Sunteți pe pagina 1din 146

ELABORAREA SITUATIILOR

FINANCIARE ANUALE

1.(11). Care dintre modalitatile de mai jos nu poate fi folosita de sociaetatea A(furnizor ) pentru incasarea unei creante de la societatea B (cumparator) : a) Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B; b) Incasarea de catre A a creantei in contul de la banca prin virament bancar ; c) Vanzarea de catre A lui B a unor titluri de plasament ; d) Primirea unei cambii andosate de catre B in beneficiul lui A. Raspuns corect : c 2.(20). O societate comerciala achizitioneaza un mijloc fix in urmatoarele conditii :valoarea avansului acordat 2.000 lei ; pret de cumparare al mijlocului fix 14.000 lei ; cheltuieli de transport 1.000 lei , tva 25 %. Sa se inregistreze avansul acordat , achizitia si plata furnizorului . Rezolvare :

a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix: % = 5121 232 4426 2.500 lei 2.000 lei 500 lei

b) inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii : % = 404 213 4426 18.750 lei 15.000 lei 3.750 lei

c) se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza tva aferenta avansului : 404 = % 5121 232 18.750 lei 16.250 lei 2.000 lei
0

4426

500 lei

3.(31).Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii :capital subscris 40.000 actiuni * 1.000 lei valoare nominala ; capitalul este varsat la constituire ; aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei , mijloace de transport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei .Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati . Sa se efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii . Raspuns : a) subscrierea celor 40 000 actiuni 1 000 lei = 40 000 000 lei se nregistreaza pe baza Borderoului actiunilor prin articolul contabil: 456 = 1011 40 000 000 lei

b) eliberarea capitalului social subscris prin depunerea n numerar direct n contul de la banca, a mijloacelor de transport si a materiilor prime : % 512 2133 301 si : 1011 = 1012 40 000 000 lei c) Creditarea societatii de catre asociati ,pentru cheltuielile ocazionate de constituire in valoare de 1.000.000 lei , platibile in numerar: 5311 = 455 201 = 5311 1.000.000 lei 1.000.000 lei = 456 40 000 000 lei 20 000 000 lei 10 000 000 lei 10 000 000 lei

4.(39). ntreprinderea Alfa schimb un teren situat n Timioara cu un alt teren al societii Beta situat n Bucureti. Valoarea just a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achiziie fiind de 100.000 lei. Valoarea just a terenului primit este de 150.000 lei. Schimbul se face cu o sult de 30.000, TVA 25%. Schimbul presupune schimb de facturi. Care este incidena aplicrii OMFP 3055/2009?

Raspuns :

n Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizeaz: "n cazul schimbului de active, n contabilitate se evideniaz distinct operaiunea de vnzare/scoatere din eviden i cea de cumprare/intrare n eviden, pe baza documentelor justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaiunilor." a)cedarea terenului din Timioara:

461

% 7583 4427

150.000 lei 120.000 lei 30.000 lei

6583

2111

100.000 lei

n articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizeaz c, n scopul prezentrii n contul de profit i pierdere, ctigurile sau pierderile obinute n urma casrii sau cedrii unei imobilizri corporale trebuie determinate ca diferen ntre veniturile generate de scoaterea din eviden i valoarea sa neamortizat, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta i trebuie prezentate ca valoare net, ca venituri sau cheltuieli, dup caz, n contul de profit i pierdere,la elementul Alte venituri din exploatare, respectiv Alte cheltuieli de exploatare, dup caz. 7583 = 6583 i 7583 = 121 20.000 lei 100.000 lei

b)primirea terenului din Bucureti: % = 404 2111 4426 187.500 lei 150.000 lei 37.500 lei

c)regularizarea creanei i a datoriei i plata sultei: 404 = % 461 187.500 lei 150.000 lei
2

5121

37.500 lei

5. (61). O societate achizitioneaza pe 22 decembrie N 1 un utilaj in valoare de 30.000 lei. Activul are o durata de viata de 4 ani si o valoare reziduala nula. Societatea utilizeaza metoda amortizarii liniare pentru determinarea rezultatului contabil si metoda amortizarii accelerate pentru determinarea rezultatului fiscal. Presupunem ca societatea Alfa obtine un rezultat contabil de 20.000 lei pentru fiecare urmatorii 4 ani. Cum se inregistreaza in contabilitate impozitele curente si amanate urmare a utilizarii de metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil si fiscal? Raspuns:

Situaia n contabilitate pe parcursul celor 4 ani este urmtoarea: An Valoare Contabila 30.000 30.000 30.000 30.000 Amortizare contabila 7.500 7.500 7.500 7.500 Amortizare fiscala 15.000 5.000 5.000 5.000 Valoare contabila 22.500 15.000 7.500 Baza de impozitare 15.000 10.000 5.000 -

31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3

n anul N se va nregistra amortizarea contabil de 7.500 lei i nu amortizarea accelerat din punct de vedere fiscal de 15.000 lei. Rezultatul fiscal va fi astfel influenat de amortizarea fiscal i nu de amortizarea contabil. Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabil Amortizarea fiscala

Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani: An Rezultatul Amortizarea Amortizarea contabil contabil contabila fiscala 1 2 3 4 N 20.000 7.500 15.000 N+1 20.000 7.500 5.000 N+2 20.000 7.500 5.000 N+3 20.000 7.500 5.000

Rezultatul impozabil 5=2+3 -4 12.500 22.500 22.500 22.500

Impozit pe profit 6=5*16% 2.000 3.600 3.600 3.600

La 31.12.N : - Inregistrarea impozitului pe profit curent: 635 = 4411 2.000 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 22.500 lei Baza de impozitare a activului = 15.000 lei Valoarea contabil a activului > baza de impozitare a activului => o diferen temporar impozabil = 7.500 x 16/100 = 1.200 lei = impozit amanat n anul N, societatea va plti impozit pe profit n sum de 2.000 lei = 16%* 12.500 lei (rezultatul impozabil). Dac amortizarea nu ar fi fost accelerat n scopuri fiscale atunci societatea ar fi trebuit s plteasc un impozit de 3.200 lei (16%* 20.000 lei). Societatea pltete n anul N mai puin impozit pe profit cu 1.200 lei (3.200 2.000). Aceast sum se va recupera n anii urmtori, cnd societatea va trebui s efectueze pli mai mari privind impozitul pe profit cu 1.200 lei, dect ar fi fost normal din punct de vedere contabil, dac tranzacia sau evenimentul respectiv nu ar fi avut consecine fiscale. -nregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amnat: Cheltuieli cu impozitul pe profit amnat = Datorii privind impozitul pe profit amnat -1.200 lei In bilan: - datorii privind impozitul amnat = 1.200 lei - cheltuielile cu impozitul pe profit = 3.200 lei (2.000 + 1.200) Prin urmare, societatea pltete un impozit pe profit de 2.000 lei calculat pe baza regulilor fiscale, dar cheltuielile cu impozitul pe profit sunt de 3.200 lei i reprezint, de fapt, rata de impozitare de 16% aplicat la rezultatul contabil de 20.000 lei (16%*20.000). Rezultatul net = Rezultatul contabil Cheltuielile cu impozitul pe profit = 20.000 3.200 = 16.800 lei. Rezultatul net de 16.800 lei este un rezultat determinat pe baza regulilor contabile i nu a fost influenat de regulile fiscale care au vizat accelerarea amortizrii utilajului.

La 31 .12.N+1 : -nregistrarea impozitului pe profit curent : Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent - 3.600 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 15.000 lei Baza de impozitare a activului = 10.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 5.000 lei care genereaz o datorie privind impozitul amnat de 800 lei (16%*5.000). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1 = 800 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N = 1.200 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat - 400 lei

n urma acestor nregistrri, la nivelul bilanului apar datorii privind impozitul amnat de 800 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400). La 31.12.N+2 : -nregistrarea impozitului pe profit curent :

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent - 3.600 lei Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 7.500 lei Baza de impozitare a activului = 5.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 2.500 lei care genereaz o datorie privind
5

impozitul amnat de 400 lei (16%*2.500). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1= 800 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei -nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat - 400 lei

n urma acestor nregistrri, la nivelul bilanului apar datorii privind impozitul amnat de 400 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere apare o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400). La 31.12.N+3: -nregistrarea impozitului pe profit curent : Cheltuieli cu impozitul pe profit curent = Datorii privind impozitul pe profit curent Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 0 lei Baza de impozitare a activului = 0 lei Valoarea contabil a activului este egal cu baza de impozitare a activului i prin urmare nu exist diferene temporare. -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+3 = 0 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei Reluare datorie privind impozitul amnat = 400 lei - 3.600 lei

-nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat : Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat - 400 lei

La nivelul bilanului nu mai exist datorii privind impozitul amnat deoarece s-a recuperat toat valoarea activului, iar la nivelul contului de profit i pierdere exist o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400).

CONTABILITATII UNEI

ENTITATI

1. (173) Un furnizor livreaza marfuri la pret de vanzare de 500.000 u.m.n. si pret de inregistrare 400.000 u.m.n., impreuna cu ambalajele aferente care circula in sistem de decontare, in valoare de 25.000 u.m.n., TVA 25%. Ulterior, pot intervene 2 cazuri: A) se restituie ambalajele; B) nu se restituie ambalajele. Sa se efectueze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a clientului. Raspuns: A) Se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 707 625.000 lei 500.000 lei

4427 125.000 lei - inregistrarea ambalajelor restituibile pe baza de aviz de expeditie : 4111 = 419 25.000 lei

-concomitent de inregistreaza iesirea ambalajelor restituibile : 358 = 381 25.000 lei

- restituirea ambalajelor de catre client : 419 = 4111 25.000 lei

-concomitent se inregistreaza intrarea in gestiune a ambalajelor restituite : 381 = 358 25.000 lei

-se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: % = 371 607 378 500.000 lei 400.000 lei 100.000 lei

b) inregistrari in contabilitatea clientului :


7

-receptia marfurilor achizitionate : % = 401 371 4426 625.000 lei 500.000 lei 125.000 lei

-inregistrarea primirii ambalajelor restituibile : 409 = 401 25.000 lei

-concomitent ambalajele se inregistreaza extracontabil : Debit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei -restituirea ambalajelor catre furnizor : 401 = 409 25.000 lei

Credit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei B ) Nu se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 707 625.000 lei 500.000 lei

4427 125.000 lei -facturarea catre client a ambalajelor si tva aferenta ambalajelor vandute : 4111 = % 708 4427 31.250 lei 25.000 lei 6.250 lei

-scoaterea din gestiune a ambalajelor nerestituite , vandute clientului : 608 = 381 25.000 lei

b)inregistrari in contabilitatea clientului : -receptia marfurilor achizitionate : % = 401 625.000 lei


8

371 4426

500.000 lei 125.000 lei

-inregistrarea ambalajelor retinute de client pe baza facturii furnizorului : % = 401 381 4426 31.250 lei 25.000 lei 6.250 lei

2.(197). In luna X a exercitiului N , societatea A primeste materii prime de la furnizor fara factura , evaluate la pretul de 1.000 lei, tva 25% .In luna Y se primeste factura :pret de cumparare 1.200 lei , tva 25%. Care sunt inregistrarile contabile ? Raspuns: a)achizitia marfurilor fara factura : % = 408 301 4428 b)primirea facturii : 408 = 401 4426 = 4428 % 301 4426 = 401 1.250 lei 250 lei 250 lei 200 lei 50 lei 1.250 lei 1.000 lei 250 lei

3.(188.) O societate comerciala este subventionata , pentru o investitie cu caracter social , de la bugetul statului , in baza unui contract de 3.000 u.m.Suma primita este folosita integral pentru achizitia unui utilaj in anul current de 5.000 u.m ,tva 25%. Sa se inregistreze primirea subventiei , achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani , amortizabil liniar.

Raspuns: In contabilitatea societii se nregistreaz urmtoarele: - dreptul de a primi subvenia:


9

445 = 131

3.000 u.m.

- ncasarea subveniei: 512 = 445 3.000 u.m.

- achiziia utilajului: % 213 4426 = 404 6.250 u.m. 5.000 u.m. 1.250 u.m.

- plata datoriei fa de furnizori: 404 = 512 6.250 u.m.

- amortizarea utilajului la sfritul primului an: 681 = 2813 1.000 u.m.

- virarea unei pri din subvenie la venituri: 131 = 758 600 u.m.

4.(201).Efectuati inregistrarile contabile aferente situatiei de mai jos: Capitalul social este de 2.000.000 Rezultat brut profit: 1.000.000 Cot impozit pe profit: 16%. Profitul se repartizeaz astfel: - la rezerve legale; - 1% la rezerve statutare; - 10.000 la alte rezerve. Restul se reporteaz n exerciiul urmtor, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor. Raspuns: Calculm rezerva legal: - 1.000.000*5% = 50.000 - 2.000.000*20% = 400.000 Se alege suma cea mai mic: 50.000. Se calculeaza impozitul pe profit :1.000.000-50.000(rez.legale) x16% = 152.000 lei Profit net = 848.000 lei Se calculeaz rezervele statutare: 848.000 x1% = 8.480 lei Rmas din profit: 848.000 (50.000 + 8.480 + 10.000) = 779.520 lei
10

La 31.12.N: -Inregistrarea impozitului pe profit : 691 = 441 152.000 lei

-Inchidera contului de cheltuieli : 121 = 691 152.000 lei

-nregistrarea repartizrii profitului: 129 = % 68.480 lei 1061 50.000 lei 1063 1068 8.480 lei 10.000 lei

La inceputul ex. N+1: -nregistrarea reportrii profitului: 129 = 117 779.520 lei -nregistrarea acordrii dividendelor: 117 = 457 779.520 lei - In urma repartizarii definitive a profitului , conturile 121 si 129 se inchid astfel : 121 = 129 848.000 lei

5.(209).In cursul exercitiului N o intreprindere a angajat un proces juridic impotriva unui client in valoare de 10.234 lei , tva 25% inclus .Ea estimeaza ca pentru a face fata acestui process trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%. Care sunt inregistrarile in contabilitate? Raspuns: -Constituirea unui provizion pentru litigii in valoare de 6140 lei (10234-10234x25/125) x75%= =6140 lei 6812 = 1511 6140 lei

11

AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE


1.(1). Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Raspuns : Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica;  examinarea este exclusiv profesionala;  obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil;  scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;  obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat;  criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) nationale sau internationale.

2.(8) Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii.

Raspuns: Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitatii. REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementrile contabile romanesti prevd, de altfel, c pentru a da o imagine fidel a patrimoniului, situatiei financiare i rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt:
12

-principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior; -principiul permanenei metodelor - care conduce la continuitatea aplicrii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea n timp a informatiilor contabile; -principiul continuitatii activitatii - potrivit cruia se presupune c unitatea patrimoniala i continu in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fr a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitatii; -principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refer; -principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; -principiul necompensrii - potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

3. (17). Definiti termenul de prag de semnificatie. Raspuns : n general, prin prag de semnificatie se ntelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce n contabilitatea anglo -saxona poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care ntelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499 mii lei

13

si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale, n timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: - orientarea mai bun i planificarea misiunii; - evitarea lucrrilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.

4.(52). Simulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie . Raspuns : Standardul Internaional pentru Misiunile de Examen Limitat (Revizuire) ISRE 2400 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modul lor de aplicare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire) al situaiilor financiare; standardul poate fi aplicat i n cazul misiunilor de examen limitat al informaiilor financiare, contabile sau de alt natur.

14

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit unui practician s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nu a fost descoperit nici un fapt semnificativ care s-1 fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). O misiune de examen limitat furnizeaz un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ. Intr-un examen limitat practicianul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat. Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii, permindu-i lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nicio opinie de audit nu este exprimat. Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt: - titlul - destinatarul; - un paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat; responsabilitile practicianului i ale conducerii ntreprinderii; - paragraful ntinderii examenului limitat, cuprinznd: trimiterea la Standardul Internaional pentru Misiuni de Examen Limitat nr. 2400 referitor la examenele limitate (sau la norme naionale); meniunea c examenul este limitat la ntreineri cu clientul i la proceduri analitice; meniunea c niciun audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nicio opinie de audit nu este exprimat; - exprimarea unei asigurri negative; - data raportului; - adresa practicianului i semntura . Auditorul se asigur c intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an.
15

10 lucrari de efectuat la examinarea conturilor de trezorerie.


y

De procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau neobisnuit ; De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale ; De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta ; De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala ; De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat ; De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inchidere ; De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor ;

y y y

De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat d aca ele fac obiectul unor remize sau ristorno ;

De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si corecta ; De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si daca acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurile corespunzatoare in stocuri . Auditorul se asigur c intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an.

16

G. Trezoreria 6 domenii de control 31 proceduri (diligene) de audit Trezoreria este unul din posturile strategice ale oricrei ntreprinderi, deoarece ea condiioneaz capacitatea de finanare a activitilor i nevoilor ntreprinderii. Se acord, deci, importan deosebit analizei conturilor de trezorerie i nelegerii evoluiei sale de la un exerciiu la altul. Auditul realizndu-se la o dat de nchidere anume, analiza soldurilor de trezorerie ale exerciiului sunt studiate prin revizuirea rezultatului financiar i prin elaborarea rezultatului financiar i prin elaborarea tabloului de fluxuri de trezorerie. Controlul situaiei trezoreriei la data nchiderii Obiectiv i rol verificarea faptului c soldurile conturilor de trezorerie, care figureaz n bilan, sunt justificate; o anomalie n soldurile conturilor de trezorerie poate nsemna iregulariti n procedurile interne (deturnri de fonduri, etc.) i poate pune n cauz situaia maselor bilaniere. De exemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduce printr-o subevaluare a NFR de exploatare. Controale de efectuat: Stabilii un tablou comparativ al evoluiei de la o nchidere la alta a soldurilor conturilor bancare nscrise n balana general, separai soldurile pozitive de cele negative i verificai dac la prezenterea n bilan s-a respectat principiul necompensrii soldurilor;

Verificai dac soldurile la nchidere au fost corect preluate la deschiderea exerciiului urmtor; Studiai lista persoanelor care sunt autorizate s aprobe i s efectueze micri in aceste conturi: funcii, poziie ierarhic, incompatibiliti; Identificai conturile fr micare i verificai justeea prelurii soldurilor; Confruntai soldurile cu extrasele de cont bancare de la data nchiderii i cu cele de la deschidere, stabilii diferenele i explicaiile acestora: n cazul operaiilor care figureaz n contabilitate, dar nu apar n extrasele de cont, identificai plile vechi i dac nu exist venituri nenregistrate i concluzionai cu privire la impactul ajustrilor fcute, aplicnd principiul prudenei;

Circularizai la bnci i confruntai soldurile primite cu cele din extensie i din contabilitate; Controlai conversia la data nchiderii soldurilor n devize.

17

Auditul casieriei Casa este, n generel, o zon de risc puin semnificativ, ntruct, de regul, prin lege, se stabilesc plafoane ale soldului de cas. n unele cazuri, ns, n comer de exemplu, fluxurile sunt foarte importante i procedurile trebuie adaptate n consecin.

Analizai procedurile interne de supraveghere i control ale casei; atenie la respectarea principiilor de separare a funciilor; Confruntai soldurile contabile cu jurnalul de cas sau orice alt document stabilit de ntreprindere pentru inventarierea micrilor nscrise n jurnalul de cas; Asigurai-v c ntreprinderea controleaz periodic casa prin inventar fizic; separarea funciilor ntre persoana care face sau valideaz inventarul fizic i cea care are sarcina curent de supraveghere a casei.

Studiai natura tranzaciilor prin cas; Dac soldurile sunt mari i estimai c procedurile interne sunt insuficiente, procedai la verificarea fizic a soldului de cas la data auditului; Studiai, n timp, soldurile casei i asigurai-v c nu sunt solduri creditoare; Pentru casa n devize, asigurai-v de corectitudinea aplicrii conversiei la data nchiderii. Analiza NFR de exploatare Analizai NFR de exploatare, innd seama de volumul de activitate al ntreprinderii; dac activitatea ntreprinderii genereaz un NFR pozitiv, analizai modalitile de finanare ale acestuia; Analizai dac la nchidere nu exist descoperiri de conturi bancare; Apreciai dac ntreprinderea a procedat la cesiuni de creane. Angajamente n afara bilanului Luai cunotin de ansamblul cauiunilor i garaniilor date i primite de societate, prin circularizarea cu instituiile de credit; verificai dac aceste angajamente n afara bilanului figureaz n anexele la situaiile financiare;

Pentru angajamentele acordate de societate, determinai nivelul riscului de activare a acestor angajamente; dac acesta antreneaz cheltuieli suplimentare pentru societate, dac nu este cazul constituirii unui provizion pentru acestea. Valori mobiliare de plasament Obiectivul principal este de a stabili c veniturile i cheltuielile legate de plasamente de trezorerie sunt corect tratate i nregistrate n conturile auditate, innd cont de natura acestor plasamente.

