T.

CĂRARE

FIERARULUI BETONIST

Ing. TEODOR CÂRARE

FIERARULUI BETONIST
Ediţia a ll-a revăzută şi completată

i

EDITURA TEHNICĂ
B u c u r e ş t i — 1986

L ucrarea constituie un în d rep tar u til pentru calificarea şi perfecţio­ narea m uncitorilor, m aiştrilor şi tehnicienilor care execută lucrări de arm are a elem entelor din beton arm at şi beton precom prim at. în acest scop s-au d at în lucrare a tit date cu caracter general, cit şi precizări de detaliu pentru aprofundarea operaţiilor şi proceselor exe­ cutării arm ărilor şi pretensionării arm ăturii. O parte a lucrării conţine elem entele de bază pentru cunoaşterea oţelurilor, înţelegerea corectă a planurilor de arm are şi a modului de lu ­ cru a arm ătu rii m ontată în operă. P artea cea mai însem nată din lucrare este însă rezervată exemplelor de arm are, operaţiilor pregătitoare pentru prelucrarea arm ăturii, cu­ noaşterii dispozitivelor şi utilajelor necesare şi a tehnologiilor simple şi complexe de confecţionare a arm ăturii, precum şi pentru executarea pretensionării şi m ontării în operă. U nele cunoştinţe generale tehnice şi unele tehnologii ajutătoare sau com plem entare, cu privire la cofrare, turnarea betonului ctc. au fost considerate necesare ridicării gradului de calificare şi specializare a m un­ citorilor fierari betonişti la nivelul cerinţelor actuale şi în concordanţă cu pregătirea de bază pe care statu l nostru o asigură tu tu ro r oamenilor muncii. Unele date tehnice din lucrare sîn t utile şi subinginerilor şi ingine­ rilor care lucrează în execuţie. In ediţia a Il-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor norm ative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea tehnologiilor şi a echipamentelor.

R e d a c to r : ing. E M IL IA IL IE T e h n o re d a c to r : V. E. U N G U R E A N U C o p erta : a rh . IL IE G H E O R G H E B u n de tip a r : 05.03.1986. C oli d e tip a r : 33,75 + 7 p la n şe C. Z. : 691.87 I. P . „ O lten ia" C ra io v a S tr. M ihai V ite a z u l, nr. 4 R ep u b lic a S o c ia listă R o m ân ia C o m an d a n r. 1

PREFAJĂ

Tehnologiile de executare a construcţiilor din ţara noastră s-ua per­ fecţionat considerabil în ultimii ani, în special în scopul reducerii greută­ ţii construcţiilor şi a duratei lor de execuţie. Industrializarea operaţiilor şi proceselor care concură la execuţia con­ strucţiilor a fost posibilă datorită dotărilor foarte importante cu dispozitive şi utilaje moderne) organizării atelierelor de armături şi a fabricilor de pre­ fabricate, folosirii armăturilor produse industrial sub forme de plase şi car­ case sudate şi a altor măsuri din dcm eniul prefabricării elementelor, extin­ derii folosirii prvcomprimurii etc. In aceste condiţii, cerinţa de bază este asigurarea unui nittel calitativ ridicat de execuţie. Pregătirea cadrelor care lucrează în construcţii şi ridicarea nivelului cunoştinţelor lor este o componentă inseparabilă a gradului superior de instruire pe care îl primesc toţi oamenii muncii din ţara noastră. Muncitorii şi cadrele medii din construcţii ca şi din alte d(menii au do­ vedit că au toate condiţiile să-şi însuşească într-un termen scurt cele mai avansate tehnologii, să-şi formeze o pregătire polivalentă, ca ei însăşi să perfecţioneze procesele de producţie şi să acţioneze pentru o calitate superi­ oară la execuţia construcţiilor. Plecînd de la aceste cerinţe şi premise, lucrarea a fost elaborată astfel îneît să ti lă o concepţie modernă de alcătuire, conţinînd toate cle­ mentele, atît pentru însuşirea corectă a celor mai sim ple operaţii, cît şi pentru înţelegerea proceselor tehnologice şi a modului de lucru a armă­ turii în elementele din beton şi beton precomprimat. Lucrarea este realizată sub forma unui iot închegat care conţine mini­ m um de cunoştinţe generale şi cunoştinţe tehnice*pentru înţelegerea cunoş­ tinţelor de specialitate care sînt prezentate detaliat. S-a considerat că fiecare fierar betonist trebuie să poată citi corect planu­ rile de armare, în care scop i s-au dat eîteva noţiuni de desen şi cunoştinţegenerale specifice; s-au prezentat numeroase exemple de armare. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, în ansamblu, s-a considerat util să se cunoască cerinţele de lază pentru execuţia cofiajelor şi prepararea şi turnarea betoanelor. 3

Cunoştinţele specifice de specialitate încep cu prezentarea oţelurilor de armături şi a principiilor de proiectare şi executare a armăturilor. Pentru aprofundarea meseriei de fierar betonist, lucrarea are exemple specifice de armare, luate pe cit posibil de la noile tipuri de construcţii care se execută şi se armează după reguli precizate de norme, cu folosirea noilor tipuri de armături. In prezentarea tehnologiilor de execuţie s-a pus accent pe lingă cunoaş­ terea utilajelor şi dispozitivelor de fasonare şi sudare şi pe cunoaşterea ope­ raţiilor de pregătire, fasonare, asamblare şi montare în operă, explicitînd diferite cazuri reprezentative întîlnite în execuţie. Organizarea producerii centralizate a armăturilor, pregătirea fabricării, organizarea locului de m uncă şi a proceselor de fabricaţie formează o preocupare constantă a lucrării, datele necesare ocupînd locul potrivit în expunerea şi economia lucrării. Problemele pretensionării armăturilor, cu toate elementele care le im ­ p u n ( utilaje, dispozitive, tehnologii etc.),sîn t tratate în capitole speciale. Lucrarea este pusă de acord cu normativele, instrucţiunile de execuţie şi cerinţele tehnice şi de calitate im puse în normativele şi standardele de pro­ iectare. î n ediţia a 11-a a lucrării s-au actualizat prevederile standardelor şi actelor normative şi s-au introdus modernizările survenite în aplicarea teh­ nologiilor şi a echipamentelor.
AUTORUL

CUPRINS

Prefaţă Capitolul I. C U N O ŞTIN ŢE G E N E R A L E CU P R IV IR E LA R EA L IZ A R E A CO N STRU C ŢIILO R ŞI E L E M E N T E L O R D E CON STRU CŢII . 11

A. T ipuri (ie construcţii şi lu crări de c o n s t r u c ţ i i .............................. ........ 13 1. Clasificarea construcţiilor clin p u n ctu l de vedere al d estinaţiei 13 2. Clasificarea construcţiilor din p u n ctu l de vedere al m ateria­ lelor şi al m odului de execuţie şi a l c ă t u i r e .............................. ........ 14 B. P ă rţi şi elem ente de construcţii. Tendinţe de dezvoltare. încercări 16 1. P ărţile c o n s t r u c ţ i i l o r ......................................................................... ........ 17 2. L ucrări de com pletare, p ro tecţie şi finisaj .............................. ........18 3. E lem ente de c o n s t r u c ţi i.............................................................................1!) 4. In stalaţii p en tru c l ă d i r i ..................................................................... ........21 5. T endinţe in alcătuirca şi executarea c o n s tr u c ţiilo r ................. ........21 6. încărcările construcţiilor .........................................................................21 C. P lanuri de e x e c u ţ i e ..........................................................................................22 1. Clasificarea planurilor d upă c o n ţ i n u t ........................................... ........23 2. Clasificarea planurilor după gradul de d e t a l i e r e ..............................26 ■D. E lem ente pentru citirea p la n u rilo r de c o n s tru c ţii.......................... ........2& 1. F orm ate, scări, scriere, l i n i i ............................................................ ........27 2. P roiecţii, cotare, s e c ţ i u n i .........................................................................2$ 3. P lanuri pen tru construcţii din b eto n a r m a t .............................. ........34 4. Desene p e n tru detalii m e ta lic e ........................................................ ........ 4!y 5. P lanuri p en tru in sta laţii .........................................................................45 6 . T oleranţe in c o n s tr u c ţii..................................................................... ........46 Capitolul I I . N O Ţ IU N I E L E M E N T A R E A JU T Ă T O A R E D E M ATEM ATICĂ, MECANICĂ, R E Z IS T E N Ţ A M A T ER IA L EL O R S I ÎN C ER C Ă R I A LE M A T E R IA L E L O R ........................................... ! ............................. ........48 A. A oţiuni de m atem atică e le m e n ta r ă ........................................................... 48 1. N oţiuni de arii şi v o lu m e ................................................................. ....... 48 2. U n ităţi de m ăsură uzuale folosite in constru cţii conform standardelo r ........................................................ * ......................... ....... 49 3. N um ere şi calcule t e h n i c e ............................................................ ....... 51 4. O peraţii aritm etice şi algebrice ........................................................... 52 5. Q peraţii cu f r a c ţ i i ......................................................................... ....... 56 6 . Media a r i t m e t i c ă ..................................................................................... 57 7. P roporţia şi regula de tre i s i m p l ă ........................................... ....... 58

5

B.

C.

D.

E.

F.

8. Calculul procentelor ..................................................................... 9. Folosirea tabelelor num erice în calcule t e h n i c e .................. 10. E cu aţii algebrice . . ..................................................................... 11. R eprezentări grafice ..................................................................... 12. N oţiuni elem entare de geometrie şi trigonom etrie . . . . E lem ente «le m ecanică şi rezistenţa m a t e r i a l e l o r ...................... 1. N oţiuni de m e c a n ic ă ........................................................ 2. E lem ente de rezistenţă a m a t e r ia le lo r ....................................... Dispozitive de m ăsurări mecanice şi g e o m e tric e .......................... 1. M ăsurarea dim ensiunilor l i n i a r e .................................................... 2. M ăsurarea u n g h i u r i l o r ..................................................................... 3. Verificări de p o z i ţ i i ......................................................................... 4. M ăsurarea masei .............................................................................. 5. M ăsurarea f o r ţ e l o r .............................................................................. 6. Dispozitive de t r a s a r e ..................................................................... Verificarea calităţii oţelurilor (le arm ătu ri şi a betonului prin încercări <le l a b o r a t o r ........................................................................... 1. încercarea la tr a c ţ i u n e ........................................... ......................... 2 . Încercarea de îndoire la rece . .................................................... 3. încercarea de îndoire a l t e r n a t ă ...................... .......................... 4. încercarea la în c o v o i e r e ................................................................. 5. Maşini de în c e r c a t.............................................................................. 6. încercarea la c o m p r e s iu n e ............................................................ Procedee de realizare a elem entelor din beton a rm at şi beton p r e c o m p r im a t........................................... ............................................... 1. Principii de realizare a elem entelor din beton arm at . . . 2. Realizarea elem entelor prefabricate din beton arm at . . . 3. Principii de realizare a elem entelor din beton precom prim at Verificarea calităţii lucrărilor «lin beton a r m a t ...................... .

58 59 60 62 63 66 67 73 76 77 80 81 82 82 83 48 84 89 90 91 91 94 95 95 101 104 111

Capitolul H I . O Ţ E L U R I P E N T R U ARMAREA. CO N STRU C ŢIILO R D IN B E ­ TON ARMAT ŞI BETO N PRECO M PRIM A T ŞI M A T ER IA L E A U X I L I A R E .............................................................................................. A. O ţeluri pentru construcţiile din beton ai-mat ............................... 1. T ipuri dc oţeluri p en tru beton a rm a t . . . . . . . . . 2. Domeniile de utilizare a oţelurilor p en tru beton a rm a t . 3. O ţeluri-beton lam inate la c a l d .......................... 4. Sîrm ă tra să p en tru beton a r m a t ................................................ 5. Sîrm ă moale p en tru l e g a t .......................... .... 6. B i o ţ e l u l .............................. ...................................... ......................... 7. Plase sudate u z i n a t e ..................................................................... 8 . T ransportul şi depozitarea oţ el uri l or-bet on. . . . . . . . B. O ţeluri pentru construcţiile din beton precom prim at . . . . 1. T ipuri de oţeluri p en tru beton p r e c o m p r im a t...................... 2. Domeniile de utilizare ale oţelurilor p e n tru beton precom ­ p rim at ......................................................................... ..................... 3. Sîrme de oţel şi produse din sîrm ă p en tru beton precom ­ p rim at ................................................................. .... ......................... C. M ateriale auxiliare pentru executarea lu crărilo r dc a rm ătu ri 1. D istanţieri (suporţi) ............................................... ..................... 2. M ateriale de î n n ă d i r e .....................................................................

114 114 115 115 117 125 128 128 131 137 144 144 145 145 151 151 156

6

Capitolul IV.

B ETO N U L ŞI TEH N O L O G IA D E P R E P A R A R E Ş l D E P U ­ N E R E ÎN O P E R Ă ................................................................................... A. B etonul ca m aterial pentru lu crările din beton a rm a t şi beton p r e c o m p r im a t............................................................................................... 1. T ipuri de betoane (clase şi m ărci) ....................................... 2. E lem entele com ponente ale betoanelor (lian ţi, agregate, adaosuri, plastifianţi, a p ă ) ........................................................ 3. Compoziţia betonului ................................................................. 4. P repararea pe şan tier a b e to n u lu i............................................ 5. T ran sp o rtu l b etonului la o b i e c t ................................................ 6. Punerea in operă a b etonului ................................................ 7. T urnarea şi com pactarea b e t o n u l u i ....................................... 8. D e c o f r a r e a ...................................................................................... 9. T o r c r c t a r e a ....................................................................................... 10. Betoane u ş o a r e .............................................................................. 11. Betoane c e l u l a r e .......................................................................... 12. Betoane a p a r e n t e .......................................................................... 13. B etoane aparente d e c o r a t i v e .................................................... 14. C aracteristici şi condiţii de calitate p en tru fabricarea be­ to n u lu i .......................................................................... .... . B. Cot’raje ......................................................................... ......................... 1. G e n e r a l i t ă ţ i ................................................................. ..................... 2. Cafraje nedem ontabile ................................................................. ..................................................................... 3. Cofraje dem ontabile 4. T ipare ............................................................................................... .

158 158 158 160 164 165 166 166 167 169 170 170 171 172 173 174 176 176 177 180 186

Cnpitolul V. T E H N O L O G II, D IS P O Z IT IV E ŞI U T IL A JE N E C E S A R E R E A ­ L IZ Ă R II A RM A TO RILO R P E N T R U B ETO N ARM AT . . . . A. Operaţii p r e g ă t i t o a r e ............................................................................. 1. G e n e r a l i tă ţ i........................................................................................... 2. întocm irea.fişei de debitare şi f a s o n a r e ...................... 3. Pregătirea arm ăturilor in d e p o z i t ................................................ ti. Tehnologii simple de descolăcit, îndreptat şl tă ia t arm ătu rile 1. în d rep tarea prin întindere cu troliul m anual a oţelului-beton liv ra t in colaci .......................... ........................................................ 2 . în d rep tarea la o in stalaţie de în d re p ta t cu tro liu l electric a oţelului-beton liv ra t in colaci ....................................... . 3. în d rep tare a cu dispozitive sim ple şi la m aşini de în d re p ta t cu role şi cu cap ro tito r a oţelului-beton liv ra t în colaci . . C- M aşini de îndreptat şi tă ia t ................................................................. 1. G e n e r a li tă ţ i ........................................................ .................................. 2. A lcătuirea de principiu a unei m aşini de în d re p ta t şi tă ia t 3. Modul de utilizare a m aşinilor de în d re p ta t şi tă ia t . . . . 4. Maşini de în d rep tat şi tă ia t executate in ţ a r ă ...................... 5. D ispozitive şi maşini de tă ia t oţel-bcton ................................... D. Tehnologii simple de fasonat şi îndreptat oţelul-beton . . . . 1. G eneralităţi asupra fasonării m a n u a l e ....................................... 2. D ispozitive simple p en tru fasonarea m a n u a l ă .......................... 3. U tilizarea dispozitivelor simple de f a s o n a t .............................. 4. Fasonarea m ecanică. ..........................................................................

188 188 188 189 191 193 193 195 199 201 -01 202 205 205 208 211 211 212 214 216

7

E . M aşini de 1 'asonat (îndoit) o ţ e l - b e t o n ............................................... 1. Maşini de fasonat bare lo n g itu d in a le ........................................... 2. A lcătuirea de principiu a m aşinilor de f a s o n a t ...................... 3. Modul de utilizare a m aşinilor de f a s o n a t .............................. 4. Maşini de fason at bare lo n g itu d in a le ........................................... 0. Maşini de confecţionat e t r i c r i ........................................................ 6. Maşini de Îndoit plase s u d a t e ........................................................ 7. Maşini de tă ia t plase s u d a te ............................................................ 8. Fasonarea la cald a o ţe lu lu i-b e to n ................................................ F . Tehnologii pentru îm binarea şi înnădirea prin sudare. îm binări mecanice ale o ţe l u lu i - b e t o n ................................................................ 1. G eneralităţi asupra procedeelor de su d a re ................................... 2. Sudarea electrică p rin p u n c t e ........................................................ 3. Sudarea electrică cap la cap prin topire interm ediară . . 4. Sudarea m anuală cu arc e l e c t r i c .................................................... 5. Sudarea in cochilie, în baie de zgură cu cusături longitudinale 6. în nădirea cu m a n ş o a n e ..................................................................... G. U tilaje şi dispozitive de sudat o ţ e l - b e t o n ...................................... 1. U tilaje şi dispozitive staţionare p en tru sudarea prin puncte 2. Cleşti p en tru sudarea p rin p u n c t e ................................................ 3. Dispozitive de reglare. E le c tr o z i.................................................... 4. U tilaje p en tru sudarea cap la cap prin topire interm ediară 5. U nelte şi dispozitive p en tru sudarea m anuală cu arc electric Capitolul Y l . T E H N O L O G II D E P R E T E N S IO N A R E A A RM Ă TU RILO R ŞI D E PR EC O M PR IM A RE A E L E M E N T E L O R ...................... A. Tehnologii de pregătire a arm ătu rilo r pentru elementele jiree o m p r i m a t e .............................. • ........................................................... 1. G e n e r a lită ţi........................................................................................... 2. P regătirea a r m ă t u r i l o r ..................................................................... 3. Confecţionarea f a s c i c u l e l o r ............................................................. 4. Canale pen tru trecerea arm ăturii p o s t î n t i n s e ........................... B. Dispozitive şi u tilaje pentru arm ăturile betonului precom prim at 1. Dispozitive de în d re p ta t şi t ă i a t ................................................ 2. Dispozitive de blocare şi a n c o r a r e ................................................ 3. Mijloace p en tru realizarea forţelor de pretensionare a a r­ m ătu rilo r ............................................................................................... C. Tehnologii dc preeom prim are eu a rm ătu ră preîntinsă şi postIntinsă ....................................................................................................... 1. A rm ături p r e î n t i n s e ......................................................................... 2. A rm ătu ri postîntinse (fascicule de c a b l u r i ) .............................. 3. R ealizarea aderenţei arm ătu rilo r postîntinse şi p ro tecţia lor îm potriva c o r o z i u n i i .......................................................................... 4. R eguli pen tru p ro tecţia m u n c i i .................................................... Capitolul VI I . R E G U L I D E A RM ARE A E LE M E N TE L O R D IN BETO N A R ­ MAT ŞI BETO N P R E C O M P R IM A T ............................................... A. R eguli pentru elem ente din beton arm at, arm ate cu bare . . 1. R eguli generale, d e f i n i ţ i i ................................... ............................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ............................................................. 3. D iam etrele m inim e ale barelor de a r m ă tu r i...............................

217 217 218 220 224 226 229 230 230 232 232 234 237 237 243 244 245 245 253 257 258 259 265 265 265 267 269 275 280 280 283 291 302 302 303 308 311 312 312 312 324 328

8

4. D istanţele dintre barele a r m ă t u r i l o r ....................................... 5. Form e constructive şi acoperirea cu beton a arm ăturilor 6. A ncorarea arm ătu rii. Form a b a r e l o r ....................................... 7. înnădirea arm ătu rilo r ................................................................. 8. Calculul lungim ii barelor de arm ătu ri . ............................... B. R eguli pentru arm area cn plase sudate a elem enlelor din beton a r m a t ....................................................................................................... 1. R eguli gen erale.................................................................................. 2. Condiţii generale de a r m a r e ........................................................ 3. înnădirea plaselor s u d a t e ............................................................ 4. A ncorarea şi întreruperea plaselor su d ate . . . . . . . C. R eguli pentru arm area elem entelor din beton prccom prim at 1. E lem ente cu a rm ă tu ră p r e î n t i n s ă ........................................... 2. E lem ente cu arm ă tu ră p o s t în t in s ă ........................................... Capitolul VI I I . A RM A REA P R IN C IP A L E L O R T IP U R I D E E L E M E N T E D IN B ET O N ARM AT ŞI B ET O N PR EC O M PR IM A T . . . A. A rm area h alelo r parter, uşoare, pentru i n d u s t r i i ................. 1. H ale cu grinzi cu inim ă plină din beton prccom prim at . 2. H ale cu arce din b eton precom prim at .............................. 3. H ale p arte r realizate cu ferm e şi arce din b eto n a rm at 4. H ale p arte r realizate cu ferm e din b eton precom prim at 5. H ale fără pod ru la n t realizate cu elem ente de su p rafaţă tip U P H din beton p r e c o m p r i m a t ....................................... B. A rm area construcţiilor in c a d r e .................................................... 1. Cadre din beton a rm a t m onolit p en tru bale industriale p a r t e r ............................................................................................... 2. Cadre eta ja te din beton a r m a t ................................................ 3. Stîlpi din beton arm at p en tru clădiri şi hale industriale 4. G rinzi de rulare ......................................................................... C. A rm area f u n d a ţ i i l o r ......................................................................... 1. F u n d a ţii izolate din beten şi beton a r m a t .......................... 2. F u n d a ţii cu bloc din b eton sim plu şi cuzinet din beton a r m a t ............................................................................................... 3. F u n d a ţii izolate pen tru stîlpi m e ta lic i................................... 4. F u n d a ţii izolate tip p ah ar pen tru stîlpi prefabricaţi . 5. F u n d a ţii continue din beton şi beton a r m a t ...................... 6. F u n d a ţii pe grinzi şi radiere din beton a r m a t .................. 7. F u n d a ţii p r e f a b r i c a t e ................................................................. 8. F u n d a ţii de m are adincim e în teren u ri slabe . . . . . 9. F u n d a ţii arm ate cu plase sudate . . ................................... D. A rm area elem entelor plane verticale ....................................... 1. S tru ctu ri cu diafragm e ............................................................ 2. P anouri m ari p r e f a b r i c a t e ........................................................ 3. A rm area zidăriilor ..................................................................... 4. A rm area pereţilor supuşi la încărcări norm ale pe planul lor E . A rm area planşeelor pentru c l ă d i r i ................................................ 1. Planşee din beton arm at m o n o l it........................................... 2. Planşee p refabricate din b eton a rm a t ................................... F. A rm area scărilor din beton arm at m o n o l it..............................

332 336 340 350 352 356 356 359 367 369 373 373 375

377 377 378 398 404 407 408 412 413 415 421 428 431 432 436 437 438 440 443 450 450 454 455 455 463 467 469 471 472 482 489

9

. M A N IPU L A R E ŞI D E P O Z I T A R E .......491 3........................................... A teliere de şantier de confecţionat a rm ătu ri pentru betoane 511 1............. 503 1... ........... 503 2.......... ...................... ..498 4........... M anipularea..................................................................534 2...................................................... 527 B....................................... A sam blări de carcase din bare independente legate in atelier 524 3............................... Organizarea locului de m uncă peutru operaţiile executate in..... 511 2..................... M anipularea.......................................... 520 2.................... Abateri şi toleranţe adm isibile pentru arm ătu rile <|ata m ontate 532 C............... .....................................492 2....... O rganizarea su dării barelor cap la c a p ........... O rganizarea atelierelor de confecţionat a r m ă t u r i ..........................G..520 A........................... tran sp o rtu l şi depozitarea plaselor sudate ................................................. ........................ j ................ îndoirea plaselor plane in c a r c a s e ... .. ...............525 4..................... 514 Capitolul X ...................................... M anipularea........................... .......... tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton in b a r e ......520 1...... 501 3................ O rganizarea sudării p rin puncte folosind cleşti de sudură (m aşini de su d a t suspendate) ..................................................................... M anipularea......... tra n sp o rtu l şi depozitarea a rm ătu rii fasonate.. G e n e r a l i t ă ţ i ................... Armarea construcţiilor şi elem entelor «Ie construcţii speciale 192 1.............. ....... Legarea barelor cu s î r m ă ........... ......... 506 5...... O P E R A Ţ II D E M ONTARE.......503 A....................................498 5........... ...539 .. . 535 3. ........ Castele dc a p ă ..................... O R G A N IZ A R E A E X E C U T Ă R II L U C R Ă R IL O R D E A RM ARE IN A T E L I E R E .........534 1.......... .......................... .................. 536 4.. ................................... 509 B............................................................... M anipularea......... Organizarea sudării prin puncte folosind m aşini de su d at staţionare cu o pereche de e l e c t r o z i .......................500 Capitolul I X ............... Silozuri şi b u n c ă re ........... O rganizarea locului de m uncă la sudarea cu arc electric ......... tran sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton In c o la c i...........538 B ib lio g r a fie .... R ezervoare circulare p en tru lichide .......................................................... a te l ie r e .................. ....... S tilpi cu destinaţie specială şi construcţii t u r n .. transportul şi depozitarea a r m ă t u r i l o r .................... 506 4........................ R ezervoare cu planşee c iu p e r c i......... ................... TR A N SPO R T ......... M ontarea plaselor sudate uzinate şi a carcaselor sudate şi legate ............................................... ..................................... M ontarea a r m ă t u r i l o r .... M ontarea a rm ătu rii legate d irect în c o f r a j ..............

informaţiilor. pe t o t circuitul său de cercetare. R evoluţia tehnico-ştiinţifică care se desfăşoară în prezent pe m ul­ tiple planuri desigur că operează direct şi în sectorul de construcţii. precum şi toate lucrările p e n tru satisfacerea nevoilor sale spirituale şi culturale. tra n s p o rtu lu i energiei. Dezvoltarea construcţiilor este strîns legată de satisfacerea necesi­ tă ţilo r fu n d a m e n tale ale dezvoltării om ului. fiind un imbold p e rm a n e n t p e n tru acestea. Dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii a pus la dispoziţia tehnicii con­ strucţiilor noi m ateriale.şi civilizaţiei. Mecanizarea şi a u to m atizarea lucrărilor de construcţii s în t o p a r te co m pon entă a acestei re v o lu ţii. Ele reprezintă în prim ul rîn d adăp o stu l în care se desfăşoară m u lti­ plele activ ităţi omeneşti. în istoria construcţiilor o a d e v ă ra tă revoluţie a fost ap a riţia b e t o n u ­ lui arm at. noi tehnologii de m ontaj care au perm is să se ajungă la mecanizarea lucrărilor de construcţii şi chiar la a u to m atizarea unor operaţii. noi utilaje. ad ăp o stu l p e n tru to ate mijloacele sale de p ro ­ d u cţie şi în al doilea rin d ele cuprind to a te lucrările de bază p e n tru asigurarea schim burilor de m ărfuri.C apitolul I CUNOŞTINŢE GENERALE CU PRIVIRE LA REALIZAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII Construcţiile au fo rm a t una din activităţile de bază ale omului din to a t e tim purile. noi tehnologii de uzinare. Dezvoltarea construcţiilor este corelată cu dezvoltarea ştiinţei. t e h ­ nicii. proiectare. tran sp ortului apei necesare nevoilor domestice şi agricole. cu caracteristici superioare. 11 . exploatare. execuţie.

Organizarea şi optimizarea ac tivităţii de construcţii pe to t circuitul său cu auto m atizarea deciziilor operative este o caracteristică a execu­ ţiei noilor construcţii. M uncitorul trebuie să-şi îm bogăţească calificarea pen tru a cunoaşte m ai m u lte meserii. 12 . să citească planurile de construcţii şi p e cele m ai dificile dintre ele. să cunoască m odul de alcătuire a cofrajelor şi cerinţele care se im pun acestora şi să aibă noţiuni de p repararea şi tu rn a re a betoanelor. pe care treb u ie să le exploateze corect. lucrări inginereşti. F ierarul b eto n ist trebuie să aibă cunoştinţe generale de alcătuirea construcţiilor. Cunoaşterea calităţii oţelurilor de construcţii şi a m odului de veri­ ficare a acestora este o a ltă cerinţă a unui b u n fierar betonist. De m u lte ori fierarii betonişti s in t folosiţi şi ca sudori. în d e p ă rtîn d penele curente de funcţionare . lucrări de a r tă şi construcţii speciale. Adesea în lucrările inginereşti s în t cuprinse şi lucrările de a rtă şi speciale. N oţiunea de construcţii este foarte complexă cuprinzînd în ea to a te categoriile de construcţii ex ecutate pen tru satisfacerea nevoilor socioeconomice ale omului. Orice clasificare a construcţiilor este desigur a rb itra ră şi ea p o a rtă a m p re n ta ideii care a stat. să ştie să facă unele verificări. De asemenea. treb uie de asemenea să aibă cu no ştin ţe de sudare şi să p o a tă executa sudarea de rezistenţă prin p u n cte la maşini de înaltă p ro d u c tiv itate şi chiar sudarea m anu ală cu arc electric. să cunoască utilajele de p relu crat şi fasonat arm ă tu ri. trebuie să aib ă noţiuni de m on tarea construcţiilor. cunoscînd modul de m anipulare a a rm ă tu rilo r şi m aterialelor cu mijloace de tra n s p o rt meca­ nizate. să p o a tă face schiţe de arm are. de verificarea calităţii arm ăturilor. modul de realizare şi soluţiile construc­ tiv e p o t indica şi ele o altă cale de clasificare. în sfîrşit. betoanelor şi lucrărilor de construcţii. precum şi m aterialele p red om inante p e n tru realizarea s tru ctu rii de rezistenţă a fo rm a t de asemenea alt criteriu . U na din clasificările cele mai vechi îm p ărţea lucrările în lucrări de construcţii civile şi industriale. Munca m uncitorului este în prezent u ş u ra tă de dispozitive şi u tilaje puternice. planurile de arm are. D estinaţia şi funcţiona­ litatea construcţiilor a form at unul din criteriile de clasificare. P ă rţile de construcţii şi ele­ m entele de construcţii pot şi ele să fie clasificate. cunoştinţele de p rotecţia muncii form ează o altă la tu ră a pregătirii sale. la baza clasificării. Criteriile de clasificare şi m ai vechi şi m ai noi se referă la gruparea construcţiilor pe categorii de construcţii.

2) Clădiri social-culturale : construcţii p en tru în v ă ţă m în t (şcoli. mori. hale p en tru producţie secundară. grajduri. 5) Construcţii agrozootehnice : construcţii p e n tru desfăşurarea pro­ d u cţiei industriale agricole (crescătorii a u to m atizate . centrale term oelectrice. 7) Lucrări de artă : lucrări de m ari p rop orţii care se referă la com­ pletarea căilor de comunicaţii. saivane. oficii poştale şi telefonice.A. ateliere. ziduri de sprijin.). consiliilor populare. construcţiile se clasifică a s t f e l : 1) Locuinţe de diferite tipuri şi destinaţii. expoziţii) . dispensare. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al destinaţiei D upă destinaţie. funiculare. ce n trale term ice. policlinici. pis­ cine. pieţe. estacade. hale de reparaţii. fluvial. case de odihnă). construcţii p e n tru a c tiv ităţi culturale şi sportive (săli de t e a tr u . spitale. auto. şosele. podeţe. remize. p ostu ri trafo etc. ateliere etc. zonelor deni­ velate.).). hale de desfacere etc. garaje. cinem atografe. construcţii p en tru s ă n ă ta te a pu blică şi igienă (băi publice. personalului şi inform a­ ţiilor (căi ferate. v ia d u c te — poduri peste văi fără ape — tuneluri. 6) Lucrări pentru industria transportului : construcţii care asigură tra n sp o rtu l u rb a n şi in te ru rb a n al mărfurilor. hangare. u n ită ţi service . m etrouri. TIPURI DE CONSTRUCŢII Şl LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII 1.). 4) Construcţii in d u stria le : construcţii care asigură desfăşurarea u n u i a n u m it proces de fabricaţie sau o fază a acestui proces de fa b ri­ caţie (hale de producţie industrială. depozite. magazine. biblioteci. buncăre. pereuri etc. t u rn u ri de răcire) . p en tru trav e rsarea rîu rilo r. stîlpi şi lucrări de telefonie etc. precum şi consolidarea fundaţiilor căilor de com unicaţii şi a zonelor aferente (poduri. m aritim . construcţii p e n tru servicii (gări p e n t r u tra n sp o rtu l pe calea ferată. construcţii indus­ triale pen tru ac tiv ită ţi anexe (magazii. 13 . 3) Clădiri administrative şi comerciale : construcţii p e n tru conducerea a c tiv ităţii economico-politice (birourile instituţiilor de s ta t. trib u n e. velodroam e. autostrăzi. căi p en tru tram v a ie . piste de aterizare. cluburi. muzee. săli de sport. stadioane. stîlpi de radio şi de televiziune. silozuri. creşe) . birourile întreprinderilor) .).

d u rab ilitate. b eto n a r m a t la care a r m ă tu ra conlu­ crează prin ad e re n ţa dintre b eto n şi a r m ă tu ră . stîlpi de energie electrică.8) Lucruri hidrei chiu ce şi hidrocm elioralive: lucrări pen tru cen­ trale hidroelectrice şi regularizări de rîuri.) . castele de apă. apeducte. reţele de conducte etc. posibilitatea de a lua practic orice formă. 9) Lucruri pentru alimentări cu apă — canalizări : ca p tări de apă. fabricarea şi prel'abricarea uşoară. canale colectoare cu cămine de vizitare. diguri. coşuri de fum. precum şi am enajarea zonelor piscicole (baraje. beton p recom prim at la care a r m ă tu ra introduce eforturi de pretensionare iniţiale în beton. 2. Construcţiile cu pereţi portanţi se pol clasifica in : construcţii cu pereţi p o rta n ţi din zidărie de cărăm idă (avînd rigidizări prin buiandrugi 14 . evitarea inundaţiilor şi transform area rîurilor în căi navigabile. staţii de pompare. Se realizează construcţii cu relativ puţine niveluri. am en a jare a zonelor por­ tu are . canale de adu cţiune şi fugă etc. ciocuri uscate.). construcţii din panouri mari prefabricate din b eton a rm a t . lucrări subterane. ecluze. filtre de epurarea apei. 10) Construcţii speciale : fortificaţii. lucrări de irigaţie şi desecare (canale. staţii de pom pare. rezervoare. B etonul a r m a t este u nul din m aterialele care a re v o lu ţio n at teh n ica construcţiilor datorită calită­ ţilor lui rem arcabile : rezisten ţă la solicitări m ecanice de orice n a tu ră . decantoare şi instalaţii de depoluare. canale de scurgere a apelor uzate. lucrări pen tru susţinerea utilajelor tehnologice. conducte de ad ucţiu ne şi distri­ buţie. m astu ri de foraj. platform e marine. construcţii din b eton a r m a t e x e cu tate cu aju to ru l cofrajelor alunecătoare (glisante). Principalele tipuri dc construcţii cu structuri din beton armat s i n i : construcţii cu schelet din b eto n armat. Clasificarea construcţiilor din punctul de vedere al materialelor şi al modului de execuţie şi alcătuire D upă m ateriale şi med de o e c u ţ i e construcţiile se clasifică în : 1) Construcţii cu structura clin beton armat. cheiuri portuare. reziste n ţă la fcc. 2) Construcţii cu pereţi portanţi. lucrări militare. t u r n a t m onolit sau p r e f a b r i c a t . construcţii cu diafragm e elin b eto n a r m a t . D in punctul de vedere al conlucrării armăturii cu betonul construcţiile se pot executa din : b eton simplu . Acestea realizează funcţia dejsusţinere a clădirii la acţiuni verticale şi orizontale şi în acelaşi tim p îndepli­ neşte şi fu n c ţia de c o m p artim en ta re şi închidere a clădirii. fundaţii de m a­ şini etc.

construcţii m ixte din schelet de lemn în zăbrele cu u m p lu tu ră de zidărie . 4) Construcţii metalice. volum ul şi g re u ta te a relativ mai redusă a elem entelor conferă m etalulu i calităţi p en tru realizarea u n or construcţii uşoare cu volum e de construcţii m ai mici. Se asam blează prin şuruburi. cu pereţi a v în d căptuşirea exterioară şi interioară din scînd uri b ă tu te în „c. se p o t utiliza în elem ente m ari şi îm bina uşor şi rapid pe şantier. din b eton cu goluri etc. p en tru deschideri şi încărcări m ari şi cu carac te r dinamic.şi centuri din b eton a rm a t. cabane şi alte obiective cu scop turistic. construcţii de lemn speciale (în cadre. arce.u lu i în construcţii constituie cazuri p a rtic u la re . construcţii cu pereţi p o rta n ţi din fîşii de b eton celular au toclav izat (realizate din fîşii arm a te produse în fabrici şi îm binate pe şan tier . aspect plăcut. construcţii cu caracter u tilitar p en tru şantier etc. hoteluri de m u n te.) . din oţel şi alum iniu. senzaţia de cald pe care o dă etc. p orţiun i de zidă­ rie a r m a tă . sudare şi n itu ire şi chiar prin încleiere. uşor de p ro te ja t.. îm binate prin chertare şi petreceri). L em nul a fost în to td e au n a un excelent m ateria l de construcţii d a to rită calităţilor lui : rezistenţe m ecanice bune. cu caracteristici 15 . termoizolant.aplama“ sau puse v ertical cu ro ştu ri acoperite cu baghete) . Construcţiile din lemn se clasifică în : construcţii din lemn în sistem ul „bIoc“ (se realizează din bîrne. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din blocuri mici (ceramice cu goluri. construcţii din blocuri de b eton celular au tocla v iz at (care se realizează d up ă o tehnologie specifică) . în ţ a r a noastră. utilizarea k m r. 3) Construcţii cu structura din lemn. aşezate orizontal. R ezistenţele înalte ale m etalului. uşor de p re lu c rat şi îm bin at. Tehnologiile de prelucrare şi execuţie a acestor tip u ri de construc­ ţii s-au dezvoltat m u lt în ţările cu rezerve m ari de păduri. asigurîndu-se o precizie m ai b u n ă la m ontaj . sîm buri din b eton a r m a t. Construcţiile metalice s în t ex e cu tate la to leranţe reduse. construcţii cu pereţi p o rta n ţi din beton uşor m onolit care se p o t executa cu pereţi p o rta n ţi realizaţi prin tu rn a r e în cofraje de inventar. to tu şi el se foloseşte la construcţii p e n tru case de v a c an ­ ţă . Dezvoltarea siderurgiei din ţ a r a n o astră a permis să se ofere construc­ torilor sem ifabricate metalice în form e foarte v ariate. solidarizate prin centuri din b eton a rm a t cu m u s tă ţi înglobate în m ortaru l de solidarizare) . tridirecţionale) d e stin ate acoperirii construcţiilor de deschideri m ari. a n c a d ra m e n te din b eto n a r m a t. care au rigidizări similare ca cele din cărăm idă) . De asemenea se execută construcţii dem ontabile : b arăci. corniere din beton a r m a t etc. construcţii din lemn cu schelet din dulapi sau scînduri (con­ strucţii ex ecutate de regulă din elem ente prefab ricate form înd adesea obiectul u n or b rev ete de invenţie.

construcţii din lam inate la cald . Spaţiul clădirilor se îm p arte în spaţiul ac tiv ităţii de bază sau de pro­ ducţie. ÎNCĂRCĂRI Clădirile care adăpostesc oam eni sau procese tehnologice p o t fi desfă­ ş u ra te pe orizontală (construcţii p arter) sau pe verticală (construcţii cu m ai m u lte niveluri). construcţii cu ş u r u b u r i . şarp a n ta din ferme metalice. poliesteri a r m a ţi cu fibre de sticlă etc. învelitoarea din m etal sau cu plăci din b eton a rm a t. P rotecţia contra focului şi p rotecţia anticorosivă se po ate realiza p rin diferite mijloace. B. a t î t prin pelicula de protecţie de n a tu ră chimică. 5) Construcţii mixte.statice m ai bune. TENDINŢE DE DEZVOLTARE. din oţeluri superioare. profile extru d a te . prin înglo­ bare în zidărie. azbo­ cim ent. construcţii din ţ e v i . construcţii din oţeluri superioare şi de în altă rezistenţă etc. tipul de lam inate. profile subţiri din ta b lă fo rm a tă la rece. construcţii din profile cu pereţi subţiri form a te la rece . Construcţiile m ixte s în t acele construcţii care au elementele de rezistenţă şi de închidere realizate din m ateriale diferite. saltele de v a t ă m inerală. sistemul constructiv specific construcţiilor metalice etc. In raport cu aceste criterii construcţiile metalice se clasifică în : construc­ ţii metalice su d ate . con­ stru c ţii din aliaje de alum iniu . plăci de ipsos. alte tip u ri de plăci term oizolante etc. PĂRŢI Şl ELEMENTE DE CONSTRUCŢII. spaţiu l de circulaţie şi acces şi spaţiul p e n tru instalaţii de confort şi in stalaţii tehnologice. c î t şi prin protecţii realizate din tencuială în ra b iţ. ca de exemplu : stîlpii din beton a rm a t. construcţii metalice nitu ite . Din m etal se p o t executa aceleaşi categorii de construcţii ca şi din a l t e materiale. din aliaje de alum iniu sub form ă -de : lam inate. ţevi. elemente p re fa­ bricate din b eton. profile a m b u tis a te la rece etc. sp aţiul p e n tru servicii com plim entare activ ităţii de producţie. construcţii pe c a b l u r i . Construcţiile metalice propriu-zise se p o t clasifica d u p ă criterii proprii : m odul de îm binare. 16 . profile din tablă av înd rolul de cofraj p ierd u t sau a rm ă tu ră). Planşeele' construcţiilor şi pereţii p o t fi realizaţi din elemente m ix te {beton a r m a t cu grinzi metalice înglobate.

D u p ă n a tu ra construcţiei. în terenuri slabe se fundează pe piloţi. noi t e h ­ nologii de uzinare şi noi tehnologii de execuţie şi m ontaj pe şantier. A ctiv itatea industriei construcţiilor. p u tîn d fi folosite în cazurile subsolurilor şi p en tru instalaţiile clădirilor sau chiar a unor procese de producţie auxiliare. în acelaşi tim p ele realizează îm preun ă cu s tru c tu ra de rezistenţă şi centurile o rigidizare spaţială a scheletului de rezistenţă şi a întregii construcţii. de m anop eră şi de costuri. lem n etc. Părţile construcţiilor 1) Fundaţiile şi subsolurile asigură tran sm itere a încărcărilor la teren. te m p e ra tu ră ). 3) Planşeele clădirilor folosesc la com p artim en ta rea pe verticală. Scheletul de rezistenţă poate fi din zidărie.. b eton p recom p rim at. ca orice a c tiv ita te economică. încărcări e x tra ­ ordinare (cutrem ure. contra focului. poluării etc. încărcărilor funcţionale ale utilajelor. zăpadă. p rotecţia con tra infiltraţiei apelor subterane şi de s u p ra faţă. stab ilita te a la ră s tu r n a re a construcţiilor. S u it subsoluri cu unul sau m ai m ulte niveluri.). încărcărilor din acţiunile climatice (vînt. m onoraiuri. F undaţiile se execută de regulă din beton sau beton ar. planşeele po t fi alcătuite din diferite m ateriale în diverse forme. F u ndaţiile pot fi monolite sau prefabricate. 1 17 . Scheletul de rezistenţă va asigura şi preluarea încărcărilor teh no­ logice şi a mijloacelor de tra n s p o r t grele su spendate sau rezem ate de scheletul de rezistenţă (poduri ru lante. m etal. 1. term ică.). 2) Scheletul de rezistenţă şi ekm entele de închidere (pereţii exteriori şi interiori) se folosesc şi la co m p artim en ta rea pe orizontala a construc­ ţiilor. de noi tehnologii de execuţie a produselor.Construcţia trebu ie să asigure preluarea încărcărilor clin g re u ta tea proprie. conveiere) şi insta­ laţiilor (încălzire. este sub ord o n a tă cerinţelor economiei m oderne şi an u m e să se exe­ cute cu economii de m ateriale.mat. b eto n a rm a t. Scheletul de rezistenţă se concepe să satisfacă concom itent mai m u lte funcţiun i (rezistenţă şi canale de ventilaţie etc. ventilaţie. de energie. tra n s p o r t p n eum atic etc. uragane) şi să aibă pro tecţia hidrofugă. fonică. 2 — Cartea fierarului betonist — cd. Aceste cerinţe se realizează p rin folosirea de m ateriale noi cu carac­ teristici superioare. Modul de rezolvare p e n tru asigurarea construcţiilor la to a te aceste acţiuni formează obiectul unor discipline speciale. presiunea apei. deschideri etc. încărcări. destinaţie. coroziunii.

18 . L a deschiderile m ari elem entul de rezistenţă al acoperişului se poate realiza din ferm e simple sau spaţiale. 2. 4) Acoperişul construcţiilor poate fi rezolvat cu p a n te p en tru scurge­ rea apelor sau sub formă de terasă. m onoraiuri. T ra n s p o rtu l pe orizontală se asigură cu mijloace . mijloace rezem ate pe scheletul de rezistenţă (poduri rulante) sau suspen date de scheletul de rezistenţă (conveiere. rezistenţa la uzură. Această soluţie se mai foloseşte la construcţii cu caracter tu ristic sau la vile. fonice şi hidrofuge şi îm b u n ă tă ­ ţirea aspectului estetic şi de confort. grinzi prefabricate şi corpuri de u m p lu tu ră. Soluţia de acoperiş este funcţie de deschiderea construcţiilor. planşeele se p o t executa din lemn. precum şi tra n sp o rtu l p n eu m atic p e n tru corespondenţă şi materiale.mecanice la sol. întreţin ere uşoară. beton a rm a t. 5) Scările şi mijloacele de transport asigură circulaţia la diferite nive­ luri p en tru oam eni şi materiale. escalatoare. Mai p u ţin utilizate la noi s în t planşeele cu stru c tu ra de rezistenţă m etalică. protecţie şi finisaj Aceste lucrări asigură fu n cţio nalitatea construcţiei prin realizarea pardoselilor. izolării termice. cu elemente de u m p lu tu ră sau cu alcătuire m ix tă m etalbeton. care treb uie să asigure b u n a circulaţie. sub formă de semipanou ri sau fîşii. Planşeele prefabricate ceramice au o răspînd ire mai mică la construcţiile ex ecu tate în ţ a r a noastră. din beton. arce. tîm plăriei.Soluţia folosită în mod frecvent în prezen t este cea a planşeelor prefabricate din beton a rm a t. benzi rulan te. de folosirea u ltim ului planşeu d re p t reazem p e n tru elementele de acope­ riş şi de m aterialele utilizate. Lucrări de completare. senzaţia de cald etc. P rincipalele lucrări din acest domeniu sînt : 1) Pardoselile. lemn etc. P e n tru tra n s p o rtu l pe verticală se mai folo­ sesc ascensoare. grinzi rulante). L a construcţiile de deschideri mici cu planşee din b e to n a r m a t se po t realiza terase izolate sau se po ate alcătui o su p ra stru c tu ră rezem ată planşeu p e n tru realizarea pantelor. estacade etc. realizate din diferite m ateriale. cadre. de m ari dimensiuni. stru ctu ri tridirecţionale sau pe ferme din cabluri etc. aspectul estetic. ceramice sau alte materiale.. L a construcţiile turistice sau trad iţio nale. m etal (oţel şi alum iniu). Acoperişurile p o t avea prevăzute elem ente de lum inator.

d u ra ta de acţiun e . De exemplu. P ro tecţia contra apelor este funcţie de : m odul cum acţionează apa din s o l . lum inare şi aerisire. cît şi la exterior. 6) Izolările termice şi fonice se aplică pereţilor. 5) învelitoarea protejează construcţia contra acţiunii ploilor. aşa cum s-a a r ă t a t anterior. 3.2) T îm plăria (cu geamuri). tre b u in d să fie durabile. 19 . p u tîn d fi realizată din lemn. a t î t în interiorul construcţiei. ieftine şi uşor de întreţin ut. 4) Zugrăvelile şi vopsitoriile asigură protecţia contra agenţilor exteriori. Tipurile principale de elem ente de construcţii s în t: 1) Elemente de fundaţii : P e n tru construcţiile de zidărie fundaţiile se realizează de regulă din beton simplu t u r n a t direct în s ă p ă tu ră . fu n d a­ ţiilor. m etal. tehnologia de aplicare a izolaţiei. apelor cu şi fără presiune hidrostatică. caracteristicile m a te ­ rialelor de izolaţie . fie la o p a rte com ponentă a părţilor de construcţii. 3) Tencuielile şi placajele (interioare şi exterioare) îndeplinesc funcţia de protecţie. dîndu-se o m are im por­ t a n ţ ă la racordările între protecţia orizontală şi verticală. O atenţie specială trebuie acord ată : pu n ţilo r de infiltraţie . Elemente de construcţii N oţiunea de elem ent de construcţii se po ate referi fie la o p arte a construcţiei. tasările . condiţii de igienă. aspect p lăcu t şi întreţinere uşoară t u t u r o r elementelor de construcţii expuse agenţilor atmosferici. care asigură închiderea golurilor de circu­ laţie. 7) Hidroizolatia asigură protecţia contra umezelii păm în tu lu i. fundaţiile se consolidează cu una sau două centuri din beton a r m a t . beton arm a t. fundaţiile p en tru pereţii interiori se îngroaşă şi se arm ează corespunzător placa de pardosea. în terenuri cu tasări inegale. Hidroizolările sîn t verticale şi Orizon­ tale şi trebuie să asigure o protecţie continuă. m ateriale plastice. planşeul poate fi a lcă tu it din ele­ m en te din b eton a r m a t precom prim at. învelitorilor. contracţia c o n s tru c ţie i. u m id ita te a mediului încon jurător . dilatările . străpungerilor etc. subsolurilor şi pardoselilor. zăpe­ zilor etc. agresi­ v ita te a apei în ra p o rt cu m aterialele din care sînt ex ecu tate construc­ ţiile . aspect estetic. racordărilor .

fie prefabricarea tuturor elementelor liniare componente ale clădirii. grinzişoare cu a r m ă ­ tu r a p re tensio nată cu m ontare rapidă. cu eventuale arm ă tu ri suplimentare. cu sau fără s o l b a n c u r i . fu n d a ţii cu talp a a r m a tă (cu sau fără a r ti ­ culaţie) . fu n d a ţii predale prefabricate p e n tru fundaţii tip radier . fundaţii p a h a r p refabricate din beton a rm a t. coşuri şi canale de fum din b eton a r m a t p r e f a b r i c a t . b rîu ri . profile . 2) Elemente pentru pereţi : centuri a rm a te . Grinzile p re tensionate sîn t folosite la deschideri m ari. grinzi T . Semipanourile s în t din fabrică p rev ăzu te cu to a te golurile necesare trecerii coşurilor de fum . a n c a d ra m e n te prefabricate p en tru goluri de ferestre şi uşi. Fîşiile cu goluri au grosimi de 14 cm p înă la lungimea de 4 m şi de 19 cm în cazul lungimilor mai m ari. sîm buri din beton a r m a t . cornişe . fîşii ceramice de planşeu . fîşii cu goluri ro tu n d e . în funcţie de n a tu ra scheletului de rezistenţă. fundaţii pe piloţi prefabricaţi a r m a ţi sau pretensionaţi. se p o t alcătui din : elem ente prefabricate din b eto n a r m a t . grinzi în forma literei T cu corpuri de u m p lu tu ră : grinzi cu arm ă tu ri pretensionate de forma literelor T şi n . fu n d a ţii cu cuzineţi din' beton a r m a t . din e b m e n te de b e to n a r m a t şi elemente de b eto n precom ­ p rim a t. m etal şi lemn . fîşii arm a te p e n tru pereţi din b eto n celular a u t o c l a v iz a t . panouri m ari p refabricate din b eto n a r m a t cu fun cţiu ne de închidere sau funcţiune p o rta n tă mono sau m u ltis tra t cu aşezare orizontală sau verticală. 5) G radul rid icat de prefabricare introdus în pre zen t face să se execute în uzine fie elemente spaţiale pentru o întreagă încăpere. Se mai ex ecută : fu nd aţii pe grinzi p refabricate . elem ente prefabricate puse direct pe scheletul de susţinere . instalaţiilor.P e n tru structurile din beton armat se fac : fu n d a ţii izolate . închiderea construcţiilor industriale şi chiar a vilelor se execută şi din m etal cu sau fără izolare termică. ventilaţiilor sau conductelor. 3) Elemente de planşeu : planşeele clădirilor. Planşeele cu corpuri de u m p lu tu ră sau dale p refabricate p o t rezem a şi pe grinzi metalice. grinzi I I . predale su pra b eto n ate. fundaţii ca setate prefabricate . 20 . 4) Elemente de acoperiş : p en tru acoperirea halelor m etalice şi a clădirilor se utilizează : ferme din b eto n a rm a t. chesoane etc. sem ipanouri . Fîşiile ceramice se p rod uc în fabrică sau în atelierele de şantier. buiandrugi p r e f a b r i c a ţ i .

g re u ta te a sau îm pingerea păm în tu lu i. acţiunea din precom prim are a unor elem ente etc. d u ra tă de execuţie mică. tra n s p o r t la sol etc. sonerii. încărcările construcţiilor î n ţ ă r c ă r i l e . Tendinţe în alcătuirea şi executarea construcţiilor P e n tru a se realiza sarcinile puse t u t u r o r industriilor de strategia partid ulu i în edificarea societăţii socialiste m ultilateral dezvoltate. 5) Ventilaţie. construcţia trebuie să po ată fi m odificată uşor ca re p artiţie interioară (pereţi demontabili. \2 ) Canalizare. cu consum mic de energie. Instalaţii pentru clădiri In stalaţiile pentru clădiri se referă l a : 1) Alim entarea cu apă (potabilă şi industrială). care acţionează pe to a tă d u ra ta construc­ ţiei (g reu tatea p roprie a elementelor de construcţie. | 3) Electricitate. p e n tru evacuarea apelor u zate şi a apelor pluviale. p e n tru evacuarea aerulni viciat şi îm prospătarea cu aer cu ra t în condiţii de u m id itate controlate. radio şi televiziune. telefon. 7) Crematoriu.). conţinînd filtre antip o lu an te.4. frigidere etc. care cuprinde reţele p e n tru lum ină. cu utilizarea de m ateriale nedeficitare.). cost redus. care solicită o construeţie[în tim pul execuţiei . 2) încărcări temporare (cvasipermanente şi variabile).şi exploatării s î n t : 1) încărcări permanente. denum ite şi ac ţiu ni. 5. p en tru asigurarea te m p e ra tu rii normale de lucru şi p rotecţia instalaţiilor. Construcţiile trebuie astfel concepute ca să aibă o d u ra tă de v ia ţă cît mai m are d in p u n c t de vedere f u n c ţ i o n a l . apei. trebuie să se ţin ă seam a de necesităţile m oderne ale dezvoltării eco­ nomice şi anum e să se realizeze : construcţii cu m ultiple posibilităţi funcţionale. 6. cu vo lum de mano­ peră redusă. p e n tru arderea deşeurilor menajere. care acţio­ nează num ai în anu m ite perioade mai lungi sau mai scurte cu inten­ 21 . 6) Antipoluante. 4) încălzire. a p a ra tu ra casnică.

defec­ ta re a utilajelor. m anipulare. C onstrucţiile nu p o t fi ex e cu tate decît conform planurilor elaborate de proiectant care răspu nd e asu p ra concepţiei de ansamblu. C. perioada de revenire. Calculul eforturilor u n ita re care a p a r în elementele supuse la întindere.) p en tru am plasarea în teren a construcţiei şi p e n tru execuţia părţilo r ei co m ponente în ordinea logică a unei tehnologii de execuţie raţională. în funcţie de posibilităţile aprovizionării cu m ateriale şi posibilităţile teh ­ nologice de execuţie ale uzinelor şi fabricilor care livrează elemente. Modul de luare în calcul al încărcărilor este regle­ m e n ta t prin standardele de stat. apă. compresiune sau încovoiere se face după regulile Meca­ nicii construcţiilor şi R ezistenţei materialelor. Planurile s în t desene care cup rin d to a te elementele geom etrice (lungimi. încărcări climatice : zăpadă. economici­ tă ţii construcţiei şi rezistenţei elementelor proiectate. punere în operă etc. precum şi în funcţie de mijloacele m ecanice pe care le are şantierul p en tru tra n s p o rt. Soluţiile tehnice din planuri nu po t fi sch im bate decit cu acordul proiectantului. încărcări care ap ar la tra n s p o r t şi m ontaj . Rezistenţele de calcul sîn t de asemenea re g lem entate prin sta n d a rd e de s t a t şi ele reprezintă o a n u m ită valoare din lim ita de curgere a m a­ terialului. şocuri. lăţimi. PLANURI DE EXECUJIE Construcţiile se execută după planuri în tocm ite de in s titu te specia­ lizate de proiectare. p ăm în t. distanţe. in tensitatea. utilaje. pereţi. P roiecta n tu l întocm eşte proiectul d upă care se execută co nstru cţia pe baza unor studii tehnico-economice şi calculelor de rezistenţă. te m p e ra tu ră . P e n tru fiecare elem ent de construcţie şi p ă rţi com ponente ale acestora. 3) încărcări excepţionale provenite din cutrem ure. D in aceste acţionări se enum eră : în cărcă­ rile planşeelor cu oameni. d u ra ta acţiunii încărcărilor. . luindu-se coeficienţi de sigu ranţă corespunzători. to lera n ţe etc. explozii. se întocm esc planuri cu detalii de execuţie. rup erea unor elemente. v în t. m ijloace uşoare de ridicat.sităţi mai m ari sau mai mici. P lanurile de ar­ m are fac p a rte din planurile de execuţie. tas a re a reazemelor etc. Calculul care se face ţine seamă de frecvenţa. chiciură. m ateriale. grosimi. ale atelierelor de şantier. poduri ru la n te pe grinzi de rulare şi acţiunea lor di­ namică .

. dimensiunile golurilor p re v ăzu te p rin secţiunea respectivă etc. P e n tru execuţia planurilor (desenelor) trebu ie să se cunoască regulile de întocm ire a desenelor tehnice. planul de situaţie este u n fel de h a r tă care a r a tă pozi­ ţia construcţiilor care se execută. planurile de organizare şi planurile de m ontaj cu grafice şi term e n e de execuţie. Clasificarea planurilor după conţinut D u p ă co n ţinu tul lor. vecinătăţile etc. grosimile planşeelor. care s în t proiecţii ale construcţiei pe planuri frontale sau laterale co nţinînd elementele care a p a r în fa ţa d e cu redarea aspectului construcţiei (fig. P lanurile unei clădiri figu rată pe p lanu l de ansam blu sîn t alcătuite din : 1) Faţade. orientarea clă­ dirilor fa ţă de punctele cardinale. planurile de construcţii se clasifică a s t f e l : 1) Planurile de situaţie prezintă pro iectat pe te re n (văzut de sus) contururile exterioare ale.T oţi tehnicienii. dimensiunile camerelor. planurile forţelor de m uncă. înălţim ea camerelor. limitele terenului pe care se execută. 1 . 1 .). 2) Planurile de ansamblu cu p rin d de regulă o p a r te mai re strînsă a obiectelor de construcţii care urm ează a se executa şi conţin cotele p entru tra s a re a limitelor construcţiei.2). (fig. 3) Planurile construcţiei la diferite niveluri care se referă la planul p arteru lui şi planurile etajelor re p re z e n ta te prin secţionarea construcţiei cu u n plan orizontal.1. meşterii şi m uncitorii calificaţi tre b u ie să citească planurile şi detaliile de execuţie p u tîn d să facă pe baza lor planul de aprovizionare cu materiale. 1 . 2) Secţiunile construcţiilor prin planuri verticale în lungul sau tra n s ­ versal construcţiei care conţin to a te cotele elementelor (grosimile pere­ ţilor. organizarea echi­ pelor etc. 1. cotîndu-se t o a t e elementele (grosimea pereţilor. golurile ferestrelor şi uşilor (fig. 23 . organizarea producţiei de elemente pe şantier. căilor de acces. 4) P lanurile fundaţiei reprezintă contururile fundaţiei aşa cum re­ zu ltă dintr-o secţiune p rin fundaţie. construcţiei. b). 1. a).

F ig. ru p ă to a re etc.1. ele traseul conductelor şi poziţia corpurilor de încălzire şi iluminat. F ig . lare etc. 1. 5) P la n u l de cofraj. canal. A lc ă tu ire a u n e i c lă d iri : a — vedere . b — secţiune ver­ ticală. 6) Planurile instalaţiei de apă.. care se ex ecută pen tru elementele din beton t u r n a t e pe şantier. care se întocmesc după reguli de desen specifice . arm at ven ti­ conţin în tre­ 24 . electrice şi încălzire.

o c lă d ire .PLAN PARTER PLAN ETAJ F ig. 25 . perspectiva construcţiei (fig. a) p en tru a se avea o imagine reală a construcţiei aşa cum a ra tă în re alita te (ca într-o fotografie). C onstructorul şi m uncitorul con stru c tor treb u ie să prevadă încă de la tu rn a r e a betonului golurile necesare p e n tru conducte şi piese înglobate.1. 1.2. S e c ţiu n i o riz o n ta le p r in tr . 1. Alte planuri conţin şi vederea în spaţiu a construcţiei.

2. Clasificarea planurilor după gradul de detaliere
D u pă gradul de detaliere şi precizie, planurile se prezintă sub formă de : 1) P lanuri generale, care a ra tă modul de alcătuire generală a con­ stru cţiei sau al unui obiect de construcţie, fă ră să conţină detalieri. 2) P lanuri de execuţie, care s în t desenele definitive, la scară, cotate ale unui ansam blu sau element. 3) P lanuri de detalii de construcţii, secţiuni transversale şi longi­ tudinale, vederi etc. ale unui elem ent de construcţie a v în d t o a t e cotele p e n tru execuţia detaliilor. Astfel se fac detalii de arm a re p en tru fundaţii, stîlpi, planşee, grinzi, cadre etc. 4) Schiţă cotată pen tru execuţia de piese m ă ru n te pe şantier (se p o t face schiţe co tate ex ecu tate cu creionul şi m în a liberă). D acă această schiţă foloseşte p en tru im aginarea unei piese se num eşte schiţă de proiect, după care se face desenul la scară. C ind schiţa se face după o piesă existentă se num eşte schiţă de releveu. La executarea schiţei tehnice se va avea în vedere : poziţia opti­ m ă de reprezentare ; analiza formelor geometrice com ponente; alegerea vederii principale şi num ărul m inim de vederi necesare ; încadrarea de­ senului întrun dreptunghi m inim ; trasarea axelor de simetrie-, trasarea con­ turului cu linii subţiri pentru redarea formelor şi proporţiilor; trasarea ro­ tunjirilor şi liniilor de cotă şi mărimea cotelor.

D. ELEMENTE PENTRU CITIREA PLANURILOR DE CONSTRUCŢII

Desenul este o reprezentare la scară (de regulă m icşorată) prin p ro ­ iectarea pe u n plan, după u n a n u m it sistem, a construcţiilor sau elemen­ tu lu i de construcţii. Desenele tehnice se execută cu respectarea unor reguli precise din ca re unele fac obiectul unor sta n d a rd e de s ta t cum s î n t : form atele pla­ nurilor, scările, îm p ătu rirea desenelor, scrierea, haşurarea, m odul de reprezen tare spaţială (axonometric), rotirea în desenul industrial (reprezentare, poziţionare), modul de reprezentare al secţiunilor, g radul de prelucrare la elementele metalice, num erotarea, sem ne convenţionale. Desenele se p â t clasifica d upă mai m ulte criterii (v. STAS 415-80). Desenele obişnuite s în t ex ecutate în aşa-zisa proiecţie ortogonală c a re reprezintă obiectul în v edere sau secţiune deci în tr-u n p lan cu
26

două dimensiuni (lungimi, lăţimi). R ep rezen tarea construcţiei în trei dimensiuni se face prin desene în perspectivă. î n cadrul acestei lucrări se indică cîteva elem ente de desen care tre b u ie resp ectate de fierarii betonişti.

1. Formate, scări, scriere, linii
a. Form atele p la n u rilo r şi ale copiilor acestora (care a j u n g pe şa n ­ tier). Acestea au dimensiunile p revăzute în STAS 1-81 în care se indică p en tru un a n u m it form at, sim bolul ( A 1 . .. A 5 ) , dimensiunile în mm, su p ra fa ţa în m a, dimensiunile chenarului, d is ta n ţa între chenar şi m ar­ gine, precum şi lăţim e a fişiei de îndosariere. Fiecare desen are u n indicator în tocm it conform STAS 282-80. Pe. aceeaşi coală se p o t ex ecuta n u i m ulte desene independente. b. îm p ă tu rire a desenelor. Această operaţie se face după reguli precise conform STAS 74-76. îm p ă tu rire a obişnuită se face la form atul A4 (210 X 297) mm). Se ad m ite îm p ă tu rire a şi la alte formate. îm p ă tu rire a se face astfel ca pe la tu ra de jos a desenului îm pă­ tu r i t să ap a ră indicatorul în întregim e în poziţie norm ală de citire a dosarului (mape, broşuri). L a îm p ătu rire se ţine seam a ca îndoirea să se facă paralel cu fişiile de îndosariere. c. Seările desenelor tehnice. Scara unui desen este ra p o rtu l dintre dimensiunile liniare m ă su ra te pe desen şi dimensiunile reale ale obiec­ tului re p re z e n ta t (STAS 2-82). S înt scări de muriri folosite la detalii de execuţie 2 : 1 ; 5 : 1 ; 10 : 1 şi scări la m ărim e n atu ra lă 1 : 1 ; p en tru detalii de execuţie cotele se scriu în m ilim etri sau centim etri, fără a se ţine seam a de grosim ea t e n ­ cuielilor sau a u nui a n u m it fel de finisare. Scările de micşorare uzuale folosite în desenul de construcţii s î n t : 1 : 25 ; 1 : 50 ; 1 : 100 ; 1 : 200 ; 1 : 503. U ltim ele scări se folosesc p en tru planurile de situaţii. Cotele se. trec în ce n tim etri sau m etri, d upă m ărim ea dimensiunilor. d. Liniile în desenul tehnic. Acestea sînt şi ele n orm ate (STAS 103-84) clasificindu-se în 3 tip uri (linie continuă, linie întreruptă, linie-punct) cu grosim i diferite : groasă, mijlocie şi subţire. D e regulă se alege o grosim e de bază b = 0 , 2 . . .2 m m p en tru linia continuă, linia mijlocie a v în d grosim ea b/2, iar cea su b ţire b/4. Liniile continue groase se folosesc p en tru co ntu ru ri şi axele arm ă­ tu rilo r în grosimea de 1,56, liniile subţiri p en tru m uchii fictive, linii de cotă şi aju tă to a re , haşuri, c o n tu ru l secţiunilor sup rap use etc., iar

27

liniile în tre ru p te pen tru co ntu ruri şi muchii a c o p e r i t e ; liniile-punct se folosesc de regulă pen tru tra s a re a axelor şi traseelor de secţionare (cu grosimea de 1,56). e. Scrierea în desenul tehnic. Această operaţie se face cu mîna sau cu şablonul (texte, simboluri, litere latine şi greceşti, cifre rom ane şi arabe etc.). Dimensiunile literelor sîn t stan d ard iz ate, precum şi înclinarea aces­ to ra. STAS 186-74 dă to a te dimensiunile literelor, d is ta n ţa dintre, litere, cu vin te şi rîn d u ri etc., precum şi reţelele de linii a ju tă to a re p en tru scriere. f. Ila ş u ra rc a desenelor. Această operaţie se face cu respectarea indicaţiilor din STAS 104-80 u n de'este a r ă t a t modul de haşurare pen tru : metale, lemn, cărăm idă, beton, b eto n arm a t, b e to n p recom p rim at, sticlă, păm în t, u m p lu tu ră, lichide etc. H a şu rare a se execută de regulă cu linii continue subţiri, drepte, paralele, echidistante, înclinate la 30°, 45° sau 60°, la d reap ta sau la s tîn g a fa ţă de linia de contur.

2. Proiecţii, cotare, secţiuni
Dispoziţia proiecţiilor şi m odul de execuţie a vederilor, fa ţa d elo r şi secţiunilor în desenul tehn ic se face su respectarea STAS 614-76. a. Vederea din fa ţă sau vederea fro nta lă (proiecţia principală). In ra p o rt cu proiecţia principală se denumesc şi celelalte proiecţii (vedere de suis, stînga, dreapta, spate, jos). Proiecţia principală este astfel aleasă ca să se prezinte cît mai m u lte detalii de formă ale construcţiei. D e regulă se foloseşte vederea fron ta lă şi cea laterală din stînga. P e n tru piesele com ponente proiecţia principală este cea de punere în operă sau de prelucrare (arm ături, şuruburi etc.). b. P lan urile tle s itu aţii. De regulă acestea se fac la scara 1 : 100. P e planul p arte ru lu i se po ate re p rezenta şi planul acoperişului (la construcţii cu u n nivel) care se re d ă prin linii p u n c ta te unde se tre c coamele, doliile şi streaşina sau se face u n p lan separat. Ferestrele se reprezintă p rin două linii paralele care re p re z in tă geam urile cuprinse între liniile de co ntu r ale peretelui şi prin două linii d re p te transversale pe zid în exterior la limitele exterioare ale tocului (v. fig. 1.6). Uşile se reprezintă prin întreru perea peretelui secţionat, desenîndu-se limitele deschiderii prin drepte perpendiculare pe conturul zidului. F oaia uşii se reprezin tă p rintr-o dre ap tă perpendiculară pe zid

28

(uşa deschisă) şi cu o linie a ju tă to a r e (un arc de cerc care descrie cursa <le deschidere a uşii). P e axele de sim etrie ale ferestrelor şi uşilor se trec cotele. La uşi se desenează p rin tr-o săgeată direcţia accesului în încăpere ; grosimile pereţilor sîn t în funcţie de grosim ea elem entelor p o rta n te constituente, fără tencuieli (grosimea cărămizilor 25 cm sau - f 1/2)25 a 38 cm sau grosimea blocurilor ceramice, grosimea pe­ retelui din beton celular sau din panouri de beton, beton glisat etc.). Scările se reprezintă prin mai m ulte proiecţii (vedere orizontală, v e r ­ ticală, secţiuni etc.). Dimensiunile tre p te lo r (lăţim e şi înălţime) s în t norm ate (de regulă 25/15 cm). c. Cotarea. P rin cotarea unui desen de construcţii se înţelege în­ scrierea în acel desen a dimensiunilor p arţiale şi totale, necesare p en tru determ inarea precisă şi clară a t u t u r o r elementelor construcţiei. Cotarea se face cu respectarea STAS 1434-83, STAS 188-76 şi STAS 9773-82 p e n tru construcţii metalice şi STAS 855-79 p en tru construcţii din beton arm at. Cotarea se face prin interm ediul u rm ătoa relor elemente : linii de cotă, care indică lu ngim ile şi unghiurile e l e m e n tu l u i ; cota, care indică valoarea num erică a dimensiunii considerate, ex p rim a tă în m od obişnuit cu cifre arabe, însoţite uneori de simboluri în litere ; linii ajutătoare, care delimitează porţiunile cotate şi se folosesc în cazurile în care linia de cotă nu taie con turul elementului ; linii de indicaţie sau dc referinţă, care se folosesc p en tru indicarea cotei cînd spaţiul de desen nu este su­ ficient ; ele se reprezintă printr-o linie fr în tă subţire cu săgeata ascu ţită prelungită pîn ă la spaţiul pe care-1 indică (fig. 1.3).

F ig. 1.3. L i­ n ii d e re f e ­ r i n ţă în d e ­ sen.

29

P e n tru indicarea diferenţei de nivel dintre f a ţa elementului lu a tă d re p t p lan de re ferinţă se foloseşte cola de nivel. Liniile de axă indică a x a elementului sau construcţiei. Uneori drept linie de cotă se folosesc şi celelalte tipu ri de linii (aju­ tă to a re , de contur, de axă etc..). P e n tru cotarea u n or porţiuni drepte prin linii de cotă se pot tra s a mai Intîi liniile de co n tu r (perete) care delimitează liniile de cotă ce se duc paralele cu elementul. P e n tru co nturu ri curbe se folosesec linii de cotă curbe tra s a te ec h idistan t de con tu r ; p en tru unghiuri se duce o cotă circulară cu centrul în vîrful unghiului şi se delim itează de laturile unghiului sau prelungirea acestora. L a schemele geometrice ale elementelor cu zăbrele, lungimile bare­ lor com ponente se vo r indica direct pe axe fără linii de cote sau linii de referinţă (fig. 1.4). P e n tru transcrierea cotelor se în treru p haşurile. Axele de sim etrie se m archează ca în figura 1.5, a.b. L a elementele simetrice cotele se po t re p rezenta integral sau pe ju m ă t a t e (v. fig. 1.5). P a n tele acoperişului se m archează printr-o săgeată a v în d sensul coborîtor, v aloarea pantei se scrie sub formă de ra p o r t sau în p ro cen te (v. fig. 1.7) sau prin cotele unui triu n g h i dreptunghic (în valori absolute). La tra s a re a liniilor de cote se v a re sp ecta u rm ă to a re a regulă : liniile de cotă m ai mici se desenează lîngă contur, iar cele mai lungi mai departe de co n tu r p en tru a se evita intersecţiile liniilor de cotă cu liniile aju tătoare. De asemenea se vor evita golurile ferestrelor şi uşilor.

F ig. 1.4.

D e s e n a re a sc h e m e lo r g eo m etrice.

F ig. 1.5. M od d e c o ta re .

30

F ig. 1.6. C o ta re a u n u i p la n .

Axele de tra s a re a construcţiilor se m archează cu cifre arabe sau c u litere m ajuscule (fig. 1.6). Cotele de nivel se indică în m etri cu două zecimale, chiar dacă acestea sîn t zerouri (fig. 1.7). Dimensiunile se cotează prin linii de cote paralele cu laturile ; poziţia lor se indică prin d istan ţa dintre axele lor sau p rin d is ta n ţa dintre feţele lor. Secţiunile elementelor mici se po t cota cu aju to ru l unei linii de referinţă pe care se trec cotele celor două latu ri în m u lţite în tre ele, de exem plu golurile de coşuri (v. fig. 1.6). d. Secţiunile. Sint reprezentarea unui obiect d upă tăierea im aginară -a acestuia cu u n plan convenţional şi în d ep ărtarea părţii d intre planul <le tăiere şi ochiul observatorului. Secţiunile se execută paralele cu unul din planurile de proiecţie p e care este re p re z e n ta t oliiectul. Secţiunea orizontală făcută printr-o construcţie la un nivel carac­ teristic se num eşte plan (v. fig. 1.6) ; cuvintul secţiune se utilizează de regulă p en tru secţiunile verticale (v. fig. 1.7). Secţiunea în care planul de tăiere (secant) este considerat axa piesei sau paralel cu aceasta se num eşte secţiune longitudinală, iar cînd planul de tăiere este perpendicular pe axa piesei secţiunea se numeşte transversală. Secţiunile se p o t reprezen ta cu contururile pieselor care se găsesc în spatele planului de tăiere. In acest caz se num eşte secţiune de vedere, ia r fără contururile piesei din spatele planului secant (de tăiere), se nu­ m eşte secţiune propriu-zisă.

32

Se poate folosi şi secţiunea deplasată aşe­ zată în prelungirea axei de secţionare. Secţiunile pot fi to tale sau p arţiale (combinate cu vedere). Traseul secţiunilor se stabileşte pentru indi­ carea porţiunilor carac­ F ig. 1.8. D e sfă şu ra re a v e d e rilo r. teristice, p u tîn d fi drepte sau decalate. D ire cţia de j^nvire a secţiunii (cu înd ep ărtarea p ă rţii dintre planul de tăiere şi ochiul observatorului) se indică prin săgeţi cum este a r ă t a t pe planul din figura 1.6, secţiun ea 1— 1, care este apoi re p rez en tată în figura 1.7. R eprezentarea decalată a secţiunilor cu o desfăşurare a vederilor secţionate se indică prki săgeţi în d re p ta te spre secţiunile parţiale, ca secţiunea 2 — 2 — 2 din figura 1.6 re p rez en tată în figura 1.8. Detaliile pen tru care se fac desene separate p o t să nu fie re p rez en tate în secţiuni, ci numai în detaliu. Liniile de întrerupere a desenului (pentru elemente lungi) denum ite şi linii de ruptură se reprezintă ca în figura 1.9. Cotele uşilor şi ferestrelor pe desene la scările obişnuite (1/100) şi mai mici se înscriu pe axele acestora sub formă de fracţie, în centi­ m etri (lăţimea deasupra înălţimii de la fa ţa pardoselii), iar foaia a ra tă sensul de deschidere a uşii p rin tr-u n arc de cerc. e. Trasarea în tuş. Desenele de construcţii se execută în tu ş, pe calc, după care se fac copii pe hîrtie ozalid care ajung la şantier. La trasarea desenului în tu ş se poate respecta cu precizie ra p o rtu l de grosime

Fig. 1.9. L in ii d e r u p tu r ă p e n tr u d ife rite m a te ria le . 3 — Cartea fierarului betonist — cd. 1

33

dintre linii regJîndu-se deschiderea trăg ă to ru lu i şi respectîndu-se u rm ă­ toarele i n d i c a ţ i i : axele de simetrie vor avea grosim ea de 1/4 din grosimea liniilor de co n tu r (liniile de co n tu r 1/1), iar liniile a ju tă to a r e şi cele de cotă 1/4 (din grosim ea liniilor de contur), conform indicaţiilor de la pun ctul c. D esenarea săgeţilor şi com pletarea unghiurilor se face cu peniţă topografică. Orice desen treb u ie să fie co tat, h a ş u ra t şi să aibă indicator.

3. Planuri pentru construcţii din beton armat
Construcţiile din beton a r m a t se reprezintă prin planuri de ansam ­ blu, de fundaţii, de cofraj, detalii de arm are şi de m o n tare prefabricate, conform STAS 855-79. P la nu l de fu n d a ţie se re p rez in tă p rintr-o secţiune (cu vedere de sus), fă cu tă în tr-u n plan orizontal deasupra soclurilor (fig. 1.10 a). P lanu l de cofraj al unui planşeu se prezintă p rin tr-o vedere de sus a elementelor co m po nen te ale cofrajului, considerînd arm ă tu rile n em on tate şi betonul n e tu rn a t (fig. 1.11). Plan urile de a rm a re în secţiune şi vedere se rep rezintă considerînd a r m ă t u r a m o n ta tă , fără t u rn a r e a betonului (fig. 1.12, 1.13 şi 1.14). a. Notare şi cotare. Pe planuri se notează o singură d a tă marca betonului, tip ul oţelului-beton conform stand ard ului, extrasul de arm ă­ t u ră , cota de nivel etc. Se folosesc urm ătoarele s i m b o lu r i : 1) F u nd a ţia se notează cu litera F u rm a tă de u n indice care indică n um ărul fundaţiei (v. fig. 1.10 a). 2) Stîlpii se notează cu litera S u rm a tă de u n indice care de regulă a r a tă n u m ăru l stîlpului, începînd cu stilpul din stîn g a jos, sau axa stîlpilor în litere şi num ărul stîlpului de pe axă sau fu n d a ţie (v. fig. 1.11). Sub simbolul stîlp ulu i se trec dimensiunile secţiunii transv ersale ale stîlpului, în centim etri. 3) Grinzile se notează cu litera G a v în d ca indice literele A . . . Z u rm ate de u n n u m ă r ; literele A . . . Z indică planul cărei aparţine, iar indicile numeric rezultă din nu m ero ta rea grinzilor, d upă care se trec dimensiunile secţiunii transversale grinzii, în centim etri, în ordinea b x h (lăţime X înălţime), în fiecare deschidere care diferă (v. fig. 1.11). 4) Centurile se notează cu litera C u rm a tă de un indice num eric şi dimensiunile secţiunii transversale, de exemplu : C2 — 25 X 20. 5) Buiaridrugii se notează în m od similar cu literele G sau B.

34

> .o .

__________ 2J2___________-|-

-|-

____! _440,

1

x'
Fig. 1.10 a. Plan de fundaţii.

2

Pe planul de cofraj se reprezintă to a te elementele verticale în sec­ ţiuni haşu rate (stîlpi. Pe p lanu ri se m a i trec urm ătoarele date : în planurile de fundaţii se dau dimensiunile în plan ale stîlpilor şi grinzilor de fundaţii.o fu n d a ţie .11). tălpile fundaţiei. P P B = perete p o r t a n t din beton arm at. 1 : 5 sau 1 : 2. soclurile. nivelul terenului n atu ral în cote absolute. 1. A lte notaţii : CA = cheson acoperiş . Grosimea plăcii de planşeu. p en tru claritate se p ot folosi şi scările 1 : 10 .10 b. precum şi secţiunile verticale din planşeu r a b ă t u t e (în­ toarse la 90°) în planul orizontal al cofraj ului.00 = 2 L 3 5 5 m 2 3 COTA TERENULUI NATURAL ■0 . distan ţa dintre tălpi şi cotele respective. se trece po 36 . Planurile de cofraj şi de armare se fac de regulă la scara 1 : 50 . 1 1 -1 N o ta E x t r a s u l d e a rm ă tu ră se a f l ă p e p la n ş a BETON SIMPLU B 75 BETON ARMAT 8 150 '"n c u z in e ţi B 200 :n s lîlpi OŢEL OB 37 1 COTA -*C.DETALIU Fb 2 150x 1. 1.2 5 m PQRMAT STRATUL P E CARE S E FUNDEAZĂ E S TE D IN ARGILĂ NISIPOASA t NIVELUL M A X IM A L A P E I SUBTERANE 5. Detaliile de armate se fac la aceleaşi s c ă r i . Se dau to a te cotele gene­ rale (v. fig.10 b). în centim etri.0 0 . PRESIUNE P E TEREN 2 0 N /c m > 130 Fig. De asemenea. n a tu ra şi caracteristicile terenului de fundare (fig. se trece cota săpăturii în cote relative fa ţă de nivelul de referinţă ± 0 . 1. S e c ţiu n e p rin tr. cuzineţii. zidurile. se pot folosi şi scările i : 20 (1 : 25) sau 1 : 100. buiandrugi). P F = perete de f a ţ a d ă . P = placă de planşeu . D = pe­ rete despărţitor din panouri mari .60 buc. pereţi) şi conturul elementelor orizontale (grinzi.

37 .

12) . Cînd a r m ă tu ra este aşezată pe m ai m ulte rîn d u ri se indică rîn d u l pe care este m o n tat. nu m ăru l bucăţilor asemenea. 38 . grinzi. pe această linie se scrie c u v în tu l re p artiţie (întreg sau scurtat) şi poziţia u nde se m ontează sus. precedat de sem nul 0 . în mm.13 mărcile © şi (g)). fig. iar a etrierilor la fa ţa interioară (v. n u m e ro ta t de la exterior la interior (v. 1. P e planul de arm are a plă­ cilor se cotează lungimea călăreţilor de Ia m arginea reazemului p în ă la c a p ă t şi d is ta n ţa de la m arginea reazemului (faţa interioară) p în ă la p u n ctu l de ridicare a a rm ă tu rii înclinate (v. Se po ate înscrie şi în titlul desenului la plăci de aceeaşi grosime. cadre. num ărul de bare asemenea şi diam etrul lor în mm. diam etrul. La bare în doite la 45° se ad m ite să nu se mai coteze lungimile acestora. A rm ăturile de re p artiţie se desenează fie ca b ară r a b ă t u t ă în planul cofrajului.12). 1. fig. P e n tru barele cu d iam etrul mai mic de 12 m m şi care se fasonează direct pe placă nu este obligatoriu să se coteze lungimile p arţiale ale segm entului de bară. 1. 1.14. fig. 1. L u n g im ea ciocurilor se v a lua conform nor­ melor. D easupra fiecărui tip de bară (Ia ap rox im ativ 1 mm d istanţă) se înscriu urm ătoarele d ate : m arca barei (num ărul de identificare) înscrisă în tr-u n cerc.13. L a plăci n um ăru l barelor se dă de regulă pe m etru sau prin d is ta n ţa dintre b are (v. 1. Golurile se m archează printr-o diagonală frîntă. L ung im ea to ta lă a unei bare rezultă din sum a lungimilor p arţiale ro tu n jite Ia centim etri întregi. stîlpi) se desenează barele caracteristice considerate r a b ă t u t e în planul cofrajului (v.12). 1. 1. Plăcile a rm a te pe două direcţii se notează convenţional prin două axe re ctang ulare cu săgeată. Plăcile la care a r m ă tu ra se re p etă în mai m u lte cîm puri se indică printr-o linie diagonală (v. î n planurile de armare (planşee.12). fie convenţional cu o linie scurtă tr a s a tă în sensul lungimii barei şi te rm in a tă cu săgeţi la am bele capete (v. Lungimile parţiale ale segm entelor barelor se m ăsoară pe axă.diagonala suprafeţei plăcii (v.15 şi 1. Fiecare tip de b ară ex trasă se cotează cu to a te lungimile parţia le scrise deasupra sau dedesubtul segmentelor cotate.11 şi 1. 1. fără a se tra s a linia de cotă. plus lungimea ciocurilor (dacă este cazul). fig. p reced at de semnul 0 şi lungimea to ta lă n o ta tă cu L .11).12). fig. fig.17). fig. fundaţii. 1. jos. Modul general de cotare se poate vedea pe figura 1. iar sub ea se trece m arca barei (nu m ărul de identificare înscris în tr-u n cerc).15 b şi 1. fig. fig. N um ăru l de b ucă ţi se dă pe m etru de placă (v. to tu l r o tu n jit la m u ltip lu de 5 cm cel mai apropiat.12).16). 1. care se trece pe desen şi în extrasul de arm ă­ t u r ă (fig.

12. P lan u l co fraju lu i si arm area unei plăci peste etajul I.1. .

1.13 b.1Q2Q L 7 i5 R n d 2 7 — Rînd 2 255 • 1 (10) ’ 2*10 L=635 ^rj ff/nd 2 @ 1 * 2 0 L=705 31L h *1 6 L=i85 HO \ H o tă . S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b I S E C Ţ IU N E A c-c / W ) ( 5 > ^ . Secţiuni prin grinzi.G R IN D A G aî G b2 — 2 0 x 6 0 O Ţ E L P C 52 în b a re d e re z is te n ţă OB 38 în e tr ie r i şi b a re d e m o n ta j pr.13 a . X .C 0 55 . . D e s e n u l d e a r m a r e a l u n e i g rin z i.. E x tra s u l de a rm atură se a fta pe fig .x ^ 0 fa j i 0 ÎS 2 fc (6)1*21_ y «8 ^ (fiy2*20_ 20 /T P»>0 ® 6 Oj 'o « g^25_ (6)iP -^ _ A M .SCO / ©1*25 „ £ I. | 55" ~r~r 22. 55 ^ 55 închişi 190 . 1.15 ■T 1 7 3 \L Montai (O 2*10 L-215 3 (3) 2*25 1 L-390 370 ■ ’2 ? 2 Q L .75 m t închişi . T (g'\1*20 ' BETON B 200 Fig.hchişl deschişi 1 . i 1 . deschişi ___ kj <închişi 2. 45.25 1A0 ' .1 . 65 ' j| 55 ■ ’0C __ J2-.. «0 30. 17 F ig . ..2 i 5 178 205 : 7 2*16L 2*16 L=195 128 1 Rînd 2 I™ 150 R h a 2 [^ 1 * 2 5 350 1=850 L. 1.

S67--7 9l4C(ri) OH ^C S l= l 9 l* £ f î f ' * Fig.' . 1.14. Armare cadre — axele 2 1 x B .

* 0 .S . A rm a re a stîlp ilo r. -30. s 6buc5 buc. . 2 * » / -<D ' L____i ! J 5 i 30 . _ 2916 Ţ = * <D 25 S Uj i 1 . S j'. . S3 .1 <9 § Si § / 21. 1. 25 30 ____^ 1 » L0 ©6®25 L=110 L-130 Fig.J 15 (5) L-110 0 6 /2 5 )*6/?5 L=no ©4020 S 1 > ) | 1 ------ o < > > W I ®6X?5 L=V0 35 Uj 30 ©06/25 L-130 04420 (T)it>20 1 f < N 35 f* CC s r L 1 . S p .15 a.

30 32.10 totală pe tipuri de otel Kg 69i.10 196.65 c i l 1 .80 > 5 4 . pe diametre pentru barele din toate elemen/etet5>'6l «20 *16 16 7 8 9 Diametrul lnfr-un element M o rea (60.| Elemen Nr barelor asemenea d) J Lungimea unei bore [ml 6 i.10 1.70 1.60 98. Detalii de armare fundaţii F f.7.W 51. 1. SECŢIUNEA 1-1 fs-s.30 1.465 Kg diametru 56.10 223.00 4.15 b. §1 f 5 u i & « 0 li 10 r 55 6 203 6 6 25 Total lunaimi pe diometre Masa p e m e tru Maso p e Mosa 2 t 2 3 i 3 20 20 16 16 U O TEL 0 B 3 7 Ung/mi' h m. 1.578 2. »WS ' ( £ ) l=>30 SECŢIUNEA 2-2 *©■3 W L=270 @3*121 = 2 0 0 ^ &/*** si 13912 L r fJ O (5 ) 3*12 L=2tS ©>. E x tra s d e a r m ă tu r ă p e n tr u stîlp i.80 Kg 0222 1.10 C.50 m 255. 685.40 16.70Kg Notă Fk zona de h n ă d ir e a a rm aturilor longitudinale e trierii se vor monte la d is ta n ta de 125cm Fig. .16.10 3. 1 BETON ARMAT B>5o| OTEL OB37 |BETON SIMPW Bjşj Fig.

1 0 9 .8 . Fiecare planşă are u n extra s de a r m ă tu ră p re zen tat sub formă de tabel (v. fig.6 0 3 . 1.0 5 6 .5 8 0 0617 M o s a p e *d i a m e t r e M asa to ta lă p e t i p u r i d e o ţe l kg k g 28 159 187 3 7L k g 12 8 6 kg N o tă D e ta liile d e a rm a re a g r in z ilo r 0^2 S/ &B2 S f Pe ^ '9 ^ ^ Fig.U 7 0 1 . fig.15 b şi 1. pe diam etre şi calitate de oţel. Acoperirea cu beton este m a rc a tă pe planşă (v.6 0 10. Extras de armătură pentru grinzi. 1. 10 2 1 4 2 2 5 . 9 5 7.0 0 6 2 .1 5 2 . 1.2 0 2 .0 0 1.8 5 0 23 1 . 1.17).8 5 1 .15 a).6 0 L 5 6 20 25 25 2 1 1 4 2 2 2Â 5 9 . m asa arm ătu rii. D in analiza extrasului se deduce num ăru l de bare de acelaşi tip.2 0 kg 1 . 10 0 .0 0 8 . 60 In 3 25 2 L 3 .6 5 § to a te e le m e n te le *6) i> 16 7 0 20 5 L L 8 02 5 9 08 10 * 10 11 8 . Cind extrasul este tre c u t se p a ra t de planşa de arm are se indică num ărul planşei cu extrasul de a r m ă tu ră (v.L5 7 .8 0 1 7 .9 0 1 5 .7 0 4 .0 0 '1 6 .B e'8 S A !w ^ Q -D 1 3 §! 8 ■ o * -< u Q L 2 3 M a rc a 1 2 10 10 2 2 0^ E 0 14 ) C v 3O O -J 6 2 .3 5 lu n g im i p e pe m e tru 7 8 8 .5 0 6 L .17. lungimile.8 0 ÎL . 9 0 O w j» tV-Q O 9 t) •C O 10 11 7 16 e 2 0 20 20 16 2 1 4 2 2 1 7 .50 8 . fig. 44 .1 0 m 1 7 .E le m e n t N r b a r e lo r csem enec £ e le m e n te le OTEL PC 52 L u n g im ip e n tru m mpe d in 15 b a r e le OTEL 0B37 •d ic m e tr e to a te ?£.5 0 12 13 T o ta l M asa 8 8 L2 8 4 L6 d ia m e tr e 1 2 6 .3 5 Î L .17).3 9 5 7L 1 9 .

4. tip u rile de nituri şi şu rub uri etc. Pianuri pentru instalaţii Desenele de instalaţii se reprezintă cu ajutorul semnelor conven­ ţionale specifice şi reprezen tări schematice ale. ram ificaţii. Modul de îm binare a pieselor metalice prin sudare. cadru). conductelor astfel : conductele de apă se reprezintă printr-o linie continuă de culoare verde j conductele de abur prin linie-punct de culoare roşie . dimensiunile secţiunii transversale. P e n tru ansam bluri (fermă. Dimensiunile se trec în milimetri. 5. Pe fiecare profil se notează num ărul de bucă ţi din secţiune. nituri. sem­ nul convenţional (profil dublu T. fiecare piesă are o m arcă no­ t a t ă prin litere mari. trecîndu-se to ate dimensiunile geo­ metrice. reprezintă două corniere cu laturi egale de 100 m m. profil sub formă de U. E x tra su l de m aterial se face similar cu cel de la arm ături. pe care se trece gradul de prelucrare conform STAS 612-83. pe care se trece secţiunea tran sversală r a b ă t u t ă şi haşu­ rată. coturi. şi lungimea. grosimea 10 mm şi lungimea de 6 385 mm . Toleranţele la lungimi se trec în aceeaşi u n itate de m ăsură. conductele de gaze p rin linii în tre ru p te galbene. flanşe. S tarea suprafeţelor se indică p rin tr-u n semn de radical. distanţele d intre nituri şi şuruburi. şuruburi şi nituri se face după reguli speciale. cornier L etc. traseul axelor. L a unele piese de m are precizie se trec şi toleranţele de execuţie ale dimensiunilor geometrice. Planul de instalaţii se desenează pe planul simplificat al nivelurilor şi pe secţiunile verticale ale clădirii folosind în plus semne convenţionale p en tru îm binări (mufe. Profilele metalice se reprezintă în vedere prin linii de contur ale muchiilor. cruci. în mm. suduri etc. teuri. în mm (de exemplu : 2 L 100 x 100 X 10 — 6 385. Desene pentru detalii metalice P e desenele de construcţii din b eton a rm a t po t apărea detalii me­ talice d ese n ate: profile metalice. conductele de aer prin unul şi două pu ncte de culoare albastră . robineţi etc. curbe. cu indicarea sensului abaterii (pozitive sau negative). fileturi.). calitatea oţelului şi sta n d a rd u l după care se livrează se trece separat. înscrierea to leranţelor la lungimi liniare şi unghiuri se face cu respec­ tare a STAS 6235-82.). 45 .

însem narea prin simboluri sau sem ne convenţionale. corpuri de ilum inat etc. Deoarece nu se poate executa o construcţie fără să a p a ră şi abateri de la dimensiuni. înseninarea toleranţelor prin abateri lim ită. 6-73. P e n tru piesele metalice de m are precizie se trec simboluri de prelucrare. P e n tr u instalaţii electrice s în t semne convenţionale simplificate : tip de conductor. S um a abaterilor dă toleranţa. Modul de înscriere a abaterilor de la dimensiunile liniare. sau inferioară se înscrie în dreptu l cotei. Deoarece în construcţii sînt m ulte elemente sp aţiale şi plane pre­ fabricate asam blate pe şantier este necesar să se m ăsoare şi alte tip u ri de toleranţe. obiectelor sanitare de diferite utilizări se face prin semne convenţionale prevăzute în STAS 1 8 5 / 1 . unde sînt definite to a t e noţiunile şi tipurile de tolera n ţe . R ugo zitatea suprafeţei se indică prin înscrierea valorii admise în m icroni (jxm). între­ ru p ă to a re. conform STAS 7009-79. 6. siguranţă. prize. unghiuri şi ansam bluri este t re c u t în STAS 6265-82. iar cea superioară sau pozitivă deasupra aba­ terii inferioare. a. tre c u te în norme. contor. tab lo u de distribuţie. Toleranţele se indică pe desenele de execuţie p rin simboluri con­ form STAS sau p rin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. 46 . Indicarea prin abateri lim ită trec u te obişnuit în norm e se face în aceeaşi u n ita te de m ăsură cu indicarea sensului abaterii pozitivă sau negativă. P e n tru execuţia construcţiilor este necesar să se cunoască tipurile de toleranţe. Toleranţe în construcţii î n planurile de execuţie se p re v ăd cote precise p en tru fiecare ele­ m en t de construcţie şi pen tru con stru cţia în ansamblu. Simbolul folosit conform STAS 612-83 este u n sem n de radical. b. De regulă ab ate rea negativă. şi anum e : 1) Toleranţele dimensionale pe planuri şi înscrierea conform indi­ caţiilor.R epre zentarea băilor. chiuvetelor. . . înscriindu-se valoarea în u rm a cotei. Abaterile zero nu se trec. L a execuţie se verifică dimensiunea efectivă e x e c u ta tă găsită prin m ăsurare care treb u ie să fie între limitele admisibile trecute în proiect. aceste abateri se lim itează la valori prescrise de norme şi se numesc toleranţe. care se p u n după cifra de cotă.

. 4) Toleranţele de p o z iţie : poziţia u nui punct.). î n această cate­ gorie in tră acoperirile cu b eto n ale arm ăturii. alinieri. poziţia a două suprafeţe (poziţia marginilor cofra­ jului. paralelismul. rectilinitatea. înclinarea.). 5) Toleranţele de asamblare care cu p rin d distanţele dintre elem ente (rosturi). îmbinările elementelor metalice etc. coaxialitate. perpendicularitatea etc. linie.2) Toleranţele de ajustaj sîn t cele admise la asam blarea a două ele­ m ente destinate a fi îm binate (asam blate) unul în altul. îm binarea prefabricatelor. exac­ t i ta te a unei suprafeţe (grosimea şi geom etria). 3) Toleranţele de formă : to lera n ţa de e x a c tita te a u nui profil. simetrie. planeitatea (d istan ţa dintre două planuri paralele în care este cuprinsă su p ra faţa considerată). axele de poziţii etc. poziţionarea lor în cofraj. rîn d u rilo r de a rm ă tu ri etc.

logiile. 1. 48 t . coridoarele exterioare. î n continuare se vor da cîteva din noţiunile mai curent folosite. de­ fin ite conform standardelor de terminologie. se m ăsoară la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzînd balcoanele.Capitolul II NOŢIUNI ELEMENTARE AJUTĂTOARE DE MATEMATICĂ. A ria de locuit A loc este sum a suprafeţelor secţiunilor orizontale ale t u t u r o r încăperilor care servesc pen tru locuit sau care s în t p revăzute p en tru această destinaţie (ea nu se confundă cu aria locativă).. NOŢIUNI DE MATEMATICĂ ELEMENTARĂ î n construcţii ca şi în alte ra m u ri ale tehnicii s-au sta n d a rd iz a t no­ ţiun ile şi notaţiile folosite p en tru ca to ţi tehnicienii şi muncitorii să folosească acelaşi limbaj. A ria catului (nivelului) A. Noţiuni de arii şi volume Aceste noţiuni sîn t definite în STAS 4908-79 astfel : A ria construcţiilor A c este s u p ra faţa secţiunii transversale a clădirii d elim ita tă de conturul exterior. REZISTENTA MATERIALELOR Şl ÎNCERCĂRI ALE MATERIALELOR A. m ă s u ra tă deasupra soclului. porticele de circu­ laţie. MECANICĂ. scările de acces între catu ri etc. m ă s u ra tă între feţele interioare ale zidurilor.

.°) G rad centesimal (. . 1. . II.4) 2 .2.3 şi II.A ria desfăşurată A d este sum a ariilor t u t u r o r caturilor.1. V olum ul catului V c este volum ul o b ţin u t prin produsul dintre aria catului A e (din care se scad balcoanele şi ariile deschise) şi înălţim ea m ă ­ s u ra tă intre faţa superioară a pardoselii şi fa ţa interioară a tavanului. Tabelul I I . U n ităţi tic m ăsură Nr. crt. c) — km / s Mg (m egagram ) g (gram ) mg (m iligram ) H ectolitru [bl] L itru [1] C entilitru [cl] M ililitru [ml] 4 U nghi plan 5 C V iteză v Masă m M etru pe se­ cundă [m /s] K ilogram [kg] Tonă [t] = 103 kg M este factor de m ultip li­ care egal cu 1000000= = 10* 4 — Cartea fierarului betonist — cd. Unităţi de măsură uzuale folosite în construcţii conform standardelor (tabelele 11. II. . 1 49 . 0 1 Mărimea 1 Lungim e l Unitatea şi simbolul o M etru [m] Simbolul multi­ U nităţi tolerate care pot plilor şi submul­ fi folosite tiplilor 3 km (kilom etru) dm (decim etru) cm (centim etru) mm (m ilim etru) (ini (micrometru ) km* dm* cm ! mm* H ectar [ha] = 10' m s A r [a] = IO2 m 2 4 Observaţii 5 2 Arie A sau S M etru p ă tr a t [m «1 3 Volum V M etru cub [m 3] dm 1 cm 1 mm3 R ad ian [rad] U nghi drept grad sexagesim al ( .

8 N /m 2 9 E fo rt u n ita r Newton pe m etru p ă tra t) [N /m 1] B ar b ar 10 Presiune p 1 b a r = 1 k g f/cm 2 Tabelul I I .8065 kN 1 kgf /cm’ = 9. 9 fî. 4.8 N /cm 2 1 k g f/m 2 = 9. B. a O. A. i iota K .eta Y ) eta 6 te ta I. X. 2. Z. Litere greceşti u tilizate A.Tabelul I I . a alfa 6 beta Y > gamma 8 delta E. [ji m iu N.5 N 1 tf = 9. L. N ew ton [N] MN (meganew ton) kN (kilonewton) m 4 5 Tonă pe m etru cub [t/m 3] K ilogram pe litru [kg/l] Gram pe m ililitru [g/ml] Tonă forţă [tf] 1 tf = 9 806. v niu II. 3 . egal cu A B segm ent de d reap tă A B A B arc de cerc A B Tabelul I I . x kappa V. 0. T P. lam bda M.1 (continuare) 0 7 1 D ensitate (m asă volumică) 8 o K ilogram pe m etru cub [kg/m 3] 3 M g/m 3 k g /d in 3 g/cm» 8 F o rţă F E fo rt . e epsilon £ 7. Semne m atem atice plus (se adu n ă cu) — minus (mai p u ţin cu) X în m u lţit cu : îm p ă rţit cu = egal cu # diferit de = identic egal cu < m ai mic declt < m ai mic sau egal cu > mai m arc decit 00 in fin it 1 I valoare ab so lu tă S suma de | | paralel J_ perpendicular pe — asem enea cu « aproxim ativ. O rdinul (le m ărim e exprim at prin prefixe M (mega) = 10* k (kilo) = IO3 h (hecto) = IO2 da (deca) <= 101 d (deci) = 10-1 c (cenţi) = 10-2 m (m ili) = 10~3 . p S. <o pi ro sigma fi omega 50 . n (micro) = 10_* n (nano) = 1 0 -' Tabelul I I . H.

r. 0.0625). 3 .05 . 40 400 — = 0. -f a . 0.5 . 2 .02 .008. 3/8). num ere care nu po t fi găsite prin operaţii aritm etice sau algebrice. 50 125 51 . logaritmi (sin 45° . Num erele se reprezintă prin cifre şi litere Numerele pot f i : 1) N um ere întregi naturale pozitive (1 . N um ere şi c a lc u le teh n ice în tehnică. se exprim ă prin radicale . 2) Fracţii ordinare ( 1 / 2 . simple.3. . Valorile.0025 . b — 5) sau num ere variabile (.25 . 8) N um ere constante. Precizia se poate exprim a prin procente (1—2 % ) sau în valori absolute. 4 — = 0.3 . r) care p o t lua diferite valori după condi­ ţiile ce li se impun. e x p rim a te cifric au gradul de precizie indicat de rotunjirile ultim ei cifre sem nificative a n um ărului (a treia sau a p a tra cifră).= 0.625 . b) şi numere iraţionale care nu p ot fi repre­ z e n ta te printr-o fracţie ordinară sau zecimală. ci prin folosirea u n or funcţii speciale. trigono­ m etrice. ----. — = 0. — = 0. Calcu­ lul se verifică de obicei prin evaluări globale. p en tru calcule se folosesc numere. ori de cîte ori este posibil în tabele. -b). log 4). — = 0. pentru a se evita re p etarea greşelilor. 16 4 8 — = 0. 20 — = 0.04 . .03125 . Exactitatea sau precizia unor dimensiuni executate s t verifică prin m ăsurări care se ad m it să aibă u n a n u m it g ra d de precizie. care este o sum ă a unui n u m ăr întreg cu o fracţie ordinară = 3 + 5) N um ere reale (4 .0625 . — = 0. 4) N u m ă r m ixt. Este foarte util pentru calcule rapide cunoaşterea pătratelor nu­ merelor întrcţji pînă la 20 şi a valorii următoarelor fracţii ordinare: 1 = 0. + b) sau negative ( .1 .25 .0125 .025 .2 . 7) N um ere transcendente. care au o valoare determ inată (a = 4 .a . 32 5 25 — = 0. a 2 . simboluri şi expresii algebrice. R ezultatele calculelor şi m ăsurărilor tehnice se trec. 80 8 — = 0.2 : . 3) Fracţii zecimale (0. y.

a b Expresiile algebrice care cu p rin d radicali sînt d enu m ite iraţionale. — a-b .şi —) se a d u n ă num erele de acelaşi sem n şi su m a care are în valoare absolută valo are m ai mică se scade din cea mai m are şi se a trib u ie semnul valorii mai m ari.4. scăderea. Astfel : 1 2 4a. 4 v B inom ul este o expresie algebrică form a tă din două monoame. dacă nu cuprinde litere ce pot lua valori variabile la num itor. ab . 52 . înm ulţirea. A s t f e l : ^ _ 5 a.). şi po ate fi fracţionară.— b-\ — ax + b.. ridicarea la putere. în care literele s în t legate între ele prin seninul înmulţirii. A s t f e l : 3 a + b . le­ gate între ele prin seninul -f.sau —. D acă numerele au semne diferite (4. trin o m etc. Astfel : y /a + a + b. 5 a J x . cînd cuprinde litere şi la numitor. e x t r a ­ gerea de ră d ăcină de u n ordin oarecare. a. a. fracţii şi expresii algebrice s î n t : adu narea.-|-----------. O expresie algebrică poate fi raţională (dacă nu cuprinde radicali) care la rîn d u l ei po ate fi întreagă. Astfel : 3 ab — 2 a. O peraţii aritm etice şi a lg eb ric e M onom ul este o expresie algebrică. Operaţiile elem entare cu numere.+ b — 7. 5 P olinom ul este o expresie algebrică form ată dintr-o sum ă de m onoa­ me (poate fi binom. ridicării la p u tere sau extragerii rădăcinii (poate fi şi o singură literă). Astfel : + 7 a — 5 a — + 2 a sau —35 + 75 = 40. P e n t r u două num ere (cifre sau litere) care au acelaşi sem n operaţia se face prin în su m area valorilor absolute atribuindu-Ii-se sem nul numerelor care s-au în su m at. îm părţirea. Adunarea şi scăderea (însumarea aljjebrică). îm părţirii. Astfel : + 7 « + 5a = + 1 2 o sau —35 — 75 = —110.

2b) = 7 a + b. A s t f e l : — m onom în m u lţit cu polinom : a (a + b — c) = «2 + ab — ac sau 3 ( + 2 0 _|_ 15 — 5) = = + 6 0 + 45 15 = + 9 0 . Se recom andă ca polinomul de la d e îm p ă rţit să fie ord o n a t după puterile descrescă­ toare ale fiecărei litere. îm părţirea unui polinom eu un monom.2 7 .2 ab : 2 a = 2 b* . L a înmul­ ţire se în m ulţeşte fiecare monom în m u lţito r pe rîn d cu fiecare din mo­ noamele d eînm ulţitului şi se face însum area algebrică a produselor obţinute. prim ul poli­ nom se numeşte înm ulţitor. ( _ 9 ) . 9 x ( . Cifrele cu sem nul + se p o t scrie şi fără semn în faţă.Acest m od de însum are se num eşte însumare algebrică. în m u lţire a. L a înm ulţire şi îm părţire se ţine seama de u rm ă to a re a regulă a semnelor (semnul + cu + dă sem nul + . semnul cu — dă semnul + iar semnul + cu — dă sem nul ■ —). c. iar al doilea este num it deînm ulţit. Această operaţie se face p rin îm p ă rţire a fiecărui te rm e n al polinomului prin acel m onom şi apoi se face însum area algebrică al rezultatelor. însu m area m onoam eîor şi polinoamelor se face după regulile însum ării algebrice A stfel: (5a + 3 b) + (2a . b. în m u lţire a m onoam eîor de aceeaşi bază care au pu teri diferite sau au aceeaşi p utere se face prin a d u n a rea exponenţilor : am-an — am n .— a b. — polinoame înm ulţite între ele : '■ a — b) (a + b) = a 2 + ab — ab — b! = a 2 — b2. 9 x 3 = 27. A s tf e l: . 2) Dacă avem de înm ulţit un polinom cu alt polinom.3 ^ = . La înm ulţire tre b u ie respectate urm ătoarele re g u li: 1) Dacă avem de înm ulţit o cifru sau un monom cu un polinom se înmulţeşte m onom ul cu fiecare din monoamele ce alcătuiesc p o lin o m u lji apoi se face sum a algebrică. ( _ 3 ) = + 2 7 . 53 . A s t f e l : * 36 4«/>2 + 6 b .

3 a 26 + 3 ab2 ^ b3 . Astfel : (3a + 66) : (12a + 96) = 3 (a + 26) : 3(4^ + 36) = = (a + 26) : (4a + 36). Se va ţine seam a că u n n u m ăr la pu terea zero este egal cu 1 ( am : am = a° = 1 . La înm ulţirea şi îm p ărţirea m onoam elor şi polinoamelor.+ 62 + c2 + 2 ab + 2ac + 26c. Astfel i (a2 -{.— ab -f.ab + b— ab — b/ 7 D acă îm părţirea are rest se trece şi restul. iar ră d ăcin a de ordi­ nul n d in tr-u n monom la o p utere oarecare m se obţine p r i n îm păr­ ţirea puterii m onom ului la ordinul ra d ic a l u l u i : = — A. P uterea unui m onom se obţine prin înm ulţirea e x p o n e n ţilo r: ( am)n = amn. R ă d ăc in a de ordin p ar din tr-u n nu m ăr negativ dă u n n u m ăr num it im aginar cu care se operează cu reguli speciale. P u te re a de ordin par (cu soţ) al unui nu m ăr negativ va fi un n u m ăr pozitiv. Aplieîndu'SC regulile de m ai înainte este bine să se cunoască ur­ m ătoarele formule : (a (a i 6)2 = a6)3 = a3 i 2 ab + 62 .b — a.3 ) ’ = . îm p ă rţire a m onoam elor de aceeaşi bază care au p uteri diferite sau aceeaşi p u tere se face prin scăderea exponenţilor am : an = am~n.6~) : (a -|. iar pu tere a de ordin im par (fără soţ) a unui nu m ăr negativ va fi un n u m ă r negativ.2 ctb -f. d. Puterea şi rădăcin a unui monom.6) = a -{. L a efectuarea operaţiilor se v a ţine seam a că pu tere a sau radicalul de orice ordin d intr-u n n u m ăr pozitiv v a fi un n u m ăr pozitiv. (a + b + c)2 = a.îm p ă rţire a cu alt polinom se face după regulile îm părţirii. Astfel : ( —5)2 = 25 .2 7 . ( . 54 . ex pre­ siile din p aran teze la operaţiile de înm ulţire şi îm p ărţire se po t simpli­ fica dacă fiecare m onom sau te rm e n din p ara n te z ă se poate înm ulţi sai> îm părţi cu acelaşi num ăr.

cit şi a numitorului : 5y_ 3 _ 25 3* 9 j_ 6) Un radical poate fi întotdeauna scris sub forma unei puteri fracţio­ nare şi apoi se pot aplica toate regulile de la puteri. 4) Puterea unei puteri se obţine scriind baza ridicată la o putere egală cu produsul exponenţilor : (5-)3 = 52' 1 = 56 5) Puterea unei fracţii se obţine prin ridicarea la acea putere. 45 = 4 : -43 = 16-64 = 1 024. 2) în m u lţirea şi îm părţirea a două sau mai multor monoame cu puteri. avînd aceeaşi bază.f n„ = n . Pentru simplificarea operaţiilor cu radicali se pot folosi relaţiile : V i T = " y / y / ă dacă n = rp . La operaţiile cu puteri se vor respecta următoarele reguli : 1) Expresiile cu puteri se pot aduna sau scădea dacă au aceeaşi bază şi acelaşi exponent : 32 + 4 x 32 = (1 . respectiv scăzind e x p o n e n ţii: 4 3.42 = 45. *e face scriind baza şi a dunind . exponentul num ărului de la num ărător este mai mare decit al aceluia de la numitor rezultă o putere negativă : a :l : «5 j = a 3-5 = a~.sau în general a~n = 1 : a1 1 .f 4) x 3= = 5 x 3-. atit a num ărătorului. 3) Dacă la un raport intre două puteri de aceeaşi bază. . unde n.— 1 : a.1623. (33)2 = ( 3 -I I ) 2 = 3=-112 = 9-121 = 1 089 . 6 “ = 6 2. 0« = an'an'. 55 . ^ 1 0 0 = ' \ / = V ™ = 3.Expresii uzuale cu radicali şi puteri : __ _ — m J n *_ Pentru sim plificarea operaţiilor cu puteri se pot folosi relaţiile : = (ab)». 6« .

5.247). c i t şi num itorul se înm ulţeşte sau se îm p arte prin acelaşi n um ăr : _9^ = 9 x 3 D o u ă fracţii se înm ulţesc m itorii în tre ei : 15 6 27 3 _ 3 x 3 ~ 9 ~ ' J' în tre ele în m u lţind n um ărăto rii şi nu­ 105 12 715 x 7 2 6 x 2~ 56 . L a fracţiile ordinare d eîm p ărţitu l se num eşte n u m ărător. sutim i sau miimi din întreg (de exem plu 3. exp rim a tă sub form ă de fracţie (de exemplu — sau — şi fracţii zeci­ male exprim ate prin cifre întregi u rm a te de valori ce reprezintă zecimi.d — b — c r Fracţiile care nu au acelaşi n u m itor se adun ă sau se scad d u p ă ce se aduc la acelaşi n um itor c o m u n : 7 2 5 7 x 3 | 5 x 2 2x3~~ b d ad — bc cd 21+10 = (3 3 ~ 2 x 3 31 6 a c 2) Înm ulţirea şi îm părţirea fracţiilor ordinare : Valoarea unei fracţii răm în e aceeaşi dacă a t i t n u m ărăto rul. Operaţii cu fracţii F racţiile sîn t de două f e l u r i : fracţii ordinare care a ra tă operaţia de îm p ă rţire între două num ere cunoscute sau între două simboluri. iar îm părţito ru l. numitor. La operaţiile cu fracţii ordinare trebuie să se respecte următoarele reguli : 1) A dunarea şi scăderea fracţiilor ordinare : L a fracţiile cu acelaşi num itor ad un a rea şi scăderea lor se face prin a d u n a rea şi scăderea n um ără toru lu i : 8 T 5 3 2 _ -8 + 5 -2 _ T ~ 3 ~ -5 3 ' a -b f ^ + d_ f f ~ " (t s a -4.

d upă virgulă) se rotun jesc prin p ăstra rea primelor 3 cifre după virgulă prin m ărire a 6.1 .11 4 ' 3 3) 4 —7 ~ 28 ' Valoarea reciprocă a unei fracţii se obţine p rin ră s tu rn a re a frac­ ţiei. Media m ăsurărilor este : 24.0. A s t f e l : diam etrul real al barelor de oţelbeton de 25 m m a re z u lta t din 4 m ăsu rări (24.2 .2 = 25 + 0. 3.) se însum ează valorile fiecărei m ăsurări şi se îm­ parte la n um ărul măsurărilor.8 + 25.= ----.7 mm). 24.397 . 4 4 Media se po ate face p rin întregirea num erelor şi efectuarea mediei diferenţelor rămase.8 . 25. F ra c ţia — are valoarea reciprocă — . o 1 U n n um ăr cu mai m u lte zecimale (num ere întregi sau m en ţinerea cifrei a 3-a : 4. 25.9 100 M = — ---------------------. Ca exemplu se po t lua valorile d ate la pu nctul 3 ( — = 0. a t u n c i : M = 25 + 0.1 şi 24.564. Astfel : 24. 25.1 + 24.D ouă fracţii se îm p a rt în tre ele în m u lţin d fracţia deîm p ărţită cu fracţia îm p ărţito are r ă s tu r n a tă : L .2 + 25.2 .2 .2 °-2 V 4 = 25 + 1 = 25.1 = 25 + 0.= 2o mm.9 = 25 — 0.------------.5 etc.56442 ss 3. Media aritmetică P e n tru a afla m edia mai m u lto r m ăsu rări sau încercări succesive ale aceleiaşi m ărim i (diam etrul barelor de oţel-beton sau rezistenţa lor la rupere etc. 4 57 .1.39673 a 4. 25. 5 3 Fracţiile ordinare se p ot tran sfo rm a în fracţii zecimale prin efec­ tu a re a împărţirii.8 = 25 .

v alo area 3 se notează cu p. care înseam nă un procent de 3 la sută.......03) sau convenţională 3% ....... x 8. Proporţia şi regula de trei simplă P rop orţia este o egalitate a două rapoarte.. zeci­ mală (0.. De obicei prin procente se exprim ă depăşi­ rile sau nerealizările unei a n u m ite mărimi.. 3 h 153 b a r e ......7........ iar b şi c term eni in­ teriori sau „mezi“. Calculul procentelor P rin p rocent se exprim ă o a n u m ită p a rte a unei mărim i lu a tă ca întreg prin n u m ă r de sutim i. In orice proporţie produsul mezilor este egal cu al extremilor ad — bc şi ca urmare se pot schimba extremii între ei şi mezii între ei... adică două cîte două u mărim i s în t în aceeaşi proporţie (sau raport).. E g alitatea proporţiei se m enţine dacă la fiecare n u m ă ră to r se ad un ă sau se scade num itorul respectiv sau dacă la n u m ito r se a d u n ă sau se scade n um ărătoru l respectiv.... A s t f e l : a b c a ± b d b c ± d d a b c d a b+ a c d ± c Regulile proporţiilor se aplică la regula de trei simplă care constă din determ inarea unei necunoscute cînd se cunosc trei m ărim i care îm preună cu necunoscuta se află într-o a n u m ită proporţie..... dacă se ştie că în 3 ore se pot fasona 73 bare din PC 0 25 m m se poate afla în cît tim p se p o t fasona 153 de bare : 73 b a r e .. E x p rim area procentuală p o ate fi făcu tă prin ra p o a rte (3/100).. Astfel.. 58 ......... ci c F orm a generală a unei proporţii este : a : b — c : d sau — = — b d în care a şi d se numesc term en i „extremi“. egalitatea pro­ porţiei m enţinîndu-se.

391. se poate calcula valoarea depăşirii procentuale D prin re­ la ţia : C 100 D 1J = p ----. 9. Pentru a găsi valorile căutate ale unor numere fracţionare trebuie respectate următoarele reguli : 1) Citirea pătratului u nui n u m ăr fracţio nar la care la bază s-a m u­ t a t virgula cu o u n itate.83 iar su p ra fa ţa secţiunii unui oţel-beton cu diam etrul m ăsurat de 5. 2) Citirea radicalului : se ţine seam a că mul. funcţii trigonom etrice.5 m m v a fi de 23. De asemenea. Alungirea procentuală ra p o rta tă la lungimea iniţială /„ va f i : i J x I.area virgulei la num ă­ rul din care se extra g e radicalul (de sub radical) cu două u n ită ţi co­ respunde cu m u ta re a ei cu o u n ita te la num ărul c ă u ta t.sau p = --------. ră dăcin a p ă tra tă . iar p ă tra tu l num ărului 5. 59 . astfel p ă tra tu l num ărului n = 55 este 3 025. la valoarea p ă tra tu lu i se m u tă cu două. . ^/fiUSO = 3. logaritm i etc. Folosirea tabelelor numerice în calcule tehnice P e n tru uşurarea calculelor tehnice pe şantier se pot folosi m em ora­ toare tehnice în care s în t date de regulă p en tru numerele curente de la 1 la 1 000 valoarea p ătratulu i.5 este 30.. .91 . 100 C De exemplu : o bară supusă la tra c ţiu n e pe p orţiunea calibrată are lungimea m ă s u ra tă înainte de încercare l0 = 110 mm. mm. 00 110 î n această relaţie s-a aplicat de f a p t form ula : D x 100 ■ n . De e x e m p lu : y / l 150 = 33. iar d upă rupere. p — ------------unde D = A/ şi C = /„. su p ra fa ţa secţiunii unui cerc cu diam etrul de 55 este de 2 375.25. între aceleaşi repere s-a m ă su ra t /„ = 132. su p ra fa ţa cercului cu diam etru dat.D aca mărimea de bază p en tru care se calculează procentul p se no­ t e a z ă C. „ .76 m m 2 (după rotunjiri). A lu ngirea'A / = /„ — /„ = 132 — 110 = 22 mm.

