Sunteți pe pagina 1din 16

c/5

TESUTUL EPITELIAL
Tesutul epitelial este aleatuit din celule strans legate prin jonctiuni intercelulare, formand straturi continue (epitelii de acoperire) sau mase celulare cornpacte (epiteliile glandulare). Epiteliile indeplinesc funciii foarte variate:
a

protectie: acopera suprafata corpului (epidermul) si captusesc toate cavitatile organismului delimiteaza lumenele organelor cavitare, formand bariere semiperaieabile intre compartimente cu compozitie distincta asigura transportul selectiv de substante (epiteliul intestinal, epiteliul aleveolar, epiteliul tubilor renali) secretie (epiteliile din cornponenta glandelor exocrine i endocrine) absorbtie (epiteliul intestinal, epiteliul tubilor renali) functie senzoriala (epiteliile din alcatuirea organelor de simt)

Histogeneza
Epiteliile deriva din toate cele trei foite embrionare: ectoderm: epidermul si anexele sale epiteliul cavitatii bucale si al canalului anal epiteliul nazal

adenohipofiza, medulosuprarenala endoderm; epiteliul care captusete restul tubului digestiv epiteliul respirator

glandele anexe ale tubului digestiv (Scat, pancreas exocrin, vezicula biliara, glande salivare) tiroida i paratiroidele mezoderm endoteliile si mezoteliile corticosuprarenala

CARACTERE GENERALE ALE JESUTULUl EPITELIAL


Adezivitatea. Celulele epiteliale sunt strans atasate intre ele prin jonctiuni interceiulare puternice. Matricea extracelulara este foarte redusa. Poiaritatea. Once epiteliu are doua suprafete: o suprafata libera (apicala) - orientata spre mediul extern sau spre lumenul unui organ cavitar B o suprafatft bazala, opusa celei libere, orientata spre tesutul conjunctiv. Suprafata bazala a epiteliului se sprijina pe o membrana bazala care o separa de tesutul conjunctiv subiacent. Suprafata apicala prezinta frecvent specializari membranare: microvili, cili, stereocili. Este avascuiar, Se hraneste pe seama vaselor din tesutul conjunctiv subiacent, prin difuziunea substantelor nutritive prin membrana bazala si spatiile interceiulare. Este bogat inervat de terminatii nervoase receptoare (mcapsulate, butonate, in cosulet sau in retea), care se distribuie celulelor epiteliale Capacitate de regenerate mare. Regenerarea se realizeazS prin activitatea rnitotica a unor celule nediferen^iate din structura epiteliilor, numite celule stem. Rata de inlocuire a tesutului epitelial este variabila: foarte rapida la epiteliul intestinal, care este inlocuit la 2-5 zile, lenta la epiderm (30 de zile). Metaplazia este procesul prin care un epiteliu se transfomia in alt tip de epiteliu cand este supus actiunii indelungate a unor factor! nocivi din mediu. De exemplu, epiteliul respirator se transforma la marii fumatori din epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat in epiteliu stratificat pavimentos, pentru a rezista iritatiei cronice (metaplazie pavhnentoasa sau scuamoasa).

MEMBRANA BAZALA
Este un strat specializat al matricei extracelulare, situat la interfata dintre epiteliu si tesutul conjunctiv subiacent.

Aspect !a microsccpu! optic.


Membrana bazala este dificil de vizualizat cu metodele obisnuite de colorare, deoarece are o grosime redusa, aflata la lirnita puterii de rezolutie a microscopului optic. Exceptie fac epiteliile cu membrana bazaia groasa, de tipul epiteliului traheal sau epiteliului anterior al comeei. Pentru evidentierea membrane! bazale la microscopul optic se folosesc tehnici de colorare specials:

metoda PAS * evidentiaza rnembrana bazala ca o structure liniara, colorata in rosupurpuriu datorita continutului in proteogiicani impregnarea argentica > membrana bazala apare in negru datorita fibrior de reticulina din componenta sa

