Sunteți pe pagina 1din 19

Notiuni de cinematica punctului material

Unitatea de nvare nr. 2


NOIUNI DE CINEMATICA PUNCTULUI MATERIAL
Cuprins Obiectivele unitii de nvare nr. 2 2.1 Pozitie, viteza, acceleratie 2.2 Miscarea rectilinie uniforma 2.3 Miscarea rectilinie uniform variata 2.4 Miscarea circulara uniforma 2.5 Viteza relativa si acceleratia relativa Lucrare de verificare unitatea de nvare nr. 2 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie unitatea de nvare nr. 2 Pagina 22 22 26 27 28 30 32 34 39

21 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1


Principalele obiective ale Unitii de nvare nr. 1 sunt: Familiarizarea cu notiunile de pozitie, viteza si acceleratie; Familiarizarea cu miscarea rectilinie uniforma, uniform variata, cu miscarea circulara uniforma si cu regula de compunere a vitezelor; Sublinierea aspectelor practice de reprezentare grafica a legii de miscare, a legii vitezei, de trecere a marimilor cinematice de la un sistem de referinta la altul; Aplicarea cu succes a unor elemente simple de calcul in care sa determine viteza si legea de miscare plecand de la acceleratie si invers.

2.1

Pozitie, viteza, acceleratie

Cinematica studiaza miscarea fara a intreba despre cauzele care o influenteaza. Vom considera miscarea unidimensionala a punctelor materiale (obiectul care se misca, o nava, de exemplu, este redus la un punct). Pozitia punctului material se raporteaza la un sistem de referinta (corp de referinta + rigla pentru masurat distantele + ceas pentru masurarea timpului). In miscarea unidimensionala se utilizeaza axa de miscare: o dreapta care coincide cu traiectoria particulei, un punct de referinta numit origine (O) si un sens. Pozitia x a particulei, numita si coordonata ei reprezinta distanta fata de origine luata cu plus daca punctul este in sensul axei si cu minus daca este in partea opusa, in raport cu originea. In Figura 2.1 este reprezentata o axa de miscare:

Figura 2.1.1 Reprezentarea unei axe de miscare a unui punct material Deplasarea mobilului x = x2 x1 este reprezentata in Figura 2.1.2 ca diferenta dintre pozitia finala si pozitia initiala a mobilului:

22 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

Figura 2.1.2 Reprezentarea deplasarii x a unui punct material Deplasarea coincide cu distanta parcursa doar daca mobilul nu-si schimba sensul de miscare. Definim viteza medie prin raportul dintre deplasare si timp: vm = x / t = (x2 x1) / (t2 t1) (m/s) Evident, aceasta difera de viteza in modul, medie: | v |m = d / t, definita ca raportul dintre distanta parcursa si timp. Daca plecam in oras si apoi ne intoarcem acasa, viteza medie este nula in timp ce viteza in modul medie difera de zero. In limba engleza prima este numita velocity iar a doua este numita speed. Viteza in modul medie (speed) nu este un vector, pentru ca nu are directie si sens, si este mereu pozitiva. Viteza medie nu precizeaza detaliile miscarii mobilului. Pentru a determina viteza la un moment dat, suntem obligati sa micsoram simultan deplasarea mobilului si intervalul de timp la care raportam, pentru ca viteza lui sa nu poata suferi o variatie semnificativa in acest timp foarte scurt. Din punctul de vedere al matematicii, avem o operatie de trecere la limita:

v = lim

x dx = t dt t 0

Spunem ca viteza instantanee, sau momentana, este derivata coordonatei x in raport cu timpul. Aceste definitii au o interpretare grafica. In Figura 2.1.3 este reprezentata prin linia curba pozitia x a mobilului in functie de timp. O astfel de reprezentare se numeste graficul legii de miscare.

23 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

Figura 2.1.3 Reprezentarea grafica a legii de miscare: x = x (t) Putem deduce viteza medie cu care se deplaseaza mobilul intre momentele t 1 si t2, de exemplu, din panta corzii care uneste punctele corespunzatoare de pe grafic (AB). Astfel, tg = x /t = (x2 x1) / (t2 t1). Figura 2.1.4 ne arata ce se intampla cand, pentru a afla viteza instantanee la momentul t 1, ne apropiem cu punctul corespunzator momentului t 2, B, de pe curba, de punctul A care corespunde pe curba momentului t1. In acest mod, intervalul de timp t = t2 t1 0, asa cum cere definitia vitezei momentane.

