PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA 1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?” a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica personala care va defineste b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea 2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta 3. CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau fata are problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul “problema”. Formulati10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. 4. ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise 5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, elaborati o schita de portret a temperamentului dominant 6. CERINTE OCUPATIONALE - Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postulu) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti 7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Nota portofoliu : - fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 1,3 puncte (7 piese x 1,3 p = 9 ) - 1 punct din oficiu Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI FACULTATEA / ANUL / GRUPA

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

1

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev - de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta - ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale Prioritatile de cunoastere a elevilor:  Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi  Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare – „diagrama instruirii”  Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.  Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)  Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.  Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate  Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)  Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii. Dificultatile de cunoastere a elevilor:  DIFICULTATI SUBIECTIVE  Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;  folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;  raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);  eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)  DIFICULTATI OBIECTIVE  Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv  Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative  Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

2

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

 obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU 1 ) : Autocunoasterea „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

1. EU SUNT ......................................... 2. EU SUNT ......................................... 3. EU SUNT ......................................... 4. EU SUNT ......................................... 5. EU SUNT ......................................... 6. EU SUNT ......................................... 7. EU SUNT ......................................... 8. EU SUNT ......................................... 9. EU SUNT ......................................... 10. EU SUNT ......................................... 11. EU SUNT ......................................... 12. EU SUNT ......................................... 13. EU SUNT ......................................... 14. EU SUNT ......................................... 15. EU SUNT ......................................... 16. EU SUNT ......................................... 17. EU SUNT ......................................... 18. EU SUNT ......................................... 19. EU SUNT ......................................... 20. EU SUNT .........................................

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

3

sa efectueze un desen. fluenta. sa faca ordine la locul de munca/camera etc. sa elaboreze un program. conformatie etc. greutate. modelaj. urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale. alaturi de datele factuale si de evolutie scolara Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 2 ): Ex. METODA OBSERVATIEI Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar.) → Simptomatica labila (facies.prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . stabilirea exacta a obiectivului 2. mimica. particularitati ale comunicarii) → Conduita mnezica . in conditii normale de desfasurare a activitatii subiectului. chestionare)  Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului. organizata. tendintele sale de manifestare. gestica.SEMINAR I. Observatia consta in surprinderea. scris. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . este o perceptie planificata. Fara sa interveniti in context. Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Pe baza acestui episod. aspecte supra carora trebuie lucrat. ritm.). abilitati care pot fi valorificate  In functie de scop. inteligenta → Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial Limitele obs. teste.  Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)  Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie.tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea . Conditiile bunei observatii: o elaborarea unui plan riguros de observatie o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat o alegerea unui numar optim de observatii. atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal.: . elaborati un protocol de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii. care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat. informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze.din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre („miopia ipotezei”) Pasii in observatie: 1. in conditii variate o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control) o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos o eliminarea surselor de eroare si distorsiune Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori): → Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime. dans etc. comportamentul expresiv) → Conduita motorie (motricitatea fina:desen. considerate ca indicatori ai starilor psihice. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE 1.UNITBV 4 . cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta material adaptat de BELDIANU IOLANDA . observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. documentarea prealabila 3. care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie semnificatia acestora.) → Conduita verbala (intonatie.

agitat Submotivat Crispat 4 3 2 1 Adaptare greoaie Progres lent 4 3 2 1 Deficit de intelegere Invatare lenta Haotic. incercare si eroare Superficialitate fatigabilitate Plictiseala 5 .... PROTOCOL DE OBSERVATIE 1. oboseala ) 5.Sectia/grupa ……………an de studii….. consecventa... stapanire de sine Supramotivat Relaxat 2..... Facultatea ………………….PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ... rigiditate :. Capacitatea de adaptare la situatii noi 5 Adaptare rapida Progres rapid 3...... Atitudinea generala fata de sarcina de lucru 5 Siguranta de sine Echilibru emotional Aroganta ... lipsa de motivatie. Numele observatorului ……………………………………………………....UNITBV 4 3 2 1 Ezitant... Maniera de raportare la probe 5 Intelegere rapida a indicatiilor Invatare rapida Strategie mintala anticipativa Rigurozitate in executie rezistenta la oboseala Rezistenta la monotonie 4..... docilitate Necooperare Instabil. agresivitate Cooperare Calm.... Ritmul de lucru : a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit) b) constant.. instabil d) regresiv (energie nervoasa insuficienta. mediu c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit ) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . superficialitate.... Locul………………………Subiectul…………………………………… Activitatea observata ……………………………………………………..ambitie .... ridicata (capacitate de mobilizare) . autodepasire........ competitivitate : b) stationar.. Evolutia randamentului : a) progresiv.......... nesigur Hiperemotivitate Supunere...SEMINAR Data …………………...... dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . scazuta (deficit de mobilizare) c) fluctuant.