Uitrastructuri La microscopul electronic membrana bazala apare formata din trei straturi: lamina hicida (lamina rara) - un strat electrono-transparent, omogen, de 10 nm grosime, adiacent celulelor epiteliale lamina densa - strat electronodens, gros de 20 nm, cu aspect filamentos a lamina fibroreticuiaris - strat format din fibre de reticuiina care fac trecerea la matrices tesutalui conjunctiv subiacent epiteliului. Compozitie ehimlea. Componentele principale ale mernbranei bazaie sunt: colageiiul de tip IV - reprezinta constituent! major al membrane! bazaie. Se gaseste in lamina densa, unde forrneaza o retea moleculara multistratificata ce confera membranei bazaie stabilitate mecanica si flexibilitate. lamialna - glicoproteina de adezivitate localizata mai ales in lamina lucida. Prezinta situsuri de legare atat pentru proteinele integrate din membrana celulei epiteliale cat si pentru colagenul de tip Fvr, actionand ca un "lipici" care leaga celula de membrana bazala. a proteogiicani i gHcozaminoglicani (heparansulfatj - rnacromolecule cu incarcatura putemic negativfi, constituind probabil o bariera de filtrare ce controleaza tranzitul moleculelor intre tesutul conjunctiv i epiteliu. Componentele membranei bazaie sunt sintetizate atat de celulele epiteliale care vin in raport cu ea cat si de celulele conjunctive. Funciiije membranei bazaie atasarea epiteliului de tesutul conjunctiv subiacent constitute o bariera cu pemieabiHtate selectiva, ce pennite difiiziunea substan|elor nutritive dinspre tesutul conjunctiv spre epiteliu. mentine polaritatea celulei epiteliale, definind polul bazal al celulei intervine in regenerarea si repararea plagilor, servind ca suport pentru celulele care inigreaza pentru a umpie breele. Important^ clinlca. In cancer, membrana bazala constituie o bariera critica pentru potentiaiul metastatic. Daca uii cancer epitelial (carcinom) rupe si depaseste membrana bazala, prognosticul bolii se agraveaza considerabil. Celulele maligne detasate din tumora migreaza rn tesutul conjunctiv subiacent, invadeaza vasele si sunt vehiculate pe cale sanguina, insamantand organe aflate la distanta de tumora primara.

CLA3JFICAREA EPITELiiLOR DUPA FUNCJIE


a

"
B

epitelii de acoperire epitelii glandulare epitelii senzoriale EPiTELIILE DE ACOPERIRE

Epiteliile de acoperire intrS in structura tegumentului, captusesc lumenele organelor cavitare (cavitate bucala, esofag, stotnac, intestin, cai respiratorii, cai urinare, genitale etc), captusesc cavitatile seroase ale organismului (pleurala, pericardica, peritoneala), ductele excretoare ale glandelor exocrine. Ele sunt dublate de un strat de tesut conjunctiv care contine vase sanguine, vase limfatice si tenninatii nervoase. Epiteliile care captusesc organele cavitare formeaza irnpreuna cu stratul de tesut conjunctiv subiacent, tunica mucoasa a organelor respective. Epiteliile care delimiteaza cavitatile seroase formeaza mipreuna cu tesutul conjunctiv subiacent membrane seroase {pleura, pericard, peritoneu), cai'e acopera si viscerele din aceste cavitati, Clasificarea spltsliilor de acoperire Dupa oumarul de straturi celulare: " epitelii simple (unistratificate) B epitelii compuse (stratificate) epitelii pseudostratificate Dupa forma celulelor: "
H

epitelii pavirnentoase epitelii cubice epitelii cilindrice (prismatice) EPITELilLE SIMPLE (UNSSTRATIFIGATE) sunt formate dintr-un singur rand de ceiuie care iau contact cu membrana bazaia indeplinesc fiinctii de absorbtie i secretie, dar asigura o protectie limitata se clasifica dupa forma celuleior componente in: epiteiii simple pavirnentoase, simple cubice si simple cilindrice.