Facei un recapitulativ al plasamentelor existente la data nchiderii, preciznd pentru fiecare cantitile deinute, valorile unitare i valoarea total; izolai plasamentele n obligaiuni, al cror tratament contabil difer;
18

Verificai concordana dintre valorile figurnd n aceast situaie analitic i soldurile conturilor din bilan; confruntai apoi cu rspunsurile primite la circularizri; asigurai-v c societatea este proprietara valorilor mobiliare nscrise n bilan ;

Facei o situaie recapitulativ a micrilor: intrri corespunztoare achiziiilor, ieiri corespunztoare vnzrilor; Apreciai metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate, reinute de ntreprindere i validai conformitatea la regulile fiscale; numai metoda FIFO este admis sau CMUP (costul mediu unitar ponderat); asigurai-v de respectarea principiului permanenei metodelor; dac au avut loc schimbri de metode, msurai impactul asupra rezultatului i verificai c s-au fcut meniuni anexe; prin sondaj, Verificai respectarea metodei de meniuni evaluare a ieirilor de valori mobiliare n plasament;

Controlai dac: Metoda CMUP este aplicat, valoarea unitar a plasamentelor la nchiderea exerciiului trebuie s corespund costului mediu unitar ponderat al ultimelor intrri; facei aceasta pe categorii de titluri; Metoda FIFO este aplicat, valoarea unitar a plasamentelor la nchidere trebuie s corespund costului unitar al ultimelor intrri; facei aceasta pe categorii de titluri. - Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verificai c valoarea net contabil n bilan la nchidere este conform cursului real de nchidere comunicat de instituiile financiare; evaluai, pentru fiecare categorie, plus valoarea sau minus valoarea latent; dac este plus valoare latent, verificai ca aceasta s nu fie prins n bilanul de nchidere (prudena); n toate cazurile verificai c analiza s-a realizat fcnd distincia ntre fiecare categorie de valori i c nu s- au fcut compensri ntre plus valoare i minus valoare latent;

Pentru fiecare categorie de obligaiuni figurnd n bilan, comparai valoarea lor contabil cu cotaia acestora i apreciai rezultatul latent; analiza se face separat pe categorii de obligaiuni i nu se fac compensri;

Analizai tratamentul contabil al dobnzilor neajunse la scaden; n principiu, un venit financiar se contabilizeaz n contrapartid cu un cont de activ (508); corelativ, verificai dac cupoanele, neajunse la scaden la nchidere, au fcut obiectul unei nregistrri n contrapartid;

Evaluai ansamblul veniturilor financiare contabilizate n timpul exerciiului i justificai-le fcnd trimitere la controalele precedente; explicai evoluia veniturilor financiare de la un exerciiu la altul i concluzionai cu privire la respectarea principiului separaiei exerciiilor. Nivelul i evoluia trezoreriei

Completai tabloul de flux de trezorerie (anexat) i analizai evoluia de la un exerciiu la altul; Dac activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibil importante, apreciai modul de
19

utilizare a lor: investiii, scderea ndatorrii, remuneraii, acionari, etc.;

Dac activitatea a degajat nevoi de finanare suplimentare, analizai originea: insuficiena rezultatelor, definit n partea superioar a bilanului, NFR de exploatare n deteriorare, etc.; apreciai schema de finanare folosit de ntreprindere;

Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situaie financiar sntoas i inut sub control? Capacitatea de autofinanare de exploatare, plurianual n n-1 n-2 n-3

Rezultat net contabil +Datorii la amortizri i provizioane -Reluri de amortizri i provizioane -Rezultat asupra cesiunilor de activ -Cota parte de subvenii virate la rezultate (cont 771) =Capacitatea de autofinanare net +Cheltuieli financiare efectuate (dobnzi, etc.) -Venituri financiare ncasate (venituri, etc.) +Cheltuieli excepionale pltite -Venituri excepionale ncasate (altele dect cele asupra ieirilor de active) =Capacitatea de autofinanare de exploatare -Variaia pozitiv de NFR +Variaia negativ de NFR =I. Flux de trezorerie de exploatare -Achiziii de imobilizri (valori brute) +Ieirile de imobilizri (valori de ieire) -Creterea brut a cheltuielilor de repartizat -Variaia pozitiv a NFR n afara exploatrii +Variaia negativ a NFR n afara exploatrii =II. Flux de trezorerie privind activitatea de investiii +mprumuturi realizate n exerciiu (valori brute) + Subvenii de investiii notificate n timpul exerciiului +Creteri de capital +Creterea altor pasive pe termen lung -Rambursri de mprumuturi -Cheltuieli financiare pltite -Diminuri de capital -Distribuiri de dividende
20

-Variaia pozitiv a NFR a exerciiului -Variaia negativ a NFR a exerciiului =III. Flux de trezorerie aferent activitii de finanare = Variaia net a trezoreriei n exerciiu(I+II+III) +Trezoreria la deschiderea exerciiului =Trezoreria la nchiderea exerciiului

EXEMPLU: CONTURI DE DISPONIBILITI I ALTE CONTURI DE TREZORERIE

La data de 31 decembrie N, situaia conturilor de trezorerie ale S.C. X S.A. se prezint astfel:
- lei Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 EXPLICAII Conturi la bnci n lei Conturi la bnci n devize Credite bancare pe term. scurt Casa n lei Alte valori Avansuri de trezorerie TOTAL 31.12.N-1 Debit Credit 16.490 2.566.380 13.697 2.253.137 4.940 12.442 4.197 51.766 4.819.517 31.12.N Debit 11.230 95 3.212 12.291 5.643 36.471 Credit 567.322 1.021.906 1.589.328

La 31.12.N S.C. X S.A. avea n derulare:  facilitate de credit (overdraft) de 3.000.000 lei conform Contractului nr. 12311/15.12.N-5 i a actului adiional nr. 10111/29.07.N de la BANCA Y . Pentru garantarea creditului s-au constituit n favoarea bncii urmtoarele garanii:

- ipotec rang prioritar asupra imobilului teren cu construcia C1- silozuri celule mal
amplasate pe aceasta, parcela CC de 2.6736 mp mpreun cu construcia C1 corp principal germinare i C2 corp principal nmuiere i corp principal uscare i C3 corp principal casa mainii i corp legtur amplasate pe aceasta, precum i parcela de drum de 544 mp.

- gaj de rangul doi asupra echipamentelor i utilajelor aferente Seciei Mal - gaj de rangul trei asupra disponibilitilor din conturile curente deschise de banc - garanie real mobiliar de prim rang de prioritate asupra disponibilitilor viitoare
din contul de garantare deschis la banc.
21

 facilitate de credit (overdraft) de 2.600.000 lei conform Contractului nr. 866222/23.05.N-1 de la BANKA Y , modificat prin Act adiional nr. 122/22.05.N i nr. 123/19.06.N. Pentru garantarea creditului s-au constituit n favoarea bncii urmtoarele garanii:

- ipotec asupra parcel curi construcii n suprafa de 5959 mp mpreun cu


construcia C1 Pavilion administrativ

- ipotec asupra parcel curi construcii n suprafa de 5167 mp mpreun cu


construcia C1 Atelier ap

- ipotec asupra parcel curi construcii n suprafa de 7000 mp mpreun cu


construcia C1 Cldire industrial auxiliar

- gaj asupra stocurilor de materie prim mal - garanie mobiliar asupra a patru mijloace de transport
 scrisoare de garanie n valoare de 260.000 lei pentru garantarea antrepozitului fiscal cu termen de valabilitate pn la 31.12.N+1. Pentru garantarea obligaiilor de plat fa de banc, S.C. X S.A. a constituit ipotec de rangul I pe imobilul Secia Mal cu terenul aferent. Din verificrile efectuate, auditorul financiar constat concordan ntre soldurile comunicate de ctre banc prin extrasele de cont, respectiv soldul Registrului de cas i soldurile conturilor aferente preluate n balanele de verificare contabile. Societatea are confirmri i de la Instituiile financiare pentru soldurile conturilor de disponibiliti ale S .C. X S.A. la 31.12.N .

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1.(156). Se dau urmatoarele informatii: - imobilizari corporale 29.000; -fond de comert 1.000; -stocuri 20.000; -creante 50.000; -disponibilitati 5.000; - capitaluri proprii 50.000;
22

-diferente din reevaluare 25.000; -obligatii nefinanciare 25.000 -imprumuturi bancare 5.000; -rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; -capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; - rata de actualizare este de 12%. Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani. Raspuns:

GW = ANC + (CB ANC* i) (1+t) n ANC = ACTIVE DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12

GW 1 = 64.982,14 GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66 (1+ 0,12) 2 GW 2 = 65.948,34 GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98 (1+ 0,12) 3 GW 3 = 66.811,02 GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73 (1+ 0,12) 4 GW 4 = 67.581,26 GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01 (1+ 0,12) 5 1,12 5
23

1,12 2

1,12 3

1,12 4

GW 5 = 68.268,99

2(197). Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii: - capital social: 10.000 u.m.; - rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000; - cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia care va iesi de pe piata anul urmator; - cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. Raspuns: ANCC = ANC Corecii active Corecii datorii ANCC = Capitaluri proprii Corecii active vCorecii datorii ANCC = CAPITAL PROPRIU-CHELTUIELI CONSIDERATE NON VALORI

Capitaluri proprii Capital social 10.000 Rezerve 3.000 Rezultat reportat 5.000 - Cheltuieli considerate nonvalori Cheltuieli de constituire 2.000 Cheltuieli de cercetare 4.000 Cheltuieli n avans 1.000 ANCC = 11.000

18.000

7.000

3.(208). Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului? Raspuns:

Premisele aplicarii metodei rentei goodwill ului sunt: - Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta;
24

- Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial, clientela etc.); - Goodwill ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea propectiva.

- FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI


1.(182 ). Societatea A deine 60% din capitalul societii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B deine urmtoarele investiii: 70% din capitalul social al filialei C, 50% din aciunile societii D pe care o controleaz n comun cu un alt acionar, 30% din aciunile societii E asupra creia exercit o influen semnificativ. Identificai prile legate ale societii A.

Raspuns: Sunt pri legate ale societii A: societatea B - filiala sa; societatea C - pe care o controleaz indirect; societatea D - pe care, indirect, o controleaz n comun; societatea E - asupra creia exercit indirect o influen semnificativ Prile legate lui A sunt doar B, C i D, pentru c doar pe acestea le controleaz. n E a pierdut controlul, pentru c dei o controleaz pe B prin procent de 60%, B nu mai are control asupra lui E.

A 60%

B
70% 50% 30%
25

Societatea A In In In In B C D E De control 60 % 70% 50% 30%

Procentaj De interes 60% 60% x70%=42% 60% x50%=30% 60% x30%=18%

2. (196). Pe 30 iunie N, societatea M achizitioneaz 80% din actiunile societtii F. Cu ocazia achizitiei s-a identificat un plus de valoare la o cldire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achizitiei societatea F a obtinut un rezultat de 40.000 u.m. n anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viat util rmas a cldirii este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societtile M si F este de:

(a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m. Raspuns corect : c Rezolvare : -Se retrateaza activul net al societatii F pentru plusurile de valoare si impozitul amanat aferent acestora : 212 = 105 105 = 4412 - 10.000 u.m. 1.600 u.m.
26

-Rezultatul societatii F este ajustat cu amortizarea aferenta plusului de valoare identificat pentru constructii ( 10.000/20 x =250 ) si diminuarea impozitului amanat . a) la nivelul bilantului : 121 = 281 3 4412 = 121 250 u.m. 40 u.m.

b) la nivelul contului de profit si pierdere : 6811 = 121 121 = 791 250 u.m. 40 u.m. 250 +40 ) = 31.832 u.m.

-Partajul rez. Soc. F:-Rez .consolidat = 80% x (40.000 -

-Interese minoritare= 20% x (40.000 250 +40) =7.958 u.m. - la nivelul contului de profit si pierdere: % Rez.consolidat Interese minoritare = Rezultatul F - 39.790 u.m. - 31.832 u.m. 7.958 u.m.

- virarea rezultatului societatii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere: Rez.consolidat = Rezultat M - 70.000 u.m.

 Rezultat consolidat = 70.000 u.m. +31.832 u.m. = 101.832 u.m.

27

ORGANIZAREA AUDITULUI INTREPRINDERII

INTERN SI CONTROL INTERN AL

1.(15) Activitatea de vanzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns: Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalittilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficient a rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potential tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termenele si n conditiile solicitate si nu n ultimul rand asigur un castig real cel putin pe msura eforturilor. Vnzarea produselor se poate face: -pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului ; -pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia ; -la cerere neprogramat, dar previzibil, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice. Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si potentialul de cumprare ale clientilor, cile de distributie utilizate, modalittile practicate de productor-furnizor pentru desfacerea produselor sale . Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea
28

vnzrilor n economia de piat revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc. Livrrile catre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din productia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-si programeze un raport corespunztor ntre

volumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc. Identificarea riscurilor: - de a vinde bunuri clienilor ndoielnici ; -de a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n concordan cu procedurile societii; - de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda ; - de a trimite bunuri neconforme din punct din punct de vedere de vedere cantitativ si calitativ al comenzii ; -de a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor; -de a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile; -de a face livrri de bunuri care nu sunt recunoscutede ctre clieni din punct de vedere calitativ, cantitativ i al comenzii; -de a avea clieni ndoielnici fr a nregistra un provizion; -plti efectuate care nu sunt nregistrate . Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea clientul prin cerere de referine . Client din partea bncii sau a colaboratorilor cunoscuti, verificarea permanenta a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim ; -verificarea notei de comanda (daca are nr.de inregistrare si este facuta de persoana autorizata), a preturilor si a reducerilor (daca sunt acordate de persoana autorizata) ; -bunurile trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizate ; -examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ i al comenzii;
29

-completarea fisei de magazie ; -verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit;

-verificarea semnaturii de primire de catre client a facturii sau a documentul care atest livrarea (avizul de insotire a marfii) ; -verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmarirea recuperarii debitelor restante de la clientii indoielnici; -verificarea inregistrarii platilor, respectiv a facturilor emise ,organizarea structurala si procesuala a sistemului vanzarilor firmei. Organizarea structurala si procesuala a activitatii de vanzari se concretizeaza practic intr-o structura organizatorica reprezentand ansamblul aranjamentelor functionale (compartimente, functii, posturi, nivele ierarhice, relatii), astfel conceputa in scopul indeplinirii cu minima cheltuiala de catre firma a sarcinilor de vanzari pentru: produse finite, colectii, subansamble, piese de schimb, bunuri de consum, resurse secundare (stocuri neutilizabile, materiale recuperate din procesele primare si dezmembrari), ambalaje, care sa asigure cerintele consumului pentru piata interna si/sau externa. Sistemul organizatoric-functional specific activitatii de vanzare este caracterizat de existenta a doua componente indispensabile: a) componenta de management (de conducere); b) componenta procesuala ( de executie); a) In ceea ce priveste componenta de management activitatea de vanzari comporta o multitudine de variante organizatorice, respectiv: 1.organizarea sistemului de vanzari ; 2.organizarea pe centre teritoriale a activitatii cercetare piata- comercializare service post vanzare; 3.organizarea vanzarilor de marfuri pe zone geografice externe. a1) structura organizatorica astfel fundamentata si practicata de firma in domeniul vanzarilor este necesar sa asigure:coordonarea operativa, performanta si integrala a sistemului; controlul operativ curent, in paralel cu asigurarea conditiilor indeplinirii sarcinilor, obiectivelor si competentelor pe toata structura procesuala a sistemului organizatoric; fundamentarea in conditii de performanta, oportunitate si eficienta a planurilor si programelor de vanzare, service si valorificare inclusiv a
30

resurselor secundare devenite neutilizabile; fundamentarea strategiilor de vanzare a produselor pe diverse piete pe baza prezentei concurentilor, a costurilor totale promotionale, a factorilor sezonieri, precum si a traditiilor pietelor locale si zonale etc. a2) aceasta varianta organizatorica are in vedere ca pe baza unei structuri optim determinate sa efectueze in exclusivitate operatiunile de: -cercetare piata, studii vanzari,analiza vocii clientului; -comercializare efectiva de produse finite si piese de schimb; -operatiuni de depozit; -operatiuni de service pentru produse aflate in termen de garantie si post garantie; -operatiuni de incasari si recuperari creante. a3) reprezinta in principiu o forma derivata a2), cu mentiunea asupra particularitatilor faptului ca operatiunile se produc in afara granitelor tarii, in conditiile unui sistem organizat pe centre zonale, cu activitati si personal functie de volumul tranzactiilor precum si cerintelor conditiilor specifice in ceea ce priveste activitatea de service. b) Componentele procesuale ale sistemului organizatoric inglobeaza activitati, atributii, sarcini si responsabilitati grupate si specializate pe compartimente functionale pentru indeplinirea cerintelor operatiilor specifice in domeniile: -marketing, strategii vanzari, vocea clientului; -negocieri, incheiere contracte, evidenta; -fundamentare plan-programe vanzari, urmarire realizare, derulare; -fundamentare preturi-cheltuieli, analiza eficienta; -transport-asigurari, expeditii marfuri; -facturare marfuri, operare-evidenta vanzari, incasari, urmarire recuperare creante; -depozite pregatire pentru vanzare-livrari produse finite-piese de schimb, distributie; -derulare programe vanzari; -coordonare centre comercializare-service; -colectare-valorificare ambalaje-resurse secundare.
31

Un sistem organizatoric caracterizat de eficacitate si eficienta in vanzari se fundamenteaza stiintific pe ratiuni de operativitate si cost controlat din toate punctele de vedere. Totodata, un sistem organizatoric in domeniul vanzarii elaborat stiintific presupune sa garanteze in orice moment desfasurarea in cele mai bune conditii a cerintelor de operativitate si eficienta in relatiile cu productia si piata.

EXPERTIZE CONTABILE
1.(4). Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile? Raspuns : Principiul calitatii expertizelor contabile exprima faptul ca expertul contabil trebuie s efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloace de prob tiinific. n elaborarea lor expertul contabil trebuie s foloseasc metode specifice tiinei contabilitii. Concluziile expertului contabil trebuie s fie fundamentate numai pe documente care atest evenimente i tranzacii ce fac sau trebuie s fac obiectul recunoaterilor, evalurilor, clasificrilor i prezentrilor contabile. n expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un ter n proces care, prin calitatea lui procesual, contribuie la stabilirea adevrului de ctre organele n drept. Raportul de expertiz contabil judiciar are caracter de prob tiinific care trebuie s prezinte un nalt grad al indicelui contributiv la soluionarea cauzei n care a fost dispus. Nedocumentarea i nefundamentarea tiinific a rapoartelor de expertiz contabil judiciar poate fi i este adesea sancionat, de ctre organele n drept care le-au dispus, cu nlocuirea expertului contabil i dispunerea unei noi expertize contabile. Dac n aceeai cauz s-a dispus o nou expertiz contabil care ajunge la concluzii diferite fa de prima, datorit utilizrii altor criterii i metode de investigaie, organul n drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la aceea pe care o consider mai fundamentat sub aspect tiinific, respectiv, de mai bun calitate. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie s fac rabat calitii. Independena i competena profesional a expertului contabil trebuie s asigure o documentare i fundamentare tiinific i expertizelor contabile extrajudiciare.

32

2. (70). Care este continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile? Raspuns:

Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: - Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare . Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii . Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile . Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.
3.(21). Care sunt faptele care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili?

Raspuns : Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. Raspunderea disciplinara a expertilor contabili Raspunderea disciplinara este generata de fapte savrsite cu vinovatie n ceea ce priveste nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili, nerespectarea regulilor de etica, conduita discreditabila sau dezonoranta. Sanctiunile disciplinare care se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, n raport cu gravitatea abaterilor savrsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an;
33

d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Punerea n miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este n sarcina Comisiilor de disciplina de pe lnga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de disciplina, n conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de disciplina de pe lnga consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia. Abaterile n functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al CECCAR. Acesta prevede ca fapta savrsita de un membru al Corpului, indiferent de functia detinuta n structurile alese si functionale, prin care se ncalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, ale Codului etic national al profesionistilor contabili, hotarrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinara. Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului; b) absenta nemotivata de la ntrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala; c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;

34

g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute n prezentul regulament sau a impozitelor; h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz; i) ncalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala; k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, n relatiile cu Corpul sau cu tertii; l) nscrierea n rapoartele de expertiza contabila sau n alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamntul acestora sau fara sa fi fost consultati; m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti; n) nendeplinirea obligatiilor prevazute n Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale; o) orice alte ncalcari ale normelor si hotarrilor luate de organele de conducere ale Corpului. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea ncalcarii si cu consecintele acesteia. Exemplificam cteva dintre faptele savrsite n legatura cu expertizele contabile si care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili: e1 ) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala de expert contabil. e2 ) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional.

35

e3 ) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile. e4 ) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei , legal acordata. e5 ) ncalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

36

STUDII DE FEZABILITATE
3.Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise? Raspuns: Partile scrise sunt reprezentate de: date generale despre investitie ; date tehnice despre investitie ; durata de realizare a investitiei si etape principale ; costul estimativ al investitiei ; analiza economico-financiara ; finantarea investitiei ; estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei ; avize si acorduri emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, necesare realizarii constructiei in cauza.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERI I

1.(7). Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultan ei financiar contabile care prezint urmtoarea situa ie financiar:

Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilit i Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

Raspuns:
37

BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 1.300 + 0 = 1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300

a) Situatia neta = Activ Datorii totale = 23.300 (2.000 + 1.300)= 20.000 Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea fir mei creste. b) Fondul de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari) = (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000 Sau: Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt = (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000

Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii.

c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari) = 20.000 2.000= 18.000 Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu = 20.000 18.000 = 2.000

38

d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive circulante (mai putin pasivele de trezorerie) = (1.000 + 20.000) 1.000 = 20.000 e) Trezoreria neta = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment = 20.000 20.000 = 0 NFRG = Resurse pe termen lung Active pe termen lung NFRG = (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000

NFRexpl = Active din exploatare Pasive din exploatare NFRexpl = (1.000 +20.000 + 300) 1.300 = 20.000

TN = Disponibilitati Credite de trezorerie TN = 300 0 = 300

Exemple de calcul

i analiz a principalilor indicatori economico-financiari :

1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 = 16,38 Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 = 1.300

b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente (indicatorul test acid ) = (21.300 - 1.000) / 1.300 = 15,62

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100 = 2.000 / 20.000 x 100 = 10 % Capital imprumutat/Capital Propriu x 100 Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000 Capital propriu = 20.000

si: Capital imrumutat/Capital angajat x 100 Capital imprumutat = 2.000 Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 = 22.000
39

2.000/22.000 x 100 = 9,09 %

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta." formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda

Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu = 2.000/ 20.000 = 0,1

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la :

- viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie; - capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza;  - viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor ) aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar . Costul vanzarilor = Nr. de ori Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate = Stoc mediu x 365 Costul vnzrilor - viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti x 365 Cifra de afaceri O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). - viteza de rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.
40

In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti Achizitii de bunuri (fara servicii)

365,

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. - viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizare prin exprimarea valorii cifr ei de afaceri generate de o anumita cantitate de imobilizari corporale .