Atitudinea fata de eroare (autocontrol. reactie in lant) d) deruta de eroare (miscari haotice. autodepasire) a) mobilizare pentruevitarea erorilor b) constientizarea erorii si redresare rapida c) persistenta in eroare (deficit de concentrare. Capacitatea decizionala a) promtitudine b) latenta c) ezitari (frecvente sau rare ) d) blocaje (frecvente sau rare) 8. atractie catre risc (minimalizarea riscului) Calm. . exteriorizare 9.la mijloc. agresivitate verbala sau gestica) e) erori in lant f) blocaje ca urmare a erorii g) frecventa mai mare a erorilor : . concentrare. tendinta spre abandon Nerabdare Superficialitate 4 3 2 1 Lipsa de energie Reactii ezitante Imprudenta. constanta Inexpresivitate. Aspecte temperamentale 5 Energie Reactii sigure si prompte Prudenta si autocenzura (maximizarea riscului) Nervozitate.la inceput .UNITBV 6 . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .la final Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala 7. Aspecte generale : 5 Seriozitate Perseverenta Rabdare Constiinciozitate 10.SEMINAR 6. .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . instabilitate Expresivitate . neexteriorizare material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Evaluarea globala a subiectului : 4 3 2 1 Neseriozitate Delasare. agitatie. dezordonate.

comportamentale. in calitate de diriginte si elevul „problema „. evidentiaza motivatii. dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba. Dirijata . vocabular Surse de distorsiune: . dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari. Conditii de aplicare: .UNITBV 7 . clinica . Libera de grup – scoate la suprafata caracteristici atitudinale.c. opinii.tendinta de a face o buna impresie. intru-cat banuieste ca baiatul/ fata are anumite probleme care il ingrijoreaza. obiectiv. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . nesinceritatea . fluenta verbala. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . presupune un inceput de standardizare .c. e importanta capacitatea prof. METODA CONVORBIRII Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a obtine informatii in legatura cu atitudinea. respingere.ancheta pe baza de interviu – relevanta in evidentierea realizarilor. de gnadire. Formulati 10 intrebari relevante. respectul fata de autoritate. operationabil. Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa.SEMINAR 2. operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU 3 ): Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev. formulate la fel si in aceeasi ordine. de a intra in ritmul elevului .c. cu grad redus de libertate. (vezi studiile de caz facute in cadrul seminarului) Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. se poate centra pe o tema. Situationala – presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant. elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare. permite o buna masurare si ordonare a informatiilor . nondirectiva.c.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . rezistenta etc. Libera – apropiata de psihologia simtului comun. contributii prin care faptul social poate fi reconstituit. creativitate.aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul „faţa in faţa” . astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta.c.implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv . motivatiile prin care se precizeaza sistemul sau de valori.statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata. dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming) Alte tipuri de convorbire: . tematica. se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa .) avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”) dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate Tipuri de convorbire : . criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat. riguros.necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale. face greu sortabila/cuantificabila informatia.pozitiile profesor – subiect pot fi intersanjabile .conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie .psihoterapeutice: psihanalitica.este stricta. va solicita ajutorul. chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata. credintele. este structurata. convingeri. opiniile. filozofia de viata.

In ce cantitate ti se dau bani de buzunar? 4.UNITBV 8 ...Cat de des mergi la petreceri? 2.SEMINAR GHID DE INTERVIU (model) Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera.Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru? 3.Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta? 6. astfel imi va fi mai usor sa aflu daca elevul consuma intradevar droguri. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului: 1.. prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila)..Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea? 8...In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita? 5.. Cum crezi (sau crezi...(nominalizezi drogul pe care il foloseste) ? 11. Ce stare iti da consumul de .) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile ? 12. Descrie-mi modul in care va « distrati » cand te intalnesti cu prietenii ? 10. Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci ? Ai vorbit despre asta cu ei ? Etc.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . material adaptat de BELDIANU IOLANDA ...Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat? 7.Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit tie? 9.

olimpiade.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .) - 3.respectand modelul dat. sau in curs de formare - Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 4 ): Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza: 1.SEMINAR 3. al intereselor.  a modului de organizare a timpului. B I O G R A F I A incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor o se asociaza cu analiza cursului vietii.UNITBV 9 . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . aspiratiilor. concursuri etc. traumatisme etc.  vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul) cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii – biografia se transforma in autobiografie (jurnal intim) o in educatie. care au avut semnificatie pentru persoana formata. A N A M N E Z A Termen preluat din medicina. completati fisa de anamneza. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA 3. interviul.) utilizata in literatura.) o fie o afectiune (tulburari instrumentale. convingerilor. cu referire la propria dv. care s-au remarcat (cercuri de creatie. metoda biografica este decriptiva si evenimentiala isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante despre cele mai importante evenimente de viata.1.2. Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica evolutia si situatia actuala: o Bolile mai importante din copilarie o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica) o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu: o fie o stare de fapt (insucces scolar. analiza produselor activitatii o permite insertia in:  planul motivational.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise material adaptat de BELDIANU IOLANDA . tulburari de conduita etc. biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare si are relevanta dubla: o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor.

situatia familiala (daca exte cazul) o starea civila o varsta si profesia sotului(sotiei) o copiii : varsta. data nasterii / varsta . climatul familial 3. date privind sanatatea : – antecenente heredo-colaterale – boli.) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . date referitoare la perioada scolaritatii  evolutia scolara  performante (materii preferate)  preocupari extrascolare 6. tinuta. atitudini. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . integrarea in mediul social o integrarea in familie. concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de anameza FISA DE ANAMNEZA 1. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament. dominante ale personalitatii) 4. data nasterii / varsta . sau daca este multumit de situatia actuala social: in ce domenii vrea sa se implice. sau sadiul actual al implicarii sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul 8.SEMINAR sau 2. programe de calculator. aspiratii     profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa familiale : cum isi creioneaza viitorul. nu dupa ceea ce spune insusirile si capacitatile psihice se exteriorieaza atat prin functia expresiva cat si prin cea proiectiva (compuneri. sex 5. hobby-uri 9. date privitoare la mediul familial o parintii : numele. traumatisme 4. referitoir la timpul liber: preocupari. obiecte confectionate etc. date obiective (de identificare):  numele si prenumele  data si locul nasterii  domeniul de activitate (ocupatia) 2. interventii chirurgicale – accidente.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . limbaj. constructii tehnice. ocupatia o conditii de locuit. creatii literare. ocupatia o fratii: numele. o integrarea in mediul pofesional o integrarea in mediul social 7. METODA PRODUSELOR ACTIVITATII elevul este judecat dupa ceea ce face. desene.UNITBV 10 . resurse financiare.