"

Epiteliile simple pavirnentoase (scuamoase) " cuprind un singur rand de celule turtite, cu nuclei aplatizati, situati central, cu citoplasma foarte subtire. Celulele se imbina in mod semanator placilor de pavaj (de unde si denumirea de epitelii pavirnentoase) si sunt asezate pe o membrana bazaia subtire. Exemple de astfel de epitelii sunt: epiteliile care captusesc vasele sanguine si limfatice (endotelii)

epiteliile care captusesc cavitatile seroase: pleurala. pericardica, peritoneala (mezotelii) epiteliul alveolar epiteiiul foitei parietale a capsulei Bowman epiteliul ansei Henle epiteliile care tapeteaza canalele excretoare rnici ale glandelor exocrine Functii: de difuziune si filtrare; formeaza bariere semipermeabile care permit transportul selectiv de metaboliti si gaze faciliteaza rnisearile viscerelor (mezoteliile) EpltelilSe simple cubloe. Sunt formate dintr-un singur rand de celule cu maltimi si latimi egale. cu nuclei sferici, dispui central. Exemple: epiteliul tubilor contorti renali (proximal i distal) epiteliul de captuire a ductelor mici ale glandelor salivare (ducte intercalare) epiteliul tiroidian epiteliul de acoperire a ovarului Functii reabsorbtie i secretie

protectie (epiteliul de acoperire a ovarului) Epiteliile simple cilindrice (prismatic-e)


un singur rand de celule inalte, cu nuclei ovoizi, localizati in axul lung al celulei, la polul bazal. Polul apical prezinta adesea specializari de suprafafa: microvili (cu rol de a mari suprafata de absorb tie a membrane!) sau cili (iroplicati in transportul particulelor sau celulelor la suprafata epiteliilor). La anumite epitelii, printre celulele cilindrice se intercaleaza celule caliciforrne secretoare de mucus. Exemple: epiteliul rnucoasei gastrice i intestinale epiteliul veziculei biliare epiteliile ce captusesc ductele intralobulare striate ale glandelor salivare epiteliul mucoasei uterine (endometru) epiteliul mucoasei tubei uterine. Functii absorb tie

secretie de mucus si enzime transportul particulelor la suprafata epiteliului (epiteliile ciiiate)

Epitellul pseudostratificat este format dinlr-ua singur rand de celule cu iaaltirai diferite. Nuclei! celulelor sunt situati la inaifimi diferite, creand impresia de stratificare. In realitate, toate celulele iau contact cu membrana bazala, dar nu toate ajung la suprafata epiteliului. " Celulele pot prezenta specialized membraaare apicale: cili;

stereoeili: Epiteiiii! pseudostratlficat cMindric ciliat


este caracteristic cailor respiratorii superioare - cavitate aazaia, laringe, trahee, bronhii man -, de unde si denumirea de epiteliu de tip respirator. m Este ccmpus din 3 tipuri de celule: cilindrice ciiiate, caliciforme si bazale Celulele cilindrice ciiiate cele mai numeroase sunt celule iaalte, cu nuclei ovoizi, localizati in zona de mijloc a celulei la polul apical preziata aumerosi cili care executa raiscari coordonate de pendulare, epurand aerul care tranziteaza caile respiratorii de particulele straine inhalate, " Celulele caliciforme sunt celule secretoare de mucus, intercalate din loc in loc printre celulele ciiiate prezinta un pol bazal ingust si un pol apical voluminos, cu aspect globules, in care se acumuleaza granulele de mucina. " nucleul este turtit, heterocroraatic, imp ins la polul bazal al celulei de masa de mucus. Celulele bazale celule rnici, situate priatre extremitatile profunde ale celulelor cilindrice, fara a ajunge cu polul apical la suprafata epiteliului. sunt celule active mitotic, cu rol de inlocuire a celulelor ciiiate si caliciforme care se elimina in urma uzurii morfofunctionale.

Epitellui pseudostratificat cilindric cu stereociii


tapeteaza caile genitale masculine (canalul epididimar si deferent) cuprinde 2 tipuri celulare: celale principale - foarte inalte, numeroase, cu nuclei ovoizi localizati la polul bazal. Prezinta la polul apical rnicrovili foarte lungi, neregulati, ramificati, lipsiti de motilitate, denumiti impropriu stereociii. Au rol de reabsorbtie a fluidului testicular.