Cifra de afaceri Imobilizari corporal

-viteza de rotatie a activelor totale : = Cifra de afaceri Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile . a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100 Capital angajat unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. b) Marja bruta din vanzari = Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII


41

A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI a) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58

Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin. Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati) Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ

Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activ

Rata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activ

b) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000 + 300) x 100 / 23.300 = 91,42 Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati Rata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43 Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate / total activ x 100 = 20.000 x 100 / 23.300 = 8,58 Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 / 23.300 =1,29 B ) ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanent x 100 / total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43 capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / - rezultatul reportat + / - rezultatul exerciiului capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri i cheltuieli + datorii pe termen lung b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 / 23.300 = 85,84 c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv =1.300 x100 / 23.300 = 0,56 d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 / 23.300 = 14,16
42

ANALIZA ACTIVULUI NET: Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net contabil.

a)

Metoda Sintetica

Ant = At-D = 23.300-3.300 = 20.000 Ant = activ net At = active totale D = datorii totale

b)

Metoda Aditiva

Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 0 = 20.000 Ks = capital social Rz= rezerve Rr= rezltatul reportat Re=rezultatul exercitiului Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

43

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII

1.(4). Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bilaului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: Cldiri 20.000.000 lei Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clieni 2.500.000 lei Clieni inceri 500.000 lei Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei Conturi la bnci 600.000 lei Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vrsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului.

Raspuns: a) Valorificarea imobilizarilor corporale:

44

Vanzarea cladirilor

461 = % 11.160.000 7583 9.000.000 4427 2.160.000 5121 = 461 11.160.000

Incasarea contravalorii cladirilor vandute

Scaderea din evidenta a cladirilor vandute .

% = 212 281 6583

20.000.000 12.000.000 8.000.000

b) Valorificarea stocurilor: Vanzarea materiilor prime 4111 = % 707 4427 1.785.600 1.440.000 345.600

Trecerea la marfuri a materiilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute 371 = 301 2.000.000 607 = 371 2.000.000 Anularea provizionului 391 = 7814 400.000

Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 4111 1.785.600 c) Incasarea creantelor Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000 260.000 200.000

Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 Anularea provizioanelor Incasarea clientilor certi Acordarea sconturilor 491 = 7814

5121 = 4111 2.450.000 667 = 4111 50.000

d) Plata datoriilor Plata furnizorilor de imobilizari Scont primit e) Cheltuieli de lichidare Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000 404 = 5121 5.800.000 404 = 767 200.000

45

f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli Anularea provizioanelor g) inchiderea conturilor de venituri %= 707 767 7812 7814 7583 h) inchiderea conturilor de cheltuieli 121= % 607 628 654 6583 667 10.830.000 2.000.000 520.000 260.000 8.000.000 50.000 121 12.040.000 1.440.000 200.000 1.000.000 400.000 9.000.000 151 = 7812 1.000.000

g) Regularizare TVA TVA de plata Plata TVA 4427 = 4423 4423 = 5121 2.505.600 2.505.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare / lichidare h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare Impozitul pe profit datorat (1.410.000 *16%=225.600) 691 = 441 225.600

Inchiderea contului 691

121 = 691

225.600

Virarea impozitului pe profit

441 = 5121

225.600

Bilantul inainte de efectuarea partajului:


Elemente De Activ Conturi la banci Valori 7.184.400 Elemente De Pasiv Valori__ cap.social 5.000.000
46

Total Activ

7.184.400

rezerve legale total cap proprii profit din lichidare Total Pasiv

1.000.000 6.000.000 1.184.400_ 7.184.400

2.(14). In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului ? Raspuns: Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.

CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR


1.(Problema 1). O entitate de distributie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice intr-o luna calendaristica , energie electrica , iar factura fiscala contine urmatoarele informatii :consum 90 Kwh, pret unitar fara TVA 0,3840 , accize aferente consumului necomercial 0,2 lei . Sa se determine TVA mentionata in factura fiscala . Raspuns :
47

-se calculeaza TVA aferenta energiei electrice consumate : 90 Kwh x 0,3840 = =34,56 x 24% = 8,2944 lei -se calculeaza TVA aferenta accizei : Total TVA 0,2 lei x 24% = 0,0480 lei 8,3424 lei

2.(Problema3.) In cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC MEDIAS sunt trei sectii care produc condensat de gaz natural:Roman, Filitelnic si Danes. La sfarsitul fiecarei perioade contabile, sefii celor 3 sectii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Medias situatia condensului captat in acea luna. Sectia de Productie Gaze Roman este singura sectie care a vandut condens in luna martie 2007.Pe baza celor 2 avize de insotire a marfii constatam ca au fost efectuate doua vanzari, astfel:35.500 l cu o densitate de 0.741 si, respective, 35.500 l cu o densitate de 0.740. Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate. Raspuns : Conform Codului Fiscal la art. 215, impozitul datorat pentru titei este de 4 euro/tona, iar cursul euro este stabilit in prima zi lucratore a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . 35500 litri*0.741=26305.50 Kg 35500 litri*0.740=26270 kg Total=26305.50+26270=52.575,50 kg Total tone=52.575,50 kg/1.000=52,5755 tone Atunci impozitul pe titei= 52,5755 tone*4 euro/tona=210,302 euro x 3,5334 le i / euro = =743, 08 RON

3. (Problema 6).Hotelul Palace a realizat ntr-o perioad de pe urma activitii de cazare un venit de 700 mil. lei. n preul de cazare este inclus i costul micului dejun, acesta reprezentnd 12,5%. S se calculeze TVA aferent venitului obinut. Raspuns: 700.000.000 x12.5% = 87.500.000 lei micul dejun 612.500.000 lei cazare Tva aferent cazarii = 612.500.000 x 9% = 55.125.000 lei Tva aferent mic dejun = 87.500.000 x24% = 16.935.483,87 lei
48

Tva aferent venitului obtinut =

72.060.483,87 lei

29. Societatea Alfa dispune de urmtoarele informaii cu privire la un utilaj: costul de achiziie 500.000 lei (utilajul a fost achiziionat la nceputul exerciiului N -2); durata de amortizare este de 6 ani; metoda de amortizare este cea linear; valoarea rezidual este estimat la 20.000 lei. La sfritul celui de -al treilea an se reestimeaz durata de utilizare la 5 ani, iar valoarea rezidual, la 14.000 lei. Calculai amortizarea n exerciiile N -2, N-1 i N. Rezolvare: n exerciiile N -2 i N-1 ALFA nregistreaz amortizarea anual a utilajului n sum de 80.000 lei, adic (500.000 - 20.000) / 6. La sfritul exerciiului N, ALFA revizuiete estimrile pentru durata de utilizare a utilajului i valoarea rezidual a acestuia. Amortizarea aferent exerciiului N este determinat cu ajutorul noilor estimri -160.000 - 14.000) / 3 = 108.667 lei. ALFA nregistreaz n exerciiul N: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 108.667 (500.000

58. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzacii: 1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, mrfuri n valoare de 1.000.000 lei, condiiile de plat fiind: 10% din pre se pltete n momentul vnzrii, 50% din pre se va plti dup un an de la vnzare, iar 40% dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea obine un credit echivalent de pe piaa financiar la o rat a dobnzii de 60%; 2) cumpr, pe data de 30.07.N, un numr de 1.000 de obligaiuni, valoarea nominal a unei obligaiuni 1 leu, preul de achiziie 1,2 lei; dobn da anual este de 30%, ncasat la 31 decembrie N. n condiiile aplicrii IAS 18 Venituri curente s se contabilizeze operaiile de mai sus. Rezolvare: 1. Tranzacia 1:

49

1.1. Calculul valorii juste: Valoarea just a veniturilor = 100 lei x 10% + 100 lei x 50% + 100 lei x 40% = 56,875 lei 1.61 1,6 2

Diferena dintre valoarea just si valoarea nominal reprezint un venit nectigat: 100 lei 56,875 lei = 43 ,125 lei: 4111 = % 707 47X 100 lei 56,875 lei 43,125 lei

1.2. La sfritul exerciiului N o parte din veniturile nectigate sunt nregistrate ca venituri din dobnzi ((56,875 lei - 10 lei) x 60% = 28,125 lei): 47X = 766 28,125 lei

2. Tranzacia 2: Veniturile din dobnzi pe perioada 1 august - 31 decembrie (5 luni): 1.000 obligaiuni x 1 leu/obligaiune valoarea nominal x 30% x 5 luni / 12 luni = 125 lei. Dobnda aferent perioadei 1 ianuarie - 30 iulie (7 luni): 1.000 obligaiuni x 1leu/obligaiune valoarea nominal x 30% x 7 luni 712 luni = 175 lei. 5121 = % 766 506 300 lei 125 lei 175 lei

LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL I 2011 ANUL 2 (acces 2009)

GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asambland panza pe un suport achizitionat. In luna mai a cumparat 10.000 de panze la 10 lei bucata si 11.000 de suporturi la 20 lei bucata, si a asamblat 9.500 de umbrele, costul asamblarii fiind de 15 lei/bucata. A vandut in cursul lunii 8.500 de umbrele la pretul de 60 lei/bucata, comisionul fiind de 5 lei/bucata. Care este costul de productie si costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei?

50

Raspuns :

Chelt.cu panza = 9.500 * 10 = 95.000 Chelt.cu suporturi = 9.500 * 20 = 190.000 Chelt.de asamblare = 9.500 * 15 = 142.500 Cost productie al prod.obtinute = 427.500 / 9.500 = 45 lei/buc. Comision vanzare = 8.500 * 5 = 42.500 Cost complet =Cost de producie +Cheltuieli de desfacere=45+5=50 Cost total (pt.umbrelele vandute) = 8.500 * 50 = 425.000

Venituri din vnzri: 8500 umbrele * 60 = 510.000 Obinere produse finite vanzare produse finite 345=711 411=701 427.500 510.000

descrcare gestiune 711=345 chelt desfacere = 8500*5 = 42.500

8500*45=382.500

Rezultat de exploatare= 510.000-382.500 -42.500 =85.000

2. La inceputul anului N o intreprindere detinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul execritiului N au fost inregistrate fluxuri monetare: incasari de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/ euro si de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plati de 20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro si de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/ euro. La 31.12.N cursul era de 24.100 lei/ euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societatii si diferenta de curs nerealizata?

Raspuns :

Situaia n contul 5124: D 5124 C

Sold iniial 10.000 Euro x 23.000 lei/ = Pli 20.000 Euro x 24.300 lei/ = 230.000.000 lei 486.000.000 lei ncasri: 30.000 Euro x 24.000 lei/ = Pli 15.000 Euro x 23.500 lei/ = 51

720.000.000 lei ncasri 10.000 Euro x 23.500 lei/ = 235.000.000 lei Total ncasri 955.000.000 lei Total ncasri + sold iniial 1.185.000.000 lei

352.500.000 lei

Total pli 838.500.000 lei

Sfd 15.000 Euro reprezentnd 346.500.000 lei La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezint 15.000 Euro x 24.100 lei/. = 361.500.000 lei Diferena de curs nerealizat 361.500.000 lei 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezint un venit din diferene de curs valutar: nregistrarea contabil: 15.000.000 lei 5124 = 765 15.000.000 lei

Trezoreria net = Total ncasri Total pli + Diferena de curs nerealizat = 955.000.000 lei 838.500.000 lei + 15.000.000 lei = 131.500.000 lei

3. Se dau urmatoarele informatii (in lei): Rulaj debitor clienti (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold initial) 4.100; vanzari de produse finite la cost de productie 75.800; subventii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achizitii de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obtinerea de produse finite la cost de productie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold initial) 6.100; salarii platite 19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de terti 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000. Calculati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare. Raspuns : 99.960 lei 411 = % 70X 4427 nregistrare amortizare 13.510 lei 6811 = 281 13.510 lei 99.960 lei 84.000 lei 15.960 lei

52

D SI 4.100 23.850

301

X= 4.100+ 23.850- 5.320 = 22.630 SF 5.320

consum materii prime 22.630 lei 601 = 301 22.630 lei

descrcare gestiune produse finite vndute 75.800 lei 711 = 345 75.800 lei

subvenii aferente exploatarii 4.700 lei sconturi primite 5.300 lei impozit pe profit 2.710 lei 691 = 441 2.710 lei 401 = 767 5.300 lei 5121 = 7411 4.700 lei

achiziie materii prime 2.8381,5 lei 23.850 lei 4531,5 lei % 301 4426 = 401 2.8381,5 lei

obinere produse finite 81.400 lei 345 = 711 81.400 lei

nregistrare depreciere titluri de plasament 1.800 lei 6864 = 591 1.800 lei

nregistrare servicii prestate de teri 2.370 lei plat salarii 19.800 lei 421 = 5121 19.800 lei 628 = 401 2.370 lei

53

421 SI

C 6.100

Pli = 19.800 SF 5.000

Salarii datorate = 5.000 + 19.800 6.100 = 18.700 lei 18.700 lei 641 = 421 18.700 lei

711

75.800 SFC 5.600

81.400

a)

Grupa 70 Variaia stocurilor (SFC ) Venituri din subvenii aferente cifrei de exploatare (ct 7411) Total venituri de exploatare Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu serviciile executate de teri Cheltuieli cu salariile Total cheltuieli de exploatare

84.000 lei 5.600 lei 4.700 lei 94.300 lei 13.510 lei 22.630 lei 2.370 lei 18.700 lei 57.210 lei

+ + =
b)

+ + + =

Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare = 94.300 lei 57.210 lei = 37.090 lei Cifra de afaceri net = grupa 70 (84.000 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 88.700 lei

54

GRUPA I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1. Se cunosc urmatoarele informatii despre o linie tehnologica de extractie a petrolului: pret de cumparare 300.000 u.m., commision vamal 3%, costuri ale proiectului de amplasare 20.000 u.m., transport pe parcurs intern 10.000 u.m., scont de decontare 2%. Determinati valoarea costului de achizitie conform IAS 16 Imobilizari corporale. Raspuns :

- pret cumparare = 300.000 u.m. - comision vamal = 300.000 u.m. x 3% = 9.000 u.m. - costuri proiect amplasare = 20.000 u.m. - transport = 10.000 u.m. - scont 2% = 10.000 u.m. x 2% = 200 u.m. - cost transport = 10.000 u.m. 200 u.m. = 800 u.m. Valoare cost achizitie = 338.800 u.m.

2. Intreprinderea a construit un imobil al carui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil afost dat in folosinta pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justa, estimata la 25.300 u.m. De la data punerii in functiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La 31.12 N+1, valoarea justa a imobilului este de 26.000 u.m. Sa se prezinte inregistrarile contabile la 31.12.N si la 31.12.N+1, stiind ca societatea foloseste pentru evaluare modelul valorii juste, in conformitate cu IAS 40. Raspuns :

Cost = 25.000 u.m. Amortizare = 500 u.m. 6811 = 281 500 u.m.

Valoarea ramasa = 25.000 u.m. 500 u.m. = 24.500 u.m. 31.12.N Valoarea justa = 25.300 u.m. Anulare amortizare 281 = 213 500 u.m. 213 = 105 300 u.m.

Diferenta pozitiva din reevaluare = 300 u.m. 31.12.N+1 Valoarea justa = 26.000 u.m. Diferenta pozitiva din reevaluare = 1.000 u.m.

213 = 105 700 u.m.

55

3. Societatea ALFA obtine din productie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile effectuate au fost: - costul productiei neterminate la inceputul perioadei de gestiune 20.000 lei; - cheltuieli directe 7.000 lei; - cheltuieli indirecte 4.000 lei, dn care variabile 3.000 lei si fixe 1.000 lei; - cheltuili administrative 2.000 lei; - gradul de utilizare a capacitatii de productie este de 80%. Care este costul initial al activului si cum se contabilizeaza acesta, daca intreprinderea aplica IAS 16 mobilizari corporalesi intocmesteun cont de profit si pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupa natura?

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1. Care este modul de comunicare a concluziilor epertizelor contabile? Raspuns: RSPUNS: Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra n zona confidentialitatii: a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att expertii contabili, numiti din oficiu, ct si la recomandarea partilor sunt obligati sa depuna raportul de expertiza contabila la organul judiciar care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile implicate n proces, pot sal consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea (informarea) preferentiala a continutului si concluziilor expertizelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai acestora. b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte d in contractul ncheiat ntre solicitant si expert. Daca locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezulta cu claritate din contract, acesta trebuie sa fie registratura generala de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile constituie o ncalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si confidentialitatea n expertiza contabila si poate atrage raspunderea disciplinara, civila si/sau penala a expertului contabil, dupa caz.

56

2. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? Raspuns :

1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;

4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut; 5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora;
6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semntura auditorului.

3. Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic? Raspuns : 1. Integritatea i obiectivitatea; 2. Competena profesional, grij i srguin; 3. Confidenialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dupa reevaluareabunurilor, prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: capital social 3.000.000; imobilizari 8.000.000; 57

stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; reserve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitati 500.000, obligatii nefinanciar 25.000.000 instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000. Raspuns : 43.500.000 2. O intreprindere prezinta caracteristicile urmatoare: - capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.; - rentabilitate minima ceruta de la capitalurile investite pe piata : 7,5%; - rentabilitate asteptata (previzionala) a capitalurilor investite in afacere: 10 %. Sa se calculeze goodwill-ul intreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o durata nedeterminata de timp.

GRUPA II Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi


1. 176. Pe 25 iunie N, societatea M achizitioneaza societatea F. Tranzactia este remunerate prin emisiunea a 4.000 de actiuni M (pretul unei actiuni M este de 15 u.m.) si plata a 10.000 u.m. actionarilor societatii F pentru realizarea acestei achizitii s-au angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici si evaluatorilor in valoare de 1.000 u.m. Societatea M are un department de achizitii care a generat costuri de 7.000 u.m., in luna in care a avut loc achizitia societatii F. Personalul departamentului estimeaza ca a utilizat 20% din timp pentru achizitia societatii F. Costul de ahizitie al societatii F conform IFRS 3 este: (a) 71.000 u.m.; (b) 10.000 u.m.; (c) 11.000 u.m.; (d) 15.000 u.m.; (e) 61.000 u.m.

GRUPA II Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. Activitatea de vanzare, la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor dela clientii departamenului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot aparea si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns : Raspuns: Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalittilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficient a rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel la valorificarea ntregului potential tehnicoproductiv de care dispune firma n permanenta misiune de a oferi cumprtorului marf de calitate, la termenele si n conditiile solicitate si nu n ultimul rnd asigur un cstig real cel putin pe msura eforturilor. Vnzarea produselor se poate face: 58

-pe baz de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului -pe baz de comand anticipat ferm, urmat sau nu de onorarea imediat a acesteia -la cecere neprogramat, dar previzibil, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comercia le publice. Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si potentialul de cumprare ale clientilor, cile de distributie utilizate, modalittile practicate de productorfurnizor pentru desfacerea produselor sale . Indiferent de calea prin care se asigur vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea vnzrilor n economia de piat revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc. Livrrile ctre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din producia curent. ntreprinderea productoare trebuie s-si programeze un raport corespunztor ntre volumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmeaz a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc. RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN De a vinde bunuri clienilor ndoielnici Verificarea clientului prin cerere de referine Client din partea bncii sau a colaboratorilor cunoscuti, Verificarea permanent a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim De a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n concordan cu procedurile societii. Verificarea notei de comanda (dac are nr.de nregistrare si este fcut de persoana autorizat), a preturilor si a reducerilor (dac sunt acordate de persoana autorizat) De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda Bunurile trimise trebuie s aib comenzi semnate de persoane autorizate De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ si al comenzii De a realiza vnzri fr a pune la zi situaia stocurilor Completarea fisei de magazie De a accepta comenzi fr a avea stocuri disponibile Verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit De a face livrri de bunuri care nu sunt recunoscutede ctre clieni din punct de vedere calitativ, cantitativ i al comenzii Verificarea semnturii de primire de ctre client a facturii sau a documentului care atest livrarea (avizul de nsotire a mrfii) De a avea clieni ndoielnici fr a nregistra un provizion Verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmrirea recuperrii debitelor restante de la clientii ndoielnici Plti efectuate care nu sunt nregistrate Verificarea nregistrrii pltilor, respectiv a facturilor emi se

59

GRUPA III Categoria III Expertize contabile

1. Ce contine cap. II al raportului de expertiza contabila (Desfasurarea expertizei contabile)? Raspuns :

acestora. Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urm atoarel e paragrafe: - Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor effectuate de expertul contabil cu privire l a structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate - Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificati ve.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. - Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr -un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

2. Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile? Raspuns :

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

GRUPA III Categoria VII Studii de fezabilitate Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 15.000 lei si cu o rata de actualizare de 20% prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar:

An

Cost investitie

Costuri

de Total cost

Total incasari 60

exploatare 0 1 2 3 4 5 Total 11.445 15.000 6.420 6.620 7.500 6.500 8.500 35.540 15.000 6.420 6.620 7.500 6.500 8.500 50.540 9.440 9.640 10.700 11.70 22.700 64.180

Calculati valoarea actualizata neta si apreciati fezabilitatea investitionala prin intermediul acestui indicator.