= 0. Rădăcina sau soluţia ecuaţiei este : _ _ b a D a că D acă D acă 6 6 6 = 0. răd ăcin a este n edeterm in ată x = — 0 0 60 . / 0. Astfel : E g a lita te a £ — 5 = 0 este o ecuaţie ad e v ă ra tă num ai pen tru x = 5. a = 0 . 2) Egalităţile sîn t adevărate num ai pentru anum ite valori ce am da literelor care figurează in ele. a = 0 . Ecuaţii de gradul I cu o necunoscută. Ecuaţii algebrice î n relaţiile algebrice se folosesc două feluri de egalităţi : 1) Identităţile sînt egalităţi care sînt adevărate oricare cir fi ce "e dau literelor care figurează în ele. de exem­ plu o = 3 . a. Astfel : ! (a + 6) valorile (a — b) — a 2 — b..etc. răd ăcin a este x = oo (infinit). ecuaţia a.Interp o la rea valorilor interm ediare care nu s în t in ta b u la te se face p rin aplicarea regulei de trei simpla la aflarea diferenţelor de creştere. a / 0 .— 5a + 6 = 0 este o ecuaţie a d e v ă ra tă num ai e în d înlocuim pe a cu valoarea 2 sau valoarea 3. rădăcina este x r= 0. E c u a ţia de g ra d u l I are ne­ cu no sc u ta x la p u te re a întîi. în tr-ad e v ăr 3 2 = 3-3 — 2 (nu este o egalitate). O peraţia de înlocuire a literelor cu valorile găsite se num eşte verificare. Valorile speciale ale literelor găsite se numesc rădăcini sau soluţiile ecuaţiei. De exemplu.= 3« — 2 care are rădăcinile a — 1 şi a = 2 se verifică p en tru aceste v a l o r i : l 2 = 3-1 — 2 sau 2 2 = 3-2 — 2. verificare) se reduce la g ăsirea valo­ rilor p en tru litere care o tran sfo rm ă într-o egalitate. E g a lita te a a.— 2 ab -f ii2 = (a — b). F o rm a generală a ecuaţiei este : ax + 6 = 0. 10. ceea ce presupune o creştere p ro porţio nală sau liniară a funcţiei c ă u ta t e fa ţă de variabila lu a tă în consideraţie. R ezolvarea ecuaţiilor (rădăcini. d a r nu se verifică pen tru o altă valoare care nu este rădăcină.

+ bx = 0.r = 4 are ră d ăcin a x = 1/3. 61 . x 2 — F o rm a a x 2 + c — 0. Soluţiile pentru formele incomplete sini : F o rm a ax. cu soluţiile : c c — d a c ă ------> a a F o rm a ax2 = 0. O ecuaţie de g ra d u l II este o ecuaţie la care după ce s-au tre c u t toţi membrii în prim ul term en.şi ecuaţia devine : 0 -. b = 2 b' . a x 2 + bx + c = cu formulele de rezolvare : 2a C în d b este un n u m ă r cu soţ. ad ică ecuaţia este verificată de orice valoare finită a lui x. 0 0 b a . cu soluţiile x t — 0 . c pot avea diferite valori iar reali­ zantul de asemenea po ate avea valori pozitive sau negative. cu soluţiile F orm a completă : = 0 şi x 2 — 0. F orm a generală a unei astfel de ecuaţii este : a x 2 + bx + c — 0.c + 0 = 0 . Ecuaţii de gradul I I cu o necunoscută. se foloseşte fo r m u la : — b' ± \ J b '2 — ac Cînd b = 2b' şi a = 1 form ula devine : R ealizantul ecuaţiei de gradul I I . De exemplu. Rădăcinile ecuaţiei de gradu l I I conţin radicalul ^Jb 2 — 4 ac denum it r e a l i z a n t . b. iar al doilea este zero se obţine în prim ul te rm e n u n polinom (trinom ) unde necunoscuta este în primul m onom de gra d ul II şi în al doilea de g ra d u l I. •ecuaţia 3. are o rădăcină p ă tra tă care trebuie discutată în tru c ît a.

II. iar a unei funcţii de grad ul II este o curbă Fig. Această funcţie a r a tă că p e n tru valorile succesive ale lui x = 0 . 7 — = —t t ” . c a n tita te a de sub radical este negativă .=r — 8 - 9 + V 8 1 . de exemplu y — 3x + 4.» = — ± V <)2 . Valorile lui x se pun pe axa orizontală. deci num ai valo rile găsite verifică ecuaţia. ecuaţia n u are rădăcini reale. în acest caz rădăcin ile sînt egale : _ _ b 9 1~ ~ 2a ' b 2 — 4 ac < 0 . 2 . de exem plu m ărim ea y ce reprezintă rezisten ţa u nui m aterial şi m ărim ea x ce re prez intă alungirea m aterialului.4 x ’— ^----------. 1 0 . ecuaţia a v î deci rădăcini reale diferite. 16 etc. în acest caz se poate extrage radicalul. de care depinde m ărim ea y. 62 . se no­ teaz ă y — f(x ) adică m ărim ea y este funcţie de variabila in dep end en tă x. Reprezentări grafice î n tehnică legătura dintre două mărim i care variază. 1 . a cărei fo rm ă e s te în fu n c ţie de ex p re - sia fu n c ţie i.32 '9 ± . 3 . 7 . 11. ri = 1 . iar valorile lui y pe a x a verticală (fig. Reprezentarea grafică a unei ecuaţii. R epre zentarea grafică a unei fu n c ­ ţii de gra dul I este o dreaptă. funcţia are valorile y — 4 . Cazul cel mai simplu este cînd funcţia f(x) este o funcţie de g ra ­ dul I. Această ecuaţie are rădăcinile : 9 * !. *2 = 8. Această v aria ţie se po ate repre­ z en ta grafic lu în d u n sistem de ax e re ctangu lare (care fac u n unghi de 90°’ între ele). I I 1. 1 ). 4 etc. Şi ecuaţia . 1 3 .Cazurile întâlnite s î n t : — 4 ac > O. A s t f e l : x" — + 8 = 0.r2 — 9x + 8 = (x — 1)(£ — 8 ) = 0. i>2 — 4ac = 0.

Diagonalele rom bu­ lui s în t perpendiculare între ele. interne de aceeaşi p a rte a secantei. pătrat. D ouă drepte paralele tă ia te de o secantă form ează u n g h i u r i : alterne interne egale. paralelogram sau romb.12. laturile a lă tu ra te form ează unghiuri drepte. D re a p ta care îm p a rte u n ­ ghiul interior din vîrful triu ngh iulu i în două unghiuri egale se num eşte bisectoare. Noţiuni elementare de geometrie şi trigonometrie a. 2 ) Două drepte sînt paralele dacă nu se întîlnesc oricît ar fi prelun­ gite. Paralelogramul este un p a tru la te r cu laturile opuse paralele. Suma a două unghiuri a lă tu r a te este de 180°. T riunghiul dreptunghic este triu n g h iu l care are un unghi drept (90c). Intersecţia a două planuri se face după o sem idreaptă (muchiile clădirilor). suplim entare şi externe de aceeaşi p arte a secantei. Unghiurile astfel form ate se numesc unghiuri drepte . D acă unul din unghiurile trap ezu lui este u n unghi d rep t se obţine un trap e z dreptunghic. 63 . Perpendiculara coborîtă d in tr-u n v îrf al triunghiului pe la tu ra opusă ei sau pe prelungirea acesteia se num eşte înălţimea triunghiului. R om bul este u n paralelogram cu laturile egale. 4) Figuri geometrice plane uzuale : Patrulaterul este figura geom etrică delim itată de 4' laturi.). unghiul d rep t este lu at ca u n ita te de m ăsură pen tru unghiuri. Trapezul este u n p a tr u la te r fo rm a t din două latu ri paralele şi două neparalele. corespondente egale. Figuri geometrice în plan. iar cele a lă tu ra te form ează 1111 unghi diferit de imghiul drept. P ătratul este un d reptun ghi cu to a te laturile egale între ele. planşeelor etc. D re a p ta care uneşte u n v îrf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse se num eşte mediană. D reptunghiul este u n p a tru la te r cu laturile opuse paralele şi egale . Laturile ce mărginesc unghiul d rep t se numesc c a te te şi se notează cu b şi c şi la tu ra opusă. Triunghiul p o ate fi considerat ca o ju m ă t a t e d in tr-u n dreptunghi. Perpendiculare şi paralele 1) Două drepte sînt perpendiculare dacă cele 4 unghiuri formate în punctul lor de întilnire sînt egale. 3) P la n u l este o suprafaţă pe care se aşază o dreaptă pe toată lungimea ei în orice direcţie (planurile pereţilor. alterne externe egale. Suma unghiurilor interioare ale unui p a tru la te r este de 360°. ipotenuză n o ta tă cu a. S um a unghiurilor interioare în tr-u n triunghi este egală cu 180°.

= su p ra faţa b a z e i . Cazul I I .rilor au două cazuri de egalitate : Cazul I. înăl­ ţimea h din virful unghiului drept şi d şi e . 64 . rezultă : L = nd — 2i ir b. cînd au o latu ră egală cuprinsă în tre două unghiuri egale.14159.= a X d c3 — a X e hr — d x e (teorem a (teorem a (teorem a (teorem a lui P itagora) . există următoarele relaţii : a 2 = b. Cazul I I .-f. — = ti = 3. Figuri geometrice în spaţiu. Cazul I I I . segm entele de ipotenuză determinate de înălţim e. lim itate la intersecţiile lor. R a p o rtu l dintre lungim ea cer­ cu lui L şi diam etrul d dă o valoare n o ta tă cu litera grecească 7i(pi) . A t = su p ra fa ţa laterală . c. catetelor) .14. ci respectiv I). cînd au to a te laturile egale. d R aza cercului se notează cu r şi d = 2r . h = înălţim ea. cîn d au ipotenuza şi cîte u n unghi ascu ţit egal. Astfel : Cazul I. respectiv proiecţiile laturilor b şi c pe ipo­ tenuză..u n triun ghi oarecare există relaţia : «* = b 2 + c 2 ± 2 bc cos a (teorem a lui P ita g o ra generalizată). T riunghiul scalen sau triunghiul oarecare nu are nici o p artic u la rita te '(unghiurile şi laturile s în t diferite). Sum a lungimii lăturilor unei figuri geom etrice se num eşte perim etru. diagonale sau dia­ m etre. « Triunghiurile dreptimgliiee fiind un ea/. în t r . se ia valoarea n = 3. î n practică. Triunghiul isoscel are două latu ri şi două unghiuri egale. P e n tru exp rim area principalelor caracteristici s!fe vor utiliza notaţiile A .c 2 b. ipotenuza a. particular al triunghiu. F ig arii e geometric? uzuale se nu­ mesc şi poliedre. Poliedrul este o figură geom etrică m ărginită pe to a t e părţile de feţe plane. Două triung hiu ri sînt asemenea dacă unghiurile s în t egale şi latu­ rile corespunzătoare sîn t proporţionale.T riunghiul echilateral are t o a t e unghiurile şi laturile egale. E galitatea a două triunghinri rezultă din egalitatea a trei din ele­ m entele lor. Cercul este o linie curbă închisă ale cărei pu n cte sîn t egal d e p ă rta te de un p un ct fix n um it centrul cercului 0. cînd au două latu ri egale şi unghiul dintre ele egal. A . V = volumul. = — sup ra faţa to ta lă . cînd au ipotenuza şi cîte o c a te tă egală. catetelor) . înălţimilor). într-un triunghi dreptungliie între catetele /> .

Tetraedrul este o piram idă cu baza triunghiulară. tg 90° = oo. Valori de reţinut : sin O"1 = 0 . 5 —Cartea fierarului betonist —cd. sin 90° = 1 . Sfera este u n corp geom etric care are to a te punctele egal d e p ă rta te de centrul sferei 0.■ cateta opusă c trf —_ sm y ipotenuză a cateta adiacentă b cateta adiacentă b cateta adiacentă b —> . c° cotg y= cos y = ----. 65 .------= — tg Y c ipotenuză a ° ' cateta opusă î n mod similar se determ ină şi p en tru unghiul J3. iar feţele laterale triun ghiuri oarecare şau isoscele u nite to a t e în acelaşi vîrf. sin 45° = sin 003 J 2--.Prism a este un poliedru cu două baze egale şi paralele. */ -.) . Pentru unghiul y funcţiile curente sînt : cateta opusă — c • . D acă are muchiile feţelor laterale perpendiculare pe baze se num eşte paralelipiped drept. F uncţiile trigonom etrice s în t definite ca ra p o a rte dintre catetele b sau/şi c şi ipotenuza a a unui triun ghi dreptunghic A B C cu unghiul drept a în A şi cu unghiurile (î ş i y opuse catetelor b şi c (v. T runchiul de piramidă se obţine prin tăierea v îrf ului piram idei cu un p lan paralel cu baza. C ilindrul este o prism ă cu suprafeţele de bază cercuri. F uncţiile trigonom etrice se folosesc pentru rezolvarea p rin calcul a problem elor geometrice. fig. Paralelipipedul este o prism ă p a tru la te ră ale cărei baze s în t p ara­ lelograme.. 2). c. cos 45° 4a° = 1 = ^-77—î cos 60° = — . p a tru la te r. iar dacă bazele s în t dreptun ghiuri se nu­ m eşte paralelipiped dreptunghic. C ubul este u n paralelipiped cu to a te feţele p ătra te.:----------. prism a poate fi d re a p tă sau oblică. Conul este o piram idă cu s u p ra faţa de bază u n cerc. Piram ida este u n poliedru care are ca bază o figură geom etrică oa­ recare. II. p en tag o n etc. tg 0 ° = 0 . cos 90° = 0 1 . cos 0 ° == 1 .. Suprafeţele bazelor po t fi form ate din u na din figurile plane (triunghi. Funcţii trigonometrice.

metal. beton ar­ m at. b.2) există relaţiile : b = a sin (3 = a cos y . să fie e x e cu tată corect în co nform itate cu to a te reglem entările tehnice şi legale în vigoare . 11. = B.B Intr-un triunghi cu laturile a. mecanică. + c2. lemn. să aibă c o n tra cţia şi d ilatarea în limitele p re v ăzu te de proiectant. b 2 = c 2 -j.90° găsim «2 &2 &2 — 2 a/. determ inîndu-se eforturile şi eforturile unitare din secţiunile cele m ai solicitate care se com pară cu rezisten­ ţele m aterialelor de construcţii folosite. 66 . c şi unghiurile a. Aceste relaţii perm it rezolvarea triu ng hiu lui dreptunghic. cunoaşterea încărcărilor la care este sup usă construcţia. reziste n ţa materialelor şi calculul construcţiilor din diferite materiale. p.2. subinginerii şi m aiştrii trebuie să aibă cu noştin ţe tem einice de fizică.a2 — Fig. într-un triunghi oarecare se aplică formula Ini Pitagora generalizată : a 2 = b2 + c 2 — 2 bc cos a . y (fig. Relaţii Intre laturi şi un­ ghiuri (notaţii). b = c tg (3 = c cotg •). inginerii. II. ELEMENTE DE MECANICĂ Şl REZISTENTA MATERIALELOR P e n tru calculul construcţiilor. a m odului de co m po rtare a fiecărui elem ent în p a r te la diferite solicitări. In continuare se dau cîtev a noţiuni necesare de m ecanică şi rezis­ t e n ţ ă p en tru înţelegerea com portării elementelor din beton a r m a t şi a forţelor ce se nasc în dispozitivele de ridicare. O construcţie p en tru a fi b u n ă în exp loatare treb u ie de asemenea să-şi păstreze deformaţiile elementelor ei în an um ite limite. să se urm ărească co m po rtarea în tim p a acesteia. * — 2 ac cos (3. c2 — a 2 -fDacă a =-. cos y. să fie folosită co­ resp u n zăto r condiţiilor de ex plo atare . O construcţie treb uie să fie p ro iectată astfel îneît să fie re sp ectate regulile de alcătuire şi de c a l c u l . să se taseze d upă anum ite reguli. C onstrucţiile calculate se bazează pe cunoaşterea com portării m ate­ rialelor din care se face construcţia. materiale plastice etc. deschide­ rile fisurilor care ap a r în elementele din b eton a r m a t să nu depăşească li­ m itele adm ise.

Noţiuni de mecanică a. direcţie. P e n t r u a p u te a evalu a forţele care acţionează treb uie să cunoaştem m o dul lor de compunere. Forje şi momente. î n principiu se cunosc 3 cazuri : forfe care acţionează pe aceeaşi direcţie. F ig. b — balanţă romană (cîntar). F o rţele se caracterizează prin mărime. î n teh n ica construcţiilor forţele se m ăsoară în N ew ton (N) şi kilonew ton (kN) sau kilogram fo rţă (kgf) sau to ne forţă (tf) sau In forţe d istribuite pe m e tru p ă t r a t sau m etru liniar*. II . î n figurile II. 4 s în t a r ă ta te tip uri de forţe paralele. T ip u ri d e fo rţe p a ra le le : a — scripete . forţe care acţionează pe direcţii paralele . forţe care sîn t concurente. Din p u n c t de vedere m ecanic forţa este con­ sid era tă o cauză care modifică s tare a de echilibru a corpurilor.3. 5 fo rţe concurente care acţionează în acelaşi plan. sens şi p u n c t de aplicare. iar In fig ura I I . 67 . * In lucrare s-au u tiliza t pe lingă u n ită ţile de m ăsură ale sistem ului in ternaţional (S I) şi u n ită ţile uzuale folosite in ţa ra noastră pină la introducerea sistem ului SI. A supra unui corp (în cazul n o stru grinzi.1.3 şi I I . planşee) p o t acţiona mai m u lte forfe sau încărcări (în acelaşi plan sau în plane paralele).

M A=Fd fi Fig. II. 68 . Fig. aceasta dă u n m o m ent egal cu m ărim ea forţei în m u lţită cu distan ţa d de la p unctu l considerat A p in ă la d re a p ta în lungul căreia acţionează fo rţa (d istanţa d e ş te perpendiculară pe direcţia forţei). I I . II. Forţe care produc rotiri (momente) şi Încovoierea grinzii. 6 ).Fig. Forţe concurente. II.5. Forţe paralele la o grindă. F a ţ ă de u n p u n c t care nu se găseşte pe direcţia de acţionare a for­ ţei (fig.6.4.

deformabile. + F 3.Compresiune . Forţe care produc încovoieri şi lunecări în grinzi. ţ i n în d seama de sensul lor (se adună cele de acelaşi sens şi se scad cele de sens contrar) R = F 1 + F . M omentele t in d să rotească corpurile sau secţiunile acestora la cor­ puri deformabile eu legături.9 este evident la mijlocul distan ei d.Întindere Fig.. Compunerea forţelor. conform fo rm ulei: M = F . iar în figura I I . M ărim ea re z u lta tă se num eşte m o m en t şi se exprim ă prin produsul forţă X distanţă. iar dacă s în t corpuri elastice.7. M om entul unei forţe fa ţă de u n p u n c t care s-ar afla pe direcţia de acţionare a forţei este nul deoarece d is ta n ţa d este nulă. P oziţia re zu ltantei în cazul forţelor din figura 11.d [N-m]. Forţele tin d să deplaseze corpurile. 69 . D o uă forţe paralele F de sens c o n tra r formează u n cuplu al cărui mo­ m e n t este egal cu m ărim ea forţei F şi d is ta n ţa dintre ele d : M = F .d [N-m].7). în N -m sau kgf-m . II. cu legături care împiedică deplasarea grinzii etc.8 se indică însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. 1) Forţe paralele şi de pe aceeaşi direcţie. Un sistem de m ai m ulte forţe po ate fi înlocuit p rin tr-o singură forţă d en u m ită re z u lta n tă R.I jS z" r C i’R) _ n & . I I . 9 însu m area a două forţe paralele. ele defor­ m ează aceste corpuri (fig. î n figura I I . b. î n cazul forţelor care acţio­ nează pe aceeaşi direcţie sau în cazul forţelor paralele re z u lta n ta for­ ţelor este egală cu sum a forţelor.

II.r P /2 Fig. însum area a două forţe pe aceeaşi direcţie. In care forţele concurente sîn t laturile adiacente ale paralelogram ului pe care s-au re p re z e n ta t la scara forţelor. Poziţia rezul­ tantei a două forţe para­ lele şi neegale. iar m ărim ea diagonalei (la aceeaşi scară a forţelor) este valoarea rezultantei.F l —2F 1F 2 cos a ţele fac întreg ele unghiul a ) .10. 11.= F \ -f. p a r a ­ lelogramul se tran sfo rm ă în dreptunghi iar re z u lta n ta este m ărim ea diagonalei dreptunghiului.f F l (cînd forţele ele u n unghi de 90°). 2) Forţe concurente. 1 0 ) rezul­ t a n t a este egală cu sum a forţelor R — F t + F».8. II. (cînd fac for­ între = F \ . fO . dar poziţia re zu ltantei sa obţine scriind m om entul forţelor fa ţă de u n p u n c t (de exem plu A ) şi se găseşte poziţia direcţiei re zu ltan tei din relaţia : F „ -d= R c . c = — R . In cazul în care forţele s în t diferite ca m ărim e (fig. însum area a două forţe paralele şi egale.1 1 se a rată cele două situ a ţii: R . 1 1 . Mai m ulte forţe care acţionează în acelaşi p u n c t se po t determ ina grafic prin regula paralelogram ului. Cînd forţele s în t perpendiculare în tre ele. î n figura 1 1 . Fig.3. Fig.

Centrul de g re u ta te al unei grinzi omogene v a fi mijlocul acestei grinzi.11. şi suprafeţele au ce n tre de g re u ta te . iar în centrul fiecărei p ă rţi se consideră con cen trată g re u ta te a acesteia ca o forţă verti­ cală (forţa masică). dc aceea corpurile omogene cu forme geometrica precizate şi grosimi uniform e au centrul de g re u ta te în pu nctul de in­ tersecţie al axelor de simetrie. Forţe concurente. 11.Fig. acestea se îm p a rt în figuri geom etrice regulate. Centrul de g re u ta te al u n u i obiect este un p u n c t al obiectului în care se p o ate considera c o n c en trată t o a t ă greu­ t a t e a acestuia. 1 2 ). re z u lta n ta cablurilor de prindere trebu ie să trea că prin centrul de g re u ta te al grinzii. pen tru a nu se produce ră stu rn ări. Centre dc greutate. la ridicarea prefabricatelor. 71 . L a corpurile cu forme com plicate plane. P rin e xtin derea noţiunii. c. Irsumarea a două forţe concurente. în cabluri. G re u ta te a întregului obiect poate fi considerată deci că acţionează în acel p u n c t care este p u n c tu l de aplicare a rezultantei forţelor d e g r e u ta te (masice).12. Exem ple de forţe concurente s în t forţele din cablurile de legare la m anip ularea prefabricatelor din b eto n a r m a t (fig. 11 . La m anipulări. 11. Fig.

72 . Modul de prindere a unei grinzi care acţionează asup ra lui se re­ (în centrul de greutate).R=3g A < 7 o c a o ▼ o L a g rin d a din figura 11. în figu­ ra 11. q(2a + 3 a) 5 3< 1 d. 2) Ecuaţia de momente faţă de punctul A : F -a — V£‘ / = 0. î n ceea ce priveşte echilibrul corpurilor nedeformabile.5.V B — F = 0. articulaţii etc. 3) Reacţiunile : \ A = V B = F /2 pen tru a = b — 1/2. precum şi sum a algebrică a m om entelor forţelor în ra p o rt cu o axă norm ală în planul forţelor să fie nule.14 se a r a tă cazul de sta b ilita te a unui corp care stă pe o bază de susţinere fiind în echilibru dacă verticala centrului de g re u ta te trece prin interiorul bazei de susţinere şi clacă nu intervin alte forţe (de exem­ plu dacă nu b a te v în tu l etc.13. In cazul din figura I I . stabilitate. E ch ilib ru .4 cînd fo rţa F — 100 k N se găseşte la d is ta n ţa a de reazemul A şi respectiv la d is ta n ţa b de reazemul B re­ zultă : 1) Ecuaţia de proiecţie pe direcţia forţei : V 4 -j. reacţiunile din legături sîn t evidente. duce la o re z u lta n tă nulă şi la u n m o m e n t nul: R = 0 . 3g Un corp se găseşte în echi­ libru dacă sistemul de forţe (forţe exterioare şi legături) Fig. P e n tru cazul din figura I I . F orţele de legătură sîn t reacţiunile cak’e ap ar în legături (fire care su sţin reazeme. 11.13. distanţa c se determ ină din re la ţia : 2 ff'a + ? '3 « = 3 g-c . M = 0.). prinderea trebuie făcută în centrul de g re u ta te care se găseşte pe direcţia de acţio­ nare a re zu ltan tei forţei afla­ t ă la d is ta n ţa c fa ţă de p u n c­ tu l A . In cazul forţelor din acelaşi plan (coplanare) condiţiile de echilibru se reduc la condiţia ca sum a algebrică a proiecţiei forţelor pe două axe rectangu lare aflate în planul forţelor.). fiind egale cu acţiunile.

15. . Elemente de rezistenţa materialelor a... Bară supusă la întindere. o stare de tensiuni (eforturi unitare).. 11.. în interiorul unui corp solicitat la forţe exterioare se dezvoltă eforturi care echilibrează forţele exterioare şi ca urm are.15 se a r a tă cum p o ate fi caracterizată stab ilita te a Ia ră s tu rn a re fa ţă de punctul A .16) a unei bare de oţel cu aria secţiunii A = 20 m m X 20 m m = = 400 m m 3 supusă la o fo rţă de întindere F = S0 000 N. Tensiuni interioare (eforturi unitare). A F-60000N t= . m om entul de ră s tu r n a re M r = F (a — e) treb u ie să fie mai mic decît m om entul de stab ilita te M . A — r -— -j} F . deci coeficientul de stab ilita te c la ră stu rn a re fa ţă de p u n ctu l A este : M.. Mr G(b + e) F (a ...> //7 ///$ /7 7 7 7 7 7 ? . Cazul cel mai simplu de solicitare este cea de întindere centrică (fig. Sta­ bilitatea unui Fig.. corp..+ . î n figura 11.. 73 . 11. Sub acţiunea acestora. 11.e) 2. Eforturi. ^ r ' . Stabilitatea la răsturnare.16. 11... corpul suferă deformaţii.80000N ■e E Fig...14. = G(b + e) . a * & Fig.

Eforturile interioare de pe p a r te a din stîn g a vor fi egale şi de sem n co n tra r cu eforturile interioare din p a rte a din d re a p ta . iar fo rţa ori­ zontală H Â — 0.— ---------------. fig. I I . Intr-o construcţie tip ul cel mai curent de elem ent încovoiat este grinda. Aceste forţe s în t forţe exterioare. Aceste eforturi u n ita re se găsesc în secţiunile interioare ale m a­ terialului (secţiunea haşurată). In calcule se verifică dacă efortul u n i t a r este m ai mic decît v a ­ loarea de calcul p re v ă z u tă p e n tru oţelul folosit. 11. D a că această g rin d ă este în c ă rc a tă cu forţele F lt F „ F t şi F t în reazeme se nasc forţe egale şi de sem n co n tra r şi V B.--A 400 mm* == 200 N / m m 2.17). L a barele scurte su­ puse la compresiuni calculul se face în m od similar cu cel de la întindere. ele ac ţionînd în c e n tru l de g re u ta te al secţiunii. pun în d u -se în locu i p ă rţii tă ia te forţele de legătură (m om entu l M şi fo rţa tă ie to a re T) similare ap ro x im a tiv cu reacţiunile unei grinzi în c a s tra te în d reptul tă ietu rii (v. Fiecare din cele două tro nso an e t ă i a t e tre b u ie să fie în echilibru. D in condiţiile de echilibru rezultă că fo rţa tă ie to a re v a fi egală cu su m a forţelor verticale exterioare din stîn g a secţiunii (inclusiv reac- E fortul u n itar (pe u n ita te a de su p ra faţă) va fi 74 . în ra p o r t cu des­ chiderea (fig. adică pe fiecare m ilim etru p ă t r a t de m ateria l există u n efort u n ita r interior de 200 N / m m ’. 6 ). adică elem entul care a re două dim en­ siuni mai mici (dimensiunile secţiunii transversale). P e n t r u a determ in a forţele interioare din planul secţiunilor aflate la distanţele x şi x ' de reazem e se consideră grin d a t ă i a t ă im aginar în acest plan. b. E lem ente încovoiate.

18) a în cărcată cu o forţă F . Q \F b l — z i! i k . p en tru verificarea ei se fac urm ătoa rele o p e r a ţ i i : Se determ ină reacţiunile V A şi V B făcînd echilibrul întregii grinzi (scriind ecuaţiile de m om en te fa ţă de reazemele A şi B : [ M s == Ma = 0 V Al —Fb = V Bl —F a = 0 . 11. fig. b — efor­ tu ri unitare în secţiunea x . Fie o grindă încovoiată (fig.7) care în prin­ cipal s în t date de fo rţa tăietoare. G rin d ă în c o v o ia tă : •a — momente încovoietoare pe grindă pentru o forţă F . Verificarea prin calcul a clem entelor încovoiate. cu sum a algebrică a t u t u r o r m om entelor forţelor exterioare din sting ă secţiunii (inclusiv re a c ţiu n ile : M x — V Ax —F ( x — a). 75 . c — secţiunea transversală a grinzii. — Fb l . VA — .18. I I . — ► V . t i 1 • — / M im "x = V A* q m ax " Fab i x l compresiune) W < T X (întindere) '<M d F ig.ţiuniie) T x — V A—F 1 iar m om entul încovoietor. La elementele încovoiate a p a r şi lunecări (v. VB = Fb l Fa 0 0 l M om entul încovoietor în secţiunea x este : nr Mx = „ VAx = Vl -X. c. 11.

76 . g re u tă ţii (masei) probelor. c) este c = — — . R ezistenţa de calcul de regulă se obţine din lim ita de curgere a m aterialului îm p ă rţită la u n coeficient de siguranţă (ym) : c a lc u l _ ^curgere î n norme s în t d ate valorile rezistenţelor de calcul p en tru diferite materiale. Rezistenţe de calcul. ' ' 6 d.18. sîn t eforturi u nitare de com­ presiune în fibra superioară şi eforturi u n itare de întindere în fibra inferioară (maxime). verificări de nivel. dimensiuni ale profilelor metalice. efor­ turile un itare (rezistenţele) se com pară cu rezistenţele de calcul. P e n tr u ca o piesă sau o grindă să nu se ru p ă sau să nu cap ete deform aţii p erm a n en te (săgeţi) mai m ari decît cele adm ise p en tru o b u n ă exploatare. dh2 te n ta si are valoarea V V= — — . W se num eşte modul de rezis- ■ . II. precum şi scule şi dispozitive de trasare. alinieri. Coeficienţi de siguranţă. unghiuri. C. Eforturile u n itare sau rezistenţele aşa cum se m ai numesc se no­ teaz ă cu litera grecească o. DISPOZITIVE DE MĂSURĂRI MECANICE Şl GEOMETRICE P e n tru efectuarea lucrărilor de construcţii pe şantier şi în atelier se folosesc diferite dispozitive p e n tru m ăsurări de lungimi.1S. P e n tru pre­ g ătire a a rm ă tu rilo r şi m on tarea lor la poziţie se efectuează o serie de m ăsu ră ri şi verificări. presi­ unilor şi forţelor folosite la p re în tinderea arm ăturilor. Valoarea eforturilor u n itare m axim e p e n tru o secţiune d re p tu n ­ g hiulară (fig.M om entul încovoietor m axim (din dreptul forţei) va fi : Fba l în figura 11. b se a r a tă p o rţiun ea de grindă din dreptul secţi­ unii x deform ate u n de ap ar eforturi u n ita re din încovoiere care dau u d cuplu egal cu m om entu l încovoietor M x .

20 şi 50 m lungime. Cursorul este g ra d a t cu vernier a v în d o g ra d a ţie care per­ mite determ inarea fracţiunilor de diviziune. care se înfăşoară într-o carcasă (fig.19. iar n um ărul de fracţiuni în drep tul diviziunii de pe vernier care se su pra p u n e cu g ra d a ţia de pe rigla g ra d a tă (STAS 1373/1— 82). Vernierul p erm ite citirea fracţiunilor de diviziune a s t f e l : u n ităţile întregi se citesc în stîn g a gradaţiei zero a vernierului.19).02 mm. Măsurarea dimensiunilor liniare P e n tru m ăsu rarea distanţelor de pe cofraje şi a lungimilor la care se fasonează a r m ă tu r a se folosesc u rm ătoarele instrumente : 1) M etrul gradat m a rc a t în centim etri şi milimetri. se folosesc u rm ăto arele dispozitive : 1) Şublerul obişnuit (fig. 20 şi 50 p ă rţi egale asigurînd precizia de 1/10 1/20 şi 1/50. ţevi. 1 1 . Fig. P e n tr u m ăsurarea dimensiunilor profilelor metalice (arm ături. piuliţe. 0. m m respectiv 0. 2) M etrul pliant fo rm a t din 10 b u că ţi articulate care se strîn g prin supra p u n ere (fig. 11.1. 11.21) este u n dispozitiv de m ăsu rare c o n stru it dintr-o riglă g r a d a t ă cu cioc şi u n cursor cu cioc de aceeaşi lungime. piese prelucrate) şi deplasărilor arm ă tu rilo r în tim pul operaţiei de preîn tin d ere etc.05 şi 0. Metru pliant. . 19 sau 49 m m în 10. G ra d a ţia vernierului se realizează pe rigla cursorului p rin îm p ărţirea lungimilor de 9. realizat din lemn. table. alum iniu sau oţel. Buton de fixare 77 . 11.1 .2 0 ). 3) Ruleta cu panglica de otel flexibilă de 10.

11.22.Şurub de fixare 2) Şublercle de adincime (fig. 3) Micrometrele. Şubler de adincime.22) sînt folosite pen tru m ăsurarea dimensiunilor găurilor. Cursorul g ra d a t la m icrometre este deplasat prin înşurubare.02 mm (STAS 1374-73). tra n s form înd rotirea şurubului micrometric într-o deplasare liniară (fig. 11. la care m ăsurarea se bazează pe acelaşi principiu ca şi la dispozitivele care au cursor. 11.23)» Fig.1 şi 0. avînd limita superioară de citire cuprinsă in tre 100 si 500 mm cu precizia de m ăsurare de 0. 78 .

G rodotlo p e n tru Jum dtS ji de mm .

Echere : a — simplu . a v în d de regulă tr a s a te 50 repere echidistante prelungite p în ă la m arginea inelară a ta m b u ru lu i (STAS 1374-73). P a r te a conică a ta m b u ru lu i este g r a d a t ă cu repere p en tru su tim i de m ilimetru. m icrom etrele au diferite desti­ naţii. 60°.26). ra p o rto a re cu rigla m obilă sau rapo r­ to a re mecanice (cu riglă fixă. Echerele. In funcţie de cursa de m ăsurare. disc g r a d a t si vernier. Măsurarea unghiurilor P e n tru m ăsurări şi trasă ri de unghiuri se p o t folosi urm ătoarele Instrum ente: 1) Echerul. 2. tra s a re a şi verificarea u n ­ g h iu rilo r exterioare şi interioare.0 1 sau 0 .. M ăsurarea unor deform aţii foarte mici se realizează p rin amplificarea deplasărilor tijei m icrocom parato ru lu i care se tra n s m ite unui ac. D u p ă destinaţie şi m od de alcătuire se deose­ besc m icrom etre p en tru sîrmă. M ărim ea diviziunii este de 0 .). de adîncim e etc. Fig. 3) Cala unghiulară. se ex ecu tă cu unghiuri de 45°. 11. -30 .24) se utilizează la m ăsurări de deform aţii fo a rte mici (scăpări din bacuri ale arm ă tu rilo r pretensionate. 2) Raportorul (fig. de interior. fo rm a tă din plăci poligonale care po t form a •diferite unghiuri. 4) Microcomparatoarele mecanice cu tijă şi cadran (STAS 4293-83. 11. utilizat p en tru m ăsu rări precise ale u n ­ ghiurilor. STAS 6653-83). fig. 11. c — cu talpă. P e n t r u unghiuri d rep te se folosesc şi echere cu ta lp ă (fig. deformaţiile elementelor elastice ale dinam om etrelor etc. P o t fi ra p o rto a re simple. 90° şi 120° (STAS 2050-78). riglă mobilă. 11. Cursa obişnuită de m ăsurare p o ate fi de la 15 la 25 m m şi p o ate a ju n g e p înă la 500 mm. u tilizat pen tru m ăsurarea.B ra ţu l cilindric este g r a d a t cu repere milim etrice şi de j u m ă tă ţi de m ilim etru. ţevi. tab lă.25.25).0 0 1 mm. b.1 sau 0 . indicator.

E l p o ate fi folosit la veri­ ficarea v erticalităţii şi orizontalităţii. 1 81 .26. bine întins.8 sau t m m. cofrajelor etc. 3. Cotele de nivel ale construcţiilor se verifică cu nivela de apă cu furtun (precizie ± 1 mm). P e n tru d is ta n ţe mai m ari de 50 m se foloseşte teodolilul care este u n a p a r a t de m are precizie ce m ăsoară unghiurile orizontale şi verticale. L a distan ţe m ari se foloseşte nivela topometrică. P e n tru com pararea re lativ ă a două cote de nivel se foloseşte linealul Şi nivela cu bulă dc aer sau bolobocul. la aşezarea stîlpilor. Verificări de poziţii ■ "s P rin verificările de poziţie ale construcţiilor. se în­ ţeleg operaţiile de control ale alinierii. nivelului şi verticalităţii.Fig. care este fo rm a t d in tr-u n t u b de sticlă uşor cu rb a t u m p lu t cu spirt sau cu eter a v în d în interior o b ulă de G — Cartea fierarului betonist — cd. Raportor universal. P e n tru verificarea alinierii se foloseşte p ină la lungimi de 50 m firu l dc oţel cu d iam etrul de 0. 11. fermelor (a b aterea po ate fi de 1 0 m m /km ).

D inam om etrele eu elem ent elastic.aer (fig. 4. M ăsurarea tehnică se face prin cîntărire cu a p a ra te baz ate pe principiul pîrghiilor. a. p en tru ca aceasta să nu depăşească limita de curgere a oţelului. 5.27). V erticalitatea p în ă la 20 m se poate verifica şi cu firu l cn plum b dacă nu b ate vîntu l. De asemenea. P rin m ăsu ra rea şi etalonarea deformaţiilor cu m icrocom păratoarele se găseşte o corespondenţă în tre forţe şi deform aţii pe baza căreia se poate deduce apoi forţa. la în d rep ta rea din colaci a arm ă tu rilor este necesar să se cunoască forţa de îndreptare. Măsurarea masei Masa u nui m aterial este o m ărim e care reprezin tă ra p o rtu l dintre g re u ta te şi acceleraţia g ra v ita ţio n ală şi se exprim ă în kilograme (kg). F orţele se m ăsoară cu d inam om etre care pot fi cu elemente elastice sau hidraulice (STAS 4447-83). 82 . Nivela po ate fi folosită şi la controlul verticalităţii (STAS 5307-80). C înd tu b u l de sticlă este pe s u p o r t de lemn se num eşte nivelă dulgherească. Măsurarea forţelor îii operaţiile de preîn tin d ere a arm ă turilor la elementele de beton preco m p rim at este necesar să se cunoască forţele de preîntindere. Sînt a lc ă tu ite în general d in tr-u n elem ent elastic (arc) care se deformează elastic sub acţiun ea forţelor. 11. E lem entul elastic de regulă se face dintr-o singură b u c a tă din oţel (oţel arc aliat).

Trasatoare paralele. a punctelor de în cep u t şi sfîrşit ale liniilor ce se trasează.28). se trasează lungim ea lor. găurilor p en tru nituri şi şuruburi etc. 11. A cesteafsînt utilizate la măsurarea forţelor prin d eterm inarea presiunii care ia naştere în tr-u n lichid asu­ p ra căruia acţionează lin sistem de lorţe. 4) Chernerul care foloseşte la Dunctarea unor centre. el po ate a j u t a la fasonarea arm ăturilor.1). 6) Calibrele p e n tru verificarea dimensiunilor barelor de oţel-beton (fig. 11. poziţionarea axelor. Presiunile sîn t realizate în general prin pom pe cu piston. 11. tăierea plăcilor pe care se sudează arm ă tu rile etc. Dispo­ zitivele pot fi folosite şi Ia tra s a re a barelor de oţel-beton care se faso­ nează. 2) Trasatoarele paralele cu ac de trasaj m o n ta t pe supo rt şi cu un lim itato r culisant asigură tra s a re a de linii paralelejcu marginile piesei (fig.29). 83 .28. D inam om etrcle h id rau lice . 6. Fig. se trasează ajustările pentru sud ură. în cazul îmbinărilor. De asemenea. M ăsurarea presiunilor se face cu m anom e tre care p o t fi cu arc t u b u l a r m onospiral la care se m ăsoară defo rm a ţia arcului s u b acţiunea presiunii sau m an om etre cu m em brană deformabilă. confecţionat din oţel dur av în d vîrful din widia (carbură metalică). Dispozitive de trasare î n a in te de debitarea unor profile. La operaţiile de trasare se folosesc următoarele dispozitive : 1) A c u l de trasare. 3) Compasul dc trasare cu v îrfuri m etalice şi riglă de trasare. 5) Şablonul din tablă subţire care se foloseşte la m arcarea întretăierii axelor .

a. Aceste ultim e încercări se m ai numesc şi încercări tehnologice deoarece ele asigură condiţiile p en tru punerea arm ă tu rilo r în operă. VERIFICAREA CALITĂŢII OŢELURILOR DE ARMĂTURI Şl A BETONULUI PRIN ÎNCERCĂRI DE LABORATOR C alitatea m aterialelor este g a r a n t a t ă de p ro ducăto ri p rin s ta n ­ darde. Totuşi. încercarea m ecanică cea mai im p o rta n tă este cea la com presiune pe cuburi. P e n tru oţelul de a rm ă tu ri verificarea cea m ai im p o rta n tă este p rin încercarea la tra c ţiu n e care se execută cu maşini speciale şi încer­ carea de îndoire p e n tru oţel-beton. 4. în caz de dubii. P rincipiu l înccrcării. P e n t r u beton. b —măsurarea diametrului. încercarea la tracţiune P e n tru verificarea caracteristicilor de re ziste n ţă ale oţelului-beton cea mai im p o rta n tă încercare este încercarea la trac ţiu n e sau întindere. Verificarea dim ensiunilor barelor de oţel-beton : a —calibrare . îndoire a lte r n a tă şi torsiune p e n tru sîrme.Fig. încercarea constă din supunerea unei e p ru v e te de o ţel-beton de circa 50 cm (500 mm) la o solicitare de tra c ­ 84 . 1. se verifică ca litatea acestor m ateriale. 11.29.

pe epruv ete se t r a ­ sează repere. m — m asa epruvetei care se încearcă. sîrm e netede etc. E p ru v e te le de regulă au capetele t ă i a t e perpendicular pe axă. D eterm inarea ariei iniţiale (efective) a epruvetei se face la epruvete netede prin m ăsurarea d iam etrulu i (oţel OB 37. b. încercarea se execută la maşini de încercat care treb u ie să îndeplinească to a te condiţiile specificate în STAS 1510-80.ţiu n e pe direcţia axei longitudinale a epruvetei. PC 60) se face de regulă p rin cîntărire. Eprnvcte supuse la încercare.). pe t o a t ă lungim ea cuprinsă între fălcile de prindere ale maşinii de încercat. alungirea la rupere şi g îtu irea la rupere. PC 60. PC 52. î n vederea determ inării alungirii d up ă rupere. Determinarea ariei secţiunii epruvetei. fălcile maşinii s în t p re v ăzu te cu bacuri cu d a n tu ra specifică fiecărui tip de epruv etă. sîrme. iar suprafeţele de tăiere bine polizate. Aplicarea încărcării se face lent.00785 g / m m 3 . în a in te de încercare e p r u v e ta este m ă s u ra tă cu şublere p e n tru d eterm inarea ariei secţiunii iniţiale (efective) şi dimensiunile nervurilor. to ro an e etc. con tinu u şi fără şocuri. aplicînd form ula din STAS 6605-83: m S 0 = -----' Lp r [mm-] în care : S 0 este aria secţiunii iniţiale . D acă e p ru v eta nu este d re ap tă. P e n tr u oţel-beton (vergele din OB 37. P e n tru încercarea oţelurilor. deb itate direct din colaci sau din legă­ tu rile de bare. în m m . p e n tru deter­ m inarea corectă a caracteristicilor m ecanice u rm ă rite (1 k g f/m m 2. p en tru a nu se schim ba stru c tu ra oţelului. rezis­ te n ţa la rupere. T ra s a re a se face pe o lungim e de cel p u ţin 240 mm. în tim p ul încercării la tra c ţiu n e se determ ină : lim ita de curgere. s). p — d ensitatea oţelului . e. p = 0. L — lungimea fixă a epruvetei. c în tă r ită efectiv. d. în vederea determ inării a n u m ito r caracteristici m ecanice (STAS 200-75 şi STAS 6605-83). c. de regulă la 1 0 m m în tre ele. U tilaje şi bacuri. Această lim ită este pusă în eviden ţă la oţelul-beton OB 37 de te n d in ţa de oscilare sau de stag n are 85 . p e n tru ca în tim p u l încercării să nu se pro ducă lunecări din bacuri. se v a în d re p ta num ai m an u al cu u n ciocan de lemn pe o s u p ra faţă plană t o t de lemn.) se folosesc epru v ete (por­ ţiuni de bară) neprelucrate. Caracteristici care se determină la încercarea de tracţiune. Determinarea ariei secţiunii oţelului cu profil periodic (PC 52. in g . P e n tr u tab le se folo­ sesc epru v ete plate prelucrate sau e p ru v ete rotunde. p în ă la rupere. 1) Lim ita de curgere este fo rţa F e (în registrată la maşină) la care începe să se deformeze m u lt oţelul (curge).

$0 în care : R e este lim ita de curgere . în loc de S 0.00 mm*). Rezistenţele la rupere se calculează eu formula : R m= So în care : R m este rezistenţa la rupere . R ezistenţele efective determ inate pe aria secţiunii iniţiale efective for fi : Aria Secţiunii iniţiale efective rezulta R . S0 — secţiunea iniţială efectivă. S „ = ---. 2) Reâslenţa la rupere este d a tă de forţa m ax im ă F mJÎ în re g is tra tă pe m aşina de încercat la ruperea epruvetei.5 mm . -J6 vâ . La oţelurile dure p en tru b eton p recom p rim at şi la oţelurile cu profil periodic.= 298. în tim p ce ep ru v e ta co ntinuă să se lungească.u j & r j 86 .2 %)* Calculul lim itei de curgere (efortului unitar) se face cu form u la: R. F e — fo rţa de curgere în reg istrată la maşină . Calculul se p o ate face şi pe aria secţiunii tre c u tă în sta n d a rd .6 5 7 j t 19. . S0 — secţiunea iniţială efectivă. n u m ită şi aria secţiunii nominale.= /3 000..6 5 2 9 8 . = — [N /m m 5] . Prin m ăsurări s-au găsit urm ătoarele valori : — diam etrul d = 19. — rezistenţa la rupere R m = 360 N /im n 1 .65 mm* care 4 4 •ste m ii în că <bcit secţiunea nom inală din tabel (S„ = 3. că o ţelul OB 37 cu diam etrul d = 1 4 . — o 15 N /m m 1 .8 0 . în tabelul 4 de dim ensiuni din sta n d a rd citim că o ţelu l OB 37 0 20 are aria secţiunii nom inale S„ = 3. Să se verifice o bară de oţel-beton de calitatea O B 37 0 20 mm dacă valorile caracteristicilor corespund S T A S 4 3 8 / 1 .14 cin1. = 235 N/mm* . 5’ [N/mm*] .40 mm trebuie să aibă urm ătoarele caracteristici mi­ nim e : — lim ita de curgere R .14 cm* — 314. deform aţie neproporţională a epruvetei supuse încercării (p 0 . curgerea oţelului (lungirea lui fără să crească forţa) nu este evidentă prin urm ărirea acului maşinii de încercat şi de aceea se mă­ soară limita la care este depăşită o a n u m ită deform aţie p erm a n e n tă . Exem plul 1. — forţa dc curgere F . — alungirea la rupere A5 = 25% . iar în ta b elu l 7 cu caracteristici mecanice.a acului care indică forţa. = 73 000 N .= ---------. R m = ■ 114000 _ 382 2 9 8 . — forţa de rupere F mit = 114 000 N . Fmaz — forţa la care s-a r u p t ep ru v e ta .

2 caracteristică p en tru oţelurile mai dure (fără limita de curgere aparentă). Se constată că oţelul corespunde caracteristicilor din stan d ard . b j— oţel fără curgere aparentă. In tim p u l încercării la tra c ţiu n e se m ăsoară o d a tă cu forţa aplicată şi lungirea epruvetei că u rm are a aplicării încărcării.R ezistenţele efective determ inate pe aria acţiu n ii nom inale sin t : Ii. „ = 233 N/min= .00 ______ . rezistenţele determ inate pe secţiunile nominale (cu care a calculat şi proiectantul) nu mai corespund fiind mai mici dccit cele din stan d ard D iagram a încercării la tracţiune. se obţine diagram a fo rţă F — alungire A l (fig. O T = O M -f MT. Determinarea curgerii pe baza lungirii totale : OT = e # -f = 0. 3) M odulul dc elasticitate este o caracteristică a oţelurilor. în care £ = .30). Diagrama. 11.= 73 000 311. pe o rd ona tă forţa F [N].-----— — — [% ]. I!m = 114 000 314. de unde rezultă A l = z Io Io P e diagram a R — s se pot d eterm in a şi celelalte caracteristici me­ canice.00 363 N/mm*. se poate înregistra direct la maşină. şi anum e : m odulul de elasticitate şi lim ita de curgere conven­ ţională jR„ 0. dar fiind lam in at la o dim ensiune mai mică. adică pe această porţiun e a curbei există ® — otel cu curgere aparentă . D acă in tr-u n sistem de axe ortogonale se face o reprezentare grafică.5% . pe abscisa x luîndu-se ca variabilă alungirea A l (mm]. 87 . D acă forţa se îm p a rte la aria secţiunii şi alungirea la lungimea ep ruv etelor se obţine diagram a efort u n ita r (rezistenţă) R — alungire specifică e. care se d eterm in ă pe c u rb a încercării la tra c ţiu n e pe p orţiun ea în care această cu rbă are o variaţie^liniară.

In acest mod p utem calcula c it trebuie să fie alungirea totală la întinderea u n u i oţel liv rat in colaci.-----------------------= O. P e n tru oţelul-beton el are valoarea £ = 21 000 000 N /c m 2 = = 210 000 N / m m 1. E — tg a. Această limită corespunde unei deformaţii specifice p erm a n en te (care se obţine prin intersectarea curbei R — s cu paralela la modulul tan g e n t.7 cm .| respectiv —— B. 5) A lungirea la rupere ( A n) este alungirea specifică a ep ru vetei. j • A plicăm form ulele anterioare A 1= z l : e = -----= ----------.2 est e 0 caracteristică a oţelu­ rilor mai t a ri (dure) şi este echivalentă limitei de curgere de la oţelurile moi. . pen tru a n u se modifica prin întinderea cu tro liu l caracte­ risticile oţelului-beton.x 10 000 c m . 0. 11. Să se îndrepte un oţel-beton t u troliul.2% . se sim ­ bolizează cu litera E şi se calculează pe p orţiunea d re ap tă a diagram ei R . E 2 2 1 0 0 0 000 1 000 B 2 4 000 1 „ .o/ x 10 3 . care se m ăsoară d upă ru perea epruvetei pe o a n u m ită bază in dicată de factorul dimensional n An = lu ~ /u x 100. ' De regulă se determ ină m odulul de elasticitate tangent (sau cum se mai numeşte. 11. Io 88 .30). iniţial) E 0. R — zE. A l = --------. fig. D in p u n c t de vedere geom etric m odulul de elasticitate este t a n ­ g e n ta unghiului la curba R — z . tr a s a tă prin abscisa e = 0. Modulul de elasticitate astfel d e term in a t este o co n stan tă. cu expresia : E = — £ [N /m m 2]. adică este p a n ta dreptei care trece prin originea axelor de coordonate (v.-5. lung de 100 m. P e n tr u toroan e şi îm pletituri se determ ină m odulul de elasticitate secant. Cunoscînd modulul de elasticitate se poate deter­ m ina pen tru o a n u m ită alungire specifică rezistenţa corespunzătoare şi invers. (v. E xem plul 2.57 Deci trebuie să avem grijă să n u se depăşească lungim ea vergelei de 100 m cu m ai m u lt de circa 0 cin. 4) L im ita de curgere convenţională R p0.30). fură ca să se ajungă lo curgerea ofelului.o p ropo rtion alitate directă în tre creşterea rezistentei şi alungirii spe­ cifice (STAS 6065-83 şi 10290-75). fără ca rezistenţa in oţel să depăşească ju m ă ta te din lim ita de curgere B e — 210 N /m m ’= 21 000 N /cm . fig.

care constă din două role de sprijin cu ra za r — 2 5 . cu lun­ gimea d intre role L — D + 3 d. p en tru u n oţel OB 37. D iam etrele m andrinei sîn t date în STAS 777-80. . .31).30 mm. încer­ carea de îndoire se face la maşini de încercat. compresiune şi încovoiere p o t fi utilizate şi la încercarea de îndoire la rece. 11. o ţelul-beton este supus probei de îndoire la rece. Maşinile care s in t folo­ site p e n tru încercarea la trac ţiu n e . iar d — d iam etrul epruvetei. un de A — 27% .D e exemplu. 0 20 s-a m ă su ra t epru v eta în a in te de rup e re pe o lungime /„ = 100 m m (echivalent cu l„ .--. A ieo p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 1 0 0 mm. încercarea de îndoire Ia rece P e n tr u a verifica fasonabilitatea oţelului şi ca p a c ita te a lui de sud abilitate.l-. Această încercare este o încercare de deform abilitate şi prelucrabilitate.5d) şi d u pă ru p e re s-a găsit l u = 130 mm. A ie p en tru alungirea m ă s u ra tă pe 10 d . 100 deci a lu n g ire a este m ai m are decît cea p re v ăzu tă în STAS 438/1-80. î n acest caz. îndoirea se execută pe epruvete de oţel-beton la dispozitivul de încovoiere al maşinii (fig. 2. 89 . N otaţiile uzuale s în t urm ătoarele : A s p en tru alungirea m ă su ra tă pe 5 d (d = diametrul) . alungirea va f i : A6 = /„ x 100 = ..100 x 100= 30%. în care D este diam etrul m andrinei de apăsare.

U nghiul de îndoire limită se d eterm ină la ap a riţia pe fa ţa întinsă a epruvetei a primei fisuri sau a luciului m etalic pe o lungime de 5 mm. U ltim a îndoire alte rn a tă se con­ sideră la a p a riţia u n or fisuri pe epru- *90 .încercarea se face p înă la un unghi de 160 —180°. fără a se lua în consideraţie desprinderile de oxizi.32). încercarea ne a r a t ă c a p acitatea de deform abilitate a sîrm ei dîndu-ne o indi­ caţie asu pra posibilităţii utilizării sîr­ mei cînd aceasta este obligată să tre a c ă prin role în tim p ul operaţiei de preîntindere. PC 60 se îndoaie la 180° pe un dorn de 3 d. / Aceste probe s în t foarte severe şi ele se folosesc la verificarea cali­ tă ţ i i oţelului. P e şantier pro ba se p o ate face pe bancul de fa so n at oţel-beton. PC 52 se în­ doaie la 180° cu u n dorn de 3 d .5 d (d = diam etrul barei) . în doirea oţelului p en tru fasonare se face pe dornuri cu d iam etre mari aşa cum se va a r ă ta la capitolele urm ătoare. încercarea constă din îndoirea la 90° re p e ta tă în sensuri opuse a unei ep ru vete fix a tă la u n c a p ă t prin bacuri cilindrice de u n a n u m it dia­ m etru (fig. PC 90 la 90° pe un dorn de 4 d. lent şi fă ră şocuri. 11. 3. încercarea de îndoire alternatâ Se execută p en tru sirmele folosite la b eton p reco m p rim at conform STAS 7737-67 care a r a tă modul de încercare şi STAS 6482/2-30 care a r a t ă nu m ăru l de îndoiri la care treb uie să reziste fiecare sîrm ă pînă -se ru p e la această probă. Acţionarea m an ■drinei se face continuu. Se consideră o îndoire a lte r n a tă îndoirea epruvetei la 90° şi readucerea ei la poziţia iniţială. P e n tru realizarea îndoirii com plete la 180° se p ot folosi şi dispozitive anexe adecvate. î n STAS 438/2-80 s în t d ate unghiurile de îndoire p e n tru fiecare tip de oţel-beton a s t f e l : OB 37 se îndoaie fără să fisureze p înă la 180® cu u n dorn (m andrină) de 0.

4. fn c a r e : M este m om entul încovoietor d a t de forţele e x t e r i o a r e } W — m odulul de rezistenţă al secţiunii. în general.v e t ă . o m aşină de încercat are două g ru p e de m ecanism e : m ecanismul de încărcare. com presiune şi încovoiere. plăci) pen tru verificarea calităţii conform prevederilor de recepţionare a acestor produse ex ecu tate în fabricile de prefabricate. Maşinile care p o t face mai m u lte tip u ri de încercări se numesc m aşini univer­ sale. 91 . s în t concepute şi realizate maşini speciale de încercat. Maşini de încercat P e n tru încercarea la trac ţiu n e . fie pe s t a n ­ d uri speciale de în cercat sau chiar în condiţii im provizate. secţiunea de b eton a r m a t fiind neomogenă (betonul cu carac­ teristici b une la compresiune şi foarte slabe la întindere şi a r m ă tu ra •cu caracteristici foarte bune la întindere). încercarea se po ate executa fie la presele de încercat. care depăşesc m ai m ult de ju m ă ta te din grosimea epruvetei sau c î n d se ru p e ep ruveta. P e n tr u secţiunile de beton a r m a t calculul se face du p ă formule speciale. Această form ulă este generală şi valabilă p en tru m aterialele omo­ gene. îndoire etc. încercarea la încovoiere Se su p u n încercării de încovoiere elementele prefabricate (grinzi. ateliere s a u chiar pe şantier (STAS 6657/1/80) R< = -— W [N /m m 2] . 5. Viteza de încercare nu treb u ie să depăşească o îndoire a lte rn a tă pe secundă. carc serveşte p e n tru aplicarea încărcării asupra probelor (epruvetelor) şi mecanismul dc măsurare care serveşte la m ăsu­ ra rea c ît mai precisă a încărcărilor care se p ot citi direct pe diferite cadrane sau rigle sau se înregistrează grafic cu p e n iţa sau creionul pe hîrtie cu lin iatu ra specială pusă pe ta m b u rii rotitori ai maşinii.

33). Maşinile universale p en tru încercări m ecanice s în t de regulă acţio­ n a te hidraulic. de obicei. L a o astfel de m aşină se pot efectua : încercări de t r a c ţiu n e a unei ep ruv ete E prinse în fălcile maşinii de încercat F ce fac corp com un cu părţile 1) folosite şi la încercările de com presiune şi înco- 92 . cu b a la n ţă şi pendul. de măsurare p o t fi : cu balanţe. fo rţa prin acţionarea unui m oto r sau cu o m anivelă dc acţion are m anuală. S în t şi m ecanisme mecanice de m ăsu rare a deform aţiilor pro­ duse asu pra u n o r arcuri elicoidale ale căror caracteristici s în t cunoscute prin etalonări anterioare cu a p a ra tu ră specială.34). înclinare care este m a rc a tă şi pe u n cadran. 11. cu b r a ţ de pîrghie de lungime c o n s ta n tă pe care se aplică g re u tă ţi variabile (fig. Mecanismele. mecanic sau hidra­ ulic. 11. in care fo rţa pro­ duce o înclinare a unui pendul. cu b a la n ţă şi co n tra g reu tate .M ceanism nl de încărcare tran sm ite. iar m ăsurările se efectuează cu u n m a n o m etru -p en d u l (fig.

Fig. 11. Maşini universale : < * .34. b — două tipuri diferite de maşini universale . c — schema unei maşini universale cu acţionare hidraulică cu manometru-pendul. .

F orţele produse prin in ­ term ediul cilindrului de acţionare P s în t transm ise prin ulei la cilindrul de m ăsurări care acţionează manometru'! cu pendul ce le înregistrează pe un cadran. D eform aţia p rodusă de fo rţa F se m anifestă printr-o scurtare cu A l a înălţimii cubului şi o dilatare late­ rală a suprafeţei A A . Maşinile de încercat oţel au clasa de precizie (STAS 1510-80) 1 sau 2 . în cercarea constă din aplicarea unei încărcări progre­ sive in direcţia axei cubului de încercare. (STAS 1275-81). Rezistenţele la compresiune se calculează cu fo rm u la : Rc = ■ — Sq [N /m m 2]. Deform aţiile piesei încercate se p o t m ăsu ra cu ap a ra ­ t u r a specială (extensometre). la u n cub de beton cu secţiunea de 2 0 k 20 cm* car» a rezista t la 1 000 kN betonul v a avea rezistenţa d e : R c = -----. P robele se confecţionează şi se p ăstrează d upă anu m ite reguli standardizate. cărăm id ă etc.voiere. 400 cm 2 Cuburile se încearcă după în tărirea beto n u lu i (7. 11.35) d e compresiune.5 k N /c m 2 = 25 N/mm*. De exemplu. Încercarea Ia compresiune încercarea la compresiune a m aterialelor de construcţii se utili­ zează în special p e n tru cuburile de prob ă din beton. 14 sau 28 zile)* 94 . iar cele pen tru încercat cuburile de b eton la com presiune sînt de clasa de precizie 3. î n tim p u l încercării proba este supusă la solicitări (fig. P a r te a D de jos se ridică sau coboară. La încercările de tra c ţiu n e p a rte a D ' (de jos) se ridică sau co b o a ră d upă necesităţi. 6. frecare şi forfecare.-— — — = 2.

ciment. c — repartiţia eforturilor maxime în cazul unei epruvete solicitate la compresiune. apă etc. —forţele de compresiune şi de frecare la încercarea la compresiune . PROCEDEE DE REALIZARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT 1.întindere A /V O Zona tensiunilor tangenţiale maxime p tT T T ^ -l b a b [ c Fig. Principii de realizare a elementelor din beton armat C onstrucţiile din b eton a r m a t au o serie de av a n ta je de care tr e b u ie să se ţin ă seam a la alegerea soluţiilor : 1) Folosesc materiale ieftine (agregate grele. 95- . 11.). pietriş şi nisip sau agre­ gate uşoare. E.35. Încercarea la compresiune — întindere : —justificarea teoretică a amplasării armăturii în beton .

D a to r it ă fa p tu lu i că be­ to n u l are o rezisten ţă fo arte mică la întindere. t i r a n t etc. nu corodează în condiţii obişnuite.). 4) N u pot f i modificate după execuţie. P e n tru a se realiza conlucrarea d in tre b e to n şi a r m ă tu ră aceasta treb u ie să se încleşteze cît. C onlucrarea dintre b eton şi a r m ă t u r ă se re a ­ lizează în cea m i i m i r e m 'm ira p rin ad e ren ţa dintre barele de a r m ă t u r ă şi beton. Cunoaşterea în am ă n u n ţim e a com portării elem entelor din b e to n a r m a t la solicitări este o ra m u r ă a tehnicii de care se ocupă inginerii constructori. P rin cip iul a r m ă rii elem entelor din beton arm a t. De aceea se cere o mare grijă la turnare şi execuţie. să adere de b eton cit mai intim. P e n tru a realiza un elem ent din b eton a r m a t bine co n c e p u t t r e ­ buie să cunoaştem u nde a p a r în elem ent zone c o m p rim ate din soli­ citarea exterio ară şi unde a p a r zone întinse. 5) Calitatea betonului nu poate fi controlată eficient decît la turnare şi num ai indirect. mai bine în beton. folosind calităţile a două m ateriale şi a n i m ? a betonului care p o ate p re lu a efo rturi de com presiune şi a oţelului sub f o r m i de a r m ă tu ri care p o ate p re lu a eforturi de întindere. fundaţie. ca urm are a lucrului a rm ă tu rilo r tran sv e rsale şi p rin î m b u n ă tă ţire a ancorării a rm ă tu rii în beton. planşee şi grinzi). grindă. 2) N u izolează bine la căldură şi frig (slabă izolare term ică). prin conlucrarea sp aţială (încleştarea în beton) a plaselor şi carcaselor sudate. 3) Se pot turna în formele cele mai diverse în cofraje. Principiile de bază treb u ie cunoscute însă şi de lucră torii ca re realizează elementele (betonişti.2) Cantitatea dc oţel este mai mică decît la construcţiile metalice. Aceste construcţii au şi o serie de dezavantaje : 1) Construcţiile sîn t grele. rezistenţele lui pot creşte în tim p. adesea secţiunile de b eto n s în t c o m p le ta te cu m ăsuri speciale de îm piedicare a fisurării betonului prin frete şi etrieri. 3) Transm it cu uşurinţă zgomotele. a r m ă tu r a se aşază în zonele întinse. grinzi. eforturile din zonele com prim ate fiind luate de b eto n. fierari betonişti etc. ca u rm a r e a îndoirii cape­ telor barelor (ciocuri) . Betonul a r m a t este u n m aterial de construcţii care înlocuieşte cu succes m etalu l şi lem nul p en tru execuţia elem entelor de rezistenţă. placă. 4) Se pot realiza clemente continue (cadre. 9G . L ipsa unei armături din cele prevăzute în proiect poate duce la |compromiterea lucrării. Regulile de a rm a re pe b aza principiilor de mai sus v a ria z ă de la elem ent la elem ent (stîlp. armătura de la demolări nil poate fi recuperată.). a. 5) Betonul armat rezistă bine la acţiunea focului. 6 ) Reparaţiile ulterioare sînt foarte greu de făcut. p e n tru a nu se produce greşeli de execuţie şi chiar p e n tru a evita unele greşeli de pe desenele de execuţie.

L a elementele cu armătură obişnuită (fig. de regulă la mijlocul grinzii. 11. 11. elem entul deform îndu-se foarte m ult . b — cum n a r f p o ‘ rlp rf r in rin ni­ se aşază armătura din bare de oţel. L a aceste elem ente dacă se co ntin uă încărcarea. decît la elementele nearm ate. 11. L a o grind ă slab armată (fig.2 mm). D acă ad e ren ţa dintre beton şi a r m ă tu ră este foarte. adică cu a r m ă tu r ă puţină.3(3). în cazul unei grinzi continue i (fig. a) se produc fisuri mai m u lte la încărcare (4 —8 fisuri pe m etru în zona întinsă).36. c — puternic armată. 11. 1 97 .37. Fisurile la aceste tip u ri de grinzi / _ . D acă grin d a nu este arm a tă. prin distrugerea b e to ­ nului din zona co m p rim ată d a­ to rită capacităţii re la tiv mici de deform are plastică a betonului. TVwn Ua( a ^lin ud 7 —Cartea fierarului betonist — cd. se c o n stată că disb t r i b u ţ ia fisurilor este alta. a).i J_ v /■ -■_ \ s în t mai dese şi cu deschideri mai mici. G rin d ă c o n tin u ă în c o v o ia tă : fisuri şi pe reazem ul central în a — cum se ineovoaie şi se rupe . care se deschide foarte m u lt şi grin­ da se rupe.37. pai ied C U SU S. Se ■ ■ s poate produce şi alunecarea a rm ă­ \ Barâ Cnnaa / ■ '"1 deotel dc beton J m L turii.36. Aceste elem ente se r u p ca s a n t la o săgeată (deplasarea pe v erticală la mijlocul grinzii) m ai mică. Deschiderea fisurilor la încercarea de exploatare este foarte mică (sub 0. distrugerea elem entului (con­ F ig. na com prim ată. a r m ă tu r a po ate ajunge la curgere în cazul cînd ad e ren ţa din a r m ă tu ră şi b eton este bună. r) a r m ă tu ra chiar la rup erea elementului nu m ai atinge faza de curgere.P e n tru înţelegerea com portării unui elem ent din b eto n a rm a t să analizăm şi grin d a încovoiată (fig. 11. A par Fig.37). ru perea arm ăturii. în zona întinsă. A lc ă tu ire a g rin z ilo r d in sumul capacităţii p o rtan te) se face b e to n a r m a t : şi p rin sfărîm area betonului din zoa — slab armată : b — eforturile în grindă .36. 11. bună se produce. La elementele puternic armate (fig. 11. la o deschidere m ai m are se rupe Crăpătun în tim p u l manipulării. se produce o fisură m are.

prevăzîndu-se ciocuri. b). de regulă Ia 45°. a r m ă tu r a se face cu profil periodic.5—2. D a to r ită forţelor mai mici la reazemele grinzilor se p o a te produce şi te n d i n ţ a de forfecare. P e n tru a prelua corect eforturile de întindere. 11.37. P e n tru elem ente p uternic a rm a te se p u n a rm ă tu ri şi la p a rte a supe­ rioară a grinzii şi la p a rte a inferioară a acesteia. 11.38.5 ori mai m are decît a oţelurilor obişnuite (OB 37) realizîndu-se im p o rta n te economii de metal.! S e c ţiu n i d e b e to n a r m a t : a — încovoiate . a). 11. ap ă rîn d eforturi întinse in plan în­ clinat. 38 se dau c îte v a exemple de a rm a re a secţiunilor de b eton arm at. realizîndu-se elem ente dublu arm ate. In figura I I . a r m ă tu ra se faso­ nează după desenele de arm are (fig.fi în c a stra tă în zidărie ar a p ă rea fisuri şi pe reazem e la p a rte a su­ perioară a grinzii lingă încastrare. Barele fasonate s în t legate şi aşezate în cofraje conform poziţiilor in­ dicate în planuri. • 98 . b Fig. Barele de a r m ă t u r ă în acest caz tre b u ie să urm ărească zonele în care a p a r întinderi în b e to n (fig. b — comprimate. P e n tru o m ai bună ade­ re n ţă . care se preiau prin bare înclinate sau etrieri. A vîndu-se în vedere co m p ortarea de ansam blu a elem entelor aso­ ciate cu oţeluri superioare se p o t folosi eficient oţeluri cu lim ita de curgere de 1. etrier* s u d a ţi etc.37.

s u p o rtîn d încărcările în această poziţie şi stîlpii care s u p o rtă încărcări verticale (de exem plu stîlpi de 3 0 x 4 0 x 3 5 0 cm la o clădire de locuit). d upă r a p o rtu l celor 3 dimensiuni de bază : lăţim ea o. cu deplină siguranţă. 1) Blocurile s în t elem ente la care cele 3 dimensiuni a. D e exemplu. caracterizată prin rezistenţa la îndoire Ia rece pe dornurile sta n d a rd iz a te care p erm it pe lingă o în d reptare uşoară (fără ea oţelul să fie supus la eforturi care să-i schim be structura) şi o fasonabilitate uşoară prin tehnologiile introduse în prezent pe şan­ tiere (în d re p ta re m an u ală sau în d rep ta re la m aşini cu viteze mari de lucru care p erm it mecanizarea lucrărilor). plăci sau dale. 2) Plăcile sîn t elem ente la care o dim ensiune (grosimea) este mică în r a p o rt cu celelalte două .0 0 x 0 . foarfeci). 5 0 x 2 . fîşii din beton celular auto clavizat de 1 2 x 6 0 x 2 5 0 cm). respectiv 14% la A 6. Plastici­ t a t e a asigură de asem enea tăierea uşoară la lungime. înălţim ea b (grosime). care să asigure o b u n ă a d e ren ţă cu betonul. blocuri din b eto n celular mici. blocuri de fu n d a ţii 1 . care să asigure sudarea barelor de oţel-beton. b şi l nu diferă prea m ult. 2 ) O geometrie a suprafeţei arm ăturii (profil periodic realizat direct din lam inare). D e tip u l barei s în t grinzile care s în t aşezate orizontal. 4) O tenacitate bună. şi lungim ea I. 5) O bună sudabilitale.grind şi st îl pi. Tipuri de elemente din beton arm a t. deci elementele secţiunii tran sv e rsale. p rin mijloace mecanice c u ren te (stanţe. chiar şi în cazul u n or te m p e ra tu ri mai scăzute (t = 5C C). 3) B ara este u n elem ent ia care dimensiunile secţiunii tran sv e r­ sale a şi b s în t mici în ra p o rt cu lungimea. 3) O plasticitate suficientă carac te rizată p rin tr-o m ărim e a alungirii la rup ere / l ao m ai m are decît 12% . a t î t prin su darea prin presiune (prin p u n cte şi cap la cap). U n oţel p en tru a fi utiliza t ca a r m ă tu r ă treb u ie să îndeplinească cîtev a c a l i t ă ţ i : 1 ) O limită de curgere fizică sau convenţională garantată reprezent î n d ca v alo are m ax im u m 85% din rezistenţa de rupere. 9 0 m. dacă plăcile au dimensiuni mai mici (lă­ ţim e şi lungime) se numesc dale . Cerinţele o ţelu rilo r pentru beton arm at. c. fişiile sîn t o form ă d e riv a tă a plăcilor (de exemplu. ev itîn d con­ centratorii de eforturi u n ita re şi a v în d condiţii b u ne p en tru înnădirea prin sudare.b. Astfel se întîlnesc : blocuri. cit si la sudarea prin topire (obişnuit cu arc electric) pentru înnădirile efectuate pe şantier la construcţiile m onolite şi prefabricate. Elem entele clin b eton a r m â t se clasifică în 3 categorii. S udabilitatea 99 . blocuri ceramice etc.

în c m 2 .5 cin1. respectiv prin valoarea carb o­ nului echivalent C rch = C + — < 0. A rm area elem entelor din beton a rm a t (calculul simplu). sau 100 A .x 100 sau A t — X . 100 Din tabelul dc. A b — aria secţiunii de beton. .u = A ria secţiunii de beton A b In c a r e : A f este aria secţiunii arm ăturii. P rocentul real de arm are este : X 100 = ™ . procentele de arm are v ariază de la 0 . . se exprim ă in funcţie de înălţim ea /i0= h — a. în c m 2. în această relaţie li este înălţim ea grinzii. A rm ă tu r a re prez intă u n a n u m it procent din secţiunea de beton.— -----------------------------------.* J ° 2 U 0.5 cm).X 100% .R e) şi cealaltă fo rţă de efo rtu l de com presiune din beton. A rm ă­ t u r a p en tru elementele din b eto n a r m a t încovoiate se determ ină din valoarea m om en tulu i încovoietor.80 = 7. P rocentul de a n u a re tz se calculează cu fo rm u la : A ria secţiunii totale a armăturii [x = ------------------. La o scefiune dc grindă cu dimensiunile b = 30 cm . p u ţin d fi ap reciat la « 0 .este g a r a n ta tă prin compoziţia chimică. forţele interioare d a te de com presiunea din b eto n şi efortul de în tin ­ dere din a r m ă tu r ă dau u n cuplu interior care echilibrează în fiecare secţiune m om entul exterior.3 se găseşte cu a rm ătu ra cerută şi anum e 2 0 22 care a u o secţiune de 2 x 3. avînd un procent dc armare |x = 0. 100 A 6 = 30 x 50 = 1 500 cm 2 .i. D a că cunoaştem procentul de arm are se p o a te d eterm in a a rm ă­ t u r a sau invers.60 cm 2. din zona întinsă. „ = cM şi cuplul dat de forţele interioare .506%. A„ 1500 în afara acestei determ inări sim pliste pen tru calculul secţiunii dc beton a rm a t se poate folosi o relaţie de echivalenţă in tre m om entul exterior de rupere M . G B etonul de asemenea trebu ie să aibă caracteristici de re ziste n ţă şi plasticitate b une care vor fi d iscu tate în capitolele despre betoane.şi h = 50 cm.5% . B ra ţu l cuplului interior z — y h . o forţă a cuplului este d ată de efortul din a rm ă tu ră (A t . A plicăm form ula anterioară . A / = * ■ = 7. arm ătu ri 111.x= — . 2 p în ă la 2.55 (STAS 7194-79).f — — . la o a r m ă tu ră d a tă se poate d eterm ina procentul de armare.7 5 h . : .5% să se determine armătura A . A i. Această secţiune corespunde deoarece este mai m are decît cea necesară (7. î n m od obişnuit. E xem plul 3. iar a — acoperirea de beton (d istan ţa din 100 . Principiul de calcul este simplu. d.

2. A c tiv itatea fierarului betonist se des­ făşoară în atelierele de a rm ă tu ri u n de de regulă procesele de fabricaţie sin t organizate pe operaţii.4 = 40 k N -m . < • — coeficientul dc m ajorare a încărcărilor .75 este tm coeficient de calcul al b raţu lu i cuplului. rolul fierarului beto­ nist fiind mai red u s pe şantier. 101 . x 21 x 36 = 5 670 lcN-cm £ 56 kN -m .5 x 21 x 0. aplicind form ulele a rătate p en tru secţiunea bh = 30 x 50 cm5 şi cunoscind secţiunea arm ătu rii A f = 7. tă ia t.= 40 kN -m poate su p o rta o forţă : 2 2 4 P = 40 X 4 = 40 kN. F ieraru l beton ist v a utiliza în general uti­ laje pen tru în d re p ta t.5 cm ’ p u tem afla m om entul capabil a! sec­ ţiu n ii : = . B cfaţia de bază pen tru calcul este : unde : M este m om entul exterior care acţionează in secţiune . ceea ce înseam nă că o grindă cu deschiderea 1= 4 m a v în d o fo rţă P la m ijloc si cu secţiunea a ră ta tă mai înainte. cu precizie de execuţie m u lt m ai b u nă decît pe şantier.75 x 48 . Astfel. realizîndu-se elem ente cu betoane de m ărci superioare. c M = A j B caU X 0. P e şantier se to a rn ă elementele foarte grele care nu po t fi tra n sp o r­ t a t e (stîlpi de dimensiuni foarte m ari cu g re u ta te de 3 5 0 —400 kN) şi elem ente plane de dimensiuni agabaritice care nu po t fi de asemenea tr a n s p o r ta te pe şosele etc. Realizarea elementelor prefabricate din beton armat P e n tru reducerea tim pului de execuţie a construcţiilor s-a t re c u t la executarea elem entelor din b eton a rm a t.75 x (50 — 2) = = 7. com ponente ale unei con­ strucţii.75 li0 = 7. căreia i se cunoaşte m om entul P l PI d a t dc forţa exterioară M = ---.a x a arm ătu rii pînă la m arginea secţiunii dc b e to n ). fa so n at şi s u d a t prin puncte. şantierul devine u n loc de m ontaj. y = 0. z — b raţu l de pirghie al cuplului forţelor interioare. Deci o grindă astfel arm ată poate p relua u n m onent încovoietor M = M mal : c — = 56 : 1 .x — = ---. în fabrici de prefabricate unde s în t organizate procese teh ­ nologice de m are p rod uctivitate. în consecinţă.5 x 21 x 0. Rfoit — rezistenţa de calcul a oţelului OB 37 (21 kN /cm !) .

E x e c u ţia elem entelor în m u lte p rivinţe este sim ilară condiţiilor din fabricile de prefabricate. vibratoare de suprafaţă şi de profunzim e sau prin instalaţii de centri­ fugare. P e n tru beto ane uşoare se foloseşte procedeul de auloclavizare (tem­ p e r a tu ra + 175°C. grinzi de rulare etc. elem ente plane de acoperiş. ab u r satu ra t). 2) Cofrajcle sînt ae regulă din metal. 6 ) P entru întărirea rapidă a betonului se pot utiliza cimenturi cu întărire rapidă sau etuvarea. 102 .) şi elem ente prefabricate. glafuri etc. vibratoare de cofrage. Organizarea în m are a atelierelor sau poli­ goanelor de p refabricate este în m u lte privinţe sim ilară cu cea a fabri­ cilor de prefabricate. Modul dc execuţie. în mare serie. E xecuţia în fabrici de prefabricate este organizată în ţ a r a n o astră p en tru elementele din b eto n a r m a t şi b eto n p reco m p rim at de m are serie. fun daţii pahar. Execuţia pe şantier a elementelor preturnate se face p rin organizarea platform ei de t u r n a r e (lingă construcţie) care d u p ă îm p reju rări p o ate fi d o ta tă cu instalaţii de aburire (cînd viteza de co nstrucţie im p une o întărire ra p id ă a elementelor pre tu rn ate). industrializat. preturnaie pe şantier p e n tru elementele grele care nu p o t fi e x e c u ta te în fabri­ cile de prefabricate sau elemente de mică serie (buiandrugj. a r m ă tu ra m on tîn d u -se în cofraje e x e cu tate pe şantier. C aracteristicile principale ale execuţiei prefabricatelor diu beton a r m a t sîn t u rm ăto arele : 1) A rm ătura este executată. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante. 3) Operaţiile de turnare a betonului şi vibrare sînt mecanizate. la temperatura de -f-60°C. adică menţinerea elementelor tim p de S — 24 h tntr-iiti spaţiu cu abur saturat. Lucrările de b e to n arm a c pot fi e x e c u ta te monolit. presiune + 8 at. E xecuţia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execuţie c e n tralizată deservind mai m ulte şantiere. elem ente p e n tru construcţii de hale industriale (grinzi de acoperiş. scări.j T o a te elementele astfel e x e cu tate p o a rtă denum irea generică de prefabricate din beton armat. Se execută produse specializate (stîlpi de energie electrică tip L E A . 4) Turnarea se poate face cu agregate mecanizate prevăzute cu doza­ toare automate. cu precizie mare de execuţie hi cu grad ridicat de utilizări.). tu b u r i de canalizare precom prim ate). stîlpi. traverse de cale ferată. panou ri mari p en tru construcţii de locuinţe.a. p e n tru a se asigura produc­ t i v it a t e a corespunzătoare.

precum şi stare a acestora. îm binările elem entelor prefabricate. depo­ zitare. 4) în a in te de montare se verifică toate cotele fundaţiei. p en tru a respecta prevederile din proiect cu privire la asigurarea rezem ărilor şi rezistenţei la solicitări orizontale din v î n t şi în special din cu tre m u re care po t distruge clădirea. Elementele trebuie împănate. pre­ c u m şi de realizare a îm binărilor şi asigurarea c o n tin u ită ţii după m on­ tare. P e fierarul beton ist care r ă s p u n d e de realizarea îmbinărilor umede (îm binări realizate de m u stă­ ţile de arm ă tu ri aşezate conform proiectului de c ă tr e fierarul beton ist şi b eto n ate cu îngrijire p en tru realizarea continuităţii) îl interesează şi modul de m o n tare a prefabricatelor. care la rîn d u l ei depinde de condiţiile arătate. suprafeţele dc rezemare se pot de asemenea marca. Aşezarea elementelor trebuie făcută cit m ai simetric faţă de axele plat­ formei de transportat. în cazul în care nu se poale face montarea direct din m ijlocul de transport. 3) Toate clementele înainte de montare se verifică dacă nu au fost deteriorate şi fisurate în tim pul transportului. 5) Se pregătesc suprafeţele de rezemare prin curăţiri şi se verifică cotele de rezemare . Se verifică toate dim ensiunile acestora.Elem entele prefabricate p un problem e speciale de tra n s p o rt. Lăţim ea şi înălţim ea clementelor transportate pe calea ferată şi şosele trebuie să se încadreze în gabaritele permise. Se admit num ai fisuri fine ■din contracţie. c. u . 6 ) Se acordă cea mai mare atenţie sistemelor de prindere. de aceea trebuie să cunoască u rm ăto a rele reguli de m on taj al prefa­ bricatelor : 1) Prefabricatele trebuie transportate în poziţie orizontală sau verti­ cală cu mijloace tehnice corespunzătoare.v b. marcare. prinderea trebuie astfel 103 . verifieîndu-se dacă acestea pot prelua greutatea elementului. îm bin ările elementelor prefabricate trebu ie realizate cu cea m ai m are atenţie. Reguli de m on taj al elem entelor prefabricate.50 m . verificare. 2) Depozitarea se face în stive cu rezemări elastice pc aceeaşi verti­ cală şi cu înălţimea in j u r de 2. m ontare. deoa­ rece el răspunde de c a litatea lucrării executate. De m ulte ori la şantierele mai mici fierarul betonist treb u ie să a ju te şi Ia m ontaj . fără beton area îmbinării. se curăţă paharele fundaţiilor şi se completează din tim p cu mortar p în ă la cota <din proiect. Prefabricatele se p o t îm bina şi prin aşa-zisele îmbinări uscate realizate prin sudarea a rm ă tu rilo r şi plăcuţelor m eta­ lice de legătură. respectare a toleranţelor. axele. fiin d rezemate pe bucăţi dc lemn sau alte materiale elastice aşezate pe aceeaşi verticală pentru a evita fisu­ rarea elementelor. şi legate de platform ă.

şi anum e re ziste n ţa lui foarte b u n ă la compresiune. 8 ) Prinderea se face prin urechi. Aplicarea acestei idei simple se poate spune că a re v o luţionat teh ­ nica betonului a r m a t dînd naştere tehnicii betonului precom prim at. tiranţi etc. la care simplist se poate ra ţiona . 7) Urechile de prindere şi găurile de trecere a cablului sînt lăsate în elementele prefabricate încă din tim pul turnării. La secţiunile din beton a r m a t a portul betonului la preluarea eforturilor de întindere este redus. De aceea a a p ă ru t ideea ca şi această p arte să fie com prim ată printr-o a r m ă tu ră înain te de a încărca grinda. iar la exploatare se v a întinde zona astfel com prim ată (precom prim ată) fără ca aceasta să ajungă a provoca eforturi efective de întindere în beton. ajungîndu-se să se realizeze elemente foarte uşoare în ra p o rt cu cele de b eton arm at. b). 9) D upă montare elementele sîn t fixa te prin pene. 2) Consumul de oţel este redus prin folosirea otelurilor de înaltă rezis­ tenţă pentru beton precomprimat. s-a t r e c u t la folo­ sirea betonului a rm a t. aceste indicaţii s în t cu caracter general. că j u m ă t a t e de secţiune lucrează la preluarea eforturilor interioare de com presiune si j u m ă t a t e (partea întinsă) este înlocuită prin a r m ă tu ra care po ate prelua eforturile de întindere (fig. 104 . sau înto cm it de şeful de şantier. pune problem e speciale care se rezolvă conform p ro iec tu lu i de m ontaj prim it de şantier. Desigur. deci elementele sînt mai uşoare.39. în special cele de m ari dimensiuni. 3.făcută ca elementul să nu balanseze în tim pul montării. găuri lăsate sau prin înfăşurare de cablu. Mecanismul acesta ingenios se v a a ră ta in continuare. oerificîndu-se dacă nu sînt depăşite toleranţele admise. Principii de realizare a elementelor din beton precomprimat P e n tru a se utiliza c ît mai eficient calităţile de b az ă ale betonului. în tru c ît fiecare element. Avantajele elem entelor din beton precomprimat s i n t : 1 ) Secţiunile elementelor sînt mai reduse deoarece zona întinsă poate să lucreze la compresiune. 11. Se va evita mon­ tarea pe vîn t puternic. A poi se verifică poziţia la cotă a elementelor după aşezare.

3) Eforturile cele mai mari în beton şi armătură se realizează, de regulă, în m om entul precomprimării, de aceea precomprimarea este considerată o încărcare de probă, încărcarea de exploatare descărcîncl pin ă la o anum ită limită grinda. 4) Secţiunea fiin d permanent comprimată, în elementele din beton precomprimat nu apar fisuri. 5) E forturile de întindere din zona capetelor (unde sîn t forţe tăietoare m ari) sînt preluate de regulă prin traseul curb al armăturilor. 6 ) Datorită fa p tului că elementele lucrează practic fără fisuri se poate vorbi de o comportare bună la coroziune şi la oboseală (n u sîn t puncte de atac pentru coroziune şi nici zone cu concentrări de tensiuni). P e n tru a p u te a realiza elem ente din b eton p re c o m p rim a t s în t nece­ sare oţeluri de înaltă rezistenţă, cu lim ita de curgere de 4 — 6 ori m ai mare decît cea a oţelurilor moi. O p a rte din efortul de p reîn tin d ere din elementele d in b e to n pre­ com prim at se consum ă prin pierderi (lunecările şi deform aţiile locale din ancoraje, scu rta rea betonului precom prim at, d ilatările din tim p u l tra ta m e n tu lu i term ic de aburire, relaxarea a rm ă tu rii etc.). a. Principiul precomprimării elem entelor clin beton. D in cele a r ă ­ t a t e rezultă că în secţiunile de b eto n p recom prim at se com prim ă be­ tonul prin interm ediul unei a rm ă tu ri puternice pretensionate. î n fi­ gura 11.39 se a r a tă modificarea eforturilor un itare din secţiune astfel 1) L a secţiunea de beton sim plu încovoiată se consideră ca active for­ ţele de compresiune de pe partea de sus comprimată ( A B E F ) unde efor­ turile unitare de compresiune sîn t m axim e în fibra extremă şi nule în axa neutră (fig. 11.39, a). 2) L a secţiunea de beton armat (fig. 11.39, b) în porţiunea întinsă s-au introdus bare de armătură ce preiau întinderea din zona întinsă. Aceste bare ajută ca secţiunea in întregime să reziste, însă partea întinsă a secţiunii de beton se deformează şi fisurează (dacă nu a fost în prealabil comprimată ). 3) L a secţiunea de beton precomprimat se introduce prin intermediul armăturilor o compresiune mai puternică în zona întinsă (fig. 11.39, c). Volum ul eforturilor unitare de compresiune rezultat din această compri­ mare este arătat pe figură. 4) Dacă la secţiunea de beton precomprimat (fig. 11.39, c) se suprapun eforturile unitare ale elementului încovoiat (fig. 11.39, d), atunci în­ tregul volum de eforturi unitare se echilibrează prin mărirea părţii com­ primate şi reducerea p ărţii întinse cu volum ul eforturilor unitare de în­ tindere.

105.

© = Compresiune 0 = întindere

Fig. 11.39. D ia g ra m a so lic ită rilo r în g rin z i d e d if e rite a lc ă tu ir i i a — grindă de beton simplu (caz teoretic) ; b — grindă de beton armat J c — grindă de beton precomprimat, neîncărcată ; d — diagram a solicitărilor unei secţiuni a grinzii de beton precomprimat, încărcată.

b. Procedee de realizare a precomprimării. Sînt două procedee da ■realizare a elementelor din beton precom prim at (fig. 11.40) a — procedeul cu armătura preîntinsă la care în tîi se întinde arm ă­ t u r a pe un stand, după care se to arn ă e le m e n tu l; — procedeul cu armătura postîntinsă la care în tîi se execută elementul, apoi se întinde arm ă tu ra (care este introdusă prin găuri lăsate în ele­ m entul de beton sau a fost p ro teja tă în tim pul tu rn ării prin teci d« protecţie).
T r r n s fe r u l precom prim Ş rii p rin tăie rea a r m ă t u r i i după în tari rea betonului

E lem en t de b e to n precom prim at A rm a tu ră postintinsO

a
Element de beton precomprimat

Ancoroje de

r

»* V

A rm ătură preîntinsă

4 1 b

Fig. 11.40. T eh n o lo g ii d e p re c o m p rim a re i
a — prin preîntinderea arm ătu rii ; 6 — prin postlnUnderea armăturii. 106

La procedeul cu armătura prcîntinsă etapele dc prcconipriinare sîn t uim ătoarele : 1) Ancorarea şi întinderea armăturii între punctele fixe ale standului num ite culei; oţelul alungindu-se plnă la o valoare controlabilă AZ = tl = = “ 7 ^ conform subcap. I I , D (pentru standul cil lungimea l = 50 m L -*I oţelul întins la rezistenţa dc 100 kN /cm - avind modulul de elasticitate E = 20 000 k N /c m 2 se obţine alungirea : A/ ------------------ X 5 000 = 25 cm).
20 000

2) Se montează apoi cofrajele prin care trece armătura întinsă între culei şi se toarnă betonul. 3) Se lasă betonul să se întărească şi să adere de beton. 4) Se taie armătura la capete după care armătura acţionează asupra grinzii precomprimînd-o. Sub acţiunea forţei de precomprimare grinda se scurtează. Operaţia aceasta se numeşte transferul forţei de la culce la grindă. tntre^ lungirea oţelului şi rezistenţa lui este o legătură directă ; deci dacă grinda se scurtează şi lungirea iniţială a oţelului întins între culei se micşorează, în consecinţă şi rezistenţa oţelului se reduce. L u n ­ girea oţelului se mai reduce şi din alte cauze denum ite pierderi (scăpări din bacuri în tim pul pretensionării, deformarea betonului com prim at în timp, precum şi scăderea în tim p a rezistenţei oţelului denum ită relaxarea armăturii). Desigur această scurtare reprezintă un procent din lungirea iniţială a oţelului şi în consecinţă în arm ă tu ră acţionează o forţă puternică. Lungirea iniţială se calculează ţin în d seama de to a te aceste pier­ deri din care unele s în t de n a tu ră tehnologică (scăpările din bacuri) şi altele s în t legate de com portarea sub tensiune în tim p a betonului Şi armăturii. Transmiterea efortului de precomprimare la grindă sau element se face prin intermediul aderenţei dintre arm ă tu ră şi betonul întărit. De aceea, pe de o p arte pentru arm ă tu ră se cere ca ea să aibă un profil periodic pentru a asigura încleştarea în beton (fire împletite, toroane, oţeluri cu profil periodic tip PC, sîrmc ovale cu profil peri­ odic etc.), iar pe de altă parte, la transfer betonul să aibă rezistenţe filai i (pentru reducerea tim pului de întărire se folosesc cimenturi cu rezistenţe iniţiale mari).

107

La procedeul eu armătura post întinsă etapele de precomprimare sînt următoarele : 1) Se pregătesc fasciculele de armături care se montează în cofraje înainte de turnarea betonului în teci elastice (sau se introduc ulterior în canale gata executate în beton). Tecile se reazemă la distante relativ mici pentru păstrarea liniarităţii fasciculului. 2) Se toarnă betonul şi se lasă să se întărească şi să se consume cea mai mare parte din contracţia sa. 3) Se trece la întinderea armăturii care se mişcă liber în teci, desfăcind u s e sîrmele care leagă fasciculul, se îndepărtează rozetele de distanţare, după care se introduc fasciculele în elementele de ancoraj iar apoi acestea se blochează în presă. Întinderea armăturii se efectuează dintr-o parte sau din ambele părţi, în trepte, cu ajutorul preselor. 4) Se blochează (prin presă) armăturile în ancoraj ele care vor răm îne în capul elementului precomprimat. 5) Se deblochează capetele armăturilor din presă şi se degajează presele (astfel se face transferul forţelor de precomprimare direct prin interm ediul arm ăturii). 6 ) D upă transfer capetele armăturilor se taie şi se evazează protejîn d u -se prin înglobare în beton. 7) Se efectuează injectarea (de regulă prin golul din conul de blo­ caj), cu lapte de ciment prin pom pe speciale, pentru protejarea armăturii contra coroziunii şi realizarea in plus a aderenţei armăturii cu betonul. V arian te ale procedeului de p o stîn tin d e re sînt şi procedeele de precom prim are prin înfăşurare a tu b u rilo r şi rezervoarelor. Rezer­ voarele m onolite sau prefabricate se precom prim ă prin înfăşurare co ntin u ă de la b ază p în ă la p a r te a superioară cu o sîrm ă p e n tru beton p re co m p rim at care este m e n ţin u tă sub tensiune şi înfăşu rată de către o maşină specială aşa cum s în t strînse doagele u nui butoi. E lem entele de b eto n p recom prim at s în t deci arm a te cu a r m ă tu ra de precom prim are d enu m ită armătura de pretensionare care realizează fo rţa de p recom prim are şi care se aşază în zona întinsă a grinzilor, iar spre capete poate să fie depuse şi după u n tra se u curb p e n tru a prelua forţele de la capete care acţionează ca forţe de tăiere (forfecare), d enu m ite şi forţe tăietoare. In afară de a r m ă tu r a de pretensionare ele­ m entele de b eto n p reco m p rim at se arm ează şi cu a r m ă tu ra obişnuită d e n u m ită în acest caz armătura nepretensionată. c. Cerinţele oţelurilor pentru beton precomprimat. Oţelurile pen tru b e to n p reco m p rim at p e n tru a fi utilizate ca a r m ă tu ri treb u ie să aibă ca lităţi speciale : 1) Oţelurile trebuie să aibă rezistenţa la rupere şi limita de curgere ridicate pentru a asigura pretensionarea armăturii la un aşa-zis efort de

108

control cit mai ridicat pentru ca după consumarea pierderilor să răm înă un efort, în faza finală, capabil să efectueze precomprimarea. Astfel o sîrm ă S B P I 0 5 cu rezistenţa de rupere de. 1 690 N / m m 2, se întinde la 0,75 din rezisten ţa de rupere, iar d u p ă consum area pier­ derilor ajunge p u ţin m ai m are de 0,55 din rezistenţa de rupere, adică în j u r de 900 N / m m 2 ră m în în d ap ro x im a tiv de 4 ori m ai m are decît rezistenţa cu care se calculează oţelul OB 37 (2 100 d a N /c m 2 ). 2) Oţelurile pentru beton precomprimat trebuie să aibă caracteristici de elasticitate ridicate: limita de curgere trebuie să aibă S5% din rezis­ tenţa la rupere şi m odulul de elasticitate in ju r de 200 k N /m m 2. 3 ) În tru cît oţelurile sînt deformate (alungite) foarte m ult în procesul de preîntindere ele trebuie să aibă o plasticitate foarte bună ; de aceea li se cere să aibă alungire mare pentru a nu se rupe in tim pul preîntinderii sau în tim pul exploatării. 4) Diferite tehnologii de precomprimare im pun ca oţelurile să fie îndoite la diferite unghiuri sau chiar îndoite alternat sau răsucite conco­ mitent cu întinderea (tra cţiu n ea ); de aceea oţelurilor li se cere o bună tenacitate caracterizată printr-un num ăr de îndoiri alternate efectuate pe un anum it dorn şi rezistenţă la un anum it num ăr de răsuciri care să nu conducă la reducerea rezistenţei la tracţiune. 5) P entru elementele cu armătura preîntinsă pe stand li se cerc armă­ turilor să aibă o anum ită geometrie a suprafeţei pentru autoancorare în beton pe o lungim e cît mai mică (lungim ea de la capătul elementului pînă în punctul unde armătura este ancorată complet la efortul din armătură). 6 ) Elementele din beton precomprimat (cum sînt grinzile de rulare <ile podurilor rulante, fundaţiile etc.) sînt supuse şi la încărcări repetate care pot produce obosirea materialului (oţel şi beton) şi în consecinţă ar­ mătura trebuie să reziste şi la astfel dc solicitări. 7) M odul de livrare ( mărimea şi greutatea colacilor, modul de derulare de pe colac) trebuie să satisfacă mai m ulte cerinţe, din care se menţionează : ca după derulare să nu se constate modificarea caracteristicilor de elasti­ citate, rezistenţă şi plasticitate ale oţelului, să poată fi m anipulat şi trans­ portat în condiţii normale, să asigure mecanizarea operaţiilor de fasonare şi preîntindere pentru toate tehnologiile si să nu necesite operaţii supli­ mentare pe şantier ca îndreptare, întindere sub tensiune (calibrare etc.). Colacii trebuie să aibă greutăţi mari pentru a se reduce pierderile pe şan­ tier. dar să poată fi m anipulaţi cu mijloacele existente pe şantier. 8 ) Oţelurilor li se mai cere o bună rezistenţă la coroziune alît în tim pul transportului şi depozitării, cit şi după punerea în operă. 9) Pentru anum ite tehnologii de precomprimare se cer anum ite con­ diţii specifice cu posibilitatea formării la rece sau la cald a capetelor de «ncorare, posibilitatea de filetare a capetelor barelor prin rolare — presare,

109

înnădirea prin sudare, prin presiune (la maşini de sudat cap la cap pentru bare) şi prin topire (cu arc electric), fără ca să se modifice caracteristi­ cile fizico-mecanice la temperaturi pînă Ia 4 0 0 ...5 0 0 ° C . De asemenea, pentru a nu aluneca din ancorare li se cere o anum ită duritate a suprafeţei. 10) Deoarece se folosesc dc regulă fascicule de bare, caracteristicile mecanice ale acestora trebuie să fie cît mai omogene (să nu difere prea m ult de la o arm ătură la alta). d. Armarea elem entelor din beton prccomprimat. P e n tr u a afla num ărul ap ro x im a tiv de a r m ă tu ri într-o secţiune de b e to n p recom prim at, înainte de a face u n calcul exact se po ate folosi relaţia de armare a secţiunilor de beton armat : — 0,8 A f -m vd calcz unde : m p este un coeficient p en tru a r m ă tu ra p re în tin să (m p = 0,90) ; Rcaic rezistenţa de calcul a arm ă tu rii p en tru beton precom­ p rim at ; r == y/i„ î n ’care y este b ra ţu l de pîrghie (y = 0,75).
Exem plul i. Un element de acoperiş tip T din beton prccomprimat avînd desutiderea de ÎS m, lăţimea tălpii de 2 m şi înălţimea de l m — 100 cm, se precomprimă cu toroane T B P 12, iar placa se urmează cu armătură neprdensională din plase sudate din sirmă S T M şi otel O B 37. Grinda se urmează cu armătura pretensionaiă lip T B P 12. Pentru determinarea armăturii nepretensionate din placă, aceasta se consideră că lu­ crează ca console încastrate în grindă de o parte şi de cealaltă a grinzii şi sc urmează la fel ca elemntele de beton armat. A rm ătura p retensionată pen tru u n m om ent m axim de exem plu M w, r = 450 k N -m respectiv M „ ax = 45 000 kN -cm , pe care treb u ie să il suporte grinda T cu înăl­ ţim ea dc 1 m = 100 cm, av in d u n b ra ţ de pîrghie z — y h a — 0,75 x 1 0 0 = 75 cm , se calculează din relaţia : Mm,.r = 0.8 A fm r R c. le z ; 45 000 0,8 x 0,9 x 136 x 75 = 6,13 cm f.

Aria unui to ro n T B P 12 este 0,895 cm*. R ezultă p en tru acoperirea secţiunii cal­ culate, u n num ăr dc 7 toroane. A t = 7 x 0,895 = 6,26 cm1 caic are o arie mai mare decît 0,13 cm 2 cit a ieşit din calcul. R ezistenţa de calcul a toronului este de 136 kN/cm*. F o rţa de întindere a unui to ro n este :

F,„ = 0,895 x 136 = 122 kN. Foi ţa to taiă de întindere este : J'i.tai lotal = — 7 x 122 = 854 kN. După consum area pierderilor, efortul u n ita r din toro n v a ajunge la 100 kN/cm* şi astfel forţa efectivă de precom prim are va rezulta : F „ = 7 x 0,895 x 100 = 623 kN.
110

a p r o x im a tiv

F. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DIN BETON ARMAT

Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul stabilirii corespon­ denţei dintre modul de execuţie şi prevederile din proiect şi a prescrip­ ţiilor tehnice care reglem entează calitatea. Dispoziţiile de şantier d a te de beneficiar şi p ro iec tan t — cu res­ pectarea prevederilor legale — au aceeaşi p utere ca şi proiectul de execuţie. Verificările se efectuează pe t o t parcursul lucrărilor la încheierea unei faze şi la recepţia preliminară. în general, verificarea se face prin : 1) M ăsurări de dimensiuni ale elementelor şi sortimentelor de armături folosite. 2) Existenta documentelor de atestare a calităţii materialelor şi pre­ fabricatelor şi a proceselor-verbale de lucrări ascunse. 3) Efectuarea încercărilor şi probelor prevăzute în standardele şi nor­ mele pentru materiale şi prefabricate, precum şi a prevederilor specialedin proiectele de execuţie. 4) P entru lucrările de armături interesează în special verificările pe parcursul lucrărilor şi verificările pe faze. 5) în a in te de punerea în operă a betonului şi armăturilor este necesar să se facă verificările prevăzute in S T A S 1799-79 şi N orm ativul C. 21-85şi S T A S 6 6 5 7 / 1-82. A s tfe l: to a te arm ă tu rile de orice fel, inclusiv cele care urm ează a fi p re tensio natc, precum şi to a te piesele înglobate, tecile, ancorajele se verifică b u c a tă cu b u c a tă înaintea începerii beto nării. Verificarea se face din p u n c tu l de vedere al poziţiei, formei, dia­ m etrului, lungimii, distanţelor şi din pun ctul de vedere al calităţii legăturilor şi dispozitivelor de m enţinere a poziţiei în t o t tim p u l betonării şi com pactării betonului. 6 ) î n cazurile în care armăturile sau piesele înglobate comportă înnădiri sau îmbinări sudate, se vor efectua in plus verificările prescrise în Instrucţiunile tehnice pentru execuţia prin sudare electrică a îmbinărilor şi înnădirilor la arm ăturile din oţel-beton, C. 28-83. Betonarea nu va putea începe decît num ai după ce au fost verificate şi consemnate de către conducătorul tehnic al lucării şi reprezentantul beneficiarului printr-un proces-verbal de lucrări ascunse, şi a n u m e : — au fost m o n ta te to a t e a rm ă tu rile şi piesele înglobate conform, prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziţiile arm ă-

111

tn rilo r şi a înnădirilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi a fixatoarelor speciale), precum şi fa p tu l că abaterile la lungimi şi poziţie nu depăşesc to leran ţele adm ise de lungim i şi acoperiri cu b eto n ; — cofrajele care au dimensiunile p rev ăzute în proiect s în t suficient •de robuste şi anco rate p en tru a p relua împingerile betonului p r o a s p ă t ; — cofrajele şi elementele de construcţii adiacente au fost cu ră ţite şi corect pregătite. Procesele-verbale de lucrări ascunse se fac pe etape de b etonare şi tro nso ane ; valab ilitatea proceselor-verbale s în t lim ita te la 7 zile ; dacă în acest tim p nu s-au făcut betonările, se refac verificările. P e n tru lucrările de beton p reco m p rim at se v or efectua în plus Veri­ ficările prescrise în N orm ativul C. 21-85 şi se v or com pleta fişele de p recom prim are şi înregistrările respective. La execuţia prefabricatelor se va verifica vizual bucală cu bucată : 1) Calitatea otelurilor folosite pentru armarea elementelor. 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor şi carca­ selor sudate, precum şi calitatea înnădirilor executate prin sudură. 3) Poziţionarea armăturilor (existenţa distanţierilor, călăreţilor şi fixatoarelor speciale). 4) Dimensiunile şi forma tiparelor. 5) Existenţa golurilor şi detaliilor (m ustăţi, urechi etc.). L a b etonare se v a verifica dozarea com ponentelor, caracteristicile betonului proaspăt, tehnologia de tu rn a r e şi co m pactare fă ră schim­ b area poziţiei arm ăturilor, tr a t a m e n tu l term ic etc. Defectele vor fi stabilite de organele de control şi ele vo r fi rectifi­ cate şi p re z e n ta te din nou la controlul acestora. După decofrarea elem entelor din betou, inclusiv a îm binărilor clem entelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări : 1) Aspectul elementelor finite şi dimensiunile (lungim i, lăţim i, grosimi, înclinarea muchiilor, feţelor etc.). 2) Verificarea toleranţelor la dimensiuni. 3) A p a riţia de defecte (ruperi, ştirbituri, segregări şi lipsuri de sec­ ţiune vizibile, fisuri, spărturi în beton efectuate după întărirea lui indi­ ferent în ce scop, inclusiv pentru instalaţii). 4) Pentru prefabricatele din beton se verifică şi m odul dc depozitare, transport şi m anipulare, precum şi rezistenţa lor la încercările de probă. 5) D e asemenea, la montarea lor se va verifica respectarea condiţiilor de îmbinare, rezemare şi m ontaj conform proiectului.
112

La depozitarea armăturilor, cim enturilor, prefabricatelor etc. se vo» verifica daeă sint respectate condiţiile specifice fiecărui m aterial prevăzute în norme privind : 1) Protecţia contra intemperiilor (în special la ciment şi armăturii» pentru beton prccom prim at). 2) Condiţiile de rezemare. 3) N u m ărul m axim de elemente suprapuse. 4) M ăsurile speciale de protecţie contra umidităţii şi altor agenţi agrtsivi (după cum se nor specifica la fiecare material). 5) Verificarea oţelurilor de armături se va face pe baza standardelor de produse ale acestor oţeluri : S T A S 4 3 8 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului armat şi S T A S 6 4 8 2 /1 -8 0 pentru arm ăturile betonului precomprimat. Verificarea se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de producător sau, în lipsa acestora, prin încercări de control efectuate in conformitate cu prevederile în vigoare ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). Se recomandă pentru cazuri speciale, ţin în d seam a de im portanţa elementului prefabricat sau a con­ strucţiei, să se prevadă obligativitatea verificării caracteristicilor fizicomecanice ale oţelului-beton la fiecare lot aprovizionat, independent de exis­ tenţa certificatelor de calitate ( S T A S 6 6 5 7 /1 -8 2 ). 6 ) Verificarea sudurilor plaselor sudate prin puncte şi a celorlalţi suduri se face conform Instrucţiunilor tehnice C. 28-83. 7) Verificările calităţii elementelor componente ale betonului (c im m i agregate, apă, adaosuri) se va face conform prescripţiilor speciale pentru aceste materiale ( S T A S 1707-79). 8 ) Toţi executanţii de lucrări (m uncitori, maiştri, ingineri) trebuie să cunoască prevederea că este cu desăvîrşire interzis a se proceda la execut tarea de lucrări care să înglobeze sau să ascundă defecte sau abateri neadm lsu

8 — Cartea fierarului betonist — od. 1

C a p ito lu l III

OJELURl PENTRU ARMAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT Şl MATERIALE AUXILIARE

A. OJELURl PENTRU CONSTRUCŢIILE
DIN BETON ARMAT

Cerinţele u no r oţeluri pen tru arm area construcţiilor din b eton a r m a t şi din beton p reco m prim at au fost a ră ta te la cap. II. P e m ă s u ra dezvoltării siderurgiei noastre, c o n s t r u c to r il o r li se pun la dispoziţie noi tip uri de oţeluri cu caracteristici su p erio are. T en d in ţa actuală este de a se utiliza oţeluri cu caracteristici de rezistenţă cit mai înalte pen tru a se face economie la oţel. D eoarece este cunoscut că utilizind un oţel cu limita de curgere de 400 N / m m 2 în loc de un oţel cu limita de curgere de 200 N / m m 3 se po ate folosi teoretic pînă la j u m ă ta te din c a n tita te a de oţel. P ractic, această eco­ nomie este mai mică dato rită faptului că elementelor li se im p u n şi alte condiţii : să nu aibă o deschidere de fisuri mai m are decît cea per­ misă, să nu depăşească o a n u m ită săgeată etc. fapt care reduce eficienţa utilizării oţelurilor superioare ; totuşi, folosirea lor aduce ţării anual economii de zeci de mii de to ne de oţel-beton şi de aceea conducerea de p a rtid şi de s t a t urm ăreşte sistematic extinderea utilizării oţelurilor superioare. T o to d a tă există preocuparea ca numărul tipurilor de oţel să se reducă p en tru a uşura livrarea şi aprovizionarea cu oţeluri.
114

ST PB — sîrm ă (S).).S.) — Buzău şi puse de acord cu proiectele tip şi STAS 438/3-80). 5) Plase sudate uzinale pentru beton armat (conform catalogului de plase sud ate p en tru arm area betonului fabricate de întrep rin d e rea de Sîrm e şi P roduse din Sîrm e (I. Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton armat P rin domenii de utilizare se înţelege d estinaţia arm ăturilor în funcţie de tip u l elem entului de arm are si de rolul arm ă tu rii în element (tabelul I I I . N — plase su d ate „norm alizate" . 2. tra s ă (T).1.S. STR — sîrm ă (S).B.S.P. 3) Sîrm a moale de legat (STAS 889-76). tra s ă (T). PC — oţel cu profil periodic (P) lam inat la cald (C). STNB — sîrm ă (S). 4) Bioţelul (conform normei interne de întreprindere N . Tipuri de oţeluri pentru beton armat 'I P e n tru arm a rea elementelor de beton a r m a t se utilizează : 1) Olel-beton laminat ta cald cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/1-80). Q — plase su d ate cu ochiuri p ă t r a t e .P. La plase sudate sim bolurile au u rm ă to a re a sem nificaţie (conform catalogului I.1973 a Centralei de C onstrucţii M ontaj B ucureşti (C. nr. profilată (P) p en tru b eto n (B). tra s ă (T).l ) . L — plase su d ate tip izate „de lis tă “ . Sim bolurile folosite pentru m ărcile de oţel sînt urm ătoarele : OB — oţel (O)-beton (B). 2) Sîrm a trasă pentru beton armat cu suprafaţa netedă sau cu suprafaţa profilată (STAS 438/2-80). re co aptă (R) care devine moale prin încălzire (recoacere). netedă (N) pen tru beton (B).S.M.11. 115 . — B uzău şi STAS 438/3-80) : G — plase sud ate tip iz ate „de uz general". B ioţelul (bi) este u n oţel-beton realizat din două sîrm e care se su­ dează sub form ă de scăriţă. 1979/ 4.I.Î.P. R — plase sud ate cu ochiuri dreptunghiulare.

116 .

Exem plele de n otare se vor indica pe tipuri de oţeluri. A stfel: otel-bcton 0 16 O B37-STAS 438/1-80 oţel-beton 0 20 PC 52-STAS 438/1-80. dar şi o plasticitate mai redusă a v în d o alungire la ru pere mai mică. Din punctul de vedere al com poziţiei chim ice. încercarea la tra c ţiu n e p en tru determ i­ narea caracteristicilor mecanice se efectuează pe ep ruv ete de apro­ xim ativ 500 mm. l şi n um ăru l stand ard ului. şi alungiri la ru p e re cu a t î t mai mici. l s-au indicat domeniile de utilizare. cu cît rezis­ tenţele la ru p e re sînt mai ridicate. dato117 . cu o b ună su d a b ilita te deoarece au u n c o n ţin u t redus de carbon şi nu au ele­ m ente de aliere. D in analiza tab elu lu i I I I . tip u l de oţel-beton conform tabelului I I I . Notarea oţelurilor pe planuri se face p rin : indicarea produsului. Oţel-beton lam inat la cald. Caracteristicile mecanice ale oţelurilor se determ in ă prin încercarea la trac ţiu n e statică sau la încercări ciclice de oboseală. sudabil cu a n u m iţi electrozi şi în limitele a n u m ito r p a r a m e t r i . rezistenta la rupere. Oţelurile slab aliate s în t oţeluri semidure. L a diam etrele mici. t ă i a t e din bare sau din colaci. O ţelurile-carbon obişnuite s în t oţeluri mai uşor fasonabile. diametrul barei. Caracteristicile mecanicc şi dim ensiunile oţelurilor laminate la cald (STAS 438/1-80 şi tab elu l I I I . Aspectul diagram ei rezistenţă R — alungire specifică e sau defor­ maţie A l este a r ă t a t în figura I I I .Cifrele care însoţesc sim bolurile reprezintă : 1) L a oţelurile-belon laminate la cald. din care se co n stată că fa ţă de oţelul OB 37 care are o lim ită de curgere m a rc a tă p rin tr-u n palier de curgere Şi o alungire la rup ere m are. î n tabelul I I I . s în t slab aliate cu m an g an şi siliciu care le conferă o rezistenţă mai ridicată. 2). a. PC 60 . in daN jm m *. PC 90. aria secţiunii barelor longitudinale. 2) L a bioţel. oţelurile-beton se clasifică în : — ofeluri-carbon obişnuite : OB 37 . în zecimi de milimetru. diame­ tru l n o ta t cu simbolul 0 . oţelurile tip PC au num ai limita de curgere convenţională R P0:. în m m 2jm . — oţeluri slab aliate : FC 52 . Oţeluri-beton laminate la cald L iv ra re a oţelurilor-beton lam inate la cald este re g lem entată prin STAS 438/1-80. 3. l . 2 se co n stată ca lim ita de curgere şi alun­ girea la rup ere variază pe grupe de diam etre. cu gra d de fasonabilitate mediu. 3) L a plase sudate.

118 . Diagrame eîort — deform aţie (alungire specifică) a oţelurilor : a — OB 3 7 . Oţelul-beton neted OB 37. b —PC 5 2 sau PC 6 0 . rită întăririi oţelului (ecruisării) p rin trecerea succesivă p rin lam inor. Alungirea la rupere se m ăsoară pe o p orţiun e egală m a rc a tă cu de 5 ori d iam etru l barei care se încearcă. D u p ă cum se vede în tabelul I I I . sim bolizată cu A-„ în % . cit şi in kilograme fo rţă pe m m '2 (kgf/mm-). 3. îu schimb se micşorează alungirea la rupere.Fmax! Rm ax'l OB 37 a . Dim ensiunile oţelului-beton neted OB 37 s în t d ate în tabelul I I I . 2 rezistenţele s în t date a t î t în sistemul in tern a ţio n al de u n ită ţi (SI) adică în n ew ton pe m ilim etru p ă t r a t (N /m m 3).l. III.(a i i — ---------► b Fig. lim ita de curgere este m ai ridicată.

3 1 0 7 .1 3 0 1 .5 8 0 1 .8 Observaţie : O valizarea barelor (diferenţa d in tre două diam etre perpendiculare. Tabelul I I I . 2.200 1 2 .1 4 3 .2 8 3 0 .5 + 0 .m c u rg e re U n g h iu l D ia m e tr u l R c sau I i p 0>2 N /m m * ( k g f/m m ! ) •^5 m in d e în d o ire d o r n u lu i N /n u n * ( k g f/m m * ) m in .8 0 0 ± 0 .6 0 M a sa c o re s p u n z ă to a re d ia m e tr u lu i n o m in a l k g /m 0 .8 8 2 .10 p e s te 4 0 20 180° 3 d PC PC 6 0 s> 6 -40 4 1 0 (4 2 ) 590 (6 0 ) 890 (9 0 ) 16 180° 3 d 90 1 0 -2 8 5 9 0 (6 0 ) 8 90° 4 d > 1 C aracteristicile m ecanice (rezistenţa la tracţiu n e) sc determ ină pe aria secţiunii nom inale.6 5 6 . 119 .2 2 2 0 .6 0 0 P e r im e tr 11 1 co re sp u n z ă lo r d ia m e tr u lu i n o m in a l cm 1 .2 8 6 . n o m in a l d mm în c e rc a re a la în d o ir e la rece L im it a de A lu n ­ R e z is te n ta g ire a la r u p e re P. D im ensiunile şi abaterile lim ită ale oţelului-beton neted Olt 37 D ia m e tr u l n o m in a l d mm 0 7 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 A b a te re a lim i t ă mm A r ia s e c ţiu n ii n o m in a le cm ' 0 .8 4 0 6 . se determ ină lim ita de curgere convenţională (tehnică) : conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83.8 0 1 0 . m ăsurate in aceeaşi secţiune) n u treb u ie să depăşească ab ate rile lim ită p en tru diam etre.1 6 0 8 .2 0 2 . La oţelul OB 37 cu d ia m e tru l> de 28 mm se adm ite ca diam etrul dornului să fie de 1d pentru încercarea de Îndoire la rece.3 8 5 0 .2 1 0 1 .9 9 0 9 .4 0 ’ 5 .0 4 0 10ţ.3 9 5 0 .8 5 8 .7 7 4 .1 4 0 3 .5 0 3 0 .1 0 1 1 .1 2 1 4 -4 0 52 6-11 1 6 -2 8 3 2 .3 — 0 . 1 1 1 1 este ev id en ţiată la Încercarea la tracţiu n e.5 1 0 2 .3 / + 0 .5 <is> OB PC 37 6 .8 8 8 1 . C aracteristicile m ecanice ale oţelului PC 5 2 > 1 0 rf se stabilesc p rin co n tract. Caracteristici le mecanice ale oţeluri lor-beton în c e rc a re a la tr a c ţ iu n e 1) M a rc a o ţ e lu lu ib e to n D ia m e tr u l .9 8 0 3 . % U a 25p (2 6 ) 2 3 5 (2 4 ) 355 315 335 325 ( 3 6 ) s> (3 5 ) (3 5 ) (3 3 ) * ) 360 (3 7 ) 510 52) 25 180° 0 .8 ± 0 .5 -0 .4 7 0 2 .0 5 5 . * > La oţelurile tip PC la care lim ita de curgere a p aren tă Ii.3 0 2 0 .7 8 5 1 .T a b e l u l I I I .6 1 7 0 .8 0 0 4 .9 9 0 2 .0 1 0 2 .5 1 3 .5 4 0 3 .9 1 7 . 3.8 5 0 4 .3 0 1 2 .9 1 0 6 . P en tru centrale nuclcare se livrează o ţelul PC CON cu caracteristici sporite.