"

celule bazale: celule mici, intercalate printre celulele principaie, roi de regenerate a epiteliului.

EPiTELIiLE STRATIFiCATE Sunt epitelii de protectie. ce cuprind mai multe straturi de celule cu forme diferite. Celulele din stratul profund (bazal) se hranesc mai usor i au metabolism mai ridicat decat celulele din straturile superioare, care isi reduc treptat metabolismul, degenereaza si sunt eliminate canu ajung in straturile superficiale. Epiteliile de acoperire se clasifica dupa forma celulelor din stratul superficial in: B epitelii stratiflcate pavimentoase (scuamoase) epitelii stratiflcate cubice " epitelii stratiflcate cilindrice (prisniatice)

epiteliul de tranzitie Epiteliile slratifieate pavimentoase


Sunt formate din mai multe randuri de celule cu forme diferite; cele din stratui superficial sunt aplatizate. Se clasifica in 2 tipuri in functie de comportamentul celulelor din straturile superficiale: keraiinizate
a

nekeratinizate Epiteliul stratificat pavimentos keratlnizat


fomieaza epidermul (stratul superficial al pielii) este alcatuit din celule epiteliale numite keralinocile, dispuse in mai multe straturi. Pe masura ce avanseaza spre suprafata epidermului, ele se incarca cu keratine si in paralel degenereaza, se leaga incrucisat si mor, descuamandu-se permanent la suprafata epidermului. Keralinele sunt proteine fibrilare insolubile cu rol structural - formeaza filamentele intermediare din structure citoscheletului celulei epiteliale. Ele confera epidermului rezistenta la solicitarile mecanice, la actiunea factorilor abrazivi. La examenul microscopic, epidermul apare format din 2 zone diferite morfblogic:
m

corpul mucos - zona profunda, bogata in celule nucleate, cu limite celulare distincte

corpul cornos - zona superficiala a epidermului, cu aspect omogen, translucid datorat incarcarii masive cu keratina a celulelor, care apar turtite, anucleate, fara limite celulare. Corpul mucos cuprinde 3 straturi: Stratul baza! (germinativ) stratul eel mai profund al epidermului

un singur rand de celule cubice sau cilindrice intens bazofiie, cu nuclei sferici sau ovoizi. Celulele se ieaga de niembrana bazala prin hemidesmozorai si intre ele prin desmozomi. Sunt celule stem active mitotic care se diferentiaza in keratinocite. Pe masura diferentierii, keratinocitele tree in straturile superficiale, asigurand reinnoirea constanta a celulelor care se pierd prin descuamare. Celulele bazale contin filamente intermediare de keratina. Pe masura ce celuleie migreaza spre suprafafa, numarul filamentelor creste. astfel incat in stratul cornos constituie jumatate din proteinele sale.

Stratui spinos contine mai multe randuri de keratinocite poligonale, cu nuclei sferici dispusi central, citoplasma abundenta, acidofila. B Keratinocitele au numeroase prelungiri scurte, cu aspect spinos, la niveiul carora se Ieaga prin desmozomi. Citoplasma contine numeroase filamente de keratina (tonofilamente) t impachetate in fascicule groase (ionofibrile). Tonofilamentele strgbat citoplasma keratinocitelor pe directii bine orientate si se ancoreaza pe desmozomi, conferind epidermului rezistenta la solicitarile rnecanice. Stratul granules 2-3 randuri de celule fuziforme asezate paralel cu suprafata epidermului Celulele contin granule de keratohialma, intens bazofiie la microscopul optic. Keratohialina este o proteinS ce confera keratinei rezistenta la solventii organici. Nucleii celulelor incep sa degenereze: devin rnici, hipercrornatici CorpuS cornos este compus din trei straturi: Stratul lucidum se gaseste numai in pielea groasa din regiunile palmara si plantara cuprinde cateva randuri de keratinocite aplatizate. anucleate, numite corneociie. citoplasma celulelor este omogena, intens acidofilfi, lipsita de organite, dar cu fascicule de keratina groase, foarte abundente, impregnate cu keratohialina aparuta in stratul granules. jonctiunile intercelulare incep sa dispart Stratul cornos propriu-zis s celule complet keratinizate, aplatizate, cu mernbrana mult ingrosatS datorita depunerii pe fata intema a unei proteine insolubile, involucrina. dipar limitele celulare. spatiile intercelulare sunt ocupate de un material lipidic impermeabil pentru apa, produs de celule in paralel cu keratina.