GRUPA IV Categoria VI Administrareasi lichidarea intreprinderilor

1. Asociatii societatii X au decis dizolvarea acesteia. Situatia parimoniului conform bilantului contabil la data inceperii lichidarii se prezinta astfel: Constructii 30.000 lei Amortizarea constructiilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienti 2.000 lei Clienti incerti 700 lei Ajustari pentru deprecierea clientilor incerti 400 lei Conturi la banci in lei 1.300 lei Furnizori 7.000 lei Provizioane 1.250 lei 61

Capital subscris varsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Constructiile au fost vandute cu 11.000 lei, fata de valoarea ramasa neamortizata de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vandute cu 7.000 lei fata de valoarea ramasa neamortizata de 5.000 lei; c) Materiile primeau fost vandute cu 2.850 lei fata de valoarea de 2.500 lei; d) In vederea incasarii inainte de scadenta a creantelor certe au fost acordate sconturi in valoare de 100 lei; e) Din suma clientilor incerti de 700 lei se incaseaza jumatate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata inainte de termen adatoriilor catre furnizori, acestia au acordat sonturi in suma de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii au fost in suma de 900 lei. Se cere: a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. b) Intocmirea bilantului inainte de partaj. c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la actionari. Raspuns : Rezolvare:

Elemente de activ Imobilizari corporale Amortizarea imobilizarilor corporale Valoarea neamortizata Materii prime Ajustare depreciere materii prime Valoare neta materii prime Clienti Clienti incerti Ajustare depreciere clienti Valoare neta Banca

Valori

Elemente de pasiv

Valori 11.000 1.850

45.000 Capital subscris si varsat 30.000 Rezerve legale

15.000 Total capitaluri proprii 3.000 Provizioane 500 Furnizori

12.850 1.250 7.000

2.500 2.000 700 400 2.300 1.300

62

Total active

21.100 Total pasiv

21.100

a) Inregistari aferente lichidarii Vanzare imobilizari corporale


-

vanzare constructie: % 7583 4427 13.090 11.000 2.090

461 =

- incasare c/v constructie: 5121 = 461 13.090

- descarcare gestiune: % = 212 30.000

2812 6583

20.000 10.000

- vanzare echipamente tehnologice: 461 = % 8.330

7583 4427

7.000 1.330

- incasare c/v echipamente: 5121 = 461 8.330

- scoatere din gestiune: % = 2131 15.000

2813 6583

10.000 5.000

Vanzare materii prime:


- trecere materii prime la marfuri; 371 = 301 3.000

63

- vanzare materii prime: 4111 = % 3.392

707 4427

2.850 542

- incasare c/v materii prime: 5121 = 4111 3.392

- descarcare gestiune: 607 = 371 3.000

- anulare provizion materii prime: 391 = 7814 500

- incasare client / scont acordat: % = 4111 2.000

5121 667

1.900 100

- incasare client incert: 5121 = 4118 350

- trecere la cheltuieli clienti incerti neincasati: 654 = 4118 350

- anulare garantie client: 491 = 7814 400

- plata furnizori: 404 = % 7.000

5121 6.650 767 350

- anulare provizion: 151 = 7812 1.250

64

- inregistrare cheltuieli de lichidare: 628 = 5121 900

- inchidere TVA: 4427 = 4423 3.962

- plata TVA: 4423 = 5121 3.962

- inchidere venituri: 7xx = 121 23.350

- inchidere cheltuieli: 121 = 6xx 19.350

-calcul impozit pe profit datorat = (23.350 19.350) * 16% = 640 691 = 441 640

- inchidere cont cheltuieli: 121 = 691 640

- plata impozit profit: 441 = 5121 640

b) bilant inainte de efectuare partaj:

Elemente de activ Cont la banci

Valori

Elemente de pasiv 16.210 Capital social Rezerve legale Total capitaluri proprii Profit din lichidare

Valori 11.000 1.850 12.850 3.360

65

Total activ

16.210

Total pasiv

16.210

c) inregistrari contabile aferente partajului


- rambursare capital social catre asociati: 1012 = 456 11.000

- plata capital social catre asociati: 456 = 5121 11.000

- decontare rezerve legale catre asociati: 1061 = 456 1.850 - decontare rezerve legale catre asociati: 1061 = 456 1.850

- impozit profit aferent rezervei legale: 456 = 441 296

- plata impozit profit rezerve legale 441 = 5121 296

- decontare profit din lichidare: 121 = 456 3.360

- impozit pe dividend = (1850 - 296 + 3360)*16% = 786 456 = 446 786

- plata dividend : 456 = 5121 4128

Situatie conturi dupa partaj:

456

5121

C 66

11.000 296 786 4.128 16.210

11.000 1.850 3.360

16.210

11.000 296 786 4.128

16.210

16.210

16.210

GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. Problema 1. O enitate de distributie a energiei eletrivce a livrat unei persoane fizice intr-o luna calendaristica, energie electrica, iar factura fiscala contine urmatoarele informatii: consum 90 Kwh, pret unitar fara TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Sa se determine taxa pe valoare adaugata mentionata in factura fiscala. 2. Problema 8. S.C. X S.R.L., persoana impozabila revanzatoare, a comercializat intr-o perioada bunuri second-hand, pret de vanzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Pretul de cumparare al acestora a fost de 62.000 lei, achizitia efectuandu-se de la persoane inregistrate ca platitori de taxa pe valoare adaugata. Sa se precizeze valoarea taxei pe valoarea adaugata colectata, aferenta livrarilor efectuate de catre S.C. X S.R.L.

IMPOZITE DIRECTE Problema 7. S se calculeze i nregistreze n contabilitate impozitul pe profit pe baza urmtoarelor date: Venituri totale: 1.200.000 lei, din care: - venituri din vnzarea produselor finite: 800.000 lei; - venituri din vnzarea ambalajelor: 200.000 lei; - venituri din reluarea unor ajustri ptr. deprecierea imobilizrilor corporale: 30.000 lei; - venituri din vnzarea investiiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei; Cheltuieli totale: 700.000, din care: - cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei; - cheltuieli cu salariile: 300.000 lei; - cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei; - cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei; 67

- cheltuieli cu investiiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei; - cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate: 23.000 lei;

R: Profit impozabil = Venituri impozabile Cheltuieli deductibile Impozitul/profit = ( 1.200.000-700.000)*16% = 500.000*16% = 80.000lei 80.000 691Ch.cu imp./profit = 4411Impozit/profit 80.000

Problema 8. Se cunosc urmtoarele date despre o entitate: venituri din exploatare 80.000 lei; venituri financiare 50.000 lei; venituri extraordinare 10.000 lei; cheltuieli de exploatare 60.000 lei; cheltuieli financiare 30.000 lei; cheltuieli extraordinare 30.000 lei. S se determine rezultatul entitii pe tipuri de activiti, precum i impozitul pe profit de pltit, dac cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 5.000 lei.

R: Rez.exploatare = 80.000 60.000 = 20.000 lei profit Rez.financiar = 50.000 30.000 = 20.000 lei profit Rez.extraord. = 10.000 30.000 = 20.000 lei pierdere Profitul impozabil = Tv Tch + Chned. = 25.000 lei Impozitul/profit = 25.000*16% = 4.000 lei.

Problema 9. O entitate care desfoar activiti de natura barurilor de noapte obine ntr -o perioad contabil venituri n sum de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. S se determine valoarea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.

R: Imp./profit = (900.000 500.000)*16% = 64.000 lei Imp./profit minim pentru baruri,discoteci este de 5% din veniturile realizate = 900.000 * 5% = 45.000, deci rezult imp./profit datorat de 64.000lei.

Problema 10. O entitate acord unui salariat un avans n valoare de 300 lei. S se calculeze toate operaiile n legtur cu salariile tiind c salariul de ncadrare este de 700 lei, sporul de vec hime de 85 lei, iar salariatul are n ntreinere doi copii i soia.

R:

- salariul brut realizat : 785

641Ch.cu salariile= 421Pers.rem.dat.

785 68

- Reinerea contribuiilor datorate de salariat: 421Pers.rem.dat. = % 446 lei

4312CAS 10,5% 4314CASS 5.5% 4372Somaj 0,5% 444Imp./salar 425Avansuri ac.

82 lei 43 lei 4 lei 17 lei 300 lei

Calcul imp./salar: [785 Contribuii deducere personal (de baz 250lei + supl. 200lei)]*16% = 106*16% = 17 lei
- Plata chenzinei a II-a n numerar prin casieria unitii: 421Pers.rem.dat = 5311Casa n lei 339 lei - nregistrarea contribuiilor datorate de angajator n legtur cu salariile: 6451CAS angajator 20,8% = 4311CAS angajator 163 lei

6452Somaj angajator 0,5%

4371Somaj angajator 4313CASS angajator

4 lei 41 lei 10 15lei

6453Sntate angajator 5,2%= 6458Alte contribuii = %

43711Fd.garant.0,25% 43131Conc.i ind.0,85% 43111Acc.mc. 0,15 0,8% activitatea societii comerciale)


-

2 lei 7 lei 1 6 lei (n funcie de

Plata contribuiilor la bugete prin virament bancar: % = 5121Disp.la banc n lei

4311, 43111, 4312, 4313, 43131, 4314, 4371, 43711, 4372, 444

Problema 11. S se calculeze contribuiile datorate de angajat pentru un salariu negociat de 636 lei, inclusiv salariul net (2 persoane n ntreinere).

R: CAS 10,5% = 67; CASS 5,5% = 35; Somaj 0,5% = 3; Deducere personal calculat este de 450 lei(d.p.b.=250 lei + d.supl.2 ntreinui = 200 lei). Total contribuii reinute = 105 lei. Impozit/salar = (636 105 450) * 16% = 81 * 16% = 13 lei. 69

Salariul net = 636 105 13 = 508 lei.

Problema 12. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri: venituri salariale 850 lei; ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente. 150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui. Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net.

R: nregistrarea sumelor brute obinute: 2.320 641Ch.cu salariaii = % 421Pers.rem.datorate 423Ajutoare materiale 2.320 lei 850 1.470

Reinerile datorate de asigurai sunt doar cele aferente salariului de baz brut, deoarece att cadourile cu ocazia srbtorilor n limita sumei de 150lei, ct i ajutoarele de nmormntare sunt sume neimpozabile, astfel : Cas 10,5% = 89 lei, CASS5,5% = 47 lei, somaj 0,5% = 4 lei, impozit pe salar = (850 140 250 )*16% = 74 lei. Salariul net = 850 140 74 + 1470 = 2.106 lei

Problema 13. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.

R: Salariaii care au n intreinere persoane ce dein terenuri peste 10.000mp n zon de es sau 20.000mp n zon montan, nu beneficieaz de deducere personal suplimentar, astfel n acest caz salariatul n cauz beneficieaz doar de deducerea personal de bez de 250 lei. Salariul net = 970 102(CAS) 53(CASS) 5(SOMAJ) 90(IMP./SALAR) = 720 lei.

Problema 14. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia?

R: Impozitul datorat de ctre pers.fizice pentru rteansferul dreptului de proprietate, n cazul n care proprietatea transferat a fost dobndit de mai mult de 3 ani, este de 2 % din preul de vnzare a proprietii, pn la nivelul sumei de 200.000lei. Astfel, n prezenta situaie, impozitul datorat este egal cu 120.000lei * 2% = 2.400 lei. 70

Destinaiile acestui impozit sunt urmtoarele:


-

40% - Bugetul de Stat 50% - Bugetul unitii administrativ-teritoriale pe raza cruia se afl proprietatea 10% - ANCPI

Problema 15. O persoan fizic deine n proprietate o cas dobndit n anul 2006, preul de achiziie fiind de 500.000 lei. Casa este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 750.000 lei. S se calculeze impozitul ce trebuie pltit de ctre persoana fizic i care este destinaia acestuia?

R: n cazul transfereului proprietii n termen de mai mic de 3 ani de la dobndire, impozitul datorat este de 3% pn la preul de vnzare de 200.000lei, sau n cazul nostru, 6.000 lei sum fix + 2% din valoarea ce depete 200.000lei. Astfel impozitul datorat n acest caz este de 6.000 lei + (750.000 200.000) * 2% = 6.000 + 11.000 = 17.000 lei.

Problema 16. O persoan fizic obine un venit dintr-un joc de noroc n sum de 9.000 lei. S se stabileasc impozitul pe venit de pltit de ctre persoana fizic.

R: Suma neimpozabil din veniturile obinute din jocuri de noroc este de 600 lei. Pentru suma ce depete 600 lei se datoreaz impozit n cuantum de 20%, astfel impozitul datorat n acest caz este egal cu (9.000 600) * 20% = 8.400*20% = 1.680 lei.

IMPOZITE INDIRECTE Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal.

R: 90 * 0,3840 = 34,56 90 * 0,2000 = 18,00 TVA facturat = 52,56 * 24% = 12,61 lei

Problema 2. S se determine acciza datorat, n 2 octombrie 2006, pentru igri Marlboro. Se cunosc urmtoarele date: - acciza minim este de 31,25 euro/1000 igarete; preul maxim este de 5,1 RON/pachet (20 igarete); curs euro este: 1 euro = 4,10 RON. 71

R: Acciza ad valorem/1.000 igarete = 50*5,1*96% = 244,80lei Acciza minim = 31,25 * 4,10 = 128,13

Problema 3. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun. Secia de Prod ucie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate.

R: Vnzri = 35.500 L * 0,741 + 35.500 L* 0,740 = 52.575,50 L = 52,5755 to Acciza datorat = 52,5755 to * 4 euro/to = 210,30 euro.

Problema 4. Universitatea X dispune de o cantin proprie. n cursul lunii trecute aceasta a realizat din activitatea principal desfurat de cantin (servirea prnzului) venituri de 25.000 lei. Se tie c proporia veniturilor realizate de la studeni / persoane din afara universitii, clieni ai cantinei, a fost de 75% / 25%. De asemenea, n cadrul cantinei s-au organizat pe parcursul lunii trecute 2 nuni, n urma crora s -au realizat venituri de 35.000 lei. Datoreaz TVA Universitatea X pentru activitatea desfurat de cantin? Dac da, s se calculeze mrimea obligaiei datorate bugetului.

R: 25.000 * 75% = 18.750 lei venit neimpozabil d.p.d.v. TVA 25.000 * 25% = 6.250 lei taxabil TVA 24% = 1.500 lei 35.000 *100%= 35.000 lei taxabil TVA 24% = 8.400 lei Total TVA datorat 9.900 lei

Problema 5. O instituie public a depozitat, ntr-o perioad, n magaziile sale, bunuri n valoare total de 26.000 lei. Din acestea 12/20 aparin acesteia, iar restul sunt ale unei societi comerciale din zon. Chiria practicat pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate. A avut de colectat TVA instituia public? Dac da, se cere s se calculeze mrimea acesteia.

R: Instituia are TVA de colectat pentru serviciile de depozitare practicate, conform art.127, al.(6), lit.g din Codul Fiscal, i anume: Valoarea bunurilor depozitate: 26.000*8/20 = 10.400 lei 72

Chiria perceput = 10.400 * 6% = 624 lei TVA colectat aferent chiriei = 624 * 24% = 149,70 lei.

Problema 6. Hotelul Palace a realizat ntr-o perioad de pe urma activitii de cazare un venit de 700 mil. lei. n preul de cazare este inclus i costul micului dejun, acesta reprezentnd 12,5%. S se calculeze TVA aferent venitului obinut.

R: 700 mil. * 24% = 168.000 lei

Problema 7. Casa de producie Tudor a realizat ntr-o perioad fiscal, de pe urma produciei de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. n aceeai perioad s -a ncasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfurarea activitii casa de producie a achiziionat bunuri i a beneficiat de servicii n valoare de 486.000 lei, TVA 19%. tiind c pro-rata definitiv a anului precedent a fost de 0,2 se cere: s se calculeze mrimea TVA colectat de unitate; s se precizeze valoarea TVA datorat sau achitat pentru bunurile i serviciile achiziionate; s se stabileasc i nregistreze n contabilitate decontul de TVA.

R: TVA colectat = 563.000 * 24% = 135.120 lei TVA pltit = 486.000 * 24% = 116.640 lei, din care deductibil 116.640*0,2 = 23.328 lei Decont TVA: 135.120 4427TVA col. = % 135.120 lei 4426TVA deductibil 23.328 4423TVA de plat111.792

Problema 10. Un furnizor livreaz unui client mrfuri n valoare de 623.000 lei, TVA 19%. Pentru mrfurile furnizate se acord clientului la data livrrii o remiz de 5%. S se calculeze taxa pe valoarea adugat colectat/deductibil aferent mrfurilor livrate/primite. R: 623.000 5% = 591.850 * 24% = 142.044

IMPOZITE I TAXE LOCALE Problema 5. O persoan deine n Alba Iulia un apartament construit n anul 1983, avnd o suprafa util de 66,34 mp i situat ntr-un bloc de locuine cu 4 etaje, cu 20 de apartamente, fr lift, situat n zona C. S 73

se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local, atunci cnd apartamentul este considerat a doua, a treia, respectiv a patra proprietate.

R: Supr.desf. = 66,34 * 1,2 = 79,61mp * 806 lei/mp = 64.164,05 lei Rang II, zona C, bloc peste 3et. 8 locuine, rezult coefficient 2,1 = 64.164,05*2,1 = 134.744,50. Impozitul datorat, dac ar fi prima proprietate= 134.744,5 * 0,1% = 134,74 = 135 lei
-

ptr.a II-a proprietate = 135 + 65% = 223 lei ptr. aIII-a proprietate = 135 + 150% = 337 lei ptr. aIV-a proprietate = 135 + 300% = 540 lei.

Problema 6. O persoan deine n Alba Iulia un apartament construit n anul 1975, avnd o suprafa util de 66,34 mp i situat ntr-un bloc de locuine cu 3 etaje i cu 8 de apartamente, situat n zona B. Apartamentului i-a fost schimbat destinaia din spaiu de locuit n spaiu comercial. S se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local.

R: Supr.desf.= 66,34 * 1,2 = 79,61mp * 806 lei/mp = 64.164,05 * 2,3 = 147.577,32 Impozitul datorat = 147.577,32 * 0,1% = 148 lei.

Problema 7. O persoan deine n Alba Iulia o cas cu parter din crmid ars, cu instalaii, avnd suprafaa construit desfurat de 36 mp. Casa are i o pivni tencuit n suprafa de 12 mp, precum i anexe cu perei exteriori din crmid ars n suprafa de 45 mp fr instalaii. Se mai cunosc urmtoarele date: anul construciei - 1963; amplasare zona C. S se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local.

R: Rang II, zona C, construcie de 47 ani


-

parter 36mp * 806 lei/mp = 29.016 lei pivnit 12mp*403 lei/mp = 4.836 lei anexe - 45mp * 123lei/mp = 5.535 lei Total valoare impozabil 39.387 * 2,2 = 86.651,4 10% = 77.986,26 lei Impozit datorat = 77.986,26 * 0,1% = 78 lei.

Problema 8. O persoan deine un teren n Alba Iulia(localitate de rangul II) despre care se tiu urmtoarele: - zona n cadrul localitii A; - categoria de folosin livad; 74

- suprafaa terenului - 1200 mp S se calculeze impozitul pe teren datorat de ctre contribuabilul respectiv.

R: Teren rang II zona A livad 1,2 ha


-

intravilan 1,2 * 46lei/ha * 4 = 220,8 = 221 lei extravilan 1,2 * 48lei/ha * 2,4 = 138,24 = 138 lei.

Problema 9. O persoan deine un teren n suprafa de 112 mp, ocupat cu vii, n extravilanul municipiului Alba Iulia, n zona A. S se calculeze impozitul pe teren datorat de ctre contribuabilul respectiv.

R: Vie Rang II zona A 0,112ha extravilan 0,112 * 48 * 2,4 = 12,9 = 13 lei. Problema 10. O persoan domiciliat n Alba Iulia deine o motociclet cu ata, care are capacitatea cilindric de 500 cmc. S se calculeze impozitul pe mijlocul de transport respectiv. R: 500 cmc / 200 = 2,5, rezult 3 3 * 8 lei = 24 lei +50%(ptr.ata) = 36 lei. Problema 11. Un agent economic din Bucureti utilizeaz un afi de 5,73 m lungime i 4,80 m lime n scop de reclam i publicitate. Acest afi este amplasat n cartierul Cetate al municipiului Alba Iulia.S se calculeze taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate datorate de ctre agentul economic respectiv bugetului local al municipiului Alba Iulia. R: 5,73 * 4,8 = 27,5 mp * 20 lei/mp = 550 lei.

OK 1. Societatea A (absorbant) deine 20% din capitalul societii B (absorbit), iar B deine 2.000 de aciuni A. Conducerile celor dou societi au decis fuzinea prin absorbia societii B de ctre A. Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel: Elemente A B Cheltuieli de constituire 10.000 Imobilizri corporale 1.248.000 788.000 Imobilizri financiare 160.000 22.000 Stocuri 160.000 330.000 Clieni 138.000 280.000 Investiii financiare pe termen scurt 56.000 Conturi la bnci 28.000 8.000 Total activ 1.800.000 1.428.000 Credite pe termen lung 162.000 mprumut obligatar - 288.000

75

Furnizori 46.000 256.000 Datorii fiscale 70.000 44.000 Total Datorii 278.000 588.000 Capital social 1.000.000 (100.000 aciuni) 800.000 (80.000 aciuni) Rezerve 402.000 238.000 Rezultat 120.000 (198.000) Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000 Informaii suplimentare: Pentru societatea A: -existena unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei; -existena unui plus de valoare la imobilizrile corporale de 56.000 lei; -cele 16.000 aciuni B au fost achiziiona te la valoarea lor nominal; Pentru sociatatea B: -un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei; -plus de valoare la imobilizrile corporale 26.000 lei; -pierderile din deprecierea creanelor clieni sunt estimate la 13.500 lei; - pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei; -cele 2.000 aciuni A au fost achiziionate la valoarea total de 22.000 lei. S se contabilizeze fuziunea prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce.

