Universitatea de Medicin i Farmacie Carol Davila Catedra de Anatomie Departamentul de Anatomie Radiologic i Secional

INTRODUCERE si scurt istoric

Radiologia este stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale 8 nov. 1895 William Konrad Roentgen descopera razele X si la cateva zile face prima rgr. medicala 13 ian. 1896, la Berlin, apare prima revista medicala in care se publica descoperirea lui Roentgen 1896, Hashek si Lindenthal folosesc pentru prima data substanta de contrast ( Ca - Hg ), injectata in vasele unei maini amputate 1899, Freund comunica la Viena succesul obtinut in tratarea unui nev pigmentar prin iradiere cu raze X 1901, Roentgen primeste premiul Nobel pentru Fizica 1896, se face prima rgr. din Romania, la Spitalul Coltea 1899, functioneaza primul laborator de radiologie, la Spit. Coltea

In prezent, Radiologia Medicala are 4 sectiuni :

Radio-diagnostic Radio-terapie Radio-biologie Medicina Nucleara

Radio-diagnosticul = investigatia morfologica si functionala a diferitelor organe si sisteme, folosind:

razele X magnetismul nuclear ( RMN ) ultrasunetele ( ECO sau ultra-sonografia ) radiologia clasica tomografia uni-planara computer-tomografia angiografia

Metodele de explorare radio-imagistica cu raze X sunt :

Efectul comparativ al radiatiilor X

Sunt raportate fata de iradierea naturala

Rgr. Toracica Rgr. Abdominala Urografia i.v. Irigoscopia CT

= 15 zile de iradiere naturala = 6 luni de iradiere naturala = 18 luni de iradiere naturala = 3 ani de iradiere naturala = 1-2 ani de iradiere naturala

Raportat la o rgr. Pulmonara, care are cea mai mica iradiere :

Radioscopie conventionala toracica = 50-150 radiografii Tomografia plana toracica = 10-15 radiografii / sectiune rgr. Craniu = 1 radiografie rgr. Abdominala = 10 radiografii urografia i.v. = 35 radiografii irigoscopia = 77 radiografii CT = 26-48 radiografii Doza admisa = 0,1 Rad / saptamana

Formarea imaginii radiologice

Definitie : este o reprezentare a umbrelor, pe un film, de catre fasciculul de radiatii emergente care a suferit un grad mai mare sau mai mic de absorbtie la nivelul corpului examinat Elemntele care participa la formarea imaginilor radiologice sunt :
Absorbtia Contrastul Luminiscenta

Absorbtia

Fotonii radiatiilor electro-magnetice penetrante au energie, dar nu au masa ( sunt neutri d.p.d.v. electric ) Fotonul care strabale materia interactioneaza cu ea realizand :

interactiuni ale radiatiilor cu electronii interactiuni ale radiatiilor cu nucleonii intercatiuni cu campul electric din jurul particulelor incarcate interactiuni cu campul magnetic din jurul nucleonilor

Absorbtia se caracterizeaza prin disparitia fotonilor ca urmare a absorbtiei razelor X si are 3 trepte distincte

absorbtie deosebit de redusa( la trecerea prin aerul din cavitati naturale ) = imagine transparenta ( neagra ) pe film.

Fenomenul de substractie = diminuarea intensitatii opacitatilor prin suprapunerea unei transparente Fenomenul de sumatie = suprapunerea intensitatilor transparent - opac

absorbtie la nivelul partilor moi = apare sub forma de tonuri de gri, cu intensitate variabila, in raport cu grosimea stratului ( muschi, tesuturi conjunctive, capsule articulare, lichid, tesut adipos ) absorbtie mare = img. opaca ( alba )

Contrastul

Reprezinta totalitatea tonurilor de gri intre albul stralucitor si negrul puternic de saturatie Contrastul corect are 4 grade :

contrast propriu natural sau amplificat cu substante de contrast, ex. : insuflatie de aer in articulatii :

zone transparente = contrast negativ zone mai opace ( cartilaje ) = contrast pozitiv

contrastul determinat de caracteristicile fasciculului de radiatii :

kilovoltaj crescut ( raze dure, penetrante ) - scad nuantele de gri miliamperaj scazut - predomina gri ( img. supra-expusa )

contrastul filmelor radiologce - determinata de compozitia gelatino-bromurii de argint contrast obtinut prin developare ( actiunea chimica a substantei de revelare )

Luminiscenta
Proprietatea fasciculului de raze X de a produce luminiscenta corpuriolr avand la baza 2 fenomene : fluorescenta si fosforescenta

Tipuri de examinare

Radioscopia cu ecran conventional ( fluor-scopie ) = zone luminoase pentru partile moi si intunecate pentru oase Radioscopia televizata, pe monitor TV Radiografia - filme Rx de 13/18, 18/24, 24/30, 30/40, 35/35 Tomografia conventionala uni-planala = img. in care un singur plan este net reprezentat Xero-radiografia - in locul filmului se utilizeaza placa de aluminiu acoperita cu un strat subtire de seleniu ( san, laringe ) CT = metoda densimetrica prin care, cu ajutorul unui calculator, densitatile fizice se transforma in nuante de gri. Fasciculul este colimat la grosime variabila intre 1-10 mm. Sursa se roteste in jurul pacientului continuu sau periodic ( rotatii de 360 ). CT spiral = achizitie prin expunere continua in jurul unui corp care se deplaseaza lent prin fasciculul colimat.

RMN : pacientul trece printr-un camp magnetic cu intensitate crescuta ( 0,1-3 Tesla ), care analizeaza protonii aflati pe directia respectiva.

Ultrasonografia are la baza dispozitivul utilizat in primul razboi mondial la detectare submarinelor ( 1917 ) = sonar. Fasciculul de ultrasunete este reflectat, iar ecourile sunt receptionate si decodificate prin aprecierea distantei dintre sursa si obiectul tinta. Ecoul este semnalul aparut daca o parte a fasciculului se intoarce la emitator

Radioimagistica aparatelor digestiv si renal

Tehnici de examinare A. explorri radiologice Explorri radiologice standard: permit studiul morfologic i funcional al diverselor segmente fr substan de contrast (radiografie abdominal pe gol) i cu substan de contrast (sulfat de bariu), pentru evidenierea lumenului tubului digestiv Explorarea computer-tomografic: studiaz global tubul digestiv (lumenul, mucoas, perei, spaiul celulo grsos din jurul organului) Studiaz concomitent organele parenchimatoase Studiaz axelor vasculare i al ganglionilor Studiaz spaiul retroperitoneal Angiografia (metod complementar de explorare RX), util pentru: Stabilirea unei patologii vasculare Stabilirea tipului de vascularizaie Stabilirea modului de vascularizaie B.Alte explorri imagistice Ultrasonografia (ecografie) (exploreaz organele parenchimatoase intraabdominale, retroperitoneale, ci biliare extrahepatice, vase mari, i densiti variabile de la solid pn la lichid Explorare scintigrafic (pentru patologia organelor parenchimatoase i a cilor biliare) Explorarea RMN, utilizat pentru patologia ficatului, ci biliare intra i extrahepatice i pentru pancreas

Densitatile specifice ale structurilor anatomice, exprimate in unitati Hounsfield

Tesut adipos Apa Colectii lichidiene Colectii parafluide Tesut muscular si organe parenchimatoase Singe Tesut cartilaginos Tesut osos spongios Tesut osos compact

< 0 UH 0 UH 0 10 UH 0 UH 40 70 UH

50 70 UH 100 -200 UH 200 400 UH > 400 UH

Numerele indic segmentele ficatului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Lobul hepatic drept Vena cav inferioar Lobul hepatic caudat Vena port hepatic Lobul hepatic stng Artera gastric stng Muchiul drept abdominal Diafragma Stomacul Flexura colic stng Muchiul oblic extern Ductul toracic Vena azygos Aorta abdominal Vertebr toracic Muchiul longissimus thoracis

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

Canalul vertebral i mduva spinrii Muchiul spinal Muchiul iliocostal, partea toracic Splina Plmnul stng Muchiul latissimus dorsi Recesul costodiafragmatic Recesul subfrenic drept Area nuda a ficatului Ganglioni limfatici diafragmatici superiori Ganglioni limfatici intercostali Mediastinul posterior Ganglioni limfatici diafragmatici inferiori

Numerele indic segmentele ficatului

1. 2. 3. 4. 5. Ficat (lob drept) Lobul hepatic caudat Vena cav inferioar Vena port hepatic Muchiul drept abdominal 6. 7. 8. 9. 10. Ligamentul rotund hepatic Lobul hepatic stng Duoden, partea descendent Linia alb Artera mezenteric superioar

11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Trunchiul celiac Stomac Ven splenic Pancreas Jejun Colon transvers Colon descendent Vena colic stng Muchiul oblic extern Diafragm Vena azygos Muchiul iliocostal Duct toracic Vertebr toracic Muchiul spinal Canal vertebral i mduva spinrii Aorta abdominal Vena hemiazygos Muchiul longissimus thoracis Artera suprarenal

31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

Glanda suprarenal stng Rinichiul stng Plmnul stng Muchiul latissimus dorsi Splina Hilul ficatului Incizura ligamentului rotund Ligamentul hepatoduodenal Gaura epiplooic Bursa omental/omentul mare Ganglioni limfatici pancreatici Recesul subfrenic drept Ganglioni limfatici hepatici Ganglioni limfatici lombari Ganglioni limfatici diafragmatici superiori Mediastinul posterior Hilul splinei Spaiul paracolic stng

Numerele indic segmentele ficatului

1. 2. 3. 4. 5. 6. Lobul hepatic drept Artera hepatic Vezica biliar Duct biliar Duoden Ligamentul rotund hepatic

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Vena port hepatic Lobul hepatic stng Stomac Vena splenic Muchiul drept abdominal Coada pancreasului Jejun Colon transvers Colon descendent Muchiul oblic extern Vena port hepatic Vena cav inferioar Diafragm Vertebr toracic Aorta abdominal Muchiul longissimus thoracis Canal vertebral Muchiul spinal Artera mezenteric superioar Glanda suprarenal stng

27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.

Muchiul iliocostal, partea toracic Rinichiul stng Plmnul stng Splin Muchiul latissimus dorsi Recesul subfrenic drept Incizura ligamentului rotund Recesul duodenal superior Omentul mare Ganglioni limfatici mezenterici superiori Spaiul paracolic stng Recesul costodiafragmatic Hilul ficatului Ganglioni limfatici intercostali Ganglioni limfatici lombari Ganglioni limfatici diafragmatici superiori Hiatusul aortei Mediastinul posterior Fascia renal

Numerele indic segmentele ficatului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Lobul hepatic drept Vena cav inferioar Vezica biliar Muchiul drept abdominal Duoden Lobul hepatic stng Ven aport hepatic Vena splenic Glanda suprarenal stng Corpul pancreasului Colonul transvers Jejun Muchiul oblic intern Colonul descendent Muchiul oblic extern Muchiul iliocostal Diafragm Vertebr toracic Nerv spinal Muchiul spinal

21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39.

Canal vertebral Aorta abdominal Artera mezenteric superioar Muchiul longissimus thoracis Rinichiul stng Piramidele renale Sinusul renal Muchiul latissimus dorsi Splina Recesul costodiafragmatic Recesul subfrenic Ganglioni limfatici cistici Ganglioni limfatici intercostali Vestibulul buresi omentale Ganglioni limfatici lombari Ganglioni limfatici mezenterici superiori Fascia renal Spaiul mezentericocolic stng Spaiul paracolic stng

Numerele indic segmentele ficatului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Aorta ascendent Plmnul drept Atriul drept Diafragm Ventriculul drept Vena aport hepatic Vena hepatic dreapt 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. lobul hepatic drept Artera hepatic Vena port hepatic Antrul stomacului Artera mezenteric superioar Capul pancreasului Aorta

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36.

Duoden Vena cav inferioar Colonul ascendent Artera ileocolic Artera i vena iliac comun Valva ileocecal Ileonul terminal Apendicele vermiform Muchiul psoas mare Artera i vena iliac extern Muchiul iliac Muchiul gluteu mic Muchiul gluteu mediu Muchiul dinat anterior Ventriculul stng Muchiul intercostal extern Plmnul stng Stomac Artera splenic Corpul pancreasului Splin Flexura colic stng

38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59.

Duoden, partea orizontal Artera colic stng Muchiul transvers abdominal Colon descendent Jejun Artera i vena mezenteric inferioar Muchiul oblic intern abdominal Arterele sigmoide Muchiul oblic extern Creasta iliac Artera rectal superioar Artera iliac intern Ileon Colon sigmoid Ilion (plafonul acetabular) Articulaia oldului Vezica urinar Ganglioni limfatici gastro-omentali Ganglioni limfatici lombari (preaortici) Ganglioni limfatici paracolici Ganglioni limfatici mezenterici inferiori Ganglioni limfatici iliaci comuni