Strata! exfoiiator (disjunct) " reprezinta partea superfieiala a stratului comos, supusa permanent frecarii comeocitele se desprind prin descuamare, fund inlocuite prin diviziunile ceiuleior stratului bazai. Epidermul se reinnoieste !a 15 - 30 de zi!e. In grosimea epidermului, se afia, pe langa keratinocite, si alte tipuri de ceiule, in proportie redusa (5%): ceiule pigmentare (melanocite) - sintetizeaza melariina ceiule Langerhans - apartin sistemului imunitar; sunt ceiule prezentatoare de antigene, iocalizate in straturile bazal si spinos, printre keratinocite. ceiule Merkel ceiule senzoriale. fiinctie de mecanoreceptori Functia epidermului: bariera protectoare, impermeabila la apa, rezistenta la actiunea factorilor abrazivi si la patrunderea microorganismelor Epitefiiie stratificate pavimentoase nekeratinizate sunt epitelii de protectie; captuesc cavitfitile care sunt umectate permanent: " cavitatea bucala esofagul " vaginul canalul anal Datorita urnectarii permanente a suprafetei epiteliale, celulele nis se keratinizeaza. Ele ii mentin nuclei! pana in stratul superficial. Se dispun in trei straturi: Strata! bazal (germinativ) 1-2 randuri de ceiule cubice, intens bazofile. cu nuclei sferici au activitate mitotica intensa ' rol de inlocuire a celulelor superficial descuamate Stratu! intermediar rnai mijlte randuri de ceiule poliedrice, cu citoplasma acidofila, nuclei rotunzi, centmli. Stratal superficial cuprinde celuie aplatizate, cu nuclei turtiti, heterocromatici. sunt eliminate la suprafata epiteliului prin exfolierea produsa de factorii mecanici (frecare, tranzit). Cavitatea bucala este tapetata in cea mai mare parte de epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat, Anumite regiuni ale mucoasei bucale, expuse continuu in procesul

masticator, se pot keratiniza: mucoasa palatului dur, mucoasa gingivala, fata dorsala a limbii.

Epiteliul stratificat cubic


cuprinde 2-3 randuri de celule asezate pe o membrana bazala stratul proftmd sau bazal este format din celule mici, cu nuclei rotunzi, citoplasma redusa, usor bazofila; prezinta capacitate de multiplicare stratul superficial contine celule cubice. este rar intalnit: captuseste canalele excretoare ale unor glande exocrine - gl. sudoripare, gl. salivare, pancreas

fiinctii de protectie si secretie. Epiteliul stratificat cilindric


" cateva randuri de celule, cele superficiale cilindrice foarte raspandit in viata embrionarS rar la adult: formeaza epiteliul conjunctivei palpebrale, tapeteaza canalele de excretie mari (interlobulare) ale glandelor exocrine functie de protectie

Epiteliul tranzitional (epiteiiu polimorf, uroteliu) Este un tip special de epiteiiu stratificat, caracteristic cailor urinare: calice, bazinet, ureter, vezica urinara. Este alcatuit din celule cu forme diferite, de unde i denumirea de epiteiiu polimorf " Cuprinde 3 straturi: Stratul bazal (germinativ) contine un singur rand de celule cubice sau cilindrice situate pe o membrana bazala foarte subtire. sunt celule active mitotic, cu rol de regenerare a epiteliului Stratul intermediar este eel mai gros cuprinde mai multe randuri de celule cu forma asemanatoare unei rachete de tenis: au un pol apical voluminos si un pol bazal efilat, care se insinueaza printre celulele stratului bazal. Stratul superficial un rand de celule voluminoase, extinse mult in latime, avand forma similara cu a uaei unei umbrele ("celule umbeliforme") " citoplasma clara frecvent binucleate polul apical al celulelor prezinta o densificare datorata unei concentratii foarte mari de sfingolipide membranare, care fac epiteliul impermeabil la apa "

