Sunteți pe pagina 1din 17

4.

MICROORGANISME IMPLICATE {N PROCES


N`molul activ este un sistem ecologic complex constituit din specii care formeaz` lan\uri trofice, aflate [n competi\ie pentru resursele de hran` prin rela\ii de tip prad`-pr`d`tor ]I parazit-gazd` bine definite. {n general, microorganismele care particip` la procesele de epurare biologic`, apar\in regnului Protista care include: bacterii, ciuperci inferioare, protozoare ]I metazoare. Microorganismele care populeaz` instala\iile de epurare sunt indicatori biologici. Ele reflect` condi\iile specifice de mediu ]i intreg complexul de factori care influen\eaz` func\ionarea unei sta\ii de epurare biologic`. De aceea, observarea ]I evaluarea microscopic` a microorganismelor din n`molul activ este un instrument foarte important [n aprecierea gradului de epurare, [n controlul ]I reglarea parametrilor de func\ionare ai instala\iilor (recircularea, concentra\ia de oxigen [n bazinele de aerare etc.) precum ]I evaluare prezen\ei unui posibil poluant [n apa uzat` 4.1. Bacteriile Bacteriile sunt organisme monocelulare cu dimensiuni cuprinse [ntre 0,5 50 m, put@nd fi mai mici, pu\ine dep`]ind 100 m. Ca ]i structur`, bacteriile sunt procariote (denumirea vine de la proto- (gr.) [nainte (de) ]i karion (gr.) nucleu), deci nu prezint` nucleu ]i organite celulare bine definite, dar totu]i prezint` material genetic (ADN ]i ARN), iar citoplasma lor cuprinde granule numeroase alc`tuite din carbohidra\i, gr`simi ]i al\i nutrien\i. Unele specii de bacterii prezint` ]i clorofil`, dar aceast` clorofil` este de un tip specific doar acestor bacterii. Specific unor bacterii este prezen\a unor structuri filamentoase numite flageli. Flagelul, ca ]i forma\iune este specific ]i altor microorganisme, [ns` cel de la bacterii are o structur` aparte, diferit`. Majoritatea celulelor con\in enzime extracelulare prin intermediul c`rora bacteriile descompun substan\ele complexe [n forme mai simple, moleculare, ce sunt asimilate de corpul bacteriei, ]i folosite ulterior [n metabolismul acesteia [??/ ]. [??/ ] L. K. WANG., N.C. PEREIRA., Handbook of Environmental Engineerin Treatment Process, Humana Press, 2009 Y . T. HUNG., N. K. SHAMMAS., Series, Volume 8 Biological

{n func\ie de mediul [n care acestea []i desf`]oar` metabolismul, bacteriile sunt clasificate [n: a) strict (obligat) aerobe; b) facultativ aerobe; c) strict (obligat) anaerobe. Prima grup` de bacterii folosesc in mod necesar oxigenul dizolvat in apa uzat`, tr`ind strict [n prezen\a acestuia (ac\ion@nd ca indicator al acestuia), [n timp ce a doua categorie prezint` abilitatea de a degrada substan\ele organice [n prezen\a sau oabsen\a oxigenului (oxigenul nu este o necesitate absolut`). {n cazul organismelor strict anaerobe, reac\iile se desf`]oar` numai [n absen\a oxigenului (fermenta\ie) - oxigenul este toxic pentru aceste organisme. Pentru a se nevoie de: o surs` de carbon pentru sinteza materialului celular; o sursa de energie pentru activitatea celular`; nutrient anorganici (N, P, S, K, Ca, Mg etc.) factori de cre]tere (aminoacizi, vitamine, etc.). [nmul\i si a func\iona, bacteriile (micorganismele) au

{n func\ie de sursa de carbon, microorganismele se clasific` [n: autotrofe- capabile s`-]i formeze toate structurile celulare din substan\e anorganice , sursa de carbon fiind furnizat` de dioxidul de carbon. De exemplu, sulfobacteriile, care oxideaz` H2S la S sau la ionul sulfat, SO4-; bacterii nitrifiante (nitrificatoare), care oxideaz` amoniacul la azotit (Nitrosomonas ]i Nitrosospira) sau la azotat (Nitrobacter ]i Nitrosospira); ferobacteriile. Bacteriile autotrofe sunt strict aerobe. heterotrofe- folosesc carbon organic (substante organice) ca sursa de carbon Pentru a ob\ine energie, microorganismele oxideaz` carbonul organic sau anorganic. Sursa de energie pentru sinteza celular` poate fi radia\ia solar` sau o reactive chimic` de oxidare. Din punct de vedere al metabolismului energetic, microorganismele se clasific` [n: fototrofe- microorganisme care utilizeaz` ca surs` de energie radia\ia solar`

chemotrofe- microorganisme care utilizeaz` o reac\ie chimic` de oxidare a compu]ilor organici sau anorganici, pentru a ob\ine energie

Prin combinarea celor doi termeni- sursa de carbon ]i sursa de energie, se ob\in [nc` patru tipuri de necesit`\i nutri\ionale [???]. Astfel, microorganismele fototrofe se clasifica [n : fotoautotrofe- microorganisme care utilizeaz` lumina drept surs` de energie ]i dioxidulul de carbon, ca surs` de carbon (alge, bacterii fotosintetizante, cianobacterii) fotoheterotrofe- microorganisme care utilizeaz` lumina drept surs` de energie ]I carbonul nic, ca surs` de carbon ( alge sau bacterii fotosintetizante) La r@ndul lor, microorganismele chemotrofe pot fi: chemoautotrofe- microorganisme care utilizeaz` o reac\ie de oxidare a compu]ilor anorganici ca surs` de energie ]i dioxidulul de carbon, ca surs` de carbon ( bacterii nitrificatoare) chemoheterotrofe- microorganisme care utilizeaz` ca surs` de energie ]i de carbon, compu]i organici ( protozoare, fungi si majoritatea bacteriilor) {n final, microorganismele chemotrofe se mai pot clasifica [n func\ie de natura organic` sau anorganic` a compu]ilor pe care [i oxideaz`: chemoorganotrofe- microorganisme care utilizeaz` molecule organice complexe, ca donor de electroni ( chemoorganotrofele heterotrofe sunt, de fapt, microorganismele chemoheterotrofe) chemoautotrofemicroorganisme care utilizeaz` compu]i

anorganici simpli (amoniac, hydrogen sulfurat) [???] DUNCAN MARA., NIGEL HORAN - The Handbook of Water and Wastewater Microbiology School of Civil Engineering, University of Leeds, UK, Academic Press, Elsevier, London, 2003

Clasificarea general` a microorganismelor [n func\ie de electronul donor, electronul acceptor, sursa de energie, sursa de carbon ]i produ]ii finali, este prezentat` [n tabelul???? [???]. Tabel ???. Clasificarea general` a microorganismelor [n func\ie de electronul donor, electronul acceptor, sursa de energie, sursa de carbon finali[???] Electron donor (substrat oxidat) Compu]i organici NH3, NO2]i produ]ii

Tipul de bacterii Aerobe heterotro fe

Denumire a reac\iei Oxidare aeroba Nitrificare

Sursa de carbon Compu]i organic CO2

Electron acceptor O2

Produ]i finali CO2, H2O

O2

azotit NO2azotat NO3-

Aerobe autotrofe

Oxidarea fierului Oxidarea sulfului

CO2

ion feros Fe (II)

O2

ion feric Fe (III)

CO2

H2S, S S2O32-

O2

ion sulfat, SO4-

Facultati v heterotro fe

Denitrificar e (reac\ie anoxic`) Fermentare acid`

Compu]i organici

Compu]i organici

NO2- ]i NO3

N2, CO2, H2O

Compu]i organici

Compu]i organici

Compu]i organici

Acizi gra]i volatili (acetat, propionate, butirat )

Anaerob e heterotro fe

Reducerea fierului Reducerea sulfatului Metanogen eza

Compu]i organici Compu]i organici Compu]i organici

Compu]i organici Compu]i organici Acizi gra]i volatili

Fe (III) SO4CO2

Fe (II), CO2, H2O H2S, CO2, H2O Metan (CH4)

[???] METCALF & EDDY Wastewater Engineering, Treatment and Reuse, Edi\ia a 4 a, McGraw-Hill , New York, 2003 {n namolul activ predomin` bacteriile heterotrofe. Toate bacteriile autotrofe sunt strict aerobe [???]. [???] SIMIONESCU CLAUDIA MARIA.,- Epurarea Biologic` a Apelor Uzate, Editura Matrix Rom, Bucure]ti, 2009 Microorganismele heterotrofe degradeaz` CBO5 din sta\iile de epurare. Aportul dominant [n epurarea biologic` [l au bacteriile (peste 90 %). Dup` aspectul lor morfologic, bacteriile sunt clasificate [n patru grupe, fiecare grup` av@nd un rol bine conturat [n epurarea biologic` a apei uzate. Bacteriile [n [ngr`m`diri, sunt grupul dominant ce tr`iesc [n masa apei [n cadrul unei substan\e gelationoase pe care acestea o produc ]i [n interiorul c`reia []i desf`]oar` procesele metabolice; fiind principalele organisme degradatoare (ac\ioneaz` asupra substan\elor organice din apa rezidual`, pe care le scindeaz` p@n` la nivelul de compu]i anorganici. Bacteriile filamentoase, a c`ror dezvoltare se face pe baza unor filamente", adic` indivizii cresc fiecare [n continuarea celuilalt, realiz@nd cordoane de lungimi ce difer` dup` specie (ca exemplu 1001000 m la Sphaerotilus natans). Se dezvolt` [n masa apei ]i [n apropierea flocoanelor de n`mol activ ]i de]i sunt pu\ine ca num`r [n n`molul activ, acestea devin periculoase deoarece se pot [nmul\i mult [n condi\ii favorabile (ape care con\in azot ]i fosfor [n cantit`\i reduse). Cre]terea num`rului lor duce la crearea unor re\ele dense ce ac\ioneaz` asemeni unor bariere, bloc@nd accesul oxigenului [n flocoanele de n`mol activ, iar bacteriile din interior vor muri [n lipsa acestuia. Una dintre cele mai r`sp@ndite bacterii filamentoase este Beggiatoa Alba, un exemplu de sulfobacterie (microorganisme ce con\in granule de sulf [n citoplasma celular`) fiind indicatoare a prezen\ei sulfului ]i a hidrogenului sulfurat H2S [n ap`, ce tr`ie]te individual sau colonial, cu indivizii ajung@nd [n dimensiuni p@n` la 200m. O alt` sulfobacterie filamentoas` care este present` [n apele uzate contaminate cu sufuri ]I hidrogen sulfurat este Thiothrix.

Alte exemple de bacterii filamentoase sunt Sphaerotilus natans ]i Nocardia, ambele reprezentate de ramificarea filamentelor [n 2 la prima ]i [n toate direc\iile la cea de-a doua specie. Caracteristic Sphaerotilus natans [i sunt forma de baghet` a celulelor, dimensiunile acestora cuprinse [ntre 0.7 1.0m l`\ime ]i nu mai mult de 1.0 2.0m lungime, iar dezvoltarea filamentelor se face chiar ]i [n ape cu cantit`\i sc`zute de oxigen sau c@nd materialul organic este redus; filamentele pot atinge lungimi cuprinse [ntre 100 ]i 1000m. Spre deosebire de Sphaerotilus natans, Nocardia este gram pozitiv` ]i prezint` filamente cu lungimi mult mai scurte (10 - 20m) ]i [ndoite neregulat. Bacteriile Nocardia fac parte din Actinomicete, sunt frecvent [nt@lnite [n n`molul activ, metaboliz@nd hidrocarburile prezente [n apa uzat`; Bacteriile [n forma\iuni zoogleale, sunt rareori componenta principal` a flocoanelor. Acestea sunt bacterii care tr`iesc [n cadrul unei substan\e gelatinoase pe care acestea o produc, ]i [n interiorul c`reia []i conduc procesele metabolice. Bacteriile libere, sunt considerate o faz` mobil`, liber` a bacteriilor [n [ngr`m`diri, cu o prezen\` permanent` ]i, deci, sunt indicatori importan\i asupra calit`\ii epur`rii ]i gradului de stabilitate a biocenozei din n`molul activ. Comparate cu celelalte grupuri de bacterii, acestea prezint` particularit`\i diferite, cum ar fi o suprafa\` mult mai mare, lipsa tecii gelatinoase ]i, astfel, contactul direct cu mediul ambiant, ce le permite s` extrag` oxigenul ]i hrana din ap` [ntr-un ritm mai rapid (pe scurt, sunt mult mai eficiente [n epurarea apei, dar prezint` ]i o vulnerabilitate sporit` la eventualii contaminan\i din ap`). Bacteriile libere au forme diferite, cum ar fi de coci (form` sferic`), bastona]e (form` alungit`, cilindric`), spirili (form` de spiral`) sau vibrioni (form` de virgul`) (fig.???).

Fig.///. Diferite forme de bacterii [ ??? ] http://www.tutorvista.com/content/biology/biology-iii/kingdoms-livingworld/bacteria.php {n general, exist` o propor\ionalitate invers` [ntre bacteriilor libere ]i cele [n [ngr`m`diri- c@nd unele sunt numeroase, celelalte sunt [n cantit`\i reduse. 4.2. Fungii (ciupercile) Organisme a c`ror prezen\` nu este dorit` [n n`molul activ, fungi tr`iesc sub diverse forme, care devin d`un`toare [n num`r mare; acestea cresc@nd sub form` filamentoas` (tr`ind [n]irui\i [n lan\uri lungi de indivizi alipi\i) [n flocoanele de n`mol activ. Fungii pot degrada substan\e organice precum celuloza, fenolii ]i hidrocarburile ]i totodat` pot conduce procese de nitrificare ]i respectiv denitrificare [n condi\ii prielnice cum ar fi prezen\a azotului [n cantit`\i reduse, absen\a elementelor toxice precum ]i pH-ul sc`zut (sub 7). De]i prezen\a lor nu este dorit` [n n`molul activ, fungii sunt capabile s` elimine azotul [n cadrul unui singur proces, mai rapid ca bacteriile, ]i sunt, fa\` de acestea, mai rezistente la factori inhibatori. C@nd ciupercile se [nmul\esc mult, apare fenomenul de umflare a n`molului activ, ceea ce indic` o slab` decantare ]i o eficien\` redus` a procesului de eprare biologic` determinat` ]I de distrugerea florei bacteriene. 4.3 Alge Organisme acvatice care con\in pigmen\i fotosintetici, fiind capabile sa [ndeplineasc` fotosinteza. Prin acest proces, algele []i procur` materialele

necesare dezvolt`rii din dioxidul de carbon din ap`. Ca ]i structur`, algele pot fi unicelulare, filamentoase ori coloniale. Prezente [n apa ce urmeaz` s` fie tratat` [n procesul de epurare, algele contribuie la asigurarea unui aport de oxigen ]i reducerea concentra\iei CO2 din ap` prin intermediul fotosintezei. Acestea []i asigur` materialul celular necesar din material anorganic` (CO 2, nitra\i, fosfa\i), iar [n urma metabolismului sunt eliminate substan\e care afecteaz` dezvoltarea bacteriilor, duc@nd astfel la reducerea num`rului lor. 4.4. Protozoarele Protozoarele sunt microorganisme ce se g`sesc [n apele [n curs de epurare, [n special [n cele aflate [n bazinele de aerare. Ca ]i structur`, acestea sunt organisme unicelulare, cu lungimi ce nu dep`]esc 5 mm. {n cadrul citoplasmei (materia din interiorul celulei), [nconjurat` de o membrane` celular` se afl` mici forma\iuni celulare definitivate denumite organite celulare, [n cadrul c`rora au loc diferitele func\ii specializate ale celulei. Spre deosebire de bacterie (unicelulare), unele protozoare sunt multicelulare ([n anumite perioade ale vie\ii lor), [n timp ce altele prezint` mai mul\i nuclei (poli-nucleate). De]i majoritatea protozoarelor sunt liber [not`toare [n masa apei, sunt pu\ine specii care tr`iesc fixate de un substrat, pe care tr`iesc [n stadiul de adult; ambele tipuri (cele liber [not`toare c@t ]i cele fixe) tr`ind fie individual, fie [n colonii. Unele specii de protozoare con\in clorofil`, acestea fiind denumite alge de c`tre mul\i botani]ti. Clasificarea protozoarelor s-a f`cut [n primul r@nd dup` morfologie, acestea fiind [mp`r\ite [n 4 mari grupe: Mastigophora (de\in 1 sau mai mul\i flageli forma\iuni alungite, asemeni unor bice, cu rol [n locomo\ie), Ciliophora (de\in cili forma\iuni alungite, mai mici dec@t flagelii, similar unor firi]oare de p`r, cu rol [n locomo\ie, prinderea hranei (mai rar, la speciile r`pitoare) ]i direc\ionarea acesteia c`tre orificiul bucal), Sarcodina (prezint` o protoplasm` pe baza c`reia se deplaseaz` ]i hr`nesc [nglobeaz` hrana prin emiterea de pseudopode (pseudo (gr.) fals + podos (gr.) picior)) ]i Sporozoa (to\i membrii sunt parazitari, unele fiind responsabile de producerea unor boli precum malaria. Similar bacteriilor, protozoarele se [nmul\esc prin diviziune celular`: un individ sufer` un astfel de proces, din care reies doi indivizi similari, pe baza unui perete ce apare [n timpul

diviziunii, perete care separ` individual ini\ial [n dou` viitoare celule, fiecare cu nucleul ]i organitele sale [??/ ]. [??/ ] L. K. WANG., N.C. PEREIRA., Handbook of Environmental Engineerin Treatment Process, Humana Press, 2009 Protozoarele din clasa Sporozoa, sunt prezente [n apa uzat` ]i n`molul activ ]i cuprinde, dup` cum s-a men\ionat, protozoare exclusive parasite. Nu au organite de mi]care, vacuola pulsatil` lipse]te iar hr`nirea se face prin ozmoz`. Paraziteaz` celulele diferitelor organe la vertebrate ]i nevertebrate. Dintre ace]tia se pot enumera Toxoplasma gondi ( produce toxoplazmoza la om), Giardia lamblia (giardioz`), Plasmodium sp., Naegleria graberi (meningo-encefalita) [ 2 bibliog]. [???] MICHAEL H. GERARDI., ZIMMERMAN MEL C.- Wastewater Pathogens, Wiley-Interscience, A Jon Wiley & Sons, Inc Publication, New Jersey, 2005 [???] ELIAS M. I., FAZAKAS B., SIMIONESCU OLGA., BORNUZ M., D~NCESCU P., PETCU I. - Parazitologie Medical`, Editura Didactic` ]I Pedagogic`, Bucure]ti, 1981 Protozoarele fiind microorganisme predatoare, contribuie la epurarea apelor prin men\inerea unui echilibru [n dezvoltarea bacteriilor, mai ales a celor libere, av@nd un rol important [n limpezirea apelor uzate. Protozoarele sunt strict aerobe, majoritatea inger@nd hrana sub form` de particule solide dar se pot hr`ni ]I prin difuzia [n celul` a substan\elor organice prezente [n concentra\ii mari. Dintre protozoare, cel mai important rol [n procesul de epurare [l au ciliatele ]I flagelatele. Domina\ia flagelatelor este caracteristic` fazei de amorsare a procesului de epurare, la fel ca ciliatele mici. Un exemplu de flagelat este prezentat [n figura ???. Y . T. HUNG., N. K. SHAMMAS., Series, Volume 8 Biological

Fig. /. Specie de flagelat din n`molul activ [ //] http://www.iweasite.org/Conferences/lab_smr/Wastewater %20Microbiology.pdf (TONI GLYMPH., Wastewater Microbiology.pdf.) Num`rul protozoarelor este un indicator al calit`\ii epur`rii, a stadiului

acesteia, un num`r mare [nsemn@nd [n general o epurare avansat`. {ntr-o sta\ie de epurare care func\ioneaz` optim num`rul protozoarelor ciliate este de circa 106 indivizi/L. C`nd acest num`r scade la 10 4 indivizi/L, epurarea este slab`, efluentul este tulbure ]I con\ine numeroase bacterii libere [n suspensie, iar CBO5 ul efluentului cre]te [???]. [???] (SIMIONESCU CLAUDIA MARIA.,- Epurarea Biologic` a Apelor Uzate, Editura Matrix Rom, Bucure]ti, 2009 Un singur ciliat poate ingera [ntre 20000 ]i 40000 bacterii/or` [???]. [???] 1993 {n func\ie de rolul pe care [l au [n epurarea biologic`, ciliatele sunt [mp`r\ite [n urm`toaele categorii : ciliate indicatoare a unei epurari avansate: Aspidisca, Euplotes, Epistilis (bioindicatori sau indicatori biologici pentu gradul de eficien\` de epurare) ciliate indicatoare a unei epurari slabe: Glaucoma, Colpoda, Metopus (indicator al prezen\ei sulfului) Ciliatele sunt [mp`r\ite [n 3 subgrupe, [n func\ie de modul de via\`, ele fiind clasificate drept libere, pr`d`toare ]i fixe. MIHAI DIMA., - Epurarea Apelor Uzate Urbane, Editura Junimea, Ia]i,

Ciliatele libere sunt ciliate care se deplaseaz` [n masa apei, hr`ninduse cu bacteriile liber-[not`toare. Dintre acestea, [n n`molul activ se g`sesc genurile Chilodonella, Euplotes, Paramecium ]i Lionotus.

Ciliatele pr`d`toare sunt ciliate care se hr`nesc cu bacteriile aflate la suprafa\a flocoanelor de n`mol activ. Un astfel de ciliat frecvent [nt@lnit [n n`molul activ este Aspidisca.

Ultima categorie, ciliatele fixe, ce prezint` cili bucali ]I un peduncul, de forma unei tulpini\e, prin care ciliatul respectiv ader` la substrat. Aceasta este grupa de ciliate filtratoare, rolul lor fiind de a filtra apa din jur, pe care o dirijeaz` prin intermediul cililor din jurul orificiului bucal. Ele realizeaz` un curent ce direc\ioneaz` apa [n orificiul bucal al individului. Reprezentan\i ai acestei grupe sunt Vorticella, Carchesium, Opercularia (fig. ????).

Unele genurile de ciliate ]i amoebe testacee frecvent [nt`lnite [n sta\iile de epurare a apelor uzate sunt ilustrate [n figura ????

Fig. ???. Genuri de ciliate ]i amoebe testacee [nt@lnite frecvent [n sta\iile de epurare a apelor uzate [??] :1-8 Ciliate r`pitoare: (1) Acineta sp.; (2) Podophyra sp.; (3) Tokophrya sp.; (4) Plagiocampa rouzi; (5) Coleps hirtus; (6) Spathidium sp.; (7) Lionotus sp.; (8) Amphileptus sp.; 9-18 Ciliate bacterivore liber-[not`toare: (9) Glaucoma sp.; (10) Tetrahymena sp.; (11) Colpidum sp. (12) Paracamecium sp.; (13) Cinetochilum sp.; (14) Dexiotricha sp.; (15) Uronema sp.; (16) Cyclidium sp.; (17) Pseudocohnilembus pusillum; (18) Spirostomum teres; 19-26 Ciliate bacterivore din jurul flocoanelor: (19) Chilodonella sp.; (20) Trithigmostoma sp.; (21) Acineria uncinata; (22) Trochilia minuta; (23) Drepanomonas revolute; (24) Aspidisca sp.; (25) Euplotes sp.; (26) Stylonychia sp.; 27-34 Ciliate bacterivore sesile (fixe): (27) Stentor sp.; (28) Vorticella sp.; (29) V. micrstoma; (30) Carchesium sp.; (31) Zoothamnium sp.; (32) Epistylis sp.; (33) Opercularia sp.; (34) Vaginicola sp.; 35-36 Amoebe testacee: (35) Arcella sp.; (36) Euglypha sp. [???] DUNCAN MARA., NIGEL HORAN - The Handbook of Water and Wastewater Microbiology School of Civil Engineering, University of Leeds, UK, Academic Press, Elsevier, London, 2003

Fig. //. Grup de Vorticella sp. [ ] http://www.iweasite.org/Conferences/lab_smr/Wastewater %20Microbiology.pdf (TONI GLYMPH., Wastewater Microbiology.pdf.)

Fig. //. Colonie de Carchesium sp. [ ] http://www.iweasite.org/Conferences/lab_smr/Wastewater %20Microbiology.pdf (TONI GLYMPH., Wastewater Microbiology.pdf.)

Fig. //. Colonie de Opercularia sp. [ ]

http://www.iweasite.org/Conferences/lab_smr/Wastewater %20Microbiology.pdf (TONI GLYMPH., Wastewater Microbiology.pdf.)

Fig. //. Vorticella sp. Imagine ob\inut` prin microscopie electronic` [ ]


http://www.stcloudstate.edu/cmia/gallery.asp#images/gallery/Vorticella-%28rotifereating%29.jpg

Rizopodele (amoeba) sunt microorganisme unicelulare ce au specific` prezen\a pseudopodelor (pseudo + podos (gr.) [nsemn@nd picioare false), acestea fiind extinderi ale celulei, mijlocul de locomo\ie al acestor microorganism. Amibele au o membran` foarte pliabil`, ce le permite s` emit` aceste pseudopode (prin mi]carea materialului celular protoplasm`), pe baza c`rora indivizii se deplaseaz` prin masa apei ]i se hr`nesc cu materialul organic g`sit (prin [nglobarea acestuia). Aceste microorganisme se g`sesc foarte rar [n num`r mare; cel mai des [nt@lnite [n numere mari sunt [n perioada de amorsare a instala\iei. 4.5. Metazoarele Metazoarele sunt organisme pluricelulare (meta + zoon (gr.) animal adev`rat) ]I sunt reprezentate [n biomas` prin pu\ine grupe, ]I anume: rotiferi, nematode, crustacee. Rotiferii (rota: roat`; fera: purt`tor) sunt cele mai mari organisme ce apar [n n`molul activ. Specific` le este apari\ia bine definit` a unui sistem nervos, digestiv, spre deosebire de organitele celulare ale protozoarelor ]i de dimensiuni mult mai mari fa\` de acestea (100 500 m). Rotiferii se fixeaz` de flocoanele de n`mol activ prin intermediul unei forma\iuni situate [n zona dorsal` a corpului lor ]i se hr`nesc cu bacteriile g`site [n [mprejurime. Av@nd un corp flexibil, ]i fix@ndu-se puternic de substrat, indivizii []i mi]c` in

continuu corpul [n c`utarea hranei, prin mi]c`ri de extindere ]i contrac\ie; astfel se creeaz` curen\i care despart flocoanele de n`mol activ [n buc`\i mai mici, ajut@nd indirect la limpezirea apei. {n urma proceselor fiziologice, rotiferii elimin` metaboli\i [nveli\i [n mucus, metaboli\i care ajut` la formarea flocoanelor de n`mol activ. Un rotifer frecvent [nt@lnit [n n`molul activ este Philodina. 4.6 Virusuri Virusurile sunt entit`\i a c`ror existen\` este dezb`tut` de mul\i savan\i, deoarece lipsa unui metabolism propriu nu i-ar putea clasifica drept fiin\e, manifest`ri care tr`iesc, [ns` ace]tia exist`, se deplaseaz`, ]i de]i nu au un metabolism, sunt capabili s` se reproduc`, dar doar [n interiorul unei alte celule. Ca ]i structur`, ace]tia sunt reprezenta\i de o grupare de acizi nucleici (ADN cu 1 sau 2 catene, respectiv ARN cu 1 sau 2 catene) c`ptu]i\i de un strat de proteine (denumit capsid`). Considera\i de cei mai mul\i oameni de ] tiin\` particule ([n loc de microorganisme), aceste entit`\i tr`iesc pe baza a cel pu\in o gazd`, de care depind, ]i pe baza a c`ror celul` (indiferent de tipul de organism parazitat animal sau plant`) se va [nmul\i. {n rela\ia cu alte unit`\i dintr-un sistem, virusurile sunt entit`\i parazitare, ce atac` diferite organisme, (cele care atac` bacterii se numesc bacteriofagi) pentru a se infiltra [n celulele lor, ata]a de cromozomii acestora unde se vor [nmul\i (procesul duce la uciderea gazdei) [??/ ]. [??/ ] L. K. WANG., N.C. PEREIRA., Handbook of Environmental Engineerin Treatment Process, Humana Press, 2009 Ca ]i clasificare, ace]tia au fost [mp`r\i\i [n 3 grupe, dup` tipul de celul` pe care ace]tia o paraziteaz`: virusuri de animale, virusuri algale ]i bacteriofagi. Virusurile de animale sunt reprezentate de membrii cu AND ]i ARN; dintre ace]tia o grup` important` fiind cea a virusurilor enterice, g`site ]i [n apa uzat`. Aceast` grup` cuprinde (estimativ) 140 de specii ce se g`sesc [n apa uzat`, ]i ajung [n corpul uman pe cale bucal`. Odat` infiltra\i [n corpul uman, ace]tia se multiplic` [n intestin; o parte fiind elimina\i prin fecale [n mediu. Printre probleme de s`n`tate Y . T. HUNG., N. K. SHAMMAS., Series, Volume 8 Biological

cauzate

de

aceste

virusuri

enterice

se

enumer`

conjunctivita,

gastroenterita, diverse probleme respiratorii, chiar ]i paralizia. Din aceast` grup` fac parte virusul Hepatitei A ]i cel al Hepatitei E. Virusurile de alge sunt unit`\i ce se dezvolt` [n cadrul diverselor specii de alge (de exemplu Cianofagele care paraziteaz` algele verzialbastre). Bacteriofagii sunt virusuri care se infecteaz` numeroase specii de bacterii, prin aderarea la peretele acestora ]i ini\iaz` procesul litic, ce duce [n cele din urm` la distrugerea celulei gazd` [??/ ]. [??/ ] BITTON GABRIEL., - Wastewater Microbiology, Third Edition, John Wiley & Sons, Inc., New Jersey, 2005