T.

CĂRARE

FIERARULUI BETONIST

Ing. TEODOR CÂRARE

FIERARULUI BETONIST
Ediţia a ll-a revăzută şi completată

i

EDITURA TEHNICĂ
B u c u r e ş t i — 1986

L ucrarea constituie un în d rep tar u til pentru calificarea şi perfecţio­ narea m uncitorilor, m aiştrilor şi tehnicienilor care execută lucrări de arm are a elem entelor din beton arm at şi beton precom prim at. în acest scop s-au d at în lucrare a tit date cu caracter general, cit şi precizări de detaliu pentru aprofundarea operaţiilor şi proceselor exe­ cutării arm ărilor şi pretensionării arm ăturii. O parte a lucrării conţine elem entele de bază pentru cunoaşterea oţelurilor, înţelegerea corectă a planurilor de arm are şi a modului de lu ­ cru a arm ătu rii m ontată în operă. P artea cea mai însem nată din lucrare este însă rezervată exemplelor de arm are, operaţiilor pregătitoare pentru prelucrarea arm ăturii, cu­ noaşterii dispozitivelor şi utilajelor necesare şi a tehnologiilor simple şi complexe de confecţionare a arm ăturii, precum şi pentru executarea pretensionării şi m ontării în operă. U nele cunoştinţe generale tehnice şi unele tehnologii ajutătoare sau com plem entare, cu privire la cofrare, turnarea betonului ctc. au fost considerate necesare ridicării gradului de calificare şi specializare a m un­ citorilor fierari betonişti la nivelul cerinţelor actuale şi în concordanţă cu pregătirea de bază pe care statu l nostru o asigură tu tu ro r oamenilor muncii. Unele date tehnice din lucrare sîn t utile şi subinginerilor şi ingine­ rilor care lucrează în execuţie. In ediţia a Il-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor norm ative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea tehnologiilor şi a echipamentelor.

R e d a c to r : ing. E M IL IA IL IE T e h n o re d a c to r : V. E. U N G U R E A N U C o p erta : a rh . IL IE G H E O R G H E B u n de tip a r : 05.03.1986. C oli d e tip a r : 33,75 + 7 p la n şe C. Z. : 691.87 I. P . „ O lten ia" C ra io v a S tr. M ihai V ite a z u l, nr. 4 R ep u b lic a S o c ia listă R o m ân ia C o m an d a n r. 1

PREFAJĂ

Tehnologiile de executare a construcţiilor din ţara noastră s-ua per­ fecţionat considerabil în ultimii ani, în special în scopul reducerii greută­ ţii construcţiilor şi a duratei lor de execuţie. Industrializarea operaţiilor şi proceselor care concură la execuţia con­ strucţiilor a fost posibilă datorită dotărilor foarte importante cu dispozitive şi utilaje moderne) organizării atelierelor de armături şi a fabricilor de pre­ fabricate, folosirii armăturilor produse industrial sub forme de plase şi car­ case sudate şi a altor măsuri din dcm eniul prefabricării elementelor, extin­ derii folosirii prvcomprimurii etc. In aceste condiţii, cerinţa de bază este asigurarea unui nittel calitativ ridicat de execuţie. Pregătirea cadrelor care lucrează în construcţii şi ridicarea nivelului cunoştinţelor lor este o componentă inseparabilă a gradului superior de instruire pe care îl primesc toţi oamenii muncii din ţara noastră. Muncitorii şi cadrele medii din construcţii ca şi din alte d(menii au do­ vedit că au toate condiţiile să-şi însuşească într-un termen scurt cele mai avansate tehnologii, să-şi formeze o pregătire polivalentă, ca ei însăşi să perfecţioneze procesele de producţie şi să acţioneze pentru o calitate superi­ oară la execuţia construcţiilor. Plecînd de la aceste cerinţe şi premise, lucrarea a fost elaborată astfel îneît să ti lă o concepţie modernă de alcătuire, conţinînd toate cle­ mentele, atît pentru însuşirea corectă a celor mai sim ple operaţii, cît şi pentru înţelegerea proceselor tehnologice şi a modului de lucru a armă­ turii în elementele din beton şi beton precomprimat. Lucrarea este realizată sub forma unui iot închegat care conţine mini­ m um de cunoştinţe generale şi cunoştinţe tehnice*pentru înţelegerea cunoş­ tinţelor de specialitate care sînt prezentate detaliat. S-a considerat că fiecare fierar betonist trebuie să poată citi corect planu­ rile de armare, în care scop i s-au dat eîteva noţiuni de desen şi cunoştinţegenerale specifice; s-au prezentat numeroase exemple de armare. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, în ansamblu, s-a considerat util să se cunoască cerinţele de lază pentru execuţia cofiajelor şi prepararea şi turnarea betoanelor. 3

Cunoştinţele specifice de specialitate încep cu prezentarea oţelurilor de armături şi a principiilor de proiectare şi executare a armăturilor. Pentru aprofundarea meseriei de fierar betonist, lucrarea are exemple specifice de armare, luate pe cit posibil de la noile tipuri de construcţii care se execută şi se armează după reguli precizate de norme, cu folosirea noilor tipuri de armături. In prezentarea tehnologiilor de execuţie s-a pus accent pe lingă cunoaş­ terea utilajelor şi dispozitivelor de fasonare şi sudare şi pe cunoaşterea ope­ raţiilor de pregătire, fasonare, asamblare şi montare în operă, explicitînd diferite cazuri reprezentative întîlnite în execuţie. Organizarea producerii centralizate a armăturilor, pregătirea fabricării, organizarea locului de m uncă şi a proceselor de fabricaţie formează o preocupare constantă a lucrării, datele necesare ocupînd locul potrivit în expunerea şi economia lucrării. Problemele pretensionării armăturilor, cu toate elementele care le im ­ p u n ( utilaje, dispozitive, tehnologii etc.),sîn t tratate în capitole speciale. Lucrarea este pusă de acord cu normativele, instrucţiunile de execuţie şi cerinţele tehnice şi de calitate im puse în normativele şi standardele de pro­ iectare. î n ediţia a 11-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor normative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea teh­ nologiilor şi a echipamentelor.
AUTORUL

CUPRINS

Prefaţă Capitolul I. C U N O ŞTIN ŢE G E N E R A L E CU P R IV IR E LA R EA L IZ A R E A CO N STRU C ŢIILO R ŞI E L E M E N T E L O R D E CON STRU CŢII . 11

A. T ipuri (ie construcţii şi lu crări de c o n s t r u c ţ i i .............................. ........ 13 1. Clasificarea construcţiilor clin p u n ctu l de vedere al d estinaţiei 13 2. Clasificarea construcţiilor din p u n ctu l de vedere al m ateria­ lelor şi al m odului de execuţie şi a l c ă t u i r e .............................. ........ 14 B. P ă rţi şi elem ente de construcţii. Tendinţe de dezvoltare. încercări 16 1. P ărţile c o n s t r u c ţ i i l o r ......................................................................... ........ 17 2. L ucrări de com pletare, p ro tecţie şi finisaj .............................. ........18 3. E lem ente de c o n s t r u c ţi i.............................................................................1!) 4. In stalaţii p en tru c l ă d i r i ..................................................................... ........21 5. T endinţe in alcătuirca şi executarea c o n s tr u c ţiilo r ................. ........21 6. încărcările construcţiilor .........................................................................21 C. P lanuri de e x e c u ţ i e ..........................................................................................22 1. Clasificarea planurilor d upă c o n ţ i n u t ........................................... ........23 2. Clasificarea planurilor după gradul de d e t a l i e r e ..............................26 ■D. E lem ente pentru citirea p la n u rilo r de c o n s tru c ţii.......................... ........2& 1. F orm ate, scări, scriere, l i n i i ............................................................ ........27 2. P roiecţii, cotare, s e c ţ i u n i .........................................................................2$ 3. P lanuri pen tru construcţii din b eto n a r m a t .............................. ........34 4. Desene p e n tru detalii m e ta lic e ........................................................ ........ 4!y 5. P lanuri p en tru in sta laţii .........................................................................45 6 . T oleranţe in c o n s tr u c ţii..................................................................... ........46 Capitolul I I . N O Ţ IU N I E L E M E N T A R E A JU T Ă T O A R E D E M ATEM ATICĂ, MECANICĂ, R E Z IS T E N Ţ A M A T ER IA L EL O R S I ÎN C ER C Ă R I A LE M A T E R IA L E L O R ........................................... ! ............................. ........48 A. A oţiuni de m atem atică e le m e n ta r ă ........................................................... 48 1. N oţiuni de arii şi v o lu m e ................................................................. ....... 48 2. U n ităţi de m ăsură uzuale folosite in constru cţii conform standardelo r ........................................................ * ......................... ....... 49 3. N um ere şi calcule t e h n i c e ............................................................ ....... 51 4. O peraţii aritm etice şi algebrice ........................................................... 52 5. Q peraţii cu f r a c ţ i i ......................................................................... ....... 56 6 . Media a r i t m e t i c ă ..................................................................................... 57 7. P roporţia şi regula de tre i s i m p l ă ........................................... ....... 58

5

B.

C.

D.

E.

F.

8. Calculul procentelor ..................................................................... 9. Folosirea tabelelor num erice în calcule t e h n i c e .................. 10. E cu aţii algebrice . . ..................................................................... 11. R eprezentări grafice ..................................................................... 12. N oţiuni elem entare de geometrie şi trigonom etrie . . . . E lem ente «le m ecanică şi rezistenţa m a t e r i a l e l o r ...................... 1. N oţiuni de m e c a n ic ă ........................................................ 2. E lem ente de rezistenţă a m a t e r ia le lo r ....................................... Dispozitive de m ăsurări mecanice şi g e o m e tric e .......................... 1. M ăsurarea dim ensiunilor l i n i a r e .................................................... 2. M ăsurarea u n g h i u r i l o r ..................................................................... 3. Verificări de p o z i ţ i i ......................................................................... 4. M ăsurarea masei .............................................................................. 5. M ăsurarea f o r ţ e l o r .............................................................................. 6. Dispozitive de t r a s a r e ..................................................................... Verificarea calităţii oţelurilor (le arm ătu ri şi a betonului prin încercări <le l a b o r a t o r ........................................................................... 1. încercarea la tr a c ţ i u n e ........................................... ......................... 2 . Încercarea de îndoire la rece . .................................................... 3. încercarea de îndoire a l t e r n a t ă ...................... .......................... 4. încercarea la în c o v o i e r e ................................................................. 5. Maşini de în c e r c a t.............................................................................. 6. încercarea la c o m p r e s iu n e ............................................................ Procedee de realizare a elem entelor din beton a rm at şi beton p r e c o m p r im a t........................................... ............................................... 1. Principii de realizare a elem entelor din beton arm at . . . 2. Realizarea elem entelor prefabricate din beton arm at . . . 3. Principii de realizare a elem entelor din beton precom prim at Verificarea calităţii lucrărilor «lin beton a r m a t ...................... .

58 59 60 62 63 66 67 73 76 77 80 81 82 82 83 48 84 89 90 91 91 94 95 95 101 104 111

Capitolul H I . O Ţ E L U R I P E N T R U ARMAREA. CO N STRU C ŢIILO R D IN B E ­ TON ARMAT ŞI BETO N PRECO M PRIM A T ŞI M A T ER IA L E A U X I L I A R E .............................................................................................. A. O ţeluri pentru construcţiile din beton ai-mat ............................... 1. T ipuri dc oţeluri p en tru beton a rm a t . . . . . . . . . 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor p en tru beton a rm a t . 3. O ţeluri-beton lam inate la c a l d .......................... 4. Sîrm ă tra să p en tru beton a r m a t ................................................ 5. Sîrm ă moale p en tru l e g a t .......................... .... 6. B i o ţ e l u l .............................. ...................................... ......................... 7. Plase sudate u z i n a t e ..................................................................... 8 . T ransportul şi depozitarea oţ el uri l or-bet on. . . . . . . . B. O ţeluri pentru construcţiile din beton precom prim at . . . . 1. T ipuri de oţeluri p en tru beton p r e c o m p r im a t...................... 2. Domeniile de utilizare ale oţelurilor p e n tru beton precom ­ p rim at ......................................................................... ..................... 3. Sîrme de oţel şi produse din sîrm ă p en tru beton precom ­ p rim at ................................................................. .... ......................... C. M ateriale auxiliare pentru executarea lu crărilo r dc a rm ătu ri 1. D istanţieri (suporţi) ............................................... ..................... 2. M ateriale de î n n ă d i r e .....................................................................

114 114 115 115 117 125 128 128 131 137 144 144 145 145 151 151 156

6

Capitolul IV.

B ETO N U L ŞI TEH N O L O G IA D E P R E P A R A R E Ş l D E P U ­ N E R E ÎN O P E R Ă ................................................................................... A. B etonul ca m aterial pentru lu crările din beton a rm a t şi beton p r e c o m p r im a t............................................................................................... 1. T ipuri de betoane (clase şi m ărci) ....................................... 2. E lem entele com ponente ale betoanelor (lian ţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, a p ă ) ........................................................ 3. Compoziţia betonului ................................................................. 4. P repararea pe şan tier a b e to n u lu i............................................ 5. T ran sp o rtu l b etonului la o b i e c t ................................................ 6. Punerea in operă a b etonului ................................................ 7. T urnarea şi com pactarea b e t o n u l u i ....................................... 8. D e c o f r a r e a ...................................................................................... 9. T o r c r c t a r e a ....................................................................................... 10. Betoane u ş o a r e .............................................................................. 11. Betoane c e l u l a r e .......................................................................... 12. Betoane a p a r e n t e .......................................................................... 13. B etoane aparente d e c o r a t i v e .................................................... 14. C aracteristici şi condiţii de calitate p en tru fabricarea be­ to n u lu i .......................................................................... .... . B. Cot’raje ......................................................................... ......................... 1. G e n e r a l i t ă ţ i ................................................................. ..................... 2. Cafraje nedem ontabile ................................................................. ..................................................................... 3. Cofraje dem ontabile 4. T ipare ............................................................................................... .

158 158 158 160 164 165 166 166 167 169 170 170 171 172 173 174 176 176 177 180 186

Cnpitolul V. T E H N O L O G II, D IS P O Z IT IV E ŞI U T IL A JE N E C E S A R E R E A ­ L IZ Ă R II A RM A TO RILO R P E N T R U B ETO N ARM AT . . . . A. Operaţii p r e g ă t i t o a r e ............................................................................. 1. G e n e r a l i tă ţ i........................................................................................... 2. întocm irea.fişei de debitare şi f a s o n a r e ...................... 3. Pregătirea arm ăturilor in d e p o z i t ................................................ ti. Tehnologii simple de descolăcit, îndreptat şl tă ia t arm ătu rile 1. în d rep tarea prin întindere cu troliul m anual a oţelului-beton liv ra t in colaci .......................... ........................................................ 2 . în d rep tarea la o in stalaţie de în d re p ta t cu tro liu l electric a oţelului-beton liv ra t in colaci ....................................... . 3. în d rep tare a cu dispozitive sim ple şi la m aşini de în d re p ta t cu role şi cu cap ro tito r a oţelului-beton liv ra t în colaci . . C- M aşini de îndreptat şi tă ia t ................................................................. 1. G e n e r a li tă ţ i ........................................................ .................................. 2. A lcătuirea de principiu a unei m aşini de în d re p ta t şi tă ia t 3. Modul de utilizare a m aşinilor de în d re p ta t şi tă ia t . . . . 4. Maşini de în d rep tat şi tă ia t executate in ţ a r ă ...................... 5. D ispozitive şi maşini de tă ia t oţel-bcton ................................... D. Tehnologii simple de fasonat şi îndreptat oţelul-beton . . . . 1. G eneralităţi asupra fasonării m a n u a l e ....................................... 2. D ispozitive simple p en tru fasonarea m a n u a l ă .......................... 3. U tilizarea dispozitivelor simple de f a s o n a t .............................. 4. Fasonarea m ecanică. ..........................................................................

188 188 188 189 191 193 193 195 199 201 -01 202 205 205 208 211 211 212 214 216

7

E . M aşini de 1 'asonat (îndoit) o ţ e l - b e t o n ............................................... 1. Maşini de fasonat bare lo n g itu d in a le ........................................... 2. A lcătuirea de principiu a m aşinilor de f a s o n a t ...................... 3. Modul de utilizare a m aşinilor de f a s o n a t .............................. 4. Maşini de fason at bare lo n g itu d in a le ........................................... 0. Maşini de confecţionat e t r i c r i ........................................................ 6. Maşini de Îndoit plase s u d a t e ........................................................ 7. Maşini de tă ia t plase s u d a te ............................................................ 8. Fasonarea la cald a o ţe lu lu i-b e to n ................................................ F . Tehnologii pentru îm binarea şi înnădirea prin sudare. îm binări mecanice ale o ţe l u lu i - b e t o n ................................................................ 1. G eneralităţi asupra procedeelor de su d a re ................................... 2. Sudarea electrică p rin p u n c t e ........................................................ 3. Sudarea electrică cap la cap prin topire interm ediară . . 4. Sudarea m anuală cu arc e l e c t r i c .................................................... 5. Sudarea in cochilie, în baie de zgură cu cusături longitudinale 6. în nădirea cu m a n ş o a n e ..................................................................... G. U tilaje şi dispozitive de sudat o ţ e l - b e t o n ...................................... 1. U tilaje şi dispozitive staţionare p en tru sudarea prin puncte 2. Cleşti p en tru sudarea p rin p u n c t e ................................................ 3. Dispozitive de reglare. E le c tr o z i.................................................... 4. U tilaje p en tru sudarea cap la cap prin topire interm ediară 5. U nelte şi dispozitive p en tru sudarea m anuală cu arc electric Capitolul Y l . T E H N O L O G II D E P R E T E N S IO N A R E A A RM Ă TU RILO R ŞI D E PR EC O M PR IM A RE A E L E M E N T E L O R ...................... A. Tehnologii de pregătire a arm ătu rilo r pentru elementele jiree o m p r i m a t e .............................. • ........................................................... 1. G e n e r a lită ţi........................................................................................... 2. P regătirea a r m ă t u r i l o r ..................................................................... 3. Confecţionarea f a s c i c u l e l o r ............................................................. 4. Canale pen tru trecerea arm ăturii p o s t î n t i n s e ........................... B. Dispozitive şi u tilaje pentru arm ăturile betonului precom prim at 1. Dispozitive de în d re p ta t şi t ă i a t ................................................ 2. Dispozitive de blocare şi a n c o r a r e ................................................ 3. Mijloace p en tru realizarea forţelor de pretensionare a a r­ m ătu rilo r ............................................................................................... C. Tehnologii dc preeom prim are eu a rm ătu ră preîntinsă şi postIntinsă ....................................................................................................... 1. A rm ături p r e î n t i n s e ......................................................................... 2. A rm ătu ri postîntinse (fascicule de c a b l u r i ) .............................. 3. R ealizarea aderenţei arm ătu rilo r postîntinse şi p ro tecţia lor îm potriva c o r o z i u n i i .......................................................................... 4. R eguli pen tru p ro tecţia m u n c i i .................................................... Capitolul VI I . R E G U L I D E A RM ARE A E LE M E N TE L O R D IN BETO N A R ­ MAT ŞI BETO N P R E C O M P R IM A T ............................................... A. R eguli pentru elem ente din beton arm at, arm ate cu bare . . 1. R eguli generale, d e f i n i ţ i i ................................... ............................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ............................................................. 3. D iam etrele m inim e ale barelor de a r m ă tu r i...............................

217 217 218 220 224 226 229 230 230 232 232 234 237 237 243 244 245 245 253 257 258 259 265 265 265 267 269 275 280 280 283 291 302 302 303 308 311 312 312 312 324 328

8

4. D istanţele dintre barele a r m ă t u r i l o r ....................................... 5. Form e constructive şi acoperirea cu beton a arm ăturilor 6. A ncorarea arm ătu rii. Form a b a r e l o r ....................................... 7. înnădirea arm ătu rilo r ................................................................. 8. Calculul lungim ii barelor de arm ătu ri . ............................... B. R eguli pentru arm area cn plase sudate a elem enlelor din beton a r m a t ....................................................................................................... 1. R eguli gen erale.................................................................................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ........................................................ 3. înnădirea plaselor s u d a t e ............................................................ 4. A ncorarea şi întreruperea plaselor su d ate . . . . . . . C. R eguli pentru arm area elem entelor din beton prccom prim at 1. E lem ente cu a rm ă tu ră p r e î n t i n s ă ........................................... 2. E lem ente cu arm ă tu ră p o s t în t in s ă ........................................... Capitolul VI I I . A RM A REA P R IN C IP A L E L O R T IP U R I D E E L E M E N T E D IN B ET O N ARM AT ŞI B ET O N PR EC O M PR IM A T . . . A. A rm area h alelo r parter, uşoare, pentru i n d u s t r i i ................. 1. H ale cu grinzi cu inim ă plină din beton prccom prim at . 2. H ale cu arce din b eton precom prim at .............................. 3. H ale p arte r realizate cu ferm e şi arce din b eto n a rm at 4. H ale p arte r realizate cu ferm e din b eton precom prim at 5. H ale fără pod ru la n t realizate cu elem ente de su p rafaţă tip U P H din beton p r e c o m p r i m a t ....................................... B. A rm area construcţiilor in c a d r e .................................................... 1. Cadre din beton a rm a t m onolit p en tru bale industriale p a r t e r ............................................................................................... 2. Cadre eta ja te din beton a r m a t ................................................ 3. Stîlpi din beton arm at p en tru clădiri şi hale industriale 4. G rinzi de rulare ......................................................................... C. A rm area f u n d a ţ i i l o r ......................................................................... 1. F u n d a ţii izolate din beten şi beton a r m a t .......................... 2. F u n d a ţii cu bloc din b eton sim plu şi cuzinet din beton a r m a t ............................................................................................... 3. F u n d a ţii izolate pen tru stîlpi m e ta lic i................................... 4. F u n d a ţii izolate tip p ah ar pen tru stîlpi prefabricaţi . 5. F u n d a ţii continue din beton şi beton a r m a t ...................... 6. F u n d a ţii pe grinzi şi radiere din beton a r m a t .................. 7. F u n d a ţii p r e f a b r i c a t e ................................................................. 8. F u n d a ţii de m are adincim e în teren u ri slabe . . . . . 9. F u n d a ţii arm ate cu plase sudate . . ................................... D. A rm area elem entelor plane verticale ....................................... 1. S tru ctu ri cu diafragm e ............................................................ 2. P anouri m ari p r e f a b r i c a t e ........................................................ 3. A rm area zidăriilor ..................................................................... 4. A rm area pereţilor supuşi la încărcări norm ale pe planul lor E . A rm area planşeelor pentru c l ă d i r i ................................................ 1. Planşee din beton arm at m o n o l it........................................... 2. Planşee p refabricate din b eton a rm a t ................................... F. A rm area scărilor din beton arm at m o n o l it..............................

332 336 340 350 352 356 356 359 367 369 373 373 375

377 377 378 398 404 407 408 412 413 415 421 428 431 432 436 437 438 440 443 450 450 454 455 455 463 467 469 471 472 482 489

9

............................................. ......................................... 514 Capitolul X . Armarea construcţiilor şi elem entelor «Ie construcţii speciale 192 1.................. O P E R A Ţ II D E M ONTARE........ 506 4................................ R ezervoare cu planşee c iu p e r c i......................................................... ........ M A N IPU L A R E ŞI D E P O Z I T A R E .. .............. 527 B......520 A.... Organizarea sudării prin puncte folosind m aşini de su d at staţionare cu o pereche de e l e c t r o z i ...................................... M anipularea........... M ontarea a rm ătu rii legate d irect în c o f r a j ................ tran sp o rtu l şi depozitarea plaselor sudate ................................................ ......................... M anipularea.......498 4.................................... ...... ........ O rganizarea su dării barelor cap la c a p ................. O rganizarea atelierelor de confecţionat a r m ă t u r i ..................................... Legarea barelor cu s î r m ă .................................... S tilpi cu destinaţie specială şi construcţii t u r n ......... a te l ie r e ...498 5........ G e n e r a l i t ă ţ i ...................538 B ib lio g r a fie ................................. .............. Silozuri şi b u n c ă re ...500 Capitolul I X ........................ 501 3...... O rganizarea sudării p rin puncte folosind cleşti de sudură (m aşini de su d a t suspendate) .. 503 1... M anipularea.......... Abateri şi toleranţe adm isibile pentru arm ătu rile <|ata m ontate 532 C................................................... O R G A N IZ A R E A E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E A RM ARE IN A T E L I E R E .......... tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton In c o la c i............................................... tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton in b a r e .................. j ................ 506 5........ M anipularea... ......... ............................... 503 2..... .... TR A N SPO R T .................................525 4............ ..... tra n sp o rtu l şi depozitarea a rm ătu rii fasonate............ R ezervoare circulare p en tru lichide .................................................... M ontarea a r m ă t u r i l o r ...... 520 2.................... ....... M anipularea.......... ................................G..................539 ..........503 A....................................................... ............................ ... Organizarea locului de m uncă peutru operaţiile executate in............534 2........................ A sam blări de carcase din bare independente legate in atelier 524 3..........................................................534 1..................... 536 4.............520 1..... ........ îndoirea plaselor plane in c a r c a s e .................492 2.......... .. A teliere de şantier de confecţionat a rm ătu ri pentru betoane 511 1.............. transportul şi depozitarea a r m ă t u r i l o r .......................................................... Castele dc a p ă .... ................................... 535 3........ 511 2.. 509 B........ ................... O rganizarea locului de m uncă la sudarea cu arc electric ........... M ontarea plaselor sudate uzinate şi a carcaselor sudate şi legate ...491 3................

Ele reprezintă în prim ul rîn d adăp o stu l în care se desfăşoară m u lti­ plele activ ităţi omeneşti.şi civilizaţiei. cu caracteristici superioare. ad ăp o stu l p e n tru to ate mijloacele sale de p ro ­ d u cţie şi în al doilea rin d ele cuprind to a te lucrările de bază p e n tru asigurarea schim burilor de m ărfuri.C apitolul I CUNOŞTINŢE GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII Construcţiile au fo rm a t una din activităţile de bază ale omului din to a t e tim purile. în istoria construcţiilor o a d e v ă ra tă revoluţie a fost ap a riţia b e t o n u ­ lui arm at. Mecanizarea şi a u to m atizarea lucrărilor de construcţii s în t o p a r te co m pon entă a acestei re v o lu ţii. execuţie. Dezvoltarea construcţiilor este corelată cu dezvoltarea ştiinţei. noi utilaje. exploatare. pe t o t circuitul său de cercetare. 11 . fiind un imbold p e rm a n e n t p e n tru acestea. noi tehnologii de m ontaj care au perm is să se ajungă la mecanizarea lucrărilor de construcţii şi chiar la a u to m atizarea unor operaţii. precum şi toate lucrările p e n tru satisfacerea nevoilor sale spirituale şi culturale. R evoluţia tehnico-ştiinţifică care se desfăşoară în prezent pe m ul­ tiple planuri desigur că operează direct şi în sectorul de construcţii. proiectare. noi tehnologii de uzinare. tran sp ortului apei necesare nevoilor domestice şi agricole. Dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii a pus la dispoziţia tehnicii con­ strucţiilor noi m ateriale. t e h ­ nicii. tra n s p o rtu lu i energiei. informaţiilor. Dezvoltarea construcţiilor este strîns legată de satisfacerea necesi­ tă ţilo r fu n d a m e n tale ale dezvoltării om ului.

să p o a tă face schiţe de arm are. cunoştinţele de p rotecţia muncii form ează o altă la tu ră a pregătirii sale. planurile de arm are. Orice clasificare a construcţiilor este desigur a rb itra ră şi ea p o a rtă a m p re n ta ideii care a stat. precum şi m aterialele p red om inante p e n tru realizarea s tru ctu rii de rezistenţă a fo rm a t de asemenea alt criteriu . să cunoască utilajele de p relu crat şi fasonat arm ă tu ri. Cunoaşterea calităţii oţelurilor de construcţii şi a m odului de veri­ ficare a acestora este o a ltă cerinţă a unui b u n fierar betonist. să citească planurile de construcţii şi p e cele m ai dificile dintre ele. N oţiunea de construcţii este foarte complexă cuprinzînd în ea to a te categoriile de construcţii ex ecutate pen tru satisfacerea nevoilor socioeconomice ale omului. la baza clasificării. pe care treb u ie să le exploateze corect. modul de realizare şi soluţiile construc­ tiv e p o t indica şi ele o altă cale de clasificare. de verificarea calităţii arm ăturilor. P ă rţile de construcţii şi ele­ m entele de construcţii pot şi ele să fie clasificate. 12 . M uncitorul trebuie să-şi îm bogăţească calificarea pen tru a cunoaşte m ai m u lte meserii. Adesea în lucrările inginereşti s în t cuprinse şi lucrările de a rtă şi speciale.Organizarea şi optimizarea ac tivităţii de construcţii pe to t circuitul său cu auto m atizarea deciziilor operative este o caracteristică a execu­ ţiei noilor construcţii. lucrări de a r tă şi construcţii speciale. De m u lte ori fierarii betonişti s in t folosiţi şi ca sudori. De asemenea. să cunoască m odul de alcătuire a cofrajelor şi cerinţele care se im pun acestora şi să aibă noţiuni de p repararea şi tu rn a re a betoanelor. Criteriile de clasificare şi m ai vechi şi m ai noi se referă la gruparea construcţiilor pe categorii de construcţii. să ştie să facă unele verificări. trebuie să aib ă noţiuni de m on tarea construcţiilor. lucrări inginereşti. în d e p ă rtîn d penele curente de funcţionare . U na din clasificările cele mai vechi îm p ărţea lucrările în lucrări de construcţii civile şi industriale. treb uie de asemenea să aibă cu no ştin ţe de sudare şi să p o a tă executa sudarea de rezistenţă prin p u n cte la maşini de înaltă p ro d u c tiv itate şi chiar sudarea m anu ală cu arc electric. Munca m uncitorului este în prezent u ş u ra tă de dispozitive şi u tilaje puternice. în sfîrşit. cunoscînd modul de m anipulare a a rm ă tu rilo r şi m aterialelor cu mijloace de tra n s p o rt meca­ nizate. D estinaţia şi funcţiona­ litatea construcţiilor a form at unul din criteriile de clasificare. betoanelor şi lucrărilor de construcţii. F ierarul b eto n ist trebuie să aibă cunoştinţe generale de alcătuirea construcţiilor.

cinem atografe. construcţii p e n tru servicii (gări p e n t r u tra n sp o rtu l pe calea ferată. piste de aterizare. centrale term oelectrice. depozite. săli de sport.). silozuri. 3) Clădiri administrative şi comerciale : construcţii p e n tru conducerea a c tiv ităţii economico-politice (birourile instituţiilor de s ta t. ziduri de sprijin. precum şi consolidarea fundaţiilor căilor de com unicaţii şi a zonelor aferente (poduri. zonelor deni­ velate. podeţe. velodroam e. construcţii indus­ triale pen tru ac tiv ită ţi anexe (magazii. 4) Construcţii in d u stria le : construcţii care asigură desfăşurarea u n u i a n u m it proces de fabricaţie sau o fază a acestui proces de fa b ri­ caţie (hale de producţie industrială. pis­ cine. muzee. birourile întreprinderilor) . personalului şi inform a­ ţiilor (căi ferate. hale de reparaţii. hangare. pereuri etc. v ia d u c te — poduri peste văi fără ape — tuneluri. 13 .). auto. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al destinaţiei D upă destinaţie. consiliilor populare. 6) Lucrări pentru industria transportului : construcţii care asigură tra n sp o rtu l u rb a n şi in te ru rb a n al mărfurilor. cluburi. m etrouri. buncăre. mori. 5) Construcţii agrozootehnice : construcţii p e n tru desfăşurarea pro­ d u cţiei industriale agricole (crescătorii a u to m atizate . stîlpi de radio şi de televiziune. t u rn u ri de răcire) . expoziţii) . p en tru trav e rsarea rîu rilo r. grajduri. oficii poştale şi telefonice. trib u n e. biblioteci. remize. construcţii p e n tru a c tiv ităţi culturale şi sportive (săli de t e a tr u . funiculare. autostrăzi. ateliere etc. stîlpi şi lucrări de telefonie etc. magazine.). u n ită ţi service . ce n trale term ice. hale p en tru producţie secundară. creşe) . spitale. fluvial. construcţiile se clasifică a s t f e l : 1) Locuinţe de diferite tipuri şi destinaţii. şosele. saivane. căi p en tru tram v a ie . case de odihnă). m aritim . hale de desfacere etc. stadioane. pieţe. estacade.). ateliere. garaje. TIPURI DE CONSTRUCŢII Şl LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1.). 7) Lucrări de artă : lucrări de m ari p rop orţii care se referă la com­ pletarea căilor de comunicaţii. 2) Clădiri social-culturale : construcţii p en tru în v ă ţă m în t (şcoli. p ostu ri trafo etc.A. construcţii p en tru s ă n ă ta te a pu blică şi igienă (băi publice. dispensare. policlinici.

apeducte. conducte de ad ucţiu ne şi distri­ buţie. B etonul a r m a t este u nul din m aterialele care a re v o lu ţio n at teh n ica construcţiilor datorită calită­ ţilor lui rem arcabile : rezisten ţă la solicitări m ecanice de orice n a tu ră . ecluze. D in punctul de vedere al conlucrării armăturii cu betonul construcţiile se pot executa din : b eton simplu . beton p recom prim at la care a r m ă tu ra introduce eforturi de pretensionare iniţiale în beton. decantoare şi instalaţii de depoluare. 9) Lucruri pentru alimentări cu apă — canalizări : ca p tări de apă. Acestea realizează funcţia dejsusţinere a clădirii la acţiuni verticale şi orizontale şi în acelaşi tim p îndepli­ neşte şi fu n c ţia de c o m p artim en ta re şi închidere a clădirii. staţii de pom pare. construcţii din b eton a r m a t e x e cu tate cu aju to ru l cofrajelor alunecătoare (glisante). construcţii cu diafragm e elin b eto n a r m a t . rezervoare. coşuri de fum. Principalele tipuri dc construcţii cu structuri din beton armat s i n i : construcţii cu schelet din b eto n armat. canale de scurgere a apelor uzate. lucrări de irigaţie şi desecare (canale. m astu ri de foraj. cheiuri portuare. 2) Construcţii cu pereţi portanţi. b eto n a r m a t la care a r m ă tu ra conlu­ crează prin ad e re n ţa dintre b eto n şi a r m ă tu ră . castele de apă. canale colectoare cu cămine de vizitare. stîlpi de energie electrică. evitarea inundaţiilor şi transform area rîurilor în căi navigabile. posibilitatea de a lua practic orice formă. am en a jare a zonelor por­ tu are . lucrări militare.) .). fundaţii de m a­ şini etc.8) Lucruri hidrei chiu ce şi hidrocm elioralive: lucrări pen tru cen­ trale hidroelectrice şi regularizări de rîuri. Se realizează construcţii cu relativ puţine niveluri. lucrări pen tru susţinerea utilajelor tehnologice. d u rab ilitate. reziste n ţă la fcc. canale de adu cţiune şi fugă etc. precum şi am enajarea zonelor piscicole (baraje. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al materialelor şi al modului de execuţie şi alcătuire D upă m ateriale şi med de o e c u ţ i e construcţiile se clasifică în : 1) Construcţii cu structura clin beton armat. platform e marine. fabricarea şi prel'abricarea uşoară. t u r n a t m onolit sau p r e f a b r i c a t . filtre de epurarea apei. construcţii din panouri mari prefabricate din b eton a rm a t . ciocuri uscate. Construcţiile cu pereţi portanţi se pol clasifica in : construcţii cu pereţi p o rta n ţi din zidărie de cărăm idă (avînd rigidizări prin buiandrugi 14 . staţii de pompare. diguri. lucrări subterane. 2. 10) Construcţii speciale : fortificaţii. reţele de conducte etc.

senzaţia de cald pe care o dă etc. uşor de p ro te ja t. asigurîndu-se o precizie m ai b u n ă la m ontaj . construcţii cu pereţi p o rta n ţi din blocuri mici (ceramice cu goluri. hoteluri de m u n te. corniere din beton a r m a t etc. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din beton uşor m onolit care se p o t executa cu pereţi p o rta n ţi realizaţi prin tu rn a r e în cofraje de inventar. tridirecţionale) d e stin ate acoperirii construcţiilor de deschideri m ari. 3) Construcţii cu structura din lemn. arce. p en tru deschideri şi încărcări m ari şi cu carac te r dinamic. a n c a d ra m e n te din b eto n a r m a t. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din fîşii de b eton celular au toclav izat (realizate din fîşii arm a te produse în fabrici şi îm binate pe şan tier . construcţii cu caracter u tilitar p en tru şantier etc. utilizarea k m r. din oţel şi alum iniu.. cu caracteristici 15 . construcţii din lemn cu schelet din dulapi sau scînduri (con­ strucţii ex ecutate de regulă din elem ente prefab ricate form înd adesea obiectul u n or b rev ete de invenţie. sîm buri din b eton a r m a t. din b eton cu goluri etc. construcţii de lemn speciale (în cadre. uşor de p re lu c rat şi îm bin at. cabane şi alte obiective cu scop turistic. R ezistenţele înalte ale m etalului. construcţii m ixte din schelet de lemn în zăbrele cu u m p lu tu ră de zidărie . aspect plăcut. Dezvoltarea siderurgiei din ţ a r a n o astră a permis să se ofere construc­ torilor sem ifabricate metalice în form e foarte v ariate.şi centuri din b eton a rm a t. L em nul a fost în to td e au n a un excelent m ateria l de construcţii d a to rită calităţilor lui : rezistenţe m ecanice bune. p orţiun i de zidă­ rie a r m a tă . aşezate orizontal.u lu i în construcţii constituie cazuri p a rtic u la re . Tehnologiile de prelucrare şi execuţie a acestor tip u ri de construc­ ţii s-au dezvoltat m u lt în ţările cu rezerve m ari de păduri. De asemenea se execută construcţii dem ontabile : b arăci. sudare şi n itu ire şi chiar prin încleiere. to tu şi el se foloseşte la construcţii p e n tru case de v a c an ­ ţă . solidarizate prin centuri din b eton a rm a t cu m u s tă ţi înglobate în m ortaru l de solidarizare) . Construcţiile din lemn se clasifică în : construcţii din lemn în sistem ul „bIoc“ (se realizează din bîrne. în ţ a r a noastră. Construcţiile metalice s în t ex e cu tate la to leranţe reduse. 4) Construcţii metalice. construcţii din blocuri de b eton celular au tocla v iz at (care se realizează d up ă o tehnologie specifică) . care au rigidizări similare ca cele din cărăm idă) . cu pereţi a v în d căptuşirea exterioară şi interioară din scînd uri b ă tu te în „c. Se asam blează prin şuruburi. volum ul şi g re u ta te a relativ mai redusă a elem entelor conferă m etalulu i calităţi p en tru realizarea u n or construcţii uşoare cu volum e de construcţii m ai mici. se p o t utiliza în elem ente m ari şi îm bina uşor şi rapid pe şantier. termoizolant. îm binate prin chertare şi petreceri).aplama“ sau puse v ertical cu ro ştu ri acoperite cu baghete) .) .

c î t şi prin protecţii realizate din tencuială în ra b iţ. construcţii din oţeluri superioare şi de în altă rezistenţă etc. saltele de v a t ă m inerală. spaţiu l de circulaţie şi acces şi spaţiul p e n tru instalaţii de confort şi in stalaţii tehnologice. ca de exemplu : stîlpii din beton a rm a t. plăci de ipsos. Spaţiul clădirilor se îm p arte în spaţiul ac tiv ităţii de bază sau de pro­ ducţie. din aliaje de alum iniu sub form ă -de : lam inate. profile subţiri din ta b lă fo rm a tă la rece. In raport cu aceste criterii construcţiile metalice se clasifică în : construc­ ţii metalice su d ate . din oţeluri superioare. ţevi.statice m ai bune. şarp a n ta din ferme metalice. construcţii din ţ e v i . Planşeele' construcţiilor şi pereţii p o t fi realizaţi din elemente m ix te {beton a r m a t cu grinzi metalice înglobate. Din m etal se p o t executa aceleaşi categorii de construcţii ca şi din a l t e materiale. tipul de lam inate. a t î t prin pelicula de protecţie de n a tu ră chimică. PĂRŢI Şl ELEMENTE DE CONSTRUCŢII. profile extru d a te . Construcţiile metalice propriu-zise se p o t clasifica d u p ă criterii proprii : m odul de îm binare. construcţii din profile cu pereţi subţiri form a te la rece . azbo­ cim ent. Construcţiile m ixte s în t acele construcţii care au elementele de rezistenţă şi de închidere realizate din m ateriale diferite. învelitoarea din m etal sau cu plăci din b eton a rm a t. construcţii cu ş u r u b u r i . TENDINŢE DE DEZVOLTARE. prin înglo­ bare în zidărie. sp aţiul p e n tru servicii com plim entare activ ităţii de producţie. con­ stru c ţii din aliaje de alum iniu . P rotecţia contra focului şi p rotecţia anticorosivă se po ate realiza p rin diferite mijloace. profile a m b u tis a te la rece etc. 5) Construcţii mixte. construcţii din lam inate la cald . construcţii metalice nitu ite . sistemul constructiv specific construcţiilor metalice etc. construcţii pe c a b l u r i . poliesteri a r m a ţi cu fibre de sticlă etc. B. 16 . elemente p re fa­ bricate din b eton. profile din tablă av înd rolul de cofraj p ierd u t sau a rm ă tu ră). ÎNCĂRCĂRI Clădirile care adăpostesc oam eni sau procese tehnologice p o t fi desfă­ ş u ra te pe orizontală (construcţii p arter) sau pe verticală (construcţii cu m ai m u lte niveluri). alte tip u ri de plăci term oizolante etc.

mat. 1. ventilaţie. S u it subsoluri cu unul sau m ai m ulte niveluri. este sub ord o n a tă cerinţelor economiei m oderne şi an u m e să se exe­ cute cu economii de m ateriale. încărcări e x tra ­ ordinare (cutrem ure. destinaţie. coroziunii. uragane) şi să aibă pro tecţia hidrofugă. A ctiv itatea industriei construcţiilor. Scheletul de rezistenţă se concepe să satisfacă concom itent mai m u lte funcţiun i (rezistenţă şi canale de ventilaţie etc. Scheletul de rezistenţă va asigura şi preluarea încărcărilor teh no­ logice şi a mijloacelor de tra n s p o r t grele su spendate sau rezem ate de scheletul de rezistenţă (poduri ru lante. 3) Planşeele clădirilor folosesc la com p artim en ta rea pe verticală. 2 — Cartea fierarului betonist — cd. lem n etc. Modul de rezolvare p e n tru asigurarea construcţiilor la to a te aceste acţiuni formează obiectul unor discipline speciale. p u tîn d fi folosite în cazurile subsolurilor şi p en tru instalaţiile clădirilor sau chiar a unor procese de producţie auxiliare. de noi tehnologii de execuţie a produselor. noi t e h ­ nologii de uzinare şi noi tehnologii de execuţie şi m ontaj pe şantier. planşeele po t fi alcătuite din diferite m ateriale în diverse forme. F u ndaţiile pot fi monolite sau prefabricate.). încărcărilor funcţionale ale utilajelor.). b eton p recom p rim at. b eto n a rm a t. în acelaşi tim p ele realizează îm preun ă cu s tru c tu ra de rezistenţă şi centurile o rigidizare spaţială a scheletului de rezistenţă şi a întregii construcţii. în terenuri slabe se fundează pe piloţi. m onoraiuri. fonică. D u p ă n a tu ra construcţiei. 2) Scheletul de rezistenţă şi ekm entele de închidere (pereţii exteriori şi interiori) se folosesc şi la co m p artim en ta rea pe orizontala a construc­ ţiilor. stab ilita te a la ră s tu r n a re a construcţiilor. poluării etc. conveiere) şi insta­ laţiilor (încălzire.. tra n s p o r t p n eum atic etc. contra focului. Părţile construcţiilor 1) Fundaţiile şi subsolurile asigură tran sm itere a încărcărilor la teren. te m p e ra tu ră ). presiunea apei. Scheletul de rezistenţă poate fi din zidărie. Aceste cerinţe se realizează p rin folosirea de m ateriale noi cu carac­ teristici superioare. m etal. încărcărilor din acţiunile climatice (vînt. p rotecţia con tra infiltraţiei apelor subterane şi de s u p ra faţă. de m anop eră şi de costuri. zăpadă. F undaţiile se execută de regulă din beton sau beton ar. de energie. term ică. 1 17 . deschideri etc. ca orice a c tiv ita te economică.Construcţia trebu ie să asigure preluarea încărcărilor clin g re u ta tea proprie. încărcări.

izolării termice. din beton. 18 . 2. protecţie şi finisaj Aceste lucrări asigură fu n cţio nalitatea construcţiei prin realizarea pardoselilor. stru ctu ri tridirecţionale sau pe ferme din cabluri etc. estacade etc. ceramice sau alte materiale. cu elemente de u m p lu tu ră sau cu alcătuire m ix tă m etalbeton. senzaţia de cald etc. 4) Acoperişul construcţiilor poate fi rezolvat cu p a n te p en tru scurge­ rea apelor sau sub formă de terasă. cadre.. precum şi tra n sp o rtu l p n eu m atic p e n tru corespondenţă şi materiale. de m ari dimensiuni. L a construcţiile de deschideri mici cu planşee din b e to n a r m a t se po t realiza terase izolate sau se po ate alcătui o su p ra stru c tu ră rezem ată planşeu p e n tru realizarea pantelor. realizate din diferite m ateriale.Soluţia folosită în mod frecvent în prezen t este cea a planşeelor prefabricate din beton a rm a t. care treb uie să asigure b u n a circulaţie. L a deschiderile m ari elem entul de rezistenţă al acoperişului se poate realiza din ferm e simple sau spaţiale. lemn etc. L a construcţiile turistice sau trad iţio nale. beton a rm a t. mijloace rezem ate pe scheletul de rezistenţă (poduri rulante) sau suspen date de scheletul de rezistenţă (conveiere. escalatoare. planşeele se p o t executa din lemn. sub formă de semipanou ri sau fîşii. Acoperişurile p o t avea prevăzute elem ente de lum inator. Lucrări de completare. P e n tru tra n s p o rtu l pe verticală se mai folo­ sesc ascensoare. benzi rulan te. 5) Scările şi mijloacele de transport asigură circulaţia la diferite nive­ luri p en tru oam eni şi materiale. m etal (oţel şi alum iniu). m onoraiuri. tîm plăriei. arce. rezistenţa la uzură. de folosirea u ltim ului planşeu d re p t reazem p e n tru elementele de acope­ riş şi de m aterialele utilizate. Mai p u ţin utilizate la noi s în t planşeele cu stru c tu ra de rezistenţă m etalică. grinzi rulante). Planşeele prefabricate ceramice au o răspînd ire mai mică la construcţiile ex ecu tate în ţ a r a noastră. P rincipalele lucrări din acest domeniu sînt : 1) Pardoselile. Soluţia de acoperiş este funcţie de deschiderea construcţiilor. întreţin ere uşoară.mecanice la sol. Această soluţie se mai foloseşte la construcţii cu caracter tu ristic sau la vile. T ra n s p o rtu l pe orizontală se asigură cu mijloace . aspectul estetic. fonice şi hidrofuge şi îm b u n ă tă ­ ţirea aspectului estetic şi de confort. grinzi prefabricate şi corpuri de u m p lu tu ră.

ieftine şi uşor de întreţin ut. apelor cu şi fără presiune hidrostatică. subsolurilor şi pardoselilor. tehnologia de aplicare a izolaţiei. 7) Hidroizolatia asigură protecţia contra umezelii păm în tu lu i. m etal. a t î t în interiorul construcţiei. u m id ita te a mediului încon jurător . beton arm a t. 3) Tencuielile şi placajele (interioare şi exterioare) îndeplinesc funcţia de protecţie. lum inare şi aerisire. fu n d a­ ţiilor. 19 . 5) învelitoarea protejează construcţia contra acţiunii ploilor. De exemplu. fie la o p a rte com ponentă a părţilor de construcţii. planşeul poate fi a lcă tu it din ele­ m en te din b eton a r m a t precom prim at. condiţii de igienă. străpungerilor etc. 6) Izolările termice şi fonice se aplică pereţilor. 4) Zugrăvelile şi vopsitoriile asigură protecţia contra agenţilor exteriori. 3. fundaţiile se consolidează cu una sau două centuri din beton a r m a t . tasările . zăpe­ zilor etc. racordărilor . aspect estetic. d u ra ta de acţiun e . cît şi la exterior. care asigură închiderea golurilor de circu­ laţie. în terenuri cu tasări inegale. tre b u in d să fie durabile. P ro tecţia contra apelor este funcţie de : m odul cum acţionează apa din s o l . contracţia c o n s tru c ţie i. Elemente de construcţii N oţiunea de elem ent de construcţii se po ate referi fie la o p arte a construcţiei. Hidroizolările sîn t verticale şi Orizon­ tale şi trebuie să asigure o protecţie continuă. Tipurile principale de elem ente de construcţii s în t: 1) Elemente de fundaţii : P e n tru construcţiile de zidărie fundaţiile se realizează de regulă din beton simplu t u r n a t direct în s ă p ă tu ră . agresi­ v ita te a apei în ra p o rt cu m aterialele din care sînt ex ecu tate construc­ ţiile . m ateriale plastice. O atenţie specială trebuie acord ată : pu n ţilo r de infiltraţie . p u tîn d fi realizată din lemn. dilatările . dîndu-se o m are im por­ t a n ţ ă la racordările între protecţia orizontală şi verticală. caracteristicile m a te ­ rialelor de izolaţie . fundaţiile p en tru pereţii interiori se îngroaşă şi se arm ează corespunzător placa de pardosea.2) T îm plăria (cu geamuri). învelitorilor. aşa cum s-a a r ă t a t anterior. aspect p lăcu t şi întreţinere uşoară t u t u r o r elementelor de construcţii expuse agenţilor atmosferici.

ventilaţiilor sau conductelor. cornişe . fu n d a ţii cu cuzineţi din' beton a r m a t . 5) G radul rid icat de prefabricare introdus în pre zen t face să se execute în uzine fie elemente spaţiale pentru o întreagă încăpere. fundaţii ca setate prefabricate . m etal şi lemn . fîşii arm a te p e n tru pereţi din b eto n celular a u t o c l a v iz a t . 4) Elemente de acoperiş : p en tru acoperirea halelor m etalice şi a clădirilor se utilizează : ferme din b eto n a rm a t. elem ente prefabricate puse direct pe scheletul de susţinere . în funcţie de n a tu ra scheletului de rezistenţă. 3) Elemente de planşeu : planşeele clădirilor. grinzişoare cu a r m ă ­ tu r a p re tensio nată cu m ontare rapidă. fundaţii p a h a r p refabricate din beton a rm a t. predale su pra b eto n ate. grinzi I I . fie prefabricarea tuturor elementelor liniare componente ale clădirii. fîşii ceramice de planşeu . a n c a d ra m e n te prefabricate p en tru goluri de ferestre şi uşi. grinzi în forma literei T cu corpuri de u m p lu tu ră : grinzi cu arm ă tu ri pretensionate de forma literelor T şi n . Planşeele cu corpuri de u m p lu tu ră sau dale p refabricate p o t rezem a şi pe grinzi metalice. închiderea construcţiilor industriale şi chiar a vilelor se execută şi din m etal cu sau fără izolare termică. Fîşiile cu goluri au grosimi de 14 cm p înă la lungimea de 4 m şi de 19 cm în cazul lungimilor mai m ari. b rîu ri . Fîşiile ceramice se p rod uc în fabrică sau în atelierele de şantier. chesoane etc. 20 . sem ipanouri . coşuri şi canale de fum din b eton a r m a t p r e f a b r i c a t . Se mai ex ecută : fu nd aţii pe grinzi p refabricate . profile . panouri m ari p refabricate din b eto n a r m a t cu fun cţiu ne de închidere sau funcţiune p o rta n tă mono sau m u ltis tra t cu aşezare orizontală sau verticală. fu n d a ţii cu talp a a r m a tă (cu sau fără a r ti ­ culaţie) . fundaţii pe piloţi prefabricaţi a r m a ţi sau pretensionaţi. Grinzile p re tensionate sîn t folosite la deschideri m ari.P e n tru structurile din beton armat se fac : fu n d a ţii izolate . din e b m e n te de b e to n a r m a t şi elemente de b eto n precom ­ p rim a t. cu eventuale arm ă tu ri suplimentare. Semipanourile s în t din fabrică p rev ăzu te cu to a te golurile necesare trecerii coşurilor de fum . 2) Elemente pentru pereţi : centuri a rm a te . instalaţiilor. se p o t alcătui din : elem ente prefabricate din b eto n a r m a t . cu sau fără s o l b a n c u r i . buiandrugi p r e f a b r i c a ţ i . sîm buri din beton a r m a t . fîşii cu goluri ro tu n d e . grinzi T . fu n d a ţii predale prefabricate p e n tru fundaţii tip radier .

a p a ra tu ra casnică. conţinînd filtre antip o lu an te.şi exploatării s î n t : 1) încărcări permanente.4. acţiunea din precom prim are a unor elem ente etc. g re u ta te a sau îm pingerea păm în tu lu i. cost redus. care cuprinde reţele p e n tru lum ină. 6) Antipoluante. 4) încălzire. \2 ) Canalizare. p e n tru evacuarea apelor u zate şi a apelor pluviale. radio şi televiziune. 2) încărcări temporare (cvasipermanente şi variabile). tra n s p o r t la sol etc. care solicită o construeţie[în tim pul execuţiei . construcţia trebuie să po ată fi m odificată uşor ca re p artiţie interioară (pereţi demontabili. p en tru asigurarea te m p e ra tu rii normale de lucru şi p rotecţia instalaţiilor. Tendinţe în alcătuirea şi executarea construcţiilor P e n tru a se realiza sarcinile puse t u t u r o r industriilor de strategia partid ulu i în edificarea societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate. trebuie să se ţin ă seam a de necesităţile m oderne ale dezvoltării eco­ nomice şi anum e să se realizeze : construcţii cu m ultiple posibilităţi funcţionale. frigidere etc. Construcţiile trebuie astfel concepute ca să aibă o d u ra tă de v ia ţă cît mai m are d in p u n c t de vedere f u n c ţ i o n a l . telefon. care acţionează pe to a tă d u ra ta construc­ ţiei (g reu tatea p roprie a elementelor de construcţie. 5. | 3) Electricitate.). cu vo lum de mano­ peră redusă. 6. cu utilizarea de m ateriale nedeficitare. p e n tru evacuarea aerulni viciat şi îm prospătarea cu aer cu ra t în condiţii de u m id itate controlate. încărcările construcţiilor î n ţ ă r c ă r i l e . denum ite şi ac ţiu ni. 7) Crematoriu. p e n tru arderea deşeurilor menajere. care acţio­ nează num ai în anu m ite perioade mai lungi sau mai scurte cu inten­ 21 . cu consum mic de energie. sonerii. apei.). d u ra tă de execuţie mică. Instalaţii pentru clădiri In stalaţiile pentru clădiri se referă l a : 1) Alim entarea cu apă (potabilă şi industrială). 5) Ventilaţie.

to lera n ţe etc. Modul de luare în calcul al încărcărilor este regle­ m e n ta t prin standardele de stat. v în t. precum şi în funcţie de mijloacele m ecanice pe care le are şantierul p en tru tra n s p o rt. D in aceste acţionări se enum eră : în cărcă­ rile planşeelor cu oameni. lăţimi. C onstrucţiile nu p o t fi ex e cu tate decît conform planurilor elaborate de proiectant care răspu nd e asu p ra concepţiei de ansamblu. pereţi. poduri ru la n te pe grinzi de rulare şi acţiunea lor di­ namică . chiciură.sităţi mai m ari sau mai mici. compresiune sau încovoiere se face după regulile Meca­ nicii construcţiilor şi R ezistenţei materialelor. ale atelierelor de şantier. rup erea unor elemente. explozii. te m p e ra tu ră . punere în operă etc. defec­ ta re a utilajelor. încărcări climatice : zăpadă. Calculul eforturilor u n ita re care a p a r în elementele supuse la întindere. Soluţiile tehnice din planuri nu po t fi sch im bate decit cu acordul proiectantului. grosimi. 3) încărcări excepţionale provenite din cutrem ure. in tensitatea. PLANURI DE EXECUJIE Construcţiile se execută după planuri în tocm ite de in s titu te specia­ lizate de proiectare. Rezistenţele de calcul sîn t de asemenea re g lem entate prin sta n d a rd e de s t a t şi ele reprezintă o a n u m ită valoare din lim ita de curgere a m a­ terialului. m anipulare.) p en tru am plasarea în teren a construcţiei şi p e n tru execuţia părţilo r ei co m ponente în ordinea logică a unei tehnologii de execuţie raţională. economici­ tă ţii construcţiei şi rezistenţei elementelor proiectate. Planurile s în t desene care cup rin d to a te elementele geom etrice (lungimi. P roiecta n tu l întocm eşte proiectul d upă care se execută co nstru cţia pe baza unor studii tehnico-economice şi calculelor de rezistenţă. m ijloace uşoare de ridicat. se întocm esc planuri cu detalii de execuţie. încărcări care ap ar la tra n s p o r t şi m ontaj . luindu-se coeficienţi de sigu ranţă corespunzători. P e n tru fiecare elem ent de construcţie şi p ă rţi com ponente ale acestora. apă. şocuri. perioada de revenire. în funcţie de posibilităţile aprovizionării cu m ateriale şi posibilităţile teh ­ nologice de execuţie ale uzinelor şi fabricilor care livrează elemente. m ateriale. tas a re a reazemelor etc. . C. p ăm în t. distanţe. d u ra ta acţiunii încărcărilor. utilaje. P lanurile de ar­ m are fac p a rte din planurile de execuţie. Calculul care se face ţine seamă de frecvenţa.

construcţiei. 2) Secţiunile construcţiilor prin planuri verticale în lungul sau tra n s ­ versal construcţiei care conţin to a te cotele elementelor (grosimile pere­ ţilor. 1 . golurile ferestrelor şi uşilor (fig. planurile forţelor de m uncă. 4) P lanurile fundaţiei reprezintă contururile fundaţiei aşa cum re­ zu ltă dintr-o secţiune p rin fundaţie. 1 . 1 . P lanurile unei clădiri figu rată pe p lanu l de ansam blu sîn t alcătuite din : 1) Faţade. organizarea producţiei de elemente pe şantier. . P e n tru execuţia planurilor (desenelor) trebu ie să se cunoască regulile de întocm ire a desenelor tehnice. 1. dimensiunile camerelor. 3) Planurile construcţiei la diferite niveluri care se referă la planul p arteru lui şi planurile etajelor re p re z e n ta te prin secţionarea construcţiei cu u n plan orizontal. a). dimensiunile golurilor p re v ăzu te p rin secţiunea respectivă etc. 23 . planurile de construcţii se clasifică a s t f e l : 1) Planurile de situaţie prezintă pro iectat pe te re n (văzut de sus) contururile exterioare ale. cotîndu-se t o a t e elementele (grosimea pereţilor.2). înălţim ea camerelor. Clasificarea planurilor după conţinut D u p ă co n ţinu tul lor. orientarea clă­ dirilor fa ţă de punctele cardinale. planul de situaţie este u n fel de h a r tă care a r a tă pozi­ ţia construcţiilor care se execută. meşterii şi m uncitorii calificaţi tre b u ie să citească planurile şi detaliile de execuţie p u tîn d să facă pe baza lor planul de aprovizionare cu materiale. căilor de acces. limitele terenului pe care se execută. (fig. planurile de organizare şi planurile de m ontaj cu grafice şi term e n e de execuţie. vecinătăţile etc. care s în t proiecţii ale construcţiei pe planuri frontale sau laterale co nţinînd elementele care a p a r în fa ţa d e cu redarea aspectului construcţiei (fig. 1.1. b). 2) Planurile de ansamblu cu p rin d de regulă o p a r te mai re strînsă a obiectelor de construcţii care urm ează a se executa şi conţin cotele p entru tra s a re a limitelor construcţiei.T oţi tehnicienii.). grosimile planşeelor. organizarea echi­ pelor etc.

care se ex ecută pen tru elementele din beton t u r n a t e pe şantier. A lc ă tu ire a u n e i c lă d iri : a — vedere . ru p ă to a re etc.F ig.1. F ig . b — secţiune ver­ ticală. 1. 6) Planurile instalaţiei de apă. ele traseul conductelor şi poziţia corpurilor de încălzire şi iluminat. 5) P la n u l de cofraj. lare etc. electrice şi încălzire. arm at ven ti­ conţin în tre­ 24 .. canal. care se întocmesc după reguli de desen specifice .

1.1. a) p en tru a se avea o imagine reală a construcţiei aşa cum a ra tă în re alita te (ca într-o fotografie). 25 . 1. Alte planuri conţin şi vederea în spaţiu a construcţiei. C onstructorul şi m uncitorul con stru c tor treb u ie să prevadă încă de la tu rn a r e a betonului golurile necesare p e n tru conducte şi piese înglobate. S e c ţiu n i o riz o n ta le p r in tr .o c lă d ire . perspectiva construcţiei (fig.2.PLAN PARTER PLAN ETAJ F ig.

2. Clasificarea planurilor după gradul de detaliere
D u pă gradul de detaliere şi precizie, planurile se prezintă sub formă de : 1) P lanuri generale, care a ra tă modul de alcătuire generală a con­ stru cţiei sau al unui obiect de construcţie, fă ră să conţină detalieri. 2) P lanuri de execuţie, care s în t desenele definitive, la scară, cotate ale unui ansam blu sau element. 3) P lanuri de detalii de construcţii, secţiuni transversale şi longi­ tudinale, vederi etc. ale unui elem ent de construcţie a v în d t o a t e cotele p e n tru execuţia detaliilor. Astfel se fac detalii de arm a re p en tru fundaţii, stîlpi, planşee, grinzi, cadre etc. 4) Schiţă cotată pen tru execuţia de piese m ă ru n te pe şantier (se p o t face schiţe co tate ex ecu tate cu creionul şi m în a liberă). D acă această schiţă foloseşte p en tru im aginarea unei piese se num eşte schiţă de proiect, după care se face desenul la scară. C ind schiţa se face după o piesă existentă se num eşte schiţă de releveu. La executarea schiţei tehnice se va avea în vedere : poziţia opti­ m ă de reprezentare ; analiza formelor geometrice com ponente; alegerea vederii principale şi num ărul m inim de vederi necesare ; încadrarea de­ senului întrun dreptunghi m inim ; trasarea axelor de simetrie-, trasarea con­ turului cu linii subţiri pentru redarea formelor şi proporţiilor; trasarea ro­ tunjirilor şi liniilor de cotă şi mărimea cotelor.

D. ELEMENTE PENTRU CITIREA PLANURILOR DE CONSTRUCŢII

Desenul este o reprezentare la scară (de regulă m icşorată) prin p ro ­ iectarea pe u n plan, după u n a n u m it sistem, a construcţiilor sau elemen­ tu lu i de construcţii. Desenele tehnice se execută cu respectarea unor reguli precise din ca re unele fac obiectul unor sta n d a rd e de s ta t cum s î n t : form atele pla­ nurilor, scările, îm p ătu rirea desenelor, scrierea, haşurarea, m odul de reprezen tare spaţială (axonometric), rotirea în desenul industrial (reprezentare, poziţionare), modul de reprezentare al secţiunilor, g radul de prelucrare la elementele metalice, num erotarea, sem ne convenţionale. Desenele se p â t clasifica d upă mai m ulte criterii (v. STAS 415-80). Desenele obişnuite s în t ex ecutate în aşa-zisa proiecţie ortogonală c a re reprezintă obiectul în v edere sau secţiune deci în tr-u n p lan cu
26

două dimensiuni (lungimi, lăţimi). R ep rezen tarea construcţiei în trei dimensiuni se face prin desene în perspectivă. î n cadrul acestei lucrări se indică cîteva elem ente de desen care tre b u ie resp ectate de fierarii betonişti.

1. Formate, scări, scriere, linii
a. Form atele p la n u rilo r şi ale copiilor acestora (care a j u n g pe şa n ­ tier). Acestea au dimensiunile p revăzute în STAS 1-81 în care se indică p en tru un a n u m it form at, sim bolul ( A 1 . .. A 5 ) , dimensiunile în mm, su p ra fa ţa în m a, dimensiunile chenarului, d is ta n ţa între chenar şi m ar­ gine, precum şi lăţim e a fişiei de îndosariere. Fiecare desen are u n indicator în tocm it conform STAS 282-80. Pe. aceeaşi coală se p o t ex ecuta n u i m ulte desene independente. b. îm p ă tu rire a desenelor. Această operaţie se face după reguli precise conform STAS 74-76. îm p ă tu rire a obişnuită se face la form atul A4 (210 X 297) mm). Se ad m ite îm p ă tu rire a şi la alte formate. îm p ă tu rire a se face astfel ca pe la tu ra de jos a desenului îm pă­ tu r i t să ap a ră indicatorul în întregim e în poziţie norm ală de citire a dosarului (mape, broşuri). L a îm p ătu rire se ţine seam a ca îndoirea să se facă paralel cu fişiile de îndosariere. c. Seările desenelor tehnice. Scara unui desen este ra p o rtu l dintre dimensiunile liniare m ă su ra te pe desen şi dimensiunile reale ale obiec­ tului re p re z e n ta t (STAS 2-82). S înt scări de muriri folosite la detalii de execuţie 2 : 1 ; 5 : 1 ; 10 : 1 şi scări la m ărim e n atu ra lă 1 : 1 ; p en tru detalii de execuţie cotele se scriu în m ilim etri sau centim etri, fără a se ţine seam a de grosim ea t e n ­ cuielilor sau a u nui a n u m it fel de finisare. Scările de micşorare uzuale folosite în desenul de construcţii s î n t : 1 : 25 ; 1 : 50 ; 1 : 100 ; 1 : 200 ; 1 : 503. U ltim ele scări se folosesc p en tru planurile de situaţii. Cotele se. trec în ce n tim etri sau m etri, d upă m ărim ea dimensiunilor. d. Liniile în desenul tehnic. Acestea sînt şi ele n orm ate (STAS 103-84) clasificindu-se în 3 tip uri (linie continuă, linie întreruptă, linie-punct) cu grosim i diferite : groasă, mijlocie şi subţire. D e regulă se alege o grosim e de bază b = 0 , 2 . . .2 m m p en tru linia continuă, linia mijlocie a v în d grosim ea b/2, iar cea su b ţire b/4. Liniile continue groase se folosesc p en tru co ntu ru ri şi axele arm ă­ tu rilo r în grosimea de 1,56, liniile subţiri p en tru m uchii fictive, linii de cotă şi aju tă to a re , haşuri, c o n tu ru l secţiunilor sup rap use etc., iar

27

liniile în tre ru p te pen tru co ntu ruri şi muchii a c o p e r i t e ; liniile-punct se folosesc de regulă pen tru tra s a re a axelor şi traseelor de secţionare (cu grosimea de 1,56). e. Scrierea în desenul tehnic. Această operaţie se face cu mîna sau cu şablonul (texte, simboluri, litere latine şi greceşti, cifre rom ane şi arabe etc.). Dimensiunile literelor sîn t stan d ard iz ate, precum şi înclinarea aces­ to ra. STAS 186-74 dă to a te dimensiunile literelor, d is ta n ţa dintre, litere, cu vin te şi rîn d u ri etc., precum şi reţelele de linii a ju tă to a re p en tru scriere. f. Ila ş u ra rc a desenelor. Această operaţie se face cu respectarea indicaţiilor din STAS 104-80 u n de'este a r ă t a t modul de haşurare pen tru : metale, lemn, cărăm idă, beton, b eto n arm a t, b e to n p recom p rim at, sticlă, păm în t, u m p lu tu ră, lichide etc. H a şu rare a se execută de regulă cu linii continue subţiri, drepte, paralele, echidistante, înclinate la 30°, 45° sau 60°, la d reap ta sau la s tîn g a fa ţă de linia de contur.

2. Proiecţii, cotare, secţiuni
Dispoziţia proiecţiilor şi m odul de execuţie a vederilor, fa ţa d elo r şi secţiunilor în desenul tehn ic se face su respectarea STAS 614-76. a. Vederea din fa ţă sau vederea fro nta lă (proiecţia principală). In ra p o rt cu proiecţia principală se denumesc şi celelalte proiecţii (vedere de suis, stînga, dreapta, spate, jos). Proiecţia principală este astfel aleasă ca să se prezinte cît mai m u lte detalii de formă ale construcţiei. D e regulă se foloseşte vederea fron ta lă şi cea laterală din stînga. P e n tru piesele com ponente proiecţia principală este cea de punere în operă sau de prelucrare (arm ături, şuruburi etc.). b. P lan urile tle s itu aţii. De regulă acestea se fac la scara 1 : 100. P e planul p arte ru lu i se po ate re p rezenta şi planul acoperişului (la construcţii cu u n nivel) care se re d ă prin linii p u n c ta te unde se tre c coamele, doliile şi streaşina sau se face u n p lan separat. Ferestrele se reprezintă p rin două linii paralele care re p re z in tă geam urile cuprinse între liniile de co ntu r ale peretelui şi prin două linii d re p te transversale pe zid în exterior la limitele exterioare ale tocului (v. fig. 1.6). Uşile se reprezintă prin întreru perea peretelui secţionat, desenîndu-se limitele deschiderii prin drepte perpendiculare pe conturul zidului. F oaia uşii se reprezin tă p rintr-o dre ap tă perpendiculară pe zid

28

(uşa deschisă) şi cu o linie a ju tă to a r e (un arc de cerc care descrie cursa <le deschidere a uşii). P e axele de sim etrie ale ferestrelor şi uşilor se trec cotele. La uşi se desenează p rin tr-o săgeată direcţia accesului în încăpere ; grosimile pereţilor sîn t în funcţie de grosim ea elem entelor p o rta n te constituente, fără tencuieli (grosimea cărămizilor 25 cm sau - f 1/2)25 a 38 cm sau grosimea blocurilor ceramice, grosimea pe­ retelui din beton celular sau din panouri de beton, beton glisat etc.). Scările se reprezintă prin mai m ulte proiecţii (vedere orizontală, v e r ­ ticală, secţiuni etc.). Dimensiunile tre p te lo r (lăţim e şi înălţime) s în t norm ate (de regulă 25/15 cm). c. Cotarea. P rin cotarea unui desen de construcţii se înţelege în­ scrierea în acel desen a dimensiunilor p arţiale şi totale, necesare p en tru determ inarea precisă şi clară a t u t u r o r elementelor construcţiei. Cotarea se face cu respectarea STAS 1434-83, STAS 188-76 şi STAS 9773-82 p e n tru construcţii metalice şi STAS 855-79 p en tru construcţii din beton arm at. Cotarea se face prin interm ediul u rm ătoa relor elemente : linii de cotă, care indică lu ngim ile şi unghiurile e l e m e n tu l u i ; cota, care indică valoarea num erică a dimensiunii considerate, ex p rim a tă în m od obişnuit cu cifre arabe, însoţite uneori de simboluri în litere ; linii ajutătoare, care delimitează porţiunile cotate şi se folosesc în cazurile în care linia de cotă nu taie con turul elementului ; linii de indicaţie sau dc referinţă, care se folosesc p en tru indicarea cotei cînd spaţiul de desen nu este su­ ficient ; ele se reprezintă printr-o linie fr în tă subţire cu săgeata ascu ţită prelungită pîn ă la spaţiul pe care-1 indică (fig. 1.3).

F ig. 1.3. L i­ n ii d e re f e ­ r i n ţă în d e ­ sen.

29

P e n tru indicarea diferenţei de nivel dintre f a ţa elementului lu a tă d re p t p lan de re ferinţă se foloseşte cola de nivel. Liniile de axă indică a x a elementului sau construcţiei. Uneori drept linie de cotă se folosesc şi celelalte tipu ri de linii (aju­ tă to a re , de contur, de axă etc..). P e n tru cotarea u n or porţiuni drepte prin linii de cotă se pot tra s a mai Intîi liniile de co n tu r (perete) care delimitează liniile de cotă ce se duc paralele cu elementul. P e n tru co nturu ri curbe se folosesec linii de cotă curbe tra s a te ec h idistan t de con tu r ; p en tru unghiuri se duce o cotă circulară cu centrul în vîrful unghiului şi se delim itează de laturile unghiului sau prelungirea acestora. L a schemele geometrice ale elementelor cu zăbrele, lungimile bare­ lor com ponente se vo r indica direct pe axe fără linii de cote sau linii de referinţă (fig. 1.4). P e n tru transcrierea cotelor se în treru p haşurile. Axele de sim etrie se m archează ca în figura 1.5, a.b. L a elementele simetrice cotele se po t re p rezenta integral sau pe ju m ă t a t e (v. fig. 1.5). P a n tele acoperişului se m archează printr-o săgeată a v în d sensul coborîtor, v aloarea pantei se scrie sub formă de ra p o r t sau în p ro cen te (v. fig. 1.7) sau prin cotele unui triu n g h i dreptunghic (în valori absolute). La tra s a re a liniilor de cote se v a re sp ecta u rm ă to a re a regulă : liniile de cotă m ai mici se desenează lîngă contur, iar cele mai lungi mai departe de co n tu r p en tru a se evita intersecţiile liniilor de cotă cu liniile aju tătoare. De asemenea se vor evita golurile ferestrelor şi uşilor.

F ig. 1.4.

D e s e n a re a sc h e m e lo r g eo m etrice.

F ig. 1.5. M od d e c o ta re .

30

F ig. 1.6. C o ta re a u n u i p la n .

Axele de tra s a re a construcţiilor se m archează cu cifre arabe sau c u litere m ajuscule (fig. 1.6). Cotele de nivel se indică în m etri cu două zecimale, chiar dacă acestea sîn t zerouri (fig. 1.7). Dimensiunile se cotează prin linii de cote paralele cu laturile ; poziţia lor se indică prin d istan ţa dintre axele lor sau p rin d is ta n ţa dintre feţele lor. Secţiunile elementelor mici se po t cota cu aju to ru l unei linii de referinţă pe care se trec cotele celor două latu ri în m u lţite în tre ele, de exem plu golurile de coşuri (v. fig. 1.6). d. Secţiunile. Sint reprezentarea unui obiect d upă tăierea im aginară -a acestuia cu u n plan convenţional şi în d ep ărtarea părţii d intre planul <le tăiere şi ochiul observatorului. Secţiunile se execută paralele cu unul din planurile de proiecţie p e care este re p re z e n ta t oliiectul. Secţiunea orizontală făcută printr-o construcţie la un nivel carac­ teristic se num eşte plan (v. fig. 1.6) ; cuvintul secţiune se utilizează de regulă p en tru secţiunile verticale (v. fig. 1.7). Secţiunea în care planul de tăiere (secant) este considerat axa piesei sau paralel cu aceasta se num eşte secţiune longitudinală, iar cînd planul de tăiere este perpendicular pe axa piesei secţiunea se numeşte transversală. Secţiunile se p o t reprezen ta cu contururile pieselor care se găsesc în spatele planului de tăiere. In acest caz se num eşte secţiune de vedere, ia r fără contururile piesei din spatele planului secant (de tăiere), se nu­ m eşte secţiune propriu-zisă.

32

Se poate folosi şi secţiunea deplasată aşe­ zată în prelungirea axei de secţionare. Secţiunile pot fi to tale sau p arţiale (combinate cu vedere). Traseul secţiunilor se stabileşte pentru indi­ carea porţiunilor carac­ F ig. 1.8. D e sfă şu ra re a v e d e rilo r. teristice, p u tîn d fi drepte sau decalate. D ire cţia de j^nvire a secţiunii (cu înd ep ărtarea p ă rţii dintre planul de tăiere şi ochiul observatorului) se indică prin săgeţi cum este a r ă t a t pe planul din figura 1.6, secţiun ea 1— 1, care este apoi re p rez en tată în figura 1.7. R eprezentarea decalată a secţiunilor cu o desfăşurare a vederilor secţionate se indică prki săgeţi în d re p ta te spre secţiunile parţiale, ca secţiunea 2 — 2 — 2 din figura 1.6 re p rez en tată în figura 1.8. Detaliile pen tru care se fac desene separate p o t să nu fie re p rez en tate în secţiuni, ci numai în detaliu. Liniile de întrerupere a desenului (pentru elemente lungi) denum ite şi linii de ruptură se reprezintă ca în figura 1.9. Cotele uşilor şi ferestrelor pe desene la scările obişnuite (1/100) şi mai mici se înscriu pe axele acestora sub formă de fracţie, în centi­ m etri (lăţimea deasupra înălţimii de la fa ţa pardoselii), iar foaia a ra tă sensul de deschidere a uşii p rin tr-u n arc de cerc. e. Trasarea în tuş. Desenele de construcţii se execută în tu ş, pe calc, după care se fac copii pe hîrtie ozalid care ajung la şantier. La trasarea desenului în tu ş se poate respecta cu precizie ra p o rtu l de grosime

Fig. 1.9. L in ii d e r u p tu r ă p e n tr u d ife rite m a te ria le . 3 — Cartea fierarului betonist — cd. 1

33

dintre linii regJîndu-se deschiderea trăg ă to ru lu i şi respectîndu-se u rm ă­ toarele i n d i c a ţ i i : axele de simetrie vor avea grosim ea de 1/4 din grosimea liniilor de co n tu r (liniile de co n tu r 1/1), iar liniile a ju tă to a r e şi cele de cotă 1/4 (din grosim ea liniilor de contur), conform indicaţiilor de la pun ctul c. D esenarea săgeţilor şi com pletarea unghiurilor se face cu peniţă topografică. Orice desen treb u ie să fie co tat, h a ş u ra t şi să aibă indicator.

3. Planuri pentru construcţii din beton armat
Construcţiile din beton a r m a t se reprezintă prin planuri de ansam ­ blu, de fundaţii, de cofraj, detalii de arm are şi de m o n tare prefabricate, conform STAS 855-79. P la nu l de fu n d a ţie se re p rez in tă p rintr-o secţiune (cu vedere de sus), fă cu tă în tr-u n plan orizontal deasupra soclurilor (fig. 1.10 a). P lanu l de cofraj al unui planşeu se prezintă p rin tr-o vedere de sus a elementelor co m po nen te ale cofrajului, considerînd arm ă tu rile n em on tate şi betonul n e tu rn a t (fig. 1.11). Plan urile de a rm a re în secţiune şi vedere se rep rezintă considerînd a r m ă t u r a m o n ta tă , fără t u rn a r e a betonului (fig. 1.12, 1.13 şi 1.14). a. Notare şi cotare. Pe planuri se notează o singură d a tă marca betonului, tip ul oţelului-beton conform stand ard ului, extrasul de arm ă­ t u ră , cota de nivel etc. Se folosesc urm ătoarele s i m b o lu r i : 1) F u nd a ţia se notează cu litera F u rm a tă de u n indice care indică n um ărul fundaţiei (v. fig. 1.10 a). 2) Stîlpii se notează cu litera S u rm a tă de u n indice care de regulă a r a tă n u m ăru l stîlpului, începînd cu stilpul din stîn g a jos, sau axa stîlpilor în litere şi num ărul stîlpului de pe axă sau fu n d a ţie (v. fig. 1.11). Sub simbolul stîlp ulu i se trec dimensiunile secţiunii transv ersale ale stîlpului, în centim etri. 3) Grinzile se notează cu litera G a v în d ca indice literele A . . . Z u rm ate de u n n u m ă r ; literele A . . . Z indică planul cărei aparţine, iar indicile numeric rezultă din nu m ero ta rea grinzilor, d upă care se trec dimensiunile secţiunii transversale grinzii, în centim etri, în ordinea b x h (lăţime X înălţime), în fiecare deschidere care diferă (v. fig. 1.11). 4) Centurile se notează cu litera C u rm a tă de un indice num eric şi dimensiunile secţiunii transversale, de exemplu : C2 — 25 X 20. 5) Buiaridrugii se notează în m od similar cu literele G sau B.

34

> .o .

__________ 2J2___________-|-

-|-

____! _440,

1

x'
Fig. 1.10 a. Plan de fundaţii.

2

1. Pe planul de cofraj se reprezintă to a te elementele verticale în sec­ ţiuni haşu rate (stîlpi. cuzineţii. 1.o fu n d a ţie . fig.00 = 2 L 3 5 5 m 2 3 COTA TERENULUI NATURAL ■0 . P F = perete de f a ţ a d ă . 1 : 5 sau 1 : 2. precum şi secţiunile verticale din planşeu r a b ă t u t e (în­ toarse la 90°) în planul orizontal al cofraj ului.11).10 b. tălpile fundaţiei. în centim etri. buiandrugi).0 0 . se trece cota săpăturii în cote relative fa ţă de nivelul de referinţă ± 0 . distan ţa dintre tălpi şi cotele respective. P P B = perete p o r t a n t din beton arm at. D = pe­ rete despărţitor din panouri mari . pereţi) şi conturul elementelor orizontale (grinzi. se pot folosi şi scările i : 20 (1 : 25) sau 1 : 100. soclurile. p en tru claritate se p ot folosi şi scările 1 : 10 .60 buc. Se dau to a te cotele gene­ rale (v. De asemenea. P = placă de planşeu . S e c ţiu n e p rin tr. A lte notaţii : CA = cheson acoperiş . 1. Pe p lanu ri se m a i trec urm ătoarele date : în planurile de fundaţii se dau dimensiunile în plan ale stîlpilor şi grinzilor de fundaţii. nivelul terenului n atu ral în cote absolute. n a tu ra şi caracteristicile terenului de fundare (fig.2 5 m PQRMAT STRATUL P E CARE S E FUNDEAZĂ E S TE D IN ARGILĂ NISIPOASA t NIVELUL M A X IM A L A P E I SUBTERANE 5. PRESIUNE P E TEREN 2 0 N /c m > 130 Fig.DETALIU Fb 2 150x 1. Planurile de cofraj şi de armare se fac de regulă la scara 1 : 50 . se trece po 36 . Detaliile de armate se fac la aceleaşi s c ă r i . Grosimea plăcii de planşeu. zidurile. 1 1 -1 N o ta E x t r a s u l d e a rm ă tu ră se a f l ă p e p la n ş a BETON SIMPLU B 75 BETON ARMAT 8 150 '"n c u z in e ţi B 200 :n s lîlpi OŢEL OB 37 1 COTA -*C.10 b).

37 .

diagonala suprafeţei plăcii (v. 1. 1.15 b şi 1.12) . plus lungimea ciocurilor (dacă este cazul). Plăcile la care a r m ă tu ra se re p etă în mai m u lte cîm puri se indică printr-o linie diagonală (v. Se po ate înscrie şi în titlul desenului la plăci de aceeaşi grosime. diam etrul. fig. cadre. 38 .14. fig. fig. fig. p reced at de semnul 0 şi lungimea to ta lă n o ta tă cu L . î n planurile de armare (planşee.16). P e planul de arm are a plă­ cilor se cotează lungimea călăreţilor de Ia m arginea reazemului p în ă la c a p ă t şi d is ta n ţa de la m arginea reazemului (faţa interioară) p în ă la p u n ctu l de ridicare a a rm ă tu rii înclinate (v. iar a etrierilor la fa ţa interioară (v. to tu l r o tu n jit la m u ltip lu de 5 cm cel mai apropiat. fără a se tra s a linia de cotă. grinzi.17). Plăcile a rm a te pe două direcţii se notează convenţional prin două axe re ctang ulare cu săgeată. fie convenţional cu o linie scurtă tr a s a tă în sensul lungimii barei şi te rm in a tă cu săgeţi la am bele capete (v. precedat de sem nul 0 . 1. Golurile se m archează printr-o diagonală frîntă. 1. jos. L ung im ea to ta lă a unei bare rezultă din sum a lungimilor p arţiale ro tu n jite Ia centim etri întregi. stîlpi) se desenează barele caracteristice considerate r a b ă t u t e în planul cofrajului (v. în mm.12). fig. P e n tru barele cu d iam etrul mai mic de 12 m m şi care se fasonează direct pe placă nu este obligatoriu să se coteze lungimile p arţiale ale segm entului de bară. pe această linie se scrie c u v în tu l re p artiţie (întreg sau scurtat) şi poziţia u nde se m ontează sus. fig. A rm ăturile de re p artiţie se desenează fie ca b ară r a b ă t u t ă în planul cofrajului. Cînd a r m ă tu ra este aşezată pe m ai m ulte rîn d u ri se indică rîn d u l pe care este m o n tat.13 mărcile © şi (g)).12).13. Lungimile parţiale ale segm entelor barelor se m ăsoară pe axă.11 şi 1. L u n g im ea ciocurilor se v a lua conform nor­ melor. nu m ăru l bucăţilor asemenea. La bare în doite la 45° se ad m ite să nu se mai coteze lungimile acestora.12). Modul general de cotare se poate vedea pe figura 1. 1. care se trece pe desen şi în extrasul de arm ă­ t u r ă (fig. num ărul de bare asemenea şi diam etrul lor în mm. fundaţii. 1. iar sub ea se trece m arca barei (nu m ărul de identificare înscris în tr-u n cerc). L a plăci n um ăru l barelor se dă de regulă pe m etru sau prin d is ta n ţa dintre b are (v. 1.15 şi 1. 1. D easupra fiecărui tip de bară (Ia ap rox im ativ 1 mm d istanţă) se înscriu urm ătoarele d ate : m arca barei (num ărul de identificare) înscrisă în tr-u n cerc. fig. 1.11).12). fig. n u m e ro ta t de la exterior la interior (v. Fiecare tip de b ară ex trasă se cotează cu to a te lungimile parţia le scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate. 1. N um ăru l de b ucă ţi se dă pe m etru de placă (v.12). 1. fig.

P lan u l co fraju lu i si arm area unei plăci peste etajul I. .1.12.

SCO / ©1*25 „ £ I. 65 ' j| 55 ■ ’0C __ J2-.hchişl deschişi 1 . . deschişi ___ kj <închişi 2.75 m t închişi . «0 30.x ^ 0 fa j i 0 ÎS 2 fc (6)1*21_ y «8 ^ (fiy2*20_ 20 /T P»>0 ® 6 Oj 'o « g^25_ (6)iP -^ _ A M . 1.15 ■T 1 7 3 \L Montai (O 2*10 L-215 3 (3) 2*25 1 L-390 370 ■ ’2 ? 2 Q L . X .2 i 5 178 205 : 7 2*16L 2*16 L=195 128 1 Rînd 2 I™ 150 R h a 2 [^ 1 * 2 5 350 1=850 L.13 b.. 1.13 a . D e s e n u l d e a r m a r e a l u n e i g rin z i. 45. Secţiuni prin grinzi. . | 55" ~r~r 22.G R IN D A G aî G b2 — 2 0 x 6 0 O Ţ E L P C 52 în b a re d e re z is te n ţă OB 38 în e tr ie r i şi b a re d e m o n ta j pr. i 1 . T (g'\1*20 ' BETON B 200 Fig. 55 ^ 55 închişi 190 .1Q2Q L 7 i5 R n d 2 7 — Rînd 2 255 • 1 (10) ’ 2*10 L=635 ^rj ff/nd 2 @ 1 * 2 0 L=705 31L h *1 6 L=i85 HO \ H o tă .. E x tra s u l de a rm atură se a fta pe fig .. S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b I S E C Ţ IU N E A c-c / W ) ( 5 > ^ .C 0 55 . 1.25 1A0 ' .1 . 17 F ig .

S67--7 9l4C(ri) OH ^C S l= l 9 l* £ f î f ' * Fig. 1. Armare cadre — axele 2 1 x B .' .14.

. s 6buc5 buc. -30. 25 30 ____^ 1 » L0 ©6®25 L=110 L-130 Fig.J 15 (5) L-110 0 6 /2 5 )*6/?5 L=no ©4020 S 1 > ) | 1 ------ o < > > W I ®6X?5 L=V0 35 Uj 30 ©06/25 L-130 04420 (T)it>20 1 f < N 35 f* CC s r L 1 . 2 * » / -<D ' L____i ! J 5 i 30 . S p .15 a. S j'. A rm a re a stîlp ilo r. 1.1 <9 § Si § / 21.* 0 .S . _ 2916 Ţ = * <D 25 S Uj i 1 . S3 . .

00 4. 1.30 1. »WS ' ( £ ) l=>30 SECŢIUNEA 2-2 *©■3 W L=270 @3*121 = 2 0 0 ^ &/*** si 13912 L r fJ O (5 ) 3*12 L=2tS ©>. .W 51. 1.10 196.50 m 255.10 223.10 3. pe diametre pentru barele din toate elemen/etet5>'6l «20 *16 16 7 8 9 Diametrul lnfr-un element M o rea (60. 685.30 32.60 98.80 Kg 0222 1.10 1.7. §1 f 5 u i & « 0 li 10 r 55 6 203 6 6 25 Total lunaimi pe diometre Masa p e m e tru Maso p e Mosa 2 t 2 3 i 3 20 20 16 16 U O TEL 0 B 3 7 Ung/mi' h m. 1 BETON ARMAT B>5o| OTEL OB37 |BETON SIMPW Bjşj Fig. E x tra s d e a r m ă tu r ă p e n tr u stîlp i.80 > 5 4 .16.70 1.| Elemen Nr barelor asemenea d) J Lungimea unei bore [ml 6 i.465 Kg diametru 56.578 2.65 c i l 1 .70Kg Notă Fk zona de h n ă d ir e a a rm aturilor longitudinale e trierii se vor monte la d is ta n ta de 125cm Fig.15 b. Detalii de armare fundaţii F f.10 totală pe tipuri de otel Kg 69i.40 16. SECŢIUNEA 1-1 fs-s.10 C.

Acoperirea cu beton este m a rc a tă pe planşă (v.6 5 § to a te e le m e n te le *6) i> 16 7 0 20 5 L L 8 02 5 9 08 10 * 10 11 8 .15 a). 44 .8 0 1 7 .5 0 12 13 T o ta l M asa 8 8 L2 8 4 L6 d ia m e tr e 1 2 6 .1 5 2 .2 0 kg 1 . m asa arm ătu rii.0 0 '1 6 . 9 5 7. D in analiza extrasului se deduce num ăru l de bare de acelaşi tip.17.6 0 L 5 6 20 25 25 2 1 1 4 2 2 2Â 5 9 . pe diam etre şi calitate de oţel.8 0 ÎL .6 0 3 . 1. 60 In 3 25 2 L 3 .2 0 2 . 10 0 . 10 2 1 4 2 2 5 .E le m e n t N r b a r e lo r csem enec £ e le m e n te le OTEL PC 52 L u n g im ip e n tru m mpe d in 15 b a r e le OTEL 0B37 •d ic m e tr e to a te ?£.8 .3 9 5 7L 1 9 .3 5 lu n g im i p e pe m e tru 7 8 8 .9 0 1 5 .3 5 Î L . 1.5 8 0 0617 M o s a p e *d i a m e t r e M asa to ta lă p e t i p u r i d e o ţe l kg k g 28 159 187 3 7L k g 12 8 6 kg N o tă D e ta liile d e a rm a re a g r in z ilo r 0^2 S/ &B2 S f Pe ^ '9 ^ ^ Fig.17). fig.5 0 6 L .B e'8 S A !w ^ Q -D 1 3 §! 8 ■ o * -< u Q L 2 3 M a rc a 1 2 10 10 2 2 0^ E 0 14 ) C v 3O O -J 6 2 .0 0 1. fig.0 0 6 2 .L5 7 . Fiecare planşă are u n extra s de a r m ă tu ră p re zen tat sub formă de tabel (v.1 0 m 1 7 .8 5 1 . 9 0 O w j» tV-Q O 9 t) •C O 10 11 7 16 e 2 0 20 20 16 2 1 4 2 2 1 7 . 1.6 0 10.U 7 0 1 .0 0 8 .1 0 9 .15 b şi 1.17). Cind extrasul este tre c u t se p a ra t de planşa de arm are se indică num ărul planşei cu extrasul de a r m ă tu ră (v.50 8 . 1.7 0 4 . lungimile. Extras de armătură pentru grinzi. fig.0 5 6 .8 5 0 23 1 .

cadru). L a unele piese de m are precizie se trec şi toleranţele de execuţie ale dimensiunilor geometrice. traseul axelor. reprezintă două corniere cu laturi egale de 100 m m. curbe. Desene pentru detalii metalice P e desenele de construcţii din b eton a rm a t po t apărea detalii me­ talice d ese n ate: profile metalice. robineţi etc. calitatea oţelului şi sta n d a rd u l după care se livrează se trece separat. Planul de instalaţii se desenează pe planul simplificat al nivelurilor şi pe secţiunile verticale ale clădirii folosind în plus semne convenţionale p en tru îm binări (mufe. fileturi. Profilele metalice se reprezintă în vedere prin linii de contur ale muchiilor. flanşe. Pianuri pentru instalaţii Desenele de instalaţii se reprezintă cu ajutorul semnelor conven­ ţionale specifice şi reprezen tări schematice ale. înscrierea to leranţelor la lungimi liniare şi unghiuri se face cu respec­ tare a STAS 6235-82. ram ificaţii. distanţele d intre nituri şi şuruburi. conductele de aer prin unul şi două pu ncte de culoare albastră . Modul de îm binare a pieselor metalice prin sudare.). suduri etc. S tarea suprafeţelor se indică p rin tr-u n semn de radical. E x tra su l de m aterial se face similar cu cel de la arm ături. pe care se trece gradul de prelucrare conform STAS 612-83. sem­ nul convenţional (profil dublu T. coturi. cu indicarea sensului abaterii (pozitive sau negative).). nituri. profil sub formă de U. cornier L etc. Dimensiunile se trec în milimetri. în mm (de exemplu : 2 L 100 x 100 X 10 — 6 385. în mm. conductelor astfel : conductele de apă se reprezintă printr-o linie continuă de culoare verde j conductele de abur prin linie-punct de culoare roşie . teuri. şi lungimea. grosimea 10 mm şi lungimea de 6 385 mm . trecîndu-se to ate dimensiunile geo­ metrice. 5. conductele de gaze p rin linii în tre ru p te galbene. şuruburi şi nituri se face după reguli speciale. 45 . dimensiunile secţiunii transversale. Pe fiecare profil se notează num ărul de bucă ţi din secţiune. Toleranţele la lungimi se trec în aceeaşi u n itate de m ăsură.4. fiecare piesă are o m arcă no­ t a t ă prin litere mari. P e n tru ansam bluri (fermă. tip u rile de nituri şi şu rub uri etc. pe care se trece secţiunea tran sversală r a b ă t u t ă şi haşu­ rată. cruci.

a.R epre zentarea băilor. b. 46 . înseninarea toleranţelor prin abateri lim ită. . De regulă ab ate rea negativă. unde sînt definite to a t e noţiunile şi tipurile de tolera n ţe . prize. . Toleranţele se indică pe desenele de execuţie p rin simboluri con­ form STAS sau p rin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. 6-73. unghiuri şi ansam bluri este t re c u t în STAS 6265-82. corpuri de ilum inat etc. L a execuţie se verifică dimensiunea efectivă e x e c u ta tă găsită prin m ăsurare care treb u ie să fie între limitele admisibile trecute în proiect. P e n tru execuţia construcţiilor este necesar să se cunoască tipurile de toleranţe. tre c u te în norme. P e n tru piesele metalice de m are precizie se trec simboluri de prelucrare. obiectelor sanitare de diferite utilizări se face prin semne convenţionale prevăzute în STAS 1 8 5 / 1 . conform STAS 7009-79. P e n tr u instalaţii electrice s în t semne convenţionale simplificate : tip de conductor. care se p u n după cifra de cotă. iar cea superioară sau pozitivă deasupra aba­ terii inferioare. Simbolul folosit conform STAS 612-83 este u n sem n de radical. Deoarece nu se poate executa o construcţie fără să a p a ră şi abateri de la dimensiuni. Abaterile zero nu se trec. R ugo zitatea suprafeţei se indică prin înscrierea valorii admise în m icroni (jxm). S um a abaterilor dă toleranţa. Toleranţe în construcţii î n planurile de execuţie se p re v ăd cote precise p en tru fiecare ele­ m en t de construcţie şi pen tru con stru cţia în ansamblu. 6. şi anum e : 1) Toleranţele dimensionale pe planuri şi înscrierea conform indi­ caţiilor. chiuvetelor. tab lo u de distribuţie. Modul de înscriere a abaterilor de la dimensiunile liniare. între­ ru p ă to a re. Indicarea prin abateri lim ită trec u te obişnuit în norm e se face în aceeaşi u n ita te de m ăsură cu indicarea sensului abaterii pozitivă sau negativă. Deoarece în construcţii sînt m ulte elemente sp aţiale şi plane pre­ fabricate asam blate pe şantier este necesar să se m ăsoare şi alte tip u ri de toleranţe. sau inferioară se înscrie în dreptu l cotei. siguranţă. însem narea prin simboluri sau sem ne convenţionale. contor. aceste abateri se lim itează la valori prescrise de norme şi se numesc toleranţe. înscriindu-se valoarea în u rm a cotei.

3) Toleranţele de formă : to lera n ţa de e x a c tita te a u nui profil. exac­ t i ta te a unei suprafeţe (grosimea şi geom etria). îmbinările elementelor metalice etc. rîn d u rilo r de a rm ă tu ri etc. 4) Toleranţele de p o z iţie : poziţia u nui punct.). perpendicularitatea etc. . îm binarea prefabricatelor. rectilinitatea. poziţionarea lor în cofraj. paralelismul.2) Toleranţele de ajustaj sîn t cele admise la asam blarea a două ele­ m ente destinate a fi îm binate (asam blate) unul în altul. coaxialitate. simetrie.). înclinarea. î n această cate­ gorie in tră acoperirile cu b eto n ale arm ăturii. poziţia a două suprafeţe (poziţia marginilor cofra­ jului. planeitatea (d istan ţa dintre două planuri paralele în care este cuprinsă su p ra faţa considerată). linie. 5) Toleranţele de asamblare care cu p rin d distanţele dintre elem ente (rosturi). axele de poziţii etc. alinieri.

A ria de locuit A loc este sum a suprafeţelor secţiunilor orizontale ale t u t u r o r încăperilor care servesc pen tru locuit sau care s în t p revăzute p en tru această destinaţie (ea nu se confundă cu aria locativă).. porticele de circu­ laţie. logiile. se m ăsoară la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzînd balcoanele. NOŢIUNI DE MATEMATICĂ ELEMENTARĂ î n construcţii ca şi în alte ra m u ri ale tehnicii s-au sta n d a rd iz a t no­ ţiun ile şi notaţiile folosite p en tru ca to ţi tehnicienii şi muncitorii să folosească acelaşi limbaj. Noţiuni de arii şi volume Aceste noţiuni sîn t definite în STAS 4908-79 astfel : A ria construcţiilor A c este s u p ra faţa secţiunii transversale a clădirii d elim ita tă de conturul exterior. de­ fin ite conform standardelor de terminologie. A ria catului (nivelului) A. scările de acces între catu ri etc. 48 t . REZISTENTA MATERIALELOR Şl ÎNCERCĂRI ALE MATERIALELOR A. 1. m ă s u ra tă între feţele interioare ale zidurilor. MECANICĂ. coridoarele exterioare.Capitolul II NOŢIUNI ELEMENTARE AJUTĂTOARE DE MATEMATICĂ. î n continuare se vor da cîteva din noţiunile mai curent folosite. m ă s u ra tă deasupra soclului.

A ria desfăşurată A d este sum a ariilor t u t u r o r caturilor. . crt. 0 1 Mărimea 1 Lungim e l Unitatea şi simbolul o M etru [m] Simbolul multi­ U nităţi tolerate care pot plilor şi submul­ fi folosite tiplilor 3 km (kilom etru) dm (decim etru) cm (centim etru) mm (m ilim etru) (ini (micrometru ) km* dm* cm ! mm* H ectar [ha] = 10' m s A r [a] = IO2 m 2 4 Observaţii 5 2 Arie A sau S M etru p ă tr a t [m «1 3 Volum V M etru cub [m 3] dm 1 cm 1 mm3 R ad ian [rad] U nghi drept grad sexagesim al ( .°) G rad centesimal (. II. V olum ul catului V c este volum ul o b ţin u t prin produsul dintre aria catului A e (din care se scad balcoanele şi ariile deschise) şi înălţim ea m ă ­ s u ra tă intre faţa superioară a pardoselii şi fa ţa interioară a tavanului.1. Tabelul I I . . U n ităţi tic m ăsură Nr.3 şi II.2. 1 49 . . Unităţi de măsură uzuale folosite în construcţii conform standardelor (tabelele 11. . II. 1. c) — km / s Mg (m egagram ) g (gram ) mg (m iligram ) H ectolitru [bl] L itru [1] C entilitru [cl] M ililitru [ml] 4 U nghi plan 5 C V iteză v Masă m M etru pe se­ cundă [m /s] K ilogram [kg] Tonă [t] = 103 kg M este factor de m ultip li­ care egal cu 1000000= = 10* 4 — Cartea fierarului betonist — cd.4) 2 .

<o pi ro sigma fi omega 50 . A. H. x kappa V.8065 kN 1 kgf /cm’ = 9. v niu II. a alfa 6 beta Y > gamma 8 delta E. p S. T P. lam bda M.Tabelul I I . 3 .5 N 1 tf = 9. O rdinul (le m ărim e exprim at prin prefixe M (mega) = 10* k (kilo) = IO3 h (hecto) = IO2 da (deca) <= 101 d (deci) = 10-1 c (cenţi) = 10-2 m (m ili) = 10~3 . 9 fî. Semne m atem atice plus (se adu n ă cu) — minus (mai p u ţin cu) X în m u lţit cu : îm p ă rţit cu = egal cu # diferit de = identic egal cu < m ai mic declt < m ai mic sau egal cu > mai m arc decit 00 in fin it 1 I valoare ab so lu tă S suma de | | paralel J_ perpendicular pe — asem enea cu « aproxim ativ. e epsilon £ 7. 2. B. L. X.1 (continuare) 0 7 1 D ensitate (m asă volumică) 8 o K ilogram pe m etru cub [kg/m 3] 3 M g/m 3 k g /d in 3 g/cm» 8 F o rţă F E fo rt .8 N /m 2 9 E fo rt u n ita r Newton pe m etru p ă tra t) [N /m 1] B ar b ar 10 Presiune p 1 b a r = 1 k g f/cm 2 Tabelul I I . Litere greceşti u tilizate A. i iota K .eta Y ) eta 6 te ta I. N ew ton [N] MN (meganew ton) kN (kilonewton) m 4 5 Tonă pe m etru cub [t/m 3] K ilogram pe litru [kg/l] Gram pe m ililitru [g/ml] Tonă forţă [tf] 1 tf = 9 806. a O.8 N /cm 2 1 k g f/m 2 = 9. 0. 4. egal cu A B segm ent de d reap tă A B A B arc de cerc A B Tabelul I I . [ji m iu N. Z. n (micro) = 10_* n (nano) = 1 0 -' Tabelul I I .

5 .02 . ----. p en tru calcule se folosesc numere. 2 . ci prin folosirea u n or funcţii speciale. Calcu­ lul se verifică de obicei prin evaluări globale.0125 .2 . care este o sum ă a unui n u m ăr întreg cu o fracţie ordinară = 3 + 5) N um ere reale (4 .625 . + b) sau negative ( .0625 . 2) Fracţii ordinare ( 1 / 2 . 0. r) care p o t lua diferite valori după condi­ ţiile ce li se impun. 4) N u m ă r m ixt. Precizia se poate exprim a prin procente (1—2 % ) sau în valori absolute.008. Exactitatea sau precizia unor dimensiuni executate s t verifică prin m ăsurări care se ad m it să aibă u n a n u m it g ra d de precizie. 50 125 51 .1 .03125 . 80 8 — = 0. simple. N um ere şi c a lc u le teh n ice în tehnică. — = 0. 20 — = 0. .25 . . b — 5) sau num ere variabile (. b) şi numere iraţionale care nu p ot fi repre­ z e n ta te printr-o fracţie ordinară sau zecimală. log 4).25 . a 2 . R ezultatele calculelor şi m ăsurărilor tehnice se trec. se exprim ă prin radicale . care au o valoare determ inată (a = 4 . 0. 3/8). Num erele se reprezintă prin cifre şi litere Numerele pot f i : 1) N um ere întregi naturale pozitive (1 .a . -f a . Este foarte util pentru calcule rapide cunoaşterea pătratelor nu­ merelor întrcţji pînă la 20 şi a valorii următoarelor fracţii ordinare: 1 = 0.r. Valorile.3 .04 . 3) Fracţii zecimale (0.025 . 40 400 — = 0. e x p rim a te cifric au gradul de precizie indicat de rotunjirile ultim ei cifre sem nificative a n um ărului (a treia sau a p a tra cifră).2 : . — = 0.= 0. y. 3 . — = 0. num ere care nu po t fi găsite prin operaţii aritm etice sau algebrice. trigono­ m etrice. 4 — = 0. 16 4 8 — = 0. 7) N um ere transcendente.0625). logaritmi (sin 45° . ori de cîte ori este posibil în tabele. 8) N um ere constante. 32 5 25 — = 0. — = 0. pentru a se evita re p etarea greşelilor. -b).0025 .05 . simboluri şi expresii algebrice.3.

Astfel : 3 ab — 2 a. 4 v B inom ul este o expresie algebrică form a tă din două monoame. le­ gate între ele prin seninul -f. A s t f e l : ^ _ 5 a. Adunarea şi scăderea (însumarea aljjebrică). 5 a J x . O peraţii aritm etice şi a lg eb ric e M onom ul este o expresie algebrică. e x t r a ­ gerea de ră d ăcină de u n ordin oarecare. a. Astfel : + 7 a — 5 a — + 2 a sau —35 + 75 = 40. ridicarea la putere. şi po ate fi fracţionară. A s t f e l : 3 a + b . D acă numerele au semne diferite (4. dacă nu cuprinde litere ce pot lua valori variabile la num itor. ab . înm ulţirea.sau —.). Astfel : + 7 « + 5a = + 1 2 o sau —35 — 75 = —110. Operaţiile elem entare cu numere. îm părţirii.— b-\ — ax + b. cînd cuprinde litere şi la numitor..4. îm părţirea. P e n t r u două num ere (cifre sau litere) care au acelaşi sem n operaţia se face prin în su m area valorilor absolute atribuindu-Ii-se sem nul numerelor care s-au în su m at. fracţii şi expresii algebrice s î n t : adu narea. — a-b . O expresie algebrică poate fi raţională (dacă nu cuprinde radicali) care la rîn d u l ei po ate fi întreagă.+ b — 7. în care literele s în t legate între ele prin seninul înmulţirii. ridicării la p u tere sau extragerii rădăcinii (poate fi şi o singură literă). Astfel : 1 2 4a. 5 P olinom ul este o expresie algebrică form ată dintr-o sum ă de m onoa­ me (poate fi binom. trin o m etc.şi —) se a d u n ă num erele de acelaşi sem n şi su m a care are în valoare absolută valo are m ai mică se scade din cea mai m are şi se a trib u ie semnul valorii mai m ari. a. a b Expresiile algebrice care cu p rin d radicali sînt d enu m ite iraţionale. Astfel : y /a + a + b.-|-----------. 52 . scăderea.

în m u lţire a. L a înm ulţire şi îm părţire se ţine seama de u rm ă to a re a regulă a semnelor (semnul + cu + dă sem nul + . prim ul poli­ nom se numeşte înm ulţitor.2b) = 7 a + b.3 ^ = . în m u lţire a m onoam eîor de aceeaşi bază care au pu teri diferite sau au aceeaşi p utere se face prin a d u n a rea exponenţilor : am-an — am n . iar al doilea este num it deînm ulţit. 9 x ( . Se recom andă ca polinomul de la d e îm p ă rţit să fie ord o n a t după puterile descrescă­ toare ale fiecărei litere. La înm ulţire tre b u ie respectate urm ătoarele re g u li: 1) Dacă avem de înm ulţit o cifru sau un monom cu un polinom se înmulţeşte m onom ul cu fiecare din monoamele ce alcătuiesc p o lin o m u lji apoi se face sum a algebrică. — polinoame înm ulţite între ele : '■ a — b) (a + b) = a 2 + ab — ab — b! = a 2 — b2. 53 . ( _ 3 ) = + 2 7 .2 ab : 2 a = 2 b* .Acest m od de însum are se num eşte însumare algebrică. însu m area m onoam eîor şi polinoamelor se face după regulile însum ării algebrice A stfel: (5a + 3 b) + (2a . îm părţirea unui polinom eu un monom.2 7 . 9 x 3 = 27. b.— a b. 2) Dacă avem de înm ulţit un polinom cu alt polinom. ( _ 9 ) . Cifrele cu sem nul + se p o t scrie şi fără semn în faţă. A s tf e l: . L a înmul­ ţire se în m ulţeşte fiecare monom în m u lţito r pe rîn d cu fiecare din mo­ noamele d eînm ulţitului şi se face însum area algebrică a produselor obţinute. A s t f e l : * 36 4«/>2 + 6 b . semnul cu — dă semnul + iar semnul + cu — dă sem nul ■ —). c. Această operaţie se face p rin îm p ă rţire a fiecărui te rm e n al polinomului prin acel m onom şi apoi se face însum area algebrică al rezultatelor. A s t f e l : — m onom în m u lţit cu polinom : a (a + b — c) = «2 + ab — ac sau 3 ( + 2 0 _|_ 15 — 5) = = + 6 0 + 45 15 = + 9 0 .

6) = a -{. iar ră d ăcin a de ordi­ nul n d in tr-u n monom la o p utere oarecare m se obţine p r i n îm păr­ ţirea puterii m onom ului la ordinul ra d ic a l u l u i : = — A. 3 a 26 + 3 ab2 ^ b3 .+ 62 + c2 + 2 ab + 2ac + 26c. Astfel i (a2 -{. ( .6~) : (a -|. Puterea şi rădăcin a unui monom. (a + b + c)2 = a. 54 . Astfel : ( —5)2 = 25 . P u te re a de ordin par (cu soţ) al unui nu m ăr negativ va fi un n u m ăr pozitiv.2 7 . ex pre­ siile din p aran teze la operaţiile de înm ulţire şi îm p ărţire se po t simpli­ fica dacă fiecare m onom sau te rm e n din p ara n te z ă se poate înm ulţi sai> îm părţi cu acelaşi num ăr.ab + b— ab — b/ 7 D acă îm părţirea are rest se trece şi restul. R ă d ăc in a de ordin p ar din tr-u n nu m ăr negativ dă u n n u m ăr num it im aginar cu care se operează cu reguli speciale. La înm ulţirea şi îm p ărţirea m onoam elor şi polinoamelor.b — a. P uterea unui m onom se obţine prin înm ulţirea e x p o n e n ţilo r: ( am)n = amn. Se va ţine seam a că u n n u m ăr la pu terea zero este egal cu 1 ( am : am = a° = 1 .— ab -f. iar pu tere a de ordin im par (fără soţ) a unui nu m ăr negativ va fi un n u m ă r negativ.3 ) ’ = .îm p ă rţire a cu alt polinom se face după regulile îm părţirii. Aplieîndu'SC regulile de m ai înainte este bine să se cunoască ur­ m ătoarele formule : (a (a i 6)2 = a6)3 = a3 i 2 ab + 62 . L a efectuarea operaţiilor se v a ţine seam a că pu tere a sau radicalul de orice ordin d intr-u n n u m ăr pozitiv v a fi un n u m ăr pozitiv.2 ctb -f. d. îm p ă rţire a m onoam elor de aceeaşi bază care au p uteri diferite sau aceeaşi p u tere se face prin scăderea exponenţilor am : an = am~n. Astfel : (3a + 66) : (12a + 96) = 3 (a + 26) : 3(4^ + 36) = = (a + 26) : (4a + 36).

Expresii uzuale cu radicali şi puteri : __ _ — m J n *_ Pentru sim plificarea operaţiilor cu puteri se pot folosi relaţiile : = (ab)». atit a num ărătorului. 45 = 4 : -43 = 16-64 = 1 024.42 = 45.— 1 : a. *e face scriind baza şi a dunind .f 4) x 3= = 5 x 3-. 4) Puterea unei puteri se obţine scriind baza ridicată la o putere egală cu produsul exponenţilor : (5-)3 = 52' 1 = 56 5) Puterea unei fracţii se obţine prin ridicarea la acea putere. Pentru simplificarea operaţiilor cu radicali se pot folosi relaţiile : V i T = " y / y / ă dacă n = rp . 6« . unde n. 6 “ = 6 2.f n„ = n . 2) în m u lţirea şi îm părţirea a două sau mai multor monoame cu puteri. exponentul num ărului de la num ărător este mai mare decit al aceluia de la numitor rezultă o putere negativă : a :l : «5 j = a 3-5 = a~. La operaţiile cu puteri se vor respecta următoarele reguli : 1) Expresiile cu puteri se pot aduna sau scădea dacă au aceeaşi bază şi acelaşi exponent : 32 + 4 x 32 = (1 . 55 . ^ 1 0 0 = ' \ / = V ™ = 3. cit şi a numitorului : 5y_ 3 _ 25 3* 9 j_ 6) Un radical poate fi întotdeauna scris sub forma unei puteri fracţio­ nare şi apoi se pot aplica toate regulile de la puteri.1623. respectiv scăzind e x p o n e n ţii: 4 3.sau în general a~n = 1 : a1 1 . . 0« = an'an'. (33)2 = ( 3 -I I ) 2 = 3=-112 = 9-121 = 1 089 . avînd aceeaşi bază. 3) Dacă la un raport intre două puteri de aceeaşi bază.

exp rim a tă sub form ă de fracţie (de exemplu — sau — şi fracţii zeci­ male exprim ate prin cifre întregi u rm a te de valori ce reprezintă zecimi. c i t şi num itorul se înm ulţeşte sau se îm p arte prin acelaşi n um ăr : _9^ = 9 x 3 D o u ă fracţii se înm ulţesc m itorii în tre ei : 15 6 27 3 _ 3 x 3 ~ 9 ~ ' J' în tre ele în m u lţind n um ărăto rii şi nu­ 105 12 715 x 7 2 6 x 2~ 56 . Operaţii cu fracţii F racţiile sîn t de două f e l u r i : fracţii ordinare care a ra tă operaţia de îm p ă rţire între două num ere cunoscute sau între două simboluri. iar îm părţito ru l. La operaţiile cu fracţii ordinare trebuie să se respecte următoarele reguli : 1) A dunarea şi scăderea fracţiilor ordinare : L a fracţiile cu acelaşi num itor ad un a rea şi scăderea lor se face prin a d u n a rea şi scăderea n um ără toru lu i : 8 T 5 3 2 _ -8 + 5 -2 _ T ~ 3 ~ -5 3 ' a -b f ^ + d_ f f ~ " (t s a -4.d — b — c r Fracţiile care nu au acelaşi n u m itor se adun ă sau se scad d u p ă ce se aduc la acelaşi n um itor c o m u n : 7 2 5 7 x 3 | 5 x 2 2x3~~ b d ad — bc cd 21+10 = (3 3 ~ 2 x 3 31 6 a c 2) Înm ulţirea şi îm părţirea fracţiilor ordinare : Valoarea unei fracţii răm în e aceeaşi dacă a t i t n u m ărăto rul.247). L a fracţiile ordinare d eîm p ărţitu l se num eşte n u m ărător. sutim i sau miimi din întreg (de exem plu 3. numitor.5.

4 4 Media se po ate face p rin întregirea num erelor şi efectuarea mediei diferenţelor rămase.564. F ra c ţia — are valoarea reciprocă — .1.1 şi 24. A s t f e l : diam etrul real al barelor de oţelbeton de 25 m m a re z u lta t din 4 m ăsu rări (24.8 . o 1 U n n um ăr cu mai m u lte zecimale (num ere întregi sau m en ţinerea cifrei a 3-a : 4.39673 a 4. 25. 5 3 Fracţiile ordinare se p ot tran sfo rm a în fracţii zecimale prin efec­ tu a re a împărţirii. 25. 25.397 .2 . Astfel : 24.2 °-2 V 4 = 25 + 1 = 25.= ----.) se însum ează valorile fiecărei m ăsurări şi se îm­ parte la n um ărul măsurărilor. a t u n c i : M = 25 + 0.56442 ss 3. 25. Ca exemplu se po t lua valorile d ate la pu nctul 3 ( — = 0.D ouă fracţii se îm p a rt în tre ele în m u lţin d fracţia deîm p ărţită cu fracţia îm p ărţito are r ă s tu r n a tă : L .2 = 25 + 0.8 + 25.1 + 24. d upă virgulă) se rotun jesc prin p ăstra rea primelor 3 cifre după virgulă prin m ărire a 6.= 2o mm.9 100 M = — ---------------------.2 + 25.1 .11 4 ' 3 3) 4 —7 ~ 28 ' Valoarea reciprocă a unei fracţii se obţine p rin ră s tu rn a re a frac­ ţiei.1 = 25 + 0.2 . 24.2 . Media aritmetică P e n tru a afla m edia mai m u lto r m ăsu rări sau încercări succesive ale aceleiaşi m ărim i (diam etrul barelor de oţel-beton sau rezistenţa lor la rupere etc.0. 4 57 . Media m ăsurărilor este : 24.8 = 25 .9 = 25 — 0. 3.------------.5 etc.7 mm).

. E x p rim area procentuală p o ate fi făcu tă prin ra p o a rte (3/100)....... In orice proporţie produsul mezilor este egal cu al extremilor ad — bc şi ca urmare se pot schimba extremii între ei şi mezii între ei... v alo area 3 se notează cu p.... ci c F orm a generală a unei proporţii este : a : b — c : d sau — = — b d în care a şi d se numesc term en i „extremi“. adică două cîte două u mărim i s în t în aceeaşi proporţie (sau raport)....... Calculul procentelor P rin p rocent se exprim ă o a n u m ită p a rte a unei mărim i lu a tă ca întreg prin n u m ă r de sutim i........ 58 . dacă se ştie că în 3 ore se pot fasona 73 bare din PC 0 25 m m se poate afla în cît tim p se p o t fasona 153 de bare : 73 b a r e .. 3 h 153 b a r e .. De obicei prin procente se exprim ă depăşi­ rile sau nerealizările unei a n u m ite mărimi. A s t f e l : a b c a ± b d b c ± d d a b c d a b+ a c d ± c Regulile proporţiilor se aplică la regula de trei simplă care constă din determ inarea unei necunoscute cînd se cunosc trei m ărim i care îm preună cu necunoscuta se află într-o a n u m ită proporţie....... zeci­ mală (0.. Proporţia şi regula de trei simplă P rop orţia este o egalitate a două rapoarte. care înseam nă un procent de 3 la sută..03) sau convenţională 3% ..7.. egalitatea pro­ porţiei m enţinîndu-se. iar b şi c term eni in­ teriori sau „mezi“. x 8. Astfel... E g alitatea proporţiei se m enţine dacă la fiecare n u m ă ră to r se ad un ă sau se scade num itorul respectiv sau dacă la n u m ito r se a d u n ă sau se scade n um ărătoru l respectiv..........

