PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA 1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?” a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica personala care va defineste b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea 2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta 3. CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau fata are problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul “problema”. Formulati10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. 4. ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise 5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, elaborati o schita de portret a temperamentului dominant 6. CERINTE OCUPATIONALE - Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postulu) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti 7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Nota portofoliu : - fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 1,3 puncte (7 piese x 1,3 p = 9 ) - 1 punct din oficiu Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI FACULTATEA / ANUL / GRUPA

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

1

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev - de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta - ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale Prioritatile de cunoastere a elevilor:  Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi  Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare – „diagrama instruirii”  Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.  Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)  Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.  Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate  Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)  Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii. Dificultatile de cunoastere a elevilor:  DIFICULTATI SUBIECTIVE  Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;  folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;  raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);  eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)  DIFICULTATI OBIECTIVE  Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv  Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative  Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

2

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

 obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU 1 ) : Autocunoasterea „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

1. EU SUNT ......................................... 2. EU SUNT ......................................... 3. EU SUNT ......................................... 4. EU SUNT ......................................... 5. EU SUNT ......................................... 6. EU SUNT ......................................... 7. EU SUNT ......................................... 8. EU SUNT ......................................... 9. EU SUNT ......................................... 10. EU SUNT ......................................... 11. EU SUNT ......................................... 12. EU SUNT ......................................... 13. EU SUNT ......................................... 14. EU SUNT ......................................... 15. EU SUNT ......................................... 16. EU SUNT ......................................... 17. EU SUNT ......................................... 18. EU SUNT ......................................... 19. EU SUNT ......................................... 20. EU SUNT .........................................

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

3

comportamentul expresiv) → Conduita motorie (motricitatea fina:desen. aspecte supra carora trebuie lucrat. inteligenta → Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial Limitele obs.din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre („miopia ipotezei”) Pasii in observatie: 1. particularitati ale comunicarii) → Conduita mnezica . teste. elaborati un protocol de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii. abilitati care pot fi valorificate  In functie de scop. mimica. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE 1. dans etc.: .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . chestionare)  Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului. sa faca ordine la locul de munca/camera etc. urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale. greutate. conformatie etc. in conditii normale de desfasurare a activitatii subiectului. este o perceptie planificata.) → Simptomatica labila (facies. Observatia consta in surprinderea. sa elaboreze un program. care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie semnificatia acestora. METODA OBSERVATIEI Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar. observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .). organizata.SEMINAR I. stabilirea exacta a obiectivului 2.tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea .  Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului. atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal. considerate ca indicatori ai starilor psihice. modelaj. scris. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)  Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie. care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat. sa efectueze un desen.prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului . in conditii variate o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control) o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos o eliminarea surselor de eroare si distorsiune Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori): → Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime. Fara sa interveniti in context.) → Conduita verbala (intonatie. fluenta. Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta material adaptat de BELDIANU IOLANDA . ritm.UNITBV 4 . documentarea prealabila 3. alaturi de datele factuale si de evolutie scolara Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 2 ): Ex. gestica. informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze. Pe baza acestui episod. Conditiile bunei observatii: o elaborarea unui plan riguros de observatie o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat o alegerea unui numar optim de observatii. tendintele sale de manifestare.

... Evolutia randamentului : a) progresiv. ridicata (capacitate de mobilizare) .. lipsa de motivatie. Numele observatorului ……………………………………………………. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ..... PROTOCOL DE OBSERVATIE 1..............Sectia/grupa ……………an de studii…... oboseala ) 5. competitivitate : b) stationar. scazuta (deficit de mobilizare) c) fluctuant.. rigiditate :..... superficialitate... Ritmul de lucru : a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit) b) constant. agresivitate Cooperare Calm.UNITBV 4 3 2 1 Ezitant.... incercare si eroare Superficialitate fatigabilitate Plictiseala 5 ... stapanire de sine Supramotivat Relaxat 2. agitat Submotivat Crispat 4 3 2 1 Adaptare greoaie Progres lent 4 3 2 1 Deficit de intelegere Invatare lenta Haotic. nesigur Hiperemotivitate Supunere.ambitie ..SEMINAR Data ………………….. instabil d) regresiv (energie nervoasa insuficienta. Capacitatea de adaptare la situatii noi 5 Adaptare rapida Progres rapid 3.. docilitate Necooperare Instabil........ autodepasire. Atitudinea generala fata de sarcina de lucru 5 Siguranta de sine Echilibru emotional Aroganta .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ....... Maniera de raportare la probe 5 Intelegere rapida a indicatiilor Invatare rapida Strategie mintala anticipativa Rigurozitate in executie rezistenta la oboseala Rezistenta la monotonie 4.. consecventa..... mediu c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit ) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Locul………………………Subiectul…………………………………… Activitatea observata ……………………………………………………..... Facultatea …………………....

SEMINAR 6.la final Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala 7. tendinta spre abandon Nerabdare Superficialitate 4 3 2 1 Lipsa de energie Reactii ezitante Imprudenta. agitatie. neexteriorizare material adaptat de BELDIANU IOLANDA . .la mijloc. exteriorizare 9. instabilitate Expresivitate .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Atitudinea fata de eroare (autocontrol. concentrare. Capacitatea decizionala a) promtitudine b) latenta c) ezitari (frecvente sau rare ) d) blocaje (frecvente sau rare) 8. reactie in lant) d) deruta de eroare (miscari haotice. Aspecte temperamentale 5 Energie Reactii sigure si prompte Prudenta si autocenzura (maximizarea riscului) Nervozitate. autodepasire) a) mobilizare pentruevitarea erorilor b) constientizarea erorii si redresare rapida c) persistenta in eroare (deficit de concentrare. agresivitate verbala sau gestica) e) erori in lant f) blocaje ca urmare a erorii g) frecventa mai mare a erorilor : . Evaluarea globala a subiectului : 4 3 2 1 Neseriozitate Delasare. atractie catre risc (minimalizarea riscului) Calm. constanta Inexpresivitate.la inceput . dezordonate. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . . Aspecte generale : 5 Seriozitate Perseverenta Rabdare Constiinciozitate 10.UNITBV 6 .

Situationala – presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant. respingere.UNITBV 7 . Formulati 10 intrebari relevante. de a intra in ritmul elevului . permite o buna masurare si ordonare a informatiilor . METODA CONVORBIRII Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a obtine informatii in legatura cu atitudinea. respectul fata de autoritate. fluenta verbala. rezistenta etc. filozofia de viata. dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba. (vezi studiile de caz facute in cadrul seminarului) Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv.aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul „faţa in faţa” . nondirectiva. e importanta capacitatea prof. operationabil. creativitate. convingeri. toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari.conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . comportamentale.c. Conditii de aplicare: . face greu sortabila/cuantificabila informatia. criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat. opinii. nesinceritatea . intru-cat banuieste ca baiatul/ fata are anumite probleme care il ingrijoreaza.tendinta de a face o buna impresie.statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata. cu grad redus de libertate. formulate la fel si in aceeasi ordine.c. credintele. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Libera de grup – scoate la suprafata caracteristici atitudinale. elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare. evidentiaza motivatii. Dirijata . clinica . se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa . este structurata. contributii prin care faptul social poate fi reconstituit. operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU 3 ): Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev. riguros. astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa.psihoterapeutice: psihanalitica. va solicita ajutorul.SEMINAR 2.c. tematica. obiectiv. presupune un inceput de standardizare .pozitiile profesor – subiect pot fi intersanjabile . motivatiile prin care se precizeaza sistemul sau de valori. chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata.c.ancheta pe baza de interviu – relevanta in evidentierea realizarilor. Libera – apropiata de psihologia simtului comun. vocabular Surse de distorsiune: .este stricta. opiniile.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .) avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”) dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate Tipuri de convorbire : .implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv . dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming) Alte tipuri de convorbire: . se poate centra pe o tema. dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie.c. de gnadire. in calitate de diriginte si elevul „problema „.necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale.

Cat de des mergi la petreceri? 2... Cum crezi (sau crezi.Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta? 6. prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila)..) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile ? 12.Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru? 3... Descrie-mi modul in care va « distrati » cand te intalnesti cu prietenii ? 10. Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului: 1.UNITBV 8 ..SEMINAR GHID DE INTERVIU (model) Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera... Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci ? Ai vorbit despre asta cu ei ? Etc.In ce cantitate ti se dau bani de buzunar? 4. astfel imi va fi mai usor sa aflu daca elevul consuma intradevar droguri.. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit tie? 9. material adaptat de BELDIANU IOLANDA .Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat? 7.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea? 8.(nominalizezi drogul pe care il foloseste) ? 11. Ce stare iti da consumul de ...In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita? 5.

convingerilor. biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare si are relevanta dubla: o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor.2.respectand modelul dat. olimpiade. completati fisa de anamneza. concursuri etc.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . metoda biografica este decriptiva si evenimentiala isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante despre cele mai importante evenimente de viata.  vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul) cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii – biografia se transforma in autobiografie (jurnal intim) o in educatie. tulburari de conduita etc.SEMINAR 3. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . al intereselor. interviul.1.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise material adaptat de BELDIANU IOLANDA . cu referire la propria dv. A N A M N E Z A Termen preluat din medicina.) o fie o afectiune (tulburari instrumentale. care s-au remarcat (cercuri de creatie. care au avut semnificatie pentru persoana formata. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA 3.) utilizata in literatura. B I O G R A F I A incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor o se asociaza cu analiza cursului vietii. Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica evolutia si situatia actuala: o Bolile mai importante din copilarie o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica) o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu: o fie o stare de fapt (insucces scolar. sau in curs de formare - Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 4 ): Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza: 1.UNITBV 9 . traumatisme etc.) - 3. analiza produselor activitatii o permite insertia in:  planul motivational. aspiratiilor.  a modului de organizare a timpului.

interventii chirurgicale – accidente. ocupatia o fratii: numele. hobby-uri 9. date obiective (de identificare):  numele si prenumele  data si locul nasterii  domeniul de activitate (ocupatia) 2. dominante ale personalitatii) 4. date privind sanatatea : – antecenente heredo-colaterale – boli. nu dupa ceea ce spune insusirile si capacitatile psihice se exteriorieaza atat prin functia expresiva cat si prin cea proiectiva (compuneri. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament. tinuta. data nasterii / varsta . date privitoare la mediul familial o parintii : numele. integrarea in mediul social o integrarea in familie. atitudini.) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de anameza FISA DE ANAMNEZA 1. creatii literare. desene. o integrarea in mediul pofesional o integrarea in mediul social 7. constructii tehnice. referitoir la timpul liber: preocupari. resurse financiare. sau daca este multumit de situatia actuala social: in ce domenii vrea sa se implice. sau sadiul actual al implicarii sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul 8.UNITBV 10 . situatia familiala (daca exte cazul) o starea civila o varsta si profesia sotului(sotiei) o copiii : varsta. aspiratii     profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa familiale : cum isi creioneaza viitorul. limbaj. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . date referitoare la perioada scolaritatii  evolutia scolara  performante (materii preferate)  preocupari extrascolare 6.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .SEMINAR sau 2. programe de calculator. sex 5. climatul familial 3. ocupatia o conditii de locuit. data nasterii / varsta . METODA PRODUSELOR ACTIVITATII elevul este judecat dupa ceea ce face. traumatisme 4. obiecte confectionate etc.

Galenus şi Hipocrates considerau că diferenţele de manifestare dinamico-energetică s-ar datora predominanţei uneia din cele 4 umori organice (sânge. înregistrând perioade de latenţă mărite.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . eseul. Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaborează în cadrul evoluţiei social-istorice a omului. în scris. un tempou tumultos. de autostructurare. însuşiri ce se exprimă în activitatea nervoasă superioară: material adaptat de BELDIANU IOLANDA . cu frecvenţă mare în unitatea de timp şi având. în actele voluntare complexe etc. la descărcări sacadate în desfăşurarea proceselor ori. ritmul reacţiilor şi al trăirilor interioare ne înfăţişează alternarea lor uniformă sau neuniformă. manifestările temperamentale trebuie raportate la specificul activităţii nervoase superioare a creierului. modificările accelerate sau încetinite. produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a creatorului) STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂŢII Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcţie integrativ-adaptativă a omului. . Structura şi dinamica personalităţii umane este dată de existenţa şi de interacţiunea subsistemelor acesteia : • Subsistemul sau latura dinamico-energetică a personalităţii – temperamentul. după capacitatea de recepţie a stimulărilor şi profunzimea impresiilor produse. cu variantele posibile între cele două extreme.UNITBV 11 . limfă. • Subsistemul/latura relaţional valorică a personalităţii – caracterul TEMPERAMENTUL – SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITĂŢII Temperamentul exprimă dinamica generală a personalităţii dată de proprietăţile generale ale SNC ale individului Tipul de activitate nervoasă superioară (ANS) formează baza neurofuncţională a temperamentului. În baza unei laborioase cercetări neurofiziologice pe animale şi oameni. Temperamentul se exprimă în:  impresionabilitate – adâncimea şi tăria cu care sunt trăite fenomenele psihice. există indivizi cu modificări abundente. desfăşurări domoale cu intensitate redusă. sublimare lirica desprins de individ. în mişcări. care presupune existenţa structurilor biologice şi fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora. dimpotrivă. • Subsistemul/latura instrumental-operaţională a personalităţii – aptitudinile.Pavlov. în descifrarea temperamentului apare în intonaţia vorbirii. şi indivizi cu o frecvenţă de evenimente psihice şi trări reduse. în expresiile emoţionale şi mimice. puţin impresionabile. sub acest aspect. limfatic (flegmatic). bila galbenă şi bila neagră) care se întâlnesc şi se amestecă (temperament = amestec) în organismul uman. jurnalul – nevoia de confesiune. unele persoane sunt mai adânc impresionabile iar altele doar superficial. deci. al interacţiunii acestuia cu situaţiile sociale. o anumită regularitate. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . indicele expresivităţii psihice – care. tempoul – frecvenţa fenomenelor într-o anumită unitate de timp. manifestând un tempou scăzut pe aceeaşi unitate de timp. precum şi după ecoul lor în întrega fiinţă a subiectului. coleric şi melancolic.P. Predominanţa uneia sau alteia în acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic.SEMINAR - - ajua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se inconjoara sau pe care le-a produs nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse valoarea probata in timp au: o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv o compunerea literara (poezia.     Încercări de explicare a temperamentului şi de stabilire a unor tipologii temperamentale: .I. ridicat. în debitul şi viteza limbajului. impulsivitate – care se referă la caracterul brusc al răspunsurilor. acesta pune în evidenţă trei însuşiri fundamentale ale sistemului nervos. îndeosebi cele senzoriale şi afective.

Jung introduce şi anumite particularităţi psihologice în delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. I. sectar. extravertit. reacţiile („exploziile”) sale afective fiind puternice şi greu de stăpânit. el demonstrează că. Beaumarchais. .Caragiale. Este vorba de orientarea predominantă spre lume externă sau internă. alţii luptători. să-i canalizeze şi să-i consume eficient energia. pe material adaptat de BELDIANU IOLANDA . integrează într.J. echilibrat – neechilibrat. opzanţi. • fără o bună educaţie şi o armonizare a unor tendinţe. • starea de exaltare care îl caracterizează pe coleric este întreţinută mult şi de încrederea deosebită pe care o are în sine.tip de ANS . după cum melancolicii şi colericii au un înalt nivel de nevrotism sau instabilitate . exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe funcţionale. de valoriziraea pozitivă cu tendinţă spre supraevaluare. se lasă uşor cuprins de stări de alarmă sau furie. foarte comunicativi. PORTRETE TEMPERAMENTALE COLERICUL . deci sunt stabili. Danton. alţii sunt autoritari. agitaţi. • în general este sociabil şi are relaţii durabile şi intense în prietenie şi dragoste dar şi în duşmănie. Rebreanu etc. • colericii sunt extravertiţi.L. • limitele sale majore sunt mânia şi orgoliul. L. • înclinaţia spre exagerare într-un sens sau altul periclitează echilibrul emoţional. creator de ordine şi armonie . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . • este excitabil şi inegal în toate manifestările sale. ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . nestăpânit. îi caracterizează o vorbire explozivă. pe formarea unor interese cognitive stabile. neechilibrat-excitabil. iar sangvinicii prezintă un nivel scăzut de nevrotism. în caz de neechilibru neputând să intervină decât predominarea forţei excitative Concret. combativi. L. gândirea lor se poate concentra mai greu. indiferent dacă este vorba de bucurie sau furie. de idealul de viaţă. • dacă are superiorităţi mentale şi morale. adăugând acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate şi stabilitate). la fiecare individ cele trei însuşiri de bază prezintă gradaţii între extremele: puternic – slab.G. dispun de multă energie pe care o consumă neeconomicos.SEMINAR .echilibrul constând în repartiţia egală sau inegală a forţei între cele două procese nervoase de bază – excitaţia şi inhibiţia. se poate afirma ca om al marilor iniţiative.UNITBV 12 . • în dependenţă de semnificaţiile activităţii sale.Arghezi. • copii sunt „prea vioi”. care să-l orienteze. mobil – inert . ambivert. • la coleric predomină fantezia şi intuiţiei asupra logicii şi activităţii analitice. el apare ca un organizator neobosit. • activitatea voluntară domină cu caractere variate.C. . Astfel.forţa sau energia.o structură unitară cele patru tipologii. T. • „tipul coleric este un tip combativ prin excelenţă. Dominanta pedagogică trebuie să fie orientată pe formarea capacităţii de autocontrol. neastâmpărat. . • din copilărie este zburdalnic. • are sentimente puternice şi durabile dar este inegal în manifestări. capabil de mari angajări în acţiuni de lungă durată. de regulă.Lupu. Beethoven. flegmaticii şi melancolicii sunt introvertiţi iar colericii şi sangvinicii sunt extravertiţi. dependentă de substanţe funcţionale constitutive neuronului.puternic. iritabil. • ardoarea permanentă a colericului îl face curajos şi mândru iar starea de neechilibru-excitabil îl face ca întâi să reacţioneze şi apoi să gândească. fie deprimat sau cuprins de teamă şi panică (evoluţie ciclotimică). iar la noi N. sunt orientaţi mai mult spre prezent şi viitor: • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Casanova. • învaţă uşor dar are dificultăţi în a se concentra şi a-şi menţine stabilă atenţia în sarcini monotone.Eysenck. brutal. mişcările sunt abrupte. evidenţiind corelaţiile dintre ele. preferă jocurile dinamice care implică competiţie şi multă mişcare.mobilitatea.H. lesne şi repede excitabil” (Pavlov). cu oscilaţii între cele două extreme – fie năvalnic. colericul este de multe ori susceptibil. unii prezentând o energie neobosită şi continuă. ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplină în educaţie.

• „sangvinicul este un creator infierbântat. care nu a dat prea multă bătaie de cap părinţilor. Goethe. realistă şi are încredere în forţele sale de a duce la bun sfârşit o sarcină. Enescu. iar la noi I. echilibrat. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . măsurate. să comunice. • se caracterizează prin ritmicitate. echilibru şi acestea în condiţiile vioiciunii. • se integrează rapid şi bine în grup. sincer dar unora le lipseşte profunzimea. echilibrat. eficienţă. fidelitate. • nu se pierde prea uşor cu firea. Bacon. mobil. • este temperamentul bunei dispoziţii. el ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile. • are uşurinţă în toate şi posibilităţi de adaptare. • „flegmaticul este în viaţă un muncitor liniştit.tip de ANS . Rabelais. binevoitor. mimică inexpresivă. • este generos. • este prudent şi conştiincios în tot ceea ce face. N. Dominanta pedagogică în relaţiile cu sangvinicul trebuie să fie orientată pe fixarea scopurilor. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . de la modul de angajare în sarcină la maniera în care abordează o relaţie interpersonală. • este amabil.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . • îi place să „circule”. Voltaire. • are un simţ al datoriei dezvoltat şi. poate atinge performanţe în perseverenţă voluntară. entutiast. pe formarea unor interese cognitive stabile şi. Teodoreanu. • flegmaticul este caracterizat de fidelitate. de aceea.tip de ANS . să se mişte . • are o bună imagine de sine. orientaţi mai mult spre prezent şi viitor. • dincolo de vioiciunea şi exuberanţă. egale şi lente. adică atunci când există o excitaţie permanentă. • este volubil. duce lucrurile la bun sfârşit.puternic. adaptabil. sangvinicii sunt extravertiţi.UNITBV 13 . flegmaticul mai întâi gândeşte şi apoi reacţionează. Coşbuc etc. pe contracararea tendinţei de a se manifesta dominator şi agresiv. cînd acestă condiţie lipseşte el devine plictisit. metodă. mişcări puţine. dispune de ceea ce se numeşte răbdare naturală şi. • deşi pare indiferent afectiv. mersul liniştit. dar numai când are mult de lucru şi este interesat de acesata. îi place să lucreze cu alţii. dacă posedă superiorităţi mentale şi morale atunci va evidenţia exactă posedare de sine însuşi.SEMINAR conştientizarea tendinţei de a se pripi şi pe formarea răbdării. neprevedere. se adaptează mai greu unor schimbări (este conservator) şi. în general nu manifestă iniţiativă în relaţiile interpersonale. meticulozitate şi temeinicie. • gesturile sunt rare. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. exagerator. de regulă. un element foarte activ. G. în mod deosebit pe persistenţa în relaţii. cooperează eficient. • stabileşte cu mare uşurinţă contacte cu alte persoane pentru că are tehnici sociale variate şi eficiente. insistent şi perseverent ”(Pavlov). inert. regularitate. cu mentalitate în genere concret analitică şi în unele variante cu dezvoltare optimă a activităţii fantastice şi creatoare. desfrâu. se descoperă stăpânirea de sine. rapidităţii mişcărilor şi vorbirii. totdeauna egal. nu stabileşte repede şi uşor prietenii dar pe cele pe care le are le păstrează pentru mult timp. consolidare intereselor şi prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii.puternic. • extrema mobilitate sangvinică îngreuează uneori fixarea scopurilor. optimist. SANGVINICUL . printr-o mare efervescenţă emoţională. hiperactiv. lene. sangvinicul poate aştepta fără o încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi • este viguros. • opus colericului. • inteligenţa este analitică şi raţională. Fr. unele toată viaţa. să se dezvolte. Balzac. echilibrat. • este mai puţin sociabil. flegmaticul tinde către inacţiune. indolent”(Pavlov). imaginativ. al adaptabilităţii promte şi economicoase. FLEGMATICUL . prevedere. • ca şi colericii. jovial. vorbirea tărăgănată şi monotonă. • este înainte de toate un om lent în tot ceea ce face şi totodată neobişnuit de calm. sobrietate şi răbdare. prin educaţie. G. • dacă personalitatea este slabă. satisfăcut de el însuşi. pe controlul prin conştientizare a reactivităţii pentru a evita conduitele inadecvate. • în copilărie a fost ceea ce se chiamă un „copil bun”. imaginaţia „rece”. Grigorescu.

MELANCOLICUL . schizoid. se vede că pentru melancolic fiecare fenomen din viaţă devine un agent inhibitor. a stimei de sine şi a abilităţilor sociale. Chopin. profesorul trebuie să dea dovadă de multă răbdare mai ales în fazele de adaptare la sarcini noi.I. de unde. • „temperamentul melancolic reprezintă tipul de sistem nervos evident inhibabil. închişi în sine. iar. de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implică rezistenţă la monotonie. sensibilitatea şi emotivitatea deosebită. stângaci în relaţiile cu ceilalţi. iar la noi M.Locke. Aristotel.SEMINAR • • • • • sunt persoane onorabile pe care se poate conta. • este hipoinstinctiv dar hipersensibil. stabilitatea şi concentrarea sunt calităţile atenţiei tipice flegmaticului. din moment ce el nu crede în nimic. este mai greoi. cu multe greşeli. având în permanenţă nevoie de încurajare din partea celor apropiaţi. exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Erasmus din Roterdam. cu atât mai mult în prezenţa unor persoane pe care nu le cunoaşte sau de care se teme. nu speră nimic. încurajările şi climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune decât atitudinea exigentă şi atmosfera încordată. să încurajeze perseverenţa şi calitatea muncii flegmaticilor şi să nu le reproşeze şi să nu-i sancţioneze pentru faptul că nu sunt promţi în răspunsurile orale pentru că ei au un ritm mai lent al reactivităţii generale. P. Sadoveanu etc. reacţionează la situaţiile neprevăzute prin retragere. iar la noi M. Galileo Galilei. • neechilibrat emoţional. romantic. • nu are mare rezistenţă la stările de încordare şi suprasolicitare. • are mari dificultăţi în adaptarea socială. peste tot vede şi aşteaptă numai răul şi pericolul ”(Pavlov). Eminescu.J. panică. • nu-şi manifestă intens reacţiile afective dar este înclinat spre interiorizare. nestatornic. Vlahuţă.tip de ANS . elaborati o schita de portret a temperamentului dominant material adaptat de BELDIANU IOLANDA . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . are o cadenţă lentă în învăţare dar este prudent şi conştiincios. I. La acestă categorie temperamentală. de regulă sunt introvertiţi. sugestibil. de aceea face puţine greşeli. izolare şi ritm mai lent .slab.UNITBV 14 . în schimb este capabil de acţiuni analitice de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii.Ceaikovski.Kant. N. schimbător. J. pe de altă parte. inclusiv în activităţile psiho-motorii. aceasta şi datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a redusei încrederi în forţele proprii. descurajare. L. • este timid şi inhibat. A. înclinarea spre depresiunea în condiţii de solicitare crescută. J. pe de o parte.Blaga etc. puţin comunicativi (din ei se delimitează taciturnii) şi orientaţi mai mult spre trecut. France. Dominanta pedagogică trebuie orientată pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . • inteligenţa poate fi bine şi mult dezvoltată. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. • învaţă mai greu.Rousseau. Al. Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 5 ) : Ghid de temperament (Belov) dupa ce va autoaplicati ghidul. dar duce uşor la crize de epuizare şi la obsesii. • melancolicul este temperamentul hipotonic care vădeşte un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi energetice. cu frecvente crize de depresiune. Gogol. Dominanta pedagogică în relaţiile cu flegmaticii trebuie să fie orientată spre dezvoltarea sociabilităţii şi a flexibilităţii.

14. 15. raspunsul dv dupa cum urmeaza : 2 puncte – sunt de acord/ acest comportament ma defineste 1 punct .SEMINAR GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV) Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________ Cititi fiecare enunt . 12. 10. 23. 4. 22. 27. cu sange rece Timid Impulsiv. 18. 1. 13. 25. optimist Calm. cu opriri.UNITBV 15 . casuta cu punct . 28. agitat Vesel. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI Fara astampar. 26. irascibil Energic si intreprinzator Consecvent si serios in ceea ce face Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii Nerabdator Nu duce un lucru la bun sfarsit Prudent si echilibrat Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii Aspru si sincer in relatiile cu oamenii Inclinat sa se supraaprecieze Stie sa astepte (rabdator) Neincrezator in propriile forte Hotarat si plin de initiativa Capabil sa sesizeze noul Tacut Suporta usor singuratatea Incapatanat Nestatornic in interese si inclinatii Vorbeste calm. 5. 20. 2. fara mimica Deprimat si dezorientat dupa esec Ingenios in discutii Suporta usor neplacerile si esecurile Suporta ironiile la adresa sa Are tendinta de a se inchide in sine Lucreaza in salturi Se adapteaza usor la diferite imprejurari C ♦ S ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ F M material adaptat de BELDIANU IOLANDA . 7. 19. si notati in dreptul lui. 21. 29. 3. 8.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna 0 puncte – nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament NR. 6. 17. 9. 30. 16. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 11. 24.

48. 66. 47. 49. 68. 60.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 56. ascultator Isi schimba brusc dispozitia Trateaza lucrurile cu superficialitate ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ material adaptat de BELDIANU IOLANDA . 35. 58. cu intonatie. 33. 64. 65. gesticuleaza Punctual si ordonat Foarte sensibil Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide Isi pastreaza calmul in situatii limita Se adapteaza greu la o situatie noua Foarte vulnerabil Nazuieste spre nou Totdeauna este plin de viata Este inert. cu intonatie si cu pasiune Se deprinde usor cu o munca noua Este putin sensibil la laude si mustrari Foarte impresionabil Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) Suporta greu monotonia. 43. 40. bruste Adoarme si se trezeste usor Stie sa se stapaneasca Nu prea activ si cam fricos Perseverent in realizarea scopului propus Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare Isi controleaza pornirile Docil. 38. 34. 73. 51. nesuparacios Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate Isi reprima usor pornirile Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului Vorbeste repede. indiferent Inchis si necomunicativ. 67. 50. 57. 74. 44. 70. 59. 69. 46. 36. 37. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 39. 77. 32. 75. 72. 63.SEMINAR 31. 41. repede. 45. 76. 61. 62. 55. activitatile migaloase Constant in relatii si interese Exagerat de receptiv la laude si dojeni Scandalagiu si agresiv Comunicativ si serios Se incadreaza lent intr-o activitate noua Exigent fata de el si fata de cei din jur Neintelegator fata de lipsuri Rabdator si muncitor Egal in raporturile cu cei din jur Predispus la neincredere si suspiciuni Are o mimica agresiva Vorbeste cu glas tare.UNITBV 16 . nu-si impartaseste gandurile Face miscari violente. 71. 54. 53. 78. Nu-si cheltuieste inutil fortele Oboseste repede Inclinat spre risc Manifesta receptivitate fata de nou Respecta cu strictete un anumit regim de viata Vorbeste incet si rar. greoi. 42. pana la soapta Neranchiunos. 52.

cu dificultai scolare: esec. tehnici proiective.UNITBV 17 . este o proba standardizata din punct de vedere al: . (re)etalonare. fidelitate Avantaje: . precise. Duce pana la capat o treaba inceputa Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur TOTAL NOTE STANDARD ♦ ♦ Cotare : Se face totalul pe fiecare coloana in parte. tulburari de conduita. oboseala cronica etc. METODA TESTELOR Testul – cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician.SEMINAR 79.informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate . demisie (abandon).coleric .sangvinic .al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute → este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor → utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor → elaborarea unui test presupune: constructie. dizarmonie. f-flegmatic.cu tulburari de personalitate (anxietate. s.faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic .) .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . m. studii de validare → standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare. .al conditiilor de aplicare . totalul cel mai mare indica temperamentul dominant c.scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice material adaptat de BELDIANU IOLANDA .sarcinii identice propuse spre rezolvare.al instructajului. 80.informatiile sunt consistente. METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE 5.se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt .cu tulburari somatoforme (dureri de cap. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . cuantificabile si obiective . delicventa . probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala) Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar: . de expresie) – surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii  de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu – asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii: .orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati) .melancolic II. .evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon Tipuri de teste:  de inteligenta si de dezvoltare mintala – masoara potentialul cognitiv general  de aptitudini si capacitati  de personalitate (obiective. validitate.

de interese – relevante in orientarea si selectia profesionala. Ex.UNITBV 18 . pareri despre ei. aplicare.invazie in subiectivitate.SEMINAR . interpretare → sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist Caracteristici tehnice : . – evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa) 6. clasa sociala Orientarea actuala: – rafinarea puterii lor diagnostice. stilul de conducere evaluat prin indicatori: material adaptat de BELDIANU IOLANDA .sugereaza raspunsuri.constructia chestionarului . atitudini.intrebarile se induc reciproc Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. compoirtamente pentru a evidentia opinii. ce presupune probleme speciale de constructie.de opinie – metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii.tipurile de intrebari (itemii) .reprezentativitatea esantionului . atitudini.anchetarea cu sau fara operator Tipuri de chestionare: .alegeea celui mai potrivit nivel de educatie . – fixarea de standarde etice corespunzatoare. pe un numar mic de domenii foloseste autoraportarea. printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini) .factuale – formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica Avantaje: Dezavantaje: releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ.valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii) standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica poate genera reactii de prestigiu:  tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)  efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)  negativism (nu raspunde la toate intrebarile)  originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta) .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . . ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate → metoda cantitativa.faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa.formularea si ordinea intrebarilor .sporeste riscul de „profetie autoimplinita” .depasirea unor probleme de invatare.etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . intimitatea oamenilor . depre lume sau situatii specifice . pe un numar mare de persoane. sex. .daca chestionarul este rau alcatuit: . integrare Reactii antitest: . cultura. prelucrare.stimuleaza raspunsuri dezirabil.set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa. METODA CHESTIONARULUI Chestionar: . adaptare.

care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale. de temperament etc.) Tehnica aplicarii testului . intuitie tehnica etc. suprasolicitare.UNITBV 19 . subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment. la voia intamplarii) calitatea relatiilor interpersonale (tensionate. intelegere verbala. indiferenta) Seminar: . inteligenta nonverbala. de opinie etc. de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins) • trebuinta de control – de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat • trebuinta de afectiune – regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic) Sociometria studiaza matricea sociometrica. la intamplare) ritm de lucru (sustinut. tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el 2. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup.care se manifesta in trei forme: • trebuinta de incluziune – nevoia de contact. spre individ.SEMINAR → → → → orientarea (spre sarcina. neprecizat) luarea de decizii(unilateral. indiferenta) Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . de comunicare. motivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti material adaptat de BELDIANU IOLANDA . a centrelor de infuenta. memorie. omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii: → A actioneaza asupra lui B → B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala – afilierea si socializarea . a liderilor. a gradului de coeziune etc. ritmic. 7. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . pozitive. • chestionar de autoevaluare. • teste de personalitate.se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna Conditii de aplicare : 1. antipatie. de stres. in consens. Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor. METODA SOCIOMETRICA Din punct de vedere situational. de a fi ingrijit.prezentarea unor modele de: • teste de atentie. destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.

componenta afectiva si cea cognitiva – testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale ex. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . -2 -1 -2 1(2) 3(5) 2(4) 1(1) +2 +2 2(3) 1(1) +2 -1 +1 -2 -1 4(7) +1 4(6) 1(1) 3(3) 2(3) +2 -1 -2 -2 -1 +1 +2 +2 +1 -2 +1 -1 +1 A B C D E F pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect 1 (2) – o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau respingerilor) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun) 4. numarul de alegeri poate fi:  nelimitat – mai veridic si mai spontan.notarea se face astfel : +2 (cea mai mare atractie) +1 (atractie mai redusa) -1 (respingere mai redusa) -2 (cea mai mare respingere) .3 colegi) . de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor 5.UNITBV 20 . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie 2. 1. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul 2.SEMINAR 3. cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica? 1. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul 1.2.se poate lucra si cu culori Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare SUBIECTII   A B C D E F Total alegeri Total respingeri ex. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica? 2. intrebari: 1. dar mai greu de evaluat si interpretat  limitat – inhiba spontaneitatea 6. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale.

SEMINAR Calcule (prelucarea datelor) a..RESPINGERI ISP = N–1 ISP – poate fi : pozitiv. perechilor. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA a. in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri.prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului DEZAVANTAJE: . izolatii . aptitudinilor si capacitatilor individului material adaptat de BELDIANU IOLANDA . .indica rapid : liderii. nul b.surprinde structura grupului la un moment dat . disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL ALEGERI .are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale SOCIOGRAMA . tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . doua respingeri) dupa modelul anterior.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .permite evidentierea: lanturilor. negativ. INDICELE DE COEZIUNE alegeri reciproce x 2 Ic = N(N–1) Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului) 1 – este indicele ideal. preferinte etc. prin continutul materiilor din programa de invatamant.figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii grupului • • • • Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B) Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers) Respingeri unilaterale Respingeri reciproce Tema de seminar : Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna. exclusii.UNITBV 21 . Elaborati sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune 8. cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune AVANTAJE. triunghiurilor .

sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului. mestesuguri manule Domenii stiintifice biolog. activitati fizice in aer liber. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . rezolvarea de probleme studiu. cu continutul concret sl profesiilor. despre aspecte specifice unor munci d. agresivitate. social.antreprenoriale C . evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a posibilitatilor sale. aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante e. concret Intelegere. vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct. se realizeaza o informare cat mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate. forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie.conventionale fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta (ex. Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii. intuitiv. potentialul lui de dezvoltare. o profesie in care: • sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile. conventional) Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: „ fiecare persoana tinde sa-si aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale” . fizician. vanzatorul este situat in categoria ESC – antreprenorial. INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND) Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni: R . mecanic.sociale E . Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale TIPUL DE PERSONALITATE REALIST (motor) INTELECTUAL (lingvistic) INTERESE Forta fizica.artistice S . psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace specifice psihologiei. explicare. DOMENII OCUPATIONALE Topograf. • sa joace roluri agreabile • sa le ocoleasca pe cele dezagreabile. informatica) (chimist. de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care sa-l ajute pe tanar in alegerea sa f.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . • sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala. perspectivele carierei c.UNITBV 22 .intelectuale A . coordonare motrica. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . miscare.realiste (stiinte exacte) I . in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare. • sa-si exprime atitudinile si valorile.SEMINAR b.

arhivist 9. organizarea activitatii altora. arte plastice. administrator. functionar. televiziune Profesor. reporter SOCIAL INTREPRINZATOR Vanzator. Program de lucru (care este perioada de timp pe care o am la dispozitie ? cat timp lucrez zilnic ?) 5. literatura. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . asistent social. psiholog. initiativa. Deprinderi transferabile (ce din ceea ce stiu deja sa fac pot sa folosesc in ceea ce trebuie sa fac?) 9. Atributii si responsabilitati ( ce trebuie sa fac pentru a indeplini sarcina ? ce carinte trebuie sa respect ? Care sunt limitele mele ? ) 4. Situatii de risc ( la ce ma expun? .UNITBV 23 . a comunica Vanzare / cumparare. a ajuta. purtator de cuvant.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . a explica altora (a preda). mic intreprinzator. fotografie. alte avantaje (cati bani primesc pentru munca pe care o fac? Ce mai primesc in afara de bani ?) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Unelte / instrumente de lucru (ce am la dispozitie pentru a indeplini sarcina ? cu ce trebuie /pot sa lucrez pentru a face ceea ce trebuie sa fac) 3. agent de vanzari. manager. Continutul muncii ( ce mi se cere sa fac? Care este sarcina pe care trebuie s-o indeplinesc in acest loc?) 2. decoratiuni interioare. Muzica. creativ) Activitati nestructurate care solicita creativitate si expresie personala (indirecta) Relationare cu ceilalti. Salarizare.SEMINAR ARTISTIC (estetic.conditii speciale de lucru: zgomot. negociere. publicitate. METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR PROFESIONAE SI OCUPATIONALE PROFILUL OCUPATIONAL Profilul ocupational este o descriere sistematica a unei ocupatii. coordonare si conducere Executie. limbi straine. lider CONFORMIST Contabil. Mediul de activitate (in ce conditii /unde trebuie sa–mi indeplinesc sarcina ?) 6. ordonare. terapeut.. inaltime etc ) 7. bibliotecar. conservare. Cerinte de educatie si pregatire profesionala (care este nivelul de scolarizare pecare trebuie s-l am ca sa pot avea acces laacesta munca ?) 10. secretara. loialitate finalizare. radiatii. cuprinzand urmatoarele aspecte: 1. promovare. Cerinte pentru exercitare (medicale si pihologice) (cum trebuie sa fiu ca sa pot face ceea ce mi se cere ? caracteristici fizice si psihice pe care trebuie sa le intrunesc) 8.

specializari ( ce altceva mai pot face cu pregatirea si experienta acumulate ? cum pot sa ma perfectionez in domeniu?) Utilizarea profilelor ocupationale : in informarea despre ocupatii si profesii in compararea caracteristicilor si competentelor unei persoane cu cewrintele unei ocupatii / profesii dorite (consilierea profesionala) Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 6): Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postului) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti III. Printro bună organizare a informatiei. precum si metodele de studiere a trăsăturilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice: • • caracteristica de fisă de concluzii. Fisa destinată studiului individualitătii elevului privită in interdependenta factorilor în care se integrează poate fi definită ca un document cu valente practice care permite desfăsurarea unei actiuni programate. deoarece contine rezultatele prelucării informatiei. psihologic. privită în totalitatea sa.UNITBV 24 . Dinamica ocupationala pe piata muncii ( cat de cautata este munca asta pe piatza ? cat de usor/greu pot sa gasesc un loc de munca similar cu pregitirea/experienta pe care o am? 12. integrarea socială. abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare aprocesului de formare a elevului. care se poate defini ca fiind forme de organizare a activitătii de cunoastere a elevului. Alături de notiunea de fisă se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic. Ocupatii inrudite. în scopul desăvîrsirii personalitătii elevului prin intermediul procesului de invătămînt. caracterul sintetic. Caracteristicile fisei psiho-pedagogice Alcătuirea fisei se sprijină pe cîteva principii. sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizică. FISA PSIHO-PEDAGOGICĂ SI VALOAREA EI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV Se atribuie denumirea de fisă acelui instrument de lucru care serveste organizării si prezentării informatiilor referitoare la o persoană. priveste copilul multilateral: fiziologic. pedagogic si social. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de învătămînt. destinată necesitătilor actiunii pedagogice. fond informational. cercetarea variabileleor de personalitate în interdependenta lor. adică obiectivelor de formare a personalitătii copilului.SEMINAR 11. de mediu si de educatie. Eficienta nu trebuie căutată în valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate. realizează cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. dezvoltarea psihică. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . fisa prezintă un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp îndeplineste un rol de directionare a activitătii de cunoastere a persoanei. exprimă generalul si caracterisiticul din fapte. dintre care mentionăm: considerarea unitară a personalitătii copilului. Aceste principii. distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate.

urmăreste copilul in procesul de formare.UNITBV 25 . pedagogice. constituie un document secret. starea generală a sănătătii. contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite. scoală.Date asupra mediului familial 1.Date personale: 1. prezintă usurintă în parcurgere: contine numai informatii utile. educativ cît si datele referitoare la orientarea scolară si profesională. de scolaritate). sesizînd modul de cristalizare a anumitor trăsături. 3. integrare. se definitivează pe parcurs. sociologice.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . de mediu. ceea ce este permanent de ceea ce este accidental. Familia (tabel sintetic) 2.-are un caracter de accesibilitate.SEMINAR • evidentiază elementul caracteristic : scoate în relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun. este rezultatul actiunii de întelegere a copilului. contine date din analiza procesului de adaptare. -are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului. comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de stres. Caracterisiticile vietii de familie material adaptat de BELDIANU IOLANDA . deficiente senzoriale. prezintă o anumită sistematizare a datelor. are un caracter explicativ. permite o prezentare dinamică. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . explică structura psihologică prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului. familie. urmăreste elevul in toate etapele de învătămînt. • • • • • • Întocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogică O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne oferă posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualitătii elevului: I. mentiuni medicale cu importantă pentru procesul de învătămînt III. prin factorii care intervin ( de sănătate. poate fi completată si utilizată de orice cadru didactic. 4. accidente ereditare si conditii de mediu nocive. evidentiază elementele caracterisitice. are un caracter directional: permite o actiune programată înn formarea copilului. contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv.Date asupra stării de sănătate 1. explică persoana prin dominantele sale psihologice. Scolile frecventate de elev si localitătile in care a avut domiciliul II. societate. defecte fizice. 2. antecedente personale.Date despre starea civilă 2.

Dorintele părintilor 3. Biogramă (prin aprecieri în raport cu totalitea elevilor) 2. Gradul de integrare a elevului în scoală 3. Caracteristicile proceselor intelectuale 2.UNITBV 26 .SEMINAR 3. Date referitoare la orientarea scolară si profesională 1. Atentie acordată formării copilului 5. Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire si educatie V.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Preocupări în afara scolii 7. Date asupra scolaritătii 1. Profil psihopedagogic VII. Aptitudini. Succese deosebite în competitii 5. temperament. Actiuni de colaborare a scolii cu familia IV. Date asupra structurii psihologice 1. Afectivitate. Locul si rolul în organizatia de tineret 4. interese 4. Gradul de integrare a elevului in familie 4. Aprecieri sintetice 1. caracter 3. Actiuni formative directionale Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 7 ): material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare 8. Situatia scolară (tabel sintetic) 2. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Aspecte în care este necesar să se intervină VI. Activitate în cercurile de elevi 6. Influente extrafamiliale 6. Aprecierea profesorului diriginte 4.Aspiratiile elevului 2.

str………………………………………. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza : material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Domiciliul …………………..UNITBV 27 ... Numele si prenumele elevului…………………………………………………………………………… 2.luna………………….nr…………………………………. este in aceasta scoala din anul ………………(clasa…………….in anul…………… din motivele ……………………………………………………………………………………………….. Nascut in anul…………….ziua………localitatea…………………………….. DATE PERSONALE 1. s-a transferat de la scoala ………………………localitatea……………………….. FISA PSIHOPEDAGOGICA I. 6. Judetul…………………………………….) 5. 4. 3..SEMINAR Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sitemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Liceul / Scoala…………………………… Localitatea……………………………….

. camin. situatii deosebite (gazda. …………………………………………………………………………………………………………………. c... 13. atmosfera si climatul educativ din familie a.…………………………. relatia dintre parinti si copil. naveta) 7.. program sistematic organizat. Parintii numele Tatal Mama 9.date. relatii dintre parinti …………………………………………………………………………………………………………………. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) ………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA 8.... 12. biblioteca. influente 11.. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul (daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………….. conditii igienico-sanitare) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . b...numar de frati mai mici…………………… Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii (resurse materiale.SEMINAR clasa In anul La scoala Media generala la absolvire Obs.. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului …………………………………………………………………………….UNITBV 28 ..PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . studiul particular al limbilor straine. Tipul de familie> Familie obisnuita Parinti vitregi: □ mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □ □ varsta profesia Locul de munca Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □ mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati copil infiat □ 10. Situatia fratilor Numar de frati mai mari ……………………….. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ..

ATENTIE Foarte buna □ mediocra □ slaba □ incetinit □ lent □ slab □ slab □ 22. concursuri si cercuri scolare si extrascolare clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati 17. conditii de studio.UNITBV 29 . anturaj) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI 15. Situatia scolara clasa Media anuala Media la purtare clasificare Discipline preferate Discipline cu rezultate slabe 16. 18. RITMUL ACTIVITATII Rapid □ destul de mobil □ 23. SPIRIT DE OBSERVATIE Foarte bun □ bun □ mediocru □ 21. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare (capacitate. influente extrafamiliale (prieteni. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului Lectura (domeniul) □ Arte plastice □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □ Muzica (ce fel?) □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Altele □ ……………………………………………………………………………………………….PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . INCREDERE IN FORTELE PROPRII material adaptat de BELDIANU IOLANDA . interes.SEMINAR …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… 14. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . rezistenta la efort) ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… IV CARACTERIZAREA ELEVULUI 19. NIVEL DE INTELIGENTA Foarte bun □ bun □ mediocru □ 20. starea de sanatate.

.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ........................................................................ exprimare incomplete □ 29............................ INDEPENDENTA independent □ manifesta uneori independenta □ 25................ 33.......... c).......... LIMBAJ vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □ cocabular si redare greoaie □ vocabular redus.................................................................. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .... .............. 30................................................................ material adaptat de BELDIANU IOLANDA ......................................... alte trasaturi pozitive ................................................................................. a) ................................................ 32..................... ............................................................................................................................................................................................................................. recomandari pentru scoala si familie ..........................................................................................................................................................................PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ......................................................... aprecieri de ansamblu ..................................................... ECHILIBRUL EMOTIONAL calm □ controlat □ emotive □ 26................................................................UNITBV 30 ....................................................................................................SEMINAR Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □ dependent □ 24.................................................................................................................................. alte trasaturi negative ........................... ............................. b)................................... 31 interese profesionale si aptitudini speciale ............................................................................ FIRE comunicativ □ foarte sociabil □ agitat □ putin sociabil □ mai mult sablonar □ 27............................................................................. 34....................................................... orientare scolara si profesionala GIMNAZIU aspiratiile elevului dorintele parintilor recomandarea scolii LICEU a)................................................................................................... b) ................................................................................................................................... c)......................................................... TEMPERAMENT coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □ 28...... ....... ...................................................................................................................... .................................................................................................................................................. ..............

dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .UNITBV 31 .SEMINAR Numele studentului Facultatea Grupa material adaptat de BELDIANU IOLANDA .