În baza unei laborioase cercetări neurofiziologice pe animale şi oameni. limfatic (flegmatic). sublimare lirica desprins de individ. produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a creatorului) STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂŢII Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcţie integrativ-adaptativă a omului. sub acest aspect. al interacţiunii acestuia cu situaţiile sociale. Structura şi dinamica personalităţii umane este dată de existenţa şi de interacţiunea subsistemelor acesteia : • Subsistemul sau latura dinamico-energetică a personalităţii – temperamentul. Predominanţa uneia sau alteia în acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic. puţin impresionabile. impulsivitate – care se referă la caracterul brusc al răspunsurilor. bila galbenă şi bila neagră) care se întâlnesc şi se amestecă (temperament = amestec) în organismul uman.UNITBV 11 .Pavlov. deci. Temperamentul se exprimă în:  impresionabilitate – adâncimea şi tăria cu care sunt trăite fenomenele psihice. ritmul reacţiilor şi al trăirilor interioare ne înfăţişează alternarea lor uniformă sau neuniformă.P. însuşiri ce se exprimă în activitatea nervoasă superioară: material adaptat de BELDIANU IOLANDA . de autostructurare.     Încercări de explicare a temperamentului şi de stabilire a unor tipologii temperamentale: . manifestările temperamentale trebuie raportate la specificul activităţii nervoase superioare a creierului. indicele expresivităţii psihice – care. o anumită regularitate. modificările accelerate sau încetinite.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . tempoul – frecvenţa fenomenelor într-o anumită unitate de timp. • Subsistemul/latura instrumental-operaţională a personalităţii – aptitudinile. eseul. precum şi după ecoul lor în întrega fiinţă a subiectului. ridicat. în mişcări. .SEMINAR - - ajua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se inconjoara sau pe care le-a produs nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse valoarea probata in timp au: o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv o compunerea literara (poezia. cu frecvenţă mare în unitatea de timp şi având. în actele voluntare complexe etc.I. desfăşurări domoale cu intensitate redusă. şi indivizi cu o frecvenţă de evenimente psihice şi trări reduse. există indivizi cu modificări abundente. Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaborează în cadrul evoluţiei social-istorice a omului. la descărcări sacadate în desfăşurarea proceselor ori. dimpotrivă. care presupune existenţa structurilor biologice şi fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora. după capacitatea de recepţie a stimulărilor şi profunzimea impresiilor produse. îndeosebi cele senzoriale şi afective. cu variantele posibile între cele două extreme. unele persoane sunt mai adânc impresionabile iar altele doar superficial. coleric şi melancolic. acesta pune în evidenţă trei însuşiri fundamentale ale sistemului nervos. un tempou tumultos. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . manifestând un tempou scăzut pe aceeaşi unitate de timp. în scris. înregistrând perioade de latenţă mărite. în debitul şi viteza limbajului. limfă. jurnalul – nevoia de confesiune.Galenus şi Hipocrates considerau că diferenţele de manifestare dinamico-energetică s-ar datora predominanţei uneia din cele 4 umori organice (sânge. în expresiile emoţionale şi mimice. • Subsistemul/latura relaţional valorică a personalităţii – caracterul TEMPERAMENTUL – SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITĂŢII Temperamentul exprimă dinamica generală a personalităţii dată de proprietăţile generale ale SNC ale individului Tipul de activitate nervoasă superioară (ANS) formează baza neurofuncţională a temperamentului. în descifrarea temperamentului apare în intonaţia vorbirii.