00 110 î n această relaţie s-a aplicat de f a p t form ula : D x 100 ■ n .91 .D aca mărimea de bază p en tru care se calculează procentul p se no­ t e a z ă C. „ . între aceleaşi repere s-a m ă su ra t /„ = 132.83 iar su p ra fa ţa secţiunii unui oţel-beton cu diam etrul m ăsurat de 5. A lu ngirea'A / = /„ — /„ = 132 — 110 = 22 mm. Alungirea procentuală ra p o rta tă la lungimea iniţială /„ va f i : i J x I.76 m m 2 (după rotunjiri). funcţii trigonom etrice. 100 C De exemplu : o bară supusă la tra c ţiu n e pe p orţiunea calibrată are lungimea m ă s u ra tă înainte de încercare l0 = 110 mm. . p — ------------unde D = A/ şi C = /„. ră dăcin a p ă tra tă . 9. Pentru a găsi valorile căutate ale unor numere fracţionare trebuie respectate următoarele reguli : 1) Citirea pătratului u nui n u m ăr fracţio nar la care la bază s-a m u­ t a t virgula cu o u n itate. mm.. De e x e m p lu : y / l 150 = 33. la valoarea p ă tra tu lu i se m u tă cu două. se poate calcula valoarea depăşirii procentuale D prin re­ la ţia : C 100 D 1J = p ----.25. iar d upă rupere.5 m m v a fi de 23. astfel p ă tra tu l num ărului n = 55 este 3 025.area virgulei la num ă­ rul din care se extra g e radicalul (de sub radical) cu două u n ită ţi co­ respunde cu m u ta re a ei cu o u n ita te la num ărul c ă u ta t. iar p ă tra tu l num ărului 5.5 este 30.sau p = --------. Folosirea tabelelor numerice în calcule tehnice P e n tru uşurarea calculelor tehnice pe şantier se pot folosi m em ora­ toare tehnice în care s în t date de regulă p en tru numerele curente de la 1 la 1 000 valoarea p ătratulu i. ^/fiUSO = 3.391. . su p ra fa ţa secţiunii unui cerc cu diam etrul de 55 este de 2 375. De asemenea. su p ra fa ţa cercului cu diam etru dat. 59 . 2) Citirea radicalului : se ţine seam a că mul. logaritm i etc.

răd ăcin a este x = oo (infinit). Valorile speciale ale literelor găsite se numesc rădăcini sau soluţiile ecuaţiei. Astfel : E g a lita te a £ — 5 = 0 este o ecuaţie ad e v ă ra tă num ai pen tru x = 5. F o rm a generală a ecuaţiei este : ax + 6 = 0. răd ăcin a este n edeterm in ată x = — 0 0 60 . = 0. Astfel : ! (a + 6) valorile (a — b) — a 2 — b. Ecuaţii algebrice î n relaţiile algebrice se folosesc două feluri de egalităţi : 1) Identităţile sînt egalităţi care sînt adevărate oricare cir fi ce "e dau literelor care figurează în ele. ecuaţia a. Ecuaţii de gradul I cu o necunoscută. 2) Egalităţile sîn t adevărate num ai pentru anum ite valori ce am da literelor care figurează in ele. rădăcina este x r= 0. E g a lita te a a. a / 0 . verificare) se reduce la g ăsirea valo­ rilor p en tru litere care o tran sfo rm ă într-o egalitate. de exem­ plu o = 3 .etc. De exemplu. / 0. 10. O peraţia de înlocuire a literelor cu valorile găsite se num eşte verificare. a = 0 .. a.= 3« — 2 care are rădăcinile a — 1 şi a = 2 se verifică p en tru aceste v a l o r i : l 2 = 3-1 — 2 sau 2 2 = 3-2 — 2. ceea ce presupune o creştere p ro porţio nală sau liniară a funcţiei c ă u ta t e fa ţă de variabila lu a tă în consideraţie. E c u a ţia de g ra d u l I are ne­ cu no sc u ta x la p u te re a întîi. a = 0 .Interp o la rea valorilor interm ediare care nu s în t in ta b u la te se face p rin aplicarea regulei de trei simpla la aflarea diferenţelor de creştere. R ezolvarea ecuaţiilor (rădăcini. în tr-ad e v ăr 3 2 = 3-3 — 2 (nu este o egalitate). d a r nu se verifică pen tru o altă valoare care nu este rădăcină.— 5a + 6 = 0 este o ecuaţie a d e v ă ra tă num ai e în d înlocuim pe a cu valoarea 2 sau valoarea 3. Rădăcina sau soluţia ecuaţiei este : _ _ b a D a că D acă D acă 6 6 6 = 0.— 2 ab -f ii2 = (a — b).

c + 0 = 0 . are o rădăcină p ă tra tă care trebuie discutată în tru c ît a.r = 4 are ră d ăcin a x = 1/3. Soluţiile pentru formele incomplete sini : F o rm a ax. c pot avea diferite valori iar reali­ zantul de asemenea po ate avea valori pozitive sau negative. a x 2 + bx + c = cu formulele de rezolvare : 2a C în d b este un n u m ă r cu soţ. b. cu soluţiile F orm a completă : = 0 şi x 2 — 0. Ecuaţii de gradul I I cu o necunoscută.şi ecuaţia devine : 0 -. De exemplu. •ecuaţia 3. Rădăcinile ecuaţiei de gradu l I I conţin radicalul ^Jb 2 — 4 ac denum it r e a l i z a n t . 61 . 0 0 b a . x 2 — F o rm a a x 2 + c — 0. b = 2 b' . ad ică ecuaţia este verificată de orice valoare finită a lui x. cu soluţiile : c c — d a c ă ------> a a F o rm a ax2 = 0. cu soluţiile x t — 0 .+ bx = 0. iar al doilea este zero se obţine în prim ul te rm e n u n polinom (trinom ) unde necunoscuta este în primul m onom de gra d ul II şi în al doilea de g ra d u l I. F orm a generală a unei astfel de ecuaţii este : a x 2 + bx + c — 0. O ecuaţie de g ra d u l II este o ecuaţie la care după ce s-au tre c u t toţi membrii în prim ul term en. se foloseşte fo r m u la : — b' ± \ J b '2 — ac Cînd b = 2b' şi a = 1 form ula devine : R ealizantul ecuaţiei de gradul I I .

3 . *2 = 8. ecuaţia a v î deci rădăcini reale diferite. ecuaţia n u are rădăcini reale. i>2 — 4ac = 0. 16 etc. 1 .» = — ± V <)2 . ri = 1 . I I 1. A s t f e l : x" — + 8 = 0. Această ecuaţie are rădăcinile : 9 * !.=r — 8 - 9 + V 8 1 . iar a unei funcţii de grad ul II este o curbă Fig. 11. II. 1 0 . Şi ecuaţia . 7 — = —t t ” . de care depinde m ărim ea y. 2 . iar valorile lui y pe a x a verticală (fig. în acest caz se poate extrage radicalul. 7 . Această funcţie a r a tă că p e n tru valorile succesive ale lui x = 0 . a cărei fo rm ă e s te în fu n c ţie de ex p re - sia fu n c ţie i.4 x ’— ^----------. Valorile lui x se pun pe axa orizontală. deci num ai valo rile găsite verifică ecuaţia.32 '9 ± . 1 3 . R epre zentarea grafică a unei fu n c ­ ţii de gra dul I este o dreaptă. funcţia are valorile y — 4 .Cazurile întâlnite s î n t : — 4 ac > O. Reprezentări grafice î n tehnică legătura dintre două mărim i care variază. de exemplu y — 3x + 4. Cazul cel mai simplu este cînd funcţia f(x) este o funcţie de g ra ­ dul I. 62 . de exem plu m ărim ea y ce reprezintă rezisten ţa u nui m aterial şi m ărim ea x ce re prez intă alungirea m aterialului. 4 etc. în acest caz rădăcin ile sînt egale : _ _ b 9 1~ ~ 2a ' b 2 — 4 ac < 0 .r2 — 9x + 8 = (x — 1)(£ — 8 ) = 0. c a n tita te a de sub radical este negativă . 1 ). se no­ teaz ă y — f(x ) adică m ărim ea y este funcţie de variabila in dep end en tă x. Această v aria ţie se po ate repre­ z en ta grafic lu în d u n sistem de ax e re ctangu lare (care fac u n unghi de 90°’ între ele). Reprezentarea grafică a unei ecuaţii.

). Trapezul este u n p a tr u la te r fo rm a t din două latu ri paralele şi două neparalele. alterne externe egale. interne de aceeaşi p a rte a secantei. D acă unul din unghiurile trap ezu lui este u n unghi d rep t se obţine un trap e z dreptunghic. Suma a două unghiuri a lă tu r a te este de 180°. Paralelogramul este un p a tru la te r cu laturile opuse paralele. pătrat. Diagonalele rom bu­ lui s în t perpendiculare între ele. Unghiurile astfel form ate se numesc unghiuri drepte . 63 . D ouă drepte paralele tă ia te de o secantă form ează u n g h i u r i : alterne interne egale. paralelogram sau romb. D re a p ta care îm p a rte u n ­ ghiul interior din vîrful triu ngh iulu i în două unghiuri egale se num eşte bisectoare. iar cele a lă tu ra te form ează 1111 unghi diferit de imghiul drept. Laturile ce mărginesc unghiul d rep t se numesc c a te te şi se notează cu b şi c şi la tu ra opusă. ipotenuză n o ta tă cu a. 3) P la n u l este o suprafaţă pe care se aşază o dreaptă pe toată lungimea ei în orice direcţie (planurile pereţilor. Perpendiculare şi paralele 1) Două drepte sînt perpendiculare dacă cele 4 unghiuri formate în punctul lor de întilnire sînt egale. 4) Figuri geometrice plane uzuale : Patrulaterul este figura geom etrică delim itată de 4' laturi. corespondente egale. R om bul este u n paralelogram cu laturile egale. Suma unghiurilor interioare ale unui p a tru la te r este de 360°. D re a p ta care uneşte u n v îrf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse se num eşte mediană. laturile a lă tu ra te form ează unghiuri drepte. unghiul d rep t este lu at ca u n ita te de m ăsură pen tru unghiuri. P ătratul este un d reptun ghi cu to a te laturile egale între ele. Figuri geometrice în plan. D reptunghiul este u n p a tru la te r cu laturile opuse paralele şi egale . 2 ) Două drepte sînt paralele dacă nu se întîlnesc oricît ar fi prelun­ gite. Intersecţia a două planuri se face după o sem idreaptă (muchiile clădirilor). S um a unghiurilor interioare în tr-u n triunghi este egală cu 180°. Perpendiculara coborîtă d in tr-u n v îrf al triunghiului pe la tu ra opusă ei sau pe prelungirea acesteia se num eşte înălţimea triunghiului. planşeelor etc. Triunghiul p o ate fi considerat ca o ju m ă t a t e d in tr-u n dreptunghi.12. T riunghiul dreptunghic este triu n g h iu l care are un unghi drept (90c). suplim entare şi externe de aceeaşi p arte a secantei. Noţiuni elementare de geometrie şi trigonometrie a.

c. diagonale sau dia­ m etre. cînd au ipotenuza şi cîte o c a te tă egală. R a p o rtu l dintre lungim ea cer­ cu lui L şi diam etrul d dă o valoare n o ta tă cu litera grecească 7i(pi) . = — sup ra faţa to ta lă . ci respectiv I).14. Poliedrul este o figură geom etrică m ărginită pe to a t e părţile de feţe plane. cînd au o latu ră egală cuprinsă în tre două unghiuri egale. cîn d au ipotenuza şi cîte u n unghi ascu ţit egal. catetelor) . E galitatea a două triunghinri rezultă din egalitatea a trei din ele­ m entele lor. Triunghiul isoscel are două latu ri şi două unghiuri egale. în t r . există următoarele relaţii : a 2 = b.c 2 b. î n practică. Figuri geometrice în spaţiu. h = înălţim ea.= a X d c3 — a X e hr — d x e (teorem a (teorem a (teorem a (teorem a lui P itagora) . ipotenuza a. rezultă : L = nd — 2i ir b. P e n tru exp rim area principalelor caracteristici s!fe vor utiliza notaţiile A . Cazul I I . — = ti = 3. = su p ra faţa b a z e i . 64 . « Triunghiurile dreptimgliiee fiind un ea/.rilor au două cazuri de egalitate : Cazul I.-f. înălţimilor). A . Cercul este o linie curbă închisă ale cărei pu n cte sîn t egal d e p ă rta te de un p un ct fix n um it centrul cercului 0. Două triung hiu ri sînt asemenea dacă unghiurile s în t egale şi latu­ rile corespunzătoare sîn t proporţionale. particular al triunghiu. catetelor) . V = volumul. cînd au două latu ri egale şi unghiul dintre ele egal. F ig arii e geometric? uzuale se nu­ mesc şi poliedre.14159. înăl­ ţimea h din virful unghiului drept şi d şi e . Sum a lungimii lăturilor unei figuri geom etrice se num eşte perim etru. Cazul I I I . într-un triunghi dreptungliie între catetele /> .. Astfel : Cazul I. se ia valoarea n = 3. T riunghiul scalen sau triunghiul oarecare nu are nici o p artic u la rita te '(unghiurile şi laturile s în t diferite). Cazul I I .T riunghiul echilateral are t o a t e unghiurile şi laturile egale.u n triun ghi oarecare există relaţia : «* = b 2 + c 2 ± 2 bc cos a (teorem a lui P ita g o ra generalizată). A t = su p ra fa ţa laterală . d R aza cercului se notează cu r şi d = 2r . segm entele de ipotenuză determinate de înălţim e. respectiv proiecţiile laturilor b şi c pe ipo­ tenuză. lim itate la intersecţiile lor. cînd au to a te laturile egale.

■ cateta opusă c trf —_ sm y ipotenuză a cateta adiacentă b cateta adiacentă b cateta adiacentă b —> . cos 0 ° == 1 . p a tru la te r. Pentru unghiul y funcţiile curente sînt : cateta opusă — c • . 5 —Cartea fierarului betonist —cd. c° cotg y= cos y = ----. T runchiul de piramidă se obţine prin tăierea v îrf ului piram idei cu un p lan paralel cu baza. Valori de reţinut : sin O"1 = 0 . */ -. Funcţii trigonometrice.:----------. 2). iar feţele laterale triun ghiuri oarecare şau isoscele u nite to a t e în acelaşi vîrf.) . II. cos 45° 4a° = 1 = ^-77—î cos 60° = — . D acă are muchiile feţelor laterale perpendiculare pe baze se num eşte paralelipiped drept. C ubul este u n paralelipiped cu to a te feţele p ătra te. F uncţiile trigonom etrice s în t definite ca ra p o a rte dintre catetele b sau/şi c şi ipotenuza a a unui triun ghi dreptunghic A B C cu unghiul drept a în A şi cu unghiurile (î ş i y opuse catetelor b şi c (v. Tetraedrul este o piram idă cu baza triunghiulară. F uncţiile trigonom etrice se folosesc pentru rezolvarea p rin calcul a problem elor geometrice. iar dacă bazele s în t dreptun ghiuri se nu­ m eşte paralelipiped dreptunghic. Sfera este u n corp geom etric care are to a te punctele egal d e p ă rta te de centrul sferei 0. cos 90° = 0 1 . sin 90° = 1 .------= — tg Y c ipotenuză a ° ' cateta opusă î n mod similar se determ ină şi p en tru unghiul J3. prism a poate fi d re a p tă sau oblică. Conul este o piram idă cu s u p ra faţa de bază u n cerc. tg 0 ° = 0 .. tg 90° = oo. p en tag o n etc. c. C ilindrul este o prism ă cu suprafeţele de bază cercuri. Suprafeţele bazelor po t fi form ate din u na din figurile plane (triunghi. sin 45° = sin 003 J 2--..Prism a este un poliedru cu două baze egale şi paralele. Paralelipipedul este o prism ă p a tru la te ră ale cărei baze s în t p ara­ lelograme. fig. 65 . Piram ida este u n poliedru care are ca bază o figură geom etrică oa­ recare.

b = c tg (3 = c cotg •). y (fig. să fie e x e cu tată corect în co nform itate cu to a te reglem entările tehnice şi legale în vigoare . a m odului de co m po rtare a fiecărui elem ent în p a r te la diferite solicitări. In continuare se dau cîtev a noţiuni necesare de m ecanică şi rezis­ t e n ţ ă p en tru înţelegerea com portării elementelor din beton a r m a t şi a forţelor ce se nasc în dispozitivele de ridicare. cunoaşterea încărcărilor la care este sup usă construcţia. mecanică. lemn. O construcţie treb uie să fie p ro iectată astfel îneît să fie re sp ectate regulile de alcătuire şi de c a l c u l . să se urm ărească co m po rtarea în tim p a acesteia.2) există relaţiile : b = a sin (3 = a cos y . într-un triunghi oarecare se aplică formula Ini Pitagora generalizată : a 2 = b2 + c 2 — 2 bc cos a . determ inîndu-se eforturile şi eforturile unitare din secţiunile cele m ai solicitate care se com pară cu rezisten­ ţele m aterialelor de construcţii folosite. să aibă c o n tra cţia şi d ilatarea în limitele p re v ăzu te de proiectant. C onstrucţiile calculate se bazează pe cunoaşterea com portării m ate­ rialelor din care se face construcţia. + c2.a2 — Fig.90° găsim «2 &2 &2 — 2 a/. Relaţii Intre laturi şi un­ ghiuri (notaţii). = B. materiale plastice etc. să se taseze d upă anum ite reguli. 66 . c2 — a 2 -fDacă a =-. deschide­ rile fisurilor care ap a r în elementele din b eton a r m a t să nu depăşească li­ m itele adm ise. metal. c şi unghiurile a. beton ar­ m at. b 2 = c 2 -j. b.2. reziste n ţa materialelor şi calculul construcţiilor din diferite materiale. p. II. * — 2 ac cos (3. O construcţie p en tru a fi b u n ă în exp loatare treb u ie de asemenea să-şi păstreze deformaţiile elementelor ei în an um ite limite. cos y. subinginerii şi m aiştrii trebuie să aibă cu noştin ţe tem einice de fizică. 11. să fie folosită co­ resp u n zăto r condiţiilor de ex plo atare . ELEMENTE DE MECANICĂ Şl REZISTENTA MATERIALELOR P e n tru calculul construcţiilor. Aceste relaţii perm it rezolvarea triu ng hiu lui dreptunghic. inginerii.B Intr-un triunghi cu laturile a.

3 şi I I . forţe care acţionează pe direcţii paralele . iar In fig ura I I . P e n t r u a p u te a evalu a forţele care acţionează treb uie să cunoaştem m o dul lor de compunere. F ig. î n principiu se cunosc 3 cazuri : forfe care acţionează pe aceeaşi direcţie.1. Forje şi momente. 4 s în t a r ă ta te tip uri de forţe paralele. 67 . A supra unui corp (în cazul n o stru grinzi.3. planşee) p o t acţiona mai m u lte forfe sau încărcări (în acelaşi plan sau în plane paralele). * In lucrare s-au u tiliza t pe lingă u n ită ţile de m ăsură ale sistem ului in ternaţional (S I) şi u n ită ţile uzuale folosite in ţa ra noastră pină la introducerea sistem ului SI. 5 fo rţe concurente care acţionează în acelaşi plan. î n teh n ica construcţiilor forţele se m ăsoară în N ew ton (N) şi kilonew ton (kN) sau kilogram fo rţă (kgf) sau to ne forţă (tf) sau In forţe d istribuite pe m e tru p ă t r a t sau m etru liniar*. forţe care sîn t concurente. î n figurile II. sens şi p u n c t de aplicare. F o rţele se caracterizează prin mărime. direcţie. T ip u ri d e fo rţe p a ra le le : a — scripete . Din p u n c t de vedere m ecanic forţa este con­ sid era tă o cauză care modifică s tare a de echilibru a corpurilor. II . b — balanţă romană (cîntar). Noţiuni de mecanică a.

5. aceasta dă u n m o m ent egal cu m ărim ea forţei în m u lţită cu distan ţa d de la p unctu l considerat A p in ă la d re a p ta în lungul căreia acţionează fo rţa (d istanţa d e ş te perpendiculară pe direcţia forţei). II. Forţe care produc rotiri (momente) şi Încovoierea grinzii. Forţe concurente. II.Fig. Fig. F a ţ ă de u n p u n c t care nu se găseşte pe direcţia de acţionare a for­ ţei (fig.4. 6 ).6. I I . Forţe paralele la o grindă. II. 68 . M A=Fd fi Fig.

9 însu m area a două forţe paralele. conform fo rm ulei: M = F . cu legături care împiedică deplasarea grinzii etc. 1) Forţe paralele şi de pe aceeaşi direcţie..I jS z" r C i’R) _ n & . ele defor­ m ează aceste corpuri (fig.Întindere Fig. î n cazul forţelor care acţio­ nează pe aceeaşi direcţie sau în cazul forţelor paralele re z u lta n ta for­ ţelor este egală cu sum a forţelor. în N -m sau kgf-m .8 se indică însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. î n figura I I . iar dacă s în t corpuri elastice. iar în figura I I . D o uă forţe paralele F de sens c o n tra r formează u n cuplu al cărui mo­ m e n t este egal cu m ărim ea forţei F şi d is ta n ţa dintre ele d : M = F . 69 . II. b. Forţe care produc încovoieri şi lunecări în grinzi. M om entul unei forţe fa ţă de u n p u n c t care s-ar afla pe direcţia de acţionare a forţei este nul deoarece d is ta n ţa d este nulă.d [N-m]. M ărim ea re z u lta tă se num eşte m o m en t şi se exprim ă prin produsul forţă X distanţă.7.Compresiune .d [N-m]. deformabile. P oziţia re zu ltantei în cazul forţelor din figura 11. Forţele tin d să deplaseze corpurile. Un sistem de m ai m ulte forţe po ate fi înlocuit p rin tr-o singură forţă d en u m ită re z u lta n tă R.7). + F 3. I I . M omentele t in d să rotească corpurile sau secţiunile acestora la cor­ puri deformabile eu legături.9 este evident la mijlocul distan ei d. Compunerea forţelor. ţ i n în d seama de sensul lor (se adună cele de acelaşi sens şi se scad cele de sens contrar) R = F 1 + F .

1 0 ) rezul­ t a n t a este egală cu sum a forţelor R — F t + F».r P /2 Fig. însum area a două forţe paralele şi egale. In care forţele concurente sîn t laturile adiacente ale paralelogram ului pe care s-au re p re z e n ta t la scara forţelor.1 1 se a rată cele două situ a ţii: R . (cînd fac for­ între = F \ .3. c = — R . Poziţia rezul­ tantei a două forţe para­ lele şi neegale. p a r a ­ lelogramul se tran sfo rm ă în dreptunghi iar re z u lta n ta este m ărim ea diagonalei dreptunghiului. î n figura 1 1 . Mai m ulte forţe care acţionează în acelaşi p u n c t se po t determ ina grafic prin regula paralelogram ului. II.F l —2F 1F 2 cos a ţele fac întreg ele unghiul a ) . In cazul în care forţele s în t diferite ca m ărim e (fig. Cînd forţele s în t perpendiculare în tre ele.8. 1 1 . Fig. dar poziţia re zu ltantei sa obţine scriind m om entul forţelor fa ţă de u n p u n c t (de exem plu A ) şi se găseşte poziţia direcţiei re zu ltan tei din relaţia : F „ -d= R c .= F \ -f. 11. II. fO .10. 2) Forţe concurente. Fig. iar m ărim ea diagonalei (la aceeaşi scară a forţelor) este valoarea rezultantei.f F l (cînd forţele ele u n unghi de 90°). însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie.

Centrul de g re u ta te al unei grinzi omogene v a fi mijlocul acestei grinzi. re z u lta n ta cablurilor de prindere trebu ie să trea că prin centrul de g re u ta te al grinzii. Irsumarea a două forţe concurente. 11. dc aceea corpurile omogene cu forme geometrica precizate şi grosimi uniform e au centrul de g re u ta te în pu nctul de in­ tersecţie al axelor de simetrie. L a corpurile cu forme com plicate plane. 71 . 11. G re u ta te a întregului obiect poate fi considerată deci că acţionează în acel p u n c t care este p u n c tu l de aplicare a rezultantei forţelor d e g r e u ta te (masice). 1 2 ). Centre dc greutate. La m anipulări.Fig. Exem ple de forţe concurente s în t forţele din cablurile de legare la m anip ularea prefabricatelor din b eto n a r m a t (fig. Forţe concurente. Centrul de g re u ta te al u n u i obiect este un p u n c t al obiectului în care se p o ate considera c o n c en trată t o a t ă greu­ t a t e a acestuia. Fig. la ridicarea prefabricatelor.12. pen tru a nu se produce ră stu rn ări. P rin e xtin derea noţiunii. acestea se îm p a rt în figuri geom etrice regulate. iar în centrul fiecărei p ă rţi se consideră con cen trată g re u ta te a acesteia ca o forţă verti­ cală (forţa masică). 11 .11. în cabluri. c. şi suprafeţele au ce n tre de g re u ta te .

M = 0. 11. Modul de prindere a unei grinzi care acţionează asup ra lui se re­ (în centrul de greutate).13. 2) Ecuaţia de momente faţă de punctul A : F -a — V£‘ / = 0.V B — F = 0.R=3g A < 7 o c a o ▼ o L a g rin d a din figura 11. în figu­ ra 11. In cazul din figura I I . fiind egale cu acţiunile. 3) Reacţiunile : \ A = V B = F /2 pen tru a = b — 1/2.14 se a r a tă cazul de sta b ilita te a unui corp care stă pe o bază de susţinere fiind în echilibru dacă verticala centrului de g re u ta te trece prin interiorul bazei de susţinere şi clacă nu intervin alte forţe (de exem­ plu dacă nu b a te v în tu l etc. P e n tru cazul din figura I I .).5. î n ceea ce priveşte echilibrul corpurilor nedeformabile. E ch ilib ru . F orţele de legătură sîn t reacţiunile cak’e ap ar în legături (fire care su sţin reazeme. reacţiunile din legături sîn t evidente. distanţa c se determ ină din re la ţia : 2 ff'a + ? '3 « = 3 g-c . q(2a + 3 a) 5 3< 1 d. 72 . stabilitate. prinderea trebuie făcută în centrul de g re u ta te care se găseşte pe direcţia de acţio­ nare a re zu ltan tei forţei afla­ t ă la d is ta n ţa c fa ţă de p u n c­ tu l A . articulaţii etc. duce la o re z u lta n tă nulă şi la u n m o m e n t nul: R = 0 .13. precum şi sum a algebrică a m om entelor forţelor în ra p o rt cu o axă norm ală în planul forţelor să fie nule.). 3g Un corp se găseşte în echi­ libru dacă sistemul de forţe (forţe exterioare şi legături) Fig.4 cînd fo rţa F — 100 k N se găseşte la d is ta n ţa a de reazemul A şi respectiv la d is ta n ţa b de reazemul B re­ zultă : 1) Ecuaţia de proiecţie pe direcţia forţei : V 4 -j. In cazul forţelor din acelaşi plan (coplanare) condiţiile de echilibru se reduc la condiţia ca sum a algebrică a proiecţiei forţelor pe două axe rectangu lare aflate în planul forţelor.

. Bară supusă la întindere.80000N ■e E Fig.16. m om entul de ră s tu r n a re M r = F (a — e) treb u ie să fie mai mic decît m om entul de stab ilita te M . Sub acţiunea acestora.. Eforturi. Cazul cel mai simplu de solicitare este cea de întindere centrică (fig. o stare de tensiuni (eforturi unitare). a * & Fig..16) a unei bare de oţel cu aria secţiunii A = 20 m m X 20 m m = = 400 m m 3 supusă la o fo rţă de întindere F = S0 000 N.. deci coeficientul de stab ilita te c la ră stu rn a re fa ţă de p u n ctu l A este : M..+ . Sta­ bilitatea unui Fig.14. 73 ...e) 2. 11. A F-60000N t= . Stabilitatea la răsturnare. 11... î n figura 11. corp.15. ^ r ' . corpul suferă deformaţii.. . în interiorul unui corp solicitat la forţe exterioare se dezvoltă eforturi care echilibrează forţele exterioare şi ca urm are. A — r -— -j} F ... Tensiuni interioare (eforturi unitare).> //7 ///$ /7 7 7 7 7 7 ? .. = G(b + e) .15 se a r a tă cum p o ate fi caracterizată stab ilita te a Ia ră s tu rn a re fa ţă de punctul A . Mr G(b + e) F (a .. Elemente de rezistenţa materialelor a. 11. 11.

D in condiţiile de echilibru rezultă că fo rţa tă ie to a re v a fi egală cu su m a forţelor verticale exterioare din stîn g a secţiunii (inclusiv reac- E fortul u n itar (pe u n ita te a de su p ra faţă) va fi 74 . ele ac ţionînd în c e n tru l de g re u ta te al secţiunii. Intr-o construcţie tip ul cel mai curent de elem ent încovoiat este grinda. In calcule se verifică dacă efortul u n i t a r este m ai mic decît v a ­ loarea de calcul p re v ă z u tă p e n tru oţelul folosit.--A 400 mm* == 200 N / m m 2. Aceste forţe s în t forţe exterioare. Aceste eforturi u n ita re se găsesc în secţiunile interioare ale m a­ terialului (secţiunea haşurată). fig. 6 ). b.17). Eforturile interioare de pe p a r te a din stîn g a vor fi egale şi de sem n co n tra r cu eforturile interioare din p a rte a din d re a p ta . I I .— ---------------. iar fo rţa ori­ zontală H Â — 0. D a că această g rin d ă este în c ă rc a tă cu forţele F lt F „ F t şi F t în reazeme se nasc forţe egale şi de sem n co n tra r şi V B. Fiecare din cele două tro nso an e t ă i a t e tre b u ie să fie în echilibru. în ra p o r t cu des­ chiderea (fig. pun în d u -se în locu i p ă rţii tă ia te forţele de legătură (m om entu l M şi fo rţa tă ie to a re T) similare ap ro x im a tiv cu reacţiunile unei grinzi în c a s tra te în d reptul tă ietu rii (v. L a barele scurte su­ puse la compresiuni calculul se face în m od similar cu cel de la întindere. 11. P e n t r u a determ in a forţele interioare din planul secţiunilor aflate la distanţele x şi x ' de reazem e se consideră grin d a t ă i a t ă im aginar în acest plan. E lem ente încovoiate. adică elem entul care a re două dim en­ siuni mai mici (dimensiunile secţiunii transversale). adică pe fiecare m ilim etru p ă t r a t de m ateria l există u n efort u n ita r interior de 200 N / m m ’.

18) a în cărcată cu o forţă F . VB = Fb l Fa 0 0 l M om entul încovoietor în secţiunea x este : nr Mx = „ VAx = Vl -X. 11. — ► V .ţiuniie) T x — V A—F 1 iar m om entul încovoietor. Fie o grindă încovoiată (fig. b — efor­ tu ri unitare în secţiunea x . La elementele încovoiate a p a r şi lunecări (v. cu sum a algebrică a t u t u r o r m om entelor forţelor exterioare din sting ă secţiunii (inclusiv re a c ţiu n ile : M x — V Ax —F ( x — a). 75 . Q \F b l — z i! i k .18. VA — . Verificarea prin calcul a clem entelor încovoiate. fig. c — secţiunea transversală a grinzii. 11. — Fb l . I I . c. t i 1 • — / M im "x = V A* q m ax " Fab i x l compresiune) W < T X (întindere) '<M d F ig. p en tru verificarea ei se fac urm ătoa rele o p e r a ţ i i : Se determ ină reacţiunile V A şi V B făcînd echilibrul întregii grinzi (scriind ecuaţiile de m om en te fa ţă de reazemele A şi B : [ M s == Ma = 0 V Al —Fb = V Bl —F a = 0 . G rin d ă în c o v o ia tă : •a — momente încovoietoare pe grindă pentru o forţă F .7) care în prin­ cipal s în t date de fo rţa tăietoare.

P e n tru pre­ g ătire a a rm ă tu rilo r şi m on tarea lor la poziţie se efectuează o serie de m ăsu ră ri şi verificări. ' ' 6 d. unghiuri. g re u tă ţii (masei) probelor. II.18.1S. Coeficienţi de siguranţă. c) este c = — — . W se num eşte modul de rezis- ■ . dh2 te n ta si are valoarea V V= — — . precum şi scule şi dispozitive de trasare. efor­ turile un itare (rezistenţele) se com pară cu rezistenţele de calcul. alinieri. C. Eforturile u n itare sau rezistenţele aşa cum se m ai numesc se no­ teaz ă cu litera grecească o. Rezistenţe de calcul. dimensiuni ale profilelor metalice. Valoarea eforturilor u n itare m axim e p e n tru o secţiune d re p tu n ­ g hiulară (fig. P e n tr u ca o piesă sau o grindă să nu se ru p ă sau să nu cap ete deform aţii p erm a n en te (săgeţi) mai m ari decît cele adm ise p en tru o b u n ă exploatare.M om entul încovoietor m axim (din dreptul forţei) va fi : Fba l în figura 11. b se a r a tă p o rţiun ea de grindă din dreptul secţi­ unii x deform ate u n de ap ar eforturi u n ita re din încovoiere care dau u d cuplu egal cu m om entu l încovoietor M x . R ezistenţa de calcul de regulă se obţine din lim ita de curgere a m aterialului îm p ă rţită la u n coeficient de siguranţă (ym) : c a lc u l _ ^curgere î n norme s în t d ate valorile rezistenţelor de calcul p en tru diferite materiale. verificări de nivel. sîn t eforturi u nitare de com­ presiune în fibra superioară şi eforturi u n itare de întindere în fibra inferioară (maxime). 76 . presi­ unilor şi forţelor folosite la p re în tinderea arm ăturilor. DISPOZITIVE DE MĂSURĂRI MECANICE Şl GEOMETRICE P e n tru efectuarea lucrărilor de construcţii pe şantier şi în atelier se folosesc diferite dispozitive p e n tru m ăsurări de lungimi.

realizat din lemn. piuliţe. Cursorul este g ra d a t cu vernier a v în d o g ra d a ţie care per­ mite determ inarea fracţiunilor de diviziune. Măsurarea dimensiunilor liniare P e n tru m ăsu rarea distanţelor de pe cofraje şi a lungimilor la care se fasonează a r m ă tu r a se folosesc u rm ătoarele instrumente : 1) M etrul gradat m a rc a t în centim etri şi milimetri.2 0 ). iar n um ărul de fracţiuni în drep tul diviziunii de pe vernier care se su pra p u n e cu g ra d a ţia de pe rigla g ra d a tă (STAS 1373/1— 82). 11. 11.21) este u n dispozitiv de m ăsu rare c o n stru it dintr-o riglă g r a d a t ă cu cioc şi u n cursor cu cioc de aceeaşi lungime. Vernierul p erm ite citirea fracţiunilor de diviziune a s t f e l : u n ităţile întregi se citesc în stîn g a gradaţiei zero a vernierului. se folosesc u rm ăto arele dispozitive : 1) Şublerul obişnuit (fig.05 şi 0. care se înfăşoară într-o carcasă (fig.19. G ra d a ţia vernierului se realizează pe rigla cursorului p rin îm p ărţirea lungimilor de 9. 3) Ruleta cu panglica de otel flexibilă de 10. 11. 2) M etrul pliant fo rm a t din 10 b u că ţi articulate care se strîn g prin supra p u n ere (fig. piese prelucrate) şi deplasărilor arm ă tu rilo r în tim pul operaţiei de preîn tin d ere etc. m m respectiv 0. alum iniu sau oţel.02 mm. 0. 20 şi 50 m lungime. P e n tr u m ăsurarea dimensiunilor profilelor metalice (arm ături. table. .1 . Metru pliant. 20 şi 50 p ă rţi egale asigurînd precizia de 1/10 1/20 şi 1/50. Fig. ţevi.19). Buton de fixare 77 . 19 sau 49 m m în 10. 1 1 .1.

3) Micrometrele. 11. tra n s form înd rotirea şurubului micrometric într-o deplasare liniară (fig.22. 78 . Cursorul g ra d a t la m icrometre este deplasat prin înşurubare.1 şi 0.23)» Fig. avînd limita superioară de citire cuprinsă in tre 100 si 500 mm cu precizia de m ăsurare de 0. 11. Şubler de adincime. la care m ăsurarea se bazează pe acelaşi principiu ca şi la dispozitivele care au cursor.Şurub de fixare 2) Şublercle de adincime (fig. 11.02 mm (STAS 1374-73).22) sînt folosite pen tru m ăsurarea dimensiunilor găurilor.

G rodotlo p e n tru Jum dtS ji de mm .

1 sau 0 .25). tab lă. Echerele. 4) Microcomparatoarele mecanice cu tijă şi cadran (STAS 4293-83.24) se utilizează la m ăsurări de deform aţii fo a rte mici (scăpări din bacuri ale arm ă tu rilo r pretensionate. b. m icrom etrele au diferite desti­ naţii. 11.0 0 1 mm. -30 . 2) Raportorul (fig. se ex ecu tă cu unghiuri de 45°. indicator.25. M ăsurarea unor deform aţii foarte mici se realizează p rin amplificarea deplasărilor tijei m icrocom parato ru lu i care se tra n s m ite unui ac. a v în d de regulă tr a s a te 50 repere echidistante prelungite p în ă la m arginea inelară a ta m b u ru lu i (STAS 1374-73). M ărim ea diviziunii este de 0 . fig. fo rm a tă din plăci poligonale care po t form a •diferite unghiuri. Echere : a — simplu . ra p o rto a re cu rigla m obilă sau rapo r­ to a re mecanice (cu riglă fixă. 11.. 11. Cursa obişnuită de m ăsurare p o ate fi de la 15 la 25 m m şi p o ate a ju n g e p înă la 500 mm.26). P o t fi ra p o rto a re simple. riglă mobilă. D u p ă destinaţie şi m od de alcătuire se deose­ besc m icrom etre p en tru sîrmă.0 1 sau 0 . tra s a re a şi verificarea u n ­ g h iu rilo r exterioare şi interioare. disc g r a d a t si vernier. de adîncim e etc. c — cu talpă. In funcţie de cursa de m ăsurare. P a r te a conică a ta m b u ru lu i este g r a d a t ă cu repere p en tru su tim i de m ilimetru. ţevi. u tilizat pen tru m ăsurarea. 3) Cala unghiulară. 90° şi 120° (STAS 2050-78). 60°. utilizat p en tru m ăsu rări precise ale u n ­ ghiurilor. deformaţiile elementelor elastice ale dinam om etrelor etc. Măsurarea unghiurilor P e n tru m ăsurări şi trasă ri de unghiuri se p o t folosi urm ătoarele Instrum ente: 1) Echerul.). 2.B ra ţu l cilindric este g r a d a t cu repere milim etrice şi de j u m ă tă ţi de m ilim etru. Fig. de interior. P e n t r u unghiuri d rep te se folosesc şi echere cu ta lp ă (fig. STAS 6653-83). 11.

E l p o ate fi folosit la veri­ ficarea v erticalităţii şi orizontalităţii.26. Cotele de nivel ale construcţiilor se verifică cu nivela de apă cu furtun (precizie ± 1 mm).8 sau t m m. Verificări de poziţii ■ "s P rin verificările de poziţie ale construcţiilor. care este fo rm a t d in tr-u n t u b de sticlă uşor cu rb a t u m p lu t cu spirt sau cu eter a v în d în interior o b ulă de G — Cartea fierarului betonist — cd. la aşezarea stîlpilor. nivelului şi verticalităţii. bine întins. 3. se în­ ţeleg operaţiile de control ale alinierii. P e n tru d is ta n ţe mai m ari de 50 m se foloseşte teodolilul care este u n a p a r a t de m are precizie ce m ăsoară unghiurile orizontale şi verticale. Raportor universal. L a distan ţe m ari se foloseşte nivela topometrică.Fig. 11. P e n tru com pararea re lativ ă a două cote de nivel se foloseşte linealul Şi nivela cu bulă dc aer sau bolobocul. cofrajelor etc. P e n tru verificarea alinierii se foloseşte p ină la lungimi de 50 m firu l dc oţel cu d iam etrul de 0. fermelor (a b aterea po ate fi de 1 0 m m /km ). 1 81 .

82 .aer (fig. 11. la în d rep ta rea din colaci a arm ă tu rilor este necesar să se cunoască forţa de îndreptare. P rin m ăsu ra rea şi etalonarea deformaţiilor cu m icrocom păratoarele se găseşte o corespondenţă în tre forţe şi deform aţii pe baza căreia se poate deduce apoi forţa. Nivela po ate fi folosită şi la controlul verticalităţii (STAS 5307-80). De asemenea. Măsurarea forţelor îii operaţiile de preîn tin d ere a arm ă turilor la elementele de beton preco m p rim at este necesar să se cunoască forţele de preîntindere. a. V erticalitatea p în ă la 20 m se poate verifica şi cu firu l cn plum b dacă nu b ate vîntu l. p en tru ca aceasta să nu depăşească limita de curgere a oţelului. Sînt a lc ă tu ite în general d in tr-u n elem ent elastic (arc) care se deformează elastic sub acţiun ea forţelor. 5. M ăsurarea tehnică se face prin cîntărire cu a p a ra te baz ate pe principiul pîrghiilor. E lem entul elastic de regulă se face dintr-o singură b u c a tă din oţel (oţel arc aliat). F orţele se m ăsoară cu d inam om etre care pot fi cu elemente elastice sau hidraulice (STAS 4447-83). Măsurarea masei Masa u nui m aterial este o m ărim e care reprezin tă ra p o rtu l dintre g re u ta te şi acceleraţia g ra v ita ţio n ală şi se exprim ă în kilograme (kg). 4. C înd tu b u l de sticlă este pe s u p o r t de lemn se num eşte nivelă dulgherească. D inam om etrele eu elem ent elastic.27).

Fig. Presiunile sîn t realizate în general prin pom pe cu piston. în cazul îmbinărilor. 4) Chernerul care foloseşte la Dunctarea unor centre. el po ate a j u t a la fasonarea arm ăturilor. a punctelor de în cep u t şi sfîrşit ale liniilor ce se trasează. La operaţiile de trasare se folosesc următoarele dispozitive : 1) A c u l de trasare. M ăsurarea presiunilor se face cu m anom e tre care p o t fi cu arc t u b u l a r m onospiral la care se m ăsoară defo rm a ţia arcului s u b acţiunea presiunii sau m an om etre cu m em brană deformabilă. De asemenea. se trasează lungim ea lor. poziţionarea axelor. 83 . 11. Dispozitive de trasare î n a in te de debitarea unor profile.29).1). Dispo­ zitivele pot fi folosite şi Ia tra s a re a barelor de oţel-beton care se faso­ nează. 6. confecţionat din oţel dur av în d vîrful din widia (carbură metalică). Trasatoare paralele. A cesteafsînt utilizate la măsurarea forţelor prin d eterm inarea presiunii care ia naştere în tr-u n lichid asu­ p ra căruia acţionează lin sistem de lorţe. 2) Trasatoarele paralele cu ac de trasaj m o n ta t pe supo rt şi cu un lim itato r culisant asigură tra s a re a de linii paralelejcu marginile piesei (fig. găurilor p en tru nituri şi şuruburi etc. tăierea plăcilor pe care se sudează arm ă tu rile etc. 11. 11. 3) Compasul dc trasare cu v îrfuri m etalice şi riglă de trasare. 5) Şablonul din tablă subţire care se foloseşte la m arcarea întretăierii axelor . se trasează ajustările pentru sud ură. 6) Calibrele p e n tru verificarea dimensiunilor barelor de oţel-beton (fig.28. D inam om etrcle h id rau lice .28).

se verifică ca litatea acestor m ateriale. P e n tru oţelul de a rm ă tu ri verificarea cea m ai im p o rta n tă este p rin încercarea la tra c ţiu n e care se execută cu maşini speciale şi încer­ carea de îndoire p e n tru oţel-beton. P e n t r u beton. a.29. încercarea m ecanică cea mai im p o rta n tă este cea la com presiune pe cuburi. încercarea la tracţiune P e n tru verificarea caracteristicilor de re ziste n ţă ale oţelului-beton cea mai im p o rta n tă încercare este încercarea la trac ţiu n e sau întindere. P rincipiu l înccrcării. încercarea constă din supunerea unei e p ru v e te de o ţel-beton de circa 50 cm (500 mm) la o solicitare de tra c ­ 84 . b —măsurarea diametrului.Fig. Aceste ultim e încercări se m ai numesc şi încercări tehnologice deoarece ele asigură condiţiile p en tru punerea arm ă tu rilo r în operă. 11. în caz de dubii. Verificarea dim ensiunilor barelor de oţel-beton : a —calibrare . 4. 1. Totuşi. VERIFICAREA CALITĂŢII OŢELURILOR DE ARMĂTURI Şl A BETONULUI PRIN ÎNCERCĂRI DE LABORATOR C alitatea m aterialelor este g a r a n t a t ă de p ro ducăto ri p rin s ta n ­ darde. îndoire a lte r n a tă şi torsiune p e n tru sîrme.

Eprnvcte supuse la încercare. e. D eterm inarea ariei iniţiale (efective) a epruvetei se face la epruvete netede prin m ăsurarea d iam etrulu i (oţel OB 37. pe t o a t ă lungim ea cuprinsă între fălcile de prindere ale maşinii de încercat. sîrme. Caracteristici care se determină la încercarea de tracţiune. PC 52. 1) Lim ita de curgere este fo rţa F e (în registrată la maşină) la care începe să se deformeze m u lt oţelul (curge). încercarea se execută la maşini de încercat care treb u ie să îndeplinească to a te condiţiile specificate în STAS 1510-80. P e n tru încercarea oţelurilor. de regulă la 1 0 m m în tre ele. deb itate direct din colaci sau din legă­ tu rile de bare. m — m asa epruvetei care se încearcă. P e n tr u tab le se folo­ sesc epru v ete plate prelucrate sau e p ru v ete rotunde. rezis­ te n ţa la rupere. Determinarea ariei secţiunii epruvetei. p = 0. Aplicarea încărcării se face lent.). alungirea la rupere şi g îtu irea la rupere. s). în tim p ul încercării la tra c ţiu n e se determ ină : lim ita de curgere.) se folosesc epru v ete (por­ ţiuni de bară) neprelucrate. T ra s a re a se face pe o lungim e de cel p u ţin 240 mm. p e n tru deter­ m inarea corectă a caracteristicilor m ecanice u rm ă rite (1 k g f/m m 2. D acă e p ru v eta nu este d re ap tă. con tinu u şi fără şocuri. sîrm e netede etc. în m m . Determinarea ariei secţiunii oţelului cu profil periodic (PC 52. pe epruv ete se t r a ­ sează repere. Această lim ită este pusă în eviden ţă la oţelul-beton OB 37 de te n d in ţa de oscilare sau de stag n are 85 . U tilaje şi bacuri. p — d ensitatea oţelului . p e n tru ca în tim p u l încercării să nu se pro ducă lunecări din bacuri. fălcile maşinii s în t p re v ăzu te cu bacuri cu d a n tu ra specifică fiecărui tip de epruv etă. în a in te de încercare e p r u v e ta este m ă s u ra tă cu şublere p e n tru d eterm inarea ariei secţiunii iniţiale (efective) şi dimensiunile nervurilor. E p ru v e te le de regulă au capetele t ă i a t e perpendicular pe axă. î n vederea determ inării alungirii d up ă rupere. L — lungimea fixă a epruvetei. iar suprafeţele de tăiere bine polizate.00785 g / m m 3 . b.ţiu n e pe direcţia axei longitudinale a epruvetei. în vederea determ inării a n u m ito r caracteristici m ecanice (STAS 200-75 şi STAS 6605-83). PC 60) se face de regulă p rin cîntărire. in g . c în tă r ită efectiv. p în ă la rupere. aplicînd form ula din STAS 6605-83: m S 0 = -----' Lp r [mm-] în care : S 0 este aria secţiunii iniţiale . P e n tr u oţel-beton (vergele din OB 37. se v a în d re p ta num ai m an u al cu u n ciocan de lemn pe o s u p ra faţă plană t o t de lemn. p en tru a nu se schim ba stru c tu ra oţelului. d. PC 60. c. to ro an e etc.

-J6 vâ . — forţa de rupere F mit = 114 000 N .14 cm* — 314. deform aţie neproporţională a epruvetei supuse încercării (p 0 . Calculul se p o ate face şi pe aria secţiunii tre c u tă în sta n d a rd .. — o 15 N /m m 1 . — alungirea la rupere A5 = 25% .a acului care indică forţa.5 mm . = 73 000 N .8 0 . Să se verifice o bară de oţel-beton de calitatea O B 37 0 20 mm dacă valorile caracteristicilor corespund S T A S 4 3 8 / 1 . 5’ [N/mm*] . S „ = ---. $0 în care : R e este lim ita de curgere .= 298.2 %)* Calculul lim itei de curgere (efortului unitar) se face cu form u la: R. La oţelurile dure p en tru b eton p recom p rim at şi la oţelurile cu profil periodic. S0 — secţiunea iniţială efectivă.65 mm* care 4 4 •ste m ii în că <bcit secţiunea nom inală din tabel (S„ = 3.= ---------. Fmaz — forţa la care s-a r u p t ep ru v e ta . în tim p ce ep ru v e ta co ntinuă să se lungească.6 5 7 j t 19. iar în ta b elu l 7 cu caracteristici mecanice. F e — fo rţa de curgere în reg istrată la maşină . R ezistenţele efective determ inate pe aria secţiunii iniţiale efective for fi : Aria Secţiunii iniţiale efective rezulta R .00 mm*). — forţa dc curgere F .= /3 000. că o ţelul OB 37 cu diam etrul d = 1 4 .6 5 2 9 8 . = 235 N/mm* . n u m ită şi aria secţiunii nominale.40 mm trebuie să aibă urm ătoarele caracteristici mi­ nim e : — lim ita de curgere R . = — [N /m m 5] . — rezistenţa la rupere R m = 360 N /im n 1 . Prin m ăsurări s-au găsit urm ătoarele valori : — diam etrul d = 19. . Rezistenţele la rupere se calculează eu formula : R m= So în care : R m este rezistenţa la rupere .u j & r j 86 . 2) Reâslenţa la rupere este d a tă de forţa m ax im ă F mJÎ în re g is tra tă pe m aşina de încercat la ruperea epruvetei.14 cin1. R m = ■ 114000 _ 382 2 9 8 . Exem plul 1. în tabelul 4 de dim ensiuni din sta n d a rd citim că o ţelu l OB 37 0 20 are aria secţiunii nom inale S„ = 3. S0 — secţiunea iniţială efectivă. în loc de S 0. curgerea oţelului (lungirea lui fără să crească forţa) nu este evidentă prin urm ărirea acului maşinii de încercat şi de aceea se mă­ soară limita la care este depăşită o a n u m ită deform aţie p erm a n e n tă .

= 73 000 311. In tim p u l încercării la tra c ţiu n e se m ăsoară o d a tă cu forţa aplicată şi lungirea epruvetei că u rm are a aplicării încărcării. pe abscisa x luîndu-se ca variabilă alungirea A l (mm]. care se d eterm in ă pe c u rb a încercării la tra c ţiu n e pe p orţiun ea în care această cu rbă are o variaţie^liniară.-----— — — [% ].R ezistenţele efective determ inate pe aria acţiu n ii nom inale sin t : Ii. adică pe această porţiun e a curbei există ® — otel cu curgere aparentă . D acă in tr-u n sistem de axe ortogonale se face o reprezentare grafică.30). 3) M odulul dc elasticitate este o caracteristică a oţelurilor. Diagrama. 11. dar fiind lam in at la o dim ensiune mai mică. şi anum e : m odulul de elasticitate şi lim ita de curgere conven­ ţională jR„ 0. b j— oţel fără curgere aparentă.2 caracteristică p en tru oţelurile mai dure (fără limita de curgere aparentă). Se constată că oţelul corespunde caracteristicilor din stan d ard .00 ______ . se poate înregistra direct la maşină. 87 . în care £ = . „ = 233 N/min= .00 363 N/mm*. de unde rezultă A l = z Io Io P e diagram a R — s se pot d eterm in a şi celelalte caracteristici me­ canice.5% . se obţine diagram a fo rţă F — alungire A l (fig. D acă forţa se îm p a rte la aria secţiunii şi alungirea la lungimea ep ruv etelor se obţine diagram a efort u n ita r (rezistenţă) R — alungire specifică e. rezistenţele determ inate pe secţiunile nominale (cu care a calculat şi proiectantul) nu mai corespund fiind mai mici dccit cele din stan d ard D iagram a încercării la tracţiune. pe o rd ona tă forţa F [N]. Determinarea curgerii pe baza lungirii totale : OT = e # -f = 0. I!m = 114 000 314. O T = O M -f MT.

2 est e 0 caracteristică a oţelu­ rilor mai t a ri (dure) şi este echivalentă limitei de curgere de la oţelurile moi. E xem plul 2. . D in p u n c t de vedere geom etric m odulul de elasticitate este t a n ­ g e n ta unghiului la curba R — z . P e n tr u toroan e şi îm pletituri se determ ină m odulul de elasticitate secant. adică este p a n ta dreptei care trece prin originea axelor de coordonate (v. (v. 11.30). Cunoscînd modulul de elasticitate se poate deter­ m ina pen tru o a n u m ită alungire specifică rezistenţa corespunzătoare şi invers. Modulul de elasticitate astfel d e term in a t este o co n stan tă. Să se îndrepte un oţel-beton t u troliul. A l = --------.30). 0. P e n tru oţelul-beton el are valoarea £ = 21 000 000 N /c m 2 = = 210 000 N / m m 1.o/ x 10 3 . E 2 2 1 0 0 0 000 1 000 B 2 4 000 1 „ . fără ca rezistenţa in oţel să depăşească ju m ă ta te din lim ita de curgere B e — 210 N /m m ’= 21 000 N /cm . pen tru a n u se modifica prin întinderea cu tro liu l caracte­ risticile oţelului-beton. fig.x 10 000 c m .57 Deci trebuie să avem grijă să n u se depăşească lungim ea vergelei de 100 m cu m ai m u lt de circa 0 cin.7 cm . lung de 100 m. Io 88 .2% . 4) L im ita de curgere convenţională R p0. cu expresia : E = — £ [N /m m 2]. In acest mod p utem calcula c it trebuie să fie alungirea totală la întinderea u n u i oţel liv rat in colaci. ' De regulă se determ ină m odulul de elasticitate tangent (sau cum se mai numeşte. Această limită corespunde unei deformaţii specifice p erm a n en te (care se obţine prin intersectarea curbei R — s cu paralela la modulul tan g e n t. fură ca să se ajungă lo curgerea ofelului.-----------------------= O.o p ropo rtion alitate directă în tre creşterea rezistentei şi alungirii spe­ cifice (STAS 6065-83 şi 10290-75). fig. R — zE. 5) A lungirea la rupere ( A n) este alungirea specifică a ep ru vetei. tr a s a tă prin abscisa e = 0. j • A plicăm form ulele anterioare A 1= z l : e = -----= ----------. care se m ăsoară d upă ru perea epruvetei pe o a n u m ită bază in dicată de factorul dimensional n An = lu ~ /u x 100. 11. se sim ­ bolizează cu litera E şi se calculează pe p orţiunea d re ap tă a diagram ei R . iniţial) E 0. E — tg a.| respectiv —— B.-5.

. 100 deci a lu n g ire a este m ai m are decît cea p re v ăzu tă în STAS 438/1-80. încer­ carea de îndoire se face la maşini de încercat. A ie p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 10 d .31). 0 20 s-a m ă su ra t epru v eta în a in te de rup e re pe o lungime /„ = 100 m m (echivalent cu l„ . care constă din două role de sprijin cu ra za r — 2 5 .100 x 100= 30%. D iam etrele m andrinei sîn t date în STAS 777-80. iar d — d iam etrul epruvetei.D e exemplu. 2. p en tru u n oţel OB 37. cu lun­ gimea d intre role L — D + 3 d.l-. îndoirea se execută pe epruvete de oţel-beton la dispozitivul de încovoiere al maşinii (fig. compresiune şi încovoiere p o t fi utilizate şi la încercarea de îndoire la rece. î n acest caz. A ieo p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 1 0 0 mm. încercarea de îndoire Ia rece P e n tr u a verifica fasonabilitatea oţelului şi ca p a c ita te a lui de sud abilitate. un de A — 27% . . Această încercare este o încercare de deform abilitate şi prelucrabilitate.30 mm.. alungirea va f i : A6 = /„ x 100 = .5d) şi d u pă ru p e re s-a găsit l u = 130 mm. în care D este diam etrul m andrinei de apăsare. o ţelul-beton este supus probei de îndoire la rece. 11. N otaţiile uzuale s în t urm ătoarele : A s p en tru alungirea m ă su ra tă pe 5 d (d = diametrul) . Maşinile care s in t folo­ site p e n tru încercarea la trac ţiu n e . 89 .--.

în doirea oţelului p en tru fasonare se face pe dornuri cu d iam etre mari aşa cum se va a r ă ta la capitolele urm ătoare. lent şi fă ră şocuri. fără a se lua în consideraţie desprinderile de oxizi. P e şantier pro ba se p o ate face pe bancul de fa so n at oţel-beton.încercarea se face p înă la un unghi de 160 —180°. încercarea constă din îndoirea la 90° re p e ta tă în sensuri opuse a unei ep ru vete fix a tă la u n c a p ă t prin bacuri cilindrice de u n a n u m it dia­ m etru (fig. încercarea de îndoire alternatâ Se execută p en tru sirmele folosite la b eton p reco m p rim at conform STAS 7737-67 care a r a tă modul de încercare şi STAS 6482/2-30 care a r a t ă nu m ăru l de îndoiri la care treb uie să reziste fiecare sîrm ă pînă -se ru p e la această probă. PC 52 se în­ doaie la 180° cu u n dorn de 3 d . încercarea ne a r a t ă c a p acitatea de deform abilitate a sîrm ei dîndu-ne o indi­ caţie asu pra posibilităţii utilizării sîr­ mei cînd aceasta este obligată să tre a c ă prin role în tim p ul operaţiei de preîntindere. 11. U nghiul de îndoire limită se d eterm ină la ap a riţia pe fa ţa întinsă a epruvetei a primei fisuri sau a luciului m etalic pe o lungime de 5 mm. 3. PC 60 se îndoaie la 180° pe un dorn de 3 d. Se consideră o îndoire a lte r n a tă îndoirea epruvetei la 90° şi readucerea ei la poziţia iniţială. U ltim a îndoire alte rn a tă se con­ sideră la a p a riţia u n or fisuri pe epru- *90 . î n STAS 438/2-80 s în t d ate unghiurile de îndoire p e n tru fiecare tip de oţel-beton a s t f e l : OB 37 se îndoaie fără să fisureze p înă la 180® cu u n dorn (m andrină) de 0. / Aceste probe s în t foarte severe şi ele se folosesc la verificarea cali­ tă ţ i i oţelului.32). PC 90 la 90° pe un dorn de 4 d. P e n tru realizarea îndoirii com plete la 180° se p ot folosi şi dispozitive anexe adecvate.5 d (d = diam etrul barei) . Acţionarea m an ■drinei se face continuu.

îndoire etc. în general. plăci) pen tru verificarea calităţii conform prevederilor de recepţionare a acestor produse ex ecu tate în fabricile de prefabricate. P e n tr u secţiunile de beton a r m a t calculul se face du p ă formule speciale. Viteza de încercare nu treb u ie să depăşească o îndoire a lte rn a tă pe secundă. fie pe s t a n ­ d uri speciale de în cercat sau chiar în condiţii im provizate. încercarea se po ate executa fie la presele de încercat. o m aşină de încercat are două g ru p e de m ecanism e : m ecanismul de încărcare. s în t concepute şi realizate maşini speciale de încercat. care depăşesc m ai m ult de ju m ă ta te din grosimea epruvetei sau c î n d se ru p e ep ruveta. fn c a r e : M este m om entul încovoietor d a t de forţele e x t e r i o a r e } W — m odulul de rezistenţă al secţiunii. carc serveşte p e n tru aplicarea încărcării asupra probelor (epruvetelor) şi mecanismul dc măsurare care serveşte la m ăsu­ ra rea c ît mai precisă a încărcărilor care se p ot citi direct pe diferite cadrane sau rigle sau se înregistrează grafic cu p e n iţa sau creionul pe hîrtie cu lin iatu ra specială pusă pe ta m b u rii rotitori ai maşinii. secţiunea de b eton a r m a t fiind neomogenă (betonul cu carac­ teristici b une la compresiune şi foarte slabe la întindere şi a r m ă tu ra •cu caracteristici foarte bune la întindere). ateliere s a u chiar pe şantier (STAS 6657/1/80) R< = -— W [N /m m 2] . 4.v e t ă . 91 . Maşinile care p o t face mai m u lte tip u ri de încercări se numesc m aşini univer­ sale. 5. Această form ulă este generală şi valabilă p en tru m aterialele omo­ gene. com presiune şi încovoiere. încercarea la încovoiere Se su p u n încercării de încovoiere elementele prefabricate (grinzi. Maşini de încercat P e n tru încercarea la trac ţiu n e .

de măsurare p o t fi : cu balanţe. S în t şi m ecanisme mecanice de m ăsu rare a deform aţiilor pro­ duse asu pra u n o r arcuri elicoidale ale căror caracteristici s în t cunoscute prin etalonări anterioare cu a p a ra tu ră specială. Mecanismele. de obicei. cu b a la n ţă şi pendul. Maşinile universale p en tru încercări m ecanice s în t de regulă acţio­ n a te hidraulic. fo rţa prin acţionarea unui m oto r sau cu o m anivelă dc acţion are m anuală. 11. L a o astfel de m aşină se pot efectua : încercări de t r a c ţiu n e a unei ep ruv ete E prinse în fălcile maşinii de încercat F ce fac corp com un cu părţile 1) folosite şi la încercările de com presiune şi înco- 92 . cu b r a ţ de pîrghie de lungime c o n s ta n tă pe care se aplică g re u tă ţi variabile (fig. 11. înclinare care este m a rc a tă şi pe u n cadran. iar m ăsurările se efectuează cu u n m a n o m etru -p en d u l (fig. in care fo rţa pro­ duce o înclinare a unui pendul. cu b a la n ţă şi co n tra g reu tate .33).M ceanism nl de încărcare tran sm ite.34). mecanic sau hidra­ ulic.

b — două tipuri diferite de maşini universale . . Maşini universale : < * .Fig.34. 11. c — schema unei maşini universale cu acţionare hidraulică cu manometru-pendul.

D eform aţia p rodusă de fo rţa F se m anifestă printr-o scurtare cu A l a înălţimii cubului şi o dilatare late­ rală a suprafeţei A A . în cercarea constă din aplicarea unei încărcări progre­ sive in direcţia axei cubului de încercare. 14 sau 28 zile)* 94 . 6. Rezistenţele la compresiune se calculează cu fo rm u la : Rc = ■ — Sq [N /m m 2].voiere. De exemplu.-— — — = 2. iar cele pen tru încercat cuburile de b eton la com presiune sînt de clasa de precizie 3. P a r te a D de jos se ridică sau coboară. F orţele produse prin in ­ term ediul cilindrului de acţionare P s în t transm ise prin ulei la cilindrul de m ăsurări care acţionează manometru'! cu pendul ce le înregistrează pe un cadran. î n tim p u l încercării proba este supusă la solicitări (fig. la u n cub de beton cu secţiunea de 2 0 k 20 cm* car» a rezista t la 1 000 kN betonul v a avea rezistenţa d e : R c = -----. frecare şi forfecare. P robele se confecţionează şi se p ăstrează d upă anu m ite reguli standardizate. Încercarea Ia compresiune încercarea la compresiune a m aterialelor de construcţii se utili­ zează în special p e n tru cuburile de prob ă din beton. Deform aţiile piesei încercate se p o t m ăsu ra cu ap a ra ­ t u r a specială (extensometre). Maşinile de încercat oţel au clasa de precizie (STAS 1510-80) 1 sau 2 .5 k N /c m 2 = 25 N/mm*. 11. (STAS 1275-81). 400 cm 2 Cuburile se încearcă după în tărirea beto n u lu i (7. cărăm id ă etc.35) d e compresiune. La încercările de tra c ţiu n e p a rte a D ' (de jos) se ridică sau co b o a ră d upă necesităţi.

Încercarea la compresiune — întindere : —justificarea teoretică a amplasării armăturii în beton . pietriş şi nisip sau agre­ gate uşoare. PROCEDEE DE REALIZARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT 1. ciment.întindere A /V O Zona tensiunilor tangenţiale maxime p tT T T ^ -l b a b [ c Fig. apă etc. Principii de realizare a elementelor din beton armat C onstrucţiile din b eton a r m a t au o serie de av a n ta je de care tr e b u ie să se ţin ă seam a la alegerea soluţiilor : 1) Folosesc materiale ieftine (agregate grele. 11.35. E. 95- .). —forţele de compresiune şi de frecare la încercarea la compresiune . c — repartiţia eforturilor maxime în cazul unei epruvete solicitate la compresiune.

3) Transm it cu uşurinţă zgomotele. t i r a n t etc. 9G . P rin cip iul a r m ă rii elem entelor din beton arm a t. 4) Se pot realiza clemente continue (cadre. a. 6 ) Reparaţiile ulterioare sînt foarte greu de făcut. să adere de b eton cit mai intim. fundaţie. 5) Calitatea betonului nu poate fi controlată eficient decît la turnare şi num ai indirect. grindă. Cunoaşterea în am ă n u n ţim e a com portării elem entelor din b e to n a r m a t la solicitări este o ra m u r ă a tehnicii de care se ocupă inginerii constructori. 3) Se pot turna în formele cele mai diverse în cofraje. grinzi. L ipsa unei armături din cele prevăzute în proiect poate duce la |compromiterea lucrării. Regulile de a rm a re pe b aza principiilor de mai sus v a ria z ă de la elem ent la elem ent (stîlp. fierari betonişti etc. 5) Betonul armat rezistă bine la acţiunea focului.).). P e n tru a se realiza conlucrarea d in tre b e to n şi a r m ă tu ră aceasta treb u ie să se încleşteze cît. prin conlucrarea sp aţială (încleştarea în beton) a plaselor şi carcaselor sudate. Principiile de bază treb u ie cunoscute însă şi de lucră torii ca re realizează elementele (betonişti. mai bine în beton. planşee şi grinzi). nu corodează în condiţii obişnuite. eforturile din zonele com prim ate fiind luate de b eto n. D a to r it ă fa p tu lu i că be­ to n u l are o rezisten ţă fo arte mică la întindere. ca urm are a lucrului a rm ă tu rilo r tran sv e rsale şi p rin î m b u n ă tă ţire a ancorării a rm ă tu rii în beton. p e n tru a nu se produce greşeli de execuţie şi chiar p e n tru a evita unele greşeli de pe desenele de execuţie. 2) N u izolează bine la căldură şi frig (slabă izolare term ică). adesea secţiunile de b eto n s în t c o m p le ta te cu m ăsuri speciale de îm piedicare a fisurării betonului prin frete şi etrieri. rezistenţele lui pot creşte în tim p. ca u rm a r e a îndoirii cape­ telor barelor (ciocuri) . C onlucrarea dintre b eton şi a r m ă t u r ă se re a ­ lizează în cea m i i m i r e m 'm ira p rin ad e ren ţa dintre barele de a r m ă t u r ă şi beton. Aceste construcţii au şi o serie de dezavantaje : 1) Construcţiile sîn t grele. Betonul a r m a t este u n m aterial de construcţii care înlocuieşte cu succes m etalu l şi lem nul p en tru execuţia elem entelor de rezistenţă. folosind calităţile a două m ateriale şi a n i m ? a betonului care p o ate p re lu a efo rturi de com presiune şi a oţelului sub f o r m i de a r m ă tu ri care p o ate p re lu a eforturi de întindere. placă.2) Cantitatea dc oţel este mai mică decît la construcţiile metalice. De aceea se cere o mare grijă la turnare şi execuţie. 4) N u pot f i modificate după execuţie. a r m ă tu r a se aşază în zonele întinse. P e n tru a realiza un elem ent din b eton a r m a t bine co n c e p u t t r e ­ buie să cunoaştem u nde a p a r în elem ent zone c o m p rim ate din soli­ citarea exterio ară şi unde a p a r zone întinse. armătura de la demolări nil poate fi recuperată.

se produce o fisură m are. 1 97 . na com prim ată. în cazul unei grinzi continue i (fig. L a elementele cu armătură obişnuită (fig. bună se produce. b — cum n a r f p o ‘ rlp rf r in rin ni­ se aşază armătura din bare de oţel. în zona întinsă. 11. pai ied C U SU S. G rin d ă c o n tin u ă în c o v o ia tă : fisuri şi pe reazem ul central în a — cum se ineovoaie şi se rupe . se c o n stată că disb t r i b u ţ ia fisurilor este alta.i J_ v /■ -■_ \ s în t mai dese şi cu deschideri mai mici. c — puternic armată. 11. A par Fig. 11. 11. 11. La elementele puternic armate (fig.37).36. decît la elementele nearm ate. ru perea arm ăturii.P e n tru înţelegerea com portării unui elem ent din b eto n a rm a t să analizăm şi grin d a încovoiată (fig. de regulă la mijlocul grinzii. Fisurile la aceste tip u ri de grinzi / _ . TVwn Ua( a ^lin ud 7 —Cartea fierarului betonist — cd.3(3).36.37. elem entul deform îndu-se foarte m ult . prin distrugerea b e to ­ nului din zona co m p rim ată d a­ to rită capacităţii re la tiv mici de deform are plastică a betonului.37. Aceste elem ente se r u p ca s a n t la o săgeată (deplasarea pe v erticală la mijlocul grinzii) m ai mică. adică cu a r m ă tu r ă puţină. distrugerea elem entului (con­ F ig. a) se produc fisuri mai m u lte la încărcare (4 —8 fisuri pe m etru în zona întinsă). L a o grind ă slab armată (fig. r) a r m ă tu ra chiar la rup erea elementului nu m ai atinge faza de curgere. L a aceste elem ente dacă se co ntin uă încărcarea. D acă grin d a nu este arm a tă. A lc ă tu ire a g rin z ilo r d in sumul capacităţii p o rtan te) se face b e to n a r m a t : şi p rin sfărîm area betonului din zoa — slab armată : b — eforturile în grindă .36. Se ■ ■ s poate produce şi alunecarea a rm ă­ \ Barâ Cnnaa / ■ '"1 deotel dc beton J m L turii. la o deschidere m ai m are se rupe Crăpătun în tim p u l manipulării. care se deschide foarte m u lt şi grin­ da se rupe.2 mm). 11. D acă ad e ren ţa dintre beton şi a r m ă tu ră este foarte. 11. Deschiderea fisurilor la încercarea de exploatare este foarte mică (sub 0. a r m ă tu r a po ate ajunge la curgere în cazul cînd ad e ren ţa din a r m ă tu ră şi b eton este bună. a).

37. P e n tru o m ai bună ade­ re n ţă . b — comprimate. A vîndu-se în vedere co m p ortarea de ansam blu a elem entelor aso­ ciate cu oţeluri superioare se p o t folosi eficient oţeluri cu lim ita de curgere de 1.! S e c ţiu n i d e b e to n a r m a t : a — încovoiate . Barele fasonate s în t legate şi aşezate în cofraje conform poziţiilor in­ dicate în planuri. 11. a). b Fig. prevăzîndu-se ciocuri. 11. b). In figura I I . realizîndu-se elem ente dublu arm ate. a r m ă tu r a se face cu profil periodic.5 ori mai m are decît a oţelurilor obişnuite (OB 37) realizîndu-se im p o rta n te economii de metal. care se preiau prin bare înclinate sau etrieri. 11. D a to r ită forţelor mai mici la reazemele grinzilor se p o a te produce şi te n d i n ţ a de forfecare. a r m ă tu ra se faso­ nează după desenele de arm are (fig. de regulă Ia 45°. etrier* s u d a ţi etc.fi în c a stra tă în zidărie ar a p ă rea fisuri şi pe reazem e la p a rte a su­ perioară a grinzii lingă încastrare. P e n tru a prelua corect eforturile de întindere. Barele de a r m ă t u r ă în acest caz tre b u ie să urm ărească zonele în care a p a r întinderi în b e to n (fig.38.5—2.37. 38 se dau c îte v a exemple de a rm a re a secţiunilor de b eton arm at. ap ă rîn d eforturi întinse in plan în­ clinat. • 98 . P e n tru elem ente p uternic a rm a te se p u n a rm ă tu ri şi la p a rte a supe­ rioară a grinzii şi la p a rte a inferioară a acesteia.

a t î t prin su darea prin presiune (prin p u n cte şi cap la cap). Astfel se întîlnesc : blocuri. 2 ) O geometrie a suprafeţei arm ăturii (profil periodic realizat direct din lam inare). b şi l nu diferă prea m ult. s u p o rtîn d încărcările în această poziţie şi stîlpii care s u p o rtă încărcări verticale (de exem plu stîlpi de 3 0 x 4 0 x 3 5 0 cm la o clădire de locuit). şi lungim ea I. D e tip u l barei s în t grinzile care s în t aşezate orizontal. chiar şi în cazul u n or te m p e ra tu ri mai scăzute (t = 5C C). 9 0 m. 2) Plăcile sîn t elem ente la care o dim ensiune (grosimea) este mică în r a p o rt cu celelalte două . 3) B ara este u n elem ent ia care dimensiunile secţiunii tran sv e r­ sale a şi b s în t mici în ra p o rt cu lungimea. S udabilitatea 99 . caracterizată prin rezistenţa la îndoire Ia rece pe dornurile sta n d a rd iz a te care p erm it pe lingă o în d reptare uşoară (fără ea oţelul să fie supus la eforturi care să-i schim be structura) şi o fasonabilitate uşoară prin tehnologiile introduse în prezent pe şan­ tiere (în d re p ta re m an u ală sau în d rep ta re la m aşini cu viteze mari de lucru care p erm it mecanizarea lucrărilor). cit si la sudarea prin topire (obişnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate pe şantier la construcţiile m onolite şi prefabricate.0 0 x 0 . blocuri ceramice etc. plăci sau dale. 1) Blocurile s în t elem ente la care cele 3 dimensiuni a. deci elementele secţiunii tran sv e rsale. dacă plăcile au dimensiuni mai mici (lă­ ţim e şi lungime) se numesc dale . 5 0 x 2 . Elem entele clin b eton a r m â t se clasifică în 3 categorii. Plastici­ t a t e a asigură de asem enea tăierea uşoară la lungime. înălţim ea b (grosime). U n oţel p en tru a fi utiliza t ca a r m ă tu r ă treb u ie să îndeplinească cîtev a c a l i t ă ţ i : 1 ) O limită de curgere fizică sau convenţională garantată reprezent î n d ca v alo are m ax im u m 85% din rezistenţa de rupere. c.b. ev itîn d con­ centratorii de eforturi u n ita re şi a v în d condiţii b u ne p en tru înnădirea prin sudare. 3) O plasticitate suficientă carac te rizată p rin tr-o m ărim e a alungirii la rup ere / l ao m ai m are decît 12% . respectiv 14% la A 6. Tipuri de elemente din beton arm a t. care să asigure o b u n ă a d e ren ţă cu betonul. fişiile sîn t o form ă d e riv a tă a plăcilor (de exemplu. foarfeci). blocuri din b eto n celular mici.grind şi st îl pi. fîşii din beton celular auto clavizat de 1 2 x 6 0 x 2 5 0 cm). d upă r a p o rtu l celor 3 dimensiuni de bază : lăţim ea o. p rin mijloace mecanice c u ren te (stanţe. 4) O tenacitate bună. D e exemplu. cu deplină siguranţă. Cerinţele o ţelu rilo r pentru beton arm at. 5) O bună sudabilitale. blocuri de fu n d a ţii 1 . care să asigure sudarea barelor de oţel-beton.

şi h = 50 cm. p u ţin d fi ap reciat la « 0 .506%.x 100 sau A t — X . A rm ă tu r a re prez intă u n a n u m it procent din secţiunea de beton. 100 Din tabelul dc. se exprim ă in funcţie de înălţim ea /i0= h — a. procentele de arm are v ariază de la 0 . „ = cM şi cuplul dat de forţele interioare . La o scefiune dc grindă cu dimensiunile b = 30 cm .5% . B ra ţu l cuplului interior z — y h .60 cm 2. A b — aria secţiunii de beton. P rocentul real de arm are este : X 100 = ™ . sau 100 A . A / = * ■ = 7. iar a — acoperirea de beton (d istan ţa din 100 .f — — . în c m 2.7 5 h .— -----------------------------------. 2 p în ă la 2. respectiv prin valoarea carb o­ nului echivalent C rch = C + — < 0. din zona întinsă. în c m 2 . P rocentul de a n u a re tz se calculează cu fo rm u la : A ria secţiunii totale a armăturii [x = ------------------.3 se găseşte cu a rm ătu ra cerută şi anum e 2 0 22 care a u o secţiune de 2 x 3. 100 A 6 = 30 x 50 = 1 500 cm 2 .5 cin1. E xem plul 3. A rm ă­ t u r a p en tru elementele din b eto n a r m a t încovoiate se determ ină din valoarea m om en tulu i încovoietor. î n m od obişnuit. .este g a r a n ta tă prin compoziţia chimică.55 (STAS 7194-79).80 = 7. G B etonul de asemenea trebu ie să aibă caracteristici de re ziste n ţă şi plasticitate b une care vor fi d iscu tate în capitolele despre betoane.u = A ria secţiunii de beton A b In c a r e : A f este aria secţiunii arm ăturii. d. Această secţiune corespunde deoarece este mai m are decît cea necesară (7. D a că cunoaştem procentul de arm are se p o a te d eterm in a a rm ă­ t u r a sau invers.i. forţele interioare d a te de com presiunea din b eto n şi efortul de în tin ­ dere din a r m ă tu r ă dau u n cuplu interior care echilibrează în fiecare secţiune m om entul exterior.R e) şi cealaltă fo rţă de efo rtu l de com presiune din beton. Principiul de calcul este simplu. la o a r m ă tu ră d a tă se poate d eterm ina procentul de armare.X 100% .x= — . A i. A plicăm form ula anterioară .5% să se determine armătura A . în această relaţie li este înălţim ea grinzii. : . avînd un procent dc armare |x = 0. . o forţă a cuplului este d ată de efortul din a rm ă tu ră (A t . A rm area elem entelor din beton a rm a t (calculul simplu).* J ° 2 U 0.5 cm). arm ătu ri 111. A„ 1500 în afara acestei determ inări sim pliste pen tru calculul secţiunii dc beton a rm a t se poate folosi o relaţie de echivalenţă in tre m om entul exterior de rupere M .

realizîndu-se elem ente cu betoane de m ărci superioare. Astfel.x — = ---. şantierul devine u n loc de m ontaj. x 21 x 36 = 5 670 lcN-cm £ 56 kN -m . F ieraru l beton ist v a utiliza în general uti­ laje pen tru în d re p ta t. com ponente ale unei con­ strucţii. 2. fa so n at şi s u d a t prin puncte.5 cm ’ p u tem afla m om entul capabil a! sec­ ţiu n ii : = .5 x 21 x 0. A c tiv itatea fierarului betonist se des­ făşoară în atelierele de a rm ă tu ri u n de de regulă procesele de fabricaţie sin t organizate pe operaţii. în consecinţă.75 este tm coeficient de calcul al b raţu lu i cuplului. Rfoit — rezistenţa de calcul a oţelului OB 37 (21 kN /cm !) . < • — coeficientul dc m ajorare a încărcărilor . rolul fierarului beto­ nist fiind mai red u s pe şantier. tă ia t. 101 . P e şantier se to a rn ă elementele foarte grele care nu po t fi tra n sp o r­ t a t e (stîlpi de dimensiuni foarte m ari cu g re u ta te de 3 5 0 —400 kN) şi elem ente plane de dimensiuni agabaritice care nu po t fi de asemenea tr a n s p o r ta te pe şosele etc.75 li0 = 7. aplicind form ulele a rătate p en tru secţiunea bh = 30 x 50 cm5 şi cunoscind secţiunea arm ătu rii A f = 7.4 = 40 k N -m . B cfaţia de bază pen tru calcul este : unde : M este m om entul exterior care acţionează in secţiune . y = 0. c M = A j B caU X 0.= 40 kN -m poate su p o rta o forţă : 2 2 4 P = 40 X 4 = 40 kN. Deci o grindă astfel arm ată poate p relua u n m onent încovoietor M = M mal : c — = 56 : 1 .5 x 21 x 0. ceea ce înseam nă că o grindă cu deschiderea 1= 4 m a v în d o fo rţă P la m ijloc si cu secţiunea a ră ta tă mai înainte.75 x 48 .a x a arm ătu rii pînă la m arginea secţiunii dc b e to n ). în fabrici de prefabricate unde s în t organizate procese teh ­ nologice de m are p rod uctivitate.75 x (50 — 2) = = 7. cu precizie de execuţie m u lt m ai b u nă decît pe şantier. Realizarea elementelor prefabricate din beton armat P e n tru reducerea tim pului de execuţie a construcţiilor s-a t re c u t la executarea elem entelor din b eton a rm a t. z — b raţu l de pirghie al cuplului forţelor interioare. căreia i se cunoaşte m om entul P l PI d a t dc forţa exterioară M = ---.

E x e c u ţia elem entelor în m u lte p rivinţe este sim ilară condiţiilor din fabricile de prefabricate. 3) Operaţiile de turnare a betonului şi vibrare sînt mecanizate. a r m ă tu ra m on tîn d u -se în cofraje e x e cu tate pe şantier. Lucrările de b e to n arm a c pot fi e x e c u ta te monolit. în mare serie. fun daţii pahar. elem ente p e n tru construcţii de hale industriale (grinzi de acoperiş. Organizarea în m are a atelierelor sau poli­ goanelor de p refabricate este în m u lte privinţe sim ilară cu cea a fabri­ cilor de prefabricate. elem ente plane de acoperiş.j T o a te elementele astfel e x e cu tate p o a rtă denum irea generică de prefabricate din beton armat. traverse de cale ferată. tu b u r i de canalizare precom prim ate). vibratoare de suprafaţă şi de profunzim e sau prin instalaţii de centri­ fugare. 6 ) P entru întărirea rapidă a betonului se pot utiliza cimenturi cu întărire rapidă sau etuvarea. vibratoare de cofrage. E xecuţia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuţie c e n tralizată deservind mai m ulte şantiere. C aracteristicile principale ale execuţiei prefabricatelor diu beton a r m a t sîn t u rm ăto arele : 1) A rm ătura este executată. P e n tru beto ane uşoare se foloseşte procedeul de auloclavizare (tem­ p e r a tu ra + 175°C. Modul dc execuţie. la temperatura de -f-60°C. 2) Cofrajcle sînt ae regulă din metal. ab u r satu ra t). E xecuţia în fabrici de prefabricate este organizată în ţ a r a n o astră p en tru elementele din b eto n a r m a t şi b eto n p reco m p rim at de m are serie. scări. preturnaie pe şantier p e n tru elementele grele care nu p o t fi e x e c u ta te în fabri­ cile de prefabricate sau elemente de mică serie (buiandrugj. p e n tru a se asigura produc­ t i v it a t e a corespunzătoare. glafuri etc. industrializat.) şi elem ente prefabricate. adică menţinerea elementelor tim p de S — 24 h tntr-iiti spaţiu cu abur saturat. stîlpi. cu precizie mare de execuţie hi cu grad ridicat de utilizări. panou ri mari p en tru construcţii de locuinţe. Execuţia pe şantier a elementelor preturnate se face p rin organizarea platform ei de t u r n a r e (lingă construcţie) care d u p ă îm p reju rări p o ate fi d o ta tă cu instalaţii de aburire (cînd viteza de co nstrucţie im p une o întărire ra p id ă a elementelor pre tu rn ate). Se execută produse specializate (stîlpi de energie electrică tip L E A . grinzi de rulare etc.a. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante.). presiune + 8 at. 4) Turnarea se poate face cu agregate mecanizate prevăzute cu doza­ toare automate. 102 .

Se verifică toate dim ensiunile acestora. prinderea trebuie astfel 103 . îm binările elem entelor prefabricate. Reguli de m on taj al elem entelor prefabricate. precum şi stare a acestora. axele. îm bin ările elementelor prefabricate trebu ie realizate cu cea m ai m are atenţie. 4) în a in te de montare se verifică toate cotele fundaţiei. u . marcare. m ontare. P e fierarul beton ist care r ă s p u n d e de realizarea îmbinărilor umede (îm binări realizate de m u stă­ ţile de arm ă tu ri aşezate conform proiectului de c ă tr e fierarul beton ist şi b eto n ate cu îngrijire p en tru realizarea continuităţii) îl interesează şi modul de m o n tare a prefabricatelor. deoa­ rece el răspunde de c a litatea lucrării executate. şi legate de platform ă. Prefabricatele se p o t îm bina şi prin aşa-zisele îmbinări uscate realizate prin sudarea a rm ă tu rilo r şi plăcuţelor m eta­ lice de legătură. depo­ zitare. verifieîndu-se dacă acestea pot prelua greutatea elementului. 5) Se pregătesc suprafeţele de rezemare prin curăţiri şi se verifică cotele de rezemare . verificare. fără beton area îmbinării. care la rîn d u l ei depinde de condiţiile arătate. suprafeţele dc rezemare se pot de asemenea marca. pre­ c u m şi de realizare a îm binărilor şi asigurarea c o n tin u ită ţii după m on­ tare.Elem entele prefabricate p un problem e speciale de tra n s p o rt.50 m . Elementele trebuie împănate.v b. Aşezarea elementelor trebuie făcută cit m ai simetric faţă de axele plat­ formei de transportat. Lăţim ea şi înălţim ea clementelor transportate pe calea ferată şi şosele trebuie să se încadreze în gabaritele permise. c. 6 ) Se acordă cea mai mare atenţie sistemelor de prindere. 3) Toate clementele înainte de montare se verifică dacă nu au fost deteriorate şi fisurate în tim pul transportului. p en tru a respecta prevederile din proiect cu privire la asigurarea rezem ărilor şi rezistenţei la solicitări orizontale din v î n t şi în special din cu tre m u re care po t distruge clădirea. De m ulte ori la şantierele mai mici fierarul betonist treb u ie să a ju te şi Ia m ontaj . Se admit num ai fisuri fine ■din contracţie. 2) Depozitarea se face în stive cu rezemări elastice pc aceeaşi verti­ cală şi cu înălţimea in j u r de 2. de aceea trebuie să cunoască u rm ăto a rele reguli de m on taj al prefa­ bricatelor : 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziţie orizontală sau verti­ cală cu mijloace tehnice corespunzătoare. respectare a toleranţelor. fiin d rezemate pe bucăţi dc lemn sau alte materiale elastice aşezate pe aceeaşi verticală pentru a evita fisu­ rarea elementelor. se curăţă paharele fundaţiilor şi se completează din tim p cu mortar p în ă la cota <din proiect. în cazul în care nu se poale face montarea direct din m ijlocul de transport.

deci elementele sînt mai uşoare. aceste indicaţii s în t cu caracter general. Desigur. 2) Consumul de oţel este redus prin folosirea otelurilor de înaltă rezis­ tenţă pentru beton precomprimat. Se va evita mon­ tarea pe vîn t puternic. 8 ) Prinderea se face prin urechi. iar la exploatare se v a întinde zona astfel com prim ată (precom prim ată) fără ca aceasta să ajungă a provoca eforturi efective de întindere în beton. oerificîndu-se dacă nu sînt depăşite toleranţele admise. A poi se verifică poziţia la cotă a elementelor după aşezare. în tru c ît fiecare element.39. Aplicarea acestei idei simple se poate spune că a re v o luţionat teh ­ nica betonului a r m a t dînd naştere tehnicii betonului precom prim at. tiranţi etc. 7) Urechile de prindere şi găurile de trecere a cablului sînt lăsate în elementele prefabricate încă din tim pul turnării. s-a t r e c u t la folo­ sirea betonului a rm a t. 3. pune problem e speciale care se rezolvă conform p ro iec tu lu i de m ontaj prim it de şantier. sau înto cm it de şeful de şantier. găuri lăsate sau prin înfăşurare de cablu. că j u m ă t a t e de secţiune lucrează la preluarea eforturilor interioare de com presiune si j u m ă t a t e (partea întinsă) este înlocuită prin a r m ă tu ra care po ate prelua eforturile de întindere (fig. Mecanismul acesta ingenios se v a a ră ta in continuare.făcută ca elementul să nu balanseze în tim pul montării. b). 104 . Avantajele elem entelor din beton precomprimat s i n t : 1 ) Secţiunile elementelor sînt mai reduse deoarece zona întinsă poate să lucreze la compresiune. în special cele de m ari dimensiuni. 9) D upă montare elementele sîn t fixa te prin pene. la care simplist se poate ra ţiona . şi anum e re ziste n ţa lui foarte b u n ă la compresiune. Principii de realizare a elementelor din beton precomprimat P e n tru a se utiliza c ît mai eficient calităţile de b az ă ale betonului. La secţiunile din beton a r m a t a portul betonului la preluarea eforturilor de întindere este redus. 11. ajungîndu-se să se realizeze elemente foarte uşoare în ra p o rt cu cele de b eton arm at. De aceea a a p ă ru t ideea ca şi această p arte să fie com prim ată printr-o a r m ă tu ră înain te de a încărca grinda.

3) Eforturile cele mai mari în beton şi armătură se realizează, de regulă, în m om entul precomprimării, de aceea precomprimarea este considerată o încărcare de probă, încărcarea de exploatare descărcîncl pin ă la o anum ită limită grinda. 4) Secţiunea fiin d permanent comprimată, în elementele din beton precomprimat nu apar fisuri. 5) E forturile de întindere din zona capetelor (unde sîn t forţe tăietoare m ari) sînt preluate de regulă prin traseul curb al armăturilor. 6 ) Datorită fa p tului că elementele lucrează practic fără fisuri se poate vorbi de o comportare bună la coroziune şi la oboseală (n u sîn t puncte de atac pentru coroziune şi nici zone cu concentrări de tensiuni). P e n tru a p u te a realiza elem ente din b eton p re c o m p rim a t s în t nece­ sare oţeluri de înaltă rezistenţă, cu lim ita de curgere de 4 — 6 ori m ai mare decît cea a oţelurilor moi. O p a rte din efortul de p reîn tin d ere din elementele d in b e to n pre­ com prim at se consum ă prin pierderi (lunecările şi deform aţiile locale din ancoraje, scu rta rea betonului precom prim at, d ilatările din tim p u l tra ta m e n tu lu i term ic de aburire, relaxarea a rm ă tu rii etc.). a. Principiul precomprimării elem entelor clin beton. D in cele a r ă ­ t a t e rezultă că în secţiunile de b eto n p recom prim at se com prim ă be­ tonul prin interm ediul unei a rm ă tu ri puternice pretensionate. î n fi­ gura 11.39 se a r a tă modificarea eforturilor un itare din secţiune astfel 1) L a secţiunea de beton sim plu încovoiată se consideră ca active for­ ţele de compresiune de pe partea de sus comprimată ( A B E F ) unde efor­ turile unitare de compresiune sîn t m axim e în fibra extremă şi nule în axa neutră (fig. 11.39, a). 2) L a secţiunea de beton armat (fig. 11.39, b) în porţiunea întinsă s-au introdus bare de armătură ce preiau întinderea din zona întinsă. Aceste bare ajută ca secţiunea in întregime să reziste, însă partea întinsă a secţiunii de beton se deformează şi fisurează (dacă nu a fost în prealabil comprimată ). 3) L a secţiunea de beton precomprimat se introduce prin intermediul armăturilor o compresiune mai puternică în zona întinsă (fig. 11.39, c). Volum ul eforturilor unitare de compresiune rezultat din această compri­ mare este arătat pe figură. 4) Dacă la secţiunea de beton precomprimat (fig. 11.39, c) se suprapun eforturile unitare ale elementului încovoiat (fig. 11.39, d), atunci în­ tregul volum de eforturi unitare se echilibrează prin mărirea părţii com­ primate şi reducerea p ărţii întinse cu volum ul eforturilor unitare de în­ tindere.

105.

© = Compresiune 0 = întindere

Fig. 11.39. D ia g ra m a so lic ită rilo r în g rin z i d e d if e rite a lc ă tu ir i i a — grindă de beton simplu (caz teoretic) ; b — grindă de beton armat J c — grindă de beton precomprimat, neîncărcată ; d — diagram a solicitărilor unei secţiuni a grinzii de beton precomprimat, încărcată.

b. Procedee de realizare a precomprimării. Sînt două procedee da ■realizare a elementelor din beton precom prim at (fig. 11.40) a — procedeul cu armătura preîntinsă la care în tîi se întinde arm ă­ t u r a pe un stand, după care se to arn ă e le m e n tu l; — procedeul cu armătura postîntinsă la care în tîi se execută elementul, apoi se întinde arm ă tu ra (care este introdusă prin găuri lăsate în ele­ m entul de beton sau a fost p ro teja tă în tim pul tu rn ării prin teci d« protecţie).
T r r n s fe r u l precom prim Ş rii p rin tăie rea a r m ă t u r i i după în tari rea betonului

E lem en t de b e to n precom prim at A rm a tu ră postintinsO

a
Element de beton precomprimat

Ancoroje de

r

»* V

A rm ătură preîntinsă

4 1 b

Fig. 11.40. T eh n o lo g ii d e p re c o m p rim a re i
a — prin preîntinderea arm ătu rii ; 6 — prin postlnUnderea armăturii. 106

La procedeul cu armătura prcîntinsă etapele dc prcconipriinare sîn t uim ătoarele : 1) Ancorarea şi întinderea armăturii între punctele fixe ale standului num ite culei; oţelul alungindu-se plnă la o valoare controlabilă AZ = tl = = “ 7 ^ conform subcap. I I , D (pentru standul cil lungimea l = 50 m L -*I oţelul întins la rezistenţa dc 100 kN /cm - avind modulul de elasticitate E = 20 000 k N /c m 2 se obţine alungirea : A/ ------------------ X 5 000 = 25 cm).
20 000

2) Se montează apoi cofrajele prin care trece armătura întinsă între culei şi se toarnă betonul. 3) Se lasă betonul să se întărească şi să adere de beton. 4) Se taie armătura la capete după care armătura acţionează asupra grinzii precomprimînd-o. Sub acţiunea forţei de precomprimare grinda se scurtează. Operaţia aceasta se numeşte transferul forţei de la culce la grindă. tntre^ lungirea oţelului şi rezistenţa lui este o legătură directă ; deci dacă grinda se scurtează şi lungirea iniţială a oţelului întins între culei se micşorează, în consecinţă şi rezistenţa oţelului se reduce. L u n ­ girea oţelului se mai reduce şi din alte cauze denum ite pierderi (scăpări din bacuri în tim pul pretensionării, deformarea betonului com prim at în timp, precum şi scăderea în tim p a rezistenţei oţelului denum ită relaxarea armăturii). Desigur această scurtare reprezintă un procent din lungirea iniţială a oţelului şi în consecinţă în arm ă tu ră acţionează o forţă puternică. Lungirea iniţială se calculează ţin în d seama de to a te aceste pier­ deri din care unele s în t de n a tu ră tehnologică (scăpările din bacuri) şi altele s în t legate de com portarea sub tensiune în tim p a betonului Şi armăturii. Transmiterea efortului de precomprimare la grindă sau element se face prin intermediul aderenţei dintre arm ă tu ră şi betonul întărit. De aceea, pe de o p arte pentru arm ă tu ră se cere ca ea să aibă un profil periodic pentru a asigura încleştarea în beton (fire împletite, toroane, oţeluri cu profil periodic tip PC, sîrmc ovale cu profil peri­ odic etc.), iar pe de altă parte, la transfer betonul să aibă rezistenţe filai i (pentru reducerea tim pului de întărire se folosesc cimenturi cu rezistenţe iniţiale mari).

107

La procedeul eu armătura post întinsă etapele de precomprimare sînt următoarele : 1) Se pregătesc fasciculele de armături care se montează în cofraje înainte de turnarea betonului în teci elastice (sau se introduc ulterior în canale gata executate în beton). Tecile se reazemă la distante relativ mici pentru păstrarea liniarităţii fasciculului. 2) Se toarnă betonul şi se lasă să se întărească şi să se consume cea mai mare parte din contracţia sa. 3) Se trece la întinderea armăturii care se mişcă liber în teci, desfăcind u s e sîrmele care leagă fasciculul, se îndepărtează rozetele de distanţare, după care se introduc fasciculele în elementele de ancoraj iar apoi acestea se blochează în presă. Întinderea armăturii se efectuează dintr-o parte sau din ambele părţi, în trepte, cu ajutorul preselor. 4) Se blochează (prin presă) armăturile în ancoraj ele care vor răm îne în capul elementului precomprimat. 5) Se deblochează capetele armăturilor din presă şi se degajează presele (astfel se face transferul forţelor de precomprimare direct prin interm ediul arm ăturii). 6 ) D upă transfer capetele armăturilor se taie şi se evazează protejîn d u -se prin înglobare în beton. 7) Se efectuează injectarea (de regulă prin golul din conul de blo­ caj), cu lapte de ciment prin pom pe speciale, pentru protejarea armăturii contra coroziunii şi realizarea in plus a aderenţei armăturii cu betonul. V arian te ale procedeului de p o stîn tin d e re sînt şi procedeele de precom prim are prin înfăşurare a tu b u rilo r şi rezervoarelor. Rezer­ voarele m onolite sau prefabricate se precom prim ă prin înfăşurare co ntin u ă de la b ază p în ă la p a r te a superioară cu o sîrm ă p e n tru beton p re co m p rim at care este m e n ţin u tă sub tensiune şi înfăşu rată de către o maşină specială aşa cum s în t strînse doagele u nui butoi. E lem entele de b eto n p recom prim at s în t deci arm a te cu a r m ă tu ra de precom prim are d enu m ită armătura de pretensionare care realizează fo rţa de p recom prim are şi care se aşază în zona întinsă a grinzilor, iar spre capete poate să fie depuse şi după u n tra se u curb p e n tru a prelua forţele de la capete care acţionează ca forţe de tăiere (forfecare), d enu m ite şi forţe tăietoare. In afară de a r m ă tu r a de pretensionare ele­ m entele de b eto n p reco m p rim at se arm ează şi cu a r m ă tu ra obişnuită d e n u m ită în acest caz armătura nepretensionată. c. Cerinţele oţelurilor pentru beton precomprimat. Oţelurile pen tru b e to n p reco m p rim at p e n tru a fi utilizate ca a r m ă tu ri treb u ie să aibă ca lităţi speciale : 1) Oţelurile trebuie să aibă rezistenţa la rupere şi limita de curgere ridicate pentru a asigura pretensionarea armăturii la un aşa-zis efort de

108

control cit mai ridicat pentru ca după consumarea pierderilor să răm înă un efort, în faza finală, capabil să efectueze precomprimarea. Astfel o sîrm ă S B P I 0 5 cu rezistenţa de rupere de. 1 690 N / m m 2, se întinde la 0,75 din rezisten ţa de rupere, iar d u p ă consum area pier­ derilor ajunge p u ţin m ai m are de 0,55 din rezistenţa de rupere, adică în j u r de 900 N / m m 2 ră m în în d ap ro x im a tiv de 4 ori m ai m are decît rezistenţa cu care se calculează oţelul OB 37 (2 100 d a N /c m 2 ). 2) Oţelurile pentru beton precomprimat trebuie să aibă caracteristici de elasticitate ridicate: limita de curgere trebuie să aibă S5% din rezis­ tenţa la rupere şi m odulul de elasticitate in ju r de 200 k N /m m 2. 3 ) În tru cît oţelurile sînt deformate (alungite) foarte m ult în procesul de preîntindere ele trebuie să aibă o plasticitate foarte bună ; de aceea li se cere să aibă alungire mare pentru a nu se rupe in tim pul preîntinderii sau în tim pul exploatării. 4) Diferite tehnologii de precomprimare im pun ca oţelurile să fie îndoite la diferite unghiuri sau chiar îndoite alternat sau răsucite conco­ mitent cu întinderea (tra cţiu n ea ); de aceea oţelurilor li se cere o bună tenacitate caracterizată printr-un num ăr de îndoiri alternate efectuate pe un anum it dorn şi rezistenţă la un anum it num ăr de răsuciri care să nu conducă la reducerea rezistenţei la tracţiune. 5) P entru elementele cu armătura preîntinsă pe stand li se cerc armă­ turilor să aibă o anum ită geometrie a suprafeţei pentru autoancorare în beton pe o lungim e cît mai mică (lungim ea de la capătul elementului pînă în punctul unde armătura este ancorată complet la efortul din armătură). 6 ) Elementele din beton precomprimat (cum sînt grinzile de rulare <ile podurilor rulante, fundaţiile etc.) sînt supuse şi la încărcări repetate care pot produce obosirea materialului (oţel şi beton) şi în consecinţă ar­ mătura trebuie să reziste şi la astfel dc solicitări. 7) M odul de livrare ( mărimea şi greutatea colacilor, modul de derulare de pe colac) trebuie să satisfacă mai m ulte cerinţe, din care se menţionează : ca după derulare să nu se constate modificarea caracteristicilor de elasti­ citate, rezistenţă şi plasticitate ale oţelului, să poată fi m anipulat şi trans­ portat în condiţii normale, să asigure mecanizarea operaţiilor de fasonare şi preîntindere pentru toate tehnologiile si să nu necesite operaţii supli­ mentare pe şantier ca îndreptare, întindere sub tensiune (calibrare etc.). Colacii trebuie să aibă greutăţi mari pentru a se reduce pierderile pe şan­ tier. dar să poată fi m anipulaţi cu mijloacele existente pe şantier. 8 ) Oţelurilor li se mai cere o bună rezistenţă la coroziune alît în tim pul transportului şi depozitării, cit şi după punerea în operă. 9) Pentru anum ite tehnologii de precomprimare se cer anum ite con­ diţii specifice cu posibilitatea formării la rece sau la cald a capetelor de «ncorare, posibilitatea de filetare a capetelor barelor prin rolare — presare,

109

înnădirea prin sudare, prin presiune (la maşini de sudat cap la cap pentru bare) şi prin topire (cu arc electric), fără ca să se modifice caracteristi­ cile fizico-mecanice la temperaturi pînă Ia 4 0 0 ...5 0 0 ° C . De asemenea, pentru a nu aluneca din ancorare li se cere o anum ită duritate a suprafeţei. 10) Deoarece se folosesc dc regulă fascicule de bare, caracteristicile mecanice ale acestora trebuie să fie cît mai omogene (să nu difere prea m ult de la o arm ătură la alta). d. Armarea elem entelor din beton prccomprimat. P e n tr u a afla num ărul ap ro x im a tiv de a r m ă tu ri într-o secţiune de b e to n p recom prim at, înainte de a face u n calcul exact se po ate folosi relaţia de armare a secţiunilor de beton armat : — 0,8 A f -m vd calcz unde : m p este un coeficient p en tru a r m ă tu ra p re în tin să (m p = 0,90) ; Rcaic rezistenţa de calcul a arm ă tu rii p en tru beton precom­ p rim at ; r == y/i„ î n ’care y este b ra ţu l de pîrghie (y = 0,75).
Exem plul i. Un element de acoperiş tip T din beton prccomprimat avînd desutiderea de ÎS m, lăţimea tălpii de 2 m şi înălţimea de l m — 100 cm, se precomprimă cu toroane T B P 12, iar placa se urmează cu armătură neprdensională din plase sudate din sirmă S T M şi otel O B 37. Grinda se urmează cu armătura pretensionaiă lip T B P 12. Pentru determinarea armăturii nepretensionate din placă, aceasta se consideră că lu­ crează ca console încastrate în grindă de o parte şi de cealaltă a grinzii şi sc urmează la fel ca elemntele de beton armat. A rm ătura p retensionată pen tru u n m om ent m axim de exem plu M w, r = 450 k N -m respectiv M „ ax = 45 000 kN -cm , pe care treb u ie să il suporte grinda T cu înăl­ ţim ea dc 1 m = 100 cm, av in d u n b ra ţ de pîrghie z — y h a — 0,75 x 1 0 0 = 75 cm , se calculează din relaţia : Mm,.r = 0.8 A fm r R c. le z ; 45 000 0,8 x 0,9 x 136 x 75 = 6,13 cm f.

Aria unui to ro n T B P 12 este 0,895 cm*. R ezultă p en tru acoperirea secţiunii cal­ culate, u n num ăr dc 7 toroane. A t = 7 x 0,895 = 6,26 cm1 caic are o arie mai mare decît 0,13 cm 2 cit a ieşit din calcul. R ezistenţa de calcul a toronului este de 136 kN/cm*. F o rţa de întindere a unui to ro n este :

F,„ = 0,895 x 136 = 122 kN. Foi ţa to taiă de întindere este : J'i.tai lotal = — 7 x 122 = 854 kN. După consum area pierderilor, efortul u n ita r din toro n v a ajunge la 100 kN/cm* şi astfel forţa efectivă de precom prim are va rezulta : F „ = 7 x 0,895 x 100 = 623 kN.
110

a p r o x im a tiv

F. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DIN BETON ARMAT

Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul stabilirii corespon­ denţei dintre modul de execuţie şi prevederile din proiect şi a prescrip­ ţiilor tehnice care reglem entează calitatea. Dispoziţiile de şantier d a te de beneficiar şi p ro iec tan t — cu res­ pectarea prevederilor legale — au aceeaşi p utere ca şi proiectul de execuţie. Verificările se efectuează pe t o t parcursul lucrărilor la încheierea unei faze şi la recepţia preliminară. în general, verificarea se face prin : 1) M ăsurări de dimensiuni ale elementelor şi sortimentelor de armături folosite. 2) Existenta documentelor de atestare a calităţii materialelor şi pre­ fabricatelor şi a proceselor-verbale de lucrări ascunse. 3) Efectuarea încercărilor şi probelor prevăzute în standardele şi nor­ mele pentru materiale şi prefabricate, precum şi a prevederilor specialedin proiectele de execuţie. 4) P entru lucrările de armături interesează în special verificările pe parcursul lucrărilor şi verificările pe faze. 5) în a in te de punerea în operă a betonului şi armăturilor este necesar să se facă verificările prevăzute in S T A S 1799-79 şi N orm ativul C. 21-85şi S T A S 6 6 5 7 / 1-82. A s tfe l: to a te arm ă tu rile de orice fel, inclusiv cele care urm ează a fi p re tensio natc, precum şi to a te piesele înglobate, tecile, ancorajele se verifică b u c a tă cu b u c a tă înaintea începerii beto nării. Verificarea se face din p u n c tu l de vedere al poziţiei, formei, dia­ m etrului, lungimii, distanţelor şi din pun ctul de vedere al calităţii legăturilor şi dispozitivelor de m enţinere a poziţiei în t o t tim p u l betonării şi com pactării betonului. 6 ) î n cazurile în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau îmbinări sudate, se vor efectua in plus verificările prescrise în Instrucţiunile tehnice pentru execuţia prin sudare electrică a îmbinărilor şi înnădirilor la arm ăturile din oţel-beton, C. 28-83. Betonarea nu va putea începe decît num ai după ce au fost verificate şi consemnate de către conducătorul tehnic al lucării şi reprezentantul beneficiarului printr-un proces-verbal de lucrări ascunse, şi a n u m e : — au fost m o n ta te to a t e a rm ă tu rile şi piesele înglobate conform, prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziţiile arm ă-

111

tn rilo r şi a înnădirilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi a fixatoarelor speciale), precum şi fa p tu l că abaterile la lungimi şi poziţie nu depăşesc to leran ţele adm ise de lungim i şi acoperiri cu b eto n ; — cofrajele care au dimensiunile p rev ăzute în proiect s în t suficient •de robuste şi anco rate p en tru a p relua împingerile betonului p r o a s p ă t ; — cofrajele şi elementele de construcţii adiacente au fost cu ră ţite şi corect pregătite. Procesele-verbale de lucrări ascunse se fac pe etape de b etonare şi tro nso ane ; valab ilitatea proceselor-verbale s în t lim ita te la 7 zile ; dacă în acest tim p nu s-au făcut betonările, se refac verificările. P e n tru lucrările de beton p reco m p rim at se v or efectua în plus Veri­ ficările prescrise în N orm ativul C. 21-85 şi se v or com pleta fişele de p recom prim are şi înregistrările respective. La execuţia prefabricatelor se va verifica vizual bucală cu bucată : 1) Calitatea otelurilor folosite pentru armarea elementelor. 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor şi carca­ selor sudate, precum şi calitatea înnădirilor executate prin sudură. 3) Poziţionarea armăturilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi fixatoarelor speciale). 4) Dimensiunile şi forma tiparelor. 5) Existenţa golurilor şi detaliilor (m ustăţi, urechi etc.). L a b etonare se v a verifica dozarea com ponentelor, caracteristicile betonului proaspăt, tehnologia de tu rn a r e şi co m pactare fă ră schim­ b area poziţiei arm ăturilor, tr a t a m e n tu l term ic etc. Defectele vor fi stabilite de organele de control şi ele vo r fi rectifi­ cate şi p re z e n ta te din nou la controlul acestora. După decofrarea elem entelor din betou, inclusiv a îm binărilor clem entelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări : 1) Aspectul elementelor finite şi dimensiunile (lungim i, lăţim i, grosimi, înclinarea muchiilor, feţelor etc.). 2) Verificarea toleranţelor la dimensiuni. 3) A p a riţia de defecte (ruperi, ştirbituri, segregări şi lipsuri de sec­ ţiune vizibile, fisuri, spărturi în beton efectuate după întărirea lui indi­ ferent în ce scop, inclusiv pentru instalaţii). 4) Pentru prefabricatele din beton se verifică şi m odul dc depozitare, transport şi m anipulare, precum şi rezistenţa lor la încercările de probă. 5) D e asemenea, la montarea lor se va verifica respectarea condiţiilor de îmbinare, rezemare şi m ontaj conform proiectului.
112

La depozitarea armăturilor, cim enturilor, prefabricatelor etc. se vo» verifica daeă sint respectate condiţiile specifice fiecărui m aterial prevăzute în norme privind : 1) Protecţia contra intemperiilor (în special la ciment şi armăturii» pentru beton prccom prim at). 2) Condiţiile de rezemare. 3) N u m ărul m axim de elemente suprapuse. 4) M ăsurile speciale de protecţie contra umidităţii şi altor agenţi agrtsivi (după cum se nor specifica la fiecare material). 5) Verificarea oţelurilor de armături se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oţeluri : S T A S 4 3 8 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului armat şi S T A S 6 4 8 2 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului precomprimat. Verificarea se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de producător sau, în lipsa acestora, prin încercări de control efectuate in conformitate cu prevederile în vigoare ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). Se recomandă pentru cazuri speciale, ţin în d seam a de im portanţa elementului prefabricat sau a con­ strucţiei, să se prevadă obligativitatea verificării caracteristicilor fizicomecanice ale oţelului-beton la fiecare lot aprovizionat, independent de exis­ tenţa certificatelor de calitate ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). 6 ) Verificarea sudurilor plaselor sudate prin puncte şi a celorlalţi suduri se face conform Instrucţiunilor tehnice C. 28-83. 7) Verificările calităţii elementelor componente ale betonului (c im m i agregate, apă, adaosuri) se va face conform prescripţiilor speciale pentru aceste materiale ( S T A S 1707-79). 8 ) Toţi executanţii de lucrări (m uncitori, maiştri, ingineri) trebuie să cunoască prevederea că este cu desăvîrşire interzis a se proceda la execut tarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte sau abateri neadm lsu

8 — Cartea fierarului betonist — od. 1

C a p ito lu l III

OJELURl PENTRU ARMAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT Şl MATERIALE AUXILIARE

A. OJELURl PENTRU CONSTRUCŢIILE
DIN BETON ARMAT

Cerinţele u no r oţeluri pen tru arm area construcţiilor din b eton a r m a t şi din beton p reco m prim at au fost a ră ta te la cap. II. P e m ă s u ra dezvoltării siderurgiei noastre, c o n s t r u c to r il o r li se pun la dispoziţie noi tip uri de oţeluri cu caracteristici su p erio are. T en d in ţa actuală este de a se utiliza oţeluri cu caracteristici de rezistenţă cit mai înalte pen tru a se face economie la oţel. D eoarece este cunoscut că utilizind un oţel cu limita de curgere de 400 N / m m 2 în loc de un oţel cu limita de curgere de 200 N / m m 3 se po ate folosi teoretic pînă la j u m ă ta te din c a n tita te a de oţel. P ractic, această eco­ nomie este mai mică dato rită faptului că elementelor li se im p u n şi alte condiţii : să nu aibă o deschidere de fisuri mai m are decît cea per­ misă, să nu depăşească o a n u m ită săgeată etc. fapt care reduce eficienţa utilizării oţelurilor superioare ; totuşi, folosirea lor aduce ţării anual economii de zeci de mii de to ne de oţel-beton şi de aceea conducerea de p a rtid şi de s t a t urm ăreşte sistematic extinderea utilizării oţelurilor superioare. T o to d a tă există preocuparea ca numărul tipurilor de oţel să se reducă p en tru a uşura livrarea şi aprovizionarea cu oţeluri.
114

tra s ă (T). La plase sudate sim bolurile au u rm ă to a re a sem nificaţie (conform catalogului I.).I. ST PB — sîrm ă (S).11. Q — plase su d ate cu ochiuri p ă t r a t e .P.S. Sim bolurile folosite pentru m ărcile de oţel sînt urm ătoarele : OB — oţel (O)-beton (B).P.M. — B uzău şi STAS 438/3-80) : G — plase sud ate tip iz ate „de uz general". Tipuri de oţeluri pentru beton armat 'I P e n tru arm a rea elementelor de beton a r m a t se utilizează : 1) Olel-beton laminat ta cald cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/1-80).1. 2) Sîrm a trasă pentru beton armat cu suprafaţa netedă sau cu suprafaţa profilată (STAS 438/2-80). L — plase su d ate tip izate „de lis tă “ .S. STR — sîrm ă (S). re co aptă (R) care devine moale prin încălzire (recoacere).Î. tra s ă (T). STNB — sîrm ă (S). 4) Bioţelul (conform normei interne de întreprindere N . B ioţelul (bi) este u n oţel-beton realizat din două sîrm e care se su­ dează sub form ă de scăriţă. N — plase su d ate „norm alizate" .) — Buzău şi puse de acord cu proiectele tip şi STAS 438/3-80).1973 a Centralei de C onstrucţii M ontaj B ucureşti (C.P. 2.l ) . tra s ă (T). R — plase sud ate cu ochiuri dreptunghiulare.S. 5) Plase sudate uzinale pentru beton armat (conform catalogului de plase sud ate p en tru arm area betonului fabricate de întrep rin d e rea de Sîrm e şi P roduse din Sîrm e (I. Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton armat P rin domenii de utilizare se înţelege d estinaţia arm ăturilor în funcţie de tip u l elem entului de arm are si de rolul arm ă tu rii în element (tabelul I I I .B. profilată (P) p en tru b eto n (B). PC — oţel cu profil periodic (P) lam inat la cald (C). 3) Sîrm a moale de legat (STAS 889-76). netedă (N) pen tru beton (B). nr. 1979/ 4. 115 .S.

116 .

cu gra d de fasonabilitate mediu. tip u l de oţel-beton conform tabelului I I I . Notarea oţelurilor pe planuri se face p rin : indicarea produsului. A stfel: otel-bcton 0 16 O B37-STAS 438/1-80 oţel-beton 0 20 PC 52-STAS 438/1-80. diame­ tru l n o ta t cu simbolul 0 . Aspectul diagram ei rezistenţă R — alungire specifică e sau defor­ maţie A l este a r ă t a t în figura I I I . î n tabelul I I I . dato117 . D in analiza tab elu lu i I I I . încercarea la tra c ţiu n e p en tru determ i­ narea caracteristicilor mecanice se efectuează pe ep ruv ete de apro­ xim ativ 500 mm. diametrul barei. 3) L a plase sudate. în zecimi de milimetru. dar şi o plasticitate mai redusă a v în d o alungire la ru pere mai mică. din care se co n stată că fa ţă de oţelul OB 37 care are o lim ită de curgere m a rc a tă p rin tr-u n palier de curgere Şi o alungire la rup ere m are. în m m 2jm . 3. a.Cifrele care însoţesc sim bolurile reprezintă : 1) L a oţelurile-belon laminate la cald. O ţelurile-carbon obişnuite s în t oţeluri mai uşor fasonabile. Oţeluri-beton laminate la cald L iv ra re a oţelurilor-beton lam inate la cald este re g lem entată prin STAS 438/1-80. PC 60 . s în t slab aliate cu m an g an şi siliciu care le conferă o rezistenţă mai ridicată. 2) L a bioţel. t ă i a t e din bare sau din colaci. şi alungiri la ru p e re cu a t î t mai mici. Caracteristicile mecanice ale oţelurilor se determ in ă prin încercarea la trac ţiu n e statică sau la încercări ciclice de oboseală. oţelurile-beton se clasifică în : — ofeluri-carbon obişnuite : OB 37 . aria secţiunii barelor longitudinale. cu cît rezis­ tenţele la ru p e re sînt mai ridicate. cu o b ună su d a b ilita te deoarece au u n c o n ţin u t redus de carbon şi nu au ele­ m ente de aliere. oţelurile tip PC au num ai limita de curgere convenţională R P0:. rezistenta la rupere. Caracteristicile mecanicc şi dim ensiunile oţelurilor laminate la cald (STAS 438/1-80 şi tab elu l I I I . Din punctul de vedere al com poziţiei chim ice. l . in daN jm m *. L a diam etrele mici. Oţel-beton lam inat la cald. Exem plele de n otare se vor indica pe tipuri de oţeluri. Oţelurile slab aliate s în t oţeluri semidure. l şi n um ăru l stand ard ului. sudabil cu a n u m iţi electrozi şi în limitele a n u m ito r p a r a m e t r i . PC 90. — oţeluri slab aliate : FC 52 . l s-au indicat domeniile de utilizare. 2 se co n stată ca lim ita de curgere şi alun­ girea la rup ere variază pe grupe de diam etre. 2).

2 rezistenţele s în t date a t î t în sistemul in tern a ţio n al de u n ită ţi (SI) adică în n ew ton pe m ilim etru p ă t r a t (N /m m 3). cit şi in kilograme fo rţă pe m m '2 (kgf/mm-). 118 . D u p ă cum se vede în tabelul I I I . b —PC 5 2 sau PC 6 0 . Alungirea la rupere se m ăsoară pe o p orţiun e egală m a rc a tă cu de 5 ori d iam etru l barei care se încearcă. îu schimb se micşorează alungirea la rupere.Fmax! Rm ax'l OB 37 a . Diagrame eîort — deform aţie (alungire specifică) a oţelurilor : a — OB 3 7 . Oţelul-beton neted OB 37. 3. lim ita de curgere este m ai ridicată.l. III. Dim ensiunile oţelului-beton neted OB 37 s în t d ate în tabelul I I I . rită întăririi oţelului (ecruisării) p rin trecerea succesivă p rin lam inor. sim bolizată cu A-„ în % .(a i i — ---------► b Fig.

9 1 7 .3 8 5 0 .9 8 0 3 .3 1 0 7 .1 6 0 8 .3 9 5 0 .5 1 0 2 .1 4 3 .2 1 0 1 .6 0 M a sa c o re s p u n z ă to a re d ia m e tr u lu i n o m in a l k g /m 0 .6 5 6 .1 4 0 3 . P en tru centrale nuclcare se livrează o ţelul PC CON cu caracteristici sporite.8 8 8 1 . n o m in a l d mm în c e rc a re a la în d o ir e la rece L im it a de A lu n ­ R e z is te n ta g ire a la r u p e re P.m c u rg e re U n g h iu l D ia m e tr u l R c sau I i p 0>2 N /m m * ( k g f/m m ! ) •^5 m in d e în d o ire d o r n u lu i N /n u n * ( k g f/m m * ) m in .2 8 6 .0 4 0 10ţ.6 0 0 P e r im e tr 11 1 co re sp u n z ă lo r d ia m e tr u lu i n o m in a l cm 1 .5 -0 . D im ensiunile şi abaterile lim ită ale oţelului-beton neted Olt 37 D ia m e tr u l n o m in a l d mm 0 7 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 A b a te re a lim i t ă mm A r ia s e c ţiu n ii n o m in a le cm ' 0 .5 <is> OB PC 37 6 .5 8 0 1 .7 7 4 . 3.8 4 0 6 .8 0 0 4 .8 0 1 0 . 119 .8 8 2 .9 9 0 9 .9 9 0 2 . Tabelul I I I . 2.3 0 2 0 .5 + 0 .8 5 8 . se determ ină lim ita de curgere convenţională (tehnică) : conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83.8 5 0 4 . 1 1 1 1 este ev id en ţiată la Încercarea la tracţiu n e.0 1 0 2 .2 0 2 .5 1 3 . m ăsurate in aceeaşi secţiune) n u treb u ie să depăşească ab ate rile lim ită p en tru diam etre.2 2 2 0 .4 7 0 2 .0 5 5 . Caracteristici le mecanice ale oţeluri lor-beton în c e rc a re a la tr a c ţ iu n e 1) M a rc a o ţ e lu lu ib e to n D ia m e tr u l .3 — 0 .1 2 1 4 -4 0 52 6-11 1 6 -2 8 3 2 .3 0 1 2 .3 / + 0 .9 1 0 6 .10 p e s te 4 0 20 180° 3 d PC PC 6 0 s> 6 -40 4 1 0 (4 2 ) 590 (6 0 ) 890 (9 0 ) 16 180° 3 d 90 1 0 -2 8 5 9 0 (6 0 ) 8 90° 4 d > 1 C aracteristicile m ecanice (rezistenţa la tracţiu n e) sc determ ină pe aria secţiunii nom inale.1 3 0 1 .1 0 1 1 .200 1 2 . C aracteristicile m ecanice ale oţelului PC 5 2 > 1 0 rf se stabilesc p rin co n tract. * > La oţelurile tip PC la care lim ita de curgere a p aren tă Ii.4 0 ’ 5 .6 1 7 0 . La oţelul OB 37 cu d ia m e tru l> de 28 mm se adm ite ca diam etrul dornului să fie de 1d pentru încercarea de Îndoire la rece.5 0 3 0 .8 Observaţie : O valizarea barelor (diferenţa d in tre două diam etre perpendiculare.7 8 5 1 .8 ± 0 .2 8 3 0 .8 0 0 ± 0 . % U a 25p (2 6 ) 2 3 5 (2 4 ) 355 315 335 325 ( 3 6 ) s> (3 5 ) (3 5 ) (3 3 ) * ) 360 (3 7 ) 510 52) 25 180° 0 .5 4 0 3 .T a b e l u l I I I .