10

Epiteliul de tranzitie are caracter plastic: isi modifica numarul straturilor si forma celulelor in func^ie de gradul de umplere al cailor urinare. Acest aspect este mai evident la vezica urinara, care sufera mari variant de volum. Cand vezica urinara este goala, epiteliul este multistratificat, iar celulele superficiale au forma cuboidala. Cand vezica urinara este destinsa, epiteliul devine bistratificat, celulele rachetiforme gliseaza printre celulele stratului bazal, iar celulele superficiale se aplatizeaza. Datorita trecerilor repetate de la o stare la alta, uroteliul este denumit i epiteliu tranzitional.

EPITELIILE GLANDULARE
Sunt alcatuite din celule epiteliale specializate pentru elaborarea unui produs de secrete. Epiteliile glandulare asociate cu tesut conjunctiv, vase sanguine, vase limfatice i nervi vegetativi alcatuiesc glandele. Dupa modul de eliminare a produsului de secrete, se deosebesc doua tipuri mari de glande: exocrine - elimina produsul secretor in mediul extern sau in lumenul unui organ cavitar printr-un canal de excretie sau direct. endocrine - elimina produsul de secretie (hormon) direct in mediul intern al organismului: sange, limfa sau lichid interstitial.

GLANDELE EXOCRINE
Glandele exocrine sunt formate dintr-o portiune secretorie numita adenomer, ce cuprinde totalitatea celulelor secretorii i o components excretorie alcatuita din ducte care transports produsul de secrejie la suprafa|a unui epiteliu de acoperire. Celulele glandulare exocrine se caracterizeaza prin polaritate morfologica $i functionala: ele prezinta un pol bazal, care se sprijina pe o membrana bazala si se afla in relatie cu vasele din fesutul conjunctiv adiacent de la care primesc substanfele necesare elaborarii produsului de secrefie i un pol apical sau luminal, prin care se elimina secretia. Polaritatea se reflects si in localizarea organitelor: la polul bazal se concentreaza reticulul endoplasmic rugos, ribozomii i mitocondriile, in por^iunea supranucleara se gSsete aparatul Golgi, iar la polul apical produsul de secrete stocat in granule.

Clasificarea glandelor exocrine


Clasificarea morfologica
Dupa aspectul canalului excretor

"

glande simple: au canal excretor unic, neramificat glande compuse: au canal excretor ramificat, care dreneaza mai multe unitati secretorii

Dupa forma adenomerului glande tubulare: adenomerul are forma de tub; se subimpart in: glande tubulare drepte adenomerul are forma de tub drept

11

glande tubulate ramificate - adenomer cu aspect de tub ramificat glande tubulare glomerulare - adenomerul ia forma unui tub incolacit glande acinoase - au unitati secretorii sferice (lat. acinus = boaba de strugure) glande alveolate - adenomerul are aspect de sac cu lumen mai larg " glande tubuloacinoase glande tubuloalveolare Tinand cont de cele doua criterii motfologice (aspectul canalului si forma unitajilor secretorii), se deosebesc urmatoarele tipuri principale de glande exocrine: TIPURI DE GLANDE simple tubulare drepte simple tubulare glomerulare simple tubulare ramificate simple acinoase simple alveolare ramificate compuse tubulare ramificate compuse acinoase compuse tubuloacinoase compuse tubuloalveolare EXEMPLE glandele Lieberkuhn din mucoasa intestinului subtire si a colonului glanda sudoripara glandele esofagiene, glandele gastrice pilorice, glandele uterine glanda lacrimala, glandele bulbouretrale glanda sebacee glandele duodenale Brunner parotida sublinguala, submandibulara. glanda mamara, prostata fundice si

Clasificarea glandeior dupa natura produsului de secretie: Glandele mucoase au secretie vascoasa, bogata in glicoproteine inalt glicozilate numite mucine, cu rol protector si lubrefiant. exemple: celulele caliciforme din structura epiteliului respirator si intestinal, glandele cardiale si pilorice din mucoasa gastrica, glandele duodenale Brunner.
Glandele seroase

elaboreaza o secretie fluida, cu aspect apos, bogata in enzime i proteine cu activitate biochimica intensa. exemple: parotida, pancreasul exocrin Glandele mixte sunt: mucoseroase, daca in secrefie predomina componenta mucoasa; ex: sublinguala seromucoase, cand in secretie predomina componenta seroasa; ex: submandibulara Exista si glande cu secretie de natura lipidica (sebum), de exemplu glandele sebacee anexate foliculilor pilosi din piele.

12

Clasifjcarea glandelor dupa mecanismul secretiei Gland a merocrina (gr. krinein = a secreta; meros= parte) celulele glandulare stocheaza produsul de secretie in granule secretorii care fuzioneaza cu membrana celulara i isi elimina numai continutul in mediul extraeelular prin exocitoza, astfel incat citoplasma si membrana celulei raman intacte. este tipul de secretie intalnit la majoritatea glandelor exocrine (pancreas, glande salivare, glande gastrice etc,) Glanda apoerina(gr. apo= din) " produsul de secretie elaborat este stocat in granule de secretie in zona apicala a celulei i se elimina impreuna cu o parte din citoplasma apicala. Ulterior polul apical se reface i celula reincepe un nou ciclu secretor. exemple: glanda mamara, glandele Moll (din conjunctiva palpebrala), glandele sudoripare mari din regiunea inghinala i perianala. Glanda holocrina (gr. holos= tot) " Celula. pe masura ce acumuleaza produsul de secretie degenereaza, moare si se elimina in totalitate odata cu produsul de secretie. Astfel, ea partieipa la un singur ciclu secretor, ex: glanda sebacee Clasificarea glandelor dupa modul de reglare a secretiei Glande cu secretie continua (constitutiva): secretia are loc continuu, fSra acumulare semnificativa de granule secretorii " Glande cu secretie intermitenta (reglata): secretia are loc numai prin stimulare neuro-umorala, astfel incat produsul secretor se acumuleaza in celula si este stocat in granule secretorii pana la aparitia stimulului pentru eliberare.

Organizarea morfologica generala a glandelor exocrine compuse


Orice glanda compusa este invelita intr-o capsula de tesut conjunctiv care o protejeaza si delimiteaza de structurile invecinate. Din capsula se desprind spre interior septuri de tesut conjunctiv dens care contin vase sanguine, vase limfatice i nervi. Septurile sunt de doua feluri: interlobare groase, care impart parenchimul glandular in lobi interlobulare, mai subtiri. care individualizeaza portiuni mici de parenchim, numite lobuli. Glandele prezinta doua componente: parenchimul - componenta epiteliala, ce include unitatile secretorii (acinii glandulari) si ductele excretorii
strorna - componenta conjunctiva a glandei, ce include capsula i septurile, indeplinind o func|ie stracturala, de susjinere a componentelor parenchimului.
13

