b eton a rm a t . lucrări pen tru susţinerea utilajelor tehnologice. fabricarea şi prel'abricarea uşoară. canale de scurgere a apelor uzate. canale de adu cţiune şi fugă etc. construcţii cu diafragm e elin b eto n a r m a t . stîlpi de energie electrică. castele de apă. 9) Lucruri pentru alimentări cu apă — canalizări : ca p tări de apă. filtre de epurarea apei. conducte de ad ucţiu ne şi distri­ buţie. reţele de conducte etc. ecluze. Se realizează construcţii cu relativ puţine niveluri. lucrări de irigaţie şi desecare (canale. fundaţii de m a­ şini etc.). decantoare şi instalaţii de depoluare. ciocuri uscate. beton p recom prim at la care a r m ă tu ra introduce eforturi de pretensionare iniţiale în beton. staţii de pom pare. staţii de pompare. B etonul a r m a t este u nul din m aterialele care a re v o lu ţio n at teh n ica construcţiilor datorită calită­ ţilor lui rem arcabile : rezisten ţă la solicitări m ecanice de orice n a tu ră . Principalele tipuri dc construcţii cu structuri din beton armat s i n i : construcţii cu schelet din b eto n armat. canale colectoare cu cămine de vizitare. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al materialelor şi al modului de execuţie şi alcătuire D upă m ateriale şi med de o e c u ţ i e construcţiile se clasifică în : 1) Construcţii cu structura clin beton armat. am en a jare a zonelor por­ tu are . 2. platform e marine. diguri. cheiuri portuare. 2) Construcţii cu pereţi portanţi. m astu ri de foraj. reziste n ţă la fcc. t u r n a t m onolit sau p r e f a b r i c a t .) . lucrări militare. d u rab ilitate. rezervoare. Construcţiile cu pereţi portanţi se pol clasifica in : construcţii cu pereţi p o rta n ţi din zidărie de cărăm idă (avînd rigidizări prin buiandrugi 14 . construcţii din b eton a r m a t e x e cu tate cu aju to ru l cofrajelor alunecătoare (glisante). b eto n a r m a t la care a r m ă tu ra conlu­ crează prin ad e re n ţa dintre b eto n şi a r m ă tu ră .8) Lucruri hidrei chiu ce şi hidrocm elioralive: lucrări pen tru cen­ trale hidroelectrice şi regularizări de rîuri. posibilitatea de a lua practic orice formă. 10) Construcţii speciale : fortificaţii.

din b eton cu goluri etc. uşor de p re lu c rat şi îm bin at.) . sudare şi n itu ire şi chiar prin încleiere. L em nul a fost în to td e au n a un excelent m ateria l de construcţii d a to rită calităţilor lui : rezistenţe m ecanice bune. construcţii din lemn cu schelet din dulapi sau scînduri (con­ strucţii ex ecutate de regulă din elem ente prefab ricate form înd adesea obiectul u n or b rev ete de invenţie.aplama“ sau puse v ertical cu ro ştu ri acoperite cu baghete) . arce. 4) Construcţii metalice. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din beton uşor m onolit care se p o t executa cu pereţi p o rta n ţi realizaţi prin tu rn a r e în cofraje de inventar. construcţii cu caracter u tilitar p en tru şantier etc. senzaţia de cald pe care o dă etc. p en tru deschideri şi încărcări m ari şi cu carac te r dinamic. cu caracteristici 15 . 3) Construcţii cu structura din lemn. se p o t utiliza în elem ente m ari şi îm bina uşor şi rapid pe şantier. îm binate prin chertare şi petreceri). cu pereţi a v în d căptuşirea exterioară şi interioară din scînd uri b ă tu te în „c. sîm buri din b eton a r m a t.. Construcţiile din lemn se clasifică în : construcţii din lemn în sistem ul „bIoc“ (se realizează din bîrne. Dezvoltarea siderurgiei din ţ a r a n o astră a permis să se ofere construc­ torilor sem ifabricate metalice în form e foarte v ariate. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din blocuri mici (ceramice cu goluri. construcţii din blocuri de b eton celular au tocla v iz at (care se realizează d up ă o tehnologie specifică) . asigurîndu-se o precizie m ai b u n ă la m ontaj . tridirecţionale) d e stin ate acoperirii construcţiilor de deschideri m ari. corniere din beton a r m a t etc. volum ul şi g re u ta te a relativ mai redusă a elem entelor conferă m etalulu i calităţi p en tru realizarea u n or construcţii uşoare cu volum e de construcţii m ai mici. aspect plăcut. solidarizate prin centuri din b eton a rm a t cu m u s tă ţi înglobate în m ortaru l de solidarizare) .şi centuri din b eton a rm a t. construcţii m ixte din schelet de lemn în zăbrele cu u m p lu tu ră de zidărie . din oţel şi alum iniu. cabane şi alte obiective cu scop turistic. Construcţiile metalice s în t ex e cu tate la to leranţe reduse.u lu i în construcţii constituie cazuri p a rtic u la re . utilizarea k m r. aşezate orizontal. care au rigidizări similare ca cele din cărăm idă) . termoizolant. De asemenea se execută construcţii dem ontabile : b arăci. hoteluri de m u n te. to tu şi el se foloseşte la construcţii p e n tru case de v a c an ­ ţă . Se asam blează prin şuruburi. Tehnologiile de prelucrare şi execuţie a acestor tip u ri de construc­ ţii s-au dezvoltat m u lt în ţările cu rezerve m ari de păduri. în ţ a r a noastră. p orţiun i de zidă­ rie a r m a tă . R ezistenţele înalte ale m etalului. a n c a d ra m e n te din b eto n a r m a t. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din fîşii de b eton celular au toclav izat (realizate din fîşii arm a te produse în fabrici şi îm binate pe şan tier . construcţii de lemn speciale (în cadre. uşor de p ro te ja t.

5) Construcţii mixte. şarp a n ta din ferme metalice. poliesteri a r m a ţi cu fibre de sticlă etc. ÎNCĂRCĂRI Clădirile care adăpostesc oam eni sau procese tehnologice p o t fi desfă­ ş u ra te pe orizontală (construcţii p arter) sau pe verticală (construcţii cu m ai m u lte niveluri). Construcţiile metalice propriu-zise se p o t clasifica d u p ă criterii proprii : m odul de îm binare. construcţii pe c a b l u r i . învelitoarea din m etal sau cu plăci din b eton a rm a t. P rotecţia contra focului şi p rotecţia anticorosivă se po ate realiza p rin diferite mijloace. construcţii din profile cu pereţi subţiri form a te la rece . alte tip u ri de plăci term oizolante etc. profile extru d a te . plăci de ipsos. sp aţiul p e n tru servicii com plim entare activ ităţii de producţie. profile din tablă av înd rolul de cofraj p ierd u t sau a rm ă tu ră). saltele de v a t ă m inerală. prin înglo­ bare în zidărie. ca de exemplu : stîlpii din beton a rm a t. construcţii din oţeluri superioare şi de în altă rezistenţă etc. azbo­ cim ent. In raport cu aceste criterii construcţiile metalice se clasifică în : construc­ ţii metalice su d ate . tipul de lam inate. c î t şi prin protecţii realizate din tencuială în ra b iţ. a t î t prin pelicula de protecţie de n a tu ră chimică. spaţiu l de circulaţie şi acces şi spaţiul p e n tru instalaţii de confort şi in stalaţii tehnologice.statice m ai bune. Din m etal se p o t executa aceleaşi categorii de construcţii ca şi din a l t e materiale. construcţii din lam inate la cald . con­ stru c ţii din aliaje de alum iniu . Construcţiile m ixte s în t acele construcţii care au elementele de rezistenţă şi de închidere realizate din m ateriale diferite. construcţii cu ş u r u b u r i . profile a m b u tis a te la rece etc. construcţii metalice nitu ite . din oţeluri superioare. Spaţiul clădirilor se îm p arte în spaţiul ac tiv ităţii de bază sau de pro­ ducţie. 16 . construcţii din ţ e v i . din aliaje de alum iniu sub form ă -de : lam inate. PĂRŢI Şl ELEMENTE DE CONSTRUCŢII. elemente p re fa­ bricate din b eton. sistemul constructiv specific construcţiilor metalice etc. ţevi. profile subţiri din ta b lă fo rm a tă la rece. Planşeele' construcţiilor şi pereţii p o t fi realizaţi din elemente m ix te {beton a r m a t cu grinzi metalice înglobate. TENDINŢE DE DEZVOLTARE. B.

de noi tehnologii de execuţie a produselor. Scheletul de rezistenţă poate fi din zidărie. b eto n a rm a t. Părţile construcţiilor 1) Fundaţiile şi subsolurile asigură tran sm itere a încărcărilor la teren. m etal. presiunea apei. planşeele po t fi alcătuite din diferite m ateriale în diverse forme. Aceste cerinţe se realizează p rin folosirea de m ateriale noi cu carac­ teristici superioare. coroziunii. în acelaşi tim p ele realizează îm preun ă cu s tru c tu ra de rezistenţă şi centurile o rigidizare spaţială a scheletului de rezistenţă şi a întregii construcţii. m onoraiuri. de energie. Modul de rezolvare p e n tru asigurarea construcţiilor la to a te aceste acţiuni formează obiectul unor discipline speciale.). încărcări e x tra ­ ordinare (cutrem ure. S u it subsoluri cu unul sau m ai m ulte niveluri. uragane) şi să aibă pro tecţia hidrofugă. te m p e ra tu ră ). zăpadă.). 3) Planşeele clădirilor folosesc la com p artim en ta rea pe verticală. este sub ord o n a tă cerinţelor economiei m oderne şi an u m e să se exe­ cute cu economii de m ateriale. lem n etc. Scheletul de rezistenţă va asigura şi preluarea încărcărilor teh no­ logice şi a mijloacelor de tra n s p o r t grele su spendate sau rezem ate de scheletul de rezistenţă (poduri ru lante. ventilaţie.Construcţia trebu ie să asigure preluarea încărcărilor clin g re u ta tea proprie. deschideri etc. b eton p recom p rim at.mat. p u tîn d fi folosite în cazurile subsolurilor şi p en tru instalaţiile clădirilor sau chiar a unor procese de producţie auxiliare. încărcări. stab ilita te a la ră s tu r n a re a construcţiilor. încărcărilor funcţionale ale utilajelor. încărcărilor din acţiunile climatice (vînt. tra n s p o r t p n eum atic etc. p rotecţia con tra infiltraţiei apelor subterane şi de s u p ra faţă. D u p ă n a tu ra construcţiei. ca orice a c tiv ita te economică. destinaţie. 2 — Cartea fierarului betonist — cd. F undaţiile se execută de regulă din beton sau beton ar. A ctiv itatea industriei construcţiilor. Scheletul de rezistenţă se concepe să satisfacă concom itent mai m u lte funcţiun i (rezistenţă şi canale de ventilaţie etc.. în terenuri slabe se fundează pe piloţi. de m anop eră şi de costuri. term ică. noi t e h ­ nologii de uzinare şi noi tehnologii de execuţie şi m ontaj pe şantier. 1 17 . F u ndaţiile pot fi monolite sau prefabricate. fonică. conveiere) şi insta­ laţiilor (încălzire. poluării etc. 2) Scheletul de rezistenţă şi ekm entele de închidere (pereţii exteriori şi interiori) se folosesc şi la co m p artim en ta rea pe orizontala a construc­ ţiilor. 1. contra focului.

din beton. L a construcţiile turistice sau trad iţio nale. estacade etc. senzaţia de cald etc. P e n tru tra n s p o rtu l pe verticală se mai folo­ sesc ascensoare. ceramice sau alte materiale. mijloace rezem ate pe scheletul de rezistenţă (poduri rulante) sau suspen date de scheletul de rezistenţă (conveiere. Lucrări de completare. 4) Acoperişul construcţiilor poate fi rezolvat cu p a n te p en tru scurge­ rea apelor sau sub formă de terasă. arce. Această soluţie se mai foloseşte la construcţii cu caracter tu ristic sau la vile. grinzi rulante). întreţin ere uşoară. de folosirea u ltim ului planşeu d re p t reazem p e n tru elementele de acope­ riş şi de m aterialele utilizate. stru ctu ri tridirecţionale sau pe ferme din cabluri etc. izolării termice. sub formă de semipanou ri sau fîşii. benzi rulan te. Mai p u ţin utilizate la noi s în t planşeele cu stru c tu ra de rezistenţă m etalică. de m ari dimensiuni. realizate din diferite m ateriale. precum şi tra n sp o rtu l p n eu m atic p e n tru corespondenţă şi materiale. m etal (oţel şi alum iniu). P rincipalele lucrări din acest domeniu sînt : 1) Pardoselile. beton a rm a t. 5) Scările şi mijloacele de transport asigură circulaţia la diferite nive­ luri p en tru oam eni şi materiale.mecanice la sol. rezistenţa la uzură. escalatoare. grinzi prefabricate şi corpuri de u m p lu tu ră.. m onoraiuri. care treb uie să asigure b u n a circulaţie. Planşeele prefabricate ceramice au o răspînd ire mai mică la construcţiile ex ecu tate în ţ a r a noastră. tîm plăriei. Soluţia de acoperiş este funcţie de deschiderea construcţiilor. aspectul estetic. L a deschiderile m ari elem entul de rezistenţă al acoperişului se poate realiza din ferm e simple sau spaţiale. lemn etc. 18 . L a construcţiile de deschideri mici cu planşee din b e to n a r m a t se po t realiza terase izolate sau se po ate alcătui o su p ra stru c tu ră rezem ată planşeu p e n tru realizarea pantelor. protecţie şi finisaj Aceste lucrări asigură fu n cţio nalitatea construcţiei prin realizarea pardoselilor. fonice şi hidrofuge şi îm b u n ă tă ­ ţirea aspectului estetic şi de confort. Acoperişurile p o t avea prevăzute elem ente de lum inator. planşeele se p o t executa din lemn. 2. cu elemente de u m p lu tu ră sau cu alcătuire m ix tă m etalbeton.Soluţia folosită în mod frecvent în prezen t este cea a planşeelor prefabricate din beton a rm a t. T ra n s p o rtu l pe orizontală se asigură cu mijloace . cadre.

caracteristicile m a te ­ rialelor de izolaţie . O atenţie specială trebuie acord ată : pu n ţilo r de infiltraţie . u m id ita te a mediului încon jurător . fundaţiile p en tru pereţii interiori se îngroaşă şi se arm ează corespunzător placa de pardosea. aspect p lăcu t şi întreţinere uşoară t u t u r o r elementelor de construcţii expuse agenţilor atmosferici. fu n d a­ ţiilor. în terenuri cu tasări inegale. tasările . aşa cum s-a a r ă t a t anterior. subsolurilor şi pardoselilor. 3. m etal. care asigură închiderea golurilor de circu­ laţie. 6) Izolările termice şi fonice se aplică pereţilor. p u tîn d fi realizată din lemn. 4) Zugrăvelile şi vopsitoriile asigură protecţia contra agenţilor exteriori. 5) învelitoarea protejează construcţia contra acţiunii ploilor.2) T îm plăria (cu geamuri). Tipurile principale de elem ente de construcţii s în t: 1) Elemente de fundaţii : P e n tru construcţiile de zidărie fundaţiile se realizează de regulă din beton simplu t u r n a t direct în s ă p ă tu ră . d u ra ta de acţiun e . m ateriale plastice. aspect estetic. P ro tecţia contra apelor este funcţie de : m odul cum acţionează apa din s o l . străpungerilor etc. planşeul poate fi a lcă tu it din ele­ m en te din b eton a r m a t precom prim at. fundaţiile se consolidează cu una sau două centuri din beton a r m a t . condiţii de igienă. apelor cu şi fără presiune hidrostatică. învelitorilor. ieftine şi uşor de întreţin ut. 7) Hidroizolatia asigură protecţia contra umezelii păm în tu lu i. tehnologia de aplicare a izolaţiei. De exemplu. racordărilor . agresi­ v ita te a apei în ra p o rt cu m aterialele din care sînt ex ecu tate construc­ ţiile . dîndu-se o m are im por­ t a n ţ ă la racordările între protecţia orizontală şi verticală. fie la o p a rte com ponentă a părţilor de construcţii. zăpe­ zilor etc. Elemente de construcţii N oţiunea de elem ent de construcţii se po ate referi fie la o p arte a construcţiei. tre b u in d să fie durabile. dilatările . Hidroizolările sîn t verticale şi Orizon­ tale şi trebuie să asigure o protecţie continuă. contracţia c o n s tru c ţie i. lum inare şi aerisire. cît şi la exterior. a t î t în interiorul construcţiei. 3) Tencuielile şi placajele (interioare şi exterioare) îndeplinesc funcţia de protecţie. beton arm a t. 19 .

Planşeele cu corpuri de u m p lu tu ră sau dale p refabricate p o t rezem a şi pe grinzi metalice. cu eventuale arm ă tu ri suplimentare. m etal şi lemn . fîşii arm a te p e n tru pereţi din b eto n celular a u t o c l a v iz a t . 2) Elemente pentru pereţi : centuri a rm a te .P e n tru structurile din beton armat se fac : fu n d a ţii izolate . predale su pra b eto n ate. 5) G radul rid icat de prefabricare introdus în pre zen t face să se execute în uzine fie elemente spaţiale pentru o întreagă încăpere. elem ente prefabricate puse direct pe scheletul de susţinere . închiderea construcţiilor industriale şi chiar a vilelor se execută şi din m etal cu sau fără izolare termică. instalaţiilor. se p o t alcătui din : elem ente prefabricate din b eto n a r m a t . fundaţii pe piloţi prefabricaţi a r m a ţi sau pretensionaţi. profile . fundaţii ca setate prefabricate . Grinzile p re tensionate sîn t folosite la deschideri m ari. Semipanourile s în t din fabrică p rev ăzu te cu to a te golurile necesare trecerii coşurilor de fum . grinzi I I . Fîşiile ceramice se p rod uc în fabrică sau în atelierele de şantier. Fîşiile cu goluri au grosimi de 14 cm p înă la lungimea de 4 m şi de 19 cm în cazul lungimilor mai m ari. grinzi T . buiandrugi p r e f a b r i c a ţ i . fîşii ceramice de planşeu . 20 . fundaţii p a h a r p refabricate din beton a rm a t. cornişe . b rîu ri . 4) Elemente de acoperiş : p en tru acoperirea halelor m etalice şi a clădirilor se utilizează : ferme din b eto n a rm a t. fie prefabricarea tuturor elementelor liniare componente ale clădirii. cu sau fără s o l b a n c u r i . sem ipanouri . fîşii cu goluri ro tu n d e . chesoane etc. fu n d a ţii predale prefabricate p e n tru fundaţii tip radier . Se mai ex ecută : fu nd aţii pe grinzi p refabricate . 3) Elemente de planşeu : planşeele clădirilor. fu n d a ţii cu cuzineţi din' beton a r m a t . a n c a d ra m e n te prefabricate p en tru goluri de ferestre şi uşi. panouri m ari p refabricate din b eto n a r m a t cu fun cţiu ne de închidere sau funcţiune p o rta n tă mono sau m u ltis tra t cu aşezare orizontală sau verticală. în funcţie de n a tu ra scheletului de rezistenţă. ventilaţiilor sau conductelor. din e b m e n te de b e to n a r m a t şi elemente de b eto n precom ­ p rim a t. coşuri şi canale de fum din b eton a r m a t p r e f a b r i c a t . grinzişoare cu a r m ă ­ tu r a p re tensio nată cu m ontare rapidă. fu n d a ţii cu talp a a r m a tă (cu sau fără a r ti ­ culaţie) . sîm buri din beton a r m a t . grinzi în forma literei T cu corpuri de u m p lu tu ră : grinzi cu arm ă tu ri pretensionate de forma literelor T şi n .

sonerii. Construcţiile trebuie astfel concepute ca să aibă o d u ra tă de v ia ţă cît mai m are d in p u n c t de vedere f u n c ţ i o n a l .). p en tru asigurarea te m p e ra tu rii normale de lucru şi p rotecţia instalaţiilor. 2) încărcări temporare (cvasipermanente şi variabile). p e n tru evacuarea apelor u zate şi a apelor pluviale. Tendinţe în alcătuirea şi executarea construcţiilor P e n tru a se realiza sarcinile puse t u t u r o r industriilor de strategia partid ulu i în edificarea societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate. Instalaţii pentru clădiri In stalaţiile pentru clădiri se referă l a : 1) Alim entarea cu apă (potabilă şi industrială). 5) Ventilaţie. care cuprinde reţele p e n tru lum ină. conţinînd filtre antip o lu an te. radio şi televiziune. cu vo lum de mano­ peră redusă. construcţia trebuie să po ată fi m odificată uşor ca re p artiţie interioară (pereţi demontabili. d u ra tă de execuţie mică.4. cost redus.şi exploatării s î n t : 1) încărcări permanente. care solicită o construeţie[în tim pul execuţiei . cu utilizarea de m ateriale nedeficitare. | 3) Electricitate. trebuie să se ţin ă seam a de necesităţile m oderne ale dezvoltării eco­ nomice şi anum e să se realizeze : construcţii cu m ultiple posibilităţi funcţionale. p e n tru arderea deşeurilor menajere. acţiunea din precom prim are a unor elem ente etc.). 6. g re u ta te a sau îm pingerea păm în tu lu i. telefon. denum ite şi ac ţiu ni. care acţionează pe to a tă d u ra ta construc­ ţiei (g reu tatea p roprie a elementelor de construcţie. \2 ) Canalizare. încărcările construcţiilor î n ţ ă r c ă r i l e . 7) Crematoriu. care acţio­ nează num ai în anu m ite perioade mai lungi sau mai scurte cu inten­ 21 . 5. apei. frigidere etc. p e n tru evacuarea aerulni viciat şi îm prospătarea cu aer cu ra t în condiţii de u m id itate controlate. tra n s p o r t la sol etc. cu consum mic de energie. a p a ra tu ra casnică. 6) Antipoluante. 4) încălzire.

ale atelierelor de şantier. lăţimi. compresiune sau încovoiere se face după regulile Meca­ nicii construcţiilor şi R ezistenţei materialelor. v în t.) p en tru am plasarea în teren a construcţiei şi p e n tru execuţia părţilo r ei co m ponente în ordinea logică a unei tehnologii de execuţie raţională. în funcţie de posibilităţile aprovizionării cu m ateriale şi posibilităţile teh ­ nologice de execuţie ale uzinelor şi fabricilor care livrează elemente. . Rezistenţele de calcul sîn t de asemenea re g lem entate prin sta n d a rd e de s t a t şi ele reprezintă o a n u m ită valoare din lim ita de curgere a m a­ terialului. 3) încărcări excepţionale provenite din cutrem ure.sităţi mai m ari sau mai mici. Calculul care se face ţine seamă de frecvenţa. apă. p ăm în t. defec­ ta re a utilajelor. m anipulare. P lanurile de ar­ m are fac p a rte din planurile de execuţie. m ijloace uşoare de ridicat. te m p e ra tu ră . C onstrucţiile nu p o t fi ex e cu tate decît conform planurilor elaborate de proiectant care răspu nd e asu p ra concepţiei de ansamblu. perioada de revenire. luindu-se coeficienţi de sigu ranţă corespunzători. utilaje. Soluţiile tehnice din planuri nu po t fi sch im bate decit cu acordul proiectantului. to lera n ţe etc. in tensitatea. economici­ tă ţii construcţiei şi rezistenţei elementelor proiectate. Planurile s în t desene care cup rin d to a te elementele geom etrice (lungimi. PLANURI DE EXECUJIE Construcţiile se execută după planuri în tocm ite de in s titu te specia­ lizate de proiectare. explozii. precum şi în funcţie de mijloacele m ecanice pe care le are şantierul p en tru tra n s p o rt. încărcări care ap ar la tra n s p o r t şi m ontaj . punere în operă etc. se întocm esc planuri cu detalii de execuţie. poduri ru la n te pe grinzi de rulare şi acţiunea lor di­ namică . tas a re a reazemelor etc. rup erea unor elemente. pereţi. d u ra ta acţiunii încărcărilor. P roiecta n tu l întocm eşte proiectul d upă care se execută co nstru cţia pe baza unor studii tehnico-economice şi calculelor de rezistenţă. Calculul eforturilor u n ita re care a p a r în elementele supuse la întindere. C. m ateriale. chiciură. D in aceste acţionări se enum eră : în cărcă­ rile planşeelor cu oameni. P e n tru fiecare elem ent de construcţie şi p ă rţi com ponente ale acestora. şocuri. distanţe. grosimi. Modul de luare în calcul al încărcărilor este regle­ m e n ta t prin standardele de stat. încărcări climatice : zăpadă.

b). grosimile planşeelor. 23 . 1 . (fig. 3) Planurile construcţiei la diferite niveluri care se referă la planul p arteru lui şi planurile etajelor re p re z e n ta te prin secţionarea construcţiei cu u n plan orizontal. 2) Planurile de ansamblu cu p rin d de regulă o p a r te mai re strînsă a obiectelor de construcţii care urm ează a se executa şi conţin cotele p entru tra s a re a limitelor construcţiei. limitele terenului pe care se execută. organizarea echi­ pelor etc. înălţim ea camerelor.T oţi tehnicienii. planurile de organizare şi planurile de m ontaj cu grafice şi term e n e de execuţie. golurile ferestrelor şi uşilor (fig. 1 .1. planurile forţelor de m uncă. . P lanurile unei clădiri figu rată pe p lanu l de ansam blu sîn t alcătuite din : 1) Faţade. cotîndu-se t o a t e elementele (grosimea pereţilor. dimensiunile camerelor. construcţiei. meşterii şi m uncitorii calificaţi tre b u ie să citească planurile şi detaliile de execuţie p u tîn d să facă pe baza lor planul de aprovizionare cu materiale. dimensiunile golurilor p re v ăzu te p rin secţiunea respectivă etc. Clasificarea planurilor după conţinut D u p ă co n ţinu tul lor.). planurile de construcţii se clasifică a s t f e l : 1) Planurile de situaţie prezintă pro iectat pe te re n (văzut de sus) contururile exterioare ale. 4) P lanurile fundaţiei reprezintă contururile fundaţiei aşa cum re­ zu ltă dintr-o secţiune p rin fundaţie. a). care s în t proiecţii ale construcţiei pe planuri frontale sau laterale co nţinînd elementele care a p a r în fa ţa d e cu redarea aspectului construcţiei (fig. vecinătăţile etc. 1.2). căilor de acces. P e n tru execuţia planurilor (desenelor) trebu ie să se cunoască regulile de întocm ire a desenelor tehnice. orientarea clă­ dirilor fa ţă de punctele cardinale. 1. organizarea producţiei de elemente pe şantier. planul de situaţie este u n fel de h a r tă care a r a tă pozi­ ţia construcţiilor care se execută. 1 . 2) Secţiunile construcţiilor prin planuri verticale în lungul sau tra n s ­ versal construcţiei care conţin to a te cotele elementelor (grosimile pere­ ţilor.

lare etc. 6) Planurile instalaţiei de apă.. canal. A lc ă tu ire a u n e i c lă d iri : a — vedere . 1. electrice şi încălzire. 5) P la n u l de cofraj.1. b — secţiune ver­ ticală. ele traseul conductelor şi poziţia corpurilor de încălzire şi iluminat. care se întocmesc după reguli de desen specifice .F ig. ru p ă to a re etc. F ig . care se ex ecută pen tru elementele din beton t u r n a t e pe şantier. arm at ven ti­ conţin în tre­ 24 .

1. Alte planuri conţin şi vederea în spaţiu a construcţiei. S e c ţiu n i o riz o n ta le p r in tr .PLAN PARTER PLAN ETAJ F ig. a) p en tru a se avea o imagine reală a construcţiei aşa cum a ra tă în re alita te (ca într-o fotografie). 1. perspectiva construcţiei (fig. C onstructorul şi m uncitorul con stru c tor treb u ie să prevadă încă de la tu rn a r e a betonului golurile necesare p e n tru conducte şi piese înglobate.o c lă d ire . 25 .2. 1.

2. Clasificarea planurilor după gradul de detaliere
D u pă gradul de detaliere şi precizie, planurile se prezintă sub formă de : 1) P lanuri generale, care a ra tă modul de alcătuire generală a con­ stru cţiei sau al unui obiect de construcţie, fă ră să conţină detalieri. 2) P lanuri de execuţie, care s în t desenele definitive, la scară, cotate ale unui ansam blu sau element. 3) P lanuri de detalii de construcţii, secţiuni transversale şi longi­ tudinale, vederi etc. ale unui elem ent de construcţie a v în d t o a t e cotele p e n tru execuţia detaliilor. Astfel se fac detalii de arm a re p en tru fundaţii, stîlpi, planşee, grinzi, cadre etc. 4) Schiţă cotată pen tru execuţia de piese m ă ru n te pe şantier (se p o t face schiţe co tate ex ecu tate cu creionul şi m în a liberă). D acă această schiţă foloseşte p en tru im aginarea unei piese se num eşte schiţă de proiect, după care se face desenul la scară. C ind schiţa se face după o piesă existentă se num eşte schiţă de releveu. La executarea schiţei tehnice se va avea în vedere : poziţia opti­ m ă de reprezentare ; analiza formelor geometrice com ponente; alegerea vederii principale şi num ărul m inim de vederi necesare ; încadrarea de­ senului întrun dreptunghi m inim ; trasarea axelor de simetrie-, trasarea con­ turului cu linii subţiri pentru redarea formelor şi proporţiilor; trasarea ro­ tunjirilor şi liniilor de cotă şi mărimea cotelor.

D. ELEMENTE PENTRU CITIREA PLANURILOR DE CONSTRUCŢII

Desenul este o reprezentare la scară (de regulă m icşorată) prin p ro ­ iectarea pe u n plan, după u n a n u m it sistem, a construcţiilor sau elemen­ tu lu i de construcţii. Desenele tehnice se execută cu respectarea unor reguli precise din ca re unele fac obiectul unor sta n d a rd e de s ta t cum s î n t : form atele pla­ nurilor, scările, îm p ătu rirea desenelor, scrierea, haşurarea, m odul de reprezen tare spaţială (axonometric), rotirea în desenul industrial (reprezentare, poziţionare), modul de reprezentare al secţiunilor, g radul de prelucrare la elementele metalice, num erotarea, sem ne convenţionale. Desenele se p â t clasifica d upă mai m ulte criterii (v. STAS 415-80). Desenele obişnuite s în t ex ecutate în aşa-zisa proiecţie ortogonală c a re reprezintă obiectul în v edere sau secţiune deci în tr-u n p lan cu
26

două dimensiuni (lungimi, lăţimi). R ep rezen tarea construcţiei în trei dimensiuni se face prin desene în perspectivă. î n cadrul acestei lucrări se indică cîteva elem ente de desen care tre b u ie resp ectate de fierarii betonişti.

1. Formate, scări, scriere, linii
a. Form atele p la n u rilo r şi ale copiilor acestora (care a j u n g pe şa n ­ tier). Acestea au dimensiunile p revăzute în STAS 1-81 în care se indică p en tru un a n u m it form at, sim bolul ( A 1 . .. A 5 ) , dimensiunile în mm, su p ra fa ţa în m a, dimensiunile chenarului, d is ta n ţa între chenar şi m ar­ gine, precum şi lăţim e a fişiei de îndosariere. Fiecare desen are u n indicator în tocm it conform STAS 282-80. Pe. aceeaşi coală se p o t ex ecuta n u i m ulte desene independente. b. îm p ă tu rire a desenelor. Această operaţie se face după reguli precise conform STAS 74-76. îm p ă tu rire a obişnuită se face la form atul A4 (210 X 297) mm). Se ad m ite îm p ă tu rire a şi la alte formate. îm p ă tu rire a se face astfel ca pe la tu ra de jos a desenului îm pă­ tu r i t să ap a ră indicatorul în întregim e în poziţie norm ală de citire a dosarului (mape, broşuri). L a îm p ătu rire se ţine seam a ca îndoirea să se facă paralel cu fişiile de îndosariere. c. Seările desenelor tehnice. Scara unui desen este ra p o rtu l dintre dimensiunile liniare m ă su ra te pe desen şi dimensiunile reale ale obiec­ tului re p re z e n ta t (STAS 2-82). S înt scări de muriri folosite la detalii de execuţie 2 : 1 ; 5 : 1 ; 10 : 1 şi scări la m ărim e n atu ra lă 1 : 1 ; p en tru detalii de execuţie cotele se scriu în m ilim etri sau centim etri, fără a se ţine seam a de grosim ea t e n ­ cuielilor sau a u nui a n u m it fel de finisare. Scările de micşorare uzuale folosite în desenul de construcţii s î n t : 1 : 25 ; 1 : 50 ; 1 : 100 ; 1 : 200 ; 1 : 503. U ltim ele scări se folosesc p en tru planurile de situaţii. Cotele se. trec în ce n tim etri sau m etri, d upă m ărim ea dimensiunilor. d. Liniile în desenul tehnic. Acestea sînt şi ele n orm ate (STAS 103-84) clasificindu-se în 3 tip uri (linie continuă, linie întreruptă, linie-punct) cu grosim i diferite : groasă, mijlocie şi subţire. D e regulă se alege o grosim e de bază b = 0 , 2 . . .2 m m p en tru linia continuă, linia mijlocie a v în d grosim ea b/2, iar cea su b ţire b/4. Liniile continue groase se folosesc p en tru co ntu ru ri şi axele arm ă­ tu rilo r în grosimea de 1,56, liniile subţiri p en tru m uchii fictive, linii de cotă şi aju tă to a re , haşuri, c o n tu ru l secţiunilor sup rap use etc., iar

27

liniile în tre ru p te pen tru co ntu ruri şi muchii a c o p e r i t e ; liniile-punct se folosesc de regulă pen tru tra s a re a axelor şi traseelor de secţionare (cu grosimea de 1,56). e. Scrierea în desenul tehnic. Această operaţie se face cu mîna sau cu şablonul (texte, simboluri, litere latine şi greceşti, cifre rom ane şi arabe etc.). Dimensiunile literelor sîn t stan d ard iz ate, precum şi înclinarea aces­ to ra. STAS 186-74 dă to a te dimensiunile literelor, d is ta n ţa dintre, litere, cu vin te şi rîn d u ri etc., precum şi reţelele de linii a ju tă to a re p en tru scriere. f. Ila ş u ra rc a desenelor. Această operaţie se face cu respectarea indicaţiilor din STAS 104-80 u n de'este a r ă t a t modul de haşurare pen tru : metale, lemn, cărăm idă, beton, b eto n arm a t, b e to n p recom p rim at, sticlă, păm în t, u m p lu tu ră, lichide etc. H a şu rare a se execută de regulă cu linii continue subţiri, drepte, paralele, echidistante, înclinate la 30°, 45° sau 60°, la d reap ta sau la s tîn g a fa ţă de linia de contur.

2. Proiecţii, cotare, secţiuni
Dispoziţia proiecţiilor şi m odul de execuţie a vederilor, fa ţa d elo r şi secţiunilor în desenul tehn ic se face su respectarea STAS 614-76. a. Vederea din fa ţă sau vederea fro nta lă (proiecţia principală). In ra p o rt cu proiecţia principală se denumesc şi celelalte proiecţii (vedere de suis, stînga, dreapta, spate, jos). Proiecţia principală este astfel aleasă ca să se prezinte cît mai m u lte detalii de formă ale construcţiei. D e regulă se foloseşte vederea fron ta lă şi cea laterală din stînga. P e n tru piesele com ponente proiecţia principală este cea de punere în operă sau de prelucrare (arm ături, şuruburi etc.). b. P lan urile tle s itu aţii. De regulă acestea se fac la scara 1 : 100. P e planul p arte ru lu i se po ate re p rezenta şi planul acoperişului (la construcţii cu u n nivel) care se re d ă prin linii p u n c ta te unde se tre c coamele, doliile şi streaşina sau se face u n p lan separat. Ferestrele se reprezintă p rin două linii paralele care re p re z in tă geam urile cuprinse între liniile de co ntu r ale peretelui şi prin două linii d re p te transversale pe zid în exterior la limitele exterioare ale tocului (v. fig. 1.6). Uşile se reprezintă prin întreru perea peretelui secţionat, desenîndu-se limitele deschiderii prin drepte perpendiculare pe conturul zidului. F oaia uşii se reprezin tă p rintr-o dre ap tă perpendiculară pe zid

28

(uşa deschisă) şi cu o linie a ju tă to a r e (un arc de cerc care descrie cursa <le deschidere a uşii). P e axele de sim etrie ale ferestrelor şi uşilor se trec cotele. La uşi se desenează p rin tr-o săgeată direcţia accesului în încăpere ; grosimile pereţilor sîn t în funcţie de grosim ea elem entelor p o rta n te constituente, fără tencuieli (grosimea cărămizilor 25 cm sau - f 1/2)25 a 38 cm sau grosimea blocurilor ceramice, grosimea pe­ retelui din beton celular sau din panouri de beton, beton glisat etc.). Scările se reprezintă prin mai m ulte proiecţii (vedere orizontală, v e r ­ ticală, secţiuni etc.). Dimensiunile tre p te lo r (lăţim e şi înălţime) s în t norm ate (de regulă 25/15 cm). c. Cotarea. P rin cotarea unui desen de construcţii se înţelege în­ scrierea în acel desen a dimensiunilor p arţiale şi totale, necesare p en tru determ inarea precisă şi clară a t u t u r o r elementelor construcţiei. Cotarea se face cu respectarea STAS 1434-83, STAS 188-76 şi STAS 9773-82 p e n tru construcţii metalice şi STAS 855-79 p en tru construcţii din beton arm at. Cotarea se face prin interm ediul u rm ătoa relor elemente : linii de cotă, care indică lu ngim ile şi unghiurile e l e m e n tu l u i ; cota, care indică valoarea num erică a dimensiunii considerate, ex p rim a tă în m od obişnuit cu cifre arabe, însoţite uneori de simboluri în litere ; linii ajutătoare, care delimitează porţiunile cotate şi se folosesc în cazurile în care linia de cotă nu taie con turul elementului ; linii de indicaţie sau dc referinţă, care se folosesc p en tru indicarea cotei cînd spaţiul de desen nu este su­ ficient ; ele se reprezintă printr-o linie fr în tă subţire cu săgeata ascu ţită prelungită pîn ă la spaţiul pe care-1 indică (fig. 1.3).

F ig. 1.3. L i­ n ii d e re f e ­ r i n ţă în d e ­ sen.

29

P e n tru indicarea diferenţei de nivel dintre f a ţa elementului lu a tă d re p t p lan de re ferinţă se foloseşte cola de nivel. Liniile de axă indică a x a elementului sau construcţiei. Uneori drept linie de cotă se folosesc şi celelalte tipu ri de linii (aju­ tă to a re , de contur, de axă etc..). P e n tru cotarea u n or porţiuni drepte prin linii de cotă se pot tra s a mai Intîi liniile de co n tu r (perete) care delimitează liniile de cotă ce se duc paralele cu elementul. P e n tru co nturu ri curbe se folosesec linii de cotă curbe tra s a te ec h idistan t de con tu r ; p en tru unghiuri se duce o cotă circulară cu centrul în vîrful unghiului şi se delim itează de laturile unghiului sau prelungirea acestora. L a schemele geometrice ale elementelor cu zăbrele, lungimile bare­ lor com ponente se vo r indica direct pe axe fără linii de cote sau linii de referinţă (fig. 1.4). P e n tru transcrierea cotelor se în treru p haşurile. Axele de sim etrie se m archează ca în figura 1.5, a.b. L a elementele simetrice cotele se po t re p rezenta integral sau pe ju m ă t a t e (v. fig. 1.5). P a n tele acoperişului se m archează printr-o săgeată a v în d sensul coborîtor, v aloarea pantei se scrie sub formă de ra p o r t sau în p ro cen te (v. fig. 1.7) sau prin cotele unui triu n g h i dreptunghic (în valori absolute). La tra s a re a liniilor de cote se v a re sp ecta u rm ă to a re a regulă : liniile de cotă m ai mici se desenează lîngă contur, iar cele mai lungi mai departe de co n tu r p en tru a se evita intersecţiile liniilor de cotă cu liniile aju tătoare. De asemenea se vor evita golurile ferestrelor şi uşilor.

F ig. 1.4.

D e s e n a re a sc h e m e lo r g eo m etrice.

F ig. 1.5. M od d e c o ta re .

30

F ig. 1.6. C o ta re a u n u i p la n .

Axele de tra s a re a construcţiilor se m archează cu cifre arabe sau c u litere m ajuscule (fig. 1.6). Cotele de nivel se indică în m etri cu două zecimale, chiar dacă acestea sîn t zerouri (fig. 1.7). Dimensiunile se cotează prin linii de cote paralele cu laturile ; poziţia lor se indică prin d istan ţa dintre axele lor sau p rin d is ta n ţa dintre feţele lor. Secţiunile elementelor mici se po t cota cu aju to ru l unei linii de referinţă pe care se trec cotele celor două latu ri în m u lţite în tre ele, de exem plu golurile de coşuri (v. fig. 1.6). d. Secţiunile. Sint reprezentarea unui obiect d upă tăierea im aginară -a acestuia cu u n plan convenţional şi în d ep ărtarea părţii d intre planul <le tăiere şi ochiul observatorului. Secţiunile se execută paralele cu unul din planurile de proiecţie p e care este re p re z e n ta t oliiectul. Secţiunea orizontală făcută printr-o construcţie la un nivel carac­ teristic se num eşte plan (v. fig. 1.6) ; cuvintul secţiune se utilizează de regulă p en tru secţiunile verticale (v. fig. 1.7). Secţiunea în care planul de tăiere (secant) este considerat axa piesei sau paralel cu aceasta se num eşte secţiune longitudinală, iar cînd planul de tăiere este perpendicular pe axa piesei secţiunea se numeşte transversală. Secţiunile se p o t reprezen ta cu contururile pieselor care se găsesc în spatele planului de tăiere. In acest caz se num eşte secţiune de vedere, ia r fără contururile piesei din spatele planului secant (de tăiere), se nu­ m eşte secţiune propriu-zisă.

32

Se poate folosi şi secţiunea deplasată aşe­ zată în prelungirea axei de secţionare. Secţiunile pot fi to tale sau p arţiale (combinate cu vedere). Traseul secţiunilor se stabileşte pentru indi­ carea porţiunilor carac­ F ig. 1.8. D e sfă şu ra re a v e d e rilo r. teristice, p u tîn d fi drepte sau decalate. D ire cţia de j^nvire a secţiunii (cu înd ep ărtarea p ă rţii dintre planul de tăiere şi ochiul observatorului) se indică prin săgeţi cum este a r ă t a t pe planul din figura 1.6, secţiun ea 1— 1, care este apoi re p rez en tată în figura 1.7. R eprezentarea decalată a secţiunilor cu o desfăşurare a vederilor secţionate se indică prki săgeţi în d re p ta te spre secţiunile parţiale, ca secţiunea 2 — 2 — 2 din figura 1.6 re p rez en tată în figura 1.8. Detaliile pen tru care se fac desene separate p o t să nu fie re p rez en tate în secţiuni, ci numai în detaliu. Liniile de întrerupere a desenului (pentru elemente lungi) denum ite şi linii de ruptură se reprezintă ca în figura 1.9. Cotele uşilor şi ferestrelor pe desene la scările obişnuite (1/100) şi mai mici se înscriu pe axele acestora sub formă de fracţie, în centi­ m etri (lăţimea deasupra înălţimii de la fa ţa pardoselii), iar foaia a ra tă sensul de deschidere a uşii p rin tr-u n arc de cerc. e. Trasarea în tuş. Desenele de construcţii se execută în tu ş, pe calc, după care se fac copii pe hîrtie ozalid care ajung la şantier. La trasarea desenului în tu ş se poate respecta cu precizie ra p o rtu l de grosime

Fig. 1.9. L in ii d e r u p tu r ă p e n tr u d ife rite m a te ria le . 3 — Cartea fierarului betonist — cd. 1

33

dintre linii regJîndu-se deschiderea trăg ă to ru lu i şi respectîndu-se u rm ă­ toarele i n d i c a ţ i i : axele de simetrie vor avea grosim ea de 1/4 din grosimea liniilor de co n tu r (liniile de co n tu r 1/1), iar liniile a ju tă to a r e şi cele de cotă 1/4 (din grosim ea liniilor de contur), conform indicaţiilor de la pun ctul c. D esenarea săgeţilor şi com pletarea unghiurilor se face cu peniţă topografică. Orice desen treb u ie să fie co tat, h a ş u ra t şi să aibă indicator.

3. Planuri pentru construcţii din beton armat
Construcţiile din beton a r m a t se reprezintă prin planuri de ansam ­ blu, de fundaţii, de cofraj, detalii de arm are şi de m o n tare prefabricate, conform STAS 855-79. P la nu l de fu n d a ţie se re p rez in tă p rintr-o secţiune (cu vedere de sus), fă cu tă în tr-u n plan orizontal deasupra soclurilor (fig. 1.10 a). P lanu l de cofraj al unui planşeu se prezintă p rin tr-o vedere de sus a elementelor co m po nen te ale cofrajului, considerînd arm ă tu rile n em on tate şi betonul n e tu rn a t (fig. 1.11). Plan urile de a rm a re în secţiune şi vedere se rep rezintă considerînd a r m ă t u r a m o n ta tă , fără t u rn a r e a betonului (fig. 1.12, 1.13 şi 1.14). a. Notare şi cotare. Pe planuri se notează o singură d a tă marca betonului, tip ul oţelului-beton conform stand ard ului, extrasul de arm ă­ t u ră , cota de nivel etc. Se folosesc urm ătoarele s i m b o lu r i : 1) F u nd a ţia se notează cu litera F u rm a tă de u n indice care indică n um ărul fundaţiei (v. fig. 1.10 a). 2) Stîlpii se notează cu litera S u rm a tă de u n indice care de regulă a r a tă n u m ăru l stîlpului, începînd cu stilpul din stîn g a jos, sau axa stîlpilor în litere şi num ărul stîlpului de pe axă sau fu n d a ţie (v. fig. 1.11). Sub simbolul stîlp ulu i se trec dimensiunile secţiunii transv ersale ale stîlpului, în centim etri. 3) Grinzile se notează cu litera G a v în d ca indice literele A . . . Z u rm ate de u n n u m ă r ; literele A . . . Z indică planul cărei aparţine, iar indicile numeric rezultă din nu m ero ta rea grinzilor, d upă care se trec dimensiunile secţiunii transversale grinzii, în centim etri, în ordinea b x h (lăţime X înălţime), în fiecare deschidere care diferă (v. fig. 1.11). 4) Centurile se notează cu litera C u rm a tă de un indice num eric şi dimensiunile secţiunii transversale, de exemplu : C2 — 25 X 20. 5) Buiaridrugii se notează în m od similar cu literele G sau B.

34

> .o .

__________ 2J2___________-|-

-|-

____! _440,

1

x'
Fig. 1.10 a. Plan de fundaţii.

2

PRESIUNE P E TEREN 2 0 N /c m > 130 Fig. P F = perete de f a ţ a d ă . n a tu ra şi caracteristicile terenului de fundare (fig.10 b. se trece po 36 . Pe p lanu ri se m a i trec urm ătoarele date : în planurile de fundaţii se dau dimensiunile în plan ale stîlpilor şi grinzilor de fundaţii. 1.0 0 . distan ţa dintre tălpi şi cotele respective. S e c ţiu n e p rin tr. De asemenea. nivelul terenului n atu ral în cote absolute. Pe planul de cofraj se reprezintă to a te elementele verticale în sec­ ţiuni haşu rate (stîlpi.60 buc. Planurile de cofraj şi de armare se fac de regulă la scara 1 : 50 . Detaliile de armate se fac la aceleaşi s c ă r i . P P B = perete p o r t a n t din beton arm at. tălpile fundaţiei. în centim etri. 1.10 b). se trece cota săpăturii în cote relative fa ţă de nivelul de referinţă ± 0 . Grosimea plăcii de planşeu. se pot folosi şi scările i : 20 (1 : 25) sau 1 : 100. 1 : 5 sau 1 : 2. cuzineţii. D = pe­ rete despărţitor din panouri mari . fig. soclurile.11). p en tru claritate se p ot folosi şi scările 1 : 10 . 1 1 -1 N o ta E x t r a s u l d e a rm ă tu ră se a f l ă p e p la n ş a BETON SIMPLU B 75 BETON ARMAT 8 150 '"n c u z in e ţi B 200 :n s lîlpi OŢEL OB 37 1 COTA -*C.2 5 m PQRMAT STRATUL P E CARE S E FUNDEAZĂ E S TE D IN ARGILĂ NISIPOASA t NIVELUL M A X IM A L A P E I SUBTERANE 5.00 = 2 L 3 5 5 m 2 3 COTA TERENULUI NATURAL ■0 . pereţi) şi conturul elementelor orizontale (grinzi. precum şi secţiunile verticale din planşeu r a b ă t u t e (în­ toarse la 90°) în planul orizontal al cofraj ului. 1.DETALIU Fb 2 150x 1. Se dau to a te cotele gene­ rale (v.o fu n d a ţie . P = placă de planşeu . buiandrugi). zidurile. A lte notaţii : CA = cheson acoperiş .

37 .

16). Se po ate înscrie şi în titlul desenului la plăci de aceeaşi grosime. to tu l r o tu n jit la m u ltip lu de 5 cm cel mai apropiat.12).11 şi 1. grinzi. fig.11). fig. Plăcile la care a r m ă tu ra se re p etă în mai m u lte cîm puri se indică printr-o linie diagonală (v. î n planurile de armare (planşee. 1. pe această linie se scrie c u v în tu l re p artiţie (întreg sau scurtat) şi poziţia u nde se m ontează sus. fig. fig. La bare în doite la 45° se ad m ite să nu se mai coteze lungimile acestora.12) . 1. fig.15 b şi 1. stîlpi) se desenează barele caracteristice considerate r a b ă t u t e în planul cofrajului (v.17). A rm ăturile de re p artiţie se desenează fie ca b ară r a b ă t u t ă în planul cofrajului. 1. 1. fie convenţional cu o linie scurtă tr a s a tă în sensul lungimii barei şi te rm in a tă cu săgeţi la am bele capete (v. num ărul de bare asemenea şi diam etrul lor în mm. fig. 1. 1. 38 .12). N um ăru l de b ucă ţi se dă pe m etru de placă (v. fundaţii. fără a se tra s a linia de cotă. iar a etrierilor la fa ţa interioară (v. diam etrul. 1. în mm.12). Cînd a r m ă tu ra este aşezată pe m ai m ulte rîn d u ri se indică rîn d u l pe care este m o n tat. 1. Lungimile parţiale ale segm entelor barelor se m ăsoară pe axă.12). Modul general de cotare se poate vedea pe figura 1. jos. L ung im ea to ta lă a unei bare rezultă din sum a lungimilor p arţiale ro tu n jite Ia centim etri întregi. L u n g im ea ciocurilor se v a lua conform nor­ melor. care se trece pe desen şi în extrasul de arm ă­ t u r ă (fig. iar sub ea se trece m arca barei (nu m ărul de identificare înscris în tr-u n cerc).13 mărcile © şi (g)). fig. cadre. P e n tru barele cu d iam etrul mai mic de 12 m m şi care se fasonează direct pe placă nu este obligatoriu să se coteze lungimile p arţiale ale segm entului de bară. 1.14.diagonala suprafeţei plăcii (v. n u m e ro ta t de la exterior la interior (v. plus lungimea ciocurilor (dacă este cazul). precedat de sem nul 0 . fig. 1. P e planul de arm are a plă­ cilor se cotează lungimea călăreţilor de Ia m arginea reazemului p în ă la c a p ă t şi d is ta n ţa de la m arginea reazemului (faţa interioară) p în ă la p u n ctu l de ridicare a a rm ă tu rii înclinate (v. nu m ăru l bucăţilor asemenea.15 şi 1. Plăcile a rm a te pe două direcţii se notează convenţional prin două axe re ctang ulare cu săgeată. L a plăci n um ăru l barelor se dă de regulă pe m etru sau prin d is ta n ţa dintre b are (v. 1. Golurile se m archează printr-o diagonală frîntă. Fiecare tip de b ară ex trasă se cotează cu to a te lungimile parţia le scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate. fig. p reced at de semnul 0 şi lungimea to ta lă n o ta tă cu L . D easupra fiecărui tip de bară (Ia ap rox im ativ 1 mm d istanţă) se înscriu urm ătoarele d ate : m arca barei (num ărul de identificare) înscrisă în tr-u n cerc.12).13.

.12.1. P lan u l co fraju lu i si arm area unei plăci peste etajul I.

i 1 . X .C 0 55 . 1. 55 ^ 55 închişi 190 . . .25 1A0 ' . E x tra s u l de a rm atură se a fta pe fig .hchişl deschişi 1 ..SCO / ©1*25 „ £ I. T (g'\1*20 ' BETON B 200 Fig. S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b I S E C Ţ IU N E A c-c / W ) ( 5 > ^ .15 ■T 1 7 3 \L Montai (O 2*10 L-215 3 (3) 2*25 1 L-390 370 ■ ’2 ? 2 Q L ...75 m t închişi . «0 30. deschişi ___ kj <închişi 2. D e s e n u l d e a r m a r e a l u n e i g rin z i. 1.13 a .1 .1Q2Q L 7 i5 R n d 2 7 — Rînd 2 255 • 1 (10) ’ 2*10 L=635 ^rj ff/nd 2 @ 1 * 2 0 L=705 31L h *1 6 L=i85 HO \ H o tă .x ^ 0 fa j i 0 ÎS 2 fc (6)1*21_ y «8 ^ (fiy2*20_ 20 /T P»>0 ® 6 Oj 'o « g^25_ (6)iP -^ _ A M . 45.2 i 5 178 205 : 7 2*16L 2*16 L=195 128 1 Rînd 2 I™ 150 R h a 2 [^ 1 * 2 5 350 1=850 L. 17 F ig . 1.G R IN D A G aî G b2 — 2 0 x 6 0 O Ţ E L P C 52 în b a re d e re z is te n ţă OB 38 în e tr ie r i şi b a re d e m o n ta j pr.13 b. 65 ' j| 55 ■ ’0C __ J2-. | 55" ~r~r 22. Secţiuni prin grinzi.

S67--7 9l4C(ri) OH ^C S l= l 9 l* £ f î f ' * Fig. Armare cadre — axele 2 1 x B . 1.14.' .

* 0 . S3 . A rm a re a stîlp ilo r. -30. .S . .J 15 (5) L-110 0 6 /2 5 )*6/?5 L=no ©4020 S 1 > ) | 1 ------ o < > > W I ®6X?5 L=V0 35 Uj 30 ©06/25 L-130 04420 (T)it>20 1 f < N 35 f* CC s r L 1 . 25 30 ____^ 1 » L0 ©6®25 L=110 L-130 Fig. _ 2916 Ţ = * <D 25 S Uj i 1 .15 a.1 <9 § Si § / 21. 2 * » / -<D ' L____i ! J 5 i 30 . 1. S j'. s 6buc5 buc. S p .

10 C.80 > 5 4 .60 98.10 3.70Kg Notă Fk zona de h n ă d ir e a a rm aturilor longitudinale e trierii se vor monte la d is ta n ta de 125cm Fig.65 c i l 1 .16.80 Kg 0222 1. SECŢIUNEA 1-1 fs-s.465 Kg diametru 56.40 16. 1. »WS ' ( £ ) l=>30 SECŢIUNEA 2-2 *©■3 W L=270 @3*121 = 2 0 0 ^ &/*** si 13912 L r fJ O (5 ) 3*12 L=2tS ©>.10 totală pe tipuri de otel Kg 69i.| Elemen Nr barelor asemenea d) J Lungimea unei bore [ml 6 i. pe diametre pentru barele din toate elemen/etet5>'6l «20 *16 16 7 8 9 Diametrul lnfr-un element M o rea (60.00 4. . E x tra s d e a r m ă tu r ă p e n tr u stîlp i.50 m 255.10 196. 685.30 1. 1. §1 f 5 u i & « 0 li 10 r 55 6 203 6 6 25 Total lunaimi pe diometre Masa p e m e tru Maso p e Mosa 2 t 2 3 i 3 20 20 16 16 U O TEL 0 B 3 7 Ung/mi' h m. 1 BETON ARMAT B>5o| OTEL OB37 |BETON SIMPW Bjşj Fig.70 1.15 b. Detalii de armare fundaţii F f.10 1.7.578 2.W 51.30 32.10 223.

7 0 4 .L5 7 .8 5 0 23 1 .2 0 kg 1 .5 0 6 L .6 0 10.50 8 . 10 0 . Acoperirea cu beton este m a rc a tă pe planşă (v.B e'8 S A !w ^ Q -D 1 3 §! 8 ■ o * -< u Q L 2 3 M a rc a 1 2 10 10 2 2 0^ E 0 14 ) C v 3O O -J 6 2 . 1. pe diam etre şi calitate de oţel.E le m e n t N r b a r e lo r csem enec £ e le m e n te le OTEL PC 52 L u n g im ip e n tru m mpe d in 15 b a r e le OTEL 0B37 •d ic m e tr e to a te ?£.5 8 0 0617 M o s a p e *d i a m e t r e M asa to ta lă p e t i p u r i d e o ţe l kg k g 28 159 187 3 7L k g 12 8 6 kg N o tă D e ta liile d e a rm a re a g r in z ilo r 0^2 S/ &B2 S f Pe ^ '9 ^ ^ Fig.6 0 3 .17).6 5 § to a te e le m e n te le *6) i> 16 7 0 20 5 L L 8 02 5 9 08 10 * 10 11 8 .17).0 0 1. Fiecare planşă are u n extra s de a r m ă tu ră p re zen tat sub formă de tabel (v.5 0 12 13 T o ta l M asa 8 8 L2 8 4 L6 d ia m e tr e 1 2 6 .0 0 6 2 . 9 5 7.9 0 1 5 . fig. 9 0 O w j» tV-Q O 9 t) •C O 10 11 7 16 e 2 0 20 20 16 2 1 4 2 2 1 7 . m asa arm ătu rii.8 0 1 7 . lungimile.0 5 6 .3 5 lu n g im i p e pe m e tru 7 8 8 .17. 60 In 3 25 2 L 3 .8 5 1 .6 0 L 5 6 20 25 25 2 1 1 4 2 2 2Â 5 9 . D in analiza extrasului se deduce num ăru l de bare de acelaşi tip. fig.8 0 ÎL .3 9 5 7L 1 9 .2 0 2 . 1. fig.1 0 9 .1 0 m 1 7 .3 5 Î L .15 b şi 1. 1.0 0 8 .U 7 0 1 . Cind extrasul este tre c u t se p a ra t de planşa de arm are se indică num ărul planşei cu extrasul de a r m ă tu ră (v. 44 . 1.0 0 '1 6 .15 a).8 .1 5 2 . Extras de armătură pentru grinzi. 10 2 1 4 2 2 5 .

robineţi etc. fiecare piesă are o m arcă no­ t a t ă prin litere mari. Toleranţele la lungimi se trec în aceeaşi u n itate de m ăsură. 45 .). traseul axelor. şuruburi şi nituri se face după reguli speciale. înscrierea to leranţelor la lungimi liniare şi unghiuri se face cu respec­ tare a STAS 6235-82.). conductele de gaze p rin linii în tre ru p te galbene. suduri etc. profil sub formă de U. cu indicarea sensului abaterii (pozitive sau negative). calitatea oţelului şi sta n d a rd u l după care se livrează se trece separat. conductele de aer prin unul şi două pu ncte de culoare albastră . Dimensiunile se trec în milimetri. fileturi. reprezintă două corniere cu laturi egale de 100 m m. tip u rile de nituri şi şu rub uri etc. sem­ nul convenţional (profil dublu T. pe care se trece gradul de prelucrare conform STAS 612-83. Desene pentru detalii metalice P e desenele de construcţii din b eton a rm a t po t apărea detalii me­ talice d ese n ate: profile metalice. coturi. cadru). S tarea suprafeţelor se indică p rin tr-u n semn de radical. în mm. teuri. Planul de instalaţii se desenează pe planul simplificat al nivelurilor şi pe secţiunile verticale ale clădirii folosind în plus semne convenţionale p en tru îm binări (mufe. L a unele piese de m are precizie se trec şi toleranţele de execuţie ale dimensiunilor geometrice. pe care se trece secţiunea tran sversală r a b ă t u t ă şi haşu­ rată. ram ificaţii. flanşe. grosimea 10 mm şi lungimea de 6 385 mm . nituri. 5. cruci. Modul de îm binare a pieselor metalice prin sudare.4. dimensiunile secţiunii transversale. Pianuri pentru instalaţii Desenele de instalaţii se reprezintă cu ajutorul semnelor conven­ ţionale specifice şi reprezen tări schematice ale. P e n tru ansam bluri (fermă. în mm (de exemplu : 2 L 100 x 100 X 10 — 6 385. E x tra su l de m aterial se face similar cu cel de la arm ături. conductelor astfel : conductele de apă se reprezintă printr-o linie continuă de culoare verde j conductele de abur prin linie-punct de culoare roşie . cornier L etc. şi lungimea. distanţele d intre nituri şi şuruburi. curbe. trecîndu-se to ate dimensiunile geo­ metrice. Pe fiecare profil se notează num ărul de bucă ţi din secţiune. Profilele metalice se reprezintă în vedere prin linii de contur ale muchiilor.

a. Toleranţe în construcţii î n planurile de execuţie se p re v ăd cote precise p en tru fiecare ele­ m en t de construcţie şi pen tru con stru cţia în ansamblu. unghiuri şi ansam bluri este t re c u t în STAS 6265-82. şi anum e : 1) Toleranţele dimensionale pe planuri şi înscrierea conform indi­ caţiilor. 6. corpuri de ilum inat etc. Modul de înscriere a abaterilor de la dimensiunile liniare. . Deoarece nu se poate executa o construcţie fără să a p a ră şi abateri de la dimensiuni. . care se p u n după cifra de cotă. contor. S um a abaterilor dă toleranţa. însem narea prin simboluri sau sem ne convenţionale.R epre zentarea băilor. iar cea superioară sau pozitivă deasupra aba­ terii inferioare. 46 . L a execuţie se verifică dimensiunea efectivă e x e c u ta tă găsită prin m ăsurare care treb u ie să fie între limitele admisibile trecute în proiect. R ugo zitatea suprafeţei se indică prin înscrierea valorii admise în m icroni (jxm). prize. chiuvetelor. b. Deoarece în construcţii sînt m ulte elemente sp aţiale şi plane pre­ fabricate asam blate pe şantier este necesar să se m ăsoare şi alte tip u ri de toleranţe. unde sînt definite to a t e noţiunile şi tipurile de tolera n ţe . P e n tr u instalaţii electrice s în t semne convenţionale simplificate : tip de conductor. sau inferioară se înscrie în dreptu l cotei. obiectelor sanitare de diferite utilizări se face prin semne convenţionale prevăzute în STAS 1 8 5 / 1 . Indicarea prin abateri lim ită trec u te obişnuit în norm e se face în aceeaşi u n ita te de m ăsură cu indicarea sensului abaterii pozitivă sau negativă. conform STAS 7009-79. între­ ru p ă to a re. 6-73. De regulă ab ate rea negativă. P e n tru piesele metalice de m are precizie se trec simboluri de prelucrare. tre c u te în norme. înscriindu-se valoarea în u rm a cotei. Abaterile zero nu se trec. siguranţă. aceste abateri se lim itează la valori prescrise de norme şi se numesc toleranţe. tab lo u de distribuţie. P e n tru execuţia construcţiilor este necesar să se cunoască tipurile de toleranţe. Simbolul folosit conform STAS 612-83 este u n sem n de radical. Toleranţele se indică pe desenele de execuţie p rin simboluri con­ form STAS sau p rin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. înseninarea toleranţelor prin abateri lim ită.

linie. exac­ t i ta te a unei suprafeţe (grosimea şi geom etria). coaxialitate. planeitatea (d istan ţa dintre două planuri paralele în care este cuprinsă su p ra faţa considerată). înclinarea. 5) Toleranţele de asamblare care cu p rin d distanţele dintre elem ente (rosturi). poziţionarea lor în cofraj. rîn d u rilo r de a rm ă tu ri etc. axele de poziţii etc. îm binarea prefabricatelor. î n această cate­ gorie in tră acoperirile cu b eto n ale arm ăturii. poziţia a două suprafeţe (poziţia marginilor cofra­ jului. 4) Toleranţele de p o z iţie : poziţia u nui punct.).). 3) Toleranţele de formă : to lera n ţa de e x a c tita te a u nui profil. perpendicularitatea etc. îmbinările elementelor metalice etc. simetrie. rectilinitatea. alinieri.2) Toleranţele de ajustaj sîn t cele admise la asam blarea a două ele­ m ente destinate a fi îm binate (asam blate) unul în altul. paralelismul. .

logiile. î n continuare se vor da cîteva din noţiunile mai curent folosite. porticele de circu­ laţie.Capitolul II NOŢIUNI ELEMENTARE AJUTĂTOARE DE MATEMATICĂ. m ă s u ra tă deasupra soclului. coridoarele exterioare. m ă s u ra tă între feţele interioare ale zidurilor. NOŢIUNI DE MATEMATICĂ ELEMENTARĂ î n construcţii ca şi în alte ra m u ri ale tehnicii s-au sta n d a rd iz a t no­ ţiun ile şi notaţiile folosite p en tru ca to ţi tehnicienii şi muncitorii să folosească acelaşi limbaj. REZISTENTA MATERIALELOR Şl ÎNCERCĂRI ALE MATERIALELOR A.. A ria catului (nivelului) A. MECANICĂ. se m ăsoară la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzînd balcoanele. Noţiuni de arii şi volume Aceste noţiuni sîn t definite în STAS 4908-79 astfel : A ria construcţiilor A c este s u p ra faţa secţiunii transversale a clădirii d elim ita tă de conturul exterior. scările de acces între catu ri etc. 48 t . A ria de locuit A loc este sum a suprafeţelor secţiunilor orizontale ale t u t u r o r încăperilor care servesc pen tru locuit sau care s în t p revăzute p en tru această destinaţie (ea nu se confundă cu aria locativă). 1. de­ fin ite conform standardelor de terminologie.

. Unităţi de măsură uzuale folosite în construcţii conform standardelor (tabelele 11. 1. .2. II. .1. V olum ul catului V c este volum ul o b ţin u t prin produsul dintre aria catului A e (din care se scad balcoanele şi ariile deschise) şi înălţim ea m ă ­ s u ra tă intre faţa superioară a pardoselii şi fa ţa interioară a tavanului.°) G rad centesimal (. .A ria desfăşurată A d este sum a ariilor t u t u r o r caturilor. 1 49 . 0 1 Mărimea 1 Lungim e l Unitatea şi simbolul o M etru [m] Simbolul multi­ U nităţi tolerate care pot plilor şi submul­ fi folosite tiplilor 3 km (kilom etru) dm (decim etru) cm (centim etru) mm (m ilim etru) (ini (micrometru ) km* dm* cm ! mm* H ectar [ha] = 10' m s A r [a] = IO2 m 2 4 Observaţii 5 2 Arie A sau S M etru p ă tr a t [m «1 3 Volum V M etru cub [m 3] dm 1 cm 1 mm3 R ad ian [rad] U nghi drept grad sexagesim al ( . c) — km / s Mg (m egagram ) g (gram ) mg (m iligram ) H ectolitru [bl] L itru [1] C entilitru [cl] M ililitru [ml] 4 U nghi plan 5 C V iteză v Masă m M etru pe se­ cundă [m /s] K ilogram [kg] Tonă [t] = 103 kg M este factor de m ultip li­ care egal cu 1000000= = 10* 4 — Cartea fierarului betonist — cd. Tabelul I I . II. U n ităţi tic m ăsură Nr.4) 2 .3 şi II. crt.

3 . A. Semne m atem atice plus (se adu n ă cu) — minus (mai p u ţin cu) X în m u lţit cu : îm p ă rţit cu = egal cu # diferit de = identic egal cu < m ai mic declt < m ai mic sau egal cu > mai m arc decit 00 in fin it 1 I valoare ab so lu tă S suma de | | paralel J_ perpendicular pe — asem enea cu « aproxim ativ. T P. Litere greceşti u tilizate A.1 (continuare) 0 7 1 D ensitate (m asă volumică) 8 o K ilogram pe m etru cub [kg/m 3] 3 M g/m 3 k g /d in 3 g/cm» 8 F o rţă F E fo rt . v niu II.5 N 1 tf = 9. lam bda M.8 N /cm 2 1 k g f/m 2 = 9. p S. N ew ton [N] MN (meganew ton) kN (kilonewton) m 4 5 Tonă pe m etru cub [t/m 3] K ilogram pe litru [kg/l] Gram pe m ililitru [g/ml] Tonă forţă [tf] 1 tf = 9 806.8 N /m 2 9 E fo rt u n ita r Newton pe m etru p ă tra t) [N /m 1] B ar b ar 10 Presiune p 1 b a r = 1 k g f/cm 2 Tabelul I I . n (micro) = 10_* n (nano) = 1 0 -' Tabelul I I . 9 fî. L. B. 0.eta Y ) eta 6 te ta I. <o pi ro sigma fi omega 50 . X. H. x kappa V. 4. [ji m iu N. i iota K . egal cu A B segm ent de d reap tă A B A B arc de cerc A B Tabelul I I . O rdinul (le m ărim e exprim at prin prefixe M (mega) = 10* k (kilo) = IO3 h (hecto) = IO2 da (deca) <= 101 d (deci) = 10-1 c (cenţi) = 10-2 m (m ili) = 10~3 .Tabelul I I . a alfa 6 beta Y > gamma 8 delta E. e epsilon £ 7. 2.8065 kN 1 kgf /cm’ = 9. Z. a O.

r) care p o t lua diferite valori după condi­ ţiile ce li se impun.04 . 20 — = 0. simboluri şi expresii algebrice. -b). p en tru calcule se folosesc numere.008.0625). b — 5) sau num ere variabile (. e x p rim a te cifric au gradul de precizie indicat de rotunjirile ultim ei cifre sem nificative a n um ărului (a treia sau a p a tra cifră). simple.2 . N um ere şi c a lc u le teh n ice în tehnică.1 .2 : . R ezultatele calculelor şi m ăsurărilor tehnice se trec. ori de cîte ori este posibil în tabele. -f a . 3 . Exactitatea sau precizia unor dimensiuni executate s t verifică prin m ăsurări care se ad m it să aibă u n a n u m it g ra d de precizie. ci prin folosirea u n or funcţii speciale.05 . Valorile.0625 . 50 125 51 . log 4). 0. b) şi numere iraţionale care nu p ot fi repre­ z e n ta te printr-o fracţie ordinară sau zecimală.= 0. a 2 . se exprim ă prin radicale . trigono­ m etrice.25 . care este o sum ă a unui n u m ăr întreg cu o fracţie ordinară = 3 + 5) N um ere reale (4 . Num erele se reprezintă prin cifre şi litere Numerele pot f i : 1) N um ere întregi naturale pozitive (1 . . + b) sau negative ( . Precizia se poate exprim a prin procente (1—2 % ) sau în valori absolute. 16 4 8 — = 0. 0. 3/8). — = 0. 7) N um ere transcendente.a .02 . 80 8 — = 0. 8) N um ere constante. — = 0. Calcu­ lul se verifică de obicei prin evaluări globale.5 .025 . num ere care nu po t fi găsite prin operaţii aritm etice sau algebrice. 4 — = 0. ----.03125 .0125 . — = 0. logaritmi (sin 45° . . 3) Fracţii zecimale (0. — = 0. y. 2 . 32 5 25 — = 0. care au o valoare determ inată (a = 4 .25 . 2) Fracţii ordinare ( 1 / 2 .r. Este foarte util pentru calcule rapide cunoaşterea pătratelor nu­ merelor întrcţji pînă la 20 şi a valorii următoarelor fracţii ordinare: 1 = 0. 4) N u m ă r m ixt.3. 40 400 — = 0.625 .3 .0025 . pentru a se evita re p etarea greşelilor.

-|-----------. — a-b . cînd cuprinde litere şi la numitor.sau —. Astfel : + 7 a — 5 a — + 2 a sau —35 + 75 = 40. a. e x t r a ­ gerea de ră d ăcină de u n ordin oarecare. D acă numerele au semne diferite (4. Adunarea şi scăderea (însumarea aljjebrică). în care literele s în t legate între ele prin seninul înmulţirii. şi po ate fi fracţionară.— b-\ — ax + b. Operaţiile elem entare cu numere. dacă nu cuprinde litere ce pot lua valori variabile la num itor. O peraţii aritm etice şi a lg eb ric e M onom ul este o expresie algebrică. Astfel : + 7 « + 5a = + 1 2 o sau —35 — 75 = —110. ab . P e n t r u două num ere (cifre sau litere) care au acelaşi sem n operaţia se face prin în su m area valorilor absolute atribuindu-Ii-se sem nul numerelor care s-au în su m at. A s t f e l : ^ _ 5 a. A s t f e l : 3 a + b . 5 a J x . înm ulţirea. scăderea. le­ gate între ele prin seninul -f. trin o m etc. ridicării la p u tere sau extragerii rădăcinii (poate fi şi o singură literă). a. 5 P olinom ul este o expresie algebrică form ată dintr-o sum ă de m onoa­ me (poate fi binom. 4 v B inom ul este o expresie algebrică form a tă din două monoame.). Astfel : 1 2 4a.+ b — 7.şi —) se a d u n ă num erele de acelaşi sem n şi su m a care are în valoare absolută valo are m ai mică se scade din cea mai m are şi se a trib u ie semnul valorii mai m ari. a b Expresiile algebrice care cu p rin d radicali sînt d enu m ite iraţionale. 52 .. îm părţirii. îm părţirea. fracţii şi expresii algebrice s î n t : adu narea. ridicarea la putere.4. O expresie algebrică poate fi raţională (dacă nu cuprinde radicali) care la rîn d u l ei po ate fi întreagă. Astfel : y /a + a + b. Astfel : 3 ab — 2 a.

în m u lţire a m onoam eîor de aceeaşi bază care au pu teri diferite sau au aceeaşi p utere se face prin a d u n a rea exponenţilor : am-an — am n . La înm ulţire tre b u ie respectate urm ătoarele re g u li: 1) Dacă avem de înm ulţit o cifru sau un monom cu un polinom se înmulţeşte m onom ul cu fiecare din monoamele ce alcătuiesc p o lin o m u lji apoi se face sum a algebrică.3 ^ = .2 ab : 2 a = 2 b* . însu m area m onoam eîor şi polinoamelor se face după regulile însum ării algebrice A stfel: (5a + 3 b) + (2a . 9 x ( . L a înmul­ ţire se în m ulţeşte fiecare monom în m u lţito r pe rîn d cu fiecare din mo­ noamele d eînm ulţitului şi se face însum area algebrică a produselor obţinute. b. 2) Dacă avem de înm ulţit un polinom cu alt polinom. semnul cu — dă semnul + iar semnul + cu — dă sem nul ■ —). 9 x 3 = 27. A s tf e l: . 53 . A s t f e l : — m onom în m u lţit cu polinom : a (a + b — c) = «2 + ab — ac sau 3 ( + 2 0 _|_ 15 — 5) = = + 6 0 + 45 15 = + 9 0 . îm părţirea unui polinom eu un monom. ( _ 3 ) = + 2 7 . în m u lţire a. A s t f e l : * 36 4«/>2 + 6 b . L a înm ulţire şi îm părţire se ţine seama de u rm ă to a re a regulă a semnelor (semnul + cu + dă sem nul + . prim ul poli­ nom se numeşte înm ulţitor. c.— a b. Această operaţie se face p rin îm p ă rţire a fiecărui te rm e n al polinomului prin acel m onom şi apoi se face însum area algebrică al rezultatelor. Cifrele cu sem nul + se p o t scrie şi fără semn în faţă. iar al doilea este num it deînm ulţit.2b) = 7 a + b. ( _ 9 ) .Acest m od de însum are se num eşte însumare algebrică. Se recom andă ca polinomul de la d e îm p ă rţit să fie ord o n a t după puterile descrescă­ toare ale fiecărei litere. — polinoame înm ulţite între ele : '■ a — b) (a + b) = a 2 + ab — ab — b! = a 2 — b2.2 7 .

6) = a -{. La înm ulţirea şi îm p ărţirea m onoam elor şi polinoamelor.6~) : (a -|. L a efectuarea operaţiilor se v a ţine seam a că pu tere a sau radicalul de orice ordin d intr-u n n u m ăr pozitiv v a fi un n u m ăr pozitiv.— ab -f. P u te re a de ordin par (cu soţ) al unui nu m ăr negativ va fi un n u m ăr pozitiv. ex pre­ siile din p aran teze la operaţiile de înm ulţire şi îm p ărţire se po t simpli­ fica dacă fiecare m onom sau te rm e n din p ara n te z ă se poate înm ulţi sai> îm părţi cu acelaşi num ăr. îm p ă rţire a m onoam elor de aceeaşi bază care au p uteri diferite sau aceeaşi p u tere se face prin scăderea exponenţilor am : an = am~n. (a + b + c)2 = a.+ 62 + c2 + 2 ab + 2ac + 26c.ab + b— ab — b/ 7 D acă îm părţirea are rest se trece şi restul. R ă d ăc in a de ordin p ar din tr-u n nu m ăr negativ dă u n n u m ăr num it im aginar cu care se operează cu reguli speciale. 3 a 26 + 3 ab2 ^ b3 .2 ctb -f. iar ră d ăcin a de ordi­ nul n d in tr-u n monom la o p utere oarecare m se obţine p r i n îm păr­ ţirea puterii m onom ului la ordinul ra d ic a l u l u i : = — A. Astfel : ( —5)2 = 25 . Puterea şi rădăcin a unui monom. d.3 ) ’ = .2 7 .b — a. ( . Se va ţine seam a că u n n u m ăr la pu terea zero este egal cu 1 ( am : am = a° = 1 . Aplieîndu'SC regulile de m ai înainte este bine să se cunoască ur­ m ătoarele formule : (a (a i 6)2 = a6)3 = a3 i 2 ab + 62 .îm p ă rţire a cu alt polinom se face după regulile îm părţirii. 54 . Astfel i (a2 -{. iar pu tere a de ordin im par (fără soţ) a unui nu m ăr negativ va fi un n u m ă r negativ. Astfel : (3a + 66) : (12a + 96) = 3 (a + 26) : 3(4^ + 36) = = (a + 26) : (4a + 36). P uterea unui m onom se obţine prin înm ulţirea e x p o n e n ţilo r: ( am)n = amn.

atit a num ărătorului. 0« = an'an'. unde n. 4) Puterea unei puteri se obţine scriind baza ridicată la o putere egală cu produsul exponenţilor : (5-)3 = 52' 1 = 56 5) Puterea unei fracţii se obţine prin ridicarea la acea putere. (33)2 = ( 3 -I I ) 2 = 3=-112 = 9-121 = 1 089 . . avînd aceeaşi bază.— 1 : a. exponentul num ărului de la num ărător este mai mare decit al aceluia de la numitor rezultă o putere negativă : a :l : «5 j = a 3-5 = a~. cit şi a numitorului : 5y_ 3 _ 25 3* 9 j_ 6) Un radical poate fi întotdeauna scris sub forma unei puteri fracţio­ nare şi apoi se pot aplica toate regulile de la puteri. 55 . ^ 1 0 0 = ' \ / = V ™ = 3. 2) în m u lţirea şi îm părţirea a două sau mai multor monoame cu puteri.sau în general a~n = 1 : a1 1 .f n„ = n . respectiv scăzind e x p o n e n ţii: 4 3. 45 = 4 : -43 = 16-64 = 1 024.f 4) x 3= = 5 x 3-. *e face scriind baza şi a dunind . 6« . Pentru simplificarea operaţiilor cu radicali se pot folosi relaţiile : V i T = " y / y / ă dacă n = rp .1623. La operaţiile cu puteri se vor respecta următoarele reguli : 1) Expresiile cu puteri se pot aduna sau scădea dacă au aceeaşi bază şi acelaşi exponent : 32 + 4 x 32 = (1 . 6 “ = 6 2.42 = 45.Expresii uzuale cu radicali şi puteri : __ _ — m J n *_ Pentru sim plificarea operaţiilor cu puteri se pot folosi relaţiile : = (ab)». 3) Dacă la un raport intre două puteri de aceeaşi bază.

exp rim a tă sub form ă de fracţie (de exemplu — sau — şi fracţii zeci­ male exprim ate prin cifre întregi u rm a te de valori ce reprezintă zecimi. La operaţiile cu fracţii ordinare trebuie să se respecte următoarele reguli : 1) A dunarea şi scăderea fracţiilor ordinare : L a fracţiile cu acelaşi num itor ad un a rea şi scăderea lor se face prin a d u n a rea şi scăderea n um ără toru lu i : 8 T 5 3 2 _ -8 + 5 -2 _ T ~ 3 ~ -5 3 ' a -b f ^ + d_ f f ~ " (t s a -4. Operaţii cu fracţii F racţiile sîn t de două f e l u r i : fracţii ordinare care a ra tă operaţia de îm p ă rţire între două num ere cunoscute sau între două simboluri.5. numitor. c i t şi num itorul se înm ulţeşte sau se îm p arte prin acelaşi n um ăr : _9^ = 9 x 3 D o u ă fracţii se înm ulţesc m itorii în tre ei : 15 6 27 3 _ 3 x 3 ~ 9 ~ ' J' în tre ele în m u lţind n um ărăto rii şi nu­ 105 12 715 x 7 2 6 x 2~ 56 . L a fracţiile ordinare d eîm p ărţitu l se num eşte n u m ărător. sutim i sau miimi din întreg (de exem plu 3.d — b — c r Fracţiile care nu au acelaşi n u m itor se adun ă sau se scad d u p ă ce se aduc la acelaşi n um itor c o m u n : 7 2 5 7 x 3 | 5 x 2 2x3~~ b d ad — bc cd 21+10 = (3 3 ~ 2 x 3 31 6 a c 2) Înm ulţirea şi îm părţirea fracţiilor ordinare : Valoarea unei fracţii răm în e aceeaşi dacă a t i t n u m ărăto rul. iar îm părţito ru l.247).

= ----. 4 57 . 25.2 °-2 V 4 = 25 + 1 = 25.------------.397 .39673 a 4.0.8 + 25. 4 4 Media se po ate face p rin întregirea num erelor şi efectuarea mediei diferenţelor rămase.2 + 25.8 = 25 .1 .) se însum ează valorile fiecărei m ăsurări şi se îm­ parte la n um ărul măsurărilor.1 = 25 + 0.8 .9 100 M = — ---------------------. 24. o 1 U n n um ăr cu mai m u lte zecimale (num ere întregi sau m en ţinerea cifrei a 3-a : 4. Media aritmetică P e n tru a afla m edia mai m u lto r m ăsu rări sau încercări succesive ale aceleiaşi m ărim i (diam etrul barelor de oţel-beton sau rezistenţa lor la rupere etc.2 = 25 + 0.564.9 = 25 — 0. F ra c ţia — are valoarea reciprocă — . 25.11 4 ' 3 3) 4 —7 ~ 28 ' Valoarea reciprocă a unei fracţii se obţine p rin ră s tu rn a re a frac­ ţiei.7 mm).2 . a t u n c i : M = 25 + 0. d upă virgulă) se rotun jesc prin p ăstra rea primelor 3 cifre după virgulă prin m ărire a 6.2 . Media m ăsurărilor este : 24.2 . 25. 25.1.56442 ss 3. A s t f e l : diam etrul real al barelor de oţelbeton de 25 m m a re z u lta t din 4 m ăsu rări (24.1 şi 24.D ouă fracţii se îm p a rt în tre ele în m u lţin d fracţia deîm p ărţită cu fracţia îm p ărţito are r ă s tu r n a tă : L . 5 3 Fracţiile ordinare se p ot tran sfo rm a în fracţii zecimale prin efec­ tu a re a împărţirii. Astfel : 24.1 + 24.5 etc. Ca exemplu se po t lua valorile d ate la pu nctul 3 ( — = 0.= 2o mm. 3.

adică două cîte două u mărim i s în t în aceeaşi proporţie (sau raport)... In orice proporţie produsul mezilor este egal cu al extremilor ad — bc şi ca urmare se pot schimba extremii între ei şi mezii între ei........ zeci­ mală (0............ 3 h 153 b a r e ... E g alitatea proporţiei se m enţine dacă la fiecare n u m ă ră to r se ad un ă sau se scade num itorul respectiv sau dacă la n u m ito r se a d u n ă sau se scade n um ărătoru l respectiv. dacă se ştie că în 3 ore se pot fasona 73 bare din PC 0 25 m m se poate afla în cît tim p se p o t fasona 153 de bare : 73 b a r e . Proporţia şi regula de trei simplă P rop orţia este o egalitate a două rapoarte. 58 .. ci c F orm a generală a unei proporţii este : a : b — c : d sau — = — b d în care a şi d se numesc term en i „extremi“.7... Calculul procentelor P rin p rocent se exprim ă o a n u m ită p a rte a unei mărim i lu a tă ca întreg prin n u m ă r de sutim i. De obicei prin procente se exprim ă depăşi­ rile sau nerealizările unei a n u m ite mărimi............. iar b şi c term eni in­ teriori sau „mezi“. E x p rim area procentuală p o ate fi făcu tă prin ra p o a rte (3/100)...03) sau convenţională 3% . Astfel.... v alo area 3 se notează cu p.. x 8. A s t f e l : a b c a ± b d b c ± d d a b c d a b+ a c d ± c Regulile proporţiilor se aplică la regula de trei simplă care constă din determ inarea unei necunoscute cînd se cunosc trei m ărim i care îm preună cu necunoscuta se află într-o a n u m ită proporţie... egalitatea pro­ porţiei m enţinîndu-se... care înseam nă un procent de 3 la sută..

391. între aceleaşi repere s-a m ă su ra t /„ = 132. „ ..5 este 30. 2) Citirea radicalului : se ţine seam a că mul. se poate calcula valoarea depăşirii procentuale D prin re­ la ţia : C 100 D 1J = p ----. iar d upă rupere. Alungirea procentuală ra p o rta tă la lungimea iniţială /„ va f i : i J x I. Folosirea tabelelor numerice în calcule tehnice P e n tru uşurarea calculelor tehnice pe şantier se pot folosi m em ora­ toare tehnice în care s în t date de regulă p en tru numerele curente de la 1 la 1 000 valoarea p ătratulu i.sau p = --------.83 iar su p ra fa ţa secţiunii unui oţel-beton cu diam etrul m ăsurat de 5. astfel p ă tra tu l num ărului n = 55 este 3 025.5 m m v a fi de 23. mm. . De e x e m p lu : y / l 150 = 33. su p ra fa ţa cercului cu diam etru dat. ^/fiUSO = 3. 100 C De exemplu : o bară supusă la tra c ţiu n e pe p orţiunea calibrată are lungimea m ă s u ra tă înainte de încercare l0 = 110 mm. su p ra fa ţa secţiunii unui cerc cu diam etrul de 55 este de 2 375. iar p ă tra tu l num ărului 5.area virgulei la num ă­ rul din care se extra g e radicalul (de sub radical) cu două u n ită ţi co­ respunde cu m u ta re a ei cu o u n ita te la num ărul c ă u ta t.76 m m 2 (după rotunjiri). la valoarea p ă tra tu lu i se m u tă cu două. funcţii trigonom etrice. p — ------------unde D = A/ şi C = /„. ră dăcin a p ă tra tă . logaritm i etc. A lu ngirea'A / = /„ — /„ = 132 — 110 = 22 mm. De asemenea. 9. .25. 00 110 î n această relaţie s-a aplicat de f a p t form ula : D x 100 ■ n .D aca mărimea de bază p en tru care se calculează procentul p se no­ t e a z ă C.91 . Pentru a găsi valorile căutate ale unor numere fracţionare trebuie respectate următoarele reguli : 1) Citirea pătratului u nui n u m ăr fracţio nar la care la bază s-a m u­ t a t virgula cu o u n itate. 59 .

= 3« — 2 care are rădăcinile a — 1 şi a = 2 se verifică p en tru aceste v a l o r i : l 2 = 3-1 — 2 sau 2 2 = 3-2 — 2. E g a lita te a a.. răd ăcin a este n edeterm in ată x = — 0 0 60 . De exemplu. O peraţia de înlocuire a literelor cu valorile găsite se num eşte verificare. a = 0 . ecuaţia a. 2) Egalităţile sîn t adevărate num ai pentru anum ite valori ce am da literelor care figurează in ele. Rădăcina sau soluţia ecuaţiei este : _ _ b a D a că D acă D acă 6 6 6 = 0. răd ăcin a este x = oo (infinit). E c u a ţia de g ra d u l I are ne­ cu no sc u ta x la p u te re a întîi. a. / 0. Ecuaţii algebrice î n relaţiile algebrice se folosesc două feluri de egalităţi : 1) Identităţile sînt egalităţi care sînt adevărate oricare cir fi ce "e dau literelor care figurează în ele. verificare) se reduce la g ăsirea valo­ rilor p en tru litere care o tran sfo rm ă într-o egalitate. F o rm a generală a ecuaţiei este : ax + 6 = 0. Valorile speciale ale literelor găsite se numesc rădăcini sau soluţiile ecuaţiei. R ezolvarea ecuaţiilor (rădăcini. a / 0 . în tr-ad e v ăr 3 2 = 3-3 — 2 (nu este o egalitate). Ecuaţii de gradul I cu o necunoscută. rădăcina este x r= 0.Interp o la rea valorilor interm ediare care nu s în t in ta b u la te se face p rin aplicarea regulei de trei simpla la aflarea diferenţelor de creştere.— 2 ab -f ii2 = (a — b). ceea ce presupune o creştere p ro porţio nală sau liniară a funcţiei c ă u ta t e fa ţă de variabila lu a tă în consideraţie. 10.etc. Astfel : ! (a + 6) valorile (a — b) — a 2 — b. Astfel : E g a lita te a £ — 5 = 0 este o ecuaţie ad e v ă ra tă num ai pen tru x = 5. de exem­ plu o = 3 .— 5a + 6 = 0 este o ecuaţie a d e v ă ra tă num ai e în d înlocuim pe a cu valoarea 2 sau valoarea 3. a = 0 . = 0. d a r nu se verifică pen tru o altă valoare care nu este rădăcină.

x 2 — F o rm a a x 2 + c — 0. 0 0 b a . Soluţiile pentru formele incomplete sini : F o rm a ax. cu soluţiile x t — 0 . se foloseşte fo r m u la : — b' ± \ J b '2 — ac Cînd b = 2b' şi a = 1 form ula devine : R ealizantul ecuaţiei de gradul I I . b. O ecuaţie de g ra d u l II este o ecuaţie la care după ce s-au tre c u t toţi membrii în prim ul term en.c + 0 = 0 . cu soluţiile : c c — d a c ă ------> a a F o rm a ax2 = 0. De exemplu. are o rădăcină p ă tra tă care trebuie discutată în tru c ît a. a x 2 + bx + c = cu formulele de rezolvare : 2a C în d b este un n u m ă r cu soţ. F orm a generală a unei astfel de ecuaţii este : a x 2 + bx + c — 0.r = 4 are ră d ăcin a x = 1/3. iar al doilea este zero se obţine în prim ul te rm e n u n polinom (trinom ) unde necunoscuta este în primul m onom de gra d ul II şi în al doilea de g ra d u l I. b = 2 b' . cu soluţiile F orm a completă : = 0 şi x 2 — 0. c pot avea diferite valori iar reali­ zantul de asemenea po ate avea valori pozitive sau negative.şi ecuaţia devine : 0 -. Rădăcinile ecuaţiei de gradu l I I conţin radicalul ^Jb 2 — 4 ac denum it r e a l i z a n t . •ecuaţia 3. Ecuaţii de gradul I I cu o necunoscută. ad ică ecuaţia este verificată de orice valoare finită a lui x.+ bx = 0. 61 .

de exemplu y — 3x + 4. Această v aria ţie se po ate repre­ z en ta grafic lu în d u n sistem de ax e re ctangu lare (care fac u n unghi de 90°’ între ele). 11.Cazurile întâlnite s î n t : — 4 ac > O. 1 . deci num ai valo rile găsite verifică ecuaţia. a cărei fo rm ă e s te în fu n c ţie de ex p re - sia fu n c ţie i. iar a unei funcţii de grad ul II este o curbă Fig. se no­ teaz ă y — f(x ) adică m ărim ea y este funcţie de variabila in dep end en tă x. 1 3 . 4 etc. Reprezentarea grafică a unei ecuaţii.=r — 8 - 9 + V 8 1 . Şi ecuaţia . în acest caz se poate extrage radicalul. de exem plu m ărim ea y ce reprezintă rezisten ţa u nui m aterial şi m ărim ea x ce re prez intă alungirea m aterialului. c a n tita te a de sub radical este negativă . A s t f e l : x" — + 8 = 0. Reprezentări grafice î n tehnică legătura dintre două mărim i care variază. 2 . ri = 1 . 3 . iar valorile lui y pe a x a verticală (fig. ecuaţia a v î deci rădăcini reale diferite. funcţia are valorile y — 4 .4 x ’— ^----------. de care depinde m ărim ea y. 1 ). ecuaţia n u are rădăcini reale.r2 — 9x + 8 = (x — 1)(£ — 8 ) = 0. 1 0 . Valorile lui x se pun pe axa orizontală. I I 1.32 '9 ± . 16 etc. Această ecuaţie are rădăcinile : 9 * !. II. în acest caz rădăcin ile sînt egale : _ _ b 9 1~ ~ 2a ' b 2 — 4 ac < 0 .» = — ± V <)2 . Cazul cel mai simplu este cînd funcţia f(x) este o funcţie de g ra ­ dul I. i>2 — 4ac = 0. *2 = 8. Această funcţie a r a tă că p e n tru valorile succesive ale lui x = 0 . R epre zentarea grafică a unei fu n c ­ ţii de gra dul I este o dreaptă. 62 . 7 . 7 — = —t t ” .

Noţiuni elementare de geometrie şi trigonometrie a. D re a p ta care uneşte u n v îrf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse se num eşte mediană. planşeelor etc. alterne externe egale. Trapezul este u n p a tr u la te r fo rm a t din două latu ri paralele şi două neparalele. Unghiurile astfel form ate se numesc unghiuri drepte . Figuri geometrice în plan. 4) Figuri geometrice plane uzuale : Patrulaterul este figura geom etrică delim itată de 4' laturi. D ouă drepte paralele tă ia te de o secantă form ează u n g h i u r i : alterne interne egale. R om bul este u n paralelogram cu laturile egale. Paralelogramul este un p a tru la te r cu laturile opuse paralele. Perpendiculare şi paralele 1) Două drepte sînt perpendiculare dacă cele 4 unghiuri formate în punctul lor de întilnire sînt egale. T riunghiul dreptunghic este triu n g h iu l care are un unghi drept (90c). suplim entare şi externe de aceeaşi p arte a secantei. S um a unghiurilor interioare în tr-u n triunghi este egală cu 180°. laturile a lă tu ra te form ează unghiuri drepte. pătrat.12. Perpendiculara coborîtă d in tr-u n v îrf al triunghiului pe la tu ra opusă ei sau pe prelungirea acesteia se num eşte înălţimea triunghiului. 3) P la n u l este o suprafaţă pe care se aşază o dreaptă pe toată lungimea ei în orice direcţie (planurile pereţilor. D re a p ta care îm p a rte u n ­ ghiul interior din vîrful triu ngh iulu i în două unghiuri egale se num eşte bisectoare. corespondente egale. D acă unul din unghiurile trap ezu lui este u n unghi d rep t se obţine un trap e z dreptunghic. unghiul d rep t este lu at ca u n ita te de m ăsură pen tru unghiuri. Suma unghiurilor interioare ale unui p a tru la te r este de 360°. D reptunghiul este u n p a tru la te r cu laturile opuse paralele şi egale . paralelogram sau romb. ipotenuză n o ta tă cu a. interne de aceeaşi p a rte a secantei. Laturile ce mărginesc unghiul d rep t se numesc c a te te şi se notează cu b şi c şi la tu ra opusă. 63 . Diagonalele rom bu­ lui s în t perpendiculare între ele. iar cele a lă tu ra te form ează 1111 unghi diferit de imghiul drept. P ătratul este un d reptun ghi cu to a te laturile egale între ele.). Intersecţia a două planuri se face după o sem idreaptă (muchiile clădirilor). 2 ) Două drepte sînt paralele dacă nu se întîlnesc oricît ar fi prelun­ gite. Suma a două unghiuri a lă tu r a te este de 180°. Triunghiul p o ate fi considerat ca o ju m ă t a t e d in tr-u n dreptunghi.

Sum a lungimii lăturilor unei figuri geom etrice se num eşte perim etru. cînd au două latu ri egale şi unghiul dintre ele egal. ipotenuza a. înălţimilor). Triunghiul isoscel are două latu ri şi două unghiuri egale. catetelor) . F ig arii e geometric? uzuale se nu­ mesc şi poliedre. = — sup ra faţa to ta lă .c 2 b. Figuri geometrice în spaţiu. 64 . h = înălţim ea. se ia valoarea n = 3. există următoarele relaţii : a 2 = b. catetelor) .u n triun ghi oarecare există relaţia : «* = b 2 + c 2 ± 2 bc cos a (teorem a lui P ita g o ra generalizată). T riunghiul scalen sau triunghiul oarecare nu are nici o p artic u la rita te '(unghiurile şi laturile s în t diferite). respectiv proiecţiile laturilor b şi c pe ipo­ tenuză. P e n tru exp rim area principalelor caracteristici s!fe vor utiliza notaţiile A . V = volumul. lim itate la intersecţiile lor.14. Cercul este o linie curbă închisă ale cărei pu n cte sîn t egal d e p ă rta te de un p un ct fix n um it centrul cercului 0. Cazul I I I . = su p ra faţa b a z e i .= a X d c3 — a X e hr — d x e (teorem a (teorem a (teorem a (teorem a lui P itagora) . Două triung hiu ri sînt asemenea dacă unghiurile s în t egale şi latu­ rile corespunzătoare sîn t proporţionale.rilor au două cazuri de egalitate : Cazul I. Cazul I I . E galitatea a două triunghinri rezultă din egalitatea a trei din ele­ m entele lor. Cazul I I . cînd au ipotenuza şi cîte o c a te tă egală. cînd au to a te laturile egale. A . în t r . într-un triunghi dreptungliie între catetele /> . cînd au o latu ră egală cuprinsă în tre două unghiuri egale. cîn d au ipotenuza şi cîte u n unghi ascu ţit egal. î n practică. particular al triunghiu. segm entele de ipotenuză determinate de înălţim e.T riunghiul echilateral are t o a t e unghiurile şi laturile egale.. — = ti = 3. c.-f. Poliedrul este o figură geom etrică m ărginită pe to a t e părţile de feţe plane. R a p o rtu l dintre lungim ea cer­ cu lui L şi diam etrul d dă o valoare n o ta tă cu litera grecească 7i(pi) .14159. înăl­ ţimea h din virful unghiului drept şi d şi e . rezultă : L = nd — 2i ir b. A t = su p ra fa ţa laterală . d R aza cercului se notează cu r şi d = 2r . diagonale sau dia­ m etre. ci respectiv I). « Triunghiurile dreptimgliiee fiind un ea/. Astfel : Cazul I.

. sin 45° = sin 003 J 2--. cos 0 ° == 1 . fig. Pentru unghiul y funcţiile curente sînt : cateta opusă — c • . F uncţiile trigonom etrice se folosesc pentru rezolvarea p rin calcul a problem elor geometrice.. Conul este o piram idă cu s u p ra faţa de bază u n cerc. sin 90° = 1 . F uncţiile trigonom etrice s în t definite ca ra p o a rte dintre catetele b sau/şi c şi ipotenuza a a unui triun ghi dreptunghic A B C cu unghiul drept a în A şi cu unghiurile (î ş i y opuse catetelor b şi c (v. T runchiul de piramidă se obţine prin tăierea v îrf ului piram idei cu un p lan paralel cu baza.:----------. C ubul este u n paralelipiped cu to a te feţele p ătra te. prism a poate fi d re a p tă sau oblică. tg 0 ° = 0 . C ilindrul este o prism ă cu suprafeţele de bază cercuri. cos 45° 4a° = 1 = ^-77—î cos 60° = — .Prism a este un poliedru cu două baze egale şi paralele. p a tru la te r. Funcţii trigonometrice.) . c° cotg y= cos y = ----. 65 . Sfera este u n corp geom etric care are to a te punctele egal d e p ă rta te de centrul sferei 0.■ cateta opusă c trf —_ sm y ipotenuză a cateta adiacentă b cateta adiacentă b cateta adiacentă b —> .------= — tg Y c ipotenuză a ° ' cateta opusă î n mod similar se determ ină şi p en tru unghiul J3. 5 —Cartea fierarului betonist —cd. II. 2). D acă are muchiile feţelor laterale perpendiculare pe baze se num eşte paralelipiped drept. cos 90° = 0 1 . */ -. c. iar dacă bazele s în t dreptun ghiuri se nu­ m eşte paralelipiped dreptunghic. Valori de reţinut : sin O"1 = 0 . Piram ida este u n poliedru care are ca bază o figură geom etrică oa­ recare. iar feţele laterale triun ghiuri oarecare şau isoscele u nite to a t e în acelaşi vîrf. Tetraedrul este o piram idă cu baza triunghiulară. Suprafeţele bazelor po t fi form ate din u na din figurile plane (triunghi. Paralelipipedul este o prism ă p a tru la te ră ale cărei baze s în t p ara­ lelograme. tg 90° = oo. p en tag o n etc.

c şi unghiurile a. b 2 = c 2 -j. cunoaşterea încărcărilor la care este sup usă construcţia. 66 . materiale plastice etc. să fie e x e cu tată corect în co nform itate cu to a te reglem entările tehnice şi legale în vigoare . Aceste relaţii perm it rezolvarea triu ng hiu lui dreptunghic. reziste n ţa materialelor şi calculul construcţiilor din diferite materiale. C onstrucţiile calculate se bazează pe cunoaşterea com portării m ate­ rialelor din care se face construcţia. O construcţie treb uie să fie p ro iectată astfel îneît să fie re sp ectate regulile de alcătuire şi de c a l c u l . să fie folosită co­ resp u n zăto r condiţiilor de ex plo atare . beton ar­ m at. 11.B Intr-un triunghi cu laturile a. b. + c2. = B. ELEMENTE DE MECANICĂ Şl REZISTENTA MATERIALELOR P e n tru calculul construcţiilor. y (fig. cos y. subinginerii şi m aiştrii trebuie să aibă cu noştin ţe tem einice de fizică. metal. c2 — a 2 -fDacă a =-. să aibă c o n tra cţia şi d ilatarea în limitele p re v ăzu te de proiectant.2. b = c tg (3 = c cotg •).90° găsim «2 &2 &2 — 2 a/. p. mecanică. determ inîndu-se eforturile şi eforturile unitare din secţiunile cele m ai solicitate care se com pară cu rezisten­ ţele m aterialelor de construcţii folosite. să se taseze d upă anum ite reguli. deschide­ rile fisurilor care ap a r în elementele din b eton a r m a t să nu depăşească li­ m itele adm ise. a m odului de co m po rtare a fiecărui elem ent în p a r te la diferite solicitări. * — 2 ac cos (3. într-un triunghi oarecare se aplică formula Ini Pitagora generalizată : a 2 = b2 + c 2 — 2 bc cos a .a2 — Fig. II.2) există relaţiile : b = a sin (3 = a cos y . să se urm ărească co m po rtarea în tim p a acesteia. inginerii. O construcţie p en tru a fi b u n ă în exp loatare treb u ie de asemenea să-şi păstreze deformaţiile elementelor ei în an um ite limite. In continuare se dau cîtev a noţiuni necesare de m ecanică şi rezis­ t e n ţ ă p en tru înţelegerea com portării elementelor din beton a r m a t şi a forţelor ce se nasc în dispozitivele de ridicare. Relaţii Intre laturi şi un­ ghiuri (notaţii). lemn.

î n principiu se cunosc 3 cazuri : forfe care acţionează pe aceeaşi direcţie. Forje şi momente. iar In fig ura I I .3 şi I I . F ig. 67 . * In lucrare s-au u tiliza t pe lingă u n ită ţile de m ăsură ale sistem ului in ternaţional (S I) şi u n ită ţile uzuale folosite in ţa ra noastră pină la introducerea sistem ului SI. Din p u n c t de vedere m ecanic forţa este con­ sid era tă o cauză care modifică s tare a de echilibru a corpurilor. direcţie. î n teh n ica construcţiilor forţele se m ăsoară în N ew ton (N) şi kilonew ton (kN) sau kilogram fo rţă (kgf) sau to ne forţă (tf) sau In forţe d istribuite pe m e tru p ă t r a t sau m etru liniar*. F o rţele se caracterizează prin mărime.3. forţe care acţionează pe direcţii paralele . forţe care sîn t concurente. A supra unui corp (în cazul n o stru grinzi. planşee) p o t acţiona mai m u lte forfe sau încărcări (în acelaşi plan sau în plane paralele). P e n t r u a p u te a evalu a forţele care acţionează treb uie să cunoaştem m o dul lor de compunere. 5 fo rţe concurente care acţionează în acelaşi plan. T ip u ri d e fo rţe p a ra le le : a — scripete . î n figurile II.1. Noţiuni de mecanică a. sens şi p u n c t de aplicare. b — balanţă romană (cîntar). 4 s în t a r ă ta te tip uri de forţe paralele. II .

6 ). M A=Fd fi Fig. II. II.Fig. F a ţ ă de u n p u n c t care nu se găseşte pe direcţia de acţionare a for­ ţei (fig.5. aceasta dă u n m o m ent egal cu m ărim ea forţei în m u lţită cu distan ţa d de la p unctu l considerat A p in ă la d re a p ta în lungul căreia acţionează fo rţa (d istanţa d e ş te perpendiculară pe direcţia forţei). Fig. Forţe paralele la o grindă.6. 68 . II. I I . Forţe concurente.4. Forţe care produc rotiri (momente) şi Încovoierea grinzii.

Un sistem de m ai m ulte forţe po ate fi înlocuit p rin tr-o singură forţă d en u m ită re z u lta n tă R. deformabile. Forţe care produc încovoieri şi lunecări în grinzi.d [N-m]. Forţele tin d să deplaseze corpurile. M ărim ea re z u lta tă se num eşte m o m en t şi se exprim ă prin produsul forţă X distanţă. în N -m sau kgf-m . b. cu legături care împiedică deplasarea grinzii etc. conform fo rm ulei: M = F .Întindere Fig. I I . D o uă forţe paralele F de sens c o n tra r formează u n cuplu al cărui mo­ m e n t este egal cu m ărim ea forţei F şi d is ta n ţa dintre ele d : M = F . M omentele t in d să rotească corpurile sau secţiunile acestora la cor­ puri deformabile eu legături. M om entul unei forţe fa ţă de u n p u n c t care s-ar afla pe direcţia de acţionare a forţei este nul deoarece d is ta n ţa d este nulă. 69 .9 este evident la mijlocul distan ei d. iar în figura I I . Compunerea forţelor.. + F 3.7). P oziţia re zu ltantei în cazul forţelor din figura 11. iar dacă s în t corpuri elastice. î n cazul forţelor care acţio­ nează pe aceeaşi direcţie sau în cazul forţelor paralele re z u lta n ta for­ ţelor este egală cu sum a forţelor. II.d [N-m]. 1) Forţe paralele şi de pe aceeaşi direcţie. ţ i n în d seama de sensul lor (se adună cele de acelaşi sens şi se scad cele de sens contrar) R = F 1 + F .Compresiune .7. 9 însu m area a două forţe paralele.I jS z" r C i’R) _ n & .8 se indică însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. ele defor­ m ează aceste corpuri (fig. î n figura I I .

8. însum area a două forţe paralele şi egale. Cînd forţele s în t perpendiculare în tre ele.= F \ -f. dar poziţia re zu ltantei sa obţine scriind m om entul forţelor fa ţă de u n p u n c t (de exem plu A ) şi se găseşte poziţia direcţiei re zu ltan tei din relaţia : F „ -d= R c . (cînd fac for­ între = F \ . iar m ărim ea diagonalei (la aceeaşi scară a forţelor) este valoarea rezultantei. Poziţia rezul­ tantei a două forţe para­ lele şi neegale. II. 1 1 .f F l (cînd forţele ele u n unghi de 90°). Fig. p a r a ­ lelogramul se tran sfo rm ă în dreptunghi iar re z u lta n ta este m ărim ea diagonalei dreptunghiului. însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie.F l —2F 1F 2 cos a ţele fac întreg ele unghiul a ) . î n figura 1 1 . 2) Forţe concurente.r P /2 Fig.10. In care forţele concurente sîn t laturile adiacente ale paralelogram ului pe care s-au re p re z e n ta t la scara forţelor. 1 0 ) rezul­ t a n t a este egală cu sum a forţelor R — F t + F». Mai m ulte forţe care acţionează în acelaşi p u n c t se po t determ ina grafic prin regula paralelogram ului. Fig. II. c = — R .1 1 se a rată cele două situ a ţii: R . fO . 11. In cazul în care forţele s în t diferite ca m ărim e (fig.3.

11.12. iar în centrul fiecărei p ă rţi se consideră con cen trată g re u ta te a acesteia ca o forţă verti­ cală (forţa masică).11. Exem ple de forţe concurente s în t forţele din cablurile de legare la m anip ularea prefabricatelor din b eto n a r m a t (fig. c. acestea se îm p a rt în figuri geom etrice regulate.Fig. Fig. 1 2 ). în cabluri. 11 . Forţe concurente. Centre dc greutate. Centrul de g re u ta te al unei grinzi omogene v a fi mijlocul acestei grinzi. re z u lta n ta cablurilor de prindere trebu ie să trea că prin centrul de g re u ta te al grinzii. P rin e xtin derea noţiunii. dc aceea corpurile omogene cu forme geometrica precizate şi grosimi uniform e au centrul de g re u ta te în pu nctul de in­ tersecţie al axelor de simetrie. 11. 71 . la ridicarea prefabricatelor. La m anipulări. Centrul de g re u ta te al u n u i obiect este un p u n c t al obiectului în care se p o ate considera c o n c en trată t o a t ă greu­ t a t e a acestuia. G re u ta te a întregului obiect poate fi considerată deci că acţionează în acel p u n c t care este p u n c tu l de aplicare a rezultantei forţelor d e g r e u ta te (masice). L a corpurile cu forme com plicate plane. şi suprafeţele au ce n tre de g re u ta te . Irsumarea a două forţe concurente. pen tru a nu se produce ră stu rn ări.

q(2a + 3 a) 5 3< 1 d. stabilitate. î n ceea ce priveşte echilibrul corpurilor nedeformabile.). 11. prinderea trebuie făcută în centrul de g re u ta te care se găseşte pe direcţia de acţio­ nare a re zu ltan tei forţei afla­ t ă la d is ta n ţa c fa ţă de p u n c­ tu l A . precum şi sum a algebrică a m om entelor forţelor în ra p o rt cu o axă norm ală în planul forţelor să fie nule. fiind egale cu acţiunile. P e n tru cazul din figura I I .5. 72 . duce la o re z u lta n tă nulă şi la u n m o m e n t nul: R = 0 .4 cînd fo rţa F — 100 k N se găseşte la d is ta n ţa a de reazemul A şi respectiv la d is ta n ţa b de reazemul B re­ zultă : 1) Ecuaţia de proiecţie pe direcţia forţei : V 4 -j. F orţele de legătură sîn t reacţiunile cak’e ap ar în legături (fire care su sţin reazeme.R=3g A < 7 o c a o ▼ o L a g rin d a din figura 11. In cazul din figura I I . 3g Un corp se găseşte în echi­ libru dacă sistemul de forţe (forţe exterioare şi legături) Fig.V B — F = 0. în figu­ ra 11. Modul de prindere a unei grinzi care acţionează asup ra lui se re­ (în centrul de greutate). M = 0. In cazul forţelor din acelaşi plan (coplanare) condiţiile de echilibru se reduc la condiţia ca sum a algebrică a proiecţiei forţelor pe două axe rectangu lare aflate în planul forţelor. articulaţii etc. distanţa c se determ ină din re la ţia : 2 ff'a + ? '3 « = 3 g-c .13. 3) Reacţiunile : \ A = V B = F /2 pen tru a = b — 1/2.). reacţiunile din legături sîn t evidente.13. E ch ilib ru . 2) Ecuaţia de momente faţă de punctul A : F -a — V£‘ / = 0.14 se a r a tă cazul de sta b ilita te a unui corp care stă pe o bază de susţinere fiind în echilibru dacă verticala centrului de g re u ta te trece prin interiorul bazei de susţinere şi clacă nu intervin alte forţe (de exem­ plu dacă nu b a te v în tu l etc.

Sub acţiunea acestora..... Cazul cel mai simplu de solicitare este cea de întindere centrică (fig. corp. în interiorul unui corp solicitat la forţe exterioare se dezvoltă eforturi care echilibrează forţele exterioare şi ca urm are.+ .80000N ■e E Fig.14. ^ r ' . Eforturi.. deci coeficientul de stab ilita te c la ră stu rn a re fa ţă de p u n ctu l A este : M. m om entul de ră s tu r n a re M r = F (a — e) treb u ie să fie mai mic decît m om entul de stab ilita te M .. .. o stare de tensiuni (eforturi unitare). = G(b + e) . Elemente de rezistenţa materialelor a. 11. î n figura 11.....15 se a r a tă cum p o ate fi caracterizată stab ilita te a Ia ră s tu rn a re fa ţă de punctul A .16. A F-60000N t= .15. 11. a * & Fig.e) 2. corpul suferă deformaţii.> //7 ///$ /7 7 7 7 7 7 ? .16) a unei bare de oţel cu aria secţiunii A = 20 m m X 20 m m = = 400 m m 3 supusă la o fo rţă de întindere F = S0 000 N. 11.. 73 .. Sta­ bilitatea unui Fig. Mr G(b + e) F (a . Tensiuni interioare (eforturi unitare). A — r -— -j} F . Stabilitatea la răsturnare.. 11. Bară supusă la întindere.

17). E lem ente încovoiate. 6 ). Aceste eforturi u n ita re se găsesc în secţiunile interioare ale m a­ terialului (secţiunea haşurată). In calcule se verifică dacă efortul u n i t a r este m ai mic decît v a ­ loarea de calcul p re v ă z u tă p e n tru oţelul folosit. ele ac ţionînd în c e n tru l de g re u ta te al secţiunii.— ---------------. b. Fiecare din cele două tro nso an e t ă i a t e tre b u ie să fie în echilibru. D in condiţiile de echilibru rezultă că fo rţa tă ie to a re v a fi egală cu su m a forţelor verticale exterioare din stîn g a secţiunii (inclusiv reac- E fortul u n itar (pe u n ita te a de su p ra faţă) va fi 74 . L a barele scurte su­ puse la compresiuni calculul se face în m od similar cu cel de la întindere. D a că această g rin d ă este în c ă rc a tă cu forţele F lt F „ F t şi F t în reazeme se nasc forţe egale şi de sem n co n tra r şi V B. Aceste forţe s în t forţe exterioare. Eforturile interioare de pe p a r te a din stîn g a vor fi egale şi de sem n co n tra r cu eforturile interioare din p a rte a din d re a p ta . iar fo rţa ori­ zontală H Â — 0. I I . adică elem entul care a re două dim en­ siuni mai mici (dimensiunile secţiunii transversale).--A 400 mm* == 200 N / m m 2. în ra p o r t cu des­ chiderea (fig. Intr-o construcţie tip ul cel mai curent de elem ent încovoiat este grinda. 11. fig. pun în d u -se în locu i p ă rţii tă ia te forţele de legătură (m om entu l M şi fo rţa tă ie to a re T) similare ap ro x im a tiv cu reacţiunile unei grinzi în c a s tra te în d reptul tă ietu rii (v. P e n t r u a determ in a forţele interioare din planul secţiunilor aflate la distanţele x şi x ' de reazem e se consideră grin d a t ă i a t ă im aginar în acest plan. adică pe fiecare m ilim etru p ă t r a t de m ateria l există u n efort u n ita r interior de 200 N / m m ’.