REZOLVARE Evaluarea aporturilor Societatea A societatea B Capitaluri proprii 1.522.000 840.000 Se elimina activele fictive Chelt de constituire -10.000 0 Activul net contabil = 1.512.000 840.000 Corectii de valoare Fond comercial +80.000 +88.000 Imobilizari corporale +56.000 +26.000 Creante 0 -13500 Stocuri 0 -6.500 Titluri de participare B detinute la A 16.000 ac B=X(VMIb) 16.000(X -10) Titluri de participare A detinute la B 2000 ac A=Y(VMIa) 2000(Y-11)

76

Activ net cont corijat 2.208.000+16.000X 912.000+2000Y /numarul de actiuni 100.00 0 80.000 =valoare/actiune=VMI =X/actiune =Y/actiune VMI= valoarea matematica a unei actiuni determinarea VMI 100.000 Y = 2.208.000 +16.000 X 80.000 X = 912.000 +2000 Y 100.000 Y = 2.208.000 + 16.000 X rezulta Y = 22.80 + 0.016X 80.000 X = 912.000 + 2000(2 2.08+0.16X) adica 912.000+2000(22.08+0.16x) -80.000x=0 Rezulta 912.000+44160+320x -80.000x=0 = 956.160+79680x rezulta X=956160/79680 = 12 X=12 rezulta Y=22.08+0.16*12=24 Y=24 VMI b=x=12 VMI a=y=24 Raportul de paritate = VMIB/VMIA=12/24=1/2 Nr de actiuni A de emis pt fuziune cu B = ANC corijatB*80%/VMIA=912.000+(2000*24)*80%/24=960.000*80%/24 = 32.000 actiuni A A isi va majora CS cu nr de actiuni A emise * valoarea nominala/actiune= 32.000 actiuni *10lei/actiune=320.000 lei Prima de fuziune pe fiecare componenta: a) prima de fuziune =32.000 actiuni A * (VMIA -val. Nominala actiune A)=32.000 actiuni A * (24-10) = 448.000 lei b) b) prima de fuziune = nr de actiuni B detinute de A * (VMIB -val.nominala actiune B)= 16.000*(12-10)=32.000 Total prima de fuziune = prima a +prima b=448.000+32.000= 480.000 Societatea A majorare capital social 456 = % 800.000 1011 320.000 1042 480.000 Anulare titluri de participare (se anuleaza din prima de fuziune , iar daca aceasta nu este suficienta se anuleaza prin 117 , pe seama rezultatului reportat0 1042 = 263 160.000 Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluata %=% 88.000 207 161 288.000 788.000+26.000=814.000 21 40 256.000 2000AC*24=48.000 109 44 44.000 280.000-13.500=266.500 4111 456 960.000 330.000-6500=323.500 3 5121 8000 Regularizare cont 456 456 = 117 160.00 Anulare actiuni proprii 1042 = 109 48.000 Anulare chelt de constituire 6583 = 201 10.000 Trecere la capital social varsat

77

1011 = 1012 480.000 Societatea B Transferul de active 461.01 = 7583 1.548 .000(1.428.000+960.000 -84.000) 6583 = % 21 788.000 263 22.000 3 330.000 4111 280.000 5121 8000 Calcul rezultat din fuziune 7583 = 121 1.548.000 Sold creditor 121 din fuziune =120.000 121 = 6583 1.428.000 Transfer datorii de la B la A % = 461.01 588.000 161 288.000 40 256.000 44 44.000 Transfer capitaluri proprii de la B la A 1.158.000 % = % 1.158.000 800.000 1012 121 198.000 238.000 106 456 960.000 120.000 121 Soldare aport 466 = 461.01 960.000 PARTIAL 2. La 1.01.N societatea Alfa (care aplic IFRS) achiziioneaz un utilaj cu un pre de cumprare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de acelai furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea rezidual fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea just fiind de 120.000 u.m. La sfritul duratei de utilitate se vinde utilajul la un pre de vnzare de 12.000 u.m.. Valoarea rezidual i reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. S se nregistreze operaiile efectuate de ntreprindere n perioada N N+3 (achiziia, amortizarea, reevaluarea). S se calculeze i s se nregistreze impozitele amnate. S se precizeze care sunt politicile contabile aplicate de ntreprindere (toate valorile sunt exprimate n u.m.). 01.01.N Valoare utilaj = 117.000 + 33.000 = 150.000 Achizitie utilaj 2131 = 404 150.000 Amortizare lineara 4 ani = 150.000 / 4 ani = 37.500 lei / an An N 6811 = 2813 37.500 An N+1 6811 = 2813 37.500 Valoarea reziduala = 10.000 31.12.N+1 se reevalueaza utilajul la valoarae justa de 120.000 Valoare neta utilaj = pret achizitie-amortizare= 150.000 (37.500*2) = 75.000 Valoare recuperabila = max(val justa costuri; valoarea de utilitate)

78

Val. Justa costuri = 120.000 Valoarea de utilitate = cost amortizare ajustarea pt depreciere = 150.000-75.000Deprecierea de valoare = contab neta - val recuperabila Coeficient de reevaluare = val justa/val neta ontabila Valoarea bruta reevaluata = cost achizitie* coef de reevaluare

NU 3. La 30.09.N societatea A (care aplic IFRS) finalizeaz realizarea n regie proprie a unei construcii, nceput n ianuarie N, ale crei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea rezidual 600.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea just a unei construcii similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimeaz la 12 ani, iar valoarea rezidual este 800.000 lei. La 31.12.N+2 v aloarea just a construciei este 1.000.000 lei, noua durat total de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea rezidual de 400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscut este de 15 ani i valoarea rezidual este 0, iar reevalurile nu sunt recunoscute. S se efectueze nregistrrile contabile aferente exerciiilor financiare n care au loc reestimri (N, N+1, N+2). Cota de impozit pe profit 16%. S se determine i impactul acestor prelucrri asupra situaiilor financiare. (precizm c situaiile financiare vor surprinde doar posturile asupra crora au intervenit modificri fr a ine cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri sau cheltuieli pe care ar putea s le dein societatea respectiv).

OK 4. Legturile dintre 3 societi se prezint astfel: 20 % 50 % A B C

40 % Calculai procentajele de control i de interes pe care Societatea A le are n C. A in B 20% de control si 20% de interes A in C Direct 40% Indirect prin B 0% Total in C 40% (40%+10%=50%) NU 5. Situaiile financiare ale societii X, filial a societii M, se prezint astfel: Bilan: Elemente Valori Imobilizri necorporale 20.000 Instalaii 60.000 Utilaje 40.000 Mrfuri 80.000 Clieni 70.000 Disponibil 30.000 Total active 300.000 Capital social 100.000 Rezerve 40.000 Rezultat 6.000

79

Datorii 110.000 Impozite amnate 0 Furnizori 44.000 Total capitaluri i datorii 300.000 Situaia veniturilor i cheltuielilor Elemente Valori Cifra de afaceri 500.000 Cheltuieli cu mrfuri 400.000 Cheltuieli cu amortizri, deprecieri 35.000 Alte cheltuieli 58.000 Rezultatul exerciiului 7.000 Cheltuiala cu impozitul 1.000 Rezultat net 6.000 ntre politicile contabile ale celor dou societi exist anumite diferene i anume: - societatea X utilizeaz amortizarea degresiv pentru instalaii, n timp ce societatea M utilizeaz amortizarea linear. Cheltuiala exerciiului trebuie s fie cu 2.000 u.m. mai mic; - pentru utilaje valoarea recuperabil este 39.000 u.m., ns societatea X nu a contabilizat deprecierea; - societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, n timp ce grupul utilizeaz CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m. Cota de impozitare este 16%. Care sunt operaiile de omogenizare prealabile consolidrii?

OK 6. La 30.06.N, societatea F a achiziionat un utilaj n valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenionat n proporie de 80%. n contabilitatea sa individual, societatea F a amortizat utilajul conform reglementrilor fiscale n vigoare: metoda linear, durata de amortizare 5 ani. Subvenia pentru investiii a fost recunoscut iniial la venituri n avans i a fost virat la veniturile exerciiului curent n acelai ritm cu amortizarea utilajului. Politica grupului din care face par te F este de a amortiza linear aceast categorie de utilaje, pe 4 ani. Care sunt operaiile de omogenizare prealabile consolidrii? In ex. N Achizitia utilajului 2131 = 404 200.000 Primirea subventiei pt investitii 445 = 131 160.000 Inreg chelt privind amortizarile 6811 = 2813 (200.000 -160.000)/5 ani = 8000 / an Virarea unnei parti din subventie la veniturile ex curent, la 31.12.N 131 = 7584 16.000

OK 7. La 31.12.N se cunosc urmtoarele informaii despre societatea Gama (n lei):

80

Elemente Valoare Rezultat nainte de impozit (pierdere) 2.200.000 ncasri din noi emisiuni de obligaiuni 500.000 Pierderi din vnzarea de imobilizri financiare 170.000 Diminuri de datorii din exploatare (fr datoria cu impozitul pe profit) 340.000 Cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 300.000 Creteri de stocuri 600.000 Pli din rambursarea mprumuturilor din emisiunea de obligaiuni 200.000 Creteri de cheltuieli n avans din exploatare 70.000 ncasri din vnzarea de imobilizri corporale 400.000 Diminuri de stocuri 1.300.000 Creteri de creane din exploatare 1.500.000 Ctiguri din vnzarea de imobilizri corporale 260.000 Venituri din ajustarea valorii imobilizrilor corporale 700.000 Cheltuieli cu dobnzile aferente finanrii (pltite) 80.000 Pli ctre furnizorii de imobilizri 190.000 Creteri de venituri n avans din exploatare 210.000 Creteri de datorii din exploatare (fr datoria cu impozitul pe profit) 880.000 Venituri din subvenii pentru investiii 50.000 Diminuri de cheltuieli n avans din exploatar e 50.000 Pli din achiziia de investiii financiare pe termen scurt 300.000 Venituri din diferene de curs valutar aferente actualizrii conturilor de disponibiliti n devize 210.000 Cheltuieli din diferene de curs valutar aferente actualizrii conturilor de disponibiliti n devize 100.000 Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor 500.000 Diminuri de creane din exploatare 850.000 ncasri din vnzarea de investiii financiare pe termen scurt 900.000 Diminuri de venituri n avans din exploatare 250.00 0 Cheltuiala cu impozitul pe profit Impozitul pe profit pltit 150.000 ncasri de subvenii pentru investiii 90.000 Lichiditile i echivalentele de lichiditi la nceputul anului au fost de 1.350.000 lei iar la sfritul anului de 790.000 lei. Efectu l variaiilor cursurilor monedelor strine a fost de 110.000 lei. Se cere s se ntocmeasc Tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizaz metoda indirect. 1.Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta: I Rezultat nainte de impozit (pierdere) -2.200.000 Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei(6811+6812+6813+6814+6863 -7812-7813-7814-7863) (+) Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor (-)Venituri din ajustarea imob. corporale (+)Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor +300.000 -700.000 +500.000 II Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu exploatarea(+666 daca dob este costul finanatarii+6642+7641 -7641-7642-765+665-7583+6583-7584)

81

(+) Ch. Din dif curs pt devize (+) pierderi din vanz imob financiare (-) Venituri din subventii pentru investitii (+) Ch cu dob aferente finantarii (-)Venituri din diferene de curs valutar aferente actualizrii conturilor de dispon ibiliti n devize

+100.000 +170.000 -50.000 +80.000 -210.000 Rezultat din exploatare inaintea deducerii necedarului fond de rulment III Eliminarea variatiei necesarului de fond de rulment din exploatare (stoc la sf de an stoc la inc de an) -2.150.000

(-) Variatia stocurilor(-600.000+1.300.000) - cresteri de stocuri +diminuari de stocuri +700.000 (-) Variatia cheltuielilor in avans din exploatare(70.000-50.000) -20.000 (+) Variatia veniturilor in avans din exploatare(210.000-250.000) -40.000 (+) Variatia datoriilor din exploatare(880.000 -340.000) +cresteri de datorii +540.000 (-) Variatia creantelor din exploatare(1.500.0000-850.000) -650.000 Rezultat din exploatare dupa variatia NFRE -1.620.000 -Impozit pe profit platit -150.000 =Flux net din activitatea de exploatare (incasari- plati din exploatare sume incasate si platite nu venituri sau chelt.) -3.420.000 . Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de investitii:( (dobanzi si dividende incasate) (+)ncasri din vnzarea de imobilizri corporale +400.000 (+)Incasari din vanzarea de investitii financiare pe termen scurt +900.000 (+)ncasri de subvenii pentru investiii +90.000 (-)Pli ctre furnizorii de imobilizri -190.000 (-)Plati din achizitia de investitii financiare pe termen scurt -300.000 = flux net din actiitatea de investitii +900.000 3. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de finantare: (platit sau incasat) (+) Incasari din noi emisiuni de obligatiuni +500.000 (-)Plati din rambursarea imprumuturilor din emisiune de obligatiuni -200.000 (-)Cheltuieli cu dobanzile aferente finantarii(platite) -80.000 220.000 Variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati= -3.420.000+ 900.000+220.000= 2.300.000 Lichiditati la inceputul anului=1.350.000

82

Lichiditai la sfarsitul anului=790.000 Efectul variatiilor cursurilor monetare straine=110.000(+venituri din dif de curs -che din dif de curs) Variatia lichiditatilor=790.000+1.350.000+110.000= -2.250.000

NU 8. ntreprinderea Alfa achiziioneaz la nceputul exerciiului N un utilaj la costul de 1.000 lei, TVA 19% (factur). Managerii estimeaz o durat de utilizate de 5 ani i decid s amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorit creterii valorii juste, managerii decid s reevalueze activul. Valoarea just la 31.12.N a fost estimat la 1.200 lei. La finalul anului N+1 exist indicii c activul a fost depreciat.Valoarea just a fost estimat la 400 lei. Datorit incertitudinilor de pe pia i a modificrilor procesului de fabricaie manageri i au decis c o estimare a valorii de utilitate nu este fiabil. La finalul anului N+2 valoarea just a fost estimat la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care s estimeze valoarea de utilitate a activului. Evaluatorul estimeaz c n anul N+3 se vor obine ncasri de 1.800 lei iar n anul N+4 ncasrile vor fi de 1.600 lei. Plile ocazionate de costurile operaionale ataate activului sunt estimate la 1.000 lei n N+3 i respectiv 900 n N+4. Rata de rentabilitate economic ateptat este de 30%. Utilajul a fost finanat dintr -un credit bancar al crui cost a fost de 20%. n anul N+3 ntreprinderea plnuiete s fac o modernizare a activului, operaie din care se sper s se obin un plus de ncasri de 5% fa de estimarea evalutorului. Cota de impozit este de 16%. Se cere: a)s se nregistreze n contabilitate operaiile de mai sus conform OMFP 3055/2009; b)s stabileasc valoarea n bilan a activului la sfritul fiecrui an.

PARTIAL 9. Se dau urmtoarele operaii: (1)vnzarea unui teren la preul de vnzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (factur); costul de achiziie al activului vndut este de 800.000 lei; 411 = % 1.240.000 7583 1.000.000 4427 240.000 6583 = 2111 800.000 (2)vnzarea de investiii financiare pe termen scurt achiziionate n cursul anului: 100 aciuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziiei este de 8 lei/buc; 100 actiuni * 10 lei = 1000 lei la curs bursier 100 actiuni * 8 lei = 800 lei la curs achizitie Curs achizitie < curs bursier % = 5121 1000 1091 800 141 200

83

(3)vnzarea de imobilizri financiare: 1.000 aciuni la cursul de 15 lei (acestea fuseser cumprate anul trecut la cursul de 16 lei i depreciate n bilanul anului trecut cu 2 lei/aciune); 1000 actiuni * 15 lei =15.000 lei p ret de vanzare 1000 actiuni * 16 lei = 16.000 lei pret de achizitie Pret achizitie > pret de vanzare % = 1091 16.000 5121 15.000 149 1000

(4)la sfritul anului ntreprinderea deine investiii financiare pe termen scurt cotate: 2.000 aciuni; cursul bursier la sfritul anului este de 20 lei/aciune (ele fuseser cumprate la cursul de 18 lei n cursul anului); Curs bursier 2000 actiuni * 20 lei = 40.000 lei Curs cumparare 2000 actiuni * 18 lei = 36.000 lei (5)la sfritul anului ntreprinderea dein e 500 aciuni reprezentnd imobilizri financiare cumprate n anul anterior la cursul de 16 lei i depreciate n bilanul anterior cu 2 lei/aciune; cursul de nchidere este de 15 lei/aciune;

(6)ntreprinderea deine o cldire achiziionat n urm cu 5 ani la costul de 500.000 lei. n bilanul anului trecut cldirea fusese adus la valoarea just de 700.000 lei, reprezentnd o rezerv din reevaluare pozitiv de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfritul anului curent, valoarea just a fost estimat la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibil este de 180.000 lei; Pret achizitie = 500.000 lei ( in urma cu 5 ani) Val justa = 700.000 ( anul trecut) Rezerva din reevaluare = 200.000 Amortizare = 70.000 ( an curent) Val. Justa = 300.000 (la sf. an curent) Rezerva din reevaluare disponibila = 180.000

(7)ntreprinderea a vndut n cursul anului produse finite la pre de vnzare de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul produciei vndute este de 5.000.000 lei; Vanzare produse finite 4111 = % 9.920.000 701 8.000.000

84

4427 1.920.000 Scoaterea din evidenta produse finite 711=345 5.000.000 (8)ntreprinderea a beneficiat n cursul anului de reduceri comerciale(609) n valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioar e pentru materiile prime achiziionate de la furnizori; % = 401 248.000 609 200.000 4426 48.000 (9)ntreprinderea a acordat clienilor n cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 24%, n baza unor facturi ulterioare, pentru vnzrile efectuate n anul anterior;

4111 = % 744.000 709 600.000 4427 144.000

(10)ntreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobnda 20.000 lei, TVA 24%; 167 = 404 80.000 666 = 404 20.000 4426 = 404 24.000 (11)la sfritul anului ntreprinderea nregistreaz un provizion pentru litigii(ct 1511) estimat la 10.000 lei; 4118(clienti incerti) = 4111 10.000 lei 6812 = 1511 10.000 lei (12)se actualizeaz soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producie ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion n bilanul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectiv a dobnzii pentru o finanare echivalent cu rambursare la scaden este de 12%;

(13)se ncaseaz dobnzi aferente obligaiunilor achiziionate de la societatea Gama, rambursabile dup 5 ani, n sum de 20.000 lei, din care dobnda cuvenit pentru perioada de deinere a instrumentului purttor de dobnd este de 5.000 lei;

(14)n cursul anului s-au obinut produse finite la costul de 6.000.000 lei; 345 = 711 6.000.000 (15)la sfitul anului, ntreprinderea decide ca n anul urmtor s vnd o cldire. Aceasta are

85

un cost de 160.000 lei, amortizare cumulat 40.000 lei. Valoa rea just estimat la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;

Cost cladire = 160.000 Amortizare cumulata =40.000 Val justa 31.12.N = 110.000 Chelt cu cesiune = 5000 Valoarea justa diminuata cu ch estimate de vanzare = 110.000-5000=105.000

(16)managerii decid ca n anul N+1 s plteasc suma de 170.000 lei reprezentnd prime privind participarea salariailor la profit; (17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei. 691 = 441 942.900 Se cere: a)s se contabilizeze operaiile de mai sus; b)s se prezinte incidena acestor operaii asupra contului de profit i pierdere ntocmit conform OMFP 3055/2009.

PARTIAL 10. O societate are un centru de ntreinere i reparaii i dou ateliere. Costurile lunii august pentru fiecare departament se prezint astfel: ntreinere Atelier A Atelier B 30.000 u.m. 105.000 u.m. 120.000 u.m. Centrul de ntreinere i reparaii asigur buna funcionare a activitii n cele dou ateliere. Au fost lucrate 300 ore pentru atelierul A i 200 ore pentru atelierul B. a) Care sunt centrele principale i centrele auxiliare? b) Care este costul centrelor principale care va fi repartizat obiectelor de cost? Intretinere 30.000 u.m. 300 ore atelierul A = 18.000 u.m 200 ore atelierul B = 12.000 u.m.

OK 11. O echip analizeaz implicaiile financiare ale deschiderii unui restaurant. innd cont de zon, estimeaz c ar putea servi zilnic ntre 100 i 150 de mese (adic ntre 3.000 i 4.500 de mese pe lun), la un pre mediu de 11 u.m. Costul mediu variabil al unei mese este de 7 u.m. Dac servete pn la 120 de mese pe zi, costurile fixe sunt de 12.600 u.m., iar dac servete peste 120 de mese, costurile fixe sunt de 13.200 u.m. Calculai pragul de rentabilitate i recomandai cte mese ar trebui avute n vedere pentru ca afacerea s fie rentabil.

a) Pentru 120 mese/zi 3.600 mese/luna

86

Venituri = 3.600 * 11 u.m. = 39.600 u.m. Cheltuieli = Variabile (3.600 * 7 u.m. = 25.200 u.m.) + Fixe (12.600 u.m.) = 37.800 u.m. Marja profit = 39.600 37.800 = 1.800 u.m. b) Pentru 150 mese/zi 4.500 mese/luna Venituri = 4.500 * 11 u.m. = 49.500 u.m. Cheltuieli = Variabile (4.500 * 7 u.m. = 31.500 u.m.) + Fixe (13.200 u.m.) = 44.700 u.m. Marja profit = 49.500 44.700 = 4.800 u.m. Aadar, profitul maxim se va obine pentru cifra maxima de afaceri estimata, adica servirea a 150 mese/zi. Pentru ca afacerea sa fie profitabila: a) pentru <120 mese/zi 12.600 : 4 = 3.150 mese/luna Pentru ca afacerea sa fie profitabila trebuie sa se serveasca ntre 3.150 si 3.600 mese pe luna b) pentru >120 mese/zi 13.200 : 4 = 3.300 mese/luna In cazul in care se servesc peste 120 mese/zi, afacerea este cu atat mai profitabila cu cat se servesc mai multe mese. Concluzie: pragul de rentabilitate este de 105 mese/zi , 3150 mese/luna.

