Sunteți pe pagina 1din 4

ETAPELE UNUI STUDIU DE CERCETARE

Pregatirea studiului Elaborarea protocolului Culegerea informatiilor ( datelor ) Prelucrarea datelor Analiza si interpretarea rezultatelor Prezentarea rezultatelor Redactarea studiului

STUDII DE CERCETARESCOPUL Este de a da raspuns la unele intrebari cu privire la: Cauzalitate Istoria naturala a unei boli sau dinamica acesteia Prognosticul bolii Tratament Profilaxia imbolnavirilor DEFINIREA SCOPULUI Exista in general 4 tipuri: Descrierea unui fenomen de sanatate Evaluarea unui procedeu diagnostic Evaluarea unei abordari terapeutice Cercetarea unor factori de risc si / sau prognostici OBIECTIVE Obiectivele unui studiu se impart in: obiectivul major si obiective secundare. Exista in general 4 tipuri de obiective majore: Obiective care se refera la evolutia si prognosticul unei imbolnaviri Obiective legate de performanta unor teste Obiective care se refera la impactul unei interventii Obiective care se refera la etiologia bolii sau la cauzalitate IPOTEZA STIINTIFICA Formularea unei ipoteze tiinifice, sub-etap care reprezint fondul problemei. Ipoteza este o afirmaie (nu o ntrebare) despre o posibil relaie ntre factorii studiai i criteriile de raionament. Ipoteza poate fi: ipotez nul - nu exist aceast relaie i alternativ - exist relaia. Ipoteza va trebui apoi dovedit sau respins. CLASIFICAREA STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE DESCRIPTIVE: - Individuale: - Raport de caz - Seria de cazuri - Populationale: - Corelationale - Transversale ANALITICE: - Observationale: - Caz Control - Cohorta - Experimentale: - Studii clinice randomizate - Trialul clinic - Studii de echivalenta terapeutica

VARIABILE Variabila = orice calitate, caracteristica sau constituent al unei persoane sau lucru. Toata cercetarea medicala se bazeaza pe studiul relatiilor dintre variabile. TIPURI DE VARIABILE Sunt clasificate in 2 grupe: I. VARIABILE CANTITATIVE = caracteristica masurabila II. VARIABILE CALITATIVE = caracteristica ce nu poate fi masurata VARIABILE CANTITATIVE: Continue = variabila masurabila care poate lua o infinitate de valori, de obicei intr-un interval. ex.: TA, colesterol Discontinue = variabile care nu pot lua decat valori intregi. ex.: scor APGAR VARIABILE CALITATIVE: Nominale = grupuri de elemente ce nu pot fi ordonate. ex.: culoarea parului Nominale ordonate = concluziile pot fi grupate..: eficienta unui tratament: f.buna/buna/slaba Binare = apar numai doua posibilitati: bonav/sanatos, DA/NU MODUL DE CULEGERE AL DATELOR I. In functie de elementele studiate: Culegere exaustiva Prin esantionare II. In functie de data culegerii: Transversala Longitudinala: - retrospectiv - prospectiv STUDIU DE COHORTA GENERALITATI:

Sunt studii longitudinale de incidenta sau de urmarire. Ofera cea mai buna informatie privind cauzalitatea. Compara subgrupuri (expusi neexpusi) similare ale aceleeasi populatii (cohorta) Apreciaza direct riscul Pot fi: - prospective - retrospective - ambidirectionale

DESIGN-UL STUDIULUI DE COHORTA: Obiectiv: demonstrarea importantei unui factor in etiologia unei imbolnaviri Studiul incepe de la o populatie (cohorta) fara boala, care se stratifica ulterior in 2 subgrupe (loturi) similare: lotu expus si neexpus la factorul de risc Urmarirea in timp pentru identificarea cazurilor noi de boala

EXEMPLE DE STUDII DE COHORTA: Studiul Framingham studiu aplicat pentru boli cardiovasculare. Acest studiu a nceput n 1948 cu 5209 pacieni din Framingham i se afl azi la a treia generaie de participani. Multe dintre informaiile (azi comune) au fost urmrite: dieta, exerciiile fizice sau consum de medicamente (aspirina). Un studiu tip cohort istoric este Studiu privind efectul radiailor ionizante asupra populaiei judeului Mure unde autorii compar frecvena leucemiilor acute din mometul actual cu o cohort studiat nainte de 1986 (accidentul Cernobl).

SCHEMA STUDIU DE COHORTA Populatie -> personae fara boala -> expuse -> cu/fara boala Neexpuse -> cu/fara boala Pentru lotul expusi se vor preciza: Factorii de risc presupusi si modaliatile de masurare a acestora Criteriile de eligibilitate ale subiectilor Perioada de urmarire Masurile ce trebuie luate pentru a evita pierderile pe parcursul studiului Definirea mijloacelor de diagnostic utlizate STUDIUL DE COHORTA Datele sunt sintetizate intr-un tabel de contingenta 2x2 Boala Boala TOTAL prezenta absenta Expus la factorul de risc a b a+b Neexpus la factorul de risc c d c+d TOTAL a+c b+d a+b+c+d STUDIUL DE COHORTA ANALIZA DATELOR

Incidenta =nr. cazuri cu diagnostic intr-o perioada p/ nr. total al populatiei Compararea incidentelor se poate face: - sub forma de raport (riscul relativ - sub forma de diferenta (riscul atribuibil)

RISCUL RELATIV = raportul dintre incidenta bolii la persoane expuse si persoane neexpuse factorului de risc R1 = riscul (incidenta) bolii la expusi R0 = riscul (incidenta) bolii la neexpusi Riscul relativ indica de cate ori este mai mare riscul la expusi fata de neexpusi. RISCUL ATRIBUIBIL = diferenta dintre riscul (incidenta) bolii la expusi si neexpusi. RA = R1 R0 Riscul atribuibil indica cu cat este mai mare riscul la expusi fata de neexpusi

INTERPRETARE: RR RA >1 >0 =1 =0 <1 <0

asociere factor de risc boala factor indiferent factor de protectie

Mai pot fi efectuate si urmatoarele calcule: Fractiunea atribuibila sau etiologica (RA%) masoara specificitatea legaturii intre factorul de risc si imbolnavire. RR 1
RA% = RR 100

Riscul atribuibil in populatie masoara impactul actiunii factorului de risc in populatie.

ANALIZA STATISTICA A STUDIULUI DE COHORT Testul statistic adecvat este testul Chi Daca in urma analizei statistice se obtine p<0,05 inseamna ca avem un rezultat semnificativ statistic IC = interval de confidenta = 95% AVANTAJE: Au validitate buna Ofera cele mai bune informatii despre cauzalitate si despre istoria naturala a bolii Constituie cea mai directa masuratoare a riscului (RR) Sunt eficiente in boli cu incidenta mare Pot urmarii direct modul de actiune al factorului de risc Pot urmarii si efecte tardive ale bolii DEZAVANTAJE: Sunt costisitoare Nu se pot repeta Necesita un timp indelungat si un numar mare de subiecti Urmarirea pe termen lung este dificila in boli cu perioada de latenta lunga Produc erori, mai ales de selectie si de confuzie STUDIUL DE COHORTA EXEMPLU:

R R RAp = R
p p