18. b — efor­ tu ri unitare în secţiunea x .7) care în prin­ cipal s în t date de fo rţa tăietoare.18) a în cărcată cu o forţă F . Q \F b l — z i! i k . Verificarea prin calcul a clem entelor încovoiate. c — secţiunea transversală a grinzii. 75 . VB = Fb l Fa 0 0 l M om entul încovoietor în secţiunea x este : nr Mx = „ VAx = Vl -X. 11. — Fb l . G rin d ă în c o v o ia tă : •a — momente încovoietoare pe grindă pentru o forţă F . cu sum a algebrică a t u t u r o r m om entelor forţelor exterioare din sting ă secţiunii (inclusiv re a c ţiu n ile : M x — V Ax —F ( x — a).ţiuniie) T x — V A—F 1 iar m om entul încovoietor. Fie o grindă încovoiată (fig. 11. VA — . fig. c. t i 1 • — / M im "x = V A* q m ax " Fab i x l compresiune) W < T X (întindere) '<M d F ig. La elementele încovoiate a p a r şi lunecări (v. p en tru verificarea ei se fac urm ătoa rele o p e r a ţ i i : Se determ ină reacţiunile V A şi V B făcînd echilibrul întregii grinzi (scriind ecuaţiile de m om en te fa ţă de reazemele A şi B : [ M s == Ma = 0 V Al —Fb = V Bl —F a = 0 . I I . — ► V .

efor­ turile un itare (rezistenţele) se com pară cu rezistenţele de calcul. Rezistenţe de calcul. Coeficienţi de siguranţă. P e n tr u ca o piesă sau o grindă să nu se ru p ă sau să nu cap ete deform aţii p erm a n en te (săgeţi) mai m ari decît cele adm ise p en tru o b u n ă exploatare.M om entul încovoietor m axim (din dreptul forţei) va fi : Fba l în figura 11. precum şi scule şi dispozitive de trasare. R ezistenţa de calcul de regulă se obţine din lim ita de curgere a m aterialului îm p ă rţită la u n coeficient de siguranţă (ym) : c a lc u l _ ^curgere î n norme s în t d ate valorile rezistenţelor de calcul p en tru diferite materiale.18. DISPOZITIVE DE MĂSURĂRI MECANICE Şl GEOMETRICE P e n tru efectuarea lucrărilor de construcţii pe şantier şi în atelier se folosesc diferite dispozitive p e n tru m ăsurări de lungimi. c) este c = — — .1S. Valoarea eforturilor u n itare m axim e p e n tru o secţiune d re p tu n ­ g hiulară (fig. P e n tru pre­ g ătire a a rm ă tu rilo r şi m on tarea lor la poziţie se efectuează o serie de m ăsu ră ri şi verificări. sîn t eforturi u nitare de com­ presiune în fibra superioară şi eforturi u n itare de întindere în fibra inferioară (maxime). alinieri. ' ' 6 d. dh2 te n ta si are valoarea V V= — — . C. g re u tă ţii (masei) probelor. verificări de nivel. II. Eforturile u n itare sau rezistenţele aşa cum se m ai numesc se no­ teaz ă cu litera grecească o. W se num eşte modul de rezis- ■ . dimensiuni ale profilelor metalice. presi­ unilor şi forţelor folosite la p re în tinderea arm ăturilor. 76 . unghiuri. b se a r a tă p o rţiun ea de grindă din dreptul secţi­ unii x deform ate u n de ap ar eforturi u n ita re din încovoiere care dau u d cuplu egal cu m om entu l încovoietor M x .

02 mm.19). 1 1 . 20 şi 50 m lungime. table.21) este u n dispozitiv de m ăsu rare c o n stru it dintr-o riglă g r a d a t ă cu cioc şi u n cursor cu cioc de aceeaşi lungime. 3) Ruleta cu panglica de otel flexibilă de 10. Fig. Vernierul p erm ite citirea fracţiunilor de diviziune a s t f e l : u n ităţile întregi se citesc în stîn g a gradaţiei zero a vernierului. care se înfăşoară într-o carcasă (fig.2 0 ). piese prelucrate) şi deplasărilor arm ă tu rilo r în tim pul operaţiei de preîn tin d ere etc. Metru pliant.1 . alum iniu sau oţel.05 şi 0. 19 sau 49 m m în 10.1. Cursorul este g ra d a t cu vernier a v în d o g ra d a ţie care per­ mite determ inarea fracţiunilor de diviziune. G ra d a ţia vernierului se realizează pe rigla cursorului p rin îm p ărţirea lungimilor de 9. se folosesc u rm ăto arele dispozitive : 1) Şublerul obişnuit (fig. 11. m m respectiv 0. . 11. 20 şi 50 p ă rţi egale asigurînd precizia de 1/10 1/20 şi 1/50. 2) M etrul pliant fo rm a t din 10 b u că ţi articulate care se strîn g prin supra p u n ere (fig. ţevi. piuliţe. P e n tr u m ăsurarea dimensiunilor profilelor metalice (arm ături. Buton de fixare 77 . iar n um ărul de fracţiuni în drep tul diviziunii de pe vernier care se su pra p u n e cu g ra d a ţia de pe rigla g ra d a tă (STAS 1373/1— 82). 11. Măsurarea dimensiunilor liniare P e n tru m ăsu rarea distanţelor de pe cofraje şi a lungimilor la care se fasonează a r m ă tu r a se folosesc u rm ătoarele instrumente : 1) M etrul gradat m a rc a t în centim etri şi milimetri.19. 0. realizat din lemn.

1 şi 0.Şurub de fixare 2) Şublercle de adincime (fig. Şubler de adincime. 11. 11. avînd limita superioară de citire cuprinsă in tre 100 si 500 mm cu precizia de m ăsurare de 0.23)» Fig.02 mm (STAS 1374-73).22. Cursorul g ra d a t la m icrometre este deplasat prin înşurubare. tra n s form înd rotirea şurubului micrometric într-o deplasare liniară (fig.22) sînt folosite pen tru m ăsurarea dimensiunilor găurilor. 3) Micrometrele. la care m ăsurarea se bazează pe acelaşi principiu ca şi la dispozitivele care au cursor. 11. 78 .

G rodotlo p e n tru Jum dtS ji de mm .

11. ra p o rto a re cu rigla m obilă sau rapo r­ to a re mecanice (cu riglă fixă. utilizat p en tru m ăsu rări precise ale u n ­ ghiurilor. D u p ă destinaţie şi m od de alcătuire se deose­ besc m icrom etre p en tru sîrmă. 90° şi 120° (STAS 2050-78). STAS 6653-83). 60°. Măsurarea unghiurilor P e n tru m ăsurări şi trasă ri de unghiuri se p o t folosi urm ătoarele Instrum ente: 1) Echerul.0 1 sau 0 .25. m icrom etrele au diferite desti­ naţii. P a r te a conică a ta m b u ru lu i este g r a d a t ă cu repere p en tru su tim i de m ilimetru. fig. u tilizat pen tru m ăsurarea. 11.0 0 1 mm. c — cu talpă. deformaţiile elementelor elastice ale dinam om etrelor etc. b. a v în d de regulă tr a s a te 50 repere echidistante prelungite p în ă la m arginea inelară a ta m b u ru lu i (STAS 1374-73). M ăsurarea unor deform aţii foarte mici se realizează p rin amplificarea deplasărilor tijei m icrocom parato ru lu i care se tra n s m ite unui ac. de adîncim e etc..B ra ţu l cilindric este g r a d a t cu repere milim etrice şi de j u m ă tă ţi de m ilim etru. tab lă.24) se utilizează la m ăsurări de deform aţii fo a rte mici (scăpări din bacuri ale arm ă tu rilo r pretensionate. 2. 4) Microcomparatoarele mecanice cu tijă şi cadran (STAS 4293-83. -30 . P o t fi ra p o rto a re simple. fo rm a tă din plăci poligonale care po t form a •diferite unghiuri. P e n t r u unghiuri d rep te se folosesc şi echere cu ta lp ă (fig. disc g r a d a t si vernier. 11. se ex ecu tă cu unghiuri de 45°. ţevi. M ărim ea diviziunii este de 0 . 3) Cala unghiulară. Echerele. 11.26). de interior.). Fig. 2) Raportorul (fig.25). tra s a re a şi verificarea u n ­ g h iu rilo r exterioare şi interioare. Echere : a — simplu . indicator. Cursa obişnuită de m ăsurare p o ate fi de la 15 la 25 m m şi p o ate a ju n g e p înă la 500 mm. riglă mobilă. In funcţie de cursa de m ăsurare.1 sau 0 .

1 81 . fermelor (a b aterea po ate fi de 1 0 m m /km ). P e n tru com pararea re lativ ă a două cote de nivel se foloseşte linealul Şi nivela cu bulă dc aer sau bolobocul. Cotele de nivel ale construcţiilor se verifică cu nivela de apă cu furtun (precizie ± 1 mm). nivelului şi verticalităţii. care este fo rm a t d in tr-u n t u b de sticlă uşor cu rb a t u m p lu t cu spirt sau cu eter a v în d în interior o b ulă de G — Cartea fierarului betonist — cd.26. 11. L a distan ţe m ari se foloseşte nivela topometrică. la aşezarea stîlpilor.8 sau t m m. P e n tru d is ta n ţe mai m ari de 50 m se foloseşte teodolilul care este u n a p a r a t de m are precizie ce m ăsoară unghiurile orizontale şi verticale. Raportor universal.Fig. Verificări de poziţii ■ "s P rin verificările de poziţie ale construcţiilor. cofrajelor etc. P e n tru verificarea alinierii se foloseşte p ină la lungimi de 50 m firu l dc oţel cu d iam etrul de 0. 3. se în­ ţeleg operaţiile de control ale alinierii. E l p o ate fi folosit la veri­ ficarea v erticalităţii şi orizontalităţii. bine întins.

la în d rep ta rea din colaci a arm ă tu rilor este necesar să se cunoască forţa de îndreptare. p en tru ca aceasta să nu depăşească limita de curgere a oţelului. 82 . Măsurarea masei Masa u nui m aterial este o m ărim e care reprezin tă ra p o rtu l dintre g re u ta te şi acceleraţia g ra v ita ţio n ală şi se exprim ă în kilograme (kg). 5.27). a. De asemenea. Nivela po ate fi folosită şi la controlul verticalităţii (STAS 5307-80). D inam om etrele eu elem ent elastic. M ăsurarea tehnică se face prin cîntărire cu a p a ra te baz ate pe principiul pîrghiilor. F orţele se m ăsoară cu d inam om etre care pot fi cu elemente elastice sau hidraulice (STAS 4447-83). Măsurarea forţelor îii operaţiile de preîn tin d ere a arm ă turilor la elementele de beton preco m p rim at este necesar să se cunoască forţele de preîntindere. Sînt a lc ă tu ite în general d in tr-u n elem ent elastic (arc) care se deformează elastic sub acţiun ea forţelor. 4. 11. V erticalitatea p în ă la 20 m se poate verifica şi cu firu l cn plum b dacă nu b ate vîntu l. C înd tu b u l de sticlă este pe s u p o r t de lemn se num eşte nivelă dulgherească. E lem entul elastic de regulă se face dintr-o singură b u c a tă din oţel (oţel arc aliat).aer (fig. P rin m ăsu ra rea şi etalonarea deformaţiilor cu m icrocom păratoarele se găseşte o corespondenţă în tre forţe şi deform aţii pe baza căreia se poate deduce apoi forţa.

5) Şablonul din tablă subţire care se foloseşte la m arcarea întretăierii axelor . găurilor p en tru nituri şi şuruburi etc. De asemenea. în cazul îmbinărilor.28). 3) Compasul dc trasare cu v îrfuri m etalice şi riglă de trasare. el po ate a j u t a la fasonarea arm ăturilor. 11.1). poziţionarea axelor. 4) Chernerul care foloseşte la Dunctarea unor centre. Dispo­ zitivele pot fi folosite şi Ia tra s a re a barelor de oţel-beton care se faso­ nează. 83 . La operaţiile de trasare se folosesc următoarele dispozitive : 1) A c u l de trasare. Dispozitive de trasare î n a in te de debitarea unor profile. D inam om etrcle h id rau lice . 11. Trasatoare paralele. tăierea plăcilor pe care se sudează arm ă tu rile etc. confecţionat din oţel dur av în d vîrful din widia (carbură metalică). Fig. 6) Calibrele p e n tru verificarea dimensiunilor barelor de oţel-beton (fig.28. 11. 2) Trasatoarele paralele cu ac de trasaj m o n ta t pe supo rt şi cu un lim itato r culisant asigură tra s a re a de linii paralelejcu marginile piesei (fig. A cesteafsînt utilizate la măsurarea forţelor prin d eterm inarea presiunii care ia naştere în tr-u n lichid asu­ p ra căruia acţionează lin sistem de lorţe. se trasează lungim ea lor. se trasează ajustările pentru sud ură. a punctelor de în cep u t şi sfîrşit ale liniilor ce se trasează. 6. M ăsurarea presiunilor se face cu m anom e tre care p o t fi cu arc t u b u l a r m onospiral la care se m ăsoară defo rm a ţia arcului s u b acţiunea presiunii sau m an om etre cu m em brană deformabilă. Presiunile sîn t realizate în general prin pom pe cu piston.29).

Fig. P e n t r u beton. 11. VERIFICAREA CALITĂŢII OŢELURILOR DE ARMĂTURI Şl A BETONULUI PRIN ÎNCERCĂRI DE LABORATOR C alitatea m aterialelor este g a r a n t a t ă de p ro ducăto ri p rin s ta n ­ darde. încercarea constă din supunerea unei e p ru v e te de o ţel-beton de circa 50 cm (500 mm) la o solicitare de tra c ­ 84 . se verifică ca litatea acestor m ateriale. P e n tru oţelul de a rm ă tu ri verificarea cea m ai im p o rta n tă este p rin încercarea la tra c ţiu n e care se execută cu maşini speciale şi încer­ carea de îndoire p e n tru oţel-beton. Verificarea dim ensiunilor barelor de oţel-beton : a —calibrare . 4. încercarea m ecanică cea mai im p o rta n tă este cea la com presiune pe cuburi. 1. b —măsurarea diametrului. a. încercarea la tracţiune P e n tru verificarea caracteristicilor de re ziste n ţă ale oţelului-beton cea mai im p o rta n tă încercare este încercarea la trac ţiu n e sau întindere. în caz de dubii.29. P rincipiu l înccrcării. Totuşi. îndoire a lte r n a tă şi torsiune p e n tru sîrme. Aceste ultim e încercări se m ai numesc şi încercări tehnologice deoarece ele asigură condiţiile p en tru punerea arm ă tu rilo r în operă.

Caracteristici care se determină la încercarea de tracţiune. p în ă la rupere.00785 g / m m 3 . c. Această lim ită este pusă în eviden ţă la oţelul-beton OB 37 de te n d in ţa de oscilare sau de stag n are 85 . sîrme. U tilaje şi bacuri. 1) Lim ita de curgere este fo rţa F e (în registrată la maşină) la care începe să se deformeze m u lt oţelul (curge). în m m . Determinarea ariei secţiunii epruvetei. sîrm e netede etc. deb itate direct din colaci sau din legă­ tu rile de bare. de regulă la 1 0 m m în tre ele. c în tă r ită efectiv. m — m asa epruvetei care se încearcă.ţiu n e pe direcţia axei longitudinale a epruvetei. Determinarea ariei secţiunii oţelului cu profil periodic (PC 52. î n vederea determ inării alungirii d up ă rupere. pe t o a t ă lungim ea cuprinsă între fălcile de prindere ale maşinii de încercat. to ro an e etc. p en tru a nu se schim ba stru c tu ra oţelului. pe epruv ete se t r a ­ sează repere. p e n tru deter­ m inarea corectă a caracteristicilor m ecanice u rm ă rite (1 k g f/m m 2. in g . p — d ensitatea oţelului . s). L — lungimea fixă a epruvetei. e. P e n tr u tab le se folo­ sesc epru v ete plate prelucrate sau e p ru v ete rotunde. aplicînd form ula din STAS 6605-83: m S 0 = -----' Lp r [mm-] în care : S 0 este aria secţiunii iniţiale . încercarea se execută la maşini de încercat care treb u ie să îndeplinească to a te condiţiile specificate în STAS 1510-80. în tim p ul încercării la tra c ţiu n e se determ ină : lim ita de curgere. p = 0. în a in te de încercare e p r u v e ta este m ă s u ra tă cu şublere p e n tru d eterm inarea ariei secţiunii iniţiale (efective) şi dimensiunile nervurilor. Eprnvcte supuse la încercare. D eterm inarea ariei iniţiale (efective) a epruvetei se face la epruvete netede prin m ăsurarea d iam etrulu i (oţel OB 37. alungirea la rupere şi g îtu irea la rupere.).) se folosesc epru v ete (por­ ţiuni de bară) neprelucrate. în vederea determ inării a n u m ito r caracteristici m ecanice (STAS 200-75 şi STAS 6605-83). b. con tinu u şi fără şocuri. T ra s a re a se face pe o lungim e de cel p u ţin 240 mm. P e n tr u oţel-beton (vergele din OB 37. D acă e p ru v eta nu este d re ap tă. fălcile maşinii s în t p re v ăzu te cu bacuri cu d a n tu ra specifică fiecărui tip de epruv etă. Aplicarea încărcării se face lent. PC 60) se face de regulă p rin cîntărire. se v a în d re p ta num ai m an u al cu u n ciocan de lemn pe o s u p ra faţă plană t o t de lemn. rezis­ te n ţa la rupere. PC 52. E p ru v e te le de regulă au capetele t ă i a t e perpendicular pe axă. d. iar suprafeţele de tăiere bine polizate. PC 60. P e n tru încercarea oţelurilor. p e n tru ca în tim p u l încercării să nu se pro ducă lunecări din bacuri.

— alungirea la rupere A5 = 25% .65 mm* care 4 4 •ste m ii în că <bcit secţiunea nom inală din tabel (S„ = 3.8 0 . S0 — secţiunea iniţială efectivă.= 298. = 73 000 N .6 5 2 9 8 .a acului care indică forţa. în tim p ce ep ru v e ta co ntinuă să se lungească. -J6 vâ . n u m ită şi aria secţiunii nominale. $0 în care : R e este lim ita de curgere . — rezistenţa la rupere R m = 360 N /im n 1 . Exem plul 1. 2) Reâslenţa la rupere este d a tă de forţa m ax im ă F mJÎ în re g is tra tă pe m aşina de încercat la ruperea epruvetei. — forţa dc curgere F .6 5 7 j t 19. — forţa de rupere F mit = 114 000 N . 5’ [N/mm*] . iar în ta b elu l 7 cu caracteristici mecanice. . = 235 N/mm* . în tabelul 4 de dim ensiuni din sta n d a rd citim că o ţelu l OB 37 0 20 are aria secţiunii nom inale S„ = 3. S0 — secţiunea iniţială efectivă.= /3 000..00 mm*).14 cin1. S „ = ---. că o ţelul OB 37 cu diam etrul d = 1 4 . = — [N /m m 5] . Să se verifice o bară de oţel-beton de calitatea O B 37 0 20 mm dacă valorile caracteristicilor corespund S T A S 4 3 8 / 1 .5 mm . curgerea oţelului (lungirea lui fără să crească forţa) nu este evidentă prin urm ărirea acului maşinii de încercat şi de aceea se mă­ soară limita la care este depăşită o a n u m ită deform aţie p erm a n e n tă .40 mm trebuie să aibă urm ătoarele caracteristici mi­ nim e : — lim ita de curgere R . F e — fo rţa de curgere în reg istrată la maşină .2 %)* Calculul lim itei de curgere (efortului unitar) se face cu form u la: R.u j & r j 86 . — o 15 N /m m 1 . R m = ■ 114000 _ 382 2 9 8 .14 cm* — 314. Calculul se p o ate face şi pe aria secţiunii tre c u tă în sta n d a rd .= ---------. La oţelurile dure p en tru b eton p recom p rim at şi la oţelurile cu profil periodic. deform aţie neproporţională a epruvetei supuse încercării (p 0 . Rezistenţele la rupere se calculează eu formula : R m= So în care : R m este rezistenţa la rupere . R ezistenţele efective determ inate pe aria secţiunii iniţiale efective for fi : Aria Secţiunii iniţiale efective rezulta R . Fmaz — forţa la care s-a r u p t ep ru v e ta . în loc de S 0. Prin m ăsurări s-au găsit urm ătoarele valori : — diam etrul d = 19.

D acă forţa se îm p a rte la aria secţiunii şi alungirea la lungimea ep ruv etelor se obţine diagram a efort u n ita r (rezistenţă) R — alungire specifică e.= 73 000 311. dar fiind lam in at la o dim ensiune mai mică.00 ______ . D acă in tr-u n sistem de axe ortogonale se face o reprezentare grafică.2 caracteristică p en tru oţelurile mai dure (fără limita de curgere aparentă). O T = O M -f MT. şi anum e : m odulul de elasticitate şi lim ita de curgere conven­ ţională jR„ 0. Se constată că oţelul corespunde caracteristicilor din stan d ard . I!m = 114 000 314. b j— oţel fără curgere aparentă. 87 . rezistenţele determ inate pe secţiunile nominale (cu care a calculat şi proiectantul) nu mai corespund fiind mai mici dccit cele din stan d ard D iagram a încercării la tracţiune. în care £ = . „ = 233 N/min= . Determinarea curgerii pe baza lungirii totale : OT = e # -f = 0.5% . 11. care se d eterm in ă pe c u rb a încercării la tra c ţiu n e pe p orţiun ea în care această cu rbă are o variaţie^liniară. Diagrama. In tim p u l încercării la tra c ţiu n e se m ăsoară o d a tă cu forţa aplicată şi lungirea epruvetei că u rm are a aplicării încărcării. pe abscisa x luîndu-se ca variabilă alungirea A l (mm].00 363 N/mm*. de unde rezultă A l = z Io Io P e diagram a R — s se pot d eterm in a şi celelalte caracteristici me­ canice. adică pe această porţiun e a curbei există ® — otel cu curgere aparentă .30). 3) M odulul dc elasticitate este o caracteristică a oţelurilor. se obţine diagram a fo rţă F — alungire A l (fig.R ezistenţele efective determ inate pe aria acţiu n ii nom inale sin t : Ii.-----— — — [% ]. se poate înregistra direct la maşină. pe o rd ona tă forţa F [N].

lung de 100 m. E — tg a. E xem plul 2. .x 10 000 c m . 11. ' De regulă se determ ină m odulul de elasticitate tangent (sau cum se mai numeşte.-----------------------= O. In acest mod p utem calcula c it trebuie să fie alungirea totală la întinderea u n u i oţel liv rat in colaci. (v.o/ x 10 3 . Io 88 . j • A plicăm form ulele anterioare A 1= z l : e = -----= ----------. Cunoscînd modulul de elasticitate se poate deter­ m ina pen tru o a n u m ită alungire specifică rezistenţa corespunzătoare şi invers. D in p u n c t de vedere geom etric m odulul de elasticitate este t a n ­ g e n ta unghiului la curba R — z .| respectiv —— B.30). E 2 2 1 0 0 0 000 1 000 B 2 4 000 1 „ . A l = --------. Să se îndrepte un oţel-beton t u troliul. Modulul de elasticitate astfel d e term in a t este o co n stan tă. P e n tru oţelul-beton el are valoarea £ = 21 000 000 N /c m 2 = = 210 000 N / m m 1. fig. 5) A lungirea la rupere ( A n) este alungirea specifică a ep ru vetei.2% . fură ca să se ajungă lo curgerea ofelului. fig. fără ca rezistenţa in oţel să depăşească ju m ă ta te din lim ita de curgere B e — 210 N /m m ’= 21 000 N /cm .57 Deci trebuie să avem grijă să n u se depăşească lungim ea vergelei de 100 m cu m ai m u lt de circa 0 cin. cu expresia : E = — £ [N /m m 2]. 11. P e n tr u toroan e şi îm pletituri se determ ină m odulul de elasticitate secant.7 cm . iniţial) E 0. 4) L im ita de curgere convenţională R p0.2 est e 0 caracteristică a oţelu­ rilor mai t a ri (dure) şi este echivalentă limitei de curgere de la oţelurile moi. adică este p a n ta dreptei care trece prin originea axelor de coordonate (v. pen tru a n u se modifica prin întinderea cu tro liu l caracte­ risticile oţelului-beton. R — zE.-5.30). 0. care se m ăsoară d upă ru perea epruvetei pe o a n u m ită bază in dicată de factorul dimensional n An = lu ~ /u x 100. tr a s a tă prin abscisa e = 0. Această limită corespunde unei deformaţii specifice p erm a n en te (care se obţine prin intersectarea curbei R — s cu paralela la modulul tan g e n t.o p ropo rtion alitate directă în tre creşterea rezistentei şi alungirii spe­ cifice (STAS 6065-83 şi 10290-75). se sim ­ bolizează cu litera E şi se calculează pe p orţiunea d re ap tă a diagram ei R .

îndoirea se execută pe epruvete de oţel-beton la dispozitivul de încovoiere al maşinii (fig. Maşinile care s in t folo­ site p e n tru încercarea la trac ţiu n e . încer­ carea de îndoire se face la maşini de încercat. . 89 . iar d — d iam etrul epruvetei. încercarea de îndoire Ia rece P e n tr u a verifica fasonabilitatea oţelului şi ca p a c ita te a lui de sud abilitate. 0 20 s-a m ă su ra t epru v eta în a in te de rup e re pe o lungime /„ = 100 m m (echivalent cu l„ . Această încercare este o încercare de deform abilitate şi prelucrabilitate. A ieo p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 1 0 0 mm. cu lun­ gimea d intre role L — D + 3 d. . alungirea va f i : A6 = /„ x 100 = .31). 2.--. A ie p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 10 d .l-. p en tru u n oţel OB 37.D e exemplu.30 mm.. N otaţiile uzuale s în t urm ătoarele : A s p en tru alungirea m ă su ra tă pe 5 d (d = diametrul) . D iam etrele m andrinei sîn t date în STAS 777-80. 11. compresiune şi încovoiere p o t fi utilizate şi la încercarea de îndoire la rece. o ţelul-beton este supus probei de îndoire la rece. în care D este diam etrul m andrinei de apăsare.5d) şi d u pă ru p e re s-a găsit l u = 130 mm.100 x 100= 30%. î n acest caz. care constă din două role de sprijin cu ra za r — 2 5 . un de A — 27% . 100 deci a lu n g ire a este m ai m are decît cea p re v ăzu tă în STAS 438/1-80.

5 d (d = diam etrul barei) . PC 60 se îndoaie la 180° pe un dorn de 3 d. încercarea ne a r a t ă c a p acitatea de deform abilitate a sîrm ei dîndu-ne o indi­ caţie asu pra posibilităţii utilizării sîr­ mei cînd aceasta este obligată să tre a c ă prin role în tim p ul operaţiei de preîntindere. P e n tru realizarea îndoirii com plete la 180° se p ot folosi şi dispozitive anexe adecvate. PC 90 la 90° pe un dorn de 4 d.32). Se consideră o îndoire a lte r n a tă îndoirea epruvetei la 90° şi readucerea ei la poziţia iniţială. 3. U nghiul de îndoire limită se d eterm ină la ap a riţia pe fa ţa întinsă a epruvetei a primei fisuri sau a luciului m etalic pe o lungime de 5 mm. în doirea oţelului p en tru fasonare se face pe dornuri cu d iam etre mari aşa cum se va a r ă ta la capitolele urm ătoare. PC 52 se în­ doaie la 180° cu u n dorn de 3 d . 11. P e şantier pro ba se p o ate face pe bancul de fa so n at oţel-beton. fără a se lua în consideraţie desprinderile de oxizi. încercarea de îndoire alternatâ Se execută p en tru sirmele folosite la b eton p reco m p rim at conform STAS 7737-67 care a r a tă modul de încercare şi STAS 6482/2-30 care a r a t ă nu m ăru l de îndoiri la care treb uie să reziste fiecare sîrm ă pînă -se ru p e la această probă. încercarea constă din îndoirea la 90° re p e ta tă în sensuri opuse a unei ep ru vete fix a tă la u n c a p ă t prin bacuri cilindrice de u n a n u m it dia­ m etru (fig. U ltim a îndoire alte rn a tă se con­ sideră la a p a riţia u n or fisuri pe epru- *90 . / Aceste probe s în t foarte severe şi ele se folosesc la verificarea cali­ tă ţ i i oţelului. lent şi fă ră şocuri. Acţionarea m an ■drinei se face continuu.încercarea se face p înă la un unghi de 160 —180°. î n STAS 438/2-80 s în t d ate unghiurile de îndoire p e n tru fiecare tip de oţel-beton a s t f e l : OB 37 se îndoaie fără să fisureze p înă la 180® cu u n dorn (m andrină) de 0.

plăci) pen tru verificarea calităţii conform prevederilor de recepţionare a acestor produse ex ecu tate în fabricile de prefabricate. com presiune şi încovoiere. P e n tr u secţiunile de beton a r m a t calculul se face du p ă formule speciale. fn c a r e : M este m om entul încovoietor d a t de forţele e x t e r i o a r e } W — m odulul de rezistenţă al secţiunii. care depăşesc m ai m ult de ju m ă ta te din grosimea epruvetei sau c î n d se ru p e ep ruveta. s în t concepute şi realizate maşini speciale de încercat. îndoire etc. Maşini de încercat P e n tru încercarea la trac ţiu n e . fie pe s t a n ­ d uri speciale de în cercat sau chiar în condiţii im provizate. Această form ulă este generală şi valabilă p en tru m aterialele omo­ gene. Viteza de încercare nu treb u ie să depăşească o îndoire a lte rn a tă pe secundă. ateliere s a u chiar pe şantier (STAS 6657/1/80) R< = -— W [N /m m 2] . secţiunea de b eton a r m a t fiind neomogenă (betonul cu carac­ teristici b une la compresiune şi foarte slabe la întindere şi a r m ă tu ra •cu caracteristici foarte bune la întindere). 4. carc serveşte p e n tru aplicarea încărcării asupra probelor (epruvetelor) şi mecanismul dc măsurare care serveşte la m ăsu­ ra rea c ît mai precisă a încărcărilor care se p ot citi direct pe diferite cadrane sau rigle sau se înregistrează grafic cu p e n iţa sau creionul pe hîrtie cu lin iatu ra specială pusă pe ta m b u rii rotitori ai maşinii. încercarea la încovoiere Se su p u n încercării de încovoiere elementele prefabricate (grinzi. 91 . încercarea se po ate executa fie la presele de încercat. o m aşină de încercat are două g ru p e de m ecanism e : m ecanismul de încărcare. 5.v e t ă . Maşinile care p o t face mai m u lte tip u ri de încercări se numesc m aşini univer­ sale. în general.

mecanic sau hidra­ ulic. L a o astfel de m aşină se pot efectua : încercări de t r a c ţiu n e a unei ep ruv ete E prinse în fălcile maşinii de încercat F ce fac corp com un cu părţile 1) folosite şi la încercările de com presiune şi înco- 92 . cu b a la n ţă şi pendul. 11. Maşinile universale p en tru încercări m ecanice s în t de regulă acţio­ n a te hidraulic.34).33). de măsurare p o t fi : cu balanţe. cu b r a ţ de pîrghie de lungime c o n s ta n tă pe care se aplică g re u tă ţi variabile (fig. fo rţa prin acţionarea unui m oto r sau cu o m anivelă dc acţion are m anuală. înclinare care este m a rc a tă şi pe u n cadran. S în t şi m ecanisme mecanice de m ăsu rare a deform aţiilor pro­ duse asu pra u n o r arcuri elicoidale ale căror caracteristici s în t cunoscute prin etalonări anterioare cu a p a ra tu ră specială. Mecanismele. iar m ăsurările se efectuează cu u n m a n o m etru -p en d u l (fig. 11. de obicei. in care fo rţa pro­ duce o înclinare a unui pendul. cu b a la n ţă şi co n tra g reu tate .M ceanism nl de încărcare tran sm ite.

11.Fig. b — două tipuri diferite de maşini universale . Maşini universale : < * . . c — schema unei maşini universale cu acţionare hidraulică cu manometru-pendul.34.

voiere. P a r te a D de jos se ridică sau coboară. Maşinile de încercat oţel au clasa de precizie (STAS 1510-80) 1 sau 2 . frecare şi forfecare. Deform aţiile piesei încercate se p o t m ăsu ra cu ap a ra ­ t u r a specială (extensometre). Rezistenţele la compresiune se calculează cu fo rm u la : Rc = ■ — Sq [N /m m 2]. D eform aţia p rodusă de fo rţa F se m anifestă printr-o scurtare cu A l a înălţimii cubului şi o dilatare late­ rală a suprafeţei A A . P robele se confecţionează şi se p ăstrează d upă anu m ite reguli standardizate. 400 cm 2 Cuburile se încearcă după în tărirea beto n u lu i (7. la u n cub de beton cu secţiunea de 2 0 k 20 cm* car» a rezista t la 1 000 kN betonul v a avea rezistenţa d e : R c = -----. în cercarea constă din aplicarea unei încărcări progre­ sive in direcţia axei cubului de încercare. La încercările de tra c ţiu n e p a rte a D ' (de jos) se ridică sau co b o a ră d upă necesităţi. F orţele produse prin in ­ term ediul cilindrului de acţionare P s în t transm ise prin ulei la cilindrul de m ăsurări care acţionează manometru'! cu pendul ce le înregistrează pe un cadran. 11. De exemplu. cărăm id ă etc. Încercarea Ia compresiune încercarea la compresiune a m aterialelor de construcţii se utili­ zează în special p e n tru cuburile de prob ă din beton. 6.-— — — = 2.5 k N /c m 2 = 25 N/mm*.35) d e compresiune. iar cele pen tru încercat cuburile de b eton la com presiune sînt de clasa de precizie 3. î n tim p u l încercării proba este supusă la solicitări (fig. 14 sau 28 zile)* 94 . (STAS 1275-81).

Încercarea la compresiune — întindere : —justificarea teoretică a amplasării armăturii în beton . 95- .întindere A /V O Zona tensiunilor tangenţiale maxime p tT T T ^ -l b a b [ c Fig. Principii de realizare a elementelor din beton armat C onstrucţiile din b eton a r m a t au o serie de av a n ta je de care tr e b u ie să se ţin ă seam a la alegerea soluţiilor : 1) Folosesc materiale ieftine (agregate grele. 11. c — repartiţia eforturilor maxime în cazul unei epruvete solicitate la compresiune. pietriş şi nisip sau agre­ gate uşoare. ciment.35.). PROCEDEE DE REALIZARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT 1. —forţele de compresiune şi de frecare la încercarea la compresiune . apă etc. E.

t i r a n t etc. fundaţie. 2) N u izolează bine la căldură şi frig (slabă izolare term ică). C onlucrarea dintre b eton şi a r m ă t u r ă se re a ­ lizează în cea m i i m i r e m 'm ira p rin ad e ren ţa dintre barele de a r m ă t u r ă şi beton. a r m ă tu r a se aşază în zonele întinse. eforturile din zonele com prim ate fiind luate de b eto n. 4) N u pot f i modificate după execuţie. Cunoaşterea în am ă n u n ţim e a com portării elem entelor din b e to n a r m a t la solicitări este o ra m u r ă a tehnicii de care se ocupă inginerii constructori. planşee şi grinzi). ca u rm a r e a îndoirii cape­ telor barelor (ciocuri) .). L ipsa unei armături din cele prevăzute în proiect poate duce la |compromiterea lucrării. adesea secţiunile de b eto n s în t c o m p le ta te cu m ăsuri speciale de îm piedicare a fisurării betonului prin frete şi etrieri. Regulile de a rm a re pe b aza principiilor de mai sus v a ria z ă de la elem ent la elem ent (stîlp. 5) Calitatea betonului nu poate fi controlată eficient decît la turnare şi num ai indirect. D a to r it ă fa p tu lu i că be­ to n u l are o rezisten ţă fo arte mică la întindere. prin conlucrarea sp aţială (încleştarea în beton) a plaselor şi carcaselor sudate. ca urm are a lucrului a rm ă tu rilo r tran sv e rsale şi p rin î m b u n ă tă ţire a ancorării a rm ă tu rii în beton. De aceea se cere o mare grijă la turnare şi execuţie. armătura de la demolări nil poate fi recuperată. să adere de b eton cit mai intim. Betonul a r m a t este u n m aterial de construcţii care înlocuieşte cu succes m etalu l şi lem nul p en tru execuţia elem entelor de rezistenţă. 5) Betonul armat rezistă bine la acţiunea focului. 3) Transm it cu uşurinţă zgomotele. grindă. mai bine în beton. fierari betonişti etc. P e n tru a realiza un elem ent din b eton a r m a t bine co n c e p u t t r e ­ buie să cunoaştem u nde a p a r în elem ent zone c o m p rim ate din soli­ citarea exterio ară şi unde a p a r zone întinse. 9G . folosind calităţile a două m ateriale şi a n i m ? a betonului care p o ate p re lu a efo rturi de com presiune şi a oţelului sub f o r m i de a r m ă tu ri care p o ate p re lu a eforturi de întindere. P e n tru a se realiza conlucrarea d in tre b e to n şi a r m ă tu ră aceasta treb u ie să se încleşteze cît. rezistenţele lui pot creşte în tim p. placă. 6 ) Reparaţiile ulterioare sînt foarte greu de făcut. nu corodează în condiţii obişnuite. a. 4) Se pot realiza clemente continue (cadre. p e n tru a nu se produce greşeli de execuţie şi chiar p e n tru a evita unele greşeli de pe desenele de execuţie. grinzi.). P rin cip iul a r m ă rii elem entelor din beton arm a t. Aceste construcţii au şi o serie de dezavantaje : 1) Construcţiile sîn t grele.2) Cantitatea dc oţel este mai mică decît la construcţiile metalice. 3) Se pot turna în formele cele mai diverse în cofraje. Principiile de bază treb u ie cunoscute însă şi de lucră torii ca re realizează elementele (betonişti.

11. a) se produc fisuri mai m u lte la încărcare (4 —8 fisuri pe m etru în zona întinsă). în zona întinsă. r) a r m ă tu ra chiar la rup erea elementului nu m ai atinge faza de curgere. L a o grind ă slab armată (fig.36. L a elementele cu armătură obişnuită (fig. A par Fig. în cazul unei grinzi continue i (fig. G rin d ă c o n tin u ă în c o v o ia tă : fisuri şi pe reazem ul central în a — cum se ineovoaie şi se rupe . 11.37). 11. bună se produce. 11. care se deschide foarte m u lt şi grin­ da se rupe.3(3).P e n tru înţelegerea com portării unui elem ent din b eto n a rm a t să analizăm şi grin d a încovoiată (fig.36. la o deschidere m ai m are se rupe Crăpătun în tim p u l manipulării. D acă grin d a nu este arm a tă.i J_ v /■ -■_ \ s în t mai dese şi cu deschideri mai mici. distrugerea elem entului (con­ F ig. elem entul deform îndu-se foarte m ult . adică cu a r m ă tu r ă puţină. se produce o fisură m are. La elementele puternic armate (fig.37. prin distrugerea b e to ­ nului din zona co m p rim ată d a­ to rită capacităţii re la tiv mici de deform are plastică a betonului.36. a). 11.37.2 mm). A lc ă tu ire a g rin z ilo r d in sumul capacităţii p o rtan te) se face b e to n a r m a t : şi p rin sfărîm area betonului din zoa — slab armată : b — eforturile în grindă . D acă ad e ren ţa dintre beton şi a r m ă tu ră este foarte. de regulă la mijlocul grinzii. Aceste elem ente se r u p ca s a n t la o săgeată (deplasarea pe v erticală la mijlocul grinzii) m ai mică. decît la elementele nearm ate. 11. se c o n stată că disb t r i b u ţ ia fisurilor este alta. 11. L a aceste elem ente dacă se co ntin uă încărcarea. 1 97 . a r m ă tu r a po ate ajunge la curgere în cazul cînd ad e ren ţa din a r m ă tu ră şi b eton este bună. Fisurile la aceste tip u ri de grinzi / _ . Se ■ ■ s poate produce şi alunecarea a rm ă­ \ Barâ Cnnaa / ■ '"1 deotel dc beton J m L turii. ru perea arm ăturii. TVwn Ua( a ^lin ud 7 —Cartea fierarului betonist — cd. c — puternic armată. b — cum n a r f p o ‘ rlp rf r in rin ni­ se aşază armătura din bare de oţel. pai ied C U SU S. Deschiderea fisurilor la încercarea de exploatare este foarte mică (sub 0. na com prim ată.

11. A vîndu-se în vedere co m p ortarea de ansam blu a elem entelor aso­ ciate cu oţeluri superioare se p o t folosi eficient oţeluri cu lim ita de curgere de 1.5—2. P e n tru o m ai bună ade­ re n ţă . realizîndu-se elem ente dublu arm ate. a). de regulă Ia 45°. 11.37. prevăzîndu-se ciocuri.fi în c a stra tă în zidărie ar a p ă rea fisuri şi pe reazem e la p a rte a su­ perioară a grinzii lingă încastrare. b — comprimate. b). etrier* s u d a ţi etc. D a to r ită forţelor mai mici la reazemele grinzilor se p o a te produce şi te n d i n ţ a de forfecare. P e n tru elem ente p uternic a rm a te se p u n a rm ă tu ri şi la p a rte a supe­ rioară a grinzii şi la p a rte a inferioară a acesteia. a r m ă tu r a se face cu profil periodic. b Fig. Barele de a r m ă t u r ă în acest caz tre b u ie să urm ărească zonele în care a p a r întinderi în b e to n (fig.37. Barele fasonate s în t legate şi aşezate în cofraje conform poziţiilor in­ dicate în planuri. In figura I I . a r m ă tu ra se faso­ nează după desenele de arm are (fig.38. ap ă rîn d eforturi întinse in plan în­ clinat. 11. care se preiau prin bare înclinate sau etrieri. • 98 .5 ori mai m are decît a oţelurilor obişnuite (OB 37) realizîndu-se im p o rta n te economii de metal. P e n tru a prelua corect eforturile de întindere. 38 se dau c îte v a exemple de a rm a re a secţiunilor de b eton arm at.! S e c ţiu n i d e b e to n a r m a t : a — încovoiate .

c. 1) Blocurile s în t elem ente la care cele 3 dimensiuni a. 2 ) O geometrie a suprafeţei arm ăturii (profil periodic realizat direct din lam inare). fîşii din beton celular auto clavizat de 1 2 x 6 0 x 2 5 0 cm). Astfel se întîlnesc : blocuri. 3) B ara este u n elem ent ia care dimensiunile secţiunii tran sv e r­ sale a şi b s în t mici în ra p o rt cu lungimea. d upă r a p o rtu l celor 3 dimensiuni de bază : lăţim ea o. chiar şi în cazul u n or te m p e ra tu ri mai scăzute (t = 5C C). fişiile sîn t o form ă d e riv a tă a plăcilor (de exemplu. s u p o rtîn d încărcările în această poziţie şi stîlpii care s u p o rtă încărcări verticale (de exem plu stîlpi de 3 0 x 4 0 x 3 5 0 cm la o clădire de locuit). p rin mijloace mecanice c u ren te (stanţe. ev itîn d con­ centratorii de eforturi u n ita re şi a v în d condiţii b u ne p en tru înnădirea prin sudare. şi lungim ea I. dacă plăcile au dimensiuni mai mici (lă­ ţim e şi lungime) se numesc dale . caracterizată prin rezistenţa la îndoire Ia rece pe dornurile sta n d a rd iz a te care p erm it pe lingă o în d reptare uşoară (fără ea oţelul să fie supus la eforturi care să-i schim be structura) şi o fasonabilitate uşoară prin tehnologiile introduse în prezent pe şan­ tiere (în d re p ta re m an u ală sau în d rep ta re la m aşini cu viteze mari de lucru care p erm it mecanizarea lucrărilor).grind şi st îl pi. U n oţel p en tru a fi utiliza t ca a r m ă tu r ă treb u ie să îndeplinească cîtev a c a l i t ă ţ i : 1 ) O limită de curgere fizică sau convenţională garantată reprezent î n d ca v alo are m ax im u m 85% din rezistenţa de rupere. deci elementele secţiunii tran sv e rsale. S udabilitatea 99 . 5) O bună sudabilitale. 3) O plasticitate suficientă carac te rizată p rin tr-o m ărim e a alungirii la rup ere / l ao m ai m are decît 12% . b şi l nu diferă prea m ult. 9 0 m. Cerinţele o ţelu rilo r pentru beton arm at. blocuri ceramice etc. cit si la sudarea prin topire (obişnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate pe şantier la construcţiile m onolite şi prefabricate. 4) O tenacitate bună. 5 0 x 2 . respectiv 14% la A 6. care să asigure sudarea barelor de oţel-beton. cu deplină siguranţă. Elem entele clin b eton a r m â t se clasifică în 3 categorii. D e tip u l barei s în t grinzile care s în t aşezate orizontal. plăci sau dale.b. care să asigure o b u n ă a d e ren ţă cu betonul. blocuri de fu n d a ţii 1 . D e exemplu.0 0 x 0 . Tipuri de elemente din beton arm a t. foarfeci). 2) Plăcile sîn t elem ente la care o dim ensiune (grosimea) este mică în r a p o rt cu celelalte două . Plastici­ t a t e a asigură de asem enea tăierea uşoară la lungime. înălţim ea b (grosime). a t î t prin su darea prin presiune (prin p u n cte şi cap la cap). blocuri din b eto n celular mici.

Principiul de calcul este simplu. din zona întinsă.60 cm 2. î n m od obişnuit. avînd un procent dc armare |x = 0. „ = cM şi cuplul dat de forţele interioare . procentele de arm are v ariază de la 0 . iar a — acoperirea de beton (d istan ţa din 100 .x= — .80 = 7.5 cin1.5% să se determine armătura A . în c m 2 .5 cm). p u ţin d fi ap reciat la « 0 . D a că cunoaştem procentul de arm are se p o a te d eterm in a a rm ă­ t u r a sau invers. B ra ţu l cuplului interior z — y h . A rm area elem entelor din beton a rm a t (calculul simplu).55 (STAS 7194-79). A plicăm form ula anterioară . P rocentul de a n u a re tz se calculează cu fo rm u la : A ria secţiunii totale a armăturii [x = ------------------. A i. P rocentul real de arm are este : X 100 = ™ .x 100 sau A t — X . 2 p în ă la 2.X 100% . . E xem plul 3.este g a r a n ta tă prin compoziţia chimică.f — — .3 se găseşte cu a rm ătu ra cerută şi anum e 2 0 22 care a u o secţiune de 2 x 3. Această secţiune corespunde deoarece este mai m are decît cea necesară (7.u = A ria secţiunii de beton A b In c a r e : A f este aria secţiunii arm ăturii. A b — aria secţiunii de beton. : .i. La o scefiune dc grindă cu dimensiunile b = 30 cm . A„ 1500 în afara acestei determ inări sim pliste pen tru calculul secţiunii dc beton a rm a t se poate folosi o relaţie de echivalenţă in tre m om entul exterior de rupere M . sau 100 A . . 100 Din tabelul dc.R e) şi cealaltă fo rţă de efo rtu l de com presiune din beton. d. o forţă a cuplului este d ată de efortul din a rm ă tu ră (A t . forţele interioare d a te de com presiunea din b eto n şi efortul de în tin ­ dere din a r m ă tu r ă dau u n cuplu interior care echilibrează în fiecare secţiune m om entul exterior.* J ° 2 U 0.5% . la o a r m ă tu ră d a tă se poate d eterm ina procentul de armare.506%.— -----------------------------------.7 5 h . A rm ă tu r a re prez intă u n a n u m it procent din secţiunea de beton. G B etonul de asemenea trebu ie să aibă caracteristici de re ziste n ţă şi plasticitate b une care vor fi d iscu tate în capitolele despre betoane. A / = * ■ = 7. arm ătu ri 111. în această relaţie li este înălţim ea grinzii. în c m 2. A rm ă­ t u r a p en tru elementele din b eto n a r m a t încovoiate se determ ină din valoarea m om en tulu i încovoietor. 100 A 6 = 30 x 50 = 1 500 cm 2 .şi h = 50 cm. se exprim ă in funcţie de înălţim ea /i0= h — a. respectiv prin valoarea carb o­ nului echivalent C rch = C + — < 0.

= 40 kN -m poate su p o rta o forţă : 2 2 4 P = 40 X 4 = 40 kN. ceea ce înseam nă că o grindă cu deschiderea 1= 4 m a v în d o fo rţă P la m ijloc si cu secţiunea a ră ta tă mai înainte. 2. P e şantier se to a rn ă elementele foarte grele care nu po t fi tra n sp o r­ t a t e (stîlpi de dimensiuni foarte m ari cu g re u ta te de 3 5 0 —400 kN) şi elem ente plane de dimensiuni agabaritice care nu po t fi de asemenea tr a n s p o r ta te pe şosele etc. tă ia t. c M = A j B caU X 0.a x a arm ătu rii pînă la m arginea secţiunii dc b e to n ). cu precizie de execuţie m u lt m ai b u nă decît pe şantier. Rfoit — rezistenţa de calcul a oţelului OB 37 (21 kN /cm !) . şantierul devine u n loc de m ontaj. B cfaţia de bază pen tru calcul este : unde : M este m om entul exterior care acţionează in secţiune .4 = 40 k N -m . 101 .75 x (50 — 2) = = 7. Deci o grindă astfel arm ată poate p relua u n m onent încovoietor M = M mal : c — = 56 : 1 . < • — coeficientul dc m ajorare a încărcărilor . A c tiv itatea fierarului betonist se des­ făşoară în atelierele de a rm ă tu ri u n de de regulă procesele de fabricaţie sin t organizate pe operaţii.5 cm ’ p u tem afla m om entul capabil a! sec­ ţiu n ii : = . F ieraru l beton ist v a utiliza în general uti­ laje pen tru în d re p ta t.5 x 21 x 0.75 li0 = 7.75 este tm coeficient de calcul al b raţu lu i cuplului. rolul fierarului beto­ nist fiind mai red u s pe şantier.75 x 48 . în fabrici de prefabricate unde s în t organizate procese teh ­ nologice de m are p rod uctivitate. com ponente ale unei con­ strucţii. Astfel. Realizarea elementelor prefabricate din beton armat P e n tru reducerea tim pului de execuţie a construcţiilor s-a t re c u t la executarea elem entelor din b eton a rm a t. aplicind form ulele a rătate p en tru secţiunea bh = 30 x 50 cm5 şi cunoscind secţiunea arm ătu rii A f = 7. z — b raţu l de pirghie al cuplului forţelor interioare. y = 0. fa so n at şi s u d a t prin puncte. x 21 x 36 = 5 670 lcN-cm £ 56 kN -m .x — = ---. în consecinţă. căreia i se cunoaşte m om entul P l PI d a t dc forţa exterioară M = ---.5 x 21 x 0. realizîndu-se elem ente cu betoane de m ărci superioare.

la temperatura de -f-60°C. vibratoare de cofrage. C aracteristicile principale ale execuţiei prefabricatelor diu beton a r m a t sîn t u rm ăto arele : 1) A rm ătura este executată. panou ri mari p en tru construcţii de locuinţe. stîlpi. traverse de cale ferată. vibratoare de suprafaţă şi de profunzim e sau prin instalaţii de centri­ fugare. E xecuţia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuţie c e n tralizată deservind mai m ulte şantiere. fun daţii pahar. presiune + 8 at.). în mare serie. tu b u r i de canalizare precom prim ate).j T o a te elementele astfel e x e cu tate p o a rtă denum irea generică de prefabricate din beton armat. p e n tru a se asigura produc­ t i v it a t e a corespunzătoare. E xecuţia în fabrici de prefabricate este organizată în ţ a r a n o astră p en tru elementele din b eto n a r m a t şi b eto n p reco m p rim at de m are serie. glafuri etc. Lucrările de b e to n arm a c pot fi e x e c u ta te monolit. industrializat. a r m ă tu ra m on tîn d u -se în cofraje e x e cu tate pe şantier. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante. E x e c u ţia elem entelor în m u lte p rivinţe este sim ilară condiţiilor din fabricile de prefabricate. 6 ) P entru întărirea rapidă a betonului se pot utiliza cimenturi cu întărire rapidă sau etuvarea. scări. 4) Turnarea se poate face cu agregate mecanizate prevăzute cu doza­ toare automate.) şi elem ente prefabricate. 102 . P e n tru beto ane uşoare se foloseşte procedeul de auloclavizare (tem­ p e r a tu ra + 175°C. elem ente p e n tru construcţii de hale industriale (grinzi de acoperiş. ab u r satu ra t). 3) Operaţiile de turnare a betonului şi vibrare sînt mecanizate.a. Execuţia pe şantier a elementelor preturnate se face p rin organizarea platform ei de t u r n a r e (lingă construcţie) care d u p ă îm p reju rări p o ate fi d o ta tă cu instalaţii de aburire (cînd viteza de co nstrucţie im p une o întărire ra p id ă a elementelor pre tu rn ate). 2) Cofrajcle sînt ae regulă din metal. adică menţinerea elementelor tim p de S — 24 h tntr-iiti spaţiu cu abur saturat. Se execută produse specializate (stîlpi de energie electrică tip L E A . Organizarea în m are a atelierelor sau poli­ goanelor de p refabricate este în m u lte privinţe sim ilară cu cea a fabri­ cilor de prefabricate. elem ente plane de acoperiş. grinzi de rulare etc. preturnaie pe şantier p e n tru elementele grele care nu p o t fi e x e c u ta te în fabri­ cile de prefabricate sau elemente de mică serie (buiandrugj. cu precizie mare de execuţie hi cu grad ridicat de utilizări. Modul dc execuţie.

Aşezarea elementelor trebuie făcută cit m ai simetric faţă de axele plat­ formei de transportat. în cazul în care nu se poale face montarea direct din m ijlocul de transport. verifieîndu-se dacă acestea pot prelua greutatea elementului. c. îm binările elem entelor prefabricate. De m ulte ori la şantierele mai mici fierarul betonist treb u ie să a ju te şi Ia m ontaj . marcare. P e fierarul beton ist care r ă s p u n d e de realizarea îmbinărilor umede (îm binări realizate de m u stă­ ţile de arm ă tu ri aşezate conform proiectului de c ă tr e fierarul beton ist şi b eto n ate cu îngrijire p en tru realizarea continuităţii) îl interesează şi modul de m o n tare a prefabricatelor.Elem entele prefabricate p un problem e speciale de tra n s p o rt. Elementele trebuie împănate. se curăţă paharele fundaţiilor şi se completează din tim p cu mortar p în ă la cota <din proiect. prinderea trebuie astfel 103 . Se verifică toate dim ensiunile acestora. de aceea trebuie să cunoască u rm ăto a rele reguli de m on taj al prefa­ bricatelor : 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziţie orizontală sau verti­ cală cu mijloace tehnice corespunzătoare. Lăţim ea şi înălţim ea clementelor transportate pe calea ferată şi şosele trebuie să se încadreze în gabaritele permise. 5) Se pregătesc suprafeţele de rezemare prin curăţiri şi se verifică cotele de rezemare . precum şi stare a acestora. 2) Depozitarea se face în stive cu rezemări elastice pc aceeaşi verti­ cală şi cu înălţimea in j u r de 2. fiin d rezemate pe bucăţi dc lemn sau alte materiale elastice aşezate pe aceeaşi verticală pentru a evita fisu­ rarea elementelor. Reguli de m on taj al elem entelor prefabricate. îm bin ările elementelor prefabricate trebu ie realizate cu cea m ai m are atenţie. verificare. Prefabricatele se p o t îm bina şi prin aşa-zisele îmbinări uscate realizate prin sudarea a rm ă tu rilo r şi plăcuţelor m eta­ lice de legătură. fără beton area îmbinării. şi legate de platform ă. 3) Toate clementele înainte de montare se verifică dacă nu au fost deteriorate şi fisurate în tim pul transportului. m ontare. pre­ c u m şi de realizare a îm binărilor şi asigurarea c o n tin u ită ţii după m on­ tare. 4) în a in te de montare se verifică toate cotele fundaţiei. respectare a toleranţelor. axele. suprafeţele dc rezemare se pot de asemenea marca.v b. 6 ) Se acordă cea mai mare atenţie sistemelor de prindere. depo­ zitare. care la rîn d u l ei depinde de condiţiile arătate. Se admit num ai fisuri fine ■din contracţie. p en tru a respecta prevederile din proiect cu privire la asigurarea rezem ărilor şi rezistenţei la solicitări orizontale din v î n t şi în special din cu tre m u re care po t distruge clădirea. u . deoa­ rece el răspunde de c a litatea lucrării executate.50 m .

Aplicarea acestei idei simple se poate spune că a re v o luţionat teh ­ nica betonului a r m a t dînd naştere tehnicii betonului precom prim at. Avantajele elem entelor din beton precomprimat s i n t : 1 ) Secţiunile elementelor sînt mai reduse deoarece zona întinsă poate să lucreze la compresiune. pune problem e speciale care se rezolvă conform p ro iec tu lu i de m ontaj prim it de şantier. la care simplist se poate ra ţiona . b). s-a t r e c u t la folo­ sirea betonului a rm a t. 8 ) Prinderea se face prin urechi. în tru c ît fiecare element. sau înto cm it de şeful de şantier. că j u m ă t a t e de secţiune lucrează la preluarea eforturilor interioare de com presiune si j u m ă t a t e (partea întinsă) este înlocuită prin a r m ă tu ra care po ate prelua eforturile de întindere (fig. 7) Urechile de prindere şi găurile de trecere a cablului sînt lăsate în elementele prefabricate încă din tim pul turnării. ajungîndu-se să se realizeze elemente foarte uşoare în ra p o rt cu cele de b eton arm at. Principii de realizare a elementelor din beton precomprimat P e n tru a se utiliza c ît mai eficient calităţile de b az ă ale betonului. 2) Consumul de oţel este redus prin folosirea otelurilor de înaltă rezis­ tenţă pentru beton precomprimat. 9) D upă montare elementele sîn t fixa te prin pene.făcută ca elementul să nu balanseze în tim pul montării.39. deci elementele sînt mai uşoare. Se va evita mon­ tarea pe vîn t puternic. aceste indicaţii s în t cu caracter general. 11. în special cele de m ari dimensiuni. De aceea a a p ă ru t ideea ca şi această p arte să fie com prim ată printr-o a r m ă tu ră înain te de a încărca grinda. Desigur. tiranţi etc. găuri lăsate sau prin înfăşurare de cablu. A poi se verifică poziţia la cotă a elementelor după aşezare. 3. La secţiunile din beton a r m a t a portul betonului la preluarea eforturilor de întindere este redus. şi anum e re ziste n ţa lui foarte b u n ă la compresiune. Mecanismul acesta ingenios se v a a ră ta in continuare. oerificîndu-se dacă nu sînt depăşite toleranţele admise. iar la exploatare se v a întinde zona astfel com prim ată (precom prim ată) fără ca aceasta să ajungă a provoca eforturi efective de întindere în beton. 104 .

3) Eforturile cele mai mari în beton şi armătură se realizează, de regulă, în m om entul precomprimării, de aceea precomprimarea este considerată o încărcare de probă, încărcarea de exploatare descărcîncl pin ă la o anum ită limită grinda. 4) Secţiunea fiin d permanent comprimată, în elementele din beton precomprimat nu apar fisuri. 5) E forturile de întindere din zona capetelor (unde sîn t forţe tăietoare m ari) sînt preluate de regulă prin traseul curb al armăturilor. 6 ) Datorită fa p tului că elementele lucrează practic fără fisuri se poate vorbi de o comportare bună la coroziune şi la oboseală (n u sîn t puncte de atac pentru coroziune şi nici zone cu concentrări de tensiuni). P e n tru a p u te a realiza elem ente din b eton p re c o m p rim a t s în t nece­ sare oţeluri de înaltă rezistenţă, cu lim ita de curgere de 4 — 6 ori m ai mare decît cea a oţelurilor moi. O p a rte din efortul de p reîn tin d ere din elementele d in b e to n pre­ com prim at se consum ă prin pierderi (lunecările şi deform aţiile locale din ancoraje, scu rta rea betonului precom prim at, d ilatările din tim p u l tra ta m e n tu lu i term ic de aburire, relaxarea a rm ă tu rii etc.). a. Principiul precomprimării elem entelor clin beton. D in cele a r ă ­ t a t e rezultă că în secţiunile de b eto n p recom prim at se com prim ă be­ tonul prin interm ediul unei a rm ă tu ri puternice pretensionate. î n fi­ gura 11.39 se a r a tă modificarea eforturilor un itare din secţiune astfel 1) L a secţiunea de beton sim plu încovoiată se consideră ca active for­ ţele de compresiune de pe partea de sus comprimată ( A B E F ) unde efor­ turile unitare de compresiune sîn t m axim e în fibra extremă şi nule în axa neutră (fig. 11.39, a). 2) L a secţiunea de beton armat (fig. 11.39, b) în porţiunea întinsă s-au introdus bare de armătură ce preiau întinderea din zona întinsă. Aceste bare ajută ca secţiunea in întregime să reziste, însă partea întinsă a secţiunii de beton se deformează şi fisurează (dacă nu a fost în prealabil comprimată ). 3) L a secţiunea de beton precomprimat se introduce prin intermediul armăturilor o compresiune mai puternică în zona întinsă (fig. 11.39, c). Volum ul eforturilor unitare de compresiune rezultat din această compri­ mare este arătat pe figură. 4) Dacă la secţiunea de beton precomprimat (fig. 11.39, c) se suprapun eforturile unitare ale elementului încovoiat (fig. 11.39, d), atunci în­ tregul volum de eforturi unitare se echilibrează prin mărirea părţii com­ primate şi reducerea p ărţii întinse cu volum ul eforturilor unitare de în­ tindere.

105.

© = Compresiune 0 = întindere

Fig. 11.39. D ia g ra m a so lic ită rilo r în g rin z i d e d if e rite a lc ă tu ir i i a — grindă de beton simplu (caz teoretic) ; b — grindă de beton armat J c — grindă de beton precomprimat, neîncărcată ; d — diagram a solicitărilor unei secţiuni a grinzii de beton precomprimat, încărcată.

b. Procedee de realizare a precomprimării. Sînt două procedee da ■realizare a elementelor din beton precom prim at (fig. 11.40) a — procedeul cu armătura preîntinsă la care în tîi se întinde arm ă­ t u r a pe un stand, după care se to arn ă e le m e n tu l; — procedeul cu armătura postîntinsă la care în tîi se execută elementul, apoi se întinde arm ă tu ra (care este introdusă prin găuri lăsate în ele­ m entul de beton sau a fost p ro teja tă în tim pul tu rn ării prin teci d« protecţie).
T r r n s fe r u l precom prim Ş rii p rin tăie rea a r m ă t u r i i după în tari rea betonului

E lem en t de b e to n precom prim at A rm a tu ră postintinsO

a
Element de beton precomprimat

Ancoroje de

r

»* V

A rm ătură preîntinsă

4 1 b

Fig. 11.40. T eh n o lo g ii d e p re c o m p rim a re i
a — prin preîntinderea arm ătu rii ; 6 — prin postlnUnderea armăturii. 106

La procedeul cu armătura prcîntinsă etapele dc prcconipriinare sîn t uim ătoarele : 1) Ancorarea şi întinderea armăturii între punctele fixe ale standului num ite culei; oţelul alungindu-se plnă la o valoare controlabilă AZ = tl = = “ 7 ^ conform subcap. I I , D (pentru standul cil lungimea l = 50 m L -*I oţelul întins la rezistenţa dc 100 kN /cm - avind modulul de elasticitate E = 20 000 k N /c m 2 se obţine alungirea : A/ ------------------ X 5 000 = 25 cm).
20 000

2) Se montează apoi cofrajele prin care trece armătura întinsă între culei şi se toarnă betonul. 3) Se lasă betonul să se întărească şi să adere de beton. 4) Se taie armătura la capete după care armătura acţionează asupra grinzii precomprimînd-o. Sub acţiunea forţei de precomprimare grinda se scurtează. Operaţia aceasta se numeşte transferul forţei de la culce la grindă. tntre^ lungirea oţelului şi rezistenţa lui este o legătură directă ; deci dacă grinda se scurtează şi lungirea iniţială a oţelului întins între culei se micşorează, în consecinţă şi rezistenţa oţelului se reduce. L u n ­ girea oţelului se mai reduce şi din alte cauze denum ite pierderi (scăpări din bacuri în tim pul pretensionării, deformarea betonului com prim at în timp, precum şi scăderea în tim p a rezistenţei oţelului denum ită relaxarea armăturii). Desigur această scurtare reprezintă un procent din lungirea iniţială a oţelului şi în consecinţă în arm ă tu ră acţionează o forţă puternică. Lungirea iniţială se calculează ţin în d seama de to a te aceste pier­ deri din care unele s în t de n a tu ră tehnologică (scăpările din bacuri) şi altele s în t legate de com portarea sub tensiune în tim p a betonului Şi armăturii. Transmiterea efortului de precomprimare la grindă sau element se face prin intermediul aderenţei dintre arm ă tu ră şi betonul întărit. De aceea, pe de o p arte pentru arm ă tu ră se cere ca ea să aibă un profil periodic pentru a asigura încleştarea în beton (fire împletite, toroane, oţeluri cu profil periodic tip PC, sîrmc ovale cu profil peri­ odic etc.), iar pe de altă parte, la transfer betonul să aibă rezistenţe filai i (pentru reducerea tim pului de întărire se folosesc cimenturi cu rezistenţe iniţiale mari).

107

La procedeul eu armătura post întinsă etapele de precomprimare sînt următoarele : 1) Se pregătesc fasciculele de armături care se montează în cofraje înainte de turnarea betonului în teci elastice (sau se introduc ulterior în canale gata executate în beton). Tecile se reazemă la distante relativ mici pentru păstrarea liniarităţii fasciculului. 2) Se toarnă betonul şi se lasă să se întărească şi să se consume cea mai mare parte din contracţia sa. 3) Se trece la întinderea armăturii care se mişcă liber în teci, desfăcind u s e sîrmele care leagă fasciculul, se îndepărtează rozetele de distanţare, după care se introduc fasciculele în elementele de ancoraj iar apoi acestea se blochează în presă. Întinderea armăturii se efectuează dintr-o parte sau din ambele părţi, în trepte, cu ajutorul preselor. 4) Se blochează (prin presă) armăturile în ancoraj ele care vor răm îne în capul elementului precomprimat. 5) Se deblochează capetele armăturilor din presă şi se degajează presele (astfel se face transferul forţelor de precomprimare direct prin interm ediul arm ăturii). 6 ) D upă transfer capetele armăturilor se taie şi se evazează protejîn d u -se prin înglobare în beton. 7) Se efectuează injectarea (de regulă prin golul din conul de blo­ caj), cu lapte de ciment prin pom pe speciale, pentru protejarea armăturii contra coroziunii şi realizarea in plus a aderenţei armăturii cu betonul. V arian te ale procedeului de p o stîn tin d e re sînt şi procedeele de precom prim are prin înfăşurare a tu b u rilo r şi rezervoarelor. Rezer­ voarele m onolite sau prefabricate se precom prim ă prin înfăşurare co ntin u ă de la b ază p în ă la p a r te a superioară cu o sîrm ă p e n tru beton p re co m p rim at care este m e n ţin u tă sub tensiune şi înfăşu rată de către o maşină specială aşa cum s în t strînse doagele u nui butoi. E lem entele de b eto n p recom prim at s în t deci arm a te cu a r m ă tu ra de precom prim are d enu m ită armătura de pretensionare care realizează fo rţa de p recom prim are şi care se aşază în zona întinsă a grinzilor, iar spre capete poate să fie depuse şi după u n tra se u curb p e n tru a prelua forţele de la capete care acţionează ca forţe de tăiere (forfecare), d enu m ite şi forţe tăietoare. In afară de a r m ă tu r a de pretensionare ele­ m entele de b eto n p reco m p rim at se arm ează şi cu a r m ă tu ra obişnuită d e n u m ită în acest caz armătura nepretensionată. c. Cerinţele oţelurilor pentru beton precomprimat. Oţelurile pen tru b e to n p reco m p rim at p e n tru a fi utilizate ca a r m ă tu ri treb u ie să aibă ca lităţi speciale : 1) Oţelurile trebuie să aibă rezistenţa la rupere şi limita de curgere ridicate pentru a asigura pretensionarea armăturii la un aşa-zis efort de

108

control cit mai ridicat pentru ca după consumarea pierderilor să răm înă un efort, în faza finală, capabil să efectueze precomprimarea. Astfel o sîrm ă S B P I 0 5 cu rezistenţa de rupere de. 1 690 N / m m 2, se întinde la 0,75 din rezisten ţa de rupere, iar d u p ă consum area pier­ derilor ajunge p u ţin m ai m are de 0,55 din rezistenţa de rupere, adică în j u r de 900 N / m m 2 ră m în în d ap ro x im a tiv de 4 ori m ai m are decît rezistenţa cu care se calculează oţelul OB 37 (2 100 d a N /c m 2 ). 2) Oţelurile pentru beton precomprimat trebuie să aibă caracteristici de elasticitate ridicate: limita de curgere trebuie să aibă S5% din rezis­ tenţa la rupere şi m odulul de elasticitate in ju r de 200 k N /m m 2. 3 ) În tru cît oţelurile sînt deformate (alungite) foarte m ult în procesul de preîntindere ele trebuie să aibă o plasticitate foarte bună ; de aceea li se cere să aibă alungire mare pentru a nu se rupe in tim pul preîntinderii sau în tim pul exploatării. 4) Diferite tehnologii de precomprimare im pun ca oţelurile să fie îndoite la diferite unghiuri sau chiar îndoite alternat sau răsucite conco­ mitent cu întinderea (tra cţiu n ea ); de aceea oţelurilor li se cere o bună tenacitate caracterizată printr-un num ăr de îndoiri alternate efectuate pe un anum it dorn şi rezistenţă la un anum it num ăr de răsuciri care să nu conducă la reducerea rezistenţei la tracţiune. 5) P entru elementele cu armătura preîntinsă pe stand li se cerc armă­ turilor să aibă o anum ită geometrie a suprafeţei pentru autoancorare în beton pe o lungim e cît mai mică (lungim ea de la capătul elementului pînă în punctul unde armătura este ancorată complet la efortul din armătură). 6 ) Elementele din beton precomprimat (cum sînt grinzile de rulare <ile podurilor rulante, fundaţiile etc.) sînt supuse şi la încărcări repetate care pot produce obosirea materialului (oţel şi beton) şi în consecinţă ar­ mătura trebuie să reziste şi la astfel dc solicitări. 7) M odul de livrare ( mărimea şi greutatea colacilor, modul de derulare de pe colac) trebuie să satisfacă mai m ulte cerinţe, din care se menţionează : ca după derulare să nu se constate modificarea caracteristicilor de elasti­ citate, rezistenţă şi plasticitate ale oţelului, să poată fi m anipulat şi trans­ portat în condiţii normale, să asigure mecanizarea operaţiilor de fasonare şi preîntindere pentru toate tehnologiile si să nu necesite operaţii supli­ mentare pe şantier ca îndreptare, întindere sub tensiune (calibrare etc.). Colacii trebuie să aibă greutăţi mari pentru a se reduce pierderile pe şan­ tier. dar să poată fi m anipulaţi cu mijloacele existente pe şantier. 8 ) Oţelurilor li se mai cere o bună rezistenţă la coroziune alît în tim pul transportului şi depozitării, cit şi după punerea în operă. 9) Pentru anum ite tehnologii de precomprimare se cer anum ite con­ diţii specifice cu posibilitatea formării la rece sau la cald a capetelor de «ncorare, posibilitatea de filetare a capetelor barelor prin rolare — presare,

109

înnădirea prin sudare, prin presiune (la maşini de sudat cap la cap pentru bare) şi prin topire (cu arc electric), fără ca să se modifice caracteristi­ cile fizico-mecanice la temperaturi pînă Ia 4 0 0 ...5 0 0 ° C . De asemenea, pentru a nu aluneca din ancorare li se cere o anum ită duritate a suprafeţei. 10) Deoarece se folosesc dc regulă fascicule de bare, caracteristicile mecanice ale acestora trebuie să fie cît mai omogene (să nu difere prea m ult de la o arm ătură la alta). d. Armarea elem entelor din beton prccomprimat. P e n tr u a afla num ărul ap ro x im a tiv de a r m ă tu ri într-o secţiune de b e to n p recom prim at, înainte de a face u n calcul exact se po ate folosi relaţia de armare a secţiunilor de beton armat : — 0,8 A f -m vd calcz unde : m p este un coeficient p en tru a r m ă tu ra p re în tin să (m p = 0,90) ; Rcaic rezistenţa de calcul a arm ă tu rii p en tru beton precom­ p rim at ; r == y/i„ î n ’care y este b ra ţu l de pîrghie (y = 0,75).
Exem plul i. Un element de acoperiş tip T din beton prccomprimat avînd desutiderea de ÎS m, lăţimea tălpii de 2 m şi înălţimea de l m — 100 cm, se precomprimă cu toroane T B P 12, iar placa se urmează cu armătură neprdensională din plase sudate din sirmă S T M şi otel O B 37. Grinda se urmează cu armătura pretensionaiă lip T B P 12. Pentru determinarea armăturii nepretensionate din placă, aceasta se consideră că lu­ crează ca console încastrate în grindă de o parte şi de cealaltă a grinzii şi sc urmează la fel ca elemntele de beton armat. A rm ătura p retensionată pen tru u n m om ent m axim de exem plu M w, r = 450 k N -m respectiv M „ ax = 45 000 kN -cm , pe care treb u ie să il suporte grinda T cu înăl­ ţim ea dc 1 m = 100 cm, av in d u n b ra ţ de pîrghie z — y h a — 0,75 x 1 0 0 = 75 cm , se calculează din relaţia : Mm,.r = 0.8 A fm r R c. le z ; 45 000 0,8 x 0,9 x 136 x 75 = 6,13 cm f.

Aria unui to ro n T B P 12 este 0,895 cm*. R ezultă p en tru acoperirea secţiunii cal­ culate, u n num ăr dc 7 toroane. A t = 7 x 0,895 = 6,26 cm1 caic are o arie mai mare decît 0,13 cm 2 cit a ieşit din calcul. R ezistenţa de calcul a toronului este de 136 kN/cm*. F o rţa de întindere a unui to ro n este :

F,„ = 0,895 x 136 = 122 kN. Foi ţa to taiă de întindere este : J'i.tai lotal = — 7 x 122 = 854 kN. După consum area pierderilor, efortul u n ita r din toro n v a ajunge la 100 kN/cm* şi astfel forţa efectivă de precom prim are va rezulta : F „ = 7 x 0,895 x 100 = 623 kN.
110

a p r o x im a tiv

F. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DIN BETON ARMAT

Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul stabilirii corespon­ denţei dintre modul de execuţie şi prevederile din proiect şi a prescrip­ ţiilor tehnice care reglem entează calitatea. Dispoziţiile de şantier d a te de beneficiar şi p ro iec tan t — cu res­ pectarea prevederilor legale — au aceeaşi p utere ca şi proiectul de execuţie. Verificările se efectuează pe t o t parcursul lucrărilor la încheierea unei faze şi la recepţia preliminară. în general, verificarea se face prin : 1) M ăsurări de dimensiuni ale elementelor şi sortimentelor de armături folosite. 2) Existenta documentelor de atestare a calităţii materialelor şi pre­ fabricatelor şi a proceselor-verbale de lucrări ascunse. 3) Efectuarea încercărilor şi probelor prevăzute în standardele şi nor­ mele pentru materiale şi prefabricate, precum şi a prevederilor specialedin proiectele de execuţie. 4) P entru lucrările de armături interesează în special verificările pe parcursul lucrărilor şi verificările pe faze. 5) în a in te de punerea în operă a betonului şi armăturilor este necesar să se facă verificările prevăzute in S T A S 1799-79 şi N orm ativul C. 21-85şi S T A S 6 6 5 7 / 1-82. A s tfe l: to a te arm ă tu rile de orice fel, inclusiv cele care urm ează a fi p re tensio natc, precum şi to a te piesele înglobate, tecile, ancorajele se verifică b u c a tă cu b u c a tă înaintea începerii beto nării. Verificarea se face din p u n c tu l de vedere al poziţiei, formei, dia­ m etrului, lungimii, distanţelor şi din pun ctul de vedere al calităţii legăturilor şi dispozitivelor de m enţinere a poziţiei în t o t tim p u l betonării şi com pactării betonului. 6 ) î n cazurile în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau îmbinări sudate, se vor efectua in plus verificările prescrise în Instrucţiunile tehnice pentru execuţia prin sudare electrică a îmbinărilor şi înnădirilor la arm ăturile din oţel-beton, C. 28-83. Betonarea nu va putea începe decît num ai după ce au fost verificate şi consemnate de către conducătorul tehnic al lucării şi reprezentantul beneficiarului printr-un proces-verbal de lucrări ascunse, şi a n u m e : — au fost m o n ta te to a t e a rm ă tu rile şi piesele înglobate conform, prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziţiile arm ă-

111

tn rilo r şi a înnădirilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi a fixatoarelor speciale), precum şi fa p tu l că abaterile la lungimi şi poziţie nu depăşesc to leran ţele adm ise de lungim i şi acoperiri cu b eto n ; — cofrajele care au dimensiunile p rev ăzute în proiect s în t suficient •de robuste şi anco rate p en tru a p relua împingerile betonului p r o a s p ă t ; — cofrajele şi elementele de construcţii adiacente au fost cu ră ţite şi corect pregătite. Procesele-verbale de lucrări ascunse se fac pe etape de b etonare şi tro nso ane ; valab ilitatea proceselor-verbale s în t lim ita te la 7 zile ; dacă în acest tim p nu s-au făcut betonările, se refac verificările. P e n tru lucrările de beton p reco m p rim at se v or efectua în plus Veri­ ficările prescrise în N orm ativul C. 21-85 şi se v or com pleta fişele de p recom prim are şi înregistrările respective. La execuţia prefabricatelor se va verifica vizual bucală cu bucată : 1) Calitatea otelurilor folosite pentru armarea elementelor. 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor şi carca­ selor sudate, precum şi calitatea înnădirilor executate prin sudură. 3) Poziţionarea armăturilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi fixatoarelor speciale). 4) Dimensiunile şi forma tiparelor. 5) Existenţa golurilor şi detaliilor (m ustăţi, urechi etc.). L a b etonare se v a verifica dozarea com ponentelor, caracteristicile betonului proaspăt, tehnologia de tu rn a r e şi co m pactare fă ră schim­ b area poziţiei arm ăturilor, tr a t a m e n tu l term ic etc. Defectele vor fi stabilite de organele de control şi ele vo r fi rectifi­ cate şi p re z e n ta te din nou la controlul acestora. După decofrarea elem entelor din betou, inclusiv a îm binărilor clem entelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări : 1) Aspectul elementelor finite şi dimensiunile (lungim i, lăţim i, grosimi, înclinarea muchiilor, feţelor etc.). 2) Verificarea toleranţelor la dimensiuni. 3) A p a riţia de defecte (ruperi, ştirbituri, segregări şi lipsuri de sec­ ţiune vizibile, fisuri, spărturi în beton efectuate după întărirea lui indi­ ferent în ce scop, inclusiv pentru instalaţii). 4) Pentru prefabricatele din beton se verifică şi m odul dc depozitare, transport şi m anipulare, precum şi rezistenţa lor la încercările de probă. 5) D e asemenea, la montarea lor se va verifica respectarea condiţiilor de îmbinare, rezemare şi m ontaj conform proiectului.
112

La depozitarea armăturilor, cim enturilor, prefabricatelor etc. se vo» verifica daeă sint respectate condiţiile specifice fiecărui m aterial prevăzute în norme privind : 1) Protecţia contra intemperiilor (în special la ciment şi armăturii» pentru beton prccom prim at). 2) Condiţiile de rezemare. 3) N u m ărul m axim de elemente suprapuse. 4) M ăsurile speciale de protecţie contra umidităţii şi altor agenţi agrtsivi (după cum se nor specifica la fiecare material). 5) Verificarea oţelurilor de armături se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oţeluri : S T A S 4 3 8 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului armat şi S T A S 6 4 8 2 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului precomprimat. Verificarea se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de producător sau, în lipsa acestora, prin încercări de control efectuate in conformitate cu prevederile în vigoare ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). Se recomandă pentru cazuri speciale, ţin în d seam a de im portanţa elementului prefabricat sau a con­ strucţiei, să se prevadă obligativitatea verificării caracteristicilor fizicomecanice ale oţelului-beton la fiecare lot aprovizionat, independent de exis­ tenţa certificatelor de calitate ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). 6 ) Verificarea sudurilor plaselor sudate prin puncte şi a celorlalţi suduri se face conform Instrucţiunilor tehnice C. 28-83. 7) Verificările calităţii elementelor componente ale betonului (c im m i agregate, apă, adaosuri) se va face conform prescripţiilor speciale pentru aceste materiale ( S T A S 1707-79). 8 ) Toţi executanţii de lucrări (m uncitori, maiştri, ingineri) trebuie să cunoască prevederea că este cu desăvîrşire interzis a se proceda la execut tarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte sau abateri neadm lsu

8 — Cartea fierarului betonist — od. 1

C a p ito lu l III

OJELURl PENTRU ARMAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT Şl MATERIALE AUXILIARE

A. OJELURl PENTRU CONSTRUCŢIILE
DIN BETON ARMAT

Cerinţele u no r oţeluri pen tru arm area construcţiilor din b eton a r m a t şi din beton p reco m prim at au fost a ră ta te la cap. II. P e m ă s u ra dezvoltării siderurgiei noastre, c o n s t r u c to r il o r li se pun la dispoziţie noi tip uri de oţeluri cu caracteristici su p erio are. T en d in ţa actuală este de a se utiliza oţeluri cu caracteristici de rezistenţă cit mai înalte pen tru a se face economie la oţel. D eoarece este cunoscut că utilizind un oţel cu limita de curgere de 400 N / m m 2 în loc de un oţel cu limita de curgere de 200 N / m m 3 se po ate folosi teoretic pînă la j u m ă ta te din c a n tita te a de oţel. P ractic, această eco­ nomie este mai mică dato rită faptului că elementelor li se im p u n şi alte condiţii : să nu aibă o deschidere de fisuri mai m are decît cea per­ misă, să nu depăşească o a n u m ită săgeată etc. fapt care reduce eficienţa utilizării oţelurilor superioare ; totuşi, folosirea lor aduce ţării anual economii de zeci de mii de to ne de oţel-beton şi de aceea conducerea de p a rtid şi de s t a t urm ăreşte sistematic extinderea utilizării oţelurilor superioare. T o to d a tă există preocuparea ca numărul tipurilor de oţel să se reducă p en tru a uşura livrarea şi aprovizionarea cu oţeluri.
114

Tipuri de oţeluri pentru beton armat 'I P e n tru arm a rea elementelor de beton a r m a t se utilizează : 1) Olel-beton laminat ta cald cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/1-80). netedă (N) pen tru beton (B).P.1973 a Centralei de C onstrucţii M ontaj B ucureşti (C. profilată (P) p en tru b eto n (B).S. — B uzău şi STAS 438/3-80) : G — plase sud ate tip iz ate „de uz general".S.Î.B. 1979/ 4. Q — plase su d ate cu ochiuri p ă t r a t e . La plase sudate sim bolurile au u rm ă to a re a sem nificaţie (conform catalogului I. 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton armat P rin domenii de utilizare se înţelege d estinaţia arm ăturilor în funcţie de tip u l elem entului de arm are si de rolul arm ă tu rii în element (tabelul I I I .P. 4) Bioţelul (conform normei interne de întreprindere N .P. L — plase su d ate tip izate „de lis tă “ . 3) Sîrm a moale de legat (STAS 889-76). tra s ă (T). R — plase sud ate cu ochiuri dreptunghiulare. B ioţelul (bi) este u n oţel-beton realizat din două sîrm e care se su­ dează sub form ă de scăriţă.I.1. ST PB — sîrm ă (S).11. N — plase su d ate „norm alizate" .S.S. Sim bolurile folosite pentru m ărcile de oţel sînt urm ătoarele : OB — oţel (O)-beton (B). STR — sîrm ă (S).). tra s ă (T). STNB — sîrm ă (S).) — Buzău şi puse de acord cu proiectele tip şi STAS 438/3-80). re co aptă (R) care devine moale prin încălzire (recoacere).M. nr.l ) . tra s ă (T). PC — oţel cu profil periodic (P) lam inat la cald (C). 2) Sîrm a trasă pentru beton armat cu suprafaţa netedă sau cu suprafaţa profilată (STAS 438/2-80). 115 . 5) Plase sudate uzinale pentru beton armat (conform catalogului de plase sud ate p en tru arm area betonului fabricate de întrep rin d e rea de Sîrm e şi P roduse din Sîrm e (I.

116 .

l . 3) L a plase sudate. încercarea la tra c ţiu n e p en tru determ i­ narea caracteristicilor mecanice se efectuează pe ep ruv ete de apro­ xim ativ 500 mm. din care se co n stată că fa ţă de oţelul OB 37 care are o lim ită de curgere m a rc a tă p rin tr-u n palier de curgere Şi o alungire la rup ere m are. oţelurile-beton se clasifică în : — ofeluri-carbon obişnuite : OB 37 . l s-au indicat domeniile de utilizare. Oţeluri-beton laminate la cald L iv ra re a oţelurilor-beton lam inate la cald este re g lem entată prin STAS 438/1-80. PC 60 . cu cît rezis­ tenţele la ru p e re sînt mai ridicate. tip u l de oţel-beton conform tabelului I I I . D in analiza tab elu lu i I I I . L a diam etrele mici. oţelurile tip PC au num ai limita de curgere convenţională R P0:. l şi n um ăru l stand ard ului. î n tabelul I I I .Cifrele care însoţesc sim bolurile reprezintă : 1) L a oţelurile-belon laminate la cald. în m m 2jm . cu gra d de fasonabilitate mediu. Oţelurile slab aliate s în t oţeluri semidure. Caracteristicile mecanicc şi dim ensiunile oţelurilor laminate la cald (STAS 438/1-80 şi tab elu l I I I . Caracteristicile mecanice ale oţelurilor se determ in ă prin încercarea la trac ţiu n e statică sau la încercări ciclice de oboseală. Notarea oţelurilor pe planuri se face p rin : indicarea produsului. sudabil cu a n u m iţi electrozi şi în limitele a n u m ito r p a r a m e t r i . şi alungiri la ru p e re cu a t î t mai mici. Oţel-beton lam inat la cald. diametrul barei. 2) L a bioţel. dar şi o plasticitate mai redusă a v în d o alungire la ru pere mai mică. dato117 . aria secţiunii barelor longitudinale. Aspectul diagram ei rezistenţă R — alungire specifică e sau defor­ maţie A l este a r ă t a t în figura I I I . PC 90. Exem plele de n otare se vor indica pe tipuri de oţeluri. s în t slab aliate cu m an g an şi siliciu care le conferă o rezistenţă mai ridicată. A stfel: otel-bcton 0 16 O B37-STAS 438/1-80 oţel-beton 0 20 PC 52-STAS 438/1-80. Din punctul de vedere al com poziţiei chim ice. a. rezistenta la rupere. in daN jm m *. 3. cu o b ună su d a b ilita te deoarece au u n c o n ţin u t redus de carbon şi nu au ele­ m ente de aliere. t ă i a t e din bare sau din colaci. în zecimi de milimetru. — oţeluri slab aliate : FC 52 . diame­ tru l n o ta t cu simbolul 0 . 2 se co n stată ca lim ita de curgere şi alun­ girea la rup ere variază pe grupe de diam etre. O ţelurile-carbon obişnuite s în t oţeluri mai uşor fasonabile. 2).

Dim ensiunile oţelului-beton neted OB 37 s în t d ate în tabelul I I I . 2 rezistenţele s în t date a t î t în sistemul in tern a ţio n al de u n ită ţi (SI) adică în n ew ton pe m ilim etru p ă t r a t (N /m m 3).l. cit şi in kilograme fo rţă pe m m '2 (kgf/mm-). 118 . Alungirea la rupere se m ăsoară pe o p orţiun e egală m a rc a tă cu de 5 ori d iam etru l barei care se încearcă. rită întăririi oţelului (ecruisării) p rin trecerea succesivă p rin lam inor. sim bolizată cu A-„ în % . Diagrame eîort — deform aţie (alungire specifică) a oţelurilor : a — OB 3 7 .(a i i — ---------► b Fig. îu schimb se micşorează alungirea la rupere. Oţelul-beton neted OB 37.Fmax! Rm ax'l OB 37 a . III. b —PC 5 2 sau PC 6 0 . D u p ă cum se vede în tabelul I I I . lim ita de curgere este m ai ridicată. 3.

m c u rg e re U n g h iu l D ia m e tr u l R c sau I i p 0>2 N /m m * ( k g f/m m ! ) •^5 m in d e în d o ire d o r n u lu i N /n u n * ( k g f/m m * ) m in .5 -0 . n o m in a l d mm în c e rc a re a la în d o ir e la rece L im it a de A lu n ­ R e z is te n ta g ire a la r u p e re P.8 ± 0 .T a b e l u l I I I . se determ ină lim ita de curgere convenţională (tehnică) : conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83. D im ensiunile şi abaterile lim ită ale oţelului-beton neted Olt 37 D ia m e tr u l n o m in a l d mm 0 7 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 A b a te re a lim i t ă mm A r ia s e c ţiu n ii n o m in a le cm ' 0 .5 <is> OB PC 37 6 .10 p e s te 4 0 20 180° 3 d PC PC 6 0 s> 6 -40 4 1 0 (4 2 ) 590 (6 0 ) 890 (9 0 ) 16 180° 3 d 90 1 0 -2 8 5 9 0 (6 0 ) 8 90° 4 d > 1 C aracteristicile m ecanice (rezistenţa la tracţiu n e) sc determ ină pe aria secţiunii nom inale.9 1 7 .0 4 0 10ţ.8 Observaţie : O valizarea barelor (diferenţa d in tre două diam etre perpendiculare. Tabelul I I I .9 1 0 6 .5 8 0 1 . m ăsurate in aceeaşi secţiune) n u treb u ie să depăşească ab ate rile lim ită p en tru diam etre.8 8 2 .5 1 3 . 1 1 1 1 este ev id en ţiată la Încercarea la tracţiu n e.0 1 0 2 .3 1 0 7 .5 + 0 .0 5 5 .3 8 5 0 .5 1 0 2 .9 8 0 3 .1 4 3 . 119 . * > La oţelurile tip PC la care lim ita de curgere a p aren tă Ii. 2.3 9 5 0 .7 7 4 . % U a 25p (2 6 ) 2 3 5 (2 4 ) 355 315 335 325 ( 3 6 ) s> (3 5 ) (3 5 ) (3 3 ) * ) 360 (3 7 ) 510 52) 25 180° 0 .2 8 6 .4 7 0 2 .3 — 0 .8 0 0 4 .8 5 0 4 .2 0 2 .8 5 8 .3 / + 0 .6 5 6 . C aracteristicile m ecanice ale oţelului PC 5 2 > 1 0 rf se stabilesc p rin co n tract.3 0 2 0 .7 8 5 1 .8 4 0 6 .1 3 0 1 .1 6 0 8 .8 0 0 ± 0 .5 4 0 3 . P en tru centrale nuclcare se livrează o ţelul PC CON cu caracteristici sporite.6 0 0 P e r im e tr 11 1 co re sp u n z ă lo r d ia m e tr u lu i n o m in a l cm 1 .2 1 0 1 .9 9 0 2 .8 8 8 1 .6 1 7 0 .2 2 2 0 .1 4 0 3 .1 2 1 4 -4 0 52 6-11 1 6 -2 8 3 2 . Caracteristici le mecanice ale oţeluri lor-beton în c e rc a re a la tr a c ţ iu n e 1) M a rc a o ţ e lu lu ib e to n D ia m e tr u l . 3.9 9 0 9 .5 0 3 0 .200 1 2 .1 0 1 1 .8 0 1 0 .3 0 1 2 .6 0 M a sa c o re s p u n z ă to a re d ia m e tr u lu i n o m in a l k g /m 0 . La oţelul OB 37 cu d ia m e tru l> de 28 mm se adm ite ca diam etrul dornului să fie de 1d pentru încercarea de Îndoire la rece.2 8 3 0 .4 0 ’ 5 .

C C G &o 510 C 'S ts' 4) o £ Tabelul I I I .— .g>. l’C G O şi P C 90 CU oU i o^ . 4.Q cu o Qj < 1> OO 120 .Q oţelurilor IUI 52. Dimensiunile g C D O ‘Ş -O c "O'O 3 5 rP .

B Fig. co respunzătoare forţei mai m ari pe care o p o a te s u p o rta fiecare bară. N ervurile elicoidale au înălţim ea m ax im ă la mijlocul lungimii lor. înălţim ea acestora scăzînd pe m ăsu ră ce se apropie de n ervura longitu­ dinală. III. 121 . Oţel PC 52. N ervurile s în t decalate unele fa ţă de altele. SECŢIUNEA B . oţelul este p re v ăzu t cu ner­ vuri longitudinale şi tran sversale elicoidale.2. 4). Nervurile transve rsale elicoidale s în t dispuse diferit după tip ul de oţel. 2) şi separate de nervurile longitudinale p en tru oţelul PC 52. O ţelul-beton tip PC are două nervuri longitudinale diam etral opuse şi nervuri elicoidale s itu a te la distan ţe egale. P e n tru a asigura o conlucrare b u n ă (aderen ţă) cu betonul. A s tf e l: 1 ) Cu nervurile dispuse în aceeaşi direcţie pe ambele j u m ă t ă ţ i ale profilului (fig. A d eren ţa cu betonul în acest caz se realizează pe lingă încleierea pastei de cim ent de barele de oţel-beton şi prin încleştarea betonului în nervurile transversale şi chiar prin frecarea suprafeţei barei de beton în u ltim a in stanţă.Oielul-beton cu profil periodic lip P C (tabelul I I I . înclinate cu 5 5 —65° fa ţă de nervurile longitudinale. I I I .

dacă se m ăsoară cu şublerul valoarea diam etrului. 3) p en tru oţelul PC 60 şi PC 90. 4 corespunză­ to are diam etrului respectiv. din aceeaşi şarjă (de oţel elaborat). O ţe l P C 60 şi P C 90. I I I . 2) Cu nervurile dispuse în direcţii contrare pe cele două j u m ă t ă ţ i ale profilului (sistem brăduleţ) şi separate de nervurile longitudinale (fig. Barele se livrează în lungimi de 8 — 18 m pen tru diam etre m ai mari de 2 0 m m şi în lungimi de 1 0 —2 0 m pen tru diam etre m ai mici. O ţelul-beton la m in a t la cald OB 37 şi cel de tip PC se livrează în bare sau colaci. L iv rarea oţelului-beton la m in a t la cald. inclusiv nervurile longitudinale re z u ltă u n diam etru m u lt m ai m are ce poate duce în eroare pe fierarul betonist la alegerea diam etrului oţelului dacă nu com pară valoarea m ă s u ra tă cu valorile din tab elu l I I I . I I I .SECŢIUNEA B -B ) F ig. 122 . b. dacă s-a m ă s u ra t d iam etru l inimii d1 excluzînd nervurile. 5. acesta se co m p ară cu valorile din tabel. acelaşi tip de oţel-beton şi cu diam etre care nu variază mai m u lt de 3 mm. adică pe diam etrul to t a l al inimii şi nervurii longitudinale . conform t a ­ belului I I I . Colacii de oţel-beton au g r e u ta te a de 4 0 —600 kg şi se livrează le­ g a ţ i în m inim um 3 locuri. Oţelurile se livrează în loturi de 40 —60 t a lc ă tu ite din oţeluri lami­ n a te în acelaşi schimb. D iam etru l nominal sau de calcul este u n diam etru e c h i v a l e n t .3.

M anipularea pe şantier şi în ateliere se va fa?.C. Certificatul de calitate în m od obligatoriu treb u ie să conţină caracte­ risticile mecanice conform tabelului II 1. d a ta fabricaţiei. produsul. tip u l oţelului-beton şi dimensiunea.5. n um ărul comenzii. p en tru a se deosebi de oţelul PG 60.Tabelul I I 1. denum irea uzinei produ cătoare. P e şa n ­ tier se fac u rm ătoarele v e rific ă ri: 1) Se verifică dacă lotul de oţel-beton este însoţit de certificatul de calitate al uzinei semnat de organul C . confirm area de. treeîndu -se valorile găsite de uzină la încercările făcute. cu ştam pilă). lotului de construcţie şi a obiectului în care se va introduce oţelul. masa.e ca m ijloace m ecanizate. 2) Se verifică dimensiunile şi profilul. Obligaţia uzinelor este de a se marca oţelul cu vopsea rezistentă la intem perii.T.T. Verificări als calităţii oţelurilor-beton lam inate la cald. n um ărul avi­ dului de expediţie. în certificatul de calitate sîn t tre c u te conform stan d ard u lu i m arca de fabrică.2 0 mm Bare libere Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 20 mm 0 6 —12 mm 0 G—12 mm - Loturile vor sosi în încărcături de m ax im u m 5 t. 4) Se face proba de îndoire la banc. 3) Se verifică aspectul (calitatea suprafeţei). c. 5) Pentru proba de tracţiune se trimit probe la un laborator însoţite de toate datele existente pe certificatul de calitate al uzinei şi cu indicarea diametrului barelor . denum irea beneficiarului (şantier). De regulă se v o r livra încărcături de 2. Marcarea oţelului-beton PG 93. numele şantierului. se va face cu Vopsea da culoare verde. ' 123 . Modul de livrare a oţelurilor-bcton Simbol (marc 0 OB 37 PC 52 PC 00 PC 90 ( 0 Modul de livrare Colaci 6 —12 mm 1 Legaturi de bare 0 14 —30 mm 0 14 —30 mm 0 1 4 . care să nu micşoreze aderenţa oţelului cu betonul.2. U n ita te a de în cărcătu ră va fi p re v ă z u tă cu trei legături de solidari­ zare din oţel-beton şi d o u ă legătu ri de m an ev ră cu ochet la p a r te a su­ perioară pen tru a g ă ţa rea la mijoacele de m anipulare.3 0 mm 0 1 0 .C. p ro d u c ăto r a calităţii (sem nătura C.5 t.

M ăsurarea d iam etrulu i în fiecare loc se face pe două direcţii perpendi­ culare.05 m m la re s tu l diametrelor. D in tre carac­ teristicile m ecanice (v. îndoirea oteluluidoire a de 180° se realizează făcîn d îndobeton pe şantier. A ria secţiunii iniţiale (efective) a epruvetelor se determină pe baza mediilor măsurărilor. II.fă ră alte utilaje.Verificarea dimensiunilor şi profilului. Nu se a d m it nervuri ru p te. du p ă în d e p ă rta re a s tra tu lu i de oxizi.02 m m la d iam etrele mici (d < 10 mm) şi cu precizia de 0. slriuri sau asperităţi. aria secţiunilor m ă s u ra te ale nervurilor din secţiunea de ru p e re considerate in m od convenţional ca dreptunghiuri. N ervurile periodice se m ăsoară pe 5 nervuri consecutive aşezate pe aceeaşi p a r te şi se re p etă pe p a r te a opusă. să nu depăşească a b a te re a lim ită la d iam etru . Nervurile se m ăso ară cu şublere sau m icrom etre cu precizia de 0. 3 p e n tru oţelul OB 37 şi tab elu l III.2. III. U nghiul de înFig. Verificarea aspectului (calitatea suprafeţei). cu condiţia ca reducerea dimensiunilor secţiunii barei. P e n tru verificări sistem atice ale dimensiunilor se procedează con­ form STAS 6605-78 care precizează : d iam etrul se m ăso ară în 3 secţiuni tran sv e rsale s itu a te la pătrim ile ep ruv etei şi perpendiculare pe axa ei. 2). d is ta n ţa între nervuri) şi se com pară cu valorile din tab elu l III. III. L a oţelul cu profil periodic se poate. zg îrie tu ri ro tu n jite . cu condiţia ca a b a ­ tere a lim ită p re v ă z u tă p e n tru profilul şi d iam etru l respectiv să nu fie depăşită. Proba de îndoire la banc. D is ta n ţa din tre nervuri se m ăso ară pe o direcţie perpendiculară pe a x a epruvetei. 4 p en tru oţelul tip PC. Se admit următoarele defecte locale ale su­ prafeţei : denivelări. De asemenea. . C ondiţia este ca d iam etru l dornului D pe care se face îndoirea şi ungh iul de îndo­ ire a (fig. în ălţim ea nervurilor. Pe su p ra fa ţa barei se a d m ite un s t r a t su b ţire de oxizi (rugină).4. Se face cu şublerul pe m inim um doi colaci sau legături de bare (diam etrul inimii. 4) să coresp und ă cu valorile p re v ă z u te în tab elu l II 1. determ ina p rin m ăsu ra re a d ă u g in d la aria inimii. se p o a te d eterm in a aria secţiunii tran sv e rsale prin cîn tărire conform cap. valoarea c ă u ta t ă fiind m edia aritm etică a acestor 6 m ăsurări. irea p în ă cîn d cele două ra m u r i ale barelor 124 . pe şantier se p o a te face p ro b a de îndoire simi­ lar cu cea p re v ă z u tă în STAS 777-80. corespu nzătoare diam etrului m ă­ s u ra t. tab elu l I I I .

Analiza chimică. II. In cazul execuţiei prefabricatelor în serie încercarea la tra c ţiu n e este obligatorie.V5. sulf. încercarea la tracţiune. R educerea de diam etru se numeşte şi reducerea de secţiune A care se exprim ă în procente din secţiunea iniţială. adică s în t tre c u te p rin tr-o filieră (orificiu calibrat) şi obligate să-şi micşoreze secţiunea tran s v e rs a lă ca urm are efortului de tra c ţiu n e din sîrm ă. fosfor etc.ajung paralele (oţelurile OB 37 şi PG 52). Prin trefilări succesive prin orificii din ce în ce mai mici se ajunge la diam etre de sîrm e foarte subţiri şi cu rezistenţe fo arte ridicate rezul­ ta te din orientarea cristalelor de metal. Fierarul betonist ră s p u n d e de ca litatea lucrării pe care o execută şi trebuie să refuze utilizarea de oţeluri care nu corespund s ta n d a r­ dului sau nu au aceeaşi calitate cu cea p re v ă z u tă în proiect.« şi alungirii la ru p e re . 4. schimbării destinaţiei sau înapoierii uzinei producătoare. P ro b a de îndoire se consideră satisfăcăto are dacă d upă efectuarea ei nu apare nici o c r ă p ă tu ră sau fisură pe fa ţa exterio ară cu rbată. se fac la labo ra to are şi probe de analiză a conţin u tu lu i de carbon. iar unghiul de 90° cînd prelungirile celor două ra m u ri fac u n unghi de 9(F. P e n tru oţeluri care vor fi sud ate cu procedee speciale. m angan. Se face p e n tru determ inarea rezistenţei de rupere R m. nefolosirii lui. Această probă se face u n de nu există certificat de calitate sau există dubii asup ra calităţii oţelului şi la livrări din import. Sîrmă trasă pentru beton armat P e n tru b eto n a r m a t sîrm a tra s ă se livrează conform STAS 438/2-80 în două c a l i t ă t i : cu suprafaţa netedă (STNB) şi cu suprafaţa profilată (STPB). Interpretarea rezultatelor. Necorespondenţele cu sta n d a rd u l formează obiectul declasării oţelului. Sîrmele trase p o a rtă această denum ire deoarece se o bţin din b are netede de oţel-beton ro tu n d cu c o n ţin u t redus de ca rbon (oţeluri moi) care apoi s în t tra s e sau trefilate. limitei de curgere R e sau R p0. siliciu. O peraţia se face la rece. la lucrări de m are im p o rtan ţă. Modul de efectuare a încercării conform STAS 200-75 şi STAS 6605-78 este în principiu a r ă t a t la cap. î n această situaţie hotărîrile le ia şeful de şantier care va t r q t a problema în co nform itate cu prevederile legale. 125 . p u tîn d fi de 12—70% .

(P) şi destin aţia pen tru a rm a rea betonului (B).1 0 8 .1 0 . v alo area diam etrului. 2) Alungirea la rupere. Caracteristicile mecanice ale sîrm ei Irase În c e rc a re a la t r a c ­ ţ iu n e în c e rc a re a la în d o ir e la re c e 1) C la sa d e c a lita te S im b o lu l D ia m e tr u l d mm S u p e r i­ o a ră O b iş n u ită STNB 3 4 STPB 4 -1 0 L im it a de c u rg e re R p o. 6. l . a. N /m m * ( k g f /m m 1) m in . (conform STAS 1177-74). profilul ne te d (N) sau profilat.0 4 . A s t f e l : — STNB — 0 3 — STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă n etedă. D in analiza caracteristicilor mecanice se co n stată : 1) Sîrma trasă are limita de curgere convenţională (fig.R ed ucerea de secţiune se calculează cu formula : A = So ~ S f x 100% = S. (h° ~ d?■ x dl 100%. pe dorn cu raza de 10 mm . ! i 126 . T a b e l u l I I I . OL 37 şi OL 42. N o tarea se face indicînd tip u l oţelului: sîrm ă tra s ă (ST). liv rate conform STAS 500/2-80. şi n u m ăru l stan d ard u lu i. 5 4 0 (5 5 ) A lu n g ir e a la r u p e re A ia m in % 8 U n g h iu l D ia m e t r u l d e în d o ir e d o r n u lu i a - - 4 9 0 (5 0 ) 4 4 0 (4 5 ) 5 9 0 (6 0 ) 5 4 0 (5 5 ) 6 ' • r . cu d iam etrul de 4 mm. p e n tru a rm a rea betonului. 6 ). treb u in d să reziste la m inim um 4 îndoiri alte rn ate lă ră să prezinte fisuri vizibile cu ochiul liber.. 1 8 0 °. 4 9 0 (5 0 ) R e z is te n ţa la ru p e re K .fi“). este mai mică decît la celelalte oţeluri. . S îrm a se trefilează din urm ăto a rele m ărci de oţeluri: OL 34 . — S T PB . cu toate că se măsoară pe o bază mai mare . cu d iam etru l de 3 m m . p e n tru arm area betonului.? N /m m 2 ( k g f/m m -') m in . 7 8 3 9 0 (4 0 ) 4 9 0 (5 0 ) 8 d ') Slrmele cu diam etrul mai mic dc 6 mm se încearcă şi.5 — 5 . simbolizat prin simbolul 0 (se citeşte .G ‘ ' 6 -7 . la Îndoiri altern ate. i ' d • 4 . b). I I I . Caracteristicile mecanice şi dim ensiunile sîrm ei trase pentru beton armat (tabelul III. în mm. com p letat cu diam etrul.'■ 1 80 ° .STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă profilată. de 10 ori diametrul ( A 10).

Modul de livrare a sîrm ei trase. • 127 . Sîrma se livrează în colaci (tabelul I I I .499 0. Dim ensiunile sîrmelor tra s e s în t date în tabelul I I I .55 4.3) Caracteristicile mecanice sînt dale pc grupe de diamelrc.50 m de la ca p ătu l colacului.60 6.1 ± 0 . 8.00 9. Verificarea calităţii se face în mod similar cu cea a oţelurilor lam inate la cald (v. Tabelul I I I .94 1.76 1.14 Masa informativă kg/m 0.055 0.10 8.222 0.23 2. Tabelul I I I . 8 ). 4) Diametrele mai mari ( S — 10 m m ) sînt supuse probei dc îndoire. P e n tru încercări se iau probe de la 0. F iecare colac este legat cu sîrm ă moale în 4 locuri.099 0.089 0. M odul de livrare a sirm ei trase ■Diametrul .1 000 Masa colacului.617 ± 0. Verificarea calităţii. 7.125 0.00 7.00 c.41 1.83 3.00 şi peste 4. § 3.00 Abaterea limită mm Perimetrul Aria secţiunii corespunzător diametrului sirmei cm3 cm 0.00 3.26 1.503 0.154 0.00 5. c). iar diametrele mici probei de îndoire alternată.196 0.00 10.283 0.1 5 b.126 0.071 0.246 0.57 1. în caz de litigiu se prelevează probele din porţiunea de colac indicată de beneficiar.55 4.078 0.11 1.39G 0.50 5.785 0.159 0. 7. kg Obi mii tu 2 1 -1 0 0 2 6 -1 5 0 Redusă 5 -2 0 1 0 -2 5 Diametrul sirmei mm Cel m u lt 3.51 2. Loturile de sîrm ă au m asa de 7 — 10 t (după grupele de diametre). fiind mai ridicate la grupele mici. D im ensiunile £i abaterile la dim ensiuni ale sirm ei trase Diametrul sirmei d mm 3. interior al colacului mm 250— 650 4 0 0 .636 0.88 2.193 0.311 0.395 0.00 4.

634 12. Se fabrică într-o g a m ă m are de d iam etre (STAS 889-80). Sîrmă moale pentru legat Barele fasonate p en tru a realiza a r m ă tu r a propriu-zisă se leagă cu sîrm ă moale (tabelul I I I .00 1.165 7. adică ajunge la c a litatea oţelului de bază OL 34.60 0.2830 0.5.5).12 1. trefilată.69 18.00 Aria Lungimea Masa secţiunii mm* k g /l 000 m m/kg 1. Sîrm a este liv rată în colaci mici. Bioţelul B ioţelul este u n oţel realizat din sîrm ă tra s ă t a r e fiind compus din 'două bare longitudinale de secţiune ro tu n d ă legate în tre ele prin sudură cu a ju to ru l u no r distanţieri (scăriţe) cu secţiune dreptu ng hiu lară ^fig.21 129.783 19.50 1.40 Aria Masa Lungimea secţiunii mm1 kg/l 000 m m/kg 0.1575 7.2272 1.336 55.30 103. 9.50 2.222 3. Legarea are ca scop de a asigura poziţionarea corectă a arm ă tu rii spaţiale. P e n tru legarea cofrajelor se foloseşte sîrm ă de circa 0 2 mm.64 20.7854 0.90 1.1416 3.5394 2.533 48. fiind adesea p ro te ja tă prin u n ­ gere.80 2.98 253.80 3. S îrm a se îndoaie foarte uşor şi rezistă bine la strîn gerea cu cleştele. din oţeluri moi cu c o n ţin u t redus de carb on OL 34 şi care după trefilare este încălzită în tr-u n cu pto r p în ă la înroşire p e n tru a o tran sfo rm a din sîrm ă ta re (ca u rm a re a ecruisării din trefilare la care s-au a r a n j a t cristalele) în sîrm ă moale.872 15.9408 4.36 50.60 1.106 3.90 82.935 38. P e n t r u legare se utilizează.08 40.25 2.23 202.9852 1.5030 0.949 4.80 0.9087 6. L a plasele şi carcasele su d ate legarea este înlocuită cu sudură. Tabelul I I I . de regulă. sîrm a 0 1 mm.0106 2.5447 3.0686 13.00 2.949 6.52 162.25 1.734 9.6362 0.09 63. E l se fabrică în ţa ra noastră în 5 sortim ente. III.25 321.662 30.02 P e n tr u legare se foloseşte sîrm ă moale neagră (recoaptă) d en um ită pe şan tiere şi sîrm ă arsă. 9) p e n tru a forma plase legate sau carcase legate.33 26. P rescripţia 128 .488 72. Sîrm ă m oale pentru legnt (STAS 8!W-3(t) Diametrul mm 0.084 450.3957 0.75 Diametrul mm 1.7671 2.976 21.70 0. m odelîndu-se du p ă profilul barelor pe care le leagă. 6.55 32.

limita de curgere 680 N / m m 2 . Barele longitudinale se obţin din sîrm ă t ra s ă ta re care treb u ie să aibă caracteristicile : limita convenţională de curgere m inim ă 680 N/mm*. Dimensiunile barelor longitudinale şi a celor tran sversale (scăriţele).6 mm.P. precum şi m asa bioţelului pe m e tru liniar s în t a r ă ta te în tab elu l III. îndoirea la 180° pe un dorn cu diametrul D = 6 mm. 1 129 . b. 5 . rezistenţa la rupere m inim ă 800 N /m m . S udarea scăriţelor se face la o m aşină specială după d e b ita re la lungime. alungirea la rupere A 10 = 5% .Fig. A stfe l: b i 3 6 . care reglem entează livrarea este N orm a in tern ă de întreprindere N .I .I. iar cea dintre barele transversale 95 mm.M. a. elaborată de C. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d .5. Dim ensiunile bioţelului. II I.şi alungirea la ru pere minimă 4 ■ ‘ •■ io — — •5°/ ’ /o■ Barele transversale (scăriţele) se obţin din oţel p lat OL 37 cu rezistenţe m ărite prin tragere (reducere de secţiune) p e n tru a realiza o rezistenţă la rupere de 500 —600 N/m m -.N . Profilul are o geometrie fixă care este indicată in figura I I I . 1979-73 înseam nă bioţel cu bare longitudinale care au diam etru l de 3. Caracteristicile mecanice minime livrate ale bioţelului s în t considerate cele ale barelor longitudinale şi anum e : rezistenţa la rupere 800 N / m m 2 .Î.Î . Notarea bioţelului se face cu indicativul bi (prescu rta rea de la bioţel) u rm a t de d iam etrul barelor longitudinale date în zecimi de mili­ metru şi num ărul normei interne de întreprindere.B. B ioţel. Caracteristicile m ecanice ale bioţelului. S u dura scăriţelor se verifică prin proba de forfecare. 1979-73 pen tru realizarea bioţelului. 10. d is ta n ţa dintre barele longitudinale este 20 m m.

5 0.0 0. lungimea epruvetei este de 550 mm.0 5. 2) Pentru încercările mecanice ale barelor longitudinale se fac cpruvete prin tăierea scăriţelor.1 4. Proba de forfecare se face pe 3 epruvete. Regulile de verificare a calităţii bioţelului sînt aceleaşi ca şi la oţelui-beton lam inat la cald (v.Tabelul 111. 130 .0 5.10.5 7.25 0.). Bioţelul se derulează de pe colaci d re p t neavînd nevoie. c. a căror m asă şi dimensiuni s în t în funcţie de so rtim ent (tabelul I I I . 11. ale aspectului suprafeţei. Verificarea c a lităţii bioţeliilui. Dimensiunile bioţeliilui B a re lo n g itu d in a le T ip u l d e b io ţe l B a re tra n s v e rs a le A b a te r ile la în ă lţim e şi g ro s im e mm A r ia ce lo r d o u ă b a re cm 2 D ia m e tr u l 1 1 1 1 1 1 A b a te r ile la d ia m e tru Masa k g /m 1 1 1 1 1 1 în ă lţ im e a mm G ro sim e a mm bi 40 bi 56 bi 69 0.0 3. § 3.6 5. Masa şi lungim ea b ioţelului liv rat D ia m e tr u l c o la c u lu i in M asa m e d ic a u n u i c o la c k. l 1).624 c.216 0. de regulă. d.416 0.5 3. 6) încercarea la forfecare se face cu dispozitive speciale de forfecare montate la maşina de încercat (se prind scăriţele coaxial şi se supun probei de tracţiune).50 0. Tabelul I I I . încer­ carea Ia îndoire a barelor longitudinale.) cu u rm ăto arele precizări : 1) P e lingă verificările dimensionale.75 4. Livrarea se face loco atelier in colaci de diam etru m are.4 0 1 0 0 225 240 1 0 0 Colacii sîn t legaţi în 3 locuri.9 ± 0. rezervoare etc. L u n g im e a m e d ie a u n u i co la c m T ip u l de b io l el b i 40 b i 56 b i 61 50 75 2 . se facc şi verificarea sudurilor scăriţelor prin proba de forfecare. Modul de livrare a bioţeluliii. de în drep tare în tru c ît destinaţia lui principală este p en tru arm area elementelor circulare (silozuri.