după cum melancolicii şi colericii au un înalt nivel de nevrotism sau instabilitate . foarte comunicativi. gândirea lor se poate concentra mai greu. el apare ca un organizator neobosit. • starea de exaltare care îl caracterizează pe coleric este întreţinută mult şi de încrederea deosebită pe care o are în sine. Este vorba de orientarea predominantă spre lume externă sau internă. • are sentimente puternice şi durabile dar este inegal în manifestări. indiferent dacă este vorba de bucurie sau furie. alţii luptători. . • copii sunt „prea vioi”.echilibrul constând în repartiţia egală sau inegală a forţei între cele două procese nervoase de bază – excitaţia şi inhibiţia. ambivert. agitaţi. • este excitabil şi inegal în toate manifestările sale.G. reacţiile („exploziile”) sale afective fiind puternice şi greu de stăpânit.J.L. • colericii sunt extravertiţi. ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit. • la coleric predomină fantezia şi intuiţiei asupra logicii şi activităţii analitice. dispun de multă energie pe care o consumă neeconomicos. • înclinaţia spre exagerare într-un sens sau altul periclitează echilibrul emoţional. în caz de neechilibru neputând să intervină decât predominarea forţei excitative Concret. opzanţi.SEMINAR . evidenţiind corelaţiile dintre ele. . adăugând acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate şi stabilitate). Rebreanu etc. alţii sunt autoritari. el demonstrează că. sectar. capabil de mari angajări în acţiuni de lungă durată. Astfel. L. • din copilărie este zburdalnic. • în general este sociabil şi are relaţii durabile şi intense în prietenie şi dragoste dar şi în duşmănie. pe material adaptat de BELDIANU IOLANDA . care să-l orienteze. flegmaticii şi melancolicii sunt introvertiţi iar colericii şi sangvinicii sunt extravertiţi.UNITBV 12 . . neastâmpărat. Dominanta pedagogică trebuie să fie orientată pe formarea capacităţii de autocontrol. • dacă are superiorităţi mentale şi morale. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . brutal. neechilibrat-excitabil. de valoriziraea pozitivă cu tendinţă spre supraevaluare. se poate afirma ca om al marilor iniţiative. • învaţă uşor dar are dificultăţi în a se concentra şi a-şi menţine stabilă atenţia în sarcini monotone. • ardoarea permanentă a colericului îl face curajos şi mândru iar starea de neechilibru-excitabil îl face ca întâi să reacţioneze şi apoi să gândească. de idealul de viaţă.mobilitatea. lesne şi repede excitabil” (Pavlov). pe formarea unor interese cognitive stabile. I.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . se lasă uşor cuprins de stări de alarmă sau furie. nestăpânit. mişcările sunt abrupte. Danton. T. sunt orientaţi mai mult spre prezent şi viitor: • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Casanova. exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe funcţionale. extravertit.Caragiale. Beaumarchais. dependentă de substanţe funcţionale constitutive neuronului. integrează într. deci sunt stabili.Lupu. iar sangvinicii prezintă un nivel scăzut de nevrotism. PORTRETE TEMPERAMENTALE COLERICUL . fie deprimat sau cuprins de teamă şi panică (evoluţie ciclotimică).Arghezi. cu oscilaţii între cele două extreme – fie năvalnic.Eysenck. • activitatea voluntară domină cu caractere variate. combativi. • în dependenţă de semnificaţiile activităţii sale. să-i canalizeze şi să-i consume eficient energia. la fiecare individ cele trei însuşiri de bază prezintă gradaţii între extremele: puternic – slab.C.H. de regulă. • fără o bună educaţie şi o armonizare a unor tendinţe.forţa sau energia. unii prezentând o energie neobosită şi continuă. creator de ordine şi armonie . • limitele sale majore sunt mânia şi orgoliul. iar la noi N. colericul este de multe ori susceptibil. echilibrat – neechilibrat.puternic. L.Jung introduce şi anumite particularităţi psihologice în delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. iritabil. preferă jocurile dinamice care implică competiţie şi multă mişcare.tip de ANS .o structură unitară cele patru tipologii. ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplină în educaţie. Beethoven. îi caracterizează o vorbire explozivă. mobil – inert . • „tipul coleric este un tip combativ prin excelenţă.

flegmaticul tinde către inacţiune. duce lucrurile la bun sfârşit. • este generos. Fr. egale şi lente.puternic.tip de ANS . dispune de ceea ce se numeşte răbdare naturală şi. printr-o mare efervescenţă emoţională. de aceea. regularitate. echilibrat. măsurate. flegmaticul mai întâi gândeşte şi apoi reacţionează. • extrema mobilitate sangvinică îngreuează uneori fixarea scopurilor. • se integrează rapid şi bine în grup. optimist. lene. de la modul de angajare în sarcină la maniera în care abordează o relaţie interpersonală. sangvinicul poate aştepta fără o încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi • este viguros. Grigorescu. • are uşurinţă în toate şi posibilităţi de adaptare. • este volubil. insistent şi perseverent ”(Pavlov). Teodoreanu. Balzac. Goethe. Enescu. nu stabileşte repede şi uşor prietenii dar pe cele pe care le are le păstrează pentru mult timp. mobil. de regulă. exagerator. G. • ca şi colericii. mişcări puţine. • stabileşte cu mare uşurinţă contacte cu alte persoane pentru că are tehnici sociale variate şi eficiente. • nu se pierde prea uşor cu firea. el ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile. satisfăcut de el însuşi. eficienţă. echilibrat. meticulozitate şi temeinicie. se adaptează mai greu unor schimbări (este conservator) şi. • este mai puţin sociabil. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . • inteligenţa este analitică şi raţională. în general nu manifestă iniţiativă în relaţiile interpersonale.UNITBV 13 . Dominanta pedagogică în relaţiile cu sangvinicul trebuie să fie orientată pe fixarea scopurilor. • se caracterizează prin ritmicitate. • opus colericului. cooperează eficient. FLEGMATICUL . adaptabil. adică atunci când există o excitaţie permanentă. sangvinicii sunt extravertiţi. SANGVINICUL . indolent”(Pavlov). pe formarea unor interese cognitive stabile şi. vorbirea tărăgănată şi monotonă. realistă şi are încredere în forţele sale de a duce la bun sfârşit o sarcină. totdeauna egal. imaginaţia „rece”. Voltaire. desfrâu. care nu a dat prea multă bătaie de cap părinţilor. • este înainte de toate un om lent în tot ceea ce face şi totodată neobişnuit de calm. • are o bună imagine de sine. sincer dar unora le lipseşte profunzimea. • dacă personalitatea este slabă.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . orientaţi mai mult spre prezent şi viitor. pe contracararea tendinţei de a se manifesta dominator şi agresiv. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . • dincolo de vioiciunea şi exuberanţă. G. poate atinge performanţe în perseverenţă voluntară. Coşbuc etc. în mod deosebit pe persistenţa în relaţii. sobrietate şi răbdare. • flegmaticul este caracterizat de fidelitate. • este temperamentul bunei dispoziţii. pe controlul prin conştientizare a reactivităţii pentru a evita conduitele inadecvate.SEMINAR conştientizarea tendinţei de a se pripi şi pe formarea răbdării. • „sangvinicul este un creator infierbântat. • este amabil. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. inert. fidelitate. dacă posedă superiorităţi mentale şi morale atunci va evidenţia exactă posedare de sine însuşi. se descoperă stăpânirea de sine. să comunice. un element foarte activ. dar numai când are mult de lucru şi este interesat de acesata. cînd acestă condiţie lipseşte el devine plictisit. al adaptabilităţii promte şi economicoase. imaginativ. • deşi pare indiferent afectiv. îi place să lucreze cu alţii. mersul liniştit. prevedere. să se mişte .puternic. consolidare intereselor şi prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii. entutiast. metodă. echilibrat. cu mentalitate în genere concret analitică şi în unele variante cu dezvoltare optimă a activităţii fantastice şi creatoare. binevoitor. • îi place să „circule”. hiperactiv. neprevedere. Rabelais. • gesturile sunt rare. să se dezvolte.tip de ANS . unele toată viaţa. rapidităţii mişcărilor şi vorbirii. jovial. prin educaţie. mimică inexpresivă. • are un simţ al datoriei dezvoltat şi. iar la noi I. Bacon. • în copilărie a fost ceea ce se chiamă un „copil bun”. • este prudent şi conştiincios în tot ceea ce face. N. • „flegmaticul este în viaţă un muncitor liniştit. echilibru şi acestea în condiţiile vioiciunii.