Q cu o Qj < 1> OO 120 . l’C G O şi P C 90 CU oU i o^ .— .Q oţelurilor IUI 52. Dimensiunile g C D O ‘Ş -O c "O'O 3 5 rP .C C G &o 510 C 'S ts' 4) o £ Tabelul I I I . 4.g>.

2. înălţim ea acestora scăzînd pe m ăsu ră ce se apropie de n ervura longitu­ dinală.B Fig. O ţelul-beton tip PC are două nervuri longitudinale diam etral opuse şi nervuri elicoidale s itu a te la distan ţe egale. III. N ervurile elicoidale au înălţim ea m ax im ă la mijlocul lungimii lor. 2) şi separate de nervurile longitudinale p en tru oţelul PC 52. înclinate cu 5 5 —65° fa ţă de nervurile longitudinale.Oielul-beton cu profil periodic lip P C (tabelul I I I . SECŢIUNEA B . Oţel PC 52. oţelul este p re v ăzu t cu ner­ vuri longitudinale şi tran sversale elicoidale. Nervurile transve rsale elicoidale s în t dispuse diferit după tip ul de oţel. A d eren ţa cu betonul în acest caz se realizează pe lingă încleierea pastei de cim ent de barele de oţel-beton şi prin încleştarea betonului în nervurile transversale şi chiar prin frecarea suprafeţei barei de beton în u ltim a in stanţă. 4). P e n tru a asigura o conlucrare b u n ă (aderen ţă) cu betonul. 121 . I I I . A s tf e l: 1 ) Cu nervurile dispuse în aceeaşi direcţie pe ambele j u m ă t ă ţ i ale profilului (fig. co respunzătoare forţei mai m ari pe care o p o a te s u p o rta fiecare bară. N ervurile s în t decalate unele fa ţă de altele.

4 corespunză­ to are diam etrului respectiv. Oţelurile se livrează în loturi de 40 —60 t a lc ă tu ite din oţeluri lami­ n a te în acelaşi schimb. O ţe l P C 60 şi P C 90. 122 . O ţelul-beton la m in a t la cald OB 37 şi cel de tip PC se livrează în bare sau colaci. adică pe diam etrul to t a l al inimii şi nervurii longitudinale .3. 2) Cu nervurile dispuse în direcţii contrare pe cele două j u m ă t ă ţ i ale profilului (sistem brăduleţ) şi separate de nervurile longitudinale (fig.SECŢIUNEA B -B ) F ig. inclusiv nervurile longitudinale re z u ltă u n diam etru m u lt m ai m are ce poate duce în eroare pe fierarul betonist la alegerea diam etrului oţelului dacă nu com pară valoarea m ă s u ra tă cu valorile din tab elu l I I I . D iam etru l nominal sau de calcul este u n diam etru e c h i v a l e n t . I I I . L iv rarea oţelului-beton la m in a t la cald. din aceeaşi şarjă (de oţel elaborat). Barele se livrează în lungimi de 8 — 18 m pen tru diam etre m ai mari de 2 0 m m şi în lungimi de 1 0 —2 0 m pen tru diam etre m ai mici. I I I . dacă s-a m ă s u ra t d iam etru l inimii d1 excluzînd nervurile. Colacii de oţel-beton au g r e u ta te a de 4 0 —600 kg şi se livrează le­ g a ţ i în m inim um 3 locuri. dacă se m ăsoară cu şublerul valoarea diam etrului. acesta se co m p ară cu valorile din tabel. 5. acelaşi tip de oţel-beton şi cu diam etre care nu variază mai m u lt de 3 mm. 3) p en tru oţelul PC 60 şi PC 90. conform t a ­ belului I I I . b.

T. c.e ca m ijloace m ecanizate. treeîndu -se valorile găsite de uzină la încercările făcute. p en tru a se deosebi de oţelul PG 60. 5) Pentru proba de tracţiune se trimit probe la un laborator însoţite de toate datele existente pe certificatul de calitate al uzinei şi cu indicarea diametrului barelor . n um ărul comenzii.C.Tabelul I I 1.T. Modul de livrare a oţelurilor-bcton Simbol (marc 0 OB 37 PC 52 PC 00 PC 90 ( 0 Modul de livrare Colaci 6 —12 mm 1 Legaturi de bare 0 14 —30 mm 0 14 —30 mm 0 1 4 . n um ărul avi­ dului de expediţie. 2) Se verifică dimensiunile şi profilul. lotului de construcţie şi a obiectului în care se va introduce oţelul. U n ita te a de în cărcătu ră va fi p re v ă z u tă cu trei legături de solidari­ zare din oţel-beton şi d o u ă legătu ri de m an ev ră cu ochet la p a r te a su­ perioară pen tru a g ă ţa rea la mijoacele de m anipulare.2 0 mm Bare libere Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 30 mm Peste 0 20 mm 0 6 —12 mm 0 G—12 mm - Loturile vor sosi în încărcături de m ax im u m 5 t. M anipularea pe şantier şi în ateliere se va fa?. confirm area de.5. Verificări als calităţii oţelurilor-beton lam inate la cald. masa. tip u l oţelului-beton şi dimensiunea. Marcarea oţelului-beton PG 93. d a ta fabricaţiei. De regulă se v o r livra încărcături de 2.C. produsul. 3) Se verifică aspectul (calitatea suprafeţei). denum irea uzinei produ cătoare. p ro d u c ăto r a calităţii (sem nătura C. 4) Se face proba de îndoire la banc. Obligaţia uzinelor este de a se marca oţelul cu vopsea rezistentă la intem perii. cu ştam pilă).5 t. Certificatul de calitate în m od obligatoriu treb u ie să conţină caracte­ risticile mecanice conform tabelului II 1. în certificatul de calitate sîn t tre c u te conform stan d ard u lu i m arca de fabrică. P e şa n ­ tier se fac u rm ătoarele v e rific ă ri: 1) Se verifică dacă lotul de oţel-beton este însoţit de certificatul de calitate al uzinei semnat de organul C . se va face cu Vopsea da culoare verde. denum irea beneficiarului (şantier).2.3 0 mm 0 1 0 . care să nu micşoreze aderenţa oţelului cu betonul. ' 123 . numele şantierului.

Proba de îndoire la banc. aria secţiunilor m ă s u ra te ale nervurilor din secţiunea de ru p e re considerate in m od convenţional ca dreptunghiuri. valoarea c ă u ta t ă fiind m edia aritm etică a acestor 6 m ăsurări.05 m m la re s tu l diametrelor. în ălţim ea nervurilor. Nu se a d m it nervuri ru p te. A ria secţiunii iniţiale (efective) a epruvetelor se determină pe baza mediilor măsurărilor. cu condiţia ca reducerea dimensiunilor secţiunii barei. L a oţelul cu profil periodic se poate. 3 p e n tru oţelul OB 37 şi tab elu l III. 4) să coresp und ă cu valorile p re v ă z u te în tab elu l II 1. slriuri sau asperităţi. du p ă în d e p ă rta re a s tra tu lu i de oxizi. U nghiul de înFig. Se admit următoarele defecte locale ale su­ prafeţei : denivelări. M ăsurarea d iam etrulu i în fiecare loc se face pe două direcţii perpendi­ culare.2. se p o a te d eterm in a aria secţiunii tran sv e rsale prin cîn tărire conform cap.fă ră alte utilaje. III.4. irea p în ă cîn d cele două ra m u r i ale barelor 124 . . II. N ervurile periodice se m ăsoară pe 5 nervuri consecutive aşezate pe aceeaşi p a r te şi se re p etă pe p a r te a opusă. Se face cu şublerul pe m inim um doi colaci sau legături de bare (diam etrul inimii. 2).02 m m la d iam etrele mici (d < 10 mm) şi cu precizia de 0. III. tab elu l I I I . C ondiţia este ca d iam etru l dornului D pe care se face îndoirea şi ungh iul de îndo­ ire a (fig. cu condiţia ca a b a ­ tere a lim ită p re v ă z u tă p e n tru profilul şi d iam etru l respectiv să nu fie depăşită.Verificarea dimensiunilor şi profilului. determ ina p rin m ăsu ra re a d ă u g in d la aria inimii. D is ta n ţa din tre nervuri se m ăso ară pe o direcţie perpendiculară pe a x a epruvetei. Nervurile se m ăso ară cu şublere sau m icrom etre cu precizia de 0. corespu nzătoare diam etrului m ă­ s u ra t. zg îrie tu ri ro tu n jite . P e n tru verificări sistem atice ale dimensiunilor se procedează con­ form STAS 6605-78 care precizează : d iam etrul se m ăso ară în 3 secţiuni tran sv e rsale s itu a te la pătrim ile ep ruv etei şi perpendiculare pe axa ei. d is ta n ţa între nervuri) şi se com pară cu valorile din tab elu l III. să nu depăşească a b a te re a lim ită la d iam etru . Pe su p ra fa ţa barei se a d m ite un s t r a t su b ţire de oxizi (rugină). Verificarea aspectului (calitatea suprafeţei). De asemenea. D in tre carac­ teristicile m ecanice (v. îndoirea oteluluidoire a de 180° se realizează făcîn d îndobeton pe şantier. pe şantier se p o a te face p ro b a de îndoire simi­ lar cu cea p re v ă z u tă în STAS 777-80. 4 p en tru oţelul tip PC.

Modul de efectuare a încercării conform STAS 200-75 şi STAS 6605-78 este în principiu a r ă t a t la cap. p u tîn d fi de 12—70% .ajung paralele (oţelurile OB 37 şi PG 52). schimbării destinaţiei sau înapoierii uzinei producătoare. m angan. Interpretarea rezultatelor. limitei de curgere R e sau R p0. încercarea la tracţiune. P e n tru oţeluri care vor fi sud ate cu procedee speciale. Prin trefilări succesive prin orificii din ce în ce mai mici se ajunge la diam etre de sîrm e foarte subţiri şi cu rezistenţe fo arte ridicate rezul­ ta te din orientarea cristalelor de metal. 125 . nefolosirii lui. î n această situaţie hotărîrile le ia şeful de şantier care va t r q t a problema în co nform itate cu prevederile legale. Necorespondenţele cu sta n d a rd u l formează obiectul declasării oţelului. Se face p e n tru determ inarea rezistenţei de rupere R m. adică s în t tre c u te p rin tr-o filieră (orificiu calibrat) şi obligate să-şi micşoreze secţiunea tran s v e rs a lă ca urm are efortului de tra c ţiu n e din sîrm ă. Această probă se face u n de nu există certificat de calitate sau există dubii asup ra calităţii oţelului şi la livrări din import. siliciu.« şi alungirii la ru p e re . se fac la labo ra to are şi probe de analiză a conţin u tu lu i de carbon. In cazul execuţiei prefabricatelor în serie încercarea la tra c ţiu n e este obligatorie. fosfor etc. R educerea de diam etru se numeşte şi reducerea de secţiune A care se exprim ă în procente din secţiunea iniţială. P ro b a de îndoire se consideră satisfăcăto are dacă d upă efectuarea ei nu apare nici o c r ă p ă tu ră sau fisură pe fa ţa exterio ară cu rbată. 4. Fierarul betonist ră s p u n d e de ca litatea lucrării pe care o execută şi trebuie să refuze utilizarea de oţeluri care nu corespund s ta n d a r­ dului sau nu au aceeaşi calitate cu cea p re v ă z u tă în proiect.V5. la lucrări de m are im p o rtan ţă. Sîrmă trasă pentru beton armat P e n tru b eto n a r m a t sîrm a tra s ă se livrează conform STAS 438/2-80 în două c a l i t ă t i : cu suprafaţa netedă (STNB) şi cu suprafaţa profilată (STPB). iar unghiul de 90° cînd prelungirile celor două ra m u ri fac u n unghi de 9(F. Sîrmele trase p o a rtă această denum ire deoarece se o bţin din b are netede de oţel-beton ro tu n d cu c o n ţin u t redus de ca rbon (oţeluri moi) care apoi s în t tra s e sau trefilate. Analiza chimică. O peraţia se face la rece. sulf. II.

D in analiza caracteristicilor mecanice se co n stată : 1) Sîrma trasă are limita de curgere convenţională (fig.fi“). este mai mică decît la celelalte oţeluri..0 4 .1 0 8 . pe dorn cu raza de 10 mm . şi n u m ăru l stan d ard u lu i. în mm. ! i 126 . simbolizat prin simbolul 0 (se citeşte . (P) şi destin aţia pen tru a rm a rea betonului (B). 4 9 0 (5 0 ) R e z is te n ţa la ru p e re K . S îrm a se trefilează din urm ăto a rele m ărci de oţeluri: OL 34 .G ‘ ' 6 -7 . A s t f e l : — STNB — 0 3 — STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă n etedă. cu toate că se măsoară pe o bază mai mare . p e n tru arm area betonului. (conform STAS 1177-74).1 0 .R ed ucerea de secţiune se calculează cu formula : A = So ~ S f x 100% = S. Caracteristicile mecanice şi dim ensiunile sîrm ei trase pentru beton armat (tabelul III. (h° ~ d?■ x dl 100%. 6 ). N /m m * ( k g f /m m 1) m in . la Îndoiri altern ate. OL 37 şi OL 42. 5 4 0 (5 5 ) A lu n g ir e a la r u p e re A ia m in % 8 U n g h iu l D ia m e t r u l d e în d o ir e d o r n u lu i a - - 4 9 0 (5 0 ) 4 4 0 (4 5 ) 5 9 0 (6 0 ) 5 4 0 (5 5 ) 6 ' • r . 1 8 0 °. 6. .5 — 5 . 7 8 3 9 0 (4 0 ) 4 9 0 (5 0 ) 8 d ') Slrmele cu diam etrul mai mic dc 6 mm se încearcă şi.STAS 438/2-80 înseam nă sîrm ă tra s ă profilată. de 10 ori diametrul ( A 10). cu d iam etru l de 3 m m . i ' d • 4 . treb u in d să reziste la m inim um 4 îndoiri alte rn ate lă ră să prezinte fisuri vizibile cu ochiul liber. com p letat cu diam etrul. I I I . Caracteristicile mecanice ale sîrm ei Irase În c e rc a re a la t r a c ­ ţ iu n e în c e rc a re a la în d o ir e la re c e 1) C la sa d e c a lita te S im b o lu l D ia m e tr u l d mm S u p e r i­ o a ră O b iş n u ită STNB 3 4 STPB 4 -1 0 L im it a de c u rg e re R p o. a.? N /m m 2 ( k g f/m m -') m in . liv rate conform STAS 500/2-80.'■ 1 80 ° . b). p e n tru a rm a rea betonului. — S T PB . l . N o tarea se face indicînd tip u l oţelului: sîrm ă tra s ă (ST). T a b e l u l I I I . 2) Alungirea la rupere. profilul ne te d (N) sau profilat. v alo area diam etrului. cu d iam etrul de 4 mm.

00 şi peste 4. Tabelul I I I .089 0. Dim ensiunile sîrmelor tra s e s în t date în tabelul I I I .126 0. D im ensiunile £i abaterile la dim ensiuni ale sirm ei trase Diametrul sirmei d mm 3. M odul de livrare a sirm ei trase ■Diametrul .00 5.159 0. kg Obi mii tu 2 1 -1 0 0 2 6 -1 5 0 Redusă 5 -2 0 1 0 -2 5 Diametrul sirmei mm Cel m u lt 3.1 5 b.078 0. c).1 000 Masa colacului.00 3.154 0.499 0. F iecare colac este legat cu sîrm ă moale în 4 locuri.14 Masa informativă kg/m 0.3) Caracteristicile mecanice sînt dale pc grupe de diamelrc.41 1. Sîrma se livrează în colaci (tabelul I I I .246 0. Verificarea calităţii se face în mod similar cu cea a oţelurilor lam inate la cald (v.00 c.60 6.11 1.099 0. în caz de litigiu se prelevează probele din porţiunea de colac indicată de beneficiar. Tabelul I I I .503 0.55 4.222 0.785 0.055 0. 8 ).617 ± 0.94 1. Verificarea calităţii.57 1.00 10.50 5.55 4.071 0. interior al colacului mm 250— 650 4 0 0 . Loturile de sîrm ă au m asa de 7 — 10 t (după grupele de diametre).193 0. iar diametrele mici probei de îndoire alternată.88 2.00 Abaterea limită mm Perimetrul Aria secţiunii corespunzător diametrului sirmei cm3 cm 0. 7.23 2.50 m de la ca p ătu l colacului.395 0.26 1.76 1. 4) Diametrele mai mari ( S — 10 m m ) sînt supuse probei dc îndoire.311 0.196 0.83 3. § 3.125 0. 8.39G 0. fiind mai ridicate la grupele mici.00 4. P e n tru încercări se iau probe de la 0. • 127 .10 8.1 ± 0 .283 0.00 7.51 2.636 0. 7. Modul de livrare a sîrm ei trase.00 9.

m odelîndu-se du p ă profilul barelor pe care le leagă.949 4.21 129.80 0.7671 2.634 12. adică ajunge la c a litatea oţelului de bază OL 34.2272 1.165 7.976 21.488 72.36 50.9087 6.336 55. L a plasele şi carcasele su d ate legarea este înlocuită cu sudură. E l se fabrică în ţa ra noastră în 5 sortim ente.00 1.80 2. III.60 0. P e n tru legarea cofrajelor se foloseşte sîrm ă de circa 0 2 mm.6362 0.5.00 2. Sîrm ă m oale pentru legnt (STAS 8!W-3(t) Diametrul mm 0.935 38.75 Diametrul mm 1. 9) p e n tru a forma plase legate sau carcase legate.949 6.25 321.70 0.5447 3.30 103.25 1.222 3.9852 1.3957 0.5030 0.0686 13. trefilată.7854 0.533 48.60 1.1416 3.00 Aria Lungimea Masa secţiunii mm* k g /l 000 m m/kg 1.33 26.52 162.90 82.872 15.084 450.50 2. Tabelul I I I .80 3. Legarea are ca scop de a asigura poziţionarea corectă a arm ă tu rii spaţiale. din oţeluri moi cu c o n ţin u t redus de carb on OL 34 şi care după trefilare este încălzită în tr-u n cu pto r p în ă la înroşire p e n tru a o tran sfo rm a din sîrm ă ta re (ca u rm a re a ecruisării din trefilare la care s-au a r a n j a t cristalele) în sîrm ă moale.2830 0.90 1.9408 4.55 32.02 P e n tr u legare se foloseşte sîrm ă moale neagră (recoaptă) d en um ită pe şan tiere şi sîrm ă arsă. 9.64 20. 6. P rescripţia 128 .09 63.12 1.106 3. Sîrmă moale pentru legat Barele fasonate p en tru a realiza a r m ă tu r a propriu-zisă se leagă cu sîrm ă moale (tabelul I I I .08 40.98 253.5).40 Aria Masa Lungimea secţiunii mm1 kg/l 000 m m/kg 0. fiind adesea p ro te ja tă prin u n ­ gere.25 2.1575 7. Sîrm a este liv rată în colaci mici.5394 2.783 19.0106 2. sîrm a 0 1 mm.69 18.23 202. Bioţelul B ioţelul este u n oţel realizat din sîrm ă tra s ă t a r e fiind compus din 'două bare longitudinale de secţiune ro tu n d ă legate în tre ele prin sudură cu a ju to ru l u no r distanţieri (scăriţe) cu secţiune dreptu ng hiu lară ^fig.50 1. P e n t r u legare se utilizează. de regulă.662 30. Se fabrică într-o g a m ă m are de d iam etre (STAS 889-80).734 9. S îrm a se îndoaie foarte uşor şi rezistă bine la strîn gerea cu cleştele.

Caracteristicile mecanice minime livrate ale bioţelului s în t considerate cele ale barelor longitudinale şi anum e : rezistenţa la rupere 800 N / m m 2 . care reglem entează livrarea este N orm a in tern ă de întreprindere N . elaborată de C. Caracteristicile m ecanice ale bioţelului. Dim ensiunile bioţelului. a.Fig. precum şi m asa bioţelului pe m e tru liniar s în t a r ă ta te în tab elu l III.M. 1979-73 pen tru realizarea bioţelului. 5 . 10. Dimensiunile barelor longitudinale şi a celor tran sversale (scăriţele).5. Barele longitudinale se obţin din sîrm ă t ra s ă ta re care treb u ie să aibă caracteristicile : limita convenţională de curgere m inim ă 680 N/mm*. rezistenţa la rupere m inim ă 800 N /m m .şi alungirea la ru pere minimă 4 ■ ‘ •■ io — — •5°/ ’ /o■ Barele transversale (scăriţele) se obţin din oţel p lat OL 37 cu rezistenţe m ărite prin tragere (reducere de secţiune) p e n tru a realiza o rezistenţă la rupere de 500 —600 N/m m -.I . iar cea dintre barele transversale 95 mm.6 mm. 1 129 . S u dura scăriţelor se verifică prin proba de forfecare. îndoirea la 180° pe un dorn cu diametrul D = 6 mm. b. A stfe l: b i 3 6 . C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d .P. Notarea bioţelului se face cu indicativul bi (prescu rta rea de la bioţel) u rm a t de d iam etrul barelor longitudinale date în zecimi de mili­ metru şi num ărul normei interne de întreprindere.Î. B ioţel. Profilul are o geometrie fixă care este indicată in figura I I I .I. d is ta n ţa dintre barele longitudinale este 20 m m. alungirea la rupere A 10 = 5% . S udarea scăriţelor se face la o m aşină specială după d e b ita re la lungime.B. 1979-73 înseam nă bioţel cu bare longitudinale care au diam etru l de 3. II I.Î .N . limita de curgere 680 N / m m 2 .

130 .624 c. se facc şi verificarea sudurilor scăriţelor prin proba de forfecare.0 5. de regulă. încer­ carea Ia îndoire a barelor longitudinale. Proba de forfecare se face pe 3 epruvete.5 3. § 3.5 0. Regulile de verificare a calităţii bioţelului sînt aceleaşi ca şi la oţelui-beton lam inat la cald (v. Tabelul I I I .0 0. a căror m asă şi dimensiuni s în t în funcţie de so rtim ent (tabelul I I I .1 4.0 3. 6) încercarea la forfecare se face cu dispozitive speciale de forfecare montate la maşina de încercat (se prind scăriţele coaxial şi se supun probei de tracţiune). d. ale aspectului suprafeţei.6 5. Verificarea c a lităţii bioţeliilui.) cu u rm ăto arele precizări : 1) P e lingă verificările dimensionale. Livrarea se face loco atelier in colaci de diam etru m are. c.75 4. L u n g im e a m e d ie a u n u i co la c m T ip u l de b io l el b i 40 b i 56 b i 61 50 75 2 .). lungimea epruvetei este de 550 mm. l 1).0 5.Tabelul 111.25 0. Modul de livrare a bioţeluliii.216 0. de în drep tare în tru c ît destinaţia lui principală este p en tru arm area elementelor circulare (silozuri. 2) Pentru încercările mecanice ale barelor longitudinale se fac cpruvete prin tăierea scăriţelor.5 7. 11.416 0. rezervoare etc.4 0 1 0 0 225 240 1 0 0 Colacii sîn t legaţi în 3 locuri.10. Bioţelul se derulează de pe colaci d re p t neavînd nevoie. Dimensiunile bioţeliilui B a re lo n g itu d in a le T ip u l d e b io ţe l B a re tra n s v e rs a le A b a te r ile la în ă lţim e şi g ro s im e mm A r ia ce lo r d o u ă b a re cm 2 D ia m e tr u l 1 1 1 1 1 1 A b a te r ile la d ia m e tru Masa k g /m 1 1 1 1 1 1 în ă lţ im e a mm G ro sim e a mm bi 40 bi 56 bi 69 0.50 0.9 ± 0. Masa şi lungim ea b ioţelului liv rat D ia m e tr u l c o la c u lu i in M asa m e d ic a u n u i c o la c k.

S. arm ături de pardoseli.. Conform cataloghlui. 7.de uz general “ simbolizate cu litera G şi „de listă" simbolizate cu L.80-74. simbolizate cu litera N. silozuri etc. Prescripţiile care reglem entează p ro ducţia de plase sud ate sîn t STAS 438/3-80.P. Tabelele cu tipurile de plase s în t date în catalog.1 * unde : R f este rezistenţa la forfecare. 2 ) Plase sudate .S. Plase sudate pentru armarea betoanelor. rezervoare. Clasificarea plaselor. Plaselor din sîrm ă profilată li se ada u g ă Ia început literele P P (panou-profilat)..normalizate" care au lungimea variabilă (netipizată). panouri pen tru planşee. plasele se clasifică după cum urm ează : 1) Plase sudate cu toţi parametrii tipizaţi . P — forţa la care s-a produs cedarea prin forfecare a scăriţei. pu tîn d u -se con­ fecţiona sub formă de panou ri şi rulouri (care au d iam etru l m axim de 1. su d ate prin rezistenţă electrică la locurile de încrucişare denum ite noduri.5 m). Calculul elementelor a rm a te cu bioţel se face în conform itate cu Instrucţiun ile tehnice pen tru calculul şi alcătuirea elementelor a rm a te cu bioţel. — B uzău şi Caietul de sarcini CS/1984 — I. in N / m m 2 . — B uzău p e n tru plasele din sîrm ă trasă profilată. Plase sudate uzinale Plasele su d ate sîn t elem ente de a r m ă tu ră form ate din bare de oţel (sîrme) dispuse pe două direcţii perpendiculare.Media aritm etică a celor 3 probe trebu ie să satisfacă condiţia : B . în m m 2. 3) Plase sudate „speciale tipizate “ simbolizate cu literele S T .P.S) — Buzău şi sînt destinate în special p en tru ar­ marea elementelor din beton arm a t plane sau curbe de tipul plăcilor pentru panouri de pereţi.. 2. A — secţiunea transversală a unei scăriţe.S. Plasele sud ate uzinale s în t livrate de în trep rin derea de Sîrme şi P ro­ duse din Sîrme (I. Catalogul de plase s u d ate fabricate în I. P .> 350 N / m m 2 . panouri de acoperiş. 131 . în cercarea se face cu viteză mică de 5 — 10 m in/min.P.S. după gradul de tipizare. = ----. în N / m m 2.S. ziduri de sprijin.

iar d iam etru l barelor longitudinale se notează cu d t şi v ariază de la 3 la 10 mm.. 4) Plase „speciale tipizate “ ST d estinate arm ării elementelor pre­ fab ricate de mare' serie pen tru construcţii industriale şi care nu se încadrează în celelalte tip uri de plase. 3) Plase „normalizate “ N folosite la elem ente la care lungimea se po ate obţine prin tăierea plaselor (planşee prefabricate..de listă" L folosite de regulă p en tru planşee prefabricate. — plase ST5 înseam nă plase su d ate „speciale tip iz a te " a v în d nu m ăru l de ordine 5 din tabelul plaselor speciale. şi al celor transversale l t. pasul (d ista n ţa dintre două bare alăturate) barelor longitudinale /. Plaselor li se pot găsi şi alte utilizări decît cele indicate.. Plasele sud ate „speciale tip izate" se notează cu simbolul ST u rm a t de n um ărul de ordine din tabelul cu plase speciale. diafragm e m onolite etc. Notarea plaselor s u d ate uzinate se face cu u n cod stab ilit în „Cata­ logul de plase s u d ate" în u rm ă to a re a ordine : u n n u m ă r care reprezintă ordinea plaselor din tabelele de plase pe tipuri. monolit pe şantier sau p en tru elementele p refabricate de m are serie. o literă p en tru tip ul de plase conform codificării G.5 mm. lăţim ea între barele longitudinale extrem e sau de m argine B. Se face apel la tipurile N şi ST num ai cînd primele nu s în t 132 . 2) Plase .26 c m 2 .de uz general “ G folosite de regulă la arm a rea elementelor plane din beton a r m a t turnate. si a celor longitudinale CM ş i C l2. în m m 2/m . lungimea capetelor barelor transversale C tl si C. în funcţie de m odul de uzinare şi de utilizare. pot pune în operă cu un n u m ă r m inim de tă ie tu ri la m ontaj. L sau N. o literă care a r a tă forma ochiului re z u lta t din încrucişarea barelor plasei şi anum e p e n tru cele p ă t r a t e litera Q p entru cele d reptu ngh iulare litera R şi un nu m ăr care repre­ zintă aria secţiunii arm ă tu rii longitudinale.). F a c excepţie plasele speciale S. notează cu d t şi variază de la 3 la 0.Parametrii plaselor. A s t f e l : — plase 26 LQ 126 înseam nă plase sudate cu n u m ăru l de ordine 26 din tabelul cu plase „de listă" av în d ochiuri p ă t r a t e şi cu aria to ta lă a secţiunii barelor longitudinale pe 1 m lăţim e de 1. lungimea între barele transversale extrem e sau de m argine L. Se v a c ă u ta să se folosească plase de ca ta ­ log (G sau L) care se. P a ra m e trii panourilor de plase s u d ate se p ot ur­ m ări pe figura I I I . pano u ri ele fa ţa d ă prefabricate şi panouri de legătură la diafragm e t u r n a t e monolit. plasele sud ate s în t den u m ite şi simbolizate astfel : 1) Plase . 6 : lungimea panoului L „ lăţim ea panoului B r. Ca regulă generală se v a utiliza la arm are u n num ăr m inim de tip u ri de plase pe ansam blul construcţiei. D iam etrul barelor transversale se.

4jn o/ /O m in .0 3 . Tăierea plaselor se face după planuri de tăiere (croire) pentru a avea un n u m ăr m inim de tă ie tu ri şi să nu rezulte pierderi.1 8 . Sîrmele folosite p e n tru confecţionarea plaselor su d ate sîn t sîrm e tra s e (v. G (plasa de uz general).0 -1 0 . P a­ nourile (plasele plane) care pot fi fa b ricate de I. iar S mo. b. a 0 p e n t r u — rfi 0 . sîn t diam etrele barelor transversale.5 — 5 .S. 8 N e te d ă 8 8 0 . Caracteristicile mecanice (tabelul I I I . d. ru in . Se ream in te şte sem nificaţia succesivă a simbolurilor şi anum e : 14 (num ăr de ordine al plasei). Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate. D im ensiunile plaselor sudate uzinale. 8 ’) jRj)o.0 -7 . 2) Plasele sudate profilate sîn t liv rate conform CS 33/84 — I.S.0 4 .S . .reste aria secţiunii transversale a barei celei mai groase din nod .3 5 S maxR p0 . cu ochiuri p ă tra te (Q) Şi cu aria secţiunii barelor (2. mm A lu n g ire a la ru p e re . 13.5 0 S mllxI t .46 c m s/m — 246 m m 2/m).P .6 6 .0 G— 6 8 0 . Tabilul I I I .P. 6 ) precizate în tabelul I I I .0 -4 . — B u zău unde este in dicală şi forma profilului (tip Carrv).j . L ungim ea epruvetelor este p re v ă z u tă în STAS 6605-83. „ 1 p e n t r u di — & 0 . I I I . respectiv longitudinale. cit şi cele transversale). Se dă ca exem plu datele cuprinse în lista de plase „De uz gen e ral 1 1 (G) p en tru plasa 14 GQ 246. F o r ţa d e fo rfe c a re a n o d u lu i sudat P / N /m m * P r o f ila t ă '. V alorile m inim e ale caracteristicilor mecanice ale plaselor sudate L im i t a de R e z is te n ţa la ru p e re c u rg e re l!m Rpa. 12) se determ ină pe sîrm e decupate din plasa s u d ată (at. 4 9 0 (5 0 ) 490 440 440 390 (5 0 ) (4 5 ) (4 5 ) (6 4 0 ) 5 9 0 (G 0) 590 540 540 190 (6 0 ) (5 5 ) (5 5 ) (5 0 ) A s p e c tu l s u p ra fe ţe i D ia m e tr u l s îrm e i d. . Listele de plase su d ate sîn t numeroase şi nu p o t fi d a te în prezenta lucrare.t N / iţ im " N /m m ’ ( k g f / m m 1) ( k g f/m m 2) m in . î n tabelul 1 QO io.) 4 .S . şi d. — B uzău au valorile p aram etrilo r lim ită (fig. 6 ).2 are valoare m inim ă.ît cele longitudinale. a. P e b az a tabelului I I I . 12 s-au în tocm it liste cu plase conform clasi­ ficării şi simbolizării a r ă t a t e mai înainte. tabelul I I I . 12.economice.0 1 0 .

S .—Buzău Valori mm 2 000—7 000 1 000—3 000 Abatere* limită Parametrul geometric Lungim ea panoului L c L ăţim ea panoului B t ± 1 % dar nu mai m u lt de ± 2 5 mm L ăţim ea in tre barele longitudinale extrem e B Lungim ea în tre barele transversale extrem e l.110 f ^ x d..Tabelul I I I . 134 . III. 9 5 0 . ± 1 0 mm C ap ătul barei tra n s­ versale C’u sau Plase sudate cu b are simple Plase sudate cu b are duble - C ap ătul barei longitudinale C . 25 Sensul de avans a l plasei ~n m o sm â Fig.S . sau C n Min. l i .6. 10 M in. Plasele sudate fabricate de I. Param etrii plaselor sudate. J ± 1 0 mm P asul intre barele transversale l.P .2 950 1 950—6 950 ♦ P asul intre barele longitudinale Plase su d ate longitudinale Plase sudate longitudinale cu bare sim ple cu bare 1 duble 5 0 -3 0 0 m ultiplu de 25 100 —300 m ultiplu de 25 5 0 -4 2 0 fără trep te Min.

la plasele ST s în t a r ă ta te şi elemen­ tele prefabricate la care se utilizează prin indicativul proiectului (de exemplu) : G 3/6-350 este chesonul cu lăţim ea de 3 m. 1. Plasele speciale tipizate ST p o t fi confecţionate cu d istan ţe intre ochiuri variabile la acelaşi tip de plasă (de exemplu. în funcţie de dimensiunile geometrice ale Dlaselor şi diam etrul barelor. a v în d m asa de cel m u lt 2 0 0 0 kg şi cel m u lt 50 plase. 44. 1 x 2 5 + 3 x 3 0 0 + + 1 X250) sau cu bare duble.0 m. — Lungim ea plasei (panoului). L c = 6. — Depăşirea (capetele) : — longitudinale. n u m ărul lotului de plase. C t = 50 + 50 mm — transversale. m asa unei plase. Plasele sînt livrate sub formă de unităţi de încărcătură. — Aria secţiunii barelor : — longitudinale. A s t f e l : (1 x 2 5 ) 2 + 1 x 2 5 0 + 3 x 3 0 0 + + 125 + (1 x 2 5 ) 2 în care cu (1 îa25)2 s-a n o ta t g rupu l de bare alăturate. C .5 k N / m 2). = 2 0 0 mm. d t = 8 mm — transversale. simbolul (notarea). d t = 4 mm. care se petrec pe t o a t ă înălţi­ mea pachetului în d reptu l a 4 sau 6 suduri. — Masa. num ărul de panouri (plase) din pachet.23 kg/buc. B c = 2. conform figurii I I I .plaselor GQ (cu ochiuri pătra te) la poziţia 14 se vor citi urm ătoarele date. Modul de livrare a plaselor sudate uzinate. c. U n itatea de în cărcătu ră se formează prin aşezarea plaselor plane două cîte două fa ţă în faţă. In catalog. 6 : — Dimensiunile ochiurilor (distan ţe între bare) : — longitudinale. Ga accesorii se folosesc legături de m anevră nerecuperabile din sîrmă lam in ată OL 32 sau OL 34 0 6 . în coloana 13. cu u n dispozitiv special.26 cm 2/m . l. P rin lot se înţelege circa 1 0 t plase sud ate fabricate pe aceeaşi in stalaţie (maşina de sudat) care are acelaşi reglaj al p aram etrilo r geometrici (dimensiuni 135 . 2. Fiecare pachet de plase are o etiche tă m etalică pe care sîn t în­ scrise : I. — L ăţim ea plasei (panoului). în scopul redu­ cerii înălţimii pachetului şi a obţinerii unei stab ilităţi sporite a acestuia.S.4 m (între axele barelor extreme).a = 25 + 25 m m . l t = 1 0 0 mm — transversale. I n d ic a tiv u l: 14 GQ 246. — B uzău . cu lungimea de 6 m şi care a fost calculat la o încărcare de 3.S. — D iam etrul b a r e l o r : — longitudinale.46 cm !/m — transversale.P.

T. 7. tim p de sudare etc. strivire sau asperităţi. 3) Se verifică aspectul. de ase­ m enea cu condiţia ca abaterile lim ită să se înscrie în valorile din t a ­ belul I I I . Verificarea calităţii sudurii nodurilor sc face prin determ inarea forţei de forfecare a nodului. Verificarea aspectului se face cu ochiul liber.0 0 m cu o ab a te re de ± 3 % . lungimii şi lăţimii. Pe şantier se fac u rm ă t oarele v e r if ic ă r i: 1) Se verifică dacă lotul este însoţit de certificat de calitate al I .C. S . 6 . D is ta n ţa dintre barele transversale extrem e se m ăsoară pe barele de m argine ale panoului. Verificarea dimensiunilor se face cu ru leta p en tru lungime şi lăţime şi cu m icrom etru l p en tru diam etrele barelor. 12. capetelor. Probele pen tru încercări se recoltează din porţiunile de panouri dec u p ate pentru goluri. Verificarea param etrilor panourilor se face prin com pararea valorilor m ă su ra te cu datele din catalog. 1 2 . . lim ita de curgere ( R e. S . Verificarea ca lită ţii plaselor sudate uzinate. 7. sîrm ele să se încadreze în abaterile dimensionale m axim e din tabelul I I I . Plasele în rulouri treb uie să aibă d iam etrul de rulare conform preve­ derilor. Valorile admisibile pen tru forţa de for­ fecare P f se dau în tabelul I I I . curent. d. încercările mecanice.2 0 m la valoarea ipotenuzei de 2 . R p0>2 şi alungirea A lt se determ ină conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83.ale ochiurilor plasei. respectiv rezistenţa la tra c ţiu n e l i m. D u p ă derulare plasa trebuie să ră m în ă d reap tă şi să se înscrie tn tr-u n dreptu ngh i perfect.). Caracteristicile mecanice treb u ie să corespundă valorilor tre c u te în tabelul II 1 . P erp e n d ic u laritatea in tre barele longi­ tudinale şi transv ersale este g a r a n t a t ă prin lim itarea ipotenuzei t riu n ­ ghiului cu catetele de 1. pe ep ru vete a v în d forma din figura I I I . diam etrul sirmelor) şi electrici (presiune. şi 30% din n um ăru l nodurilor unei bare cu condiţia respectării prevederilo r anterioare.60 m şi 1 . Ca defecte locale se a d m i t : denivelări. P . 4) Probele mecanice (încercarea de tracţiune a sirmelor) şi calitatea nodurilor sudate (rezistenta la forfecare a nodului sudat) se verifică prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate. Noduri nesudate se ad m it : 3 % din to ta lu l nodurilor unei plase : 1 0 % din nodurile barelor extreme. 2) Se verifică parametrii conform comenzii . Se adm ite u n strat subţire de rugină cu condiţia ca după în lătu rare. — Buzău sem n at de organul C. 136 .

1) Formarea şi compunerea lotului unitar de manipulare : Loturile unitare de. Plasele tipizate (de uz general.7. astfel ca un bac să tra g ă de b a ra transversală şi celălalt de bara longitudinală. panouri de plase sudate şi plase sud ate în rulouri. a c c ep tat de I. Problemele de mecanizare care se pun sînt următoarele : forma­ rea şi compunerea lotului unitar de m a nip ula re. C om binatul Siderurgic H un ed oara. 8 .00 t la oţelul-beton liv rat de în tre p rin d e rea Metalurgică Griviţa şi de 2.S . colaci. loturile u n itare se grupează pînă la 4 u n ită ţi în funcţie de g re u ta te a u n itară a lotului şi de capaci­ tatea de ridicare a mijloacelor folosite. L oturile un itare se solidarizează 137 .La încercarea la trac ţiu n e a unei e p ru ­ vete se folosesc bacuri speciale. î n vederea manipulărilor. de listă.. descărcarea din mijloa­ cele de transport de cale ferată la depozitele centrale şi încărcarea în mi jloacele auto . III. dispo­ zitivele. Transport şi depozitare.de listă" şi la 800 bucăţi sau 5 t la plasele s u d ate speciale). în trep rin d e rea «Oţelul Roşu). Oţelurile p en tru beton a r m a t se livrează sub form ă de bare.50 t de la celelalte uzine m etalurgice (în trep rin d erea «Lam inorul 1 1 Brăila. manipulări în atelierele centrale ele prelucrare a armăturilor. norm alizate şi speciale tipizate) se com andă prin specificarea simbolului m e n ţio n a t în tabelele cu plase din catalogul uzinei (con­ form notării din acest paragraf) şi a num ă­ rului de bucăţi. La stabilirea n um ăru lui de b u că ţi trebuie Fig. manipulare pentru oţelul-betan în bare sîn t de regulă de 1. Epruveta de trac­ să se ţin ă seam a de num ăru l minim de bucăţi ţiune sudată în cruce.S. Oţeluri în bare şi colaci. depozitarea. Transportul şi depozitarea oţeiurilor-beton a. de a se tipiza dispozitivele şi accesoriile de prindere.P . accesoriile şi mijloacele necesare. î n ultim ul tim p există o preocupare de a se mecaniza operaţiile de tra n s p o rt şi m anipulare. —B uzău p en tru livrări (care variază de la 1 0 0 bucăţi sau 1 t la plasele sudate.

h funcţie de necesităţile atelieruiu de prelucrare se_pot forma ioturi unita­ re adecvate.8. după care se elibereoză dispozitivul 5 Se preiau„din depozit. pină la ilokri unita-e 6. pe bpuri şi diame're.6 m m cu bucle de agăţare şi trei de solidari­ zare din 1Q 5 -6 mm 7. în cantităţile şi diametrele indicate prin comandă. oţel-betoa .2muncitori Formaţia de lucru■ . situate. Operaţii de manipulare. Se aducs mijlocul de descărcare în dreptul vagonului c. cu ajutorul dispo­ zitivului.5 m de la capefe.f Se agaţă dispozitivul de prindere în cîrligul macaralei Se agaţă cîrhgele dispozitivului de legâtunie de manevra ale loturibr unitare. din 3$ 5 . Se aşază loturile unitare pe peridoc Fig. se pnrrl simultan ctojă loturi de 25kNsau patru de 10kN Se ridică bturile unitare şi se aşează în depozit. în acest caz se fac prin răsucire 5legoţun : două de manevră.la cîts 2. transport şi depozitare in bare. IH.

6) Dispozitive de prindere. î n incinta depozitelor se folosesc de asemenea m aca­ rale portal.9. în stive simple sau suprapuse. prin term en ul conteiner se înţelege u n recipient în care se depozitează m ărfuri. P e n tru operaţiile de descărcare—încărcare se folosesc m acarale t u r n cu c a p acitatea de ridicare mai m are de 50 kN. în cazul oţelului-beton se preconizează utilizarea unei palete tra n sconteiner care este . unitare de manipulare. manipulare şi descărcare. pentru oţel-beton în colaci cuprind colaci a căror masă to ta lă nu depăşeşte circa 2. în locul platform ei b eton ate se ad m it şi platform e am e n a ja te pe un teren uscat cu p a n tă de scurgere a apelor. P rin noţiunea de transconleinerizart se înţelege tra n sp o rtu l cu aju torul conteinerelor. La destinaţie se transb ord ează transcon teineru l-paletă pe semi­ rem orca specială cu care se efectuează tra n s p o rtu l ru tier pîn ă la depozi­ tele de rezervă ale atelierelor centrale. circa 5 colaci). 2) Descărcarea din vagoane in depozite centrale şi încărcarea în mijloace auto. 5) Mijloace dc transport.cu cinci legături de oţel-beton 0 5 —6 mm. P e n tru m anevrare a loturilor u n ita re se utilizează dispozitivele de prindere (fig. ţe a v ă v eche) lemn ro tu n d din foioase etc. 10) cu sisteme de reglare şi echilibrare.). Ordinea operaţiilor este d a tă în figura II 1. Conteinerele fiind obiecte de in v e n ta r se folosesc continuu. Operaţiile succesive s î n t : se opreşte vagonul portcontein er în raza macaralei p o r t a l . \ 4) Oţelul-beton in colaci transconleinerizat. 8. I I I . de la uzină la depozit sau la punctele de desfacere. 139 .un fel de platform ă pe care se aşază colacii form aţi în u n ită ţi (de. Oţelul-beton în bare şi colaci se poate depozita în depozite deschise. se roteşte pe p a rte a de încărcare a transconteinerului j se preia lotul u n ita r din depozit şi se aşază în transconteiner. Descărcarea se face de regulă cu o m aca ra de 50 kN. 7) Depozitarea oţelului-beton în bare şi colaci. D epozitarea de lungă d u rată se face pe platform e b e to n a te pe reazeme (de beton. a u to m ac ara de 50 kN şi a u to tra c to r cu peridoc de 100 kN. 3) Manipulările în incinta atelierelor centrale de prelucrare a armă­ turilor a oţelului-beton in colaci. Loturile. P e n tru m anipulări se pot folosi m a ­ carale t u r n sau autocam ioane cu m acarale hidraulice. D e regulă.80 t. Ordinea operaţiilor este d a tă in figura I I I . dintre care trei legături de solidarizare la capete şi centru şi două legături de m anevră cu bucle de apucare din trei fire.

. loturile unitare. Se trece cablul scurt prin cîte u n colac ş l se transpor­ tă pe virtej lâsindu-l să se aşeze orizontal cu ghicire manuală . Se desprinde iin ochet al cablului din cîrligul maca­ ralei si se extrage cablul din colac cu ajutorul ma­ caralei In cazul ia care virtejurile nu mtra in raza de acţiunea macaralei. dupa care se rd ic â cîrligul macaralei pentru un nou ciclu Se preiau pe rînd din depozi­ tul de rezervă. tr a n s p o r t şi d e p o z ita re o ţe l-b e to n în c o lac i. O p e ra ţii d e m a n ip u la re . E L 2 Â JkA A F ig . 2 muncitori.9. lotul unitar şi se aşează in depozitul de rezer­ vă pe tipuri şi diametre Se desprinde un ochet al ca­ blului am dispozitiv si se extrage manual din'lotul uni­ tar. oa t punctele 2-5 si se asază lingă virtejuri ' Se dezmembrează lotul unitar prin tăierea benzilor de otel cu foarteca pentru tab j . colacii se pot’ ma mpula cu motostivuilorul Formaţia de lu c ru . tra n s c o n te in e riz a t.Se opreşte mijlocul de trans­ port in raza macaralei turn Se agaţă In cîrligul macaralei dispozitivul de prindere Se introduce cu ajutorul căngii cablul dispozitivului prin lotul unitar Se ridică. III.

rinzi de b eton etc.50 —2. P e înălţim e se separă barele în pachete prin inter­ mediul dulapilor sau bilelor (fig.10. Stive pentru bare de oţel-beton. Colacii co nstitu iţi în loturi uni­ tare legate se pot stivui p rin suprapunere. D isp o zitiv p e n tr u m a n ip u la r e a p la s e lo r s u d a te : a — pentru încărcări-descărcări şi ridicare în poziţie ozizontală . S tivuirea provizorie pe platform e betonate se poate face şi fără reazeme. Stivele se separă prin b aterea de pari la circa 1. dar reazemele trebuie să fie num ai din elemente plate (dulapi. P e n tru depozitarea de lungă d u ra tă (1 an) stivele se protejează c o n tra intemperiilor p rin foi de carton asfaltat. folii de m aterial plastic etc. I I I .. pun la distanţe mici p en tru ca barele prin încovoiere să nu atingă p ăm în tul. colacii se stivuiesc d u p ă aceleaşi reguli.). Stivuirea se face pe diam etre şi calităţi de oţel . iar reazemele se.l 1). scînduri vechi etc. Stivele vor fi e tich e ta te conform codificării materialelor. 141 . care se fixează cu dulapi. b — pentru ridicare în poziţie verticală.11.Fig. c u lc a te Fig. I I I . III.00 m.

b. III. Plase sudate. Plasele se pot depozita in cazul spaţiilor restrînse. nu se adm ite aruncarea plaselor în depozit (fig. Fig. sau pe o cap ră cu rezemare dublă (fig.13 şi II 1. III. I I I . 17).50 t prevăzute cu 4 la G legături (şufe) de care se a gaţă dispozitivele de manipulare. Plasele se organizează din uzină în u n ităţi de în cărcătură (pachete) cu m asa de circa 2. O ţelul-beton poate să aibă un s t r a t subţire de rugină. în picioare prin rezem are de un perete puternic (fig.13). I I I .Oţelul p ă s tr a t mai m u lt tim p poate fi p ro te ja t provizoriu cu p ra f de ciment. 14) . fig. T ransportul plaselor se face cu mijloace au to sau în vagoane de cale ferată. care se îndepărtează la punerea în operă prin ştergere. II 1. Descărcarea în pachet a plaselor. 142 . 15). I I I . I I I . 16) sau pe îm prejm uiri (fig. 18). Nu se ad m ite ca rugina să reducă din secţiunea barelor. D epozitarea se face d upă aceleaşi reguli ca la barele de oţel (fig.19).12. U n ităţile de în cărcătură se fac de regulă din acelaşi tip de plasă sau din plase diferite legate in p achete m ai mici. Descărcarea şi depozitarea plaselor de pe mijlocul de t r a n s p o r t cu m aca rau a se va face cu grijă (fig. III. chiar ade­ rentă. Plasele se m anipulează cu dispozitive de compensare din cabluri cu cirlige (v. T ransport şi depozitare. 12 şi 111.

13.15. D e p o z ita re a r e c tă a p laselo r. » Fig. IU . D e p o z ita re a P laselor p e v e rtic a lă la p e re ţi. D e p o z ita re a in ­ c o re c tă a p la s e lo r p e o ri­ z o n ta lă . D e p o z ita re a p e o s in g u ră p a rto . I I I . Fig. I I I . I I I .14. I I I . R id ic a re a p la s e lo r cu d isp o z itiv ÎN C ER C .F ig. Fig.16. co­ Fig: I I I .17.

19. 144 .Fig.T.18. A.C. (v. 2) Sirma amprentată de oţel pentru beton precomprimat (SBPA).) din oţeluri cu c o n ţin u t ridicat de carbon (0. Se folosesc oţeluri sub formă de sîrm e şi pro­ duse din sîrm e şi b are lam inate la cald de înaltă rezistenţă. Sîrmele si produsele din sîrm ă sîn t trefilate din otel-carbon si detensionate final (STAS 6482/1-80). Tipuri de oţeluri pentru beton precomprimat P e n tru b eton p recom prim at sîn t necesare oţeluri cu caracteristici mecanice foarte înalte.S. Fig. Tipurile de sîrm e şi produse din sîrm ă sînt : 1) Sîrmă de oţel pentru beton precomprimat (SPB). 1). B. Depozitarea pe capre. 3) Toroane■din 7 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (TBP). III. Aceste produse sîn t fabricate la „Ind ustria Sîrm ei" Cîmpia Turzii (I. 4) Lite din 2 sau 3 sîrme de oţel pentru beton precomprimat (LBP).92)C slab aliate cu Mn şi Si. III. OŢELUR! PENTRU CONSTRUCŢIILE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. Barele lam inate la cald p e n tru b eton p recom prim at sîn t denum ite pe scurt PG 90 (standard de ra m u r ă STR 531-83).68—0. cap. Ridicarea plaselor cu cabluri cu cîrlige. III.

piloţi . t r a t a t e term ic (tip Sigma).430 netede S B P .410 5. D upă rezistenţa la rupere sîrma pen tru beton precom prim at se fabrică în două c a te g o r i i : S B P I şi SBP II (tabelele 111. marcarea 2.0 12. Diametrul Aria secţiunii Masa categoria de rezistenţă.190 6. Cartea fierarului betonist — cd. Domeniile de utilizare a oţelurilor pentru beton precomprimat Elem entele din beton precom prim at po t fi cu a r m ă tu ră p re în tin să care se autoancorează şi cu a r m ă tu ra postîntinsă.0 19.870 colaci bine legaţi în 4 locuri cu sîrm ă 15. Sotarea se face. grinzi d e r u l a r e .0 28. diam etrul nominal mm* kg/1000 m mm nominal şi n um ărul standardu lui. ambalarea.142 2.210 variază de la 50 la 8 0 kg. elemente pentru poduri . Sîrm a netedă SBP (STAS 6182/2-80). şpalieri de vie.466 Livrarea.0 38.767 1. ancoraje pentru fundaţii .548 3. dar se pot folosi şi alte tip u ri de a r m ă t u r i .853 transportul şi depozitarea sîrmelor 3. E lem entele cu arm ă­ tu r a p reîn tin să utilizează de regulă sîrm e şi produse din sîrm ă care se pot autoancora prin ade renţă (sîrm ă am p re n ta tă .270 moale.7 10. T abdul I I I .5 1.570 9. d upă precom prim are (v. grinzi. S îrm a se livrează în 4. liţe. rezervoare. i 3.387 3. 1. cap. stîlpi pentru energia electrică. Sîrme de oţel şi produse din sîrmă petru beton precomprimat a.0 2. Elem entele de m are serie care se realizează prin precomprimare s î n t : elementele de suprafaţă . La elementele postîntinse se utilizează de regulă sîrm e netede tip SBP.15).630 22.0 7. D im ensiunile sirm elo r. produse ex p erim en tal în ţa ra noastră.746 8. De exemplu S B P I-3 STAS 6182/2-80. II) se injectează cu lap te de ciment. ferme. elemente pentru poduri asamblate prin postinlindere . elementele de planşeu . 14. 2. Masa m inim ă a unui colac 7.5 4.î n viitor se vor utiliza şi oţeluri lam in ate la cald de secţiune ovală cu nervuri.14 şi 111. 1 145 . ziduri de sprijin etc. oţel PC 90).910 3. indicînd succe­ a riile şi masa siv denum irea p re sc u rta tă a sîrmei. toroane.070 5.480 30.

5 3.5 2.4 h h i.0 x 10: N/cm* (2. re­ zistenţa la rupere Il„. 4) D iferenţa dintre valorile rezistenţei la rupere d eterm inată la cele două capete ale aceluiaşi colac poate fi de cel m u lt : 1 0 0 -N/mm* (10 kgf/mm *) la categoria SBP 1.„>.5 10.0 7. prev ăzu t in tab el.5 1.„ai precum şi rezistenţa la rupere d upă Îndoire la 90° pe dorn de 10 d.0 1.0 6.0 5.imi Ia Rezistenţa la rupere R w de curgere tehnică R /M l. D iam etrul 450 m m 1 000 mm 1 500 mm 1 800 m m interior p en tru p en tru p en tru p en tru minim sîrmele sîrmele sîrmele sîrmele al cu cu cu cu colacului este diam etrul de diam etrul de diam etrul de d iam etrul de de : 1. Caraclcristicile mecanice ale sirmelor SBP 1 şi SUI’ II încercarea la Îndoire alternată STAS 1177-71 încercarea la tracţiune (STAS 0605-83) Categoria sirmei Diametrul nominal < 1 1 1 1 1 1 1 l.0 SBP II Observaţii: 1) P en tru slrmele cu diam etrul nom inal interm ediar celor din taliei.0 SBP I 1.0 20.0 2.0 3. 3) Slrmele SBP I şi SBP 11 au m odulul de elasticitate cu valoarea convenţională de 2. 150 N/mm* (15 kgf/mm *) la categoria SBP II.0 1.Tabelul I I I . 146 .0 x 10" k gf/cm !).5 3.o 10.0 2.0 2.0 1. 15.0 5.0 5.0 2.0 2. Numărul Raza minim dc îndoire de indoiri mm 0 6 6 6 1 4 4 4 4 6 6 6 6 5. 5 mm . 5) In STAS 6482/2-80 este d ată şi lim ita dc elasticitate convenţională /<.0 15. ? N /mm* N/mm* (kgf/mm*) (kgf/mm1) min. min. 2 110 2 010 1 910 1 860 1 770 1 720 1 670 1 620 1 570 1 910 1 860 1 770 1 670 (215) (205) (195) (190) (180) (175) (170) (165) (160) (195) (190) (180) (170) 1 790 1 720 1 620 1 570 1 500 1 450 1 420 1 370 1 320 1 620 1 570 1 500 1 420 (182) (175) (165) (130) (153) (148) (145) (140) (135) (165) (160) (153) (145) Alungirea la rupere .5 1.0 1. imn. 2) Slrmele cu caracteristici mai ridicate decit cele prevăzute in stan d ard se vor fabrica şi garanta num ai pe bază de Înţelegere Intre pro d u căto r şi beneficiar.5 2.5—3 mm 4 mm .0 7.0 7. .0 2. caracteristicile m ecanice vor fi corespunzătoare diam etrului nom inal im ediat superior.5 7.0 îo.5 2.0 1.7 4.0 5.j.0 1.5 1. 6 —7 mm.5 1.

tran sversal peste firele colacului. la care după derulare săgeata arcului fo rm a t pe o lungime de 5 m nu ţrebuie să depăşească 40 cm. 17). cu metrul.502 Observaţie : Sirmele an ip ren tate cu diam etre interm ediare celor p revăzute in tabel se pot realiza cu acordul producătorului. Verificarea Ia derulare a sirmelor S B P se face p en tru cele cu dia­ m etru l de 5 la 7 m m.01% . T ra n sp o rtu l se face în vehicule acoperite.0 4 0. iar m ăsu rarea săgeţii.027 23. Sirmele SBP II se m archează cu o dungă lată de 50 m m de vopsea albă. SBPA 1-3 P 2 — STAS 6482/7-80 indicindu-se in plus tipul am prentei. mm Tip T. D erularea se face pe o su p ra fa ţă plană.079 31. Verificarea calităţii sirmelor S B P . De exemplu. a modulului de elasticitate.22 ± 0 . D im ensiuni Ir sirm elor şi ale p ro filu lu i pentru tip u rile de am prente I 2 şi I' (am prente dispuse pe două rinduri) Diametrul nominal < t mm 5 6 7 Adlncimea amprentei h mm 0. continuă. această limită se determ ină num ai de laboratoarele specializate. D e te rm inarea limitei de curgere convenţionale se face conform STAS 200-75 şi STAS 6605-83 pen tru o alungire neproporţională de 0.815 29.18 ± 0 . Sîrma a m p re n ta tă de­ num ită pe scurt SBPA este o sîrm ă similară cu cea netedă SBP dar care are în plus im p rim at un profil prin presare (stanţare) la rece. precum şi la îndoire alternată. 3 -4 3 -4 4 —5 Tip ]>. 147 . rezistentă la intemperii. Sîrma este de d ou ă calităţi : SBPA I şi SBPA II.20 ± 0 .0 4 0. 1 5 6 Masa kK/100 ifi Minimă 15.16 şi III. a alungirii la rupere în afara gîtuirii. Verificarea se face 111 aceleaşi condiţii ca la oţelurile-beton lam inate la cald cu unele diferenţe speci­ fice şi a n u m e : verificarea săgeţii la derularea colacului. S în t două tipuri de am prente : amprente Tabelul III. b.0 4 Pasul P mm 8 -1 0 1 0 -1 2 1 2 -1 4 Distant» dintre amprente o. care au a p a ra tu ră de m ăsurare a deformaţiilor şi experienţă de încercare. Sîrm a am p ren tată (STAS 6482/3-80).IC). iar depozitarea colacilor. circulară. în spaţii acoperite sau încăperi şi nu direct pe păm înt. verificarea c u re n tă a limitei de curgere. Am prentele se deosebesc după formă şi dispunerea perim etrală (tabelele 111.2% cu precizia de 0. Notarea se face în m od similar cu sîrm a netedă.La cerere colacii p o t fi şi am balaţi.098 21.764 Maximă 16. Alungirea la rupere A 100 in afara stricţiunii (gîtuirii) se m ăsoară pe ep ruvete speciale cu o bază iniţială de 100 m m a v în d rizuri din 10 111 10 m m . m ăsurarea se face de la a treia rizură de la secţiunea de rupere.

tip I 3 (fig.. D im ensiunile sirm elo r şi a le p ro filu lu i pentru tipul de am prente I. ----------e-----------* I / if ' > ! i . I I I ... S T A S 6482/3-80 : a — param etrii amprentei . A m p re n te cu m u c h ii d re p te . 0 3 0 .Tabelul I I 1.. 20) şi amprente cu muchii înclinate la 45° faţă de axa secţi­ unii cu amprentele dispuse pe două feţe.1 7 ± 0 .1 3 ± 0 . 0 3 C 8 .20. Masa este conform tab elu lu i I I I . tip P 2 (fig.17.I ---------------: H ) ( p \\ ✓ .14. (am prente dispuse pe trei riu iiu ri) D ia m e tr u l n o m in a l (t mm A d ln c im e a a m p re n te i h mm Pasul P nun D is ta n ţa d in tr e a m p re n te a mm 2 -3 3 -4 5 0 7 0 . cu muchii perpendiculare pe axa secţiunii dispuse pe două fele ale sîrmei.1 5 ± 0 . I I I . 21). Amprente cu muchii înclinate. Fig. 0 3 0 . III.21. 148 . b — vedere. I I I ..1 0 8 Observaţie. tip l^sau pe 3 feţe. j a F ie .

am balare. 140 .7 R o min.5 SBP A II 0.739 7 0 3 . 88 290 (9 000) 147 150 (15 000) x Forţa dc curgere convenţională N (kgf) min. Î S .93 88. în special prin n um ărul de îndoiri mai redus (tabelul I I I .Q M odulul de elasticitate inform ativ este E = 2. L a aceste sîrme. 3.5 1. Toroanele se execută prin cablare (toronare) din sîrm ă din oţel-carbon de înaltă rezistenţă.0 1. în s ta n d a r d s în t tre c u te şi valorile pierderilor de ten ­ siuni. 1 940 (198) 1 890 (193) 1 840 (188) 1 800 (183) 1 750 (178) 1 750 (127) încercarea la îndoire alternata Alungirea Numă­ Raza reiat ivft rul de la rupere de îndoire -.0 x 10’ N /cm 2 (2. Toroane (STAS 6482/4-80.55 Forţa dc rupere N (kgf) min.423 0. tran s­ port.4J0 0 mm îndoiri 0/ /o 2.0 .0 7 0 4 . Tabelul 111.5 3 3 3 2 2 2 15 17 20 13 17.693 Maxi­ mă 0. 19). tabelul III. care după cablare este supusă unei operaţii de în d rep tare şi detensionare.388 0.19. 18).0 2. Caracteristicile m ecanice ale sîrmei a m p re n ta te diferă de cele ale sirmei netede.5 1. Diame­ trul Categoria nomi­ nal sirmei d 1 1 1 1 1 1 SBPA I 5 6 7 5 6 7 t 1 670 (170) 1 620 (165) } 1 570 (160) 1 520 (155) 1 470 (150) 1 470 (150) .2 49.R e s tu l condiţiilor de verificare a calităţii (livrare. prin relaxare. C aracteristicile mecanice ale sîim e lc r SUPA I şi SUPA II Încercarea la tracţiune (STAS 6605-83) Rezistenţa la rupere Rm 1 N /mm* (kgf/mm2) min.5 20 încercarea la relaxare Relaxarea la 1 000 h pentru o tensiune iniţiala de 0.0 >: 10* kgf/cm*). : 10* kgf/cm*). c.0 2. 75 540 (7 700) 122 630 (12 500) Ma sa kg m Mini­ mă 0. trefilată.0 M odulul de elasticitate al unui to ro n este : E = 2. Limita de curgere con­ venţională N /mm* (kgf/mm*) min. Tabelul I I I .1 12.0 10’ N/cm* (2. C aracteristicile mecanice ale loroanelor Simbolul toronului Diametrul nominal Secţiunea nominală D mm* mm 9. depozitare) s în t aceleaşi ca la sirm a netedă.

Masa unui to ron este de m inim um 600 kg. m arc ate vizibil. Toroanele se livrează pe ta m b u ri a v în d diam etrul de înfăşurare de 900 mm. STAS 6482/2-80). căci acestea sînt pu ncte slabe unde se rup toroanele. Pasul de înfăşurare a sîrmelor periferice este de 12 ori diam etrul toronului. Notarea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată a toronului (num ărul şi diam etrul sirmelor care alcătuiesc toronul). crăpate.22.5 —5%. Life din două sau trei simit' (STAS 6482/4-80). Se ad m it şi toroane de 100 kg. 150 . d. Sîrm a centrală are diam etrul d c mai mic cu 2. 20. F ierarul betonist tre ­ buie să verifice unde a p a r suduri în toron. Sensul Fig. Ca m aterial se foloseşte sîrm a netedă nedetensionată (deci fără t r a t a m e n t f i n a l .Toroanele sînt alcătuite din 7 sîrm e (6 sîrme periferice înfăşurate strîns în formă elicoidală în jurul unei sîrm e centrale) şi sîn t destinate arm ării elementelor de con­ strucţii şi construcţiilor din b eton precom­ prim at.i beton precom prim at. încercarea la trac ţiu n e se face pe to ro n u l întreg (STAS 2172-74 pe o probă care a fost lu ată din toron. precum şi nu­ m ărul standardului. Caracteris­ ticile mecanice ale liţelor sînt date în tabelul I I I . P e n tru a nu scădea rezistenţa toronului. Liţele sînt îm ­ pletituri de două sau trei sîrme de oţel de acelaşi diam etru. de înfăşurare este în general spre dreap ta (STAS 1710-75). du p ă în d e p ă rta re a a 2 m de la ambele capete). ruginite sau încrucişate. F orm a geom etrică este a r ă ta tă în figura II 1. sirmele nu po t fi su d ate în to ron decît din 200 în 200 m. în to ron nu se adm it sîrme rupte. III.22. sîn t notate pe scurt L B P (liţe pen tru b eton precom prim at). Toroanele trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de derulare ca şi sirmele pentr. p u ţin d da naştere la accidente. Toronul nu trebuie să aibă zgîrleturi sau turtiri. Toroane 7 0 d. Rezis­ te n ţa la rupere a sîrmelor sudate trebuie să fie cel p u ţin 50% din rezis­ te n ţa sîrmei nesu dite. în n ă d rea sirmelor s? face prin sudare cap la cap la uzină. Toţi colacii de sîrm ă şi ta m b u rii se marchează. De exemplu T B P 7 0 3 — STAS 6482/4-80. care după înfuniere sîn t supuse unui proces term ic de îm b u n ă tă ţire (detensionare) . Pe acelaşi ta m b u r se pot înfăşură mai m u lte bucăţi de to ro n din acelaşi diam etru şi aceeaşi şarjă.

C.5 7 Noi ar ea se face indicînd succesiv : denum irea pre scu rtată. T ipul lilci M asa m edie k g /l 000 m LBP LBP LBP LBP LBP LBP LBP 2 2 3 3 3 3 3 X 1. n um ăru de sîrme. proiectare şi execuţie silit p revăzute cote precise. Caracteristicile mecanice ale sirmelor l.0 3 .5 2 .0 3 . in normele de.5 3 . De regulă poziţionarea se asigură prin distanţieri.5 X X X X 2 . De exemplu : L B P 3 x 2 .5 2 . P e n tru poziţionarea şi fixarea arm ăturilor. care asigură poziţia arm ăturii la cotele prevăzute în proiect în tim pul betonării prin fixarea distanţei dintre cofraj şi a rm ă tu ră.0 1.0 0 5 . îm binarea şi înnădirea acestora atit pentru arm ăturile betonului arm a t.0 1. respectarea toleranţelor.7 1. 3 . d istan ţă care se num eşte acoperirea eu beton. m aterial plastic sau alte materiale. 1 .7 0 8 . oţel. F o rţa «le curgere convenţională F 0. 151 . cît şi pen tru a rm ă tu rile nepretensionate din elementele de beton precom prim at.7 6 11 10 17 20 30 52 800 70 0 100 90 0 40 0 700 900 (7 0 0 ) (1 2 0 0 ) (1 0 3 0 ) (1 8 3 0 ) (2 700) (3 750) (5 400) 5 9 8 14 21 30 44 680 800 820 890 950 870 100 (5 8 0 ) (1 0 0 0 ) (900) (1 520) (2 2 4 0 ) (3 150) (4 500) 3 .20.0 2 .ltl’ D iam etru l n om inal al sirm elor com p o n en te mm F o rţa tle ru p ere a Ut ei /■ 'w »i n N (kgf) m in.5 3 . din beton.3 3 4 .5 2 . Distanţieri (suporţi) Prin distanţieri (suporţi) se înţeleg to a te mijloacele folosite.0 2 . diam etrul nominal şi num ărul stan dardulu i.3 6 1 0. MATERIALE AUXILIARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI P unere a în operă a arm ă tu rilor necesită poziţionarea lor corectă in cofraje.60 18.Tabelul 111.80 2 8 . P e n tr u a r m ă tu ra pretensionată trebuie să se asigure şi ancorajele de blocare.2 % N (kgf) m in.STAS (>482/4-80.

funcţia pe care o îndeplinesc. 152 . Se disting 3 t i p u r i : 1) Purici. grinzi şi stîlpi.Acoperirea cu b eto n foloseşte a t î t p en tru protecţia arm ăturii contra coroziunii. form a l»r. folosind «i ca piese de distan ţare între plase sau carcase paralele . cit şi p en tru a asigura rezistenţa elem entului de beton.23) sau călăreţi prefabricaţi. Acoperirea prea m are poate duce la m icşorarea b ra ţu lu i de pîrghie interior ceea ce reduce c a p acitatea p o rta n tă a elementului. modul de fixare. suporţi din azbociment. barelor şi cablurilor are o im p o rta n ţă şi mai mare. î n lucrările din beton p recom prim at punerea la poziţia din proiect a firelor. D in punctul de vedere al materialului se disting : suporţi metalici (d enu m iţi şi purici) . ca urm are. suporţi din m o rta r de c i m e n t . pot fi călăreţi simpli confecţionaţi pe şantier (fig. suporţi din m aterial plastic . suporţi continui care sînt destin aţi să asigure pe fundul cofrajului sau p en tru plasele superioare o poziţionare egală a arm ă tu rilo r paralele. eforturile u n ita re din b eton şi a r m ă t u r ă a v în d valori m u lt mai ridicate. Suporţi m etalici. Acoperirea prea mică aduce peri­ colul coroziunii şi p o ate an tre n a o dim inuare a aderenţei arm ă tu rii în b eton şi în consecinţă se prejudiciază d u ra b ilitatea şi securitatea con­ strucţiei. D in punctul de vedere al elementului . care p o t fi realizaţi din bucăţi scurte de vergea din oţelb eto n (deşeuri) t ă ia te p en tru plăci la lungimi de circa 5 —8 cm. In cazul elem entelor orizontale. greutatea rezultată la punerea în operă a b etonului. b. suporţi t i p călăreţi pe care se plasează barele sau nodurile plaselor. O fixare su m ară şi im provizată p oate să fie cauza deplasării a rm ă­ tu rii în m om entul betonării. D istanţierii (suportii) se po t îm p ărţi după cîtev a criterii : m aterialul din care sînt alcătuiţi. greutatea muncitorilor care circulă pe reţeaua armăturii. dispozitivele de fixare trebuie să suporte : greutatea arm ăturii. suporţii pot fi p en tru placi. Clasificarea distanţierilor (suporţilor). proiectele nu p re văd mijloacele de fixare a arm ăturii . impreciziunile p u t î n d avea consecinţe mai grave. care folosesc la fixarea plaselor superioare . 2) Călăreţi. distanţieri de tip circular care înconjoară barele şi asigură aceeaşi acoperire de beton in to a t e direcţiile perpendiculare pe ax a barei. în general. în special la elementele de grosime mică. apro x im a tiv de lăţim ea grinzii. tipul de elem ent în care s în t folosiţi etc. D in punctul de vedere al formei şi modului de fixare se disting : cale sau blocuri de formă geom etrică simplă pe care se aşază a rm ă tu ra . a. acestea s în t foarte diverse. II 1. iar pen tru grinzi. care duce la o acoperire insuficientă sau prea mare.

fiind produşi de u n ită ţi speciali­ zate. I I I . T e n d in ţa este de a se pre­ fabrica în serie aceşti suporţi pe maşini simple. Form ele suporţiior continui şi a!e călăreţilor m etalici pot fi foarte diferite. se p o ate alege form a semisferică sau cilindrică (fig. Se folosesc blocheţi de m o rta r confecţionaţi adesea pe şantier. III. Suporţii po t avea două fire din oţel moale recopt sau galvan izat pentru fixarea de a r m ă tu ră . 24) care. c. Suporţi clin m o rta r de cim ent şi azbociment. la fel ca şi călăreţii prefabricaţi.Puncte de sudură V/ Cu/v se sprijină armatura de/a y a ~ p a rte a s u p e rio a ră a p /a c u Fig. 3) Suporţi continui (fig. I I I . Călăreţi sim pli şi distanţieri confecţionaţi pe şantier din oţel-beton : 1 —fier e le distanţare .24. 3 — purice. 25). 111. 153 . Călăreţi şi suporţi m etalici continui. 2 — etrier . folosesc la fixarea plaselor superioare. P e n tru a se reduce s u p ra faţa de co n tac t cu cofrajul.23. Fig. D ezavantajul acestor sup orţi este acela că ră m în aparenţi şi adesea pot absorbi uleiurile de decofrare.

Fig. 111. 111. Suporţi diferiţi din ma . Fig. T ip u ri d e b lo c h e ţi d in m o r ta r d e c im e n t şi a z b o c im e n t.20.25.

Suport ii din oţel pot fi p revăzuţi iu capace din m aterial plastic. d. I I I . 26): 1) Suporţi tip călăreţ pe care se prind barele. Fiecare tip de suport are anum ite caracteristici tehnice şi economice (rezistenţă la încărcări locale. care sint fixaţi de a r m ă tu ră p rin presiunea axială ex e rcitată de rondelă de plastic. 2) Suporţi tip scaun pe care barele stau simplu rezem at şi pot fi folosiţi şi p en tru bare încrucişate. I I I . f.27. e. Suporţi pentru armătura superioară. Suporţi din m aterial plastic. Au a v a n ta ju l că prezintă o porţiune redusă de contact cu cofrajul. Condiţii de alecjere a tipurilor de suporţi. tehnice şi modul de punere în operă. 155 . deform abilitate. 27). sau chiar blo­ cheţi înalţi din m o rtar de ciment.S uporţii din azbocim ent po t fi utilizaţi cu eficacitate similară. Aceşti supo rţi s în t in general mai p u ţin robu şti decît s ii porţii tip călăreţ şi se pot des­ face prin presare laterală. caracteristici tehnice care se modifică Fig. Alegerea tip urilo r de sup o rţi revine de regală ex e cutantului care trebuie să se ghideze după considerente economice. P re ţu l ridicat al distanţierilor din m aterial plastic este 1111 elem ent care frînează extinderea utilizării lor pe to a te şantierele. S înt indicaţi p e n tru arm ă tu ri verticale. Se disting 3 tip u ri (fig. suporţi continui metalici. î n general aceste tip u ri de suporţi pot prelua g re u tă ţi m ai mari. 3) Suporţi tip rondelă (fig. Aceştia sînt de obicei din a r m ă t u r ă îndoită (călăreţi). III. Suporţi tip rondelă din material plastic.

aspectul de sup ra faţă al betonului. care au o compoziţie ce a ju tă la sudarea Tabelul 111.2 5 2 .0 0 40 m m 156 . atunci cîn d această legătură nu se realizează prin sudare.5 0 -3 .2 5 25 ru m adaos. electric de sudare şi constituie V e r tic a l mm O r iz o n ta l în acelaşi tim p şi m aterialul de 2 .0 0 sudurii. electrozi de sudare şi ancoraje etc.5 0 25 — 28 m m se depune p e n tru formarea 4 .0 0 — 5 . In acest scop se foloseşte sîrma moale neagră (recoaptă). ad erenţa cu betonul. P e n tru legarea co­ frajelor se foloseşte aceeaşi sîrm ă de 2 mm.la tr a t a m e n te term ice ale betonului sau pe tim p friguros.2 5 -4 . Electrozii utilizaţi p e n tru sudarea m anuală cu arcul electric s în t î n v e l i ţi . unele peste altele. în­ nădiri pentru realizarea plaselor şi carcaselor (legate şi s u d a te ). Materiale de înnădire La îm binarea a rm ă tu rilo r p en tru betonul a r m a t se folosesc urm ă­ toarele procedee: înnădiri prin ancorarea (aderenta) armăturilor în beton . înnădiri prin sudare . m anipulare. Sîrmă de legat. legarea făcîndu-se m an u al cu un cleşte. P e n tru realizarea acestor tip uri de îm binări se folosesc m ateriale. Legătura între barele de a r m ă t u r ă ale b eto ­ nului arm a t. ag regate şi tehnologii specifice. A legerea d iam etrului elec­ tro z ilo r in funcţie de diam etrul b arelor şi electrică m anuală. 111111 D ia m e tr u l b a r e i s u d a te </. adică m aterialul care 3 . t 2. ancorări ale armăturilor pentru beton precomprimat. se face cu sîrm ă de legat. rezistenţa la foc. p reţ de vînzare).0 0 32 — 36 m m 4 . ra p id ita te a de punerea în operă. cu d iam etru l de 1 mm. (STAS 889-80).2 5 3 . a.0 0 5 . S îrm a se obţine din sîrm ă obişnuită care a fost trefila tă la uzină de cîtev a ori şi apoi încălzită (recoaptă) în tr-u n cuptor. d ar lucrabilitatea ei este foarte bună. 5 . 21) folosesc la form area arcului D ia m e tr u l e le c tro d u lu i. b. armăturile fiin d petrecute. S îrm a este uşor de îndoit. Electrozi de sudură. in general nemetalice. coroziunea arm ăturii. poziţia de sudare Electrozii (tabelul I I I . R e z isten ţa sîrmei este slabă. depozitare.5 0 -3 . ei sînt alcătuiţi din vergele metalice acoperite cu o m asă mai m u lt sau mai p u ţin groasă de m ateriale.21. Ca m ateriale se folosesc : sîrm a de legat p e n tru realizarea plaselor şi carcaselor sudate.

La electrozii cu grosimi mici. PG 60) sau pen tru suduri la poziţii dificile. după sudarea cu procedeul prescris. tabelul 2. Tipurile de electrozi recom andaţi. Tipul de electrozi ales treb u ie să asigure. .şi asigură contin u ita tea s tra tu lu i de sudură. rezisten ţa înnădirii sudate.L a un a din e x tre m ităţi electrodul este dezvelit pe o d is ta n ţă de 25 m m . se folosesc electrozi bazici. Electrozii s în t n otaţi conform STAS 1125/1. p e n tru oţeluri superioare (PG 52.şi înnădirilor la arm ăturile din o ţel-b e to n “ G 28-83. P e n tru a asigura am orsarea ra p id ă a arcului. î n principiu. for­ mează o zgură de protecţie a m etalului to p it care se poate î n d e p ă r ta . precum şi pen tru procedeele de sudare în co­ chilie. procedeul de sudare. prinderea în cleştele portelectrod se poate face pe o p orţiune dezvelită plasată la mijlocul electrodului. învelişul electrodului protejează m etalul to p it de arcul electric. dar au şi denumiri comerciale în funcţie de uzina furnizoare.2— 81. am orsarea şi s ta b ilita te a arcului şi dirijează deplasarea arcului. s în t date în instrucţiunile C 28-83. p en tru a fi prins în cleştele portelectrod. su p ra fa ţa fro n ta lă a elec­ trodului. S udarea se face în co nform itate cu prevederile din „Instrucţiun ile tehnice p en tru executarea prin sudare electrică a îm binărilor . în funcţie de calitatea arm ăturilor. este de asemenea dezvelită. poziţia de sudare. la ex tre m ita te a opusă celei de prindere. cel p u ţin egală cu a barelor sudate.

după t u r n a r e în diferite forme şi după în tărirea cim entului se formează o p ia tră artificială. care preiau eforturile de întindere. cu agregate minerale uşoare. d enu m it beton precom prim at. betoanele se clasifică în betoane cu agreg ate grele sau naturale. denum ită beton întărit. cu oţeluri sub form ă de vergele netede. Tipuri de betoane (clase şi mărci) a. Betoanele se pot clasifica din mai m u lte p uncte de vedere. form ind betonul proaspăt . sau a laptelui de cim ent (un am estec de cim ent cu apă). iar pen tru execuţia corectă a arm ă tu rilo r trebuie de asemenea să aibă noţiuni precise despre exe­ c u ţia betoanelor. ca re se în tăreşte în timp. Betonul . D in pu nctul de vedere al execuţiei. profilate. P ia tra de ciment se obţine din în tărirea pastei de ciment.simplu se obţine din am estecarea agregatelor : pietriş sau p ia tr ă s p a rtă şi nisip cu ciment şi apă. BETONUL CA MATERIAL PENTRU LUCRĂRILE DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT în condiţiile lucrului pe noile şantiere fierarii betonişti sînt che­ m a ţi să execute şi lucrări de betonare. Astfel : 1) D upă natura agregatelor. Betonul armat este realizat din com binarea betonului simplu care nu rezistă la eforturi de întindere (care pot fi num ai 1/10 din cele de compresiune). prefabricat sau cu eforturi iniţiale de com presiune tran s­ mise prin arm ă tu ri. betonul a r m a t poate fi t u r ­ nat monolit. plase su d ate. 1.Capitolul IV BETONUL Ş! TEHNOLOGIILE DE PREPARARE Şl DE PUNERE ÎN OPERĂ A. artificiale 158 . Clasificarea betoanelor.

betoane vibro vacuum ate. betoane grele (2 200 —2 500 k g /m 3 ). betoan e autoclavizate. 6) Din punctul de vedere al compactării. 9) Betoanele se mai clasifică din p u n ctu l de vedere al lucrabilităţii (L0—Lj) cu ta sa re 1 —9 cm. betoanele. 159 . Marca este sim bolizată cu B după care se înscrie valoarea rezistenţei medii (în k g f/cm 2). se clasifică în betoane foarte grele (2 500 k g / m 3). betoane aburite. 7) Din punctul de vedere al consistenţei. 140-85 (anexa 1. s în t betoane compacte. cu sau fără arm ă tu ri. 3) După procedeul de punere in operă. betoanele p o t fi betoane simple. 140-85 şi STAS 10107/0-76 s-a introdus clasificarea betoanelor în funcţie de „clasă“ în loc de „m arcă“. betoanele pol fi t u r n a t e obiş­ nuit. 7 — 10% la semicom pacte şi 2 0 —40% la cele macroporoase. injectate. semicompaete. betoane presate şi betoane vibrOpresate. betoane co m p ac tate m anual. b. al impermeabilităţii (P 2—P 16). Clasa este sim bolizată cu B c (beton clasă) u rm a tă de valoarea rezistenţei caracteristice ex p rim a tă în N / m m 2 (valoarea m inim ă statis­ tică sub a cărei valoare se pot întîlni cel m ult 5% din rezultate). 4) După procedeul de compactare folosit. betoane precom prim ate. pom pate.-)0. foarte uşoare (sub 1 000 k g /m 3). beton plastic şi b eton fluid. în norm ativul C. G150) conform norm ativului C.(granulii. Echivalenţa dintre clasele şi mărcile de beton este dată în tabelul I V . betonul proaspăt se cla­ sifică în b eton vîrtos. betoane centrifugate. al rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (G. rumeguş). G100. 2) D upă modul de armare.2). sînt betoane necompactate. uşoare (1 000 — 1 700 k g /m 3 ). fa ţă de 5 —7% la cele compacte. corespunzătoare unui coeficient de v aria ţie C„ = 15% acceptat convenţional că reprezintă o calitate medie a execuţiei. 5) D upă procedeul de întărire. 8) Din punctul ele vedere al densităţii aparente. semigrele (1 7 0 0 —2 200 k g / m 3 ). deşeuri ceramice) şi betoane cu agregate organice natu rale sau artificiale (talaş. betoane arm a te cu a rm ă tu ri obişnuite (flexibile). beto ane v ac u u m a te. betoan e co m p actate prin vibrare. Clasele şi m ărcile betoanelor. 1. betoane arm ate cu profile lam inate. m acroporoase şi betoane celulare (în care golurile cu aer ajung la 75% . sînt betoan e în tărite în condiţii nor­ male. to re r e ta te sau t u r n a t e sub apă. zguri metalurgice.

Cimentul poate fi înlocuit şi de alţi lianţi. 2 . P rin lianţi se înţeleg materialele care leagă granulele agregatelor p en tru form area betonului. astfel..5) v a treb u i să aibă la încercarea de compresiune o forţă m ai m are d e c ît: F = A (cm 2) X 1 000 N /c m 2 = 20 x 20 x 1 000 = 400 000 N = = 400 kN .5 B c 60 Rezistenţele betoanelor se stabilesc conform STAS 1275-80 de regulă pe cuburi de 20 x 20 X 20 cm sau 10 x 10 X 10 cm.5 B . Acestea se obţin prin clincherizarea unui am estec de calcar şi argilă în proporţii d e term in a te de ca lita te a cim entului 160 . ipsosuri şi polimeri). adaosuri. 4 0 B c 45 O o B B B B B B B 350 400 450 500 600 670 800 1 5 . E chiv alen ţa dintre clasele şi m ărcile betoanelor Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i Clasa b e to n u lu i M a rc a b e to n u lu i B c 3 .0 B c 2 2 . plastifianţi. b. 1. Aceştia p o t fi de natură organică (bitum urile p en tru betoane asfaltice p en tru drum uri) şi de natură mine­ rală (cimentul. 5 . Cimenturile. prelev ate la locul de descărcare din mijlocul de t r a n s p o r t . Lianţii.T a b e l u l I V . a. î n p rep ararea betonului cea mai m are im p o rta n ţă o au cimenturile.0 B B B B B B B 50 75 100 150 200 250 300 B c 25 B c 30 B c 35 B. u n b eto n de m arca B 100 (Bc 7. 7 .0 B r 2 0 . ipsosul şi varul) sau mieşti (amestec de ciment.0 Bc . agregate.. 1 0 . Elementele componente ale betoanelor (lianţi. apă) în com ponenţa betonului in tră două categorii de m a t e r i a l e : ci­ m en tu l şi a p a între care se produc o serie de reacţii chimice în tim p u l prizei şi întăririi b eto nu lui şi agregatele care nu partic ip ă la reacţii fiind elemente inerte.5 Bc B.

prin degajarea de căldură. M 30 şi P a 35 (STAS 1500-78. în perioada de în tărire betonul treb u ie să fie p e rm a n e n t um ed pentru a se asigura apa necesară h idratării continue a granulelor de ciment şi a se evita contracţiile. Cimenturi ou adaosuri) . fenomenele chimice şi fizice continuă la nivelul granulei de ciment. se obţin to t a tîte a ca lităţi de ciment. Dacă clincherului i se adaugă lianţi hidraulici (care se. Sorturile de cim ent. Cimenturile s în t cu priză rapidă sau cu întărire rapidă şi cu dega­ jare de căldură m are (pentru betonare pe tim p friguros) sau cu degajare mai mică de căldură). confecţionate din mor­ tare plastice şi încercate d upă 28 zile. devenind rigidă. fără adaosuri. . priză şi timpul de întă­ rire. Lianţi hidraulici. Principalele sortimente standardizate s î n t : — F 25 . aluminoase sau feruginoase. această rigiditate m archează fenomenul de priză. u rm a tă de cifre care reprezintă reziste n ţa cim entului la compresiune. 1 161 . întăresc în apă şi aer) ca tras. C a rte a f i e r a r u l u i b e t o n is t — c d . Ca urm are a unor procese chimice şi fizice se obţine u n produs dur. aici se. 1' 450C C în tr-u n cuptor rotativ. Producerea cim enturilor este stan d ard iz ată. învelite de un s t r a t impermeabil num it g e l. concasate şi încălzite pînă la te m p e r a tu ra de 1 4 0 0 . zgură.. produce fenomenul de în tărire a granulei de ciment ce absoarbe apa din gel tran sform îndu -se t r e p t a t în piatră de cim ent (cîteva săptăraîni). Cimenturile sînt caracterizate prin timpul de. Cimentul astfel o bţin ut. Marca cim entului este simbolizată cu litere ce indică în general compo­ ziţia. în N /m m 2. . P 50 şi P 55 (STAS 388-80. întărirea betonului. Fineţea de măcinare a cim enturilor se caracterizează prin s u p ra faţa granulelor de cim ent pe g ra m . care începe să se întărească în tim p. Priza cimentului. Fenom enele de priză şi în tărire d ato ­ rite fenomenelor chimice s în t însoţite de degajare de căldură. prin v a ria ţia volumului. Din clincher răcit cu adaosuri de ghips se obţine cim entul care are proprietatea ca în prezenţa apei să se întărească cu întîrziere (începerea prizei este astfel dirijată). cenuşă de furnal etc. Lianţi hidraulici. D u p ă fenomenul de priză. P 45. c. clincherul.la care se adaug ă com ponente silicioase. se nu­ meşte ciment portland. Materiile prime sint. fineţea de măcinare şi rezistenţele mecanice. rezistenţa cim entului este proporţională cu fineţea de măcinare. — P 40. Cim entul în co ntact cu apa suferă o serie de tran s­ formări fizice şi chimice form indu-se o p a s tă de ciment. cu u n a n u m it grad de viscozitate. var. o b ţin u tă pe prism e de 4 x 4 x 16 cm. în diferite proporţii. Ciment Portland) .

to c ă tu r ă de stuf. B alastul este u n amestec n a tu ra l de nisip şi pietriş care se p o a te folosi direct p en tru betoane slabe. G ranulaţia poate fi continuă sau discon­ tin u ă (pot lipsi anu m ite sorturi). 7 —70 m m p e n tru pietriş (inclusiv piatră spartă) . d. 70 —125 m m p en tru bolovani (inclusiv p ia tră spartă). Agregate. — PA 300 şi PA 400 (STAS 7055-80.— SR 35. cim enturi expansive etc. Granulozitalea dorită se poate obţine prin sortarea prin ciuntire cu site de diferite ochiuri. HZ 35 şi II 35 (STAS 3011-83. î n STAS 1667-76 se prescriu condiţiile tehnice p e n tru agregate natu­ rale grele. IV. Mai sîn t cim enturi pen tru destinaţii speciale : sonde. să nu aibă im p u rită ţi (sulfaţi etc. 1) Agregatele minerale naturale s în t constituite fie din agregate de rîu. Granulele nu trebu ie să depăşească o a n u m ită m ărim e : 30 mm la betonul m o n o l i t . 3) Agregatele organice sînt form ate din rum eguş. 140-85 (anexa V. 140-85 (anexa VI. coji de orez. fie din agregate concasate. care provin din dezagregarea n atu ra lă a rocilor sub acţiunea în­ g heţu lui şi dezgheţului re p e ta t şi acţiunilor mecanice produse de a p a rîurilor. î n norm ativul G. Agregatele natura le trebuie să prezinte rezistenţă la acţiuni chimice. care se. Ultimele două tipuri de agregate sîn t utilizate p en tru betoane uşor re. P ro p o rţia diferitelor granule (de fapt însum area granulelor pînă la m ărim ea dată) sau curbele granulometrice care indică dacă d istrib uţia mărimii granulelor este optimă. Cimenturi hidro­ tehnice şi cimenturi rezistente la sulfaţi) . D istanţele dintre a rm ă tu ri se fixează astfel ca acestea să p o a tă fi bine înco nju rate de beton (fig. cu în tărire rapidă. 1) se recom andă tipul de cim en t d upă n a tu ra şi condiţiile de exp loatare a lucrărilor.) şi să aibă rezistenţe mecanice ridicate. agregatele trebuie să aibă u rm ăto a rele m ărim i ale granulelor : 0 — 7 m m p e n tru nisip (inclusiv nisip de concasate) . La confecţionarea betoanelor se pot folosi ag re g a te m inerale n aturale sau artificiale şi agregate organice (de n a tu ră vegetală). obţin prin sfărîm area în concasoare a rocilor sau bolovanilor mari. obţinîndu-se agregate colţuroase (în special cele din tu fu ri vulcanice şi scorie bazaltică). P e n tru a se obţine un beton cu rezistenţe m ari. produse din azbocim ent. drum uri. 2) Agregatele minerale artificiale s în t constituite în mod obişnuit din gra n u lit sau argilă ex pandată. piste. talaş. 20 m m la prefabricate (sau chiar 15 mm). I m p o rta n te s în t agregatele naturale. puzderie de cînepă etc. Mărimea granulelor. SRA 35. 1.3). Limitele de g ra n ulo zitate p en tru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare s în t d ate în n orm ativ ul G. a-—c). Ciment portland alb). 162 .

P e n t r u realizarea betoanelor. e. argilă). humus. 1. > 30 m m . m ortarelor şi p e n tru stropire se poate utiliza în ordinea de preferin ţă u rm ăto arele tip u ri de apă : 163 . D istan ţele de pe figură trebu ie să satisfacă condiţiile : ct > 25 m m j 'c .2 5 / v m C.( ?° I f ? 0 l • • • • • • • • • • 2 5 /7 7 /7 7 ___ 25777/77 2 5 / 77/77 -U u . Apa. dim ensiunea m axim ă a granulelor treb uie să fie cel m u lt 1/3 din dim ensiunea secţiunii transversale şi 1/2 din grosimea plăcilor. 44Ci IV . La betonul simplu se pot folosi şi agregate cu dimensiuni mai m ari (100 — 150 mm). Agregatele se spală de im pu rităţi (praf. î n afară de aceasta. cf ^ d (d = diam etrul barelor). D is ta n ţe m in im e în tr e a r m ă tu r i şi în t r e a r m ă tu r i şi c o fra j.

n a tu ra cimentului. cim ent. mirosuri. apă de m are şi ap ă minerală. P e n tru accelerarea prizei şi întărirea betoanelor se foloseşte clorura de calciu care este utilă la betoanele care se execută pe tim p friguros sau la cele care necesită decofrarea tim p urie (STAS 20713-75). gradul de om ogenitate. tabelul 13) s în t 164 . 3. se folosesc aditivi plastifianţi. în tim pul aburirii treb uie asigurat u n ra p o r t apă/ciment ( A / C ) optim p erm anent pen tru a nu duce la fisurare şi scăderi ale rezistenţei betonului. P e n tru accelerarea întăririi se mai foloseşte tr a t a r e a cu raze infraroşii. f.2). tun el sau tu rn ) sau prin tipare încălzitoare.) şi aditivul plastifian t m ixt D isan (ob ţinu t t o t din deşeurile fabri­ cilor de celuloză şi hirtie).apă potabilă (de băut). care se alege în funcţie de caracteristicile elem entului care se execută. livrate sub formă de p raf în saci de h îrtie sau polietilenă. camere de aburire. (0. tas a re a betonului (0. de la ferm entarea drojdiei etc. argilă. P e n tru execuţia betoanelor pe tim p friguros se m ai foloseşte a d itiv u l Antigero. In n orm ativ ul G. Accelerarea întăririi betonului se poate obţine şi prin tratare termică cu abur viu (sub prelate sau capace.8 .5 —8 cm). graficelor etc. 140-85 (anexa V. P e n tru a îm b u n ă tă ţi lucrabilitatea betonului şi a structurii lui p en tru lucrări la care se cere o om ogenitate supe­ rioară. eventual aditivi). apă. restu ri vegetale (humus). puţuri. produs» chimice străine. P e n tru a accelera sau întîrzia priza betonului de asemenea se folo­ sesc aditivi întîrzietori sau acceleratori de priză. condi­ ţiile de tra n s p o r t al betonului. t r a t a r e a cu aer cald sau cu apă caldă. dome­ niul de utilizare etc. ca n ti­ t a t e a de apă şi ciment. 1 : 1. impusă şi de forma elem entului sau a ra n jare a arm ăturilor. Stabilirea exactă a compoziţiei betonului se face cu ajutoru l tabelelor. constituie stabilirea compoziţiei betonului. praf etc. izvoare). P e n tru întîrzierea întăririi se foloseşte întîrzietorul Replast. de către lab oratoru l şantierului în funcţie de ra p o rtu l pietriş/nisip (p/n). Compoziţia betonului F ix area proporţiilor m aterialelor com ponente (agregate. Ca aditivi plastifianţi se folosesc plastifiantul dispersant (o b ţin u t din deşeuri de la fabricile de celuloză şi hirtie. Apa nepotabilă trebu ie să nu aibă im purităţi. condiţiile de întărire şi de exploatare. apă nepotabilă (din rîuri. conform STAS 8626-70 respectiv STAS 8625-70. lacuri. A ditivi (adaosuri).

Tabelul IV . 2 . Compoziţii orientative pentru diferite m ărci de betoane L u c r a b ilita te a D ia m e tr u l maxim al a g re g a te lo r.5 0 0 (de 100. Prepararea pe şantier a betonului Betonul se poate prep ara m anual sau mecanic.1 010 Proporţiile compoziţiei se obţin cu aju to ru l dozatoarelor. aditivii în % fa ţă de g re u ­ tatea cimentului. 150 kg la B 75 şi 290 —360 kg la marca B 200 (tabelul IV.7 3 2 4 0 -3 0 0 1 7 0 -2 0 0 6 1 0 -8 8 0 1 350- 900 B 2 0 0 L s— L < 3 0 .3 5 31 0 .5 9 -0 . 4.1 9 . 1 0 0 . BL. la betoanele simple se utilizează u rm ătoarele dozaje de c i m e n t : 75 kg ciment la beton m arca B 25 . D u p ă dozare se face malaxarea acestora în betoniere cu cădere liberă sau în betoniere cu am estecare f o r ţa tă cel p u ţin 30 s. 3 0 . Betonul poate fi p re p a ra t şi în staţii centralizate.7 ml B P ie triş 3 -3 1 150 L . 250 şi 500 1) şi betoniere cu am estecare f o r ţa tă BF —250. nisipul şi pietrişul prin volum.L . in următoarea ordine : apa.2).6 4 2 9 0 -3 8 5 1 7 0 -2 4 0 5 1 0 -7 9 5 1 3 4 0 . nisipul. pietrişiîl.6 7 -0 . agregatelor şi apei se folosesc dozatoare autom ate. .3 5 31 0 . BL 2 . La nisip volum ul se corectează folosind curba de înfoiere. 2. P en tru dozarea cimentului. apa cu aju to ru l recipientelor g ra date. Tipurile de betoniere folosite la noi sînt : betoniere cu cădere liberă U. cimentul. BF —500 (de 250 şi respectiv 500 1). cim entul se dozează prin aprecierea g re u tă ţii cim entului din saci. autom ate.2 5 0 . Descărcarea betonului proaspăt se face c î t mai repede p en tru evitarea începuturilor de segregare. 115 kg la B 50 . D o z a ju l de c im e n t k g /m N is ip 0 . 165 .da te compoziţii orientative p entru diferite mărci de betoane şi domenii de utilizare. î n lipsa acestora. De exemplu. mm A g re g a te de b a la s tie ră k g /m > Apă 1 /m 1 3 c im e n tu lu i M arca s l io (tasarea) 3 A IC m ax.

2) Pentru ciment : semiremorcile SRC 9 de 9 t. caloţilor. D u r a t a de t r a n s p o r t variază de la 30 la 90 m in după te m p e r a tu ra şi n a tu ra betonului. acoperirile cu b eton şi starea a rm ă tu rii (rugină. verificarea săgeţilor. cofrajele se u d ă cu 2 —3 h înainte de tu rn are. C. rosturilor. m acarale d. Ca mijloace de m anipulare interm ediare se folosesc recipiente speciale de t r a n s p o r t : buncăre basculante. 166 . Pentru şantiere şi centrale de beton aprovizionarea m aterialelor se l'aee eu următoarele utilaje : 1) Pentru agregate: au tob asculante 1 —ABS —116 (cu bascularea prin spate). L a a rm ă tu ri se verifică poziţia lor conform desenelor. T ra n sp o rtu l la şantier se face cu ag itato are sau au tob as­ culante c. anex a 5).5. L a controlul cofrajelor şi al susţinerilor se face verificarea dimensiunilor. 140-85. tom beroane.: diferite tipuri.5 . Se poate efectua şi tra n s p o rtu l p neum atic al betonului (prin utilizarea aerului com prim at). Punerea în operă a betonului în a in te de. A B —45 — 116 (cu bascularea prin spate şi lateral). Pe betonul p ro a sp ăt şi pe betonul în tă rit se fac veri­ ficări (v. benzi rulante. 6 . distanţele dintre arm ă tu ri. bene cu fund mobil. nu m ăru l de v ib rato a re etc. . dozatoarele de agregate şi ciment. vagonete etc. golurilor p en tru instalaţii etc. b eto nare se verifică terenul şi gropile de fundaţie.i benă. a pom pelor de beton. vagoane speciale Zvc — Uces. D u p ă aceste verificări şi pregătiri se m ontează podine p en tru cir­ culaţia m uncitorilor şi a mijloacelor de tra n s p o r t care trebu ie să nu de­ formeze cofrajul şi să nu rezeine pe a rm ă tu ră . reaze­ melor popilor şi contravîntuirilor. funcţio narea benelor. Transportul betonului la obiect P e n tru a aduce betonul la locul de betonare se fo lo sesc: boburi. săp area ultim ului s t r a t se face îna­ inte de turnare. prin verificarea d im e n siu n ilo r. 4 şi 4. im­ p u rită ţi etc. pompe. bene basculante. auto­ cam ioane basculante de 3. a macaralelor. cu instalaţie p neu m atică p e n tru tra n s p o r t în vrac. jgheaburi sau burlane. în a in te de începerea operaţiilor de betonare se verifică : funcţio­ narea betonierelor cu dozatoarele de apă. poziţia arm ăturii. lăsînd liber spaţiul de betonare.).5 t.

IV. vergele metalice. 167 . î n tim p u l vibrării betonul este fluid. Vibrarea pune în mişcare particulele com ponente ale betonului asigurînd astfel aran jarea lor omogenă conform granulaţiei particulelor. denum ite şi pervibratoare. a —f).2.3). iar d u pă oprirea vibrării be­ tonul devine com pact. U n e lte p e n tr u tu r n a r e a şi c o m p a c ta re a m a n u a lă a b e to n u lu i. Se v a urm ări ca a r m ă tu ra să nu se deplaseze şi să fie bine înglobată în beton. lopeţi cu m uchia teşită. IV . Turnarea şi com p actarea betonului T u rn a re a se face direct din mijlocul de tra n s p o r t cu m ăsuri de precauţie pen tru a nu se produce segregări (separarea pietrişului de masa betonului proaspăt). C om pactarea m ecanică se face prin v ib ra to a re (fig. şi p rin vibratoare de suprafaţă o b c d e Fig.2. Colţurile şi marginile grinzilor se îndeasă cu şipci şi cu vergele metalice. IV.5 m : la înălţim i mai m ari se folosesc t u b u ri p en tru tu rn a re . L a elementele de dimensiuni mici tu rn a r e a se face cu căuşe şi lopeţi). V ibrarea se poate face prin vibratoare de interior (obişnuit de formă cilindrică). C om pactarea betonului la lucrări de volum mic se face cu mijloace m anuale (maiuri de lemn sau metalice. B etonul segregat înainte de tu rn a r e se ream estecă pen tru a-şi recăp ă ta om ogenitatea. fig.7. T u rn a re a direct în cofraj nu trebuie să depăşească înălţim ea de 1.

P e n tru o vibrare corespunzătoare trebu ie să se aibă în v e d e r e : frecvenţa optim ă. 1 — v i b r a t o r de i n t e r i o r . 2 — v i b r a t o r de c o f r a j . dacă forţele de coeziune 168 . poziţia motorului. (plăci sau rigle. cu v ibraţii dirijate. n a tu ra legăturii între m otor şi organul care vibrează. Vibra­ toarele de exterior pot fi cu vib raţii circulare. în tim p u l vibrării se reduc forţele interioare de coeziune şi betonul se tran sfo rm ă dintr-un corp plastic. a p t pen tru am estec şi omogenizare'. d — v ib r a r e de s u p r a f a ţ ă . -i — p la c ă v ib r a n t ă . IV. Vibra­ toarele de interior pot fi de joasă frecvenţă ((3 5 0 0 —8 400 oscilaţii/ m inut) sau de înaltă frecvenţă (10 000 — 19 000 oscilaţii/minut). tim pul de vibrare.3. b — v ib r a r e e x te n s iv ă c u v i b r a ­ t o r d e c o f r a j . 3 — m a s ă v i ­ b r a n tă . în tr-u n corp cu fluiditate ridi­ cată. d istan ţa dintre punctele de vi­ brare etc. mese vibrante şi mese finisoare etc. vibrante). Diferite m o­ duri de vibrare : a — v ib r a r e in t e n s iv ă . c — v ib r a r e p e m a s a v ib r a n t ă . vi­ brato are pn eum atice de exterior (cu mai m u lte presiuni). care se opune acestei te n d in ţe fiind pînă la u n an u m it gra d în funcţie de fluiditatea betonului.). Modul lor de realizare diferă foarte m u lt după n a tu ra energiei fo­ losite. v ibratoare placă etc.Fig. care conduce la o segregare a părţilor grele ce tin d să se aşeze la fund şi efectul coeziunii. La executarea vibrării treb u ie să se ţină seam a că în m asa beto­ nului p ro a sp ăt acţionează două efecte principale : efectul gravitaţiei .

Rezistenţele se stabilesc prin încercarea unor cuburi de probă păs­ tra te în condiţiile lucrării sau prin încercări nedistructive. 70% la deschideri în tre 2. Greşelile care se po t întîlni s î n t : tim p u l de vibrare redus sau prea m are. 8 . rosturile de lucru şi t r a t a r e a betonului după tu rn a re sîn t a r ă ta te în prescripţiile de specialitate. astfel : 1) Părţile laterale. favorizînd depunerea părţilor grele. S tratu rile de tu rn are. Modul de beto n are şi com pactare diferă de la elem ent la element şi sîn t prescri­ se reguli practice p en tru fiecare tip de element. Decofrarea Decofrarea se face după o d u ra tă de tim p care diferă după : rolul părţii de cofraj (cofrajele laterale se po t îndepărta după o d u ra tă de tim p mai scurtă) deschiderea elementului. vibrare cu suprasarcină. distanţele dintre punctele de vibrare prea d e p ă rta te sau prea apropiate.00 m . 2) Elementele de rezistenţă (părţile principale de susţinere) la v irs ta betonului care asigură rezistenţele d e : 50% la deschideri p în ă la 2. im ediat ce muchiile se p ot decbfra. fără deteriorare.3).nu sîn t reduse prea m ult. La decofrare betonul trebuie să aibă rezistenţe suficiente p en tru a prelua g re u ta te a proprie fără a se p ro­ duce deform aţii şi fisuri în beton.00 m . Aceste greşeli duc la segregări şi la betoane neomogene cu rezisten ţă redusă şi perm eabilitate ridicată. 90% la deschideri peste 8. Modul practic de folosire a vibratorului este a r ă t a t în m anuale de specialitate (de exemplu în „Cartea betonistului"). vibropresare. decofrarea se poate face la num ărul de zile prevăzut în tabele (la betoane realizate cu cim ent po rtland cu adaosuri de m axim um 15%) (tabelul IV. v ib rato a re de cofraj. Nu se ad m ite ca v ib rato ru l să rezeme pe arm ături. reazeme vib ran te. centrifugare. în treru perea vibrării (pauze). tipul cim entului şi umidi­ ta te a mediului înconjurător. vibrolam inare. Cînd nu se fac încercări. La oprirea vibrării se refac forţele de coeziune şi b etonul c a p ătă o rigiditate rela­ tiv ă (nu se mai poate introduce o vergea). Elem entele prefabricate se p o t com pacta p r i n : mese vib ran te . de regulă. vibrovacuum are.00 şi 8. prin presare. care au servit num ai la preluarea împingerilor laterale.00 m. îndepărtarea eoîrajelor se face. 169 .

plăcile cu deschideri mici şi apoi grinzile.Tavclul IV.). Termene de decofrare (zile) D e s c h id e re a e le m e n tu lu i. T orcretarea se aplică pe suprafeţe curate şi umede. la cofra­ jele pe care se to a rn ă şi se sprijină pe el planşeul pro a sp ăt t u rn a t). scorie bazaltieă. de regulă. duză de injectare şi anexe. Popii se desfac uşor. fără şocuri. la grinzi cîte un pop la 3. Ordinea de decofrare e s t e : părţile laterale ale grinzilor. perlit ex p a n d at.00 10 G 5 2.00 .8. Torcretarea E s te un procedeu de punere în operă şi com pactare a m ortaru lu i şi betonului prin împroşcare cu aer com prim at cu aju to ru l unui a p a r a t compus. zgură ex p a n d a tă .00 20 12 8 S.00 35 22 .00 m. se c u ră ţă prin suflare cu aer com­ p rim a t şi apoi se spală cu apă sub presiune. 10 Cînd se foloseşte cim entul cu întărire ra pidă n u m ăru l de zile se reduce la 60% (deci în loc de 20 zile se ia 12 zile). 10. 9. Betoane uşoare B etoanele uşoare s în t betoan e cu d ensitate a p a re n tă mică (mai mică de 2 000 k g /m 3) în m od obişnuit din agregate uşoare (granulit e x p a n d at. f u r tu n de cauciuc. din două camere de presiune. prin slăbirea t r e p t a tă a penelor. P rin to rc re ta re se pierde 30% din m aterial la suprafeţele verticale (prin ricoşarea acestuia la prim ul co ntact cu suprafaţa) şi 20% la suprafeţele orizontale. diato m it etc. D acă supra­ fa ţa este de beton. Compoziţia şi g ra n u lom etria agregatelor treb u ie strict co n tro ­ lată. se buciardează. m cc 5 15 25 2. 3. T o tuşi şi după decofrare se lasă o serie de popi de siguranţă (la plăci u n pop la 120 m a de placă. iar la cim enturi p o rtlan d cu adaosuri mai m ari de 15%. stîlpii care nu sînt solicitaţi. 170 . n u m ăru l de zile se m ăreşte cu 20% .

Au o ca pacitate mai m are de izolare term ică (cu 30 — 40%). hangare. re zu ltat a unor procese chimice. Betoanele uşoare se tra te a z ă în principiu lă fel ca betoanele grele (cu d u ra te diferite). P e n tru fiecare tip de agregat sîn t elabo­ rate instrucţiuni specifice de preparare. iar ca lianţi se folosesc cimentul. Betoanele uşoare s-au utilizat şi la construcţii de poduri. ca şi la betoanele grele. Cele de rezistenţă redusă de regulă s în t folosite p en tru izolări te r­ mice. Deformaţiile de contracţie s în t mai m ari. confort mai ridicat în locuinţe. hale industriale. P re p a rare a şi tu rn a r e a betoanelor uşoare se execută în general cu aceleaşi procedee ca şi betoanele grele cu anu m ite diferenţe.3 — 14%. Rezistenta de compresiune a betoanelor uşoare. 11. tu rn a re . v arul sau zgura m ăcinată.Principalele caracteristici ale betoanelor uşoare care le fac compe titiv e s î n t : reducerea g re u tă ţii construcţiilor cu 1. a beto­ nului. este în funcţie de ra p o rtu l A /C . dar cap acitatea de izolare fonică este mai redusă decît la betoanele grele. 171 . cupole. Betoane celulare Betonul celular are o s tru c tu ră poroasă. Betoanele uşoare prezintă o rezistentă la foc superioară betoanelor grele. gradului diferit de absorbţie a apei. de rezistenţa cimentului. d a to rită densităţii diferite a granulelor. panouri şi fîşii. re p a rtiz a tă relativ Uniform. R ezistenţa la îngheţ-dezgheţ este mai redusă decît la betoanele grele. com pactare etc. re­ zistenţei reduse la sfărîm are în tim pul m alaxării a granulelor . utilizarea unor deşeuri (de exemplu zgură de furnal). cu sau fără precom prim are. reducerea costului. B etoanele uşoare po t fi de rezistenţă ridicată şi de rezistenţă re­ dusă. Rezistenta la întindere este m ult mai mică decît cea la compresiune faţă de betoanele grele. celulară. dar asigură o protecţie mai slabă a armăturilor împotriva coro­ ziunii. rezistenţa agregatelor etc. cenuşa sau zgura ne^ ăcin ată. iar aderenţa în tre arm ă­ turi şi beton practic este aceeaşi ca la betoanele grele. P en tru agregate se folosesc nisipul m ăcinat. pen tru asigurarea rezistenţelor betonului este adesea. necesar să se folosească dozaje de cim ent mai ridicate. B etoanele se po t utiliza sub formă de blocuri.

5 cm este echivalent cu o placă de b eton celular de 25 cm). Materialul lemnos (scîndurile b ru te sau geluite. Trebuie să se folosească la aceeaşi lucrare acelaşi tip de ciment. prelucrate prin spălare. se prelucrează la fel de uşor ca lemnul. se folosesc de regulă agre­ g a te spălate . precum şi de calitatea cofrajelor care reprezintă factorul primordial. dar are d ezavantajul de a nu putea fi utilizat în medii cu um idi­ t a t e ridicată.5 şi 7. D ensitatea a p a re n tă a betoanelor celulare variază între 400 şi 700 k g /m 3. din m etal şi din m ateriale plastice. Se pare că izolarea fonică este sensibil ap ro p ia tă de cea a betoa­ nelor grele.D u p ă modul de fabricare. folosind u n adaos pe bază de aluminiu. Betoane aparente Betoanele ap a ren te sînt betoane g a ta finisate durabile în tim p . Panourile de cofraj po t fi profilate prin şipci com binate cu prelucrarea prin ardere a suprafeţei. compoziţia şi execuţia betoanelor. sablare. 172 . Cofrajele pen tru betoane ap a ren te se fac din m aterial lemnos. p e n tru a nu se obţine n u an ţe diferite. Cofrajele din m ateriale plastice dau suprafeţe netede sau profilate orna m e n tal de o calitate excepţională. Are rezistenţă b u n ă la foc. Izolarea term ică este superioară pereţilor de cărăm id ă (un perete de cărăm idă de 31. U ltim ul tip poate fi autoclavizat sau neautoclavizat. realizate cu u n p a r a m e n t b r u t (cu feţe netede. cu feţe in relief) sau din betoane decorative. etc. R ezistenţa la compresiune este cuprinsă între 2. betoanele celulare se îm p a rt în betoane celulare de tip spumo-beton (bulele cu gaz sîn t încorporate în m o r t a r prin interm ediul unei spume) şi betoane celulare de tip qaz-beton (bulele cu gaz rezultă dintr-o reacţie chimică între liant şi adaos). Agregatele treb uie să fie fără im purităţi. cu scoaterea în evidenţă a fibrelor lemnului. feţe cu t e x t u r a fibre­ lor scîndurilor cofrajelor. C alitatea betoanelor este în funcţie d e : m ateriale. buciardare. ramele etc.) tre ­ buie să fie de foarte bună calitate. 12. R osturile se etanşează cu garn itu ri şi se strîng cu cleme. însă nu sîn t pe deplin soluţionate prinderile panourilor şi co m p ortarea la te m p e ra tu ri ridicate. Cofrajele metalice s în t economice la reutilizare m are (50 la 150 ori). p rop orţia de p ă r ţi fine trebuie să fie m ai mare.5 N / n u n 2.

D u p ă decofrare (4 —7 zile) se m enţine betonul um ed circa 14 zile prin acoperire cu rogojini sau alte m ateriale m e n ţin u te umede. prin dăltuire sau prin şlefuire şi lustruire {de regulă in 3 faze începind d upă 2 5 —30 li de la desfacerea cofrajului). legarea corectă cu sîrmă.). spălare cu je t de apă etc. S tratu l superficial de m o rta r se în d epărtează prin periere şi spălare {după 16 — 18 h de la tu rn are) şi prin sablare cu je t de nisip. D istan ţa buteliei vib rato ru lu i fa ţă de peretele cofrajului nu trebuie să fie mai m are de 10 cm. cîrpe. perii. 173 . Reguli similare se respectă şi la vibratoarele de su p ra fa ţă (10 —12 cicluri de cîte 14 — 16 m in /m 2). se procedează fie la punerea in evidenţă a agregatelor mari. P e n tru remedieri se aplică pe su p ra faţa betonului fluosilicat de magneziu cu o concentraţie de 15% sau u n g ru n d cu o emulsie diluată de răşini sintetice. Decofrarea şi pregătirea cofrajelor p en tru o nouă operaţie de tu rn a re se face cu cea mai m are grijă (curăţirea cu şpaclu. 50 —60 min/m® la grinzi şi 6 0 —70 m in /m 3 la pereţi). T u rn a re a betonului treb uie realizată continuu u rm a tă de compac­ ta re a prin vibrare de asemenea în m od continuu. ag re sa te colorate sau t r a t a r e ulterioară cu coloranţi. 13. Se evită pe cît posibil rosturile de tu rn a re .Se cere o lucrabilitate mai mare. şi la tra n s p o r t (se folosesc plastifianţi. Se recom andă v ib rarea cu v ib ra to ru l Electro-M ureş (40 —50 m in /m 3 la s t î l p i . cît.). Betoanele colorate se realizează cu cim enturi colorate sau cim enturi obişnuite cu coloranţi. prin buciardare similară ca la pietrele n atu rale (buciarda electrică are 1 300 —2 000 lo v itu ri/m in u t Şi o masă de la 6 la 10 kg). pro venit de la s tra tu l anterior. Pentru realizarea aspectului se im pune asigurarea strictă a acope­ ririlor. stabilizatori etc. folosirea distanţi erilor numai din beton sau material plastic cu suprafaţa de contact cu cofrajul cit mai mică. agenţi de expandare. in caz co n tra r se caută «a acestea să coincidă cu rosturile dintre panouri. prin tra ta re -cu acid (1/6 acid în apă) si apoi spălare. Betoane aparente decorative P e n tru a realiza suprafeţe cu efecte decorative. p e n tru evitarea segregărilor a t î t la tu rn a re . Tim pul de vibrare treb u ie astfel ales ca să se elimine bulele de aer care se formează în mod obişnuit la co ntac tu l betonului cu peretele cofrajului. Nu se ad m it pe cofraj stro pi de beton şi m o rta r întărit. fie la o prelucrare a supra­ feţelor ca cea a pietrei naturale.

Aceasta se stabileşte prin ciuruire şi trasa rea curbei granulom etrice care se com pară cu curbele etalo n (STAS 4(505-80). d. a. c. se ra p o rteaz ă la g re u ta te a cimentului (500 g) obţinîndu-se c a n tita te a de reziduuri (% ) ce definesc starea de conservare: alterat [%] = —— X 100%. 174 Ciment . P e n tru betoanele care în ex plo atare sîn t supuse unor medii spe­ ciale se fac şi alte verificări (perm eabilitate. Starea de conservare a cim entului.). Aceasta se determ ină prin cernerea a 500 g cim ent prin sita nr. A stfel : 1) La betonul proaspăt se verifică : compoziţia betonului (la preparare) aerul oclus. contracţie). Pentru cimenturi se verifică : starea de conservare. Caracteristici şi condiţii de calitate pentru fabricarea betonului C alitatea m aterialelor de regulă se verifică la sosirea pe şan tier şi după anu m ite perioade la m aterialele degradabile sau la care carac­ teristicile se modifică în funcţie de condiţiile de depozitare şi starea atmosferică. iar 111 caz de dubiu. priza şi con­ s t a n ţ a volumului şi rezistenţele mecanice (STAS 5293-77). densitatea ap a re n tă şi lucrabilitatea (STAS 1759-80). care stabileşte tim p u l de început de priză (cînd acul nu m ai p ă tru n d e com plet în p a sta de cim ent plastică). conţinutul altor im pu rită ţi (cărbune. 500 b. Reziduurile de bulgări răm ase pe sită. părţile levigabile şi materiile humice. Pentru agregate se verifică : com poziţia gran ulo m etrică şi forma granulelor. Pentru betonul proaspăt şi betonul întărit se fac probe speciale. mică etc. 5 (STAS 1077-80). Aceasta se d eterm ină în lab oratorul de şantier cu ap a ra tu l Vicat. Compoziţia granulometrică a agregatelor. Determinarea părţii levigabile. de regulă p a rte a levigabilă este 3% pentru beto an e de m arc ă B 250 şi 1% pen tru betoane de m ărci s u p e r i o a r e (STAS 4605-80). M ( g).14. Constanţa volumului şi rezistenţele mecanice ale cimentului se determ ină cu a p a r a tu r ă specială în laboratorul şantierului. u m id itatea. Această operaţie se face prin cîn tă rire a unei p ă r ţi de agregate înainte şi după spălare (cînd s-a în­ d e p ă r t a t p a rte a levigabilă) . Priza cim entului. 2) L a betonul întării : rezistenţele mecanice respectiv m arca beto­ nului (STAS 1275-81). gelivitate. iar cînd p ă tru n d e nu m ai 1 m m se consideră că priza este term inată.