— B uzău şi Caietul de sarcini CS/1984 — I..de uz general “ simbolizate cu litera G şi „de listă" simbolizate cu L. — B uzău p e n tru plasele din sîrm ă trasă profilată. 131 . Plase sudate uzinale Plasele su d ate sîn t elem ente de a r m ă tu ră form ate din bare de oţel (sîrme) dispuse pe două direcţii perpendiculare. ziduri de sprijin. Conform cataloghlui. su d ate prin rezistenţă electrică la locurile de încrucişare denum ite noduri.S) — Buzău şi sînt destinate în special p en tru ar­ marea elementelor din beton arm a t plane sau curbe de tipul plăcilor pentru panouri de pereţi. 7. rezervoare.S.S. silozuri etc. Clasificarea plaselor. P — forţa la care s-a produs cedarea prin forfecare a scăriţei. Catalogul de plase s u d ate fabricate în I.1 * unde : R f este rezistenţa la forfecare. arm ături de pardoseli.S.normalizate" care au lungimea variabilă (netipizată). 2.P. = ----.80-74. P . in N / m m 2 .. panouri de acoperiş.P. Calculul elementelor a rm a te cu bioţel se face în conform itate cu Instrucţiun ile tehnice pen tru calculul şi alcătuirea elementelor a rm a te cu bioţel. 2 ) Plase sudate .S. în cercarea se face cu viteză mică de 5 — 10 m in/min. în m m 2.S. Tabelele cu tipurile de plase s în t date în catalog.> 350 N / m m 2 . A — secţiunea transversală a unei scăriţe. Plaselor din sîrm ă profilată li se ada u g ă Ia început literele P P (panou-profilat). 3) Plase sudate „speciale tipizate “ simbolizate cu literele S T . Plasele sud ate uzinale s în t livrate de în trep rin derea de Sîrme şi P ro­ duse din Sîrme (I. panouri pen tru planşee. Plase sudate pentru armarea betoanelor. simbolizate cu litera N. pu tîn d u -se con­ fecţiona sub formă de panou ri şi rulouri (care au d iam etru l m axim de 1. în N / m m 2.Media aritm etică a celor 3 probe trebu ie să satisfacă condiţia : B .P. Prescripţiile care reglem entează p ro ducţia de plase sud ate sîn t STAS 438/3-80..5 m). plasele se clasifică după cum urm ează : 1) Plase sudate cu toţi parametrii tipizaţi . după gradul de tipizare.

F a c excepţie plasele speciale S. Se v a c ă u ta să se folosească plase de ca ta ­ log (G sau L) care se. pano u ri ele fa ţa d ă prefabricate şi panouri de legătură la diafragm e t u r n a t e monolit. 2) Plase . 4) Plase „speciale tipizate “ ST d estinate arm ării elementelor pre­ fab ricate de mare' serie pen tru construcţii industriale şi care nu se încadrează în celelalte tip uri de plase.de uz general “ G folosite de regulă la arm a rea elementelor plane din beton a r m a t turnate.. monolit pe şantier sau p en tru elementele p refabricate de m are serie. iar d iam etru l barelor longitudinale se notează cu d t şi v ariază de la 3 la 10 mm. Plasele sud ate „speciale tip izate" se notează cu simbolul ST u rm a t de n um ărul de ordine din tabelul cu plase speciale. — plase ST5 înseam nă plase su d ate „speciale tip iz a te " a v în d nu m ăru l de ordine 5 din tabelul plaselor speciale. Plaselor li se pot găsi şi alte utilizări decît cele indicate.5 mm. si a celor longitudinale CM ş i C l2. şi al celor transversale l t. lungimea capetelor barelor transversale C tl si C. 3) Plase „normalizate “ N folosite la elem ente la care lungimea se po ate obţine prin tăierea plaselor (planşee prefabricate. Notarea plaselor s u d ate uzinate se face cu u n cod stab ilit în „Cata­ logul de plase s u d ate" în u rm ă to a re a ordine : u n n u m ă r care reprezintă ordinea plaselor din tabelele de plase pe tipuri.de listă" L folosite de regulă p en tru planşee prefabricate. pasul (d ista n ţa dintre două bare alăturate) barelor longitudinale /. în funcţie de m odul de uzinare şi de utilizare. lungimea între barele transversale extrem e sau de m argine L.. L sau N.Parametrii plaselor. lăţim ea între barele longitudinale extrem e sau de m argine B. o literă care a r a tă forma ochiului re z u lta t din încrucişarea barelor plasei şi anum e p e n tru cele p ă t r a t e litera Q p entru cele d reptu ngh iulare litera R şi un nu m ăr care repre­ zintă aria secţiunii arm ă tu rii longitudinale. Ca regulă generală se v a utiliza la arm are u n num ăr m inim de tip u ri de plase pe ansam blul construcţiei. A s t f e l : — plase 26 LQ 126 înseam nă plase sudate cu n u m ăru l de ordine 26 din tabelul cu plase „de listă" av în d ochiuri p ă t r a t e şi cu aria to ta lă a secţiunii barelor longitudinale pe 1 m lăţim e de 1.26 c m 2 . plasele sud ate s în t den u m ite şi simbolizate astfel : 1) Plase . 6 : lungimea panoului L „ lăţim ea panoului B r. pot pune în operă cu un n u m ă r m inim de tă ie tu ri la m ontaj.). P a ra m e trii panourilor de plase s u d ate se p ot ur­ m ări pe figura I I I . Se face apel la tipurile N şi ST num ai cînd primele nu s în t 132 .. notează cu d t şi variază de la 3 la 0. diafragm e m onolite etc. o literă p en tru tip ul de plase conform codificării G. D iam etrul barelor transversale se. în m m 2/m .

. — B u zău unde este in dicală şi forma profilului (tip Carrv).j .2 are valoare m inim ă.S. mm A lu n g ire a la ru p e re .0 -7 . 6 ) precizate în tabelul I I I . Se dă ca exem plu datele cuprinse în lista de plase „De uz gen e ral 1 1 (G) p en tru plasa 14 GQ 246. . L ungim ea epruvetelor este p re v ă z u tă în STAS 6605-83.) 4 . î n tabelul 1 QO io. şi d. Tabilul I I I . 8 ’) jRj)o. d. ru in . — B uzău au valorile p aram etrilo r lim ită (fig.0 G— 6 8 0 .46 c m s/m — 246 m m 2/m).1 8 . Listele de plase su d ate sîn t numeroase şi nu p o t fi d a te în prezenta lucrare. cu ochiuri p ă tra te (Q) Şi cu aria secţiunii barelor (2. „ 1 p e n t r u di — & 0 .6 6 . 12. tabelul I I I . b.5 — 5 . P a­ nourile (plasele plane) care pot fi fa b ricate de I.ît cele longitudinale. Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate.0 -1 0 . a. respectiv longitudinale.economice. P e b az a tabelului I I I .0 4 .3 5 S maxR p0 .P.0 3 .S . 8 N e te d ă 8 8 0 .5 0 S mllxI t . 12) se determ ină pe sîrm e decupate din plasa s u d ată (at. 2) Plasele sudate profilate sîn t liv rate conform CS 33/84 — I. Se ream in te şte sem nificaţia succesivă a simbolurilor şi anum e : 14 (num ăr de ordine al plasei). V alorile m inim e ale caracteristicilor mecanice ale plaselor sudate L im i t a de R e z is te n ţa la ru p e re c u rg e re l!m Rpa. iar S mo.reste aria secţiunii transversale a barei celei mai groase din nod . Tăierea plaselor se face după planuri de tăiere (croire) pentru a avea un n u m ăr m inim de tă ie tu ri şi să nu rezulte pierderi. D im ensiunile plaselor sudate uzinale. cit şi cele transversale). a 0 p e n t r u — rfi 0 .t N / iţ im " N /m m ’ ( k g f / m m 1) ( k g f/m m 2) m in . Caracteristicile mecanice (tabelul I I I . 12 s-au în tocm it liste cu plase conform clasi­ ficării şi simbolizării a r ă t a t e mai înainte. 4 9 0 (5 0 ) 490 440 440 390 (5 0 ) (4 5 ) (4 5 ) (6 4 0 ) 5 9 0 (G 0) 590 540 540 190 (6 0 ) (5 5 ) (5 5 ) (5 0 ) A s p e c tu l s u p ra fe ţe i D ia m e tr u l s îrm e i d.S . 6 ). Sîrmele folosite p e n tru confecţionarea plaselor su d ate sîn t sîrm e tra s e (v. 13. sîn t diam etrele barelor transversale. I I I .4jn o/ /O m in . F o r ţa d e fo rfe c a re a n o d u lu i sudat P / N /m m * P r o f ila t ă '.0 -4 .S.P .0 1 0 . G (plasa de uz general).

III.S .6.S . J ± 1 0 mm P asul intre barele transversale l. 9 5 0 .—Buzău Valori mm 2 000—7 000 1 000—3 000 Abatere* limită Parametrul geometric Lungim ea panoului L c L ăţim ea panoului B t ± 1 % dar nu mai m u lt de ± 2 5 mm L ăţim ea in tre barele longitudinale extrem e B Lungim ea în tre barele transversale extrem e l.. 25 Sensul de avans a l plasei ~n m o sm â Fig.2 950 1 950—6 950 ♦ P asul intre barele longitudinale Plase su d ate longitudinale Plase sudate longitudinale cu bare sim ple cu bare 1 duble 5 0 -3 0 0 m ultiplu de 25 100 —300 m ultiplu de 25 5 0 -4 2 0 fără trep te Min. ± 1 0 mm C ap ătul barei tra n s­ versale C’u sau Plase sudate cu b are simple Plase sudate cu b are duble - C ap ătul barei longitudinale C . sau C n Min.110 f ^ x d. Param etrii plaselor sudate. 10 M in. Plasele sudate fabricate de I.Tabelul I I I . 134 .P . l i .

care se petrec pe t o a t ă înălţi­ mea pachetului în d reptu l a 4 sau 6 suduri. d t = 4 mm. L c = 6. C . c.23 kg/buc. cu lungimea de 6 m şi care a fost calculat la o încărcare de 3.S. — Lungim ea plasei (panoului). Ga accesorii se folosesc legături de m anevră nerecuperabile din sîrmă lam in ată OL 32 sau OL 34 0 6 . în funcţie de dimensiunile geometrice ale Dlaselor şi diam etrul barelor. în coloana 13.0 m. l t = 1 0 0 mm — transversale. num ărul de panouri (plase) din pachet. P rin lot se înţelege circa 1 0 t plase sud ate fabricate pe aceeaşi in stalaţie (maşina de sudat) care are acelaşi reglaj al p aram etrilo r geometrici (dimensiuni 135 . simbolul (notarea). 2. 1 x 2 5 + 3 x 3 0 0 + + 1 X250) sau cu bare duble.26 cm 2/m . Plasele speciale tipizate ST p o t fi confecţionate cu d istan ţe intre ochiuri variabile la acelaşi tip de plasă (de exemplu.plaselor GQ (cu ochiuri pătra te) la poziţia 14 se vor citi urm ătoarele date. — Masa. m asa unei plase. conform figurii I I I . — Aria secţiunii barelor : — longitudinale. In catalog.a = 25 + 25 m m . 44.P. 6 : — Dimensiunile ochiurilor (distan ţe între bare) : — longitudinale. A s t f e l : (1 x 2 5 ) 2 + 1 x 2 5 0 + 3 x 3 0 0 + + 125 + (1 x 2 5 ) 2 în care cu (1 îa25)2 s-a n o ta t g rupu l de bare alăturate.S. U n itatea de în cărcătu ră se formează prin aşezarea plaselor plane două cîte două fa ţă în faţă. B c = 2. I n d ic a tiv u l: 14 GQ 246. — D iam etrul b a r e l o r : — longitudinale. — B uzău . — Depăşirea (capetele) : — longitudinale. cu u n dispozitiv special. Modul de livrare a plaselor sudate uzinate. n u m ărul lotului de plase. Plasele sînt livrate sub formă de unităţi de încărcătură. în scopul redu­ cerii înălţimii pachetului şi a obţinerii unei stab ilităţi sporite a acestuia. 1. Fiecare pachet de plase are o etiche tă m etalică pe care sîn t în­ scrise : I.4 m (între axele barelor extreme). — L ăţim ea plasei (panoului).46 cm !/m — transversale.5 k N / m 2). l. = 2 0 0 mm. d t = 8 mm — transversale. a v în d m asa de cel m u lt 2 0 0 0 kg şi cel m u lt 50 plase. C t = 50 + 50 mm — transversale. la plasele ST s în t a r ă ta te şi elemen­ tele prefabricate la care se utilizează prin indicativul proiectului (de exemplu) : G 3/6-350 este chesonul cu lăţim ea de 3 m.

Pe şantier se fac u rm ă t oarele v e r if ic ă r i: 1) Se verifică dacă lotul este însoţit de certificat de calitate al I . 136 . curent. 7.T. 2) Se verifică parametrii conform comenzii .ale ochiurilor plasei. tim p de sudare etc. R p0>2 şi alungirea A lt se determ ină conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83. d. P erp e n d ic u laritatea in tre barele longi­ tudinale şi transv ersale este g a r a n t a t ă prin lim itarea ipotenuzei t riu n ­ ghiului cu catetele de 1.60 m şi 1 . Ca defecte locale se a d m i t : denivelări.0 0 m cu o ab a te re de ± 3 % . Plasele în rulouri treb uie să aibă d iam etrul de rulare conform preve­ derilor. Verificarea calităţii sudurii nodurilor sc face prin determ inarea forţei de forfecare a nodului. 12. 7. S . lungimii şi lăţimii. Noduri nesudate se ad m it : 3 % din to ta lu l nodurilor unei plase : 1 0 % din nodurile barelor extreme. . 6 . şi 30% din n um ăru l nodurilor unei bare cu condiţia respectării prevederilo r anterioare. sîrm ele să se încadreze în abaterile dimensionale m axim e din tabelul I I I . Verificarea param etrilor panourilor se face prin com pararea valorilor m ă su ra te cu datele din catalog. pe ep ru vete a v în d forma din figura I I I . lim ita de curgere ( R e. — Buzău sem n at de organul C. diam etrul sirmelor) şi electrici (presiune. 3) Se verifică aspectul. S . Verificarea aspectului se face cu ochiul liber. strivire sau asperităţi. Valorile admisibile pen tru forţa de for­ fecare P f se dau în tabelul I I I . încercările mecanice. Probele pen tru încercări se recoltează din porţiunile de panouri dec u p ate pentru goluri. Caracteristicile mecanice treb u ie să corespundă valorilor tre c u te în tabelul II 1 . de ase­ m enea cu condiţia ca abaterile lim ită să se înscrie în valorile din t a ­ belul I I I . D is ta n ţa dintre barele transversale extrem e se m ăsoară pe barele de m argine ale panoului.C. respectiv rezistenţa la tra c ţiu n e l i m. P . 4) Probele mecanice (încercarea de tracţiune a sirmelor) şi calitatea nodurilor sudate (rezistenta la forfecare a nodului sudat) se verifică prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate.2 0 m la valoarea ipotenuzei de 2 . Se adm ite u n strat subţire de rugină cu condiţia ca după în lătu rare. 1 2 . D u p ă derulare plasa trebuie să ră m în ă d reap tă şi să se înscrie tn tr-u n dreptu ngh i perfect.). capetelor. Verificarea ca lită ţii plaselor sudate uzinate. Verificarea dimensiunilor se face cu ru leta p en tru lungime şi lăţime şi cu m icrom etru l p en tru diam etrele barelor.

depozitarea. de listă. III. Problemele de mecanizare care se pun sînt următoarele : forma­ rea şi compunerea lotului unitar de m a nip ula re. Epruveta de trac­ să se ţin ă seam a de num ăru l minim de bucăţi ţiune sudată în cruce.S.50 t de la celelalte uzine m etalurgice (în trep rin d erea «Lam inorul 1 1 Brăila. î n vederea manipulărilor. Transportul şi depozitarea oţeiurilor-beton a. Plasele tipizate (de uz general. norm alizate şi speciale tipizate) se com andă prin specificarea simbolului m e n ţio n a t în tabelele cu plase din catalogul uzinei (con­ form notării din acest paragraf) şi a num ă­ rului de bucăţi. de a se tipiza dispozitivele şi accesoriile de prindere. accesoriile şi mijloacele necesare..S . î n ultim ul tim p există o preocupare de a se mecaniza operaţiile de tra n s p o rt şi m anipulare. panouri de plase sudate şi plase sud ate în rulouri. Transport şi depozitare.00 t la oţelul-beton liv rat de în tre p rin d e rea Metalurgică Griviţa şi de 2.P . a c c ep tat de I.7. dispo­ zitivele. 1) Formarea şi compunerea lotului unitar de manipulare : Loturile unitare de. manipulare pentru oţelul-betan în bare sîn t de regulă de 1.La încercarea la trac ţiu n e a unei e p ru ­ vete se folosesc bacuri speciale. colaci. descărcarea din mijloa­ cele de transport de cale ferată la depozitele centrale şi încărcarea în mi jloacele auto . C om binatul Siderurgic H un ed oara. astfel ca un bac să tra g ă de b a ra transversală şi celălalt de bara longitudinală. loturile u n itare se grupează pînă la 4 u n ită ţi în funcţie de g re u ta te a u n itară a lotului şi de capaci­ tatea de ridicare a mijloacelor folosite. L oturile un itare se solidarizează 137 . —B uzău p en tru livrări (care variază de la 1 0 0 bucăţi sau 1 t la plasele sudate. 8 . La stabilirea n um ăru lui de b u că ţi trebuie Fig. manipulări în atelierele centrale ele prelucrare a armăturilor. Oţelurile p en tru beton a r m a t se livrează sub form ă de bare. în trep rin d e rea «Oţelul Roşu). Oţeluri în bare şi colaci.de listă" şi la 800 bucăţi sau 5 t la plasele s u d ate speciale).

situate. pe bpuri şi diame're. Se aducs mijlocul de descărcare în dreptul vagonului c. Operaţii de manipulare. în acest caz se fac prin răsucire 5legoţun : două de manevră.8. IH.la cîts 2. după care se elibereoză dispozitivul 5 Se preiau„din depozit. cu ajutorul dispo­ zitivului. transport şi depozitare in bare. se pnrrl simultan ctojă loturi de 25kNsau patru de 10kN Se ridică bturile unitare şi se aşează în depozit. h funcţie de necesităţile atelieruiu de prelucrare se_pot forma ioturi unita­ re adecvate.2muncitori Formaţia de lucru■ . în cantităţile şi diametrele indicate prin comandă.f Se agaţă dispozitivul de prindere în cîrligul macaralei Se agaţă cîrhgele dispozitivului de legâtunie de manevra ale loturibr unitare.5 m de la capefe. din 3$ 5 . pină la ilokri unita-e 6.6 m m cu bucle de agăţare şi trei de solidari­ zare din 1Q 5 -6 mm 7. oţel-betoa . Se aşază loturile unitare pe peridoc Fig.

de la uzină la depozit sau la punctele de desfacere. Operaţiile succesive s î n t : se opreşte vagonul portcontein er în raza macaralei p o r t a l . ţe a v ă v eche) lemn ro tu n d din foioase etc. 8. Ordinea operaţiilor este d a tă in figura I I I . Ordinea operaţiilor este d a tă în figura II 1. Loturile. P e n tru m anipulări se pot folosi m a ­ carale t u r n sau autocam ioane cu m acarale hidraulice. manipulare şi descărcare. D e regulă. Conteinerele fiind obiecte de in v e n ta r se folosesc continuu. pentru oţel-beton în colaci cuprind colaci a căror masă to ta lă nu depăşeşte circa 2. a u to m ac ara de 50 kN şi a u to tra c to r cu peridoc de 100 kN. La destinaţie se transb ord ează transcon teineru l-paletă pe semi­ rem orca specială cu care se efectuează tra n s p o rtu l ru tier pîn ă la depozi­ tele de rezervă ale atelierelor centrale. \ 4) Oţelul-beton in colaci transconleinerizat. î n incinta depozitelor se folosesc de asemenea m aca­ rale portal. în locul platform ei b eton ate se ad m it şi platform e am e n a ja te pe un teren uscat cu p a n tă de scurgere a apelor. 139 . 5) Mijloace dc transport. unitare de manipulare. P rin noţiunea de transconleinerizart se înţelege tra n sp o rtu l cu aju torul conteinerelor. I I I .cu cinci legături de oţel-beton 0 5 —6 mm. 6) Dispozitive de prindere. 3) Manipulările în incinta atelierelor centrale de prelucrare a armă­ turilor a oţelului-beton in colaci. D epozitarea de lungă d u rată se face pe platform e b e to n a te pe reazeme (de beton. 7) Depozitarea oţelului-beton în bare şi colaci. Oţelul-beton în bare şi colaci se poate depozita în depozite deschise. prin term en ul conteiner se înţelege u n recipient în care se depozitează m ărfuri. în stive simple sau suprapuse. Descărcarea se face de regulă cu o m aca ra de 50 kN.80 t. P e n tru operaţiile de descărcare—încărcare se folosesc m acarale t u r n cu c a p acitatea de ridicare mai m are de 50 kN. 10) cu sisteme de reglare şi echilibrare.9.un fel de platform ă pe care se aşază colacii form aţi în u n ită ţi (de. P e n tru m anevrare a loturilor u n ita re se utilizează dispozitivele de prindere (fig. 2) Descărcarea din vagoane in depozite centrale şi încărcarea în mijloace auto. în cazul oţelului-beton se preconizează utilizarea unei palete tra n sconteiner care este . circa 5 colaci).). dintre care trei legături de solidarizare la capete şi centru şi două legături de m anevră cu bucle de apucare din trei fire. se roteşte pe p a rte a de încărcare a transconteinerului j se preia lotul u n ita r din depozit şi se aşază în transconteiner.

tra n s c o n te in e riz a t. lotul unitar şi se aşează in depozitul de rezer­ vă pe tipuri şi diametre Se desprinde un ochet al ca­ blului am dispozitiv si se extrage manual din'lotul uni­ tar. dupa care se rd ic â cîrligul macaralei pentru un nou ciclu Se preiau pe rînd din depozi­ tul de rezervă.Se opreşte mijlocul de trans­ port in raza macaralei turn Se agaţă In cîrligul macaralei dispozitivul de prindere Se introduce cu ajutorul căngii cablul dispozitivului prin lotul unitar Se ridică. 2 muncitori. loturile unitare. E L 2 Â JkA A F ig . III. . Se trece cablul scurt prin cîte u n colac ş l se transpor­ tă pe virtej lâsindu-l să se aşeze orizontal cu ghicire manuală .9. colacii se pot’ ma mpula cu motostivuilorul Formaţia de lu c ru . O p e ra ţii d e m a n ip u la re . tr a n s p o r t şi d e p o z ita re o ţe l-b e to n în c o lac i. Se desprinde iin ochet al cablului din cîrligul maca­ ralei si se extrage cablul din colac cu ajutorul ma­ caralei In cazul ia care virtejurile nu mtra in raza de acţiunea macaralei. oa t punctele 2-5 si se asază lingă virtejuri ' Se dezmembrează lotul unitar prin tăierea benzilor de otel cu foarteca pentru tab j .

10. Colacii co nstitu iţi în loturi uni­ tare legate se pot stivui p rin suprapunere.. I I I .00 m.l 1). P e n tru depozitarea de lungă d u ra tă (1 an) stivele se protejează c o n tra intemperiilor p rin foi de carton asfaltat. 141 .Fig. P e înălţim e se separă barele în pachete prin inter­ mediul dulapilor sau bilelor (fig. Stive pentru bare de oţel-beton. b — pentru ridicare în poziţie verticală. colacii se stivuiesc d u p ă aceleaşi reguli. folii de m aterial plastic etc. iar reazemele se. S tivuirea provizorie pe platform e betonate se poate face şi fără reazeme. Stivele se separă prin b aterea de pari la circa 1.11. III. D isp o zitiv p e n tr u m a n ip u la r e a p la s e lo r s u d a te : a — pentru încărcări-descărcări şi ridicare în poziţie ozizontală . pun la distanţe mici p en tru ca barele prin încovoiere să nu atingă p ăm în tul.50 —2. Stivele vor fi e tich e ta te conform codificării materialelor. Stivuirea se face pe diam etre şi calităţi de oţel . care se fixează cu dulapi. I I I . scînduri vechi etc. dar reazemele trebuie să fie num ai din elemente plate (dulapi. c u lc a te Fig. rinzi de b eton etc.).

16) sau pe îm prejm uiri (fig. T ransportul plaselor se face cu mijloace au to sau în vagoane de cale ferată. III. O ţelul-beton poate să aibă un s t r a t subţire de rugină. 18). b. sau pe o cap ră cu rezemare dublă (fig. I I I .13 şi II 1. Plase sudate. III. II 1. 15). 17). 142 . Descărcarea şi depozitarea plaselor de pe mijlocul de t r a n s p o r t cu m aca rau a se va face cu grijă (fig. III. Plasele se m anipulează cu dispozitive de compensare din cabluri cu cirlige (v.12. Descărcarea în pachet a plaselor. Plasele se organizează din uzină în u n ităţi de în cărcătură (pachete) cu m asa de circa 2. I I I . Plasele se pot depozita in cazul spaţiilor restrînse. I I I . 14) .19).13).50 t prevăzute cu 4 la G legături (şufe) de care se a gaţă dispozitivele de manipulare. chiar ade­ rentă. în picioare prin rezem are de un perete puternic (fig. 12 şi 111. nu se adm ite aruncarea plaselor în depozit (fig. Fig.Oţelul p ă s tr a t mai m u lt tim p poate fi p ro te ja t provizoriu cu p ra f de ciment. U n ităţile de în cărcătură se fac de regulă din acelaşi tip de plasă sau din plase diferite legate in p achete m ai mici. I I I . Nu se ad m ite ca rugina să reducă din secţiunea barelor. D epozitarea se face d upă aceleaşi reguli ca la barele de oţel (fig. fig. care se îndepărtează la punerea în operă prin ştergere. T ransport şi depozitare.

D e p o z ita re a p e o s in g u ră p a rto . I I I .F ig.16. D e p o z ita re a P laselor p e v e rtic a lă la p e re ţi. » Fig. D e p o z ita re a in ­ c o re c tă a p la s e lo r p e o ri­ z o n ta lă .15. IU . R id ic a re a p la s e lo r cu d isp o z itiv ÎN C ER C . co­ Fig: I I I .17. I I I . Fig.14. I I I . I I I .13. Fig. D e p o z ita re a r e c tă a p laselo r.

A.) din oţeluri cu c o n ţin u t ridicat de carbon (0.Fig.68—0. OŢELUR! PENTRU CONSTRUCŢIILE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. 2) Sirma amprentată de oţel pentru beton precomprimat (SBPA). Sîrmele si produsele din sîrm ă sîn t trefilate din otel-carbon si detensionate final (STAS 6482/1-80). 3) Toroane■din 7 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (TBP). III. Depozitarea pe capre. B.19. III.C. Ridicarea plaselor cu cabluri cu cîrlige. Tipurile de sîrm e şi produse din sîrm ă sînt : 1) Sîrmă de oţel pentru beton precomprimat (SPB).18. Tipuri de oţeluri pentru beton precomprimat P e n tru b eton p recom prim at sîn t necesare oţeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte. 1). III. Fig. Se folosesc oţeluri sub formă de sîrm e şi pro­ duse din sîrm e şi b are lam inate la cald de înaltă rezistenţă. Aceste produse sîn t fabricate la „Ind ustria Sîrm ei" Cîmpia Turzii (I.92)C slab aliate cu Mn şi Si. 4) Lite din 2 sau 3 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (LBP).S.T. 144 . cap. (v. Barele lam inate la cald p e n tru b eton p recom prim at sîn t denum ite pe scurt PG 90 (standard de ra m u r ă STR 531-83).

5 4. liţe.480 30.410 5.387 3. D upă rezistenţa la rupere sîrma pen tru beton precom prim at se fabrică în două c a te g o r i i : S B P I şi SBP II (tabelele 111. cap. Diametrul Aria secţiunii Masa categoria de rezistenţă. t r a t a t e term ic (tip Sigma).430 netede S B P . ferme.767 1.0 19. i 3.570 9.0 28.142 2.070 5.630 22. E lem entele cu arm ă­ tu r a p reîn tin să utilizează de regulă sîrm e şi produse din sîrm ă care se pot autoancora prin ade renţă (sîrm ă am p re n ta tă . 2. T abdul I I I . grinzi d e r u l a r e . oţel PC 90). S îrm a se livrează în 4. Sîrm a netedă SBP (STAS 6182/2-80).548 3. Cartea fierarului betonist — cd.210 variază de la 50 la 8 0 kg.746 8.15).190 6. ancoraje pentru fundaţii . marcarea 2.0 12. stîlpi pentru energia electrică. De exemplu S B P I-3 STAS 6182/2-80. toroane. 1.853 transportul şi depozitarea sîrmelor 3. elementele de planşeu .0 7. ziduri de sprijin etc. ambalarea. produse ex p erim en tal în ţa ra noastră.910 3.466 Livrarea. 1 145 . Sîrme de oţel şi produse din sîrmă petru beton precomprimat a. Masa m inim ă a unui colac 7. şpalieri de vie. 14.0 2. II) se injectează cu lap te de ciment. elemente pentru poduri . piloţi .0 38.7 10.14 şi 111.5 1. Sotarea se face. diam etrul nominal mm* kg/1000 m mm nominal şi n um ărul standardu lui. elemente pentru poduri asamblate prin postinlindere .870 colaci bine legaţi în 4 locuri cu sîrm ă 15. dar se pot folosi şi alte tip u ri de a r m ă t u r i . d upă precom prim are (v. grinzi. Elem entele de m are serie care se realizează prin precomprimare s î n t : elementele de suprafaţă . D im ensiunile sirm elo r.î n viitor se vor utiliza şi oţeluri lam in ate la cald de secţiune ovală cu nervuri. indicînd succe­ a riile şi masa siv denum irea p re sc u rta tă a sîrmei.270 moale. Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton precomprimat Elem entele din beton precom prim at po t fi cu a r m ă tu ră p re în tin să care se autoancorează şi cu a r m ă tu ra postîntinsă. La elementele postîntinse se utilizează de regulă sîrm e netede tip SBP. rezervoare.

imn. re­ zistenţa la rupere Il„.0 1.0 SBP II Observaţii: 1) P en tru slrmele cu diam etrul nom inal interm ediar celor din taliei.5 2. D iam etrul 450 m m 1 000 mm 1 500 mm 1 800 m m interior p en tru p en tru p en tru p en tru minim sîrmele sîrmele sîrmele sîrmele al cu cu cu cu colacului este diam etrul de diam etrul de diam etrul de d iam etrul de de : 1.5 3. Numărul Raza minim dc îndoire de indoiri mm 0 6 6 6 1 4 4 4 4 6 6 6 6 5. 3) Slrmele SBP I şi SBP 11 au m odulul de elasticitate cu valoarea convenţională de 2.imi Ia Rezistenţa la rupere R w de curgere tehnică R /M l.0 x 10" k gf/cm !). 15. 4) D iferenţa dintre valorile rezistenţei la rupere d eterm inată la cele două capete ale aceluiaşi colac poate fi de cel m u lt : 1 0 0 -N/mm* (10 kgf/mm *) la categoria SBP 1. 2 110 2 010 1 910 1 860 1 770 1 720 1 670 1 620 1 570 1 910 1 860 1 770 1 670 (215) (205) (195) (190) (180) (175) (170) (165) (160) (195) (190) (180) (170) 1 790 1 720 1 620 1 570 1 500 1 450 1 420 1 370 1 320 1 620 1 570 1 500 1 420 (182) (175) (165) (130) (153) (148) (145) (140) (135) (165) (160) (153) (145) Alungirea la rupere . 150 N/mm* (15 kgf/mm *) la categoria SBP II.7 4.0 5.„ai precum şi rezistenţa la rupere d upă Îndoire la 90° pe dorn de 10 d. caracteristicile m ecanice vor fi corespunzătoare diam etrului nom inal im ediat superior.„>.5 7. 2) Slrmele cu caracteristici mai ridicate decit cele prevăzute in stan d ard se vor fabrica şi garanta num ai pe bază de Înţelegere Intre pro d u căto r şi beneficiar.0 1.5 2.5 10.0 2.4 h h i.5 3. 5 mm .Tabelul I I I .5 1.0 6.5 1.5—3 mm 4 mm .0 1. 5) In STAS 6482/2-80 este d ată şi lim ita dc elasticitate convenţională /<.5 2.0 x 10: N/cm* (2. min.0 1.o 10.j.5 1.0 1.0 5.0 îo.0 1. 146 . ? N /mm* N/mm* (kgf/mm*) (kgf/mm1) min. .0 5.0 2.0 20.0 7.0 2.0 7.0 2.5 1. 6 —7 mm.0 2.0 SBP I 1.0 3.0 7. Caraclcristicile mecanice ale sirmelor SBP 1 şi SUI’ II încercarea la Îndoire alternată STAS 1177-71 încercarea la tracţiune (STAS 0605-83) Categoria sirmei Diametrul nominal < 1 1 1 1 1 1 1 l.0 5. prev ăzu t in tab el.0 15.0 2.

care au a p a ra tu ră de m ăsurare a deformaţiilor şi experienţă de încercare. Verificarea calităţii sirmelor S B P . 17). tran sversal peste firele colacului. S în t două tipuri de am prente : amprente Tabelul III.La cerere colacii p o t fi şi am balaţi. 1 5 6 Masa kK/100 ifi Minimă 15. T ra n sp o rtu l se face în vehicule acoperite.0 4 0. Verificarea Ia derulare a sirmelor S B P se face p en tru cele cu dia­ m etru l de 5 la 7 m m. la care după derulare săgeata arcului fo rm a t pe o lungime de 5 m nu ţrebuie să depăşească 40 cm. mm Tip T.815 29.098 21. precum şi la îndoire alternată. iar m ăsu rarea săgeţii. Alungirea la rupere A 100 in afara stricţiunii (gîtuirii) se m ăsoară pe ep ruvete speciale cu o bază iniţială de 100 m m a v în d rizuri din 10 111 10 m m . rezistentă la intemperii.079 31. Sirmele SBP II se m archează cu o dungă lată de 50 m m de vopsea albă. continuă.2% cu precizia de 0. Notarea se face în m od similar cu sîrm a netedă. b. 147 . iar depozitarea colacilor.20 ± 0 .027 23.764 Maximă 16.16 şi III.22 ± 0 . D im ensiuni Ir sirm elor şi ale p ro filu lu i pentru tip u rile de am prente I 2 şi I' (am prente dispuse pe două rinduri) Diametrul nominal < t mm 5 6 7 Adlncimea amprentei h mm 0.IC). verificarea c u re n tă a limitei de curgere. Am prentele se deosebesc după formă şi dispunerea perim etrală (tabelele 111. D e te rm inarea limitei de curgere convenţionale se face conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83 pen tru o alungire neproporţională de 0.0 4 0.01% .502 Observaţie : Sirmele an ip ren tate cu diam etre interm ediare celor p revăzute in tabel se pot realiza cu acordul producătorului. D erularea se face pe o su p ra fa ţă plană. m ăsurarea se face de la a treia rizură de la secţiunea de rupere. această limită se determ ină num ai de laboratoarele specializate. 3 -4 3 -4 4 —5 Tip ]>. în spaţii acoperite sau încăperi şi nu direct pe păm înt. Sîrma este de d ou ă calităţi : SBPA I şi SBPA II. circulară.0 4 Pasul P mm 8 -1 0 1 0 -1 2 1 2 -1 4 Distant» dintre amprente o. a modulului de elasticitate. SBPA 1-3 P 2 — STAS 6482/7-80 indicindu-se in plus tipul am prentei. Sîrm a am p ren tată (STAS 6482/3-80).18 ± 0 . Sîrma a m p re n ta tă de­ num ită pe scurt SBPA este o sîrm ă similară cu cea netedă SBP dar care are în plus im p rim at un profil prin presare (stanţare) la rece. a alungirii la rupere în afara gîtuirii. cu metrul. De exemplu. Verificarea se face 111 aceleaşi condiţii ca la oţelurile-beton lam inate la cald cu unele diferenţe speci­ fice şi a n u m e : verificarea săgeţii la derularea colacului.

21..1 0 8 Observaţie. cu muchii perpendiculare pe axa secţiunii dispuse pe două fele ale sîrmei.1 5 ± 0 . ----------e-----------* I / if ' > ! i .14.1 7 ± 0 . S T A S 6482/3-80 : a — param etrii amprentei .. I I I . III. 148 .. 21). tip P 2 (fig. tip l^sau pe 3 feţe. I I I . Amprente cu muchii înclinate. j a F ie . tip I 3 (fig.20. D im ensiunile sirm elo r şi a le p ro filu lu i pentru tipul de am prente I.Tabelul I I 1. 20) şi amprente cu muchii înclinate la 45° faţă de axa secţi­ unii cu amprentele dispuse pe două feţe.1 3 ± 0 . 0 3 0 . b — vedere.I ---------------: H ) ( p \\ ✓ . Masa este conform tab elu lu i I I I . 0 3 0 ..17. 0 3 C 8 . I I I . (am prente dispuse pe trei riu iiu ri) D ia m e tr u l n o m in a l (t mm A d ln c im e a a m p re n te i h mm Pasul P nun D is ta n ţa d in tr e a m p re n te a mm 2 -3 3 -4 5 0 7 0 . Fig. A m p re n te cu m u c h ii d re p te ..

1 940 (198) 1 890 (193) 1 840 (188) 1 800 (183) 1 750 (178) 1 750 (127) încercarea la îndoire alternata Alungirea Numă­ Raza reiat ivft rul de la rupere de îndoire -. tran s­ port. în s ta n d a r d s în t tre c u te şi valorile pierderilor de ten ­ siuni.1 12.0 7 0 4 .R e s tu l condiţiilor de verificare a calităţii (livrare.0 .693 Maxi­ mă 0.5 20 încercarea la relaxare Relaxarea la 1 000 h pentru o tensiune iniţiala de 0.5 1. depozitare) s în t aceleaşi ca la sirm a netedă. Toroane (STAS 6482/4-80.388 0.739 7 0 3 . 18).5 1. C aracteristicile mecanice ale sîim e lc r SUPA I şi SUPA II Încercarea la tracţiune (STAS 6605-83) Rezistenţa la rupere Rm 1 N /mm* (kgf/mm2) min.5 3 3 3 2 2 2 15 17 20 13 17. c. L a aceste sîrme.2 49.0 M odulul de elasticitate al unui to ro n este : E = 2. C aracteristicile mecanice ale loroanelor Simbolul toronului Diametrul nominal Secţiunea nominală D mm* mm 9. trefilată. 88 290 (9 000) 147 150 (15 000) x Forţa dc curgere convenţională N (kgf) min.19. care după cablare este supusă unei operaţii de în d rep tare şi detensionare. Toroanele se execută prin cablare (toronare) din sîrm ă din oţel-carbon de înaltă rezistenţă. Tabelul 111.7 R o min. prin relaxare.93 88. în special prin n um ărul de îndoiri mai redus (tabelul I I I . 75 540 (7 700) 122 630 (12 500) Ma sa kg m Mini­ mă 0.0 2. Tabelul I I I .55 Forţa dc rupere N (kgf) min.0 1. Diame­ trul Categoria nomi­ nal sirmei d 1 1 1 1 1 1 SBPA I 5 6 7 5 6 7 t 1 670 (170) 1 620 (165) } 1 570 (160) 1 520 (155) 1 470 (150) 1 470 (150) . Î S . : 10* kgf/cm*).4J0 0 mm îndoiri 0/ /o 2. am balare. Caracteristicile m ecanice ale sîrmei a m p re n ta te diferă de cele ale sirmei netede.0 x 10’ N /cm 2 (2. Limita de curgere con­ venţională N /mm* (kgf/mm*) min. 19). tabelul III. 3.5 SBP A II 0.0 >: 10* kgf/cm*). 140 .0 10’ N/cm* (2.0 2.Q M odulul de elasticitate inform ativ este E = 2.423 0.

Toroane 7 0 d. Ca m aterial se foloseşte sîrm a netedă nedetensionată (deci fără t r a t a m e n t f i n a l . Life din două sau trei simit' (STAS 6482/4-80). 150 . m arc ate vizibil. precum şi nu­ m ărul standardului. du p ă în d e p ă rta re a a 2 m de la ambele capete). sîn t notate pe scurt L B P (liţe pen tru b eton precom prim at). De exemplu T B P 7 0 3 — STAS 6482/4-80. Toroanele se livrează pe ta m b u ri a v în d diam etrul de înfăşurare de 900 mm.5 —5%. care după înfuniere sîn t supuse unui proces term ic de îm b u n ă tă ţire (detensionare) .22. Se ad m it şi toroane de 100 kg. Toronul nu trebuie să aibă zgîrleturi sau turtiri. Sensul Fig. în to ron nu se adm it sîrme rupte. F orm a geom etrică este a r ă ta tă în figura II 1. Liţele sînt îm ­ pletituri de două sau trei sîrme de oţel de acelaşi diam etru. Pe acelaşi ta m b u r se pot înfăşură mai m u lte bucăţi de to ro n din acelaşi diam etru şi aceeaşi şarjă.Toroanele sînt alcătuite din 7 sîrm e (6 sîrme periferice înfăşurate strîns în formă elicoidală în jurul unei sîrm e centrale) şi sîn t destinate arm ării elementelor de con­ strucţii şi construcţiilor din b eton precom­ prim at. d. Masa unui to ron este de m inim um 600 kg. Caracteris­ ticile mecanice ale liţelor sînt date în tabelul I I I . Pasul de înfăşurare a sîrmelor periferice este de 12 ori diam etrul toronului. Notarea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată a toronului (num ărul şi diam etrul sirmelor care alcătuiesc toronul). Toroanele trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de derulare ca şi sirmele pentr. în n ă d rea sirmelor s? face prin sudare cap la cap la uzină. crăpate.22. căci acestea sînt pu ncte slabe unde se rup toroanele.i beton precom prim at. încercarea la trac ţiu n e se face pe to ro n u l întreg (STAS 2172-74 pe o probă care a fost lu ată din toron. p u ţin d da naştere la accidente. sirmele nu po t fi su d ate în to ron decît din 200 în 200 m. III. 20. STAS 6482/2-80). Toţi colacii de sîrm ă şi ta m b u rii se marchează. Sîrm a centrală are diam etrul d c mai mic cu 2. Rezis­ te n ţa la rupere a sîrmelor sudate trebuie să fie cel p u ţin 50% din rezis­ te n ţa sîrmei nesu dite. de înfăşurare este în general spre dreap ta (STAS 1710-75). F ierarul betonist tre ­ buie să verifice unde a p a r suduri în toron. P e n tru a nu scădea rezistenţa toronului. ruginite sau încrucişate.

proiectare şi execuţie silit p revăzute cote precise.0 0 5 .2 % N (kgf) m in.5 2 .3 3 4 .80 2 8 . MATERIALE AUXILIARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI P unere a în operă a arm ă tu rilor necesită poziţionarea lor corectă in cofraje.0 2 . P e n tru poziţionarea şi fixarea arm ăturilor. diam etrul nominal şi num ărul stan dardulu i.0 2 .0 3 . in normele de. m aterial plastic sau alte materiale.7 1. care asigură poziţia arm ăturii la cotele prevăzute în proiect în tim pul betonării prin fixarea distanţei dintre cofraj şi a rm ă tu ră.STAS (>482/4-80.ltl’ D iam etru l n om inal al sirm elor com p o n en te mm F o rţa tle ru p ere a Ut ei /■ 'w »i n N (kgf) m in.0 3 . oţel. T ipul lilci M asa m edie k g /l 000 m LBP LBP LBP LBP LBP LBP LBP 2 2 3 3 3 3 3 X 1.5 2 . respectarea toleranţelor.5 7 Noi ar ea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată. îm binarea şi înnădirea acestora atit pentru arm ăturile betonului arm a t. 1 . din beton. 3 .5 3 . n um ăru de sîrme. P e n tr u a r m ă tu ra pretensionată trebuie să se asigure şi ancorajele de blocare. Caracteristicile mecanice ale sirmelor l.0 1.0 1. d istan ţă care se num eşte acoperirea eu beton.5 X X X X 2 .60 18.5 3 .7 0 8 . De regulă poziţionarea se asigură prin distanţieri. F o rţa «le curgere convenţională F 0. cît şi pen tru a rm ă tu rile nepretensionate din elementele de beton precom prim at.7 6 11 10 17 20 30 52 800 70 0 100 90 0 40 0 700 900 (7 0 0 ) (1 2 0 0 ) (1 0 3 0 ) (1 8 3 0 ) (2 700) (3 750) (5 400) 5 9 8 14 21 30 44 680 800 820 890 950 870 100 (5 8 0 ) (1 0 0 0 ) (900) (1 520) (2 2 4 0 ) (3 150) (4 500) 3 . De exemplu : L B P 3 x 2 . C. 151 .3 6 1 0.20. Distanţieri (suporţi) Prin distanţieri (suporţi) se înţeleg to a te mijloacele folosite.5 2 .Tabelul 111.

dispozitivele de fixare trebuie să suporte : greutatea arm ăturii. a. ca urm are. D istanţierii (suportii) se po t îm p ărţi după cîtev a criterii : m aterialul din care sînt alcătuiţi. Suporţi m etalici. folosind «i ca piese de distan ţare între plase sau carcase paralele . b. funcţia pe care o îndeplinesc. Acoperirea prea mică aduce peri­ colul coroziunii şi p o ate an tre n a o dim inuare a aderenţei arm ă tu rii în b eton şi în consecinţă se prejudiciază d u ra b ilitatea şi securitatea con­ strucţiei. O fixare su m ară şi im provizată p oate să fie cauza deplasării a rm ă­ tu rii în m om entul betonării. impreciziunile p u t î n d avea consecinţe mai grave. cit şi p en tru a asigura rezistenţa elem entului de beton. apro x im a tiv de lăţim ea grinzii. D in punctul de vedere al formei şi modului de fixare se disting : cale sau blocuri de formă geom etrică simplă pe care se aşază a rm ă tu ra . distanţieri de tip circular care înconjoară barele şi asigură aceeaşi acoperire de beton in to a t e direcţiile perpendiculare pe ax a barei. In cazul elem entelor orizontale. suporţi din azbociment. în special la elementele de grosime mică. care p o t fi realizaţi din bucăţi scurte de vergea din oţelb eto n (deşeuri) t ă ia te p en tru plăci la lungimi de circa 5 —8 cm. barelor şi cablurilor are o im p o rta n ţă şi mai mare. 2) Călăreţi. care duce la o acoperire insuficientă sau prea mare.23) sau călăreţi prefabricaţi. proiectele nu p re văd mijloacele de fixare a arm ăturii . form a l»r. Se disting 3 t i p u r i : 1) Purici. acestea s în t foarte diverse. care folosesc la fixarea plaselor superioare . suporţi t i p călăreţi pe care se plasează barele sau nodurile plaselor. Acoperirea prea m are poate duce la m icşorarea b ra ţu lu i de pîrghie interior ceea ce reduce c a p acitatea p o rta n tă a elementului. suporţii pot fi p en tru placi. suporţi din m aterial plastic .Acoperirea cu b eto n foloseşte a t î t p en tru protecţia arm ăturii contra coroziunii. tipul de elem ent în care s în t folosiţi etc. în general. 152 . suporţi din m o rta r de c i m e n t . greutatea muncitorilor care circulă pe reţeaua armăturii. iar pen tru grinzi. II 1. eforturile u n ita re din b eton şi a r m ă t u r ă a v în d valori m u lt mai ridicate. greutatea rezultată la punerea în operă a b etonului. grinzi şi stîlpi. D in punctul de vedere al elementului . D in punctul de vedere al materialului se disting : suporţi metalici (d enu m iţi şi purici) . modul de fixare. pot fi călăreţi simpli confecţionaţi pe şantier (fig. Clasificarea distanţierilor (suporţilor). î n lucrările din beton p recom prim at punerea la poziţia din proiect a firelor. suporţi continui care sînt destin aţi să asigure pe fundul cofrajului sau p en tru plasele superioare o poziţionare egală a arm ă tu rilo r paralele.

2 — etrier . se p o ate alege form a semisferică sau cilindrică (fig. la fel ca şi călăreţii prefabricaţi.23. folosesc la fixarea plaselor superioare.Puncte de sudură V/ Cu/v se sprijină armatura de/a y a ~ p a rte a s u p e rio a ră a p /a c u Fig. 153 . Se folosesc blocheţi de m o rta r confecţionaţi adesea pe şantier.24. 3 — purice. Călăreţi şi suporţi m etalici continui. 24) care. 111. III. I I I . D ezavantajul acestor sup orţi este acela că ră m în aparenţi şi adesea pot absorbi uleiurile de decofrare. 3) Suporţi continui (fig. Suporţii po t avea două fire din oţel moale recopt sau galvan izat pentru fixarea de a r m ă tu ră . P e n tru a se reduce s u p ra faţa de co n tac t cu cofrajul. Călăreţi sim pli şi distanţieri confecţionaţi pe şantier din oţel-beton : 1 —fier e le distanţare . I I I . fiind produşi de u n ită ţi speciali­ zate. 25). T e n d in ţa este de a se pre­ fabrica în serie aceşti suporţi pe maşini simple. c. Suporţi clin m o rta r de cim ent şi azbociment. Fig. Form ele suporţiior continui şi a!e călăreţilor m etalici pot fi foarte diferite.

111. Suporţi diferiţi din ma . T ip u ri d e b lo c h e ţi d in m o r ta r d e c im e n t şi a z b o c im e n t.25.Fig. Fig. 111.20.

26): 1) Suporţi tip călăreţ pe care se prind barele. f. III. Fiecare tip de suport are anum ite caracteristici tehnice şi economice (rezistenţă la încărcări locale. Aceşti supo rţi s în t in general mai p u ţin robu şti decît s ii porţii tip călăreţ şi se pot des­ face prin presare laterală. d. I I I . S înt indicaţi p e n tru arm ă tu ri verticale. I I I . î n general aceste tip u ri de suporţi pot prelua g re u tă ţi m ai mari. 155 . sau chiar blo­ cheţi înalţi din m o rtar de ciment. e. Suporţi tip rondelă din material plastic. Suporţi din m aterial plastic. 3) Suporţi tip rondelă (fig. tehnice şi modul de punere în operă. 2) Suporţi tip scaun pe care barele stau simplu rezem at şi pot fi folosiţi şi p en tru bare încrucişate. Suporţi pentru armătura superioară. suporţi continui metalici. 27). Alegerea tip urilo r de sup o rţi revine de regală ex e cutantului care trebuie să se ghideze după considerente economice. care sint fixaţi de a r m ă tu ră p rin presiunea axială ex e rcitată de rondelă de plastic. caracteristici tehnice care se modifică Fig.S uporţii din azbocim ent po t fi utilizaţi cu eficacitate similară.27. Condiţii de alecjere a tipurilor de suporţi. Se disting 3 tip u ri (fig. P re ţu l ridicat al distanţierilor din m aterial plastic este 1111 elem ent care frînează extinderea utilizării lor pe to a te şantierele. Suport ii din oţel pot fi p revăzuţi iu capace din m aterial plastic. Aceştia sînt de obicei din a r m ă t u r ă îndoită (călăreţi). Au a v a n ta ju l că prezintă o porţiune redusă de contact cu cofrajul. deform abilitate.

0 0 5 . d ar lucrabilitatea ei este foarte bună. Ca m ateriale se folosesc : sîrm a de legat p e n tru realizarea plaselor şi carcaselor sudate. electrozi de sudare şi ancoraje etc.5 0 -3 . in general nemetalice.2 5 2 .0 0 sudurii.la tr a t a m e n te term ice ale betonului sau pe tim p friguros. atunci cîn d această legătură nu se realizează prin sudare. S îrm a este uşor de îndoit. Legătura între barele de a r m ă t u r ă ale b eto ­ nului arm a t. rezistenţa la foc. aspectul de sup ra faţă al betonului.0 0 40 m m 156 . S îrm a se obţine din sîrm ă obişnuită care a fost trefila tă la uzină de cîtev a ori şi apoi încălzită (recoaptă) în tr-u n cuptor. ad erenţa cu betonul. 111111 D ia m e tr u l b a r e i s u d a te </. adică m aterialul care 3 .0 0 — 5 .5 0 -3 . depozitare. legarea făcîndu-se m an u al cu un cleşte. m anipulare.21. ancorări ale armăturilor pentru beton precomprimat. R e z isten ţa sîrmei este slabă. p reţ de vînzare).2 5 3 . Electrozii utilizaţi p e n tru sudarea m anuală cu arcul electric s în t î n v e l i ţi . Materiale de înnădire La îm binarea a rm ă tu rilo r p en tru betonul a r m a t se folosesc urm ă­ toarele procedee: înnădiri prin ancorarea (aderenta) armăturilor în beton . unele peste altele. In acest scop se foloseşte sîrma moale neagră (recoaptă). Sîrmă de legat. în­ nădiri pentru realizarea plaselor şi carcaselor (legate şi s u d a te ). A legerea d iam etrului elec­ tro z ilo r in funcţie de diam etrul b arelor şi electrică m anuală.5 0 25 — 28 m m se depune p e n tru formarea 4 . coroziunea arm ăturii. 21) folosesc la form area arcului D ia m e tr u l e le c tro d u lu i. poziţia de sudare Electrozii (tabelul I I I .2 5 25 ru m adaos. electric de sudare şi constituie V e r tic a l mm O r iz o n ta l în acelaşi tim p şi m aterialul de 2 . t 2. care au o compoziţie ce a ju tă la sudarea Tabelul 111. Electrozi de sudură. armăturile fiin d petrecute. a. cu d iam etru l de 1 mm. înnădiri prin sudare . b.0 0 32 — 36 m m 4 . se face cu sîrm ă de legat. ag regate şi tehnologii specifice.2 5 -4 . P e n tru legarea co­ frajelor se foloseşte aceeaşi sîrm ă de 2 mm. 5 . ei sînt alcătuiţi din vergele metalice acoperite cu o m asă mai m u lt sau mai p u ţin groasă de m ateriale. P e n tru realizarea acestor tip uri de îm binări se folosesc m ateriale. (STAS 889-80). ra p id ita te a de punerea în operă.

procedeul de sudare.L a un a din e x tre m ităţi electrodul este dezvelit pe o d is ta n ţă de 25 m m . Tipul de electrozi ales treb u ie să asigure. La electrozii cu grosimi mici. S udarea se face în co nform itate cu prevederile din „Instrucţiun ile tehnice p en tru executarea prin sudare electrică a îm binărilor .2— 81. se folosesc electrozi bazici. prinderea în cleştele portelectrod se poate face pe o p orţiune dezvelită plasată la mijlocul electrodului. . Tipurile de electrozi recom andaţi. p e n tru oţeluri superioare (PG 52. precum şi pen tru procedeele de sudare în co­ chilie. î n principiu. poziţia de sudare. rezisten ţa înnădirii sudate. la ex tre m ita te a opusă celei de prindere. cel p u ţin egală cu a barelor sudate. după sudarea cu procedeul prescris. dar au şi denumiri comerciale în funcţie de uzina furnizoare. în funcţie de calitatea arm ăturilor. Electrozii s în t n otaţi conform STAS 1125/1. am orsarea şi s ta b ilita te a arcului şi dirijează deplasarea arcului. este de asemenea dezvelită.şi înnădirilor la arm ăturile din o ţel-b e to n “ G 28-83. PG 60) sau pen tru suduri la poziţii dificile. p en tru a fi prins în cleştele portelectrod. su p ra fa ţa fro n ta lă a elec­ trodului. s în t date în instrucţiunile C 28-83. tabelul 2. învelişul electrodului protejează m etalul to p it de arcul electric. P e n tru a asigura am orsarea ra p id ă a arcului.şi asigură contin u ita tea s tra tu lu i de sudură. for­ mează o zgură de protecţie a m etalului to p it care se poate î n d e p ă r ta .

cu oţeluri sub form ă de vergele netede. Betoanele se pot clasifica din mai m u lte p uncte de vedere. plase su d ate. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT în condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sînt che­ m a ţi să execute şi lucrări de betonare. Tipuri de betoane (clase şi mărci) a. betonul a r m a t poate fi t u r ­ nat monolit. Betonul .simplu se obţine din am estecarea agregatelor : pietriş sau p ia tr ă s p a rtă şi nisip cu ciment şi apă. betoanele se clasifică în betoane cu agreg ate grele sau naturale. sau a laptelui de cim ent (un am estec de cim ent cu apă). D in pu nctul de vedere al execuţiei. artificiale 158 . d enu m it beton precom prim at. P ia tra de ciment se obţine din în tărirea pastei de ciment. form ind betonul proaspăt . care preiau eforturile de întindere. 1. profilate. iar pen tru execuţia corectă a arm ă tu rilo r trebuie de asemenea să aibă noţiuni precise despre exe­ c u ţia betoanelor. Astfel : 1) D upă natura agregatelor. cu agregate minerale uşoare. prefabricat sau cu eforturi iniţiale de com presiune tran s­ mise prin arm ă tu ri. ca re se în tăreşte în timp. denum ită beton întărit. după t u r n a r e în diferite forme şi după în tărirea cim entului se formează o p ia tră artificială. Clasificarea betoanelor.Capitolul IV BETONUL Ş! TEHNOLOGIILE DE PREPARARE Şl DE PUNERE ÎN OPERĂ A. Betonul armat este realizat din com binarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi num ai 1/10 din cele de compresiune).

al rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (G. betoanele p o t fi betoane simple. betonul proaspăt se cla­ sifică în b eton vîrtos. 1. Clasele şi m ărcile betoanelor. Marca este sim bolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în k g f/cm 2). fa ţă de 5 —7% la cele compacte. 159 . s în t betoane compacte. al impermeabilităţii (P 2—P 16). 3) După procedeul de punere in operă. b. Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată în tabelul I V . cu sau fără arm ă tu ri. betoan e co m p actate prin vibrare. injectate. corespunzătoare unui coeficient de v aria ţie C„ = 15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. 4) După procedeul de compactare folosit. m acroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75% . sînt betoane necompactate. 140-85 şi STAS 10107/0-76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă“ în loc de „m arcă“. 140-85 (anexa 1. betoanele pol fi t u r n a t e obiş­ nuit. 6) Din punctul de vedere al compactării.(granulii. betoane vibro vacuum ate. betoan e autoclavizate. sînt betoan e în tărite în condiţii nor­ male. 7 — 10% la semicom pacte şi 2 0 —40% la cele macroporoase. 2) D upă modul de armare. betoanele. betoane aburite. betoane arm a te cu a rm ă tu ri obişnuite (flexibile). 7) Din punctul de vedere al consistenţei. 5) D upă procedeul de întărire.-)0. betoane arm ate cu profile lam inate. rumeguş). G150) conform norm ativului C. 8) Din punctul ele vedere al densităţii aparente. deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice natu rale sau artificiale (talaş. se clasifică în betoane foarte grele (2 500 k g / m 3). foarte uşoare (sub 1 000 k g /m 3). Clasa este sim bolizată cu B c (beton clasă) u rm a tă de valoarea rezistenţei caracteristice ex p rim a tă în N / m m 2 (valoarea m inim ă statis­ tică sub a cărei valoare se pot întîlni cel m ult 5% din rezultate). semicompaete. to re r e ta te sau t u r n a t e sub apă. beton plastic şi b eton fluid. G100.2). uşoare (1 000 — 1 700 k g /m 3 ). zguri metalurgice. 9) Betoanele se mai clasifică din p u n ctu l de vedere al lucrabilităţii (L0—Lj) cu ta sa re 1 —9 cm. beto ane v ac u u m a te. betoane precom prim ate. în norm ativul C. semigrele (1 7 0 0 —2 200 k g / m 3 ). pom pate. betoane centrifugate. betoane presate şi betoane vibrOpresate. betoane grele (2 200 —2 500 k g /m 3 ). betoane co m p ac tate m anual.

. 1. 4 0 B c 45 O o B B B B B B B 350 400 450 500 600 670 800 1 5 . î n p rep ararea betonului cea mai m are im p o rta n ţă o au cimenturile. 1 0 .0 Bc . prelev ate la locul de descărcare din mijlocul de t r a n s p o r t . u n b eto n de m arca B 100 (Bc 7.5 B c 60 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275-80 de regulă pe cuburi de 20 x 20 X 20 cm sau 10 x 10 X 10 cm.5) v a treb u i să aibă la încercarea de compresiune o forţă m ai m are d e c ît: F = A (cm 2) X 1 000 N /c m 2 = 20 x 20 x 1 000 = 400 000 N = = 400 kN . a.5 Bc B. Lianţii. plastifianţi.0 B r 2 0 .0 B c 2 2 . Elementele componente ale betoanelor (lianţi. ipsosul şi varul) sau mieşti (amestec de ciment. adaosuri. Cimenturile.0 B B B B B B B 50 75 100 150 200 250 300 B c 25 B c 30 B c 35 B. 5 . P rin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor p en tru form area betonului. apă) în com ponenţa betonului in tră două categorii de m a t e r i a l e : ci­ m en tu l şi a p a între care se produc o serie de reacţii chimice în tim p u l prizei şi întăririi b eto nu lui şi agregatele care nu partic ip ă la reacţii fiind elemente inerte. b.5 B . agregate. E chiv alen ţa dintre clasele şi m ărcile betoanelor Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i B c 3 . Aceştia p o t fi de natură organică (bitum urile p en tru betoane asfaltice p en tru drum uri) şi de natură mine­ rală (cimentul.T a b e l u l I V . ipsosuri şi polimeri). Acestea se obţin prin clincherizarea unui am estec de calcar şi argilă în proporţii d e term in a te de ca lita te a cim entului 160 . 2 . 7 . astfel. Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi..

prin degajarea de căldură. Fenom enele de priză şi în tărire d ato ­ rite fenomenelor chimice s în t însoţite de degajare de căldură. prin v a ria ţia volumului. Cimenturi ou adaosuri) . P 45. Materiile prime sint. produce fenomenul de în tărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel tran sform îndu -se t r e p t a t în piatră de cim ent (cîteva săptăraîni). fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. var. concasate şi încălzite pînă la te m p e r a tu ra de 1 4 0 0 . Ciment Portland) . în diferite proporţii. . Cimentul astfel o bţin ut. în perioada de în tărire betonul treb u ie să fie p e rm a n e n t um ed pentru a se asigura apa necesară h idratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. aici se. zgură. Priza cimentului. Marca cim entului este simbolizată cu litere ce indică în general compo­ ziţia. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . care începe să se întărească în tim p. fenomenele chimice şi fizice continuă la nivelul granulei de ciment. Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se. învelite de un s t r a t impermeabil num it g e l. Cimenturile s în t cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu dega­ jare de căldură m are (pentru betonare pe tim p friguros) sau cu degajare mai mică de căldură). Sorturile de cim ent. 1' 450C C în tr-u n cuptor rotativ. Principalele sortimente standardizate s î n t : — F 25 . Lianţi hidraulici. clincherul. M 30 şi P a 35 (STAS 1500-78. confecţionate din mor­ tare plastice şi încercate d upă 28 zile. Producerea cim enturilor este stan d ard iz ată. . priză şi timpul de întă­ rire. Ca urm are a unor procese chimice şi fizice se obţine u n produs dur. o b ţin u tă pe prism e de 4 x 4 x 16 cm. rezistenţa cim entului este proporţională cu fineţea de măcinare. devenind rigidă. 1 161 .la care se adaug ă com ponente silicioase. Cim entul în co ntact cu apa suferă o serie de tran s­ formări fizice şi chimice form indu-se o p a s tă de ciment. fără adaosuri. cenuşă de furnal etc. cu u n a n u m it grad de viscozitate. Lianţi hidraulici.. c. P 50 şi P 55 (STAS 388-80. se obţin to t a tîte a ca lităţi de ciment. această rigiditate m archează fenomenul de priză. aluminoase sau feruginoase. întăresc în apă şi aer) ca tras. întărirea betonului. D u p ă fenomenul de priză. u rm a tă de cifre care reprezintă reziste n ţa cim entului la compresiune. Cimenturile sînt caracterizate prin timpul de. se nu­ meşte ciment portland. Fineţea de măcinare a cim enturilor se caracterizează prin s u p ra faţa granulelor de cim ent pe g ra m . în N /m m 2. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cim entul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întîrziere (începerea prizei este astfel dirijată). — P 40.

î n STAS 1667-76 se prescriu condiţiile tehnice p e n tru agregate natu­ rale grele. I m p o rta n te s în t agregatele naturale. care provin din dezagregarea n atu ra lă a rocilor sub acţiunea în­ g heţu lui şi dezgheţului re p e ta t şi acţiunilor mecanice produse de a p a rîurilor. cu în tărire rapidă.3). La confecţionarea betoanelor se pot folosi ag re g a te m inerale n aturale sau artificiale şi agregate organice (de n a tu ră vegetală). Ultimele două tipuri de agregate sîn t utilizate p en tru betoane uşor re. cim enturi expansive etc. 70 —125 m m p en tru bolovani (inclusiv p ia tră spartă). Granulozitalea dorită se poate obţine prin sortarea prin ciuntire cu site de diferite ochiuri. 1) se recom andă tipul de cim en t d upă n a tu ra şi condiţiile de exp loatare a lucrărilor. P e n tru a se obţine un beton cu rezistenţe m ari. 1) Agregatele minerale naturale s în t constituite fie din agregate de rîu. Cimenturi hidro­ tehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi) . 162 . obţin prin sfărîm area în concasoare a rocilor sau bolovanilor mari. P ro p o rţia diferitelor granule (de fapt însum area granulelor pînă la m ărim ea dată) sau curbele granulometrice care indică dacă d istrib uţia mărimii granulelor este optimă. fie din agregate concasate. Mărimea granulelor. î n norm ativul G. să nu aibă im p u rită ţi (sulfaţi etc. 1. Agregatele natura le trebuie să prezinte rezistenţă la acţiuni chimice. 3) Agregatele organice sînt form ate din rum eguş. HZ 35 şi II 35 (STAS 3011-83. Mai sîn t cim enturi pen tru destinaţii speciale : sonde. Limitele de g ra n ulo zitate p en tru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare s în t d ate în n orm ativ ul G. D istanţele dintre a rm ă tu ri se fixează astfel ca acestea să p o a tă fi bine înco nju rate de beton (fig. a-—c). produse din azbocim ent. B alastul este u n amestec n a tu ra l de nisip şi pietriş care se p o a te folosi direct p en tru betoane slabe. — PA 300 şi PA 400 (STAS 7055-80.) şi să aibă rezistenţe mecanice ridicate. drum uri. obţinîndu-se agregate colţuroase (în special cele din tu fu ri vulcanice şi scorie bazaltică). Ciment portland alb). to c ă tu r ă de stuf. 20 m m la prefabricate (sau chiar 15 mm). 140-85 (anexa V. d. puzderie de cînepă etc.— SR 35. Granulele nu trebu ie să depăşească o a n u m ită m ărim e : 30 mm la betonul m o n o l i t . 7 —70 m m p e n tru pietriş (inclusiv piatră spartă) . 2) Agregatele minerale artificiale s în t constituite în mod obişnuit din gra n u lit sau argilă ex pandată. Agregate. piste. G ranulaţia poate fi continuă sau discon­ tin u ă (pot lipsi anu m ite sorturi). IV. care se. 140-85 (anexa VI. agregatele trebuie să aibă u rm ăto a rele m ărim i ale granulelor : 0 — 7 m m p e n tru nisip (inclusiv nisip de concasate) . SRA 35. talaş. coji de orez.

D is ta n ţe m in im e în tr e a r m ă tu r i şi în t r e a r m ă tu r i şi c o fra j. 44Ci IV . humus.( ?° I f ? 0 l • • • • • • • • • • 2 5 /7 7 /7 7 ___ 25777/77 2 5 / 77/77 -U u . La betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai m ari (100 — 150 mm). Apa. dim ensiunea m axim ă a granulelor treb uie să fie cel m u lt 1/3 din dim ensiunea secţiunii transversale şi 1/2 din grosimea plăcilor. P e n t r u realizarea betoanelor. î n afară de aceasta. cf ^ d (d = diam etrul barelor). > 30 m m .2 5 / v m C. argilă). m ortarelor şi p e n tru stropire se poate utiliza în ordinea de preferin ţă u rm ăto arele tip u ri de apă : 163 . e. Agregatele se spală de im pu rităţi (praf. D istan ţele de pe figură trebu ie să satisfacă condiţiile : ct > 25 m m j 'c . 1.

impusă şi de forma elem entului sau a ra n jare a arm ăturilor. n a tu ra cimentului. care se alege în funcţie de caracteristicile elem entului care se execută. P e n tru accelerarea prizei şi întărirea betoanelor se foloseşte clorura de calciu care este utilă la betoanele care se execută pe tim p friguros sau la cele care necesită decofrarea tim p urie (STAS 20713-75). apă nepotabilă (din rîuri. cim ent. tas a re a betonului (0. tun el sau tu rn ) sau prin tipare încălzitoare. mirosuri.8 . 3. Compoziţia betonului F ix area proporţiilor m aterialelor com ponente (agregate.2). P e n tru întîrzierea întăririi se foloseşte întîrzietorul Replast. P e n tru a îm b u n ă tă ţi lucrabilitatea betonului şi a structurii lui p en tru lucrări la care se cere o om ogenitate supe­ rioară. t r a t a r e a cu aer cald sau cu apă caldă. constituie stabilirea compoziţiei betonului. puţuri. se folosesc aditivi plastifianţi. apă. conform STAS 8626-70 respectiv STAS 8625-70. graficelor etc. P e n tru accelerarea întăririi se mai foloseşte tr a t a r e a cu raze infraroşii. camere de aburire. argilă. Accelerarea întăririi betonului se poate obţine şi prin tratare termică cu abur viu (sub prelate sau capace. 140-85 (anexa V. lacuri. (0.5 —8 cm). dome­ niul de utilizare etc. izvoare). tabelul 13) s în t 164 . eventual aditivi).apă potabilă (de băut). P e n tru execuţia betoanelor pe tim p friguros se m ai foloseşte a d itiv u l Antigero. praf etc. In n orm ativ ul G. condiţiile de întărire şi de exploatare. 1 : 1. Apa nepotabilă trebu ie să nu aibă im purităţi. ca n ti­ t a t e a de apă şi ciment. de la ferm entarea drojdiei etc. P e n tru a accelera sau întîrzia priza betonului de asemenea se folo­ sesc aditivi întîrzietori sau acceleratori de priză.) şi aditivul plastifian t m ixt D isan (ob ţinu t t o t din deşeurile fabri­ cilor de celuloză şi hirtie). condi­ ţiile de tra n s p o r t al betonului. în tim pul aburirii treb uie asigurat u n ra p o r t apă/ciment ( A / C ) optim p erm anent pen tru a nu duce la fisurare şi scăderi ale rezistenţei betonului. Stabilirea exactă a compoziţiei betonului se face cu ajutoru l tabelelor. gradul de om ogenitate. restu ri vegetale (humus). Ca aditivi plastifianţi se folosesc plastifiantul dispersant (o b ţin u t din deşeuri de la fabricile de celuloză şi hirtie. f. produs» chimice străine. livrate sub formă de p raf în saci de h îrtie sau polietilenă. apă de m are şi ap ă minerală. A ditivi (adaosuri). de către lab oratoru l şantierului în funcţie de ra p o rtu l pietriş/nisip (p/n).

in următoarea ordine : apa. La nisip volum ul se corectează folosind curba de înfoiere.3 5 31 0 . . 2. aditivii în % fa ţă de g re u ­ tatea cimentului. D u p ă dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu am estecare f o r ţa tă cel p u ţin 30 s. Betonul poate fi p re p a ra t şi în staţii centralizate.7 3 2 4 0 -3 0 0 1 7 0 -2 0 0 6 1 0 -8 8 0 1 350- 900 B 2 0 0 L s— L < 3 0 . Tabelul IV . De exemplu. cim entul se dozează prin aprecierea g re u tă ţii cim entului din saci. BL. D o z a ju l de c im e n t k g /m N is ip 0 . autom ate. 165 . 4.1 010 Proporţiile compoziţiei se obţin cu aju to ru l dozatoarelor. 2 . BL 2 .1 9 . Prepararea pe şantier a betonului Betonul se poate prep ara m anual sau mecanic. mm A g re g a te de b a la s tie ră k g /m > Apă 1 /m 1 3 c im e n tu lu i M arca s l io (tasarea) 3 A IC m ax.6 7 -0 . nisipul. pietrişiîl. la betoanele simple se utilizează u rm ătoarele dozaje de c i m e n t : 75 kg ciment la beton m arca B 25 .7 ml B P ie triş 3 -3 1 150 L .5 0 0 (de 100. cimentul. Compoziţii orientative pentru diferite m ărci de betoane L u c r a b ilita te a D ia m e tr u l maxim al a g re g a te lo r.5 9 -0 .6 4 2 9 0 -3 8 5 1 7 0 -2 4 0 5 1 0 -7 9 5 1 3 4 0 . 3 0 . î n lipsa acestora. Descărcarea betonului proaspăt se face c î t mai repede p en tru evitarea începuturilor de segregare. Tipurile de betoniere folosite la noi sînt : betoniere cu cădere liberă U. apa cu aju to ru l recipientelor g ra date. 115 kg la B 50 . nisipul şi pietrişul prin volum. 250 şi 500 1) şi betoniere cu am estecare f o r ţa tă BF —250. P en tru dozarea cimentului.2 5 0 .L . 150 kg la B 75 şi 290 —360 kg la marca B 200 (tabelul IV.3 5 31 0 . BF —500 (de 250 şi respectiv 500 1).da te compoziţii orientative p entru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare. agregatelor şi apei se folosesc dozatoare autom ate. 1 0 0 .2).

. 166 . pompe. m acarale d. lăsînd liber spaţiul de betonare. Se poate efectua şi tra n s p o rtu l p neum atic al betonului (prin utilizarea aerului com prim at). nu m ăru l de v ib rato a re etc. jgheaburi sau burlane. D u p ă aceste verificări şi pregătiri se m ontează podine p en tru cir­ culaţia m uncitorilor şi a mijloacelor de tra n s p o r t care trebu ie să nu de­ formeze cofrajul şi să nu rezeine pe a rm ă tu ră . distanţele dintre arm ă tu ri. în a in te de începerea operaţiilor de betonare se verifică : funcţio­ narea betonierelor cu dozatoarele de apă. 140-85. Pe betonul p ro a sp ăt şi pe betonul în tă rit se fac veri­ ficări (v. săp area ultim ului s t r a t se face îna­ inte de turnare. b eto nare se verifică terenul şi gropile de fundaţie. verificarea săgeţilor. Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea m aterialelor se l'aee eu următoarele utilaje : 1) Pentru agregate: au tob asculante 1 —ABS —116 (cu bascularea prin spate). im­ p u rită ţi etc.5 t. acoperirile cu b eton şi starea a rm ă tu rii (rugină. vagonete etc. anex a 5). Punerea în operă a betonului în a in te de. cu instalaţie p neu m atică p e n tru tra n s p o r t în vrac. a pom pelor de beton. dozatoarele de agregate şi ciment. C. golurilor p en tru instalaţii etc. T ra n sp o rtu l la şantier se face cu ag itato are sau au tob as­ culante c. auto­ cam ioane basculante de 3. reaze­ melor popilor şi contravîntuirilor. poziţia arm ăturii. L a controlul cofrajelor şi al susţinerilor se face verificarea dimensiunilor.: diferite tipuri. Ca mijloace de m anipulare interm ediare se folosesc recipiente speciale de t r a n s p o r t : buncăre basculante.5. 4 şi 4. benzi rulante. 2) Pentru ciment : semiremorcile SRC 9 de 9 t. A B —45 — 116 (cu bascularea prin spate şi lateral). bene basculante. a macaralelor. L a a rm ă tu ri se verifică poziţia lor conform desenelor. funcţio narea benelor. bene cu fund mobil. Transportul betonului la obiect P e n tru a aduce betonul la locul de betonare se fo lo sesc: boburi.i benă. cofrajele se u d ă cu 2 —3 h înainte de tu rn are.). tom beroane. rosturilor.5 . D u r a t a de t r a n s p o r t variază de la 30 la 90 m in după te m p e r a tu ra şi n a tu ra betonului. vagoane speciale Zvc — Uces. caloţilor. prin verificarea d im e n siu n ilo r. 6 .

Turnarea şi com p actarea betonului T u rn a re a se face direct din mijlocul de tra n s p o r t cu m ăsuri de precauţie pen tru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). C om pactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace m anuale (maiuri de lemn sau metalice. IV. Se v a urm ări ca a r m ă tu ra să nu se deplaseze şi să fie bine înglobată în beton. C om pactarea m ecanică se face prin v ib ra to a re (fig. 167 . B etonul segregat înainte de tu rn a r e se ream estecă pen tru a-şi recăp ă ta om ogenitatea. IV .7. V ibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de formă cilindrică). IV. L a elementele de dimensiuni mici tu rn a r e a se face cu căuşe şi lopeţi). denum ite şi pervibratoare.2. vergele metalice.3). U n e lte p e n tr u tu r n a r e a şi c o m p a c ta re a m a n u a lă a b e to n u lu i. iar d u pă oprirea vibrării be­ tonul devine com pact. a —f).5 m : la înălţim i mai m ari se folosesc t u b u ri p en tru tu rn a re . î n tim p u l vibrării betonul este fluid. Vibrarea pune în mişcare particulele com ponente ale betonului asigurînd astfel aran jarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor. şi p rin vibratoare de suprafaţă o b c d e Fig. lopeţi cu m uchia teşită.2. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. fig. T u rn a re a direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţim ea de 1.

d istan ţa dintre punctele de vi­ brare etc. poziţia motorului. cu v ibraţii dirijate. în tr-u n corp cu fluiditate ridi­ cată. c — v ib r a r e p e m a s a v ib r a n t ă . Modul lor de realizare diferă foarte m u lt după n a tu ra energiei fo­ losite. care conduce la o segregare a părţilor grele ce tin d să se aşeze la fund şi efectul coeziunii. vi­ brato are pn eum atice de exterior (cu mai m u lte presiuni). Vibra­ toarele de interior pot fi de joasă frecvenţă ((3 5 0 0 —8 400 oscilaţii/ m inut) sau de înaltă frecvenţă (10 000 — 19 000 oscilaţii/minut). Diferite m o­ duri de vibrare : a — v ib r a r e in t e n s iv ă . d — v ib r a r e de s u p r a f a ţ ă . Vibra­ toarele de exterior pot fi cu vib raţii circulare. (plăci sau rigle. a p t pen tru am estec şi omogenizare'. tim pul de vibrare. La executarea vibrării treb u ie să se ţină seam a că în m asa beto­ nului p ro a sp ăt acţionează două efecte principale : efectul gravitaţiei . care se opune acestei te n d in ţe fiind pînă la u n an u m it gra d în funcţie de fluiditatea betonului. dacă forţele de coeziune 168 . mese vibrante şi mese finisoare etc. 2 — v i b r a t o r de c o f r a j .).Fig. IV. P e n tru o vibrare corespunzătoare trebu ie să se aibă în v e d e r e : frecvenţa optim ă. în tim p u l vibrării se reduc forţele interioare de coeziune şi betonul se tran sfo rm ă dintr-un corp plastic. b — v ib r a r e e x te n s iv ă c u v i b r a ­ t o r d e c o f r a j . n a tu ra legăturii între m otor şi organul care vibrează.3. vibrante). v ibratoare placă etc. 3 — m a s ă v i ­ b r a n tă . 1 — v i b r a t o r de i n t e r i o r . -i — p la c ă v ib r a n t ă .

3). 70% la deschideri în tre 2. Cînd nu se fac încercări. v ib rato a re de cofraj. favorizînd depunerea părţilor grele. fără deteriorare. îndepărtarea eoîrajelor se face. astfel : 1) Părţile laterale. în treru perea vibrării (pauze). vibrare cu suprasarcină.00 şi 8. distanţele dintre punctele de vibrare prea d e p ă rta te sau prea apropiate. 90% la deschideri peste 8. La oprirea vibrării se refac forţele de coeziune şi b etonul c a p ătă o rigiditate rela­ tiv ă (nu se mai poate introduce o vergea).nu sîn t reduse prea m ult. Greşelile care se po t întîlni s î n t : tim p u l de vibrare redus sau prea m are. prin presare. Modul practic de folosire a vibratorului este a r ă t a t în m anuale de specialitate (de exemplu în „Cartea betonistului"). decofrarea se poate face la num ărul de zile prevăzut în tabele (la betoane realizate cu cim ent po rtland cu adaosuri de m axim um 15%) (tabelul IV. Decofrarea Decofrarea se face după o d u ra tă de tim p care diferă după : rolul părţii de cofraj (cofrajele laterale se po t îndepărta după o d u ra tă de tim p mai scurtă) deschiderea elementului. 8 . 169 . tipul cim entului şi umidi­ ta te a mediului înconjurător. Nu se ad m ite ca v ib rato ru l să rezeme pe arm ături. rosturile de lucru şi t r a t a r e a betonului după tu rn a re sîn t a r ă ta te în prescripţiile de specialitate. La decofrare betonul trebuie să aibă rezistenţe suficiente p en tru a prelua g re u ta te a proprie fără a se p ro­ duce deform aţii şi fisuri în beton. im ediat ce muchiile se p ot decbfra. 2) Elementele de rezistenţă (părţile principale de susţinere) la v irs ta betonului care asigură rezistenţele d e : 50% la deschideri p în ă la 2. Modul de beto n are şi com pactare diferă de la elem ent la element şi sîn t prescri­ se reguli practice p en tru fiecare tip de element. S tratu rile de tu rn are. vibrovacuum are. vibrolam inare. vibropresare.00 m.00 m . centrifugare. Aceste greşeli duc la segregări şi la betoane neomogene cu rezisten ţă redusă şi perm eabilitate ridicată. reazeme vib ran te.00 m . Rezistenţele se stabilesc prin încercarea unor cuburi de probă păs­ tra te în condiţiile lucrării sau prin încercări nedistructive. de regulă. Elem entele prefabricate se p o t com pacta p r i n : mese vib ran te . care au servit num ai la preluarea împingerilor laterale.

la cofra­ jele pe care se to a rn ă şi se sprijină pe el planşeul pro a sp ăt t u rn a t). la grinzi cîte un pop la 3. m cc 5 15 25 2. prin slăbirea t r e p t a tă a penelor.00 m.00 . 3. P rin to rc re ta re se pierde 30% din m aterial la suprafeţele verticale (prin ricoşarea acestuia la prim ul co ntact cu suprafaţa) şi 20% la suprafeţele orizontale. iar la cim enturi p o rtlan d cu adaosuri mai m ari de 15%. scorie bazaltieă.00 35 22 . diato m it etc. 170 . T orcretarea se aplică pe suprafeţe curate şi umede. din două camere de presiune. 10. T o tuşi şi după decofrare se lasă o serie de popi de siguranţă (la plăci u n pop la 120 m a de placă.00 10 G 5 2. 9. se c u ră ţă prin suflare cu aer com­ p rim a t şi apoi se spală cu apă sub presiune. Termene de decofrare (zile) D e s c h id e re a e le m e n tu lu i. plăcile cu deschideri mici şi apoi grinzile. Compoziţia şi g ra n u lom etria agregatelor treb u ie strict co n tro ­ lată. Torcretarea E s te un procedeu de punere în operă şi com pactare a m ortaru lu i şi betonului prin împroşcare cu aer com prim at cu aju to ru l unui a p a r a t compus. Betoane uşoare B etoanele uşoare s în t betoan e cu d ensitate a p a re n tă mică (mai mică de 2 000 k g /m 3) în m od obişnuit din agregate uşoare (granulit e x p a n d at. D acă supra­ fa ţa este de beton. f u r tu n de cauciuc. zgură ex p a n d a tă .).00 20 12 8 S. Popii se desfac uşor. duză de injectare şi anexe. stîlpii care nu sînt solicitaţi. de regulă. se buciardează. perlit ex p a n d at. Ordinea de decofrare e s t e : părţile laterale ale grinzilor. fără şocuri.8.Tavclul IV. 10 Cînd se foloseşte cim entul cu întărire ra pidă n u m ăru l de zile se reduce la 60% (deci în loc de 20 zile se ia 12 zile). n u m ăru l de zile se m ăreşte cu 20% .

Au o ca pacitate mai m are de izolare term ică (cu 30 — 40%). tu rn a re . reducerea costului. P re p a rare a şi tu rn a r e a betoanelor uşoare se execută în general cu aceleaşi procedee ca şi betoanele grele cu anu m ite diferenţe.Principalele caracteristici ale betoanelor uşoare care le fac compe titiv e s î n t : reducerea g re u tă ţii construcţiilor cu 1. de rezistenţa cimentului.3 — 14%. re­ zistenţei reduse la sfărîm are în tim pul m alaxării a granulelor . B etoanele se po t utiliza sub formă de blocuri. B etoanele uşoare po t fi de rezistenţă ridicată şi de rezistenţă re­ dusă. Rezistenta de compresiune a betoanelor uşoare. d a to rită densităţii diferite a granulelor. re p a rtiz a tă relativ Uniform. Betoanele uşoare se tra te a z ă în principiu lă fel ca betoanele grele (cu d u ra te diferite). Cele de rezistenţă redusă de regulă s în t folosite p en tru izolări te r­ mice. hale industriale. cu sau fără precom prim are. panouri şi fîşii. dar cap acitatea de izolare fonică este mai redusă decît la betoanele grele. Betoanele uşoare prezintă o rezistentă la foc superioară betoanelor grele. P e n tru fiecare tip de agregat sîn t elabo­ rate instrucţiuni specifice de preparare. ca şi la betoanele grele. pen tru asigurarea rezistenţelor betonului este adesea. Betoanele uşoare s-au utilizat şi la construcţii de poduri. hangare. iar ca lianţi se folosesc cimentul. 171 . Rezistenta la întindere este m ult mai mică decît cea la compresiune faţă de betoanele grele. v arul sau zgura m ăcinată. utilizarea unor deşeuri (de exemplu zgură de furnal). Betoane celulare Betonul celular are o s tru c tu ră poroasă. necesar să se folosească dozaje de cim ent mai ridicate. rezistenţa agregatelor etc. confort mai ridicat în locuinţe. cenuşa sau zgura ne^ ăcin ată. 11. este în funcţie de ra p o rtu l A /C . cupole. a beto­ nului. celulară. dar asigură o protecţie mai slabă a armăturilor împotriva coro­ ziunii. Deformaţiile de contracţie s în t mai m ari. R ezistenţa la îngheţ-dezgheţ este mai redusă decît la betoanele grele. iar aderenţa în tre arm ă­ turi şi beton practic este aceeaşi ca la betoanele grele. P en tru agregate se folosesc nisipul m ăcinat. re zu ltat a unor procese chimice. gradului diferit de absorbţie a apei. com pactare etc.

Betoane aparente Betoanele ap a ren te sînt betoane g a ta finisate durabile în tim p . se prelucrează la fel de uşor ca lemnul. p e n tru a nu se obţine n u an ţe diferite. R osturile se etanşează cu garn itu ri şi se strîng cu cleme. se folosesc de regulă agre­ g a te spălate . buciardare. U ltim ul tip poate fi autoclavizat sau neautoclavizat.5 cm este echivalent cu o placă de b eton celular de 25 cm). betoanele celulare se îm p a rt în betoane celulare de tip spumo-beton (bulele cu gaz sîn t încorporate în m o r t a r prin interm ediul unei spume) şi betoane celulare de tip qaz-beton (bulele cu gaz rezultă dintr-o reacţie chimică între liant şi adaos). prelucrate prin spălare. Panourile de cofraj po t fi profilate prin şipci com binate cu prelucrarea prin ardere a suprafeţei. sablare. Trebuie să se folosească la aceeaşi lucrare acelaşi tip de ciment. compoziţia şi execuţia betoanelor.D u p ă modul de fabricare. C alitatea betoanelor este în funcţie d e : m ateriale.5 şi 7. R ezistenţa la compresiune este cuprinsă între 2. Are rezistenţă b u n ă la foc. cu feţe in relief) sau din betoane decorative. 172 . Materialul lemnos (scîndurile b ru te sau geluite. D ensitatea a p a re n tă a betoanelor celulare variază între 400 şi 700 k g /m 3. din m etal şi din m ateriale plastice. cu scoaterea în evidenţă a fibrelor lemnului. Cofrajele din m ateriale plastice dau suprafeţe netede sau profilate orna m e n tal de o calitate excepţională.) tre ­ buie să fie de foarte bună calitate. însă nu sîn t pe deplin soluţionate prinderile panourilor şi co m p ortarea la te m p e ra tu ri ridicate. ramele etc. feţe cu t e x t u r a fibre­ lor scîndurilor cofrajelor. etc.5 N / n u n 2. realizate cu u n p a r a m e n t b r u t (cu feţe netede. Cofrajele pen tru betoane ap a ren te se fac din m aterial lemnos. dar are d ezavantajul de a nu putea fi utilizat în medii cu um idi­ t a t e ridicată. precum şi de calitatea cofrajelor care reprezintă factorul primordial. 12. Cofrajele metalice s în t economice la reutilizare m are (50 la 150 ori). folosind u n adaos pe bază de aluminiu. Izolarea term ică este superioară pereţilor de cărăm id ă (un perete de cărăm idă de 31. p rop orţia de p ă r ţi fine trebuie să fie m ai mare. Se pare că izolarea fonică este sensibil ap ro p ia tă de cea a betoa­ nelor grele. Agregatele treb uie să fie fără im purităţi.

P e n tru remedieri se aplică pe su p ra faţa betonului fluosilicat de magneziu cu o concentraţie de 15% sau u n g ru n d cu o emulsie diluată de răşini sintetice. Betoanele colorate se realizează cu cim enturi colorate sau cim enturi obişnuite cu coloranţi. 173 . legarea corectă cu sîrmă. 50 —60 min/m® la grinzi şi 6 0 —70 m in /m 3 la pereţi). cît. in caz co n tra r se caută «a acestea să coincidă cu rosturile dintre panouri. cîrpe. 13. ag re sa te colorate sau t r a t a r e ulterioară cu coloranţi. T u rn a re a betonului treb uie realizată continuu u rm a tă de compac­ ta re a prin vibrare de asemenea în m od continuu. Reguli similare se respectă şi la vibratoarele de su p ra fa ţă (10 —12 cicluri de cîte 14 — 16 m in /m 2). Tim pul de vibrare treb u ie astfel ales ca să se elimine bulele de aer care se formează în mod obişnuit la co ntac tu l betonului cu peretele cofrajului. agenţi de expandare. Betoane aparente decorative P e n tru a realiza suprafeţe cu efecte decorative.). prin dăltuire sau prin şlefuire şi lustruire {de regulă in 3 faze începind d upă 2 5 —30 li de la desfacerea cofrajului). p e n tru evitarea segregărilor a t î t la tu rn a re . prin tra ta re -cu acid (1/6 acid în apă) si apoi spălare. pro venit de la s tra tu l anterior. se procedează fie la punerea in evidenţă a agregatelor mari. stabilizatori etc.Se cere o lucrabilitate mai mare. prin buciardare similară ca la pietrele n atu rale (buciarda electrică are 1 300 —2 000 lo v itu ri/m in u t Şi o masă de la 6 la 10 kg). Se evită pe cît posibil rosturile de tu rn a re . spălare cu je t de apă etc. şi la tra n s p o r t (se folosesc plastifianţi.). fie la o prelucrare a supra­ feţelor ca cea a pietrei naturale. Se recom andă v ib rarea cu v ib ra to ru l Electro-M ureş (40 —50 m in /m 3 la s t î l p i . folosirea distanţi erilor numai din beton sau material plastic cu suprafaţa de contact cu cofrajul cit mai mică. D u p ă decofrare (4 —7 zile) se m enţine betonul um ed circa 14 zile prin acoperire cu rogojini sau alte m ateriale m e n ţin u te umede. perii. Decofrarea şi pregătirea cofrajelor p en tru o nouă operaţie de tu rn a re se face cu cea mai m are grijă (curăţirea cu şpaclu. Pentru realizarea aspectului se im pune asigurarea strictă a acope­ ririlor. D istan ţa buteliei vib rato ru lu i fa ţă de peretele cofrajului nu trebuie să fie mai m are de 10 cm. Nu se ad m it pe cofraj stro pi de beton şi m o rta r întărit. S tratu l superficial de m o rta r se în d epărtează prin periere şi spălare {după 16 — 18 h de la tu rn are) şi prin sablare cu je t de nisip.

Pentru betonul proaspăt şi betonul întărit se fac probe speciale. Compoziţia granulometrică a agregatelor. Aceasta se determ ină prin cernerea a 500 g cim ent prin sita nr. iar cînd p ă tru n d e nu m ai 1 m m se consideră că priza este term inată. Această operaţie se face prin cîn tă rire a unei p ă r ţi de agregate înainte şi după spălare (cînd s-a în­ d e p ă r t a t p a rte a levigabilă) . priza şi con­ s t a n ţ a volumului şi rezistenţele mecanice (STAS 5293-77). 5 (STAS 1077-80). densitatea ap a re n tă şi lucrabilitatea (STAS 1759-80). A stfel : 1) La betonul proaspăt se verifică : compoziţia betonului (la preparare) aerul oclus. u m id itatea. c. 500 b. se ra p o rteaz ă la g re u ta te a cimentului (500 g) obţinîndu-se c a n tita te a de reziduuri (% ) ce definesc starea de conservare: alterat [%] = —— X 100%. Priza cim entului. Reziduurile de bulgări răm ase pe sită. conţinutul altor im pu rită ţi (cărbune. d. Starea de conservare a cim entului. Constanţa volumului şi rezistenţele mecanice ale cimentului se determ ină cu a p a r a tu r ă specială în laboratorul şantierului. Pentru cimenturi se verifică : starea de conservare. 174 Ciment . M ( g). P e n tru betoanele care în ex plo atare sîn t supuse unor medii spe­ ciale se fac şi alte verificări (perm eabilitate. Pentru agregate se verifică : com poziţia gran ulo m etrică şi forma granulelor. Caracteristici şi condiţii de calitate pentru fabricarea betonului C alitatea m aterialelor de regulă se verifică la sosirea pe şan tier şi după anu m ite perioade la m aterialele degradabile sau la care carac­ teristicile se modifică în funcţie de condiţiile de depozitare şi starea atmosferică. iar 111 caz de dubiu. 2) L a betonul întării : rezistenţele mecanice respectiv m arca beto­ nului (STAS 1275-81). părţile levigabile şi materiile humice. Aceasta se stabileşte prin ciuruire şi trasa rea curbei granulom etrice care se com pară cu curbele etalo n (STAS 4(505-80). gelivitate.).14. care stabileşte tim p u l de început de priză (cînd acul nu m ai p ă tru n d e com plet în p a sta de cim ent plastică). mică etc. a. Aceasta se d eterm ină în lab oratorul de şantier cu ap a ra tu l Vicat. contracţie). de regulă p a rte a levigabilă este 3% pentru beto an e de m arc ă B 250 şi 1% pen tru betoane de m ărci s u p e r i o a r e (STAS 4605-80). Determinarea părţii levigabile.

betonul este perm eabil la acţiunea apei. Din punctul (Ie vedere al consistenţei betonului se deosebesc 3 tipuri de betoane : 1) Betonul fluid care se tra n s p o rtă uşor prin jgheaburi. f. D acă betonul are pori deschişi.ea. Caracteristicile betonului întărit. P e n tru tu rn a r e a betonului o im p o rta n ţă deosebită o are consistenţa betonului şi lucrabilitatea sa (punerea uşoară în cofraj). cu c ît volum ul golu­ rilor este m ai mic şi depinde şi ea de alcătuirea granulom etrică a agre­ gatelor. La betonul în tărit se c o n sta tă : densitatea. T e m p e ra tu ra poate produce o dilatare termică sau o contracţie termică. Variaţiile de volum ale betonului se p o t datori în principal tem p era­ turii şi um idităţii. 14 sau 10 cm. variaţiile de voliun. 175 .2). 3) Betonul virtos are p u ţin ă apă. 2) Betonul plastic are consistenţa similară cu a unui a lu a t şi nu are de regulă segregări. în cuburi cu latu ra de 30. Porozitatea şi permeabilitatea betonului s în t funcţii directe de gra d ul de porozitate. 20. după întărire. Betoanele cu porozitate redusă au rezistenţe mecanice mari şi au o durabilitate mai ridicată. De regulă se determ ină rezistenţa la compresiune. 14 sau 28 zile) . Rezistenţele m ecanice ale betonului. de regulă. Alte fenomene care se produc s î n t : contracţia la uscare. Compactitatea betonului este cu a t î t mai mare. compact. c a n tita te a de cim ent şi m ărim ea golurilor care depind de ra p o rtu l A /C . dar poate să ducă la segregări. care se stabileşte de la început în funcţie de m arca betonului. tabelul IV. O im p o rta n ţă h o tă rîto a re pentru lucrabilitatea betonului o are ra p o rtu l în care se găseşte în beton ap a şi cim entul (raportul A/C). D ensitatea betonului este funcţie de densi­ ta te a agregatelor. Cuburile se confecţionează şi se p ăstrează in ace­ leaşi condiţii ca betonul pus în operă şi se încearcă la diferite v îrste (7. Densitatea betonului este d a tă de g re u ta te a unui m etru cub de beton pus în operă. se prelu­ crează greu şi se întăreşte mai repede.e. prin luarea de probe.itat. Trebuie vibrat. umflarea betonului şi curgerea lentă a betonului. co m p actarea b u nă prin vib rare etc. la goluri rezultate din evaporarea apei în exces la întărirea betonului. porozitatea şi perm eabilitatea. care comunică între ei. pare a fi un p ă m în t um ed. Dozajul cim entului (c a n tita te a de cim ent la m etrul cub de beton) se stabileşte de pro iectan t sau întreprindere în funcţie de m arca beto­ nului (v. p ropo rţia de apă m inimă. m arca betonului (STAS 1275 81). încercarea la 28 de zile indică.

atunci cirul se cere. preluarea încărcărilor orizontale (din vîrit sau alte cauze). rapo rtu l A /C . efectul umflării de regulă este favorabil. bolţilor. un cofraj este alcătuit din plinul cofrajului care deli­ m itează conturul betonului şi din elementele de susţinere şi de solidari­ zare ale acestuia. deform area in tim p se num eşte curgere lentă. Betonul m en ţin u t în apă se umflă. 176 . Elem entele de susţinere a cofrajelor trebuie să p erm ită : decofrarea părţilor laterale ale cofrajelor fără a demonta elementele de susţinere. să se facă o protecţie term ică la pereţii exteriori. sîn t legate de : n a tu ra cimen­ tu lui şi dozajul de ciment. Izolarea fonică a betonului de asemenea este slabă. transmite­ rea încărcărilor verticale direct de la pop la pop. cît şi cel de solidarizare. dar p entru medii puternic agresive (apa de mare. Generalităţi Cofrajele sîn t formele în care se m ontează a r m ă tu ra şi se to arn ă fofetonul care apoi se întăreşte pentru a c ă p ăta profilul proiectat al grin­ zilor. Rezistenţa la acţiunea corosivă a mediului înconjurător este satis­ făcătoare. îndeplinind prac­ tic a t î t rolul plinului de cofraj. de aceea este necesar. B. menţinerea la cotă fără lasăiri . m ărim ea eforturilor unitare. la clădiri etajate. care poate produce fisurarea beto­ nului dacă scu rtarea este îm piedicată prin frecare cu p ă m in tu i sau alte legături. De regulă. plăcilor şi fundaţiilor. Betonul supus încărcării se deformează la început. industria chimică) trebuie luate m ăsuri speciale. n atu ra agregatelor. direct sau indirect. arcelor etc. stîlpilor. v îrs ta betonului etc. dar se defor­ mează şi în tim p . prin contravîntuiri . Tipurile de cofraje m oderne dem ontabile cu grad ridicat de refolosire sîn t alcătuite din platelaje rigidizate (cu rigle). consum înd la betoanele t u r n a t e monolit m ulte m ateriale şi m anoperă pen tru realizarea lor. condiţiile de tu rn a re şi udare tim p de 7 —. Aceste fenomene. Ele au un rol im p o rtan t. COFRAJE 1. p ro d ucîn d reducerea perm eabilităţii betonului. Izolarea termică a betonului este slabă.P rin contracţie se înţelege o scurtare a betonului produsă în tim p prin uscare p re m a tu ră sau lentă.14 zile.

cuie. din metal şi din m aterial plastic sau din m ateriale combinate.Condiţiile pe eare trebuie să le îndeplinească coîrajele sînt : 1) Să fie astfel concepute şi realizate pentru a suporta greutatea beto­ nului proaspăt. urm înd ca d upă decofrare să se recupereze u n procent c ît mai m are de cofraje. Cerinţa de refolosire im pune să se folosească cît mai m ulte cofraje de inventar dem ontabile alcătuite din panoiu'i interschim babile care să poată fi com binate pen tru a face orice tip de cofraj. placaj re zisten t la u m id ita te de 8 sau 10 mm grosime. lemn ro tu n d etc. 2) Să fie etanşe pentru a nu produce pierderi de lapte de ciment şi să aibă rigiditate suficientă la deformaţii. Plinul cofrajului se poate realiza din scîndură de 2 2 —24 mm grosime. Cofraje nedemontabile | Cofrajele nedem ontabile se confecţionează de regulă direct pe şantier. 5) Să fie refolosite de cît mai multe ori. Din punctul de vedere al modului de utilizare.5—2 mm sau chiar plăci din m aterial plastic. coîrajele se îm part în : cofraje fixe şi cofraje mobile. la proiectarea elementelor şi a cofrajelor se are în vedere tipizarea şi m odularea lor. să nu adere cu betonul şi să asigure o calitate corespunzătoare a feţei aparente a betonului.. 1 177 . încărcările suplimentare date de mijloacele de compactare şi vibrare etc. Cofrajele se pot realiza din m aterial lemnos. presiunea laterală care o exercită betonul pe pereţii cofraju lui. 3) Să nu se deformeze sub influenţa umidităţii. pentru a suporta introducerea armăturilor şi procesele de betonare şi compactare. Cofrajele mobile p ractic nu se de­ montează. P e n tru a se reduce cît mai m u lt tipurile de elem ente care se exe­ cută din beton monolit. ele executîndu-se din scînduri. 2 . decît eventual parţial. 4) Să se decofreze uşor. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . coîrajele se împart in : cofraje demontabile şi cofraje neclemontabile. Cofrajele nedemontabile nu sînt practic refolosite. la decofrare recuperîndu-se m ate­ rialele. Aceste tipuri de cofraje se numesc prefabricate şi sîn t proiectate pe bază de m odulare (de regulă din 10 în 10 cm). fără lovituri şi zdruncinături. Din punctul de vedere al rcfolosirii. tab lă de 1. ele deplasîndu-se pe m ăsură ce se to arn ă betonul. dulapi de 3 8 —48 mm.

fraje este din clasa a V-a.70 m unul de altul. 3 — fu­ rară (umplutură) . fiind de regulă alcătuiţi din doi cleşti de scîndură care prind intre ei doi dulapi sau două bile (fig. l — chingile panoului de comple­ extensibile. Solidarizarea cofrajelor se face cu caloţi care se m ontează la 0. precum şi din profile metalice alcătuite sub formă de elemente speciale de F ig . b. b —panou de cofraj pentru stîlp . Cofrajele pen tru stîlpi se mon­ tează după m o n tare a armăturii.6). IV. dispozi­ tare . socluri de fund aţii etc. iar la cofrarea pe am bele p ărţi cofrajele se ancorează la 1. IV. profile * metalice lam inate sau form ate X'.4). ferestre de tu r ­ nare.). Acestea sînt ex ecu tate la plăci din astereală de scînduri. La cofrarea pe o singură p a ite sprijinirea se face prin contrafişe. Cofrajele au prevăzute tăieturi la p a rte a de jos a stîlpului pen tru cu răţire înainte de tu rn a r e a betonului şi din 3 în 3 m. dulapi tă ­ iaţi sub formă de rigle. tală .5 şi IV . 2 — chingile panourilor tipizate . Cofraje pentru pereţi. 7 — caloţi . c. 4 —scîndură de solidarizare verticală . şuruburi. IV. iar Ia p arte a de sus tăieturi p en tru grinzi.20 m cu sîrm ă de oţel 0 6 —8 m m care se strînge pentru a prelua presiunea betonului proaspăt (fig. 9 — chinga panoului. C o fra je p e n tr u stîlpi : in v en tar (caloţi. rigle.4. bile sau m a ­ nele din lemn. Elem entele de susţinere şi i de solidarizare propriu-zise ale platelajului se p ot realiza din 2 scînduri sau dulapi m o n ta ţi pe muchie. Cofraje pentru plăci şi <|iinzi. Acestea se asamblează cu chingi dc scîndură cu grosime dublă fa ţă de grosimea plinului. ziduri. a. 6 — ramă de montaj . popi. Cofraje pentru stîlpi. s —pa­ Cheresteaua folosită la co­ nou .00—1. grinzi a — alcătuire generală .Elem entele de întărire şi rigidizare a cofrajelor se po t realiza din scinduri. La stîlpii înalţi presiunea betonului p ro a sp ăt se ia prin contrafişe. Acestea re utilizează la execuţia din beton t u r n a t a pereţilor de subsoluri. 8 178 .5 la rece.60 —0. 5 —scîndură de solidarizare orizon­ tive speciale^de prindere etc. la grinzi din panouri de scinduri.

P entru a asigura decofrarea uşoară şi refolosirea cofrajelor. de regulă dintr-o singură bucată.00 m li se dă o contrasăg eată de 3 m m /m . Popii se execută din bile. Popii trebuie rezem aţi corespunzător pentru a nu avea tasări (tălpi din scîndură sau fundaţii locale din beton).6. acestea se ung înainte de tu rn a r e a betonului cu decofrol. P en tru a asigura tran sm itere a încărcărilor verticale. pentru cel m u lt o ju m ă ta te din popi. . IV. 6 — distanţier . gături de sîrmă . 2 — montant . 3 — cleşti longitudinali .Fig. 4 —cleşti transversali . Cofraje pentru pereţi din panouri m etalice : 1 — faţă (tablă de 3 mm) : 2 — coaste profil U . 7 — şurub de reglaj. Elem entelor mai lungi de 4. Ordinea de decofrare şi Păstrarea popilor de sigu ran ţă asigură integritatea betonului tu r n a t Pmă la în tărirea corespunzătoare a acestuia. 4 — scaun . 7 —le­ Rezemările la plăci s în t realizate clin scînduri sau dulapi aşezaţi pe muchie care reazemă pe cofrajul nervurilor şi acestea pe cofrajul grinzilor.7). IV. popii se aşază Ia distanţa de 1. Se admite înnădirea lor într-o singură secţiune. Fig. Cofraje din cherestea pentru pereţi : 1 — panou .20 m şi se co n travîntuiesc pe două direcţii cu scînduri în cruce b ă t u t e în cuie.5. 8 — ţăruşi . 9 — scînduri de trasare. prin ed is a re pe 3 sau 4 p ărţi cu scînd ură b ă t u t ă în cuie. Sprijinirea la cotă se face cu popi simpli p en tru plăci şi popi in cruce p en tru nervuri şi grinzi (fig. 6 — tiranţi . 5 — elemente de susţinere şi parapet pentru platforma de lucru . 3 — grindă . IV.00 — 1. 5 —proptele .

180 . m anipulabile m an u al sau cu mijloace mecanic» de care dispune întrep rin d e rea de m on taj. respectiv / = n X m. lungime. Cofraje demontabile Folosirea cofrajelor dem ontabile este posibilă num ai la construcţii executate după ideea de modulare.) au dimen­ siuni care sînt u n m ultiplu de o dimensiune fixă acceptabilă. pe baza analizei u n u i n u m ăr mar* de proiecte se pot executa cofraje de in v en tar din elem ente interschim­ babile cu aju to ru l cărora se pot ex ecu ta practic to a t e elementele cart tre b u ie cofrate. iar m este modulul care are de regulă m ărim ea ni = 10 cm sau chiar 5 cm. grinzile. Elem entele de inventar. P e n tru construcţiile m odulate. de cofraj. înălţime). IV. unde l este u na din dimensiunile elemen­ tului (lăţime. M odularea înseam nă că to a t e elemen­ tele de construcţii (pereţii.Fig. num ită modul. rezistente la reutilizări.7. 3. stîlpii. Cofraje pentru grinzi şi plăci. planşeele etc. m o dulate treb u ie să fie rigid». n fiind num ărul de moduli cuprinj în dim ensiunea lu a tă în consideraţie.

se foloseşte de regulă p entru înălţim i şi lungimi un m odul auxiliar.. C o fra j cu p a n o u ri d e p la c a j (scîn d u ri) a — panou .-------. din oţel. placaje. S în t deja tipizate panouri p en tru stîlpi denum ite tip A şi panouri p en tru plăci şi pereţi denum ite tip 13 şi C (fig... cu elem ente tip fagure. din lemn.8. . IV. m ultiplu al modulului de bază (de exem plu m. IV.8). ..Rama Plăcută de m * ioo*8 5 repartiţie de \Piulltă Fig...1 . .D isfant/en Ram ă § \ 1 ---------..1 7390 Secţiune / .. Materialele din care se confecţionează cofrajele dem ontabile de in­ v entar s î n t : scînduri. b — detalii şurub strîngere.. = 5 x m — 500 m). t / / _ • is tă . din alum iniu.. din elemente com binate etc.. I \Q a m s V \ . Panourile din scinduri re p rez in tă form a cea mai p u ţin industria­ lizată de realizare a cofrajelor. 1 ^. din fibre de poliesteri arm a te cu sticlă.P e n tru evitarea folosirii de panouri cu dim ensiuni mici../ \ Placaj a 11*0*100*8 <tJ8 \ D/sfsnher .

c. ele realizîndu-se ca şi panourile clin scînduri pe şantier sau în atelierele întreprinderilor ca producţie secundară. Cofrajele demontabile pentru grinzi. Cofraje dem ni talii Ie pentru stîlpi.9 şi IV. P entru rigidizarea panourilor se folosesc coaste care să poată conferi panourilor rezistenţa necesară preluării presiunilor date de betonul proaspăt. clin 5 în 5 cm. Coîrajele demontabile pentru plăci. dispozitive ele blocare. Susţinerile se realizează de regulă din alte materiale. 10). pentru clemente cu dimensiuni mici şi foarte mici. au de regulă caloţi cu şuruburi. d. cleme de fixare a caloţilor. Se fixează prin cuie sau şuruburi de scheletul de rezistenţă care poate la rîndul său fie schelet integral clin lemn.* a. cofraje glisante. (fig. Panourile din materiale combinate au feţele în co ntact cu betonul a l ătuite din planşete clin scînduri de brad sau din placaj întărite pe cele două laturi cu profile metalice. Cofrajele pen tru stîlpi se reali­ zează din panouri şi sînt prinse 111 chingi metalice prevăzute cu găuri şi ştifturi de fixare. cleşti de asamblare şi şpraiţuri pentru susţinerea cofrajului. din lemn şi metal sau numai clin metal. m aterial ceramic etc.Panourile din placaj sînt executate clin placaj rezistent la umidi­ tate. Acestea se alcătuiesc în mod siinilir cu cele pentru stîlpi. grinzi şi plăci. cofraje căţărătoare. cofraje mobile. Susţinerea cofrajului la poziţie se face de regulă cu popi extensi­ bili (telescopici) sau cu sisteme de blocare. cofraje pierdute. b. fie din elemente tip fagure cu feţele plane. Cele mai utilizate sînt cele cu panouri de placaj şi cele cu panouri metalice. P o p i i metalici au d i s p o z i t i v e 182 . Cofraje demontabile pentrn pereţi. IV. Tipurile de cofraje demontabile se îm part după tipul elementului în : si ii pi. Aceste panouri pot ave i coaste longitudinale sau transversale care tra n s m it încărcările ce le revin la clementele orizontale m on tate pe cele două feţe şi prinse cu şuruburi cu filet şi piuliţe sau cu bucle şi pane sau alte sisteme echi­ valente. Panourile din policsteci armaţi cu sticlă se confecţionează fie simple. Panourile metalice sînt alcătuite din tole de tab lă din oţel sau alu­ miniu cu întărituri pe faţa care nu vine în contact cu betonul . Acestea se alcătuiesc de re g u lă clin panouri care reazemă pe dulapi aşezaţi pe muchie sau pe grinzi extensibile. pentru a putea prelua împingerea betonului. D upă modul de folosire se îm part în cofraje suspendate. pereţi. Distanţele dintre cofraje (grosimea zidului) este m en ţin ută prin distanţieri de beton. Pentru preluarea împingerilor se pot folosi şi grinzi extensibile. care sînt elemente de inventar.

183 .

IV . IV. Cofrajele pierdute sînt cofraje nerecuperabile care ră m în înglobate în beton (tuburi de azbociment. dulapi din b eton a rm a t precom prim aţi etc. tab le cu ta te m eta­ lice. Aceste cofraje folosesc la execuţia pereţilor plani sau curbi de grosime c o n stan tă pe verticală (fig.de co n tra v în tu ire reglabile (tiran ţi cu m anşoane sau dispozitive cu pene). (silozuri. Cofrajele căţărătoare sau păşitoare sînt cofraje dem ontabile de tip special. 12). clădiri de locuit cu m ulte niveluri etc. elemente ceramice. cu a ju to ru l cărora se execută feţele verticale .11).). se folosesc prin re m o n tă ri (fig.). 184 . Cofrajele glisante sînt cofraje mobile care se deplasează pe verti­ cală în stare a sa m b la tă cu aju to rul unor verine speciale care se ca ţă ră pe tije metalice rezem ate pe fundaţii. Cofrajul propriu-zis este alcătu it din panouri.

5 0 ° C (parafina în­ călzită am estecată cu 94% m otorină tim p de 2 —3 min). după caz. datorită cedării terenului sub tălpile popilor.La folosirea cofrajelor şi la pregătirea lor pentru betonare trebuie să se ţin ă seam a de i» urm ătoarele : < ] 1 1) Tratarea cofrajelor îna­ *~ \ ___ ui i inte (le betonare . P entru a se obţine suprafeţe netede se etanşează rosturile intre panouri cu fişii din carton m ucava de 3 m m grosim e. se arde cu soluţie încălzită la te m p e r a tu ra de 4 0 . c — b a s c u la re a p a n o u rilo r in ju r u l şa rn ie re lo r. b — p a n o u r i s u s ţin u te p e nale se verifică la recepţia co­ d is ta n ţie r i . frajelor şi se corectează p ină la înscrierea lor în toleranţă. din polistiren de 4 —5 cm grosime sau din f işii de lemn moale de 0 — 12 mm grosime. IV . 3) Cofrajele pentru betoane aparente se realizează din placaj tego (care d upă 2 —3 utilizări se unge cu s u b s ta n ţă decofrantă).12. cofrajele . în tre scînduri se lasă ro stu ri de 1 —2 mm pen tru um flarea lemnului. cu peria de sîrm ă sau cu alte mijloace eficiente. Executarea neeorespunzătoare a cofrajelor poate duce la u rm ă to a ­ rele defecte : umflarea stîlpilor ca urmare a desfacerii legăturilor sau cedarca susţinerilor .. C o fra je c ă ţă ră to a r e : cofrajelor. în soluţie caldă aplicată j într un singur s tr a t subţire cu pensula (de regulă m otorină cu 6% parafină). deformarea pe verticală a grinzilor şi plăcilor. care se închid../ . cofrajelor şi beton. La b aterea scindurilor se ţine seam a şi de condiţia de a nu curge laptele de ciment. 2) Tolerantele şi rosturile F ig. Cofrajele îna­ inte de p re parare se cu răţă. cu fa ţa t r a t a t ă cu soluţie de acid clorhidric diluat cu 2 —4 p ărţi apă (se ţine în soluţie 2 —4 li şi se usucă la aer 6 h) . pen tru re du ­ n1 ! '/ A 1 cerea aderenţei între astereala v > . care treb u ie să aibă asigurate rezem ări nedeform abile (rezemări la nivelul de îngheţ). L a fixarea la cotă a cofrajelor li se creează co ntrasăgeţi de 1/200 şi 1/1 000 pen tru preluarea deformaţiilor elementelor încovoiate. deformaţiilor elementelor de susţinere.1 1 se ung cu o s u b s ta n ţă decoA y\ V frantă. abaterile dim ensio­ a — p a n o u r i de c o fra je s u s ţin u te pe r ln d u l in ­ f e rio r de p a n o u ri . slăbirii penelor de sub popi . nerespectarea cotelor din plan şi de nivel. O grijă specială trebuie să constituie curăţirea stîlpilor prin ferestrele p racticate la p a rte a inferioară a stîlpilor. din scinduri geluite sau scinduri brute . 185 .