Acinii glandular! se clasifica, dupa natura chimica a produsului lor de secretie in acini serosi, mucosi si micsti. Acinul seros formafiune sferica, alcatuita din 4-6 celule seroase inalte, cu forma piramidala, ce delimiteaza un lumen ingust in centrul acinului nucleii celulelor seroase sunt rotunzi, eucromatici, situati in treimea bazala. citoplasma celulelor are aspect granular si prezinta dubla colorabilitate: este bazofila la polul bazal, unde se concentreaza RER si ribozomii si acidofila la polul apical, unde se gasesc granulele de zimogen, care stocheaza protein-enzimele sintetizate de celula. Acinul mucos este mai voluminos decat eel seros, cu lumen larg si neregulat este format din 6-12 celule mucoase, cu citoplasma clara sau palid colorata citoplasma supramicleara are aspect vacuolar datorita granulelor de mucina nucleii sunt turtiji, heterocromatici, impinsi la polul bazal de secretia de mucus Acinul mixt se realizeaza dintr-o combinatie de acin seros si unul mucos partea seroasa este cea mai dezvoltata, se prezinta ca un acin mucos tipic partea seroasa este reprezentata de 2-3 celule seroase asezate la unul din polii acinului mucos, ca o semiluna intunecata. Fiecare acin este delimitat periferic de o membrana bazala. Intre membrana bazala i polurile bazale ale celulelor acinului se interpun celule mioepiteliale, care se pot identifica pe sectiunile microscopice dupa nucleii alungi, heterocromatici, intens colorati. Aceste celule, dotate cu miofilamente contractile de actina si miozina, prezinta prelungiri care inconjoara baza fiecarei celule secretorii, facilitand expulzia produsului de secrefie din celule in lumenul acinului. Canalele excretoare se impart dupa marime si situatie topografica in: canalicule intralobulare - reprezinta segmentele ini^iale ale ductelor situate in plin parenchim glandular, in continuarea lumenelor acinilor. ducte interlobulare, care se gasesc in septurile interlobulare ducte interlobare, cele mai largi, situate in septurile interlobare. Ele converg spre un duct principal care dreneaza intreaga glanda.

14

in afara de glandele exocrine propriu-zise, care au un sistem canalicular bine dezvoltat, exista si un numar restrans de glande exocrine lipsite de ducte. in aceasta categoric sunt incluse: " glandele unicelulare, reprezentate de celule secretorii izolate, diseminate printre celulele unor epitelii de acoperire, de exemplu: celulele caliciforme din structura epiteliului respirator sau a epiteliului intestinal glandele intraepiteliale, formate din grupuri mici de celule situate In grosimea unui epiteliu de acoperire. Exemplu: celulele secretoare de mucus de la nivelul mucoasei nazale, glandele din mucoasa uretrala. GLANDELE ENDOCRINE Sunt lipsite de canale excretoare. Produsii lor de secretie (hormoni) sunt transportati pe cale sanguina i actioneaza asupra unor celule-tinta situate la distanta de locul in care sunt elabora^i. In glandele endocrine, celulele secretorii se grupeaza in jurul vaselor capilare, in care isi elimina produsul de secre|ie. Ele se pot dispune in mai multe moduri: in cordoane celulare (celulele din zona fasciculata a corticosuprarenalei) in cuiburi celulare separate intre ele prin fibre conjunctive fine (adenohipofiza). in vezicule saufoliculi formati dintr-un epiteliu glandular ce delimiteaza o cavitate cu coloid (tiroida) Produsul de secretie al glandelor endocrine poate fi constituit din: polipeptide mart - parathormonul produs de glandele paratiroide peptide mici i amine biogene - secretate de celule endocrine raspandite difuz in mucoasa tractului digestiv i respirator steroizi (derivati din colesterol) - hormonii corticosteroizi sintetiza^i la nivelul corticosuprarenale i. Unele glande isi elimina produsul secretor imediat dupa sinteza, altele numai dupa o perioada de stocare prealabila, intracelulara sau extracelulara (tiroida). GLANDE MIXTE Au secrete mixta, endocrina i exocrina, realizata de celule secretorii diferite sau identice. In pancreas, secrefia endocrina este realizata de celulele insulelor Langerhans, iar secre|ia exocrina de celulele acinilor seroi. in ficat aceleai celule (hepatocitele) realizeaza ambele functii deoarece secreta bila in sistemul de canale biliare (func|ie exocrina) si totodata sintetizeaza produsi ca aminoacizii, glicolipidele s.a, care sunt eliberati direct in sange (functie endocrina)

15

TIPURI MORFOLOGICE DE GLANDE EXOCRfNE

simpla tubulara dreapta

simpla tubulara ramificata.

simpla tubulara glomerulara

simpla acinoasa

simpla acinoasa ramificata

compusa tubulara ramificata

compusa acinoasa ramificata

compusa tubuloacinoasa

TIPURi DE GLANDE DUPA MECANSSMUL DE SECRETIE

holocrina

merocnna

apocnna