D acă betonul are pori deschişi. de regulă. la goluri rezultate din evaporarea apei în exces la întărirea betonului. compact. Porozitatea şi permeabilitatea betonului s în t funcţii directe de gra d ul de porozitate. Dozajul cim entului (c a n tita te a de cim ent la m etrul cub de beton) se stabileşte de pro iectan t sau întreprindere în funcţie de m arca beto­ nului (v. De regulă se determ ină rezistenţa la compresiune.ea. Din punctul (Ie vedere al consistenţei betonului se deosebesc 3 tipuri de betoane : 1) Betonul fluid care se tra n s p o rtă uşor prin jgheaburi. dar poate să ducă la segregări. Trebuie vibrat. Variaţiile de volum ale betonului se p o t datori în principal tem p era­ turii şi um idităţii. se prelu­ crează greu şi se întăreşte mai repede. tabelul IV. Alte fenomene care se produc s î n t : contracţia la uscare. p ropo rţia de apă m inimă. Compactitatea betonului este cu a t î t mai mare. 14 sau 28 zile) . prin luarea de probe. P e n tru tu rn a r e a betonului o im p o rta n ţă deosebită o are consistenţa betonului şi lucrabilitatea sa (punerea uşoară în cofraj). betonul este perm eabil la acţiunea apei.itat. Rezistenţele m ecanice ale betonului. pare a fi un p ă m în t um ed. variaţiile de voliun. f. 2) Betonul plastic are consistenţa similară cu a unui a lu a t şi nu are de regulă segregări. Cuburile se confecţionează şi se p ăstrează in ace­ leaşi condiţii ca betonul pus în operă şi se încearcă la diferite v îrste (7. 14 sau 10 cm. co m p actarea b u nă prin vib rare etc. La betonul în tărit se c o n sta tă : densitatea. Betoanele cu porozitate redusă au rezistenţe mecanice mari şi au o durabilitate mai ridicată. 175 . 20. încercarea la 28 de zile indică.2). după întărire. c a n tita te a de cim ent şi m ărim ea golurilor care depind de ra p o rtu l A /C . umflarea betonului şi curgerea lentă a betonului. cu c ît volum ul golu­ rilor este m ai mic şi depinde şi ea de alcătuirea granulom etrică a agre­ gatelor. D ensitatea betonului este funcţie de densi­ ta te a agregatelor. T e m p e ra tu ra poate produce o dilatare termică sau o contracţie termică. care se stabileşte de la început în funcţie de m arca betonului.e. porozitatea şi perm eabilitatea. 3) Betonul virtos are p u ţin ă apă. în cuburi cu latu ra de 30. Caracteristicile betonului întărit. Densitatea betonului este d a tă de g re u ta te a unui m etru cub de beton pus în operă. care comunică între ei. O im p o rta n ţă h o tă rîto a re pentru lucrabilitatea betonului o are ra p o rtu l în care se găseşte în beton ap a şi cim entul (raportul A/C). m arca betonului (STAS 1275 81).

Ele au un rol im p o rtan t. Elem entele de susţinere a cofrajelor trebuie să p erm ită : decofrarea părţilor laterale ale cofrajelor fără a demonta elementele de susţinere.14 zile.P rin contracţie se înţelege o scurtare a betonului produsă în tim p prin uscare p re m a tu ră sau lentă. COFRAJE 1. B. un cofraj este alcătuit din plinul cofrajului care deli­ m itează conturul betonului şi din elementele de susţinere şi de solidari­ zare ale acestuia. efectul umflării de regulă este favorabil. industria chimică) trebuie luate m ăsuri speciale. m ărim ea eforturilor unitare. dar se defor­ mează şi în tim p . deform area in tim p se num eşte curgere lentă. plăcilor şi fundaţiilor. Betonul supus încărcării se deformează la început. stîlpilor. sîn t legate de : n a tu ra cimen­ tu lui şi dozajul de ciment. Rezistenţa la acţiunea corosivă a mediului înconjurător este satis­ făcătoare. n atu ra agregatelor. să se facă o protecţie term ică la pereţii exteriori. menţinerea la cotă fără lasăiri . care poate produce fisurarea beto­ nului dacă scu rtarea este îm piedicată prin frecare cu p ă m in tu i sau alte legături. rapo rtu l A /C . preluarea încărcărilor orizontale (din vîrit sau alte cauze). v îrs ta betonului etc. arcelor etc. Tipurile de cofraje m oderne dem ontabile cu grad ridicat de refolosire sîn t alcătuite din platelaje rigidizate (cu rigle). p ro d ucîn d reducerea perm eabilităţii betonului. Betonul m en ţin u t în apă se umflă. la clădiri etajate. Izolarea fonică a betonului de asemenea este slabă. condiţiile de tu rn a re şi udare tim p de 7 —. consum înd la betoanele t u r n a t e monolit m ulte m ateriale şi m anoperă pen tru realizarea lor. îndeplinind prac­ tic a t î t rolul plinului de cofraj. de aceea este necesar. direct sau indirect. atunci cirul se cere. Generalităţi Cofrajele sîn t formele în care se m ontează a r m ă tu ra şi se to arn ă fofetonul care apoi se întăreşte pentru a c ă p ăta profilul proiectat al grin­ zilor. transmite­ rea încărcărilor verticale direct de la pop la pop. Izolarea termică a betonului este slabă. Aceste fenomene. De regulă. cît şi cel de solidarizare. 176 . bolţilor. prin contravîntuiri . dar p entru medii puternic agresive (apa de mare.

3) Să nu se deformeze sub influenţa umidităţii. la proiectarea elementelor şi a cofrajelor se are în vedere tipizarea şi m odularea lor. lemn ro tu n d etc. Cofraje nedemontabile | Cofrajele nedem ontabile se confecţionează de regulă direct pe şantier.. decît eventual parţial. Cofrajele se pot realiza din m aterial lemnos. coîrajele se îm part în : cofraje fixe şi cofraje mobile. cuie. pentru a suporta introducerea armăturilor şi procesele de betonare şi compactare. ele executîndu-se din scînduri. 1 177 . încărcările suplimentare date de mijloacele de compactare şi vibrare etc. dulapi de 3 8 —48 mm. Din punctul de vedere al rcfolosirii. Plinul cofrajului se poate realiza din scîndură de 2 2 —24 mm grosime. coîrajele se împart in : cofraje demontabile şi cofraje neclemontabile. urm înd ca d upă decofrare să se recupereze u n procent c ît mai m are de cofraje.Condiţiile pe eare trebuie să le îndeplinească coîrajele sînt : 1) Să fie astfel concepute şi realizate pentru a suporta greutatea beto­ nului proaspăt.5—2 mm sau chiar plăci din m aterial plastic. Din punctul de vedere al modului de utilizare. ele deplasîndu-se pe m ăsură ce se to arn ă betonul. 4) Să se decofreze uşor. placaj re zisten t la u m id ita te de 8 sau 10 mm grosime. Cofrajele nedemontabile nu sînt practic refolosite. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . să nu adere cu betonul şi să asigure o calitate corespunzătoare a feţei aparente a betonului. 2) Să fie etanşe pentru a nu produce pierderi de lapte de ciment şi să aibă rigiditate suficientă la deformaţii. la decofrare recuperîndu-se m ate­ rialele. din metal şi din m aterial plastic sau din m ateriale combinate. fără lovituri şi zdruncinături. Aceste tipuri de cofraje se numesc prefabricate şi sîn t proiectate pe bază de m odulare (de regulă din 10 în 10 cm). tab lă de 1. 2 . 5) Să fie refolosite de cît mai multe ori. presiunea laterală care o exercită betonul pe pereţii cofraju lui. Cerinţa de refolosire im pune să se folosească cît mai m ulte cofraje de inventar dem ontabile alcătuite din panoiu'i interschim babile care să poată fi com binate pen tru a face orice tip de cofraj. Cofrajele mobile p ractic nu se de­ montează. P e n tru a se reduce cît mai m u lt tipurile de elem ente care se exe­ cută din beton monolit.

iar Ia p arte a de sus tăieturi p en tru grinzi.70 m unul de altul.5 şi IV . dulapi tă ­ iaţi sub formă de rigle.00—1. b —panou de cofraj pentru stîlp . tală .4). Cofraje pentru stîlpi. socluri de fund aţii etc. 2 — chingile panourilor tipizate . Cofraje pentru pereţi. 7 — caloţi . la grinzi din panouri de scinduri. Acestea sînt ex ecu tate la plăci din astereală de scînduri. IV. b.). 6 — ramă de montaj . precum şi din profile metalice alcătuite sub formă de elemente speciale de F ig . Acestea re utilizează la execuţia din beton t u r n a t a pereţilor de subsoluri. C o fra je p e n tr u stîlpi : in v en tar (caloţi. 4 —scîndură de solidarizare verticală . 8 178 .5 la rece. Solidarizarea cofrajelor se face cu caloţi care se m ontează la 0. Cofrajele pen tru stîlpi se mon­ tează după m o n tare a armăturii.20 m cu sîrm ă de oţel 0 6 —8 m m care se strînge pentru a prelua presiunea betonului proaspăt (fig. a. IV. şuruburi. popi. iar la cofrarea pe am bele p ărţi cofrajele se ancorează la 1. profile * metalice lam inate sau form ate X'.Elem entele de întărire şi rigidizare a cofrajelor se po t realiza din scinduri. 3 — fu­ rară (umplutură) . 5 —scîndură de solidarizare orizon­ tive speciale^de prindere etc.60 —0. IV. La cofrarea pe o singură p a ite sprijinirea se face prin contrafişe. Elem entele de susţinere şi i de solidarizare propriu-zise ale platelajului se p ot realiza din 2 scînduri sau dulapi m o n ta ţi pe muchie. 9 — chinga panoului. La stîlpii înalţi presiunea betonului p ro a sp ăt se ia prin contrafişe. fraje este din clasa a V-a. rigle.4. l — chingile panoului de comple­ extensibile. Cofraje pentru plăci şi <|iinzi. ziduri. ferestre de tu r ­ nare. grinzi a — alcătuire generală . c. fiind de regulă alcătuiţi din doi cleşti de scîndură care prind intre ei doi dulapi sau două bile (fig. Acestea se asamblează cu chingi dc scîndură cu grosime dublă fa ţă de grosimea plinului.6). bile sau m a ­ nele din lemn. Cofrajele au prevăzute tăieturi la p a rte a de jos a stîlpului pen tru cu răţire înainte de tu rn a r e a betonului şi din 3 în 3 m. s —pa­ Cheresteaua folosită la co­ nou . dispozi­ tare .

2 — montant . 7 —le­ Rezemările la plăci s în t realizate clin scînduri sau dulapi aşezaţi pe muchie care reazemă pe cofrajul nervurilor şi acestea pe cofrajul grinzilor. IV. 3 — grindă .00 m li se dă o contrasăg eată de 3 m m /m . 4 —cleşti transversali .Fig. . Cofraje pentru pereţi din panouri m etalice : 1 — faţă (tablă de 3 mm) : 2 — coaste profil U . prin ed is a re pe 3 sau 4 p ărţi cu scînd ură b ă t u t ă în cuie. 7 — şurub de reglaj. Cofraje din cherestea pentru pereţi : 1 — panou . IV.7). acestea se ung înainte de tu rn a r e a betonului cu decofrol. popii se aşază Ia distanţa de 1.00 — 1. pentru cel m u lt o ju m ă ta te din popi. 6 — distanţier .6. de regulă dintr-o singură bucată. P en tru a asigura tran sm itere a încărcărilor verticale. 8 — ţăruşi . Sprijinirea la cotă se face cu popi simpli p en tru plăci şi popi in cruce p en tru nervuri şi grinzi (fig. Popii se execută din bile.5. IV. Se admite înnădirea lor într-o singură secţiune. 4 — scaun . Elem entelor mai lungi de 4. 3 — cleşti longitudinali . 6 — tiranţi . Fig. P entru a asigura decofrarea uşoară şi refolosirea cofrajelor. 9 — scînduri de trasare. 5 — elemente de susţinere şi parapet pentru platforma de lucru . gături de sîrmă . 5 —proptele . Popii trebuie rezem aţi corespunzător pentru a nu avea tasări (tălpi din scîndură sau fundaţii locale din beton). Ordinea de decofrare şi Păstrarea popilor de sigu ran ţă asigură integritatea betonului tu r n a t Pmă la în tărirea corespunzătoare a acestuia.20 m şi se co n travîntuiesc pe două direcţii cu scînduri în cruce b ă t u t e în cuie.

pe baza analizei u n u i n u m ăr mar* de proiecte se pot executa cofraje de in v en tar din elem ente interschim­ babile cu aju to ru l cărora se pot ex ecu ta practic to a t e elementele cart tre b u ie cofrate. num ită modul. unde l este u na din dimensiunile elemen­ tului (lăţime.) au dimen­ siuni care sînt u n m ultiplu de o dimensiune fixă acceptabilă. m anipulabile m an u al sau cu mijloace mecanic» de care dispune întrep rin d e rea de m on taj. M odularea înseam nă că to a t e elemen­ tele de construcţii (pereţii. înălţime).Fig. grinzile. Cofraje pentru grinzi şi plăci. n fiind num ărul de moduli cuprinj în dim ensiunea lu a tă în consideraţie. respectiv / = n X m. de cofraj. stîlpii. m o dulate treb u ie să fie rigid». rezistente la reutilizări. planşeele etc. Cofraje demontabile Folosirea cofrajelor dem ontabile este posibilă num ai la construcţii executate după ideea de modulare. lungime. IV. 3. P e n tru construcţiile m odulate. 180 .7. iar m este modulul care are de regulă m ărim ea ni = 10 cm sau chiar 5 cm. Elem entele de inventar.

. S în t deja tipizate panouri p en tru stîlpi denum ite tip A şi panouri p en tru plăci şi pereţi denum ite tip 13 şi C (fig.. din lemn.8)...1 7390 Secţiune / . se foloseşte de regulă p entru înălţim i şi lungimi un m odul auxiliar. IV.1 .. din fibre de poliesteri arm a te cu sticlă. t / / _ • is tă . . 1 ^. b — detalii şurub strîngere. .. Materialele din care se confecţionează cofrajele dem ontabile de in­ v entar s î n t : scînduri. IV.Rama Plăcută de m * ioo*8 5 repartiţie de \Piulltă Fig..D isfant/en Ram ă § \ 1 ---------. C o fra j cu p a n o u ri d e p la c a j (scîn d u ri) a — panou . = 5 x m — 500 m). Panourile din scinduri re p rez in tă form a cea mai p u ţin industria­ lizată de realizare a cofrajelor. m ultiplu al modulului de bază (de exem plu m. din oţel.P e n tru evitarea folosirii de panouri cu dim ensiuni mici. cu elem ente tip fagure. .8./ \ Placaj a 11*0*100*8 <tJ8 \ D/sfsnher .... I \Q a m s V \ ..-------. din elemente com binate etc. placaje.. din alum iniu.

au de regulă caloţi cu şuruburi. pentru clemente cu dimensiuni mici şi foarte mici. Acestea se alcătuiesc în mod siinilir cu cele pentru stîlpi. cofraje mobile. clin 5 în 5 cm. din lemn şi metal sau numai clin metal. Aceste panouri pot ave i coaste longitudinale sau transversale care tra n s m it încărcările ce le revin la clementele orizontale m on tate pe cele două feţe şi prinse cu şuruburi cu filet şi piuliţe sau cu bucle şi pane sau alte sisteme echi­ valente. Cofraje dem ni talii Ie pentru stîlpi. pereţi. (fig. Cofrajele demontabile pentru grinzi. c. cleşti de asamblare şi şpraiţuri pentru susţinerea cofrajului. ele realizîndu-se ca şi panourile clin scînduri pe şantier sau în atelierele întreprinderilor ca producţie secundară. Cofrajele pen tru stîlpi se reali­ zează din panouri şi sînt prinse 111 chingi metalice prevăzute cu găuri şi ştifturi de fixare. pentru a putea prelua împingerea betonului. Coîrajele demontabile pentru plăci. care sînt elemente de inventar. dispozitive ele blocare. Susţinerea cofrajului la poziţie se face de regulă cu popi extensi­ bili (telescopici) sau cu sisteme de blocare. b.Panourile din placaj sînt executate clin placaj rezistent la umidi­ tate.* a. Panourile metalice sînt alcătuite din tole de tab lă din oţel sau alu­ miniu cu întărituri pe faţa care nu vine în contact cu betonul . Pentru preluarea împingerilor se pot folosi şi grinzi extensibile. grinzi şi plăci. m aterial ceramic etc. Panourile din policsteci armaţi cu sticlă se confecţionează fie simple. P o p i i metalici au d i s p o z i t i v e 182 . Cofraje demontabile pentrn pereţi. fie din elemente tip fagure cu feţele plane. Susţinerile se realizează de regulă din alte materiale. Panourile din materiale combinate au feţele în co ntact cu betonul a l ătuite din planşete clin scînduri de brad sau din placaj întărite pe cele două laturi cu profile metalice. d.9 şi IV. Tipurile de cofraje demontabile se îm part după tipul elementului în : si ii pi. P entru rigidizarea panourilor se folosesc coaste care să poată conferi panourilor rezistenţa necesară preluării presiunilor date de betonul proaspăt. Se fixează prin cuie sau şuruburi de scheletul de rezistenţă care poate la rîndul său fie schelet integral clin lemn. D upă modul de folosire se îm part în cofraje suspendate. Cele mai utilizate sînt cele cu panouri de placaj şi cele cu panouri metalice. cleme de fixare a caloţilor. Acestea se alcătuiesc de re g u lă clin panouri care reazemă pe dulapi aşezaţi pe muchie sau pe grinzi extensibile. cofraje pierdute. 10). cofraje căţărătoare. IV. Distanţele dintre cofraje (grosimea zidului) este m en ţin ută prin distanţieri de beton. cofraje glisante.

183 .

12). IV .). (silozuri. elemente ceramice. Cofrajul propriu-zis este alcătu it din panouri. dulapi din b eton a rm a t precom prim aţi etc. cu a ju to ru l cărora se execută feţele verticale . tab le cu ta te m eta­ lice. Cofrajele căţărătoare sau păşitoare sînt cofraje dem ontabile de tip special. clădiri de locuit cu m ulte niveluri etc. IV. 184 . Aceste cofraje folosesc la execuţia pereţilor plani sau curbi de grosime c o n stan tă pe verticală (fig.de co n tra v în tu ire reglabile (tiran ţi cu m anşoane sau dispozitive cu pene).11). Cofrajele pierdute sînt cofraje nerecuperabile care ră m în înglobate în beton (tuburi de azbociment. se folosesc prin re m o n tă ri (fig. Cofrajele glisante sînt cofraje mobile care se deplasează pe verti­ cală în stare a sa m b la tă cu aju to rul unor verine speciale care se ca ţă ră pe tije metalice rezem ate pe fundaţii.).

C o fra je c ă ţă ră to a r e : cofrajelor. pen tru re du ­ n1 ! '/ A 1 cerea aderenţei între astereala v > .12.. cu peria de sîrm ă sau cu alte mijloace eficiente. L a fixarea la cotă a cofrajelor li se creează co ntrasăgeţi de 1/200 şi 1/1 000 pen tru preluarea deformaţiilor elementelor încovoiate. 3) Cofrajele pentru betoane aparente se realizează din placaj tego (care d upă 2 —3 utilizări se unge cu s u b s ta n ţă decofrantă). în soluţie caldă aplicată j într un singur s tr a t subţire cu pensula (de regulă m otorină cu 6% parafină). cu fa ţa t r a t a t ă cu soluţie de acid clorhidric diluat cu 2 —4 p ărţi apă (se ţine în soluţie 2 —4 li şi se usucă la aer 6 h) . cofrajele . datorită cedării terenului sub tălpile popilor. Executarea neeorespunzătoare a cofrajelor poate duce la u rm ă to a ­ rele defecte : umflarea stîlpilor ca urmare a desfacerii legăturilor sau cedarca susţinerilor . deformarea pe verticală a grinzilor şi plăcilor.La folosirea cofrajelor şi la pregătirea lor pentru betonare trebuie să se ţin ă seam a de i» urm ătoarele : < ] 1 1) Tratarea cofrajelor îna­ *~ \ ___ ui i inte (le betonare . cofrajelor şi beton. nerespectarea cotelor din plan şi de nivel.1 1 se ung cu o s u b s ta n ţă decoA y\ V frantă. Cofrajele îna­ inte de p re parare se cu răţă. b — p a n o u r i s u s ţin u te p e nale se verifică la recepţia co­ d is ta n ţie r i . IV . c — b a s c u la re a p a n o u rilo r in ju r u l şa rn ie re lo r. slăbirii penelor de sub popi .. O grijă specială trebuie să constituie curăţirea stîlpilor prin ferestrele p racticate la p a rte a inferioară a stîlpilor. 185 . după caz. în tre scînduri se lasă ro stu ri de 1 —2 mm pen tru um flarea lemnului. 2) Tolerantele şi rosturile F ig. care treb u ie să aibă asigurate rezem ări nedeform abile (rezemări la nivelul de îngheţ). din polistiren de 4 —5 cm grosime sau din f işii de lemn moale de 0 — 12 mm grosime. La b aterea scindurilor se ţine seam a şi de condiţia de a nu curge laptele de ciment.5 0 ° C (parafina în­ călzită am estecată cu 94% m otorină tim p de 2 —3 min). frajelor şi se corectează p ină la înscrierea lor în toleranţă. din scinduri geluite sau scinduri brute . se arde cu soluţie încălzită la te m p e r a tu ra de 4 0 . abaterile dim ensio­ a — p a n o u r i de c o fra je s u s ţin u te pe r ln d u l in ­ f e rio r de p a n o u ri ./ . care se închid. deformaţiilor elementelor de susţinere. P entru a se obţine suprafeţe netede se etanşează rosturile intre panouri cu fişii din carton m ucava de 3 m m grosim e.

186 . grosimi relativ m u lt mai reduse d a to rită calităţii superioare a betonului t u r n a t (fig. 4 — rigidizări . 5 — axul de rotire a balamalei . Tiparele pot îi : demontabile (de exemplu tip arele care se desfac la panourile mari) şi nedemontabile (care au to a te părţile fixe şi deco­ frarea se face prin smulgere sau expulzare). fierari betonişti şi betonişti. IV. Tipare De regulă. Tiparele se clasifică in : tipare fixe (la execuţia pe stand) şi tipare mobile (la execuţia în lanţ de agregate sau în flux continuu sau conveier). IV. DETALIUL A Fig.Aceste defecte trebuie cunoscute şi p revenite de dulgheri. 2 — laterala lon­ gitudinală a tiparului . Tipar m etalic pentru confecţionarea chesoanelor prefabri­ cate (secţiune transversală şi ve­ dere) : 1 — şasiul tiparului . deoarece neînlătu ra rea lor la tim p duce la com pro­ m iterea lucrărilor şi la demolări. 13. care le asigură în condiţii superioare de precizie form a si dimensiunile elementelor prefabricate. 4. 6 — cheson din beton. care au secţiuni transversale m ai compli­ cate. prefabricatele din b eton a rm a t se to a rn ă în tipare. 3 — balama pen­ tru rabatere laterală . 13).

Elemente prefabricate de beton. feţele în con tact cu betonul se ung cu su b s ta n ţe care să nu corodeze tiparul. p ărţi com ponente ale agregatelor de tu rn a re . Pentru tratarea în camere de aburire se folosesc tip a re care asigură o închidere cit.57/1-76. av în d foarte m ulte r e u ti l i z ă r i . să nu adere cu b etonul şi să nu lase p ete pe beton. Tiparele încălzitoare au prevăzute pereţi dubli etanşi între care circulă aburul. Condiţiile de precizie a tiparelor sînt» tre c u te în STAS 6(3. F a ţ a liberă a elem entului se acoperă cu capac terni oizolator sau încălzitor. m ai com pletă. . Condiţii generale. m etal sau chiar sub formă de m a triţe din b eton arm at. treb uie p e rm a n en t în treţinute. Tiparele pot fi cu plate în baterii realizînd t u rn a r e a mai m u lto r elem ente .Unele tipare sînt incomplete (fără fu nd cele care se to a r n ă pe par­ doseală şi fără pereţi laterali care sîn t suplinite de agregatul de tu rn a re ). Tiparele au rigiditate mai m are decît cofrajele. ele po t fi ex ecutate din lemn. Unele tip are sînt. co m p actare şi finisare ( agregatele tipar). beton armat şi beton precomprimat.

Operaţia de taiere a armăturilor la lungimea desfăşurată p rev ăzu tă in proiect se face m anual sau mecanic în funcţie de dispozitivele sau utilajele de care se dispune. confecţionarea carcaselor şi plaselor legate şi sudate etc. Fasonarea (îndoirea) se face m anual sau mecanic în funcţie de dispo­ zitivele şi utilajele de care se dispune. se folosesc dispozitive şi maşini cu u n g ra d mai mic sau m ai mare de com plexitate. form a profilului. < Operaţiile de sudare.C a p ito lu l V TEHNOLOGII. dia­ m etru l barelor şi dispozitivele sau utilajele specifice de. Această operaţie poate fi fă cu tă m an u al sau mecanic. Operaţia de îndreptare este în funcţie de modul de livrare a arm ă tu rii (colaci sau legături de bare). tăierea. rezistenţa oţelului. în general. Generalităţi P e n tru confecţionarea arm ă turilor pe şantier. calitatea oţelurilor etc. în ateliere sau uzine. DISPOZITIVE Şl UTILAJE NECESARE REALIZĂRII ARMĂTURILOR PENTRU BETON ARMAT A. care. fasonarea (îndoirea). operaţiile pe care le su po rtă arm ă tu rile s î n t : îndrep­ ta re a . a t i t cele de înnădire în lung a barelor cît şi cele de petrecere pentru formarea carcaselor şi plaselor. înnădirea (prin suprapunerea barelor şi prin sudare). se dispune pe şantier sau in atelier. CPERAŢIi PREGĂTITOARE 1. sînt incluse de regulă în tehnica sudării arm ă tu rii şi nu se realizează de fierarii 188 . de grosim ea barelor. F aso narea se face după desenele din proiect. razele de în­ doire.

Fişa de debitare şi fasonare se face pe baza datelor din proiect.. lungimea ciocurilor.şi fasonare a arm ăturii. B în atelierele. p u tîn d face p arte din acest carnet. conform modelului din tab elu l V . . Operaţiile pre g ătito a re fac p a r te din pregătirea fabricaţiei ele­ m entelor din b eto n a rm a t şi sînt funcţie de gra d ul de organizare a atelierului de şantier. razele de îndoiri. respectiv în cofraje. ci de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor-beton. G etc. Industrializarea producerii arm ă tu rilor necesită execuţia în ateli­ e r e a arm ă tu rilo r sub form ă de carcase şi plase sudate. 2. Pentru completarea fişei (v. din «are se extrage arm ă tu ra . stîlp S. m ărim ea dornurilor şi a rolelor pe care se face îndoirea. l ) se dau următoarele în» dieaţii : feoA h i coloana 1 se trece denum irea elementului.. m ărci de a rm ă tu ră. pe elemente. Fişele de debitare trebuie să fie înserate în carnetul fierarului betonist. B..l etc. tehnologia schematică de îndoire. Confecţionarea carcaselor şi plaselor se poate face în ateliere sau direct la locul de m ontaj al arm ăturii. i n coloana 3 se trece indicativul elementului. IX. 189 . Fişa poate fi în tocm ită de organele specializate cu p re g ătirea fabri­ caţiei sau de c ă tre m aistru. d iam etre şi n u m ăr de bucăţi. tabelul V. Nu este indicată practica de a se lucra direct cu planurile de exe­ cuţie fără a se face fişa de debitare şi fasonare.betonişti. fn planşele de proiectare există şi u n ex tra s de arm ă tu ră . i n coloana 2 se trece m arca arm ăturii. lungimea desfăşurată a îndoirilor etc. care trebuia ■examinate şi înţelese perfect de m aistru. Fiecare b ară va treb ui să p oarte u n indicator din care să rezulte elem entul la care se referă şi mr rea arm ă tu rii prevă­ zută în proiect. p en tru fiecare obiectiv. întocm indu-se fişa de debitare . de exemplu grinda pt. întocmirea fişei de debitare şi fasonare Preg ătirea fabricaţiei se face pe baza proiectului de execuţie. placa P etc. dc a rm ă tu ri este indicat să fie afişate planşe cu teh ­ nologia de fasonare 111 care se v a a r ă ta pe calităţi de oţeluri şi diam etre de bază.. Problem ele atelierelor de a rm ă tu ri vor fi t r a t a t e la cap. a atelierului centralizat de arm ă tu ri sau cel al fabricilor de prefabricate etc. sau se execută de către agregate complexe pe linii s em iautom ate sau auto­ m a te de sudare.l. Unele operaţii simple la sudarea prin pun cte se pot « x e c u ta şi de fierarii betonişti.

155 o 2 4 2 30 «5 S U L-S^O 45 D .2 £r~i£. 51 52 53 54 Placa 1— 2 2 .g =*95 t. Fişa de debitare şi fasonare pentru barele din elementele de beton armat — c« Numărul b a re lo r asem enea In piesă T o ta l D ('n u m ire a piesei S ife l |l|" Extragerea armăturilor 35 36 3 7 -3 8 3 9 -4 0 41 4 2 -4 3 44 34 Grinda G. ’ Coloana 5 conţine numărul elementelor similare. 4 - o—0 C C 2 2 2 1 13 13 11 11 26 26 22 11 8 8 8 8 z ? 5 < 7 c____ £ f s£__^=5£^_Şz 70 ^ © © (54) L=ti55 / n coloana 4 se dă oţelul de arm are : de exemplu OB 37 PG 52 STNB.3. III). I n coloana 6 se trece num ărul de bare de acelaşi tip ca res e a ă sc s c m element.l.955 o 1 2 2 2 4 2 30 8 20 16 IC» 16 12 12 6 L*?2S 87 > S > (>S5 tc A- ■ . care se obţin din înmulţirea coloanei 5 cu coloana 6. î 2 1 o n o pj L -.3 —t . i-/5o 3 C " ~^>'£îL=?3b OB ■ a c £ 4 4 1 21 16 96 16 10 49 . deci care au aceleaşi dimensiuni şi acelaşi lei de armare.Tabelul V . C /3 Stilpii S 1 -3 -4 - 4 6 C'l o 4 4 4 0 3 3 16 ]§Z--/55 24 12 12 61 20 20 20 6 JSU S & şoiţb 46 47 50 48 Fundaţiile /•’ 1 . L-190 . * s I n coloana 7 se trece num ărul to tal de bare asemenea din elemen­ tele de acelaşi tip. cap. 190 . STPB (v.

PC 00 etc.it lungimile porţiunilor fasonate. iar barele din stîlpi in poziţie ra b ă tu tă (culcate). care foloseşte la debi­ tarea arm ăturii după ce a fost îndreptată. Pe figură se mai trece lungimea desfăşurată a fiecărei bare. debita (tăia) şi fasona. Lungimea desfăşurată a unei bare se compune din suma lungimilor fiecărei porţiuni. indicîndu-se 191 . Cotele etrierilor sînt pentru exteriorul fibrei barelor. Modul cum se stabilesc cotele şi lungimile unei bare se arată deta­ liat la cap. Acest caiet poate fi folositor la recepţia lucrărilor ascunse (arm ături înglobate în beton). VI. care se trece de asemenea în fişă. în care se trec mărcile de oţel similare (de aceeaşi lungime). In coloana '. pe tronsoane. Pregătirea armăturilor în depozit După întocmirea fişelor de debitare. cantitatea totală de oţel-beton. (L).eva Z|le înainte de începerea operaţiilor de debitare şi fasonare. Fişele se vor îndosaria. poziţia ciocurilor(de regulă ciocurile în sus sînt pentru barele de la partea inferioară şi ciocurile în jos sînt pentru barele de la p arte a superioară a grinzii). numărul comenzii. cu cit. în mm. Pe desen barele vor figura în poziţia în care sînt puse în operă (construcţie).) şi pe diametre. frete). în cm. Se trec de asemenea lungimile. unghiurile de. ca şi cînd'stilp ul ar fi culcat spre dreapta.). De regulă. pentru a forma caietul de lucru al fierarului betonist. marca a r m ă t u r i i .) se reprezintă desenul co tat conform proiectului. 3. înclinare a barelor care diferă de înclinarea obişnuită de 45° (sau de catetele egale ale triunghiului). pentru m area prevă­ zuta în proiect. tem peratura admisă pentru fasonare pe tim p friguros etc. PC 52. care se vor îndrepta. cit şi lungimea totală a barei care se fasonează. la rece sau Ia cald. în partea de jos a fişei se întocmeşte recapitulaţia. şi fasonare se stabileşte.In coloana S se dă diam etrul arm ăturii. Dacă este necesar se vor trece şi explicaţii pentru piesele m ărunte (etrieri. pe calităţi de oţel (OB 37. formaţi­ unea de lucru etc. O margine a fişei răm îne liberă pentru însemnări ale fierarului betonist (evidenţa num ărului de bare. Lungimea barelor de aceeaşi m arcă se obţine prin înmulţirea cifrei corespunzătoare din coloana 7 cu L. pe desenele din fişă sînt trecute at. Fişa mai conţine şi o rubrică de observaţii în care se trec indicaţiile speci­ ale cu privire la modul de fasonare. Agrafele şi «trierii se figurează în planul în care sînt m o n tate în operă.

T. şi profilul şi calitatea sîrm elor şi plaselor su d ate pe baza STAS 438/2-80. 3-80 şi STAS 6482/4-80. PG 90). calibrele p en tru m ăsurarea diam etrului sau în lipsa acestora cu cleştele p a te n t sau m etru l.4 treia verificare. E ste proba de îndoire la banc. înlocuirea oţelului p revăzut în proiect cu un altul diferind prin cali­ t a t e sau diam etru se po ate face num ai cu ap ro barea proiectantului. A doua verificare. certificatele de calitate pe care le deţine şi oricare alte date necesare stabilirii calităţii.M. a m arcajului cu vopsea sau a plăcuţelor metalice. STAS 438/3-80 şi a stand ard elor pen tru sîrme. de asemenea. PG 52. A rm ăturile care urm ează a fi luate din depozit pen tru debitare şi fasonare vor fi stabilite de şeful de depozit.) p e n tru sîrmele şi produsele din sîrm ă p en tru b eton precom prim at. în depozit cu şublerul.. în ainte de operaţia de îndreptare se v or pregăti arm ăturile cu respectarea condiţiilor din . PG 60. . folosite de C om binatul Metalurgic din Cîmpia Turzii (C. c) şi se face. toroane şi liţe p en tru b eton precom prim at conform STAS 6482/1. Prima verificare. regulă pentru 10 zile. II. M ăsurarea diam etrului treb u ie fă cută cu aten ţie p en tru confrun­ t a re a cu diam etrul nominal tre c u t în sta n d a rd . 140-85. pe baza profilului indicat în STAS 438/1-80. de. precum şi a abaterilor dimensionale conform sta n d a rd u lu i sau datelor din prezenta lucrare. E ste cea p en tru diam etrul barelor de oţel-beton (v. verificînd calitatea oţelurilor (OB 37.Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi leton armat “ C. î n depozit va alege c a n tita te a de oţel care rezultă din re capitulaţia din fişe. Calitatea oţelurilor v a fi identificată pe baza profilului. pen tru fiecare dia­ m etru şi calitate de oţel sosită cu acelaşi certificat de calitate.G. cap. Maistrul sau şeful echipei de fierari betonişti întocmeşte planul de muncă. 2. Colacii sau barele care depăşesc toleranţele negative nu se folosesc la fasonare.Normativul pentru executarea 192 . Colacii sau legăturile de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseam nă şi se înd epărtează deoarece nu se a d m it a fi puse în operă. care v a trebui să indice calitatea oţelului şi diam etrul barelor.. P roba de îndoire se face la unghiul pre v ăzu t în sta n d a rd u l pen tru fiecare cali­ t a t e de oţel.pe form aţii ele lucru c a n tita te a to ta lă de a r m ă tu ră p en tru o perioadă determ in a tă . . ele se notează şi ră m în în depozit p en tru alte destinaţii. Oţelul-beton care corespunde din p un ct de vedere calitativ se trans­ p o rtă şi se grupează pe diam etre lîngă linia de înd rep ta re şi fasonare pen tru a se lua o hotărîre asupra folosirii acestora. Valorile găsite se consemnează pe o notă care se transm ite şefulu de ş a n tier sau lot.

sirmele şi produsele din sîrm e (toroane şi liţe) de regulă s în t în făşurate in colaci de dimensiuni m ari sau pe ta m b u ri de lemn de dim ensiuni m ari (toroa­ nele) .lucrărilor de beton precomprimat C. faţă de a r m ă tu r a livrată în legături de bare. deoarece aceste oţeluri ies din lam inor sub form ă plastică (bare înroşite). care se răcesc pe v îr te ln iţa de lîngă laminor. diam etru l barelor colacului. 1 1 qo . şi chiar de g re u ta te a acestuia. c u o lungime de 50 m şi o lăţim e de 2 —3 m. Dispozitivele de înd rep ta re s în t funcţie de calitatea oţelului (rezis­ te n ţa lui). 21-85 şi STAS 1799-81.00 m). Oţelurile de în altă rezisten ţă p e n tru b eto n precom prim at. beton armat şi beton precomprimat. „Construcţii de beton. de regulă b eto ­ nată. în d re p ta re a barelor din colaci la şautierele care nu au maşini de ‘•iclreptat se face obişnuit prin în tind ere dacă oţelul nu este prea d u r —• C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .G). îndreptarea prin întindere cu troliul manual a oţelului-beton livrat în colaci Oescolăcirea şi în d rep ta rea se face pe o platform ă. diam etrul interior al colacului se alege astfel ca oţelurile să se deruleze cu o săgeată mică fără să aibă nevoie de o operaţie de în d re p ta re ca la oţelurile lam inate la cald. 1. Aceste tip u ri de oţeluri se numesc a u to derulante (diam etrul colacului este în j u r de 2. d iam etrul barelor este mai m are şi d iam etru l colacului este m ai mic. Oţelurile-beton lam in ate la cald şi liv rate în colaci se descolăcesc cu a t î t mai greu. Prescripţii pentru verifi­ carea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii din beton. ÎNDREPTAT Şl TĂIAT ARMĂTURILE P rim a operaţie tehnologică de confecţionare a arm ă tu rilo r este ope­ raţia de înd rep ta re care este diferită la a r m ă tu r a liv ra tă în colaci. B. TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOLĂCIT. cu c ît oţelul are o rezisten ţă mai m are. cap. se vor efectua încercări (STAS 1799-81). X. la a rm ă tu rile liv rate în colac. Dacă nu s în t îndeplinite condiţiile de t r a n s p o r t şi depozitare şi în caz de dubii. beton armat şi beton precomprimat “ sau alte p re­ scripţii speciale cu privire la re sp ectarea condiţiilor de t r a n s p o r t (v.

Pentru operaţia de întindere sînt necesare următoarele dispozitive : u n troliu m anual bine fix at la ca p ătu l platform ei p rin interm ediul unui cablu flexibil. beton.. . respectiv pen tru o b ară de 50 m lungime lungirea ei .z = 420 N / m m 2 şi secţiunea A = 785 m m 2 . la o b ară din oţel PC 60 cu d iam etrul de 10 mm fo rţa m ax im ă de întindere v a f i : F < 0. u nde limita de curgere jR^o.şi colacul nu tire d iam etrul p rea mic.3 x 5 000]» prin întindere nu trebuie sa depaseasca valoarea .5 X 420 x 785 = 16 490 N. . doi cleşti de tip ul celui a r ă t a t în figura V . atu n ci lungirea to ta lă maximă. . Oţelurile PC 60 de d iam etre Ks şi 12 mm care s în t liv rate în colaci cu diam etrul mic sîn t greu de în d re p ta t p rin întindere. în m od obişnuit fo rţa nu depăşeşte cîţiv a kilonewtoni. se prinde unul din cleşti de ca p ă tu l fix (stîlp) cu un cablu sau lanţ. care nu va depăşi j u m ă t a t e din forţa corespunzătoare limitei de curgere. F o rţa de întindere este funcţie de rezistenţa oţelului şi diam etrul barelor. iar cap ătu l liber al barei se prinde in cleştele de la c a p ă tu l fix.4.l. 194 . î n acest caz în d re p ta re a se face la banc cu mijloace m a­ nuale. „ . 0.l. Controlul întinderii se face fie prin fo rţă fie prin lungire. . în d re p ta re a treb u ie fă cu tă la u n efort relativ mic.. . D acă prin operaţii prelim inare se stabileşte că oţelul se în d re a p tă la eforturi sau lungiri mai mici. . Cu troliul se începe întinderea lentă [pînă cînd oţelul se pu n e sub tensiune slabă* după care se m archează pe plat­ form ă şi pe bară lungimea barei înainte de începerea întinderii propriu-zişe (se pot folosi şi sta­ tive speciale de lemn cu g rad aţii Fig. se folosesc la în dreptare acele date. colacul de oţeî-beton se duce lîngă stîlp u l din c a p ă tu l platform ei (stîlpul de ancorare). .3% (3 m m /m ). Ordinea obişnuită a operaţiilor esle: se fixează troliul. . . apoi colacul se rostogoleşte p în ă în apropierea troliului u nde b ara Jde oţel-beton se taie din colac cu foarfeca şi se prinde cu al doilea cleşte de cablul flexibil al troliului (prinderea se poate face înainte de tăiere dacă barele au ten ­ d in ţa de reîncolăcire). De exem plu. se calculează din condiţia ca lungirea procentuală să nu depăşească 0. u n p u n c t fix la celălalt c a p ă t al platformei (stîlp bine înfipt în p ăm în t). un cablu sau u n la n ţ de întindere. V .. Dacă controlul se face prin lungiri. = -----------------. m etru pen tru m ăsurarea lungirii etc.= ' 100 = 15 cm. . . Cleşte pentru îndreptarea prin pen tru u rm ărirea deplasării car întindere a vergelelor subţiri de oţelpătului barei).

Lungirea se poate m ă s u r a c. Instalaţie pentru îndreptat oţel-beton livrat în colaci.u m etrul pe platfo rm a b e to n a tă . Controlul lungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv im pro­ v i z a t care poate i n d i c a lungim ea to ta lă în centim etri. V. 2) bine anco rate în p ă m în t pe care se p u n colacii . d e Fig. scripetele 4 p r i n c a r e trece cablul fără sfîrşit. I n c ontinu are se dau cîtev a exem ple de dispozitive. P e n tru o astfel de instalaţie dispozitivele anexe au o alcătuire variată. îndreptarea la o instalaţie de îndreptat cu troliu electric a oţelului-beton livrat în colaci I n s t a l a ţ i a d i s p u n e d e u r m ă t o a r e l e d i s p o z i t i v e (fig. dispozitivele anexe : stîlpi de an­ c o r a r e 3. 195 . cercei de p r i n d e r e 1 ş i 2. 2.2) : o baterie v îrte ln iţe ( 1. D u p ă înd rep ta re urm ează o peraţia de debitare la lungime.3 ş i a num e u n stîlp işo r'd e lemn cu contrafişa 6. care se p o a t e face pe p latfo rm a b eto n ată sau lîngă standu l de fasonare. b ara de blocare 5. m anşonul de strîngere 3. plăci de ancorare ş i fix ato r cu excentric 5. 1 ) Stîlpii de ancorare şi dispozitivele de întindere po t a v e a alcătuirea d i n figura V. u rm ărin d deplasarea capătului b a r e i de lîngă' troliu. V. cadru ghidaj 9 şi opritor 10. p în ă la atingerea reperului stabilit. cablu fără sfîrşit 6.2. plăci cu cîrlige de întindere 7. Ş a n t i e r e l e p o t să-şi construiască dispozitive improvizate. cabluri de în­ t i n d e r e S.în tin d e re a troliului se con tin u ă p în ă cînd oţelul se lungeşte cu m ărim ea stabilită. dispozitiv de întin ­ d e r e 4. t r o l i u l electric fix at de platform ă S .

V. L a acest tip de virtelniţă batiul este fo rm at dintr-o podină de lemn F ig. î n figura V. V irte ln iţă d e şa n ­ tie r : 1 — cruce . 2 — cerc de ru­ lare .4. Virtelniţele moderne sîn t p rev ăzu te cu dispozitiv frînare şi o cruce la p arte a superioară care împiedică colacul să sară pe virtelniţă. V irte ln iţă sim p lă.5 se a rată o v irteln iţă care se poate executa pe şantier.4) alcătuite principiu dintr-un b atiu fix şi un sistem mobil cu ax central pe care aşază colacul. S tîlp i d e a n c o ra re şi d isp o zitiv e d e în tin d e re . V.3.J3 Fig. V. 196 .5. V ig. V. în se de de 2) Virtelniţele pot fi simple sau duble de in v en tar (fig. 3 — suporţi din ţeavâ.

pe cruce se po t m onta suporţi din ţeavă. fig . Fixator cu excentric. 5) Cirligele de întindere s în t auxiliare de fixare a plăcilor de anco­ rare de cablul fără sfîrşit (fig. 197 . a.pe care este m o n ta tă o placă de bază cu un pivot în care se roteşte o cruce solidarizată cu un cerc de m e t a l .7). V. 4) Fixatorul cu excentric reprezintă u n sistem simplu de blocare pentru barele din oţel moale şi diam etru mic care necesită u n efort redus pen tru îndreptarea prin întindere după descolăcire (fig. b.7. V. 3) Plăcile dc ancorare pot fi de tipu l celor din figura V.8 şi 5. V.9). care perm it fixarea concom itentă a m ai m ultor bare de oţel ce se introduc în găurile plăcii unde se fixează prin îndoire şi se înţepenesc sub efortul de tracţiune.6.

198 . derularea cablului fără sfirşit este asigurată de faptul că celălalt ca p ă tu l său este legat de s tîlp u ld e ancorart cu scripete (v.6 ) şi cirligului de întindere (v. V. fig. prin intermediul plăcuţei de ancorare (u. V. cînd se opreşte şi motorul. Operaţiile de descolăcire la in s talaţia cu. ' " 4) Operaţia de descolăcire se termină cînd cirligul de.9. al cărui motor a fost pus în funcţiune . întindere a ajuns la capătul cursei cablului fără sfirşit. • ■' 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii puşi pe virtelniţă de cablul fără sfirşit (v . V. V.3). 8). V .10). fig.troliu electric s în t : 1) Montarea colacilor pe vîrtelniie. Fixarea capetelor barelor de cablul fără sfirşit 3 prin interm ediul plăcii de ancorare V şi al cirligului de întindere 2.9). Y.fig . fig.Fig. 6) Cablul de întindere este p re v ă z u t cu cîrlig şi ochet şi cu a ju to ru l lui şi al plăcii de ancorare se p o t fixa barele de oţel de cablul de pe t a m ­ burul tro liu lu i (fig. 3) Descolăcirea se realizează prin acţionarea cablului fără sfirşit de către troliu.

în d re p ta re a şi fasonarea s în t în acest caz operaţii care se fac de aceeaşi form aţie şi cu aceleaşi dispozitive (v. Se taie barele de pe p latform ă cu cleştele la lungimile cerute conform ■fişei de debitare. pîn ă cînd se reali­ zează lungirea procentuală stabilită (m axim um 0. V. 11). V. în d re p ta re a propriu-zisă începe prin acţionarea troliului în aceSeaşi condiţii ca la în drepta rea cu troliul m anual.7). V. fig. apoi se eliberează din fixator şi din placa de ancorare. b ara se aşază prin g re u ta te a pro­ prie pe platform ă. Barele cu diam etru l m ai gros de 12 m m din oţeluri OB 37 şi PG 52 ?i_°ţeluri PG 60 şi PG 90 cu d iam etrul mai gros de 10 m m se în d re a p tă 199 . V. £ig.3% ). Se tra n s p o r tă barele în fascicule p în ă la bancul de lucru. a l c îrlig u lu i d e în tin d e r e 2 şi a l c a b lu lu i d e în tin d e r e 3. V . 3. F ix a r e a c a p e te lo r b a re lo r d e o ţe l-b e to n d e tro liu p r in in te rm e d iu l p lă c ii. d e a n c o ra r e 2. iar celălalt ca p ăt se leagă de ta m b u ru l troliului prin interm ediul cablului de întindere (v. 3 Fig.l l . îndreptarea cu dispozitive simple şi la maşini de îndreptat cu role şi cu cap rotitor a oţelului-beton livrat în colaci Barele de diam etre m ari 0 > 12 m m se în d re a p tă pe bancul de fasonat cu chei cu sau fără prelungitor. D).10) şi plăcilor de ancorare (fig. cap. D u p ă în d rep ta re se roteşte ta m b u ru l troliului înapoi.Operaţia de întindere se începe cu fixarea barei la cap ătu l dinspre vîrteln iţe prin fixato rul cu excentric (v. Folosirea trac to arelo r sau a altor mijloace de întindere nu este recom andabilă.

fixate cu buloane in col­ ţurile opuse ale bancului).m an u al pe u n banc obişnuit (fig. V. Banc pentru îndreptarea barelor ansam blu de capre prin p la­ groase. sau direct. În d re p ta re a se face du p ă intro ducerea barelor in tre dornurile plăcii. P oziţionarea rolelor se face astfel încît săgeata din curbare să descrească p în ă la în d rep ta rea com pletă (fig. folosind cheia cu prelungitor.12. u n alt p a r a m e tru im p o rta n t este ra z a de cu rb u ră (respectiv săgeata /) care se im prim ă barelor. Barele de diam etru mic se în d re a p tă la maşini cu role sau la maşini cu cap rotitor. l 2) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plăci m etalice cu dornuri 1. folo­ sind ca p ătu l liber al barei ca pîrghie .13). Koţii* angrenajului mecanic Lima barei Oe ofe/-6eton masm» M işcarea otelului-t. nul înclinat 5).13. bancul de lucru 2 este adesea c o m p letat pe cele două latu ri cu capre p en tru depozitarea barelor de î n d r e p t a t : ansam blu l de ca p re o şi capre joase 4 p en tru barele în d re p ta te (care sîn t dirijate spre acest Fig. alese în funcţie de diam etru l barelor care se în d re a p tă . prin înco­ voiere. V.etan Fig. V. Schem a m aşinii de îndreptat. V . 200 . Săgeata este reglabilă şi re zu ltă din poziţia reciprocă a rolelor. cu a ju to ru l u n or role de diam etre convenabile. în d re p ta re a se face prin c u rb are a succesivă în unul sau două pla­ nuri.

precum şi linii complexe care fac operaţiile în flux continuu (de tă ia t.Maşinile cu cap ro tito r au u n cap curb prin care trec sîrmele (sau1 bare ce au d iam etru l mic) . se în d rea p tă cu m in a sau cu a ju to ru l cleştilor şi cheilor. tă ia t şi faso n at bare. m aşini de t ă i a t oţel-beton acţion ate hidraulic sau mecanic . direct din c o l a c i . Maşinile au dc regulă u n su p o rt dc susţinere a barelor în d rep ta te . Barele cu diam etru mai mare. c ît şi oţelul profilat (tip PG sau sîrmele am p re n tate). ce declanşează şi tă ie re a barelor la lungim ea stabilită. B arele s în t deplasate cu a n u m ită viteză prin acţionarea unor rolede angrenaj puse în acţiune de m o torul maşinii. maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. cu perii radiale care c u r ă ţ ă oţelul de rugină. prin ro tire a capului curb şi avan sarea sîrmelor se execută în d rep ta rea t o t p rin curbare. prevăzute cu lim itato r a u to m a t de cursă. maşini de s u d a t prin p u n cte cu o pereche de e le c tro z i. d u pă care barele s în t deb itate a u t o m a t lateral. C. Unele m aşini au şi dispozitive anexe. su dat şi chiar r u l a t plase sudate). care însă de această d a tă se face în to a t e planurile ce intersectează centrul secţiunii transversalea barelor. Generalităţi P e n tru m ecanizarea operaţiilor legate de confecţionarea a rm ă tu rilo r în prezent se dispune de maşini de în d re p ta t şi t ă i a t oţel-beton : maşini de fason at bare p în ă la 0 < 40 m m . Descrierea m aşinilor este detaliată în cap. m aşini de fason at bare su bţiri (etrieri) . Unele din maşinile cele mai cunoscute în prezent s în t a r ă ta te în con­ tinu are unde se prezintă modul general de alcătuire şi exploatare. pe o lungimede ap roxim ativ 1 m. maşini p en tru s u d a t cap la cap bare de oţel-beton . C. MAŞINI DE ÎNDREPTAT Şl TĂIAT 1. Maşinile p o t fi d estinate atelierelor de a rm ă tu ri de m are capaci­ t a t e unde se cere p ro d u c tiv ita te rid ica tă sau atelierelor de şantier un d e sînt suficiente maşinile cu p ro d u c tiv ita te medie. p en tru a fi uşor introduse în maşini. m aşini com bin ate de în d rep ta t. Rolele de angrenaj p o t d erula barele sau sîrmele liv rate în colaci prin fo rţa de t r a c ţiu n e care se naşte p rin frecare. 201 . Maşinile tre b u ie să p o a tă prelucra a t î t oţelul neted. V.

4 R . Se reco m an dă ca maşinile utilizate să aibă de p referin ţă sistem de înd rep ta re cu role. Tabelai V.S . Diametrul armăturii Profil 5 — 15 m m R o tu n d şi p eri­ odic 5 —15 m m Rotrund şi periodic G—10 mm R otund Viteza de îndreptare m/min 39 şi 72 Productivi­ tatea t/h 1.2.2.20 0. 40+80 1. masa agre­ g atu lu i principal etc. Aceşti p a ra m e tri p en tru cîte v a m aşini utilizate la noi s în t d aţi în tabelul V. viteză de îndreptare. d iam etrul armăturii.75 Maia kg 2 600 ’ E .00 m edie 1.R .50 medie 0.R . 4 —14 mm R o tu n d 46 2.R . iar tăierea să se facă cu cu ţite ro ta tiv e .2.20 3 950 3 —10 mm R o tu n d 2 5 -4 0 80 Îndreptare 2 200 3 —12 mm R o tu n d 40 1200 „6 M artie" R .000 202 .40 m edie 0.G . precum şi ■colectoare a u to m a te de bare.80 m edie 0.50 medie 0. Nosenko U .S .S .35 m edie 0. A lcătuirea d e principiu a unei m aşini d e îndreptat şi tăiat Maşinile de în d re p ta t şi t ă i a t se caracterizează p rin cîţiv a parametri «principali: putere. n u m ă ră to r de bare şi ghidaja p e n tru prevenirea flam băjului barelor ajunse la lim itator.R .B . W artenw eiler R B /4 c fcy Italia K OCH BE 4 R . p ro d u c tiv ita te a în t/h . R .00 0.90 2. C aracteristicile tehnice ale m aşin ilo r de Îndreptat şl tă ia t Denumirea maşinii Ţara U .F .S .G . să aibă lim itato are sensibile la finele cursei. W A FIO S R.75 3 850 1 2 0 -1 5 0 180 în d rep tare 1. rezis­ t e n ţ a oţelului care se în d rea p tă.F .

Agregat com plet de îndreptat şi tăiat. u n agregat de îndreptat şi tăiat (fig. P e n tru bare subţiri ( 0 < 1 2 mm) se preconizează să se conceapă m aşini com binate de în d rep ta t. a c ţio n a re . p re v ăzu t cu ec hipam ent de. mecanismele de tăiere şi degajare a u to m a tă a b a r e lo r.14 şi \ . Y. V . V.Fig.l5. E x is tă u n n u m ă r fo a rte m are de maşini de în d re p ta t şi tă ia t. m odul lor de alcătuire fiind asem ănător. Maşina de îndreptat cu role în două planuri. suportul p en tru susţinerea barei în d re p ta te şi tăiate. 203 .16. M ajo ritatea ţărilor au producţie proprie de maşini de î n d re p ta t şi tăia t. Fig. v irte ln iţă p e n tru su portul colacului de o ţel-b e to n . Alcătuirea agregatului de t ă i a t (la m aşina tip E. cu jgheab de degajare . î n principiu. W artenw eiler — Italia.15) se com­ pune d i n : agregatul propriu-zis de în d rep ta re a lcă tu it din m ecanismul de înd rep ta re şi avans. reglare şi a u to m atizare a operaţiilor. care se află şi în d otarea u no r fabrici de p refabricate din ţ a r a noastră) se poate urm ări pe figura Y.14. echipam entele electrice de acţionare. t ă i a t şi fasonat.

.

Se aşază colacul de oţel-beton pe virteln iţă. 1G). m aşină care în d re a p tă oţelul-beţon neted. cu dimensiunile de 0 3 — 12 mm. Se verifică dacă vergelele p o t p ă tru n d e cu uşurinţă în întreg tre n u l de role. precum şi modul de ra b a te re a laturii jgheabului. Modul de utilizare a maşinilor de îndreptat şi tăiat Se pregăteşte m aşina de în d re p ta t (v. Se reglează cu aju to ru l m anetelor rolele de tragere şi în d rep ta re la d ep ă rta re a corespunzătoare dimensiunii barelor care urm ează a se îndrepta. du p ă dim en­ siunea m aterialului care se în d re a p tă (oţelul 0 5 —8 m m se în d re a p tă -cu viteză mică. care lasă b ara să cadă pe suporţii de colectare. se p une în fu n cţiun e m otorul electric principal de acţionare 2.No-338.3. care funcţionează prin scădere (se pleacă de exem plu de la 1 999 dacă vrem să tăiem 2 000 b are şi se opreşte cînd s-a t ă i a t n u m ăru l de bare stabilit). folosind p en tru în d re p ta re o to b ă ro ti­ toare cu bacuri. 4. echipîndu-se cu setul de role corespunzător diam etrelor barelor ce se îndreap tă. astfel ineît b a ra să fie împinsă de rolele de trag e re între rolele de în d rep ta re din plan vertical şi orizontal p în ă p ă tru n d e la foarfeca de tăiere. D u p ă ce se fac to a te verificările. P rin apăsare pe buto n u l 7 de com and ă cu im pulsuri (com andă electrică). inclusiv lungimea barei. Maşini de îndreptat şi tăiat executate în ţară î n ţ a r a noagtră s-a utilizat. se controlează c a litatea operaţiei de în­ drep tare şi tăiere la lungime (to lera n ţa de tăiere este în j u r de 1% ). D u p ă ce se taie o bară. du p ă care se reglează din nou rolele de îndreptare. cu viteza de deplasare a vergelei Wai mare decit la m aşina t i p Nosenko No-338. Se fixează lim itatorul de com andă a tăierii la lungimea necesară. 205 . Se fac contactele electrice p e n tru acţionarea tăierii 6 şi degajării barelor. se apasă pe bu to n u l de m ers continu u cu v iteza I sau v iteza II. iar oţelul 0 8 —15 m m se în d re a p tă cu viteză mare). fig. Maşina este p re v ă z u tă cu un n u m ă ră to r al barelor tă ia te . Barele s în t trase direct din colacii aşezaţi pe v irte ln iţă . O m aşină sim ilară este m aşina IL-Precizia care în d re a p tă şi ta ie °ţel neted cu dimensiunile 0 3 —14 mm. începînd din anul 1966 m aşina de în­ dre p ta t tip Nosenko . care acţionează rolele de tragere şi îndrep tare. Se în d re a p tă cu cheia ca p ă tu l liber al vergelei din colac şi se introduce prin inelul de c a p ă t 6!. în tre rolele de ghidaj şi cele de p re in d re p ta re şi tragere. V.

model 1978 cu role de îndreptat. şuruburile de reglare A . plasate în paharele 4.în ultimul tim p s-a asimilat maşina (le îndreptat şi tă ia t „6 Martie" — Timişoara pentru oţel rotund cu dimensiunile 0 G—12 mm. fiind acţionat de cama excentricului. astfel incit ţoale rolele acţionate au aceeaşi turaţie.R. avînd role pentru preîndreptare. prin tobe de îndreptare rotitoare sprijinite pe rulm enţi cu bile. Jgheabul are rolul de ghidare şi degajarea barelor tăiate şi este compus d i n : o parte fixă formată din batiu şi 7 suporţi ficşi. maşina cu role U. Grupul de antrenare se compune din : motorul electric cu două tu­ raţii şi cu mers înainte şi înapoi . cîteva p e r e c h i de bacuri 3. o parte mobilă care se roteşte în jurul unui ax. maşina „6 Martie" — Timişoara. precum şi pentru prelucrarea (în­ dreptarea) sîrmelor STNB şi STPB cu dimensiunile 5 . Mecanismul de tăiere se compune din : motorul electric de acţio­ nare de tip asincron trifazat şi mecanismul de tăiere acţionat cu 4 curele trapezoidale. role de îndreptare în plan vertical şi role' de îndreptare în plan orizontal. cuplajul electromagnetic cu fricţiune care realizează transmisia de la motor la reducătorul de turaţie şi frinează mecanismul de tragere şi îndreptare în timpul tăierii oţelului-beton (transmisia prin curea trapezoidală de la cuplaj la frînă şi cu lanţ la reducător şi apoi prin grupul pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere şi îndreptare). role de tragere.R. Declanşarea se face printr-un electromagnet de cuplare.. cu ta m b u r rotitor şi bucşe de îndreptare. şi anume : maşina „Precizia" . Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu profil şi o rolă de ghidaj lisă care sînt reglabile după diametrul barei ce se îndreaptă. Maşina U. este o maşină de îndreptat cu role.B. oţeluri PG 52 şi PG 00 cu dimensiunile 6 şi 8 mm.. tabelul I X . V. 13. D şijE 206 . La maşinile de îndrep ta t cu cap rotitor (fig. care are o camă ce acţionează o pîrghie a axului jgheabului.B. producînd degajarea oţelului-beton. Maşina are u n batiu confecţionat din oţel sudat şi p relu c rat. maşina „6 martie" — Timi­ şoara model 1981.17) toba are în com­ punerea ei de regulă bucşele de ieşire şi intrare 2 şi 5. în corpul batiului se află grupul de antrenare al mecanismului de tragere şi îndreptare şi grupul de antrenare a amecanismului de tăiere.1 0 mm ce se livrează în colaci (v. C.1). La capătul fix al jgheabului se găseşte iimitatorul (m icroîntrerupător care comandă mecanismul de tăiere. Maşinile de îndreptat pot face îndreptarea la diametre mai mici. acţionate prin roţi dinţate cilindrice. Foarfeca este tip ghilotină acţionată de un arbore excentric. în ţar» noastră s-au produs mai m ulte maşini de îndreptat şi tăiat.

. c.corpul capului lotitor j 3 2 . 5 b u cşe j —bacuri j 4 —pahare . E — şuruburi d c reglare. A . B . O .

precum şi cu ag regate com plexe de tă ie re etc.19. Stanţele manuale (fig. fa b ricat de în trep rin d e rea „6 M artie “ — Tim işoara. 'Cleştele.18). Stanţe cu pîrghii manuale.şi ro a ta de transm isie p e n tru curelele trap ezo idale (tip ul re p re z e n ta tiv este Maşina Wafios R. unghiurile cuţitelor asigurînd o b u n ă tăiere. 4. :. V. s ta n ţe m anuale. Fig. Cuţitele s în t interşanjabile fiind confecţionate din oţel de scule. d ar aceasta nu po ate în d re p ta b are de grosim e p re a mare). Dispozitive şi maşini de tăiat oţel-beton Tăierea oţelului-beton se ex e cu tă cu cleşte m an ual. î n ţ a r a n o astră se fabrică ş t a n ţ a m an u ală „6 M artie" — Tim işoara care ta ie oţel ro tu n d 0 25 mm. 5. ta ie sîrm a S B P de 0 7 m m şi o ţel-b e to n 0 12 mm. V. V.19) s în t agregate ac ţio n a te p rin pîrghii. ş ta n ţe m ecanice ac ţion a te cu m o to are electrice sau hidraulice. folosită în ţa ră . t r a t a t e term ic.203 . Cleştele m anual se foloseşte p e n tru tăierea barelor subţiri (fig.

S în t numeroase firme care livrează ş ta n ţe m an u ale care asigură tăierea oţelului-beton de to ate calităţile p în ă la d iam etrul de 40 m m (v. chiar p în ă la 12 bare o d ată. p en tru a se asi­ gura o b u n ă tăiere este n e c e s a r : să se dispună de cu ţite cu d u rita te corespunzătoare. V . num ai că organele active s îu t ac ţio na te prin angrenaje puse în funcţiune de m o to are electrice. Maşinile de regulă s in t au to m ate. l 209 . S 501 şi S 701 care au puteri . care să se deplaseze în plan uri paralele. cît şi Ia cele mecanice. Dintre m aşinile utiliza te la no i se prezintă urm ătoa rele tip u ri : 1) Maşinile F utura (R. respectiv de 55 m m p e n tru oţeluri de înaltă re ziste n ţă. G re u ta te a m aşinilor variază de la 300 la 1 930 kg . T ra n sm iterea forţei nu se face prin pîrghii. Are declanşator m a n u a l şi rele de susţinere a barelor care u rm ea ză a fi tăiate.5 la 7. Poate tă ia p în ă la 12 bare 0 7 respectiv 14 mm. Ş tan ţele mecanice p o t tă ia to a te diam etrele de b are şi pot tăia şi un nu m ăr mai m are de bare. asigurînd u n bun ghidaj. care acţio nează cu ţitu l de tăia t.de la 1. organele de tăiere. fig. corpul de po m pă şi organele de tra n sm ite re a forţei la organele active de tăiere (cuţitul). p u ţin d fi schim bate du p ă d iam etrul barelor care se taie sau cînd se uzează. m o n ta te pe ro ţi şi cu dispozitive de împingere. S 401. unele tip u ri au dispozitive hidraulice. are u n batiu m asiv şi u n b r a ţ rob ust. fiind fixate de organele active ce nu au mişcări laterale. La uneltele m anuale se taie de regulă o singură bară.20. Cuţitele s în t interşanjabile.F.G. H ~ Cartea fierarului betonist — cd. p o t de asemenea t ă i a concom itent 3 —4 bare. A tît la stanţele m anuale. a c ţio n a t prin pirghii cu sau fă ră cremaliere. l 9). 2) Maşinile M U B E A tip BS 28 şi BS 32 sîn t m aşini mobile de 2 CP cu g re u ta te de 270 la 435 kg şi po t tă ia bare p în ă la 32 m m . Maşinile po t teoretic realiza de la 25 la 42 tă ie tu ri/m in . ci prin pom pe hidraulice a c ţio u a te m anual. Ştiinţele mecanice sîn t alcătuite pe acelaşi principiu cu ştan ţele m a­ nuale. dacă diam etrul acestora este m ai mic.) tip S 322. Maşinile au comenzi m anu ale sau la picior. bine ascuţite. S ta n ţ a se com pune d i n : b a tiu l stanţei. Stanţele manuale hidraulice po t tă ia cu u ş u rin ţă oţel-b eton de dia­ m etru mare.5 k W şi p o t tă ia bare p înă la 70 m m grosime din oţel OB 37. O p rezentare de principiu a unei ş ta n ţe mecanice de t ă i a t este a r ă t a t ă în figura V. S ta n ţa se fixează de o fundaţie.

3) Maşinile lip S T E I N W E G sîn t maşini 2.) cu putere de 5. Ş ta n ţe m eca n ic e .S. s în t maşini cu acţionare la picior. G) M aşina R E M A tip PG 440/35 (Italia) are u n dispozitiv de tă ia t a t a ş a t maşinii de fasonat. 210 . 4) Maşinile L I E B I G şi L U D E W I G -D r e s d a se livrează în trei ti­ pu ri : FM-48. 1 500 ro t/m in . m aşina hidraulică de t ă i a t oţel-beton cu m o tor d© a n tre n a re de 4 kW .).5 kW etc.U . c ît şi la picior. ce debitează bare de oţel-beton cu diam etru l m axim de 42 m m şi ş ta n ţe manuale. î n u ltim a perioadă s-a pus în fabricaţie la în trep rin d e rea „6 Mar­ t i e " —Tim işoara. m aşin a tip N-40 (R . cu declanşator a t î t m anual. KSB-50 şi PSK -65 . V.S. p rin cuplarea dispozitivelor de t ă i a t Ia [ar­ borele m otoreductorului. m aşina BY-4Î (R .P. 5) Maşinile M I R (U.20.5 CP cu p erfo rm an ţe similare maşinilor M UBEA. M a şin a K SB -50.R.) cu p utere de 75 kW .P .F ig .P .

21). p en tru a a j u t a secţiunile de b eton de a prelua eforturile u n ita re de întindere p rin barele de oţel (arm ături). barele s în t prelucrate. Generalităţi asupra fasonării manuale Barele de oţel-beton sint puse in elementele din b eto n în zonele întinse ale elementelor. F asonarea m anu ală se face cu a ju to ru l u n o r dispozitive simple şi constă din îndoirea sim­ plă sau succesivă a barelor la unghiul dat. îndoirile la 90° se fac şi la barele care arm ează colţurilor elementelor de b eton arm at. sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare 5e num eşte fasonarea barelor ridicate). de fa p t îndoite. P e n tru a ră sp u n d e acestei cerinţe. P e n tru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90 sau 180°. Prelucrarea a rm ă tu rii conform cotelor din proiect şi fişei tehnice se num eşte faso­ narea armăturii. la diferite unghiuri. F aso n area p o a te fi fă cu tă m anual sau mecanic. Raze de îndoire.D. PC 60 <t>Z 10 mm Fig. profilul oţelului şi ca litatea oţelului (fig. TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT Ş! ÎNDREPTAT OŢELUL-BETON 1.). de regulă 45°. V. stabilite în funcţie de n a tu ra îndoirii (cioc. în d oirea barelor trebu ie fă cută cu anum ite raze de curbură pe discuri cu raze diferite. V. b ară ridi­ cată etc. p e n tru a asigura trecerea de la o zonă la alta şi pentru o b u n ă ancorare a barelor în m asa betonului. OB 3 7 0 i 10mm 211 .21. Unghiul de îndoire po ate fi verificat prin şabloane.

2.23). folosit d re p t pivot. 3) Placa cu dornuri. de forme şi alcătuiri diferite. şi a n u m e .25 . a v în d prelungitor (fig. în special plăci din oţel pre lu c rat sau t u r n a t . 2) Placa simplă cu trei dornuri cu sau fără pîrghie de îndoire (fig. Cheile au dim ensiuni diferite în funcţie de d iam etrul barelor care se în dreaptă. po ate fi folosită la form area ciocurilor sau în­ doirea barelor ridicate.23. a. fie p e n tru fixarea pîrghiilorchei cu dornuri (fig. V. Banc pentru fasonarea manuală a oţelului-beton. 4) Placa cu dorn crestat şi cheie fixată de placă. Plăci cu dornuri şi prelungitor pentru fasonare : a — placă simplă . a. V. cu sau fără cremalieră.24.22 se a r a t ă u n b anc de lucru care tre b u ie să aibă u n b la t foarte rigid. discuri. V.22. 1) Cheile simple sau duble cu b r a ţ d rept sau b r a ţ frînt. b — placă cu cremaUeră. Fig. D in tre dispozitivele anexe care se folosesc se pre zin tă cele mai uzi­ ta te . cerc gradat şi pîrghie cu fixaloare şi limitatoare p en tru form are de etrieri. ciocuri. î n figura V. foloseşte la form area etrierilor sau a îndoirilor suc­ cesive. b). V. Fig.26) care au la p a rte a inferioară u n b o lţ ce se introd uce în g a u r a plăcii. 212 . V. V. b). 5) Plăcile cu găuri folosesc p en tru fixarea pe acestea fie a dornu­ rilor simple sau a dornurilor cu discuri. Dispozitive simple pentru fasonare manuală F asonarea m an u ală se face de regulă pe u n banc de lucru pe care s în t fixate dispozitivele a ju tă to a r e de îndoire. bare îndoite (fig.

cu lim itatoare şi fixatoare. V. 213 . Plăci cu pîrghie. Fjg. Placă cu dorn crestat.24.Fig.25. V.

214 . în care caz se p o t folosi şi chei frînte. în special p en tru corectarea poziţionării arm ă tu rii în ain te de betonare (fig. * P e bancul^care are trei sau p a t r u dornuri se po ate face o îndoire comodă cu o cheie (fig. îndoirea cu trei dornuri şi o cheie. V. 3. Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat Barele de d iam etre mici (subţiri) se pot îndoi cu a ju to ru l a două chei.Dispozitivele de îndoire s în t în continu ă perfecţionare şi ele s în t concepute de im aginaţia tehnicienilor şi m uncitorilor p en tru uşu rarea muncii m anuale .28. Fig.28) . V. dornurile se pot pune la astfel de dis­ ta n ţ e încît pe ele liă se ataşeze discuri gău rite care să asigure îndoirea la raza de c u r b u ră cerută. V.21). practic n um ăru l lor este nelim itat.

V. de regulă. M odalităţi a ju tă to a r e de îndoire a unor bare cu dispozitive s în t a r ă t a t e în figura V. V. Acţionarea pîrghiilor pen tru a ex e cu ta îndoiri la 45°. îndoirea cu placă turnata. îndoirea barelor ridicate.25.25.23 —V. la îndoirea oţelului-beto n (fig. 215 . îndoirile Fig. F o rţa de îndoire se reduce d a c ă se folosesc crem aliere (fig.29).30. în figura V.Fig. V . in colţuri opuse. 90° sau 180°. V. Folosirea plăcilor din oţel t u r n a t s în t cele mai comode. F ix area plăcilor de îndoire pe bancul de lucru se face. a se a r a tă poziţia barei 1 deja îndoită de două ori care este t re c u tă prin dornul crestat 4. D e exemplu. Barele ridicate se pot îndoi uşor cu plăci cu chei (pîrghii fixate de placă. p e n tru a perm ite lucrul concom itent •sau succesiv p re d în d bura de la u n fierar beto n ist la celălalt. P rin răsucirea pîrghiei (cheii) in sensul săgeţii se realizează o nouă îndoire la 90°. în diagonală. fix a t pe placa 5 şi împinsă pînă la lim itatorul 3 al b ra ţu lu i cheii 2.30). barele fiind blocate de dornuri). se în v a ţă uşor şi nu s în t necesare explicaţii.29.

216 . care se modelează uşor pe cilindrul de lemn. 4.Pasul fretei r Fig. V. aşezat cu axul. V.31. F aso n area fretelor de stîlpi cu mijloace m anuale se realizează cu a ju to ru l u n u i cilindru de lemn. Gel m ai simplu m od de organizare este am plasarea maşinii de fa­ s o n a t între două b ancuri (fig.32) p rev ăzu te cu rulouri pentru spri­ jinirea barelor şi glisarea lor în tim pu l fasonării. V.31) şi care se po ate ro ti uşor cu o manivelă. M aşina v a avea in sta la ţia electrică e x e cu tată conform regu­ lilor de securitate. cu d iam etrul reglabil la dim ensiunea stîlpului. V. pe d ouă capre (fig. succesive ajung să formeze etrierul închis cu capetele ciocurilor în­ d re p ta te paralel cu laturile etrierului (v. A m plasarea maşinii se face prin fixarea în fu n d a ţie şi calarea sa cu pene. fo rm a t dintr-o ţeav ă. a v în d p u n erea la p ă m in t şi cablurile tre c u te prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate).25. IX). Fasonarea mecanică P e n tru industrializarea lucrărilor de a rm ă tu ri în prezent se folosesc maşini de fa so n at cu g ra d rid ica t de au to m a tiz a re care asigură o pro■M W ‘ "'7 > d u c tiv ita te rid ic a tă la lucrările de arm ături. fig. b) sau d upă diagonala etrierului. Şablon pentru ex e­ cutarea fretelor. Plăcile cu crestătu ri po t form a m ai m ulţi etrieri deodată. O asemenea fretă se poaie face num ai din oţel moale subţire. De regulă maşinile s în t in teg ra te unui flux tehnologic continuu care rezultă din organizarea ra ţio n a lă a atelierelor de arm ă tu ri (v. cap.

P o a te fasona oţel ro tu n d OB 37 p în ă la 0 < 40 m m şi oţel PC pînă la 32 m m . V. cu dispozitive simple. p u tere a maşinii este de 2. M ulte m aşini de fa so n at au şi dispozitive de t ă i a t (maşina REMA tipul PC 40/35 şi tip u l PC 32/26 —Italia). iar g re u ta te a maşinii de 900 kg.32. M aşina este p re v ă z u tă cu un sistem acustic pen tru de­ păşirea accidentală a unghiului de îndoire program at. în tre p rin d e re a „6 M a r tie " —Tim işoara produce m aşina de fasonat oţel-beton 0 40.Fig. 90° şi 180°. E. OB 37 ( 0 32 PC) cu m o tor de a n tre n a re de 4 kW — 1 500 rot/m in.33). îndoire şi spiralizare a barelor. Maşini de fasonat bare longitudinale F asonarea barelor 111 atelierele de şantier de mică im p o rta n ţă seface m anual. Banc de lucru pentru fasonarea mecanică. 217 . F ă ră reglare a u to m a tă se p ot fasona bare pînă la un unghi de 180°» •ar cu reglare a u to m a tă se p o t îndoi la unghiuri de 45°.2 k\V. produsă de Uzina Mecanică —Sibiu. î n ţ a r a noastră se utilizează m aşina de fasonat tip „9 Mai" produsă din anul 1964 de U zina „9 Mai" — B ucureşti şi Maşina MF-32 (fig. V. care poate face operaţiile de în­ dreptare. F asonarea m ecanică este indicată pen tru to a te atelierele de con­ fecţionat arm ături. MAŞINI DE FASONAT (ÎNDOIT) OŢEL-BETON 1. d a r aceasta necesită m u ltă m ano­ peră.

oprire. V. la locul de lucru. B atiul este a lcă tu it dintr-o s tru c tu ră m etalică p o rta n tă .Fig. dispozitivele de com andă. rigle cu găuri şi dornuri etc. mecanismele de a n tre n are . p lasate pe o placă d© lucru . de com andă pornire. 2.218 .34. Batiul maşinii este o construcţie m etalică ro bustă. dispozitivele de lucru.) j . Maşină da fasonat oţel-beton. instalate pe u n perete lateral. a) sîn t alcă tu ite în principiu din : 4>atiul sau cu tia m a ş i n i i . Dispozitivele de lucru s în t alcătuite dintr-o placă de lucru confecţionată dintr-o ta b lă groasă în care este d ec u p at u n disc activ ro tito r cu locaşuri p e n tru fixarea •organelor active de fasonare (dornuri. Alcătuirea de principiu a maşinilor de fasonat Maşinile de fason at (fig.. inver­ sare etc. co n ţin în d în el mecanismele de antrenare. de regulă fix. V. de regulă m on­ t a t ă pe roţi p e n tru o deplasare uşoară pe distan ţe mici. Dispozitivele de lucru fixe sau detaşabile sîn t am plasa te pe o placă de lucru p la s a tă pe p a rte a de sus a batiului. roţi.33.

prevăzute cu locaşuri p entru dornuri (roţi sau dispozitive). dispozitive Pentru îndoire cu raze de cu rbu ră foarte mari. Multe maşini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe­ cuţia unor prelucrări speciale. F U T U R A . pe două feţe opuse.34. dispozitiv p en tru confecţionarea spiralelor (S T E IN W E G .Fig. două sau mai m u lte plăci tran sv ersale cu poziţie fixă sau reglabilă. I —I V — fa z e d e fa s o n a re . două bare (role) pen tru glisarea oţelului-beton. F IC E P . La m arginea mesei de lucru se găsesc m o n ta te de regulă. B IF A X etc. F IC E P ). Maşina de fasonat tip FICEP (a). V.). dispozitive p en tru faso­ 219 . cum ar f i : b r a ţ cu dornuri p en tru îndoi­ rea barelor ridicate cu alte d istanţe în tre dornuri decît cele de pe dis­ cul activ (S T E IN W E G . fasonarea la maşină a ciocurilor (b) şi a barelor ridicate (c) . care for­ mează organele pasive ale operaţiei de fasonare.

frîne. pinioane. capete speciale p en tru exe cutare a ciocurilor. Discul tre b u ie să aibă ro ta ţii prestabilite. Maşinile m oderne (FIC E P ) au u rm ăto a rele c a ra c te ris tic i: ro tirea dis­ cului în două sensuri. curele de transm isie. Operaţiile de punere în fu n cţiune s î n t : 1) M ontarea pe m asa de lucru a riglelor g ău rite cu dornuri şi mon­ ta re a rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau fă ră dispozitive anexe. care p une în m işcare r o a ta m elcată pe axul căruia se găseşte m o n t a t discul activ. Masa maşinilor. Modul de utilizare a maşinilor de fasonat a. reîntoarcerea a u to m a tă . 220 . dispozitive p en tru spirale poligonale. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la maşinile a u to m a te sau cu p rogram are . Mecanismele de antrenare sîn t în principiu alcă tu ite d in tr-u n m otor. î n prospectele maşinilor sîn t m u lte d a te auxiliare necesare folosirii eficiente a maşinilor. mecanismele dispun de roţi d in ţate. d upă g ra d u l de com plexitate. D u p ă n a tu ra construcţiei. d ia m e tru l m axim al unei bare sau a barelor cai’e se în­ doaie concom itent. comenzi p en tru viteze fo a rte reduse. dirijate m an ual sau au tom at. P e n tru a utiliza ra­ ţional maşinile de fasonat. obţinerea vitezelor de rotire dorite prin reglare prealabilă. m o n ta te pe roţi de cauciuc care se deplasează uşor prin îm pingere sau p o t fi ridicate cu mijloacele de ridicat. rolele se aleg în funcţie de diam etrul barelor care se îndoaie. dispo­ zitive de adaos cu role p en tru în d re p ta t sîrmele. S înt şi agregate cu g ra d de a u to m atizare ridicat. Mecanismele de comandă asigură pornirea prin pedală. şi dispozitive de inversare. lim itato are etc. cu m ai m u lte viteze (2 — 4 viteze) în funcţie de grosim ea barelor. reductoare. Operaţiile com une dc punere în funcţiune. utilizarea dispozitivelor anexe şi tab ele a ju tă to a r e care să indice unghiul de rotire necesar p en tru realizarea unei îndoiri simple sau duble. ru lm en ţi etc. dispozi­ tive pen tru îndoirea sim ultană a mai m u lto r bare etc. braţuri. fierarul b eton ist u rm ăreşte valorile de pe discul gradat. la cele cu acţionare m ecanică (normală). oprirea au to­ m a t ă a discului. oprirea a u to m a tă a discului la unghiul de rotire prestabilit. diam etrul barelor şi re z is te n ţa acestora v a ria z ă de la 300 la 1 600 kg. reglarea vitezelor de la un levier.narea dublă a mai m u lto r b are de diam etre m i c i . 3. lim itatoare. ambreiaje.) . s în t necesare: cun oaşterea perform anţelor maşinilor. p en tru realiza­ rea unghiului.

fig. V. 1) Fasonarea ciocurilor se face pe o m aşină cu disc ro tito r ( v . lăsînd capul necesar form ării c io c u lu i. cum se a r a t ă în exemplele u rm ătoare. V. b ara este apoi îm pinsă înainte în vederea unei noi îndoiri sau a formării ciocului.34. se schim bă sensul de ro ta ţie al discului. se p une în mişcare discul ro tito r spre d re a p ta p în ă se form ează ciocul (la 180°). F asonarea propriti-zisă. îndoirea dublă la 45° cu două dornuri pe discul rotitor (fig. iar riglele cu găuri la distan ţa A u poziţia re lativ ă a dornurilor de pe rigle (c ateta triunghiului) se p une t o t la d is ta n ţa A x : A -l « 0 . c) se face a s t f e l : d up ă fasonarea ciocului b ara este îm pinsă pe linia dor­ nului central cu b u c a ta (porţiunea) p re v ă z u tă în proiect a fi d re a p tă . 221 . apoi se opreşte m aşina . d iam etrul barelor şi înălţim ea grinzii p e n tru care se face ridicarea barelor se pregăteşte maşina de fasonat. b. In funcţie de caracteristicile maşinii de fasonat. P e n tru fasonare unghiul de îndoire se verifică pe şablon.34. b ara este scoasă de pe disc şi pusă în po­ ziţia în care dornurile de sprijin au poziţiile din figură. du p ă care se pune în mişcare discul în sens invers făcîndu-se a doua îndoire .35) se face a s t f e l : — diam etrul dornului D se alege în funcţie de grosim ea barelor d dmax* mm D . u n dorn de sprijin se plasează pe lingă bară. V. ac ţion în d discul maşinii se face prim a îndoire la unghiul prescris . pe o axă perpendiculară pe b ară . dornul de sprijin se fixează la o d is ta n ţă mai m are fa ţă de dornul ini­ ţial. fig. V. a) realizîndu-se succesiv urm ăto a rele o p e r a ţ i i : se m o n ­ te a z ă dornul central sau u n dorn cu rol de dorn central şi u n dorn de lucru . se introduce b ara între aceste dornuri (v. pe liniile cu găuri .34. 2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive (v. p en tru îndoirea dublă sim ultană. 4) In trod ucerea barelor de fa so n at p rin m anipulare de pe banc pe m aşina de fasonat. p u n în d în m işcare inversorul cînd dornul de sprijin a revenit în poziţia iniţială. stabilirea ro ta ţie i discului în funcţie de grosi­ mea barelor (cînd se fasonează m ai m u lte bare) şi p u tere a motorului. 7 5 Bj. mm 20 80 26 100 34 140 40 160 — pe discul ro tito r se p u n dornurile la d is ta n ţa B 1. fig. b).3) Conectarea maşinii la re ţe a u a electrică se face cu luarea m ăsu­ rilor de p rotecţia muncii.

3) Fasonarea etrierilor cu m aşina de fa s o n a t obişnuită este a r ă t a t ă în f ig u r a V. poligonale' etc. Maşinile de fa s o n a t p o t ex e cu ta spirale rotu n d e. d up ă care se opreşte dacă m aşin a nu are dispozitive a u to m a te de aducere înapoi.36) . folosind dispozitive anexe tip F I C E P prinse pe riglele g ă u rite şi disc* este a r ă t a t ă în fi­ g u ra V. îndoirea se face în m od similar. — se declanşează m aşina care roteşte discul cu 45°. la mij­ locul distanţei d intre dornurile de pe r i g l e . Serviciul tehn ic trebuie să afişeze la m aşini tabele cu distanţele şi B i pe g ru p e de diam etre . îndoire dublă sim ultană cu două dornuri pe discul rotitor.38. V.a3 A1 A? a 4 Fig.35. d upă ce s-a însem nat pe ea cu creta locul de u n de se ridică (îndoaie) . dar poziţia v ertic ală a discului treb u ie aleasă astfel ca b ara d re a p tă să poată sprijini pe cele două dornuri a lă tu r a te de pe riglele g ău rite şi pe^dornul de pe disc. îndoirea simultană a mai multor bare subţiri. î n figura V.39. — se in tro d u ce b a ra în tre dornuri. acest sem n se m archează în dre p tul axei dornului de pe d i s c . V. — discul r o tito r se aduce cu poziţia dornurilor astfel ca axa fo rm a tă de dornurile de pe disc să fie perpendiculară pe riglele cu găuri. 222 . Îndoirea se face simultan p rin blocarea barei cu două dorn uri ală­ t u r a t e fix ate pe discul r o tito r şi îndoire d ublă la 45° cu u n singur dorn fix a t pe discul ro tito r (fig.37 se a r a t ă îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cîn d la disc este necesar să se folosească u n prelungitor.

F ig .36. V. Fig. V. Îndoirea sim ultană a barelor subţiri.38.37. în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e d is c u l ro tito r. 223 . V.Fig. în d o ire d u b lă s im u lta n ă cu u n d o rn p e p r e lu n g ito ru l la d is c .

dar are o placă ra b a ta b ilă care asigură prelun­ girea plăcii de lucru astfel că în poziţia de lucru discul se află la mijlocul mesei (plăcii).P . V. Fasonarea etrierilor cu maşină de fasonat obişnuită. cu re­ zisten ţa pîn ă la 700 N / m m 2. Maşini de fasonat bare longitudinale Maşinile de fa so n at şi îndoit oţel-beton sîn t la fel de numeroase *ca şi maşinile de în d re p ta t şi tăia t. p u te re a 2.39. S în t m aşini cu organe active foarte diferite . Ca exemplificare se a r a tă unele caracteristici p en tru cîtev a tip uri de m aşini din ţările socialiste şi din vestul E u r o p e i : 1) Maşina G-40 ( R . Maşina are discul plasat excentric f a ţ ă de batiu l maşinii. 2) Maşina B H . Se po t realiza unghiuri de îndoire în t re p te cuprinse între 0 şi 315°.G . m asa 700 kg.(discuri. cu diam etrele de la 50 la 480 mm. 4.) fasonează oţel p în ă la 40 m m. cu rezistenţă de 400 N / m m 2 şi p în ă la 25 m m p e n tru oţel cu rezisten ţa de 700 N / m m 2.) cu m od de acţionare similar (prin ro ta ­ ţ i a discului).) fasonează oţel. Modul lor de alcătuire în principiu este a c e la ş i.5 la 11 ro t/m in .F . cu viteza de ro ta ţie a discului de 100 — 130 ro t/m in . 224 .U .Fig. av în d puterea de 4 kW . M aşina are u n set de role de îndoiri. m anete. viteza de ro taţie a discului activ de la 3.4 0 ( R . P . console etc.2 kW . dar cu caracteristici tehnice şi p erform an ţe diferite. 3) Maşina M U B E A — B E N D E R (R . M aşina este p re v ăzu tă cu scală g r a d a tă pen­ t r u a m arca unghiul de ro taţie al unui b r a ţ m o n t a t pe discul activ. p în ă la 32 m m. P . ) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezis­ t e n ţ a p înă la 450 N / m m 2 . diferă foarte m ult dispozitivele de lucru.

p en tru rezistenţe mai rid ica te se reduce diam etrul barei. are două viteze (20. 7) Maşina P E D D I N G H A U S B I F A X .5 GP.E.perm iţind să se realizeze. are ec hip am ent care asigură ro ta ţia de 3. au dispozitive obişnuite. cu rezistenţa de 450 N / m m 2 .) fasonează oţel p în ă la 50 m m.F . 4 ) M aşina P E D D I N G H A U S . m aşina are şi posibilitatea de a fi liv rată cu u n pro­ gram ator. P o a te realiza şi spirale cu diam e­ tru l de 150 mm.) se livrează în tipurile B 32 ş B 40 care fasonează oţel pînă la 32 m m. are o p utere de 3 kW .5 d p în ă la lSd. se pot opri conform pro­ gramului. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d . Are dispozitiv de în d rep ta re cu role a barelor de la 6 la 18 mm. respectiv p în ă la 40 m m.r^ze de îndoire de la 2. av în d 2 sau 3 viteze sau cu v a ria to r de viteze.G . Dispune de o g a m ă largă de dispozitive anexe p en tru orice tip do prelucrare a arm ătu rii. Are caracteristici similare cu maşinile prezentate. res­ pectiv 26 mm. au pedale de com andă stîng a-dreap ta. 9)1 Maşina S T E I N W E G (R . 6) Maşina F U T U R A B 502 (R . 1 225 . are trei viteze de ro ta ţie a-discului 5 —7. p en tru g am a de diam etre de la 0 la 32 mm. O m aşină mai mică este tip u l B IA F E X -E . . 8) Maşina F I C E P — model C A M (Italia) se livrează în 6 v aria n te. inclusiv etrieri. 5) Maşina R E M Â — PC 4 0 /3 5 (Italia) fasonează oţel p în ă la 40 m m cu rezistenţa de 450 N / m m 2 şi p înă la 32 m m p en tru oţel cu rezistenţa de 850 N / m m 2 şi taie oţel p în ă la d iam etru l de 35 m m.) are posibilitatea de a program a fasonarea la 6 diferite unghiuri de în­ doire spre sţîn g ă sau spre dreapta.ro t/m in p en tru bare la 16 m m şi 10 ro t/m in pen tru bare m ai groase) .P E R F E C T R A P I D P (R .G .5 ro t/m in pînă la 20 ro t/m in .3 2 IC (R . 10) Maşinile U G A R O L A ( Spa nia ) se livrează în tip u l CB 40 j GB 30 : GM.) fasonează oţel p în ă la diam etrul de 32 mm. a v în d rezistenţa m ax im ă de 450 N / m m 1 . m asa maşinii este de 1 220 kg j are dispozitive p e n tru p relu crat spirale.F . practic în­ treaga g am ă posibilă.etc.F . cu puteri de la 2 la 6 GP şi cu m asa variind de la 360 la 1 600 kg . Multiplele dispozitive anexe îo rm ează ca litatea de bază a maşinilor. L a această m aşină se pot fasona etrieri şi în d re p ta oţel^ beton de diam etre mici. faso­ nează o g am ă foarte m are de diam etre de diferite calităţi. 5 — 15 ro t/m in cu mers înainte şi î n a p o i . P o a te fasona conco­ m ite n t pînă la 10 bare de 14 mm.F . iar cu reducerea corespunzătoare a num ărului de b are se m ăreşte d iam etru l barei de fa so n at sau tă ia t.G .G . a v în d u n m otor electric de 3.

O m aşină com plet a u to m a tiz a tă este m aşina STEF-14 (F ra n ţa ) care se com pune din (fig. 2) Un grup de antrenare 2 cu m otor hidraulic cu role în co n tac t cu firul. cu pivot central sau cu furculiţă centrală fo rm a tă din două dornuri cu poziţie reglabilă.40. B IF A X . în trep rin d e rea „6 M a rtie " —Tim işoara produce din anul 1982 ma­ şina a u to m a tă de produs etrieri ( 0 6 — 0 1 6 mm) cu m otor de 3 kW„ 1 500 rot/m in . s ta tiv e şi pîrgliii. 3) Un grup de reglare a unghiurilor şi lungimilor 3. MUBEA. Maşini de confecţionat etrieri Maşinile de confecţionat etrieri sînt de fa p t maşini de fasonat oţelb e to n . V. D isp o zitiv e im p ro v iz a te d e fo rm a t e trie ri. a v în d o v iteză de 0. Etrierii se p o t confecţiona şi m an u al cu dispozitive diferite impro­ vizate (fig.5 .41) : 1) Un grup de îndreptare a oţelului-beton p în ă la 14 m m (pînă la 10 m m po ate în d rep ta două fire). V.6 — l. O serie din maşinile m e n ţio n ate pentru fasonat oţel-beton po t con­ fecţiona etrieri. V. lim itatoare. p rin tr-u n joc de pinioane şi cremaliere.2m/s. O ro a tă în c o n ta c t cu firul tran sm ite. 1.40). cu piedestal. F ig. care p erm ite obţinerea unui ciclu a u to m a t al pieselor cu 6 latu ri de lungimi m axim e de 1 m şi cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°. au lim itatoare speciale p en tru îndoire succesivă perm iţîn d să se realizeze elem ente îndoite de formă d reptu ngh iu lară sau p ă t r a t ă . lungimea ex actă a firului la ta b u la to r. Acest g ru p are role de îndrep­ t a r e şi g ru p de finisare. pe care se afişează lungimea cerută. F U T U R A etc. 226 .

4) Grupul de îndoire este acţio n a t de o pom pă (verină).T ransm iterea unghiului de îndoire se efectuează p rin tr-u n joc de roţi. Un n u m ă ră to r indică piesele fasonate şi declanşează oprirea maşinii la num ărul de piese prestabilite.42 : în d rep ta rea oţelului (a) . tăierea şi expulzarea etrierului (c). Fazele de execuţie se v ă d pe figura V. îndoirea ( b) . a n tre n a tă • de o cremalieră care perm ite îndoirea firului de la-0° la 180° după afi­ şa j u 1 tab u la to ru lu i 5. Maşina are p ro d u c tiv itate ridicată (circa 700 etrieri/oră).43) şi ea se obţine din plasarea convenabilă a lim itatoarelor şi reglarea u n ­ ghiului de îndoire. 227 . 5) Grupul de tăiere 6 este a c ţio n a t de o po m p ă p rin interm ediul unei pîrghii cn excentric. Maşinile specifice plaselor s u d ate vor fi t r a t a t e la u tilaje de îm­ binare şi sudare. O m aşină similară este m aşina M E P —STAF-71 (Italia) care faso­ nează a u to m a t etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. lan ţu ri şi cremaliere la un ta b u la to r. U n ejector asigură evacuarea pieselor fasonate. P e n tru lucrul ne a u to m a tiz a t n um ărul de îndoiri este nelimitat. care la sfîrşitul cursei un­ ghiului afişat declanşează oprirea îndoirii (4). R eglajul tab ulato arelo r este simplu. V. care se poate programa. F orm a etrierilor ce se p o t fasona este foarte v a r ia tă (fig. poate îndoi bare în colaci sau bare drepte. cu sau fără profil periodic.

Tipuri de etrieri care se pot fasona 1a maşini. Fazele de etrierilor. .42.Fig. formare • J c _ __ l 1 'N J> / \ u J 1 1 f i I ) J —o "3 OS T i P W B A i n r s Fig. V. V.43.

V. aceasta se face cu maşini de în d re p ta t cu role în care s în t introduse plasele. iar o m aşină a u to m a tă [este m aşina BFM tip P A 4/6 (fig. a v în d echip am ent electric şi h i d r a u l i c . Masa maşinii este de 1 180 kg.44).44. cu lăţim ea plasei de 5 050 mm şi unghiul de îndoire de la 30 la 180°. cu lungimi utile cuprinse între 4 p înă la 10 m..6 . 111 ţa ra noastră. Maşini dc indoit p la se su d a te jgPIasele sud ate liv rate ca plase plane pe şantier adesea trebuie în­ doite. 229 . cu o ca­ den ţă de 4 în d o itu ri/m in u t. O m aşină cu ech ipam en t electrohidraulic este maşina B I F I din R . în caz contrar. Dispozitivul poate avea 2 Fig. cu o p utere de 3 —7. care fasonează plase cu sîrm e p în ă la 12 m m. în tre p rin d e re a „6 M artie1 *—Tim işoara execută maşini de îndoit plase p în ă la 0 12 mm. poate efectua un program de 6 îndo ituri la 4 unghiuri diferite .F .5 CP. Principiul de înd rep ta re este acelaşi ca şi la în d rep ta rea tablelor de oţel. De regulă.G . V. Dispozitiv de îndoit plase. i a r j g ab a ritu l de 6 0 6 0 x l 5 0 0 x E l 500 mm. se conm a n d ă de la d ista n ţă cu pedală. plasele plane care se livrează pe şan tier nu au nevoie de înd rep ta re . P e n tru îndoirea plaselor su date sîn t maşini de îndoit speciale care po t face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme.

în special ca p acitate m are. ma­ şinile BFM şi „6 M a rtie " —Tim işoara taie plase din panouri de 3 0 0 0 x X 6 000 mm. Aceste maşini se folosesc şi la în dreptarea plaselor livrate în roluri care se în d rea p tă la sol. se livrează în două tip u ri . respectiv 620 W.F. a v în d m otoare de 430. Masa m aşinilor este de 6.sau 3 role. fisuri care nu se p o t îndoi la rece. 11 II şi S-12 H şi p o t tă ia bare de la 4 la 12 mm. d upă sudare sau d u p ă îndoirea plaselor . se taie şi se folosesc ca plase plane. Maşini de tăiat plase sudate P e n tru t ă i a t plase su date se pot folosi agregate care taie to a te ba­ rele plasei concom itent. respec­ t i v 8 kg. a t î t pen tru tăierea plaselor. Bosch (R. o te m p e r a tn ră care nu produce tra n s ­ oţelului. Fasonarea la cald a oţelului-beton Barele cu grosimi foarte mari. electrice sau pneum atice. P e n tru tăierea în serie în ateliere se po t utiliza ferăstraie circulare de m are tu ra ţie . din lipsă de maşini de îndoit de după încălzirea locală la forjă la formări periculoase în s tru c tu ra ducă modificarea secţiunii barei care p o t provoca aşchieri. produse şi li­ v r a te de c ă tre u n m are n u m ă r de firme. se po t îndoi la cald. ac ţio na te m anual sau electric . Efectuează circa 25 p înă la 30 tăie tu ri/m in u t.46). î n ţ a r a noastră în trep rin d e rea „6 M a rtie" —Tim işoara livrează cleşti de t ă i a t oţelbeton. respectiv 18 m m (poate t ă ia şi două bare).). c ît şi p en tru tăierea ba­ relor. V. înd oirea nu treb uie să pro­ în zona de îndoire sau alte defecte etc.G. 7. S în t şi utilaje portabile. Cele m ai u z itate s în t agregatele A E G — F ein Miinchen. P e şantier s în t utilizate maşinile electrice m anuale tip mono —S K IT T (fig. V.45) . 8. Tăierea plaselor su­ d a te se poate face şi cu cleştele m an ual (fig. unele maşini au rolele pro­ te ja te cu cauciuc. 230 .

Cleşte electric d e tip SKITT. tăiat plase Fig. 231 .Fig. V.46.45. V.

conform STAS 9532/1-79.TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA Şl ÎNNĂDIREA PRIN SUDARE. — sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară (II) . în lipsa precizărilor din p roiect se vor am plasa la o distan ţă de 50 d . 3) De regulă. fie prin su­ d u ră sau prin mijloace mecanice. — sudarea manuală cap la cap cu arc electric cu u rm ăto arele va­ ria n te : sudarea în cochilie. L a sudarea barelor de oţel-beton trebuie să se respecte u rm ă to a re le recom andări 1) Oţelurile care se sudează treb uie verificate strict dacă îndepli­ nesc condiţiile de ca litate cerute de STAS 438/1-80 şi STAS 438/2-80. P e n tru realizarea plaselor şi carcaselor su d ate se foloseşte sud area de rezistenţă p rin presiune prin puncte. în baie de zgură (cu sau fără cu sătu ri lon­ gitudinale) . în care se dau to a te elementele necesare executării sudării prin u rm ăto a rele procedee (tabelul V. p e n tru realizarea de a rm ă tu ri transversale închise. 4) înn ădirile s u d ate se v o r am plasa Ia poziţionarea a rm ă tu rii faso­ n a te în poziţia precizată prin p r o i e c t . înn ădire a fă ră su dură v a fi t r a t a t ă la cap.28-83.. se adm ite în aceeaşi secţiune m ax im u m 25 —30% din aria to ta lă tra n sv e rsală barelor din elem ent să fie sudate. sudarea se ex ecu tă de sudori care au exam enul p ractic şi teoretic p e n tru g ru p a 3. p en tru îm­ binarea prefabricatelor sau p en tru folosirea şi valorificarea capetelor de bare care rezultă la debitare. a.Instruc­ ţiunile tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton “ C. ÎMBINĂRI MECANICE ALE OJELULUI-BETON 1. îm b in a rea p rin su d u ră se po ate face p en tru asigurarea co ntinu ităţii barelor longitu­ dinale. Generalităţi asupra procedeelor de sudare Barele de oţel-beton în elementele de b eton a r m a t po t fi în n ăd ite fie prin petrecere folosind ad e ren ţa şi ancorarea în beton. Procedee de sudare. F.3) : — sudarea electrică prin puncte (I) . R eglem entarea modului de e x e cu tare sudării şl precizarea tehnologiilor de sudare este stabilită prin . 5) în do irea barelor s u d ate este adm isă la o distan ţă de 5 d de capă­ t u l sudurii (d = d iam etrul barelor sudate). a 232 . sud area în sem im anşon de cupru (IV). — sudarea manuală cu arc electric prin suprapunere şi cu eclise (I II) . V II. 2) C alitatea sudurilor se verifică prin probe. în cazul în care d is ta n ţa este m ai mică.

adică îm binarea să aibă ca pacitate de deformare. 5) S udarea cu preîncălzire se v a fsice cu arzăto are (STAS 4137-70). în cazul în care ru perea s-ar produce în su­ dură. 3) Barele care se sudează cap la cap se vor t ă ia n um ai cu mijloace mecanice şi se v o r c u răţi cu perii. presiune. tensiune. aceasta treb u ie să fie precedată de t e n d in ţa de gîtuire. realizînd spaţii acoperite şi re spectînd condiţiile de sudare pe tim p friguros pe baza dispoziţiilor speciale ale responsabilului cu sudura. 28-83. iar rup erea barelor să se producă. Procedeele dc sudare admise la îm binarea sau Înnădim » oţelurilor-beton Tipul de Procedeul oţel I 0 0 II 0 III 0 IV 0 Observaţii OB 37 STNB 1 sau } STPB J PG 52 PC 60 (PC 60 N)* PC 90 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 - Se ad m ite sudarea cu sem im anşon de cupru 0 = se ad m ite sudarea . Condiţii generale de execuţie. 1) T e m p e ra tu ra a m b ia n tă nu v a tre b u i să fie m ai redusă de —5°C» 2) L a te m p e r a tu ri sub —5C C şi pe v î n t şi ploaie se vor lua m ăsuri de protejare. . La cxecutarea sudării se vor res­ pecta u rm ătoarele reguli. dacă s în t supuse la trac ţiu n e . respectîndu-se condiţiile p en tru răcirea lentă. 4) L a sudare se v or alege electrozii corespunzători procedeului de sudare. b.Tabelul V. — — sudarea nu se adm ite. tran sform ato arele şi agregatele se vo r verifica. ce se produce- 233. 7) Tehnologiile de sudare treb u ie să asigure o comportare tenace. folosind îm p achetări cu v a tă minerală. L a oţelurile PC s u d ate m an ual cu arc electric prin suprapun ere se v o r prefera electrozi bazici sau supertit. la o d is ta n ţă de (2 —3 )d de capătul înnădirii sud ate . *) PG 60 N — pen tru lucrări nuclcarocicctrice. controlîndu-se fu n c ţio n a litatea şi realizarea param etrilor de sudare (curent. 6) Utilajele de sudat. conform normelor si prevederilor STAS 2689-80).3. calităţii oţelului şi poziţiei de sudare conform Instrucţiun ilor tehnice G.

fă ră avertizare. V. cu aspect lucios. cînd piesele s în t m a­ n ip u la te pe tim p friguros. P rincipiul sudării prin puncte. . de regulă la urechile de prindere.Sudarea se bazează pe încălzirea p rin cu ren t electric a barelor pe su p ra fa ţa lor de co n ta c t p în ă cînd s în t aduse în sta re plastică (adică o stare de top ire locală cu te n d in ţă de curgere).47). N u sln t admise ruperile casante. 2 — electrozi . 1 — bare de oţel-beton care se sudează . C urentul electric trece prin suprafeţele de co n tac t (ale barelor cu electrozii de cupru şi ale suprafeţelor de co n tac t d intre bare) u nde întîlneşte şi cea mai m are rezistenţă. s în t presate cu o a n u m ită fo rţă între electrozii de cu pru ai maşinii de s u d a t prin care trece şi curentul electric fu rn izat de circuitul secundar al unui t r a n s ­ fo rm a to r (fig.l e n t şi cu suprafeţe de rupere cu aspect fibros. Sudarea prin puncte : a — cu alimentare cu curent electric din două părţi . 6 — placa de presare .47. cu smulgeri de m aterial. Sudarea prin pu ncte este proce­ d e u l de sudare electrică prin presiune. care se produc brusc. b — cu alimentare cu curent electric dintr-o singură parte . 4 — braţele maşinii de sudat . în tim p ce barele s în t co m p rim ate p en tru a se suda (forja) prin presare. •234 . 7 — piesă de legătură. V. 5 — circuitul secundar al transfor­ matorului . 3 — portelectrod . care pot fi în n u m ă r de două sau trei şi excepţional chiar p a tru sau cinci. Barele în tre tă ia te (nodul plasei sau al carcasei). 2. Sudarea electrică prin puncte a. Acest tip de sudură se num eşte de contact p e n tru că top irea electrodului şi sudarea are loc pe suprafeţele V Fig. în punctele de intersecţie a b a­ relor de oţel-beton care formează prin asamblare plase şi carcase sudate.

fo rţa de apăsare P a barelor care se sudează. se mai p o ate num i dc rezistenţă în tru c ît pe aceste sup ra feţe rezistenţa electrică fiind cea mai mare. fo rţa de apăsare pe electrozi. S ud are a se face cu maşini de s u d a t unipunctuale. V.de co n tac t între bare . b. S udarea propriu-zisă (forjarea) se face de fa p t în cea mai m are p a rte d upă întreru perea curentului cînd barele continuă o peri­ oadă scu rtă de tim p să fie încă presate. Procesul de sudare se realizează în t o t tim p u l c it barele s în t com prim ate sub o an u m ită fo rţă şi în care tim p acţionează curentul de sudare. L a sudarea prin pu ncte intervine rezistenţa jjarelor care se sudează şi rezisten ţa suprafeţelor de contact. 235 . Fig. se degajează o căl­ d u ră mare.48. Intensitatea curentului de sudare I este curentul. care aduce suprafeţele în stare de topire. Procesul de sudare în principiu nu se deosebeşte de sudarea prin pu ncte a tablelo r de oţel. P e n tr u a se obţine o sud ură de b un ă calitate. staţio n are sau cu cleşti mobili sau maşini staţio n are care po t s uda sim ultan mai m ulte puncte. D eschiderea curentului de sudare începe num ai după ce barele au fost com prim ate şi este oprit după ce suprafeţele de con tact au a ju n s în stare de topire plastică şi cu p u ţin înainte ca să se în treru p ă presiunea.48). P ara m e tri de sudare şi reg im u ri optime de sudare. tim p u l de ţinere sub c urent şi sub presiune a electrozilor. în am peri [A]. de obicei maşini cu a u to m a tiz a re complexă. d u ra ta trecerii curentului t. care produce o în trep ă tru n d ere a barelor s u d ate (fig. trebuie să se cunoască dinainte cu ren tul de sudare. fur­ nizat de circuitul secundar al transfo rm ato ru lu i utilizat la încălzirea suprafeţelor de c o n ta c t ale barelor care se sudează. V. Aceste elem ente form ează para­ metrii de sudare : inten sitatea cu rentulu i de sudare I. Variaţia presiunii P şi a intensităţii I în tim pul sudării prin puncte.

d2 — dia­ m etrele barelor sudate . adică deform area la cald a suprafeţelor de co n tac t şi care începe p u ţin în ainte d e . o p a r te din m etalul adus in stare plastică. tim p u l tz este tim p u l în care se execută forjarea. I — inel de metal refulat din nod în timpul sudării. 6. ci. Tim pul tx este tim p u l care trec e de la începerea presării barelor sub electrozi p în ă cînd se deschide contactul. M ă s u ra re a în ­ tr e p ă tr u n d e r ii b a r e lo r dare) : în n o d u l s u d a t : h — întrepătrunderea . h = (rfj + </2) — (o + bx + ^ 2)V aloarea în tre p ă tru n d e rii treb u ie să fie de 0.25 d la OB 37 şi 0. tim p u l tA este tim p u l de pauză. î> 2 — adincituri locale pe bare provocata de electrozi . refulează. în zona de îm binare. adică tim p u l care trec e de la încetarea forţei de apăsare p e electrozi p în ă Ia începerea u nui nou ciclu de sudare. Ga u rm are a presiunii. 236 . O b u n ă sudu ră se apreciază şi după valoarea întrepătrunderii h care este adîncirea (turtirea) barelor în dre p tul suprafeţelor de co n tac t ca u rm a re a forjării lor la sudare (fig.. cu u n tim p de călire şi postîncălzire în scopul aducerii oţelu­ rilor la ca litatea lor iniţială.49). L a sud area barelor de dim ensiuni m ari se po ate utiliza preîncălzirea barelor înaintea ciclului de sudare şi o recoacere d up ă executarea sudării. V. V.. a — grosimea totală m ăsurată In nod .Tim pii de sudare sîn t u n an sam blu de tim pi de sudare : tim p u l an­ te rio r sudării t u tim p u l de m en ţinere sub curent f2.33 d la PG 52 şi PC 60. Maşinile m o derne au regulatoare electronice pen­ t r u to ţi tim p ii care caracterizează ciclul de sudare. Forţa de apăsare P [N] este fo r ţa dezvoltată de m ecanismul de apă­ sare pe capetele electrozilor necesară m enţinerii barelor în co n tac t în tim p u l trecerii curentului de sudare şi de deform are (forjare) a barelo r d u p ă ce suprafeţele de c o n ta c t au fost aduse în sta re de topire (plastică). tim p u l t2 este tim p u l propriu-zis de m enţin ere sub curent. M ărim ea to tală a în trep ătrund erii se exprim ă prin h = (d — a). adică sum a diferenţelor dintre diam etrul barelor înainte de sudare şi d up ă sudare (m ăsu rate în p u n ctu l de su­ F ig .49. tim p u l de forjare ta şi tim p u l de p au ză < 4.în tr e r u p e r e a curentului de sudare şi urm ează p în ă la încetarea presării electrozilor pe b a r e . la curen tu l de sudare .

Cu acest procedeu se p o t suda nu m ai bare de aceeaşi ca litate de oţel şi aceleaşi diam etre sau care nu diferă m ai m u lt de 2 m m. Fălcile maşinii au bacuri cu form a barelor care se sudează. V. L a sudarea p rin acest procedeu de sudare tre b u ie re sp ectaţi mai m ulţi param etri.Oţelul cu profil periodic treb u ie s u d a t cu cu ren t de sudare de 1. tra n s fo rm a to r de sudu ră. Sud area se face cu utilaje speciale (fig. Sudarea manuală cu arc electric Sudarea m an u ală cu arc electric este u n procedeu de sudare p rin topire.51). 4. Nervurile longitudinale nu treb u ie aşezate în p u n c tu l de sudar# (fig.50). al cărui m e ta l foloseşte ca m etal de adaos (de sudare).5 ori «nai ridicat d ecît oţelul cu su p ra fa ţa netedă de aceeaşi calitate. d u ra ta de refulare sub c u r e n t . la care capetele barelor de s u d a t se aduc Ân co n tac t şi se încălzesc p în ă la topire. curen tu l la preîncălzire (da scurt circuit) . Arcul electric se obţine prin legarea de bornele unui gen e rato r (dinam. fo rţa de refulare. Deci principala caracteristică la sudarea cu arc electric este f a p tu l că sudarea se bazează pe posibilitatea utilizării căldurii degajate de arcul electric p en tru to p irea metalelor.28-83). alternator) a două piese bune cond ucătoare de electricitate (m etal sau cărbune) care se ating p en tru a se scurtcircuita şi apoi se înde­ părtează p u ţin la o d is ta n ţă nu prea m are ( 2 —4 mm). scu rtarea la refulare . funcţie da 237 . la care sursa term ică de top ire este d a tă de arcul electric realizat intre barele de s u d a t şi electrodul fuzibil. V. Parametrii principali care se respectă la acest procedeu de su d u ră s î n t : lungim ea liberă a barelor care se sudează (d is ta n ţa dintre fălci) scurtarea la topire . O su d u ră b u n ă treb uie să aibă aspectul din figură. Fălcile se p o t apropia conform param etrilor de sudare prestabiliţi p e n tru fiecare tip de otel (v. Sudarea electrică cap la cap prin topire intermediară S udarea electrică cap la cap prin topire interm ediară este un pro­ cedeu de sudare prin presiune. 3. după care urm ează refularea (STAS 5555/2-80). In s tru c ­ ţiunile G.

4 —me­ canismul de punere in funcţiune a dispozitivului de comprimare a barelor . 3 —capetele barelor . 2. Fig. c —aşezare greşită a barelor cu profil periodic. V. 12 — alimentarea circuitului primar. V. 11 —Înfăşurarea circuitului primar .o a — b c Fig. 9 —con­ ductor . 10 —transformator . Aspectul sudurii la sudarea prin puncte : pentru regim bun de sudare . 8 — bara de cupru flexibilă .51. 7 —fălcile maşinii . 238 .50. b — pentru regim necorect de sudare . 6 — suport mobil . 5 — placa de alimentare de la secundarul transforma­ torului . Schema de principiu a m aşinii de sudat cap la cap : 1—suport fix .

Arcul se m enţine la poziţia d e p ă rta tă a electrozilor. P e n tru realizarea unei bune suduri u n rol im p o rta n t îl are calitatea şi modul de alcătuire a electrozilor. d up ă tipul de electrod. Principiul sudării cu arc electric : 3 000 . T e m p e ra tu ra la care ajunge m etalul de la ca­ petele arcului este de Fig. livraţi conform STAS 1125/1-81 şi STAS 1125/2-81. care se t o ­ pesc la te m p e r a tu ra arcului electric. E lectrodul pozitiv este mai cald decît electrodul negativ. adică să nu apară întreruperi in funcţionare (cu o viteză de topire şi de avans a arcitlui uniformă). livrată conform STAS 1126-80. 4 — portelectrod . Electrozii trebuie să asirjure urm ătoarele : 1) Aprinderea uşoară a arcului . L a curentu l continuu. polaritate inversă se înţelege legarea polului negativ de m etalul de sudat. cît şi curentul alte rn a tiv (STAS 1125/1-76). 2) Arderea (topirea) electrodului trebuie să fie liniştită consumindu-se in mod egal atît miezul. Electrozii înveliţi sînt.. cît şi învelişul. î n mod obişnuit. 239/ . Rolul electrozilor. de scurtcircuitare este m ult 6 — sursă de curent (generator sau transformator). în t r e cele două piese d e p ă rta te s-a născut un arc electric.52)’ L a sudarea cu arc electric se poate utiliza a t i t curentu l continuu. se poate utiliza a t î t polaritatea di­ rectă. la procedeul cu electrozi metalici. fără să se producă stropi mari de metal sau de zgură. mai m are decît cea de regim. P rin polaritatedirectă se înţelege legarea polului pozitiv de m etalul de s u d at iar prin. iar in timpul sudării să asigure sta­ bilitatea lui. 5 — conductori electrici .. V. electrozi flizibili. pentru sudarea m an u ală cu arc electric se utili­ zează electrozi înveliţi. 3 — elec­ trod . c ît şi p o laritatea inversă. iar p e n tru sudarea a u to m a tă sub flux se utilizează s îrm a de oţel pen tru sudare. deoarece aerul dintre electrozi se ionizează şi'd e v in e b u n cond ucător de electricitate.52.tensiunea de alim entare şi de tipul de electrod. 2 — arc electric . Materialul re z u lta t din topirea electrozilor foloseşte ca m aterial de adaos pentru efectuarea cusăturii. V.6 000°C. adică o scînteie continuă de o lum inozitate excepţională. Principalul procedeu de sudare cu arc electric este procedeul la care arcul se obţine prin legarea unui pol al tra n sfo rm ato ru lu i de curent (sau al generatorului) la b ara de s u d a t şi celălalt la electrod (fig. Tensiunea l — bare de armătură . a v în d o culoare alb-albăstruie.

c £ -Q _ j I_ O ) « A o « rs a > a. Tipurile •a g C /3 O T ci *o a. e u îS n° Wioo C QO O o a . w 5■ a in o rf 5 c 4 > § s i 'c ° ^ S§*t: IO (0 M 240 .2 N I- ■ 3 I es la i sudarfc t-m* r—« o o o ^ T * < i i r o o o o o o "3 * rj« d e Innădlri prîn 0 > P. a> _K hC C3 C3 o £ « s .o 6 73 s o a i i i 2 a 1- a u O f £ 0 o£ 2 « ° 2 o d H C a 4 * » i A 4! " 3 0 1 <u“ S c j O •S sîgw O ^ 3 W O ~ i3 x> r * O«a Nis Ţ 3 £. a > u T* t_ O j3 O £ O C3 Cu O '£ o •r.4. « o o aî £ u zz 3 > a c ^ Tj — < L > C — .5£ S 'S ^ a «*-••-• o wo p < u .O H■ © a 3 ^ - t wo ca o o ^lOO O d. p < W iQ o OS uC U o o o BOU o cu cu ao© A OGD Tabelul V.O ( £ ^ o n o o o a oo c i. =î 'C « uo rt o (U cu C C3 T3 t-> o >ci o ~ 'O 2 S3 2 O s/î *> >ri a> 3 o o « O o -^> -J ' >r3 " J OH T 33 S ° < U >s _ ° 3 C *T f> « 3 °* W .5 -J o ° c < vJ E .

QO \ a ^3 O a.2 5 T 3C * •g 3 O )o O o .Q ±3 < u o JS r 3 o c 3 'O £ o ° i s >03 -f b . £ n o C Oio co o o o c ao c I O& <C L .' 3 £ C J 13 O O S 10 3 Kt ° o £ F 03 4 ) fc fl ”3 g o Gî 'o > W rg O P a < u o ^ w < u 3 3 . Huo c e u a. a.O £ 3 C J t- ° O 2 ° i> « 'Ş -O o i — • 3 * '5b q) fi 2 O E C3 W 5 '3 £ o > „ O % ° 00 CJ C / Op « > O C s C « K e a *c o o o T I< Tf r * < CA O i C4 o o o i i i 00 3 00 0 -r -* o o o I I rp T f rr o o o I C\ C\ Ti o o o I I I I I I 00 oc 00 0 o o 01 O l c i £ r< mo o c P C 0« L fJ o co ca o o C h frcMo IO C D a o o o &.® E ’rt a C ) t / 3 T3 XS 3 3 3 E.3 co i: o C O ft'O •§ 2 § C /5 Q . 3 - 'O ' ~ 3 rj . C I 3 H ■ ’D 0 0 3 3 » C 0S g-o k O o 3 _.'O *6 — Cartea fierarului betonist — cd. 3 o fi bfi>c3 3 {2 P<W O . ) 241 . « A fe D <C 3 CJ r.