24 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

Figura 2.1.4 Semnificatia grafica a derivatei de ordinul 1 Pe masura ce B se apropie de A, intervalul de timp t 2 t1 scade, tinzand la zero. Coarda care uneste punctele A si B de pe curba si din panta careia putem calcula viteza medie, la limita se suprapune cu tangenta dusa la grafic in A, segmentul AT. Panta tangentei duse la grafic in A va reprezenta viteza instantanee, adica derivata dx/dt = v = tg. Observam ca derivata e pozitiva cand este in cadranul I, ceea ce se intampla cand functia este crescatoare, si negativa cand este in cadranul al II-lea, deci cand functia este descrescatoare. Daca functia are un maxim sau un minim, tangenta la grafic este orizontala si panta ei se anuleaza. In acest caz derivata functiei, sau viteza, sunt egale cu zero. Acceleratia ne arata viteza cu care se modifica in timp viteza mobilului. Definim la inceput acceleratia medie: ax,m = vx / t = (vx,2 vx,1) / (t2 t1) (m / s2) Am folosit indicele x pentru viteza si acceleratie pentru a aminti faptul ca sunt marimi vectoriale si ca, acum studiem miscarea unidimensionala, pe axa Ox. In cazul general, al miscarii in spatiul tridimensional, vom avea si componentele y si z ale acestor vectori, definite in mod analog. In miscarea unidimensionala acceleratia are directia dreptei pe care se misca mobilul (acceleratie tangentiala). Daca viteza creste miscarea se zice accelerata, iar daca scade, miscarea se zice incetinita sau decelerata. Si in acest caz este utila marimea numita acceleratie instantanee sau momentana. Aceasta este limita spre care tinde acceleratia medie cand intervalul de timp tinde la zero:
a x = lim v x dv x d 2 x = = dt t 0 t dt 2

25 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

In mod asemanator cu discutia avuta despre interpretarea grafica a derivatei la timp a coordonatei x, vom spune ca intr-o reprezentare a vitezei v x = vx (t) in functie de timp, panta tangentei duse la grafic in punctul corespunzator unui moment dat este egala cu derivata functiei la acel moment, adica egala cu acceleratia instantanee.

2.2

Miscarea rectilinie uniforma

Analizam modelul unei particule care se misca in linie dreapta cu o viteza constanta (miscare rectilinie, uniforma). Poate fi vorba despre o nava, despre un automobil, un tren, un asteroid, un ghepard, nu conteaza. Daca viteza este constanta, ea coincide cu valoarea ei medie: v = vm = x / t = (x-x0) / (t-t0) de unde aflam relatia dintre pozitia x si momentul t la care este ocupata, adica legea sau ecuatia de miscare: x = x0 + v (t t0), unde x0 reprezinta pozitia initiala, ocupata la momentul initial t 0. Aceasta este o functie polinom de gradul 1, care se reprezinta grafic printr-o dreapta (spunem ca x depinde liniar de timp), asa cum vedem in Figura: 2.2.1:

Figura 2.2.1 Reprezentarea grafica a legii de miscare in miscarea rectilinie uniforma

26 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

2.3

Miscarea rectilinie uniform variata

Un mobil aflat in miscare rectilinie uniform variata se misca pe o dreapta cu acceleratie constanta. In acest caz acceleratia instantanee este egala cu acceleratia medie: ax = ax,m = vx / t = (vx vx0) / (t t0) de unde obtinem dependenta de timp a vitezei, adica legea vitezei: vx = vx0 + a (t t0), unde vx0 este viteza initiala la momentul t0, iar vx este viteza la momentul t. Deoarece viteza depinde liniar de timp, viteza medie este egala cu media aritmetica a vitezelor initiala si finala: vx,m = (vx + vx0) / 2 = x / t = (x - x0) / (t t0). De aici deducem dependenta pozitiei de timp, adica legea de miscare: x = x0 + vx0 (t t0) + (1/2) ax (t t0)2. Observam ca x depinde de timp ca o functie polinom de gradul al doilea si reprezentarea grafica este o parabola. Daca extragem timpul din legea vitezei si il inlocuim in legea de miscare obtinem o relatie intre viteza si coordonata x, adica ecuatia lui Galilei: vx2 = vx02 + 2 ax (x x0) In Figura 2.3.1 este reprezentata legea de miscare a unui mobil care se misca uniform variat:

Figura 2.3.1 Reprezentarea grafica a legii de miscare in miscarea rectilinie uniform variata

27 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

2.4

Miscarea circulara uniforma


In miscarea circulara uniforma traiectoria este un cerc, iar viteza este constanta in marime. Ca marime vectoriala viteza, tangenta in orice moment la traiectorie, isi modifica permanent directia. Exista deci o variatie a vitezei in directie si viteza cu care isi modifica directia este masurata de acceleratia normala. Acest vector, numit si acceleratie centripeta, este mereu orientat in lungul razei spre centrul cercului si are marimea exprimata de relatia: an = v2 / R, unde R este raza cercului. In Figura 2.4.1 sunt desenate viteza si acceleratia normala in miscarea circulara.

Figura 2.4.1 Traiectoria, viteza si acceleratia normala in miscarea circulara. Pozitia mobilului pe cerc este determinate de o singura variabila. Aceasta poate fi s lungimea arcului de cerc descris, masurata de la un punct de referinta sau unghiul pe care-l matura raza vectoare in raport cu o raza vectoare de referinta (OA in exemplul reprezentat in Figura 2.4.1). Fiind uniforma, miscarea este periodica: T = 2R / v, (2.4.1)

reprezinta perioada de rotatie, adica timpul dupa care miscarea se repeta identic (spatiul parcurs raportat la viteza). Inversul perioadei se numeste frecventa de rotatie si reprezinta numarul de rotatii efectuate in unitata de timp. Daca unitatea de timp este 1 s marimea se numeste frecventa si se masoara in Hertzi (1 Hz = 1 s-1), iar daca unitatea de timp este 1 min, marimea se numeste turatie si se masoara in rotatii pe minut (rpm): 28 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

1 v = . T 2R

(2.4.2)

Daca pozitia este precizata de lungimea arcului parcurs, s, si pozitia initiala, la t 0 = 0, este in A, unde consideram s 0 = 0, atunci pozitia la momentul t va fi, analog cu miscarea rectilinie uniforma, s = vt. (2.4.3)

Daca pozitia este precizata de unghiul format de raza vectoare cu o raza luata ca referinta, definim mai intai viteza unghiulara medie: 0 m = = , (2.4.4) t t t0 apoi definim viteza unghiulara instantanee sau momentana:

= lim

In miscarea circulara uniforma cele doua viteze unghiulare, medie si instantanee, coincid. Din egalitatea lor obtinem legea de miscare: = 0 + (t t0) (2.4.6) Definind unghiul la centru, , exprimat in radiani, ca raportul dintre arcul cuprins intre bratele sale si raza cercului (Figura 2.4.1):
=

d = . dt t 0 t

(2.4.5)

si derivand la timp aceasta relatie, obtinem formula care leaga viteza unghiulara de viteza liniara: d 1 ds v = = . (2.4.7)
dt R dt R

s R

(2.4.6)

Combinand relatiile 2.4.1, 2.4.2 si 2.4.7 obtinem: v 2 = = = 2 Acceleratia normala devine:


an =

(2.4.8) (2.4.9)

v2 = 2 R R

1.5

Viteza relativa si acceleratia relativa

O dezbatere recenta in media avea ca subiect adevarul afirmatiei Pamantul se roteste in jurul Soarelui versus Soarele se roteste in jurul Pamantului. Nici reporterul si nici subiectii interviewati nu precizau sistemul de referinta la care raportau miscarea sau 29 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

repausul. In continuare vom deduce relatia dintre marimile cinematice masurate de observatori aflati in sisteme de referinta aflate in miscare, unele relativ la altele. In Figura 2.5.1 sunt prezentati doi observatori, unul fix, S, si unul care se misca cu viteza V fata de acesta, S, si un mobil A, a carui miscare se raporteaza la cei doi observatori.

Figura 2.5.1 Miscarea mobilului A se raporteaza la oservatorul fix S si la cel mobil S. Pozitia lui A fata de S e data de vectorul r, pozitia fata de Se data de vectorul r iar pozitia originii O fata de originea O e data de vectorul r0 = Vt. Aplicand regula poligonului de compunere a vectorilor, observam ca: r = r '+r0 = r '+ Vt (2.5.1) Daca derivam la timp:
dr dr ' = + V vabsoluta = vrelativa + V dt dt

(2.5.2)

Am tinut cont ca timpul este absolut in mecanica clasica, adica t = t, timpul curge la fel in cele doua sisteme de referinta. Viteza absoluta arata cat de repede se schimba pozitia mobilului A fata de sistemul de referinta fix, S. Viteza relativa arata cat de repede se schimba pozitia mobilului A fata de observatorul mobil, S. V este viteza cu care se deplaseaza sistemul mobil S fata de cel fix, S. Relatia a fost dedusa in ipoteza ca sistemul Sare o miscare de translatie fata de S (axele lui raman paralele cu ele insele in timpul miscarii). Relatia 2.5.2 se numeste regula de compunere a vitezelor a lui Galilei . In ipoteza ca Sare doar o miscare de translatie fata de S, atunci cand derivam la timp 2.5.2 obtinem o regula simpla de compunere a acceleratiilor:
dV aabsoluta = arelativa + = arelativa + atransport dt

(2.5.3)

Daca Sare o translatie uniforma (V=constanta), atransport = 0 si acceleratia mobilului este aceeasi in cele doua sisteme de referinta. Daca Sare si o miscare de rotatie, relatia 2.5.3 castiga termeni suplimentari. 30 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

De reinut!
Deplasarea unui mobil in miscare rectilinie este: x = xfinal - xinitial. Viteza medie este raportul dintre deplasare si timp: vmedie = x / t (m/s). Viteza instantanee este viteza medie calculata pentru un interval de timp t0: v = dx /dt. Acceleratia medie este raportul dintre variatia vitezei si timpul in care s-a produs: amedie = v / t. Acceleratia instantanee este limita la care tinde acceleratia medie cand t0: a = dv / dt In miscarea rectilinie uniforma legea de miscare este: x = x0 + v (t t0) In miscarea rectilinie uniform variata avem: v = v0 + ax (t t0) legea vitezei; x = x0 + v0 (t t0) + (1/2) ax (t t0)2 legea de miscare si v2 = v02 + 2 ax (x x0) ecuatia lui Galilei. In miscarea circulara uniforma legea de miscare este: s = vt, daca pozitia este data de lungimea arcului de cerc; = 0 + (t t0) , daca pozitia este data de unghiul la centru. Viteza unghiulara satisface relatiile: v 2 = = = 2 . Avem si o acceleratie normala:
an =

Relatia de compunere a vitezelor a lui Galilei este: vabsoluta = vrelativa + V Cand rezolvati probleme incepeti cu a citi atent textul problemei, gandindu-va la situatia descrisa si incercati sa o intelegeti. Vizualizati in minte ceea ce se intampla in textul problemei. Incercati in toate problemele sa faceti o schita (axa de miscare, punctele unde se intampla ceva, pozitia, viteza, timpul, acceleratia, un grafic al legii de miscare, al legii vitezei, etc.) Identificati sistemul fizic despre care este vorba in probleme. Identificati tipul de miscare pe care acesta o are si scrieti ecuatiile corespunzatoare. Particularizati aceste ecuatii in punctele unde se intampla ceva (se intalneste cu alt mobil, se opreste, se intoarce, etc) dand valorile indicate in problema marimilor cinematice: coordonata, timp, viteza, acceleratie. Rezolvati sistemul de ecuatii obtinut in acest 31 Fizica Curs i aplicaii

v2 = 2 R R

Notiuni introductive

mod, analizati si interpretati rezultatul. Calculati numeric.

Test de autoevaluare 2.1


1. Intr-un port, un fierar bate cu ciocanul in nicovala in ritmul de o bataie pe secunda (T = 1 s). Ce interval de timp sesizeaza intre doua batai de ciocan comandantul unei nave care se apropie/indeparteaza de port? (Viteza sunetului este constanta, c = 340 m/s) 2. Un automobil, care se deplaseaza cu 100 km/h, franeaza cu deceleratie constanta, oprindu-se in patru secunde. Care este acceleratia sa si ce distanta a parcurs pana la oprire? 3. Sa se calculeze acceleratia normala a Pamantului in miscarea pe care o aproximam a fi circulara uniforma in jurul Soarelui. Distanta de la Pamant la Soare este 149.6 x 10 6 km. Sa se determine viteza Pamantului pe orbita. 4. Un bac traverseaza raul, care curge cu viteza de 6 km/h fata de mal. Bacul are, fata de apa, viteza de 8 km/h. Daca bacul este tot timpul orientat perpendicular pe viteza de curgere a raului, ce viteza va avea fata de mal si cat va fi deriva, daca latimea raului este de 1500 m? In ce directie trebuie orientat bacul pentru a traversa perpendicular pe mal si in cat timp va efectua aceasta traversare?

Lucrare de verificare la Unitatea de nvare nr. 2


1. Doi inotatori se intrec intr=un bazin cu lungimea de 48 de metri. Unul are viteza de 2 m/s iar celalalt inoata cu 3 m/s. Daca sar in apa simultan dupa cat timp se vor intalni: prima data, a doua oara, a treia oara? 2. Nava se deplaseaza timp de o ora cu 10 noduri, apoi trei ore cu 15 noduri si doua ore cu 12 noduri. Ce distanta ati parcurs? Reprezentati grafic viteza in functie de timp si utilizati graficul pentru a determina distanta. 3. Pilotul unei barci cu motor porneste din repaus si atinge viteza de 80 km/h in 10 secunde. Ce distanta a parcurs in acest timp? Utilizati graficul vitezei in functie de timp pentru a afla distanta. 4. Un comandant se plimba pe punte timp de 20 de minute. El se distreaza aruncand un bat pe care catelul sau, Piki, il aduce inapoi. Pentru ca Piki sa alerge cat mai mult timp pe durata plimbarii, in ce directie ar trebui aruncat batul: in fata lui, in spatele lui, in lateral, sau toate directiile sunt echivalente? 5. Acelasi comandant se deplaseaza, singur, de la pupa la prova 32 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

navei in mars cu 10 m/s. Fata de nava comandantul are viteza de 2 m/s Comandantul introduce in gura un sandwich lung, cu viteza de 0.06 m/s. Pe sandwich o musca alearga spre capatul liber parcurgand lungimea de 0.03 m in doua secunde. Ce viteza are musca fata de mal? 6. O bila aluneca la vale pe un jgheb de forma unui sfert de cerc, in camp gravitational. Pe masura ce coboara viteza creste si acceleratia creste, viteza creste si acceleratia scade, amandouua raman constante, amandoua scad? Dar daca bila este aruncata in camp gravitational?

Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare


1. Solutie: Situam ciocanul in originea axei Ox pe care se deplaseaza nava. Modelam situatia ca o problema de intalnire intre nava si doua sunete emise consecutiv de bataia ciocanului din port. Diferenta dintre cele doua momente de timp la care sunetele ajung la urechea comandantului reprezinta intervalul de timp dintre doua batai sesizat pe nava in miscare: T = tintalnire2 tintalnire1.

Desenam axa de miscare in ipoteza ca nava se apropie cu viteza v de portul situate in origine. La momentul t 01 = 0 nava este in punctul A iar primul sunet pleaca din ciocnire cu viteza c spre nava. Intalnirea se produce in B la momentul tintalnire 1. Al doilea sunet, plecat din O la t 02 = T= 1 s, intalneste nava in C la momentul tintalnire2. Ecuatiile de miscare ale navei, sunetului 1 si sunetului 2, care efectueaza miscari rectilinii uniforme, sunt: xnava = D vt, xsunet1 = ct, xsunet2 = c(t-T). La intalnirea dintre nava si primul sunet in punctul B ecuatiile corespunzatoare devin: xntalnire1 = D vtintalnire1 si xntalnire1 = ctintalnire1. De aici aflam tintalnire1:
tintalnire1
= D c +v

La intalnirea dintre nava si al doilea sunet in punctul C ecuatiile corespunzatoare devin: 33 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

xntalnire2 = D vtintalnire2 si xntalnire2 = c(tintalnire2 T). Extragem tintalnire2:


tintalnire2 = c T . Fractia din fata lui T fiind c+v D + cT c+v

Obtinem T ' = tintalnire2 tintalnire1 =

subunitara, inseamna ca intervalul dintre doua batai (perioada) scade si deci frecventa creste. Daca nava se indeparteaza, formal inlocuim v cu v in ecuatia precedenta si obtinem:
T ' = tintalnire2 tintalnire1 =

In acest caz perioada creste si frecventa scade. Acesta este efectul Doppler: daca sursa undei sonore si detectorul se apropie, frecventa creste, iar daca se indeparteaza, frecventa scade. Astfel, cand locomotiva suiera si se apropie de gara, sunetul se aude ascutit, de pe peron, iar cand locomotiva a trecut si se indeparteaza, sunetul se aude grav. Acest efect functioneaza si pentru undele electromagnetice: el permite radarului sa ne indice nu numai pozitia obstacolelor ci si viteza cu care se deplaseaza. In domeniul radiatiilor electromagnetice vizibile efectul Doppler a permis observarea de catre Hubble (1929) a indepartarii galaxiilor de Pamant cu o viteza proportionala cu distanta pana la ele. Astfel a fost confirmata solutia Friedmann a ecuatiilor lui Einstein: traim intr-un univers in expansiune. Tot efectul Doppler a permis calcularea vitezei cu care Pamantul se deplaseaza in Univers (aprox. 600 km/s): Universul este umplut uniform cu radiatie electromagnetica avand frecventa in domeniul microundelor, relicva a exploziei primordial. Pe masura ce Universul s-a dilatat, radiatia de fond s-a racit ajungand astazi la temperatura de 2.7 K. Cand Pamantul se deplaseaza prin spatiu, deplasarea Doppler a avestei radiatii, spre albastru intr-o directie, spre rosu in alta, permite aflarea vitezei Pamantului fata de un sistem de referinta in raport cu care radiatia de fond este in repaus in ansamblul ei (are impulsul total egal cu zero). Putem rezolva problema si cu ajutorul graficului legilor de miscare:

c T. cv

34 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

In triunghiul BAE: cos = T / |BE|. In triunghiul BEC aplicam teorema sinusului: T / sin[ -(+) ] = |BE| / sin . Din aceste doua relatii, tinand cont de formula trigonometrica : sin[ -(+) ] = sin(+) = sincos + sincos, obtinem relatia dorita in cazul navei care se apropie de port: T = T c /(c+v). Am cosiderat tg = c si tg = v. 2.Solutie: Miscarea este rectilinie uniform incetinita. Acceleratia fiind constanta coincide cu acceleratia medie: a = (vfinal vinitial) / t = (0 km/h 100 km/h) / 4 s = -100 km / 4 hs = = 100 * 1000m / 4 * 3600 s2 = - 6.94 m/s2. Semnul minus indica faptul ca acceleratia are sens opus vitezei. Distanta pana la oprire poate fi aflata din definitia vitezei medii si din faptul ca in MRUV aceasta este egala cu media aritmetica a vitezelor initiala si finala: Vm = x / t = (vfinal + vinitial) / 2 => x = (v final + vinitial) t / 2 = (0 km/h + 100 km/h) * 4 s /2 = 200 km * s / h = 200 * 1000 m * s / 3600 s = 55.56 m pana la oprire. Observati ca am evitat sa folosim un calcul intermediar, cel al acceleratiei, pentru ca o eventuala eroare sa nu se propage 3. Solutie: Consideram Pamantul un punct material care descrie o miscare circulara uniforma in jurul Soarelui, presupus fix (masa lui este mult mai mare decat a Pamantului). Acceleratia normala este: a n = v2 / R . 35 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

Viteza unghiulara are expresiile: = v / R = 2 / T. Din cele doua relatii obtinem: an = 2R = (4 2 /T2) R = (4 2 / 1 an2) 149.6 x 109 m = 5.94 x 10-3 m/s2 Aceasta acceleratie este mult mai mica decat acceleratia gravitationala. Putem acum sa deduce viteza medie cu care Pamantul se roteste in jurul Soarelui: v = Ran 30 km/s. 4.Solutie: Cele doua situatii sunt schitate in figurile urmatoare:

36 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

Am notat cu VBA viteza bacului fata de apa, cu V BM viteza bacului fata de mal si cu VAM viteza apei fata de mal. Identificam malul cu sistemul de referinta fix, apa cu sistemul de referinta mobil iar bacul reprezinta mobilul. In schite este reprezentata grafic relatia de compunere a vitezelor:
vabsoluta = vrelativa + vtransport vBM = vBA + v AM

In primul grafic din asemanarea triunghiului vitezelor cu triunghiul distantelor obtinem deriva (driftul) suferita de bac: V 6km / h V AM / d = VBA / L d = AM L = 1500m = 1125m VBA 8km / h Viteza bacului fata de mal se afla cu teorema lui Pitagora:
2 2 VBM = VBA + V AM = 82 + 62 km / h = 10km / h

In al doilea caz unghiul sub care se orienteaza bacul este dat de relatia: sin = VAM / VBA = 6 / 8 = 3 /4 => 49 0. Viteza absoluta se afla tot cu teorema lui Pitagora:
2 2 2 vBM = vBA v2 AM = 8 6 km / h 5.3km / h

Distanta L e parcursa in timpul: t = L / VBM 17 min.

Recapitulare
Pozitia unui punct material in miscare rectilinie este specificata cu ajutorul coordonatei x. Deplasarea x = x final xinitial raportata la timpul in care a fost realizata t = t final - tinitial reprezinta viteza medie. Cand t tinde la zero viteza medie devine viteza instantanee. Acceleratia medie este raportul dintre variatia marimii vitezei si timpul in care s-a produs. 37 Fizica Curs i aplicaii

Notiuni introductive

La limita t0 acceleratia medie devine acceleratie instantanee. Deoarece directia acceleratiei coincide cu dreapta de miscare, ea se mai numeste acceleratie tangential. In miscarea circulara uniforma viteza ramane constanta in marime, dar, fiind mereu tangenta la traiectorie, isi modifica directia. Marimea cu care se masoara viteza cu care se modifica directia vitezei se numeste acceleratie normala, fiind perpendiculara pe tangent la cerc, spre centrul cercului: an = v2 / R. In miscarea circular putem specifica pozitia cu ajutorul lungimii arcului de cerc sau cu ajutorul unghiului la centru. Corespunzator vom defini viteza sau viteza unghiulara. In miscarea circulara uniforma lungimea arcului de cerc descris de particula, sau unghiul la centru, depind de timp ca functii polinom de gradul intai, la fel ca in miscarea rectilinie uniforma. In miscarea rectilinie uniform variata, acceleratia tanfentiala este constanta, viteza depinde liniar de timp, iar coordonata depinde de timp ca o functie polinom de gradul al doilea. Aria de sub graficul vitezei in functie de timp reprezinta deplasarea mobilului, iar aria de sub graficul acceleratiei in functie de timp reprezinta variatia vitezei. Daca doua sisteme de referinta au o miscare de translatie unul fata de celalalt, unul dintre ele va fi considerat sistemul fix iar celalalt sistemul mobil. Viteza unui punct material fata de sistemul fix se va numi viteza absoluta, iar viteza lui fata de sistemul mobil se va numi viteza relativa. Viteza sistemului mobil fata de cel fix se numeste viteza de transport sau de antrenare. Cele trei viteze se compun vectorial: vabsoluta = vrelativa +vtransport.

Concluzii
Notiunile de pozitie, deplasare, viteza si acceleratie definesc miscarea. Ele se numesc marimi cinematice. Putem afla dependenta de timp a vitezei si a acceleratiei daca se stie legea de miscare x = x(t) prin derivare la timp. Daca stim acceleratia putem afla dependenta de timp a vitezei si a coordonatei prin integrare. Cunoasterea acestor functii ne permite sa anticipam miscarea sistemului mecanic studiat: de exemplu, ne putem planifica marsul spre o anumita destinatie, etc.

38 Fizic Curs i aplicaii

Notiuni de cinematica punctului material

Bibliografie
Serway/Jewett, Physics for scientists and engineers, Seventh Edition, Ed.Brooks/Cole; L.C. Epstein, Ganditi Fizica!, Ed. All Educational Bucuresti, 1997; Arnold, Metodele matematice ale mecanicii clasice, Ed. Stiintifica si Enciclopedica; Smith, Idei matematice in biologie, Cambridge, 1968.

39 Fizica Curs i aplicaii