Tipare De regulă. DETALIUL A Fig. IV. 186 . grosimi relativ m u lt mai reduse d a to rită calităţii superioare a betonului t u r n a t (fig. care au secţiuni transversale m ai compli­ cate. 13).Aceste defecte trebuie cunoscute şi p revenite de dulgheri. Tiparele se clasifică in : tipare fixe (la execuţia pe stand) şi tipare mobile (la execuţia în lanţ de agregate sau în flux continuu sau conveier). prefabricatele din b eton a rm a t se to a rn ă în tipare. care le asigură în condiţii superioare de precizie form a si dimensiunile elementelor prefabricate. 2 — laterala lon­ gitudinală a tiparului . 5 — axul de rotire a balamalei . 6 — cheson din beton. 13. IV. Tipar m etalic pentru confecţionarea chesoanelor prefabri­ cate (secţiune transversală şi ve­ dere) : 1 — şasiul tiparului . 4 — rigidizări . 3 — balama pen­ tru rabatere laterală . 4. deoarece neînlătu ra rea lor la tim p duce la com pro­ m iterea lucrărilor şi la demolări. Tiparele pot îi : demontabile (de exemplu tip arele care se desfac la panourile mari) şi nedemontabile (care au to a te părţile fixe şi deco­ frarea se face prin smulgere sau expulzare). fierari betonişti şi betonişti.

beton armat şi beton precomprimat. m etal sau chiar sub formă de m a triţe din b eton arm at. Tiparele pot fi cu plate în baterii realizînd t u rn a r e a mai m u lto r elem ente . treb uie p e rm a n en t în treţinute. ele po t fi ex ecutate din lemn. . Elemente prefabricate de beton. p ărţi com ponente ale agregatelor de tu rn a re . feţele în con tact cu betonul se ung cu su b s ta n ţe care să nu corodeze tiparul. F a ţ a liberă a elem entului se acoperă cu capac terni oizolator sau încălzitor. Pentru tratarea în camere de aburire se folosesc tip a re care asigură o închidere cit. av în d foarte m ulte r e u ti l i z ă r i .57/1-76. Condiţiile de precizie a tiparelor sînt» tre c u te în STAS 6(3. co m p actare şi finisare ( agregatele tipar). Condiţii generale. să nu adere cu b etonul şi să nu lase p ete pe beton. Unele tip are sînt.Unele tipare sînt incomplete (fără fu nd cele care se to a r n ă pe par­ doseală şi fără pereţi laterali care sîn t suplinite de agregatul de tu rn a re ). Tiparele încălzitoare au prevăzute pereţi dubli etanşi între care circulă aburul. m ai com pletă. Tiparele au rigiditate mai m are decît cofrajele.

Operaţia de îndreptare este în funcţie de modul de livrare a arm ă tu rii (colaci sau legături de bare). razele de în­ doire. Operaţia de taiere a armăturilor la lungimea desfăşurată p rev ăzu tă in proiect se face m anual sau mecanic în funcţie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. CPERAŢIi PREGĂTITOARE 1. operaţiile pe care le su po rtă arm ă tu rile s î n t : îndrep­ ta re a . Fasonarea (îndoirea) se face m anual sau mecanic în funcţie de dispo­ zitivele şi utilajele de care se dispune. fasonarea (îndoirea). rezistenţa oţelului. în ateliere sau uzine. < Operaţiile de sudare. DISPOZITIVE Şl UTILAJE NECESARE REALIZĂRII ARMĂTURILOR PENTRU BETON ARMAT A. înnădirea (prin suprapunerea barelor şi prin sudare). confecţionarea carcaselor şi plaselor legate şi sudate etc.C a p ito lu l V TEHNOLOGII. Generalităţi P e n tru confecţionarea arm ă turilor pe şantier. care. se folosesc dispozitive şi maşini cu u n g ra d mai mic sau m ai mare de com plexitate. se dispune pe şantier sau in atelier. dia­ m etru l barelor şi dispozitivele sau utilajele specifice de. calitatea oţelurilor etc. în general. tăierea. F aso narea se face după desenele din proiect. de grosim ea barelor. a t i t cele de înnădire în lung a barelor cît şi cele de petrecere pentru formarea carcaselor şi plaselor. sînt incluse de regulă în tehnica sudării arm ă tu rii şi nu se realizează de fierarii 188 . form a profilului. Această operaţie poate fi fă cu tă m an u al sau mecanic.

2. respectiv în cofraje. Operaţiile pre g ătito a re fac p a r te din pregătirea fabricaţiei ele­ m entelor din b eto n a rm a t şi sînt funcţie de gra d ul de organizare a atelierului de şantier. pe elemente. stîlp S.l. l ) se dau următoarele în» dieaţii : feoA h i coloana 1 se trece denum irea elementului. tehnologia schematică de îndoire. i n coloana 3 se trece indicativul elementului... B. placa P etc. Unele operaţii simple la sudarea prin pun cte se pot « x e c u ta şi de fierarii betonişti. ci de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor-beton. sau se execută de către agregate complexe pe linii s em iautom ate sau auto­ m a te de sudare. d iam etre şi n u m ăr de bucăţi.l etc. dc a rm ă tu ri este indicat să fie afişate planşe cu teh ­ nologia de fasonare 111 care se v a a r ă ta pe calităţi de oţeluri şi diam etre de bază. fn planşele de proiectare există şi u n ex tra s de arm ă tu ră .. Confecţionarea carcaselor şi plaselor se poate face în ateliere sau direct la locul de m ontaj al arm ăturii. B în atelierele. a atelierului centralizat de arm ă tu ri sau cel al fabricilor de prefabricate etc. m ărci de a rm ă tu ră. din «are se extrage arm ă tu ra .betonişti. . i n coloana 2 se trece m arca arm ăturii. de exemplu grinda pt. Fiecare b ară va treb ui să p oarte u n indicator din care să rezulte elem entul la care se referă şi mr rea arm ă tu rii prevă­ zută în proiect.şi fasonare a arm ăturii. Fişele de debitare trebuie să fie înserate în carnetul fierarului betonist. Nu este indicată practica de a se lucra direct cu planurile de exe­ cuţie fără a se face fişa de debitare şi fasonare. m ărim ea dornurilor şi a rolelor pe care se face îndoirea.. 189 . IX. tabelul V. lungimea ciocurilor. care trebuia ■examinate şi înţelese perfect de m aistru. p en tru fiecare obiectiv. lungimea desfăşurată a îndoirilor etc. Problem ele atelierelor de a rm ă tu ri vor fi t r a t a t e la cap. conform modelului din tab elu l V . razele de îndoiri. p u tîn d face p arte din acest carnet. Fişa poate fi în tocm ită de organele specializate cu p re g ătirea fabri­ caţiei sau de c ă tre m aistru. Pentru completarea fişei (v. Fişa de debitare şi fasonare se face pe baza datelor din proiect. întocmirea fişei de debitare şi fasonare Preg ătirea fabricaţiei se face pe baza proiectului de execuţie. Industrializarea producerii arm ă tu rilor necesită execuţia în ateli­ e r e a arm ă tu rilo r sub form ă de carcase şi plase sudate. G etc. întocm indu-se fişa de debitare .

2 £r~i£.l.3. deci care au aceleaşi dimensiuni şi acelaşi lei de armare. 190 . Fişa de debitare şi fasonare pentru barele din elementele de beton armat — c« Numărul b a re lo r asem enea In piesă T o ta l D ('n u m ire a piesei S ife l |l|" Extragerea armăturilor 35 36 3 7 -3 8 3 9 -4 0 41 4 2 -4 3 44 34 Grinda G. L-190 . 4 - o—0 C C 2 2 2 1 13 13 11 11 26 26 22 11 8 8 8 8 z ? 5 < 7 c____ £ f s£__^=5£^_Şz 70 ^ © © (54) L=ti55 / n coloana 4 se dă oţelul de arm are : de exemplu OB 37 PG 52 STNB. ’ Coloana 5 conţine numărul elementelor similare. î 2 1 o n o pj L -. STPB (v. care se obţin din înmulţirea coloanei 5 cu coloana 6. C /3 Stilpii S 1 -3 -4 - 4 6 C'l o 4 4 4 0 3 3 16 ]§Z--/55 24 12 12 61 20 20 20 6 JSU S & şoiţb 46 47 50 48 Fundaţiile /•’ 1 . 51 52 53 54 Placa 1— 2 2 .Tabelul V . cap. * s I n coloana 7 se trece num ărul to tal de bare asemenea din elemen­ tele de acelaşi tip. i-/5o 3 C " ~^>'£îL=?3b OB ■ a c £ 4 4 1 21 16 96 16 10 49 . 155 o 2 4 2 30 «5 S U L-S^O 45 D . III).3 —t . I n coloana 6 se trece num ărul de bare de acelaşi tip ca res e a ă sc s c m element.g =*95 t.955 o 1 2 2 2 4 2 30 8 20 16 IC» 16 12 12 6 L*?2S 87 > S > (>S5 tc A- ■ .

în care se trec mărcile de oţel similare (de aceeaşi lungime). cu cit. pe desenele din fişă sînt trecute at. 3. înclinare a barelor care diferă de înclinarea obişnuită de 45° (sau de catetele egale ale triunghiului).).it lungimile porţiunilor fasonate. unghiurile de. Agrafele şi «trierii se figurează în planul în care sînt m o n tate în operă. Pe figură se mai trece lungimea desfăşurată a fiecărei bare. PC 52. Lungimea barelor de aceeaşi m arcă se obţine prin înmulţirea cifrei corespunzătoare din coloana 7 cu L. Pe desen barele vor figura în poziţia în care sînt puse în operă (construcţie). pentru m area prevă­ zuta în proiect. formaţi­ unea de lucru etc. care se vor îndrepta. cantitatea totală de oţel-beton. cit şi lungimea totală a barei care se fasonează. indicîndu-se 191 . care se trece de asemenea în fişă. în cm.eva Z|le înainte de începerea operaţiilor de debitare şi fasonare. O margine a fişei răm îne liberă pentru însemnări ale fierarului betonist (evidenţa num ărului de bare. pentru a forma caietul de lucru al fierarului betonist. tem peratura admisă pentru fasonare pe tim p friguros etc. debita (tăia) şi fasona. De regulă. care foloseşte la debi­ tarea arm ăturii după ce a fost îndreptată. ca şi cînd'stilp ul ar fi culcat spre dreapta. VI. pe tronsoane. Lungimea desfăşurată a unei bare se compune din suma lungimilor fiecărei porţiuni.) se reprezintă desenul co tat conform proiectului. Modul cum se stabilesc cotele şi lungimile unei bare se arată deta­ liat la cap. Acest caiet poate fi folositor la recepţia lucrărilor ascunse (arm ături înglobate în beton).) şi pe diametre. pe calităţi de oţel (OB 37. iar barele din stîlpi in poziţie ra b ă tu tă (culcate). marca a r m ă t u r i i . Fişa mai conţine şi o rubrică de observaţii în care se trec indicaţiile speci­ ale cu privire la modul de fasonare. In coloana '. în mm. şi fasonare se stabileşte. în partea de jos a fişei se întocmeşte recapitulaţia. Fişele se vor îndosaria. numărul comenzii. PC 00 etc. Pregătirea armăturilor în depozit După întocmirea fişelor de debitare. poziţia ciocurilor(de regulă ciocurile în sus sînt pentru barele de la partea inferioară şi ciocurile în jos sînt pentru barele de la p arte a superioară a grinzii). (L).In coloana S se dă diam etrul arm ăturii. la rece sau Ia cald. frete). Se trec de asemenea lungimile. Cotele etrierilor sînt pentru exteriorul fibrei barelor. Dacă este necesar se vor trece şi explicaţii pentru piesele m ărunte (etrieri.

precum şi a abaterilor dimensionale conform sta n d a rd u lu i sau datelor din prezenta lucrare.Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi leton armat “ C..) p e n tru sîrmele şi produsele din sîrm ă p en tru b eton precom prim at. î n depozit va alege c a n tita te a de oţel care rezultă din re capitulaţia din fişe.. Colacii sau legăturile de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseam nă şi se înd epărtează deoarece nu se a d m it a fi puse în operă. II. Colacii sau barele care depăşesc toleranţele negative nu se folosesc la fasonare. STAS 438/3-80 şi a stand ard elor pen tru sîrme. verificînd calitatea oţelurilor (OB 37. A rm ăturile care urm ează a fi luate din depozit pen tru debitare şi fasonare vor fi stabilite de şeful de depozit. 3-80 şi STAS 6482/4-80.T. pen tru fiecare dia­ m etru şi calitate de oţel sosită cu acelaşi certificat de calitate. Valorile găsite se consemnează pe o notă care se transm ite şefulu de ş a n tier sau lot. Prima verificare. M ăsurarea diam etrului treb u ie fă cută cu aten ţie p en tru confrun­ t a re a cu diam etrul nominal tre c u t în sta n d a rd . PG 60. în depozit cu şublerul. de.M.pe form aţii ele lucru c a n tita te a to ta lă de a r m ă tu ră p en tru o perioadă determ in a tă . E ste cea p en tru diam etrul barelor de oţel-beton (v.Normativul pentru executarea 192 . Maistrul sau şeful echipei de fierari betonişti întocmeşte planul de muncă. regulă pentru 10 zile. certificatele de calitate pe care le deţine şi oricare alte date necesare stabilirii calităţii.G. pe baza profilului indicat în STAS 438/1-80. E ste proba de îndoire la banc. toroane şi liţe p en tru b eton precom prim at conform STAS 6482/1. A doua verificare. ele se notează şi ră m în în depozit p en tru alte destinaţii. . cap. folosite de C om binatul Metalurgic din Cîmpia Turzii (C. PG 90). 2. P roba de îndoire se face la unghiul pre v ăzu t în sta n d a rd u l pen tru fiecare cali­ t a t e de oţel. de asemenea. şi profilul şi calitatea sîrm elor şi plaselor su d ate pe baza STAS 438/2-80. care v a trebui să indice calitatea oţelului şi diam etrul barelor. Oţelul-beton care corespunde din p un ct de vedere calitativ se trans­ p o rtă şi se grupează pe diam etre lîngă linia de înd rep ta re şi fasonare pen tru a se lua o hotărîre asupra folosirii acestora. 140-85. în ainte de operaţia de îndreptare se v or pregăti arm ăturile cu respectarea condiţiilor din . . înlocuirea oţelului p revăzut în proiect cu un altul diferind prin cali­ t a t e sau diam etru se po ate face num ai cu ap ro barea proiectantului. Calitatea oţelurilor v a fi identificată pe baza profilului. c) şi se face. calibrele p en tru m ăsurarea diam etrului sau în lipsa acestora cu cleştele p a te n t sau m etru l. a m arcajului cu vopsea sau a plăcuţelor metalice. PG 52.4 treia verificare.

TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLĂCIT. d iam etrul barelor este mai m are şi d iam etru l colacului este m ai mic. şi chiar de g re u ta te a acestuia. îndreptarea prin întindere cu troliul manual a oţelului-beton livrat în colaci Oescolăcirea şi în d rep ta rea se face pe o platform ă. Oţelurile-beton lam in ate la cald şi liv rate în colaci se descolăcesc cu a t î t mai greu. sirmele şi produsele din sîrm e (toroane şi liţe) de regulă s în t în făşurate in colaci de dimensiuni m ari sau pe ta m b u ri de lemn de dim ensiuni m ari (toroa­ nele) . în d re p ta re a barelor din colaci la şautierele care nu au maşini de ‘•iclreptat se face obişnuit prin în tind ere dacă oţelul nu este prea d u r —• C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . beton armat şi beton precomprimat “ sau alte p re­ scripţii speciale cu privire la re sp ectarea condiţiilor de t r a n s p o r t (v. X. ÎNDREPTAT Şl TĂIAT ARMĂTURILE P rim a operaţie tehnologică de confecţionare a arm ă tu rilo r este ope­ raţia de înd rep ta re care este diferită la a r m ă tu r a liv ra tă în colaci. „Construcţii de beton.00 m). se vor efectua încercări (STAS 1799-81). 1 1 qo . Prescripţii pentru verifi­ carea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton. cap. Aceste tip u ri de oţeluri se numesc a u to derulante (diam etrul colacului este în j u r de 2. faţă de a r m ă tu r a livrată în legături de bare. Oţelurile de în altă rezisten ţă p e n tru b eto n precom prim at. beton armat şi beton precomprimat. 21-85 şi STAS 1799-81. Dacă nu s în t îndeplinite condiţiile de t r a n s p o r t şi depozitare şi în caz de dubii. de regulă b eto ­ nată. diam etru l barelor colacului.lucrărilor de beton precomprimat C. B. care se răcesc pe v îr te ln iţa de lîngă laminor. deoarece aceste oţeluri ies din lam inor sub form ă plastică (bare înroşite). diam etrul interior al colacului se alege astfel ca oţelurile să se deruleze cu o săgeată mică fără să aibă nevoie de o operaţie de în d re p ta re ca la oţelurile lam inate la cald. la a rm ă tu rile liv rate în colac.G). cu c ît oţelul are o rezisten ţă mai m are. 1. c u o lungime de 50 m şi o lăţim e de 2 —3 m. Dispozitivele de înd rep ta re s în t funcţie de calitatea oţelului (rezis­ te n ţa lui).

u n p u n c t fix la celălalt c a p ă t al platformei (stîlp bine înfipt în p ăm în t).3 x 5 000]» prin întindere nu trebuie sa depaseasca valoarea . = -----------------. la o b ară din oţel PC 60 cu d iam etrul de 10 mm fo rţa m ax im ă de întindere v a f i : F < 0. Controlul întinderii se face fie prin fo rţă fie prin lungire.şi colacul nu tire d iam etrul p rea mic. î n acest caz în d re p ta re a se face la banc cu mijloace m a­ nuale. iar cap ătu l liber al barei se prinde in cleştele de la c a p ă tu l fix. D acă prin operaţii prelim inare se stabileşte că oţelul se în d re a p tă la eforturi sau lungiri mai mici. Cleşte pentru îndreptarea prin pen tru u rm ărirea deplasării car întindere a vergelelor subţiri de oţelpătului barei). Oţelurile PC 60 de d iam etre Ks şi 12 mm care s în t liv rate în colaci cu diam etrul mic sîn t greu de în d re p ta t p rin întindere. . doi cleşti de tip ul celui a r ă t a t în figura V . care nu va depăşi j u m ă t a t e din forţa corespunzătoare limitei de curgere.5 X 420 x 785 = 16 490 N. .. . 0. F o rţa de întindere este funcţie de rezistenţa oţelului şi diam etrul barelor. . beton. Cu troliul se începe întinderea lentă [pînă cînd oţelul se pu n e sub tensiune slabă* după care se m archează pe plat­ form ă şi pe bară lungimea barei înainte de începerea întinderii propriu-zişe (se pot folosi şi sta­ tive speciale de lemn cu g rad aţii Fig. De exem plu. respectiv pen tru o b ară de 50 m lungime lungirea ei . colacul de oţeî-beton se duce lîngă stîlp u l din c a p ă tu l platform ei (stîlpul de ancorare). . se calculează din condiţia ca lungirea procentuală să nu depăşească 0. se prinde unul din cleşti de ca p ă tu l fix (stîlp) cu un cablu sau lanţ. .l. . Ordinea obişnuită a operaţiilor esle: se fixează troliul.4. . în m od obişnuit fo rţa nu depăşeşte cîţiv a kilonewtoni.. un cablu sau u n la n ţ de întindere. V . . „ .. apoi colacul se rostogoleşte p în ă în apropierea troliului u nde b ara Jde oţel-beton se taie din colac cu foarfeca şi se prinde cu al doilea cleşte de cablul flexibil al troliului (prinderea se poate face înainte de tăiere dacă barele au ten ­ d in ţa de reîncolăcire).= ' 100 = 15 cm. în d re p ta re a treb u ie fă cu tă la u n efort relativ mic.l. se folosesc la în dreptare acele date.3% (3 m m /m ). 194 .z = 420 N / m m 2 şi secţiunea A = 785 m m 2 . u nde limita de curgere jR^o. . atu n ci lungirea to ta lă maximă. . Dacă controlul se face prin lungiri. m etru pen tru m ăsurarea lungirii etc. Pentru operaţia de întindere sînt necesare următoarele dispozitive : u n troliu m anual bine fix at la ca p ătu l platform ei p rin interm ediul unui cablu flexibil.

Controlul lungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv im pro­ v i z a t care poate i n d i c a lungim ea to ta lă în centim etri. dispozitivele anexe : stîlpi de an­ c o r a r e 3. P e n tru o astfel de instalaţie dispozitivele anexe au o alcătuire variată.2) : o baterie v îrte ln iţe ( 1. Ş a n t i e r e l e p o t să-şi construiască dispozitive improvizate. D u p ă înd rep ta re urm ează o peraţia de debitare la lungime. dispozitiv de întin ­ d e r e 4. care se p o a t e face pe p latfo rm a b eto n ată sau lîngă standu l de fasonare. cabluri de în­ t i n d e r e S.2. u rm ărin d deplasarea capătului b a r e i de lîngă' troliu. d e Fig. p în ă la atingerea reperului stabilit.în tin d e re a troliului se con tin u ă p în ă cînd oţelul se lungeşte cu m ărim ea stabilită. scripetele 4 p r i n c a r e trece cablul fără sfîrşit. t r o l i u l electric fix at de platform ă S . cadru ghidaj 9 şi opritor 10. îndreptarea la o instalaţie de îndreptat cu troliu electric a oţelului-beton livrat în colaci I n s t a l a ţ i a d i s p u n e d e u r m ă t o a r e l e d i s p o z i t i v e (fig. cercei de p r i n d e r e 1 ş i 2.u m etrul pe platfo rm a b e to n a tă . 195 . I n c ontinu are se dau cîtev a exem ple de dispozitive. 1 ) Stîlpii de ancorare şi dispozitivele de întindere po t a v e a alcătuirea d i n figura V. V. 2) bine anco rate în p ă m în t pe care se p u n colacii . cablu fără sfîrşit 6. Lungirea se poate m ă s u r a c. plăci de ancorare ş i fix ato r cu excentric 5. plăci cu cîrlige de întindere 7. b ara de blocare 5. m anşonul de strîngere 3. Instalaţie pentru îndreptat oţel-beton livrat în colaci. V.3 ş i a num e u n stîlp işo r'd e lemn cu contrafişa 6. 2.

196 . V ig.4) alcătuite principiu dintr-un b atiu fix şi un sistem mobil cu ax central pe care aşază colacul. V. V.5 se a rată o v irteln iţă care se poate executa pe şantier.4. î n figura V. 3 — suporţi din ţeavâ.3. 2 — cerc de ru­ lare . Virtelniţele moderne sîn t p rev ăzu te cu dispozitiv frînare şi o cruce la p arte a superioară care împiedică colacul să sară pe virtelniţă.J3 Fig. V irte ln iţă d e şa n ­ tie r : 1 — cruce .5. S tîlp i d e a n c o ra re şi d isp o zitiv e d e în tin d e re . V. V irte ln iţă sim p lă. L a acest tip de virtelniţă batiul este fo rm at dintr-o podină de lemn F ig. în se de de 2) Virtelniţele pot fi simple sau duble de in v en tar (fig. V.

7.7). care perm it fixarea concom itentă a m ai m ultor bare de oţel ce se introduc în găurile plăcii unde se fixează prin îndoire şi se înţepenesc sub efortul de tracţiune. pe cruce se po t m onta suporţi din ţeavă.6. fig . V. 3) Plăcile dc ancorare pot fi de tipu l celor din figura V.8 şi 5. a. 4) Fixatorul cu excentric reprezintă u n sistem simplu de blocare pentru barele din oţel moale şi diam etru mic care necesită u n efort redus pen tru îndreptarea prin întindere după descolăcire (fig. V.9). 197 . b. 5) Cirligele de întindere s în t auxiliare de fixare a plăcilor de anco­ rare de cablul fără sfîrşit (fig. Fixator cu excentric.pe care este m o n ta tă o placă de bază cu un pivot în care se roteşte o cruce solidarizată cu un cerc de m e t a l . V.

troliu electric s în t : 1) Montarea colacilor pe vîrtelniie. fig. V. Operaţiile de descolăcire la in s talaţia cu.Fig. 3) Descolăcirea se realizează prin acţionarea cablului fără sfirşit de către troliu. al cărui motor a fost pus în funcţiune .9). derularea cablului fără sfirşit este asigurată de faptul că celălalt ca p ă tu l său este legat de s tîlp u ld e ancorart cu scripete (v. ' " 4) Operaţia de descolăcire se termină cînd cirligul de. V. • ■' 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puşi pe virtelniţă de cablul fără sfirşit (v . fig.6 ) şi cirligului de întindere (v. 8). V. Fixarea capetelor barelor de cablul fără sfirşit 3 prin interm ediul plăcii de ancorare V şi al cirligului de întindere 2. întindere a ajuns la capătul cursei cablului fără sfirşit.fig .9. cînd se opreşte şi motorul. fig. 6) Cablul de întindere este p re v ă z u t cu cîrlig şi ochet şi cu a ju to ru l lui şi al plăcii de ancorare se p o t fixa barele de oţel de cablul de pe t a m ­ burul tro liu lu i (fig. prin intermediul plăcuţei de ancorare (u. V .10). 198 .3). Y. V.

3 Fig. apoi se eliberează din fixator şi din placa de ancorare.Operaţia de întindere se începe cu fixarea barei la cap ătu l dinspre vîrteln iţe prin fixato rul cu excentric (v. pîn ă cînd se reali­ zează lungirea procentuală stabilită (m axim um 0. F ix a r e a c a p e te lo r b a re lo r d e o ţe l-b e to n d e tro liu p r in in te rm e d iu l p lă c ii. Barele cu diam etru l m ai gros de 12 m m din oţeluri OB 37 şi PG 52 ?i_°ţeluri PG 60 şi PG 90 cu d iam etrul mai gros de 10 m m se în d re a p tă 199 . D).l l . fig. în d re p ta re a şi fasonarea s în t în acest caz operaţii care se fac de aceeaşi form aţie şi cu aceleaşi dispozitive (v. D u p ă în d rep ta re se roteşte ta m b u ru l troliului înapoi. iar celălalt ca p ăt se leagă de ta m b u ru l troliului prin interm ediul cablului de întindere (v. £ig. V . cap. 11). în d re p ta re a propriu-zisă începe prin acţionarea troliului în aceSeaşi condiţii ca la în drepta rea cu troliul m anual. b ara se aşază prin g re u ta te a pro­ prie pe platform ă. Se tra n s p o r tă barele în fascicule p în ă la bancul de lucru. 3. a l c îrlig u lu i d e în tin d e r e 2 şi a l c a b lu lu i d e în tin d e r e 3. V. îndreptarea cu dispozitive simple şi la maşini de îndreptat cu role şi cu cap rotitor a oţelului-beton livrat în colaci Barele de diam etre m ari 0 > 12 m m se în d re a p tă pe bancul de fasonat cu chei cu sau fără prelungitor. Folosirea trac to arelo r sau a altor mijloace de întindere nu este recom andabilă. V. V. V. Se taie barele de pe p latform ă cu cleştele la lungimile cerute conform ■fişei de debitare.7).10) şi plăcilor de ancorare (fig. d e a n c o ra r e 2.3% ).

folo­ sind ca p ătu l liber al barei ca pîrghie . folosind cheia cu prelungitor. prin înco­ voiere. Barele de diam etru mic se în d re a p tă la maşini cu role sau la maşini cu cap rotitor. l 2) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plăci m etalice cu dornuri 1. fixate cu buloane in col­ ţurile opuse ale bancului). V .m an u al pe u n banc obişnuit (fig. Schem a m aşinii de îndreptat.13. Săgeata este reglabilă şi re zu ltă din poziţia reciprocă a rolelor. În d re p ta re a se face du p ă intro ducerea barelor in tre dornurile plăcii. sau direct. în d re p ta re a se face prin c u rb are a succesivă în unul sau două pla­ nuri.12. V. u n alt p a r a m e tru im p o rta n t este ra z a de cu rb u ră (respectiv săgeata /) care se im prim ă barelor.13). bancul de lucru 2 este adesea c o m p letat pe cele două latu ri cu capre p en tru depozitarea barelor de î n d r e p t a t : ansam blu l de ca p re o şi capre joase 4 p en tru barele în d re p ta te (care sîn t dirijate spre acest Fig. P oziţionarea rolelor se face astfel încît săgeata din curbare să descrească p în ă la în d rep ta rea com pletă (fig. V. nul înclinat 5).etan Fig. 200 . Koţii* angrenajului mecanic Lima barei Oe ofe/-6eton masm» M işcarea otelului-t. alese în funcţie de diam etru l barelor care se în d re a p tă . cu a ju to ru l u n or role de diam etre convenabile. Banc pentru îndreptarea barelor ansam blu de capre prin p la­ groase. V.

precum şi linii complexe care fac operaţiile în flux continuu (de tă ia t. Generalităţi P e n tru m ecanizarea operaţiilor legate de confecţionarea a rm ă tu rilo r în prezent se dispune de maşini de în d re p ta t şi t ă i a t oţel-beton : maşini de fason at bare p în ă la 0 < 40 m m . m aşini de t ă i a t oţel-beton acţion ate hidraulic sau mecanic . Barele cu diam etru mai mare. prevăzute cu lim itato r a u to m a t de cursă.Maşinile cu cap ro tito r au u n cap curb prin care trec sîrmele (sau1 bare ce au d iam etru l mic) . Maşinile p o t fi d estinate atelierelor de a rm ă tu ri de m are capaci­ t a t e unde se cere p ro d u c tiv ita te rid ica tă sau atelierelor de şantier un d e sînt suficiente maşinile cu p ro d u c tiv ita te medie. tă ia t şi faso n at bare. Unele din maşinile cele mai cunoscute în prezent s în t a r ă ta te în con­ tinu are unde se prezintă modul general de alcătuire şi exploatare. ce declanşează şi tă ie re a barelor la lungim ea stabilită. Descrierea m aşinilor este detaliată în cap. m aşini com bin ate de în d rep ta t. prin ro tire a capului curb şi avan sarea sîrmelor se execută în d rep ta rea t o t p rin curbare. MAŞINI DE ÎNDREPTAT Şl TĂIAT 1. B arele s în t deplasate cu a n u m ită viteză prin acţionarea unor rolede angrenaj puse în acţiune de m o torul maşinii. Maşinile tre b u ie să p o a tă prelucra a t î t oţelul neted. Unele m aşini au şi dispozitive anexe. d u pă care barele s în t deb itate a u t o m a t lateral. C. V. se în d rea p tă cu m in a sau cu a ju to ru l cleştilor şi cheilor. maşini de s u d a t prin p u n cte cu o pereche de e le c tro z i. Rolele de angrenaj p o t d erula barele sau sîrmele liv rate în colaci prin fo rţa de t r a c ţiu n e care se naşte p rin frecare. cu perii radiale care c u r ă ţ ă oţelul de rugină. pe o lungimede ap roxim ativ 1 m. maşini p en tru s u d a t cap la cap bare de oţel-beton . m aşini de fason at bare su bţiri (etrieri) . p en tru a fi uşor introduse în maşini. direct din c o l a c i . care însă de această d a tă se face în to a t e planurile ce intersectează centrul secţiunii transversalea barelor. maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. Maşinile au dc regulă u n su p o rt dc susţinere a barelor în d rep ta te . su dat şi chiar r u l a t plase sudate). 201 . C. c ît şi oţelul profilat (tip PG sau sîrmele am p re n tate).

00 m edie 1. n u m ă ră to r de bare şi ghidaja p e n tru prevenirea flam băjului barelor ajunse la lim itator.00 0. 4 —14 mm R o tu n d 46 2.20 3 950 3 —10 mm R o tu n d 2 5 -4 0 80 Îndreptare 2 200 3 —12 mm R o tu n d 40 1200 „6 M artie" R .50 medie 0. viteză de îndreptare.4 R .2.S .20 0. C aracteristicile tehnice ale m aşin ilo r de Îndreptat şl tă ia t Denumirea maşinii Ţara U . W A FIO S R. să aibă lim itato are sensibile la finele cursei. W artenw eiler R B /4 c fcy Italia K OCH BE 4 R . R .R . d iam etrul armăturii.80 m edie 0. iar tăierea să se facă cu cu ţite ro ta tiv e .G . 40+80 1. Nosenko U . p ro d u c tiv ita te a în t/h .G . masa agre­ g atu lu i principal etc.2.R .R .R .75 3 850 1 2 0 -1 5 0 180 în d rep tare 1.50 medie 0.2.S .S .35 m edie 0.F . A lcătuirea d e principiu a unei m aşini d e îndreptat şi tăiat Maşinile de în d re p ta t şi t ă i a t se caracterizează p rin cîţiv a parametri «principali: putere.S .B .000 202 . Tabelai V.90 2. rezis­ t e n ţ a oţelului care se în d rea p tă. precum şi ■colectoare a u to m a te de bare.40 m edie 0.75 Maia kg 2 600 ’ E . Diametrul armăturii Profil 5 — 15 m m R o tu n d şi p eri­ odic 5 —15 m m Rotrund şi periodic G—10 mm R otund Viteza de îndreptare m/min 39 şi 72 Productivi­ tatea t/h 1. Aceşti p a ra m e tri p en tru cîte v a m aşini utilizate la noi s în t d aţi în tabelul V.F . Se reco m an dă ca maşinile utilizate să aibă de p referin ţă sistem de înd rep ta re cu role.

M ajo ritatea ţărilor au producţie proprie de maşini de î n d re p ta t şi tăia t. E x is tă u n n u m ă r fo a rte m are de maşini de în d re p ta t şi tă ia t. P e n tru bare subţiri ( 0 < 1 2 mm) se preconizează să se conceapă m aşini com binate de în d rep ta t. u n agregat de îndreptat şi tăiat (fig. echipam entele electrice de acţionare. Agregat com plet de îndreptat şi tăiat. Y. suportul p en tru susţinerea barei în d re p ta te şi tăiate. Fig. Alcătuirea agregatului de t ă i a t (la m aşina tip E. care se află şi în d otarea u no r fabrici de p refabricate din ţ a r a noastră) se poate urm ări pe figura Y.l5. p re v ăzu t cu ec hipam ent de. mecanismele de tăiere şi degajare a u to m a tă a b a r e lo r. cu jgheab de degajare .16.15) se com­ pune d i n : agregatul propriu-zis de în d rep ta re a lcă tu it din m ecanismul de înd rep ta re şi avans. î n principiu. t ă i a t şi fasonat. m odul lor de alcătuire fiind asem ănător.Fig. V.14. 203 . W artenw eiler — Italia.14 şi \ . V . Maşina de îndreptat cu role în două planuri. a c ţio n a re . reglare şi a u to m atizare a operaţiilor. v irte ln iţă p e n tru su portul colacului de o ţel-b e to n .

.

1G). P rin apăsare pe buto n u l 7 de com and ă cu im pulsuri (com andă electrică). m aşină care în d re a p tă oţelul-beţon neted. inclusiv lungimea barei. fig. O m aşină sim ilară este m aşina IL-Precizia care în d re a p tă şi ta ie °ţel neted cu dimensiunile 0 3 —14 mm. cu viteza de deplasare a vergelei Wai mare decit la m aşina t i p Nosenko No-338. precum şi modul de ra b a te re a laturii jgheabului. Modul de utilizare a maşinilor de îndreptat şi tăiat Se pregăteşte m aşina de în d re p ta t (v. care lasă b ara să cadă pe suporţii de colectare. V. astfel ineît b a ra să fie împinsă de rolele de trag e re între rolele de în d rep ta re din plan vertical şi orizontal p în ă p ă tru n d e la foarfeca de tăiere. D u p ă ce se taie o bară. du p ă care se reglează din nou rolele de îndreptare. echipîndu-se cu setul de role corespunzător diam etrelor barelor ce se îndreap tă. 205 . în tre rolele de ghidaj şi cele de p re in d re p ta re şi tragere. cu dimensiunile de 0 3 — 12 mm. Se fac contactele electrice p e n tru acţionarea tăierii 6 şi degajării barelor. Barele s în t trase direct din colacii aşezaţi pe v irte ln iţă . 4. începînd din anul 1966 m aşina de în­ dre p ta t tip Nosenko .No-338. se apasă pe bu to n u l de m ers continu u cu v iteza I sau v iteza II. care acţionează rolele de tragere şi îndrep tare. du p ă dim en­ siunea m aterialului care se în d re a p tă (oţelul 0 5 —8 m m se în d re a p tă -cu viteză mică. Se verifică dacă vergelele p o t p ă tru n d e cu uşurinţă în întreg tre n u l de role. Se în d re a p tă cu cheia ca p ă tu l liber al vergelei din colac şi se introduce prin inelul de c a p ă t 6!. Maşini de îndreptat şi tăiat executate în ţară î n ţ a r a noagtră s-a utilizat. se controlează c a litatea operaţiei de în­ drep tare şi tăiere la lungime (to lera n ţa de tăiere este în j u r de 1% ). Se aşază colacul de oţel-beton pe virteln iţă. folosind p en tru în d re p ta re o to b ă ro ti­ toare cu bacuri. Se reglează cu aju to ru l m anetelor rolele de tragere şi în d rep ta re la d ep ă rta re a corespunzătoare dimensiunii barelor care urm ează a se îndrepta. Maşina este p re v ă z u tă cu un n u m ă ră to r al barelor tă ia te . iar oţelul 0 8 —15 m m se în d re a p tă cu viteză mare).3. se p une în fu n cţiun e m otorul electric principal de acţionare 2. care funcţionează prin scădere (se pleacă de exem plu de la 1 999 dacă vrem să tăiem 2 000 b are şi se opreşte cînd s-a t ă i a t n u m ăru l de bare stabilit). Se fixează lim itatorul de com andă a tăierii la lungimea necesară. D u p ă ce se fac to a te verificările.

maşina cu role U. model 1978 cu role de îndreptat.1 0 mm ce se livrează în colaci (v. La maşinile de îndrep ta t cu cap rotitor (fig. role de tragere. tabelul I X . o parte mobilă care se roteşte în jurul unui ax. Declanşarea se face printr-un electromagnet de cuplare. Maşina U. acţionate prin roţi dinţate cilindrice. astfel incit ţoale rolele acţionate au aceeaşi turaţie. Maşina are u n batiu confecţionat din oţel sudat şi p relu c rat.B. Grupul de antrenare se compune din : motorul electric cu două tu­ raţii şi cu mers înainte şi înapoi .în ultimul tim p s-a asimilat maşina (le îndreptat şi tă ia t „6 Martie" — Timişoara pentru oţel rotund cu dimensiunile 0 G—12 mm. cîteva p e r e c h i de bacuri 3.. Foarfeca este tip ghilotină acţionată de un arbore excentric. Jgheabul are rolul de ghidare şi degajarea barelor tăiate şi este compus d i n : o parte fixă formată din batiu şi 7 suporţi ficşi. şi anume : maşina „Precizia" .R. C. precum şi pentru prelucrarea (în­ dreptarea) sîrmelor STNB şi STPB cu dimensiunile 5 . cuplajul electromagnetic cu fricţiune care realizează transmisia de la motor la reducătorul de turaţie şi frinează mecanismul de tragere şi îndreptare în timpul tăierii oţelului-beton (transmisia prin curea trapezoidală de la cuplaj la frînă şi cu lanţ la reducător şi apoi prin grupul pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere şi îndreptare). prin tobe de îndreptare rotitoare sprijinite pe rulm enţi cu bile.. şuruburile de reglare A . Mecanismul de tăiere se compune din : motorul electric de acţio­ nare de tip asincron trifazat şi mecanismul de tăiere acţionat cu 4 curele trapezoidale. role de îndreptare în plan vertical şi role' de îndreptare în plan orizontal. în ţar» noastră s-au produs mai m ulte maşini de îndreptat şi tăiat. Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu profil şi o rolă de ghidaj lisă care sînt reglabile după diametrul barei ce se îndreaptă. plasate în paharele 4. maşina „6 martie" — Timi­ şoara model 1981.B.1). maşina „6 Martie" — Timişoara. 13.R. în corpul batiului se află grupul de antrenare al mecanismului de tragere şi îndreptare şi grupul de antrenare a amecanismului de tăiere. La capătul fix al jgheabului se găseşte iimitatorul (m icroîntrerupător care comandă mecanismul de tăiere. V.17) toba are în com­ punerea ei de regulă bucşele de ieşire şi intrare 2 şi 5. este o maşină de îndreptat cu role. D şijE 206 . fiind acţionat de cama excentricului. Maşinile de îndreptat pot face îndreptarea la diametre mai mici. cu ta m b u r rotitor şi bucşe de îndreptare. producînd degajarea oţelului-beton. oţeluri PG 52 şi PG 00 cu dimensiunile 6 şi 8 mm. avînd role pentru preîndreptare. care are o camă ce acţionează o pîrghie a axului jgheabului.

c. B . E — şuruburi d c reglare. 5 b u cşe j —bacuri j 4 —pahare . .corpul capului lotitor j 3 2 . A . O .

ş ta n ţe m ecanice ac ţion a te cu m o to are electrice sau hidraulice. t r a t a t e term ic. 4. Dispozitive şi maşini de tăiat oţel-beton Tăierea oţelului-beton se ex e cu tă cu cleşte m an ual.203 . precum şi cu ag regate com plexe de tă ie re etc. î n ţ a r a n o astră se fabrică ş t a n ţ a m an u ală „6 M artie" — Tim işoara care ta ie oţel ro tu n d 0 25 mm.19) s în t agregate ac ţio n a te p rin pîrghii. Cleştele m anual se foloseşte p e n tru tăierea barelor subţiri (fig.şi ro a ta de transm isie p e n tru curelele trap ezo idale (tip ul re p re z e n ta tiv este Maşina Wafios R. Stanţele manuale (fig. fa b ricat de în trep rin d e rea „6 M artie “ — Tim işoara. folosită în ţa ră . d ar aceasta nu po ate în d re p ta b are de grosim e p re a mare). Stanţe cu pîrghii manuale. V. Fig. 'Cleştele. V. unghiurile cuţitelor asigurînd o b u n ă tăiere. :.18). ta ie sîrm a S B P de 0 7 m m şi o ţel-b e to n 0 12 mm. 5. V.19. s ta n ţe m anuale. Cuţitele s în t interşanjabile fiind confecţionate din oţel de scule.

care să se deplaseze în plan uri paralele. S 401. m o n ta te pe ro ţi şi cu dispozitive de împingere. La uneltele m anuale se taie de regulă o singură bară. dacă diam etrul acestora este m ai mic.20.G. V . a c ţio n a t prin pirghii cu sau fă ră cremaliere. Maşinile au comenzi m anu ale sau la picior. care acţio nează cu ţitu l de tăia t. Poate tă ia p în ă la 12 bare 0 7 respectiv 14 mm. Dintre m aşinile utiliza te la no i se prezintă urm ătoa rele tip u ri : 1) Maşinile F utura (R. S ta n ţ a se com pune d i n : b a tiu l stanţei. p u ţin d fi schim bate du p ă d iam etrul barelor care se taie sau cînd se uzează.) tip S 322. p o t de asemenea t ă i a concom itent 3 —4 bare.de la 1. ci prin pom pe hidraulice a c ţio u a te m anual. organele de tăiere. O p rezentare de principiu a unei ş ta n ţe mecanice de t ă i a t este a r ă t a t ă în figura V. fig. Stanţele manuale hidraulice po t tă ia cu u ş u rin ţă oţel-b eton de dia­ m etru mare. Maşinile de regulă s in t au to m ate. are u n batiu m asiv şi u n b r a ţ rob ust. cît şi Ia cele mecanice. asigurînd u n bun ghidaj. chiar p în ă la 12 bare o d ată. T ra n sm iterea forţei nu se face prin pîrghii. bine ascuţite. 2) Maşinile M U B E A tip BS 28 şi BS 32 sîn t m aşini mobile de 2 CP cu g re u ta te de 270 la 435 kg şi po t tă ia bare p în ă la 32 m m . l 209 .S în t numeroase firme care livrează ş ta n ţe m an u ale care asigură tăierea oţelului-beton de to ate calităţile p în ă la d iam etrul de 40 m m (v. respectiv de 55 m m p e n tru oţeluri de înaltă re ziste n ţă. H ~ Cartea fierarului betonist — cd. Maşinile po t teoretic realiza de la 25 la 42 tă ie tu ri/m in . G re u ta te a m aşinilor variază de la 300 la 1 930 kg . unele tip u ri au dispozitive hidraulice. corpul de po m pă şi organele de tra n sm ite re a forţei la organele active de tăiere (cuţitul). l 9). p en tru a se asi­ gura o b u n ă tăiere este n e c e s a r : să se dispună de cu ţite cu d u rita te corespunzătoare. num ai că organele active s îu t ac ţio na te prin angrenaje puse în funcţiune de m o to are electrice.F. Cuţitele s în t interşanjabile.5 la 7. Are declanşator m a n u a l şi rele de susţinere a barelor care u rm ea ză a fi tăiate. Ştiinţele mecanice sîn t alcătuite pe acelaşi principiu cu ştan ţele m a­ nuale. S 501 şi S 701 care au puteri . A tît la stanţele m anuale. fiind fixate de organele active ce nu au mişcări laterale.5 k W şi p o t tă ia bare p înă la 70 m m grosime din oţel OB 37. Ş tan ţele mecanice p o t tă ia to a te diam etrele de b are şi pot tăia şi un nu m ăr mai m are de bare. S ta n ţa se fixează de o fundaţie.

5 CP cu p erfo rm an ţe similare maşinilor M UBEA. 3) Maşinile lip S T E I N W E G sîn t maşini 2.R.P .P .5 kW etc.S. 210 . 4) Maşinile L I E B I G şi L U D E W I G -D r e s d a se livrează în trei ti­ pu ri : FM-48. Ş ta n ţe m eca n ic e . 1 500 ro t/m in .F ig .U . V.) cu p utere de 75 kW .). c ît şi la picior. s în t maşini cu acţionare la picior. m aşin a tip N-40 (R . î n u ltim a perioadă s-a pus în fabricaţie la în trep rin d e rea „6 Mar­ t i e " —Tim işoara. p rin cuplarea dispozitivelor de t ă i a t Ia [ar­ borele m otoreductorului. ce debitează bare de oţel-beton cu diam etru l m axim de 42 m m şi ş ta n ţe manuale. G) M aşina R E M A tip PG 440/35 (Italia) are u n dispozitiv de tă ia t a t a ş a t maşinii de fasonat. m aşina hidraulică de t ă i a t oţel-beton cu m o tor d© a n tre n a re de 4 kW . cu declanşator a t î t m anual. M a şin a K SB -50. 5) Maşinile M I R (U.20. KSB-50 şi PSK -65 .) cu putere de 5.S. m aşina BY-4Î (R .P.

V. V. P e n tru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90 sau 180°. barele s în t prelucrate.D. stabilite în funcţie de n a tu ra îndoirii (cioc. Prelucrarea a rm ă tu rii conform cotelor din proiect şi fişei tehnice se num eşte faso­ narea armăturii. sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare 5e num eşte fasonarea barelor ridicate). profilul oţelului şi ca litatea oţelului (fig. în d oirea barelor trebu ie fă cută cu anum ite raze de curbură pe discuri cu raze diferite. Raze de îndoire. PC 60 <t>Z 10 mm Fig. îndoirile la 90° se fac şi la barele care arm ează colţurilor elementelor de b eton arm at.21).21. p en tru a a j u t a secţiunile de b eton de a prelua eforturile u n ita re de întindere p rin barele de oţel (arm ături). Unghiul de îndoire po ate fi verificat prin şabloane. OB 3 7 0 i 10mm 211 . b ară ridi­ cată etc.). TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT Ş! ÎNDREPTAT OŢELUL-BETON 1. la diferite unghiuri. Generalităţi asupra fasonării manuale Barele de oţel-beton sint puse in elementele din b eto n în zonele întinse ale elementelor. P e n tru a ră sp u n d e acestei cerinţe. F asonarea m anu ală se face cu a ju to ru l u n o r dispozitive simple şi constă din îndoirea sim­ plă sau succesivă a barelor la unghiul dat. p e n tru a asigura trecerea de la o zonă la alta şi pentru o b u n ă ancorare a barelor în m asa betonului. de regulă 45°. de fa p t îndoite. F aso n area p o a te fi fă cu tă m anual sau mecanic.

23). a. Banc pentru fasonarea manuală a oţelului-beton. bare îndoite (fig. fie p e n tru fixarea pîrghiilorchei cu dornuri (fig. 3) Placa cu dornuri. V. V. 4) Placa cu dorn crestat şi cheie fixată de placă. î n figura V. foloseşte la form area etrierilor sau a îndoirilor suc­ cesive. D in tre dispozitivele anexe care se folosesc se pre zin tă cele mai uzi­ ta te . Plăci cu dornuri şi prelungitor pentru fasonare : a — placă simplă .22. în special plăci din oţel pre lu c rat sau t u r n a t . Fig. po ate fi folosită la form area ciocurilor sau în­ doirea barelor ridicate. şi a n u m e . Cheile au dim ensiuni diferite în funcţie de d iam etrul barelor care se în dreaptă. discuri. V. a v în d prelungitor (fig.25 . V.2.22 se a r a t ă u n b anc de lucru care tre b u ie să aibă u n b la t foarte rigid. ciocuri. b). cu sau fără cremalieră. Fig. b — placă cu cremaUeră.23. 1) Cheile simple sau duble cu b r a ţ d rept sau b r a ţ frînt. 5) Plăcile cu găuri folosesc p en tru fixarea pe acestea fie a dornu­ rilor simple sau a dornurilor cu discuri.24. cerc gradat şi pîrghie cu fixaloare şi limitatoare p en tru form are de etrieri. 2) Placa simplă cu trei dornuri cu sau fără pîrghie de îndoire (fig. V. de forme şi alcătuiri diferite. folosit d re p t pivot.26) care au la p a rte a inferioară u n b o lţ ce se introd uce în g a u r a plăcii. b). V. a. Dispozitive simple pentru fasonare manuală F asonarea m an u ală se face de regulă pe u n banc de lucru pe care s în t fixate dispozitivele a ju tă to a r e de îndoire. 212 .

Fig.25.24. Plăci cu pîrghie. Fjg. 213 . Placă cu dorn crestat. cu lim itatoare şi fixatoare. V. V.

3.Dispozitivele de îndoire s în t în continu ă perfecţionare şi ele s în t concepute de im aginaţia tehnicienilor şi m uncitorilor p en tru uşu rarea muncii m anuale . practic n um ăru l lor este nelim itat. V. în special p en tru corectarea poziţionării arm ă tu rii în ain te de betonare (fig. V. îndoirea cu trei dornuri şi o cheie. V.28. dornurile se pot pune la astfel de dis­ ta n ţ e încît pe ele liă se ataşeze discuri gău rite care să asigure îndoirea la raza de c u r b u ră cerută.21). Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat Barele de d iam etre mici (subţiri) se pot îndoi cu a ju to ru l a două chei.28) . în care caz se p o t folosi şi chei frînte. * P e bancul^care are trei sau p a t r u dornuri se po ate face o îndoire comodă cu o cheie (fig. Fig. 214 .

în figura V. îndoirile Fig. 90° sau 180°. V.30). P rin răsucirea pîrghiei (cheii) in sensul săgeţii se realizează o nouă îndoire la 90°. fix a t pe placa 5 şi împinsă pînă la lim itatorul 3 al b ra ţu lu i cheii 2.23 —V. se în v a ţă uşor şi nu s în t necesare explicaţii. V. la îndoirea oţelului-beto n (fig. îndoirea cu placă turnata. Folosirea plăcilor din oţel t u r n a t s în t cele mai comode. F o rţa de îndoire se reduce d a c ă se folosesc crem aliere (fig.30. D e exemplu. Barele ridicate se pot îndoi uşor cu plăci cu chei (pîrghii fixate de placă.29. de regulă. barele fiind blocate de dornuri).29).25. V . a se a r a tă poziţia barei 1 deja îndoită de două ori care este t re c u tă prin dornul crestat 4. p e n tru a perm ite lucrul concom itent •sau succesiv p re d în d bura de la u n fierar beto n ist la celălalt. îndoirea barelor ridicate.Fig. Acţionarea pîrghiilor pen tru a ex e cu ta îndoiri la 45°.25. in colţuri opuse. 215 . F ix area plăcilor de îndoire pe bancul de lucru se face. M odalităţi a ju tă to a r e de îndoire a unor bare cu dispozitive s în t a r ă t a t e în figura V. V. în diagonală.

32) p rev ăzu te cu rulouri pentru spri­ jinirea barelor şi glisarea lor în tim pu l fasonării. V.31) şi care se po ate ro ti uşor cu o manivelă. F aso n area fretelor de stîlpi cu mijloace m anuale se realizează cu a ju to ru l u n u i cilindru de lemn.25. A m plasarea maşinii se face prin fixarea în fu n d a ţie şi calarea sa cu pene. Şablon pentru ex e­ cutarea fretelor.31. 216 . Gel m ai simplu m od de organizare este am plasarea maşinii de fa­ s o n a t între două b ancuri (fig. fig. fo rm a t dintr-o ţeav ă. O asemenea fretă se poaie face num ai din oţel moale subţire. De regulă maşinile s în t in teg ra te unui flux tehnologic continuu care rezultă din organizarea ra ţio n a lă a atelierelor de arm ă tu ri (v. IX). a v în d p u n erea la p ă m in t şi cablurile tre c u te prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate). care se modelează uşor pe cilindrul de lemn. Plăcile cu crestătu ri po t form a m ai m ulţi etrieri deodată.Pasul fretei r Fig. b) sau d upă diagonala etrierului. Fasonarea mecanică P e n tru industrializarea lucrărilor de a rm ă tu ri în prezent se folosesc maşini de fa so n at cu g ra d rid ica t de au to m a tiz a re care asigură o pro■M W ‘ "'7 > d u c tiv ita te rid ic a tă la lucrările de arm ături. M aşina v a avea in sta la ţia electrică e x e cu tată conform regu­ lilor de securitate. cap. succesive ajung să formeze etrierul închis cu capetele ciocurilor în­ d re p ta te paralel cu laturile etrierului (v. 4. aşezat cu axul. pe d ouă capre (fig. V. cu d iam etrul reglabil la dim ensiunea stîlpului. V. V.

E. îndoire şi spiralizare a barelor. 217 . MAŞINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OŢEL-BETON 1. iar g re u ta te a maşinii de 900 kg. î n ţ a r a noastră se utilizează m aşina de fasonat tip „9 Mai" produsă din anul 1964 de U zina „9 Mai" — B ucureşti şi Maşina MF-32 (fig. OB 37 ( 0 32 PC) cu m o tor de a n tre n a re de 4 kW — 1 500 rot/m in. Maşini de fasonat bare longitudinale F asonarea barelor 111 atelierele de şantier de mică im p o rta n ţă seface m anual.2 k\V.Fig. care poate face operaţiile de în­ dreptare.33). produsă de Uzina Mecanică —Sibiu. cu dispozitive simple. F ă ră reglare a u to m a tă se p ot fasona bare pînă la un unghi de 180°» •ar cu reglare a u to m a tă se p o t îndoi la unghiuri de 45°. V. în tre p rin d e re a „6 M a r tie " —Tim işoara produce m aşina de fasonat oţel-beton 0 40. M aşina este p re v ă z u tă cu un sistem acustic pen tru de­ păşirea accidentală a unghiului de îndoire program at. V. d a r aceasta necesită m u ltă m ano­ peră. 90° şi 180°.32. Banc de lucru pentru fasonarea mecanică. M ulte m aşini de fa so n at au şi dispozitive de t ă i a t (maşina REMA tipul PC 40/35 şi tip u l PC 32/26 —Italia). F asonarea m ecanică este indicată pen tru to a te atelierele de con­ fecţionat arm ături. P o a te fasona oţel ro tu n d OB 37 p în ă la 0 < 40 m m şi oţel PC pînă la 32 m m . p u tere a maşinii este de 2.

instalate pe u n perete lateral.Fig.218 .) j . V. dispozitivele de com andă. roţi..33. V. de regulă fix. a) sîn t alcă tu ite în principiu din : 4>atiul sau cu tia m a ş i n i i . inver­ sare etc. rigle cu găuri şi dornuri etc. oprire. Dispozitivele de lucru fixe sau detaşabile sîn t am plasa te pe o placă de lucru p la s a tă pe p a rte a de sus a batiului. la locul de lucru. Batiul maşinii este o construcţie m etalică ro bustă.34. mecanismele de a n tre n are . de regulă m on­ t a t ă pe roţi p e n tru o deplasare uşoară pe distan ţe mici. 2. co n ţin în d în el mecanismele de antrenare. p lasate pe o placă d© lucru . Maşină da fasonat oţel-beton. B atiul este a lcă tu it dintr-o s tru c tu ră m etalică p o rta n tă . Dispozitivele de lucru s în t alcătuite dintr-o placă de lucru confecţionată dintr-o ta b lă groasă în care este d ec u p at u n disc activ ro tito r cu locaşuri p e n tru fixarea •organelor active de fasonare (dornuri. dispozitivele de lucru. de com andă pornire. Alcătuirea de principiu a maşinilor de fasonat Maşinile de fason at (fig.

I —I V — fa z e d e fa s o n a re . pe două feţe opuse.34. fasonarea la maşină a ciocurilor (b) şi a barelor ridicate (c) . Maşina de fasonat tip FICEP (a). dispozitive Pentru îndoire cu raze de cu rbu ră foarte mari. F U T U R A . dispozitiv p en tru confecţionarea spiralelor (S T E IN W E G . La m arginea mesei de lucru se găsesc m o n ta te de regulă. două sau mai m u lte plăci tran sv ersale cu poziţie fixă sau reglabilă. prevăzute cu locaşuri p entru dornuri (roţi sau dispozitive). V.Fig. Multe maşini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe­ cuţia unor prelucrări speciale. două bare (role) pen tru glisarea oţelului-beton. care for­ mează organele pasive ale operaţiei de fasonare.). F IC E P . dispozitive p en tru faso­ 219 . F IC E P ). B IF A X etc. cum ar f i : b r a ţ cu dornuri p en tru îndoi­ rea barelor ridicate cu alte d istanţe în tre dornuri decît cele de pe dis­ cul activ (S T E IN W E G .

care p une în m işcare r o a ta m elcată pe axul căruia se găseşte m o n t a t discul activ. 3. diam etrul barelor şi re z is te n ţa acestora v a ria z ă de la 300 la 1 600 kg. s în t necesare: cun oaşterea perform anţelor maşinilor. Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală. Operaţiile com une dc punere în funcţiune. oprirea au to­ m a t ă a discului. cu m ai m u lte viteze (2 — 4 viteze) în funcţie de grosim ea barelor. ambreiaje. D u p ă n a tu ra construcţiei. Mecanismele de antrenare sîn t în principiu alcă tu ite d in tr-u n m otor. p en tru realiza­ rea unghiului. P e n tru a utiliza ra­ ţional maşinile de fasonat. frîne. ru lm en ţi etc.) . Modul de utilizare a maşinilor de fasonat a. reîntoarcerea a u to m a tă . rolele se aleg în funcţie de diam etrul barelor care se îndoaie. d upă g ra d u l de com plexitate. curele de transm isie. capete speciale p en tru exe cutare a ciocurilor. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la maşinile a u to m a te sau cu p rogram are . pinioane. dispozitive p en tru spirale poligonale. Maşinile m oderne (FIC E P ) au u rm ăto a rele c a ra c te ris tic i: ro tirea dis­ cului în două sensuri. m o n ta te pe roţi de cauciuc care se deplasează uşor prin îm pingere sau p o t fi ridicate cu mijloacele de ridicat. reductoare. mecanismele dispun de roţi d in ţate. lim itatoare. comenzi p en tru viteze fo a rte reduse. fierarul b eton ist u rm ăreşte valorile de pe discul gradat. dispozi­ tive pen tru îndoirea sim ultană a mai m u lto r bare etc. utilizarea dispozitivelor anexe şi tab ele a ju tă to a r e care să indice unghiul de rotire necesar p en tru realizarea unei îndoiri simple sau duble. obţinerea vitezelor de rotire dorite prin reglare prealabilă. braţuri. S înt şi agregate cu g ra d de a u to m atizare ridicat. lim itato are etc. d ia m e tru l m axim al unei bare sau a barelor cai’e se în­ doaie concom itent. la cele cu acţionare m ecanică (normală). Operaţiile de punere în fu n cţiune s î n t : 1) M ontarea pe m asa de lucru a riglelor g ău rite cu dornuri şi mon­ ta re a rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fă ră dispozitive anexe. dispo­ zitive de adaos cu role p en tru în d re p ta t sîrmele. Masa maşinilor. oprirea a u to m a tă a discului la unghiul de rotire prestabilit. şi dispozitive de inversare. î n prospectele maşinilor sîn t m u lte d a te auxiliare necesare folosirii eficiente a maşinilor. Discul tre b u ie să aibă ro ta ţii prestabilite. dirijate m an ual sau au tom at.narea dublă a mai m u lto r b are de diam etre m i c i . reglarea vitezelor de la un levier. 220 .

lăsînd capul necesar form ării c io c u lu i. mm 20 80 26 100 34 140 40 160 — pe discul ro tito r se p u n dornurile la d is ta n ţa B 1. b ara este apoi îm pinsă înainte în vederea unei noi îndoiri sau a formării ciocului. pe o axă perpendiculară pe b ară . dornul de sprijin se fixează la o d is ta n ţă mai m are fa ţă de dornul ini­ ţial. b. V. fig. p u n în d în m işcare inversorul cînd dornul de sprijin a revenit în poziţia iniţială. 4) In trod ucerea barelor de fa so n at p rin m anipulare de pe banc pe m aşina de fasonat. ac ţion în d discul maşinii se face prim a îndoire la unghiul prescris . In funcţie de caracteristicile maşinii de fasonat. cum se a r a t ă în exemplele u rm ătoare. apoi se opreşte m aşina . fig. V. P e n tru fasonare unghiul de îndoire se verifică pe şablon.34. b). a) realizîndu-se succesiv urm ăto a rele o p e r a ţ i i : se m o n ­ te a z ă dornul central sau u n dorn cu rol de dorn central şi u n dorn de lucru .3) Conectarea maşinii la re ţe a u a electrică se face cu luarea m ăsu­ rilor de p rotecţia muncii. se introduce b ara între aceste dornuri (v. c) se face a s t f e l : d up ă fasonarea ciocului b ara este îm pinsă pe linia dor­ nului central cu b u c a ta (porţiunea) p re v ă z u tă în proiect a fi d re a p tă .34. p en tru îndoirea dublă sim ultană.34. F asonarea propriti-zisă. 221 . pe liniile cu găuri . iar riglele cu găuri la distan ţa A u poziţia re lativ ă a dornurilor de pe rigle (c ateta triunghiului) se p une t o t la d is ta n ţa A x : A -l « 0 . u n dorn de sprijin se plasează pe lingă bară. îndoirea dublă la 45° cu două dornuri pe discul rotitor (fig. 1) Fasonarea ciocurilor se face pe o m aşină cu disc ro tito r ( v . d iam etrul barelor şi înălţim ea grinzii p e n tru care se face ridicarea barelor se pregăteşte maşina de fasonat. se p une în mişcare discul ro tito r spre d re a p ta p în ă se form ează ciocul (la 180°). se schim bă sensul de ro ta ţie al discului. 2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive (v. 7 5 Bj. fig. V. du p ă care se pune în mişcare discul în sens invers făcîndu-se a doua îndoire . stabilirea ro ta ţie i discului în funcţie de grosi­ mea barelor (cînd se fasonează m ai m u lte bare) şi p u tere a motorului. V.35) se face a s t f e l : — diam etrul dornului D se alege în funcţie de grosim ea barelor d dmax* mm D . b ara este scoasă de pe disc şi pusă în po­ ziţia în care dornurile de sprijin au poziţiile din figură.

Maşinile de fa s o n a t p o t ex e cu ta spirale rotu n d e. Serviciul tehn ic trebuie să afişeze la m aşini tabele cu distanţele şi B i pe g ru p e de diam etre . dar poziţia v ertic ală a discului treb u ie aleasă astfel ca b ara d re a p tă să poată sprijini pe cele două dornuri a lă tu r a te de pe riglele g ău rite şi pe^dornul de pe disc. îndoirea simultană a mai multor bare subţiri. d up ă care se opreşte dacă m aşin a nu are dispozitive a u to m a te de aducere înapoi. îndoirea se face în m od similar. — discul r o tito r se aduce cu poziţia dornurilor astfel ca axa fo rm a tă de dornurile de pe disc să fie perpendiculară pe riglele cu găuri. V. V. — se declanşează m aşina care roteşte discul cu 45°.36) . d upă ce s-a însem nat pe ea cu creta locul de u n de se ridică (îndoaie) . 3) Fasonarea etrierilor cu m aşina de fa s o n a t obişnuită este a r ă t a t ă în f ig u r a V.39. acest sem n se m archează în dre p tul axei dornului de pe d i s c . 222 . la mij­ locul distanţei d intre dornurile de pe r i g l e . î n figura V. îndoire dublă sim ultană cu două dornuri pe discul rotitor. folosind dispozitive anexe tip F I C E P prinse pe riglele g ă u rite şi disc* este a r ă t a t ă în fi­ g u ra V.38.37 se a r a t ă îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cîn d la disc este necesar să se folosească u n prelungitor. poligonale' etc.a3 A1 A? a 4 Fig.35. — se in tro d u ce b a ra în tre dornuri. Îndoirea se face simultan p rin blocarea barei cu două dorn uri ală­ t u r a t e fix ate pe discul r o tito r şi îndoire d ublă la 45° cu u n singur dorn fix a t pe discul ro tito r (fig.

în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e p r e lu n g ito ru l la d is c .37. Îndoirea sim ultană a barelor subţiri. V.38. 223 . V.36. V.Fig. F ig . în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e d is c u l ro tito r. Fig.

4. Se po t realiza unghiuri de îndoire în t re p te cuprinse între 0 şi 315°. Maşini de fasonat bare longitudinale Maşinile de fa so n at şi îndoit oţel-beton sîn t la fel de numeroase *ca şi maşinile de în d re p ta t şi tăia t. m anete. 2) Maşina B H .U . P . ) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezis­ t e n ţ a p înă la 450 N / m m 2 .4 0 ( R . M aşina este p re v ăzu tă cu scală g r a d a tă pen­ t r u a m arca unghiul de ro taţie al unui b r a ţ m o n t a t pe discul activ.F .Fig. av în d puterea de 4 kW . m asa 700 kg.G . S în t m aşini cu organe active foarte diferite .39.5 la 11 ro t/m in .) cu m od de acţionare similar (prin ro ta ­ ţ i a discului). Modul lor de alcătuire în principiu este a c e la ş i. cu diam etrele de la 50 la 480 mm. p în ă la 32 m m. M aşina are u n set de role de îndoiri. p u te re a 2. cu viteza de ro ta ţie a discului de 100 — 130 ro t/m in . dar cu caracteristici tehnice şi p erform an ţe diferite. viteza de ro taţie a discului activ de la 3. cu rezistenţă de 400 N / m m 2 şi p în ă la 25 m m p e n tru oţel cu rezisten ţa de 700 N / m m 2. 3) Maşina M U B E A — B E N D E R (R . P . Ca exemplificare se a r a tă unele caracteristici p en tru cîtev a tip uri de m aşini din ţările socialiste şi din vestul E u r o p e i : 1) Maşina G-40 ( R .) fasonează oţel p în ă la 40 m m. console etc. Fasonarea etrierilor cu maşină de fasonat obişnuită.) fasonează oţel. diferă foarte m ult dispozitivele de lucru. Maşina are discul plasat excentric f a ţ ă de batiu l maşinii.(discuri. cu re­ zisten ţa pîn ă la 700 N / m m 2. dar are o placă ra b a ta b ilă care asigură prelun­ girea plăcii de lucru astfel că în poziţia de lucru discul se află la mijlocul mesei (plăcii).2 kW . V. 224 .P .

F . se pot opri conform pro­ gramului. Are caracteristici similare cu maşinile prezentate. 9)1 Maşina S T E I N W E G (R . p en tru rezistenţe mai rid ica te se reduce diam etrul barei. O m aşină mai mică este tip u l B IA F E X -E . 7) Maşina P E D D I N G H A U S B I F A X . p en tru g am a de diam etre de la 0 la 32 mm. cu rezistenţa de 450 N / m m 2 . 8) Maşina F I C E P — model C A M (Italia) se livrează în 6 v aria n te. Are dispozitiv de în d rep ta re cu role a barelor de la 6 la 18 mm. inclusiv etrieri.G . a v în d rezistenţa m ax im ă de 450 N / m m 1 . are două viteze (20. av în d 2 sau 3 viteze sau cu v a ria to r de viteze.P E R F E C T R A P I D P (R . m asa maşinii este de 1 220 kg j are dispozitive p e n tru p relu crat spirale. iar cu reducerea corespunzătoare a num ărului de b are se m ăreşte d iam etru l barei de fa so n at sau tă ia t.r^ze de îndoire de la 2.perm iţind să se realizeze. are o p utere de 3 kW . are trei viteze de ro ta ţie a-discului 5 —7. P o a te fasona conco­ m ite n t pînă la 10 bare de 14 mm. are ec hip am ent care asigură ro ta ţia de 3.E.3 2 IC (R . a v în d u n m otor electric de 3. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .F .5 ro t/m in pînă la 20 ro t/m in .G .F .5 GP. 10) Maşinile U G A R O L A ( Spa nia ) se livrează în tip u l CB 40 j GB 30 : GM. practic în­ treaga g am ă posibilă.) are posibilitatea de a program a fasonarea la 6 diferite unghiuri de în­ doire spre sţîn g ă sau spre dreapta. au pedale de com andă stîng a-dreap ta. Dispune de o g a m ă largă de dispozitive anexe p en tru orice tip do prelucrare a arm ătu rii. L a această m aşină se pot fasona etrieri şi în d re p ta oţel^ beton de diam etre mici. 6) Maşina F U T U R A B 502 (R . faso­ nează o g am ă foarte m are de diam etre de diferite calităţi. . 5 — 15 ro t/m in cu mers înainte şi î n a p o i .F .) fasonează oţel p în ă la 50 m m. au dispozitive obişnuite.G . m aşina are şi posibilitatea de a fi liv rată cu u n pro­ gram ator.) fasonează oţel p în ă la diam etrul de 32 mm.etc. respectiv p în ă la 40 m m. 1 225 . Multiplele dispozitive anexe îo rm ează ca litatea de bază a maşinilor. 5) Maşina R E M Â — PC 4 0 /3 5 (Italia) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezistenţa de 450 N / m m 2 şi p înă la 32 m m p en tru oţel cu rezistenţa de 850 N / m m 2 şi taie oţel p în ă la d iam etru l de 35 m m.ro t/m in p en tru bare la 16 m m şi 10 ro t/m in pen tru bare m ai groase) . cu puteri de la 2 la 6 GP şi cu m asa variind de la 360 la 1 600 kg . P o a te realiza şi spirale cu diam e­ tru l de 150 mm. 4 ) M aşina P E D D I N G H A U S . res­ pectiv 26 mm.) se livrează în tipurile B 32 ş B 40 care fasonează oţel pînă la 32 m m.5 d p în ă la lSd.G .

lungimea ex actă a firului la ta b u la to r. V. 3) Un grup de reglare a unghiurilor şi lungimilor 3. au lim itatoare speciale p en tru îndoire succesivă perm iţîn d să se realizeze elem ente îndoite de formă d reptu ngh iu lară sau p ă t r a t ă . B IF A X . O m aşină com plet a u to m a tiz a tă este m aşina STEF-14 (F ra n ţa ) care se com pune din (fig.40. Maşini de confecţionat etrieri Maşinile de confecţionat etrieri sînt de fa p t maşini de fasonat oţelb e to n . 2) Un grup de antrenare 2 cu m otor hidraulic cu role în co n tac t cu firul. O serie din maşinile m e n ţio n ate pentru fasonat oţel-beton po t con­ fecţiona etrieri. V. care p erm ite obţinerea unui ciclu a u to m a t al pieselor cu 6 latu ri de lungimi m axim e de 1 m şi cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°. Acest g ru p are role de îndrep­ t a r e şi g ru p de finisare. D isp o zitiv e im p ro v iz a te d e fo rm a t e trie ri. F U T U R A etc. a v în d o v iteză de 0.2m/s. 1. V. 226 .5 . p rin tr-u n joc de pinioane şi cremaliere. F ig. s ta tiv e şi pîrgliii.40). lim itatoare.41) : 1) Un grup de îndreptare a oţelului-beton p în ă la 14 m m (pînă la 10 m m po ate în d rep ta două fire). Etrierii se p o t confecţiona şi m an u al cu dispozitive diferite impro­ vizate (fig. pe care se afişează lungimea cerută. în trep rin d e rea „6 M a rtie " —Tim işoara produce din anul 1982 ma­ şina a u to m a tă de produs etrieri ( 0 6 — 0 1 6 mm) cu m otor de 3 kW„ 1 500 rot/m in . O ro a tă în c o n ta c t cu firul tran sm ite. MUBEA.6 — l. cu piedestal. cu pivot central sau cu furculiţă centrală fo rm a tă din două dornuri cu poziţie reglabilă.

P e n tru lucrul ne a u to m a tiz a t n um ărul de îndoiri este nelimitat. F orm a etrierilor ce se p o t fasona este foarte v a r ia tă (fig. Un n u m ă ră to r indică piesele fasonate şi declanşează oprirea maşinii la num ărul de piese prestabilite. cu sau fără profil periodic. lan ţu ri şi cremaliere la un ta b u la to r. a n tre n a tă • de o cremalieră care perm ite îndoirea firului de la-0° la 180° după afi­ şa j u 1 tab u la to ru lu i 5. Fazele de execuţie se v ă d pe figura V. care se poate programa. V.42 : în d rep ta rea oţelului (a) . poate îndoi bare în colaci sau bare drepte.43) şi ea se obţine din plasarea convenabilă a lim itatoarelor şi reglarea u n ­ ghiului de îndoire. U n ejector asigură evacuarea pieselor fasonate.T ransm iterea unghiului de îndoire se efectuează p rin tr-u n joc de roţi. tăierea şi expulzarea etrierului (c). Maşina are p ro d u c tiv itate ridicată (circa 700 etrieri/oră). O m aşină similară este m aşina M E P —STAF-71 (Italia) care faso­ nează a u to m a t etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. R eglajul tab ulato arelo r este simplu. 227 . care la sfîrşitul cursei un­ ghiului afişat declanşează oprirea îndoirii (4). 5) Grupul de tăiere 6 este a c ţio n a t de o po m p ă p rin interm ediul unei pîrghii cn excentric. îndoirea ( b) . 4) Grupul de îndoire este acţio n a t de o pom pă (verină). Maşinile specifice plaselor s u d ate vor fi t r a t a t e la u tilaje de îm­ binare şi sudare.

. Fazele de etrierilor. V. formare • J c _ __ l 1 'N J> / \ u J 1 1 f i I ) J —o "3 OS T i P W B A i n r s Fig.43.42.Fig. V. Tipuri de etrieri care se pot fasona 1a maşini.

cu o ca­ den ţă de 4 în d o itu ri/m in u t. cu lungimi utile cuprinse între 4 p înă la 10 m. P e n tru îndoirea plaselor su date sîn t maşini de îndoit speciale care po t face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme. aceasta se face cu maşini de în d re p ta t cu role în care s în t introduse plasele.F . care fasonează plase cu sîrm e p în ă la 12 m m. V. plasele plane care se livrează pe şan tier nu au nevoie de înd rep ta re .6 .44).44. V. Maşini dc indoit p la se su d a te jgPIasele sud ate liv rate ca plase plane pe şantier adesea trebuie în­ doite. poate efectua un program de 6 îndo ituri la 4 unghiuri diferite . i a r j g ab a ritu l de 6 0 6 0 x l 5 0 0 x E l 500 mm.G .5 CP. De regulă. a v în d echip am ent electric şi h i d r a u l i c . Dispozitiv de îndoit plase. Masa maşinii este de 1 180 kg. O m aşină cu ech ipam en t electrohidraulic este maşina B I F I din R . în caz contrar. Dispozitivul poate avea 2 Fig. 111 ţa ra noastră. Principiul de înd rep ta re este acelaşi ca şi la în d rep ta rea tablelor de oţel. 229 . iar o m aşină a u to m a tă [este m aşina BFM tip P A 4/6 (fig. în tre p rin d e re a „6 M artie1 *—Tim işoara execută maşini de îndoit plase p în ă la 0 12 mm.. cu lăţim ea plasei de 5 050 mm şi unghiul de îndoire de la 30 la 180°. se conm a n d ă de la d ista n ţă cu pedală. cu o p utere de 3 —7.

fisuri care nu se p o t îndoi la rece. respec­ t i v 8 kg. î n ţ a r a noastră în trep rin d e rea „6 M a rtie" —Tim işoara livrează cleşti de t ă i a t oţelbeton. respectiv 620 W. Aceste maşini se folosesc şi la în dreptarea plaselor livrate în roluri care se în d rea p tă la sol. în special ca p acitate m are. unele maşini au rolele pro­ te ja te cu cauciuc. P e n tru tăierea în serie în ateliere se po t utiliza ferăstraie circulare de m are tu ra ţie .45) . 11 II şi S-12 H şi p o t tă ia bare de la 4 la 12 mm.F. 7. o te m p e r a tn ră care nu produce tra n s ­ oţelului. 230 . înd oirea nu treb uie să pro­ în zona de îndoire sau alte defecte etc. ac ţio na te m anual sau electric . respectiv 18 m m (poate t ă ia şi două bare). Cele m ai u z itate s în t agregatele A E G — F ein Miinchen.G. Masa m aşinilor este de 6.sau 3 role. electrice sau pneum atice. Fasonarea la cald a oţelului-beton Barele cu grosimi foarte mari. Tăierea plaselor su­ d a te se poate face şi cu cleştele m an ual (fig. se livrează în două tip u ri . Bosch (R. Efectuează circa 25 p înă la 30 tăie tu ri/m in u t. a t î t pen tru tăierea plaselor. S în t şi utilaje portabile. se taie şi se folosesc ca plase plane. a v în d m otoare de 430. P e şantier s în t utilizate maşinile electrice m anuale tip mono —S K IT T (fig.). V. c ît şi p en tru tăierea ba­ relor. d upă sudare sau d u p ă îndoirea plaselor . Maşini de tăiat plase sudate P e n tru t ă i a t plase su date se pot folosi agregate care taie to a te ba­ rele plasei concom itent. V. se po t îndoi la cald. din lipsă de maşini de îndoit de după încălzirea locală la forjă la formări periculoase în s tru c tu ra ducă modificarea secţiunii barei care p o t provoca aşchieri. produse şi li­ v r a te de c ă tre u n m are n u m ă r de firme. 8.46). ma­ şinile BFM şi „6 M a rtie " —Tim işoara taie plase din panouri de 3 0 0 0 x X 6 000 mm.

tăiat plase Fig. V.46.45. V.Fig. 231 . Cleşte electric d e tip SKITT.

— sudarea manuală cu arc electric prin suprapunere şi cu eclise (I II) . ÎMBINĂRI MECANICE ALE OJELULUI-BETON 1. îm b in a rea p rin su d u ră se po ate face p en tru asigurarea co ntinu ităţii barelor longitu­ dinale. a 232 . fie prin su­ d u ră sau prin mijloace mecanice. p e n tru realizarea de a rm ă tu ri transversale închise. în lipsa precizărilor din p roiect se vor am plasa la o distan ţă de 50 d . în care se dau to a te elementele necesare executării sudării prin u rm ăto a rele procedee (tabelul V. se adm ite în aceeaşi secţiune m ax im u m 25 —30% din aria to ta lă tra n sv e rsală barelor din elem ent să fie sudate.28-83.. Procedee de sudare.3) : — sudarea electrică prin puncte (I) . sudarea se ex ecu tă de sudori care au exam enul p ractic şi teoretic p e n tru g ru p a 3. a. R eglem entarea modului de e x e cu tare sudării şl precizarea tehnologiilor de sudare este stabilită prin . V II. 5) în do irea barelor s u d ate este adm isă la o distan ţă de 5 d de capă­ t u l sudurii (d = d iam etrul barelor sudate). — sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară (II) .TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA Şl ÎNNĂDIREA PRIN SUDARE. 2) C alitatea sudurilor se verifică prin probe. înn ădire a fă ră su dură v a fi t r a t a t ă la cap. 3) De regulă. p en tru îm­ binarea prefabricatelor sau p en tru folosirea şi valorificarea capetelor de bare care rezultă la debitare. sud area în sem im anşon de cupru (IV).Instruc­ ţiunile tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton “ C. Generalităţi asupra procedeelor de sudare Barele de oţel-beton în elementele de b eton a r m a t po t fi în n ăd ite fie prin petrecere folosind ad e ren ţa şi ancorarea în beton. L a sudarea barelor de oţel-beton trebuie să se respecte u rm ă to a re le recom andări 1) Oţelurile care se sudează treb uie verificate strict dacă îndepli­ nesc condiţiile de ca litate cerute de STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80. 4) înn ădirile s u d ate se v o r am plasa Ia poziţionarea a rm ă tu rii faso­ n a te în poziţia precizată prin p r o i e c t . în baie de zgură (cu sau fără cu sătu ri lon­ gitudinale) . F. P e n tru realizarea plaselor şi carcaselor su d ate se foloseşte sud area de rezistenţă p rin presiune prin puncte. conform STAS 9532/1-79. — sudarea manuală cap la cap cu arc electric cu u rm ăto arele va­ ria n te : sudarea în cochilie. în cazul în care d is ta n ţa este m ai mică.

dacă s în t supuse la trac ţiu n e . La cxecutarea sudării se vor res­ pecta u rm ătoarele reguli.3. la o d is ta n ţă de (2 —3 )d de capătul înnădirii sud ate . calităţii oţelului şi poziţiei de sudare conform Instrucţiun ilor tehnice G.Tabelul V. 1) T e m p e ra tu ra a m b ia n tă nu v a tre b u i să fie m ai redusă de —5°C» 2) L a te m p e r a tu ri sub —5C C şi pe v î n t şi ploaie se vor lua m ăsuri de protejare. folosind îm p achetări cu v a tă minerală. adică îm binarea să aibă ca pacitate de deformare. . b. tran sform ato arele şi agregatele se vo r verifica. iar rup erea barelor să se producă. — — sudarea nu se adm ite. realizînd spaţii acoperite şi re spectînd condiţiile de sudare pe tim p friguros pe baza dispoziţiilor speciale ale responsabilului cu sudura. aceasta treb u ie să fie precedată de t e n d in ţa de gîtuire. L a oţelurile PC s u d ate m an ual cu arc electric prin suprapun ere se v o r prefera electrozi bazici sau supertit. Condiţii generale de execuţie. 5) S udarea cu preîncălzire se v a fsice cu arzăto are (STAS 4137-70). *) PG 60 N — pen tru lucrări nuclcarocicctrice. controlîndu-se fu n c ţio n a litatea şi realizarea param etrilor de sudare (curent. ce se produce- 233. 28-83. presiune. tensiune. respectîndu-se condiţiile p en tru răcirea lentă. 7) Tehnologiile de sudare treb u ie să asigure o comportare tenace. 6) Utilajele de sudat. Procedeele dc sudare admise la îm binarea sau Înnădim » oţelurilor-beton Tipul de Procedeul oţel I 0 0 II 0 III 0 IV 0 Observaţii OB 37 STNB 1 sau } STPB J PG 52 PC 60 (PC 60 N)* PC 90 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 - Se ad m ite sudarea cu sem im anşon de cupru 0 = se ad m ite sudarea . conform normelor si prevederilor STAS 2689-80). 3) Barele care se sudează cap la cap se vor t ă ia n um ai cu mijloace mecanice şi se v o r c u răţi cu perii. 4) L a sudare se v or alege electrozii corespunzători procedeului de sudare. în cazul în care ru perea s-ar produce în su­ dură.

N u sln t admise ruperile casante. de regulă la urechile de prindere. V. în punctele de intersecţie a b a­ relor de oţel-beton care formează prin asamblare plase şi carcase sudate. Acest tip de sudură se num eşte de contact p e n tru că top irea electrodului şi sudarea are loc pe suprafeţele V Fig. s în t presate cu o a n u m ită fo rţă între electrozii de cu pru ai maşinii de s u d a t prin care trece şi curentul electric fu rn izat de circuitul secundar al unui t r a n s ­ fo rm a to r (fig. care se produc brusc. Sudarea electrică prin puncte a. fă ră avertizare. •234 . P rincipiul sudării prin puncte. care pot fi în n u m ă r de două sau trei şi excepţional chiar p a tru sau cinci. Sudarea prin pu ncte este proce­ d e u l de sudare electrică prin presiune. 6 — placa de presare . 5 — circuitul secundar al transfor­ matorului . 1 — bare de oţel-beton care se sudează . Sudarea prin puncte : a — cu alimentare cu curent electric din două părţi .47).Sudarea se bazează pe încălzirea p rin cu ren t electric a barelor pe su p ra fa ţa lor de co n ta c t p în ă cînd s în t aduse în sta re plastică (adică o stare de top ire locală cu te n d in ţă de curgere).l e n t şi cu suprafeţe de rupere cu aspect fibros. în tim p ce barele s în t co m p rim ate p en tru a se suda (forja) prin presare. b — cu alimentare cu curent electric dintr-o singură parte . cu smulgeri de m aterial. 3 — portelectrod . cînd piesele s în t m a­ n ip u la te pe tim p friguros. 2. cu aspect lucios. C urentul electric trece prin suprafeţele de co n tac t (ale barelor cu electrozii de cupru şi ale suprafeţelor de co n tac t d intre bare) u nde întîlneşte şi cea mai m are rezistenţă.47. 2 — electrozi . 7 — piesă de legătură. Barele în tre tă ia te (nodul plasei sau al carcasei). 4 — braţele maşinii de sudat . . V.

235 . D eschiderea curentului de sudare începe num ai după ce barele au fost com prim ate şi este oprit după ce suprafeţele de con tact au a ju n s în stare de topire plastică şi cu p u ţin înainte ca să se în treru p ă presiunea.48.de co n tac t între bare . S ud are a se face cu maşini de s u d a t unipunctuale. S udarea propriu-zisă (forjarea) se face de fa p t în cea mai m are p a rte d upă întreru perea curentului cînd barele continuă o peri­ oadă scu rtă de tim p să fie încă presate. care aduce suprafeţele în stare de topire. Intensitatea curentului de sudare I este curentul. L a sudarea prin pu ncte intervine rezistenţa jjarelor care se sudează şi rezisten ţa suprafeţelor de contact. V. fur­ nizat de circuitul secundar al transfo rm ato ru lu i utilizat la încălzirea suprafeţelor de c o n ta c t ale barelor care se sudează. d u ra ta trecerii curentului t.48). se degajează o căl­ d u ră mare. de obicei maşini cu a u to m a tiz a re complexă. V. Procesul de sudare în principiu nu se deosebeşte de sudarea prin pu ncte a tablelo r de oţel. Variaţia presiunii P şi a intensităţii I în tim pul sudării prin puncte. Procesul de sudare se realizează în t o t tim p u l c it barele s în t com prim ate sub o an u m ită fo rţă şi în care tim p acţionează curentul de sudare. P ara m e tri de sudare şi reg im u ri optime de sudare. trebuie să se cunoască dinainte cu ren tul de sudare. fo rţa de apăsare pe electrozi. Aceste elem ente form ează para­ metrii de sudare : inten sitatea cu rentulu i de sudare I. în am peri [A]. b. staţio n are sau cu cleşti mobili sau maşini staţio n are care po t s uda sim ultan mai m ulte puncte. P e n tr u a se obţine o sud ură de b un ă calitate. fo rţa de apăsare P a barelor care se sudează. Fig. care produce o în trep ă tru n d ere a barelor s u d ate (fig. tim p u l de ţinere sub c urent şi sub presiune a electrozilor. se mai p o ate num i dc rezistenţă în tru c ît pe aceste sup ra feţe rezistenţa electrică fiind cea mai mare.

adică sum a diferenţelor dintre diam etrul barelor înainte de sudare şi d up ă sudare (m ăsu rate în p u n ctu l de su­ F ig . Maşinile m o derne au regulatoare electronice pen­ t r u to ţi tim p ii care caracterizează ciclul de sudare. ci.în tr e r u p e r e a curentului de sudare şi urm ează p în ă la încetarea presării electrozilor pe b a r e . o p a r te din m etalul adus in stare plastică. în zona de îm binare. V. adică tim p u l care trec e de la încetarea forţei de apăsare p e electrozi p în ă Ia începerea u nui nou ciclu de sudare. î> 2 — adincituri locale pe bare provocata de electrozi . a — grosimea totală m ăsurată In nod .. V. adică deform area la cald a suprafeţelor de co n tac t şi care începe p u ţin în ainte d e .49). O b u n ă sudu ră se apreciază şi după valoarea întrepătrunderii h care este adîncirea (turtirea) barelor în dre p tul suprafeţelor de co n tac t ca u rm a re a forjării lor la sudare (fig. Tim pul tx este tim p u l care trec e de la începerea presării barelor sub electrozi p în ă cînd se deschide contactul. Forţa de apăsare P [N] este fo r ţa dezvoltată de m ecanismul de apă­ sare pe capetele electrozilor necesară m enţinerii barelor în co n tac t în tim p u l trecerii curentului de sudare şi de deform are (forjare) a barelo r d u p ă ce suprafeţele de c o n ta c t au fost aduse în sta re de topire (plastică). refulează. M ă s u ra re a în ­ tr e p ă tr u n d e r ii b a r e lo r dare) : în n o d u l s u d a t : h — întrepătrunderea . 6. la curen tu l de sudare . M ărim ea to tală a în trep ătrund erii se exprim ă prin h = (d — a). cu u n tim p de călire şi postîncălzire în scopul aducerii oţelu­ rilor la ca litatea lor iniţială. tim p u l t2 este tim p u l propriu-zis de m enţin ere sub curent. h = (rfj + </2) — (o + bx + ^ 2)V aloarea în tre p ă tru n d e rii treb u ie să fie de 0.Tim pii de sudare sîn t u n an sam blu de tim pi de sudare : tim p u l an­ te rio r sudării t u tim p u l de m en ţinere sub curent f2. tim p u l de forjare ta şi tim p u l de p au ză < 4.25 d la OB 37 şi 0. d2 — dia­ m etrele barelor sudate . tim p u l tz este tim p u l în care se execută forjarea. 236 .49. tim p u l tA este tim p u l de pauză. I — inel de metal refulat din nod în timpul sudării. L a sud area barelor de dim ensiuni m ari se po ate utiliza preîncălzirea barelor înaintea ciclului de sudare şi o recoacere d up ă executarea sudării.33 d la PG 52 şi PC 60.. Ga u rm are a presiunii.

V. Fălcile se p o t apropia conform param etrilor de sudare prestabiliţi p e n tru fiecare tip de otel (v. alternator) a două piese bune cond ucătoare de electricitate (m etal sau cărbune) care se ating p en tru a se scurtcircuita şi apoi se înde­ părtează p u ţin la o d is ta n ţă nu prea m are ( 2 —4 mm). Fălcile maşinii au bacuri cu form a barelor care se sudează. curen tu l la preîncălzire (da scurt circuit) . la care capetele barelor de s u d a t se aduc Ân co n tac t şi se încălzesc p în ă la topire. Sudarea manuală cu arc electric Sudarea m an u ală cu arc electric este u n procedeu de sudare p rin topire.Oţelul cu profil periodic treb u ie s u d a t cu cu ren t de sudare de 1. 3. la care sursa term ică de top ire este d a tă de arcul electric realizat intre barele de s u d a t şi electrodul fuzibil. tra n s fo rm a to r de sudu ră.50). 4. Sud area se face cu utilaje speciale (fig. d u ra ta de refulare sub c u r e n t . V. O su d u ră b u n ă treb uie să aibă aspectul din figură. după care urm ează refularea (STAS 5555/2-80). L a sudarea p rin acest procedeu de sudare tre b u ie re sp ectaţi mai m ulţi param etri. scu rtarea la refulare .51). Deci principala caracteristică la sudarea cu arc electric este f a p tu l că sudarea se bazează pe posibilitatea utilizării căldurii degajate de arcul electric p en tru to p irea metalelor. al cărui m e ta l foloseşte ca m etal de adaos (de sudare).5 ori «nai ridicat d ecît oţelul cu su p ra fa ţa netedă de aceeaşi calitate. fo rţa de refulare. Arcul electric se obţine prin legarea de bornele unui gen e rato r (dinam. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară S udarea electrică cap la cap prin topire interm ediară este un pro­ cedeu de sudare prin presiune.28-83). In s tru c ­ ţiunile G. Nervurile longitudinale nu treb u ie aşezate în p u n c tu l de sudar# (fig. Parametrii principali care se respectă la acest procedeu de su d u ră s î n t : lungim ea liberă a barelor care se sudează (d is ta n ţa dintre fălci) scurtarea la topire . Cu acest procedeu se p o t suda nu m ai bare de aceeaşi ca litate de oţel şi aceleaşi diam etre sau care nu diferă m ai m u lt de 2 m m. funcţie da 237 .

V. 12 — alimentarea circuitului primar. 238 . 8 — bara de cupru flexibilă . Schema de principiu a m aşinii de sudat cap la cap : 1—suport fix . Aspectul sudurii la sudarea prin puncte : pentru regim bun de sudare . 10 —transformator . 9 —con­ ductor . Fig. 11 —Înfăşurarea circuitului primar . b — pentru regim necorect de sudare . 2. 3 —capetele barelor . 4 —me­ canismul de punere in funcţiune a dispozitivului de comprimare a barelor .o a — b c Fig.50. 6 — suport mobil . c —aşezare greşită a barelor cu profil periodic. 5 — placa de alimentare de la secundarul transforma­ torului . 7 —fălcile maşinii . V.51.

î n mod obişnuit.. polaritate inversă se înţelege legarea polului negativ de m etalul de sudat. d up ă tipul de electrod. 2 — arc electric . se poate utiliza a t î t polaritatea di­ rectă. Tensiunea l — bare de armătură . 4 — portelectrod . T e m p e ra tu ra la care ajunge m etalul de la ca­ petele arcului este de Fig. electrozi flizibili. P e n tru realizarea unei bune suduri u n rol im p o rta n t îl are calitatea şi modul de alcătuire a electrozilor. iar in timpul sudării să asigure sta­ bilitatea lui. livraţi conform STAS 1125/1-81 şi STAS 1125/2-81. Materialul re z u lta t din topirea electrozilor foloseşte ca m aterial de adaos pentru efectuarea cusăturii.52)’ L a sudarea cu arc electric se poate utiliza a t i t curentu l continuu. V. cît şi curentul alte rn a tiv (STAS 1125/1-76). fără să se producă stropi mari de metal sau de zgură. 3 — elec­ trod . în t r e cele două piese d e p ă rta te s-a născut un arc electric.tensiunea de alim entare şi de tipul de electrod. adică o scînteie continuă de o lum inozitate excepţională. L a curentu l continuu. P rin polaritatedirectă se înţelege legarea polului pozitiv de m etalul de s u d at iar prin. cît şi învelişul. 2) Arderea (topirea) electrodului trebuie să fie liniştită consumindu-se in mod egal atît miezul. Principiul sudării cu arc electric : 3 000 . a v în d o culoare alb-albăstruie. adică să nu apară întreruperi in funcţionare (cu o viteză de topire şi de avans a arcitlui uniformă). Electrozii trebuie să asirjure urm ătoarele : 1) Aprinderea uşoară a arcului . care se t o ­ pesc la te m p e r a tu ra arcului electric. Arcul se m enţine la poziţia d e p ă rta tă a electrozilor. V. de scurtcircuitare este m ult 6 — sursă de curent (generator sau transformator). Rolul electrozilor. livrată conform STAS 1126-80. c ît şi p o laritatea inversă.. iar p e n tru sudarea a u to m a tă sub flux se utilizează s îrm a de oţel pen tru sudare. deoarece aerul dintre electrozi se ionizează şi'd e v in e b u n cond ucător de electricitate. 239/ . Principalul procedeu de sudare cu arc electric este procedeul la care arcul se obţine prin legarea unui pol al tra n sfo rm ato ru lu i de curent (sau al generatorului) la b ara de s u d a t şi celălalt la electrod (fig. E lectrodul pozitiv este mai cald decît electrodul negativ. 5 — conductori electrici .6 000°C.52. mai m are decît cea de regim. pentru sudarea m an u ală cu arc electric se utili­ zează electrozi înveliţi. la procedeul cu electrozi metalici. Electrozii înveliţi sînt.

O H■ © a 3 ^ - t wo ca o o ^lOO O d.5£ S 'S ^ a «*-••-• o wo p < u . « o o aî £ u zz 3 > a c ^ Tj — < L > C — . =î 'C « uo rt o (U cu C C3 T3 t-> o >ci o ~ 'O 2 S3 2 O s/î *> >ri a> 3 o o « O o -^> -J ' >r3 " J OH T 33 S ° < U >s _ ° 3 C *T f> « 3 °* W .c £ -Q _ j I_ O ) « A o « rs a > a. a > u T* t_ O j3 O £ O C3 Cu O '£ o •r. Tipurile •a g C /3 O T ci *o a.5 -J o ° c < vJ E .4.2 N I- ■ 3 I es la i sudarfc t-m* r—« o o o ^ T * < i i r o o o o o o "3 * rj« d e Innădlri prîn 0 > P. p < W iQ o OS uC U o o o BOU o cu cu ao© A OGD Tabelul V. w 5■ a in o rf 5 c 4 > § s i 'c ° ^ S§*t: IO (0 M 240 . a> _K hC C3 C3 o £ « s .O ( £ ^ o n o o o a oo c i. e u îS n° Wioo C QO O o a .o 6 73 s o a i i i 2 a 1- a u O f £ 0 o£ 2 « ° 2 o d H C a 4 * » i A 4! " 3 0 1 <u“ S c j O •S sîgw O ^ 3 W O ~ i3 x> r * O«a Nis Ţ 3 £.

£ n o C Oio co o o o c ao c I O& <C L . a. QO \ a ^3 O a.' 3 £ C J 13 O O S 10 3 Kt ° o £ F 03 4 ) fc fl ”3 g o Gî 'o > W rg O P a < u o ^ w < u 3 3 . Huo c e u a. « A fe D <C 3 CJ r. C I 3 H ■ ’D 0 0 3 3 » C 0S g-o k O o 3 _.3 co i: o C O ft'O •§ 2 § C /5 Q .Q ±3 < u o JS r 3 o c 3 'O £ o ° i s >03 -f b . 3 o fi bfi>c3 3 {2 P<W O .O £ 3 C J t- ° O 2 ° i> « 'Ş -O o i — • 3 * '5b q) fi 2 O E C3 W 5 '3 £ o > „ O % ° 00 CJ C / Op « > O C s C « K e a *c o o o T I< Tf r * < CA O i C4 o o o i i i 00 3 00 0 -r -* o o o I I rp T f rr o o o I C\ C\ Ti o o o I I I I I I 00 oc 00 0 o o 01 O l c i £ r< mo o c P C 0« L fJ o co ca o o C h frcMo IO C D a o o o &. ) 241 . 3 - 'O ' ~ 3 rj .® E ’rt a C ) t / 3 T3 XS 3 3 3 E.'O *6 — Cartea fierarului betonist — cd.2 5 T 3C * •g 3 O )o O o .

R olul învelişului electrozilor. electrozi cu înveliş mijlociu (la care d iam etru l to t a l este cu 30 — 40% mai m are decît miezul de oţel). 242 . 5) T ip u l de electrod trebuie să asigure sudarea Ia poziţia cerută (ori­ zontală. 6) M eiului depus trebuie să aibă caracteristici mecanice egale cu ale materialului de bază şi să prezinte o bună omogenitate.5 d la sudurile cu o singură eclisă. după răcire zgura furnizată de electrod trebuie să poată fi îndepărtată uşor. Electrozii înveliţi sînt alcătuiţi d in tr-u n miez de oţel fo rm a t dintr-o sîrm ă d re ap tă cu diam etrul de 1. Sudarea m an u ală cu arc electric poate fi utilizată şi la sudarea oţelurilor-beton de calităţi diferite. fisuri sau crăpături şi să nu aibă în ea oxizi metalici. de plafon etc..34 d şi min. — înălţimea propriu-zisă a su­ durii (max.53. Grosimea cusăturii se ia de 0. Rostul dintre capetele barelor se lasă de 1 —2 mm la sudurile cu două eclise Ş > de 0. Grosimea sudurilor la sudarea ba­ relor de o ţel-b eto n : a — bare cu diametre egale . Electrozii înveliţi în funcţie de grosimea învelişului se îm p a rt în : electrozi cu înveliş subţire (la care diam etrul to ta l in­ clusiv învelişul este cu 5 — 10% m ai m are decît vergeaua miezului de oţel. 0.3) Cusătura realizată nu trebuie să prezinte pori. înclinată.24 d)\ h3 — porţiunea egală cu 1/6 d (diametrul barei celei mai subţiri) care nu se ia în consideraţie la stabilirea înălţimii su­ durii .). h t — supraînălţare. 0 . b Fig. = 2 x 10 + l.4).53.34 d d upă cum se vede în figura V. La lun­ gimile de sudare prevăzute în tabel se adaugă de fiecare p a rte cîte 10 mm p en tru a se obţine lungimea eclisei: /.5 —8 mm şi d in tr-u n înveliş. la înnădirea s u d ată prin supra­ puneri şi la cea cu o singură eclisă (tabelul V. nitruri sau incluziuni de zgură care reduc rezistenţa cusăturii. verticală. b — bare cu dia­ metre neegale . în cornişă. V. a . 4) Baia de sudură care se formează nu trebuie să provoace arderi mar­ ginale periculoase.

Ordinea de sudare se stabileşte conform Instruc ţiu n ilo r G. două s tra tu ri p en tru 16 m m > d < 25 m m şi trei s tr a tu r i p e n tru 25 m m > d < 40 mm. în baie de zgură. de pete de ulei. adm iţîndu-se u n s t r a t pen tru d < 16 mm. Procedeul fiind mai pretenţios se execută num ai de sudori experi­ m entaţi şi cu u n control riguros al sudării. asigurării intensităţii curentului cerute de procedeu . 1243 . de zgură etc. Sc va da atenţie : amorsării a rc u lu i. înclinării electrodului . cu cusături longitudinale L a acest procedeu se u rm ăreşte m enţin erea p arţia lă a băii de lichid (metal topit) a v în d cirept sup ort o cochilie m etalică . păstrării sta b ilită ţii.28-83 asigurîndu-se o încălzirc cît mai lentă şi uniform ă a barelor. distanţei dintre electrod şi piesă. Sudarea în cochilie. La sudările verticalc la poziţie sudarea se face de jos în sus pen tru ca solzii de su dură să aibă suport. se aplică barelor groase cu d iam etrul m ai m are de 20 m m . sudorul este o b l i g a t : să verifice dacă are pregătite la locul de sudare toate dispozitivele ajutătoare de prindere şi de fixare a barelor şi trusa cu uneltele ajutătoare ale su d o ru lu i. cînd accesul la locul de sudură nu se poate face decît pe o singură parte. P entru începerea exeeutării su du rii. să pună agregatul de sudare sub tensiune. modului de reaprindere. In continuare se v a a r ă ta tehnica propriu-zisă a executării sudurii m anuale cu arc electric. ţinind cît mai p u ţin arcul fără să ardă marginile. vitezei de avansare u n ifo rm e. să îm­ brace costumul de protecţie (şorţ şi m ănuşi) . să nu se formeze cratere la începutul şi la sfirşitul sudurii.N u m ă ru l dc straturi de sudură este funcţie de grosim ea barelor de sudat. P e n tru sudare barele v o r fi c u ră ţite de rugină. să monteze în portelecirod tipul de electrod prescris pentru îmbinarea respectivă. 5. să facă conectarea curentului la portelecirod la intensitatea şi la tensiunea prescrisă pentru tipul de îmbinare care se exe­ cută cu polaritatea indicată pe cutia electrozilor ce se folosesc* Să asigure legarea la polul opus. (la sudarea s tratu lu i anterior).

Agregatele de presare s-au realizat în diferite ţări. sudare. Cupoanele din ţevi se obţin de regulă din ţev i la m in ate la cald sau prin prelucrări mecanice a unor bare ro tu n d e pline. La înnădirea tira n ţilo r care po t fi folosiţi la o construcţie de b eto n a r m a t şi care treb uie să fie reglaţi se folosesc m anşoane filetate cu filet s tîn g a -d re a p ta p e n tru a se asigura p rin ro­ tirea în sensul acelor de ceasornic strîngerea tira n tu lu i (fig. P. pe lîngă rolul de suport. acesta se utilizează ca -suport al băii. Sec­ ţiu n ea barelor este redusă de filet (fiind socotit d iam etrul la fundul filetului). în ultim a perioadă s-au realizat m ai m ulte tip u ri de îm binări cu m anşoane folosind p e n tru realizarea co n tin u ită ţii agregate (prese) de presare la rece a m anşoanelor. î n ţ a r a n o astră se fac experim entări p en tru realizarea agregatelor de presare şi sudare prin procedee m etaloterm i?e. Ungară. b. înnădirea cu manşoane a. 6. Se m ai folosesc m o rta re speciale in jectate sau procedee com­ b in ate (filetare.54. S. Procedeul se foloseşte de regulă la înnădirea barelor netede.F. Cehoslovacă şi R. Fig'.54). Înnădirea ca m anşon de tensiune. P e n ­ t r u a evita reducerea secţiunii prin filetare se po ate face îngroşarea barei p rin forjarea sau filetarea p rin rolare^presare.G . presare) precum şi m anşoane filetate cu m a­ terial m etaloterm ic. V. d upă care se recuperează p en tru sudările urm ăto are. Cele m ai cunoscuta s în t cele realizate în R. La sudarea în sem im anşon de cupru. 244 . iar lungimea filetului se alege p en tru a asigura o cursă liberă corespunzătoare. Manşoane filetate. presate la rece. „E bersp ăc h er—P ressm uffeng erate“. Manşoane din cupoane din ţevi.La sud area cu cusături longitudinale eclisă are şi rol de rezistenţă. folo­ site şi în R. V.

d — pentru mai multe puncte cu curent pe o singură parte . tran sfo rm ato ru l de sudu ră i .55) este com pusă din urm ăto a rele p ărţi electrozii propriu-zişi 1 confecţionaţi din bare sau p l ă c i . Principiile generale de alcătuire a m aşinilor dc sudat prin puncte şi clasificarea lor. V. Maşinile utilizate la sudarea plaselor şi carcaselor prin p uncte se pot clasifica după m ai m ulte c r i t e r i i : 1) D upă poziţia electrozilor in tim pul sudării. dar cu mai multe trans­ formatoare. portelectrozii 2 care s în t legaţi prin conductori flexibili din cupru 3 . c — pentru două puncte cu curent din ambele părţi .G. V. e — pentru mai multe puncte cu curent pe ambele părţi : f — pentru wai multe puncte cu curent dintr-o singură parte.55. O m aşină de s u d at (fig. maşinile de su d at sînt staţionare sau mobile (maşini de s u d a t cu cleşte mobil). S ch em ele d e p rin c ip iu a le m a ş in ilo r d e s u d a t p r in p u n c te : a — pentru sudarea unui singur punct . Fig. Sudarea electrică. b — pentru sudarea a două puncte ou alimentarea cu curent pe o singură parte . p rin pu n cte este un procedeu de sudare de m are p ro d u c tiv ita te şi de m axim ă eficienţă atunci cînd se ex ecută în cadrul unei uzine. m ecanism ul de apăsare a electrozilor pe îm binarea su­ dată 5. UTILAJE Şl DISPOZITIVE DE SUDAT OŢEL-BETON 1. 245 . Utilaje şi dispozitive staţionare pentru sudare prin puncte a.

V. fig. mecanice sudat prin puncte. maşinile pot fi pneumatice. Asupra electrozilor se exercită o presiune P prin interm ediul me­ canismului de apăsare. D ispozitiv de electrozi.56. (v. sau cu mai multe perechi de electrozi. sau cu pedală. î n mod obişnuit. B ra ţu l de jos poate fi fix at la unele m aşini în două poziţii. 3) D upă destinaţie. staţionare. electrodul de sus este mobil şi se deplasează prin inter­ mediul aceluiaşi mecanism care dă şi apăsarea pe electrozi. 4) D upă gradul dc mecanizare şi autom a­ tizare. b. E x ec u tarea a r m ă tu rilo r su d ate direct la şantiere sau la ateliere de confecţionat a rm ă tu ri de ca p acitate mică se poate face p en tru plase şi carcase de dim ensiuni mici cu m aşini s taţio n are cu o singură pereche de electrozi. 5) D upă tipul mecanismului de apăsare pe Fig. maşinile.2) D upă num ărul dc electrozi.55). maşinile s în t cu o singură pereche dc electrozi. Auto­ m atizarea se referă a t î t la reglarea a u to m a tă a ciclului de sudare (reglarea tim pilor procesului de sudare) cît şi la acţionarea electrozilor şi deplasarea plasei sudate. Maşini de sudat prin puncte. cu o singură pereche de electrozi. Electrozii şi plăcile-electrozi care s în t în partea de jos a îm binării sîn t legaţi p rin tr-u n b r a ţ de batiu l (corpul maşinii de sudat). 6) D upă m odul de alimentare cu curent electric a electrozilor se disting maşini cu alimentare pe două părţi şi cu alimentare pe o singură parte la care electrozii s în t aşezaţi pe o aceeaşi p a r te a îmbinărilor. care sudează sim u ltan mai m ulte p u n c te (obişnuit p în ă la 36 puncte). P e n tru prevenirea încălzirii prea puternice a electrozilor. C urentul trece de la un electrod la altul p rin p o rţiun ea de bară tra n s ­ versală cuprinsă între barele longitudinale care se reazemă pe placa de presare. maşinile sînt prev ăzute cu o instalaţie de răcire cu apă sub presiune prin canalele din interiorul portelectrozilor şi a electrozilor. î n cazul în care nu se dispune de r a c o r d 246 . iar în p a rte a opusă se află num ai plăci de presare (din cupru). care efectuează su d u ri u m p u nctuale. pot fi speciali­ zate sau universale. semiautomate sau fără nici o instalaţie dc automatizare. V. maşinile p o t fi automate.

în afară de o slabă p ro d u c tiv ita te în ra p o rt cu maşinile cu mai m ulţi electrozi. alcătuit din ţevi sudate. d u cînd la obosirea lui. Consola inferioară S are fix ată piesa de contact .) este tipu l cel m ai u z ita t (fig. Maşinile au mecanism p neum atic pen tru com prim area electrozilor. deplasarea electro­ zilor se face num ai pe verticală. în care se află tra n sfo rm ato ru l de sud ură 2. o bună stab ilita te a regimului de sudare şi s în t uşor de m anip u­ lat.de aer com prim at. atunci cînd form a plasei şi carcasei o permite. acţionarea pneu­ m atică a presiunii 6 * şi portelectrodul 7. asigurat de regula­ toare electrice ai tim pilor ciclului de sudare şi co ntactoare cu ignitroni (fără jnerţie). Maşinile necesită racord la re ţe a u a cu aer compri­ mat. Maşinile cu m otor şi arc (la meca­ nismul de apăsare a electrozilor) sîn t superioare celor cu arc şi pedală. 2) Corpul maşinii 1. deschiderea mică a braţului. se obţin plase cu lăţim ea dublă a deschiderii bra­ ţului.57) şi se compune din : 1) Un regulator de tim p cu 4 poziţii (compresiune. P rin rotire. V. forjare şi pauză). C om prim area electrozilor este pn eum atică.S . D e consola superioară din faţa maşinii s în t fixate dispozitivul de ghidare 5.9. î n prezent se procură şi se utilizează num ai maşini a u to m a te sau semi­ auto m ate. maşinile cu acţionare pneum atică au un g ra d de a u to m atizare ridicat. plus un ochi de plasă. sudare. Maşinile staţio n are cu o singură pereche de electrozi prezintă ca dezavantaj principal. ceea ce le face utilizabile la sudarea plaselor de lăţim i mici 500 —600 mm sau obligă la efectuarea de rotiri a plaselor cu 180°. corniere şi tab le de asemenea sudate. se pot utiliza maşini cu arc şi pedală sau maşini cu m otor şi arc.R . F a ţ ă de maşinile cu pedale şi m otor cu arc. 247 . P e n tru plase şi carcase de dimensiuni m ari confecţionate în ateliere mici şi mijlocii se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşte de sudură). cu acţionare m anu ală sau pn eu m atică (hidraulică) a electro­ zilor. ce asigură succesiunea a u to m a tă a operaţiilor ciclului de sudare. Yentilul p n eu m atic electrom agnetic 10 este fix at pc capacul maşinii. maşinile au o p ro d u c tiv ita te ridicată.S . rotiri care sînt inco­ mode şi ocupă u n spaţiu mare. Ori de cîte ori se dispune de racord de aer com prim at se preferă maşinile cu acţionarea p n eum atică a electrozilor. Conectarea şi deconectarea transfo r­ m atorului sînt asigurate p rin tr-u n con tactor cu ignitroni. Maşinile cu arc şi pedală au p ro d u c tiv itate m ică şi suprasolicită m uncitorul. M aşina M T P -7 5 ( U . comu­ ta to ru l cu tre p te 3 şi co ntacto rul cu ignitroni 4. construcţia lor fiind ro bu stă şi simplă .

R o bin etul cu trei căi 12 este m o n t a t în dreptu l con­ solei superioare. Dispozitivul de reglare a tim pilor de sudare 11 este am p lasa t pe panoul din spate. t 248 . A cţionarea pn eu m atică a electrodului superior se com pune din tr-u n cilindru de oţel în care se mişcă cuplul a două pistoane. care sîn t puse în mişcare de aerul co m p rim at care in tră sau care este ev a cu at in par­ t e a superioară sau inferioară a cilindrului. în tre ru p ă to ru l electric cu pedală se află în dreptul piciorului sudorului.Fig. V. Maşina de sudat prin puncte cu dispozitive pneum atice de acţionare a electrozilor tip MTP-75.57. T ra n sfo rm ato ru l de tip b lin d at este alc ă tu it dintr-un miez care are rolul de p rim a r şi din spirale care formează secundarul.

tn kVA.R. A lim entarea cu c u r e n t electric se face printr-o singură parte. Sîrmele longitudinale descolăcite sîn t în d re p ta te în prealabil prin role şi c u r ă ţa te de rugină. plasa este prinsă de cîrligele căruciorului care o împinge cu pasul stabilit anterior. Gele m ai folosite maşini de su d a t în fabricile de prefabricate s în t cele construite în U. iar a doua indică puterea transform atorulu i. D is ta n ţa dintre sîrmele (barele) transversale po ate fi reglată de la 100 p în ă la 350 mm. P resarea şi sudarea barelor se face prin interm ediul electrozilor tn formă de. Maşinile de sudat cu m ai m ulţi electrozi sînt folosite la su­ rea plaselor plane şi în rulouri şi a carcaselor sudate. prin interm ediul electrozilor inferiori legaţi cîte doi de fiecare tran sfo rm ato r. Maşini de su dat prin puncte. Principiile de funcţio nare ale maşinilor sîn t practic aceleaşi la to a te tipurile. În tre p rin d ere a Electrotim iş a produs o serie de prototipuri. L a aceste maşini. şi maşini de su d at cu o singură pereche de electrozi produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă (tip BP-30 şi BP-60). plăci de cupru fixaţi prin articulaţii de tijele cilindrilor pneum atici superiori. . Aceste maşini s în t sem iautom ate. P e n tru sudarea reţelelor cu diverse dimensiuni ale ochiurilor. La astfel de maşini barele longitudinale şi transversale sînt. c. la maşină se po ate regla distan ţa barelor longitudinale şi a celor tran s­ versale. care s în t apro piaţi m ai întîi de electrozii infe­ riori ai maşinii. Sîrmele longitudinale s în t de re­ gulă derulate direct de pe colaci în m od continuu. pregătite dinainte.S.S. D acă sîrmele sîn t introduse în fir continuu ele sîn t t ă ia te după sudarea barelor transversale şi d upă e x e c u tare a plasei la lungimea dorită . iar cele transversale sînt alim en tate m anual. D u p ă introducerea sîrmelor (barelor) tra n s ­ versale se apasă pe pedala maşinii şi întregul ciclu de funcţionare de­ curge au to m at. D u p ă sudarea sîrmelor transversale. prim a cifră după iniţiale indică nu­ m ărul de transfo rm ato are . de lăţim e mijlocie. C onectarea şi deconec­ tarea tran sform ato arelor se face prin interm ediul contactoarelor cu ignitroni.In ţa ra noastră s în t folosite. în m od obişnuit sîrmele longitudinale s în t tăiate la lungimi fixe înainte de sudare. eu m a i m u lţi electrozi. de tip MTMS-7 x 35. L ă ţim e a plaselor este de 1 400 m m la m aşina MTMS-7 x 3 5 . 1 800 m m la m aşina MTMS-9 x 35 şi respectiv 2 000 mm la maşina M l'M S -10 x3 5. MTMS-9 x 35 ş r M TM S-10x35. D is ta n ţa dintre sîrmele longitudinale poate să fie reglată oricum în limitele de la 100 p în ă la 250 mm. P rincipiul de funcţionare. T o ate intersecţiile se sudează concomitent.

cilindrii pneum atici superiori de care s în t legate plăcile de cupru. ATMS-14X 75-4 şi ATMS-14 X 75-5 sudează plase late de 2 350 mm. iar m aşina A T M A -1 5 x 4 8 0 sudează plase late de 4 800 mm. Maşinile de sudat plase de. P e tab lou l de com andă instalat la maşina MTM S~10x35. M aşini tip A T M S .82 p înă la 5. căruciorul de deplasare a reţelei. ATM S-14X75-7 sudează plase late de -3 800 mm. Tensiunea în r e ţe a u a secundară a tran sfo rm ato ru lu i de su d u ră se reglează p rin va­ ria ţia num ărului de spire din bobinajul prim ar prin interm ediul comu­ ta to ru lu i PS 2 0 0 —8 . astfel. lăţim i m ari (mai m ari ca 2 000 mm) s în t construite în U.A. Astfel. D eplasarea plaselor se face prin interm ediul căruciorului. E lveţia. dispozitive de ghidare a sîrm elor longitudi­ nale. se asigură reglarea curentului în S trep te. de asemenea special am e n a ja tă . Cilindrii pn eum atici sîn t fix aţi la p a rte a superioară de o g rin dă special pre luc rată .. Maşina ATMS-14 X 75-4 (fig. în tre ru p ă to a re le a u to m a te instalate în re ţe au a electrică prote­ jează echipam entul electric îm p o triv a scurtcircuitelor şi a scăderii de tensiune. Portelectrozii se pot deplasa pe verticală.U. Austria..1 0 X 35 este com pusă din urm ătoa rele p ă r ţi p rin ­ c ipale : batiul. R. barele transversale fiind prinse prin interm ediul unor pîrghii cu tiran ţi. Anglia. se găsesc com utatoarele p en tru diferite mecanisme.S. de lăţime m are .M aşina M T M S . se utilizează maşinile ATMS-14 x 7 5 de diferite tipuri. î n U.R. plăcile de cupru se p ot schim ba cînd se modifică d is ta n ţa dintre electrozii inferiori. P'ranţa etc. D e asemenea. Piesele inferioare de co n tac t se po t deplasa lateral pe o grindă. sistem ul de răcire şi echipam entul electric.S. eu m a i m u l ţi electrozi. în limitele de la 2.58) poate livra plase plane sau plase în rulouri cu distanţe între barele a lă tu ra te longitudinale şi transver- 250 . fie pe grupe (de 3 —4 transform atoare). A T M S -1 8 x 7 5 sudează plase late de 3 800 mm.S. S. Transform atoarele de sudare pot fi conectate fie sim ultan. Maşini de sudat p rin puncte. prin interm ediul unor contactoare •electromagnetice O —O K T I —K T I I I .F. fixato a re speciale p e n tru sîrmele t r a n s ­ versale şi longitudinale. electrozii inferiori. P îr ghiile cu tir a n ţ i se pot deplasa în lungul arcului şi se rotesc pe el. T ransform atoarele de su d u ră sîn t alim entate de re ţe a u a de curent a lte rn a tiv cu tensiun ea de 380 V şi frecvenţa de 50 Hz. d. Presiunile sîn t prelu ate de o serie de şuru bu ri care trebu ie reglate Ia fiecare schim bare a distanţelor d in tre barele longitudinale.G . in stalaţia pneu m atică.64 V.S. V. maşinile A T M S -1 4 x 75-3 su­ dează plase late de 2 750 mm. cilindrii se po t deplasa lin în lungul grinzii la schim ­ barea d istanţei dintre electrozi.l 4 x 7 5 . în spatele maşinii.R..