Grosimea cusăturii se ia de 0.53. înclinată. a .). electrozi cu înveliş mijlociu (la care d iam etru l to t a l este cu 30 — 40% mai m are decît miezul de oţel). b Fig. 5) T ip u l de electrod trebuie să asigure sudarea Ia poziţia cerută (ori­ zontală. h t — supraînălţare. la înnădirea s u d ată prin supra­ puneri şi la cea cu o singură eclisă (tabelul V. 0.5 d la sudurile cu o singură eclisă. = 2 x 10 + l. R olul învelişului electrozilor. 0 . 242 ..4). Sudarea m an u ală cu arc electric poate fi utilizată şi la sudarea oţelurilor-beton de calităţi diferite. fisuri sau crăpături şi să nu aibă în ea oxizi metalici. verticală. 4) Baia de sudură care se formează nu trebuie să provoace arderi mar­ ginale periculoase. Rostul dintre capetele barelor se lasă de 1 —2 mm la sudurile cu două eclise Ş > de 0. b — bare cu dia­ metre neegale . nitruri sau incluziuni de zgură care reduc rezistenţa cusăturii. — înălţimea propriu-zisă a su­ durii (max. Grosimea sudurilor la sudarea ba­ relor de o ţel-b eto n : a — bare cu diametre egale . de plafon etc. La lun­ gimile de sudare prevăzute în tabel se adaugă de fiecare p a rte cîte 10 mm p en tru a se obţine lungimea eclisei: /.24 d)\ h3 — porţiunea egală cu 1/6 d (diametrul barei celei mai subţiri) care nu se ia în consideraţie la stabilirea înălţimii su­ durii .53. Electrozii înveliţi sînt alcătuiţi d in tr-u n miez de oţel fo rm a t dintr-o sîrm ă d re ap tă cu diam etrul de 1. 6) M eiului depus trebuie să aibă caracteristici mecanice egale cu ale materialului de bază şi să prezinte o bună omogenitate. V.34 d şi min. în cornişă.3) Cusătura realizată nu trebuie să prezinte pori.5 —8 mm şi d in tr-u n înveliş. Electrozii înveliţi în funcţie de grosimea învelişului se îm p a rt în : electrozi cu înveliş subţire (la care diam etrul to ta l in­ clusiv învelişul este cu 5 — 10% m ai m are decît vergeaua miezului de oţel.34 d d upă cum se vede în figura V. după răcire zgura furnizată de electrod trebuie să poată fi îndepărtată uşor.

Ordinea de sudare se stabileşte conform Instruc ţiu n ilo r G. cu cusături longitudinale L a acest procedeu se u rm ăreşte m enţin erea p arţia lă a băii de lichid (metal topit) a v în d cirept sup ort o cochilie m etalică . să nu se formeze cratere la începutul şi la sfirşitul sudurii. P e n tru sudare barele v o r fi c u ră ţite de rugină. ţinind cît mai p u ţin arcul fără să ardă marginile. de zgură etc. 1243 . să facă conectarea curentului la portelecirod la intensitatea şi la tensiunea prescrisă pentru tipul de îmbinare care se exe­ cută cu polaritatea indicată pe cutia electrozilor ce se folosesc* Să asigure legarea la polul opus. La sudările verticalc la poziţie sudarea se face de jos în sus pen tru ca solzii de su dură să aibă suport. adm iţîndu-se u n s t r a t pen tru d < 16 mm. să îm­ brace costumul de protecţie (şorţ şi m ănuşi) .N u m ă ru l dc straturi de sudură este funcţie de grosim ea barelor de sudat. In continuare se v a a r ă ta tehnica propriu-zisă a executării sudurii m anuale cu arc electric. cînd accesul la locul de sudură nu se poate face decît pe o singură parte. în baie de zgură. să monteze în portelecirod tipul de electrod prescris pentru îmbinarea respectivă. se aplică barelor groase cu d iam etrul m ai m are de 20 m m .28-83 asigurîndu-se o încălzirc cît mai lentă şi uniform ă a barelor. să pună agregatul de sudare sub tensiune. (la sudarea s tratu lu i anterior). două s tra tu ri p en tru 16 m m > d < 25 m m şi trei s tr a tu r i p e n tru 25 m m > d < 40 mm. 5. modului de reaprindere. asigurării intensităţii curentului cerute de procedeu . Sudarea în cochilie. păstrării sta b ilită ţii. P entru începerea exeeutării su du rii. Procedeul fiind mai pretenţios se execută num ai de sudori experi­ m entaţi şi cu u n control riguros al sudării. distanţei dintre electrod şi piesă. înclinării electrodului . Sc va da atenţie : amorsării a rc u lu i. vitezei de avansare u n ifo rm e. de pete de ulei. sudorul este o b l i g a t : să verifice dacă are pregătite la locul de sudare toate dispozitivele ajutătoare de prindere şi de fixare a barelor şi trusa cu uneltele ajutătoare ale su d o ru lu i.

iar lungimea filetului se alege p en tru a asigura o cursă liberă corespunzătoare. presare) precum şi m anşoane filetate cu m a­ terial m etaloterm ic. Fig'. sudare. d upă care se recuperează p en tru sudările urm ăto are. Manşoane filetate. P e n ­ t r u a evita reducerea secţiunii prin filetare se po ate face îngroşarea barei p rin forjarea sau filetarea p rin rolare^presare. La sudarea în sem im anşon de cupru.F. V. Sec­ ţiu n ea barelor este redusă de filet (fiind socotit d iam etrul la fundul filetului). Ungară. S. b. 244 . acesta se utilizează ca -suport al băii. P. Manşoane din cupoane din ţevi. în ultim a perioadă s-au realizat m ai m ulte tip u ri de îm binări cu m anşoane folosind p e n tru realizarea co n tin u ită ţii agregate (prese) de presare la rece a m anşoanelor.G . Agregatele de presare s-au realizat în diferite ţări. înnădirea cu manşoane a. Înnădirea ca m anşon de tensiune.54). Cehoslovacă şi R. Procedeul se foloseşte de regulă la înnădirea barelor netede. folo­ site şi în R. pe lîngă rolul de suport. î n ţ a r a n o astră se fac experim entări p en tru realizarea agregatelor de presare şi sudare prin procedee m etaloterm i?e. La înnădirea tira n ţilo r care po t fi folosiţi la o construcţie de b eto n a r m a t şi care treb uie să fie reglaţi se folosesc m anşoane filetate cu filet s tîn g a -d re a p ta p e n tru a se asigura p rin ro­ tirea în sensul acelor de ceasornic strîngerea tira n tu lu i (fig. „E bersp ăc h er—P ressm uffeng erate“. Cele m ai cunoscuta s în t cele realizate în R. Cupoanele din ţevi se obţin de regulă din ţev i la m in ate la cald sau prin prelucrări mecanice a unor bare ro tu n d e pline.La sud area cu cusături longitudinale eclisă are şi rol de rezistenţă.54. V. Se m ai folosesc m o rta re speciale in jectate sau procedee com­ b in ate (filetare. 6. presate la rece.

e — pentru mai multe puncte cu curent pe ambele părţi : f — pentru wai multe puncte cu curent dintr-o singură parte. O m aşină de s u d at (fig. p rin pu n cte este un procedeu de sudare de m are p ro d u c tiv ita te şi de m axim ă eficienţă atunci cînd se ex ecută în cadrul unei uzine. m ecanism ul de apăsare a electrozilor pe îm binarea su­ dată 5.55. 245 . S ch em ele d e p rin c ip iu a le m a ş in ilo r d e s u d a t p r in p u n c te : a — pentru sudarea unui singur punct . Fig. Sudarea electrică.G. V. Utilaje şi dispozitive staţionare pentru sudare prin puncte a. tran sfo rm ato ru l de sudu ră i . UTILAJE Şl DISPOZITIVE DE SUDAT OŢEL-BETON 1.55) este com pusă din urm ăto a rele p ărţi electrozii propriu-zişi 1 confecţionaţi din bare sau p l ă c i . b — pentru sudarea a două puncte ou alimentarea cu curent pe o singură parte . Principiile generale de alcătuire a m aşinilor dc sudat prin puncte şi clasificarea lor. c — pentru două puncte cu curent din ambele părţi . dar cu mai multe trans­ formatoare. portelectrozii 2 care s în t legaţi prin conductori flexibili din cupru 3 . V. maşinile de su d at sînt staţionare sau mobile (maşini de s u d a t cu cleşte mobil). d — pentru mai multe puncte cu curent pe o singură parte . Maşinile utilizate la sudarea plaselor şi carcaselor prin p uncte se pot clasifica după m ai m ulte c r i t e r i i : 1) D upă poziţia electrozilor in tim pul sudării.

b. maşinile s în t cu o singură pereche dc electrozi. 5) D upă tipul mecanismului de apăsare pe Fig. C urentul trece de la un electrod la altul p rin p o rţiun ea de bară tra n s ­ versală cuprinsă între barele longitudinale care se reazemă pe placa de presare. Asupra electrozilor se exercită o presiune P prin interm ediul me­ canismului de apăsare. maşinile sînt prev ăzute cu o instalaţie de răcire cu apă sub presiune prin canalele din interiorul portelectrozilor şi a electrozilor. mecanice sudat prin puncte. 4) D upă gradul dc mecanizare şi autom a­ tizare. electrodul de sus este mobil şi se deplasează prin inter­ mediul aceluiaşi mecanism care dă şi apăsarea pe electrozi. sau cu pedală. semiautomate sau fără nici o instalaţie dc automatizare. Maşini de sudat prin puncte. Auto­ m atizarea se referă a t î t la reglarea a u to m a tă a ciclului de sudare (reglarea tim pilor procesului de sudare) cît şi la acţionarea electrozilor şi deplasarea plasei sudate. staţionare. 3) D upă destinaţie. V. maşinile p o t fi automate. P e n tru prevenirea încălzirii prea puternice a electrozilor. cu o singură pereche de electrozi. B ra ţu l de jos poate fi fix at la unele m aşini în două poziţii.56. î n mod obişnuit. maşinile. 6) D upă m odul de alimentare cu curent electric a electrozilor se disting maşini cu alimentare pe două părţi şi cu alimentare pe o singură parte la care electrozii s în t aşezaţi pe o aceeaşi p a r te a îmbinărilor. Electrozii şi plăcile-electrozi care s în t în partea de jos a îm binării sîn t legaţi p rin tr-u n b r a ţ de batiu l (corpul maşinii de sudat). pot fi speciali­ zate sau universale. î n cazul în care nu se dispune de r a c o r d 246 . D ispozitiv de electrozi. care efectuează su d u ri u m p u nctuale. sau cu mai multe perechi de electrozi. fig. maşinile pot fi pneumatice. iar în p a rte a opusă se află num ai plăci de presare (din cupru). (v. V. E x ec u tarea a r m ă tu rilo r su d ate direct la şantiere sau la ateliere de confecţionat a rm ă tu ri de ca p acitate mică se poate face p en tru plase şi carcase de dim ensiuni mici cu m aşini s taţio n are cu o singură pereche de electrozi. care sudează sim u ltan mai m ulte p u n c te (obişnuit p în ă la 36 puncte).2) D upă num ărul dc electrozi.55).

asigurat de regula­ toare electrice ai tim pilor ciclului de sudare şi co ntactoare cu ignitroni (fără jnerţie). Maşinile cu arc şi pedală au p ro d u c tiv itate m ică şi suprasolicită m uncitorul. rotiri care sînt inco­ mode şi ocupă u n spaţiu mare. deplasarea electro­ zilor se face num ai pe verticală. Ori de cîte ori se dispune de racord de aer com prim at se preferă maşinile cu acţionarea p n eum atică a electrozilor. C om prim area electrozilor este pn eum atică. Conectarea şi deconectarea transfo r­ m atorului sînt asigurate p rin tr-u n con tactor cu ignitroni. în afară de o slabă p ro d u c tiv ita te în ra p o rt cu maşinile cu mai m ulţi electrozi. cu acţionare m anu ală sau pn eu m atică (hidraulică) a electro­ zilor. plus un ochi de plasă. se obţin plase cu lăţim ea dublă a deschiderii bra­ ţului.de aer com prim at. 247 .9. comu­ ta to ru l cu tre p te 3 şi co ntacto rul cu ignitroni 4. Consola inferioară S are fix ată piesa de contact . 2) Corpul maşinii 1. atunci cînd form a plasei şi carcasei o permite. sudare.S . D e consola superioară din faţa maşinii s în t fixate dispozitivul de ghidare 5. Maşinile au mecanism p neum atic pen tru com prim area electrozilor. Maşinile cu m otor şi arc (la meca­ nismul de apăsare a electrozilor) sîn t superioare celor cu arc şi pedală. o bună stab ilita te a regimului de sudare şi s în t uşor de m anip u­ lat.) este tipu l cel m ai u z ita t (fig. forjare şi pauză). în care se află tra n sfo rm ato ru l de sud ură 2. M aşina M T P -7 5 ( U . construcţia lor fiind ro bu stă şi simplă . d u cînd la obosirea lui.R . Maşinile staţio n are cu o singură pereche de electrozi prezintă ca dezavantaj principal. se pot utiliza maşini cu arc şi pedală sau maşini cu m otor şi arc. ceea ce le face utilizabile la sudarea plaselor de lăţim i mici 500 —600 mm sau obligă la efectuarea de rotiri a plaselor cu 180°. ce asigură succesiunea a u to m a tă a operaţiilor ciclului de sudare. maşinile cu acţionare pneum atică au un g ra d de a u to m atizare ridicat.S . alcătuit din ţevi sudate. F a ţ ă de maşinile cu pedale şi m otor cu arc. deschiderea mică a braţului. Yentilul p n eu m atic electrom agnetic 10 este fix at pc capacul maşinii. P e n tru plase şi carcase de dimensiuni m ari confecţionate în ateliere mici şi mijlocii se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşte de sudură). V. maşinile au o p ro d u c tiv ita te ridicată. î n prezent se procură şi se utilizează num ai maşini a u to m a te sau semi­ auto m ate. Maşinile necesită racord la re ţe a u a cu aer compri­ mat. corniere şi tab le de asemenea sudate.57) şi se compune din : 1) Un regulator de tim p cu 4 poziţii (compresiune. acţionarea pneu­ m atică a presiunii 6 * şi portelectrodul 7. P rin rotire.

A cţionarea pn eu m atică a electrodului superior se com pune din tr-u n cilindru de oţel în care se mişcă cuplul a două pistoane. Dispozitivul de reglare a tim pilor de sudare 11 este am p lasa t pe panoul din spate. T ra n sfo rm ato ru l de tip b lin d at este alc ă tu it dintr-un miez care are rolul de p rim a r şi din spirale care formează secundarul. V. t 248 . Maşina de sudat prin puncte cu dispozitive pneum atice de acţionare a electrozilor tip MTP-75. în tre ru p ă to ru l electric cu pedală se află în dreptul piciorului sudorului.57. R o bin etul cu trei căi 12 este m o n t a t în dreptu l con­ solei superioare.Fig. care sîn t puse în mişcare de aerul co m p rim at care in tră sau care este ev a cu at in par­ t e a superioară sau inferioară a cilindrului.

Maşinile de sudat cu m ai m ulţi electrozi sînt folosite la su­ rea plaselor plane şi în rulouri şi a carcaselor sudate. prim a cifră după iniţiale indică nu­ m ărul de transfo rm ato are . .S. În tre p rin d ere a Electrotim iş a produs o serie de prototipuri. D is ta n ţa dintre sîrmele longitudinale poate să fie reglată oricum în limitele de la 100 p în ă la 250 mm. Sîrmele longitudinale descolăcite sîn t în d re p ta te în prealabil prin role şi c u r ă ţa te de rugină. iar cele transversale sînt alim en tate m anual. c. plăci de cupru fixaţi prin articulaţii de tijele cilindrilor pneum atici superiori. A lim entarea cu c u r e n t electric se face printr-o singură parte. D u p ă sudarea sîrmelor transversale. Gele m ai folosite maşini de su d a t în fabricile de prefabricate s în t cele construite în U. plasa este prinsă de cîrligele căruciorului care o împinge cu pasul stabilit anterior. de lăţim e mijlocie. L a aceste maşini.S.R. Maşini de su dat prin puncte. de tip MTMS-7 x 35. prin interm ediul electrozilor inferiori legaţi cîte doi de fiecare tran sfo rm ato r. în m od obişnuit sîrmele longitudinale s în t tăiate la lungimi fixe înainte de sudare. P rincipiul de funcţionare. L ă ţim e a plaselor este de 1 400 m m la m aşina MTMS-7 x 3 5 . Principiile de funcţio nare ale maşinilor sîn t practic aceleaşi la to a te tipurile. P e n tru sudarea reţelelor cu diverse dimensiuni ale ochiurilor. la maşină se po ate regla distan ţa barelor longitudinale şi a celor tran s­ versale. Aceste maşini s în t sem iautom ate. şi maşini de su d at cu o singură pereche de electrozi produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă (tip BP-30 şi BP-60). C onectarea şi deconec­ tarea tran sform ato arelor se face prin interm ediul contactoarelor cu ignitroni. tn kVA. D is ta n ţa dintre sîrmele (barele) transversale po ate fi reglată de la 100 p în ă la 350 mm. MTMS-9 x 35 ş r M TM S-10x35. care s în t apro piaţi m ai întîi de electrozii infe­ riori ai maşinii. eu m a i m u lţi electrozi. iar a doua indică puterea transform atorulu i. T o ate intersecţiile se sudează concomitent. 1 800 m m la m aşina MTMS-9 x 35 şi respectiv 2 000 mm la maşina M l'M S -10 x3 5. Sîrmele longitudinale s în t de re­ gulă derulate direct de pe colaci în m od continuu. La astfel de maşini barele longitudinale şi transversale sînt. D acă sîrmele sîn t introduse în fir continuu ele sîn t t ă ia te după sudarea barelor transversale şi d upă e x e c u tare a plasei la lungimea dorită . P resarea şi sudarea barelor se face prin interm ediul electrozilor tn formă de. D u p ă introducerea sîrmelor (barelor) tra n s ­ versale se apasă pe pedala maşinii şi întregul ciclu de funcţionare de­ curge au to m at. pregătite dinainte.In ţa ra noastră s în t folosite.

eu m a i m u l ţi electrozi. ATM S-14X75-7 sudează plase late de -3 800 mm. iar m aşina A T M A -1 5 x 4 8 0 sudează plase late de 4 800 mm. Portelectrozii se pot deplasa pe verticală.S. d. in stalaţia pneu m atică.S. î n U. se găsesc com utatoarele p en tru diferite mecanisme. Cilindrii pn eum atici sîn t fix aţi la p a rte a superioară de o g rin dă special pre luc rată . Astfel. Tensiunea în r e ţe a u a secundară a tran sfo rm ato ru lu i de su d u ră se reglează p rin va­ ria ţia num ărului de spire din bobinajul prim ar prin interm ediul comu­ ta to ru lu i PS 2 0 0 —8 .. D eplasarea plaselor se face prin interm ediul căruciorului.M aşina M T M S . electrozii inferiori. se asigură reglarea curentului în S trep te. fie pe grupe (de 3 —4 transform atoare).R. S.. Presiunile sîn t prelu ate de o serie de şuru bu ri care trebu ie reglate Ia fiecare schim bare a distanţelor d in tre barele longitudinale.U. Maşinile de sudat plase de. Austria. astfel.F. în limitele de la 2.S. P'ranţa etc. Transform atoarele de sudare pot fi conectate fie sim ultan. fixato a re speciale p e n tru sîrmele t r a n s ­ versale şi longitudinale. prin interm ediul unor contactoare •electromagnetice O —O K T I —K T I I I . barele transversale fiind prinse prin interm ediul unor pîrghii cu tiran ţi. sistem ul de răcire şi echipam entul electric.S. M aşini tip A T M S . în tre ru p ă to a re le a u to m a te instalate în re ţe au a electrică prote­ jează echipam entul electric îm p o triv a scurtcircuitelor şi a scăderii de tensiune. Maşina ATMS-14 X 75-4 (fig. V. de lăţime m are . cilindrii pneum atici superiori de care s în t legate plăcile de cupru. plăcile de cupru se p ot schim ba cînd se modifică d is ta n ţa dintre electrozii inferiori. Anglia. D e asemenea. R.G .82 p înă la 5.R. în spatele maşinii. lăţim i m ari (mai m ari ca 2 000 mm) s în t construite în U.58) poate livra plase plane sau plase în rulouri cu distanţe între barele a lă tu ra te longitudinale şi transver- 250 . dispozitive de ghidare a sîrm elor longitudi­ nale.64 V.l 4 x 7 5 .1 0 X 35 este com pusă din urm ătoa rele p ă r ţi p rin ­ c ipale : batiul. T ransform atoarele de su d u ră sîn t alim entate de re ţe a u a de curent a lte rn a tiv cu tensiun ea de 380 V şi frecvenţa de 50 Hz.A. P e tab lou l de com andă instalat la maşina MTM S~10x35. căruciorul de deplasare a reţelei. Piesele inferioare de co n tac t se po t deplasa lateral pe o grindă. P îr ghiile cu tir a n ţ i se pot deplasa în lungul arcului şi se rotesc pe el. A T M S -1 8 x 7 5 sudează plase late de 3 800 mm. se utilizează maşinile ATMS-14 x 7 5 de diferite tipuri. Maşini de sudat p rin puncte. de asemenea special am e n a ja tă . cilindrii se po t deplasa lin în lungul grinzii la schim ­ barea d istanţei dintre electrozi. ATMS-14X 75-4 şi ATMS-14 X 75-5 sudează plase late de 2 350 mm. E lveţia. maşinile A T M S -1 4 x 75-3 su­ dează plase late de 2 750 mm..

Fig. S trîngerea barelor intersectate şi ciclul de sudare se face fie con­ com itent în to a te punctele intersectate. Sîrmele longitudinale sîn t descolăcite cu ajutoru l unor v îrteln iţe am plasa te în spatele maşinii de sudat. L in ia d e s u d a r e p la s e p la n e . fiind introduse în m aşină în mod continuu d up ă ce au fost în d re p ta te prin dispozitivul de îndrep­ t a t cu 5 role. Alim entarea cu curent electric se face p rin tr-o singură parte. sale reglabile în limitele 100 —300 mm. fie în două sau trei e tap e p e n ­ tru solicitatea m a i re dusă a reţelei electrice. P u te re a 251 . Sîrmele transversale sîn t alim en tate p rin trr un b u n că r unde s în t prinse b u c a tă cu b u c a tă de către u n m ecanism special şi introduse în spaţiul d intre electrozi aşezîndu-le perpendicular pe sîr­ mele longitudinale. la cei 28 electrozi inferiori. M aşina este integrată în tr-u n flux tehnologic complex. A lim entarea cu bare transversale se face ritm ic.58. în limitele ciclului de sudare care este declanşat chiar de sîrm a t r a n s ­ versală cînd ajunge între electrozi. de la 14 tra n sfo rm ato are a 75 kVA. V.

iar a d istanţei dintre barele transv ersale 0.P. acţio n a t de doi cilindri pneum atici. U n dispozitiv de acţionare pneum atică p o a te asigura şi tăierea longitudinală a plasei în două părţi. m aşina are o serie de ţevi prin care trec sîrmele care s în t d irijate în d rep tul centrului electrodului.to ta lă a maşinii este de 1 050 kVA. cu lăţim ea ruloului de circa 3 750 mm.S. —B uzău se folosesc două tip u ri de maşini livrate de firm a Em il J ă g e r şi firm a B austahlgew ebe din R. deplasează plasa cu pasul stabilit. Maşinile care livrează plase în rulouri au dispozitive speciale de ru lare la d iam etre în ju r de 900 mm. se po ate modifica d is ta n ţa dintre barele longi­ tu d in ale şi cele transversale. a v în d c o m u tato are de sfir­ şit de cursă ac ţiona te de săgeata plasei. sîrm a transv ersală este prinsă de cîrligele căruciorului care. F a ţ ă de m aşina ATMS-14 x 75-4 care este a u to m a tiz a tă .1 4 x 75-5 este o m aşină s e m ia u to m a tă . Schim barea distanţelor d in tre barele longitudinale durează 3 —8 h. L a I. plasele s în t în prealabil curbate. maşina A T M S . după care revine la poziţia iniţială p e n tru reluarea ciclului. P e n tru ghidarea sîrmelor longitudinale. 1) M aşini care lucrează cu bare longitudinale şi transversale îndrep­ tate şi tăiate în prealabil: tip G S A —M -27/36—J a g e r şi m aşina tip SMP-2650 —50/70-9 x 10 —Baustahlgewebe. Buncărul.S.F. A n tren area ruloului este fă cu tă cu u n m otor de circa 4 CP. R uloul plasei com plet este cobo rît prin piv otarea u nui su p o rt lateral. 2) M aşini care lucrează prin tragerea barelor longitudinale direct din colaci. p en tru sîrmele tran sv e rsale are u n p e re te frontal deplasabil p e n tru a fixa barele transversale de lungimi m ai mici. A ceastă p u te re pjoate fi folosită parţial prin intrare a în fun cţiu ne succesivă a tran sfo rm ato are lo r de sudură. L a plase cu u n n u m ăr m ai redus de sîrm e longitudinale se p o t solicita u n n u m ăr m ai mic de tran sfo rm ato are . R uloul este apoi ridicat de pe t a m b u r prin trag e rea acestuia. cu viteze variabile şi com anda au to m a tă . în limitele admise. sîrm a tran sversală este intro dusă m an ual în buncăr. in tim p ce barele transversale se îndreaptă şi se taie în p rea la b il: ti p GSA —Ii-27/37 şi tip GSA —N-30/40. 252 . la lungimea dorită. Mecanismul de prindere şi de blocare p en tru sîrmele tran sv e rsale constă din doi electrom agneţi şi dintr-o pîrghie cu role m o n ta tă pe o consolă aflată deasupra canalului buncărului. liv rate de firm a Jăger. L a to a te maşinile. L a unele tip u ri de maşini. Cu a j u to ru l-u n e i foarfece ghilotine se p oate tă ia plasa pe t o a t ă lăţim ea.G . D n p ă sudarea de sîrmele longitudinale.5 — 1 h.

de asemenea se pot folosi la sud area -elementelor de dimensiuni m ari de pe şantiere. Condiţii care se impun pentru m aşinile de sudat cu cleşte m obil : 1) Cleştele trebuie să aibă posibilitatea de a lucra perpendicular p« p la n u l p la se i. d e b ita t şi r ă s tu r n a t plase care apoi sin t legate îu diferite puncte pen tru a asigura u n p achet rigid care po ate fi m a n ip u la t pe mijloacele de t r a n s ­ port.59. Cleşti pentru sudarea prin puncte P e n tru executarea carcaselor s u d ate şi a plaselor su date de lăţime m a re la atelierele de prefabricate mici şi mijlocii care nu m ai s în t do­ t a t e cu maşini de s u d a t cu m ulţi electrozi. 258 . 2.59). V. se utilizează maşini de s u d a t cu cleşte mobil (cleşti de sudură) . Fig. db aceea .T o a te tipurile de maşini s în t p r e v ă z u te şi cu dispozitive de t ă i a t . V. Modul de lucru la cleştele de sudat tip ARO 208. cursa electrozilor trebuie orientată în lungul capu­ lui electrozilor (fig.

Maşina a v î n d racordul la reţeaua cu aer co m p rim at (de « 5 —6 at). un înlreruptor de co m andă. prin declanşarea ciclului de sudare care începe cu presarea electrozilor 254 . regulatorul tim pilor de încăl­ zire şi de sudare . u n întrerupător de siguranţă . Funcţionarea de principiu a unei m aşini de sudat eu cleşte m obil. Cleştele p o r ta tiv se com pune din urm ătoa rele s u b a n s a m b l u r i : tablo ul de com andă . tim p ii ciclului de sudare conform construcţiei regulatorului de timp. regulatorul cu t r e p te a inten sită ţii curentului de sud at. cleştele p ro p riu -z is . R olul grupu lui de ridicare a presiunii este de a tra n s­ m ite la cleşte o presiune superioară aceleia prim ită de la co nd ucta cu aer com prim at. dispozitivul de suspendare cu suspensie giroscopică. un sistem de reglaj al deschiderii . O d a tă cu exercitarea presiunii se declanşează şi cu­ re n tu l de sudare. Dispozitivul de suspendare este fo rm a t d in tr-u n cărucior cu role. un braţ m o b il. doi electrozi.2) Cleştele trebuie să aibă o mare rază de acţionare (m inim um 4 m ). D e acest cărucior se fixează o suspensie care asigură m înuirea maşinii în plan vertical. 7) Transform atorul trebuie să fie inclus in corpul cleştelui. g ru pu l de ridicare a presiunii . doi portelectrozi. t r a n s f o r m a t o r u l . b. printr-un sistem de acţionare sim plu care dacă este posibil să nu necesite racord de aer comprimat. S udarea se face prin introducerea capului cleştelui în celula plasei. 4) Presiunea pe electrozi să fie realizată la o valoare corespunzătoare. se reglează la tablo ul de com andă in tensitatea curentului de sudură. i Grupul de ridicare a presiunii se com pune în general d i n : reductor de presiune a uleiului şi un regulator de presiune cu o triplă valvă cu co­ m andă electrică. un verin hidraulic pentru transmiterea presiunii la braţul m o b il. 6) Reglarea timpilor ciclului de sudare şi a întreruperilor trebuie asi­ gurate prin regulatoare de tim p şi prin contactoare fără inerţie (cu igni­ troni ). la re ţe a u a de a p ă şi la cea de curent. Cleştele de sudură se com pune în principiu din : un braţ f i x . ulei. în treru p ă to ru l g e n e r a l . 3) D ispozitivul de suspendare îm preună cu suspensia giroscopică va trebui să asigure o m anipulare uşoară a maşinii şi cleştelui în tim pul lucrului. a. care acţionează cu aer comprimat. In tabloul de comandă s în t în general m o n ta te u rm ătoarele elemente : s ig u r a n ţe le . aer comprimat etc. o pîrghie de blocare a braţului m o b il. 5) M aşina trebuie să fie perfect etanşată pentru a nu avea pierderi de apă. o conductă elastică pentru răcirea electrozilor. care p o ate rula pe o monoşină sau pe cadranul u n u i cărucior mobil. Construcţia cleştilor de sudat.

Tipuri de m aşini dc sudat cu eleşte mobil.C.) etc. etc. m aşina K P -6 0 (R. M TPP-75 cu cleşte de sudură tip K T G 75-2-5 (U. m aşina ARO (F ranţa) . se declanşează a u to m a t de m icro în treru p ăto r cu ren tul de su d u ră la valoarea reglată.50 m. Dulapul este m o n ta t pe un perete sau pe un stîlp lîngă locul de lucru. R ăcirea este asigurată prin apă obişnuită dc răcire. Maşinile de s u d a t cu cleşte mobil s în t in prezent construite in nu­ meroase ţări. Maşina are u n dispozitiv pneum atico-hidraulic p en tru acţionarea electrozilor. maşinile B R O W N B O V E R I (E lv e ţia ).60 şi V. 8 p istoane m o n ta te pe acelaşi ax.S. P resiunea pe electrozi este o b ţin u tă p rin tr-u n cilindru cu 3 etaje.S. S.) .G.u n dulap special în care se află şi regulatorul tim pilor ciclului de sudat.S.U. d in tr-u n disc al bobinei prim are şi din două spirale p en tru bobina secundară răcită de u n cu ren t de apă. în trep rin d e rea B row n Boveri din E lv eţia construieşte maşini cu cleşti de Sudură cu cursă ro ta tiv ă sau m aşină cu doi cleşti mobili. F ra n ţa . Schem a electrică este asem ăn ătoare cu cea a maşinii MTP-75.S. Dispozitivul are posibilitatea rotirii maşinii în ju ru l axei verticale cu 360°. maşinile P E N S I L I ( I ta lia ) . um plerea cilindrului fiind efectuată p rin tr-u n distribuitor cu 4 căi co m an d a te printr-o electrovalvă pilot. Spiralele bobinei secundare s în t c u p la te în serie sau în paralel.. î n U. maşi­ nile V E B (R. D intre acestea m ai cunoscute s î n t : maşinile tip M TPG -75 .R. T ransfo rm ato ru l de sudură este conectat şi de­ co ne ctat prin interm ediul u nui c o n tac to r cu ignitron m o n ta t î n t r . V.) . T o ate tipurile de maşini au o g am ă destul de largă de portelectrozi interşanjabili. Presiunea este tran sm isă electrozilor la valoarea re­ glată anterior. u n sistem de răcire şi u n c o m u ta to r cu ploturi p en tru re­ glajul tra n sfo rm ato ru lu i p lasat pe transform ator. Cînd se realizează presiunea de regim. Transform ato rul de sudu ră constă d in tr-u n miez blindat. s-a co n stru it m aşina de s u d a t cu cleşte mobil M TP G care are tra n s fo rm a to ru l de su d u ră şi cleştele legat de tra n s f o r m a to r prin cabluri speciale flexibile de cu pru cu secţiunea de 200 m m 2 pen­ tr u conducerea cu rentu lui electric. 255 .A.pe nodul sudat.61) au co m an d a pneu­ m atică (tip 408) sau electropneum atică (tip 418) cu suspensie girosco­ pică tip ES 80 şi ES 100.S. maşinile Z IN S E R (Norvegia) . echilibrarea făcîndu-se pe o cursă verticală de 1. maşinile S CIA K Y (Anglia. Maşinile tip ARO din F r a n ţ a (fig.) .D. e. Suspensia p e n tru tra n s fo rm a to r şi p en tru cleştele de su d u ră este asigurată p rin tr-u n sistem special cu o pîrghie cu c o n tra g re u ta te care se mişcă pe u n m onorai sau pe cadrul unui cărucior.R.

a p o rte 1 lectrozilor şi a electrozilor este asigu rată de u n sistem de răcire cores­ pu n z ă to r (v. R ăcirea cu apă a tran sform atorului. V.61). V.Fig. fig. Maşinile tip ARO s în t p rev ăzu te cu co n ta c to r electrom agnetic cu 4 tim p i reglabili sau contactori cu ignitroni tip 256 .60. La jm aşinile t i p ARO transform atoare le de su d u ră sîn t încorpo­ r a te în corpul cleştelui. C le şte m o b il d e s u d a t tip A R O .

ZE 56. La sudarea dimensiunilor mari se utilizează contactoare care pot asigura şi u n tim p de preîncălzire. P e n tru reglarea tim pilor de sudură si a intensităţii curentului la maşinile tip ARO se mai utilizează contactoarele D 2, D 22, E 22, E 52 etc. Cleştele de sudură tip S C IA K Y C 130 (Anglia, S.U.A., Australia etc.) are u n dispozitiv de susţinere şi m an evrare m an u ală care perm ite su­ darea uşoară a pieselor sud ate puse în operă în poziţie verticală. D ulapul de com andă electric tip D9 A7 p erm ite tr a t a r e a term ică facultativ ă a barelor sud ate pentru a-şi re c ă p ă ta caracteristicile înainte de sudare.

3. Dispozitive de reglare. Electrozi
a. Electrozii m aşin ilo r de sudat prin puncte. Electrozii m aşinilor de s u d at prin pun cte ale arm ă tu rilor au secţiuni circulare, p ă t r a t e sau dreptunghiulare. P e n tru alim entarea pe o singură p a rte a curentului la maşinile cu mai m ulţi electrozi se utilizează electrozi sub formă de plăcuţe articulate care asigură sudarea a două pu ncte alătu rate. Pen­ tru evitarea arderilor sau a pierderilor de curent, diam etrul suprafeţei de contact a electrozilor trebuie să se ia in funcţie de diam etrul arm ă­ tu rii care se sudează. La sudarea barelor din oţel-beton trase la rece diam etrul su pra­ feţei de co n tac t a electrozilor nu trebu ie să depăşească 20 mm. In ca­ zul în care se schim bă des diam etrul barelor sudate, diam etrul sup ra­ feţei de co ntact a 'electrozilor se alege d upă d iam etrul cel mai m are dintre to a te barele care se sudează intr-o an u m ită perioadă. Electrozii treb u ie confecţionaţi din aliaje speciale de cupru (adao­ surile nu trebuie să depăşească 1 —2% , restul de 9 8 —99% fiind cupru pur). Electrozii au p revăzu te canale în care circulă apa de răcire. b. Dispozitive de reglare a tim pilor de sudare. P e n t r u reglarea tim pului şi p en tru com anda acţiunii succesive a operaţiilor de sudare la maşinile de s u d a t prin p u n c te se utilizează reg ulatoare de tim p. Regulatorul de tim p asigură obişnuit com anda a u to m a tă a m aşinii pentru u rm ăto ru l ciclu de sudare : apăsarea electrozilor; pornirea şi oprirea curentului de su d u ră ; menţinerea pieselor (barelor) la presiune cu şi fără c u re n t; ridicarea electrozilor m a ş in ii; pauza între sudări. e. Defecţiuni curente la m aşinile de, sudat prin puncte şi reme­ dierea lor. Defecţiunile sînt cele de la instalaţia de a p ă sare pe electrozi la instalaţia de răcire. î) Defecţiuni la instalaţia de apăsare pe electrozi : p ă tru n d e re a pra­ fului şi m urdăriei la instalaţie ; pierderea de aer prin d i s t r i b u it o r ;
— Cartea fierarului betonist — cd. I

257

dereglarea dispozitivelor de revenire la poziţia iniţială ; p ă tru n d e re a u m id ităţii la dispozitivele distribuitoare ; defectarea dispozitivului de u n g e r e ; u zura corpurilor cilindrilor m an ife sta tă prin pierderi de aer !n camerele acestora ; defectarea reductorului de presiune şi a m anom etrulu i face ca fo rţa de apăsare să nu se m en ţin ă c o n s ta n tă ; electrozii p o t să nu revină în poziţia lor iniţială d a to rită ruperii resortului de înto arcere ; îm bîcsirea cu m urdărie a furtu n u lu i de ulei sub presiune p o a te fi î n lă tu ra tă prin injectare de ulei sub presiune, folosind insta­ laţia p n eu m atico-hidraulică; la cleştii de sudare, adesea electrozii nu dezvoltă o forţă de apăsare suficientă, d a to rită unei prea mari d istanţe In tre electrozi. în a in te de a se verifica in stalaţia p neum atică sau p neum aticohidraulică de acţionare a electrozilor, trebuie verificată instalaţia elec­ trică. Defectele regulatoarelor tim pilor ciclului de sudare pot duce la o fu n c ţio n a re defectuoasă a întregii maşini. Totuşi, înainte de a se face verificarea regulatoarelor de tim p, trebuie verificată funcţionarea t u t u r o r celorlalte elemente ale maşinii. 2) Defecţiunile instalaţiei de răcire s î n t : scăderea presiunii apei de răcire ; blocarea cu m urdărie a conductelor de circulaţie a apei de ră­ cire ; blocarea accesului apei de răcire la electrozi ; răsucirea fu rtu n u ­ rilor flexibile de alim entare c.11 apă de răcire (a cleştilor de sudură). T o ate aceste cauze duc la încălzirea excesivă a părţilo r răcite ( t r a n s ­ fo rm ator, electrozi, cablul de la cleştii de sudură etc.).

4. Utilaje pentru sudarea cap la cap prin topire intermediarâ
Maşinile de s u d a t cap la cap fac p a rte in te g ra n tă din fluxul teh­ nologic de execuţie a arm ăturilor în atelierele de arm ături, a t î t pen tru utilizarea deşeurilor ca arm ă tu ri constructive, c ît şi la realizarea su­ durilor prin topire interm ediară cu sau fără bulb, în special la oţelu­ rile cu c o n ţin u t ridicat de carbon PG 90 sau la a rm ă tu ri la care nu •s te posibilă folosirea unui alt procedeu de înnădire. Cele mai cunoscute tip u ri de maşini de s u d a t cap la cap, folosite şi în ţ a r a noastră s î n t : maşinile de fabricaţie sovietică, M S R -1 8 0 ; MSR-100 ; A S P -1 0 -2 ; maşinile de fabricaţie cehoslovacă, T P 30, T P 60 si TAI-80 ; maşinile de fabricaţie R .D .G ., V E B —SWe-03 şi V E B —SWe-08 (fig. V.62).

158

5. Unelte şi dispozitive pentru sudarea manuaiă cu arc electric
P e n tr u sudarea m an uală cu arc electric m uncitorii din atelierele de a rm ă tu ri (fierarii betonişti), trebuie să cunoască uneltele şi dispozitivele de sudare şi să posede u n m inim um de cunoştinţe despre executarea su­ dării. î n co ntin u are se a r a tă principalele u nelte şi dispozitive de sudat. a. Utilaje pentru furnizat curentul de sudare. P e n tru furnizarea curen ­ tului electric se folosesc generatoare de curent continuu şi transformatoare Fig. V.62. M a şin a d e s u d a t ca p pentru sudarea cu arc electric. P e n tru la c a p V E B —SW e-08 (R.D.G.). sudarea cu arc electric se utilizează curent continuu fu rn iz at de g eneratoare speciale p en tru sudare sau curent alte rn a tiv fu rn iz at de transfo rm atoare le de sudare. Condiţii tehnice cerute pentru generatorul de curent continuu şi pentru transformatorul de sudare : . 1) Generatorul şi transformatorul trebuie să aibă o putere suficientă care să asigure alimentarea arcului de sudare. 2) Generatorul şi transform atorul trebuie prevăzute cu dispozitive care să asigure o reglare lină a curentului de sudare între limite dale. Valoarea m inim ă a curentului de sudare nu trebuie să aibă valori nud mici de HO A . Reglarea poate fi continuă, în trepte sau mixtă. 3) Generatorul şi transform atorul trebuie să fie prevăzute cu un indica­ tor al curentului de sudare. 4) Tensiunea de mers în gol trebuie să fie suficientă pentru a permite aprinderea uşoară a arcului. Valoarea tensiunii nu trebuie să dcpăşească anumite limite de siguranţă pentru a nu pune în pericol viaţa sudorului (m axim um 7 5V). 5) A rcu l electric trebuie să poată fi m enţinut stabil pentru întregul Interval ele reglare a curentului de sudare. Căderea de tensiune admisă în circuitul secundar fa ţă de tensiunea normală trebuie să fie de m axi­ mum 4 V.

259

6) Generatoarele şi transformatoarele de sudare vor trebui să livreze curenţi de sudare de 50 — 500 A (m ix im u m 1 0 0 0 — 1 200 A ). 7) Tensiunile primare normale pentru care se execută transforma­ toare pot avea valorile de 220 V, 3S0 V şi 500 V. 8) Frecvenţa nominală a curentului este de 50 H z (herţi). 9) Generatoarele şi transformatoarele trebuie să aibă o bună compor­ tare la scurtcircuitare pentru toate poziţiile dispozitivului de reglare, deoarece regim ul lor de funcţionare este caracterizat prin numeroase scurtcircuitări. 10) Generatoarele şi transformatoarele nu trebuie să se încălzească peste limita admisă în S T A S 26S9-71 şi în instrucţiunile de fabricare a generatoarelor de sudare. 11) Generatoarele şi transformatoarele de sudare trebuie să fie pre­ văzute cu dispozitive de protecţie care să asigure funcţionarea în deplină siguranţă. Sudorul trebuie să cunoască to a te condiţiile de verificare şi recep­ ţio n ate a generatoarelor de sudare şi a tran sform atoare lo r de sudare conform STAS 2689-71. Generatoarele de curent continuu. P e n tru producerea curentului electric este necesar ca în cîm pul m agnetic pro du s de u n electrom agnet să se m işte u n conductor care form ează u n circuit închis. î n u rm a mişcării în acest circuit a cadrului închis apare curen tu l electric (fig. V.63). Acest fenomen se num eşte inducţie electrom agnetică. Electromagnetul se obţine prin înfăşurarea pe o b u c a tă de oţel a unui fir de cupru izolat care este alim en tat cu cu re n t electric. î n t r - u n astfel de dispozitiv apare o fo rţă electrom otoare altern ativ ă , iar în circuit, u n cu ren t a ltern ativ care schim bă de sens de două ori în tim p u l fiecărei ro taţii a cadrului de su p o rt al conductorului. L a alte dispozi­ tive, prin alcătuirea specială a rotorului, fie din segm enţi de oţel cir-

Fig. V.63. Cel m ai sim plu generator de curent alter­ nativ. 260

Fig. V.64. Părţile componenta ale unui generator de curent alter­ nativ :
1 — stator ; 2 — rotor ; 3 — electromagnet ; 4 — perii ; 5 — inele de contact ; 6 — spre consumator ; 7 — transmisie cu curea ; 8 — baterii de acumulatori ; 9 — roata de transmi­ sie ; 10 — înfăşurarea ; 11 — curent continuu pentru alimentarea electro­ ni agneţilor.

cu lari, fie p rin tr-o bobinare specială, se obţine ca o d a tă cu mişcarea rotorului să se schimbe şi c o n tac tu l şi astfel să se p roducă curent cu pulsaţii într-o singură direcţie, adică să se produ că cu ren t continuu. Schim barea contactelor se num eşte comutaţie. Pe acest principiu func­ ţionează g en e rato ru l de cu ren t co ntin uu care se m ai num eşte dinam, fiind de fa p t o m aşină care produce cu ren t alrernativ, p re v ăzu tă cu un dispozitiv, n um it colector, care redresează acest cu ren t prin com utaţie. Un dinam are frei părţi principale specifice oricărui generator <le curent (fig. V.64) : 1) O parte fix ă num ită inductor alcă tu ită dintr-o serie de electrom agneţi fix aţi într-o carcasă de fo n tă sau de oţel. U n inductor cu doi electrom agneţi se num eşte inductor bipolar, cu p a tru electromagneţi, inductor tetrapolar, iar cu şase electrom agneţi inductor hexapolar. 2) O parte fixa tă pe un ax de oţel care se mişcă în lagăre num ită indus. în tre polii electrom agneţilor se introduce un t a m b u r cilindric de fier făcut dintr-o serie de discuri de tab lă, de form ă circulară care sîn t presate. L a m argine discurile au nişte crestătu ri num ite ancoşe care alcătuiesc canale de-a lungul tam b u ru lu i. P rin aceste canale, se fixează bobine dispuse simetric, în p lanuri diferite şi legate în serie ; această parte a dinam ului se num eşte indus. In dusul este fix at pe un ax de oţel care se mişcă pe lagăre. P rin introdu cerea indusului în inductor se obţine cîm pul de inducţie necesar. 3) Colectorul, care realizează legătura dintre indus şi circuitul ex­ terior. Colectorul este alcătuit din m ai m ulte lamele corespunzătoare num ărului de bobine. P e lamele se sprijină două perii de grafit dispuse diametral. Transformatoarele de curent pentru sudarea cu arc electric. P rin tra n s ­ form ator de cu ren t p en tru sud area cu arc electric se înţelege u n dis­
261

pozitiv capabil să transform e un curent alternativ furnizat de re ţeau a electrică, cu tensiuni relativ mari (120, 22d, 380 şi 500 V )'şi cu inten­ sitate mică în tr-u n curent alternativ de tensiune mică (5 —40 V) şi cu intensităţi mari (50 —1 200 A). Transform atorul de sudare este alcătuit dintr-un miez închis alcătuit din tole de fier silicios suprapuse şi din două grupe de bobinaje din sîrm ă de cupru (fig. V.65). Unul din bobinaje primeşte tensiunea de alim entare şi se numeşte prim arul transfo r­ matorului, iar al doilea bobinaj debitează curentul necesar instalaţiei şi se numeşte secundarul. Bobinajul prim ar după ce primeşte curentul electric, de o tensiune dată, induce în bobinajul secundar un curent electric de in tensitate m are şi tensiune mică. Jocul de tensiuni şi intensităţi este realizat prin alegerea convenabilă a num ărului de spire din prim arul şi din secun­ darul transform atorului. P e n tru a se obţine jocul de intensităţi şi ten ­ siuni se modifică num ărul de spire din prim ar prin procedeele de reglaj amintite. Reglarea se poate face în tre p te cu aju to rul unui reo stat cu ploturi care modifică num ărul de spire din circuitul prim ar sau prin introducerea unei rezistenţe variabile care se leagă în serie cu circuitul prim ar al transform atorului, care poate asigura o reglare continuă. Se mai poate obţine o reglare prin modificarea fluxului produs in mie­ zul transform atorului cu ajutorul unui şunt magnetic. Dispozitivele de reglaj pot fi înglobate în transform ator sau pot fi plasate separat. în m ontajul unui transform ator de sudare (fig. V.66) trebuie să intre sistemul de siguranţe, întrerupătoarele şi dispozitivul de reglare. De la capetele bobinei secundare a transform atorului se fac legături prin conductori pînă la piesa de sud at şi la cleştele cu electrodul de sudare.

Fig. V.65. Schema de principiu a transformatorului de sudare. 262

Fig. V.66. Montarea de prin­ cipiu a unui transformator.

Transform atoarele de sudare pentru şantiere sînt m ontate pe nişte cărucioare speciale pentru a le putea deplasa m a n u a l ; de asemenea, ele sîn t prevăzute cu cîrlige pentru a putea fi ridicate cu ajutorul m a­ şinilor de ridicat.

Fig. V.67. T ip u ri do cleşti p e n tru elec tro zi m e t a l i c i : a — cleşte în formă de furcă ; b — cleşte cu arc ; c — cleşte cu stringere ; d — cleşte cu şurub.

b. Uneltele sudorului pentru sudarea m an u ală eu are electrie. P en tru sudarea m anuală cu arc electric sînt necesare cleştele porteleotro d ’ jjşi dispozitivele de protecţie. Cleştele portelecirod este principala unealtă (fig. V.67 şi V.68).

Secţiune A-A

l , 2, 5 —ţeavă ; 3 —suport pîrghie pentru mişcarea tijei ; 4 —tijă pentru mişcare* electrodului ; 5 —pîrghie pentru mişcarea tijei ; 6 —arcul electrodului ; 7 —pastlIS ) 9 — articulaţia pirghlei ; 10 — manşon ; 1 1 —distanţlere ; 1 2 —inel de protecţie i 13 —manşon.

Fig. V .68. P o rte le c tro d u l s ta n d a rd iz a t (STA S 5027-79) :

261

Un portelectrod bun trebuie să îndeplinească următoarele c o n d iţii: să fie construit sim plu ; să fie uşor ; să fixeze bine clcctrozii de diferite dia­ metre ; să asigure schimbarea uşoară a electrozilor; să permită întrebuin­ ţarea completă a electrodului ; să protejeze m îna sudorului împotriva ar­ surilor ; să asigure un contact sigur cu cablul de alim entare; să fie bine izolat pentru a nu produce electrocutări. L a sudări cu cu ren t peste 300 A se prevede ca m în a sudorului să fie p ro te ja tă cu o a p ă răto are care în m od obişnuit este din ta b lă că p ­ t u ş ită cu azbest. Dispozitivele de protecţie, p en tru a apăra in tim pu l sudării fa ţa şi ochii sudorului îm p otriv a radiaţiilor (razelor ultraviolete), stropilor de m etal şi îm p o triv a luminii p uternice date de arcul de sudură. P e n tru protecţie se folosesc m ăşti, şorţuri şi a p ă răto ri de m înă. Măştile si apă­ ră toarele treb u ie realizate din m ateriale rezistente la căldură care să nu se ap rindă la stropii de m etal t o p it şi să nu fie ră u conductoare de electricitate. P e n tr u p rotecţia ochilor se folosesc sticle duble, u n a de protecţie con tra stropilor şi o sticlă colorată de protecţie co ntra radia­ ţiilor. Sticlele c o n tra radiaţiilor pot fi de mai m ulte tipuri, după inten ­ s ita te a curentului folosit la sudare.

C a p ito lu l VI

TEHNOLOGII DE PRETENSIONARE A ARMĂTURILOR Şl DE PRECOMPRIMARE A ELEMENTELOR

î n acest capitol se vor t r a t a tehnologiile de pregătire a arm ă tu ri­ lor pretensionate, utilajele şi dispozitivele p en tru pretensionare şi tehnologiile de precom prim are cu a r m ă tu ra preîntinsă şi p o stîntin să.

A. TEHNOLOGII DE PREGĂTIRE A ARMĂTURILOR PENTRU ELEMENTELE PRECOMPRIMATE

1. Generalităţi
A rm area elem entelor p recom prim ate este funcţie de procedeele de pi’ecomprimare, de tip ul arm ăturilor, dispozitivelor şi utilajelor de precomprimare p rev ăzute în proiect şi care s în t în dotarea u n ităţii de execuţie. Deoarece precom prim area elementelor (v. cap. III) este u n procedeu pretenţios, aceasta se încredinţează unor întreprinderi specializate, care dispun de instalaţiile şi utilajele necesare şi are personal pregătit pentru efectuarea t u t u r o r operaţiilor. F ierarii betonişti fac p a rte din Personalul ch em at să execute operaţiile de pregătire a arm ă tu rilo r şi chiar să participe la operaţiile de precom prim are, ei făcînd p a r te din echipele de lucru şcolarizate de c ă tr e inginerul a t e s ta t să îndrum e şi sa execute astfel de lucrări.

265

Procedecle de preeom prim are se prevăd în proiect şi se îm p art în d o u ă grupe de procedee: cu armătură preîntinsă şi cu armătură postîntinsă. 1) Procedeele cu armătura preîntinsă se realizează p rin pretensionarea a rm ă tu rii pe u n s ta n d cu culee sau prin pretensionarea arm ă­ turii pe tip are m etalice rigide şi rezistente pen tru a p u te a prelua for­ ţele m ari de precom prim are (auto p o rta n te) din a r m ă tu ra întinsă cu aju to ru l unor utilaje. A rm ă tu ra este fix ată (blocată) apoi în culee sau tip a re cu dispozitive speciale num ite blocaje. Aceste procedee se aplică de regulă la executarea prefabricatelor în fabrici. L a aceste procedee a r m ă tu ra de pretensionat este întinsă înainte de tu rn a r e a betonului, fiind m e n ţin u tă întinsă p în ă c în d betonul tu r n a t -s-a întărit, apoi a r m ă tu ra este eliberată dia blocaje, lent şi t ă i a t ă la nivelul e l e m e n tu l u i ; ea a v în d te n d in ţa de revenire la lungimea iniţială, com prim ă elem entul de beton arm at. O peraţia se num eşte transfer, deoarece fo rţa este tra n s fe ra tă betonului. In tim p u l precom prim ării elementului, a r m ă t u r a se ancorează, îu special spre capete, prin ad e ren ţă in m asa betonului. D e aceea, această a r m ă tu r ă are de regulă şi u n profil corespunzător p e n tru îm­ b u n ă tă ţire a ancorării (împletire, întoronare, profil periodic etc.). Zona -sau po rţiu n ea d in tr-u n elem ent din beton precom prim at, pe lungimea căreia efortul de precom prim are se difuzează, pe întreaga secţiune tra n s ­ versală, se num eşte zonă de transm itere. 2) Procedeele cu armătura postîntinsă se realizează prin întinderea arm ă tu rii, tr e c u t ă priu canale pra cticate în betonul în tă rit sau plasată -exterior elementului. D u p ă întindere, a r m ă tu ra se blochează cu aju­ toru l u n o r dispozitive speciale n um ite ancoraje (blocaje). De regulă, aceste procedee se aplică pe şantier şi s în t utilizate pentru precom prim area elem entelor cu dimensiuni m ari t u r n a t e pe şantier sau p en tru asam blare prin precom prim are a unor elemente prefabri­ c a te (bolţari, panouri, ferme, tu b u ri, rezervoare etc.). L a aceste procedee pretensionarea arm ă tu rii se face concom itent cu transferul (transm iterea forţei de precom prim are betonului), iar a d e re n ţa a rm ă tu rii p o stîntinse se realizează prin injectare, betonare sa u toreretare, asigurîndu-se t o t o d a t ă şi p rotecţia îm po triva coroziunii. D in cele a r ă ta te se c o n s ta tă că execuţia elem entelor p r e c o m p r im a te necesită condiţii speciale cu privire la : tipare, cofraje, susţineri, culee etc. ; pregătirea armăturilor sub form ă de fascicule (pentru procedeele prin postîntindere) : dispozitive speciale pentru realizarea canalelor şi cele cari se folosesc la postîntindere şi la poziţionarea arm ăturii în tim pul turnării etc. ; folosirea unor ancoraje speciale cu care se transmite forţa la armătură Ş‘

.266

sulf. Fierarii betonişti treb u ie să verifice dacă tra n s p o r tu l s-a efectuat în vagoane închise sau în autocam ioane p rev ăzute cu prelate şi dacă în mijloacele de t r a n s p o r t nu au fost resturi de m ateriale corosive (sare. e t c . manipularea şi de­ pozitarea elementelor de coiistrucţii din beton precomprimat. înlocuirea oţelului care este p re v ă z u t în proiect nu se poate face decît cu aprobarea proiectantului. dacă acest lucru nu este posibil se vor lua m ăsu ri speciale de protecţie. dispozitive şi utilaje specifice execuţiei (de serie mare) unor elemente liniare. STAS 267 . liţe. execuţia pe tim p frig u ro s. am balajele colacilor şi tam b u rilo r p en tru toroane nu tre b u ie să fie deteriorate.se se realizează din oţeluri de în altă rezisten ţă sub form ă de sîrm e ro tu n d e. toroane. î n elementele de b eto n preco m p rim at se foloseşte şi a r m ă tu r a nepretensionată folosită şi la betonul a rm a t. poduri. silozuri.se blochează armătura In poziţie întinsă (sub efori) . III). în spaţii închise. prefabricat etc. pămînt. rezer­ voare. folosirea unor utilaje speciale pentru realizarea pretensionării . 2. tubu ri. se ela­ borează de fa p t tehnologii. cabluri şi bare (v. cap. conform STAS 438/1. Pregătirea armăturilor A rm ăturile pretensionate preîntinse sau postintin. viaducte. funcţie de agresivitatea m ediului şi de mijloa­ cele de protecţie folosite (de exem plu : ulei em/alsionabU P fî-IA .3-80. de suprafaţă. D a to rită p articularităţilor de execuţie a fiecărui element. D epozitarea arm ă tu rilo r a t î t în depozite cît şi în ateliere se va face pe loturi şi diam etre. D u r a ta de depozitare v ariază de la 60 zile p în ă la 1 an.2. A rm ă tu ra p e n tru b eto n p recom prim at a v în d diam etre mici este m ult m ai sensibilă la acţiunea amanţilor co ro s iv i. tehnica securităţii m u n c ii. stabilirea unui program de preiensionare şi întocmirea fişei de pretensionare în care se înscriu datele necesare pretensionării şi verificării operaţiei de pretensionare. cu întoc­ mirea fişei de injectare (cu precizarea tehnologiei de injectare). de aceea se vo r lua m ăsuri speciale p e n tru t r a n s p o r t şi depozitare şi se v a acorda o atenţie sporită la verificarea a rm ă tu rii înainte de p un erea în operă conform prevederilor STAS 1799-81. p rev ăzu te cu pardoseală Şi ferite de um ezeală şi agenţi a g r e s iv i. Se m a i prevăd condiţii speciale dc : protecţia armăturilor exterioare.) . ovale. preciza­ rea condiţiilor pentru betonul folosit şi a amestecului de injectare pentru protecţia şi realizarea aderenţei armăturilor trecute prin canale. stîlpi etc.

nu au nevoie de îndreptări. 7) Pretensionarea se face în două eta p e. Se va evita apropierea arm ă tu rilo r de sursele term ice (a p a ra te de sudură. Întinderea la un efort superior cu 10% decît cele de pretensionare. deoarece armăturile trebuie să se alungească egal în tim pul operaţiei de pretensionare pentru a avea eforturi egale. în prim a etapă nu va de­ păşi 40% din forţa de control. a. 268 . diagra­ mele rezistenţă-alungire cît mai uniforme). conform prevederilor In stru c­ ţiunilor C. de regulă. cu contro­ lu l forţei (cu o precizie dc 1%) şi a alungirii (cu o precizie d e ± l mm).8 din rezistenţa de rupere normală. iar Ia depo­ zitare se v or asigura spaţii pen tru aşezarea c ît mai drept. pentru a permite montarea şi aşezarea ar­ m ăturilor nepretensionate ce se leagă cu sîrm ă neagră. 3) Dacă apare necesar. toroane) din acelaşi lot. pentru a stabili dacă au caracteristici fizico-mecanice omogene (m odulul de elasticitate cît mai constant. 2) A rm ăturile pentru beton precomprimat. iar capetele se vor degresa pentru a se asigura o bună ancorare in blocaje prin beton. în cadrul operaţiilor de pre­ gătire se vor lua m in ato are le m ă s u ri : 1) Se vor alege pentru pretensionarea elem entului armături (sirm e . Pregătirea a rm ă tu rilo r preîntinse. 170-83 şi N orm ativului C. li le. cu deosebirea că m odulul de elasticitate se determ ină pe fasciculele in d e p e n d e n te sau pe fasci­ culele introduse în elem ent pe u n trase u rectiliniu de 10 m. b. lovirea sau îndoirea. fiin d autoderulante. 6) Se vor utiliza ecrane metalice fixe sau deplasabile de distanţare cu găuri (cu 1 — 2 m m mai mare ca cel al arm ăturii) pentru poziţionarea armăturii şi evitarea contactului armăturii cu porţiunile unse ale pereţilor tiparelor sau a platformelor de turnare.2598-79) pen tru arm ăturile postîntinse. care in prealabil au fost verificate de către un laborator de specialitate. A c eastă operaţie se face în condiţii similare cu a r m ă tu ra p reîntinsă. la maşini cu role. D e b itarea se v a face sub form ă de fire sau bare drepte. iar capetele filetate vor fi p ro te ja te în m od special. încălzire şi tăiere cu flacără). Se v or lua to a t e măsurile pen tru a preveni zgîrierea. bare. se numeşte calibrare. cap rotitor sau prin întindere. 4) Suprafeţele armăturilor vor fi curăţite de im purităţi şi rugină superficială neaderentă. 140-85. Pregătirea a rm ă tu rilo r postîntinse. se vor îndrepta p rki mijloace mecanice. 5) A rm ătura nepretensionaiă se pregăteşte în aceleaşi condiţii ca ar­ m ătura pentru beton armat. fără a depăşi 0.

La tăierea arm ă tu rii la lungime se vor alege mijloacele şi dispozi­ tivele care nu deformează a r m ă tu ra local p e n tru ca introducerea în blocaje să se facă uşor. iar a r m ă tu ra care se in tro duce în teci să nu deterioreze sau să a g a ţe tecile. se taie la lungim ea necesară prinderii în culee şi tipare. p en tru ev itarea tra n s p o r­ turilor dificile. Fasciculele cu alcătuiri diferite se depozitează pe loturi şi se m ar­ chează corespunzător. fasciculele pot fi ru la te cu dispozi­ tive m anuale sau mecanice ( 0 2 100. p re g ă tită conform prevederilor anterioare. filetare (la barele cu dim ensiuni mari). 3. fie folosind 269 . în ateliere ce n tra liz a te sau chiar în atelierul de şantier. A rm ătura prctcnsionată. folosind fie sîrm e tă ia te în prealabil la lungimea prevăzută în proiect (cu adaosurile tehnologice necesare). P e n tru a r m ă tu ra p o stîn tin să se confecţionează fascicule. şi se blochează cu aceleaşi ancoraje. d u p ă ce au fost introduse de regulă în canale. Confecţionarea fasciculelor Tehnologia recom andabilă p e n tru confecţionarea fasciculelor este cea pe bancul de lucru. L a anu m ite tip u ri de blocaje capetele treb uie să fie pregătite în m od special. fixări de m anşoane etc. liţe. form are de capete la rece (la sîrme. du p ă ce firele cu suduri tehnologice cap la cap au fost elim inate (tăia te în zona sudării deoarece au o rezistenţă m ai redusă în această zonă).Modulul de elasticitate al fasciculelor postîn tin se v a avea valoarea E = == 1.90 x IO5 N / m m 5. etrieri). 0 2 300 m m p en tru fascicule neintroduse în teci şi la diam etre mai m ari la cele introduse în teci de polietilenă). Fasciculele sîn t a rm ă tu ri po stîn tin se alcătu ite d in tr-u n g ru p de a r m ă tu ri (sîrme. a r m ă tu ră co nstructivă sau chiar ca a r m ă tu ră de rezistenţă pe anu m ite porţiuni . se m ontează în carcase şi se leagă cu sîrm ă neagră moale înainte de pretensionare . ca a r m ă tu ră de m ontaj. se pretensionează cu acelaşi dispozitiv. su­ dări de adaosuri. iar la bare form area capului se face la maşini de sudare). p rin polizare. Armătura nepretensionată se foloseşte p e n tru preluarea unor eforturi transv ersale (frete. cu aju torul m a­ şinilor speciale. toroane) paralele care se preform ează. se p ot folosi plase şi carcase sudate. P e n tr u t r a n s p o r t şi depozitare.

*) P entru ancoraje fixe cu dorn. ordonate.s îrm a care se derulează direct din colaci şi se taie pe m ăsu ră ce se con­ fecţionează fasciculele. 1 şi tabelul V I . b are cu profil periodic (oţel tip Sigma). din toroane. în cazuri speciale se po t ad m ite fasciculele fă ră o ordonare uni­ form ă în secţiunea transversală. Fasciculele (grupul de sîrme) sîn t în secţiunea lor transversală. Tabelul V I. a. Caracteristicile principale s în t date în STAS 10107/1-80. C aracteristicile principale a le fasciculelor Lungimi minime de prindere in piesă mm Tragerea se face : La o ex­ La două tremitate extremităţi 800 (650) 1 150 (800) 1 150 1 500 1 400 (1 200) 2 100 (1 400) 2 100 2 650 Tipul ilc fascicul N umărul dc lire pe rlndul interior Aria Diametrul Diametrul exterior dornului*) ncl1) mm 80 mm 40 Dimensiunile plăcuţelor de repartiţie mm 3 5 x 5 5 x 12 cm* 1205 12 2.62 110 50 45x65x15 24 0 7 4807 24 48 9. Fasciculele pot li alcătuite din sii me netede.46 160 190 70 100 6 0 x 9 0 x 15 400x120x25 O D iam etrul ancorajulni la ancoraje tip inel. 270 . 1. In an u m ite tehnologii ordonarea fasciculelor se face d upă o schemă dreptunghiu­ lară. Tipuri de fascicule ordonate circular.24 18. de regulă.35 1207 12 4. liţe. con sau dorn.1). anexa IX (fig. V I . pe u n rîn d sau pe două rîn d u ri circulare.

5 mm. realizate pe două rînduri. care se p ot ex ecuta la maşini de fo rm a t spire. Porţiunile de ca p ăt secţionate se îndepărtează num ai înainte de pretensionare.5 mm.2 0 . P e n tru to ro an e se p re văd rozete num ai cu crestătu ri. se confecţionează din sîrm ă STAS 889-80 cu spire jo antiv e tip fretă. Sîrmele legăturii (no­ duri) se vor îndoi spre interiorul fasciculului. dar la 1. d upă diam etrul exterior al resortului (v. spiralele se execută. rozete sau porţiuni de spirale. V I. Caracteristicile geom etrice şi de elasticitate ale spiralelor s în t specifice tipului de fascicul.3).u n dispozitiv special. La unele tip u ri de fascicule. Spiralele s în t elem ente de distanţare. Legarea sîrmelor pe spirale se face cu sîrm ă moale cu diam etrul de 1.2) se păstrează prin urm ăto arele sisteme : spirale' din sîrmă. P oziţia relativă a sîrmelor şi d istan ţa lor fa ţă de axa centrală a fasciculului (fig. cu lungimea egală cu cea a fasciculului.5—2 mm. Fasciculele care nu au spirale sau rozete de ordonare pe to a tă lun­ gimea fasciculului. 12 0 7 înseam nă fascicul din 12 fire de 0 7 mm. fig. la 5.20 m de ca p ătu l fasciculului spiralele se sec­ ţionează. V I. D iam etru l exterior al spiralei D s se deduce din diam etrul exte­ rior net D n al fasciculului din care se scade grosimea a două diam etre de fire : Ds = Dn . continuu. 1 şi tabelul V I . diam etrul exterior al spiralei v a fi D s — 25 — —2 x 5 = 1 5 mm. respectiv 15 cm de capăt. fig.3). V I. R ozetele (plăcuţe sta n ţate) circulare sau d reptu ngh iulare s în t fo­ losite ca elemente de d is tan ţare în special p en tru fasiculele cu două r î n d u r i . Spirala centrală. D iam etrele spiralelor se pot stabili din diam etrele fasiculelor a r ă ta te în figura V I . 1. D iam etrul sîrmei variază de la 1.3). p e n tru a se perm ite tensionarea si blocarea fascicu­ lului. Legăturile se v o r plasa la d is ta n ţe de 70 — 100 cm la cape­ tele fasciculului. care serveşte ca inimă fasciculelor. Desfacerea spiralei p en tru obţinerea unui pas uniform de circa 20 m m se obţine prin tragere sau prin calibrarea spiralei într . la o lungime de circa 100 cm de c a p ă t v or avea totuşi elemente de ordonare. grosimea rozetei fiind de 1.5 la 2.Fasciculele se notează prin n u m ăru l firelor şi diam etrul unui fir j de exemplu. poate să lipsească spirala a do u a dacă se leagă s ep a rat fiecare rîn d de [sîrme. pe rîn d u l întîi sîrmele s în t introduse prin găuri. De exemplu. iar cele de pe rîndul al doilea în crestătu ri (v. p e n tru fasciculul 12 0 5 care are diam etrul exterior net de 25 mm. 271 . rozete s ta n ţa te din ta b lă şi legături exterioare cu sîrm ă neagră (fig. VI. De regulă.

i M JZ V ariabil . 20..S.2. Fascicule cu spirală centrală din sîrmă.VEDl E fff Legoiurd de slrmâ !o 70 cm SECTIUNEAA Ă •A \ . (U >3C ) î AAAAs" K A/V\A .Tim Diametrulnt*25mm y_« q mm Fig..3. \ „ . • \ rasc/cut 12*5 \Sotralo dm s/rmo de tt /. VI.5 -2 m rti grosim e) A . Elem entele de distanţare ale sirmelor în fascicule pentru executarea betoanelor precomprimate prin postîntindere. DONDEA OISTANTIER rqzetă ) ştan tâtâ . . 20 . 36*5 {12*24) R/NO INTERIOR t. (lobiO de t. 3SH5 (î2 + 24) 12*7 ^A / W ’ 44 $ 5 24*5 ţ. Fig...t lţ >100*5 < D C t C C Jp C ţ) t CiQ . VI. ' R/NO EXTERIOR £ i M W SECŢIUNE l . KfS < A/\AA . MODUL CUM SE ASAZÂ WMELE FASCICULELOR TIP FASCICUL ELEMENT DE DISTANŢARE TIP FASCICUL CLEMENT DE DISTANŢARE JO.l .

L t — U + 2/„ — pen tru tragere de la am bele ex trem ităţi. Tehnologia de confecţionare a fas­ ciculelor este strins legată de tipurile de ancoraje folosite. fn ţa ra noastră se aplică sistemele de ancorare tip inel-con şi siste­ mul de ancoraj fix cu dorn sau ancorare cu bucşe şi filet p e n tru bare. folosite p e n tru p ă s tra re a poziţiei fasciculelor pot fi spirale sau plăcuţe ş t a n ţ a t e .lip -f. Exem plul fi. Exem plul 5. = t„ + l „ = 10 000 + 1 150 = 11 150 mm (k 11 200 mm). lungimea necesară fasonării (de tăiere) l t v a fi dublul lungimii traseului (2/„) plus lungimea fasonării buclei pe dorn ld la care se adaugă dublul lun­ gimii de prindere în piese 2 lp (v.28 lt 8 — 15 mm . tabelul VI. 2) Pentru fascicule întinse dintr-o singură parte prevăzute cu ancoraj fix cu dorn (fasciculul depăşeşte cu circa 10 cm ancorajul fix). de sistemele de p ăstrare a distanţelor de de tehnologia aplicată la pretensionare. cu tragere din ambele p ă rţi (extrem ităţi) sau cu trag e re dintr-o singură extrem itate. 1) şi dublul grosimii plă­ cuţei de rezem are â : lt = 2/0 + + 28 + ld. lungimea măsurată pe suprafeţele de separaţie este de 10 m (10 000 m m ). U — 3. = 2 x 10 000 + 2 x 1 150 + 2 x 15 + 350 = 22 680 ( z 2 2 700 mm). tab elu l V I. tabelul VI. Fasciculul 28 0 J ancorat la ambele capete cu ancoraj inel-con şi la care tragerea se face dintr-o singură parte .11(G0 + 5 1 ) = 318 mm (#350 mm) . Se po t folosi fascicule a v în d la ambele cap ete ancoraje tip inelcon. c. Lungimea de tăiere va fi : /( = 2l0 4. la care se adaugă lu n ­ gimea necesară prinderii în piese l p (v. 1): l . Lungim ea de tăiere ((. Fasciculele care au la u n c a p ă t ancoraj fix cu dorn au la celălalt capăt ancoraje tip inel-con şi s în t întinse num ai din e x tre m ita te a In care există ancoraj tip inel-con. 1) : L t — l„ lp — pen tru trag e re de la o e x t r e m i t a t e .b. l. Lungimea t o t a l ă de tăiere L t se stabileşte a s t f e l : 1) Lungim ea fasciculelor cu ancoraje la ambele capete (de regulă inel-con) este egală cu lungimea m ă s u ra tă între suprafeţele de reze­ m are care de fa p t este lungimea elementului. Fasciculul 28 0 î ancorat intr-o parte cu dorn şi intr-un capăt cu inel-con. Confecţionarea fasciculelor. Piesele de d istan ţare. 18 — Cartea fierarului betonist — cd.) v a fi d ata de /„ = 10 000 mm şi de lungim ea de prindere In prese i„ = 1 150 m m (v. Lungimea totală dc tăiere a unui fascicul. 1 2 î J .

descolăcirea şi îndreptarea (dacă este c a z u l). & — vedere din faţă. trecerea prin filiera de formare (fig. Fasciculele din m ax im u m 24 fire pot fi folosite fără elem ente de distanţare.5 se vede o schem ă în flux continuu folosită în unele î n t r e p r i n d e r i . d u p ă legare firele se notează la ambele capete pen tru a nu se încurca ordinea firelor. prinsă în două lagăre.4. cu găuri interioare şi crestături. Astfel. introducerea în teacă etc. Distanţele dintre plăcuţe sîn t de regulă de 100 cm . 274 . cu o d is ta n ţă între fire de 15—20 m m . L a ordonare se are grijă ca ia un fir in trod us pe g a u ră să corespundă două fire pe crestături. Legarea se face la capete. capetele sîrmelor sînt prinse în tr-u n sistem de fixare cu pene tronconice care perm it tragerea sîrm elor fasciculului ce trec prin teacă. L a un ităţile unde există experienţă suficientă de pretensionare n um ăru l de plăcuţe poate fi redus. tăierea la lungim e înainte sau după formarea fa scicu lu lu i. axul fiind răsucit de un m o tor cu reductor). P e n tru ordonare firele se leagă cu sîrm ă neagră după ce în prealabil au fost întinse paralel pe plat­ formă. dacă tehnologia de tu rn a re perm ite ca te a c a să fie m o n ta tă odată cu fasciculul (la elemente de Fig. Dacă fasciculele au mai m u lt de 21 fire trebuie folosite plăcuţe ş ta n ţa te .4) . Filieră de formare : a — secţiune prin axa tubului . VI. ordonarea pe platform ă cu ajutorul unui pieptene. In figura VI. fie la o maşină specială de fa so n at spire. Ordinea de confecţionare este : stabilirea lungim ii firului . fie cu dispozitive im provizate pe şantier (ax ro tito r pe care se înfăşoară sîrma. se po t îndesi in zonele de curb are a fasciculului. schema este utilă pen tru înţelegerea ordinei în care se fac operaţiile de form are a fasciculului. prinderea lor şi poziţia rectilinie in ancoraje. înt r u c î t cele trei fire v or fi prinse în ancoraj îm preun ă (la unele tip uri de ancoraje). realizîndu-se u n pieptene din sîrm e încrucişate care apoi se curbează circular p en tru a fi introdus în teac ă sau canal. V I.Spiralele se p o t face direct în atelier.

10 — teacă .Fig. V I.). 6 — filieră . m aterii grase etc. VI. lungim e m o d era tă sau la elemente cu te a c ă înglobată). Se p o t realiza canale cu a ju to ru l unor teci flexibile care se extrag înainte de în tărire a betonului sau cu teci flexibile care ră m în înglo­ b ate în beton. 2 — sîrme . în funcţie de posibilităţile locale şi tip u l fasciculului care urm ează a fi fă cu t (de exem plu ordonarea prin legare cu sîrm e încrucişate. Canale pentru trecerea armăturii postîntinse L a procedeul cu a rm ă tu ri postîntinse este necesar ca betonul să aibă p re v ăzu te canale în care se introduc fasciculele. In ateliere se p o t im agină diferite soluţii de execuţie a operaţiilor. F orm a secţiunii transversale a canalelor trebuie să fie uniformă. A ceastă formă. crăpătu ri. Schema perm ite să se facă to a te operaţiile (introducerea spiralei centrale. La tehnologia la care elementele de distan ţare folosite sîn t rozete. 12 — troliu. an­ sam blul teacă-fascicul se depozitează şi se m anipulează cu grijă p entru a nu se m urdări de p ăm în t. 9 — jgheab . L a sîrmele la care fasciculul se p u ne în cofraj od ată cu teaca. 275 . Fasciculele se depozi­ teaz ă pe loturi. 5 — tub de lărgire a spirelor la spirala centrală . sîrmele po t fi t ă ia te în prealabil înainte de ordonare şi puse în tr-un jgheab. .5. 11 — panou de protecţie . Schema confecţionării fasciculelor de armături. deşirări etc. 4 — spirală centrală . legarea fasciculului etc. 4. fig. la banc : I — colaci de sîrmă . Tecile m etalice vo r fi cu ră ţite de unsoare. S — dispo­ zitiv de tragere . de asemenea nu se adm it deteriorări (străpungeri. 7 — tub de formare . co ntinuă şi etanşă. precum şi poziţionarea canalelor în secţiunea elem entului condiţionează realizarea arm ării cu arm ă tu ră postîntinsă.5).). 3 — dispozitiv pieptene .

conform STAS 7476-77. calitatea albă. inclusiv sîrm a de legătură. p en tru a asigura introducerea uşoară a fasciculelor. care se lipesc cu adeziv tip PCD-13. pozarea fasciculelor. îm b in a rea tecilor circulare se face cu m anşoane exterioare livrate od a tă cu tecile sau prin introducerea tecilor u n a într-alta. B a n d a este din oţel. crăpături. din oţel foarte moale. 3) teci formate clin tem P V C tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din ţevi din polietilenă tip i (STAS J10617/2-76) ale căror dimensiuni sîn t a r ă ta te în tabelul V I. con­ form STAS 1945-80. Teci înglobate in beton. Tecile din PVC se înnădesc cu m anşoane PVC. i n t r i n duri. frecarea de pereţii canalului. la m in ată la rece. cu m ar­ ginile tăiate. p rin p e tre ­ cere de circa 10 cm. Tecile metalice se execută la maşini speciale de form are prin spiralarea unei benzi cu lăţime de 35 mm. se p ot utiliza teci din PVC care în­ tre r u p ad e ren ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. ştirbitu ri etc. a. 2) teci metalice din bandă de oţel înfăşurate în spirale cu fa lţ elicoidal. Canalele sîn t de regulă cu secţiune circulară . 276 . îm bin a rea se va etan şa cu b an d ă izolatoare. silozuri. D intre tehnologiile folosite în prezent. Tecile din PVC înglobate se po t utiliza la anu m ite elem ente întinse (tiranţi. rezervoare) cu excentricitate mică unde elementele s în t supuse num ai eforturilor statice de întindere (nu s în t supuse fe­ nomenului de oboseală).Tecile trebu ie să aibă rig iditate transversală suficientă.2 (unele dimensiuni s în t în curs de de­ finitivare). face excepţie zona de ancorare cu ancoraje fixe cu dorn care necesită la e x tre m ită ţi o secţiune dreptunghiulară. Tecile nu treb uie să prezinte strangulări. Nu se recom andă a se executa canale p rin extra g ere a ţevilor pe trasee la care deviaţia unghiului depăşeşte 20°. L a aceste elemente nefiind h o tă rîto a re ade­ re n ţa dintre a r m ă tu ră şi beton. injectarea şi co m p ac tare a elementului. curbări bruşte. cu grijă. P e n tru canalele dreptunghiulare de regulă se dau detalii de exe­ cuţie în proiect. tensionarea. ce se racordează apoi la secţiunea c u re n tă circulară pe o lungime de m inim um 150 mm. iar d istan ­ ţele dintre ele să asigure condiţii de tu rn a r e şi vibrare. D iam etrul interior al canalelor pe traseu este cu m inim um 5 mm mai m are decît diam etrul exterior al fasciculului. C alitatea cana­ lelor influenţează direct tehnologia de realizare a elem entului. Tecile p o t fi metalice sau din PVC. în ţara noastră s-au a d o p ta t p e n tru executarea canalelor cu teci înglo­ b a te urm ătoarele : 1) teci metalice din bandă de oţel înfăşurată în spi­ rală fără f a l ţ .

210 66. mm — roasa. D istanţele la care se fixează grătarele s în t de regulă de cel m ult 1.976 102/107 2.00 80/85 1. p en tru a fixa tecile în tim p ul turnării sau vi­ brării betonului. kg/m 1 Grosimea benzilor de oţel de regulă este de 0. 277 .284 43/50 0.3—0. 2. mm — m asa. Lungimea m axim ă a tecilor folosite este : 1) P entru trasee rectilinii sau cu deviaţia unghiulară de m axim um 5° : 6 m la tecile m etalice şi 9 m la tecile din PVC. 21-85 se dau d ate privind tehnologia de pozare şi de extragere a tecilor. kg/m Teacă din ban d ă dc oţel Înfăşurată coidal cu fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii.07 12 0 5 12 0 7 210 7 48 0 7 35/40 0. Caracteristicile geometrice ale tecilor iuţ|lol>ate Tipul fasciculului Tipul lecii Teacă din bandă dc oţel înfăşurată elicoidal fă ră fa lţ : — diam etrul in terio r al tecii. Teci care se extrag înainte de întărirea betonului.805 44. P e n tru lungimi mai mari. mm — m asa. prevăzute în proiect.4/75 0.66 67/72 1. 2) Pentru trasee cu curbe şi unghiuri de deviaţie.4/40 0. form ate de regulă din b ră ţă ri sudate de carcasă de a r m ă tu ra nepretensionată. Tecile din PVC se p o t reutiliza de circa 30 ori fiind folosite la tem ­ peraturi care nu coboară sub -f-5°C (deoarece po t deveni casante).Tabelul VI.2/50 0. Tecile se p o t confecţiona şi din ta b lă de oţel prin Îndoire şi lipre.52 45/50 0. av în d însă piese de înnădire nerecuperabile. kg /m eli80/85 1. Acestea se folosesc de regulă la elementele p refabricate şi nu se recom and ă apli­ carea acestui procedeu în cazul construcţiilor monolite. î n n o rm ativu l G. Poziţionarea traseului tecilor se face cu sisteme de blocare. mm — m asa. de 5 — 20° : 9 m la tecile din PVC. Tecile care se extrag se realizează din ţevi metalice de 6 m si ţevi din PVC tip 4 (STAS 6675/2-80) sau din polietilenă tip 4 (STAS 106i?/2-76) de 7 sau 9 m.62 34/40 0.18 T eacă din ţeavă dc PVC (STAS 6675/2-80) : — diam etrul interior al tecii.525 35.688 68/75 1.50 m unul de altul. tecile se pot extrage din ambele capete. STAS 9485-80 ţi STAS 9150-80). b. kg/m Teacă m etalică cu pereţi sub ţiri : — diam etrul in terior al tecii.6 m m (STAS 1915-80.

E xtrag e rea se face cu mijloace m anuale (troliu de cablu prins de capul de extragere). 278 . d up ă tu rn a r e a beto­ nului. VI.Tecile vor depăşi ca p ătu l cofrajului cu m axim u m 30 cm îu cazul traseelor rectilinii şi m inim um 80 cm la trasee cu unghiul de derivaţia mai mare de 5°. extragerea se po ate face în ritm u l tu rn ă rii. Precizarea tim pului la care se face extagcrca se determină de regulă prin încercări (la primul elem ent). fie cu alte mijloace la o tem ­ p e ra tu ră sub 150’G şi apoi se presează în capul de extragere (porţiunea tronconică). P e n tru realizarea lungimii din proiect. teaca v a fi din tim p în tim p deplasată prin b ătăi scurte sau rotiri. înn ădire a este bine să fie poziţionată cît m ai apro p ia t de ca p ătu l opus celui de tragere. raportul A j C . cu respectarea tim p u lu i la care treb u ie fă cu tă extragerea. L a tecile cu trasee curbe (unghi mai m are decît ±1 0°). tecile din PVC sîn t prevăv ă z u te cu u n cap de extragere special confecţionat (fig. trăgîndu-se porţiuni de 6 m. P e n tru a p u te a fi extrase.6. capul de extragere poate fi înlocuit cu o piesă simplă su d ată de teacă. L a elementele lungi. Dacă nu sc respectă timpul la care se face extragerea se pot întîm pla următoarele inconveniente : se pot produce deformări ale canalului dacă extragerea se face înainte de tim pul optim sau ţevile nu se mai pot extrage şi se rup dacă a fost depăşit tim pul optim. teac a se ghi­ dează pe role m o n ta te pe o capră p lasată la 80 cm de ca p ătu l elem entului (cofrajului). D u p ă extragere. L a tecile metalice. lungimea elementului etc. F o rţa care se dezvoltă în cablu nu trebuie să depăşească rezisten ţa de rupere a tecilor (m axim um 16 N / m m 2). P e n tru fixarea tecii în p orţiu nea tronconică a capului de extragere. tecile din PVC vor fi cu răţite şi p ă s tra te conform prevederilor STAS 6675/2-80. T im p u l la care se face extragerea este de circa 1 3 / 4 —2 1/4 h de la term in area tu rnării. ţeav a întîi se încălzeşte. fie în apă fiartă. el depinzind dc o scrie de fa cto ri: calitatea cim entului. temperatura exterioară.7). P e n tru a se preveni blocarea tecii în beton. la tecile din PVC ap a re adesea necesar să se înnădească conform detaliilor din figura V I. Extragerea tecilor din P V C se face d upă t u rn a r e şi înainte de în tă­ rirea betonului.

Fig.5 •5 0 *53 52 Fig.7 a Si. « # i0 »a < J3 50 63 t t> *c L9 56 71 0 d *e 33 11 < t> f 2 6 . Teaca / - Adeziv . V I. 67 U. VI.6.7.5 56.7 C5.7 3L.5 67. s ' /tip P r tjî | Circa 200 mrr. 279 .. Cap de extragere.p q r ţtu r * d e c u p g jd Manşcr. D e ta lii d e în n ă d ir e p e n tr u t e a c i d in P V C .

V I. P e n tru ancorajele cu dorn fix rola de îndoire va avea diametru* egal cu diam etrul d o rn u lu i: D = 4 0 . se pot folosi dispozitivele de fasonare obişnuite folosind role cu diam etrul D m ai mare. Aceste dispozitive pot fi cuplate cu perii p e n tru curăţirea sîrmei de eventuale urm e de rugină. Ţeavă buclată pentru îndreptat. cap. U n m otor cu redu cto r antre neaz ă ţeava prin interm ediul unei ro ţi d in ţa te solidară cu ţeav a bu clată (fig. DISPOZITIVE Şl UTILAJE PENTRU ARMĂTURILE BETONULUI PRECOMPRIMAT Dispozitivele folosite p en tru în drepta rea şi tăierea oţelurilor p e n tru b eto n p recom prim at sîn t similare cu cele folosite p en tru beton a r m a t. 280 . . Dispozitivele s în t m o n ta te pe o m a s ă şi acoperite cu carcasă de protecţie. VI. fa s o n a tă la cald cu o buclă.8.8) sau printr-o transm isie simplă pe curea.B. sîrm a fiind a n tre n a tă de ' Onedeprindere in diipontivulderot/re Fig. 1. rezem ată in două p u ncte prin bucşe sau rulm enţi. P e n tru fasonarea oţelurilor p en tru b eton p reco m p rim at atunci cînd a p a r necesităţi de efectuare a unor îndoiri şi ciocuri. B). P e n tru înd reptare se po t improviza dispozitive cu role reglabile dispuse în tr-u n plan sau în două planuri. . (v. V. 6 5 mm. Dispozitive de îndreptat şi tăiat P e n tru în d rep ta re cel mai simplu dispozitiv este cel alcătu it dintr-o ţe a v ă cu diam etrul mic sau p re v ă z u tă cu orificii de trecere.

P e n tru trag e rea în g rup există dispozitive mai complexe cu com­ pensatori tip ÎN C ER C p e n tru egalizarea tensiunilor. Tăierea ţevilor din P V C se p oate face cu u n ferăstrău. 3 —sîrmâ .9. Tim pul m axim de ţinere sub tensiune este 5 — 10 min.10 şi V I . 2 — dispozitiv de prindere a sirmei . In cazul în care tehnologia de pretensionare prevede calibrarea sîrmelor la o fo rţă cu 10% mai m are decît fo rţa de pretensionare. 281 a —în stare de relaxare a sirmelor . u nealtă sim­ plă de tă ia t. V I .9). a v în d acelaşi efort în fiecare sîrm ă (îm p letitu ră sau toron) sau se p o t folosi prese policilindrice. ocheţi cu m anşoane sau dispozitive cu filet pen tru bare. se pot improviza dispozitive de calibrare (fig. 4 —pa­ nouri de protecţie din lemn . VI.a b Fig. D acă sîrm a este ţ in u tă m ai m u lt tim p sub tensiune. sîrm a îşi con­ sumă o p arte din deformaţiile care în tim p o relaxează. 12). în a n u m ite limite. două role active puse în mişcare de u n m otor cu re d u cto r şi transm isii simple p rin curele. 5 —troliu. 11). 1 — ansamblu de întindere cu contragreu­ tate . adică sîrm ele se pot deforma (alungi) diferit. Dispozitivele pot. V I. Se pot folosi de asemenea. fi cuplate cu v îrteln iţe de pe care se descolăcesc colacii. VI. P entru prindere şi fixare se pot folosi dispozitive individuale prin împănare. C onsum area relaxării în tim p u l calibrării sau în tim p u l pretensionării (înainte de transfer) este av a n ta jo a s ă p e n tru com portarea în tim p a elementelor. Dispozitiv pentru calibrarea sirmelor : dere a sîrmelor . sau cu dispozitive cu disc. b —în stare de întin­ . cu v iteza de ro taţie reglată după flexibilitatea şi grosimea tecii (fig. folosind pene m etalice tronconice cu ş a n ţ sau prin bacuri tronconice cu d a n tu ră (fig.

12. V I. Fig. 4 — sîrmă S — cablu de tragere. T ă ie re a te c i­ lo r fle x ib ile . V I. V I. ÎFig.10. D isp o zitiv d e p rin d e re a s îrm e lo r cu p e n e : 1 — corpul prevăzut cu cirlig pentru agăţare . 2 — fălci de blocare 3 — pană metalică tronconică cu şanţ pentru sîrmă . 282 . D isp o z itiv d e p rin d e re a sîrm e i cu b a c u ri (1).11.F ig.

î n figura VI. care satisface condiţiile tehnica prevăzute în instrucţiunile întocm ite p en tru execuţie. operaţii care se fac chiar în atelie­ rele fabricilor de p refabricate. Inelul are u n gol tronconic. a. fiind din oţeluri dure cu caracteristici mecanice înalte. cu o m are precizie de prelucrare şi o d u rita te rid icată a suprafeţei.13). iar d a n tu ra se execută cu tarozi. Piesele ancorate vor fi m arc ate cu poanson. Obţinerea du rităţii necesare prin tr a ta m e n te term ice este operaţia cea mai im p o rta n tă şi trebuie în cre d in ţa tă unităţilo r cu experienţă îndelungată în executarea tr a ta m e n te lo r termice. 283 . Piecepţia lor se face pe baza u n or reguli care precizează n a tu ra şi proporţia verificărilor şi n um ărul defectelor admise. Ancora jele cu inel şi con pot bloca sîrmele sau toroanele fasciculului cîn d acestea sîn t o rd o n a te fie pe u n singur co n tu r circular. Ancoraje tip inel-eon pentru armături postîntinse. o b ţin u tă p rin tr a t a m e n te termice. 24 0 7 şi 48 0 7.2. Ancorajele sîn t executate de u n ită ţi specializate care au u n proces tehnologic pus la p u n c t şi omologat. 14 se arată ancorajele p e n tru fasciculul 16 T B P 7 0 4 . fie pe două co n tu ru ri circu­ lare concentrice.25 mm). În tru c ît sîrmele sau produsele din sîrme sîn t ex e cu tate cu m aro precizie dimensională. cu sup ra faţa interioară d a n tu r a tă (cercuri paralele ec hidistante cu pas de 2 sau 2. E x ec u ţia ancorajelor se face prin strun jiri la stru n g u ri au to m ate. 12 0 7. Dispozitive de blocare şi ancorare P e n tru ancorare şi blocare se folosesc în ţ a r a n oastră ancoraje me­ talice tip inel-con şi ancoraje cu dorn. Conul blochează sîrmele prin presare. 2) P e n tru fascicule din toroan e se folosesc ancorajele inel şi con cu canale echidistante cu d a n tu ra pe fundul canalului. prinderea lor în piesele de blocare (inel-con) prin fenomene de co n ta c t necesită ca şi acestea să fie ex ecu tate din oţeluri cu caracteris­ tici înalte. Se adm ite folosirea unor ancoraje din im p ort de calitate cores­ punzătoare. ordonate pe u n singur co n tu r circular (fig. V I . Se folosesc u rm ă to a re le tip u ri de ancoraje : 1) Ancorajele de tip inel cu un singur con p e n tru fascicule obiş­ nuite 12 0 5. S-a r e n u n ţa t la folosirea ancorajelor cu conuri duble. în care se introduce conul tronconic.

14. 24 0 7. 12 0 7. Ancoraj dorn. (Pentru precizarea cotelor se va consulta tabelul VI.13. V I. 48 0 7. Piuliţă hexagonală înclfâ M12 sudată de dorn pe contur Plăci rezemare B rid ă d e — i r~ tempororă a sîrm elor SBP / Dorn C L 60 _ __i L- Zonă nesudafd Fig.3 şi norm ativul C. 284 . 21-85).INEL OLC 15 ISTAS 880-801 îmbunătăţit CON OLC 60 (STAS 880-801 că lit şi re ven it 4 -I a 0'1 — j A Fig. V I. Ancoraje inel-con pentru fascicule 12 0 5.

D u r i t a t e a cerută este mai mare decît la inele fiind cuprinsă între 57 şi 64 IIRG (u n ităţi speciale Rockwell). 285 . 44 >U 3 2 . 37 K 65 1207 110 55 4 0 .3 70 43 70 2407 160 80 6 4 . D im ensiunile an corajelor tip inel-con C a ra c te ris tic ile in e lu lu i. Piesele se îm b u n ătăţesc de regulă p rin tr a t a m e n te term ice care le conferă o d u rita te de 2 3 5 —300 H B (un ităţi Brinell) diferenţiate pe tipuri de ancoraje.5 75 67 75 48 0 7 190 123 9 6 . 3) Ovalizarea admisă pentru inel şi con m ix im u m 0.4 hp 55 C a ra c te ris tic ile c o n u lu i.1 m m .3.05 m m . Tabelul V I . după tratamentul termic. Această d u rita te se ^obţine de regulă p rin tr a t a m e n tu l de călire şi revenire. m m T ip u l d e fa s c ic u l D 1205 80 d. prin cementare sau prin cianurare. 3. m m d c. |[Conurile se execută de asemenea din oţelurile OLG 60 (STAS 880-80) sau 48 MGN 13 p e n tru fascicule din toroane.1 m m (pen­ tru 16 T B P 7 0 4). Materialele folosite pentru execuţia ancorajelor s în t u rm ăto a rele : Inelele se ex ecută din oţeluri superioare de regulă de calitatea OLG 45 (STAS 880-80) şi oţel aliat 48 MG Ni 15 (STAS 791-80) p en tru fascicule din toroane.8 8 140 P entru execuţia ancorajelor se cere respectarea u no r toleranţe stricte : 1) Abaterea de la generaloarea rectilinie în fu n d u l şi v îr f ui filetulul m axim um 0.Dimensiunile de bază p en tru execuţia şi verificarea ancorajelor tip înel-con sînt a r ă ta te în tabelul V I. 2) Abaterile la diametrul fundului şanţurilor m axim um 0.

ţ Moterîo! c u $ £ 3 '■ A li :s I 0 ci 1 & t/) 0ţf l l.e/10 C N I3 Icanfom ST A S 791-56/ .

.secţiune lnogiaudinală .5 mm . I . .secţiune transversală .inel de sîrm ă tare 5 ’ RM 0 8 (STAS 893-80). 2 —set bacuri 0 5-7. t> . J .o> O -) Sî F ig V I 16. to ro a n e s a u îm p le titu ri? 0 5 .5 m m : a . . 7.m a n son . A n c o ra je p e n tr u sîrm e .

Ancorajul este a lcă tu it similar figurii VI. în lăzi de lem n. Ancorajele au de regulă bacuri care se schim bă du p ă diam etrul şi profilul sirmei (sîrm a netedă. bare tip PG 90 sau PG 100 etc. VI. toroane. Fig. se folosesc p en tru g hidarea şi ordonarea firelor. . c a re fac corp com un cu ancorajele. Ancorajele se ex ecută din oţel 18 MG 10 (STAS 791-80) şi OLG 45 (STAS 889-80).). a r m ă tu ra fiind prinsă fiecare în tr-u n ancoraj cu bacuri d an tu ra te. 17). Ancoraje tip incl-con pentru armături preîutinse.autoancorează prin simpla tragere. p ro teja te îm p otriv a coroziunii. iar pistoanele acestora. se deplasează diferit (conform m odu­ lui de alungire a fiecărei arm ături). profilată. VI. P e stan d u ri lungi unde se execută co ncom itent elem ente scurte.17. La elementele preîntinse. a r m ă tu ra este întinsă în prealabil între culei sau pe t i p a ­ rul m etalic au to p o rta n t. liţe. Ancorajele s în t prinse sau blocate în blocul com un de trag e re (la c a p ă t u l la care se face tragerea) şi în blocul cu com pensatori (la ce­ lă la lt c a p ă t u nde este fix at de culeea de ancorare). B acurile s în t ţin u te cu un inel de sîrmă. S înt şi ancoraje cu bacuri m ultifuncţionale (tip INGERG) care se folosesc p en tru mai m u lte tipu ri de a rm ă tu ri (fig. Blocul cu compen­ satori are o serie de cilindri hidraulici care com unică în tre ei realizînd aceeaşi presiune în întreg ansam blul de cilindri. fie plăcuţe cu găuri c a re trebuie m o n ta te încă de la întinderea sîrmelor. 16). b — cu cres­ tături. Plăcuţe se­ paratoare şi de ghi­ dare : a — cu găuri . VI. 15 ■dintr-un inel şi trei bacuri cu d an tură. fie p lăcuţe cu ■crestături care se pot m o n ta şi ulterior (fig. Sîrmele se introduc pe la c a p ă tu l bacurilor şi se .Transportul şi depozitarea ancorajelor se face pe loturi. b.

).R . C aracteristicile ancorajelor fixe cu dorn D o rn u l T ip u l fa s c ic u lu lu i D ia m e ­ tru l mm L u n g i­ m ea mm P lă c u ţe de re ze m a re D im e n s iu n i. 3) Procedeul de ancorare L ee—M c.G.j trec peste un dorn form înd o buclă. (E lveţia) cu capete ambutisate (un fel de măciulie) executate la o maşină specială. prin care trece fa s c ic u lu l. capetelor cu bucşe sau capetelor am b utisate. 3) La 4 8 0 7 sirmele se aşază pe două rinduri.19). 2) Ancoraje cu filet obţinut din laminare (procedeul D ywidag din R. Cal (A nglia).4. 2) G ăurile care se practică sîn t cu 3 nun m ai m ari decit d iam etrul tecilor. d. VI. sprijinite de obicei pe un rulm ent care reduce frecarea (fig.4). la rînd ul său plăcuţa de rezem are se reazem ă pe o p lăcu ţă de re p artiţie de la cap ătu l elem entului (fig. strîngerea se opreşte cînd se ajunge la m om entu l de răsucire stabilit. Acestea se utilizează Ia arm ă tu ri p ostîntin se form ate din fascicule ale căror sîrm e la u n ca p ăt Tabelul V I . se poate face cu chei dinam om etrice ta r a t e sau chei dinam om etrice cu clichet pen tru declanşare a u to m a tă . 1 9 ftQ .V . Ancoraje fixe ou dorn (tabelul V I. Strîngerea piuliţei pe filet. m m P lă c u te (1c r e p a r t iţ ie G ă u ri / h .F. s î n t : 1) Ancoraje cu filet format prin rolare— presare (fără strunjire de material). la blocarea pe tip a r sau pe culee. m in im 120 120 210 480 5 7 7 7 mm mm mm mm 40 50 70 100 100 1 10 170 300 35 x 55 x 12 100x100x12 1 4 0 X 1 4 0 X 16 2 0 0 x 2 0 0 x 18 280x280x15 4 5 x 6 5 x 15 6 0 x 9 0 x 15 100 X 1 2 0 x 2 5 50 62 84 125 O bservaţii: 1) La plăcuţele de re p a rtiţie comune m ai m u ltor fascicule grosimea lor poate fi redusă cu 2 nun. Ancoraje pen tru bare.B . 18). 19 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — cd . V ariante ale acestor ancoraje care se bazează pe forfecarea filetului. denum ită plăcuţă de rezemare (sprijin). 4) Procedeul de ancorare B . D ornul reazem ă pe o plăcuţă.c. Ancorajele p en tru bare pot fi făcute cu bucşe presate la cald sau la rece cu capete a m b u tisate sau cu capete filetate şi prinse cu piuliţă şi contrapiuliţă. V I .

Ancoraj fix c u dorn pentru fasciculul c u două straturi d e sîrmă. VI. .Fig.18.

5) se execută de în trep rin d e rea de Microproducţie şi Lu­ crări E x p erim e n ta le (I. Prese pentru tensionări individuale. .C. pe tip a re a u to p o rta n te sau pe elementul de beton.P. Proiectare şi D irectivare in Construcţii (I. Eforturile în a rm ă tu ri se realizează cu ajutoru l preselor ac ţion a te de generatoare de presiune (pompe.C. 7 0 cm 2) şi to ro an e « 7 0 3. 7 0 4 etc.M. 90. în tim p u l preîntinderii. a. V I.Fig. P e n tr u tensionarea indivi­ duală a barelor PC. s-au constru it de către ÎNCERC o serie de prese p en tru execuţia betonului precom prim at. . întinderea şi fixarea barelor filetate eu piuliţă. PC 100. Prese pentru beton precom prim at. b. Pentru tension ări individuale se folosesc două tip u ri de prese eu gol c e n t r a l : T ip u l 1. fie d upă tu rn a r e a be­ to n ulu i (la procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă). grup uri de pom pare etc. fie înainte de t u rn a r e a betonului (la procedeul cu a rm ă tu ri preîntinse). P e n tru pretensionarea a r m ă ­ turilor. Mijloace pentru realizarea forţelor de pretensionare a armăturilor P e n tru realizarea betonului p recom prim at este necesar să se in­ tro d u că eforturi de întindere m ari în arm ături. Arm ăturile po t fi preîntinse p rin rezem area preselor pe culeele unui stan d .E.19.). 3. în ţa ra noastră. presele p o t întinde a r m ă tu ra de la am bele e x tre m ită ţi sau de la o singură extrem itate. Unele prese se pot folosi a t î t p en tru precom prim area prin proce­ deul cu a r m ă tu ra preîntinsă. Sigma (A = 4 0 . 29 1 .C.) — Bucureşti. la care presa cu ancorajul de tensionare este situat între cilindrul de blocare şi cel de tensionare şi la care ancorajul de prin­ dere a arm ă tu rii este solidar cu cilindrul de tensionare. î n prezent aceste prese (tabelul V I. se folosesc prese cu gol central.C.D. cît şi cu procedeul cu a rm ă tu ră postîntinsă.) — B ucureşti din cadrul In s t i t u tu ­ lui Central de Cercetare.

Caracteristicile preselor pentru lieton preeonprim al U F produse In ţara noastră de I.C. — I. 292 după efectuarea pretensionării).C.Tabelul V I .C.II. 5. > Acest tip de ancoraj necesită o lungime de toron mai mare (care se pierde .P.C.E.M.

p en tru pretensionarea în special pe tip a re auto portan te.20. Presele v o r fi acţio nate de g ru p u ri speciale de po m pare sau electropom pe (generatoare de presiune). i — «r m ături (toron) blocat In cu­ lee după prelntlndere. revenirea făcîndu-se. cilindrul de tensionare cuprinde şi el o cam eră de presiune hid rau­ lică (camera activă) care poate efectua a t î t tensionarea. spre deosebire de tip u l 1. Acest tip este utilizat la presele de 120 kN ( « 1 2 tf) care pot avea ancorajul în fa ţă sau in spate. g arn itu ri etc. pe care este fix at pistonul de blocare prin interm ediul piuliţei r e s o r t . de regulă. 293 . VI. cu arc . 3 — grup de pompare cu aparatură de control . Presa m ono filară (fig. cu gol central pen tru trecerea arm ăturii prin interior se com pune din : 1) Capul de rezemare— blocare cu cilindru de blocare. Agregat de în ­ tindere individuală : 1 — culee .20) cu ancorajul în faţă. 2 — presă de în­ tindere . ancorajul este solidar cu căm aşa exterioară a cilindrului de tensionare. aceste prese cuprind o cameră de presiune hidrau­ lică pentru blocarea propriu-zisă. Fig. î n principiu. cît şi revenirea.T ip u l 2. cu cilindrul hidraulic cu dublu efect. V I. la care. arc o pastilă de rezemare.

4) *Se blochează astfel armătura prin împănarea setului de bacuri. compus din conducte. Ele se livrează cu certificat de ca litate şi necesită con­ diţii speciale de tra n s p o r t şi depozitare. cilindrii exterior şi interior. efectuindu-se blocarea. La presa de 120 kN cu ancoraj în spate capul de tragere este în­ şu ru b a t de pistonul presei în p a rte a din spate a presei şi blocat cu o p an ă . capul de blocare. 2) Se introduce presa pe armătură pînă reazemă pe ancorajul de blocare. piuliţe etc. fix ate în m inerul presei. 4) Distribuitorul hidraulic p en tru acţionarea camerelor de blocare şi revenire. 8) L a sfîrşitul cursei de revenire se face autocleclavetarea prin intrarea capului de declavetare în interiorul capului dc tragere. 5) P rin deplasarea în continuare a capului de tragere înfiletat pe cilindrul exterior se produce tensionarea armăturii şi apoi se blochează ieşirea lichidului din camera activă. P resa necesită o a rm ă tu ră mai lungă pen tru prinderea în bacurile ancoraj ului de blocare care se află în spate. reazem ă pe tip aru l a u to p o rta n t sau pe culeea stan du lui unde se face pretensio­ narea. piston. 3) Se dă drum ul la uleiul din electropompu care pătrunde în inte­ riorul camerei de tensionare (camera activă) şi provoacă deplasarea cilin­ drului exterior şi interior a capului de tragere. eleclropompă sau grupul de pompare. m anşon. Legăturile hidraulice între g ru pu l de po m pare şi presă se reali­ zează prin fu rtu n u ri de înaltă presiune care se prind prin filetare în ştuţurile din m iner şi cele ale cilindrului exterior. 6) P rin punerea în legătură a uleiului din generatorul de presiune cu camera de blocare se acţionează asupra pistonului de blocare (circa 16 m m ). tije. piuliţa de fund. în capul de tragere (în prim a parte a cursei). 294 . 3) Ancoraje de tragere care culisează pe conul capului de trag e re şi care s în t închise (blocate) prin împingerea lor de către resort prin interm ediul talerului şi sînt deschise de cepul de declavetare fixat în cilindrul de blocare. 1) Eti atingerea presiunii de 2 k N /c n r (2 0 0 k g f/c n r) se face automat legătura cu camera activă. care este în p a rte a din fa ţă a presei. înccpind cursa de revenire. g a rn itu ri de etanşare.2) Capul de tragere. Operaţiile de pretensionare a a rm a tu rii sînt urm ătoarele : 1) Se racordează presa la generatorul de presiune. Presele au condiţii severe de execuţie şi întreţin ere trec u te în ca­ ietul de sarcini.

21. P R O C E Q (E l v e ţ i a ) ' Presto ( I ta lia ). Tipurile de fascicule care se tensionează s în t a r ă ta te în t a b e ­ lul V I. 3 — camere de presiune care se umplu succesiv.S. 600 kN.) etc. 1 200 kN. presa de blo­ care a ancorajului au­ xiliar . . presa (cric) de blocaj p en tru 3 Conul blocarea ancoraj ului Inelul ancoratului au xiliar şi ancoraj ului f i x .F. Presă pentru întinderea fasciculelor : d a v e t n i ("firi J V I 91 \ 1•w 1/ • a ~ vedere . c. 295 . presele de dcFig. 2 . în principiu. VI. dispozitivele au­ xiliare pentru ordona­ rea firelor în interiorul presei . astfel de prese sînt compuse din : presa cu gol cen-' trai pen tru punerea în tensiune a fasciculelor şi declavetaj (desface­ rea fasciculelor).G. b — schemă . CCL. Presa de 400 kN are o construcţie diferită de a preselor de 120 k N d a r în principiu poate efectua tensionarea de a r m ă tu r i care trec prin golui central al presei.5.Presa de 120 kN este similară produselor străine livrate de firm ele : M ax-Paul (R. P e n tru tensionarea fas­ ciculelor se folosesc prese de 300 kN. ancorajul auxiliar DETALIU DE CLAVETARE (con şi in e l). 1 . SCt —180 —S T U P (F ra n ţa ) . Prese pen tru ten ­ s io n are a fasciculelor. 2 000 kN şi 2 500 kN. presa de Pană i doveto) blocare a conului inter­ S 'rm â mediar .) . 6-Alevin (Anglia). NZ —10 SKODA (R.C.

8 r~ suport cric . VI. 10 — tijă . de principiu. G) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare.23 şi V I. V I. Aceste prese sînt destinate t e n ­ sionării fasciculelor puternice din m ulte fire sau din toro ane care con­ centrează forţe mari. 296 . l — inel exterior . 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat. Presa de 1 200 kN se fabrică în prezent în două v a ria n te modernizate. 3 — eon interior . 7 — conul interior al ancorajului de inventar . 5 — inelul exterior al ancorajului de inventar . 11 — ţeava de presare a conului Intermediar . în figura V I. 8) Se eliberează camera de tensionare şi se acţionează în continuare revenirea şi deblocarea penelor din capul presei care se face automat.24). i — piesă de blocare a conului interm ediar . 4) Se blochează armăturile de capul presei cu ajutorul penelor prin blocare. Presele dc 1 200 kN şi 2 500 kN. a fost a r ă ta tă anterior. 5) Se creează presiune în camera de tensionare pînă se ajunge la pre­ siunea dorită.Operaţiile de pretensionare a fasciculelor la presele de 300 şi 600 kN sînt următoarele : 1) Se racordează presa Ia pom pa de înaltă presiune prin intermediul furtunurilor. 9 — cric de blocare . 12 — tija de presare a conului interior. al stufurilor. 2 — con interm ediar . al pipei şi al şuruburilor cu cap pătrat. F ig.22 se a r a tă o secţiune printr-o presă de acest tip cu o construcţie apro x im a tiv similară celor care se fabrică în prezent (fig. Alcătuirea lor.22. 7) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuîndu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prim a faza) după care are loc revenirea (in a doua fază). B — camera de presiune la retur . 2) Se aduce presa în poziţie de lucru sprijinindu-se pe ancorajul de blocare din faţă. P re s ă p e n tr u în tin d e r e a fa s c ic u le lo r d e 24 0 7 m m (48 0 7 m m ) : A — camera de presiune la tensionarea fasciculului .

24. P r e s ă de 2 500 k N în tim p u l în ­ tin d e rii fa sc ic u le lo r. La utilizarea acestor tipuri de prese se fac o serie de operaţii com­ plexe.23. E x p lo a ta re a presei se face de către personal specializat carecunoaşte în detaliu modul de fu n c ţio n a re şi întreţinere. F a sc ic u le d e 42 fire b lo c a te în t r . presa avînd ancoraje cu con şi inele duble şi ancoraje de in­ ventar. a v în d la dis­ poziţie caietul de sarcini şi fişa tehnică. V I. F ig . VI.F ig.u n con (cîte 3 fire g ru p a te p e u n c a n a l). 297' .

a ansam blului (fig.298 . Ca generatoare de înaltă presiune se ■pot folosi pom pe m anuale. cadrul de susţinere si role (fig. racordul fu rtu n u lu i de presiune .25).d.naşe radiale care reazem ă pe ru lm en tu l m o n ta t pe axul excentric care prin ro ta ţie realizează miş// carea de du te-vino av în d / / ____ cilindrii ficşi in d e p e n d e n ţi. Eleetropompa de înaltă presiune se com pune din : pom pa cu 5 pisto. mano m e tr u l . supapele de admisie şi refulare. refulare) care asigură presiunea de lucru nec esară. corpul pompei. electropom pe şi grup uri de pompare. '/ distribuitorul cu 5 căi care asigură f u n c ţi o n a r e a .20). pîrghia de acţionare a pistonului m o n ta tă la parte a superioară .25. re­ zervorul cu filtru de 15 1 în care este im ersată pom pa. care conţine cilindrul de lucru. Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei pînă Fig. care susţine ansam blul pompei şi rezer­ vorul de u l e i . Io reperul superior înscris .Generatoare (le presiune. V I. supa­ pele de siguranţă şi de sens reglabile (aspiraţie. Pompă cu acţionare manuală. masa 30 kg. D istribuitorul perm ite acţionarea inde­ p e n d e n tă a 3 cilindri. Pompa funcţionează com plet im ersată în ulei a v în d o presiune de regim de 4 k N /c m 2 (400 kgf/cm 2 ) şi u n debit de 4 —5 1/min. racordul la m anom etru. motorul electric {asincron de 4 k W ( ~ 1 500 rot/m in) în scurt­ circuit. robinetul de evacuare. VI. Pompa m anuală de înaltă presiune se compune din urm ătoarele p ă r ţi principale : postamentul. pistonul pom pei de presiune medie şi înaltă. P o m pa lucrează la presiunea de regim de 400 k g f/c m 2 şi are o m asă de circa 50 kg. VI. c u p lat direct de pom pă este acţio n a t de un co n tac to r .

supapele cu sens pe tu r u l şi re tu ru l electropompei. casetele de com andă etc. p e n tru p roteja rea acesteia .M. V I.pe jo jă .27).E. Nu se ad m it intervenţii la presă sub presiune şi tensiune.F. E lec tro p o m p a v a fi a m ­ p la s a tă în zone ferite şi pro­ t e j a t ă cu ecrane. E le c tro p o m p a . drosele robinet (regulator de presiune) pe circuitul de tu r de la pom p ă al distribuitorului şi al m anom etru lui . V I.26. d upă distribu itorul cu electroventile . su p a p a de siguranţă p en tru pro teja rea pom pei de su p ra în c ă rc a re . unnărindu-sc pe manometru presiunea pînă la 450 bar. 299 .U. La punerea sub tensiune se acţionează s im u ltan m otorul electro­ pompei şi electroventilul corespunzător căii de tensionare (pînă la atingerea presiunii de 400 bar).A. se efectuează reglajul supapei de siguranţă cu instalaţia sub presiune. Grupul de pompare BP-234-00 B se compune din u rm ătoarele sub­ ansam bluri : electropompa form a tă dintr-o pom pă cu 5 pistonaşe r a diale.G. supapa pilotată pe circuitul de t u r care perm ite revenirea presei n um ai după blocarea a r m ă t u r i i. G rupul de po m pare este m o n ta t pe u n cadru cu roti p neum atice (f'g. motorul pornit şi cu distribuitorul închis. m otorul este a s a m b la t p rin cuplare directă la pom pă.40 bar în re­ zervor . este sim ilară electropom pei M ax -Paul (R. se efectuează amorsarea prin realizarea unei suprapresiuni de 0. N u se a d m it intervenţii sub presi­ une 111 cazul scurgerilor de ulei. panoul electric cu instalaţia electrică. se face legătura la p resă .20 — 0. distribuitorii cu două electroventile . fu ncţionînd im ersate şi a c ţio n a tă de u n m o tor electric asincron de 4 k W (1 500 ro t/m in ) în scurtcircuit p re v ăzu t cu u n d istrib uito r cu 3 căi şi m an o m etru . supapele de tarare pe cir­ cuitul de t u r şi re tu r.) T K F reyssinet P ine (S. E lectrop om p a I.C. Reguli de proiecţia muncii : u tila ju l va fi folosit numai d u p ă punerea la p ă m in t. şi la grupurile de pom pare.) şi PR O C E Q (Elveţia) folosite F ig.

se urmăreşte manometrul pînă cînd presiunea este de 450 bar) .E. se porneşte motorul. pînă se descarcă presiunea (de la manometru) .M. se deschide droselul de pe traseu şi se anclanşează electric pompa corespunzător căii active şi se reglează suvapa respectivă . Pentru funcţionare : se umple rezervorul cu ulei al eleclropompei (pîn ă la reperul jo jei) . G rupul de pom pare e x e c u ta t de I. VI.) şd instala­ 300 . este similar p r o d u s e lo r străin e liv rate de firmele M ax-Paul.Fig.27. L a te rm in area tensionării se acţionează c o n tac tu l care deplasează su p ap a p ilo ta tă p en tru m enţin erea presiunii în cam era activă. se execută reglajul supapei de siguranţă (se închide droselul. se execută reglajul droselului.G . racordîndu-se leul la grupul colector . R e x -R o th (R . se anclanşează electromotorul corespunzător căii de revenire la circa 1/2 din presiunea de la activ. corespunzător vitezei de tensionare optimă.C. se efectuează amorsarea ca la electropompă. pompa de 120 kN). Regulile de p rotecţia m uncii sîn t similare cu cele de la folosirea electropompei. se leagă instalaţia cu furtunuri la presă . iar uleiul d e b ita t realizează operaţia de blocare a a rm ă tu rii p înă la atingerea presiunii de 2 k N /c m 3 (200 kgf/cm 2) cîn d începe revenirea (v. Grup de pompare.F.

28). 3 —cameră de aspiraţie . 7 — cameră tampon cu ulei . Masa agregatului este dc circa 115 kg (fig. Fig. arborele principal cu două elice . Acesta este folosit p en tru prepararea pastei de cim ent p e n tru injectarea canalelor în care se găsesc fasci­ culele la procedeul cu a r m ă tu ra postcom prim ată. CCL-350 si M5-S T R O N G H O L D (Anglia) . V I.E. a v în d un debit de 500 sau 1 000 l/k d u p ă tipu l şnecului folosit (fig. 4 — şnec j 5 —manşon . • f.M. Agitatorul I. 6 — manometru .5 k W (1 500 ro t/m in ) j suportul sudat al pompei şi motorului . e. manometrul de control. care este a lcă tu it d intr-un m o tor de 5 kW (1 500 rot/m in). este similară produselor străina CCL-150.E.28. Această pom pă foloseşte p e n tru introducerea am estecului de in jectare în canalele fasciculelor (la pro­ cedeul de postcom prim are). echipam entul electric. motorul electric de 1.ţiilor produse în R epublica Socialistă Cehoslovacă şi R epublica P o p u la ră Bulgaria.29).J. MMIÎOO-PROCEQ (Elveţia). jgheabul. 2 — cuplaj . 8 — placă suport. cilindru cu m anşon de cauciuc şi camera de evacuare. Agitator vertical cu vas. care se p re p ară p a s ta de c i m e n t . Pompă pentru injectat mortar tip P. şnec. este similar produselor străine MD-30 . agitatorul. VI. Agitatorul se com pune din : vasul de 180 1 în. Pompa pentru injectat mortar. P o m p a de in je c ta t I. MD-80 j MH-CCL şi M -5-STR O N G H O LD (Anglia).(superioară şi inferioară) . 301 .C.M. P o m p a propriu-zisă se com pune din urm ătoa rele p ă r ţi principale: camera de admisie cu transm isie cardanică. : 1 —electromotor asincron trifazic .C. CCL-250 . V I. P resiunea m axim ă este 20 bar.