Aristotel. Dominanta pedagogică în relaţiile cu flegmaticii trebuie să fie orientată spre dezvoltarea sociabilităţii şi a flexibilităţii. stângaci în relaţiile cu ceilalţi. să încurajeze perseverenţa şi calitatea muncii flegmaticilor şi să nu le reproşeze şi să nu-i sancţioneze pentru faptul că nu sunt promţi în răspunsurile orale pentru că ei au un ritm mai lent al reactivităţii generale. aceasta şi datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a redusei încrederi în forţele proprii. reacţionează la situaţiile neprevăzute prin retragere. are o cadenţă lentă în învăţare dar este prudent şi conştiincios. • este timid şi inhibat. iar la noi M. N. Dominanta pedagogică trebuie orientată pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii. sugestibil. elaborati o schita de portret a temperamentului dominant material adaptat de BELDIANU IOLANDA . cu frecvente crize de depresiune. pe de altă parte. • are mari dificultăţi în adaptarea socială. Gogol. Al. France.Kant. Sadoveanu etc. Galileo Galilei. având în permanenţă nevoie de încurajare din partea celor apropiaţi. iar. exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Erasmus din Roterdam. iar la noi M. închişi în sine. nestatornic.Locke. de regulă sunt introvertiţi. • inteligenţa poate fi bine şi mult dezvoltată. de aceea face puţine greşeli. • este hipoinstinctiv dar hipersensibil.J. de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implică rezistenţă la monotonie. Eminescu.I.Blaga etc. J. a stimei de sine şi a abilităţilor sociale. stabilitatea şi concentrarea sunt calităţile atenţiei tipice flegmaticului. A. din moment ce el nu crede în nimic.Rousseau. inclusiv în activităţile psiho-motorii.UNITBV 14 . în schimb este capabil de acţiuni analitice de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii. schimbător. • învaţă mai greu. Vlahuţă. descurajare. • nu are mare rezistenţă la stările de încordare şi suprasolicitare. panică. înclinarea spre depresiunea în condiţii de solicitare crescută. • melancolicul este temperamentul hipotonic care vădeşte un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi energetice. Chopin. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. L. de unde. I. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . P. profesorul trebuie să dea dovadă de multă răbdare mai ales în fazele de adaptare la sarcini noi. cu atât mai mult în prezenţa unor persoane pe care nu le cunoaşte sau de care se teme. • nu-şi manifestă intens reacţiile afective dar este înclinat spre interiorizare. romantic.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . puţin comunicativi (din ei se delimitează taciturnii) şi orientaţi mai mult spre trecut. este mai greoi. nu speră nimic. peste tot vede şi aşteaptă numai răul şi pericolul ”(Pavlov). pe de o parte.tip de ANS . sensibilitatea şi emotivitatea deosebită. Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 5 ) : Ghid de temperament (Belov) dupa ce va autoaplicati ghidul. • „temperamentul melancolic reprezintă tipul de sistem nervos evident inhibabil. încurajările şi climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune decât atitudinea exigentă şi atmosfera încordată.Ceaikovski. cu multe greşeli. dar duce uşor la crize de epuizare şi la obsesii. La acestă categorie temperamentală.SEMINAR • • • • • sunt persoane onorabile pe care se poate conta. se vede că pentru melancolic fiecare fenomen din viaţă devine un agent inhibitor. izolare şi ritm mai lent . • neechilibrat emoţional. schizoid.slab. MELANCOLICUL . J.