NU 12. O societate presteaz servicii de consultan. n luna mai au fost ncheiate i efectuate 110 de contracte de prestri servicii. Referitor la costurile suportate se cunosc urmtoarele informaii: Cont de profit i pierderi Valo ri Venituri din vnzri 110 * 400 = 44.000 - Costuri variabile 110 * 100 = 11.000 = Marja asupra costurilor variabile 33.000 - Costuri fixe 27.000 = Rezultat 6.000 a) Calculai marja asupra costurilor variabile i factorul de acoperire. b) Calculai pragul de rentabilitate (cantitativ i valoric). c) Calculai intervalul de siguran i coeficientul de siguran. d) Comentai situaia firmei.

OK 13.Societatea Gama achiziioneaz 100 de carnete a cte 23 de tichete de mas la valoarea nominal de 8,72 lei/tichet. Valoarea nominal a tichetelor 23 x 8,72 x 100= 20.056. Costul imprimatelor (tichete de masa) este de 750 lei, T.V.A. deductibil aferent costului imprimatelor 180 lei (750 lei x 24%). Societatea a acordat efectiv 90 de carnete, n valoare total de 18.050,4 lei. Restul de 10 carnete sunt returnate la emitent. Care sunt nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009? a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta: % = 401 Furnizori 20.986

87

5328 Alte valori 20.056 628 Alte cheltuieli cu serviciile 750 executate de terti 4426 T.V.A. deductibila 180 b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate: 401 = 5121 20.986 Furnizori Conturi la banci in lei c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor: 642 = 5328 (90 carnete*23 tichet)*8.72 = 18050,40 lei Cheltuieli cu tichetele de masa Alte valori (230 buc. x 7,56 lei/buc.) acordate salariatilor d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite: 461 Debitori diversi = 5328 Alte valori 2935.60 e) Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent: 5121 = 461 2935.60 Conturi la banci in lei Debitori diversi

Exercitii an 2-2 Expertize contabile 1. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar

2. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile? Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta 3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Rapor t de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar.

Fezabilitate 2-2 1. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional? Investitiile reprezinta plasamente de capital realizate in scopul obtinerii unor bunuri durabile prin care, pe viitor se vor obtine venituri ce vor acoperi investitia initiala plus un profit. Din p.d.v. economic, investitiile reprezinta renuntarea la utilizarea imediata a unor resurse

88

disponibile cu scopul obtinerii de venituri viitoare ( mai mari decat investitia ). Din p.d.v. contabil, investiti ile reprezinta imobilizari de fonduri in valori mobile sau imobile destinate sau nu activitatii curente. Din p.d.v. financiar, investitiile reprezinta cheltuieli actuale realizate pentru a genera in viitor fluxuri de venituri care sa asigure recuperarea cheltuielilor initiale si realizarea de profit suplimentar. Investitiile sunt cheltuieli certe efectuate in prezent si cel mai adesea ireversibile; veniturile si beneficiile realizate dupa finalizarea investitiilor sunt incerte si supuse riscurilor; efortul investitional este cel mai adesea foarte complex, antrenand resurse materiale, financiare, umane, materializate in obiective de investitii; investitiile se concretizeaza in bunuri durabile cu valoare mare pe seama carora se anticipeaza obtinerea de rezultate pe termen lung; resursele investitionale raman imobilizate pana la finalizarea investitiei sau pana la realizarea primelor beneficii asteptate; procesul investitional este insotit de risc pe durata realizarii innvestitiei si pe aceea a exploatarii obiectivului realizat; decizia realizarii investitiei este strans legata de potentialul firmei si de mediul de afaceri; realizarea investitiilor este afectata decisiv de influenta factorului timp; procesul investitional este in stransa interdependenta cu toate segmentele vietii economice si sociale si cu perioadele de crestere sau de criza. 2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economico - financiare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt. Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului. Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare. 1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie 1.1.Rata medie de rentabilitate in exploatare 1.2.Termenul de recuperare a cheluielilor 2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor 2.1.Utilizarea notiunii de actualizare 2.2. Valoarea actuala neta (VAN) 2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)

CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR IMPOZITE INDIRECTE Problema 1. O instituie public a depozitat, ntr -o perioad, n magaziile sale, bunuri n valoare total de 26.000 lei. Din acestea 12/20 aparin acesteia, iar restul sunt ale unei societi comerciale din zon. Chiria practicat pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate. A avut de colectat TVA instituia public? Dac da, se cere s se calculeze mrimea acesteia.

89

Caz 1 Conform cod fiscal art 141 alin(2) lit (e) inchirierea este scutiva de tva . e) arendarea, concesionarea, nchirierea i leasingul de bunuri imobile, cu urmtoarele excepii: 1. operaiunile de cazare care sunt efectuate n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcie similar, inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. nchirierea de spaii sau locaii pentru parcarea autovehiculelor; 3. nchirierea utilajelor i a mainilor fixate definitiv n bunuri imobile;( 4. nchirierea seifurilor; Caz 2 In cazul in care se opteaza facturarea chiriilor cu tva se face notificare la administratia financiara prin care se anunta ca facturarea se va face cu tva. Bunuri = 26.000 lei Bunuri care le apartin = 26.000 lei * 12/20 = 26.000 *0.6 =15.600 lei Bunuri care nu le apartin = 10.400 Chirie 6% = 10.400 * 6 % = 624 lei Tva aferent chiriei = 120.77 lei Problema 2. Hotelul Palace a realizat ntr-o perioad de pe urma activitii de cazare un venit de 700 mil. lei. n preul de cazare este inclus i costul micului dejun, acesta reprezentnd 12,5%. S se calculeze TVA aferent venitului obinut. 700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun 612.500.000 lei cazare Tva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 lei Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23 Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei

Problema 3. Casa de producie Tudor a realizat ntr-o perioad fiscal, de pe urma produciei de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. n aceeai perioad s-a ncasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfurarea activitii casa de producie a achiziionat bunuri i a beneficiat de servicii n valoare de 486.000 lei, TVA 19%. tiind c pro-rata definitiv a anului precedent a fost de 0,2 se cere: s se calculeze mrimea TVA colectat de unitate; s se precizeze valoarea TVA datorat sau achitat pentru bunurile i serviciile achiziionate; s se stabileasc i nregistreze n contabilitate decontul de TVA. Venituri din productie de televiziune = 890.000 Venituri din publicitate = 563.000 Cheltuieli = 486.000 Pro-rata anului precedent = 0.2 Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142100.84 Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486000 / 1,19 * 0,19=77596.64

90

Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486000 / 1,19 * 0,19)= =142100.84 -0.2*77596.64 = 142100.84 -15519.33=126581.51

Problema 4. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L.

75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva Tva colectat = 18.000 lei

Exercitii fuziuni si divizari de intreprinderi - Anul 2 Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel: Elemente de activ A B Elemente de pasiv A B Cheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000 Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000 Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000 Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000 Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000 Disponibilitati 40.000 55.000 Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000 In procesul fuziunii celor doua societati, s -a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel: - societatea A: 45.000 lei; - societatea B: 70.000 lei. Aporturile celor doua societati se prezinta astfel: Elemente A B Capital propriu 115.000 90.000 Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000 Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000 Plusvaloare din titluri de participare (9.000 * 10 45.000) 45.000 0 Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000 Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000 Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10

91

Se cere: Aplicatia nr.1: contabilizarea operatiunilor la societatea absorbanta Calcule financiare : Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este : Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilo r B Rs = 20 / 10 = 2 / 1 Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B. Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei; Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A; Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * &frac12;= 3.000 actiuni; Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei; Prima de fuziune: 60.000 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A; In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei; In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B. Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei. Fluxul informational contabil la societatea A: a. contabilizarea majorarii capitalului social: Cont debitor Cont creditor Valoare 456 ./. 1012 1042.1 1042.2 261 150.000 15.000 45.000 45.000 45.000

92

b. contabilizarea primirii aportului de la societatea B: Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare 280.000 145.000 35.000 45.000 55.000 ./. 212 371 411 512 ./. 456 401 162 280.000 150.000 40.000 90.000 In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel: Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare Cheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000 Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000 Marfuri 80.000 Rezerve 25.000 Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000 Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000 Credite bancare pe termen lung 175.000 Total activ 550.000 Total pasiv 550.000

Fluxul informational contabil la societatea B: a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia: Cont debitor Cont creditor Valoare 461 7583* 150.000 * venituri din operatiuni de fuziune b. contabilizarea virarii aportului catre societatea A: Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare 210.000 40.000 90.000 80.000 ./. 401 162 6583* ./. 212 371 411 512 210.000 75.000

93

35.000 45.000 55.000 *cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport c. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului: Cont debitor Cont creditor Valoare 261 461 60.000

d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire: Cont debitor Cont creditor Valoare 6588 201 10.000 e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli: Cont debitor Cont creditor Valoare 121 ./. 6583 6588 90.000 80.000 10.000 f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri: Cont debitor Cont creditor Valoare 7583 121 150.000 g. determinarea rezultatului fuziunii: Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat = 150.000 90.000 = 60.000 lei Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel: Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare Titluri de participare 60.000 Capital social 75.000 Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000 Rezultat reportat 10.000 Rezultatul fuziunii 60.000 Total activ 150.000 To tal pasiv 150.000

Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B: a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B: Cont debitor Cont creditor Valoare ./. 1012 106 117 121 456 150.000 75.000 5.000 10.000 60.000

94

b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B: Cont debitor Cont creditor Valoare 456 261 60.000 c. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune: Cont debitor Cont creditor Valoare 456 461 90.000 Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de fun ziune actionari ai societatii

CONTABILITATE

1. O societate decide incorporarea in capitalul social a 3.000.000 lei din rezerve. Situatia capitalului propriu inainte de aceasta operatie se prezenta astfel: capital subscris varsat 40.000.000 ( 40.000 act*1 .000 lei valoarea nominala), rezerve 6.000.000 i prime din emisiune 1.000.000 lei. Sa se determine valoarea unui DA i sa efectueze operatiile contabile.

Rezolvare

- Capital social initial : (40.000 actiuni x 1.000 lei /actiune) - rezerve neincorporate - rezerve incorporate perin emiterea de noi actiuni atribuite - prime din emisiune Total capitaluri proprii 40.000.000 3.000.000 3.000.000 1.000.000 47.000.000

Valoarea matematica contabila a vechilor actiuni Valoarea matematica contabila noua DA = 1.17-1.09 = 0.08

= 47.000.000/40.000.000 = 1.17

= 47.000.000/43.000.000 = 1.09

Incorporarea rezervelor in capitalul social:


95

106

1012

3.000.000

2. Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind ca valoarea sa initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000 u.m.

Rezolvare

Valoarea bruta reevaluata = 45.000 x 1.75 = 78.750 Amortizarea cumulata reevaluata = 9.000 x 1.75 = 15.750

212

% 2812 105

33.750 6.750 27.000

3. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o durata de 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 um si se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.

Rezolvare

a) Primirea creditului 5121 = 5191 2.400.000

b) Achitarea ratei I 5191 = 5121

1.200.000

c) Inregistrarea si achitarea dobanzii aferenta primului an 666 = 5186 240.000


96

5186

= 5121

240.000

4. O societate comercial emite 1000 obligaiuni, valoarea nominal 1000 lei, preul de emisiune 975 lei, rata dobnzii 15%, comisionul de intermediere pltit prin contul bancar 250.000 lei, cheltuieli cu servi ciile bancare 50.000 lei, durata mprumutului 2 ani. S se efectueze nregistrrile contabile.

a) emitere obligatiuni % 5121 169 = 161 1.000.000 975.000 25.000

b) plata comisionului de intermediere si a cheltuielilor cu serviciile bancare % 628 627 = 5121 300.000 250.000 50.000

c) plata dobanzii la sfarsitul primului an(1.000.000 x 15%) 666 = 5121 150.000

d) amortizarea primelor de emisiune la sfarsitul primului an 6868 = 169 12.500

e) plata dobanzii la sfarsitul anului 2 666 = 5121 150.000


97

f) amortizarea primelor de emisiune la sfarsitul anului2 6868 = 169 12.500

g) achitarea imprumutului obligatar 161 = 5121 1.000.000

5. O societate livreaz mrfuri unui client n valoare de 6.188 lei, TVA inclus. Clientul constat c o parte din mrfuri prezint defecte i intenteaz firmei un proces judectoresc. La sfritul anului N societatea estimeaz c probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfritul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeaz a fi 30%. In mod similar, la sfritul anului N+2 probabilitatea de pierdere se estimeaz la 90%. n anul N+3, procesul este terminat i societatea este obligat la plata unei amenzi n valoare de 5.800 lei. Precizai nregistrrile contabile n anul N+3:

Rezolvare

a) livrarea marfurilor catre client 4111 = % 707 4427 6.188 4.990,32 1.197.68

b) constituire provizion litigii la sfarsitul anului N(6.188 x 40%) 6812 = 1511 2.475,2

c) constituire provizion litigii la sfarsitul anului N+1(provizion pentru litigii necesar = 6.188 x 30% = 1856.4); provizion existent 2.475.2; deci provizionul va fi diminuat cu 2.475,2 1.856,4 = 618,8 lei 1511 = 7812 618,8

98

d) constituire provizion la sfarsitul anului N+2(provizion pentru litigii necesar: val creantei x 90% = 6.188 x 90% = 5.569,2); provizion existent 1.856,4 lei deci, provizionul va fi majorat cu 3.712,8 lei

6812

1511

3.712,8

e) inregistrari contabile in anul N+3 - plata amenzii 6581 = 5121 5.800

- anularea provizionului 1511 = 7812

5.569,2

6. In cursul exerciiului N o ntreprindere a angajat un proces juridic mpotriva unui client n valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimeaz c pentru a face fa acestui proces trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesulu i 75%. Care sunt nregistrarile n contabilitate?

Constituirea provizionului pentru litigii in valoare de 75% din valoarea creantei:

10.234 x 75% = 7.675,5

6812

1511

7.675,5

7. ntreprinderea Alfa schimb un teren situat n Timioara cu un alt teren al societii Beta situat n Bucureti. Valoarea just a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achiziie fiind de 100.000 lei. Valoarea just a terenului primit est e de 150.000. Schimbul se face cu o sult de 30.000. TVA 19%. Schimbul presupune schimb de facturi. S se contabilizeze schimbul de active conform OMFP 3055/2009.

Rezolvare

a) Emitere factura de la ALFA catre Beta


99

461 6583 4426

= = =

7583 2111 4427

120.000 100.000 28.800

b) Primire factura de la Beta catre Alfa(achizitie teren) 2111 = 404 150.000 4426 = 4427 36.000

c) Compensarea facturilor prin ordin de compensare 404 = 401 120.000

d) Achitarea datoriei prin ordin de plata 404 = 5121 30.000

8. ntreprinderea Alfa avea n stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc.

n cursul lunii au avut loc urmtoarele operaii: -3.11.N achiziie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19% (factura); -5.11.N achiziie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%; -10.11.N vnzare mrfuri 350 buc la preul unitar de 20 lei, remiz 5%, scont de decontare 2%, TVA 19% (factura); - 15.11.N se primete un rabat de 20% pentru achiziia care a avut loc la data de 5.11.N (factur ulterioar); - 25.11.N achiziie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 19% (factura); - 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura) - 30.11.N se acord un risturn pentru vnzarea din 27.11.N (factur ulterioar). Se cere: 1)s se contabilizeze operaiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, tiind c pentru descrcarea de gestiune se utilizez LIFO; 2)s se ntocmeasc fia stocului;
100

3)s se prezinte informaia n Contul de profit i pierdere.

Rezolvare 1. a) 3.11 Achizitia de marfa X , 200 buc., la costul de 12 lei/buc, rabat 10%, tva 24% Costul de achizitie = 200 buc. X 12 lei/buc x (100% -10%) = 2.160 lei

% 371 4426

401

2.678,4 2.160 518,4

Costul unitar = 2.160/200 buc = 10.8

b) 5.11 Achizitia de marfa 300 buc x 15 lei % 371 4426 = 401 5.580 4.500 1.080

c) Vanzare marfuri 350 buc x 20 lei; remiza = 7.000 x 5% = 350 lei Valoarea produselor dupa deducerea remizei = 7.000 350 =6.650 TVA calculata la valoarea neta: 6.650 x 24% = 1.596 Reducere financiara bruta(scont) la totalul facturii: 8.246 x 2% = 164.92 lei

Livrarea marfurilor pe baza de factura fiscala inregistrate la ultimul net:

4111

% 707 4427

8.246 6.650 1.596


101

Costul marfurilor vandute determinat prin LIFO: 300 buc x 15 lei + 50 buc x 10.8 lei = 4.500 + 540 = 5.040

d) descarcarea gestiunii marfurilor vandute 607 = 371 5 .040

e) incasarea facturii, mai putin scontul acordat % 5121 667 = 4111 8.246 8.081,08 164,92

Scontul nu intra in baza de impozitare. Ca urmare furnizorul trebuie sa intocmeasca o factura privind regularizarea TVA aferenta scontului : 164.92 x 24/124 = 31.92 lei

667

4427

-31.92

f) 15.11 rabat 20% x 4.500 = 900

401

% 609 4426

1.116 900 216

g) Achizitie 25.11 150 buc x 20 lei = 3000 lei; scont de decontare 5%(aplicat la val cu tva a facturii) % 371 4426 = 401 3.720 3.000 720

h) achitarea facturii, mai putin scontul pr imit


102

401

% 5121 767

3.720 3.534 186

i) regularizarea TVA aferenta scont ului 4426 = 767 - 36

j) 27.11.N vnzare 300 buc la preul unitar de 25 lei 4111 = % 707 4427 Descarcarea gestiunii 9.300 7.500 1.800

607

371

4.620

k) Acordarea unui risturn pentru factura din 27.11 709 reduceri comerciale acordate = 4111 4427 = 4111 750 180

2. Situatia in contul de stoc este urmatoarea:

D Si 03.11 05.11

371 MARFURI

C 5.040 4.620

100 x 10 =

1.000

200 x 10.8 = 2.160 300 x 15 = 4.500

103

25.11

150 x 20

= 3.000

SFD

1.000

3. Situatia in contul de profit si pierdere

D 607 667 609 Total cheltuieli Total venituri rezultat

121 profit si pierdere

C 14.150 150 -750 707 767 709

9.660 133 -900 8.893 13.550 Profit 4.657

9. Societatea Alfa achiziioneaz: -100 titluri de plasament emise de Beta (cotat la burs), la cursul de 10 lei/buc, comision 10% lei; -500 titluri de participare emise de Gama (cotat la burs), la costul de 20 lei/buc, comision 10%; -200 titluri de participare emise de Omega (necotat) la preul de 5 lei/buc, comision 5%. n cursul exerciiului, Alfa vinde: -80 din titlurile de plasa ment Beta la 15 lei/buc; -100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc; -150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc; La 31.12.N se cunosc:
104

-cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc; -cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc ; -valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc. Se cere: 1)s se contabilizeze operaiile conform OMFP 3055/2009; 2)s se prezinte informaia n bilan i n contul de profit i pierdere;

Rezolvare

a) Achizitionare titluri de plasament

% 5031.Beta 5031.Gama

5121

13.200 1.000 10.000 1.000 1.200

5032.Omega - necotata 627

b) Vanzare de titluri de plasament Beta la 15 lei/buc 461 = % 5031.Beta 7642 1.200 800 400

c) Vanzarea de titluri de plasament Gama la 21 lei/buc(100buc) 461 = % 5031. Gama 7642 2.100 2.000 100

d) Vanzarea de titluri de plasament Omega la 7 lei/buc (150 buc)


105

461

% 5032. Omega 7642

1 .050 750 300

La 31.12.

20 tp Beta x 10 lei......................12 lei 400 tp Gama x 20 lei...................23 lei 50 tp Omega x 5 lei.....................3 lei / buc val contabila

10. ntreprinderea Alfa achiziioneaz la nceputul exerciiului N un utilaj la costul de 1.000 lei, TVA 19% (factur). Managerii estimeaz o durat de utilizate de 5 ani i decid s amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorit creterii valorii juste, managerii decid s reevalueze activul. Valoarea just la 31.12.N a fost estimat la 1.200 lei. La finalul anului N+1 exist indicii c activul a fost depreciat.Valoarea just a fost estimat la 400 lei. Datorit incertitudinilor de pe pia i a modificrilor procesului de fabricaie managerii au decis c o estimare a valorii de utilitate nu este fiabil. La finalul anului N+2 valoarea just a fost estimat la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care s estimeze valoarea de utilitate a activului. Evaluatorul estimeaz c n anul N+3 se vor obine ncasri de 1.800 lei iar n anul N+4 ncasrile vor fi de 1.600 lei. Pl ile ocazionate de costurile operaionale ataate activului sunt estimate la 1.000 lei n N+3 i respectiv 900 n N+4. Rata de rentabilitate economic ateptat este de 30%. Utilajul a fost finanat dintr -un credit bancar al crui cost a fost de 20%. n anu l N+3 ntreprinderea plnuiete s fac o modernizare a activului, operaie din care se sper s se obin un plus de ncasri de 5% fa de estimarea evalu atorului. Cota de impozit este de 16%.

Se cere: a)s se nregistreze n contabilitate operaiile d e mai sus conform OMFP 3055/2009; b)s stabileasc valoarea n bilan a activului la sfritul fiecrui an.