29. 302 . Sistemele de p re întind ere în tre b u in ţa te sîn t cu p re în tin dere în g rup sau cu preîntindere fir cu fir cu agregate de tensionare individuală. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ Şl POSTÎNTINSĂ P re in tin d ere a arm ătu rii poate fi făcută pe s ta n d folosind culei sau pe tip are auto po rta n te . pe stand sau pe tipare autoportante. 1. C. VI. eu agregate.Fig. g rup de pom pare care debitează li­ chide sub presiune p en tru acţionarea presei de tensionare şi ap a ra tu ra de control. Armături preîntinse a. P e n tru tensionarea individuală cu agregate sînt n ecesare prese de tensionare individuală. Agitator vertical cu vas. T ensionarea individuală.

oţel tip Sigma etc. 3) Blocarea armăturii sub efortul final. blocarea şi re­ venirea) se ex ecută succesiv la o singură comandă. to ro an e 7 0 3 . ca de exem plu tensionarea. L a culeea opusă se găseşte de regulă sistem ul hidraulic cu com pensatori de alungiri. o peratorul com andă tensionarea după care. iar la o nouă co­ m a n d ă d a tă de operator. 5 . . cu teci care se extrag sau cu teci înglobate (v. Tensionarea pe stan d se p o a te face prin tragere concom itentă a m ai m ulto r fire sau bare prin inter­ mediul blocului comun dc tragere. tija filetată p u ţin d fi blocată la poziţia dorită folo­ sind rezem area ei pe culee prin interm ediul unei plăci de rezem are şi a unei piuliţe dc blocare.7. 1 care trec prim canale. b. . blocul de tragere are o articulaţie cardanică prinsă cu o b ară filetată care t r a ­ versează culeea şi p ă tru n d e în golul presei de întindere ce re azem ă la rîn d u l ei pe culce. Armături postîntinse (fascicule de cabluri) Se pot tensiona fasciculele prevăzute in tabelul VI. Agregatele po t executa operaţiile succesiv. î n v a r ia n ta a u to m a tă cele trei etape (tensionarea. . 2) Tensionarea armăturii pînă Ia efortul dorit. . 303.2). T ensionarea se poate face dintr-o singură ex tre m itate sau din ambele ex trem ităţi.5) p en tru b eto n p reco m p rim at (cu excepţia celor folosite la tensionarea arm ăturilor individuale). 2 . se execută a u to m a t blocarea şi revenirea la poziţia iniţială. . în care sîn t introduse ancorajele in­ dividuale care se autoblochează. Fasciculele s în t compuse de regulă din sîrme SB P 0 5 . T ensionarea în grup pe stand. cu com andă p en tru fiecare operaţie.T u r m e n s i o n a r e a i n d i v i d u a l ă ( e t a p e ) p e : t i p a r a u t o p o r t a n t s a u p e s t a n d n e c e s i t ă ă t o a r e l e o p e r a ţ i i 1) Introducerea presei pe armătură (respectiv armătura în presă). blocarea şi revenirea. tabelul V I. cu aju to ru l preselor (v. e ta p ă cu etap ă . tabelul V I. La v a r ia n ta sem iauto m ată. la atingerea efortului dorit. S în t şi agregate care p o t executa in serie operaţiile la u n a sau două comenzi. opreşte com anda. Fasciculele p o t avea u n ancoraj fix (cu dorn) şi unul cu inel şi con sau ambele cu inel şi con. fiind considerate agregate sem iauto m ate sau autom ate. 4) Revenirea diverselor subansambluri ale piesei la poziţia iniţială şi eliberarea presei. 5) Scoaterea presei de pe armătura tensionată. P e n tru trag erea centrică.

în pro­ cente. în tin z în d cu două prese u na pînă 304 . Lucrări pregătitoare pe fascicule şi pc utilaje de precomprimare. distri­ buitoarele. P u te re a preselor (tabelul V I . pe care se întind firele în tre p te p în ă la 0. folosind u n s ta n d de 10 m lungime. 6.8 din rezistenţa p re v ăzu tă în standard. se verifică de asemenea mersul în gol şi revenirea preselor încărcînd in stalaţia la o presiune cu 10% mai m are decît presiunea d e lucru.6) este în funcţie de forţa de precom­ prim are care se realizează în fascicul (3 0 0 — 2 5 0 0 k N ) . . care se com pară cu cele etalon cu formula : f0 = P ^ L = Il [[%].Firele fasciculului se tensionează simultan. F m = p0A. Din diferenţa acestor forţe rezultă frecările interioare f0. Forjele de precom prim are in funcţie de tip u l fasciculelor Forţa dc precomprimare kN 300 570 G00 900 1 050 1 140 1 200 Forţa dc rupere kN 390 740 775 1 160 1 350 1480 1550 12 12 24 36 42 24 0 0 0 0 0 0 5 7 7 5 5 7 10 Tipul de fascicul mm pe mm pe mm pe mm pc mm pe mm pe toroane un singur rinei un singur rind un singur rind două rlnduri concentrice două rin d u ri concentrice două rin d u ri concentrice 7 0 pe un singur rind a. Tabelul V I . 2 ) La grupul de pompare şi la prese se verifică : circuitele. /v i 3) Verificarea manometrului se face cu ajutorul unui m a n o m e t r u etalon. garniturile. m o n ta t în paralel la o presă. 4) Determinarea pierderilor de tensiune prin frecarea pe traseu se face la capul de serie al elementelor. P e n tru efectuarea tensionării fasciculelor sîn t necesare unele lucrări p reg ătito are efectuate asupra fasciculelor şi asupra preselor de precom­ prim are şi anum e : 1) Trasarea diagramei forţă-alungirc (F — &1) se efectuează pe fi­ rele din acelaşi lot. aparatele de m ăsurarea presiunii (m anom etrele) etc. P e n tru prese se verifică periodic cel p u ţin o d a tă pe an frecările interioare conform prevederilor din caietul de sarcini folosind u n dinam o m etru şi co m parîn d fo rţa de la d inam om etru F 0 care are pre­ cizia de 1% cu forţa ce rezultă F m din presiunea citită la m anom e­ t r u pa în m u lţită cu aria activă a pistonului presei A .

aria secţiunii transversale a pistonului presei.. iar A . Pierderile de tensiune prin frecare s în t d ate de diferenţele de forţa citite la cele două prese (activă şi pasivă) : AF — P \-F . în ain te de tu rn a re a betonului se m ontează fasciculele în tecile elastice şi plă­ cile de repartiţie...P * + p 4*)> care au fost corectate cu frecările interioare ale preselor folosite : F l = Pi A ( \ —fi) . Lucrări pregătitoare în clem entele care se prccomprimă. unde f t şi f. iar cealaltă p în ă la presiunea m ax im ă (presa activă).. = p t A ( l . P 2 ..7). e ta p a a doua execu tînd u-se d u p ă 2 0 —30 min. L a tecile rigide şi acolo unde fasciculele se in tro d u c în canalele lăsate în beton.00 — 1..P i f i .. = A î . = .. b. sînt coeficienţii de frecare interioară ai celor două prese..( P i .. 1' 1 - r î . în tim pu l pretensionării. 6) Determinarea forţei de control N c se face prin interm ediul p re­ siunii de control P c şi anu m e N e = P c x A ... D istanţele d in tre fascicule t r e ­ buie să respecte cotele din proiect (v. cap... 7) Determinarea alungiră fasciculului p en tru stabilirea efortului p revăzu t in proiect se face prin calcul în funcţie de efortul de control H c..f t). cofrajele se verifică conform prevederilor generale. diagram a forţă —alungire F — AZ şi lungim ea fasciculului l.. VII). fasciculele se m ontează ulterior (după t u r ­ narea betonului).. T o ate aceste elem ente se trec în fişa de pretensionare (tabelul V I... în care P c include pier­ derile stabilite anterior şi trebu ie să corespundă prevederilor din proiect. Se verifică secţiunile fasciculelor.la 1/5 —1/6 din presiunea m axim ă (presa pasivă). 1 805 .. La fel se procedează Şi cu plăcile de re p artiţie care se sudează de a r m ă tu ra nepretensionată. 5) Determinarea pierderilor de tensiune la blocare se datore şte alu­ necării sîrmelor în ancoraj şi deform aţiilor plastice ale ancorajelor şi se află prin urm ărirea pierderii presiunii citită la m an o m etru . Fasciculele (tecile) se poziţionează p rin dispozitive care împiedică deplasările pe orizontală sau pe verticală a acestora.... op eraţia se execută în două e tap e prin întindere şi blocare succesivă. de secţiunea fasciculului A f .50 m în tre ele . prin legarea lor în două planuri de a r m ă tu ra n epretensionată. P „ şi apoi im ediat înainte de blocarea fasciculului.. Această alungire este u n mijloc de verificare a efortului realizat în fascicul. F . şi anum e im ediat înainte de blocarea fasciculului. 20 — Cartea fierarului betonist — cd.... Legarea fasciculelor se face la circa 1.

8) Se alimentează camerele de blocare şi revenire efectuindu-se blo­ carea ancorajului din faţă (în prima fază). După transfer capetele sirmelor se evacuează protejindu-se prin în­ globare în beton. după cîteva minute de Ia terminarea operaţiei). 5) Se creează presiunea în camera de tensionare (activă) in cîteva trepte ( 4 — 5) pînă se ajunge la presiunea de control corespunzătoare efortului total. 4) Se blochează armăturile prin pene (piuliţe). Punerea sub tensiu n e a fasciculelor se face num ai după ce betonul a atins rezistenţa p re v ăzu tă şi s-au exa­ m in a t zonele pe ca re se v or rezem a ancorajele. 3) Se poziţionează armăturile cu ajutorul capului crestat care in pre­ alabil au fost ordonate şi însemnate la nivelul inelului ancorajului. Se verifică certificatele de calitate ale bolţarilor. presiunea citindu-se la manometru numai la creşterea acesteia. 7) Se măsoară alungirea cablului cu ajutorul unei rigle de măsu­ rare (distanţa de la capetele elementului de beton la reperele de pe sîrme) şi se verifică presiunea cu manometrul (la fiecare treaptă. astfel ca să rămînă pentru injectare numai golul din 306 . 2) Se aduce presa în poziţia de lucru. sprijinindu-se pc ancorajul de blocare din faţă. după care are loc revenirea (a doua fază). verificîndu-se continu itatea. Se evacuează cu aju to ru l aerului p recom prim at apa care a p ă tru n s în canale. E fectuarea precom prim ării. 6) Se blochează ieşirea fluidului din camera de tensionare. avînd toate dispozitivele auxiliare .21-S5. 11) Se demontează presa. 10) Se declavetează ancorajele (deblocarea penelor) care de regulă se face automat. apoi rosturile se cofrează.Elem entele din bolţari p refab ricaţi se a. Se notează eventualele alunecări faţă de punctele de blo­ care in presă. liniaritatea canalelor. Fazele dc precom prim are sînt urm ătoarele : 1) Se verifică ancorajele conform normativului C. Se fac încercări pe cuburi m a rto r p ă s tra te în aceleaşi condiţii ca elem entul de b eto n p reco m p rim at sau pe cuburi prelevate din m o rta ­ rul sau betonul din rosturi. poziţia reciprocă la r o s t u r i . c.şază pe reazeme rigide. 0) Se scade uşor presiunea din camera de tensiune. se fac racordurile la grupul de pompare sau electropompă. terminîndu-se transferul. Se verifică dacă elem entul care se precom prim ă poate asigura schema statică (reazem artic u la t la u n a din extrem ităţi).

..... ...... Precizia de m ăsurare adm isă este..... mm Deplasare reper alungiri sîrmei In anco­ Efortul real capăt rajul presei la Par! i..... mm Diferenţe imn capăt. D acă se co n stată alungiri neuniforme (care depăşesc 5 mm) fasci­ culul se desface şi se v a relua operaţia de pretensionare... 12) Se execută injectarea şi protejarea armăturii... inclu­ siv porţiunea necesară prinderii în prese ţin în d seama şi de scurtarea elastică a betonului.. prin interm ediul alungirii.19 40 38 40 11 19 38 78 116 156 167 Alungirea v a fi stab ilită pe lungim ea to ta lă a fasciculului.. eventualele striviri locale. .... de 1 mm........con.7.... care se face de către inginerul responsabil de lucrare (atestat)...... 7.... mm ale ca­ capăt kN păt o 1 1 2 (1 4-2) (1 + 2) 1 2 (ii 120 310 480 720 960 1 035 350 361 382 301 117 423 300 311 333 354 379 385 12 25 19 16 6 21 22 21 25 6 2 1 0 1 1 2 1 1 1 0 ...-.............. alungirea se m ăsoară pe reperele tra sa te pe arm ături sau după deplasarea capului pistonului (cu scăderea depla­ sării arm ă tu rilor la împănare).Totale la presă Citiri brute capăt. Tăierea sirmelor se face de regulă cu discuri rotative cu carborund sau cu flacără oxiacetilenică. tu rtire a fasciculelor în zonele curbe...... Tabelul V I. D atele necesare s în t trec u te în fişa de pretensionare.... 6 a ten ţie deosebită se dă verificării efortului de precomprimare... Şantierul ... Temperatura. .... Hala nr.... Punctul de lucru. Elementul Rezistenţa betonului la precomprimare Fasciculul Tipul fasciculului Presiunea la capete bar 52/50 102/100 202/200 300/300 400/400 416/416 Tipul piesei ÎNCERC-1200 kN Lungimea între repere 25. M ăsurarea alungirii începe d upă prim a tre a p tă .zero convenţional" .. p en tru prim a tr e a p t ă valoarea alungirii se ob­ ţine prin ex trap olare ... făcînd to a te calculele p rev ăzute şi ţin în d seama de pierderile.. 307 .. 21-86) întreprinderea executanta.75 m Alungirea prevăzut ă 169 mm Intrarea maxima admisibilă a sirmelor Rb o 1 în ancoraj 5 mm Presiunea la : 240? — pretensionare 430 bar — blocare 350 bar Deplasările Alungiri. frecările co n s ta ta te etc.. conform tabelului V I..... F işa de pretensionare (E x em p lu conform n o rm a tiv u lu i C....

este obligatorie protecţia a r m ă tu rii şi ancorajelor prin injectare. după term in area operaţiei de tensiona­ re a arm ăturilor. In mediu agresiv a r m ă tu r a v a fi p ro te ja tă în m ax im u m 7 zile de la aducerea acesteia lâ p u n ctu l de lucru (la te m p e r a tu ri cuprinse între -}. to rcretare sau betonare. P ro te ja re a a rm ă tu rii se face prin injectare cu p astă de cim ent (ci­ m e n t -j. P re p a ra re a se face cu ag itatoru l vertical cu vas (m alaxor) care are o ca p acitate utilă de 100 1 şi poate efectua o m alax are mecanică cu circa 1 500 ro t/m in cu d u ra ta de 5 apoi 3 min. 3. cu o p au z ă între m alaxări de 10 min. F L U B E T ). precum şi dintre acestea şi pereţii canalului (tecii). î n medii puternic agresive nu se adm ite p re te n ­ sionarea pe şantier. P e n tru stabilirea amestecului optim se fac probe pe cel p u ţin două cim enturi. pre­ tensionarea se v a opri şi se verifică ancorajele.5 şi + 30°G. R E P L A S T . Amestecul p e n tru injectare se prepară din cim enturile P 40. în m ax im u m 15 zile de la pre­ tensionare. prin m ăsu­ ra re a deplasării unor repere tra s a te pe sîrm ele fasciculului în ra p o r t cu u n p u n c t fix de pe piesa de b eton sau de pe corpul presei. rezervorul este pre­ v ă z u t cu u n dispozitiv de m alax are m anuală (m axim um 100 rot/m in) care este acţio n a t cu in term itenţă. Realizarea aderenţei armăturilor postîntinse şi protecţia lor împotriva coroziunii L a elementele postîntinse. scăzînd alungirea sîrm elor d a to rită tensionării. respectiv 60 zile de la m o n tare a a rm ă tu rii în cofraj. p e n tru a perm ite um­ plerea com pletă a spaţiilor dintre sîrme. a.apă) sau m o rta r de m are fluiditate.Alunecarea sîrm elor în ancoraj la blocare se d eterm ină în cursul descărcării presiunii din cilindrul presei de preten sion are. cim enturile H35 sau SR35 (STAS 3011-83) sau cim enturile produse conform N T R 1511-83 res­ pectiv N T R 1512-83. D in m alaxor am estecul trece printr-o sită cu ochiuri de 1 —2 mni în rezervorul din care aspiră pom pa de injectare . LSC. cu sau fără adaosuri de aditivi plastifianţi (cu excepţia d o r i n i i de sodiu care poate provoca fenomene de coroziune). P45 (STAS 388-80). după blocarea fasciculului în ancoraj. Amestecul de injectare. ' 308 . î n ultim ul timp se utilizează a d itiv u l expansiv A D EX . Dacă s în t lunecări mai m ari cu 50% decît cele prev ăzute. P e n tru îm b u n ă tă ţire a caracteristicilor se pot uti­ liza p lastifianţi (DISAN.

Tim pul de la începerea preparării şi pîn ă la injectare nu va de~ păşi 1 h. b. Probe pentru determinarea caracteristicilor am estecului de in­ jectare. Amestecul dc injectare este. supus probelor de fluiditate, sedi­ m en tare şi dc rezistenţă la compresiune după întărire. Fluiditatea se determ ină prin m ăsurarea tim pu lui de scurgere a amestecului p rin p îln ia metalică etalon. P ro b a se face după 7 min de la term in area m alaxării. De regulă, fluiditatea este cuprinsă între 25 şi 35 s. Sedimentarea se d eterm in ă prin m ăsurarea c a n tităţii de apă care se separă din am estecul de injectare dintr-un cilindru g ra d a t de sticlă de 500 ml: (STAS 4095-68). D u p ă 2 h c a n tita te a de apă sep a rată nu treb u ie să depăşească 10 ml la m alax a rea mecanică, iar du p ă 24 li tre ­ buie să sc resoarbă (se face şi o probă de înclinarea cilindrului). Rezistenta la compresiune se determ ină pe cuburi cu la tu ra de 7,0 cm sau 10 cm, în condiţiile STAS 1275-81. c. Efectuarea injectării cu pompe dc injectare (cu m em brană, a r c sau piston). În a in te de injectare se v a proceda la spălarea canalului, precum şi la verificarea etanşeităţii şi contin u ită ţii lui prin prem enţinerea unei presiuni de 4 at, tim p 3 —5 min, a apei din canal sau a ae­ rului co m p rim at, apoi ap a se elimină prin oiificii de scurgere în punc­ tele cele mai de jos ale canalului (operaţia se face cel p u ţin cu 15 min înainte de. injectare la canale căptuşite şi 90 min la' cele necăptuşite). In jec tarea se face p rin axa ancorajului şi prin teu ri de injectare am plasate în p a rte a de jos a canalelor (la 20 —30 m) la fasciculele ori­ zontale. L a fasciculele verticale, injectarea se face în axa ancorajului de la partea inferioară a fasciculului şi prin teu ri de injectare şi de reinjectare (la p a rte a superioară a canalelor) şi în tre bolţuri. In jectarea se face lent, iar orificiile se a stu p ă num ai după ce ames­ tecul a ajuns în dreptul lor. La te rm in area injectării, se astu p ă to a te orificiile şi se m enţine presiunea de 3 a t tim p de 3 min. D u p ă 45 min se va face o reinjectare d upă aceleaşi reguli (la can ale mari se fac două reinjectări). La 24 h după term in area operaţiei de injectare to a te golurile răm ase la orificiile de injectare, golire sau control vor fi u m p lu te cil m o rta r de ciment. P e n tru injectare se întocm eşte o fiş ă conform tabelului V I.8. Pe t i m p friguros se respectă condiţiile p rev ăzute în norm ativul C. 21-85. d. Protejarea ai m ăturii. Aceasta operaţie se face p rin injectare, betoane şi toreretare, conform n o rm ativu lui C. 21-85.
309

,

lilBAJdsqo

fiţ J n.!i;iDoruio.i inindoDiir [ll] iî.iy^o»fu| iniî^UJS O
o o

a , ’2 £

—c î 5 -= e •rls w"o 2 oo( 3 (J C 3 *=« o3 « £ ţ ;ş t

[,uiui/x] O IJ Z/ T îţ ţîjuoţsizou [juiJ dJCţiioutipos [sj aj«HPÎnId[ (-unu/x) ojiz l ţdnp 9unţso.idiuoo v.\ uiuoisizovx [[iu] 0.IU }U 3U Iip0S [s] Jl«)U>!L |[.i ["'!] (tupj) lU A U!PV
[3>( ] « IisîN L

O o
Ol

cs £

1' C I ^
C C

9,20

n in­ 10,15 u
o

cident ;

?9 Oc 5 « w— «2 58
~ C J oU

Nici

1 1 0 0

SI

[i ] >;<iv [3 > [J (BaqujŢioo)
îuoiuiq

e ;
o

u C 5 X C5 i 3 o o
ej ci

c u îi1 C 3 Q •ju injnDiosbVl C J G I ii
3

o •3 ~3 « H a. ♦ = 5 c c *

’c?

ţn^iioiuojjX [3,] «jnviuaduiDX ujyporui u o.iodoouj op u.io lîţCQ

O ■+
^. C 3 —

310

4. Reguli pentru protecţia muncii
P e n tru eviterea accidentelor, în tim p u l lucrului se v or respecta regulile de tehn ica securităţii, specifice locului de m uncă, utilajelor şi tehnologiilor folosite. în a in te de începerea tensionării propriu-zise se v a controla arm ă­ t u r a pe to a tă lungim ea (pe s ta n d sau tipar) în scopul depistării eventu­ alelor p un cte care ar p u te a produce ruperi spo ntane (suduri, corodări, fisuri} înnădiri slabe, îndoiri puternice etc.). Ancorajele se vo r verifica dacă nu au uzuri accentuate, fisuri etc. Locul de pretensionare devine zonă interzisă accesului p en tru perso­ nalul nean g ajat în efectuarea pretensionării. Pe tip are se vor aşeza trav erse de protecţie. în afara s tan d u lu i şi tip a ru lu i la capete se vor aşeza la d istanţe convenabile ecrane protectoare solide care să prev ină accidentele din scăpările din bacuri ale utilajelor, ruperii firelor sau altor defecţiuni neprevăzute. Nu este permis accesul în tim p u l tensionării pe. traie ctu l firelor. Tensionarea v a fi astfel concepută ca operatorii-tensionişti să nu fie plasaţi în d re ptul unor fire sub tensiune. Firele te n sio n ate (blocate )vor fi p ro te ja te la capete cu ecrane mobile. Axul presei v a fi în to td e a u n a paralel cu axele firelor* care se te n ­ sio n eaz ă sau să coincidă cu acestea. D u p ă tensionare nu se vor lăsa capete de fire m ai lungi de 0,50 m. Nu se va lucra cu u tilaje defecte care prezintă scurgeri de lichid sau care nu s în t verificate şi omologate. Presele vor avea ecrane dc protecţie. în tim p ul confecţionării a rm ă tu rii se vor lua m ăsuri de protecţie la to a te utilajele cu piese în mişcare, precum şi p en tru - prevenirea, lovirea din m anipu lare , îndoiri, fasonări etc. prin ecrane. Preselor şi utilajelor utilizate, înainte de folosire, li se v or face probe de funcţio nare (cursa de tensionare, blocare, revenire, etanşare, suprapresiune), probe de d u ra tă cu funcţio narea sub încărcări şi in gol, probe de omologare (dacă nu au certificat de c a lita te şi docum enta­ ţie de omologare). M uncitorul sau personalul care p articipă la tension are v a fi in struit pentru protecţia muncii, întocm indu-li se fişele de pro tecţia muncii. Se vor respecta urm ătoa rele norme : Norm e republicane de p ro tecţia muncii, apro b ate de Ministerul Muncii şi Ministerul S ăn ătăţii cu nr. 34/1975, Norm e de pro tecţia muncii ap rob ate de Ministerul Construc­ ţiilor Ind ustriale , nr. 7N/1970 şi N.P.I.-1977.
311

C a p it o lu l VII

REGULI DE ARMARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT Şl BETON PRECOMPRIMAT

A.

REGULI PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMAT, ARMATE CU BARE 1. Reguli generale, definiţii

Oţelurile folosite in elem entele din b eto n a rm a t p oartă denum irea generică de „armături*1 în tru c ît întăresc sau arm ează secţiunile de beton a r m a t făcîndu-le capabile să su porte eforturi m ari longitudi­ nale de întindere,, să sporească capacitatea secţiunilor de beton pen­ t r u a prelua eforturi de compresiune sau de a rezista la eforturile d a te de aşa numitele forţe transversale sau tăietoare. a. Clasificări. A rm ăturile se definesc după an u m ite criterii (tipul oţelului, rolul arm ă tu rii în elem entele de b eto n a r m a t şi beton precom­ primat. etc.). Din punctul de vedere al rigidităţii, a rm ă tu rile se îm part în ar­ mături flexibile form ate din bare de oţel-beton (fig. VII. 1) şi armături rigide a lc ă tu ite din profile lam inate la cald. Din punctul de vedere al rolului armăturilor 111 elem entele, de beton armat acestea se îm part în : armături de rezistentă (a rm ă tu ri principale, longitudinale) ; bare ridicate (bare în c lin a te ); armături de repartiţie (a rm ătu ri secundare) ; armături transversale (etrieri, l'rete etc.), armături de montaj (sau arm ă tu ri ajutătoare). A rm ăturile betonului preco m p rim at se îm p a rt in armături pretensionatc , form a te din oţeluri dc înaltă rezistenţă în care se introdu c eforturi de pretensionare mari, şi armături nepretensionate din oţelbeton obişnuit similare cu arm ăturile din elem entele de b eton arm a t. A rm ăturile care nu rezultă d in tr-u n calcul de rezisten ţă se numesc armături constructive.

812

F ig. V II.l. M a rc a re a a r m ă tu r ilo r :
® ’ ©> (3)> @ > — m ă r c i d e o ţe l- b e to n .

Din punctul de vedere al aderenţei eu betonul a rm ă tu rile se îm p a rt în armături cu profil periodic, armături netede etc. Se mai întîlnesc d enu m irile: armături cu ciocuri şi armături fără ciocuri, plase legate sau plase sudate, precum şi carcase legate sau carcase sudate. Din punctul de vedere al grad n lu i.d e industrializare, arm ă tu rile folosite s în t sub form ă de bare izolate care se asam blează în cofraj sau sub form ă de carcase legate sau plase şi carcase sudate prefabricate. Prelucrările pe care le su portă barele izolate sînt, de regulă, în­ doiri, form ări de ciocuri, asam blări p rin legare, asam blări prin sudare, preasam blări în atelier, prelucrări de com pletare în cofraj etc. Din punctul de vedere al elem entelor la care sînt destinate armă­ turile, acestea sînt denumite armături pentru : plăci plane, plăci curbe, grinzi; stîlpi, arce, console, pereţi, fundaţii şi armături pentru construcţii speciale : rezervoare, castele dc apă, turnuri de răcire, coşuri, elemente spaţiale, stîlpi L E A etc. b. D efiniţii. Armăturile dc rezistenţă au rolul, de regulă, de a prelua în p rim u l rîn d eforturile de întindere care se produc în zonele^ întinse în elementele încovoiate (grinzi, plăci,, elem ente speciale etc.) şi apoi de a m ări ca p a c ita te a de rezisten ţă la compresiune a zonelor com prim ate a secţiunilor de b eton a r m a t (stîlpi, grinzi, plăci etc.) sau la alte solicitări. Elem entele com p rim ate excen tric (cu eforturi de compresiune şi eforturi de încovoiere, cum s în t stilpii cadrelor, secţiunile arcelor, riglele cadrelor de beton arm at), elementele întinse sau întinse ex c e n -

313

t rie (tiranţi, p orţiuni ale unor plăci de construcţii speciale etc.) folo­ sesc a rm ă tu ră de rezistenţă p en tru a prelua efo rtu ri de întindere sau de compresiune. Barele înclinate (ridicate) s în t bare p lasate pe direcţia eforturilor celor m ai m ari de întindere din anu m ite secţiuni ale elementelor şi s î n t desigur t o t bare de rezistenţă (v. fig. V I I . l , m arca 0 ) . 'Etrierii sînt ram e transversale care leagă barele longitudinale din oţel-beton, p re v ăzu te de regulă cu ciocuri. E trierii pot fi închişi (sub form ă de ra m ă închisă) sau deschişi (ram ă fără o latură). E trierii în­ chişi pot fi legaţi cu sîrm ă neagră sau prin sudare (v. fig. V I I .l marca(g)). De regulă, rolul etrierilor este cel de rezistenţă, p en tru preluarea linei p ărţi din eforturile transversale din stîlpi, grinzi, arce, cadre, sub form ă de eforturi de întindere, d ar au şi rolul de asigurare a con­ lucrării t u t u r o r arm ăturilo r, asam blării lor sub form ă de carcasă şi m enţinerii poziţiei arm ă tu rilor la cotele p revăzu te în proiect. întreaga armătură din elementele de beton armat poate fi socotită ca armătură de rezistenţă. A rm ă tu r a folosită cu scopuri speciale, p en tru preluarea eforturilor d in te m p e ra tu ră , din c o n tra cţia betonului, p e n tru reducerea efectului fisurării etc. po ate fi considerată a t î t ca a r m ă tu ră de rezistenţă, cît :şi ca a r m ă tu ră constructivă. A rm ă tu ra , prin s tru c tu ra ei, este d e stin ată a prelua eforturi de întindere, astfel de a r m ă tu ră fiind specifică elem entelor încovoiate (grinzi, plăci, stîlpi încovoiaţi etc.) ; dar a r m ă tu ra po ate prelua şi efor­ tu ri de compresiune, îm preună cu betonul din zonele com prim ate (stîlpi, zonele com p rim ate ale. grinzilor etc.). Eforturile transversale din elem ente s în t su p o rtate t o t de arm ături, care au c a p a c ita te a de a prelua eforturi de întindere. A rm ătura constructivă este a r m ă tu ra care nu re z u ltă în m od obişnuit d in tr-un calcul de rezistenţă. în categoria arm ă tu rilo r constru ctiv e se consideră armătura de repartiţie a plăcilor a rm a te pe o singură direcţie al cărei rol principal este cel de a asigura conlucrarea de ansam b lu a arm ă tu rii (rep artizîn d egal barele de rezistenţă), p u nînd u-se u n n u m ă r de bare pe m etru liniar de placă la o d is ta n ţă m a x im ă fix ată p rin proiect şi care desigur a fost justificată p rin încercări m ultiple. Se ştie că această a r m ă tu ră are şi rol de rezistenţă, dar în tru c ît pro iectantul nu treb u ie să respecte decît reguli constructiv e p e n tru prevederea ei în proiect (n um ăr de bare pe m etru tran sv e rsal de placă, m ărim ea d iam etru lu i barelor, dis­ ta n ţe le dintre b are etc.) se n um eşte şi a r m ă tu ră c o n stru c tiv ă . Arm ătura de montaj în tr ă în categoria a rm ă tu rilo r co n stru ctiv e şi este form a tă din bare longitudinale care asigură m o n taju l arm ă.314

1 urii în grinzi sub form ă de carcasă, p ă s trîn d poziţia etrierilor (v. fig. V I I . l , m arca Q). T o t ca a r m ă tu ră de m ontaj tr e b u ie socotite şi agra­ fele care păstre ază distan ţa dintre barele longitudinale ale stîlp ilor cînd acestea nu s în t legate de etrieri, sau cînd etrierii nu au suficientă rig iditate p en tru p ă s tra re a geom etriei carcasei stîlpului. Ancorarea armăturii în beton este o condiţie a asigurării conlucrării dintre beton şi arm ă tu ră . Barele cu profil periodic întinse se ancorează şi prin profilul oţelului care asigură pe lîngă ad e ren ţa obişnuită a oţelului de beton, p rin pă­ tru n d e re a laptelui de cim ent îu asp erităţile nevizibile ale barelor de oţel-beton, şi o ad e ren ţă prin încleştare, care se opune te n d in ţei de lunecare a barelor p rin efectul de p an ă d a t de n e r v u r i ; în u ltim ă in­ s t a n ţ ă există şi frecarea care se opune alunecării barelor d upă ce a fost învinsă a d e re n ţa p rin încleştare. Ciocurile sîn t m ijloace de îm b u n ă tă ţire a ancorării în b e to n a ar­ m ăturilor, fiind realizate fie sub form ă de ciocuri în unghi d re p t la capetele barelor din oţelurile cu profil periodic, fie. sub form ă de ciocuri cu îndoire la 180°, de regulă la oţelurile netede. Barele co m p rim ate pot ră m în e şi fără ciocuri. Modul de confecţionare a ciocurilor se a r a tă la fasonarea a rm ă ­ turii. înclinarea armăturilor (poziţionarea barelor de rezistenţă pe o sec­ ţiune înclinată) este necesară a t î t p en tru trecerea a rm ă tu rilo r spre zona întinsă a elem entului de la fa ţa opusă, c ît şi p e n tru preluarea eforturilor transv ersale din forţele tăietoare, din com binarea lor cu cele de- încovoiere sub formă de bare supuse la întindere la elementele lini­ are (grinzi, noduri de cadru, console etc.). La grinzi, barele înclinate se numesc şi bare ridicate deoarece trecerea barelor longitudinale la p a r te a superioară se face p rin ridicarea (îndoirea) barelor. Forţele tăietoare sîn t preluate şi p rin etrieri. care se p u n îndesiţi în zona cu forţe t ă i e t o a r e m ari. Arm ăturile pretensionate sîn t a rm ă tu ri de în altă rezistenţă, care sîn t supuse unor eforturi iniţiale m ari de întindere, la execuţia ele­ mentelor, fie p rin în tin de rea lor pe s ta n d la elementele la care d u pă tran sfer se asigură p reco m p rim area acestora prin an corarea p rin ade­ re n ţă în beton, fie p rin întinderea lor prin golurile lăsate în elem ente ; precom prim area elem entelor se. asigură prin blocarea a r m ă tu rii în tinse în ancorajele de la ca p ătu l elem en telo r (v. cap. VI, B). A rm ă tu rile folosite la pretensionare s în t a rm ă tu ri de înaltă rezis­ te n ţă (v. cap. I I I si STAS 6482-/2-80, STAS 6482/3-80 şi STAS 6482/4-80) In elem entele de b eto n precom prim at, în opoziţie cu arm ă tu rile pretensionate, restul arm ă tu rilo r se numesc armături ne pretensionate.

315

c. lîfcjii 1i generale. P e n tru a sc uşura execuţia arm ăturilo r, proiec­ t a n t u l trebuie să ţină seam a de. u rm ătoarele reguli generale : 1) Se va alege u n num ăr cit mai mic de bare. 2) P e n tru ca barele să nu fie confundate, diferenţa dintre d ia m e tre tre b u ie să fie de cel p u ţin 2 —4 mm p e n tru a fi deosebite cu ochiul liber. 3) D iam etru l arm ă tu rilo r fasonate nu se v a reduce sub 5 mm (cu excepţia plaselor sudate), p en tru ca acestea să-şi păstreze la t u r n a r e poziţia din proiect. 4) La proiectare tre b u ie să se ţin ă seam a de to leranţele de execuţie. 5) Nu se v o r folosi, ori de cîte ori este posibil, bare prea groase, care se fasonează greu şi au o ancorare în b eton m ai slabă decît b a rele subţiri şi nu asigură ductilizarea betonului. 6) N u se vor folosi bare flo tan te care nu asigură ancorarea cores­ p u n ză to a re în beton. 7) P e n tru a rm ă tu rile de rezistenţă se v o r folosi bare cu profil perio­ dic, preferabil de c a litate PG 60. 8) P e n tru elem entele plane se v o r prefera plase su d ate uzinate din sîrm e cu profil periodic. 9) L a cotarea a rm ă tu rilo r şi stabilirea m ărcilor p en tru bare se. v a ţine. seamă de posibilitatea industrializării execuţiei arm ăturilor, sta­ bilind m ărci com une p en tru bare de acelaşi d iam etru şi cu acelaşi m o d de fasonare. 10) Ori de cîte ori este posibil se v o r folosi carcase sudate sau p re as â m b la te prin legare. 11) A rm ătu rile v o r fi prevăzu te cu u n n u m ăr cît m ai redus de îndoiri. 12) P en tru zonele seismice se v a ţine seam a de condiţii speciale de arm are specifice acestor zone. Fasonarea şi montarea carcaselor de armături şi a plaselor sudate se face pe baza prevederilor proiectului şi a fişelor de debitare şi fasonare, resp ectînd cu s tricteţe dimensiunile p rev ăzu te în proiect. B arele t ă ia te şi fasonate vor fi depozitate în p ach ete şi e tic h e ta te conform simbolurilor din fişe. Scopul îm pach etării şi etichetării este de a se face identificarea lor u şoară şi de. a asigura p ă s tra re a formei şi a curăţeniei pachetu lui de arm ături. Dacă în proiect nu sînt suficiente date asupra m odului de fasonare se vor respecta uim ătoarele indicaţii ţjcnerale : 1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regulă, ciocuri semicirculare. 2) A rmăturile legale de la partea superioară a plăcilor pol fi pre­ văzute cu ciocuri la 90°. , 3) La înglobarea barelor longitudinale a stîlpilor în fundaţii se vor prevedea îndoiri la 90°.

316

4) Barele ca profil periodic, care necesită şi ciocuri terminale (bart Întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90 5) Se execută fără ciocuri : barele cu profil periodic şi netede com­ primate, barele plaselor şi carcaselor sudate, la care aderenta se asigură prin conlucrarea spaţială a întregii armături, barele din zonele cu soli­ citări reduse, care sînt folosite pe considerente constructive. 6) Barele înclinate trebuie să aibă la capăt o porţiune dreaptă de m in im u m 20 d in zonele întinse şi dc 10 d în zonele comprimate (d fiind ■diametrul barei). 7) L a proiectarea armăturilor se vor avea în vedere şi posibilităţile d« poziţionare a armăturii, prin distanţieri (cel pu ţin 3 la fiecare metru pă­ trat de plasă sau perete), cel puţin 1 la fiecare metru liniar de grindă sau stîlp), prin capre de oţel-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioară a plăcilor în consolă şi la 100 cm pentru restul plăcii. 8) Plăcuţele metalice şi praznurile înglobate vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau legate de cofraj pentru corecta poziţionare a lor la betonare. 9) Legarea armăturii este obligatorie la ţoale încrucişările armăturilor pentru a asigura efectul spaţial de plasă sau carcasă şi pentru poziţionarea corectă a armăturii. 10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu ar­ mătură de rezistenţă sau pentru preluarea eforturilor din contracţie şi temperatură. 11) N u se vor p une în operă plase în rulouri care nu au fost in prea­ labil îndreptate sau plase care nu sînt plane sau au noduri de sudură des­ făcute (mai mult decît permit condiţiile de livrare). 12) Poziţia înnădirilor se stabileşte numai, cu acordul inginerului care conduce lucrările de execuţie care va ţine seama ca secţiunea aleasă pentru înnădire să fie slab solicitată şi va respecta condiţiile privind asigurarea continuităţii şi aderenţei armăturii în beton. 13) Pentru execuţia armăturilor este obligatorie asigurarea stratului de acoperire cu beton care este o condiţie obligatorie privind asigurarea conlucrării armăturii cu betonul şi a protecţiei armăturilor contra acţiunilor corosive. 14) înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se admite numai cu respectarea următoarelor condiţii : — aria armăturii înlocuite să fie egală sau cel mult cu 5% mai mare decit cea prevăzută în proiect; — diametrul barelor să nu difere cu mai mult de ± 2 5 % ; — înlocuirea barelor cu alt tip de armătură (altă calitate de oţel) se face numai cu avizul proiectantului.

317

15) N u se admite la turnare îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofraj ului. ti. E x e m p le de citire a p lanu rilo r. Planul (le arm a re (v. cap. I) tre b u ie să conţin ă vederi laterale şi secţiuni transversale considerînclu-se că beto nul este tra n s p a re n t, fiind m a rc a t num ai conturul său (co n tu ru l elem entului de b eton arm at). La vederile laterale a r m ă tu ­ rile se consideră pro iec tate pe fa ţa din spate a elementului. Pe aceste p lan uri sînt d ate dimensiunile elem entului, configuraţia arm ătu rilor, diam etru l barelor, lungimile părţilor fasonate ale arm ătu rilor, n u m ăru l de bare, d is ta n ţa dintre bare, colţurile caracteristice-etc. Fiecare arm ă­ t u r ă caracteristică p o a rtă o m arcă şi este ex trasă din elem ent şi d esen ată s e p a ra t cu to a te cotele. Planurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : 1) Planurile de armare pentru obiectul care se execută trebuie să con­ ţină denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se referă şi celelalte elemente necesare identificării. 2) Elementele care urmează a fi executate Ia un obiect trebuie să fie complet înscriate, pa riind indicative din Utere şi numere, conform regulilor de desen (v. cap. I ) pentru a se identifica uşor armătura ce se fasonează pentru fiecare element, pentru a nu se executa armătură în plus sau a se omite execuţia unor armături. Astfel, to a te fundaţiile, stîlpii, la un an um it nivel, grinzile, ner­ vurile, plăcile, pereţii, elementele secundare etc. vor avea indicative separate distincte care să nu dea naştere la confuzii. E ste necesar ca înainte de a se trece la organizarea lucrului să se facă liste com plete cu seria şi indicativele t u t u r o r elem entelor şi să se completeze fişele de debitare şi fasonare a arm ăturilor. în a in te de a începe lucrul propriu-zis, m eşterii şi şefii de echipă t r e b u i e să cunoască to a te datele necesare. î n cazul neclarităţilor sau lipsurilor din proiecte, nu se v a trece la d e b itarea şi fasonarea arm ă­ tu rii p în ă nu se lăm uresc în detaliu to a te datele care nu rezultă cu c la rita te din p l a n u r i ; se trece la com pletarea acestora pe baza discu­ ţiilor şi lăm uririlor cu inginerul responsabil de execuţia lucrării. Şeful de echipă va avea mai întîi o reprezentare clară asup ra m o­ dului în care v a fi pusă a r m ă tu ra în operă, la întregul obiectiv, a su p ra ordinei de execuţie a arm ăturii, întocm ind o d o cu m entaţie com pletă a s u p ra întregului lot de arm ă tu ri ce-1 are de fasonat.

318

în milimetri. diam etrul arm ă­ turilor. V I I . simbolul oţelului (de exemplu 3 O 0 O B 37) şi m arca barei. în figura Y II. a). Cuzinetul (fundaţia) unui stilp din beton armat. poziţia barelor înclinate şi a. P e n tru a se exemplifica cum se citesc planurile. iar cele de pe la tu ra lungă au marca @ . a v în d m arcate barele de re ziste n ţă. d iam etrului barelor. (fig. ia r pe cealaltă direcţie sîn t 9 bare la intervale de 9 cm. Fiecare m arcă de arm ă tu ră este desenată a v în d figurate ciocurile sem icirculare şi trecute urm ătoarele d im e n siu n i: lungim ea dreaptă a barelor care este de 95 cm la m a rc a ® şi de 120 cm la marca Q) . I) paralel cu poziţia barei în elem ent : desenul conţine lungimile în centim etri ale fiecărei porţiu n i d rep te (considerate între colţurile axelor barelor).2 . cu indicarea dimensiunilor secţiunii transversale. ciocuri. num ă­ rul de rîn d u ri pe care se găseşte arm ă tu ra. etrierilor etc.2. 319 . b).2 este reprezentat cuzinetul din beton a rm a t cu dim ensiunile in p lan de 125 x 150 cm. V II. cap. Barele de pe latu ra scurtă a cuzinetului au m arca ® . indieîndu-se distanţele dintre bare. ce reprezintă lungim ea necesară confecţionării celor două ciocuri (aproxim ativ 2 x 7 d). in continuare se dau o serie de exemple. lungimea to tală. 3) Diametrul fiecărei bare caracteristice se extrag e şi se redesenează s ep a rat (v. barelor de m o n taj. respectiv 10 cm. a barelor de m on taj. distanţelor dintre bare. I) : 1) Vederea laterală conţine dimensiunile elem entelor din beton armat» poziţia arm ăturii.Planurile de armare ale unui elem ent trebuie să conţină toate datele pentru poziţionarea armăturii şi pentru fasonarea fiecărei bare* astfel (v. cap. diam etrul barei. res­ pectiv n u m ărul şi diam etrul barelor pe m etru liniar. 2) Vederea de sus a tălp ii cuzinetului care este arm at cu o plasă de bare legate şi anum e pe o direcţie sîn t 9 0 1 4 bare şi pe cealaltă direcţie 11 0 14 ceea ce înseam nă că pe latu ra de 125 cm sîn t 11 bare aşezate la intervale de 15 cm. m arca arm ăturii. Detaliile figurii reprezintă . acoperirea cu beton. La desenele pe care nu este t re c u tă calitatea oţelului se înţelege că oţelul este de ca litatea OB 37. E xem plul 7. re­ zem at pe o fu n d aţie din beton sim plu. inclusiv calita­ te a de oţel. d is ta n ţa dintre etrieri sau între barele de repartiţie. şi n u m ărul to ta l de bare p en tru fiecare marcă. tipurile de. nu m ăru l barelor din aceeaşi secţiune şi acelaşi rîn d . 1) Vederea în perspectivă a cu zinetului de form ă prizm atică din care se văd ieşind 6 m u stăţi prevăzute cu ciocuri (fig. 4) Vederea de sus este folosită p e n tru indicarea poziţionării în p lan a a rm ă tu rii elem entelor plane. Se rem arci că ciocurile se pun in sus. în tre ele. 2) Secţiunile transversale conţin poziţia barelor longitudinale de rezistenţă. lungim ea to tală a barelor este de 115 cin la marca ® deci mai lungă cu 20 cm.

aşezarea barelor plasei din cuzinet la care marca (D. 4) Secţiunea verticală făcută paralel cu la tu ra scurtă (fig. 3) Secţiunea verticală făcută paralel cu latu ra lungă a cuzinetului (fig. călăreţi şi bare de rep a rtiţie c it şi arm area încrucişată a plăcilor. VI 1. în cîm pul p lă c ii se trece num ăru l de bare pe m tru lin iar (de exem plu 6 0 6 m m /m ). cit şi lungim ea to ta lă (181) cm).a desenul m u stă ţii (m arca © ). şi n u m ăru l barelor (6 0 2 2 ). ce reprezintă m u stăţile. VII. vedere în perspectivă şi planuri de armare.2. fig. cu armătura pe o singură direcţie şt <cu armătură p>entru preluarea momentelor negative de pe reazeme. bare ridicate.al m ărcii ® . num ăr 320 . V II. I. Cuzinet din beton armat.3 se a ra tă două m odalităţi de fasonare a arm ă tu rii şi anum e în de­ s e n u l a barele de rezistenţă sîn t de d o u î tip u ri. e). marca (£) şi m arca Q) . în ceea ce priveşte plasa de la baza cuzinetului se observă din acest desen că •barele lungi (marca Q)) au ciocurile în sus şi sin t puse sub bafele scurte (marca 0 ) . sîn t tre c u te la fel ca la celelalte arm ătu ri lungim ea p ă rţilo r d repte (153 cm) inclusiv a ciocului d rep t Îndoit la 90° (de 10 cm).2. iar m arca Q) se vede sub formă -de puncte. Armarea plăcilor din planşeu. Pe aceeaşi secţiune este trecu tă şi poziţia arm ă tu rilo r d in stîlp i care se v or pe­ tre c e cu m ustăţile pe o lungim e de 100 cm (aproxim ativ 45 d). In figura V I 1.Fig. Exem plul 8. poziţia pe care o are plasa de arm are din cuzinet şi poziţia m ustăţilor.care în secţiune se v ă d num ai ca nişte p u n cte. 1. precum şi desenul in detaliu . Din acest desen s e v ă d : dim ensiunile cuzinetului în secţiune. d).12) d in care se vede a tî t arm area pe o direcţie cu b are drepte. D in acest desen se v ă d : dim ensiunile in p la n vertical ale cuzinetului. se vede in întregim e cu poziţia ciocurilor. I (v.2. M odul de arm are a fost a ră ta t la cap.

Armarea plăcilor din beton armat cu armătura de rezistenţă pe o singură direcţie. c se a ra tă arm a -e a u n e i grinzi. In desenul b se ara tă că se poate folqsi o singură marcă de arm ătu ră <£) pusă al­ tern ativ cu un cap ăt rid icat spre stin g ă marca ® ' apoi spre dreapta marca ® . La plasele legale ridicarea barelor pe reazem se poate face şi direct pe cofraj cu chei speciale. Armarea unei grinzi simpla rezemate. barele fiin d însă deb itate la lungim ea to ta lă a mărcii Q) din desenul a sau a mărcii ® '. VII.3. iu secţiunea tran sv ersală barele de re p artiţie se v ăd sub form ă de p u n cte şi se aşază p e s te arm ătu ra de rezistenţă . La plase sudate arm area se face cu plase sep arat pen tru zona întinsă din cim pul plăcii şi sep arat p en tru zonele întinse de pe reazem . 21 — C a rte a fie ra r u lu i b e to n is t — cd. o. realizat de cele două mărci fl) şi Q). b. E xem plul 9. în figura V11. Se co n stată că astfel de grinzi au arm ă tu ra de rezistenţă for­ mată in c i m p d in 4 bare 0 20 m m a lcă tu ite diferit. la p artea superioară întinsă (Ş). Barele de re p artiţie sin t cele indicatei cu m arca Q).Fig. această arm ătu ră se num eşte de re p artiţie deoarece prin le g a r e d e a rm ătu ra de rezisten ţă o repartizează pe aceasta in mod uniform con­ form prevederilor din proiect.4. d ar pe reazem e se ridică num ai barele de m arcă ® barele de m arcă 2 sin t co n tin u ate cu bare drepte pină pe reazem av in d ciocuri sem i­ circulare in sus. două sub form ă de bare d re p te ® . 1 3 2 1 . una s u b fonn'i d e bară ridicată pe reazem şi cu îndoire p en tru a asigura lungim ea minimă d e ancorare © şi una sub form ă dc bară dreaptă ridicată care are o lu n ­ gime d e ancoraj suficientă.

VII. 322 . P lanul de armare a unei grinzi care preia momente negative pe reazeme. m arca (J) reprezintă etrieri deschişi (eu 3 latu ri) care sîn t p oziţionaţi în zona centrală a grinzii care nu are forţe transversale (tăietoare) m ari. ia r marca © reprezintă etrieri închişi (cu 4 latu ri) ce sin t prev ăzu ţi la capetele grinzilor unde forţele transversale s in t m ari. Marca 0 reprezintă barele de m ontaj alcă tu ite de 2 0 8 si care au rolul de a p ă stra distanţele dintre etrieri şi a asigura conlucrarea in ansam blu a a rm ătu rii.30 f \ <•16 L■?L0 ?*20 / dn A -A <n 6 E t r ie r i O 7 L IbC SECŢIUNEA > 2 te \ 15 E t r ie r i C 7 1 i vr» a (5) a i o V-) O 'r> L i> 2 0 î n 25 o •r> y r v — » 75 E t r i e r i Tnchisi 3 0 -+ * Fig. pe o porţiune de cel p u ţin dublul înălţim ii grinzii.4.

---. Fierarul betonist trebuie să fie a te n t la poziţia c io c u rilo r: barele au ciocurile de regulă îndreptate spre. Plan dc armare. Astfel se sim plifică fasonarea.® . E trierii se aşază la 33 cm .mandă folosirea agrafelor. Sttlpii cu secţiune dreptunghiulară pot avea în loc ele eloi etrieri in aceeaşi sec­ ţiu n e uh etrie r şi o agrafă in formă de S (fig.6). P l a n u l d e a r m a r e a u n u i s tîlp d e p a r t e r c u s e c ţi u ­ n e a p ă tr a tă . E xem plul 10.a vinii stîlp cu secţiunea pătrată. P entru regiuni seismice etrierii se îndesesc spre capelele stîlpilor conform proiectului. precum şi conturul etrierului. d ar poate da naşte re greşelilor de m ontaj. C aracteristic pentru arm area stîlpului este asigurarea co n tin u ităţii cu fundaţia care se realizează prin m u stăţi m arca ® şi cu stîlpul de la etajul I care se realizează p rin arm ătu rile cu m ărcile (J). la parter (fig. In regiuni seismice nu se rcee. P en tru regiuni seismice ancorarea aceasta este foarte im portan tă.4.5. b). interiorul grinzii pentru ca şi capeţi le ciocurilor şi ciocul ca atare să se ancore/c ferm în masa b etonului. V il. marca (g). V II.In secţiunea A — A se vede poziţia arm ătu rii de m ontaj şi de rezistentă. in fiecare secţiune sin t cîte 2 etrieri închişi : etrieri de c o n tu r m arca © ce poziţionează arm ătu rile de colţ şi etrieri de interior care pozi­ ţionează arm ătu rile longitudinale de pe latu rile stîlpului. F ig . Mărcile (2) Şi ® p o t fi înlocuite p rintr-o singură m arcă Q)' care se aşază a ltern ativ cu bara cu îndoire de reazem la un cap ăt şi apoi la celălalt (fig. V I I .5). V II.

Agrafă ş i pozi­ ţia ei in s e c ţi u n e a unui s t î lp d i n beton a r m a t .[ F ig . sîrm e trase de t i p STN B şi S T P B etc. Alegerea oţelurilor. p en tru îm binările elemen­ telor. Cunoaşterea criteriilor de alegere este utilă a t i t p en tru p ro iec tan t cît şi p en tru executant. 2 . A rm area se foloseşte pen tru preluarea eforturilor de întindere. 324 . beton armat şi beton precomprimat “ şi n orm ativu l G. PG 60. S int reguli de arm are p en tru nodurile cadrelor de b eton armat» p e n tru reazemele grinzilor. Arm area elementelor de beton rezultă de regulă d in tr-u n calcul de rezistenţă pe baza căruia se stabileşte aria arm ă tu rii în zonele întinsa sau com prim ate ale secţiunilor.6. — u n consum mai redus de m anoperă la fasonare şi la m on taj j — co m p ortarea bună la solicitări de tip seismic şi la cele de oboseală.140-85 „Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton a rm at“. p en tru console. de forfecare sau de torsiune a elementelor de beton. p en tru legăturile elem entelor liniare cu cele plane etc. a. Alegerea oţelurilor trebuie să asigure : — un consum redus de o ţ e l . Regulile de arm are s în t p revăzu te în prescripţiile de proiectare şi ex e cu ţie: STAS 10107/0-76. Condiţii generale de armare Unele criterii p en tru arm area elementelor din b eton a r m a t pe care le ia in considerare proiectantu l au fost deja a r ă ta te în parag rafu l 1. P entru satisfacerea criteriilor a r ă ta te se va c ă u ta să se folosească oţeluri superioare de tip PG 52. L a elementele cu sec­ ţiu ni reduse şi eforturi m ari se foloseşte arm area şi p en tru zonele com­ prim ate. P e n tru zonele cu concentrări de eforturi m ari arm a rea se exe cu tă du pă unele reguli speciale date în norm ativele şi t r a ta te le de specialitate. VII. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton.

A in iă ri constructive şi recom andări generale. plase su date. care au rezerve reduse de deformabilita te (ductilitate). pen tru arm area elem entelor su­ puse la torsiune. neevidenţiate prin calcule.P e n tru m ărirea gradului de industrializare şi respectiv p en tru re­ ducerea m anoperei de confecţionare şi m ontaj se v or folosi ori de cite ori este posibil. nu se vor utiliza la arm area diafragmelor. b. o g rin d ă care are o secţiune transversală cu lăţim ea de 20 cm şi înălţim ea de 50 cm. zonele cu concentratori de eforturi. bordările golurilor. fie la arm area pen tru solicitări greu de exp licitat p rin tr-u n calcul curent. pen tru asigurarea ancorărilor arm ă tu rii în beton. Procentele de ai mai c. armările p en tru preluarea u no r eforturi din tem p era­ t u r ă . p en tru trecerea arm ă tu rii pe reazemele grinzilor. Plasele su d ate din sîrm ă trasă . cu ex cepţia pistelor (dalelor p e n tru fu n d a ţia tram v a ie lo r sau a auto stră­ zilor etc. reprezintă [procentul! de A „ 1 000 Se ia de regulă aria utilă a secţiunii de beton A b = bh0. arm ările speciale p e n tru o bună com portare a elem entelor la solicitări seismice. A ria a rm ă tu rii. Reguli de arm are sîn t şi pen tru preluarea forţelor tăieto are prin bare înclinate şi a rm ă tu ri transversale. c. de exem plu. Armările con­ stru c tiv e se folosesc de regulă fie la arm area elem entelor la care prin calcul rezultă o a r m ă tu ră foarte redusă. 325 Â 20 armare.8). a p a r şi restricţii în utilizarea unor oţeluri . Trebuie re spectate reguli privind : asigurarea unui an u m it procent de arm are. pentru a asigura nedeform abilitatea arm ă tu rilo r la betonare. astfel. oboseală etc. . are o arie A h — 50 X 20 = 1 000 cm 2. Aria a rm ă tu rii în ra p o rt cu aria secţiunii de beton a r m a t se exprim ă în procente . V II . î n această ultim ă categorie in tră nodurile de cadru. Dacă aria oţelurilor de arm are a re z u lta t de 20 cm 2 ( A f — 20 cm 2) r a p o r t u l : ■ —— K 100 = ——— X 100 = 2 % . fig. arm ările la elementele la care apar eforturi m ari din contracţie ce ar produce fisurarea acestora fără o a rm a re suplim entară. Desigur. pentru asigurarea acoperirii cu b eto n a a rm ă tu rii şi uşoarei betonări a elem entelor (v.). şocuri. p en tru folosirea diam etrelor de a rm ă tu ri corespunzătoare dimensiunii elem entului şi m odului său de solicitare sau de com portare a elementelor. la arm area elem entelor supuse la oboseală sau la eforturi a ltern an te rep etate. în prescripţiile de proiectare (STAS 10107/0-76) sîni date m ulte precizări privind procentele minime şi m axim e de armare. carcase sud ate sau legate etc. astfel oţelul OB 37 se v a folosi ca a r m ă tu ră constru c tiv ă la elementele slab a rm a te sau la elem entele supuse la vibraţii.

P e laturile întinse ale secţiunilor grinzilor şi plăcilor se va prevedea c a n tita te a de a r m ă tu ră reieşită din calcul.4 0 .15°/o la gradul de protecţie antiseism ică G P A > 7 . Procentele de armare ale grinzilor.10% la cel cu g ra d de protecţie antiseism ică GPA < 7 . Procentele m inim e de arm are transversală pe direcţia fiecărei la tu ri va fi de 0.5 PC 52 sau P C 6 0 F ă ră s o lic ita r e se is m ic ă P C 52 sau PC 60 O B 37 O B 37 O B 37 P ro c e n te le m in im e de a r m a r e In te r io r M a r g in a l D e c o lt 0 . Acestea se sporesc în secţiunile de capete ale stîlpilor şi grinzilor în special în zonele în care la solicitări seismice ap ar plastificări. 7.075y« în zone fără acţiuni seism ice. D acă nu există considerente deose­ bite se recom an dă utilizarea unor procente medii de arm are fa ţă de secţiunea utilă (fr/i») a inimii de 0.Procentele minime de arm are p e n tru stîlpi sin t cele din tabelul V I I . Tabelul V I I .8 0 . în paragrafele u rm ă to a re se vor da detalii de arm are. La grinzile care formează riglele de cadru procentele minime vor fi 0. 0.5 O b se rv a ţie .15% p e n tru construcţii cu GPA > 7. va fi de m inim um 326 .7 0 . l .1% pen tru GPA < 7 şi 0. dar cel p u ţin de 0 .8 0 .5 .15% la g ra d u l de protecţie antiseism ică GPA > 7 şi de 0. Procentele m inim e pentru armarea transversală a stîlpilor.6 0 . La solicitări reduse în stîlpi procentele m inim e se lim itează la 0. A rm ă tu r a longitudinală va fi de m axim u m 2 % în zonele cu solicitări seismice şi de m axim um 3 % la elementele fără rol de rezistenţă seismică.0 0 .5 0 .4 0 .7 0 .6 0 .0 5 —0 . Procentele maxime ale armăturii longitudinale.5 0 . 0.5 0 . Procentele m inim e <le arm are ale a rm ătu rii lo n g itu d in ile in slilpi G ra d u l d e p r o te c ţie a n tis e is m ic ă (G P A ) 7 T ip u l d e s t ilp I>C 52 sau PC 60 6 şi fi.2% ce po t fi depăşite la secţiu­ nile T cu placa com prim ată.6 —1. A rm area tran sversală a stîlpilor se face p rin etrieri închişi prin su d u ră sau p etre­ cere aşa cum se poate urm ări pe figura V I I .10% la gradul 6 şi 6.1 % ob ţin u te prin ro tu n jirea în plus a procentelor de arm are calculate.8 0 .6 0 . iar pe reazeme p en tru preluarea m om entelor negative.7 0 .4 0 . l .9 1 .

4 pen tru GPA > 7.7.5.4 din arm ă tu ra din cîmp.Fig. 0. D istanţele dintre etrieri şi stîlpi în zone seism ice.3 din cea p re v ă z u tă în cîm p p e n tru GPA < 7.5 Şi 0. 327 . L a p a rte a inferioară a reazemelor a r m ă t u r a va fi cel p u ţin 0. VII.

0 2 5 .1 7 8 8 1 2 .8 0 1 2 5 .9 8 2 .1 8 5 5 . Diametrele minime ale barelor de armături S uprafaţa to ta lă a arm ă tu rii necesară arm ării elem entelor de beton a r m a t rezultă din calcule de rezistenţă.0 1 4 9 .8 5 1 1 .8 3 7 2 .3 1 1 5 .01 5 1 .2 7 1 5 .1 0 2 2 . 0 .3 6 4 3 .2 .2 4 1 2 .7 2 5 0 .2 6 3 . dar să se găsească şi cît m ai ap ro ap e 328 .0 9 6 1 .4 2 1 0 1 . De exemplu.0 1 2 4 .2 6 3 .1% ) ob ţin u te adesea prin rotunjirea în plus a procentelor de arm are din calcul.3 8 9 1 .0 5 7 .5 1 2 .62 = 20.01 3 0 .0 4 2 5 1 0 .5 2 5 .7 0 D acă aria (suprafaţa) calculată este mai m are decît cea care se găseşte în tab elu l V II.5 4 3 0 .6 4 9 .4% la Bc 35.1 8 1 2 . pentru un n u m ăr de bare D ia m e ­ tr u l mm 6 ~ 8 1 0 1 2 N 1 0 .8 2 1 2 .8 1 2 1 .5 4 3 .1 3 1 0 l jp 3 9 4 2 .0 9 6 .3 0 8 1 .5 2 7 .3 2 1 6 .0 7 1 0 .9 0 8 7 .0 7 1 7 .1 10 2 .4 0 1 4 .1 4 4 .2 7 3 4 .4 2 1 1 . dacă aria calculată A = 20 cm3 este echivalentă cu aria corespunzătoare a 13 bare 0 1 4 » această arie se obţine din aria a 10 bare plus cea a ariei p en tru 3 bare A = A 10 + A 3 = 15.8 o 2 2 .1 8 1 3 . 0 0 •> 0 . L a plăci procentele de arm are sîn t cele a r ă ta te anterior (0.5 0 2 7 0 .2 8 9 .4 3 1 0 0 .2 7 4 9 .0 8 4 .01 cm- 3.0 5 1 2 .2 6 6 1 .1 3 3 0 . lungimea minimă pe care treb u ie să p ă tru n d ă a rm ă tu ra su plim entară in placă (1/4).6 9 3 .6 0 9 . în fiu ’.1 1 3 9 .7 2 6 .9 3 5 .9 0 S 2 .-10 2 4 .4 5 3 1 .2 8 7 .5 4 3 7 .1 6 8 .3 6 2 5 . Această operaţie se face pe baza ariei calculate.2. 17. aşa cum se poate u rm ări pe figurile V I I . P e n t r u găsirea uşoară a barelor se po ate folosi tab elu l V II.1 5 7 5 8 . Tabelul V I I .3 1 3 . la oţelul tip PG 1% la b eton Bc 25 şi 1.0 7 75.1 4 1 6 3 .7 1 1 9 .39 + 4.5 7 2 .0 8 4 .0 2 6 .3 9 4 .6 1 3 4 .6 5 5 7 3 .7 0 4 1 .5 0 7 .4 6 4 . procentele de a rm a re nu vor depăşi.1 5 1 . 3 şi VII. la plăci sînt şi foarte m ulte prevederi su p lim entare constructive cu privire în special la num ăru l de bare pe m etru de placă (în cîm pul plăcii.7 9 9 . Astfel.1 0 1 1 3 .2.3 9 2 0 .5 7 0 .7 0 2 .0 8 2 0 .6 2 6 .7 0 1 0 . î n afară de această condiţie.4 2 7 2 . d.8 0 1 3 4 .1 0 5 6 .8 9 6 2 .0 5 1 2 .9 2 1 0 .Procentele m axim e de arm are dep ind şi de clasa betonului.3 6 3 .05—0.5 6 6 4 1 .0 8 2 0 . 0 1 0 0 ii m ă r ii de b a re 6 1 .4 7 2 4 .3 2 1 0 . 1 1 14 16 18 2 0 2 2 25 28 32 36 40 2 .5 9 2 .0 2 4 .6 3 3 2 .1 7 4 0 . A ria secţiunii.1 3 3 . A rm ă tu ra treb uie să fie cît m ai uniform re p a rtiz a tă în secţiune.4 3 8 7 .1 3 1 . pe reazeme).7 8 1 4 .0 5 1 8 .2 8 2 7 0 .3 1 ’ 8 1 .7 3 1 8 .6 3 2 4 .7 2 1 5 .5 1 3 .2 5 6 1 .4 2 3 8 .7 7 1.1 3 3 0 .2 1 5 0 .9 2 2 .9 5 4 8 .8 3 3 .3 8 4 8 0 .0 3 7 .8 5 5 .41 1 .2 7 1 8 .5 7 1 5 .1 5 3 0 .9 9 2 0 .5 2 6 .8 5 1 .0 4 1 0 .7 8 5 4 1 . ea se po ate com para cu o sup ra faţă o b ţin u tă p rin adun a rea coloanelor din tabel.0 3 7 . Alegerea n u m ă ru lu i şi d iam etru lu i barelor (le oţel-belon.2 1 1 9 .7 9 4 0 .3 6 2 5 .5 8 8 0 .5 4 2. la grinzile supuse la solicitări seismice.8 1 2 9 .2 1 4 4 .9 0 2 8 .

L i r n t u i l f niinin e aim ise la elen tufele «le lietoi) iun at m onolit sau p rclu rn at Categoria armăturii 1 A rm ătură de rezistenţă longitudinală Elementele de construcţii şi telul armăturii 2 S h lp i portanţi (liale şi cadre) La elem entele obişnuite : — oţel neted — oţel periodic La elem entele nestructurale Grinzi La planşee obişnuite La planşee cu nerv u ri dese Plăci A rm are cu plase legate : — la p arte a inferioară — la p artea superioară cu oţel neted A rm are cu oţel periodic A rm are cu plase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente prefabricate Dale cu stîlpi F işii in clm p F işii pe reazeme Stîlpi La stîlpi n ep o rtan ţi La stîlp i p o rta n ţi cu la tu ra sub 400 mm sau sub 300 mm şi GPA < 7 La stilp i p o rta n ţi cu latu ra m in i­ m ă 400 sau peste 300 mm şi grad de protecţie antiseism ică G P A > 7 I're ta (diam etrul barei de fretare) Grinzi La grinzi cu înălţim ea pînă la 800 mm La grinzi cu în ălţim ea peste 800 mm La carcase sudate Grinzi La carcase legate cu sîrm ă : — la elem ente m onolite — la elem ente p returriate L a carcase su d ate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate Diametrul minim admis mm 3 Observaţii 4 14 12 10 10 8 G 8 ti 5 4 8 10 5 6 8 6 16 8 4 M aximum 28 p en ­ tr u GPA > 7 22 p en tru beto an e uşoare / i li E trieri (arm ă­ tură tra n sv e r­ sală) > 1 /4 dm.T a b i l u l X I l .. o .x al a r­ m ătu rii tongitudidinale 8 pentru OB 37 Sudare corespunză­ toare A rm ături de montaj şi repartiţie 8 8 G 5 10 la OB 37 329 .

de asemenea. d a to rită execuţiei m ai îngrijite. D iam etru l minim al etrierilor (arm ăturile transversale) la grinzi. D iam etrele m inim e admise s în t a r ă t a t e în tab elu l V I I . în tru c ît pericolul deformării la tu r n a r e este redus. P e n tru a r m ă tu ri de m o ntaj. L a elem ente p re fab ric ate se folosesc de regulă arm ă tu ri cu d iam etre mai mici. cînd se foloseşte oţelul OB 37 şi 8 m m c î n d 330 . a. în zona com prim ată. D iam etrele m inim e la grinzi. nu v a depăşi 1/4 din d ia m e tru l m axim al arm ă turilo r longitudinale respectînd şi condiţia ca diam etru l minim la grinzi mici (cu înălţim ea mai mică de 80 cm) să nu depăşească 6 m m. este necesar ca a r m ă t u r a să aibă un m inim de rig id itate p e n tru a-şi p ă s tra poziţia în tim p u l tu rn ă r ii şi să asigure o uşoară t u r n a r e a betonului care tre ­ buie să cu prin dă în mod omogen întreaga secţiune. iar la grinzi mai înalte decît 80 cm să nu depăşească 8 mm. cu carcase legate. 3 (conţiiniarc) 1 1 2 Plăci R ep artiţie la plase legate sirm ă R ep artiţie la plase sudate : — la elem ente m onolite — la elem ente p retu rn ate 3 cu 6 4 3 8 G 5 10 OB 37 PC A rm ătu ri con­ stru ctiv e pe lcţele laterale pe înălţim ea grinzii A rm ătu ri din diafragm e In carcase legate cu sîrm ă La carcase sudate La elem ente torsio n ate V erticale din PC V erticale din OB 37 10 12 m axim um 1 /IO din grosimea diafrag­ mei de fibrele întin se ale secţiunii de beton.T a b e lu l V I I . L a carcase su­ d a te se adm ite d iam etrul m inim al etrierilor de 4 m m dacă se asigură o sudare bună. Aceste condiţii se concretizează p rin tr-o serie de reguli construc­ tiv e printre care sin t cuprinse şi cele referitoare la d iam etru l m inim al arm ăturii. D iam etrele m inim e p e n tru barele de rezistenţă vor fi de 10 mm. p en tru susţinerea etrierilor se p re văd cel p u ţin două bare de m ontaj 0 10 sau 8 mm pen tru elem ente prefabricate. D ia m e tru l etrierilor de regulă nu v a depăşi 12 mm. 3. Se adm ite p e n tru planşee cu g rin z i dese ca diam etrul m inim să fie de 8 mm.

Diametrele m inim ? Ia stîlpi.3). d iam etru l m inim al barelor longitudinale se reduce t o t la 12 m m la OB 37. D iam etrul minim al fretei elicoidale continue sau al etrierilor sud aţi (arm ături transv ersale sudate) va fi de 6 mm. d iam etrul m inim poate fi redus la 6 sau 5 m m la elementele prefabricate. la secţiuni cu dim ensiuni stabilite pe considerente constructive.) d iam etru l minim se reduce la 10 mm. D iam etrul m inim adm is p e n tru stîlpii de rezistenţă va fi de 14 mm. P en tru a r m ă tu ra con stru c tiv ă care se pune pe feţele laterale ale grinzii diam etrele m inim e vor fi 8 m m p e n tru oţelul OB 37 şi 6 mm p e n tru oţelul PG 52 sau PG 60 . p e n tru carcase s u d ate d iam etru l se reduce la 5 mm. la elementele in care solicitările s în t mici sau la stîlpii de b eto n a r m a t t u r n a ţ i în zidărie.se foloseşte oţelul PG 52 sau PG 60 . 331 . La stîlpii n e p o rta n ţi (caracter decorativ etc. se vor folosi etrieri de 8 mm din OB 37. la elementele din beton monolit se v a lua : 1) P e n tru arm ă tu rile de la p a rte a inferioară a plăcii. respectiv 10 mm la PG. 6 mm p en tru oţelul tip PG (cu profil periodic). D iam etrul m inim p e n tru a r m ă tu r a de rezistenţă in cazul plaselor legate cu sîrmă. la carcase sud ate. 8 mm la stîlpi p o rta n ţi cu b > 400 mm. deci se reduc cu 2 mm diam etrele m inim e (v. b. 6 mm. La elementele p refabricate. tab elu l VII. La stîlpii stru ctu rilo r cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 şi la tu ia cea mai m are > 300 mm. 2) P e n tru a rm ă tu rile de la p a rte a superioară a plăcii (inclusiv a r ­ mături înclinate sau călăreţi) : 8 mm p en tru oţelul neted . D iam etrul m axim se recom andă să nu depăşească 28 m m (in special în zone cu g ra d de protecţie antiseismică G P A > 7 . Folosirea diam etrelor m ai m ari se adm ite cu luarea măsurilor speciale de ancorare şi cu m ărirea a rm ă tu rilo r transversale. Diametrul armăturii transversale ( etrieri) va fi cel pu ţin 1! 4 clin dia­ metrul minim al armăturii longitudinale şi m inim um : 5 m m la stîlpi nepo rta n ţi . P e n tru betoane cu agregate uşoare diam etrele m axim e adm ise vor îi de 22 m m din oţel cu profil periodic (PG). Se adm it etrieri de 6 m m la stîlpi cu la tu ra cea m ai m are de 300 mm şi pentru GPA < 7. c. La stilpii p o rta n ţi tu r n a ţ i m onolit la care a r m ă tu ra este foarte redusă (constructivă) diam etrul minim se adm ite să fie de 12 mm. Diametrele' m inim e la plăci. 6 m m la stîlpi p o rta n ţi cu b < 400 mm .

) în tim­ pul betonării se ia egală cu diam etru l b arelo r d ar nu m ai p u ţin de: 25 m m p e n tru a r m ă tu r a de la p a rte a inferioară . V II. planşee ciupcici. Distanţele diniie tarele ai măturilor la grinzi. arce etc.8). C înd a r m ă t u r a de la p a r te a inferioară a grinzilor este dispusă Pc mai m u lt de 2 rînd uri. u nde d este grosim ea diafragmei. Diam etrele minime ale a r m ă ­ turilor v ertic ale de rezistenţă vor fi : 0 12 p e n tru arm area cu oţel OB 37 . D istan ţa (lumina m inim ă dintre arm ă tu rile lo ng itud inale de rezistenţă care au o pozi­ ţie orizontală sau înclinată la elem ente liniare (grinzi. a. D iam etru l m axim al a rm ă tu rilo r va fi ^ dj 10 sau 25 m m.2. valoasea d a tă de relaţia ------.D iam etru l m axim al barelor de rezisten ţă din plăci nu va depăşi. 0 10 p e n tru arm a rea cu oţel PG 52. La elem entele p refabricate cu plase su d ate a r m ă t u r a de re p artiţie poate avea diam etru l m inim de 3 mm. 4. Diametrele m inim e Ia structurile speciale (in velitcri. Diam etrele m inim e la diafragme. d is ta n ţa m inim ă (în afară de barele primelor 332 . 30 m m pen tru a r m ă tu ra de la parte a superioară. v ib rării sau com pactării betonului (fig. în mm. ' 10 P e n tru elem entele arm a te cu plase s u d ate din sîrm ă t ra s ă p e n tru beton a rm a t. Distanţele dintre barele armăturilor L a grinzi. rezer­ voare. d. planşee cu nervuri dese). e. arce şi la t o a t e elem entele liniare la care a rm ă tu ­ rile a p a r con stituite sub form ă de carcasă spaţială legată sau sudată este necesar să se p revad ă d istan ţe m inim e între arm ă tu ri. A rm ă tu r a ele re p a rtiţie p en tru plăci t u r n a t e monolit se ia de 5 mm p en tru plase legate şi de 4 m m pentru plase sudate. diam etrul m inim al a rm ă tu rii de re ziste n ţă v a fi de 4 m m la elem entele p re fabricate şi de 5 mm la cele e x e cu tate monolit. E trierii din zonele de ca p ăt ale diafragm elor vor fi de m inim um 0 6 la 100 m m între ei pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol.[. pentru a se asigura trecerea gra nu le lo r de agregate şi a laptelui de ciment în tim p u l tu rn ării. stîlpi. Diam etrele minime trebu ie să fie conforme cu prescripţiile speciale elaborate p en tru aceste •lem ente. în mm.

VII-8) şi se v a respecta condiţia ca a r m ă tu ­ rile din rîndurile 2 şi 3 să cadă e x a c t peste cele din rîn d u l 1. D is ta n ţa m ax im ă d in tre axele a rm ă tu rilo r de rezistenţă se recom and ă să nu depăşească 150 m m (tabelul V I I . La elementele p re tu r n a te şi prefabricate. î n tabelul V I I .8.două rinduri) se va lua de 50 mm (v. fig. 5). VII. 4. A rm ă tu rile p o t fi legate şi cu agrafe cu d iam etru l m inim de 6 m m în zone neseismice. D is ta n ţa la a r m ă tu ra constru c tiv ă dispusă pe fa ţa laterală Ia grinzi mai înalte de 70 cm va fi de 400 mm. D acă un proiect are p revăzute distanţe d intre a rm ă tu ri mai mici de 25 mm. D istanţele m inim e dintre armătu­ rile de rezistenţă pemtru grinzi orizontale sau. D istanţele dintre etrieri vor fi de m in i­ m um 100 mm. Distanţa minimă mm 2 Tabelul V I I . se vor d a in proiect indicaţii a su p ra dim ensiunilor m axim e admise p en tru granulele agregatelor ce se vo r folosi la execuţia betoanelor. eiite preturnaIc 50 70 50 cl„ insă > 2 0 d„ insă > 3 0 > 50 >100 rf„ insă > 15 333 . l u n a r e dl ) 25 mm Fig. precum şi in tre prim ele două rin d u ri " intre arm ăturile dc la faţa superioară ~ 1 arm ătu ra dispusă pe mai m u lt de două rin d u ri (In afara barelor din prim ele două rin d u ri) Etrieri Ele. D istanţa m inim e adm ise intre arm ătu ri Elementul i Stîlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile : Barele longitudinale Etrieri Pasai tretei sau d istan ţa d in tre etrieri în cazul în care secţiunea acestora rezultă din calcul Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj riumai P( tr\i taluri (inclusiv stilpi p re tu rn a ţi) : — Intre barele unui rin d dc a rm ătu ră de la partea inferioara. d is ta n ţa dintre a rm ă tu ri (lum ina) poate fi m icşorată p înă la 15 mm. dar nu sub d iam etrul arm ăturii.. 4 sîn t indicate distanţele minime adm ise intre arm ă tu ri.înclinate.

h. > 2 — p en tru plăci pe care p ot acţiona şi încărcări con­ centrate sau distribuite local 400 pen tru G P A < 7 350 p e n tru GPA > 7 250 15rf . — diam etrul sim burelui de b e to n . 334 .e — i1 1 * ţim ea p lă c ii.5.2 d. precum şi pe reazeme Riglele de cadre pentru G P A > 7 Console scurte 2 >70 s:2 0 0 . s:/i/4 100—150 d„ esle d iam etrul nominal al barei. d.5 h p 350 250 N ota/ii : d — diam etrul m inim al 1 are)or dc rezisten ţă . 3/4 d .1 Plăci monolite : — arm ătu ri de rezistenţă în zona centrală a plăcii. . b — cea n ai m ică laturi a stllpului . 200 400 200 1. dc — diam etrul arm ul urii-com prim ale. 180 . li — înălţim ea g rin z ii.11. Tabelul V I 1. 300 15 d c . 150 D istan ţa rezu ltată din calcul: 3/4 h . *><300 : 3/4 lOd (la betonul cu g ran u lil) 0. D istanţe maxime adm ise intre arm ătu ri Elementul Maximum sau cea mai mică dintre valori mm Slilpi : A rm ături longitudinale : — p en tru la tu ri cu num ai două bare — pentru la tu ri cu m ai m u lt de două bare E trieri : — in zona curentă — In zona de innădire a barelor Grinzi : P asul fretei A rm ături de rezistenţă E trie ri : — cind nu există a rm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru G P A < 7 — cînd există arm ătu ră com prim ată rezu ltată din calcul pen tru GPA > 7 A rm ăturile constructive dispuse pe la ta laterală la grinzi m ai înalte de 70 cm Plăci : A rm ături dc rezistenţă : — plăci cu grosime de cel m u lt 15 cm — plăci cu grosime de peste io cm A rm ături de re p a rtiţie : — p en tru plăci arm ate pe o singură diiccţie cu 1.

fă ră să se depăşească dimensiunea m in im ă a secţiunii. distanţele între etrieri vor fi cuprinse între 100 şi 150 mm. 335 . d is ta n ţa dintre etrieri treb uie să respecte şi condiţia ca să fie m ai mică de 15<7. etrierii se a. La stîlpii t u r n a ţ i pe orizontală d istan ţele m inim e vor fi similare celor a r ă ta te la grinzi. b. ia r p en tru laturile cu mai m u lt de două bare va fi de 250 mm. se pune condiţia ca această a r m ă tu ră să nu flambeze din lipsă de legă­ tu ri d in tre etrieri . fig. 3) D is ta n ţa dintre etrieri v a fi r e d u s ă la 100 m m în zonele de la ex trem ităţile stîlpilor pe o lungim e m ai m are de 600 cm sau 1/8 din înălţimea stîlpului H s (v. E trie r ii vor form a cadre închise sud ate sau cu capete petrecute pe cel p u ţin 30 d. L a grinzi mai late de 400 m m se vor prevedea m inim um p a tru ra­ muri de etrieri (etrieri dubli). 40 cm. Se vor prevedea etrieri închişi în zonele în care există a r m ă tu ri com p rim ate re zu ltate din calcul şi în zonele din apropierea reazem elor grinzilor (de regulă pe ap roxim ativ 1/4 din deschidere dar cel puţin pe 2 h de fiecare p arte a reazemului). p en tru bare co m p rim ate cu gro­ simi mai mici. ' 2) în regiuni seismice p e n tru GPA >. şi m axim um 15 d min al a r m ă tu rilo r longitudinale c o m p rim a te la betonul o bişnuit şi de 10 d la beton ul cu granulit. La grinzile la care a r m ă tu ra co m p rim ată rezultă din calcul. dacă din calcul nu rezultă o d is ta n ţă m ai mică sau din condiţia ca d is ta n ţa dintre etrieri să nu fie mai mică de 3/4 din înălţim ea grinzii .36 (b fiind lăţimea elementului.L a grinzile la care a r m ă tu ra com p rim ată nu rezultă clin calcnL etrierii vor fi puşi la d is ta n ţa m ax im ă de 300 miri. de aceea. D is ta n ţa m axim ă pentru laturile pe care sîn t numai două bare va fi de 350 pentru GPA < 7 şi 400 mm p e n tru GPA > 7.65 b. d istan ţa liberă între a rm ă tu rile longitudinale v a fi de 50 m m. Distanţele dintre etrieri la s tîlp i v o r avea u rm ăto arele v a l o r i : 1) M inim um 70 m m şi m a x im u m 300 m m. m axim um 400 mm) se vor folosi etrieri închişi cu ciocuri sau cu etrieri sudaţi. Distanţele dintre barele armăturilor la stîlpi.şază la distan ţa m axim ă de 1. P e n tru riglele cu GPA > 7 d is ta n ţa va fi < 200 m m şi < /i/4.7). la d is ta n ţa m axim ă 0. această condiţie im­ pune d is ta n ţa dintre etrieri la grinzi care au înălţim ea mai mică de. La console scurte. La elementele solicitate la încovoiere cu torsiune.7 d is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 200 mm. La stîlpi. în zone seismice d is ta n ţa m ax im ă d in tre etrieri v a fi de 200 m m şi nu va depăşi 1/4 din înălţim ea grinzii. V I I .

l a tu ra m are a secţiunii transversale. rombic. iar secţiunea tran sversală a acestora v a fi m in im u m 25% din cea a a rm ă tu rii de rezistenţă. P e n tru elementele liniare (stîlpi.4) La stîlpii scurţi la care înălţim ea lor este mai mică (le 1 ori. 7) P asu l fretei (inclusiv etrierii suplim entari care se găsesc în pla­ nul fretelor cînd aceştia rezultă din calcul) v a respecta urm ătoarele c o n d i ţ i i : m inim um 50 m m . m ax im um 80 mm. 6) în cazul în care în secţiune sint mai m ulte tip uri de etrieri (d rep tun ghiu lar. 5) La p a r te a de jos a stîlpilor halelor p arter. — ■ cel m u lt 200 mm la plăci cu grosimea de m ax im um 150 m m . h p fiind grosimea plăcii). Distanţele dintre barele a rm ă tu rilo r la plăei. distanţele dintre planele etrierilor sîn t cele a r ă ta te mai înainte. in suficiente puncte. Dim ensiunile sint m od u late. Se ad m it excepţii cînd elem entul este integrat în zidărie sau în cazul unor condiţii speciale. Arm ătura de repartiţie minima va fi cel p u ţin 3 bare pe un m etru liniar (330 m m intre bare). D acă pe placă există încărcări con cen trate sau distribuite pe o arie lim itată. fiind m ultiplu de 50 m m pentru secţiunile transversale. barele de a rm ă tu ri trebuie strîns legate cu sîrm ă arsă. arce. dar vor respecta şi con­ diţia de a nu depăşi ca d is ta n ţă m axim ă 1/5 din diam etrul sîm burelui de beton. ctrierii se îndesesc pe toată înăl­ ţimea stilpuliii. Penti'u p ăstra rea distanţelor recom andate.5 h p la plăci groase (cu lip mai m are de 150 mm. iar secţiunea barelor de rep artiţie treb u ie să reprezinte cel p u ţin o zecime din secţiunea to ta lă a barelor de rezistenţă. 5. etrierii se îndesesc■pe o înălţime depăşind cota pardoselii. — cel m ult 1. Fierarii betonişti treb uie să verifice poziţionarea arm ă tu rii înainte şi în tim pul tu rn ă r ii betonului. 336 . agrafe etc. Forme constructive şi acoperirea cu beton a armăturilor a.) aceştia se aşază in aceeaşi sec­ ţiune . n um ărul de bare minim este de cel p u ţin 4 b are/m (250 mm interax). Forma secţiunilor transversale. Aceste d istan ţe vor fi : — cel p u ţin 70 m m (la plase sud ate dacă nu sînt admise prin pres­ cripţii speciale şi dimensiuni mai mici) . iar plasa astfel reali­ zată’ să fie poziţionată prin distanţieri (purici). c. grinzi) se aleg de regulă secţiuni drep tung hiu lare sau sub formă de T.

cele m ai înalte s în t grin­ zile principale. după im p o rta n ţa şi încărcarea g r i n z i i . în ă lţim e a g rin­ zilor h trebuie să se cu prindă de 15 p în ă la 25 ori în lungimea l a g rin­ zii. Grosimea m inim ă a plăcilor v a fi de 60 mm. T oto dată. octagonală etc. se arm ează pe direcţia latu rii scurte. Plăcile se caracterizează prin ra p o rtu l laturilor şi grosime.). La plăcile cu ra p o rtu l Z 2/Z. iar grosimea este cuprinsă de circa 4 0 —45 ori în deschidere. Stîlpii fretaţi vor avea ae regulă secţiune tra n sv e rsală de form ă circulară sau poligonală (hexagonală. A ceastă condiţie se im­ pune şi la trei bare pe la tu ri p en tru GPA < 7 şi la două bare pe la tu ra pentru GPA > 7. iar b la tu ra cea mai mică.5. Slilpii trebuie de asemenea conform aţi respectînd ra p o rtu l H /b < 25. 1 3 3 7 .5. arm a rea se face pe două direcţii. Se recom an dă să se evite cazurile cîn d dimensiunile grinzii nu res­ pectă relaţia l > 4 h.0 p e n tru stîlpii din beton uşor (cu granulit). Fac excepţie structurile c o n tra v în tu ite cu diafragme. portale etc. 22 — C a rte a f ie ra r u lu i b e to n ist — cd . înălţimea minimă a grinzilor este de regulă în func­ ţie de deschideri (lum ina e între axele reazemelor). La construcţii cu gra d de protecţie antiseismică GPA > 7 r a p o rtu l laturilor este : h/b < 1. La elementele liniare cu două bare pe laturi se folosesc de regulă etrie ri perimetrali închişi . < 2.De regulă la secţiunile dreptu ngh iulare ra p o rtu l laturilor este : h/b < 2. L a plă­ cile lungi cu ra p o rtu l laturilor l2/lj. Se recom andă ca acest ra p o rt să fie redus la 2. Pentru grinzi. iar grosimea lor este cuprinsă de circa 30 —35 ori în deschiderea laturii^ scurte. La elementele cu secţiune d rep tun ghiulară solicitate la încovoiere cu torsiune. < 70 la b etoane cu agregate uşoare). ra p o rtu l la t u r i l o r este : h/b < 2. dimensiunile minime ale secţiunilor treb u ie să asigure o rigiditate satisfăcătoare stîlpilor de flam baj (X < 85 la b eto n o bişnuit şi > . L a elementele prefa­ bricate se ad m ite o grosime de 30 mm. > 2. u nde I I este înălţim ea stîlpului. l — 15 li. la elementele liniare co m p rim ate p e n tru GPA < 7 şi 4 bare pe la tu ra cu dim ensiunea m ax im ă a secţiunnii < 400 m m se folosesc etrieri cu mai m u l t de două ra m u ri.

fără s tra t de egalizare F u n d a ţii prefabricate pe s tra t de egalizare A rm ăturile de pe feţele laterale ale elem entelor (stilpi. diafragm e. fără m ediu agresiv A rm ăturile înclinate (pentru bare cu 0 s g l 6 ) obligatoriu p en tru elem ente din beton cu g ran u lit S tilpi G rinzi de fu n d aţii şi fu n d aţie aşezată p e p ă m în t cu s tra t de egalizare (acoperirea pen tru faţa inferioară) Idem . Tabelul V I I . Barele de a r ­ m ă tu ră treb u ie să aibă o acoperire m inimă. V I 1. a rm ătu ri transversale.b. Acoperirea cu beton a a r m ă tu rii (tabelul VII. 5 m ax.6). 10 <7+10 n + j> 9= 10 Minimum m ărim ea granulei Observaţii 338 . grinzi. bare de m ontaj A rm ătură de re p a rtiţie la plăci Distanţele dintre capetele armăturilor la marginea elemen­ tului P lăci. plăci cu grosim ea> 100 mm P lăci prefabricate G rinzi cu Înălţim e ^ 2 5 0 mm şi a rm ă tu ri 0 ^ 20 Grinzi cu înălţim e m ai m are de 250 mm şi a rm ătu ri : 0 < 28 mm 0 ^ 32 mm 0 > 32 11. diafragm e A lte elem ente E lem ente din b eton aparent E lem ente în m edii agresive (după p rescripţii sp eciale): — alte elem ente — plăci * 20 min pot fi realizaţi eu m o rtar to rereta t (M 100). A coperirea m in im ă cu* beton a arm Aiurii Tipul armăturii şi elementului Arm ături longitudinale dc rezistenţă P lăci (planşee. mm 10 15 10 15 20 25 30 20 20 50 15 10 2d 25 35 50 30 45* 15 10 m ax. p ere ţi cu g ro sim e a^ 100 mm Idem. 6. Grosimea stra­ tului minim de acoperire (I. P rin acoperire se înţelege grosimea s tra tu lu i de b eton de la a r m ă tu ră p înă la fa ţa elementului (fig. fu n d aţii) în contact cu p ă m în tu l Arm ături transversale şi dc montaj E trieri.9). în fu ncţie de mai m u lţi factori. panouri.111 G rinzi prefabricate cu înălţim e m ai m are de 250 mm G rinzi cu În ălţim e> 5 0 0 mm şi 0 ^ 1 0 cm G rinzi cu arm ă tu ra rigidă (lam inată) E lem ente din beton cu g r a n u lit: — alte elem ente — plăci folosite in spaţii închise. cu u n s t r a t destul de gros de beton. p en tru a p ro teja a r m ă tu ra şi a asigura conlucrarea acesteia cu betonul.

9. m anipulate şi m o n ta te cu a ten ţie p entru a nu se distruge s tratu l de acoperire. 3) A cţiunea focului şi temperaturilor. 2) Acţiunea mediului exterior (umiditate. cît şi pen tru etrieri sau barele de repartiţie. M anipularea carcaselor de arm ă tu ri şi a plaselor se va efectua conform normelor. fa ianţă. A c o p e rire a a r m ă tu r ilo r : a — la grinzi şi stîlpi . A rm ă tu rilo r li se vor asigura o rigiditate spaţială corespunzătoare prin execuţia corectă a etrierilor. Placajele de p iatră. marca acestuia. P ro tecţia arm ătu rii la betoanele uşoare se face în fabrici cu respec­ tare a strictă a tehnologiei. nu asigură acoperirea cu beton. Grosimea stiatului de beton este in funcţie ele : 1) Calitatea betonului (beton greu. m aterial plastic şi tencuielile obişnuite nu se consideră acoperiri ale armăturii. E lem entele p refabricate vor fi tran sp o rta te . P e n tru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirilor este obligatorie folosirea distanţierilor (puricilor) din m aterial plastic. a a rm ă tu rii ridicate. iar execuţia unei a rm ă tu ri ridicate cu înălţim e mai mică are ca efect micşorarea rezistenţei elementului. oţel.). E ste foarte im p o rta n t ca fierarii betonişti să ştie că execuţia unei a rm ă tu ri ridicate mai înalte. acţiuni biochimice etc. acid. P rotecţiile suplim entare ale betonului (cum ar ti tenc. fără a se deforma Ia m anipulări şi tran sp o rt. prin legare strînsă şi execuţia lor la cotă.uirea sau alte procedee similare) au rol redus în m ărirea protecţiei armăturii. 339 .). 4) Diametrul armăturii şi rolul acedcia in element. con­ diţiile de execuţie etc. beton uşor. V II. m o rta r de cim ent etc. a t î t pen tru barele de rezistenţă. b — la plăci şi pereţi. acţiune chimică. să­ ruri de vapori agresivi. Acoperirile minime trebuie satisfăcute concom itent. sticlă.Fig.

sub formă de bare izolate. Deoarece ancorarea în lungul barei. Ancorarea armăturii. în cafe p ă tru n d e laptele de ciment. La arm ă tu rile com prim ate. Forma barelor P e n tru asigurarea conlucrării arm ă tu rii cu betonul. se îndoaie plasele. P e n tru a r m ă t u ­ rile com prim ate. P e n tru ancorare la capete. a. A rm ăturile din plasele sud ate şi chiar barele izolate cu profil periodic. JNormele prevăd ca a rm ă tu rile întinse (barele izolate) să se term in e de regulă prin ciocuri. eforturile de com presiune au efect favorabil asupra aderenţei. de regulă. ancorarea în beton se realizează prin a d e­ re n ţa pe care o are su p ra faţa a rm ă tu rii ce num ai a p a re n t este netedă. folosind îndoiri corespunzătoare. se c a u tă să se ancoreze capetele b are­ lor în zonele com prim ate ale secţiunilor de beton. 340 .L a elementele din b eto n p recom prim at arm ă tu rile şi piesele în­ globate vor fi p ro teja te special. dar care în fond are foarte m ulte asperităţi. pen tru preluarea unui efort de în­ tindere. A deren ţa se îm b u n ă tă ţe şte prin folosirea oţelului cu profil perio­ dic. prevederea ciocurilor nu este obligatorie. se prevăd bare sud ate m arginale sau chiar piese m etalice sau dispozitive speciale. a r m ă tu ra t r e ­ buie să fie an corată în beton pen tru a supo rta efortul de întin dere fără să alunece d in beton. Pe lungimea barelor.' Ancorarea cu ciocuri. astfel că aceeaşi sec­ ţiune de a r m ă tu ră rezistă la un efort de smulgere mai m are la profilul periodic în ra p o rt cu profilul neted. necesită o lungime mare. î n cazuri speciale se fac ciocuri drepte p en tru barele izolate cu profil periodic. prin interm ediul nervurilor. care nu se observă cu ochiul liber. care perm ite de fa p t să se ancoreze a r m ă tu ra prin încleştarea profilului în beton. se term in ă fără ciocuri. 6 . barele izolate s în t p revăzute cu ciocuri. barele tran sv ersala opunîndu-se ten d in ţei de lunecare a arm ă tu rilo r longitudinale supusa la întindere. ridicări ale barelor şi prevederea de ciocuri. Ciocurile (num ite uneori şi cîrlige) se folosesc Ia a g ă ţa rea barelor în beton. Carcasele şi plasele sud ate se ancorează în beton.

Barele cu 0 ^ 20 se adm ite a se fasona cu ciocul de tip c din fi­ gura V I I . D im ensiunile obişnuite ale ciocurilor s în t a r ă ta te în figura V I L I I şi se vor respecta a t î t la d e b ita re . d estin aţia arm ătu rii. F o rm a şi dimensiunile ciocurilor sîn t în funcţie de form a profi­ lului barei. 10. cele două ra m u ri făcînd între ele u n unghi de 45° (fig. la Se deosebesc trei forme de c io c u r i: 1) Ciocuri semiroiunde o b ţin u te prin îndoirea ca p ătu lui (fasonarea) barei la 180°. ra m u r a întoarsă fiincl paralelă cu bara (fig. Tipuri de ciocuri la armăturile pentru beton armat. 10. Ciocurile ascuţite la etrieri (fig. 10. L u ngim ea p a rţia lă de ancorare se socoteşte p înă la începutul curbei de racordare a ciocului. V II. V I I .10. diam etrul barei si m odul de fasonare. se confecţionează cu cio­ curi de tip u l a sau b a r ă ta te în figura V I I . p en tru barele netede. cît şi la fasonarea arm ăturii (razele de îndoire. î n funcţie de criteriile a r ă ta te mai înainte se vor respecta urm ătoarele in d icaţii: Barele netede longitudinale. calitatea oţelului. Fig.ll. de rezistenţă. pînă la 0 20 : tipul a se ex ecută de regulă prin fasonare m anuală. l l . iar ciocurile drepte la bare cu profil periodic sau chiar la barele com prim ate din stîlpi care se ancorează In cuzineţi. de regulă.). «). 2) Ciocuri ascuţite la care îndoirea c a p ă tu lu i barei se face la lin unghi de 135°. b). Ciocurile sem irotu nde se folosesc.). dacă nu sîn t incom patibilităţi de ancorare (grosimea ele­ m entu lui etc. V II .c Fig. V I I . dim ensiunea capătului d rept al ciocurilor etc. c). V I I . 341 . V II. iar tip u l b prin fasonare mecanică (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a şi tip u l e). l l . 11). D im ensiunile ciocurilor barele de armături. 3) Ciocuri drepte la care îndoirea capătului barei se face la un unghi de 90° (fig.

342 . care are o porţiune d re a p tă da minim un 3 d. tip u l e din figura V II. iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri. d iam etrul barei d. P en tru a r m ă tu ra ds rezistenţă din stîlpi. In afară ds lungimea obişnuită a barei l„ se mai prevede o lungime p en tru ciocuri L c care este in funcţie de form a ciocului. piese metalice sau alte dispozitive p rev ăzu te în proiect). 11. pot fi folosite fără ciocuri. Nu se fac ciocuri sem irotund e deoarece aceste oţeluri fiin l mai dare. (după zona de curbare). P en tru bare cu dimensiuni foarte m ari se po t prevedea mijloace speciale da ancorare la capete (sudare de plăcuţe.5 d (sau 2 d) şi cu o porţiun e d ’eaptă d î 7 d. 11. n este n u m ă ­ rul de diam etre care defineşte lungimea d re ap tă a ca p ă tu lu i barei (n — c/d). după te rm in a r e a curbei de îndoire (racordare). 4) Pentru barele dc montaj.Etrierii vo r avea ciocuri ascu ţite cu o porţiune d re a p tă a c a p ă tu lu i de 3 d sau 10 d in zone seismice (la etrieri legaţi cu sirm ă arsă. 2)' Cind fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunzător. se stabilesc urm ătoarele relaţii pentru lungim ile necesare ciocurilor : L c — 1. STAS 889-80). Barele cu profil periodic. dacă proiectul nu prevede execuţia de ciocuri.07( f + l)d + nd. 12 sîn t a r ă ta te datele geometrice p en tru stabilirea lungimii L c necesare faso­ nării ciocurilor. la ca p ătu l a n c o rat în cuzinet (fu n la ţii) se aInvite fasonarea unui cioc drept. L c = 0. Ilarele netede nu ati cioeuri in următoarele cazuri : 1) Cuiil fac parle din plase sudate. d iam etru l rolei de fasonare D = fd. î n figura V I I . în aceste relaţii f este num ărul care se stabileşte funcţie de d iam etru l barei d şi d iam etru l D al rolei de fasonare f — D /d — k . 3) Cind sînt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru construcţii care sînt executate tn zone neseismice (fără cutremure de pămînt).tr e m i i m i r i sau cind proiectul prevede fasonarea de ciocuri. p en tru ciocuri ascuţite . se fasonează greu şi p ot fisura pe zona da curbare. pe considerentul că a r m ă tu ra este ori slab solicitată ori an corarea prin ad erenţă este satisfăcătoare. cu o rază de m inim um 2. unghiul de îndoire şi m ărim ea porţiunii drepte c = nd. Lungimea ciocurilor. acestea ss fac (ie tip ii d d 'n figura V I I .28(7 + 1)^ + n(l> pen tru ciocuri drepte. p e n tru ciocuri semicirculare . L r = 0. Unele proiecte ad m it sa nu se folosească ciocuri şi la plase legate. U rm ărind datele din figură. L a plăci se pot folosi şi ciocuri ascuţite. La d ia m . ancorarea realizîndu-se prin aderenţă.67(/" + l)d + nd. în special cele de diam etru mic ( 0 < 14).

0 5.Od 12.0 2.0 Sem icircular cu cap ăt drept 2.0 d 4.0 2.5 3 3 5 0 0 3 4 3 5 7 7.0 d 7.0 d 8. Tabelul V I I .12.5 2.Od 4.0 2.Fig. c —90'.0 d Tipul (fig. P e n tru calculul lungimii porţiunilor de bară necesare ciocurilor se poate folosi tabelul V I I .0 3.ll) a c c b b Observaţii B are netede cu diam etru l 1 1 1ic B are netede cu d iam etru l m are Idem . Lungim ile necesare ciocurilor Tipul ciocului n / (D =/d) (c =nd) 2.7. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la : a —1 8 0: .5 d 5. V II.0 d 7.0rf 10. Valoarea L c se calculează cu relaţiile anterioare folosind valorile f şi n din tabel. fasonare mecanică Sem icircular cu cap ăt drept A scuţit cu cap ăt drept _ -d d d E trie ri pen tru plase Drept cu cap ăt drept B are p en tru stîlp i B are cu p rofil periodic L ungim ea necesară ciocurilor se poate deduce din tabel.5 5.0 d 6.5 şi n — 3. 343 . V II. lungimea necesară am belor ciocuri va fi 2 L c = 2 x 7d = 14 d. 1) Pentru o bară cu două ciocuri semicirculare cu f = 2.5 5. 7. b —1 3 5 ’.

u n cioc semicircular f = 2. L a seismicitate ridicată. cu b < 15 cm. fig. Aspeefe constructive şi de rezistenţă pentru armare şi anco­ rare ete. La fasonarea a r m ă tu rii elem entelor încovoiate se vor respecta o serie de reguli. pot să aibă o înclinare fa ţă de ax a elem entului cu u n unghi de 45° sau m ai m are (60 —70°).drept f . Barele se pot îndoi şi pen tru schim bările de secţiuni ale stîlpilor (v. Barele drepte de rezistentă şi constructive se folosesc la stîlpi şi la grinzi (a p rox im ativ 1/3 din barele de rezistenţă întinse). P e n tru îndoirea barelor ridicate şi a celor in unghi drept.2) Pentru o bară cu două ciocuri diferite. .5 şi n = 3 şi u n cioc. lungimea necesară ciocurilor v a fi L cl + L c2 = 7(/ + 8 r/ = 15 rf. Barele îndoite de rezistenţă se folosesc p en tru trecerea arm ă tu rii în­ tinse dintr-o zonă în altă zonă. iar formele lor în figurile V I I . V I I . precum şi de alte considerente de rezistenţă sau constructive. rezervoare. num ărul de bare şi v a ­ loarea eforturilor pe care treb u ie să le ia în secţiunile înclinate. unghiul po ate scădea la 30°. V I I . în zona com prim ată a secţiunilor din cîm p se vor prevedea m ini­ m u m două a rm ă tu ri de m ontaj necesare pen tru susţinerea etrierilor. curbarea se po ate face direct în cofraj.4. Barele ridicate. în schimb. se vor folosi role cu raze m ari D = (10. 344 . la plase sudate. apare necesar să se verifice cu foarte m are atenţie poziţia p unc­ telor de îndoire în lungul elem entului de rezisten ţă (v. . 13). etrieri. silozuri etc. bolţi. P oziţio narea corectă în cofraj a barelor îndoite fiind foarte im por­ t a n t ă . Formele barelor de rezistenţă se referă la bare drepte. bare curbe. a r m ă tu ra sub form ă de fretă etc. p en tru tu b u r i cu d iam etrul mic. se execută in atelier. Barele curbe de rezistenţă.4). o treim e din barele de rezisten ţă necesare în mijlocul deschiderii grinzii (m inim um o b ară la grinzi înguste. d u p ă te n d in ţa de curbare a elem entului. Etrierii au formele din figura V I I . Astfel : 1) A rm ă tura care se menţine dreaptă pe toată lungimea elementului. b. Rolul etrierilor a fost a r ă t a t anterior. la m o n tare a a rm ă tu rii . La plăci. la bare de reziste n ţă şi de re p a rtiţie şi la grinzi ca bare de m ontaj. bare îndoite. de regulă. V I I .7. funcţie de înălţim ea grinzii. g r a ­ dul 8. c. se folosesc la arce. cu curbură m are. barele întinse din cîm pul deschiderilor sînt ridicate (îndoite) spre reazeme şi se numesc bare ridicate sau bare în­ clinate. . L a elementele încovoiate. 5. = 2.5 şi n = 7. şi m inim um două la grinzi m ai late). 14. v a fi : — la grinzi.15) d pen tru bare ridicate şi de mi­ nimum 2 d p en tru barele îndoite la un unghi de 90° (fig. fig. V I I . l l etc. V I I . pe reazem se p ăstrează 40% . VII.5).

Barele înclinate trebuie să respecte şi condiţiile ca porţiunile drepte în zona c o m p rim ată să fie de m in im u m 10 d. La barele ridicate la plăci p en tru zona întinsă. această d is ta n ţă se po ate m ări p în ă la 1. a t î t în cîm p cît şi pe reazem. A rm ăturile longitudinale se v or distribui. începînd cu a treia b ară în­ clinată (pornind de la reazem). F o rm e d e e tr ie r i p e n ­ tr u grin zi. 15)d. V II.//.14. L a plăci dublu a rm a te (la p a r te a de jos şi sus). La plăcile a rm a te pe o singură direcţie (av în d ra p o rtu l /. vor respecta d istan ţele : m inim um 5 cm de. F aze de în d o ire a b a re lo r : a F ig. a r m ă tu ra de re p a r­ tiţie se prevede la ambele părţi. — la plăci. egale cu în ălţim e a h a grinzii . V I I . iar d istanţele m axim e între barele înclinate vo r fi. Secţiunea pe m etru a a r m ă t u ­ rilor de re p artiţie va fi cel p u ţin 10%. L a plăcile continue. —la 4 5 ’. A rm ă tu rile longitudinale se v o r ancora în conform itate cu cerinţele p en tru barele întinse. conform figurii V I I . o arm a re su p lim entară alcă tu ită din călăreţi (7 0 6 m m /m pen tru PG 52 şi 5 0 8 m m /m p en tru OIÎ 37). iar razele de cu rb u ră la îndoire de (10. . Se recom andă ca ciocurile a rm ă tu rilo r longitudinale inferioare . re zu lta te din calcul. < 2) se va prevedea o a r m ă tu ră de re p artiţie a lc ă tu ită d in cel pu ţin trei a rm ă tu ri pe m etru. V I I . pe direcţia perpendiculară de a rm a ­ re a plăcii. care nu rezultă dintr-un calcul.(fii (fii Ta F ig. fig. 16. V II. ju m ă t a t e din a r m ă tu r a m axim ă de rezistenţă la plăci simplu rezem ate şi o treim e la plăcile continue pe reazem (la un in ter­ val m inim de 40 cm). 2) Barele ridicate pc reazeme in zona întinsă. la reazem la începutul primei bare înclinate. 18). (fig. L a g ra d u l S de seism icitate a r m ă tu ra plăcilor se m ăreşte pe reazeme. 15).să fie înclinate spre interior . pe c ît posibil. se prevede peste grinda principală. 17). b — la 9 0 ”. de regulă.13. iar în zona întinsă de 20 d.din a rm ă tu rile de rezistenţă. . V II.5 li (fig. rezem ate pe grinzi secundare (v. se vor respecta urm ăto a rele condiţii constructive : 1) Barele se ridică la 1/5 din deschidere (m ăsu rată la baza grinzii). în ju rul perim etru lui etrierilor. 345 .

18. V II. 346 . Distanţe con­ structive pentru bare ri­ dicate. Armare su ­ plim entară la grinzile principale ale planşeelor. Armătură Fig.Fig. V II.17.

ridicarea se po ate face la 1/10 din deschidere. L ungim ile de ancorare Calculate la sau lungimile de ancorare stabilite co n stru ctiv w s in t indicate în figură. în­ ainte de reazeme. VII. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. 19 se a r a ta cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde a p a r eforturi de întindere . n a tu ra prelucrărilor sale (ciocuri. a r m ă tu r a ridicată se face cel p u ţin pe 1/4 din deschidere (mai m are în cazul deschiderilor neegale). calitatea betonului etc.19. N a se admit bare ridicate flotante (fig. Lungimile de ancorare prin aderenţă s în t în funcţie de zona de ancorare. suduri etc. 3) L a plăci continue pe reazeme. eforturile tran s v e rs a le s în t preluate fie p rin arm ă tu rile longitu din ale din p a r te a de jos sau de sus a grinzii. V I I . d). 2) La reazeme simple. Lungimi de ancorare lingă reazeme în zonele întinse.Secţiunea în care armătura este necesară h întregime din ■ calcul ^ln Secţiunea m care a rm ă tu ra h tr e r u p tă nu mai'este necesară dm calcul Secţiunea în care arm aturile sînt necesare în întregime din calcul Sechunen m care a rm a tun/e întrerupte nu mai sînt necesare dm calcul Fig. pen tru diferite zone de ancorare : pe reazeme.8). P e n tru consolele stilpilor sau consolele transv ersale ale grinzilor (fig.20). tipul a rm ă tu rii. în figura V I I . socotită de la m arginea stîlpului sau grinzii. (fig. Unele valori ale lungimilor de ancorare s în t d a te direct de s ta n d a rd u l de calcul. 347 . care se poate m ări la 60° la grinzile în alte şi reduce la 30° la grinzi de înălţime mică. 16.). V I I . în zonele com prim are. (tab elu l V I I . înclinarea barelor fa ţă de axa elem entului v a fi de regulă de 45°. întinse etc. V IL 18). fie prin etrieri. arm ă tu rile longitudinale şi ev en tual cele înclinate v or fi ancorate pe o lungime de calcul ln p re s ta b ilită ca p en tru zonele întinse.

baie înclinate. Lungimile d c ancorare (înnădiri) ale arm ătu rilo r 348 segregări (bare orizontale.Tabelul YI 1. . înălţim e * Aderenţii slabă se consideră la elementele la care pot apărea mare). Solicitări I c defavorabile (GPA ^ 7 .8. forţe concentrate muri).

V II. Armarea in zonele de frintară a elementelor liniare (bare) se face cu respectarea datelor constructive din figura VIL21 din care se vede eă arm area se face p rin tr-u n sistem de bare în tre tă ia te . 349 .20.2 2 şi V I I . cu lungime de ancorare Ia a r ă t a t ă pe figură. Fig. în care se ţine seamă de întreaga lungime activă de ancorare /„ = lal + la«. F ig./ > lungim ea d e / a n c o ra re Fig. îndoirea se po ate face d u p ă conturul feţei. E le m e n te c u rb e la c a re a r m ă tu r ile s în t a sig u ­ r a te cu e tr ie r i p e rf m e tra lî le­ g a ţi s a u su d a ţi.23). însă se prev ăd etrieri sau agrafe speciale (fig.23. V II. L u n g im i d e a n c o ra r e în zona e le­ m e n te lo r frîn te . V fl. P en tru bare curbe sau cu unghiuri mai m ari de 160° şi bare subţiri (0 < jl4 ). L u n g im i d e a n ­ c o ra re la s tîlp i.21. V II.

V II . care stabileşte aria arm ă turilo r in di­ ferite secţiuni ale elem entu lui de beton. care poate conduce la necesitatea î n n ă d im a rm ă tu rilo r s în t cerinţele tehnologice de execuţie. compresiune excen­ trică şi în tin d e re excentrică cu ex c en tricitate mare. 350 . pe direcţia a rm ă tu rilo r de re­ zisten ţă. Lungim ea de su pra p u n ere a a rm ă tu rilo r înnădite. cînd treb u ie folo­ site bucăţi m ari de bare. N u se v o r înnădi cu su d u ră bare avînd 0 < 8 mm. zona în tinsă a elem entelor solicitate la încovoiere. să fie de m axim u m 25% din aria t o ta lă de a r m ă tu ră întinsă în cazul a rm ă tu rilo r netede şi m a ­ xim um 50% în cazul arm ă tu rilo r cu profil periodic la m in a t la cald. dacă înnădirea se face într-o zonă în care eforturile u n itare sint mici în arm ături. d ar cel puţin 40 d. prin s udare sau prin m anşcane sau filete. în special cele întinse. în n ăd irea armăturilor Barele de o ţel-beton puse în operă. în n ă d ire a a rm ă tu rilo r se p o ate face prin su p rap unerea barelor. diagonale şi bare înlinse. arie care diferă foarte m u lt ca m ărim e şi poziţie de la o secţiu ne la alta. care implicit treb u ie înnădite. se v a urm ări ca aria arm ă tu rilo r întinse înn ădite prin p e tre ­ cere fără sud ură. U n alt considerent. ale grinzilor cu zăbrele din beton armat. vor fi folosite fără înnădiri. v a 1'i egală cu cel p u ţin valorile calculate la şi de m inim um 250 mm . în n ă d ire a p rin petrecere (suprapunere) nu este peimisă : — la bare 0 > 25 m m . ex e cu tan tu l trebuie să aibă acordul inginerului responsabil de lucrare asupra poziţionării înnădirilor. pe cît posibil. Se v a u rm ări ca într-o a n u m ită secţiune să se înnădească num ai o singură bară. într-o singură secţiune. deci la stîlpi p u ­ tern ic încovoiaţi. înnădirile a p a r necesare in p rim u l rîn d din considerente de calcul. D acă tre b u ie să se înnădească m ai m u lte b are într-o secţiune. — la tiranii. înnăd irile se poziţionează în secţiuni cu eforturi mici. D acă aceste secţiuni nu sînt precizate în proiect.24). am p la s a te în . astfel ca laptele de ciment să înconjoare t o a t ă s u p ra fa ţa barelor pentru o b u n ă aderenţă. B arele suprapu se vo r fi puse una lîngă alta. se p erm ite să se folosească valorile din tabelu l V I I . se v a face prin su p ra p u n ere pe două ochiuri plus 5 cm : se p e rm ite ca înnădire a să se facă şi pe u n ochi plus 5 cm.7. la bare întinse şi încovoiate şi la bare com prim ate şi încovoiate (fig. în n ă d ire a plaselor s u d ate din STNB. Se reco m an dă ca înnădirea ar­ m ă tu rilo r cu 0 > 25 să se facă prin sudare (obligatoriu de la 0 32) sau p rin procedee mecanice. p en tru cazurile curente.8 în locul formulelor de calcul a lun­ g im ilor de înnădire.

F ig. Lungim ile de su prapun ere pot fi reduse în m od corespunzător. înnădirea prin sudură în zonele seismice v a avea o lungime a cordoanelor de su d u ră mai m are cu 50% fa ţă de zonele neseismice. P e n tr u înnădirile arm ătu rilor în stîlpi co m p rim aţi excentric. V II. astfel îneît în aceeaşi secţiune de calcul să nu fie în năd ite mai m u lt ca 25% din bare. 351 . M o d u l d e s u p r a p u n e re a pct. 3) Secţiunile de innădire să fie mai decalate dccît la celelalte elemente. etrierii vor fi îndesiţi. d is ta n ţa m ax im ă d in tre ei fiind de 10<7. fără sudură. 4) Distanţa dintre două înnădiri succesive să fie > 1. se reco m an d ă să nu se execute înnădiri prin s u p ra p u ­ nere.8.25 la.8. Se adm ite ca lu (lungimea de suprapunere) să fie luată din tabelul VII. L a elem entele liniare solicitate la compresiune. la alte elem ente întinse centric sau întinse excentric cu ex cen tricitate mică. respectiv 20 d p en tru elemente ex ecutate cu betoane de m arcă B c 25 sau mai mare. Lungim ea m inim ă de su p ra p u n ere p en tru arm ă tu rile înnădite în zona c o m p rim a tă v a fi de 30 d p en tru elem ente ex e cu tate cu beto ane de m arcă mai mică ca B c 25. 2) Armăturile să fie realizate din bare cu profil periodic. în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapun ere corespunde unei solicitări de com ­ presiune excentrică cu excen­ t r ic ita te mică. se perm ite ca lungimea de suprapu nere să cores­ pu n d ă valorilor din tabelul V I I . a rm a te cu oţeluri netede. aceeaşi secţiune bare re p rezentînd pînă la 50% din aria t o t a l ă a arm a tu rilo r longitudinale şi lu n ­ gimi sporite cu 5 0% dacă se înnădeşte în aceeaşi secţiune o c a n t i t a t e relativ m ai mare. Se admite înnădirea prin suprapunere fără sudură a armăturilor din pereţii rezervoarelor sau silozurilor eu următoarele condiţii : 1) Diametrul armăturilor înnădite să nu depăşească 20 mm. De asemenea.Observaţie. 5) Lungimea de suprapunere să fie 1.5 l„. 4 dacă se înnădesc în a r m ă tu r ilo r în n ă d ite fă r ă s u d u ră .24. N u se adm ite executarea înnădirilor p rin su prap u n ere fără sudură în elemente liniare a căror secţiune este întinsă în întregim e (tiranţi). dacă înnădirea se face într-o zonă de so­ licitare mai redusă. pe lungim ea de suprap unere a arm ă tu rilo r în zona de innădire.

25. Relaţiile cunoscute sin t l2 = a. ev e n tu a l tabelele p en tru calculul lungimii barelor înclinate.b" (valabilă p en tru orice înclinare a barelor). Lungim ea unei bare de a rm ă tu ri se com pune din : porţiuni drepte. de proiectant. acoperirea cu beton. direct de către fierarii be­ to n işti sau de şeful de echipă. 8. Calculul lungimii barelor de armături Calculul lungimii barelor se face.Innădiri mecanice se pot realiza prin m anşoane deb itate clin ţevi presate la rece. La stabilirea lungimii se v a ţine seam a de poziţionarea a r m ă t u ­ rii. asigurarea d is tan ţelo r de la capătul elem en­ tu lui la ca p ătu l barei. Elem entele a ju tă to a re p en tru calculul lungim ii s î n t : formulele şi tabelele p en tru calculul necesar lungimii ciocurilor (v.b.a ^ 2 = 1. rezulti n d l . în funcţie de cotele din proiect cind lungimea barei înclinate nu este dată. Modul de cotare a planurilor a fost a r ă t a t în cap. corecturile d a to rită frîn tu rilo r elem entului. tabelul V II. p rin m anşoane filetate în ş u ru b ate pe capetele filetate sud ate de ca p ă tu l barelor ce se înnădesc sau m anşoane u m p lu te cu cim enturi expansive cu adaosuri. Calculul lungimii barei rid ic a te la 45° se po ate face p rin calcu­ lul ipotenuzei / a unui triu n g h i dre p tu n g h ic cu catetele egale a. 352 . iar B C = b este înălţim ea de rid ic a t sau devierea laterală care se m a r­ chează pe banc la fasonat. inclusiv grosimea ei. lu n ­ gimile de petrecere.7) . îndoiri şi ciocuri. VII. î n a n u ­ m ite cazuri acest calcul se face pe şantier.-f.25 se vede că b ara rid ic a tă A B cu lungim ea l face p a rte d i n triu ngh iu l A B C . Gîncl unghiul de ridicare a este de / Fig. porţiuni înclinate. I. dar trebuie u rm ărit dacă s-au n o ta t axele barelor sau bara.sau / = N / a 2 -f. lungimile p e n tru suduri etc. în care la tu ra A C = a este diferenţa de lungime a barei ridicate m ă s u ra tă în lungul barei longitudinale. formulele.41a. U rm ă rin d figura V I I . Lungimea barelor cu armătură ridicată la un unghi a. de regulă.