19. 17.UNITBV 15 . cu sange rece Timid Impulsiv.SEMINAR GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV) Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________ Cititi fiecare enunt . 21. 14. casuta cu punct . 20. 6. 23. 8. si notati in dreptul lui. 27. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI Fara astampar.partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna 0 puncte – nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament NR. 4. 2. 15. 22. raspunsul dv dupa cum urmeaza : 2 puncte – sunt de acord/ acest comportament ma defineste 1 punct . 7. 3.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . irascibil Energic si intreprinzator Consecvent si serios in ceea ce face Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii Nerabdator Nu duce un lucru la bun sfarsit Prudent si echilibrat Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii Aspru si sincer in relatiile cu oamenii Inclinat sa se supraaprecieze Stie sa astepte (rabdator) Neincrezator in propriile forte Hotarat si plin de initiativa Capabil sa sesizeze noul Tacut Suporta usor singuratatea Incapatanat Nestatornic in interese si inclinatii Vorbeste calm. cu opriri. 10. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 26. agitat Vesel. 18. 12. 29. 16. 28. 25. 30. 11. 24. 5. 13. 9. fara mimica Deprimat si dezorientat dupa esec Ingenios in discutii Suporta usor neplacerile si esecurile Suporta ironiile la adresa sa Are tendinta de a se inchide in sine Lucreaza in salturi Se adapteaza usor la diferite imprejurari C ♦ S ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ F M material adaptat de BELDIANU IOLANDA . optimist Calm. 1.

52. nesuparacios Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate Isi reprima usor pornirile Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului Vorbeste repede. indiferent Inchis si necomunicativ. 53. 74. repede. 38. cu intonatie. 64. 70. 43. 61. 68. 73. 47. 51. 76. 78. greoi. 46. ascultator Isi schimba brusc dispozitia Trateaza lucrurile cu superficialitate ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Nu-si cheltuieste inutil fortele Oboseste repede Inclinat spre risc Manifesta receptivitate fata de nou Respecta cu strictete un anumit regim de viata Vorbeste incet si rar. cu intonatie si cu pasiune Se deprinde usor cu o munca noua Este putin sensibil la laude si mustrari Foarte impresionabil Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) Suporta greu monotonia. 69. 59. gesticuleaza Punctual si ordonat Foarte sensibil Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide Isi pastreaza calmul in situatii limita Se adapteaza greu la o situatie noua Foarte vulnerabil Nazuieste spre nou Totdeauna este plin de viata Este inert. 58. 36. 57. 33. 75. 55. 71. 77. 54. 44. 37. 42. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 39. 66. 67.SEMINAR 31. activitatile migaloase Constant in relatii si interese Exagerat de receptiv la laude si dojeni Scandalagiu si agresiv Comunicativ si serios Se incadreaza lent intr-o activitate noua Exigent fata de el si fata de cei din jur Neintelegator fata de lipsuri Rabdator si muncitor Egal in raporturile cu cei din jur Predispus la neincredere si suspiciuni Are o mimica agresiva Vorbeste cu glas tare.UNITBV 16 .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 63. 62. 40. pana la soapta Neranchiunos. 48. 34. 35. 72. nu-si impartaseste gandurile Face miscari violente. 60. 41. 65. 50. bruste Adoarme si se trezeste usor Stie sa se stapaneasca Nu prea activ si cam fricos Perseverent in realizarea scopului propus Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare Isi controleaza pornirile Docil. 32. 49. 56. 45.

al conditiilor de aplicare . 80. (re)etalonare. validitate.informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate . probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala) Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar: .informatiile sunt consistente.cu tulburari somatoforme (dureri de cap. demisie (abandon).sangvinic . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . totalul cel mai mare indica temperamentul dominant c. oboseala cronica etc. fidelitate Avantaje: . dizarmonie.) . studii de validare → standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare.evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon Tipuri de teste:  de inteligenta si de dezvoltare mintala – masoara potentialul cognitiv general  de aptitudini si capacitati  de personalitate (obiective.scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice material adaptat de BELDIANU IOLANDA .UNITBV 17 . precise. . f-flegmatic.cu tulburari de personalitate (anxietate.sarcinii identice propuse spre rezolvare. tehnici proiective. de expresie) – surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii  de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu – asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii: .faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic . METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE 5.al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute → este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor → utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor → elaborarea unui test presupune: constructie.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .coleric .orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati) .se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt .al instructajului.melancolic II.SEMINAR 79.cu dificultai scolare: esec. s. tulburari de conduita. . Duce pana la capat o treaba inceputa Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur TOTAL NOTE STANDARD ♦ ♦ Cotare : Se face totalul pe fiecare coloana in parte. m. este o proba standardizata din punct de vedere al: . cuantificabile si obiective . METODA TESTELOR Testul – cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician. delicventa .

de interese – relevante in orientarea si selectia profesionala.faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa.set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa.constructia chestionarului . – fixarea de standarde etice corespunzatoare. pe un numar mic de domenii foloseste autoraportarea.factuale – formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica Avantaje: Dezavantaje: releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ.invazie in subiectivitate. atitudini.tipurile de intrebari (itemii) . – evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa) 6. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . clasa sociala Orientarea actuala: – rafinarea puterii lor diagnostice.depasirea unor probleme de invatare. Ex.etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala . adaptare.reprezentativitatea esantionului . sex.stimuleaza raspunsuri dezirabil. cultura. intimitatea oamenilor .intrebarile se induc reciproc Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. compoirtamente pentru a evidentia opinii. ce presupune probleme speciale de constructie. aplicare.formularea si ordinea intrebarilor .UNITBV 18 .daca chestionarul este rau alcatuit: . interpretare → sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist Caracteristici tehnice : .sporeste riscul de „profetie autoimplinita” .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . METODA CHESTIONARULUI Chestionar: . depre lume sau situatii specifice .de opinie – metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii. integrare Reactii antitest: . . atitudini.valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii) standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica poate genera reactii de prestigiu:  tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)  efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)  negativism (nu raspunde la toate intrebarile)  originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta) . prelucrare. pe un numar mare de persoane.sugereaza raspunsuri.anchetarea cu sau fara operator Tipuri de chestionare: . stilul de conducere evaluat prin indicatori: material adaptat de BELDIANU IOLANDA . pareri despre ei. .SEMINAR . printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini) . ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate → metoda cantitativa.alegeea celui mai potrivit nivel de educatie .

motivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti material adaptat de BELDIANU IOLANDA . indiferenta) Seminar: . de opinie etc. antipatie. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie. destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.) Tehnica aplicarii testului . pozitive. la intamplare) ritm de lucru (sustinut. intelegere verbala. de a fi ingrijit. spre individ.se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna Conditii de aplicare : 1. METODA SOCIOMETRICA Din punct de vedere situational.care se manifesta in trei forme: • trebuinta de incluziune – nevoia de contact. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup. subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment. a liderilor. a gradului de coeziune etc.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . intuitie tehnica etc. • chestionar de autoevaluare. indiferenta) Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice. • teste de personalitate. inteligenta nonverbala. memorie. suprasolicitare. neprecizat) luarea de decizii(unilateral.SEMINAR → → → → orientarea (spre sarcina. de stres. a centrelor de infuenta. 7. tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el 2. ritmic.UNITBV 19 . de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins) • trebuinta de control – de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat • trebuinta de afectiune – regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic) Sociometria studiaza matricea sociometrica. Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor. de temperament etc. de comunicare. care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale. omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii: → A actioneaza asupra lui B → B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala – afilierea si socializarea .prezentarea unor modele de: • teste de atentie. in consens. la voia intamplarii) calitatea relatiilor interpersonale (tensionate. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .

intrebari: 1. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale.2.SEMINAR 3. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica? 2. sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun) 4.UNITBV 20 . componenta afectiva si cea cognitiva – testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale ex. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . numarul de alegeri poate fi:  nelimitat – mai veridic si mai spontan. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul 1. de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor 5. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor. alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie 2.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .notarea se face astfel : +2 (cea mai mare atractie) +1 (atractie mai redusa) -1 (respingere mai redusa) -2 (cea mai mare respingere) . cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica? 1. dar mai greu de evaluat si interpretat  limitat – inhiba spontaneitatea 6. 1. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul 2. -2 -1 -2 1(2) 3(5) 2(4) 1(1) +2 +2 2(3) 1(1) +2 -1 +1 -2 -1 4(7) +1 4(6) 1(1) 3(3) 2(3) +2 -1 -2 -2 -1 +1 +2 +2 +1 -2 +1 -1 +1 A B C D E F pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect 1 (2) – o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau respingerilor) material adaptat de BELDIANU IOLANDA .se poate lucra si cu culori Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare SUBIECTII   A B C D E F Total alegeri Total respingeri ex.3 colegi) . alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex.

permite evidentierea: lanturilor. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . .are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale SOCIOGRAMA . izolatii .figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii grupului • • • • Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B) Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers) Respingeri unilaterale Respingeri reciproce Tema de seminar : Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna.surprinde structura grupului la un moment dat . nul b.UNITBV 21 . exclusii.prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului DEZAVANTAJE: . triunghiurilor . tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere. negativ. INDICELE DE COEZIUNE alegeri reciproce x 2 Ic = N(N–1) Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului) 1 – este indicele ideal. disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor. Elaborati sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune 8. perechilor. prin continutul materiilor din programa de invatamant. preferinte etc..RESPINGERI ISP = N–1 ISP – poate fi : pozitiv. cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune AVANTAJE. doua respingeri) dupa modelul anterior. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL ALEGERI .indica rapid : liderii. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA a.SEMINAR Calcule (prelucarea datelor) a. in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri. aptitudinilor si capacitatilor individului material adaptat de BELDIANU IOLANDA .

artistice S .realiste (stiinte exacte) I . INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND) Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni: R . perspectivele carierei c. mestesuguri manule Domenii stiintifice biolog. despre aspecte specifice unor munci d. psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace specifice psihologiei. social. mecanic. informatica) (chimist. de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care sa-l ajute pe tanar in alegerea sa f.SEMINAR b. miscare. Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii. forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare. aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante e. in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare. cu continutul concret sl profesiilor.intelectuale A . material adaptat de BELDIANU IOLANDA . se realizeaza o informare cat mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate. sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului. concret Intelegere. potentialul lui de dezvoltare. coordonare motrica. explicare. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie. • sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala. Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale TIPUL DE PERSONALITATE REALIST (motor) INTELECTUAL (lingvistic) INTERESE Forta fizica.conventionale fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta (ex. agresivitate. o profesie in care: • sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile.UNITBV 22 . vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct. evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a posibilitatilor sale. • sa joace roluri agreabile • sa le ocoleasca pe cele dezagreabile. activitati fizice in aer liber. intuitiv. • sa-si exprime atitudinile si valorile.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . conventional) Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: „ fiecare persoana tinde sa-si aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale” .antreprenoriale C .sociale E . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . rezolvarea de probleme studiu. DOMENII OCUPATIONALE Topograf. vanzatorul este situat in categoria ESC – antreprenorial. fizician.