Rezolvare:

a) Achizitionare utilaj % = 404 1.240


106

213 4426

1.000 240

b) Amortizarea activului (1.000 : 5 ani = 200) 6811 = 2813 200

Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N este 800 de lei. c) Reevaluarea activului la 31.12.N 2813 = 213 200

213

105

400

Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N este 1200 de lei.

d) Amortizarea in anul N+1(1200/4 = 300) 6811 = 2813 300

e) Inregistrarea deprecierii activului la sfarsitul anului N+1 % 105 = 213 500 400

6813 100 Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N+1 este 400 de lei. f) Amortizarea in anul N+2 6811 = 2813 133,33

g) Reevaluare la sf anului N+2 2813 = 213 133,33


107

213

105

100

Valoarea activului in bilant la sfarsitul anului N+2 este 500 de lei

11.Societatea Alfa care are ca obiect oferirea de servici i de contabilitate achiziioneaz un calculator al crui cost este de 2.000 lei. Odat cu acesta este achiziionat licena Windows XP i un program de contabilitate. Licena are valoarea de 500 lei iar programul de contabilitate cost 3.000 lei. S se nregistreze n contabilitate achiziia conform OMFP 3055/2009.

Rezolvare

a) Achizitionarea unui calculator

% 214 4426

404

2.480 2.000 480

b) Achizitionarea licentei si a programului de contabilitate % 205.licenta 205.program 4426 = 404 4.340 500 3.000 840

12. ntreprinderea Alfa achiziioneaz o cldire la costul de 100.000 lei cu terenul aferent al crui cost este de 20.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare a cldirii este de 50 de ani, amortizare liniar. La 31.12.N, valoarea just a terenului este estimat la 25.000 lei.

Ce nregistrri contabile trebuie fcute conform OMFP 3055/2009? Rezolvare


108

a) Achizitionare cladire cu teren aferent % 212 2111 4426 = 404 100.000 20.000

b) amortizarea caldirii ( 100.000/50 = 2.000): 6811 = 2812 2.000

13. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, n urmtoarele condiii: pre de vnzare 42.171 u.m., durata contractului de nchiriere 4 ani, chiria trimestrial 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfritul perioadei de locaie, societatea va redeveni proprietara bunului. La data vnzrii, u tilajul avea o valoare contabil net de 34.000 u.m. Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile privind tranzacia de leaseback i primirea primei facturi de leasing.

Rezolvare

1.Dac societatea va redeveni proprietara bunului, rezult c leasingul e clasificat drept leasing financiar

2. Dac o tranzacie de vnzare i de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice surplus reprezentnd diferena dintre suma rezultat din vnzare i valoarea contabil nu va fi recunoscut imediat ca venit n situaiile financiare ale vnztorului locatar ci amnat i amortizat pe durata contractului de leasing.

Entitatea beneficiara a finantarii (locatarul) nu va recunoast e in contabilitate operatiunea de vanzare a activului, nefiind indeplinite conditiile de recunoastere a veniturilor. Activul ramane inregistrat in contin uare la valoarea existenta anterior operatiunii de leasing , cu regimul de amortizare aferent.
109

Operatiunea de finantare va fi evidentiata prin articolul contabil 512 Conturi curente la banci = 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, urmand ca dobanda si alte costuri ale finantarii, potrivit contractelor incheiate, sa fie inregistrate conform prezentelor reglementari. Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adaugata, au loc doua operatiuni distincte, respectiv livrarea bunului, efectuata de locatar, si operatiunea de leasing, efectuata de locator, pentru care taxa pe valoarea adaugata se evidentiaza potrivit legii.
3. Diferena dintre 42.171 34.000 = 8.171 este amnat i amortizat pe 4 ani

a)La semnarea contractului: 42.171 lei 5121 = 213 167 b)Amortizarea pe durata contractului de leasing: 510 lei 167 = 5121 510 lei 34.000 lei 8.171 lei

8.171: 4 ani = 2.042, 75 lei pe an: 12 = 170, 2 lei pe lun x 3 luni = 510 pe trimestru.

14. Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, n urmtoarele condiii: pre de vnzare 42.171 u.m., durata contractului de nchiriere 4 ani, chiria trimestrial 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfritul perioade i de locaie, societatea nu va redeveni proprietara bunului. Pe durata contractului riscurile semnificative sunt n sarcina locatorului. La data vnzrii, utilajul avea o valoare contabil net de 34.000 u.m (cost 40.000 u.m., amortizare cumulat 6.000 u.m .). Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile privind tranzacia de leaseback i primirea primei facturi de leasing.

Rezolvare: Lease back Presupune acea tranzactie de vanzare a unui activ pe termen lung si de inchiriere a aceluiasi activ in regim de leasing (leaseback) se contabilizeaza in functie d e clauzele contractului de leasing , astfel:

110

a) daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing financiar , tranzactia reprezinta un mijloc prin care locatorul acorda o finantare locatarului, activul avand rol de garantie. b) daca tranzactia de vanzare si inchiriere a aceluiasi activ are ca rezultat un leasing operational, entitatea vanzatoare contabilizeaza o tranzactie d e vanzare, cu inregistrarea scoaterii din evidenta a activului si a sumelor incasate sau de incasat si a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile taxabile, conform prevederilor legale.

Operatiunea de inchiriere a activului in regim de leasing operational se contabilizeaza de utilizator conform prezentelor reglementari. Ca urmare, operatiunea se reflecta in contul de profit si pierdere. - In cadrul imobilizarilor corporale apare o grupa noua 22 Imobilizarile corporale in curs de aprovizionare. Sunt reflectate, distinct in contabilitate , acele imobilizari corporale cumparate, pentru care s au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 "Imobilizari corporale in curs de aprovizionare" din Planul de conturi general). 461 = % 7583 4427 52.292 42.171 10.121

Scoaterea din evidenta a activului

% 6583 2813

2131

40.000 34.000 6.000

15.Societatea Alfa a cumprat la 10.10.N un mijloc de transport i a preluat la aceast dat riscurile legate de valoarea just a acestuia. Costul este de 20.000 lei. Activul este n curs de aprovizionare.El este utilizat nc de vechiul proprietar care pltete o chirie societii Alfa de 200 lei pe lun. Achiziia va avea loc la data de 10.12.N. La momentul achiziiei valoarea just a mijlocului de transport este de 15.000 lei. Durata de utilitate estimat de Alfa este de 5 ani iar amortizarea este liniar.

Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii aces tui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile aferente exerciiului N. Rezolvare
111

a) Sunt reflectate, de asemenea, distinct n contabilitate, acele imobilizri corporale cumprate, pentru care s -au transferat riscurile i beneficiile aferente, dar care sunt n curs de aprovizionare (grupa 22 Imobilizri corporale n curs de aprovizionare din Planul de conturi general).

b)10.10.N Achizitionarea mijlocului de transport si preluarea la aceasta data a riscurilor legate de valoarea justa a acestuia- activ in curs de aprovizionare

% 223 4426

404

24.800 20.000 4.800

c) incasare chirie pentru mijloc de transpor t 461 = % 708 4427 248 200 48

5121

461

248

d) achizitia efectiva a mijlocului de transport % 213 6588 = 223 20.000 15.000 5.000

e) amortizarea in primul an 15.000/ 5 = 3.000 6811 = 2813 3.000


112

16.ntreprinderea ALFA care deine o participaie (interese de part icipare) la societatea Beta primete cu titlu gratuit un pachet de aciuni Beta evaluate la 10.000 lei. Care este incidena aplicrii OMFP 3055/2009 n acest caz? Raspuns: Art 117 (3) Contravaloarea ac iunilor i a altor imobilizri financiare primite cu titlu gratuit se nregistreaz n contrapartid cu contul 1068 Alte rezerve. 503 = 1068 10.000

FISCALITATE
Problema 1. S se calculeze i nregistreze n contabilitate impozitul pe profit pe baza urmtoarelor date:

Venituri totale: 1.200.000 lei, din care: - venituri din vnzarea produselor finite: 800.000 lei; - venituri din vnzarea ambalajelor: 200.000 lei; - venituri din reluarea unor ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale: 30.000 lei; - venituri din vnzarea investiiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;

Cheltuieli totale: 700.00 0, din care: - cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei; - cheltuieli cu salariile: 300.000 lei; - cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei; - cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;

- cheltuieli cu investiiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei; - cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate: 23.000 lei;
113

1.200.000 30.000 700.000 + 23.000 = 493.000 493.000 x 16% = 78.880 691 = 441 78.880

Problema 2. Se cunosc urmtoarele date despre o entitate:

venituri din exploatare 80.000 lei; venituri financiare 50.000 lei; venituri extraordinare 10.000 lei; cheltuieli de exploatare 60.000 lei; cheltuieli financiare 30.000 lei; cheltuieli extraordinare 30.000 lei. S se determine rezultatul entitii pe tipuri de activiti, precum i impozitul pe profit de pltit, dac cheltuielile nedeductibile sunt n sum de 5.000 lei.

Rezolvare:

Rezultat din exploatare: venituri din exploatare cheltuieli din exploatare = 20.000 Rezultat financiar = venituri financiare - cheltuieli financiare = 50.000 30.000 = 20.000 Rezultat extraordinar = venituri extraordinare cheltuieli extraordinare = 10.000 30.000 = 20.000 lei Baza impozabila = venituri totale cheltuieli totale + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile = 80.000 + 50.000 + 10.000 60.000 30.000 30.000 + 5.000 = 25.000 Impozit pe profit = 25.000 x 16% = 4.000

Problema 3. O entitate care desfoar activiti de natura barur ilor de noapte obine ntr -o

perioad contabil venituri n sum de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. S se determine valoarea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.
Raspuns

Calcul profit impozabil : 900.000 500.000 = 400.000 Impozit pe profit : 400.000 x 16% = 64.000 5% din veniturile realizate = 900.000 x 5% = 45.000 Deci, impozitul pe profit platit de unitate este 45.000
114

ANALIZ DIAGNOSTIC
1. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru ac ionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la nceputul anului 1000, datorii financiare la sfritul anului 1200 u.m.. Rezolvare:
Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante

Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000 -4500)-4000 300-200 = 1000
Flux de numerar din activitati de investiti i=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari

(mijloace fixe) = 500 -1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit)


Flux de numerar din activitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000 -

1200=-200
CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de

investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000 -500-200=300 2. Analiza i pozi ia financiar a unei ntreprinderi din financiar contabile care prezint urmtoarea s itua ie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilit i Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an 31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 domeniul consultan ei

115

Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

1300 0

1. analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (A si P). Se analizeaza prin metoda ratelor de structura ale A si P), pe baza datelor din bilant. 2. analiza echilibrului financiar urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finantare si utilizarea resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii (pe t. lung). Aici trebuie analizat Frn (fond rulment net - propriu si strain). Indicatorii in analiza fondului de rulment sunt: PFrn - ponderea fondului de rulment in cap. permanent, Pfac - raportul de finantare a activelor circulante din fd. rulment net, Dz rot - viteza de rotatie a fd. de rulment net prin CA cifra de afaceri); analiza necesarului de fd. de rulment Nfr (active circulante - nonfinanciare si resurse curente - nonfinanciare). Mai este nevoie aici si de marja de atragere = nr. mediu de zile in care nec. de fd. de rulment se reconstituie de cifra de afaceri. Aceasta marja de atragere trebuie sa aiba valori intre 30 - 90 zile. 3. analiza trezorerie neta (cu indicatorii ei) adik disp. banesti ramase la disp. firmei rezultate din activitatea desf. pe parcursul exerc. financiar. TN = Frn - Nfr. 4. analiza vitezei de rotatie a activelor circulante = partea din patrimoniul firmei care are cel mai mare grad de mobilitate (nr. rotatii, durata in zile). Aici se calculeaza si infl. modif. CA, al soldului mediu al AC, al stocurilor, al creantelor, al disponibilitatilor. 5. analiza bonitatii financiare = capacitatea de plata a datoriilor (lichiditatea & solvabilitatea). Aici se calculeaza: rata lichiditatii curente Rlc, rata lichiditatii rapide Rlr, rata lichiditatii imediate Rli, rata solvabilitatii globale Rsg, rata solvabi litatii financiare Rsf.
Raspuns:

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor fin anciare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =1.000+20.000+300=21.300
116

TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2 .000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 24.600 PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 21.300 Datorii curente 1.300 -active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 1 .000+20.000+3 00=21.300 -datorii curente = datorii pe t emen scurt+datorii din exploatare(furnizori) = 1.300 Active curente/ Datorii curente= 21.300 /1.300 =16.38 * valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2; *nu ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii imediate Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 65.000 -20.000 = 0.9 Datorii curente 50.000 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat X 100 =5.000 X 100 Capital propriu 30. 000 Capital imprumutat X 100 = 5.000 X100 Capital angajat 5.000+30.000=35.000 unde: * capital imprumutat = credite peste un an;
117

* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu. b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii e ste considerata mai riscanta." Profit inaintea platii dobanzii si impozitului p e profit Cheltuieli cu dobanda 3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la: * Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii; * Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii; * Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar Costul vanzarilor Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stoc ate in unitate Stoc mediu X 365 Costul vanzarilor * Viteza de rotatie a debitelor -clienti * calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi ach ita datoriile catre entitate Sold mediu clienti X 365 Cifra de afaceri "O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de inc asat (clienti rau platnici). " * Viteza de rotatie a credi telor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditor ii comerciali. Sold mediu clienti X 365 Achizitii de bunuri (fara servicii) unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul va nzarilor sau cifra de afaceri. * Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active
118

imobilizate Cifra de afaceri Active imobilizate * Viteza de rotatie a activelor totale Cifra de afaceri Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de pro fit din resursele disponibile: a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Capital angajat "unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. " b) Marja bruta din vanzari Profitul brut din v anzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

3. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societ ii ale crei informa ii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evolu ia acestora: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Subventii de exploatare Produc ia vndut Produc ia imobilizat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute 31.12.n (u.m.) 0 2000 20000 0 3000 0 31.12.n+1 (u.m.) 1000 1500 22000 1000 4000 800

119

Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit

7000 300 1500 1400 1000

7800 400 1500 1500 1000

1.Marja comerciala = venituri din vanzarea marfurilor cheltuieli cu marfurile vandute = 1000 800= 200 lei Productia exercitiului = productia vanduta+productia stocata+productia imobilizata=22000+500=24500 lei Marja industriala = productia exercitiului (cheltuieli materiale totale+cheltuieli cu prestatiile externe)=24500lei (10.000+200)=24500 -10200=14300lei Valoarea adaugata propriu zisa = marja comerciala +marja industriala = -200 lei+14300 lei= 14100 lei Valoarea adaugata globala = VA propriu zisa+v enituri financiare-cheltuieli financiare=14100 lei+100lei-500 lei=13.700 lei Excedent brut din exploatare = Valoare adaugata globala+subventii de exploatare primite (cheltuieli cu personalul+impozite si taxe fara impozit pe profit )=13.700 lei +2300 lei (5000+300)=10.700 lei Capacitatea de autofinantare globala = excedent brut din exploatare impozit pe profit = 10700 -1400=9300 lei Capacitatea de autofinantare neta = capacitatea de autofinantare globala provizioane amortizare = 9300 -1000=8300 lei Excedent brut de exploatare = profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare Capacitatea de autofinantare = partea din excedentul brut din exploatare care ramane la dispozitia intreprinderii dup remunerarea capitalurilor imprumutate si plata i mpozitelor si taxelor directe sau indirecte.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor


120

1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel: Construcii 30.000 lei Amortizarea construciilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clieni 2000 lei Clieni inceri 700 lei Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei Conturi la bnci n lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vrsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei Operaiile de lichidare efectuate de lichi dator au fost: a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei; d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi n valoare de 100 lei; e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societi i au fost n sum de 900 lei. Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari

Rezolvare

a) Vanzarea constuctiilor: 401 = % 4427 % 6583 2812 = 212 13.090 2.090 30.000 10.000 20.000
121

7583 11.000 Descarcare gestiune constructii

Incasare factura: 5121 = 461 = 401 % 4427 Descarcare gestiune: % 6583 2813 Incasare factura: 5121 = 401 8.330 = 2131 15.000 5.000 10.000 13.090 8.330 1.330 b) Vanzarea echip. tehnologice: 7583 7.000

c) Vanzarea materiilor prime: 307 = 301 % 707 4427 607 391 = = 301 7814 3.000 3.392 2.850 542 3.000 500 4111 =

Incasare factura: 5121 = 4111 3.392 d) acordare scont de decontare de 100 lei pt incasarea mai rapida a creantelor certe in val de 2.000.Cum acestea se calculeaza la val facturii rezulta ca include TVA -ul. Aveam inregistrarea: 4111 = % 2.000 707 1.681 4427 319 667 = % 84

4111 100 4427 16 rosu 5121 = 4111 1.900 e)Deoarece nu se specifica in problema daca acesti client incerti sunt in procedura de faliment inchisa prin hotarare judecatoreasca, nu vom putrea ajusta baza TVA.
122

Asadar se va trece pe pierderi doar baza de impozitare, iar TVA -ul se va pastra la val integrala. In urma acordarii scontului se achita 350, deci raman 350 nerecuperabili din care 294 baza si 56 TVA. 5121 = 654 = 4118 350 4118 350

Ramane pe 4427 TVA-ul de plata deoarece nu exista o hotarare judecatoreasca definitive si irevocabila care sa constate falimentul clientului incert. 491 = 7814 400 trecerea la venituri a prov ramase fara obiect Presupunem ca acestea au fost constituite in limita maxima admisa la deductibilitatea cf art 22 din CF; rezulta ca intreaga valaoa re trecuta pe cheltuieli este deductibila la calculul impozitului pe profit. e) primire scont furnizori: % 401 4426 401 151 = = = 767 294 350 56 rosu 5121 6.650 7812 1.250 anularea provizioanelor ramase fara obiect

Stabilirea rezultatului lichidrii Rezultatul lichidrii = Veniturile din valorificarea activelor Cheltuielile legate de lichidare i plata datoriilor Inregistrarea Ch de lichidare 900 lei: 622 = 5121 900

Din aceste operatiuni rezulta: Rc7583=18.000 Rc707=2.850 Rc7814=900 Rc767=294 Rc7812=1.250 Total Venituri : 23.294 Total Ch. 19.334 Profit: 3.960
123

Rd6583=15.000 Rd607=3.000 Rd667=84 Rd654=350 Rd622=900

Rd4426= -56 Rc4427=2.61 6 Rd5121=19.512

Stabilirea rezultatului lichidarii: 121= % 6583 . % 7583 .. rezultatul lichidrii = 23.294 19.194 = 3.960 Calcularea, retinerea i virarea obligaiilor fiscale (impozit pe profit i impozit pe dividende,TVA) stabilirea impozitului pe profit aferent rezultatului lichidrii (cota de impozitare = 16 %) 0,16 x 4.100 = 634 691 = 441 634 Stabilirea Imp Profit aferent Rezerva Legala ( const din profit brut ) : 0,16 x 1.850= 296 691 = 441 4.002 56 296 stabilirea TVA de plat 4423=% 4426 = 121 23.294 19.334

4427 3.946 achitarea impozitului pe profit calculat i a TVA : Vom plati imp profit si TVA: % 441 4423 =5121 4.932 930 4.002

Inchiderea contului cheltuieli cu impozitul pe profit: 121=691 930

Profit net = 3.960 - 930= 3.030 Banca 14.580+1.300 =15.880 ntocmirea bilanului de partaj;
ACTIV Disponibil la banc PASIV Capital social

15.880

11.000
124

TOTAL ACTIV

15.880

Rezerve Profit net TOTAL PASIV

1.850 3.030 15.880

Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul const n mprirea activului net rezultat din lichidare, ntre asociaii/acionarii societii n funcie de prevederile actului constitutiv, hotrrii AGA i cota departiciparelacapitalul social. Capitalul propriu = Total activ Total datorii = 15.880 0 = 15.880 Partajul Capitalului social: 1012 = 456 5.500 A 5.500 B Partajul rezervelor: 106 = 456 925 Asi B

Partajul profitului net: 121 = 456 1515 A si B

Retinerea impozit pe dividende pt distrib rezerve si profit: 456 446 = = 446 391 A +B

Virarea imp pe div. 5121 782 = 5121 7.940 A si B achitarea activului net rezultat n urma lichidrii ctre acionari 456A+B

2. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? Raspuns Conform art.82 din L31/1990 : (1) Asociaii nu pot lua parte, ca asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sau avnd acelai obiect de activitate, nici s fac operaiuni n contul lor sau al altora, n acelai fel de comer sau ntr -unul asemntor, fr consimmntul celorlali asociai. (2) Consimmntul se socotete dat dac participarea sau operaiun ile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilali asociai i acetia nu au interzis continuarea lor.

125

3) n caz de nclcare a prevederilor alin. (1) i (2), societatea, n afar de dreptul de a exclude pe asociat, poate s decid c acesta a lucrat n contul ei sau s cear despgubiri Conform titluV din Legea 31 poate fi exclus: a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s -a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82: 80.Asociatul care, fr consimmntul scris al celorlali asociai, ntrebuineaz capitalul, bunurile sau creditul societii n folosul su sau n acela al unei alte persoane este obligat s restituie societii beneficiile ce au rezultat i s plteasc despgubiri pentru daunele cauzate. 82. Asociaii nu pot lua parte, ca asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sau avnd acelai obiect de activitate, nici s fac operaiuni n contul lor sau al altora, n acelai fel de comer sau ntr -unul asemntor, fr consimmntul celorlali asociai.

d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. 3. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolv a societile comerciale?

Raspuns

Pe scurt: La cererea oricrei persoane interesate, precum i a Oficiului Naional al Registrului Comerului, tribunalul va putea pronuna dizolvarea societii n cazurile n care: a) societatea nu mai are organe st atutare sau acestea nu se mai pot ntruni; b) societatea nu a depus, n cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerului; c) societatea i-a ncetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu ndeplinete condiiile referitoare la sediul social sau asociaii au disprut ori nu au domiciliul cunoscut sau reedina cunoscut; d) societatea nu i-a completat capitalul social, n cond iiile legii.
126

Mai detaliat: 1) Societatea pe aciuni se dizolv: a) n cazul i n condiiile prevzute la art. 153^24: Dac consiliul de administraie, respectiv directoratul, constat c, n urma unor pierderi, stabilite prin situaiile financiare a nuale aprobate conform legii, activul net al societii, determinat ca diferen ntre totalul activelor i totalul datoriilor acesteia, s -a diminuat la mai puin de jumtate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de ndat adunarea general extraordinar pentru a decide dac societatea trebuie s fie dizolvat.

b) n cazul i n condiiile prevzute la art. 10 alin. (3). Capitalul social al societii pe aciuni sau al societii n comandit pe aciuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dat la 2 ani, valoarea minim a capitalului social, innd seama de rata de schimb, astfel nct acest cuantum s reprezinte echivalentul n lei al sumei de 25.000 euro*). Numrul acionarilor n societatea pe aciu ni nu poate fi mai mic de 2. n cazul n care societatea are mai puin de 2 acionari pe o perioad mai lung de 9 luni, orice persoan interesat poate solicita instanei dizolvarea societii. (2) Prevederile alin. (1) lit. a) se aplic n mod coresp unztor i societii cu rspundere limitat.