Dimensiunile g C D O ‘Ş -O c "O'O 3 5 rP . l’C G O şi P C 90 CU oU i o^ .C C G &o 510 C 'S ts' 4) o £ Tabelul I I I .— .Q oţelurilor IUI 52.g>.Q cu o Qj < 1> OO 120 . 4.

înălţim ea acestora scăzînd pe m ăsu ră ce se apropie de n ervura longitu­ dinală. III.Oielul-beton cu profil periodic lip P C (tabelul I I I . Oţel PC 52. N ervurile s în t decalate unele fa ţă de altele. 2) şi separate de nervurile longitudinale p en tru oţelul PC 52. înclinate cu 5 5 —65° fa ţă de nervurile longitudinale.2. Nervurile transve rsale elicoidale s în t dispuse diferit după tip ul de oţel.B Fig. 4). I I I . N ervurile elicoidale au înălţim ea m ax im ă la mijlocul lungimii lor. A d eren ţa cu betonul în acest caz se realizează pe lingă încleierea pastei de cim ent de barele de oţel-beton şi prin încleştarea betonului în nervurile transversale şi chiar prin frecarea suprafeţei barei de beton în u ltim a in stanţă. co respunzătoare forţei mai m ari pe care o p o a te s u p o rta fiecare bară. A s tf e l: 1 ) Cu nervurile dispuse în aceeaşi direcţie pe ambele j u m ă t ă ţ i ale profilului (fig. oţelul este p re v ăzu t cu ner­ vuri longitudinale şi tran sversale elicoidale. SECŢIUNEA B . P e n tru a asigura o conlucrare b u n ă (aderen ţă) cu betonul. O ţelul-beton tip PC are două nervuri longitudinale diam etral opuse şi nervuri elicoidale s itu a te la distan ţe egale. 121 .

122 . O ţelul-beton la m in a t la cald OB 37 şi cel de tip PC se livrează în bare sau colaci. Oţelurile se livrează în loturi de 40 —60 t a lc ă tu ite din oţeluri lami­ n a te în acelaşi schimb. adică pe diam etrul to t a l al inimii şi nervurii longitudinale . b. I I I .SECŢIUNEA B -B ) F ig. acelaşi tip de oţel-beton şi cu diam etre care nu variază mai m u lt de 3 mm. dacă s-a m ă s u ra t d iam etru l inimii d1 excluzînd nervurile. 5. 2) Cu nervurile dispuse în direcţii contrare pe cele două j u m ă t ă ţ i ale profilului (sistem brăduleţ) şi separate de nervurile longitudinale (fig. 4 corespunză­ to are diam etrului respectiv. acesta se co m p ară cu valorile din tabel. I I I . conform t a ­ belului I I I . O ţe l P C 60 şi P C 90. dacă se m ăsoară cu şublerul valoarea diam etrului. Colacii de oţel-beton au g r e u ta te a de 4 0 —600 kg şi se livrează le­ g a ţ i în m inim um 3 locuri. L iv rarea oţelului-beton la m in a t la cald. 3) p en tru oţelul PC 60 şi PC 90. Barele se livrează în lungimi de 8 — 18 m pen tru diam etre m ai mari de 2 0 m m şi în lungimi de 1 0 —2 0 m pen tru diam etre m ai mici. inclusiv nervurile longitudinale re z u ltă u n diam etru m u lt m ai m are ce poate duce în eroare pe fierarul betonist la alegerea diam etrului oţelului dacă nu com pară valoarea m ă s u ra tă cu valorile din tab elu l I I I . D iam etru l nominal sau de calcul este u n diam etru e c h i v a l e n t .3. din aceeaşi şarjă (de oţel elaborat).

tip u l oţelului-beton şi dimensiunea. M anipularea pe şantier şi în ateliere se va fa?.T.T. 5) Pentru proba de tracţiune se trimit probe la un laborator însoţite de toate datele existente pe certificatul de calitate al uzinei şi cu indicarea diametrului barelor .C. Modul de livrare a oţelurilor-bcton Simbol (marc 0 OB 37 PC 52 PC 00 PC 90 ( 0 Modul de livrare Colaci 6 —12 mm 1 Legaturi de bare 0 14 —30 mm 0 14 —30 mm 0 1 4 . d a ta fabricaţiei. p ro d u c ăto r a calităţii (sem nătura C. Verificări als calităţii oţelurilor-beton lam inate la cald. Certificatul de calitate în m od obligatoriu treb u ie să conţină caracte­ risticile mecanice conform tabelului II 1. denum irea uzinei produ cătoare. 4) Se face proba de îndoire la banc. De regulă se v o r livra încărcături de 2. c.Tabelul I I 1. numele şantierului.5. în certificatul de calitate sîn t tre c u te conform stan d ard u lu i m arca de fabrică. ' 123 . produsul.3 0 mm 0 1 0 . Marcarea oţelului-beton PG 93. U n ita te a de în cărcătu ră va fi p re v ă z u tă cu trei legături de solidari­ zare din oţel-beton şi d o u ă legătu ri de m an ev ră cu ochet la p a r te a su­ perioară pen tru a g ă ţa rea la mijoacele de m anipulare. 2) Se verifică dimensiunile şi profilul. se va face cu Vopsea da culoare verde. masa.5 t.2. n um ărul comenzii.e ca m ijloace m ecanizate. lotului de construcţie şi a obiectului în care se va introduce oţelul. confirm area de. p en tru a se deosebi de oţelul PG 60.C. care să nu micşoreze aderenţa oţelului cu betonul.2 0 mm Bare libere Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 20 mm 0 6 —12 mm 0 G—12 mm - Loturile vor sosi în încărcături de m ax im u m 5 t. Obligaţia uzinelor este de a se marca oţelul cu vopsea rezistentă la intem perii. P e şa n ­ tier se fac u rm ătoarele v e rific ă ri: 1) Se verifică dacă lotul de oţel-beton este însoţit de certificatul de calitate al uzinei semnat de organul C . treeîndu -se valorile găsite de uzină la încercările făcute. cu ştam pilă). denum irea beneficiarului (şantier). 3) Se verifică aspectul (calitatea suprafeţei). n um ărul avi­ dului de expediţie.

pe şantier se p o a te face p ro b a de îndoire simi­ lar cu cea p re v ă z u tă în STAS 777-80. se p o a te d eterm in a aria secţiunii tran sv e rsale prin cîn tărire conform cap. 4) să coresp und ă cu valorile p re v ă z u te în tab elu l II 1.05 m m la re s tu l diametrelor. P e n tru verificări sistem atice ale dimensiunilor se procedează con­ form STAS 6605-78 care precizează : d iam etrul se m ăso ară în 3 secţiuni tran sv e rsale s itu a te la pătrim ile ep ruv etei şi perpendiculare pe axa ei. U nghiul de înFig. Se face cu şublerul pe m inim um doi colaci sau legături de bare (diam etrul inimii. III. îndoirea oteluluidoire a de 180° se realizează făcîn d îndobeton pe şantier. să nu depăşească a b a te re a lim ită la d iam etru . 3 p e n tru oţelul OB 37 şi tab elu l III. L a oţelul cu profil periodic se poate. Proba de îndoire la banc. Pe su p ra fa ţa barei se a d m ite un s t r a t su b ţire de oxizi (rugină).Verificarea dimensiunilor şi profilului. II. D is ta n ţa din tre nervuri se m ăso ară pe o direcţie perpendiculară pe a x a epruvetei.fă ră alte utilaje.2. 4 p en tru oţelul tip PC. N ervurile periodice se m ăsoară pe 5 nervuri consecutive aşezate pe aceeaşi p a r te şi se re p etă pe p a r te a opusă. d is ta n ţa între nervuri) şi se com pară cu valorile din tab elu l III. zg îrie tu ri ro tu n jite . A ria secţiunii iniţiale (efective) a epruvetelor se determină pe baza mediilor măsurărilor. De asemenea. C ondiţia este ca d iam etru l dornului D pe care se face îndoirea şi ungh iul de îndo­ ire a (fig. cu condiţia ca reducerea dimensiunilor secţiunii barei. Se admit următoarele defecte locale ale su­ prafeţei : denivelări. valoarea c ă u ta t ă fiind m edia aritm etică a acestor 6 m ăsurări. tab elu l I I I . M ăsurarea d iam etrulu i în fiecare loc se face pe două direcţii perpendi­ culare. irea p în ă cîn d cele două ra m u r i ale barelor 124 . aria secţiunilor m ă s u ra te ale nervurilor din secţiunea de ru p e re considerate in m od convenţional ca dreptunghiuri. . slriuri sau asperităţi. du p ă în d e p ă rta re a s tra tu lu i de oxizi. D in tre carac­ teristicile m ecanice (v. Verificarea aspectului (calitatea suprafeţei). în ălţim ea nervurilor. determ ina p rin m ăsu ra re a d ă u g in d la aria inimii. Nervurile se m ăso ară cu şublere sau m icrom etre cu precizia de 0.4. III. 2).02 m m la d iam etrele mici (d < 10 mm) şi cu precizia de 0. corespu nzătoare diam etrului m ă­ s u ra t. Nu se a d m it nervuri ru p te. cu condiţia ca a b a ­ tere a lim ită p re v ă z u tă p e n tru profilul şi d iam etru l respectiv să nu fie depăşită.

Fierarul betonist ră s p u n d e de ca litatea lucrării pe care o execută şi trebuie să refuze utilizarea de oţeluri care nu corespund s ta n d a r­ dului sau nu au aceeaşi calitate cu cea p re v ă z u tă în proiect. î n această situaţie hotărîrile le ia şeful de şantier care va t r q t a problema în co nform itate cu prevederile legale. 125 . Modul de efectuare a încercării conform STAS 200-75 şi STAS 6605-78 este în principiu a r ă t a t la cap. adică s în t tre c u te p rin tr-o filieră (orificiu calibrat) şi obligate să-şi micşoreze secţiunea tran s v e rs a lă ca urm are efortului de tra c ţiu n e din sîrm ă. schimbării destinaţiei sau înapoierii uzinei producătoare. P ro b a de îndoire se consideră satisfăcăto are dacă d upă efectuarea ei nu apare nici o c r ă p ă tu ră sau fisură pe fa ţa exterio ară cu rbată. Necorespondenţele cu sta n d a rd u l formează obiectul declasării oţelului. R educerea de diam etru se numeşte şi reducerea de secţiune A care se exprim ă în procente din secţiunea iniţială. O peraţia se face la rece. iar unghiul de 90° cînd prelungirile celor două ra m u ri fac u n unghi de 9(F.V5. In cazul execuţiei prefabricatelor în serie încercarea la tra c ţiu n e este obligatorie. Sîrmă trasă pentru beton armat P e n tru b eto n a r m a t sîrm a tra s ă se livrează conform STAS 438/2-80 în două c a l i t ă t i : cu suprafaţa netedă (STNB) şi cu suprafaţa profilată (STPB). Sîrmele trase p o a rtă această denum ire deoarece se o bţin din b are netede de oţel-beton ro tu n d cu c o n ţin u t redus de ca rbon (oţeluri moi) care apoi s în t tra s e sau trefilate. nefolosirii lui. încercarea la tracţiune. siliciu. Analiza chimică. Prin trefilări succesive prin orificii din ce în ce mai mici se ajunge la diam etre de sîrm e foarte subţiri şi cu rezistenţe fo arte ridicate rezul­ ta te din orientarea cristalelor de metal. Interpretarea rezultatelor. p u tîn d fi de 12—70% . se fac la labo ra to are şi probe de analiză a conţin u tu lu i de carbon. la lucrări de m are im p o rtan ţă. Această probă se face u n de nu există certificat de calitate sau există dubii asup ra calităţii oţelului şi la livrări din import. II.ajung paralele (oţelurile OB 37 şi PG 52). fosfor etc.« şi alungirii la ru p e re . 4. Se face p e n tru determ inarea rezistenţei de rupere R m. limitei de curgere R e sau R p0. P e n tru oţeluri care vor fi sud ate cu procedee speciale. m angan. sulf.

? N /m m 2 ( k g f/m m -') m in . p e n tru arm area betonului. OL 37 şi OL 42. N o tarea se face indicînd tip u l oţelului: sîrm ă tra s ă (ST). (conform STAS 1177-74). Caracteristicile mecanice şi dim ensiunile sîrm ei trase pentru beton armat (tabelul III. D in analiza caracteristicilor mecanice se co n stată : 1) Sîrma trasă are limita de curgere convenţională (fig.fi“). treb u in d să reziste la m inim um 4 îndoiri alte rn ate lă ră să prezinte fisuri vizibile cu ochiul liber. ! i 126 . i ' d • 4 . şi n u m ăru l stan d ard u lu i. cu toate că se măsoară pe o bază mai mare . la Îndoiri altern ate. simbolizat prin simbolul 0 (se citeşte . în mm.1 0 8 . profilul ne te d (N) sau profilat.STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă profilată. de 10 ori diametrul ( A 10). (P) şi destin aţia pen tru a rm a rea betonului (B). T a b e l u l I I I . cu d iam etru l de 3 m m . Caracteristicile mecanice ale sîrm ei Irase În c e rc a re a la t r a c ­ ţ iu n e în c e rc a re a la în d o ir e la re c e 1) C la sa d e c a lita te S im b o lu l D ia m e tr u l d mm S u p e r i­ o a ră O b iş n u ită STNB 3 4 STPB 4 -1 0 L im it a de c u rg e re R p o. 1 8 0 °.5 — 5 . I I I . liv rate conform STAS 500/2-80.. este mai mică decît la celelalte oţeluri. com p letat cu diam etrul. cu d iam etrul de 4 mm. 6. p e n tru a rm a rea betonului. pe dorn cu raza de 10 mm . . S îrm a se trefilează din urm ăto a rele m ărci de oţeluri: OL 34 . v alo area diam etrului. N /m m * ( k g f /m m 1) m in . b). — S T PB . (h° ~ d?■ x dl 100%. A s t f e l : — STNB — 0 3 — STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă n etedă.0 4 . l . 2) Alungirea la rupere. a.'■ 1 80 ° .R ed ucerea de secţiune se calculează cu formula : A = So ~ S f x 100% = S.1 0 .G ‘ ' 6 -7 . 7 8 3 9 0 (4 0 ) 4 9 0 (5 0 ) 8 d ') Slrmele cu diam etrul mai mic dc 6 mm se încearcă şi. 5 4 0 (5 5 ) A lu n g ir e a la r u p e re A ia m in % 8 U n g h iu l D ia m e t r u l d e în d o ir e d o r n u lu i a - - 4 9 0 (5 0 ) 4 4 0 (4 5 ) 5 9 0 (6 0 ) 5 4 0 (5 5 ) 6 ' • r . 6 ). 4 9 0 (5 0 ) R e z is te n ţa la ru p e re K .

00 5.1 5 b.50 m de la ca p ătu l colacului. P e n tru încercări se iau probe de la 0.636 0. interior al colacului mm 250— 650 4 0 0 .00 10.283 0.00 şi peste 4.196 0.00 9. § 3.55 4.41 1.785 0. M odul de livrare a sirm ei trase ■Diametrul .3) Caracteristicile mecanice sînt dale pc grupe de diamelrc.83 3.222 0.099 0. D im ensiunile £i abaterile la dim ensiuni ale sirm ei trase Diametrul sirmei d mm 3.126 0. Modul de livrare a sîrm ei trase. c).00 7. F iecare colac este legat cu sîrm ă moale în 4 locuri. Sîrma se livrează în colaci (tabelul I I I .499 0.078 0.51 2. Dim ensiunile sîrmelor tra s e s în t date în tabelul I I I .125 0. Loturile de sîrm ă au m asa de 7 — 10 t (după grupele de diametre).071 0. 8.76 1.10 8.11 1. 8 ). 4) Diametrele mai mari ( S — 10 m m ) sînt supuse probei dc îndoire.246 0.193 0. în caz de litigiu se prelevează probele din porţiunea de colac indicată de beneficiar.1 000 Masa colacului. 7.57 1.055 0.089 0.39G 0.1 ± 0 .14 Masa informativă kg/m 0.55 4. 7. iar diametrele mici probei de îndoire alternată. Tabelul I I I .60 6. kg Obi mii tu 2 1 -1 0 0 2 6 -1 5 0 Redusă 5 -2 0 1 0 -2 5 Diametrul sirmei mm Cel m u lt 3.00 c. Tabelul I I I .94 1. fiind mai ridicate la grupele mici. • 127 . Verificarea calităţii.311 0.26 1.154 0.395 0.00 Abaterea limită mm Perimetrul Aria secţiunii corespunzător diametrului sirmei cm3 cm 0.50 5.00 3. Verificarea calităţii se face în mod similar cu cea a oţelurilor lam inate la cald (v.88 2.159 0.00 4.23 2.617 ± 0.503 0.

9087 6. P e n tru legarea cofrajelor se foloseşte sîrm ă de circa 0 2 mm. P rescripţia 128 .90 82.25 2.55 32. E l se fabrică în ţa ra noastră în 5 sortim ente.9852 1. Bioţelul B ioţelul este u n oţel realizat din sîrm ă tra s ă t a r e fiind compus din 'două bare longitudinale de secţiune ro tu n d ă legate în tre ele prin sudură cu a ju to ru l u no r distanţieri (scăriţe) cu secţiune dreptu ng hiu lară ^fig. III.2830 0.80 0.98 253.60 0. adică ajunge la c a litatea oţelului de bază OL 34.30 103. sîrm a 0 1 mm.1416 3.6362 0.00 1.69 18.976 21.21 129. L a plasele şi carcasele su d ate legarea este înlocuită cu sudură.00 Aria Lungimea Masa secţiunii mm* k g /l 000 m m/kg 1.80 2.949 6.106 3.5. m odelîndu-se du p ă profilul barelor pe care le leagă.25 321. Tabelul I I I .25 1. Legarea are ca scop de a asigura poziţionarea corectă a arm ă tu rii spaţiale.165 7.222 3.08 40.5447 3. 9.36 50.5).662 30.9408 4.50 1.00 2.09 63. fiind adesea p ro te ja tă prin u n ­ gere. 6.734 9.336 55.488 72.7854 0.0106 2.33 26.70 0.783 19.90 1. din oţeluri moi cu c o n ţin u t redus de carb on OL 34 şi care după trefilare este încălzită în tr-u n cu pto r p în ă la înroşire p e n tru a o tran sfo rm a din sîrm ă ta re (ca u rm a re a ecruisării din trefilare la care s-au a r a n j a t cristalele) în sîrm ă moale. trefilată. P e n t r u legare se utilizează. Se fabrică într-o g a m ă m are de d iam etre (STAS 889-80).60 1. de regulă.1575 7.949 4.5394 2.80 3.2272 1.75 Diametrul mm 1. Sîrm ă m oale pentru legnt (STAS 8!W-3(t) Diametrul mm 0.5030 0.23 202.634 12.935 38.02 P e n tr u legare se foloseşte sîrm ă moale neagră (recoaptă) d en um ită pe şan tiere şi sîrm ă arsă.872 15. S îrm a se îndoaie foarte uşor şi rezistă bine la strîn gerea cu cleştele.12 1. Sîrm a este liv rată în colaci mici.0686 13.7671 2.40 Aria Masa Lungimea secţiunii mm1 kg/l 000 m m/kg 0. Sîrmă moale pentru legat Barele fasonate p en tru a realiza a r m ă tu r a propriu-zisă se leagă cu sîrm ă moale (tabelul I I I .084 450.533 48.52 162.64 20.3957 0. 9) p e n tru a forma plase legate sau carcase legate.50 2.

1 129 . Dimensiunile barelor longitudinale şi a celor tran sversale (scăriţele).N .P.5. precum şi m asa bioţelului pe m e tru liniar s în t a r ă ta te în tab elu l III.Î . rezistenţa la rupere m inim ă 800 N /m m . iar cea dintre barele transversale 95 mm. b.I . S udarea scăriţelor se face la o m aşină specială după d e b ita re la lungime. II I.Î. elaborată de C. Barele longitudinale se obţin din sîrm ă t ra s ă ta re care treb u ie să aibă caracteristicile : limita convenţională de curgere m inim ă 680 N/mm*. S u dura scăriţelor se verifică prin proba de forfecare. îndoirea la 180° pe un dorn cu diametrul D = 6 mm. Profilul are o geometrie fixă care este indicată in figura I I I .Fig. 10. alungirea la rupere A 10 = 5% . Caracteristicile m ecanice ale bioţelului. d is ta n ţa dintre barele longitudinale este 20 m m.M. Caracteristicile mecanice minime livrate ale bioţelului s în t considerate cele ale barelor longitudinale şi anum e : rezistenţa la rupere 800 N / m m 2 . Dim ensiunile bioţelului. 1979-73 pen tru realizarea bioţelului.şi alungirea la ru pere minimă 4 ■ ‘ •■ io — — •5°/ ’ /o■ Barele transversale (scăriţele) se obţin din oţel p lat OL 37 cu rezistenţe m ărite prin tragere (reducere de secţiune) p e n tru a realiza o rezistenţă la rupere de 500 —600 N/m m -. 5 .6 mm. 1979-73 înseam nă bioţel cu bare longitudinale care au diam etru l de 3. B ioţel. Notarea bioţelului se face cu indicativul bi (prescu rta rea de la bioţel) u rm a t de d iam etrul barelor longitudinale date în zecimi de mili­ metru şi num ărul normei interne de întreprindere. care reglem entează livrarea este N orm a in tern ă de întreprindere N . C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d .B. a. limita de curgere 680 N / m m 2 .I. A stfe l: b i 3 6 .

Regulile de verificare a calităţii bioţelului sînt aceleaşi ca şi la oţelui-beton lam inat la cald (v. c. de în drep tare în tru c ît destinaţia lui principală este p en tru arm area elementelor circulare (silozuri. Dimensiunile bioţeliilui B a re lo n g itu d in a le T ip u l d e b io ţe l B a re tra n s v e rs a le A b a te r ile la în ă lţim e şi g ro s im e mm A r ia ce lo r d o u ă b a re cm 2 D ia m e tr u l 1 1 1 1 1 1 A b a te r ile la d ia m e tru Masa k g /m 1 1 1 1 1 1 în ă lţ im e a mm G ro sim e a mm bi 40 bi 56 bi 69 0. 2) Pentru încercările mecanice ale barelor longitudinale se fac cpruvete prin tăierea scăriţelor.5 3. de regulă.Tabelul 111. încer­ carea Ia îndoire a barelor longitudinale. se facc şi verificarea sudurilor scăriţelor prin proba de forfecare. 6) încercarea la forfecare se face cu dispozitive speciale de forfecare montate la maşina de încercat (se prind scăriţele coaxial şi se supun probei de tracţiune).5 0. d. lungimea epruvetei este de 550 mm.0 3. rezervoare etc. 11. Bioţelul se derulează de pe colaci d re p t neavînd nevoie.216 0.6 5.0 0. Proba de forfecare se face pe 3 epruvete.0 5.4 0 1 0 0 225 240 1 0 0 Colacii sîn t legaţi în 3 locuri.10. ale aspectului suprafeţei. l 1). Masa şi lungim ea b ioţelului liv rat D ia m e tr u l c o la c u lu i in M asa m e d ic a u n u i c o la c k. Tabelul I I I .9 ± 0.624 c.) cu u rm ăto arele precizări : 1) P e lingă verificările dimensionale. 130 .). Verificarea c a lităţii bioţeliilui.25 0. Modul de livrare a bioţeluliii.1 4.5 7.50 0.0 5. Livrarea se face loco atelier in colaci de diam etru m are. § 3.75 4. L u n g im e a m e d ie a u n u i co la c m T ip u l de b io l el b i 40 b i 56 b i 61 50 75 2 . a căror m asă şi dimensiuni s în t în funcţie de so rtim ent (tabelul I I I .416 0.

simbolizate cu litera N..S) — Buzău şi sînt destinate în special p en tru ar­ marea elementelor din beton arm a t plane sau curbe de tipul plăcilor pentru panouri de pereţi.Media aritm etică a celor 3 probe trebu ie să satisfacă condiţia : B . Clasificarea plaselor.S. în m m 2.P.P. Prescripţiile care reglem entează p ro ducţia de plase sud ate sîn t STAS 438/3-80. plasele se clasifică după cum urm ează : 1) Plase sudate cu toţi parametrii tipizaţi . pu tîn d u -se con­ fecţiona sub formă de panou ri şi rulouri (care au d iam etru l m axim de 1.1 * unde : R f este rezistenţa la forfecare.S. Catalogul de plase s u d ate fabricate în I. su d ate prin rezistenţă electrică la locurile de încrucişare denum ite noduri. 2. 7. Plaselor din sîrm ă profilată li se ada u g ă Ia început literele P P (panou-profilat). panouri de acoperiş. P — forţa la care s-a produs cedarea prin forfecare a scăriţei. ziduri de sprijin. în N / m m 2. Tabelele cu tipurile de plase s în t date în catalog.normalizate" care au lungimea variabilă (netipizată). Plase sudate uzinale Plasele su d ate sîn t elem ente de a r m ă tu ră form ate din bare de oţel (sîrme) dispuse pe două direcţii perpendiculare. 3) Plase sudate „speciale tipizate “ simbolizate cu literele S T . după gradul de tipizare. în cercarea se face cu viteză mică de 5 — 10 m in/min. — B uzău şi Caietul de sarcini CS/1984 — I.de uz general “ simbolizate cu litera G şi „de listă" simbolizate cu L. Plase sudate pentru armarea betoanelor. P . = ----. 131 . panouri pen tru planşee. arm ături de pardoseli. rezervoare. — B uzău p e n tru plasele din sîrm ă trasă profilată. in N / m m 2 .S.S.5 m).> 350 N / m m 2 . silozuri etc. 2 ) Plase sudate .S.. Plasele sud ate uzinale s în t livrate de în trep rin derea de Sîrme şi P ro­ duse din Sîrme (I. Calculul elementelor a rm a te cu bioţel se face în conform itate cu Instrucţiun ile tehnice pen tru calculul şi alcătuirea elementelor a rm a te cu bioţel.P. A — secţiunea transversală a unei scăriţe.80-74.. Conform cataloghlui.

6 : lungimea panoului L „ lăţim ea panoului B r. în funcţie de m odul de uzinare şi de utilizare.5 mm. pot pune în operă cu un n u m ă r m inim de tă ie tu ri la m ontaj. 3) Plase „normalizate “ N folosite la elem ente la care lungimea se po ate obţine prin tăierea plaselor (planşee prefabricate. Ca regulă generală se v a utiliza la arm are u n num ăr m inim de tip u ri de plase pe ansam blul construcţiei.de uz general “ G folosite de regulă la arm a rea elementelor plane din beton a r m a t turnate. — plase ST5 înseam nă plase su d ate „speciale tip iz a te " a v în d nu m ăru l de ordine 5 din tabelul plaselor speciale. Plasele sud ate „speciale tip izate" se notează cu simbolul ST u rm a t de n um ărul de ordine din tabelul cu plase speciale.26 c m 2 .de listă" L folosite de regulă p en tru planşee prefabricate. o literă care a r a tă forma ochiului re z u lta t din încrucişarea barelor plasei şi anum e p e n tru cele p ă t r a t e litera Q p entru cele d reptu ngh iulare litera R şi un nu m ăr care repre­ zintă aria secţiunii arm ă tu rii longitudinale. diafragm e m onolite etc. D iam etrul barelor transversale se. si a celor longitudinale CM ş i C l2. P a ra m e trii panourilor de plase s u d ate se p ot ur­ m ări pe figura I I I ... pano u ri ele fa ţa d ă prefabricate şi panouri de legătură la diafragm e t u r n a t e monolit. în m m 2/m . plasele sud ate s în t den u m ite şi simbolizate astfel : 1) Plase . lăţim ea între barele longitudinale extrem e sau de m argine B. lungimea capetelor barelor transversale C tl si C.Parametrii plaselor. o literă p en tru tip ul de plase conform codificării G. L sau N.). lungimea între barele transversale extrem e sau de m argine L. Notarea plaselor s u d ate uzinate se face cu u n cod stab ilit în „Cata­ logul de plase s u d ate" în u rm ă to a re a ordine : u n n u m ă r care reprezintă ordinea plaselor din tabelele de plase pe tipuri. iar d iam etru l barelor longitudinale se notează cu d t şi v ariază de la 3 la 10 mm. şi al celor transversale l t. monolit pe şantier sau p en tru elementele p refabricate de m are serie. notează cu d t şi variază de la 3 la 0. 4) Plase „speciale tipizate “ ST d estinate arm ării elementelor pre­ fab ricate de mare' serie pen tru construcţii industriale şi care nu se încadrează în celelalte tip uri de plase. Plaselor li se pot găsi şi alte utilizări decît cele indicate. pasul (d ista n ţa dintre două bare alăturate) barelor longitudinale /. 2) Plase . F a c excepţie plasele speciale S.. A s t f e l : — plase 26 LQ 126 înseam nă plase sudate cu n u m ăru l de ordine 26 din tabelul cu plase „de listă" av în d ochiuri p ă t r a t e şi cu aria to ta lă a secţiunii barelor longitudinale pe 1 m lăţim e de 1. Se v a c ă u ta să se folosească plase de ca ta ­ log (G sau L) care se. Se face apel la tipurile N şi ST num ai cînd primele nu s în t 132 .

şi d. „ 1 p e n t r u di — & 0 . L ungim ea epruvetelor este p re v ă z u tă în STAS 6605-83. Tăierea plaselor se face după planuri de tăiere (croire) pentru a avea un n u m ăr m inim de tă ie tu ri şi să nu rezulte pierderi. 13. cu ochiuri p ă tra te (Q) Şi cu aria secţiunii barelor (2.reste aria secţiunii transversale a barei celei mai groase din nod .0 1 0 . I I I . d. Tabilul I I I . 8 N e te d ă 8 8 0 .3 5 S maxR p0 .0 3 .0 -7 .0 -1 0 . 12) se determ ină pe sîrm e decupate din plasa s u d ată (at. Se dă ca exem plu datele cuprinse în lista de plase „De uz gen e ral 1 1 (G) p en tru plasa 14 GQ 246.t N / iţ im " N /m m ’ ( k g f / m m 1) ( k g f/m m 2) m in .46 c m s/m — 246 m m 2/m).P . 6 ). a. F o r ţa d e fo rfe c a re a n o d u lu i sudat P / N /m m * P r o f ila t ă '.4jn o/ /O m in .5 0 S mllxI t . sîn t diam etrele barelor transversale. tabelul I I I . — B uzău au valorile p aram etrilo r lim ită (fig.6 6 . cit şi cele transversale).economice. G (plasa de uz general). Caracteristicile mecanice (tabelul I I I . respectiv longitudinale.5 — 5 . — B u zău unde este in dicală şi forma profilului (tip Carrv). Se ream in te şte sem nificaţia succesivă a simbolurilor şi anum e : 14 (num ăr de ordine al plasei).) 4 . 4 9 0 (5 0 ) 490 440 440 390 (5 0 ) (4 5 ) (4 5 ) (6 4 0 ) 5 9 0 (G 0) 590 540 540 190 (6 0 ) (5 5 ) (5 5 ) (5 0 ) A s p e c tu l s u p ra fe ţe i D ia m e tr u l s îrm e i d.S . b. ru in . 2) Plasele sudate profilate sîn t liv rate conform CS 33/84 — I. î n tabelul 1 QO io.2 are valoare m inim ă. iar S mo. Listele de plase su d ate sîn t numeroase şi nu p o t fi d a te în prezenta lucrare. 6 ) precizate în tabelul I I I .0 4 .1 8 .ît cele longitudinale. . Sîrmele folosite p e n tru confecţionarea plaselor su d ate sîn t sîrm e tra s e (v.j . P e b az a tabelului I I I . 8 ’) jRj)o. D im ensiunile plaselor sudate uzinale. a 0 p e n t r u — rfi 0 .S.0 -4 .P. 12. P a­ nourile (plasele plane) care pot fi fa b ricate de I. V alorile m inim e ale caracteristicilor mecanice ale plaselor sudate L im i t a de R e z is te n ţa la ru p e re c u rg e re l!m Rpa. 12 s-au în tocm it liste cu plase conform clasi­ ficării şi simbolizării a r ă t a t e mai înainte. mm A lu n g ire a la ru p e re . Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate.0 G— 6 8 0 . .S .S.

. 134 . 25 Sensul de avans a l plasei ~n m o sm â Fig. Param etrii plaselor sudate.S .—Buzău Valori mm 2 000—7 000 1 000—3 000 Abatere* limită Parametrul geometric Lungim ea panoului L c L ăţim ea panoului B t ± 1 % dar nu mai m u lt de ± 2 5 mm L ăţim ea in tre barele longitudinale extrem e B Lungim ea în tre barele transversale extrem e l. Plasele sudate fabricate de I.6. ± 1 0 mm C ap ătul barei tra n s­ versale C’u sau Plase sudate cu b are simple Plase sudate cu b are duble - C ap ătul barei longitudinale C . J ± 1 0 mm P asul intre barele transversale l. III. 10 M in.2 950 1 950—6 950 ♦ P asul intre barele longitudinale Plase su d ate longitudinale Plase sudate longitudinale cu bare sim ple cu bare 1 duble 5 0 -3 0 0 m ultiplu de 25 100 —300 m ultiplu de 25 5 0 -4 2 0 fără trep te Min. l i .Tabelul I I I . sau C n Min.110 f ^ x d.S .P . 9 5 0 .

n u m ărul lotului de plase. U n itatea de în cărcătu ră se formează prin aşezarea plaselor plane două cîte două fa ţă în faţă. — Aria secţiunii barelor : — longitudinale. care se petrec pe t o a t ă înălţi­ mea pachetului în d reptu l a 4 sau 6 suduri. = 2 0 0 mm. P rin lot se înţelege circa 1 0 t plase sud ate fabricate pe aceeaşi in stalaţie (maşina de sudat) care are acelaşi reglaj al p aram etrilo r geometrici (dimensiuni 135 . l t = 1 0 0 mm — transversale. 1. în coloana 13. 6 : — Dimensiunile ochiurilor (distan ţe între bare) : — longitudinale. d t = 4 mm. în scopul redu­ cerii înălţimii pachetului şi a obţinerii unei stab ilităţi sporite a acestuia. — D iam etrul b a r e l o r : — longitudinale. a v în d m asa de cel m u lt 2 0 0 0 kg şi cel m u lt 50 plase. conform figurii I I I .0 m. c. 1 x 2 5 + 3 x 3 0 0 + + 1 X250) sau cu bare duble.26 cm 2/m .a = 25 + 25 m m . Ga accesorii se folosesc legături de m anevră nerecuperabile din sîrmă lam in ată OL 32 sau OL 34 0 6 . C t = 50 + 50 mm — transversale. l. A s t f e l : (1 x 2 5 ) 2 + 1 x 2 5 0 + 3 x 3 0 0 + + 125 + (1 x 2 5 ) 2 în care cu (1 îa25)2 s-a n o ta t g rupu l de bare alăturate. în funcţie de dimensiunile geometrice ale Dlaselor şi diam etrul barelor. num ărul de panouri (plase) din pachet.S.46 cm !/m — transversale. 2. B c = 2. la plasele ST s în t a r ă ta te şi elemen­ tele prefabricate la care se utilizează prin indicativul proiectului (de exemplu) : G 3/6-350 este chesonul cu lăţim ea de 3 m. I n d ic a tiv u l: 14 GQ 246. Plasele sînt livrate sub formă de unităţi de încărcătură.S. cu u n dispozitiv special. m asa unei plase. Modul de livrare a plaselor sudate uzinate. — L ăţim ea plasei (panoului). Fiecare pachet de plase are o etiche tă m etalică pe care sîn t în­ scrise : I. — Masa. 44.23 kg/buc. d t = 8 mm — transversale. simbolul (notarea). — Depăşirea (capetele) : — longitudinale. — Lungim ea plasei (panoului). In catalog. cu lungimea de 6 m şi care a fost calculat la o încărcare de 3.plaselor GQ (cu ochiuri pătra te) la poziţia 14 se vor citi urm ătoarele date. L c = 6. Plasele speciale tipizate ST p o t fi confecţionate cu d istan ţe intre ochiuri variabile la acelaşi tip de plasă (de exemplu.P. — B uzău .4 m (între axele barelor extreme). C .5 k N / m 2).

D u p ă derulare plasa trebuie să ră m în ă d reap tă şi să se înscrie tn tr-u n dreptu ngh i perfect. Ca defecte locale se a d m i t : denivelări. lim ita de curgere ( R e. Verificarea calităţii sudurii nodurilor sc face prin determ inarea forţei de forfecare a nodului. . Verificarea ca lită ţii plaselor sudate uzinate. 136 .0 0 m cu o ab a te re de ± 3 % . şi 30% din n um ăru l nodurilor unei bare cu condiţia respectării prevederilo r anterioare.T. Probele pen tru încercări se recoltează din porţiunile de panouri dec u p ate pentru goluri. — Buzău sem n at de organul C. strivire sau asperităţi. tim p de sudare etc. Verificarea param etrilor panourilor se face prin com pararea valorilor m ă su ra te cu datele din catalog. P erp e n d ic u laritatea in tre barele longi­ tudinale şi transv ersale este g a r a n t a t ă prin lim itarea ipotenuzei t riu n ­ ghiului cu catetele de 1. S . respectiv rezistenţa la tra c ţiu n e l i m. Verificarea aspectului se face cu ochiul liber.2 0 m la valoarea ipotenuzei de 2 . 7. pe ep ru vete a v în d forma din figura I I I .60 m şi 1 . încercările mecanice.). Se adm ite u n strat subţire de rugină cu condiţia ca după în lătu rare. 3) Se verifică aspectul. S . d.ale ochiurilor plasei. Noduri nesudate se ad m it : 3 % din to ta lu l nodurilor unei plase : 1 0 % din nodurile barelor extreme. diam etrul sirmelor) şi electrici (presiune. 7. de ase­ m enea cu condiţia ca abaterile lim ită să se înscrie în valorile din t a ­ belul I I I . curent. Pe şantier se fac u rm ă t oarele v e r if ic ă r i: 1) Se verifică dacă lotul este însoţit de certificat de calitate al I . 2) Se verifică parametrii conform comenzii . 6 .C. Plasele în rulouri treb uie să aibă d iam etrul de rulare conform preve­ derilor. lungimii şi lăţimii. D is ta n ţa dintre barele transversale extrem e se m ăsoară pe barele de m argine ale panoului. capetelor. R p0>2 şi alungirea A lt se determ ină conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83. P . 12. Verificarea dimensiunilor se face cu ru leta p en tru lungime şi lăţime şi cu m icrom etru l p en tru diam etrele barelor. 1 2 . Caracteristicile mecanice treb u ie să corespundă valorilor tre c u te în tabelul II 1 . sîrm ele să se încadreze în abaterile dimensionale m axim e din tabelul I I I . 4) Probele mecanice (încercarea de tracţiune a sirmelor) şi calitatea nodurilor sudate (rezistenta la forfecare a nodului sudat) se verifică prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate. Valorile admisibile pen tru forţa de for­ fecare P f se dau în tabelul I I I .

C om binatul Siderurgic H un ed oara. colaci. III.50 t de la celelalte uzine m etalurgice (în trep rin d erea «Lam inorul 1 1 Brăila. —B uzău p en tru livrări (care variază de la 1 0 0 bucăţi sau 1 t la plasele sudate.S. Problemele de mecanizare care se pun sînt următoarele : forma­ rea şi compunerea lotului unitar de m a nip ula re. norm alizate şi speciale tipizate) se com andă prin specificarea simbolului m e n ţio n a t în tabelele cu plase din catalogul uzinei (con­ form notării din acest paragraf) şi a num ă­ rului de bucăţi. de a se tipiza dispozitivele şi accesoriile de prindere. La stabilirea n um ăru lui de b u că ţi trebuie Fig.. a c c ep tat de I. Transportul şi depozitarea oţeiurilor-beton a. accesoriile şi mijloacele necesare. astfel ca un bac să tra g ă de b a ra transversală şi celălalt de bara longitudinală. 8 .7. Transport şi depozitare.La încercarea la trac ţiu n e a unei e p ru ­ vete se folosesc bacuri speciale. Oţelurile p en tru beton a r m a t se livrează sub form ă de bare.S . în trep rin d e rea «Oţelul Roşu). 1) Formarea şi compunerea lotului unitar de manipulare : Loturile unitare de. Oţeluri în bare şi colaci. Epruveta de trac­ să se ţin ă seam a de num ăru l minim de bucăţi ţiune sudată în cruce. L oturile un itare se solidarizează 137 . Plasele tipizate (de uz general.P . manipulări în atelierele centrale ele prelucrare a armăturilor. î n ultim ul tim p există o preocupare de a se mecaniza operaţiile de tra n s p o rt şi m anipulare.de listă" şi la 800 bucăţi sau 5 t la plasele s u d ate speciale). de listă. panouri de plase sudate şi plase sud ate în rulouri. depozitarea. î n vederea manipulărilor. loturile u n itare se grupează pînă la 4 u n ită ţi în funcţie de g re u ta te a u n itară a lotului şi de capaci­ tatea de ridicare a mijloacelor folosite. descărcarea din mijloa­ cele de transport de cale ferată la depozitele centrale şi încărcarea în mi jloacele auto .00 t la oţelul-beton liv rat de în tre p rin d e rea Metalurgică Griviţa şi de 2. dispo­ zitivele. manipulare pentru oţelul-betan în bare sîn t de regulă de 1.

din 3$ 5 . după care se elibereoză dispozitivul 5 Se preiau„din depozit.f Se agaţă dispozitivul de prindere în cîrligul macaralei Se agaţă cîrhgele dispozitivului de legâtunie de manevra ale loturibr unitare.6 m m cu bucle de agăţare şi trei de solidari­ zare din 1Q 5 -6 mm 7. Se aşază loturile unitare pe peridoc Fig. Operaţii de manipulare.5 m de la capefe. în acest caz se fac prin răsucire 5legoţun : două de manevră.2muncitori Formaţia de lucru■ . în cantităţile şi diametrele indicate prin comandă. cu ajutorul dispo­ zitivului. h funcţie de necesităţile atelieruiu de prelucrare se_pot forma ioturi unita­ re adecvate.8. pină la ilokri unita-e 6.la cîts 2. se pnrrl simultan ctojă loturi de 25kNsau patru de 10kN Se ridică bturile unitare şi se aşează în depozit. IH. oţel-betoa . situate. Se aducs mijlocul de descărcare în dreptul vagonului c. pe bpuri şi diame're. transport şi depozitare in bare.

P e n tru m anipulări se pot folosi m a ­ carale t u r n sau autocam ioane cu m acarale hidraulice. P e n tru operaţiile de descărcare—încărcare se folosesc m acarale t u r n cu c a p acitatea de ridicare mai m are de 50 kN. prin term en ul conteiner se înţelege u n recipient în care se depozitează m ărfuri. Loturile. manipulare şi descărcare. P rin noţiunea de transconleinerizart se înţelege tra n sp o rtu l cu aju torul conteinerelor. 2) Descărcarea din vagoane in depozite centrale şi încărcarea în mijloace auto. \ 4) Oţelul-beton in colaci transconleinerizat. 3) Manipulările în incinta atelierelor centrale de prelucrare a armă­ turilor a oţelului-beton in colaci. Operaţiile succesive s î n t : se opreşte vagonul portcontein er în raza macaralei p o r t a l . în stive simple sau suprapuse. Ordinea operaţiilor este d a tă in figura I I I . în cazul oţelului-beton se preconizează utilizarea unei palete tra n sconteiner care este . Oţelul-beton în bare şi colaci se poate depozita în depozite deschise. Ordinea operaţiilor este d a tă în figura II 1.9.un fel de platform ă pe care se aşază colacii form aţi în u n ită ţi (de. dintre care trei legături de solidarizare la capete şi centru şi două legături de m anevră cu bucle de apucare din trei fire. 10) cu sisteme de reglare şi echilibrare. I I I . D e regulă.cu cinci legături de oţel-beton 0 5 —6 mm. se roteşte pe p a rte a de încărcare a transconteinerului j se preia lotul u n ita r din depozit şi se aşază în transconteiner. 6) Dispozitive de prindere. în locul platform ei b eton ate se ad m it şi platform e am e n a ja te pe un teren uscat cu p a n tă de scurgere a apelor. D epozitarea de lungă d u rată se face pe platform e b e to n a te pe reazeme (de beton. 5) Mijloace dc transport. P e n tru m anevrare a loturilor u n ita re se utilizează dispozitivele de prindere (fig. Conteinerele fiind obiecte de in v e n ta r se folosesc continuu. ţe a v ă v eche) lemn ro tu n d din foioase etc.). î n incinta depozitelor se folosesc de asemenea m aca­ rale portal. circa 5 colaci). de la uzină la depozit sau la punctele de desfacere. pentru oţel-beton în colaci cuprind colaci a căror masă to ta lă nu depăşeşte circa 2. La destinaţie se transb ord ează transcon teineru l-paletă pe semi­ rem orca specială cu care se efectuează tra n s p o rtu l ru tier pîn ă la depozi­ tele de rezervă ale atelierelor centrale. 7) Depozitarea oţelului-beton în bare şi colaci. unitare de manipulare. a u to m ac ara de 50 kN şi a u to tra c to r cu peridoc de 100 kN. 139 . Descărcarea se face de regulă cu o m aca ra de 50 kN. 8.80 t.

O p e ra ţii d e m a n ip u la re . Se desprinde iin ochet al cablului din cîrligul maca­ ralei si se extrage cablul din colac cu ajutorul ma­ caralei In cazul ia care virtejurile nu mtra in raza de acţiunea macaralei. 2 muncitori. dupa care se rd ic â cîrligul macaralei pentru un nou ciclu Se preiau pe rînd din depozi­ tul de rezervă.Se opreşte mijlocul de trans­ port in raza macaralei turn Se agaţă In cîrligul macaralei dispozitivul de prindere Se introduce cu ajutorul căngii cablul dispozitivului prin lotul unitar Se ridică.9. loturile unitare. colacii se pot’ ma mpula cu motostivuilorul Formaţia de lu c ru . III. . E L 2 Â JkA A F ig . tr a n s p o r t şi d e p o z ita re o ţe l-b e to n în c o lac i. lotul unitar şi se aşează in depozitul de rezer­ vă pe tipuri şi diametre Se desprinde un ochet al ca­ blului am dispozitiv si se extrage manual din'lotul uni­ tar. Se trece cablul scurt prin cîte u n colac ş l se transpor­ tă pe virtej lâsindu-l să se aşeze orizontal cu ghicire manuală . oa t punctele 2-5 si se asază lingă virtejuri ' Se dezmembrează lotul unitar prin tăierea benzilor de otel cu foarteca pentru tab j . tra n s c o n te in e riz a t.

P e n tru depozitarea de lungă d u ra tă (1 an) stivele se protejează c o n tra intemperiilor p rin foi de carton asfaltat. pun la distanţe mici p en tru ca barele prin încovoiere să nu atingă p ăm în tul. I I I . Colacii co nstitu iţi în loturi uni­ tare legate se pot stivui p rin suprapunere. scînduri vechi etc. colacii se stivuiesc d u p ă aceleaşi reguli. b — pentru ridicare în poziţie verticală. iar reazemele se. Stivuirea se face pe diam etre şi calităţi de oţel .l 1). c u lc a te Fig. rinzi de b eton etc. dar reazemele trebuie să fie num ai din elemente plate (dulapi.). Stivele vor fi e tich e ta te conform codificării materialelor. care se fixează cu dulapi.00 m. 141 . I I I .10.11. D isp o zitiv p e n tr u m a n ip u la r e a p la s e lo r s u d a te : a — pentru încărcări-descărcări şi ridicare în poziţie ozizontală . P e înălţim e se separă barele în pachete prin inter­ mediul dulapilor sau bilelor (fig.. Stivele se separă prin b aterea de pari la circa 1.50 —2. S tivuirea provizorie pe platform e betonate se poate face şi fără reazeme. Stive pentru bare de oţel-beton.Fig. III. folii de m aterial plastic etc.

Nu se ad m ite ca rugina să reducă din secţiunea barelor. 17). III. 16) sau pe îm prejm uiri (fig. Plase sudate.19). O ţelul-beton poate să aibă un s t r a t subţire de rugină. I I I . Descărcarea în pachet a plaselor.13). care se îndepărtează la punerea în operă prin ştergere. 18). în picioare prin rezem are de un perete puternic (fig. I I I . U n ităţile de în cărcătură se fac de regulă din acelaşi tip de plasă sau din plase diferite legate in p achete m ai mici. 14) .13 şi II 1. 15). Fig. I I I .Oţelul p ă s tr a t mai m u lt tim p poate fi p ro te ja t provizoriu cu p ra f de ciment.50 t prevăzute cu 4 la G legături (şufe) de care se a gaţă dispozitivele de manipulare. fig. T ransportul plaselor se face cu mijloace au to sau în vagoane de cale ferată. III. sau pe o cap ră cu rezemare dublă (fig. 142 . III. II 1. D epozitarea se face d upă aceleaşi reguli ca la barele de oţel (fig. Descărcarea şi depozitarea plaselor de pe mijlocul de t r a n s p o r t cu m aca rau a se va face cu grijă (fig.12. Plasele se m anipulează cu dispozitive de compensare din cabluri cu cirlige (v. 12 şi 111. chiar ade­ rentă. Plasele se pot depozita in cazul spaţiilor restrînse. nu se adm ite aruncarea plaselor în depozit (fig. Plasele se organizează din uzină în u n ităţi de în cărcătură (pachete) cu m asa de circa 2. b. I I I . T ransport şi depozitare.

I I I . D e p o z ita re a in ­ c o re c tă a p la s e lo r p e o ri­ z o n ta lă . D e p o z ita re a p e o s in g u ră p a rto . I I I . D e p o z ita re a P laselor p e v e rtic a lă la p e re ţi.16. D e p o z ita re a r e c tă a p laselo r. Fig.17.13.F ig. » Fig. R id ic a re a p la s e lo r cu d isp o z itiv ÎN C ER C .15. Fig. I I I .14. co­ Fig: I I I . I I I . IU .

Depozitarea pe capre. 2) Sirma amprentată de oţel pentru beton precomprimat (SBPA). 144 . Aceste produse sîn t fabricate la „Ind ustria Sîrm ei" Cîmpia Turzii (I.) din oţeluri cu c o n ţin u t ridicat de carbon (0. 3) Toroane■din 7 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (TBP). cap. Barele lam inate la cald p e n tru b eton p recom prim at sîn t denum ite pe scurt PG 90 (standard de ra m u r ă STR 531-83). 4) Lite din 2 sau 3 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (LBP). Ridicarea plaselor cu cabluri cu cîrlige.68—0. Tipuri de oţeluri pentru beton precomprimat P e n tru b eton p recom prim at sîn t necesare oţeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte.92)C slab aliate cu Mn şi Si. OŢELUR! PENTRU CONSTRUCŢIILE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.T.18. Tipurile de sîrm e şi produse din sîrm ă sînt : 1) Sîrmă de oţel pentru beton precomprimat (SPB). Fig. Se folosesc oţeluri sub formă de sîrm e şi pro­ duse din sîrm e şi b are lam inate la cald de înaltă rezistenţă.C. A.S. III. (v.19. Sîrmele si produsele din sîrm ă sîn t trefilate din otel-carbon si detensionate final (STAS 6482/1-80). B. 1). III. III.Fig.

cap. produse ex p erim en tal în ţa ra noastră. De exemplu S B P I-3 STAS 6182/2-80. 14.142 2. piloţi . d upă precom prim are (v.853 transportul şi depozitarea sîrmelor 3.0 38.270 moale.910 3.430 netede S B P .7 10. marcarea 2.0 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton precomprimat Elem entele din beton precom prim at po t fi cu a r m ă tu ră p re în tin să care se autoancorează şi cu a r m ă tu ra postîntinsă.070 5.5 1. rezervoare. grinzi. Cartea fierarului betonist — cd. T abdul I I I . 1.387 3. stîlpi pentru energia electrică.0 7.î n viitor se vor utiliza şi oţeluri lam in ate la cald de secţiune ovală cu nervuri. toroane. S îrm a se livrează în 4.0 28.630 22. diam etrul nominal mm* kg/1000 m mm nominal şi n um ărul standardu lui. elemente pentru poduri . 1 145 . La elementele postîntinse se utilizează de regulă sîrm e netede tip SBP. II) se injectează cu lap te de ciment. şpalieri de vie.0 19.0 12. Sîrm a netedă SBP (STAS 6182/2-80).210 variază de la 50 la 8 0 kg. indicînd succe­ a riile şi masa siv denum irea p re sc u rta tă a sîrmei.190 6. Diametrul Aria secţiunii Masa categoria de rezistenţă. D im ensiunile sirm elo r. grinzi d e r u l a r e . ziduri de sprijin etc.14 şi 111. ferme.466 Livrarea. Masa m inim ă a unui colac 7.480 30. t r a t a t e term ic (tip Sigma).767 1. ancoraje pentru fundaţii . ambalarea. 2. dar se pot folosi şi alte tip u ri de a r m ă t u r i .870 colaci bine legaţi în 4 locuri cu sîrm ă 15. Elem entele de m are serie care se realizează prin precomprimare s î n t : elementele de suprafaţă .570 9. E lem entele cu arm ă­ tu r a p reîn tin să utilizează de regulă sîrm e şi produse din sîrm ă care se pot autoancora prin ade renţă (sîrm ă am p re n ta tă . i 3. Sotarea se face.410 5.548 3. Sîrme de oţel şi produse din sîrmă petru beton precomprimat a. elemente pentru poduri asamblate prin postinlindere . liţe. D upă rezistenţa la rupere sîrma pen tru beton precom prim at se fabrică în două c a te g o r i i : S B P I şi SBP II (tabelele 111.5 4.746 8. oţel PC 90). elementele de planşeu .15).

0 5.0 3.7 4.5—3 mm 4 mm . Numărul Raza minim dc îndoire de indoiri mm 0 6 6 6 1 4 4 4 4 6 6 6 6 5.0 1.5 10.0 1. 2 110 2 010 1 910 1 860 1 770 1 720 1 670 1 620 1 570 1 910 1 860 1 770 1 670 (215) (205) (195) (190) (180) (175) (170) (165) (160) (195) (190) (180) (170) 1 790 1 720 1 620 1 570 1 500 1 450 1 420 1 370 1 320 1 620 1 570 1 500 1 420 (182) (175) (165) (130) (153) (148) (145) (140) (135) (165) (160) (153) (145) Alungirea la rupere .0 2.5 2. imn.0 20.0 2.0 1.5 1.0 5.0 îo.0 2.0 7.0 1.0 x 10" k gf/cm !). prev ăzu t in tab el.5 7. 150 N/mm* (15 kgf/mm *) la categoria SBP II.0 6. ? N /mm* N/mm* (kgf/mm*) (kgf/mm1) min.0 7. re­ zistenţa la rupere Il„.0 5.0 2.0 SBP II Observaţii: 1) P en tru slrmele cu diam etrul nom inal interm ediar celor din taliei. caracteristicile m ecanice vor fi corespunzătoare diam etrului nom inal im ediat superior. min.„>. 6 —7 mm.5 1. 5 mm . Caraclcristicile mecanice ale sirmelor SBP 1 şi SUI’ II încercarea la Îndoire alternată STAS 1177-71 încercarea la tracţiune (STAS 0605-83) Categoria sirmei Diametrul nominal < 1 1 1 1 1 1 1 l. 5) In STAS 6482/2-80 este d ată şi lim ita dc elasticitate convenţională /<.o 10. D iam etrul 450 m m 1 000 mm 1 500 mm 1 800 m m interior p en tru p en tru p en tru p en tru minim sîrmele sîrmele sîrmele sîrmele al cu cu cu cu colacului este diam etrul de diam etrul de diam etrul de d iam etrul de de : 1. 3) Slrmele SBP I şi SBP 11 au m odulul de elasticitate cu valoarea convenţională de 2.5 2.5 1.4 h h i.5 3. 146 . 15.Tabelul I I I .0 2.0 1.5 2.imi Ia Rezistenţa la rupere R w de curgere tehnică R /M l.0 7. . 2) Slrmele cu caracteristici mai ridicate decit cele prevăzute in stan d ard se vor fabrica şi garanta num ai pe bază de Înţelegere Intre pro d u căto r şi beneficiar.0 2.„ai precum şi rezistenţa la rupere d upă Îndoire la 90° pe dorn de 10 d.0 15.0 1.j.0 5.5 1.0 x 10: N/cm* (2.0 SBP I 1.5 3. 4) D iferenţa dintre valorile rezistenţei la rupere d eterm inată la cele două capete ale aceluiaşi colac poate fi de cel m u lt : 1 0 0 -N/mm* (10 kgf/mm *) la categoria SBP 1.

verificarea c u re n tă a limitei de curgere.20 ± 0 .16 şi III.22 ± 0 . b.La cerere colacii p o t fi şi am balaţi.502 Observaţie : Sirmele an ip ren tate cu diam etre interm ediare celor p revăzute in tabel se pot realiza cu acordul producătorului. D e te rm inarea limitei de curgere convenţionale se face conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83 pen tru o alungire neproporţională de 0. Am prentele se deosebesc după formă şi dispunerea perim etrală (tabelele 111.IC). Sîrm a am p ren tată (STAS 6482/3-80). Verificarea se face 111 aceleaşi condiţii ca la oţelurile-beton lam inate la cald cu unele diferenţe speci­ fice şi a n u m e : verificarea săgeţii la derularea colacului.18 ± 0 . Verificarea calităţii sirmelor S B P . De exemplu.0 4 0. Sirmele SBP II se m archează cu o dungă lată de 50 m m de vopsea albă. S în t două tipuri de am prente : amprente Tabelul III.079 31.01% . Sîrma a m p re n ta tă de­ num ită pe scurt SBPA este o sîrm ă similară cu cea netedă SBP dar care are în plus im p rim at un profil prin presare (stanţare) la rece. în spaţii acoperite sau încăperi şi nu direct pe păm înt. Verificarea Ia derulare a sirmelor S B P se face p en tru cele cu dia­ m etru l de 5 la 7 m m. continuă.2% cu precizia de 0. Sîrma este de d ou ă calităţi : SBPA I şi SBPA II. iar m ăsu rarea săgeţii. m ăsurarea se face de la a treia rizură de la secţiunea de rupere. iar depozitarea colacilor. tran sversal peste firele colacului.0 4 0. 3 -4 3 -4 4 —5 Tip ]>. 147 .027 23. Alungirea la rupere A 100 in afara stricţiunii (gîtuirii) se m ăsoară pe ep ruvete speciale cu o bază iniţială de 100 m m a v în d rizuri din 10 111 10 m m . cu metrul. mm Tip T.815 29. precum şi la îndoire alternată. Notarea se face în m od similar cu sîrm a netedă. a modulului de elasticitate. 17). la care după derulare săgeata arcului fo rm a t pe o lungime de 5 m nu ţrebuie să depăşească 40 cm. rezistentă la intemperii. D erularea se face pe o su p ra fa ţă plană. această limită se determ ină num ai de laboratoarele specializate.098 21. D im ensiuni Ir sirm elor şi ale p ro filu lu i pentru tip u rile de am prente I 2 şi I' (am prente dispuse pe două rinduri) Diametrul nominal < t mm 5 6 7 Adlncimea amprentei h mm 0. T ra n sp o rtu l se face în vehicule acoperite. a alungirii la rupere în afara gîtuirii. SBPA 1-3 P 2 — STAS 6482/7-80 indicindu-se in plus tipul am prentei.0 4 Pasul P mm 8 -1 0 1 0 -1 2 1 2 -1 4 Distant» dintre amprente o. care au a p a ra tu ră de m ăsurare a deformaţiilor şi experienţă de încercare.764 Maximă 16. circulară. 1 5 6 Masa kK/100 ifi Minimă 15.

21. Amprente cu muchii înclinate. D im ensiunile sirm elo r şi a le p ro filu lu i pentru tipul de am prente I. A m p re n te cu m u c h ii d re p te . 0 3 0 .1 5 ± 0 . Fig.I ---------------: H ) ( p \\ ✓ .. tip I 3 (fig. III.20. Masa este conform tab elu lu i I I I . j a F ie .14.Tabelul I I 1. 0 3 C 8 .. ----------e-----------* I / if ' > ! i . S T A S 6482/3-80 : a — param etrii amprentei . (am prente dispuse pe trei riu iiu ri) D ia m e tr u l n o m in a l (t mm A d ln c im e a a m p re n te i h mm Pasul P nun D is ta n ţa d in tr e a m p re n te a mm 2 -3 3 -4 5 0 7 0 . 21). 0 3 0 . tip l^sau pe 3 feţe.1 7 ± 0 .1 3 ± 0 . b — vedere. cu muchii perpendiculare pe axa secţiunii dispuse pe două fele ale sîrmei.. I I I . I I I .17. tip P 2 (fig.. I I I .. 148 .1 0 8 Observaţie. 20) şi amprente cu muchii înclinate la 45° faţă de axa secţi­ unii cu amprentele dispuse pe două feţe.

423 0.R e s tu l condiţiilor de verificare a calităţii (livrare.0 >: 10* kgf/cm*).5 20 încercarea la relaxare Relaxarea la 1 000 h pentru o tensiune iniţiala de 0. Î S .2 49. c.5 1. am balare.693 Maxi­ mă 0. Diame­ trul Categoria nomi­ nal sirmei d 1 1 1 1 1 1 SBPA I 5 6 7 5 6 7 t 1 670 (170) 1 620 (165) } 1 570 (160) 1 520 (155) 1 470 (150) 1 470 (150) . C aracteristicile mecanice ale loroanelor Simbolul toronului Diametrul nominal Secţiunea nominală D mm* mm 9. 19). prin relaxare. 18).0 1. tran s­ port. în special prin n um ărul de îndoiri mai redus (tabelul I I I . Tabelul I I I .0 2.5 SBP A II 0. : 10* kgf/cm*). Limita de curgere con­ venţională N /mm* (kgf/mm*) min. 88 290 (9 000) 147 150 (15 000) x Forţa dc curgere convenţională N (kgf) min. Caracteristicile m ecanice ale sîrmei a m p re n ta te diferă de cele ale sirmei netede.Q M odulul de elasticitate inform ativ este E = 2. 75 540 (7 700) 122 630 (12 500) Ma sa kg m Mini­ mă 0. în s ta n d a r d s în t tre c u te şi valorile pierderilor de ten ­ siuni. depozitare) s în t aceleaşi ca la sirm a netedă.0 M odulul de elasticitate al unui to ro n este : E = 2.0 2. tabelul III.19.0 .5 3 3 3 2 2 2 15 17 20 13 17. L a aceste sîrme. C aracteristicile mecanice ale sîim e lc r SUPA I şi SUPA II Încercarea la tracţiune (STAS 6605-83) Rezistenţa la rupere Rm 1 N /mm* (kgf/mm2) min. Tabelul 111.0 10’ N/cm* (2. 1 940 (198) 1 890 (193) 1 840 (188) 1 800 (183) 1 750 (178) 1 750 (127) încercarea la îndoire alternata Alungirea Numă­ Raza reiat ivft rul de la rupere de îndoire -.93 88. Toroane (STAS 6482/4-80. 140 .7 R o min. care după cablare este supusă unei operaţii de în d rep tare şi detensionare.0 x 10’ N /cm 2 (2.388 0.0 7 0 4 .5 1.55 Forţa dc rupere N (kgf) min.739 7 0 3 . Toroanele se execută prin cablare (toronare) din sîrm ă din oţel-carbon de înaltă rezistenţă. trefilată. 3.4J0 0 mm îndoiri 0/ /o 2.1 12.

III. Pe acelaşi ta m b u r se pot înfăşură mai m u lte bucăţi de to ro n din acelaşi diam etru şi aceeaşi şarjă. 20. Pasul de înfăşurare a sîrmelor periferice este de 12 ori diam etrul toronului. încercarea la trac ţiu n e se face pe to ro n u l întreg (STAS 2172-74 pe o probă care a fost lu ată din toron. 150 . m arc ate vizibil. Sîrm a centrală are diam etrul d c mai mic cu 2. în n ă d rea sirmelor s? face prin sudare cap la cap la uzină. sîn t notate pe scurt L B P (liţe pen tru b eton precom prim at). Se ad m it şi toroane de 100 kg.22. d. Masa unui to ron este de m inim um 600 kg.5 —5%. F ierarul betonist tre ­ buie să verifice unde a p a r suduri în toron. Sensul Fig. precum şi nu­ m ărul standardului. ruginite sau încrucişate. P e n tru a nu scădea rezistenţa toronului. Notarea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată a toronului (num ărul şi diam etrul sirmelor care alcătuiesc toronul). Rezis­ te n ţa la rupere a sîrmelor sudate trebuie să fie cel p u ţin 50% din rezis­ te n ţa sîrmei nesu dite.22. Toronul nu trebuie să aibă zgîrleturi sau turtiri. care după înfuniere sîn t supuse unui proces term ic de îm b u n ă tă ţire (detensionare) . Liţele sînt îm ­ pletituri de două sau trei sîrme de oţel de acelaşi diam etru. Toţi colacii de sîrm ă şi ta m b u rii se marchează. Toroanele se livrează pe ta m b u ri a v în d diam etrul de înfăşurare de 900 mm. sirmele nu po t fi su d ate în to ron decît din 200 în 200 m. Toroane 7 0 d. du p ă în d e p ă rta re a a 2 m de la ambele capete). Ca m aterial se foloseşte sîrm a netedă nedetensionată (deci fără t r a t a m e n t f i n a l .Toroanele sînt alcătuite din 7 sîrm e (6 sîrme periferice înfăşurate strîns în formă elicoidală în jurul unei sîrm e centrale) şi sîn t destinate arm ării elementelor de con­ strucţii şi construcţiilor din b eton precom­ prim at. Caracteris­ ticile mecanice ale liţelor sînt date în tabelul I I I .i beton precom prim at. crăpate. Life din două sau trei simit' (STAS 6482/4-80). STAS 6482/2-80). căci acestea sînt pu ncte slabe unde se rup toroanele. în to ron nu se adm it sîrme rupte. Toroanele trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de derulare ca şi sirmele pentr. De exemplu T B P 7 0 3 — STAS 6482/4-80. de înfăşurare este în general spre dreap ta (STAS 1710-75). F orm a geom etrică este a r ă ta tă în figura II 1. p u ţin d da naştere la accidente.

diam etrul nominal şi num ărul stan dardulu i. De exemplu : L B P 3 x 2 . P e n tr u a r m ă tu ra pretensionată trebuie să se asigure şi ancorajele de blocare.20.3 6 1 0.STAS (>482/4-80. din beton.5 2 .2 % N (kgf) m in. proiectare şi execuţie silit p revăzute cote precise.5 7 Noi ar ea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată. C.7 0 8 . cît şi pen tru a rm ă tu rile nepretensionate din elementele de beton precom prim at.5 X X X X 2 .0 2 .0 3 .Tabelul 111. T ipul lilci M asa m edie k g /l 000 m LBP LBP LBP LBP LBP LBP LBP 2 2 3 3 3 3 3 X 1.80 2 8 .7 6 11 10 17 20 30 52 800 70 0 100 90 0 40 0 700 900 (7 0 0 ) (1 2 0 0 ) (1 0 3 0 ) (1 8 3 0 ) (2 700) (3 750) (5 400) 5 9 8 14 21 30 44 680 800 820 890 950 870 100 (5 8 0 ) (1 0 0 0 ) (900) (1 520) (2 2 4 0 ) (3 150) (4 500) 3 .0 0 5 . îm binarea şi înnădirea acestora atit pentru arm ăturile betonului arm a t.ltl’ D iam etru l n om inal al sirm elor com p o n en te mm F o rţa tle ru p ere a Ut ei /■ 'w »i n N (kgf) m in. P e n tru poziţionarea şi fixarea arm ăturilor. in normele de. F o rţa «le curgere convenţională F 0. m aterial plastic sau alte materiale. n um ăru de sîrme.0 1. Caracteristicile mecanice ale sirmelor l.0 1.5 2 . respectarea toleranţelor.5 3 .0 3 .5 2 . De regulă poziţionarea se asigură prin distanţieri. MATERIALE AUXILIARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI P unere a în operă a arm ă tu rilor necesită poziţionarea lor corectă in cofraje.3 3 4 .0 2 . d istan ţă care se num eşte acoperirea eu beton.7 1. Distanţieri (suporţi) Prin distanţieri (suporţi) se înţeleg to a te mijloacele folosite. 151 .5 3 . 3 . 1 . oţel. care asigură poziţia arm ăturii la cotele prevăzute în proiect în tim pul betonării prin fixarea distanţei dintre cofraj şi a rm ă tu ră.60 18.

iar pen tru grinzi. impreciziunile p u t î n d avea consecinţe mai grave. distanţieri de tip circular care înconjoară barele şi asigură aceeaşi acoperire de beton in to a t e direcţiile perpendiculare pe ax a barei. î n lucrările din beton p recom prim at punerea la poziţia din proiect a firelor. în special la elementele de grosime mică. Se disting 3 t i p u r i : 1) Purici. suporţi continui care sînt destin aţi să asigure pe fundul cofrajului sau p en tru plasele superioare o poziţionare egală a arm ă tu rilo r paralele. D in punctul de vedere al elementului .Acoperirea cu b eto n foloseşte a t î t p en tru protecţia arm ăturii contra coroziunii. care p o t fi realizaţi din bucăţi scurte de vergea din oţelb eto n (deşeuri) t ă ia te p en tru plăci la lungimi de circa 5 —8 cm. 152 .23) sau călăreţi prefabricaţi. greutatea rezultată la punerea în operă a b etonului. suporţi din azbociment. dispozitivele de fixare trebuie să suporte : greutatea arm ăturii. pot fi călăreţi simpli confecţionaţi pe şantier (fig. cit şi p en tru a asigura rezistenţa elem entului de beton. folosind «i ca piese de distan ţare între plase sau carcase paralele . D istanţierii (suportii) se po t îm p ărţi după cîtev a criterii : m aterialul din care sînt alcătuiţi. form a l»r. suporţi din m o rta r de c i m e n t . ca urm are. In cazul elem entelor orizontale. D in punctul de vedere al formei şi modului de fixare se disting : cale sau blocuri de formă geom etrică simplă pe care se aşază a rm ă tu ra . funcţia pe care o îndeplinesc. acestea s în t foarte diverse. modul de fixare. II 1. proiectele nu p re văd mijloacele de fixare a arm ăturii . D in punctul de vedere al materialului se disting : suporţi metalici (d enu m iţi şi purici) . 2) Călăreţi. O fixare su m ară şi im provizată p oate să fie cauza deplasării a rm ă­ tu rii în m om entul betonării. a. grinzi şi stîlpi. Clasificarea distanţierilor (suporţilor). greutatea muncitorilor care circulă pe reţeaua armăturii. Acoperirea prea m are poate duce la m icşorarea b ra ţu lu i de pîrghie interior ceea ce reduce c a p acitatea p o rta n tă a elementului. Suporţi m etalici. suporţii pot fi p en tru placi. b. eforturile u n ita re din b eton şi a r m ă t u r ă a v în d valori m u lt mai ridicate. barelor şi cablurilor are o im p o rta n ţă şi mai mare. care folosesc la fixarea plaselor superioare . suporţi t i p călăreţi pe care se plasează barele sau nodurile plaselor. Acoperirea prea mică aduce peri­ colul coroziunii şi p o ate an tre n a o dim inuare a aderenţei arm ă tu rii în b eton şi în consecinţă se prejudiciază d u ra b ilitatea şi securitatea con­ strucţiei. în general. care duce la o acoperire insuficientă sau prea mare. suporţi din m aterial plastic . tipul de elem ent în care s în t folosiţi etc. apro x im a tiv de lăţim ea grinzii.

I I I . Călăreţi şi suporţi m etalici continui. 3) Suporţi continui (fig. 24) care. T e n d in ţa este de a se pre­ fabrica în serie aceşti suporţi pe maşini simple. 2 — etrier . 25). 111. Suporţii po t avea două fire din oţel moale recopt sau galvan izat pentru fixarea de a r m ă tu ră . P e n tru a se reduce s u p ra faţa de co n tac t cu cofrajul.24. Fig. se p o ate alege form a semisferică sau cilindrică (fig. I I I . c. Suporţi clin m o rta r de cim ent şi azbociment. folosesc la fixarea plaselor superioare. Se folosesc blocheţi de m o rta r confecţionaţi adesea pe şantier. III. fiind produşi de u n ită ţi speciali­ zate. 153 . 3 — purice. Călăreţi sim pli şi distanţieri confecţionaţi pe şantier din oţel-beton : 1 —fier e le distanţare . D ezavantajul acestor sup orţi este acela că ră m în aparenţi şi adesea pot absorbi uleiurile de decofrare.Puncte de sudură V/ Cu/v se sprijină armatura de/a y a ~ p a rte a s u p e rio a ră a p /a c u Fig.23. Form ele suporţiior continui şi a!e călăreţilor m etalici pot fi foarte diferite. la fel ca şi călăreţii prefabricaţi.

Suporţi diferiţi din ma . Fig.20.25.Fig. 111. T ip u ri d e b lo c h e ţi d in m o r ta r d e c im e n t şi a z b o c im e n t. 111.

27.S uporţii din azbocim ent po t fi utilizaţi cu eficacitate similară. sau chiar blo­ cheţi înalţi din m o rtar de ciment. P re ţu l ridicat al distanţierilor din m aterial plastic este 1111 elem ent care frînează extinderea utilizării lor pe to a te şantierele. Aceşti supo rţi s în t in general mai p u ţin robu şti decît s ii porţii tip călăreţ şi se pot des­ face prin presare laterală. suporţi continui metalici. Alegerea tip urilo r de sup o rţi revine de regală ex e cutantului care trebuie să se ghideze după considerente economice. III. I I I . f. Suport ii din oţel pot fi p revăzuţi iu capace din m aterial plastic. Aceştia sînt de obicei din a r m ă t u r ă îndoită (călăreţi). 155 . Suporţi din m aterial plastic. î n general aceste tip u ri de suporţi pot prelua g re u tă ţi m ai mari. I I I . Au a v a n ta ju l că prezintă o porţiune redusă de contact cu cofrajul. e. S înt indicaţi p e n tru arm ă tu ri verticale. 2) Suporţi tip scaun pe care barele stau simplu rezem at şi pot fi folosiţi şi p en tru bare încrucişate. Suporţi pentru armătura superioară. Fiecare tip de suport are anum ite caracteristici tehnice şi economice (rezistenţă la încărcări locale. 3) Suporţi tip rondelă (fig. care sint fixaţi de a r m ă tu ră p rin presiunea axială ex e rcitată de rondelă de plastic. caracteristici tehnice care se modifică Fig. 26): 1) Suporţi tip călăreţ pe care se prind barele. deform abilitate. Condiţii de alecjere a tipurilor de suporţi. Suporţi tip rondelă din material plastic. 27). tehnice şi modul de punere în operă. Se disting 3 tip u ri (fig. d.

coroziunea arm ăturii.la tr a t a m e n te term ice ale betonului sau pe tim p friguros. rezistenţa la foc.2 5 -4 . P e n tru legarea co­ frajelor se foloseşte aceeaşi sîrm ă de 2 mm. Electrozii utilizaţi p e n tru sudarea m anuală cu arcul electric s în t î n v e l i ţi . Electrozi de sudură. S îrm a este uşor de îndoit. care au o compoziţie ce a ju tă la sudarea Tabelul 111. Sîrmă de legat. b.2 5 2 . legarea făcîndu-se m an u al cu un cleşte. electric de sudare şi constituie V e r tic a l mm O r iz o n ta l în acelaşi tim p şi m aterialul de 2 . se face cu sîrm ă de legat. 111111 D ia m e tr u l b a r e i s u d a te </. în­ nădiri pentru realizarea plaselor şi carcaselor (legate şi s u d a te ). atunci cîn d această legătură nu se realizează prin sudare. t 2. (STAS 889-80). A legerea d iam etrului elec­ tro z ilo r in funcţie de diam etrul b arelor şi electrică m anuală. înnădiri prin sudare . R e z isten ţa sîrmei este slabă. 21) folosesc la form area arcului D ia m e tr u l e le c tro d u lu i. m anipulare.5 0 -3 .2 5 3 . poziţia de sudare Electrozii (tabelul I I I . Ca m ateriale se folosesc : sîrm a de legat p e n tru realizarea plaselor şi carcaselor sudate. a. Materiale de înnădire La îm binarea a rm ă tu rilo r p en tru betonul a r m a t se folosesc urm ă­ toarele procedee: înnădiri prin ancorarea (aderenta) armăturilor în beton . depozitare. in general nemetalice. ei sînt alcătuiţi din vergele metalice acoperite cu o m asă mai m u lt sau mai p u ţin groasă de m ateriale.21.0 0 — 5 . ancorări ale armăturilor pentru beton precomprimat.5 0 -3 .2 5 25 ru m adaos. In acest scop se foloseşte sîrma moale neagră (recoaptă). p reţ de vînzare). 5 .0 0 32 — 36 m m 4 .5 0 25 — 28 m m se depune p e n tru formarea 4 . Legătura între barele de a r m ă t u r ă ale b eto ­ nului arm a t. ad erenţa cu betonul. ag regate şi tehnologii specifice. adică m aterialul care 3 . electrozi de sudare şi ancoraje etc. aspectul de sup ra faţă al betonului. cu d iam etru l de 1 mm. d ar lucrabilitatea ei este foarte bună. armăturile fiin d petrecute.0 0 40 m m 156 . P e n tru realizarea acestor tip uri de îm binări se folosesc m ateriale.0 0 5 . unele peste altele. S îrm a se obţine din sîrm ă obişnuită care a fost trefila tă la uzină de cîtev a ori şi apoi încălzită (recoaptă) în tr-u n cuptor. ra p id ita te a de punerea în operă.0 0 sudurii.

rezisten ţa înnădirii sudate.şi înnădirilor la arm ăturile din o ţel-b e to n “ G 28-83. învelişul electrodului protejează m etalul to p it de arcul electric.şi asigură contin u ita tea s tra tu lu i de sudură. PG 60) sau pen tru suduri la poziţii dificile.2— 81. s în t date în instrucţiunile C 28-83. p en tru a fi prins în cleştele portelectrod. prinderea în cleştele portelectrod se poate face pe o p orţiune dezvelită plasată la mijlocul electrodului. î n principiu. p e n tru oţeluri superioare (PG 52.L a un a din e x tre m ităţi electrodul este dezvelit pe o d is ta n ţă de 25 m m . La electrozii cu grosimi mici. precum şi pen tru procedeele de sudare în co­ chilie. după sudarea cu procedeul prescris. for­ mează o zgură de protecţie a m etalului to p it care se poate î n d e p ă r ta . poziţia de sudare. în funcţie de calitatea arm ăturilor. S udarea se face în co nform itate cu prevederile din „Instrucţiun ile tehnice p en tru executarea prin sudare electrică a îm binărilor . Tipurile de electrozi recom andaţi. Electrozii s în t n otaţi conform STAS 1125/1. este de asemenea dezvelită. se folosesc electrozi bazici. Tipul de electrozi ales treb u ie să asigure. su p ra fa ţa fro n ta lă a elec­ trodului. procedeul de sudare. am orsarea şi s ta b ilita te a arcului şi dirijează deplasarea arcului. tabelul 2. . dar au şi denumiri comerciale în funcţie de uzina furnizoare. cel p u ţin egală cu a barelor sudate. la ex tre m ita te a opusă celei de prindere. P e n tru a asigura am orsarea ra p id ă a arcului.

prefabricat sau cu eforturi iniţiale de com presiune tran s­ mise prin arm ă tu ri. Clasificarea betoanelor. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT în condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sînt che­ m a ţi să execute şi lucrări de betonare. cu oţeluri sub form ă de vergele netede. denum ită beton întărit. cu agregate minerale uşoare. 1. sau a laptelui de cim ent (un am estec de cim ent cu apă). plase su d ate.simplu se obţine din am estecarea agregatelor : pietriş sau p ia tr ă s p a rtă şi nisip cu ciment şi apă. după t u r n a r e în diferite forme şi după în tărirea cim entului se formează o p ia tră artificială. P ia tra de ciment se obţine din în tărirea pastei de ciment.Capitolul IV BETONUL Ş! TEHNOLOGIILE DE PREPARARE Şl DE PUNERE ÎN OPERĂ A. betonul a r m a t poate fi t u r ­ nat monolit. artificiale 158 . Astfel : 1) D upă natura agregatelor. D in pu nctul de vedere al execuţiei. d enu m it beton precom prim at. care preiau eforturile de întindere. Betoanele se pot clasifica din mai m u lte p uncte de vedere. form ind betonul proaspăt . betoanele se clasifică în betoane cu agreg ate grele sau naturale. Tipuri de betoane (clase şi mărci) a. ca re se în tăreşte în timp. iar pen tru execuţia corectă a arm ă tu rilo r trebuie de asemenea să aibă noţiuni precise despre exe­ c u ţia betoanelor. Betonul armat este realizat din com binarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi num ai 1/10 din cele de compresiune). Betonul . profilate.

betoane grele (2 200 —2 500 k g /m 3 ). m acroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75% . betoane arm a te cu a rm ă tu ri obişnuite (flexibile). în norm ativul C. s în t betoane compacte. betonul proaspăt se cla­ sifică în b eton vîrtos. to re r e ta te sau t u r n a t e sub apă. betoane arm ate cu profile lam inate. 2) D upă modul de armare. G100. 3) După procedeul de punere in operă. betoane presate şi betoane vibrOpresate.2). betoane co m p ac tate m anual. deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice natu rale sau artificiale (talaş. 1. zguri metalurgice. 4) După procedeul de compactare folosit. 140-85 (anexa 1. b.-)0. injectate. betoan e autoclavizate. corespunzătoare unui coeficient de v aria ţie C„ = 15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. 7) Din punctul de vedere al consistenţei. uşoare (1 000 — 1 700 k g /m 3 ). Clasa este sim bolizată cu B c (beton clasă) u rm a tă de valoarea rezistenţei caracteristice ex p rim a tă în N / m m 2 (valoarea m inim ă statis­ tică sub a cărei valoare se pot întîlni cel m ult 5% din rezultate). 7 — 10% la semicom pacte şi 2 0 —40% la cele macroporoase. betoanele pol fi t u r n a t e obiş­ nuit. betoane vibro vacuum ate. 8) Din punctul ele vedere al densităţii aparente. betoanele. 5) D upă procedeul de întărire. rumeguş). Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată în tabelul I V . 6) Din punctul de vedere al compactării. betoanele p o t fi betoane simple. al impermeabilităţii (P 2—P 16). betoan e co m p actate prin vibrare. foarte uşoare (sub 1 000 k g /m 3). betoane precom prim ate. G150) conform norm ativului C. cu sau fără arm ă tu ri. beton plastic şi b eton fluid. betoane aburite. sînt betoan e în tărite în condiţii nor­ male. 140-85 şi STAS 10107/0-76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă“ în loc de „m arcă“. Clasele şi m ărcile betoanelor. pom pate. semicompaete. beto ane v ac u u m a te. betoane centrifugate. fa ţă de 5 —7% la cele compacte.(granulii. se clasifică în betoane foarte grele (2 500 k g / m 3). al rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (G. Marca este sim bolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în k g f/cm 2). sînt betoane necompactate. 9) Betoanele se mai clasifică din p u n ctu l de vedere al lucrabilităţii (L0—Lj) cu ta sa re 1 —9 cm. semigrele (1 7 0 0 —2 200 k g / m 3 ). 159 .

0 B c 2 2 .5 B c 60 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275-80 de regulă pe cuburi de 20 x 20 X 20 cm sau 10 x 10 X 10 cm. apă) în com ponenţa betonului in tră două categorii de m a t e r i a l e : ci­ m en tu l şi a p a între care se produc o serie de reacţii chimice în tim p u l prizei şi întăririi b eto nu lui şi agregatele care nu partic ip ă la reacţii fiind elemente inerte.T a b e l u l I V . astfel.5 B .5) v a treb u i să aibă la încercarea de compresiune o forţă m ai m are d e c ît: F = A (cm 2) X 1 000 N /c m 2 = 20 x 20 x 1 000 = 400 000 N = = 400 kN . î n p rep ararea betonului cea mai m are im p o rta n ţă o au cimenturile. ipsosuri şi polimeri). 1 0 . 7 . Aceştia p o t fi de natură organică (bitum urile p en tru betoane asfaltice p en tru drum uri) şi de natură mine­ rală (cimentul. Acestea se obţin prin clincherizarea unui am estec de calcar şi argilă în proporţii d e term in a te de ca lita te a cim entului 160 . 5 .. Cimenturile. ipsosul şi varul) sau mieşti (amestec de ciment. E chiv alen ţa dintre clasele şi m ărcile betoanelor Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i B c 3 . 4 0 B c 45 O o B B B B B B B 350 400 450 500 600 670 800 1 5 . b. u n b eto n de m arca B 100 (Bc 7. plastifianţi. P rin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor p en tru form area betonului. agregate. prelev ate la locul de descărcare din mijlocul de t r a n s p o r t . 2 . a. 1. adaosuri.0 B B B B B B B 50 75 100 150 200 250 300 B c 25 B c 30 B c 35 B.5 Bc B. Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi.0 B r 2 0 . Elementele componente ale betoanelor (lianţi. Lianţii..0 Bc .

var. rezistenţa cim entului este proporţională cu fineţea de măcinare. cu u n a n u m it grad de viscozitate. Cimenturile sînt caracterizate prin timpul de. prin degajarea de căldură. învelite de un s t r a t impermeabil num it g e l. Sorturile de cim ent. u rm a tă de cifre care reprezintă reziste n ţa cim entului la compresiune. . Marca cim entului este simbolizată cu litere ce indică în general compo­ ziţia. D u p ă fenomenul de priză. Principalele sortimente standardizate s î n t : — F 25 . în diferite proporţii. clincherul. aici se. se nu­ meşte ciment portland. devenind rigidă. care începe să se întărească în tim p. P 45. o b ţin u tă pe prism e de 4 x 4 x 16 cm. Fenom enele de priză şi în tărire d ato ­ rite fenomenelor chimice s în t însoţite de degajare de căldură. Ca urm are a unor procese chimice şi fizice se obţine u n produs dur. . M 30 şi P a 35 (STAS 1500-78. Cimenturile s în t cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu dega­ jare de căldură m are (pentru betonare pe tim p friguros) sau cu degajare mai mică de căldură). prin v a ria ţia volumului. aluminoase sau feruginoase. cenuşă de furnal etc. Priza cimentului. confecţionate din mor­ tare plastice şi încercate d upă 28 zile. produce fenomenul de în tărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel tran sform îndu -se t r e p t a t în piatră de cim ent (cîteva săptăraîni).. zgură. se obţin to t a tîte a ca lităţi de ciment. Cimentul astfel o bţin ut. întăresc în apă şi aer) ca tras. Fineţea de măcinare a cim enturilor se caracterizează prin s u p ra faţa granulelor de cim ent pe g ra m . fără adaosuri. fenomenele chimice şi fizice continuă la nivelul granulei de ciment. c. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . 1' 450C C în tr-u n cuptor rotativ. Lianţi hidraulici. în perioada de în tărire betonul treb u ie să fie p e rm a n e n t um ed pentru a se asigura apa necesară h idratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. 1 161 .la care se adaug ă com ponente silicioase. în N /m m 2. Cimenturi ou adaosuri) . Materiile prime sint. fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. această rigiditate m archează fenomenul de priză. întărirea betonului. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cim entul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întîrziere (începerea prizei este astfel dirijată). Producerea cim enturilor este stan d ard iz ată. P 50 şi P 55 (STAS 388-80. Ciment Portland) . Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se. concasate şi încălzite pînă la te m p e r a tu ra de 1 4 0 0 . Lianţi hidraulici. priză şi timpul de întă­ rire. Cim entul în co ntact cu apa suferă o serie de tran s­ formări fizice şi chimice form indu-se o p a s tă de ciment. — P 40.

P e n tru a se obţine un beton cu rezistenţe m ari. drum uri. 70 —125 m m p en tru bolovani (inclusiv p ia tră spartă). B alastul este u n amestec n a tu ra l de nisip şi pietriş care se p o a te folosi direct p en tru betoane slabe. î n STAS 1667-76 se prescriu condiţiile tehnice p e n tru agregate natu­ rale grele. coji de orez. 7 —70 m m p e n tru pietriş (inclusiv piatră spartă) . P ro p o rţia diferitelor granule (de fapt însum area granulelor pînă la m ărim ea dată) sau curbele granulometrice care indică dacă d istrib uţia mărimii granulelor este optimă. Agregatele natura le trebuie să prezinte rezistenţă la acţiuni chimice. 140-85 (anexa V. să nu aibă im p u rită ţi (sulfaţi etc. agregatele trebuie să aibă u rm ăto a rele m ărim i ale granulelor : 0 — 7 m m p e n tru nisip (inclusiv nisip de concasate) .— SR 35. Mărimea granulelor. SRA 35. 140-85 (anexa VI. piste. 3) Agregatele organice sînt form ate din rum eguş. Granulele nu trebu ie să depăşească o a n u m ită m ărim e : 30 mm la betonul m o n o l i t . obţinîndu-se agregate colţuroase (în special cele din tu fu ri vulcanice şi scorie bazaltică). Granulozitalea dorită se poate obţine prin sortarea prin ciuntire cu site de diferite ochiuri. Mai sîn t cim enturi pen tru destinaţii speciale : sonde. La confecţionarea betoanelor se pot folosi ag re g a te m inerale n aturale sau artificiale şi agregate organice (de n a tu ră vegetală). cu în tărire rapidă. 20 m m la prefabricate (sau chiar 15 mm). obţin prin sfărîm area în concasoare a rocilor sau bolovanilor mari. to c ă tu r ă de stuf.) şi să aibă rezistenţe mecanice ridicate. 2) Agregatele minerale artificiale s în t constituite în mod obişnuit din gra n u lit sau argilă ex pandată. HZ 35 şi II 35 (STAS 3011-83. IV. fie din agregate concasate. G ranulaţia poate fi continuă sau discon­ tin u ă (pot lipsi anu m ite sorturi). d. cim enturi expansive etc. î n norm ativul G. 1. care provin din dezagregarea n atu ra lă a rocilor sub acţiunea în­ g heţu lui şi dezgheţului re p e ta t şi acţiunilor mecanice produse de a p a rîurilor. Ciment portland alb). produse din azbocim ent. I m p o rta n te s în t agregatele naturale. Cimenturi hidro­ tehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi) . 162 . 1) Agregatele minerale naturale s în t constituite fie din agregate de rîu. care se. puzderie de cînepă etc. Ultimele două tipuri de agregate sîn t utilizate p en tru betoane uşor re. Limitele de g ra n ulo zitate p en tru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare s în t d ate în n orm ativ ul G. D istanţele dintre a rm ă tu ri se fixează astfel ca acestea să p o a tă fi bine înco nju rate de beton (fig. talaş. 1) se recom andă tipul de cim en t d upă n a tu ra şi condiţiile de exp loatare a lucrărilor. — PA 300 şi PA 400 (STAS 7055-80.3). a-—c). Agregate.

D istan ţele de pe figură trebu ie să satisfacă condiţiile : ct > 25 m m j 'c . P e n t r u realizarea betoanelor. cf ^ d (d = diam etrul barelor). dim ensiunea m axim ă a granulelor treb uie să fie cel m u lt 1/3 din dim ensiunea secţiunii transversale şi 1/2 din grosimea plăcilor. humus. Agregatele se spală de im pu rităţi (praf. m ortarelor şi p e n tru stropire se poate utiliza în ordinea de preferin ţă u rm ăto arele tip u ri de apă : 163 . e. > 30 m m . D is ta n ţe m in im e în tr e a r m ă tu r i şi în t r e a r m ă tu r i şi c o fra j. La betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai m ari (100 — 150 mm). 44Ci IV . 1. argilă).( ?° I f ? 0 l • • • • • • • • • • 2 5 /7 7 /7 7 ___ 25777/77 2 5 / 77/77 -U u . Apa. î n afară de aceasta.2 5 / v m C.

f.2). izvoare).5 —8 cm). de la ferm entarea drojdiei etc. (0. argilă. constituie stabilirea compoziţiei betonului. 3. restu ri vegetale (humus). P e n tru accelerarea întăririi se mai foloseşte tr a t a r e a cu raze infraroşii. P e n tru accelerarea prizei şi întărirea betoanelor se foloseşte clorura de calciu care este utilă la betoanele care se execută pe tim p friguros sau la cele care necesită decofrarea tim p urie (STAS 20713-75). puţuri. Stabilirea exactă a compoziţiei betonului se face cu ajutoru l tabelelor. care se alege în funcţie de caracteristicile elem entului care se execută. Apa nepotabilă trebu ie să nu aibă im purităţi. în tim pul aburirii treb uie asigurat u n ra p o r t apă/ciment ( A / C ) optim p erm anent pen tru a nu duce la fisurare şi scăderi ale rezistenţei betonului. tas a re a betonului (0. tun el sau tu rn ) sau prin tipare încălzitoare. mirosuri. P e n tru întîrzierea întăririi se foloseşte întîrzietorul Replast. impusă şi de forma elem entului sau a ra n jare a arm ăturilor. apă. condi­ ţiile de tra n s p o r t al betonului.) şi aditivul plastifian t m ixt D isan (ob ţinu t t o t din deşeurile fabri­ cilor de celuloză şi hirtie). condiţiile de întărire şi de exploatare. In n orm ativ ul G. livrate sub formă de p raf în saci de h îrtie sau polietilenă.apă potabilă (de băut). Accelerarea întăririi betonului se poate obţine şi prin tratare termică cu abur viu (sub prelate sau capace. A ditivi (adaosuri). n a tu ra cimentului. Ca aditivi plastifianţi se folosesc plastifiantul dispersant (o b ţin u t din deşeuri de la fabricile de celuloză şi hirtie. se folosesc aditivi plastifianţi. 1 : 1. produs» chimice străine. P e n tru execuţia betoanelor pe tim p friguros se m ai foloseşte a d itiv u l Antigero. eventual aditivi). praf etc. camere de aburire. lacuri. 140-85 (anexa V. gradul de om ogenitate. cim ent.8 . t r a t a r e a cu aer cald sau cu apă caldă. apă de m are şi ap ă minerală. P e n tru a accelera sau întîrzia priza betonului de asemenea se folo­ sesc aditivi întîrzietori sau acceleratori de priză. Compoziţia betonului F ix area proporţiilor m aterialelor com ponente (agregate. conform STAS 8626-70 respectiv STAS 8625-70. graficelor etc. de către lab oratoru l şantierului în funcţie de ra p o rtu l pietriş/nisip (p/n). apă nepotabilă (din rîuri. tabelul 13) s în t 164 . ca n ti­ t a t e a de apă şi ciment. dome­ niul de utilizare etc. P e n tru a îm b u n ă tă ţi lucrabilitatea betonului şi a structurii lui p en tru lucrări la care se cere o om ogenitate supe­ rioară.

L .2). î n lipsa acestora. nisipul. Descărcarea betonului proaspăt se face c î t mai repede p en tru evitarea începuturilor de segregare. 2. autom ate. Tipurile de betoniere folosite la noi sînt : betoniere cu cădere liberă U. mm A g re g a te de b a la s tie ră k g /m > Apă 1 /m 1 3 c im e n tu lu i M arca s l io (tasarea) 3 A IC m ax. D u p ă dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu am estecare f o r ţa tă cel p u ţin 30 s.3 5 31 0 . la betoanele simple se utilizează u rm ătoarele dozaje de c i m e n t : 75 kg ciment la beton m arca B 25 . P en tru dozarea cimentului.7 3 2 4 0 -3 0 0 1 7 0 -2 0 0 6 1 0 -8 8 0 1 350- 900 B 2 0 0 L s— L < 3 0 .7 ml B P ie triş 3 -3 1 150 L .1 010 Proporţiile compoziţiei se obţin cu aju to ru l dozatoarelor. De exemplu. BL. nisipul şi pietrişul prin volum. agregatelor şi apei se folosesc dozatoare autom ate. pietrişiîl.2 5 0 . cim entul se dozează prin aprecierea g re u tă ţii cim entului din saci.5 0 0 (de 100. in următoarea ordine : apa. . BF —500 (de 250 şi respectiv 500 1). Prepararea pe şantier a betonului Betonul se poate prep ara m anual sau mecanic. cimentul. 2 . 1 0 0 . 250 şi 500 1) şi betoniere cu am estecare f o r ţa tă BF —250. 3 0 . 4. 150 kg la B 75 şi 290 —360 kg la marca B 200 (tabelul IV. Compoziţii orientative pentru diferite m ărci de betoane L u c r a b ilita te a D ia m e tr u l maxim al a g re g a te lo r.5 9 -0 .3 5 31 0 . La nisip volum ul se corectează folosind curba de înfoiere. D o z a ju l de c im e n t k g /m N is ip 0 .6 7 -0 . Tabelul IV . apa cu aju to ru l recipientelor g ra date. BL 2 . aditivii în % fa ţă de g re u ­ tatea cimentului. Betonul poate fi p re p a ra t şi în staţii centralizate. 165 . 115 kg la B 50 .1 9 .6 4 2 9 0 -3 8 5 1 7 0 -2 4 0 5 1 0 -7 9 5 1 3 4 0 .da te compoziţii orientative p entru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare.

m acarale d. . D u r a t a de t r a n s p o r t variază de la 30 la 90 m in după te m p e r a tu ra şi n a tu ra betonului. Ca mijloace de m anipulare interm ediare se folosesc recipiente speciale de t r a n s p o r t : buncăre basculante. acoperirile cu b eton şi starea a rm ă tu rii (rugină. a macaralelor. 6 . L a controlul cofrajelor şi al susţinerilor se face verificarea dimensiunilor. bene cu fund mobil. 2) Pentru ciment : semiremorcile SRC 9 de 9 t. în a in te de începerea operaţiilor de betonare se verifică : funcţio­ narea betonierelor cu dozatoarele de apă. vagonete etc. benzi rulante. caloţilor. L a a rm ă tu ri se verifică poziţia lor conform desenelor.). b eto nare se verifică terenul şi gropile de fundaţie. lăsînd liber spaţiul de betonare. jgheaburi sau burlane.5. săp area ultim ului s t r a t se face îna­ inte de turnare. D u p ă aceste verificări şi pregătiri se m ontează podine p en tru cir­ culaţia m uncitorilor şi a mijloacelor de tra n s p o r t care trebu ie să nu de­ formeze cofrajul şi să nu rezeine pe a rm ă tu ră . Pe betonul p ro a sp ăt şi pe betonul în tă rit se fac veri­ ficări (v. cofrajele se u d ă cu 2 —3 h înainte de tu rn are. 166 . T ra n sp o rtu l la şantier se face cu ag itato are sau au tob as­ culante c. A B —45 — 116 (cu bascularea prin spate şi lateral). dozatoarele de agregate şi ciment. reaze­ melor popilor şi contravîntuirilor. 140-85.5 t. C. cu instalaţie p neu m atică p e n tru tra n s p o r t în vrac. vagoane speciale Zvc — Uces. Punerea în operă a betonului în a in te de.: diferite tipuri.5 .i benă. 4 şi 4. nu m ăru l de v ib rato a re etc. prin verificarea d im e n siu n ilo r. Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea m aterialelor se l'aee eu următoarele utilaje : 1) Pentru agregate: au tob asculante 1 —ABS —116 (cu bascularea prin spate). funcţio narea benelor. pompe. im­ p u rită ţi etc. golurilor p en tru instalaţii etc. rosturilor. a pom pelor de beton. Se poate efectua şi tra n s p o rtu l p neum atic al betonului (prin utilizarea aerului com prim at). Transportul betonului la obiect P e n tru a aduce betonul la locul de betonare se fo lo sesc: boburi. tom beroane. anex a 5). auto­ cam ioane basculante de 3. distanţele dintre arm ă tu ri. verificarea săgeţilor. poziţia arm ăturii. bene basculante.

C om pactarea m ecanică se face prin v ib ra to a re (fig. IV.5 m : la înălţim i mai m ari se folosesc t u b u ri p en tru tu rn a re . C om pactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace m anuale (maiuri de lemn sau metalice.7. denum ite şi pervibratoare. iar d u pă oprirea vibrării be­ tonul devine com pact. IV. î n tim p u l vibrării betonul este fluid. U n e lte p e n tr u tu r n a r e a şi c o m p a c ta re a m a n u a lă a b e to n u lu i. a —f). fig. Vibrarea pune în mişcare particulele com ponente ale betonului asigurînd astfel aran jarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor. L a elementele de dimensiuni mici tu rn a r e a se face cu căuşe şi lopeţi).2. T u rn a re a direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţim ea de 1.3). vergele metalice. B etonul segregat înainte de tu rn a r e se ream estecă pen tru a-şi recăp ă ta om ogenitatea. Se v a urm ări ca a r m ă tu ra să nu se deplaseze şi să fie bine înglobată în beton. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. lopeţi cu m uchia teşită. 167 . şi p rin vibratoare de suprafaţă o b c d e Fig.2. Turnarea şi com p actarea betonului T u rn a re a se face direct din mijlocul de tra n s p o r t cu m ăsuri de precauţie pen tru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). V ibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de formă cilindrică). IV .

care se opune acestei te n d in ţe fiind pînă la u n an u m it gra d în funcţie de fluiditatea betonului. d istan ţa dintre punctele de vi­ brare etc. vibrante). dacă forţele de coeziune 168 . P e n tru o vibrare corespunzătoare trebu ie să se aibă în v e d e r e : frecvenţa optim ă. La executarea vibrării treb u ie să se ţină seam a că în m asa beto­ nului p ro a sp ăt acţionează două efecte principale : efectul gravitaţiei . tim pul de vibrare. -i — p la c ă v ib r a n t ă . (plăci sau rigle.). b — v ib r a r e e x te n s iv ă c u v i b r a ­ t o r d e c o f r a j . IV.3. poziţia motorului. Vibra­ toarele de exterior pot fi cu vib raţii circulare. v ibratoare placă etc. Vibra­ toarele de interior pot fi de joasă frecvenţă ((3 5 0 0 —8 400 oscilaţii/ m inut) sau de înaltă frecvenţă (10 000 — 19 000 oscilaţii/minut). d — v ib r a r e de s u p r a f a ţ ă . în tim p u l vibrării se reduc forţele interioare de coeziune şi betonul se tran sfo rm ă dintr-un corp plastic. în tr-u n corp cu fluiditate ridi­ cată. 2 — v i b r a t o r de c o f r a j . 3 — m a s ă v i ­ b r a n tă . 1 — v i b r a t o r de i n t e r i o r . Diferite m o­ duri de vibrare : a — v ib r a r e in t e n s iv ă . n a tu ra legăturii între m otor şi organul care vibrează. c — v ib r a r e p e m a s a v ib r a n t ă . care conduce la o segregare a părţilor grele ce tin d să se aşeze la fund şi efectul coeziunii. cu v ibraţii dirijate. mese vibrante şi mese finisoare etc. vi­ brato are pn eum atice de exterior (cu mai m u lte presiuni). a p t pen tru am estec şi omogenizare'. Modul lor de realizare diferă foarte m u lt după n a tu ra energiei fo­ losite.Fig.

00 şi 8. reazeme vib ran te. 8 . Elem entele prefabricate se p o t com pacta p r i n : mese vib ran te .00 m .00 m .00 m. S tratu rile de tu rn are. în treru perea vibrării (pauze).nu sîn t reduse prea m ult. vibrolam inare.3). v ib rato a re de cofraj. vibrare cu suprasarcină. Aceste greşeli duc la segregări şi la betoane neomogene cu rezisten ţă redusă şi perm eabilitate ridicată. rosturile de lucru şi t r a t a r e a betonului după tu rn a re sîn t a r ă ta te în prescripţiile de specialitate. prin presare. Modul de beto n are şi com pactare diferă de la elem ent la element şi sîn t prescri­ se reguli practice p en tru fiecare tip de element. 2) Elementele de rezistenţă (părţile principale de susţinere) la v irs ta betonului care asigură rezistenţele d e : 50% la deschideri p în ă la 2. astfel : 1) Părţile laterale. im ediat ce muchiile se p ot decbfra. 169 . care au servit num ai la preluarea împingerilor laterale. Rezistenţele se stabilesc prin încercarea unor cuburi de probă păs­ tra te în condiţiile lucrării sau prin încercări nedistructive. 90% la deschideri peste 8. centrifugare. La oprirea vibrării se refac forţele de coeziune şi b etonul c a p ătă o rigiditate rela­ tiv ă (nu se mai poate introduce o vergea). distanţele dintre punctele de vibrare prea d e p ă rta te sau prea apropiate. Nu se ad m ite ca v ib rato ru l să rezeme pe arm ături. vibrovacuum are. 70% la deschideri în tre 2. fără deteriorare. Modul practic de folosire a vibratorului este a r ă t a t în m anuale de specialitate (de exemplu în „Cartea betonistului"). vibropresare. decofrarea se poate face la num ărul de zile prevăzut în tabele (la betoane realizate cu cim ent po rtland cu adaosuri de m axim um 15%) (tabelul IV. favorizînd depunerea părţilor grele. Greşelile care se po t întîlni s î n t : tim p u l de vibrare redus sau prea m are. tipul cim entului şi umidi­ ta te a mediului înconjurător. îndepărtarea eoîrajelor se face. de regulă. Cînd nu se fac încercări. Decofrarea Decofrarea se face după o d u ra tă de tim p care diferă după : rolul părţii de cofraj (cofrajele laterale se po t îndepărta după o d u ra tă de tim p mai scurtă) deschiderea elementului. La decofrare betonul trebuie să aibă rezistenţe suficiente p en tru a prelua g re u ta te a proprie fără a se p ro­ duce deform aţii şi fisuri în beton.

f u r tu n de cauciuc. stîlpii care nu sînt solicitaţi. 9. plăcile cu deschideri mici şi apoi grinzile. iar la cim enturi p o rtlan d cu adaosuri mai m ari de 15%. Betoane uşoare B etoanele uşoare s în t betoan e cu d ensitate a p a re n tă mică (mai mică de 2 000 k g /m 3) în m od obişnuit din agregate uşoare (granulit e x p a n d at. 3. la cofra­ jele pe care se to a rn ă şi se sprijină pe el planşeul pro a sp ăt t u rn a t). la grinzi cîte un pop la 3. prin slăbirea t r e p t a tă a penelor. Termene de decofrare (zile) D e s c h id e re a e le m e n tu lu i.00 10 G 5 2. se c u ră ţă prin suflare cu aer com­ p rim a t şi apoi se spală cu apă sub presiune.). de regulă. Ordinea de decofrare e s t e : părţile laterale ale grinzilor. Popii se desfac uşor.8.00 35 22 . scorie bazaltieă. 10.00 . Compoziţia şi g ra n u lom etria agregatelor treb u ie strict co n tro ­ lată. duză de injectare şi anexe. 170 . n u m ăru l de zile se m ăreşte cu 20% .Tavclul IV. diato m it etc. 10 Cînd se foloseşte cim entul cu întărire ra pidă n u m ăru l de zile se reduce la 60% (deci în loc de 20 zile se ia 12 zile).00 m. perlit ex p a n d at. fără şocuri. T orcretarea se aplică pe suprafeţe curate şi umede. D acă supra­ fa ţa este de beton. din două camere de presiune.00 20 12 8 S. Torcretarea E s te un procedeu de punere în operă şi com pactare a m ortaru lu i şi betonului prin împroşcare cu aer com prim at cu aju to ru l unui a p a r a t compus. m cc 5 15 25 2. se buciardează. P rin to rc re ta re se pierde 30% din m aterial la suprafeţele verticale (prin ricoşarea acestuia la prim ul co ntact cu suprafaţa) şi 20% la suprafeţele orizontale. zgură ex p a n d a tă . T o tuşi şi după decofrare se lasă o serie de popi de siguranţă (la plăci u n pop la 120 m a de placă.

cenuşa sau zgura ne^ ăcin ată. com pactare etc. cupole. iar aderenţa în tre arm ă­ turi şi beton practic este aceeaşi ca la betoanele grele. hangare. P en tru agregate se folosesc nisipul m ăcinat. iar ca lianţi se folosesc cimentul. P e n tru fiecare tip de agregat sîn t elabo­ rate instrucţiuni specifice de preparare. 171 . reducerea costului. d a to rită densităţii diferite a granulelor. hale industriale. utilizarea unor deşeuri (de exemplu zgură de furnal). Betoanele uşoare prezintă o rezistentă la foc superioară betoanelor grele. celulară. re­ zistenţei reduse la sfărîm are în tim pul m alaxării a granulelor . Betoane celulare Betonul celular are o s tru c tu ră poroasă. v arul sau zgura m ăcinată. Deformaţiile de contracţie s în t mai m ari. Rezistenta de compresiune a betoanelor uşoare. gradului diferit de absorbţie a apei. necesar să se folosească dozaje de cim ent mai ridicate. Au o ca pacitate mai m are de izolare term ică (cu 30 — 40%). Cele de rezistenţă redusă de regulă s în t folosite p en tru izolări te r­ mice. B etoanele se po t utiliza sub formă de blocuri. B etoanele uşoare po t fi de rezistenţă ridicată şi de rezistenţă re­ dusă. panouri şi fîşii. 11. dar cap acitatea de izolare fonică este mai redusă decît la betoanele grele. este în funcţie de ra p o rtu l A /C . de rezistenţa cimentului. R ezistenţa la îngheţ-dezgheţ este mai redusă decît la betoanele grele.Principalele caracteristici ale betoanelor uşoare care le fac compe titiv e s î n t : reducerea g re u tă ţii construcţiilor cu 1. re zu ltat a unor procese chimice. rezistenţa agregatelor etc. confort mai ridicat în locuinţe. pen tru asigurarea rezistenţelor betonului este adesea. ca şi la betoanele grele. Betoanele uşoare s-au utilizat şi la construcţii de poduri. a beto­ nului. tu rn a re . Rezistenta la întindere este m ult mai mică decît cea la compresiune faţă de betoanele grele. dar asigură o protecţie mai slabă a armăturilor împotriva coro­ ziunii.3 — 14%. cu sau fără precom prim are. P re p a rare a şi tu rn a r e a betoanelor uşoare se execută în general cu aceleaşi procedee ca şi betoanele grele cu anu m ite diferenţe. Betoanele uşoare se tra te a z ă în principiu lă fel ca betoanele grele (cu d u ra te diferite). re p a rtiz a tă relativ Uniform.

Cofrajele metalice s în t economice la reutilizare m are (50 la 150 ori). se prelucrează la fel de uşor ca lemnul. R ezistenţa la compresiune este cuprinsă între 2. Panourile de cofraj po t fi profilate prin şipci com binate cu prelucrarea prin ardere a suprafeţei. ramele etc. betoanele celulare se îm p a rt în betoane celulare de tip spumo-beton (bulele cu gaz sîn t încorporate în m o r t a r prin interm ediul unei spume) şi betoane celulare de tip qaz-beton (bulele cu gaz rezultă dintr-o reacţie chimică între liant şi adaos). C alitatea betoanelor este în funcţie d e : m ateriale. folosind u n adaos pe bază de aluminiu. 12. Agregatele treb uie să fie fără im purităţi. R osturile se etanşează cu garn itu ri şi se strîng cu cleme.D u p ă modul de fabricare. feţe cu t e x t u r a fibre­ lor scîndurilor cofrajelor.5 şi 7. etc.5 cm este echivalent cu o placă de b eton celular de 25 cm). însă nu sîn t pe deplin soluţionate prinderile panourilor şi co m p ortarea la te m p e ra tu ri ridicate. Are rezistenţă b u n ă la foc. Izolarea term ică este superioară pereţilor de cărăm id ă (un perete de cărăm idă de 31. din m etal şi din m ateriale plastice. dar are d ezavantajul de a nu putea fi utilizat în medii cu um idi­ t a t e ridicată. Trebuie să se folosească la aceeaşi lucrare acelaşi tip de ciment. Cofrajele pen tru betoane ap a ren te se fac din m aterial lemnos. sablare. Betoane aparente Betoanele ap a ren te sînt betoane g a ta finisate durabile în tim p . cu feţe in relief) sau din betoane decorative. 172 . compoziţia şi execuţia betoanelor. U ltim ul tip poate fi autoclavizat sau neautoclavizat. precum şi de calitatea cofrajelor care reprezintă factorul primordial. D ensitatea a p a re n tă a betoanelor celulare variază între 400 şi 700 k g /m 3. prelucrate prin spălare. p rop orţia de p ă r ţi fine trebuie să fie m ai mare. p e n tru a nu se obţine n u an ţe diferite. cu scoaterea în evidenţă a fibrelor lemnului. buciardare. Se pare că izolarea fonică este sensibil ap ro p ia tă de cea a betoa­ nelor grele.) tre ­ buie să fie de foarte bună calitate.5 N / n u n 2. Materialul lemnos (scîndurile b ru te sau geluite. realizate cu u n p a r a m e n t b r u t (cu feţe netede. Cofrajele din m ateriale plastice dau suprafeţe netede sau profilate orna m e n tal de o calitate excepţională. se folosesc de regulă agre­ g a te spălate .

Reguli similare se respectă şi la vibratoarele de su p ra fa ţă (10 —12 cicluri de cîte 14 — 16 m in /m 2). legarea corectă cu sîrmă. perii. folosirea distanţi erilor numai din beton sau material plastic cu suprafaţa de contact cu cofrajul cit mai mică. agenţi de expandare.). cîrpe. Betoanele colorate se realizează cu cim enturi colorate sau cim enturi obişnuite cu coloranţi. Decofrarea şi pregătirea cofrajelor p en tru o nouă operaţie de tu rn a re se face cu cea mai m are grijă (curăţirea cu şpaclu. Se recom andă v ib rarea cu v ib ra to ru l Electro-M ureş (40 —50 m in /m 3 la s t î l p i . p e n tru evitarea segregărilor a t î t la tu rn a re . spălare cu je t de apă etc. Tim pul de vibrare treb u ie astfel ales ca să se elimine bulele de aer care se formează în mod obişnuit la co ntac tu l betonului cu peretele cofrajului. ag re sa te colorate sau t r a t a r e ulterioară cu coloranţi. cît.Se cere o lucrabilitate mai mare. T u rn a re a betonului treb uie realizată continuu u rm a tă de compac­ ta re a prin vibrare de asemenea în m od continuu. prin buciardare similară ca la pietrele n atu rale (buciarda electrică are 1 300 —2 000 lo v itu ri/m in u t Şi o masă de la 6 la 10 kg). 50 —60 min/m® la grinzi şi 6 0 —70 m in /m 3 la pereţi). D istan ţa buteliei vib rato ru lu i fa ţă de peretele cofrajului nu trebuie să fie mai m are de 10 cm. 173 . Betoane aparente decorative P e n tru a realiza suprafeţe cu efecte decorative.). pro venit de la s tra tu l anterior. Pentru realizarea aspectului se im pune asigurarea strictă a acope­ ririlor. 13. şi la tra n s p o r t (se folosesc plastifianţi. in caz co n tra r se caută «a acestea să coincidă cu rosturile dintre panouri. D u p ă decofrare (4 —7 zile) se m enţine betonul um ed circa 14 zile prin acoperire cu rogojini sau alte m ateriale m e n ţin u te umede. prin dăltuire sau prin şlefuire şi lustruire {de regulă in 3 faze începind d upă 2 5 —30 li de la desfacerea cofrajului). Nu se ad m it pe cofraj stro pi de beton şi m o rta r întărit. prin tra ta re -cu acid (1/6 acid în apă) si apoi spălare. S tratu l superficial de m o rta r se în d epărtează prin periere şi spălare {după 16 — 18 h de la tu rn are) şi prin sablare cu je t de nisip. stabilizatori etc. se procedează fie la punerea in evidenţă a agregatelor mari. Se evită pe cît posibil rosturile de tu rn a re . P e n tru remedieri se aplică pe su p ra faţa betonului fluosilicat de magneziu cu o concentraţie de 15% sau u n g ru n d cu o emulsie diluată de răşini sintetice. fie la o prelucrare a supra­ feţelor ca cea a pietrei naturale.

iar cînd p ă tru n d e nu m ai 1 m m se consideră că priza este term inată. Caracteristici şi condiţii de calitate pentru fabricarea betonului C alitatea m aterialelor de regulă se verifică la sosirea pe şan tier şi după anu m ite perioade la m aterialele degradabile sau la care carac­ teristicile se modifică în funcţie de condiţiile de depozitare şi starea atmosferică. care stabileşte tim p u l de început de priză (cînd acul nu m ai p ă tru n d e com plet în p a sta de cim ent plastică). d. Compoziţia granulometrică a agregatelor. gelivitate. Aceasta se determ ină prin cernerea a 500 g cim ent prin sita nr. Reziduurile de bulgări răm ase pe sită. de regulă p a rte a levigabilă este 3% pentru beto an e de m arc ă B 250 şi 1% pen tru betoane de m ărci s u p e r i o a r e (STAS 4605-80). u m id itatea. M ( g). Pentru betonul proaspăt şi betonul întărit se fac probe speciale. Această operaţie se face prin cîn tă rire a unei p ă r ţi de agregate înainte şi după spălare (cînd s-a în­ d e p ă r t a t p a rte a levigabilă) . A stfel : 1) La betonul proaspăt se verifică : compoziţia betonului (la preparare) aerul oclus. Aceasta se d eterm ină în lab oratorul de şantier cu ap a ra tu l Vicat. Aceasta se stabileşte prin ciuruire şi trasa rea curbei granulom etrice care se com pară cu curbele etalo n (STAS 4(505-80). mică etc. se ra p o rteaz ă la g re u ta te a cimentului (500 g) obţinîndu-se c a n tita te a de reziduuri (% ) ce definesc starea de conservare: alterat [%] = —— X 100%. Starea de conservare a cim entului. priza şi con­ s t a n ţ a volumului şi rezistenţele mecanice (STAS 5293-77). 500 b. Priza cim entului. Pentru agregate se verifică : com poziţia gran ulo m etrică şi forma granulelor. Constanţa volumului şi rezistenţele mecanice ale cimentului se determ ină cu a p a r a tu r ă specială în laboratorul şantierului.). a. densitatea ap a re n tă şi lucrabilitatea (STAS 1759-80). P e n tru betoanele care în ex plo atare sîn t supuse unor medii spe­ ciale se fac şi alte verificări (perm eabilitate.14. contracţie). 2) L a betonul întării : rezistenţele mecanice respectiv m arca beto­ nului (STAS 1275-81). Pentru cimenturi se verifică : starea de conservare. Determinarea părţii levigabile. părţile levigabile şi materiile humice. 5 (STAS 1077-80). conţinutul altor im pu rită ţi (cărbune. c. 174 Ciment . iar 111 caz de dubiu.

Rezistenţele m ecanice ale betonului. Alte fenomene care se produc s î n t : contracţia la uscare.e. Betoanele cu porozitate redusă au rezistenţe mecanice mari şi au o durabilitate mai ridicată. m arca betonului (STAS 1275 81). pare a fi un p ă m în t um ed. care se stabileşte de la început în funcţie de m arca betonului. variaţiile de voliun. Cuburile se confecţionează şi se p ăstrează in ace­ leaşi condiţii ca betonul pus în operă şi se încearcă la diferite v îrste (7. 2) Betonul plastic are consistenţa similară cu a unui a lu a t şi nu are de regulă segregări. co m p actarea b u nă prin vib rare etc. betonul este perm eabil la acţiunea apei. după întărire. Trebuie vibrat. T e m p e ra tu ra poate produce o dilatare termică sau o contracţie termică. O im p o rta n ţă h o tă rîto a re pentru lucrabilitatea betonului o are ra p o rtu l în care se găseşte în beton ap a şi cim entul (raportul A/C). 20. D ensitatea betonului este funcţie de densi­ ta te a agregatelor. 14 sau 28 zile) . încercarea la 28 de zile indică. de regulă. f. D acă betonul are pori deschişi. La betonul în tărit se c o n sta tă : densitatea. Caracteristicile betonului întărit.2). umflarea betonului şi curgerea lentă a betonului. prin luarea de probe. Din punctul (Ie vedere al consistenţei betonului se deosebesc 3 tipuri de betoane : 1) Betonul fluid care se tra n s p o rtă uşor prin jgheaburi.ea. Variaţiile de volum ale betonului se p o t datori în principal tem p era­ turii şi um idităţii. Compactitatea betonului este cu a t î t mai mare. cu c ît volum ul golu­ rilor este m ai mic şi depinde şi ea de alcătuirea granulom etrică a agre­ gatelor. 14 sau 10 cm. Porozitatea şi permeabilitatea betonului s în t funcţii directe de gra d ul de porozitate. compact. porozitatea şi perm eabilitatea. dar poate să ducă la segregări. tabelul IV. P e n tru tu rn a r e a betonului o im p o rta n ţă deosebită o are consistenţa betonului şi lucrabilitatea sa (punerea uşoară în cofraj). se prelu­ crează greu şi se întăreşte mai repede. 175 . p ropo rţia de apă m inimă. care comunică între ei. la goluri rezultate din evaporarea apei în exces la întărirea betonului. 3) Betonul virtos are p u ţin ă apă.itat. c a n tita te a de cim ent şi m ărim ea golurilor care depind de ra p o rtu l A /C . Dozajul cim entului (c a n tita te a de cim ent la m etrul cub de beton) se stabileşte de pro iectan t sau întreprindere în funcţie de m arca beto­ nului (v. în cuburi cu latu ra de 30. De regulă se determ ină rezistenţa la compresiune. Densitatea betonului este d a tă de g re u ta te a unui m etru cub de beton pus în operă.

De regulă. Aceste fenomene. arcelor etc. deform area in tim p se num eşte curgere lentă. m ărim ea eforturilor unitare. care poate produce fisurarea beto­ nului dacă scu rtarea este îm piedicată prin frecare cu p ă m in tu i sau alte legături. condiţiile de tu rn a re şi udare tim p de 7 —. Izolarea termică a betonului este slabă. Generalităţi Cofrajele sîn t formele în care se m ontează a r m ă tu ra şi se to arn ă fofetonul care apoi se întăreşte pentru a c ă p ăta profilul proiectat al grin­ zilor. dar se defor­ mează şi în tim p . plăcilor şi fundaţiilor. sîn t legate de : n a tu ra cimen­ tu lui şi dozajul de ciment. industria chimică) trebuie luate m ăsuri speciale. B. atunci cirul se cere.14 zile. stîlpilor. cît şi cel de solidarizare. Izolarea fonică a betonului de asemenea este slabă. n atu ra agregatelor. COFRAJE 1. la clădiri etajate. consum înd la betoanele t u r n a t e monolit m ulte m ateriale şi m anoperă pen tru realizarea lor. preluarea încărcărilor orizontale (din vîrit sau alte cauze). Tipurile de cofraje m oderne dem ontabile cu grad ridicat de refolosire sîn t alcătuite din platelaje rigidizate (cu rigle). transmite­ rea încărcărilor verticale direct de la pop la pop.P rin contracţie se înţelege o scurtare a betonului produsă în tim p prin uscare p re m a tu ră sau lentă. direct sau indirect. Betonul m en ţin u t în apă se umflă. 176 . Ele au un rol im p o rtan t. v îrs ta betonului etc. rapo rtu l A /C . Elem entele de susţinere a cofrajelor trebuie să p erm ită : decofrarea părţilor laterale ale cofrajelor fără a demonta elementele de susţinere. bolţilor. p ro d ucîn d reducerea perm eabilităţii betonului. menţinerea la cotă fără lasăiri . dar p entru medii puternic agresive (apa de mare. de aceea este necesar. Rezistenţa la acţiunea corosivă a mediului înconjurător este satis­ făcătoare. să se facă o protecţie term ică la pereţii exteriori. Betonul supus încărcării se deformează la început. efectul umflării de regulă este favorabil. îndeplinind prac­ tic a t î t rolul plinului de cofraj. un cofraj este alcătuit din plinul cofrajului care deli­ m itează conturul betonului şi din elementele de susţinere şi de solidari­ zare ale acestuia. prin contravîntuiri .

1 177 . P e n tru a se reduce cît mai m u lt tipurile de elem ente care se exe­ cută din beton monolit. coîrajele se împart in : cofraje demontabile şi cofraje neclemontabile. să nu adere cu betonul şi să asigure o calitate corespunzătoare a feţei aparente a betonului. Cofrajele nedemontabile nu sînt practic refolosite. placaj re zisten t la u m id ita te de 8 sau 10 mm grosime. 4) Să se decofreze uşor. ele deplasîndu-se pe m ăsură ce se to arn ă betonul. lemn ro tu n d etc. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . încărcările suplimentare date de mijloacele de compactare şi vibrare etc. tab lă de 1. Cofraje nedemontabile | Cofrajele nedem ontabile se confecţionează de regulă direct pe şantier. cuie. decît eventual parţial. presiunea laterală care o exercită betonul pe pereţii cofraju lui. 5) Să fie refolosite de cît mai multe ori. ele executîndu-se din scînduri. urm înd ca d upă decofrare să se recupereze u n procent c ît mai m are de cofraje. Cerinţa de refolosire im pune să se folosească cît mai m ulte cofraje de inventar dem ontabile alcătuite din panoiu'i interschim babile care să poată fi com binate pen tru a face orice tip de cofraj.5—2 mm sau chiar plăci din m aterial plastic. Cofrajele mobile p ractic nu se de­ montează. Aceste tipuri de cofraje se numesc prefabricate şi sîn t proiectate pe bază de m odulare (de regulă din 10 în 10 cm). 2) Să fie etanşe pentru a nu produce pierderi de lapte de ciment şi să aibă rigiditate suficientă la deformaţii. la proiectarea elementelor şi a cofrajelor se are în vedere tipizarea şi m odularea lor. Din punctul de vedere al modului de utilizare. 2 . fără lovituri şi zdruncinături. la decofrare recuperîndu-se m ate­ rialele.Condiţiile pe eare trebuie să le îndeplinească coîrajele sînt : 1) Să fie astfel concepute şi realizate pentru a suporta greutatea beto­ nului proaspăt. Cofrajele se pot realiza din m aterial lemnos.. dulapi de 3 8 —48 mm. Plinul cofrajului se poate realiza din scîndură de 2 2 —24 mm grosime. 3) Să nu se deformeze sub influenţa umidităţii. coîrajele se îm part în : cofraje fixe şi cofraje mobile. din metal şi din m aterial plastic sau din m ateriale combinate. pentru a suporta introducerea armăturilor şi procesele de betonare şi compactare. Din punctul de vedere al rcfolosirii.

şuruburi. c. Acestea sînt ex ecu tate la plăci din astereală de scînduri.4. 6 — ramă de montaj . 9 — chinga panoului. 2 — chingile panourilor tipizate . a. b —panou de cofraj pentru stîlp . la grinzi din panouri de scinduri. b. Acestea se asamblează cu chingi dc scîndură cu grosime dublă fa ţă de grosimea plinului. C o fra je p e n tr u stîlpi : in v en tar (caloţi. popi. Cofraje pentru plăci şi <|iinzi. Cofraje pentru stîlpi. 4 —scîndură de solidarizare verticală . Solidarizarea cofrajelor se face cu caloţi care se m ontează la 0. 7 — caloţi . Cofraje pentru pereţi. socluri de fund aţii etc. profile * metalice lam inate sau form ate X'.4). bile sau m a ­ nele din lemn. rigle. l — chingile panoului de comple­ extensibile. iar la cofrarea pe am bele p ărţi cofrajele se ancorează la 1. ziduri.5 la rece. Cofrajele au prevăzute tăieturi la p a rte a de jos a stîlpului pen tru cu răţire înainte de tu rn a r e a betonului şi din 3 în 3 m.). 5 —scîndură de solidarizare orizon­ tive speciale^de prindere etc. grinzi a — alcătuire generală . s —pa­ Cheresteaua folosită la co­ nou . Acestea re utilizează la execuţia din beton t u r n a t a pereţilor de subsoluri.Elem entele de întărire şi rigidizare a cofrajelor se po t realiza din scinduri. dulapi tă ­ iaţi sub formă de rigle.70 m unul de altul.20 m cu sîrm ă de oţel 0 6 —8 m m care se strînge pentru a prelua presiunea betonului proaspăt (fig. IV.00—1. precum şi din profile metalice alcătuite sub formă de elemente speciale de F ig . La cofrarea pe o singură p a ite sprijinirea se face prin contrafişe.6). fraje este din clasa a V-a.5 şi IV . ferestre de tu r ­ nare. dispozi­ tare .60 —0. La stîlpii înalţi presiunea betonului p ro a sp ăt se ia prin contrafişe. iar Ia p arte a de sus tăieturi p en tru grinzi. fiind de regulă alcătuiţi din doi cleşti de scîndură care prind intre ei doi dulapi sau două bile (fig. IV. tală . 3 — fu­ rară (umplutură) . IV. Elem entele de susţinere şi i de solidarizare propriu-zise ale platelajului se p ot realiza din 2 scînduri sau dulapi m o n ta ţi pe muchie. 8 178 . Cofrajele pen tru stîlpi se mon­ tează după m o n tare a armăturii.

Cofraje din cherestea pentru pereţi : 1 — panou . . 3 — grindă .20 m şi se co n travîntuiesc pe două direcţii cu scînduri în cruce b ă t u t e în cuie. gături de sîrmă . P entru a asigura decofrarea uşoară şi refolosirea cofrajelor. prin ed is a re pe 3 sau 4 p ărţi cu scînd ură b ă t u t ă în cuie. 9 — scînduri de trasare. pentru cel m u lt o ju m ă ta te din popi. Popii trebuie rezem aţi corespunzător pentru a nu avea tasări (tălpi din scîndură sau fundaţii locale din beton). 4 —cleşti transversali . Popii se execută din bile. Sprijinirea la cotă se face cu popi simpli p en tru plăci şi popi in cruce p en tru nervuri şi grinzi (fig. 2 — montant .5. IV. Cofraje pentru pereţi din panouri m etalice : 1 — faţă (tablă de 3 mm) : 2 — coaste profil U .Fig. popii se aşază Ia distanţa de 1. IV. IV. 4 — scaun . Fig.6. de regulă dintr-o singură bucată. 6 — tiranţi . Ordinea de decofrare şi Păstrarea popilor de sigu ran ţă asigură integritatea betonului tu r n a t Pmă la în tărirea corespunzătoare a acestuia. 5 — elemente de susţinere şi parapet pentru platforma de lucru .00 — 1. P en tru a asigura tran sm itere a încărcărilor verticale. 5 —proptele . 3 — cleşti longitudinali . acestea se ung înainte de tu rn a r e a betonului cu decofrol. Elem entelor mai lungi de 4. 6 — distanţier . 7 — şurub de reglaj. 7 —le­ Rezemările la plăci s în t realizate clin scînduri sau dulapi aşezaţi pe muchie care reazemă pe cofrajul nervurilor şi acestea pe cofrajul grinzilor.7). Se admite înnădirea lor într-o singură secţiune. 8 — ţăruşi .00 m li se dă o contrasăg eată de 3 m m /m .

pe baza analizei u n u i n u m ăr mar* de proiecte se pot executa cofraje de in v en tar din elem ente interschim­ babile cu aju to ru l cărora se pot ex ecu ta practic to a t e elementele cart tre b u ie cofrate. planşeele etc. M odularea înseam nă că to a t e elemen­ tele de construcţii (pereţii. IV. m anipulabile m an u al sau cu mijloace mecanic» de care dispune întrep rin d e rea de m on taj. grinzile. 180 .Fig. 3. înălţime). Cofraje demontabile Folosirea cofrajelor dem ontabile este posibilă num ai la construcţii executate după ideea de modulare.) au dimen­ siuni care sînt u n m ultiplu de o dimensiune fixă acceptabilă.7. Cofraje pentru grinzi şi plăci. de cofraj. num ită modul. m o dulate treb u ie să fie rigid». stîlpii. respectiv / = n X m. iar m este modulul care are de regulă m ărim ea ni = 10 cm sau chiar 5 cm. P e n tru construcţiile m odulate. rezistente la reutilizări. Elem entele de inventar. lungime. n fiind num ărul de moduli cuprinj în dim ensiunea lu a tă în consideraţie. unde l este u na din dimensiunile elemen­ tului (lăţime.

placaje.D isfant/en Ram ă § \ 1 ---------./ \ Placaj a 11*0*100*8 <tJ8 \ D/sfsnher . cu elem ente tip fagure. IV. .8. se foloseşte de regulă p entru înălţim i şi lungimi un m odul auxiliar. 1 ^. Materialele din care se confecţionează cofrajele dem ontabile de in­ v entar s î n t : scînduri. din lemn. I \Q a m s V \ . b — detalii şurub strîngere... .. = 5 x m — 500 m).8).P e n tru evitarea folosirii de panouri cu dim ensiuni mici. . t / / _ • is tă .-------.. C o fra j cu p a n o u ri d e p la c a j (scîn d u ri) a — panou . IV. din oţel.. Panourile din scinduri re p rez in tă form a cea mai p u ţin industria­ lizată de realizare a cofrajelor. m ultiplu al modulului de bază (de exem plu m. din elemente com binate etc.. din fibre de poliesteri arm a te cu sticlă. S în t deja tipizate panouri p en tru stîlpi denum ite tip A şi panouri p en tru plăci şi pereţi denum ite tip 13 şi C (fig...Rama Plăcută de m * ioo*8 5 repartiţie de \Piulltă Fig..1 ..1 7390 Secţiune / . din alum iniu...

pentru clemente cu dimensiuni mici şi foarte mici. c. cofraje pierdute. D upă modul de folosire se îm part în cofraje suspendate. (fig.Panourile din placaj sînt executate clin placaj rezistent la umidi­ tate. fie din elemente tip fagure cu feţele plane. pentru a putea prelua împingerea betonului. Aceste panouri pot ave i coaste longitudinale sau transversale care tra n s m it încărcările ce le revin la clementele orizontale m on tate pe cele două feţe şi prinse cu şuruburi cu filet şi piuliţe sau cu bucle şi pane sau alte sisteme echi­ valente. Panourile metalice sînt alcătuite din tole de tab lă din oţel sau alu­ miniu cu întărituri pe faţa care nu vine în contact cu betonul . ele realizîndu-se ca şi panourile clin scînduri pe şantier sau în atelierele întreprinderilor ca producţie secundară. cofraje glisante. care sînt elemente de inventar. Se fixează prin cuie sau şuruburi de scheletul de rezistenţă care poate la rîndul său fie schelet integral clin lemn. Distanţele dintre cofraje (grosimea zidului) este m en ţin ută prin distanţieri de beton. cleme de fixare a caloţilor. Cofrajele pen tru stîlpi se reali­ zează din panouri şi sînt prinse 111 chingi metalice prevăzute cu găuri şi ştifturi de fixare. b. din lemn şi metal sau numai clin metal. IV. au de regulă caloţi cu şuruburi. cofraje mobile. Panourile din policsteci armaţi cu sticlă se confecţionează fie simple.9 şi IV. cofraje căţărătoare. clin 5 în 5 cm. d. Cofrajele demontabile pentru grinzi. Panourile din materiale combinate au feţele în co ntact cu betonul a l ătuite din planşete clin scînduri de brad sau din placaj întărite pe cele două laturi cu profile metalice. P o p i i metalici au d i s p o z i t i v e 182 . cleşti de asamblare şi şpraiţuri pentru susţinerea cofrajului. Acestea se alcătuiesc de re g u lă clin panouri care reazemă pe dulapi aşezaţi pe muchie sau pe grinzi extensibile. Cofraje demontabile pentrn pereţi. m aterial ceramic etc.* a. Susţinerile se realizează de regulă din alte materiale. P entru rigidizarea panourilor se folosesc coaste care să poată conferi panourilor rezistenţa necesară preluării presiunilor date de betonul proaspăt. Tipurile de cofraje demontabile se îm part după tipul elementului în : si ii pi. Acestea se alcătuiesc în mod siinilir cu cele pentru stîlpi. grinzi şi plăci. pereţi. Coîrajele demontabile pentru plăci. Cofraje dem ni talii Ie pentru stîlpi. Susţinerea cofrajului la poziţie se face de regulă cu popi extensi­ bili (telescopici) sau cu sisteme de blocare. 10). Cele mai utilizate sînt cele cu panouri de placaj şi cele cu panouri metalice. dispozitive ele blocare. Pentru preluarea împingerilor se pot folosi şi grinzi extensibile.

183 .

elemente ceramice. Cofrajele pierdute sînt cofraje nerecuperabile care ră m în înglobate în beton (tuburi de azbociment. (silozuri. Cofrajul propriu-zis este alcătu it din panouri.). Cofrajele căţărătoare sau păşitoare sînt cofraje dem ontabile de tip special.). IV . Aceste cofraje folosesc la execuţia pereţilor plani sau curbi de grosime c o n stan tă pe verticală (fig. Cofrajele glisante sînt cofraje mobile care se deplasează pe verti­ cală în stare a sa m b la tă cu aju to rul unor verine speciale care se ca ţă ră pe tije metalice rezem ate pe fundaţii.de co n tra v în tu ire reglabile (tiran ţi cu m anşoane sau dispozitive cu pene). clădiri de locuit cu m ulte niveluri etc. cu a ju to ru l cărora se execută feţele verticale . 12). IV. dulapi din b eton a rm a t precom prim aţi etc. 184 .11). tab le cu ta te m eta­ lice. se folosesc prin re m o n tă ri (fig.

care se închid. 3) Cofrajele pentru betoane aparente se realizează din placaj tego (care d upă 2 —3 utilizări se unge cu s u b s ta n ţă decofrantă). care treb u ie să aibă asigurate rezem ări nedeform abile (rezemări la nivelul de îngheţ).. din polistiren de 4 —5 cm grosime sau din f işii de lemn moale de 0 — 12 mm grosime.12. în soluţie caldă aplicată j într un singur s tr a t subţire cu pensula (de regulă m otorină cu 6% parafină).La folosirea cofrajelor şi la pregătirea lor pentru betonare trebuie să se ţin ă seam a de i» urm ătoarele : < ] 1 1) Tratarea cofrajelor îna­ *~ \ ___ ui i inte (le betonare . cofrajelor şi beton. slăbirii penelor de sub popi . datorită cedării terenului sub tălpile popilor. c — b a s c u la re a p a n o u rilo r in ju r u l şa rn ie re lo r. Cofrajele îna­ inte de p re parare se cu răţă. P entru a se obţine suprafeţe netede se etanşează rosturile intre panouri cu fişii din carton m ucava de 3 m m grosim e. se arde cu soluţie încălzită la te m p e r a tu ra de 4 0 . O grijă specială trebuie să constituie curăţirea stîlpilor prin ferestrele p racticate la p a rte a inferioară a stîlpilor.1 1 se ung cu o s u b s ta n ţă decoA y\ V frantă. nerespectarea cotelor din plan şi de nivel. deformaţiilor elementelor de susţinere. în tre scînduri se lasă ro stu ri de 1 —2 mm pen tru um flarea lemnului. b — p a n o u r i s u s ţin u te p e nale se verifică la recepţia co­ d is ta n ţie r i .. 185 . La b aterea scindurilor se ţine seam a şi de condiţia de a nu curge laptele de ciment. pen tru re du ­ n1 ! '/ A 1 cerea aderenţei între astereala v > ./ .5 0 ° C (parafina în­ călzită am estecată cu 94% m otorină tim p de 2 —3 min). cofrajele . abaterile dim ensio­ a — p a n o u r i de c o fra je s u s ţin u te pe r ln d u l in ­ f e rio r de p a n o u ri . C o fra je c ă ţă ră to a r e : cofrajelor. din scinduri geluite sau scinduri brute . 2) Tolerantele şi rosturile F ig. IV . cu peria de sîrm ă sau cu alte mijloace eficiente. Executarea neeorespunzătoare a cofrajelor poate duce la u rm ă to a ­ rele defecte : umflarea stîlpilor ca urmare a desfacerii legăturilor sau cedarca susţinerilor . după caz. cu fa ţa t r a t a t ă cu soluţie de acid clorhidric diluat cu 2 —4 p ărţi apă (se ţine în soluţie 2 —4 li şi se usucă la aer 6 h) . frajelor şi se corectează p ină la înscrierea lor în toleranţă. deformarea pe verticală a grinzilor şi plăcilor. L a fixarea la cotă a cofrajelor li se creează co ntrasăgeţi de 1/200 şi 1/1 000 pen tru preluarea deformaţiilor elementelor încovoiate.

13. DETALIUL A Fig. 6 — cheson din beton. fierari betonişti şi betonişti. grosimi relativ m u lt mai reduse d a to rită calităţii superioare a betonului t u r n a t (fig. deoarece neînlătu ra rea lor la tim p duce la com pro­ m iterea lucrărilor şi la demolări. 186 . 13).Aceste defecte trebuie cunoscute şi p revenite de dulgheri. care le asigură în condiţii superioare de precizie form a si dimensiunile elementelor prefabricate. Tipar m etalic pentru confecţionarea chesoanelor prefabri­ cate (secţiune transversală şi ve­ dere) : 1 — şasiul tiparului . prefabricatele din b eton a rm a t se to a rn ă în tipare. Tiparele pot îi : demontabile (de exemplu tip arele care se desfac la panourile mari) şi nedemontabile (care au to a te părţile fixe şi deco­ frarea se face prin smulgere sau expulzare). Tiparele se clasifică in : tipare fixe (la execuţia pe stand) şi tipare mobile (la execuţia în lanţ de agregate sau în flux continuu sau conveier). IV. 2 — laterala lon­ gitudinală a tiparului . 3 — balama pen­ tru rabatere laterală . 5 — axul de rotire a balamalei . 4. IV. Tipare De regulă. 4 — rigidizări . care au secţiuni transversale m ai compli­ cate.

p ărţi com ponente ale agregatelor de tu rn a re . beton armat şi beton precomprimat. Tiparele încălzitoare au prevăzute pereţi dubli etanşi între care circulă aburul. Condiţiile de precizie a tiparelor sînt» tre c u te în STAS 6(3. Condiţii generale. co m p actare şi finisare ( agregatele tipar). treb uie p e rm a n en t în treţinute. Tiparele au rigiditate mai m are decît cofrajele. F a ţ a liberă a elem entului se acoperă cu capac terni oizolator sau încălzitor. ele po t fi ex ecutate din lemn. m etal sau chiar sub formă de m a triţe din b eton arm at. Pentru tratarea în camere de aburire se folosesc tip a re care asigură o închidere cit. m ai com pletă. . Elemente prefabricate de beton. av în d foarte m ulte r e u ti l i z ă r i .57/1-76.Unele tipare sînt incomplete (fără fu nd cele care se to a r n ă pe par­ doseală şi fără pereţi laterali care sîn t suplinite de agregatul de tu rn a re ). Unele tip are sînt. să nu adere cu b etonul şi să nu lase p ete pe beton. feţele în con tact cu betonul se ung cu su b s ta n ţe care să nu corodeze tiparul. Tiparele pot fi cu plate în baterii realizînd t u rn a r e a mai m u lto r elem ente .

Această operaţie poate fi fă cu tă m an u al sau mecanic. operaţiile pe care le su po rtă arm ă tu rile s î n t : îndrep­ ta re a . calitatea oţelurilor etc. rezistenţa oţelului. Operaţia de taiere a armăturilor la lungimea desfăşurată p rev ăzu tă in proiect se face m anual sau mecanic în funcţie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. care. form a profilului.C a p ito lu l V TEHNOLOGII. F aso narea se face după desenele din proiect. în ateliere sau uzine. < Operaţiile de sudare. tăierea. confecţionarea carcaselor şi plaselor legate şi sudate etc. Generalităţi P e n tru confecţionarea arm ă turilor pe şantier. de grosim ea barelor. fasonarea (îndoirea). DISPOZITIVE Şl UTILAJE NECESARE REALIZĂRII ARMĂTURILOR PENTRU BETON ARMAT A. în general. dia­ m etru l barelor şi dispozitivele sau utilajele specifice de. Operaţia de îndreptare este în funcţie de modul de livrare a arm ă tu rii (colaci sau legături de bare). sînt incluse de regulă în tehnica sudării arm ă tu rii şi nu se realizează de fierarii 188 . a t i t cele de înnădire în lung a barelor cît şi cele de petrecere pentru formarea carcaselor şi plaselor. razele de în­ doire. înnădirea (prin suprapunerea barelor şi prin sudare). CPERAŢIi PREGĂTITOARE 1. Fasonarea (îndoirea) se face m anual sau mecanic în funcţie de dispo­ zitivele şi utilajele de care se dispune. se dispune pe şantier sau in atelier. se folosesc dispozitive şi maşini cu u n g ra d mai mic sau m ai mare de com plexitate.

stîlp S. B în atelierele. conform modelului din tab elu l V . Unele operaţii simple la sudarea prin pun cte se pot « x e c u ta şi de fierarii betonişti. G etc. lungimea ciocurilor. întocm indu-se fişa de debitare . . m ărim ea dornurilor şi a rolelor pe care se face îndoirea.l etc. Fişa de debitare şi fasonare se face pe baza datelor din proiect. respectiv în cofraje. Confecţionarea carcaselor şi plaselor se poate face în ateliere sau direct la locul de m ontaj al arm ăturii. care trebuia ■examinate şi înţelese perfect de m aistru. lungimea desfăşurată a îndoirilor etc. IX. tabelul V. pe elemente. i n coloana 2 se trece m arca arm ăturii. m ărci de a rm ă tu ră.. tehnologia schematică de îndoire. Problem ele atelierelor de a rm ă tu ri vor fi t r a t a t e la cap.şi fasonare a arm ăturii. i n coloana 3 se trece indicativul elementului. întocmirea fişei de debitare şi fasonare Preg ătirea fabricaţiei se face pe baza proiectului de execuţie.l. l ) se dau următoarele în» dieaţii : feoA h i coloana 1 se trece denum irea elementului. 189 . din «are se extrage arm ă tu ra .. Nu este indicată practica de a se lucra direct cu planurile de exe­ cuţie fără a se face fişa de debitare şi fasonare.. B. a atelierului centralizat de arm ă tu ri sau cel al fabricilor de prefabricate etc. de exemplu grinda pt. dc a rm ă tu ri este indicat să fie afişate planşe cu teh ­ nologia de fasonare 111 care se v a a r ă ta pe calităţi de oţeluri şi diam etre de bază. p u tîn d face p arte din acest carnet.betonişti.. Industrializarea producerii arm ă tu rilor necesită execuţia în ateli­ e r e a arm ă tu rilo r sub form ă de carcase şi plase sudate. Fişa poate fi în tocm ită de organele specializate cu p re g ătirea fabri­ caţiei sau de c ă tre m aistru. Fiecare b ară va treb ui să p oarte u n indicator din care să rezulte elem entul la care se referă şi mr rea arm ă tu rii prevă­ zută în proiect. p en tru fiecare obiectiv. placa P etc. d iam etre şi n u m ăr de bucăţi. fn planşele de proiectare există şi u n ex tra s de arm ă tu ră . Pentru completarea fişei (v. Fişele de debitare trebuie să fie înserate în carnetul fierarului betonist. 2. razele de îndoiri. Operaţiile pre g ătito a re fac p a r te din pregătirea fabricaţiei ele­ m entelor din b eto n a rm a t şi sînt funcţie de gra d ul de organizare a atelierului de şantier. ci de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor-beton. sau se execută de către agregate complexe pe linii s em iautom ate sau auto­ m a te de sudare.

I n coloana 6 se trece num ărul de bare de acelaşi tip ca res e a ă sc s c m element.2 £r~i£.3 —t .3. Fişa de debitare şi fasonare pentru barele din elementele de beton armat — c« Numărul b a re lo r asem enea In piesă T o ta l D ('n u m ire a piesei S ife l |l|" Extragerea armăturilor 35 36 3 7 -3 8 3 9 -4 0 41 4 2 -4 3 44 34 Grinda G. ’ Coloana 5 conţine numărul elementelor similare. C /3 Stilpii S 1 -3 -4 - 4 6 C'l o 4 4 4 0 3 3 16 ]§Z--/55 24 12 12 61 20 20 20 6 JSU S & şoiţb 46 47 50 48 Fundaţiile /•’ 1 . 155 o 2 4 2 30 «5 S U L-S^O 45 D .Tabelul V . cap. STPB (v. L-190 . i-/5o 3 C " ~^>'£îL=?3b OB ■ a c £ 4 4 1 21 16 96 16 10 49 . care se obţin din înmulţirea coloanei 5 cu coloana 6. î 2 1 o n o pj L -. III). deci care au aceleaşi dimensiuni şi acelaşi lei de armare. * s I n coloana 7 se trece num ărul to tal de bare asemenea din elemen­ tele de acelaşi tip. 190 . 51 52 53 54 Placa 1— 2 2 .g =*95 t. 4 - o—0 C C 2 2 2 1 13 13 11 11 26 26 22 11 8 8 8 8 z ? 5 < 7 c____ £ f s£__^=5£^_Şz 70 ^ © © (54) L=ti55 / n coloana 4 se dă oţelul de arm are : de exemplu OB 37 PG 52 STNB.l.955 o 1 2 2 2 4 2 30 8 20 16 IC» 16 12 12 6 L*?2S 87 > S > (>S5 tc A- ■ .

marca a r m ă t u r i i . PC 52. Modul cum se stabilesc cotele şi lungimile unei bare se arată deta­ liat la cap. cu cit. pe tronsoane. unghiurile de. frete). la rece sau Ia cald. De regulă. Fişa mai conţine şi o rubrică de observaţii în care se trec indicaţiile speci­ ale cu privire la modul de fasonare. PC 00 etc. în cm. tem peratura admisă pentru fasonare pe tim p friguros etc. Pe figură se mai trece lungimea desfăşurată a fiecărei bare. cantitatea totală de oţel-beton. pentru a forma caietul de lucru al fierarului betonist. Agrafele şi «trierii se figurează în planul în care sînt m o n tate în operă. ca şi cînd'stilp ul ar fi culcat spre dreapta. VI. şi fasonare se stabileşte.In coloana S se dă diam etrul arm ăturii. în care se trec mărcile de oţel similare (de aceeaşi lungime). Pregătirea armăturilor în depozit După întocmirea fişelor de debitare. Lungimea barelor de aceeaşi m arcă se obţine prin înmulţirea cifrei corespunzătoare din coloana 7 cu L. Fişele se vor îndosaria. In coloana '. Acest caiet poate fi folositor la recepţia lucrărilor ascunse (arm ături înglobate în beton). Lungimea desfăşurată a unei bare se compune din suma lungimilor fiecărei porţiuni. iar barele din stîlpi in poziţie ra b ă tu tă (culcate). cit şi lungimea totală a barei care se fasonează.eva Z|le înainte de începerea operaţiilor de debitare şi fasonare. (L). indicîndu-se 191 . în mm. formaţi­ unea de lucru etc. Cotele etrierilor sînt pentru exteriorul fibrei barelor.) şi pe diametre.it lungimile porţiunilor fasonate.). poziţia ciocurilor(de regulă ciocurile în sus sînt pentru barele de la partea inferioară şi ciocurile în jos sînt pentru barele de la p arte a superioară a grinzii). pe calităţi de oţel (OB 37. 3. pentru m area prevă­ zuta în proiect. care se vor îndrepta. Dacă este necesar se vor trece şi explicaţii pentru piesele m ărunte (etrieri. pe desenele din fişă sînt trecute at.) se reprezintă desenul co tat conform proiectului. care se trece de asemenea în fişă. O margine a fişei răm îne liberă pentru însemnări ale fierarului betonist (evidenţa num ărului de bare. înclinare a barelor care diferă de înclinarea obişnuită de 45° (sau de catetele egale ale triunghiului). Se trec de asemenea lungimile. care foloseşte la debi­ tarea arm ăturii după ce a fost îndreptată. numărul comenzii. Pe desen barele vor figura în poziţia în care sînt puse în operă (construcţie). debita (tăia) şi fasona. în partea de jos a fişei se întocmeşte recapitulaţia.

în ainte de operaţia de îndreptare se v or pregăti arm ăturile cu respectarea condiţiilor din . şi profilul şi calitatea sîrm elor şi plaselor su d ate pe baza STAS 438/2-80. de.. Maistrul sau şeful echipei de fierari betonişti întocmeşte planul de muncă.pe form aţii ele lucru c a n tita te a to ta lă de a r m ă tu ră p en tru o perioadă determ in a tă . cap.) p e n tru sîrmele şi produsele din sîrm ă p en tru b eton precom prim at.. 3-80 şi STAS 6482/4-80. certificatele de calitate pe care le deţine şi oricare alte date necesare stabilirii calităţii. Colacii sau barele care depăşesc toleranţele negative nu se folosesc la fasonare.Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi leton armat “ C. Prima verificare. î n depozit va alege c a n tita te a de oţel care rezultă din re capitulaţia din fişe. c) şi se face. 140-85. A rm ăturile care urm ează a fi luate din depozit pen tru debitare şi fasonare vor fi stabilite de şeful de depozit. a m arcajului cu vopsea sau a plăcuţelor metalice. E ste cea p en tru diam etrul barelor de oţel-beton (v. 2. folosite de C om binatul Metalurgic din Cîmpia Turzii (C. E ste proba de îndoire la banc. pen tru fiecare dia­ m etru şi calitate de oţel sosită cu acelaşi certificat de calitate. STAS 438/3-80 şi a stand ard elor pen tru sîrme.T. toroane şi liţe p en tru b eton precom prim at conform STAS 6482/1. . calibrele p en tru m ăsurarea diam etrului sau în lipsa acestora cu cleştele p a te n t sau m etru l. Colacii sau legăturile de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseam nă şi se înd epărtează deoarece nu se a d m it a fi puse în operă. P roba de îndoire se face la unghiul pre v ăzu t în sta n d a rd u l pen tru fiecare cali­ t a t e de oţel. PG 52. II. . precum şi a abaterilor dimensionale conform sta n d a rd u lu i sau datelor din prezenta lucrare. verificînd calitatea oţelurilor (OB 37. ele se notează şi ră m în în depozit p en tru alte destinaţii. Valorile găsite se consemnează pe o notă care se transm ite şefulu de ş a n tier sau lot.G. în depozit cu şublerul. Oţelul-beton care corespunde din p un ct de vedere calitativ se trans­ p o rtă şi se grupează pe diam etre lîngă linia de înd rep ta re şi fasonare pen tru a se lua o hotărîre asupra folosirii acestora. înlocuirea oţelului p revăzut în proiect cu un altul diferind prin cali­ t a t e sau diam etru se po ate face num ai cu ap ro barea proiectantului. A doua verificare. regulă pentru 10 zile.M. M ăsurarea diam etrului treb u ie fă cută cu aten ţie p en tru confrun­ t a re a cu diam etrul nominal tre c u t în sta n d a rd . PG 60.4 treia verificare. de asemenea. pe baza profilului indicat în STAS 438/1-80. Calitatea oţelurilor v a fi identificată pe baza profilului.Normativul pentru executarea 192 . care v a trebui să indice calitatea oţelului şi diam etrul barelor. PG 90).

1. ÎNDREPTAT Şl TĂIAT ARMĂTURILE P rim a operaţie tehnologică de confecţionare a arm ă tu rilo r este ope­ raţia de înd rep ta re care este diferită la a r m ă tu r a liv ra tă în colaci. X. în d re p ta re a barelor din colaci la şautierele care nu au maşini de ‘•iclreptat se face obişnuit prin în tind ere dacă oţelul nu este prea d u r —• C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . diam etru l barelor colacului. 1 1 qo . Prescripţii pentru verifi­ carea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton. şi chiar de g re u ta te a acestuia. „Construcţii de beton. Dacă nu s în t îndeplinite condiţiile de t r a n s p o r t şi depozitare şi în caz de dubii. Oţelurile de în altă rezisten ţă p e n tru b eto n precom prim at. se vor efectua încercări (STAS 1799-81). cap. de regulă b eto ­ nată. faţă de a r m ă tu r a livrată în legături de bare. TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLĂCIT. la a rm ă tu rile liv rate în colac. sirmele şi produsele din sîrm e (toroane şi liţe) de regulă s în t în făşurate in colaci de dimensiuni m ari sau pe ta m b u ri de lemn de dim ensiuni m ari (toroa­ nele) . Oţelurile-beton lam in ate la cald şi liv rate în colaci se descolăcesc cu a t î t mai greu. d iam etrul barelor este mai m are şi d iam etru l colacului este m ai mic. deoarece aceste oţeluri ies din lam inor sub form ă plastică (bare înroşite). 21-85 şi STAS 1799-81. beton armat şi beton precomprimat “ sau alte p re­ scripţii speciale cu privire la re sp ectarea condiţiilor de t r a n s p o r t (v.lucrărilor de beton precomprimat C. beton armat şi beton precomprimat. cu c ît oţelul are o rezisten ţă mai m are. c u o lungime de 50 m şi o lăţim e de 2 —3 m. B. diam etrul interior al colacului se alege astfel ca oţelurile să se deruleze cu o săgeată mică fără să aibă nevoie de o operaţie de în d re p ta re ca la oţelurile lam inate la cald. îndreptarea prin întindere cu troliul manual a oţelului-beton livrat în colaci Oescolăcirea şi în d rep ta rea se face pe o platform ă. care se răcesc pe v îr te ln iţa de lîngă laminor.00 m).G). Aceste tip u ri de oţeluri se numesc a u to derulante (diam etrul colacului este în j u r de 2. Dispozitivele de înd rep ta re s în t funcţie de calitatea oţelului (rezis­ te n ţa lui).

apoi colacul se rostogoleşte p în ă în apropierea troliului u nde b ara Jde oţel-beton se taie din colac cu foarfeca şi se prinde cu al doilea cleşte de cablul flexibil al troliului (prinderea se poate face înainte de tăiere dacă barele au ten ­ d in ţa de reîncolăcire). m etru pen tru m ăsurarea lungirii etc.. .l. colacul de oţeî-beton se duce lîngă stîlp u l din c a p ă tu l platform ei (stîlpul de ancorare). atu n ci lungirea to ta lă maximă. V . care nu va depăşi j u m ă t a t e din forţa corespunzătoare limitei de curgere. . F o rţa de întindere este funcţie de rezistenţa oţelului şi diam etrul barelor. se folosesc la în dreptare acele date. Cu troliul se începe întinderea lentă [pînă cînd oţelul se pu n e sub tensiune slabă* după care se m archează pe plat­ form ă şi pe bară lungimea barei înainte de începerea întinderii propriu-zişe (se pot folosi şi sta­ tive speciale de lemn cu g rad aţii Fig. .3 x 5 000]» prin întindere nu trebuie sa depaseasca valoarea . De exem plu. în d re p ta re a treb u ie fă cu tă la u n efort relativ mic. .5 X 420 x 785 = 16 490 N..şi colacul nu tire d iam etrul p rea mic.l. Dacă controlul se face prin lungiri. 0. se calculează din condiţia ca lungirea procentuală să nu depăşească 0. beton. Ordinea obişnuită a operaţiilor esle: se fixează troliul. = -----------------. respectiv pen tru o b ară de 50 m lungime lungirea ei . 194 . î n acest caz în d re p ta re a se face la banc cu mijloace m a­ nuale. Pentru operaţia de întindere sînt necesare următoarele dispozitive : u n troliu m anual bine fix at la ca p ătu l platform ei p rin interm ediul unui cablu flexibil. Controlul întinderii se face fie prin fo rţă fie prin lungire. Oţelurile PC 60 de d iam etre Ks şi 12 mm care s în t liv rate în colaci cu diam etrul mic sîn t greu de în d re p ta t p rin întindere. doi cleşti de tip ul celui a r ă t a t în figura V . în m od obişnuit fo rţa nu depăşeşte cîţiv a kilonewtoni. se prinde unul din cleşti de ca p ă tu l fix (stîlp) cu un cablu sau lanţ.3% (3 m m /m ).4. Cleşte pentru îndreptarea prin pen tru u rm ărirea deplasării car întindere a vergelelor subţiri de oţelpătului barei). . . . la o b ară din oţel PC 60 cu d iam etrul de 10 mm fo rţa m ax im ă de întindere v a f i : F < 0.z = 420 N / m m 2 şi secţiunea A = 785 m m 2 . .. . un cablu sau u n la n ţ de întindere. u nde limita de curgere jR^o. .= ' 100 = 15 cm. u n p u n c t fix la celălalt c a p ă t al platformei (stîlp bine înfipt în p ăm în t). iar cap ătu l liber al barei se prinde in cleştele de la c a p ă tu l fix. „ . D acă prin operaţii prelim inare se stabileşte că oţelul se în d re a p tă la eforturi sau lungiri mai mici. .

cadru ghidaj 9 şi opritor 10. V. Controlul lungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv im pro­ v i z a t care poate i n d i c a lungim ea to ta lă în centim etri.în tin d e re a troliului se con tin u ă p în ă cînd oţelul se lungeşte cu m ărim ea stabilită.3 ş i a num e u n stîlp işo r'd e lemn cu contrafişa 6. scripetele 4 p r i n c a r e trece cablul fără sfîrşit.u m etrul pe platfo rm a b e to n a tă . care se p o a t e face pe p latfo rm a b eto n ată sau lîngă standu l de fasonare. cablu fără sfîrşit 6. 2. p în ă la atingerea reperului stabilit. cabluri de în­ t i n d e r e S. plăci cu cîrlige de întindere 7. t r o l i u l electric fix at de platform ă S .2.2) : o baterie v îrte ln iţe ( 1. P e n tru o astfel de instalaţie dispozitivele anexe au o alcătuire variată. plăci de ancorare ş i fix ato r cu excentric 5. 195 . Lungirea se poate m ă s u r a c. cercei de p r i n d e r e 1 ş i 2. 1 ) Stîlpii de ancorare şi dispozitivele de întindere po t a v e a alcătuirea d i n figura V. I n c ontinu are se dau cîtev a exem ple de dispozitive. Instalaţie pentru îndreptat oţel-beton livrat în colaci. b ara de blocare 5. V. u rm ărin d deplasarea capătului b a r e i de lîngă' troliu. m anşonul de strîngere 3. Ş a n t i e r e l e p o t să-şi construiască dispozitive improvizate. d e Fig. dispozitiv de întin ­ d e r e 4. 2) bine anco rate în p ă m în t pe care se p u n colacii . dispozitivele anexe : stîlpi de an­ c o r a r e 3. D u p ă înd rep ta re urm ează o peraţia de debitare la lungime. îndreptarea la o instalaţie de îndreptat cu troliu electric a oţelului-beton livrat în colaci I n s t a l a ţ i a d i s p u n e d e u r m ă t o a r e l e d i s p o z i t i v e (fig.

V irte ln iţă d e şa n ­ tie r : 1 — cruce . V.3. Virtelniţele moderne sîn t p rev ăzu te cu dispozitiv frînare şi o cruce la p arte a superioară care împiedică colacul să sară pe virtelniţă.4) alcătuite principiu dintr-un b atiu fix şi un sistem mobil cu ax central pe care aşază colacul. î n figura V. S tîlp i d e a n c o ra re şi d isp o zitiv e d e în tin d e re . V irte ln iţă sim p lă. 2 — cerc de ru­ lare .5 se a rată o v irteln iţă care se poate executa pe şantier. în se de de 2) Virtelniţele pot fi simple sau duble de in v en tar (fig. 196 . V.J3 Fig.4. V ig. 3 — suporţi din ţeavâ. V.5. V. L a acest tip de virtelniţă batiul este fo rm at dintr-o podină de lemn F ig.

care perm it fixarea concom itentă a m ai m ultor bare de oţel ce se introduc în găurile plăcii unde se fixează prin îndoire şi se înţepenesc sub efortul de tracţiune.7). fig . V. 4) Fixatorul cu excentric reprezintă u n sistem simplu de blocare pentru barele din oţel moale şi diam etru mic care necesită u n efort redus pen tru îndreptarea prin întindere după descolăcire (fig. V. 197 .9). 5) Cirligele de întindere s în t auxiliare de fixare a plăcilor de anco­ rare de cablul fără sfîrşit (fig.pe care este m o n ta tă o placă de bază cu un pivot în care se roteşte o cruce solidarizată cu un cerc de m e t a l .7. a.6. 3) Plăcile dc ancorare pot fi de tipu l celor din figura V. Fixator cu excentric. b. pe cruce se po t m onta suporţi din ţeavă. V.8 şi 5.

10). prin intermediul plăcuţei de ancorare (u.6 ) şi cirligului de întindere (v. V. V. ' " 4) Operaţia de descolăcire se termină cînd cirligul de. 3) Descolăcirea se realizează prin acţionarea cablului fără sfirşit de către troliu. • ■' 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puşi pe virtelniţă de cablul fără sfirşit (v . 6) Cablul de întindere este p re v ă z u t cu cîrlig şi ochet şi cu a ju to ru l lui şi al plăcii de ancorare se p o t fixa barele de oţel de cablul de pe t a m ­ burul tro liu lu i (fig. 198 .9. Y. cînd se opreşte şi motorul.Fig. al cărui motor a fost pus în funcţiune .fig . fig. fig. V. derularea cablului fără sfirşit este asigurată de faptul că celălalt ca p ă tu l său este legat de s tîlp u ld e ancorart cu scripete (v. întindere a ajuns la capătul cursei cablului fără sfirşit. fig.troliu electric s în t : 1) Montarea colacilor pe vîrtelniie. Operaţiile de descolăcire la in s talaţia cu. 8). Fixarea capetelor barelor de cablul fără sfirşit 3 prin interm ediul plăcii de ancorare V şi al cirligului de întindere 2. V .3). V.9).

7). îndreptarea cu dispozitive simple şi la maşini de îndreptat cu role şi cu cap rotitor a oţelului-beton livrat în colaci Barele de diam etre m ari 0 > 12 m m se în d re a p tă pe bancul de fasonat cu chei cu sau fără prelungitor. V. Barele cu diam etru l m ai gros de 12 m m din oţeluri OB 37 şi PG 52 ?i_°ţeluri PG 60 şi PG 90 cu d iam etrul mai gros de 10 m m se în d re a p tă 199 . 3 Fig. în d re p ta re a şi fasonarea s în t în acest caz operaţii care se fac de aceeaşi form aţie şi cu aceleaşi dispozitive (v. pîn ă cînd se reali­ zează lungirea procentuală stabilită (m axim um 0. D).l l .10) şi plăcilor de ancorare (fig. Se tra n s p o r tă barele în fascicule p în ă la bancul de lucru. b ara se aşază prin g re u ta te a pro­ prie pe platform ă. V. iar celălalt ca p ăt se leagă de ta m b u ru l troliului prin interm ediul cablului de întindere (v. F ix a r e a c a p e te lo r b a re lo r d e o ţe l-b e to n d e tro liu p r in in te rm e d iu l p lă c ii. Folosirea trac to arelo r sau a altor mijloace de întindere nu este recom andabilă. d e a n c o ra r e 2. Se taie barele de pe p latform ă cu cleştele la lungimile cerute conform ■fişei de debitare. V . 11). a l c îrlig u lu i d e în tin d e r e 2 şi a l c a b lu lu i d e în tin d e r e 3. V. V. fig. cap. D u p ă în d rep ta re se roteşte ta m b u ru l troliului înapoi. £ig. 3. în d re p ta re a propriu-zisă începe prin acţionarea troliului în aceSeaşi condiţii ca la în drepta rea cu troliul m anual.Operaţia de întindere se începe cu fixarea barei la cap ătu l dinspre vîrteln iţe prin fixato rul cu excentric (v. apoi se eliberează din fixator şi din placa de ancorare.3% ).

u n alt p a r a m e tru im p o rta n t este ra z a de cu rb u ră (respectiv săgeata /) care se im prim ă barelor.12.m an u al pe u n banc obişnuit (fig.13). bancul de lucru 2 este adesea c o m p letat pe cele două latu ri cu capre p en tru depozitarea barelor de î n d r e p t a t : ansam blu l de ca p re o şi capre joase 4 p en tru barele în d re p ta te (care sîn t dirijate spre acest Fig. cu a ju to ru l u n or role de diam etre convenabile. Schem a m aşinii de îndreptat. V. Săgeata este reglabilă şi re zu ltă din poziţia reciprocă a rolelor. În d re p ta re a se face du p ă intro ducerea barelor in tre dornurile plăcii. V. în d re p ta re a se face prin c u rb are a succesivă în unul sau două pla­ nuri. Koţii* angrenajului mecanic Lima barei Oe ofe/-6eton masm» M işcarea otelului-t. P oziţionarea rolelor se face astfel încît săgeata din curbare să descrească p în ă la în d rep ta rea com pletă (fig. folo­ sind ca p ătu l liber al barei ca pîrghie . sau direct. 200 .etan Fig. folosind cheia cu prelungitor. Banc pentru îndreptarea barelor ansam blu de capre prin p la­ groase.13. V. l 2) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plăci m etalice cu dornuri 1. V . Barele de diam etru mic se în d re a p tă la maşini cu role sau la maşini cu cap rotitor. alese în funcţie de diam etru l barelor care se în d re a p tă . prin înco­ voiere. fixate cu buloane in col­ ţurile opuse ale bancului). nul înclinat 5).

Descrierea m aşinilor este detaliată în cap. su dat şi chiar r u l a t plase sudate). tă ia t şi faso n at bare. direct din c o l a c i . Maşinile tre b u ie să p o a tă prelucra a t î t oţelul neted. ce declanşează şi tă ie re a barelor la lungim ea stabilită. 201 . care însă de această d a tă se face în to a t e planurile ce intersectează centrul secţiunii transversalea barelor. prevăzute cu lim itato r a u to m a t de cursă. c ît şi oţelul profilat (tip PG sau sîrmele am p re n tate). maşini de s u d a t prin p u n cte cu o pereche de e le c tro z i. maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. Unele m aşini au şi dispozitive anexe. maşini p en tru s u d a t cap la cap bare de oţel-beton . Rolele de angrenaj p o t d erula barele sau sîrmele liv rate în colaci prin fo rţa de t r a c ţiu n e care se naşte p rin frecare. se în d rea p tă cu m in a sau cu a ju to ru l cleştilor şi cheilor. V. C. p en tru a fi uşor introduse în maşini.Maşinile cu cap ro tito r au u n cap curb prin care trec sîrmele (sau1 bare ce au d iam etru l mic) . Generalităţi P e n tru m ecanizarea operaţiilor legate de confecţionarea a rm ă tu rilo r în prezent se dispune de maşini de în d re p ta t şi t ă i a t oţel-beton : maşini de fason at bare p în ă la 0 < 40 m m . B arele s în t deplasate cu a n u m ită viteză prin acţionarea unor rolede angrenaj puse în acţiune de m o torul maşinii. prin ro tire a capului curb şi avan sarea sîrmelor se execută în d rep ta rea t o t p rin curbare. Maşinile p o t fi d estinate atelierelor de a rm ă tu ri de m are capaci­ t a t e unde se cere p ro d u c tiv ita te rid ica tă sau atelierelor de şantier un d e sînt suficiente maşinile cu p ro d u c tiv ita te medie. m aşini com bin ate de în d rep ta t. m aşini de t ă i a t oţel-beton acţion ate hidraulic sau mecanic . m aşini de fason at bare su bţiri (etrieri) . C. MAŞINI DE ÎNDREPTAT Şl TĂIAT 1. d u pă care barele s în t deb itate a u t o m a t lateral. cu perii radiale care c u r ă ţ ă oţelul de rugină. Maşinile au dc regulă u n su p o rt dc susţinere a barelor în d rep ta te . precum şi linii complexe care fac operaţiile în flux continuu (de tă ia t. Unele din maşinile cele mai cunoscute în prezent s în t a r ă ta te în con­ tinu are unde se prezintă modul general de alcătuire şi exploatare. Barele cu diam etru mai mare. pe o lungimede ap roxim ativ 1 m.

R .90 2. Tabelai V. viteză de îndreptare.50 medie 0. W artenw eiler R B /4 c fcy Italia K OCH BE 4 R . R . să aibă lim itato are sensibile la finele cursei. d iam etrul armăturii.R . Se reco m an dă ca maşinile utilizate să aibă de p referin ţă sistem de înd rep ta re cu role.2. p ro d u c tiv ita te a în t/h . precum şi ■colectoare a u to m a te de bare.35 m edie 0.50 medie 0.S .S .R .G .4 R .000 202 .75 3 850 1 2 0 -1 5 0 180 în d rep tare 1.20 3 950 3 —10 mm R o tu n d 2 5 -4 0 80 Îndreptare 2 200 3 —12 mm R o tu n d 40 1200 „6 M artie" R .F . Diametrul armăturii Profil 5 — 15 m m R o tu n d şi p eri­ odic 5 —15 m m Rotrund şi periodic G—10 mm R otund Viteza de îndreptare m/min 39 şi 72 Productivi­ tatea t/h 1. iar tăierea să se facă cu cu ţite ro ta tiv e .S . W A FIO S R. Aceşti p a ra m e tri p en tru cîte v a m aşini utilizate la noi s în t d aţi în tabelul V.2.00 m edie 1. C aracteristicile tehnice ale m aşin ilo r de Îndreptat şl tă ia t Denumirea maşinii Ţara U .2. Nosenko U . rezis­ t e n ţ a oţelului care se în d rea p tă. 40+80 1.G .R .75 Maia kg 2 600 ’ E .40 m edie 0.F . masa agre­ g atu lu i principal etc. A lcătuirea d e principiu a unei m aşini d e îndreptat şi tăiat Maşinile de în d re p ta t şi t ă i a t se caracterizează p rin cîţiv a parametri «principali: putere.S .20 0.00 0.80 m edie 0.B . 4 —14 mm R o tu n d 46 2. n u m ă ră to r de bare şi ghidaja p e n tru prevenirea flam băjului barelor ajunse la lim itator.

mecanismele de tăiere şi degajare a u to m a tă a b a r e lo r.15) se com­ pune d i n : agregatul propriu-zis de în d rep ta re a lcă tu it din m ecanismul de înd rep ta re şi avans.Fig. Alcătuirea agregatului de t ă i a t (la m aşina tip E. 203 . Agregat com plet de îndreptat şi tăiat. E x is tă u n n u m ă r fo a rte m are de maşini de în d re p ta t şi tă ia t. Fig. Y. V. suportul p en tru susţinerea barei în d re p ta te şi tăiate. P e n tru bare subţiri ( 0 < 1 2 mm) se preconizează să se conceapă m aşini com binate de în d rep ta t.16. a c ţio n a re . cu jgheab de degajare . echipam entele electrice de acţionare. M ajo ritatea ţărilor au producţie proprie de maşini de î n d re p ta t şi tăia t.14 şi \ . î n principiu. Maşina de îndreptat cu role în două planuri. u n agregat de îndreptat şi tăiat (fig. p re v ăzu t cu ec hipam ent de. W artenw eiler — Italia.l5.14. v irte ln iţă p e n tru su portul colacului de o ţel-b e to n . care se află şi în d otarea u no r fabrici de p refabricate din ţ a r a noastră) se poate urm ări pe figura Y. t ă i a t şi fasonat. reglare şi a u to m atizare a operaţiilor. m odul lor de alcătuire fiind asem ănător. V .

.

Se fac contactele electrice p e n tru acţionarea tăierii 6 şi degajării barelor.No-338. începînd din anul 1966 m aşina de în­ dre p ta t tip Nosenko .3. Modul de utilizare a maşinilor de îndreptat şi tăiat Se pregăteşte m aşina de în d re p ta t (v. se p une în fu n cţiun e m otorul electric principal de acţionare 2. D u p ă ce se taie o bară. inclusiv lungimea barei. care acţionează rolele de tragere şi îndrep tare. Se în d re a p tă cu cheia ca p ă tu l liber al vergelei din colac şi se introduce prin inelul de c a p ă t 6!. m aşină care în d re a p tă oţelul-beţon neted. în tre rolele de ghidaj şi cele de p re in d re p ta re şi tragere. echipîndu-se cu setul de role corespunzător diam etrelor barelor ce se îndreap tă. care funcţionează prin scădere (se pleacă de exem plu de la 1 999 dacă vrem să tăiem 2 000 b are şi se opreşte cînd s-a t ă i a t n u m ăru l de bare stabilit). 4. V. fig. du p ă dim en­ siunea m aterialului care se în d re a p tă (oţelul 0 5 —8 m m se în d re a p tă -cu viteză mică. Se reglează cu aju to ru l m anetelor rolele de tragere şi în d rep ta re la d ep ă rta re a corespunzătoare dimensiunii barelor care urm ează a se îndrepta. precum şi modul de ra b a te re a laturii jgheabului. Maşini de îndreptat şi tăiat executate în ţară î n ţ a r a noagtră s-a utilizat. 1G). se controlează c a litatea operaţiei de în­ drep tare şi tăiere la lungime (to lera n ţa de tăiere este în j u r de 1% ). Se fixează lim itatorul de com andă a tăierii la lungimea necesară. P rin apăsare pe buto n u l 7 de com and ă cu im pulsuri (com andă electrică). D u p ă ce se fac to a te verificările. care lasă b ara să cadă pe suporţii de colectare. 205 . Maşina este p re v ă z u tă cu un n u m ă ră to r al barelor tă ia te . du p ă care se reglează din nou rolele de îndreptare. Barele s în t trase direct din colacii aşezaţi pe v irte ln iţă . astfel ineît b a ra să fie împinsă de rolele de trag e re între rolele de în d rep ta re din plan vertical şi orizontal p în ă p ă tru n d e la foarfeca de tăiere. cu dimensiunile de 0 3 — 12 mm. se apasă pe bu to n u l de m ers continu u cu v iteza I sau v iteza II. iar oţelul 0 8 —15 m m se în d re a p tă cu viteză mare). cu viteza de deplasare a vergelei Wai mare decit la m aşina t i p Nosenko No-338. Se aşază colacul de oţel-beton pe virteln iţă. O m aşină sim ilară este m aşina IL-Precizia care în d re a p tă şi ta ie °ţel neted cu dimensiunile 0 3 —14 mm. folosind p en tru în d re p ta re o to b ă ro ti­ toare cu bacuri. Se verifică dacă vergelele p o t p ă tru n d e cu uşurinţă în întreg tre n u l de role.

Maşina U. producînd degajarea oţelului-beton.R. precum şi pentru prelucrarea (în­ dreptarea) sîrmelor STNB şi STPB cu dimensiunile 5 . în ţar» noastră s-au produs mai m ulte maşini de îndreptat şi tăiat. plasate în paharele 4.17) toba are în com­ punerea ei de regulă bucşele de ieşire şi intrare 2 şi 5. Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu profil şi o rolă de ghidaj lisă care sînt reglabile după diametrul barei ce se îndreaptă. La maşinile de îndrep ta t cu cap rotitor (fig. maşina cu role U. cu ta m b u r rotitor şi bucşe de îndreptare. care are o camă ce acţionează o pîrghie a axului jgheabului.R. Grupul de antrenare se compune din : motorul electric cu două tu­ raţii şi cu mers înainte şi înapoi . model 1978 cu role de îndreptat. Declanşarea se face printr-un electromagnet de cuplare.B. V. C. prin tobe de îndreptare rotitoare sprijinite pe rulm enţi cu bile.în ultimul tim p s-a asimilat maşina (le îndreptat şi tă ia t „6 Martie" — Timişoara pentru oţel rotund cu dimensiunile 0 G—12 mm. tabelul I X . role de tragere. Maşina are u n batiu confecţionat din oţel sudat şi p relu c rat. D şijE 206 .1). în corpul batiului se află grupul de antrenare al mecanismului de tragere şi îndreptare şi grupul de antrenare a amecanismului de tăiere.1 0 mm ce se livrează în colaci (v. Jgheabul are rolul de ghidare şi degajarea barelor tăiate şi este compus d i n : o parte fixă formată din batiu şi 7 suporţi ficşi. Mecanismul de tăiere se compune din : motorul electric de acţio­ nare de tip asincron trifazat şi mecanismul de tăiere acţionat cu 4 curele trapezoidale.. 13. avînd role pentru preîndreptare. maşina „6 Martie" — Timişoara. astfel incit ţoale rolele acţionate au aceeaşi turaţie. Maşinile de îndreptat pot face îndreptarea la diametre mai mici. fiind acţionat de cama excentricului. Foarfeca este tip ghilotină acţionată de un arbore excentric.B. maşina „6 martie" — Timi­ şoara model 1981. o parte mobilă care se roteşte în jurul unui ax. La capătul fix al jgheabului se găseşte iimitatorul (m icroîntrerupător care comandă mecanismul de tăiere.. oţeluri PG 52 şi PG 00 cu dimensiunile 6 şi 8 mm. şuruburile de reglare A . şi anume : maşina „Precizia" . cuplajul electromagnetic cu fricţiune care realizează transmisia de la motor la reducătorul de turaţie şi frinează mecanismul de tragere şi îndreptare în timpul tăierii oţelului-beton (transmisia prin curea trapezoidală de la cuplaj la frînă şi cu lanţ la reducător şi apoi prin grupul pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere şi îndreptare). cîteva p e r e c h i de bacuri 3. acţionate prin roţi dinţate cilindrice. role de îndreptare în plan vertical şi role' de îndreptare în plan orizontal. este o maşină de îndreptat cu role.

corpul capului lotitor j 3 2 . c. A . E — şuruburi d c reglare. . B . 5 b u cşe j —bacuri j 4 —pahare . O .

Cleştele m anual se foloseşte p e n tru tăierea barelor subţiri (fig.19) s în t agregate ac ţio n a te p rin pîrghii. precum şi cu ag regate com plexe de tă ie re etc. fa b ricat de în trep rin d e rea „6 M artie “ — Tim işoara. s ta n ţe m anuale. Fig. V.203 . î n ţ a r a n o astră se fabrică ş t a n ţ a m an u ală „6 M artie" — Tim işoara care ta ie oţel ro tu n d 0 25 mm.şi ro a ta de transm isie p e n tru curelele trap ezo idale (tip ul re p re z e n ta tiv este Maşina Wafios R. 4.18). V. ş ta n ţe m ecanice ac ţion a te cu m o to are electrice sau hidraulice.19. Dispozitive şi maşini de tăiat oţel-beton Tăierea oţelului-beton se ex e cu tă cu cleşte m an ual. t r a t a t e term ic. 5. Cuţitele s în t interşanjabile fiind confecţionate din oţel de scule. ta ie sîrm a S B P de 0 7 m m şi o ţel-b e to n 0 12 mm. :. unghiurile cuţitelor asigurînd o b u n ă tăiere. Stanţe cu pîrghii manuale. 'Cleştele. d ar aceasta nu po ate în d re p ta b are de grosim e p re a mare). folosită în ţa ră . V. Stanţele manuale (fig.

m o n ta te pe ro ţi şi cu dispozitive de împingere. Ştiinţele mecanice sîn t alcătuite pe acelaşi principiu cu ştan ţele m a­ nuale. chiar p în ă la 12 bare o d ată. Ş tan ţele mecanice p o t tă ia to a te diam etrele de b are şi pot tăia şi un nu m ăr mai m are de bare. p o t de asemenea t ă i a concom itent 3 —4 bare. La uneltele m anuale se taie de regulă o singură bară. respectiv de 55 m m p e n tru oţeluri de înaltă re ziste n ţă. Poate tă ia p în ă la 12 bare 0 7 respectiv 14 mm. S ta n ţa se fixează de o fundaţie. O p rezentare de principiu a unei ş ta n ţe mecanice de t ă i a t este a r ă t a t ă în figura V. Cuţitele s în t interşanjabile. num ai că organele active s îu t ac ţio na te prin angrenaje puse în funcţiune de m o to are electrice. ci prin pom pe hidraulice a c ţio u a te m anual. cît şi Ia cele mecanice. corpul de po m pă şi organele de tra n sm ite re a forţei la organele active de tăiere (cuţitul). unele tip u ri au dispozitive hidraulice. Dintre m aşinile utiliza te la no i se prezintă urm ătoa rele tip u ri : 1) Maşinile F utura (R. H ~ Cartea fierarului betonist — cd. Stanţele manuale hidraulice po t tă ia cu u ş u rin ţă oţel-b eton de dia­ m etru mare. fig.) tip S 322. V . S ta n ţ a se com pune d i n : b a tiu l stanţei.20.G. p en tru a se asi­ gura o b u n ă tăiere este n e c e s a r : să se dispună de cu ţite cu d u rita te corespunzătoare. A tît la stanţele m anuale. S 501 şi S 701 care au puteri . a c ţio n a t prin pirghii cu sau fă ră cremaliere.S în t numeroase firme care livrează ş ta n ţe m an u ale care asigură tăierea oţelului-beton de to ate calităţile p în ă la d iam etrul de 40 m m (v.5 la 7. are u n batiu m asiv şi u n b r a ţ rob ust. l 209 . Maşinile au comenzi m anu ale sau la picior.5 k W şi p o t tă ia bare p înă la 70 m m grosime din oţel OB 37. Maşinile po t teoretic realiza de la 25 la 42 tă ie tu ri/m in . care acţio nează cu ţitu l de tăia t. care să se deplaseze în plan uri paralele. p u ţin d fi schim bate du p ă d iam etrul barelor care se taie sau cînd se uzează. dacă diam etrul acestora este m ai mic. Maşinile de regulă s in t au to m ate. 2) Maşinile M U B E A tip BS 28 şi BS 32 sîn t m aşini mobile de 2 CP cu g re u ta te de 270 la 435 kg şi po t tă ia bare p în ă la 32 m m . T ra n sm iterea forţei nu se face prin pîrghii.de la 1. organele de tăiere. Are declanşator m a n u a l şi rele de susţinere a barelor care u rm ea ză a fi tăiate.F. S 401. fiind fixate de organele active ce nu au mişcări laterale. bine ascuţite. l 9). G re u ta te a m aşinilor variază de la 300 la 1 930 kg . asigurînd u n bun ghidaj.

p rin cuplarea dispozitivelor de t ă i a t Ia [ar­ borele m otoreductorului. Ş ta n ţe m eca n ic e . m aşin a tip N-40 (R . m aşina hidraulică de t ă i a t oţel-beton cu m o tor d© a n tre n a re de 4 kW . 210 .R. ce debitează bare de oţel-beton cu diam etru l m axim de 42 m m şi ş ta n ţe manuale.) cu putere de 5. M a şin a K SB -50. m aşina BY-4Î (R .P .5 kW etc.P. s în t maşini cu acţionare la picior. V. KSB-50 şi PSK -65 .).F ig . 1 500 ro t/m in .) cu p utere de 75 kW . G) M aşina R E M A tip PG 440/35 (Italia) are u n dispozitiv de tă ia t a t a ş a t maşinii de fasonat. 5) Maşinile M I R (U.U .P .5 CP cu p erfo rm an ţe similare maşinilor M UBEA. 3) Maşinile lip S T E I N W E G sîn t maşini 2.20.S. î n u ltim a perioadă s-a pus în fabricaţie la în trep rin d e rea „6 Mar­ t i e " —Tim işoara. cu declanşator a t î t m anual. 4) Maşinile L I E B I G şi L U D E W I G -D r e s d a se livrează în trei ti­ pu ri : FM-48. c ît şi la picior.S.

Prelucrarea a rm ă tu rii conform cotelor din proiect şi fişei tehnice se num eşte faso­ narea armăturii. profilul oţelului şi ca litatea oţelului (fig. stabilite în funcţie de n a tu ra îndoirii (cioc. OB 3 7 0 i 10mm 211 . de regulă 45°. V.D. P e n tru a ră sp u n d e acestei cerinţe. Unghiul de îndoire po ate fi verificat prin şabloane. PC 60 <t>Z 10 mm Fig. P e n tru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90 sau 180°. barele s în t prelucrate. îndoirile la 90° se fac şi la barele care arm ează colţurilor elementelor de b eton arm at. Generalităţi asupra fasonării manuale Barele de oţel-beton sint puse in elementele din b eto n în zonele întinse ale elementelor. în d oirea barelor trebu ie fă cută cu anum ite raze de curbură pe discuri cu raze diferite. TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT Ş! ÎNDREPTAT OŢELUL-BETON 1. p e n tru a asigura trecerea de la o zonă la alta şi pentru o b u n ă ancorare a barelor în m asa betonului. sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare 5e num eşte fasonarea barelor ridicate). F asonarea m anu ală se face cu a ju to ru l u n o r dispozitive simple şi constă din îndoirea sim­ plă sau succesivă a barelor la unghiul dat. Raze de îndoire. V. b ară ridi­ cată etc. de fa p t îndoite. la diferite unghiuri. F aso n area p o a te fi fă cu tă m anual sau mecanic.21. p en tru a a j u t a secţiunile de b eton de a prelua eforturile u n ita re de întindere p rin barele de oţel (arm ături).).21).

2. V. de forme şi alcătuiri diferite. b). V. Cheile au dim ensiuni diferite în funcţie de d iam etrul barelor care se în dreaptă.25 . 2) Placa simplă cu trei dornuri cu sau fără pîrghie de îndoire (fig. V. cerc gradat şi pîrghie cu fixaloare şi limitatoare p en tru form are de etrieri. Plăci cu dornuri şi prelungitor pentru fasonare : a — placă simplă . a. b).22 se a r a t ă u n b anc de lucru care tre b u ie să aibă u n b la t foarte rigid. 4) Placa cu dorn crestat şi cheie fixată de placă. Dispozitive simple pentru fasonare manuală F asonarea m an u ală se face de regulă pe u n banc de lucru pe care s în t fixate dispozitivele a ju tă to a r e de îndoire.22. cu sau fără cremalieră.26) care au la p a rte a inferioară u n b o lţ ce se introd uce în g a u r a plăcii. în special plăci din oţel pre lu c rat sau t u r n a t . 1) Cheile simple sau duble cu b r a ţ d rept sau b r a ţ frînt. Fig. a. folosit d re p t pivot. ciocuri. î n figura V. a v în d prelungitor (fig. discuri. 212 . V.23.23). b — placă cu cremaUeră. V. Banc pentru fasonarea manuală a oţelului-beton. fie p e n tru fixarea pîrghiilorchei cu dornuri (fig. 3) Placa cu dornuri. şi a n u m e . V.24. foloseşte la form area etrierilor sau a îndoirilor suc­ cesive. po ate fi folosită la form area ciocurilor sau în­ doirea barelor ridicate. Fig. bare îndoite (fig. 5) Plăcile cu găuri folosesc p en tru fixarea pe acestea fie a dornu­ rilor simple sau a dornurilor cu discuri. D in tre dispozitivele anexe care se folosesc se pre zin tă cele mai uzi­ ta te .

213 . Plăci cu pîrghie. cu lim itatoare şi fixatoare. V. Fjg.Fig.24. V.25. Placă cu dorn crestat.

Fig. dornurile se pot pune la astfel de dis­ ta n ţ e încît pe ele liă se ataşeze discuri gău rite care să asigure îndoirea la raza de c u r b u ră cerută. practic n um ăru l lor este nelim itat.Dispozitivele de îndoire s în t în continu ă perfecţionare şi ele s în t concepute de im aginaţia tehnicienilor şi m uncitorilor p en tru uşu rarea muncii m anuale .21). * P e bancul^care are trei sau p a t r u dornuri se po ate face o îndoire comodă cu o cheie (fig. 214 .28) . Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat Barele de d iam etre mici (subţiri) se pot îndoi cu a ju to ru l a două chei. V.28. în care caz se p o t folosi şi chei frînte. 3. în special p en tru corectarea poziţionării arm ă tu rii în ain te de betonare (fig. V. îndoirea cu trei dornuri şi o cheie. V.

în diagonală. Acţionarea pîrghiilor pen tru a ex e cu ta îndoiri la 45°. V. la îndoirea oţelului-beto n (fig.25. Barele ridicate se pot îndoi uşor cu plăci cu chei (pîrghii fixate de placă. 215 . D e exemplu.29). în figura V. fix a t pe placa 5 şi împinsă pînă la lim itatorul 3 al b ra ţu lu i cheii 2. Folosirea plăcilor din oţel t u r n a t s în t cele mai comode. de regulă. P rin răsucirea pîrghiei (cheii) in sensul săgeţii se realizează o nouă îndoire la 90°. in colţuri opuse. îndoirea cu placă turnata.23 —V. M odalităţi a ju tă to a r e de îndoire a unor bare cu dispozitive s în t a r ă t a t e în figura V. barele fiind blocate de dornuri). V . V.Fig. F ix area plăcilor de îndoire pe bancul de lucru se face. a se a r a tă poziţia barei 1 deja îndoită de două ori care este t re c u tă prin dornul crestat 4. F o rţa de îndoire se reduce d a c ă se folosesc crem aliere (fig.30. 90° sau 180°. V.30). se în v a ţă uşor şi nu s în t necesare explicaţii.25. îndoirea barelor ridicate. p e n tru a perm ite lucrul concom itent •sau succesiv p re d în d bura de la u n fierar beto n ist la celălalt. îndoirile Fig.29.

cu d iam etrul reglabil la dim ensiunea stîlpului. care se modelează uşor pe cilindrul de lemn. succesive ajung să formeze etrierul închis cu capetele ciocurilor în­ d re p ta te paralel cu laturile etrierului (v. De regulă maşinile s în t in teg ra te unui flux tehnologic continuu care rezultă din organizarea ra ţio n a lă a atelierelor de arm ă tu ri (v. fig. A m plasarea maşinii se face prin fixarea în fu n d a ţie şi calarea sa cu pene. V. cap. pe d ouă capre (fig. 216 .31. b) sau d upă diagonala etrierului.Pasul fretei r Fig. Plăcile cu crestătu ri po t form a m ai m ulţi etrieri deodată. 4. V. fo rm a t dintr-o ţeav ă. IX). Şablon pentru ex e­ cutarea fretelor. V.25. Gel m ai simplu m od de organizare este am plasarea maşinii de fa­ s o n a t între două b ancuri (fig. M aşina v a avea in sta la ţia electrică e x e cu tată conform regu­ lilor de securitate. aşezat cu axul.31) şi care se po ate ro ti uşor cu o manivelă. O asemenea fretă se poaie face num ai din oţel moale subţire. a v în d p u n erea la p ă m in t şi cablurile tre c u te prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate). F aso n area fretelor de stîlpi cu mijloace m anuale se realizează cu a ju to ru l u n u i cilindru de lemn. Fasonarea mecanică P e n tru industrializarea lucrărilor de a rm ă tu ri în prezent se folosesc maşini de fa so n at cu g ra d rid ica t de au to m a tiz a re care asigură o pro■M W ‘ "'7 > d u c tiv ita te rid ic a tă la lucrările de arm ături. V.32) p rev ăzu te cu rulouri pentru spri­ jinirea barelor şi glisarea lor în tim pu l fasonării.

M ulte m aşini de fa so n at au şi dispozitive de t ă i a t (maşina REMA tipul PC 40/35 şi tip u l PC 32/26 —Italia). V. p u tere a maşinii este de 2.2 k\V.Fig. Maşini de fasonat bare longitudinale F asonarea barelor 111 atelierele de şantier de mică im p o rta n ţă seface m anual. P o a te fasona oţel ro tu n d OB 37 p în ă la 0 < 40 m m şi oţel PC pînă la 32 m m . î n ţ a r a noastră se utilizează m aşina de fasonat tip „9 Mai" produsă din anul 1964 de U zina „9 Mai" — B ucureşti şi Maşina MF-32 (fig.33). F asonarea m ecanică este indicată pen tru to a te atelierele de con­ fecţionat arm ături. iar g re u ta te a maşinii de 900 kg. 90° şi 180°. în tre p rin d e re a „6 M a r tie " —Tim işoara produce m aşina de fasonat oţel-beton 0 40. MAŞINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OŢEL-BETON 1.32. cu dispozitive simple. M aşina este p re v ă z u tă cu un sistem acustic pen tru de­ păşirea accidentală a unghiului de îndoire program at. OB 37 ( 0 32 PC) cu m o tor de a n tre n a re de 4 kW — 1 500 rot/m in. îndoire şi spiralizare a barelor. Banc de lucru pentru fasonarea mecanică. F ă ră reglare a u to m a tă se p ot fasona bare pînă la un unghi de 180°» •ar cu reglare a u to m a tă se p o t îndoi la unghiuri de 45°. produsă de Uzina Mecanică —Sibiu. V. care poate face operaţiile de în­ dreptare. E. d a r aceasta necesită m u ltă m ano­ peră. 217 .

co n ţin în d în el mecanismele de antrenare. Maşină da fasonat oţel-beton. de regulă m on­ t a t ă pe roţi p e n tru o deplasare uşoară pe distan ţe mici. roţi. de regulă fix. de com andă pornire. Batiul maşinii este o construcţie m etalică ro bustă.218 . V.33. 2. p lasate pe o placă d© lucru . B atiul este a lcă tu it dintr-o s tru c tu ră m etalică p o rta n tă . V. rigle cu găuri şi dornuri etc. Alcătuirea de principiu a maşinilor de fasonat Maşinile de fason at (fig.Fig.. inver­ sare etc. a) sîn t alcă tu ite în principiu din : 4>atiul sau cu tia m a ş i n i i . dispozitivele de com andă.) j .34. mecanismele de a n tre n are . instalate pe u n perete lateral. oprire. Dispozitivele de lucru s în t alcătuite dintr-o placă de lucru confecţionată dintr-o ta b lă groasă în care este d ec u p at u n disc activ ro tito r cu locaşuri p e n tru fixarea •organelor active de fasonare (dornuri. dispozitivele de lucru. la locul de lucru. Dispozitivele de lucru fixe sau detaşabile sîn t am plasa te pe o placă de lucru p la s a tă pe p a rte a de sus a batiului.

V. Maşina de fasonat tip FICEP (a). dispozitive p en tru faso­ 219 . dispozitiv p en tru confecţionarea spiralelor (S T E IN W E G .34. F IC E P . B IF A X etc. La m arginea mesei de lucru se găsesc m o n ta te de regulă.Fig. I —I V — fa z e d e fa s o n a re . prevăzute cu locaşuri p entru dornuri (roţi sau dispozitive).). Multe maşini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe­ cuţia unor prelucrări speciale. dispozitive Pentru îndoire cu raze de cu rbu ră foarte mari. care for­ mează organele pasive ale operaţiei de fasonare. două bare (role) pen tru glisarea oţelului-beton. pe două feţe opuse. două sau mai m u lte plăci tran sv ersale cu poziţie fixă sau reglabilă. cum ar f i : b r a ţ cu dornuri p en tru îndoi­ rea barelor ridicate cu alte d istanţe în tre dornuri decît cele de pe dis­ cul activ (S T E IN W E G . F IC E P ). F U T U R A . fasonarea la maşină a ciocurilor (b) şi a barelor ridicate (c) .

oprirea a u to m a tă a discului la unghiul de rotire prestabilit. Discul tre b u ie să aibă ro ta ţii prestabilite. Mecanismele de antrenare sîn t în principiu alcă tu ite d in tr-u n m otor.narea dublă a mai m u lto r b are de diam etre m i c i . oprirea au to­ m a t ă a discului. cu m ai m u lte viteze (2 — 4 viteze) în funcţie de grosim ea barelor. rolele se aleg în funcţie de diam etrul barelor care se îndoaie. frîne. care p une în m işcare r o a ta m elcată pe axul căruia se găseşte m o n t a t discul activ. diam etrul barelor şi re z is te n ţa acestora v a ria z ă de la 300 la 1 600 kg. ru lm en ţi etc. lim itatoare. d ia m e tru l m axim al unei bare sau a barelor cai’e se în­ doaie concom itent. m o n ta te pe roţi de cauciuc care se deplasează uşor prin îm pingere sau p o t fi ridicate cu mijloacele de ridicat. î n prospectele maşinilor sîn t m u lte d a te auxiliare necesare folosirii eficiente a maşinilor. dispozitive p en tru spirale poligonale. P e n tru a utiliza ra­ ţional maşinile de fasonat. s în t necesare: cun oaşterea perform anţelor maşinilor. lim itato are etc. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la maşinile a u to m a te sau cu p rogram are . dirijate m an ual sau au tom at. d upă g ra d u l de com plexitate. reîntoarcerea a u to m a tă . braţuri.) . obţinerea vitezelor de rotire dorite prin reglare prealabilă. mecanismele dispun de roţi d in ţate. reglarea vitezelor de la un levier. Operaţiile com une dc punere în funcţiune. curele de transm isie. 3. Operaţiile de punere în fu n cţiune s î n t : 1) M ontarea pe m asa de lucru a riglelor g ău rite cu dornuri şi mon­ ta re a rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fă ră dispozitive anexe. fierarul b eton ist u rm ăreşte valorile de pe discul gradat. Modul de utilizare a maşinilor de fasonat a. reductoare. D u p ă n a tu ra construcţiei. comenzi p en tru viteze fo a rte reduse. utilizarea dispozitivelor anexe şi tab ele a ju tă to a r e care să indice unghiul de rotire necesar p en tru realizarea unei îndoiri simple sau duble. şi dispozitive de inversare. dispozi­ tive pen tru îndoirea sim ultană a mai m u lto r bare etc. p en tru realiza­ rea unghiului. la cele cu acţionare m ecanică (normală). pinioane. 220 . Masa maşinilor. S înt şi agregate cu g ra d de a u to m atizare ridicat. Maşinile m oderne (FIC E P ) au u rm ăto a rele c a ra c te ris tic i: ro tirea dis­ cului în două sensuri. ambreiaje. capete speciale p en tru exe cutare a ciocurilor. Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală. dispo­ zitive de adaos cu role p en tru în d re p ta t sîrmele.

pe liniile cu găuri . In funcţie de caracteristicile maşinii de fasonat. lăsînd capul necesar form ării c io c u lu i. p en tru îndoirea dublă sim ultană.35) se face a s t f e l : — diam etrul dornului D se alege în funcţie de grosim ea barelor d dmax* mm D . mm 20 80 26 100 34 140 40 160 — pe discul ro tito r se p u n dornurile la d is ta n ţa B 1. V. c) se face a s t f e l : d up ă fasonarea ciocului b ara este îm pinsă pe linia dor­ nului central cu b u c a ta (porţiunea) p re v ă z u tă în proiect a fi d re a p tă . b). pe o axă perpendiculară pe b ară . d iam etrul barelor şi înălţim ea grinzii p e n tru care se face ridicarea barelor se pregăteşte maşina de fasonat. p u n în d în m işcare inversorul cînd dornul de sprijin a revenit în poziţia iniţială. fig.34.3) Conectarea maşinii la re ţe a u a electrică se face cu luarea m ăsu­ rilor de p rotecţia muncii. F asonarea propriti-zisă. se introduce b ara între aceste dornuri (v. 4) In trod ucerea barelor de fa so n at p rin m anipulare de pe banc pe m aşina de fasonat. P e n tru fasonare unghiul de îndoire se verifică pe şablon. se schim bă sensul de ro ta ţie al discului. cum se a r a t ă în exemplele u rm ătoare. 1) Fasonarea ciocurilor se face pe o m aşină cu disc ro tito r ( v .34. apoi se opreşte m aşina . b. V. 7 5 Bj. ac ţion în d discul maşinii se face prim a îndoire la unghiul prescris . îndoirea dublă la 45° cu două dornuri pe discul rotitor (fig. fig. V. dornul de sprijin se fixează la o d is ta n ţă mai m are fa ţă de dornul ini­ ţial. a) realizîndu-se succesiv urm ăto a rele o p e r a ţ i i : se m o n ­ te a z ă dornul central sau u n dorn cu rol de dorn central şi u n dorn de lucru . du p ă care se pune în mişcare discul în sens invers făcîndu-se a doua îndoire . iar riglele cu găuri la distan ţa A u poziţia re lativ ă a dornurilor de pe rigle (c ateta triunghiului) se p une t o t la d is ta n ţa A x : A -l « 0 . b ara este scoasă de pe disc şi pusă în po­ ziţia în care dornurile de sprijin au poziţiile din figură. 221 . b ara este apoi îm pinsă înainte în vederea unei noi îndoiri sau a formării ciocului. fig. u n dorn de sprijin se plasează pe lingă bară. V. 2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive (v. stabilirea ro ta ţie i discului în funcţie de grosi­ mea barelor (cînd se fasonează m ai m u lte bare) şi p u tere a motorului. se p une în mişcare discul ro tito r spre d re a p ta p în ă se form ează ciocul (la 180°).34.

39. 222 . Serviciul tehn ic trebuie să afişeze la m aşini tabele cu distanţele şi B i pe g ru p e de diam etre . V.36) . — se declanşează m aşina care roteşte discul cu 45°. d upă ce s-a însem nat pe ea cu creta locul de u n de se ridică (îndoaie) . îndoire dublă sim ultană cu două dornuri pe discul rotitor. la mij­ locul distanţei d intre dornurile de pe r i g l e .35. îndoirea simultană a mai multor bare subţiri.a3 A1 A? a 4 Fig. poligonale' etc. acest sem n se m archează în dre p tul axei dornului de pe d i s c . V. îndoirea se face în m od similar.38. — discul r o tito r se aduce cu poziţia dornurilor astfel ca axa fo rm a tă de dornurile de pe disc să fie perpendiculară pe riglele cu găuri. folosind dispozitive anexe tip F I C E P prinse pe riglele g ă u rite şi disc* este a r ă t a t ă în fi­ g u ra V.37 se a r a t ă îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cîn d la disc este necesar să se folosească u n prelungitor. dar poziţia v ertic ală a discului treb u ie aleasă astfel ca b ara d re a p tă să poată sprijini pe cele două dornuri a lă tu r a te de pe riglele g ău rite şi pe^dornul de pe disc. Maşinile de fa s o n a t p o t ex e cu ta spirale rotu n d e. î n figura V. Îndoirea se face simultan p rin blocarea barei cu două dorn uri ală­ t u r a t e fix ate pe discul r o tito r şi îndoire d ublă la 45° cu u n singur dorn fix a t pe discul ro tito r (fig. 3) Fasonarea etrierilor cu m aşina de fa s o n a t obişnuită este a r ă t a t ă în f ig u r a V. — se in tro d u ce b a ra în tre dornuri. d up ă care se opreşte dacă m aşin a nu are dispozitive a u to m a te de aducere înapoi.

Fig. în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e d is c u l ro tito r. în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e p r e lu n g ito ru l la d is c .37.36. Îndoirea sim ultană a barelor subţiri. V. V. V.38. 223 .Fig. F ig .

cu rezistenţă de 400 N / m m 2 şi p în ă la 25 m m p e n tru oţel cu rezisten ţa de 700 N / m m 2.(discuri. Maşina are discul plasat excentric f a ţ ă de batiu l maşinii. console etc. 3) Maşina M U B E A — B E N D E R (R .F . cu viteza de ro ta ţie a discului de 100 — 130 ro t/m in . 224 .Fig. 4. M aşina este p re v ăzu tă cu scală g r a d a tă pen­ t r u a m arca unghiul de ro taţie al unui b r a ţ m o n t a t pe discul activ.) fasonează oţel. Ca exemplificare se a r a tă unele caracteristici p en tru cîtev a tip uri de m aşini din ţările socialiste şi din vestul E u r o p e i : 1) Maşina G-40 ( R .G . P . Maşini de fasonat bare longitudinale Maşinile de fa so n at şi îndoit oţel-beton sîn t la fel de numeroase *ca şi maşinile de în d re p ta t şi tăia t. p în ă la 32 m m.P .U . cu re­ zisten ţa pîn ă la 700 N / m m 2. av în d puterea de 4 kW . V. Modul lor de alcătuire în principiu este a c e la ş i. dar are o placă ra b a ta b ilă care asigură prelun­ girea plăcii de lucru astfel că în poziţia de lucru discul se află la mijlocul mesei (plăcii). m asa 700 kg. m anete. M aşina are u n set de role de îndoiri.4 0 ( R .) cu m od de acţionare similar (prin ro ta ­ ţ i a discului).5 la 11 ro t/m in . P . 2) Maşina B H . dar cu caracteristici tehnice şi p erform an ţe diferite. Se po t realiza unghiuri de îndoire în t re p te cuprinse între 0 şi 315°. S în t m aşini cu organe active foarte diferite .) fasonează oţel p în ă la 40 m m. ) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezis­ t e n ţ a p înă la 450 N / m m 2 . Fasonarea etrierilor cu maşină de fasonat obişnuită.39. p u te re a 2. diferă foarte m ult dispozitivele de lucru. viteza de ro taţie a discului activ de la 3.2 kW . cu diam etrele de la 50 la 480 mm.

5 ro t/m in pînă la 20 ro t/m in . are ec hip am ent care asigură ro ta ţia de 3. are o p utere de 3 kW .G .) fasonează oţel p în ă la diam etrul de 32 mm. 10) Maşinile U G A R O L A ( Spa nia ) se livrează în tip u l CB 40 j GB 30 : GM. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .) fasonează oţel p în ă la 50 m m. P o a te fasona conco­ m ite n t pînă la 10 bare de 14 mm.P E R F E C T R A P I D P (R . au dispozitive obişnuite. practic în­ treaga g am ă posibilă.5 GP.r^ze de îndoire de la 2. 9)1 Maşina S T E I N W E G (R . 4 ) M aşina P E D D I N G H A U S . m aşina are şi posibilitatea de a fi liv rată cu u n pro­ gram ator.3 2 IC (R .F .) se livrează în tipurile B 32 ş B 40 care fasonează oţel pînă la 32 m m. a v în d rezistenţa m ax im ă de 450 N / m m 1 .5 d p în ă la lSd.) are posibilitatea de a program a fasonarea la 6 diferite unghiuri de în­ doire spre sţîn g ă sau spre dreapta.F . 1 225 . are două viteze (20. cu puteri de la 2 la 6 GP şi cu m asa variind de la 360 la 1 600 kg . cu rezistenţa de 450 N / m m 2 . Are caracteristici similare cu maşinile prezentate.G . iar cu reducerea corespunzătoare a num ărului de b are se m ăreşte d iam etru l barei de fa so n at sau tă ia t. se pot opri conform pro­ gramului. . respectiv p în ă la 40 m m.F . au pedale de com andă stîng a-dreap ta. 8) Maşina F I C E P — model C A M (Italia) se livrează în 6 v aria n te. Are dispozitiv de în d rep ta re cu role a barelor de la 6 la 18 mm. Multiplele dispozitive anexe îo rm ează ca litatea de bază a maşinilor. Dispune de o g a m ă largă de dispozitive anexe p en tru orice tip do prelucrare a arm ătu rii. a v în d u n m otor electric de 3.G . 6) Maşina F U T U R A B 502 (R . P o a te realiza şi spirale cu diam e­ tru l de 150 mm.G . m asa maşinii este de 1 220 kg j are dispozitive p e n tru p relu crat spirale.ro t/m in p en tru bare la 16 m m şi 10 ro t/m in pen tru bare m ai groase) . p en tru rezistenţe mai rid ica te se reduce diam etrul barei. res­ pectiv 26 mm. L a această m aşină se pot fasona etrieri şi în d re p ta oţel^ beton de diam etre mici. 7) Maşina P E D D I N G H A U S B I F A X . av în d 2 sau 3 viteze sau cu v a ria to r de viteze. p en tru g am a de diam etre de la 0 la 32 mm. O m aşină mai mică este tip u l B IA F E X -E .etc. are trei viteze de ro ta ţie a-discului 5 —7.perm iţind să se realizeze. faso­ nează o g am ă foarte m are de diam etre de diferite calităţi. 5) Maşina R E M Â — PC 4 0 /3 5 (Italia) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezistenţa de 450 N / m m 2 şi p înă la 32 m m p en tru oţel cu rezistenţa de 850 N / m m 2 şi taie oţel p în ă la d iam etru l de 35 m m. inclusiv etrieri. 5 — 15 ro t/m in cu mers înainte şi î n a p o i .E.F .

p rin tr-u n joc de pinioane şi cremaliere. V. V. cu piedestal. 1. O ro a tă în c o n ta c t cu firul tran sm ite. cu pivot central sau cu furculiţă centrală fo rm a tă din două dornuri cu poziţie reglabilă. în trep rin d e rea „6 M a rtie " —Tim işoara produce din anul 1982 ma­ şina a u to m a tă de produs etrieri ( 0 6 — 0 1 6 mm) cu m otor de 3 kW„ 1 500 rot/m in . lungimea ex actă a firului la ta b u la to r. V. Etrierii se p o t confecţiona şi m an u al cu dispozitive diferite impro­ vizate (fig. MUBEA.6 — l.5 . 2) Un grup de antrenare 2 cu m otor hidraulic cu role în co n tac t cu firul. s ta tiv e şi pîrgliii.40. F ig.2m/s. Acest g ru p are role de îndrep­ t a r e şi g ru p de finisare. 3) Un grup de reglare a unghiurilor şi lungimilor 3. D isp o zitiv e im p ro v iz a te d e fo rm a t e trie ri. lim itatoare. F U T U R A etc. au lim itatoare speciale p en tru îndoire succesivă perm iţîn d să se realizeze elem ente îndoite de formă d reptu ngh iu lară sau p ă t r a t ă . O m aşină com plet a u to m a tiz a tă este m aşina STEF-14 (F ra n ţa ) care se com pune din (fig. pe care se afişează lungimea cerută. a v în d o v iteză de 0. O serie din maşinile m e n ţio n ate pentru fasonat oţel-beton po t con­ fecţiona etrieri. B IF A X . care p erm ite obţinerea unui ciclu a u to m a t al pieselor cu 6 latu ri de lungimi m axim e de 1 m şi cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°. Maşini de confecţionat etrieri Maşinile de confecţionat etrieri sînt de fa p t maşini de fasonat oţelb e to n . 226 .40).41) : 1) Un grup de îndreptare a oţelului-beton p în ă la 14 m m (pînă la 10 m m po ate în d rep ta două fire).

poate îndoi bare în colaci sau bare drepte. care se poate programa. O m aşină similară este m aşina M E P —STAF-71 (Italia) care faso­ nează a u to m a t etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. tăierea şi expulzarea etrierului (c). R eglajul tab ulato arelo r este simplu. V. 5) Grupul de tăiere 6 este a c ţio n a t de o po m p ă p rin interm ediul unei pîrghii cn excentric. Maşina are p ro d u c tiv itate ridicată (circa 700 etrieri/oră). U n ejector asigură evacuarea pieselor fasonate.T ransm iterea unghiului de îndoire se efectuează p rin tr-u n joc de roţi. lan ţu ri şi cremaliere la un ta b u la to r. Maşinile specifice plaselor s u d ate vor fi t r a t a t e la u tilaje de îm­ binare şi sudare. 227 . a n tre n a tă • de o cremalieră care perm ite îndoirea firului de la-0° la 180° după afi­ şa j u 1 tab u la to ru lu i 5.42 : în d rep ta rea oţelului (a) . cu sau fără profil periodic. Fazele de execuţie se v ă d pe figura V. care la sfîrşitul cursei un­ ghiului afişat declanşează oprirea îndoirii (4). P e n tru lucrul ne a u to m a tiz a t n um ărul de îndoiri este nelimitat. îndoirea ( b) . Un n u m ă ră to r indică piesele fasonate şi declanşează oprirea maşinii la num ărul de piese prestabilite.43) şi ea se obţine din plasarea convenabilă a lim itatoarelor şi reglarea u n ­ ghiului de îndoire. 4) Grupul de îndoire este acţio n a t de o pom pă (verină). F orm a etrierilor ce se p o t fasona este foarte v a r ia tă (fig.

Tipuri de etrieri care se pot fasona 1a maşini. formare • J c _ __ l 1 'N J> / \ u J 1 1 f i I ) J —o "3 OS T i P W B A i n r s Fig.42. .43. V. Fazele de etrierilor. V.Fig.

O m aşină cu ech ipam en t electrohidraulic este maşina B I F I din R . Principiul de înd rep ta re este acelaşi ca şi la în d rep ta rea tablelor de oţel.F . iar o m aşină a u to m a tă [este m aşina BFM tip P A 4/6 (fig. cu lungimi utile cuprinse între 4 p înă la 10 m. V. V. Masa maşinii este de 1 180 kg. Dispozitivul poate avea 2 Fig. plasele plane care se livrează pe şan tier nu au nevoie de înd rep ta re . De regulă. 111 ţa ra noastră. în tre p rin d e re a „6 M artie1 *—Tim işoara execută maşini de îndoit plase p în ă la 0 12 mm. cu o ca­ den ţă de 4 în d o itu ri/m in u t. aceasta se face cu maşini de în d re p ta t cu role în care s în t introduse plasele. în caz contrar. poate efectua un program de 6 îndo ituri la 4 unghiuri diferite . 229 . cu lăţim ea plasei de 5 050 mm şi unghiul de îndoire de la 30 la 180°.44. cu o p utere de 3 —7.. care fasonează plase cu sîrm e p în ă la 12 m m. i a r j g ab a ritu l de 6 0 6 0 x l 5 0 0 x E l 500 mm.5 CP. Dispozitiv de îndoit plase.6 . P e n tru îndoirea plaselor su date sîn t maşini de îndoit speciale care po t face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme. Maşini dc indoit p la se su d a te jgPIasele sud ate liv rate ca plase plane pe şantier adesea trebuie în­ doite. a v în d echip am ent electric şi h i d r a u l i c . se conm a n d ă de la d ista n ţă cu pedală.G .44).

înd oirea nu treb uie să pro­ în zona de îndoire sau alte defecte etc. P e şantier s în t utilizate maşinile electrice m anuale tip mono —S K IT T (fig. unele maşini au rolele pro­ te ja te cu cauciuc. se taie şi se folosesc ca plase plane. V. Maşini de tăiat plase sudate P e n tru t ă i a t plase su date se pot folosi agregate care taie to a te ba­ rele plasei concom itent. Cele m ai u z itate s în t agregatele A E G — F ein Miinchen. respectiv 18 m m (poate t ă ia şi două bare). Fasonarea la cald a oţelului-beton Barele cu grosimi foarte mari. se po t îndoi la cald. Aceste maşini se folosesc şi la în dreptarea plaselor livrate în roluri care se în d rea p tă la sol.). Masa m aşinilor este de 6. ac ţio na te m anual sau electric . Efectuează circa 25 p înă la 30 tăie tu ri/m in u t. î n ţ a r a noastră în trep rin d e rea „6 M a rtie" —Tim işoara livrează cleşti de t ă i a t oţelbeton.45) . Tăierea plaselor su­ d a te se poate face şi cu cleştele m an ual (fig. 11 II şi S-12 H şi p o t tă ia bare de la 4 la 12 mm. c ît şi p en tru tăierea ba­ relor.F. Bosch (R. d upă sudare sau d u p ă îndoirea plaselor . ma­ şinile BFM şi „6 M a rtie " —Tim işoara taie plase din panouri de 3 0 0 0 x X 6 000 mm. S în t şi utilaje portabile. a v în d m otoare de 430. V. a t î t pen tru tăierea plaselor. 7. din lipsă de maşini de îndoit de după încălzirea locală la forjă la formări periculoase în s tru c tu ra ducă modificarea secţiunii barei care p o t provoca aşchieri. 230 .G. fisuri care nu se p o t îndoi la rece. respectiv 620 W.46). 8. respec­ t i v 8 kg. se livrează în două tip u ri .sau 3 role. în special ca p acitate m are. o te m p e r a tn ră care nu produce tra n s ­ oţelului. electrice sau pneum atice. P e n tru tăierea în serie în ateliere se po t utiliza ferăstraie circulare de m are tu ra ţie . produse şi li­ v r a te de c ă tre u n m are n u m ă r de firme.

Fig. V.45. V. tăiat plase Fig. 231 . Cleşte electric d e tip SKITT.46.

2) C alitatea sudurilor se verifică prin probe. sudarea se ex ecu tă de sudori care au exam enul p ractic şi teoretic p e n tru g ru p a 3. Generalităţi asupra procedeelor de sudare Barele de oţel-beton în elementele de b eton a r m a t po t fi în n ăd ite fie prin petrecere folosind ad e ren ţa şi ancorarea în beton. L a sudarea barelor de oţel-beton trebuie să se respecte u rm ă to a re le recom andări 1) Oţelurile care se sudează treb uie verificate strict dacă îndepli­ nesc condiţiile de ca litate cerute de STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80.. în cazul în care d is ta n ţa este m ai mică. înn ădire a fă ră su dură v a fi t r a t a t ă la cap. îm b in a rea p rin su d u ră se po ate face p en tru asigurarea co ntinu ităţii barelor longitu­ dinale. — sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară (II) . 5) în do irea barelor s u d ate este adm isă la o distan ţă de 5 d de capă­ t u l sudurii (d = d iam etrul barelor sudate). ÎMBINĂRI MECANICE ALE OJELULUI-BETON 1.TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA Şl ÎNNĂDIREA PRIN SUDARE. V II. p e n tru realizarea de a rm ă tu ri transversale închise. sud area în sem im anşon de cupru (IV). p en tru îm­ binarea prefabricatelor sau p en tru folosirea şi valorificarea capetelor de bare care rezultă la debitare. se adm ite în aceeaşi secţiune m ax im u m 25 —30% din aria to ta lă tra n sv e rsală barelor din elem ent să fie sudate. 4) înn ădirile s u d ate se v o r am plasa Ia poziţionarea a rm ă tu rii faso­ n a te în poziţia precizată prin p r o i e c t .Instruc­ ţiunile tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton “ C. — sudarea manuală cu arc electric prin suprapunere şi cu eclise (I II) . a. conform STAS 9532/1-79. în lipsa precizărilor din p roiect se vor am plasa la o distan ţă de 50 d . R eglem entarea modului de e x e cu tare sudării şl precizarea tehnologiilor de sudare este stabilită prin . a 232 . F. 3) De regulă. Procedee de sudare.3) : — sudarea electrică prin puncte (I) . în care se dau to a te elementele necesare executării sudării prin u rm ăto a rele procedee (tabelul V. P e n tru realizarea plaselor şi carcaselor su d ate se foloseşte sud area de rezistenţă p rin presiune prin puncte. în baie de zgură (cu sau fără cu sătu ri lon­ gitudinale) . fie prin su­ d u ră sau prin mijloace mecanice. — sudarea manuală cap la cap cu arc electric cu u rm ăto arele va­ ria n te : sudarea în cochilie.28-83.

adică îm binarea să aibă ca pacitate de deformare. realizînd spaţii acoperite şi re spectînd condiţiile de sudare pe tim p friguros pe baza dispoziţiilor speciale ale responsabilului cu sudura.3. tran sform ato arele şi agregatele se vo r verifica. la o d is ta n ţă de (2 —3 )d de capătul înnădirii sud ate . folosind îm p achetări cu v a tă minerală. 28-83. *) PG 60 N — pen tru lucrări nuclcarocicctrice. calităţii oţelului şi poziţiei de sudare conform Instrucţiun ilor tehnice G. conform normelor si prevederilor STAS 2689-80). controlîndu-se fu n c ţio n a litatea şi realizarea param etrilor de sudare (curent. 6) Utilajele de sudat.Tabelul V. Condiţii generale de execuţie. 1) T e m p e ra tu ra a m b ia n tă nu v a tre b u i să fie m ai redusă de —5°C» 2) L a te m p e r a tu ri sub —5C C şi pe v î n t şi ploaie se vor lua m ăsuri de protejare. tensiune. în cazul în care ru perea s-ar produce în su­ dură. 7) Tehnologiile de sudare treb u ie să asigure o comportare tenace. respectîndu-se condiţiile p en tru răcirea lentă. iar rup erea barelor să se producă. L a oţelurile PC s u d ate m an ual cu arc electric prin suprapun ere se v o r prefera electrozi bazici sau supertit. b. Procedeele dc sudare admise la îm binarea sau Înnădim » oţelurilor-beton Tipul de Procedeul oţel I 0 0 II 0 III 0 IV 0 Observaţii OB 37 STNB 1 sau } STPB J PG 52 PC 60 (PC 60 N)* PC 90 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 - Se ad m ite sudarea cu sem im anşon de cupru 0 = se ad m ite sudarea . ce se produce- 233. dacă s în t supuse la trac ţiu n e . 3) Barele care se sudează cap la cap se vor t ă ia n um ai cu mijloace mecanice şi se v o r c u răţi cu perii. presiune. 5) S udarea cu preîncălzire se v a fsice cu arzăto are (STAS 4137-70). La cxecutarea sudării se vor res­ pecta u rm ătoarele reguli. . 4) L a sudare se v or alege electrozii corespunzători procedeului de sudare. — — sudarea nu se adm ite. aceasta treb u ie să fie precedată de t e n d in ţa de gîtuire.

Sudarea prin pu ncte este proce­ d e u l de sudare electrică prin presiune. 1 — bare de oţel-beton care se sudează . Acest tip de sudură se num eşte de contact p e n tru că top irea electrodului şi sudarea are loc pe suprafeţele V Fig. 2 — electrozi . 5 — circuitul secundar al transfor­ matorului .Sudarea se bazează pe încălzirea p rin cu ren t electric a barelor pe su p ra fa ţa lor de co n ta c t p în ă cînd s în t aduse în sta re plastică (adică o stare de top ire locală cu te n d in ţă de curgere).47). care pot fi în n u m ă r de două sau trei şi excepţional chiar p a tru sau cinci. care se produc brusc. de regulă la urechile de prindere. Sudarea electrică prin puncte a. fă ră avertizare. b — cu alimentare cu curent electric dintr-o singură parte . în tim p ce barele s în t co m p rim ate p en tru a se suda (forja) prin presare. s în t presate cu o a n u m ită fo rţă între electrozii de cu pru ai maşinii de s u d a t prin care trece şi curentul electric fu rn izat de circuitul secundar al unui t r a n s ­ fo rm a to r (fig. C urentul electric trece prin suprafeţele de co n tac t (ale barelor cu electrozii de cupru şi ale suprafeţelor de co n tac t d intre bare) u nde întîlneşte şi cea mai m are rezistenţă. 2. 4 — braţele maşinii de sudat . în punctele de intersecţie a b a­ relor de oţel-beton care formează prin asamblare plase şi carcase sudate. V.l e n t şi cu suprafeţe de rupere cu aspect fibros. •234 . 3 — portelectrod . . V. N u sln t admise ruperile casante. 7 — piesă de legătură. cu smulgeri de m aterial. 6 — placa de presare . cînd piesele s în t m a­ n ip u la te pe tim p friguros. Sudarea prin puncte : a — cu alimentare cu curent electric din două părţi . Barele în tre tă ia te (nodul plasei sau al carcasei). cu aspect lucios. P rincipiul sudării prin puncte.47.

Procesul de sudare în principiu nu se deosebeşte de sudarea prin pu ncte a tablelo r de oţel. se degajează o căl­ d u ră mare.48. se mai p o ate num i dc rezistenţă în tru c ît pe aceste sup ra feţe rezistenţa electrică fiind cea mai mare. care produce o în trep ă tru n d ere a barelor s u d ate (fig. P ara m e tri de sudare şi reg im u ri optime de sudare. Fig. S ud are a se face cu maşini de s u d a t unipunctuale. S udarea propriu-zisă (forjarea) se face de fa p t în cea mai m are p a rte d upă întreru perea curentului cînd barele continuă o peri­ oadă scu rtă de tim p să fie încă presate. fo rţa de apăsare P a barelor care se sudează.48). V. V. tim p u l de ţinere sub c urent şi sub presiune a electrozilor. care aduce suprafeţele în stare de topire. de obicei maşini cu a u to m a tiz a re complexă. d u ra ta trecerii curentului t. Procesul de sudare se realizează în t o t tim p u l c it barele s în t com prim ate sub o an u m ită fo rţă şi în care tim p acţionează curentul de sudare. în am peri [A]. Intensitatea curentului de sudare I este curentul. fo rţa de apăsare pe electrozi. L a sudarea prin pu ncte intervine rezistenţa jjarelor care se sudează şi rezisten ţa suprafeţelor de contact. b. trebuie să se cunoască dinainte cu ren tul de sudare.de co n tac t între bare . fur­ nizat de circuitul secundar al transfo rm ato ru lu i utilizat la încălzirea suprafeţelor de c o n ta c t ale barelor care se sudează. D eschiderea curentului de sudare începe num ai după ce barele au fost com prim ate şi este oprit după ce suprafeţele de con tact au a ju n s în stare de topire plastică şi cu p u ţin înainte ca să se în treru p ă presiunea. Aceste elem ente form ează para­ metrii de sudare : inten sitatea cu rentulu i de sudare I. Variaţia presiunii P şi a intensităţii I în tim pul sudării prin puncte. P e n tr u a se obţine o sud ură de b un ă calitate. staţio n are sau cu cleşti mobili sau maşini staţio n are care po t s uda sim ultan mai m ulte puncte. 235 .

O b u n ă sudu ră se apreciază şi după valoarea întrepătrunderii h care este adîncirea (turtirea) barelor în dre p tul suprafeţelor de co n tac t ca u rm a re a forjării lor la sudare (fig. L a sud area barelor de dim ensiuni m ari se po ate utiliza preîncălzirea barelor înaintea ciclului de sudare şi o recoacere d up ă executarea sudării. în zona de îm binare.în tr e r u p e r e a curentului de sudare şi urm ează p în ă la încetarea presării electrozilor pe b a r e . Forţa de apăsare P [N] este fo r ţa dezvoltată de m ecanismul de apă­ sare pe capetele electrozilor necesară m enţinerii barelor în co n tac t în tim p u l trecerii curentului de sudare şi de deform are (forjare) a barelo r d u p ă ce suprafeţele de c o n ta c t au fost aduse în sta re de topire (plastică). a — grosimea totală m ăsurată In nod . î> 2 — adincituri locale pe bare provocata de electrozi .Tim pii de sudare sîn t u n an sam blu de tim pi de sudare : tim p u l an­ te rio r sudării t u tim p u l de m en ţinere sub curent f2. adică sum a diferenţelor dintre diam etrul barelor înainte de sudare şi d up ă sudare (m ăsu rate în p u n ctu l de su­ F ig . Tim pul tx este tim p u l care trec e de la începerea presării barelor sub electrozi p în ă cînd se deschide contactul. tim p u l tA este tim p u l de pauză.. h = (rfj + </2) — (o + bx + ^ 2)V aloarea în tre p ă tru n d e rii treb u ie să fie de 0. refulează. M ă s u ra re a în ­ tr e p ă tr u n d e r ii b a r e lo r dare) : în n o d u l s u d a t : h — întrepătrunderea . 236 . Maşinile m o derne au regulatoare electronice pen­ t r u to ţi tim p ii care caracterizează ciclul de sudare. V.. adică tim p u l care trec e de la încetarea forţei de apăsare p e electrozi p în ă Ia începerea u nui nou ciclu de sudare. tim p u l t2 este tim p u l propriu-zis de m enţin ere sub curent. Ga u rm are a presiunii.25 d la OB 37 şi 0.49). la curen tu l de sudare . 6. cu u n tim p de călire şi postîncălzire în scopul aducerii oţelu­ rilor la ca litatea lor iniţială. o p a r te din m etalul adus in stare plastică. M ărim ea to tală a în trep ătrund erii se exprim ă prin h = (d — a). tim p u l tz este tim p u l în care se execută forjarea. I — inel de metal refulat din nod în timpul sudării. V.49.33 d la PG 52 şi PC 60. ci. d2 — dia­ m etrele barelor sudate . adică deform area la cald a suprafeţelor de co n tac t şi care începe p u ţin în ainte d e . tim p u l de forjare ta şi tim p u l de p au ză < 4.

L a sudarea p rin acest procedeu de sudare tre b u ie re sp ectaţi mai m ulţi param etri. după care urm ează refularea (STAS 5555/2-80). O su d u ră b u n ă treb uie să aibă aspectul din figură. al cărui m e ta l foloseşte ca m etal de adaos (de sudare). funcţie da 237 . Arcul electric se obţine prin legarea de bornele unui gen e rato r (dinam. Cu acest procedeu se p o t suda nu m ai bare de aceeaşi ca litate de oţel şi aceleaşi diam etre sau care nu diferă m ai m u lt de 2 m m. Sud area se face cu utilaje speciale (fig. alternator) a două piese bune cond ucătoare de electricitate (m etal sau cărbune) care se ating p en tru a se scurtcircuita şi apoi se înde­ părtează p u ţin la o d is ta n ţă nu prea m are ( 2 —4 mm). fo rţa de refulare. Nervurile longitudinale nu treb u ie aşezate în p u n c tu l de sudar# (fig. 3.5 ori «nai ridicat d ecît oţelul cu su p ra fa ţa netedă de aceeaşi calitate. la care sursa term ică de top ire este d a tă de arcul electric realizat intre barele de s u d a t şi electrodul fuzibil. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară S udarea electrică cap la cap prin topire interm ediară este un pro­ cedeu de sudare prin presiune. Deci principala caracteristică la sudarea cu arc electric este f a p tu l că sudarea se bazează pe posibilitatea utilizării căldurii degajate de arcul electric p en tru to p irea metalelor. d u ra ta de refulare sub c u r e n t . Fălcile se p o t apropia conform param etrilor de sudare prestabiliţi p e n tru fiecare tip de otel (v. la care capetele barelor de s u d a t se aduc Ân co n tac t şi se încălzesc p în ă la topire.50). 4. Parametrii principali care se respectă la acest procedeu de su d u ră s î n t : lungim ea liberă a barelor care se sudează (d is ta n ţa dintre fălci) scurtarea la topire . V.28-83). Fălcile maşinii au bacuri cu form a barelor care se sudează. scu rtarea la refulare . In s tru c ­ ţiunile G. curen tu l la preîncălzire (da scurt circuit) .51). V. Sudarea manuală cu arc electric Sudarea m an u ală cu arc electric este u n procedeu de sudare p rin topire. tra n s fo rm a to r de sudu ră.Oţelul cu profil periodic treb u ie s u d a t cu cu ren t de sudare de 1.

51. 3 —capetele barelor . 5 — placa de alimentare de la secundarul transforma­ torului . 12 — alimentarea circuitului primar. 10 —transformator . Schema de principiu a m aşinii de sudat cap la cap : 1—suport fix .o a — b c Fig.50. 2. Aspectul sudurii la sudarea prin puncte : pentru regim bun de sudare . 11 —Înfăşurarea circuitului primar . V. V. 6 — suport mobil . 7 —fălcile maşinii . 8 — bara de cupru flexibilă . 238 . 9 —con­ ductor . Fig. c —aşezare greşită a barelor cu profil periodic. b — pentru regim necorect de sudare . 4 —me­ canismul de punere in funcţiune a dispozitivului de comprimare a barelor .

Rolul electrozilor. 3 — elec­ trod . la procedeul cu electrozi metalici.52)’ L a sudarea cu arc electric se poate utiliza a t i t curentu l continuu. iar p e n tru sudarea a u to m a tă sub flux se utilizează s îrm a de oţel pen tru sudare. Principalul procedeu de sudare cu arc electric este procedeul la care arcul se obţine prin legarea unui pol al tra n sfo rm ato ru lu i de curent (sau al generatorului) la b ara de s u d a t şi celălalt la electrod (fig. 239/ . se poate utiliza a t î t polaritatea di­ rectă. Materialul re z u lta t din topirea electrozilor foloseşte ca m aterial de adaos pentru efectuarea cusăturii.tensiunea de alim entare şi de tipul de electrod. deoarece aerul dintre electrozi se ionizează şi'd e v in e b u n cond ucător de electricitate. î n mod obişnuit. V. în t r e cele două piese d e p ă rta te s-a născut un arc electric. T e m p e ra tu ra la care ajunge m etalul de la ca­ petele arcului este de Fig. pentru sudarea m an u ală cu arc electric se utili­ zează electrozi înveliţi. 2 — arc electric . cît şi curentul alte rn a tiv (STAS 1125/1-76). de scurtcircuitare este m ult 6 — sursă de curent (generator sau transformator). P rin polaritatedirectă se înţelege legarea polului pozitiv de m etalul de s u d at iar prin. electrozi flizibili. livraţi conform STAS 1125/1-81 şi STAS 1125/2-81. adică să nu apară întreruperi in funcţionare (cu o viteză de topire şi de avans a arcitlui uniformă). 5 — conductori electrici . E lectrodul pozitiv este mai cald decît electrodul negativ.. livrată conform STAS 1126-80. Electrozii trebuie să asirjure urm ătoarele : 1) Aprinderea uşoară a arcului . polaritate inversă se înţelege legarea polului negativ de m etalul de sudat.. d up ă tipul de electrod. Principiul sudării cu arc electric : 3 000 .52. cît şi învelişul. V. fără să se producă stropi mari de metal sau de zgură. a v în d o culoare alb-albăstruie. Electrozii înveliţi sînt. Tensiunea l — bare de armătură . L a curentu l continuu. mai m are decît cea de regim. 4 — portelectrod . P e n tru realizarea unei bune suduri u n rol im p o rta n t îl are calitatea şi modul de alcătuire a electrozilor.6 000°C. iar in timpul sudării să asigure sta­ bilitatea lui. care se t o ­ pesc la te m p e r a tu ra arcului electric. 2) Arderea (topirea) electrodului trebuie să fie liniştită consumindu-se in mod egal atît miezul. Arcul se m enţine la poziţia d e p ă rta tă a electrozilor. c ît şi p o laritatea inversă. adică o scînteie continuă de o lum inozitate excepţională.

e u îS n° Wioo C QO O o a .O ( £ ^ o n o o o a oo c i. a> _K hC C3 C3 o £ « s .5 -J o ° c < vJ E .5£ S 'S ^ a «*-••-• o wo p < u .c £ -Q _ j I_ O ) « A o « rs a > a.O H■ © a 3 ^ - t wo ca o o ^lOO O d. w 5■ a in o rf 5 c 4 > § s i 'c ° ^ S§*t: IO (0 M 240 . p < W iQ o OS uC U o o o BOU o cu cu ao© A OGD Tabelul V. Tipurile •a g C /3 O T ci *o a. =î 'C « uo rt o (U cu C C3 T3 t-> o >ci o ~ 'O 2 S3 2 O s/î *> >ri a> 3 o o « O o -^> -J ' >r3 " J OH T 33 S ° < U >s _ ° 3 C *T f> « 3 °* W .2 N I- ■ 3 I es la i sudarfc t-m* r—« o o o ^ T * < i i r o o o o o o "3 * rj« d e Innădlri prîn 0 > P. a > u T* t_ O j3 O £ O C3 Cu O '£ o •r. « o o aî £ u zz 3 > a c ^ Tj — < L > C — .o 6 73 s o a i i i 2 a 1- a u O f £ 0 o£ 2 « ° 2 o d H C a 4 * » i A 4! " 3 0 1 <u“ S c j O •S sîgw O ^ 3 W O ~ i3 x> r * O«a Nis Ţ 3 £.4.

C I 3 H ■ ’D 0 0 3 3 » C 0S g-o k O o 3 _.O £ 3 C J t- ° O 2 ° i> « 'Ş -O o i — • 3 * '5b q) fi 2 O E C3 W 5 '3 £ o > „ O % ° 00 CJ C / Op « > O C s C « K e a *c o o o T I< Tf r * < CA O i C4 o o o i i i 00 3 00 0 -r -* o o o I I rp T f rr o o o I C\ C\ Ti o o o I I I I I I 00 oc 00 0 o o 01 O l c i £ r< mo o c P C 0« L fJ o co ca o o C h frcMo IO C D a o o o &. ) 241 .® E ’rt a C ) t / 3 T3 XS 3 3 3 E. a. « A fe D <C 3 CJ r.'O *6 — Cartea fierarului betonist — cd.3 co i: o C O ft'O •§ 2 § C /5 Q . Huo c e u a. 3 - 'O ' ~ 3 rj . 3 o fi bfi>c3 3 {2 P<W O .' 3 £ C J 13 O O S 10 3 Kt ° o £ F 03 4 ) fc fl ”3 g o Gî 'o > W rg O P a < u o ^ w < u 3 3 . £ n o C Oio co o o o c ao c I O& <C L . QO \ a ^3 O a.2 5 T 3C * •g 3 O )o O o .Q ±3 < u o JS r 3 o c 3 'O £ o ° i s >03 -f b .