P u te re a 251 . fiind introduse în m aşină în mod continuu d up ă ce au fost în d re p ta te prin dispozitivul de îndrep­ t a t cu 5 role. la cei 28 electrozi inferiori. V.Fig. M aşina este integrată în tr-u n flux tehnologic complex. Alim entarea cu curent electric se face p rin tr-o singură parte. S trîngerea barelor intersectate şi ciclul de sudare se face fie con­ com itent în to a te punctele intersectate. în limitele ciclului de sudare care este declanşat chiar de sîrm a t r a n s ­ versală cînd ajunge între electrozi. de la 14 tra n sfo rm ato are a 75 kVA. fie în două sau trei e tap e p e n ­ tru solicitatea m a i re dusă a reţelei electrice.58. A lim entarea cu bare transversale se face ritm ic. L in ia d e s u d a r e p la s e p la n e . Sîrmele longitudinale sîn t descolăcite cu ajutoru l unor v îrteln iţe am plasa te în spatele maşinii de sudat. Sîrmele transversale sîn t alim en tate p rin trr un b u n că r unde s în t prinse b u c a tă cu b u c a tă de către u n m ecanism special şi introduse în spaţiul d intre electrozi aşezîndu-le perpendicular pe sîr­ mele longitudinale. sale reglabile în limitele 100 —300 mm.

A n tren area ruloului este fă cu tă cu u n m otor de circa 4 CP.S. maşina A T M S . sîrm a transv ersală este prinsă de cîrligele căruciorului care. Cu a j u to ru l-u n e i foarfece ghilotine se p oate tă ia plasa pe t o a t ă lăţim ea. sîrm a tran sversală este intro dusă m an ual în buncăr. Maşinile care livrează plase în rulouri au dispozitive speciale de ru lare la d iam etre în ju r de 900 mm. în limitele admise. D n p ă sudarea de sîrmele longitudinale. la lungimea dorită. Mecanismul de prindere şi de blocare p en tru sîrmele tran sv e rsale constă din doi electrom agneţi şi dintr-o pîrghie cu role m o n ta tă pe o consolă aflată deasupra canalului buncărului. in tim p ce barele transversale se îndreaptă şi se taie în p rea la b il: ti p GSA —Ii-27/37 şi tip GSA —N-30/40. iar a d istanţei dintre barele transv ersale 0.5 — 1 h.F. 252 .to ta lă a maşinii este de 1 050 kVA. L a I. Schim barea distanţelor d in tre barele longitudinale durează 3 —8 h. m aşina are o serie de ţevi prin care trec sîrmele care s în t d irijate în d rep tul centrului electrodului. cu viteze variabile şi com anda au to m a tă .P. L a unele tip u ri de maşini. p en tru sîrmele tran sv e rsale are u n p e re te frontal deplasabil p e n tru a fixa barele transversale de lungimi m ai mici. a v în d c o m u tato are de sfir­ şit de cursă ac ţiona te de săgeata plasei. acţio n a t de doi cilindri pneum atici.1 4 x 75-5 este o m aşină s e m ia u to m a tă . L a to a te maşinile. 1) M aşini care lucrează cu bare longitudinale şi transversale îndrep­ tate şi tăiate în prealabil: tip G S A —M -27/36—J a g e r şi m aşina tip SMP-2650 —50/70-9 x 10 —Baustahlgewebe. R uloul plasei com plet este cobo rît prin piv otarea u nui su p o rt lateral. se po ate modifica d is ta n ţa dintre barele longi­ tu d in ale şi cele transversale. F a ţ ă de m aşina ATMS-14 x 75-4 care este a u to m a tiz a tă . R uloul este apoi ridicat de pe t a m b u r prin trag e rea acestuia. cu lăţim ea ruloului de circa 3 750 mm. —B uzău se folosesc două tip u ri de maşini livrate de firm a Em il J ă g e r şi firm a B austahlgew ebe din R. U n dispozitiv de acţionare pneum atică p o a te asigura şi tăierea longitudinală a plasei în două părţi. după care revine la poziţia iniţială p e n tru reluarea ciclului. A ceastă p u te re pjoate fi folosită parţial prin intrare a în fun cţiu ne succesivă a tran sfo rm ato are lo r de sudură. L a plase cu u n n u m ăr m ai redus de sîrm e longitudinale se p o t solicita u n n u m ăr m ai mic de tran sfo rm ato are . deplasează plasa cu pasul stabilit. 2) M aşini care lucrează prin tragerea barelor longitudinale direct din colaci.S. Buncărul. P e n tru ghidarea sîrmelor longitudinale. liv rate de firm a Jăger.G . plasele s în t în prealabil curbate.

Cleşti pentru sudarea prin puncte P e n tru executarea carcaselor s u d ate şi a plaselor su date de lăţime m a re la atelierele de prefabricate mici şi mijlocii care nu m ai s în t do­ t a t e cu maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. db aceea . V. 258 . cursa electrozilor trebuie orientată în lungul capu­ lui electrozilor (fig. Condiţii care se impun pentru m aşinile de sudat cu cleşte m obil : 1) Cleştele trebuie să aibă posibilitatea de a lucra perpendicular p« p la n u l p la se i.T o a te tipurile de maşini s în t p r e v ă z u te şi cu dispozitive de t ă i a t .59. se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşti de sudură) .59). Modul de lucru la cleştele de sudat tip ARO 208. 2. V. d e b ita t şi r ă s tu r n a t plase care apoi sin t legate îu diferite puncte pen tru a asigura u n p achet rigid care po ate fi m a n ip u la t pe mijloacele de t r a n s ­ port. Fig. de asemenea se pot folosi la sud area -elementelor de dimensiuni m ari de pe şantiere.

aer comprimat etc. O d a tă cu exercitarea presiunii se declanşează şi cu­ re n tu l de sudare. Maşina a v î n d racordul la reţeaua cu aer co m p rim at (de « 5 —6 at). 5) M aşina trebuie să fie perfect etanşată pentru a nu avea pierderi de apă. un verin hidraulic pentru transmiterea presiunii la braţul m o b il. i Grupul de ridicare a presiunii se com pune în general d i n : reductor de presiune a uleiului şi un regulator de presiune cu o triplă valvă cu co­ m andă electrică. care acţionează cu aer comprimat. doi electrozi. care p o ate rula pe o monoşină sau pe cadranul u n u i cărucior mobil. 4) Presiunea pe electrozi să fie realizată la o valoare corespunzătoare. regulatorul tim pilor de încăl­ zire şi de sudare . un braţ m o b il. o pîrghie de blocare a braţului m o b il. la re ţe a u a de a p ă şi la cea de curent. printr-un sistem de acţionare sim plu care dacă este posibil să nu necesite racord de aer comprimat. 6) Reglarea timpilor ciclului de sudare şi a întreruperilor trebuie asi­ gurate prin regulatoare de tim p şi prin contactoare fără inerţie (cu igni­ troni ). doi portelectrozi. Dispozitivul de suspendare este fo rm a t d in tr-u n cărucior cu role. In tabloul de comandă s în t în general m o n ta te u rm ătoarele elemente : s ig u r a n ţe le . o conductă elastică pentru răcirea electrozilor. 3) D ispozitivul de suspendare îm preună cu suspensia giroscopică va trebui să asigure o m anipulare uşoară a maşinii şi cleştelui în tim pul lucrului. S udarea se face prin introducerea capului cleştelui în celula plasei. în treru p ă to ru l g e n e r a l . b. D e acest cărucior se fixează o suspensie care asigură m înuirea maşinii în plan vertical. cleştele p ro p riu -z is . t r a n s f o r m a t o r u l . prin declanşarea ciclului de sudare care începe cu presarea electrozilor 254 . se reglează la tablo ul de com andă in tensitatea curentului de sudură. regulatorul cu t r e p te a inten sită ţii curentului de sud at. un înlreruptor de co m andă. un sistem de reglaj al deschiderii . dispozitivul de suspendare cu suspensie giroscopică. Funcţionarea de principiu a unei m aşini de sudat eu cleşte m obil. Cleştele de sudură se com pune în principiu din : un braţ f i x .2) Cleştele trebuie să aibă o mare rază de acţionare (m inim um 4 m ). 7) Transform atorul trebuie să fie inclus in corpul cleştelui. R olul grupu lui de ridicare a presiunii este de a tra n s­ m ite la cleşte o presiune superioară aceleia prim ită de la co nd ucta cu aer com prim at. ulei. tim p ii ciclului de sudare conform construcţiei regulatorului de timp. a. Construcţia cleştilor de sudat. Cleştele p o r ta tiv se com pune din urm ătoa rele s u b a n s a m b l u r i : tablo ul de com andă . u n întrerupător de siguranţă . g ru pu l de ridicare a presiunii .

Dispozitivul are posibilitatea rotirii maşinii în ju ru l axei verticale cu 360°.50 m.) . maşinile S CIA K Y (Anglia. Tipuri de m aşini dc sudat cu eleşte mobil. D intre acestea m ai cunoscute s î n t : maşinile tip M TPG -75 . um plerea cilindrului fiind efectuată p rin tr-u n distribuitor cu 4 căi co m an d a te printr-o electrovalvă pilot. M TPP-75 cu cleşte de sudură tip K T G 75-2-5 (U.D. Spiralele bobinei secundare s în t c u p la te în serie sau în paralel.R. maşinile Z IN S E R (Norvegia) .60 şi V. Maşina are u n dispozitiv pneum atico-hidraulic p en tru acţionarea electrozilor.R.61) au co m an d a pneu­ m atică (tip 408) sau electropneum atică (tip 418) cu suspensie girosco­ pică tip ES 80 şi ES 100.S. maşi­ nile V E B (R.. Dulapul este m o n ta t pe un perete sau pe un stîlp lîngă locul de lucru.C.pe nodul sudat.S. P resiunea pe electrozi este o b ţin u tă p rin tr-u n cilindru cu 3 etaje. d in tr-u n disc al bobinei prim are şi din două spirale p en tru bobina secundară răcită de u n cu ren t de apă.U.u n dulap special în care se află şi regulatorul tim pilor ciclului de sudat.G. maşinile B R O W N B O V E R I (E lv e ţia ). u n sistem de răcire şi u n c o m u ta to r cu ploturi p en tru re­ glajul tra n sfo rm ato ru lu i p lasat pe transform ator. î n U. Transform ato rul de sudu ră constă d in tr-u n miez blindat. R ăcirea este asigurată prin apă obişnuită dc răcire.S. s-a co n stru it m aşina de s u d a t cu cleşte mobil M TP G care are tra n s fo rm a to ru l de su d u ră şi cleştele legat de tra n s f o r m a to r prin cabluri speciale flexibile de cu pru cu secţiunea de 200 m m 2 pen­ tr u conducerea cu rentu lui electric. V. m aşina K P -6 0 (R. 255 . Presiunea este tran sm isă electrozilor la valoarea re­ glată anterior. T ransfo rm ato ru l de sudură este conectat şi de­ co ne ctat prin interm ediul u nui c o n tac to r cu ignitron m o n ta t î n t r . e. m aşina ARO (F ranţa) . S. maşinile P E N S I L I ( I ta lia ) . Cînd se realizează presiunea de regim. echilibrarea făcîndu-se pe o cursă verticală de 1. etc.) .S. F ra n ţa . Schem a electrică este asem ăn ătoare cu cea a maşinii MTP-75.) etc. 8 p istoane m o n ta te pe acelaşi ax. Maşinile de s u d a t cu cleşte mobil s în t in prezent construite in nu­ meroase ţări. Maşinile tip ARO din F r a n ţ a (fig. Suspensia p e n tru tra n s fo rm a to r şi p en tru cleştele de su d u ră este asigurată p rin tr-u n sistem special cu o pîrghie cu c o n tra g re u ta te care se mişcă pe u n m onorai sau pe cadrul unui cărucior. se declanşează a u to m a t de m icro în treru p ăto r cu ren tul de su d u ră la valoarea reglată. în trep rin d e rea B row n Boveri din E lv eţia construieşte maşini cu cleşti de Sudură cu cursă ro ta tiv ă sau m aşină cu doi cleşti mobili.S.) . T o ate tipurile de maşini au o g am ă destul de largă de portelectrozi interşanjabili.A.

Maşinile tip ARO s în t p rev ăzu te cu co n ta c to r electrom agnetic cu 4 tim p i reglabili sau contactori cu ignitroni tip 256 . La jm aşinile t i p ARO transform atoare le de su d u ră sîn t încorpo­ r a te în corpul cleştelui. V. R ăcirea cu apă a tran sform atorului.60. C le şte m o b il d e s u d a t tip A R O .Fig.61). a p o rte 1 lectrozilor şi a electrozilor este asigu rată de u n sistem de răcire cores­ pu n z ă to r (v. fig. V.

ZE 56. La sudarea dimensiunilor mari se utilizează contactoare care pot asigura şi u n tim p de preîncălzire. P e n tru reglarea tim pilor de sudură si a intensităţii curentului la maşinile tip ARO se mai utilizează contactoarele D 2, D 22, E 22, E 52 etc. Cleştele de sudură tip S C IA K Y C 130 (Anglia, S.U.A., Australia etc.) are u n dispozitiv de susţinere şi m an evrare m an u ală care perm ite su­ darea uşoară a pieselor sud ate puse în operă în poziţie verticală. D ulapul de com andă electric tip D9 A7 p erm ite tr a t a r e a term ică facultativ ă a barelor sud ate pentru a-şi re c ă p ă ta caracteristicile înainte de sudare.

3. Dispozitive de reglare. Electrozi
a. Electrozii m aşin ilo r de sudat prin puncte. Electrozii m aşinilor de s u d at prin pun cte ale arm ă tu rilor au secţiuni circulare, p ă t r a t e sau dreptunghiulare. P e n tru alim entarea pe o singură p a rte a curentului la maşinile cu mai m ulţi electrozi se utilizează electrozi sub formă de plăcuţe articulate care asigură sudarea a două pu ncte alătu rate. Pen­ tru evitarea arderilor sau a pierderilor de curent, diam etrul suprafeţei de contact a electrozilor trebuie să se ia in funcţie de diam etrul arm ă­ tu rii care se sudează. La sudarea barelor din oţel-beton trase la rece diam etrul su pra­ feţei de co n tac t a electrozilor nu trebu ie să depăşească 20 mm. In ca­ zul în care se schim bă des diam etrul barelor sudate, diam etrul sup ra­ feţei de co ntact a 'electrozilor se alege d upă d iam etrul cel mai m are dintre to a te barele care se sudează intr-o an u m ită perioadă. Electrozii treb u ie confecţionaţi din aliaje speciale de cupru (adao­ surile nu trebuie să depăşească 1 —2% , restul de 9 8 —99% fiind cupru pur). Electrozii au p revăzu te canale în care circulă apa de răcire. b. Dispozitive de reglare a tim pilor de sudare. P e n t r u reglarea tim pului şi p en tru com anda acţiunii succesive a operaţiilor de sudare la maşinile de s u d a t prin p u n c te se utilizează reg ulatoare de tim p. Regulatorul de tim p asigură obişnuit com anda a u to m a tă a m aşinii pentru u rm ăto ru l ciclu de sudare : apăsarea electrozilor; pornirea şi oprirea curentului de su d u ră ; menţinerea pieselor (barelor) la presiune cu şi fără c u re n t; ridicarea electrozilor m a ş in ii; pauza între sudări. e. Defecţiuni curente la m aşinile de, sudat prin puncte şi reme­ dierea lor. Defecţiunile sînt cele de la instalaţia de a p ă sare pe electrozi la instalaţia de răcire. î) Defecţiuni la instalaţia de apăsare pe electrozi : p ă tru n d e re a pra­ fului şi m urdăriei la instalaţie ; pierderea de aer prin d i s t r i b u it o r ;
— Cartea fierarului betonist — cd. I

257

dereglarea dispozitivelor de revenire la poziţia iniţială ; p ă tru n d e re a u m id ităţii la dispozitivele distribuitoare ; defectarea dispozitivului de u n g e r e ; u zura corpurilor cilindrilor m an ife sta tă prin pierderi de aer !n camerele acestora ; defectarea reductorului de presiune şi a m anom etrulu i face ca fo rţa de apăsare să nu se m en ţin ă c o n s ta n tă ; electrozii p o t să nu revină în poziţia lor iniţială d a to rită ruperii resortului de înto arcere ; îm bîcsirea cu m urdărie a furtu n u lu i de ulei sub presiune p o a te fi î n lă tu ra tă prin injectare de ulei sub presiune, folosind insta­ laţia p n eu m atico-hidraulică; la cleştii de sudare, adesea electrozii nu dezvoltă o forţă de apăsare suficientă, d a to rită unei prea mari d istanţe In tre electrozi. în a in te de a se verifica in stalaţia p neum atică sau p neum aticohidraulică de acţionare a electrozilor, trebuie verificată instalaţia elec­ trică. Defectele regulatoarelor tim pilor ciclului de sudare pot duce la o fu n c ţio n a re defectuoasă a întregii maşini. Totuşi, înainte de a se face verificarea regulatoarelor de tim p, trebuie verificată funcţionarea t u t u r o r celorlalte elemente ale maşinii. 2) Defecţiunile instalaţiei de răcire s î n t : scăderea presiunii apei de răcire ; blocarea cu m urdărie a conductelor de circulaţie a apei de ră­ cire ; blocarea accesului apei de răcire la electrozi ; răsucirea fu rtu n u ­ rilor flexibile de alim entare c.11 apă de răcire (a cleştilor de sudură). T o ate aceste cauze duc la încălzirea excesivă a părţilo r răcite ( t r a n s ­ fo rm ator, electrozi, cablul de la cleştii de sudură etc.).

4. Utilaje pentru sudarea cap la cap prin topire intermediarâ
Maşinile de s u d a t cap la cap fac p a rte in te g ra n tă din fluxul teh­ nologic de execuţie a arm ăturilor în atelierele de arm ături, a t î t pen tru utilizarea deşeurilor ca arm ă tu ri constructive, c ît şi la realizarea su­ durilor prin topire interm ediară cu sau fără bulb, în special la oţelu­ rile cu c o n ţin u t ridicat de carbon PG 90 sau la a rm ă tu ri la care nu •s te posibilă folosirea unui alt procedeu de înnădire. Cele mai cunoscute tip u ri de maşini de s u d a t cap la cap, folosite şi în ţ a r a noastră s î n t : maşinile de fabricaţie sovietică, M S R -1 8 0 ; MSR-100 ; A S P -1 0 -2 ; maşinile de fabricaţie cehoslovacă, T P 30, T P 60 si TAI-80 ; maşinile de fabricaţie R .D .G ., V E B —SWe-03 şi V E B —SWe-08 (fig. V.62).

158

5. Unelte şi dispozitive pentru sudarea manuaiă cu arc electric
P e n tr u sudarea m an uală cu arc electric m uncitorii din atelierele de a rm ă tu ri (fierarii betonişti), trebuie să cunoască uneltele şi dispozitivele de sudare şi să posede u n m inim um de cunoştinţe despre executarea su­ dării. î n co ntin u are se a r a tă principalele u nelte şi dispozitive de sudat. a. Utilaje pentru furnizat curentul de sudare. P e n tru furnizarea curen ­ tului electric se folosesc generatoare de curent continuu şi transformatoare Fig. V.62. M a şin a d e s u d a t ca p pentru sudarea cu arc electric. P e n tru la c a p V E B —SW e-08 (R.D.G.). sudarea cu arc electric se utilizează curent continuu fu rn iz at de g eneratoare speciale p en tru sudare sau curent alte rn a tiv fu rn iz at de transfo rm atoare le de sudare. Condiţii tehnice cerute pentru generatorul de curent continuu şi pentru transformatorul de sudare : . 1) Generatorul şi transformatorul trebuie să aibă o putere suficientă care să asigure alimentarea arcului de sudare. 2) Generatorul şi transform atorul trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o reglare lină a curentului de sudare între limite dale. Valoarea m inim ă a curentului de sudare nu trebuie să aibă valori nud mici de HO A . Reglarea poate fi continuă, în trepte sau mixtă. 3) Generatorul şi transform atorul trebuie să fie prevăzute cu un indica­ tor al curentului de sudare. 4) Tensiunea de mers în gol trebuie să fie suficientă pentru a permite aprinderea uşoară a arcului. Valoarea tensiunii nu trebuie să dcpăşească anumite limite de siguranţă pentru a nu pune în pericol viaţa sudorului (m axim um 7 5V). 5) A rcu l electric trebuie să poată fi m enţinut stabil pentru întregul Interval ele reglare a curentului de sudare. Căderea de tensiune admisă în circuitul secundar fa ţă de tensiunea normală trebuie să fie de m axi­ mum 4 V.

259

6) Generatoarele şi transformatoarele de sudare vor trebui să livreze curenţi de sudare de 50 — 500 A (m ix im u m 1 0 0 0 — 1 200 A ). 7) Tensiunile primare normale pentru care se execută transforma­ toare pot avea valorile de 220 V, 3S0 V şi 500 V. 8) Frecvenţa nominală a curentului este de 50 H z (herţi). 9) Generatoarele şi transformatoarele trebuie să aibă o bună compor­ tare la scurtcircuitare pentru toate poziţiile dispozitivului de reglare, deoarece regim ul lor de funcţionare este caracterizat prin numeroase scurtcircuitări. 10) Generatoarele şi transformatoarele nu trebuie să se încălzească peste limita admisă în S T A S 26S9-71 şi în instrucţiunile de fabricare a generatoarelor de sudare. 11) Generatoarele şi transformatoarele de sudare trebuie să fie pre­ văzute cu dispozitive de protecţie care să asigure funcţionarea în deplină siguranţă. Sudorul trebuie să cunoască to a te condiţiile de verificare şi recep­ ţio n ate a generatoarelor de sudare şi a tran sform atoare lo r de sudare conform STAS 2689-71. Generatoarele de curent continuu. P e n tru producerea curentului electric este necesar ca în cîm pul m agnetic pro du s de u n electrom agnet să se m işte u n conductor care form ează u n circuit închis. î n u rm a mişcării în acest circuit a cadrului închis apare curen tu l electric (fig. V.63). Acest fenomen se num eşte inducţie electrom agnetică. Electromagnetul se obţine prin înfăşurarea pe o b u c a tă de oţel a unui fir de cupru izolat care este alim en tat cu cu re n t electric. î n t r - u n astfel de dispozitiv apare o fo rţă electrom otoare altern ativ ă , iar în circuit, u n cu ren t a ltern ativ care schim bă de sens de două ori în tim p u l fiecărei ro taţii a cadrului de su p o rt al conductorului. L a alte dispozi­ tive, prin alcătuirea specială a rotorului, fie din segm enţi de oţel cir-

Fig. V.63. Cel m ai sim plu generator de curent alter­ nativ. 260

Fig. V.64. Părţile componenta ale unui generator de curent alter­ nativ :
1 — stator ; 2 — rotor ; 3 — electromagnet ; 4 — perii ; 5 — inele de contact ; 6 — spre consumator ; 7 — transmisie cu curea ; 8 — baterii de acumulatori ; 9 — roata de transmi­ sie ; 10 — înfăşurarea ; 11 — curent continuu pentru alimentarea electro­ ni agneţilor.

cu lari, fie p rin tr-o bobinare specială, se obţine ca o d a tă cu mişcarea rotorului să se schimbe şi c o n tac tu l şi astfel să se p roducă curent cu pulsaţii într-o singură direcţie, adică să se produ că cu ren t continuu. Schim barea contactelor se num eşte comutaţie. Pe acest principiu func­ ţionează g en e rato ru l de cu ren t co ntin uu care se m ai num eşte dinam, fiind de fa p t o m aşină care produce cu ren t alrernativ, p re v ăzu tă cu un dispozitiv, n um it colector, care redresează acest cu ren t prin com utaţie. Un dinam are frei părţi principale specifice oricărui generator <le curent (fig. V.64) : 1) O parte fix ă num ită inductor alcă tu ită dintr-o serie de electrom agneţi fix aţi într-o carcasă de fo n tă sau de oţel. U n inductor cu doi electrom agneţi se num eşte inductor bipolar, cu p a tru electromagneţi, inductor tetrapolar, iar cu şase electrom agneţi inductor hexapolar. 2) O parte fixa tă pe un ax de oţel care se mişcă în lagăre num ită indus. în tre polii electrom agneţilor se introduce un t a m b u r cilindric de fier făcut dintr-o serie de discuri de tab lă, de form ă circulară care sîn t presate. L a m argine discurile au nişte crestătu ri num ite ancoşe care alcătuiesc canale de-a lungul tam b u ru lu i. P rin aceste canale, se fixează bobine dispuse simetric, în p lanuri diferite şi legate în serie ; această parte a dinam ului se num eşte indus. In dusul este fix at pe un ax de oţel care se mişcă pe lagăre. P rin introdu cerea indusului în inductor se obţine cîm pul de inducţie necesar. 3) Colectorul, care realizează legătura dintre indus şi circuitul ex­ terior. Colectorul este alcătuit din m ai m ulte lamele corespunzătoare num ărului de bobine. P e lamele se sprijină două perii de grafit dispuse diametral. Transformatoarele de curent pentru sudarea cu arc electric. P rin tra n s ­ form ator de cu ren t p en tru sud area cu arc electric se înţelege u n dis­
261

pozitiv capabil să transform e un curent alternativ furnizat de re ţeau a electrică, cu tensiuni relativ mari (120, 22d, 380 şi 500 V )'şi cu inten­ sitate mică în tr-u n curent alternativ de tensiune mică (5 —40 V) şi cu intensităţi mari (50 —1 200 A). Transform atorul de sudare este alcătuit dintr-un miez închis alcătuit din tole de fier silicios suprapuse şi din două grupe de bobinaje din sîrm ă de cupru (fig. V.65). Unul din bobinaje primeşte tensiunea de alim entare şi se numeşte prim arul transfo r­ matorului, iar al doilea bobinaj debitează curentul necesar instalaţiei şi se numeşte secundarul. Bobinajul prim ar după ce primeşte curentul electric, de o tensiune dată, induce în bobinajul secundar un curent electric de in tensitate m are şi tensiune mică. Jocul de tensiuni şi intensităţi este realizat prin alegerea convenabilă a num ărului de spire din prim arul şi din secun­ darul transform atorului. P e n tru a se obţine jocul de intensităţi şi ten ­ siuni se modifică num ărul de spire din prim ar prin procedeele de reglaj amintite. Reglarea se poate face în tre p te cu aju to rul unui reo stat cu ploturi care modifică num ărul de spire din circuitul prim ar sau prin introducerea unei rezistenţe variabile care se leagă în serie cu circuitul prim ar al transform atorului, care poate asigura o reglare continuă. Se mai poate obţine o reglare prin modificarea fluxului produs in mie­ zul transform atorului cu ajutorul unui şunt magnetic. Dispozitivele de reglaj pot fi înglobate în transform ator sau pot fi plasate separat. în m ontajul unui transform ator de sudare (fig. V.66) trebuie să intre sistemul de siguranţe, întrerupătoarele şi dispozitivul de reglare. De la capetele bobinei secundare a transform atorului se fac legături prin conductori pînă la piesa de sud at şi la cleştele cu electrodul de sudare.

Fig. V.65. Schema de principiu a transformatorului de sudare. 262

Fig. V.66. Montarea de prin­ cipiu a unui transformator.

Transform atoarele de sudare pentru şantiere sînt m ontate pe nişte cărucioare speciale pentru a le putea deplasa m a n u a l ; de asemenea, ele sîn t prevăzute cu cîrlige pentru a putea fi ridicate cu ajutorul m a­ şinilor de ridicat.

Fig. V.67. T ip u ri do cleşti p e n tru elec tro zi m e t a l i c i : a — cleşte în formă de furcă ; b — cleşte cu arc ; c — cleşte cu stringere ; d — cleşte cu şurub.

b. Uneltele sudorului pentru sudarea m an u ală eu are electrie. P en tru sudarea m anuală cu arc electric sînt necesare cleştele porteleotro d ’ jjşi dispozitivele de protecţie. Cleştele portelecirod este principala unealtă (fig. V.67 şi V.68).

Secţiune A-A

l , 2, 5 —ţeavă ; 3 —suport pîrghie pentru mişcarea tijei ; 4 —tijă pentru mişcare* electrodului ; 5 —pîrghie pentru mişcarea tijei ; 6 —arcul electrodului ; 7 —pastlIS ) 9 — articulaţia pirghlei ; 10 — manşon ; 1 1 —distanţlere ; 1 2 —inel de protecţie i 13 —manşon.

Fig. V .68. P o rte le c tro d u l s ta n d a rd iz a t (STA S 5027-79) :

261

Un portelectrod bun trebuie să îndeplinească următoarele c o n d iţii: să fie construit sim plu ; să fie uşor ; să fixeze bine clcctrozii de diferite dia­ metre ; să asigure schimbarea uşoară a electrozilor; să permită întrebuin­ ţarea completă a electrodului ; să protejeze m îna sudorului împotriva ar­ surilor ; să asigure un contact sigur cu cablul de alim entare; să fie bine izolat pentru a nu produce electrocutări. L a sudări cu cu ren t peste 300 A se prevede ca m în a sudorului să fie p ro te ja tă cu o a p ă răto are care în m od obişnuit este din ta b lă că p ­ t u ş ită cu azbest. Dispozitivele de protecţie, p en tru a apăra in tim pu l sudării fa ţa şi ochii sudorului îm p otriv a radiaţiilor (razelor ultraviolete), stropilor de m etal şi îm p o triv a luminii p uternice date de arcul de sudură. P e n tru protecţie se folosesc m ăşti, şorţuri şi a p ă răto ri de m înă. Măştile si apă­ ră toarele treb u ie realizate din m ateriale rezistente la căldură care să nu se ap rindă la stropii de m etal t o p it şi să nu fie ră u conductoare de electricitate. P e n tr u p rotecţia ochilor se folosesc sticle duble, u n a de protecţie con tra stropilor şi o sticlă colorată de protecţie co ntra radia­ ţiilor. Sticlele c o n tra radiaţiilor pot fi de mai m ulte tipuri, după inten ­ s ita te a curentului folosit la sudare.

C a p ito lu l VI

TEHNOLOGII DE PRETENSIONARE A ARMĂTURILOR Şl DE PRECOMPRIMARE A ELEMENTELOR

î n acest capitol se vor t r a t a tehnologiile de pregătire a arm ă tu ri­ lor pretensionate, utilajele şi dispozitivele p en tru pretensionare şi tehnologiile de precom prim are cu a r m ă tu ra preîntinsă şi p o stîntin să.

A. TEHNOLOGII DE PREGĂTIRE A ARMĂTURILOR PENTRU ELEMENTELE PRECOMPRIMATE

1. Generalităţi
A rm area elem entelor p recom prim ate este funcţie de procedeele de pi’ecomprimare, de tip ul arm ăturilor, dispozitivelor şi utilajelor de precomprimare p rev ăzute în proiect şi care s în t în dotarea u n ităţii de execuţie. Deoarece precom prim area elementelor (v. cap. III) este u n procedeu pretenţios, aceasta se încredinţează unor întreprinderi specializate, care dispun de instalaţiile şi utilajele necesare şi are personal pregătit pentru efectuarea t u t u r o r operaţiilor. F ierarii betonişti fac p a rte din Personalul ch em at să execute operaţiile de pregătire a arm ă tu rilo r şi chiar să participe la operaţiile de precom prim are, ei făcînd p a r te din echipele de lucru şcolarizate de c ă tr e inginerul a t e s ta t să îndrum e şi sa execute astfel de lucrări.

265

Procedecle de preeom prim are se prevăd în proiect şi se îm p art în d o u ă grupe de procedee: cu armătură preîntinsă şi cu armătură postîntinsă. 1) Procedeele cu armătura preîntinsă se realizează p rin pretensionarea a rm ă tu rii pe u n s ta n d cu culee sau prin pretensionarea arm ă­ turii pe tip are m etalice rigide şi rezistente pen tru a p u te a prelua for­ ţele m ari de precom prim are (auto p o rta n te) din a r m ă tu ra întinsă cu aju to ru l unor utilaje. A rm ă tu ra este fix ată (blocată) apoi în culee sau tip a re cu dispozitive speciale num ite blocaje. Aceste procedee se aplică de regulă la executarea prefabricatelor în fabrici. L a aceste procedee a r m ă tu ra de pretensionat este întinsă înainte de tu rn a r e a betonului, fiind m e n ţin u tă întinsă p în ă c în d betonul tu r n a t -s-a întărit, apoi a r m ă tu ra este eliberată dia blocaje, lent şi t ă i a t ă la nivelul e l e m e n tu l u i ; ea a v în d te n d in ţa de revenire la lungimea iniţială, com prim ă elem entul de beton arm at. O peraţia se num eşte transfer, deoarece fo rţa este tra n s fe ra tă betonului. In tim p u l precom prim ării elementului, a r m ă t u r a se ancorează, îu special spre capete, prin ad e ren ţă in m asa betonului. D e aceea, această a r m ă tu r ă are de regulă şi u n profil corespunzător p e n tru îm­ b u n ă tă ţire a ancorării (împletire, întoronare, profil periodic etc.). Zona -sau po rţiu n ea d in tr-u n elem ent din beton precom prim at, pe lungimea căreia efortul de precom prim are se difuzează, pe întreaga secţiune tra n s ­ versală, se num eşte zonă de transm itere. 2) Procedeele cu armătura postîntinsă se realizează prin întinderea arm ă tu rii, tr e c u t ă priu canale pra cticate în betonul în tă rit sau plasată -exterior elementului. D u p ă întindere, a r m ă tu ra se blochează cu aju­ toru l u n o r dispozitive speciale n um ite ancoraje (blocaje). De regulă, aceste procedee se aplică pe şantier şi s în t utilizate pentru precom prim area elem entelor cu dimensiuni m ari t u r n a t e pe şantier sau p en tru asam blare prin precom prim are a unor elemente prefabri­ c a te (bolţari, panouri, ferme, tu b u ri, rezervoare etc.). L a aceste procedee pretensionarea arm ă tu rii se face concom itent cu transferul (transm iterea forţei de precom prim are betonului), iar a d e re n ţa a rm ă tu rii p o stîntinse se realizează prin injectare, betonare sa u toreretare, asigurîndu-se t o t o d a t ă şi p rotecţia îm po triva coroziunii. D in cele a r ă ta te se c o n s ta tă că execuţia elem entelor p r e c o m p r im a te necesită condiţii speciale cu privire la : tipare, cofraje, susţineri, culee etc. ; pregătirea armăturilor sub form ă de fascicule (pentru procedeele prin postîntindere) : dispozitive speciale pentru realizarea canalelor şi cele cari se folosesc la postîntindere şi la poziţionarea arm ăturii în tim pul turnării etc. ; folosirea unor ancoraje speciale cu care se transmite forţa la armătură Ş‘

.266

cap.3-80. în spaţii închise. rezer­ voare. preciza­ rea condiţiilor pentru betonul folosit şi a amestecului de injectare pentru protecţia şi realizarea aderenţei armăturilor trecute prin canale. folosirea unor utilaje speciale pentru realizarea pretensionării . se ela­ borează de fa p t tehnologii. e t c . D u r a ta de depozitare v ariază de la 60 zile p în ă la 1 an. Pregătirea armăturilor A rm ăturile pretensionate preîntinse sau postintin. am balajele colacilor şi tam b u rilo r p en tru toroane nu tre b u ie să fie deteriorate. de suprafaţă. stîlpi etc. liţe.se blochează armătura In poziţie întinsă (sub efori) . D epozitarea arm ă tu rilo r a t î t în depozite cît şi în ateliere se va face pe loturi şi diam etre. A rm ă tu ra p e n tru b eto n p recom prim at a v în d diam etre mici este m ult m ai sensibilă la acţiunea amanţilor co ro s iv i. tubu ri. STAS 267 . Fierarii betonişti treb u ie să verifice dacă tra n s p o r tu l s-a efectuat în vagoane închise sau în autocam ioane p rev ăzute cu prelate şi dacă în mijloacele de t r a n s p o r t nu au fost resturi de m ateriale corosive (sare. de aceea se vo r lua m ăsuri speciale p e n tru t r a n s p o r t şi depozitare şi se v a acorda o atenţie sporită la verificarea a rm ă tu rii înainte de p un erea în operă conform prevederilor STAS 1799-81. execuţia pe tim p frig u ro s. înlocuirea oţelului care este p re v ă z u t în proiect nu se poate face decît cu aprobarea proiectantului. cabluri şi bare (v. dacă acest lucru nu este posibil se vor lua m ăsu ri speciale de protecţie. D a to rită p articularităţilor de execuţie a fiecărui element. stabilirea unui program de preiensionare şi întocmirea fişei de pretensionare în care se înscriu datele necesare pretensionării şi verificării operaţiei de pretensionare. ovale. prefabricat etc. conform STAS 438/1. III). 2.) . funcţie de agresivitatea m ediului şi de mijloa­ cele de protecţie folosite (de exem plu : ulei em/alsionabU P fî-IA . pămînt.2. toroane.se se realizează din oţeluri de în altă rezisten ţă sub form ă de sîrm e ro tu n d e. poduri. manipularea şi de­ pozitarea elementelor de coiistrucţii din beton precomprimat. viaducte. dispozitive şi utilaje specifice execuţiei (de serie mare) unor elemente liniare. î n elementele de b eto n preco m p rim at se foloseşte şi a r m ă tu r a nepretensionată folosită şi la betonul a rm a t. sulf. Se m a i prevăd condiţii speciale dc : protecţia armăturilor exterioare. tehnica securităţii m u n c ii. silozuri. p rev ăzu te cu pardoseală Şi ferite de um ezeală şi agenţi a g r e s iv i. cu întoc­ mirea fişei de injectare (cu precizarea tehnologiei de injectare).

A c eastă operaţie se face în condiţii similare cu a r m ă tu ra p reîntinsă. 6) Se vor utiliza ecrane metalice fixe sau deplasabile de distanţare cu găuri (cu 1 — 2 m m mai mare ca cel al arm ăturii) pentru poziţionarea armăturii şi evitarea contactului armăturii cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau a platformelor de turnare. la maşini cu role. iar capetele se vor degresa pentru a se asigura o bună ancorare in blocaje prin beton. a. Întinderea la un efort superior cu 10% decît cele de pretensionare. 2) A rm ăturile pentru beton precomprimat. iar Ia depo­ zitare se v or asigura spaţii pen tru aşezarea c ît mai drept. Se v or lua to a t e măsurile pen tru a preveni zgîrierea. 170-83 şi N orm ativului C. cu deosebirea că m odulul de elasticitate se determ ină pe fasciculele in d e p e n d e n te sau pe fasci­ culele introduse în elem ent pe u n trase u rectiliniu de 10 m. 268 . 4) Suprafeţele armăturilor vor fi curăţite de im purităţi şi rugină superficială neaderentă. cu contro­ lu l forţei (cu o precizie dc 1%) şi a alungirii (cu o precizie d e ± l mm). lovirea sau îndoirea. iar capetele filetate vor fi p ro te ja te în m od special. b. 5) A rm ătura nepretensionaiă se pregăteşte în aceleaşi condiţii ca ar­ m ătura pentru beton armat. care in prealabil au fost verificate de către un laborator de specialitate. conform prevederilor In stru c­ ţiunilor C. fiin d autoderulante. Se va evita apropierea arm ă tu rilo r de sursele term ice (a p a ra te de sudură. nu au nevoie de îndreptări. pentru a permite montarea şi aşezarea ar­ m ăturilor nepretensionate ce se leagă cu sîrm ă neagră.8 din rezistenţa de rupere normală. se numeşte calibrare. Pregătirea a rm ă tu rilo r postîntinse. 3) Dacă apare necesar. deoarece armăturile trebuie să se alungească egal în tim pul operaţiei de pretensionare pentru a avea eforturi egale. în prim a etapă nu va de­ păşi 40% din forţa de control. 7) Pretensionarea se face în două eta p e. toroane) din acelaşi lot. 140-85. cap rotitor sau prin întindere. încălzire şi tăiere cu flacără). se vor îndrepta p rki mijloace mecanice. D e b itarea se v a face sub form ă de fire sau bare drepte. pentru a stabili dacă au caracteristici fizico-mecanice omogene (m odulul de elasticitate cît mai constant. bare. Pregătirea a rm ă tu rilo r preîntinse. în cadrul operaţiilor de pre­ gătire se vor lua m in ato are le m ă s u ri : 1) Se vor alege pentru pretensionarea elem entului armături (sirm e . fără a depăşi 0. diagra­ mele rezistenţă-alungire cît mai uniforme). li le.2598-79) pen tru arm ăturile postîntinse. de regulă.

etrieri). fasciculele pot fi ru la te cu dispozi­ tive m anuale sau mecanice ( 0 2 100. L a anu m ite tip u ri de blocaje capetele treb uie să fie pregătite în m od special. form are de capete la rece (la sîrme. filetare (la barele cu dim ensiuni mari). a r m ă tu ră co nstructivă sau chiar ca a r m ă tu ră de rezistenţă pe anu m ite porţiuni . în ateliere ce n tra liz a te sau chiar în atelierul de şantier. se taie la lungim ea necesară prinderii în culee şi tipare. A rm ătura prctcnsionată. Fasciculele sîn t a rm ă tu ri po stîn tin se alcătu ite d in tr-u n g ru p de a r m ă tu ri (sîrme. Fasciculele cu alcătuiri diferite se depozitează pe loturi şi se m ar­ chează corespunzător. se pretensionează cu acelaşi dispozitiv. d u p ă ce au fost introduse de regulă în canale. liţe. su­ dări de adaosuri.90 x IO5 N / m m 5. fie folosind 269 . p re g ă tită conform prevederilor anterioare. Confecţionarea fasciculelor Tehnologia recom andabilă p e n tru confecţionarea fasciculelor este cea pe bancul de lucru. toroane) paralele care se preform ează. iar a r m ă tu ra care se in tro duce în teci să nu deterioreze sau să a g a ţe tecile. şi se blochează cu aceleaşi ancoraje.Modulul de elasticitate al fasciculelor postîn tin se v a avea valoarea E = == 1. se m ontează în carcase şi se leagă cu sîrm ă neagră moale înainte de pretensionare . P e n tru a r m ă tu ra p o stîn tin să se confecţionează fascicule. cu aju torul m a­ şinilor speciale. ca a r m ă tu ră de m ontaj. se p ot folosi plase şi carcase sudate. fixări de m anşoane etc. La tăierea arm ă tu rii la lungime se vor alege mijloacele şi dispozi­ tivele care nu deformează a r m ă tu ra local p e n tru ca introducerea în blocaje să se facă uşor. folosind fie sîrm e tă ia te în prealabil la lungimea prevăzută în proiect (cu adaosurile tehnologice necesare). iar la bare form area capului se face la maşini de sudare). du p ă ce firele cu suduri tehnologice cap la cap au fost elim inate (tăia te în zona sudării deoarece au o rezistenţă m ai redusă în această zonă). P e n tr u t r a n s p o r t şi depozitare. p rin polizare. 0 2 300 m m p en tru fascicule neintroduse în teci şi la diam etre mai m ari la cele introduse în teci de polietilenă). 3. p en tru ev itarea tra n s p o r­ turilor dificile. Armătura nepretensionată se foloseşte p e n tru preluarea unor eforturi transv ersale (frete.

24 18. pe u n rîn d sau pe două rîn d u ri circulare. liţe. 1. C aracteristicile principale a le fasciculelor Lungimi minime de prindere in piesă mm Tragerea se face : La o ex­ La două tremitate extremităţi 800 (650) 1 150 (800) 1 150 1 500 1 400 (1 200) 2 100 (1 400) 2 100 2 650 Tipul ilc fascicul N umărul dc lire pe rlndul interior Aria Diametrul Diametrul exterior dornului*) ncl1) mm 80 mm 40 Dimensiunile plăcuţelor de repartiţie mm 3 5 x 5 5 x 12 cm* 1205 12 2. Fasciculele pot li alcătuite din sii me netede. V I . anexa IX (fig.s îrm a care se derulează direct din colaci şi se taie pe m ăsu ră ce se con­ fecţionează fasciculele. con sau dorn. de regulă. din toroane. Fasciculele (grupul de sîrme) sîn t în secţiunea lor transversală. Caracteristicile principale s în t date în STAS 10107/1-80. Tipuri de fascicule ordonate circular. Tabelul V I. 1 şi tabelul V I . a. b are cu profil periodic (oţel tip Sigma). *) P entru ancoraje fixe cu dorn.46 160 190 70 100 6 0 x 9 0 x 15 400x120x25 O D iam etrul ancorajulni la ancoraje tip inel.35 1207 12 4. In an u m ite tehnologii ordonarea fasciculelor se face d upă o schemă dreptunghiu­ lară.62 110 50 45x65x15 24 0 7 4807 24 48 9. în cazuri speciale se po t ad m ite fasciculele fă ră o ordonare uni­ form ă în secţiunea transversală. ordonate. 270 .1).

u n dispozitiv special. Fasciculele care nu au spirale sau rozete de ordonare pe to a tă lun­ gimea fasciculului. Spirala centrală. iar cele de pe rîndul al doilea în crestătu ri (v.3). D iam etrul sîrmei variază de la 1. care se p ot ex ecuta la maşini de fo rm a t spire. D iam etru l exterior al spiralei D s se deduce din diam etrul exte­ rior net D n al fasciculului din care se scade grosimea a două diam etre de fire : Ds = Dn .Fasciculele se notează prin n u m ăru l firelor şi diam etrul unui fir j de exemplu. Spiralele s în t elem ente de distanţare. p e n tru a se perm ite tensionarea si blocarea fascicu­ lului. V I. fig. Desfacerea spiralei p en tru obţinerea unui pas uniform de circa 20 m m se obţine prin tragere sau prin calibrarea spiralei într . grosimea rozetei fiind de 1.20 m de ca p ătu l fasciculului spiralele se sec­ ţionează. De exemplu. d upă diam etrul exterior al resortului (v. 1. VI. 1 şi tabelul V I . 271 . P e n tru to ro an e se p re văd rozete num ai cu crestătu ri. dar la 1. la 5. V I. De regulă. Porţiunile de ca p ăt secţionate se îndepărtează num ai înainte de pretensionare. P oziţia relativă a sîrmelor şi d istan ţa lor fa ţă de axa centrală a fasciculului (fig. Legarea sîrmelor pe spirale se face cu sîrm ă moale cu diam etrul de 1. D iam etrele spiralelor se pot stabili din diam etrele fasiculelor a r ă ta te în figura V I . respectiv 15 cm de capăt. continuu.5 mm. se confecţionează din sîrm ă STAS 889-80 cu spire jo antiv e tip fretă.2) se păstrează prin urm ăto arele sisteme : spirale' din sîrmă. cu lungimea egală cu cea a fasciculului. rozete s ta n ţa te din ta b lă şi legături exterioare cu sîrm ă neagră (fig.5 la 2.3). care serveşte ca inimă fasciculelor. p e n tru fasciculul 12 0 5 care are diam etrul exterior net de 25 mm. La unele tip u ri de fascicule. 12 0 7 înseam nă fascicul din 12 fire de 0 7 mm.5 mm. Caracteristicile geom etrice şi de elasticitate ale spiralelor s în t specifice tipului de fascicul. spiralele se execută. fig.5—2 mm. poate să lipsească spirala a do u a dacă se leagă s ep a rat fiecare rîn d de [sîrme. diam etrul exterior al spiralei v a fi D s — 25 — —2 x 5 = 1 5 mm. R ozetele (plăcuţe sta n ţate) circulare sau d reptu ngh iulare s în t fo­ losite ca elemente de d is tan ţare în special p en tru fasiculele cu două r î n d u r i . Sîrmele legăturii (no­ duri) se vor îndoi spre interiorul fasciculului.3). la o lungime de circa 100 cm de c a p ă t v or avea totuşi elemente de ordonare. pe rîn d u l întîi sîrmele s în t introduse prin găuri. Legăturile se v o r plasa la d is ta n ţe de 70 — 100 cm la cape­ tele fasciculului. rozete sau porţiuni de spirale. realizate pe două rînduri.2 0 . V I.

Fascicule cu spirală centrală din sîrmă.VEDl E fff Legoiurd de slrmâ !o 70 cm SECTIUNEAA Ă •A \ . 36*5 {12*24) R/NO INTERIOR t.Tim Diametrulnt*25mm y_« q mm Fig. (lobiO de t.2. MODUL CUM SE ASAZÂ WMELE FASCICULELOR TIP FASCICUL ELEMENT DE DISTANŢARE TIP FASCICUL CLEMENT DE DISTANŢARE JO. KfS < A/\AA . • \ rasc/cut 12*5 \Sotralo dm s/rmo de tt /. 3SH5 (î2 + 24) 12*7 ^A / W ’ 44 $ 5 24*5 ţ. i M JZ V ariabil . \ „ . (U >3C ) î AAAAs" K A/V\A . 20 .S. DONDEA OISTANTIER rqzetă ) ştan tâtâ ..3.t lţ >100*5 < D C t C C Jp C ţ) t CiQ . ' R/NO EXTERIOR £ i M W SECŢIUNE l .. VI.5 -2 m rti grosim e) A . Elem entele de distanţare ale sirmelor în fascicule pentru executarea betoanelor precomprimate prin postîntindere.. 20.. Fig. VI. .l .

Fasciculul 28 0 J ancorat la ambele capete cu ancoraj inel-con şi la care tragerea se face dintr-o singură parte . lungimea măsurată pe suprafeţele de separaţie este de 10 m (10 000 m m ). Piesele de d istan ţare. fn ţa ra noastră se aplică sistemele de ancorare tip inel-con şi siste­ mul de ancoraj fix cu dorn sau ancorare cu bucşe şi filet p e n tru bare. 1) : L t — l„ lp — pen tru trag e re de la o e x t r e m i t a t e . tabelul VI. 1): l . Lungimea t o t a l ă de tăiere L t se stabileşte a s t f e l : 1) Lungim ea fasciculelor cu ancoraje la ambele capete (de regulă inel-con) este egală cu lungimea m ă s u ra tă între suprafeţele de reze­ m are care de fa p t este lungimea elementului. tabelul VI. = t„ + l „ = 10 000 + 1 150 = 11 150 mm (k 11 200 mm). l. Confecţionarea fasciculelor. de sistemele de p ăstrare a distanţelor de de tehnologia aplicată la pretensionare.28 lt 8 — 15 mm .11(G0 + 5 1 ) = 318 mm (#350 mm) . Exem plul fi. folosite p e n tru p ă s tra re a poziţiei fasciculelor pot fi spirale sau plăcuţe ş t a n ţ a t e .b. Lungim ea de tăiere ((. Fasciculul 28 0 î ancorat intr-o parte cu dorn şi intr-un capăt cu inel-con. 1) şi dublul grosimii plă­ cuţei de rezem are â : lt = 2/0 + + 28 + ld. cu tragere din ambele p ă rţi (extrem ităţi) sau cu trag e re dintr-o singură extrem itate. la care se adaugă lu n ­ gimea necesară prinderii în piese l p (v. Fasciculele care au la u n c a p ă t ancoraj fix cu dorn au la celălalt capăt ancoraje tip inel-con şi s în t întinse num ai din e x tre m ita te a In care există ancoraj tip inel-con. Lungimea totală dc tăiere a unui fascicul. lungimea necesară fasonării (de tăiere) l t v a fi dublul lungimii traseului (2/„) plus lungimea fasonării buclei pe dorn ld la care se adaugă dublul lun­ gimii de prindere în piese 2 lp (v. 18 — Cartea fierarului betonist — cd. = 2 x 10 000 + 2 x 1 150 + 2 x 15 + 350 = 22 680 ( z 2 2 700 mm). 1 2 î J . 2) Pentru fascicule întinse dintr-o singură parte prevăzute cu ancoraj fix cu dorn (fasciculul depăşeşte cu circa 10 cm ancorajul fix). c. U — 3. tab elu l V I. Se po t folosi fascicule a v în d la ambele cap ete ancoraje tip inelcon. L t — U + 2/„ — pen tru tragere de la am bele ex trem ităţi. Tehnologia de confecţionare a fas­ ciculelor este strins legată de tipurile de ancoraje folosite. Lungimea de tăiere va fi : /( = 2l0 4. Exem plul 5.) v a fi d ata de /„ = 10 000 mm şi de lungim ea de prindere In prese i„ = 1 150 m m (v.lip -f.

dacă tehnologia de tu rn a re perm ite ca te a c a să fie m o n ta tă odată cu fasciculul (la elemente de Fig. Ordinea de confecţionare este : stabilirea lungim ii firului .4. Astfel. axul fiind răsucit de un m o tor cu reductor).5 se vede o schem ă în flux continuu folosită în unele î n t r e p r i n d e r i .4) . d u p ă legare firele se notează la ambele capete pen tru a nu se încurca ordinea firelor.Spiralele se p o t face direct în atelier. VI. introducerea în teacă etc. V I. descolăcirea şi îndreptarea (dacă este c a z u l). schema este utilă pen tru înţelegerea ordinei în care se fac operaţiile de form are a fasciculului. tăierea la lungim e înainte sau după formarea fa scicu lu lu i. ordonarea pe platform ă cu ajutorul unui pieptene. prinsă în două lagăre. capetele sîrmelor sînt prinse în tr-u n sistem de fixare cu pene tronconice care perm it tragerea sîrm elor fasciculului ce trec prin teacă. fie cu dispozitive im provizate pe şantier (ax ro tito r pe care se înfăşoară sîrma. Legarea se face la capete. 274 . cu o d is ta n ţă între fire de 15—20 m m . se po t îndesi in zonele de curb are a fasciculului. prinderea lor şi poziţia rectilinie in ancoraje. L a un ităţile unde există experienţă suficientă de pretensionare n um ăru l de plăcuţe poate fi redus. Filieră de formare : a — secţiune prin axa tubului . înt r u c î t cele trei fire v or fi prinse în ancoraj îm preun ă (la unele tip uri de ancoraje). Dacă fasciculele au mai m u lt de 21 fire trebuie folosite plăcuţe ş ta n ţa te . fie la o maşină specială de fa so n at spire. & — vedere din faţă. Distanţele dintre plăcuţe sîn t de regulă de 100 cm . realizîndu-se u n pieptene din sîrm e încrucişate care apoi se curbează circular p en tru a fi introdus în teac ă sau canal. P e n tru ordonare firele se leagă cu sîrm ă neagră după ce în prealabil au fost întinse paralel pe plat­ formă. trecerea prin filiera de formare (fig. In figura VI. L a ordonare se are grijă ca ia un fir in trod us pe g a u ră să corespundă două fire pe crestături. Fasciculele din m ax im u m 24 fire pot fi folosite fără elem ente de distanţare. cu găuri interioare şi crestături.

S — dispo­ zitiv de tragere . 3 — dispozitiv pieptene . 6 — filieră . VI. precum şi poziţionarea canalelor în secţiunea elem entului condiţionează realizarea arm ării cu arm ă tu ră postîntinsă. 5 — tub de lărgire a spirelor la spirala centrală . sîrmele po t fi t ă ia te în prealabil înainte de ordonare şi puse în tr-un jgheab. 4. 9 — jgheab .Fig.5). de asemenea nu se adm it deteriorări (străpungeri. Schema confecţionării fasciculelor de armături. an­ sam blul teacă-fascicul se depozitează şi se m anipulează cu grijă p entru a nu se m urdări de p ăm în t.5. co ntinuă şi etanşă. F orm a secţiunii transversale a canalelor trebuie să fie uniformă. L a sîrmele la care fasciculul se p u ne în cofraj od ată cu teaca. m aterii grase etc. crăpătu ri. deşirări etc. 275 . Fasciculele se depozi­ teaz ă pe loturi. In ateliere se p o t im agină diferite soluţii de execuţie a operaţiilor. Tecile m etalice vo r fi cu ră ţite de unsoare.). 2 — sîrme . 12 — troliu.). Se p o t realiza canale cu a ju to ru l unor teci flexibile care se extrag înainte de în tărire a betonului sau cu teci flexibile care ră m în înglo­ b ate în beton. . lungim e m o d era tă sau la elemente cu te a c ă înglobată). Canale pentru trecerea armăturii postîntinse L a procedeul cu a rm ă tu ri postîntinse este necesar ca betonul să aibă p re v ăzu te canale în care se introduc fasciculele. în funcţie de posibilităţile locale şi tip u l fasciculului care urm ează a fi fă cu t (de exem plu ordonarea prin legare cu sîrm e încrucişate. legarea fasciculului etc. Schema perm ite să se facă to a te operaţiile (introducerea spiralei centrale. 10 — teacă . V I. A ceastă formă. La tehnologia la care elementele de distan ţare folosite sîn t rozete. la banc : I — colaci de sîrmă . 11 — panou de protecţie . 7 — tub de formare . 4 — spirală centrală . fig.

ştirbitu ri etc. L a aceste elemente nefiind h o tă rîto a re ade­ re n ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. crăpături. iar d istan ­ ţele dintre ele să asigure condiţii de tu rn a r e şi vibrare. Canalele sîn t de regulă cu secţiune circulară . i n t r i n duri. curbări bruşte. 3) teci formate clin tem P V C tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din ţevi din polietilenă tip i (STAS J10617/2-76) ale căror dimensiuni sîn t a r ă ta te în tabelul V I. D intre tehnologiile folosite în prezent. îm bin a rea se va etan şa cu b an d ă izolatoare. 276 . Tecile nu treb uie să prezinte strangulări. la m in ată la rece. Teci înglobate in beton. rezervoare) cu excentricitate mică unde elementele s în t supuse num ai eforturilor statice de întindere (nu s în t supuse fe­ nomenului de oboseală). face excepţie zona de ancorare cu ancoraje fixe cu dorn care necesită la e x tre m ită ţi o secţiune dreptunghiulară. B a n d a este din oţel. P e n tru canalele dreptunghiulare de regulă se dau detalii de exe­ cuţie în proiect. injectarea şi co m p ac tare a elementului. 2) teci metalice din bandă de oţel înfăşurate în spirale cu fa lţ elicoidal. pozarea fasciculelor. inclusiv sîrm a de legătură. Nu se recom andă a se executa canale p rin extra g ere a ţevilor pe trasee la care deviaţia unghiului depăşeşte 20°. D iam etrul interior al canalelor pe traseu este cu m inim um 5 mm mai m are decît diam etrul exterior al fasciculului. din oţel foarte moale. Tecile metalice se execută la maşini speciale de form are prin spiralarea unei benzi cu lăţime de 35 mm.Tecile trebu ie să aibă rig iditate transversală suficientă. ce se racordează apoi la secţiunea c u re n tă circulară pe o lungime de m inim um 150 mm. Tecile p o t fi metalice sau din PVC. conform STAS 7476-77. frecarea de pereţii canalului. C alitatea cana­ lelor influenţează direct tehnologia de realizare a elem entului. tensionarea. p en tru a asigura introducerea uşoară a fasciculelor. cu m ar­ ginile tăiate. îm b in a rea tecilor circulare se face cu m anşoane exterioare livrate od a tă cu tecile sau prin introducerea tecilor u n a într-alta. p rin p e tre ­ cere de circa 10 cm. se p ot utiliza teci din PVC care în­ tre r u p ad e ren ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. în ţara noastră s-au a d o p ta t p e n tru executarea canalelor cu teci înglo­ b a te urm ătoarele : 1) teci metalice din bandă de oţel înfăşurată în spi­ rală fără f a l ţ . cu grijă. Tecile din PVC se înnădesc cu m anşoane PVC. care se lipesc cu adeziv tip PCD-13. silozuri.2 (unele dimensiuni s în t în curs de de­ finitivare). calitatea albă. Tecile din PVC înglobate se po t utiliza la anu m ite elem ente întinse (tiranţi. con­ form STAS 1945-80. a.

kg /m eli80/85 1.18 T eacă din ţeavă dc PVC (STAS 6675/2-80) : — diam etrul interior al tecii. tecile se pot extrage din ambele capete. form ate de regulă din b ră ţă ri sudate de carcasă de a r m ă tu ra nepretensionată.976 102/107 2. de 5 — 20° : 9 m la tecile din PVC.66 67/72 1.525 35. kg/m Teacă din ban d ă dc oţel Înfăşurată coidal cu fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii.50 m unul de altul. Tecile care se extrag se realizează din ţevi metalice de 6 m si ţevi din PVC tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din polietilenă tip 4 (STAS 106i?/2-76) de 7 sau 9 m.62 34/40 0. Lungimea m axim ă a tecilor folosite este : 1) P entru trasee rectilinii sau cu deviaţia unghiulară de m axim um 5° : 6 m la tecile m etalice şi 9 m la tecile din PVC. 2) Pentru trasee cu curbe şi unghiuri de deviaţie. p en tru a fixa tecile în tim p ul turnării sau vi­ brării betonului.6 m m (STAS 1915-80. î n n o rm ativu l G. mm — roasa. Poziţionarea traseului tecilor se face cu sisteme de blocare. Tecile din PVC se p o t reutiliza de circa 30 ori fiind folosite la tem ­ peraturi care nu coboară sub -f-5°C (deoarece po t deveni casante). 21-85 se dau d ate privind tehnologia de pozare şi de extragere a tecilor.688 68/75 1. kg/m 1 Grosimea benzilor de oţel de regulă este de 0.2/50 0.Tabelul VI.52 45/50 0. mm — m asa.4/75 0. mm — m asa. prevăzute în proiect. Caracteristicile geometrice ale tecilor iuţ|lol>ate Tipul fasciculului Tipul lecii Teacă din bandă dc oţel înfăşurată elicoidal fă ră fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii.07 12 0 5 12 0 7 210 7 48 0 7 35/40 0. D istanţele la care se fixează grătarele s în t de regulă de cel m ult 1.210 66.805 44.00 80/85 1. av în d însă piese de înnădire nerecuperabile.3—0. Tecile se p o t confecţiona şi din ta b lă de oţel prin Îndoire şi lipre. b.284 43/50 0. Teci care se extrag înainte de întărirea betonului. 277 . STAS 9485-80 ţi STAS 9150-80). 2. mm — m asa.4/40 0. Acestea se folosesc de regulă la elementele p refabricate şi nu se recom and ă apli­ carea acestui procedeu în cazul construcţiilor monolite. kg/m Teacă m etalică cu pereţi sub ţiri : — diam etrul in terior al tecii. P e n tru lungimi mai mari.

el depinzind dc o scrie de fa cto ri: calitatea cim entului. P e n tru realizarea lungimii din proiect. înn ădire a este bine să fie poziţionată cît m ai apro p ia t de ca p ătu l opus celui de tragere. tecile din PVC sîn t prevăv ă z u te cu u n cap de extragere special confecţionat (fig. tecile din PVC vor fi cu răţite şi p ă s tra te conform prevederilor STAS 6675/2-80. F o rţa care se dezvoltă în cablu nu trebuie să depăşească rezisten ţa de rupere a tecilor (m axim um 16 N / m m 2). cu respectarea tim p u lu i la care treb u ie fă cu tă extragerea. ţeav a întîi se încălzeşte. fie cu alte mijloace la o tem ­ p e ra tu ră sub 150’G şi apoi se presează în capul de extragere (porţiunea tronconică). P e n tru a se preveni blocarea tecii în beton. L a elementele lungi. T im p u l la care se face extragerea este de circa 1 3 / 4 —2 1/4 h de la term in area tu rnării. VI.6. temperatura exterioară. Precizarea tim pului la care se face extagcrca se determină de regulă prin încercări (la primul elem ent). fie în apă fiartă. 278 . teac a se ghi­ dează pe role m o n ta te pe o capră p lasată la 80 cm de ca p ătu l elem entului (cofrajului). trăgîndu-se porţiuni de 6 m. Dacă nu sc respectă timpul la care se face extragerea se pot întîm pla următoarele inconveniente : se pot produce deformări ale canalului dacă extragerea se face înainte de tim pul optim sau ţevile nu se mai pot extrage şi se rup dacă a fost depăşit tim pul optim. L a tecile metalice. E xtrag e rea se face cu mijloace m anuale (troliu de cablu prins de capul de extragere). P e n tru a p u te a fi extrase. P e n tru fixarea tecii în p orţiu nea tronconică a capului de extragere. raportul A j C .7). Extragerea tecilor din P V C se face d upă t u rn a r e şi înainte de în tă­ rirea betonului. capul de extragere poate fi înlocuit cu o piesă simplă su d ată de teacă. D u p ă extragere. la tecile din PVC ap a re adesea necesar să se înnădească conform detaliilor din figura V I. L a tecile cu trasee curbe (unghi mai m are decît ±1 0°). d up ă tu rn a r e a beto­ nului.Tecile vor depăşi ca p ătu l cofrajului cu m axim u m 30 cm îu cazul traseelor rectilinii şi m inim um 80 cm la trasee cu unghiul de derivaţia mai mare de 5°. lungimea elementului etc. extragerea se po ate face în ritm u l tu rn ă rii. teaca v a fi din tim p în tim p deplasată prin b ătăi scurte sau rotiri.

7 a Si. 67 U. D e ta lii d e în n ă d ir e p e n tr u t e a c i d in P V C . Teaca / - Adeziv .6. Fig. s ' /tip P r tjî | Circa 200 mrr. « # i0 »a < J3 50 63 t t> *c L9 56 71 0 d *e 33 11 < t> f 2 6 . V I.5 67.7 C5.5 56.7.. Cap de extragere. VI.5 •5 0 *53 52 Fig.p q r ţtu r * d e c u p g jd Manşcr.7 3L. 279 .

1. B). . V I. . fa s o n a tă la cald cu o buclă. 6 5 mm. (v. P e n tru ancorajele cu dorn fix rola de îndoire va avea diametru* egal cu diam etrul d o rn u lu i: D = 4 0 . sîrm a fiind a n tre n a tă de ' Onedeprindere in diipontivulderot/re Fig. VI.B.8) sau printr-o transm isie simplă pe curea. P e n tru fasonarea oţelurilor p en tru b eton p reco m p rim at atunci cînd a p a r necesităţi de efectuare a unor îndoiri şi ciocuri.8. P e n tru înd reptare se po t improviza dispozitive cu role reglabile dispuse în tr-u n plan sau în două planuri. Aceste dispozitive pot fi cuplate cu perii p e n tru curăţirea sîrmei de eventuale urm e de rugină. Dispozitive de îndreptat şi tăiat P e n tru în d rep ta re cel mai simplu dispozitiv este cel alcătu it dintr-o ţe a v ă cu diam etrul mic sau p re v ă z u tă cu orificii de trecere. Ţeavă buclată pentru îndreptat. rezem ată in două p u ncte prin bucşe sau rulm enţi. se pot folosi dispozitivele de fasonare obişnuite folosind role cu diam etrul D m ai mare. U n m otor cu redu cto r antre neaz ă ţeava prin interm ediul unei ro ţi d in ţa te solidară cu ţeav a bu clată (fig. V. DISPOZITIVE Şl UTILAJE PENTRU ARMĂTURILE BETONULUI PRECOMPRIMAT Dispozitivele folosite p en tru în drepta rea şi tăierea oţelurilor p e n tru b eto n p recom prim at sîn t similare cu cele folosite p en tru beton a r m a t. cap. Dispozitivele s în t m o n ta te pe o m a s ă şi acoperite cu carcasă de protecţie. 280 .

u nealtă sim­ plă de tă ia t. 4 —pa­ nouri de protecţie din lemn . Tăierea ţevilor din P V C se p oate face cu u n ferăstrău. 1 — ansamblu de întindere cu contragreu­ tate . V I . folosind pene m etalice tronconice cu ş a n ţ sau prin bacuri tronconice cu d a n tu ră (fig. Se pot folosi de asemenea. 281 a —în stare de relaxare a sirmelor . 2 — dispozitiv de prindere a sirmei . Dispozitiv pentru calibrarea sirmelor : dere a sîrmelor . două role active puse în mişcare de u n m otor cu re d u cto r şi transm isii simple p rin curele. cu v iteza de ro taţie reglată după flexibilitatea şi grosimea tecii (fig. P e n tru trag e rea în g rup există dispozitive mai complexe cu com­ pensatori tip ÎN C ER C p e n tru egalizarea tensiunilor. sîrm a îşi con­ sumă o p arte din deformaţiile care în tim p o relaxează. P entru prindere şi fixare se pot folosi dispozitive individuale prin împănare.9. b —în stare de întin­ . adică sîrm ele se pot deforma (alungi) diferit. se pot improviza dispozitive de calibrare (fig. Dispozitivele pot. sau cu dispozitive cu disc.9). fi cuplate cu v îrteln iţe de pe care se descolăcesc colacii. D acă sîrm a este ţ in u tă m ai m u lt tim p sub tensiune. 5 —troliu. V I.a b Fig.10 şi V I . 11). C onsum area relaxării în tim p u l calibrării sau în tim p u l pretensionării (înainte de transfer) este av a n ta jo a s ă p e n tru com portarea în tim p a elementelor. Tim pul m axim de ţinere sub tensiune este 5 — 10 min. 12). In cazul în care tehnologia de pretensionare prevede calibrarea sîrmelor la o fo rţă cu 10% mai m are decît fo rţa de pretensionare. VI. VI. ocheţi cu m anşoane sau dispozitive cu filet pen tru bare. 3 —sîrmâ . în a n u m ite limite. a v în d acelaşi efort în fiecare sîrm ă (îm p letitu ră sau toron) sau se p o t folosi prese policilindrice.

2 — fălci de blocare 3 — pană metalică tronconică cu şanţ pentru sîrmă . Fig.12. V I. ÎFig.10. D isp o zitiv d e p rin d e re a s îrm e lo r cu p e n e : 1 — corpul prevăzut cu cirlig pentru agăţare . V I. 282 . 4 — sîrmă S — cablu de tragere.F ig. V I. D isp o z itiv d e p rin d e re a sîrm e i cu b a c u ri (1).11. T ă ie re a te c i­ lo r fle x ib ile .

î n figura VI. 14 se arată ancorajele p e n tru fasciculul 16 T B P 7 0 4 . iar d a n tu ra se execută cu tarozi. Dispozitive de blocare şi ancorare P e n tru ancorare şi blocare se folosesc în ţ a r a n oastră ancoraje me­ talice tip inel-con şi ancoraje cu dorn. fiind din oţeluri dure cu caracteristici mecanice înalte. 283 . Ancorajele sîn t executate de u n ită ţi specializate care au u n proces tehnologic pus la p u n c t şi omologat. cu o m are precizie de prelucrare şi o d u rita te rid icată a suprafeţei. 24 0 7 şi 48 0 7. a. În tru c ît sîrmele sau produsele din sîrme sîn t ex e cu tate cu m aro precizie dimensională. V I . S-a r e n u n ţa t la folosirea ancorajelor cu conuri duble. Piesele ancorate vor fi m arc ate cu poanson. o b ţin u tă p rin tr a t a m e n te termice. Inelul are u n gol tronconic. fie pe două co n tu ru ri circu­ lare concentrice.13). cu sup ra faţa interioară d a n tu r a tă (cercuri paralele ec hidistante cu pas de 2 sau 2. prinderea lor în piesele de blocare (inel-con) prin fenomene de co n ta c t necesită ca şi acestea să fie ex ecu tate din oţeluri cu caracteris­ tici înalte. care satisface condiţiile tehnica prevăzute în instrucţiunile întocm ite p en tru execuţie. Obţinerea du rităţii necesare prin tr a ta m e n te term ice este operaţia cea mai im p o rta n tă şi trebuie în cre d in ţa tă unităţilo r cu experienţă îndelungată în executarea tr a ta m e n te lo r termice.2. operaţii care se fac chiar în atelie­ rele fabricilor de p refabricate. în care se introduce conul tronconic. Conul blochează sîrmele prin presare.25 mm). Piecepţia lor se face pe baza u n or reguli care precizează n a tu ra şi proporţia verificărilor şi n um ărul defectelor admise. Ancora jele cu inel şi con pot bloca sîrmele sau toroanele fasciculului cîn d acestea sîn t o rd o n a te fie pe u n singur co n tu r circular. Ancoraje tip inel-eon pentru armături postîntinse. ordonate pe u n singur co n tu r circular (fig. Se folosesc u rm ă to a re le tip u ri de ancoraje : 1) Ancorajele de tip inel cu un singur con p e n tru fascicule obiş­ nuite 12 0 5. 12 0 7. E x ec u ţia ancorajelor se face prin strun jiri la stru n g u ri au to m ate. 2) P e n tru fascicule din toroan e se folosesc ancorajele inel şi con cu canale echidistante cu d a n tu ra pe fundul canalului. Se adm ite folosirea unor ancoraje din im p ort de calitate cores­ punzătoare.

13.14. Ancoraje inel-con pentru fascicule 12 0 5. 24 0 7.INEL OLC 15 ISTAS 880-801 îmbunătăţit CON OLC 60 (STAS 880-801 că lit şi re ven it 4 -I a 0'1 — j A Fig. (Pentru precizarea cotelor se va consulta tabelul VI. Ancoraj dorn. 48 0 7. V I. 12 0 7. 284 . V I.3 şi norm ativul C. Piuliţă hexagonală înclfâ M12 sudată de dorn pe contur Plăci rezemare B rid ă d e — i r~ tempororă a sîrm elor SBP / Dorn C L 60 _ __i L- Zonă nesudafd Fig. 21-85).

Această d u rita te se ^obţine de regulă p rin tr a t a m e n tu l de călire şi revenire. Tabelul V I .Dimensiunile de bază p en tru execuţia şi verificarea ancorajelor tip înel-con sînt a r ă ta te în tabelul V I. Piesele se îm b u n ătăţesc de regulă p rin tr a t a m e n te term ice care le conferă o d u rita te de 2 3 5 —300 H B (un ităţi Brinell) diferenţiate pe tipuri de ancoraje. Materialele folosite pentru execuţia ancorajelor s în t u rm ăto a rele : Inelele se ex ecută din oţeluri superioare de regulă de calitatea OLG 45 (STAS 880-80) şi oţel aliat 48 MG Ni 15 (STAS 791-80) p en tru fascicule din toroane. 44 >U 3 2 .3 70 43 70 2407 160 80 6 4 . 285 .05 m m .3. prin cementare sau prin cianurare. 3.8 8 140 P entru execuţia ancorajelor se cere respectarea u no r toleranţe stricte : 1) Abaterea de la generaloarea rectilinie în fu n d u l şi v îr f ui filetulul m axim um 0.1 m m (pen­ tru 16 T B P 7 0 4). m m T ip u l d e fa s c ic u l D 1205 80 d.1 m m . m m d c. |[Conurile se execută de asemenea din oţelurile OLG 60 (STAS 880-80) sau 48 MGN 13 p e n tru fascicule din toroane. 2) Abaterile la diametrul fundului şanţurilor m axim um 0.5 75 67 75 48 0 7 190 123 9 6 . D u r i t a t e a cerută este mai mare decît la inele fiind cuprinsă între 57 şi 64 IIRG (u n ităţi speciale Rockwell). D im ensiunile an corajelor tip inel-con C a ra c te ris tic ile in e lu lu i. după tratamentul termic.4 hp 55 C a ra c te ris tic ile c o n u lu i. 3) Ovalizarea admisă pentru inel şi con m ix im u m 0. 37 K 65 1207 110 55 4 0 .

ţ Moterîo! c u $ £ 3 '■ A li :s I 0 ci 1 & t/) 0ţf l l.e/10 C N I3 Icanfom ST A S 791-56/ .

I .secţiune transversală . to ro a n e s a u îm p le titu ri? 0 5 .inel de sîrm ă tare 5 ’ RM 0 8 (STAS 893-80). 7. J .5 m m : a .m a n son . A n c o ra je p e n tr u sîrm e .secţiune lnogiaudinală .o> O -) Sî F ig V I 16. . t> . 2 —set bacuri 0 5-7. . .5 mm .

). La elementele preîntinse. a r m ă tu ra fiind prinsă fiecare în tr-u n ancoraj cu bacuri d an tu ra te.autoancorează prin simpla tragere. se folosesc p en tru g hidarea şi ordonarea firelor. Ancoraje tip incl-con pentru armături preîutinse. 15 ■dintr-un inel şi trei bacuri cu d an tură. P e stan d u ri lungi unde se execută co ncom itent elem ente scurte. se deplasează diferit (conform m odu­ lui de alungire a fiecărei arm ături). b — cu cres­ tături. Plăcuţe se­ paratoare şi de ghi­ dare : a — cu găuri . iar pistoanele acestora. . p ro teja te îm p otriv a coroziunii. Ancorajele au de regulă bacuri care se schim bă du p ă diam etrul şi profilul sirmei (sîrm a netedă. toroane. c a re fac corp com un cu ancorajele. B acurile s în t ţin u te cu un inel de sîrmă. Ancorajele se ex ecută din oţel 18 MG 10 (STAS 791-80) şi OLG 45 (STAS 889-80). Fig. b. profilată.17. în lăzi de lem n. Sîrmele se introduc pe la c a p ă tu l bacurilor şi se . VI. bare tip PG 90 sau PG 100 etc. Blocul cu compen­ satori are o serie de cilindri hidraulici care com unică în tre ei realizînd aceeaşi presiune în întreg ansam blul de cilindri. a r m ă tu ra este întinsă în prealabil între culei sau pe t i p a ­ rul m etalic au to p o rta n t. liţe. 16). VI. S înt şi ancoraje cu bacuri m ultifuncţionale (tip INGERG) care se folosesc p en tru mai m u lte tipu ri de a rm ă tu ri (fig. fie p lăcuţe cu ■crestături care se pot m o n ta şi ulterior (fig.Transportul şi depozitarea ancorajelor se face pe loturi. fie plăcuţe cu găuri c a re trebuie m o n ta te încă de la întinderea sîrmelor. 17). VI. Ancorajele s în t prinse sau blocate în blocul com un de trag e re (la c a p ă t u l la care se face tragerea) şi în blocul cu com pensatori (la ce­ lă la lt c a p ă t u nde este fix at de culeea de ancorare). Ancorajul este a lcă tu it similar figurii VI.

3) Procedeul de ancorare L ee—M c. m m P lă c u te (1c r e p a r t iţ ie G ă u ri / h .4. Strîngerea piuliţei pe filet.B . Ancoraje fixe ou dorn (tabelul V I. C aracteristicile ancorajelor fixe cu dorn D o rn u l T ip u l fa s c ic u lu lu i D ia m e ­ tru l mm L u n g i­ m ea mm P lă c u ţe de re ze m a re D im e n s iu n i.j trec peste un dorn form înd o buclă. d. la rînd ul său plăcuţa de rezem are se reazem ă pe o p lăcu ţă de re p artiţie de la cap ătu l elem entului (fig. 19 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — cd . denum ită plăcuţă de rezemare (sprijin). la blocarea pe tip a r sau pe culee. prin care trece fa s c ic u lu l.F. Cal (A nglia). s î n t : 1) Ancoraje cu filet format prin rolare— presare (fără strunjire de material). 18). Ancoraje pen tru bare. (E lveţia) cu capete ambutisate (un fel de măciulie) executate la o maşină specială.V . V ariante ale acestor ancoraje care se bazează pe forfecarea filetului. sprijinite de obicei pe un rulm ent care reduce frecarea (fig. Ancorajele p en tru bare pot fi făcute cu bucşe presate la cald sau la rece cu capete a m b u tisate sau cu capete filetate şi prinse cu piuliţă şi contrapiuliţă. strîngerea se opreşte cînd se ajunge la m om entu l de răsucire stabilit.R . 3) La 4 8 0 7 sirmele se aşază pe două rinduri. se poate face cu chei dinam om etrice ta r a t e sau chei dinam om etrice cu clichet pen tru declanşare a u to m a tă . 4) Procedeul de ancorare B . 1 9 ftQ . m in im 120 120 210 480 5 7 7 7 mm mm mm mm 40 50 70 100 100 1 10 170 300 35 x 55 x 12 100x100x12 1 4 0 X 1 4 0 X 16 2 0 0 x 2 0 0 x 18 280x280x15 4 5 x 6 5 x 15 6 0 x 9 0 x 15 100 X 1 2 0 x 2 5 50 62 84 125 O bservaţii: 1) La plăcuţele de re p a rtiţie comune m ai m u ltor fascicule grosimea lor poate fi redusă cu 2 nun. Acestea se utilizează Ia arm ă tu ri p ostîntin se form ate din fascicule ale căror sîrm e la u n ca p ăt Tabelul V I . VI. 2) Ancoraje cu filet obţinut din laminare (procedeul D ywidag din R.). capetelor cu bucşe sau capetelor am b utisate.4). 2) G ăurile care se practică sîn t cu 3 nun m ai m ari decit d iam etrul tecilor.G. V I .19).c. D ornul reazem ă pe o plăcuţă.

VI. .Fig. Ancoraj fix c u dorn pentru fasciculul c u două straturi d e sîrmă.18.

fie înainte de t u rn a r e a betonului (la procedeul cu a rm ă tu ri preîntinse). se folosesc prese cu gol central. . Pentru tension ări individuale se folosesc două tip u ri de prese eu gol c e n t r a l : T ip u l 1. P e n tru pretensionarea a r m ă ­ turilor.P.19. în ţa ra noastră. PC 100.M.E. Prese pentru beton precom prim at. Sigma (A = 4 0 . . pe tip a re a u to p o rta n te sau pe elementul de beton. grup uri de pom pare etc. fie d upă tu rn a r e a be­ to n ulu i (la procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă). P e n tr u tensionarea indivi­ duală a barelor PC. în tim p u l preîntinderii. la care presa cu ancorajul de tensionare este situat între cilindrul de blocare şi cel de tensionare şi la care ancorajul de prin­ dere a arm ă tu rii este solidar cu cilindrul de tensionare.C.Fig. Mijloace pentru realizarea forţelor de pretensionare a armăturilor P e n tru realizarea betonului p recom prim at este necesar să se in­ tro d u că eforturi de întindere m ari în arm ături.5) se execută de în trep rin d e rea de Microproducţie şi Lu­ crări E x p erim e n ta le (I. 3. s-au constru it de către ÎNCERC o serie de prese p en tru execuţia betonului precom prim at. 29 1 . b. 90. Eforturile în a rm ă tu ri se realizează cu ajutoru l preselor ac ţion a te de generatoare de presiune (pompe. V I. cît şi cu procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă. 7 0 cm 2) şi to ro an e « 7 0 3. Prese pentru tensionări individuale.). Proiectare şi D irectivare in Construcţii (I. Arm ăturile po t fi preîntinse p rin rezem area preselor pe culeele unui stan d .D.C. î n prezent aceste prese (tabelul V I.C. 7 0 4 etc. Unele prese se pot folosi a t î t p en tru precom prim area prin proce­ deul cu a r m ă tu ra preîntinsă. a. întinderea şi fixarea barelor filetate eu piuliţă. presele p o t întinde a r m ă tu ra de la am bele e x tre m ită ţi sau de la o singură extrem itate.) — B ucureşti din cadrul In s t i t u tu ­ lui Central de Cercetare.) — Bucureşti.C.

E.C.C. — I.Tabelul V I .M. 292 după efectuarea pretensionării).C.P. 5. > Acest tip de ancoraj necesită o lungime de toron mai mare (care se pierde . Caracteristicile preselor pentru lieton preeonprim al U F produse In ţara noastră de I.II.C.

î n principiu. ancorajul este solidar cu căm aşa exterioară a cilindrului de tensionare. pe care este fix at pistonul de blocare prin interm ediul piuliţei r e s o r t . cu gol central pen tru trecerea arm ăturii prin interior se com pune din : 1) Capul de rezemare— blocare cu cilindru de blocare. Presa m ono filară (fig. V I. 3 — grup de pompare cu aparatură de control . 293 . cît şi revenirea. 2 — presă de în­ tindere . p en tru pretensionarea în special pe tip a re auto portan te. arc o pastilă de rezemare. cu cilindrul hidraulic cu dublu efect.20) cu ancorajul în faţă. spre deosebire de tip u l 1. cu arc . Agregat de în ­ tindere individuală : 1 — culee . la care. cilindrul de tensionare cuprinde şi el o cam eră de presiune hid rau­ lică (camera activă) care poate efectua a t î t tensionarea. Fig. aceste prese cuprind o cameră de presiune hidrau­ lică pentru blocarea propriu-zisă. Acest tip este utilizat la presele de 120 kN ( « 1 2 tf) care pot avea ancorajul în fa ţă sau in spate. Presele v o r fi acţio nate de g ru p u ri speciale de po m pare sau electropom pe (generatoare de presiune). revenirea făcîndu-se.T ip u l 2. VI. de regulă. i — «r m ături (toron) blocat In cu­ lee după prelntlndere. g arn itu ri etc.20.

1) Eti atingerea presiunii de 2 k N /c n r (2 0 0 k g f/c n r) se face automat legătura cu camera activă. 6) P rin punerea în legătură a uleiului din generatorul de presiune cu camera de blocare se acţionează asupra pistonului de blocare (circa 16 m m ). P resa necesită o a rm ă tu ră mai lungă pen tru prinderea în bacurile ancoraj ului de blocare care se află în spate. piston. 2) Se introduce presa pe armătură pînă reazemă pe ancorajul de blocare. care este în p a rte a din fa ţă a presei. g a rn itu ri de etanşare. în capul de tragere (în prim a parte a cursei). Ele se livrează cu certificat de ca litate şi necesită con­ diţii speciale de tra n s p o r t şi depozitare. Presele au condiţii severe de execuţie şi întreţin ere trec u te în ca­ ietul de sarcini. 5) P rin deplasarea în continuare a capului de tragere înfiletat pe cilindrul exterior se produce tensionarea armăturii şi apoi se blochează ieşirea lichidului din camera activă. înccpind cursa de revenire. capul de blocare. Legăturile hidraulice între g ru pu l de po m pare şi presă se reali­ zează prin fu rtu n u ri de înaltă presiune care se prind prin filetare în ştuţurile din m iner şi cele ale cilindrului exterior. piuliţe etc. Operaţiile de pretensionare a a rm a tu rii sînt urm ătoarele : 1) Se racordează presa la generatorul de presiune. 3) Se dă drum ul la uleiul din electropompu care pătrunde în inte­ riorul camerei de tensionare (camera activă) şi provoacă deplasarea cilin­ drului exterior şi interior a capului de tragere. 294 . La presa de 120 kN cu ancoraj în spate capul de tragere este în­ şu ru b a t de pistonul presei în p a rte a din spate a presei şi blocat cu o p an ă . efectuindu-se blocarea. cilindrii exterior şi interior.2) Capul de tragere. reazem ă pe tip aru l a u to p o rta n t sau pe culeea stan du lui unde se face pretensio­ narea. piuliţa de fund. fix ate în m inerul presei. 8) L a sfîrşitul cursei de revenire se face autocleclavetarea prin intrarea capului de declavetare în interiorul capului dc tragere. 4) *Se blochează astfel armătura prin împănarea setului de bacuri. tije. 3) Ancoraje de tragere care culisează pe conul capului de trag e re şi care s în t închise (blocate) prin împingerea lor de către resort prin interm ediul talerului şi sînt deschise de cepul de declavetare fixat în cilindrul de blocare. eleclropompă sau grupul de pompare. 4) Distribuitorul hidraulic p en tru acţionarea camerelor de blocare şi revenire. m anşon. compus din conducte.

Presa de 400 kN are o construcţie diferită de a preselor de 120 k N d a r în principiu poate efectua tensionarea de a r m ă tu r i care trec prin golui central al presei.Presa de 120 kN este similară produselor străine livrate de firm ele : M ax-Paul (R. presa de Pană i doveto) blocare a conului inter­ S 'rm â mediar . ancorajul auxiliar DETALIU DE CLAVETARE (con şi in e l).5. în principiu.) etc. 6-Alevin (Anglia).C. 1 . 3 — camere de presiune care se umplu succesiv. P R O C E Q (E l v e ţ i a ) ' Presto ( I ta lia ). presa de blo­ care a ancorajului au­ xiliar . Prese pen tru ten ­ s io n are a fasciculelor. 295 .21.G. astfel de prese sînt compuse din : presa cu gol cen-' trai pen tru punerea în tensiune a fasciculelor şi declavetaj (desface­ rea fasciculelor). 1 200 kN. 600 kN.S. P e n tru tensionarea fas­ ciculelor se folosesc prese de 300 kN. c. VI. NZ —10 SKODA (R.F. 2 . presele de dcFig. SCt —180 —S T U P (F ra n ţa ) . Presă pentru întinderea fasciculelor : d a v e t n i ("firi J V I 91 \ 1•w 1/ • a ~ vedere . CCL. Tipurile de fascicule care se tensionează s în t a r ă ta te în t a b e ­ lul V I.) . b — schemă . presa (cric) de blocaj p en tru 3 Conul blocarea ancoraj ului Inelul ancoratului au xiliar şi ancoraj ului f i x . dispozitivele au­ xiliare pentru ordona­ rea firelor în interiorul presei . 2 000 kN şi 2 500 kN. .

12 — tija de presare a conului interior. de principiu.Operaţiile de pretensionare a fasciculelor la presele de 300 şi 600 kN sînt următoarele : 1) Se racordează presa Ia pom pa de înaltă presiune prin intermediul furtunurilor. i — piesă de blocare a conului interm ediar . 11 — ţeava de presare a conului Intermediar . Presa de 1 200 kN se fabrică în prezent în două v a ria n te modernizate. 10 — tijă . 2 — con interm ediar . 8) Se eliberează camera de tensionare şi se acţionează în continuare revenirea şi deblocarea penelor din capul presei care se face automat. G) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare.24). 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat.23 şi V I. 4) Se blochează armăturile de capul presei cu ajutorul penelor prin blocare. 3 — eon interior . în figura V I. al stufurilor. V I. 296 . Aceste prese sînt destinate t e n ­ sionării fasciculelor puternice din m ulte fire sau din toro ane care con­ centrează forţe mari. al pipei şi al şuruburilor cu cap pătrat. F ig. P re s ă p e n tr u în tin d e r e a fa s c ic u le lo r d e 24 0 7 m m (48 0 7 m m ) : A — camera de presiune la tensionarea fasciculului . 7 — conul interior al ancorajului de inventar . a fost a r ă ta tă anterior. 9 — cric de blocare . B — camera de presiune la retur .22 se a r a tă o secţiune printr-o presă de acest tip cu o construcţie apro x im a tiv similară celor care se fabrică în prezent (fig. 2) Se aduce presa în poziţie de lucru sprijinindu-se pe ancorajul de blocare din faţă. l — inel exterior . Alcătuirea lor.22. 5) Se creează presiune în camera de tensionare pînă se ajunge la pre­ siunea dorită. 5 — inelul exterior al ancorajului de inventar . 7) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuîndu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prim a faza) după care are loc revenirea (in a doua fază). VI. Presele dc 1 200 kN şi 2 500 kN. 8 r~ suport cric .

F ig. P r e s ă de 2 500 k N în tim p u l în ­ tin d e rii fa sc ic u le lo r.23. a v în d la dis­ poziţie caietul de sarcini şi fişa tehnică.24. presa avînd ancoraje cu con şi inele duble şi ancoraje de in­ ventar. E x p lo a ta re a presei se face de către personal specializat carecunoaşte în detaliu modul de fu n c ţio n a re şi întreţinere. La utilizarea acestor tipuri de prese se fac o serie de operaţii com­ plexe. V I. F ig .u n con (cîte 3 fire g ru p a te p e u n c a n a l). F a sc ic u le d e 42 fire b lo c a te în t r . 297' . VI.

Io reperul superior înscris . care susţine ansam blul pompei şi rezer­ vorul de u l e i . Ca generatoare de înaltă presiune se ■pot folosi pom pe m anuale. pîrghia de acţionare a pistonului m o n ta tă la parte a superioară . VI.298 . Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei pînă Fig. refulare) care asigură presiunea de lucru nec esară. '/ distribuitorul cu 5 căi care asigură f u n c ţi o n a r e a . pistonul pom pei de presiune medie şi înaltă. racordul fu rtu n u lu i de presiune . racordul la m anom etru. Pompa m anuală de înaltă presiune se compune din urm ătoarele p ă r ţi principale : postamentul.25. re­ zervorul cu filtru de 15 1 în care este im ersată pom pa. D istribuitorul perm ite acţionarea inde­ p e n d e n tă a 3 cilindri. supapele de admisie şi refulare.naşe radiale care reazem ă pe ru lm en tu l m o n ta t pe axul excentric care prin ro ta ţie realizează miş// carea de du te-vino av în d / / ____ cilindrii ficşi in d e p e n d e n ţi. VI. motorul electric {asincron de 4 k W ( ~ 1 500 rot/m in) în scurt­ circuit. robinetul de evacuare. P o m pa lucrează la presiunea de regim de 400 k g f/c m 2 şi are o m asă de circa 50 kg. Eleetropompa de înaltă presiune se com pune din : pom pa cu 5 pisto.25).Generatoare (le presiune. mano m e tr u l . V I. c u p lat direct de pom pă este acţio n a t de un co n tac to r . Pompa funcţionează com plet im ersată în ulei a v în d o presiune de regim de 4 k N /c m 2 (400 kgf/cm 2 ) şi u n debit de 4 —5 1/min. corpul pompei. cadrul de susţinere si role (fig. masa 30 kg. care conţine cilindrul de lucru.d. Pompă cu acţionare manuală. supa­ pele de siguranţă şi de sens reglabile (aspiraţie.20). electropom pe şi grup uri de pompare.a ansam blului (fig.

20 — 0. N u se a d m it intervenţii sub presi­ une 111 cazul scurgerilor de ulei. unnărindu-sc pe manometru presiunea pînă la 450 bar. se efectuează reglajul supapei de siguranţă cu instalaţia sub presiune. G rupul de po m pare este m o n ta t pe u n cadru cu roti p neum atice (f'g. E le c tro p o m p a . şi la grupurile de pom pare. drosele robinet (regulator de presiune) pe circuitul de tu r de la pom p ă al distribuitorului şi al m anom etru lui . fu ncţionînd im ersate şi a c ţio n a tă de u n m o tor electric asincron de 4 k W (1 500 ro t/m in ) în scurtcircuit p re v ăzu t cu u n d istrib uito r cu 3 căi şi m an o m etru . panoul electric cu instalaţia electrică.26. supapa pilotată pe circuitul de t u r care perm ite revenirea presei n um ai după blocarea a r m ă t u r i i.) şi PR O C E Q (Elveţia) folosite F ig.pe jo jă .) T K F reyssinet P ine (S.F. La punerea sub tensiune se acţionează s im u ltan m otorul electro­ pompei şi electroventilul corespunzător căii de tensionare (pînă la atingerea presiunii de 400 bar).E. Nu se ad m it intervenţii la presă sub presiune şi tensiune. Grupul de pompare BP-234-00 B se compune din u rm ătoarele sub­ ansam bluri : electropompa form a tă dintr-o pom pă cu 5 pistonaşe r a diale. distribuitorii cu două electroventile . supapele cu sens pe tu r u l şi re tu ru l electropompei. supapele de tarare pe cir­ cuitul de t u r şi re tu r. se face legătura la p resă .G. 299 . V I. E lectrop om p a I. d upă distribu itorul cu electroventile . p e n tru p roteja rea acesteia .M. m otorul este a s a m b la t p rin cuplare directă la pom pă. V I.C. Reguli de proiecţia muncii : u tila ju l va fi folosit numai d u p ă punerea la p ă m in t. motorul pornit şi cu distribuitorul închis.40 bar în re­ zervor .A.27). este sim ilară electropom pei M ax -Paul (R. E lec tro p o m p a v a fi a m ­ p la s a tă în zone ferite şi pro­ t e j a t ă cu ecrane. casetele de com andă etc.U. se efectuează amorsarea prin realizarea unei suprapresiuni de 0. su p a p a de siguranţă p en tru pro teja rea pom pei de su p ra în c ă rc a re .

pînă se descarcă presiunea (de la manometru) . Regulile de p rotecţia m uncii sîn t similare cu cele de la folosirea electropompei. racordîndu-se leul la grupul colector .Fig. se urmăreşte manometrul pînă cînd presiunea este de 450 bar) . Grup de pompare. G rupul de pom pare e x e c u ta t de I. L a te rm in area tensionării se acţionează c o n tac tu l care deplasează su p ap a p ilo ta tă p en tru m enţin erea presiunii în cam era activă.) şd instala­ 300 .G . se anclanşează electromotorul corespunzător căii de revenire la circa 1/2 din presiunea de la activ.E. se porneşte motorul. se execută reglajul supapei de siguranţă (se închide droselul. Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei al eleclropompei (pîn ă la reperul jo jei) . este similar p r o d u s e lo r străin e liv rate de firmele M ax-Paul. pompa de 120 kN).C. se deschide droselul de pe traseu şi se anclanşează electric pompa corespunzător căii active şi se reglează suvapa respectivă .F. se leagă instalaţia cu furtunuri la presă . VI.M. R e x -R o th (R .27. iar uleiul d e b ita t realizează operaţia de blocare a a rm ă tu rii p înă la atingerea presiunii de 2 k N /c m 3 (200 kgf/cm 2) cîn d începe revenirea (v. se efectuează amorsarea ca la electropompă. se execută reglajul droselului. corespunzător vitezei de tensionare optimă.

CCL-250 . care este a lcă tu it d intr-un m o tor de 5 kW (1 500 rot/m in). jgheabul. 6 — manometru . V I.(superioară şi inferioară) . 3 —cameră de aspiraţie . Pompă pentru injectat mortar tip P. Masa agregatului este dc circa 115 kg (fig. : 1 —electromotor asincron trifazic .29). motorul electric de 1. arborele principal cu două elice .5 k W (1 500 ro t/m in ) j suportul sudat al pompei şi motorului .28. • f. şnec. 301 .E. cilindru cu m anşon de cauciuc şi camera de evacuare. MMIÎOO-PROCEQ (Elveţia). care se p re p ară p a s ta de c i m e n t . Acesta este folosit p en tru prepararea pastei de cim ent p e n tru injectarea canalelor în care se găsesc fasci­ culele la procedeul cu a r m ă tu ra postcom prim ată. P o m p a propriu-zisă se com pune din urm ătoa rele p ă r ţi principale: camera de admisie cu transm isie cardanică. CCL-350 si M5-S T R O N G H O L D (Anglia) . Această pom pă foloseşte p e n tru introducerea am estecului de in jectare în canalele fasciculelor (la pro­ cedeul de postcom prim are). Agitatorul se com pune din : vasul de 180 1 în. 7 — cameră tampon cu ulei . manometrul de control. 4 — şnec j 5 —manşon . 8 — placă suport. a v în d un debit de 500 sau 1 000 l/k d u p ă tipu l şnecului folosit (fig. V I.C. Pompa pentru injectat mortar. VI. 2 — cuplaj .M.28).E. e. Fig.C. echipam entul electric.M.J. Agitatorul I. MD-80 j MH-CCL şi M -5-STR O N G H O LD (Anglia). P o m p a de in je c ta t I. agitatorul. Agitator vertical cu vas. este similară produselor străina CCL-150.ţiilor produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă şi R epublica P o p u la ră Bulgaria. P resiunea m axim ă este 20 bar. este similar produselor străine MD-30 .

Sistemele de p re întind ere în tre b u in ţa te sîn t cu p re în tin dere în g rup sau cu preîntindere fir cu fir cu agregate de tensionare individuală. Agitator vertical cu vas. C.Fig. Armături preîntinse a.29. eu agregate. P e n tru tensionarea individuală cu agregate sînt n ecesare prese de tensionare individuală. 1. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ Şl POSTÎNTINSĂ P re in tin d ere a arm ătu rii poate fi făcută pe s ta n d folosind culei sau pe tip are auto po rta n te . pe stand sau pe tipare autoportante. T ensionarea individuală. g rup de pom pare care debitează li­ chide sub presiune p en tru acţionarea presei de tensionare şi ap a ra tu ra de control. VI. 302 .

5) Scoaterea presei de pe armătura tensionată. Agregatele po t executa operaţiile succesiv. 2 . se execută a u to m a t blocarea şi revenirea la poziţia iniţială. S în t şi agregate care p o t executa in serie operaţiile la u n a sau două comenzi.5) p en tru b eto n p reco m p rim at (cu excepţia celor folosite la tensionarea arm ăturilor individuale). iar la o nouă co­ m a n d ă d a tă de operator. în care sîn t introduse ancorajele in­ dividuale care se autoblochează. cu com andă p en tru fiecare operaţie. . oţel tip Sigma etc. 2) Tensionarea armăturii pînă Ia efortul dorit.2). fiind considerate agregate sem iauto m ate sau autom ate. Tensionarea pe stan d se p o a te face prin tragere concom itentă a m ai m ulto r fire sau bare prin inter­ mediul blocului comun dc tragere. T ensionarea în grup pe stand. .7. 303. . e ta p ă cu etap ă . Fasciculele p o t avea u n ancoraj fix (cu dorn) şi unul cu inel şi con sau ambele cu inel şi con. cu aju to ru l preselor (v. tabelul V I. tabelul V I. tija filetată p u ţin d fi blocată la poziţia dorită folo­ sind rezem area ei pe culee prin interm ediul unei plăci de rezem are şi a unei piuliţe dc blocare. . 1 care trec prim canale. blocul de tragere are o articulaţie cardanică prinsă cu o b ară filetată care t r a ­ versează culeea şi p ă tru n d e în golul presei de întindere ce re azem ă la rîn d u l ei pe culce. Fasciculele s în t compuse de regulă din sîrme SB P 0 5 . to ro an e 7 0 3 . 3) Blocarea armăturii sub efortul final. 5 . Armături postîntinse (fascicule de cabluri) Se pot tensiona fasciculele prevăzute in tabelul VI. ca de exem plu tensionarea. La v a r ia n ta sem iauto m ată. î n v a r ia n ta a u to m a tă cele trei etape (tensionarea. opreşte com anda.T u r m e n s i o n a r e a i n d i v i d u a l ă ( e t a p e ) p e : t i p a r a u t o p o r t a n t s a u p e s t a n d n e c e s i t ă ă t o a r e l e o p e r a ţ i i 1) Introducerea presei pe armătură (respectiv armătura în presă). blocarea şi revenirea. o peratorul com andă tensionarea după care. cu teci care se extrag sau cu teci înglobate (v. T ensionarea se poate face dintr-o singură ex tre m itate sau din ambele ex trem ităţi. . 4) Revenirea diverselor subansambluri ale piesei la poziţia iniţială şi eliberarea presei. b. blocarea şi re­ venirea) se ex ecută succesiv la o singură comandă. P e n tru trag erea centrică. la atingerea efortului dorit. L a culeea opusă se găseşte de regulă sistem ul hidraulic cu com pensatori de alungiri.

6. Forjele de precom prim are in funcţie de tip u l fasciculelor Forţa dc precomprimare kN 300 570 G00 900 1 050 1 140 1 200 Forţa dc rupere kN 390 740 775 1 160 1 350 1480 1550 12 12 24 36 42 24 0 0 0 0 0 0 5 7 7 5 5 7 10 Tipul de fascicul mm pe mm pe mm pe mm pc mm pe mm pe toroane un singur rinei un singur rind un singur rind două rlnduri concentrice două rin d u ri concentrice două rin d u ri concentrice 7 0 pe un singur rind a. F m = p0A. Lucrări pregătitoare pe fascicule şi pc utilaje de precomprimare. se verifică de asemenea mersul în gol şi revenirea preselor încărcînd in stalaţia la o presiune cu 10% mai m are decît presiunea d e lucru. 4) Determinarea pierderilor de tensiune prin frecarea pe traseu se face la capul de serie al elementelor. garniturile. folosind u n s ta n d de 10 m lungime. care se com pară cu cele etalon cu formula : f0 = P ^ L = Il [[%]. pe care se întind firele în tre p te p în ă la 0.8 din rezistenţa p re v ăzu tă în standard. aparatele de m ăsurarea presiunii (m anom etrele) etc. . în tin z în d cu două prese u na pînă 304 . 2 ) La grupul de pompare şi la prese se verifică : circuitele. P e n tru prese se verifică periodic cel p u ţin o d a tă pe an frecările interioare conform prevederilor din caietul de sarcini folosind u n dinam o m etru şi co m parîn d fo rţa de la d inam om etru F 0 care are pre­ cizia de 1% cu forţa ce rezultă F m din presiunea citită la m anom e­ t r u pa în m u lţită cu aria activă a pistonului presei A . /v i 3) Verificarea manometrului se face cu ajutorul unui m a n o m e t r u etalon. în pro­ cente.6) este în funcţie de forţa de precom­ prim are care se realizează în fascicul (3 0 0 — 2 5 0 0 k N ) .Firele fasciculului se tensionează simultan. distri­ buitoarele. Din diferenţa acestor forţe rezultă frecările interioare f0. Tabelul V I . P e n tru efectuarea tensionării fasciculelor sîn t necesare unele lucrări p reg ătito are efectuate asupra fasciculelor şi asupra preselor de precom­ prim are şi anum e : 1) Trasarea diagramei forţă-alungirc (F — &1) se efectuează pe fi­ rele din acelaşi lot. m o n ta t în paralel la o presă. P u te re a preselor (tabelul V I .

....f t). 20 — Cartea fierarului betonist — cd.. cap. prin legarea lor în două planuri de a r m ă tu ra n epretensionată. D istanţele d in tre fascicule t r e ­ buie să respecte cotele din proiect (v. fasciculele se m ontează ulterior (după t u r ­ narea betonului). VII)..... 1' 1 - r î ... P 2 ..50 m în tre ele .7).. 7) Determinarea alungiră fasciculului p en tru stabilirea efortului p revăzu t in proiect se face prin calcul în funcţie de efortul de control H c. = . op eraţia se execută în două e tap e prin întindere şi blocare succesivă.. P „ şi apoi im ediat înainte de blocarea fasciculului..( P i . şi anum e im ediat înainte de blocarea fasciculului. Această alungire este u n mijloc de verificare a efortului realizat în fascicul. b...... aria secţiunii transversale a pistonului presei.P * + p 4*)> care au fost corectate cu frecările interioare ale preselor folosite : F l = Pi A ( \ —fi) . = p t A ( l .. iar cealaltă p în ă la presiunea m ax im ă (presa activă). Fasciculele (tecile) se poziţionează p rin dispozitive care împiedică deplasările pe orizontală sau pe verticală a acestora. Pierderile de tensiune prin frecare s în t d ate de diferenţele de forţa citite la cele două prese (activă şi pasivă) : AF — P \-F .. iar A .. Legarea fasciculelor se face la circa 1. La fel se procedează Şi cu plăcile de re p artiţie care se sudează de a r m ă tu ra nepretensionată. e ta p a a doua execu tînd u-se d u p ă 2 0 —30 min. diagram a forţă —alungire F — AZ şi lungim ea fasciculului l..P i f i . 6) Determinarea forţei de control N c se face prin interm ediul p re­ siunii de control P c şi anu m e N e = P c x A . = A î ... Lucrări pregătitoare în clem entele care se prccomprimă. în ain te de tu rn a re a betonului se m ontează fasciculele în tecile elastice şi plă­ cile de repartiţie. L a tecile rigide şi acolo unde fasciculele se in tro d u c în canalele lăsate în beton. în care P c include pier­ derile stabilite anterior şi trebu ie să corespundă prevederilor din proiect. unde f t şi f. 5) Determinarea pierderilor de tensiune la blocare se datore şte alu­ necării sîrmelor în ancoraj şi deform aţiilor plastice ale ancorajelor şi se află prin urm ărirea pierderii presiunii citită la m an o m etru .la 1/5 —1/6 din presiunea m axim ă (presa pasivă). de secţiunea fasciculului A f . 1 805 . sînt coeficienţii de frecare interioară ai celor două prese. F . în tim pu l pretensionării..00 — 1. Se verifică secţiunile fasciculelor. cofrajele se verifică conform prevederilor generale. T o ate aceste elem ente se trec în fişa de pretensionare (tabelul V I.

liniaritatea canalelor. Se verifică certificatele de calitate ale bolţarilor. presiunea citindu-se la manometru numai la creşterea acesteia. Se fac încercări pe cuburi m a rto r p ă s tra te în aceleaşi condiţii ca elem entul de b eto n p reco m p rim at sau pe cuburi prelevate din m o rta ­ rul sau betonul din rosturi. poziţia reciprocă la r o s t u r i . 5) Se creează presiunea în camera de tensionare (activă) in cîteva trepte ( 4 — 5) pînă se ajunge la presiunea de control corespunzătoare efortului total. după cîteva minute de Ia terminarea operaţiei). 6) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. Punerea sub tensiu n e a fasciculelor se face num ai după ce betonul a atins rezistenţa p re v ăzu tă şi s-au exa­ m in a t zonele pe ca re se v or rezem a ancorajele. sprijinindu-se pc ancorajul de blocare din faţă. avînd toate dispozitivele auxiliare . 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat care in pre­ alabil au fost ordonate şi însemnate la nivelul inelului ancorajului. verificîndu-se continu itatea.Elem entele din bolţari p refab ricaţi se a. Se verifică dacă elem entul care se precom prim ă poate asigura schema statică (reazem artic u la t la u n a din extrem ităţi). 10) Se declavetează ancorajele (deblocarea penelor) care de regulă se face automat. după care are loc revenirea (a doua fază). c. Fazele dc precom prim are sînt urm ătoarele : 1) Se verifică ancorajele conform normativului C.21-S5. apoi rosturile se cofrează. Se notează eventualele alunecări faţă de punctele de blo­ care in presă. 0) Se scade uşor presiunea din camera de tensiune. 8) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuindu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prima fază). E fectuarea precom prim ării. astfel ca să rămînă pentru injectare numai golul din 306 . se fac racordurile la grupul de pompare sau electropompă. 7) Se măsoară alungirea cablului cu ajutorul unei rigle de măsu­ rare (distanţa de la capetele elementului de beton la reperele de pe sîrme) şi se verifică presiunea cu manometrul (la fiecare treaptă.şază pe reazeme rigide. După transfer capetele sirmelor se evacuează protejindu-se prin în­ globare în beton. terminîndu-se transferul. Se evacuează cu aju to ru l aerului p recom prim at apa care a p ă tru n s în canale. 4) Se blochează armăturile prin pene (piuliţe). 11) Se demontează presa. 2) Se aduce presa în poziţia de lucru.

... făcînd to a te calculele p rev ăzute şi ţin în d seama de pierderile...... 307 ..... prin interm ediul alungirii................. 7.. care se face de către inginerul responsabil de lucrare (atestat). ......-... alungirea se m ăsoară pe reperele tra sa te pe arm ături sau după deplasarea capului pistonului (cu scăderea depla­ sării arm ă tu rilor la împănare).. Tabelul V I. D acă se co n stată alungiri neuniforme (care depăşesc 5 mm) fasci­ culul se desface şi se v a relua operaţia de pretensionare...zero convenţional" ... 6 a ten ţie deosebită se dă verificării efortului de precomprimare..Totale la presă Citiri brute capăt. frecările co n s ta ta te etc...19 40 38 40 11 19 38 78 116 156 167 Alungirea v a fi stab ilită pe lungim ea to ta lă a fasciculului.. mm Diferenţe imn capăt..con... mm ale ca­ capăt kN păt o 1 1 2 (1 4-2) (1 + 2) 1 2 (ii 120 310 480 720 960 1 035 350 361 382 301 117 423 300 311 333 354 379 385 12 25 19 16 6 21 22 21 25 6 2 1 0 1 1 2 1 1 1 0 . mm Deplasare reper alungiri sîrmei In anco­ Efortul real capăt rajul presei la Par! i. p en tru prim a tr e a p t ă valoarea alungirii se ob­ ţine prin ex trap olare . Tăierea sirmelor se face de regulă cu discuri rotative cu carborund sau cu flacără oxiacetilenică... Elementul Rezistenţa betonului la precomprimare Fasciculul Tipul fasciculului Presiunea la capete bar 52/50 102/100 202/200 300/300 400/400 416/416 Tipul piesei ÎNCERC-1200 kN Lungimea între repere 25...... Temperatura..... inclu­ siv porţiunea necesară prinderii în prese ţin în d seama şi de scurtarea elastică a betonului... ...75 m Alungirea prevăzut ă 169 mm Intrarea maxima admisibilă a sirmelor Rb o 1 în ancoraj 5 mm Presiunea la : 240? — pretensionare 430 bar — blocare 350 bar Deplasările Alungiri. Punctul de lucru. tu rtire a fasciculelor în zonele curbe.. eventualele striviri locale.........7. Şantierul ... 12) Se execută injectarea şi protejarea armăturii.... D atele necesare s în t trec u te în fişa de pretensionare. Precizia de m ăsurare adm isă este. F işa de pretensionare (E x em p lu conform n o rm a tiv u lu i C... conform tabelului V I... de 1 mm.. .. 21-86) întreprinderea executanta... Hala nr... M ăsurarea alungirii începe d upă prim a tre a p tă .....

î n ultim ul timp se utilizează a d itiv u l expansiv A D EX . precum şi dintre acestea şi pereţii canalului (tecii). cu o p au z ă între m alaxări de 10 min. P e n tru îm b u n ă tă ţire a caracteristicilor se pot uti­ liza p lastifianţi (DISAN. D in m alaxor am estecul trece printr-o sită cu ochiuri de 1 —2 mni în rezervorul din care aspiră pom pa de injectare . scăzînd alungirea sîrm elor d a to rită tensionării. ' 308 . Dacă s în t lunecări mai m ari cu 50% decît cele prev ăzute. respectiv 60 zile de la m o n tare a a rm ă tu rii în cofraj. cim enturile H35 sau SR35 (STAS 3011-83) sau cim enturile produse conform N T R 1511-83 res­ pectiv N T R 1512-83. î n medii puternic agresive nu se adm ite p re te n ­ sionarea pe şantier. P45 (STAS 388-80). P e n tru stabilirea amestecului optim se fac probe pe cel p u ţin două cim enturi. este obligatorie protecţia a r m ă tu rii şi ancorajelor prin injectare.apă) sau m o rta r de m are fluiditate. F L U B E T ). P re p a ra re a se face cu ag itatoru l vertical cu vas (m alaxor) care are o ca p acitate utilă de 100 1 şi poate efectua o m alax are mecanică cu circa 1 500 ro t/m in cu d u ra ta de 5 apoi 3 min.5 şi + 30°G. Realizarea aderenţei armăturilor postîntinse şi protecţia lor împotriva coroziunii L a elementele postîntinse. In mediu agresiv a r m ă tu r a v a fi p ro te ja tă în m ax im u m 7 zile de la aducerea acesteia lâ p u n ctu l de lucru (la te m p e r a tu ri cuprinse între -}. P ro te ja re a a rm ă tu rii se face prin injectare cu p astă de cim ent (ci­ m e n t -j. Amestecul p e n tru injectare se prepară din cim enturile P 40. cu sau fără adaosuri de aditivi plastifianţi (cu excepţia d o r i n i i de sodiu care poate provoca fenomene de coroziune). după blocarea fasciculului în ancoraj. prin m ăsu­ ra re a deplasării unor repere tra s a te pe sîrm ele fasciculului în ra p o r t cu u n p u n c t fix de pe piesa de b eton sau de pe corpul presei. R E P L A S T . to rcretare sau betonare. după term in area operaţiei de tensiona­ re a arm ăturilor. p e n tru a perm ite um­ plerea com pletă a spaţiilor dintre sîrme. rezervorul este pre­ v ă z u t cu u n dispozitiv de m alax are m anuală (m axim um 100 rot/m in) care este acţio n a t cu in term itenţă. în m ax im u m 15 zile de la pre­ tensionare. pre­ tensionarea se v a opri şi se verifică ancorajele. Amestecul de injectare. a. LSC.Alunecarea sîrm elor în ancoraj la blocare se d eterm ină în cursul descărcării presiunii din cilindrul presei de preten sion are. 3.

Tim pul de la începerea preparării şi pîn ă la injectare nu va de~ păşi 1 h. b. Probe pentru determinarea caracteristicilor am estecului de in­ jectare. Amestecul dc injectare este. supus probelor de fluiditate, sedi­ m en tare şi dc rezistenţă la compresiune după întărire. Fluiditatea se determ ină prin m ăsurarea tim pu lui de scurgere a amestecului p rin p îln ia metalică etalon. P ro b a se face după 7 min de la term in area m alaxării. De regulă, fluiditatea este cuprinsă între 25 şi 35 s. Sedimentarea se d eterm in ă prin m ăsurarea c a n tităţii de apă care se separă din am estecul de injectare dintr-un cilindru g ra d a t de sticlă de 500 ml: (STAS 4095-68). D u p ă 2 h c a n tita te a de apă sep a rată nu treb u ie să depăşească 10 ml la m alax a rea mecanică, iar du p ă 24 li tre ­ buie să sc resoarbă (se face şi o probă de înclinarea cilindrului). Rezistenta la compresiune se determ ină pe cuburi cu la tu ra de 7,0 cm sau 10 cm, în condiţiile STAS 1275-81. c. Efectuarea injectării cu pompe dc injectare (cu m em brană, a r c sau piston). În a in te de injectare se v a proceda la spălarea canalului, precum şi la verificarea etanşeităţii şi contin u ită ţii lui prin prem enţinerea unei presiuni de 4 at, tim p 3 —5 min, a apei din canal sau a ae­ rului co m p rim at, apoi ap a se elimină prin oiificii de scurgere în punc­ tele cele mai de jos ale canalului (operaţia se face cel p u ţin cu 15 min înainte de. injectare la canale căptuşite şi 90 min la' cele necăptuşite). In jec tarea se face p rin axa ancorajului şi prin teu ri de injectare am plasate în p a rte a de jos a canalelor (la 20 —30 m) la fasciculele ori­ zontale. L a fasciculele verticale, injectarea se face în axa ancorajului de la partea inferioară a fasciculului şi prin teu ri de injectare şi de reinjectare (la p a rte a superioară a canalelor) şi în tre bolţuri. In jectarea se face lent, iar orificiile se a stu p ă num ai după ce ames­ tecul a ajuns în dreptul lor. La te rm in area injectării, se astu p ă to a te orificiile şi se m enţine presiunea de 3 a t tim p de 3 min. D u p ă 45 min se va face o reinjectare d upă aceleaşi reguli (la can ale mari se fac două reinjectări). La 24 h după term in area operaţiei de injectare to a te golurile răm ase la orificiile de injectare, golire sau control vor fi u m p lu te cil m o rta r de ciment. P e n tru injectare se întocm eşte o fiş ă conform tabelului V I.8. Pe t i m p friguros se respectă condiţiile p rev ăzute în norm ativul C. 21-85. d. Protejarea ai m ăturii. Aceasta operaţie se face p rin injectare, betoane şi toreretare, conform n o rm ativu lui C. 21-85.
309

,

lilBAJdsqo

fiţ J n.!i;iDoruio.i inindoDiir [ll] iî.iy^o»fu| iniî^UJS O
o o

a , ’2 £

—c î 5 -= e •rls w"o 2 oo( 3 (J C 3 *=« o3 « £ ţ ;ş t

[,uiui/x] O IJ Z/ T îţ ţîjuoţsizou [juiJ dJCţiioutipos [sj aj«HPÎnId[ (-unu/x) ojiz l ţdnp 9unţso.idiuoo v.\ uiuoisizovx [[iu] 0.IU }U 3U Iip0S [s] Jl«)U>!L |[.i ["'!] (tupj) lU A U!PV
[3>( ] « IisîN L

O o
Ol

cs £

1' C I ^
C C

9,20

n in­ 10,15 u
o

cident ;

?9 Oc 5 « w— «2 58
~ C J oU

Nici

1 1 0 0

SI

[i ] >;<iv [3 > [J (BaqujŢioo)
îuoiuiq

e ;
o

u C 5 X C5 i 3 o o
ej ci

c u îi1 C 3 Q •ju injnDiosbVl C J G I ii
3

o •3 ~3 « H a. ♦ = 5 c c *

’c?

ţn^iioiuojjX [3,] «jnviuaduiDX ujyporui u o.iodoouj op u.io lîţCQ

O ■+
^. C 3 —

310

4. Reguli pentru protecţia muncii
P e n tru eviterea accidentelor, în tim p u l lucrului se v or respecta regulile de tehn ica securităţii, specifice locului de m uncă, utilajelor şi tehnologiilor folosite. în a in te de începerea tensionării propriu-zise se v a controla arm ă­ t u r a pe to a tă lungim ea (pe s ta n d sau tipar) în scopul depistării eventu­ alelor p un cte care ar p u te a produce ruperi spo ntane (suduri, corodări, fisuri} înnădiri slabe, îndoiri puternice etc.). Ancorajele se vo r verifica dacă nu au uzuri accentuate, fisuri etc. Locul de pretensionare devine zonă interzisă accesului p en tru perso­ nalul nean g ajat în efectuarea pretensionării. Pe tip are se vor aşeza trav erse de protecţie. în afara s tan d u lu i şi tip a ru lu i la capete se vor aşeza la d istanţe convenabile ecrane protectoare solide care să prev ină accidentele din scăpările din bacuri ale utilajelor, ruperii firelor sau altor defecţiuni neprevăzute. Nu este permis accesul în tim p u l tensionării pe. traie ctu l firelor. Tensionarea v a fi astfel concepută ca operatorii-tensionişti să nu fie plasaţi în d re ptul unor fire sub tensiune. Firele te n sio n ate (blocate )vor fi p ro te ja te la capete cu ecrane mobile. Axul presei v a fi în to td e a u n a paralel cu axele firelor* care se te n ­ sio n eaz ă sau să coincidă cu acestea. D u p ă tensionare nu se vor lăsa capete de fire m ai lungi de 0,50 m. Nu se va lucra cu u tilaje defecte care prezintă scurgeri de lichid sau care nu s în t verificate şi omologate. Presele vor avea ecrane dc protecţie. în tim p ul confecţionării a rm ă tu rii se vor lua m ăsuri de protecţie la to a te utilajele cu piese în mişcare, precum şi p en tru - prevenirea, lovirea din m anipu lare , îndoiri, fasonări etc. prin ecrane. Preselor şi utilajelor utilizate, înainte de folosire, li se v or face probe de funcţio nare (cursa de tensionare, blocare, revenire, etanşare, suprapresiune), probe de d u ra tă cu funcţio narea sub încărcări şi in gol, probe de omologare (dacă nu au certificat de c a lita te şi docum enta­ ţie de omologare). M uncitorul sau personalul care p articipă la tension are v a fi in struit pentru protecţia muncii, întocm indu-li se fişele de pro tecţia muncii. Se vor respecta urm ătoa rele norme : Norm e republicane de p ro tecţia muncii, apro b ate de Ministerul Muncii şi Ministerul S ăn ătăţii cu nr. 34/1975, Norm e de pro tecţia muncii ap rob ate de Ministerul Construc­ ţiilor Ind ustriale , nr. 7N/1970 şi N.P.I.-1977.
311

C a p it o lu l VII

REGULI DE ARMARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT

A.

REGULI PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT, ARMATE CU BARE 1. Reguli generale, definiţii

Oţelurile folosite in elem entele din b eto n a rm a t p oartă denum irea generică de „armături*1 în tru c ît întăresc sau arm ează secţiunile de beton a r m a t făcîndu-le capabile să su porte eforturi m ari longitudi­ nale de întindere,, să sporească capacitatea secţiunilor de beton pen­ t r u a prelua eforturi de compresiune sau de a rezista la eforturile d a te de aşa numitele forţe transversale sau tăietoare. a. Clasificări. A rm ăturile se definesc după an u m ite criterii (tipul oţelului, rolul arm ă tu rii în elem entele de b eto n a r m a t şi beton precom­ primat. etc.). Din punctul de vedere al rigidităţii, a rm ă tu rile se îm part în ar­ mături flexibile form ate din bare de oţel-beton (fig. VII. 1) şi armături rigide a lc ă tu ite din profile lam inate la cald. Din punctul de vedere al rolului armăturilor 111 elem entele, de beton armat acestea se îm part în : armături de rezistentă (a rm ă tu ri principale, longitudinale) ; bare ridicate (bare în c lin a te ); armături de repartiţie (a rm ătu ri secundare) ; armături transversale (etrieri, l'rete etc.), armături de montaj (sau arm ă tu ri ajutătoare). A rm ăturile betonului preco m p rim at se îm p a rt in armături pretensionatc , form a te din oţeluri dc înaltă rezistenţă în care se introdu c eforturi de pretensionare mari, şi armături nepretensionate din oţelbeton obişnuit similare cu arm ăturile din elem entele de b eton arm a t. A rm ăturile care nu rezultă d in tr-u n calcul de rezisten ţă se numesc armături constructive.

812

F ig. V II.l. M a rc a re a a r m ă tu r ilo r :
® ’ ©> (3)> @ > — m ă r c i d e o ţe l- b e to n .

Din punctul de vedere al aderenţei eu betonul a rm ă tu rile se îm p a rt în armături cu profil periodic, armături netede etc. Se mai întîlnesc d enu m irile: armături cu ciocuri şi armături fără ciocuri, plase legate sau plase sudate, precum şi carcase legate sau carcase sudate. Din punctul de vedere al grad n lu i.d e industrializare, arm ă tu rile folosite s în t sub form ă de bare izolate care se asam blează în cofraj sau sub form ă de carcase legate sau plase şi carcase sudate prefabricate. Prelucrările pe care le su portă barele izolate sînt, de regulă, în­ doiri, form ări de ciocuri, asam blări p rin legare, asam blări prin sudare, preasam blări în atelier, prelucrări de com pletare în cofraj etc. Din punctul de vedere al elem entelor la care sînt destinate armă­ turile, acestea sînt denumite armături pentru : plăci plane, plăci curbe, grinzi; stîlpi, arce, console, pereţi, fundaţii şi armături pentru construcţii speciale : rezervoare, castele dc apă, turnuri de răcire, coşuri, elemente spaţiale, stîlpi L E A etc. b. D efiniţii. Armăturile dc rezistenţă au rolul, de regulă, de a prelua în p rim u l rîn d eforturile de întindere care se produc în zonele^ întinse în elementele încovoiate (grinzi, plăci,, elem ente speciale etc.) şi apoi de a m ări ca p a c ita te a de rezisten ţă la compresiune a zonelor com prim ate a secţiunilor de b eton a r m a t (stîlpi, grinzi, plăci etc.) sau la alte solicitări. Elem entele com p rim ate excen tric (cu eforturi de compresiune şi eforturi de încovoiere, cum s în t stilpii cadrelor, secţiunile arcelor, riglele cadrelor de beton arm at), elementele întinse sau întinse ex c e n -

313

t rie (tiranţi, p orţiuni ale unor plăci de construcţii speciale etc.) folo­ sesc a rm ă tu ră de rezistenţă p en tru a prelua efo rtu ri de întindere sau de compresiune. Barele înclinate (ridicate) s în t bare p lasate pe direcţia eforturilor celor m ai m ari de întindere din anu m ite secţiuni ale elementelor şi s î n t desigur t o t bare de rezistenţă (v. fig. V I I . l , m arca 0 ) . 'Etrierii sînt ram e transversale care leagă barele longitudinale din oţel-beton, p re v ăzu te de regulă cu ciocuri. E trierii pot fi închişi (sub form ă de ra m ă închisă) sau deschişi (ram ă fără o latură). E trierii în­ chişi pot fi legaţi cu sîrm ă neagră sau prin sudare (v. fig. V I I .l marca(g)). De regulă, rolul etrierilor este cel de rezistenţă, p en tru preluarea linei p ărţi din eforturile transversale din stîlpi, grinzi, arce, cadre, sub form ă de eforturi de întindere, d ar au şi rolul de asigurare a con­ lucrării t u t u r o r arm ăturilo r, asam blării lor sub form ă de carcasă şi m enţinerii poziţiei arm ă tu rilor la cotele p revăzu te în proiect. întreaga armătură din elementele de beton armat poate fi socotită ca armătură de rezistenţă. A rm ă tu r a folosită cu scopuri speciale, p en tru preluarea eforturilor d in te m p e ra tu ră , din c o n tra cţia betonului, p e n tru reducerea efectului fisurării etc. po ate fi considerată a t î t ca a r m ă tu ră de rezistenţă, cît :şi ca a r m ă tu ră constructivă. A rm ă tu ra , prin s tru c tu ra ei, este d e stin ată a prelua eforturi de întindere, astfel de a r m ă tu ră fiind specifică elem entelor încovoiate (grinzi, plăci, stîlpi încovoiaţi etc.) ; dar a r m ă tu ra po ate prelua şi efor­ tu ri de compresiune, îm preună cu betonul din zonele com prim ate (stîlpi, zonele com p rim ate ale. grinzilor etc.). Eforturile transversale din elem ente s în t su p o rtate t o t de arm ături, care au c a p a c ita te a de a prelua eforturi de întindere. A rm ătura constructivă este a r m ă tu ra care nu re z u ltă în m od obişnuit d in tr-un calcul de rezistenţă. în categoria arm ă tu rilo r constru ctiv e se consideră armătura de repartiţie a plăcilor a rm a te pe o singură direcţie al cărei rol principal este cel de a asigura conlucrarea de ansam b lu a arm ă tu rii (rep artizîn d egal barele de rezistenţă), p u nînd u-se u n n u m ă r de bare pe m etru liniar de placă la o d is ta n ţă m a x im ă fix ată p rin proiect şi care desigur a fost justificată p rin încercări m ultiple. Se ştie că această a r m ă tu ră are şi rol de rezistenţă, dar în tru c ît pro iectantul nu treb u ie să respecte decît reguli constructiv e p e n tru prevederea ei în proiect (n um ăr de bare pe m etru tran sv e rsal de placă, m ărim ea d iam etru lu i barelor, dis­ ta n ţe le dintre b are etc.) se n um eşte şi a r m ă tu ră c o n stru c tiv ă . Arm ătura de montaj în tr ă în categoria a rm ă tu rilo r co n stru ctiv e şi este form a tă din bare longitudinale care asigură m o n taju l arm ă.314

1 urii în grinzi sub form ă de carcasă, p ă s trîn d poziţia etrierilor (v. fig. V I I . l , m arca Q). T o t ca a r m ă tu ră de m ontaj tr e b u ie socotite şi agra­ fele care păstre ază distan ţa dintre barele longitudinale ale stîlp ilor cînd acestea nu s în t legate de etrieri, sau cînd etrierii nu au suficientă rig iditate p en tru p ă s tra re a geom etriei carcasei stîlpului. Ancorarea armăturii în beton este o condiţie a asigurării conlucrării dintre beton şi arm ă tu ră . Barele cu profil periodic întinse se ancorează şi prin profilul oţelului care asigură pe lîngă ad e ren ţa obişnuită a oţelului de beton, p rin pă­ tru n d e re a laptelui de cim ent îu asp erităţile nevizibile ale barelor de oţel-beton, şi o ad e ren ţă prin încleştare, care se opune te n d in ţei de lunecare a barelor p rin efectul de p an ă d a t de n e r v u r i ; în u ltim ă in­ s t a n ţ ă există şi frecarea care se opune alunecării barelor d upă ce a fost învinsă a d e re n ţa p rin încleştare. Ciocurile sîn t m ijloace de îm b u n ă tă ţire a ancorării în b e to n a ar­ m ăturilor, fiind realizate fie sub form ă de ciocuri în unghi d re p t la capetele barelor din oţelurile cu profil periodic, fie. sub form ă de ciocuri cu îndoire la 180°, de regulă la oţelurile netede. Barele co m p rim ate pot ră m în e şi fără ciocuri. Modul de confecţionare a ciocurilor se a r a tă la fasonarea a rm ă ­ turii. înclinarea armăturilor (poziţionarea barelor de rezistenţă pe o sec­ ţiune înclinată) este necesară a t î t p en tru trecerea a rm ă tu rilo r spre zona întinsă a elem entului de la fa ţa opusă, c ît şi p e n tru preluarea eforturilor transv ersale din forţele tăietoare, din com binarea lor cu cele de- încovoiere sub formă de bare supuse la întindere la elementele lini­ are (grinzi, noduri de cadru, console etc.). La grinzi, barele înclinate se numesc şi bare ridicate deoarece trecerea barelor longitudinale la p a r te a superioară se face p rin ridicarea (îndoirea) barelor. Forţele tăietoare sîn t preluate şi p rin etrieri. care se p u n îndesiţi în zona cu forţe t ă i e t o a r e m ari. Arm ăturile pretensionate sîn t a rm ă tu ri de în altă rezistenţă, care sîn t supuse unor eforturi iniţiale m ari de întindere, la execuţia ele­ mentelor, fie p rin în tin de rea lor pe s ta n d la elementele la care d u pă tran sfer se asigură p reco m p rim area acestora prin an corarea p rin ade­ re n ţă în beton, fie p rin întinderea lor prin golurile lăsate în elem ente ; precom prim area elem entelor se. asigură prin blocarea a r m ă tu rii în tinse în ancorajele de la ca p ătu l elem en telo r (v. cap. VI, B). A rm ă tu rile folosite la pretensionare s în t a rm ă tu ri de înaltă rezis­ te n ţă (v. cap. I I I si STAS 6482-/2-80, STAS 6482/3-80 şi STAS 6482/4-80) In elem entele de b eto n precom prim at, în opoziţie cu arm ă tu rile pretensionate, restul arm ă tu rilo r se numesc armături ne pretensionate.

315

c. lîfcjii 1i generale. P e n tru a sc uşura execuţia arm ăturilo r, proiec­ t a n t u l trebuie să ţină seam a de. u rm ătoarele reguli generale : 1) Se va alege u n num ăr cit mai mic de bare. 2) P e n tru ca barele să nu fie confundate, diferenţa dintre d ia m e tre tre b u ie să fie de cel p u ţin 2 —4 mm p e n tru a fi deosebite cu ochiul liber. 3) D iam etru l arm ă tu rilo r fasonate nu se v a reduce sub 5 mm (cu excepţia plaselor sudate), p en tru ca acestea să-şi păstreze la t u r n a r e poziţia din proiect. 4) La proiectare tre b u ie să se ţin ă seam a de to leranţele de execuţie. 5) Nu se v o r folosi, ori de cîte ori este posibil, bare prea groase, care se fasonează greu şi au o ancorare în b eton m ai slabă decît b a rele subţiri şi nu asigură ductilizarea betonului. 6) N u se vor folosi bare flo tan te care nu asigură ancorarea cores­ p u n ză to a re în beton. 7) P e n tru a rm ă tu rile de rezistenţă se v o r folosi bare cu profil perio­ dic, preferabil de c a litate PG 60. 8) P e n tru elem entele plane se v o r prefera plase su d ate uzinate din sîrm e cu profil periodic. 9) L a cotarea a rm ă tu rilo r şi stabilirea m ărcilor p en tru bare se. v a ţine. seamă de posibilitatea industrializării execuţiei arm ăturilor, sta­ bilind m ărci com une p en tru bare de acelaşi d iam etru şi cu acelaşi m o d de fasonare. 10) Ori de cîte ori este posibil se v o r folosi carcase sudate sau p re as â m b la te prin legare. 11) A rm ătu rile v o r fi prevăzu te cu u n n u m ăr cît m ai redus de îndoiri. 12) P en tru zonele seismice se v a ţine seam a de condiţii speciale de arm are specifice acestor zone. Fasonarea şi montarea carcaselor de armături şi a plaselor sudate se face pe baza prevederilor proiectului şi a fişelor de debitare şi fasonare, resp ectînd cu s tricteţe dimensiunile p rev ăzu te în proiect. B arele t ă ia te şi fasonate vor fi depozitate în p ach ete şi e tic h e ta te conform simbolurilor din fişe. Scopul îm pach etării şi etichetării este de a se face identificarea lor u şoară şi de. a asigura p ă s tra re a formei şi a curăţeniei pachetu lui de arm ături. Dacă în proiect nu sînt suficiente date asupra m odului de fasonare se vor respecta uim ătoarele indicaţii ţjcnerale : 1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regulă, ciocuri semicirculare. 2) A rmăturile legale de la partea superioară a plăcilor pol fi pre­ văzute cu ciocuri la 90°. , 3) La înglobarea barelor longitudinale a stîlpilor în fundaţii se vor prevedea îndoiri la 90°.

316

4) Barele ca profil periodic, care necesită şi ciocuri terminale (bart Întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90 5) Se execută fără ciocuri : barele cu profil periodic şi netede com­ primate, barele plaselor şi carcaselor sudate, la care aderenta se asigură prin conlucrarea spaţială a întregii armături, barele din zonele cu soli­ citări reduse, care sînt folosite pe considerente constructive. 6) Barele înclinate trebuie să aibă la capăt o porţiune dreaptă de m in im u m 20 d in zonele întinse şi dc 10 d în zonele comprimate (d fiind ■diametrul barei). 7) L a proiectarea armăturilor se vor avea în vedere şi posibilităţile d« poziţionare a armăturii, prin distanţieri (cel pu ţin 3 la fiecare metru pă­ trat de plasă sau perete), cel puţin 1 la fiecare metru liniar de grindă sau stîlp), prin capre de oţel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în consolă şi la 100 cm pentru restul plăcii. 8) Plăcuţele metalice şi praznurile înglobate vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau legate de cofraj pentru corecta poziţionare a lor la betonare. 9) Legarea armăturii este obligatorie la ţoale încrucişările armăturilor pentru a asigura efectul spaţial de plasă sau carcasă şi pentru poziţionarea corectă a armăturii. 10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu ar­ mătură de rezistenţă sau pentru preluarea eforturilor din contracţie şi temperatură. 11) N u se vor p une în operă plase în rulouri care nu au fost in prea­ labil îndreptate sau plase care nu sînt plane sau au noduri de sudură des­ făcute (mai mult decît permit condiţiile de livrare). 12) Poziţia înnădirilor se stabileşte numai, cu acordul inginerului care conduce lucrările de execuţie care va ţine seama ca secţiunea aleasă pentru înnădire să fie slab solicitată şi va respecta condiţiile privind asigurarea continuităţii şi aderenţei armăturii în beton. 13) Pentru execuţia armăturilor este obligatorie asigurarea stratului de acoperire cu beton care este o condiţie obligatorie privind asigurarea conlucrării armăturii cu betonul şi a protecţiei armăturilor contra acţiunilor corosive. 14) înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se admite numai cu respectarea următoarelor condiţii : — aria armăturii înlocuite să fie egală sau cel mult cu 5% mai mare decit cea prevăzută în proiect; — diametrul barelor să nu difere cu mai mult de ± 2 5 % ; — înlocuirea barelor cu alt tip de armătură (altă calitate de oţel) se face numai cu avizul proiectantului.

317

15) N u se admite la turnare îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofraj ului. ti. E x e m p le de citire a p lanu rilo r. Planul (le arm a re (v. cap. I) tre b u ie să conţin ă vederi laterale şi secţiuni transversale considerînclu-se că beto nul este tra n s p a re n t, fiind m a rc a t num ai conturul său (co n tu ru l elem entului de b eton arm at). La vederile laterale a r m ă tu ­ rile se consideră pro iec tate pe fa ţa din spate a elementului. Pe aceste p lan uri sînt d ate dimensiunile elem entului, configuraţia arm ătu rilor, diam etru l barelor, lungimile părţilor fasonate ale arm ătu rilor, n u m ăru l de bare, d is ta n ţa dintre bare, colţurile caracteristice-etc. Fiecare arm ă­ t u r ă caracteristică p o a rtă o m arcă şi este ex trasă din elem ent şi d esen ată s e p a ra t cu to a te cotele. Planurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : 1) Planurile de armare pentru obiectul care se execută trebuie să con­ ţină denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se referă şi celelalte elemente necesare identificării. 2) Elementele care urmează a fi executate Ia un obiect trebuie să fie complet înscriate, pa riind indicative din Utere şi numere, conform regulilor de desen (v. cap. I ) pentru a se identifica uşor armătura ce se fasonează pentru fiecare element, pentru a nu se executa armătură în plus sau a se omite execuţia unor armături. Astfel, to a te fundaţiile, stîlpii, la un an um it nivel, grinzile, ner­ vurile, plăcile, pereţii, elementele secundare etc. vor avea indicative separate distincte care să nu dea naştere la confuzii. E ste necesar ca înainte de a se trece la organizarea lucrului să se facă liste com plete cu seria şi indicativele t u t u r o r elem entelor şi să se completeze fişele de debitare şi fasonare a arm ăturilor. în a in te de a începe lucrul propriu-zis, m eşterii şi şefii de echipă t r e b u i e să cunoască to a te datele necesare. î n cazul neclarităţilor sau lipsurilor din proiecte, nu se v a trece la d e b itarea şi fasonarea arm ă­ tu rii p în ă nu se lăm uresc în detaliu to a te datele care nu rezultă cu c la rita te din p l a n u r i ; se trece la com pletarea acestora pe baza discu­ ţiilor şi lăm uririlor cu inginerul responsabil de execuţia lucrării. Şeful de echipă va avea mai întîi o reprezentare clară asup ra m o­ dului în care v a fi pusă a r m ă tu ra în operă, la întregul obiectiv, a su p ra ordinei de execuţie a arm ăturii, întocm ind o d o cu m entaţie com pletă a s u p ra întregului lot de arm ă tu ri ce-1 are de fasonat.

318

Barele de pe latu ra scurtă a cuzinetului au m arca ® . b). lungim ea to tală a barelor este de 115 cin la marca ® deci mai lungă cu 20 cm. diam etrul barei. tipurile de. iar cele de pe la tu ra lungă au marca @ . Fiecare m arcă de arm ă tu ră este desenată a v în d figurate ciocurile sem icirculare şi trecute urm ătoarele d im e n siu n i: lungim ea dreaptă a barelor care este de 95 cm la m a rc a ® şi de 120 cm la marca Q) . 2) Secţiunile transversale conţin poziţia barelor longitudinale de rezistenţă. Detaliile figurii reprezintă . 1) Vederea în perspectivă a cu zinetului de form ă prizm atică din care se văd ieşind 6 m u stăţi prevăzute cu ciocuri (fig. nu m ăru l barelor din aceeaşi secţiune şi acelaşi rîn d . La desenele pe care nu este t re c u tă calitatea oţelului se înţelege că oţelul este de ca litatea OB 37. P e n tru a se exemplifica cum se citesc planurile. res­ pectiv n u m ărul şi diam etrul barelor pe m etru liniar. lungimea to tală. I) paralel cu poziţia barei în elem ent : desenul conţine lungimile în centim etri ale fiecărei porţiu n i d rep te (considerate între colţurile axelor barelor). re­ zem at pe o fu n d aţie din beton sim plu. a). d iam etrului barelor. V I I . diam etrul arm ă­ turilor. m arca arm ăturii. 3) Diametrul fiecărei bare caracteristice se extrag e şi se redesenează s ep a rat (v.Planurile de armare ale unui elem ent trebuie să conţină toate datele pentru poziţionarea armăturii şi pentru fasonarea fiecărei bare* astfel (v. simbolul oţelului (de exemplu 3 O 0 O B 37) şi m arca barei. etrierilor etc. poziţia barelor înclinate şi a. cap. E xem plul 7. cap. în milimetri. barelor de m o n taj. 2) Vederea de sus a tălp ii cuzinetului care este arm at cu o plasă de bare legate şi anum e pe o direcţie sîn t 9 0 1 4 bare şi pe cealaltă direcţie 11 0 14 ceea ce înseam nă că pe latu ra de 125 cm sîn t 11 bare aşezate la intervale de 15 cm. I) : 1) Vederea laterală conţine dimensiunile elem entelor din beton armat» poziţia arm ăturii. a barelor de m on taj. respectiv 10 cm. ia r pe cealaltă direcţie sîn t 9 bare la intervale de 9 cm.2 este reprezentat cuzinetul din beton a rm a t cu dim ensiunile in p lan de 125 x 150 cm. d is ta n ţa dintre etrieri sau între barele de repartiţie. Cuzinetul (fundaţia) unui stilp din beton armat. in continuare se dau o serie de exemple. indieîndu-se distanţele dintre bare.2. cu indicarea dimensiunilor secţiunii transversale.2 . în figura Y II. 4) Vederea de sus este folosită p e n tru indicarea poziţionării în p lan a a rm ă tu rii elem entelor plane. Se rem arci că ciocurile se pun in sus. ce reprezintă lungim ea necesară confecţionării celor două ciocuri (aproxim ativ 2 x 7 d). (fig. V II. acoperirea cu beton. num ă­ rul de rîn d u ri pe care se găseşte arm ă tu ra. ciocuri. distanţelor dintre bare. 319 . şi n u m ărul to ta l de bare p en tru fiecare marcă. inclusiv calita­ te a de oţel. a v în d m arcate barele de re ziste n ţă. în tre ele.

aşezarea barelor plasei din cuzinet la care marca (D. ce reprezintă m u stăţile. Pe aceeaşi secţiune este trecu tă şi poziţia arm ă tu rilo r d in stîlp i care se v or pe­ tre c e cu m ustăţile pe o lungim e de 100 cm (aproxim ativ 45 d). Armarea plăcilor din planşeu. în ceea ce priveşte plasa de la baza cuzinetului se observă din acest desen că •barele lungi (marca Q)) au ciocurile în sus şi sin t puse sub bafele scurte (marca 0 ) . se vede in întregim e cu poziţia ciocurilor. 1.2. D in acest desen se v ă d : dim ensiunile in p la n vertical ale cuzinetului.3 se a ra tă două m odalităţi de fasonare a arm ă tu rii şi anum e în de­ s e n u l a barele de rezistenţă sîn t de d o u î tip u ri. sîn t tre c u te la fel ca la celelalte arm ătu ri lungim ea p ă rţilo r d repte (153 cm) inclusiv a ciocului d rep t Îndoit la 90° (de 10 cm). cit şi lungim ea to ta lă (181) cm).2.12) d in care se vede a tî t arm area pe o direcţie cu b are drepte. 3) Secţiunea verticală făcută paralel cu latu ra lungă a cuzinetului (fig.al m ărcii ® . VII. Exem plul 8. 4) Secţiunea verticală făcută paralel cu la tu ra scurtă (fig. bare ridicate. e). cu armătura pe o singură direcţie şt <cu armătură p>entru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Cuzinet din beton armat. vedere în perspectivă şi planuri de armare. I (v.care în secţiune se v ă d num ai ca nişte p u n cte. M odul de arm are a fost a ră ta t la cap. I. iar m arca Q) se vede sub formă -de puncte. în cîm pul p lă c ii se trece num ăru l de bare pe m tru lin iar (de exem plu 6 0 6 m m /m ). fig. VI 1. Din acest desen s e v ă d : dim ensiunile cuzinetului în secţiune. num ăr 320 .2. d). călăreţi şi bare de rep a rtiţie c it şi arm area încrucişată a plăcilor. poziţia pe care o are plasa de arm are din cuzinet şi poziţia m ustăţilor. precum şi desenul in detaliu .a desenul m u stă ţii (m arca © ). V II. şi n u m ăru l barelor (6 0 2 2 ).Fig. marca (£) şi m arca Q) . In figura V I 1.

VII. barele fiin d însă deb itate la lungim ea to ta lă a mărcii Q) din desenul a sau a mărcii ® '.4. In desenul b se ara tă că se poate folqsi o singură marcă de arm ătu ră <£) pusă al­ tern ativ cu un cap ăt rid icat spre stin g ă marca ® ' apoi spre dreapta marca ® . d ar pe reazem e se ridică num ai barele de m arcă ® barele de m arcă 2 sin t co n tin u ate cu bare drepte pină pe reazem av in d ciocuri sem i­ circulare in sus. această arm ătu ră se num eşte de re p artiţie deoarece prin le g a r e d e a rm ătu ra de rezisten ţă o repartizează pe aceasta in mod uniform con­ form prevederilor din proiect. o. la p artea superioară întinsă (Ş). Armarea unei grinzi simpla rezemate. în figura V11. b. c se a ra tă arm a -e a u n e i grinzi. Armarea plăcilor din beton armat cu armătura de rezistenţă pe o singură direcţie. două sub form ă de bare d re p te ® .3. iu secţiunea tran sv ersală barele de re p artiţie se v ăd sub form ă de p u n cte şi se aşază p e s te arm ătu ra de rezistenţă . realizat de cele două mărci fl) şi Q). E xem plul 9. Barele de re p artiţie sin t cele indicatei cu m arca Q). La plase sudate arm area se face cu plase sep arat pen tru zona întinsă din cim pul plăcii şi sep arat p en tru zonele întinse de pe reazem . 1 3 2 1 . Se co n stată că astfel de grinzi au arm ă tu ra de rezistenţă for­ mată in c i m p d in 4 bare 0 20 m m a lcă tu ite diferit. La plasele legale ridicarea barelor pe reazem se poate face şi direct pe cofraj cu chei speciale.Fig. una s u b fonn'i d e bară ridicată pe reazem şi cu îndoire p en tru a asigura lungim ea minimă d e ancorare © şi una sub form ă dc bară dreaptă ridicată care are o lu n ­ gime d e ancoraj suficientă. 21 — C a rte a fie ra r u lu i b e to n is t — cd.

322 . ia r marca © reprezintă etrieri închişi (cu 4 latu ri) ce sin t prev ăzu ţi la capetele grinzilor unde forţele transversale s in t m ari. m arca (J) reprezintă etrieri deschişi (eu 3 latu ri) care sîn t p oziţionaţi în zona centrală a grinzii care nu are forţe transversale (tăietoare) m ari. VII. P lanul de armare a unei grinzi care preia momente negative pe reazeme. Marca 0 reprezintă barele de m ontaj alcă tu ite de 2 0 8 si care au rolul de a p ă stra distanţele dintre etrieri şi a asigura conlucrarea in ansam blu a a rm ătu rii.4.30 f \ <•16 L■?L0 ?*20 / dn A -A <n 6 E t r ie r i O 7 L IbC SECŢIUNEA > 2 te \ 15 E t r ie r i C 7 1 i vr» a (5) a i o V-) O 'r> L i> 2 0 î n 25 o •r> y r v — » 75 E t r i e r i Tnchisi 3 0 -+ * Fig. pe o porţiune de cel p u ţin dublul înălţim ii grinzii.

Fierarul betonist trebuie să fie a te n t la poziţia c io c u rilo r: barele au ciocurile de regulă îndreptate spre.5).a vinii stîlp cu secţiunea pătrată. V I I .In secţiunea A — A se vede poziţia arm ătu rii de m ontaj şi de rezistentă.6).4. E xem plul 10. b). P l a n u l d e a r m a r e a u n u i s tîlp d e p a r t e r c u s e c ţi u ­ n e a p ă tr a tă .mandă folosirea agrafelor. C aracteristic pentru arm area stîlpului este asigurarea co n tin u ităţii cu fundaţia care se realizează prin m u stăţi m arca ® şi cu stîlpul de la etajul I care se realizează p rin arm ătu rile cu m ărcile (J). in fiecare secţiune sin t cîte 2 etrieri închişi : etrieri de c o n tu r m arca © ce poziţionează arm ătu rile de colţ şi etrieri de interior care pozi­ ţionează arm ătu rile longitudinale de pe latu rile stîlpului. V II. Plan dc armare. precum şi conturul etrierului. Astfel se sim plifică fasonarea. marca (g). d ar poate da naşte re greşelilor de m ontaj.® . la parter (fig. In regiuni seismice nu se rcee. interiorul grinzii pentru ca şi capeţi le ciocurilor şi ciocul ca atare să se ancore/c ferm în masa b etonului. E trierii se aşază la 33 cm . P entru regiuni seismice etrierii se îndesesc spre capelele stîlpilor conform proiectului. V II. F ig . Mărcile (2) Şi ® p o t fi înlocuite p rintr-o singură m arcă Q)' care se aşază a ltern ativ cu bara cu îndoire de reazem la un cap ăt şi apoi la celălalt (fig. P en tru regiuni seismice ancorarea aceasta este foarte im portan tă.5. ---. Sttlpii cu secţiune dreptunghiulară pot avea în loc ele eloi etrieri in aceeaşi sec­ ţiu n e uh etrie r şi o agrafă in formă de S (fig. V il.

2 . L a elementele cu sec­ ţiu ni reduse şi eforturi m ari se foloseşte arm area şi p en tru zonele com­ prim ate. p en tru îm binările elemen­ telor. S int reguli de arm are p en tru nodurile cadrelor de b eton armat» p e n tru reazemele grinzilor. de forfecare sau de torsiune a elementelor de beton. Arm area elementelor de beton rezultă de regulă d in tr-u n calcul de rezistenţă pe baza căruia se stabileşte aria arm ă tu rii în zonele întinsa sau com prim ate ale secţiunilor. Agrafă ş i pozi­ ţia ei in s e c ţi u n e a unui s t î lp d i n beton a r m a t . Alegerea oţelurilor. 324 .6. p en tru console. sîrm e trase de t i p STN B şi S T P B etc.[ F ig . Cunoaşterea criteriilor de alegere este utilă a t i t p en tru p ro iec tan t cît şi p en tru executant. Regulile de arm are s în t p revăzu te în prescripţiile de proiectare şi ex e cu ţie: STAS 10107/0-76. PG 60. Alegerea oţelurilor trebuie să asigure : — un consum redus de o ţ e l . P e n tru zonele cu concentrări de eforturi m ari arm a rea se exe cu tă du pă unele reguli speciale date în norm ativele şi t r a ta te le de specialitate. P entru satisfacerea criteriilor a r ă ta te se va c ă u ta să se folosească oţeluri superioare de tip PG 52. a. beton armat şi beton precomprimat “ şi n orm ativu l G. p en tru legăturile elem entelor liniare cu cele plane etc. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton. A rm area se foloseşte pen tru preluarea eforturilor de întindere. — u n consum mai redus de m anoperă la fasonare şi la m on taj j — co m p ortarea bună la solicitări de tip seismic şi la cele de oboseală. VII.140-85 „Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton a rm at“. Condiţii generale de armare Unele criterii p en tru arm area elementelor din b eton a r m a t pe care le ia in considerare proiectantu l au fost deja a r ă ta te în parag rafu l 1.

are o arie A h — 50 X 20 = 1 000 cm 2. a p a r şi restricţii în utilizarea unor oţeluri . A ria a rm ă tu rii. cu ex cepţia pistelor (dalelor p e n tru fu n d a ţia tram v a ie lo r sau a auto stră­ zilor etc. î n această ultim ă categorie in tră nodurile de cadru. Reguli de arm are sîn t şi pen tru preluarea forţelor tăieto are prin bare înclinate şi a rm ă tu ri transversale. zonele cu concentratori de eforturi. astfel oţelul OB 37 se v a folosi ca a r m ă tu ră constru c tiv ă la elementele slab a rm a te sau la elem entele supuse la vibraţii. Dacă aria oţelurilor de arm are a re z u lta t de 20 cm 2 ( A f — 20 cm 2) r a p o r t u l : ■ —— K 100 = ——— X 100 = 2 % . pentru a asigura nedeform abilitatea arm ă tu rilo r la betonare. nu se vor utiliza la arm area diafragmelor. în prescripţiile de proiectare (STAS 10107/0-76) sîni date m ulte precizări privind procentele minime şi m axim e de armare. o g rin d ă care are o secţiune transversală cu lăţim ea de 20 cm şi înălţim ea de 50 cm. A in iă ri constructive şi recom andări generale. şocuri. care au rezerve reduse de deformabilita te (ductilitate). Plasele su d ate din sîrm ă trasă . fie la arm area pen tru solicitări greu de exp licitat p rin tr-u n calcul curent. pen tru arm area elem entelor su­ puse la torsiune. arm ările la elementele la care apar eforturi m ari din contracţie ce ar produce fisurarea acestora fără o a rm a re suplim entară. p en tru trecerea arm ă tu rii pe reazemele grinzilor. Trebuie re spectate reguli privind : asigurarea unui an u m it procent de arm are. arm ările speciale p e n tru o bună com portare a elem entelor la solicitări seismice. pentru asigurarea acoperirii cu b eto n a a rm ă tu rii şi uşoarei betonări a elem entelor (v.P e n tru m ărirea gradului de industrializare şi respectiv p en tru re­ ducerea m anoperei de confecţionare şi m ontaj se v or folosi ori de cite ori este posibil. bordările golurilor. la arm area elem entelor supuse la oboseală sau la eforturi a ltern an te rep etate. Desigur. b. Armările con­ stru c tiv e se folosesc de regulă fie la arm area elem entelor la care prin calcul rezultă o a r m ă tu ră foarte redusă. pen tru asigurarea ancorărilor arm ă tu rii în beton. p en tru folosirea diam etrelor de a rm ă tu ri corespunzătoare dimensiunii elem entului şi m odului său de solicitare sau de com portare a elementelor. fig. astfel. reprezintă [procentul! de A „ 1 000 Se ia de regulă aria utilă a secţiunii de beton A b = bh0. c. Procentele de ai mai c. neevidenţiate prin calcule. carcase sud ate sau legate etc. oboseală etc. 325 Â 20 armare. plase su date. . V II .). Aria a rm ă tu rii în ra p o rt cu aria secţiunii de beton a r m a t se exprim ă în procente . armările p en tru preluarea u no r eforturi din tem p era­ t u r ă .8). de exem plu.

l .5 0 .15°/o la gradul de protecţie antiseism ică G P A > 7 .4 0 .1 % ob ţin u te prin ro tu n jirea în plus a procentelor de arm are calculate.5 0 . Procentele de armare ale grinzilor.0 5 —0 . Procentele maxime ale armăturii longitudinale.7 0 .6 —1. Tabelul V I I .6 0 .15% la g ra d u l de protecţie antiseism ică GPA > 7 şi de 0. Procentele m inim e de arm are transversală pe direcţia fiecărei la tu ri va fi de 0. La solicitări reduse în stîlpi procentele m inim e se lim itează la 0.Procentele minime de arm are p e n tru stîlpi sin t cele din tabelul V I I .5 .6 0 .7 0 .8 0 .2% ce po t fi depăşite la secţiu­ nile T cu placa com prim ată. 0. dar cel p u ţin de 0 . La grinzile care formează riglele de cadru procentele minime vor fi 0.0 0 .1% pen tru GPA < 7 şi 0. Acestea se sporesc în secţiunile de capete ale stîlpilor şi grinzilor în special în zonele în care la solicitări seismice ap ar plastificări.8 0 .5 O b se rv a ţie . în paragrafele u rm ă to a re se vor da detalii de arm are. va fi de m inim um 326 .9 1 .15% p e n tru construcţii cu GPA > 7. A rm ă tu r a longitudinală va fi de m axim u m 2 % în zonele cu solicitări seismice şi de m axim um 3 % la elementele fără rol de rezistenţă seismică.6 0 .4 0 .10% la gradul 6 şi 6. Procentele m inim e pentru armarea transversală a stîlpilor.10% la cel cu g ra d de protecţie antiseism ică GPA < 7 .7 0 . 7. D acă nu există considerente deose­ bite se recom an dă utilizarea unor procente medii de arm are fa ţă de secţiunea utilă (fr/i») a inimii de 0.5 PC 52 sau P C 6 0 F ă ră s o lic ita r e se is m ic ă P C 52 sau PC 60 O B 37 O B 37 O B 37 P ro c e n te le m in im e de a r m a r e In te r io r M a r g in a l D e c o lt 0 . A rm area tran sversală a stîlpilor se face p rin etrieri închişi prin su d u ră sau p etre­ cere aşa cum se poate urm ări pe figura V I I . Procentele m inim e <le arm are ale a rm ătu rii lo n g itu d in ile in slilpi G ra d u l d e p r o te c ţie a n tis e is m ic ă (G P A ) 7 T ip u l d e s t ilp I>C 52 sau PC 60 6 şi fi.5 0 .8 0 . l .4 0 . iar pe reazeme p en tru preluarea m om entelor negative. 0. P e laturile întinse ale secţiunilor grinzilor şi plăcilor se va prevedea c a n tita te a de a r m ă tu ră reieşită din calcul.075y« în zone fără acţiuni seism ice.

0.7. D istanţele dintre etrieri şi stîlpi în zone seism ice.5.5 Şi 0.3 din cea p re v ă z u tă în cîm p p e n tru GPA < 7. VII. 327 .Fig.4 din arm ă tu ra din cîmp.4 pen tru GPA > 7. L a p a rte a inferioară a reazemelor a r m ă t u r a va fi cel p u ţin 0.

3 2 1 0 .3 1 ’ 8 1 .2.3 6 4 3 .3 1 1 5 .01 5 1 . A rm ă tu ra treb uie să fie cît m ai uniform re p a rtiz a tă în secţiune. pe reazeme).9 2 1 0 .2 7 3 4 .2 1 4 4 .0 1 4 9 .1 1 3 9 .8 o 2 2 .4 2 1 1 .7 9 9 .5 7 1 5 . aşa cum se poate u rm ări pe figurile V I I .4 2 7 2 .1 3 1 0 l jp 3 9 4 2 .7 7 1.0 7 1 0 . Diametrele minime ale barelor de armături S uprafaţa to ta lă a arm ă tu rii necesară arm ării elem entelor de beton a r m a t rezultă din calcule de rezistenţă. Tabelul V I I .8 3 7 2 .5 1 2 .9 0 S 2 . A ria secţiunii. dacă aria calculată A = 20 cm3 este echivalentă cu aria corespunzătoare a 13 bare 0 1 4 » această arie se obţine din aria a 10 bare plus cea a ariei p en tru 3 bare A = A 10 + A 3 = 15.4% la Bc 35.1 4 1 6 3 .7 8 1 4 .3 6 2 5 .8 1 2 9 .5 2 6 . pentru un n u m ăr de bare D ia m e ­ tr u l mm 6 ~ 8 1 0 1 2 N 1 0 .8 0 1 3 4 .4 3 8 7 .5 6 6 4 1 .01 cm- 3.5 9 2 .7 9 4 0 .62 = 20.1 3 1 .1 8 5 5 .0 5 7 .1 10 2 .6 2 6 .2 7 1 5 .1% ) ob ţin u te adesea prin rotunjirea în plus a procentelor de arm are din calcul.5 4 3 7 .5 4 2.3 9 2 0 .1 5 7 5 8 .5 0 7 .7 2 1 5 .1 3 3 0 .1 5 1 .6 3 2 4 . î n afară de această condiţie.2 4 1 2 .7 2 5 0 .8 5 1 .1 8 1 2 .1 3 3 . la oţelul tip PG 1% la b eton Bc 25 şi 1.8 0 1 2 5 .5 7 0 .2 6 3 .3 2 1 6 .1 5 3 0 .3 8 4 8 0 . 1 1 14 16 18 2 0 2 2 25 28 32 36 40 2 .1 3 3 0 .2 6 6 1 .0 3 7 .8 1 2 1 .5 8 8 0 .5 0 2 7 0 . 0 0 •> 0 .0 7 75.4 2 3 8 .2 8 2 7 0 .1 0 1 1 3 .1 8 1 3 .2 .7 1 1 9 .7 2 6 .3 1 3 .0 7 1 7 .3 8 9 1 .0 5 1 8 . procentele de a rm a re nu vor depăşi. P e n t r u găsirea uşoară a barelor se po ate folosi tab elu l V II.4 5 3 1 .6 3 3 2 .8 5 5 .7 0 D acă aria (suprafaţa) calculată este mai m are decît cea care se găseşte în tab elu l V II.2 8 7 .9 9 2 0 .6 5 5 7 3 .2 7 4 9 . 3 şi VII.9 3 5 .1 0 5 6 .9 0 8 7 .6 4 9 . la grinzile supuse la solicitări seismice.0 4 2 5 1 0 .9 5 4 8 .5 7 2 .7 8 5 4 1 .0 2 4 . 0 1 0 0 ii m ă r ii de b a re 6 1 .9 0 2 8 .0 8 4 .0 9 6 1 .9 2 2 . 17.0 9 6 .8 5 1 1 .4 7 2 4 .0 2 5 .41 1 .7 3 1 8 .7 0 4 1 .0 5 1 2 .Procentele m axim e de arm are dep ind şi de clasa betonului.6 0 9 .5 1 3 .5 4 3 0 .5 2 7 .0 5 1 2 .2 1 5 0 .1 7 4 0 .0 2 6 .2 1 1 9 .0 1 2 4 .-10 2 4 .6 1 3 4 .4 2 1 0 1 .6 9 3 . L a plăci procentele de arm are sîn t cele a r ă ta te anterior (0.39 + 4.3 0 8 1 . ea se po ate com para cu o sup ra faţă o b ţin u tă p rin adun a rea coloanelor din tabel. Alegerea n u m ă ru lu i şi d iam etru lu i barelor (le oţel-belon.9 8 2 .8 2 1 2 .3 6 2 5 .1 7 8 8 1 2 . dar să se găsească şi cît m ai ap ro ap e 328 . De exemplu.4 6 4 .4 3 1 0 0 .0 4 1 0 .4 0 1 4 .3 6 3 .0 8 4 . d.1 6 8 . 0 .1 0 2 2 .0 8 2 0 .05—0.5 2 5 .2 7 1 8 .2 8 9 .8 3 3 .2 5 6 1 . lungimea minimă pe care treb u ie să p ă tru n d ă a rm ă tu ra su plim entară in placă (1/4).2 6 3 .7 0 2 .01 3 0 . la plăci sînt şi foarte m ulte prevederi su p lim entare constructive cu privire în special la num ăru l de bare pe m etru de placă (în cîm pul plăcii.2. Această operaţie se face pe baza ariei calculate.7 0 1 0 . Astfel.8 9 6 2 . în fiu ’.5 4 3 .0 3 7 .1 4 4 .3 9 4 .0 8 2 0 .

o .x al a r­ m ătu rii tongitudidinale 8 pentru OB 37 Sudare corespunză­ toare A rm ături de montaj şi repartiţie 8 8 G 5 10 la OB 37 329 ..T a b i l u l X I l . L i r n t u i l f niinin e aim ise la elen tufele «le lietoi) iun at m onolit sau p rclu rn at Categoria armăturii 1 A rm ătură de rezistenţă longitudinală Elementele de construcţii şi telul armăturii 2 S h lp i portanţi (liale şi cadre) La elem entele obişnuite : — oţel neted — oţel periodic La elem entele nestructurale Grinzi La planşee obişnuite La planşee cu nerv u ri dese Plăci A rm are cu plase legate : — la p arte a inferioară — la p artea superioară cu oţel neted A rm are cu oţel periodic A rm are cu plase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente prefabricate Dale cu stîlpi F işii in clm p F işii pe reazeme Stîlpi La stîlpi n ep o rtan ţi La stîlp i p o rta n ţi cu la tu ra sub 400 mm sau sub 300 mm şi GPA < 7 La stilp i p o rta n ţi cu latu ra m in i­ m ă 400 sau peste 300 mm şi grad de protecţie antiseism ică G P A > 7 I're ta (diam etrul barei de fretare) Grinzi La grinzi cu înălţim ea pînă la 800 mm La grinzi cu în ălţim ea peste 800 mm La carcase sudate Grinzi La carcase legate cu sîrm ă : — la elem ente m onolite — la elem ente p returriate L a carcase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate Diametrul minim admis mm 3 Observaţii 4 14 12 10 10 8 G 8 ti 5 4 8 10 5 6 8 6 16 8 4 M aximum 28 p en ­ tr u GPA > 7 22 p en tru beto an e uşoare / i li E trieri (arm ă­ tură tra n sv e r­ sală) > 1 /4 dm.

a. d a to rită execuţiei m ai îngrijite. cînd se foloseşte oţelul OB 37 şi 8 m m c î n d 330 . p en tru susţinerea etrierilor se p re văd cel p u ţin două bare de m ontaj 0 10 sau 8 mm pen tru elem ente prefabricate. D iam etrele m inim e p e n tru barele de rezistenţă vor fi de 10 mm. este necesar ca a r m ă t u r a să aibă un m inim de rig id itate p e n tru a-şi p ă s tra poziţia în tim p u l tu rn ă r ii şi să asigure o uşoară t u r n a r e a betonului care tre ­ buie să cu prin dă în mod omogen întreaga secţiune. Aceste condiţii se concretizează p rin tr-o serie de reguli construc­ tiv e printre care sin t cuprinse şi cele referitoare la d iam etru l m inim al arm ăturii. iar la grinzi mai înalte decît 80 cm să nu depăşească 8 mm. în zona com prim ată. 3. D iam etrele m inim e la grinzi. de asemenea. Se adm ite p e n tru planşee cu g rin z i dese ca diam etrul m inim să fie de 8 mm. L a elem ente p re fab ric ate se folosesc de regulă arm ă tu ri cu d iam etre mai mici. D ia m e tru l etrierilor de regulă nu v a depăşi 12 mm. D iam etru l minim al etrierilor (arm ăturile transversale) la grinzi.T a b e lu l V I I . P e n tru a r m ă tu ri de m o ntaj. nu v a depăşi 1/4 din d ia m e tru l m axim al arm ă turilo r longitudinale respectînd şi condiţia ca diam etru l minim la grinzi mici (cu înălţim ea mai mică de 80 cm) să nu depăşească 6 m m. în tru c ît pericolul deformării la tu r n a r e este redus. L a carcase su­ d a te se adm ite d iam etrul m inim al etrierilor de 4 m m dacă se asigură o sudare bună. 3 (conţiiniarc) 1 1 2 Plăci R ep artiţie la plase legate sirm ă R ep artiţie la plase sudate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate 3 cu 6 4 3 8 G 5 10 OB 37 PC A rm ătu ri con­ stru ctiv e pe lcţele laterale pe înălţim ea grinzii A rm ătu ri din diafragm e In carcase legate cu sîrm ă La carcase sudate La elem ente torsio n ate V erticale din PC V erticale din OB 37 10 12 m axim um 1 /IO din grosimea diafrag­ mei de fibrele întin se ale secţiunii de beton. cu carcase legate. D iam etrele m inim e admise s în t a r ă t a t e în tab elu l V I I .

La stîlpii stru ctu rilo r cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 şi la tu ia cea mai m are > 300 mm. La elementele p refabricate.se foloseşte oţelul PG 52 sau PG 60 . 331 .) d iam etru l minim se reduce la 10 mm. D iam etrul m inim adm is p e n tru stîlpii de rezistenţă va fi de 14 mm. la elementele in care solicitările s în t mici sau la stîlpii de b eto n a r m a t t u r n a ţ i în zidărie. se vor folosi etrieri de 8 mm din OB 37. D iam etrul m inim p e n tru a r m ă tu r a de rezistenţă in cazul plaselor legate cu sîrmă. P e n tru betoane cu agregate uşoare diam etrele m axim e adm ise vor îi de 22 m m din oţel cu profil periodic (PG). D iam etrul m axim se recom andă să nu depăşească 28 m m (in special în zone cu g ra d de protecţie antiseismică G P A > 7 . Diametrele' m inim e la plăci. D iam etrul minim al fretei elicoidale continue sau al etrierilor sud aţi (arm ături transv ersale sudate) va fi de 6 mm. 8 mm la stîlpi p o rta n ţi cu b > 400 mm. la secţiuni cu dim ensiuni stabilite pe considerente constructive. b. p e n tru carcase s u d ate d iam etru l se reduce la 5 mm. 2) P e n tru a rm ă tu rile de la p a rte a superioară a plăcii (inclusiv a r ­ mături înclinate sau călăreţi) : 8 mm p en tru oţelul neted . d iam etru l m inim al barelor longitudinale se reduce t o t la 12 m m la OB 37. Diametrul armăturii transversale ( etrieri) va fi cel pu ţin 1! 4 clin dia­ metrul minim al armăturii longitudinale şi m inim um : 5 m m la stîlpi nepo rta n ţi . c. la elementele din beton monolit se v a lua : 1) P e n tru arm ă tu rile de la p a rte a inferioară a plăcii. 6 m m la stîlpi p o rta n ţi cu b < 400 mm . La stilpii p o rta n ţi tu r n a ţ i m onolit la care a r m ă tu ra este foarte redusă (constructivă) diam etrul minim se adm ite să fie de 12 mm. d iam etrul m inim poate fi redus la 6 sau 5 m m la elementele prefabricate. 6 mm p en tru oţelul tip PG (cu profil periodic). Se adm it etrieri de 6 m m la stîlpi cu la tu ra cea m ai m are de 300 mm şi pentru GPA < 7. P en tru a r m ă tu ra con stru c tiv ă care se pune pe feţele laterale ale grinzii diam etrele m inim e vor fi 8 m m p e n tru oţelul OB 37 şi 6 mm p e n tru oţelul PG 52 sau PG 60 . la carcase sud ate. 6 mm. Diametrele m inim ? Ia stîlpi. respectiv 10 mm la PG.3). deci se reduc cu 2 mm diam etrele m inim e (v. Folosirea diam etrelor m ai m ari se adm ite cu luarea măsurilor speciale de ancorare şi cu m ărirea a rm ă tu rilo r transversale. La stîlpii n e p o rta n ţi (caracter decorativ etc. tab elu l VII.

) în tim­ pul betonării se ia egală cu diam etru l b arelo r d ar nu m ai p u ţin de: 25 m m p e n tru a r m ă tu r a de la p a rte a inferioară .8). D iam etru l m axim al a rm ă tu rilo r va fi ^ dj 10 sau 25 m m. u nde d este grosim ea diafragmei. arce şi la t o a t e elem entele liniare la care a rm ă tu ­ rile a p a r con stituite sub form ă de carcasă spaţială legată sau sudată este necesar să se p revad ă d istan ţe m inim e între arm ă tu ri. La elem entele p refabricate cu plase su d ate a r m ă t u r a de re p artiţie poate avea diam etru l m inim de 3 mm. Diam etrele minime trebu ie să fie conforme cu prescripţiile speciale elaborate p en tru aceste •lem ente. e. Distanţele diniie tarele ai măturilor la grinzi. d.[.2. stîlpi. 4. E trierii din zonele de ca p ăt ale diafragm elor vor fi de m inim um 0 6 la 100 m m între ei pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. rezer­ voare. 0 10 p e n tru arm a rea cu oţel PG 52. pentru a se asigura trecerea gra nu le lo r de agregate şi a laptelui de ciment în tim p u l tu rn ării. Diam etrele minime ale a r m ă ­ turilor v ertic ale de rezistenţă vor fi : 0 12 p e n tru arm area cu oţel OB 37 . ' 10 P e n tru elem entele arm a te cu plase s u d ate din sîrm ă t ra s ă p e n tru beton a rm a t. Distanţele dintre barele armăturilor L a grinzi. C înd a r m ă t u r a de la p a r te a inferioară a grinzilor este dispusă Pc mai m u lt de 2 rînd uri. planşee ciupcici. V II.D iam etru l m axim al barelor de rezisten ţă din plăci nu va depăşi. Diam etrele m inim e la diafragme. arce etc. a. D istan ţa (lumina m inim ă dintre arm ă tu rile lo ng itud inale de rezistenţă care au o pozi­ ţie orizontală sau înclinată la elem ente liniare (grinzi. A rm ă tu r a ele re p a rtiţie p en tru plăci t u r n a t e monolit se ia de 5 mm p en tru plase legate şi de 4 m m pentru plase sudate. în mm. d is ta n ţa m inim ă (în afară de barele primelor 332 . diam etrul m inim al a rm ă tu rii de re ziste n ţă v a fi de 4 m m la elem entele p re fabricate şi de 5 mm la cele e x e cu tate monolit. valoasea d a tă de relaţia ------. Diametrele m inim e Ia structurile speciale (in velitcri. în mm. v ib rării sau com pactării betonului (fig. 30 m m pen tru a r m ă tu ra de la parte a superioară. planşee cu nervuri dese).

înclinate. eiite preturnaIc 50 70 50 cl„ insă > 2 0 d„ insă > 3 0 > 50 >100 rf„ insă > 15 333 . La elementele p re tu r n a te şi prefabricate. VII. D istanţa m inim e adm ise intre arm ătu ri Elementul i Stîlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile : Barele longitudinale Etrieri Pasai tretei sau d istan ţa d in tre etrieri în cazul în care secţiunea acestora rezultă din calcul Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj riumai P( tr\i taluri (inclusiv stilpi p re tu rn a ţi) : — Intre barele unui rin d dc a rm ătu ră de la partea inferioara. dar nu sub d iam etrul arm ăturii.8. D is ta n ţa la a r m ă tu ra constru c tiv ă dispusă pe fa ţa laterală Ia grinzi mai înalte de 70 cm va fi de 400 mm. fig. 4. D acă un proiect are p revăzute distanţe d intre a rm ă tu ri mai mici de 25 mm. Distanţa minimă mm 2 Tabelul V I I . î n tabelul V I I . 4 sîn t indicate distanţele minime adm ise intre arm ă tu ri.. l u n a r e dl ) 25 mm Fig. D is ta n ţa m ax im ă d in tre axele a rm ă tu rilo r de rezistenţă se recom and ă să nu depăşească 150 m m (tabelul V I I . precum şi in tre prim ele două rin d u ri " intre arm ăturile dc la faţa superioară ~ 1 arm ătu ra dispusă pe mai m u lt de două rin d u ri (In afara barelor din prim ele două rin d u ri) Etrieri Ele. D istanţele m inim e dintre armătu­ rile de rezistenţă pemtru grinzi orizontale sau.două rinduri) se va lua de 50 mm (v. 5). D istanţele dintre etrieri vor fi de m in i­ m um 100 mm. A rm ă tu rile p o t fi legate şi cu agrafe cu d iam etru l m inim de 6 m m în zone neseismice. se vor d a in proiect indicaţii a su p ra dim ensiunilor m axim e admise p en tru granulele agregatelor ce se vo r folosi la execuţia betoanelor. VII-8) şi se v a respecta condiţia ca a r m ă tu ­ rile din rîndurile 2 şi 3 să cadă e x a c t peste cele din rîn d u l 1. d is ta n ţa dintre a rm ă tu ri (lum ina) poate fi m icşorată p înă la 15 mm.

. > 2 — p en tru plăci pe care p ot acţiona şi încărcări con­ centrate sau distribuite local 400 pen tru G P A < 7 350 p e n tru GPA > 7 250 15rf .5 h p 350 250 N ota/ii : d — diam etrul m inim al 1 are)or dc rezisten ţă . dc — diam etrul arm ul urii-com prim ale. D istanţe maxime adm ise intre arm ătu ri Elementul Maximum sau cea mai mică dintre valori mm Slilpi : A rm ături longitudinale : — p en tru la tu ri cu num ai două bare — pentru la tu ri cu m ai m u lt de două bare E trieri : — in zona curentă — In zona de innădire a barelor Grinzi : P asul fretei A rm ături de rezistenţă E trie ri : — cind nu există a rm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru G P A < 7 — cînd există arm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru GPA > 7 A rm ăturile constructive dispuse pe la ta laterală la grinzi m ai înalte de 70 cm Plăci : A rm ături dc rezistenţă : — plăci cu grosime de cel m u lt 15 cm — plăci cu grosime de peste io cm A rm ături de re p a rtiţie : — p en tru plăci arm ate pe o singură diiccţie cu 1. 334 . b — cea n ai m ică laturi a stllpului .5. li — înălţim ea g rin z ii.11. precum şi pe reazeme Riglele de cadre pentru G P A > 7 Console scurte 2 >70 s:2 0 0 . 150 D istan ţa rezu ltată din calcul: 3/4 h . s:/i/4 100—150 d„ esle d iam etrul nominal al barei.1 Plăci monolite : — arm ătu ri de rezistenţă în zona centrală a plăcii. h. 3/4 d .2 d. d. *><300 : 3/4 lOd (la betonul cu g ran u lil) 0. Tabelul V I 1. 300 15 d c . 180 .e — i1 1 * ţim ea p lă c ii. 200 400 200 1. — diam etrul sim burelui de b e to n .

40 cm. d istan ţa liberă între a rm ă tu rile longitudinale v a fi de 50 m m. fig. V I I . şi m axim um 15 d min al a r m ă tu rilo r longitudinale c o m p rim a te la betonul o bişnuit şi de 10 d la beton ul cu granulit. dacă din calcul nu rezultă o d is ta n ţă m ai mică sau din condiţia ca d is ta n ţa dintre etrieri să nu fie mai mică de 3/4 din înălţim ea grinzii . m axim um 400 mm) se vor folosi etrieri închişi cu ciocuri sau cu etrieri sudaţi. ' 2) în regiuni seismice p e n tru GPA >. p en tru bare co m p rim ate cu gro­ simi mai mici. P e n tru riglele cu GPA > 7 d is ta n ţa va fi < 200 m m şi < /i/4. Distanţele dintre barele armăturilor la stîlpi. această condiţie im­ pune d is ta n ţa dintre etrieri la grinzi care au înălţim ea mai mică de. 335 . Distanţele dintre etrieri la s tîlp i v o r avea u rm ăto arele v a l o r i : 1) M inim um 70 m m şi m a x im u m 300 m m. La console scurte. E trie r ii vor form a cadre închise sud ate sau cu capete petrecute pe cel p u ţin 30 d.7). La stîlpi. La elementele solicitate la încovoiere cu torsiune. în zone seismice d is ta n ţa m ax im ă d in tre etrieri v a fi de 200 m m şi nu va depăşi 1/4 din înălţim ea grinzii. d is ta n ţa dintre etrieri treb uie să respecte şi condiţia ca să fie m ai mică de 15<7.36 (b fiind lăţimea elementului. distanţele între etrieri vor fi cuprinse între 100 şi 150 mm. La grinzile la care a r m ă tu ra co m p rim ată rezultă din calcul. ia r p en tru laturile cu mai m u lt de două bare va fi de 250 mm. 3) D is ta n ţa dintre etrieri v a fi r e d u s ă la 100 m m în zonele de la ex trem ităţile stîlpilor pe o lungim e m ai m are de 600 cm sau 1/8 din înălţimea stîlpului H s (v. fă ră să se depăşească dimensiunea m in im ă a secţiunii.65 b. b. se pune condiţia ca această a r m ă tu ră să nu flambeze din lipsă de legă­ tu ri d in tre etrieri .şază la distan ţa m axim ă de 1. Se vor prevedea etrieri închişi în zonele în care există a r m ă tu ri com p rim ate re zu ltate din calcul şi în zonele din apropierea reazem elor grinzilor (de regulă pe ap roxim ativ 1/4 din deschidere dar cel puţin pe 2 h de fiecare p arte a reazemului). de aceea. L a grinzi mai late de 400 m m se vor prevedea m inim um p a tru ra­ muri de etrieri (etrieri dubli).7 d is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 200 mm. La stîlpii t u r n a ţ i pe orizontală d istan ţele m inim e vor fi similare celor a r ă ta te la grinzi. etrierii se a. la d is ta n ţa m axim ă 0. D is ta n ţa m axim ă pentru laturile pe care sîn t numai două bare va fi de 350 pentru GPA < 7 şi 400 mm p e n tru GPA > 7.L a grinzile la care a r m ă tu ra com p rim ată nu rezultă clin calcnL etrierii vor fi puşi la d is ta n ţa m ax im ă de 300 miri.

— ■ cel m u lt 200 mm la plăci cu grosimea de m ax im um 150 m m . agrafe etc. h p fiind grosimea plăcii). — cel m ult 1. 5. Arm ătura de repartiţie minima va fi cel p u ţin 3 bare pe un m etru liniar (330 m m intre bare). distanţele dintre planele etrierilor sîn t cele a r ă ta te mai înainte. in suficiente puncte. iar plasa astfel reali­ zată’ să fie poziţionată prin distanţieri (purici). c. ctrierii se îndesesc pe toată înăl­ ţimea stilpuliii. dar vor respecta şi con­ diţia de a nu depăşi ca d is ta n ţă m axim ă 1/5 din diam etrul sîm burelui de beton. etrierii se îndesesc■pe o înălţime depăşind cota pardoselii. Se ad m it excepţii cînd elem entul este integrat în zidărie sau în cazul unor condiţii speciale. Dim ensiunile sint m od u late.4) La stîlpii scurţi la care înălţim ea lor este mai mică (le 1 ori. barele de a rm ă tu ri trebuie strîns legate cu sîrm ă arsă. m ax im um 80 mm. l a tu ra m are a secţiunii transversale. 6) în cazul în care în secţiune sint mai m ulte tip uri de etrieri (d rep tun ghiu lar. 336 . arce. iar secţiunea tran sversală a acestora v a fi m in im u m 25% din cea a a rm ă tu rii de rezistenţă. Forma secţiunilor transversale. Distanţele dintre barele a rm ă tu rilo r la plăei. Penti'u p ăstra rea distanţelor recom andate. Forme constructive şi acoperirea cu beton a armăturilor a. Aceste d istan ţe vor fi : — cel p u ţin 70 m m (la plase sud ate dacă nu sînt admise prin pres­ cripţii speciale şi dimensiuni mai mici) . D acă pe placă există încărcări con cen trate sau distribuite pe o arie lim itată. iar secţiunea barelor de rep artiţie treb u ie să reprezinte cel p u ţin o zecime din secţiunea to ta lă a barelor de rezistenţă. rombic. grinzi) se aleg de regulă secţiuni drep tung hiu lare sau sub formă de T. P e n tru elementele liniare (stîlpi. n um ărul de bare minim este de cel p u ţin 4 b are/m (250 mm interax). 7) P asu l fretei (inclusiv etrierii suplim entari care se găsesc în pla­ nul fretelor cînd aceştia rezultă din calcul) v a respecta urm ătoarele c o n d i ţ i i : m inim um 50 m m .) aceştia se aşază in aceeaşi sec­ ţiune .5 h p la plăci groase (cu lip mai m are de 150 mm. Fierarii betonişti treb uie să verifice poziţionarea arm ă tu rii înainte şi în tim pul tu rn ă r ii betonului. fiind m ultiplu de 50 m m pentru secţiunile transversale. 5) La p a r te a de jos a stîlpilor halelor p arter.

Se recom andă ca acest ra p o rt să fie redus la 2. Slilpii trebuie de asemenea conform aţi respectînd ra p o rtu l H /b < 25. la elementele liniare co m p rim ate p e n tru GPA < 7 şi 4 bare pe la tu ra cu dim ensiunea m ax im ă a secţiunnii < 400 m m se folosesc etrieri cu mai m u l t de două ra m u ri. L a elementele prefa­ bricate se ad m ite o grosime de 30 mm. 22 — C a rte a f ie ra r u lu i b e to n ist — cd . A ceastă condiţie se im­ pune şi la trei bare pe la tu ri p en tru GPA < 7 şi la două bare pe la tu ra pentru GPA > 7. La plăcile cu ra p o rtu l Z 2/Z. octagonală etc. portale etc. iar b la tu ra cea mai mică.0 p e n tru stîlpii din beton uşor (cu granulit). dimensiunile minime ale secţiunilor treb u ie să asigure o rigiditate satisfăcătoare stîlpilor de flam baj (X < 85 la b eto n o bişnuit şi > . 1 3 3 7 . Pentru grinzi.5. arm a rea se face pe două direcţii. înălţimea minimă a grinzilor este de regulă în func­ ţie de deschideri (lum ina e între axele reazemelor).5. La elementele cu secţiune d rep tun ghiulară solicitate la încovoiere cu torsiune. după im p o rta n ţa şi încărcarea g r i n z i i .De regulă la secţiunile dreptu ngh iulare ra p o rtu l laturilor este : h/b < 2. > 2. u nde I I este înălţim ea stîlpului. iar grosimea este cuprinsă de circa 4 0 —45 ori în deschidere. Stîlpii fretaţi vor avea ae regulă secţiune tra n sv e rsală de form ă circulară sau poligonală (hexagonală. cele m ai înalte s în t grin­ zile principale. La elementele liniare cu două bare pe laturi se folosesc de regulă etrie ri perimetrali închişi . Se recom an dă să se evite cazurile cîn d dimensiunile grinzii nu res­ pectă relaţia l > 4 h. La construcţii cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 r a p o rtu l laturilor este : h/b < 1. ra p o rtu l la t u r i l o r este : h/b < 2. T oto dată. L a plă­ cile lungi cu ra p o rtu l laturilor l2/lj. iar grosimea lor este cuprinsă de circa 30 —35 ori în deschiderea laturii^ scurte. < 2.). Fac excepţie structurile c o n tra v în tu ite cu diafragme. Grosimea m inim ă a plăcilor v a fi de 60 mm. Plăcile se caracterizează prin ra p o rtu l laturilor şi grosime. < 70 la b etoane cu agregate uşoare). se arm ează pe direcţia latu rii scurte. în ă lţim e a g rin­ zilor h trebuie să se cu prindă de 15 p în ă la 25 ori în lungimea l a g rin­ zii. l — 15 li.

V I 1. Barele de a r ­ m ă tu ră treb u ie să aibă o acoperire m inimă. fu n d aţii) în contact cu p ă m în tu l Arm ături transversale şi dc montaj E trieri. 10 <7+10 n + j> 9= 10 Minimum m ărim ea granulei Observaţii 338 . diafragm e. 5 m ax.111 G rinzi prefabricate cu înălţim e m ai m are de 250 mm G rinzi cu În ălţim e> 5 0 0 mm şi 0 ^ 1 0 cm G rinzi cu arm ă tu ra rigidă (lam inată) E lem ente din beton cu g r a n u lit: — alte elem ente — plăci folosite in spaţii închise. mm 10 15 10 15 20 25 30 20 20 50 15 10 2d 25 35 50 30 45* 15 10 m ax. P rin acoperire se înţelege grosimea s tra tu lu i de b eton de la a r m ă tu ră p înă la fa ţa elementului (fig. panouri. Grosimea stra­ tului minim de acoperire (I. bare de m ontaj A rm ătură de re p a rtiţie la plăci Distanţele dintre capetele armăturilor la marginea elemen­ tului P lăci. p ere ţi cu g ro sim e a^ 100 mm Idem. cu u n s t r a t destul de gros de beton.b. 6. p en tru a p ro teja a r m ă tu ra şi a asigura conlucrarea acesteia cu betonul.9). Tabelul V I I . în fu ncţie de mai m u lţi factori. Acoperirea cu beton a a r m ă tu rii (tabelul VII. fără s tra t de egalizare F u n d a ţii prefabricate pe s tra t de egalizare A rm ăturile de pe feţele laterale ale elem entelor (stilpi. a rm ătu ri transversale. grinzi. fără m ediu agresiv A rm ăturile înclinate (pentru bare cu 0 s g l 6 ) obligatoriu p en tru elem ente din beton cu g ran u lit S tilpi G rinzi de fu n d aţii şi fu n d aţie aşezată p e p ă m în t cu s tra t de egalizare (acoperirea pen tru faţa inferioară) Idem . diafragm e A lte elem ente E lem ente din b eton aparent E lem ente în m edii agresive (după p rescripţii sp eciale): — alte elem ente — plăci * 20 min pot fi realizaţi eu m o rtar to rereta t (M 100). plăci cu grosim ea> 100 mm P lăci prefabricate G rinzi cu Înălţim e ^ 2 5 0 mm şi a rm ă tu ri 0 ^ 20 Grinzi cu înălţim e m ai m are de 250 mm şi a rm ătu ri : 0 < 28 mm 0 ^ 32 mm 0 > 32 11. A coperirea m in im ă cu* beton a arm Aiurii Tipul armăturii şi elementului Arm ături longitudinale dc rezistenţă P lăci (planşee.6).

339 . E ste foarte im p o rta n t ca fierarii betonişti să ştie că execuţia unei a rm ă tu ri ridicate mai înalte. E lem entele p refabricate vor fi tran sp o rta te . Grosimea stiatului de beton este in funcţie ele : 1) Calitatea betonului (beton greu. fără a se deforma Ia m anipulări şi tran sp o rt. iar execuţia unei a rm ă tu ri ridicate cu înălţim e mai mică are ca efect micşorarea rezistenţei elementului.). Acoperirile minime trebuie satisfăcute concom itent. prin legare strînsă şi execuţia lor la cotă. P rotecţiile suplim entare ale betonului (cum ar ti tenc. b — la plăci şi pereţi. acid. P e n tru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirilor este obligatorie folosirea distanţierilor (puricilor) din m aterial plastic. fa ianţă. M anipularea carcaselor de arm ă tu ri şi a plaselor se va efectua conform normelor. marca acestuia. 2) Acţiunea mediului exterior (umiditate. să­ ruri de vapori agresivi. A rm ă tu rilo r li se vor asigura o rigiditate spaţială corespunzătoare prin execuţia corectă a etrierilor.9. m o rta r de cim ent etc. 3) A cţiunea focului şi temperaturilor.). P ro tecţia arm ătu rii la betoanele uşoare se face în fabrici cu respec­ tare a strictă a tehnologiei. m anipulate şi m o n ta te cu a ten ţie p entru a nu se distruge s tratu l de acoperire.Fig. nu asigură acoperirea cu beton. a t î t pen tru barele de rezistenţă. Placajele de p iatră. acţiune chimică. V II. m aterial plastic şi tencuielile obişnuite nu se consideră acoperiri ale armăturii. cît şi pen tru etrieri sau barele de repartiţie. 4) Diametrul armăturii şi rolul acedcia in element. acţiuni biochimice etc. A c o p e rire a a r m ă tu r ilo r : a — la grinzi şi stîlpi . oţel. sticlă. beton uşor.uirea sau alte procedee similare) au rol redus în m ărirea protecţiei armăturii. con­ diţiile de execuţie etc. a a rm ă tu rii ridicate.

de regulă. se îndoaie plasele. La arm ă tu rile com prim ate. necesită o lungime mare. ancorarea în beton se realizează prin a d e­ re n ţa pe care o are su p ra faţa a rm ă tu rii ce num ai a p a re n t este netedă. se c a u tă să se ancoreze capetele b are­ lor în zonele com prim ate ale secţiunilor de beton.L a elementele din b eto n p recom prim at arm ă tu rile şi piesele în­ globate vor fi p ro teja te special. prin interm ediul nervurilor. în cafe p ă tru n d e laptele de ciment. a r m ă tu ra t r e ­ buie să fie an corată în beton pen tru a supo rta efortul de întin dere fără să alunece d in beton. eforturile de com presiune au efect favorabil asupra aderenţei. A deren ţa se îm b u n ă tă ţe şte prin folosirea oţelului cu profil perio­ dic. Pe lungimea barelor. folosind îndoiri corespunzătoare. sub formă de bare izolate. prevederea ciocurilor nu este obligatorie. Deoarece ancorarea în lungul barei. ridicări ale barelor şi prevederea de ciocuri.' Ancorarea cu ciocuri. se term in ă fără ciocuri. 340 . î n cazuri speciale se fac ciocuri drepte p en tru barele izolate cu profil periodic. pen tru preluarea unui efort de în­ tindere. se prevăd bare sud ate m arginale sau chiar piese m etalice sau dispozitive speciale. astfel că aceeaşi sec­ ţiune de a r m ă tu ră rezistă la un efort de smulgere mai m are la profilul periodic în ra p o rt cu profilul neted. P e n tru ancorare la capete. barele izolate s în t p revăzute cu ciocuri. a. barele tran sv ersala opunîndu-se ten d in ţei de lunecare a arm ă tu rilo r longitudinale supusa la întindere. dar care în fond are foarte m ulte asperităţi. Ancorarea armăturii. JNormele prevăd ca a rm ă tu rile întinse (barele izolate) să se term in e de regulă prin ciocuri. 6 . Ciocurile (num ite uneori şi cîrlige) se folosesc Ia a g ă ţa rea barelor în beton. Carcasele şi plasele sud ate se ancorează în beton. care nu se observă cu ochiul liber. P e n tru a r m ă t u ­ rile com prim ate. A rm ăturile din plasele sud ate şi chiar barele izolate cu profil periodic. Forma barelor P e n tru asigurarea conlucrării arm ă tu rii cu betonul. care perm ite de fa p t să se ancoreze a r m ă tu ra prin încleştarea profilului în beton.

Ciocurile sem irotu nde se folosesc.c Fig. iar ciocurile drepte la bare cu profil periodic sau chiar la barele com prim ate din stîlpi care se ancorează In cuzineţi. la Se deosebesc trei forme de c io c u r i: 1) Ciocuri semiroiunde o b ţin u te prin îndoirea ca p ătu lui (fasonarea) barei la 180°. se confecţionează cu cio­ curi de tip u l a sau b a r ă ta te în figura V I I . V II . «). V I I . L u ngim ea p a rţia lă de ancorare se socoteşte p înă la începutul curbei de racordare a ciocului. V II. 3) Ciocuri drepte la care îndoirea capătului barei se face la un unghi de 90° (fig. 2) Ciocuri ascuţite la care îndoirea c a p ă tu lu i barei se face la lin unghi de 135°. Barele cu 0 ^ 20 se adm ite a se fasona cu ciocul de tip c din fi­ gura V I I . Fig. î n funcţie de criteriile a r ă ta te mai înainte se vor respecta urm ătoarele in d icaţii: Barele netede longitudinale. Ciocurile ascuţite la etrieri (fig.).ll. D im ensiunile obişnuite ale ciocurilor s în t a r ă ta te în figura V I L I I şi se vor respecta a t î t la d e b ita re . 10. pînă la 0 20 : tipul a se ex ecută de regulă prin fasonare m anuală.10. diam etrul barei si m odul de fasonare. l l . dacă nu sîn t incom patibilităţi de ancorare (grosimea ele­ m entu lui etc. ra m u r a întoarsă fiincl paralelă cu bara (fig. d estin aţia arm ătu rii. 10. cele două ra m u ri făcînd între ele u n unghi de 45° (fig. 11). de rezistenţă. V II. c). dim ensiunea capătului d rept al ciocurilor etc. 341 . V I I . V I I . cît şi la fasonarea arm ăturii (razele de îndoire.). p en tru barele netede. 10. l l . D im ensiunile ciocurilor barele de armături. de regulă. calitatea oţelului. b). iar tip u l b prin fasonare mecanică (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a şi tip u l e). F o rm a şi dimensiunile ciocurilor sîn t în funcţie de form a profi­ lului barei. Tipuri de ciocuri la armăturile pentru beton armat.

Nu se fac ciocuri sem irotund e deoarece aceste oţeluri fiin l mai dare. P en tru bare cu dimensiuni foarte m ari se po t prevedea mijloace speciale da ancorare la capete (sudare de plăcuţe. î n figura V I I . In afară ds lungimea obişnuită a barei l„ se mai prevede o lungime p en tru ciocuri L c care este in funcţie de form a ciocului. 342 . 3) Cind sînt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru construcţii care sînt executate tn zone neseismice (fără cutremure de pămînt). pe considerentul că a r m ă tu ra este ori slab solicitată ori an corarea prin ad erenţă este satisfăcătoare.5 d (sau 2 d) şi cu o porţiun e d ’eaptă d î 7 d.Etrierii vo r avea ciocuri ascu ţite cu o porţiune d re a p tă a c a p ă tu lu i de 3 d sau 10 d in zone seismice (la etrieri legaţi cu sirm ă arsă. STAS 889-80).07( f + l)d + nd. după te rm in a r e a curbei de îndoire (racordare). 11. care are o porţiune d re a p tă da minim un 3 d. cu o rază de m inim um 2. pot fi folosite fără ciocuri. 12 sîn t a r ă ta te datele geometrice p en tru stabilirea lungimii L c necesare faso­ nării ciocurilor. U rm ărind datele din figură.67(/" + l)d + nd. p en tru ciocuri ascuţite . unghiul de îndoire şi m ărim ea porţiunii drepte c = nd. Unele proiecte ad m it sa nu se folosească ciocuri şi la plase legate. 4) Pentru barele dc montaj. Lungimea ciocurilor. d iam etru l rolei de fasonare D = fd. la ca p ătu l a n c o rat în cuzinet (fu n la ţii) se aInvite fasonarea unui cioc drept. în special cele de diam etru mic ( 0 < 14). dacă proiectul nu prevede execuţia de ciocuri. (după zona de curbare). se fasonează greu şi p ot fisura pe zona da curbare. iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri. Ilarele netede nu ati cioeuri in următoarele cazuri : 1) Cuiil fac parle din plase sudate. acestea ss fac (ie tip ii d d 'n figura V I I . P en tru a r m ă tu ra ds rezistenţă din stîlpi.28(7 + 1)^ + n(l> pen tru ciocuri drepte. piese metalice sau alte dispozitive p rev ăzu te în proiect). p e n tru ciocuri semicirculare . tip u l e din figura V II. La d ia m . L a plăci se pot folosi şi ciocuri ascuţite. se stabilesc urm ătoarele relaţii pentru lungim ile necesare ciocurilor : L c — 1. Barele cu profil periodic. 2)' Cind fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunzător. în aceste relaţii f este num ărul care se stabileşte funcţie de d iam etru l barei d şi d iam etru l D al rolei de fasonare f — D /d — k . L r = 0. d iam etrul barei d. 11. n este n u m ă ­ rul de diam etre care defineşte lungimea d re ap tă a ca p ă tu lu i barei (n — c/d). ancorarea realizîndu-se prin aderenţă.tr e m i i m i r i sau cind proiectul prevede fasonarea de ciocuri. L c = 0.

Tabelul V I I .Od 4.0 2.12.0rf 10.0 3. c —90'.0 d 8.0 5. V II. P e n tru calculul lungimii porţiunilor de bară necesare ciocurilor se poate folosi tabelul V I I .0 2.5 şi n — 3. Lungim ile necesare ciocurilor Tipul ciocului n / (D =/d) (c =nd) 2.0 Sem icircular cu cap ăt drept 2.0 d 6. V II.Od 12. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la : a —1 8 0: . lungimea necesară am belor ciocuri va fi 2 L c = 2 x 7d = 14 d. 7. Valoarea L c se calculează cu relaţiile anterioare folosind valorile f şi n din tabel.5 5.5 2.5 5. 1) Pentru o bară cu două ciocuri semicirculare cu f = 2.ll) a c c b b Observaţii B are netede cu diam etru l 1 1 1ic B are netede cu d iam etru l m are Idem .Fig.0 d 7. b —1 3 5 ’.0 2. 343 .0 d 4.5 d 5.5 3 3 5 0 0 3 4 3 5 7 7. fasonare mecanică Sem icircular cu cap ăt drept A scuţit cu cap ăt drept _ -d d d E trie ri pen tru plase Drept cu cap ăt drept B are p en tru stîlp i B are cu p rofil periodic L ungim ea necesară ciocurilor se poate deduce din tabel.0 d Tipul (fig.0 d 7.7.

7. V I I . L a seismicitate ridicată. barele întinse din cîm pul deschiderilor sînt ridicate (îndoite) spre reazeme şi se numesc bare ridicate sau bare în­ clinate. şi m inim um două la grinzi m ai late). Etrierii au formele din figura V I I . silozuri etc. l l etc. cu b < 15 cm. Rolul etrierilor a fost a r ă t a t anterior. la m o n tare a a rm ă tu rii . P oziţio narea corectă în cofraj a barelor îndoite fiind foarte im por­ t a n t ă . pe reazem se p ăstrează 40% . iar formele lor în figurile V I I .15) d pen tru bare ridicate şi de mi­ nimum 2 d p en tru barele îndoite la un unghi de 90° (fig. g r a ­ dul 8. se execută in atelier. V I I . se folosesc la arce. La fasonarea a r m ă tu rii elem entelor încovoiate se vor respecta o serie de reguli. Astfel : 1) A rm ă tura care se menţine dreaptă pe toată lungimea elementului. se vor folosi role cu raze m ari D = (10. fig. cu curbură m are. apare necesar să se verifice cu foarte m are atenţie poziţia p unc­ telor de îndoire în lungul elem entului de rezisten ţă (v. Barele drepte de rezistentă şi constructive se folosesc la stîlpi şi la grinzi (a p rox im ativ 1/3 din barele de rezistenţă întinse). Barele se pot îndoi şi pen tru schim bările de secţiuni ale stîlpilor (v. pot să aibă o înclinare fa ţă de ax a elem entului cu u n unghi de 45° sau m ai m are (60 —70°). precum şi de alte considerente de rezistenţă sau constructive. la plase sudate. VII. V I I . 344 . u n cioc semicircular f = 2. Barele curbe de rezistenţă. .drept f . curbarea se po ate face direct în cofraj.4). p en tru tu b u r i cu d iam etrul mic. La plăci.5). . etrieri. P e n tru îndoirea barelor ridicate şi a celor in unghi drept. la bare de reziste n ţă şi de re p a rtiţie şi la grinzi ca bare de m ontaj. d u p ă te n d in ţa de curbare a elem entului. num ărul de bare şi v a ­ loarea eforturilor pe care treb u ie să le ia în secţiunile înclinate. c. v a fi : — la grinzi. V I I . 5. bare curbe. 14. L a elementele încovoiate. Barele îndoite de rezistenţă se folosesc p en tru trecerea arm ă tu rii în­ tinse dintr-o zonă în altă zonă. b.2) Pentru o bară cu două ciocuri diferite. unghiul po ate scădea la 30°. 13). de regulă. rezervoare. bolţi. . o treim e din barele de rezisten ţă necesare în mijlocul deschiderii grinzii (m inim um o b ară la grinzi înguste. = 2. lungimea necesară ciocurilor v a fi L cl + L c2 = 7(/ + 8 r/ = 15 rf. a r m ă tu ra sub form ă de fretă etc. în zona com prim ată a secţiunilor din cîm p se vor prevedea m ini­ m u m două a rm ă tu ri de m ontaj necesare pen tru susţinerea etrierilor. fig. bare îndoite. Aspeefe constructive şi de rezistenţă pentru armare şi anco­ rare ete. în schimb.5 şi n = 7. funcţie de înălţim ea grinzii. V I I .4. Formele barelor de rezistenţă se referă la bare drepte. Barele ridicate.5 şi n = 3 şi u n cioc.

iar d istanţele m axim e între barele înclinate vo r fi. b — la 9 0 ”. iar în zona întinsă de 20 d. V II. începînd cu a treia b ară în­ clinată (pornind de la reazem). V II. < 2) se va prevedea o a r m ă tu ră de re p artiţie a lc ă tu ită d in cel pu ţin trei a rm ă tu ri pe m etru.14. V I I . se prevede peste grinda principală.5 li (fig. rezem ate pe grinzi secundare (v. 17). 18). L a plăcile continue. vor respecta d istan ţele : m inim um 5 cm de. fig. de regulă. — la plăci. pe direcţia perpendiculară de a rm a ­ re a plăcii. se vor respecta urm ăto a rele condiţii constructive : 1) Barele se ridică la 1/5 din deschidere (m ăsu rată la baza grinzii). 15)d. în ju rul perim etru lui etrierilor. 16. a t î t în cîm p cît şi pe reazem. re zu lta te din calcul.13. . V I I . la reazem la începutul primei bare înclinate. La barele ridicate la plăci p en tru zona întinsă. La plăcile a rm a te pe o singură direcţie (av în d ra p o rtu l /. 2) Barele ridicate pc reazeme in zona întinsă. V II. a r m ă tu ra de re p a r­ tiţie se prevede la ambele părţi.din a rm ă tu rile de rezistenţă. Se recom andă ca ciocurile a rm ă tu rilo r longitudinale inferioare . L a plăci dublu a rm a te (la p a r te a de jos şi sus). această d is ta n ţă se po ate m ări p în ă la 1. F o rm e d e e tr ie r i p e n ­ tr u grin zi. Secţiunea pe m etru a a r m ă t u ­ rilor de re p artiţie va fi cel p u ţin 10%. (fig.//. 345 .(fii (fii Ta F ig. . conform figurii V I I . egale cu în ălţim e a h a grinzii . L a g ra d u l S de seism icitate a r m ă tu ra plăcilor se m ăreşte pe reazeme. o arm a re su p lim entară alcă tu ită din călăreţi (7 0 6 m m /m pen tru PG 52 şi 5 0 8 m m /m p en tru OIÎ 37). ju m ă t a t e din a r m ă tu r a m axim ă de rezistenţă la plăci simplu rezem ate şi o treim e la plăcile continue pe reazem (la un in ter­ val m inim de 40 cm). F aze de în d o ire a b a re lo r : a F ig. care nu rezultă dintr-un calcul. Barele înclinate trebuie să respecte şi condiţiile ca porţiunile drepte în zona c o m p rim ată să fie de m in im u m 10 d. pe c ît posibil. A rm ăturile longitudinale se v or distribui. —la 4 5 ’. iar razele de cu rb u ră la îndoire de (10. 15). A rm ă tu rile longitudinale se v o r ancora în conform itate cu cerinţele p en tru barele întinse.să fie înclinate spre interior .

Distanţe con­ structive pentru bare ri­ dicate. V II.17. Armătură Fig.Fig. Armare su ­ plim entară la grinzile principale ale planşeelor. V II.18. 346 .

în­ ainte de reazeme.). Lungimile de ancorare prin aderenţă s în t în funcţie de zona de ancorare. 19 se a r a ta cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde a p a r eforturi de întindere .Secţiunea în care armătura este necesară h întregime din ■ calcul ^ln Secţiunea m care a rm ă tu ra h tr e r u p tă nu mai'este necesară dm calcul Secţiunea în care arm aturile sînt necesare în întregime din calcul Sechunen m care a rm a tun/e întrerupte nu mai sînt necesare dm calcul Fig. 16. V IL 18). VII. d).19. înclinarea barelor fa ţă de axa elem entului v a fi de regulă de 45°. V I I . socotită de la m arginea stîlpului sau grinzii. Lungimi de ancorare lingă reazeme în zonele întinse. fie prin etrieri. calitatea betonului etc. pen tru diferite zone de ancorare : pe reazeme. n a tu ra prelucrărilor sale (ciocuri. ridicarea se po ate face la 1/10 din deschidere. L ungim ile de ancorare Calculate la sau lungimile de ancorare stabilite co n stru ctiv w s in t indicate în figură. eforturile tran s v e rs a le s în t preluate fie p rin arm ă tu rile longitu din ale din p a r te a de jos sau de sus a grinzii. 3) L a plăci continue pe reazeme. tipul a rm ă tu rii. arm ă tu rile longitudinale şi ev en tual cele înclinate v or fi ancorate pe o lungime de calcul ln p re s ta b ilită ca p en tru zonele întinse. P e n tru consolele stilpilor sau consolele transv ersale ale grinzilor (fig. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul.8). întinse etc. în zonele com prim are. Unele valori ale lungimilor de ancorare s în t d a te direct de s ta n d a rd u l de calcul. suduri etc. a r m ă tu r a ridicată se face cel p u ţin pe 1/4 din deschidere (mai m are în cazul deschiderilor neegale). (tab elu l V I I . N a se admit bare ridicate flotante (fig. în figura V I I . 347 . (fig.20). 2) La reazeme simple. care se poate m ări la 60° la grinzile în alte şi reduce la 30° la grinzi de înălţime mică. V I I .

baie înclinate.Tabelul YI 1. forţe concentrate muri). Solicitări I c defavorabile (GPA ^ 7 . înălţim e * Aderenţii slabă se consideră la elementele la care pot apărea mare). . Lungimile d c ancorare (înnădiri) ale arm ătu rilo r 348 segregări (bare orizontale.8.

Armarea in zonele de frintară a elementelor liniare (bare) se face cu respectarea datelor constructive din figura VIL21 din care se vede eă arm area se face p rin tr-u n sistem de bare în tre tă ia te ./ > lungim ea d e / a n c o ra re Fig.2 2 şi V I I . în care se ţine seamă de întreaga lungime activă de ancorare /„ = lal + la«.20. F ig. V II. cu lungime de ancorare Ia a r ă t a t ă pe figură.21.23. P en tru bare curbe sau cu unghiuri mai m ari de 160° şi bare subţiri (0 < jl4 ). 349 . L u n g im i d e a n c o ra r e în zona e le­ m e n te lo r frîn te . V II. E le m e n te c u rb e la c a re a r m ă tu r ile s în t a sig u ­ r a te cu e tr ie r i p e rf m e tra lî le­ g a ţi s a u su d a ţi. V II. însă se prev ăd etrieri sau agrafe speciale (fig.23). V fl. Fig. îndoirea se po ate face d u p ă conturul feţei. L u n g im i d e a n ­ c o ra re la s tîlp i.

D acă tre b u ie să se înnădească m ai m u lte b are într-o secţiune. astfel ca laptele de ciment să înconjoare t o a t ă s u p ra fa ţa barelor pentru o b u n ă aderenţă.7. se v a urm ări ca aria arm ă tu rilo r întinse înn ădite prin p e tre ­ cere fără sud ură. — la tiranii. deci la stîlpi p u ­ tern ic încovoiaţi. cînd treb u ie folo­ site bucăţi m ari de bare. în n ă d ire a p rin petrecere (suprapunere) nu este peimisă : — la bare 0 > 25 m m . se p erm ite să se folosească valorile din tabelu l V I I . v a 1'i egală cu cel p u ţin valorile calculate la şi de m inim um 250 mm . N u se v o r înnădi cu su d u ră bare avînd 0 < 8 mm. U n alt considerent. zona în tinsă a elem entelor solicitate la încovoiere. în n ă d ire a a rm ă tu rilo r se p o ate face prin su p rap unerea barelor. Lungim ea de su pra p u n ere a a rm ă tu rilo r înnădite. arie care diferă foarte m u lt ca m ărim e şi poziţie de la o secţiu ne la alta. Se v a u rm ări ca într-o a n u m ită secţiune să se înnădească num ai o singură bară. B arele suprapu se vo r fi puse una lîngă alta. pe cît posibil. vor fi folosite fără înnădiri. în n ăd irea armăturilor Barele de o ţel-beton puse în operă. într-o singură secţiune. să fie de m axim u m 25% din aria t o ta lă de a r m ă tu ră întinsă în cazul a rm ă tu rilo r netede şi m a ­ xim um 50% în cazul arm ă tu rilo r cu profil periodic la m in a t la cald. care implicit treb u ie înnădite. care stabileşte aria arm ă turilo r in di­ ferite secţiuni ale elem entu lui de beton. ex e cu tan tu l trebuie să aibă acordul inginerului responsabil de lucrare asupra poziţionării înnădirilor. în special cele întinse. pe direcţia a rm ă tu rilo r de re­ zisten ţă. compresiune excen­ trică şi în tin d e re excentrică cu ex c en tricitate mare. Se reco m an dă ca înnădirea ar­ m ă tu rilo r cu 0 > 25 să se facă prin sudare (obligatoriu de la 0 32) sau p rin procedee mecanice. am p la s a te în . înnăd irile se poziţionează în secţiuni cu eforturi mici. la bare întinse şi încovoiate şi la bare com prim ate şi încovoiate (fig. D acă aceste secţiuni nu sînt precizate în proiect. ale grinzilor cu zăbrele din beton armat.24). dacă înnădirea se face într-o zonă în care eforturile u n itare sint mici în arm ături. p en tru cazurile curente. înnădirile a p a r necesare in p rim u l rîn d din considerente de calcul. d ar cel puţin 40 d. prin s udare sau prin m anşcane sau filete. diagonale şi bare înlinse. se v a face prin su p ra p u n ere pe două ochiuri plus 5 cm : se p e rm ite ca înnădire a să se facă şi pe u n ochi plus 5 cm. care poate conduce la necesitatea î n n ă d im a rm ă tu rilo r s în t cerinţele tehnologice de execuţie. V II .8 în locul formulelor de calcul a lun­ g im ilor de înnădire. 350 . în n ă d ire a plaselor s u d ate din STNB.

351 . 4) Distanţa dintre două înnădiri succesive să fie > 1. Se admite înnădirea prin suprapunere fără sudură a armăturilor din pereţii rezervoarelor sau silozurilor eu următoarele condiţii : 1) Diametrul armăturilor înnădite să nu depăşească 20 mm. d is ta n ţa m ax im ă d in tre ei fiind de 10<7. 4 dacă se înnădesc în a r m ă tu r ilo r în n ă d ite fă r ă s u d u ră .8. 2) Armăturile să fie realizate din bare cu profil periodic. respectiv 20 d p en tru elemente ex ecutate cu betoane de m arcă B c 25 sau mai mare. M o d u l d e s u p r a p u n e re a pct. 5) Lungimea de suprapunere să fie 1. pe lungim ea de suprap unere a arm ă tu rilo r în zona de innădire. P e n tr u înnădirile arm ătu rilor în stîlpi co m p rim aţi excentric. Se adm ite ca lu (lungimea de suprapunere) să fie luată din tabelul VII.25 la. înnădirea prin sudură în zonele seismice v a avea o lungime a cordoanelor de su d u ră mai m are cu 50% fa ţă de zonele neseismice. Lungim ea m inim ă de su p ra p u n ere p en tru arm ă tu rile înnădite în zona c o m p rim a tă v a fi de 30 d p en tru elem ente ex e cu tate cu beto ane de m arcă mai mică ca B c 25. etrierii vor fi îndesiţi. aceeaşi secţiune bare re p rezentînd pînă la 50% din aria t o t a l ă a arm a tu rilo r longitudinale şi lu n ­ gimi sporite cu 5 0% dacă se înnădeşte în aceeaşi secţiune o c a n t i t a t e relativ m ai mare. Lungim ile de su prapun ere pot fi reduse în m od corespunzător. N u se adm ite executarea înnădirilor p rin su prap u n ere fără sudură în elemente liniare a căror secţiune este întinsă în întregim e (tiranţi).5 l„. astfel îneît în aceeaşi secţiune de calcul să nu fie în năd ite mai m u lt ca 25% din bare.8. De asemenea. L a elem entele liniare solicitate la compresiune. în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapun ere corespunde unei solicitări de com ­ presiune excentrică cu excen­ t r ic ita te mică. fără sudură. 3) Secţiunile de innădire să fie mai decalate dccît la celelalte elemente. F ig. a rm a te cu oţeluri netede. V II. dacă înnădirea se face într-o zonă de so­ licitare mai redusă. se reco m an d ă să nu se execute înnădiri prin s u p ra p u ­ nere.Observaţie. la alte elem ente întinse centric sau întinse excentric cu ex cen tricitate mică. se perm ite ca lungimea de suprapu nere să cores­ pu n d ă valorilor din tabelul V I I .24.

7) . îndoiri şi ciocuri. I. porţiuni înclinate.41a.b. inclusiv grosimea ei. î n a n u ­ m ite cazuri acest calcul se face pe şantier. asigurarea d is tan ţelo r de la capătul elem en­ tu lui la ca p ătu l barei.25. direct de către fierarii be­ to n işti sau de şeful de echipă. iar B C = b este înălţim ea de rid ic a t sau devierea laterală care se m a r­ chează pe banc la fasonat. Calculul lungimii barei rid ic a te la 45° se po ate face p rin calcu­ lul ipotenuzei / a unui triu n g h i dre p tu n g h ic cu catetele egale a. 8. Gîncl unghiul de ridicare a este de / Fig. dar trebuie u rm ărit dacă s-au n o ta t axele barelor sau bara. formulele.-f. lungimile p e n tru suduri etc. în funcţie de cotele din proiect cind lungimea barei înclinate nu este dată.Innădiri mecanice se pot realiza prin m anşoane deb itate clin ţevi presate la rece. de proiectant. U rm ă rin d figura V I I . p rin m anşoane filetate în ş u ru b ate pe capetele filetate sud ate de ca p ă tu l barelor ce se înnădesc sau m anşoane u m p lu te cu cim enturi expansive cu adaosuri.25 se vede că b ara rid ic a tă A B cu lungim ea l face p a rte d i n triu ngh iu l A B C . rezulti n d l .sau / = N / a 2 -f. acoperirea cu beton. Calculul lungimii barelor de armături Calculul lungimii barelor se face. Modul de cotare a planurilor a fost a r ă t a t în cap. de regulă. ev e n tu a l tabelele p en tru calculul lungimii barelor înclinate. La stabilirea lungimii se v a ţine seam a de poziţionarea a r m ă t u ­ rii. 352 . Elem entele a ju tă to a re p en tru calculul lungim ii s î n t : formulele şi tabelele p en tru calculul necesar lungimii ciocurilor (v. corecturile d a to rită frîn tu rilo r elem entului. în care la tu ra A C = a este diferenţa de lungime a barei ridicate m ă s u ra tă în lungul barei longitudinale. VII. lu n ­ gimile de petrecere. Lungimea barelor cu armătură ridicată la un unghi a.b" (valabilă p en tru orice înclinare a barelor). tabelul V II.a ^ 2 = 1. Relaţiile cunoscute sin t l2 = a. Lungim ea unei bare de a rm ă tu ri se com pune din : porţiuni drepte.

.2 x 2.7*2 = 50. cele două ciocuri v or avea lungim ea i 2 1 .> 2LC= 25 + 2 x ’ 50 + 2 x 5 = 135 cm | Ljjr w = 2 x R.7/2 = 25. ele se iau ca ata re din p lan.41 x 48 = 67. ţin in d seam a că ciocul se va face pe o rolă cu diam etrul D — 2. Pontru s 'a 'n irea lungim ii po rţiu n ilo r înclinate s-a procedat astfel : — din iiu lţiin ea h — 55 cm a grinzii s-au scăzut acoperirile de beton 2 x 2. înălţim ea grinzii 55 c in . 23 — Cartea fierarului betonist — cd. lor : b = 55 — . calculul exact in axa etri­ erului este : R. 0 20 are următoarele carac­ teristic: : două ciocuri sem icirculare : două porţiuni drepte la partea superioară A S = — 80 c m . Din secţiunea A —A a grinzii se vede că grinda are baza b = 30 cm şi înălţim ea h = 55 cm.5 + 2 x 0.4).Exem plul 11. l 353 . rezultind înălţim ea de ridicare l> (v. Dacă se ţine seama şi de grosimea etrierului 0 7 mm. — 67 cm (înclinarea la 45°):. b — a x 0. fig. L it‘ch = R„ + 2 i? . V II.7 = 5 cm . Stabilirea lungim ii ciocurilor se face cu aju to ru l form ulelor Sau tabelului VI1.7 şi anum e.6 cm şi ia rotu njeşte rezultatul la 67 cin. 7?„ = 55 — 2 x 2.:< 2. calculată in axa bar. deoarece unghiul de ridicare este de 15' : — calculul lungim ii se face cu form ula a ră ta tă l = 1. Din înălţim ea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la p artea superioară şl inferioară a grinzii : — ramura orizontală a etrierului va fi : • R. = 30 . = 30 — 2 x 2. o porţiune dreaptă la partea inferioară CD = 3G6 cin ± două por­ ţiuni înclinate BC = DF.5 cm si grosimea unui diam etru de bară.5 x 2 = 48 cm j — diferenţa de lungime in lungul barei este egală cu a = o. marca Q). fig.5 d şl cap ătul d rep t va ivea o lungime de c = 3 d. + 2 R. Lungim ea etrierilor deschişi şi închişi sc calculează prin ad unarea lungim ii ra ­ murilor cu lungimea necesară ciocurilor : L e = 7 d = 7 x 0. = 55 — 2 x 2.7 cin (ro tu n d 25 cm) . Porţiunile drepte nu ridică problem e. etrieri 0 8 : acoperirea cu beton 25 mm pen tru a rm ătu ra de rezistenţă şi 15 mm pentru etrieri (v. La calculul lunjiniii etrierilor se procedează sim ilar ţin in d seam a de grosimea barelor şi grosimea stra tu lu i de acoperire.D + 2 BC = 28 + 2 x 80 + 366 + 2 x 67 = 690 cm. = 2 x 25 + 2 x 50 + 2 x 5 = 160 cm.5 = 25 cm : — ramura verticală a etrierului va fi : R. V IL4) cu secţiunea trans­ versală şi lungimea arinzii de 3 0 :< 53 x 5 75 cm.5 + 2 x 0. tab elu l VI 1. = 2 X 7 (i = 2 X 7 x 2 = 28 cm.5 = 50 cm. La stabilirea porţiunilor drepte care trec peste reazeme (A B = EF) s-a ţin u t seama că intre ca­ p ătul elem entului şi m arginea exterioară a ciocului să răm ină 1 cm (10 mm).7 cm (ro tu n d 50 cm). Lungim ea to tală a barei va fi : i = 2 t t + 2 A B + C.6). O bară de armătură pentru o grindă (v. + 2L .

plase sudate. 9 se dau caracteristicile plaselor uzinate care se pot. de regulă. V). transversal (după la tu ra scurtă a plasei) sau după ambele direcţii (fig.26. pereţi. d). V I I . Plasele uzinate pot fi livrate sub formă de plase plane sau plase in rulouri.) şi sîn t executate. Reguli generale Plasele su date sînt destinate. A rm ă tu ra de rezistenţă poate l'i şi în tre ru p tă (fig. Plasele nu se utilizează la elemente supuse încărcărilor dinamice. constructive.S. PG . plase sudate ca armătură nepretensionată in elemente de beton precomprimat. p a r­ doseli. în figura V I I . Plasele pot fi utilizate ea : plase sudate de rezistenţă . de regulă. 27 şi tabelul V I I . panouri prefabricate.P. confecţiona la în trep rin d e rea de Sîrme şi Plase Su­ date (I. cap.26. La eonfeeţionarea barelor sudate în uzine şi ateliere este necesar să se ţină seama de urm ătoarele reguli : 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor.B. b. silozuri etc. V I I . Plasele sud ate pot fi plase sudate u zinale de m are serie şi plase produse în ateliere de arm ă tu ri prefabricate sub formă de plase cu lăţimi mari sau plase înguste ex ecu tate la maşini cu o singură pe­ reche de electrozi.1 2 mm. din sîrm ă trasă de rezistenţă medie. o. de posibilităţile de transport şi manipulare. STNB şi ST PB cu 0 3 . 354 . c). 3) Barele transversale se sudează perpendicular pe cele longitudinale. rezervoare. A rm ă tu ra de rezistenţă a plaselor poate fi dispusă longitudinal (după la tu ra lungă a plasei).S. 2) Plasele care se execută trebuie să fie intr-un număr limitat de tipuri. REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 1. ziduri de sprijin. 4) Distantele intre barele longitudinale sînt modulate (multiplu de 50 mm). Plasele su d ate sînt alcătuite din bare netede sau cu profil perio­ dic OB 37 . Confecţionarea plaselor su date este co ndiţionată de utilajele de care dispune prod ucătorul (v. arm ării elementelor din beton a rm a t plane sau curbe (plăci de planşeu şi acoperiş.) — Buzău.

Notarea plaselor su date va conţine u rm ătoarele date : — forma de livrare : P — —panou. în ordinea u r m ă t o a r e : d t X l. c n = c l2 = 50 mm. c — cu ochiuri pătrate . d — în­ X 6 000 . L a oţelurile din PC razele de îndoire se dublează. .STAS 438/3-80.2 S ) . Exemplu de notare : O plasă s u d a tă sub formă de panou a v în d : d. 355 . iar lungimea capelelor c t ale barelor transver­ sale va fi ele cel puţin 10 m m (fig. 27). V I I .2 600 x b — cu armătura de rezistenţă longitudinală şi transversală .29 se dau combinaţii admise la plasele din sîrme trase pentru beton. în figura VI 1. R — rulou .5) Lungimea capetelor ba­ relor longitudinale c. lt = 200 m m . V II. T ip u ri d e p la s e s u d a te : se v a nota a s t f e l : a — cu armătura de rezistenţă longitudinală ./clt X lt — — Ii X L — c n + cn /c n + Ctî c (cu semnificaţia de pe figura VI 1. /i = 300 m m .75 + 75/50 + 50 treruperea plaselor cu armătura de rezistenţă .27). c n = c (2 = d = 75 mm . longitudinală şi transversală. d t = 4 mm . a. d. = 6 mm . V II .STAS 438/3-80. L = 6 000 m m . P 6 x 300/4 X 2 0 0 .26. va fi de cel puţin 25 mm. 7) Plasele pot fi îndoite cu respectarea razelor de îndoire şi a distanţelor minime de la în ­ ceputul curburii (fig. S) Raportul dintre diame­ trele barelor se limitează la 0. — p aram etrii geometrici ai plasei. în cifre.60. Se ad m it şi alte combinaţii pe bază de experim entări. Fig. (3) Plasele au de regulă toate nodurile sudate. R = 2 600 m m .

.

.

o ÎS 2 c ®5 c l o ’ S e o / M 'tb i £| C Ca S .2 c * P5 » 3 < ua ■ m ao gv/ă .~cş-8g ■C T3 *3 c c .B * 5 °o| I - h j r~ o 03 COX«^ . Un "'O C iaV/«? I O CS " d c - Oi C3 ao G 3 îs ‘d -o -a 5 3 3 <|• BT 3* >M 358 Plasă c u ochiuri dreptunghiulare .

/TW S. Se pune condiţia ca elementele arm ate cu plase sud ate să se com porte ca elemente de beton arm a t. D iam etrul m inim folosit este : 3 mm p en tru arm ări constructive şi elemente prefabricate executate în fabrici (se recom and ă 4 mm) .29.5 5 • • 5. 359 . Form a plaselor im pune reguli constructive speciale p en tru utilizare. ra p o rtu l dintre bare.10% pen tru elementele din beton B c 15 şi B c 20 . Procentele se stabilesc în ra p o r t cu aria to ta lă a secţiunii de beton. 4 mm p en tru elemente de rezistenţă execu tate pe şantier (se reco­ m andă 5 mm) . Combinaţii admise între diametrele barelor care se sudează. Aria secţiunii barelor de re p artiţie v a treb u i să fie de cel p u ţin 10%. în zone slab solicitate procentele de arm are se reduc la 0.5. a. 3 3 • yss • 4 '*.6 6 65 V fi 9 /O • • • • • • • 5 5 6 6 65 7/ S 9 • • • • • • • Fig.15% p en tru elementele din b e to n B c 25 şi B c 27. Se recom andă ca procentele minime de arm are să fie : 0. Condiţii generale de armare . aria secţiunii active.05%. deci să se ru p ă . prin curgerea arm ăturii. d upă fisurare. 0.35 * • • 4. La folosirea plaselor su date trebu ie să se ţin ă sema de m odul lor de alcătuire. diam etrul barelor. Diametrele m inim e şi distanţele m inim e şi m axim e între barele plaselor. modul de înnădire şi m odul de ancorare.^. Procentul m inim de armare. 2 . VII. d is ta n ţa dintre bare. b.

11. bare 0 4 : l. Aria sec­ ţiunilor se determ ină pe baza rezistenţelor de calcul ale arm ăturilo r (v. 10) se fac calcule sau se folosesc grafice.. l l se face cu aju to ru l caracteristicilor pla­ selor a r ă ta te în figura V I I . sau /.S. Unele plase pot avea su d ate cîte două bare alăturate. D is ta n ţa m axim ă între barele plaselor. Folosirea tabelului V I I . plasa are urm ătoarele c a r a c te r is tic i: — lăţim e 2.S. c. D is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 35 mm (tabelul V I I .5 mm pentru arm ăturile de pe reazeme şi cele supuse acţiunilor corosive.1 mm . diam etrele minime se stabilesc prin instrucţiuni speciale.f mm D istanţa m inim ă între axele plaselor l.56 k g /m 2 . 26). Determinarea ariei secţiunii şi masei plaselor sudate. = 0. = 200 m m (interax) . 30. fig. cap.P. . 360 . Astfel : 1) P e n tru exemplul din figura V I I . R a = 325 N / m m 2 p en tru sîrm e 0 x 8 .1 mm S —12 nun D iam etrul minim al barelor transversale. mm 4 -4 . rezultă din calcul (elementul nu treb u ie să fisureze peste anum ite limite prescrise). V I I .80 m .10 mm. D iam etrele şi distanţele m inim e între barele plaselor C aractcristici D iam etru l barelor longitudinale d t 3 —7. si condiţie în care s-a calculat tab elu l V I I .1 . care reprezintă condiţia unei bune betonări (p ă trun derea granulelor) : distanţele re­ duse se referă la bare care fac p arte din plase diferite. v. P e n tru fundaţii. P en tru plasele livrate de I. bare 0 7. diafragme sau alte elem ente cu caracter special. = 200 m m (interax) . l l .9. D istanţele minime (lumina) intre barele de rezistenţă ale plaselor s u d ate sîn t în funcţie de d iam etru l barelor. — Buzău. Masele plaselor sudate se determ ină cu ajutorul tabelului VII. Tabelul V I 1. I. iar pen tru barele longitudinale m . III). distanţele minime (lumina) dintre barele aceleiaşi secţiuni se pot reduce la 25 m m la plasele infe­ rioare a plaselor şi la 30 mm la plasele superioare. se vor lua urm ătoarele rezistenţe : R a = 370 N / m m 2 pen tru sîrme 0 < 7. P e n tru determ inarea ariei secţiunii arm ă tu rii (tabelul V II.49 kg/m-. — 1. a. d . — depăşirile barelor la m arg in e c( şi c t = 100 m m (respectiv j u ­ m ă ta te din distantele d intre barele /. 30.5 50 în cazul suprapunerii plaselor sudate.9 . de regulă. — lungime 4.40 m . . — masa pe 1 m 2 e s t e : pentru barele transversale m .

60 6 .93 2 .46 300 m m 0 .6 2 0.2 4 6 0 .50 kg.58 2 .98 1.0 0 9 . aria sccţiunii poate rezulta şi din condiţia ca elem entul să nu depăşească o an u m ită săgeală.98 3 .0 0 7.58 1.1 5 4 0 .98 150 mm .6 5 6. p e n tru d ista n ţa d in tre b a re de : 50 m m 1.95 4.1 9 0 0 .7 7 0 .1 2 6 0 :1 5 9 0 . m asa se obţine p rin în m u lţire a masei unei bare m (kg/m) cu num ărul barelor n şi lungimea lor L (mm) : Tabelul V II.2 8 0 .70 2.11 3.2 6 0 .99 1.65 2 .31 0.56) X 2.3 9 5 0 .08 3.S = 22.2 2 3.— m asa t o t a l ă a plasei va f i : /îi = (0.6 6 0 .36 0 .0 0 4 .44 6.3 6 0.22 7.0 0 7 . b Ia care barele s în t la dis­ ta n ţe inegale.64 1.4 4 7 0 .11 1.0 9 9 0 .50 6 .5 2 3 .2 8 3 0 .9 3 4 .11 200 m m 0.53 3. P entru elem entele su b ţiri şi de deschideri n ari.0 0 9 .4 2 0.28 0.18 3 .0 3 250 111111 0.17 150 m m 0 .96 4 .5 1 7 361 .0 0 5 .79 300 mm 0 . A ria secţiun ilo r plaselo r sudate In cm ’/l ni (pe direcţia de calcul) Diametrul barelor nun 3 .41 1.5 5 4 .23 1.8 6 4.56 1. Tabelul V I I .08 2.66 200 mm 0 .7 4 1.0 0 3.66 7.6 9 8 Aria pentru toate barele. Masele plaselor sudate din STiYB pentru diferite diametre şi distanţe Intre bare (pe 1 m 2 de plasă) D iam etru l b arelo r mm 3.49 0.52 0. 0.63 0 .6 4 2.7 8 0.26 2.04 1 .4 X 4.49 0.96 2 .3 3 0 .071 0 .3 2 1.31 13.0 0 4.8 3 3.32 1.0 9 9 0 .26 1.48 250 mm 0 .63 0 .0 0 2. d ato rită rezistenţelor mai scăzute ale barelor mai groase.9 2 5.8 4 1.4 2 0 .1 9 3 0 .1 2 5 0 .5 0 3.5 0 5.33 100 m m 0 . 30.0 0 kg/m 0 .5 0 3.2 2 2 0.7 7 0.51 1.48 2 .5 7 j 0.89 faţă de ariile calculate pentru diam etre mici.5 0 0 .11 8 .4 7 5.11 1.97 100 nun 0 .4 0 0 .28 1. 11.3 9 6 0 . In k g /m ’.1 9 9 0 .5 0 5.7 7 4.2 4 0 .0 0 Aria pentru o b a ră cin* 0.03 1.9 9 1.5 5 0 .9 7 1.59 1.0 7 8 0 .0 0 5.9 8 1.-------M asa unei b a re M asa b arelo r în tr-o direcţie.1 6 2 .5 0 0 .83 1.42 1. Instrucţiunile a ra tă cind se fac aceste verificări (la ce dim ensiuni ale elem entelor).39 0.00 10.98 2 .3 3 0 .25 1.58 0.88 1.98 2 .98 2.10 8 .49 + 1.56 1.89 9.6 4 0 .0 0 3.9 4 1.5 0 0 .13 1. aflate la distanţa Intre axe de : 50 mm 1.4 7 0. 10.39 0.24 1.5 5 4.22 0.06 1.3 3 Observaţii: P e n tru barele 0 8 — 0 10 s-a lu a t o arie redusă cu 0.5 3 0 .1 8 0 .51 0.311 0 . 2) P e n tru exem plul din figura V I I .0 5 5 0 .2 3 2 .99 12.97 2 .9 4 11.0 0 1 0 .92 8 .88 2 .0 4 0 .00 -----.8 0 0 .48 2.89 1.99 6.33 4.7 8 0 . iar fisurile să nu se des­ chidă peste o an u m ită m ărim e.5 6 5 0 .8 2 0 .31 1.8 3 3.

1 1 r 1 o - jI C}= 100 .6 = 22. V I I . 362 .77. L c -. — m asa t o ta lă : 7 7 7= 777! + m .lr.0kg NOTA D iam etrele barelor si distanta intre b a re se exprima tar tungmle barelor ..200 *7. = 0 . =0099 *1. — m asa barelor longitudinale : m ./. d.4 0 kg.0 9 9 x 2 0 x 1 .i * L. în m în rrmt — m asa barelor transversale . = 77i.60 ”/»--(1.7!.. Reguli de redactare a proiectelor la armarea cu plase sudate.4..8 5 = 3 . iar în extrasul de a rm ă tu ră se indică şi poziţia fiecărei plase.1. = 0 . T ip u r i d e p la s e ( e x e m p le p e n ­ t r u c a l c u l u l m a s e i) : a — cu d is ta n ţe eg ale in tre b a r e .i9) 2 . = 3 ..27kg 17. 30.1 2 5 = 1 4 . b — c u d is­ ta n ţe n e e g a le în tr e b a re şi d e p ă ş iri n e s im e tric e .2 7 + 1 4 . care este p re v ă z u tă în catalogul de plase. g re u ta tea plasei pe b u c a tă şi to tală. Plasele cu care se armează elementele sînt indicate cu poziţia lor.1 3 = 1 7 .567 0.65 * 20 - 3.3 1 1 x 11 X 4 ./. Jiij = 771.1 3 .2 7 .60 k g F ig .

76 107.§ U te oo oo Q j — j CL oo CC Kp la s e i o K <N X u~> <N <o Uj o o j d im C aracteristicile Î3 Lungimea ca p e Masa Număr telor lib e re p la ­ Transv.70 Cm 73.00 in \ X iq v i' X X io V I o o i ^ O o ^— t \ i !^ u-> < \l ! * j VI v j X U -) Ijq cu plase s X Fig.50 73.10 36. a un L o n g it sei.50 'vO o ? O <N V I <N - c \ i O O LT) <o O O 3 6. V II.52 O CN i O O X io v j lo X 26. kg L n iv e l mm mm CN £ ’ -Q ' 0 <o O b u că ţi a un L a toată L clădirea n ive l V i L a toata clădirea 53.88 36.70 36.31. A rm area şi e x tra s u l de a r m ă t u r ă 363 .

21.------.‘ n fu n c ţ ie oe m o dul de re z e m a re o plăcii L • l. C o n d iţii p e n tr u lu a r e a în c o n s id e ra ţie a b a r e lo r s u p lim e n ta re d in zo n ele d e in n ă d ire : a — cazul general .6 .32. * 1 .Zona =*= de în n â d /re * LEGENDA: \ ^ \ P a n o u r i d e p /a s e ] Zonă d t în n c d irt F ig . b L a t/m e a zonei cu a rm a re red u sâ l a r * 0. : J.5 .« l. V II. SBr » ~ r B a re S e c ţiu n e lo n g itu d in a le A -A s u p lim e n ta re d m zona de in n ă d ire ------. .125-0.s' t j l. c — pentru plăci arm ate cruciş cu două plase pe lăţimea elementului şi I . . Iar — lăţimea zonei cu arm are redusă. b — pentru plăci arm ate cruciş cu arm are redusă In flşiile marginale .

— cyi s u d u r ă p r in p u n c te . N otarea plaselor a fost a r ă t a t ă anterior. V I I .33).Pentru plăci se vor indica pe planşe : poziţia plaselor (sus şi jo s). iar golul se va borda cu bare suplim entare. d i. dim ensiunile plaselor intre axele barelor marqinale extrem e.3 1 ).— d ia m e t r u l b a r e lo r dt l = 9 O î n t r e r u p te . a v în d aria secţiunii ec h iva­ lentă barelor întrerup te. VI 1. Aceste bare se sudează între ele la colţuri şi se vor suda şi de placă în cel p u ţin două p uncte de sud ură de fiecare parte a golului sau vor avea lungimea necesară de ancoraj. în dreptul golurilor din plăci. Fig.32). d i i .. d t i = — —. 365 . b — p r in a d e re n ţă : d„lf d»: — d ia m e t r u l barelor su­ p lim e n t a r e . Barele care se adau gă plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c ă u ta să fie de calitate ap ro p ia tă barelor din plase. lăţimea de înnâdire p t ambele direcţii ale plaselor. (fig. l a — lu n g im e a de a n c o ra re c o n fo rm p r e s c r i p ţ i il o r In v ig o a re . conturul plaselor se reprezintă prin dreptunghiuri (fig.33. ca această arie să fie cît mai ap ro pia tă de aria de calcul. V 1 1 . plasele se în treru p prin tăiere. . Dacă peste plase se adaugă bare legate cu sîrm ă se vor ad ău ga şi aceste bare in calculul secţiunilor. în funcţie de calitatea oţelului şi m arca betonului (fig. î n cazul în care se folosesc mai m u lte plase. depăşirea plaselor peste reazem e. B a re le d e b o rd a re a le g o lu rilo r în p lă c i d e b e to n a r m a i c u p la s e s u d a te : o. V II. se consideră aria to ta lă a plaselor astfel alese. Se adm ite ca barele adăug ate să fie şi de ca litate PG 52 sau PG 60.

înnădirea pe direcţia barelor de repartiţie. fie la o singură plasă (fig. E x e m p lu l 12. înnădirea pe direcţia barelor de rezistenţă.34. se notează cu La barele cu profil periodic. la = jO mm ( 5 cm). Această lungime minimă de petrecere se admite dacă înnădirea este într-o zonă slab solicitată (jum ătate din solicitarea maximă a plasei). L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le dc r e z is te n ţă v a fi In zonele de so lic ită ri m a x im e la e le m e n te În c o v o ia te sau în tin se /„ = 2 ochiuri 50 111111 = 100 + 50 = 450 111111 (45 cm). cit şi pe lăţimea plasei (innădire pe direcţia barelor de repartiţie). V II. acestea se înnădesc prin petrecere (suprapunere) fără sudură. î n cazul înnădirii în zona comprimată. înnădirea plaselor sudate în foarte multe cazuri.. fie la ambele plase (fig.35): 1) Lungim ea de petrecere minimă pentru barele cu 0 4. inclusiv extrem itatea barelor.34. iar condiţia /„ > 40 d1 se aplică şi în acest caz. această lungime se aplică şi în cazul în care plasele au bare care diferă ca diametru mai m ult decît raportul di/d. a tit în lungul plasei (de regulă înnădiri pe direcţia barelor de rezistenţă). cu ochiuri p ătrate de 20 m m interax cu bare longitudinale 0 5 şi bare de repartiţie 0 4. /„ = 4 0 d 1 = 4 0 X 5 = 200 111111 < 250 111111 . (dar 1111 mai puţin de 25 cm). 366 .5. lungimea de innădire /„ se măreşte la două ochiuri plus + 50 mm . Lungimea de petrecere Ia nu include extrem itatea barelor. V II. > 2. dar nu mai puţin de 40 rfj (f/j fiind diametrul barelor de rezistenţă longitudinale). dar 1111 mai mică de 15 cm. V II. L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le de r e z is te n ţă v a fi in zonele sla b s o lic ita te (m a i p u ţ i n d e ju m ă t a t e d in s o lic ita re a m a x i m ă ) : /„ = 1 ochi •+ ■ 50 111111 = 200 111111 + oO m m = 250 111111 (25 cm ) . în figura V II. Barele de repartiţie nefiind considerate bare de rezistenţă se adm ite ca înnădirea lor să se facă fie prin suprapunere (petrecere).34). fie cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigură petrecerea plaselor speciale cu bare 0 < 12)Petrecerea plaselor se face in următoarele condiţii (fig.. (fig. nu se poate face armarea cu o singură plasă . lungi­ mea totală. pentru realizarea continuităţii plaselor. Înnădirea plaselor din sîrm ă trasă (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezultă din condiţia : petrecerea minimă se face pe lungimea la egală cu un ochi de plasă + 50 mm. Înnădirea a două plase sudate din S T N B . b. V II. a. deci nu în mijlocul plăcii. lungimea totală de petrecere la poate fi de 30 </. lungimea de suprapunere ls trebuie să îndeplinească numai condiţia / = 40 </. d). e). la construcţiile executate monolit pe şan­ tier.34 se arată şi cazurile de înnădire fără bare trans­ versale in cuprinsul înnădirii. în cazul în care înnădirea se face în zona cea mai solicitată a plăcii.3.

.i > 5 cm ii f i --h.34..o--------o-------... r Fig. -L. J L _ _ 11 I II I .. ■U^— i Vedere A -A m eu 1 ...1.....1 . d — fără bare trans­ versale în cuprinsul înnădirii la una din plase ...o .. e — fără bare transver­ sale în cuprinsul înnădirii la ambele plase ... b — cu barele de rezistenţă longitudinale şi de repartiţie transversale in planuri diferite . o r t\\r b - h \ w \ • IT TT r _r \r~ ir ■ t— '».. V II.*5cm a A o-------. C _O — ... £= _o____ a . O ■ Q . — lungimea totală de su­ prapunere.a d2 » ._____ m r S O----\ V ' "‘ O ' 1* —r —1 1 1 — r T " II 1)4-4— 1 1 1 1 1 1 1 X — _L_ J __ _1L 1 1 ..... . ...o— — a~ L t“ h :P . 1 1I 1ZJ L I . în n ă d ire a p la se lo r su d a te p e d ire cţia b a re lo r de rezis­ te n ţa : • ^ a _ cu barele de repartiţie transversale dispuse în acelaşi plan . c — cu barele de rezistenţă in acelaşi plan .

. ® — plasă de bază . @ — plasă suplim entară .înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă In acelaşi plan .^ 10cm. @ — barele longitudinale extreme ale plasei de bază. c — înnădirea plaselor sudate cu bare de rezistenţă 0 < 12 mm cu ajutorul unei plase sudate suplimentare . ® — barele longitudinale extreme ale plasei suplim entare . ^1 5 d 2 tiţie : a— . b — înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă în planuri diferite.

a. 24 — Cartea fierarului betonist — cd. n a tu ra rezemării). 3) L ungim ile de petrecere. 2 5 —50 mm) în funcţie de soluţia constructivă (tipul de planşeu. V I I .5 d 2. 36 se a ra tă m odul de plasare a înnădirilor de rezis­ ten ţă. (plasa suplim entară trebuie să aibă dia­ metrul barei care asigură petrecerea d. 1 369 . Exem plul 13. Ancorarea plaselor su d ate pe reazeme se face în funcţie de tip u l reazemelor. la arm a rea plăcilor de dim ensiuni mari. plasele sudate. de exem plu p en tru a r m ă tu ra de rezistenţă de la p a r te a inferioară a plasei. 38). l.. 37 şi V I I . la =■ = 100 mm (1 0 cm). = 100 m m (10 cm). lungimea de petrecere se dublează.2) Lungim ea de petrecere m inim ă pentru barele cu 0 > 4. O b ară tran sv e rsală a plasei de rezistenţă de jos trebuie să se găsească dincolo de m arginea interioară a reazemului la distanţa precizată în proiect (min. P en tru plasele din exem plul 12 lungimea de petrecere m inim ă a ba­ relor de rep artiţie va fi la = 50 m m (5 cm) deoarece d3 < 4 mm . D acă barele de rep artiţie rf2 sin t m ai m ari de 4 m m . Ancorarea şi întreruperea plaselor sudate De regulă. L a acest mod de a m p la ­ sare se respectă condiţia ca aria înnădirilor să nu fie m ai m are de j u ­ m ă ta te din aria to ta lă a arm ăturii. egal cu cel al plaselor. se execută fără ciocuri. în cazul folosirii plaselor suplimentar» 21a = 2 X 100 m m > 15 d . 4. (fig. iar barele transversale trebuie să aibă diam etrul barei d3 > 0. Ancorarea plaselor sudate Ia reazeme sim ple (fără încastrare »au continuitate). Observaţie. î n figura V I I .

figurat plasa <je peste reazem >0.151 — ■ —— -a----. cu etrieri . centuri etc. 370 .. e — cazul plăcilor prefabricate cu arm ături de continuitate.5cm) | Barele ve rticale ale plaselor diafragm elor / Turnarea în / p rim a etapă Fig. b — cazul rezemării plăcilor prefabricate pe elemente de beton sau metal .151 â -_ _ B a rele o rizontale ale / plaselor diâfragmeloPK \> 5 c m cm (recom a n d ab il 0. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme sim ple : a — cazul general .i_.37. VII.#_ di * 2 . J *0.5 cm Perspect/vă l. & > 5 dr (recomandabil *1 0 d. c — recomandare de ancorare in diafragme din beton : cl — cazul rezemării pe grinzi.

b. B a ­ re le 0 şi @ . < 3 ) şi @ ® şi @ .o ■ j—H-T .. 371 .(5) @ / t.251 0 .38.a ----L —> ■ .. P lă c i a r m a te p e o d ire c ţie c u p la s e s u d a te : a — p la s e s u p ra p u s e d e c a la te ... Lungim ea to ta lă a plaselor rezultă din deschiderea plăcii la care se adauga „lungimile suplim entare.1 5 1 .251 0. . V I I . * — (±) — ■ ---. se găse sc în a c e la ş i p la n . ultim a b ară tran sversală se poate opri la 50 m m (5 cm) de m a r­ ginea reazemului. b Fig. t '! 0 . (fig.. Ancorarea plaselor sudate la reazemele eu încastrare sau con­ tinuitate ale plăcilor. iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longi­ tudinale cu 100 mm (10 cm) dincolo de m arginea reazemului (se adm ite şi tăierea barei transversale p en tru introducerea barelor longitudinale pe reazeme). 0 .151 : {2) .1 5 1 0. V II. Ancorarea se face 111 două m o d u r i : 1) Ga la reazemele simple (cînd este posibil acest lucru).. d a to rită etrierilor sau barelor verticale la d ia­ fragme. î n tr e p te . 0 (?) I □ ^1r1 1 j — J --. necesare petrecerii pe reazeme con­ form precizărilor de mai înainte. 2) î n cazul în care b ara tran sv e rsală nu p oate depăşi m arginea interioară a reazemului. b — id e m . P e n tr u c la r it a t e e le a u f o s t d e s e n a te în p la n u r i d if e r it e . 39)..

372 . lungimea de trecere dincolo de reaze­ mele co ntin u e trebuie să fie cel p u ţin 10 rfj. V I I . 40). dincolo de m arginea in te­ rioară a reazemului treb uie să fie de cel p u ţin un ochi şi j u m ă t a t e da plasă. L a barele cu profil periodic.-6Jc/n>25cm ! . u ltim a b ară fiind pe p o rţiunea verticală (dincolo de îndoitură). V II. zodr--6ccm>25cm A1 0 cm lO cm jjjg'^^Pi/ncfe/e M x -0 n o r Perspectivă Fig. d. Se face în urm ătoarele si­ tu aţii : 1) î n zona com prim ată. b — prin prevederea ultimei bare transversale la cel mult 5 cm înainte de marginea reazemului.* ii i 1 ] i i! l_____ *_ ___*___ _. în treruperea plaselor în deschidere. c. — / x„ t.39.-—t.1 _*_____ a " ‘ J---. Se p revăd urm ătoarele condiţii (pentru plasa de sus) : 1) L ungim ea to ta lă a zonei de ancorare. Luarea în consideraţie a încastrării plăcilor pe reazemele de capăt. (fig. E x e m p le d e a n c o ra re p e re a z e m e a p la s e lo r s u d a te în p lă c i c o n tin u e a r m a te p e o d ire c ţie : a — prin trecerea ultimei bare transversale dincolo de marginea reazemului . 2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare la 90° a v în d pe această zonă cel p u ţin două bare transversale.

canalele trebuie să fie poziţionate cu respectarea unor reguli specifice. 3 mm).F ig . Elemente cu armătură preîntinsă Ga a r m ă tu ră se folosesc sîrmele SBPA (a m prentate). REGULI PENTRU ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT I. C. 373 . l/2och i . V II. litele din 2 şi 3 fire. La arm ăturile preîntinse. barele cu profil periodic tip PG 90 şi PG 100 şi oţel tip Sigma (ultimele încă nestandardizate). 111 special la pretensionarea pe tip are au to p o rta n te . de asemenea. a r m ă tu ra şi la cele postîntinse. P e n tru elementele scurte şi foarte scurte. P e n tr u c l a r i ­ tate nu s -a f i g u r a t o p a r te din arm ătura p r e lu n g it ă p e reazemul in t e r m e d ia r . 1. dincolo de secţiunea Î11 care nu m ai este nece­ sară (betonul po ate prelua ?ingur eforturile de întindere).a aşezarea arm ă tu rii nepretensionate trebuie să se respecte regu­ lile de la subcapitolul A pen tru betonul arm at. zonele de ancorare au o im­ p o rta n ţă mai m are . cu lunecări mici (max. A n c o ra re a p la s e lo r s u d a te p e r e a ­ z e m e la p lă c i c o n tin u e sa u în c a s tra te : a — pe r e a z e m e in t e r m e diare ale p lă c ilo r c o n tin u e . P e n tru pretensionare se folosesc procedeele a r ă t a t e în capitolul VI. b — pe re a z e m e m a r g in a le cu în c a s tr a r e .-5^3 ?1ochif5 respectiv * b/2 M arginea inferioară a reazemului 2) î n zona întinsă. toroanele 7 0 /? . utilajele de pretensionare. trebuie să asigure o bună blocare.40. dar fierarul betonist trebuie să cunoască m odul cum a g în d it proiectantul cînd a făcut planurile de armare. 4) Gel p u ţin o treim e din aria secţiunii a r m ă tu rii întinse se v a a n ­ cora pe reazeme aşa cum s-a a r ă ta t. 3) Plasele din sîrm e în tre ru p te se ancorează dincolo de zona iu care nu mai sînt necesare prin prevederea în această zonă a cel p uţin două bare transversale iar cele din profil periodic pe o lungime de cel p u ţin 35 cl (d = diam etrul barei întrerupte). î n proiecte sînt cotate to a te armările.

cu pasul de 30 la 50 mm. De asemenea se ad m it sporuri pentru p ro tecţia anticorosivă. c. 20 m m (sau d) pentru celelalte elemente armate cu PC 90 sau PC 100. P e n tru aceste elemente. a. stabilindu-se o ordine de tăiere a barelor. Proiectul po ate prevedea şi acoperiri m ai reduse la an u m ite tipuri de elem ente (element centrifugat. Distanţa m inim ă (lumina) dintre armăturile plasate la partea inferioară (faţă de direcţia de turnare a betonului). în jurul barei. . — la m in im u m 30 m m pentru elementele în contact cu păm întul. toro ane T B P şi L B P . 8 mm. la dis­ t a n ţ e de 150 mm. . frete etc.Transferul se face lent. Acoperirile cu b eton se sporesc a s t f e l : — cu 5 m m la elementele neprotejate supuse intemperiilor . Măsuri de îm b u n ă tă ţire a aderenţei barelor pe zonele de c a p ă t (su­ dări de scu rtă tu ri. Deflectarea arm ăturilo r (devierea) nu treb u ie să depăşească 10 — 15° p en tru barele din PG 90 şi 25° p en tru sîrm a SBPA. La oţelul PG 90 şi PG 100 ( 0 > 16 mm) pe o lungime de 10 d. 374 . se pun la d istan ţe egale 3 —5 a rm ă tu ri transversale supli­ m en tare (etrieri închişi. La p a rte a superioară d is ta n ţa se măreşte. Acoperirea cu b eto n m e n ţio n a tă se corelează cu acoperirea a r m ă ­ turii nepretensionate. — diametrul exterior al toronului sau barei. frete. pen tru a se m enţine în zonele de cap ăt eforturi u nitare reduse. Acoperirea eu beton pentru elemente folosite în medii neagre­ sive. — 15 m m . î n zona de ancorare se aşază etrieri închişi 0 6 . foc etc.) se p re v ăd în proiect. P oziţionarea arm ă tu rii trebu ie făcu tă cu m u ltă grijă. b. ondulări. 20 m m pentru plăci cu grosimi < 100 m m . armate cu PC 90 sau PC 1 0 0 . . D istanţa minimă va fi egală cu cea mai m are din valorile : — dimensiunea m inim ă a granulei agregatului dagr -f 5 m m . .). 20 mm pentru celelalte elemente armate cu sîrm e S B P A . armate cu T B P . călăreţi. p ro te ja t cu tencuială pe m inim um 15 mm etc. se vor p re ­ vedea obligatoriu frete din oţel moale din sîrm ă 0 6. carcase. La ca p ătu l elementului pe lungime egală cu 1/4 din lungimea do ancorare. Acesta este de 4 mm pen tru sîrme independente şi de 3 mm p en tru sîrmele din îm ­ pletituri (liţe) şi toroane. 25 m m pentru celelalte elemente armate cu T B P . armate cu sîrm e S B P A . distanţieri şi plase sudate.8 m m . grătare). folosind car­ case. Diametrul m inim al barelor de pretensionare. acoperirea cu beton va f i : 15 mm pentru plăci cu grosimi < 100 m m . 15 m m (sau d) pentru plăci < 100 m m .

l' ---1 --‘s . cap.--- f7. Zona de ancorare (transm itere) se po ate arm a şi cu frete 0 6 . . . 41.41. distanţele dintre plase vor fi de 5 0 —70 mm. 14 m m şi apoi înglobate in beton. Plăcile metalice de re p artiţie vor fi prevăzute cn praznuri sud ate 0 1 0 . Acestea vor fi t r a t a t e special .10 mm. Plase pentru zona de ancorare.41. Ordinea de tensionare a a rm ă tu rii se alege astfel ca să nu se pro­ ducă eforturi un itare mari. a. VI). VII. . Plasele se fac fie sub formă de plase sudate. cil d iam etrul fretei cores­ pu nză to r presiunii ancorajului. fie sub formă de arm ă tu ri continue (fig. în această zonă se prevede.2. c). V I I . A rm ă tu ra se introduce de regulă în canale. R ezistenţa pe cub la 28 zile a amestecului de injectare v a fi de 30 N /m m 2. de regulă. . D iam etru l arm ăturilor care alcătuiesc plasele va fi de 6 — 14 mm. /I / S 375 Fig. fiind comune mai m ultor ancoraje. a. Elem ente cu armătură postîntinsă Elem entele cu a r m ă tu ra po stîn tin să de regulă se arm ează cu fas­ cicule sau bare (v. Nu este permisă folosirea plaselor legate realizate din bare inde­ pendente (fig. Ancorarea arm ătu rii se face de regulă la capetele elem entului sau în zone com prim ate în exploatare. av în d ochiuri de 60 —100 mm. în această zonă se mai prev ăd etrieri închişi 0 8 la d istanţe de 150 m m. prim a plasă se aşază la 30 mm de fa ţa plăcii de repartiţie . D ev iaţia canalelor nu va depăşi 20° p en tru extragerea uşoară a ţevilor din PVG sau P E. o arm are pe două direcţii. . . iar m arca m ortarului de to rc r e ta t arm ă tu rile exterioare va fi m inim um Bc 20. V I I . dar poate fi şi exterioară elementului. lt). cu pas 5 0 —80 m m. i --. Zonele de transm itere. In v ec in ă tatea fiecărui ancoraj se vor dispune două sau trei plase de sîrm ă cu cel p u ţin 4 bare pe fiecare direcţie .

. Ia fascicule cu drxt max = 60 mm . m ărim ea fasciculului şi are valorile : 8 0 — 130 m m . pentru pretensionarea succesivă .12). extinzindu-se cu o lun­ gime de h/2 de fiecare p a rte a ancorajului (fig. 50 m m pentru canale necăptuşite ale fasciculelor cu d ext = SO mm. d. V I I . 2 5 0 — 400 m m . Această acoperire este de regulă egală cu d is ta n ţa m inim ă (lumina) între canale la care se scade circa 10 nim.xt = SO m m . STAS 10. c. 0 0 — 2S0 m m . Ancorarea în deschidere.107/0-76 anexa T). inel-con cu ancoraj fin cu dorn . în cazul ancorării . 376 . la fascicule cu d ext max = 60 mm . Acoperirea cu beton a canalelor. m a n ip u ­ lare. pen tru a asigura această zonă la transfer. f. Distanţa m inim ă între axele a două ancoraje învecinate. pentru ancoraje alternate. Distanţa minim ă de la axa ancorajului pînă la marginea secţiunii. piese m etalice cu praznuri. Acoperirea va fi de 20 mm p en tru m o rta r to rc r e ta t şi 30 m m p en tru beton. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l ancorajului şi m odul de pretensionare. Această distan ţă variază între 60 şi 160 m m după mărimea fasciculului. Distanţa m inim ă (lum ina) dintre canale la armătura postîntinsă.L a capete (zonele de rezemare) se p re văd bare longitudinale. Acoperirea cu beton a armăturilor postîntinse. şi la canale căptuşite ale fasciculelor cu d.în deschidere se prevede p en tru zona de tra n sm itere o arm are suplim entară dispusă pe porţiun ea de înălţim e h / 4 de lingă ancoraj. e. luîndu-se urm ătoarele valori m inim e : 30 m m pentru canale căptuşite. b. 40 m m pentru canale necăptuşite. d. tra n s p o r t sau la solicitări locale. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l canalului şi m ărim ea acestuia. pentru pretensionarea succesivă a două fascicule ală­ turate (d a to rită g abaritu lui plaselor.

elem ente curbe U P H . cu învelitori din azbociment. PENTRU INDUSTRII P en tru a economisi m aterialele deficitare (oţelul şi cimentul) s-a trecu t la folosirea elementelor uşoare şi foarte uşoare. Se folosesc m a i des u rm ătoarele sisteme : 1) Grinzi cn inim ă plină din beton precomprimat pe care se m o n ­ tează fie elemente secundare. fie elemente de su p ra faţă (elemente curbe. grinzi sau pane din beton precom prim at. ARMAREA HALELOR PARTER. 4) Grinzi transversale tip macaz din beton precomprimat pe care se montează grinzi secundare din beton p reco m prim at etc. ele­ mente sem itubulare etc. m ateriale plastice.). industria uşoară. halele se realizează in prezent din elem ente prefabricate tipizate.C a p it o lu l VIII a r m a r e a p r in c ip a l e l o r t ip u r i d e e le m e n t e d in b e t o n a r m a t Ş! b e t o n p r e c o m p r im a t A. 377 . Elem entele de beton a r m a t au fost in cea m ai m are p a rte înlocuite cu elemente prefabricate din b eto n precom prim at. 2) Grinzi cu zăbrele din beton precomprimat sau beton armat pe care se m ontează fie grinzi secundare din beton precom prim at. industria m etalurgică. industria lemnului etc. Tipurile de hale a r ă ta te se folosesc în m a jo ritatea industriilor m a ­ terialelor de construcţii. construcţii de maşini. 3) Arce din beton prccomprimat sau beton armat pe care se m ontează grinzi secundare din beton p recom prim at şi plăci din beton celular sau alte tip u ri de elemente. fie direct elemente de suprafaţă.etc. UŞOARE. depo­ zite. î n general.

în figura V III. ca elemente secundare sau ca elemente principale de rezistenţă.1 b sîn t a r ă ta te soluţionări de hale p a rte r cu elemente liniare (grinzi) precom prim ate şi elemente de suprafaţă (chesoane.00 m din b eton p recom prim at care reazemă pe stîlpi. î n com ponenţa halelor se folosesc stîlpi din beton arm a t.de ridicat (grinzi de rulare sau grinzi suspendate de elementele de aco­ periş etc. a v în d elemente de acoperiş tip cheson cu deschidere de 6. 15 .3). halele sîn t concepute s.). 24 şi 30 m cu travei de li sau 12 m . E s te a lc ă tu ită din p unct de vedere constructiv din grinzi principale transv ersale de 12. Hale cu grinzi cu inimă plină din beton precomprimat E v o lu ţia concepţiei asupra proiectării şi perfecţionării tehnologice de execuţie a halelor a dus la m ărirea gradului de prefabricare a hale­ lor şi la folosirea u n o r'e le m e n te de beton precom prim at liniare şi a unor elemente de s u p ra faţă de deschidere mare. cu extradosul plan sau curb şi cu g re u ta te redusă dato rită folosirii betoanelor de calitate superioară şi a precom prim ării. L a deschideri peste 18 m şi cu poduri ru la n te peste 120 kN se folo­ sesc portalele pen tru asigurarea stabilită ţii halci în lungul său. Multe hale se execută du p ă proiecte tip. 21 . 1. elemente de aco­ periş de sup ra faţă mare. R ig iditatea şi stab ilita te a de ansamblu (spaţială) a halelor se re a­ lizează prin efectul de cadru d a t de stîlpi şi grinzile transversale sau longitudinale şi de efectul de diafragm ă plană (şaibă) pe care il reali­ zează elem entele de acoperiş. T etc. S tîlpii s în t p re tu r n a ţi sau prefabricaţi.00 m.ă fie extensibile cel p u ţin în plan longitudinal. plăci II.T ra n s p o rtu l tehnologic poate fi făcut fie la sol. de regală t o t din beton precom prim at. prefa­ bricaţi sau pretu rn aţi. V I I I . lăţime 378 .). î n general. 2.00 m. fie cu m ijloace. H ala tip cu pod ru la n t (fig. grinzi din beton precom prim at. în figura V I I I . cu a n sa m b lu l învelitorii de tip uşor care asigură izolaţia. a. în cele ce urm ează se dau cîtev a exemple de hale şi de armări. Deschiderile halelor folosite in mod cu ren t sînt de 12 . cu tra v e e de 6. 18 . mai ra r se folosesc deschideri mai m ari sau trav e i de 9 m. sînt a r ă ta te elemente p refabricate de su prafaţă p e n tru acoperirea halelor industriale. 1 a şi VII1. în ălţim e a raţională a halelor fără pod ru la n t este în ju r dc 5 m.

a rm a tă cu 9 toroan e T B P 12 (7 0 4) cu forţa de rupere F r = 1 4 7 k N . Grinda are secţiunea dublu T. Arm area grinzii transversale din beton precomprimat cil deschidere de 12.este de ^ 3 mm pe v e r­ ticală. A baterea admisă la poziţionarea toroanelor . P entru toroane.4 kN pe fiecare toron. de 1. la execuţia pretensionării se respectă urm ătoarele re g u li: se p re în tin d toroanele pe tip are le a u to p o rta n te metalice la un efort 122. La execuţia elem entului se foloseşte beton m arca B 500 .00 m (fig. t r a n s ­ ferul se face d u pă ce în beton se realizează 3. Hale parter din grinzi şi elem ente de suprafaţă prefabricate curbe.la . Grinzile se ridică 379 . de 2 mm pe orizontală şi 3 mm de la m arginea elementului (aco­ perirea cu beton).50 N /m 2. 4 b). V I I I .Fig. V III.50 m . lum inatoarele s în t din cupolete din poliesteri a rm a ţi cu sticlă (PAS). 4 a şi V I I I .

Arm ătura nepretensionată este formată din carcase alcătuite din sîrme STNB şi oţel PG 52. Ordinea de aşezare a arm ăturii se stabileşte in ateliere şi începe cu carcasa C6 (pentru poziţionarea toroanelor).l b. aceste carcase sînt îndoite la forma secţiunii transversale. tn minimum 30 min după transfer cu ajutorul urechilor de agăţare. V III. H ale p a rte r d in grin zi şi elem en te de su p ra fa ţă p re fa ­ b ric a te p lan e. * Forţele de pretensionare se verifică conform fişei de pretensionare (v. după confecţionarea la maşini de sudat prin puncte (cu o singură pereche de electrozi). 4 c ) .Fig. C i şi C5 sînt prezentate în desen desfăşurate în plan (fig. Poziţionarea carcaselor se face. sudate la maşini (v. toleranţele variază în limitele 10 mm. manometre. verificarea alunecărilor în ancoraje şi blocaje etc. cap. V III.4 d folosind 380 . Ordinea de întindere a toroanelor se stabileşte prin proiect. cap. cu distanţieri. Proiectul prevede de regulă şi toleranţe pentru execuţia carcaselor şi poziţionarea m ustăţilor şi altor piese metalice . îmbinarea grinzilor între ele şi pe stîlpi este arătată în figura V II I. repere trasate pe capetele toroa­ nelor. V). V) folosind doze. Carcasele C3.

j — u n d ă p a ra ­ b o lo id h ip e r b o lic d in b e to n p re c o m p r im a t.Fig. c — e le m e n te I I c u rb e d in b e to n p r e c o m p r lrn a t . f — ch cso a n e d in b e to n a r m a t . . h — p lă c i d in b e to n c e lu la r a u to c la v iz a t .2. i — f î ş ii cu g o lu r i ro tu n d e d in b e to n a rm a t sau p r e c o m p r im a t . V II 1. E lem en te p re fa b ric a te de su p ra fa ţă d in b eton a rm a t i o — e le m e n te T d re p te d in b e to n p r e c o m p r im a t : b — e le m e n te n d re p t» d in b e to n p re c o m p r im a t . d . e. p — ch c s o a n e d in b e to n p r e c o m p rim a t .

382 .

hale e u elemente de .00 m ( G 12) o u toroane. pentru travee d e 6. Plan armare.4 a.PLAN ARMARE G RINDA G12 Fig VIII.00 m. Armarea grinzii precomprimate d e 12.

.

25 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . 1 385 .

a Fig.4 d„ Detalii de îm binare a 386 .« .îm binare grindă p e stîlp MARGINAL curent SECŢIUNEA 3-3 SECŢIUNEA 7-7 SECŢIUNEA 2-2 C D ?*?0 i 2 2 © . VIII.

.ÎMBINARE GRINDĂ PE STÎLP CENTRAL CURENT SECŢIUNEA l-i SECŢIUNEA 6-6 \ ----■l~6 grinzilor G 12 pe stîlpi.

6 0 0.05 M asa.4 2 0.61.06 2 7 .156 t.15 0. k g /< i C a rc a s a C 5 (12) 00 kcT / m a r c a 5 4 5 33 T o ta l m / t M a sa.52 16.P r!7 /n e c unei b a re T ip u l de c a rc a s ă Bucă f i M a rc a L u n g im i S im b o l 05 6.4 8 0J95 1.21 0 .96 2 7 . fa) C a rc a s a C 6 8 5 5 2 2 6 2 086 0 .68 m/it> PC 5 2 010 1.1 2 — 1. k g /Q k g / m a r c a d e o te l C a rc a s a — — — — __ — — — — .8 8 19A 7 6.7 8 285kqP C 52 . E x tra s de a rm ă tu r ă p e n tr u c a rc a ­ sele g rin z ii G 12. c4 m &) 5 5 6 13 9..8 0 — — _ — — — . — — _ __ Fig.0 k q P C 5 2 M a s a .30 U.67 0. k g / p k g /m a r c a de o ţe l v ) (6 ) C2 v ) 5 8 5 T o ta l 4 9 12 m /t > 4.70 5 .66 0335 0 .156 4.6 0 0. V III.92 0 . k g /m M o sa .01 17. i2 k g P C 5 2 (8) 5 — — M a s a .395 7.30 2 3 .04 7.80 0 .67 16 7 0.80 5.5 9 M a s a .70 4.156 5 .3 0.8 0 6 .83 0. kc 7/ m a r c a k q /t> d e o te l 1. — — 1.!.4 8 4.9 7 0 .67 f 08 5 (y C a r c a s a ( T ) 10 C 7 (t) ) 8 10 4 1 3 11 1.156 0.68 0 .617 1.2 5 5 .66 0.04 7.62 T o ta l m /< t M a sa. kg/<t> kq / m a re a d e o fe l 0.8/. k q /t> k g /m a rc a 6 C a rc a s a (s) 5 2 6 C 3 T o t a l m/<t> d e o te l 2.26 8.754 6 .3 5 4 .3 0 < fs ) fa) 0.67 1.0U 1. k g /m d e o te l 5 .5 5 17.67 0 .6 7 0.6 8 k g /m k g /o de o fe l 0.5 6 — .617 T o t a l m /t > M o s a . k g /m M asa. k g /m M o sa.5 5 0.4 e.12 0 .1. 0.3 5 k q P C 5 2 (1 ) C a r c a s a (2) C7 5 10 4 1 8 (Î7) T o ta l 74 m /Q 6 .156 4 . k g /m M o s a . k g /m a rc a 7.2 5 19. k g /m M a s a .12 33.3 9 5 2 .075 43 .46 0.07 0.17 9.3 2 0.54 1.94 6.15 0.75 668 0 . 6.68 0.15 0167 0.1 5 6 1.6 2 — — 2 . M asa.3 5 5 T o ta l m /Q M a s a .

iar m ustăţile din grindă şi stîlpi sînt sudate sau nesudate conform prevederilor din proiect. Toleranţele de întindere şi prin dispoziţie tiţie uniformă şi abaterile vor fi conform STAS 6657/1-76. pentru lum inatoare. Grinda longitudinală de 12. Grinzile şi elementele de suprafaţă se to a rn ă în tipare m e­ talice autoportante.5).00 m cu pan tă la partea superioară şi elemente de sup rafaţă curbe tip II sau tip T cu lăţime de 3. 7) Se m ontează carcasele C3 apoi carcasele C2. 2) Se m ontează reţelele E l care poziţionează toroanele. S) Se m ontează barele m arca 0 . Hală tip. fără pod ru lan t (fig.proiect sau sîn t date de şantier . 15 şi 18 m.plăcuţele prevăzute pe capul stîlpului care de regulă se sudează cu cornierele de la baza grinzii. V I I I . Ordinea tăiere a toroanelor sînt figurate în . 4) Se amfilează întîi toroanele din bulb şi apoi celelalte.00 m d in beton precom prim at şi ele­ mentele de su prafaţă se vor confecţiona numai în fabrici de prefabri­ cate sau de către unităţi specializate la care se asigură o calitate cores­ punzătoare. 6. 6) Se m ontează carcasele inimii C I şi CV şi agrafele m arca © şi (g) conform figurii V I I I .00 m (fig. Armarea grinzii longitudinale din beton precomprimat cu deschide­ rea de 12. G rinda este arm a tă cu 16 toroane T B P 12 (7 0 4). ® şi Q). tip cupoletă sau t i p omidă (continue). (2). Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea : 1) Se m ontează etrierii m arca @ sudaţi de laminatele a şi b şi se sudează între ele conform detaliului A . cu gradul de precizie 7 (STAS 7721-76).00 m şi deschideri de 12. 5) Se m ontează carcasele (C5) t o t pentru bulb. 3) Se m ontează carcasele C i care se execută întîi desfăşurat şi apoi se îndoaie la forma bulbului din figură. î n îmbinare se folosesc în plus etrieri dubli la 15 cm. executate de regulă din poliesteri arm aţi cu sticlă (PAS). pline sau cu goluri. Condiţiile cerute pen tru calitatea betonului şi execuţia pretensionării sînt similare cu cele a ră ta te mai înainte. E ste alcătu ită din punct de vedere constructiv din grinzi longitudinale de 12. 389 . b. 6). de asemenea etrierii m arca (2). V I I I . la fixarea ordinii se ţine seama de o repar­ a eforturilor în grindă în tim pul pretensionării.

390 d e suprafaţă t ip ii.5 a.VIII. Fig . Hală c u grinzi din beton precomprimat şi elemente .

391 .

392 PLAN ARMARE GRINDA G 1Z .

VIII.CI C‘1 Fig. Armarea grinzii precomprimate transversale d e 12. 393 . Detalii d e armare.6 b.00 m ( G 12).

A rm ă tu ra pretensio nată din nervuri se execută pe şabloane. A rm ă tu ra nepretensionată este realizată în carcase confecţionate şi îndoite după tehnologia a r ă t a t ă anterior. cap. Ordinea de montare a armăturii este u rm ă to a re a : 1) Se m ontează carcasele CA. 394 .S. Carcasele se execută la maşinile de s u d a t a u n ităţii de execuţie.00 m şi l ă ţi­ m ea de 3.40 kN. în placa elementului se foloseşte o plasă de sîrm ă su d ată ST 419 liv rată de fabrica I. V I I I . care treb uie să asigure acoperirea cu b e to n p re­ v ă z u tă în proiect (placa are grosimea de 3. F o rţa de pretensionare realizată cu prese monofilare. apoi se îndoaie cu dispozitive speciale.P. pe fiecare toron. P e n tru poziţionarea corectă a carcaselor şi plaselor se folosesc purici din m aterial plastic. î m ­ binările pe stîlpi şi între grinzi se fac conform proiectului asigurînd con­ ti n u it a t e a prin a rm ă tu ri su d ate sau bucle betonate.00 m şi este a r m a t cu toroane t i p T B P 12 (7 0 4) în nu m ăr de 4 sau 6 toroane după tipu l încărcării de pe elem entul curb (diferite zone climatice). Controlul pretensionării se face p e rm a n en t conform fişei de p re te n ­ sionare şi regulilor obişnuite de control (pierderile de tensiune nu t r e ­ buie să depăşească circa 19 kN /toron). Grinda este precom prim ată cu 30 toroane T B P 12 (7 0 4).) plasate la capetele elementului. 8). 3) Se m ontează carcasele C2. T ransferul se face cînd rezisten ţa betonului atinge 30 N / m m 2. 4) Se m ontează plasa ST 419.5 şi 5 cm).S. Toroanele se poziţionează cu ajutorul reţelelor R 1 (20 buc. Ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor este de sus în jos şi alternativ la o nervură şi la cealaltă.în tin d e re a toroanelor se face cu o presă monofilară. O v a r ia n tă de realizare a halelor cu grinzi longitudinale se obţine prin folosirea grinzilor Q (omega). apoi carcasele C3. E lem entu l curb din figura V I I I . L a tran sfer betonul trebuie să aibă m arca în j u r de 30 N /m m 2. A rm area elementului curb de acoperiş tip II din beton precomprimat. care au o secţiune t r a n s ­ versală cu pereţi dubli şi pinteni pe care reazem ă elemente de su p ra ­ fa ţă tip T sau chesoane. —Buzău a M inisterului Industriei Metalurgice. 2) Se amfilează toroanele. sub form ă desfăşurată. 7 are deschiderea de 12. (fig. care se m a n e ­ v rează num ai cu ajutoru l grinzii de m anipulare (v. este de 122. VI).

. VIII.Fig. Planul d e armare al unui element curb tip I I din beton precomprimat.7 a.

VIII. .S E C Ţ IU N E A FiK.7 b. Detalii de armare a elem en tu lu i curb tip ii din beton p re c o m p rim a t.

VIII. . Planul d e armare a grinzii omega GM12 d e 12.8.00 m deschidere.Fig.

00 m precomprimat cu tirani. Subansamblul de învelitoare este alcătuit din azbociment. 398 . Arcul are tirantul postcomprimat cu două fascicule 2 x 1 8 0 5 SBP 1.50 m.) prinse de cornierele de reazem .00 m . Armarea arcului (le 18.2. rezemate pe stîlpi din beton armat preturnat.00 m deschidere şi tra v e i de 6.9 b). reazemă pe arce şi se solidarizează de acestea cu un şurub M 14 şi cu o eclisă metalică fi­ xată pe arc. iar montanţii din 2 0 10 PC 52. Zona de capăt este întărită cu plase sudate (3 buc. Armătura nepretensionată a tirantului este formată din 4 0 10 PC 52. Panele de 6.9 a este alcătuită din punct de vedere constructiv din arce precomprimate cu tirant. V III. precomprimate. Structura este contravîntuită. Hale cu arce din bston precomprimat Hala tip fără pod rulant din figura V III.9 a. V edere de ansam blu. cu pane din beton precomprimat şi elemente de streaşină şi dolii din elemente din beton precomprimat. H ală in d u stria lă p a rte r cu arce d in beton p reco m p rim a t de 18.00 m deschidere. trecute prin teci PVC cu 0 50. Fig. Stîlpii sînt preturnaţi pe şantier sau prefabricaţi în fabrici de pre­ fabricate şi montaţi în fundaţii pahar. V III. iar plăcuţele de rezemare P 2 sînt prinse cu praznuri sudate (fig. Arcul este armat cu 6 0 16 PC 52. dispuse la 1. etrierii 0 8 sînt îndesiţi pe reazem.

E trt> B /20 L60 *60*10-200 .

Detaliu d e armare a arcului în zona d e reazem.400 SECŢIUNE A Fig. . VIII.9 c.

C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .9 d. VIII. V III. l Fig. D etalii de arm are c u plase sudate (v.9 b). fig. .

V E D E R E 1— 1 V E D E R E 2—3 Fig. P e console s în t p re v ăzu te plăci P I din oţel la t an co rat p riu su dură cu a rm ă tu ri înglobate în console. V I I I . 10 a. cap. VIII. C). 10 şi se m ontează îa fundaţii p a h a r (v. D in stîlp s în t lăsate m u s tă ţi pen tru îm binarea cu arcele. Stîlpi preturnaţâ la hale parter cu arce din beton precomprimat.S tîlp ii preturnaţi au form a din figura V I I I . P e n tru m an ipu lare stîlpii s în t p re v ăzuţi cu cîrlige. A rm ă tu ra longitudinală cu mărcile Q) şi (2) este îndoită la capul stîlpului p en tru a arm a şi consolele de pe reazeme p e n tru arce. 402 .

S 0 m (£ ) l • (.IO b. Detalii de armare a stihiilor preturnaţi. 403 .5 0 m Elr * 6 /til2 3 Fig.® 11 r C0 70 < 0 2 — 1 E tr» 6 /2 S L v = J .A R MA R E 6 <S © R *J3| © 1 SECŢIUNEA 1-1 SEC ŢIU N EA 2 -2 L tW m E t r * 6 / 2 5 IS O ) VEDERE 3-3 © ® © © n o M © Q) . VIII.

6 0 am Ol 73j3d 73. Hale a căror structu ră de rezistenţă este realizată cu aju to rul arcelor. VIII.23 60.10 c. ex ecu tate monolit.9 7 6 .00 1320 76.5 L M asa Pe m 7.22 16.LQ L.2>3 15. kg __ •' T .03 M osa.0L 0.70 DE ARM ĂTURĂ OB 3 7 06 *8 O 1L 012 PC 5 2 * ÎL 31.00 O te l-b e ion 0 9 37 38 .V 121 11. 38 . 176 To n ală 7.96 2 .00 9W 111.95 12. Extras da armătură pentru stîlpi.OL kg 7.50 1.96 6.56 Laminate kg 17.00 0. îşi găseşte în prezent o aplicare lim itată.70 2.65 P e b uc.90 L.30 Lunaim e / t k q /m k n /i> Total T o ta l.00 2 2 . prefabricată sau pretensio nată este practic aceeaşi.EXTRAS rea 1 2 3 L 5 6 7 8 9 P2 < t> ÎL ÎL ÎL 1 L ÎL 8 6 6 6 12 Buc L 2 2 2 2 2 30 20 5 6 Lurxjrrva 7.80 1.10 1.2C 9 . Cofraj m2 t 2 .6 0 3. cofraje etc.75 CARACTERISTICI E lem en t S tîlp Volum m3 1.6 0 PC 5 2 7300 3 250 Beton S u d u ră cu e le c tr o z i EL 4 6 f Fig.8 5 1.10 1.OG 9.B5 15. Concepţia constructivă pen tru realizarea monolită. d ato rită consumului m are de m anoperă. 3.'j O 10. 404 .70 3.60 EXTRAS DE LAMINATE Denum ire PI O tel lat Oimensiuru 100x10 Lungi­ Buc m ea 2 2 .50 5. Hale parter realizate cu ferme şi arce din beton armat a.2 5 2 . Folosirea arcelor din beton arm a t.

cu bare independente de oţelbeton. cu bare filetate şi plăcuţe etc. P rob lem a principală la aceste tip u ri constructive este ancorarea t i r a n t u l u i sau barelor întinse in noduri în special la cel de capăt (la reazem). 405 . P e n tru a preveni apariţia unor săgeţi m ari la t i r a n t u l principal al arcului. profile lam inate. Nodurile fermei sînt suficient de dezvoltate p en tru a se p u te a a n ­ cora barele m o n tan ţilo r şi diagonalelor care sînt a rm a te cu cîte 4 bare bine ancorate in tălpi în zona nodurilor.9 a s-a a r ă ta t o secţiune transversală printr-o hală p a r te r realizată cu arce. F e rm a are clouă p a n te şi reazemă pe nodul superior de ca p ăt a v în d şi o legătură cu stîlpul care se betonează după m o n tare a fermei. *) Planşele sini plasate la sfirşilul cărţii. 11 sînt a r ă ta te diferite moduri de ancorare a t i r a n ­ tului. P e n tru preluarea eforturilor locale (de întindere) care sînt deosebit de mari. Barele în această zonă s în t ancorate în mai m ulte m o­ duri : cu plăcuţe sud ate prin ad eren ţă folosind bucle. da­ torită consumului redus de m ateriale pe care îl reclam ă (oţel. P e n tru tira n ţi apare eficient să se folosească în loc de oţel-beton. special prevăzute în capul arcului. D in p u n c t ele vedere constructiv aspectul halelor cu arce clin b eton a r m a t monolit este similar cu al celor din beton precom prim at. cînd arcul este realizat din a rm ă tu ri elastice (oţel-beton). ancorate la capete cu piese sudate. î n figura V I I I . b. î n fi­ gura V III. î n figura V I I I . la arce şi ferme. ciment). acesta se execută cu o eontrasăgeată şi se ancorează de arcul propriu-zis prin m o n tan ţi. 12 se prezintă aspectul de ansam blu al unei hale realizată clin ferme de beton arm a t. carcase). în plan şa I* se dă u n exemplu de arm are a unei ferme clin beton arm a t. Arcul are p revăzute m u s tă ţi pen tru reali­ zarea conlucrării cu elementele ele acoperiş care se m ontează pe hale. Utilizarea fermelor din b eto n a rm a t la realizarea halelor industriale a fost destul de ră s p în d ită în cincinalele anterioare. Zonele de ancorare sîn t îngroşate p en tru preluarea efor­ turilor locale.Folosirea arcelor eu tiran ţi pretensionaţi este în prezent posibilă d a to rită progreselor tehnologice înregistrate în ex ecu ţia elementelor prefabricate şi a celor pretensionate. în aceste zone se prevede în plus şi o a rm ă tu ră tran sversală puternică (etrieri. frete. Hale a căror structură este realizată eu ajutorul fermelor din beton armat. Barele de oţel-beton pot fi introduse şi în grinzile longi­ tudinale sau in bulb (întărituri).

406 . b.Fig. c — prin plâci de ancoraj şi freta) . e. d — prin plâol de ancora) (corniere) . A n co rarea tira n ţilo r la fe rm e şi a rc e i a — prin fretaj .ll. g — prin aderenţa. 1. V I I I .

S tru c tu ră de h a lă re a liz a tă cu ferm e d in p a n o u ri a sa m b la te p rin p re c o m p rim a re : a — cu travee de 6.Fig. planşa I). b — cu travee de 12. dintr-un singur tronson. P en tru preluarea efor­ turilor locale mari din noduri se pun etrieri închişi deşi. iar la nodul de capăt sînt m ontate şi reţele (plase cu ochiuri dese). pentru a se realiza indici tehnicoeconomici mai favorabili s-a trecu t la execuţia în tipare a unor ferme din beton arm at de 12. Hale parter realizate cu ferme din beton precomprimat In trecut s-au realizat elemente de fermă din beton arm at asam­ blate prin postîntinderea a r m ă tu r ii. iar pentru manipulare este prevăzută cu cîrlige de agăţare.00 ra. 15 şi 18 m.00 m . Talpa superi­ oară are m ustăţi pentru asigurarea conlucrării cu elementele de aco­ periş. 4. Tălpile au arm ătura continuă (v. 407 .12. VIII.

L a arm area acestei ferme s-au u tiliza t carcase s u d ate ex ecu tate în fabrică. iar în figura V I I I . 4) Poziţionarea armăturii se face prin clislanţieri din material plastic.S. —B uzău şi cu carcase sud ate ex e cu tate în fabrici.2 mm şi 0 in. modul de arm are a elem entului prefabricat U P H cu deschiderea de 15.00 m.00 m. 5. Elem entul este a r m a t cu plase exe­ c u ta te de I. î n planşa I I se a r a tă arm a rea unei ferme de 18 m deschidere (cu ta lp a precom prim ată). 2) Se amfilează toroanele. urechile de agăţare şi apoi plasele P I şi P 2 de la partea inferioară şi se leagă barele marca (2) şi @ de barele acestora. Armătura nepretensionată. Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea: 1) Se montează barele marca Q) şi @. Marginile s în t în tă rite p rin carcase. n u m ăru l lor fiind în funcţie de deschiderea fermei. cu carcase speciale şi etrieri închişi. cap. î n ta îp a de jos se lasă la tu rn a re un gol realizat p rin teacă din b an dă de oţel de grosime 0. 3) L a partea superioară se montează plasele P I şi P 2 şi barele marca 0 şi ® care se leagă de plase. 12 şi 14).P.Fermele se to a rn ă în poziţie orizontală.S. A rm ă tu ra n epretensionată a tălpilor şi diagonalelor fermei este alcătuită din carcase sudate prin puncte sub form ă desfăşurată (plană) du p ă care s în t îndoite (cu dispozitive speciale cu raza mare) sub form ă de carcase închise. carcasele C I. cap. 15 şi 18. blocajul fasciculului se face cu ancoraje inel-con (v. = 65 mm care se extrage d upă t u r ­ narea betonului. Noduiile fermei s în t a rm a te suplim entar. 13 b şi c. VI). din sîrm ă tra s ă STNB şi oţel OB 37. iar d upă întărire şi deco­ frare se execută postîntin derea tălpii inferioare cu fascicule de sîrm ă S B P I (v. La capete are p rev ăzute a rm ă tu ri su p lim e n ta re din oţel PC 52 şi OB 37 ( 0 6. P o stîn tin d ere a se face prin tensionarea fasciculului de la ambele C apete. tip u l de încărcare etc. a. VI). 10. Fasciculele au în com ponenţa lor 14—28 sîrme. 408 . Hale fărâ pod rulant realizate cu elemente de suprafaţă tip UPH din beton precomprimat î n figura V III.1 3 a se a ra tă realizarea halelor uşoare din grinzi precom prim ate şi elem ente spaţiale tip U P H cu deschideri de 12 .00 m şi lăţim ea de 3.

1 3 a.Fig. Hală fără pod rulant din elemente d e suprafaţă tip UPH. 409 . VIII.

13 b. «U \j jSSs . Armarea elementului UPH-15/3.J- l"l'. VIII.j i gr î 9 / i 9x i 9 i # i 9 r 1 410 rig.ll' ■NT • "•■A M i i i 4 .C m li « m m ■ O l« fc to v î .

Secţiuni transversale. VIII.13 c. Armarea elementului UPH-15/3. 411 .SECŢIUNEA Scara 110 A -A Fig.

construcţiile pe. B. unde stru ctu ra de rezistenţă trebuie să preia încărcări mari. Aceasta este alcă tu ită din t o ro a n e T B P 9 (7 0 3) care pretensionează elementul după două diagonale. A rm ătura prelensionată. d a r s în t şi cazuri cînd elementele prefabricate nu pot fi utilizate. R eţea u a plană de grinzi şi plăcile de legă­ t u ră formează şaibe nedeformabile. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CADRE P entru anum ite industrii. realizînd şi pe această direcţie cadre. Rezistenţa minimă a betonului la tr a n s ­ fer este 35 N /m m 2. formînd cadre plane. care la rîndul lor sint solidarizate în direcţie perpendiculară to t cu grinzi. construcţiile industriale p arter în cadre. In categoria halelor grele se consideră halele parter executate mo­ nolit şi halele etaja te pen tru industrii la care presiunea pe planşee este de 10 —30 k N /m 2. construcţiile speci­ fice cu stîlpi peron.b. solidari­ zate de stîpi cu învelitori grele şi sisteme constructive ale halelor uşoare cînd se folosesc subansambluri de acoperiş grele ce au deschideri mari. Preîensionarea se face pe tiparul a u to p o rta n t cu prese monofilare. Ori de cîte ori este posibil se folosesc construcţii prefabricate. 412 .. N um ărul toroanelor pe o direcţie de pretensionare variază de la 5 la 9. d upă tipul elem entului (deschidere. La construcţiile monolite stru ctu ra de rezistenţă este alcătuită din stîlpi solidarizaţi cu grinzile. O mare atenţie se dă şi acoperirii cu beton la care se adm ite o a b a ­ tere de m ax im u m 5 mm. încărcare etc. Construcţiile de locuinţe cu schelet de beton arm a t se execută mai rar. Betonul este pregătit cu un vibrofinisor şi t r a t a t termic. Construcţiile specifice pentru acest sistem sînt construcţiile e ta ­ ja te în cadre de beton arm at. Betonul folosit are marca 500. aceasta este dimensionată în consecinţă. stîlpi şi grinzi cu zăbrele. Abaterile admise la poziţionarea arm ăturii sînt de 1 mm la a rm ă ­ t u r a pretensionată şi de 5 —10 mm la lungimea şi lăţimea plaselor şî carcaselor. construcţiile etajate cu planşee ciuperci sau dale.). iar la livrare de 44 N /m m 2.

X . în special pentru a rm ă tu ra transversală din capetele stîlpilor şi grinzilor.oo P L A N COFRAJ H l I m Z .2 . ridicarea a rm ă ­ tu rii pe reazem. în prezent se execută numai construcţii p arţial monolite. Cadre din beton armat monolit pentru hale industriale parter P entru hale industriale cu pocluri rulante grele s-au folosit In trecu t construcţii pe cadre cu trei deschideri ca cea din figura V I I I .W •frZ. cu distanţa dintre cadre de circa 12.6Z-^~ 00 u m . J ____ L . VII. Stîlpii exteriori sînt elastici pen tru a permite dilatări şi contracţii în plan t r a n s v e r s a l . arm area consolelor. to. VIII. La această soluţie trebuie re ţin u t modul cum se armează vutele.Z ffU . Grinzile s în t prevăzute cu vute. aşa cum s-a a r ă ta t în cap.6 ? ~ Z. în prezent.14 a. 413 .B 2 -A .W -i. pen tru zone seismice se respectă unele prevederi supli­ m entare.1.M i- Fig. Jegătura de la colţurile cadrelor.00 m. Armarea unui cadru monolit de hală industrială. placa este din beton arm a t monolit. 14. Secţiune transversală prin hală. î n mod prac­ tic. -V il -ţy-ZflZjfrZ. _ W ^ 2 . _ L .

Armarea S£ d e hală industrială.AMARE CAD RU CURENT / \ 414 unui cadru monolit 'ujDQ£/8<p-ld Fig. . Detalii d e armare. VIII.1 4 b.

şi anume : modul de înnădire la stîlpi. c. iar a rm ă tu ra tran sver­ sală (etrierii) este îndesită la capetele stîlpilor şi în zona consolelor. riglele principale sînt prefabricate. Cadre etajate din beton armat a. La armarea stîlpului central (planşa III) este folosit oţelul FC 52 pentru bare de rezistenţă. îndesirea etrierilor pe reazeme ş i ' la capelele stîlpilor etc. In această v a ria n tă stîlpii halelor se to arn ă monolit pe fiecare n i v e l : grinzile (riglele) pot să fie prefabricate. VIII. conform reglementărilor pentru calculul în zone seismice.Oţelul PC 52 este fasonat fără ciocuri sau cu ciocuri drepte. după noile norme de arm are se acordă u n rol mai mare arm ă­ turilor transversale prin etrieri şi continuităţii arm ăturii pe reazeme şi la colţul cadrelor. 17). P en tru con­ strucţii cu deschideri egale. 15 se prezintă arm area unui fragm ent de cadru m o­ nolit cu placă monolită. Construcţiile e ta ja te din cadre flexibile au riglele cadrelor orizontale. 18 se arată o soluţie de hală P + l integral prefabri­ cată. riglele (griczile) cadrelor se execută fără v u te . stîlpii po t fi de înălţim ea unui etaj cu con­ sole lungi sau scurte. a v în d etrierii din oţel OB 37. iar planşeele se pot executa din elemente de planşeu de tip II de 6 —12 m (fig. ridicarea a rm ăturii pe reazeme. iar elementele de planşeu s în t de regulă complet prefabri­ cate (fig.16) sau din planşee predală. iar riglele de rigidizare se execută pe şantier. iar stîlpii şi fundaţiile din beton arm a t prefabricat. de asemenea pot fi şi continui pe înălţimea a două sau trei niveluri. la intercalarea de travei mărite. planşeele sînt prefabricate parţial sau în to ta lita te şi de asemenea o p arte din rigle. planşa II). riglele cadrelor se măresc şi se prev ăd de regulă grinzi cu v u te pe reazem. avînd învelitoarea din azbociment izolat termic. î n figura V I I I . Toate elementele sînt prefabricate. la care se foloseşte pentru şarp an tă ca element de rezistenţă ferme de acoperiş din beton arm at precom prim at (v. Cadre din beton aim at etajate în soluţie parţial prefabricată.2. F undaţiile sînt de asemenea pre­ fabricate. Cadre din beton aiinat în soluţie integral prefabricată. folosirea etrierilor închişi pe reazeme şi la stîlpi. b. VIII. Cadre din beton armat etajate în soluţie monolită. în zone seismice. Planşeele sînt alcătuite din chesoane prefabricate suprabetonate. Pe ferme se m ontează grinzi secundare prefabricate. 415 . î n figura V I I I . Construcţiile actuale se exe­ c u tă numai parţial m o n o lit. Se atrage a ten ţia asupra poziţionării arm ăturii prin purici şi distanţieri.

15 . o e/= > Fig.416 S I * --7 9 1 *1 m--7£/*e(4) Exemplu d e armare a unei porţiuni d e cadru etajat. VIII.

16. 4 — e le m e n t de p la n ş e u t i p I I . 3 — g rin d ă p r in c ip a lă p re fa b ric a tă lo n g itu d in a lă . 2 — s tilp d in b e to n t u r n a t m o n o lit in c o fra je de in v e n ­ t a r . 5 — s u p ra b e to n a re a r ­ m a tă . 1 417 . 27 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd . Elementele structurii parţial prefa­ bricate pentru hale industriale etajate : a — e le m e n te le s tr u c t u r ii . 2 — g r in d ă de r ig id iz a r e p r e fa b ric a tă tr a n s v e r ­ s a lă .Fig. VIII. b — a lc ă tu ire a u n u i n o d .

Fig. 4 —element de planşeu tip II i 5 —suprabetonare armată. 1 —stîlp din beton armat cu console scurte prefabricat sau preturnat pe şantier . 2 —riglă transversală prefabricată . 418 .17. 3 —grindă longitudinală prefabricată . V III. b —alcătuirea unul nod . E lem en tele stru c tu rii in te g ra l p re fa b ric a te — v a ria n ta stîlp i cu console scu rte — p e n tru h a le in d u s­ tria le e ta ja te : a —elementele structurii .

Secţiune transversală (proiect I.18 a.) .P.C. VIII.Fig. Hală etajată din elemente p refab ricate.T.

420 § ■li io' U i O K etajată din elemente < /> • I Fig. Hală prefabricate. Secţiuni longitudinale. .1 8 b. VIII.

421 . frete etc. 19. arcele etc. tu b u la re (la cei centrifugaţi). 20. mijloace de ridicat etc. 3 . Dim ensiunile se iau. Stîlpii cu goluri sîn t în prezent s tu d ia ţi p e n tru corecta dimensio­ nare a ram urilor. a.). oameni. Secţiunea cea mai u tilizată este cea dreptunghiulară. m ateriale. Stîlpii treb u ie să îndeplinească condiţii de rig id ita te ex prim a te p rin ra p o rtu l dintre înălţim ea H a stîlpului şi lăţim ea h a secţiunii transversale. A rm ă tu ra se aşază periferic stîlpilor şi cît mai uniform şi simetric. Stîlpii de hale industriale. a v în d grijă să se asigure acoperirea cu b eton şi o b u n ă legătură prin a r m ă tu ri transversale (etrieri. (fig. de regulă. V I 11. L a stîlpii de rezistenţă ra p o rtu l H /h variază a s t f e l : — la construcţii obişnuite H /h < 25 (20 la b eto n din granulit) . Cele mai u tilizate forme de secţiuni s în t : dreptunghiulare. barelor transversale şi zonelor de legătură. din podul ru l a n t şi din conlucrarea spaţială a construcţiei. A rm ă tu r a poate fi elastică (oţel-beton pen tru b eto n a rm a t sau be­ to n p recom prim at) sau rigidă (din lam in ate de oţel). 21). poligonale etc. L a halele industriale se folosesc şi stîlpi cu goluri sau stîlpi d u ­ blu T cu inimă plină subţire (fig. Regulile de arm a re a stîlpilor a u fost a r ă t a t e la cap. din 5 în 5 cm p în ă la înălţim ea sec­ ţiunii de 80 cm. — la hale industriale H /h < 14 (12 la poduri ru lan te grele). Secţiunile transversale pen tru la tu ra mică v ariază de regulă în tre 20 şi 40 cm. circulare. .3.). în cruce. VII. Secţiunea tra n sv e rsală a stîlpilor şi m o d u l cum apare a r m ă tu ra în secţiunea tran sv e rsală se vede în fi­ g u r a V I I I . Form e constructive.22.) care treb u ie să suporte eforturi de compresiune. apoi m ultiplii de 10 cm. iar în al doilea rîn d trebu ie să reziste te n d in ţei de încovoiere din efectul de cadru. formele a r ă ta te în figura V I I I . R a p o rtu l dintre laturile d re p tu n ­ ghiulare din secţiunile tran sversale este h/b = 1 . a n de regulă. V I I I . a — d). casetate. C om portare similară cu stîlpii au to a te elem entele de tip b ară din construcţii (barele fermelor. dublu T. A im are a stîlpilor. b. 5 . Stîlpi din beton armat pentru clădiri şi hale industriale Stîlpii sînt d estinaţi a prelua în prim ul rî n d forţele de com presiune pe care le tra n s m ite g re u ta te a clădirii şi încărcările pe care le su p o rtă (utilaj. .

_ '•<1 p . _ Fig.._.. .19.422 1® 1 J= U j 3 l uj a f V D f\ ^-1 ^ r j i ±. Tipuri d e stîlpi pentru hale industriale. VIII.

20. . VIII. Secţiuni transversale ntilizate pentru stîlpi.Fig.

SECŢIUNEA 7-7 '/// l/) -c bs u | L m Y . — 5O O 4 —• uH h Fig. SECŢIUNEA 2-2 □ hr U ^ J [::: j□ 1 *r SECŢIUNEA 3-3 > mz.j. VIII.21. . Stîlp cu goluri pentru hale in­ dustriale.

V I I I . X □ZZ3 N O T A : L u n g im e a c io c u lu i ( x J ta e f n e r i = W d /: □ F ig.N o \\ \ c X . .22. A rm a re a s tîlp ilo r (se c ţiu n i tr a n s v e rs a le ).

Consolele stîlpilor sînt solicitate la încărcări concentrate mari care produc eforturi locale puternice de forfecare. V III. reprezinţi pottiunea activă a arm ăturii transversale. a). F ig. fig. V I I I . 22). V I I I .). c — arm area transversală a consolei scurte cu bare înclinate I d — arm area transversală a consolei foarte scurte . E xem ple de arm are a consolelor din capul stîlpilor se pot vedea şi îu figura V I I I . f — console de stilpi centrali cu secţiune variabilă . 10 b. b — consolă de stîlp marginal ea secţiune variabilă . încovoiere etc. h — al­ inarea articulaţiei cu bare încrucişate la un stîlp pe fundaţie . Armarea consolelor şi articulaţiilor. A rm a re a co n so lelo r sc u rte şi a a rtic u la ţiilo r. e. fig. 10 b). A rm ă tu rile p o t *1 a stfe l a r a n ja te in c it să in te rv in ă d e d o u ă o ri în re z is te n ţa co n so lei : a — consolă de stîlp marginal cu secţiune constantă . V III. 426 .Armăturile de rezistenţă (longitudinale) ale stîlpilor trebuie să se găsească din 2 în 2 în colţuri de etrieri.23. 14 şi planşa III. P entru preluarea eforturilor de tăiere (forfecare) arm ă tu ra este ridicată (coborîtă) ori de cîte ori este posibil şi com pletată cu etrieri deşi (arm ătură transversală. de aceea se folosesc etrieri dubli sau suplimentari (v. fig. 2/3 I. Consolele se armează puternic pentru a prelua aceste eforturi . Stîlpii sînt prevăzuţi c i console scurte pentru sprijinirea grinzilor de rulaie sau a elementului de acoperiş (grindă. arc etc. Stîlpii prefabricaţi au prevăzute m ustăţi (ochiuri) de agăţare (prin­ dere) în macara (v. V III. fermă.23. g — arm area articulaţiei cu miez la un stîlp pe fundaţie . c. arm ă tu ra de la partea întinsă a consolelor se ancorează în stîlpi şi se distribuie simetric în console.

întreru­ perea armăturilor loagitudinale la col­ ţurile cadrelor. b. . c. VIII. d noduri de colţ .25. Armarea nodurilor de cadre : a. (Călorert) Fig VIII.Fig. f — noduri interm ediare. e.24.

^ 4. arce. Secţiunea transv ersală folosită este. I I şi I I I s-au p u t u t u rm ări m oduri de a rm a re a nodurilor la cadrele e x e c u ta te monolit. 24). cadre şi la grinzi continue cu articulaţii. V I I I . L a deschideri mici se folosesc şi grinzi de rulare d in b eton arm at. de regulă. bolţi. Barele se în treru p num ai cîtţe două în aceeaşi secţiune tran sv e rsală. V III. 14). P e n tru colţurile de cadru cu eforturi de întindere la fa ţa exterioară. A rticulaţia se în trebu inţează. h). Se poate ad o p ta şi soluţia de fretare a regiunii com prim ate a v-utei. î n cazul solicitărilor m ari (m om ente încovoietoare mari) nodurile s în t p re v ăzu te cu v u te (v. etrierii se aşază normal pe vute. în riglă pe o lungim e de 30 —40 d în zonele întinse şi pe 20 —30 d în zonele com p rim ate (pen­ t r u oţeluri tip PG se vor lua lungimile reco m an d ate la cap. De obicei se folosesc grinzi de ru lare sim plu rezem ate. în tru c ît to a te eforturile din articulaţie se preiau n u m ai de a rm ă tu ră. VII). g.î n prezent articulaţiile de beton armat se folosesc m ai rar. A rm ă tu r a din riglă se ancorează în stîlp. sub form ă de T sau dublu T. de regulă din b eton a r m a t precom prim at. Barele care se îndoaie d u pă un arc de cerc au raza m inim ă de 15 d. în cap. î n exemplele din cap. Se po t realiza articulaţii perfecte sau articu laţii parţiale (prin mic­ şorarea secţiunilor la 1/3 sau 1/4). de regulă.2 5 . în treru p e rile arm ă tu rilo r longitudinale se fac de regulă conform fi­ gurii V III. fig. A rm ă tu ra din articu laţii se ancorează de asemenea putern ic şi se p retează p en tru preluarea eforturilor locale (fig. î n nodurile cadrelor cu v u te. A rm ăturile transv ersale (etrieri) se îndesesc în dreptul nodurilor p e n tru preluarea eforturilor de întindere din această zonă şi a preveni flam barea barelor longitudinale la eforturi a ltern ativ e d a te de forţele orizontale provo cate de cutrem ur. A rm area articulaţiilor treb u ie să fie puternică. la baza şi în capul u nor stîlpi. leg ătu ra dintre rigle şi stîlpi treb uie reali­ za tă cît m ai corect p en tru a prelua întinderile din fibrele întinse (de la p a rte a superioară şi inferioară) şi eforturile de forfecare. d.23. iar cea din stîlp. L a halele industriale. 428 . Grinzi de rulare Grinzile de rulare (fig. A rm ă tu ra nod urilor de cadru.26 ) se ex ecută în prezent în fabrici. V III. V II s-au a r ă t a t criteriile de arm are a elementelor frîn te (grinzi). V I I I . dis ta n ţa d intre secţiuni fiind de 30 d (fig.

armat.C.T.GRINDA CR6-80-C 429 Fig VIII. Secţiune longitudinală (proiect .P.26 a.). Armarea unei grinzi d e rulare din beton I.

Q J 'd c £ o 'o 3 a S < Uj o U co j b fl E 430 .0 ) C /) tu o U j io E “* ^d Sd.

). T ipurile obişnuite de fu n d a ţii s î n t : fundaţii izolate din beton şi be­ ton a r m a t. Pe g rin d ă se p re văd piese metalice p en tru rezem are pe consolele stîlpilor şi prinderea şinei. fundaţii din reţele de grinzi şi radiere din beton armat . F u n d aţiile p o t fi din zidărie de piatră. P e n tru arm area grinzilor de ru la re se pot utiliza şi carcase s u d a te puternice.. ci num ai ciocuri drepte. im portanţa clădirii şi seismicitatea regiunii . asigurîndu-i nedeform abilitatea acesteia p înă lalimitele ce-i conferă siguranţă. el reazemă pe u n s tr a t de fund are ce se găseşte la o adîncim e re la tiv mică. b eto n ciclopian.înălţim e a li a grinzii se ia de 1/7 —1/10 din deschiderea I. C. Tipurile de fundaţii. L a grinzile simplu rezem ate se poate obţine c o n tin u ita te a lor printr-o zonă de legătură bine a rm a tă şi betonată. cu nervuri. adîncim ea de fundare. fu ndaţii de adîncime . iar lă­ ţim ea b este de 1 /2 —1/4 din h. Grinda are legături cu stîlpii şi p e n tru preluarea forţelor de frînare longitudinale şi transversale. L e g ă tu ra de co n tin u ita te pe reazem se realizează prin m u stăţi. s u p ra faţa de rezemare şi condiţiile de izolare se aleg în funcţie de : natura terenului şi nivelul apelor subterane . fundaţii speciale din beton armat (circulare. Deoarece terenul are ca p a c ita te redusă de a prelua compresiuni. condi­ ţiile de exploatare ale clădirii (încărcări. b eto n simplu şi b eton arm at. adîncimea de îngheţ (talp a fundaţiei găsindu-se sub această adîncime) . 431 . P e n tru preluarea forţelor tăie to a re pe reazem s-a pus m u ltă a r m ă ­ t u r ă rid ica tă (înclinată). T alp a grinzii se proiectează de 10 — 14 cm. A rm ă tu ra de rezistenţă este din oţel PG 52 şi nu are p revăzute ciocuri ro tu n d e. fiind de o lăţim e destul de m are p e n tru a m ări rig id ita tea tra n sv e rsală a grinzii. poligonale. ARMAREA FUNDAŢIILOR F u n d a ţia este p a rte a de construcţie care tra n s m ite terenului încăr­ cările construcţiei. u m id itate etc. Corpul de fu nd aţie se găseşte de regulă sub nivelul terenu lui . făcînd trecerea de la secţiunile m ai reduse ale stîlp ilo r sau elementelor de construcţii 1as u p ra faţa necesară rezemării.). fu n d a ţia asigură o s u p ra faţă de rezem are m are. fu n daţii precomprimate etc. fundaţii continue rectilinii şi circulare din beton sim plu sau beton armat .

F u n d a ţii izolate de form ă ___ 1 prism atică (fig. V I I I .Materiale folosite.VIII. sîrm e netede şi p ro ­ filate STNB şi S T PB şi oţeluri cu profil periodic PG 52.5 .. B 05 şi Bc7. / / / / / / / / / / / / / / . aceste Fig. P e n tru fundaţiile din b e to n sim plu se folosesc mărcile de b eton B c3. OB 00 şi OB 37 . S u p rafaţa de re z e ­ m are pe te re n a fund aţiilor este d t form ă p ă t r a t ă sau d re p tu n g h iu lară.. blocurile din beton sim plu şi cuzineţii din beton armat . Reco­ f m andări constructive de a lcă­ tu ire: 1) Raportul înălţim e/lăţim e r i ( I i / B ) trebuie să aibă valori co­ >-j 3 r:rsc™JD . la dimensiuni mici ale fundaţiei la care s u p ra faţa A < 1 m*. să fie rigidă şi să nu fie nevoie / B de arm ă tu ri ridicate p e n tru p re­ Beton de egalizare/ luarea forţelor tăieto are . Fundaţii izolate din beton si beton armet * ■ > . D in p unctul de vedere al formei. Acestea sîn t fundaţii da mică adincim e folosite la stîlpii din b e to n a r m a t monoliţi şi prefabricaţi şi la stîlpii metalici. P e n tr u a rm a re se fo lo s e s c : pentru armătura constructivă. care po t fi cu solicitări centrice sau excentrice. Aceste fundaţii sînt de regulă fu n d a ţii de mică adincime. La u m p lu tu ri şi egalizări se folo­ seşte m arca B 03 . Adîneimea de îngheţ.27. î n po r­ ţiunile de clădire neexpuse îngheţului aceasta se reduce la 4 0 —50 cm. J respunzătoare pentru ca fundaţia '77777/ / / / . 27).. paharele din beton armat pentru stîlpii prefabricaţi. ta lp a fundaţiei poate fi de formă prism atică. A ceasta este de regulă m ai m are de 70 cm (STAS 6054-77). a d ică la care ax a stîlpului se găseşte în axa fundaţiei sau are o deviere fa ţă de axa fundaţiei. Tipurile de fundaţii folosite în mod cu ren t s în t : tălpile din beton arm at . sau de formă tronconică. a.5..5. A dîneim ea de fun d a re la terenurile expuse îngheţului este mai m are decît adîneim ea de îngheţ cu circa 10—20 cm.. b b. OB 37. Fundaţie izolată prismatică. 1. condiţii s în t îndeplinite la fu n ­ 432 . pentru armătura de rezistenţă. la dim ensiuni mai m ari ale fundaţiei la care s u p ra ia ţa A > 1 m'-‘. F u n d a ţii izolate eu tălp i din bel oii arm a t.

Acest t i p de fundaţie se utilizează la fundaţii cu tălpi mai late (A > 1 m 2) sau cînd trebuie să se reducă c a n tita te a de beton.3 0 .2 3 . 28): 1) înălţim ea marginii H ' va fi de cel puţin 20 cm. înălţim ea fundaţiei este mai m are şi satisface c o n d iţia . 28 — Cartea fierarului betonist — cd. H /(2 B b) = 0 . con­ form regulilor de armare. 3) A rm ătura se plasează la partea întinsă a fundaţiei (faţa de jo s ) . In ju rul bazei stîlpului se v a lăsa o porţiune orizontală de 5 — 10 cm lăţime. A / --------------------------. 100 2) A rm area se face de regulă cu plase sudate cu sau făra ciocuri. 2) A rm ătura se determină prin calcul. Fundaţii izolate de formă tronconică.11/2.5 cm 2 . 0 . cap. VII).. 1 jq o . =» 30 cm.2 5 . de regulă : II' = / / / 3 . 2) înălţim ea m inim ă constructivă (I I > 3 0 cm ) trebuie să fie satis­ făcută concomitent cu raportul H j B . A ria armăturii se determină prin calcul şi pa fi mai mare decît cea m inim ă arătată. Acest tip de fu n d a ţie este mai dificil de executat. Reguli constructive de fundare (fig. . a r m ă tu ra m inim ă va f i ' t Jh V V '\ < 100 X 30 % 0. la stîlpii de colţ. 4) A rm ătura stîlpilor trebuie să pătrundă în fundaţie pe lungimea de ancorare necesară (v.daţiile cu ren te dacă 11/B — 0 .05% raportat la secţiunea Bh„ .= 1. la fundaţii pătrate armătura se distribuie uniform pe întreaga talpă. Betonul de egalizare are grosim ea de 5 cm şi se t o a r n ă înainte de tu rn a re a fundaţiei. de exemplu la B = 100 cm şi Iv. D is ta n ţa m axim ă dintre a r m ă tu ri v a fi mai mică de 25 cm.05 r . A t x 6 0 6. Reguli de arm are : 1) Procentul m inim de armare se ia 0.0 . . V I I I . . L a fundaţiile cu tălpi dreptunghiulare a r m ă tu ra determ in a tă sub zona activă a fundaţiei (d eterm inată de planurile la 45° duse din col­ ţurile stîlpului) se extinde (cu aceeaşi secţiune pe m etru liniar) pe to a tă talpa (restul tălpii).. c.3 5 . .

V I I I . pentru fundaţii de foarte mică adincime. VIII. A rm ătura are de regulă şi ciocuri pentru îm bunătăţirea ancorării. P entru evitarea fisurării betonului se foloseşte (din calcul sau con­ structiv) şi arm ătură ridicată de acelaşi diametru cu arm ătura de la partea superioară.30) şi nu este economic să se folosească o fundaţie centrică. d. în cazul în care eforturile sînt mari. Acest tip de fundaţii sînt folosite în cazul solicitărilor excentrice (stîlpi de colţ) şi în cazul în care din anumite motive fundaţia nu se poate dezvolta în toate di­ recţiile sau cînd solicitările excentrice sînt mari (fig.29 se dă o variantă de armare a unei astfel de fundaţii. La partea superioară se prejvede o arm ătură constructivă compusă din bare la maximum 50 cm. Fundaţii izolate excentrice (nesimetrice).Fig. 434 .28. Fundaţie izolată tronconică din beton armat pentru un stîlp. VIL e. O variantă a fundaţiilor excentrice sînt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaţia de margine nesimetrică este legată cu o grindă de altă fundaţie vecină. cu 0 m(„ 10 la otel PC si 0 min 12 Ia oţel OB 37. î n figura V II I. Fundaţii tip eiupercă izolate clasic*. barele ridicate trebuie să aibă lungimea de ancorare în zona comprimată (în partea de sus) conform prevederilor din cap. Acest tip de fundaţii se utilizează în cazuri speciale.

► Fig. F u n d a ţie izo lată Sn fo rm ă de ciu p ercă.^ 8 la 30 cm 57 o * 98 110 'bS & „ n moL*2zo V S W L ^SO m iz L-3^5 & \£2%>20L=K5 Fig.— • SEC ŢIU N EA A-A 7Q-120 3etiit>8L=265-‘t5S Beton de egalizare tir. F u n ­ d a ţie d in b e to n a rm a t. V III. V III.30. p e n tr u stilp d in b eto n armat.29. § a '50. r\ - V 1 — 1? 90 4 - *— 130- t î I \ h r — ► A I ptH n T | y-90-* «— 130— 435 .i 20<b12mm /Kso-*! 90— *— 130.220-------- X 3 \< t> 1 2 m rri 220-------. so lic ita tă e x c e n tric . h -4 j.

65)B in fu n cţie de n u m ărul treptelor. 1.2. 4 0 . Fundaţiile de acest tip sîn t alcătuite d in tr-u n bloc din b e to n simplu. de regulă variază după form ula : l> = ( 0 . cap.25b . Fig. 2) Cuzinetul se dimensionează ca o fundaţie rig idă cu tă lp i de form ă prismatici7 pînă la suprafaţa dc 1 ms şi de form ă Ironconică la su p ra fe ţt mai mari. 2) L a partea inferioară cuzinetul are o plasă cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare. V I I I . 4) înălţim ea treptelor blocului este în j u r de 30 — 40 cm. . pe care reazemă stîlp u l prin interm ediul unei tălp i rigide mai mici d ecît fu n d a ţia den u m ită cuzinat (fig.. 31). 0. . 3) Lăţimea cuzinetului b se dimensionează cît m ai redusă. b =■ h /l =» = 2 / 3 .05 % raportat la secţiunea bh ». . Recomandări constructive de fundare : 1) Blocul are retrageri în trepte (1 — 3). Fundaţii cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat O astfel de fu n daţie se foloseşte p en tru obţinerea unei suprafeţ# mai m ari de fu ndare la o adincim e dorită. cu procent de armare de 0. VIII. Fundaţie cu bloc din beton sim plu şl cuzinet d ia beton armat.31. 436 . 5) înălţim ea cuzinetului rezultă din condiţiile : h > 0. cu distanţa m axim ă între bare de 25 cm (2 5 0 m m ). 3) Cuzinetul se ancorează în blocul de beton sim plu printr-o arm ă­ tură de ancoraj (v. VII). . lle<juli dc armare a cuzinetului : 1) In principiu cuzinetul se armează ca o fundaţie rigidă izolată. asigurînd însă transmiterea presiunilor la teren .

..... ■ v . •. V III.'iV 437 . F u n d a ţia propriu-zisă este alcătuită dintr-un bloc din b eto n simplu şi u n cuzinet din beton arm at.. • ' î # . iar prin şuruburi de ancoraj. efortul de compresiune.3. A -3-5 cm V Placa d e b a ză Şurub pentru fundetii Fig..3 2 şi VIII.33. Modul de alcătuire si prindere a stîlpului de fundaţie se poate urm ări pe figurile V III. prin placa de bază şi traverse. Fundaţii izolate pentru stîlpi metalici B aza stîlpilor metalici se alcătuieşte astfel pen tru a putea tr a n s ­ mite.•»••••. efortul de întindere. F u n ­ d a ţie iz o la tă p e n ­ t r u stîlp m e ta lic c u e f o r tu ri m ici.. li > > Ml..32. L IB I Cu s e u Mortar de poza S 'U----JU U E y M Profile metalice .

34). care se îm pănează de regulă cu pene metalice şi m o rta r de ciment. VIII.34 a. V I I I . . Scm ŞECTIUNEA A-A Peretele paharului S tilp CAZUL FUNDAŢIEI CU 2 STÎLPl' âr 12cm > Scm 8-l2cm Tf f — n Stîlpi ^ Peretele paharului Fig. în care se introduce stîîpul prefabricat.4. realizînd în castrarea stîlpului în fundaţie^(fig. Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi drepţi. Fundaţii izolate tip pahar pentru stîlpi prefabricaţi L a construcţiile integral prefabricate fund aţiile stîlpilor se execută sub formă de fu n d a ţie p refabricată tip pahar. M/n.

va Fig. 439 .I(6 ) r i .SECŢIUNEA l-l OTEL 0 B 3 7 BETON B 50 BETON B 200 vnJ>0 K . Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi înclinaţi. VIIL34 b.

a.0 )b r trebuie să asigure îm pănarea stîlp u lu i şi ancorarea armăturilor longitudinale din stîlpi. adîneim ea de. fundaţii speciale adap­ tate terenurilor compresibile. . fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate cu ajutorul grinzilor şi bolţilor . iar pe orizontală 20 cm.Reguli constructive de execuţie a fundaţiei tip pahar : 1) Dim ensiunile golului trebuie să fie astfel proiectate incit să răm înă un spaţiu ele m inim um 5 — 8 cm pentru îm pănare cu beton marca B c 2 0 în ju r u l stîlpului. . Condiţii de armare a stîlpilor : 1) Procentul m inim de armare se ia de 0 . la pereţi p o rta n ţi din b eton şi b e to n arm a t. L a fu n d a ţia p en tru pereţii de zidărie cu sîm buri (stîlpi) din b e to n arm a t. 4) Grosimea bazei paharului se ia 11f ^ 15 cm. 5. în general exe cu tat din aceeaşi m arcă de beton dim care a fost e x e c u ta t stîlpul. înălţim ea soclului. t r o ­ tu arulu i. 0 min va fi de 12 mm. între stîlpi şi fu nd aţie se va prevedea un cuzinet de re p a rtiţie din beton arm a t. Tipuri de fundaţii : fundaţii obişnuite din beton sim plu sau din beton a r m a t. 5 . Acestea a u reguli de a lc ă tu ire care ţin seama de funcţiile pe care le au fundaţiile (transm iterea pre­ siunilor la acel s t r a t de p ă m î n t care este capabil să le preia) şi de con­ diţiile de ex p lo ata re (nivelul apelor subterane. după solicitările stîlpului. fundaţii sub formă de placă continuă . iar stîlpii cu b > 45 cm. I n cazul d istanţelo r mici dintre stîlpi se po t folosi cen tu ri a rm a te în loc de cuzineţi.). distanţa dintre armăturile verticale nu va depăşi 15 cm. 25 cm . Fundaţii continue din beton simplu. 2) L ăţim ea m inim ă a peretelui stîlpului se ia lp min = 1 5 . . 3 . poziţia pardoselii. Fundaţii continue din beton şi beton armat Fun daţiile continue se aplică în cazul fundaţiilor de mică ad incim e folosite la ziduri. 44# . 3) Stîlpii puternic solicitaţi cu bv > 30 cm se urmează cu PC 52.0 5 0 raportat la aria B H _ 2) Pereţii paharului se urmează cu bure „individuale“ orizontale şi verticale mărcile 0 şi (2) sau cu plase sudate 0 min 10 . îng heţ etc. la dia­ fragme etc. . 3) Înălţim ea paharului H p = ( 2 .

3) A rm ătura se montează la partea superioară şi inferioară pe unul' sau două rînduri. 10) L a colţurile şi intersecţiile centurilor barele longitudinale vor f i tndoile şi ancorate pe o lungim e m inim ă de 30 d. F undaţiile continue de b e to n armat au alcătuirea constru ctiv ă în secţiune transversală similară cu cea a fundaţiilor izolate. P rin te re n u ri compresibile se în ţeleg argile cu consistenţă redusă. argilă prăfoasă. 8) Etrierii centurilor sînt alcătuiţi din 0 6 şi 0 S dispuşi la 25 cm distanţă între ei. fig. Fundaţii continue pentru construcţii cu pereţi portanţi ampla» sate pe terenuri compresibile. terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic. 29).2 % din sup ra fa ţa zonei armate. VI 11. 9) Tălpile fundaţiilor vor avea o armătură transversală din bare 0 1 1 0 . 12) L a subsoluri şi adincimi mari de fundare se pol folosi fundaţii tip perete din beton armat (v. F u n d a ţia continuă se to a rn ă şi ea pe un s t r a t de egalizare de 5 cm grosime.35).6 cm 2 x 6 0 10. 5) F undaţia se armează cu O B 37 sau P C 52. 6) Acoperirea laterală cu beton a barelor longitudinale va fi de m ini­ m um 4.. V I I I . 28 şi V I I I . 11) F undaţiile diafragmelor sînt proiectate cu centuri tip c uzi net în care sîn t ancorate armăturile diafragmelor (care la prim ul nivel sin t armate cu o reţea dublă de arm ătură). dispuse la m axim um 25 cm intre ele.b. 0 min = 10 m m şi ca A f min = 4.5 cm. De o p a rte şi de alta a zidului se lasă o banchetă orizontală de 2. Fundaţii continue «lin beton armat. 441 . dar nu mai puţin de 0 . nisipuri în stare afinată. 4) A rm ătura de la partea superioară formează o centură. 2) înălţim ea fundaţiei este de regulă mai mare decît cea obişnuită . VI I I . pentru a se perm ite trasa rea şi aşezarea corectă a peretelui şi p en tru com pensarea eventualelor erori de tra s a re a fun daţiei (v. fig. 35). teren uri sensibile la u m e­ ziră (fig. R eguli particulare constructive de alcătuire : 1) F undaţiile pentru pereţi vor forma contururi închise. c. 7) Barele longitudinale din centuri se înnădesc prin petrecere p tT o lungime de 40 d.5 cm lăţime.

Fundaţii continue pentru « S U * J o L fl ^ h> fl u \ i sh \ >> • i »Q *■ i O f" vc 1 >r 0 * r 3 .• s li r ir 442 . Fig. VIII. i : z : TTTTT terenuri com presibile.35.f r m —r r r r r .WQQZ<H .

Fundaţii pe grinzi şi radiere din beton armat a. fie d a to rită terenurilor p rea compresibile. Sistemul de fu ndaţii pe grinzi se foloseşte ra r şi num ai în cazul în care alte soluţii m ai economice nu p o t fi utili­ zate. fie imposibilităţii de dezvoltare a fundaţiilor izolate d a to rită prezenţei peretelui calcan a unei construcţii vecine etc. Fundaţii pc grinzi.-A m rostului Fig. V I I I . G rin z i d e fu n d a ţie .36.37. soluţie constru ctivă se p re v ă d grinzi de fu n d a ţie (fig.6. Planul fundaţiei şi secţiunile pe două direcţii per­ pendiculare. V I I I . Fundaţie pe grinzi î? încrucişate. 37). 36) sau reţea de grinzi continue încrucişate (fig. 443 . V III. | . Fig. VIII.

In exemplul de arm are din figura V III. Grinzile încrucişate se armează la fel ca grinzile cu un singur rin d de stîlpi. P e n tru preluarea unor eforturi de întin dere m ari se prevăd v u te în dreptul stîlpilor. ea se v a t u r n a fără cofraj la p a r te a superioară. acoperirea cu b eton a arm ătu rii va fi 5 cm. Ori de c îte ori este posibil. A rm ă turile v utelor se ancorează în grin dă pe^o dis ta n ţă de 30 d. ea are u rm ăto a rele carac te ristic i: 1) în ă lţim e a grinzilor v a fi cuprinsă între 1/3 şi 1/6 din deschiderea ei stab ilită între doi stîlpi consecutivi. cu deosebirea însă că este solicitată de jos în sus de către presiunea reactiv ă . 2) L ă ţim e a grinzilor rezultă din condiţia de a se lăsa în ju ru l stîl­ pilor o b an c h etă orizontală de 5 —10 cm. P rocentul m inim de arm are al secţiunilor grinzilor de fun daţie este de 0. p u th id avea fie o p a n t ă redusă. a rm ă tu ră de m o ntaj 2 0 12 la mijlocul grinzii şi agrafe 0 6 la 40 cm. g rin d a de fu n daţie este asem ă­ năto are cu o g rin d ă obişnuită de planşeu. In cazul stîlpilor de lăţim i m ari grinzile (talpa) de fu n d a re p o t fi lăţite num ai pe o porţiune în d rep tul stîlpilor. arm a rea dalei (tălpii) se v a face cu plase sudate. a v în d racordări drepte p en tru trecerea la secţiunea curentă. 4) A rm a rea se face cu oţel OB 37 sau PG 52. 2) L a grindă : a r m ă tu ră de rezistenţă în cîm p şi pe reazeme 0 16. 5) î n cazul existenţei betonului de egalizare. 444 .D in p u n c t de vedere co nstructiv .3 8 s-au folosit urm ătoarele arm ătu ri: 1) L a talpă : a rm ă tu ră de rezistenţă 0 16 la 15 cm . V III. 3) D a la (talpa) de la p a rte a de jos a grinzii de fu ndaţie are înălţi­ mea m in im ă de 15 cm la m argine şi de 30 cm lingă grindă .10%. a rm ă tu ră tran sv e rsală şi etrieri 0 8 la 20 cm . A rm ă tu rile ridicate la grinzi scu rte şi înalte p o t fi îndoite la 60° în loc de 45° (fig. a r m ă tu ră de re p a rtiţie 4 0 10 de fiecare p arte a grinzii.38). A r­ m ă t u r a longitudinală de re p artiţie din placă (dală) de o p arte şi de alta a grinzii v a fi de cel p u ţin 10% din a rm ă tu ra de rezistenţă a acesteia. 0 20 şi 0 25 . fie tre p te c î n d înălţim ea dalei este mare. L a ţim e a dalei poate fi egală cu înălţim ea grinzii.

38. Armarea unei grinzi d e fundaţie. VIII. 445 .Fig.

nu se toarn ă direct pe p ă m în t. rezervoare îngropate (v. cu a r m ă tu ra diago­ nală pe mai m ulte rîndu ri . F u n d a ţii speciale. din planşee ciuperci .39). tip ra d ier .00 m pentru clădiri nuclearoelectrice). c. printr-o a r m ă tu ră aşezată pe fîşii sub formă de stea. această soluţie ev ită însă săpăturile m ari de p ăm în t. la care d ista n ţa dintre pereţi este de 3. 39). castelele de apă. De asemenea. celulare etc. Radierele cu grinzi s în t alcă tu ite din plăci a rm a te încrucişat.00 m. iar în dreptul pereţilor (pe reazeme) placa poate avea şi vute. tu rn u rile de răcire.b.80—1.. Radiere din beton arm a t. Radierele cu planşee ciuperci s în t folosite în special la silozuri. 446 . un astfel de tip de fu n d a ţie este a r ă t a t în figura V I I I . se recurge la radiere c în d prin fundaţii izolate sau prin grinzi încrucişate nu se ajunge la presiunea capabilă să o preia terenu l de fundaţie. Alcă­ tu ire a şi arm area grinzilor radierului nu diferă de grinzile obişnuite de fundaţie. de orice tip. De regulă. plăci c u r b e . Acestea sînt d estin ate u no r construcţii de forme şi înălţim i deosebite cum ar fi coşurile de fum. fie d a to rită u no r p ă m în tu ri compresibile şi neuniforme . P laca se arm ează fie ca o placă cu a r m ă tu ră încrucişată. stîlpii de m are înălţim e (televiziune) etc. 40 p en tru u n coş industrial. denum it s tr a t de egalizare. de­ pozite subterane. Tipuri de radiere : din plăci d rep te. V I I I . V III.50 m (3. care ne­ cesită fu n d a ţii masive. Radierele din plăci drepte se folosesc la construcţii cu pereţi p or­ ta n ţi. se recurge la soluţia de fu n d a re prin radiere cînd subsolurile s în t form ate din cutii rigide sau la care se proiectează cuve etanşe îm p o triv a pînzei de apă freatică. cu g r in zi. fie d a to rită unor încărcări mari. F u n d aţiile din b eton arm a t.00—4.00—4. ci pe u n s t r a t de b eto n sim plu de circa 5 cm (50 mm) grosime. a v în d u rm ă ­ toarele caracteristici : placa are o grosime m inim ă de 20 cm. Radierele cu dale groase se folosesc la construcţii la care d a to rită condiţiilor de fu n d a re se im pune realizarea unei rig id ităţi m ari a fu n ­ daţiei p rin tr-o placă cu grosimea de 0. reze­ m ate pe o re ţea de grinzi principale şi secundare (fig. fie ca o placă a r m a tă pe o singură direcţie. se realizează o den sitate m are de arm are în zona centrală. fig. dale groase.

PLAN D E COFRAJE Ş/ ARMAREA PLĂCU Fig. Plan e le cofraje şi armare^ p licii. Armarea radierului c u grinzi. VIII. 447 .3 9 a.

VIII. .39 b.Fig. Armarea unei grinzi a radierului.

Secţiune A -A Fig. Armarea fundaţiei pentru un coş industrial. VIII. 1 15+15*2$ 449 . 29 — Cartea fierarului betonist — cd.40.

Fundaţii prefabricate Acestea se folosesc. 8 . b a n c h eta . în anu m ite cazuri nu se poate evita folosirea piloţilor din beton a r m a t b ă tu ţi sau t u r n a ţ i ' direct în p ă m în t în golul forajelor făcute în acest sens (fig. A rm area acestora se realizează d u p ă aceleaşi reguli ca fundaţiile continue . 7. cît.). P e n tru consolidare se p ot folosi şi explozii. 450 . V I I I . B lo cu ri p re f a b ric a te d in b e to n a r m a t p e n tr u fu n d a ţii c o n tin u e . sub formă de blocuri mici sau mari. terenuri de u m p lu ­ tu r ă etc. Se pot folosi şi fu n daţii-p ostcom prim ate. sub formă de fu nd aţie p ahar.superioară are o lăţim e m ai m are cu 10 cm d e c ît lăţimea zidăriei Blocurile se leagă între ele cu m u s tă ţi (bare de oţel-beton) şi cu m o rtar de ciment.F ig.42). 41. tere n u l se consolidează prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatică. a t î t ca fu ndaţii izolate p en tru stîlpi. Fundaţii de mare adîncime în terenuri slabe In cazul u no r terenuri afin a te (nisip de plajă. co m pactate prin b atere sau prin vibrare. D a că această soluţie nu este economică. V III.41. precum şi blocuri fără legături. se foloseşte p en tru consolidare coloane de balast. Unele tip u ri de blocuri se dau în figura V I I I . şi la fun daţii continue p en tru zidărie.

P ilo ţi d in b e to n a r m a t : a — piloţi bătuţi pînă la păm lnt rezistent .Umplutură AtyiM vinătă consistente i -1 1 . S up rafaţa laterală a pilotului trebuie să fie netedă. s u d a t de a r m ă ­ tu ră.42. VIII.‘ iy> . circulare sau poligonale. iar a r m ă t u r a tra n sv e rsală este sub form ă de fretă (fig. 451 . A rm ă tu ra longitudinală este alcă tu ită la fel ca cea p en tru stîlpii de b eton a rm a t. capul piloţilor este înglobat în grinzi de b eton arm at.43). Piloţii din beton precomprimat au secţiuni p ă tra te . c — secţiuni ale pilo. b — arm area unui pilot dm beton arm at pentru înfigere în păm înt prin batere . p e n tru a p ă tru n d e uşor în p ăm în t.* ţilor din beton armat. V III. iar vîrful cît mai ascuţit.w i'i'iw iH itfiT m uT iiiU T iiiim m iniiW ii'titm tttim m iiiiM iiiM iinH fiînM m uiitii . S în t introduşi prin batere sau vibrare. P e n tru preluarea încărcărilor date de construcţie. * in n m i n i m i m i n i ii i i i ii im ii ii i i ii 11111111111111111111 uînnSs? ' n i n i n i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i ii i i i n i n m n i n m i i i i i i i i n i i i i i i i i 1 ^ fr e fv Barele ermăturii principele F ig. p re v ă z u te cu un v îrf şi sabo t de batere.

Armarea piloţilor din beton .Fig.43 a. VIII.

o Q D X. Q ■ M C 3 Q J o E C s o E 453 .

I I — l i n i i d e tă ie re . Armarea fundaţiilor izolate cu plase plane şi îndoite : sudate că sa l — l i n i i d e în d o ir e .9. Fundaţii arm ate cu p la se su d a te La arm area cu plase su d ate se po t folosi bare de oţel cu diam etru mai mic ( 0 8 mm).*1 . 44) executate p lan şi apoi îndoite.5 0 . i n d i c a t i v u l ci a r a tă fo lo s e s c b a re d u b la te . De regulă se folosesc plase dintr-o singură b u ca tă cu sau fă ră îndoiri de bare . 454 .5 x250 I \ Ă sj~500 j 550 ) 500 Fig. V III.5 0 . Barele îndoite (ridicate) pot fi realizate t o t din plase sudate (fig. P /a s t Q A Plasa (J ) Q ct . (^7) A 11. . distanţele dintre b are v a ria z ă în tre 100 şi 200 mm.!9*1 .44. a> a8 .5d* lOO/s. VIII.

Ele trebuie a ra n jate la d istan ţe convenabile p en tru a se încărca c it m ai uniform în planul lor. Se folosesc fie arm ări continue.l/i). L a capete se te rm in ă de regulă cu întăritu ri (îngroşări) denum ite bulbi. Diafragmele fără bulbi cu cap lamelar. Dimensiunile constructive ale zonelor sint in ra p o rt cu grosimea b a peretelui (pînă la 4 —6 b) şi de înălţim ea II a nivelului Precura ^ a lăţim ii li a diafragmei (O. P e n tr u arm a rea diafragm elor verticale se p ractică diferite sisteme. la diafragmele fără goluri. zona I I I (zona intersecţiei) şi zona I I (zona peretelui pr'opriu-zis al diafragmei). se folosesc la construcţii cu înălţim e mai redusă. a. fie din acţiu nea cutrem urului. 455 . care îm preun ă cu diafragmele orizontale ale planşeelor. 1. care ţin seam a de lucrul acestor diafragme. Structuri cu diafragme v S tructurile la care scheletul de rezistenţă este realizat în principal prin co n tin u ita te a unor pereţi verticali de b e to n arm a t. L a diafragmele cu goluri m ai ap a re zona I V (zona şpaleţilor sau a capătului lam elar al diafragmei). în special la solicitări e x tra o rd in are mari. c ît şi ca elemente p o rta n te integrate în tr-u n sistem co n stru ctiv complex. denum ite diafragm e verticale. diafragmele se îm p a rt în 3 zone : zona I (zona bulbului). care ap ar fie din v în t. denum ite şaibe. Astfel. cum sin t construcţiile din panouri m ari sau construcţiile e ta ja te cu diafragme. fie arm ări pe zone care ţin m ai bine seam a de modul de solicitare a diferitelor zone (fig. A rm area diafragm elor verticale. unde acestea s în t m ai p u ţin solicitate. Diafragm ele verticale po t fi longitudinale sau t r a n s ­ versale. V III. Arm area m inim ă a zonelor este in funcţie de am plasarea clădirilor. alcătuiţi simetric sau nesimetric. ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elem entele plane verticale s în t folosite la pereţi de hale industriale sau la construcţii de locuinţe. Marginile golurilor p racticate în diafragm e creează m o n ta n ţi şi şpaleţi care treb u ie să aibă o lăţim e m inim ă de 7 0 —75 cm (capete lamelare). a t î t ca elemente de închidere.45). realizează o s tru c tu ră spaţială se numesc s tr u c ­ tu r i cu diafragme.D.

A lc ă tu ire a c o n s tru c tiv ă a d ia fra g m e lo r v e rtic a le : a — z o n e d e a r m a r e a le d ia f r a g m e lo r f ă r ă g o l u r i . a le d ia ­ Pentru clădiri amplasate în zone seism ice se vor practica urmă­ toarele armături : 1) A rm ăturile verticale dc rezistenţă din zonele de capăt (zona bulbilor.4 —0. m ontanţilor) la diafragme cu goluri vo r f i : 0 12 p en tru arm area cu oţel OB 37 şi 0 10 pen tru arm area cu oţel PG 52 sau PG 60 (fig. 3) A rm area zonelor de mijloc (zona I I ) din regiunile seismice se realizează cu două plase ortogonale. b — z o n e d e a r m a r e f r a g m e lo r c u g o lu r i. V III. 456 . intersecţiilor şi capetelor lamelare.5b Fig. dispuse la cele două feţe ale diafragmei.45. 46).6% din zona de capăt. deci de la 12 m m la 10 mm. diam etrul barelor se reduce cu 2 m m . cu ochiuri a căror distan ţă m axim ă este de 25 mm. cu excepţia etrierilor. î n zone neseismice. 2) Etrierii din zonele de capăt ale diafragmelor vor fi de cel pu ţin 0 6 dispuşi din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. Aria a rm ă tu rii este 0. V I I I .^60 nivel \<2.

50 m şi fîşii orizontale (centuri) în dreptul planşeelor şi centu ri (2 0 10) în zonele interm ediare dintre planşee. aşezate pe fiecare faţă a diafragmei. < 2 — capăt cu bulb nesimetric. 7) A rm area continuă este arm a rea zonelor centrale cu plase sud ate sau legate. î n această zonă procentul m inim de arm are este de : 0. 457 . 5) A rm ăturile verticale se înnădesc pe o lungime m inim ă de 45 d. în zonele I. I I I şi IV . V III.00—2.46. pen tru arm area verticală. în zona I I şi de m inim um 60 cm. A rm a re a z o n e lo r d e c a p ă t a le d ia fra g m e lo r : a — capăt cu intersecţie .£ fi 'J | N » 6012110) r ~ :~ : E tn e n r z a r— i O 10*12(1 0 )_ _ îm 3 <*12(10) I a r -1 O mmim C 6 la W cm rh _ d c Fig. cu ochiuri de 200 mm. b — capăt lam elar . în funcţie de n u m ăru l de niveluri şi gra d ul de protecţie seismică . 8) Arm area discontinuă este o arm are fo rm a tă din fîşii verticale (stîlpişori) plasate la 2. 4) A rm area constructivă a diafragmelor se face cu plase de sîrm ă tra s ă pen tru b eto n a rm a t (plase uzinate) 0 5 m m. 6) A rm area diafragmelor cu goluri trebuie stabilită prin calcul. p en tru arm area orizontală.20 —0. î n zonele neseismice procentele se po t reduce la ju m ătate. 0.25% . c — capăt cu bulb simetric .15 —0.20% .

îm b in ă rile diafragmelor. Diafragmele se po t intersecta între ele prin planuri orizontale şi verticale în d reptu l planşeelor. Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. î n principiu.10. Plasele de pe cele două feţe sînt m en ţin u te la distanţele din proiect p rin agrafe. + ) . La armările cu plase sud ate uzinate şi la arm ările discontinue co ntu rul carcaselor trebuie să ia forma intersecţiei (L. . V III. A ceastă soluţie se aplică în cazul planşeelor monolite din b eto n a r m a t . . Intersecţiile în plan v ertical la legătura cu planşeele se realizează prin centuri arm a te cu 2 —4 0 8 . b. In zonele neseismice diam etrul barelor din co m p onenţa plaselor su date nu v or depăşi 0 8 iar d is ta n ţa m axim ă dintre bare este de 300 m m . zonă seismică etc. V III. . la pereţii casei scărilor şi lifturilor. p en tru 453 . 47). nu este necesar să se creeze o carcasă locală.47. Plasele sud ate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înnădesc după aceleaşi reguli (fig. V I I I . C înd arm a rea diafrag­ melor este puternică. zonele de intersecţie în plan orizontal se întăresc p rin folosirea u nor carcase (bare longitudinale 0 1 0 . la ultimele niveluri de sub planşeele tera să şi la clădirile foarte solicitate (încărcări mari. av în d bare din oţel OB 37 şi PG 52. Arm area continuă se practică la nivelurile inferioare ale clădirilor.> lo c h it5 c m . >Wd b c c — înnă- Fig. b — Innădire cu o bară transversală dire verticală fără nici o bară transversală în plasa inferioară.48).). 12 şi etrieri 0 li). deoarece îm binarea la intersecţie a barelor se asigură prin ancorarea lor conform normelor (40—45 d). Planşeele prefabricate rep rezin tă soluţia obişnuită p en tru stru ctu rile realizate cu diafragme e x e cu tate în cofraje plane» î n acest caz. d upă m odul de arm are a diafrag­ melor (a rm ă tu ra continuă sau discontinuă). cup rin zîn d capetele barelor care in terv in în intersecţie (fig. în n ă d ir e a p la s e lo r s u d a te : a — Innădire cu două bare transversale . T. .

49 se indică u n mod de rezolvare a îmbinării între planşee şi diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton. c — a r m a r e d is c o n tin u ă f o lo s in d c a rc a s e . 1 — b a r e in d e ­ p e n d e n te n e î n tr e r u p te î n in t e r s e c ţ ie .tă din rezem area planşeelor pe console din oţelbeton (fig.. H *—y n» ! ffiTO) c i V-i n 848 1048 / (tom k_l 1248/ om Fig. I ntre console se montează bare verticale de legătură cu lungime de ancorare suficientă (3) şi se realizează o centură din 2 —4 bare. între plăcile prefabricate avînd 0 m in = 10 mm. T şi + : a — a r m a r e c u re ţe a d in b a re in d e p e n d e n te . — w o l' (W2) m m / 1 • 1■ Q>m\ i )\ . V I I I . Armarea intersecţiilor de diafragme în formă de L. semipanouri sau predale cu suprabetonare. planşee se folosesc panouri mari. VIII. 459 . b — a r m a r e c u p la s e s u d a te .1 . In figura V I I I .*7 :j 1 . 50) care asigură o m ai b u n ă continuitate. O altă soluţie c o n . 2 — p la s e s u d a te .48.

b! Va 2*8^ ■ 2*10 *(M2) C 2 5 Z "7 /- li c. D a to rită introducerii a rm ă tu rilo r p rintre juguri. P rin găurile lăsate în pereţi se trec a rm ă tu ri p en tru realizarea con­ tin u ită ţii . fig. VIII.50 îm bina­ rea diafragmelor ar­ m ate ca plase sudate cu planşee prefabri­ cate rezemate pe console din oţel-be­ ton : a — detaliu de cen tu ră.2- Fig. V I I I . 52). 51). a spaţiului mic şi a prezenţei pieselor com ponente ale cofrajului (tije de glisare). Centurile de c a p ă t vor fi bine an corate (fig. De regulă. A rm area planşeelor se face cu plase sud ate sau cu plase legate. 2 — plase sudate . 1 Fig. 3 — bare verticale pentru legătura plaselor dispuse intre consolele de beton. cele de la p a rte a superioară se calculează. îm binarea diafragmelor ar­ m ate cu plase sudate cu planşee prefa­ bricate rezem ate pe console de beton : 1 — console de beton .49. V I I I . VIII. 1 — pla­ se sudate. arm a rea se realizează cu carcase verticale şi orizontale preconfecţionate. la acest sistem constructiv se execută planşeele după ce s-au t u r n a t pereţii. Centurile care cuprind şi golurile de îm binare a dia­ fragmelor cu planşeele se arm ează cu 4 0 8 (4 0 10) şi cu etrieri închişi 0 6 la 30 cm. 6 — detaliu de consolă de rezemare . Planşeele se to a rn ă de jos în sus sau invers. g ro ­ simea fiind de 10 — 15 cm. Soluţionări specifice îa execuţia diafragmelor eu ajutorul co­ frajelor glisante. 460 . iar cele de la p a rte a inferioară re p rez in tă m inim um 4 0% din secţiunea barelor din cîmp (m inim um 2 0 8.

b.SECŢIUNE ORIZONTALĂ 4 Q 40cm I r 2H0 2tW . Fig. SECŢIUNEA a-o F ig. V III. A rm a re a c e n tu r ilo r la p e re ţii e x te r io r i d e co lţ la o s tr u c tu r ă cu d ia fra g m e d in b e to n a r m a t m o n o lit e x e c u ta te în co­ f r a je g lisa n te .51. Buiandrugii sînt elem ente de leg ătu ră care se m ontează deasupra golurilor (uşi.).52. V I I I . A rm area buiandrugilor.50cm . fiind consi­ derate elem ente de b eto n a r m a t care preiau eforturi im p o rta n te la încăr­ cări orizontale. 461 . V III. 54. c. în special din acţiunea seismică. R ezem area planşeelor se face m ai întîi provizoriu pe popi sau pe console prinse de perete (fig. A rm area buiandrugilor se poate face conform schemelor din figura V I I I . ferestre etc. A rm a re a p la n ş e e lo r d in b e to n a r m a t m o n o lit la s tru c ­ tu r ile cu d ia fra g m e e x e c u ta te cu c o fra je g lisa n te . d. a. 53).

B c r n .462 1 ’t .

Panourile se arm ează p e n tru a prelua efor­ turile la care s în t supuse in clădire. P anourile m ari s în t m od ulate şi tipizate. C om portarea acestor construcţii la c u tre m u r a fost bună. ob ţin u tă prin asam blarea p an o u ­ rilor mari prin monolitizări. cu 0 3 . 55).A rm area se realizează cu bare longitudinale (m inim um 2 bare). a). sau în v a r ia n ta cu carcase locale în trepătru nse.5. lăţim ea nu poate depăşi dim ensiunea de g a b a rit care se po ate tra n s p o r ta (3. Barele longitudinale se ancorează în diafragmele a lă tu r a te pe o lungime de m inim um 50 d. A rm area panourilor. 55. etrierii se prev ăd cu m ustăţi. V I I I . . V I I I . b. Panouri mari prefabricate a. La structurile din pan ouri m ari se reali­ zează de fapt o s tru c tu ră în diafragme. 2. tinzîndu-se pe conside­ ren te economice şi tehnologice ca n um ărul panourilor diferite într-o clădire să fie cît mai mic. Şi structurile în diafragme executate monolit po t avea faţadele fo rm ate din panouri mari. V I I I . 55. 463 . b are interm ediare (la m a x im u m 30 cm) şi bare înclinate aşezate adesea în cruce. E trierii se dispun la d istan ţe de 1.60 m) . iar a celor de planşeu de 10 — 16 cm. b. P e n tru a se asigura co n tin u ita te a de deasupra buiandrugilor cu diafragmele.5 ori grosimea diafragmei sau la 15 d (d fiind d iam etrul barelor longitudinale).20 m . Dim ensiunile obişnuite a unor panouri sînt : înălţim ea p en tru lo­ cuinţe 2. dispuse perpendicular pe planul panoului (fig. în prezent se execută construcţii care nu depăşesc 9 niveluri. c). şcoli etc. A rm area cîm pului panoului se realizează fie cu u n rin d de plase sudate. M ărim ea panourilor depinde de tehnologia de execuţie. Se mai pot a rm a în v a r ia n ta cu carcase su d ate dispuse local şi com pletate cu bare (fig. Con(1iţi de alcătuire. fie cu cîte două rîn d u ri de plase dispuse pe fiecare p arte (fig. p en tru spitale. pe cele la care s în t supuse la m a ­ nipulări şi t r a n s p o r t şi pen tru a se asigura îm binarea panourilor între ele. .60 m . de g abaritu l adm is la tra n s p o rt. de condiţiile de m ontaj şi de cele de fun cţionalitate a partiului de locuinţe executate cu aceste panouri. grosimea panourilor p en tru pereţi p o rta n ţi este de 14—18 cm. 3.

V III.55. E x e m p le d e a r m a r e a p a n o u rilo r p r e f a b ric a te d e p e re ţi 1 a — cu plase generale în planul median al panoului .-=* -L J “ÎT U Ir w i d . c — cu carcase întrepătrunse. b — cu carcase locale în planul median al panoului . n i : 7' - p .6 3 *1 r t ■ SECŢIUNEA SECŢIUNEA b-b T . .i- J \ 11 ' 2 lk\ SECŢIUNEA a-a 2 1 3 SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c 3 A SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c ■ \ c\ / b\ ’ bI SECŢIUNEA a-o f C F ig.

îm b in a rea panourilor de faţadă.1 0 mm) pen tru a prelua eforturile locale. l 465 . . iar apoi rolul de a crea o rezervă de rezistenţă a clădirii prin diafragmele de fa ţa d ă. 56. V III. îm b in a r e a p a n o u rilo r p re f a b ric a te d e f a ţa d ă : a — diafragmă transversală turnată simultan cu îmbi­ narea . F ig. De asemenea.56.57. 111. F ig . d ate de dis­ pozitivele de ridicare. ■ > I f c. b — cîrlig din oţelbeton. . P anourile de fa ţa d ă a u în primul rînd funcţia de realizare a izolării termice. 30 — Cartea fierarului betonist — cd. La golurile de uşi se po t m o n ta bare înclinate şi se p o t îndesi etrierii în zona buiandrugilor. marginile verticale sîn t b o rd a te cu bare 0 min -. S traturile de izolare care asigură protecţia term ică. b — diafragmă transversală turnată ante­ rior execuţiei îmbinării (în cofraje plane universale).La p a rte a superioară panourile au o arm are orizontală m ai p u te r ­ nică (2 0 8 . Dispozitivele de ridicare a panourilor sîn t indicata în figura V I I I .8 mm. evitarea condensului şi modul de îm binare se v ă d în figura V I I I . 57. D isp o zitiv e de rid ic a r e a p a n o u r ilo r : a — bucşe cu filet . a plasticii construcţiei (faţad ă cît mai estetică şi diversă).

a rm ă tu rii este de 2 cm-. secţiu­ F ig. Unele îm binări de închidere nu au rol de rezistenţă. chituri p erm a n en t elastice. profile exterioare. V III. Acest tip de nod necesită beton area pe şantier (cofraje. care interesează mai p u ­ ţin pe fierarul betonist. Unele noduri p o t fi închise. V). Rosturile verticale au şi ele. v în tu lu i şi a condensului pe f a ţa interioară . îmbinări cu nod închis (de fixare a marginilor verticale).Îm binările orizontale (fig.58. o tr a ta r e specială F ig. tencuieli etc. com­ presiune şi lunecare care apar între panouri. N odul deschis perm ite execuţia legăturilor prin sudarea arm ăturilor. polistiren e x p a n d a t etc. V I I I . îm b in ă r i o riz o n ta le la p e re ţii e x ­ nea m inim ă adm isă a te rio ri. fie prin bucle de arm are. 5 9 . v a tă m inerală. îm b i­ narea se poate realiza prin su dură sau prin bucle (in cazul unor efo r­ tu ri mai mici între p a ­ nouri). a v în d accesul liber în tim p u l m o n t a j u l u i . îmbinări verticale eu nod deschis (fig. la aceste îm binări se folosesc diferite soluţii de etanşare. De regulă se folo­ sesc 2 —4 bare 0 10 sau 2 —4 bare 0 12 . V III. N odul închis cu panourile alăturate perm ite execuţia legăturilor fie num ai la nivelul planşeelor. îm bin ările pa no u r i lo r m ari sînt de mai m ulte ti­ puri: îmbinări de margine .59. b).). V III. profile din m aterial plastic cu gol de decompresiune p en tru evacuarea infiltraţiilor. Î m b in a re v e rtic a lă c u n o d d e s­ c h is (a) şi c u n o d în c h is (b). ci n um ai de etanşare în care scop treb u ie să p erm ită b eto narea sau um plerea cu m o r­ tar.59. cap. 58) şi verticale trebuie să poată prelua forţele de întindere. V III. folosind procedeele de postcom prim are prin fascicule sau bare (v. (fig.a). 466 . în acest scop marginile p a ­ nourilor sîn t oprite (retrase) cu circa 10 cm. av în d şi diferite soluţionări p en tru pro tecţia îm p otriv a p ătrun derii ploii.

60.Centurile s in t alcătuite din a rm ă tu ri şi din beton ul t u r n a t în îm ­ binările orizontale .8 m m cu lungim ea de ancorare de 50 cm. în lipsa stîlpişorilor arm aţi. ele îndeplinesc u n rol foarte im p o rtan t. 60). folosind m o rta r cu m arca m inim ă Min. 3. 467 . MinMcm 8 mm. conform area de an sa m ­ blu a clădirii.) se realizează p rin stîlpişori din beton arm a t. precum şi c a p acitatea de a prelua diferite încărcări (ver­ ticale şi orizontale) constituie preocuparea inginerului constructor. V I I I . buian dru gi etc. a. B uiandrugii care au o înălţime m axim ă ţ6(8)l45-60cm . la d is ta n ţa de 45 —60 cm (fig. Stîlpişorii au secţiunea de regulă de 25 X 25 cm şi se arm ează cu m inim um 4 b are 0 1 2 p revăzute cu etrieri şi bare orizontale 0 (3. 61 . în cele­ lalte cazuri aceştia se execută ca b uian­ drugi independenţi. tu r n a ţ i pe loc sau prefabricaţi. dispuse in rosturile zidăriei. ţie de ziduri. centuri.50cm B 50. încărcările orizontale (vînt. de 50 cm se execută prin sporirea înăl­ ţimii centurii in d re p tu l golurilor . Stîlpişor de be­ ton armat dispus la intersec­ zemare de 35 cm. la colţurile clădirilor care nu sînt în unghiuri d re p te . planşee. b. Armarea orizontală a diafragmelor din zidărie. în special. diafragme de zidărie arm a te. pen tru ancorarea fund aţiei etc. A rm area zidăriei prin a r m ă tu ră pozată în ro stu ri la cel m u lt 60 cm pe verticală (3 —4 asize) se realizează din 1 —2 0 6 . De regulă a r ­ m ă t u r a orizontală este c o n c en trată în centurile de la fiecare nivel. deoarece creează ad e v ă ra te centuri continue care asigură stab ilita te a ansam blului construcţiei. Zonele de arm are la clădiri puternic solicitate se indică în figura V I I I . Consoli­ darea p rin stîlpişori se practică la clădiri cu asize diferite. colţurile şi in­ tersecţiile trebuie bine ancorate. V lfl. la clădirile e ta ja te . seisme. cu o lungime m inim ă de r e ­ Fig. . Armarea zidăriilor Construcţiile de zidărie s în t o form ă a construcţiilor cu diafragme şi de aceea plasarea pereţilor. dimensiunile lor. . M ărirea capacităţii zidăriilor p en tru a prelua. încărcări mecanice d ate de utilajele de ridicat etc.. . Consolidarea zidăriei prin stîlpişori din beton armat.

4 — buiandrug-centură. 468 . ca p ătu l îndoit al barei a v în d o lungime de 40 d. V I I I . l — arm are sub golul ferestrei . b.6 3).5—4. V III. A rm ă tu ri la c lă d irile d in z id ă rie p u te r n ic s o lic ita te : a — arm ături prevăzute In pereţii exteriori la clădiri din zidărie cu solicitări im portante . L a solicitări m ari centurile au înălţim e mai m are (fig. A rm ă tu r a m inim ă a centurilor este de 3 —5 cm 3 pe zidurile exterioare şi 2 . 61. 2 — bare de legătură în peretele transversal . b — arm area zidăriei la colţuri şi inter­ secţii in formă de T . V III. 62). Ancorarea barelor la colţuri şi la intersecţii se face în soluţia a r ă t a t ă în figura V I I I .61. La planşee prefabricate c e n tu ra se po ate realiza în spaţiul dintre prefabricate cu sau fără su p ra b eto n are (fig.5 cm 2 pe zidurile interioare. d upă im p o rta n ţa clădirii. 3 — stîlpişor de beton arm at . 5 — arm area plinurilor dintre ferestre. Centurile se prevăd în m od obligatoriu la nivelul fiecărui planşeu. L a planşeele t u r n a t e m onolit centurile p o t fi realizate şi din a r m ă tu ra continuă a plăcii pe o lăţim e de 4 hp (h P fiind grosimea plăcii) considerată de fiecare p a rte a zidăriei.oectiune a- ‘ L — J L F ig .

b — planşee cu suprabetonare. aceste construcţii se numesc rezervoare. cărbune) şi de păm înt fac parte din recipienţii care conservă sau depo­ zitează pe termen lim itat aceste produse. cereale. V III. avînd forme plane. conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii pămîntului.planşee fără suprabetonare . sau forme circulare. materiale pulverulente sau granulate (ciment. V III. buncăre. care poate fi 469 . Armarea pereţilor supuşi la încărcări normale pe planul lor Pereţii din beton armat care sînt supuşi presiunilor laterale date de lichide (apă).Q b Fig. 4. La recipienţii circulari armătura preia eforturile de întindere.1a p la n ş e e d in e le m e n te p r e f a b r ic a te : . Din punctul de vedere al lucrărilor inginereşti. b — centură cu înălţimea depăşind grosimea plăcii planşeului .63. C e n tu ri . 2 — bare în placa planşeului conlucrînd cu centura. C e n tu ri la p la n ş e e d in b e to n a r m a t m o n o lit : a — centuri prevăzute In grosimea plăcii planşeului . 1 — bare In centură . silozuri. M a Fig. ce sîn t realizate din armătura aşezată radial. Ar­ mătura se aşază în două planuri în ipoteza că recipientul ar fi făcut ca un butoi cu doage din armătură longitudinală şi cercuri din tablă care o strîng. ca elem ente com ponente a unor prisme.62.

A rm ă ri la p e re ţi în c ă rc a ţi n o rm a l p e p la n u l lo r (zid d e sp rijin ). ^ 4 8 /3 0 cm • ~ 08/15cm 10 APSTA A W .64. V III.Fig.

prin preluarea încărcărilor verticale pe care lc tran sm it la stîlpi şi pereţi. realizînd in acelaşi tim p şi stabilitatea elementelor verticale (pereţi. în acest subcapitol se tra te a z ă numai planşeele care au elemente din beton a rm a t sau beton precomprimat. 5) Rol de rezistenţă la foc. Planşeele pot avea şi rol decorativ. în această categorie intră în prim ul rînd planşeele din beton arm a t şi planşeele m ixte din m etal cu dale din beton arm at. diafragme). 4) Rol de izolare . Planşeele îndeplinesc mai multe roluri şi anume : 1) Rol de rezistenţă . contra pierderilor de căldură (izolare termică). 2) Rol de nedeformabilitate. a. b se a ra tă arm area unor ziduri de sprijin. în special la acţiunea în­ cărcărilor orizontale date de cutrem ur şi de v în t. ele poartă diferite d e n u m iri: planşeu peste subsol. orizontale sau înclinate.continuă (sub formă de fretă) la conducte şi rezervoare precomprimate cu sîrme sau la cele de dimensiuni mici. arhitectural etc. precum şi marginea liberă se tra te a z ă in mod special prin zone îngroşate şi armare p e n tru preluarea eforturilor care se concentrează în aceste zone. Planşeele m ix te (metal-beton) se folosesc în construcţii industriale. La aceste tipuri de planşee elementul de rezistenţă (grinda) este metalic (profile. 3) Rol de stabilitate a clădirii. prin efectul de diafragmă (şaibă). asigurind conlucrarea clementelor verticale. prin folosirea de materiale necombustibiie sau greu combustibile. iar placa sau elementul de u m ­ plutură poate fi din beton arm a t sau din alte elemente (beton simplu ceramică. interm ediar etc. contra infiltraţiilor de apă (izolare hidrofugă). La ultim ul nivel planşeul poate fi folosit ca terasă. ARMAREA PLANŞEELOR PENTRU CLĂDIRI Elementele de construcţii. prin asigurarea unei rigidităţi la încăr­ cări verticale şi vibraţii. la diferite niveluri se numesc planşee.). D upă poziţia lor în clădiri. grinzi cu zăbrele etc. zidărie etc. care compartiinentează clădirile. Un a n u m it tip de planşeu poate satis­ face to ate cerinţele mai sus a ră tate sau numai o p arte din ele. E. L egătura cu fundul rezervoarelor. fiind element de închidere şi rezistenţă. contra transm iterii zgomotului (izolare fonică).). în figura V I I I . 471 . 64. la clădiri înalte cu schelet metalic şi la consolidări.

. A spectul m onolit rezultă clin fa p tu l că placa şi grinzile fac corp comun (fig. 65 şi V I I I . cînd arm a rea se face pe două direcţii (arm are încrucişată). 1. iar acestea pe grinzile principale care la rîn d u l lor tran sm it încărcările la elementele verticale. a. deschiderea plăcilor ajunge la 3 —4 m cînd arm area se face pe o singură direcţie şi la 5 —6 m. sîn t sub form ă de plăci cu grinzi principale şi grinzi secundare sau reţele de grinzi. Planşee din beton armat monolit Aceste planşee.Planşeele din b eton a r m a t p o t fi din b eton monolit. D in p u n ct de vedere static. planşee ciuperci. Sînt. Aceste tip u ri de planşee s-au folosit cel mai m u lt şi co ntinuă să se folosească în continuare. elementele de u m p lu tu ră arătate. V I I I . grinzi principale şi grinzi secundare. t u r n a t e în cofraje ex e cu tate pe şantier. C înd nervurile s in t dis­ puse după o re ţe a ortogonală sau diagonală se numesc planşee casetate. executate num ai în cazuri speciale. 472 .65. Planşee eu plăci. V e d e re d e jo s a u n u i p la n ­ şe u m o n o lit su p lă c i şi g rin zi. rezultînd u n p lan ­ şeu cu grinzi dispuse după o singură direcţie. planşee dală etc. plăcile reazemă pe grinzile secundare. ffr /n ?/ F ig . sau din elem ente prefabricate. planşeele se numesc cu nervuri dese. Cînd distanţele dintre grinzile secundare se reduc la mai puţin de 70 cm. iar în loc de placă. V III. folosind de regulă elem ente de s u p ra faţă din b eto n a r m a t sau din beton p recom p rim at sau elemente liniare prefabricate cu legături pe reazeme şi între ele. (37). cazuri cînd grinzile secundare se suprim ă.

fig. V II). r a p o r tu l laturilor plăcii Zi//*. iar pe re a ­ zeme. aşezate la in tera x de 1. şi se ancorează în beton. la p la n ­ şeele cu nervuri dese plăcile au grosimea de 1/12 din d is ta n ţa dintre nervuri.00 m). Barele se aşază alte rn a t (barele care ră m în drepte pe reazem alter­ nează cu bare care se ridică pe reazem în care se socotesc şi călăreţii). aşezate la in terax de 3. de exemplu 3 1/2 bare/m ).50 —6. iar o p a rte se ridică la p a rte a superioară a acestuia p en tru preluarea eforturilor de în tin ­ dere din această zonă.00 —8.50 —2. 66).50 m .//„ < 2). n u m ă r care po ate fi întreg sau fracţionar.00 m (deschiderea g rin ­ zilor secundare). După aşezarea pe cofraj. b. cap. pe reazem se m ontează şi călăreţii care p ă t r u n d în deschi­ derile vecine. de regulă depăşind reazemul. conform regulilor constructive. Regulile de arm a re au fost a r ă ta te in cap. în zona c o m p rim ată (fig. cînd /. şi li se fasonează num ai ciocurile la banc du p ă care se aşază ca bare drepte pe platform a cofrajului la distanţele p revăzute în proiect (indi­ cate prin n um ăru l de bare pe m etru liniar. O p arte din a r m ă tu ra plăcilor din cîm p (cel p u ţin 1/3) se m enţine dreap tă pe reazem. Barele ridicate dintr-o deschidere trec in deschiderea vecină şi se ancorează în beton la p a rte a de sus a plăcii sau s în t b are continue care în cîm p se află în to a te deschiderile în p a rte a de jos.12). de regulă. 1. grosimea plăcilor nu se reduce însă sub an u m ite valori (nu se ad m it plăci cu grosimi m ai mici de 4 cm. V I I I . A rm area pe o direcţie poate fi aplicată p en tru o placă cu o sin­ gură deschidere sau pen tru o placă continuă (arm are obişnuită) la un planşeu cu grinzi sau cu placă continuă (v. excepţional 3 cm). Variante de fasonare a a r m ă t u r i i unei plăci arm a tă pc o direcţie : 1) î n cazul barelor subţiri 0 < 8. 3) Grinzile secundare au înălţim ea de 1/20 din deschidere. la nervuri dese înălţim ea se reduce la 1/25 din deschidfre şi la 6 cm lăţime. A rm area plăcilor (cu bare legale). D u pă dimensiunile în plan. acestea au dispuse a r m ă tu ra de rezis­ t e n ţ ă pe o direcţie cînd lxj l 2 > 2 sau au a r m ă tu ra de rezistenţă dispusă pe ambele direcţii. VII.Caracteristicile geometrice ale elem entelor de planşeu : 1) Placa are grosim ea 1/35 — 1/40 din deschidere la plăci a rm a te pe o direcţie şi de 1 /4 5 —1/50 la plăci a rm a te pe două d i r e c ţ ii . arm are încrucişată. D in considerente tehnologice. barele care devin bare ridicate se îndoaie 473 . 2) Grinzile principale au înălţim ea m inim ă de 1/15 din deschidere (5. P e n tru co m pletarea arm ă tu rii de la p a rte a su­ perioară. la p a rte a de sus a plăcii (in zona întinsă). arm a rea se poate face după u rm ă ­ to are a tehnologie : barele se taie la lungimea necesară (v.

. Exem ple de folosire a barelor independente la plăci. .66._ _ m ATmor?°e . VIII. A rm â tu râ lîfS 6c m dejSÎ!SM 6i U .Ţ T Ţ f . -. 1 .Arm are dublă A )p S7 c n » 1 ' a -i D is to n ţie r p= =U i ~T Fig. t/r __________ ' r< .

3) In cazul dublei armări cu armătură dreaptă a t î t la p a rte a supe­ rioară. 2) In cazul barelor cu 0 > 10. V I I I . 4 4) Barele de repartiţie se m ontează după ce au fost m o n ta te barele de rezistenţă. A rm area încrucişată a plăeilor. (5) L t K /m L = 190cm 17 5 (5 ) 772 2 < * 1 2 /m l= 7 3 0 c m L-215cm ( 5 ) L <t>12jm L=690cm (1 C < t>Kjm L=555cm Fig. P e n tru a se asigura acoperirea cu b eton (v. Această a rm a re se aplică la plăci de formă p ă t r a t ă sau ap rop iată de p ă t r a t cu deschideri mai mari (4 —6 m) sau la plăci circulare şi poligonale.67. Armarea unei plăci prelungită cu consolă. acest m od de armare. (57). cit şi la p a rte a inferioară.direct cu o cheie specială pe cofraje. c. VIII. 475 . acestea se fasonează com plet la ban c şi apoi se m ontează în cofraj . barele se m ontează cu distanţieri (fig. cap. De regulă plăcile s în t simplu reze­ m a te pe co n tu r şi nu au nevoie de a rm ă tu ri la p a rte a superioară a reazemelor. avîndu-se grijă ca barele de pe reazem să fie aşezate simetric fa ţă de reazem. V II) a r m ă tu ra este poziţională prin purici şi distanţieri din oţel. se poate aplica si la barele subţiri.

N u s în t d ate distanţele dintre. V I I I .69.' "* . a rm ă tu ra continuă pe reazeme m arca Q) este faso n ată Ia capete cu ciocuri drepte. A rm ă tu ra este din oţel PG 52 .şeu l m o n o lit a r m a t în c r u c iş a t cu b a re d in P C 52. A rm area unui planşeu (continuu pe o direcţie) cu plăci a rm a te încrucişat este a r ă t a t în figura V I I I . Fig. ele fiind legate cu sîrm ă pe cofraj fo rm în d plase legate. bare. 69. a rm ă tu rile r id ic a te p e r e a z e m e le tr a n s ­ v e r sa le m ă rcile (g) şi (J) şi c ă lă r e ţii m arca @ s în t fa so n a te cu cio cu ri d rep te . fiind îndesită pe ju m ă t a t e a cen­ tra lă a fiecărei deschideri (fig. Plan. iz o la te 476 . Barele au indicate lungimile to tale de debitare. Armarea încrucişată la o placă cu deschidere mare.68. ca re c o m p le ­ te a z ă b a rele d e r e z iste n ţă 0 şi nu au ciocu ri. '^f P la n * Fig. a rm ă tu r ile care trec d rep t p e r e a ze m e şi c e le d e r e p a r tiţie m ă rc ile ® şi (g). VIII. d ar este indicat num ăru l de bare pe m etru liniar p en tru fiecare m arcă de oţel de u nd e rezultă şi distanţele dintre bare. D e a se m e n e a . VIII. x 1 L'* 1 Ai’m ă t u r a este distrib u­ ită pe ambele direcţii. 68).

Armarea unei grinzi continue fără vute solicitată c u o încărcare uniform repartizată.70.Fig. VIII. .

P oziţia barelor înclinate (primele pornesc la p a r te a de sus din re a­ zem la o d is ta n ţă < 5 cm).37. cu secţiune dreptunghiulară. 14). respectiv d ista n ţa d cerută fa ţă de a doua b ară i < 1. Grinda este mai puternic a r m a tă pe reazeme unde la p a rte a supe­ rioară sîn t 10 bare. V II. m arca (§) se găseşte în prim a des­ chidere a grinzii . 70 se arată armarea unei grinzi continue fără v u te.71. P e n tru planşeele monolite. iar u n exemplu de cotare a unei grinzi a rm a te s-a indicat în figura 1. Pe desen fie­ care b ară are o marcă. V III. iar pe reazem din secţiunea 2 — 2. Pe reazeme. grinzile principale şi secundare s în t de regulă grinzi co ntinue cu sau fă ră vute. grinzile po t avea şi console. p o ziţia ei in cim p rezultă din secţiunea 2— 7. grinzile lucrează ca o secţiune în T .13. î n zona reazemelor etrierii s în t închişi. In figura V I I I . î n secţiunile tra n s v e r­ sale ale grinzii nu se vede arm a rea plăcilor. 16. Barele ridicate m arca @ p ă t r u n d în deschiderea vecină pe 190 cm (a p roxim ativ 1/3 din deschidere).5 ii. 478 . fig. î n secţiunile grinzii se po ate u rm ări poziţia arm ăturii. A rm area grinzilor de planşeu. respectindu-se de regulă dimensiunile v u tei şi dispunerea a rm ă tu rii din figura V I I I . Barele m arca 0 s în t bare de m ontaj care se com pletează cu barele de rezistenţă m arca Q). 71. D im e n s iu n ile şi a r m a r e a v u te lo r.15 = 110). De exemplu.d. rîn d u l al doilea Ia o d is ta n ţă < h (55 cm) şi rîn d u l trei la 2 li (95 -ţ. Bai'ele m arca (g) sînt b are călăreţi cu po rţiu n i înclinate. D a to rită plăcii. Barele d re p te m arca (g) p ă t r u n d dincolo de reazem (sînt cel p u ţin două bare). Regulile. V I I I . modul de deformare. iar în cim p num ai 0 bare. A rm area v u telor la grinzile cu v u te se face similar ca la grinzile de cadru (v. generale de arm are au fost a r ă ta te în cap. iar în figura 11. Fig. a r m ă tu ra s-a dispus cu respectarea regulilor de arm are care rezultă şi din figura V I I I . ca şi la grinzile fără vu te.

V II . VIII. cu sau fă ră decalare. A linarea planşeelor eu plase şi earease sudate. deci cu suprapuneri conform regulilor arătate. b — g r in d ă p r in c ip a lă . Fig. In plăci.e. 72 se dau exemple de aşezare a plaselor în secţiune tran sve rsală şi in plan. plasele se m ontează la p a rte a inferioară şi pe reazeme pe un rîn d sau pe două.ŞCf/o An An T I g T T T \d]_ J*i5d i B E IE C H)mm%d> ţ d j a ■ k2 t) ’ buc.72. Pe reazemele interm ediare plasele de la p a rte a superioară acoperă de o p arte şi de alta a reazemului o porţiun e din deschidere (0. Armarea grinzilor m onolite de planşeu cu carcase sudate : • » a — g r in d ă s e c u n d a ră . în figura \ I I I . Q15J_ 25% An '. 479 . Armarea p lan ­ şeelor cu plase sud ate se face cu respectarea prevederilor a r ă t a t e în cap.25 / de fiecare parte).

Armarea de principiu a unei grinzi prefa­ bricate pentru construcţii industriale. Secţiune transver­ sală (proiect I. VIII.C.Secţiune A-A Fig.).73 a.P. .

— Buzău.Vedere laterală .P. C6.P. carcasele de I. C2.) : Carcasele C i. C3.S.C. Aşezarea carcaselor (proiect I. VIII.S. C5. CS sint livrate 31 — C a rte a f ie r a r u l u i b e to n is t — c d .73 b.poziţionare carcase Vedere de sus-poziţionare carcase Vedere de jos-poziţionare carcase C6( ISfc. Armarea de principiu a unei grinzi prefabricate pentru con­ strucţii industriale.-Bazău) Fig. C7 sînt executate în atelier . CA. 1 481 .

P. î n placă se mon482 .00 m pot fi folosite in acest scop. Placa chesonului este a r m a tă cu plase sudate. Grinzile de planşeu tu r n a te m onolit şi arm a te cu carcase su d ate se arm ează de regulă cu carcase plane. realizîndu-se in prezent sub diferite t i p u r i : planşee cu nervuri dese prefa­ bricate şi corpuri de um plutură .70 m cu plase şi carcase sudate. dacă se pun un a lîngă alta. P e n tru a ră ta re a modului de arm are a acestora se prezintă o serie de exemple caracteristice. planşee tip flşie cu sau fără g o lu ri. planşee din panouri mari etc. se sudează direct în atelier. în cim p şi pe reazeme. 2.3 l.00 —4. CS) şi care s i n t îndoite în atelier. iar nervurile cu carcase din oţel PC 52 0 10 şi 18 mm. a. B uzău (carcasele C2. figură sin t date şi unele reguli de armare. planşee tip cheson . planşee sub formă de panouri cu corpuri ceramice a rm a te. poziţia planşeelor în clădire etc. P e n tru hale industriale. Planşeele pot avea şi alte denum iri decît cele a rătate. m ai m ulte carcase (3 sau 4 cel puţin) decît in c. 73 se poate vedea arm area unei grinzi dublu T p entru construcţii indu striale arm a te cu carcase sudate liv rate de I. primele t r e p te av în d o p ă tru n d e re în deschiderile vecine de 2 X 0. în această categorie p o t fi incluse şi chesoanele.împ. su d ate prin p u n cte cu sîrm ă STNB 0 4. Pe. C6. în figura V I I I . confecţionate la maşini cu o pereche de electrozi (sau două perechi). sau semipanouri. (fig. de regulă. planşee predală .00 m. Cele­ lalte carcase de dim ensiuni care.S. î n secţiunea t ra n s v e r­ sală se aşază vertical 2. Grinzile t i p T şi II cu lăţim ea de 1. în sec­ ţiunile reazemelor continue se m ontează.00 m şi deschideri de 6 .15 l = 0. 74 se a r a t ă a rm a rea unui cheson de 5.72).50 —3. Planşeele sîn t d en um ite şi după destin aţia clădirii sau lucrărilor inginereşti. din care rezultă lu n ­ gimile plaselor şi carcaselor. Planşee lip elieson. arm a pe reazem eu două plase suprapuse aşezate în trepte. 3. CA. nu se execută industrial. la deschideri m ai m ari de 3.S.0 0 — 18. precum şi arm ările su p lim entare pe reazem. V I I I . Proiectele p o t conţine şi alte rezolvări la aşezarea plaselor. se po t folosi grinzi de diferite secţiuni astfel alese încît. Planşee prefabricate din beton armat Planşeele prefabricate au c ă p ă ta t cea mai largă utilizare.Plăcile mai groase (h > 9 cm) se pot. se realizează u n planşeu capabil să su porte g re u tă ţi mari. 4 sau mai m ulte rîn d u ri de carcase. î n figura V I I I .

T. 483 .P.Fig. Secţiune longitudinală (proiect I.C. Armare Cheson.). VIII.7 4 a.

C.434 ry (o ci Iţ Uj Fig. VIII. Detalii armare (proiect I.T.). « TC C .7 4 b. Armare cheson.P.

tează o plasă cu 0 4 (plasa ST 402 livrată de I.P.2 cm.P. Armare cheson. — 485 .49 in. Un exemplu de fişie cu goluri de 6.S.0 m (5.92 x 5. Chesonul este p re v ă z u t cu urechi pentru m anipulare. La col­ ţuri se prevede o arm are su plim entară. .0. nervurile au înălţim ea de 45 cm (CU 45) şi de 40 cm (CU 40).5 cm.T.S. 75. fiind ex e cu tată de I.75.C. Carcasa s u d ată C I este n o ta tă cu 3 x 150/3 x 150 .S. VIII.I S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b S E C ŢIU N E A c -c Fjg.P.Buzău).74 c. L ăţim ea transversală a chesonului este de 1.92 m şi lungimea 5. Placa are grosimea 3. ceea ce înseam nă că este din sîrm ă STNB 0 3 cu ochiuri p ă tra te de 150 mm. Secţiuni trans­ versale (proiect I. b.75 m (num ărul de ochiuri pe lăţime este de 9 şi pe lungime 19).).92) deschidere a r m a tă cu carcase sudate este a r ă ta tă în figura V I I I . Planşee din fîşii eu goluri. iar acoperirea m inim ă de b eton 1. cu lăţim ea de 0.S.

76. format din fişii ceramice. III). 15 : 10 şi 5 cm). cu sem nificaţia sim ilară cu carcasa C I şi se îndoaie conform d esenu­ lui la u n dispozitiv special de îndoit carcase (cu raze dc îndoire 0 20) care de regulă se construieşte în atelier. înglobate în b eto n a r m a t B 400.35 m şi este com pusă din 22 0 4 S T N B -j+ 2 x 3 0 5 STN B + 2 X 4 0 OB 37 şi PC 52 (la distan ţe de 20. fiind de construcţie specială. VIII. Capetele fişiei s în t mai puternic. a t i t p e n tru a prelua forţele de tăiere (forfecare). Carcasa are o lăţim e de. arm a te p e n tru a prelua încărcările mari.CARCASA C2-2 b u c td (J\7 03 STNB : 130cm JSUt ^L= 130 ' s7\ 1 lt 3 STNB\ 65 cm f 1 “ K Fig. prin pretensio narea a 6 toroan e T B P P (7 0 3). arm ate. Un exem plu de astfel de planşeu este cel din figura V I I I . indicate cu simbolurile din ca­ Carcasa C2 este notată* cu 3 X 100/3 X 123 — 0. B uzău. P e figură se a ra tă şi ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor. cap. Denum irile plaselor pot fi talog (v. 1. 486 . c. cît şi p en tru a p re lu a eforturile din to ro a n e la transfer. în tre corpuri ceramice şi la p a rte a superioară s în t p re v ă z u te c a r ­ case s u d a t e . în sensul că la capete b a re le tra n s v e rsa le sîn t îndesite. Fişie cu goluri armată cu carcase sudate. planşee puternic. P e n tr u construcţii industriale e ta ja te se folosesc.60 x 1. L a to a te intersecţiile de bare carcasele se leagă cu sîrme.75.25. carcasa C I este în plan tran sv e rsal îndoită. F îşii ceramice precomprimatc.

487 .

armate c u ţiuni transversale. VIII.7 6 b. toroane şi carcase sudate. Sec­ Fig.00 m deschidere.488 d e 6. Fîşii ceramice .

SECŢIUNI PRIN RAMPE Şl PODEŞTE 489 . In figura VI 11. Placa înclinată (ram pa) a scării este a rm a tă pe o direcţie ca o placă obişnuită. cu bare OB 37. dublu în c a s tra tă in grinzile podestului.F. p u tîn d avea şi vangu ri (grinzi marginale). ARMAREA SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Scările s in t alcătuite d in tr-u n sistem de plăci înclinate în castrate în grinzile podestului. independente. A rm ă tu ra de re ­ zistenţă din eîm pul plăcii înclinate este ridicată pe reazem şi anco rată în grinzile şi in plăcile podestului.77 se a ra tă modul de arm are a unei scări t u r n a t ă monolit.

V \ l I! 3Z3: TPI L -3 3 S cm < §) "0 vu SLJîL ^ e200 HKL‘jrA:m''/^ ^ -v’3 ?ys _ GRINDA PI 2 0 »3 5.I " S-cara ' 50 VEDERE n-n Zcara 1 50 GRINDA P 2 2 0 * 3 5 .P L A N COFRAJ VEDERE I . 1 0 w -h ^4 SECŢIUNEA c .77 I). © © cr^SL-VK)-.1 buc Fig.c 2 i1 S L '2 K ^ 2 ţ 1 0 L ' 2 i 5 fp . (g 490 . 0 >775 SECŢIUNEA o-O A 2 .1 buc ^. Plan cofraj şi armarea unei scări tur­ nate monolit. VIII.

.78. Scară prefabricată pentru construcţii din panouri mari. VIII.Fig.

78). î n acest rezervor încărcarea este d a tă de presiunea păcurii 492 . folosind în special plase şi carcase su d ate e x e cu tate în fabrici. Scara fiind în ansamblul construcţiei. coşurile de fum. piste pen tru aero p o rtu ri etc. a v în d concepute îm binări de c o n tin u ita te . Rezervoare circulare pentru lichide I n planşa IV se a ra tă alcătuirea unui rezervor din b eton a rm a t aşe zat pe sol. V I I I . V II. precum şi construcţiile m asive p en tru poduri. ziduri de sprijin.Grinzile (vangurile şi grinzile podestului P I şi P 2) se arm ează ca grinzi simplu rezem ate d rep te sau grinzi frîn te (v. S în t situaţii cînd s in t folosite şi elem ente prefab ricate sp aţiale (ram pa . pereţilor recipienţilor p e n tru diferite produ. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII SPECIALE O serie de construcţii inginereşti pun problem e speciale de exe­ cuţie şi arm are. vangurile şi grinzile de podest.). tu rn u rile de răcire. a v în d soluţionări constructive similare cu cele a r ă t a t e şi în acest capitol. stîlpii de înălţim e m are p en tru tra n s p o r tu l energiei electrice. VI).se (re­ zervoare. buncăre. Problem ele de arm a re la aceste tip u ri de construcţii se rezolvă pe baza principiilor a r ă ta te în cap. îm preună cu casa scării. Armările elem entelor prefab ricate de scară se execută d upă regulile obişnuite.84 m şi înălţim ea de 5 m. baraje. G. ca elementele com ponente ale acoperişurilor de hale industriale. 1. Noile tehnologii de execuţie a construcţiilor im pun în prezent ca scările să fie ex e cu tate din elemente prefabricate. silozuri etc. o parte rigidă a construcţiei. de formă cilindrică cu diam etrul de 15. în acest sens sîn t e x e cu tate p refabricat podestele. este necesar ca to a te părţile ei com ponente să fie la fel de rigide sau să aibă anu m ite zone care să lucreze ca a r ti­ culaţii.f podest) : aceste elem ente sîn t însă dificil de t r a n s p o r ta t şim an ip u la t (fig. rampele. în această categorie de c o n stru c ţii s în t construcţiile realizate din plăci su b ţiri. cap. Grinzile au etrieri închişi în tru c it s în t solicitate şi la răsucire.

ap lica tă la rezervoare p re fabricate form ate din doage. în planşa IV pen tru cupola radier şi fu n d a ţia inelară. Arm area trebuie să fie puternică în tr u c it nu se a d m ite ca b etonul să fisureze. A rm ă tu ra este alcă tu ită din bare 0 10 şi 8 dispuse după gen e rato are pc ambele feţe la 15 cm în tre ele. a r m ă tu ra este reprezen tată prin desenarea cusăturilor pe unele sectoare circulare. A rm ă tu ra din pereţi este fo rm a tă din a r m ă tu ra circulară (inelară) care se petrece cel pu ţin pe o lungime de 60 d şi a rm ă tu ra longitudinală. bare pe fiecare tronson. Detaliile de arm a re se po t urm ări pe planşa IV. Barele tre b u ie în năd ite prin petrecere pe 60 d (pro­ iectele conţin de regulă re p rezentări detaliate). A rm area poate fi fă cută şi cu plase su d ate dacă se respectă condi­ ţiile de petrecere (această soluţie trebu ie însă ju stific ată economic). modul de tra v e rs a re a conductelor şi bord a rea golurilor etc. A rm ă tu ra inelară este alc ă tu ită din bare 0 10 dispuse pe două rînduri la d is ta n ţe variabile cu tronsonul. A rm ă tu ra verticală din pereţii rezervorului este re p rez en tată prin diam etrul barelor şi d is ta n ţa dintre bare (m ăsu rată pe un cerc cu raza stabilită. indieîndu-se diam etrul barelor şi num ăru l dc. Acoperişul rezervorului se arm ează ca o cupolă.(m ai mare la bază). P retension area se po ate face continuă prin sîrme S B P întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circulă pe pereţii rezervorului (bicicletă) sau prin pretensionarea u n o r porţiuni 493 . A rm ă tu ra inelară din pereţii rezervorului este re p re z e n ta tă pe tronsoane (I —IV). 1/2 în m od o b işn u it din ra za m axim ă). A rm area fundaţiei inelare se face similar cu a unei plăci obişnuite. înţelegindu-se că a r m ă tu ra se ex tin d e pe to a tă cupola şi pe întreg radierul şi inelul circular. în detaliile din planşă s în t r e p re z e n ta te modul de izolare. F u ndu lrezerv orului(radier) se arm ează ca o placă circulară cu a r m ă t u r a radială şi inelară dispusă încrucişat. sau la rezervoare t u r n a t e monolit. A rm ă tu ra inelară po ate fi realizată sub form ă de a r m ă tu ră p o st­ întinsă. L egătu ra fundului rezervorului cu pereţii se arm ează pen tru p re­ luarea împingerilor din pereţi. iar inelul cupolei se armează ca o grindă circulară. F ierarul betonist treb u ie să p o a tă stabili n u m ărul dc bare şi lu n­ gimea barelor de arm are a re zerv oru lui care nu este o problem ă uşoară. Modul de fasonare a barelor şi lungimile barelor sîn t re prezentate în secţiunea transversală de lîngă rezervor.

(5) Se montează piesele de pătrundere pentru conducte.din inel prin ancorarea arm ăturii in nervuri verticale special exe­ cu tate (fig. 4) Se execută fu n d u l rezervorului (partea de jo s a cofrajului). dar se bordează marginile golu­ rilor. ele pot fi executate din beton arm a t monolit sau prefabricat şi din beton a rm a t precomprimat. t u rn a r e a se. tu rn de susţinere şi matică printr-un rezervor circular preeomprimat. fig. Unele castele se execută la sol. Turnul de regulă se execută cu cofraje glisante spe­ ciale (v. face printr-o tehnologie strictă pentru pătrunderea şi com pactarea betonului şi respectarea stratului de acoperire. VIII. 7) Se execută betonarea în straturi orizontale de 10— 15 cm. Castele de apă Castele de apă sînt rezervoare plasate la înălţime. . unde a rm ă tu ra longitudinală se taie.81). V II I.38). F undaţiile se realizează în mod obişnuit de tip bloc cu cuzinet (v.80 şi V III. acoperi­ rea cu beton se obţine prin torcretare. V II I. 494 . 2. lăsînd goluri pentru uşi. 2) Se montează armătura peretelui şi se pun distanţieri. scări. Secţiune orizontală sche­ din: fundaţii. I n m o d u l c a z u l u r m c o f r a j u l u i : l i f t a t l a e x e c u t a r e a c a s t e l u l u i s e p r o c e d e a z ă î n ă t o r 1) Se montează cofrajul pe un schelet de rezistenţă. în cazul pretensionării armăturii. 3) Se execută liftarea şi fixarea la cotă. fig.>) Se montează armătura din fundul rezervorului şi din inelul de legătură dintre turn şi rezervor. Castelele de apă se compun Fig. IV. Ca şi re ­ zervoarele. planşee etc.79. fiind apoi liftate.40). V II I. ferestre. folosind de obicei la alim entarea cu apă a unei anum ite industrii. rezervorul propriu-zis (fig.79).

Secţiune verticală (proiect IP.100 Fig. executat prin glisare.C.COFRAJ TURN S c a r a 1.80 a.T. VIII. Armarea unui turn de castel de apă cu oţel OB 3T ţi PC 52.). .

Detalii d*> armare a turnului. 2*f5In OETALIL' DE INNĂDIRE » A R € WC Fig. R inW_ e x te r io r .80 b. to teri or . i 11 I t *I ml.PO ZIŢIO N AR E A R M A T U R A IN PE RETE T U R N S c a r a 1 : 50 D ET A L IU DE PO ZIŢIO N AR E ŞI FA SO N A RE M U STĂ ŢI TURN S c a r a 1 :2 9 ©<&■ JlDO < §> - • °i 83 m tfg turnare ®© DETALIU DE POZIŢIONARE} HUSTÂŢI PENTRU P L A N Ş E E S c a r a 1 -2 0 © 0- I (Lh J Q !~ > IArm ătură verticala^ I d m turn DETALIU DE ARMARE PERETE TURN S c a r a 1 10 Arm ătura ___ -w-i y^verhcald 2\ pLi ŞL Mus fo ţi d m _ fu n d a ţie Arm ătură _____ orizontală Agrafa ţ 6 La 2 jcm i 11 . VIII.

81. 3 2 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .m? Fig. Armarea pereţilor şi cupolei unui rezervor de apă de înălţime. VIII. 1 497 .

Armările colţurilor şi contururilor radierului şi a plăcii superioare se soluţionează similar ca la rezervoarele obişnuite. Capitelurile ciupercilor pot fi cu două pante. 3. 4. sînt destinate depozitării şi conservării în bune condiţii a acestor produse. Aceste zone au prevăzute de regulă vute.81 sînt date linele explicaţii privind tipul de a r m ă tu ră şi m odul de soluţionare a unor detalii. cereale etc. Plăcile. Presiunile mari date de apă. av înd pereţii apropiaţi sau c o m u n i : 498 . A rm ă tu ra transversală a capitelurilor se re alv ează prin etrieri închişi îndesiţi pe to a tă înălţim ea capitelului şi pe por­ ţiunea de stîlp de lingă capitel.l dea­ supra capitelurilor. pereţii şi radierul au arm are dublă încrucişată. Stîlpii ciupercaţi sînt plasaţi după o reţea rectangulară la distanţe de 4 —6 m. Rezervoare cu planşee ciuperci (rezervor de apă subteran) Planşeele dală şi planşeele ciuperci care se. Planşeele dală s în t de fa p t planşee ciuperci cu capitelul înglobat în placă care de această d a tă este m ai groasă decît Ia celelalte planşee. Silozuri şi buncâre Silozurile pen tru cim ent. de împingerea şi g r e u ta te a păm întului justifică execuţia m onolită a unor astfel de rezervoare. F ierarul be­ tonist treb u ie să înveţe modul de arm are după planşe înainte de a începe fasonarea arm ăturii. de înăl­ ţime mare. Plăcile sînt în tărite cu o reţea legată sau su d ată pu . interes ciupercile care se armează pe p a tru direcţii perpendiculare între ele şi paralele cu la tu ­ rile panourilor şi pe muchii. c o n stru ite ală tu ra t.80 şi V I I I .VII 1. S în t de regulă m u lti­ celulare cu celule circulare. A rm ă tu ra va fi bine ancorată sau poate fi folosită în această zonă a r m ă tu ra continuă. dreptunghiulare sau poligonale. D in p un ctu l de vedere al arm ărilor prezintă. planşa V). cu asigurarea lungimii de ancorare a fiecărei bare. folosesc la construcţii de clădiri îşi găsesc şi o aplicare specifică la execuţia rezervoarelor (v. .Pe figurile . Desigur că se po t găsi şi soluţii prefabricate.

grosim ea pereţilor nu coboară sub 15 cm. VIII. 82 se a r a tă o v aria n tă de arm are p en tru celulele poligonale ale unui siloz a r m a t cu plase sudate. de com presiunea d a tă de acţiunea forţelor orizontale (vînt. P a r te a de sus a silozurilor e ste 'a c o p e ­ rită cu plăci cu goluri p e n tru încărcare şi de vizitare a rm a te încruci­ şat şi în tă rite cu inele puternic arm a te. Silozu­ rile au un t u r n elevator p en tru încărcări.82. De regulă. descărcări. la efectul dinamic al încărcărilor şi pentru prevenirea fisurării betonului din încărcări sau ca u rm are a contracţiei betonului sau v ariaţiilor de te m p e r a tu ră -etc. care se arm ează special. uscare etc. 499 . Celulele silozurilor se arm ează pen tru a prelua presiunea radială d ată de încărcarea produsului depozitat.). n u m ite grinzi pereţi. Fig. Unele silo­ zuri au şi subsoluri. Armarea cu plase sudate a pereţilor unui siloz. cu tre m u r etc. In m od similar cu rezervoarele se arm ează placa de bază (fundul) celulelor.celulele sîn t am plasate pe o fu nd aţie com ună (radier general). îndoite pen tru asigurarea legăturilor la colturile celulei. Unele silozuri reazem ă prin interm ediul unor grinzi foarte înalte (tip perete). Celulele silozurilor se arm ează dublu cu a r m ă tu ră încrucişată pe cel p u ţin 2/3 din înălţime. î n figura V I I I . Grosimea pereţilor nu este desenată la scară.

Stîlpi cu destinaţie specială şi construcţii turn a. înnădirea arm ăturii se face conform re g u ­ lilor (v.0 —2. cap. care în mod obişnuit este de formă p ătrată. realizate cu vute puternice. Acoperirea cu beton se ia de 2 . V I I I . De regulă silozurile se armează cu bare 0 8 . transpo rt urban etc. n acest scop. VIII. de regulă. av înd şi un rol de sim lificare a procesului de încărcare-descărcare cu mijloace mecanice. Secţiunile stîlpilor pot fi similare cu cele a ră ta te anterior (v. se folosesc stîlpi de beton arm a t şi beton precom prim at prefabricaţi. V I I I . Stelele dintre celule se armează în mod special. P e n tru liniile de tra n s p o rt şi distribuţie a energiei electrice. Armarea pereţilor unui siloz cu celule drept­ unghiulare.83). în anum ite cazuri sînt prevăzute şi cu utilajele necesare. 20 şi fig. p ro tejată contra uzurii cu plăci de oţel special.5 cm. 16 aşezate la dis­ ta n ţe variabile (1 —20 cm). cît şi ca buli­ căre individuale . Racordările pereţilor verticali şi ale feţelor pîlniei sint. avînd şi a rm ă tu ră sub formă de V.8:!. V I I I .V şi de telecomunicaţii. Buncărelc sînt construite a t î t sub formă de baterii.VARIANTA DETALIUL A Fig. pentru depozitarea tem porară a unor produse. fig. VII) pe o lungime de 40 d şi nu mai m ult de 1/4 din totalul arm ăturii din aceeaşi secţiune. 81). . iar pereţii din dreptul stelelor sînt îngroşaţi (fig. în planşa VI se a rată arm area unei pîlnii de buncăr pentru cărbuni. pentru telecomunicaţii şi tran sp o rt pe calea ferată. se folosesc în cadrul unui proces tehnologie. Elem entul caracteristic al buncărelor este pîlnia. . Arnifi turile asigură legaturile elementelor plane între ele pe toate direcţiile f 5. Stîlpii LK. 500 . Pîlnia este bine ancorată în pereţii buncărului.

501 .lj j s JL G EN E R A LA ui.-H I ÎS 9 <ty n: •000 -f if îi T IU J_lî priza de partere Ll.LJ Spre I —I Am- L j . Linii de 6—16 kV. D IS P O Z IŢ IE ARMARE Fij>. VIII 84 Stîlpi prefabricaţi LEA cu secţiune în I executaţi prin vibrare.

Secţiunea transv ersală a stîlpilor este varia b ilă . In planşa V II se. elemente de su p ra fa ţă etc. Stîlpul prezintă interes în tru c ît la p a rte a de jos este un stîlp cu goluri. E trierii s în t îndesiţi în dreptul consolelor (la 10 cm). Tehnologiile industriale im p un executarea unor construcţii speciale tip tu rn . Construcţii turn. Stilpi peron. tu rn u ri de răcire. A rm area consolelor lungi din capul stîlpilor asigură preluarea în ­ tinderilor de la ta lp a superioară. execuţie este d e s tu l'd e d i f e r it : stilpi turnat'i m onolit. tu rn u ri pen tru castele de apă etc. 40. prefabricaţi prin vibrare. p en tru coşuri de fum. pen tru fundaţie şi cu cea din figura V I I I . c. ferme lu m in a to r din beton a rm a t. asamblaţi din tronsoane prin postcom prim are etc. P e n tru a n u m ite construcţii industriale se execută stîlpi cu . b. precomprimati cu armătura aderentă . . alte rn în d secţiu­ nea dublu T cu cea d rep tun ghiulară. B arele coborîte (de la console) s în t ancorate în zona com prim ată. 80 pen tru tu rn . care are console scurte p u ternic arm a te p e n tru grinzile de rulare (cu m u s tă ţi p en tru realizarea continuităţii). dc regulă. A rm area unor astfel de con strucţii se realizează similar cu cea din figura V I I I .console lungi în capul lor pe care reazem ă diferite elemente de construcţii (ferme lum inator. La capul stîlpului este m o n ­ t a t ă şi o a r m ă tu ră în V p en tru preluarea eforturilor din colţuri. grinzi. Modul de arm are a acestor stîlpi este sim ilar cu cel al stîlpilor obişnuiţi.a r a tă arm a rea unui stîlp peron p re fab ric at p en tru hale industriale pe care reazemă. preturnaţi orizontal sau vertical. com presiunile de la p a rte a inferioară şi forţele tăietoare prin a r m ă tu r a rid ic a tă (coborită) şi etrieri.Modul lor de.). centrifugaţi. La secţiunea dublu T a r m ă tu ra longitudinală se găseşte în colţurile etrierilor.

V. Barele s in t aduse cu cărucioare. F luxul tehnologie în acest caz este u rm ă to ru l: barele aduse din depozit sîn t plasate pe stelajul lateral 7 apoi s în t rostogolite pe masa cu role 3. în prezent se p re văd în cadrul atelierului linii tehnologice fo r­ m ate dintr-un com plex de maşini şi dispozitive p e n tru realizarea unui proces tehnologic continuu. Organizarea sudării cap Ia cap se poate face conform schemei din fi­ gura IX.). m onoraiuri etc. în acest capitol se v a prezen ta organizarea locului de m uncă p entru unele operaţii de sudare cu g ra d mai ridicat de organizare. Organizarea sudării barelor cap la cap Tipurile m aşinilor de su d at cap la cap folosite s-au a r ă t a t la cap. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU OPERAŢIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de m uncă în ateliere este în funcţie de g r a ­ dul de d otare a atelierului. electrocare sau cu u n mijloc de ridicat şi t r a n s p o r ta t (poduri rulante.C a p i t o l u l IX ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ARMARE ÎN ATELIERE A. 1. Barele cură503 . în cap. tăiere şi fasonare. grinzi rulante. 1. La capetele mesei s în t aşezate două perii m ecanizate. Aceste linii specializate sîn t p rezentate în cărţile de specialitate. V şi VI s-au p re z e n ta t scheme de organizare p en tru descolăcire. cu peria în formă de disc. îndreptare. (pentru capetele celor două bare Care se sudează).

6 ‘ — maşină de sudat electrică cap la cap . fiind deplasate m anual.1. I X . 5. D u p ă sudare. 9 —maşină de îndoit . care de regulă nu lipsesc din dotarea atelierului de arm ături.3.b e to n d e lu n g im i d if e r ite . 2 —perii mecanice cu disc . c a p la c a p (sc h e m ă ) : 1 —stelaje laterale . 8 —m ese cu role . — Buzău. după care sin t duse la m aşina de îndoit !) şi apoi sînt. 3 . p en tru a se evita efecte electrice nedorite (şuntarea). 10 —masă. de aici un a din bare este tre c u tă peste maşina de su d at cap la cap 6 prin interm ediul unor role rabatabile. 2. P e n tru a se respecta ordinea de sudare. folosind maşini cu mai m ulţi electrozi sau maşini cu o singură pereche de electrozi.F ig . 4 —stelaj intermediar . plasele se p o t întoarce cu 180°. La sudarea carcaselor cu maşini cu o pereche dc electrozi se p re­ vede organizarea locului de m uncă folosind u na sau m ai m ulte maşini (fig. Organizarea sudării prin puncte folosind maşini de sudat staţionare cu o pereche de electrozi Plasele s u d ate de lăţime mică.5 .2) aşezate în cadrul unui proces tehnologic continuu. Poziţia sudorului. alim entarea cu bare tran sv e rsale. care nu se p o t 'o b ţ i n e prin tăierea plaselor uzinate de I.S. precum şi ordinea care trebu ie respectată la sudarea nodurilor. Barele longitudinale s în t aşezate pe mese cu ghidaje cu role. deplasate cu un cărucior la locul de m o n tare a plaselor şi a carcaselor. se po t confecţiona în atelierele de a rm ă tu ri ale fabricilor de p refabricate sau în cele care deservesc şantierele. s în t a r ă ta te în figura I X . S u d a r e a b a r e l o r d in o ţe l. 504 . 7 —foarfece mecanic . apoi rostogo­ lite pe m asa cu role . barele sudate sînt trecute la foarfeca m ecanică 7. I X . ţite s în t aşezate pe stelajele interm ediare ^ de unde sînt.P.S. care se ridică îm preună Cu a r m ă tu ra aşezată pe ele.

b — su­ darea primei bare lon­ gitudinale .bare scurte .2.3. IX. 1 — masă . *a [] . Organiza­ rea locului de lucru şi ordinea de execu­ tare a sudărilor la o carcasă plană : a — organizarea locu­ lui de lucru . 5 —poziţia sudorului 6 — poziţia muncitorului auxiliar. 1—47 — puncte de sudură. c —sudarea barei a doua marginală cu întoarcerea plasei : ci — sudarea primei ba­ re interioare . f — idem. 4 — jg h e a b pentru -------------. 2 —B a re lungi . 1 3 IX . b —fa ţă in fa ţă . după întoarcerea plasei cu 1 8 0 ° . 3 —ma­ şină de sudat . Fig. Schem e de organizare a locului de lucru pentru două m aşini cu o singură perache de electrozi : a —in linie . e — su­ darea ultimei bare in­ terioare după Întoarce­ rea plasei cu 180° .3 i * 5 - € 5 — O -— - ' t K| Dublul lungimii elementuluiÎ 1 3 ‘t 2 6 / 4 Fig. 11119i 76 5 13 ZI C U z ? a2 i2 0aaii i6m u ? < 12 3 1 5 6 7 â 3101112° □ C 27 26 29 30 31 25 -26 d C r -- i33b H 3 \b /ff \3V d m SM M Z M S.

acces prin tre bare.3.S. cleştii de su d u ră s în t de regulă suspendaţi de un monorai sau de. 4). Organizarea sudării prin puncte folosind cleşti de sudură (maşini de sudat suspendate) Alcătuirea cleştilor de sudu ră a fost p re z e n ta tă in cap. I X . *Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane. I X . av în d posibilitatea de. o grindă de. Plasele pot 1'i tă ia te pe ambele direcţii.P. 6).5). Plasele uzinate livrate de I.4. cu ab k a n tu ri de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sul) form ă de carcasă (fig. IX. 4. îndoirea plaselor p lan e în c a r ca se Această operaţie se face cu dispozitive de atelier. V. în ateliere. rulare care perm ite deplasarea lor la pu nctul de su du ră (fig. Electrozii p ot fi drepţi sau înclinaţi. — B uzău p o t fi tă ia te la dim en­ siuni mai mici. Fig. E i p o t fi folosiţi a t î t la sudarea plaselor sudate. I X . cît şi la sudarea carcaselor spaţiale (fig.S. 506 .

IX .5.A P la n Fig. întregii 507 . folosire a cleştilor de sudare sus­ şi la sudarea carcaselor. 7 se vede m odul de. pendaţi. 2 — m o n o r a i. a b Fig. ^ b — s u d a re a p la s e lo r .6.S e c ţ i t in e A . 3 — p is ic ă .. se poate ex ecuta şi pe linii com ­ la punctele de sudură ale. în figura I X . a t î t la sudarea plaselor cît S udarea carcaselor de m are serie plexe de sudură care asigură accesul carcase. IX. Schem ă de organizare a locului de lucru la m aşini de sudat suspendate cu cleşte : 1 — m a s ă s u p o r t . 4 — c le ş te d e s u d u r ă s u s p e n d a t . Sudarea cu cleşte de sudură : a — s u d a re a c a r c a s e lo r . 5 — s to c d e b a re .

508 .

5. precum şi dispozitive p en tru asam blare şi sudare. electrozii. iar în m în a stîn gă ţine masca 9. Cablul 4 conduce cu rentul la portelectrodul < S ’. Sculele se păstrează în sertarele mesei 11. dispozitive auxiliare (mese de lucru. La locul de sudare trebuie să existe o sursă de curent cu regulator de intensitate (tran sfo rm ator sau g enerator de curent).). re­ gimul de sudare (intensitate. cabluri etc. iar cablul 5 face legătura dintre piesa de s u d a t 7 şi sursa de cu ren t (generatorul). de ulei. de vopsea sau de diferite im purităţi.).). Organizarea locului de muncă la sudarea cu arc electric Modul de executare a sudurii a fost a r ă t a t la cap. panouri şi cabine). tipul de sudură. P entru executarea sudurilor. Modul de pregătire a arm ă tu rilo r constă în : tăierea capetelor. în cadrul măsurilor p re g ă tito a re . dimensiunile sudurii (eclise etc. de zgură. p o laritate etc. cu răţirea de regulă cu perii metalice. Sudorul fine portelectrodul S cu m în a dreaptă. a p a ra tu ră de su d at (portelectrod. responsabilul cu su d u ra face un e x tra s al tipurilor de bare care se sudează şi întocm eşte fişe de sudare unde se indică : d iam etru l barelor. a lim en tat de la re ţeau a de cu ren t 1 a atelierului sau şantierului. cu regulator de intensitate pus în mişcare de un m otor electric 2 . V. tipu l de oţel. hote.8 se vede schema un u i post de sudu ră electrică care folo­ seşte d rep t sursă de cu ren t u n gen e rato r 3. dispozitive de protecţie (mănuşi. Motorul şi g eneratorul sîn t m o n tate pe un cărucior. în figura I X .). Ieşirea marginilor. măşti. D e asup ra mesei se găseşte o hotă de v en tila ţie 10. 509 . exhaustoare etc. de 1‘ugină.

Panouri pentru protecţia su­ dorilor. IX . Dispozitive deprindere. i Fig.9.Fig. 510 .10. IX.

2) Folosirea operaţiilor.) proiecte tip. Dispozitivele pentru asamblare şi fixare se co m pun de regulă din dispozitive de susţinere şi conducere (stelaje. 2) Să se elimine eforturile fizice mari p rin folosirea mecanizării. 3) Atelierul să fie demontabil pentru a se plasa pe cit posibil în centrul de greutate al şantierelor pe care le deserveşte. Mesele de lucru pot fi fixe. cit mai m ult posibil în operaţiile de pregătire a armăturilor.P.C.90 in) fie poziţiei aşezat (pe scaun). a —f ) care fixează piesele de s u d a t (bare) la o distan ţă de cel p u ţin 10 cm de la capetele sudurii. V) cu regulator de in ten sita te (bobina de reactanţă). locul de su d u ră se îm prejm uieşte cu panouri ra b atab ile rezistente la foc. cap. în flu x continuu. sau conductoare de cu ren t cu s u p ra faţa m a tă sau v o p s ită în culori care nu reflectă radiaţiile (fig. Generalităţi P en tru unificarea tehnologiilor de pregătire a arm ă turilor în ateliere de şantier s-au întocm it de către In s titu tu l de P roiectări p en tru Construcţii Industriale (I. B. IX . mese cu role etc. IX . 10. P anourile şi cabinele se folosesc pentru protecţia con tra radiaţiilor .9).în locul generato rului se po ate folosi tran sfo rm ato ru l de sudură (v. de regulă dreptunghiulare sau tu r n a n t e cu înălţim e reglabilă.11) trebuie să satisfacă următoarele eerinţe : 1) Introducerea operaţiilor de prelucrare în spaţiul acoperit. 4) Capacitatea atelierului este de 1 000 sau de 2 000 t/an. Proiectele întocm ite s-au orientat pen tru satisfacerea u rm ăto a relo r cerinţe : 1) Să se mărească productivitatea muncii pe baza unor tehnologii moderne.). Mesele au cutii anexe p en tru electrozi şi sertare p en tru p ăstra rea uneltelor. ATELIERE DE ŞANTIER DE CONFECŢIONAT ARMĂTURI PENTRU BETOANE 1. Se po t folosi şi mese speciale cu exhaustor. şi înlocuirea operaţiilor pe agregate. înălţim ea meselor corespunde fie poziţiei sudorului în picioare (0. Schemele tehnologice ale atelirelor (fig. IX . dispozi­ tive de ghid are (lim itatoare şi opritori) şi dispozitive de prindere şi strîngere (fig. 511 .ffară întoarceri şi încrucişări.

11... IX.b e to n c u d i a m e t r u l > 12 m m Îndreptare Pregătirea barelor Descolăcire. Schema de principiu pentru alcătuirea fluxului tehnologic In ate­ lierele de mică capacitate. în­ dreptare Sudare cap la cap Tăiere la măsură Fasonare Tăiere la măsură Fasonare j ..... Asamblarea sau carcaselor Confecţionarea plaselor plane sau carcaselor plaselor Formarea carcaselor spaţiale prin rabatarea plaselor plane Formarea carcaselor spa­ ţiale (din plase sau carcase plane şi bare).... cu cleşti de sudură mobili şi prin le­ gare Controlul calităţii armăturilor finite i Depozitarea armăturilor finite I Încărcarea armăturilor finite în mij­ locul de transport spre punctul de con­ sum Fig.L in ie p e n t r u o ţ e l.b e to n c u d i a m e t r u l -S 12 m m L in ie p e n tr u o ţ e l........... i. 512 .

o. > . .^ 0J 0) c j ţ-t *3 t* X 3 c JS •s P « u s o 3 « a ~ ^ g s 1 r t . sb ! ş S'S I 3 »» U 0 N „ ■ § » >«.•• E^ ^ 3 ca t..t S5■ & I_________ 00 1 «^5 G «o ________ •n o ••§ irt | I 1 « 2£2. n ~ t i ♦'R .. r ^* s s S7f w -to *o-g 5 a 0 ? ! ! 1” '■ § ■ I ş | “ ■o” O jO fflC jjjC jj o » ■nllij ţa ■ * ■ »•O £* rt « PH "03 •H C **** »- C cI C ra* 3ra Sers-s»? WI o.c*'3 « J* *10 04 JO u ir) ’O fl o o d. S0 5 X t.ss “ a £c I c” £|2» « .a o* « « • rati 2 n o 2«*"?3a r-i £ < 2i2 T 3 2« U ac tu to -a >q . 3 3SC»«<j » « 1 *± O w ... « ** •* E E S?«°*a 5pw« £ o O ''« 9 “1> i ă l'1 8 «o..w . » « 2 3 «•a a ih M g SBlr-u ţ£7 J K” 5 § S o „>5 2 c.o a î S -«^3 a « c «o ■ fi ŞEI I S“ M “ .a 1 £1 O Co « ow•■«# ua > oti I a 2 s t|. 00V« * . U i ra 1 b*O P«U »S? gcs.n -• 3 o u .«> „ O . ţ j ofl « i a **S^2 I ^ H N| 3 q.iî.

prefem bil cu macarale. sudare cap la cap.). 7) Operaţiile de descolăcire. P ro d u ctiv ita tea la prelucrarea arm ătu rii este direct corelată cu nivelul de dotare a s taţiei sau atelierului de prelucrare. la standul de tăiere la lungimile fix e şi fasonare.3) A telierul trebuie să aibă platform e exterioare amenajate. cu utilizarea m axim ă a sudării prin puncte pentru asamblare. 2. depozitarea şi debitarea continuă a sîrmelor la maşinile de sudat. portale. macarale mobile cu braţ. 514 . dotate ca mijloace de transport şi m anipulare adecvate (electrocare. 12) sau carcase plane sau spaţiale. începînd de la descărcarea colacilor. amplasare pe vîrtelniţe etc. 4) Folosirea utilajelor de mare productivitate pentru linii tehnologice în flu x. U n am plasam en t p en tru u n atelier centralizat poate de regulă dura în tre 6 luni şi max. 13.) trebuie să se facă mecanizat. îndreptare. 5 ani. 8) Un atelier de şantier de mică capacitate trebuie să aibă posibilitatea de adaptare uşoară la alte linii tehnologice decît cele pentru care au fost proiectate. vagonele etc. 9) M anipularea colacilor (descărcare. Atelierele m ari p o t avea linii specializate de produs plase s u d ate uzinate (fig. platform ele exterioare şi depozitul de produse fin ite trebuie să fie pe acelaşi teritoriu şi să fie de­ servite de o reţea de drum uri sau de o linie de cale ferată. în funcţie de eventualele noi sortimente. 5) Operaţiile de pregătire trebuie mecanizate în cel mai înalt grad. încărcare. 6) Alim entarea fără întreruperi tehnologice a agregatelor de mare productivitate trebuie să formeze o preocupare specială. cap acitatea de prelucrare a oţelului b eton în ateliere centralizate po ate să fie cuprinsă între 1 000 şi 5 000 t /a n . stivuitoare. depozitul de arm ături. aşa cum se p o a te vedea în figura I X . IX . 11) A telierul de armături. 10) Depozitele trebuie să aibă capacitate suficientă (pentru deser­ virea atelierelor cu armătură pe 8 — 10 zile) şi amenajări speciale pentru depozitarea oţelurilor pe calităţi şi diametre. Organizarea atelierelor de confecţionat armături D in practica execuţiei la m arile lucrări. specializate. fasonare sau sudare prin puncte trebuie executate în flu x continuu.

Valori orientative de productivitate ale instala­ ţiilor de prelucrare a oţelului-beton. 515 .2 3 Cantitatea [ t] Fig.14. IX. legare. formele de îndoire. Săgeţile a r a tă variantele de dirijare a arm ăturilor. 13 s-au a v u t în vedere dife­ rite instalaţii de prelucrare a oţelului-beton. Organizarea de principiu a unui atelier este a r ă ta tă în figura IX. La evaluarea ariilor 1 — 3 din figura IX. cali­ t a t e a oţelului.13. tăiere. diferite m oduri de îndoire. gradul de difi­ cultate şi cap acitatea maşinilor de prelucrare utilizate. lungimea de debitare. num ărul de bucăţi de bare de diferite dimensiuni.

*. 3 t «r« « o 3 ••£ TI>o 2 3 O — < |.H < 5 «2 L . . oa 1§ E "b 2• X? |â . a u Sc l a •2 & ? .î o B1 I 0) 7 SO u gs c..“ . oc . *>• C O (U g ss^> tfi ^ o C c oc .tj .y o îs 2 «-S •s ii ^ »o ? â . o «• asIo -E 516 . N^ o . O T IZ — . a ta o . o “S :3 ®* s i*8 iU s iw .'ti 1 /3 *3 0 5 O r3 ° c . ° 0 ) i* • 2 »S a ă o — .

iar în figura IX. cu role libere . 3 —maşini mobile de măsurat şi tăiat oţel-beton . 517 . 6 —m ese C apacitatea de prelucrare se dimensionează după ce se execută într-un amplasament. 7 —masă cu role libere . î n figura IX. m ărimea lucrărilor a organizării unui în figura IX. IX . 2 .15. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capacitatea de 1 500—3 500 t/an : 1 — 6 depozit Intermediar . 5 — masă cu role acţionate cuplată cu o masă cu role libere \ — maşină de fasonat oţel-beton . 2. 4 —m asă cu role acţionate .17 3 50 0—500G t/an .16 a a unui atelier de T 70-75m SC© Fig. 3 —maşini mobile de măsurat şl tăiat oţel-beton .16.Fig. 5. 8 —maşină de fa so n a t oţel-beton. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capa­ citatea pînă la 1 500 t/an : 1 —pod rulant . unui atelier 1 500 —3 5 0 0 t/a n . 4.15 se arată schema de principiu atelier cu capacitatea de prelucrare de 1 500 t /a n . IX. 7 —maşini de fasonat oţel-beton.

.Fig. P e n tru do tarea atelierelor se preconizează utilizarea utilajelor şi dispozitivelor produse în ţ a r ă (tabelul IX .Piteşti „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" -.b e to n . 1. T a b e lu l I X . 0 42 max. 0 12 max.Timişoara Productivitatea max.P.5 t/h max. 5 — m a s ă c u r o le a c ţio n a te c u p la te c u o m a s ă c u r o le lib e r e . IX. 6 .P. Echiparea unei staţii de prelucrare a arm ăturilor cu capacitatea de 3 500—5 000 t/an : 1— r o le şini p o d r u la n t .17. 7 — m a s ă c u r o le lib e r e . i — m a s ă cu a c ţio n a te . 2 . 8 — m a ­ d e fa s o n a t o ţe l. 10 — m a ş in ă d e î n d o it p la s e s u d a te . U t i la j e ş i d is p o z itiv e de p r e l u c r a t Tipul utilajului Stanţă manuală de tăiat Maşină electrică hidraulică tăiat oţel-beton Cleşte de tăiat plase sudate Maşină de tăiat armătura SBP Maşină de tăiat plase sudate Maşină de Îndreptat şi tăiat Maşină de fasonat oţel-beton de întreprinderea 'producătoare „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara I. 9 — m a ş in ă d e t ă ia t p la s e s u d a te . 0 10 Viteză 0.5 m/s 1. 0 125 max. 0 40 L = 5 050 mm 518 . 1).B.M. 3 — m a ş in i m o b ile d e m ă s u r a t ş i d e b ita t o ţe l.b e to n .

.T a b e lu l I X . 0 12 max. 0 16 Electrotimiş 100 puncte /minut 90 puncte/minut Electrotimiş 106 puncte/minut 90 puncte/minut Trebuie re m a rca t că aceste utilaje sîn t susceptibile de îm b u n ătăţiri perm anente şi de autom atizări. cu transformator separat tip PPS-80-1 tip PPS-80-2 £6 Martie" — Timişoara întreprinderea Reparaţii Brăila Electrotimiş max. l . în special utilajele de fasonat şi sudat. T ip u l u t ila lu lu ' (continuare) Întreprinderea producătoare Productivi lalea Maşină automată de confecţionat etrieri Mese cu role libere sau acţionate Maşina de sudat prin puncte tip PPU-16 tip PPU-125 Cleşte de sudat suspendat cu transformator Înglobat tip PPM-16 tip PPM-40 Idem. care v or putea fi p rog ram ate pe bază de cartele. 0 12 max.

V. 520 . Legarea barelor cu sîrmă Legarea nodurilor se face de regulă cu două fire de sîrm ă neagră 0 1 —1. dacă acest lucru este specificat în proiect. D u p ă cum s-a a r ă t a t la capitolele V.5 m m (livrată conform STAS 889-80). în şah. P e n tru restul intersecţiilor se adm ite legarea din două în două noduri. stîlpi. V I şi V II.C a p ito lu l X OPERAJII DE MONTARE. MANIPULARE Şl DEPOZITARE A. arce) şi o plasă sau o serie de plase plane la elementele plane (plăci. Modul de asam blare a plaselor şi carcaselor su d ate s-a a r ă t a t la cap. 1. pereţi). TRANSPORT. Asam blarea acestor tip u ri de carcase şi plase se face prin legarea intersecţiilor barelor încrucişate (noduri). MONTAREA ARMĂTURILOR A rm ă tu ra din elementele din beton a rm a t pen tru a conlucra cît mai bine cu betonul treb u ie să realizeze o carcasă spaţială la elemen­ tele liniare (grinzi. carcasele şi plasele se realizează din ce în ce mai m u lt prin asam blarea lor cu su d u ră în pu n cte Ia maşini speciale de s u d a t care asigură o p ro d u c tiv itate ridicată prelucrării arm ăturilor. Plasele de sîrm ă folosite la plăci şi pereţi se leagă în m od obligatoriu pe întreg con turul pe cel p u ţin două rîn d u ri de noduri.

în şah. l . care se îndoaie pe ciocul dispozitivului şi apoi prin rotirea dispozitivului se realizează îm pletirea sîrmei. l . iar etrierii şi punctele de intersecţii cu barele longitudi­ nale. l . Sîrmele s în t p re g ătite p en tru legat în m ănunchiuri de sîrm e scurte şi îndoite în form ă de U. a. în figura X . X .2). F retele se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încru c işe ază. P rim a buclă a nodului se face cu m îna. b se a ra tă m odul de executare a unei legături în tre barele longitudinale şi etrieri. R estul a rm ă tu rii se leagă de etrieri din 2 în 2 intersecţii. P e n tr u a se m ări produc­ tiv ita te a la legarea sîrmei se po t folosi mai m u lte sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cîrlig de răsucit sîrm a (fig. a — e din care rezultă fazele de execuţie . d) şi noduri în furcă (fig. se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încrucişează etri­ erii înclinaţi şi agrafele înclinate. l . se vede exe­ c u tarea u n ui nod simplu pen tru p u n ctu l de încrucişare a două bare în unghi d rept (plase şi carcase sudate). noduri duble încrucişate (fig. L a stîlpi şi grinzi. Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încruci­ şează. P e n tru a în v ă ţa execuţia nodurilor treb uie u rm ă rite figurile X . b. e) sau noduri m oarte. obligatoriu la colţuri. î n figura X . care înlocuieşte cleştele p a t e n t la operaţiile de legare a barelor de oţel-beton. se răsuceşte m ai întîi cu m în a apoi cu cleştele sau paten tu l. o. X . a unor sîrm e legate cu ochiuri la capete (agrafe) care apoi se răsucesc cu 521 . U n alt sistem constă din confecţionarea la un dispozitiv special. î n acest sistem se folosesc cleme în form ă de U din sîrm ă neagră (v. X.2). prin in tro ­ ducerea sîrmelor sub încrucişare . Tipuri de legături la încruci­ şarea barelor de armătură. Fig. l . b. asftel. X. fig. X. Legarea cu cleme şi agrafe cu ochiuri. Nodurile care se execută cu sîrm ă sîn t: noduri simple (fig.l. a.N um ărul de legături şi felul legăturilor la noduri este în fu n c­ ţie de tra n s p o r t şi manipulări. l . de asemenea. agrafele şi etrierii se leagă cu sîrm ă la ciocuri. Modul de execuţie a legă­ tu rilo r cu sîrm e simple. c). X .

P e ste b a re le clin otel babn se p etre ce o ciem d în tormS de U d in strmO a rs â Pe c io c u l d isp o zi­ tiv u lu i se b a o a ie c a pe tele clem ei P rin ro tire a d is p o z iti­ vului se realizeazd împle­ tirea capetelor cle m e i Fig. 522 .2. Dispozitiv cu cîrlig de răsucit sîrma. X.

î n figura X .4 se a ra tă modul de confecţionare a agrafelor (legături cu ochiuri) la u n dispozitiv simplu. Capul dispozitivului de răsucit se po ate învîrti şi prin simpla tragere a dispozitivului.4. D ispozitiv pentru confec­ ţionarea agrafelor cu ochiuri. X.Fig. Răsurirea agrafelor pentru legat armături : a — m in e r c u c îrllg p e n tr u r ă s u c ir e a a g ra fe lo r . X. v ă a manivelelor. cu două manivele. cîrligul dispoziti­ vului se introduce în ochiurile agrafei şi prin răsucire se realizează nodul. Sîrm a introdu să în găurile suportului manivelei şi în două cîrlige se răsuceşte formînd cele două ochiuri p rin în vîrtirea succe. cu dispozitivul de răsucit (cîrlig) cu mîjier (fig. X.3) . . d a to rită unor caneluri interioare de ghidaj aflate în inte­ riorul dispozitivului (capul cu cîrlig al minerului).3. Fig. b — a g r a f ă d e s îrm â o c h iu r i p e n t r u le g a t a r m a t u r i.

5. 3) Execuţia carcaselor (legate) pe şabloane : p en tru realizarea carca­ selor îndoite. X. de regulă b eto nată. în tru c it au dimensiuni variabile şi nu m ai po t fi introduşi ulterior pe Ia capetele grinzii (după ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din p a rte a cen­ trală). se introduc barele ridicate şi de m ontaj. se aşază pe capre sau supo rţi barele de la p a rte a de jos a grinzii sau de pe latu ra laterală a stîlpului (în cazul stîlpilor) . Suporţii p o t avea şi console şi rafturi Fig. 2) L a grinzi de secţiune variabilă cu vu te: se procedează ca la stîlpii şi grinzile de secţiune co nstan tă cu deosebirea că etrierii se introduc to ţi de la început în p a rte a ce ntrală a grinzii. în special cînd se folo­ sesc bare de diam etru m are (la construcţii m a s i v e : poduri. b araje etc. se leagă apoi etrierii de barele de m ontaj de la p a rte a centrală a grinzii . care se p rind de primii etrieri închişi dinspre centru l g r i n z i i . se introduc circa 1/4 din etrierii din p a rte a centrală a elementului însem nîndu-se cu cretă poziţia lor pe u n a din barele din m arginea elem entului.5) conform planurilor. se începe legarea etrierilor în colţuri de barele longitu­ dinale din p a rte a de jos a g r i n z i i . Asamblări de carcase din bare independente legate în atelier P e n tru asam blarea carcaselor se procedează a s t f e l : 1) L a grinzi şi stîlpi de secţiune constantă: se confecţionează capre din oţel-beton îndoit care se am plasează pe o su p ra fa ţă netedă. Montarea la banc a unei carcase. în locul caprelor se p o t folosi suporţi de in v e n ta r . X. prin legarea barelor independente. conform distanţelor p re v ă­ z u te în p la n u ri.) se p o t folosi şabloane alcătuite din suporţi şi scînduri puse pe cant în care se crestează la d istanţe egale locul de poziţionare a barelor care apoi se leagă de intersecţii (noduri).2. 524 . precum şi barele de la p a rte a superioară. în final se introduc etrierii de la c a p ăt care se leagă de barele longitudinale (fig.

SECŢIUNEA A-A p en tru aşezarea barelor nervurilor. to tu ş i la livrări mici.6). care se folosesc la alcătuirea c a rca­ selor (fig. Organizarea lucrului pen tru asam b larea carcaselor se face de regulă cu respectarea unei tehnologii optime (care fixează ordinea operaţiilor. în funcţie de num ărul şabloanelor şi num ărul fierarilor betonişti dispo­ nibili). se mai utili­ zează şi acest procedeu de m ontare a a rm ă tu rii in cofraj. 525 . 3. Montarea armăturii iegate direct în cofraj M ontarea arm ă tu rii direct în cofraj se practică din ce în ce m ai p u ţin d ato rită consumului m are de m anoperă. X. cînd nu se dispune de a r m ă tu ra confecţionată în ateliere.

A linarea plăcilor orizontale. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se fasonează barele . a. fie două plase legate (după planurile de armare) . se introduc barele longitudinale care se leagă de m u s tă ţi şi se trasează cu cretă pe o b ară longitudinală . se introduc distanţieri în fundul c o f r a ju lu i. se t r a ­ sează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale care formează fie o plasă legată. C urăţirea cofrajului se face prin spălarea cu furtunul. d. se aşază a r m ă tu ra în poziţia p re v ăzu tă în p r o i e c t . se introduc barele ridicate şi de m ontaj .11 bare ridicate g a ta fasonate ( 0 < 12) 526 . se închid etrierii şi se leagă . verticali sau înclinaţi. pen tru a se asigura acoperirea cu beton care cohferă a rm ă tu rii durabilitate. Această operaţie se execută în u rm ăto a rea ordine : se trasează cu creta poziţia barelor . Poziţia barelor se fixează de cofraj cu cuie . se leagă arm ătura. Aimătura pereţilor plani sau curbi.în a in te de începerea operaţiilor de m ontare a arm ă turilo r se curăţă cofrajele. de regulă a ltern ate c. se m ontează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia arm ăturilor. agrafe şi sîrm e cu care se leagă de cofraj.poziţia etrierilor . se începe cu u n g ru p de bare verticale. etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă . c. se trasează poziţia etrierilor cu creta pe cofraj . iar ele­ m entului sig uran ţă şi fiabilitate în exploatare. Armarea grinzilor. Armarea stîlpilor. se poziţionează puricii. a v în d dimensiunea care să asigure acoperirea cu b eton (care este mai m are decît la celelalte elemente) . de etrieri . de regulă de la margini de care se leagă barele orizontale. se poziţionează etrierii pe cofraj. m ă tu ra re sau curăţire cu aer com prim at. se m o ntează distanţierii din m aterial plastic (sau sîrm e rigide îndoite. Armarea fundaţiilor. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se introduc întîi etrierii peste m u stăţile lăsate din fu n daţie sau din stîlpul in fe r io r. se curăţă s tra tu l de b eton de egalizare . Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se term in ă cu m o n tare a arm ătu rii din stîlpii de la capetele g r i n z i i . d upă care se continuă cu barele verticale şi in cele din u rm ă se m ontează cele orizontale. carcasele stîlpului se poziţionează cu distanţieri circulari. se m ontează distanţieri laterali pen tru asigurarea acoperirii cu beton. e. în dreptul sem nelor. Se m ontează după ce s-a ex e c u ta t cofrajul unei feţe a peretelui. se leagă etrierii începînd de sus în jos la distanţele p rev ăzu te în proiect (conform indicaţiilor a n te r io a re ). se m on tează cofrajul s t î l p u l u i . Preo cu parea principală a fierarului betonist trebuie să se îndrepte spre poziţionarea corectă a a r m ă tu rii prin mijloace sigure. b. se leagă cu sîrm ă în poziţie corectă. se introduc barele drepte de la parte a de jos. cu capete din m aterial plastic) . se m ontează barele drepte.

plasele de la parte a superioară fiind m e n ţin u te în această poziţie cu distanţieri m o n taţi şi ei la sol. în cazul arm ării pe două direcţii (încrucişat) se procedează in mod similar. X. nodurile slabe sau desfăcute (conform prevederilor. . . 4. P en tru corecta poziţionare a plaselor şi asigurarea petrecerilor de îm binare (v. cap. decupări. se m ontează călăreţii .7)... In prealabil plasele sîn t depozitate pe platfo rm a de lucru. V II) pe cofraj. Prin această tehnologie nu se imobilizează cofrajul pen tru m ontarea plaselor (fig. în ordinea în care se vor m onta. P e n tru plasele de la p a rte a superioară se poate utiliza altă culoare de cretă. îndoirea barelor direct pe cofraj este p re ­ cedată de însem narea cu creta a punctelor superioare şi inferioare a barelor care se în d o aie. . în a in te de punerea în operă se verifică de şeful brigăzii de fierari betonişti dimensiunile şi tip ul plasei conform proiectului.. M ontarea plaselor. se . p a rte a inferioară şi superioară (bare de m o n taj) şi se leagă cu sîrm ă . legări de bare etc.7. Se poate p ractica procedeul de m ontare la sol pe un cadru m e ta ­ lic a întregii a rm ă tu ri a unui planşeu. X.) dacă tehnologia de punere în operă prevede că aceste operaţii se fac la şantier şi nu la ateliere. prinzînd bara în cîrligul f u r c i i . III (la p a rte a supe­ rioară se a d m it distanţieri din oţel-beton). dacă apare necesar. X.sau cu bare care urinează a fi în ­ doite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie specială sau cu u n dispo­ zitiv special (fig. . Fig. se resudează.8 şi X.9). pe indicative. Plasele sudate uzinate sînt t r a n s p o r ta te în condiţii speciale. deoarece în unele cazuri se ad m it şi noduri nesudate) şi se fac celelalte operaţii tehnologice (tăieri. D istanţierii s în t de tip u l celor a ră ta ţi in cap. sau pe platform a de m o n taj. . Montarea plaselor sudate uzinate şi a carccselor sudate şi legate a. 527 . se t r a ­ sează cu creta poziţia plaselor şi indicativul lor conform proiectului. Dispozitiv reglabil pentru înaşază barele de rep artiţie de la doirea barelor ridicate în plăci. . cu dispozitivul de sud at pe o singură parte. .

Ridicarea plaselor pe obiect cu macaraua 528 .8.Fig. X.

9. X. 34 —Cartea fierarului betonist —cd. P e n tru m o n tare a plaselor pot fi lu ate în considerare şi alte tehnologii care măresc p ro d u c tiv ita te a muncii la punerea în operă. foarte im p o rta n tă este asigurarea acoperirii cu beton şi a înnădirilor prin petrecere. La m o n tare a plaselor. 1 529 .Fig. Montarea plaselor la sol. procedeu ce poate fi folosit la pardoseli. care sîn t prinse cu mijloace speciale de ag ăţare pen tru ripare (tîrîre). la pistele aeroporturilor etc. Plasele care se m ontează vor fi etich e ta te cu indicativele din proiect. indicative ce treb u ie scrise şi pe cofraj. chiar direct din mijlocul de tra n s p o rt. ca de exemplu riparea plaselor.

Prin carcase sudate se înţeleg atît. yy v - Fig. V III). porţiuni de arce) din bare indepen- b< 15cm u8 * 1 tr i t î S r. b. sudate care ocupă diferite poziţii în secţiunea transversală a grinzilor (fig. X.Se pot utiliza şi plase în rulouri care se montează direct prin derulare şi se prind cu cuie de cofraj. Montarea carcaselor. fie din plase plane obţin ute prin tăierea lor din plase uzinate (v. i i LJ 1TM H fl-. stîlpi.10. t o t denumirea de carcasă (legată) o arc şi arm ătura elementelor liniare (grinzi. cît şi carcasele îndoite. Exemple do carcase sudate pentru grinzi. carca­ sele plane. X. cap.il. De asemenea.10). fie din carcase plane sudate ca atare.V W di » « -iţ----. asigurînd acoperirea cu beton prin distan ­ ţieri clin material plastic.zr —r* « a n Q/i—ELft. 530 .

dacă tipul de distanţier folosit permite această operaţie . c. cu sau fără utilizarea de. De regulă carcasele se depozitează pe indicative. greutatea lor nu trebuie să depăşească de regulă 100—120 kg. la paragraful G. In acest scop. G reutatea şi dimensiunile carcaselor pentru întregul element sînt limitate de mijloacele de manipulare şi transport. 531 . Efectuarea transporturilor se va face conform prevederilor din norme. 3 din acest capitol şi al exemplificărilor de la cap. X II I. iar lucrările de montaj conform cap. Dacă nu se dispune de mijloace. Prevederile normelor nu sînt limitative şi pot fi com pletate in funcţie de situaţia locală sau de condiţiile speciale. înainte de m ontare se verifică toate cotele conform proiectului şi li se m ontează distanţierii din material plastic a tît cei din fundul cofrajului (la grinzi). Protecţia m uncii. carcase sudate. V III. transport.dente. V al normelor. La încărcarea şi descărcarea carcaselor se vor respecta dispozi­ ţiilor cuprinse în cap. 566/1968 şi modificate prin Ordinul Ministerului Construc­ ţiilor Industriale nr. Montarea carcaselor legate se face conform indicaţiilor arătate. M ontarea în cofraj se poate face a t î t pe. folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din oţel-beton gros. la operaţiile de încărcare. Manipularea lor se face cu grinzi rigide şi cadre care au un număr de prinderi suficiente pentru a nu deforma carcasa s p a ţia lă . Se lasă nem ontate panourile pe unde se introduc carcasele spaţiale. şeful de şantier îm preună cu şeful echipei de. cofrajul trebuie numai parţial m ontat. în caz contrar se iau măsuri pentru poziţionarea distanţierilor pe cofraj (înainte de m ontare sau chiar în cursul montării). în vederea prevenirii accidentelor la m anipu­ lare. direcţie verticală. V privind maşini şi mecanisme de ridicat şi dispozitive auxiliare. în ordinea în care vor fi m on tate pe platform a de lucru. după tehnologia care a fost fixată de şeful de şantier. cît şi cei pentru arm ătura laterală. precum şi prevederile cuprinse în cap. cît şi pe cea laterală. cap. fierari betonişti şi dulgheri stabilesc fazele dc m ontare şi modul de încheiere a cofrajului. Carcasele aduse din atelierul de şantier la obiectul care urmează a fi executat nu se montează direct în anum ite situaţii impuse de te h ­ nologie.. speciale. descărcare şi m ontaj se vor respecta prevederile „Normelor de protecţia muncii" aprobate prin ordinul nr. în cazul utilizării carcaselor spaţiale g a ta m ontate. 32/N din 4.1975.10. X X I I. care sint g a ta montate intr-o carcasă spaţială a întregului element.

I n m m ± 5 ±20 ±50 ±3 d ±50 Tehnologiile. T a b e lu l X . dispozitivele şi utilajele pen tru execuţia operaţiilor de descolăcire. î n STAS 7721-67. la lungimea m ustăţilor. P e n tru a rm ă tu ri aceste ab ateri se referă la poziţia a rm ă tu rii. dimensiuni şi to le ra n ţe pe clase de precizie etc. V şi VI ale 532 . 140-85 şi G. la poziţia pieselor metalice. Elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat. Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indică abaterile de formă. înălţim ea şi lungimea elementului. planeitate.l). pe lăţim e a elementului ( + 1 0 mm). tăiere. ABATERI Şl TOLERANŢE ADMISIBILE PENTRU ARMĂTURILE GATA MONTATE î n STAS 6657/1-76. îndreptare. (tabelul X . tiparelor. i n m m : — p in ă la 1 m — de la 1 — 10 m — de la 10 m A b a t e r i l i m i t ă la lu n g im e a d e p e tr e c e r e a b a r e lo r I n c a z u l i n n ă d i r i l o r p r in s u p ra p u n e re A b a t e r i l i m i t ă la p o z i ţ i a I n n ă d i r i l o r . paralelism (aceste abateri s în t în ju r de 6 — 10 mm). p re ­ cum şi operaţiile de pretensionare au fost a r ă ta te în cap. în lipsa precizărilor din proiect. — abaterile de rectiliniaritate a muchiilor. l . pe înălţim e ( + 5 —10 mm). fasonare. cofrajelor etc. se dau toleranţele şi clasele de precizie p e n tru execuţia elementelor. Abaterile se referă la : — lăţim ea. Aceste abateri s în t precizate şi în condiţiile tehnice ale norm ativelor pen tru executarea lucrărilor din beton a r m a t şi b eton precom prim at (C. în lungul elem entului ( + 1 0 —20 mm). aceste elemente treb uie sta b ilite Ia execuţie. Abateri limită admise la executarea şi montarea armăturilor A b a te re a l im i t ă sau to le r a n ta a d m is ă T ip u l a b a te r ii sau to le ra n ţe i a d m is e f a ţă d e p ro ie c t A b a t e r i l i m i t ă la d im e n s iu n ile s e g m e n te lo r b a r e i fa s o n a te ş i la l u n g im e a t o t a l ă a a c e s te ia . Proiectele a ra tă clasele de precizie cerute şi dau sau prev ăd to le­ ra n ţe le care trebuie respectate. form area fasciculelor.B. a urechilor (unde se a d m it ab ateri mai mari) etc. 21-77). Condiţii generale.

I I I ) . m anipulare şi m ontaj a arm ă tu rilo r fasonate. modul de tr a n s p o r t. 12) Completarea lucrărilor de montaj în operă (legare. 5) Betonarea elementului.S. conform preve­ derilor (v. operaţiile necesare executării arm ă tu rilo r sîn t m u lt simplificate.lucrării. în acest capitol se v o r prezenta unele aspecte ale organizării lucrului şi a locului de m u n c ă . legări de bare independente. 8) Controlul calităţii. D a că plasele su d ate uzinate se folosesc la confecţionarea carca­ selor prin ra b a ta re a lor (îndoirea lor conform proiectului). 13) Verificarea operaţiilor de montaj. 7) Confecţionarea carcaselor. loturi. 3) Completarea lucrărilor de m ontaj în operă sau pe platform a de lucru (decupări. 2) Descărcarea oţelului-beton din mijloacele de transport. 4) Verificarea operaţiilor de montaj. 11) Descărcarea şi m anipularea pentru punerea în operă. cap. 2) Descărcarea şi manipularea pentru punerea în operă (sau pe platform a de lucru). sudare. 10) Încărcarea armăturilor finite în mijloace de transport şi transportul la punctul de lucru. Dacă în loc de bare independente se folosesc plase uzinate livrate de I.). fasciculelor sau legăturilor de bare fasonate. retuşări de noduri desfăcute sau slabe . S-a a r ă t a t de asemenea modul de pregătire a fabricaţiei (întoc­ m irea fişei de debitare. 5) Tăierea şi sudarea cap la cap sau înnădirea cu manşoane. diametre. E x ecu ţia lucrărilor de a r m ă tu ri din bare independente pînă la punerea lor în operă com portă o serie de operaţii şi faze. 14) Betonarea elementului. 3) Depozitarea pe calităţi de oţel. 6) Fasonarea şi gruparea pe elemente. îndesiri de bare. mărci etc.P. fasonare etc. plaselor. 9) Depozitarea armăturilor finite.). — B uzău. care în prin cipiu sînt u rm ătoarele: 1) T ransportul oţelului-beton. plasele uzinate se tra n s p o r tă la atelierul de arm ături.' îndoiri de plase. 4) Descolăcirea şi îndreptarea. m odul de organizare a u nor ateliere de şantier. co n stîn d din : 1) Transportul plaselor sudate (plane şi în rulouri) pîn ă la punctul de lucru. îndoire. pozări de purici şi distanţieri ele. bordări la marginile golurilor. se depozitează pe platform e e x te ­ 533 .). pozarea puricilor şi distanţierilor ele.S.

C. m anipularea colacilor. conform u nor condiţii speciale. Transportul in interiorul depozitului se face cu m o tostivu ito are cu cîrlige. 1. Grindă cu cîrlig m aca rau a hidraulică de pe autocam ion sau şi cablu cu ochoţi. DAC.) duţSă care se îndoaie cu dispozitive speciale de îndoit plase de diferite lungimi. tra n sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton sînt întocm ite de I. în atelierele centralizate descărcările şi încărcările se fac cu m acarale tu r n de tip MT 40.P. m a n ip u ­ lare. 05) P e n tru m anipularea m ecanizată. consumul de m uncă.i de 4 m care se trece prin colaci. Transportul la atelier se face cu a u t o ­ camioane de producţie rom ânească (Bucegi. III. prezintă circuitele şi mijloacele de. costul.execută operaţiile pregătitoare (tăieri. dispozitivele de. l l . MANIPULAREA. 534 . m a n ip u la re —tra n s p o rt. colacii se com pactează cu 4 legă­ tu ri suficient. de strinse.D.. C arpaţi. X .C. R egulile generale de depozitare a oţelului-beton au fost a r ă t a t e la cap.ll.G fişe tehnologice care. — INCEP. MTA 125 etc. descărcare şi m anipulare se pot face cu Fig. decupări etc. C. eficienţa economică. remorci tip RM-2 sau semiremorci joase tip RA. P e n tru m anipularea propriu-zisă se foloseşte dispozitivul din figura X . Manipularea transportul şi depozitarea oţelului-beton în colaci (fişa tehnologică F. T ran sp o rtu l pe calea fe rată se poate face paletizaf. La a te ­ lierul de şantier operaţiile de încărcare. sau conteinerizat. Rom an).C. M T 1 1 0 M . m odul de depozitare. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA ARMĂTURILOR P e n tru m anipularea. protecţia muncii. grind a cu cîrlige şi cablul cu ocheţ.rioare şi apoi se . fo rm aţia de lucru.

l 3).12. transportul şi depozitarea oţelului-beton în bare (fişa tehnologică F. P e n tru m anipulare se folosesc dispozitive a n e x e : grindă. ocheţi. scoabe de prindere şi cabluri. Depozitarea pe te rm e n scurt se face în depozite descoperite. cu m acaraua Pioner say m acarau a de planşeu (la punerea 111 operă). cu a u to m ac ara u a obişnuită. Manipularea. de 3 m.12). Legătură de bare. Fig.e.remorcă.13. 2. p rev ăzute cu cîte trei legături de solidarizare din oţel-beton şi două legături de m anevră cu ochet (fig. Springuri pentru prinderea legăturilor. dar 1111 direct pe păm înt.06) Oţelului-beton în bare 0 12 —40 mm) se livrează fără legături sau cu legături în „unităţi de încărcătură “ de 1 000 ia 2 500 kg. X. X. 535 . Colacii se aşază vertical sau uşor înclinaţi. X . Cîrligele grinzilor se introduc în ocheţi. care încon­ jo ară de două ori legătura de bare (fig. X. La în cărcături foarte m ari se folosesc în plus springuri (şufe) din cablu 0 16 manşonat. Fig.

La şantier.17. fie în remorci joase cu ţepuşi fără a depăşi înălţimea ţepuşilor sau a obloa­ nelor mai m ult cu o treime din grosimea pachetului (fig. Manipularea pachetelor de plase se face cu dispozitivul din figura X. X.14). depozitarea se poate face provizoriu pe traverse metalice sau de lemn şi pe capre din oţel-beţon. în vagoane se pot tran sp orta plase cu lăţimea m axim ă de 2 700 mm. 3. X. în mijloacele auto.15). iar perioada de depozitare va fi cît mai scurtă. Plasele se livrează în pachete de cel mult 50 bucăţi. Modul de depozitare s-a ară ta t la cap.S. — Buzău au lungimea cuprinsă între 2 000 şi 7 000 mm şi lăţimea de 1 000 la 3 000 mm. fiind prevăzute cu legături de manevră (4 sau 6 buc. în pachete plasele pot fi aşezate una peste alta faţă în faţă (a doua răsturnată). Plasele trebuie legate. Consumul de manoperă şi costul sînt reduse la ju m ă ta te faţă de oţelul livrat în colaci. încărcăturile mari se depozitează pe rinduri perpendiculare cu interspaţii pentru introducerea springurilor (fig. X. Manipularea. X. 07) Plasele uzinate fabricate la I. plasele se pot tran sp o rta fie în camioane.S. astfel ca linia nodurilor să fie verticală. transportul şi depozitarea plaselor sudate (fişa tehnologică F.14.P.Fig. fără a depăşi masa de 2 000 kg. Operaţiile de încărcare-descărcare se fac de regulă cu o autom acara de capacitate convenabilă (AM-5). Depozitarea barelor pentru a fi uşor manipulate.16). III. 536 .) din sîrmă lam inată OL 32 sau OL 34 0 6 (fig.

537 . X. Legarea plaselor.15.17. Dispozitiv pentru manipularea pachetelor de plase sudate. Fig. de transport.Fig. X.

m arca barelor. obloane etc. atelierul. pentru a p u te a fi m a n ip u la te de către doi m uncitori. In cazul atelierelor mici se organizează puncte de lucru pentru su d a t plase de deschideri mici. D epozitarea plaselor şi carcaselor se face cu respectarea regulilor a r ă ta te la cap. 2). P e n tru m anipulări. A rm ă tu ra fasonată eu plase şi carcase sudate. palete. num ărul barelor pe fiecare elem ent şi eventual num ărul elementelor din beton a r m a t p entru care sînt fasonate barele din legătura etichetată. grinzi).). bare. legăturile nu depă­ şesc 100 —120 kg. G re u tatea legăturilor este în funcţie de gradul de m ecanizare a atelierului şi a şantierului. La punctul de. A rm ă tu ra fasonată ca baie individuale. pe tipuri dc oţeluri. elemente şi mărci de oţeluri. execuţie a carcaselor unde se folosesc elemente faso­ nate în prealabil. E tichetele trebuie să conţină elementele de pe fişa de debitare-fasonare : obiectivul (clădirea). Manipularea. Manipulările în cadrul atelierului se fac pe linia fluxului te h n o ­ logic. Etrierii se leagă se p a ra t p en tru grinzi şi se p a ra t pen tru stîlpi şi se etichetează după aceleaşi criterii ca şi barele fasonate. într-o zonă specială a atelierului sau pe platform e exterioare precizate prin schema fluxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de arm ături. § C. etichetîndu-se. transportul şi depozitarea armăturii fasonate a. mese inerţiale) sau cu mijloace de ridicat şi tr a n s p o r ta t etc. fasonate şi etrierii se depozitează în ordinea în care se vor livra la şantier (fundaţii. se organizează un a n u m it flux de producţie depozitîndu-se lîngă locul de lucru de o p a rte elementele 538 . Pachetele de bare.4. barele fasonate se leagă în aceleaşi condiţii ca la a r m ă tu ra liv rată în bare (v. indicativul elementului. stîlpi. b. fie la confecţionarea carcaselor. fie m an u al pe rolganguri. electrostivuitoare. etrieri etc. Aceasta se con­ fecţionează pe linii tehnologice specializate cu un flux tehnologic bine precizat. regulă semire­ morci special am e n a ja te (cu stelaje. Aceasta se aşază pe grupe de bare. Mijloacele de tra n s p o r t a produselor finite s în t de. De regulă legăturile conţin o singură m arcă pen tru mai m ulte ele­ m ente similare. III. cu mijloace de tra n s p o r t la sol (vagoneţi. ţepuşi. P e n tru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. P e n tru atelierele cu mijloace de ridicat reduse. de care dispune. care apoi se folosesc fie ca plase plane.

I.. 1978. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u p ro ie c ta r e a ş i e x e c u ta re a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . 1974. A. şi I. Bucureşti. P ro ie c te l i p p e n t r u e le m e n te 539 . Bucureşti. Î n d r u m ă t o r u l s u d o r u lu i p e n t r u a r m ă t u r ile b e to n u lu i a r m a t . T.. Editura tehnică.a. .C. T e h n o lo g ia c o n s t r u c ţiilo r . 1976.P. Zaeopecanu. Bucureşti. 1975.T.C. T. T. 1965. Editura didactică şi pedagogică. Editura tehnică.P.M. ş. O ţ e lu r i s u p e r io a r e p e n t r u beton a r m a t ş i beton p r e c o m p r im a t . 1968.M.P. Bucureşti. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u e x e c u ta re a p r i n s u d a re e le c tric ă a î m b i n ă r i lo r ş i î n n ă d i r i lo r la a r m ă t u r ile d in o ţe l-b e to n . 1 4 0 -8 6 . gheare. 1963. I.. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a s t r u c t u r i lo r e ta ja te c u d ia fr a g m e . 5 9 . Editura tehnică. U t iliz a r e a p la s e lo r ş i c a rc a s e lo r s u d a te p r in p u n c te .O.C. C .C. C . L. î n d r u m ă t o r u l f i e r a r u l u i b e to n is t. Zacopceanu. ş. C. Tertea. D. B e to n u l p r e c o m p r im a t. Bucureşti. C a rte a b c lo n is tu lu i. Voiculescu.P. Bucureşti. Silistrariami.A. cadre plane metalice etc. ş. Cărare. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a e le m e n te lo r d in beton a r m a t s i beton p r e c o m p r im a t .care se folosesc la asam blarea carcaselor şi de p arte a opusă carcasele g a ta executate. Pestişanii.L. rtumitresou. mese cu role (rolganguri).D.C. scoabe. chingi. 1. Editura tehnică. electrocare.C. ş.C. A. — ÎNCERC. A. C. colţare. I. Zona de depozitare se dimensionează în fu ncţie de capacitatea a t e ­ lierului. 1969. — IXCERC.C.D.M. 1969. P r o ie c ta r e a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . 1964. Editura tehnică. Cărare.O. I. C .ÎNCERC. STAS 1 0 1 0 7 11 -7 6 .P.C. Editura tehnică. 1973. M. Editura tehnică. Treiea. I. Editura Tehnică.T.R. p r e c o m p r im a t . Bucureşti..D. M.a. I. I. Utilajele şi dispozitivele din atelie­ rele m ari s î n t : grinzi rulante. C o n s tr u c ţ ii c iv ile ş i in d u s t r ia le . L. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t. 1981.R. IXCERC. Bucureşti.). ş i h a le .E.P.7 6 .C. Editura tehnică. Editura Tehnică. 2 8 . . N o r m a t iv p e n t r u e x e c u ta re a l u c r ă r i lo r d in beton ş i beton a r m a t . monoraiuri. Darie. M a n u a l u l te h n ic ia n u lu i d in la b o r a t o r u l de în c e r c ă r i m e ta le . B IB L IO G R A F IE Brinzan. Bucureşti.7 7. 2 1 . Cănîre. Editura didactică şi pedagogică.a.C.a. şi Popeseu.. î n d r u m ă t o r p e n tr u p r o ie c ta re a ş i c a lc u lu l c o n s t r u c ţ iilo r d in b e to n . Şt. Editura didactică şj pedagogică. ocheţi lan ţ reglabil. b e to n a r m a t ş i b e to n p r e c o m p rim a t. grinzi de ridicat..8 3 . P . în tim pul m anipulărilor trebuie să se folosească dispozitive care să asigure nedeform abilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple. 1972.C. C o n s t r u c ţ ii. electropalane. I. cabluri şi dispozitive speciale etc. Nădăşan. şi Strinatti. ea n ep u tin d depăşi pro ducţia atelierului pe 3 — 10 zile. Bucureşti.P. Bu­ cureşti. autostivuitoare. Bucureşti. N o r m a t i v p e n t r u e x e c u ta re a ş i r e c e p ţio n a r c a l u c r ă r i lo r d in beton b eton. Dumitieseu.C.P. D. Bucureşti. C u rs g e n e ra t.

7236-6* 8 251 -6 8 . B ock. re z is ­ t e n ţ a la c o m p re s iu n e . re z is ­ t e n ţ a . R e z is ­ t e n ţ a la o b o s e a lă p e n tru N c ic lu ri L im ita d e c u r g e re . s â t k i ş b ’ F o rfe c a re s ta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă fo r fe c a re 7926 -6 7 . 2172-69 6718 -6 9 C ara cteristici s tab ilite 9 L im ita d e c u rg e re . 7927-67 R e z is te n ţa de fo rfe c a re P re s iu n e de con­ ta c t s ta t i c ă u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă s tr iv ir e - R e z is te n ţa d e s tr iv ir e s c u r tă d u rita te sta tic ă 1 65-66 .la r u p e re . 2649 -6 9 695 1 -6 9 . R e ­ z is t e n ţ a la d u rq i. 49 3 67 492-67 .iU ta te lim ita tă sta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă t o r s iu n e - R e z i s t e n ţ a la to rs iu n e R ă s u c ire d in a ­ m ică u n ic ă s c u r tă r ă s u c ir e d in a m ic ă E n e rg ia d e ru p e re . 7238-65 ij£ ij£ în c o v o ­ ie re d in a m ic ă re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă o b o s e a lă p r i n În c o ­ v o ie re r o ­ ta tiv ă 5 878 -6 9 L im ita d e oboser. I I 1969 6 8 3 4 -6 6 . 6 6 2 3 -7 0 7 0 5 7 -7 0 .TABELUL 11. lie n ţa re zi- u n ic ă 7 5 1 1 -7 2 .w c'l A ^ 'A v w y X w c o n s ta n ­ tă lu n g ă d u rita te d e d u ra tă d u rita te d in a m ic ă 8315 -6 9 D u r it a t e a d e d u r a tă d in a ­ m ică u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă O u r ita te a d in a m ic ă (S h o re ) . g ltu ir e a s ta tic ă i u n ic ă c o n s ta n tă lu n g ă flu a j 6596 -6 2 L im ita te h n ic ă d e flu a j.1 Clasificarea încercărilor de rezistenţă ale metalelor dupâ STAS 6972-72 S O L IC IT A R E A Schem a 1 Tipul 2 M odul 3 N um ărul A C ŢIU N EA IN T IM P de soli­ D u ra ta c ită ri V a riaţia 4 S p ro g r e ­ siv ă 6 s c u r tă în ce rca rea D enum irea 7 t r a c ţ iu n e STAS 8 2 0 0 -6 7 E d . 7400-66 0774 -7 0 . 1400-66 6 8 3 3 70 . 8525-70 - D u r it a t e a B rlnell» V ick e rs. s c u r ta r e a sp e c ific ă R e z is te n ţa la flam br<j C o m p re­ s iu n e s ta t i c ă u n ic ă p ro g re­ s iv ă c o m p re ­ s iu n e 1552-67 f la m b a j sta tic ă tonică p ro g re­ siv ă p ro g r e ­ s iv ă în c o v o ie re s c u r tă s c u r tă În c o v o ie re p rin şoc 1660-69 R e z is te n ţa la În c o v o ie re S ă g e a ta la în c o v o ie re E n e r g ia d e r u p e r e . R e z is te n ţa te h n ic ă d e d u ­ r a tă T ra c ţiu n e u n ic ă d in a ­ m ică re g re s iv ă p ro g r e ­ s iv ă — lu n g ă s c u r tă r e la x a r e t r a c ţ iu n e d in a m ic ă o b o sea lă la t r a c ţ iu n e 7209 -7 0 L im ita te h n ic ă d e r e la x a r e E n e r g ia d e ru p e re 1 - re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă s c u r tă 8 027 -6 7 L im ita d e o b o s e a lă . 6638 -7 0 660 5 -6 7 . a lu n ­ g ire a la r u p e r e ţ A „ A u ).Jă.

ş. voi. C a lita te a şi s ig u ran ţa construcţiilor * Nedelcu N.a.a. ’ Betonul a rm a t în R om ânia. ş. ii * Popescu V. Protecţii anticorosive în construcţii civile şi industriale .VOR APĂREA: Avram C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful