Sistemul nervos 1.

Ganglionul spinal - este o structura neurogliala acoperita de o capsula bine reprezentata, formata din fibre de colagen, fibroblaste si rare adipocite - situat de-al lungu radacinii posterioare a nervilor spinali si format din neuronii de origine ai fibrelor senzitive - contin cuiburi de pericarioni si fibre nervoase - celulele pericarionului sunt pseudounipolare,de talie mare,rotunde sau ovalare cu nucleu mare, central, veziculos, sferic si citoplasma abundenta eozinofila - in neuroplasma se gaseste o retea fina de neurofibrile si granulatii Nissl - neuronii pseudounipolari prezinta o prelungire care se ramifica in T si se mielinizeaza -teaca interna a pericarionului e o capsula gliala formata dintr-un strat discontinuu de celule satelite (endoteliforme), iar in exterior de o capsula conjunctiva - fibrele nervoase, situate central, sunt mielinice,de regla cu origine exogena - neuroni mari cu fibre groase,glomerulare si mielinizate - neuroni intermediari ce prezinta fibre mai putin mielinizate - neuroni mici cu fibre amielinice si glomerulare - exista si un numar mic de neuroni multipolari dispusi printre celulele pseudounipolare 2.Ganglionul vegetativ - pot fi simpatici,parasimpatici si periviscerali - sunt structura neurogliala acoperita de o capsula mult mai slaba formata din fibre de colagen, fibroblaste si rare adipocite - formati in esenta din neuroni multipolari, motori, care reprezinta cel de-al doilea neuron - celule sunt relativ mici, cu nucleu unic, adesea dublu, situat excentric - fiecare pericarion e invelit de o capsula foarte subtire a carei fata interioara e tapetata de glie satelita de forma fuziforma sau turtita - exista si neuroni bipolari - fibrele nervoase pot fi amielinice (fibrele lui Remak) postganglionare - si mielinice preganglionare - unele fibre sunt eferente, parasind ganglionul si participand la formarea nervilor simpatici periferici sau a ramurilor comunicante - alte fibre sunt aferente care patrund in ganglion,traversandu-l, sau la nivelul caruia stabilesc contacte sinaptice 3.Degenerescenta fibrei nervoase - cuprinde totalitatea alteratiilor fibrei nervoase proximale (care si-a pastrat continuitatea cu pericarionul) cat si pe cele ale pericarionului - modificarile incep la 24 ore dupa sectionare si se termina in juru zilei 21 cu punct maxim in ziua 7 -alteratiile fibrelor sunt asemanatoare cu cele de la nivelu segmentulor distale, insa cu extindere mai redusa
1

- modificarile de dezintegrare a neuritului si a tecii de mielina se extind in sens retrograd pana la prima/a doua strangulatie Ranvier odata cu proliferarea celulei Schwann - modificarile pericarionului reprezentate in esenta de deplasarea periferica a neuronului si prin cromatoliza - cromatoliza indica o alterare a substantei tigroide a lui Nissl, reprezentata prin scadearea bazofiliei citoplasmatice, corpii Nissl fiind aparent mai putin numerosi si concentrati de-a lungul membranei celulare - in conditii de cromatoliza nu exista o diminuare a acidului ribonucleic, doar concentratia sa scade consecutiv inbibitiei apoase care determina o crestere a volumului neuronului - in leziunile de tip reversibil, dupa cateva zile se restabileste sinteza de ARN si de proteine - celula devine capabila sa-si regenereze prelungirile sale - daca leziunile sunt de tip ireversibil, neuronul moare si se dezintegreaza ajungandu-se la neuronofagie (neuronul este fagocitat de microglii) 4.Regenerarea fibrei nervoase - implica conservarea tecilor endoneuronale si absenta hemoragiilor si a suprainfectiilor - necesita restabilirea continuitatii fibrelor sectionate care se realizeaza prin proliferarea celulelor Schwann atat la nivelu segmentului distal cat si al celui proximal - celulele Schwann proliferate se dispun de-a lungul tecilor endoneuronale si formeaza bandeletele lui Bungner - fuziunea bandeeltelor proximale cu cele distale restabileste continuitatea fibrelor nervoase favorizand inceperea procesului de regenerare prin cresterea neuritului din segmentul proximal in sens distal - pe masura ce neuritul nou format patrunde in tunelele formate de celulele Schwann, inhiba proliferarea si le stimuleaza sa elaboreze teaca de mielina pentru neuritul in crestere - fara regenerarea neuritului, celulele Schwann prolifereaza in continuare si formeaza neuromul de amputatie - la o suprainfectie, celulele conjunctive ale tecii endoneuronale prolifereaza mai repede decat celulele Schwann si se realizeaza vindecarea prin cicatrizare - daca in conditii de cicatrizare, regenerarea are loc, la nivelul cicatricii se va forma nevromul de amputare 5.Maduva spinarii : structura substantei cenusii - in sectiune transversala apare ca o litera H stilizata - prezinta 2 coarne anterioare scurte si groase si doua coarne posterioare mai lungi si subtiri - este formata din neuroni multipolari - in jurul pericarionului si a prelungirilor lor amielinice gasim celule gliale si capilare sanguine - coarnele anterioare contin diispozitivul somatomotor si contin neuroni motori si de asociatie
2

- neuronii motori sunt reprezentati de neuroni mari,multipolari cu un nucleu rotund,veziculos,clar, dispus central,cu un nucleol si cu o neuroplasma ce contine granulatii Nissl,neurofibrile,mitocondrii - axonii celulelor multipolare patrunsi in substanta alba se mielinizeaza si vor constituii radacina anterioara motoare a nervilor rahidieni - neuronii de asociatie sunt mai mici,multipolari a caror axoni nu parasesc maduva spinarii - neuronii cordonali sunt celule multipolare mici ce ajuta la realizarea legaturii intre diferitele etaje ale maduvei spinarii - neuronii Golgi tip II sunt neuroni mici cu prelungiri ce nu parasesc substanta cenusie si ce fac legaturi intre diferiti neuroni somatomotori - neuronii Renshaw sunt celule multipolare de dimensiuni mici situati in apropierea motoneuronilor ce au rol in hiperpolarizarea celulelor motorii,inhibare - coarnele laterale contin neuroni vegetativi mici,de tip bipolar cu pericarion ovoid,cu un nucleu mare si granulatii Nissl ce emite un axon care paraseste substanta cenusie,se mielinizeaza si patrunda in ganglionul vegetativ - coarnele posterioare contin neuroni de asociatie ce reprezinta deutoneuronii cailor senzitive - sunt neuroni mici,stelati cu axon amielinic,scurt - coloana lui Clarke contine neuroni mai mari cu un nucleu excentric si cu corpi tigroizi mari 6.Maduva spinarii : structura substantei albe - situata periferic si tapetata de meninge - formata din fibre mielinice endogene si exogene - in interstitiul dintre fibrele nervoase se gasesc oligodendrocite,astrocite fibroase si microglii - fibrele exogene provin de la neuronii motori si de la neuronii din ganglionii spinali - axonii scurti ai celulelor din ganglionii spinali fac sinapsa in cordoanele posterioare - fibrele lungi nu parasesc substanta alba,formeaza fasciculele ascendente Goll si Burdach 7.Scoarta cerebeloasa - nuclei de talie mica la nivelu carora se termina prelungirile celulelor Purkinje ce au rol inhibitor - neuroni de talie mare cu pigment de uzura - axonii neuronilor mari care vor forma caile cerebeloase - nucleii primesc informatii de la scoarta si dau eferente periferice ce intra in sistemul extrapiramidal - scoarta cerebeloasa e organizata in trei straturi : stratul molecular, stratul celulelor Purkinje si stratul granular -stratul molecular:- sarac in celule dar bogat in fibre - contin putini neuroni mici, stelati care sunt neuroni de asociatie si neuroni mari (celule cu cosule) care prin axonii lor
3

formeaza o retea fibrilara in jurul pericarionilor celulelor Purkinje, cu actiune inhibitoare asupra cel. Purkinje - prin dendritele lor stabilesc contacte sinaptice cu axonii celulelor granulare - fibrele endogene periferice nu parasesc stratul molecular si au traiect para-lel cu suprafata perpendiculara pe arborilatiile dendritice ale cel. Purkinje -stratul celulelor Purkinj: - discontinuu - format din celule mari, piriforme cu baza situata spre nucleu iar varful orientat superficial de unde parasesc ramificatiile dendritice cu aspect arborescent dispus in spalier - prelungirile dendritice stabilesc contacte cu celulele moleculare dar si cu prelungirile celulelor din stratul profund (=fibre agatatoare) - axonii au traiect descendent si se termina la nivelul nucleilor proprii ai cerebelului -stratul granular : - e cel mai gros, situat pe substanta alba - bogat in celule de asociatie - neuroni de tip Golgi I si II si celule granuloase - celulele Golgi I au axoni scurti si stabilesc legaturi in grosimea stratului, iara cele Golgi II, cu axoni lungi, stabilesc conexiuni cu alte arii cerebeloase - celulele granulare sunt de talie mica, de tip multipolar, cu nucleu rotund, cromatina putina, nucleara - axonii sunt lunigi cu traiect ascendent, care la nivelul stratului molecular se bifurca in T si au contacte sinaptice cu dendritele celulelor Purkinje cu efect excitator - pe de alta parte, dendritele stabilesc glomerulul cerebelos cu ajutorul fibrelor aferente si fibrele musciforme 8.Neuronii motori ai scoartei cerebrale - reprezentati de celule piramidale si celule fuziforme cu axoni descendenti - celulele piramidale -au forma piramidala -dendritele sunt numeroase, groase si cu suprafata spinoasa; iau nastere atat de la varful celulei cat si de la baza cu traiect ascendent -axoni subtiri,se desprind de la baza celulei si pe traicetu lor descenedent dau nastere la numeroase colaterale variate unii participand la formarea subst. albe -axonii lungi alcatuiesc calea extrapiramidala si piramidala (mici, medii si mari/celulele lui Betz) terminandu-se in coarnele anterioare ale maduvei spinarii -celulele fuziforme -reprezinta neuroni piramidali modificati
4

- forma ovalara cu dimensiuni asemanatoare cu ale cel. piramidale mici sau mari - dendritele sunt numeroare; iau nastere de la varf si de la baza cu traiect ascendent si se termina in stratu superficial al IV-lea - axonii sunt structuri unice si patrund in substanta alba, participand la formarea fibrelor de ascociatie si de proiectie 9.Neuronii de ascociatie-receptie ai scoartei cerebrale - sunt implicati in activitati superioare de analiza si sinteza - 3 tipuri de celule: - neuronii cu axon orizontal= celule stelate Cajal -prelungirile celulelor Cajal (dendtrite cat si axoni) sunt dispuse orizontal si nu parasesc stratul -celulele stelate au semnificatia neuronilor de ascociatie si sunt numeroase in stratul superficial al cortexului cerebral -stabilesc conexiuni intre neuronii din acelasi strat - neuronii cu axon ascendent reprezentati de celule granulare si celule Martinotii; realizeaza conexiuni in plan vertical intre diferitele straturi ale scoartei - celulele granulare sunt neuroni mici rotunzi, dendrite scurte si ramificate, axon scurt cu traiect ascendent si realizeaza conexiuni intracorticale - celulele Martinotii sunt mici elemente piramidale; neuroni piramidali inversati pentru ca axonul ia nastere de la varfu celulei, iar dendritele de la baza 10.Citoarhitectura scoartei cerebrale - neuronii si fibrele nervoase sunt structuralizate in straturi paralele suprapuse - este alcatuit din 6 straturi - stratul molecular : - situat submeningeal, bogat in fibre, cu celule Cajal putine - axonii sunt orizontali - dendritele fac sinapsa cu celulele Martinotti, dar si cu celulele piramidale, motorii din stratul profund - ultimele fibre impreuna cu axonii neuronilor stelati Cajal formeaza plexul orizontal Exner - stratul granular extern : - celule granulare de asociatie de talie mica - putine celule de tip motor piramidale mici - dendritele lor merg in stratul molecular, iar axonii in straturile profunde piramidal intern si polimorf - stratul piramidal extern : - format din celule piramidale mici si mijlocii - dendritele ajung in stratul molecular - axonii ajung in stratul piramidal intern si polimorf - stratul granular intern : - statie majora de receptive
5

- contine celule de asociatie - Cajal si Martinotti si celule piramidale mici - axonii aferenti isi descarca influxurile nervoase si formeaza un plex de fiibre mielinice -stratul piramidal intern : - contine celule piramidale mari, celule gigante ale lui Betz si celule Martinotti - dendritele celulelor piramidale se termina in stratul molecular, granular extern si piramidal extern - axonii celulelor piramidale patrund in substanta alba - axonii celulelor Martinotii ajung in stratul molecular - dendritele celulelor Martinotti stabilesc conexiuni sinaptice cu fibrele mielinice aferente formand un plex mielinic - axonii celulelor Betz foarmeaza caile piramidale -stratul piriform : - adiacent substantei albe cu populatie celulara heterogena cu neuroni motori sau fusiformi - mai contine si un numar variabil de cellule Martinotti, de neuroni granulari si de cellule stelate Cajal - caracterul essential e dat de fasciculele fibrilare care parasesc sau patrund in scoarta cerebrala 11.Meningele - SNC,encefalul si maduva spinarii sunt protejate de oasele craniene si de coloana vertebrala prin interpunerea a 3 membrane conjunctivo-vasculare de origine mezenchimala - dura mater si meningele moale - dura mater e o structura lamelara fibroasa formata din doua straturi de tesut conjunctiv - slab vascularizata, desi contine arterele meningeala si terminatii nervoase, cat si tunele venoase, sinusuri durale - formeaza periostul calotei capilare - spatiul dintre dura mater si canalu rahidian reprezinta spatiul epidural, iar intre dura mater si meningele moale e spatiul subdural - meningele moale e format din doua foite: piamater si arahnoida - piamater adera de substanta nervoasa - arahnoida,nevascularizata,derivata din piamater, neaderenta de substanta nervoasa si care trece ca o punte peste santurile care separa circumvolutiunile - intre foite e spatiu subarahnoidian separat in areole prin travee conjunctive, prin care circula lichidul cefalorahidian - la baza creierului acest spatiu este reprezentat de cisterne subarahnoidiene - arahnoida e reprezentata printr-o simpla membrana conjunctiva si e formata din fibre de colagen si elastice, tapetate de un singur rand de celule turtite (meningocitele)

- intre arahnoida si dura mater se realizeaza anumite puncte de contacte prin granulatiile lui Pachoni care devin aderente durei mater si se prezinta ca formatiuni nodulare alcatuite din axe conjunctive tapetate de un rand de celile aplatizate, poligonale si din capilare - granulatiile Pachoni se gasesc de-a lungu sinusurilor durale si realizeaza filtrarea lichidului cefalorahidian inainte de varsarea in sangele venos - piamater are o structura complexa - reprezinta o membrana conjunctivo-vasculara si gliala - formata dintr-un tesut conjunctiv lax, tapetat de celule turtite, dintre care unele pot contine grasimi, granule de pigment sau colesterol - in grosimea ei se gasesc numeroase vase arteriale, nervi si chiar celule ganglionare - prelungirile piale patrund impreuna cu ramurile arteriale in substanta nervoasa si contribuie la formarea barierei hematoencefalice 12.Bariera hemato-encefalica - este o formatiune structurala si fiziologica ce se interpune intre compartimentul sanguin reprezentat de sange si compartimentul parenchimatos reprezentat de tesutul nervos - e formata din peretele capilar, endoteliu si membrana bazala, dublat de o structura gliala alcatuita din prelungirile astrocitelor - observatiile anatomo-clinice au demonstrat existenta celulelor piale respectiv adventitiale in structura barierei hematoencefalice mai ales sub forma de microglie - incomplet structuralizata la nastere, bariera hematoencefalica poate fi modificata, respectiv alterata de factori variati (microbieni, toxici etc.), sau poate prezneta alteratiile legate de imbatranire - schimburile metabolice sunt conditionate de o permeabilitate selectiva,cu pasaj pentru apa si molecule mici hidrosolubile dar cu retentia proteinelor cu molecule mari.