Porţiunile drepte nu ridică problem e.7/2 = 25. O bară de armătură pentru o grindă (v.:< 2. = 55 — 2 x 2. + 2 R. V II.7 şi anum e. tab elu l VI 1.5 d şl cap ătul d rep t va ivea o lungime de c = 3 d.5 x 2 = 48 cm j — diferenţa de lungime in lungul barei este egală cu a = o.D + 2 BC = 28 + 2 x 80 + 366 + 2 x 67 = 690 cm.5 = 50 cm. V IL4) cu secţiunea trans­ versală şi lungimea arinzii de 3 0 :< 53 x 5 75 cm.41 x 48 = 67. 23 — Cartea fierarului betonist — cd. b — a x 0.5 cm si grosimea unui diam etru de bară. cele două ciocuri v or avea lungim ea i 2 1 .. Stabilirea lungim ii ciocurilor se face cu aju to ru l form ulelor Sau tabelului VI1. La stabilirea porţiunilor drepte care trec peste reazeme (A B = EF) s-a ţin u t seama că intre ca­ p ătul elem entului şi m arginea exterioară a ciocului să răm ină 1 cm (10 mm). Din înălţim ea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la p artea superioară şl inferioară a grinzii : — ramura orizontală a etrierului va fi : • R. + 2L .5 + 2 x 0. — 67 cm (înclinarea la 45°):. Lungim ea etrierilor deschişi şi închişi sc calculează prin ad unarea lungim ii ra ­ murilor cu lungimea necesară ciocurilor : L e = 7 d = 7 x 0. ţin in d seam a că ciocul se va face pe o rolă cu diam etrul D — 2. etrieri 0 8 : acoperirea cu beton 25 mm pen tru a rm ătu ra de rezistenţă şi 15 mm pentru etrieri (v. Lungim ea to tală a barei va fi : i = 2 t t + 2 A B + C.7 = 5 cm .7 cin (ro tu n d 25 cm) .5 = 25 cm : — ramura verticală a etrierului va fi : R. o porţiune dreaptă la partea inferioară CD = 3G6 cin ± două por­ ţiuni înclinate BC = DF.2 x 2. = 30 . fig.7 cm (ro tu n d 50 cm). lor : b = 55 — . 0 20 are următoarele carac­ teristic: : două ciocuri sem icirculare : două porţiuni drepte la partea superioară A S = — 80 c m . Pontru s 'a 'n irea lungim ii po rţiu n ilo r înclinate s-a procedat astfel : — din iiu lţiin ea h — 55 cm a grinzii s-au scăzut acoperirile de beton 2 x 2.7*2 = 50. deoarece unghiul de ridicare este de 15' : — calculul lungim ii se face cu form ula a ră ta tă l = 1. Din secţiunea A —A a grinzii se vede că grinda are baza b = 30 cm şi înălţim ea h = 55 cm.5 + 2 x 0.6 cm şi ia rotu njeşte rezultatul la 67 cin. La calculul lunjiniii etrierilor se procedează sim ilar ţin in d seam a de grosimea barelor şi grosimea stra tu lu i de acoperire. = 2 x 25 + 2 x 50 + 2 x 5 = 160 cm. calculată in axa bar. = 30 — 2 x 2.> 2LC= 25 + 2 x ’ 50 + 2 x 5 = 135 cm | Ljjr w = 2 x R. înălţim ea grinzii 55 c in .Exem plul 11. 7?„ = 55 — 2 x 2. rezultind înălţim ea de ridicare l> (v.6). L it‘ch = R„ + 2 i? .4). fig. ele se iau ca ata re din p lan. marca Q). calculul exact in axa etri­ erului este : R. Dacă se ţine seama şi de grosimea etrierului 0 7 mm. = 2 X 7 (i = 2 X 7 x 2 = 28 cm. l 353 .

transversal (după la tu ra scurtă a plasei) sau după ambele direcţii (fig. o.S. de posibilităţile de transport şi manipulare. confecţiona la în trep rin d e rea de Sîrme şi Plase Su­ date (I. din sîrm ă trasă de rezistenţă medie. Confecţionarea plaselor su date este co ndiţionată de utilajele de care dispune prod ucătorul (v. b. 27 şi tabelul V I I . La eonfeeţionarea barelor sudate în uzine şi ateliere este necesar să se ţină seama de urm ătoarele reguli : 1) La stabilirea dimensiunilor plaselor. p a r­ doseli. plase sudate ca armătură nepretensionată in elemente de beton precomprimat.1 2 mm. 354 . A rm ă tu ra de rezistenţă poate l'i şi în tre ru p tă (fig. rezervoare. c).P. pereţi. Plasele sud ate pot fi plase sudate u zinale de m are serie şi plase produse în ateliere de arm ă tu ri prefabricate sub formă de plase cu lăţimi mari sau plase înguste ex ecu tate la maşini cu o singură pe­ reche de electrozi.26. de regulă. în figura V I I .B. REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 1. Plasele su d ate sînt alcătuite din bare netede sau cu profil perio­ dic OB 37 . cap. panouri prefabricate. Plasele nu se utilizează la elemente supuse încărcărilor dinamice. plase sudate. Plasele uzinate pot fi livrate sub formă de plase plane sau plase in rulouri. PG . STNB şi ST PB cu 0 3 . 2) Plasele care se execută trebuie să fie intr-un număr limitat de tipuri. V I I . Reguli generale Plasele su date sînt destinate. V I I . silozuri etc. 4) Distantele intre barele longitudinale sînt modulate (multiplu de 50 mm).S. V).26.) — Buzău. 9 se dau caracteristicile plaselor uzinate care se pot. arm ării elementelor din beton a rm a t plane sau curbe (plăci de planşeu şi acoperiş. constructive. 3) Barele transversale se sudează perpendicular pe cele longitudinale.) şi sîn t executate. A rm ă tu ra de rezistenţă a plaselor poate fi dispusă longitudinal (după la tu ra lungă a plasei). Plasele pot fi utilizate ea : plase sudate de rezistenţă . de regulă. ziduri de sprijin. d).

în figura VI 1. .75 + 75/50 + 50 treruperea plaselor cu armătura de rezistenţă .2 S ) ./clt X lt — — Ii X L — c n + cn /c n + Ctî c (cu semnificaţia de pe figura VI 1. 27). R — rulou . 355 . Se ad m it şi alte combinaţii pe bază de experim entări.26. Fig.27).60.29 se dau combinaţii admise la plasele din sîrme trase pentru beton. d. R = 2 600 m m . V I I . în ordinea u r m ă t o a r e : d t X l. va fi de cel puţin 25 mm. = 6 mm .STAS 438/3-80. — p aram etrii geometrici ai plasei. /i = 300 m m . Notarea plaselor su date va conţine u rm ătoarele date : — forma de livrare : P — —panou. L = 6 000 m m . P 6 x 300/4 X 2 0 0 .5) Lungimea capetelor ba­ relor longitudinale c. V II . S) Raportul dintre diame­ trele barelor se limitează la 0. c n = c l2 = 50 mm. lt = 200 m m . d — în­ X 6 000 . T ip u ri d e p la s e s u d a te : se v a nota a s t f e l : a — cu armătura de rezistenţă longitudinală . (3) Plasele au de regulă toate nodurile sudate. c — cu ochiuri pătrate . în cifre. 7) Plasele pot fi îndoite cu respectarea razelor de îndoire şi a distanţelor minime de la în ­ ceputul curburii (fig.STAS 438/3-80. iar lungimea capelelor c t ale barelor transver­ sale va fi ele cel puţin 10 m m (fig. V II. c n = c (2 = d = 75 mm .2 600 x b — cu armătura de rezistenţă longitudinală şi transversală . L a oţelurile din PC razele de îndoire se dublează. d t = 4 mm . longitudinală şi transversală. Exemplu de notare : O plasă s u d a tă sub formă de panou a v în d : d. a.

.

.

B * 5 °o| I - h j r~ o 03 COX«^ . Un "'O C iaV/«? I O CS " d c - Oi C3 ao G 3 îs ‘d -o -a 5 3 3 <|• BT 3* >M 358 Plasă c u ochiuri dreptunghiulare .2 c * P5 » 3 < ua ■ m ao gv/ă . o ÎS 2 c ®5 c l o ’ S e o / M 'tb i £| C Ca S .~cş-8g ■C T3 *3 c c .

Se recom andă ca procentele minime de arm are să fie : 0. 2 .05%. Se pune condiţia ca elementele arm ate cu plase sud ate să se com porte ca elemente de beton arm a t./TW S. d upă fisurare.6 6 65 V fi 9 /O • • • • • • • 5 5 6 6 65 7/ S 9 • • • • • • • Fig. Procentul m inim de armare. Combinaţii admise între diametrele barelor care se sudează.^. Aria secţiunii barelor de re p artiţie v a treb u i să fie de cel p u ţin 10%. ra p o rtu l dintre bare.35 * • • 4. 359 . D iam etrul m inim folosit este : 3 mm p en tru arm ări constructive şi elemente prefabricate executate în fabrici (se recom and ă 4 mm) . Condiţii generale de armare . 0. diam etrul barelor.10% pen tru elementele din beton B c 15 şi B c 20 . prin curgerea arm ăturii. deci să se ru p ă . d is ta n ţa dintre bare. Form a plaselor im pune reguli constructive speciale p en tru utilizare. Procentele se stabilesc în ra p o r t cu aria to ta lă a secţiunii de beton. 3 3 • yss • 4 '*.29.5.5 5 • • 5. a. modul de înnădire şi m odul de ancorare. aria secţiunii active. b.15% p en tru elementele din b e to n B c 25 şi B c 27. VII. La folosirea plaselor su date trebu ie să se ţin ă sema de m odul lor de alcătuire. Diametrele m inim e şi distanţele m inim e şi m axim e între barele plaselor. 4 mm p en tru elemente de rezistenţă execu tate pe şantier (se reco­ m andă 5 mm) . în zone slab solicitate procentele de arm are se reduc la 0.

III). 30.56 k g /m 2 . — Buzău. Astfel : 1) P e n tru exemplul din figura V I I . rezultă din calcul (elementul nu treb u ie să fisureze peste anum ite limite prescrise). Determinarea ariei secţiunii şi masei plaselor sudate. sau /. d . — 1. bare 0 4 : l. l l . — lungime 4. — masa pe 1 m 2 e s t e : pentru barele transversale m . de regulă. diafragme sau alte elem ente cu caracter special. Folosirea tabelului V I I . D is ta n ţa m axim ă între barele plaselor.1 mm . R a = 325 N / m m 2 p en tru sîrm e 0 x 8 . c.40 m . mm 4 -4 .f mm D istanţa m inim ă între axele plaselor l. . cap. 30. care reprezintă condiţia unei bune betonări (p ă trun derea granulelor) : distanţele re­ duse se referă la bare care fac p arte din plase diferite. se vor lua urm ătoarele rezistenţe : R a = 370 N / m m 2 pen tru sîrme 0 < 7. fig.80 m . Masele plaselor sudate se determ ină cu ajutorul tabelului VII. bare 0 7. distanţele minime (lumina) dintre barele aceleiaşi secţiuni se pot reduce la 25 m m la plasele infe­ rioare a plaselor şi la 30 mm la plasele superioare. V I I . Tabelul V I 1. D istanţele minime (lumina) intre barele de rezistenţă ale plaselor s u d ate sîn t în funcţie de d iam etru l barelor.S.1 mm S —12 nun D iam etrul minim al barelor transversale. Unele plase pot avea su d ate cîte două bare alăturate. .49 kg/m-. 11.9 . = 200 m m (interax) . Aria sec­ ţiunilor se determ ină pe baza rezistenţelor de calcul ale arm ăturilo r (v. = 200 m m (interax) .5 mm pentru arm ăturile de pe reazeme şi cele supuse acţiunilor corosive.1 . v. l l se face cu aju to ru l caracteristicilor pla­ selor a r ă ta te în figura V I I . diam etrele minime se stabilesc prin instrucţiuni speciale.S. 26).. 10) se fac calcule sau se folosesc grafice. D is ta n ţa m axim ă se limi­ tează la 35 mm (tabelul V I I .10 mm. I.9. — depăşirile barelor la m arg in e c( şi c t = 100 m m (respectiv j u ­ m ă ta te din distantele d intre barele /. plasa are urm ătoarele c a r a c te r is tic i: — lăţim e 2. D iam etrele şi distanţele m inim e între barele plaselor C aractcristici D iam etru l barelor longitudinale d t 3 —7. P e n tru fundaţii. a. = 0.5 50 în cazul suprapunerii plaselor sudate. 360 . iar pen tru barele longitudinale m . P e n tru determ inarea ariei secţiunii arm ă tu rii (tabelul V II.P. P en tru plasele livrate de I. si condiţie în care s-a calculat tab elu l V I I .

6 9 8 Aria pentru toate barele. P entru elem entele su b ţiri şi de deschideri n ari.33 100 m m 0 .26 1.2 4 0 .2 8 3 0 .79 300 mm 0 . aflate la distanţa Intre axe de : 50 mm 1.9 3 4 .51 1.97 100 nun 0 .5 0 0 .9 9 1.50 6 .65 2 .04 1 .88 1. In k g /m ’.49 + 1.28 0.24 1.49 0.22 7.— m asa t o t a l ă a plasei va f i : /îi = (0.11 3.4 7 5.53 3.0 0 3. p e n tru d ista n ţa d in tre b a re de : 50 m m 1.89 1.0 0 Aria pentru o b a ră cin* 0.1 8 0 .-------M asa unei b a re M asa b arelo r în tr-o direcţie.5 2 3 .6 4 0 .51 0.39 0.48 2 .0 0 4.33 4.46 300 m m 0 .98 2.48 2.92 8 . Masele plaselor sudate din STiYB pentru diferite diametre şi distanţe Intre bare (pe 1 m 2 de plasă) D iam etru l b arelo r mm 3.49 0.13 1.48 250 mm 0 .5 5 4.7 8 0 .1 6 2 .98 150 mm .66 7.5 3 0 .41 1.9 4 1.9 4 11.58 1.3 3 Observaţii: P e n tru barele 0 8 — 0 10 s-a lu a t o arie redusă cu 0.071 0 .8 4 1.22 0.25 1.7 8 0.0 0 kg/m 0 .32 1.3 9 5 0 .18 3 .36 0 .42 1.4 2 0.5 0 0 .98 2 . iar fisurile să nu se des­ chidă peste o an u m ită m ărim e.4 X 4.5 0 3.31 0.44 6.4 0 0 .8 3 3.56) X 2.6 2 0.5 5 4 .08 2. 0.1 9 9 0 . 30.96 2 .93 2 .0 0 9 .0 0 7.1 2 5 0 .2 2 2 0.7 7 0.3 3 0 .70 2.31 1.6 5 6.9 7 1.99 12.0 5 5 0 .64 1.5 6 5 0 .5 0 5.7 7 4.63 0 .9 8 1.23 1.4 2 0 .56 1.88 2 .9 2 5.97 2 .26 2.1 9 0 0 .98 1.8 6 4.83 1.2 4 6 0 .3 3 0 .10 8 .1 9 3 0 .96 4 . 2) P e n tru exem plul din figura V I I .03 1.58 0.98 2 .0 4 0 .5 0 3.60 6 .39 0.4 4 7 0 .0 0 5 .0 9 9 0 .0 9 9 0 .2 6 0 .6 4 2.0 0 5.56 1.8 2 0 .89 9.0 0 7 .08 3.28 1.2 2 3.52 0.5 7 j 0.99 1.06 1.0 0 3.1 2 6 0 :1 5 9 0 .3 9 6 0 .58 2 .66 200 mm 0 .3 2 1.00 -----.2 3 2 .00 10.50 kg.S = 22.6 6 0 .11 200 m m 0.59 1. Tabelul V I I . 10. b Ia care barele s în t la dis­ ta n ţe inegale.63 0 .5 5 0 .8 0 0 . 11. A ria secţiun ilo r plaselo r sudate In cm ’/l ni (pe direcţia de calcul) Diametrul barelor nun 3 .311 0 .11 8 . d ato rită rezistenţelor mai scăzute ale barelor mai groase.95 4.11 1.7 4 1.99 6.1 5 4 0 .11 1.0 0 4 . m asa se obţine p rin în m u lţire a masei unei bare m (kg/m) cu num ărul barelor n şi lungimea lor L (mm) : Tabelul V II.0 3 250 111111 0. aria sccţiunii poate rezulta şi din condiţia ca elem entul să nu depăşească o an u m ită săgeală.31 13.5 1 7 361 .5 0 5.98 3 .4 7 0.0 7 8 0 .3 6 0.2 8 0 . Instrucţiunile a ra tă cind se fac aceste verificări (la ce dim ensiuni ale elem entelor).7 7 0 .17 150 m m 0 .0 0 2.0 0 1 0 .89 faţă de ariile calculate pentru diam etre mici.5 0 0 .8 3 3.0 0 9 .

1 3 . — m asa t o ta lă : 7 7 7= 777! + m . = 77i. Plasele cu care se armează elementele sînt indicate cu poziţia lor.lr..i9) 2 . V I I .4.1 3 = 1 7 . — m asa barelor longitudinale : m .i * L.2 7 . Reguli de redactare a proiectelor la armarea cu plase sudate.60 ”/»--(1.3 1 1 x 11 X 4 . care este p re v ă z u tă în catalogul de plase.. = 0 .60 k g F ig ./. T ip u r i d e p la s e ( e x e m p le p e n ­ t r u c a l c u l u l m a s e i) : a — cu d is ta n ţe eg ale in tre b a r e .27kg 17.. iar în extrasul de a rm ă tu ră se indică şi poziţia fiecărei plase.200 *7./. b — c u d is­ ta n ţe n e e g a le în tr e b a re şi d e p ă ş iri n e s im e tric e . în m în rrmt — m asa barelor transversale .4 0 kg.65 * 20 - 3.1 2 5 = 1 4 .0 9 9 x 2 0 x 1 .. = 0 .0kg NOTA D iam etrele barelor si distanta intre b a re se exprima tar tungmle barelor . Jiij = 771. =0099 *1.1. = 3 .8 5 = 3 . L c -. 362 .2 7 + 1 4 . 30.567 0. g re u ta tea plasei pe b u c a tă şi to tală.7!.1 1 r 1 o - jI C}= 100 .77.6 = 22. d.

88 36. V II.50 73.10 36.76 107.50 'vO o ? O <N V I <N - c \ i O O LT) <o O O 3 6.70 Cm 73. kg L n iv e l mm mm CN £ ’ -Q ' 0 <o O b u că ţi a un L a toată L clădirea n ive l V i L a toata clădirea 53. A rm area şi e x tra s u l de a r m ă t u r ă 363 .00 in \ X iq v i' X X io V I o o i ^ O o ^— t \ i !^ u-> < \l ! * j VI v j X U -) Ijq cu plase s X Fig.31.§ U te oo oo Q j — j CL oo CC Kp la s e i o K <N X u~> <N <o Uj o o j d im C aracteristicile Î3 Lungimea ca p e Masa Număr telor lib e re p la ­ Transv. a un L o n g it sei.70 36.52 O CN i O O X io v j lo X 26.

* 1 .21.« l.‘ n fu n c ţ ie oe m o dul de re z e m a re o plăcii L • l.Zona =*= de în n â d /re * LEGENDA: \ ^ \ P a n o u r i d e p /a s e ] Zonă d t în n c d irt F ig . SBr » ~ r B a re S e c ţiu n e lo n g itu d in a le A -A s u p lim e n ta re d m zona de in n ă d ire ------.5 . b L a t/m e a zonei cu a rm a re red u sâ l a r * 0. V II. c — pentru plăci arm ate cruciş cu două plase pe lăţimea elementului şi I . . .------.6 . C o n d iţii p e n tr u lu a r e a în c o n s id e ra ţie a b a r e lo r s u p lim e n ta re d in zo n ele d e in n ă d ire : a — cazul general .32. b — pentru plăci arm ate cruciş cu arm are redusă In flşiile marginale . : J. Iar — lăţimea zonei cu arm are redusă.s' t j l.125-0.

dim ensiunile plaselor intre axele barelor marqinale extrem e.3 1 ). (fig. d i i . î n cazul în care se folosesc mai m u lte plase.. conturul plaselor se reprezintă prin dreptunghiuri (fig. Fig. . — cyi s u d u r ă p r in p u n c te .33). Barele care se adau gă plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c ă u ta să fie de calitate ap ro p ia tă barelor din plase. l a — lu n g im e a de a n c o ra re c o n fo rm p r e s c r i p ţ i il o r In v ig o a re . d i. în dreptul golurilor din plăci. V 1 1 . VI 1. d t i = — —. Aceste bare se sudează între ele la colţuri şi se vor suda şi de placă în cel p u ţin două p uncte de sud ură de fiecare parte a golului sau vor avea lungimea necesară de ancoraj. B a re le d e b o rd a re a le g o lu rilo r în p lă c i d e b e to n a r m a i c u p la s e s u d a te : o. V II. Dacă peste plase se adaugă bare legate cu sîrm ă se vor ad ău ga şi aceste bare in calculul secţiunilor. Se adm ite ca barele adăug ate să fie şi de ca litate PG 52 sau PG 60.— d ia m e t r u l b a r e lo r dt l = 9 O î n t r e r u p te . iar golul se va borda cu bare suplim entare. lăţimea de înnâdire p t ambele direcţii ale plaselor. plasele se în treru p prin tăiere. în funcţie de calitatea oţelului şi m arca betonului (fig. ca această arie să fie cît mai ap ro pia tă de aria de calcul.33. 365 . N otarea plaselor a fost a r ă t a t ă anterior. b — p r in a d e re n ţă : d„lf d»: — d ia m e t r u l barelor su­ p lim e n t a r e . V I I . se consideră aria to ta lă a plaselor astfel alese. a v în d aria secţiunii ec h iva­ lentă barelor întrerup te. depăşirea plaselor peste reazem e.Pentru plăci se vor indica pe planşe : poziţia plaselor (sus şi jo s).32).

se notează cu La barele cu profil periodic. /„ = 4 0 d 1 = 4 0 X 5 = 200 111111 < 250 111111 . dar nu mai puţin de 40 rfj (f/j fiind diametrul barelor de rezistenţă longitudinale).. a. 366 .5.3.. fie la o singură plasă (fig. V II. lungimea totală de petrecere la poate fi de 30 </. > 2. a tit în lungul plasei (de regulă înnădiri pe direcţia barelor de rezistenţă). lungimea de innădire /„ se măreşte la două ochiuri plus + 50 mm .35): 1) Lungim ea de petrecere minimă pentru barele cu 0 4. E x e m p lu l 12. în figura V II.34. e).34 se arată şi cazurile de înnădire fără bare trans­ versale in cuprinsul înnădirii. lungimea de suprapunere ls trebuie să îndeplinească numai condiţia / = 40 </. inclusiv extrem itatea barelor. fie la ambele plase (fig. deci nu în mijlocul plăcii. acestea se înnădesc prin petrecere (suprapunere) fără sudură. dar 1111 mai mică de 15 cm. V II. această lungime se aplică şi în cazul în care plasele au bare care diferă ca diametru mai m ult decît raportul di/d. î n cazul înnădirii în zona comprimată. înnădirea plaselor sudate în foarte multe cazuri.34. V II. nu se poate face armarea cu o singură plasă . Înnădirea plaselor din sîrm ă trasă (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezultă din condiţia : petrecerea minimă se face pe lungimea la egală cu un ochi de plasă + 50 mm. b. Lungimea de petrecere Ia nu include extrem itatea barelor. L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le dc r e z is te n ţă v a fi In zonele de so lic ită ri m a x im e la e le m e n te În c o v o ia te sau în tin se /„ = 2 ochiuri 50 111111 = 100 + 50 = 450 111111 (45 cm). fie cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigură petrecerea plaselor speciale cu bare 0 < 12)Petrecerea plaselor se face in următoarele condiţii (fig. lungi­ mea totală. cit şi pe lăţimea plasei (innădire pe direcţia barelor de repartiţie). d). în cazul în care înnădirea se face în zona cea mai solicitată a plăcii. V II. la = jO mm ( 5 cm). cu ochiuri p ătrate de 20 m m interax cu bare longitudinale 0 5 şi bare de repartiţie 0 4. înnădirea pe direcţia barelor de repartiţie.34). iar condiţia /„ > 40 d1 se aplică şi în acest caz. Înnădirea a două plase sudate din S T N B . (fig. Barele de repartiţie nefiind considerate bare de rezistenţă se adm ite ca înnădirea lor să se facă fie prin suprapunere (petrecere). L u n g im e a d e p e tre c e re /„ p e n tr u b a re le de r e z is te n ţă v a fi in zonele sla b s o lic ita te (m a i p u ţ i n d e ju m ă t a t e d in s o lic ita re a m a x i m ă ) : /„ = 1 ochi •+ ■ 50 111111 = 200 111111 + oO m m = 250 111111 (25 cm ) . pentru realizarea continuităţii plaselor. Această lungime minimă de petrecere se admite dacă înnădirea este într-o zonă slab solicitată (jum ătate din solicitarea maximă a plasei). la construcţiile executate monolit pe şan­ tier. înnădirea pe direcţia barelor de rezistenţă. (dar 1111 mai puţin de 25 cm).

. r Fig. O ■ Q .... ■U^— i Vedere A -A m eu 1 .1.o— — a~ L t“ h :P .i > 5 cm ii f i --h.. ....o . d — fără bare trans­ versale în cuprinsul înnădirii la una din plase .o--------o-------. V II... — lungimea totală de su­ prapunere.... J L _ _ 11 I II I . în n ă d ire a p la se lo r su d a te p e d ire cţia b a re lo r de rezis­ te n ţa : • ^ a _ cu barele de repartiţie transversale dispuse în acelaşi plan ... c — cu barele de rezistenţă in acelaşi plan . o r t\\r b - h \ w \ • IT TT r _r \r~ ir ■ t— '»....*5cm a A o-------. e — fără bare transver­ sale în cuprinsul înnădirii la ambele plase ... 1 1I 1ZJ L I ...a d2 » . £= _o____ a . -L.1 . . C _O — ..._____ m r S O----\ V ' "‘ O ' 1* —r —1 1 1 — r T " II 1)4-4— 1 1 1 1 1 1 1 X — _L_ J __ _1L 1 1 . b — cu barele de rezistenţă longitudinale şi de repartiţie transversale in planuri diferite ..34.

^1 5 d 2 tiţie : a— .^ 10cm. .înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă In acelaşi plan . @ — barele longitudinale extreme ale plasei de bază. ® — plasă de bază . b — înnădirea prin suprapunere cu aşezarea barelor de rezistenţă în planuri diferite. ® — barele longitudinale extreme ale plasei suplim entare . c — înnădirea plaselor sudate cu bare de rezistenţă 0 < 12 mm cu ajutorul unei plase sudate suplimentare . @ — plasă suplim entară .

1 369 . a. n a tu ra rezemării).5 d 2.. lungimea de petrecere se dublează. Exem plul 13. 38).2) Lungim ea de petrecere m inim ă pentru barele cu 0 > 4. l. în cazul folosirii plaselor suplimentar» 21a = 2 X 100 m m > 15 d . 37 şi V I I . egal cu cel al plaselor. 36 se a ra tă m odul de plasare a înnădirilor de rezis­ ten ţă. Ancorarea şi întreruperea plaselor sudate De regulă. plasele sudate. 4. (plasa suplim entară trebuie să aibă dia­ metrul barei care asigură petrecerea d. Ancorarea plaselor sudate Ia reazeme sim ple (fără încastrare »au continuitate). = 100 m m (10 cm). se execută fără ciocuri. D acă barele de rep artiţie rf2 sin t m ai m ari de 4 m m . Observaţie. î n figura V I I . O b ară tran sv e rsală a plasei de rezistenţă de jos trebuie să se găsească dincolo de m arginea interioară a reazemului la distanţa precizată în proiect (min. L a acest mod de a m p la ­ sare se respectă condiţia ca aria înnădirilor să nu fie m ai m are de j u ­ m ă ta te din aria to ta lă a arm ăturii. 3) L ungim ile de petrecere. de exem plu p en tru a r m ă tu ra de rezistenţă de la p a r te a inferioară a plasei. la =■ = 100 mm (1 0 cm). 24 — Cartea fierarului betonist — cd. P en tru plasele din exem plul 12 lungimea de petrecere m inim ă a ba­ relor de rep artiţie va fi la = 50 m m (5 cm) deoarece d3 < 4 mm . la arm a rea plăcilor de dim ensiuni mari. V I I . Ancorarea plaselor su d ate pe reazeme se face în funcţie de tip u l reazemelor. iar barele transversale trebuie să aibă diam etrul barei d3 > 0. (fig. 2 5 —50 mm) în funcţie de soluţia constructivă (tipul de planşeu.

Ancorarea plaselor sudate pe reazeme sim ple : a — cazul general .5 cm Perspect/vă l. VII.. J *0. centuri etc.#_ di * 2 . e — cazul plăcilor prefabricate cu arm ături de continuitate. c — recomandare de ancorare in diafragme din beton : cl — cazul rezemării pe grinzi. cu etrieri .figurat plasa <je peste reazem >0.i_.151 — ■ —— -a----. & > 5 dr (recomandabil *1 0 d.5cm) | Barele ve rticale ale plaselor diafragm elor / Turnarea în / p rim a etapă Fig. 370 .37. b — cazul rezemării plăcilor prefabricate pe elemente de beton sau metal .151 â -_ _ B a rele o rizontale ale / plaselor diâfragmeloPK \> 5 c m cm (recom a n d ab il 0.

b — id e m . * — (±) — ■ ---.o ■ j—H-T . iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longi­ tudinale cu 100 mm (10 cm) dincolo de m arginea reazemului (se adm ite şi tăierea barei transversale p en tru introducerea barelor longitudinale pe reazeme). 0 (?) I □ ^1r1 1 j — J --.. Ancorarea plaselor sudate la reazemele eu încastrare sau con­ tinuitate ale plăcilor. 371 .a ----L —> ■ .251 0. P e n tr u c la r it a t e e le a u f o s t d e s e n a te în p la n u r i d if e r it e .. Lungim ea to ta lă a plaselor rezultă din deschiderea plăcii la care se adauga „lungimile suplim entare. b. .(5) @ / t.251 0 . Ancorarea se face 111 două m o d u r i : 1) Ga la reazemele simple (cînd este posibil acest lucru). 2) î n cazul în care b ara tran sv e rsală nu p oate depăşi m arginea interioară a reazemului. d a to rită etrierilor sau barelor verticale la d ia­ fragme..38. ultim a b ară tran sversală se poate opri la 50 m m (5 cm) de m a r­ ginea reazemului. < 3 ) şi @ ® şi @ .. î n tr e p te .. necesare petrecerii pe reazeme con­ form precizărilor de mai înainte.151 : {2) . B a ­ re le 0 şi @ .1 5 1 .. 0 .. V II. se găse sc în a c e la ş i p la n . P lă c i a r m a te p e o d ire c ţie c u p la s e s u d a te : a — p la s e s u p ra p u s e d e c a la te . (fig. b Fig. 39). V I I . t '! 0 .1 5 1 0.

-—t. L a barele cu profil periodic. c. Se face în urm ătoarele si­ tu aţii : 1) î n zona com prim ată. E x e m p le d e a n c o ra re p e re a z e m e a p la s e lo r s u d a te în p lă c i c o n tin u e a r m a te p e o d ire c ţie : a — prin trecerea ultimei bare transversale dincolo de marginea reazemului . u ltim a b ară fiind pe p o rţiunea verticală (dincolo de îndoitură). b — prin prevederea ultimei bare transversale la cel mult 5 cm înainte de marginea reazemului. în treruperea plaselor în deschidere. 372 . dincolo de m arginea in te­ rioară a reazemului treb uie să fie de cel p u ţin un ochi şi j u m ă t a t e da plasă. Luarea în consideraţie a încastrării plăcilor pe reazemele de capăt. 2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare la 90° a v în d pe această zonă cel p u ţin două bare transversale. V I I . zodr--6ccm>25cm A1 0 cm lO cm jjjg'^^Pi/ncfe/e M x -0 n o r Perspectivă Fig. Se p revăd urm ătoarele condiţii (pentru plasa de sus) : 1) L ungim ea to ta lă a zonei de ancorare.1 _*_____ a " ‘ J---. V II. (fig. — / x„ t. 40).-6Jc/n>25cm ! . d. lungimea de trecere dincolo de reaze­ mele co ntin u e trebuie să fie cel p u ţin 10 rfj.39.* ii i 1 ] i i! l_____ *_ ___*___ _.

La arm ăturile preîntinse. utilajele de pretensionare. 1. b — pe re a z e m e m a r g in a le cu în c a s tr a r e .40. barele cu profil periodic tip PG 90 şi PG 100 şi oţel tip Sigma (ultimele încă nestandardizate). P e n tru elementele scurte şi foarte scurte.F ig . dincolo de secţiunea Î11 care nu m ai este nece­ sară (betonul po ate prelua ?ingur eforturile de întindere). 3 mm). trebuie să asigure o bună blocare. dar fierarul betonist trebuie să cunoască m odul cum a g în d it proiectantul cînd a făcut planurile de armare. REGULI PENTRU ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT I. 111 special la pretensionarea pe tip are au to p o rta n te .-5^3 ?1ochif5 respectiv * b/2 M arginea inferioară a reazemului 2) î n zona întinsă. 4) Gel p u ţin o treim e din aria secţiunii a r m ă tu rii întinse se v a a n ­ cora pe reazeme aşa cum s-a a r ă ta t. zonele de ancorare au o im­ p o rta n ţă mai m are . P e n tr u c l a r i ­ tate nu s -a f i g u r a t o p a r te din arm ătura p r e lu n g it ă p e reazemul in t e r m e d ia r . Elemente cu armătură preîntinsă Ga a r m ă tu ră se folosesc sîrmele SBPA (a m prentate). 373 . canalele trebuie să fie poziţionate cu respectarea unor reguli specifice. toroanele 7 0 /? . C. litele din 2 şi 3 fire. î n proiecte sînt cotate to a te armările. cu lunecări mici (max. A n c o ra re a p la s e lo r s u d a te p e r e a ­ z e m e la p lă c i c o n tin u e sa u în c a s tra te : a — pe r e a z e m e in t e r m e diare ale p lă c ilo r c o n tin u e .a aşezarea arm ă tu rii nepretensionate trebuie să se respecte regu­ lile de la subcapitolul A pen tru betonul arm at. l/2och i . 3) Plasele din sîrm e în tre ru p te se ancorează dincolo de zona iu care nu mai sînt necesare prin prevederea în această zonă a cel p uţin două bare transversale iar cele din profil periodic pe o lungime de cel p u ţin 35 cl (d = diam etrul barei întrerupte). V II. P e n tru pretensionare se folosesc procedeele a r ă t a t e în capitolul VI. de asemenea. a r m ă tu ra şi la cele postîntinse.

. 20 m m pentru plăci cu grosimi < 100 m m . armate cu T B P . . la dis­ t a n ţ e de 150 mm. c. toro ane T B P şi L B P . Acesta este de 4 mm pen tru sîrme independente şi de 3 mm p en tru sîrmele din îm ­ pletituri (liţe) şi toroane. se pun la d istan ţe egale 3 —5 a rm ă tu ri transversale supli­ m en tare (etrieri închişi. armate cu PC 90 sau PC 1 0 0 . Măsuri de îm b u n ă tă ţire a aderenţei barelor pe zonele de c a p ă t (su­ dări de scu rtă tu ri. La oţelul PG 90 şi PG 100 ( 0 > 16 mm) pe o lungime de 10 d. stabilindu-se o ordine de tăiere a barelor. Acoperirile cu b eton se sporesc a s t f e l : — cu 5 m m la elementele neprotejate supuse intemperiilor . La p a rte a superioară d is ta n ţa se măreşte. 8 mm. grătare). Acoperirea eu beton pentru elemente folosite în medii neagre­ sive. D istanţa minimă va fi egală cu cea mai m are din valorile : — dimensiunea m inim ă a granulei agregatului dagr -f 5 m m . — diametrul exterior al toronului sau barei. armate cu sîrm e S B P A . 374 . — 15 m m . frete. acoperirea cu beton va f i : 15 mm pentru plăci cu grosimi < 100 m m . p ro te ja t cu tencuială pe m inim um 15 mm etc.) se p re v ăd în proiect. folosind car­ case. Deflectarea arm ăturilo r (devierea) nu treb u ie să depăşească 10 — 15° p en tru barele din PG 90 şi 25° p en tru sîrm a SBPA. . Acoperirea cu b eto n m e n ţio n a tă se corelează cu acoperirea a r m ă ­ turii nepretensionate. Diametrul m inim al barelor de pretensionare. La ca p ătu l elementului pe lungime egală cu 1/4 din lungimea do ancorare. P e n tru aceste elemente. călăreţi. Distanţa m inim ă (lumina) dintre armăturile plasate la partea inferioară (faţă de direcţia de turnare a betonului). 20 mm pentru celelalte elemente armate cu sîrm e S B P A . 15 m m (sau d) pentru plăci < 100 m m . . î n zona de ancorare se aşază etrieri închişi 0 6 .Transferul se face lent. în jurul barei.). De asemenea se ad m it sporuri pentru p ro tecţia anticorosivă. cu pasul de 30 la 50 mm. 20 m m (sau d) pentru celelalte elemente armate cu PC 90 sau PC 100. b. carcase.8 m m . se vor p re ­ vedea obligatoriu frete din oţel moale din sîrm ă 0 6. frete etc. distanţieri şi plase sudate. — la m in im u m 30 m m pentru elementele în contact cu păm întul. foc etc. 25 m m pentru celelalte elemente armate cu T B P . Proiectul po ate prevedea şi acoperiri m ai reduse la an u m ite tipuri de elem ente (element centrifugat. pen tru a se m enţine în zonele de cap ăt eforturi u nitare reduse. P oziţionarea arm ă tu rii trebu ie făcu tă cu m u ltă grijă. a. ondulări.

V I I . de regulă. . fiind comune mai m ultor ancoraje. iar m arca m ortarului de to rc r e ta t arm ă tu rile exterioare va fi m inim um Bc 20. R ezistenţa pe cub la 28 zile a amestecului de injectare v a fi de 30 N /m m 2. D ev iaţia canalelor nu va depăşi 20° p en tru extragerea uşoară a ţevilor din PVG sau P E. VII. Ordinea de tensionare a a rm ă tu rii se alege astfel ca să nu se pro­ ducă eforturi un itare mari. V I I . Ancorarea arm ătu rii se face de regulă la capetele elem entului sau în zone com prim ate în exploatare. c). cil d iam etrul fretei cores­ pu nză to r presiunii ancorajului. cu pas 5 0 —80 m m. lt).41. i --. A rm ă tu ra se introduce de regulă în canale. . In v ec in ă tatea fiecărui ancoraj se vor dispune două sau trei plase de sîrm ă cu cel p u ţin 4 bare pe fiecare direcţie . în această zonă se prevede. Zona de ancorare (transm itere) se po ate arm a şi cu frete 0 6 . a. . 14 m m şi apoi înglobate in beton. Plasele se fac fie sub formă de plase sudate. a. Plăcile metalice de re p artiţie vor fi prevăzute cn praznuri sud ate 0 1 0 . prim a plasă se aşază la 30 mm de fa ţa plăcii de repartiţie . fie sub formă de arm ă tu ri continue (fig. VI).2.41. Zonele de transm itere. Plase pentru zona de ancorare. dar poate fi şi exterioară elementului. o arm are pe două direcţii. cap. Elem ente cu armătură postîntinsă Elem entele cu a r m ă tu ra po stîn tin să de regulă se arm ează cu fas­ cicule sau bare (v. distanţele dintre plase vor fi de 5 0 —70 mm. Nu este permisă folosirea plaselor legate realizate din bare inde­ pendente (fig. . /I / S 375 Fig. . în această zonă se mai prev ăd etrieri închişi 0 8 la d istanţe de 150 m m.10 mm. . av în d ochiuri de 60 —100 mm.--- f7. l' ---1 --‘s . D iam etru l arm ăturilor care alcătuiesc plasele va fi de 6 — 14 mm. Acestea vor fi t r a t a t e special . 41.

Acoperirea cu beton a canalelor. Acoperirea va fi de 20 mm p en tru m o rta r to rc r e ta t şi 30 m m p en tru beton. d. Distanţa minim ă de la axa ancorajului pînă la marginea secţiunii. STAS 10. Ia fascicule cu drxt max = 60 mm . pentru pretensionarea succesivă a două fascicule ală­ turate (d a to rită g abaritu lui plaselor. Distanţa m inim ă (lum ina) dintre canale la armătura postîntinsă. m ărim ea fasciculului şi are valorile : 8 0 — 130 m m . Acoperirea cu beton a armăturilor postîntinse. inel-con cu ancoraj fin cu dorn . Ancorarea în deschidere.107/0-76 anexa T). 2 5 0 — 400 m m . e.în deschidere se prevede p en tru zona de tra n sm itere o arm are suplim entară dispusă pe porţiun ea de înălţim e h / 4 de lingă ancoraj. d. extinzindu-se cu o lun­ gime de h/2 de fiecare p a rte a ancorajului (fig. pentru ancoraje alternate. 50 m m pentru canale necăptuşite ale fasciculelor cu d ext = SO mm.xt = SO m m . Distanţa m inim ă între axele a două ancoraje învecinate. 40 m m pentru canale necăptuşite. Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l canalului şi m ărim ea acestuia. luîndu-se urm ătoarele valori m inim e : 30 m m pentru canale căptuşite. în cazul ancorării . pentru pretensionarea succesivă . 376 . tra n s p o r t sau la solicitări locale.L a capete (zonele de rezemare) se p re văd bare longitudinale.. piese m etalice cu praznuri. 0 0 — 2S0 m m . Această d is ta n ţă este în funcţie de tip u l ancorajului şi m odul de pretensionare. f.12). m a n ip u ­ lare. pen tru a asigura această zonă la transfer. la fascicule cu d ext max = 60 mm . c. b. Această distan ţă variază între 60 şi 160 m m după mărimea fasciculului. V I I . şi la canale căptuşite ale fasciculelor cu d. Această acoperire este de regulă egală cu d is ta n ţa m inim ă (lumina) între canale la care se scade circa 10 nim.

377 . 3) Arce din beton prccomprimat sau beton armat pe care se m ontează grinzi secundare din beton p recom prim at şi plăci din beton celular sau alte tip u ri de elemente. 2) Grinzi cu zăbrele din beton precomprimat sau beton armat pe care se m ontează fie grinzi secundare din beton precom prim at. fie elemente de su p ra faţă (elemente curbe. depo­ zite.). m ateriale plastice. Se folosesc m a i des u rm ătoarele sisteme : 1) Grinzi cn inim ă plină din beton precomprimat pe care se m o n ­ tează fie elemente secundare. î n general. cu învelitori din azbociment. Elem entele de beton a r m a t au fost in cea m ai m are p a rte înlocuite cu elemente prefabricate din b eto n precom prim at. ARMAREA HALELOR PARTER. halele se realizează in prezent din elem ente prefabricate tipizate. 4) Grinzi transversale tip macaz din beton precomprimat pe care se montează grinzi secundare din beton p reco m prim at etc. construcţii de maşini. industria uşoară.etc. ele­ mente sem itubulare etc.C a p it o lu l VIII a r m a r e a p r in c ip a l e l o r t ip u r i d e e le m e n t e d in b e t o n a r m a t Ş! b e t o n p r e c o m p r im a t A. PENTRU INDUSTRII P en tru a economisi m aterialele deficitare (oţelul şi cimentul) s-a trecu t la folosirea elementelor uşoare şi foarte uşoare. UŞOARE. grinzi sau pane din beton precom prim at. elem ente curbe U P H . fie direct elemente de suprafaţă. industria lemnului etc. industria m etalurgică. Tipurile de hale a r ă ta te se folosesc în m a jo ritatea industriilor m a ­ terialelor de construcţii.

). 21 . cu extradosul plan sau curb şi cu g re u ta te redusă dato rită folosirii betoanelor de calitate superioară şi a precom prim ării. fie cu m ijloace. Multe hale se execută du p ă proiecte tip. în cele ce urm ează se dau cîtev a exemple de hale şi de armări.1 b sîn t a r ă ta te soluţionări de hale p a rte r cu elemente liniare (grinzi) precom prim ate şi elemente de suprafaţă (chesoane. lăţime 378 .de ridicat (grinzi de rulare sau grinzi suspendate de elementele de aco­ periş etc. V I I I .00 m.ă fie extensibile cel p u ţin în plan longitudinal. 1 a şi VII1. halele sîn t concepute s. grinzi din beton precom prim at. plăci II. 18 . R ig iditatea şi stab ilita te a de ansamblu (spaţială) a halelor se re a­ lizează prin efectul de cadru d a t de stîlpi şi grinzile transversale sau longitudinale şi de efectul de diafragm ă plană (şaibă) pe care il reali­ zează elem entele de acoperiş.3). în figura V I I I . elemente de aco­ periş de sup ra faţă mare. ca elemente secundare sau ca elemente principale de rezistenţă. î n general. 15 . de regală t o t din beton precom prim at. sînt a r ă ta te elemente p refabricate de su prafaţă p e n tru acoperirea halelor industriale. î n com ponenţa halelor se folosesc stîlpi din beton arm a t. S tîlpii s în t p re tu r n a ţi sau prefabricaţi. 2. Hale cu grinzi cu inimă plină din beton precomprimat E v o lu ţia concepţiei asupra proiectării şi perfecţionării tehnologice de execuţie a halelor a dus la m ărirea gradului de prefabricare a hale­ lor şi la folosirea u n o r'e le m e n te de beton precom prim at liniare şi a unor elemente de s u p ra faţă de deschidere mare. a v în d elemente de acoperiş tip cheson cu deschidere de 6. L a deschideri peste 18 m şi cu poduri ru la n te peste 120 kN se folo­ sesc portalele pen tru asigurarea stabilită ţii halci în lungul său. E s te a lc ă tu ită din p unct de vedere constructiv din grinzi principale transv ersale de 12.). în ălţim e a raţională a halelor fără pod ru la n t este în ju r dc 5 m. prefa­ bricaţi sau pretu rn aţi. cu tra v e e de 6. 24 şi 30 m cu travei de li sau 12 m . mai ra r se folosesc deschideri mai m ari sau trav e i de 9 m.T ra n s p o rtu l tehnologic poate fi făcut fie la sol.00 m din b eton p recom prim at care reazemă pe stîlpi. Deschiderile halelor folosite in mod cu ren t sînt de 12 . a. în figura V III. cu a n sa m b lu l învelitorii de tip uşor care asigură izolaţia. 1. T etc.00 m. H ala tip cu pod ru la n t (fig.

de 2 mm pe orizontală şi 3 mm de la m arginea elementului (aco­ perirea cu beton).la . Grinda are secţiunea dublu T. P entru toroane. lum inatoarele s în t din cupolete din poliesteri a rm a ţi cu sticlă (PAS).50 N /m 2.este de ^ 3 mm pe v e r­ ticală. de 1.4 kN pe fiecare toron.Fig. a rm a tă cu 9 toroan e T B P 12 (7 0 4) cu forţa de rupere F r = 1 4 7 k N .50 m . A baterea admisă la poziţionarea toroanelor . Grinzile se ridică 379 . 4 b). 4 a şi V I I I . Arm area grinzii transversale din beton precomprimat cil deschidere de 12. La execuţia elem entului se foloseşte beton m arca B 500 . la execuţia pretensionării se respectă urm ătoarele re g u li: se p re în tin d toroanele pe tip are le a u to p o rta n te metalice la un efort 122. t r a n s ­ ferul se face d u pă ce în beton se realizează 3. V III. Hale parter din grinzi şi elem ente de suprafaţă prefabricate curbe.00 m (fig. V I I I .

Arm ătura nepretensionată este formată din carcase alcătuite din sîrme STNB şi oţel PG 52. după confecţionarea la maşini de sudat prin puncte (cu o singură pereche de electrozi). * Forţele de pretensionare se verifică conform fişei de pretensionare (v. Ordinea de întindere a toroanelor se stabileşte prin proiect.4 d folosind 380 . V) folosind doze. aceste carcase sînt îndoite la forma secţiunii transversale. toleranţele variază în limitele 10 mm.Fig. 4 c ) . manometre. V III. cap. Poziţionarea carcaselor se face. H ale p a rte r d in grin zi şi elem en te de su p ra fa ţă p re fa ­ b ric a te p lan e. cap. verificarea alunecărilor în ancoraje şi blocaje etc.l b. cu distanţieri. C i şi C5 sînt prezentate în desen desfăşurate în plan (fig. Proiectul prevede de regulă şi toleranţe pentru execuţia carcaselor şi poziţionarea m ustăţilor şi altor piese metalice . repere trasate pe capetele toroa­ nelor. tn minimum 30 min după transfer cu ajutorul urechilor de agăţare. V). Carcasele C3. sudate la maşini (v. Ordinea de aşezare a arm ăturii se stabileşte in ateliere şi începe cu carcasa C6 (pentru poziţionarea toroanelor). îmbinarea grinzilor între ele şi pe stîlpi este arătată în figura V II I. V III.

2. e. d . E lem en te p re fa b ric a te de su p ra fa ţă d in b eton a rm a t i o — e le m e n te T d re p te d in b e to n p r e c o m p r im a t : b — e le m e n te n d re p t» d in b e to n p re c o m p r im a t . i — f î ş ii cu g o lu r i ro tu n d e d in b e to n a rm a t sau p r e c o m p r im a t . . V II 1.Fig. j — u n d ă p a ra ­ b o lo id h ip e r b o lic d in b e to n p re c o m p r im a t. c — e le m e n te I I c u rb e d in b e to n p r e c o m p r lrn a t . f — ch cso a n e d in b e to n a r m a t . p — ch c s o a n e d in b e to n p r e c o m p rim a t . h — p lă c i d in b e to n c e lu la r a u to c la v iz a t .

382 .

Plan armare.00 m.4 a. hale e u elemente de . pentru travee d e 6. Armarea grinzii precomprimate d e 12.PLAN ARMARE G RINDA G12 Fig VIII.00 m ( G 12) o u toroane.

.

1 385 .25 — C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .

VIII. a Fig.4 d„ Detalii de îm binare a 386 .« .îm binare grindă p e stîlp MARGINAL curent SECŢIUNEA 3-3 SECŢIUNEA 7-7 SECŢIUNEA 2-2 C D ?*?0 i 2 2 © .

ÎMBINARE GRINDĂ PE STÎLP CENTRAL CURENT SECŢIUNEA l-i SECŢIUNEA 6-6 \ ----■l~6 grinzilor G 12 pe stîlpi. .

kg/<t> kq / m a re a d e o fe l 0.70 4.395 7.04 7.15 0167 0.68 0 . k g /m M o sa .617 1.8 0 6 . E x tra s de a rm ă tu r ă p e n tr u c a rc a ­ sele g rin z ii G 12.6 7 0.67 16 7 0.07 0.80 5.15 0.66 0.26 8.12 33.68 0.83 0. k g /m M a s a . kc 7/ m a r c a k q /t> d e o te l 1.66 0335 0 .4 2 0.156 0. M asa.4 8 0J95 1.30 U.P r!7 /n e c unei b a re T ip u l de c a rc a s ă Bucă f i M a rc a L u n g im i S im b o l 05 6.5 5 17.54 1. k g /m a rc a 7.3 5 4 .67 1.05 M asa.94 6.3 9 5 2 . k q /t> k g /m a rc a 6 C a rc a s a (s) 5 2 6 C 3 T o t a l m/<t> d e o te l 2.156 4.!.9 7 0 .62 T o ta l m /< t M a sa.3 5 k q P C 5 2 (1 ) C a r c a s a (2) C7 5 10 4 1 8 (Î7) T o ta l 74 m /Q 6 .5 9 M a s a .21 0 .67 0 .92 0 .52 16.17 9.6 2 — — 2 .156 4 . i2 k g P C 5 2 (8) 5 — — M a s a .01 17.5 5 0.156 5 . k g /m d e o te l 5 . k g /Q k g / m a r c a d e o te l C a rc a s a — — — — __ — — — — .46 0.4 8 4.8/.156 t. 6.3 0 < fs ) fa) 0.3 0. k g /m M o s a . — — _ __ Fig.3 2 0.15 0.2 5 5 .6 0 0.7 8 285kqP C 52 .30 2 3 . — — 1.754 6 . k g /< i C a rc a s a C 5 (12) 00 kcT / m a r c a 5 4 5 33 T o ta l m / t M a sa.70 5 . k g / p k g /m a r c a de o ţe l v ) (6 ) C2 v ) 5 8 5 T o ta l 4 9 12 m /t > 4.2 5 19.0U 1.4 e.1 5 6 1.1.1 2 — 1.617 T o t a l m /t > M o s a .06 2 7 .5 6 — .8 8 19A 7 6.04 7.6 0 0. 0.3 5 5 T o ta l m /Q M a s a .12 0 .8 0 — — _ — — — .075 43 . k g /m M o sa.67 0. c4 m &) 5 5 6 13 9.6 8 k g /m k g /o de o fe l 0. k g /m M asa.0 k q P C 5 2 M a s a .75 668 0 .67 f 08 5 (y C a r c a s a ( T ) 10 C 7 (t) ) 8 10 4 1 3 11 1.61. fa) C a rc a s a C 6 8 5 5 2 2 6 2 086 0 .80 0 .68 m/it> PC 5 2 010 1.96 2 7 .. V III.

de asemenea etrierii m arca (2).00 m (fig. î n îmbinare se folosesc în plus etrieri dubli la 15 cm. 2) Se m ontează reţelele E l care poziţionează toroanele.00 m d in beton precom prim at şi ele­ mentele de su prafaţă se vor confecţiona numai în fabrici de prefabri­ cate sau de către unităţi specializate la care se asigură o calitate cores­ punzătoare. 6) Se m ontează carcasele inimii C I şi CV şi agrafele m arca © şi (g) conform figurii V I I I . b. pline sau cu goluri.5). tip cupoletă sau t i p omidă (continue). V I I I . 3) Se m ontează carcasele C i care se execută întîi desfăşurat şi apoi se îndoaie la forma bulbului din figură. Armarea grinzii longitudinale din beton precomprimat cu deschide­ rea de 12. 7) Se m ontează carcasele C3 apoi carcasele C2. 5) Se m ontează carcasele (C5) t o t pentru bulb. 15 şi 18 m.plăcuţele prevăzute pe capul stîlpului care de regulă se sudează cu cornierele de la baza grinzii. cu gradul de precizie 7 (STAS 7721-76). fără pod ru lan t (fig. Ordinea tăiere a toroanelor sînt figurate în . iar m ustăţile din grindă şi stîlpi sînt sudate sau nesudate conform prevederilor din proiect.00 m şi deschideri de 12.00 m cu pan tă la partea superioară şi elemente de sup rafaţă curbe tip II sau tip T cu lăţime de 3. la fixarea ordinii se ţine seama de o repar­ a eforturilor în grindă în tim pul pretensionării. (2). 389 . Hală tip. Condiţiile cerute pen tru calitatea betonului şi execuţia pretensionării sînt similare cu cele a ră ta te mai înainte. Toleranţele de întindere şi prin dispoziţie tiţie uniformă şi abaterile vor fi conform STAS 6657/1-76. S) Se m ontează barele m arca 0 . E ste alcătu ită din punct de vedere constructiv din grinzi longitudinale de 12. 6. 4) Se amfilează întîi toroanele din bulb şi apoi celelalte. G rinda este arm a tă cu 16 toroane T B P 12 (7 0 4). Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea : 1) Se m ontează etrierii m arca @ sudaţi de laminatele a şi b şi se sudează între ele conform detaliului A . ® şi Q).proiect sau sîn t date de şantier . executate de regulă din poliesteri arm aţi cu sticlă (PAS). Grinda longitudinală de 12. 6). pentru lum inatoare. Grinzile şi elementele de suprafaţă se to a rn ă în tipare m e­ talice autoportante. V I I I .

Hală c u grinzi din beton precomprimat şi elemente .5 a.VIII. Fig .390 d e suprafaţă t ip ii.

391 .

392 PLAN ARMARE GRINDA G 1Z .

VIII.6 b. Detalii d e armare.CI C‘1 Fig. Armarea grinzii precomprimate transversale d e 12. 393 .00 m ( G 12).

40 kN. A rm ă tu ra pretensio nată din nervuri se execută pe şabloane. V I I I . care se m a n e ­ v rează num ai cu ajutoru l grinzii de m anipulare (v. Ordinea de montare a armăturii este u rm ă to a re a : 1) Se m ontează carcasele CA. —Buzău a M inisterului Industriei Metalurgice. VI). în placa elementului se foloseşte o plasă de sîrm ă su d ată ST 419 liv rată de fabrica I. 3) Se m ontează carcasele C2. cap. este de 122. apoi se îndoaie cu dispozitive speciale. 4) Se m ontează plasa ST 419.în tin d e re a toroanelor se face cu o presă monofilară. care au o secţiune t r a n s ­ versală cu pereţi dubli şi pinteni pe care reazem ă elemente de su p ra ­ fa ţă tip T sau chesoane. 394 . Carcasele se execută la maşinile de s u d a t a u n ităţii de execuţie.S. L a tran sfer betonul trebuie să aibă m arca în j u r de 30 N /m m 2. 2) Se amfilează toroanele. E lem entu l curb din figura V I I I .S. sub form ă desfăşurată. T ransferul se face cînd rezisten ţa betonului atinge 30 N / m m 2. 8). O v a r ia n tă de realizare a halelor cu grinzi longitudinale se obţine prin folosirea grinzilor Q (omega). î m ­ binările pe stîlpi şi între grinzi se fac conform proiectului asigurînd con­ ti n u it a t e a prin a rm ă tu ri su d ate sau bucle betonate. apoi carcasele C3.5 şi 5 cm). A rm area elementului curb de acoperiş tip II din beton precomprimat.00 m şi este a r m a t cu toroane t i p T B P 12 (7 0 4) în nu m ăr de 4 sau 6 toroane după tipu l încărcării de pe elem entul curb (diferite zone climatice). 7 are deschiderea de 12. Grinda este precom prim ată cu 30 toroane T B P 12 (7 0 4). P e n tru poziţionarea corectă a carcaselor şi plaselor se folosesc purici din m aterial plastic. A rm ă tu ra nepretensionată este realizată în carcase confecţionate şi îndoite după tehnologia a r ă t a t ă anterior. F o rţa de pretensionare realizată cu prese monofilare. pe fiecare toron.) plasate la capetele elementului. Toroanele se poziţionează cu ajutorul reţelelor R 1 (20 buc. Controlul pretensionării se face p e rm a n en t conform fişei de p re te n ­ sionare şi regulilor obişnuite de control (pierderile de tensiune nu t r e ­ buie să depăşească circa 19 kN /toron). care treb uie să asigure acoperirea cu b e to n p re­ v ă z u tă în proiect (placa are grosimea de 3.P. (fig.00 m şi l ă ţi­ m ea de 3. Ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor este de sus în jos şi alternativ la o nervură şi la cealaltă.

. VIII. Planul d e armare al unui element curb tip I I din beton precomprimat.7 a.Fig.

VIII. Detalii de armare a elem en tu lu i curb tip ii din beton p re c o m p rim a t.7 b.S E C Ţ IU N E A FiK. .

00 m deschidere.8. . Planul d e armare a grinzii omega GM12 d e 12. VIII.Fig.

Armarea arcului (le 18. rezemate pe stîlpi din beton armat preturnat.9 a. trecute prin teci PVC cu 0 50. V III. Fig. Hale cu arce din bston precomprimat Hala tip fără pod rulant din figura V III. H ală in d u stria lă p a rte r cu arce d in beton p reco m p rim a t de 18. V edere de ansam blu.50 m. etrierii 0 8 sînt îndesiţi pe reazem. Zona de capăt este întărită cu plase sudate (3 buc. dispuse la 1. iar montanţii din 2 0 10 PC 52.00 m precomprimat cu tirani. Structura este contravîntuită. cu pane din beton precomprimat şi elemente de streaşină şi dolii din elemente din beton precomprimat. Arcul are tirantul postcomprimat cu două fascicule 2 x 1 8 0 5 SBP 1.2.00 m deschidere şi tra v e i de 6. precomprimate. 398 . Stîlpii sînt preturnaţi pe şantier sau prefabricaţi în fabrici de pre­ fabricate şi montaţi în fundaţii pahar. iar plăcuţele de rezemare P 2 sînt prinse cu praznuri sudate (fig.00 m . Armătura nepretensionată a tirantului este formată din 4 0 10 PC 52. Subansamblul de învelitoare este alcătuit din azbociment.9 a este alcătuită din punct de vedere constructiv din arce precomprimate cu tirant.) prinse de cornierele de reazem . V III.00 m deschidere.9 b). reazemă pe arce şi se solidarizează de acestea cu un şurub M 14 şi cu o eclisă metalică fi­ xată pe arc. Panele de 6. Arcul este armat cu 6 0 16 PC 52.

E trt> B /20 L60 *60*10-200 .

9 c.400 SECŢIUNE A Fig. . Detaliu d e armare a arcului în zona d e reazem. VIII.

l Fig.C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t — c d .9 d.9 b). D etalii de arm are c u plase sudate (v. VIII. . V III. fig.

V E D E R E 1— 1 V E D E R E 2—3 Fig. C). 402 . D in stîlp s în t lăsate m u s tă ţi pen tru îm binarea cu arcele. 10 şi se m ontează îa fundaţii p a h a r (v. VIII. A rm ă tu ra longitudinală cu mărcile Q) şi (2) este îndoită la capul stîlpului p en tru a arm a şi consolele de pe reazeme p e n tru arce.S tîlp ii preturnaţi au form a din figura V I I I . cap. 10 a. P e n tru m an ipu lare stîlpii s în t p re v ăzuţi cu cîrlige. V I I I . Stîlpi preturnaţâ la hale parter cu arce din beton precomprimat. P e console s în t p re v ăzu te plăci P I din oţel la t an co rat p riu su dură cu a rm ă tu ri înglobate în console.

403 .® 11 r C0 70 < 0 2 — 1 E tr» 6 /2 S L v = J .A R MA R E 6 <S © R *J3| © 1 SECŢIUNEA 1-1 SEC ŢIU N EA 2 -2 L tW m E t r * 6 / 2 5 IS O ) VEDERE 3-3 © ® © © n o M © Q) .IO b.5 0 m Elr * 6 /til2 3 Fig. VIII. Detalii de armare a stihiilor preturnaţi.S 0 m (£ ) l • (.

B5 15. ex ecu tate monolit. prefabricată sau pretensio nată este practic aceeaşi.80 1.2C 9 .0L 0.10 c.96 2 . kg __ •' T .75 CARACTERISTICI E lem en t S tîlp Volum m3 1. 176 To n ală 7. Hale parter realizate cu ferme şi arce din beton armat a.OG 9.2>3 15. Extras da armătură pentru stîlpi.OL kg 7.70 3.LQ L. 38 .30 Lunaim e / t k q /m k n /i> Total T o ta l.6 0 3.V 121 11.70 DE ARM ĂTURĂ OB 3 7 06 *8 O 1L 012 PC 5 2 * ÎL 31.00 0. Concepţia constructivă pen tru realizarea monolită. Cofraj m2 t 2 . Hale a căror structu ră de rezistenţă este realizată cu aju to rul arcelor. cofraje etc.65 P e b uc.00 9W 111.22 16.90 L.6 0 PC 5 2 7300 3 250 Beton S u d u ră cu e le c tr o z i EL 4 6 f Fig.00 1320 76.2 5 2 . Folosirea arcelor din beton arm a t.23 60.60 EXTRAS DE LAMINATE Denum ire PI O tel lat Oimensiuru 100x10 Lungi­ Buc m ea 2 2 .00 O te l-b e ion 0 9 37 38 .'j O 10.96 6.5 L M asa Pe m 7. VIII.56 Laminate kg 17. d ato rită consumului m are de m anoperă.10 1.9 7 6 .8 5 1.70 2.03 M osa. îşi găseşte în prezent o aplicare lim itată.EXTRAS rea 1 2 3 L 5 6 7 8 9 P2 < t> ÎL ÎL ÎL 1 L ÎL 8 6 6 6 12 Buc L 2 2 2 2 2 30 20 5 6 Lurxjrrva 7. 3.10 1.6 0 am Ol 73j3d 73.50 1. 404 .50 5.95 12.00 2 2 .

Barele de oţel-beton pot fi introduse şi în grinzile longi­ tudinale sau in bulb (întărituri). în plan şa I* se dă u n exemplu de arm are a unei ferme clin beton arm a t. carcase). P e n tru a preveni apariţia unor săgeţi m ari la t i r a n t u l principal al arcului. Arcul are p revăzute m u s tă ţi pen tru reali­ zarea conlucrării cu elementele ele acoperiş care se m ontează pe hale. P e n tru preluarea eforturilor locale (de întindere) care sînt deosebit de mari. da­ torită consumului redus de m ateriale pe care îl reclam ă (oţel. la arce şi ferme. special prevăzute în capul arcului. Barele în această zonă s în t ancorate în mai m ulte m o­ duri : cu plăcuţe sud ate prin ad eren ţă folosind bucle. 405 . F e rm a are clouă p a n te şi reazemă pe nodul superior de ca p ăt a v în d şi o legătură cu stîlpul care se betonează după m o n tare a fermei. *) Planşele sini plasate la sfirşilul cărţii. b. Nodurile fermei sînt suficient de dezvoltate p en tru a se p u te a a n ­ cora barele m o n tan ţilo r şi diagonalelor care sînt a rm a te cu cîte 4 bare bine ancorate in tălpi în zona nodurilor. 11 sînt a r ă ta te diferite moduri de ancorare a t i r a n ­ tului. î n figura V I I I . P rob lem a principală la aceste tip u ri constructive este ancorarea t i r a n t u l u i sau barelor întinse in noduri în special la cel de capăt (la reazem).Folosirea arcelor eu tiran ţi pretensionaţi este în prezent posibilă d a to rită progreselor tehnologice înregistrate în ex ecu ţia elementelor prefabricate şi a celor pretensionate. în aceste zone se prevede în plus şi o a rm ă tu ră tran sversală puternică (etrieri.9 a s-a a r ă ta t o secţiune transversală printr-o hală p a r te r realizată cu arce. ancorate la capete cu piese sudate. ciment). î n figura V I I I . acesta se execută cu o eontrasăgeată şi se ancorează de arcul propriu-zis prin m o n tan ţi. D in p u n c t ele vedere constructiv aspectul halelor cu arce clin b eton a r m a t monolit este similar cu al celor din beton precom prim at. cu bare filetate şi plăcuţe etc. profile lam inate. P e n tru tira n ţi apare eficient să se folosească în loc de oţel-beton. 12 se prezintă aspectul de ansam blu al unei hale realizată clin ferme de beton arm a t. Hale a căror structură este realizată eu ajutorul fermelor din beton armat. Zonele de ancorare sîn t îngroşate p en tru preluarea efor­ turilor locale. cu bare independente de oţelbeton. î n fi­ gura V III. frete. cînd arcul este realizat din a rm ă tu ri elastice (oţel-beton). Utilizarea fermelor din b eto n a rm a t la realizarea halelor industriale a fost destul de ră s p în d ită în cincinalele anterioare.

c — prin plâci de ancoraj şi freta) . 406 .Fig.ll. A n co rarea tira n ţilo r la fe rm e şi a rc e i a — prin fretaj . b. 1. V I I I . g — prin aderenţa. d — prin plâol de ancora) (corniere) . e.

12. iar pentru manipulare este prevăzută cu cîrlige de agăţare.Fig. Tălpile au arm ătura continuă (v. Talpa superi­ oară are m ustăţi pentru asigurarea conlucrării cu elementele de aco­ periş. Hale parter realizate cu ferme din beton precomprimat In trecut s-au realizat elemente de fermă din beton arm at asam­ blate prin postîntinderea a r m ă tu r ii.00 ra. VIII.00 m . iar la nodul de capăt sînt m ontate şi reţele (plase cu ochiuri dese). pentru a se realiza indici tehnicoeconomici mai favorabili s-a trecu t la execuţia în tipare a unor ferme din beton arm at de 12. 407 . planşa I). 15 şi 18 m. P en tru preluarea efor­ turilor locale mari din noduri se pun etrieri închişi deşi. 4. dintr-un singur tronson. S tru c tu ră de h a lă re a liz a tă cu ferm e d in p a n o u ri a sa m b la te p rin p re c o m p rim a re : a — cu travee de 6. b — cu travee de 12.

Fasciculele au în com ponenţa lor 14—28 sîrme.Fermele se to a rn ă în poziţie orizontală. iar în figura V I I I .00 m. n u m ăru l lor fiind în funcţie de deschiderea fermei. iar d upă întărire şi deco­ frare se execută postîntin derea tălpii inferioare cu fascicule de sîrm ă S B P I (v.2 mm şi 0 in. blocajul fasciculului se face cu ancoraje inel-con (v. a. VI). î n planşa I I se a r a tă arm a rea unei ferme de 18 m deschidere (cu ta lp a precom prim ată). cap. cap. Elem entul este a r m a t cu plase exe­ c u ta te de I. 408 . Ordinea de montare a armăturii este urm ătoarea: 1) Se montează barele marca Q) şi @.S. 4) Poziţionarea armăturii se face prin clislanţieri din material plastic.S. A rm ă tu ra n epretensionată a tălpilor şi diagonalelor fermei este alcătuită din carcase sudate prin puncte sub form ă desfăşurată (plană) du p ă care s în t îndoite (cu dispozitive speciale cu raza mare) sub form ă de carcase închise. —B uzău şi cu carcase sud ate ex e cu tate în fabrici. Noduiile fermei s în t a rm a te suplim entar.1 3 a se a ra tă realizarea halelor uşoare din grinzi precom prim ate şi elem ente spaţiale tip U P H cu deschideri de 12 . tip u l de încărcare etc. L a arm area acestei ferme s-au u tiliza t carcase s u d ate ex ecu tate în fabrică. 15 şi 18. 2) Se amfilează toroanele. 5. VI). Armătura nepretensionată. 12 şi 14). Hale fărâ pod rulant realizate cu elemente de suprafaţă tip UPH din beton precomprimat î n figura V III. modul de arm are a elem entului prefabricat U P H cu deschiderea de 15. cu carcase speciale şi etrieri închişi.00 m şi lăţim ea de 3. din sîrm ă tra s ă STNB şi oţel OB 37. 3) L a partea superioară se montează plasele P I şi P 2 şi barele marca 0 şi ® care se leagă de plase. Marginile s în t în tă rite p rin carcase.00 m. î n ta îp a de jos se lasă la tu rn a re un gol realizat p rin teacă din b an dă de oţel de grosime 0. 10.P. = 65 mm care se extrage d upă t u r ­ narea betonului. 13 b şi c. P o stîn tin d ere a se face prin tensionarea fasciculului de la ambele C apete. La capete are p rev ăzute a rm ă tu ri su p lim e n ta re din oţel PC 52 şi OB 37 ( 0 6. carcasele C I. urechile de agăţare şi apoi plasele P I şi P 2 de la partea inferioară şi se leagă barele marca (2) şi @ de barele acestora.

Fig. Hală fără pod rulant din elemente d e suprafaţă tip UPH. VIII.1 3 a. 409 .

j i gr î 9 / i 9x i 9 i # i 9 r 1 410 rig. «U \j jSSs .13 b. VIII. Armarea elementului UPH-15/3.C m li « m m ■ O l« fc to v î .J- l"l'.ll' ■NT • "•■A M i i i 4 .

Secţiuni transversale. Armarea elementului UPH-15/3. 411 .SECŢIUNEA Scara 110 A -A Fig. VIII.13 c.

O mare atenţie se dă şi acoperirii cu beton la care se adm ite o a b a ­ tere de m ax im u m 5 mm.). Preîensionarea se face pe tiparul a u to p o rta n t cu prese monofilare. Betonul este pregătit cu un vibrofinisor şi t r a t a t termic. construcţiile pe. încărcare etc. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CADRE P entru anum ite industrii. Ori de cîte ori este posibil se folosesc construcţii prefabricate. La construcţiile monolite stru ctu ra de rezistenţă este alcătuită din stîlpi solidarizaţi cu grinzile. Construcţiile de locuinţe cu schelet de beton arm a t se execută mai rar. In categoria halelor grele se consideră halele parter executate mo­ nolit şi halele etaja te pen tru industrii la care presiunea pe planşee este de 10 —30 k N /m 2. realizînd şi pe această direcţie cadre. construcţiile industriale p arter în cadre. stîlpi şi grinzi cu zăbrele. Rezistenţa minimă a betonului la tr a n s ­ fer este 35 N /m m 2. Betonul folosit are marca 500. construcţiile speci­ fice cu stîlpi peron. d upă tipul elem entului (deschidere. aceasta este dimensionată în consecinţă. 412 .b. solidari­ zate de stîpi cu învelitori grele şi sisteme constructive ale halelor uşoare cînd se folosesc subansambluri de acoperiş grele ce au deschideri mari. unde stru ctu ra de rezistenţă trebuie să preia încărcări mari. A rm ătura prelensionată. construcţiile etajate cu planşee ciuperci sau dale. care la rîndul lor sint solidarizate în direcţie perpendiculară to t cu grinzi. Aceasta este alcă tu ită din t o ro a n e T B P 9 (7 0 3) care pretensionează elementul după două diagonale.. N um ărul toroanelor pe o direcţie de pretensionare variază de la 5 la 9. Construcţiile specifice pentru acest sistem sînt construcţiile e ta ­ ja te în cadre de beton arm at. d a r s în t şi cazuri cînd elementele prefabricate nu pot fi utilizate. Abaterile admise la poziţionarea arm ăturii sînt de 1 mm la a rm ă ­ t u r a pretensionată şi de 5 —10 mm la lungimea şi lăţimea plaselor şî carcaselor. iar la livrare de 44 N /m m 2. R eţea u a plană de grinzi şi plăcile de legă­ t u ră formează şaibe nedeformabile. formînd cadre plane. B.

La această soluţie trebuie re ţin u t modul cum se armează vutele. în special pentru a rm ă tu ra transversală din capetele stîlpilor şi grinzilor. Grinzile s în t prevăzute cu vute. ridicarea a rm ă ­ tu rii pe reazem. 14. VII. placa este din beton arm a t monolit. Cadre din beton armat monolit pentru hale industriale parter P entru hale industriale cu pocluri rulante grele s-au folosit In trecu t construcţii pe cadre cu trei deschideri ca cea din figura V I I I . în prezent. X .6 ? ~ Z.00 m. în prezent se execută numai construcţii p arţial monolite.6Z-^~ 00 u m . Jegătura de la colţurile cadrelor. to. -V il -ţy-ZflZjfrZ. 413 .W •frZ.2 . Armarea unui cadru monolit de hală industrială. aşa cum s-a a r ă ta t în cap. cu distanţa dintre cadre de circa 12. J ____ L .1.M i- Fig.14 a.oo P L A N COFRAJ H l I m Z . Stîlpii exteriori sînt elastici pen tru a permite dilatări şi contracţii în plan t r a n s v e r s a l .Z ffU . _ L . _ W ^ 2 . pen tru zone seismice se respectă unele prevederi supli­ m entare.W -i. arm area consolelor.B 2 -A . î n mod prac­ tic. VIII. Secţiune transversală prin hală.

.1 4 b. Armarea S£ d e hală industrială.AMARE CAD RU CURENT / \ 414 unui cadru monolit 'ujDQ£/8<p-ld Fig. Detalii d e armare. VIII.

18 se arată o soluţie de hală P + l integral prefabri­ cată. Toate elementele sînt prefabricate. P en tru con­ strucţii cu deschideri egale. îndesirea etrierilor pe reazeme ş i ' la capelele stîlpilor etc. iar stîlpii şi fundaţiile din beton arm a t prefabricat. iar riglele de rigidizare se execută pe şantier. VIII. după noile norme de arm are se acordă u n rol mai mare arm ă­ turilor transversale prin etrieri şi continuităţii arm ăturii pe reazeme şi la colţul cadrelor. iar a rm ă tu ra tran sver­ sală (etrierii) este îndesită la capetele stîlpilor şi în zona consolelor. ridicarea a rm ăturii pe reazeme. b. stîlpii po t fi de înălţim ea unui etaj cu con­ sole lungi sau scurte. Planşeele sînt alcătuite din chesoane prefabricate suprabetonate. Se atrage a ten ţia asupra poziţionării arm ăturii prin purici şi distanţieri. Pe ferme se m ontează grinzi secundare prefabricate. şi anume : modul de înnădire la stîlpi. Construcţiile actuale se exe­ c u tă numai parţial m o n o lit. Cadre din beton aiinat în soluţie integral prefabricată. 15 se prezintă arm area unui fragm ent de cadru m o­ nolit cu placă monolită. iar planşeele se pot executa din elemente de planşeu de tip II de 6 —12 m (fig. Cadre din beton armat etajate în soluţie monolită.Oţelul PC 52 este fasonat fără ciocuri sau cu ciocuri drepte. iar elementele de planşeu s în t de regulă complet prefabri­ cate (fig. 415 . riglele principale sînt prefabricate. riglele cadrelor se măresc şi se prev ăd de regulă grinzi cu v u te pe reazem.16) sau din planşee predală. la care se foloseşte pentru şarp an tă ca element de rezistenţă ferme de acoperiş din beton arm at precom prim at (v. riglele (griczile) cadrelor se execută fără v u te . de asemenea pot fi şi continui pe înălţimea a două sau trei niveluri. In această v a ria n tă stîlpii halelor se to arn ă monolit pe fiecare n i v e l : grinzile (riglele) pot să fie prefabricate. Construcţiile e ta ja te din cadre flexibile au riglele cadrelor orizontale. a v în d etrierii din oţel OB 37. folosirea etrierilor închişi pe reazeme şi la stîlpi. planşeele sînt prefabricate parţial sau în to ta lita te şi de asemenea o p arte din rigle. Cadre din beton aim at etajate în soluţie parţial prefabricată. c. avînd învelitoarea din azbociment izolat termic. 17). F undaţiile sînt de asemenea pre­ fabricate. planşa II). conform reglementărilor pentru calculul în zone seismice. VIII. la intercalarea de travei mărite. î n figura V I I I . Cadre etajate din beton armat a.2. î n figura V I I I . La armarea stîlpului central (planşa III) este folosit oţelul FC 52 pentru bare de rezistenţă. în zone seismice.

416 S I * --7 9 1 *1 m--7£/*e(4) Exemplu d e armare a unei porţiuni d e cadru etajat. o e/= > Fig. VIII.15 .

5 — s u p ra b e to n a re a r ­ m a tă . 1 417 .16. 2 — s tilp d in b e to n t u r n a t m o n o lit in c o fra je de in v e n ­ t a r . b — a lc ă tu ire a u n u i n o d . Elementele structurii parţial prefa­ bricate pentru hale industriale etajate : a — e le m e n te le s tr u c t u r ii . VIII. 27 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd . 3 — g rin d ă p r in c ip a lă p re fa b ric a tă lo n g itu d in a lă . 4 — e le m e n t de p la n ş e u t i p I I .Fig. 2 — g r in d ă de r ig id iz a r e p r e fa b ric a tă tr a n s v e r ­ s a lă .

1 —stîlp din beton armat cu console scurte prefabricat sau preturnat pe şantier . 4 —element de planşeu tip II i 5 —suprabetonare armată. V III. E lem en tele stru c tu rii in te g ra l p re fa b ric a te — v a ria n ta stîlp i cu console scu rte — p e n tru h a le in d u s­ tria le e ta ja te : a —elementele structurii . b —alcătuirea unul nod . 3 —grindă longitudinală prefabricată . 418 . 2 —riglă transversală prefabricată .Fig.17.

T. Hală etajată din elemente p refab ricate.) . VIII.P.Fig. Secţiune transversală (proiect I.C.18 a.

Hală prefabricate.1 8 b. VIII. . Secţiuni longitudinale.420 § ■li io' U i O K etajată din elemente < /> • I Fig.

— la hale industriale H /h < 14 (12 la poduri ru lan te grele). circulare. a n de regulă. 20. VII. oameni. tu b u la re (la cei centrifugaţi). V I I I . Secţiunea tra n sv e rsală a stîlpilor şi m o d u l cum apare a r m ă tu ra în secţiunea tran sv e rsală se vede în fi­ g u r a V I I I . C om portare similară cu stîlpii au to a te elem entele de tip b ară din construcţii (barele fermelor. . casetate. formele a r ă ta te în figura V I I I . Stîlpii cu goluri sîn t în prezent s tu d ia ţi p e n tru corecta dimensio­ nare a ram urilor. a. de regulă. din 5 în 5 cm p în ă la înălţim ea sec­ ţiunii de 80 cm. barelor transversale şi zonelor de legătură. iar în al doilea rîn d trebu ie să reziste te n d in ţei de încovoiere din efectul de cadru.22.). a v în d grijă să se asigure acoperirea cu b eton şi o b u n ă legătură prin a r m ă tu ri transversale (etrieri. Form e constructive. 5 . Stîlpi din beton armat pentru clădiri şi hale industriale Stîlpii sînt d estinaţi a prelua în prim ul rî n d forţele de com presiune pe care le tra n s m ite g re u ta te a clădirii şi încărcările pe care le su p o rtă (utilaj. Secţiunea cea mai u tilizată este cea dreptunghiulară. 21). poligonale etc. Cele mai u tilizate forme de secţiuni s în t : dreptunghiulare. Stîlpii de hale industriale. L a stîlpii de rezistenţă ra p o rtu l H /h variază a s t f e l : — la construcţii obişnuite H /h < 25 (20 la b eto n din granulit) . A rm ă tu ra se aşază periferic stîlpilor şi cît mai uniform şi simetric. 3 . L a halele industriale se folosesc şi stîlpi cu goluri sau stîlpi d u ­ blu T cu inimă plină subţire (fig. 421 . A im are a stîlpilor. Stîlpii treb u ie să îndeplinească condiţii de rig id ita te ex prim a te p rin ra p o rtu l dintre înălţim ea H a stîlpului şi lăţim ea h a secţiunii transversale. V I 11. b. Secţiunile transversale pen tru la tu ra mică v ariază de regulă în tre 20 şi 40 cm. Dim ensiunile se iau. 19.3. din podul ru l a n t şi din conlucrarea spaţială a construcţiei. m ateriale. frete etc. a — d). mijloace de ridicat etc. apoi m ultiplii de 10 cm. dublu T.). Regulile de arm a re a stîlpilor a u fost a r ă t a t e la cap. R a p o rtu l dintre laturile d re p tu n ­ ghiulare din secţiunile tran sversale este h/b = 1 . A rm ă tu r a poate fi elastică (oţel-beton pen tru b eto n a rm a t sau be­ to n p recom prim at) sau rigidă (din lam in ate de oţel). în cruce. arcele etc. . (fig.) care treb u ie să suporte eforturi de compresiune.

_. _ Fig. ..19. Tipuri d e stîlpi pentru hale industriale.._ '•<1 p .422 1® 1 J= U j 3 l uj a f V D f\ ^-1 ^ r j i ±. VIII.

. Secţiuni transversale ntilizate pentru stîlpi.20.Fig. VIII.

21. . SECŢIUNEA 7-7 '/// l/) -c bs u | L m Y . VIII. — 5O O 4 —• uH h Fig.j. Stîlp cu goluri pentru hale in­ dustriale. SECŢIUNEA 2-2 □ hr U ^ J [::: j□ 1 *r SECŢIUNEA 3-3 > mz.

N o \\ \ c X . X □ZZ3 N O T A : L u n g im e a c io c u lu i ( x J ta e f n e r i = W d /: □ F ig. . A rm a re a s tîlp ilo r (se c ţiu n i tr a n s v e rs a le ).22. V I I I .

Armăturile de rezistenţă (longitudinale) ale stîlpilor trebuie să se găsească din 2 în 2 în colţuri de etrieri.23. reprezinţi pottiunea activă a arm ăturii transversale. 10 b. Consolele stîlpilor sînt solicitate la încărcări concentrate mari care produc eforturi locale puternice de forfecare. Stîlpii sînt prevăzuţi c i console scurte pentru sprijinirea grinzilor de rulaie sau a elementului de acoperiş (grindă. fig. 2/3 I. c — arm area transversală a consolei scurte cu bare înclinate I d — arm area transversală a consolei foarte scurte . de aceea se folosesc etrieri dubli sau suplimentari (v. fig. V III. fig. V I I I . Consolele se armează puternic pentru a prelua aceste eforturi . e. A rm ă tu rile p o t *1 a stfe l a r a n ja te in c it să in te rv in ă d e d o u ă o ri în re z is te n ţa co n so lei : a — consolă de stîlp marginal cu secţiune constantă . c. arm ă tu ra de la partea întinsă a consolelor se ancorează în stîlpi şi se distribuie simetric în console. 10 b). h — al­ inarea articulaţiei cu bare încrucişate la un stîlp pe fundaţie . 14 şi planşa III. F ig. b — consolă de stîlp marginal ea secţiune variabilă . V I I I . 22). arc etc. V III. a). f — console de stilpi centrali cu secţiune variabilă . g — arm area articulaţiei cu miez la un stîlp pe fundaţie . 426 . fermă. V III.). încovoiere etc. Armarea consolelor şi articulaţiilor. E xem ple de arm are a consolelor din capul stîlpilor se pot vedea şi îu figura V I I I .23. P entru preluarea eforturilor de tăiere (forfecare) arm ă tu ra este ridicată (coborîtă) ori de cîte ori este posibil şi com pletată cu etrieri deşi (arm ătură transversală. A rm a re a co n so lelo r sc u rte şi a a rtic u la ţiilo r. Stîlpii prefabricaţi au prevăzute m ustăţi (ochiuri) de agăţare (prin­ dere) în macara (v.

întreru­ perea armăturilor loagitudinale la col­ ţurile cadrelor. b. f — noduri interm ediare. Armarea nodurilor de cadre : a. (Călorert) Fig VIII. VIII.25. d noduri de colţ .Fig. . c.24. e.

la baza şi în capul u nor stîlpi. h). Barele se în treru p num ai cîtţe două în aceeaşi secţiune tran sv e rsală. bolţi.26 ) se ex ecută în prezent în fabrici. L a halele industriale. arce. 14). P e n tru colţurile de cadru cu eforturi de întindere la fa ţa exterioară. de regulă. Se po t realiza articulaţii perfecte sau articu laţii parţiale (prin mic­ şorarea secţiunilor la 1/3 sau 1/4). în tru c ît to a te eforturile din articulaţie se preiau n u m ai de a rm ă tu ră. A rticulaţia se în trebu inţează. de regulă. fig. în riglă pe o lungim e de 30 —40 d în zonele întinse şi pe 20 —30 d în zonele com p rim ate (pen­ t r u oţeluri tip PG se vor lua lungimile reco m an d ate la cap.23. î n cazul solicitărilor m ari (m om ente încovoietoare mari) nodurile s în t p re v ăzu te cu v u te (v. d. 24). L a deschideri mici se folosesc şi grinzi de rulare d in b eton arm at. V I I I . g. A rm ă tu ra nod urilor de cadru. ^ 4. cadre şi la grinzi continue cu articulaţii. în cap. sub form ă de T sau dublu T.î n prezent articulaţiile de beton armat se folosesc m ai rar. A rm ă tu r a din riglă se ancorează în stîlp. I I şi I I I s-au p u t u t u rm ări m oduri de a rm a re a nodurilor la cadrele e x e c u ta te monolit. iar cea din stîlp. A rm ăturile transv ersale (etrieri) se îndesesc în dreptul nodurilor p e n tru preluarea eforturilor de întindere din această zonă şi a preveni flam barea barelor longitudinale la eforturi a ltern ativ e d a te de forţele orizontale provo cate de cutrem ur. în treru p e rile arm ă tu rilo r longitudinale se fac de regulă conform fi­ gurii V III. De obicei se folosesc grinzi de ru lare sim plu rezem ate. A rm ă tu ra din articu laţii se ancorează de asemenea putern ic şi se p retează p en tru preluarea eforturilor locale (fig. î n nodurile cadrelor cu v u te. 428 .2 5 . V II s-au a r ă t a t criteriile de arm are a elementelor frîn te (grinzi). Secţiunea transv ersală folosită este. V III. A rm area articulaţiilor treb u ie să fie puternică. de regulă din b eton a r m a t precom prim at. î n exemplele din cap. etrierii se aşază normal pe vute. V III. dis ta n ţa d intre secţiuni fiind de 30 d (fig. Se poate ad o p ta şi soluţia de fretare a regiunii com prim ate a v-utei. V I I I . leg ătu ra dintre rigle şi stîlpi treb uie reali­ za tă cît m ai corect p en tru a prelua întinderile din fibrele întinse (de la p a rte a superioară şi inferioară) şi eforturile de forfecare. Grinzi de rulare Grinzile de rulare (fig. VII). Barele care se îndoaie d u pă un arc de cerc au raza m inim ă de 15 d.

C.T.P.26 a.). Secţiune longitudinală (proiect . Armarea unei grinzi d e rulare din beton I.GRINDA CR6-80-C 429 Fig VIII. armat.

Q J 'd c £ o 'o 3 a S < Uj o U co j b fl E 430 .0 ) C /) tu o U j io E “* ^d Sd.

L a grinzile simplu rezem ate se poate obţine c o n tin u ita te a lor printr-o zonă de legătură bine a rm a tă şi betonată. ARMAREA FUNDAŢIILOR F u n d a ţia este p a rte a de construcţie care tra n s m ite terenului încăr­ cările construcţiei. P e n tru preluarea forţelor tăie to a re pe reazem s-a pus m u ltă a r m ă ­ t u r ă rid ica tă (înclinată). fundaţii continue rectilinii şi circulare din beton sim plu sau beton armat . asigurîndu-i nedeform abilitatea acesteia p înă lalimitele ce-i conferă siguranţă. b eto n ciclopian. ci num ai ciocuri drepte. făcînd trecerea de la secţiunile m ai reduse ale stîlp ilo r sau elementelor de construcţii 1as u p ra faţa necesară rezemării. iar lă­ ţim ea b este de 1 /2 —1/4 din h. Corpul de fu nd aţie se găseşte de regulă sub nivelul terenu lui .înălţim e a li a grinzii se ia de 1/7 —1/10 din deschiderea I. Tipurile de fundaţii. fundaţii din reţele de grinzi şi radiere din beton armat . adîncimea de îngheţ (talp a fundaţiei găsindu-se sub această adîncime) . condi­ ţiile de exploatare ale clădirii (încărcări. T alp a grinzii se proiectează de 10 — 14 cm.). cu nervuri. s u p ra faţa de rezemare şi condiţiile de izolare se aleg în funcţie de : natura terenului şi nivelul apelor subterane . fu ndaţii de adîncime . b eto n simplu şi b eton arm at.. poligonale. Deoarece terenul are ca p a c ita te redusă de a prelua compresiuni.). el reazemă pe u n s tr a t de fund are ce se găseşte la o adîncim e re la tiv mică. Grinda are legături cu stîlpii şi p e n tru preluarea forţelor de frînare longitudinale şi transversale. u m id itate etc. 431 . Pe g rin d ă se p re văd piese metalice p en tru rezem are pe consolele stîlpilor şi prinderea şinei. A rm ă tu ra de rezistenţă este din oţel PG 52 şi nu are p revăzute ciocuri ro tu n d e. P e n tru arm area grinzilor de ru la re se pot utiliza şi carcase s u d a te puternice. im portanţa clădirii şi seismicitatea regiunii . fiind de o lăţim e destul de m are p e n tru a m ări rig id ita tea tra n sv e rsală a grinzii. T ipurile obişnuite de fu n d a ţii s î n t : fundaţii izolate din beton şi be­ ton a r m a t. adîncim ea de fundare. fundaţii speciale din beton armat (circulare. F u n d aţiile p o t fi din zidărie de piatră. L e g ă tu ra de co n tin u ita te pe reazem se realizează prin m u stăţi. fu n daţii precomprimate etc. fu n d a ţia asigură o s u p ra faţă de rezem are m are. C.

Fundaţii izolate din beton si beton armet * ■ > . la dim ensiuni mai m ari ale fundaţiei la care s u p ra ia ţa A > 1 m'-‘. F u n d a ţii izolate de form ă ___ 1 prism atică (fig. aceste Fig. condiţii s în t îndeplinite la fu n ­ 432 . A ceasta este de regulă m ai m are de 70 cm (STAS 6054-77). P e n tr u a rm a re se fo lo s e s c : pentru armătura constructivă.5. b b.. B 05 şi Bc7. A dîneim ea de fun d a re la terenurile expuse îngheţului este mai m are decît adîneim ea de îngheţ cu circa 10—20 cm. V I I I . î n po r­ ţiunile de clădire neexpuse îngheţului aceasta se reduce la 4 0 —50 cm. ta lp a fundaţiei poate fi de formă prism atică. F u n d a ţii izolate eu tălp i din bel oii arm a t..27. S u p rafaţa de re z e ­ m are pe te re n a fund aţiilor este d t form ă p ă t r a t ă sau d re p tu n g h iu lară. a. OB 00 şi OB 37 .Materiale folosite. Adîneimea de îngheţ. Acestea sîn t fundaţii da mică adincim e folosite la stîlpii din b e to n a r m a t monoliţi şi prefabricaţi şi la stîlpii metalici. Fundaţie izolată prismatică.5. la dimensiuni mici ale fundaţiei la care s u p ra faţa A < 1 m*. paharele din beton armat pentru stîlpii prefabricaţi.VIII. J respunzătoare pentru ca fundaţia '77777/ / / / . P e n tru fundaţiile din b e to n sim plu se folosesc mărcile de b eton B c3.. 27). să fie rigidă şi să nu fie nevoie / B de arm ă tu ri ridicate p e n tru p re­ Beton de egalizare/ luarea forţelor tăieto are . a d ică la care ax a stîlpului se găseşte în axa fundaţiei sau are o deviere fa ţă de axa fundaţiei. sîrm e netede şi p ro ­ filate STNB şi S T PB şi oţeluri cu profil periodic PG 52. Aceste fundaţii sînt de regulă fu n d a ţii de mică adincime. sau de formă tronconică. / / / / / / / / / / / / / / .5 . care po t fi cu solicitări centrice sau excentrice. Tipurile de fundaţii folosite în mod cu ren t s în t : tălpile din beton arm at .. D in p unctul de vedere al formei.. 1. Reco­ f m andări constructive de a lcă­ tu ire: 1) Raportul înălţim e/lăţim e r i ( I i / B ) trebuie să aibă valori co­ >-j 3 r:rsc™JD . pentru armătura de rezistenţă. blocurile din beton sim plu şi cuzineţii din beton armat . La u m p lu tu ri şi egalizări se folo­ seşte m arca B 03 . OB 37.

0 . con­ form regulilor de armare. de exemplu la B = 100 cm şi Iv. Acest t i p de fundaţie se utilizează la fundaţii cu tălpi mai late (A > 1 m 2) sau cînd trebuie să se reducă c a n tita te a de beton.. A ria armăturii se determină prin calcul şi pa fi mai mare decît cea m inim ă arătată. 28 — Cartea fierarului betonist — cd.2 5 .= 1. Fundaţii izolate de formă tronconică. Betonul de egalizare are grosim ea de 5 cm şi se t o a r n ă înainte de tu rn a re a fundaţiei.3 0 . de regulă : II' = / / / 3 . .11/2. la fundaţii pătrate armătura se distribuie uniform pe întreaga talpă. 3) A rm ătura se plasează la partea întinsă a fundaţiei (faţa de jo s ) . 1 jq o . D is ta n ţa m axim ă dintre a r m ă tu ri v a fi mai mică de 25 cm.2 3 .05 r .. 2) A rm ătura se determină prin calcul. c. .5 cm 2 .05% raportat la secţiunea Bh„ . H /(2 B b) = 0 . .0 . 4) A rm ătura stîlpilor trebuie să pătrundă în fundaţie pe lungimea de ancorare necesară (v. a r m ă tu ra m inim ă va f i ' t Jh V V '\ < 100 X 30 % 0. 28): 1) înălţim ea marginii H ' va fi de cel puţin 20 cm. cap. In ju rul bazei stîlpului se v a lăsa o porţiune orizontală de 5 — 10 cm lăţime. A / --------------------------. Reguli de arm are : 1) Procentul m inim de armare se ia 0. =» 30 cm. 100 2) A rm area se face de regulă cu plase sudate cu sau făra ciocuri. . Reguli constructive de fundare (fig. înălţim ea fundaţiei este mai m are şi satisface c o n d iţia . A t x 6 0 6.daţiile cu ren te dacă 11/B — 0 . VII). L a fundaţiile cu tălpi dreptunghiulare a r m ă tu ra determ in a tă sub zona activă a fundaţiei (d eterm inată de planurile la 45° duse din col­ ţurile stîlpului) se extinde (cu aceeaşi secţiune pe m etru liniar) pe to a tă talpa (restul tălpii). 2) înălţim ea m inim ă constructivă (I I > 3 0 cm ) trebuie să fie satis­ făcută concomitent cu raportul H j B .3 5 . V I I I . la stîlpii de colţ. Acest tip de fu n d a ţie este mai dificil de executat.

28. cu 0 m(„ 10 la otel PC si 0 min 12 Ia oţel OB 37. V I I I . Acest tip de fundaţii sînt folosite în cazul solicitărilor excentrice (stîlpi de colţ) şi în cazul în care din anumite motive fundaţia nu se poate dezvolta în toate di­ recţiile sau cînd solicitările excentrice sînt mari (fig. pentru fundaţii de foarte mică adincime. d. A rm ătura are de regulă şi ciocuri pentru îm bunătăţirea ancorării. P entru evitarea fisurării betonului se foloseşte (din calcul sau con­ structiv) şi arm ătură ridicată de acelaşi diametru cu arm ătura de la partea superioară. în cazul în care eforturile sînt mari. La partea superioară se prejvede o arm ătură constructivă compusă din bare la maximum 50 cm.29 se dă o variantă de armare a unei astfel de fundaţii.30) şi nu este economic să se folosească o fundaţie centrică. O variantă a fundaţiilor excentrice sînt cele cu grinzi de echilibrare la care fundaţia de margine nesimetrică este legată cu o grindă de altă fundaţie vecină.Fig. Acest tip de fundaţii se utilizează în cazuri speciale. barele ridicate trebuie să aibă lungimea de ancorare în zona comprimată (în partea de sus) conform prevederilor din cap. Fundaţii tip eiupercă izolate clasic*. Fundaţii izolate excentrice (nesimetrice). VIL e. 434 . Fundaţie izolată tronconică din beton armat pentru un stîlp. VIII. î n figura V II I.

r\ - V 1 — 1? 90 4 - *— 130- t î I \ h r — ► A I ptH n T | y-90-* «— 130— 435 .► Fig.^ 8 la 30 cm 57 o * 98 110 'bS & „ n moL*2zo V S W L ^SO m iz L-3^5 & \£2%>20L=K5 Fig. F u n ­ d a ţie d in b e to n a rm a t. V III.i 20<b12mm /Kso-*! 90— *— 130. V III.30.220-------- X 3 \< t> 1 2 m rri 220-------. p e n tr u stilp d in b eto n armat. h -4 j. F u n d a ţie izo lată Sn fo rm ă de ciu p ercă.— • SEC ŢIU N EA A-A 7Q-120 3etiit>8L=265-‘t5S Beton de egalizare tir.29. § a '50. so lic ita tă e x c e n tric .

. b =■ h /l =» = 2 / 3 . 2) L a partea inferioară cuzinetul are o plasă cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare. asigurînd însă transmiterea presiunilor la teren . Fig. Fundaţii cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat O astfel de fu n daţie se foloseşte p en tru obţinerea unei suprafeţ# mai m ari de fu ndare la o adincim e dorită. Fundaţie cu bloc din beton sim plu şl cuzinet d ia beton armat. cu distanţa m axim ă între bare de 25 cm (2 5 0 m m ). Fundaţiile de acest tip sîn t alcătuite d in tr-u n bloc din b e to n simplu. cap. . 436 . 1. VII). 5) înălţim ea cuzinetului rezultă din condiţiile : h > 0. lle<juli dc armare a cuzinetului : 1) In principiu cuzinetul se armează ca o fundaţie rigidă izolată.65)B in fu n cţie de n u m ărul treptelor. .05 % raportat la secţiunea bh ». 0. 31). . Recomandări constructive de fundare : 1) Blocul are retrageri în trepte (1 — 3)..25b . 4 0 .31. cu procent de armare de 0. VIII. 3) Lăţimea cuzinetului b se dimensionează cît m ai redusă. V I I I . 4) înălţim ea treptelor blocului este în j u r de 30 — 40 cm. 3) Cuzinetul se ancorează în blocul de beton sim plu printr-o arm ă­ tură de ancoraj (v. 2) Cuzinetul se dimensionează ca o fundaţie rig idă cu tă lp i de form ă prismatici7 pînă la suprafaţa dc 1 ms şi de form ă Ironconică la su p ra fe ţt mai mari. de regulă variază după form ula : l> = ( 0 .2. pe care reazemă stîlp u l prin interm ediul unei tălp i rigide mai mici d ecît fu n d a ţia den u m ită cuzinat (fig.

. ■ v ..3 2 şi VIII. •.'iV 437 . A -3-5 cm V Placa d e b a ză Şurub pentru fundetii Fig. V III.. iar prin şuruburi de ancoraj..32.. Fundaţii izolate pentru stîlpi metalici B aza stîlpilor metalici se alcătuieşte astfel pen tru a putea tr a n s ­ mite.. F u n d a ţia propriu-zisă este alcătuită dintr-un bloc din b eto n simplu şi u n cuzinet din beton arm at.. efortul de întindere.. L IB I Cu s e u Mortar de poza S 'U----JU U E y M Profile metalice .. efortul de compresiune.33. F u n ­ d a ţie iz o la tă p e n ­ t r u stîlp m e ta lic c u e f o r tu ri m ici. prin placa de bază şi traverse. • ' î # . li > > Ml. Modul de alcătuire si prindere a stîlpului de fundaţie se poate urm ări pe figurile V III.3.•»••••.

34). Scm ŞECTIUNEA A-A Peretele paharului S tilp CAZUL FUNDAŢIEI CU 2 STÎLPl' âr 12cm > Scm 8-l2cm Tf f — n Stîlpi ^ Peretele paharului Fig. care se îm pănează de regulă cu pene metalice şi m o rta r de ciment.4. VIII. realizînd în castrarea stîlpului în fundaţie^(fig. Fundaţii izolate tip pahar pentru stîlpi prefabricaţi L a construcţiile integral prefabricate fund aţiile stîlpilor se execută sub formă de fu n d a ţie p refabricată tip pahar.34 a. Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi drepţi. . în care se introduce stîîpul prefabricat. V I I I . M/n.

VIIL34 b.va Fig.I(6 ) r i . 439 .SECŢIUNEA l-l OTEL 0 B 3 7 BETON B 50 BETON B 200 vnJ>0 K . Fundaţii tip pahar (prefabricate) cu pereţi înclinaţi.

0 5 0 raportat la aria B H _ 2) Pereţii paharului se urmează cu bure „individuale“ orizontale şi verticale mărcile 0 şi (2) sau cu plase sudate 0 min 10 . adîneim ea de. 0 min va fi de 12 mm. la dia­ fragme etc. Acestea a u reguli de a lc ă tu ire care ţin seama de funcţiile pe care le au fundaţiile (transm iterea pre­ siunilor la acel s t r a t de p ă m î n t care este capabil să le preia) şi de con­ diţiile de ex p lo ata re (nivelul apelor subterane. îng heţ etc. t r o ­ tu arulu i. fundaţii sub formă de placă continuă . la pereţi p o rta n ţi din b eton şi b e to n arm a t. 4) Grosimea bazei paharului se ia 11f ^ 15 cm.). L a fu n d a ţia p en tru pereţii de zidărie cu sîm buri (stîlpi) din b e to n arm a t. distanţa dintre armăturile verticale nu va depăşi 15 cm. . Fundaţii continue din beton simplu. fundaţii speciale adap­ tate terenurilor compresibile. . 25 cm . 3) Stîlpii puternic solicitaţi cu bv > 30 cm se urmează cu PC 52. 5 . iar stîlpii cu b > 45 cm. poziţia pardoselii. . Tipuri de fundaţii : fundaţii obişnuite din beton sim plu sau din beton a r m a t. 3) Înălţim ea paharului H p = ( 2 . fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate cu ajutorul grinzilor şi bolţilor . iar pe orizontală 20 cm.Reguli constructive de execuţie a fundaţiei tip pahar : 1) Dim ensiunile golului trebuie să fie astfel proiectate incit să răm înă un spaţiu ele m inim um 5 — 8 cm pentru îm pănare cu beton marca B c 2 0 în ju r u l stîlpului. înălţim ea soclului. Condiţii de armare a stîlpilor : 1) Procentul m inim de armare se ia de 0 . . în general exe cu tat din aceeaşi m arcă de beton dim care a fost e x e c u ta t stîlpul. 2) L ăţim ea m inim ă a peretelui stîlpului se ia lp min = 1 5 . 44# .0 )b r trebuie să asigure îm pănarea stîlp u lu i şi ancorarea armăturilor longitudinale din stîlpi. I n cazul d istanţelo r mici dintre stîlpi se po t folosi cen tu ri a rm a te în loc de cuzineţi. după solicitările stîlpului. între stîlpi şi fu nd aţie se va prevedea un cuzinet de re p a rtiţie din beton arm a t. Fundaţii continue din beton şi beton armat Fun daţiile continue se aplică în cazul fundaţiilor de mică ad incim e folosite la ziduri. 3 . 5. a.

35). dar nu mai puţin de 0 . dispuse la m axim um 25 cm intre ele. 4) A rm ătura de la partea superioară formează o centură. F u n d a ţia continuă se to a rn ă şi ea pe un s t r a t de egalizare de 5 cm grosime. 8) Etrierii centurilor sînt alcătuiţi din 0 6 şi 0 S dispuşi la 25 cm distanţă între ei. terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic. Fundaţii continue pentru construcţii cu pereţi portanţi ampla» sate pe terenuri compresibile. 5) F undaţia se armează cu O B 37 sau P C 52. 0 min = 10 m m şi ca A f min = 4. 2) înălţim ea fundaţiei este de regulă mai mare decît cea obişnuită . 11) F undaţiile diafragmelor sînt proiectate cu centuri tip c uzi net în care sîn t ancorate armăturile diafragmelor (care la prim ul nivel sin t armate cu o reţea dublă de arm ătură). 10) L a colţurile şi intersecţiile centurilor barele longitudinale vor f i tndoile şi ancorate pe o lungim e m inim ă de 30 d.2 % din sup ra fa ţa zonei armate. De o p a rte şi de alta a zidului se lasă o banchetă orizontală de 2. fig. 6) Acoperirea laterală cu beton a barelor longitudinale va fi de m ini­ m um 4. 7) Barele longitudinale din centuri se înnădesc prin petrecere p tT o lungime de 40 d. 3) A rm ătura se montează la partea superioară şi inferioară pe unul' sau două rînduri.35)..b.6 cm 2 x 6 0 10. 441 . nisipuri în stare afinată.5 cm. 29). VI 11. 12) L a subsoluri şi adincimi mari de fundare se pol folosi fundaţii tip perete din beton armat (v. Fundaţii continue «lin beton armat. argilă prăfoasă. c. 28 şi V I I I .5 cm lăţime. VI I I . R eguli particulare constructive de alcătuire : 1) F undaţiile pentru pereţi vor forma contururi închise. pentru a se perm ite trasa rea şi aşezarea corectă a peretelui şi p en tru com pensarea eventualelor erori de tra s a re a fun daţiei (v. teren uri sensibile la u m e­ ziră (fig. 9) Tălpile fundaţiilor vor avea o armătură transversală din bare 0 1 1 0 . fig. V I I I . F undaţiile continue de b e to n armat au alcătuirea constru ctiv ă în secţiune transversală similară cu cea a fundaţiilor izolate. P rin te re n u ri compresibile se în ţeleg argile cu consistenţă redusă.

Fundaţii continue pentru « S U * J o L fl ^ h> fl u \ i sh \ >> • i »Q *■ i O f" vc 1 >r 0 * r 3 . VIII.• s li r ir 442 .WQQZ<H . Fig.f r m —r r r r r .35. i : z : TTTTT terenuri com presibile.

Planul fundaţiei şi secţiunile pe două direcţii per­ pendiculare.37.6. 36) sau reţea de grinzi continue încrucişate (fig. Fundaţie pe grinzi î? încrucişate.36. Fundaţii pe grinzi şi radiere din beton armat a. V III. VIII.-A m rostului Fig. | . G rin z i d e fu n d a ţie . 37). V I I I . soluţie constru ctivă se p re v ă d grinzi de fu n d a ţie (fig. V I I I . fie imposibilităţii de dezvoltare a fundaţiilor izolate d a to rită prezenţei peretelui calcan a unei construcţii vecine etc. Fundaţii pc grinzi. fie d a to rită terenurilor p rea compresibile. Fig. 443 . Sistemul de fu ndaţii pe grinzi se foloseşte ra r şi num ai în cazul în care alte soluţii m ai economice nu p o t fi utili­ zate.

D in p u n c t de vedere co nstructiv . A r­ m ă t u r a longitudinală de re p artiţie din placă (dală) de o p arte şi de alta a grinzii v a fi de cel p u ţin 10% din a rm ă tu ra de rezistenţă a acesteia. In exemplul de arm are din figura V III.38). 4) A rm a rea se face cu oţel OB 37 sau PG 52. fie tre p te c î n d înălţim ea dalei este mare. In cazul stîlpilor de lăţim i m ari grinzile (talpa) de fu n d a re p o t fi lăţite num ai pe o porţiune în d rep tul stîlpilor. 3) D a la (talpa) de la p a rte a de jos a grinzii de fu ndaţie are înălţi­ mea m in im ă de 15 cm la m argine şi de 30 cm lingă grindă . 2) L ă ţim e a grinzilor rezultă din condiţia de a se lăsa în ju ru l stîl­ pilor o b an c h etă orizontală de 5 —10 cm. g rin d a de fu n daţie este asem ă­ năto are cu o g rin d ă obişnuită de planşeu. Grinzile încrucişate se armează la fel ca grinzile cu un singur rin d de stîlpi. a rm ă tu ră de m o ntaj 2 0 12 la mijlocul grinzii şi agrafe 0 6 la 40 cm. p u th id avea fie o p a n t ă redusă. cu deosebirea însă că este solicitată de jos în sus de către presiunea reactiv ă . acoperirea cu b eton a arm ătu rii va fi 5 cm. a r m ă tu ră de re p a rtiţie 4 0 10 de fiecare p arte a grinzii.10%. a rm ă tu ră tran sv e rsală şi etrieri 0 8 la 20 cm . A rm ă tu rile ridicate la grinzi scu rte şi înalte p o t fi îndoite la 60° în loc de 45° (fig. a v în d racordări drepte p en tru trecerea la secţiunea curentă. ea are u rm ăto a rele carac te ristic i: 1) în ă lţim e a grinzilor v a fi cuprinsă între 1/3 şi 1/6 din deschiderea ei stab ilită între doi stîlpi consecutivi. Ori de c îte ori este posibil. arm a rea dalei (tălpii) se v a face cu plase sudate. L a ţim e a dalei poate fi egală cu înălţim ea grinzii. V III. 0 20 şi 0 25 . 444 .3 8 s-au folosit urm ătoarele arm ătu ri: 1) L a talpă : a rm ă tu ră de rezistenţă 0 16 la 15 cm . 2) L a grindă : a r m ă tu ră de rezistenţă în cîm p şi pe reazeme 0 16. P rocentul m inim de arm are al secţiunilor grinzilor de fun daţie este de 0. P e n tru preluarea unor eforturi de întin dere m ari se prevăd v u te în dreptul stîlpilor. A rm ă turile v utelor se ancorează în grin dă pe^o dis ta n ţă de 30 d. 5) î n cazul existenţei betonului de egalizare. ea se v a t u r n a fără cofraj la p a r te a superioară.

Armarea unei grinzi d e fundaţie. VIII. 445 .Fig.38.

iar în dreptul pereţilor (pe reazeme) placa poate avea şi vute.39).80—1. fie ca o placă a r m a tă pe o singură direcţie. se recurge la radiere c în d prin fundaţii izolate sau prin grinzi încrucişate nu se ajunge la presiunea capabilă să o preia terenu l de fundaţie. plăci c u r b e . De asemenea. P laca se arm ează fie ca o placă cu a r m ă tu ră încrucişată. denum it s tr a t de egalizare. Acestea sînt d estin ate u no r construcţii de forme şi înălţim i deosebite cum ar fi coşurile de fum. stîlpii de m are înălţim e (televiziune) etc. celulare etc.00—4.50 m (3. această soluţie ev ită însă săpăturile m ari de p ăm în t. tu rn u rile de răcire. din planşee ciuperci . cu g r in zi. Alcă­ tu ire a şi arm area grinzilor radierului nu diferă de grinzile obişnuite de fundaţie. care ne­ cesită fu n d a ţii masive.00—4. tip ra d ier . se recurge la soluţia de fu n d a re prin radiere cînd subsolurile s în t form ate din cutii rigide sau la care se proiectează cuve etanşe îm p o triv a pînzei de apă freatică. fie d a to rită u no r p ă m în tu ri compresibile şi neuniforme . nu se toarn ă direct pe p ă m în t. 39). F u n d a ţii speciale.. 40 p en tru u n coş industrial. printr-o a r m ă tu ră aşezată pe fîşii sub formă de stea. Radiere din beton arm a t. se realizează o den sitate m are de arm are în zona centrală. ci pe u n s t r a t de b eto n sim plu de circa 5 cm (50 mm) grosime.00 m. reze­ m ate pe o re ţea de grinzi principale şi secundare (fig. de­ pozite subterane. F u n d aţiile din b eton arm a t. fie d a to rită unor încărcări mari. dale groase. de orice tip. un astfel de tip de fu n d a ţie este a r ă t a t în figura V I I I . rezervoare îngropate (v. Tipuri de radiere : din plăci d rep te.00 m pentru clădiri nuclearoelectrice). fig. Radierele cu dale groase se folosesc la construcţii la care d a to rită condiţiilor de fu n d a re se im pune realizarea unei rig id ităţi m ari a fu n ­ daţiei p rin tr-o placă cu grosimea de 0. c. Radierele din plăci drepte se folosesc la construcţii cu pereţi p or­ ta n ţi. V III. De regulă. Radierele cu grinzi s în t alcă tu ite din plăci a rm a te încrucişat. 446 . a v în d u rm ă ­ toarele caracteristici : placa are o grosime m inim ă de 20 cm. castelele de apă. V I I I . cu a r m ă tu ra diago­ nală pe mai m ulte rîndu ri . la care d ista n ţa dintre pereţi este de 3.b. Radierele cu planşee ciuperci s în t folosite în special la silozuri.

3 9 a. Armarea radierului c u grinzi. Plan e le cofraje şi armare^ p licii. VIII. 447 .PLAN D E COFRAJE Ş/ ARMAREA PLĂCU Fig.

. Armarea unei grinzi a radierului.39 b.Fig. VIII.

1 15+15*2$ 449 .40. 29 — Cartea fierarului betonist — cd. Armarea fundaţiei pentru un coş industrial.Secţiune A -A Fig. VIII.

450 . şi la fun daţii continue p en tru zidărie. 41. b a n c h eta . a t î t ca fu ndaţii izolate p en tru stîlpi. precum şi blocuri fără legături. V III.superioară are o lăţim e m ai m are cu 10 cm d e c ît lăţimea zidăriei Blocurile se leagă între ele cu m u s tă ţi (bare de oţel-beton) şi cu m o rtar de ciment. sub formă de blocuri mici sau mari. se foloseşte p en tru consolidare coloane de balast. 8 .).41. terenuri de u m p lu ­ tu r ă etc.F ig. cît. Se pot folosi şi fu n daţii-p ostcom prim ate. D a că această soluţie nu este economică. sub formă de fu nd aţie p ahar. B lo cu ri p re f a b ric a te d in b e to n a r m a t p e n tr u fu n d a ţii c o n tin u e . V I I I . 7. co m pactate prin b atere sau prin vibrare. în anu m ite cazuri nu se poate evita folosirea piloţilor din beton a r m a t b ă tu ţi sau t u r n a ţ i ' direct în p ă m în t în golul forajelor făcute în acest sens (fig.42). P e n tru consolidare se p ot folosi şi explozii. A rm area acestora se realizează d u p ă aceleaşi reguli ca fundaţiile continue . Fundaţii de mare adîncime în terenuri slabe In cazul u no r terenuri afin a te (nisip de plajă. Fundaţii prefabricate Acestea se folosesc. tere n u l se consolidează prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatică. Unele tip u ri de blocuri se dau în figura V I I I .

Umplutură AtyiM vinătă consistente i -1 1 .42. s u d a t de a r m ă ­ tu ră. p re v ă z u te cu un v îrf şi sabo t de batere.43). A rm ă tu ra longitudinală este alcă tu ită la fel ca cea p en tru stîlpii de b eton a rm a t. S în t introduşi prin batere sau vibrare.* ţilor din beton armat. V III. circulare sau poligonale. iar a r m ă t u r a tra n sv e rsală este sub form ă de fretă (fig. P e n tru preluarea încărcărilor date de construcţie. S up rafaţa laterală a pilotului trebuie să fie netedă. capul piloţilor este înglobat în grinzi de b eton arm at. p e n tru a p ă tru n d e uşor în p ăm în t.w i'i'iw iH itfiT m uT iiiU T iiiim m iniiW ii'titm tttim m iiiiM iiiM iinH fiînM m uiitii . 451 . b — arm area unui pilot dm beton arm at pentru înfigere în păm înt prin batere . VIII. * in n m i n i m i m i n i ii i i i ii im ii ii i i ii 11111111111111111111 uînnSs? ' n i n i n i i i i i i i i i i i i i i i i m i i i ii i i i n i n m n i n m i i i i i i i i n i i i i i i i i 1 ^ fr e fv Barele ermăturii principele F ig. iar vîrful cît mai ascuţit.‘ iy> . P ilo ţi d in b e to n a r m a t : a — piloţi bătuţi pînă la păm lnt rezistent . c — secţiuni ale pilo. Piloţii din beton precomprimat au secţiuni p ă tra te .

Armarea piloţilor din beton .Fig.43 a. VIII.

o Q D X. Q ■ M C 3 Q J o E C s o E 453 .

44. 44) executate p lan şi apoi îndoite.5 0 .9. . distanţele dintre b are v a ria z ă în tre 100 şi 200 mm. Barele îndoite (ridicate) pot fi realizate t o t din plase sudate (fig. I I — l i n i i d e tă ie re .!9*1 . P /a s t Q A Plasa (J ) Q ct .*1 .5 x250 I \ Ă sj~500 j 550 ) 500 Fig. De regulă se folosesc plase dintr-o singură b u ca tă cu sau fă ră îndoiri de bare . i n d i c a t i v u l ci a r a tă fo lo s e s c b a re d u b la te . Armarea fundaţiilor izolate cu plase plane şi îndoite : sudate că sa l — l i n i i d e în d o ir e . a> a8 . (^7) A 11. VIII. Fundaţii arm ate cu p la se su d a te La arm area cu plase su d ate se po t folosi bare de oţel cu diam etru mai mic ( 0 8 mm). 454 .5 0 . V III.5d* lOO/s.

P e n tr u arm a rea diafragm elor verticale se p ractică diferite sisteme. Diafragmele fără bulbi cu cap lamelar. 1. a.45). care ţin seam a de lucrul acestor diafragme. fie din acţiu nea cutrem urului. Ele trebuie a ra n jate la d istan ţe convenabile p en tru a se încărca c it m ai uniform în planul lor. care îm preun ă cu diafragmele orizontale ale planşeelor. c ît şi ca elemente p o rta n te integrate în tr-u n sistem co n stru ctiv complex. V III. cum sin t construcţiile din panouri m ari sau construcţiile e ta ja te cu diafragme. în special la solicitări e x tra o rd in are mari. L a capete se te rm in ă de regulă cu întăritu ri (îngroşări) denum ite bulbi. a t î t ca elemente de închidere. 455 . Se folosesc fie arm ări continue. Dimensiunile constructive ale zonelor sint in ra p o rt cu grosimea b a peretelui (pînă la 4 —6 b) şi de înălţim ea II a nivelului Precura ^ a lăţim ii li a diafragmei (O. se folosesc la construcţii cu înălţim e mai redusă.D. diafragmele se îm p a rt în 3 zone : zona I (zona bulbului). denum ite şaibe. alcătuiţi simetric sau nesimetric. fie arm ări pe zone care ţin m ai bine seam a de modul de solicitare a diferitelor zone (fig.l/i). ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elem entele plane verticale s în t folosite la pereţi de hale industriale sau la construcţii de locuinţe. Marginile golurilor p racticate în diafragm e creează m o n ta n ţi şi şpaleţi care treb u ie să aibă o lăţim e m inim ă de 7 0 —75 cm (capete lamelare). unde acestea s în t m ai p u ţin solicitate. Arm area m inim ă a zonelor este in funcţie de am plasarea clădirilor. Astfel. zona I I I (zona intersecţiei) şi zona I I (zona peretelui pr'opriu-zis al diafragmei). care ap ar fie din v în t. denum ite diafragm e verticale. realizează o s tru c tu ră spaţială se numesc s tr u c ­ tu r i cu diafragme. A rm area diafragm elor verticale. Structuri cu diafragme v S tructurile la care scheletul de rezistenţă este realizat în principal prin co n tin u ita te a unor pereţi verticali de b e to n arm a t. L a diafragmele cu goluri m ai ap a re zona I V (zona şpaleţilor sau a capătului lam elar al diafragmei). la diafragmele fără goluri. Diafragm ele verticale po t fi longitudinale sau t r a n s ­ versale.

Aria a rm ă tu rii este 0. 3) A rm area zonelor de mijloc (zona I I ) din regiunile seismice se realizează cu două plase ortogonale. 2) Etrierii din zonele de capăt ale diafragmelor vor fi de cel pu ţin 0 6 dispuşi din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioară a înălţimii clădirii peste subsol.^60 nivel \<2.6% din zona de capăt.45. m ontanţilor) la diafragme cu goluri vo r f i : 0 12 p en tru arm area cu oţel OB 37 şi 0 10 pen tru arm area cu oţel PG 52 sau PG 60 (fig. V I I I . diam etrul barelor se reduce cu 2 m m . deci de la 12 m m la 10 mm.4 —0. cu excepţia etrierilor. dispuse la cele două feţe ale diafragmei. V III. intersecţiilor şi capetelor lamelare. a le d ia ­ Pentru clădiri amplasate în zone seism ice se vor practica urmă­ toarele armături : 1) A rm ăturile verticale dc rezistenţă din zonele de capăt (zona bulbilor. 456 . cu ochiuri a căror distan ţă m axim ă este de 25 mm.5b Fig. 46). b — z o n e d e a r m a r e f r a g m e lo r c u g o lu r i. î n zone neseismice. A lc ă tu ire a c o n s tru c tiv ă a d ia fra g m e lo r v e rtic a le : a — z o n e d e a r m a r e a le d ia f r a g m e lo r f ă r ă g o l u r i .

p en tru arm area orizontală. < 2 — capăt cu bulb nesimetric.50 m şi fîşii orizontale (centuri) în dreptul planşeelor şi centu ri (2 0 10) în zonele interm ediare dintre planşee. b — capăt lam elar . 0. cu ochiuri de 200 mm. 7) A rm area continuă este arm a rea zonelor centrale cu plase sud ate sau legate. în zonele I.20% . c — capăt cu bulb simetric .15 —0.25% . A rm a re a z o n e lo r d e c a p ă t a le d ia fra g m e lo r : a — capăt cu intersecţie . în zona I I şi de m inim um 60 cm. 4) A rm area constructivă a diafragmelor se face cu plase de sîrm ă tra s ă pen tru b eto n a rm a t (plase uzinate) 0 5 m m. V III. 8) Arm area discontinuă este o arm are fo rm a tă din fîşii verticale (stîlpişori) plasate la 2. î n zonele neseismice procentele se po t reduce la ju m ătate.£ fi 'J | N » 6012110) r ~ :~ : E tn e n r z a r— i O 10*12(1 0 )_ _ îm 3 <*12(10) I a r -1 O mmim C 6 la W cm rh _ d c Fig.46. î n această zonă procentul m inim de arm are este de : 0.20 —0. pen tru arm area verticală.00—2. aşezate pe fiecare faţă a diafragmei. 5) A rm ăturile verticale se înnădesc pe o lungime m inim ă de 45 d. I I I şi IV . în funcţie de n u m ăru l de niveluri şi gra d ul de protecţie seismică . 6) A rm area diafragmelor cu goluri trebuie stabilită prin calcul. 457 .

48). deoarece îm binarea la intersecţie a barelor se asigură prin ancorarea lor conform normelor (40—45 d). La armările cu plase sud ate uzinate şi la arm ările discontinue co ntu rul carcaselor trebuie să ia forma intersecţiei (L. Arm area continuă se practică la nivelurile inferioare ale clădirilor.). . + ) . la pereţii casei scărilor şi lifturilor. p en tru 453 . d upă m odul de arm are a diafrag­ melor (a rm ă tu ra continuă sau discontinuă). In zonele neseismice diam etrul barelor din co m p onenţa plaselor su date nu v or depăşi 0 8 iar d is ta n ţa m axim ă dintre bare este de 300 m m . Plasele de pe cele două feţe sînt m en ţin u te la distanţele din proiect p rin agrafe. V I I I . T. 47). . . av în d bare din oţel OB 37 şi PG 52. C înd arm a rea diafrag­ melor este puternică. Plasele sud ate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înnădesc după aceleaşi reguli (fig. 12 şi etrieri 0 li). Planşeele prefabricate rep rezin tă soluţia obişnuită p en tru stru ctu rile realizate cu diafragme e x e cu tate în cofraje plane» î n acest caz. A ceastă soluţie se aplică în cazul planşeelor monolite din b eto n a r m a t . b.10. în n ă d ir e a p la s e lo r s u d a te : a — Innădire cu două bare transversale . î n principiu. la ultimele niveluri de sub planşeele tera să şi la clădirile foarte solicitate (încărcări mari. Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. V III.47. zonele de intersecţie în plan orizontal se întăresc p rin folosirea u nor carcase (bare longitudinale 0 1 0 . zonă seismică etc.> lo c h it5 c m . >Wd b c c — înnă- Fig. Intersecţiile în plan v ertical la legătura cu planşeele se realizează prin centuri arm a te cu 2 —4 0 8 . . cup rin zîn d capetele barelor care in terv in în intersecţie (fig. Diafragmele se po t intersecta între ele prin planuri orizontale şi verticale în d reptu l planşeelor. îm b in ă rile diafragmelor. nu este necesar să se creeze o carcasă locală. b — Innădire cu o bară transversală dire verticală fără nici o bară transversală în plasa inferioară. V III.

VIII.*7 :j 1 .1 . 1 — b a r e in d e ­ p e n d e n te n e î n tr e r u p te î n in t e r s e c ţ ie . In figura V I I I . 2 — p la s e s u d a te . T şi + : a — a r m a r e c u re ţe a d in b a re in d e p e n d e n te . V I I I .tă din rezem area planşeelor pe console din oţelbeton (fig. I ntre console se montează bare verticale de legătură cu lungime de ancorare suficientă (3) şi se realizează o centură din 2 —4 bare. b — a r m a r e c u p la s e s u d a te . H *—y n» ! ffiTO) c i V-i n 848 1048 / (tom k_l 1248/ om Fig. 50) care asigură o m ai b u n ă continuitate. planşee se folosesc panouri mari. O altă soluţie c o n . — w o l' (W2) m m / 1 • 1■ Q>m\ i )\ .. Armarea intersecţiilor de diafragme în formă de L. c — a r m a r e d is c o n tin u ă f o lo s in d c a rc a s e . semipanouri sau predale cu suprabetonare. 459 . între plăcile prefabricate avînd 0 m in = 10 mm. 49 se indică u n mod de rezolvare a îmbinării între planşee şi diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton.48.

VIII. Centurile care cuprind şi golurile de îm binare a dia­ fragmelor cu planşeele se arm ează cu 4 0 8 (4 0 10) şi cu etrieri închişi 0 6 la 30 cm. b! Va 2*8^ ■ 2*10 *(M2) C 2 5 Z "7 /- li c. 1 — pla­ se sudate. P rin găurile lăsate în pereţi se trec a rm ă tu ri p en tru realizarea con­ tin u ită ţii . la acest sistem constructiv se execută planşeele după ce s-au t u r n a t pereţii. fig. Soluţionări specifice îa execuţia diafragmelor eu ajutorul co­ frajelor glisante. îm binarea diafragmelor ar­ m ate cu plase sudate cu planşee prefa­ bricate rezem ate pe console de beton : 1 — console de beton . 52). VIII. A rm area planşeelor se face cu plase sud ate sau cu plase legate. D a to rită introducerii a rm ă tu rilo r p rintre juguri. 3 — bare verticale pentru legătura plaselor dispuse intre consolele de beton. V I I I . De regulă. arm a rea se realizează cu carcase verticale şi orizontale preconfecţionate. Centurile de c a p ă t vor fi bine an corate (fig. 1 Fig. Planşeele se to a rn ă de jos în sus sau invers.49. g ro ­ simea fiind de 10 — 15 cm. 2 — plase sudate . 460 . a spaţiului mic şi a prezenţei pieselor com ponente ale cofrajului (tije de glisare).2- Fig. cele de la p a rte a superioară se calculează.50 îm bina­ rea diafragmelor ar­ m ate ca plase sudate cu planşee prefabri­ cate rezemate pe console din oţel-be­ ton : a — detaliu de cen tu ră. iar cele de la p a rte a inferioară re p rez in tă m inim um 4 0% din secţiunea barelor din cîmp (m inim um 2 0 8. 51). 6 — detaliu de consolă de rezemare . V I I I .

fiind consi­ derate elem ente de b eto n a r m a t care preiau eforturi im p o rta n te la încăr­ cări orizontale.51.SECŢIUNE ORIZONTALĂ 4 Q 40cm I r 2H0 2tW . 53). A rm area buiandrugilor se poate face conform schemelor din figura V I I I . A rm area buiandrugilor. A rm a re a p la n ş e e lo r d in b e to n a r m a t m o n o lit la s tru c ­ tu r ile cu d ia fra g m e e x e c u ta te cu c o fra je g lisa n te . V I I I . Buiandrugii sînt elem ente de leg ătu ră care se m ontează deasupra golurilor (uşi. c. 461 . 54. d. b. Fig. V III.52. a. A rm a re a c e n tu r ilo r la p e re ţii e x te r io r i d e co lţ la o s tr u c tu r ă cu d ia fra g m e d in b e to n a r m a t m o n o lit e x e c u ta te în co­ f r a je g lisa n te . ferestre etc. R ezem area planşeelor se face m ai întîi provizoriu pe popi sau pe console prinse de perete (fig.). în special din acţiunea seismică. SECŢIUNEA a-o F ig.50cm . V III.

462 1 ’t .B c r n .

Panourile se arm ează p e n tru a prelua efor­ turile la care s în t supuse in clădire. Barele longitudinale se ancorează în diafragmele a lă tu r a te pe o lungime de m inim um 50 d. A rm area cîm pului panoului se realizează fie cu u n rin d de plase sudate. Con(1iţi de alcătuire. E trierii se dispun la d istan ţe de 1. 55.60 m) . 3. cu 0 3 . b. grosimea panourilor p en tru pereţi p o rta n ţi este de 14—18 cm. 2. a). iar a celor de planşeu de 10 — 16 cm. fie cu cîte două rîn d u ri de plase dispuse pe fiecare p arte (fig. V I I I . . pe cele la care s în t supuse la m a ­ nipulări şi t r a n s p o r t şi pen tru a se asigura îm binarea panourilor între ele. 55. b. în prezent se execută construcţii care nu depăşesc 9 niveluri. sau în v a r ia n ta cu carcase locale în trepătru nse. . b are interm ediare (la m a x im u m 30 cm) şi bare înclinate aşezate adesea în cruce. Şi structurile în diafragme executate monolit po t avea faţadele fo rm ate din panouri mari. lăţim ea nu poate depăşi dim ensiunea de g a b a rit care se po ate tra n s p o r ta (3. Panouri mari prefabricate a. P anourile m ari s în t m od ulate şi tipizate. Se mai pot a rm a în v a r ia n ta cu carcase su d ate dispuse local şi com pletate cu bare (fig. ob ţin u tă prin asam blarea p an o u ­ rilor mari prin monolitizări. p en tru spitale.60 m . şcoli etc. c). de condiţiile de m ontaj şi de cele de fun cţionalitate a partiului de locuinţe executate cu aceste panouri.A rm area se realizează cu bare longitudinale (m inim um 2 bare). 55). tinzîndu-se pe conside­ ren te economice şi tehnologice ca n um ărul panourilor diferite într-o clădire să fie cît mai mic. Dim ensiunile obişnuite a unor panouri sînt : înălţim ea p en tru lo­ cuinţe 2. P e n tru a se asigura co n tin u ita te a de deasupra buiandrugilor cu diafragmele. C om portarea acestor construcţii la c u tre m u r a fost bună. de g abaritu l adm is la tra n s p o rt. V I I I . La structurile din pan ouri m ari se reali­ zează de fapt o s tru c tu ră în diafragme. A rm area panourilor. etrierii se prev ăd cu m ustăţi. V I I I . dispuse perpendicular pe planul panoului (fig. 463 .5 ori grosimea diafragmei sau la 15 d (d fiind d iam etrul barelor longitudinale). M ărim ea panourilor depinde de tehnologia de execuţie.5.20 m .

.55. n i : 7' - p .-=* -L J “ÎT U Ir w i d . c — cu carcase întrepătrunse.i- J \ 11 ' 2 lk\ SECŢIUNEA a-a 2 1 3 SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c 3 A SECŢIUNEA SECŢIUNEA ' b-b c-c ■ \ c\ / b\ ’ bI SECŢIUNEA a-o f C F ig. E x e m p le d e a r m a r e a p a n o u rilo r p r e f a b ric a te d e p e re ţi 1 a — cu plase generale în planul median al panoului . V III. b — cu carcase locale în planul median al panoului .6 3 *1 r t ■ SECŢIUNEA SECŢIUNEA b-b T .

îm b in a r e a p a n o u rilo r p re f a b ric a te d e f a ţa d ă : a — diafragmă transversală turnată simultan cu îmbi­ narea . F ig. îm b in a rea panourilor de faţadă. . S traturile de izolare care asigură protecţia term ică.56. F ig . ■ > I f c. La golurile de uşi se po t m o n ta bare înclinate şi se p o t îndesi etrierii în zona buiandrugilor. l 465 . a plasticii construcţiei (faţad ă cît mai estetică şi diversă). De asemenea.La p a rte a superioară panourile au o arm are orizontală m ai p u te r ­ nică (2 0 8 . 111. 56. b — cîrlig din oţelbeton. Dispozitivele de ridicare a panourilor sîn t indicata în figura V I I I . evitarea condensului şi modul de îm binare se v ă d în figura V I I I . . V III. b — diafragmă transversală turnată ante­ rior execuţiei îmbinării (în cofraje plane universale). marginile verticale sîn t b o rd a te cu bare 0 min -. 30 — Cartea fierarului betonist — cd. d ate de dis­ pozitivele de ridicare.1 0 mm) pen tru a prelua eforturile locale. iar apoi rolul de a crea o rezervă de rezistenţă a clădirii prin diafragmele de fa ţa d ă.57. P anourile de fa ţa d ă a u în primul rînd funcţia de realizare a izolării termice.8 mm. 57. D isp o zitiv e de rid ic a r e a p a n o u r ilo r : a — bucşe cu filet .

v a tă m inerală. îm b in ă r i o riz o n ta le la p e re ţii e x ­ nea m inim ă adm isă a te rio ri.a). V III. îm b i­ narea se poate realiza prin su dură sau prin bucle (in cazul unor efo r­ tu ri mai mici între p a ­ nouri). folosind procedeele de postcom prim are prin fascicule sau bare (v. 466 . tencuieli etc.Îm binările orizontale (fig. profile din m aterial plastic cu gol de decompresiune p en tru evacuarea infiltraţiilor. V III. îm bin ările pa no u r i lo r m ari sînt de mai m ulte ti­ puri: îmbinări de margine . com­ presiune şi lunecare care apar între panouri. av în d şi diferite soluţionări p en tru pro tecţia îm p otriv a p ătrun derii ploii. ci n um ai de etanşare în care scop treb u ie să p erm ită b eto narea sau um plerea cu m o r­ tar.59.58. b). De regulă se folo­ sesc 2 —4 bare 0 10 sau 2 —4 bare 0 12 . v în tu lu i şi a condensului pe f a ţa interioară . în acest scop marginile p a ­ nourilor sîn t oprite (retrase) cu circa 10 cm. chituri p erm a n en t elastice. îmbinări cu nod închis (de fixare a marginilor verticale). Unele noduri p o t fi închise. o tr a ta r e specială F ig. N odul deschis perm ite execuţia legăturilor prin sudarea arm ăturilor. 5 9 .). polistiren e x p a n d a t etc. (fig. V I I I . 58) şi verticale trebuie să poată prelua forţele de întindere. N odul închis cu panourile alăturate perm ite execuţia legăturilor fie num ai la nivelul planşeelor. V III.59. la aceste îm binări se folosesc diferite soluţii de etanşare. a rm ă tu rii este de 2 cm-. Unele îm binări de închidere nu au rol de rezistenţă. îmbinări verticale eu nod deschis (fig. Rosturile verticale au şi ele. care interesează mai p u ­ ţin pe fierarul betonist. cap. fie prin bucle de arm are. Î m b in a re v e rtic a lă c u n o d d e s­ c h is (a) şi c u n o d în c h is (b). secţiu­ F ig. a v în d accesul liber în tim p u l m o n t a j u l u i . Acest tip de nod necesită beton area pe şantier (cofraje. V). profile exterioare. V III.

precum şi c a p acitatea de a prelua diferite încărcări (ver­ ticale şi orizontale) constituie preocuparea inginerului constructor. . la colţurile clădirilor care nu sînt în unghiuri d re p te . 3.) se realizează p rin stîlpişori din beton arm a t. dispuse in rosturile zidăriei. pen tru ancorarea fund aţiei etc. Stîlpişorii au secţiunea de regulă de 25 X 25 cm şi se arm ează cu m inim um 4 b are 0 1 2 p revăzute cu etrieri şi bare orizontale 0 (3. centuri. colţurile şi in­ tersecţiile trebuie bine ancorate. în lipsa stîlpişorilor arm aţi. la d is ta n ţa de 45 —60 cm (fig. A rm area zidăriei prin a r m ă tu ră pozată în ro stu ri la cel m u lt 60 cm pe verticală (3 —4 asize) se realizează din 1 —2 0 6 . V I I I . ţie de ziduri. a. V lfl. la clădirile e ta ja te . Consolidarea zidăriei prin stîlpişori din beton armat. planşee. cu o lungime m inim ă de r e ­ Fig. 467 . în cele­ lalte cazuri aceştia se execută ca b uian­ drugi independenţi.8 m m cu lungim ea de ancorare de 50 cm.60. deoarece creează ad e v ă ra te centuri continue care asigură stab ilita te a ansam blului construcţiei. dimensiunile lor. conform area de an sa m ­ blu a clădirii. tu r n a ţ i pe loc sau prefabricaţi. încărcările orizontale (vînt. ele îndeplinesc u n rol foarte im p o rtan t. 60). Armarea orizontală a diafragmelor din zidărie. . M ărirea capacităţii zidăriilor p en tru a prelua.. Consoli­ darea p rin stîlpişori se practică la clădiri cu asize diferite. De regulă a r ­ m ă t u r a orizontală este c o n c en trată în centurile de la fiecare nivel. MinMcm 8 mm. .Centurile s in t alcătuite din a rm ă tu ri şi din beton ul t u r n a t în îm ­ binările orizontale . de 50 cm se execută prin sporirea înăl­ ţimii centurii in d re p tu l golurilor . buian dru gi etc. diafragme de zidărie arm a te. în special. încărcări mecanice d ate de utilajele de ridicat etc.50cm B 50. folosind m o rta r cu m arca m inim ă Min. b. B uiandrugii care au o înălţime m axim ă ţ6(8)l45-60cm . Armarea zidăriilor Construcţiile de zidărie s în t o form ă a construcţiilor cu diafragme şi de aceea plasarea pereţilor. Zonele de arm are la clădiri puternic solicitate se indică în figura V I I I . Stîlpişor de be­ ton armat dispus la intersec­ zemare de 35 cm. 61 . seisme.

5 — arm area plinurilor dintre ferestre. 61. ca p ătu l îndoit al barei a v în d o lungime de 40 d. 3 — stîlpişor de beton arm at . b. d upă im p o rta n ţa clădirii. 4 — buiandrug-centură. A rm ă tu r a m inim ă a centurilor este de 3 —5 cm 3 pe zidurile exterioare şi 2 .5 cm 2 pe zidurile interioare. 62). b — arm area zidăriei la colţuri şi inter­ secţii in formă de T . Centurile se prevăd în m od obligatoriu la nivelul fiecărui planşeu. l — arm are sub golul ferestrei .5—4. V I I I . Ancorarea barelor la colţuri şi la intersecţii se face în soluţia a r ă t a t ă în figura V I I I .oectiune a- ‘ L — J L F ig .61. La planşee prefabricate c e n tu ra se po ate realiza în spaţiul dintre prefabricate cu sau fără su p ra b eto n are (fig.6 3). V III. A rm ă tu ri la c lă d irile d in z id ă rie p u te r n ic s o lic ita te : a — arm ături prevăzute In pereţii exteriori la clădiri din zidărie cu solicitări im portante . 468 . V III. L a planşeele t u r n a t e m onolit centurile p o t fi realizate şi din a r m ă tu ra continuă a plăcii pe o lăţim e de 4 hp (h P fiind grosimea plăcii) considerată de fiecare p a rte a zidăriei. 2 — bare de legătură în peretele transversal . L a solicitări m ari centurile au înălţim e mai m are (fig.

V III. 2 — bare în placa planşeului conlucrînd cu centura. materiale pulverulente sau granulate (ciment.Q b Fig. silozuri. V III. C e n tu ri la p la n ş e e d in b e to n a r m a t m o n o lit : a — centuri prevăzute In grosimea plăcii planşeului .62. ce sîn t realizate din armătura aşezată radial. conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii pămîntului.planşee fără suprabetonare . cereale. cărbune) şi de păm înt fac parte din recipienţii care conservă sau depo­ zitează pe termen lim itat aceste produse. aceste construcţii se numesc rezervoare.63. Armarea pereţilor supuşi la încărcări normale pe planul lor Pereţii din beton armat care sînt supuşi presiunilor laterale date de lichide (apă). ca elem ente com ponente a unor prisme. 4. C e n tu ri . sau forme circulare.1a p la n ş e e d in e le m e n te p r e f a b r ic a te : . 1 — bare In centură . buncăre. avînd forme plane. b — planşee cu suprabetonare. M a Fig. care poate fi 469 . Ar­ mătura se aşază în două planuri în ipoteza că recipientul ar fi făcut ca un butoi cu doage din armătură longitudinală şi cercuri din tablă care o strîng. Din punctul de vedere al lucrărilor inginereşti. b — centură cu înălţimea depăşind grosimea plăcii planşeului . La recipienţii circulari armătura preia eforturile de întindere.

Fig. A rm ă ri la p e re ţi în c ă rc a ţi n o rm a l p e p la n u l lo r (zid d e sp rijin ). ^ 4 8 /3 0 cm • ~ 08/15cm 10 APSTA A W . V III.64.

2) Rol de nedeformabilitate. în această categorie intră în prim ul rînd planşeele din beton arm a t şi planşeele m ixte din m etal cu dale din beton arm at. la clădiri înalte cu schelet metalic şi la consolidări. contra infiltraţiilor de apă (izolare hidrofugă).). în special la acţiunea în­ cărcărilor orizontale date de cutrem ur şi de v în t. Planşeele pot avea şi rol decorativ. prin preluarea încărcărilor verticale pe care lc tran sm it la stîlpi şi pereţi. 3) Rol de stabilitate a clădirii. contra pierderilor de căldură (izolare termică). prin asigurarea unei rigidităţi la încăr­ cări verticale şi vibraţii. în figura V I I I . prin efectul de diafragmă (şaibă). orizontale sau înclinate. asigurind conlucrarea clementelor verticale.). iar placa sau elementul de u m ­ plutură poate fi din beton arm a t sau din alte elemente (beton simplu ceramică. la diferite niveluri se numesc planşee. realizînd in acelaşi tim p şi stabilitatea elementelor verticale (pereţi. ARMAREA PLANŞEELOR PENTRU CLĂDIRI Elementele de construcţii. arhitectural etc. 4) Rol de izolare . contra transm iterii zgomotului (izolare fonică). La ultim ul nivel planşeul poate fi folosit ca terasă. D upă poziţia lor în clădiri. care compartiinentează clădirile. prin folosirea de materiale necombustibiie sau greu combustibile. grinzi cu zăbrele etc. 64. Planşeele m ix te (metal-beton) se folosesc în construcţii industriale. La aceste tipuri de planşee elementul de rezistenţă (grinda) este metalic (profile.continuă (sub formă de fretă) la conducte şi rezervoare precomprimate cu sîrme sau la cele de dimensiuni mici. fiind element de închidere şi rezistenţă. Un a n u m it tip de planşeu poate satis­ face to ate cerinţele mai sus a ră tate sau numai o p arte din ele. a. precum şi marginea liberă se tra te a z ă in mod special prin zone îngroşate şi armare p e n tru preluarea eforturilor care se concentrează în aceste zone. 5) Rol de rezistenţă la foc. b se a ra tă arm area unor ziduri de sprijin. L egătura cu fundul rezervoarelor. diafragme). în acest subcapitol se tra te a z ă numai planşeele care au elemente din beton a rm a t sau beton precomprimat. ele poartă diferite d e n u m iri: planşeu peste subsol. 471 . Planşeele îndeplinesc mai multe roluri şi anume : 1) Rol de rezistenţă . interm ediar etc. E. zidărie etc.

Planşeele din b eton a r m a t p o t fi din b eton monolit. Planşee din beton armat monolit Aceste planşee. (37). elementele de u m p lu tu ră arătate. plăcile reazemă pe grinzile secundare.65. D in p u n ct de vedere static. t u r n a t e în cofraje ex e cu tate pe şantier. A spectul m onolit rezultă clin fa p tu l că placa şi grinzile fac corp comun (fig. V III. C înd nervurile s in t dis­ puse după o re ţe a ortogonală sau diagonală se numesc planşee casetate. 472 . planşee dală etc. folosind de regulă elem ente de s u p ra faţă din b eto n a r m a t sau din beton p recom p rim at sau elemente liniare prefabricate cu legături pe reazeme şi între ele. sîn t sub form ă de plăci cu grinzi principale şi grinzi secundare sau reţele de grinzi. iar în loc de placă. planşee ciuperci. 1. iar acestea pe grinzile principale care la rîn d u l lor tran sm it încărcările la elementele verticale. Cînd distanţele dintre grinzile secundare se reduc la mai puţin de 70 cm. Sînt. V I I I . 65 şi V I I I . deschiderea plăcilor ajunge la 3 —4 m cînd arm area se face pe o singură direcţie şi la 5 —6 m. cînd arm a rea se face pe două direcţii (arm are încrucişată). cazuri cînd grinzile secundare se suprim ă. grinzi principale şi grinzi secundare.. sau din elem ente prefabricate. V e d e re d e jo s a u n u i p la n ­ şe u m o n o lit su p lă c i şi g rin zi. planşeele se numesc cu nervuri dese. Aceste tip u ri de planşee s-au folosit cel mai m u lt şi co ntinuă să se folosească în continuare. ffr /n ?/ F ig . Planşee eu plăci. executate num ai în cazuri speciale. rezultînd u n p lan ­ şeu cu grinzi dispuse după o singură direcţie. a.

50 m . 66). După aşezarea pe cofraj. şi li se fasonează num ai ciocurile la banc du p ă care se aşază ca bare drepte pe platform a cofrajului la distanţele p revăzute în proiect (indi­ cate prin n um ăru l de bare pe m etru liniar. excepţional 3 cm). A rm area pe o direcţie poate fi aplicată p en tru o placă cu o sin­ gură deschidere sau pen tru o placă continuă (arm are obişnuită) la un planşeu cu grinzi sau cu placă continuă (v. pe reazem se m ontează şi călăreţii care p ă t r u n d în deschi­ derile vecine. n u m ă r care po ate fi întreg sau fracţionar. iar pe re a ­ zeme. la p la n ­ şeele cu nervuri dese plăcile au grosimea de 1/12 din d is ta n ţa dintre nervuri. A rm area plăcilor (cu bare legale). de regulă. şi se ancorează în beton. 2) Grinzile principale au înălţim ea m inim ă de 1/15 din deschidere (5. aşezate la in tera x de 1. aşezate la in terax de 3.Caracteristicile geometrice ale elem entelor de planşeu : 1) Placa are grosim ea 1/35 — 1/40 din deschidere la plăci a rm a te pe o direcţie şi de 1 /4 5 —1/50 la plăci a rm a te pe două d i r e c ţ ii . VII. acestea au dispuse a r m ă tu ra de rezis­ t e n ţ ă pe o direcţie cînd lxj l 2 > 2 sau au a r m ă tu ra de rezistenţă dispusă pe ambele direcţii. la nervuri dese înălţim ea se reduce la 1/25 din deschidfre şi la 6 cm lăţime. la p a rte a de sus a plăcii (in zona întinsă).00 m).00 —8. r a p o r tu l laturilor plăcii Zi//*. de regulă depăşind reazemul. P e n tru co m pletarea arm ă tu rii de la p a rte a su­ perioară.50 —2. 3) Grinzile secundare au înălţim ea de 1/20 din deschidere. D u pă dimensiunile în plan. Regulile de arm a re au fost a r ă ta te in cap.50 —6. în zona c o m p rim ată (fig. cînd /.12).00 m (deschiderea g rin ­ zilor secundare).//„ < 2). de exemplu 3 1/2 bare/m ). V II). cap. barele care devin bare ridicate se îndoaie 473 . Variante de fasonare a a r m ă t u r i i unei plăci arm a tă pc o direcţie : 1) î n cazul barelor subţiri 0 < 8. Barele se aşază alte rn a t (barele care ră m în drepte pe reazem alter­ nează cu bare care se ridică pe reazem în care se socotesc şi călăreţii). arm a rea se poate face după u rm ă ­ to are a tehnologie : barele se taie la lungimea necesară (v. b. conform regulilor constructive. iar o p a rte se ridică la p a rte a superioară a acestuia p en tru preluarea eforturilor de în tin ­ dere din această zonă. arm are încrucişată. fig. O p arte din a r m ă tu ra plăcilor din cîm p (cel p u ţin 1/3) se m enţine dreap tă pe reazem. V I I I . grosimea plăcilor nu se reduce însă sub an u m ite valori (nu se ad m it plăci cu grosimi m ai mici de 4 cm. 1. Barele ridicate dintr-o deschidere trec in deschiderea vecină şi se ancorează în beton la p a rte a de sus a plăcii sau s în t b are continue care în cîm p se află în to a te deschiderile în p a rte a de jos. D in considerente tehnologice.

Ţ T Ţ f ._ _ m ATmor?°e . A rm â tu râ lîfS 6c m dejSÎ!SM 6i U . -. . . 1 . Exem ple de folosire a barelor independente la plăci.66. t/r __________ ' r< .Arm are dublă A )p S7 c n » 1 ' a -i D is to n ţie r p= =U i ~T Fig. VIII.

Armarea unei plăci prelungită cu consolă. V I I I . De regulă plăcile s în t simplu reze­ m a te pe co n tu r şi nu au nevoie de a rm ă tu ri la p a rte a superioară a reazemelor. cap. (5) L t K /m L = 190cm 17 5 (5 ) 772 2 < * 1 2 /m l= 7 3 0 c m L-215cm ( 5 ) L <t>12jm L=690cm (1 C < t>Kjm L=555cm Fig. 475 . acest m od de armare. c.direct cu o cheie specială pe cofraje. (57). 2) In cazul barelor cu 0 > 10. V II) a r m ă tu ra este poziţională prin purici şi distanţieri din oţel. 4 4) Barele de repartiţie se m ontează după ce au fost m o n ta te barele de rezistenţă. acestea se fasonează com plet la ban c şi apoi se m ontează în cofraj . se poate aplica si la barele subţiri.67. Această a rm a re se aplică la plăci de formă p ă t r a t ă sau ap rop iată de p ă t r a t cu deschideri mai mari (4 —6 m) sau la plăci circulare şi poligonale. VIII. barele se m ontează cu distanţieri (fig. cit şi la p a rte a inferioară. avîndu-se grijă ca barele de pe reazem să fie aşezate simetric fa ţă de reazem. 3) In cazul dublei armări cu armătură dreaptă a t î t la p a rte a supe­ rioară. P e n tru a se asigura acoperirea cu b eton (v. A rm area încrucişată a plăeilor.

fiind îndesită pe ju m ă t a t e a cen­ tra lă a fiecărei deschideri (fig. ele fiind legate cu sîrm ă pe cofraj fo rm în d plase legate. VIII. Plan.şeu l m o n o lit a r m a t în c r u c iş a t cu b a re d in P C 52. D e a se m e n e a .68. Barele au indicate lungimile to tale de debitare. Fig. bare.' "* .69. A rm area unui planşeu (continuu pe o direcţie) cu plăci a rm a te încrucişat este a r ă t a t în figura V I I I . x 1 L'* 1 Ai’m ă t u r a este distrib u­ ită pe ambele direcţii. A rm ă tu ra este din oţel PG 52 . N u s în t d ate distanţele dintre. a rm ă tu r ile care trec d rep t p e r e a ze m e şi c e le d e r e p a r tiţie m ă rc ile ® şi (g). iz o la te 476 . a rm ă tu rile r id ic a te p e r e a z e m e le tr a n s ­ v e r sa le m ă rcile (g) şi (J) şi c ă lă r e ţii m arca @ s în t fa so n a te cu cio cu ri d rep te . '^f P la n * Fig. 68). a rm ă tu ra continuă pe reazeme m arca Q) este faso n ată Ia capete cu ciocuri drepte. d ar este indicat num ăru l de bare pe m etru liniar p en tru fiecare m arcă de oţel de u nd e rezultă şi distanţele dintre bare. V I I I . 69. Armarea încrucişată la o placă cu deschidere mare. VIII. ca re c o m p le ­ te a z ă b a rele d e r e z iste n ţă 0 şi nu au ciocu ri.

VIII. .70. Armarea unei grinzi continue fără vute solicitată c u o încărcare uniform repartizată.Fig.

î n secţiunile tra n s v e r­ sale ale grinzii nu se vede arm a rea plăcilor. V I I I .13. P e n tru planşeele monolite. respectindu-se de regulă dimensiunile v u tei şi dispunerea a rm ă tu rii din figura V I I I . Fig. D im e n s iu n ile şi a r m a r e a v u te lo r. A rm area grinzilor de planşeu. generale de arm are au fost a r ă ta te în cap. m arca (§) se găseşte în prim a des­ chidere a grinzii .d. Regulile.71. Grinda este mai puternic a r m a tă pe reazeme unde la p a rte a supe­ rioară sîn t 10 bare.15 = 110). iar pe reazem din secţiunea 2 — 2. Pe reazeme. grinzile principale şi secundare s în t de regulă grinzi co ntinue cu sau fă ră vute. V II. De exemplu. a r m ă tu ra s-a dispus cu respectarea regulilor de arm are care rezultă şi din figura V I I I . ca şi la grinzile fără vu te. p o ziţia ei in cim p rezultă din secţiunea 2— 7. iar în cim p num ai 0 bare. 71. grinzile po t avea şi console. Barele m arca 0 s în t bare de m ontaj care se com pletează cu barele de rezistenţă m arca Q). 14). î n secţiunile grinzii se po ate u rm ări poziţia arm ăturii. modul de deformare. Pe desen fie­ care b ară are o marcă. D a to rită plăcii. 478 . V III. A rm area v u telor la grinzile cu v u te se face similar ca la grinzile de cadru (v. 16. In figura V I I I . Barele ridicate m arca @ p ă t r u n d în deschiderea vecină pe 190 cm (a p roxim ativ 1/3 din deschidere). fig. Bai'ele m arca (g) sînt b are călăreţi cu po rţiu n i înclinate. Barele d re p te m arca (g) p ă t r u n d dincolo de reazem (sînt cel p u ţin două bare).37. cu secţiune dreptunghiulară. 70 se arată armarea unei grinzi continue fără v u te. grinzile lucrează ca o secţiune în T . respectiv d ista n ţa d cerută fa ţă de a doua b ară i < 1. P oziţia barelor înclinate (primele pornesc la p a r te a de sus din re a­ zem la o d is ta n ţă < 5 cm). iar în figura 11.5 ii. iar u n exemplu de cotare a unei grinzi a rm a te s-a indicat în figura 1. î n zona reazemelor etrierii s în t închişi. rîn d u l al doilea Ia o d is ta n ţă < h (55 cm) şi rîn d u l trei la 2 li (95 -ţ.

479 . deci cu suprapuneri conform regulilor arătate. 72 se dau exemple de aşezare a plaselor în secţiune tran sve rsală şi in plan.ŞCf/o An An T I g T T T \d]_ J*i5d i B E IE C H)mm%d> ţ d j a ■ k2 t) ’ buc. Armarea p lan ­ şeelor cu plase sud ate se face cu respectarea prevederilor a r ă t a t e în cap. A linarea planşeelor eu plase şi earease sudate. Pe reazemele interm ediare plasele de la p a rte a superioară acoperă de o p arte şi de alta a reazemului o porţiun e din deschidere (0.25 / de fiecare parte). b — g r in d ă p r in c ip a lă .72. în figura \ I I I . plasele se m ontează la p a rte a inferioară şi pe reazeme pe un rîn d sau pe două. Fig. VIII. cu sau fă ră decalare.e. Q15J_ 25% An '. In plăci. V II . Armarea grinzilor m onolite de planşeu cu carcase sudate : • » a — g r in d ă s e c u n d a ră .

Armarea de principiu a unei grinzi prefa­ bricate pentru construcţii industriale. VIII.Secţiune A-A Fig.). Secţiune transver­ sală (proiect I.73 a.P. .C.

P. Armarea de principiu a unei grinzi prefabricate pentru con­ strucţii industriale. — Buzău.) : Carcasele C i.-Bazău) Fig. C2.poziţionare carcase Vedere de sus-poziţionare carcase Vedere de jos-poziţionare carcase C6( ISfc. CS sint livrate 31 — C a rte a f ie r a r u l u i b e to n is t — c d . 1 481 .S.73 b. C7 sînt executate în atelier . VIII. Aşezarea carcaselor (proiect I.P. carcasele de I.S. CA. C3.Vedere laterală . C5.C. C6.

se po t folosi grinzi de diferite secţiuni astfel alese încît. P e n tru hale industriale. în această categorie p o t fi incluse şi chesoanele.00 m. planşee predală .70 m cu plase şi carcase sudate. realizîndu-se in prezent sub diferite t i p u r i : planşee cu nervuri dese prefa­ bricate şi corpuri de um plutură . la deschideri m ai m ari de 3. sau semipanouri. B uzău (carcasele C2. precum şi arm ările su p lim entare pe reazem. CS) şi care s i n t îndoite în atelier. planşee sub formă de panouri cu corpuri ceramice a rm a te. Planşee prefabricate din beton armat Planşeele prefabricate au c ă p ă ta t cea mai largă utilizare. î n placă se mon482 .50 —3. planşee din panouri mari etc. în cim p şi pe reazeme. primele t r e p te av în d o p ă tru n d e re în deschiderile vecine de 2 X 0.0 0 — 18.Plăcile mai groase (h > 9 cm) se pot.15 l = 0.P. m ai m ulte carcase (3 sau 4 cel puţin) decît in c. iar nervurile cu carcase din oţel PC 52 0 10 şi 18 mm. Planşeele sîn t d en um ite şi după destin aţia clădirii sau lucrărilor inginereşti. se sudează direct în atelier.S. figură sin t date şi unele reguli de armare.00 m şi deschideri de 6 . Placa chesonului este a r m a tă cu plase sudate. Cele­ lalte carcase de dim ensiuni care. 4 sau mai m ulte rîn d u ri de carcase. în sec­ ţiunile reazemelor continue se m ontează. su d ate prin p u n cte cu sîrm ă STNB 0 4. Grinzile de planşeu tu r n a te m onolit şi arm a te cu carcase su d ate se arm ează de regulă cu carcase plane. 73 se poate vedea arm area unei grinzi dublu T p entru construcţii indu striale arm a te cu carcase sudate liv rate de I. nu se execută industrial. poziţia planşeelor în clădire etc.72). confecţionate la maşini cu o pereche de electrozi (sau două perechi). V I I I . 2. 74 se a r a t ă a rm a rea unui cheson de 5.00 —4. C6. CA.S. 3. (fig. din care rezultă lu n ­ gimile plaselor şi carcaselor. în figura V I I I . planşee tip cheson . Planşee lip elieson. planşee tip flşie cu sau fără g o lu ri.3 l. a.00 m pot fi folosite in acest scop. Planşeele pot avea şi alte denum iri decît cele a rătate. P e n tru a ră ta re a modului de arm are a acestora se prezintă o serie de exemple caracteristice. î n secţiunea t ra n s v e r­ sală se aşază vertical 2. Pe. î n figura V I I I .împ. dacă se pun un a lîngă alta. Proiectele p o t conţine şi alte rezolvări la aşezarea plaselor. Grinzile t i p T şi II cu lăţim ea de 1. arm a pe reazem eu două plase suprapuse aşezate în trepte. se realizează u n planşeu capabil să su porte g re u tă ţi mari. de regulă.

).C.P. Secţiune longitudinală (proiect I. Armare Cheson.Fig.7 4 a. VIII. 483 .T.

VIII. « TC C .).C.P. Detalii armare (proiect I.434 ry (o ci Iţ Uj Fig.T.7 4 b. Armare cheson.

92) deschidere a r m a tă cu carcase sudate este a r ă ta tă în figura V I I I .S. La col­ ţuri se prevede o arm are su plim entară. L ăţim ea transversală a chesonului este de 1. Chesonul este p re v ă z u t cu urechi pentru m anipulare. cu lăţim ea de 0. ceea ce înseam nă că este din sîrm ă STNB 0 3 cu ochiuri p ă tra te de 150 mm.C. Secţiuni trans­ versale (proiect I. iar acoperirea m inim ă de b eton 1.92 x 5.).S.T. 75. Carcasa s u d ată C I este n o ta tă cu 3 x 150/3 x 150 .S.I S E C Ţ IU N E A a -a S E C Ţ IU N E A b -b S E C ŢIU N E A c -c Fjg.S.92 m şi lungimea 5.5 cm. Armare cheson.75 m (num ărul de ochiuri pe lăţime este de 9 şi pe lungime 19). .49 in. — 485 .75. tează o plasă cu 0 4 (plasa ST 402 livrată de I.74 c.2 cm.P.0 m (5. Un exemplu de fişie cu goluri de 6.P. fiind ex e cu tată de I. Planşee din fîşii eu goluri.0. b.P. Placa are grosimea 3. VIII.Buzău). nervurile au înălţim ea de 45 cm (CU 45) şi de 40 cm (CU 40).

c. înglobate în b eto n a r m a t B 400. în sensul că la capete b a re le tra n s v e rsa le sîn t îndesite. cu sem nificaţia sim ilară cu carcasa C I şi se îndoaie conform d esenu­ lui la u n dispozitiv special de îndoit carcase (cu raze dc îndoire 0 20) care de regulă se construieşte în atelier. carcasa C I este în plan tran sv e rsal îndoită.35 m şi este com pusă din 22 0 4 S T N B -j+ 2 x 3 0 5 STN B + 2 X 4 0 OB 37 şi PC 52 (la distan ţe de 20. în tre corpuri ceramice şi la p a rte a superioară s în t p re v ă z u te c a r ­ case s u d a t e .75. planşee puternic. Fişie cu goluri armată cu carcase sudate. F îşii ceramice precomprimatc. a t i t p e n tru a prelua forţele de tăiere (forfecare). Capetele fişiei s în t mai puternic. B uzău.60 x 1. 76. arm a te p e n tru a prelua încărcările mari. P e n tr u construcţii industriale e ta ja te se folosesc. format din fişii ceramice. cît şi p en tru a p re lu a eforturile din to ro a n e la transfer.CARCASA C2-2 b u c td (J\7 03 STNB : 130cm JSUt ^L= 130 ' s7\ 1 lt 3 STNB\ 65 cm f 1 “ K Fig. fiind de construcţie specială. Denum irile plaselor pot fi talog (v. L a to a te intersecţiile de bare carcasele se leagă cu sîrme. VIII. 486 . III). arm ate. 1. Un exem plu de astfel de planşeu este cel din figura V I I I . prin pretensio narea a 6 toroan e T B P P (7 0 3). indicate cu simbolurile din ca­ Carcasa C2 este notată* cu 3 X 100/3 X 123 — 0. 15 : 10 şi 5 cm). P e figură se a ra tă şi ordinea de întindere şi tăiere a toroanelor. Carcasa are o lăţim e de.25. cap.

487 .

toroane şi carcase sudate.00 m deschidere.488 d e 6. Sec­ Fig. Fîşii ceramice .7 6 b. VIII. armate c u ţiuni transversale.

p u tîn d avea şi vangu ri (grinzi marginale). Placa înclinată (ram pa) a scării este a rm a tă pe o direcţie ca o placă obişnuită. dublu în c a s tra tă in grinzile podestului. ARMAREA SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Scările s in t alcătuite d in tr-u n sistem de plăci înclinate în castrate în grinzile podestului. In figura VI 11. independente. SECŢIUNI PRIN RAMPE Şl PODEŞTE 489 .F. A rm ă tu ra de re ­ zistenţă din eîm pul plăcii înclinate este ridicată pe reazem şi anco rată în grinzile şi in plăcile podestului.77 se a ra tă modul de arm are a unei scări t u r n a t ă monolit. cu bare OB 37.

c 2 i1 S L '2 K ^ 2 ţ 1 0 L ' 2 i 5 fp .1 buc Fig. 1 0 w -h ^4 SECŢIUNEA c .P L A N COFRAJ VEDERE I . VIII.1 buc ^.77 I). Plan cofraj şi armarea unei scări tur­ nate monolit. (g 490 .I " S-cara ' 50 VEDERE n-n Zcara 1 50 GRINDA P 2 2 0 * 3 5 . © © cr^SL-VK)-. V \ l I! 3Z3: TPI L -3 3 S cm < §) "0 vu SLJîL ^ e200 HKL‘jrA:m''/^ ^ -v’3 ?ys _ GRINDA PI 2 0 »3 5. 0 >775 SECŢIUNEA o-O A 2 .

.78. Scară prefabricată pentru construcţii din panouri mari.Fig. VIII.

Armările elem entelor prefab ricate de scară se execută d upă regulile obişnuite. folosind în special plase şi carcase su d ate e x e cu tate în fabrici. VI). vangurile şi grinzile de podest.f podest) : aceste elem ente sîn t însă dificil de t r a n s p o r ta t şim an ip u la t (fig. în această categorie de c o n stru c ţii s în t construcţiile realizate din plăci su b ţiri. precum şi construcţiile m asive p en tru poduri. V I I I . pereţilor recipienţilor p e n tru diferite produ. rampele. în acest sens sîn t e x e cu tate p refabricat podestele. baraje. a v în d soluţionări constructive similare cu cele a r ă t a t e şi în acest capitol. G. 1. stîlpii de înălţim e m are p en tru tra n s p o r tu l energiei electrice. Noile tehnologii de execuţie a construcţiilor im pun în prezent ca scările să fie ex e cu tate din elemente prefabricate. tu rn u rile de răcire. a v în d concepute îm binări de c o n tin u ita te . S în t situaţii cînd s in t folosite şi elem ente prefab ricate sp aţiale (ram pa . o parte rigidă a construcţiei.84 m şi înălţim ea de 5 m. îm preună cu casa scării.). silozuri etc. ARMAREA CONSTRUCŢIILOR Şl ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII SPECIALE O serie de construcţii inginereşti pun problem e speciale de exe­ cuţie şi arm are. Problem ele de arm a re la aceste tip u ri de construcţii se rezolvă pe baza principiilor a r ă ta te în cap. ca elementele com ponente ale acoperişurilor de hale industriale. Scara fiind în ansamblul construcţiei. cap. Grinzile au etrieri închişi în tru c it s în t solicitate şi la răsucire. de formă cilindrică cu diam etrul de 15. ziduri de sprijin.Grinzile (vangurile şi grinzile podestului P I şi P 2) se arm ează ca grinzi simplu rezem ate d rep te sau grinzi frîn te (v. Rezervoare circulare pentru lichide I n planşa IV se a ra tă alcătuirea unui rezervor din b eton a rm a t aşe zat pe sol. V II. 78). î n acest rezervor încărcarea este d a tă de presiunea păcurii 492 .se (re­ zervoare. este necesar ca to a te părţile ei com ponente să fie la fel de rigide sau să aibă anu m ite zone care să lucreze ca a r ti­ culaţii. coşurile de fum. piste pen tru aero p o rtu ri etc. buncăre.

Acoperişul rezervorului se arm ează ca o cupolă. L egătu ra fundului rezervorului cu pereţii se arm ează pen tru p re­ luarea împingerilor din pereţi. A rm ă tu ra verticală din pereţii rezervorului este re p rez en tată prin diam etrul barelor şi d is ta n ţa dintre bare (m ăsu rată pe un cerc cu raza stabilită. Detaliile de arm a re se po t urm ări pe planşa IV. P retension area se po ate face continuă prin sîrme S B P întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circulă pe pereţii rezervorului (bicicletă) sau prin pretensionarea u n o r porţiuni 493 . indieîndu-se diam etrul barelor şi num ăru l dc. A rm ă tu ra inelară din pereţii rezervorului este re p re z e n ta tă pe tronsoane (I —IV). A rm ă tu ra din pereţi este fo rm a tă din a r m ă tu ra circulară (inelară) care se petrece cel pu ţin pe o lungime de 60 d şi a rm ă tu ra longitudinală. modul de tra v e rs a re a conductelor şi bord a rea golurilor etc. A rm ă tu ra este alcă tu ită din bare 0 10 şi 8 dispuse după gen e rato are pc ambele feţe la 15 cm în tre ele. A rm area poate fi fă cută şi cu plase su d ate dacă se respectă condi­ ţiile de petrecere (această soluţie trebu ie însă ju stific ată economic).(m ai mare la bază). bare pe fiecare tronson. F u ndu lrezerv orului(radier) se arm ează ca o placă circulară cu a r m ă t u r a radială şi inelară dispusă încrucişat. înţelegindu-se că a r m ă tu ra se ex tin d e pe to a tă cupola şi pe întreg radierul şi inelul circular. Modul de fasonare a barelor şi lungimile barelor sîn t re prezentate în secţiunea transversală de lîngă rezervor. a r m ă tu ra este reprezen tată prin desenarea cusăturilor pe unele sectoare circulare. A rm ă tu ra inelară po ate fi realizată sub form ă de a r m ă tu ră p o st­ întinsă. 1/2 în m od o b işn u it din ra za m axim ă). Barele tre b u ie în năd ite prin petrecere pe 60 d (pro­ iectele conţin de regulă re p rezentări detaliate). A rm ă tu ra inelară este alc ă tu ită din bare 0 10 dispuse pe două rînduri la d is ta n ţe variabile cu tronsonul. F ierarul betonist treb u ie să p o a tă stabili n u m ărul dc bare şi lu n­ gimea barelor de arm are a re zerv oru lui care nu este o problem ă uşoară. Arm area trebuie să fie puternică în tr u c it nu se a d m ite ca b etonul să fisureze. sau la rezervoare t u r n a t e monolit. ap lica tă la rezervoare p re fabricate form ate din doage. în planşa IV pen tru cupola radier şi fu n d a ţia inelară. A rm area fundaţiei inelare se face similar cu a unei plăci obişnuite. iar inelul cupolei se armează ca o grindă circulară. în detaliile din planşă s în t r e p re z e n ta te modul de izolare.

Castele de apă Castele de apă sînt rezervoare plasate la înălţime. tu rn de susţinere şi matică printr-un rezervor circular preeomprimat. folosind de obicei la alim entarea cu apă a unei anum ite industrii. 4) Se execută fu n d u l rezervorului (partea de jo s a cofrajului). Ca şi re ­ zervoarele. în cazul pretensionării armăturii. V II I. scări. V II I. 3) Se execută liftarea şi fixarea la cotă.81).din inel prin ancorarea arm ăturii in nervuri verticale special exe­ cu tate (fig. fig.79. 2) Se montează armătura peretelui şi se pun distanţieri.38). VIII. I n m o d u l c a z u l u r m c o f r a j u l u i : l i f t a t l a e x e c u t a r e a c a s t e l u l u i s e p r o c e d e a z ă î n ă t o r 1) Se montează cofrajul pe un schelet de rezistenţă. IV. face printr-o tehnologie strictă pentru pătrunderea şi com pactarea betonului şi respectarea stratului de acoperire. lăsînd goluri pentru uşi. fiind apoi liftate. rezervorul propriu-zis (fig. V II I.40). (5) Se montează piesele de pătrundere pentru conducte. Unele castele se execută la sol. 494 .>) Se montează armătura din fundul rezervorului şi din inelul de legătură dintre turn şi rezervor. 7) Se execută betonarea în straturi orizontale de 10— 15 cm. acoperi­ rea cu beton se obţine prin torcretare. fig. F undaţiile se realizează în mod obişnuit de tip bloc cu cuzinet (v. ele pot fi executate din beton arm a t monolit sau prefabricat şi din beton a rm a t precomprimat. . ferestre. Secţiune orizontală sche­ din: fundaţii. Castelele de apă se compun Fig.80 şi V III. dar se bordează marginile golu­ rilor.79). unde a rm ă tu ra longitudinală se taie. t u rn a r e a se. planşee etc. Turnul de regulă se execută cu cofraje glisante spe­ ciale (v. 2.

.C. VIII.). Armarea unui turn de castel de apă cu oţel OB 3T ţi PC 52. Secţiune verticală (proiect IP.T.80 a.COFRAJ TURN S c a r a 1. executat prin glisare.100 Fig.

i 11 I t *I ml. to teri or .80 b. VIII.PO ZIŢIO N AR E A R M A T U R A IN PE RETE T U R N S c a r a 1 : 50 D ET A L IU DE PO ZIŢIO N AR E ŞI FA SO N A RE M U STĂ ŢI TURN S c a r a 1 :2 9 ©<&■ JlDO < §> - • °i 83 m tfg turnare ®© DETALIU DE POZIŢIONARE} HUSTÂŢI PENTRU P L A N Ş E E S c a r a 1 -2 0 © 0- I (Lh J Q !~ > IArm ătură verticala^ I d m turn DETALIU DE ARMARE PERETE TURN S c a r a 1 10 Arm ătura ___ -w-i y^verhcald 2\ pLi ŞL Mus fo ţi d m _ fu n d a ţie Arm ătură _____ orizontală Agrafa ţ 6 La 2 jcm i 11 . R inW_ e x te r io r . Detalii d*> armare a turnului. 2*f5In OETALIL' DE INNĂDIRE » A R € WC Fig.

1 497 . Armarea pereţilor şi cupolei unui rezervor de apă de înălţime.m? Fig. VIII.81. 3 2 — C a rte a f ie r a r u lu i b e to n is t — cd .

interes ciupercile care se armează pe p a tru direcţii perpendiculare între ele şi paralele cu la tu ­ rile panourilor şi pe muchii. planşa V).81 sînt date linele explicaţii privind tipul de a r m ă tu ră şi m odul de soluţionare a unor detalii. c o n stru ite ală tu ra t. Silozuri şi buncâre Silozurile pen tru cim ent. cu asigurarea lungimii de ancorare a fiecărei bare.Pe figurile .VII 1. A rm ă tu ra transversală a capitelurilor se re alv ează prin etrieri închişi îndesiţi pe to a tă înălţim ea capitelului şi pe por­ ţiunea de stîlp de lingă capitel. dreptunghiulare sau poligonale. D in p un ctu l de vedere al arm ărilor prezintă. Stîlpii ciupercaţi sînt plasaţi după o reţea rectangulară la distanţe de 4 —6 m. Planşeele dală s în t de fa p t planşee ciuperci cu capitelul înglobat în placă care de această d a tă este m ai groasă decît Ia celelalte planşee. A rm ă tu ra va fi bine ancorată sau poate fi folosită în această zonă a r m ă tu ra continuă.l dea­ supra capitelurilor. Presiunile mari date de apă. Plăcile sînt în tărite cu o reţea legată sau su d ată pu . pereţii şi radierul au arm are dublă încrucişată. Rezervoare cu planşee ciuperci (rezervor de apă subteran) Planşeele dală şi planşeele ciuperci care se. S în t de regulă m u lti­ celulare cu celule circulare. cereale etc. Armările colţurilor şi contururilor radierului şi a plăcii superioare se soluţionează similar ca la rezervoarele obişnuite. . de înăl­ ţime mare. av înd pereţii apropiaţi sau c o m u n i : 498 . Capitelurile ciupercilor pot fi cu două pante. Desigur că se po t găsi şi soluţii prefabricate. de împingerea şi g r e u ta te a păm întului justifică execuţia m onolită a unor astfel de rezervoare. Aceste zone au prevăzute de regulă vute.80 şi V I I I . Plăcile. 3. F ierarul be­ tonist treb u ie să înveţe modul de arm are după planşe înainte de a începe fasonarea arm ăturii. sînt destinate depozitării şi conservării în bune condiţii a acestor produse. folosesc la construcţii de clădiri îşi găsesc şi o aplicare specifică la execuţia rezervoarelor (v. 4.

îndoite pen tru asigurarea legăturilor la colturile celulei. VIII.celulele sîn t am plasate pe o fu nd aţie com ună (radier general). care se arm ează special. n u m ite grinzi pereţi. 82 se a r a tă o v aria n tă de arm are p en tru celulele poligonale ale unui siloz a r m a t cu plase sudate. Grosimea pereţilor nu este desenată la scară. la efectul dinamic al încărcărilor şi pentru prevenirea fisurării betonului din încărcări sau ca u rm are a contracţiei betonului sau v ariaţiilor de te m p e r a tu ră -etc. In m od similar cu rezervoarele se arm ează placa de bază (fundul) celulelor. cu tre m u r etc.82. 499 . de com presiunea d a tă de acţiunea forţelor orizontale (vînt. Unele silozuri reazem ă prin interm ediul unor grinzi foarte înalte (tip perete). uscare etc. De regulă. Armarea cu plase sudate a pereţilor unui siloz. Fig.). Unele silo­ zuri au şi subsoluri. Silozu­ rile au un t u r n elevator p en tru încărcări. Celulele silozurilor se arm ează pen tru a prelua presiunea radială d ată de încărcarea produsului depozitat. î n figura V I I I . Celulele silozurilor se arm ează dublu cu a r m ă tu ră încrucişată pe cel p u ţin 2/3 din înălţime. P a r te a de sus a silozurilor e ste 'a c o p e ­ rită cu plăci cu goluri p e n tru încărcare şi de vizitare a rm a te încruci­ şat şi în tă rite cu inele puternic arm a te. descărcări. grosim ea pereţilor nu coboară sub 15 cm.

81). Stîlpi cu destinaţie specială şi construcţii turn a. V I I I . Elem entul caracteristic al buncărelor este pîlnia. .8:!. 20 şi fig.0 —2. în anum ite cazuri sînt prevăzute şi cu utilajele necesare.5 cm. 16 aşezate la dis­ ta n ţe variabile (1 —20 cm). pentru depozitarea tem porară a unor produse. care în mod obişnuit este de formă p ătrată. se folosesc stîlpi de beton arm a t şi beton precom prim at prefabricaţi. iar pereţii din dreptul stelelor sînt îngroşaţi (fig. av înd şi un rol de sim lificare a procesului de încărcare-descărcare cu mijloace mecanice.VARIANTA DETALIUL A Fig. se folosesc în cadrul unui proces tehnologie. Stelele dintre celule se armează în mod special. Buncărelc sînt construite a t î t sub formă de baterii. avînd şi a rm ă tu ră sub formă de V. VII) pe o lungime de 40 d şi nu mai m ult de 1/4 din totalul arm ăturii din aceeaşi secţiune. P e n tru liniile de tra n s p o rt şi distribuţie a energiei electrice. cap. VIII. cît şi ca buli­ căre individuale .83). V I I I . Pîlnia este bine ancorată în pereţii buncărului. Racordările pereţilor verticali şi ale feţelor pîlniei sint. în planşa VI se a rată arm area unei pîlnii de buncăr pentru cărbuni. De regulă silozurile se armează cu bare 0 8 . V I I I . Secţiunile stîlpilor pot fi similare cu cele a ră ta te anterior (v. realizate cu vute puternice. transpo rt urban etc. fig. Arnifi turile asigură legaturile elementelor plane între ele pe toate direcţiile f 5. . Armarea pereţilor unui siloz cu celule drept­ unghiulare. pentru telecomunicaţii şi tran sp o rt pe calea ferată. 500 . p ro tejată contra uzurii cu plăci de oţel special. înnădirea arm ăturii se face conform re g u ­ lilor (v. de regulă. Acoperirea cu beton se ia de 2 . Stîlpii LK.V şi de telecomunicaţii. n acest scop.

lj j s JL G EN E R A LA ui. VIII 84 Stîlpi prefabricaţi LEA cu secţiune în I executaţi prin vibrare. 501 . Linii de 6—16 kV.-H I ÎS 9 <ty n: •000 -f if îi T IU J_lî priza de partere Ll.LJ Spre I —I Am- L j . D IS P O Z IŢ IE ARMARE Fij>.

A rm area unor astfel de con strucţii se realizează similar cu cea din figura V I I I . La secţiunea dublu T a r m ă tu ra longitudinală se găseşte în colţurile etrierilor. p en tru coşuri de fum. asamblaţi din tronsoane prin postcom prim are etc.console lungi în capul lor pe care reazem ă diferite elemente de construcţii (ferme lum inator. alte rn în d secţiu­ nea dublu T cu cea d rep tun ghiulară. execuţie este d e s tu l'd e d i f e r it : stilpi turnat'i m onolit. com presiunile de la p a rte a inferioară şi forţele tăietoare prin a r m ă tu r a rid ic a tă (coborită) şi etrieri. dc regulă. tu rn u ri pen tru castele de apă etc. ferme lu m in a to r din beton a rm a t. preturnaţi orizontal sau vertical. 80 pen tru tu rn . centrifugaţi. Modul de arm are a acestor stîlpi este sim ilar cu cel al stîlpilor obişnuiţi.a r a tă arm a rea unui stîlp peron p re fab ric at p en tru hale industriale pe care reazemă.Modul lor de. prefabricaţi prin vibrare. pen tru fundaţie şi cu cea din figura V I I I . care are console scurte p u ternic arm a te p e n tru grinzile de rulare (cu m u s tă ţi p en tru realizarea continuităţii). Construcţii turn. Secţiunea transv ersală a stîlpilor este varia b ilă .). c. elemente de su p ra fa ţă etc. E trierii s în t îndesiţi în dreptul consolelor (la 10 cm). tu rn u ri de răcire. . grinzi. A rm area consolelor lungi din capul stîlpilor asigură preluarea în ­ tinderilor de la ta lp a superioară. In planşa V II se. 40. La capul stîlpului este m o n ­ t a t ă şi o a r m ă tu ră în V p en tru preluarea eforturilor din colţuri. B arele coborîte (de la console) s în t ancorate în zona com prim ată. b. Tehnologiile industriale im p un executarea unor construcţii speciale tip tu rn . Stîlpul prezintă interes în tru c ît la p a rte a de jos este un stîlp cu goluri. P e n tru a n u m ite construcţii industriale se execută stîlpi cu . precomprimati cu armătura aderentă . Stilpi peron.

1. grinzi rulante. Barele cură503 . (pentru capetele celor două bare Care se sudează). tăiere şi fasonare. în cap. m onoraiuri etc. Organizarea sudării barelor cap la cap Tipurile m aşinilor de su d at cap la cap folosite s-au a r ă t a t la cap. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU OPERAŢIILE EXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de m uncă în ateliere este în funcţie de g r a ­ dul de d otare a atelierului. V şi VI s-au p re z e n ta t scheme de organizare p en tru descolăcire. Aceste linii specializate sîn t p rezentate în cărţile de specialitate. în prezent se p re văd în cadrul atelierului linii tehnologice fo r­ m ate dintr-un com plex de maşini şi dispozitive p e n tru realizarea unui proces tehnologic continuu. îndreptare. electrocare sau cu u n mijloc de ridicat şi t r a n s p o r ta t (poduri rulante. în acest capitol se v a prezen ta organizarea locului de m uncă p entru unele operaţii de sudare cu g ra d mai ridicat de organizare. Barele s in t aduse cu cărucioare. cu peria în formă de disc.C a p i t o l u l IX ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE ARMARE ÎN ATELIERE A.). 1. F luxul tehnologie în acest caz este u rm ă to ru l: barele aduse din depozit sîn t plasate pe stelajul lateral 7 apoi s în t rostogolite pe masa cu role 3. La capetele mesei s în t aşezate două perii m ecanizate.V. Organizarea sudării cap Ia cap se poate face conform schemei din fi­ gura IX.

5. de aici un a din bare este tre c u tă peste maşina de su d at cap la cap 6 prin interm ediul unor role rabatabile. 3 .b e to n d e lu n g im i d if e r ite . 9 —maşină de îndoit . 10 —masă. barele sudate sînt trecute la foarfeca m ecanică 7. care se ridică îm preună Cu a r m ă tu ra aşezată pe ele. s în t a r ă ta te în figura I X . 504 . alim entarea cu bare tran sv e rsale. — Buzău.S. La sudarea carcaselor cu maşini cu o pereche dc electrozi se p re­ vede organizarea locului de m uncă folosind u na sau m ai m ulte maşini (fig. ţite s în t aşezate pe stelajele interm ediare ^ de unde sînt. P e n tru a se respecta ordinea de sudare. precum şi ordinea care trebu ie respectată la sudarea nodurilor. 2 —perii mecanice cu disc .5 . care de regulă nu lipsesc din dotarea atelierului de arm ături. p en tru a se evita efecte electrice nedorite (şuntarea). se po t confecţiona în atelierele de a rm ă tu ri ale fabricilor de p refabricate sau în cele care deservesc şantierele. D u p ă sudare. S u d a r e a b a r e l o r d in o ţe l.1. 4 —stelaj intermediar .3. 7 —foarfece mecanic . I X .F ig . Barele longitudinale s în t aşezate pe mese cu ghidaje cu role. 8 —m ese cu role .P. c a p la c a p (sc h e m ă ) : 1 —stelaje laterale . care nu se p o t 'o b ţ i n e prin tăierea plaselor uzinate de I. Organizarea sudării prin puncte folosind maşini de sudat staţionare cu o pereche de electrozi Plasele s u d ate de lăţime mică. I X . folosind maşini cu mai m ulţi electrozi sau maşini cu o singură pereche de electrozi.2) aşezate în cadrul unui proces tehnologic continuu. plasele se p o t întoarce cu 180°. fiind deplasate m anual. Poziţia sudorului. 6 ‘ — maşină de sudat electrică cap la cap . apoi rostogo­ lite pe m asa cu role . 2.S. deplasate cu un cărucior la locul de m o n tare a plaselor şi a carcaselor. după care sin t duse la m aşina de îndoit !) şi apoi sînt.

b —fa ţă in fa ţă . Organiza­ rea locului de lucru şi ordinea de execu­ tare a sudărilor la o carcasă plană : a — organizarea locu­ lui de lucru . 2 —B a re lungi .3.2. după întoarcerea plasei cu 1 8 0 ° . Fig. 1—47 — puncte de sudură. 1 — masă . b — su­ darea primei bare lon­ gitudinale . 11119i 76 5 13 ZI C U z ? a2 i2 0aaii i6m u ? < 12 3 1 5 6 7 â 3101112° □ C 27 26 29 30 31 25 -26 d C r -- i33b H 3 \b /ff \3V d m SM M Z M S. 5 —poziţia sudorului 6 — poziţia muncitorului auxiliar. *a [] . 4 — jg h e a b pentru -------------. c —sudarea barei a doua marginală cu întoarcerea plasei : ci — sudarea primei ba­ re interioare . e — su­ darea ultimei bare in­ terioare după Întoarce­ rea plasei cu 180° .bare scurte . f — idem. IX. 3 —ma­ şină de sudat .3 i * 5 - € 5 — O -— - ' t K| Dublul lungimii elementuluiÎ 1 3 ‘t 2 6 / 4 Fig. 1 3 IX . Schem e de organizare a locului de lucru pentru două m aşini cu o singură perache de electrozi : a —in linie .

6). cu ab k a n tu ri de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sul) form ă de carcasă (fig. I X .P. *Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane. 4). av în d posibilitatea de. acces prin tre bare. o grindă de. E i p o t fi folosiţi a t î t la sudarea plaselor sudate. Plasele uzinate livrate de I. îndoirea plaselor p lan e în c a r ca se Această operaţie se face cu dispozitive de atelier. 506 . V. cleştii de su d u ră s în t de regulă suspendaţi de un monorai sau de. — B uzău p o t fi tă ia te la dim en­ siuni mai mici. I X .3. cît şi la sudarea carcaselor spaţiale (fig.S. I X . Electrozii p ot fi drepţi sau înclinaţi. rulare care perm ite deplasarea lor la pu nctul de su du ră (fig. Fig.4. în ateliere.S. Plasele pot 1'i tă ia te pe ambele direcţii. IX. Organizarea sudării prin puncte folosind cleşti de sudură (maşini de sudat suspendate) Alcătuirea cleştilor de sudu ră a fost p re z e n ta tă in cap. 4.5).

pendaţi. IX. 2 — m o n o r a i. ^ b — s u d a re a p la s e lo r .6. IX . 5 — s to c d e b a re . se poate ex ecuta şi pe linii com ­ la punctele de sudură ale. a b Fig.. 7 se vede m odul de. întregii 507 . Sudarea cu cleşte de sudură : a — s u d a re a c a r c a s e lo r . 4 — c le ş te d e s u d u r ă s u s p e n d a t .S e c ţ i t in e A . folosire a cleştilor de sudare sus­ şi la sudarea carcaselor.A P la n Fig. a t î t la sudarea plaselor cît S udarea carcaselor de m are serie plexe de sudură care asigură accesul carcase.5. 3 — p is ic ă . în figura I X . Schem ă de organizare a locului de lucru la m aşini de sudat suspendate cu cleşte : 1 — m a s ă s u p o r t .

508 .

a p a ra tu ră de su d at (portelectrod. în figura I X . Ieşirea marginilor.). electrozii. La locul de sudare trebuie să existe o sursă de curent cu regulator de intensitate (tran sfo rm ator sau g enerator de curent). V. de zgură.). Organizarea locului de muncă la sudarea cu arc electric Modul de executare a sudurii a fost a r ă t a t la cap. cabluri etc. iar cablul 5 face legătura dintre piesa de s u d a t 7 şi sursa de cu ren t (generatorul). Sudorul fine portelectrodul S cu m în a dreaptă. p o laritate etc. P entru executarea sudurilor. de vopsea sau de diferite im purităţi.). hote. tipu l de oţel. responsabilul cu su d u ra face un e x tra s al tipurilor de bare care se sudează şi întocm eşte fişe de sudare unde se indică : d iam etru l barelor. cu răţirea de regulă cu perii metalice. de 1‘ugină. a lim en tat de la re ţeau a de cu ren t 1 a atelierului sau şantierului.5. Motorul şi g eneratorul sîn t m o n tate pe un cărucior. dispozitive auxiliare (mese de lucru. Sculele se păstrează în sertarele mesei 11. panouri şi cabine).). iar în m în a stîn gă ţine masca 9. precum şi dispozitive p en tru asam blare şi sudare. dispozitive de protecţie (mănuşi. în cadrul măsurilor p re g ă tito a re . dimensiunile sudurii (eclise etc. cu regulator de intensitate pus în mişcare de un m otor electric 2 . re­ gimul de sudare (intensitate. Cablul 4 conduce cu rentul la portelectrodul < S ’. exhaustoare etc. tipul de sudură. D e asup ra mesei se găseşte o hotă de v en tila ţie 10. Modul de pregătire a arm ă tu rilo r constă în : tăierea capetelor. 509 .8 se vede schema un u i post de sudu ră electrică care folo­ seşte d rep t sursă de cu ren t u n gen e rato r 3. măşti. de ulei.

IX. IX . i Fig. 510 .10.9. Panouri pentru protecţia su­ dorilor. Dispozitive deprindere.Fig.

C. şi înlocuirea operaţiilor pe agregate.în locul generato rului se po ate folosi tran sfo rm ato ru l de sudură (v. Generalităţi P en tru unificarea tehnologiilor de pregătire a arm ă turilor în ateliere de şantier s-au întocm it de către In s titu tu l de P roiectări p en tru Construcţii Industriale (I. sau conductoare de cu ren t cu s u p ra faţa m a tă sau v o p s ită în culori care nu reflectă radiaţiile (fig.) proiecte tip.11) trebuie să satisfacă următoarele eerinţe : 1) Introducerea operaţiilor de prelucrare în spaţiul acoperit. IX . înălţim ea meselor corespunde fie poziţiei sudorului în picioare (0. P anourile şi cabinele se folosesc pentru protecţia con tra radiaţiilor .ffară întoarceri şi încrucişări. IX . în flu x continuu. B. ATELIERE DE ŞANTIER DE CONFECŢIONAT ARMĂTURI PENTRU BETOANE 1. 2) Folosirea operaţiilor. cit mai m ult posibil în operaţiile de pregătire a armăturilor. 10. Proiectele întocm ite s-au orientat pen tru satisfacerea u rm ăto a relo r cerinţe : 1) Să se mărească productivitatea muncii pe baza unor tehnologii moderne.). de regulă dreptunghiulare sau tu r n a n t e cu înălţim e reglabilă. 511 . V) cu regulator de in ten sita te (bobina de reactanţă). Se po t folosi şi mese speciale cu exhaustor.P. locul de su d u ră se îm prejm uieşte cu panouri ra b atab ile rezistente la foc. 3) Atelierul să fie demontabil pentru a se plasa pe cit posibil în centrul de greutate al şantierelor pe care le deserveşte. 2) Să se elimine eforturile fizice mari p rin folosirea mecanizării. Dispozitivele pentru asamblare şi fixare se co m pun de regulă din dispozitive de susţinere şi conducere (stelaje. Schemele tehnologice ale atelirelor (fig. a —f ) care fixează piesele de s u d a t (bare) la o distan ţă de cel p u ţin 10 cm de la capetele sudurii. cap. Mesele de lucru pot fi fixe. mese cu role etc. IX .9). dispozi­ tive de ghid are (lim itatoare şi opritori) şi dispozitive de prindere şi strîngere (fig. 4) Capacitatea atelierului este de 1 000 sau de 2 000 t/an. Mesele au cutii anexe p en tru electrozi şi sertare p en tru p ăstra rea uneltelor.90 in) fie poziţiei aşezat (pe scaun).

i.. în­ dreptare Sudare cap la cap Tăiere la măsură Fasonare Tăiere la măsură Fasonare j .b e to n c u d i a m e t r u l -S 12 m m L in ie p e n tr u o ţ e l... IX........L in ie p e n t r u o ţ e l. Schema de principiu pentru alcătuirea fluxului tehnologic In ate­ lierele de mică capacitate.. Asamblarea sau carcaselor Confecţionarea plaselor plane sau carcaselor plaselor Formarea carcaselor spaţiale prin rabatarea plaselor plane Formarea carcaselor spa­ ţiale (din plase sau carcase plane şi bare)......b e to n c u d i a m e t r u l > 12 m m Îndreptare Pregătirea barelor Descolăcire.. 512 . 11. cu cleşti de sudură mobili şi prin le­ gare Controlul calităţii armăturilor finite i Depozitarea armăturilor finite I Încărcarea armăturilor finite în mij­ locul de transport spre punctul de con­ sum Fig...

> ..n -• 3 o u . n ~ t i ♦'R .c*'3 « J* *10 04 JO u ir) ’O fl o o d.a 1 £1 O Co « ow•■«# ua > oti I a 2 s t|.a o* « « • rati 2 n o 2«*"?3a r-i £ < 2i2 T 3 2« U ac tu to -a >q .«> „ O . 3 3SC»«<j » « 1 *± O w . S0 5 X t. r ^* s s S7f w -to *o-g 5 a 0 ? ! ! 1” '■ § ■ I ş | “ ■o” O jO fflC jjjC jj o » ■nllij ţa ■ * ■ »•O £* rt « PH "03 •H C **** »- C cI C ra* 3ra Sers-s»? WI o.^ 0J 0) c j ţ-t *3 t* X 3 c JS •s P « u s o 3 « a ~ ^ g s 1 r t .w . . U i ra 1 b*O P«U »S? gcs. 00V« * . » « 2 3 «•a a ih M g SBlr-u ţ£7 J K” 5 § S o „>5 2 c.. sb ! ş S'S I 3 »» U 0 N „ ■ § » >«..iî.. « ** •* E E S?«°*a 5pw« £ o O ''« 9 “1> i ă l'1 8 «o.t S5■ & I_________ 00 1 «^5 G «o ________ •n o ••§ irt | I 1 « 2£2.o a î S -«^3 a « c «o ■ fi ŞEI I S“ M “ .•• E^ ^ 3 ca t.o. ţ j ofl « i a **S^2 I ^ H N| 3 q.ss “ a £c I c” £|2» « ..

11) A telierul de armături. platform ele exterioare şi depozitul de produse fin ite trebuie să fie pe acelaşi teritoriu şi să fie de­ servite de o reţea de drum uri sau de o linie de cale ferată. depozitarea şi debitarea continuă a sîrmelor la maşinile de sudat. încărcare. Atelierele m ari p o t avea linii specializate de produs plase s u d ate uzinate (fig. dotate ca mijloace de transport şi m anipulare adecvate (electrocare.3) A telierul trebuie să aibă platform e exterioare amenajate. vagonele etc. 9) M anipularea colacilor (descărcare. 2.) trebuie să se facă mecanizat. 4) Folosirea utilajelor de mare productivitate pentru linii tehnologice în flu x. 5) Operaţiile de pregătire trebuie mecanizate în cel mai înalt grad. 7) Operaţiile de descolăcire. amplasare pe vîrtelniţe etc. 13. cap acitatea de prelucrare a oţelului b eton în ateliere centralizate po ate să fie cuprinsă între 1 000 şi 5 000 t /a n . cu utilizarea m axim ă a sudării prin puncte pentru asamblare. Organizarea atelierelor de confecţionat armături D in practica execuţiei la m arile lucrări. în funcţie de eventualele noi sortimente. începînd de la descărcarea colacilor. 8) Un atelier de şantier de mică capacitate trebuie să aibă posibilitatea de adaptare uşoară la alte linii tehnologice decît cele pentru care au fost proiectate. prefem bil cu macarale. U n am plasam en t p en tru u n atelier centralizat poate de regulă dura în tre 6 luni şi max. îndreptare. 6) Alim entarea fără întreruperi tehnologice a agregatelor de mare productivitate trebuie să formeze o preocupare specială. macarale mobile cu braţ. specializate. 10) Depozitele trebuie să aibă capacitate suficientă (pentru deser­ virea atelierelor cu armătură pe 8 — 10 zile) şi amenajări speciale pentru depozitarea oţelurilor pe calităţi şi diametre. IX . depozitul de arm ături. 5 ani. portale. sudare cap la cap. 12) sau carcase plane sau spaţiale. aşa cum se p o a te vedea în figura I X . 514 .). stivuitoare. P ro d u ctiv ita tea la prelucrarea arm ătu rii este direct corelată cu nivelul de dotare a s taţiei sau atelierului de prelucrare. la standul de tăiere la lungimile fix e şi fasonare. fasonare sau sudare prin puncte trebuie executate în flu x continuu.

14. Organizarea de principiu a unui atelier este a r ă ta tă în figura IX. La evaluarea ariilor 1 — 3 din figura IX. lungimea de debitare. tăiere. diferite m oduri de îndoire.13. legare. 515 . Valori orientative de productivitate ale instala­ ţiilor de prelucrare a oţelului-beton. gradul de difi­ cultate şi cap acitatea maşinilor de prelucrare utilizate. num ărul de bucăţi de bare de diferite dimensiuni. 13 s-au a v u t în vedere dife­ rite instalaţii de prelucrare a oţelului-beton. Săgeţile a r a tă variantele de dirijare a arm ăturilor. cali­ t a t e a oţelului. formele de îndoire. IX.2 3 Cantitatea [ t] Fig.

oc .H < 5 «2 L . a u Sc l a •2 & ? . N^ o . ° 0 ) i* • 2 »S a ă o — . a ta o .y o îs 2 «-S •s ii ^ »o ? â . O T IZ — . 3 t «r« « o 3 ••£ TI>o 2 3 O — < |.'ti 1 /3 *3 0 5 O r3 ° c . o «• asIo -E 516 . oa 1§ E "b 2• X? |â .“ . *>• C O (U g ss^> tfi ^ o C c oc .î o B1 I 0) 7 SO u gs c.tj .. .*. o “S :3 ®* s i*8 iU s iw .

Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capacitatea de 1 500—3 500 t/an : 1 — 6 depozit Intermediar .16. 2 . 2. 4. 4 —m asă cu role acţionate . unui atelier 1 500 —3 5 0 0 t/a n . 5. IX. 8 —maşină de fa so n a t oţel-beton.Fig. iar în figura IX. 7 —maşini de fasonat oţel-beton.15 se arată schema de principiu atelier cu capacitatea de prelucrare de 1 500 t /a n . cu role libere . Echiparea unei staţii de prelucrare a armăturilor cu capa­ citatea pînă la 1 500 t/an : 1 —pod rulant . 7 —masă cu role libere . IX . 3 —maşini mobile de măsurat şl tăiat oţel-beton .16 a a unui atelier de T 70-75m SC© Fig. 3 —maşini mobile de măsurat şi tăiat oţel-beton .17 3 50 0—500G t/an .15. m ărimea lucrărilor a organizării unui în figura IX. 5 — masă cu role acţionate cuplată cu o masă cu role libere \ — maşină de fasonat oţel-beton . 517 . 6 —m ese C apacitatea de prelucrare se dimensionează după ce se execută într-un amplasament. î n figura IX.

3 — m a ş in i m o b ile d e m ă s u r a t ş i d e b ita t o ţe l. 8 — m a ­ d e fa s o n a t o ţe l. Echiparea unei staţii de prelucrare a arm ăturilor cu capacitatea de 3 500—5 000 t/an : 1— r o le şini p o d r u la n t . 1). 0 10 Viteză 0. 2 . 6 .M.5 t/h max. U t i la j e ş i d is p o z itiv e de p r e l u c r a t Tipul utilajului Stanţă manuală de tăiat Maşină electrică hidraulică tăiat oţel-beton Cleşte de tăiat plase sudate Maşină de tăiat armătura SBP Maşină de tăiat plase sudate Maşină de Îndreptat şi tăiat Maşină de fasonat oţel-beton de întreprinderea 'producătoare „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara I.17.b e to n . P e n tru do tarea atelierelor se preconizează utilizarea utilajelor şi dispozitivelor produse în ţ a r ă (tabelul IX .P.P. . i — m a s ă cu a c ţio n a te . 9 — m a ş in ă d e t ă ia t p la s e s u d a te .Timişoara Productivitatea max.b e to n .B. T a b e lu l I X .Piteşti „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" — Timişoara „6 Martie" -.5 m/s 1. 0 12 max. 0 40 L = 5 050 mm 518 . 0 42 max.Fig. 7 — m a s ă c u r o le lib e r e . 10 — m a ş in ă d e î n d o it p la s e s u d a te . 5 — m a s ă c u r o le a c ţio n a te c u p la te c u o m a s ă c u r o le lib e r e . 0 125 max. 1. IX.

0 12 max.T a b e lu l I X . care v or putea fi p rog ram ate pe bază de cartele. în special utilajele de fasonat şi sudat. 0 12 max. 0 16 Electrotimiş 100 puncte /minut 90 puncte/minut Electrotimiş 106 puncte/minut 90 puncte/minut Trebuie re m a rca t că aceste utilaje sîn t susceptibile de îm b u n ătăţiri perm anente şi de autom atizări. . cu transformator separat tip PPS-80-1 tip PPS-80-2 £6 Martie" — Timişoara întreprinderea Reparaţii Brăila Electrotimiş max. T ip u l u t ila lu lu ' (continuare) Întreprinderea producătoare Productivi lalea Maşină automată de confecţionat etrieri Mese cu role libere sau acţionate Maşina de sudat prin puncte tip PPU-16 tip PPU-125 Cleşte de sudat suspendat cu transformator Înglobat tip PPM-16 tip PPM-40 Idem. l .

D u p ă cum s-a a r ă t a t la capitolele V. Plasele de sîrm ă folosite la plăci şi pereţi se leagă în m od obligatoriu pe întreg con turul pe cel p u ţin două rîn d u ri de noduri. pereţi).C a p ito lu l X OPERAJII DE MONTARE. V.5 m m (livrată conform STAS 889-80). în şah. 520 . arce) şi o plasă sau o serie de plase plane la elementele plane (plăci. stîlpi. carcasele şi plasele se realizează din ce în ce mai m u lt prin asam blarea lor cu su d u ră în pu n cte Ia maşini speciale de s u d a t care asigură o p ro d u c tiv itate ridicată prelucrării arm ăturilor. V I şi V II. P e n tru restul intersecţiilor se adm ite legarea din două în două noduri. Modul de asam blare a plaselor şi carcaselor su d ate s-a a r ă t a t la cap. Legarea barelor cu sîrmă Legarea nodurilor se face de regulă cu două fire de sîrm ă neagră 0 1 —1. TRANSPORT. 1. MANIPULARE Şl DEPOZITARE A. MONTAREA ARMĂTURILOR A rm ă tu ra din elementele din beton a rm a t pen tru a conlucra cît mai bine cu betonul treb u ie să realizeze o carcasă spaţială la elemen­ tele liniare (grinzi. Asam blarea acestor tip u ri de carcase şi plase se face prin legarea intersecţiilor barelor încrucişate (noduri). dacă acest lucru este specificat în proiect.

o. Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încruci­ şează. prin in tro ­ ducerea sîrmelor sub încrucişare . a — e din care rezultă fazele de execuţie . se răsuceşte m ai întîi cu m în a apoi cu cleştele sau paten tu l.2). Nodurile care se execută cu sîrm ă sîn t: noduri simple (fig. P rim a buclă a nodului se face cu m îna. l . b. l . Tipuri de legături la încruci­ şarea barelor de armătură. X . a unor sîrm e legate cu ochiuri la capete (agrafe) care apoi se răsucesc cu 521 . noduri duble încrucişate (fig. e) sau noduri m oarte. X . Modul de execuţie a legă­ tu rilo r cu sîrm e simple. agrafele şi etrierii se leagă cu sîrm ă la ciocuri. l . î n figura X . b se a ra tă m odul de executare a unei legături în tre barele longitudinale şi etrieri. l . obligatoriu la colţuri. se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încrucişează etri­ erii înclinaţi şi agrafele înclinate. Fig. în şah. a. a.l. d) şi noduri în furcă (fig. b. c).N um ărul de legături şi felul legăturilor la noduri este în fu n c­ ţie de tra n s p o r t şi manipulări. care înlocuieşte cleştele p a t e n t la operaţiile de legare a barelor de oţel-beton. R estul a rm ă tu rii se leagă de etrieri din 2 în 2 intersecţii. l . de asemenea. X. X. l . P e n tru a în v ă ţa execuţia nodurilor treb uie u rm ă rite figurile X . î n acest sistem se folosesc cleme în form ă de U din sîrm ă neagră (v. X. se vede exe­ c u tarea u n ui nod simplu pen tru p u n ctu l de încrucişare a două bare în unghi d rept (plase şi carcase sudate). L a stîlpi şi grinzi. fig. în figura X . U n alt sistem constă din confecţionarea la un dispozitiv special. care se îndoaie pe ciocul dispozitivului şi apoi prin rotirea dispozitivului se realizează îm pletirea sîrmei. F retele se leagă de to a te b a ­ rele cu care se încru c işe ază. X . Sîrmele s în t p re g ătite p en tru legat în m ănunchiuri de sîrm e scurte şi îndoite în form ă de U.2). Legarea cu cleme şi agrafe cu ochiuri. iar etrierii şi punctele de intersecţii cu barele longitudi­ nale. P e n tr u a se m ări produc­ tiv ita te a la legarea sîrmei se po t folosi mai m u lte sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cîrlig de răsucit sîrm a (fig. asftel.

P e ste b a re le clin otel babn se p etre ce o ciem d în tormS de U d in strmO a rs â Pe c io c u l d isp o zi­ tiv u lu i se b a o a ie c a pe tele clem ei P rin ro tire a d is p o z iti­ vului se realizeazd împle­ tirea capetelor cle m e i Fig. 522 .2. X. Dispozitiv cu cîrlig de răsucit sîrma.

b — a g r a f ă d e s îrm â o c h iu r i p e n t r u le g a t a r m a t u r i.3) .4.4 se a ra tă modul de confecţionare a agrafelor (legături cu ochiuri) la u n dispozitiv simplu. X. Capul dispozitivului de răsucit se po ate învîrti şi prin simpla tragere a dispozitivului. X. v ă a manivelelor. X. Sîrm a introdu să în găurile suportului manivelei şi în două cîrlige se răsuceşte formînd cele două ochiuri p rin în vîrtirea succe. cu dispozitivul de răsucit (cîrlig) cu mîjier (fig. Fig. . Răsurirea agrafelor pentru legat armături : a — m in e r c u c îrllg p e n tr u r ă s u c ir e a a g ra fe lo r . d a to rită unor caneluri interioare de ghidaj aflate în inte­ riorul dispozitivului (capul cu cîrlig al minerului).3. î n figura X . D ispozitiv pentru confec­ ţionarea agrafelor cu ochiuri. cu două manivele. cîrligul dispoziti­ vului se introduce în ochiurile agrafei şi prin răsucire se realizează nodul.Fig.

se introduc circa 1/4 din etrierii din p a rte a centrală a elementului însem nîndu-se cu cretă poziţia lor pe u n a din barele din m arginea elem entului. X. de regulă b eto nată.) se p o t folosi şabloane alcătuite din suporţi şi scînduri puse pe cant în care se crestează la d istanţe egale locul de poziţionare a barelor care apoi se leagă de intersecţii (noduri). precum şi barele de la p a rte a superioară. X. Suporţii p o t avea şi console şi rafturi Fig. în locul caprelor se p o t folosi suporţi de in v e n ta r . 524 . în tru c it au dimensiuni variabile şi nu m ai po t fi introduşi ulterior pe Ia capetele grinzii (după ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din p a rte a cen­ trală). care se p rind de primii etrieri închişi dinspre centru l g r i n z i i .5) conform planurilor.2. se introduc barele ridicate şi de m ontaj. prin legarea barelor independente. se începe legarea etrierilor în colţuri de barele longitu­ dinale din p a rte a de jos a g r i n z i i . în special cînd se folo­ sesc bare de diam etru m are (la construcţii m a s i v e : poduri. Montarea la banc a unei carcase. Asamblări de carcase din bare independente legate în atelier P e n tru asam blarea carcaselor se procedează a s t f e l : 1) L a grinzi şi stîlpi de secţiune constantă: se confecţionează capre din oţel-beton îndoit care se am plasează pe o su p ra fa ţă netedă.5. 3) Execuţia carcaselor (legate) pe şabloane : p en tru realizarea carca­ selor îndoite. se leagă apoi etrierii de barele de m ontaj de la p a rte a centrală a grinzii . în final se introduc etrierii de la c a p ăt care se leagă de barele longitudinale (fig. b araje etc. 2) L a grinzi de secţiune variabilă cu vu te: se procedează ca la stîlpii şi grinzile de secţiune co nstan tă cu deosebirea că etrierii se introduc to ţi de la început în p a rte a ce ntrală a grinzii. conform distanţelor p re v ă­ z u te în p la n u ri. se aşază pe capre sau supo rţi barele de la p a rte a de jos a grinzii sau de pe latu ra laterală a stîlpului (în cazul stîlpilor) .

în funcţie de num ărul şabloanelor şi num ărul fierarilor betonişti dispo­ nibili). X. se mai utili­ zează şi acest procedeu de m ontare a a rm ă tu rii in cofraj. care se folosesc la alcătuirea c a rca­ selor (fig. 3.SECŢIUNEA A-A p en tru aşezarea barelor nervurilor. cînd nu se dispune de a r m ă tu ra confecţionată în ateliere. to tu ş i la livrări mici. 525 . Montarea armăturii iegate direct în cofraj M ontarea arm ă tu rii direct în cofraj se practică din ce în ce m ai p u ţin d ato rită consumului m are de m anoperă. Organizarea lucrului pen tru asam b larea carcaselor se face de regulă cu respectarea unei tehnologii optime (care fixează ordinea operaţiilor.6).

se leagă etrierii începînd de sus în jos la distanţele p rev ăzu te în proiect (conform indicaţiilor a n te r io a re ). e. Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se fasonează barele . se introduc barele ridicate şi de m ontaj . agrafe şi sîrm e cu care se leagă de cofraj. se t r a ­ sează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale care formează fie o plasă legată. Se m ontează după ce s-a ex e c u ta t cofrajul unei feţe a peretelui. d upă care se continuă cu barele verticale şi in cele din u rm ă se m ontează cele orizontale. cu capete din m aterial plastic) . se curăţă s tra tu l de b eton de egalizare . Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se introduc întîi etrierii peste m u stăţile lăsate din fu n daţie sau din stîlpul in fe r io r. a. se introduc distanţieri în fundul c o f r a ju lu i. Această operaţie se execută în u rm ăto a rea ordine : se trasează cu creta poziţia barelor . se trasează poziţia etrierilor cu creta pe cofraj . d. se începe cu u n g ru p de bare verticale. c. de etrieri . în dreptul sem nelor. A linarea plăcilor orizontale. Preo cu parea principală a fierarului betonist trebuie să se îndrepte spre poziţionarea corectă a a r m ă tu rii prin mijloace sigure. a v în d dimensiunea care să asigure acoperirea cu b eton (care este mai m are decît la celelalte elemente) . de regulă a ltern ate c. etrierii închişi se lasă cu latura de sus deschisă . m ă tu ra re sau curăţire cu aer com prim at. Armarea stîlpilor. se aşază a r m ă tu ra în poziţia p re v ăzu tă în p r o i e c t . se leagă cu sîrm ă în poziţie corectă. se leagă arm ătura. se închid etrierii şi se leagă . iar ele­ m entului sig uran ţă şi fiabilitate în exploatare.în a in te de începerea operaţiilor de m ontare a arm ă turilo r se curăţă cofrajele.11 bare ridicate g a ta fasonate ( 0 < 12) 526 . se m o ntează distanţierii din m aterial plastic (sau sîrm e rigide îndoite. b. se poziţionează puricii. se introduc barele longitudinale care se leagă de m u s tă ţi şi se trasează cu cretă pe o b ară longitudinală . Armarea grinzilor. fie două plase legate (după planurile de armare) . se m on tează cofrajul s t î l p u l u i .poziţia etrierilor . Această operaţie se execută în urm ătoarea ordine : se term in ă cu m o n tare a arm ătu rii din stîlpii de la capetele g r i n z i i . Armarea fundaţiilor. se m ontează barele drepte. se introduc barele drepte de la parte a de jos. de regulă de la margini de care se leagă barele orizontale. Poziţia barelor se fixează de cofraj cu cuie . carcasele stîlpului se poziţionează cu distanţieri circulari. pen tru a se asigura acoperirea cu beton care cohferă a rm ă tu rii durabilitate. verticali sau înclinaţi. se m ontează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia arm ăturilor. se m ontează distanţieri laterali pen tru asigurarea acoperirii cu beton. Aimătura pereţilor plani sau curbi. se poziţionează etrierii pe cofraj. C urăţirea cofrajului se face prin spălarea cu furtunul.

7). sau pe platform a de m o n taj. plasele de la parte a superioară fiind m e n ţin u te în această poziţie cu distanţieri m o n taţi şi ei la sol. D istanţierii s în t de tip u l celor a ră ta ţi in cap. III (la p a rte a supe­ rioară se a d m it distanţieri din oţel-beton). . In prealabil plasele sîn t depozitate pe platfo rm a de lucru. 527 . pe indicative. X. V II) pe cofraj. . Montarea plaselor sudate uzinate şi a carccselor sudate şi legate a. Dispozitiv reglabil pentru înaşază barele de rep artiţie de la doirea barelor ridicate în plăci. . P en tru corecta poziţionare a plaselor şi asigurarea petrecerilor de îm binare (v. P e n tru plasele de la p a rte a superioară se poate utiliza altă culoare de cretă. Plasele sudate uzinate sînt t r a n s p o r ta te în condiţii speciale. X. îndoirea barelor direct pe cofraj este p re ­ cedată de însem narea cu creta a punctelor superioare şi inferioare a barelor care se în d o aie. prinzînd bara în cîrligul f u r c i i . nodurile slabe sau desfăcute (conform prevederilor. cu dispozitivul de sud at pe o singură parte. în a in te de punerea în operă se verifică de şeful brigăzii de fierari betonişti dimensiunile şi tip ul plasei conform proiectului. p a rte a inferioară şi superioară (bare de m o n taj) şi se leagă cu sîrm ă . cap. .) dacă tehnologia de punere în operă prevede că aceste operaţii se fac la şantier şi nu la ateliere. se m ontează călăreţii . se resudează. deoarece în unele cazuri se ad m it şi noduri nesudate) şi se fac celelalte operaţii tehnologice (tăieri. ..sau cu bare care urinează a fi în ­ doite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie specială sau cu u n dispo­ zitiv special (fig... în ordinea în care se vor m onta. X. . dacă apare necesar.7. 4.9). legări de bare etc. se t r a ­ sează cu creta poziţia plaselor şi indicativul lor conform proiectului. Prin această tehnologie nu se imobilizează cofrajul pen tru m ontarea plaselor (fig. se . decupări. Se poate p ractica procedeul de m ontare la sol pe un cadru m e ta ­ lic a întregii a rm ă tu ri a unui planşeu. M ontarea plaselor.8 şi X. în cazul arm ării pe două direcţii (încrucişat) se procedează in mod similar. Fig. .

Ridicarea plaselor pe obiect cu macaraua 528 .Fig. X.8.

34 —Cartea fierarului betonist —cd. procedeu ce poate fi folosit la pardoseli. X. P e n tru m o n tare a plaselor pot fi lu ate în considerare şi alte tehnologii care măresc p ro d u c tiv ita te a muncii la punerea în operă. indicative ce treb u ie scrise şi pe cofraj. la pistele aeroporturilor etc. foarte im p o rta n tă este asigurarea acoperirii cu beton şi a înnădirilor prin petrecere. 1 529 . Montarea plaselor la sol.Fig. chiar direct din mijlocul de tra n s p o rt. La m o n tare a plaselor. care sîn t prinse cu mijloace speciale de ag ăţare pen tru ripare (tîrîre).9. ca de exemplu riparea plaselor. Plasele care se m ontează vor fi etich e ta te cu indicativele din proiect.

il. X. b. i i LJ 1TM H fl-.Se pot utiliza şi plase în rulouri care se montează direct prin derulare şi se prind cu cuie de cofraj. sudate care ocupă diferite poziţii în secţiunea transversală a grinzilor (fig. cap. fie din carcase plane sudate ca atare. V III). Prin carcase sudate se înţeleg atît.zr —r* « a n Q/i—ELft.10). De asemenea. carca­ sele plane.10. Exemple do carcase sudate pentru grinzi. yy v - Fig. t o t denumirea de carcasă (legată) o arc şi arm ătura elementelor liniare (grinzi. Montarea carcaselor. fie din plase plane obţin ute prin tăierea lor din plase uzinate (v. 530 .V W di » « -iţ----. porţiuni de arce) din bare indepen- b< 15cm u8 * 1 tr i t î S r. cît şi carcasele îndoite. X. asigurînd acoperirea cu beton prin distan ­ ţieri clin material plastic. stîlpi.

V III.dente. cît şi cei pentru arm ătura laterală. speciale. şeful de şantier îm preună cu şeful echipei de. 531 . cu sau fără utilizarea de. greutatea lor nu trebuie să depăşească de regulă 100—120 kg. direcţie verticală. Se lasă nem ontate panourile pe unde se introduc carcasele spaţiale. La încărcarea şi descărcarea carcaselor se vor respecta dispozi­ ţiilor cuprinse în cap. Prevederile normelor nu sînt limitative şi pot fi com pletate in funcţie de situaţia locală sau de condiţiile speciale. Efectuarea transporturilor se va face conform prevederilor din norme. dacă tipul de distanţier folosit permite această operaţie . Carcasele aduse din atelierul de şantier la obiectul care urmează a fi executat nu se montează direct în anum ite situaţii impuse de te h ­ nologie. M ontarea în cofraj se poate face a t î t pe. G reutatea şi dimensiunile carcaselor pentru întregul element sînt limitate de mijloacele de manipulare şi transport. V privind maşini şi mecanisme de ridicat şi dispozitive auxiliare. cofrajul trebuie numai parţial m ontat. transport. iar lucrările de montaj conform cap. carcase sudate. De regulă carcasele se depozitează pe indicative. Dacă nu se dispune de mijloace. Montarea carcaselor legate se face conform indicaţiilor arătate. Manipularea lor se face cu grinzi rigide şi cadre care au un număr de prinderi suficiente pentru a nu deforma carcasa s p a ţia lă . în caz contrar se iau măsuri pentru poziţionarea distanţierilor pe cofraj (înainte de m ontare sau chiar în cursul montării). precum şi prevederile cuprinse în cap. descărcare şi m ontaj se vor respecta prevederile „Normelor de protecţia muncii" aprobate prin ordinul nr. care sint g a ta montate intr-o carcasă spaţială a întregului element.10. 32/N din 4.. cap. Protecţia m uncii. la paragraful G. în ordinea în care vor fi m on tate pe platform a de lucru. 566/1968 şi modificate prin Ordinul Ministerului Construc­ ţiilor Industriale nr. folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din oţel-beton gros. în vederea prevenirii accidentelor la m anipu­ lare.1975. In acest scop. 3 din acest capitol şi al exemplificărilor de la cap. V al normelor. X X I I. fierari betonişti şi dulgheri stabilesc fazele dc m ontare şi modul de încheiere a cofrajului. înainte de m ontare se verifică toate cotele conform proiectului şi li se m ontează distanţierii din material plastic a tît cei din fundul cofrajului (la grinzi). după tehnologia care a fost fixată de şeful de şantier. X II I. la operaţiile de încărcare. cît şi pe cea laterală. în cazul utilizării carcaselor spaţiale g a ta m ontate. c.

Condiţii generale. dispozitivele şi utilajele pen tru execuţia operaţiilor de descolăcire. form area fasciculelor. V şi VI ale 532 . paralelism (aceste abateri s în t în ju r de 6 — 10 mm). 140-85 şi G. îndreptare. i n m m : — p in ă la 1 m — de la 1 — 10 m — de la 10 m A b a t e r i l i m i t ă la lu n g im e a d e p e tr e c e r e a b a r e lo r I n c a z u l i n n ă d i r i l o r p r in s u p ra p u n e re A b a t e r i l i m i t ă la p o z i ţ i a I n n ă d i r i l o r . înălţim ea şi lungimea elementului. aceste elemente treb uie sta b ilite Ia execuţie. tăiere. tiparelor. I n m m ± 5 ±20 ±50 ±3 d ±50 Tehnologiile. Abateri limită admise la executarea şi montarea armăturilor A b a te re a l im i t ă sau to le r a n ta a d m is ă T ip u l a b a te r ii sau to le ra n ţe i a d m is e f a ţă d e p ro ie c t A b a t e r i l i m i t ă la d im e n s iu n ile s e g m e n te lo r b a r e i fa s o n a te ş i la l u n g im e a t o t a l ă a a c e s te ia . Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indică abaterile de formă. fasonare. la poziţia pieselor metalice. la lungimea m ustăţilor. planeitate. p re ­ cum şi operaţiile de pretensionare au fost a r ă ta te în cap. pe lăţim e a elementului ( + 1 0 mm).l). Aceste abateri s în t precizate şi în condiţiile tehnice ale norm ativelor pen tru executarea lucrărilor din beton a r m a t şi b eton precom prim at (C. a urechilor (unde se a d m it ab ateri mai mari) etc. 21-77). l . — abaterile de rectiliniaritate a muchiilor. T a b e lu l X . dimensiuni şi to le ra n ţe pe clase de precizie etc. în lungul elem entului ( + 1 0 —20 mm).B. Proiectele a ra tă clasele de precizie cerute şi dau sau prev ăd to le­ ra n ţe le care trebuie respectate. cofrajelor etc. î n STAS 7721-67. Elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat. P e n tru a rm ă tu ri aceste ab ateri se referă la poziţia a rm ă tu rii. (tabelul X . Abaterile se referă la : — lăţim ea. în lipsa precizărilor din proiect. se dau toleranţele şi clasele de precizie p e n tru execuţia elementelor. ABATERI Şl TOLERANŢE ADMISIBILE PENTRU ARMĂTURILE GATA MONTATE î n STAS 6657/1-76. pe înălţim e ( + 5 —10 mm).

).). pozări de purici şi distanţieri ele. 8) Controlul calităţii. plasele uzinate se tra n s p o r tă la atelierul de arm ături. operaţiile necesare executării arm ă tu rilo r sîn t m u lt simplificate. 14) Betonarea elementului. 4) Verificarea operaţiilor de montaj. cap. fasonare etc.S. loturi. 5) Betonarea elementului. m odul de organizare a u nor ateliere de şantier. 5) Tăierea şi sudarea cap la cap sau înnădirea cu manşoane. modul de tr a n s p o r t. 12) Completarea lucrărilor de montaj în operă (legare. diametre. bordări la marginile golurilor. îndesiri de bare. 10) Încărcarea armăturilor finite în mijloace de transport şi transportul la punctul de lucru. m anipulare şi m ontaj a arm ă tu rilo r fasonate. 2) Descărcarea oţelului-beton din mijloacele de transport. I I I ) . sudare. care în prin cipiu sînt u rm ătoarele: 1) T ransportul oţelului-beton. 13) Verificarea operaţiilor de montaj. plaselor. 3) Depozitarea pe calităţi de oţel. conform preve­ derilor (v. co n stîn d din : 1) Transportul plaselor sudate (plane şi în rulouri) pîn ă la punctul de lucru. 3) Completarea lucrărilor de m ontaj în operă sau pe platform a de lucru (decupări. mărci etc. retuşări de noduri desfăcute sau slabe . pozarea puricilor şi distanţierilor ele. S-a a r ă t a t de asemenea modul de pregătire a fabricaţiei (întoc­ m irea fişei de debitare.lucrării. D a că plasele su d ate uzinate se folosesc la confecţionarea carca­ selor prin ra b a ta re a lor (îndoirea lor conform proiectului). 11) Descărcarea şi m anipularea pentru punerea în operă.). — B uzău. legări de bare independente.S. Dacă în loc de bare independente se folosesc plase uzinate livrate de I. 6) Fasonarea şi gruparea pe elemente. îndoire.' îndoiri de plase. E x ecu ţia lucrărilor de a r m ă tu ri din bare independente pînă la punerea lor în operă com portă o serie de operaţii şi faze. 7) Confecţionarea carcaselor. 2) Descărcarea şi manipularea pentru punerea în operă (sau pe platform a de lucru). 9) Depozitarea armăturilor finite.P. în acest capitol se v o r prezenta unele aspecte ale organizării lucrului şi a locului de m u n c ă . se depozitează pe platform e e x te ­ 533 . 4) Descolăcirea şi îndreptarea. fasciculelor sau legăturilor de bare fasonate.

05) P e n tru m anipularea m ecanizată. — INCEP. Transportul la atelier se face cu a u t o ­ camioane de producţie rom ânească (Bucegi. Transportul in interiorul depozitului se face cu m o tostivu ito are cu cîrlige. III. C. remorci tip RM-2 sau semiremorci joase tip RA. m a n ip u la re —tra n s p o rt.execută operaţiile pregătitoare (tăieri. colacii se com pactează cu 4 legă­ tu ri suficient. Rom an). DAC. costul. grind a cu cîrlige şi cablul cu ocheţ..P. 534 .C.ll. decupări etc.C. de strinse. în atelierele centralizate descărcările şi încărcările se fac cu m acarale tu r n de tip MT 40. C arpaţi.C.D. M T 1 1 0 M . TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA ARMĂTURILOR P e n tru m anipularea. MANIPULAREA. m odul de depozitare. l l . Grindă cu cîrlig m aca rau a hidraulică de pe autocam ion sau şi cablu cu ochoţi. conform u nor condiţii speciale. m anipularea colacilor. descărcare şi m anipulare se pot face cu Fig. R egulile generale de depozitare a oţelului-beton au fost a r ă t a t e la cap. 1. MTA 125 etc.i de 4 m care se trece prin colaci. dispozitivele de. consumul de m uncă. eficienţa economică. fo rm aţia de lucru. T ran sp o rtu l pe calea fe rată se poate face paletizaf. sau conteinerizat.) duţSă care se îndoaie cu dispozitive speciale de îndoit plase de diferite lungimi. tra n sp o rtu l şi depozitarea oţelului-beton sînt întocm ite de I. La a te ­ lierul de şantier operaţiile de încărcare. m a n ip u ­ lare. prezintă circuitele şi mijloacele de. protecţia muncii.rioare şi apoi se . P e n tru m anipularea propriu-zisă se foloseşte dispozitivul din figura X . X .G fişe tehnologice care. Manipularea transportul şi depozitarea oţelului-beton în colaci (fişa tehnologică F.

scoabe de prindere şi cabluri. Depozitarea pe te rm e n scurt se face în depozite descoperite. Fig. X. Springuri pentru prinderea legăturilor.e. Cîrligele grinzilor se introduc în ocheţi. l 3). La în cărcături foarte m ari se folosesc în plus springuri (şufe) din cablu 0 16 manşonat. Legătură de bare. Manipularea. cu m acaraua Pioner say m acarau a de planşeu (la punerea 111 operă).12. Fig. 2. P e n tru m anipulare se folosesc dispozitive a n e x e : grindă. cu a u to m ac ara u a obişnuită. dar 1111 direct pe păm înt. 535 .remorcă. ocheţi. Colacii se aşază vertical sau uşor înclinaţi. X. X . X.12). p rev ăzute cu cîte trei legături de solidarizare din oţel-beton şi două legături de m anevră cu ochet (fig.13. de 3 m. transportul şi depozitarea oţelului-beton în bare (fişa tehnologică F.06) Oţelului-beton în bare 0 12 —40 mm) se livrează fără legături sau cu legături în „unităţi de încărcătură “ de 1 000 ia 2 500 kg. care încon­ jo ară de două ori legătura de bare (fig.

depozitarea se poate face provizoriu pe traverse metalice sau de lemn şi pe capre din oţel-beţon. Plasele trebuie legate.S. La şantier. Plasele se livrează în pachete de cel mult 50 bucăţi. astfel ca linia nodurilor să fie verticală.P. X. în vagoane se pot tran sp orta plase cu lăţimea m axim ă de 2 700 mm.14. 07) Plasele uzinate fabricate la I. Consumul de manoperă şi costul sînt reduse la ju m ă ta te faţă de oţelul livrat în colaci.16). 3.15). iar perioada de depozitare va fi cît mai scurtă.Fig. fiind prevăzute cu legături de manevră (4 sau 6 buc. Operaţiile de încărcare-descărcare se fac de regulă cu o autom acara de capacitate convenabilă (AM-5). III. plasele se pot tran sp o rta fie în camioane. X. X. încărcăturile mari se depozitează pe rinduri perpendiculare cu interspaţii pentru introducerea springurilor (fig. transportul şi depozitarea plaselor sudate (fişa tehnologică F. Depozitarea barelor pentru a fi uşor manipulate.S. Modul de depozitare s-a ară ta t la cap. 536 . X. în mijloacele auto.14). în pachete plasele pot fi aşezate una peste alta faţă în faţă (a doua răsturnată). Manipularea.) din sîrmă lam inată OL 32 sau OL 34 0 6 (fig. Manipularea pachetelor de plase se face cu dispozitivul din figura X.17. fără a depăşi masa de 2 000 kg. fie în remorci joase cu ţepuşi fără a depăşi înălţimea ţepuşilor sau a obloa­ nelor mai m ult cu o treime din grosimea pachetului (fig. — Buzău au lungimea cuprinsă între 2 000 şi 7 000 mm şi lăţimea de 1 000 la 3 000 mm.

15. X. de transport. Dispozitiv pentru manipularea pachetelor de plase sudate. 537 . Fig.17. Legarea plaselor. X.Fig.

pentru a p u te a fi m a n ip u la te de către doi m uncitori. Pachetele de bare. III. etrieri etc. regulă semire­ morci special am e n a ja te (cu stelaje. palete. A rm ă tu ra fasonată ca baie individuale. obloane etc. care apoi se folosesc fie ca plase plane. In cazul atelierelor mici se organizează puncte de lucru pentru su d a t plase de deschideri mici. Etrierii se leagă se p a ra t p en tru grinzi şi se p a ra t pen tru stîlpi şi se etichetează după aceleaşi criterii ca şi barele fasonate. D epozitarea plaselor şi carcaselor se face cu respectarea regulilor a r ă ta te la cap. mese inerţiale) sau cu mijloace de ridicat şi tr a n s p o r ta t etc. num ărul barelor pe fiecare elem ent şi eventual num ărul elementelor din beton a r m a t p entru care sînt fasonate barele din legătura etichetată. b. P e n tru m anipulări. ţepuşi. barele fasonate se leagă în aceleaşi condiţii ca la a r m ă tu ra liv rată în bare (v. A rm ă tu ra fasonată eu plase şi carcase sudate. transportul şi depozitarea armăturii fasonate a. atelierul. P e n tru atelierele cu mijloace de ridicat reduse. Aceasta se aşază pe grupe de bare. elemente şi mărci de oţeluri. Mijloacele de tra n s p o r t a produselor finite s în t de. pe tipuri dc oţeluri. stîlpi. cu mijloace de tra n s p o r t la sol (vagoneţi. etichetîndu-se. indicativul elementului. legăturile nu depă­ şesc 100 —120 kg. § C. electrostivuitoare. grinzi). G re u tatea legăturilor este în funcţie de gradul de m ecanizare a atelierului şi a şantierului. într-o zonă specială a atelierului sau pe platform e exterioare precizate prin schema fluxului tehnologic din proiectul de organizare a atelierului de arm ături. P e n tru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. fie la confecţionarea carcaselor. E tichetele trebuie să conţină elementele de pe fişa de debitare-fasonare : obiectivul (clădirea). bare. La punctul de.4. de care dispune. m arca barelor. Aceasta se con­ fecţionează pe linii tehnologice specializate cu un flux tehnologic bine precizat. Manipularea. fasonate şi etrierii se depozitează în ordinea în care se vor livra la şantier (fundaţii. 2). execuţie a carcaselor unde se folosesc elemente faso­ nate în prealabil. Manipulările în cadrul atelierului se fac pe linia fluxului te h n o ­ logic.). De regulă legăturile conţin o singură m arcă pen tru mai m ulte ele­ m ente similare. se organizează un a n u m it flux de producţie depozitîndu-se lîngă locul de lucru de o p a rte elementele 538 . fie m an u al pe rolganguri.

I.M. monoraiuri.P. C .P. Editura tehnică. N o r m a t i v p e n t r u e x e c u ta re a ş i r e c e p ţio n a r c a l u c r ă r i lo r d in beton b eton. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u e x e c u ta re a p r i n s u d a re e le c tric ă a î m b i n ă r i lo r ş i î n n ă d i r i lo r la a r m ă t u r ile d in o ţe l-b e to n . 1964.C.P. electrocare.. D. C a rte a b c lo n is tu lu i. Editura Tehnică.a. STAS 1 0 1 0 7 11 -7 6 . A. M a n u a l u l te h n ic ia n u lu i d in la b o r a t o r u l de în c e r c ă r i m e ta le . Editura tehnică.C. C. Editura tehnică.P. O ţ e lu r i s u p e r io a r e p e n t r u beton a r m a t ş i beton p r e c o m p r im a t .ÎNCERC. I n s t r u c ţ i u n i te h n ic e p e n t r u p ro ie c ta r e a ş i e x e c u ta re a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te .C.T.a. Bucureşti. b e to n a r m a t ş i b e to n p r e c o m p rim a t. 1963. Editura tehnică.O. î n d r u m ă t o r p e n tr u p r o ie c ta re a ş i c a lc u lu l c o n s t r u c ţ iilo r d in b e to n . ş. Cărare.C. Silistrariami. N o r m a t iv p e n t r u e x e c u ta re a l u c r ă r i lo r d in beton ş i beton a r m a t . Cănîre. .D. ş i h a le . ş. T.a.M. grinzi de ridicat.M. mese cu role (rolganguri). Tertea. Treiea.T. C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a s t r u c t u r i lo r e ta ja te c u d ia fr a g m e . L. 1969. 1976. cadre plane metalice etc. I. Bucureşti. P .P. 1978. P r o ie c ta r e a a r m ă r i i e le m e n te lo r de beton c u p la s e s u d a te .O. 1972.7 6 .P.C.E. T.D.). şi I.C.. C.A. Cărare.R. 1973. Bu­ cureşti. 1969. — ÎNCERC.7 7. scoabe. Şt. Bucureşti. D.R. gheare. Bucureşti. C . 1965. IXCERC. — IXCERC. în tim pul m anipulărilor trebuie să se folosească dispozitive care să asigure nedeform abilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridicat multiple.. C . 1968. 5 9 .C. Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică. B IB L IO G R A F IE Brinzan.C. C o n s t r u c ţ ii.a. Bucureşti. I. .C. 1. Bucureşti. T e h n o lo g ia c o n s t r u c ţiilo r .. ocheţi lan ţ reglabil. Zona de depozitare se dimensionează în fu ncţie de capacitatea a t e ­ lierului.care se folosesc la asam blarea carcaselor şi de p arte a opusă carcasele g a ta executate. I. Editura tehnică.C. Utilajele şi dispozitivele din atelie­ rele m ari s î n t : grinzi rulante. 1974. Editura tehnică. autostivuitoare. Zacopceanu.C. Î n d r u m ă t o r u l s u d o r u lu i p e n t r u a r m ă t u r ile b e to n u lu i a r m a t . ea n ep u tin d depăşi pro ducţia atelierului pe 3 — 10 zile. Bucureşti. C o n s tr u c ţ ii c iv ile ş i in d u s t r ia le . Editura didactică şi pedagogică. 2 8 . C a lc u lu l ş i a lc ă tu ir e a e le m e n te lo r d in beton a r m a t s i beton p r e c o m p r im a t . chingi. 1975. Voiculescu. M. B e to n u l p r e c o m p r im a t. I. şi Strinatti.D. şi Popeseu. colţare. Pestişanii. T. 2 1 . Nădăşan.8 3 . U t iliz a r e a p la s e lo r ş i c a rc a s e lo r s u d a te p r in p u n c te . Editura didactică şj pedagogică. 1 4 0 -8 6 .L. I. ş. I. M. cabluri şi dispozitive speciale etc. Bucureşti.. Dumitieseu. Bucureşti. C a rte a f i e r a r u l u i b e to n is t. Bucureşti.C. Bucureşti. Editura tehnică. C u rs g e n e ra t. ş. p r e c o m p r im a t . Darie. A. 1981.C.P.P. L. rtumitresou. I. P ro ie c te l i p p e n t r u e le m e n te 539 . Editura Tehnică. electropalane. A.. î n d r u m ă t o r u l f i e r a r u l u i b e to n is t. Zaeopecanu. Editura tehnică.

la r u p e re . 1400-66 6 8 3 3 70 . 2649 -6 9 695 1 -6 9 .iU ta te lim ita tă sta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă t o r s iu n e - R e z i s t e n ţ a la to rs iu n e R ă s u c ire d in a ­ m ică u n ic ă s c u r tă r ă s u c ir e d in a m ic ă E n e rg ia d e ru p e re . 7236-6* 8 251 -6 8 . re z is ­ t e n ţ a la c o m p re s iu n e . 7400-66 0774 -7 0 . R e z is te n ţa te h n ic ă d e d u ­ r a tă T ra c ţiu n e u n ic ă d in a ­ m ică re g re s iv ă p ro g r e ­ s iv ă — lu n g ă s c u r tă r e la x a r e t r a c ţ iu n e d in a m ic ă o b o sea lă la t r a c ţ iu n e 7209 -7 0 L im ita te h n ic ă d e r e la x a r e E n e r g ia d e ru p e re 1 - re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă s c u r tă 8 027 -6 7 L im ita d e o b o s e a lă . B ock.1 Clasificarea încercărilor de rezistenţă ale metalelor dupâ STAS 6972-72 S O L IC IT A R E A Schem a 1 Tipul 2 M odul 3 N um ărul A C ŢIU N EA IN T IM P de soli­ D u ra ta c ită ri V a riaţia 4 S p ro g r e ­ siv ă 6 s c u r tă în ce rca rea D enum irea 7 t r a c ţ iu n e STAS 8 2 0 0 -6 7 E d . 2172-69 6718 -6 9 C ara cteristici s tab ilite 9 L im ita d e c u rg e re . R e z is ­ t e n ţ a la o b o s e a lă p e n tru N c ic lu ri L im ita d e c u r g e re . 49 3 67 492-67 .w c'l A ^ 'A v w y X w c o n s ta n ­ tă lu n g ă d u rita te d e d u ra tă d u rita te d in a m ic ă 8315 -6 9 D u r it a t e a d e d u r a tă d in a ­ m ică u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă O u r ita te a d in a m ic ă (S h o re ) . lie n ţa re zi- u n ic ă 7 5 1 1 -7 2 . s â t k i ş b ’ F o rfe c a re s ta tic ă u n ic ă p ro g r e ­ siv ă s c u r tă fo r fe c a re 7926 -6 7 . g ltu ir e a s ta tic ă i u n ic ă c o n s ta n tă lu n g ă flu a j 6596 -6 2 L im ita te h n ic ă d e flu a j.TABELUL 11. s c u r ta r e a sp e c ific ă R e z is te n ţa la flam br<j C o m p re­ s iu n e s ta t i c ă u n ic ă p ro g re­ s iv ă c o m p re ­ s iu n e 1552-67 f la m b a j sta tic ă tonică p ro g re­ siv ă p ro g r e ­ s iv ă în c o v o ie re s c u r tă s c u r tă În c o v o ie re p rin şoc 1660-69 R e z is te n ţa la În c o v o ie re S ă g e a ta la în c o v o ie re E n e r g ia d e r u p e r e . 8525-70 - D u r it a t e a B rlnell» V ick e rs. 7927-67 R e z is te n ţa de fo rfe c a re P re s iu n e de con­ ta c t s ta t i c ă u n ic ă p ro g r e ­ s iv ă s c u r tă s tr iv ir e - R e z is te n ţa d e s tr iv ir e s c u r tă d u rita te sta tic ă 1 65-66 . 6 6 2 3 -7 0 7 0 5 7 -7 0 . R e ­ z is t e n ţ a la d u rq i. a lu n ­ g ire a la r u p e r e ţ A „ A u ). 6638 -7 0 660 5 -6 7 . 7238-65 ij£ ij£ în c o v o ­ ie re d in a m ic ă re p e ta tă s c u r tă sau lu n g ă o b o s e a lă p r i n În c o ­ v o ie re r o ­ ta tiv ă 5 878 -6 9 L im ita d e oboser.Jă. I I 1969 6 8 3 4 -6 6 . re z is ­ t e n ţ a .

’ Betonul a rm a t în R om ânia.VOR APĂREA: Avram C. C a lita te a şi s ig u ran ţa construcţiilor * Nedelcu N. voi. ş. Protecţii anticorosive în construcţii civile şi industriale .a.a. ii * Popescu V. ş.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful