Ioan Slavici Mara

Cuprins

Biografia lui Ioan Slavici.......................................................pagina 3 Date despre opera Marapagina 5 ncadrearea ntr-un current literarpagina 6 Mara argument oper epic..... pagina Caracterizarea personajului Marapagina 12 Aprecieri criticepagina 14 Bibliografie...pagina 17

Biografia lui Ioan Slavici

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848 la iria, judeul Arad d. 17 august 1925 la Crucea de Jos, n apropiere de Panciu, judeul Vrancea) a fost un scriitor i jurnalist romn. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al Elenei. Frecventeaza coala "greco-ortodox" din satul natal, avndu-l dascl pe D. Vostinari. Urmeaz Liceul din Arad, stnd la gazd precum eroii si din Budulea Taichii. Susine bacalaureatul la Satu-Mare, iar n toamn se nscrie la Universitatea din Budapesta. n ianuarie e bolnav, ntrerupe facultatea i revine la Siria. Se mai nscrie i la Universitatea din Viena (aprilie), dar n august l aflam n funcia de secretar al notarului din Cumlaus. n toamna e din nou la Viena, n armat, urmnd i Facultatea de Drept. Acum se mprietenete, pentru toat viaa, cu Eminescu, student i el n capitala Imperiului hasbsburgic. Firete, vorbea cursiv limbile german si maghiar. i ia "examenul de stat". Debuteaz la Convorbiri literare cu Fata de birau (comedie). n vara, mpreuna cu Eminescu, organizeaz serbarea panromneasc de la Putna astfel punnd bazele Societii Academice Sociale Literare Romnia Jun. La finalul anului 1874, se stabilete la Bucureti, unde este secretar al Comisiei Colecie i Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul. mpreun cu I. L. Caragiale i G. Cobuc, editeaz revista Vatra. n timpul primului rzboi mondial, colaboreaz la ziarele Ziua i Gazeta Bucuretilor. n anul 1875 se cstoreste cu Ecaterina Szke Magyarosy. Cltorete la Viena i Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucureti. Civa ani mai trziu, din cauza unor articole n care revendica drepturile romnilor, e nchis de ctre autoritile maghiare, dar curtea de juri l elibereaz. Divoreaz de prima soie Ecaterina. Se cstorete, la Sibiu, cu Eleonora Tnsescu, n toamna nscndu-i-se primul baiat, Titu Liviu, n total avnd ase copii. n urma unui proces de pres e condamnat la 3 zile nchisoare. n anul 1892 devine cetean romn, iar n anul 1903 primete premiul Academiei Romne. Mai trziu este arestat i nchis la Fortul Domneti, apoi la hotelul "Luvru". n timpul ocupaiei germane, scrie articole de orientare progerman. n 1919 la ncheierea pcii i ntoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand i a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat i condamnat la 5 ani de nchisoare, dar eliberat n acelai an. Totui din cauza convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu dumnie.

Slavici i-a exprimat preri antisemite, spunnd n lucrarea sa Soll i HabenChestiunea Evreilor din Romnia c evreii sunt o boal, i c ar trebui aruncai n Dunre. Bolnav i obosit de via agitat, cu procese i detenii n pucrii, se refugiaz la fiica sa, care traia la Panciu, n podgoria asemntoare cu Siria natal. La 17 august trece n lumea umbrelor, nmormntat la schitul Brazi. Slavici ne-a lsat una din cele mai autentice i mai profunde opere memorialistice. Prin nuvelele, romanele i memorialistica sa, Slavici este, alturi de ceilali clasici, scriitorul care a avut o contribuie decisiv la aezarea literaturii noastre n fgaul modernitii, ntemeietor al realismului nostru modern, Slavici va fi punct de reper nu numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic. Dac Eminescu e nceptorul poeziei romne moderne, iar Caragiale al teatrului, Slavici este, alturi de Creang, cel care a pus bazele prozei noastre moderne, respectiv ale romanului. Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva si mai mult decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a fortat mana ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost ( Lucian Raicu )

Date despre opera Mara

Romanul Mara este cel mai bun roman al nostru nainte de<Ion>,conform afirmaiei lui erban Cioculescu i aproape o capodoper,nviziunea lui George Clinescu,deoarece destinul eroilor i mediul social sunt evocatecu o remarcabil art a detaliului i cu o mare for de construire a ansamblului. Romanul Mara al lui Ioan Slavici a fost publicat n anul 1894,n revistaVatra,iar n volum a aprut abia n 1906. ,,Mara face parte din categoria bildungsroman,adic este un roman al iniieriii al formrii pentru c pe tot parcursul romanului ne este prezentat trecerea celor doi copii,Persida i Tric,de la copilarie la maturitate i totodat inierea lor n greul vieii.

Titlul este reprezentat de numele personajului principal n jurul cruia se desfoar aciunea.
Semnificaia titlului este sugestiv, deoarece aceast creaie este mai nti romanul Marei,al carei destin constituie axa fundamental a epicii.

Tema

romanului o constituie fresca social a lumii ardeleneti, cu moravurile ei specifice, aezat la interferena satului cu oraul, ntr-un trgardelenesc. Aciunea este plasat la sfritul secolului al-IX-lea i nceputul secolului al-XX-lea. Dar adevratul roman este nu Mara i nici chiar drama erotic pe fondetnic. Eroii, tulburtori, sunt Persida i Nal. n ei destinul Marei acioneazprocesual,i modul n care Persida, de exemplu, triete acest proces, care este maimult dect iubirea, constitue tema intern a romanului. Titlul romanului nu denumeteun personaj, ci o categorie:Mara de pe copert nu este Mara din paginile cartii.

Strucura romanului
Romanul este structurat n 21 de capitole,purtnd titluri semnificative pentru coninutul acestora:Srcuii mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc. Opera se constituie prin mbinarea dintre romanul Marei,care urmrete destinul eroinei i romanul iubirii,care ilustreaz formarea i consolidarea cuplului erotic Persida-Nal. Relatarea aciunii se face din perspectiva auctorial, adic naraiunea este la persoana a-III-a, Slavici fiind omniscient i omniprezent. Romanul are i o cert valoare etnografic, prin descrierea obiceiurilor ardeleneti. Romanul zugrvete drumul Marei i al copiilor ei,Persida si Tric,pn n momentul n care acetia din urm intr n lume.La nceput,dup cum era i firesc,Mara ocup un loc dominant,pentru c mai trziu,copiii,i mai ales Persida s-i ia locul.Destinul familiei Marei se mpletete,datorit unor mprejurri neprevzute,dar fireti,cu cel al familiei neamului Hubr,a crei prezen ,fr a fi proeminent,rmne notabil.Intervin desigur i alte personaje cu care protagonitii vin n legatur,n primul rnd e vorba de Bocioac i de ai si,dar acestea nu formeazdect elementele unui cadru n care se desfasoar destinul eroilor de prim-plan.

ncadrarea ntr-un curent literar

Ioan Slavici se afirm n literature romn n plin realism. Inca de la inceput, Slavici se ndreapt spre o literatura care s nfieze lumea real cu autenticitate i sinceritate. Observnd cu atenie universal uman, scriitorul Ioan Slavici extrage judeci morale i i calific pe oameni n funcie de normele etice ale colectivitii. Cea mai valoroas parte a operei lui Slavici este un exemplu de obiectivitate,autorul fiind printele prozei obiective. nzestrat cu un deosebit sim realist, Ioan Slavici a prezentat viaa fr nfrumuseri artificiale, fr idealizari, punnd accentual pe factorul economic ca mobil al ntregii existene umane, pe nzuina oamenilor de a tri mai bine. Nimeni pna la el, n-a analizat cu atta profunzime aspectul social, condiiile vieii materiale ale lumii steti. Astfel, i opera Mara de Ioan Slavici este o oper ce aparine curentului literar: realismul.

Realismul este curentul literar care tinde s dea o reprezentare veridic realitii, s nfieze cu obiectivitate adevrul, s observe existena real. Impresia deosebit produs la jumtatea secolului al XIX-lea de progresul stiinelor naturii i ndeamn pe scriitori s incerce aplicarea, n creaia literar , a unor metode impuse de dezvoltarea stiinei.
Trsturile prozei realiste :

1. 2. 3. 4.

5.

pricipiul mimesisului i al verosimilitii: inspirat din fapte reale, opera realist expune nu fapte care s-au petrecut ntr-adevr, ci evenimente fictive, dar prezentate ca i cum s -ar fi putut produce, n mod credibil, verosimil; prezentarea moravurilor unei epoci, atenia fiind concentrat asupra detaliilor, iar intenia de a surprinde epoca n complexitatea ei; preferina pentru o tematic social; prezentarea individului n relaiile sale cu mediul social n care triete, al ctui produs este: de aceea persiajul nu mai este excepional n situaii excepionale (ca la romantici), ci are o condiie social mediocr, astfel nct operele realiste sunt mrturia faptului c omul simplu are o existen la fel de dramatic i de complex; crearea unor personaje tipice n situaii tipice, personajele realiste fiind complexe i avnd dinamic interioar; interesat de aspecele realitii imediate, scriitorul realist alege ceea ce este

reprezentativ pentru epoca aleas. Exemple: parvenitul, arivistul, seductorul, avarul femeia aduterin; 6. caracterul de fresc al operelor, monografii ale lumii prezentate; 7. preferina penru un stil sobru i refuzul celui mpodobit, cu scopul prezentrii ct mai fidele a realitilor; 8. cultivarea observaiei n descrierea realitii sau n portretele personajelor, observaia viznd precizia tiinific; 9. tehnica detaliului, cu scopul de a realiza descrieri sau portrete verosimile 10.preferina, la nivel naratologic, penru araiunea la persoana a III-a, pentru un narator obiectiv, impersonal, omniprezent, omniscient, cruia i corespund o perspectiv auctorial, o viziune naratologic din spate i focalizarea zero.

Opere reprezentative pentru realismul romanesc

Epoca pasoptista : elemente realiste: Alexandru Lpuneanu Epoca post-pasoptist : realismul incipient: Ciocoii vechi si noi - Nicolae Filimon (1863) Perioada interbelic : -realismul de tip tradiional (mitic): Baltagul - M. Sadoveanu (1930) -realismul obiectiv : Ion - Liviu Rebreanu (1920) -realismul de tip psihologic : Pdurea Spnzurailor - Liviu Rebreanu (1922) -realismul de analiza psihologic : Ultima noapte de dragoste ,ntaia noapte de rzboi - Camil Petrescu (1930) -realismul clasic de tip balzacian : Enigma Otliei - George Clinescu (1938) -realismul al experienei i al autenticitii : Maytrei - Mircea Eliade

Mara- argument de opera epic

Opera epic este opera literar n proz n care autorul i exprim n mod indirect gnduri, idei, sentimente, prin intermediul aciunii i al personajelor. Opera prezentat, romanul Mara de Ioan Slavici este o oper epic deoarece naratorul i exprim sentimentele i tririle sufleteti prin intermediul aciunii i al personajelor, fiind o oper n care tezele morale, dei prezente n roman, sunt mpinse n plan secundar de zugrvirea realist a vieii. Tema romanului o constituie fresco social a lumii ardelenete cu moravurile ei specifice, aezate la interferena a satului cu oraul, ntr-un trg ardelenesc. Titlul, alctuit dintr-un substantiv comun Mara reprezint numele personajului principal n jurul cruia se desfoar aciunea. Semnificaia titlului este sugestiv deoarece aceast creaie este mai nti romanul Marei, al crei destin constituie axa fundamental a epicii. Naratorul operei este obiectiv, relatarea ntmplrilor fcndu-se la persoana aIII-a singular ( se umplea, s-o momeasca), acesta fiind omniscient i omniprezent. Naratorul surprinde atmosfera specific spaiului ardelenesc in toate laturile vieii omeneti. Cu o impresionant for a detaliului, naratorul construiete imagini sugestive privind etniigrafia, obiceiurile, tradiiile, mentalitatea oamenilor de etnii diferite care convieiuesc n acelai spaiu. Romanul Mara este structurat n 21 de capitole, purtnd titluri semnificative pentru coninutul acestora: Srcuii mamei, Maica Aegidia,Furtuna cea mare,Ispita,Datoria, Blestemul casei,Norocul casei,Pacei liniteetc.Opera se constituie prin mbinarea dintre romanul Marei,Care urmrete destinul eroinei i romanul iubirii, care ilustreaz formarea i consolidarea cuplului erotic Pers ida-Nal. Relatarea aciunii se face din perspectiv auctorial, adic naraiunea este la persoana a III-a, Slavici fiind omniscient i omniprezent. Romanul are i o cert valoare etnografic, prin descrierea obiceiurilor ardeleneti, att cele religioase ct i acelea referitoare la cultura i mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce convieuiau pe aceste meleaguri: romni, sai, unguri. Romanul este construit pe baza momentelor aciunii. Astfel, romanul se delimiteaz astfel: Expozitiunea Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume :Mara,o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).Mara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel. Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe baiat voia sa-l faca ucenic,calfa la casa lui Bocioaca. Maica Aegidia era foarte respectata de Mara si de aceea si-a lasat fiica in seama ei, la o
8

manastire cu o reputatie foarte buna.Cu timpul Persida s-a atasat mult de maica Aegidia si maica de fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.Maica o ajuta pe Mara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica,acesta din urma invata la scoala. La scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu-i sufera,acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe Muresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica Aegidia de rusine,dar totul s-a terminat cu bine,copiii fiind salvati. Intriga In primavara un geam al manastirii s-a spart din pricina vantului puternic,iar in acel moment Natl a zarit-o pe Persida la geam si a ramas incremenit.Din acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.Din acea clipa Natl nu si-o mai putea scoate din minte pe Persida ce-i parea mai frumoasa ca o zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit,nu putea sa-si scoata din minte chipul zarit printre cioburile ferstrei sparte. Desfaurarea aciunii Pe Trica l-au trimis ucunic la casa lui Claici,iar in apropiera nuntii Milenei Mara si Persida s-au dus in vizita la Trica.Tocmai in aceste zile Natl isi incepea cei doi ani de calatorie,si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui Munteanu cu Milena.Aici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume Codreanu ce-i cam facea ochi dulci Persidei.Cei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s-au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. Persida urma sa se marite cu Pavel Codreanu dar il refuza fapt care l-a facut pe Codreanu sa se insoare cu alta.Persida il iubea pe Natl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu-si acest sentiment din rasputeri.Natl se intoarse acasa dar cu 6 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Acest lucru putea fi trecut cu vederea de catre Hubar si partenii sai, dar cum Bocioaca afla ca Natl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 6 luni cu vederea,asa ca Natl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.In ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s-a bucurat si ea atunci cand s-a intors Natl.Totul era pregatit ca Natl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu-se prin cartea lui de calatorie a vazut ca Natl a petrecut mai mult hai hui decat muncind pe la macelari,lucruri care l-au facut sa-i amane taietura de maiestru a lui Natl. Hubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa-i spuna ceva,pana in ziua cand a venit in macelarie sa-l mustre si-l gasi la lucru cu un cutit in mana.In clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui Natl acesta din urma si-a aruncat cutitul din mana si l-a impins pe Hubar pentru a nu fi palmuit,dar Hubar a cazut si s-a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum Natl ar fi vrut sa-l omoare pe Hubar.Singura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care-l iubea.Astfel ea a inceput sa se intalneasca,pe ascuns cu Natl,doar in prezenta lui Bandi,singurul in care avea incredere Persida.
9

Natl si Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui Codrenu(care nu o putea refuza pe Persida),si au plecat impreuna la Viena unde pentru cateva luni s-au simtit bine, cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini,dar se simtea bine stiind ca Natl o iubeste si ea il iubeste pe el.Totul pana intr-o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care Mara isi ierta fiica si o chema indirect acasa.Natl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.In cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de Mara si de Trica,dar Natl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.Natl s-a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu-i o vizita Persidei,care era amarata si cu ochii invinetiti dupa ce Natl o batu.Acest lucru ,bataia nu o putu inghiti Persida si hotari insfarsit sa plece inapoi acasa,dar impreuna cu sotul ei. Au luat carciuma din spatele Sarariei cu toate ca la inceput le-a fost foarte greu,dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.Natl era iscodit de Oncea si de Hubaroaie s-o lase pe Persida ,s-o indeprteze de el asa cum s-o pricepe mai bine.Asa ca Natl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.Acum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe Marta,sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de 12 ani.Atat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa-si dea seama de ce se intampla.Atat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l-au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi. Natl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere , de o viata buna si plina de huzur si o bate pe Persida dipretuind-o pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse Natl,nici bataile sau vorbele ne la locul lor,motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele deschise. Punctul culminant Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui Natl.In ziua aceea a venit si Mara la Persida.Au hotarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca Natl sa se impace cu parintii sai,ca maica Aegidia sa fie nasa copilului.Hubaroaie si Hubar in pricipal l-au iertat pe Natl si au venit sa-si vada nepotul.Hubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla ca este legitim,ca Natl si Persida sunt cununati.Mara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa-l stie sanatos.

10

Deznodmnt Cu toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui Hubar cu Reghina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era Hubar printre ei,el urandu-l pe Hubar. Trica s-a intors de la razboi ranit la sold dar schimbat la caracter,era chiar barbierit si pieptanat,iar in vocea lui se putea citi hotararea si maturizarea.Era Mara tare fericita sa-si vada iar amandoi copii la un loc.Peste putin timp Natl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Oncea si a lui Bocioaca ce au inchis un ochi in fata lipsei lor de experienta.Deci Persida urma sa se mute in casa lui Hubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.Dar Hubar s-a oferit sa-l ia cu el intr-o calatorie la Pesta,la Viena.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i-o cerea, numai de dragul ei. Aflati singuri in carciuma din Sararie,Badi si tatal sau, Hubar au inceput sa discute despre calatorie.Discutia a divagat pana cand Bandi l-a pus pe Hubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.Hubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si-l lovi pana ce-l omori,apoi izbucni in ras. Persida intra peste ei si-l vazu pe Hubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce-i invaluia. Romanul nfieaz un conflict de rase i credine, ntr-un mediu deconvieuire a romnilor cu germanii, cu deznodmnt tragic. Compoziie epic sobr, Mara este primul roman obiectiv al Ardealului. M a r a e s t e p r i m u l p e r s o n a j c a r e i n t r n s c e n i n j u r u l c r u i a evolueaz celelalte. Este personaj complex i reprezentativ pentru concepiaa r t i s t i c a l u i S l a v i c i . A c e s t a c o n t u r e a z u n p e r s o n a j r e a l i s t , v i a b i l , d e o vigoare surprinztoare, care- i d seama c singura cale de a izbuti n via este puterea banului. Portretul fizic, conturat cu detalii, trimite sugestiv la trsturile morale.Muiere mare, sptoas, greoaie i cu obrajii btui de soare, de ploi i dev n t , M a r a s t t o a t z i u a , n e o b o s i t i energic, la tejgheaua plin de p o a m e , d e t u r t d u l c e , d e p e t e , n t i m p c e c o p i i i s e z b e n g u i e p r i n t r e picioarele oamenilor. Persida este fiica Marei, sora lui Tric, soia lui Nal i nora lui Hubr.Aceasta este ilustrat de Slavici de la copilrie pn la maturitate.Fire sincer i voluntar, delicat i pur, Persida nvinge loviturile soriicu mult cutezan, dar i cu o calm resemnare. Celelalte personaje, Nal, Bocioac, Tric, Bandi, preotul Codreanu sunt foarte puin caracterizai. Tric este un erou mai prezent n roman prinfaptele sale i integritatea moral. Personajele episodice se raporteaz, ntr un fel sau altul, la destinul Persidei, evideniind nobleea sufleteasc i fora personajului. Ca mod de expunere, Slavici folosete ca mod de expunere principal naraiunea, pentru a prezenta firul epic al aciunii, presrat cu dialoguri ce au rol de a dinamiza aciunea, de a
11

caracteriza indirect personajele prin fapte, dar i de a prezenta conversaiile dintre personaje. Este prezent i monologul interior, inserat spontan n estur epic a romanului. Lexicul este caracterizat prin numrul mare de verbe ( plngea , nelegea , tia ), dinamiznd aciunea. Procedeele stilistice sunt simple, fr mpodobiri ostentative. Cele maintlnite mijloace artistice sunt interogaiile i exclamaiile, enumeraiile irepetiiile, inversiunile topice, care dau frazei culoare i oralitate. n concluzie, romanul Mara este o oper epic, despre care este apreciat c este cea mai izbutita opera a lui Slavici si unul din cele mai bune romane romanesti.Aici se adancesc problemele sociale tratate in nuvele si se adauga probleme noi,nationale si confesionale.

Caracterizarea personajului principal- Mara

Aparut initial in 1894 in 24 de numere ale revistei Vatra si abia in 1906 in volum, romanul Mara isi are actiunea plasata in lumea targurilor transilvanene Lipova si Radna, legate intre ele prin podul arendat de Mara, femeie energica si intreprinzatoare , personaj complex in literatura noastra. La inceputul romanului, personajul pricipal si pozitiv al operei este portretizat fizic direct de catre autor. Figura Marei , muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare , de ploi si de vant , e coplesitoare si unica, ilustrand parca parerea scriitorului potrivit careia, in centrul unui roman trebuie sa stea un caracter dominant , un om energic, constant si tare . Mara este de asemenea caracterizata si in mod indirect, prin faptele, vorbele, atitudinile, framantarile sale sufletesti cat si prin descrierile altor personaje. Ramasa vaduva, cu doi copii mici, neavand mai nimic de pe urma raposatului, Mara se afla aruncata parca, fara nici un sprijin, in valurile existentei, simtind intreaga responsbilitate, in primul rand fata de viata copiilor ei. Nu exista nici o urma de indoiala ca dragostea Marei fata de copii sta la baza tuturor actelor ei. Se recunoaste in fiecare din gesturile lor si lupta sa le creeze un viitor asa cum nu l-a avut ea, dar cum si l-a dorit toata viata. Persida si Trica sunt, pentru ea, cei mai frumosi si cei mai destepti din cati copii se afla pe lumea asta. Fire energica , voluntara si ambitioasa, vaduva doresta ca copii sa creasca dupa asemanarea sa, simtind ca intr-o lume in care trebuie sa te zbati si sa invingi, nu poti sa fii decat viclean si ambitios. O nelinisteste de aceea, faptul ca Persida, la manastire devine o fire tacuta, asezata , ascultatoare si blanda. Increderea Marei in copii ei , inca de cand erau mici, este pe de-a-ntregul sincera si profunda . Cand Persida se indragosteste de Natl, mama nu cauta sa-si impuna vointa si, cu toate ca nu este deloc de acord , lasa totul pe seama Persidei, in care are toata increderea, Desi nu se poate elibera de multe prejudecati, Mara, da totdeauna dovada , fata de familia Hubarilor, de mai multa intelegere in materie religioasa. Cand nepotul este botezat in legea
12

catolica, rosteste : E frumos, grai dansa, intorcandu-se spre Persida. E frumos si la dansii botezul ! Oameni suntem cu totii ! . In fond, Mara dovedeste o mare putere de adaptare in orice situatie. Murindu-i sotul, in loc sa se lamenteze, sa ceara sprijinul altora, se apuca, cu o nemaipomenita darzenie, de treaba si, reuseste sa faca ceea ce raposatul n-ar fi izbutit niciodata. Cand Persida fuge cu Natl, Mara gaseste ca fata a procedat ca orice femeie adevarata, care asculta de glasul iubirii . Cand e vorba ca nepotul sa capete o alta religie, gaseste ca si acest lucru este omenesc . Ambitia lui Trica de a merge in verbonc pentru a nu se sti dator lui Bocioaca o indurereaza, dar apoi gaseste ca tot n-avea nimeni fecior ca dansa . Redus numai la puterea intr-adevar uimitoare de a se adapta, personajul isi pierde insa consistenta umana. Se citeaza adesea scena in care Mara isi lasa fata in durerile facerii si merge acasa pentru ca lasase usile deschise si tainita din perete neacoperita, momentul in care il sfatuieste pe Trica sa profite de slabiciunea nevestei lui Bocioaca, sau acela in care ezita sa-si inzestreze fiica, la botez. Chiar satenii o numesc procleta muiere dezaprobandu-i actiunile. Dar Mara, in ansamblu, este un personaj pozitiv in intentia scriitorului si ea nici nu se poate aprecia altfel, in contextul social si moral in care exista. Este o femeie harnica, muncind din zorii zilei pana-n noapte. Nu se sperie niciodata, nu se lamenteaza, si cu cat problemele sunt mai mari, cu atat eroina dovedeste o uimitoare rezistenta si o nesecata vlaga. Nu de putine ori Mara a fost alaturata avarilor din literatura noastra. Nu e vorba numai de o exagerare , ci si de o denaturare a personajului . In realitate, Mara nu e decat decat extrem de chibzuita. Spiritul sau prevazator nu e deci, in fond , decat o reactie de aparare la un mod de viata, la un un mecanism social de care daca n-ar fi tinut seama, s-ar fi pierdut. Acest spirit de prevedere, de chibzuinta , o impinge uneori la actiuni reprobabile. Ceea ce este oarecum firesc, pentru ca, un echilibru desavarsit in conditiile date este imposibil. Asa cum este , Mara este desavarsita ca personaj, tocmai prin complexitatea ei umana, cu alte cuvinte, tocmai prin realismul ei. Ceea ce constata si G. Calinescu : proportia aceea de zgarcenie si afectiune materna, de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti e facuta cu o arta desavarsita .

13

APRECIERI CRITICE
Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva si mai mult decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a fortat mana ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost ( Lucian Raicu ) Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti ( Al. Philippide ) Ceea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui este analiza psihologica pe care Slavici o practica intr-un limbaj abstract.() povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in crizele lor morale. ( Tudor Vianu ) Samadaul Lica este un hot si un ucigas, acoperit de persoane tari, interesate sa aiba un om cu experienta. Carciumarul Ghita se asaza in drumul pocarilor, unde se castiga bani multi si se pune la mijloc, intre ordinea juridica a satului si legislatia mutuala a hotilor. Drama lui complexa este analizata magistral. ( George Calinescu ) E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care le pune sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el. ( Mihai Eminescu ) Mara lui Slavici reprezinta un moment cu deosebire impotant in istoria romanului romanesc. Nimeni nu mai crease o opera epica asa de consistenta, asa de solid construita. De altminteri, nuvelele (unele, ca Moara cu noroc, adevarate mici romane) anuntasera cu mai bine de doua decenii in urma evolutia prozatorului spre specia epica cea mai moderna si mai cuprinzatoare ( Al. Sandulescu ) ,, In cele mai importante nuvele, ca si mai tarziu in romanul ,,Mara, Slavici se dovedeste fidel metodei sale de creatie realista, oglindind viata societatii transilvanene pe care o cunoaste indeaproape, transmitand nealterata nota specifica vietii satului de peste munti intr-un anumit moment istoric. De aici izvoraste spiritul popular care pulseaza puternic in opera sa; respectand realitatile si pastrand culoarea locala a mediului social descris in aceeasi maniera artistica pe care o vor dovedi marii scriitori ardeleni: George Cosbuc, Octavian Goga, Liviu Rebreanu; Ioan Slavici se dovedeste si in acest sens un deschizator de drum.

14

(Domnica Filimon-Stoicescu) Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva si mai mult decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a fortat mana ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost ( Lucian Raicu ) Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti ( Al. Philippide ) Ion Slavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui Creanga. () Pentru desavarsita stapanire a acestei unelte stilistice, ii lipseste insa lui Slavici jovialitatea si verva lui Creanga. ( Tudor Vianu ) Ceea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui este analiza psihologica pe care Slavici o practica intr-un limbaj abstract.() povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in crizele lor morale. ( Tudor Vianu ) Samadaul Lica este un hot si un ucigas, acoperit de persoane tari, interesate sa aiba un om cu experienta. Carciumarul Ghita se asaza in drumul pocarilor, unde se castiga bani multi si se pune la mijloc, intre ordinea juridica a satului si legislatia mutuala a hotilor. Drama lui complexa este analizata magistral. ( George Calinescu ) E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care le pune sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el. ( Mihai Eminescu ) In primul rand, puritatea vocabularului, Slavici, cu toate stangaciile lui si cu stilul lui neindemanatec, are o curata si aspra limba romaneasca ( Al.Philippide )
15

Bibliografie
1) http://ro.wikipedia.org/wiki/Mara_%28roman%29 2) http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Slavici 3) http://referat.clopotel.ro/Mara_de_Ioan_Slavici___rezumat-11822.html 4) http://www.e-scoala.ro/biblioteca/slavici.html 5) http://ro.scribd.com/doc/43371248/caracterizare-mara

16