). Grosimea sudurilor la sudarea ba­ relor de o ţel-b eto n : a — bare cu diametre egale .24 d)\ h3 — porţiunea egală cu 1/6 d (diametrul barei celei mai subţiri) care nu se ia în consideraţie la stabilirea înălţimii su­ durii . 6) M eiului depus trebuie să aibă caracteristici mecanice egale cu ale materialului de bază şi să prezinte o bună omogenitate. La lun­ gimile de sudare prevăzute în tabel se adaugă de fiecare p a rte cîte 10 mm p en tru a se obţine lungimea eclisei: /.3) Cusătura realizată nu trebuie să prezinte pori.53. R olul învelişului electrozilor. V. în cornişă. fisuri sau crăpături şi să nu aibă în ea oxizi metalici. Sudarea m an u ală cu arc electric poate fi utilizată şi la sudarea oţelurilor-beton de calităţi diferite. a . 4) Baia de sudură care se formează nu trebuie să provoace arderi mar­ ginale periculoase. Electrozii înveliţi sînt alcătuiţi d in tr-u n miez de oţel fo rm a t dintr-o sîrm ă d re ap tă cu diam etrul de 1. electrozi cu înveliş mijlociu (la care d iam etru l to t a l este cu 30 — 40% mai m are decît miezul de oţel). nitruri sau incluziuni de zgură care reduc rezistenţa cusăturii. înclinată. verticală. — înălţimea propriu-zisă a su­ durii (max. Electrozii înveliţi în funcţie de grosimea învelişului se îm p a rt în : electrozi cu înveliş subţire (la care diam etrul to ta l in­ clusiv învelişul este cu 5 — 10% m ai m are decît vergeaua miezului de oţel. 5) T ip u l de electrod trebuie să asigure sudarea Ia poziţia cerută (ori­ zontală. b — bare cu dia­ metre neegale . 0. Rostul dintre capetele barelor se lasă de 1 —2 mm la sudurile cu două eclise Ş > de 0. la înnădirea s u d ată prin supra­ puneri şi la cea cu o singură eclisă (tabelul V. 0 . = 2 x 10 + l. după răcire zgura furnizată de electrod trebuie să poată fi îndepărtată uşor.53. de plafon etc.4). 242 . b Fig.34 d şi min.5 —8 mm şi d in tr-u n înveliş.5 d la sudurile cu o singură eclisă.. Grosimea cusăturii se ia de 0. h t — supraînălţare.34 d d upă cum se vede în figura V.

să facă conectarea curentului la portelecirod la intensitatea şi la tensiunea prescrisă pentru tipul de îmbinare care se exe­ cută cu polaritatea indicată pe cutia electrozilor ce se folosesc* Să asigure legarea la polul opus. cînd accesul la locul de sudură nu se poate face decît pe o singură parte. se aplică barelor groase cu d iam etrul m ai m are de 20 m m . In continuare se v a a r ă ta tehnica propriu-zisă a executării sudurii m anuale cu arc electric. ţinind cît mai p u ţin arcul fără să ardă marginile. sudorul este o b l i g a t : să verifice dacă are pregătite la locul de sudare toate dispozitivele ajutătoare de prindere şi de fixare a barelor şi trusa cu uneltele ajutătoare ale su d o ru lu i. asigurării intensităţii curentului cerute de procedeu . La sudările verticalc la poziţie sudarea se face de jos în sus pen tru ca solzii de su dură să aibă suport. vitezei de avansare u n ifo rm e. cu cusături longitudinale L a acest procedeu se u rm ăreşte m enţin erea p arţia lă a băii de lichid (metal topit) a v în d cirept sup ort o cochilie m etalică . P e n tru sudare barele v o r fi c u ră ţite de rugină. să monteze în portelecirod tipul de electrod prescris pentru îmbinarea respectivă. două s tra tu ri p en tru 16 m m > d < 25 m m şi trei s tr a tu r i p e n tru 25 m m > d < 40 mm. să îm­ brace costumul de protecţie (şorţ şi m ănuşi) . Procedeul fiind mai pretenţios se execută num ai de sudori experi­ m entaţi şi cu u n control riguros al sudării. de pete de ulei. înclinării electrodului . (la sudarea s tratu lu i anterior).28-83 asigurîndu-se o încălzirc cît mai lentă şi uniform ă a barelor. să pună agregatul de sudare sub tensiune. modului de reaprindere.N u m ă ru l dc straturi de sudură este funcţie de grosim ea barelor de sudat. Ordinea de sudare se stabileşte conform Instruc ţiu n ilo r G. 1243 . să nu se formeze cratere la începutul şi la sfirşitul sudurii. Sudarea în cochilie. păstrării sta b ilită ţii. Sc va da atenţie : amorsării a rc u lu i. distanţei dintre electrod şi piesă. 5. P entru începerea exeeutării su du rii. în baie de zgură. adm iţîndu-se u n s t r a t pen tru d < 16 mm. de zgură etc.

b.La sud area cu cusături longitudinale eclisă are şi rol de rezistenţă. înnădirea cu manşoane a. 6. pe lîngă rolul de suport. sudare.F. 244 . d upă care se recuperează p en tru sudările urm ăto are. Agregatele de presare s-au realizat în diferite ţări. Cele m ai cunoscuta s în t cele realizate în R. Procedeul se foloseşte de regulă la înnădirea barelor netede. La înnădirea tira n ţilo r care po t fi folosiţi la o construcţie de b eto n a r m a t şi care treb uie să fie reglaţi se folosesc m anşoane filetate cu filet s tîn g a -d re a p ta p e n tru a se asigura p rin ro­ tirea în sensul acelor de ceasornic strîngerea tira n tu lu i (fig. V. S. î n ţ a r a n o astră se fac experim entări p en tru realizarea agregatelor de presare şi sudare prin procedee m etaloterm i?e. Cupoanele din ţevi se obţin de regulă din ţev i la m in ate la cald sau prin prelucrări mecanice a unor bare ro tu n d e pline. în ultim a perioadă s-au realizat m ai m ulte tip u ri de îm binări cu m anşoane folosind p e n tru realizarea co n tin u ită ţii agregate (prese) de presare la rece a m anşoanelor.54. Ungară. P e n ­ t r u a evita reducerea secţiunii prin filetare se po ate face îngroşarea barei p rin forjarea sau filetarea p rin rolare^presare. Sec­ ţiu n ea barelor este redusă de filet (fiind socotit d iam etrul la fundul filetului). iar lungimea filetului se alege p en tru a asigura o cursă liberă corespunzătoare. folo­ site şi în R. presare) precum şi m anşoane filetate cu m a­ terial m etaloterm ic.54). Înnădirea ca m anşon de tensiune. Manşoane din cupoane din ţevi. V. presate la rece. P. Se m ai folosesc m o rta re speciale in jectate sau procedee com­ b in ate (filetare. Manşoane filetate. Cehoslovacă şi R. Fig'. „E bersp ăc h er—P ressm uffeng erate“. La sudarea în sem im anşon de cupru.G . acesta se utilizează ca -suport al băii.

dar cu mai multe trans­ formatoare. maşinile de su d at sînt staţionare sau mobile (maşini de s u d a t cu cleşte mobil). Fig. d — pentru mai multe puncte cu curent pe o singură parte . b — pentru sudarea a două puncte ou alimentarea cu curent pe o singură parte . tran sfo rm ato ru l de sudu ră i . V.55. p rin pu n cte este un procedeu de sudare de m are p ro d u c tiv ita te şi de m axim ă eficienţă atunci cînd se ex ecută în cadrul unei uzine. S ch em ele d e p rin c ip iu a le m a ş in ilo r d e s u d a t p r in p u n c te : a — pentru sudarea unui singur punct . Maşinile utilizate la sudarea plaselor şi carcaselor prin p uncte se pot clasifica după m ai m ulte c r i t e r i i : 1) D upă poziţia electrozilor in tim pul sudării. V. Principiile generale de alcătuire a m aşinilor dc sudat prin puncte şi clasificarea lor. m ecanism ul de apăsare a electrozilor pe îm binarea su­ dată 5. portelectrozii 2 care s în t legaţi prin conductori flexibili din cupru 3 . O m aşină de s u d at (fig. Utilaje şi dispozitive staţionare pentru sudare prin puncte a.55) este com pusă din urm ăto a rele p ărţi electrozii propriu-zişi 1 confecţionaţi din bare sau p l ă c i . e — pentru mai multe puncte cu curent pe ambele părţi : f — pentru wai multe puncte cu curent dintr-o singură parte. UTILAJE Şl DISPOZITIVE DE SUDAT OŢEL-BETON 1. c — pentru două puncte cu curent din ambele părţi . 245 .G. Sudarea electrică.

î n cazul în care nu se dispune de r a c o r d 246 . maşinile s în t cu o singură pereche dc electrozi. maşinile. b.56. pot fi speciali­ zate sau universale. care efectuează su d u ri u m p u nctuale. iar în p a rte a opusă se află num ai plăci de presare (din cupru). P e n tru prevenirea încălzirii prea puternice a electrozilor.2) D upă num ărul dc electrozi. Electrozii şi plăcile-electrozi care s în t în partea de jos a îm binării sîn t legaţi p rin tr-u n b r a ţ de batiu l (corpul maşinii de sudat). 4) D upă gradul dc mecanizare şi autom a­ tizare. 5) D upă tipul mecanismului de apăsare pe Fig. D ispozitiv de electrozi. staţionare. V. maşinile sînt prev ăzute cu o instalaţie de răcire cu apă sub presiune prin canalele din interiorul portelectrozilor şi a electrozilor. Maşini de sudat prin puncte. 3) D upă destinaţie. (v. î n mod obişnuit. semiautomate sau fără nici o instalaţie dc automatizare. 6) D upă m odul de alimentare cu curent electric a electrozilor se disting maşini cu alimentare pe două părţi şi cu alimentare pe o singură parte la care electrozii s în t aşezaţi pe o aceeaşi p a r te a îmbinărilor. Asupra electrozilor se exercită o presiune P prin interm ediul me­ canismului de apăsare. fig. Auto­ m atizarea se referă a t î t la reglarea a u to m a tă a ciclului de sudare (reglarea tim pilor procesului de sudare) cît şi la acţionarea electrozilor şi deplasarea plasei sudate. C urentul trece de la un electrod la altul p rin p o rţiun ea de bară tra n s ­ versală cuprinsă între barele longitudinale care se reazemă pe placa de presare. mecanice sudat prin puncte. maşinile pot fi pneumatice. sau cu mai multe perechi de electrozi. care sudează sim u ltan mai m ulte p u n c te (obişnuit p în ă la 36 puncte). E x ec u tarea a r m ă tu rilo r su d ate direct la şantiere sau la ateliere de confecţionat a rm ă tu ri de ca p acitate mică se poate face p en tru plase şi carcase de dim ensiuni mici cu m aşini s taţio n are cu o singură pereche de electrozi. maşinile p o t fi automate.55). B ra ţu l de jos poate fi fix at la unele m aşini în două poziţii. cu o singură pereche de electrozi. V. electrodul de sus este mobil şi se deplasează prin inter­ mediul aceluiaşi mecanism care dă şi apăsarea pe electrozi. sau cu pedală.

corniere şi tab le de asemenea sudate.57) şi se compune din : 1) Un regulator de tim p cu 4 poziţii (compresiune. maşinile cu acţionare pneum atică au un g ra d de a u to m atizare ridicat. V. construcţia lor fiind ro bu stă şi simplă . Ori de cîte ori se dispune de racord de aer com prim at se preferă maşinile cu acţionarea p n eum atică a electrozilor. rotiri care sînt inco­ mode şi ocupă u n spaţiu mare. F a ţ ă de maşinile cu pedale şi m otor cu arc. M aşina M T P -7 5 ( U . P rin rotire. Yentilul p n eu m atic electrom agnetic 10 este fix at pc capacul maşinii. o bună stab ilita te a regimului de sudare şi s în t uşor de m anip u­ lat.R . sudare. deplasarea electro­ zilor se face num ai pe verticală. 247 . atunci cînd form a plasei şi carcasei o permite. ce asigură succesiunea a u to m a tă a operaţiilor ciclului de sudare. forjare şi pauză).9. comu­ ta to ru l cu tre p te 3 şi co ntacto rul cu ignitroni 4. D e consola superioară din faţa maşinii s în t fixate dispozitivul de ghidare 5. maşinile au o p ro d u c tiv ita te ridicată. Maşinile cu arc şi pedală au p ro d u c tiv itate m ică şi suprasolicită m uncitorul. Maşinile au mecanism p neum atic pen tru com prim area electrozilor. plus un ochi de plasă. Conectarea şi deconectarea transfo r­ m atorului sînt asigurate p rin tr-u n con tactor cu ignitroni. se obţin plase cu lăţim ea dublă a deschiderii bra­ ţului. Maşinile staţio n are cu o singură pereche de electrozi prezintă ca dezavantaj principal. Maşinile necesită racord la re ţe a u a cu aer compri­ mat. C om prim area electrozilor este pn eum atică. în care se află tra n sfo rm ato ru l de sud ură 2. P e n tru plase şi carcase de dimensiuni m ari confecţionate în ateliere mici şi mijlocii se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşte de sudură). se pot utiliza maşini cu arc şi pedală sau maşini cu m otor şi arc. asigurat de regula­ toare electrice ai tim pilor ciclului de sudare şi co ntactoare cu ignitroni (fără jnerţie). cu acţionare m anu ală sau pn eu m atică (hidraulică) a electro­ zilor. în afară de o slabă p ro d u c tiv ita te în ra p o rt cu maşinile cu mai m ulţi electrozi.S . 2) Corpul maşinii 1. î n prezent se procură şi se utilizează num ai maşini a u to m a te sau semi­ auto m ate.S . acţionarea pneu­ m atică a presiunii 6 * şi portelectrodul 7. Consola inferioară S are fix ată piesa de contact . Maşinile cu m otor şi arc (la meca­ nismul de apăsare a electrozilor) sîn t superioare celor cu arc şi pedală. ceea ce le face utilizabile la sudarea plaselor de lăţim i mici 500 —600 mm sau obligă la efectuarea de rotiri a plaselor cu 180°. deschiderea mică a braţului.) este tipu l cel m ai u z ita t (fig.de aer com prim at. d u cînd la obosirea lui. alcătuit din ţevi sudate.

în tre ru p ă to ru l electric cu pedală se află în dreptul piciorului sudorului. R o bin etul cu trei căi 12 este m o n t a t în dreptu l con­ solei superioare. t 248 . Dispozitivul de reglare a tim pilor de sudare 11 este am p lasa t pe panoul din spate. Maşina de sudat prin puncte cu dispozitive pneum atice de acţionare a electrozilor tip MTP-75. care sîn t puse în mişcare de aerul co m p rim at care in tră sau care este ev a cu at in par­ t e a superioară sau inferioară a cilindrului. T ra n sfo rm ato ru l de tip b lin d at este alc ă tu it dintr-un miez care are rolul de p rim a r şi din spirale care formează secundarul. V.Fig.57. A cţionarea pn eu m atică a electrodului superior se com pune din tr-u n cilindru de oţel în care se mişcă cuplul a două pistoane.

eu m a i m u lţi electrozi. care s în t apro piaţi m ai întîi de electrozii infe­ riori ai maşinii. plăci de cupru fixaţi prin articulaţii de tijele cilindrilor pneum atici superiori.S. pregătite dinainte. Principiile de funcţio nare ale maşinilor sîn t practic aceleaşi la to a te tipurile. În tre p rin d ere a Electrotim iş a produs o serie de prototipuri. de tip MTMS-7 x 35. P e n tru sudarea reţelelor cu diverse dimensiuni ale ochiurilor. D is ta n ţa dintre sîrmele longitudinale poate să fie reglată oricum în limitele de la 100 p în ă la 250 mm. A lim entarea cu c u r e n t electric se face printr-o singură parte. plasa este prinsă de cîrligele căruciorului care o împinge cu pasul stabilit anterior. D u p ă introducerea sîrmelor (barelor) tra n s ­ versale se apasă pe pedala maşinii şi întregul ciclu de funcţionare de­ curge au to m at. de lăţim e mijlocie. iar a doua indică puterea transform atorulu i. 1 800 m m la m aşina MTMS-9 x 35 şi respectiv 2 000 mm la maşina M l'M S -10 x3 5. L ă ţim e a plaselor este de 1 400 m m la m aşina MTMS-7 x 3 5 . La astfel de maşini barele longitudinale şi transversale sînt.R. la maşină se po ate regla distan ţa barelor longitudinale şi a celor tran s­ versale. iar cele transversale sînt alim en tate m anual. . Maşinile de sudat cu m ai m ulţi electrozi sînt folosite la su­ rea plaselor plane şi în rulouri şi a carcaselor sudate. prin interm ediul electrozilor inferiori legaţi cîte doi de fiecare tran sfo rm ato r. Sîrmele longitudinale s în t de re­ gulă derulate direct de pe colaci în m od continuu. L a aceste maşini. C onectarea şi deconec­ tarea tran sform ato arelor se face prin interm ediul contactoarelor cu ignitroni. Aceste maşini s în t sem iautom ate.S. şi maşini de su d at cu o singură pereche de electrozi produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă (tip BP-30 şi BP-60). P resarea şi sudarea barelor se face prin interm ediul electrozilor tn formă de. Sîrmele longitudinale descolăcite sîn t în d re p ta te în prealabil prin role şi c u r ă ţa te de rugină. tn kVA. în m od obişnuit sîrmele longitudinale s în t tăiate la lungimi fixe înainte de sudare. Gele m ai folosite maşini de su d a t în fabricile de prefabricate s în t cele construite în U. D is ta n ţa dintre sîrmele (barele) transversale po ate fi reglată de la 100 p în ă la 350 mm. D u p ă sudarea sîrmelor transversale. Maşini de su dat prin puncte. c. MTMS-9 x 35 ş r M TM S-10x35. T o ate intersecţiile se sudează concomitent. P rincipiul de funcţionare. prim a cifră după iniţiale indică nu­ m ărul de transfo rm ato are .In ţa ra noastră s în t folosite. D acă sîrmele sîn t introduse în fir continuu ele sîn t t ă ia te după sudarea barelor transversale şi d upă e x e c u tare a plasei la lungimea dorită .

cilindrii se po t deplasa lin în lungul grinzii la schim ­ barea d istanţei dintre electrozi.l 4 x 7 5 .58) poate livra plase plane sau plase în rulouri cu distanţe între barele a lă tu ra te longitudinale şi transver- 250 .G .82 p înă la 5.. dispozitive de ghidare a sîrm elor longitudi­ nale. căruciorul de deplasare a reţelei. Austria. în tre ru p ă to a re le a u to m a te instalate în re ţe au a electrică prote­ jează echipam entul electric îm p o triv a scurtcircuitelor şi a scăderii de tensiune. in stalaţia pneu m atică. Maşinile de sudat plase de.R. de asemenea special am e n a ja tă . d. se găsesc com utatoarele p en tru diferite mecanisme. E lveţia. Piesele inferioare de co n tac t se po t deplasa lateral pe o grindă.. sistem ul de răcire şi echipam entul electric. A T M S -1 8 x 7 5 sudează plase late de 3 800 mm. în spatele maşinii. R. barele transversale fiind prinse prin interm ediul unor pîrghii cu tiran ţi. P îr ghiile cu tir a n ţ i se pot deplasa în lungul arcului şi se rotesc pe el. se utilizează maşinile ATMS-14 x 7 5 de diferite tipuri. Portelectrozii se pot deplasa pe verticală. P'ranţa etc. D eplasarea plaselor se face prin interm ediul căruciorului. Cilindrii pn eum atici sîn t fix aţi la p a rte a superioară de o g rin dă special pre luc rată . Tensiunea în r e ţe a u a secundară a tran sfo rm ato ru lu i de su d u ră se reglează p rin va­ ria ţia num ărului de spire din bobinajul prim ar prin interm ediul comu­ ta to ru lu i PS 2 0 0 —8 . se asigură reglarea curentului în S trep te. Transform atoarele de sudare pot fi conectate fie sim ultan. S. astfel. electrozii inferiori. de lăţime m are .. fie pe grupe (de 3 —4 transform atoare).S. ATM S-14X75-7 sudează plase late de -3 800 mm.U. P e tab lou l de com andă instalat la maşina MTM S~10x35.A. Astfel. în limitele de la 2. Presiunile sîn t prelu ate de o serie de şuru bu ri care trebu ie reglate Ia fiecare schim bare a distanţelor d in tre barele longitudinale. î n U. plăcile de cupru se p ot schim ba cînd se modifică d is ta n ţa dintre electrozii inferiori.1 0 X 35 este com pusă din urm ătoa rele p ă r ţi p rin ­ c ipale : batiul. maşinile A T M S -1 4 x 75-3 su­ dează plase late de 2 750 mm. V. iar m aşina A T M A -1 5 x 4 8 0 sudează plase late de 4 800 mm. prin interm ediul unor contactoare •electromagnetice O —O K T I —K T I I I .S. cilindrii pneum atici superiori de care s în t legate plăcile de cupru. eu m a i m u l ţi electrozi. Maşina ATMS-14 X 75-4 (fig. T ransform atoarele de su d u ră sîn t alim entate de re ţe a u a de curent a lte rn a tiv cu tensiun ea de 380 V şi frecvenţa de 50 Hz. Maşini de sudat p rin puncte.F.S. fixato a re speciale p e n tru sîrmele t r a n s ­ versale şi longitudinale. M aşini tip A T M S . ATMS-14X 75-4 şi ATMS-14 X 75-5 sudează plase late de 2 350 mm.S.R.64 V.M aşina M T M S . lăţim i m ari (mai m ari ca 2 000 mm) s în t construite în U. Anglia. D e asemenea.

de la 14 tra n sfo rm ato are a 75 kVA. A lim entarea cu bare transversale se face ritm ic. Sîrmele longitudinale sîn t descolăcite cu ajutoru l unor v îrteln iţe am plasa te în spatele maşinii de sudat. la cei 28 electrozi inferiori. V. fie în două sau trei e tap e p e n ­ tru solicitatea m a i re dusă a reţelei electrice. fiind introduse în m aşină în mod continuu d up ă ce au fost în d re p ta te prin dispozitivul de îndrep­ t a t cu 5 role. S trîngerea barelor intersectate şi ciclul de sudare se face fie con­ com itent în to a te punctele intersectate. sale reglabile în limitele 100 —300 mm. P u te re a 251 . M aşina este integrată în tr-u n flux tehnologic complex.Fig. Sîrmele transversale sîn t alim en tate p rin trr un b u n că r unde s în t prinse b u c a tă cu b u c a tă de către u n m ecanism special şi introduse în spaţiul d intre electrozi aşezîndu-le perpendicular pe sîr­ mele longitudinale. în limitele ciclului de sudare care este declanşat chiar de sîrm a t r a n s ­ versală cînd ajunge între electrozi. Alim entarea cu curent electric se face p rin tr-o singură parte. L in ia d e s u d a r e p la s e p la n e .58.

S. deplasează plasa cu pasul stabilit. plasele s în t în prealabil curbate.S.to ta lă a maşinii este de 1 050 kVA. 1) M aşini care lucrează cu bare longitudinale şi transversale îndrep­ tate şi tăiate în prealabil: tip G S A —M -27/36—J a g e r şi m aşina tip SMP-2650 —50/70-9 x 10 —Baustahlgewebe. U n dispozitiv de acţionare pneum atică p o a te asigura şi tăierea longitudinală a plasei în două părţi. L a I. 252 . A n tren area ruloului este fă cu tă cu u n m otor de circa 4 CP. D n p ă sudarea de sîrmele longitudinale. Mecanismul de prindere şi de blocare p en tru sîrmele tran sv e rsale constă din doi electrom agneţi şi dintr-o pîrghie cu role m o n ta tă pe o consolă aflată deasupra canalului buncărului.F. sîrm a tran sversală este intro dusă m an ual în buncăr. R uloul plasei com plet este cobo rît prin piv otarea u nui su p o rt lateral.P. L a to a te maşinile.5 — 1 h. acţio n a t de doi cilindri pneum atici. A ceastă p u te re pjoate fi folosită parţial prin intrare a în fun cţiu ne succesivă a tran sfo rm ato are lo r de sudură. maşina A T M S .1 4 x 75-5 este o m aşină s e m ia u to m a tă . L a unele tip u ri de maşini. liv rate de firm a Jăger. P e n tru ghidarea sîrmelor longitudinale. L a plase cu u n n u m ăr m ai redus de sîrm e longitudinale se p o t solicita u n n u m ăr m ai mic de tran sfo rm ato are . Buncărul. Maşinile care livrează plase în rulouri au dispozitive speciale de ru lare la d iam etre în ju r de 900 mm. —B uzău se folosesc două tip u ri de maşini livrate de firm a Em il J ă g e r şi firm a B austahlgew ebe din R. 2) M aşini care lucrează prin tragerea barelor longitudinale direct din colaci. se po ate modifica d is ta n ţa dintre barele longi­ tu d in ale şi cele transversale. la lungimea dorită. cu viteze variabile şi com anda au to m a tă . Cu a j u to ru l-u n e i foarfece ghilotine se p oate tă ia plasa pe t o a t ă lăţim ea. F a ţ ă de m aşina ATMS-14 x 75-4 care este a u to m a tiz a tă . in tim p ce barele transversale se îndreaptă şi se taie în p rea la b il: ti p GSA —Ii-27/37 şi tip GSA —N-30/40. a v în d c o m u tato are de sfir­ şit de cursă ac ţiona te de săgeata plasei. Schim barea distanţelor d in tre barele longitudinale durează 3 —8 h. în limitele admise. sîrm a transv ersală este prinsă de cîrligele căruciorului care. cu lăţim ea ruloului de circa 3 750 mm. iar a d istanţei dintre barele transv ersale 0.G . m aşina are o serie de ţevi prin care trec sîrmele care s în t d irijate în d rep tul centrului electrodului. R uloul este apoi ridicat de pe t a m b u r prin trag e rea acestuia. p en tru sîrmele tran sv e rsale are u n p e re te frontal deplasabil p e n tru a fixa barele transversale de lungimi m ai mici. după care revine la poziţia iniţială p e n tru reluarea ciclului.

T o a te tipurile de maşini s în t p r e v ă z u te şi cu dispozitive de t ă i a t . V. cursa electrozilor trebuie orientată în lungul capu­ lui electrozilor (fig. 2. Cleşti pentru sudarea prin puncte P e n tru executarea carcaselor s u d ate şi a plaselor su date de lăţime m a re la atelierele de prefabricate mici şi mijlocii care nu m ai s în t do­ t a t e cu maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. 258 . d e b ita t şi r ă s tu r n a t plase care apoi sin t legate îu diferite puncte pen tru a asigura u n p achet rigid care po ate fi m a n ip u la t pe mijloacele de t r a n s ­ port.59).59. se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşti de sudură) . Fig. V. db aceea . de asemenea se pot folosi la sud area -elementelor de dimensiuni m ari de pe şantiere. Condiţii care se impun pentru m aşinile de sudat cu cleşte m obil : 1) Cleştele trebuie să aibă posibilitatea de a lucra perpendicular p« p la n u l p la se i. Modul de lucru la cleştele de sudat tip ARO 208.

la re ţe a u a de a p ă şi la cea de curent. o pîrghie de blocare a braţului m o b il. D e acest cărucior se fixează o suspensie care asigură m înuirea maşinii în plan vertical. b. o conductă elastică pentru răcirea electrozilor. care acţionează cu aer comprimat. care p o ate rula pe o monoşină sau pe cadranul u n u i cărucior mobil. Construcţia cleştilor de sudat. 4) Presiunea pe electrozi să fie realizată la o valoare corespunzătoare. Cleştele p o r ta tiv se com pune din urm ătoa rele s u b a n s a m b l u r i : tablo ul de com andă . 3) D ispozitivul de suspendare îm preună cu suspensia giroscopică va trebui să asigure o m anipulare uşoară a maşinii şi cleştelui în tim pul lucrului. Dispozitivul de suspendare este fo rm a t d in tr-u n cărucior cu role. doi electrozi. un verin hidraulic pentru transmiterea presiunii la braţul m o b il. R olul grupu lui de ridicare a presiunii este de a tra n s­ m ite la cleşte o presiune superioară aceleia prim ită de la co nd ucta cu aer com prim at. cleştele p ro p riu -z is . i Grupul de ridicare a presiunii se com pune în general d i n : reductor de presiune a uleiului şi un regulator de presiune cu o triplă valvă cu co­ m andă electrică. Funcţionarea de principiu a unei m aşini de sudat eu cleşte m obil. ulei. printr-un sistem de acţionare sim plu care dacă este posibil să nu necesite racord de aer comprimat. se reglează la tablo ul de com andă in tensitatea curentului de sudură.2) Cleştele trebuie să aibă o mare rază de acţionare (m inim um 4 m ). prin declanşarea ciclului de sudare care începe cu presarea electrozilor 254 . un braţ m o b il. O d a tă cu exercitarea presiunii se declanşează şi cu­ re n tu l de sudare. In tabloul de comandă s în t în general m o n ta te u rm ătoarele elemente : s ig u r a n ţe le . doi portelectrozi. regulatorul cu t r e p te a inten sită ţii curentului de sud at. t r a n s f o r m a t o r u l . aer comprimat etc. 7) Transform atorul trebuie să fie inclus in corpul cleştelui. 6) Reglarea timpilor ciclului de sudare şi a întreruperilor trebuie asi­ gurate prin regulatoare de tim p şi prin contactoare fără inerţie (cu igni­ troni ). u n întrerupător de siguranţă . S udarea se face prin introducerea capului cleştelui în celula plasei. dispozitivul de suspendare cu suspensie giroscopică. un sistem de reglaj al deschiderii . tim p ii ciclului de sudare conform construcţiei regulatorului de timp. a. Maşina a v î n d racordul la reţeaua cu aer co m p rim at (de « 5 —6 at). 5) M aşina trebuie să fie perfect etanşată pentru a nu avea pierderi de apă. în treru p ă to ru l g e n e r a l . g ru pu l de ridicare a presiunii . regulatorul tim pilor de încăl­ zire şi de sudare . un înlreruptor de co m andă. Cleştele de sudură se com pune în principiu din : un braţ f i x .

pe nodul sudat.D. 8 p istoane m o n ta te pe acelaşi ax.. Maşinile tip ARO din F r a n ţ a (fig.S.S. î n U. Suspensia p e n tru tra n s fo rm a to r şi p en tru cleştele de su d u ră este asigurată p rin tr-u n sistem special cu o pîrghie cu c o n tra g re u ta te care se mişcă pe u n m onorai sau pe cadrul unui cărucior. în trep rin d e rea B row n Boveri din E lv eţia construieşte maşini cu cleşti de Sudură cu cursă ro ta tiv ă sau m aşină cu doi cleşti mobili. Schem a electrică este asem ăn ătoare cu cea a maşinii MTP-75.G. T ransfo rm ato ru l de sudură este conectat şi de­ co ne ctat prin interm ediul u nui c o n tac to r cu ignitron m o n ta t î n t r . Tipuri de m aşini dc sudat cu eleşte mobil. 255 . Spiralele bobinei secundare s în t c u p la te în serie sau în paralel.S.u n dulap special în care se află şi regulatorul tim pilor ciclului de sudat. maşinile P E N S I L I ( I ta lia ) . T o ate tipurile de maşini au o g am ă destul de largă de portelectrozi interşanjabili.) . V. F ra n ţa .R.50 m. etc.) etc. s-a co n stru it m aşina de s u d a t cu cleşte mobil M TP G care are tra n s fo rm a to ru l de su d u ră şi cleştele legat de tra n s f o r m a to r prin cabluri speciale flexibile de cu pru cu secţiunea de 200 m m 2 pen­ tr u conducerea cu rentu lui electric.C.60 şi V. Maşina are u n dispozitiv pneum atico-hidraulic p en tru acţionarea electrozilor. se declanşează a u to m a t de m icro în treru p ăto r cu ren tul de su d u ră la valoarea reglată.61) au co m an d a pneu­ m atică (tip 408) sau electropneum atică (tip 418) cu suspensie girosco­ pică tip ES 80 şi ES 100. Dulapul este m o n ta t pe un perete sau pe un stîlp lîngă locul de lucru. Cînd se realizează presiunea de regim. maşinile S CIA K Y (Anglia. D intre acestea m ai cunoscute s î n t : maşinile tip M TPG -75 .U.) .R. um plerea cilindrului fiind efectuată p rin tr-u n distribuitor cu 4 căi co m an d a te printr-o electrovalvă pilot.S. m aşina ARO (F ranţa) .) . maşinile B R O W N B O V E R I (E lv e ţia ). S. maşi­ nile V E B (R. P resiunea pe electrozi este o b ţin u tă p rin tr-u n cilindru cu 3 etaje. Dispozitivul are posibilitatea rotirii maşinii în ju ru l axei verticale cu 360°. Maşinile de s u d a t cu cleşte mobil s în t in prezent construite in nu­ meroase ţări. M TPP-75 cu cleşte de sudură tip K T G 75-2-5 (U.A. Presiunea este tran sm isă electrozilor la valoarea re­ glată anterior. R ăcirea este asigurată prin apă obişnuită dc răcire. m aşina K P -6 0 (R. d in tr-u n disc al bobinei prim are şi din două spirale p en tru bobina secundară răcită de u n cu ren t de apă. u n sistem de răcire şi u n c o m u ta to r cu ploturi p en tru re­ glajul tra n sfo rm ato ru lu i p lasat pe transform ator. e. echilibrarea făcîndu-se pe o cursă verticală de 1. maşinile Z IN S E R (Norvegia) . Transform ato rul de sudu ră constă d in tr-u n miez blindat.S.

La jm aşinile t i p ARO transform atoare le de su d u ră sîn t încorpo­ r a te în corpul cleştelui.Fig. R ăcirea cu apă a tran sform atorului. Maşinile tip ARO s în t p rev ăzu te cu co n ta c to r electrom agnetic cu 4 tim p i reglabili sau contactori cu ignitroni tip 256 . V.61). a p o rte 1 lectrozilor şi a electrozilor este asigu rată de u n sistem de răcire cores­ pu n z ă to r (v. fig.60. C le şte m o b il d e s u d a t tip A R O . V.

ZE 56. La sudarea dimensiunilor mari se utilizează contactoare care pot asigura şi u n tim p de preîncălzire. P e n tru reglarea tim pilor de sudură si a intensităţii curentului la maşinile tip ARO se mai utilizează contactoarele D 2, D 22, E 22, E 52 etc. Cleştele de sudură tip S C IA K Y C 130 (Anglia, S.U.A., Australia etc.) are u n dispozitiv de susţinere şi m an evrare m an u ală care perm ite su­ darea uşoară a pieselor sud ate puse în operă în poziţie verticală. D ulapul de com andă electric tip D9 A7 p erm ite tr a t a r e a term ică facultativ ă a barelor sud ate pentru a-şi re c ă p ă ta caracteristicile înainte de sudare.

3. Dispozitive de reglare. Electrozi
a. Electrozii m aşin ilo r de sudat prin puncte. Electrozii m aşinilor de s u d at prin pun cte ale arm ă tu rilor au secţiuni circulare, p ă t r a t e sau dreptunghiulare. P e n tru alim entarea pe o singură p a rte a curentului la maşinile cu mai m ulţi electrozi se utilizează electrozi sub formă de plăcuţe articulate care asigură sudarea a două pu ncte alătu rate. Pen­ tru evitarea arderilor sau a pierderilor de curent, diam etrul suprafeţei de contact a electrozilor trebuie să se ia in funcţie de diam etrul arm ă­ tu rii care se sudează. La sudarea barelor din oţel-beton trase la rece diam etrul su pra­ feţei de co n tac t a electrozilor nu trebu ie să depăşească 20 mm. In ca­ zul în care se schim bă des diam etrul barelor sudate, diam etrul sup ra­ feţei de co ntact a 'electrozilor se alege d upă d iam etrul cel mai m are dintre to a te barele care se sudează intr-o an u m ită perioadă. Electrozii treb u ie confecţionaţi din aliaje speciale de cupru (adao­ surile nu trebuie să depăşească 1 —2% , restul de 9 8 —99% fiind cupru pur). Electrozii au p revăzu te canale în care circulă apa de răcire. b. Dispozitive de reglare a tim pilor de sudare. P e n t r u reglarea tim pului şi p en tru com anda acţiunii succesive a operaţiilor de sudare la maşinile de s u d a t prin p u n c te se utilizează reg ulatoare de tim p. Regulatorul de tim p asigură obişnuit com anda a u to m a tă a m aşinii pentru u rm ăto ru l ciclu de sudare : apăsarea electrozilor; pornirea şi oprirea curentului de su d u ră ; menţinerea pieselor (barelor) la presiune cu şi fără c u re n t; ridicarea electrozilor m a ş in ii; pauza între sudări. e. Defecţiuni curente la m aşinile de, sudat prin puncte şi reme­ dierea lor. Defecţiunile sînt cele de la instalaţia de a p ă sare pe electrozi la instalaţia de răcire. î) Defecţiuni la instalaţia de apăsare pe electrozi : p ă tru n d e re a pra­ fului şi m urdăriei la instalaţie ; pierderea de aer prin d i s t r i b u it o r ;
— Cartea fierarului betonist — cd. I

257

dereglarea dispozitivelor de revenire la poziţia iniţială ; p ă tru n d e re a u m id ităţii la dispozitivele distribuitoare ; defectarea dispozitivului de u n g e r e ; u zura corpurilor cilindrilor m an ife sta tă prin pierderi de aer !n camerele acestora ; defectarea reductorului de presiune şi a m anom etrulu i face ca fo rţa de apăsare să nu se m en ţin ă c o n s ta n tă ; electrozii p o t să nu revină în poziţia lor iniţială d a to rită ruperii resortului de înto arcere ; îm bîcsirea cu m urdărie a furtu n u lu i de ulei sub presiune p o a te fi î n lă tu ra tă prin injectare de ulei sub presiune, folosind insta­ laţia p n eu m atico-hidraulică; la cleştii de sudare, adesea electrozii nu dezvoltă o forţă de apăsare suficientă, d a to rită unei prea mari d istanţe In tre electrozi. în a in te de a se verifica in stalaţia p neum atică sau p neum aticohidraulică de acţionare a electrozilor, trebuie verificată instalaţia elec­ trică. Defectele regulatoarelor tim pilor ciclului de sudare pot duce la o fu n c ţio n a re defectuoasă a întregii maşini. Totuşi, înainte de a se face verificarea regulatoarelor de tim p, trebuie verificată funcţionarea t u t u r o r celorlalte elemente ale maşinii. 2) Defecţiunile instalaţiei de răcire s î n t : scăderea presiunii apei de răcire ; blocarea cu m urdărie a conductelor de circulaţie a apei de ră­ cire ; blocarea accesului apei de răcire la electrozi ; răsucirea fu rtu n u ­ rilor flexibile de alim entare c.11 apă de răcire (a cleştilor de sudură). T o ate aceste cauze duc la încălzirea excesivă a părţilo r răcite ( t r a n s ­ fo rm ator, electrozi, cablul de la cleştii de sudură etc.).

4. Utilaje pentru sudarea cap la cap prin topire intermediarâ
Maşinile de s u d a t cap la cap fac p a rte in te g ra n tă din fluxul teh­ nologic de execuţie a arm ăturilor în atelierele de arm ături, a t î t pen tru utilizarea deşeurilor ca arm ă tu ri constructive, c ît şi la realizarea su­ durilor prin topire interm ediară cu sau fără bulb, în special la oţelu­ rile cu c o n ţin u t ridicat de carbon PG 90 sau la a rm ă tu ri la care nu •s te posibilă folosirea unui alt procedeu de înnădire. Cele mai cunoscute tip u ri de maşini de s u d a t cap la cap, folosite şi în ţ a r a noastră s î n t : maşinile de fabricaţie sovietică, M S R -1 8 0 ; MSR-100 ; A S P -1 0 -2 ; maşinile de fabricaţie cehoslovacă, T P 30, T P 60 si TAI-80 ; maşinile de fabricaţie R .D .G ., V E B —SWe-03 şi V E B —SWe-08 (fig. V.62).

158

5. Unelte şi dispozitive pentru sudarea manuaiă cu arc electric
P e n tr u sudarea m an uală cu arc electric m uncitorii din atelierele de a rm ă tu ri (fierarii betonişti), trebuie să cunoască uneltele şi dispozitivele de sudare şi să posede u n m inim um de cunoştinţe despre executarea su­ dării. î n co ntin u are se a r a tă principalele u nelte şi dispozitive de sudat. a. Utilaje pentru furnizat curentul de sudare. P e n tru furnizarea curen ­ tului electric se folosesc generatoare de curent continuu şi transformatoare Fig. V.62. M a şin a d e s u d a t ca p pentru sudarea cu arc electric. P e n tru la c a p V E B —SW e-08 (R.D.G.). sudarea cu arc electric se utilizează curent continuu fu rn iz at de g eneratoare speciale p en tru sudare sau curent alte rn a tiv fu rn iz at de transfo rm atoare le de sudare. Condiţii tehnice cerute pentru generatorul de curent continuu şi pentru transformatorul de sudare : . 1) Generatorul şi transformatorul trebuie să aibă o putere suficientă care să asigure alimentarea arcului de sudare. 2) Generatorul şi transform atorul trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o reglare lină a curentului de sudare între limite dale. Valoarea m inim ă a curentului de sudare nu trebuie să aibă valori nud mici de HO A . Reglarea poate fi continuă, în trepte sau mixtă. 3) Generatorul şi transform atorul trebuie să fie prevăzute cu un indica­ tor al curentului de sudare. 4) Tensiunea de mers în gol trebuie să fie suficientă pentru a permite aprinderea uşoară a arcului. Valoarea tensiunii nu trebuie să dcpăşească anumite limite de siguranţă pentru a nu pune în pericol viaţa sudorului (m axim um 7 5V). 5) A rcu l electric trebuie să poată fi m enţinut stabil pentru întregul Interval ele reglare a curentului de sudare. Căderea de tensiune admisă în circuitul secundar fa ţă de tensiunea normală trebuie să fie de m axi­ mum 4 V.

259

6) Generatoarele şi transformatoarele de sudare vor trebui să livreze curenţi de sudare de 50 — 500 A (m ix im u m 1 0 0 0 — 1 200 A ). 7) Tensiunile primare normale pentru care se execută transforma­ toare pot avea valorile de 220 V, 3S0 V şi 500 V. 8) Frecvenţa nominală a curentului este de 50 H z (herţi). 9) Generatoarele şi transformatoarele trebuie să aibă o bună compor­ tare la scurtcircuitare pentru toate poziţiile dispozitivului de reglare, deoarece regim ul lor de funcţionare este caracterizat prin numeroase scurtcircuitări. 10) Generatoarele şi transformatoarele nu trebuie să se încălzească peste limita admisă în S T A S 26S9-71 şi în instrucţiunile de fabricare a generatoarelor de sudare. 11) Generatoarele şi transformatoarele de sudare trebuie să fie pre­ văzute cu dispozitive de protecţie care să asigure funcţionarea în deplină siguranţă. Sudorul trebuie să cunoască to a te condiţiile de verificare şi recep­ ţio n ate a generatoarelor de sudare şi a tran sform atoare lo r de sudare conform STAS 2689-71. Generatoarele de curent continuu. P e n tru producerea curentului electric este necesar ca în cîm pul m agnetic pro du s de u n electrom agnet să se m işte u n conductor care form ează u n circuit închis. î n u rm a mişcării în acest circuit a cadrului închis apare curen tu l electric (fig. V.63). Acest fenomen se num eşte inducţie electrom agnetică. Electromagnetul se obţine prin înfăşurarea pe o b u c a tă de oţel a unui fir de cupru izolat care este alim en tat cu cu re n t electric. î n t r - u n astfel de dispozitiv apare o fo rţă electrom otoare altern ativ ă , iar în circuit, u n cu ren t a ltern ativ care schim bă de sens de două ori în tim p u l fiecărei ro taţii a cadrului de su p o rt al conductorului. L a alte dispozi­ tive, prin alcătuirea specială a rotorului, fie din segm enţi de oţel cir-

Fig. V.63. Cel m ai sim plu generator de curent alter­ nativ. 260

Fig. V.64. Părţile componenta ale unui generator de curent alter­ nativ :
1 — stator ; 2 — rotor ; 3 — electromagnet ; 4 — perii ; 5 — inele de contact ; 6 — spre consumator ; 7 — transmisie cu curea ; 8 — baterii de acumulatori ; 9 — roata de transmi­ sie ; 10 — înfăşurarea ; 11 — curent continuu pentru alimentarea electro­ ni agneţilor.

cu lari, fie p rin tr-o bobinare specială, se obţine ca o d a tă cu mişcarea rotorului să se schimbe şi c o n tac tu l şi astfel să se p roducă curent cu pulsaţii într-o singură direcţie, adică să se produ că cu ren t continuu. Schim barea contactelor se num eşte comutaţie. Pe acest principiu func­ ţionează g en e rato ru l de cu ren t co ntin uu care se m ai num eşte dinam, fiind de fa p t o m aşină care produce cu ren t alrernativ, p re v ăzu tă cu un dispozitiv, n um it colector, care redresează acest cu ren t prin com utaţie. Un dinam are frei părţi principale specifice oricărui generator <le curent (fig. V.64) : 1) O parte fix ă num ită inductor alcă tu ită dintr-o serie de electrom agneţi fix aţi într-o carcasă de fo n tă sau de oţel. U n inductor cu doi electrom agneţi se num eşte inductor bipolar, cu p a tru electromagneţi, inductor tetrapolar, iar cu şase electrom agneţi inductor hexapolar. 2) O parte fixa tă pe un ax de oţel care se mişcă în lagăre num ită indus. în tre polii electrom agneţilor se introduce un t a m b u r cilindric de fier făcut dintr-o serie de discuri de tab lă, de form ă circulară care sîn t presate. L a m argine discurile au nişte crestătu ri num ite ancoşe care alcătuiesc canale de-a lungul tam b u ru lu i. P rin aceste canale, se fixează bobine dispuse simetric, în p lanuri diferite şi legate în serie ; această parte a dinam ului se num eşte indus. In dusul este fix at pe un ax de oţel care se mişcă pe lagăre. P rin introdu cerea indusului în inductor se obţine cîm pul de inducţie necesar. 3) Colectorul, care realizează legătura dintre indus şi circuitul ex­ terior. Colectorul este alcătuit din m ai m ulte lamele corespunzătoare num ărului de bobine. P e lamele se sprijină două perii de grafit dispuse diametral. Transformatoarele de curent pentru sudarea cu arc electric. P rin tra n s ­ form ator de cu ren t p en tru sud area cu arc electric se înţelege u n dis­
261

pozitiv capabil să transform e un curent alternativ furnizat de re ţeau a electrică, cu tensiuni relativ mari (120, 22d, 380 şi 500 V )'şi cu inten­ sitate mică în tr-u n curent alternativ de tensiune mică (5 —40 V) şi cu intensităţi mari (50 —1 200 A). Transform atorul de sudare este alcătuit dintr-un miez închis alcătuit din tole de fier silicios suprapuse şi din două grupe de bobinaje din sîrm ă de cupru (fig. V.65). Unul din bobinaje primeşte tensiunea de alim entare şi se numeşte prim arul transfo r­ matorului, iar al doilea bobinaj debitează curentul necesar instalaţiei şi se numeşte secundarul. Bobinajul prim ar după ce primeşte curentul electric, de o tensiune dată, induce în bobinajul secundar un curent electric de in tensitate m are şi tensiune mică. Jocul de tensiuni şi intensităţi este realizat prin alegerea convenabilă a num ărului de spire din prim arul şi din secun­ darul transform atorului. P e n tru a se obţine jocul de intensităţi şi ten ­ siuni se modifică num ărul de spire din prim ar prin procedeele de reglaj amintite. Reglarea se poate face în tre p te cu aju to rul unui reo stat cu ploturi care modifică num ărul de spire din circuitul prim ar sau prin introducerea unei rezistenţe variabile care se leagă în serie cu circuitul prim ar al transform atorului, care poate asigura o reglare continuă. Se mai poate obţine o reglare prin modificarea fluxului produs in mie­ zul transform atorului cu ajutorul unui şunt magnetic. Dispozitivele de reglaj pot fi înglobate în transform ator sau pot fi plasate separat. în m ontajul unui transform ator de sudare (fig. V.66) trebuie să intre sistemul de siguranţe, întrerupătoarele şi dispozitivul de reglare. De la capetele bobinei secundare a transform atorului se fac legături prin conductori pînă la piesa de sud at şi la cleştele cu electrodul de sudare.

Fig. V.65. Schema de principiu a transformatorului de sudare. 262

Fig. V.66. Montarea de prin­ cipiu a unui transformator.

Transform atoarele de sudare pentru şantiere sînt m ontate pe nişte cărucioare speciale pentru a le putea deplasa m a n u a l ; de asemenea, ele sîn t prevăzute cu cîrlige pentru a putea fi ridicate cu ajutorul m a­ şinilor de ridicat.

Fig. V.67. T ip u ri do cleşti p e n tru elec tro zi m e t a l i c i : a — cleşte în formă de furcă ; b — cleşte cu arc ; c — cleşte cu stringere ; d — cleşte cu şurub.

b. Uneltele sudorului pentru sudarea m an u ală eu are electrie. P en tru sudarea m anuală cu arc electric sînt necesare cleştele porteleotro d ’ jjşi dispozitivele de protecţie. Cleştele portelecirod este principala unealtă (fig. V.67 şi V.68).

Secţiune A-A

l , 2, 5 —ţeavă ; 3 —suport pîrghie pentru mişcarea tijei ; 4 —tijă pentru mişcare* electrodului ; 5 —pîrghie pentru mişcarea tijei ; 6 —arcul electrodului ; 7 —pastlIS ) 9 — articulaţia pirghlei ; 10 — manşon ; 1 1 —distanţlere ; 1 2 —inel de protecţie i 13 —manşon.

Fig. V .68. P o rte le c tro d u l s ta n d a rd iz a t (STA S 5027-79) :

261

Un portelectrod bun trebuie să îndeplinească următoarele c o n d iţii: să fie construit sim plu ; să fie uşor ; să fixeze bine clcctrozii de diferite dia­ metre ; să asigure schimbarea uşoară a electrozilor; să permită întrebuin­ ţarea completă a electrodului ; să protejeze m îna sudorului împotriva ar­ surilor ; să asigure un contact sigur cu cablul de alim entare; să fie bine izolat pentru a nu produce electrocutări. L a sudări cu cu ren t peste 300 A se prevede ca m în a sudorului să fie p ro te ja tă cu o a p ă răto are care în m od obişnuit este din ta b lă că p ­ t u ş ită cu azbest. Dispozitivele de protecţie, p en tru a apăra in tim pu l sudării fa ţa şi ochii sudorului îm p otriv a radiaţiilor (razelor ultraviolete), stropilor de m etal şi îm p o triv a luminii p uternice date de arcul de sudură. P e n tru protecţie se folosesc m ăşti, şorţuri şi a p ă răto ri de m înă. Măştile si apă­ ră toarele treb u ie realizate din m ateriale rezistente la căldură care să nu se ap rindă la stropii de m etal t o p it şi să nu fie ră u conductoare de electricitate. P e n tr u p rotecţia ochilor se folosesc sticle duble, u n a de protecţie con tra stropilor şi o sticlă colorată de protecţie co ntra radia­ ţiilor. Sticlele c o n tra radiaţiilor pot fi de mai m ulte tipuri, după inten ­ s ita te a curentului folosit la sudare.

C a p ito lu l VI

TEHNOLOGII DE PRETENSIONARE A ARMĂTURILOR Şl DE PRECOMPRIMARE A ELEMENTELOR

î n acest capitol se vor t r a t a tehnologiile de pregătire a arm ă tu ri­ lor pretensionate, utilajele şi dispozitivele p en tru pretensionare şi tehnologiile de precom prim are cu a r m ă tu ra preîntinsă şi p o stîntin să.

A. TEHNOLOGII DE PREGĂTIRE A ARMĂTURILOR PENTRU ELEMENTELE PRECOMPRIMATE

1. Generalităţi
A rm area elem entelor p recom prim ate este funcţie de procedeele de pi’ecomprimare, de tip ul arm ăturilor, dispozitivelor şi utilajelor de precomprimare p rev ăzute în proiect şi care s în t în dotarea u n ităţii de execuţie. Deoarece precom prim area elementelor (v. cap. III) este u n procedeu pretenţios, aceasta se încredinţează unor întreprinderi specializate, care dispun de instalaţiile şi utilajele necesare şi are personal pregătit pentru efectuarea t u t u r o r operaţiilor. F ierarii betonişti fac p a rte din Personalul ch em at să execute operaţiile de pregătire a arm ă tu rilo r şi chiar să participe la operaţiile de precom prim are, ei făcînd p a r te din echipele de lucru şcolarizate de c ă tr e inginerul a t e s ta t să îndrum e şi sa execute astfel de lucrări.

265

Procedecle de preeom prim are se prevăd în proiect şi se îm p art în d o u ă grupe de procedee: cu armătură preîntinsă şi cu armătură postîntinsă. 1) Procedeele cu armătura preîntinsă se realizează p rin pretensionarea a rm ă tu rii pe u n s ta n d cu culee sau prin pretensionarea arm ă­ turii pe tip are m etalice rigide şi rezistente pen tru a p u te a prelua for­ ţele m ari de precom prim are (auto p o rta n te) din a r m ă tu ra întinsă cu aju to ru l unor utilaje. A rm ă tu ra este fix ată (blocată) apoi în culee sau tip a re cu dispozitive speciale num ite blocaje. Aceste procedee se aplică de regulă la executarea prefabricatelor în fabrici. L a aceste procedee a r m ă tu ra de pretensionat este întinsă înainte de tu rn a r e a betonului, fiind m e n ţin u tă întinsă p în ă c în d betonul tu r n a t -s-a întărit, apoi a r m ă tu ra este eliberată dia blocaje, lent şi t ă i a t ă la nivelul e l e m e n tu l u i ; ea a v în d te n d in ţa de revenire la lungimea iniţială, com prim ă elem entul de beton arm at. O peraţia se num eşte transfer, deoarece fo rţa este tra n s fe ra tă betonului. In tim p u l precom prim ării elementului, a r m ă t u r a se ancorează, îu special spre capete, prin ad e ren ţă in m asa betonului. D e aceea, această a r m ă tu r ă are de regulă şi u n profil corespunzător p e n tru îm­ b u n ă tă ţire a ancorării (împletire, întoronare, profil periodic etc.). Zona -sau po rţiu n ea d in tr-u n elem ent din beton precom prim at, pe lungimea căreia efortul de precom prim are se difuzează, pe întreaga secţiune tra n s ­ versală, se num eşte zonă de transm itere. 2) Procedeele cu armătura postîntinsă se realizează prin întinderea arm ă tu rii, tr e c u t ă priu canale pra cticate în betonul în tă rit sau plasată -exterior elementului. D u p ă întindere, a r m ă tu ra se blochează cu aju­ toru l u n o r dispozitive speciale n um ite ancoraje (blocaje). De regulă, aceste procedee se aplică pe şantier şi s în t utilizate pentru precom prim area elem entelor cu dimensiuni m ari t u r n a t e pe şantier sau p en tru asam blare prin precom prim are a unor elemente prefabri­ c a te (bolţari, panouri, ferme, tu b u ri, rezervoare etc.). L a aceste procedee pretensionarea arm ă tu rii se face concom itent cu transferul (transm iterea forţei de precom prim are betonului), iar a d e re n ţa a rm ă tu rii p o stîntinse se realizează prin injectare, betonare sa u toreretare, asigurîndu-se t o t o d a t ă şi p rotecţia îm po triva coroziunii. D in cele a r ă ta te se c o n s ta tă că execuţia elem entelor p r e c o m p r im a te necesită condiţii speciale cu privire la : tipare, cofraje, susţineri, culee etc. ; pregătirea armăturilor sub form ă de fascicule (pentru procedeele prin postîntindere) : dispozitive speciale pentru realizarea canalelor şi cele cari se folosesc la postîntindere şi la poziţionarea arm ăturii în tim pul turnării etc. ; folosirea unor ancoraje speciale cu care se transmite forţa la armătură Ş‘

.266

D epozitarea arm ă tu rilo r a t î t în depozite cît şi în ateliere se va face pe loturi şi diam etre. prefabricat etc. înlocuirea oţelului care este p re v ă z u t în proiect nu se poate face decît cu aprobarea proiectantului. toroane. STAS 267 . execuţia pe tim p frig u ro s. funcţie de agresivitatea m ediului şi de mijloa­ cele de protecţie folosite (de exem plu : ulei em/alsionabU P fî-IA . e t c . folosirea unor utilaje speciale pentru realizarea pretensionării . cu întoc­ mirea fişei de injectare (cu precizarea tehnologiei de injectare). pămînt. sulf. cabluri şi bare (v. î n elementele de b eto n preco m p rim at se foloseşte şi a r m ă tu r a nepretensionată folosită şi la betonul a rm a t. silozuri. dispozitive şi utilaje specifice execuţiei (de serie mare) unor elemente liniare. Se m a i prevăd condiţii speciale dc : protecţia armăturilor exterioare. ovale. dacă acest lucru nu este posibil se vor lua m ăsu ri speciale de protecţie. Pregătirea armăturilor A rm ăturile pretensionate preîntinse sau postintin. în spaţii închise. III). poduri. de aceea se vo r lua m ăsuri speciale p e n tru t r a n s p o r t şi depozitare şi se v a acorda o atenţie sporită la verificarea a rm ă tu rii înainte de p un erea în operă conform prevederilor STAS 1799-81. conform STAS 438/1. stîlpi etc.3-80.) .2. de suprafaţă. cap. liţe. tubu ri. A rm ă tu ra p e n tru b eto n p recom prim at a v în d diam etre mici este m ult m ai sensibilă la acţiunea amanţilor co ro s iv i. p rev ăzu te cu pardoseală Şi ferite de um ezeală şi agenţi a g r e s iv i. Fierarii betonişti treb u ie să verifice dacă tra n s p o r tu l s-a efectuat în vagoane închise sau în autocam ioane p rev ăzute cu prelate şi dacă în mijloacele de t r a n s p o r t nu au fost resturi de m ateriale corosive (sare. manipularea şi de­ pozitarea elementelor de coiistrucţii din beton precomprimat.se blochează armătura In poziţie întinsă (sub efori) . tehnica securităţii m u n c ii. se ela­ borează de fa p t tehnologii. D a to rită p articularităţilor de execuţie a fiecărui element. 2. rezer­ voare.se se realizează din oţeluri de în altă rezisten ţă sub form ă de sîrm e ro tu n d e. stabilirea unui program de preiensionare şi întocmirea fişei de pretensionare în care se înscriu datele necesare pretensionării şi verificării operaţiei de pretensionare. preciza­ rea condiţiilor pentru betonul folosit şi a amestecului de injectare pentru protecţia şi realizarea aderenţei armăturilor trecute prin canale. viaducte. am balajele colacilor şi tam b u rilo r p en tru toroane nu tre b u ie să fie deteriorate. D u r a ta de depozitare v ariază de la 60 zile p în ă la 1 an.

care in prealabil au fost verificate de către un laborator de specialitate. pentru a stabili dacă au caracteristici fizico-mecanice omogene (m odulul de elasticitate cît mai constant. de regulă. la maşini cu role. D e b itarea se v a face sub form ă de fire sau bare drepte. în cadrul operaţiilor de pre­ gătire se vor lua m in ato are le m ă s u ri : 1) Se vor alege pentru pretensionarea elem entului armături (sirm e . conform prevederilor In stru c­ ţiunilor C. lovirea sau îndoirea. li le. cu deosebirea că m odulul de elasticitate se determ ină pe fasciculele in d e p e n d e n te sau pe fasci­ culele introduse în elem ent pe u n trase u rectiliniu de 10 m. în prim a etapă nu va de­ păşi 40% din forţa de control. nu au nevoie de îndreptări. a. 170-83 şi N orm ativului C. A c eastă operaţie se face în condiţii similare cu a r m ă tu ra p reîntinsă. 5) A rm ătura nepretensionaiă se pregăteşte în aceleaşi condiţii ca ar­ m ătura pentru beton armat. Întinderea la un efort superior cu 10% decît cele de pretensionare. 140-85. Se v or lua to a t e măsurile pen tru a preveni zgîrierea. se vor îndrepta p rki mijloace mecanice. 7) Pretensionarea se face în două eta p e.8 din rezistenţa de rupere normală. Pregătirea a rm ă tu rilo r preîntinse. se numeşte calibrare. diagra­ mele rezistenţă-alungire cît mai uniforme). 2) A rm ăturile pentru beton precomprimat. 3) Dacă apare necesar. 268 . bare. Pregătirea a rm ă tu rilo r postîntinse. 6) Se vor utiliza ecrane metalice fixe sau deplasabile de distanţare cu găuri (cu 1 — 2 m m mai mare ca cel al arm ăturii) pentru poziţionarea armăturii şi evitarea contactului armăturii cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau a platformelor de turnare. iar Ia depo­ zitare se v or asigura spaţii pen tru aşezarea c ît mai drept. cu contro­ lu l forţei (cu o precizie dc 1%) şi a alungirii (cu o precizie d e ± l mm). iar capetele se vor degresa pentru a se asigura o bună ancorare in blocaje prin beton. toroane) din acelaşi lot. fără a depăşi 0. 4) Suprafeţele armăturilor vor fi curăţite de im purităţi şi rugină superficială neaderentă. fiin d autoderulante.2598-79) pen tru arm ăturile postîntinse. deoarece armăturile trebuie să se alungească egal în tim pul operaţiei de pretensionare pentru a avea eforturi egale. iar capetele filetate vor fi p ro te ja te în m od special. b. cap rotitor sau prin întindere. pentru a permite montarea şi aşezarea ar­ m ăturilor nepretensionate ce se leagă cu sîrm ă neagră. încălzire şi tăiere cu flacără). Se va evita apropierea arm ă tu rilo r de sursele term ice (a p a ra te de sudură.

fasciculele pot fi ru la te cu dispozi­ tive m anuale sau mecanice ( 0 2 100. p rin polizare. iar la bare form area capului se face la maşini de sudare). Confecţionarea fasciculelor Tehnologia recom andabilă p e n tru confecţionarea fasciculelor este cea pe bancul de lucru. 0 2 300 m m p en tru fascicule neintroduse în teci şi la diam etre mai m ari la cele introduse în teci de polietilenă). etrieri).90 x IO5 N / m m 5. fixări de m anşoane etc. iar a r m ă tu ra care se in tro duce în teci să nu deterioreze sau să a g a ţe tecile. ca a r m ă tu ră de m ontaj. Armătura nepretensionată se foloseşte p e n tru preluarea unor eforturi transv ersale (frete. se pretensionează cu acelaşi dispozitiv. P e n tr u t r a n s p o r t şi depozitare. liţe. p en tru ev itarea tra n s p o r­ turilor dificile. filetare (la barele cu dim ensiuni mari). toroane) paralele care se preform ează.Modulul de elasticitate al fasciculelor postîn tin se v a avea valoarea E = == 1. p re g ă tită conform prevederilor anterioare. 3. su­ dări de adaosuri. se taie la lungim ea necesară prinderii în culee şi tipare. a r m ă tu ră co nstructivă sau chiar ca a r m ă tu ră de rezistenţă pe anu m ite porţiuni . d u p ă ce au fost introduse de regulă în canale. form are de capete la rece (la sîrme. se p ot folosi plase şi carcase sudate. P e n tru a r m ă tu ra p o stîn tin să se confecţionează fascicule. şi se blochează cu aceleaşi ancoraje. La tăierea arm ă tu rii la lungime se vor alege mijloacele şi dispozi­ tivele care nu deformează a r m ă tu ra local p e n tru ca introducerea în blocaje să se facă uşor. cu aju torul m a­ şinilor speciale. Fasciculele sîn t a rm ă tu ri po stîn tin se alcătu ite d in tr-u n g ru p de a r m ă tu ri (sîrme. L a anu m ite tip u ri de blocaje capetele treb uie să fie pregătite în m od special. A rm ătura prctcnsionată. du p ă ce firele cu suduri tehnologice cap la cap au fost elim inate (tăia te în zona sudării deoarece au o rezistenţă m ai redusă în această zonă). folosind fie sîrm e tă ia te în prealabil la lungimea prevăzută în proiect (cu adaosurile tehnologice necesare). se m ontează în carcase şi se leagă cu sîrm ă neagră moale înainte de pretensionare . Fasciculele cu alcătuiri diferite se depozitează pe loturi şi se m ar­ chează corespunzător. fie folosind 269 . în ateliere ce n tra liz a te sau chiar în atelierul de şantier.

Caracteristicile principale s în t date în STAS 10107/1-80.35 1207 12 4. In an u m ite tehnologii ordonarea fasciculelor se face d upă o schemă dreptunghiu­ lară. în cazuri speciale se po t ad m ite fasciculele fă ră o ordonare uni­ form ă în secţiunea transversală. anexa IX (fig. de regulă. Tabelul V I. pe u n rîn d sau pe două rîn d u ri circulare.46 160 190 70 100 6 0 x 9 0 x 15 400x120x25 O D iam etrul ancorajulni la ancoraje tip inel. con sau dorn. Tipuri de fascicule ordonate circular. 1.s îrm a care se derulează direct din colaci şi se taie pe m ăsu ră ce se con­ fecţionează fasciculele.62 110 50 45x65x15 24 0 7 4807 24 48 9.24 18. C aracteristicile principale a le fasciculelor Lungimi minime de prindere in piesă mm Tragerea se face : La o ex­ La două tremitate extremităţi 800 (650) 1 150 (800) 1 150 1 500 1 400 (1 200) 2 100 (1 400) 2 100 2 650 Tipul ilc fascicul N umărul dc lire pe rlndul interior Aria Diametrul Diametrul exterior dornului*) ncl1) mm 80 mm 40 Dimensiunile plăcuţelor de repartiţie mm 3 5 x 5 5 x 12 cm* 1205 12 2.1). 1 şi tabelul V I . Fasciculele pot li alcătuite din sii me netede. liţe. V I . *) P entru ancoraje fixe cu dorn. 270 . ordonate. din toroane. b are cu profil periodic (oţel tip Sigma). a. Fasciculele (grupul de sîrme) sîn t în secţiunea lor transversală.

Legarea sîrmelor pe spirale se face cu sîrm ă moale cu diam etrul de 1. D iam etrele spiralelor se pot stabili din diam etrele fasiculelor a r ă ta te în figura V I . De exemplu. care se p ot ex ecuta la maşini de fo rm a t spire. Porţiunile de ca p ăt secţionate se îndepărtează num ai înainte de pretensionare. 1. Fasciculele care nu au spirale sau rozete de ordonare pe to a tă lun­ gimea fasciculului. respectiv 15 cm de capăt. D iam etru l exterior al spiralei D s se deduce din diam etrul exte­ rior net D n al fasciculului din care se scade grosimea a două diam etre de fire : Ds = Dn .5—2 mm. Caracteristicile geom etrice şi de elasticitate ale spiralelor s în t specifice tipului de fascicul. D iam etrul sîrmei variază de la 1.2 0 . pe rîn d u l întîi sîrmele s în t introduse prin găuri. d upă diam etrul exterior al resortului (v.u n dispozitiv special. grosimea rozetei fiind de 1. De regulă. R ozetele (plăcuţe sta n ţate) circulare sau d reptu ngh iulare s în t fo­ losite ca elemente de d is tan ţare în special p en tru fasiculele cu două r î n d u r i . se confecţionează din sîrm ă STAS 889-80 cu spire jo antiv e tip fretă. realizate pe două rînduri.3). V I.20 m de ca p ătu l fasciculului spiralele se sec­ ţionează. Spiralele s în t elem ente de distanţare. Sîrmele legăturii (no­ duri) se vor îndoi spre interiorul fasciculului. p e n tru fasciculul 12 0 5 care are diam etrul exterior net de 25 mm. rozete sau porţiuni de spirale. Desfacerea spiralei p en tru obţinerea unui pas uniform de circa 20 m m se obţine prin tragere sau prin calibrarea spiralei într . Spirala centrală. rozete s ta n ţa te din ta b lă şi legături exterioare cu sîrm ă neagră (fig. iar cele de pe rîndul al doilea în crestătu ri (v. p e n tru a se perm ite tensionarea si blocarea fascicu­ lului. V I. la o lungime de circa 100 cm de c a p ă t v or avea totuşi elemente de ordonare. spiralele se execută. La unele tip u ri de fascicule. care serveşte ca inimă fasciculelor. cu lungimea egală cu cea a fasciculului. fig.5 la 2.Fasciculele se notează prin n u m ăru l firelor şi diam etrul unui fir j de exemplu. diam etrul exterior al spiralei v a fi D s — 25 — —2 x 5 = 1 5 mm.3).2) se păstrează prin urm ăto arele sisteme : spirale' din sîrmă. poate să lipsească spirala a do u a dacă se leagă s ep a rat fiecare rîn d de [sîrme.5 mm. la 5. 271 . V I. continuu. dar la 1. P e n tru to ro an e se p re văd rozete num ai cu crestătu ri. Legăturile se v o r plasa la d is ta n ţe de 70 — 100 cm la cape­ tele fasciculului. P oziţia relativă a sîrmelor şi d istan ţa lor fa ţă de axa centrală a fasciculului (fig. VI.3).5 mm. fig. 12 0 7 înseam nă fascicul din 12 fire de 0 7 mm. 1 şi tabelul V I .

KfS < A/\AA . Elem entele de distanţare ale sirmelor în fascicule pentru executarea betoanelor precomprimate prin postîntindere. 20 . Fascicule cu spirală centrală din sîrmă. . (lobiO de t. DONDEA OISTANTIER rqzetă ) ştan tâtâ . ' R/NO EXTERIOR £ i M W SECŢIUNE l . 36*5 {12*24) R/NO INTERIOR t. Fig. • \ rasc/cut 12*5 \Sotralo dm s/rmo de tt /. \ „ .Tim Diametrulnt*25mm y_« q mm Fig. 3SH5 (î2 + 24) 12*7 ^A / W ’ 44 $ 5 24*5 ţ.. MODUL CUM SE ASAZÂ WMELE FASCICULELOR TIP FASCICUL ELEMENT DE DISTANŢARE TIP FASCICUL CLEMENT DE DISTANŢARE JO..t lţ >100*5 < D C t C C Jp C ţ) t CiQ .VEDl E fff Legoiurd de slrmâ !o 70 cm SECTIUNEAA Ă •A \ .3. i M JZ V ariabil .. VI.S.5 -2 m rti grosim e) A .2. (U >3C ) î AAAAs" K A/V\A . VI..l . 20.

Se po t folosi fascicule a v în d la ambele cap ete ancoraje tip inelcon. Lungimea de tăiere va fi : /( = 2l0 4. tabelul VI.b. 18 — Cartea fierarului betonist — cd. Fasciculul 28 0 î ancorat intr-o parte cu dorn şi intr-un capăt cu inel-con. de sistemele de p ăstrare a distanţelor de de tehnologia aplicată la pretensionare. Lungim ea de tăiere ((. Fasciculele care au la u n c a p ă t ancoraj fix cu dorn au la celălalt capăt ancoraje tip inel-con şi s în t întinse num ai din e x tre m ita te a In care există ancoraj tip inel-con. folosite p e n tru p ă s tra re a poziţiei fasciculelor pot fi spirale sau plăcuţe ş t a n ţ a t e . Exem plul fi. 1): l . L t — U + 2/„ — pen tru tragere de la am bele ex trem ităţi.28 lt 8 — 15 mm . Confecţionarea fasciculelor. tab elu l V I. 2) Pentru fascicule întinse dintr-o singură parte prevăzute cu ancoraj fix cu dorn (fasciculul depăşeşte cu circa 10 cm ancorajul fix). la care se adaugă lu n ­ gimea necesară prinderii în piese l p (v. = 2 x 10 000 + 2 x 1 150 + 2 x 15 + 350 = 22 680 ( z 2 2 700 mm). Piesele de d istan ţare.11(G0 + 5 1 ) = 318 mm (#350 mm) . 1 2 î J . Lungimea totală dc tăiere a unui fascicul. U — 3.lip -f. tabelul VI. Exem plul 5. Fasciculul 28 0 J ancorat la ambele capete cu ancoraj inel-con şi la care tragerea se face dintr-o singură parte . c. lungimea necesară fasonării (de tăiere) l t v a fi dublul lungimii traseului (2/„) plus lungimea fasonării buclei pe dorn ld la care se adaugă dublul lun­ gimii de prindere în piese 2 lp (v. fn ţa ra noastră se aplică sistemele de ancorare tip inel-con şi siste­ mul de ancoraj fix cu dorn sau ancorare cu bucşe şi filet p e n tru bare. 1) şi dublul grosimii plă­ cuţei de rezem are â : lt = 2/0 + + 28 + ld. cu tragere din ambele p ă rţi (extrem ităţi) sau cu trag e re dintr-o singură extrem itate. Tehnologia de confecţionare a fas­ ciculelor este strins legată de tipurile de ancoraje folosite. lungimea măsurată pe suprafeţele de separaţie este de 10 m (10 000 m m ).) v a fi d ata de /„ = 10 000 mm şi de lungim ea de prindere In prese i„ = 1 150 m m (v. l. 1) : L t — l„ lp — pen tru trag e re de la o e x t r e m i t a t e . Lungimea t o t a l ă de tăiere L t se stabileşte a s t f e l : 1) Lungim ea fasciculelor cu ancoraje la ambele capete (de regulă inel-con) este egală cu lungimea m ă s u ra tă între suprafeţele de reze­ m are care de fa p t este lungimea elementului. = t„ + l „ = 10 000 + 1 150 = 11 150 mm (k 11 200 mm).

Spiralele se p o t face direct în atelier. Dacă fasciculele au mai m u lt de 21 fire trebuie folosite plăcuţe ş ta n ţa te . prinderea lor şi poziţia rectilinie in ancoraje. L a un ităţile unde există experienţă suficientă de pretensionare n um ăru l de plăcuţe poate fi redus. dacă tehnologia de tu rn a re perm ite ca te a c a să fie m o n ta tă odată cu fasciculul (la elemente de Fig. realizîndu-se u n pieptene din sîrm e încrucişate care apoi se curbează circular p en tru a fi introdus în teac ă sau canal. introducerea în teacă etc. V I. ordonarea pe platform ă cu ajutorul unui pieptene. prinsă în două lagăre. VI. Distanţele dintre plăcuţe sîn t de regulă de 100 cm . In figura VI. tăierea la lungim e înainte sau după formarea fa scicu lu lu i. cu o d is ta n ţă între fire de 15—20 m m . d u p ă legare firele se notează la ambele capete pen tru a nu se încurca ordinea firelor. Ordinea de confecţionare este : stabilirea lungim ii firului . P e n tru ordonare firele se leagă cu sîrm ă neagră după ce în prealabil au fost întinse paralel pe plat­ formă. axul fiind răsucit de un m o tor cu reductor). Filieră de formare : a — secţiune prin axa tubului . & — vedere din faţă. trecerea prin filiera de formare (fig.4. Legarea se face la capete.5 se vede o schem ă în flux continuu folosită în unele î n t r e p r i n d e r i . Fasciculele din m ax im u m 24 fire pot fi folosite fără elem ente de distanţare. se po t îndesi in zonele de curb are a fasciculului. L a ordonare se are grijă ca ia un fir in trod us pe g a u ră să corespundă două fire pe crestături. schema este utilă pen tru înţelegerea ordinei în care se fac operaţiile de form are a fasciculului. capetele sîrmelor sînt prinse în tr-u n sistem de fixare cu pene tronconice care perm it tragerea sîrm elor fasciculului ce trec prin teacă. descolăcirea şi îndreptarea (dacă este c a z u l). fie la o maşină specială de fa so n at spire.4) . 274 . Astfel. fie cu dispozitive im provizate pe şantier (ax ro tito r pe care se înfăşoară sîrma. înt r u c î t cele trei fire v or fi prinse în ancoraj îm preun ă (la unele tip uri de ancoraje). cu găuri interioare şi crestături.

Tecile m etalice vo r fi cu ră ţite de unsoare. 11 — panou de protecţie . fig. S — dispo­ zitiv de tragere . precum şi poziţionarea canalelor în secţiunea elem entului condiţionează realizarea arm ării cu arm ă tu ră postîntinsă.). VI.). de asemenea nu se adm it deteriorări (străpungeri. L a sîrmele la care fasciculul se p u ne în cofraj od ată cu teaca. A ceastă formă. 6 — filieră .5). 4. 3 — dispozitiv pieptene . 2 — sîrme . 275 . 9 — jgheab . legarea fasciculului etc. deşirări etc. an­ sam blul teacă-fascicul se depozitează şi se m anipulează cu grijă p entru a nu se m urdări de p ăm în t. 10 — teacă . 5 — tub de lărgire a spirelor la spirala centrală . Schema perm ite să se facă to a te operaţiile (introducerea spiralei centrale. . F orm a secţiunii transversale a canalelor trebuie să fie uniformă. 4 — spirală centrală . sîrmele po t fi t ă ia te în prealabil înainte de ordonare şi puse în tr-un jgheab. 7 — tub de formare .5. crăpătu ri. Se p o t realiza canale cu a ju to ru l unor teci flexibile care se extrag înainte de în tărire a betonului sau cu teci flexibile care ră m în înglo­ b ate în beton. în funcţie de posibilităţile locale şi tip u l fasciculului care urm ează a fi fă cu t (de exem plu ordonarea prin legare cu sîrm e încrucişate. lungim e m o d era tă sau la elemente cu te a c ă înglobată). Fasciculele se depozi­ teaz ă pe loturi. 12 — troliu. m aterii grase etc. La tehnologia la care elementele de distan ţare folosite sîn t rozete. V I. co ntinuă şi etanşă.Fig. Canale pentru trecerea armăturii postîntinse L a procedeul cu a rm ă tu ri postîntinse este necesar ca betonul să aibă p re v ăzu te canale în care se introduc fasciculele. In ateliere se p o t im agină diferite soluţii de execuţie a operaţiilor. Schema confecţionării fasciculelor de armături. la banc : I — colaci de sîrmă .

rezervoare) cu excentricitate mică unde elementele s în t supuse num ai eforturilor statice de întindere (nu s în t supuse fe­ nomenului de oboseală). în ţara noastră s-au a d o p ta t p e n tru executarea canalelor cu teci înglo­ b a te urm ătoarele : 1) teci metalice din bandă de oţel înfăşurată în spi­ rală fără f a l ţ . C alitatea cana­ lelor influenţează direct tehnologia de realizare a elem entului. con­ form STAS 1945-80. curbări bruşte. B a n d a este din oţel. Tecile p o t fi metalice sau din PVC. silozuri. cu m ar­ ginile tăiate. cu grijă. Tecile din PVC se înnădesc cu m anşoane PVC. din oţel foarte moale. calitatea albă. P e n tru canalele dreptunghiulare de regulă se dau detalii de exe­ cuţie în proiect.2 (unele dimensiuni s în t în curs de de­ finitivare). D iam etrul interior al canalelor pe traseu este cu m inim um 5 mm mai m are decît diam etrul exterior al fasciculului. la m in ată la rece. iar d istan ­ ţele dintre ele să asigure condiţii de tu rn a r e şi vibrare. inclusiv sîrm a de legătură. Tecile nu treb uie să prezinte strangulări. 3) teci formate clin tem P V C tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din ţevi din polietilenă tip i (STAS J10617/2-76) ale căror dimensiuni sîn t a r ă ta te în tabelul V I. a. injectarea şi co m p ac tare a elementului. crăpături. p rin p e tre ­ cere de circa 10 cm. conform STAS 7476-77. Nu se recom andă a se executa canale p rin extra g ere a ţevilor pe trasee la care deviaţia unghiului depăşeşte 20°. p en tru a asigura introducerea uşoară a fasciculelor. Tecile metalice se execută la maşini speciale de form are prin spiralarea unei benzi cu lăţime de 35 mm. face excepţie zona de ancorare cu ancoraje fixe cu dorn care necesită la e x tre m ită ţi o secţiune dreptunghiulară. care se lipesc cu adeziv tip PCD-13. pozarea fasciculelor. Teci înglobate in beton. L a aceste elemente nefiind h o tă rîto a re ade­ re n ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. se p ot utiliza teci din PVC care în­ tre r u p ad e ren ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. Tecile din PVC înglobate se po t utiliza la anu m ite elem ente întinse (tiranţi. D intre tehnologiile folosite în prezent. i n t r i n duri. ce se racordează apoi la secţiunea c u re n tă circulară pe o lungime de m inim um 150 mm. tensionarea.Tecile trebu ie să aibă rig iditate transversală suficientă. 276 . ştirbitu ri etc. frecarea de pereţii canalului. îm b in a rea tecilor circulare se face cu m anşoane exterioare livrate od a tă cu tecile sau prin introducerea tecilor u n a într-alta. 2) teci metalice din bandă de oţel înfăşurate în spirale cu fa lţ elicoidal. îm bin a rea se va etan şa cu b an d ă izolatoare. Canalele sîn t de regulă cu secţiune circulară .

284 43/50 0. kg /m eli80/85 1.07 12 0 5 12 0 7 210 7 48 0 7 35/40 0.52 45/50 0.66 67/72 1. Tecile din PVC se p o t reutiliza de circa 30 ori fiind folosite la tem ­ peraturi care nu coboară sub -f-5°C (deoarece po t deveni casante). 21-85 se dau d ate privind tehnologia de pozare şi de extragere a tecilor. kg/m Teacă m etalică cu pereţi sub ţiri : — diam etrul in terior al tecii. mm — m asa. Tecile se p o t confecţiona şi din ta b lă de oţel prin Îndoire şi lipre.3—0.2/50 0. STAS 9485-80 ţi STAS 9150-80).805 44.210 66. Tecile care se extrag se realizează din ţevi metalice de 6 m si ţevi din PVC tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din polietilenă tip 4 (STAS 106i?/2-76) de 7 sau 9 m. de 5 — 20° : 9 m la tecile din PVC. Lungimea m axim ă a tecilor folosite este : 1) P entru trasee rectilinii sau cu deviaţia unghiulară de m axim um 5° : 6 m la tecile m etalice şi 9 m la tecile din PVC. Acestea se folosesc de regulă la elementele p refabricate şi nu se recom and ă apli­ carea acestui procedeu în cazul construcţiilor monolite.50 m unul de altul.Tabelul VI. mm — m asa.62 34/40 0. prevăzute în proiect. kg/m Teacă din ban d ă dc oţel Înfăşurată coidal cu fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii.688 68/75 1. av în d însă piese de înnădire nerecuperabile.00 80/85 1. mm — roasa. î n n o rm ativu l G.976 102/107 2. b.6 m m (STAS 1915-80. 2. 2) Pentru trasee cu curbe şi unghiuri de deviaţie. Poziţionarea traseului tecilor se face cu sisteme de blocare. p en tru a fixa tecile în tim p ul turnării sau vi­ brării betonului. mm — m asa. Caracteristicile geometrice ale tecilor iuţ|lol>ate Tipul fasciculului Tipul lecii Teacă din bandă dc oţel înfăşurată elicoidal fă ră fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii.525 35. D istanţele la care se fixează grătarele s în t de regulă de cel m ult 1.18 T eacă din ţeavă dc PVC (STAS 6675/2-80) : — diam etrul interior al tecii. form ate de regulă din b ră ţă ri sudate de carcasă de a r m ă tu ra nepretensionată.4/75 0. tecile se pot extrage din ambele capete.4/40 0. Teci care se extrag înainte de întărirea betonului. kg/m 1 Grosimea benzilor de oţel de regulă este de 0. P e n tru lungimi mai mari. 277 .

Dacă nu sc respectă timpul la care se face extragerea se pot întîm pla următoarele inconveniente : se pot produce deformări ale canalului dacă extragerea se face înainte de tim pul optim sau ţevile nu se mai pot extrage şi se rup dacă a fost depăşit tim pul optim. extragerea se po ate face în ritm u l tu rn ă rii. P e n tru fixarea tecii în p orţiu nea tronconică a capului de extragere. cu respectarea tim p u lu i la care treb u ie fă cu tă extragerea. 278 . L a tecile metalice. fie cu alte mijloace la o tem ­ p e ra tu ră sub 150’G şi apoi se presează în capul de extragere (porţiunea tronconică).6. capul de extragere poate fi înlocuit cu o piesă simplă su d ată de teacă. Precizarea tim pului la care se face extagcrca se determină de regulă prin încercări (la primul elem ent). fie în apă fiartă. Extragerea tecilor din P V C se face d upă t u rn a r e şi înainte de în tă­ rirea betonului. trăgîndu-se porţiuni de 6 m.7). D u p ă extragere. VI. el depinzind dc o scrie de fa cto ri: calitatea cim entului. P e n tru a se preveni blocarea tecii în beton. P e n tru realizarea lungimii din proiect. F o rţa care se dezvoltă în cablu nu trebuie să depăşească rezisten ţa de rupere a tecilor (m axim um 16 N / m m 2). E xtrag e rea se face cu mijloace m anuale (troliu de cablu prins de capul de extragere). d up ă tu rn a r e a beto­ nului. la tecile din PVC ap a re adesea necesar să se înnădească conform detaliilor din figura V I. L a tecile cu trasee curbe (unghi mai m are decît ±1 0°).Tecile vor depăşi ca p ătu l cofrajului cu m axim u m 30 cm îu cazul traseelor rectilinii şi m inim um 80 cm la trasee cu unghiul de derivaţia mai mare de 5°. L a elementele lungi. lungimea elementului etc. tecile din PVC sîn t prevăv ă z u te cu u n cap de extragere special confecţionat (fig. ţeav a întîi se încălzeşte. temperatura exterioară. raportul A j C . înn ădire a este bine să fie poziţionată cît m ai apro p ia t de ca p ătu l opus celui de tragere. P e n tru a p u te a fi extrase. teac a se ghi­ dează pe role m o n ta te pe o capră p lasată la 80 cm de ca p ătu l elem entului (cofrajului). teaca v a fi din tim p în tim p deplasată prin b ătăi scurte sau rotiri. T im p u l la care se face extragerea este de circa 1 3 / 4 —2 1/4 h de la term in area tu rnării. tecile din PVC vor fi cu răţite şi p ă s tra te conform prevederilor STAS 6675/2-80.

Cap de extragere.7.7 3L.7 a Si.6. V I. D e ta lii d e în n ă d ir e p e n tr u t e a c i d in P V C . VI..p q r ţtu r * d e c u p g jd Manşcr. « # i0 »a < J3 50 63 t t> *c L9 56 71 0 d *e 33 11 < t> f 2 6 . Fig.5 67. s ' /tip P r tjî | Circa 200 mrr. 67 U.7 C5.5 56.5 •5 0 *53 52 Fig. Teaca / - Adeziv . 279 .

cap. P e n tru înd reptare se po t improviza dispozitive cu role reglabile dispuse în tr-u n plan sau în două planuri. Dispozitive de îndreptat şi tăiat P e n tru în d rep ta re cel mai simplu dispozitiv este cel alcătu it dintr-o ţe a v ă cu diam etrul mic sau p re v ă z u tă cu orificii de trecere. DISPOZITIVE Şl UTILAJE PENTRU ARMĂTURILE BETONULUI PRECOMPRIMAT Dispozitivele folosite p en tru în drepta rea şi tăierea oţelurilor p e n tru b eto n p recom prim at sîn t similare cu cele folosite p en tru beton a r m a t. (v. . V. fa s o n a tă la cald cu o buclă. rezem ată in două p u ncte prin bucşe sau rulm enţi.8. Aceste dispozitive pot fi cuplate cu perii p e n tru curăţirea sîrmei de eventuale urm e de rugină. 280 . U n m otor cu redu cto r antre neaz ă ţeava prin interm ediul unei ro ţi d in ţa te solidară cu ţeav a bu clată (fig. se pot folosi dispozitivele de fasonare obişnuite folosind role cu diam etrul D m ai mare. .8) sau printr-o transm isie simplă pe curea. Dispozitivele s în t m o n ta te pe o m a s ă şi acoperite cu carcasă de protecţie. V I. B). 6 5 mm.B. P e n tru ancorajele cu dorn fix rola de îndoire va avea diametru* egal cu diam etrul d o rn u lu i: D = 4 0 . P e n tru fasonarea oţelurilor p en tru b eton p reco m p rim at atunci cînd a p a r necesităţi de efectuare a unor îndoiri şi ciocuri. VI. sîrm a fiind a n tre n a tă de ' Onedeprindere in diipontivulderot/re Fig. Ţeavă buclată pentru îndreptat. 1.

fi cuplate cu v îrteln iţe de pe care se descolăcesc colacii. V I . ocheţi cu m anşoane sau dispozitive cu filet pen tru bare. C onsum area relaxării în tim p u l calibrării sau în tim p u l pretensionării (înainte de transfer) este av a n ta jo a s ă p e n tru com portarea în tim p a elementelor. D acă sîrm a este ţ in u tă m ai m u lt tim p sub tensiune.10 şi V I . 11). Dispozitivele pot. sau cu dispozitive cu disc. 5 —troliu. două role active puse în mişcare de u n m otor cu re d u cto r şi transm isii simple p rin curele. b —în stare de întin­ .a b Fig. V I. folosind pene m etalice tronconice cu ş a n ţ sau prin bacuri tronconice cu d a n tu ră (fig. 2 — dispozitiv de prindere a sirmei . VI. Tim pul m axim de ţinere sub tensiune este 5 — 10 min. 1 — ansamblu de întindere cu contragreu­ tate . cu v iteza de ro taţie reglată după flexibilitatea şi grosimea tecii (fig. 4 —pa­ nouri de protecţie din lemn . sîrm a îşi con­ sumă o p arte din deformaţiile care în tim p o relaxează. In cazul în care tehnologia de pretensionare prevede calibrarea sîrmelor la o fo rţă cu 10% mai m are decît fo rţa de pretensionare. a v în d acelaşi efort în fiecare sîrm ă (îm p letitu ră sau toron) sau se p o t folosi prese policilindrice. în a n u m ite limite. 12). Se pot folosi de asemenea. VI. 281 a —în stare de relaxare a sirmelor . u nealtă sim­ plă de tă ia t. se pot improviza dispozitive de calibrare (fig. adică sîrm ele se pot deforma (alungi) diferit. P entru prindere şi fixare se pot folosi dispozitive individuale prin împănare. Tăierea ţevilor din P V C se p oate face cu u n ferăstrău. 3 —sîrmâ . P e n tru trag e rea în g rup există dispozitive mai complexe cu com­ pensatori tip ÎN C ER C p e n tru egalizarea tensiunilor.9). Dispozitiv pentru calibrarea sirmelor : dere a sîrmelor .9.

ÎFig. D isp o z itiv d e p rin d e re a sîrm e i cu b a c u ri (1). V I. V I. 4 — sîrmă S — cablu de tragere. 282 . V I. Fig. 2 — fălci de blocare 3 — pană metalică tronconică cu şanţ pentru sîrmă .11. T ă ie re a te c i­ lo r fle x ib ile . D isp o zitiv d e p rin d e re a s îrm e lo r cu p e n e : 1 — corpul prevăzut cu cirlig pentru agăţare .F ig.12.10.

2) P e n tru fascicule din toroan e se folosesc ancorajele inel şi con cu canale echidistante cu d a n tu ra pe fundul canalului. fie pe două co n tu ru ri circu­ lare concentrice. cu o m are precizie de prelucrare şi o d u rita te rid icată a suprafeţei. prinderea lor în piesele de blocare (inel-con) prin fenomene de co n ta c t necesită ca şi acestea să fie ex ecu tate din oţeluri cu caracteris­ tici înalte. ordonate pe u n singur co n tu r circular (fig. cu sup ra faţa interioară d a n tu r a tă (cercuri paralele ec hidistante cu pas de 2 sau 2. Conul blochează sîrmele prin presare. S-a r e n u n ţa t la folosirea ancorajelor cu conuri duble. Ancoraje tip inel-eon pentru armături postîntinse. Ancora jele cu inel şi con pot bloca sîrmele sau toroanele fasciculului cîn d acestea sîn t o rd o n a te fie pe u n singur co n tu r circular.2. Se adm ite folosirea unor ancoraje din im p ort de calitate cores­ punzătoare. În tru c ît sîrmele sau produsele din sîrme sîn t ex e cu tate cu m aro precizie dimensională. operaţii care se fac chiar în atelie­ rele fabricilor de p refabricate. Inelul are u n gol tronconic. Obţinerea du rităţii necesare prin tr a ta m e n te term ice este operaţia cea mai im p o rta n tă şi trebuie în cre d in ţa tă unităţilo r cu experienţă îndelungată în executarea tr a ta m e n te lo r termice. Piesele ancorate vor fi m arc ate cu poanson. care satisface condiţiile tehnica prevăzute în instrucţiunile întocm ite p en tru execuţie. 24 0 7 şi 48 0 7. a. Dispozitive de blocare şi ancorare P e n tru ancorare şi blocare se folosesc în ţ a r a n oastră ancoraje me­ talice tip inel-con şi ancoraje cu dorn.25 mm). Se folosesc u rm ă to a re le tip u ri de ancoraje : 1) Ancorajele de tip inel cu un singur con p e n tru fascicule obiş­ nuite 12 0 5. iar d a n tu ra se execută cu tarozi. fiind din oţeluri dure cu caracteristici mecanice înalte. 283 . 14 se arată ancorajele p e n tru fasciculul 16 T B P 7 0 4 . o b ţin u tă p rin tr a t a m e n te termice.13). în care se introduce conul tronconic. î n figura VI. E x ec u ţia ancorajelor se face prin strun jiri la stru n g u ri au to m ate. 12 0 7. Ancorajele sîn t executate de u n ită ţi specializate care au u n proces tehnologic pus la p u n c t şi omologat. V I . Piecepţia lor se face pe baza u n or reguli care precizează n a tu ra şi proporţia verificărilor şi n um ărul defectelor admise.

V I. Piuliţă hexagonală înclfâ M12 sudată de dorn pe contur Plăci rezemare B rid ă d e — i r~ tempororă a sîrm elor SBP / Dorn C L 60 _ __i L- Zonă nesudafd Fig. 12 0 7.INEL OLC 15 ISTAS 880-801 îmbunătăţit CON OLC 60 (STAS 880-801 că lit şi re ven it 4 -I a 0'1 — j A Fig. 48 0 7. Ancoraje inel-con pentru fascicule 12 0 5.13. Ancoraj dorn. 284 .3 şi norm ativul C. 24 0 7.14. V I. (Pentru precizarea cotelor se va consulta tabelul VI. 21-85).

4 hp 55 C a ra c te ris tic ile c o n u lu i. 3) Ovalizarea admisă pentru inel şi con m ix im u m 0. Tabelul V I . 3. 2) Abaterile la diametrul fundului şanţurilor m axim um 0. Piesele se îm b u n ătăţesc de regulă p rin tr a t a m e n te term ice care le conferă o d u rita te de 2 3 5 —300 H B (un ităţi Brinell) diferenţiate pe tipuri de ancoraje. Materialele folosite pentru execuţia ancorajelor s în t u rm ăto a rele : Inelele se ex ecută din oţeluri superioare de regulă de calitatea OLG 45 (STAS 880-80) şi oţel aliat 48 MG Ni 15 (STAS 791-80) p en tru fascicule din toroane. 37 K 65 1207 110 55 4 0 .3. 285 . Această d u rita te se ^obţine de regulă p rin tr a t a m e n tu l de călire şi revenire.3 70 43 70 2407 160 80 6 4 . D im ensiunile an corajelor tip inel-con C a ra c te ris tic ile in e lu lu i. după tratamentul termic. prin cementare sau prin cianurare.1 m m (pen­ tru 16 T B P 7 0 4). D u r i t a t e a cerută este mai mare decît la inele fiind cuprinsă între 57 şi 64 IIRG (u n ităţi speciale Rockwell).8 8 140 P entru execuţia ancorajelor se cere respectarea u no r toleranţe stricte : 1) Abaterea de la generaloarea rectilinie în fu n d u l şi v îr f ui filetulul m axim um 0.Dimensiunile de bază p en tru execuţia şi verificarea ancorajelor tip înel-con sînt a r ă ta te în tabelul V I.5 75 67 75 48 0 7 190 123 9 6 .1 m m . |[Conurile se execută de asemenea din oţelurile OLG 60 (STAS 880-80) sau 48 MGN 13 p e n tru fascicule din toroane. m m d c. 44 >U 3 2 . m m T ip u l d e fa s c ic u l D 1205 80 d.05 m m .

ţ Moterîo! c u $ £ 3 '■ A li :s I 0 ci 1 & t/) 0ţf l l.e/10 C N I3 Icanfom ST A S 791-56/ .

5 mm . J . A n c o ra je p e n tr u sîrm e . 7. t> .secţiune lnogiaudinală . . 2 —set bacuri 0 5-7. to ro a n e s a u îm p le titu ri? 0 5 . .5 m m : a . .secţiune transversală . I .inel de sîrm ă tare 5 ’ RM 0 8 (STAS 893-80).m a n son .o> O -) Sî F ig V I 16.

fie p lăcuţe cu ■crestături care se pot m o n ta şi ulterior (fig. B acurile s în t ţin u te cu un inel de sîrmă. Ancorajele se ex ecută din oţel 18 MG 10 (STAS 791-80) şi OLG 45 (STAS 889-80). Ancorajul este a lcă tu it similar figurii VI.Transportul şi depozitarea ancorajelor se face pe loturi. 15 ■dintr-un inel şi trei bacuri cu d an tură. Sîrmele se introduc pe la c a p ă tu l bacurilor şi se . Ancoraje tip incl-con pentru armături preîutinse. profilată. S înt şi ancoraje cu bacuri m ultifuncţionale (tip INGERG) care se folosesc p en tru mai m u lte tipu ri de a rm ă tu ri (fig. 16). Ancorajele au de regulă bacuri care se schim bă du p ă diam etrul şi profilul sirmei (sîrm a netedă.autoancorează prin simpla tragere. VI. P e stan d u ri lungi unde se execută co ncom itent elem ente scurte. 17). VI. liţe. fie plăcuţe cu găuri c a re trebuie m o n ta te încă de la întinderea sîrmelor. se deplasează diferit (conform m odu­ lui de alungire a fiecărei arm ături).17. a r m ă tu ra fiind prinsă fiecare în tr-u n ancoraj cu bacuri d an tu ra te. bare tip PG 90 sau PG 100 etc. b — cu cres­ tături. iar pistoanele acestora. Blocul cu compen­ satori are o serie de cilindri hidraulici care com unică în tre ei realizînd aceeaşi presiune în întreg ansam blul de cilindri. VI. . c a re fac corp com un cu ancorajele. Plăcuţe se­ paratoare şi de ghi­ dare : a — cu găuri . b.). p ro teja te îm p otriv a coroziunii. La elementele preîntinse. a r m ă tu ra este întinsă în prealabil între culei sau pe t i p a ­ rul m etalic au to p o rta n t. se folosesc p en tru g hidarea şi ordonarea firelor. Fig. toroane. Ancorajele s în t prinse sau blocate în blocul com un de trag e re (la c a p ă t u l la care se face tragerea) şi în blocul cu com pensatori (la ce­ lă la lt c a p ă t u nde este fix at de culeea de ancorare). în lăzi de lem n.

denum ită plăcuţă de rezemare (sprijin). sprijinite de obicei pe un rulm ent care reduce frecarea (fig. s î n t : 1) Ancoraje cu filet format prin rolare— presare (fără strunjire de material). prin care trece fa s c ic u lu l.B . la rînd ul său plăcuţa de rezem are se reazem ă pe o p lăcu ţă de re p artiţie de la cap ătu l elem entului (fig. m in im 120 120 210 480 5 7 7 7 mm mm mm mm 40 50 70 100 100 1 10 170 300 35 x 55 x 12 100x100x12 1 4 0 X 1 4 0 X 16 2 0 0 x 2 0 0 x 18 280x280x15 4 5 x 6 5 x 15 6 0 x 9 0 x 15 100 X 1 2 0 x 2 5 50 62 84 125 O bservaţii: 1) La plăcuţele de re p a rtiţie comune m ai m u ltor fascicule grosimea lor poate fi redusă cu 2 nun. 3) La 4 8 0 7 sirmele se aşază pe două rinduri. D ornul reazem ă pe o plăcuţă.F. 19 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — cd . V I . 3) Procedeul de ancorare L ee—M c. Acestea se utilizează Ia arm ă tu ri p ostîntin se form ate din fascicule ale căror sîrm e la u n ca p ăt Tabelul V I . Ancorajele p en tru bare pot fi făcute cu bucşe presate la cald sau la rece cu capete a m b u tisate sau cu capete filetate şi prinse cu piuliţă şi contrapiuliţă. 2) G ăurile care se practică sîn t cu 3 nun m ai m ari decit d iam etrul tecilor.G. Strîngerea piuliţei pe filet.c.19). 18).j trec peste un dorn form înd o buclă. capetelor cu bucşe sau capetelor am b utisate.R . Ancoraje pen tru bare. strîngerea se opreşte cînd se ajunge la m om entu l de răsucire stabilit. (E lveţia) cu capete ambutisate (un fel de măciulie) executate la o maşină specială. se poate face cu chei dinam om etrice ta r a t e sau chei dinam om etrice cu clichet pen tru declanşare a u to m a tă . Ancoraje fixe ou dorn (tabelul V I. Cal (A nglia). V ariante ale acestor ancoraje care se bazează pe forfecarea filetului. 1 9 ftQ .). 4) Procedeul de ancorare B . VI.4).4. C aracteristicile ancorajelor fixe cu dorn D o rn u l T ip u l fa s c ic u lu lu i D ia m e ­ tru l mm L u n g i­ m ea mm P lă c u ţe de re ze m a re D im e n s iu n i. m m P lă c u te (1c r e p a r t iţ ie G ă u ri / h . la blocarea pe tip a r sau pe culee. d.V . 2) Ancoraje cu filet obţinut din laminare (procedeul D ywidag din R.

VI. Ancoraj fix c u dorn pentru fasciculul c u două straturi d e sîrmă.Fig.18. .

la care presa cu ancorajul de tensionare este situat între cilindrul de blocare şi cel de tensionare şi la care ancorajul de prin­ dere a arm ă tu rii este solidar cu cilindrul de tensionare. 7 0 cm 2) şi to ro an e « 7 0 3. Pentru tension ări individuale se folosesc două tip u ri de prese eu gol c e n t r a l : T ip u l 1. Prese pentru beton precom prim at.) — Bucureşti.M. presele p o t întinde a r m ă tu ra de la am bele e x tre m ită ţi sau de la o singură extrem itate.). cît şi cu procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă. Unele prese se pot folosi a t î t p en tru precom prim area prin proce­ deul cu a r m ă tu ra preîntinsă. întinderea şi fixarea barelor filetate eu piuliţă. în ţa ra noastră. 29 1 . î n prezent aceste prese (tabelul V I.C.C. Prese pentru tensionări individuale.5) se execută de în trep rin d e rea de Microproducţie şi Lu­ crări E x p erim e n ta le (I. PC 100. fie d upă tu rn a r e a be­ to n ulu i (la procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă). . P e n tru pretensionarea a r m ă ­ turilor. a. P e n tr u tensionarea indivi­ duală a barelor PC. fie înainte de t u rn a r e a betonului (la procedeul cu a rm ă tu ri preîntinse).C. în tim p u l preîntinderii. s-au constru it de către ÎNCERC o serie de prese p en tru execuţia betonului precom prim at.C. 90.D. 3. Arm ăturile po t fi preîntinse p rin rezem area preselor pe culeele unui stan d . Proiectare şi D irectivare in Construcţii (I.Fig. pe tip a re a u to p o rta n te sau pe elementul de beton.) — B ucureşti din cadrul In s t i t u tu ­ lui Central de Cercetare. se folosesc prese cu gol central. V I. .19. Mijloace pentru realizarea forţelor de pretensionare a armăturilor P e n tru realizarea betonului p recom prim at este necesar să se in­ tro d u că eforturi de întindere m ari în arm ături. Sigma (A = 4 0 . grup uri de pom pare etc. b.P.E. 7 0 4 etc. Eforturile în a rm ă tu ri se realizează cu ajutoru l preselor ac ţion a te de generatoare de presiune (pompe.

C. 5.C. — I.E. 292 după efectuarea pretensionării).II.M.C. Caracteristicile preselor pentru lieton preeonprim al U F produse In ţara noastră de I.P.Tabelul V I . > Acest tip de ancoraj necesită o lungime de toron mai mare (care se pierde .C.

la care.20) cu ancorajul în faţă. cu gol central pen tru trecerea arm ăturii prin interior se com pune din : 1) Capul de rezemare— blocare cu cilindru de blocare. cît şi revenirea. pe care este fix at pistonul de blocare prin interm ediul piuliţei r e s o r t . cilindrul de tensionare cuprinde şi el o cam eră de presiune hid rau­ lică (camera activă) care poate efectua a t î t tensionarea. 293 .T ip u l 2. cu arc . spre deosebire de tip u l 1. aceste prese cuprind o cameră de presiune hidrau­ lică pentru blocarea propriu-zisă. î n principiu. cu cilindrul hidraulic cu dublu efect. 3 — grup de pompare cu aparatură de control . V I. ancorajul este solidar cu căm aşa exterioară a cilindrului de tensionare. revenirea făcîndu-se. p en tru pretensionarea în special pe tip a re auto portan te.20. Acest tip este utilizat la presele de 120 kN ( « 1 2 tf) care pot avea ancorajul în fa ţă sau in spate. VI. de regulă. 2 — presă de în­ tindere . Presele v o r fi acţio nate de g ru p u ri speciale de po m pare sau electropom pe (generatoare de presiune). Fig. Agregat de în ­ tindere individuală : 1 — culee . g arn itu ri etc. arc o pastilă de rezemare. i — «r m ături (toron) blocat In cu­ lee după prelntlndere. Presa m ono filară (fig.

în capul de tragere (în prim a parte a cursei). efectuindu-se blocarea. 294 . fix ate în m inerul presei. Legăturile hidraulice între g ru pu l de po m pare şi presă se reali­ zează prin fu rtu n u ri de înaltă presiune care se prind prin filetare în ştuţurile din m iner şi cele ale cilindrului exterior. compus din conducte. 3) Ancoraje de tragere care culisează pe conul capului de trag e re şi care s în t închise (blocate) prin împingerea lor de către resort prin interm ediul talerului şi sînt deschise de cepul de declavetare fixat în cilindrul de blocare. 3) Se dă drum ul la uleiul din electropompu care pătrunde în inte­ riorul camerei de tensionare (camera activă) şi provoacă deplasarea cilin­ drului exterior şi interior a capului de tragere. eleclropompă sau grupul de pompare. m anşon. Ele se livrează cu certificat de ca litate şi necesită con­ diţii speciale de tra n s p o r t şi depozitare. piuliţa de fund. 8) L a sfîrşitul cursei de revenire se face autocleclavetarea prin intrarea capului de declavetare în interiorul capului dc tragere. care este în p a rte a din fa ţă a presei. 2) Se introduce presa pe armătură pînă reazemă pe ancorajul de blocare. Operaţiile de pretensionare a a rm a tu rii sînt urm ătoarele : 1) Se racordează presa la generatorul de presiune. tije. 4) *Se blochează astfel armătura prin împănarea setului de bacuri. 6) P rin punerea în legătură a uleiului din generatorul de presiune cu camera de blocare se acţionează asupra pistonului de blocare (circa 16 m m ). P resa necesită o a rm ă tu ră mai lungă pen tru prinderea în bacurile ancoraj ului de blocare care se află în spate. g a rn itu ri de etanşare. 5) P rin deplasarea în continuare a capului de tragere înfiletat pe cilindrul exterior se produce tensionarea armăturii şi apoi se blochează ieşirea lichidului din camera activă. 4) Distribuitorul hidraulic p en tru acţionarea camerelor de blocare şi revenire. înccpind cursa de revenire. reazem ă pe tip aru l a u to p o rta n t sau pe culeea stan du lui unde se face pretensio­ narea. Presele au condiţii severe de execuţie şi întreţin ere trec u te în ca­ ietul de sarcini. piuliţe etc. capul de blocare. 1) Eti atingerea presiunii de 2 k N /c n r (2 0 0 k g f/c n r) se face automat legătura cu camera activă.2) Capul de tragere. piston. cilindrii exterior şi interior. La presa de 120 kN cu ancoraj în spate capul de tragere este în­ şu ru b a t de pistonul presei în p a rte a din spate a presei şi blocat cu o p an ă .

presa de blo­ care a ancorajului au­ xiliar . CCL.G. Presă pentru întinderea fasciculelor : d a v e t n i ("firi J V I 91 \ 1•w 1/ • a ~ vedere . 600 kN. 6-Alevin (Anglia). P e n tru tensionarea fas­ ciculelor se folosesc prese de 300 kN.Presa de 120 kN este similară produselor străine livrate de firm ele : M ax-Paul (R. 295 .) etc. presa (cric) de blocaj p en tru 3 Conul blocarea ancoraj ului Inelul ancoratului au xiliar şi ancoraj ului f i x . în principiu. 2 .C. NZ —10 SKODA (R. Tipurile de fascicule care se tensionează s în t a r ă ta te în t a b e ­ lul V I. 3 — camere de presiune care se umplu succesiv. b — schemă .F. . astfel de prese sînt compuse din : presa cu gol cen-' trai pen tru punerea în tensiune a fasciculelor şi declavetaj (desface­ rea fasciculelor). 1 . presele de dcFig. ancorajul auxiliar DETALIU DE CLAVETARE (con şi in e l). 1 200 kN.) . Presa de 400 kN are o construcţie diferită de a preselor de 120 k N d a r în principiu poate efectua tensionarea de a r m ă tu r i care trec prin golui central al presei.21. presa de Pană i doveto) blocare a conului inter­ S 'rm â mediar . VI. P R O C E Q (E l v e ţ i a ) ' Presto ( I ta lia ). 2 000 kN şi 2 500 kN. SCt —180 —S T U P (F ra n ţa ) . c. dispozitivele au­ xiliare pentru ordona­ rea firelor în interiorul presei .5.S. Prese pen tru ten ­ s io n are a fasciculelor.

10 — tijă . VI.Operaţiile de pretensionare a fasciculelor la presele de 300 şi 600 kN sînt următoarele : 1) Se racordează presa Ia pom pa de înaltă presiune prin intermediul furtunurilor. G) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. P re s ă p e n tr u în tin d e r e a fa s c ic u le lo r d e 24 0 7 m m (48 0 7 m m ) : A — camera de presiune la tensionarea fasciculului . 2) Se aduce presa în poziţie de lucru sprijinindu-se pe ancorajul de blocare din faţă. 296 . Alcătuirea lor. B — camera de presiune la retur . în figura V I. F ig. 11 — ţeava de presare a conului Intermediar .23 şi V I. 12 — tija de presare a conului interior. 7 — conul interior al ancorajului de inventar . de principiu. 8) Se eliberează camera de tensionare şi se acţionează în continuare revenirea şi deblocarea penelor din capul presei care se face automat. 5 — inelul exterior al ancorajului de inventar . a fost a r ă ta tă anterior. al stufurilor.22. 7) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuîndu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prim a faza) după care are loc revenirea (in a doua fază). Aceste prese sînt destinate t e n ­ sionării fasciculelor puternice din m ulte fire sau din toro ane care con­ centrează forţe mari. 4) Se blochează armăturile de capul presei cu ajutorul penelor prin blocare. 2 — con interm ediar .22 se a r a tă o secţiune printr-o presă de acest tip cu o construcţie apro x im a tiv similară celor care se fabrică în prezent (fig. 8 r~ suport cric . al pipei şi al şuruburilor cu cap pătrat. Presa de 1 200 kN se fabrică în prezent în două v a ria n te modernizate.24). 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat. l — inel exterior . V I. Presele dc 1 200 kN şi 2 500 kN. 5) Se creează presiune în camera de tensionare pînă se ajunge la pre­ siunea dorită. i — piesă de blocare a conului interm ediar . 3 — eon interior . 9 — cric de blocare .

F ig. P r e s ă de 2 500 k N în tim p u l în ­ tin d e rii fa sc ic u le lo r. F ig . La utilizarea acestor tipuri de prese se fac o serie de operaţii com­ plexe. 297' .u n con (cîte 3 fire g ru p a te p e u n c a n a l). F a sc ic u le d e 42 fire b lo c a te în t r . presa avînd ancoraje cu con şi inele duble şi ancoraje de in­ ventar. V I. a v în d la dis­ poziţie caietul de sarcini şi fişa tehnică. E x p lo a ta re a presei se face de către personal specializat carecunoaşte în detaliu modul de fu n c ţio n a re şi întreţinere.24.23. VI.

supa­ pele de siguranţă şi de sens reglabile (aspiraţie. electropom pe şi grup uri de pompare. care conţine cilindrul de lucru. Pompă cu acţionare manuală. pistonul pom pei de presiune medie şi înaltă. racordul la m anom etru. mano m e tr u l . '/ distribuitorul cu 5 căi care asigură f u n c ţi o n a r e a . racordul fu rtu n u lu i de presiune . P o m pa lucrează la presiunea de regim de 400 k g f/c m 2 şi are o m asă de circa 50 kg. Pompa m anuală de înaltă presiune se compune din urm ătoarele p ă r ţi principale : postamentul. Pompa funcţionează com plet im ersată în ulei a v în d o presiune de regim de 4 k N /c m 2 (400 kgf/cm 2 ) şi u n debit de 4 —5 1/min. motorul electric {asincron de 4 k W ( ~ 1 500 rot/m in) în scurt­ circuit. c u p lat direct de pom pă este acţio n a t de un co n tac to r . pîrghia de acţionare a pistonului m o n ta tă la parte a superioară . Ca generatoare de înaltă presiune se ■pot folosi pom pe m anuale. masa 30 kg.d. care susţine ansam blul pompei şi rezer­ vorul de u l e i . robinetul de evacuare.a ansam blului (fig.25. cadrul de susţinere si role (fig. VI. corpul pompei. Io reperul superior înscris . D istribuitorul perm ite acţionarea inde­ p e n d e n tă a 3 cilindri. Eleetropompa de înaltă presiune se com pune din : pom pa cu 5 pisto. VI. refulare) care asigură presiunea de lucru nec esară.25). Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei pînă Fig. supapele de admisie şi refulare. V I.Generatoare (le presiune.298 . re­ zervorul cu filtru de 15 1 în care este im ersată pom pa.20).naşe radiale care reazem ă pe ru lm en tu l m o n ta t pe axul excentric care prin ro ta ţie realizează miş// carea de du te-vino av în d / / ____ cilindrii ficşi in d e p e n d e n ţi.

27). unnărindu-sc pe manometru presiunea pînă la 450 bar. panoul electric cu instalaţia electrică. V I. Grupul de pompare BP-234-00 B se compune din u rm ătoarele sub­ ansam bluri : electropompa form a tă dintr-o pom pă cu 5 pistonaşe r a diale. G rupul de po m pare este m o n ta t pe u n cadru cu roti p neum atice (f'g. E lec tro p o m p a v a fi a m ­ p la s a tă în zone ferite şi pro­ t e j a t ă cu ecrane. şi la grupurile de pom pare.G. m otorul este a s a m b la t p rin cuplare directă la pom pă. p e n tru p roteja rea acesteia . fu ncţionînd im ersate şi a c ţio n a tă de u n m o tor electric asincron de 4 k W (1 500 ro t/m in ) în scurtcircuit p re v ăzu t cu u n d istrib uito r cu 3 căi şi m an o m etru . supapele de tarare pe cir­ cuitul de t u r şi re tu r.A. casetele de com andă etc. se face legătura la p resă .) şi PR O C E Q (Elveţia) folosite F ig. 299 . se efectuează reglajul supapei de siguranţă cu instalaţia sub presiune.20 — 0. motorul pornit şi cu distribuitorul închis. supapele cu sens pe tu r u l şi re tu ru l electropompei. E lectrop om p a I.E. Nu se ad m it intervenţii la presă sub presiune şi tensiune. se efectuează amorsarea prin realizarea unei suprapresiuni de 0.pe jo jă . supapa pilotată pe circuitul de t u r care perm ite revenirea presei n um ai după blocarea a r m ă t u r i i.40 bar în re­ zervor . distribuitorii cu două electroventile .) T K F reyssinet P ine (S. V I. Reguli de proiecţia muncii : u tila ju l va fi folosit numai d u p ă punerea la p ă m in t.C. drosele robinet (regulator de presiune) pe circuitul de tu r de la pom p ă al distribuitorului şi al m anom etru lui . su p a p a de siguranţă p en tru pro teja rea pom pei de su p ra în c ă rc a re . N u se a d m it intervenţii sub presi­ une 111 cazul scurgerilor de ulei. E le c tro p o m p a . d upă distribu itorul cu electroventile .U.M. La punerea sub tensiune se acţionează s im u ltan m otorul electro­ pompei şi electroventilul corespunzător căii de tensionare (pînă la atingerea presiunii de 400 bar). este sim ilară electropom pei M ax -Paul (R.26.F.

se execută reglajul supapei de siguranţă (se închide droselul.F. se anclanşează electromotorul corespunzător căii de revenire la circa 1/2 din presiunea de la activ. racordîndu-se leul la grupul colector . L a te rm in area tensionării se acţionează c o n tac tu l care deplasează su p ap a p ilo ta tă p en tru m enţin erea presiunii în cam era activă. se porneşte motorul.27. iar uleiul d e b ita t realizează operaţia de blocare a a rm ă tu rii p înă la atingerea presiunii de 2 k N /c m 3 (200 kgf/cm 2) cîn d începe revenirea (v. se leagă instalaţia cu furtunuri la presă . pînă se descarcă presiunea (de la manometru) . G rupul de pom pare e x e c u ta t de I. R e x -R o th (R .M. Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei al eleclropompei (pîn ă la reperul jo jei) . este similar p r o d u s e lo r străin e liv rate de firmele M ax-Paul.Fig. se deschide droselul de pe traseu şi se anclanşează electric pompa corespunzător căii active şi se reglează suvapa respectivă . se execută reglajul droselului.) şd instala­ 300 . pompa de 120 kN). VI. corespunzător vitezei de tensionare optimă.E.G . Grup de pompare. se urmăreşte manometrul pînă cînd presiunea este de 450 bar) . se efectuează amorsarea ca la electropompă. Regulile de p rotecţia m uncii sîn t similare cu cele de la folosirea electropompei.C.

cilindru cu m anşon de cauciuc şi camera de evacuare. Pompă pentru injectat mortar tip P. 8 — placă suport. Agitator vertical cu vas.29).5 k W (1 500 ro t/m in ) j suportul sudat al pompei şi motorului .ţiilor produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă şi R epublica P o p u la ră Bulgaria. 6 — manometru .28). 7 — cameră tampon cu ulei . jgheabul. 3 —cameră de aspiraţie . Pompa pentru injectat mortar.E. • f. care se p re p ară p a s ta de c i m e n t . 301 . şnec. echipam entul electric. P o m p a propriu-zisă se com pune din urm ătoa rele p ă r ţi principale: camera de admisie cu transm isie cardanică.E. CCL-350 si M5-S T R O N G H O L D (Anglia) . 2 — cuplaj . manometrul de control. Acesta este folosit p en tru prepararea pastei de cim ent p e n tru injectarea canalelor în care se găsesc fasci­ culele la procedeul cu a r m ă tu ra postcom prim ată. agitatorul. este similară produselor străina CCL-150.28.(superioară şi inferioară) .M.C. Agitatorul I. e. P resiunea m axim ă este 20 bar. Fig. MD-80 j MH-CCL şi M -5-STR O N G H O LD (Anglia). 4 — şnec j 5 —manşon .M. motorul electric de 1. care este a lcă tu it d intr-un m o tor de 5 kW (1 500 rot/m in). : 1 —electromotor asincron trifazic . P o m p a de in je c ta t I. MMIÎOO-PROCEQ (Elveţia). V I. este similar produselor străine MD-30 . VI.C. Agitatorul se com pune din : vasul de 180 1 în. V I. a v în d un debit de 500 sau 1 000 l/k d u p ă tipu l şnecului folosit (fig. CCL-250 .J. Masa agregatului este dc circa 115 kg (fig. Această pom pă foloseşte p e n tru introducerea am estecului de in jectare în canalele fasciculelor (la pro­ cedeul de postcom prim are). arborele principal cu două elice .

1. pe stand sau pe tipare autoportante.Fig. Armături preîntinse a. g rup de pom pare care debitează li­ chide sub presiune p en tru acţionarea presei de tensionare şi ap a ra tu ra de control. VI. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ Şl POSTÎNTINSĂ P re in tin d ere a arm ătu rii poate fi făcută pe s ta n d folosind culei sau pe tip are auto po rta n te . 302 .29. P e n tru tensionarea individuală cu agregate sînt n ecesare prese de tensionare individuală. Agitator vertical cu vas. eu agregate. Sistemele de p re întind ere în tre b u in ţa te sîn t cu p re în tin dere în g rup sau cu preîntindere fir cu fir cu agregate de tensionare individuală. T ensionarea individuală. C.

Fasciculele s în t compuse de regulă din sîrme SB P 0 5 . î n v a r ia n ta a u to m a tă cele trei etape (tensionarea. blocarea şi revenirea. Armături postîntinse (fascicule de cabluri) Se pot tensiona fasciculele prevăzute in tabelul VI. cu teci care se extrag sau cu teci înglobate (v. cu com andă p en tru fiecare operaţie. oţel tip Sigma etc. cu aju to ru l preselor (v. blocarea şi re­ venirea) se ex ecută succesiv la o singură comandă. T ensionarea se poate face dintr-o singură ex tre m itate sau din ambele ex trem ităţi. tabelul V I. în care sîn t introduse ancorajele in­ dividuale care se autoblochează. 4) Revenirea diverselor subansambluri ale piesei la poziţia iniţială şi eliberarea presei. se execută a u to m a t blocarea şi revenirea la poziţia iniţială.T u r m e n s i o n a r e a i n d i v i d u a l ă ( e t a p e ) p e : t i p a r a u t o p o r t a n t s a u p e s t a n d n e c e s i t ă ă t o a r e l e o p e r a ţ i i 1) Introducerea presei pe armătură (respectiv armătura în presă). . to ro an e 7 0 3 . la atingerea efortului dorit. tabelul V I. . La v a r ia n ta sem iauto m ată. . 303. 1 care trec prim canale. ca de exem plu tensionarea. 2) Tensionarea armăturii pînă Ia efortul dorit.2). Agregatele po t executa operaţiile succesiv. P e n tru trag erea centrică. 3) Blocarea armăturii sub efortul final. Fasciculele p o t avea u n ancoraj fix (cu dorn) şi unul cu inel şi con sau ambele cu inel şi con. 5 . 2 . . blocul de tragere are o articulaţie cardanică prinsă cu o b ară filetată care t r a ­ versează culeea şi p ă tru n d e în golul presei de întindere ce re azem ă la rîn d u l ei pe culce. Tensionarea pe stan d se p o a te face prin tragere concom itentă a m ai m ulto r fire sau bare prin inter­ mediul blocului comun dc tragere. T ensionarea în grup pe stand. . iar la o nouă co­ m a n d ă d a tă de operator. e ta p ă cu etap ă . 5) Scoaterea presei de pe armătura tensionată.5) p en tru b eto n p reco m p rim at (cu excepţia celor folosite la tensionarea arm ăturilor individuale). tija filetată p u ţin d fi blocată la poziţia dorită folo­ sind rezem area ei pe culee prin interm ediul unei plăci de rezem are şi a unei piuliţe dc blocare. fiind considerate agregate sem iauto m ate sau autom ate.7. opreşte com anda. o peratorul com andă tensionarea după care. b. L a culeea opusă se găseşte de regulă sistem ul hidraulic cu com pensatori de alungiri. S în t şi agregate care p o t executa in serie operaţiile la u n a sau două comenzi.

Forjele de precom prim are in funcţie de tip u l fasciculelor Forţa dc precomprimare kN 300 570 G00 900 1 050 1 140 1 200 Forţa dc rupere kN 390 740 775 1 160 1 350 1480 1550 12 12 24 36 42 24 0 0 0 0 0 0 5 7 7 5 5 7 10 Tipul de fascicul mm pe mm pe mm pe mm pc mm pe mm pe toroane un singur rinei un singur rind un singur rind două rlnduri concentrice două rin d u ri concentrice două rin d u ri concentrice 7 0 pe un singur rind a. P e n tru efectuarea tensionării fasciculelor sîn t necesare unele lucrări p reg ătito are efectuate asupra fasciculelor şi asupra preselor de precom­ prim are şi anum e : 1) Trasarea diagramei forţă-alungirc (F — &1) se efectuează pe fi­ rele din acelaşi lot.6) este în funcţie de forţa de precom­ prim are care se realizează în fascicul (3 0 0 — 2 5 0 0 k N ) . . /v i 3) Verificarea manometrului se face cu ajutorul unui m a n o m e t r u etalon. m o n ta t în paralel la o presă. Tabelul V I . 6. P u te re a preselor (tabelul V I . Lucrări pregătitoare pe fascicule şi pc utilaje de precomprimare. aparatele de m ăsurarea presiunii (m anom etrele) etc. P e n tru prese se verifică periodic cel p u ţin o d a tă pe an frecările interioare conform prevederilor din caietul de sarcini folosind u n dinam o m etru şi co m parîn d fo rţa de la d inam om etru F 0 care are pre­ cizia de 1% cu forţa ce rezultă F m din presiunea citită la m anom e­ t r u pa în m u lţită cu aria activă a pistonului presei A . distri­ buitoarele.8 din rezistenţa p re v ăzu tă în standard. Din diferenţa acestor forţe rezultă frecările interioare f0.Firele fasciculului se tensionează simultan. în pro­ cente. pe care se întind firele în tre p te p în ă la 0. în tin z în d cu două prese u na pînă 304 . folosind u n s ta n d de 10 m lungime. F m = p0A. 4) Determinarea pierderilor de tensiune prin frecarea pe traseu se face la capul de serie al elementelor. se verifică de asemenea mersul în gol şi revenirea preselor încărcînd in stalaţia la o presiune cu 10% mai m are decît presiunea d e lucru. 2 ) La grupul de pompare şi la prese se verifică : circuitele. care se com pară cu cele etalon cu formula : f0 = P ^ L = Il [[%]. garniturile.

1 805 . op eraţia se execută în două e tap e prin întindere şi blocare succesivă. Fasciculele (tecile) se poziţionează p rin dispozitive care împiedică deplasările pe orizontală sau pe verticală a acestora..P i f i . în ain te de tu rn a re a betonului se m ontează fasciculele în tecile elastice şi plă­ cile de repartiţie. iar A .la 1/5 —1/6 din presiunea m axim ă (presa pasivă).. aria secţiunii transversale a pistonului presei. fasciculele se m ontează ulterior (după t u r ­ narea betonului). de secţiunea fasciculului A f .. P 2 ..P * + p 4*)> care au fost corectate cu frecările interioare ale preselor folosite : F l = Pi A ( \ —fi) . şi anum e im ediat înainte de blocarea fasciculului... în tim pu l pretensionării. b.00 — 1. iar cealaltă p în ă la presiunea m ax im ă (presa activă).. = ..f t). prin legarea lor în două planuri de a r m ă tu ra n epretensionată. cofrajele se verifică conform prevederilor generale.. în care P c include pier­ derile stabilite anterior şi trebu ie să corespundă prevederilor din proiect. sînt coeficienţii de frecare interioară ai celor două prese. 5) Determinarea pierderilor de tensiune la blocare se datore şte alu­ necării sîrmelor în ancoraj şi deform aţiilor plastice ale ancorajelor şi se află prin urm ărirea pierderii presiunii citită la m an o m etru . L a tecile rigide şi acolo unde fasciculele se in tro d u c în canalele lăsate în beton. 20 — Cartea fierarului betonist — cd....( P i ..50 m în tre ele .. F .... Se verifică secţiunile fasciculelor. Această alungire este u n mijloc de verificare a efortului realizat în fascicul. = A î . D istanţele d in tre fascicule t r e ­ buie să respecte cotele din proiect (v. Legarea fasciculelor se face la circa 1. 1' 1 - r î . T o ate aceste elem ente se trec în fişa de pretensionare (tabelul V I.7).. cap. P „ şi apoi im ediat înainte de blocarea fasciculului. e ta p a a doua execu tînd u-se d u p ă 2 0 —30 min. VII). = p t A ( l . unde f t şi f. Pierderile de tensiune prin frecare s în t d ate de diferenţele de forţa citite la cele două prese (activă şi pasivă) : AF — P \-F . Lucrări pregătitoare în clem entele care se prccomprimă..... diagram a forţă —alungire F — AZ şi lungim ea fasciculului l.... 7) Determinarea alungiră fasciculului p en tru stabilirea efortului p revăzu t in proiect se face prin calcul în funcţie de efortul de control H c. La fel se procedează Şi cu plăcile de re p artiţie care se sudează de a r m ă tu ra nepretensionată... 6) Determinarea forţei de control N c se face prin interm ediul p re­ siunii de control P c şi anu m e N e = P c x A .

După transfer capetele sirmelor se evacuează protejindu-se prin în­ globare în beton. Se evacuează cu aju to ru l aerului p recom prim at apa care a p ă tru n s în canale. 2) Se aduce presa în poziţia de lucru. terminîndu-se transferul.Elem entele din bolţari p refab ricaţi se a. se fac racordurile la grupul de pompare sau electropompă.21-S5. verificîndu-se continu itatea. 6) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. c. 0) Se scade uşor presiunea din camera de tensiune. Se fac încercări pe cuburi m a rto r p ă s tra te în aceleaşi condiţii ca elem entul de b eto n p reco m p rim at sau pe cuburi prelevate din m o rta ­ rul sau betonul din rosturi. Fazele dc precom prim are sînt urm ătoarele : 1) Se verifică ancorajele conform normativului C. presiunea citindu-se la manometru numai la creşterea acesteia. poziţia reciprocă la r o s t u r i . după cîteva minute de Ia terminarea operaţiei). sprijinindu-se pc ancorajul de blocare din faţă. 11) Se demontează presa. Se verifică dacă elem entul care se precom prim ă poate asigura schema statică (reazem artic u la t la u n a din extrem ităţi). Punerea sub tensiu n e a fasciculelor se face num ai după ce betonul a atins rezistenţa p re v ăzu tă şi s-au exa­ m in a t zonele pe ca re se v or rezem a ancorajele. astfel ca să rămînă pentru injectare numai golul din 306 . Se notează eventualele alunecări faţă de punctele de blo­ care in presă. după care are loc revenirea (a doua fază). E fectuarea precom prim ării. 8) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuindu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prima fază). 7) Se măsoară alungirea cablului cu ajutorul unei rigle de măsu­ rare (distanţa de la capetele elementului de beton la reperele de pe sîrme) şi se verifică presiunea cu manometrul (la fiecare treaptă. 5) Se creează presiunea în camera de tensionare (activă) in cîteva trepte ( 4 — 5) pînă se ajunge la presiunea de control corespunzătoare efortului total. apoi rosturile se cofrează. 10) Se declavetează ancorajele (deblocarea penelor) care de regulă se face automat.şază pe reazeme rigide. Se verifică certificatele de calitate ale bolţarilor. 4) Se blochează armăturile prin pene (piuliţe). 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat care in pre­ alabil au fost ordonate şi însemnate la nivelul inelului ancorajului. avînd toate dispozitivele auxiliare . liniaritatea canalelor.

de 1 mm.. Tabelul V I... mm Diferenţe imn capăt.... 307 .. Hala nr.. Elementul Rezistenţa betonului la precomprimare Fasciculul Tipul fasciculului Presiunea la capete bar 52/50 102/100 202/200 300/300 400/400 416/416 Tipul piesei ÎNCERC-1200 kN Lungimea între repere 25. . frecările co n s ta ta te etc. D acă se co n stată alungiri neuniforme (care depăşesc 5 mm) fasci­ culul se desface şi se v a relua operaţia de pretensionare.7..Totale la presă Citiri brute capăt.75 m Alungirea prevăzut ă 169 mm Intrarea maxima admisibilă a sirmelor Rb o 1 în ancoraj 5 mm Presiunea la : 240? — pretensionare 430 bar — blocare 350 bar Deplasările Alungiri..... tu rtire a fasciculelor în zonele curbe.. conform tabelului V I........ F işa de pretensionare (E x em p lu conform n o rm a tiv u lu i C......... făcînd to a te calculele p rev ăzute şi ţin în d seama de pierderile. 12) Se execută injectarea şi protejarea armăturii......con.. p en tru prim a tr e a p t ă valoarea alungirii se ob­ ţine prin ex trap olare ... Şantierul . care se face de către inginerul responsabil de lucrare (atestat)...... prin interm ediul alungirii. Tăierea sirmelor se face de regulă cu discuri rotative cu carborund sau cu flacără oxiacetilenică..... Punctul de lucru.. Temperatura..-.........19 40 38 40 11 19 38 78 116 156 167 Alungirea v a fi stab ilită pe lungim ea to ta lă a fasciculului. mm Deplasare reper alungiri sîrmei In anco­ Efortul real capăt rajul presei la Par! i.. inclu­ siv porţiunea necesară prinderii în prese ţin în d seama şi de scurtarea elastică a betonului....zero convenţional" . 21-86) întreprinderea executanta.. . M ăsurarea alungirii începe d upă prim a tre a p tă ......... eventualele striviri locale... alungirea se m ăsoară pe reperele tra sa te pe arm ături sau după deplasarea capului pistonului (cu scăderea depla­ sării arm ă tu rilor la împănare).. 6 a ten ţie deosebită se dă verificării efortului de precomprimare.. ... mm ale ca­ capăt kN păt o 1 1 2 (1 4-2) (1 + 2) 1 2 (ii 120 310 480 720 960 1 035 350 361 382 301 117 423 300 311 333 354 379 385 12 25 19 16 6 21 22 21 25 6 2 1 0 1 1 2 1 1 1 0 ...... D atele necesare s în t trec u te în fişa de pretensionare... Precizia de m ăsurare adm isă este. 7..........

a. Dacă s în t lunecări mai m ari cu 50% decît cele prev ăzute. pre­ tensionarea se v a opri şi se verifică ancorajele. este obligatorie protecţia a r m ă tu rii şi ancorajelor prin injectare. respectiv 60 zile de la m o n tare a a rm ă tu rii în cofraj. P ro te ja re a a rm ă tu rii se face prin injectare cu p astă de cim ent (ci­ m e n t -j. 3. în m ax im u m 15 zile de la pre­ tensionare.Alunecarea sîrm elor în ancoraj la blocare se d eterm ină în cursul descărcării presiunii din cilindrul presei de preten sion are. to rcretare sau betonare. ' 308 . după blocarea fasciculului în ancoraj. prin m ăsu­ ra re a deplasării unor repere tra s a te pe sîrm ele fasciculului în ra p o r t cu u n p u n c t fix de pe piesa de b eton sau de pe corpul presei. după term in area operaţiei de tensiona­ re a arm ăturilor. Realizarea aderenţei armăturilor postîntinse şi protecţia lor împotriva coroziunii L a elementele postîntinse. P45 (STAS 388-80). î n ultim ul timp se utilizează a d itiv u l expansiv A D EX . cu sau fără adaosuri de aditivi plastifianţi (cu excepţia d o r i n i i de sodiu care poate provoca fenomene de coroziune). D in m alaxor am estecul trece printr-o sită cu ochiuri de 1 —2 mni în rezervorul din care aspiră pom pa de injectare . In mediu agresiv a r m ă tu r a v a fi p ro te ja tă în m ax im u m 7 zile de la aducerea acesteia lâ p u n ctu l de lucru (la te m p e r a tu ri cuprinse între -}. R E P L A S T . F L U B E T ). p e n tru a perm ite um­ plerea com pletă a spaţiilor dintre sîrme.apă) sau m o rta r de m are fluiditate. Amestecul p e n tru injectare se prepară din cim enturile P 40. cim enturile H35 sau SR35 (STAS 3011-83) sau cim enturile produse conform N T R 1511-83 res­ pectiv N T R 1512-83. cu o p au z ă între m alaxări de 10 min. LSC. P e n tru stabilirea amestecului optim se fac probe pe cel p u ţin două cim enturi. î n medii puternic agresive nu se adm ite p re te n ­ sionarea pe şantier.5 şi + 30°G. precum şi dintre acestea şi pereţii canalului (tecii). Amestecul de injectare. scăzînd alungirea sîrm elor d a to rită tensionării. P e n tru îm b u n ă tă ţire a caracteristicilor se pot uti­ liza p lastifianţi (DISAN. P re p a ra re a se face cu ag itatoru l vertical cu vas (m alaxor) care are o ca p acitate utilă de 100 1 şi poate efectua o m alax are mecanică cu circa 1 500 ro t/m in cu d u ra ta de 5 apoi 3 min. rezervorul este pre­ v ă z u t cu u n dispozitiv de m alax are m anuală (m axim um 100 rot/m in) care este acţio n a t cu in term itenţă.

Tim pul de la începerea preparării şi pîn ă la injectare nu va de~ păşi 1 h. b. Probe pentru determinarea caracteristicilor am estecului de in­ jectare. Amestecul dc injectare este. supus probelor de fluiditate, sedi­ m en tare şi dc rezistenţă la compresiune după întărire. Fluiditatea se determ ină prin m ăsurarea tim pu lui de scurgere a amestecului p rin p îln ia metalică etalon. P ro b a se face după 7 min de la term in area m alaxării. De regulă, fluiditatea este cuprinsă între 25 şi 35 s. Sedimentarea se d eterm in ă prin m ăsurarea c a n tităţii de apă care se separă din am estecul de injectare dintr-un cilindru g ra d a t de sticlă de 500 ml: (STAS 4095-68). D u p ă 2 h c a n tita te a de apă sep a rată nu treb u ie să depăşească 10 ml la m alax a rea mecanică, iar du p ă 24 li tre ­ buie să sc resoarbă (se face şi o probă de înclinarea cilindrului). Rezistenta la compresiune se determ ină pe cuburi cu la tu ra de 7,0 cm sau 10 cm, în condiţiile STAS 1275-81. c. Efectuarea injectării cu pompe dc injectare (cu m em brană, a r c sau piston). În a in te de injectare se v a proceda la spălarea canalului, precum şi la verificarea etanşeităţii şi contin u ită ţii lui prin prem enţinerea unei presiuni de 4 at, tim p 3 —5 min, a apei din canal sau a ae­ rului co m p rim at, apoi ap a se elimină prin oiificii de scurgere în punc­ tele cele mai de jos ale canalului (operaţia se face cel p u ţin cu 15 min înainte de. injectare la canale căptuşite şi 90 min la' cele necăptuşite). In jec tarea se face p rin axa ancorajului şi prin teu ri de injectare am plasate în p a rte a de jos a canalelor (la 20 —30 m) la fasciculele ori­ zontale. L a fasciculele verticale, injectarea se face în axa ancorajului de la partea inferioară a fasciculului şi prin teu ri de injectare şi de reinjectare (la p a rte a superioară a canalelor) şi în tre bolţuri. In jectarea se face lent, iar orificiile se a stu p ă num ai după ce ames­ tecul a ajuns în dreptul lor. La te rm in area injectării, se astu p ă to a te orificiile şi se m enţine presiunea de 3 a t tim p de 3 min. D u p ă 45 min se va face o reinjectare d upă aceleaşi reguli (la can ale mari se fac două reinjectări). La 24 h după term in area operaţiei de injectare to a te golurile răm ase la orificiile de injectare, golire sau control vor fi u m p lu te cil m o rta r de ciment. P e n tru injectare se întocm eşte o fiş ă conform tabelului V I.8. Pe t i m p friguros se respectă condiţiile p rev ăzute în norm ativul C. 21-85. d. Protejarea ai m ăturii. Aceasta operaţie se face p rin injectare, betoane şi toreretare, conform n o rm ativu lui C. 21-85.
309

,

lilBAJdsqo

fiţ J n.!i;iDoruio.i inindoDiir [ll] iî.iy^o»fu| iniî^UJS O
o o

a , ’2 £

—c î 5 -= e •rls w"o 2 oo( 3 (J C 3 *=« o3 « £ ţ ;ş t

[,uiui/x] O IJ Z/ T îţ ţîjuoţsizou [juiJ dJCţiioutipos [sj aj«HPÎnId[ (-unu/x) ojiz l ţdnp 9unţso.idiuoo v.\ uiuoisizovx [[iu] 0.IU }U 3U Iip0S [s] Jl«)U>!L |[.i ["'!] (tupj) lU A U!PV
[3>( ] « IisîN L

O o
Ol

cs £

1' C I ^
C C

9,20

n in­ 10,15 u
o

cident ;

?9 Oc 5 « w— «2 58
~ C J oU

Nici

1 1 0 0

SI

[i ] >;<iv [3 > [J (BaqujŢioo)
îuoiuiq

e ;
o

u C 5 X C5 i 3 o o
ej ci

c u îi1 C 3 Q •ju injnDiosbVl C J G I ii
3

o •3 ~3 « H a. ♦ = 5 c c *

’c?

ţn^iioiuojjX [3,] «jnviuaduiDX ujyporui u o.iodoouj op u.io lîţCQ

O ■+
^. C 3 —

310

4. Reguli pentru protecţia muncii
P e n tru eviterea accidentelor, în tim p u l lucrului se v or respecta regulile de tehn ica securităţii, specifice locului de m uncă, utilajelor şi tehnologiilor folosite. în a in te de începerea tensionării propriu-zise se v a controla arm ă­ t u r a pe to a tă lungim ea (pe s ta n d sau tipar) în scopul depistării eventu­ alelor p un cte care ar p u te a produce ruperi spo ntane (suduri, corodări, fisuri} înnădiri slabe, îndoiri puternice etc.). Ancorajele se vo r verifica dacă nu au uzuri accentuate, fisuri etc. Locul de pretensionare devine zonă interzisă accesului p en tru perso­ nalul nean g ajat în efectuarea pretensionării. Pe tip are se vor aşeza trav erse de protecţie. în afara s tan d u lu i şi tip a ru lu i la capete se vor aşeza la d istanţe convenabile ecrane protectoare solide care să prev ină accidentele din scăpările din bacuri ale utilajelor, ruperii firelor sau altor defecţiuni neprevăzute. Nu este permis accesul în tim p u l tensionării pe. traie ctu l firelor. Tensionarea v a fi astfel concepută ca operatorii-tensionişti să nu fie plasaţi în d re ptul unor fire sub tensiune. Firele te n sio n ate (blocate )vor fi p ro te ja te la capete cu ecrane mobile. Axul presei v a fi în to td e a u n a paralel cu axele firelor* care se te n ­ sio n eaz ă sau să coincidă cu acestea. D u p ă tensionare nu se vor lăsa capete de fire m ai lungi de 0,50 m. Nu se va lucra cu u tilaje defecte care prezintă scurgeri de lichid sau care nu s în t verificate şi omologate. Presele vor avea ecrane dc protecţie. în tim p ul confecţionării a rm ă tu rii se vor lua m ăsuri de protecţie la to a te utilajele cu piese în mişcare, precum şi p en tru - prevenirea, lovirea din m anipu lare , îndoiri, fasonări etc. prin ecrane. Preselor şi utilajelor utilizate, înainte de folosire, li se v or face probe de funcţio nare (cursa de tensionare, blocare, revenire, etanşare, suprapresiune), probe de d u ra tă cu funcţio narea sub încărcări şi in gol, probe de omologare (dacă nu au certificat de c a lita te şi docum enta­ ţie de omologare). M uncitorul sau personalul care p articipă la tension are v a fi in struit pentru protecţia muncii, întocm indu-li se fişele de pro tecţia muncii. Se vor respecta urm ătoa rele norme : Norm e republicane de p ro tecţia muncii, apro b ate de Ministerul Muncii şi Ministerul S ăn ătăţii cu nr. 34/1975, Norm e de pro tecţia muncii ap rob ate de Ministerul Construc­ ţiilor Ind ustriale , nr. 7N/1970 şi N.P.I.-1977.
311

C a p it o lu l VII

REGULI DE ARMARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT

A.

REGULI PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT, ARMATE CU BARE 1. Reguli generale, definiţii

Oţelurile folosite in elem entele din b eto n a rm a t p oartă denum irea generică de „armături*1 în tru c ît întăresc sau arm ează secţiunile de beton a r m a t făcîndu-le capabile să su porte eforturi m ari longitudi­ nale de întindere,, să sporească capacitatea secţiunilor de beton pen­ t r u a prelua eforturi de compresiune sau de a rezista la eforturile d a te de aşa numitele forţe transversale sau tăietoare. a. Clasificări. A rm ăturile se definesc după an u m ite criterii (tipul oţelului, rolul arm ă tu rii în elem entele de b eto n a r m a t şi beton precom­ primat. etc.). Din punctul de vedere al rigidităţii, a rm ă tu rile se îm part în ar­ mături flexibile form ate din bare de oţel-beton (fig. VII. 1) şi armături rigide a lc ă tu ite din profile lam inate la cald. Din punctul de vedere al rolului armăturilor 111 elem entele, de beton armat acestea se îm part în : armături de rezistentă (a rm ă tu ri principale, longitudinale) ; bare ridicate (bare în c lin a te ); armături de repartiţie (a rm ătu ri secundare) ; armături transversale (etrieri, l'rete etc.), armături de montaj (sau arm ă tu ri ajutătoare). A rm ăturile betonului preco m p rim at se îm p a rt in armături pretensionatc , form a te din oţeluri dc înaltă rezistenţă în care se introdu c eforturi de pretensionare mari, şi armături nepretensionate din oţelbeton obişnuit similare cu arm ăturile din elem entele de b eton arm a t. A rm ăturile care nu rezultă d in tr-u n calcul de rezisten ţă se numesc armături constructive.

812

F ig. V II.l. M a rc a re a a r m ă tu r ilo r :
® ’ ©> (3)> @ > — m ă r c i d e o ţe l- b e to n .

Din punctul de vedere al aderenţei eu betonul a rm ă tu rile se îm p a rt în armături cu profil periodic, armături netede etc. Se mai întîlnesc d enu m irile: armături cu ciocuri şi armături fără ciocuri, plase legate sau plase sudate, precum şi carcase legate sau carcase sudate. Din punctul de vedere al grad n lu i.d e industrializare, arm ă tu rile folosite s în t sub form ă de bare izolate care se asam blează în cofraj sau sub form ă de carcase legate sau plase şi carcase sudate prefabricate. Prelucrările pe care le su portă barele izolate sînt, de regulă, în­ doiri, form ări de ciocuri, asam blări p rin legare, asam blări prin sudare, preasam blări în atelier, prelucrări de com pletare în cofraj etc. Din punctul de vedere al elem entelor la care sînt destinate armă­ turile, acestea sînt denumite armături pentru : plăci plane, plăci curbe, grinzi; stîlpi, arce, console, pereţi, fundaţii şi armături pentru construcţii speciale : rezervoare, castele dc apă, turnuri de răcire, coşuri, elemente spaţiale, stîlpi L E A etc. b. D efiniţii. Armăturile dc rezistenţă au rolul, de regulă, de a prelua în p rim u l rîn d eforturile de întindere care se produc în zonele^ întinse în elementele încovoiate (grinzi, plăci,, elem ente speciale etc.) şi apoi de a m ări ca p a c ita te a de rezisten ţă la compresiune a zonelor com prim ate a secţiunilor de b eton a r m a t (stîlpi, grinzi, plăci etc.) sau la alte solicitări. Elem entele com p rim ate excen tric (cu eforturi de compresiune şi eforturi de încovoiere, cum s în t stilpii cadrelor, secţiunile arcelor, riglele cadrelor de beton arm at), elementele întinse sau întinse ex c e n -

313

t rie (tiranţi, p orţiuni ale unor plăci de construcţii speciale etc.) folo­ sesc a rm ă tu ră de rezistenţă p en tru a prelua efo rtu ri de întindere sau de compresiune. Barele înclinate (ridicate) s în t bare p lasate pe direcţia eforturilor celor m ai m ari de întindere din anu m ite secţiuni ale elementelor şi s î n t desigur t o t bare de rezistenţă (v. fig. V I I . l , m arca 0 ) . 'Etrierii sînt ram e transversale care leagă barele longitudinale din oţel-beton, p re v ăzu te de regulă cu ciocuri. E trierii pot fi închişi (sub form ă de ra m ă închisă) sau deschişi (ram ă fără o latură). E trierii în­ chişi pot fi legaţi cu sîrm ă neagră sau prin sudare (v. fig. V I I .l marca(g)). De regulă, rolul etrierilor este cel de rezistenţă, p en tru preluarea linei p ărţi din eforturile transversale din stîlpi, grinzi, arce, cadre, sub form ă de eforturi de întindere, d ar au şi rolul de asigurare a con­ lucrării t u t u r o r arm ăturilo r, asam blării lor sub form ă de carcasă şi m enţinerii poziţiei arm ă tu rilor la cotele p revăzu te în proiect. întreaga armătură din elementele de beton armat poate fi socotită ca armătură de rezistenţă. A rm ă tu r a folosită cu scopuri speciale, p en tru preluarea eforturilor d in te m p e ra tu ră , din c o n tra cţia betonului, p e n tru reducerea efectului fisurării etc. po ate fi considerată a t î t ca a r m ă tu ră de rezistenţă, cît :şi ca a r m ă tu ră constructivă. A rm ă tu ra , prin s tru c tu ra ei, este d e stin ată a prelua eforturi de întindere, astfel de a r m ă tu ră fiind specifică elem entelor încovoiate (grinzi, plăci, stîlpi încovoiaţi etc.) ; dar a r m ă tu ra po ate prelua şi efor­ tu ri de compresiune, îm preună cu betonul din zonele com prim ate (stîlpi, zonele com p rim ate ale. grinzilor etc.). Eforturile transversale din elem ente s în t su p o rtate t o t de arm ături, care au c a p a c ita te a de a prelua eforturi de întindere. A rm ătura constructivă este a r m ă tu ra care nu re z u ltă în m od obişnuit d in tr-un calcul de rezistenţă. în categoria arm ă tu rilo r constru ctiv e se consideră armătura de repartiţie a plăcilor a rm a te pe o singură direcţie al cărei rol principal este cel de a asigura conlucrarea de ansam b lu a arm ă tu rii (rep artizîn d egal barele de rezistenţă), p u nînd u-se u n n u m ă r de bare pe m etru liniar de placă la o d is ta n ţă m a x im ă fix ată p rin proiect şi care desigur a fost justificată p rin încercări m ultiple. Se ştie că această a r m ă tu ră are şi rol de rezistenţă, dar în tru c ît pro iectantul nu treb u ie să respecte decît reguli constructiv e p e n tru prevederea ei în proiect (n um ăr de bare pe m etru tran sv e rsal de placă, m ărim ea d iam etru lu i barelor, dis­ ta n ţe le dintre b are etc.) se n um eşte şi a r m ă tu ră c o n stru c tiv ă . Arm ătura de montaj în tr ă în categoria a rm ă tu rilo r co n stru ctiv e şi este form a tă din bare longitudinale care asigură m o n taju l arm ă.314

1 urii în grinzi sub form ă de carcasă, p ă s trîn d poziţia etrierilor (v. fig. V I I . l , m arca Q). T o t ca a r m ă tu ră de m ontaj tr e b u ie socotite şi agra­ fele care păstre ază distan ţa dintre barele longitudinale ale stîlp ilor cînd acestea nu s în t legate de etrieri, sau cînd etrierii nu au suficientă rig iditate p en tru p ă s tra re a geom etriei carcasei stîlpului. Ancorarea armăturii în beton este o condiţie a asigurării conlucrării dintre beton şi arm ă tu ră . Barele cu profil periodic întinse se ancorează şi prin profilul oţelului care asigură pe lîngă ad e ren ţa obişnuită a oţelului de beton, p rin pă­ tru n d e re a laptelui de cim ent îu asp erităţile nevizibile ale barelor de oţel-beton, şi o ad e ren ţă prin încleştare, care se opune te n d in ţei de lunecare a barelor p rin efectul de p an ă d a t de n e r v u r i ; în u ltim ă in­ s t a n ţ ă există şi frecarea care se opune alunecării barelor d upă ce a fost învinsă a d e re n ţa p rin încleştare. Ciocurile sîn t m ijloace de îm b u n ă tă ţire a ancorării în b e to n a ar­ m ăturilor, fiind realizate fie sub form ă de ciocuri în unghi d re p t la capetele barelor din oţelurile cu profil periodic, fie. sub form ă de ciocuri cu îndoire la 180°, de regulă la oţelurile netede. Barele co m p rim ate pot ră m în e şi fără ciocuri. Modul de confecţionare a ciocurilor se a r a tă la fasonarea a rm ă ­ turii. înclinarea armăturilor (poziţionarea barelor de rezistenţă pe o sec­ ţiune înclinată) este necesară a t î t p en tru trecerea a rm ă tu rilo r spre zona întinsă a elem entului de la fa ţa opusă, c ît şi p e n tru preluarea eforturilor transv ersale din forţele tăietoare, din com binarea lor cu cele de- încovoiere sub formă de bare supuse la întindere la elementele lini­ are (grinzi, noduri de cadru, console etc.). La grinzi, barele înclinate se numesc şi bare ridicate deoarece trecerea barelor longitudinale la p a r te a superioară se face p rin ridicarea (îndoirea) barelor. Forţele tăietoare sîn t preluate şi p rin etrieri. care se p u n îndesiţi în zona cu forţe t ă i e t o a r e m ari. Arm ăturile pretensionate sîn t a rm ă tu ri de în altă rezistenţă, care sîn t supuse unor eforturi iniţiale m ari de întindere, la execuţia ele­ mentelor, fie p rin în tin de rea lor pe s ta n d la elementele la care d u pă tran sfer se asigură p reco m p rim area acestora prin an corarea p rin ade­ re n ţă în beton, fie p rin întinderea lor prin golurile lăsate în elem ente ; precom prim area elem entelor se. asigură prin blocarea a r m ă tu rii în tinse în ancorajele de la ca p ătu l elem en telo r (v. cap. VI, B). A rm ă tu rile folosite la pretensionare s în t a rm ă tu ri de înaltă rezis­ te n ţă (v. cap. I I I si STAS 6482-/2-80, STAS 6482/3-80 şi STAS 6482/4-80) In elem entele de b eto n precom prim at, în opoziţie cu arm ă tu rile pretensionate, restul arm ă tu rilo r se numesc armături ne pretensionate.

315

c. lîfcjii 1i generale. P e n tru a sc uşura execuţia arm ăturilo r, proiec­ t a n t u l trebuie să ţină seam a de. u rm ătoarele reguli generale : 1) Se va alege u n num ăr cit mai mic de bare. 2) P e n tru ca barele să nu fie confundate, diferenţa dintre d ia m e tre tre b u ie să fie de cel p u ţin 2 —4 mm p e n tru a fi deosebite cu ochiul liber. 3) D iam etru l arm ă tu rilo r fasonate nu se v a reduce sub 5 mm (cu excepţia plaselor sudate), p en tru ca acestea să-şi păstreze la t u r n a r e poziţia din proiect. 4) La proiectare tre b u ie să se ţin ă seam a de to leranţele de execuţie. 5) Nu se v o r folosi, ori de cîte ori este posibil, bare prea groase, care se fasonează greu şi au o ancorare în b eton m ai slabă decît b a rele subţiri şi nu asigură ductilizarea betonului. 6) N u se vor folosi bare flo tan te care nu asigură ancorarea cores­ p u n ză to a re în beton. 7) P e n tru a rm ă tu rile de rezistenţă se v o r folosi bare cu profil perio­ dic, preferabil de c a litate PG 60. 8) P e n tru elem entele plane se v o r prefera plase su d ate uzinate din sîrm e cu profil periodic. 9) L a cotarea a rm ă tu rilo r şi stabilirea m ărcilor p en tru bare se. v a ţine. seamă de posibilitatea industrializării execuţiei arm ăturilor, sta­ bilind m ărci com une p en tru bare de acelaşi d iam etru şi cu acelaşi m o d de fasonare. 10) Ori de cîte ori este posibil se v o r folosi carcase sudate sau p re as â m b la te prin legare. 11) A rm ătu rile v o r fi prevăzu te cu u n n u m ăr cît m ai redus de îndoiri. 12) P en tru zonele seismice se v a ţine seam a de condiţii speciale de arm are specifice acestor zone. Fasonarea şi montarea carcaselor de armături şi a plaselor sudate se face pe baza prevederilor proiectului şi a fişelor de debitare şi fasonare, resp ectînd cu s tricteţe dimensiunile p rev ăzu te în proiect. B arele t ă ia te şi fasonate vor fi depozitate în p ach ete şi e tic h e ta te conform simbolurilor din fişe. Scopul îm pach etării şi etichetării este de a se face identificarea lor u şoară şi de. a asigura p ă s tra re a formei şi a curăţeniei pachetu lui de arm ături. Dacă în proiect nu sînt suficiente date asupra m odului de fasonare se vor respecta uim ătoarele indicaţii ţjcnerale : 1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regulă, ciocuri semicirculare. 2) A rmăturile legale de la partea superioară a plăcilor pol fi pre­ văzute cu ciocuri la 90°. , 3) La înglobarea barelor longitudinale a stîlpilor în fundaţii se vor prevedea îndoiri la 90°.

316

4) Barele ca profil periodic, care necesită şi ciocuri terminale (bart Întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90 5) Se execută fără ciocuri : barele cu profil periodic şi netede com­ primate, barele plaselor şi carcaselor sudate, la care aderenta se asigură prin conlucrarea spaţială a întregii armături, barele din zonele cu soli­ citări reduse, care sînt folosite pe considerente constructive. 6) Barele înclinate trebuie să aibă la capăt o porţiune dreaptă de m in im u m 20 d in zonele întinse şi dc 10 d în zonele comprimate (d fiind ■diametrul barei). 7) L a proiectarea armăturilor se vor avea în vedere şi posibilităţile d« poziţionare a armăturii, prin distanţieri (cel pu ţin 3 la fiecare metru pă­ trat de plasă sau perete), cel puţin 1 la fiecare metru liniar de grindă sau stîlp), prin capre de oţel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în consolă şi la 100 cm pentru restul plăcii. 8) Plăcuţele metalice şi praznurile înglobate vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau legate de cofraj pentru corecta poziţionare a lor la betonare. 9) Legarea armăturii este obligatorie la ţoale încrucişările armăturilor pentru a asigura efectul spaţial de plasă sau carcasă şi pentru poziţionarea corectă a armăturii. 10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu ar­ mătură de rezistenţă sau pentru preluarea eforturilor din contracţie şi temperatură. 11) N u se vor p une în operă plase în rulouri care nu au fost in prea­ labil îndreptate sau plase care nu sînt plane sau au noduri de sudură des­ făcute (mai mult decît permit condiţiile de livrare). 12) Poziţia înnădirilor se stabileşte numai, cu acordul inginerului care conduce lucrările de execuţie care va ţine seama ca secţiunea aleasă pentru înnădire să fie slab solicitată şi va respecta condiţiile privind asigurarea continuităţii şi aderenţei armăturii în beton. 13) Pentru execuţia armăturilor este obligatorie asigurarea stratului de acoperire cu beton care este o condiţie obligatorie privind asigurarea conlucrării armăturii cu betonul şi a protecţiei armăturilor contra acţiunilor corosive. 14) înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se admite numai cu respectarea următoarelor condiţii : — aria armăturii înlocuite să fie egală sau cel mult cu 5% mai mare decit cea prevăzută în proiect; — diametrul barelor să nu difere cu mai mult de ± 2 5 % ; — înlocuirea barelor cu alt tip de armătură (altă calitate de oţel) se face numai cu avizul proiectantului.

317

15) N u se admite la turnare îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofraj ului. ti. E x e m p le de citire a p lanu rilo r. Planul (le arm a re (v. cap. I) tre b u ie să conţin ă vederi laterale şi secţiuni transversale considerînclu-se că beto nul este tra n s p a re n t, fiind m a rc a t num ai conturul său (co n tu ru l elem entului de b eton arm at). La vederile laterale a r m ă tu ­ rile se consideră pro iec tate pe fa ţa din spate a elementului. Pe aceste p lan uri sînt d ate dimensiunile elem entului, configuraţia arm ătu rilor, diam etru l barelor, lungimile părţilor fasonate ale arm ătu rilor, n u m ăru l de bare, d is ta n ţa dintre bare, colţurile caracteristice-etc. Fiecare arm ă­ t u r ă caracteristică p o a rtă o m arcă şi este ex trasă din elem ent şi d esen ată s e p a ra t cu to a te cotele. Planurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : 1) Planurile de armare pentru obiectul care se execută trebuie să con­ ţină denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se referă şi celelalte elemente necesare identificării. 2) Elementele care urmează a fi executate Ia un obiect trebuie să fie complet înscriate, pa riind indicative din Utere şi numere, conform regulilor de desen (v. cap. I ) pentru a se identifica uşor armătura ce se fasonează pentru fiecare element, pentru a nu se executa armătură în plus sau a se omite execuţia unor armături. Astfel, to a te fundaţiile, stîlpii, la un an um it nivel, grinzile, ner­ vurile, plăcile, pereţii, elementele secundare etc. vor avea indicative separate distincte care să nu dea naştere la confuzii. E ste necesar ca înainte de a se trece la organizarea lucrului să se facă liste com plete cu seria şi indicativele t u t u r o r elem entelor şi să se completeze fişele de debitare şi fasonare a arm ăturilor. în a in te de a începe lucrul propriu-zis, m eşterii şi şefii de echipă t r e b u i e să cunoască to a te datele necesare. î n cazul neclarităţilor sau lipsurilor din proiecte, nu se v a trece la d e b itarea şi fasonarea arm ă­ tu rii p în ă nu se lăm uresc în detaliu to a te datele care nu rezultă cu c la rita te din p l a n u r i ; se trece la com pletarea acestora pe baza discu­ ţiilor şi lăm uririlor cu inginerul responsabil de execuţia lucrării. Şeful de echipă va avea mai întîi o reprezentare clară asup ra m o­ dului în care v a fi pusă a r m ă tu ra în operă, la întregul obiectiv, a su p ra ordinei de execuţie a arm ăturii, întocm ind o d o cu m entaţie com pletă a s u p ra întregului lot de arm ă tu ri ce-1 are de fasonat.

318

Se rem arci că ciocurile se pun in sus. Barele de pe latu ra scurtă a cuzinetului au m arca ® . 3) Diametrul fiecărei bare caracteristice se extrag e şi se redesenează s ep a rat (v. lungim ea to tală a barelor este de 115 cin la marca ® deci mai lungă cu 20 cm. ciocuri. E xem plul 7. V I I . inclusiv calita­ te a de oţel. în milimetri. 1) Vederea în perspectivă a cu zinetului de form ă prizm atică din care se văd ieşind 6 m u stăţi prevăzute cu ciocuri (fig. indieîndu-se distanţele dintre bare.2 . La desenele pe care nu este t re c u tă calitatea oţelului se înţelege că oţelul este de ca litatea OB 37. şi n u m ărul to ta l de bare p en tru fiecare marcă. în figura Y II.2 este reprezentat cuzinetul din beton a rm a t cu dim ensiunile in p lan de 125 x 150 cm. iar cele de pe la tu ra lungă au marca @ . m arca arm ăturii. cu indicarea dimensiunilor secţiunii transversale. în tre ele. d is ta n ţa dintre etrieri sau între barele de repartiţie. a barelor de m on taj. nu m ăru l barelor din aceeaşi secţiune şi acelaşi rîn d . distanţelor dintre bare. num ă­ rul de rîn d u ri pe care se găseşte arm ă tu ra. V II. 319 . P e n tru a se exemplifica cum se citesc planurile. I) paralel cu poziţia barei în elem ent : desenul conţine lungimile în centim etri ale fiecărei porţiu n i d rep te (considerate între colţurile axelor barelor). in continuare se dau o serie de exemple. re­ zem at pe o fu n d aţie din beton sim plu. d iam etrului barelor. a). 2) Secţiunile transversale conţin poziţia barelor longitudinale de rezistenţă. res­ pectiv n u m ărul şi diam etrul barelor pe m etru liniar. b). tipurile de. respectiv 10 cm. Fiecare m arcă de arm ă tu ră este desenată a v în d figurate ciocurile sem icirculare şi trecute urm ătoarele d im e n siu n i: lungim ea dreaptă a barelor care este de 95 cm la m a rc a ® şi de 120 cm la marca Q) . etrierilor etc. simbolul oţelului (de exemplu 3 O 0 O B 37) şi m arca barei. ia r pe cealaltă direcţie sîn t 9 bare la intervale de 9 cm. (fig.2. lungimea to tală. a v în d m arcate barele de re ziste n ţă. ce reprezintă lungim ea necesară confecţionării celor două ciocuri (aproxim ativ 2 x 7 d). barelor de m o n taj. acoperirea cu beton. diam etrul arm ă­ turilor. 2) Vederea de sus a tălp ii cuzinetului care este arm at cu o plasă de bare legate şi anum e pe o direcţie sîn t 9 0 1 4 bare şi pe cealaltă direcţie 11 0 14 ceea ce înseam nă că pe latu ra de 125 cm sîn t 11 bare aşezate la intervale de 15 cm. cap. 4) Vederea de sus este folosită p e n tru indicarea poziţionării în p lan a a rm ă tu rii elem entelor plane. cap. I) : 1) Vederea laterală conţine dimensiunile elem entelor din beton armat» poziţia arm ăturii. diam etrul barei. Cuzinetul (fundaţia) unui stilp din beton armat. Detaliile figurii reprezintă . poziţia barelor înclinate şi a.Planurile de armare ale unui elem ent trebuie să conţină toate datele pentru poziţionarea armăturii şi pentru fasonarea fiecărei bare* astfel (v.

precum şi desenul in detaliu . In figura V I 1. 1.2.2. e).al m ărcii ® . cu armătura pe o singură direcţie şt <cu armătură p>entru preluarea momentelor negative de pe reazeme. iar m arca Q) se vede sub formă -de puncte.care în secţiune se v ă d num ai ca nişte p u n cte. marca (£) şi m arca Q) . I (v. şi n u m ăru l barelor (6 0 2 2 ). poziţia pe care o are plasa de arm are din cuzinet şi poziţia m ustăţilor.2. cit şi lungim ea to ta lă (181) cm). ce reprezintă m u stăţile. V II. VII. Pe aceeaşi secţiune este trecu tă şi poziţia arm ă tu rilo r d in stîlp i care se v or pe­ tre c e cu m ustăţile pe o lungim e de 100 cm (aproxim ativ 45 d). M odul de arm are a fost a ră ta t la cap. VI 1. I. d). se vede in întregim e cu poziţia ciocurilor. 3) Secţiunea verticală făcută paralel cu latu ra lungă a cuzinetului (fig. Exem plul 8. Armarea plăcilor din planşeu. sîn t tre c u te la fel ca la celelalte arm ătu ri lungim ea p ă rţilo r d repte (153 cm) inclusiv a ciocului d rep t Îndoit la 90° (de 10 cm). D in acest desen se v ă d : dim ensiunile in p la n vertical ale cuzinetului.12) d in care se vede a tî t arm area pe o direcţie cu b are drepte. călăreţi şi bare de rep a rtiţie c it şi arm area încrucişată a plăcilor.Fig.3 se a ra tă două m odalităţi de fasonare a arm ă tu rii şi anum e în de­ s e n u l a barele de rezistenţă sîn t de d o u î tip u ri. Cuzinet din beton armat.a desenul m u stă ţii (m arca © ). în ceea ce priveşte plasa de la baza cuzinetului se observă din acest desen că •barele lungi (marca Q)) au ciocurile în sus şi sin t puse sub bafele scurte (marca 0 ) . aşezarea barelor plasei din cuzinet la care marca (D. num ăr 320 . Din acest desen s e v ă d : dim ensiunile cuzinetului în secţiune. vedere în perspectivă şi planuri de armare. bare ridicate. în cîm pul p lă c ii se trece num ăru l de bare pe m tru lin iar (de exem plu 6 0 6 m m /m ). 4) Secţiunea verticală făcută paralel cu la tu ra scurtă (fig. fig.

Fig.3. iu secţiunea tran sv ersală barele de re p artiţie se v ăd sub form ă de p u n cte şi se aşază p e s te arm ătu ra de rezistenţă . Barele de re p artiţie sin t cele indicatei cu m arca Q). b. Armarea plăcilor din beton armat cu armătura de rezistenţă pe o singură direcţie. La plase sudate arm area se face cu plase sep arat pen tru zona întinsă din cim pul plăcii şi sep arat p en tru zonele întinse de pe reazem . In desenul b se ara tă că se poate folqsi o singură marcă de arm ătu ră <£) pusă al­ tern ativ cu un cap ăt rid icat spre stin g ă marca ® ' apoi spre dreapta marca ® . una s u b fonn'i d e bară ridicată pe reazem şi cu îndoire p en tru a asigura lungim ea minimă d e ancorare © şi una sub form ă dc bară dreaptă ridicată care are o lu n ­ gime d e ancoraj suficientă. două sub form ă de bare d re p te ® . această arm ătu ră se num eşte de re p artiţie deoarece prin le g a r e d e a rm ătu ra de rezisten ţă o repartizează pe aceasta in mod uniform con­ form prevederilor din proiect. barele fiin d însă deb itate la lungim ea to ta lă a mărcii Q) din desenul a sau a mărcii ® '. La plasele legale ridicarea barelor pe reazem se poate face şi direct pe cofraj cu chei speciale. 21 — C a rte a fie ra r u lu i b e to n is t — cd. VII. c se a ra tă arm a -e a u n e i grinzi. 1 3 2 1 . d ar pe reazem e se ridică num ai barele de m arcă ® barele de m arcă 2 sin t co n tin u ate cu bare drepte pină pe reazem av in d ciocuri sem i­ circulare in sus. la p artea superioară întinsă (Ş). o. Se co n stată că astfel de grinzi au arm ă tu ra de rezistenţă for­ mată in c i m p d in 4 bare 0 20 m m a lcă tu ite diferit.4. Armarea unei grinzi simpla rezemate. E xem plul 9. realizat de cele două mărci fl) şi Q). în figura V11.

322 .4. VII. m arca (J) reprezintă etrieri deschişi (eu 3 latu ri) care sîn t p oziţionaţi în zona centrală a grinzii care nu are forţe transversale (tăietoare) m ari.30 f \ <•16 L■?L0 ?*20 / dn A -A <n 6 E t r ie r i O 7 L IbC SECŢIUNEA > 2 te \ 15 E t r ie r i C 7 1 i vr» a (5) a i o V-) O 'r> L i> 2 0 î n 25 o •r> y r v — » 75 E t r i e r i Tnchisi 3 0 -+ * Fig. ia r marca © reprezintă etrieri închişi (cu 4 latu ri) ce sin t prev ăzu ţi la capetele grinzilor unde forţele transversale s in t m ari. Marca 0 reprezintă barele de m ontaj alcă tu ite de 2 0 8 si care au rolul de a p ă stra distanţele dintre etrieri şi a asigura conlucrarea in ansam blu a a rm ătu rii. pe o porţiune de cel p u ţin dublul înălţim ii grinzii. P lanul de armare a unei grinzi care preia momente negative pe reazeme.

V II. P entru regiuni seismice etrierii se îndesesc spre capelele stîlpilor conform proiectului. P l a n u l d e a r m a r e a u n u i s tîlp d e p a r t e r c u s e c ţi u ­ n e a p ă tr a tă . E trierii se aşază la 33 cm .In secţiunea A — A se vede poziţia arm ătu rii de m ontaj şi de rezistentă.5). Mărcile (2) Şi ® p o t fi înlocuite p rintr-o singură m arcă Q)' care se aşază a ltern ativ cu bara cu îndoire de reazem la un cap ăt şi apoi la celălalt (fig.mandă folosirea agrafelor. P en tru regiuni seismice ancorarea aceasta este foarte im portan tă. precum şi conturul etrierului. b). interiorul grinzii pentru ca şi capeţi le ciocurilor şi ciocul ca atare să se ancore/c ferm în masa b etonului. marca (g). V I I . F ig . E xem plul 10. Sttlpii cu secţiune dreptunghiulară pot avea în loc ele eloi etrieri in aceeaşi sec­ ţiu n e uh etrie r şi o agrafă in formă de S (fig.4.5. la parter (fig. Astfel se sim plifică fasonarea.® . In regiuni seismice nu se rcee.a vinii stîlp cu secţiunea pătrată. d ar poate da naşte re greşelilor de m ontaj. in fiecare secţiune sin t cîte 2 etrieri închişi : etrieri de c o n tu r m arca © ce poziţionează arm ătu rile de colţ şi etrieri de interior care pozi­ ţionează arm ătu rile longitudinale de pe latu rile stîlpului. V il. C aracteristic pentru arm area stîlpului este asigurarea co n tin u ităţii cu fundaţia care se realizează prin m u stăţi m arca ® şi cu stîlpul de la etajul I care se realizează p rin arm ătu rile cu m ărcile (J). V II. ---. Plan dc armare.6). Fierarul betonist trebuie să fie a te n t la poziţia c io c u rilo r: barele au ciocurile de regulă îndreptate spre.

[ F ig . 2 . — u n consum mai redus de m anoperă la fasonare şi la m on taj j — co m p ortarea bună la solicitări de tip seismic şi la cele de oboseală. Alegerea oţelurilor. L a elementele cu sec­ ţiu ni reduse şi eforturi m ari se foloseşte arm area şi p en tru zonele com­ prim ate.140-85 „Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton a rm at“. Agrafă ş i pozi­ ţia ei in s e c ţi u n e a unui s t î lp d i n beton a r m a t . VII. 324 . p en tru îm binările elemen­ telor. PG 60. a.6. Arm area elementelor de beton rezultă de regulă d in tr-u n calcul de rezistenţă pe baza căruia se stabileşte aria arm ă tu rii în zonele întinsa sau com prim ate ale secţiunilor. de forfecare sau de torsiune a elementelor de beton. S int reguli de arm are p en tru nodurile cadrelor de b eton armat» p e n tru reazemele grinzilor. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton. Cunoaşterea criteriilor de alegere este utilă a t i t p en tru p ro iec tan t cît şi p en tru executant. Regulile de arm are s în t p revăzu te în prescripţiile de proiectare şi ex e cu ţie: STAS 10107/0-76. P e n tru zonele cu concentrări de eforturi m ari arm a rea se exe cu tă du pă unele reguli speciale date în norm ativele şi t r a ta te le de specialitate. Condiţii generale de armare Unele criterii p en tru arm area elementelor din b eton a r m a t pe care le ia in considerare proiectantu l au fost deja a r ă ta te în parag rafu l 1. Alegerea oţelurilor trebuie să asigure : — un consum redus de o ţ e l . P entru satisfacerea criteriilor a r ă ta te se va c ă u ta să se folosească oţeluri superioare de tip PG 52. sîrm e trase de t i p STN B şi S T P B etc. beton armat şi beton precomprimat “ şi n orm ativu l G. A rm area se foloseşte pen tru preluarea eforturilor de întindere. p en tru legăturile elem entelor liniare cu cele plane etc. p en tru console.

b. p en tru trecerea arm ă tu rii pe reazemele grinzilor. pen tru arm area elem entelor su­ puse la torsiune. reprezintă [procentul! de A „ 1 000 Se ia de regulă aria utilă a secţiunii de beton A b = bh0. arm ările speciale p e n tru o bună com portare a elem entelor la solicitări seismice. Armările con­ stru c tiv e se folosesc de regulă fie la arm area elem entelor la care prin calcul rezultă o a r m ă tu ră foarte redusă. armările p en tru preluarea u no r eforturi din tem p era­ t u r ă . î n această ultim ă categorie in tră nodurile de cadru. are o arie A h — 50 X 20 = 1 000 cm 2. Desigur. c. A in iă ri constructive şi recom andări generale. Trebuie re spectate reguli privind : asigurarea unui an u m it procent de arm are. şocuri. Aria a rm ă tu rii în ra p o rt cu aria secţiunii de beton a r m a t se exprim ă în procente . astfel oţelul OB 37 se v a folosi ca a r m ă tu ră constru c tiv ă la elementele slab a rm a te sau la elem entele supuse la vibraţii. V II . care au rezerve reduse de deformabilita te (ductilitate). de exem plu. fie la arm area pen tru solicitări greu de exp licitat p rin tr-u n calcul curent. p en tru folosirea diam etrelor de a rm ă tu ri corespunzătoare dimensiunii elem entului şi m odului său de solicitare sau de com portare a elementelor. Plasele su d ate din sîrm ă trasă . pentru a asigura nedeform abilitatea arm ă tu rilo r la betonare. bordările golurilor. o g rin d ă care are o secţiune transversală cu lăţim ea de 20 cm şi înălţim ea de 50 cm. neevidenţiate prin calcule. la arm area elem entelor supuse la oboseală sau la eforturi a ltern an te rep etate. pen tru asigurarea ancorărilor arm ă tu rii în beton. carcase sud ate sau legate etc. a p a r şi restricţii în utilizarea unor oţeluri .P e n tru m ărirea gradului de industrializare şi respectiv p en tru re­ ducerea m anoperei de confecţionare şi m ontaj se v or folosi ori de cite ori este posibil. cu ex cepţia pistelor (dalelor p e n tru fu n d a ţia tram v a ie lo r sau a auto stră­ zilor etc. astfel.8). în prescripţiile de proiectare (STAS 10107/0-76) sîni date m ulte precizări privind procentele minime şi m axim e de armare. Reguli de arm are sîn t şi pen tru preluarea forţelor tăieto are prin bare înclinate şi a rm ă tu ri transversale. A ria a rm ă tu rii.). nu se vor utiliza la arm area diafragmelor. Dacă aria oţelurilor de arm are a re z u lta t de 20 cm 2 ( A f — 20 cm 2) r a p o r t u l : ■ —— K 100 = ——— X 100 = 2 % . pentru asigurarea acoperirii cu b eto n a a rm ă tu rii şi uşoarei betonări a elem entelor (v. fig. zonele cu concentratori de eforturi. arm ările la elementele la care apar eforturi m ari din contracţie ce ar produce fisurarea acestora fără o a rm a re suplim entară. Procentele de ai mai c. oboseală etc. 325 Â 20 armare. . plase su date.

15°/o la gradul de protecţie antiseism ică G P A > 7 .1 % ob ţin u te prin ro tu n jirea în plus a procentelor de arm are calculate. l .15% p e n tru construcţii cu GPA > 7.10% la gradul 6 şi 6. Procentele de armare ale grinzilor.10% la cel cu g ra d de protecţie antiseism ică GPA < 7 . 7. în paragrafele u rm ă to a re se vor da detalii de arm are.5 PC 52 sau P C 6 0 F ă ră s o lic ita r e se is m ic ă P C 52 sau PC 60 O B 37 O B 37 O B 37 P ro c e n te le m in im e de a r m a r e In te r io r M a r g in a l D e c o lt 0 .1% pen tru GPA < 7 şi 0.4 0 .7 0 . D acă nu există considerente deose­ bite se recom an dă utilizarea unor procente medii de arm are fa ţă de secţiunea utilă (fr/i») a inimii de 0.4 0 . Procentele m inim e <le arm are ale a rm ătu rii lo n g itu d in ile in slilpi G ra d u l d e p r o te c ţie a n tis e is m ic ă (G P A ) 7 T ip u l d e s t ilp I>C 52 sau PC 60 6 şi fi. va fi de m inim um 326 .8 0 . Procentele m inim e pentru armarea transversală a stîlpilor.8 0 .15% la g ra d u l de protecţie antiseism ică GPA > 7 şi de 0. La solicitări reduse în stîlpi procentele m inim e se lim itează la 0. P e laturile întinse ale secţiunilor grinzilor şi plăcilor se va prevedea c a n tita te a de a r m ă tu ră reieşită din calcul.6 0 . Procentele m inim e de arm are transversală pe direcţia fiecărei la tu ri va fi de 0.5 0 . 0.5 0 . iar pe reazeme p en tru preluarea m om entelor negative.0 5 —0 . A rm ă tu r a longitudinală va fi de m axim u m 2 % în zonele cu solicitări seismice şi de m axim um 3 % la elementele fără rol de rezistenţă seismică.9 1 . dar cel p u ţin de 0 .4 0 . Acestea se sporesc în secţiunile de capete ale stîlpilor şi grinzilor în special în zonele în care la solicitări seismice ap ar plastificări. Tabelul V I I .2% ce po t fi depăşite la secţiu­ nile T cu placa com prim ată.6 —1. Procentele maxime ale armăturii longitudinale.0 0 .7 0 .6 0 .Procentele minime de arm are p e n tru stîlpi sin t cele din tabelul V I I .6 0 .5 .8 0 . La grinzile care formează riglele de cadru procentele minime vor fi 0. 0.5 0 .075y« în zone fără acţiuni seism ice.7 0 . l .5 O b se rv a ţie . A rm area tran sversală a stîlpilor se face p rin etrieri închişi prin su d u ră sau p etre­ cere aşa cum se poate urm ări pe figura V I I .

4 pen tru GPA > 7.3 din cea p re v ă z u tă în cîm p p e n tru GPA < 7.4 din arm ă tu ra din cîmp. D istanţele dintre etrieri şi stîlpi în zone seism ice. L a p a rte a inferioară a reazemelor a r m ă t u r a va fi cel p u ţin 0.5 Şi 0.7.5. 0. 327 . VII.Fig.

1 7 8 8 1 2 .1 3 1 0 l jp 3 9 4 2 .7 0 2 .5 1 3 .9 0 S 2 .6 3 3 2 .0 5 1 2 . d.2 1 4 4 .5 4 2. procentele de a rm a re nu vor depăşi.7 2 5 0 . Tabelul V I I .1 4 1 6 3 .3 0 8 1 .1 3 3 0 .01 3 0 .0 8 2 0 .6 2 6 .4 3 1 0 0 . De exemplu.3 2 1 6 .0 4 2 5 1 0 .0 7 75.2 4 1 2 .1 5 7 5 8 .3 8 9 1 .1 0 1 1 3 . la plăci sînt şi foarte m ulte prevederi su p lim entare constructive cu privire în special la num ăru l de bare pe m etru de placă (în cîm pul plăcii.5 4 3 0 .4 2 3 8 . Alegerea n u m ă ru lu i şi d iam etru lu i barelor (le oţel-belon.8 3 7 2 .3 1 3 .41 1 .5 1 2 .4 3 8 7 .7 3 1 8 .1 0 2 2 .3 9 4 .7 1 1 9 .8 2 1 2 .0 8 2 0 .1 4 4 .8 1 2 9 .4 5 3 1 .5 0 7 .0 5 1 8 .2 7 3 4 .2 7 4 9 .62 = 20.0 3 7 .2 8 2 7 0 .8 5 1 .1 1 3 9 . 0 1 0 0 ii m ă r ii de b a re 6 1 .0 3 7 .7 8 1 4 .5 0 2 7 0 .9 2 2 .9 3 5 .2 8 7 . la oţelul tip PG 1% la b eton Bc 25 şi 1. dar să se găsească şi cît m ai ap ro ap e 328 .3 2 1 0 .5 6 6 4 1 .2 7 1 5 .01 cm- 3.0 2 6 .7 0 4 1 . dacă aria calculată A = 20 cm3 este echivalentă cu aria corespunzătoare a 13 bare 0 1 4 » această arie se obţine din aria a 10 bare plus cea a ariei p en tru 3 bare A = A 10 + A 3 = 15.0 2 4 . la grinzile supuse la solicitări seismice. Această operaţie se face pe baza ariei calculate.5 7 0 .6 1 3 4 .4 2 7 2 .5 9 2 . î n afară de această condiţie.7 0 D acă aria (suprafaţa) calculată este mai m are decît cea care se găseşte în tab elu l V II.1 3 1 .3 6 2 5 . 3 şi VII.2 6 3 .9 0 2 8 . pe reazeme).8 0 1 2 5 .0 5 7 .2 1 1 9 .1% ) ob ţin u te adesea prin rotunjirea în plus a procentelor de arm are din calcul.8 0 1 3 4 .-10 2 4 .5 2 6 .6 9 3 .8 3 3 .3 1 1 5 .01 5 1 .0 8 4 .0 1 2 4 . P e n t r u găsirea uşoară a barelor se po ate folosi tab elu l V II.05—0.0 4 1 0 .2.5 2 5 .0 2 5 .0 9 6 1 .8 1 2 1 .9 2 1 0 .7 8 5 4 1 . lungimea minimă pe care treb u ie să p ă tru n d ă a rm ă tu ra su plim entară in placă (1/4).5 2 7 . Astfel.3 6 4 3 .5 4 3 .8 9 6 2 . 0 .1 3 3 0 .7 2 1 5 .1 8 1 3 .4% la Bc 35.3 1 ’ 8 1 .1 10 2 .4 6 4 .9 0 8 7 .6 0 9 . A rm ă tu ra treb uie să fie cît m ai uniform re p a rtiz a tă în secţiune.7 2 6 . L a plăci procentele de arm are sîn t cele a r ă ta te anterior (0.2 8 9 . 0 0 •> 0 .2 6 6 1 . ea se po ate com para cu o sup ra faţă o b ţin u tă p rin adun a rea coloanelor din tabel.6 5 5 7 3 .4 2 1 0 1 .5 7 1 5 . pentru un n u m ăr de bare D ia m e ­ tr u l mm 6 ~ 8 1 0 1 2 N 1 0 .Procentele m axim e de arm are dep ind şi de clasa betonului. Diametrele minime ale barelor de armături S uprafaţa to ta lă a arm ă tu rii necesară arm ării elem entelor de beton a r m a t rezultă din calcule de rezistenţă.0 9 6 .8 5 1 1 .1 5 3 0 .7 9 9 .39 + 4.1 6 8 .7 0 1 0 .4 7 2 4 .0 8 4 .0 7 1 7 . aşa cum se poate u rm ări pe figurile V I I .7 7 1. în fiu ’. 1 1 14 16 18 2 0 2 2 25 28 32 36 40 2 .5 8 8 0 .3 9 2 0 .3 8 4 8 0 .1 3 3 .8 o 2 2 .8 5 5 .0 5 1 2 . 17.2 6 3 .9 5 4 8 .1 8 1 2 .3 6 3 .2 7 1 8 .4 2 1 1 .9 9 2 0 .6 4 9 .1 0 5 6 .2 5 6 1 .1 8 5 5 .6 3 2 4 .2 1 5 0 .5 4 3 7 .0 1 4 9 .3 6 2 5 .2 .1 5 1 .5 7 2 .2.7 9 4 0 . A ria secţiunii.4 0 1 4 .9 8 2 .1 7 4 0 .0 7 1 0 .

T a b i l u l X I l . L i r n t u i l f niinin e aim ise la elen tufele «le lietoi) iun at m onolit sau p rclu rn at Categoria armăturii 1 A rm ătură de rezistenţă longitudinală Elementele de construcţii şi telul armăturii 2 S h lp i portanţi (liale şi cadre) La elem entele obişnuite : — oţel neted — oţel periodic La elem entele nestructurale Grinzi La planşee obişnuite La planşee cu nerv u ri dese Plăci A rm are cu plase legate : — la p arte a inferioară — la p artea superioară cu oţel neted A rm are cu oţel periodic A rm are cu plase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente prefabricate Dale cu stîlpi F işii in clm p F işii pe reazeme Stîlpi La stîlpi n ep o rtan ţi La stîlp i p o rta n ţi cu la tu ra sub 400 mm sau sub 300 mm şi GPA < 7 La stilp i p o rta n ţi cu latu ra m in i­ m ă 400 sau peste 300 mm şi grad de protecţie antiseism ică G P A > 7 I're ta (diam etrul barei de fretare) Grinzi La grinzi cu înălţim ea pînă la 800 mm La grinzi cu în ălţim ea peste 800 mm La carcase sudate Grinzi La carcase legate cu sîrm ă : — la elem ente m onolite — la elem ente p returriate L a carcase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate Diametrul minim admis mm 3 Observaţii 4 14 12 10 10 8 G 8 ti 5 4 8 10 5 6 8 6 16 8 4 M aximum 28 p en ­ tr u GPA > 7 22 p en tru beto an e uşoare / i li E trieri (arm ă­ tură tra n sv e r­ sală) > 1 /4 dm.x al a r­ m ătu rii tongitudidinale 8 pentru OB 37 Sudare corespunză­ toare A rm ături de montaj şi repartiţie 8 8 G 5 10 la OB 37 329 .. o .

de asemenea. în tru c ît pericolul deformării la tu r n a r e este redus. cînd se foloseşte oţelul OB 37 şi 8 m m c î n d 330 . L a elem ente p re fab ric ate se folosesc de regulă arm ă tu ri cu d iam etre mai mici. cu carcase legate.T a b e lu l V I I . Se adm ite p e n tru planşee cu g rin z i dese ca diam etrul m inim să fie de 8 mm. P e n tru a r m ă tu ri de m o ntaj. 3. în zona com prim ată. D iam etru l minim al etrierilor (arm ăturile transversale) la grinzi. este necesar ca a r m ă t u r a să aibă un m inim de rig id itate p e n tru a-şi p ă s tra poziţia în tim p u l tu rn ă r ii şi să asigure o uşoară t u r n a r e a betonului care tre ­ buie să cu prin dă în mod omogen întreaga secţiune. Aceste condiţii se concretizează p rin tr-o serie de reguli construc­ tiv e printre care sin t cuprinse şi cele referitoare la d iam etru l m inim al arm ăturii. nu v a depăşi 1/4 din d ia m e tru l m axim al arm ă turilo r longitudinale respectînd şi condiţia ca diam etru l minim la grinzi mici (cu înălţim ea mai mică de 80 cm) să nu depăşească 6 m m. D iam etrele m inim e admise s în t a r ă t a t e în tab elu l V I I . D ia m e tru l etrierilor de regulă nu v a depăşi 12 mm. iar la grinzi mai înalte decît 80 cm să nu depăşească 8 mm. D iam etrele m inim e p e n tru barele de rezistenţă vor fi de 10 mm. d a to rită execuţiei m ai îngrijite. D iam etrele m inim e la grinzi. L a carcase su­ d a te se adm ite d iam etrul m inim al etrierilor de 4 m m dacă se asigură o sudare bună. p en tru susţinerea etrierilor se p re văd cel p u ţin două bare de m ontaj 0 10 sau 8 mm pen tru elem ente prefabricate. a. 3 (conţiiniarc) 1 1 2 Plăci R ep artiţie la plase legate sirm ă R ep artiţie la plase sudate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate 3 cu 6 4 3 8 G 5 10 OB 37 PC A rm ătu ri con­ stru ctiv e pe lcţele laterale pe înălţim ea grinzii A rm ătu ri din diafragm e In carcase legate cu sîrm ă La carcase sudate La elem ente torsio n ate V erticale din PC V erticale din OB 37 10 12 m axim um 1 /IO din grosimea diafrag­ mei de fibrele întin se ale secţiunii de beton.

tab elu l VII. deci se reduc cu 2 mm diam etrele m inim e (v. P e n tru betoane cu agregate uşoare diam etrele m axim e adm ise vor îi de 22 m m din oţel cu profil periodic (PG). Diametrele m inim ? Ia stîlpi. La stîlpii stru ctu rilo r cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 şi la tu ia cea mai m are > 300 mm. d iam etru l m inim al barelor longitudinale se reduce t o t la 12 m m la OB 37. P en tru a r m ă tu ra con stru c tiv ă care se pune pe feţele laterale ale grinzii diam etrele m inim e vor fi 8 m m p e n tru oţelul OB 37 şi 6 mm p e n tru oţelul PG 52 sau PG 60 . se vor folosi etrieri de 8 mm din OB 37. la elementele in care solicitările s în t mici sau la stîlpii de b eto n a r m a t t u r n a ţ i în zidărie. Diametrele' m inim e la plăci. 6 m m la stîlpi p o rta n ţi cu b < 400 mm . 2) P e n tru a rm ă tu rile de la p a rte a superioară a plăcii (inclusiv a r ­ mături înclinate sau călăreţi) : 8 mm p en tru oţelul neted . La elementele p refabricate. respectiv 10 mm la PG. d iam etrul m inim poate fi redus la 6 sau 5 m m la elementele prefabricate. p e n tru carcase s u d ate d iam etru l se reduce la 5 mm. 8 mm la stîlpi p o rta n ţi cu b > 400 mm.3). D iam etrul m axim se recom andă să nu depăşească 28 m m (in special în zone cu g ra d de protecţie antiseismică G P A > 7 . la secţiuni cu dim ensiuni stabilite pe considerente constructive. 6 mm p en tru oţelul tip PG (cu profil periodic). Folosirea diam etrelor m ai m ari se adm ite cu luarea măsurilor speciale de ancorare şi cu m ărirea a rm ă tu rilo r transversale. La stîlpii n e p o rta n ţi (caracter decorativ etc. Diametrul armăturii transversale ( etrieri) va fi cel pu ţin 1! 4 clin dia­ metrul minim al armăturii longitudinale şi m inim um : 5 m m la stîlpi nepo rta n ţi . La stilpii p o rta n ţi tu r n a ţ i m onolit la care a r m ă tu ra este foarte redusă (constructivă) diam etrul minim se adm ite să fie de 12 mm. 331 . 6 mm. D iam etrul m inim adm is p e n tru stîlpii de rezistenţă va fi de 14 mm. c. la elementele din beton monolit se v a lua : 1) P e n tru arm ă tu rile de la p a rte a inferioară a plăcii. b. la carcase sud ate. D iam etrul m inim p e n tru a r m ă tu r a de rezistenţă in cazul plaselor legate cu sîrmă. D iam etrul minim al fretei elicoidale continue sau al etrierilor sud aţi (arm ături transv ersale sudate) va fi de 6 mm.) d iam etru l minim se reduce la 10 mm. Se adm it etrieri de 6 m m la stîlpi cu la tu ra cea m ai m are de 300 mm şi pentru GPA < 7.se foloseşte oţelul PG 52 sau PG 60 .

d. pentru a se asigura trecerea gra nu le lo r de agregate şi a laptelui de ciment în tim p u l tu rn ării. u nde d este grosim ea diafragmei. Diam etrele minime trebu ie să fie conforme cu prescripţiile speciale elaborate p en tru aceste •lem ente. v ib rării sau com pactării betonului (fig. rezer­ voare. Diam etrele m inim e la diafragme. A rm ă tu r a ele re p a rtiţie p en tru plăci t u r n a t e monolit se ia de 5 mm p en tru plase legate şi de 4 m m pentru plase sudate. planşee ciupcici. C înd a r m ă t u r a de la p a r te a inferioară a grinzilor este dispusă Pc mai m u lt de 2 rînd uri. E trierii din zonele de ca p ăt ale diafragm elor vor fi de m inim um 0 6 la 100 m m între ei pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol. Distanţele dintre barele armăturilor L a grinzi. 4.D iam etru l m axim al barelor de rezisten ţă din plăci nu va depăşi. 30 m m pen tru a r m ă tu ra de la parte a superioară.) în tim­ pul betonării se ia egală cu diam etru l b arelo r d ar nu m ai p u ţin de: 25 m m p e n tru a r m ă tu r a de la p a rte a inferioară . valoasea d a tă de relaţia ------. a. D iam etru l m axim al a rm ă tu rilo r va fi ^ dj 10 sau 25 m m. 0 10 p e n tru arm a rea cu oţel PG 52. Diametrele m inim e Ia structurile speciale (in velitcri. V II.[. în mm. e. în mm. planşee cu nervuri dese). ' 10 P e n tru elem entele arm a te cu plase s u d ate din sîrm ă t ra s ă p e n tru beton a rm a t.2. stîlpi. D istan ţa (lumina m inim ă dintre arm ă tu rile lo ng itud inale de rezistenţă care au o pozi­ ţie orizontală sau înclinată la elem ente liniare (grinzi. arce şi la t o a t e elem entele liniare la care a rm ă tu ­ rile a p a r con stituite sub form ă de carcasă spaţială legată sau sudată este necesar să se p revad ă d istan ţe m inim e între arm ă tu ri. Distanţele diniie tarele ai măturilor la grinzi. La elem entele p refabricate cu plase su d ate a r m ă t u r a de re p artiţie poate avea diam etru l m inim de 3 mm. Diam etrele minime ale a r m ă ­ turilor v ertic ale de rezistenţă vor fi : 0 12 p e n tru arm area cu oţel OB 37 . diam etrul m inim al a rm ă tu rii de re ziste n ţă v a fi de 4 m m la elem entele p re fabricate şi de 5 mm la cele e x e cu tate monolit. d is ta n ţa m inim ă (în afară de barele primelor 332 .8). arce etc.

î n tabelul V I I . 4 sîn t indicate distanţele minime adm ise intre arm ă tu ri. D istanţele dintre etrieri vor fi de m in i­ m um 100 mm. eiite preturnaIc 50 70 50 cl„ insă > 2 0 d„ insă > 3 0 > 50 >100 rf„ insă > 15 333 . d is ta n ţa dintre a rm ă tu ri (lum ina) poate fi m icşorată p înă la 15 mm.8. D is ta n ţa m ax im ă d in tre axele a rm ă tu rilo r de rezistenţă se recom and ă să nu depăşească 150 m m (tabelul V I I . l u n a r e dl ) 25 mm Fig.două rinduri) se va lua de 50 mm (v. VII-8) şi se v a respecta condiţia ca a r m ă tu ­ rile din rîndurile 2 şi 3 să cadă e x a c t peste cele din rîn d u l 1. D istanţele m inim e dintre armătu­ rile de rezistenţă pemtru grinzi orizontale sau. A rm ă tu rile p o t fi legate şi cu agrafe cu d iam etru l m inim de 6 m m în zone neseismice. VII. D acă un proiect are p revăzute distanţe d intre a rm ă tu ri mai mici de 25 mm. Distanţa minimă mm 2 Tabelul V I I .. fig. D is ta n ţa la a r m ă tu ra constru c tiv ă dispusă pe fa ţa laterală Ia grinzi mai înalte de 70 cm va fi de 400 mm. 5). precum şi in tre prim ele două rin d u ri " intre arm ăturile dc la faţa superioară ~ 1 arm ătu ra dispusă pe mai m u lt de două rin d u ri (In afara barelor din prim ele două rin d u ri) Etrieri Ele. La elementele p re tu r n a te şi prefabricate.înclinate. se vor d a in proiect indicaţii a su p ra dim ensiunilor m axim e admise p en tru granulele agregatelor ce se vo r folosi la execuţia betoanelor. D istanţa m inim e adm ise intre arm ătu ri Elementul i Stîlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile : Barele longitudinale Etrieri Pasai tretei sau d istan ţa d in tre etrieri în cazul în care secţiunea acestora rezultă din calcul Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj riumai P( tr\i taluri (inclusiv stilpi p re tu rn a ţi) : — Intre barele unui rin d dc a rm ătu ră de la partea inferioara. 4. dar nu sub d iam etrul arm ăturii.

150 D istan ţa rezu ltată din calcul: 3/4 h . 3/4 d . . — diam etrul sim burelui de b e to n . h. 200 400 200 1. dc — diam etrul arm ul urii-com prim ale. 300 15 d c .5 h p 350 250 N ota/ii : d — diam etrul m inim al 1 are)or dc rezisten ţă . 334 .11.5.2 d. Tabelul V I 1.e — i1 1 * ţim ea p lă c ii. b — cea n ai m ică laturi a stllpului . D istanţe maxime adm ise intre arm ătu ri Elementul Maximum sau cea mai mică dintre valori mm Slilpi : A rm ături longitudinale : — p en tru la tu ri cu num ai două bare — pentru la tu ri cu m ai m u lt de două bare E trieri : — in zona curentă — In zona de innădire a barelor Grinzi : P asul fretei A rm ături de rezistenţă E trie ri : — cind nu există a rm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru G P A < 7 — cînd există arm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru GPA > 7 A rm ăturile constructive dispuse pe la ta laterală la grinzi m ai înalte de 70 cm Plăci : A rm ături dc rezistenţă : — plăci cu grosime de cel m u lt 15 cm — plăci cu grosime de peste io cm A rm ături de re p a rtiţie : — p en tru plăci arm ate pe o singură diiccţie cu 1. > 2 — p en tru plăci pe care p ot acţiona şi încărcări con­ centrate sau distribuite local 400 pen tru G P A < 7 350 p e n tru GPA > 7 250 15rf . *><300 : 3/4 lOd (la betonul cu g ran u lil) 0. s:/i/4 100—150 d„ esle d iam etrul nominal al barei. 180 . precum şi pe reazeme Riglele de cadre pentru G P A > 7 Console scurte 2 >70 s:2 0 0 . li — înălţim ea g rin z ii. d.1 Plăci monolite : — arm ătu ri de rezistenţă în zona centrală a plăcii.

40 cm.65 b. ' 2) în regiuni seismice p e n tru GPA >. La stîlpii t u r n a ţ i pe orizontală d istan ţele m inim e vor fi similare celor a r ă ta te la grinzi. se pune condiţia ca această a r m ă tu ră să nu flambeze din lipsă de legă­ tu ri d in tre etrieri . L a grinzi mai late de 400 m m se vor prevedea m inim um p a tru ra­ muri de etrieri (etrieri dubli). în zone seismice d is ta n ţa m ax im ă d in tre etrieri v a fi de 200 m m şi nu va depăşi 1/4 din înălţim ea grinzii.7 d is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 200 mm. dacă din calcul nu rezultă o d is ta n ţă m ai mică sau din condiţia ca d is ta n ţa dintre etrieri să nu fie mai mică de 3/4 din înălţim ea grinzii . La stîlpi. 335 . 3) D is ta n ţa dintre etrieri v a fi r e d u s ă la 100 m m în zonele de la ex trem ităţile stîlpilor pe o lungim e m ai m are de 600 cm sau 1/8 din înălţimea stîlpului H s (v. la d is ta n ţa m axim ă 0. fă ră să se depăşească dimensiunea m in im ă a secţiunii. La grinzile la care a r m ă tu ra co m p rim ată rezultă din calcul.7). La console scurte. P e n tru riglele cu GPA > 7 d is ta n ţa va fi < 200 m m şi < /i/4. etrierii se a. această condiţie im­ pune d is ta n ţa dintre etrieri la grinzi care au înălţim ea mai mică de.L a grinzile la care a r m ă tu ra com p rim ată nu rezultă clin calcnL etrierii vor fi puşi la d is ta n ţa m ax im ă de 300 miri. d istan ţa liberă între a rm ă tu rile longitudinale v a fi de 50 m m. Distanţele dintre barele armăturilor la stîlpi. fig. La elementele solicitate la încovoiere cu torsiune. d is ta n ţa dintre etrieri treb uie să respecte şi condiţia ca să fie m ai mică de 15<7. distanţele între etrieri vor fi cuprinse între 100 şi 150 mm. ia r p en tru laturile cu mai m u lt de două bare va fi de 250 mm.36 (b fiind lăţimea elementului. Distanţele dintre etrieri la s tîlp i v o r avea u rm ăto arele v a l o r i : 1) M inim um 70 m m şi m a x im u m 300 m m.şază la distan ţa m axim ă de 1. E trie r ii vor form a cadre închise sud ate sau cu capete petrecute pe cel p u ţin 30 d. p en tru bare co m p rim ate cu gro­ simi mai mici. b. m axim um 400 mm) se vor folosi etrieri închişi cu ciocuri sau cu etrieri sudaţi. de aceea. V I I . D is ta n ţa m axim ă pentru laturile pe care sîn t numai două bare va fi de 350 pentru GPA < 7 şi 400 mm p e n tru GPA > 7. şi m axim um 15 d min al a r m ă tu rilo r longitudinale c o m p rim a te la betonul o bişnuit şi de 10 d la beton ul cu granulit. Se vor prevedea etrieri închişi în zonele în care există a r m ă tu ri com p rim ate re zu ltate din calcul şi în zonele din apropierea reazem elor grinzilor (de regulă pe ap roxim ativ 1/4 din deschidere dar cel puţin pe 2 h de fiecare p arte a reazemului).

ctrierii se îndesesc pe toată înăl­ ţimea stilpuliii.4) La stîlpii scurţi la care înălţim ea lor este mai mică (le 1 ori.5 h p la plăci groase (cu lip mai m are de 150 mm. dar vor respecta şi con­ diţia de a nu depăşi ca d is ta n ţă m axim ă 1/5 din diam etrul sîm burelui de beton. Forma secţiunilor transversale. arce. 7) P asu l fretei (inclusiv etrierii suplim entari care se găsesc în pla­ nul fretelor cînd aceştia rezultă din calcul) v a respecta urm ătoarele c o n d i ţ i i : m inim um 50 m m . n um ărul de bare minim este de cel p u ţin 4 b are/m (250 mm interax). P e n tru elementele liniare (stîlpi. 336 . Arm ătura de repartiţie minima va fi cel p u ţin 3 bare pe un m etru liniar (330 m m intre bare).) aceştia se aşază in aceeaşi sec­ ţiune . 5) La p a r te a de jos a stîlpilor halelor p arter. rombic. Se ad m it excepţii cînd elem entul este integrat în zidărie sau în cazul unor condiţii speciale. agrafe etc. c. 5. iar secţiunea tran sversală a acestora v a fi m in im u m 25% din cea a a rm ă tu rii de rezistenţă. iar plasa astfel reali­ zată’ să fie poziţionată prin distanţieri (purici). Forme constructive şi acoperirea cu beton a armăturilor a. in suficiente puncte. m ax im um 80 mm. l a tu ra m are a secţiunii transversale. grinzi) se aleg de regulă secţiuni drep tung hiu lare sau sub formă de T. Aceste d istan ţe vor fi : — cel p u ţin 70 m m (la plase sud ate dacă nu sînt admise prin pres­ cripţii speciale şi dimensiuni mai mici) . h p fiind grosimea plăcii). Penti'u p ăstra rea distanţelor recom andate. 6) în cazul în care în secţiune sint mai m ulte tip uri de etrieri (d rep tun ghiu lar. D acă pe placă există încărcări con cen trate sau distribuite pe o arie lim itată. distanţele dintre planele etrierilor sîn t cele a r ă ta te mai înainte. — cel m ult 1. — ■ cel m u lt 200 mm la plăci cu grosimea de m ax im um 150 m m . Dim ensiunile sint m od u late. fiind m ultiplu de 50 m m pentru secţiunile transversale. barele de a rm ă tu ri trebuie strîns legate cu sîrm ă arsă. etrierii se îndesesc■pe o înălţime depăşind cota pardoselii. Fierarii betonişti treb uie să verifice poziţionarea arm ă tu rii înainte şi în tim pul tu rn ă r ii betonului. iar secţiunea barelor de rep artiţie treb u ie să reprezinte cel p u ţin o zecime din secţiunea to ta lă a barelor de rezistenţă. Distanţele dintre barele a rm ă tu rilo r la plăei.

Fac excepţie structurile c o n tra v în tu ite cu diafragme. iar b la tu ra cea mai mică. L a plă­ cile lungi cu ra p o rtu l laturilor l2/lj.De regulă la secţiunile dreptu ngh iulare ra p o rtu l laturilor este : h/b < 2. se arm ează pe direcţia latu rii scurte. Slilpii trebuie de asemenea conform aţi respectînd ra p o rtu l H /b < 25. Se recom an dă să se evite cazurile cîn d dimensiunile grinzii nu res­ pectă relaţia l > 4 h. l — 15 li.5. înălţimea minimă a grinzilor este de regulă în func­ ţie de deschideri (lum ina e între axele reazemelor). La plăcile cu ra p o rtu l Z 2/Z. portale etc. La elementele liniare cu două bare pe laturi se folosesc de regulă etrie ri perimetrali închişi . arm a rea se face pe două direcţii. Grosimea m inim ă a plăcilor v a fi de 60 mm. Pentru grinzi. La construcţii cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 r a p o rtu l laturilor este : h/b < 1. ra p o rtu l la t u r i l o r este : h/b < 2. La elementele cu secţiune d rep tun ghiulară solicitate la încovoiere cu torsiune. după im p o rta n ţa şi încărcarea g r i n z i i . în ă lţim e a g rin­ zilor h trebuie să se cu prindă de 15 p în ă la 25 ori în lungimea l a g rin­ zii. 22 — C a rte a f ie ra r u lu i b e to n ist — cd . cele m ai înalte s în t grin­ zile principale. Se recom andă ca acest ra p o rt să fie redus la 2. dimensiunile minime ale secţiunilor treb u ie să asigure o rigiditate satisfăcătoare stîlpilor de flam baj (X < 85 la b eto n o bişnuit şi > . Plăcile se caracterizează prin ra p o rtu l laturilor şi grosime. la elementele liniare co m p rim ate p e n tru GPA < 7 şi 4 bare pe la tu ra cu dim ensiunea m ax im ă a secţiunnii < 400 m m se folosesc etrieri cu mai m u l t de două ra m u ri. < 70 la b etoane cu agregate uşoare). L a elementele prefa­ bricate se ad m ite o grosime de 30 mm. u nde I I este înălţim ea stîlpului. iar grosimea lor este cuprinsă de circa 30 —35 ori în deschiderea laturii^ scurte. T oto dată.).0 p e n tru stîlpii din beton uşor (cu granulit). > 2. 1 3 3 7 . < 2. Stîlpii fretaţi vor avea ae regulă secţiune tra n sv e rsală de form ă circulară sau poligonală (hexagonală. A ceastă condiţie se im­ pune şi la trei bare pe la tu ri p en tru GPA < 7 şi la două bare pe la tu ra pentru GPA > 7. octagonală etc.5. iar grosimea este cuprinsă de circa 4 0 —45 ori în deschidere.

fu n d aţii) în contact cu p ă m în tu l Arm ături transversale şi dc montaj E trieri. 6. bare de m ontaj A rm ătură de re p a rtiţie la plăci Distanţele dintre capetele armăturilor la marginea elemen­ tului P lăci. P rin acoperire se înţelege grosimea s tra tu lu i de b eton de la a r m ă tu ră p înă la fa ţa elementului (fig. V I 1. panouri. Barele de a r ­ m ă tu ră treb u ie să aibă o acoperire m inimă. cu u n s t r a t destul de gros de beton. în fu ncţie de mai m u lţi factori. Tabelul V I I . fără s tra t de egalizare F u n d a ţii prefabricate pe s tra t de egalizare A rm ăturile de pe feţele laterale ale elem entelor (stilpi.6). p en tru a p ro teja a r m ă tu ra şi a asigura conlucrarea acesteia cu betonul. A coperirea m in im ă cu* beton a arm Aiurii Tipul armăturii şi elementului Arm ături longitudinale dc rezistenţă P lăci (planşee.9). a rm ătu ri transversale. plăci cu grosim ea> 100 mm P lăci prefabricate G rinzi cu Înălţim e ^ 2 5 0 mm şi a rm ă tu ri 0 ^ 20 Grinzi cu înălţim e m ai m are de 250 mm şi a rm ătu ri : 0 < 28 mm 0 ^ 32 mm 0 > 32 11.b. fără m ediu agresiv A rm ăturile înclinate (pentru bare cu 0 s g l 6 ) obligatoriu p en tru elem ente din beton cu g ran u lit S tilpi G rinzi de fu n d aţii şi fu n d aţie aşezată p e p ă m în t cu s tra t de egalizare (acoperirea pen tru faţa inferioară) Idem . Acoperirea cu beton a a r m ă tu rii (tabelul VII. grinzi. 5 m ax. diafragm e A lte elem ente E lem ente din b eton aparent E lem ente în m edii agresive (după p rescripţii sp eciale): — alte elem ente — plăci * 20 min pot fi realizaţi eu m o rtar to rereta t (M 100). diafragm e. Grosimea stra­ tului minim de acoperire (I. p ere ţi cu g ro sim e a^ 100 mm Idem. 10 <7+10 n + j> 9= 10 Minimum m ărim ea granulei Observaţii 338 . mm 10 15 10 15 20 25 30 20 20 50 15 10 2d 25 35 50 30 45* 15 10 m ax.111 G rinzi prefabricate cu înălţim e m ai m are de 250 mm G rinzi cu În ălţim e> 5 0 0 mm şi 0 ^ 1 0 cm G rinzi cu arm ă tu ra rigidă (lam inată) E lem ente din beton cu g r a n u lit: — alte elem ente — plăci folosite in spaţii închise.

iar execuţia unei a rm ă tu ri ridicate cu înălţim e mai mică are ca efect micşorarea rezistenţei elementului.9. sticlă.uirea sau alte procedee similare) au rol redus în m ărirea protecţiei armăturii. cît şi pen tru etrieri sau barele de repartiţie. acţiune chimică. M anipularea carcaselor de arm ă tu ri şi a plaselor se va efectua conform normelor. Placajele de p iatră.). Acoperirile minime trebuie satisfăcute concom itent. E ste foarte im p o rta n t ca fierarii betonişti să ştie că execuţia unei a rm ă tu ri ridicate mai înalte.). m anipulate şi m o n ta te cu a ten ţie p entru a nu se distruge s tratu l de acoperire. 3) A cţiunea focului şi temperaturilor.Fig. nu asigură acoperirea cu beton. fa ianţă. E lem entele p refabricate vor fi tran sp o rta te . Grosimea stiatului de beton este in funcţie ele : 1) Calitatea betonului (beton greu. b — la plăci şi pereţi. marca acestuia. A rm ă tu rilo r li se vor asigura o rigiditate spaţială corespunzătoare prin execuţia corectă a etrierilor. a a rm ă tu rii ridicate. fără a se deforma Ia m anipulări şi tran sp o rt. 339 . acid. A c o p e rire a a r m ă tu r ilo r : a — la grinzi şi stîlpi . P ro tecţia arm ătu rii la betoanele uşoare se face în fabrici cu respec­ tare a strictă a tehnologiei. beton uşor. 4) Diametrul armăturii şi rolul acedcia in element. P e n tru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirilor este obligatorie folosirea distanţierilor (puricilor) din m aterial plastic. con­ diţiile de execuţie etc. V II. oţel. m o rta r de cim ent etc. m aterial plastic şi tencuielile obişnuite nu se consideră acoperiri ale armăturii. prin legare strînsă şi execuţia lor la cotă. acţiuni biochimice etc. să­ ruri de vapori agresivi. P rotecţiile suplim entare ale betonului (cum ar ti tenc. a t î t pen tru barele de rezistenţă. 2) Acţiunea mediului exterior (umiditate.

sub formă de bare izolate. se prevăd bare sud ate m arginale sau chiar piese m etalice sau dispozitive speciale. se îndoaie plasele. dar care în fond are foarte m ulte asperităţi. Carcasele şi plasele sud ate se ancorează în beton. La arm ă tu rile com prim ate. JNormele prevăd ca a rm ă tu rile întinse (barele izolate) să se term in e de regulă prin ciocuri. Forma barelor P e n tru asigurarea conlucrării arm ă tu rii cu betonul. A rm ăturile din plasele sud ate şi chiar barele izolate cu profil periodic. se term in ă fără ciocuri. se c a u tă să se ancoreze capetele b are­ lor în zonele com prim ate ale secţiunilor de beton. a r m ă tu ra t r e ­ buie să fie an corată în beton pen tru a supo rta efortul de întin dere fără să alunece d in beton. Ancorarea armăturii. 6 . a. eforturile de com presiune au efect favorabil asupra aderenţei. barele izolate s în t p revăzute cu ciocuri. ancorarea în beton se realizează prin a d e­ re n ţa pe care o are su p ra faţa a rm ă tu rii ce num ai a p a re n t este netedă. pen tru preluarea unui efort de în­ tindere. folosind îndoiri corespunzătoare. de regulă. astfel că aceeaşi sec­ ţiune de a r m ă tu ră rezistă la un efort de smulgere mai m are la profilul periodic în ra p o rt cu profilul neted. A deren ţa se îm b u n ă tă ţe şte prin folosirea oţelului cu profil perio­ dic. P e n tru ancorare la capete. Pe lungimea barelor. P e n tru a r m ă t u ­ rile com prim ate. barele tran sv ersala opunîndu-se ten d in ţei de lunecare a arm ă tu rilo r longitudinale supusa la întindere.' Ancorarea cu ciocuri. Ciocurile (num ite uneori şi cîrlige) se folosesc Ia a g ă ţa rea barelor în beton. care perm ite de fa p t să se ancoreze a r m ă tu ra prin încleştarea profilului în beton. î n cazuri speciale se fac ciocuri drepte p en tru barele izolate cu profil periodic. care nu se observă cu ochiul liber. Deoarece ancorarea în lungul barei. prevederea ciocurilor nu este obligatorie. 340 . în cafe p ă tru n d e laptele de ciment. necesită o lungime mare. ridicări ale barelor şi prevederea de ciocuri.L a elementele din b eto n p recom prim at arm ă tu rile şi piesele în­ globate vor fi p ro teja te special. prin interm ediul nervurilor.

11). p en tru barele netede. Barele cu 0 ^ 20 se adm ite a se fasona cu ciocul de tip c din fi­ gura V I I . V I I . l l .c Fig. L u ngim ea p a rţia lă de ancorare se socoteşte p înă la începutul curbei de racordare a ciocului. de rezistenţă. dim ensiunea capătului d rept al ciocurilor etc.ll. F o rm a şi dimensiunile ciocurilor sîn t în funcţie de form a profi­ lului barei. V II. diam etrul barei si m odul de fasonare. D im ensiunile obişnuite ale ciocurilor s în t a r ă ta te în figura V I L I I şi se vor respecta a t î t la d e b ita re . 341 . 10. cele două ra m u ri făcînd între ele u n unghi de 45° (fig. d estin aţia arm ătu rii. dacă nu sîn t incom patibilităţi de ancorare (grosimea ele­ m entu lui etc. iar ciocurile drepte la bare cu profil periodic sau chiar la barele com prim ate din stîlpi care se ancorează In cuzineţi. 3) Ciocuri drepte la care îndoirea capătului barei se face la un unghi de 90° (fig. se confecţionează cu cio­ curi de tip u l a sau b a r ă ta te în figura V I I . î n funcţie de criteriile a r ă ta te mai înainte se vor respecta urm ătoarele in d icaţii: Barele netede longitudinale. ra m u r a întoarsă fiincl paralelă cu bara (fig. l l . 10. de regulă. Ciocurile sem irotu nde se folosesc. iar tip u l b prin fasonare mecanică (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a şi tip u l e). V I I . c). V II . Ciocurile ascuţite la etrieri (fig. 2) Ciocuri ascuţite la care îndoirea c a p ă tu lu i barei se face la lin unghi de 135°.). Tipuri de ciocuri la armăturile pentru beton armat.10. 10. «). b). D im ensiunile ciocurilor barele de armături. Fig. la Se deosebesc trei forme de c io c u r i: 1) Ciocuri semiroiunde o b ţin u te prin îndoirea ca p ătu lui (fasonarea) barei la 180°. V I I . V II.). calitatea oţelului. cît şi la fasonarea arm ăturii (razele de îndoire. pînă la 0 20 : tipul a se ex ecută de regulă prin fasonare m anuală.

12 sîn t a r ă ta te datele geometrice p en tru stabilirea lungimii L c necesare faso­ nării ciocurilor. 11. 4) Pentru barele dc montaj. (după zona de curbare). In afară ds lungimea obişnuită a barei l„ se mai prevede o lungime p en tru ciocuri L c care este in funcţie de form a ciocului. Barele cu profil periodic. Unele proiecte ad m it sa nu se folosească ciocuri şi la plase legate. Ilarele netede nu ati cioeuri in următoarele cazuri : 1) Cuiil fac parle din plase sudate. iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri. P en tru a r m ă tu ra ds rezistenţă din stîlpi. p e n tru ciocuri semicirculare . STAS 889-80). unghiul de îndoire şi m ărim ea porţiunii drepte c = nd. î n figura V I I . P en tru bare cu dimensiuni foarte m ari se po t prevedea mijloace speciale da ancorare la capete (sudare de plăcuţe. 2)' Cind fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunzător.28(7 + 1)^ + n(l> pen tru ciocuri drepte. U rm ărind datele din figură. 342 .07( f + l)d + nd. n este n u m ă ­ rul de diam etre care defineşte lungimea d re ap tă a ca p ă tu lu i barei (n — c/d). în special cele de diam etru mic ( 0 < 14).tr e m i i m i r i sau cind proiectul prevede fasonarea de ciocuri. care are o porţiune d re a p tă da minim un 3 d. tip u l e din figura V II. se fasonează greu şi p ot fisura pe zona da curbare. Nu se fac ciocuri sem irotund e deoarece aceste oţeluri fiin l mai dare. L c = 0. L r = 0. pe considerentul că a r m ă tu ra este ori slab solicitată ori an corarea prin ad erenţă este satisfăcătoare. p en tru ciocuri ascuţite . ancorarea realizîndu-se prin aderenţă. La d ia m .5 d (sau 2 d) şi cu o porţiun e d ’eaptă d î 7 d. piese metalice sau alte dispozitive p rev ăzu te în proiect).67(/" + l)d + nd. dacă proiectul nu prevede execuţia de ciocuri. 3) Cind sînt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru construcţii care sînt executate tn zone neseismice (fără cutremure de pămînt). Lungimea ciocurilor. după te rm in a r e a curbei de îndoire (racordare). d iam etrul barei d. se stabilesc urm ătoarele relaţii pentru lungim ile necesare ciocurilor : L c — 1. L a plăci se pot folosi şi ciocuri ascuţite. 11. d iam etru l rolei de fasonare D = fd.Etrierii vo r avea ciocuri ascu ţite cu o porţiune d re a p tă a c a p ă tu lu i de 3 d sau 10 d in zone seismice (la etrieri legaţi cu sirm ă arsă. pot fi folosite fără ciocuri. cu o rază de m inim um 2. la ca p ătu l a n c o rat în cuzinet (fu n la ţii) se aInvite fasonarea unui cioc drept. acestea ss fac (ie tip ii d d 'n figura V I I . în aceste relaţii f este num ărul care se stabileşte funcţie de d iam etru l barei d şi d iam etru l D al rolei de fasonare f — D /d — k .

b —1 3 5 ’.0 5. P e n tru calculul lungimii porţiunilor de bară necesare ciocurilor se poate folosi tabelul V I I .Fig. c —90'.0 Sem icircular cu cap ăt drept 2.0 d 8.7. 343 .5 3 3 5 0 0 3 4 3 5 7 7. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la : a —1 8 0: . 7.0 d 4.12. lungimea necesară am belor ciocuri va fi 2 L c = 2 x 7d = 14 d. Valoarea L c se calculează cu relaţiile anterioare folosind valorile f şi n din tabel.0 3.0 d 7. V II.5 2.5 5.0 d Tipul (fig.ll) a c c b b Observaţii B are netede cu diam etru l 1 1 1ic B are netede cu d iam etru l m are Idem . 1) Pentru o bară cu două ciocuri semicirculare cu f = 2. Tabelul V I I .0 2.5 5.0 2.0rf 10.0 2. V II.5 şi n — 3.5 d 5. Lungim ile necesare ciocurilor Tipul ciocului n / (D =/d) (c =nd) 2.Od 4. fasonare mecanică Sem icircular cu cap ăt drept A scuţit cu cap ăt drept _ -d d d E trie ri pen tru plase Drept cu cap ăt drept B are p en tru stîlp i B are cu p rofil periodic L ungim ea necesară ciocurilor se poate deduce din tabel.0 d 6.0 d 7.Od 12.

a r m ă tu ra sub form ă de fretă etc. apare necesar să se verifice cu foarte m are atenţie poziţia p unc­ telor de îndoire în lungul elem entului de rezisten ţă (v. V I I . 344 . p en tru tu b u r i cu d iam etrul mic. Barele ridicate. V I I . şi m inim um două la grinzi m ai late). V I I . lungimea necesară ciocurilor v a fi L cl + L c2 = 7(/ + 8 r/ = 15 rf. V I I . curbarea se po ate face direct în cofraj.2) Pentru o bară cu două ciocuri diferite. V I I . la plase sudate. . silozuri etc. bare îndoite. v a fi : — la grinzi. se vor folosi role cu raze m ari D = (10. P oziţio narea corectă în cofraj a barelor îndoite fiind foarte im por­ t a n t ă . c.5 şi n = 7. bolţi. . VII.drept f . Barele îndoite de rezistenţă se folosesc p en tru trecerea arm ă tu rii în­ tinse dintr-o zonă în altă zonă. Barele se pot îndoi şi pen tru schim bările de secţiuni ale stîlpilor (v. .4). rezervoare. de regulă. L a seismicitate ridicată. cu b < 15 cm. P e n tru îndoirea barelor ridicate şi a celor in unghi drept. fig. iar formele lor în figurile V I I . 5. u n cioc semicircular f = 2. La plăci. l l etc. Aspeefe constructive şi de rezistenţă pentru armare şi anco­ rare ete.7. bare curbe. la bare de reziste n ţă şi de re p a rtiţie şi la grinzi ca bare de m ontaj. în schimb. unghiul po ate scădea la 30°. Etrierii au formele din figura V I I . Astfel : 1) A rm ă tura care se menţine dreaptă pe toată lungimea elementului. fig. cu curbură m are. în zona com prim ată a secţiunilor din cîm p se vor prevedea m ini­ m u m două a rm ă tu ri de m ontaj necesare pen tru susţinerea etrierilor.4. Barele curbe de rezistenţă. se execută in atelier. num ărul de bare şi v a ­ loarea eforturilor pe care treb u ie să le ia în secţiunile înclinate. se folosesc la arce. 14. La fasonarea a r m ă tu rii elem entelor încovoiate se vor respecta o serie de reguli. barele întinse din cîm pul deschiderilor sînt ridicate (îndoite) spre reazeme şi se numesc bare ridicate sau bare în­ clinate. funcţie de înălţim ea grinzii. g r a ­ dul 8. la m o n tare a a rm ă tu rii . Formele barelor de rezistenţă se referă la bare drepte. = 2.5). d u p ă te n d in ţa de curbare a elem entului.5 şi n = 3 şi u n cioc. 13). pe reazem se p ăstrează 40% . precum şi de alte considerente de rezistenţă sau constructive. etrieri. Barele drepte de rezistentă şi constructive se folosesc la stîlpi şi la grinzi (a p rox im ativ 1/3 din barele de rezistenţă întinse). o treim e din barele de rezisten ţă necesare în mijlocul deschiderii grinzii (m inim um o b ară la grinzi înguste. L a elementele încovoiate. pot să aibă o înclinare fa ţă de ax a elem entului cu u n unghi de 45° sau m ai m are (60 —70°). b. Rolul etrierilor a fost a r ă t a t anterior.15) d pen tru bare ridicate şi de mi­ nimum 2 d p en tru barele îndoite la un unghi de 90° (fig.

o arm a re su p lim entară alcă tu ită din călăreţi (7 0 6 m m /m pen tru PG 52 şi 5 0 8 m m /m p en tru OIÎ 37). L a plăci dublu a rm a te (la p a r te a de jos şi sus). care nu rezultă dintr-un calcul. F o rm e d e e tr ie r i p e n ­ tr u grin zi.14. 18). 15). re zu lta te din calcul. Se recom andă ca ciocurile a rm ă tu rilo r longitudinale inferioare . pe direcţia perpendiculară de a rm a ­ re a plăcii. — la plăci. V I I .din a rm ă tu rile de rezistenţă. V II. < 2) se va prevedea o a r m ă tu ră de re p artiţie a lc ă tu ită d in cel pu ţin trei a rm ă tu ri pe m etru. a t î t în cîm p cît şi pe reazem. la reazem la începutul primei bare înclinate. L a g ra d u l S de seism icitate a r m ă tu ra plăcilor se m ăreşte pe reazeme.5 li (fig. Secţiunea pe m etru a a r m ă t u ­ rilor de re p artiţie va fi cel p u ţin 10%. 16. a r m ă tu ra de re p a r­ tiţie se prevede la ambele părţi.//. b — la 9 0 ”. se prevede peste grinda principală. 2) Barele ridicate pc reazeme in zona întinsă. vor respecta d istan ţele : m inim um 5 cm de. F aze de în d o ire a b a re lo r : a F ig. 15)d.(fii (fii Ta F ig. se vor respecta urm ăto a rele condiţii constructive : 1) Barele se ridică la 1/5 din deschidere (m ăsu rată la baza grinzii). A rm ăturile longitudinale se v or distribui. în ju rul perim etru lui etrierilor. iar d istanţele m axim e între barele înclinate vo r fi. La plăcile a rm a te pe o singură direcţie (av în d ra p o rtu l /. iar în zona întinsă de 20 d. . V I I . fig.13. ju m ă t a t e din a r m ă tu r a m axim ă de rezistenţă la plăci simplu rezem ate şi o treim e la plăcile continue pe reazem (la un in ter­ val m inim de 40 cm). rezem ate pe grinzi secundare (v. A rm ă tu rile longitudinale se v o r ancora în conform itate cu cerinţele p en tru barele întinse. pe c ît posibil. 345 .să fie înclinate spre interior . La barele ridicate la plăci p en tru zona întinsă. L a plăcile continue. V II. —la 4 5 ’. (fig. 17). conform figurii V I I . această d is ta n ţă se po ate m ări p în ă la 1. egale cu în ălţim e a h a grinzii . . V II. începînd cu a treia b ară în­ clinată (pornind de la reazem). de regulă. Barele înclinate trebuie să respecte şi condiţiile ca porţiunile drepte în zona c o m p rim ată să fie de m in im u m 10 d. iar razele de cu rb u ră la îndoire de (10.

Armare su ­ plim entară la grinzile principale ale planşeelor. 346 . Armătură Fig. V II. V II.17.Fig. Distanţe con­ structive pentru bare ri­ dicate.18.

2) La reazeme simple. Lungimile de ancorare prin aderenţă s în t în funcţie de zona de ancorare.8). calitatea betonului etc.Secţiunea în care armătura este necesară h întregime din ■ calcul ^ln Secţiunea m care a rm ă tu ra h tr e r u p tă nu mai'este necesară dm calcul Secţiunea în care arm aturile sînt necesare în întregime din calcul Sechunen m care a rm a tun/e întrerupte nu mai sînt necesare dm calcul Fig. în­ ainte de reazeme. V I I . ridicarea se po ate face la 1/10 din deschidere. (tab elu l V I I . VII. V I I . d). tipul a rm ă tu rii. Lungimi de ancorare lingă reazeme în zonele întinse.). în figura V I I . înclinarea barelor fa ţă de axa elem entului v a fi de regulă de 45°. arm ă tu rile longitudinale şi ev en tual cele înclinate v or fi ancorate pe o lungime de calcul ln p re s ta b ilită ca p en tru zonele întinse. socotită de la m arginea stîlpului sau grinzii. (fig. P e n tru consolele stilpilor sau consolele transv ersale ale grinzilor (fig. 19 se a r a ta cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde a p a r eforturi de întindere .20). n a tu ra prelucrărilor sale (ciocuri. în zonele com prim are. 347 . suduri etc. L ungim ile de ancorare Calculate la sau lungimile de ancorare stabilite co n stru ctiv w s in t indicate în figură. eforturile tran s v e rs a le s în t preluate fie p rin arm ă tu rile longitu din ale din p a r te a de jos sau de sus a grinzii. fie prin etrieri. V IL 18). N a se admit bare ridicate flotante (fig. Unele valori ale lungimilor de ancorare s în t d a te direct de s ta n d a rd u l de calcul. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. care se poate m ări la 60° la grinzile în alte şi reduce la 30° la grinzi de înălţime mică. 16. pen tru diferite zone de ancorare : pe reazeme. 3) L a plăci continue pe reazeme.19. a r m ă tu r a ridicată se face cel p u ţin pe 1/4 din deschidere (mai m are în cazul deschiderilor neegale). întinse etc.

.Tabelul YI 1. baie înclinate. forţe concentrate muri). Solicitări I c defavorabile (GPA ^ 7 .8. înălţim e * Aderenţii slabă se consideră la elementele la care pot apărea mare). Lungimile d c ancorare (înnădiri) ale arm ătu rilo r 348 segregări (bare orizontale.

însă se prev ăd etrieri sau agrafe speciale (fig. V II.20. 349 . E le m e n te c u rb e la c a re a r m ă tu r ile s în t a sig u ­ r a te cu e tr ie r i p e rf m e tra lî le­ g a ţi s a u su d a ţi. L u n g im i d e a n ­ c o ra re la s tîlp i.23).2 2 şi V I I .23. F ig. cu lungime de ancorare Ia a r ă t a t ă pe figură.21. îndoirea se po ate face d u p ă conturul feţei. V II. L u n g im i d e a n c o ra r e în zona e le­ m e n te lo r frîn te . V fl. în care se ţine seamă de întreaga lungime activă de ancorare /„ = lal + la«. P en tru bare curbe sau cu unghiuri mai m ari de 160° şi bare subţiri (0 < jl4 )./ > lungim ea d e / a n c o ra re Fig. Armarea in zonele de frintară a elementelor liniare (bare) se face cu respectarea datelor constructive din figura VIL21 din care se vede eă arm area se face p rin tr-u n sistem de bare în tre tă ia te . V II. Fig.

N u se v o r înnădi cu su d u ră bare avînd 0 < 8 mm. Lungim ea de su pra p u n ere a a rm ă tu rilo r înnădite. care stabileşte aria arm ă turilo r in di­ ferite secţiuni ale elem entu lui de beton. ex e cu tan tu l trebuie să aibă acordul inginerului responsabil de lucrare asupra poziţionării înnădirilor. într-o singură secţiune. B arele suprapu se vo r fi puse una lîngă alta. 350 . Se reco m an dă ca înnădirea ar­ m ă tu rilo r cu 0 > 25 să se facă prin sudare (obligatoriu de la 0 32) sau p rin procedee mecanice. p en tru cazurile curente. deci la stîlpi p u ­ tern ic încovoiaţi. v a 1'i egală cu cel p u ţin valorile calculate la şi de m inim um 250 mm . se v a urm ări ca aria arm ă tu rilo r întinse înn ădite prin p e tre ­ cere fără sud ură. astfel ca laptele de ciment să înconjoare t o a t ă s u p ra fa ţa barelor pentru o b u n ă aderenţă. se p erm ite să se folosească valorile din tabelu l V I I . vor fi folosite fără înnădiri. în n ăd irea armăturilor Barele de o ţel-beton puse în operă. D acă tre b u ie să se înnădească m ai m u lte b are într-o secţiune. în n ă d ire a plaselor s u d ate din STNB. arie care diferă foarte m u lt ca m ărim e şi poziţie de la o secţiu ne la alta. zona în tinsă a elem entelor solicitate la încovoiere. în n ă d ire a p rin petrecere (suprapunere) nu este peimisă : — la bare 0 > 25 m m .24). să fie de m axim u m 25% din aria t o ta lă de a r m ă tu ră întinsă în cazul a rm ă tu rilo r netede şi m a ­ xim um 50% în cazul arm ă tu rilo r cu profil periodic la m in a t la cald. înnăd irile se poziţionează în secţiuni cu eforturi mici.8 în locul formulelor de calcul a lun­ g im ilor de înnădire. — la tiranii. se v a face prin su p ra p u n ere pe două ochiuri plus 5 cm : se p e rm ite ca înnădire a să se facă şi pe u n ochi plus 5 cm. cînd treb u ie folo­ site bucăţi m ari de bare.7. pe cît posibil. compresiune excen­ trică şi în tin d e re excentrică cu ex c en tricitate mare. U n alt considerent. în n ă d ire a a rm ă tu rilo r se p o ate face prin su p rap unerea barelor. dacă înnădirea se face într-o zonă în care eforturile u n itare sint mici în arm ături. d ar cel puţin 40 d. am p la s a te în . la bare întinse şi încovoiate şi la bare com prim ate şi încovoiate (fig. prin s udare sau prin m anşcane sau filete. diagonale şi bare înlinse. pe direcţia a rm ă tu rilo r de re­ zisten ţă. înnădirile a p a r necesare in p rim u l rîn d din considerente de calcul. Se v a u rm ări ca într-o a n u m ită secţiune să se înnădească num ai o singură bară. în special cele întinse. V II . care poate conduce la necesitatea î n n ă d im a rm ă tu rilo r s în t cerinţele tehnologice de execuţie. care implicit treb u ie înnădite. ale grinzilor cu zăbrele din beton armat. D acă aceste secţiuni nu sînt precizate în proiect.

N u se adm ite executarea înnădirilor p rin su prap u n ere fără sudură în elemente liniare a căror secţiune este întinsă în întregim e (tiranţi). 4 dacă se înnădesc în a r m ă tu r ilo r în n ă d ite fă r ă s u d u ră . înnădirea prin sudură în zonele seismice v a avea o lungime a cordoanelor de su d u ră mai m are cu 50% fa ţă de zonele neseismice. Lungim ea m inim ă de su p ra p u n ere p en tru arm ă tu rile înnădite în zona c o m p rim a tă v a fi de 30 d p en tru elem ente ex e cu tate cu beto ane de m arcă mai mică ca B c 25. 351 . 3) Secţiunile de innădire să fie mai decalate dccît la celelalte elemente. 4) Distanţa dintre două înnădiri succesive să fie > 1. Se adm ite ca lu (lungimea de suprapunere) să fie luată din tabelul VII. V II. P e n tr u înnădirile arm ătu rilor în stîlpi co m p rim aţi excentric. astfel îneît în aceeaşi secţiune de calcul să nu fie în năd ite mai m u lt ca 25% din bare. d is ta n ţa m ax im ă d in tre ei fiind de 10<7.25 la. F ig. se reco m an d ă să nu se execute înnădiri prin s u p ra p u ­ nere. respectiv 20 d p en tru elemente ex ecutate cu betoane de m arcă B c 25 sau mai mare. 2) Armăturile să fie realizate din bare cu profil periodic.8. la alte elem ente întinse centric sau întinse excentric cu ex cen tricitate mică. aceeaşi secţiune bare re p rezentînd pînă la 50% din aria t o t a l ă a arm a tu rilo r longitudinale şi lu n ­ gimi sporite cu 5 0% dacă se înnădeşte în aceeaşi secţiune o c a n t i t a t e relativ m ai mare. dacă înnădirea se face într-o zonă de so­ licitare mai redusă. fără sudură. L a elem entele liniare solicitate la compresiune. a rm a te cu oţeluri netede. etrierii vor fi îndesiţi. De asemenea.8. 5) Lungimea de suprapunere să fie 1.24. Lungim ile de su prapun ere pot fi reduse în m od corespunzător. în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapun ere corespunde unei solicitări de com ­ presiune excentrică cu excen­ t r ic ita te mică.Observaţie. pe lungim ea de suprap unere a arm ă tu rilo r în zona de innădire. M o d u l d e s u p r a p u n e re a pct.5 l„. Se admite înnădirea prin suprapunere fără sudură a armăturilor din pereţii rezervoarelor sau silozurilor eu următoarele condiţii : 1) Diametrul armăturilor înnădite să nu depăşească 20 mm. se perm ite ca lungimea de suprapu nere să cores­ pu n d ă valorilor din tabelul V I I .

b.b" (valabilă p en tru orice înclinare a barelor). VII. în care la tu ra A C = a este diferenţa de lungime a barei ridicate m ă s u ra tă în lungul barei longitudinale. îndoiri şi ciocuri. Calculul lungimii barei rid ic a te la 45° se po ate face p rin calcu­ lul ipotenuzei / a unui triu n g h i dre p tu n g h ic cu catetele egale a. de regulă. I. rezulti n d l .-f. de proiectant. Lungim ea unei bare de a rm ă tu ri se com pune din : porţiuni drepte. Relaţiile cunoscute sin t l2 = a. acoperirea cu beton. tabelul V II.7) . 352 . în funcţie de cotele din proiect cind lungimea barei înclinate nu este dată. Calculul lungimii barelor de armături Calculul lungimii barelor se face.a ^ 2 = 1. Elem entele a ju tă to a re p en tru calculul lungim ii s î n t : formulele şi tabelele p en tru calculul necesar lungimii ciocurilor (v.25 se vede că b ara rid ic a tă A B cu lungim ea l face p a rte d i n triu ngh iu l A B C .sau / = N / a 2 -f. formulele. U rm ă rin d figura V I I .41a. asigurarea d is tan ţelo r de la capătul elem en­ tu lui la ca p ătu l barei. lungimile p e n tru suduri etc. inclusiv grosimea ei. î n a n u ­ m ite cazuri acest calcul se face pe şantier. ev e n tu a l tabelele p en tru calculul lungimii barelor înclinate. Lungimea barelor cu armătură ridicată la un unghi a. p rin m anşoane filetate în ş u ru b ate pe capetele filetate sud ate de ca p ă tu l barelor ce se înnădesc sau m anşoane u m p lu te cu cim enturi expansive cu adaosuri. porţiuni înclinate. corecturile d a to rită frîn tu rilo r elem entului.Innădiri mecanice se pot realiza prin m anşoane deb itate clin ţevi presate la rece.25. direct de către fierarii be­ to n işti sau de şeful de echipă. Modul de cotare a planurilor a fost a r ă t a t în cap. Gîncl unghiul de ridicare a este de / Fig. dar trebuie u rm ărit dacă s-au n o ta t axele barelor sau bara. lu n ­ gimile de petrecere. La stabilirea lungimii se v a ţine seam a de poziţionarea a r m ă t u ­ rii. iar B C = b este înălţim ea de rid ic a t sau devierea laterală care se m a r­ chează pe banc la fasonat. 8.

= 30 . Lungim ea to tală a barei va fi : i = 2 t t + 2 A B + C. L it‘ch = R„ + 2 i? . lor : b = 55 — . V II.7*2 = 50. ele se iau ca ata re din p lan.5 + 2 x 0. fig.D + 2 BC = 28 + 2 x 80 + 366 + 2 x 67 = 690 cm. Stabilirea lungim ii ciocurilor se face cu aju to ru l form ulelor Sau tabelului VI1.7/2 = 25. Dacă se ţine seama şi de grosimea etrierului 0 7 mm. V IL4) cu secţiunea trans­ versală şi lungimea arinzii de 3 0 :< 53 x 5 75 cm. Din secţiunea A —A a grinzii se vede că grinda are baza b = 30 cm şi înălţim ea h = 55 cm.5 d şl cap ătul d rep t va ivea o lungime de c = 3 d. tab elu l VI 1. La stabilirea porţiunilor drepte care trec peste reazeme (A B = EF) s-a ţin u t seama că intre ca­ p ătul elem entului şi m arginea exterioară a ciocului să răm ină 1 cm (10 mm). + 2 R.5 = 25 cm : — ramura verticală a etrierului va fi : R. 23 — Cartea fierarului betonist — cd. 7?„ = 55 — 2 x 2.7 = 5 cm . b — a x 0.> 2LC= 25 + 2 x ’ 50 + 2 x 5 = 135 cm | Ljjr w = 2 x R. La calculul lunjiniii etrierilor se procedează sim ilar ţin in d seam a de grosimea barelor şi grosimea stra tu lu i de acoperire.5 = 50 cm.5 + 2 x 0. etrieri 0 8 : acoperirea cu beton 25 mm pen tru a rm ătu ra de rezistenţă şi 15 mm pentru etrieri (v.7 şi anum e. marca Q).41 x 48 = 67. calculată in axa bar. fig. + 2L .Exem plul 11. ţin in d seam a că ciocul se va face pe o rolă cu diam etrul D — 2. Pontru s 'a 'n irea lungim ii po rţiu n ilo r înclinate s-a procedat astfel : — din iiu lţiin ea h — 55 cm a grinzii s-au scăzut acoperirile de beton 2 x 2.2 x 2. Porţiunile drepte nu ridică problem e.6 cm şi ia rotu njeşte rezultatul la 67 cin. = 55 — 2 x 2. l 353 . cele două ciocuri v or avea lungim ea i 2 1 . = 2 X 7 (i = 2 X 7 x 2 = 28 cm. înălţim ea grinzii 55 c in .6).4).:< 2. Din înălţim ea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la p artea superioară şl inferioară a grinzii : — ramura orizontală a etrierului va fi : • R.. — 67 cm (înclinarea la 45°):. = 30 — 2 x 2. 0 20 are următoarele carac­ teristic: : două ciocuri sem icirculare : două porţiuni drepte la partea superioară A S = — 80 c m . O bară de armătură pentru o grindă (v. o porţiune dreaptă la partea inferioară CD = 3G6 cin ± două por­ ţiuni înclinate BC = DF. calculul exact in axa etri­ erului este : R. deoarece unghiul de ridicare este de 15' : — calculul lungim ii se face cu form ula a ră ta tă l = 1. Lungim ea etrierilor deschişi şi închişi sc calculează prin ad unarea lungim ii ra ­ murilor cu lungimea necesară ciocurilor : L e = 7 d = 7 x 0.5 x 2 = 48 cm j — diferenţa de lungime in lungul barei este egală cu a = o. rezultind înălţim ea de ridicare l> (v.5 cm si grosimea unui diam etru de bară.7 cin (ro tu n d 25 cm) .7 cm (ro tu n d 50 cm). = 2 x 25 + 2 x 50 + 2 x 5 = 160 cm.

Plasele nu se utilizează la elemente supuse încărcărilor dinamice. din sîrm ă trasă de rezistenţă medie. REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 1. STNB şi ST PB cu 0 3 .S. 354 . rezervoare. în figura V I I . arm ării elementelor din beton a rm a t plane sau curbe (plăci de planşeu şi acoperiş.26.B.26.1 2 mm. V I I .) şi sîn t executate. V). de regulă. constructive. d). Plasele sud ate pot fi plase sudate u zinale de m are serie şi plase produse în ateliere de arm ă tu ri prefabricate sub formă de plase cu lăţimi mari sau plase înguste ex ecu tate la maşini cu o singură pe­ reche de electrozi. 3) Barele transversale se sudează perpendicular pe cele longitudinale. plase sudate ca armătură nepretensionată in elemente de beton precomprimat.) — Buzău. transversal (după la tu ra scurtă a plasei) sau după ambele direcţii (fig. o. de posibilităţile de transport şi manipulare. p a r­ doseli. cap.P. Plasele pot fi utilizate ea : plase sudate de rezistenţă .S. panouri prefabricate. 27 şi tabelul V I I . Plasele su d ate sînt alcătuite din bare netede sau cu profil perio­ dic OB 37 . pereţi. V I I . confecţiona la în trep rin d e rea de Sîrme şi Plase Su­ date (I. La eonfeeţionarea barelor sudate în uzine şi ateliere este necesar să se ţină seama de urm ătoarele reguli : 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor. Plasele uzinate pot fi livrate sub formă de plase plane sau plase in rulouri. de regulă. 9 se dau caracteristicile plaselor uzinate care se pot. A rm ă tu ra de rezistenţă a plaselor poate fi dispusă longitudinal (după la tu ra lungă a plasei). 4) Distantele intre barele longitudinale sînt modulate (multiplu de 50 mm). Confecţionarea plaselor su date este co ndiţionată de utilajele de care dispune prod ucătorul (v. A rm ă tu ra de rezistenţă poate l'i şi în tre ru p tă (fig. 2) Plasele care se execută trebuie să fie intr-un număr limitat de tipuri. plase sudate. PG . b. ziduri de sprijin. silozuri etc. Reguli generale Plasele su date sînt destinate. c).

27). lt = 200 m m . V II./clt X lt — — Ii X L — c n + cn /c n + Ctî c (cu semnificaţia de pe figura VI 1. L = 6 000 m m . c n = c l2 = 50 mm. în ordinea u r m ă t o a r e : d t X l. R = 2 600 m m . S) Raportul dintre diame­ trele barelor se limitează la 0. /i = 300 m m . d t = 4 mm . d — în­ X 6 000 . R — rulou . d. — p aram etrii geometrici ai plasei. Fig. longitudinală şi transversală.STAS 438/3-80.60. c — cu ochiuri pătrate . 7) Plasele pot fi îndoite cu respectarea razelor de îndoire şi a distanţelor minime de la în ­ ceputul curburii (fig. . Exemplu de notare : O plasă s u d a tă sub formă de panou a v în d : d. iar lungimea capelelor c t ale barelor transver­ sale va fi ele cel puţin 10 m m (fig. 355 .26. 27). L a oţelurile din PC razele de îndoire se dublează. în cifre. Se ad m it şi alte combinaţii pe bază de experim entări. P 6 x 300/4 X 2 0 0 .STAS 438/3-80.5) Lungimea capetelor ba­ relor longitudinale c. Notarea plaselor su date va conţine u rm ătoarele date : — forma de livrare : P — —panou. V II .29 se dau combinaţii admise la plasele din sîrme trase pentru beton. T ip u ri d e p la s e s u d a te : se v a nota a s t f e l : a — cu armătura de rezistenţă longitudinală .2 S ) .2 600 x b — cu armătura de rezistenţă longitudinală şi transversală . V I I . (3) Plasele au de regulă toate nodurile sudate. = 6 mm . în figura VI 1.75 + 75/50 + 50 treruperea plaselor cu armătura de rezistenţă . a. va fi de cel puţin 25 mm. c n = c (2 = d = 75 mm .

.

.

~cş-8g ■C T3 *3 c c . Un "'O C iaV/«? I O CS " d c - Oi C3 ao G 3 îs ‘d -o -a 5 3 3 <|• BT 3* >M 358 Plasă c u ochiuri dreptunghiulare . o ÎS 2 c ®5 c l o ’ S e o / M 'tb i £| C Ca S .2 c * P5 » 3 < ua ■ m ao gv/ă .B * 5 °o| I - h j r~ o 03 COX«^ .

05%. modul de înnădire şi m odul de ancorare. b. a.5. 359 .^. 3 3 • yss • 4 '*. 2 . D iam etrul m inim folosit este : 3 mm p en tru arm ări constructive şi elemente prefabricate executate în fabrici (se recom and ă 4 mm) . 0. 4 mm p en tru elemente de rezistenţă execu tate pe şantier (se reco­ m andă 5 mm) . ra p o rtu l dintre bare. VII.6 6 65 V fi 9 /O • • • • • • • 5 5 6 6 65 7/ S 9 • • • • • • • Fig. în zone slab solicitate procentele de arm are se reduc la 0. diam etrul barelor.29. deci să se ru p ă .35 * • • 4. Procentele se stabilesc în ra p o r t cu aria to ta lă a secţiunii de beton. Condiţii generale de armare . Form a plaselor im pune reguli constructive speciale p en tru utilizare. prin curgerea arm ăturii. Diametrele m inim e şi distanţele m inim e şi m axim e între barele plaselor. d is ta n ţa dintre bare. La folosirea plaselor su date trebu ie să se ţin ă sema de m odul lor de alcătuire.15% p en tru elementele din b e to n B c 25 şi B c 27. aria secţiunii active. d upă fisurare. Aria secţiunii barelor de re p artiţie v a treb u i să fie de cel p u ţin 10%. Procentul m inim de armare./TW S. Se recom andă ca procentele minime de arm are să fie : 0. Combinaţii admise între diametrele barelor care se sudează.10% pen tru elementele din beton B c 15 şi B c 20 . Se pune condiţia ca elementele arm ate cu plase sud ate să se com porte ca elemente de beton arm a t.5 5 • • 5.

= 200 m m (interax) . = 200 m m (interax) .40 m . a. — masa pe 1 m 2 e s t e : pentru barele transversale m .5 50 în cazul suprapunerii plaselor sudate. v. — 1. D is ta n ţa m axim ă între barele plaselor. iar pen tru barele longitudinale m . d . = 0. l l . distanţele minime (lumina) dintre barele aceleiaşi secţiuni se pot reduce la 25 m m la plasele infe­ rioare a plaselor şi la 30 mm la plasele superioare. plasa are urm ătoarele c a r a c te r is tic i: — lăţim e 2. Tabelul V I 1. diafragme sau alte elem ente cu caracter special. Masele plaselor sudate se determ ină cu ajutorul tabelului VII. 11. sau /. 30. V I I .56 k g /m 2 . rezultă din calcul (elementul nu treb u ie să fisureze peste anum ite limite prescrise). Determinarea ariei secţiunii şi masei plaselor sudate. 10) se fac calcule sau se folosesc grafice. care reprezintă condiţia unei bune betonări (p ă trun derea granulelor) : distanţele re­ duse se referă la bare care fac p arte din plase diferite. III).f mm D istanţa m inim ă între axele plaselor l. . Folosirea tabelului V I I . 26). — depăşirile barelor la m arg in e c( şi c t = 100 m m (respectiv j u ­ m ă ta te din distantele d intre barele /. D iam etrele şi distanţele m inim e între barele plaselor C aractcristici D iam etru l barelor longitudinale d t 3 —7. fig. R a = 325 N / m m 2 p en tru sîrm e 0 x 8 .P. bare 0 7. diam etrele minime se stabilesc prin instrucţiuni speciale.1 . c.9 . I. mm 4 -4 . P e n tru determ inarea ariei secţiunii arm ă tu rii (tabelul V II. cap. — Buzău.S.1 mm S —12 nun D iam etrul minim al barelor transversale. 360 . se vor lua urm ătoarele rezistenţe : R a = 370 N / m m 2 pen tru sîrme 0 < 7. 30. — lungime 4.S. D is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 35 mm (tabelul V I I .49 kg/m-. Unele plase pot avea su d ate cîte două bare alăturate..80 m . bare 0 4 : l. de regulă.9.1 mm . P en tru plasele livrate de I. Astfel : 1) P e n tru exemplul din figura V I I .10 mm. . si condiţie în care s-a calculat tab elu l V I I . D istanţele minime (lumina) intre barele de rezistenţă ale plaselor s u d ate sîn t în funcţie de d iam etru l barelor. l l se face cu aju to ru l caracteristicilor pla­ selor a r ă ta te în figura V I I . P e n tru fundaţii.5 mm pentru arm ăturile de pe reazeme şi cele supuse acţiunilor corosive. Aria sec­ ţiunilor se determ ină pe baza rezistenţelor de calcul ale arm ăturilo r (v.

30.2 8 3 0 .0 0 3.8 0 0 .92 8 .18 3 .23 1. 10.5 0 5.89 faţă de ariile calculate pentru diam etre mici.4 4 7 0 .0 0 5.06 1.5 3 0 .3 3 Observaţii: P e n tru barele 0 8 — 0 10 s-a lu a t o arie redusă cu 0.8 6 4.071 0 .70 2.0 0 4 .58 0.9 3 4 .98 3 .56 1.6 9 8 Aria pentru toate barele.7 7 0.51 0.99 1.63 0 .3 3 0 .2 2 3.2 4 6 0 .04 1 .49 + 1.11 1. 2) P e n tru exem plul din figura V I I .311 0 . m asa se obţine p rin în m u lţire a masei unei bare m (kg/m) cu num ărul barelor n şi lungimea lor L (mm) : Tabelul V II.0 0 Aria pentru o b a ră cin* 0.13 1.9 9 1.39 0.4 X 4.3 9 5 0 .0 7 8 0 .6 5 6. 11.5 6 5 0 .53 3.00 -----.2 4 0 .66 200 mm 0 .0 5 5 0 . aflate la distanţa Intre axe de : 50 mm 1.31 0.5 0 3.4 2 0.97 2 .-------M asa unei b a re M asa b arelo r în tr-o direcţie.52 0.5 0 3.97 100 nun 0 . aria sccţiunii poate rezulta şi din condiţia ca elem entul să nu depăşească o an u m ită săgeală.22 0.9 8 1.5 5 4 .32 1.7 8 0.98 2 .8 4 1.31 1.— m asa t o t a l ă a plasei va f i : /îi = (0.11 200 m m 0.6 6 0 .8 2 0 .0 0 9 .1 2 5 0 .2 2 2 0.42 1.08 3.89 1.5 5 4.88 2 .3 2 1.1 9 3 0 .08 2.83 1.49 0.10 8 .58 2 .46 300 m m 0 .99 12.5 0 0 .3 6 0.11 3.48 250 mm 0 .7 7 0 .0 0 2.9 4 11.63 0 .0 0 7.50 kg. 0. P entru elem entele su b ţiri şi de deschideri n ari. b Ia care barele s în t la dis­ ta n ţe inegale.6 4 0 .00 10.99 6.17 150 m m 0 .0 0 4.65 2 .5 0 5.0 4 0 .03 1. Instrucţiunile a ra tă cind se fac aceste verificări (la ce dim ensiuni ale elem entelor).88 1.48 2. A ria secţiun ilo r plaselo r sudate In cm ’/l ni (pe direcţia de calcul) Diametrul barelor nun 3 .59 1.11 8 .49 0.4 0 0 .56 1.41 1.2 8 0 .64 1.9 7 1.0 0 7 .0 0 1 0 .11 1.8 3 3.89 9.96 4 .0 0 9 .95 4.26 1. d ato rită rezistenţelor mai scăzute ale barelor mai groase.4 7 5. Masele plaselor sudate din STiYB pentru diferite diametre şi distanţe Intre bare (pe 1 m 2 de plasă) D iam etru l b arelo r mm 3.4 7 0.S = 22.39 0.96 2 .66 7.79 300 mm 0 .1 6 2 .6 2 0.28 1.1 5 4 0 .0 0 3.1 2 6 0 :1 5 9 0 .1 8 0 .7 7 4.1 9 9 0 .98 2.5 0 0 .0 0 5 .2 3 2 .5 1 7 361 .6 4 2.9 2 5.98 1.26 2.58 1.0 9 9 0 .9 4 1.33 4. In k g /m ’.93 2 .7 4 1.36 0 . p e n tru d ista n ţa d in tre b a re de : 50 m m 1.44 6. iar fisurile să nu se des­ chidă peste o an u m ită m ărim e.60 6 .25 1.33 100 m m 0 .24 1.4 2 0 .51 1.3 3 0 .98 150 mm .48 2 .5 7 j 0.5 0 0 .8 3 3.31 13.5 5 0 .50 6 .7 8 0 .0 3 250 111111 0.56) X 2.3 9 6 0 .0 0 kg/m 0 .28 0.1 9 0 0 .2 6 0 .22 7. Tabelul V I I .5 2 3 .0 9 9 0 .98 2 .

= 0 .0kg NOTA D iam etrele barelor si distanta intre b a re se exprima tar tungmle barelor . b — c u d is­ ta n ţe n e e g a le în tr e b a re şi d e p ă ş iri n e s im e tric e .2 7 + 1 4 .2 7 .60 ”/»--(1. — m asa t o ta lă : 7 7 7= 777! + m . d.4 0 kg.1. =0099 *1.. Reguli de redactare a proiectelor la armarea cu plase sudate. T ip u r i d e p la s e ( e x e m p le p e n ­ t r u c a l c u l u l m a s e i) : a — cu d is ta n ţe eg ale in tre b a r e .lr.200 *7. g re u ta tea plasei pe b u c a tă şi to tală.0 9 9 x 2 0 x 1 .6 = 22. iar în extrasul de a rm ă tu ră se indică şi poziţia fiecărei plase..i9) 2 .1 1 r 1 o - jI C}= 100 .60 k g F ig . Jiij = 771.1 2 5 = 1 4 ..4. L c -.. = 77i. = 3 .27kg 17.77. 362 . = 0 .65 * 20 - 3././. în m în rrmt — m asa barelor transversale . V I I .i * L. care este p re v ă z u tă în catalogul de plase. 30.3 1 1 x 11 X 4 .8 5 = 3 .1 3 = 1 7 .1 3 . Plasele cu care se armează elementele sînt indicate cu poziţia lor.567 0. — m asa barelor longitudinale : m .7!.

50 'vO o ? O <N V I <N - c \ i O O LT) <o O O 3 6.88 36.§ U te oo oo Q j — j CL oo CC Kp la s e i o K <N X u~> <N <o Uj o o j d im C aracteristicile Î3 Lungimea ca p e Masa Număr telor lib e re p la ­ Transv.10 36.52 O CN i O O X io v j lo X 26.31.76 107.70 Cm 73. A rm area şi e x tra s u l de a r m ă t u r ă 363 .70 36.50 73. V II. a un L o n g it sei. kg L n iv e l mm mm CN £ ’ -Q ' 0 <o O b u că ţi a un L a toată L clădirea n ive l V i L a toata clădirea 53.00 in \ X iq v i' X X io V I o o i ^ O o ^— t \ i !^ u-> < \l ! * j VI v j X U -) Ijq cu plase s X Fig.

Zona =*= de în n â d /re * LEGENDA: \ ^ \ P a n o u r i d e p /a s e ] Zonă d t în n c d irt F ig .6 . V II. .21.‘ n fu n c ţ ie oe m o dul de re z e m a re o plăcii L • l. : J. Iar — lăţimea zonei cu arm are redusă. b — pentru plăci arm ate cruciş cu arm are redusă In flşiile marginale .32.s' t j l. b L a t/m e a zonei cu a rm a re red u sâ l a r * 0. c — pentru plăci arm ate cruciş cu două plase pe lăţimea elementului şi I .------. . SBr » ~ r B a re S e c ţiu n e lo n g itu d in a le A -A s u p lim e n ta re d m zona de in n ă d ire ------.125-0. C o n d iţii p e n tr u lu a r e a în c o n s id e ra ţie a b a r e lo r s u p lim e n ta re d in zo n ele d e in n ă d ire : a — cazul general .« l.5 . * 1 .

. Fig. . d t i = — —.33. V I I . d i. Se adm ite ca barele adăug ate să fie şi de ca litate PG 52 sau PG 60. Barele care se adau gă plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c ă u ta să fie de calitate ap ro p ia tă barelor din plase. N otarea plaselor a fost a r ă t a t ă anterior.33).3 1 ). iar golul se va borda cu bare suplim entare. plasele se în treru p prin tăiere. (fig. — cyi s u d u r ă p r in p u n c te . î n cazul în care se folosesc mai m u lte plase. conturul plaselor se reprezintă prin dreptunghiuri (fig. dim ensiunile plaselor intre axele barelor marqinale extrem e. V 1 1 . în funcţie de calitatea oţelului şi m arca betonului (fig.Pentru plăci se vor indica pe planşe : poziţia plaselor (sus şi jo s). ca această arie să fie cît mai ap ro pia tă de aria de calcul. 365 . V II. l a — lu n g im e a de a n c o ra re c o n fo rm p r e s c r i p ţ i il o r In v ig o a re . depăşirea plaselor peste reazem e. lăţimea de înnâdire p t ambele direcţii ale plaselor. a v în d aria secţiunii ec h iva­ lentă barelor întrerup te. Dacă peste plase se adaugă bare legate cu sîrm ă se vor ad ău ga şi aceste bare in calculul secţiunilor. în dreptul golurilor din plăci. B a re le d e b o rd a re a le g o lu rilo r în p lă c i d e b e to n a r m a i c u p la s e s u d a te : o. Aceste bare se sudează între ele la colţuri şi se vor suda şi de placă în cel p u ţin două p uncte de sud ură de fiecare parte a golului sau vor avea lungimea necesară de ancoraj. b — p r in a d e re n ţă : d„lf d»: — d ia m e t r u l barelor su­ p lim e n t a r e . VI 1. d i i . se consideră aria to ta lă a plaselor astfel alese.32).— d ia m e t r u l b a r e lo r dt l = 9 O î n t r e r u p te .

/„ = 4 0 d 1 = 4 0 X 5 = 200 111111 < 250 111111 .35): 1) Lungim ea de petrecere minimă pentru barele cu 0 4. V II. > 2. (dar 1111 mai puţin de 25 cm).34). dar 1111 mai mică de 15 cm. î n cazul înnădirii în zona comprimată. Lungimea de petrecere Ia nu include extrem itatea barelor. se notează cu La barele cu profil periodic. Această lungime minimă de petrecere se admite dacă înnădirea este într-o zonă slab solicitată (jum ătate din solicitarea maximă a plasei). înnădirea pe direcţia barelor de rezistenţă. L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le de r e z is te n ţă v a fi in zonele sla b s o lic ita te (m a i p u ţ i n d e ju m ă t a t e d in s o lic ita re a m a x i m ă ) : /„ = 1 ochi •+ ■ 50 111111 = 200 111111 + oO m m = 250 111111 (25 cm ) . cit şi pe lăţimea plasei (innădire pe direcţia barelor de repartiţie). d). fie la o singură plasă (fig. cu ochiuri p ătrate de 20 m m interax cu bare longitudinale 0 5 şi bare de repartiţie 0 4. înnădirea plaselor sudate în foarte multe cazuri. Înnădirea a două plase sudate din S T N B .34. V II.34 se arată şi cazurile de înnădire fără bare trans­ versale in cuprinsul înnădirii. dar nu mai puţin de 40 rfj (f/j fiind diametrul barelor de rezistenţă longitudinale).34. la = jO mm ( 5 cm). V II. Înnădirea plaselor din sîrm ă trasă (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezultă din condiţia : petrecerea minimă se face pe lungimea la egală cu un ochi de plasă + 50 mm. deci nu în mijlocul plăcii. înnădirea pe direcţia barelor de repartiţie. această lungime se aplică şi în cazul în care plasele au bare care diferă ca diametru mai m ult decît raportul di/d.5. lungimea totală de petrecere la poate fi de 30 </. e). pentru realizarea continuităţii plaselor. lungi­ mea totală. 366 . în figura V II. b. L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le dc r e z is te n ţă v a fi In zonele de so lic ită ri m a x im e la e le m e n te În c o v o ia te sau în tin se /„ = 2 ochiuri 50 111111 = 100 + 50 = 450 111111 (45 cm). inclusiv extrem itatea barelor. lungimea de suprapunere ls trebuie să îndeplinească numai condiţia / = 40 </. V II. la construcţiile executate monolit pe şan­ tier. în cazul în care înnădirea se face în zona cea mai solicitată a plăcii. iar condiţia /„ > 40 d1 se aplică şi în acest caz. E x e m p lu l 12... Barele de repartiţie nefiind considerate bare de rezistenţă se adm ite ca înnădirea lor să se facă fie prin suprapunere (petrecere).3. lungimea de innădire /„ se măreşte la două ochiuri plus + 50 mm . (fig. a. a tit în lungul plasei (de regulă înnădiri pe direcţia barelor de rezistenţă). fie cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigură petrecerea plaselor speciale cu bare 0 < 12)Petrecerea plaselor se face in următoarele condiţii (fig. fie la ambele plase (fig. nu se poate face armarea cu o singură plasă . acestea se înnădesc prin petrecere (suprapunere) fără sudură.

... ■U^— i Vedere A -A m eu 1 . C _O — .. c — cu barele de rezistenţă in acelaşi plan ..*5cm a A o-------... .1. 1 1I 1ZJ L I . d — fără bare trans­ versale în cuprinsul înnădirii la una din plase . e — fără bare transver­ sale în cuprinsul înnădirii la ambele plase . V II. r Fig.o . în n ă d ire a p la se lo r su d a te p e d ire cţia b a re lo r de rezis­ te n ţa : • ^ a _ cu barele de repartiţie transversale dispuse în acelaşi plan . b — cu barele de rezistenţă longitudinale şi de repartiţie transversale in planuri diferite ..34... ... O ■ Q .a d2 » ..o— — a~ L t“ h :P . J L _ _ 11 I II I .....o--------o-------. o r t\\r b - h \ w \ • IT TT r _r \r~ ir ■ t— '». -L. — lungimea totală de su­ prapunere..i > 5 cm ii f i --h......._____ m r S O----\ V ' "‘ O ' 1* —r —1 1 1 — r T " II 1)4-4— 1 1 1 1 1 1 1 X — _L_ J __ _1L 1 1 .1 . £= _o____ a ..

c — înnădirea plaselor sudate cu bare de rezistenţă 0 < 12 mm cu ajutorul unei plase sudate suplimentare . . @ — plasă suplim entară . ® — plasă de bază .înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă In acelaşi plan . @ — barele longitudinale extreme ale plasei de bază.^ 10cm. ^1 5 d 2 tiţie : a— . ® — barele longitudinale extreme ale plasei suplim entare . b — înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă în planuri diferite.

36 se a ra tă m odul de plasare a înnădirilor de rezis­ ten ţă. l. D acă barele de rep artiţie rf2 sin t m ai m ari de 4 m m . O b ară tran sv e rsală a plasei de rezistenţă de jos trebuie să se găsească dincolo de m arginea interioară a reazemului la distanţa precizată în proiect (min. 3) L ungim ile de petrecere. în cazul folosirii plaselor suplimentar» 21a = 2 X 100 m m > 15 d . 24 — Cartea fierarului betonist — cd. Ancorarea şi întreruperea plaselor sudate De regulă.. a. Ancorarea plaselor sudate Ia reazeme sim ple (fără încastrare »au continuitate). P en tru plasele din exem plul 12 lungimea de petrecere m inim ă a ba­ relor de rep artiţie va fi la = 50 m m (5 cm) deoarece d3 < 4 mm . Observaţie. Exem plul 13. (plasa suplim entară trebuie să aibă dia­ metrul barei care asigură petrecerea d. la arm a rea plăcilor de dim ensiuni mari. V I I . egal cu cel al plaselor. = 100 m m (10 cm). iar barele transversale trebuie să aibă diam etrul barei d3 > 0. 37 şi V I I .2) Lungim ea de petrecere m inim ă pentru barele cu 0 > 4. n a tu ra rezemării). 1 369 . 4. de exem plu p en tru a r m ă tu ra de rezistenţă de la p a r te a inferioară a plasei. L a acest mod de a m p la ­ sare se respectă condiţia ca aria înnădirilor să nu fie m ai m are de j u ­ m ă ta te din aria to ta lă a arm ăturii. lungimea de petrecere se dublează. (fig. Ancorarea plaselor su d ate pe reazeme se face în funcţie de tip u l reazemelor. 2 5 —50 mm) în funcţie de soluţia constructivă (tipul de planşeu. î n figura V I I . plasele sudate.5 d 2. 38). se execută fără ciocuri. la =■ = 100 mm (1 0 cm).

cu etrieri . c — recomandare de ancorare in diafragme din beton : cl — cazul rezemării pe grinzi. & > 5 dr (recomandabil *1 0 d. J *0. b — cazul rezemării plăcilor prefabricate pe elemente de beton sau metal .. e — cazul plăcilor prefabricate cu arm ături de continuitate.151 — ■ —— -a----. 370 . VII.#_ di * 2 .37.5 cm Perspect/vă l. centuri etc.figurat plasa <je peste reazem >0.i_.5cm) | Barele ve rticale ale plaselor diafragm elor / Turnarea în / p rim a etapă Fig. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme sim ple : a — cazul general .151 â -_ _ B a rele o rizontale ale / plaselor diâfragmeloPK \> 5 c m cm (recom a n d ab il 0.

0 (?) I □ ^1r1 1 j — J --. b.. < 3 ) şi @ ® şi @ . necesare petrecerii pe reazeme con­ form precizărilor de mai înainte. b Fig. . P lă c i a r m a te p e o d ire c ţie c u p la s e s u d a te : a — p la s e s u p ra p u s e d e c a la te . iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longi­ tudinale cu 100 mm (10 cm) dincolo de m arginea reazemului (se adm ite şi tăierea barei transversale p en tru introducerea barelor longitudinale pe reazeme). ultim a b ară tran sversală se poate opri la 50 m m (5 cm) de m a r­ ginea reazemului. 39). î n tr e p te .a ----L —> ■ . 0 .. d a to rită etrierilor sau barelor verticale la d ia­ fragme. (fig. Ancorarea plaselor sudate la reazemele eu încastrare sau con­ tinuitate ale plăcilor.151 : {2) . 371 .1 5 1 . P e n tr u c la r it a t e e le a u f o s t d e s e n a te în p la n u r i d if e r it e . V I I . B a ­ re le 0 şi @ .. 2) î n cazul în care b ara tran sv e rsală nu p oate depăşi m arginea interioară a reazemului.251 0 . * — (±) — ■ ---.1 5 1 0.251 0. se găse sc în a c e la ş i p la n ..(5) @ / t.. t '! 0 . V II. Ancorarea se face 111 două m o d u r i : 1) Ga la reazemele simple (cînd este posibil acest lucru)..38. b — id e m .. Lungim ea to ta lă a plaselor rezultă din deschiderea plăcii la care se adauga „lungimile suplim entare.o ■ j—H-T .

40). 372 .* ii i 1 ] i i! l_____ *_ ___*___ _. în treruperea plaselor în deschidere. c. b — prin prevederea ultimei bare transversale la cel mult 5 cm înainte de marginea reazemului. — / x„ t.39. E x e m p le d e a n c o ra re p e re a z e m e a p la s e lo r s u d a te în p lă c i c o n tin u e a r m a te p e o d ire c ţie : a — prin trecerea ultimei bare transversale dincolo de marginea reazemului .1 _*_____ a " ‘ J---. Luarea în consideraţie a încastrării plăcilor pe reazemele de capăt. lungimea de trecere dincolo de reaze­ mele co ntin u e trebuie să fie cel p u ţin 10 rfj. (fig. Se p revăd urm ătoarele condiţii (pentru plasa de sus) : 1) L ungim ea to ta lă a zonei de ancorare.-6Jc/n>25cm ! . V I I .-—t. u ltim a b ară fiind pe p o rţiunea verticală (dincolo de îndoitură). L a barele cu profil periodic. V II. Se face în urm ătoarele si­ tu aţii : 1) î n zona com prim ată. 2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare la 90° a v în d pe această zonă cel p u ţin două bare transversale. d. dincolo de m arginea in te­ rioară a reazemului treb uie să fie de cel p u ţin un ochi şi j u m ă t a t e da plasă. zodr--6ccm>25cm A1 0 cm lO cm jjjg'^^Pi/ncfe/e M x -0 n o r Perspectivă Fig.

3 mm). dincolo de secţiunea Î11 care nu m ai este nece­ sară (betonul po ate prelua ?ingur eforturile de întindere). P e n tru elementele scurte şi foarte scurte. canalele trebuie să fie poziţionate cu respectarea unor reguli specifice. b — pe re a z e m e m a r g in a le cu în c a s tr a r e . utilajele de pretensionare. l/2och i . Elemente cu armătură preîntinsă Ga a r m ă tu ră se folosesc sîrmele SBPA (a m prentate).-5^3 ?1ochif5 respectiv * b/2 M arginea inferioară a reazemului 2) î n zona întinsă. trebuie să asigure o bună blocare. a r m ă tu ra şi la cele postîntinse. cu lunecări mici (max. P e n tru pretensionare se folosesc procedeele a r ă t a t e în capitolul VI. A n c o ra re a p la s e lo r s u d a te p e r e a ­ z e m e la p lă c i c o n tin u e sa u în c a s tra te : a — pe r e a z e m e in t e r m e diare ale p lă c ilo r c o n tin u e . La arm ăturile preîntinse.40. barele cu profil periodic tip PG 90 şi PG 100 şi oţel tip Sigma (ultimele încă nestandardizate). zonele de ancorare au o im­ p o rta n ţă mai m are . litele din 2 şi 3 fire. î n proiecte sînt cotate to a te armările. toroanele 7 0 /? .a aşezarea arm ă tu rii nepretensionate trebuie să se respecte regu­ lile de la subcapitolul A pen tru betonul arm at. C. 4) Gel p u ţin o treim e din aria secţiunii a r m ă tu rii întinse se v a a n ­ cora pe reazeme aşa cum s-a a r ă ta t. 373 .F ig . 1. P e n tr u c l a r i ­ tate nu s -a f i g u r a t o p a r te din arm ătura p r e lu n g it ă p e reazemul in t e r m e d ia r . REGULI PENTRU ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT I. 3) Plasele din sîrm e în tre ru p te se ancorează dincolo de zona iu care nu mai sînt necesare prin prevederea în această zonă a cel p uţin două bare transversale iar cele din profil periodic pe o lungime de cel p u ţin 35 cl (d = diam etrul barei întrerupte). dar fierarul betonist trebuie să cunoască m odul cum a g în d it proiectantul cînd a făcut planurile de armare. V II. 111 special la pretensionarea pe tip are au to p o rta n te . de asemenea.

La p a rte a superioară d is ta n ţa se măreşte. Acoperirile cu b eton se sporesc a s t f e l : — cu 5 m m la elementele neprotejate supuse intemperiilor . a. 8 mm. cu pasul de 30 la 50 mm. P e n tru aceste elemente. — 15 m m . c. distanţieri şi plase sudate. b. D istanţa minimă va fi egală cu cea mai m are din valorile : — dimensiunea m inim ă a granulei agregatului dagr -f 5 m m . 20 m m pentru plăci cu grosimi < 100 m m .Transferul se face lent. călăreţi. toro ane T B P şi L B P . acoperirea cu beton va f i : 15 mm pentru plăci cu grosimi < 100 m m . — la m in im u m 30 m m pentru elementele în contact cu păm întul. 20 m m (sau d) pentru celelalte elemente armate cu PC 90 sau PC 100. ondulări. — diametrul exterior al toronului sau barei. De asemenea se ad m it sporuri pentru p ro tecţia anticorosivă. Proiectul po ate prevedea şi acoperiri m ai reduse la an u m ite tipuri de elem ente (element centrifugat. pen tru a se m enţine în zonele de cap ăt eforturi u nitare reduse. armate cu sîrm e S B P A . se vor p re ­ vedea obligatoriu frete din oţel moale din sîrm ă 0 6.) se p re v ăd în proiect.8 m m . p ro te ja t cu tencuială pe m inim um 15 mm etc. armate cu PC 90 sau PC 1 0 0 . 374 . folosind car­ case. La ca p ătu l elementului pe lungime egală cu 1/4 din lungimea do ancorare. î n zona de ancorare se aşază etrieri închişi 0 6 .). P oziţionarea arm ă tu rii trebu ie făcu tă cu m u ltă grijă. . 25 m m pentru celelalte elemente armate cu T B P . . frete etc. se pun la d istan ţe egale 3 —5 a rm ă tu ri transversale supli­ m en tare (etrieri închişi. frete. grătare). 15 m m (sau d) pentru plăci < 100 m m . foc etc. carcase. . Măsuri de îm b u n ă tă ţire a aderenţei barelor pe zonele de c a p ă t (su­ dări de scu rtă tu ri. armate cu T B P . Diametrul m inim al barelor de pretensionare. Acoperirea eu beton pentru elemente folosite în medii neagre­ sive. 20 mm pentru celelalte elemente armate cu sîrm e S B P A . la dis­ t a n ţ e de 150 mm. Deflectarea arm ăturilo r (devierea) nu treb u ie să depăşească 10 — 15° p en tru barele din PG 90 şi 25° p en tru sîrm a SBPA. Acesta este de 4 mm pen tru sîrme independente şi de 3 mm p en tru sîrmele din îm ­ pletituri (liţe) şi toroane. Distanţa m inim ă (lumina) dintre armăturile plasate la partea inferioară (faţă de direcţia de turnare a betonului). Acoperirea cu b eto n m e n ţio n a tă se corelează cu acoperirea a r m ă ­ turii nepretensionate. La oţelul PG 90 şi PG 100 ( 0 > 16 mm) pe o lungime de 10 d. . în jurul barei. stabilindu-se o ordine de tăiere a barelor.

In v ec in ă tatea fiecărui ancoraj se vor dispune două sau trei plase de sîrm ă cu cel p u ţin 4 bare pe fiecare direcţie . . Ordinea de tensionare a a rm ă tu rii se alege astfel ca să nu se pro­ ducă eforturi un itare mari.10 mm. Acestea vor fi t r a t a t e special . Zonele de transm itere. c). în această zonă se prevede. V I I . a. . fie sub formă de arm ă tu ri continue (fig. . 14 m m şi apoi înglobate in beton. Plasele se fac fie sub formă de plase sudate.41. Nu este permisă folosirea plaselor legate realizate din bare inde­ pendente (fig. lt). A rm ă tu ra se introduce de regulă în canale. a. i --. D iam etru l arm ăturilor care alcătuiesc plasele va fi de 6 — 14 mm. Plase pentru zona de ancorare. av în d ochiuri de 60 —100 mm. VI). l' ---1 --‘s . . cil d iam etrul fretei cores­ pu nză to r presiunii ancorajului. Ancorarea arm ătu rii se face de regulă la capetele elem entului sau în zone com prim ate în exploatare. VII. iar m arca m ortarului de to rc r e ta t arm ă tu rile exterioare va fi m inim um Bc 20. de regulă. . dar poate fi şi exterioară elementului. prim a plasă se aşază la 30 mm de fa ţa plăcii de repartiţie .--- f7. Elem ente cu armătură postîntinsă Elem entele cu a r m ă tu ra po stîn tin să de regulă se arm ează cu fas­ cicule sau bare (v. R ezistenţa pe cub la 28 zile a amestecului de injectare v a fi de 30 N /m m 2. . Zona de ancorare (transm itere) se po ate arm a şi cu frete 0 6 . fiind comune mai m ultor ancoraje. Plăcile metalice de re p artiţie vor fi prevăzute cn praznuri sud ate 0 1 0 . V I I . D ev iaţia canalelor nu va depăşi 20° p en tru extragerea uşoară a ţevilor din PVG sau P E. /I / S 375 Fig. în această zonă se mai prev ăd etrieri închişi 0 8 la d istanţe de 150 m m. 41.41. distanţele dintre plase vor fi de 5 0 —70 mm. o arm are pe două direcţii.2. cu pas 5 0 —80 m m. cap.

xt = SO m m . b. 0 0 — 2S0 m m . inel-con cu ancoraj fin cu dorn . e. m a n ip u ­ lare. Distanţa m inim ă (lum ina) dintre canale la armătura postîntinsă. pentru ancoraje alternate. tra n s p o r t sau la solicitări locale. Distanţa minim ă de la axa ancorajului pînă la marginea secţiunii. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l canalului şi m ărim ea acestuia. c. Acoperirea cu beton a canalelor. Această acoperire este de regulă egală cu d is ta n ţa m inim ă (lumina) între canale la care se scade circa 10 nim. Ia fascicule cu drxt max = 60 mm .L a capete (zonele de rezemare) se p re văd bare longitudinale.în deschidere se prevede p en tru zona de tra n sm itere o arm are suplim entară dispusă pe porţiun ea de înălţim e h / 4 de lingă ancoraj. piese m etalice cu praznuri. 50 m m pentru canale necăptuşite ale fasciculelor cu d ext = SO mm. 40 m m pentru canale necăptuşite. şi la canale căptuşite ale fasciculelor cu d. Această distan ţă variază între 60 şi 160 m m după mărimea fasciculului. 376 . V I I . 2 5 0 — 400 m m . Acoperirea cu beton a armăturilor postîntinse. d. în cazul ancorării . Distanţa m inim ă între axele a două ancoraje învecinate. d. pen tru a asigura această zonă la transfer. m ărim ea fasciculului şi are valorile : 8 0 — 130 m m .107/0-76 anexa T). Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l ancorajului şi m odul de pretensionare. pentru pretensionarea succesivă . luîndu-se urm ătoarele valori m inim e : 30 m m pentru canale căptuşite. STAS 10. la fascicule cu d ext max = 60 mm .12). f. Ancorarea în deschidere. extinzindu-se cu o lun­ gime de h/2 de fiecare p a rte a ancorajului (fig. pentru pretensionarea succesivă a două fascicule ală­ turate (d a to rită g abaritu lui plaselor.. Acoperirea va fi de 20 mm p en tru m o rta r to rc r e ta t şi 30 m m p en tru beton.

etc. 3) Arce din beton prccomprimat sau beton armat pe care se m ontează grinzi secundare din beton p recom prim at şi plăci din beton celular sau alte tip u ri de elemente. construcţii de maşini. fie elemente de su p ra faţă (elemente curbe. fie direct elemente de suprafaţă. Se folosesc m a i des u rm ătoarele sisteme : 1) Grinzi cn inim ă plină din beton precomprimat pe care se m o n ­ tează fie elemente secundare. Elem entele de beton a r m a t au fost in cea m ai m are p a rte înlocuite cu elemente prefabricate din b eto n precom prim at. î n general.C a p it o lu l VIII a r m a r e a p r in c ip a l e l o r t ip u r i d e e le m e n t e d in b e t o n a r m a t Ş! b e t o n p r e c o m p r im a t A. depo­ zite.). elem ente curbe U P H . industria m etalurgică. industria uşoară. PENTRU INDUSTRII P en tru a economisi m aterialele deficitare (oţelul şi cimentul) s-a trecu t la folosirea elementelor uşoare şi foarte uşoare. 4) Grinzi transversale tip macaz din beton precomprimat pe care se montează grinzi secundare din beton p reco m prim at etc. 377 . m ateriale plastice. ARMAREA HALELOR PARTER. ele­ mente sem itubulare etc. industria lemnului etc. 2) Grinzi cu zăbrele din beton precomprimat sau beton armat pe care se m ontează fie grinzi secundare din beton precom prim at. Tipurile de hale a r ă ta te se folosesc în m a jo ritatea industriilor m a ­ terialelor de construcţii. halele se realizează in prezent din elem ente prefabricate tipizate. cu învelitori din azbociment. grinzi sau pane din beton precom prim at. UŞOARE.

1 b sîn t a r ă ta te soluţionări de hale p a rte r cu elemente liniare (grinzi) precom prim ate şi elemente de suprafaţă (chesoane. mai ra r se folosesc deschideri mai m ari sau trav e i de 9 m.00 m. cu a n sa m b lu l învelitorii de tip uşor care asigură izolaţia.). a. elemente de aco­ periş de sup ra faţă mare.00 m din b eton p recom prim at care reazemă pe stîlpi. în figura V I I I . V I I I . Hale cu grinzi cu inimă plină din beton precomprimat E v o lu ţia concepţiei asupra proiectării şi perfecţionării tehnologice de execuţie a halelor a dus la m ărirea gradului de prefabricare a hale­ lor şi la folosirea u n o r'e le m e n te de beton precom prim at liniare şi a unor elemente de s u p ra faţă de deschidere mare. sînt a r ă ta te elemente p refabricate de su prafaţă p e n tru acoperirea halelor industriale. 15 . H ala tip cu pod ru la n t (fig. 18 . în cele ce urm ează se dau cîtev a exemple de hale şi de armări. 1 a şi VII1. în ălţim e a raţională a halelor fără pod ru la n t este în ju r dc 5 m. 24 şi 30 m cu travei de li sau 12 m . 2. a v în d elemente de acoperiş tip cheson cu deschidere de 6.00 m. Deschiderile halelor folosite in mod cu ren t sînt de 12 . de regală t o t din beton precom prim at. cu tra v e e de 6. L a deschideri peste 18 m şi cu poduri ru la n te peste 120 kN se folo­ sesc portalele pen tru asigurarea stabilită ţii halci în lungul său. 21 .de ridicat (grinzi de rulare sau grinzi suspendate de elementele de aco­ periş etc. fie cu m ijloace. R ig iditatea şi stab ilita te a de ansamblu (spaţială) a halelor se re a­ lizează prin efectul de cadru d a t de stîlpi şi grinzile transversale sau longitudinale şi de efectul de diafragm ă plană (şaibă) pe care il reali­ zează elem entele de acoperiş. grinzi din beton precom prim at. plăci II. î n general. E s te a lc ă tu ită din p unct de vedere constructiv din grinzi principale transv ersale de 12.ă fie extensibile cel p u ţin în plan longitudinal. S tîlpii s în t p re tu r n a ţi sau prefabricaţi. cu extradosul plan sau curb şi cu g re u ta te redusă dato rită folosirii betoanelor de calitate superioară şi a precom prim ării. î n com ponenţa halelor se folosesc stîlpi din beton arm a t. ca elemente secundare sau ca elemente principale de rezistenţă.3). prefa­ bricaţi sau pretu rn aţi. Multe hale se execută du p ă proiecte tip. lăţime 378 . halele sîn t concepute s.T ra n s p o rtu l tehnologic poate fi făcut fie la sol. în figura V III.). T etc. 1.

este de ^ 3 mm pe v e r­ ticală. P entru toroane. a rm a tă cu 9 toroan e T B P 12 (7 0 4) cu forţa de rupere F r = 1 4 7 k N .00 m (fig. V I I I . Hale parter din grinzi şi elem ente de suprafaţă prefabricate curbe.Fig. A baterea admisă la poziţionarea toroanelor .50 m . Grinda are secţiunea dublu T. t r a n s ­ ferul se face d u pă ce în beton se realizează 3. de 2 mm pe orizontală şi 3 mm de la m arginea elementului (aco­ perirea cu beton). V III. Grinzile se ridică 379 . lum inatoarele s în t din cupolete din poliesteri a rm a ţi cu sticlă (PAS).la . 4 b). Arm area grinzii transversale din beton precomprimat cil deschidere de 12. 4 a şi V I I I . la execuţia pretensionării se respectă urm ătoarele re g u li: se p re în tin d toroanele pe tip are le a u to p o rta n te metalice la un efort 122.50 N /m 2. La execuţia elem entului se foloseşte beton m arca B 500 .4 kN pe fiecare toron. de 1.

Fig. cu distanţieri. Ordinea de aşezare a arm ăturii se stabileşte in ateliere şi începe cu carcasa C6 (pentru poziţionarea toroanelor). V III. Proiectul prevede de regulă şi toleranţe pentru execuţia carcaselor şi poziţionarea m ustăţilor şi altor piese metalice . V) folosind doze. V III. cap. * Forţele de pretensionare se verifică conform fişei de pretensionare (v. Carcasele C3. îmbinarea grinzilor între ele şi pe stîlpi este arătată în figura V II I. aceste carcase sînt îndoite la forma secţiunii transversale. verificarea alunecărilor în ancoraje şi blocaje etc. sudate la maşini (v. 4 c ) . toleranţele variază în limitele 10 mm. după confecţionarea la maşini de sudat prin puncte (cu o singură pereche de electrozi).l b. repere trasate pe capetele toroa­ nelor. Arm ătura nepretensionată este formată din carcase alcătuite din sîrme STNB şi oţel PG 52. Ordinea de întindere a toroanelor se stabileşte prin proiect. cap. tn minimum 30 min după transfer cu ajutorul urechilor de agăţare. manometre. C i şi C5 sînt prezentate în desen desfăşurate în plan (fig. Poziţionarea carcaselor se face. H ale p a rte r d in grin zi şi elem en te de su p ra fa ţă p re fa ­ b ric a te p lan e. V).4 d folosind 380 .

E lem en te p re fa b ric a te de su p ra fa ţă d in b eton a rm a t i o — e le m e n te T d re p te d in b e to n p r e c o m p r im a t : b — e le m e n te n d re p t» d in b e to n p re c o m p r im a t . j — u n d ă p a ra ­ b o lo id h ip e r b o lic d in b e to n p re c o m p r im a t. h — p lă c i d in b e to n c e lu la r a u to c la v iz a t .Fig. c — e le m e n te I I c u rb e d in b e to n p r e c o m p r lrn a t . V II 1. d .2. p — ch c s o a n e d in b e to n p r e c o m p rim a t . e. f — ch cso a n e d in b e to n a r m a t . . i — f î ş ii cu g o lu r i ro tu n d e d in b e to n a rm a t sau p r e c o m p r im a t .

382 .

Plan armare.00 m. hale e u elemente de .4 a.00 m ( G 12) o u toroane. Armarea grinzii precomprimate d e 12.PLAN ARMARE G RINDA G12 Fig VIII. pentru travee d e 6.

.

25 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . 1 385 .

îm binare grindă p e stîlp MARGINAL curent SECŢIUNEA 3-3 SECŢIUNEA 7-7 SECŢIUNEA 2-2 C D ?*?0 i 2 2 © . a Fig. VIII.4 d„ Detalii de îm binare a 386 .« .

ÎMBINARE GRINDĂ PE STÎLP CENTRAL CURENT SECŢIUNEA l-i SECŢIUNEA 6-6 \ ----■l~6 grinzilor G 12 pe stîlpi. .

6 2 — — 2 .05 M asa. c4 m &) 5 5 6 13 9.5 6 — .92 0 . 6.52 16. k g / p k g /m a r c a de o ţe l v ) (6 ) C2 v ) 5 8 5 T o ta l 4 9 12 m /t > 4. V III. k g /Q k g / m a r c a d e o te l C a rc a s a — — — — __ — — — — .3 5 k q P C 5 2 (1 ) C a r c a s a (2) C7 5 10 4 1 8 (Î7) T o ta l 74 m /Q 6 . k g /m M a s a .12 0 .1 5 6 1.617 T o t a l m /t > M o s a .3 9 5 2 .8 8 19A 7 6.4 e. k g /m M o sa . kg/<t> kq / m a re a d e o fe l 0. fa) C a rc a s a C 6 8 5 5 2 2 6 2 086 0 .17 9.68 0.01 17.156 5 .30 2 3 .46 0. — — _ __ Fig.P r!7 /n e c unei b a re T ip u l de c a rc a s ă Bucă f i M a rc a L u n g im i S im b o l 05 6.96 2 7 . E x tra s de a rm ă tu r ă p e n tr u c a rc a ­ sele g rin z ii G 12.1.80 0 .6 0 0.4 2 0.15 0.66 0335 0 .04 7.075 43 . k g /m d e o te l 5 .7 8 285kqP C 52 .5 5 0.3 2 0.54 1.617 1.68 m/it> PC 5 2 010 1.!.6 0 0.83 0.61.68 0 .8 0 — — _ — — — .156 0. 0.15 0.75 668 0 .8/.26 8.9 7 0 .3 0.67 0 .67 f 08 5 (y C a r c a s a ( T ) 10 C 7 (t) ) 8 10 4 1 3 11 1.0 k q P C 5 2 M a s a . k g /< i C a rc a s a C 5 (12) 00 kcT / m a r c a 5 4 5 33 T o ta l m / t M a sa.67 0. i2 k g P C 5 2 (8) 5 — — M a s a . k g /m M o s a .04 7.156 4.21 0 .66 0.156 4 .80 5.5 9 M a s a .156 t. k q /t> k g /m a rc a 6 C a rc a s a (s) 5 2 6 C 3 T o t a l m/<t> d e o te l 2.30 U.0U 1.15 0167 0.70 5 . k g /m a rc a 7.4 8 0J95 1..2 5 5 .94 6.62 T o ta l m /< t M a sa.395 7.06 2 7 .4 8 4.07 0. k g /m M asa.70 4.67 16 7 0.12 33.2 5 19. M asa.6 7 0.754 6 .5 5 17. k g /m M o sa.1 2 — 1.3 0 < fs ) fa) 0. — — 1.3 5 4 .6 8 k g /m k g /o de o fe l 0.8 0 6 .3 5 5 T o ta l m /Q M a s a .67 1. kc 7/ m a r c a k q /t> d e o te l 1.

pentru lum inatoare. Armarea grinzii longitudinale din beton precomprimat cu deschide­ rea de 12.plăcuţele prevăzute pe capul stîlpului care de regulă se sudează cu cornierele de la baza grinzii. 6) Se m ontează carcasele inimii C I şi CV şi agrafele m arca © şi (g) conform figurii V I I I . V I I I .00 m cu pan tă la partea superioară şi elemente de sup rafaţă curbe tip II sau tip T cu lăţime de 3. iar m ustăţile din grindă şi stîlpi sînt sudate sau nesudate conform prevederilor din proiect.00 m (fig. 6). Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea : 1) Se m ontează etrierii m arca @ sudaţi de laminatele a şi b şi se sudează între ele conform detaliului A .00 m şi deschideri de 12. G rinda este arm a tă cu 16 toroane T B P 12 (7 0 4). Hală tip. 5) Se m ontează carcasele (C5) t o t pentru bulb. ® şi Q). cu gradul de precizie 7 (STAS 7721-76). 2) Se m ontează reţelele E l care poziţionează toroanele. executate de regulă din poliesteri arm aţi cu sticlă (PAS). de asemenea etrierii m arca (2). pline sau cu goluri. Condiţiile cerute pen tru calitatea betonului şi execuţia pretensionării sînt similare cu cele a ră ta te mai înainte. 6. î n îmbinare se folosesc în plus etrieri dubli la 15 cm.00 m d in beton precom prim at şi ele­ mentele de su prafaţă se vor confecţiona numai în fabrici de prefabri­ cate sau de către unităţi specializate la care se asigură o calitate cores­ punzătoare. Grinda longitudinală de 12. 389 . fără pod ru lan t (fig. b.5). 15 şi 18 m. Toleranţele de întindere şi prin dispoziţie tiţie uniformă şi abaterile vor fi conform STAS 6657/1-76. 3) Se m ontează carcasele C i care se execută întîi desfăşurat şi apoi se îndoaie la forma bulbului din figură. (2). la fixarea ordinii se ţine seama de o repar­ a eforturilor în grindă în tim pul pretensionării. Grinzile şi elementele de suprafaţă se to a rn ă în tipare m e­ talice autoportante. S) Se m ontează barele m arca 0 . V I I I . 7) Se m ontează carcasele C3 apoi carcasele C2. Ordinea tăiere a toroanelor sînt figurate în .proiect sau sîn t date de şantier . 4) Se amfilează întîi toroanele din bulb şi apoi celelalte. tip cupoletă sau t i p omidă (continue). E ste alcătu ită din punct de vedere constructiv din grinzi longitudinale de 12.

390 d e suprafaţă t ip ii.5 a. Hală c u grinzi din beton precomprimat şi elemente . Fig .VIII.

391 .

392 PLAN ARMARE GRINDA G 1Z .

6 b. Detalii d e armare. Armarea grinzii precomprimate transversale d e 12. 393 .CI C‘1 Fig. VIII.00 m ( G 12).

în placa elementului se foloseşte o plasă de sîrm ă su d ată ST 419 liv rată de fabrica I. cap. A rm ă tu ra nepretensionată este realizată în carcase confecţionate şi îndoite după tehnologia a r ă t a t ă anterior. Carcasele se execută la maşinile de s u d a t a u n ităţii de execuţie. care treb uie să asigure acoperirea cu b e to n p re­ v ă z u tă în proiect (placa are grosimea de 3. 394 . A rm area elementului curb de acoperiş tip II din beton precomprimat. T ransferul se face cînd rezisten ţa betonului atinge 30 N / m m 2. VI). Ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor este de sus în jos şi alternativ la o nervură şi la cealaltă. care se m a n e ­ v rează num ai cu ajutoru l grinzii de m anipulare (v. Grinda este precom prim ată cu 30 toroane T B P 12 (7 0 4). E lem entu l curb din figura V I I I .) plasate la capetele elementului. Toroanele se poziţionează cu ajutorul reţelelor R 1 (20 buc. care au o secţiune t r a n s ­ versală cu pereţi dubli şi pinteni pe care reazem ă elemente de su p ra ­ fa ţă tip T sau chesoane. 3) Se m ontează carcasele C2. este de 122. apoi carcasele C3. apoi se îndoaie cu dispozitive speciale. sub form ă desfăşurată. L a tran sfer betonul trebuie să aibă m arca în j u r de 30 N /m m 2. —Buzău a M inisterului Industriei Metalurgice. P e n tru poziţionarea corectă a carcaselor şi plaselor se folosesc purici din m aterial plastic.40 kN. V I I I . 7 are deschiderea de 12. F o rţa de pretensionare realizată cu prese monofilare.5 şi 5 cm). î m ­ binările pe stîlpi şi între grinzi se fac conform proiectului asigurînd con­ ti n u it a t e a prin a rm ă tu ri su d ate sau bucle betonate. pe fiecare toron.P.00 m şi este a r m a t cu toroane t i p T B P 12 (7 0 4) în nu m ăr de 4 sau 6 toroane după tipu l încărcării de pe elem entul curb (diferite zone climatice). Ordinea de montare a armăturii este u rm ă to a re a : 1) Se m ontează carcasele CA. Controlul pretensionării se face p e rm a n en t conform fişei de p re te n ­ sionare şi regulilor obişnuite de control (pierderile de tensiune nu t r e ­ buie să depăşească circa 19 kN /toron).S. A rm ă tu ra pretensio nată din nervuri se execută pe şabloane. O v a r ia n tă de realizare a halelor cu grinzi longitudinale se obţine prin folosirea grinzilor Q (omega). 8). (fig. 2) Se amfilează toroanele.în tin d e re a toroanelor se face cu o presă monofilară. 4) Se m ontează plasa ST 419.00 m şi l ă ţi­ m ea de 3.S.

VIII. . Planul d e armare al unui element curb tip I I din beton precomprimat.Fig.7 a.

Detalii de armare a elem en tu lu i curb tip ii din beton p re c o m p rim a t.7 b. . VIII.S E C Ţ IU N E A FiK.

Fig.8. VIII. .00 m deschidere. Planul d e armare a grinzii omega GM12 d e 12.

reazemă pe arce şi se solidarizează de acestea cu un şurub M 14 şi cu o eclisă metalică fi­ xată pe arc.00 m deschidere şi tra v e i de 6. V edere de ansam blu. rezemate pe stîlpi din beton armat preturnat. Arcul are tirantul postcomprimat cu două fascicule 2 x 1 8 0 5 SBP 1. precomprimate.9 a este alcătuită din punct de vedere constructiv din arce precomprimate cu tirant. H ală in d u stria lă p a rte r cu arce d in beton p reco m p rim a t de 18. V III.00 m precomprimat cu tirani.2. Structura este contravîntuită. Panele de 6. cu pane din beton precomprimat şi elemente de streaşină şi dolii din elemente din beton precomprimat. Stîlpii sînt preturnaţi pe şantier sau prefabricaţi în fabrici de pre­ fabricate şi montaţi în fundaţii pahar.00 m deschidere. 398 . etrierii 0 8 sînt îndesiţi pe reazem. Arcul este armat cu 6 0 16 PC 52. V III.9 b). Subansamblul de învelitoare este alcătuit din azbociment. Zona de capăt este întărită cu plase sudate (3 buc.50 m. Fig.) prinse de cornierele de reazem . Armătura nepretensionată a tirantului este formată din 4 0 10 PC 52.9 a. trecute prin teci PVC cu 0 50. iar plăcuţele de rezemare P 2 sînt prinse cu praznuri sudate (fig. dispuse la 1. Armarea arcului (le 18.00 m . iar montanţii din 2 0 10 PC 52. Hale cu arce din bston precomprimat Hala tip fără pod rulant din figura V III.

E trt> B /20 L60 *60*10-200 .

9 c. Detaliu d e armare a arcului în zona d e reazem.400 SECŢIUNE A Fig. VIII. .

VIII.C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .9 b). fig. D etalii de arm are c u plase sudate (v.9 d. l Fig. . V III.

C). P e console s în t p re v ăzu te plăci P I din oţel la t an co rat p riu su dură cu a rm ă tu ri înglobate în console. A rm ă tu ra longitudinală cu mărcile Q) şi (2) este îndoită la capul stîlpului p en tru a arm a şi consolele de pe reazeme p e n tru arce. D in stîlp s în t lăsate m u s tă ţi pen tru îm binarea cu arcele. V E D E R E 1— 1 V E D E R E 2—3 Fig. 10 şi se m ontează îa fundaţii p a h a r (v. 402 .S tîlp ii preturnaţi au form a din figura V I I I . cap. 10 a. Stîlpi preturnaţâ la hale parter cu arce din beton precomprimat. V I I I . P e n tru m an ipu lare stîlpii s în t p re v ăzuţi cu cîrlige. VIII.

403 . Detalii de armare a stihiilor preturnaţi.® 11 r C0 70 < 0 2 — 1 E tr» 6 /2 S L v = J . VIII.A R MA R E 6 <S © R *J3| © 1 SECŢIUNEA 1-1 SEC ŢIU N EA 2 -2 L tW m E t r * 6 / 2 5 IS O ) VEDERE 3-3 © ® © © n o M © Q) .S 0 m (£ ) l • (.IO b.5 0 m Elr * 6 /til2 3 Fig.

60 EXTRAS DE LAMINATE Denum ire PI O tel lat Oimensiuru 100x10 Lungi­ Buc m ea 2 2 .70 3. Hale parter realizate cu ferme şi arce din beton armat a.00 9W 111.10 c. 176 To n ală 7.8 5 1.23 60.OL kg 7.9 7 6 .6 0 3.75 CARACTERISTICI E lem en t S tîlp Volum m3 1.LQ L. Extras da armătură pentru stîlpi.70 DE ARM ĂTURĂ OB 3 7 06 *8 O 1L 012 PC 5 2 * ÎL 31.95 12.00 1320 76.00 O te l-b e ion 0 9 37 38 .80 1.50 1.2C 9 .30 Lunaim e / t k q /m k n /i> Total T o ta l. kg __ •' T .65 P e b uc.10 1.B5 15.22 16. VIII.70 2.OG 9.'j O 10.5 L M asa Pe m 7. Concepţia constructivă pen tru realizarea monolită. îşi găseşte în prezent o aplicare lim itată. 3. ex ecu tate monolit.56 Laminate kg 17.90 L.00 0. d ato rită consumului m are de m anoperă.96 6.0L 0. 38 . cofraje etc.10 1.00 2 2 .6 0 PC 5 2 7300 3 250 Beton S u d u ră cu e le c tr o z i EL 4 6 f Fig.EXTRAS rea 1 2 3 L 5 6 7 8 9 P2 < t> ÎL ÎL ÎL 1 L ÎL 8 6 6 6 12 Buc L 2 2 2 2 2 30 20 5 6 Lurxjrrva 7.2 5 2 .03 M osa.6 0 am Ol 73j3d 73.V 121 11. 404 . Hale a căror structu ră de rezistenţă este realizată cu aju to rul arcelor.50 5.2>3 15. Cofraj m2 t 2 . Folosirea arcelor din beton arm a t. prefabricată sau pretensio nată este practic aceeaşi.96 2 .

P e n tru tira n ţi apare eficient să se folosească în loc de oţel-beton. *) Planşele sini plasate la sfirşilul cărţii. î n fi­ gura V III. ancorate la capete cu piese sudate. Nodurile fermei sînt suficient de dezvoltate p en tru a se p u te a a n ­ cora barele m o n tan ţilo r şi diagonalelor care sînt a rm a te cu cîte 4 bare bine ancorate in tălpi în zona nodurilor. Hale a căror structură este realizată eu ajutorul fermelor din beton armat. î n figura V I I I . în aceste zone se prevede în plus şi o a rm ă tu ră tran sversală puternică (etrieri. Utilizarea fermelor din b eto n a rm a t la realizarea halelor industriale a fost destul de ră s p în d ită în cincinalele anterioare. 405 . special prevăzute în capul arcului. P e n tru a preveni apariţia unor săgeţi m ari la t i r a n t u l principal al arcului. P rob lem a principală la aceste tip u ri constructive este ancorarea t i r a n t u l u i sau barelor întinse in noduri în special la cel de capăt (la reazem). profile lam inate. î n figura V I I I . carcase). P e n tru preluarea eforturilor locale (de întindere) care sînt deosebit de mari. Barele în această zonă s în t ancorate în mai m ulte m o­ duri : cu plăcuţe sud ate prin ad eren ţă folosind bucle. D in p u n c t ele vedere constructiv aspectul halelor cu arce clin b eton a r m a t monolit este similar cu al celor din beton precom prim at. b. cînd arcul este realizat din a rm ă tu ri elastice (oţel-beton). la arce şi ferme. Arcul are p revăzute m u s tă ţi pen tru reali­ zarea conlucrării cu elementele ele acoperiş care se m ontează pe hale. în plan şa I* se dă u n exemplu de arm are a unei ferme clin beton arm a t. F e rm a are clouă p a n te şi reazemă pe nodul superior de ca p ăt a v în d şi o legătură cu stîlpul care se betonează după m o n tare a fermei. cu bare independente de oţelbeton.9 a s-a a r ă ta t o secţiune transversală printr-o hală p a r te r realizată cu arce. da­ torită consumului redus de m ateriale pe care îl reclam ă (oţel. 12 se prezintă aspectul de ansam blu al unei hale realizată clin ferme de beton arm a t. 11 sînt a r ă ta te diferite moduri de ancorare a t i r a n ­ tului. Barele de oţel-beton pot fi introduse şi în grinzile longi­ tudinale sau in bulb (întărituri). Zonele de ancorare sîn t îngroşate p en tru preluarea efor­ turilor locale. ciment). frete. acesta se execută cu o eontrasăgeată şi se ancorează de arcul propriu-zis prin m o n tan ţi.Folosirea arcelor eu tiran ţi pretensionaţi este în prezent posibilă d a to rită progreselor tehnologice înregistrate în ex ecu ţia elementelor prefabricate şi a celor pretensionate. cu bare filetate şi plăcuţe etc.

406 . A n co rarea tira n ţilo r la fe rm e şi a rc e i a — prin fretaj . c — prin plâci de ancoraj şi freta) . 1. d — prin plâol de ancora) (corniere) . g — prin aderenţa. b.Fig. e. V I I I .ll.

407 . S tru c tu ră de h a lă re a liz a tă cu ferm e d in p a n o u ri a sa m b la te p rin p re c o m p rim a re : a — cu travee de 6. Hale parter realizate cu ferme din beton precomprimat In trecut s-au realizat elemente de fermă din beton arm at asam­ blate prin postîntinderea a r m ă tu r ii.12. 4. P en tru preluarea efor­ turilor locale mari din noduri se pun etrieri închişi deşi.00 m . Talpa superi­ oară are m ustăţi pentru asigurarea conlucrării cu elementele de aco­ periş. pentru a se realiza indici tehnicoeconomici mai favorabili s-a trecu t la execuţia în tipare a unor ferme din beton arm at de 12.00 ra. iar pentru manipulare este prevăzută cu cîrlige de agăţare. iar la nodul de capăt sînt m ontate şi reţele (plase cu ochiuri dese). dintr-un singur tronson. b — cu travee de 12. 15 şi 18 m.Fig. planşa I). Tălpile au arm ătura continuă (v. VIII.

tip u l de încărcare etc. P o stîn tin d ere a se face prin tensionarea fasciculului de la ambele C apete. iar d upă întărire şi deco­ frare se execută postîntin derea tălpii inferioare cu fascicule de sîrm ă S B P I (v. La capete are p rev ăzute a rm ă tu ri su p lim e n ta re din oţel PC 52 şi OB 37 ( 0 6. 2) Se amfilează toroanele. 4) Poziţionarea armăturii se face prin clislanţieri din material plastic. VI).00 m. modul de arm are a elem entului prefabricat U P H cu deschiderea de 15. Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea: 1) Se montează barele marca Q) şi @. 3) L a partea superioară se montează plasele P I şi P 2 şi barele marca 0 şi ® care se leagă de plase.00 m şi lăţim ea de 3. a. Hale fărâ pod rulant realizate cu elemente de suprafaţă tip UPH din beton precomprimat î n figura V III. L a arm area acestei ferme s-au u tiliza t carcase s u d ate ex ecu tate în fabrică. 5. carcasele C I. din sîrm ă tra s ă STNB şi oţel OB 37. n u m ăru l lor fiind în funcţie de deschiderea fermei. Armătura nepretensionată.P. urechile de agăţare şi apoi plasele P I şi P 2 de la partea inferioară şi se leagă barele marca (2) şi @ de barele acestora. Noduiile fermei s în t a rm a te suplim entar. A rm ă tu ra n epretensionată a tălpilor şi diagonalelor fermei este alcătuită din carcase sudate prin puncte sub form ă desfăşurată (plană) du p ă care s în t îndoite (cu dispozitive speciale cu raza mare) sub form ă de carcase închise. cap.Fermele se to a rn ă în poziţie orizontală. 10. cu carcase speciale şi etrieri închişi.2 mm şi 0 in. 12 şi 14). Marginile s în t în tă rite p rin carcase. —B uzău şi cu carcase sud ate ex e cu tate în fabrici. Elem entul este a r m a t cu plase exe­ c u ta te de I. 408 .S. blocajul fasciculului se face cu ancoraje inel-con (v. 13 b şi c. = 65 mm care se extrage d upă t u r ­ narea betonului. cap.1 3 a se a ra tă realizarea halelor uşoare din grinzi precom prim ate şi elem ente spaţiale tip U P H cu deschideri de 12 . î n planşa I I se a r a tă arm a rea unei ferme de 18 m deschidere (cu ta lp a precom prim ată). iar în figura V I I I . Fasciculele au în com ponenţa lor 14—28 sîrme. 15 şi 18. î n ta îp a de jos se lasă la tu rn a re un gol realizat p rin teacă din b an dă de oţel de grosime 0. VI).00 m.S.

409 .1 3 a. VIII.Fig. Hală fără pod rulant din elemente d e suprafaţă tip UPH.

J- l"l'. Armarea elementului UPH-15/3.13 b.C m li « m m ■ O l« fc to v î .j i gr î 9 / i 9x i 9 i # i 9 r 1 410 rig. VIII.ll' ■NT • "•■A M i i i 4 . «U \j jSSs .

SECŢIUNEA Scara 110 A -A Fig. VIII.13 c. Secţiuni transversale. Armarea elementului UPH-15/3. 411 .

ARMAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CADRE P entru anum ite industrii. construcţiile etajate cu planşee ciuperci sau dale. încărcare etc. 412 . formînd cadre plane. unde stru ctu ra de rezistenţă trebuie să preia încărcări mari. d a r s în t şi cazuri cînd elementele prefabricate nu pot fi utilizate. Betonul este pregătit cu un vibrofinisor şi t r a t a t termic. B. A rm ătura prelensionată. La construcţiile monolite stru ctu ra de rezistenţă este alcătuită din stîlpi solidarizaţi cu grinzile. Construcţiile specifice pentru acest sistem sînt construcţiile e ta ­ ja te în cadre de beton arm at. Rezistenţa minimă a betonului la tr a n s ­ fer este 35 N /m m 2. Construcţiile de locuinţe cu schelet de beton arm a t se execută mai rar. solidari­ zate de stîpi cu învelitori grele şi sisteme constructive ale halelor uşoare cînd se folosesc subansambluri de acoperiş grele ce au deschideri mari. construcţiile speci­ fice cu stîlpi peron. Abaterile admise la poziţionarea arm ăturii sînt de 1 mm la a rm ă ­ t u r a pretensionată şi de 5 —10 mm la lungimea şi lăţimea plaselor şî carcaselor. aceasta este dimensionată în consecinţă. iar la livrare de 44 N /m m 2. d upă tipul elem entului (deschidere. construcţiile pe. care la rîndul lor sint solidarizate în direcţie perpendiculară to t cu grinzi. construcţiile industriale p arter în cadre.b.. Preîensionarea se face pe tiparul a u to p o rta n t cu prese monofilare. In categoria halelor grele se consideră halele parter executate mo­ nolit şi halele etaja te pen tru industrii la care presiunea pe planşee este de 10 —30 k N /m 2. Ori de cîte ori este posibil se folosesc construcţii prefabricate. stîlpi şi grinzi cu zăbrele. R eţea u a plană de grinzi şi plăcile de legă­ t u ră formează şaibe nedeformabile. N um ărul toroanelor pe o direcţie de pretensionare variază de la 5 la 9. Aceasta este alcă tu ită din t o ro a n e T B P 9 (7 0 3) care pretensionează elementul după două diagonale.). Betonul folosit are marca 500. O mare atenţie se dă şi acoperirii cu beton la care se adm ite o a b a ­ tere de m ax im u m 5 mm. realizînd şi pe această direcţie cadre.

to. Cadre din beton armat monolit pentru hale industriale parter P entru hale industriale cu pocluri rulante grele s-au folosit In trecu t construcţii pe cadre cu trei deschideri ca cea din figura V I I I . arm area consolelor. pen tru zone seismice se respectă unele prevederi supli­ m entare.1. în prezent.M i- Fig. VIII. J ____ L . cu distanţa dintre cadre de circa 12.6 ? ~ Z.2 . aşa cum s-a a r ă ta t în cap. Armarea unui cadru monolit de hală industrială. Stîlpii exteriori sînt elastici pen tru a permite dilatări şi contracţii în plan t r a n s v e r s a l . Secţiune transversală prin hală. ridicarea a rm ă ­ tu rii pe reazem.6Z-^~ 00 u m . 413 . Grinzile s în t prevăzute cu vute.W -i. î n mod prac­ tic. La această soluţie trebuie re ţin u t modul cum se armează vutele.14 a.W •frZ.B 2 -A . placa este din beton arm a t monolit.oo P L A N COFRAJ H l I m Z . VII. în special pentru a rm ă tu ra transversală din capetele stîlpilor şi grinzilor. Jegătura de la colţurile cadrelor.Z ffU . -V il -ţy-ZflZjfrZ. _ L . _ W ^ 2 .00 m. X . în prezent se execută numai construcţii p arţial monolite. 14.

Detalii d e armare.AMARE CAD RU CURENT / \ 414 unui cadru monolit 'ujDQ£/8<p-ld Fig. Armarea S£ d e hală industrială.1 4 b. VIII. .

2. iar elementele de planşeu s în t de regulă complet prefabri­ cate (fig. în zone seismice. folosirea etrierilor închişi pe reazeme şi la stîlpi. la intercalarea de travei mărite. Cadre din beton armat etajate în soluţie monolită. iar stîlpii şi fundaţiile din beton arm a t prefabricat. Construcţiile actuale se exe­ c u tă numai parţial m o n o lit. iar planşeele se pot executa din elemente de planşeu de tip II de 6 —12 m (fig. Cadre din beton aiinat în soluţie integral prefabricată. 15 se prezintă arm area unui fragm ent de cadru m o­ nolit cu placă monolită. Planşeele sînt alcătuite din chesoane prefabricate suprabetonate. P en tru con­ strucţii cu deschideri egale. avînd învelitoarea din azbociment izolat termic. Se atrage a ten ţia asupra poziţionării arm ăturii prin purici şi distanţieri. Toate elementele sînt prefabricate. riglele principale sînt prefabricate. 18 se arată o soluţie de hală P + l integral prefabri­ cată. î n figura V I I I . riglele (griczile) cadrelor se execută fără v u te . ridicarea a rm ăturii pe reazeme. Pe ferme se m ontează grinzi secundare prefabricate. 17). de asemenea pot fi şi continui pe înălţimea a două sau trei niveluri. In această v a ria n tă stîlpii halelor se to arn ă monolit pe fiecare n i v e l : grinzile (riglele) pot să fie prefabricate. a v în d etrierii din oţel OB 37. conform reglementărilor pentru calculul în zone seismice. îndesirea etrierilor pe reazeme ş i ' la capelele stîlpilor etc.16) sau din planşee predală. VIII. planşeele sînt prefabricate parţial sau în to ta lita te şi de asemenea o p arte din rigle. b.Oţelul PC 52 este fasonat fără ciocuri sau cu ciocuri drepte. iar riglele de rigidizare se execută pe şantier. planşa II). riglele cadrelor se măresc şi se prev ăd de regulă grinzi cu v u te pe reazem. F undaţiile sînt de asemenea pre­ fabricate. stîlpii po t fi de înălţim ea unui etaj cu con­ sole lungi sau scurte. iar a rm ă tu ra tran sver­ sală (etrierii) este îndesită la capetele stîlpilor şi în zona consolelor. î n figura V I I I . Construcţiile e ta ja te din cadre flexibile au riglele cadrelor orizontale. la care se foloseşte pentru şarp an tă ca element de rezistenţă ferme de acoperiş din beton arm at precom prim at (v. c. Cadre etajate din beton armat a. La armarea stîlpului central (planşa III) este folosit oţelul FC 52 pentru bare de rezistenţă. după noile norme de arm are se acordă u n rol mai mare arm ă­ turilor transversale prin etrieri şi continuităţii arm ăturii pe reazeme şi la colţul cadrelor. Cadre din beton aim at etajate în soluţie parţial prefabricată. şi anume : modul de înnădire la stîlpi. 415 . VIII.

VIII. o e/= > Fig.416 S I * --7 9 1 *1 m--7£/*e(4) Exemplu d e armare a unei porţiuni d e cadru etajat.15 .

4 — e le m e n t de p la n ş e u t i p I I . 3 — g rin d ă p r in c ip a lă p re fa b ric a tă lo n g itu d in a lă .16. Elementele structurii parţial prefa­ bricate pentru hale industriale etajate : a — e le m e n te le s tr u c t u r ii . 2 — s tilp d in b e to n t u r n a t m o n o lit in c o fra je de in v e n ­ t a r . 2 — g r in d ă de r ig id iz a r e p r e fa b ric a tă tr a n s v e r ­ s a lă . VIII. 5 — s u p ra b e to n a re a r ­ m a tă . 27 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .Fig. b — a lc ă tu ire a u n u i n o d . 1 417 .

Fig. b —alcătuirea unul nod . 2 —riglă transversală prefabricată . 418 . E lem en tele stru c tu rii in te g ra l p re fa b ric a te — v a ria n ta stîlp i cu console scu rte — p e n tru h a le in d u s­ tria le e ta ja te : a —elementele structurii . V III. 4 —element de planşeu tip II i 5 —suprabetonare armată.17. 1 —stîlp din beton armat cu console scurte prefabricat sau preturnat pe şantier . 3 —grindă longitudinală prefabricată .

Secţiune transversală (proiect I.P.C. Hală etajată din elemente p refab ricate.) .18 a.T. VIII.Fig.

420 § ■li io' U i O K etajată din elemente < /> • I Fig. Hală prefabricate. VIII. .1 8 b. Secţiuni longitudinale.

V I I I . formele a r ă ta te în figura V I I I . arcele etc. circulare. b. 421 . 19.). A im are a stîlpilor.) care treb u ie să suporte eforturi de compresiune. Secţiunea tra n sv e rsală a stîlpilor şi m o d u l cum apare a r m ă tu ra în secţiunea tran sv e rsală se vede în fi­ g u r a V I I I . A rm ă tu r a poate fi elastică (oţel-beton pen tru b eto n a rm a t sau be­ to n p recom prim at) sau rigidă (din lam in ate de oţel). Form e constructive. a — d). Secţiunea cea mai u tilizată este cea dreptunghiulară. L a halele industriale se folosesc şi stîlpi cu goluri sau stîlpi d u ­ blu T cu inimă plină subţire (fig. a n de regulă. . iar în al doilea rîn d trebu ie să reziste te n d in ţei de încovoiere din efectul de cadru. Stîlpii cu goluri sîn t în prezent s tu d ia ţi p e n tru corecta dimensio­ nare a ram urilor. mijloace de ridicat etc. oameni. Cele mai u tilizate forme de secţiuni s în t : dreptunghiulare. poligonale etc. barelor transversale şi zonelor de legătură. 21). 3 . din podul ru l a n t şi din conlucrarea spaţială a construcţiei. a. Stîlpi din beton armat pentru clădiri şi hale industriale Stîlpii sînt d estinaţi a prelua în prim ul rî n d forţele de com presiune pe care le tra n s m ite g re u ta te a clădirii şi încărcările pe care le su p o rtă (utilaj. V I 11. — la hale industriale H /h < 14 (12 la poduri ru lan te grele). Regulile de arm a re a stîlpilor a u fost a r ă t a t e la cap. dublu T. de regulă. apoi m ultiplii de 10 cm. casetate. a v în d grijă să se asigure acoperirea cu b eton şi o b u n ă legătură prin a r m ă tu ri transversale (etrieri. (fig.22. Stîlpii de hale industriale. tu b u la re (la cei centrifugaţi). VII. Stîlpii treb u ie să îndeplinească condiţii de rig id ita te ex prim a te p rin ra p o rtu l dintre înălţim ea H a stîlpului şi lăţim ea h a secţiunii transversale.). Secţiunile transversale pen tru la tu ra mică v ariază de regulă în tre 20 şi 40 cm. C om portare similară cu stîlpii au to a te elem entele de tip b ară din construcţii (barele fermelor. A rm ă tu ra se aşază periferic stîlpilor şi cît mai uniform şi simetric. 5 . R a p o rtu l dintre laturile d re p tu n ­ ghiulare din secţiunile tran sversale este h/b = 1 . în cruce. L a stîlpii de rezistenţă ra p o rtu l H /h variază a s t f e l : — la construcţii obişnuite H /h < 25 (20 la b eto n din granulit) .3. m ateriale. din 5 în 5 cm p în ă la înălţim ea sec­ ţiunii de 80 cm. frete etc. 20. . Dim ensiunile se iau.

. _ Fig. VIII. .422 1® 1 J= U j 3 l uj a f V D f\ ^-1 ^ r j i ±._ '•<1 p . Tipuri d e stîlpi pentru hale industriale.19._..

Secţiuni transversale ntilizate pentru stîlpi. VIII.Fig.20. .

. — 5O O 4 —• uH h Fig.21. Stîlp cu goluri pentru hale in­ dustriale. VIII. SECŢIUNEA 7-7 '/// l/) -c bs u | L m Y .j. SECŢIUNEA 2-2 □ hr U ^ J [::: j□ 1 *r SECŢIUNEA 3-3 > mz.

N o \\ \ c X . A rm a re a s tîlp ilo r (se c ţiu n i tr a n s v e rs a le ). V I I I .22. X □ZZ3 N O T A : L u n g im e a c io c u lu i ( x J ta e f n e r i = W d /: □ F ig. .

arm ă tu ra de la partea întinsă a consolelor se ancorează în stîlpi şi se distribuie simetric în console. c. V III.). e. fermă. A rm a re a co n so lelo r sc u rte şi a a rtic u la ţiilo r. fig. Consolele stîlpilor sînt solicitate la încărcări concentrate mari care produc eforturi locale puternice de forfecare. Armarea consolelor şi articulaţiilor. E xem ple de arm are a consolelor din capul stîlpilor se pot vedea şi îu figura V I I I . b — consolă de stîlp marginal ea secţiune variabilă . V I I I . V III. g — arm area articulaţiei cu miez la un stîlp pe fundaţie . reprezinţi pottiunea activă a arm ăturii transversale.23. Consolele se armează puternic pentru a prelua aceste eforturi . Stîlpii prefabricaţi au prevăzute m ustăţi (ochiuri) de agăţare (prin­ dere) în macara (v.23. fig. 2/3 I. P entru preluarea eforturilor de tăiere (forfecare) arm ă tu ra este ridicată (coborîtă) ori de cîte ori este posibil şi com pletată cu etrieri deşi (arm ătură transversală. 14 şi planşa III. V I I I . 10 b. h — al­ inarea articulaţiei cu bare încrucişate la un stîlp pe fundaţie . Stîlpii sînt prevăzuţi c i console scurte pentru sprijinirea grinzilor de rulaie sau a elementului de acoperiş (grindă. a). de aceea se folosesc etrieri dubli sau suplimentari (v. 22). arc etc. fig. c — arm area transversală a consolei scurte cu bare înclinate I d — arm area transversală a consolei foarte scurte . V III.Armăturile de rezistenţă (longitudinale) ale stîlpilor trebuie să se găsească din 2 în 2 în colţuri de etrieri. 10 b). 426 . F ig. încovoiere etc. A rm ă tu rile p o t *1 a stfe l a r a n ja te in c it să in te rv in ă d e d o u ă o ri în re z is te n ţa co n so lei : a — consolă de stîlp marginal cu secţiune constantă . f — console de stilpi centrali cu secţiune variabilă .

c. VIII. întreru­ perea armăturilor loagitudinale la col­ ţurile cadrelor. Armarea nodurilor de cadre : a. b. d noduri de colţ .25. . f — noduri interm ediare. e. (Călorert) Fig VIII.Fig.24.

î n prezent articulaţiile de beton armat se folosesc m ai rar. V I I I . VII). A rm ă tu ra din articu laţii se ancorează de asemenea putern ic şi se p retează p en tru preluarea eforturilor locale (fig. iar cea din stîlp. P e n tru colţurile de cadru cu eforturi de întindere la fa ţa exterioară. d. V I I I . L a deschideri mici se folosesc şi grinzi de rulare d in b eton arm at. Se po t realiza articulaţii perfecte sau articu laţii parţiale (prin mic­ şorarea secţiunilor la 1/3 sau 1/4). în cap. A rm ăturile transv ersale (etrieri) se îndesesc în dreptul nodurilor p e n tru preluarea eforturilor de întindere din această zonă şi a preveni flam barea barelor longitudinale la eforturi a ltern ativ e d a te de forţele orizontale provo cate de cutrem ur. g. Se poate ad o p ta şi soluţia de fretare a regiunii com prim ate a v-utei. A rm area articulaţiilor treb u ie să fie puternică. Secţiunea transv ersală folosită este. arce. sub form ă de T sau dublu T. în treru p e rile arm ă tu rilo r longitudinale se fac de regulă conform fi­ gurii V III.26 ) se ex ecută în prezent în fabrici. leg ătu ra dintre rigle şi stîlpi treb uie reali­ za tă cît m ai corect p en tru a prelua întinderile din fibrele întinse (de la p a rte a superioară şi inferioară) şi eforturile de forfecare. î n cazul solicitărilor m ari (m om ente încovoietoare mari) nodurile s în t p re v ăzu te cu v u te (v. V III.2 5 . de regulă. A rm ă tu ra nod urilor de cadru. bolţi. în tru c ît to a te eforturile din articulaţie se preiau n u m ai de a rm ă tu ră. 24). în riglă pe o lungim e de 30 —40 d în zonele întinse şi pe 20 —30 d în zonele com p rim ate (pen­ t r u oţeluri tip PG se vor lua lungimile reco m an d ate la cap.23. Barele care se îndoaie d u pă un arc de cerc au raza m inim ă de 15 d. 14). cadre şi la grinzi continue cu articulaţii. la baza şi în capul u nor stîlpi. ^ 4. V III. î n nodurile cadrelor cu v u te. I I şi I I I s-au p u t u t u rm ări m oduri de a rm a re a nodurilor la cadrele e x e c u ta te monolit. De obicei se folosesc grinzi de ru lare sim plu rezem ate. etrierii se aşază normal pe vute. L a halele industriale. Barele se în treru p num ai cîtţe două în aceeaşi secţiune tran sv e rsală. de regulă. V II s-au a r ă t a t criteriile de arm are a elementelor frîn te (grinzi). A rm ă tu r a din riglă se ancorează în stîlp. de regulă din b eton a r m a t precom prim at. fig. A rticulaţia se în trebu inţează. î n exemplele din cap. h). Grinzi de rulare Grinzile de rulare (fig. 428 . dis ta n ţa d intre secţiuni fiind de 30 d (fig.

26 a.C.). Armarea unei grinzi d e rulare din beton I.P. Secţiune longitudinală (proiect . armat.T.GRINDA CR6-80-C 429 Fig VIII.

Q J 'd c £ o 'o 3 a S < Uj o U co j b fl E 430 .0 ) C /) tu o U j io E “* ^d Sd.

P e n tru preluarea forţelor tăie to a re pe reazem s-a pus m u ltă a r m ă ­ t u r ă rid ica tă (înclinată).înălţim e a li a grinzii se ia de 1/7 —1/10 din deschiderea I. P e n tru arm area grinzilor de ru la re se pot utiliza şi carcase s u d a te puternice. el reazemă pe u n s tr a t de fund are ce se găseşte la o adîncim e re la tiv mică. adîncim ea de fundare. T alp a grinzii se proiectează de 10 — 14 cm. b eto n ciclopian. T ipurile obişnuite de fu n d a ţii s î n t : fundaţii izolate din beton şi be­ ton a r m a t. fu n daţii precomprimate etc. cu nervuri. u m id itate etc. adîncimea de îngheţ (talp a fundaţiei găsindu-se sub această adîncime) . fu n d a ţia asigură o s u p ra faţă de rezem are m are. A rm ă tu ra de rezistenţă este din oţel PG 52 şi nu are p revăzute ciocuri ro tu n d e. s u p ra faţa de rezemare şi condiţiile de izolare se aleg în funcţie de : natura terenului şi nivelul apelor subterane . fundaţii speciale din beton armat (circulare. Deoarece terenul are ca p a c ita te redusă de a prelua compresiuni. L a grinzile simplu rezem ate se poate obţine c o n tin u ita te a lor printr-o zonă de legătură bine a rm a tă şi betonată.). Grinda are legături cu stîlpii şi p e n tru preluarea forţelor de frînare longitudinale şi transversale. făcînd trecerea de la secţiunile m ai reduse ale stîlp ilo r sau elementelor de construcţii 1as u p ra faţa necesară rezemării. fundaţii din reţele de grinzi şi radiere din beton armat . ci num ai ciocuri drepte. Corpul de fu nd aţie se găseşte de regulă sub nivelul terenu lui . fundaţii continue rectilinii şi circulare din beton sim plu sau beton armat . 431 . asigurîndu-i nedeform abilitatea acesteia p înă lalimitele ce-i conferă siguranţă. im portanţa clădirii şi seismicitatea regiunii .. ARMAREA FUNDAŢIILOR F u n d a ţia este p a rte a de construcţie care tra n s m ite terenului încăr­ cările construcţiei. poligonale. fu ndaţii de adîncime . Pe g rin d ă se p re văd piese metalice p en tru rezem are pe consolele stîlpilor şi prinderea şinei. F u n d aţiile p o t fi din zidărie de piatră. Tipurile de fundaţii. C.). iar lă­ ţim ea b este de 1 /2 —1/4 din h. fiind de o lăţim e destul de m are p e n tru a m ări rig id ita tea tra n sv e rsală a grinzii. condi­ ţiile de exploatare ale clădirii (încărcări. L e g ă tu ra de co n tin u ita te pe reazem se realizează prin m u stăţi. b eto n simplu şi b eton arm at.

Tipurile de fundaţii folosite în mod cu ren t s în t : tălpile din beton arm at . D in p unctul de vedere al formei. A ceasta este de regulă m ai m are de 70 cm (STAS 6054-77).5. P e n tru fundaţiile din b e to n sim plu se folosesc mărcile de b eton B c3. sîrm e netede şi p ro ­ filate STNB şi S T PB şi oţeluri cu profil periodic PG 52. a.. b b. paharele din beton armat pentru stîlpii prefabricaţi. Fundaţie izolată prismatică. F u n d a ţii izolate eu tălp i din bel oii arm a t. 27). B 05 şi Bc7. La u m p lu tu ri şi egalizări se folo­ seşte m arca B 03 . aceste Fig. OB 37.27. P e n tr u a rm a re se fo lo s e s c : pentru armătura constructivă. 1.Materiale folosite. a d ică la care ax a stîlpului se găseşte în axa fundaţiei sau are o deviere fa ţă de axa fundaţiei. J respunzătoare pentru ca fundaţia '77777/ / / / . la dimensiuni mici ale fundaţiei la care s u p ra faţa A < 1 m*. blocurile din beton sim plu şi cuzineţii din beton armat . F u n d a ţii izolate de form ă ___ 1 prism atică (fig.. Fundaţii izolate din beton si beton armet * ■ > .VIII..5. să fie rigidă şi să nu fie nevoie / B de arm ă tu ri ridicate p e n tru p re­ Beton de egalizare/ luarea forţelor tăieto are . î n po r­ ţiunile de clădire neexpuse îngheţului aceasta se reduce la 4 0 —50 cm. sau de formă tronconică. la dim ensiuni mai m ari ale fundaţiei la care s u p ra ia ţa A > 1 m'-‘.5 . Acestea sîn t fundaţii da mică adincim e folosite la stîlpii din b e to n a r m a t monoliţi şi prefabricaţi şi la stîlpii metalici. Aceste fundaţii sînt de regulă fu n d a ţii de mică adincime. ta lp a fundaţiei poate fi de formă prism atică. / / / / / / / / / / / / / / . V I I I . condiţii s în t îndeplinite la fu n ­ 432 .. Adîneimea de îngheţ. Reco­ f m andări constructive de a lcă­ tu ire: 1) Raportul înălţim e/lăţim e r i ( I i / B ) trebuie să aibă valori co­ >-j 3 r:rsc™JD .. S u p rafaţa de re z e ­ m are pe te re n a fund aţiilor este d t form ă p ă t r a t ă sau d re p tu n g h iu lară. pentru armătura de rezistenţă. OB 00 şi OB 37 . A dîneim ea de fun d a re la terenurile expuse îngheţului este mai m are decît adîneim ea de îngheţ cu circa 10—20 cm. care po t fi cu solicitări centrice sau excentrice.

In ju rul bazei stîlpului se v a lăsa o porţiune orizontală de 5 — 10 cm lăţime. Reguli constructive de fundare (fig.daţiile cu ren te dacă 11/B — 0 .3 5 . A ria armăturii se determină prin calcul şi pa fi mai mare decît cea m inim ă arătată. V I I I . =» 30 cm. Betonul de egalizare are grosim ea de 5 cm şi se t o a r n ă înainte de tu rn a re a fundaţiei. . 28 — Cartea fierarului betonist — cd. A t x 6 0 6. . D is ta n ţa m axim ă dintre a r m ă tu ri v a fi mai mică de 25 cm. de exemplu la B = 100 cm şi Iv. A / --------------------------. c.= 1. VII). la stîlpii de colţ.0 . 100 2) A rm area se face de regulă cu plase sudate cu sau făra ciocuri. cap..11/2.5 cm 2 . 2) A rm ătura se determină prin calcul. 0 . 1 jq o . Acest t i p de fundaţie se utilizează la fundaţii cu tălpi mai late (A > 1 m 2) sau cînd trebuie să se reducă c a n tita te a de beton. 3) A rm ătura se plasează la partea întinsă a fundaţiei (faţa de jo s ) .05% raportat la secţiunea Bh„ . 4) A rm ătura stîlpilor trebuie să pătrundă în fundaţie pe lungimea de ancorare necesară (v. L a fundaţiile cu tălpi dreptunghiulare a r m ă tu ra determ in a tă sub zona activă a fundaţiei (d eterm inată de planurile la 45° duse din col­ ţurile stîlpului) se extinde (cu aceeaşi secţiune pe m etru liniar) pe to a tă talpa (restul tălpii). 2) înălţim ea m inim ă constructivă (I I > 3 0 cm ) trebuie să fie satis­ făcută concomitent cu raportul H j B . . Reguli de arm are : 1) Procentul m inim de armare se ia 0. Acest tip de fu n d a ţie este mai dificil de executat. de regulă : II' = / / / 3 . Fundaţii izolate de formă tronconică.2 5 . înălţim ea fundaţiei este mai m are şi satisface c o n d iţia . 28): 1) înălţim ea marginii H ' va fi de cel puţin 20 cm. con­ form regulilor de armare. a r m ă tu ra m inim ă va f i ' t Jh V V '\ < 100 X 30 % 0. la fundaţii pătrate armătura se distribuie uniform pe întreaga talpă. H /(2 B b) = 0 .05 r .. .2 3 .3 0 .

Fundaţii izolate excentrice (nesimetrice). î n figura V II I. Acest tip de fundaţii sînt folosite în cazul solicitărilor excentrice (stîlpi de colţ) şi în cazul în care din anumite motive fundaţia nu se poate dezvolta în toate di­ recţiile sau cînd solicitările excentrice sînt mari (fig.30) şi nu este economic să se folosească o fundaţie centrică.29 se dă o variantă de armare a unei astfel de fundaţii. La partea superioară se prejvede o arm ătură constructivă compusă din bare la maximum 50 cm. VIII. Fundaţii tip eiupercă izolate clasic*. barele ridicate trebuie să aibă lungimea de ancorare în zona comprimată (în partea de sus) conform prevederilor din cap. d. Fundaţie izolată tronconică din beton armat pentru un stîlp.Fig. VIL e. V I I I . pentru fundaţii de foarte mică adincime.28. cu 0 m(„ 10 la otel PC si 0 min 12 Ia oţel OB 37. A rm ătura are de regulă şi ciocuri pentru îm bunătăţirea ancorării. O variantă a fundaţiilor excentrice sînt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaţia de margine nesimetrică este legată cu o grindă de altă fundaţie vecină. P entru evitarea fisurării betonului se foloseşte (din calcul sau con­ structiv) şi arm ătură ridicată de acelaşi diametru cu arm ătura de la partea superioară. 434 . în cazul în care eforturile sînt mari. Acest tip de fundaţii se utilizează în cazuri speciale.

r\ - V 1 — 1? 90 4 - *— 130- t î I \ h r — ► A I ptH n T | y-90-* «— 130— 435 . § a '50.i 20<b12mm /Kso-*! 90— *— 130.220-------- X 3 \< t> 1 2 m rri 220-------. V III.— • SEC ŢIU N EA A-A 7Q-120 3etiit>8L=265-‘t5S Beton de egalizare tir.30.29. p e n tr u stilp d in b eto n armat. h -4 j. so lic ita tă e x c e n tric . F u n d a ţie izo lată Sn fo rm ă de ciu p ercă.► Fig. V III.^ 8 la 30 cm 57 o * 98 110 'bS & „ n moL*2zo V S W L ^SO m iz L-3^5 & \£2%>20L=K5 Fig. F u n ­ d a ţie d in b e to n a rm a t.

Recomandări constructive de fundare : 1) Blocul are retrageri în trepte (1 — 3). 3) Lăţimea cuzinetului b se dimensionează cît m ai redusă. . VIII. 1.31. 436 . asigurînd însă transmiterea presiunilor la teren .. 0. 2) L a partea inferioară cuzinetul are o plasă cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare. pe care reazemă stîlp u l prin interm ediul unei tălp i rigide mai mici d ecît fu n d a ţia den u m ită cuzinat (fig. cap. . cu distanţa m axim ă între bare de 25 cm (2 5 0 m m ). Fundaţii cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat O astfel de fu n daţie se foloseşte p en tru obţinerea unei suprafeţ# mai m ari de fu ndare la o adincim e dorită. cu procent de armare de 0. . Fundaţiile de acest tip sîn t alcătuite d in tr-u n bloc din b e to n simplu. 4 0 . .25b . 4) înălţim ea treptelor blocului este în j u r de 30 — 40 cm. 3) Cuzinetul se ancorează în blocul de beton sim plu printr-o arm ă­ tură de ancoraj (v. lle<juli dc armare a cuzinetului : 1) In principiu cuzinetul se armează ca o fundaţie rigidă izolată. 31).05 % raportat la secţiunea bh ».2. b =■ h /l =» = 2 / 3 . 2) Cuzinetul se dimensionează ca o fundaţie rig idă cu tă lp i de form ă prismatici7 pînă la suprafaţa dc 1 ms şi de form ă Ironconică la su p ra fe ţt mai mari. VII). 5) înălţim ea cuzinetului rezultă din condiţiile : h > 0. de regulă variază după form ula : l> = ( 0 .65)B in fu n cţie de n u m ărul treptelor. Fundaţie cu bloc din beton sim plu şl cuzinet d ia beton armat. Fig. V I I I .

A -3-5 cm V Placa d e b a ză Şurub pentru fundetii Fig. efortul de întindere.. •.3. li > > Ml. efortul de compresiune. Modul de alcătuire si prindere a stîlpului de fundaţie se poate urm ări pe figurile V III.. Fundaţii izolate pentru stîlpi metalici B aza stîlpilor metalici se alcătuieşte astfel pen tru a putea tr a n s ­ mite. F u n d a ţia propriu-zisă este alcătuită dintr-un bloc din b eto n simplu şi u n cuzinet din beton arm at. prin placa de bază şi traverse. V III.'iV 437 . • ' î # . ■ v .32... L IB I Cu s e u Mortar de poza S 'U----JU U E y M Profile metalice ..33.. iar prin şuruburi de ancoraj... F u n ­ d a ţie iz o la tă p e n ­ t r u stîlp m e ta lic c u e f o r tu ri m ici..3 2 şi VIII.•»••••.

VIII. realizînd în castrarea stîlpului în fundaţie^(fig. care se îm pănează de regulă cu pene metalice şi m o rta r de ciment. în care se introduce stîîpul prefabricat.4. 34). . Scm ŞECTIUNEA A-A Peretele paharului S tilp CAZUL FUNDAŢIEI CU 2 STÎLPl' âr 12cm > Scm 8-l2cm Tf f — n Stîlpi ^ Peretele paharului Fig. Fundaţii izolate tip pahar pentru stîlpi prefabricaţi L a construcţiile integral prefabricate fund aţiile stîlpilor se execută sub formă de fu n d a ţie p refabricată tip pahar. V I I I . M/n.34 a. Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi drepţi.

I(6 ) r i .SECŢIUNEA l-l OTEL 0 B 3 7 BETON B 50 BETON B 200 vnJ>0 K . 439 . Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi înclinaţi.va Fig. VIIL34 b.

poziţia pardoselii. . I n cazul d istanţelo r mici dintre stîlpi se po t folosi cen tu ri a rm a te în loc de cuzineţi. . la pereţi p o rta n ţi din b eton şi b e to n arm a t. iar stîlpii cu b > 45 cm. fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate cu ajutorul grinzilor şi bolţilor . 3) Stîlpii puternic solicitaţi cu bv > 30 cm se urmează cu PC 52. t r o ­ tu arulu i.Reguli constructive de execuţie a fundaţiei tip pahar : 1) Dim ensiunile golului trebuie să fie astfel proiectate incit să răm înă un spaţiu ele m inim um 5 — 8 cm pentru îm pănare cu beton marca B c 2 0 în ju r u l stîlpului. 44# . între stîlpi şi fu nd aţie se va prevedea un cuzinet de re p a rtiţie din beton arm a t.0 5 0 raportat la aria B H _ 2) Pereţii paharului se urmează cu bure „individuale“ orizontale şi verticale mărcile 0 şi (2) sau cu plase sudate 0 min 10 . fundaţii speciale adap­ tate terenurilor compresibile. 2) L ăţim ea m inim ă a peretelui stîlpului se ia lp min = 1 5 . 3 .0 )b r trebuie să asigure îm pănarea stîlp u lu i şi ancorarea armăturilor longitudinale din stîlpi. Acestea a u reguli de a lc ă tu ire care ţin seama de funcţiile pe care le au fundaţiile (transm iterea pre­ siunilor la acel s t r a t de p ă m î n t care este capabil să le preia) şi de con­ diţiile de ex p lo ata re (nivelul apelor subterane. L a fu n d a ţia p en tru pereţii de zidărie cu sîm buri (stîlpi) din b e to n arm a t. 4) Grosimea bazei paharului se ia 11f ^ 15 cm. Fundaţii continue din beton şi beton armat Fun daţiile continue se aplică în cazul fundaţiilor de mică ad incim e folosite la ziduri. adîneim ea de. . înălţim ea soclului. Tipuri de fundaţii : fundaţii obişnuite din beton sim plu sau din beton a r m a t. a. 0 min va fi de 12 mm.). iar pe orizontală 20 cm. în general exe cu tat din aceeaşi m arcă de beton dim care a fost e x e c u ta t stîlpul. Fundaţii continue din beton simplu. fundaţii sub formă de placă continuă . 5. Condiţii de armare a stîlpilor : 1) Procentul m inim de armare se ia de 0 . distanţa dintre armăturile verticale nu va depăşi 15 cm. la dia­ fragme etc. 25 cm . . după solicitările stîlpului. îng heţ etc. 5 . 3) Înălţim ea paharului H p = ( 2 .

fig. fig. 12) L a subsoluri şi adincimi mari de fundare se pol folosi fundaţii tip perete din beton armat (v. F undaţiile continue de b e to n armat au alcătuirea constru ctiv ă în secţiune transversală similară cu cea a fundaţiilor izolate. 3) A rm ătura se montează la partea superioară şi inferioară pe unul' sau două rînduri. VI I I . P rin te re n u ri compresibile se în ţeleg argile cu consistenţă redusă. Fundaţii continue pentru construcţii cu pereţi portanţi ampla» sate pe terenuri compresibile. Fundaţii continue «lin beton armat.. 4) A rm ătura de la partea superioară formează o centură. R eguli particulare constructive de alcătuire : 1) F undaţiile pentru pereţi vor forma contururi închise. terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic. 11) F undaţiile diafragmelor sînt proiectate cu centuri tip c uzi net în care sîn t ancorate armăturile diafragmelor (care la prim ul nivel sin t armate cu o reţea dublă de arm ătură). 10) L a colţurile şi intersecţiile centurilor barele longitudinale vor f i tndoile şi ancorate pe o lungim e m inim ă de 30 d. V I I I . argilă prăfoasă.5 cm lăţime. 0 min = 10 m m şi ca A f min = 4. F u n d a ţia continuă se to a rn ă şi ea pe un s t r a t de egalizare de 5 cm grosime. 2) înălţim ea fundaţiei este de regulă mai mare decît cea obişnuită . 28 şi V I I I .35). dispuse la m axim um 25 cm intre ele. 441 . De o p a rte şi de alta a zidului se lasă o banchetă orizontală de 2. pentru a se perm ite trasa rea şi aşezarea corectă a peretelui şi p en tru com pensarea eventualelor erori de tra s a re a fun daţiei (v. c. teren uri sensibile la u m e­ ziră (fig. 8) Etrierii centurilor sînt alcătuiţi din 0 6 şi 0 S dispuşi la 25 cm distanţă între ei. 29).5 cm. 35). 6) Acoperirea laterală cu beton a barelor longitudinale va fi de m ini­ m um 4. nisipuri în stare afinată. VI 11. 7) Barele longitudinale din centuri se înnădesc prin petrecere p tT o lungime de 40 d.b.6 cm 2 x 6 0 10. dar nu mai puţin de 0 . 9) Tălpile fundaţiilor vor avea o armătură transversală din bare 0 1 1 0 . 5) F undaţia se armează cu O B 37 sau P C 52.2 % din sup ra fa ţa zonei armate.

f r m —r r r r r . Fig. i : z : TTTTT terenuri com presibile.• s li r ir 442 . Fundaţii continue pentru « S U * J o L fl ^ h> fl u \ i sh \ >> • i »Q *■ i O f" vc 1 >r 0 * r 3 .35.WQQZ<H . VIII.

Sistemul de fu ndaţii pe grinzi se foloseşte ra r şi num ai în cazul în care alte soluţii m ai economice nu p o t fi utili­ zate. VIII. V I I I . V III.36. 36) sau reţea de grinzi continue încrucişate (fig. soluţie constru ctivă se p re v ă d grinzi de fu n d a ţie (fig. V I I I . G rin z i d e fu n d a ţie . Fundaţie pe grinzi î? încrucişate. Fig. 37). | .6. 443 . Fundaţii pe grinzi şi radiere din beton armat a.-A m rostului Fig. Fundaţii pc grinzi. Planul fundaţiei şi secţiunile pe două direcţii per­ pendiculare. fie d a to rită terenurilor p rea compresibile.37. fie imposibilităţii de dezvoltare a fundaţiilor izolate d a to rită prezenţei peretelui calcan a unei construcţii vecine etc.

4) A rm a rea se face cu oţel OB 37 sau PG 52. In cazul stîlpilor de lăţim i m ari grinzile (talpa) de fu n d a re p o t fi lăţite num ai pe o porţiune în d rep tul stîlpilor. 5) î n cazul existenţei betonului de egalizare. In exemplul de arm are din figura V III. V III. 444 . g rin d a de fu n daţie este asem ă­ năto are cu o g rin d ă obişnuită de planşeu. Ori de c îte ori este posibil. P rocentul m inim de arm are al secţiunilor grinzilor de fun daţie este de 0. a rm ă tu ră tran sv e rsală şi etrieri 0 8 la 20 cm . 2) L a grindă : a r m ă tu ră de rezistenţă în cîm p şi pe reazeme 0 16. ea are u rm ăto a rele carac te ristic i: 1) în ă lţim e a grinzilor v a fi cuprinsă între 1/3 şi 1/6 din deschiderea ei stab ilită între doi stîlpi consecutivi. p u th id avea fie o p a n t ă redusă. a rm ă tu ră de m o ntaj 2 0 12 la mijlocul grinzii şi agrafe 0 6 la 40 cm. a r m ă tu ră de re p a rtiţie 4 0 10 de fiecare p arte a grinzii. A rm ă tu rile ridicate la grinzi scu rte şi înalte p o t fi îndoite la 60° în loc de 45° (fig. Grinzile încrucişate se armează la fel ca grinzile cu un singur rin d de stîlpi. cu deosebirea însă că este solicitată de jos în sus de către presiunea reactiv ă .D in p u n c t de vedere co nstructiv . arm a rea dalei (tălpii) se v a face cu plase sudate.10%. P e n tru preluarea unor eforturi de întin dere m ari se prevăd v u te în dreptul stîlpilor.3 8 s-au folosit urm ătoarele arm ătu ri: 1) L a talpă : a rm ă tu ră de rezistenţă 0 16 la 15 cm .38). acoperirea cu b eton a arm ătu rii va fi 5 cm. 3) D a la (talpa) de la p a rte a de jos a grinzii de fu ndaţie are înălţi­ mea m in im ă de 15 cm la m argine şi de 30 cm lingă grindă . 0 20 şi 0 25 . fie tre p te c î n d înălţim ea dalei este mare. a v în d racordări drepte p en tru trecerea la secţiunea curentă. A r­ m ă t u r a longitudinală de re p artiţie din placă (dală) de o p arte şi de alta a grinzii v a fi de cel p u ţin 10% din a rm ă tu ra de rezistenţă a acesteia. 2) L ă ţim e a grinzilor rezultă din condiţia de a se lăsa în ju ru l stîl­ pilor o b an c h etă orizontală de 5 —10 cm. L a ţim e a dalei poate fi egală cu înălţim ea grinzii. ea se v a t u r n a fără cofraj la p a r te a superioară. A rm ă turile v utelor se ancorează în grin dă pe^o dis ta n ţă de 30 d.

38. 445 . Armarea unei grinzi d e fundaţie.Fig. VIII.

rezervoare îngropate (v. Alcă­ tu ire a şi arm area grinzilor radierului nu diferă de grinzile obişnuite de fundaţie. din planşee ciuperci .00 m pentru clădiri nuclearoelectrice). De regulă. un astfel de tip de fu n d a ţie este a r ă t a t în figura V I I I . Acestea sînt d estin ate u no r construcţii de forme şi înălţim i deosebite cum ar fi coşurile de fum. V III. de orice tip. dale groase. cu g r in zi. nu se toarn ă direct pe p ă m în t. P laca se arm ează fie ca o placă cu a r m ă tu ră încrucişată. se realizează o den sitate m are de arm are în zona centrală. se recurge la radiere c în d prin fundaţii izolate sau prin grinzi încrucişate nu se ajunge la presiunea capabilă să o preia terenu l de fundaţie. care ne­ cesită fu n d a ţii masive.00 m. F u n d aţiile din b eton arm a t. a v în d u rm ă ­ toarele caracteristici : placa are o grosime m inim ă de 20 cm. tu rn u rile de răcire. V I I I . denum it s tr a t de egalizare. De asemenea. printr-o a r m ă tu ră aşezată pe fîşii sub formă de stea. castelele de apă.00—4. stîlpii de m are înălţim e (televiziune) etc. tip ra d ier . fie ca o placă a r m a tă pe o singură direcţie. Tipuri de radiere : din plăci d rep te. Radiere din beton arm a t. fie d a to rită unor încărcări mari.. la care d ista n ţa dintre pereţi este de 3. ci pe u n s t r a t de b eto n sim plu de circa 5 cm (50 mm) grosime. Radierele cu dale groase se folosesc la construcţii la care d a to rită condiţiilor de fu n d a re se im pune realizarea unei rig id ităţi m ari a fu n ­ daţiei p rin tr-o placă cu grosimea de 0. Radierele din plăci drepte se folosesc la construcţii cu pereţi p or­ ta n ţi.80—1. de­ pozite subterane. cu a r m ă tu ra diago­ nală pe mai m ulte rîndu ri .b. fig. Radierele cu grinzi s în t alcă tu ite din plăci a rm a te încrucişat. 40 p en tru u n coş industrial. iar în dreptul pereţilor (pe reazeme) placa poate avea şi vute.39).00—4.50 m (3. 446 . plăci c u r b e . se recurge la soluţia de fu n d a re prin radiere cînd subsolurile s în t form ate din cutii rigide sau la care se proiectează cuve etanşe îm p o triv a pînzei de apă freatică. celulare etc. această soluţie ev ită însă săpăturile m ari de p ăm în t. reze­ m ate pe o re ţea de grinzi principale şi secundare (fig. c. fie d a to rită u no r p ă m în tu ri compresibile şi neuniforme . F u n d a ţii speciale. 39). Radierele cu planşee ciuperci s în t folosite în special la silozuri.

Plan e le cofraje şi armare^ p licii. Armarea radierului c u grinzi. VIII.3 9 a. 447 .PLAN D E COFRAJE Ş/ ARMAREA PLĂCU Fig.

VIII. . Armarea unei grinzi a radierului.Fig.39 b.

40.Secţiune A -A Fig. 1 15+15*2$ 449 . 29 — Cartea fierarului betonist — cd. Armarea fundaţiei pentru un coş industrial. VIII.

42). Se pot folosi şi fu n daţii-p ostcom prim ate. 450 . B lo cu ri p re f a b ric a te d in b e to n a r m a t p e n tr u fu n d a ţii c o n tin u e . Unele tip u ri de blocuri se dau în figura V I I I . 8 . D a că această soluţie nu este economică. sub formă de fu nd aţie p ahar. cît. a t î t ca fu ndaţii izolate p en tru stîlpi. şi la fun daţii continue p en tru zidărie. în anu m ite cazuri nu se poate evita folosirea piloţilor din beton a r m a t b ă tu ţi sau t u r n a ţ i ' direct în p ă m în t în golul forajelor făcute în acest sens (fig. sub formă de blocuri mici sau mari. V III.F ig. b a n c h eta . Fundaţii de mare adîncime în terenuri slabe In cazul u no r terenuri afin a te (nisip de plajă. terenuri de u m p lu ­ tu r ă etc. co m pactate prin b atere sau prin vibrare. 7. P e n tru consolidare se p ot folosi şi explozii. A rm area acestora se realizează d u p ă aceleaşi reguli ca fundaţiile continue . Fundaţii prefabricate Acestea se folosesc.41. precum şi blocuri fără legături. se foloseşte p en tru consolidare coloane de balast. V I I I . 41. tere n u l se consolidează prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatică.).superioară are o lăţim e m ai m are cu 10 cm d e c ît lăţimea zidăriei Blocurile se leagă între ele cu m u s tă ţi (bare de oţel-beton) şi cu m o rtar de ciment.

* in n m i n i m i m i n i ii i i i ii im ii ii i i ii 11111111111111111111 uînnSs? ' n i n i n i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i ii i i i n i n m n i n m i i i i i i i i n i i i i i i i i 1 ^ fr e fv Barele ermăturii principele F ig. iar vîrful cît mai ascuţit.42. b — arm area unui pilot dm beton arm at pentru înfigere în păm înt prin batere .Umplutură AtyiM vinătă consistente i -1 1 . s u d a t de a r m ă ­ tu ră.* ţilor din beton armat. p e n tru a p ă tru n d e uşor în p ăm în t. P ilo ţi d in b e to n a r m a t : a — piloţi bătuţi pînă la păm lnt rezistent . c — secţiuni ale pilo.43). P e n tru preluarea încărcărilor date de construcţie. Piloţii din beton precomprimat au secţiuni p ă tra te . p re v ă z u te cu un v îrf şi sabo t de batere. A rm ă tu ra longitudinală este alcă tu ită la fel ca cea p en tru stîlpii de b eton a rm a t. circulare sau poligonale. 451 . capul piloţilor este înglobat în grinzi de b eton arm at. VIII.w i'i'iw iH itfiT m uT iiiU T iiiim m iniiW ii'titm tttim m iiiiM iiiM iinH fiînM m uiitii .‘ iy> . V III. S up rafaţa laterală a pilotului trebuie să fie netedă. iar a r m ă t u r a tra n sv e rsală este sub form ă de fretă (fig. S în t introduşi prin batere sau vibrare.

43 a. VIII.Fig. Armarea piloţilor din beton .

o Q D X. Q ■ M C 3 Q J o E C s o E 453 .

Fundaţii arm ate cu p la se su d a te La arm area cu plase su d ate se po t folosi bare de oţel cu diam etru mai mic ( 0 8 mm).5 0 .9.*1 . Armarea fundaţiilor izolate cu plase plane şi îndoite : sudate că sa l — l i n i i d e în d o ir e . distanţele dintre b are v a ria z ă în tre 100 şi 200 mm. P /a s t Q A Plasa (J ) Q ct . 454 .5d* lOO/s. 44) executate p lan şi apoi îndoite. V III. (^7) A 11.!9*1 . De regulă se folosesc plase dintr-o singură b u ca tă cu sau fă ră îndoiri de bare . a> a8 . VIII. i n d i c a t i v u l ci a r a tă fo lo s e s c b a re d u b la te . . Barele îndoite (ridicate) pot fi realizate t o t din plase sudate (fig.5 0 . I I — l i n i i d e tă ie re .5 x250 I \ Ă sj~500 j 550 ) 500 Fig.44.

Diafragmele fără bulbi cu cap lamelar. a. Diafragm ele verticale po t fi longitudinale sau t r a n s ­ versale.l/i). zona I I I (zona intersecţiei) şi zona I I (zona peretelui pr'opriu-zis al diafragmei). unde acestea s în t m ai p u ţin solicitate. L a diafragmele cu goluri m ai ap a re zona I V (zona şpaleţilor sau a capătului lam elar al diafragmei). fie arm ări pe zone care ţin m ai bine seam a de modul de solicitare a diferitelor zone (fig. ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elem entele plane verticale s în t folosite la pereţi de hale industriale sau la construcţii de locuinţe. A rm area diafragm elor verticale. denum ite şaibe. Ele trebuie a ra n jate la d istan ţe convenabile p en tru a se încărca c it m ai uniform în planul lor. L a capete se te rm in ă de regulă cu întăritu ri (îngroşări) denum ite bulbi. 455 . care ţin seam a de lucrul acestor diafragme. c ît şi ca elemente p o rta n te integrate în tr-u n sistem co n stru ctiv complex. care îm preun ă cu diafragmele orizontale ale planşeelor. a t î t ca elemente de închidere. cum sin t construcţiile din panouri m ari sau construcţiile e ta ja te cu diafragme. Dimensiunile constructive ale zonelor sint in ra p o rt cu grosimea b a peretelui (pînă la 4 —6 b) şi de înălţim ea II a nivelului Precura ^ a lăţim ii li a diafragmei (O.45). Arm area m inim ă a zonelor este in funcţie de am plasarea clădirilor. care ap ar fie din v în t. Astfel. Structuri cu diafragme v S tructurile la care scheletul de rezistenţă este realizat în principal prin co n tin u ita te a unor pereţi verticali de b e to n arm a t. denum ite diafragm e verticale. în special la solicitări e x tra o rd in are mari. P e n tr u arm a rea diafragm elor verticale se p ractică diferite sisteme. Marginile golurilor p racticate în diafragm e creează m o n ta n ţi şi şpaleţi care treb u ie să aibă o lăţim e m inim ă de 7 0 —75 cm (capete lamelare). alcătuiţi simetric sau nesimetric.D. Se folosesc fie arm ări continue. la diafragmele fără goluri. se folosesc la construcţii cu înălţim e mai redusă. fie din acţiu nea cutrem urului. realizează o s tru c tu ră spaţială se numesc s tr u c ­ tu r i cu diafragme. diafragmele se îm p a rt în 3 zone : zona I (zona bulbului). V III. 1.

intersecţiilor şi capetelor lamelare. dispuse la cele două feţe ale diafragmei. cu ochiuri a căror distan ţă m axim ă este de 25 mm. î n zone neseismice.4 —0.45. 456 . V I I I . Aria a rm ă tu rii este 0. 3) A rm area zonelor de mijloc (zona I I ) din regiunile seismice se realizează cu două plase ortogonale. cu excepţia etrierilor.5b Fig. 46). b — z o n e d e a r m a r e f r a g m e lo r c u g o lu r i. diam etrul barelor se reduce cu 2 m m . deci de la 12 m m la 10 mm.6% din zona de capăt. A lc ă tu ire a c o n s tru c tiv ă a d ia fra g m e lo r v e rtic a le : a — z o n e d e a r m a r e a le d ia f r a g m e lo r f ă r ă g o l u r i . m ontanţilor) la diafragme cu goluri vo r f i : 0 12 p en tru arm area cu oţel OB 37 şi 0 10 pen tru arm area cu oţel PG 52 sau PG 60 (fig. a le d ia ­ Pentru clădiri amplasate în zone seism ice se vor practica urmă­ toarele armături : 1) A rm ăturile verticale dc rezistenţă din zonele de capăt (zona bulbilor. V III.^60 nivel \<2. 2) Etrierii din zonele de capăt ale diafragmelor vor fi de cel pu ţin 0 6 dispuşi din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol.

în zonele I. aşezate pe fiecare faţă a diafragmei.00—2. în funcţie de n u m ăru l de niveluri şi gra d ul de protecţie seismică . î n zonele neseismice procentele se po t reduce la ju m ătate. pen tru arm area verticală. cu ochiuri de 200 mm. în zona I I şi de m inim um 60 cm.20% . p en tru arm area orizontală. 6) A rm area diafragmelor cu goluri trebuie stabilită prin calcul. î n această zonă procentul m inim de arm are este de : 0. b — capăt lam elar .£ fi 'J | N » 6012110) r ~ :~ : E tn e n r z a r— i O 10*12(1 0 )_ _ îm 3 <*12(10) I a r -1 O mmim C 6 la W cm rh _ d c Fig. 4) A rm area constructivă a diafragmelor se face cu plase de sîrm ă tra s ă pen tru b eto n a rm a t (plase uzinate) 0 5 m m.15 —0.46. 7) A rm area continuă este arm a rea zonelor centrale cu plase sud ate sau legate. 5) A rm ăturile verticale se înnădesc pe o lungime m inim ă de 45 d. 457 . c — capăt cu bulb simetric . < 2 — capăt cu bulb nesimetric. A rm a re a z o n e lo r d e c a p ă t a le d ia fra g m e lo r : a — capăt cu intersecţie . I I I şi IV .25% . 8) Arm area discontinuă este o arm are fo rm a tă din fîşii verticale (stîlpişori) plasate la 2.50 m şi fîşii orizontale (centuri) în dreptul planşeelor şi centu ri (2 0 10) în zonele interm ediare dintre planşee. 0.20 —0. V III.

12 şi etrieri 0 li).47.).10. Planşeele prefabricate rep rezin tă soluţia obişnuită p en tru stru ctu rile realizate cu diafragme e x e cu tate în cofraje plane» î n acest caz. zonă seismică etc. Plasele de pe cele două feţe sînt m en ţin u te la distanţele din proiect p rin agrafe. î n principiu. >Wd b c c — înnă- Fig. La armările cu plase sud ate uzinate şi la arm ările discontinue co ntu rul carcaselor trebuie să ia forma intersecţiei (L. av în d bare din oţel OB 37 şi PG 52. îm b in ă rile diafragmelor. d upă m odul de arm are a diafrag­ melor (a rm ă tu ra continuă sau discontinuă). nu este necesar să se creeze o carcasă locală. deoarece îm binarea la intersecţie a barelor se asigură prin ancorarea lor conform normelor (40—45 d). Diafragmele se po t intersecta între ele prin planuri orizontale şi verticale în d reptu l planşeelor. V I I I . T. cup rin zîn d capetele barelor care in terv in în intersecţie (fig. Intersecţiile în plan v ertical la legătura cu planşeele se realizează prin centuri arm a te cu 2 —4 0 8 . + ) . V III. p en tru 453 . la ultimele niveluri de sub planşeele tera să şi la clădirile foarte solicitate (încărcări mari. b — Innădire cu o bară transversală dire verticală fără nici o bară transversală în plasa inferioară. la pereţii casei scărilor şi lifturilor.48). A ceastă soluţie se aplică în cazul planşeelor monolite din b eto n a r m a t . zonele de intersecţie în plan orizontal se întăresc p rin folosirea u nor carcase (bare longitudinale 0 1 0 . . V III. C înd arm a rea diafrag­ melor este puternică. Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. b. în n ă d ir e a p la s e lo r s u d a te : a — Innădire cu două bare transversale .> lo c h it5 c m . . 47). Plasele sud ate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înnădesc după aceleaşi reguli (fig. . In zonele neseismice diam etrul barelor din co m p onenţa plaselor su date nu v or depăşi 0 8 iar d is ta n ţa m axim ă dintre bare este de 300 m m . . Arm area continuă se practică la nivelurile inferioare ale clădirilor.

— w o l' (W2) m m / 1 • 1■ Q>m\ i )\ . H *—y n» ! ffiTO) c i V-i n 848 1048 / (tom k_l 1248/ om Fig. 459 . semipanouri sau predale cu suprabetonare. I ntre console se montează bare verticale de legătură cu lungime de ancorare suficientă (3) şi se realizează o centură din 2 —4 bare. 1 — b a r e in d e ­ p e n d e n te n e î n tr e r u p te î n in t e r s e c ţ ie .tă din rezem area planşeelor pe console din oţelbeton (fig. b — a r m a r e c u p la s e s u d a te .48. Armarea intersecţiilor de diafragme în formă de L. planşee se folosesc panouri mari.1 . 2 — p la s e s u d a te .. V I I I . T şi + : a — a r m a r e c u re ţe a d in b a re in d e p e n d e n te .*7 :j 1 . 49 se indică u n mod de rezolvare a îmbinării între planşee şi diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton. VIII. c — a r m a r e d is c o n tin u ă f o lo s in d c a rc a s e . In figura V I I I . 50) care asigură o m ai b u n ă continuitate. între plăcile prefabricate avînd 0 m in = 10 mm. O altă soluţie c o n .

V I I I . Centurile de c a p ă t vor fi bine an corate (fig. Soluţionări specifice îa execuţia diafragmelor eu ajutorul co­ frajelor glisante.2- Fig. 2 — plase sudate . îm binarea diafragmelor ar­ m ate cu plase sudate cu planşee prefa­ bricate rezem ate pe console de beton : 1 — console de beton . 3 — bare verticale pentru legătura plaselor dispuse intre consolele de beton. g ro ­ simea fiind de 10 — 15 cm. cele de la p a rte a superioară se calculează. a spaţiului mic şi a prezenţei pieselor com ponente ale cofrajului (tije de glisare). Planşeele se to a rn ă de jos în sus sau invers. VIII. De regulă. b! Va 2*8^ ■ 2*10 *(M2) C 2 5 Z "7 /- li c. 52). 6 — detaliu de consolă de rezemare . 1 Fig. VIII. Centurile care cuprind şi golurile de îm binare a dia­ fragmelor cu planşeele se arm ează cu 4 0 8 (4 0 10) şi cu etrieri închişi 0 6 la 30 cm. arm a rea se realizează cu carcase verticale şi orizontale preconfecţionate. A rm area planşeelor se face cu plase sud ate sau cu plase legate. D a to rită introducerii a rm ă tu rilo r p rintre juguri. P rin găurile lăsate în pereţi se trec a rm ă tu ri p en tru realizarea con­ tin u ită ţii . 460 . V I I I . 1 — pla­ se sudate.50 îm bina­ rea diafragmelor ar­ m ate ca plase sudate cu planşee prefabri­ cate rezemate pe console din oţel-be­ ton : a — detaliu de cen tu ră.49. la acest sistem constructiv se execută planşeele după ce s-au t u r n a t pereţii. fig. 51). iar cele de la p a rte a inferioară re p rez in tă m inim um 4 0% din secţiunea barelor din cîmp (m inim um 2 0 8.

50cm . c.52. Fig. ferestre etc. R ezem area planşeelor se face m ai întîi provizoriu pe popi sau pe console prinse de perete (fig. A rm area buiandrugilor.SECŢIUNE ORIZONTALĂ 4 Q 40cm I r 2H0 2tW . A rm a re a c e n tu r ilo r la p e re ţii e x te r io r i d e co lţ la o s tr u c tu r ă cu d ia fra g m e d in b e to n a r m a t m o n o lit e x e c u ta te în co­ f r a je g lisa n te . SECŢIUNEA a-o F ig. A rm a re a p la n ş e e lo r d in b e to n a r m a t m o n o lit la s tru c ­ tu r ile cu d ia fra g m e e x e c u ta te cu c o fra je g lisa n te . V I I I . a.51. în special din acţiunea seismică. fiind consi­ derate elem ente de b eto n a r m a t care preiau eforturi im p o rta n te la încăr­ cări orizontale. 53). b. Buiandrugii sînt elem ente de leg ătu ră care se m ontează deasupra golurilor (uşi. d.). 461 . 54. V III. A rm area buiandrugilor se poate face conform schemelor din figura V I I I . V III.

B c r n .462 1 ’t .

Panouri mari prefabricate a. ob ţin u tă prin asam blarea p an o u ­ rilor mari prin monolitizări. 2. b. . în prezent se execută construcţii care nu depăşesc 9 niveluri. Con(1iţi de alcătuire. de condiţiile de m ontaj şi de cele de fun cţionalitate a partiului de locuinţe executate cu aceste panouri.5 ori grosimea diafragmei sau la 15 d (d fiind d iam etrul barelor longitudinale). cu 0 3 . Dim ensiunile obişnuite a unor panouri sînt : înălţim ea p en tru lo­ cuinţe 2. lăţim ea nu poate depăşi dim ensiunea de g a b a rit care se po ate tra n s p o r ta (3. Barele longitudinale se ancorează în diafragmele a lă tu r a te pe o lungime de m inim um 50 d. V I I I . grosimea panourilor p en tru pereţi p o rta n ţi este de 14—18 cm. fie cu cîte două rîn d u ri de plase dispuse pe fiecare p arte (fig. P anourile m ari s în t m od ulate şi tipizate. pe cele la care s în t supuse la m a ­ nipulări şi t r a n s p o r t şi pen tru a se asigura îm binarea panourilor între ele. E trierii se dispun la d istan ţe de 1. de g abaritu l adm is la tra n s p o rt.A rm area se realizează cu bare longitudinale (m inim um 2 bare). iar a celor de planşeu de 10 — 16 cm. Se mai pot a rm a în v a r ia n ta cu carcase su d ate dispuse local şi com pletate cu bare (fig.5. Panourile se arm ează p e n tru a prelua efor­ turile la care s în t supuse in clădire. 463 . c). b are interm ediare (la m a x im u m 30 cm) şi bare înclinate aşezate adesea în cruce. Şi structurile în diafragme executate monolit po t avea faţadele fo rm ate din panouri mari. p en tru spitale. 3. A rm area panourilor. 55. A rm area cîm pului panoului se realizează fie cu u n rin d de plase sudate. P e n tru a se asigura co n tin u ita te a de deasupra buiandrugilor cu diafragmele. b. La structurile din pan ouri m ari se reali­ zează de fapt o s tru c tu ră în diafragme. dispuse perpendicular pe planul panoului (fig. C om portarea acestor construcţii la c u tre m u r a fost bună.60 m) . a). V I I I . tinzîndu-se pe conside­ ren te economice şi tehnologice ca n um ărul panourilor diferite într-o clădire să fie cît mai mic.60 m . şcoli etc.20 m . M ărim ea panourilor depinde de tehnologia de execuţie. . 55). etrierii se prev ăd cu m ustăţi. sau în v a r ia n ta cu carcase locale în trepătru nse. V I I I . 55.

V III. E x e m p le d e a r m a r e a p a n o u rilo r p r e f a b ric a te d e p e re ţi 1 a — cu plase generale în planul median al panoului . b — cu carcase locale în planul median al panoului . c — cu carcase întrepătrunse.55.-=* -L J “ÎT U Ir w i d .i- J \ 11 ' 2 lk\ SECŢIUNEA a-a 2 1 3 SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c 3 A SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c ■ \ c\ / b\ ’ bI SECŢIUNEA a-o f C F ig.6 3 *1 r t ■ SECŢIUNEA SECŢIUNEA b-b T . . n i : 7' - p .

57. Dispozitivele de ridicare a panourilor sîn t indicata în figura V I I I . a plasticii construcţiei (faţad ă cît mai estetică şi diversă). . F ig . îm b in a r e a p a n o u rilo r p re f a b ric a te d e f a ţa d ă : a — diafragmă transversală turnată simultan cu îmbi­ narea . 56. marginile verticale sîn t b o rd a te cu bare 0 min -. iar apoi rolul de a crea o rezervă de rezistenţă a clădirii prin diafragmele de fa ţa d ă. 30 — Cartea fierarului betonist — cd. De asemenea. La golurile de uşi se po t m o n ta bare înclinate şi se p o t îndesi etrierii în zona buiandrugilor. b — cîrlig din oţelbeton. 111. b — diafragmă transversală turnată ante­ rior execuţiei îmbinării (în cofraje plane universale). V III. . îm b in a rea panourilor de faţadă.La p a rte a superioară panourile au o arm are orizontală m ai p u te r ­ nică (2 0 8 .8 mm. d ate de dis­ pozitivele de ridicare. evitarea condensului şi modul de îm binare se v ă d în figura V I I I . F ig. D isp o zitiv e de rid ic a r e a p a n o u r ilo r : a — bucşe cu filet .56. l 465 . S traturile de izolare care asigură protecţia term ică.1 0 mm) pen tru a prelua eforturile locale. ■ > I f c.57. P anourile de fa ţa d ă a u în primul rînd funcţia de realizare a izolării termice.

tencuieli etc. îmbinări cu nod închis (de fixare a marginilor verticale). N odul închis cu panourile alăturate perm ite execuţia legăturilor fie num ai la nivelul planşeelor.Îm binările orizontale (fig. V). a v în d accesul liber în tim p u l m o n t a j u l u i . îmbinări verticale eu nod deschis (fig. V III. îm b in ă r i o riz o n ta le la p e re ţii e x ­ nea m inim ă adm isă a te rio ri.). b). a rm ă tu rii este de 2 cm-. De regulă se folo­ sesc 2 —4 bare 0 10 sau 2 —4 bare 0 12 . chituri p erm a n en t elastice. fie prin bucle de arm are. îm bin ările pa no u r i lo r m ari sînt de mai m ulte ti­ puri: îmbinări de margine . V III. v a tă m inerală. V III. (fig. folosind procedeele de postcom prim are prin fascicule sau bare (v. com­ presiune şi lunecare care apar între panouri.59. Rosturile verticale au şi ele.a). 58) şi verticale trebuie să poată prelua forţele de întindere. N odul deschis perm ite execuţia legăturilor prin sudarea arm ăturilor. profile exterioare. cap. profile din m aterial plastic cu gol de decompresiune p en tru evacuarea infiltraţiilor. ci n um ai de etanşare în care scop treb u ie să p erm ită b eto narea sau um plerea cu m o r­ tar. V I I I . secţiu­ F ig. 466 . Unele noduri p o t fi închise. polistiren e x p a n d a t etc. 5 9 . Acest tip de nod necesită beton area pe şantier (cofraje. în acest scop marginile p a ­ nourilor sîn t oprite (retrase) cu circa 10 cm. îm b i­ narea se poate realiza prin su dură sau prin bucle (in cazul unor efo r­ tu ri mai mici între p a ­ nouri). v în tu lu i şi a condensului pe f a ţa interioară .58. Unele îm binări de închidere nu au rol de rezistenţă. av în d şi diferite soluţionări p en tru pro tecţia îm p otriv a p ătrun derii ploii. V III. Î m b in a re v e rtic a lă c u n o d d e s­ c h is (a) şi c u n o d în c h is (b).59. o tr a ta r e specială F ig. care interesează mai p u ­ ţin pe fierarul betonist. la aceste îm binări se folosesc diferite soluţii de etanşare.

Centurile s in t alcătuite din a rm ă tu ri şi din beton ul t u r n a t în îm ­ binările orizontale . la clădirile e ta ja te . A rm area zidăriei prin a r m ă tu ră pozată în ro stu ri la cel m u lt 60 cm pe verticală (3 —4 asize) se realizează din 1 —2 0 6 . colţurile şi in­ tersecţiile trebuie bine ancorate. folosind m o rta r cu m arca m inim ă Min. 61 . diafragme de zidărie arm a te. seisme. Armarea zidăriilor Construcţiile de zidărie s în t o form ă a construcţiilor cu diafragme şi de aceea plasarea pereţilor. a. Armarea orizontală a diafragmelor din zidărie. De regulă a r ­ m ă t u r a orizontală este c o n c en trată în centurile de la fiecare nivel. ele îndeplinesc u n rol foarte im p o rtan t. b. buian dru gi etc.) se realizează p rin stîlpişori din beton arm a t. în lipsa stîlpişorilor arm aţi. încărcări mecanice d ate de utilajele de ridicat etc. la colţurile clădirilor care nu sînt în unghiuri d re p te . V I I I . la d is ta n ţa de 45 —60 cm (fig. 3. . precum şi c a p acitatea de a prelua diferite încărcări (ver­ ticale şi orizontale) constituie preocuparea inginerului constructor. în cele­ lalte cazuri aceştia se execută ca b uian­ drugi independenţi. în special. Stîlpişor de be­ ton armat dispus la intersec­ zemare de 35 cm. .50cm B 50. centuri. Consoli­ darea p rin stîlpişori se practică la clădiri cu asize diferite. Zonele de arm are la clădiri puternic solicitate se indică în figura V I I I . . cu o lungime m inim ă de r e ­ Fig. planşee. tu r n a ţ i pe loc sau prefabricaţi.8 m m cu lungim ea de ancorare de 50 cm. M ărirea capacităţii zidăriilor p en tru a prelua.. încărcările orizontale (vînt. dimensiunile lor. de 50 cm se execută prin sporirea înăl­ ţimii centurii in d re p tu l golurilor . 60). MinMcm 8 mm. deoarece creează ad e v ă ra te centuri continue care asigură stab ilita te a ansam blului construcţiei. ţie de ziduri. dispuse in rosturile zidăriei. B uiandrugii care au o înălţime m axim ă ţ6(8)l45-60cm . Stîlpişorii au secţiunea de regulă de 25 X 25 cm şi se arm ează cu m inim um 4 b are 0 1 2 p revăzute cu etrieri şi bare orizontale 0 (3. pen tru ancorarea fund aţiei etc. V lfl.60. Consolidarea zidăriei prin stîlpişori din beton armat. 467 . conform area de an sa m ­ blu a clădirii.

61.6 3). l — arm are sub golul ferestrei . L a planşeele t u r n a t e m onolit centurile p o t fi realizate şi din a r m ă tu ra continuă a plăcii pe o lăţim e de 4 hp (h P fiind grosimea plăcii) considerată de fiecare p a rte a zidăriei. Centurile se prevăd în m od obligatoriu la nivelul fiecărui planşeu. b — arm area zidăriei la colţuri şi inter­ secţii in formă de T . d upă im p o rta n ţa clădirii. A rm ă tu r a m inim ă a centurilor este de 3 —5 cm 3 pe zidurile exterioare şi 2 .oectiune a- ‘ L — J L F ig . V I I I .61. V III. 3 — stîlpişor de beton arm at . L a solicitări m ari centurile au înălţim e mai m are (fig. La planşee prefabricate c e n tu ra se po ate realiza în spaţiul dintre prefabricate cu sau fără su p ra b eto n are (fig.5—4. A rm ă tu ri la c lă d irile d in z id ă rie p u te r n ic s o lic ita te : a — arm ături prevăzute In pereţii exteriori la clădiri din zidărie cu solicitări im portante . V III. ca p ătu l îndoit al barei a v în d o lungime de 40 d. b. Ancorarea barelor la colţuri şi la intersecţii se face în soluţia a r ă t a t ă în figura V I I I . 2 — bare de legătură în peretele transversal . 4 — buiandrug-centură. 62). 468 . 5 — arm area plinurilor dintre ferestre.5 cm 2 pe zidurile interioare.

62. Armarea pereţilor supuşi la încărcări normale pe planul lor Pereţii din beton armat care sînt supuşi presiunilor laterale date de lichide (apă). ca elem ente com ponente a unor prisme. M a Fig. silozuri. C e n tu ri la p la n ş e e d in b e to n a r m a t m o n o lit : a — centuri prevăzute In grosimea plăcii planşeului . conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii pămîntului. aceste construcţii se numesc rezervoare.1a p la n ş e e d in e le m e n te p r e f a b r ic a te : . C e n tu ri . materiale pulverulente sau granulate (ciment. cărbune) şi de păm înt fac parte din recipienţii care conservă sau depo­ zitează pe termen lim itat aceste produse. b — centură cu înălţimea depăşind grosimea plăcii planşeului . buncăre.Q b Fig. La recipienţii circulari armătura preia eforturile de întindere. care poate fi 469 . b — planşee cu suprabetonare. sau forme circulare. V III. 4. Din punctul de vedere al lucrărilor inginereşti. cereale.63. V III. 1 — bare In centură . Ar­ mătura se aşază în două planuri în ipoteza că recipientul ar fi făcut ca un butoi cu doage din armătură longitudinală şi cercuri din tablă care o strîng. ce sîn t realizate din armătura aşezată radial.planşee fără suprabetonare . avînd forme plane. 2 — bare în placa planşeului conlucrînd cu centura.

Fig. ^ 4 8 /3 0 cm • ~ 08/15cm 10 APSTA A W . V III. A rm ă ri la p e re ţi în c ă rc a ţi n o rm a l p e p la n u l lo r (zid d e sp rijin ).64.

grinzi cu zăbrele etc. la clădiri înalte cu schelet metalic şi la consolidări. arhitectural etc. diafragme). Planşeele pot avea şi rol decorativ. în figura V I I I . realizînd in acelaşi tim p şi stabilitatea elementelor verticale (pereţi.continuă (sub formă de fretă) la conducte şi rezervoare precomprimate cu sîrme sau la cele de dimensiuni mici. în această categorie intră în prim ul rînd planşeele din beton arm a t şi planşeele m ixte din m etal cu dale din beton arm at. La ultim ul nivel planşeul poate fi folosit ca terasă. fiind element de închidere şi rezistenţă. precum şi marginea liberă se tra te a z ă in mod special prin zone îngroşate şi armare p e n tru preluarea eforturilor care se concentrează în aceste zone. prin preluarea încărcărilor verticale pe care lc tran sm it la stîlpi şi pereţi. iar placa sau elementul de u m ­ plutură poate fi din beton arm a t sau din alte elemente (beton simplu ceramică. în special la acţiunea în­ cărcărilor orizontale date de cutrem ur şi de v în t. zidărie etc. în acest subcapitol se tra te a z ă numai planşeele care au elemente din beton a rm a t sau beton precomprimat. interm ediar etc.). 4) Rol de izolare . Planşeele m ix te (metal-beton) se folosesc în construcţii industriale. L egătura cu fundul rezervoarelor. orizontale sau înclinate. Planşeele îndeplinesc mai multe roluri şi anume : 1) Rol de rezistenţă . care compartiinentează clădirile. prin asigurarea unei rigidităţi la încăr­ cări verticale şi vibraţii. contra pierderilor de căldură (izolare termică). 2) Rol de nedeformabilitate. la diferite niveluri se numesc planşee. asigurind conlucrarea clementelor verticale.). a. ele poartă diferite d e n u m iri: planşeu peste subsol. 471 . contra transm iterii zgomotului (izolare fonică). E. Un a n u m it tip de planşeu poate satis­ face to ate cerinţele mai sus a ră tate sau numai o p arte din ele. contra infiltraţiilor de apă (izolare hidrofugă). 3) Rol de stabilitate a clădirii. 5) Rol de rezistenţă la foc. 64. prin efectul de diafragmă (şaibă). La aceste tipuri de planşee elementul de rezistenţă (grinda) este metalic (profile. ARMAREA PLANŞEELOR PENTRU CLĂDIRI Elementele de construcţii. b se a ra tă arm area unor ziduri de sprijin. prin folosirea de materiale necombustibiie sau greu combustibile. D upă poziţia lor în clădiri.

folosind de regulă elem ente de s u p ra faţă din b eto n a r m a t sau din beton p recom p rim at sau elemente liniare prefabricate cu legături pe reazeme şi între ele. A spectul m onolit rezultă clin fa p tu l că placa şi grinzile fac corp comun (fig. plăcile reazemă pe grinzile secundare. grinzi principale şi grinzi secundare. cînd arm a rea se face pe două direcţii (arm are încrucişată). 1. sîn t sub form ă de plăci cu grinzi principale şi grinzi secundare sau reţele de grinzi. Aceste tip u ri de planşee s-au folosit cel mai m u lt şi co ntinuă să se folosească în continuare. iar în loc de placă. a. ffr /n ?/ F ig . V I I I . Cînd distanţele dintre grinzile secundare se reduc la mai puţin de 70 cm. planşeele se numesc cu nervuri dese. D in p u n ct de vedere static. Planşee din beton armat monolit Aceste planşee. V III.. executate num ai în cazuri speciale. planşee ciuperci. elementele de u m p lu tu ră arătate.Planşeele din b eton a r m a t p o t fi din b eton monolit. t u r n a t e în cofraje ex e cu tate pe şantier. planşee dală etc. deschiderea plăcilor ajunge la 3 —4 m cînd arm area se face pe o singură direcţie şi la 5 —6 m. 65 şi V I I I . C înd nervurile s in t dis­ puse după o re ţe a ortogonală sau diagonală se numesc planşee casetate. iar acestea pe grinzile principale care la rîn d u l lor tran sm it încărcările la elementele verticale.65. 472 . cazuri cînd grinzile secundare se suprim ă. V e d e re d e jo s a u n u i p la n ­ şe u m o n o lit su p lă c i şi g rin zi. sau din elem ente prefabricate. rezultînd u n p lan ­ şeu cu grinzi dispuse după o singură direcţie. Sînt. Planşee eu plăci. (37).

1. cap.50 —6. 3) Grinzile secundare au înălţim ea de 1/20 din deschidere. A rm area pe o direcţie poate fi aplicată p en tru o placă cu o sin­ gură deschidere sau pen tru o placă continuă (arm are obişnuită) la un planşeu cu grinzi sau cu placă continuă (v. cînd /. V II). la p la n ­ şeele cu nervuri dese plăcile au grosimea de 1/12 din d is ta n ţa dintre nervuri.12). la p a rte a de sus a plăcii (in zona întinsă). b. V I I I . de regulă depăşind reazemul.00 —8. arm a rea se poate face după u rm ă ­ to are a tehnologie : barele se taie la lungimea necesară (v. iar o p a rte se ridică la p a rte a superioară a acestuia p en tru preluarea eforturilor de în tin ­ dere din această zonă.50 —2. După aşezarea pe cofraj. aşezate la in tera x de 1. aşezate la in terax de 3. VII.00 m). r a p o r tu l laturilor plăcii Zi//*. Barele ridicate dintr-o deschidere trec in deschiderea vecină şi se ancorează în beton la p a rte a de sus a plăcii sau s în t b are continue care în cîm p se află în to a te deschiderile în p a rte a de jos. fig. şi se ancorează în beton.50 m . conform regulilor constructive. Variante de fasonare a a r m ă t u r i i unei plăci arm a tă pc o direcţie : 1) î n cazul barelor subţiri 0 < 8. pe reazem se m ontează şi călăreţii care p ă t r u n d în deschi­ derile vecine.Caracteristicile geometrice ale elem entelor de planşeu : 1) Placa are grosim ea 1/35 — 1/40 din deschidere la plăci a rm a te pe o direcţie şi de 1 /4 5 —1/50 la plăci a rm a te pe două d i r e c ţ ii .00 m (deschiderea g rin ­ zilor secundare). şi li se fasonează num ai ciocurile la banc du p ă care se aşază ca bare drepte pe platform a cofrajului la distanţele p revăzute în proiect (indi­ cate prin n um ăru l de bare pe m etru liniar. 2) Grinzile principale au înălţim ea m inim ă de 1/15 din deschidere (5. de exemplu 3 1/2 bare/m ). în zona c o m p rim ată (fig. acestea au dispuse a r m ă tu ra de rezis­ t e n ţ ă pe o direcţie cînd lxj l 2 > 2 sau au a r m ă tu ra de rezistenţă dispusă pe ambele direcţii. excepţional 3 cm).//„ < 2). A rm area plăcilor (cu bare legale). la nervuri dese înălţim ea se reduce la 1/25 din deschidfre şi la 6 cm lăţime. n u m ă r care po ate fi întreg sau fracţionar. Barele se aşază alte rn a t (barele care ră m în drepte pe reazem alter­ nează cu bare care se ridică pe reazem în care se socotesc şi călăreţii). arm are încrucişată. grosimea plăcilor nu se reduce însă sub an u m ite valori (nu se ad m it plăci cu grosimi m ai mici de 4 cm. barele care devin bare ridicate se îndoaie 473 . 66). de regulă. D in considerente tehnologice. P e n tru co m pletarea arm ă tu rii de la p a rte a su­ perioară. O p arte din a r m ă tu ra plăcilor din cîm p (cel p u ţin 1/3) se m enţine dreap tă pe reazem. iar pe re a ­ zeme. D u pă dimensiunile în plan. Regulile de arm a re au fost a r ă ta te in cap.

t/r __________ ' r< .Ţ T Ţ f . . A rm â tu râ lîfS 6c m dejSÎ!SM 6i U .66. 1 .Arm are dublă A )p S7 c n » 1 ' a -i D is to n ţie r p= =U i ~T Fig. . Exem ple de folosire a barelor independente la plăci. -. VIII._ _ m ATmor?°e .

3) In cazul dublei armări cu armătură dreaptă a t î t la p a rte a supe­ rioară. cit şi la p a rte a inferioară. cap.direct cu o cheie specială pe cofraje. (57). acestea se fasonează com plet la ban c şi apoi se m ontează în cofraj . (5) L t K /m L = 190cm 17 5 (5 ) 772 2 < * 1 2 /m l= 7 3 0 c m L-215cm ( 5 ) L <t>12jm L=690cm (1 C < t>Kjm L=555cm Fig. c. P e n tru a se asigura acoperirea cu b eton (v. avîndu-se grijă ca barele de pe reazem să fie aşezate simetric fa ţă de reazem. Această a rm a re se aplică la plăci de formă p ă t r a t ă sau ap rop iată de p ă t r a t cu deschideri mai mari (4 —6 m) sau la plăci circulare şi poligonale. De regulă plăcile s în t simplu reze­ m a te pe co n tu r şi nu au nevoie de a rm ă tu ri la p a rte a superioară a reazemelor. A rm area încrucişată a plăeilor. V II) a r m ă tu ra este poziţională prin purici şi distanţieri din oţel. 2) In cazul barelor cu 0 > 10. se poate aplica si la barele subţiri. 475 .67. barele se m ontează cu distanţieri (fig. acest m od de armare. Armarea unei plăci prelungită cu consolă. V I I I . VIII. 4 4) Barele de repartiţie se m ontează după ce au fost m o n ta te barele de rezistenţă.

69.69. N u s în t d ate distanţele dintre. Barele au indicate lungimile to tale de debitare. Fig. V I I I . Armarea încrucişată la o placă cu deschidere mare. D e a se m e n e a . 68). bare. A rm area unui planşeu (continuu pe o direcţie) cu plăci a rm a te încrucişat este a r ă t a t în figura V I I I .şeu l m o n o lit a r m a t în c r u c iş a t cu b a re d in P C 52. ca re c o m p le ­ te a z ă b a rele d e r e z iste n ţă 0 şi nu au ciocu ri.68. iz o la te 476 . ele fiind legate cu sîrm ă pe cofraj fo rm în d plase legate.' "* . VIII. VIII. a rm ă tu ra continuă pe reazeme m arca Q) este faso n ată Ia capete cu ciocuri drepte. Plan. d ar este indicat num ăru l de bare pe m etru liniar p en tru fiecare m arcă de oţel de u nd e rezultă şi distanţele dintre bare. a rm ă tu rile r id ic a te p e r e a z e m e le tr a n s ­ v e r sa le m ă rcile (g) şi (J) şi c ă lă r e ţii m arca @ s în t fa so n a te cu cio cu ri d rep te . a rm ă tu r ile care trec d rep t p e r e a ze m e şi c e le d e r e p a r tiţie m ă rc ile ® şi (g). '^f P la n * Fig. A rm ă tu ra este din oţel PG 52 . x 1 L'* 1 Ai’m ă t u r a este distrib u­ ită pe ambele direcţii. fiind îndesită pe ju m ă t a t e a cen­ tra lă a fiecărei deschideri (fig.

Fig. VIII.70. . Armarea unei grinzi continue fără vute solicitată c u o încărcare uniform repartizată.

71.15 = 110). a r m ă tu ra s-a dispus cu respectarea regulilor de arm are care rezultă şi din figura V I I I . fig.d. p o ziţia ei in cim p rezultă din secţiunea 2— 7.5 ii. respectiv d ista n ţa d cerută fa ţă de a doua b ară i < 1. iar în cim p num ai 0 bare. grinzile lucrează ca o secţiune în T . Barele d re p te m arca (g) p ă t r u n d dincolo de reazem (sînt cel p u ţin două bare). modul de deformare. Grinda este mai puternic a r m a tă pe reazeme unde la p a rte a supe­ rioară sîn t 10 bare. Barele ridicate m arca @ p ă t r u n d în deschiderea vecină pe 190 cm (a p roxim ativ 1/3 din deschidere). In figura V I I I . m arca (§) se găseşte în prim a des­ chidere a grinzii . P oziţia barelor înclinate (primele pornesc la p a r te a de sus din re a­ zem la o d is ta n ţă < 5 cm). 70 se arată armarea unei grinzi continue fără v u te. V II. Fig. iar în figura 11. iar pe reazem din secţiunea 2 — 2. ca şi la grinzile fără vu te. grinzile principale şi secundare s în t de regulă grinzi co ntinue cu sau fă ră vute. V III. respectindu-se de regulă dimensiunile v u tei şi dispunerea a rm ă tu rii din figura V I I I .37. iar u n exemplu de cotare a unei grinzi a rm a te s-a indicat în figura 1. cu secţiune dreptunghiulară.71. Barele m arca 0 s în t bare de m ontaj care se com pletează cu barele de rezistenţă m arca Q). Regulile. î n secţiunile grinzii se po ate u rm ări poziţia arm ăturii. D im e n s iu n ile şi a r m a r e a v u te lo r. rîn d u l al doilea Ia o d is ta n ţă < h (55 cm) şi rîn d u l trei la 2 li (95 -ţ. Pe reazeme. V I I I . P e n tru planşeele monolite. 478 . A rm area v u telor la grinzile cu v u te se face similar ca la grinzile de cadru (v.13. A rm area grinzilor de planşeu. grinzile po t avea şi console. Bai'ele m arca (g) sînt b are călăreţi cu po rţiu n i înclinate. De exemplu. generale de arm are au fost a r ă ta te în cap. 14). 16. î n zona reazemelor etrierii s în t închişi. î n secţiunile tra n s v e r­ sale ale grinzii nu se vede arm a rea plăcilor. D a to rită plăcii. Pe desen fie­ care b ară are o marcă.

Fig.ŞCf/o An An T I g T T T \d]_ J*i5d i B E IE C H)mm%d> ţ d j a ■ k2 t) ’ buc. Pe reazemele interm ediare plasele de la p a rte a superioară acoperă de o p arte şi de alta a reazemului o porţiun e din deschidere (0. VIII. Q15J_ 25% An '. A linarea planşeelor eu plase şi earease sudate. în figura \ I I I . plasele se m ontează la p a rte a inferioară şi pe reazeme pe un rîn d sau pe două.72. V II . deci cu suprapuneri conform regulilor arătate. In plăci.25 / de fiecare parte).e. b — g r in d ă p r in c ip a lă . Armarea grinzilor m onolite de planşeu cu carcase sudate : • » a — g r in d ă s e c u n d a ră . Armarea p lan ­ şeelor cu plase sud ate se face cu respectarea prevederilor a r ă t a t e în cap. cu sau fă ră decalare. 72 se dau exemple de aşezare a plaselor în secţiune tran sve rsală şi in plan. 479 .

Armarea de principiu a unei grinzi prefa­ bricate pentru construcţii industriale.73 a. Secţiune transver­ sală (proiect I. .). VIII.P.Secţiune A-A Fig.C.

Armarea de principiu a unei grinzi prefabricate pentru con­ strucţii industriale. 1 481 . — Buzău.-Bazău) Fig. C7 sînt executate în atelier .S.C. VIII. Aşezarea carcaselor (proiect I. C2. CS sint livrate 31 — C a rte a f ie r a r u l u i b e to n is t — c d .S.poziţionare carcase Vedere de sus-poziţionare carcase Vedere de jos-poziţionare carcase C6( ISfc. CA.) : Carcasele C i.Vedere laterală .P. C6. C3.73 b.P. C5. carcasele de I.

3. în sec­ ţiunile reazemelor continue se m ontează.P. realizîndu-se in prezent sub diferite t i p u r i : planşee cu nervuri dese prefa­ bricate şi corpuri de um plutură . su d ate prin p u n cte cu sîrm ă STNB 0 4. Pe. planşee tip cheson . B uzău (carcasele C2. iar nervurile cu carcase din oţel PC 52 0 10 şi 18 mm. în cim p şi pe reazeme. dacă se pun un a lîngă alta.00 —4.Plăcile mai groase (h > 9 cm) se pot. a. V I I I . figură sin t date şi unele reguli de armare. la deschideri m ai m ari de 3. (fig. 4 sau mai m ulte rîn d u ri de carcase. se sudează direct în atelier. Planşeele pot avea şi alte denum iri decît cele a rătate. nu se execută industrial. 2.0 0 — 18. î n secţiunea t ra n s v e r­ sală se aşază vertical 2. sau semipanouri. î n placă se mon482 .15 l = 0.00 m şi deschideri de 6 . precum şi arm ările su p lim entare pe reazem. planşee din panouri mari etc. C6. planşee predală . Cele­ lalte carcase de dim ensiuni care. Grinzile t i p T şi II cu lăţim ea de 1. CA.împ.S.00 m. primele t r e p te av în d o p ă tru n d e re în deschiderile vecine de 2 X 0. CS) şi care s i n t îndoite în atelier. P e n tru a ră ta re a modului de arm are a acestora se prezintă o serie de exemple caracteristice. 73 se poate vedea arm area unei grinzi dublu T p entru construcţii indu striale arm a te cu carcase sudate liv rate de I. în această categorie p o t fi incluse şi chesoanele. în figura V I I I . confecţionate la maşini cu o pereche de electrozi (sau două perechi). Placa chesonului este a r m a tă cu plase sudate. planşee sub formă de panouri cu corpuri ceramice a rm a te. Planşee prefabricate din beton armat Planşeele prefabricate au c ă p ă ta t cea mai largă utilizare. poziţia planşeelor în clădire etc. de regulă.3 l. arm a pe reazem eu două plase suprapuse aşezate în trepte.S.70 m cu plase şi carcase sudate. se po t folosi grinzi de diferite secţiuni astfel alese încît.72). Planşeele sîn t d en um ite şi după destin aţia clădirii sau lucrărilor inginereşti. P e n tru hale industriale. 74 se a r a t ă a rm a rea unui cheson de 5. Planşee lip elieson. m ai m ulte carcase (3 sau 4 cel puţin) decît in c.50 —3. se realizează u n planşeu capabil să su porte g re u tă ţi mari. Proiectele p o t conţine şi alte rezolvări la aşezarea plaselor. planşee tip flşie cu sau fără g o lu ri. din care rezultă lu n ­ gimile plaselor şi carcaselor. Grinzile de planşeu tu r n a te m onolit şi arm a te cu carcase su d ate se arm ează de regulă cu carcase plane.00 m pot fi folosite in acest scop. î n figura V I I I .

VIII. Armare Cheson. Secţiune longitudinală (proiect I.P.).T.7 4 a.Fig. 483 .C.

Detalii armare (proiect I. VIII.C.P.434 ry (o ci Iţ Uj Fig. « TC C .7 4 b.).T. Armare cheson.

92 m şi lungimea 5. VIII. .75.P.Buzău).0.S. L ăţim ea transversală a chesonului este de 1. La col­ ţuri se prevede o arm are su plim entară. Armare cheson. fiind ex e cu tată de I. — 485 .0 m (5.S.74 c. Carcasa s u d ată C I este n o ta tă cu 3 x 150/3 x 150 .P.5 cm. Planşee din fîşii eu goluri.). nervurile au înălţim ea de 45 cm (CU 45) şi de 40 cm (CU 40). iar acoperirea m inim ă de b eton 1.S.2 cm.49 in. 75.P. Chesonul este p re v ă z u t cu urechi pentru m anipulare.S. b. ceea ce înseam nă că este din sîrm ă STNB 0 3 cu ochiuri p ă tra te de 150 mm.C. Un exemplu de fişie cu goluri de 6.75 m (num ărul de ochiuri pe lăţime este de 9 şi pe lungime 19). cu lăţim ea de 0.92 x 5. Secţiuni trans­ versale (proiect I.T. Placa are grosimea 3. tează o plasă cu 0 4 (plasa ST 402 livrată de I.92) deschidere a r m a tă cu carcase sudate este a r ă ta tă în figura V I I I .I S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b S E C ŢIU N E A c -c Fjg.

25.75. în tre corpuri ceramice şi la p a rte a superioară s în t p re v ă z u te c a r ­ case s u d a t e .60 x 1. fiind de construcţie specială. în sensul că la capete b a re le tra n s v e rsa le sîn t îndesite. P e n tr u construcţii industriale e ta ja te se folosesc. c. 1. P e figură se a ra tă şi ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor. înglobate în b eto n a r m a t B 400. VIII. Un exem plu de astfel de planşeu este cel din figura V I I I . Fişie cu goluri armată cu carcase sudate. cap. 15 : 10 şi 5 cm). B uzău. cu sem nificaţia sim ilară cu carcasa C I şi se îndoaie conform d esenu­ lui la u n dispozitiv special de îndoit carcase (cu raze dc îndoire 0 20) care de regulă se construieşte în atelier. III). format din fişii ceramice. 486 .CARCASA C2-2 b u c td (J\7 03 STNB : 130cm JSUt ^L= 130 ' s7\ 1 lt 3 STNB\ 65 cm f 1 “ K Fig. arm a te p e n tru a prelua încărcările mari. 76. Carcasa are o lăţim e de. indicate cu simbolurile din ca­ Carcasa C2 este notată* cu 3 X 100/3 X 123 — 0.35 m şi este com pusă din 22 0 4 S T N B -j+ 2 x 3 0 5 STN B + 2 X 4 0 OB 37 şi PC 52 (la distan ţe de 20. Denum irile plaselor pot fi talog (v. cît şi p en tru a p re lu a eforturile din to ro a n e la transfer. F îşii ceramice precomprimatc. L a to a te intersecţiile de bare carcasele se leagă cu sîrme. a t i t p e n tru a prelua forţele de tăiere (forfecare). prin pretensio narea a 6 toroan e T B P P (7 0 3). Capetele fişiei s în t mai puternic. planşee puternic. arm ate. carcasa C I este în plan tran sv e rsal îndoită.

487 .

00 m deschidere. toroane şi carcase sudate. Sec­ Fig.488 d e 6.7 6 b. VIII. Fîşii ceramice . armate c u ţiuni transversale.

Placa înclinată (ram pa) a scării este a rm a tă pe o direcţie ca o placă obişnuită. p u tîn d avea şi vangu ri (grinzi marginale). dublu în c a s tra tă in grinzile podestului.77 se a ra tă modul de arm are a unei scări t u r n a t ă monolit. In figura VI 11. independente.F. SECŢIUNI PRIN RAMPE Şl PODEŞTE 489 . A rm ă tu ra de re ­ zistenţă din eîm pul plăcii înclinate este ridicată pe reazem şi anco rată în grinzile şi in plăcile podestului. ARMAREA SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Scările s in t alcătuite d in tr-u n sistem de plăci înclinate în castrate în grinzile podestului. cu bare OB 37.

V \ l I! 3Z3: TPI L -3 3 S cm < §) "0 vu SLJîL ^ e200 HKL‘jrA:m''/^ ^ -v’3 ?ys _ GRINDA PI 2 0 »3 5.77 I).1 buc Fig. 1 0 w -h ^4 SECŢIUNEA c .I " S-cara ' 50 VEDERE n-n Zcara 1 50 GRINDA P 2 2 0 * 3 5 . (g 490 .c 2 i1 S L '2 K ^ 2 ţ 1 0 L ' 2 i 5 fp . © © cr^SL-VK)-.P L A N COFRAJ VEDERE I . Plan cofraj şi armarea unei scări tur­ nate monolit. VIII.1 buc ^. 0 >775 SECŢIUNEA o-O A 2 .

Fig. VIII. Scară prefabricată pentru construcţii din panouri mari.78. .

Noile tehnologii de execuţie a construcţiilor im pun în prezent ca scările să fie ex e cu tate din elemente prefabricate. G. de formă cilindrică cu diam etrul de 15.Grinzile (vangurile şi grinzile podestului P I şi P 2) se arm ează ca grinzi simplu rezem ate d rep te sau grinzi frîn te (v. silozuri etc. Scara fiind în ansamblul construcţiei.se (re­ zervoare. cap. în acest sens sîn t e x e cu tate p refabricat podestele. 1. vangurile şi grinzile de podest. tu rn u rile de răcire. este necesar ca to a te părţile ei com ponente să fie la fel de rigide sau să aibă anu m ite zone care să lucreze ca a r ti­ culaţii.). V I I I .84 m şi înălţim ea de 5 m. Problem ele de arm a re la aceste tip u ri de construcţii se rezolvă pe baza principiilor a r ă ta te în cap. piste pen tru aero p o rtu ri etc. S în t situaţii cînd s in t folosite şi elem ente prefab ricate sp aţiale (ram pa . în această categorie de c o n stru c ţii s în t construcţiile realizate din plăci su b ţiri. ziduri de sprijin. a v în d concepute îm binări de c o n tin u ita te . ca elementele com ponente ale acoperişurilor de hale industriale. coşurile de fum. o parte rigidă a construcţiei. Armările elem entelor prefab ricate de scară se execută d upă regulile obişnuite. buncăre.f podest) : aceste elem ente sîn t însă dificil de t r a n s p o r ta t şim an ip u la t (fig. folosind în special plase şi carcase su d ate e x e cu tate în fabrici. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII SPECIALE O serie de construcţii inginereşti pun problem e speciale de exe­ cuţie şi arm are. stîlpii de înălţim e m are p en tru tra n s p o r tu l energiei electrice. 78). precum şi construcţiile m asive p en tru poduri. rampele. pereţilor recipienţilor p e n tru diferite produ. V II. Grinzile au etrieri închişi în tru c it s în t solicitate şi la răsucire. îm preună cu casa scării. Rezervoare circulare pentru lichide I n planşa IV se a ra tă alcătuirea unui rezervor din b eton a rm a t aşe zat pe sol. baraje. î n acest rezervor încărcarea este d a tă de presiunea păcurii 492 . a v în d soluţionări constructive similare cu cele a r ă t a t e şi în acest capitol. VI).

Arm area trebuie să fie puternică în tr u c it nu se a d m ite ca b etonul să fisureze. modul de tra v e rs a re a conductelor şi bord a rea golurilor etc. A rm ă tu ra inelară este alc ă tu ită din bare 0 10 dispuse pe două rînduri la d is ta n ţe variabile cu tronsonul. Detaliile de arm a re se po t urm ări pe planşa IV. A rm ă tu ra verticală din pereţii rezervorului este re p rez en tată prin diam etrul barelor şi d is ta n ţa dintre bare (m ăsu rată pe un cerc cu raza stabilită. A rm area poate fi fă cută şi cu plase su d ate dacă se respectă condi­ ţiile de petrecere (această soluţie trebu ie însă ju stific ată economic). iar inelul cupolei se armează ca o grindă circulară. în detaliile din planşă s în t r e p re z e n ta te modul de izolare. A rm ă tu ra este alcă tu ită din bare 0 10 şi 8 dispuse după gen e rato are pc ambele feţe la 15 cm în tre ele. F ierarul betonist treb u ie să p o a tă stabili n u m ărul dc bare şi lu n­ gimea barelor de arm are a re zerv oru lui care nu este o problem ă uşoară. A rm ă tu ra inelară po ate fi realizată sub form ă de a r m ă tu ră p o st­ întinsă. Barele tre b u ie în năd ite prin petrecere pe 60 d (pro­ iectele conţin de regulă re p rezentări detaliate). în planşa IV pen tru cupola radier şi fu n d a ţia inelară. L egătu ra fundului rezervorului cu pereţii se arm ează pen tru p re­ luarea împingerilor din pereţi. indieîndu-se diam etrul barelor şi num ăru l dc. A rm ă tu ra inelară din pereţii rezervorului este re p re z e n ta tă pe tronsoane (I —IV). a r m ă tu ra este reprezen tată prin desenarea cusăturilor pe unele sectoare circulare. A rm ă tu ra din pereţi este fo rm a tă din a r m ă tu ra circulară (inelară) care se petrece cel pu ţin pe o lungime de 60 d şi a rm ă tu ra longitudinală. A rm area fundaţiei inelare se face similar cu a unei plăci obişnuite. P retension area se po ate face continuă prin sîrme S B P întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circulă pe pereţii rezervorului (bicicletă) sau prin pretensionarea u n o r porţiuni 493 . Modul de fasonare a barelor şi lungimile barelor sîn t re prezentate în secţiunea transversală de lîngă rezervor. Acoperişul rezervorului se arm ează ca o cupolă. F u ndu lrezerv orului(radier) se arm ează ca o placă circulară cu a r m ă t u r a radială şi inelară dispusă încrucişat. ap lica tă la rezervoare p re fabricate form ate din doage.(m ai mare la bază). sau la rezervoare t u r n a t e monolit. înţelegindu-se că a r m ă tu ra se ex tin d e pe to a tă cupola şi pe întreg radierul şi inelul circular. bare pe fiecare tronson. 1/2 în m od o b işn u it din ra za m axim ă).

I n m o d u l c a z u l u r m c o f r a j u l u i : l i f t a t l a e x e c u t a r e a c a s t e l u l u i s e p r o c e d e a z ă î n ă t o r 1) Se montează cofrajul pe un schelet de rezistenţă. 2.81). acoperi­ rea cu beton se obţine prin torcretare.79. Secţiune orizontală sche­ din: fundaţii. F undaţiile se realizează în mod obişnuit de tip bloc cu cuzinet (v. fig. rezervorul propriu-zis (fig. 2) Se montează armătura peretelui şi se pun distanţieri. t u rn a r e a se. IV. ele pot fi executate din beton arm a t monolit sau prefabricat şi din beton a rm a t precomprimat.>) Se montează armătura din fundul rezervorului şi din inelul de legătură dintre turn şi rezervor. unde a rm ă tu ra longitudinală se taie. V II I. . fiind apoi liftate. 3) Se execută liftarea şi fixarea la cotă. lăsînd goluri pentru uşi. Ca şi re ­ zervoarele. Turnul de regulă se execută cu cofraje glisante spe­ ciale (v. în cazul pretensionării armăturii. dar se bordează marginile golu­ rilor. ferestre. 4) Se execută fu n d u l rezervorului (partea de jo s a cofrajului). 7) Se execută betonarea în straturi orizontale de 10— 15 cm. V II I. face printr-o tehnologie strictă pentru pătrunderea şi com pactarea betonului şi respectarea stratului de acoperire.din inel prin ancorarea arm ăturii in nervuri verticale special exe­ cu tate (fig.80 şi V III. tu rn de susţinere şi matică printr-un rezervor circular preeomprimat. Unele castele se execută la sol. scări.79). fig. 494 . (5) Se montează piesele de pătrundere pentru conducte. Castelele de apă se compun Fig.38). V II I. Castele de apă Castele de apă sînt rezervoare plasate la înălţime. planşee etc. folosind de obicei la alim entarea cu apă a unei anum ite industrii. VIII.40).

C.80 a. executat prin glisare.). Armarea unui turn de castel de apă cu oţel OB 3T ţi PC 52. Secţiune verticală (proiect IP.T. .COFRAJ TURN S c a r a 1.100 Fig. VIII.

Detalii d*> armare a turnului. VIII.80 b. R inW_ e x te r io r . to teri or . 2*f5In OETALIL' DE INNĂDIRE » A R € WC Fig. i 11 I t *I ml.PO ZIŢIO N AR E A R M A T U R A IN PE RETE T U R N S c a r a 1 : 50 D ET A L IU DE PO ZIŢIO N AR E ŞI FA SO N A RE M U STĂ ŢI TURN S c a r a 1 :2 9 ©<&■ JlDO < §> - • °i 83 m tfg turnare ®© DETALIU DE POZIŢIONARE} HUSTÂŢI PENTRU P L A N Ş E E S c a r a 1 -2 0 © 0- I (Lh J Q !~ > IArm ătură verticala^ I d m turn DETALIU DE ARMARE PERETE TURN S c a r a 1 10 Arm ătura ___ -w-i y^verhcald 2\ pLi ŞL Mus fo ţi d m _ fu n d a ţie Arm ătură _____ orizontală Agrafa ţ 6 La 2 jcm i 11 .

Armarea pereţilor şi cupolei unui rezervor de apă de înălţime.81. 1 497 . VIII. 3 2 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .m? Fig.

81 sînt date linele explicaţii privind tipul de a r m ă tu ră şi m odul de soluţionare a unor detalii. S în t de regulă m u lti­ celulare cu celule circulare. cu asigurarea lungimii de ancorare a fiecărei bare. interes ciupercile care se armează pe p a tru direcţii perpendiculare între ele şi paralele cu la tu ­ rile panourilor şi pe muchii. av înd pereţii apropiaţi sau c o m u n i : 498 . D in p un ctu l de vedere al arm ărilor prezintă. . sînt destinate depozitării şi conservării în bune condiţii a acestor produse. cereale etc. planşa V).80 şi V I I I . Presiunile mari date de apă.Pe figurile .VII 1. Aceste zone au prevăzute de regulă vute.l dea­ supra capitelurilor. 3. Armările colţurilor şi contururilor radierului şi a plăcii superioare se soluţionează similar ca la rezervoarele obişnuite. 4. Capitelurile ciupercilor pot fi cu două pante. de împingerea şi g r e u ta te a păm întului justifică execuţia m onolită a unor astfel de rezervoare. A rm ă tu ra va fi bine ancorată sau poate fi folosită în această zonă a r m ă tu ra continuă. dreptunghiulare sau poligonale. Rezervoare cu planşee ciuperci (rezervor de apă subteran) Planşeele dală şi planşeele ciuperci care se. folosesc la construcţii de clădiri îşi găsesc şi o aplicare specifică la execuţia rezervoarelor (v. Plăcile sînt în tărite cu o reţea legată sau su d ată pu . pereţii şi radierul au arm are dublă încrucişată. Silozuri şi buncâre Silozurile pen tru cim ent. Desigur că se po t găsi şi soluţii prefabricate. Planşeele dală s în t de fa p t planşee ciuperci cu capitelul înglobat în placă care de această d a tă este m ai groasă decît Ia celelalte planşee. A rm ă tu ra transversală a capitelurilor se re alv ează prin etrieri închişi îndesiţi pe to a tă înălţim ea capitelului şi pe por­ ţiunea de stîlp de lingă capitel. Stîlpii ciupercaţi sînt plasaţi după o reţea rectangulară la distanţe de 4 —6 m. c o n stru ite ală tu ra t. de înăl­ ţime mare. F ierarul be­ tonist treb u ie să înveţe modul de arm are după planşe înainte de a începe fasonarea arm ăturii. Plăcile.

VIII. grosim ea pereţilor nu coboară sub 15 cm. 82 se a r a tă o v aria n tă de arm are p en tru celulele poligonale ale unui siloz a r m a t cu plase sudate. î n figura V I I I . De regulă.celulele sîn t am plasate pe o fu nd aţie com ună (radier general). P a r te a de sus a silozurilor e ste 'a c o p e ­ rită cu plăci cu goluri p e n tru încărcare şi de vizitare a rm a te încruci­ şat şi în tă rite cu inele puternic arm a te. Unele silo­ zuri au şi subsoluri. de com presiunea d a tă de acţiunea forţelor orizontale (vînt. uscare etc. care se arm ează special. Unele silozuri reazem ă prin interm ediul unor grinzi foarte înalte (tip perete). In m od similar cu rezervoarele se arm ează placa de bază (fundul) celulelor. descărcări. Armarea cu plase sudate a pereţilor unui siloz. Grosimea pereţilor nu este desenată la scară. Celulele silozurilor se arm ează dublu cu a r m ă tu ră încrucişată pe cel p u ţin 2/3 din înălţime. îndoite pen tru asigurarea legăturilor la colturile celulei. Fig. n u m ite grinzi pereţi. Silozu­ rile au un t u r n elevator p en tru încărcări. cu tre m u r etc. 499 .).82. Celulele silozurilor se arm ează pen tru a prelua presiunea radială d ată de încărcarea produsului depozitat. la efectul dinamic al încărcărilor şi pentru prevenirea fisurării betonului din încărcări sau ca u rm are a contracţiei betonului sau v ariaţiilor de te m p e r a tu ră -etc.

Pîlnia este bine ancorată în pereţii buncărului. V I I I . Stîlpi cu destinaţie specială şi construcţii turn a. . înnădirea arm ăturii se face conform re g u ­ lilor (v. Secţiunile stîlpilor pot fi similare cu cele a ră ta te anterior (v.V şi de telecomunicaţii. cît şi ca buli­ căre individuale . P e n tru liniile de tra n s p o rt şi distribuţie a energiei electrice. 16 aşezate la dis­ ta n ţe variabile (1 —20 cm). cap. 20 şi fig. iar pereţii din dreptul stelelor sînt îngroşaţi (fig. V I I I . Acoperirea cu beton se ia de 2 . pentru telecomunicaţii şi tran sp o rt pe calea ferată. p ro tejată contra uzurii cu plăci de oţel special. avînd şi a rm ă tu ră sub formă de V.0 —2. Armarea pereţilor unui siloz cu celule drept­ unghiulare. în planşa VI se a rată arm area unei pîlnii de buncăr pentru cărbuni.VARIANTA DETALIUL A Fig. se folosesc în cadrul unui proces tehnologie. care în mod obişnuit este de formă p ătrată. Elem entul caracteristic al buncărelor este pîlnia.8:!. Stîlpii LK. Stelele dintre celule se armează în mod special. De regulă silozurile se armează cu bare 0 8 . Racordările pereţilor verticali şi ale feţelor pîlniei sint. Buncărelc sînt construite a t î t sub formă de baterii. realizate cu vute puternice. se folosesc stîlpi de beton arm a t şi beton precom prim at prefabricaţi.83). 500 . . de regulă. 81). av înd şi un rol de sim lificare a procesului de încărcare-descărcare cu mijloace mecanice. n acest scop. în anum ite cazuri sînt prevăzute şi cu utilajele necesare. Arnifi turile asigură legaturile elementelor plane între ele pe toate direcţiile f 5. transpo rt urban etc. VIII.5 cm. V I I I . fig. pentru depozitarea tem porară a unor produse. VII) pe o lungime de 40 d şi nu mai m ult de 1/4 din totalul arm ăturii din aceeaşi secţiune.

-H I ÎS 9 <ty n: •000 -f if îi T IU J_lî priza de partere Ll. D IS P O Z IŢ IE ARMARE Fij>.LJ Spre I —I Am- L j . VIII 84 Stîlpi prefabricaţi LEA cu secţiune în I executaţi prin vibrare. 501 .lj j s JL G EN E R A LA ui. Linii de 6—16 kV.

). A rm area unor astfel de con strucţii se realizează similar cu cea din figura V I I I .a r a tă arm a rea unui stîlp peron p re fab ric at p en tru hale industriale pe care reazemă.Modul lor de. Secţiunea transv ersală a stîlpilor este varia b ilă .console lungi în capul lor pe care reazem ă diferite elemente de construcţii (ferme lum inator. La capul stîlpului este m o n ­ t a t ă şi o a r m ă tu ră în V p en tru preluarea eforturilor din colţuri. Stîlpul prezintă interes în tru c ît la p a rte a de jos este un stîlp cu goluri. b. 80 pen tru tu rn . elemente de su p ra fa ţă etc. p en tru coşuri de fum. . 40. B arele coborîte (de la console) s în t ancorate în zona com prim ată. c. care are console scurte p u ternic arm a te p e n tru grinzile de rulare (cu m u s tă ţi p en tru realizarea continuităţii). pen tru fundaţie şi cu cea din figura V I I I . P e n tru a n u m ite construcţii industriale se execută stîlpi cu . La secţiunea dublu T a r m ă tu ra longitudinală se găseşte în colţurile etrierilor. E trierii s în t îndesiţi în dreptul consolelor (la 10 cm). tu rn u ri pen tru castele de apă etc. In planşa V II se. prefabricaţi prin vibrare. centrifugaţi. execuţie este d e s tu l'd e d i f e r it : stilpi turnat'i m onolit. precomprimati cu armătura aderentă . alte rn în d secţiu­ nea dublu T cu cea d rep tun ghiulară. ferme lu m in a to r din beton a rm a t. grinzi. Tehnologiile industriale im p un executarea unor construcţii speciale tip tu rn . Construcţii turn. dc regulă. Stilpi peron. asamblaţi din tronsoane prin postcom prim are etc. Modul de arm are a acestor stîlpi este sim ilar cu cel al stîlpilor obişnuiţi. preturnaţi orizontal sau vertical. com presiunile de la p a rte a inferioară şi forţele tăietoare prin a r m ă tu r a rid ic a tă (coborită) şi etrieri. tu rn u ri de răcire. A rm area consolelor lungi din capul stîlpilor asigură preluarea în ­ tinderilor de la ta lp a superioară.

m onoraiuri etc. (pentru capetele celor două bare Care se sudează). Aceste linii specializate sîn t p rezentate în cărţile de specialitate.V. Barele cură503 . La capetele mesei s în t aşezate două perii m ecanizate. Organizarea sudării cap Ia cap se poate face conform schemei din fi­ gura IX. tăiere şi fasonare. în cap. grinzi rulante. F luxul tehnologie în acest caz este u rm ă to ru l: barele aduse din depozit sîn t plasate pe stelajul lateral 7 apoi s în t rostogolite pe masa cu role 3. în acest capitol se v a prezen ta organizarea locului de m uncă p entru unele operaţii de sudare cu g ra d mai ridicat de organizare. cu peria în formă de disc. Barele s in t aduse cu cărucioare.). ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU OPERAŢIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de m uncă în ateliere este în funcţie de g r a ­ dul de d otare a atelierului. electrocare sau cu u n mijloc de ridicat şi t r a n s p o r ta t (poduri rulante. 1. Organizarea sudării barelor cap la cap Tipurile m aşinilor de su d at cap la cap folosite s-au a r ă t a t la cap. V şi VI s-au p re z e n ta t scheme de organizare p en tru descolăcire. 1. îndreptare. în prezent se p re văd în cadrul atelierului linii tehnologice fo r­ m ate dintr-un com plex de maşini şi dispozitive p e n tru realizarea unui proces tehnologic continuu.C a p i t o l u l IX ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ARMARE ÎN ATELIERE A.

S. Poziţia sudorului. apoi rostogo­ lite pe m asa cu role . p en tru a se evita efecte electrice nedorite (şuntarea). plasele se p o t întoarce cu 180°. 3 . 9 —maşină de îndoit . 10 —masă. barele sudate sînt trecute la foarfeca m ecanică 7. I X . s în t a r ă ta te în figura I X . ţite s în t aşezate pe stelajele interm ediare ^ de unde sînt. fiind deplasate m anual. care de regulă nu lipsesc din dotarea atelierului de arm ături. se po t confecţiona în atelierele de a rm ă tu ri ale fabricilor de p refabricate sau în cele care deservesc şantierele. P e n tru a se respecta ordinea de sudare. deplasate cu un cărucior la locul de m o n tare a plaselor şi a carcaselor. 2 —perii mecanice cu disc . Organizarea sudării prin puncte folosind maşini de sudat staţionare cu o pereche de electrozi Plasele s u d ate de lăţime mică. 5. I X .2) aşezate în cadrul unui proces tehnologic continuu. de aici un a din bare este tre c u tă peste maşina de su d at cap la cap 6 prin interm ediul unor role rabatabile.F ig . care se ridică îm preună Cu a r m ă tu ra aşezată pe ele.3. folosind maşini cu mai m ulţi electrozi sau maşini cu o singură pereche de electrozi. 7 —foarfece mecanic . 4 —stelaj intermediar .1. c a p la c a p (sc h e m ă ) : 1 —stelaje laterale .5 . Barele longitudinale s în t aşezate pe mese cu ghidaje cu role. după care sin t duse la m aşina de îndoit !) şi apoi sînt. 8 —m ese cu role .P. S u d a r e a b a r e l o r d in o ţe l. 504 . La sudarea carcaselor cu maşini cu o pereche dc electrozi se p re­ vede organizarea locului de m uncă folosind u na sau m ai m ulte maşini (fig. 6 ‘ — maşină de sudat electrică cap la cap . alim entarea cu bare tran sv e rsale. precum şi ordinea care trebu ie respectată la sudarea nodurilor.b e to n d e lu n g im i d if e r ite . 2. — Buzău. care nu se p o t 'o b ţ i n e prin tăierea plaselor uzinate de I.S. D u p ă sudare.

IX.3 i * 5 - € 5 — O -— - ' t K| Dublul lungimii elementuluiÎ 1 3 ‘t 2 6 / 4 Fig.3. 1 3 IX . b —fa ţă in fa ţă . Fig. după întoarcerea plasei cu 1 8 0 ° . 4 — jg h e a b pentru -------------. 2 —B a re lungi . *a [] . b — su­ darea primei bare lon­ gitudinale . c —sudarea barei a doua marginală cu întoarcerea plasei : ci — sudarea primei ba­ re interioare . Organiza­ rea locului de lucru şi ordinea de execu­ tare a sudărilor la o carcasă plană : a — organizarea locu­ lui de lucru .2. f — idem. Schem e de organizare a locului de lucru pentru două m aşini cu o singură perache de electrozi : a —in linie . e — su­ darea ultimei bare in­ terioare după Întoarce­ rea plasei cu 180° . 5 —poziţia sudorului 6 — poziţia muncitorului auxiliar. 3 —ma­ şină de sudat .bare scurte . 11119i 76 5 13 ZI C U z ? a2 i2 0aaii i6m u ? < 12 3 1 5 6 7 â 3101112° □ C 27 26 29 30 31 25 -26 d C r -- i33b H 3 \b /ff \3V d m SM M Z M S. 1 — masă . 1—47 — puncte de sudură.

S. 506 .4. av în d posibilitatea de.5). rulare care perm ite deplasarea lor la pu nctul de su du ră (fig. Electrozii p ot fi drepţi sau înclinaţi. 4). *Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane. acces prin tre bare. V.S. îndoirea plaselor p lan e în c a r ca se Această operaţie se face cu dispozitive de atelier. — B uzău p o t fi tă ia te la dim en­ siuni mai mici. Organizarea sudării prin puncte folosind cleşti de sudură (maşini de sudat suspendate) Alcătuirea cleştilor de sudu ră a fost p re z e n ta tă in cap. Fig. 6). în ateliere. cu ab k a n tu ri de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sul) form ă de carcasă (fig. Plasele pot 1'i tă ia te pe ambele direcţii. cît şi la sudarea carcaselor spaţiale (fig.P. Plasele uzinate livrate de I. I X . IX. 4. I X . o grindă de. cleştii de su d u ră s în t de regulă suspendaţi de un monorai sau de.3. I X . E i p o t fi folosiţi a t î t la sudarea plaselor sudate.

5. ^ b — s u d a re a p la s e lo r . 3 — p is ic ă . se poate ex ecuta şi pe linii com ­ la punctele de sudură ale. 7 se vede m odul de. Schem ă de organizare a locului de lucru la m aşini de sudat suspendate cu cleşte : 1 — m a s ă s u p o r t . în figura I X .S e c ţ i t in e A . 4 — c le ş te d e s u d u r ă s u s p e n d a t . IX . a t î t la sudarea plaselor cît S udarea carcaselor de m are serie plexe de sudură care asigură accesul carcase. 5 — s to c d e b a re . folosire a cleştilor de sudare sus­ şi la sudarea carcaselor. întregii 507 .A P la n Fig. 2 — m o n o r a i. pendaţi. Sudarea cu cleşte de sudură : a — s u d a re a c a r c a s e lo r ..6. a b Fig. IX.

508 .

de 1‘ugină. Sudorul fine portelectrodul S cu m în a dreaptă. cu regulator de intensitate pus în mişcare de un m otor electric 2 . de zgură. în cadrul măsurilor p re g ă tito a re . iar cablul 5 face legătura dintre piesa de s u d a t 7 şi sursa de cu ren t (generatorul). exhaustoare etc.).). electrozii. tipu l de oţel. La locul de sudare trebuie să existe o sursă de curent cu regulator de intensitate (tran sfo rm ator sau g enerator de curent). tipul de sudură. dispozitive auxiliare (mese de lucru.). precum şi dispozitive p en tru asam blare şi sudare. Modul de pregătire a arm ă tu rilo r constă în : tăierea capetelor. de ulei. Ieşirea marginilor. Organizarea locului de muncă la sudarea cu arc electric Modul de executare a sudurii a fost a r ă t a t la cap. a lim en tat de la re ţeau a de cu ren t 1 a atelierului sau şantierului. cu răţirea de regulă cu perii metalice. P entru executarea sudurilor. V. responsabilul cu su d u ra face un e x tra s al tipurilor de bare care se sudează şi întocm eşte fişe de sudare unde se indică : d iam etru l barelor. de vopsea sau de diferite im purităţi. în figura I X .5. Motorul şi g eneratorul sîn t m o n tate pe un cărucior. re­ gimul de sudare (intensitate. D e asup ra mesei se găseşte o hotă de v en tila ţie 10. hote.8 se vede schema un u i post de sudu ră electrică care folo­ seşte d rep t sursă de cu ren t u n gen e rato r 3. Sculele se păstrează în sertarele mesei 11. măşti. a p a ra tu ră de su d at (portelectrod. panouri şi cabine). dispozitive de protecţie (mănuşi. iar în m în a stîn gă ţine masca 9. 509 .). cabluri etc. dimensiunile sudurii (eclise etc. p o laritate etc. Cablul 4 conduce cu rentul la portelectrodul < S ’.

Dispozitive deprindere. IX . Panouri pentru protecţia su­ dorilor. 510 .9. IX.10.Fig. i Fig.

11) trebuie să satisfacă următoarele eerinţe : 1) Introducerea operaţiilor de prelucrare în spaţiul acoperit. IX . cit mai m ult posibil în operaţiile de pregătire a armăturilor. Proiectele întocm ite s-au orientat pen tru satisfacerea u rm ăto a relo r cerinţe : 1) Să se mărească productivitatea muncii pe baza unor tehnologii moderne. înălţim ea meselor corespunde fie poziţiei sudorului în picioare (0.C. 4) Capacitatea atelierului este de 1 000 sau de 2 000 t/an. Mesele au cutii anexe p en tru electrozi şi sertare p en tru p ăstra rea uneltelor.). V) cu regulator de in ten sita te (bobina de reactanţă). mese cu role etc. de regulă dreptunghiulare sau tu r n a n t e cu înălţim e reglabilă. IX . în flu x continuu. 2) Folosirea operaţiilor. 511 .) proiecte tip.90 in) fie poziţiei aşezat (pe scaun). IX . ATELIERE DE ŞANTIER DE CONFECŢIONAT ARMĂTURI PENTRU BETOANE 1. B.ffară întoarceri şi încrucişări.P. 3) Atelierul să fie demontabil pentru a se plasa pe cit posibil în centrul de greutate al şantierelor pe care le deserveşte. 2) Să se elimine eforturile fizice mari p rin folosirea mecanizării. Se po t folosi şi mese speciale cu exhaustor. 10. sau conductoare de cu ren t cu s u p ra faţa m a tă sau v o p s ită în culori care nu reflectă radiaţiile (fig. cap. dispozi­ tive de ghid are (lim itatoare şi opritori) şi dispozitive de prindere şi strîngere (fig. locul de su d u ră se îm prejm uieşte cu panouri ra b atab ile rezistente la foc. P anourile şi cabinele se folosesc pentru protecţia con tra radiaţiilor . a —f ) care fixează piesele de s u d a t (bare) la o distan ţă de cel p u ţin 10 cm de la capetele sudurii. Generalităţi P en tru unificarea tehnologiilor de pregătire a arm ă turilor în ateliere de şantier s-au întocm it de către In s titu tu l de P roiectări p en tru Construcţii Industriale (I. şi înlocuirea operaţiilor pe agregate.9). Schemele tehnologice ale atelirelor (fig. Dispozitivele pentru asamblare şi fixare se co m pun de regulă din dispozitive de susţinere şi conducere (stelaje. Mesele de lucru pot fi fixe.în locul generato rului se po ate folosi tran sfo rm ato ru l de sudură (v.

..... IX.. 11. i.... Schema de principiu pentru alcătuirea fluxului tehnologic In ate­ lierele de mică capacitate...b e to n c u d i a m e t r u l -S 12 m m L in ie p e n tr u o ţ e l.. 512 . în­ dreptare Sudare cap la cap Tăiere la măsură Fasonare Tăiere la măsură Fasonare j . Asamblarea sau carcaselor Confecţionarea plaselor plane sau carcaselor plaselor Formarea carcaselor spaţiale prin rabatarea plaselor plane Formarea carcaselor spa­ ţiale (din plase sau carcase plane şi bare).L in ie p e n t r u o ţ e l.b e to n c u d i a m e t r u l > 12 m m Îndreptare Pregătirea barelor Descolăcire..... cu cleşti de sudură mobili şi prin le­ gare Controlul calităţii armăturilor finite i Depozitarea armăturilor finite I Încărcarea armăturilor finite în mij­ locul de transport spre punctul de con­ sum Fig....

a 1 £1 O Co « ow•■«# ua > oti I a 2 s t|. S0 5 X t.. r ^* s s S7f w -to *o-g 5 a 0 ? ! ! 1” '■ § ■ I ş | “ ■o” O jO fflC jjjC jj o » ■nllij ţa ■ * ■ »•O £* rt « PH "03 •H C **** »- C cI C ra* 3ra Sers-s»? WI o.. .w .t S5■ & I_________ 00 1 «^5 G «o ________ •n o ••§ irt | I 1 « 2£2.o a î S -«^3 a « c «o ■ fi ŞEI I S“ M “ .•• E^ ^ 3 ca t. » « 2 3 «•a a ih M g SBlr-u ţ£7 J K” 5 § S o „>5 2 c. n ~ t i ♦'R .iî.o.. U i ra 1 b*O P«U »S? gcs.c*'3 « J* *10 04 JO u ir) ’O fl o o d.a o* « « • rati 2 n o 2«*"?3a r-i £ < 2i2 T 3 2« U ac tu to -a >q . ţ j ofl « i a **S^2 I ^ H N| 3 q.n -• 3 o u .ss “ a £c I c” £|2» « ..^ 0J 0) c j ţ-t *3 t* X 3 c JS •s P « u s o 3 « a ~ ^ g s 1 r t ..«> „ O . > . sb ! ş S'S I 3 »» U 0 N „ ■ § » >«. 00V« * . « ** •* E E S?«°*a 5pw« £ o O ''« 9 “1> i ă l'1 8 «o. 3 3SC»«<j » « 1 *± O w .

9) M anipularea colacilor (descărcare. depozitarea şi debitarea continuă a sîrmelor la maşinile de sudat. cu utilizarea m axim ă a sudării prin puncte pentru asamblare. specializate.) trebuie să se facă mecanizat. U n am plasam en t p en tru u n atelier centralizat poate de regulă dura în tre 6 luni şi max. 10) Depozitele trebuie să aibă capacitate suficientă (pentru deser­ virea atelierelor cu armătură pe 8 — 10 zile) şi amenajări speciale pentru depozitarea oţelurilor pe calităţi şi diametre. IX . la standul de tăiere la lungimile fix e şi fasonare. dotate ca mijloace de transport şi m anipulare adecvate (electrocare.). 7) Operaţiile de descolăcire. 514 . încărcare. 11) A telierul de armături. 2. 13. amplasare pe vîrtelniţe etc. Organizarea atelierelor de confecţionat armături D in practica execuţiei la m arile lucrări. în funcţie de eventualele noi sortimente. 5) Operaţiile de pregătire trebuie mecanizate în cel mai înalt grad.3) A telierul trebuie să aibă platform e exterioare amenajate. 5 ani. depozitul de arm ături. vagonele etc. sudare cap la cap. 12) sau carcase plane sau spaţiale. 8) Un atelier de şantier de mică capacitate trebuie să aibă posibilitatea de adaptare uşoară la alte linii tehnologice decît cele pentru care au fost proiectate. îndreptare. 6) Alim entarea fără întreruperi tehnologice a agregatelor de mare productivitate trebuie să formeze o preocupare specială. 4) Folosirea utilajelor de mare productivitate pentru linii tehnologice în flu x. Atelierele m ari p o t avea linii specializate de produs plase s u d ate uzinate (fig. P ro d u ctiv ita tea la prelucrarea arm ătu rii este direct corelată cu nivelul de dotare a s taţiei sau atelierului de prelucrare. macarale mobile cu braţ. fasonare sau sudare prin puncte trebuie executate în flu x continuu. cap acitatea de prelucrare a oţelului b eton în ateliere centralizate po ate să fie cuprinsă între 1 000 şi 5 000 t /a n . aşa cum se p o a te vedea în figura I X . prefem bil cu macarale. platform ele exterioare şi depozitul de produse fin ite trebuie să fie pe acelaşi teritoriu şi să fie de­ servite de o reţea de drum uri sau de o linie de cale ferată. stivuitoare. portale. începînd de la descărcarea colacilor.

gradul de difi­ cultate şi cap acitatea maşinilor de prelucrare utilizate. tăiere. Organizarea de principiu a unui atelier este a r ă ta tă în figura IX. IX. cali­ t a t e a oţelului. 13 s-au a v u t în vedere dife­ rite instalaţii de prelucrare a oţelului-beton. Valori orientative de productivitate ale instala­ ţiilor de prelucrare a oţelului-beton. num ărul de bucăţi de bare de diferite dimensiuni. lungimea de debitare.14. 515 . Săgeţile a r a tă variantele de dirijare a arm ăturilor. legare. formele de îndoire.2 3 Cantitatea [ t] Fig. La evaluarea ariilor 1 — 3 din figura IX. diferite m oduri de îndoire.13.

. oa 1§ E "b 2• X? |â . ° 0 ) i* • 2 »S a ă o — .tj .'ti 1 /3 *3 0 5 O r3 ° c . o «• asIo -E 516 . N^ o . a u Sc l a •2 & ? .î o B1 I 0) 7 SO u gs c. a ta o . oc .H < 5 «2 L .“ . o “S :3 ®* s i*8 iU s iw . O T IZ — .. 3 t «r« « o 3 ••£ TI>o 2 3 O — < |.y o îs 2 «-S •s ii ^ »o ? â . *>• C O (U g ss^> tfi ^ o C c oc .*.

Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capacitatea de 1 500—3 500 t/an : 1 — 6 depozit Intermediar . î n figura IX.17 3 50 0—500G t/an . 3 —maşini mobile de măsurat şi tăiat oţel-beton . 2 . 517 . 6 —m ese C apacitatea de prelucrare se dimensionează după ce se execută într-un amplasament. 5.Fig. 5 — masă cu role acţionate cuplată cu o masă cu role libere \ — maşină de fasonat oţel-beton . 4.16. cu role libere . iar în figura IX.15. 4 —m asă cu role acţionate . IX. IX . unui atelier 1 500 —3 5 0 0 t/a n . 7 —maşini de fasonat oţel-beton. 3 —maşini mobile de măsurat şl tăiat oţel-beton .15 se arată schema de principiu atelier cu capacitatea de prelucrare de 1 500 t /a n . m ărimea lucrărilor a organizării unui în figura IX. Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capa­ citatea pînă la 1 500 t/an : 1 —pod rulant .16 a a unui atelier de T 70-75m SC© Fig. 7 —masă cu role libere . 2. 8 —maşină de fa so n a t oţel-beton.

10 — m a ş in ă d e î n d o it p la s e s u d a te . i — m a s ă cu a c ţio n a te .B. T a b e lu l I X . 9 — m a ş in ă d e t ă ia t p la s e s u d a te . P e n tru do tarea atelierelor se preconizează utilizarea utilajelor şi dispozitivelor produse în ţ a r ă (tabelul IX .5 m/s 1.P. 6 . Echiparea unei staţii de prelucrare a arm ăturilor cu capacitatea de 3 500—5 000 t/an : 1— r o le şini p o d r u la n t . 0 40 L = 5 050 mm 518 .17. 7 — m a s ă c u r o le lib e r e . IX. 0 12 max.P. 0 10 Viteză 0.M. 0 125 max.b e to n .Fig. . 5 — m a s ă c u r o le a c ţio n a te c u p la te c u o m a s ă c u r o le lib e r e .b e to n . 0 42 max.Timişoara Productivitatea max. 2 .Piteşti „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" -.5 t/h max. U t i la j e ş i d is p o z itiv e de p r e l u c r a t Tipul utilajului Stanţă manuală de tăiat Maşină electrică hidraulică tăiat oţel-beton Cleşte de tăiat plase sudate Maşină de tăiat armătura SBP Maşină de tăiat plase sudate Maşină de Îndreptat şi tăiat Maşină de fasonat oţel-beton de întreprinderea 'producătoare „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara I. 1). 1. 8 — m a ­ d e fa s o n a t o ţe l. 3 — m a ş in i m o b ile d e m ă s u r a t ş i d e b ita t o ţe l.

0 12 max.T a b e lu l I X . T ip u l u t ila lu lu ' (continuare) Întreprinderea producătoare Productivi lalea Maşină automată de confecţionat etrieri Mese cu role libere sau acţionate Maşina de sudat prin puncte tip PPU-16 tip PPU-125 Cleşte de sudat suspendat cu transformator Înglobat tip PPM-16 tip PPM-40 Idem. care v or putea fi p rog ram ate pe bază de cartele. cu transformator separat tip PPS-80-1 tip PPS-80-2 £6 Martie" — Timişoara întreprinderea Reparaţii Brăila Electrotimiş max. l . . în special utilajele de fasonat şi sudat. 0 16 Electrotimiş 100 puncte /minut 90 puncte/minut Electrotimiş 106 puncte/minut 90 puncte/minut Trebuie re m a rca t că aceste utilaje sîn t susceptibile de îm b u n ătăţiri perm anente şi de autom atizări. 0 12 max.

TRANSPORT. 520 . stîlpi.C a p ito lu l X OPERAJII DE MONTARE. dacă acest lucru este specificat în proiect. arce) şi o plasă sau o serie de plase plane la elementele plane (plăci. Plasele de sîrm ă folosite la plăci şi pereţi se leagă în m od obligatoriu pe întreg con turul pe cel p u ţin două rîn d u ri de noduri. MANIPULARE Şl DEPOZITARE A. P e n tru restul intersecţiilor se adm ite legarea din două în două noduri. Legarea barelor cu sîrmă Legarea nodurilor se face de regulă cu două fire de sîrm ă neagră 0 1 —1. V. Asam blarea acestor tip u ri de carcase şi plase se face prin legarea intersecţiilor barelor încrucişate (noduri). 1. în şah. V I şi V II. pereţi). MONTAREA ARMĂTURILOR A rm ă tu ra din elementele din beton a rm a t pen tru a conlucra cît mai bine cu betonul treb u ie să realizeze o carcasă spaţială la elemen­ tele liniare (grinzi. carcasele şi plasele se realizează din ce în ce mai m u lt prin asam blarea lor cu su d u ră în pu n cte Ia maşini speciale de s u d a t care asigură o p ro d u c tiv itate ridicată prelucrării arm ăturilor. Modul de asam blare a plaselor şi carcaselor su d ate s-a a r ă t a t la cap. D u p ă cum s-a a r ă t a t la capitolele V.5 m m (livrată conform STAS 889-80).

Nodurile care se execută cu sîrm ă sîn t: noduri simple (fig. b. a unor sîrm e legate cu ochiuri la capete (agrafe) care apoi se răsucesc cu 521 . l . noduri duble încrucişate (fig. asftel. P rim a buclă a nodului se face cu m îna. în figura X .2). d) şi noduri în furcă (fig. X. l . se răsuceşte m ai întîi cu m în a apoi cu cleştele sau paten tu l. l . l . X .l.N um ărul de legături şi felul legăturilor la noduri este în fu n c­ ţie de tra n s p o r t şi manipulări. fig. P e n tr u a se m ări produc­ tiv ita te a la legarea sîrmei se po t folosi mai m u lte sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cîrlig de răsucit sîrm a (fig. î n acest sistem se folosesc cleme în form ă de U din sîrm ă neagră (v.2). agrafele şi etrierii se leagă cu sîrm ă la ciocuri. X. b. Fig. X . a — e din care rezultă fazele de execuţie . Tipuri de legături la încruci­ şarea barelor de armătură. c). iar etrierii şi punctele de intersecţii cu barele longitudi­ nale. l . î n figura X . Sîrmele s în t p re g ătite p en tru legat în m ănunchiuri de sîrm e scurte şi îndoite în form ă de U. U n alt sistem constă din confecţionarea la un dispozitiv special. L a stîlpi şi grinzi. o. R estul a rm ă tu rii se leagă de etrieri din 2 în 2 intersecţii. a. de asemenea. se vede exe­ c u tarea u n ui nod simplu pen tru p u n ctu l de încrucişare a două bare în unghi d rept (plase şi carcase sudate). Legarea cu cleme şi agrafe cu ochiuri. X. b se a ra tă m odul de executare a unei legături în tre barele longitudinale şi etrieri. e) sau noduri m oarte. Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încruci­ şează. care se îndoaie pe ciocul dispozitivului şi apoi prin rotirea dispozitivului se realizează îm pletirea sîrmei. a. Modul de execuţie a legă­ tu rilo r cu sîrm e simple. se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încrucişează etri­ erii înclinaţi şi agrafele înclinate. obligatoriu la colţuri. prin in tro ­ ducerea sîrmelor sub încrucişare . l . în şah. care înlocuieşte cleştele p a t e n t la operaţiile de legare a barelor de oţel-beton. F retele se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încru c işe ază. P e n tru a în v ă ţa execuţia nodurilor treb uie u rm ă rite figurile X . X .

2.P e ste b a re le clin otel babn se p etre ce o ciem d în tormS de U d in strmO a rs â Pe c io c u l d isp o zi­ tiv u lu i se b a o a ie c a pe tele clem ei P rin ro tire a d is p o z iti­ vului se realizeazd împle­ tirea capetelor cle m e i Fig. X. 522 . Dispozitiv cu cîrlig de răsucit sîrma.

X.Fig.4 se a ra tă modul de confecţionare a agrafelor (legături cu ochiuri) la u n dispozitiv simplu. Capul dispozitivului de răsucit se po ate învîrti şi prin simpla tragere a dispozitivului. X. D ispozitiv pentru confec­ ţionarea agrafelor cu ochiuri.3) . Sîrm a introdu să în găurile suportului manivelei şi în două cîrlige se răsuceşte formînd cele două ochiuri p rin în vîrtirea succe. Răsurirea agrafelor pentru legat armături : a — m in e r c u c îrllg p e n tr u r ă s u c ir e a a g ra fe lo r . cîrligul dispoziti­ vului se introduce în ochiurile agrafei şi prin răsucire se realizează nodul. X. . v ă a manivelelor.3. cu două manivele.4. Fig. d a to rită unor caneluri interioare de ghidaj aflate în inte­ riorul dispozitivului (capul cu cîrlig al minerului). b — a g r a f ă d e s îrm â o c h iu r i p e n t r u le g a t a r m a t u r i. cu dispozitivul de răsucit (cîrlig) cu mîjier (fig. î n figura X .

X.5. în tru c it au dimensiuni variabile şi nu m ai po t fi introduşi ulterior pe Ia capetele grinzii (după ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din p a rte a cen­ trală).) se p o t folosi şabloane alcătuite din suporţi şi scînduri puse pe cant în care se crestează la d istanţe egale locul de poziţionare a barelor care apoi se leagă de intersecţii (noduri). se aşază pe capre sau supo rţi barele de la p a rte a de jos a grinzii sau de pe latu ra laterală a stîlpului (în cazul stîlpilor) . în final se introduc etrierii de la c a p ăt care se leagă de barele longitudinale (fig. Suporţii p o t avea şi console şi rafturi Fig. în locul caprelor se p o t folosi suporţi de in v e n ta r . în special cînd se folo­ sesc bare de diam etru m are (la construcţii m a s i v e : poduri. X. prin legarea barelor independente. de regulă b eto nată.2. 2) L a grinzi de secţiune variabilă cu vu te: se procedează ca la stîlpii şi grinzile de secţiune co nstan tă cu deosebirea că etrierii se introduc to ţi de la început în p a rte a ce ntrală a grinzii. se începe legarea etrierilor în colţuri de barele longitu­ dinale din p a rte a de jos a g r i n z i i .5) conform planurilor. b araje etc. Montarea la banc a unei carcase. se introduc circa 1/4 din etrierii din p a rte a centrală a elementului însem nîndu-se cu cretă poziţia lor pe u n a din barele din m arginea elem entului. 3) Execuţia carcaselor (legate) pe şabloane : p en tru realizarea carca­ selor îndoite. Asamblări de carcase din bare independente legate în atelier P e n tru asam blarea carcaselor se procedează a s t f e l : 1) L a grinzi şi stîlpi de secţiune constantă: se confecţionează capre din oţel-beton îndoit care se am plasează pe o su p ra fa ţă netedă. se leagă apoi etrierii de barele de m ontaj de la p a rte a centrală a grinzii . conform distanţelor p re v ă­ z u te în p la n u ri. precum şi barele de la p a rte a superioară. se introduc barele ridicate şi de m ontaj. care se p rind de primii etrieri închişi dinspre centru l g r i n z i i . 524 .

Organizarea lucrului pen tru asam b larea carcaselor se face de regulă cu respectarea unei tehnologii optime (care fixează ordinea operaţiilor. care se folosesc la alcătuirea c a rca­ selor (fig. cînd nu se dispune de a r m ă tu ra confecţionată în ateliere. se mai utili­ zează şi acest procedeu de m ontare a a rm ă tu rii in cofraj.6). 3. X. 525 . Montarea armăturii iegate direct în cofraj M ontarea arm ă tu rii direct în cofraj se practică din ce în ce m ai p u ţin d ato rită consumului m are de m anoperă.SECŢIUNEA A-A p en tru aşezarea barelor nervurilor. în funcţie de num ărul şabloanelor şi num ărul fierarilor betonişti dispo­ nibili). to tu ş i la livrări mici.

Armarea grinzilor. Armarea fundaţiilor. agrafe şi sîrm e cu care se leagă de cofraj. se începe cu u n g ru p de bare verticale. d upă care se continuă cu barele verticale şi in cele din u rm ă se m ontează cele orizontale. de etrieri .în a in te de începerea operaţiilor de m ontare a arm ă turilo r se curăţă cofrajele. m ă tu ra re sau curăţire cu aer com prim at. pen tru a se asigura acoperirea cu beton care cohferă a rm ă tu rii durabilitate. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se introduc întîi etrierii peste m u stăţile lăsate din fu n daţie sau din stîlpul in fe r io r. Armarea stîlpilor. fie două plase legate (după planurile de armare) . Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se fasonează barele . Se m ontează după ce s-a ex e c u ta t cofrajul unei feţe a peretelui. a v în d dimensiunea care să asigure acoperirea cu b eton (care este mai m are decît la celelalte elemente) . se închid etrierii şi se leagă . Poziţia barelor se fixează de cofraj cu cuie . de regulă a ltern ate c. se poziţionează etrierii pe cofraj. Aimătura pereţilor plani sau curbi. a. se m on tează cofrajul s t î l p u l u i . se m ontează distanţieri laterali pen tru asigurarea acoperirii cu beton. e. se leagă arm ătura. se m o ntează distanţierii din m aterial plastic (sau sîrm e rigide îndoite. se m ontează barele drepte. se poziţionează puricii. se introduc barele drepte de la parte a de jos. se leagă cu sîrm ă în poziţie corectă. Această operaţie se execută în u rm ăto a rea ordine : se trasează cu creta poziţia barelor . verticali sau înclinaţi. iar ele­ m entului sig uran ţă şi fiabilitate în exploatare. se leagă etrierii începînd de sus în jos la distanţele p rev ăzu te în proiect (conform indicaţiilor a n te r io a re ). Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se term in ă cu m o n tare a arm ătu rii din stîlpii de la capetele g r i n z i i .poziţia etrierilor . în dreptul sem nelor. se trasează poziţia etrierilor cu creta pe cofraj . se curăţă s tra tu l de b eton de egalizare . se m ontează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia arm ăturilor. carcasele stîlpului se poziţionează cu distanţieri circulari. de regulă de la margini de care se leagă barele orizontale. etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă . se t r a ­ sează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale care formează fie o plasă legată. se introduc distanţieri în fundul c o f r a ju lu i. c. se introduc barele ridicate şi de m ontaj .11 bare ridicate g a ta fasonate ( 0 < 12) 526 . A linarea plăcilor orizontale. se aşază a r m ă tu ra în poziţia p re v ăzu tă în p r o i e c t . cu capete din m aterial plastic) . d. Preo cu parea principală a fierarului betonist trebuie să se îndrepte spre poziţionarea corectă a a r m ă tu rii prin mijloace sigure. se introduc barele longitudinale care se leagă de m u s tă ţi şi se trasează cu cretă pe o b ară longitudinală . C urăţirea cofrajului se face prin spălarea cu furtunul. b.

. cu dispozitivul de sud at pe o singură parte. 4. legări de bare etc. Se poate p ractica procedeul de m ontare la sol pe un cadru m e ta ­ lic a întregii a rm ă tu ri a unui planşeu. se . în a in te de punerea în operă se verifică de şeful brigăzii de fierari betonişti dimensiunile şi tip ul plasei conform proiectului. D istanţierii s în t de tip u l celor a ră ta ţi in cap. .. Fig. V II) pe cofraj. . .7. P en tru corecta poziţionare a plaselor şi asigurarea petrecerilor de îm binare (v. îndoirea barelor direct pe cofraj este p re ­ cedată de însem narea cu creta a punctelor superioare şi inferioare a barelor care se în d o aie. se t r a ­ sează cu creta poziţia plaselor şi indicativul lor conform proiectului. In prealabil plasele sîn t depozitate pe platfo rm a de lucru. deoarece în unele cazuri se ad m it şi noduri nesudate) şi se fac celelalte operaţii tehnologice (tăieri. 527 .. Montarea plaselor sudate uzinate şi a carccselor sudate şi legate a. Dispozitiv reglabil pentru înaşază barele de rep artiţie de la doirea barelor ridicate în plăci.sau cu bare care urinează a fi în ­ doite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie specială sau cu u n dispo­ zitiv special (fig. X. în cazul arm ării pe două direcţii (încrucişat) se procedează in mod similar. .) dacă tehnologia de punere în operă prevede că aceste operaţii se fac la şantier şi nu la ateliere. se resudează. sau pe platform a de m o n taj. cap. X. . se m ontează călăreţii . nodurile slabe sau desfăcute (conform prevederilor.. Prin această tehnologie nu se imobilizează cofrajul pen tru m ontarea plaselor (fig.9). decupări. plasele de la parte a superioară fiind m e n ţin u te în această poziţie cu distanţieri m o n taţi şi ei la sol. p a rte a inferioară şi superioară (bare de m o n taj) şi se leagă cu sîrm ă . X. prinzînd bara în cîrligul f u r c i i . III (la p a rte a supe­ rioară se a d m it distanţieri din oţel-beton). în ordinea în care se vor m onta. . M ontarea plaselor. P e n tru plasele de la p a rte a superioară se poate utiliza altă culoare de cretă. dacă apare necesar. Plasele sudate uzinate sînt t r a n s p o r ta te în condiţii speciale.7).8 şi X. pe indicative.

X.Fig. Ridicarea plaselor pe obiect cu macaraua 528 .8.

Plasele care se m ontează vor fi etich e ta te cu indicativele din proiect. P e n tru m o n tare a plaselor pot fi lu ate în considerare şi alte tehnologii care măresc p ro d u c tiv ita te a muncii la punerea în operă. ca de exemplu riparea plaselor. indicative ce treb u ie scrise şi pe cofraj. care sîn t prinse cu mijloace speciale de ag ăţare pen tru ripare (tîrîre). X. procedeu ce poate fi folosit la pardoseli. 1 529 .Fig. 34 —Cartea fierarului betonist —cd. La m o n tare a plaselor. Montarea plaselor la sol.9. la pistele aeroporturilor etc. foarte im p o rta n tă este asigurarea acoperirii cu beton şi a înnădirilor prin petrecere. chiar direct din mijlocul de tra n s p o rt.

530 . t o t denumirea de carcasă (legată) o arc şi arm ătura elementelor liniare (grinzi.10). V III). cît şi carcasele îndoite. fie din carcase plane sudate ca atare. cap. X. yy v - Fig. porţiuni de arce) din bare indepen- b< 15cm u8 * 1 tr i t î S r. stîlpi. i i LJ 1TM H fl-. b. carca­ sele plane.zr —r* « a n Q/i—ELft. X. asigurînd acoperirea cu beton prin distan ­ ţieri clin material plastic. De asemenea. Montarea carcaselor. fie din plase plane obţin ute prin tăierea lor din plase uzinate (v.V W di » « -iţ----.10. Exemple do carcase sudate pentru grinzi.il.Se pot utiliza şi plase în rulouri care se montează direct prin derulare şi se prind cu cuie de cofraj. Prin carcase sudate se înţeleg atît. sudate care ocupă diferite poziţii în secţiunea transversală a grinzilor (fig.

înainte de m ontare se verifică toate cotele conform proiectului şi li se m ontează distanţierii din material plastic a tît cei din fundul cofrajului (la grinzi). G reutatea şi dimensiunile carcaselor pentru întregul element sînt limitate de mijloacele de manipulare şi transport. cît şi pe cea laterală. fierari betonişti şi dulgheri stabilesc fazele dc m ontare şi modul de încheiere a cofrajului. speciale. cofrajul trebuie numai parţial m ontat. Se lasă nem ontate panourile pe unde se introduc carcasele spaţiale. după tehnologia care a fost fixată de şeful de şantier. şeful de şantier îm preună cu şeful echipei de. Carcasele aduse din atelierul de şantier la obiectul care urmează a fi executat nu se montează direct în anum ite situaţii impuse de te h ­ nologie. carcase sudate. cît şi cei pentru arm ătura laterală. la operaţiile de încărcare. V III. Efectuarea transporturilor se va face conform prevederilor din norme. X II I. 531 . la paragraful G.dente. 3 din acest capitol şi al exemplificărilor de la cap. transport. în cazul utilizării carcaselor spaţiale g a ta m ontate. cu sau fără utilizarea de. care sint g a ta montate intr-o carcasă spaţială a întregului element. Protecţia m uncii. iar lucrările de montaj conform cap. dacă tipul de distanţier folosit permite această operaţie . V privind maşini şi mecanisme de ridicat şi dispozitive auxiliare. greutatea lor nu trebuie să depăşească de regulă 100—120 kg. folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din oţel-beton gros..1975. X X I I. cap. V al normelor. în caz contrar se iau măsuri pentru poziţionarea distanţierilor pe cofraj (înainte de m ontare sau chiar în cursul montării). La încărcarea şi descărcarea carcaselor se vor respecta dispozi­ ţiilor cuprinse în cap. Dacă nu se dispune de mijloace. 32/N din 4. De regulă carcasele se depozitează pe indicative. în ordinea în care vor fi m on tate pe platform a de lucru. In acest scop. descărcare şi m ontaj se vor respecta prevederile „Normelor de protecţia muncii" aprobate prin ordinul nr. M ontarea în cofraj se poate face a t î t pe. Montarea carcaselor legate se face conform indicaţiilor arătate. c. Manipularea lor se face cu grinzi rigide şi cadre care au un număr de prinderi suficiente pentru a nu deforma carcasa s p a ţia lă . în vederea prevenirii accidentelor la m anipu­ lare. direcţie verticală. 566/1968 şi modificate prin Ordinul Ministerului Construc­ ţiilor Industriale nr. Prevederile normelor nu sînt limitative şi pot fi com pletate in funcţie de situaţia locală sau de condiţiile speciale. precum şi prevederile cuprinse în cap.10.

Proiectele a ra tă clasele de precizie cerute şi dau sau prev ăd to le­ ra n ţe le care trebuie respectate. ABATERI Şl TOLERANŢE ADMISIBILE PENTRU ARMĂTURILE GATA MONTATE î n STAS 6657/1-76. pe înălţim e ( + 5 —10 mm). (tabelul X .B. 21-77). — abaterile de rectiliniaritate a muchiilor. 140-85 şi G. la poziţia pieselor metalice. cofrajelor etc. p re ­ cum şi operaţiile de pretensionare au fost a r ă ta te în cap. Elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat. î n STAS 7721-67. îndreptare. în lungul elem entului ( + 1 0 —20 mm). form area fasciculelor. Aceste abateri s în t precizate şi în condiţiile tehnice ale norm ativelor pen tru executarea lucrărilor din beton a r m a t şi b eton precom prim at (C. dispozitivele şi utilajele pen tru execuţia operaţiilor de descolăcire. I n m m ± 5 ±20 ±50 ±3 d ±50 Tehnologiile. l . a urechilor (unde se a d m it ab ateri mai mari) etc. aceste elemente treb uie sta b ilite Ia execuţie. se dau toleranţele şi clasele de precizie p e n tru execuţia elementelor. i n m m : — p in ă la 1 m — de la 1 — 10 m — de la 10 m A b a t e r i l i m i t ă la lu n g im e a d e p e tr e c e r e a b a r e lo r I n c a z u l i n n ă d i r i l o r p r in s u p ra p u n e re A b a t e r i l i m i t ă la p o z i ţ i a I n n ă d i r i l o r . Abateri limită admise la executarea şi montarea armăturilor A b a te re a l im i t ă sau to le r a n ta a d m is ă T ip u l a b a te r ii sau to le ra n ţe i a d m is e f a ţă d e p ro ie c t A b a t e r i l i m i t ă la d im e n s iu n ile s e g m e n te lo r b a r e i fa s o n a te ş i la l u n g im e a t o t a l ă a a c e s te ia . Condiţii generale. Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indică abaterile de formă. T a b e lu l X . înălţim ea şi lungimea elementului. P e n tru a rm ă tu ri aceste ab ateri se referă la poziţia a rm ă tu rii. planeitate. la lungimea m ustăţilor. în lipsa precizărilor din proiect. paralelism (aceste abateri s în t în ju r de 6 — 10 mm). pe lăţim e a elementului ( + 1 0 mm). tăiere. Abaterile se referă la : — lăţim ea.l). tiparelor. dimensiuni şi to le ra n ţe pe clase de precizie etc. V şi VI ale 532 . fasonare.

operaţiile necesare executării arm ă tu rilo r sîn t m u lt simplificate. 4) Verificarea operaţiilor de montaj. Dacă în loc de bare independente se folosesc plase uzinate livrate de I. 8) Controlul calităţii. 4) Descolăcirea şi îndreptarea. 2) Descărcarea şi manipularea pentru punerea în operă (sau pe platform a de lucru). îndoire. mărci etc. 3) Completarea lucrărilor de m ontaj în operă sau pe platform a de lucru (decupări. legări de bare independente.S.P.). pozări de purici şi distanţieri ele. loturi. pozarea puricilor şi distanţierilor ele. E x ecu ţia lucrărilor de a r m ă tu ri din bare independente pînă la punerea lor în operă com portă o serie de operaţii şi faze. 12) Completarea lucrărilor de montaj în operă (legare. S-a a r ă t a t de asemenea modul de pregătire a fabricaţiei (întoc­ m irea fişei de debitare.). 3) Depozitarea pe calităţi de oţel. diametre. îndesiri de bare. m anipulare şi m ontaj a arm ă tu rilo r fasonate. conform preve­ derilor (v. 5) Tăierea şi sudarea cap la cap sau înnădirea cu manşoane. co n stîn d din : 1) Transportul plaselor sudate (plane şi în rulouri) pîn ă la punctul de lucru. plasele uzinate se tra n s p o r tă la atelierul de arm ături. 7) Confecţionarea carcaselor. modul de tr a n s p o r t. fasonare etc. D a că plasele su d ate uzinate se folosesc la confecţionarea carca­ selor prin ra b a ta re a lor (îndoirea lor conform proiectului).' îndoiri de plase. 6) Fasonarea şi gruparea pe elemente. fasciculelor sau legăturilor de bare fasonate. în acest capitol se v o r prezenta unele aspecte ale organizării lucrului şi a locului de m u n c ă . cap. m odul de organizare a u nor ateliere de şantier. 5) Betonarea elementului.). 2) Descărcarea oţelului-beton din mijloacele de transport. retuşări de noduri desfăcute sau slabe . 14) Betonarea elementului. sudare.lucrării.S. 13) Verificarea operaţiilor de montaj. plaselor. se depozitează pe platform e e x te ­ 533 . 11) Descărcarea şi m anipularea pentru punerea în operă. I I I ) . 10) Încărcarea armăturilor finite în mijloace de transport şi transportul la punctul de lucru. care în prin cipiu sînt u rm ătoarele: 1) T ransportul oţelului-beton. — B uzău. bordări la marginile golurilor. 9) Depozitarea armăturilor finite.

m a n ip u la re —tra n s p o rt. MTA 125 etc. sau conteinerizat. X . m a n ip u ­ lare. eficienţa economică. m anipularea colacilor.rioare şi apoi se .C. III.D. MANIPULAREA. T ran sp o rtu l pe calea fe rată se poate face paletizaf.G fişe tehnologice care. La a te ­ lierul de şantier operaţiile de încărcare. remorci tip RM-2 sau semiremorci joase tip RA. Transportul la atelier se face cu a u t o ­ camioane de producţie rom ânească (Bucegi.) duţSă care se îndoaie cu dispozitive speciale de îndoit plase de diferite lungimi.. P e n tru m anipularea propriu-zisă se foloseşte dispozitivul din figura X . protecţia muncii. colacii se com pactează cu 4 legă­ tu ri suficient. grind a cu cîrlige şi cablul cu ocheţ. dispozitivele de.C.C. costul. — INCEP. DAC. R egulile generale de depozitare a oţelului-beton au fost a r ă t a t e la cap. de strinse. decupări etc. 534 . m odul de depozitare. l l . fo rm aţia de lucru.execută operaţiile pregătitoare (tăieri. Manipularea transportul şi depozitarea oţelului-beton în colaci (fişa tehnologică F. 1. Grindă cu cîrlig m aca rau a hidraulică de pe autocam ion sau şi cablu cu ochoţi.P. prezintă circuitele şi mijloacele de. descărcare şi m anipulare se pot face cu Fig.i de 4 m care se trece prin colaci. Rom an). 05) P e n tru m anipularea m ecanizată. Transportul in interiorul depozitului se face cu m o tostivu ito are cu cîrlige. C arpaţi. M T 1 1 0 M . C. conform u nor condiţii speciale. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA ARMĂTURILOR P e n tru m anipularea. în atelierele centralizate descărcările şi încărcările se fac cu m acarale tu r n de tip MT 40.ll. consumul de m uncă. tra n sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton sînt întocm ite de I.

Springuri pentru prinderea legăturilor. P e n tru m anipulare se folosesc dispozitive a n e x e : grindă. care încon­ jo ară de două ori legătura de bare (fig. La în cărcături foarte m ari se folosesc în plus springuri (şufe) din cablu 0 16 manşonat. 535 . X .06) Oţelului-beton în bare 0 12 —40 mm) se livrează fără legături sau cu legături în „unităţi de încărcătură “ de 1 000 ia 2 500 kg.12.12). ocheţi. de 3 m. transportul şi depozitarea oţelului-beton în bare (fişa tehnologică F. l 3). Colacii se aşază vertical sau uşor înclinaţi.remorcă. Depozitarea pe te rm e n scurt se face în depozite descoperite. X. Legătură de bare. scoabe de prindere şi cabluri.e. Manipularea. cu a u to m ac ara u a obişnuită. X. Cîrligele grinzilor se introduc în ocheţi. dar 1111 direct pe păm înt. p rev ăzute cu cîte trei legături de solidarizare din oţel-beton şi două legături de m anevră cu ochet (fig.13. Fig. X. 2. cu m acaraua Pioner say m acarau a de planşeu (la punerea 111 operă). Fig.

P. Modul de depozitare s-a ară ta t la cap. Plasele trebuie legate. La şantier.) din sîrmă lam inată OL 32 sau OL 34 0 6 (fig. III. Consumul de manoperă şi costul sînt reduse la ju m ă ta te faţă de oţelul livrat în colaci. X.15). fără a depăşi masa de 2 000 kg. astfel ca linia nodurilor să fie verticală.16). iar perioada de depozitare va fi cît mai scurtă. transportul şi depozitarea plaselor sudate (fişa tehnologică F.17. 536 . în pachete plasele pot fi aşezate una peste alta faţă în faţă (a doua răsturnată).14).S. fie în remorci joase cu ţepuşi fără a depăşi înălţimea ţepuşilor sau a obloa­ nelor mai m ult cu o treime din grosimea pachetului (fig.14. — Buzău au lungimea cuprinsă între 2 000 şi 7 000 mm şi lăţimea de 1 000 la 3 000 mm. X. în mijloacele auto.S. plasele se pot tran sp o rta fie în camioane. Operaţiile de încărcare-descărcare se fac de regulă cu o autom acara de capacitate convenabilă (AM-5). X. depozitarea se poate face provizoriu pe traverse metalice sau de lemn şi pe capre din oţel-beţon. Manipularea pachetelor de plase se face cu dispozitivul din figura X. fiind prevăzute cu legături de manevră (4 sau 6 buc. X. Plasele se livrează în pachete de cel mult 50 bucăţi. Depozitarea barelor pentru a fi uşor manipulate.Fig. în vagoane se pot tran sp orta plase cu lăţimea m axim ă de 2 700 mm. 3. 07) Plasele uzinate fabricate la I. Manipularea. încărcăturile mari se depozitează pe rinduri perpendiculare cu interspaţii pentru introducerea springurilor (fig.

17. X. Legarea plaselor. Fig. X. de transport.15. Dispozitiv pentru manipularea pachetelor de plase sudate.Fig. 537 .

execuţie a carcaselor unde se folosesc elemente faso­ nate în prealabil. G re u tatea legăturilor este în funcţie de gradul de m ecanizare a atelierului şi a şantierului. elemente şi mărci de oţeluri. fie m an u al pe rolganguri. Etrierii se leagă se p a ra t p en tru grinzi şi se p a ra t pen tru stîlpi şi se etichetează după aceleaşi criterii ca şi barele fasonate. fasonate şi etrierii se depozitează în ordinea în care se vor livra la şantier (fundaţii. 2). E tichetele trebuie să conţină elementele de pe fişa de debitare-fasonare : obiectivul (clădirea). regulă semire­ morci special am e n a ja te (cu stelaje. In cazul atelierelor mici se organizează puncte de lucru pentru su d a t plase de deschideri mici. legăturile nu depă­ şesc 100 —120 kg. La punctul de. într-o zonă specială a atelierului sau pe platform e exterioare precizate prin schema fluxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de arm ături. P e n tru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. bare. cu mijloace de tra n s p o r t la sol (vagoneţi. num ărul barelor pe fiecare elem ent şi eventual num ărul elementelor din beton a r m a t p entru care sînt fasonate barele din legătura etichetată.4. m arca barelor. A rm ă tu ra fasonată eu plase şi carcase sudate. stîlpi. De regulă legăturile conţin o singură m arcă pen tru mai m ulte ele­ m ente similare. etichetîndu-se. obloane etc. Aceasta se aşază pe grupe de bare. ţepuşi. care apoi se folosesc fie ca plase plane. indicativul elementului. A rm ă tu ra fasonată ca baie individuale. b. Manipulările în cadrul atelierului se fac pe linia fluxului te h n o ­ logic. atelierul. fie la confecţionarea carcaselor. grinzi). etrieri etc. P e n tru m anipulări. Pachetele de bare. electrostivuitoare. se organizează un a n u m it flux de producţie depozitîndu-se lîngă locul de lucru de o p a rte elementele 538 . de care dispune. mese inerţiale) sau cu mijloace de ridicat şi tr a n s p o r ta t etc. D epozitarea plaselor şi carcaselor se face cu respectarea regulilor a r ă ta te la cap. palete. pentru a p u te a fi m a n ip u la te de către doi m uncitori. P e n tru atelierele cu mijloace de ridicat reduse. § C. Mijloacele de tra n s p o r t a produselor finite s în t de. Manipularea.). barele fasonate se leagă în aceleaşi condiţii ca la a r m ă tu ra liv rată în bare (v. transportul şi depozitarea armăturii fasonate a. pe tipuri dc oţeluri. Aceasta se con­ fecţionează pe linii tehnologice specializate cu un flux tehnologic bine precizat. III.

P r o ie c ta r e a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . rtumitresou.a. Bucureşti. 1963.C.7 6 . L. 1973. Utilajele şi dispozitivele din atelie­ rele m ari s î n t : grinzi rulante.C. Editura tehnică.R. C .C. 1976. grinzi de ridicat. O ţ e lu r i s u p e r io a r e p e n t r u beton a r m a t ş i beton p r e c o m p r im a t . P . I.C. monoraiuri.P. Editura didactică şi pedagogică. ş.D. ş.L. Editura tehnică. Bucureşti. Editura didactică şj pedagogică. I.P. . Voiculescu.O. 1.P. 1965. C o n s t r u c ţ ii. 2 1 . Editura tehnică. M a n u a l u l te h n ic ia n u lu i d in la b o r a t o r u l de în c e r c ă r i m e ta le . p r e c o m p r im a t .O. Dumitieseu. N o r m a t iv p e n t r u e x e c u ta re a l u c r ă r i lo r d in beton ş i beton a r m a t . C a rte a b c lo n is tu lu i. Silistrariami. T.a.T. Nădăşan.a. U t iliz a r e a p la s e lo r ş i c a rc a s e lo r s u d a te p r in p u n c te .P. î n d r u m ă t o r p e n tr u p r o ie c ta re a ş i c a lc u lu l c o n s t r u c ţ iilo r d in b e to n . L. 1964.C. 1 4 0 -8 6 .D. B IB L IO G R A F IE Brinzan. Î n d r u m ă t o r u l s u d o r u lu i p e n t r u a r m ă t u r ile b e to n u lu i a r m a t . A. 1974.C.a.C. C. Cărare. — ÎNCERC. C .R. P ro ie c te l i p p e n t r u e le m e n te 539 .C.C. Bucureşti. 1972. electrocare.care se folosesc la asam blarea carcaselor şi de p arte a opusă carcasele g a ta executate. T. Bucureşti. 1968. ş i h a le . C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a s t r u c t u r i lo r e ta ja te c u d ia fr a g m e . 2 8 . IXCERC. Editura tehnică. C u rs g e n e ra t. chingi.C. ocheţi lan ţ reglabil. Zaeopecanu. STAS 1 0 1 0 7 11 -7 6 . Zacopceanu. M. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u p ro ie c ta r e a ş i e x e c u ta re a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te . I. Editura Tehnică.M.D. şi Strinatti. I. D. .P. Bucureşti. 1969. C o n s tr u c ţ ii c iv ile ş i in d u s t r ia le . Editura Tehnică.P. M. Editura tehnică. I. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a e le m e n te lo r d in beton a r m a t s i beton p r e c o m p r im a t . Bucureşti. Tertea.8 3 ..7 7. Treiea. cadre plane metalice etc. Editura tehnică. Bucureşti. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t.P. 1969. ş. autostivuitoare. Zona de depozitare se dimensionează în fu ncţie de capacitatea a t e ­ lierului. cabluri şi dispozitive speciale etc. I.M. şi Popeseu..T. electropalane.C. Şt. ş. Editura tehnică.M.ÎNCERC. Pestişanii. I.. Bu­ cureşti. Bucureşti.E. 1975. Bucureşti. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u e x e c u ta re a p r i n s u d a re e le c tric ă a î m b i n ă r i lo r ş i î n n ă d i r i lo r la a r m ă t u r ile d in o ţe l-b e to n . 1981.C.C. D. N o r m a t i v p e n t r u e x e c u ta re a ş i r e c e p ţio n a r c a l u c r ă r i lo r d in beton b eton. — IXCERC. C .. Editura didactică şi pedagogică.. C. Cănîre. 1978. b e to n a r m a t ş i b e to n p r e c o m p rim a t.P. gheare. T e h n o lo g ia c o n s t r u c ţiilo r . 5 9 . Cărare. scoabe. I. A. şi I. B e to n u l p r e c o m p r im a t. Bucureşti. Bucureşti. A.. Bucureşti.). Darie. î n d r u m ă t o r u l f i e r a r u l u i b e to n is t. T.A. Editura tehnică. colţare. ea n ep u tin d depăşi pro ducţia atelierului pe 3 — 10 zile. în tim pul m anipulărilor trebuie să se folosească dispozitive care să asigure nedeform abilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple. mese cu role (rolganguri).

s c u r ta r e a sp e c ific ă R e z is te n ţa la flam br<j C o m p re­ s iu n e s ta t i c ă u n ic ă p ro g re­ s iv ă c o m p re ­ s iu n e 1552-67 f la m b a j sta tic ă tonică p ro g re­ siv ă p ro g r e ­ s iv ă în c o v o ie re s c u r tă s c u r tă În c o v o ie re p rin şoc 1660-69 R e z is te n ţa la În c o v o ie re S ă g e a ta la în c o v o ie re E n e r g ia d e r u p e r e .TABELUL 11.iU ta te lim ita tă sta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă t o r s iu n e - R e z i s t e n ţ a la to rs iu n e R ă s u c ire d in a ­ m ică u n ic ă s c u r tă r ă s u c ir e d in a m ic ă E n e rg ia d e ru p e re . a lu n ­ g ire a la r u p e r e ţ A „ A u ). s â t k i ş b ’ F o rfe c a re s ta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă fo r fe c a re 7926 -6 7 . 1400-66 6 8 3 3 70 .1 Clasificarea încercărilor de rezistenţă ale metalelor dupâ STAS 6972-72 S O L IC IT A R E A Schem a 1 Tipul 2 M odul 3 N um ărul A C ŢIU N EA IN T IM P de soli­ D u ra ta c ită ri V a riaţia 4 S p ro g r e ­ siv ă 6 s c u r tă în ce rca rea D enum irea 7 t r a c ţ iu n e STAS 8 2 0 0 -6 7 E d .la r u p e re . 7236-6* 8 251 -6 8 . g ltu ir e a s ta tic ă i u n ic ă c o n s ta n tă lu n g ă flu a j 6596 -6 2 L im ita te h n ic ă d e flu a j. re z is ­ t e n ţ a la c o m p re s iu n e .w c'l A ^ 'A v w y X w c o n s ta n ­ tă lu n g ă d u rita te d e d u ra tă d u rita te d in a m ic ă 8315 -6 9 D u r it a t e a d e d u r a tă d in a ­ m ică u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă O u r ita te a d in a m ic ă (S h o re ) . 7927-67 R e z is te n ţa de fo rfe c a re P re s iu n e de con­ ta c t s ta t i c ă u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă s tr iv ir e - R e z is te n ţa d e s tr iv ir e s c u r tă d u rita te sta tic ă 1 65-66 . B ock. R e ­ z is t e n ţ a la d u rq i. I I 1969 6 8 3 4 -6 6 . re z is ­ t e n ţ a . 49 3 67 492-67 . R e z is te n ţa te h n ic ă d e d u ­ r a tă T ra c ţiu n e u n ic ă d in a ­ m ică re g re s iv ă p ro g r e ­ s iv ă — lu n g ă s c u r tă r e la x a r e t r a c ţ iu n e d in a m ic ă o b o sea lă la t r a c ţ iu n e 7209 -7 0 L im ita te h n ic ă d e r e la x a r e E n e r g ia d e ru p e re 1 - re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă s c u r tă 8 027 -6 7 L im ita d e o b o s e a lă . lie n ţa re zi- u n ic ă 7 5 1 1 -7 2 . 2172-69 6718 -6 9 C ara cteristici s tab ilite 9 L im ita d e c u rg e re . 2649 -6 9 695 1 -6 9 . 7238-65 ij£ ij£ în c o v o ­ ie re d in a m ic ă re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă o b o s e a lă p r i n În c o ­ v o ie re r o ­ ta tiv ă 5 878 -6 9 L im ita d e oboser. 7400-66 0774 -7 0 . 6638 -7 0 660 5 -6 7 . 6 6 2 3 -7 0 7 0 5 7 -7 0 . 8525-70 - D u r it a t e a B rlnell» V ick e rs.Jă. R e z is ­ t e n ţ a la o b o s e a lă p e n tru N c ic lu ri L im ita d e c u r g e re .

VOR APĂREA: Avram C.a. Protecţii anticorosive în construcţii civile şi industriale . voi. ş. ş. ii * Popescu V.a. C a lita te a şi s ig u ran ţa construcţiilor * Nedelcu N. ’ Betonul a rm a t în R om ânia.