(1) Societile n nume colectiv sau cu rspundere limitat se dizolv prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociai, cnd, datorit acestor cauze, numrul asociailor s-a redus la unul singur.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

127

1. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice. Raspuns:

PLANUL DE MISIUNE audit intern multianual (trei ani) I. Prezentarea intreprinderii: - Denumirea: SC Floare de Colt SRL - Sediul social: Moeciu de Sus, jud. Brasov - Capital social si asociatii: 10.000 RON, Nicoleta si Ion Preda - Inregistrare: Jxx/1254/1999 - Scurt istoric: inca de la infiintare, a dezvoltat, conform obiectului de activitate, ca si activitate principala, prestarea serviciilor turistice in cadrul pensiunii agroturistice construite in regie proprie la sediul social amintit mai sus. - Consideratii succinte privind obiectu l de activitate, piata, concurenta: Obiectul de activitate al societatii este prestarea serviciilor turistice catre populatie, intr -o zona intesata de pensiuni agroturistice, intr -un mediu concurential divers. II. Informatii contabile: - Bugete si conturi previzionale: bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste, in general, in luna septembrie a anului anterior, estimandu -se veniturile pe baza celor inregistrate in aceeasi perioada a anului curent. - Particularitatile sistemului contabil: sistemul contabil se tine in partida dubla, conform reglementarilor in vigoare in cadrul compartimentului de contabilitate. - Principiile contabile; permanente; comparabi litati plurianuale: Sistemul de control intern reprezinta un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea societatii in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si efi ciente a activitatilor acesteia; implica respectarea politi cilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si ero rilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabi lirea la timp a informatiilor financiare.

III. Definirea misiunii: - Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.: examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprima rii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de con ducerea intreprinderii. 128

- Alti auditori, experti in intreprindere: nu este cazul. IV. Sisteme si domenii semnificative:

sau

cenzori

cu

misiuni

- Prag de semnificatie: riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor. - Functii si conturi semnificative: Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt: existenta unui plan de organizare, c ompetenta si integritatea personalului, existenta unei documentatii satisfacatoare. - Zone de risc identificate: c ontrolul inregistrarilor contabile ale operatiilor urmareste verificarea contabilizarii operatiilor. Controale semnificative pe care ne putem sprijini: toate operatiile au fcut obiectul unei inregistrari (exhaus tivitate), orice inregistrare este justificata printr-o operatie (controlul realitatii), nu exista erori in contabilizarea sumelor (controlul exactitatii). V. Orientarea programului de lucru: - Aprecierea controlului intern: manualul de proceduri are rolul de a oferi pastrarea si consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea lor, cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare. - Lucrari deosebite: Problemele umane - conceptia si aplicarea unui sistem de control intern are la baza ncrederea p e care cei ce gestioneaza patrimoniul o au n personalul din subordine. - Confirmari de obtinut (interne si externe): nu este cazul. - Inventare fizice: Normele legale privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului este necesar a fi adaptate si detaliate la nivelul caracteristicilor si specificului activitatilor intreprinderii sub forma unor instructiuni" (facand parte din manualul de proceduri") elaborate de persoana care gestioneaz patrimoniul ntreprinderii - aceste instructiuni" sunt destinate comisiilor de inventariere. - Asistenta de specialitate necesara (informatica, fiscalitate etc.): realizarea obiectivelor unitatii - depinde, n principal, de compartimentele: comercial, cercetare si fabricatie, per sonal, laboratoare de control si ethnic. - Documente de obtinut: manualul de proceduri - acesta are rolul de a oferi pastrarea si consultarea acestor proceduri atat de cei insarcinati cu aplicarea lor, cat si de cei imputerniciti cu verificarea modului lor de aplicare, fise de post, regulamentul de ordine interioara, documente inregistrate in contabilitate, precum si documente justificative pentru acestea, fise de cont, balante analitice, etc. Echipa si bugetul: Echipa este formata din toti participantii la misiunea de audit, care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca detaliaza obiec tivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita.

VI.

VII. Planificarea
129

Repartizarea lucrarilor: repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp i n spatiu (subunitati, filiale in tara si in strainatate etc). - Datele interventiilor pe etape: acestea sunt prelevate in baza testelor de conformitate, chestionarului de control intern care permite compararea contro lului intern teoretic care ar trebui sa asigure fiabilitatea informatiilor contabile cu controlul intern existent in intreprindere; ac este chestionare se stabilesc pe sectiuni si pot fi utilizate in numeroase i ntreprinderi, cu unele adaptari la specific, a testelor de permanenta, sinteza aprecierii controlului intern. - Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare alte documente ce urmeaz a fi emise (cu datele limita): nu este cazul. si

2. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

Raspuns

Cuprins: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Definirea activitatii de audit intern Misiunea Obiectivele auditului intern Autoritatea Responsabilitatea Principiile aplicate auditului intern si auditorului intern Metodologie Reguli de conduita Norme profesionale aplicate

1 Definirea activitatii de audit intern

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatii societatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a modului de gestionare a riscurilor , a sistemelor de control intern si a proceselor de conducere a societatii
2 Misiunea

Misiunea audiului intern este de a da asigurari si consiliere managementului societatii , de pe pozitii de independenta si obiectivitate , astfel incat sa contribuie la imbunatatirea activitatii societatii
3 Obietcivele audituli inter n
130

Auditul intern are drept obiective urmatoarele: -verificarea conformitatii operatiunilor din societate cu reglementariel legale si cu politicile, procedurile si obiectivele societatii -aprecierea modului de aplicare a controalelor financiare si nefinanci are dispuse si efectuate de conducerea societatii -aprecierea daca datele destinate conducerii pt cunoasterea realitatii din societate sunt adecvate si revizuirea mijloacelor utilizate -revizuirea modului de protejare a elementelor patrimoniale si identif icarea metodelor de prevenire a fraudelor de orice fel -evalarea economiei si eficientei cu care sunt angajate resursele in cadrul societatii
4 Autoritatea

In indeplinirea misiunii auditorul intern este autorizat sa aiba acces integral , liber si nerestrictionat la toate functiile societatii, inregisrtarile, activele si personalul acesteia Activitatea de audit intern se desfasoara in conformitate cu normele profesionale aplicabile si auditroul intern trebuie sa respecte Codul Etic. De asemenea garanteaza co nfidentialitatea misiunilor de audit. Dosarele de audit sunt confidentiale
5.Responsabilitatea

Auditorul intern este responsabil pentru: -eloborarea planului intern de audit -prezentarea planului intern de audit Consiliului de Administratie -indeplinirea misiunilor mentionate in planul de audit -raportarea periodica (semenstrial) catre Consiliul de Administratie asupra constatarilor, concluziilor, reconmandarilor rezultate din activitatea de audit -prezentarea anuala catre Consiliul de Administratie a unui raport de activitate din care se reiasa scopul activitatii de audit intern , autoritatea , responsabilitatea precum si observatiile semnificative facute in cadrul misiunilor de audit si recomandatile propuse -elaborarea politicilor si procedurilor d elucru proprii auditului intern
6.Principiile aplicabile auditului intern si auditorului intern

-Independenta si obiectivitatea -Compententa profesionala -Programul de asigurare si imbunatatire a calitatii


7.Metodologie

131

-Planul de audit intern: se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structurii, activiitati , programe precum si tinand seama de criteriile Consiliului de Administratie. Acesta va fi prezentat spre aprobare Consiliului -Contactactarea responsabililor structurilor auditate: acesti a sunt informati inainte de inceprea misiunii de audit cu privire la data inceperii , scopul si obiectivele misiunii de audit -Realizarea misiunilor la fata locului : auditul trebuie realizat intr -un climat de incredere , asigutat prin insusi rolul auditul ui intern care in esenta vizeaza imbunatatirea functionarii societatii. La aceasta contribuie sedinta de deschidere in care sunt prezentate scopul si obiectivele misiunilor , stabilirea intalnirilor si contactelor, precum si Carta Auditului Intern -Transmiterea rezultatelor :proiectul raportului precum si observatiile si recomandatile auditorului intern se transmit responsabililor structurilor auditate, care isi vor formula punctele lor de vedere referitoare la recomandari, raspunsuri care vor fi incluse in raportul final al auditorului care va fi inaintat Cosniliului de Administratie -Urmarirea punerii in practica a recomandarilor propuse de auditorii interni: auditorul intern va stabili un sistem permanent de verificare a punerii in practica a recomandarilor. In acest scop responsabilii structurilor auditate vor propune planul de actiune insotite d eun calendar de implementare, tot ei vor asigura urmarierea aplicarii planului si vor informa auditorii interni pe masura realizari actiunilor
8.Reguli de conduita

Auditorii interni trebuie sa respecte Codul Etic si principiile acestuia Ei trebuie sa exercite o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza in recomandari. Trebuie sa comunice prin raportul sau rezultatele muncii sale catre Con siliul de Administratie si sa semnaleze acestuia orice tip de neregula care face obiectul auditului
9.Norme profesionale aplicate

-Ordinul 1267/2000 privind Normele minimale d eaudit intern -OUG 75/1999 privind activitatea de audit financiar cu modificaril e ulterioere -Normele Auditului Intern -Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor Financiari din Romania -Hotararea CAFR nr.88/2007

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

132

1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul continui tatii activitatii. Potrivit acestui principiu se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii; 2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare. Acest principiu presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care se refera; 3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei. Principiul fundamental al competenei profesionale i al prudenei solicit ca un profesionist contabil angajat s se implice doar n misiuni s emnificative pentru care deine, sau poate obine, suficient formare de specialitate sau suficient experien. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu duc n eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregtire i experien, nici nu trebuie s omit s fac apel la consilierea de specialitate adecvat i asisten atunci cnd este cazul. Prudenta presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibil e de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale intreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecier ile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior 4. Cum probati intr -o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere? Potrivit principiului intangibilitatii bila ntului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 Bi lant de inchidere se transfera in creditul si debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile efectuat e in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar . De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere. 5. Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit.
133

Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 Probe de audit, auditorul utilizeaza unul sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele: - inspectia inregistrarilor si a documentelor - inspectia imobilizarilor corporale - observarea - investigarea - confirmarea - recalcularea - reefectuarea - proceduri analitice 6. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand: a)sunt obtinute dintr -o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii
Raspuns: a, b, c

7. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul intre calitatea si cantitatea probelor de audit ? Gradul de adecvare reprezinta masura calit atii probelor de audit; cu alte cuvinte, relevanta si credibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii, solduri ale conturilor, prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea denaturarilor de la nivelul acestora. Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de riscul de denaturare.

8. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a mandatului?

Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: cunoasterea globala a intreprinderii ; examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; examenul competentei; contactul cu fostul auditor sau cenzor; decizia de acceptare a mandatului; fisa de acceptare a mandatului.
134

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Cnd se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr -o ntreprindere, se urmreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. Raspuns corect : b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor;
2. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: a) numai cnd e prevzut prin acte normative; b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii; c) dac normele contabile permit aceasta.

Raspuns corect: b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii;


3. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere; b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de f ond de rulment.

Raspuns corect: b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;

4. Ce este actualizarea? Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizeaz in perioade diferite de timp.

Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s masoare valoarea actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: duraa temporal reinut si rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibili tatea sumei in prezent. Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflatia; pur si simplu are n vedere faptul c leul de azi nu esle egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece
135

aceast sum, investit, mi aduce ceva n plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic dect dobnda pietii.
5. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi.

Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act comune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi KCPR = DIV/S + (1 -d)* /CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei 118. CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1 -T), unde: CMPC = cost mediu ponderat al capitalului; CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare; CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale; CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung; CI = capital investit; T = rata impozitului pe profit.
6. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folo sita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act comune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distribuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

136

KCPR = DIV + (1 -d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firmei CPR = valoarea contabila a capitalurilor proprii ale firmei

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum se clasifica expertizele contabile? Raspuns:

I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate


- expertize contabile judiciare , reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte legi specializate

- expertize contabile extrajudiciare , efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila. II. Dupa natura principalelor obiective la care se refera - expertize contabile civile , dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile - expertize contabile penale , dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale - expertize contabile comerciale , dispuse/acceptate in rezolvarea l itigiilor comerciale - expertize contabile fiscale , dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale - alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare solicitate de catre clienti 2. Explicai independena abs olut i independena relativ a expertului contabil? Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr -o maniera obiectiva si corecta. Tabloul Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia care
137

ndeplinesc condiiile de exercitare a profesiei ( au primit viza anual de exercitare a profesiei contabile). Expertizele contabile pot fi efectuate numai de experi conta bili nscrii n Tabloul Corpului este mprit n opt seciuni , cuprinznd membrii Corpului, cu drept de a exercita profesia de expert contabil i contabil autorizat. Membrii CECCAR care au dreptul de a efectua expertize contabile judiciare sunt reflectai n Seciunile Tabloului CECCAR ( vezi tabel nr. 11) Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s -i impieteze integritatea i obiectivitatea. Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independena absolut deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Independena relativ deriv doar din reglementrile profesiei contabile mai restrictive dect cele din reglementarea general. La primirea fiecrei lucrri de expertiz contabil expertul contabil parcurge un examen de independen i completeaz declaraia de independen care nsoete lucrarea depus la Corp n vederea efecturii auditului de calitate. Independena expertului contabil implic dou componente fundamentale. i1) Independena de spirit ( de drept ) , adic acea stare de spirit care permite emiterea unei opinii fr a fi afectat de influene care compromit judecata profesional i care permite individului s acioneze cu integritate, s -i exercite obiectivitatea i scepticismul profesional. i2) Independena n aparen (fapt) care const n evitarea faptelor i a situaiilor care sunt att de importante nct o ter parte informat i rezonabi l, care cunoate toate informaiile relevante, inclusiv msurile de protecie aplicate, ar concluziona n mod rezonabil c integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise. 3. Ce nelegei prin competena expertului contabil?

Competenta profesionala are dou componente de baz: - obtinerea; - mentinerea. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesiona1e cu competent a, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competen profesional&atilde; care s justifice asteptari1e unui client
138

sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si nout ati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Dobndirea cere: - inalt standard de pregatire general, urmat&atilde; de una specifica; - practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; - perioada de practica in domeni u. Mentinerea cere: - cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); - adoptarea unui program care sa garanteze un control de cal itate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale. COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu): Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena necesar. In asemenea situatii nu trebuie sa -si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competentelor sale, cerand consultant a sau asistenta unui specialist.

STUDII DE FEZABILITATE

1. Care este con inutul unui Plan de afaceri enumera i principalele aspecte; Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel.i de asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri. Planul de afaceri trebuie s fie un instrument de lucru simplu, sugestiv i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s fie atinse n elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, ntreprinztorul demonstreaz c are o percepie global asupra afacerii, c nelege toate aspectele ei, att cele tehnice ct i cele financiare sau de resurse umane. Demonstreaz mediului exterior (dar i celui interior) c stpnete situaia. Principalele aspecte (v. modelul prezentat n cadrul acestui capitol) care pot fi avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt: a. Viziune, strategie b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent c. Analiza pieei d. Analiza costurilor de operare e. Investiii necesare
139

f. Proiecii financiare g. Anexe a.Viziune, strategie

Totul pleac de la viziune. Fiecare ntreprinztor are o viziune. Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzi nei Dacia Vreau s fabric confecii pentru copii Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure Vreau s nfiinez o reea de Internet - cafe Vreau, vreau, vreau . . . Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivu l final ctre care vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti pentru a atingei mplini viziunea este strategia firmei tale. Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele ntrebri: Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera banii profit ? Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ? Ai deja un model sau un prototip ? Cine vor fi clienii ti ? Exist o ofert comparabil pe pia ? Unde vrei s ajungi ntr -un interval de 5 ani. Fixeaz -i obiective cuantificabile! Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ? Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai sus menionate?

b.Istoric, management, resurse umane, activitatea curent

Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelege afacerea n sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc n jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse de acei oameni. Parafraznd zicala popular omul sfinete locul putem fr ndoial afirma c managerul sfinete afacerea. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s -i pun ntrebri de genul: 140

Ce experien practic aduci n afacere ? De ce cunotine teoretice dispui ? Ce referine poi prezenta ? Este familia ta dispus s te sprijine ? Dispui de mijloace financiare pentru a ntreine familia n perioada dificil de nceput a afacerii ? Dispui de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea ? Dispui de aport n natur pentru a sprijini afacerea ? Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile cheie ale afacerii ? Unde vei localiza sediul organizaiei ? De ci angajai ai nevoie ? Ce calificri trebuie s aib angajaii ? Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ? Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ? Ai schiat o structur organizatoric ? O ntrebare special cu o semnificaie deosebi t se refer la: Unde va fi localizat afacerea ta ? c. Analiza pieei De ce exist o afacere ? Ca s vnd anume produse/servicii ctre pia. O analiz a pieei, a modului n care a evoluat n trecuti a modului n care se anticipeaz pe viitor evol uia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera. Este important s rspundem la ntrebri referitoare la: Clienii notri Cine sunt clienii ti ? Firme sau persoane fizice ? Cum se poate segmenta piaa ta ? Cum este piaa potenial mprit din punct de vedere geografic ? tii ct de mare este volumul pieei poteniale ? Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ? Concurena Ce tii despre concuren ? Ci angajai au ? Ce for de vnzare ? Ce cote de pia au ?
141

Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ? Ce strategii de pre are concurena ? Dar strategii de comunicare/reclam ? Piaa Cum apreciezi c vor evolua vnzrile ? Care este prognoza cererii ? Politici de marketing Ai o strategie de produs ? Ai stabilit o politic de distribuie ? Ai o politic de pre i condiii de plat ? Te-ai gndit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ? d. Analiza costurilor de operare Acest capitol este dedicat nelegerii i evidenierii costurilor de funcionare curent a activitii. Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegerea aspectelor tehnologice, economicei manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c nelegem fluxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, ci oameni trebuie s angajmi n ce structur trebuie s i dispunem. e.Investiii necesare f. Proiecii financiare Proieciile financiare nu sunt altceva dect an ticipri/planificri pe viitor ale situaiilor financiare ale afacerii. Proieciile financiare sunt modelri matematice viitoare ale bilanului, contului de profiti pierderei a calculului de lichiditi (cash -flow) pe baza crora se calculeaz eventuali anumite rate de profitabilitate a afacerii. Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, di e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematici dac aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor financiare nu poate fi dect tot eronati deci complet inutil. g. Anexe Evident c nu pot fi propuse formate -cadru, limitative, pentru planul de afaceri. ns n cazul anumitor programe de finanare pot fi puse la dispoziia solicitanilor formate ca dru specifice. Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale. Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea, ca de exemplu: certificate de studii/calificri ale echipei manageriale i ale re surselor umane, certificate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de la banc, detalii tehnologice sau constructivei orice alte materiale sau documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n prezentarea proprieiafaceri.

142

2. Enumera i costurile de func ionare curent a activit ii unei ntreprinderi;

Este bine s avem n vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:


Costuri de nfiinare a firmei :

Autorizaii nscrierea n Registrul Comerului.


Costuri curente :

Materii prime Materiale consumabile, materiale auxiliare, Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, primei bonusuri Costuri de trainingi formare personal Impozitei taxe locale Servicii externe Contabilitate Consultan f i s c a l Consult an jur idic Consultan n management Consultan I T

Costuri de spaiu Cheltuieli de nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele Reparaii ntreinere


Costuri cu mijloacele de transport Costuri legate de procesul de vnzare

143

3. Dac a i ntocmi un plan de afaceri la ce ntrebri a i rspunde la capitolul viziune, strategie ; Vreau s fabric confecii pentru copii Vreau s comercializez jucarii Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera banii profit ? Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ? Cine vor fi clienii ti ? Exist o ofert comparabil pe pia ? Unde vrei s ajungi ntr -un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective cuantificabile!

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea existenei unor organisme profesionale puternice. Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, nu numai ca pot dar si trebuie sa se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera. Necesitatea unor organisme profe sionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere a trei domenii care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate. Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili. Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre p rofeionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionale eficiente. 2. Modaliti de organizare a profesiei contabile. Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili sau printr -o lege. Indiferent de modul de organizare, recunoasterea asociatiei printr -o reglementare da autoritate activitatilor desfasurate de aceasta si de membrii sai, mult mai importanta fiind insa
144

recunoasterea din partea mediului economic, a societatii in general, care trebuie sa gaseasca serviciile furnizate de profesionistii contabili ca indispensabile si creatoare de valoare. Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. Atunci cand se creeaza mai multe organisme in domeniul profesiei contabile, pentru servirea interesului public, este necesar ca acestea sa nu fie organizate pe pri ncipii monopoiste, exclusiviste in ceea ce priveste activitatile componente ale profesiei contabile. 3. Criteriile de recunoatere a unui organism profesional.

Pentru a fi recunoscute de autoritatile publice si de organismele international, un organism national al profesiei contabile trebuie: - Sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; - Membrii sa fie profesionisti contabili; - Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al pu blicului; - Sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile ? etica, disciplina, practica profesionala; - Membrii sai sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile efectuate de profesionistii contabili; - Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

145