initiativa. reporter SOCIAL INTREPRINZATOR Vanzator. alte avantaje (cati bani primesc pentru munca pe care o fac? Ce mai primesc in afara de bani ?) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Continutul muncii ( ce mi se cere sa fac? Care este sarcina pe care trebuie s-o indeplinesc in acest loc?) 2.conditii speciale de lucru: zgomot. administrator. radiatii. agent de vanzari. creativ) Activitati nestructurate care solicita creativitate si expresie personala (indirecta) Relationare cu ceilalti. Deprinderi transferabile (ce din ceea ce stiu deja sa fac pot sa folosesc in ceea ce trebuie sa fac?) 9. arte plastice.UNITBV 23 . Situatii de risc ( la ce ma expun? . loialitate finalizare. coordonare si conducere Executie. Mediul de activitate (in ce conditii /unde trebuie sa–mi indeplinesc sarcina ?) 6. Unelte / instrumente de lucru (ce am la dispozitie pentru a indeplini sarcina ? cu ce trebuie /pot sa lucrez pentru a face ceea ce trebuie sa fac) 3. METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR PROFESIONAE SI OCUPATIONALE PROFILUL OCUPATIONAL Profilul ocupational este o descriere sistematica a unei ocupatii. inaltime etc ) 7. manager. negociere. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . organizarea activitatii altora. secretara. terapeut. ordonare. lider CONFORMIST Contabil..SEMINAR ARTISTIC (estetic. conservare. televiziune Profesor. asistent social. psiholog. Cerinte pentru exercitare (medicale si pihologice) (cum trebuie sa fiu ca sa pot face ceea ce mi se cere ? caracteristici fizice si psihice pe care trebuie sa le intrunesc) 8. bibliotecar. a comunica Vanzare / cumparare. promovare. Salarizare. Program de lucru (care este perioada de timp pe care o am la dispozitie ? cat timp lucrez zilnic ?) 5. Muzica. a explica altora (a preda). literatura. mic intreprinzator.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . purtator de cuvant. arhivist 9. fotografie. functionar. Cerinte de educatie si pregatire profesionala (care este nivelul de scolarizare pecare trebuie s-l am ca sa pot avea acces laacesta munca ?) 10. publicitate. a ajuta. limbi straine. cuprinzand urmatoarele aspecte: 1. Atributii si responsabilitati ( ce trebuie sa fac pentru a indeplini sarcina ? ce carinte trebuie sa respect ? Care sunt limitele mele ? ) 4. decoratiuni interioare.

integrarea socială. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . fisa prezintă un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp îndeplineste un rol de directionare a activitătii de cunoastere a persoanei. precum si metodele de studiere a trăsăturilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice: • • caracteristica de fisă de concluzii. în scopul desăvîrsirii personalitătii elevului prin intermediul procesului de invătămînt. Eficienta nu trebuie căutată în valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate. destinată necesitătilor actiunii pedagogice. Printro bună organizare a informatiei. de mediu si de educatie. realizează cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate. care se poate defini ca fiind forme de organizare a activitătii de cunoastere a elevului.UNITBV 24 . adică obiectivelor de formare a personalitătii copilului. ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de învătămînt. Dinamica ocupationala pe piata muncii ( cat de cautata este munca asta pe piatza ? cat de usor/greu pot sa gasesc un loc de munca similar cu pregitirea/experienta pe care o am? 12. psihologic. deoarece contine rezultatele prelucării informatiei. Aceste principii. caracterul sintetic. Ocupatii inrudite. FISA PSIHO-PEDAGOGICĂ SI VALOAREA EI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV Se atribuie denumirea de fisă acelui instrument de lucru care serveste organizării si prezentării informatiilor referitoare la o persoană. priveste copilul multilateral: fiziologic. specializari ( ce altceva mai pot face cu pregatirea si experienta acumulate ? cum pot sa ma perfectionez in domeniu?) Utilizarea profilelor ocupationale : in informarea despre ocupatii si profesii in compararea caracteristicilor si competentelor unei persoane cu cewrintele unei ocupatii / profesii dorite (consilierea profesionala) Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 6): Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postului) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti III.SEMINAR 11. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Caracteristicile fisei psiho-pedagogice Alcătuirea fisei se sprijină pe cîteva principii. sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. Alături de notiunea de fisă se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic. fond informational. cercetarea variabileleor de personalitate în interdependenta lor. sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizică. dezvoltarea psihică. pedagogic si social. privită în totalitatea sa. Fisa destinată studiului individualitătii elevului privită in interdependenta factorilor în care se integrează poate fi definită ca un document cu valente practice care permite desfăsurarea unei actiuni programate. dintre care mentionăm: considerarea unitară a personalitătii copilului. abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare aprocesului de formare a elevului. exprimă generalul si caracterisiticul din fapte.

ceea ce este permanent de ceea ce este accidental.Date asupra mediului familial 1. integrare. mentiuni medicale cu importantă pentru procesul de învătămînt III. 3. urmăreste copilul in procesul de formare. este rezultatul actiunii de întelegere a copilului. de mediu. prezintă usurintă în parcurgere: contine numai informatii utile. educativ cît si datele referitoare la orientarea scolară si profesională. Caracterisiticile vietii de familie material adaptat de BELDIANU IOLANDA .Date personale: 1. de scolaritate). are un caracter directional: permite o actiune programată înn formarea copilului. explică persoana prin dominantele sale psihologice. -are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului. Familia (tabel sintetic) 2.Date despre starea civilă 2. scoală. Scolile frecventate de elev si localitătile in care a avut domiciliul II. • • • • • • Întocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogică O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne oferă posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualitătii elevului: I. prezintă o anumită sistematizare a datelor.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . are un caracter explicativ.SEMINAR • evidentiază elementul caracteristic : scoate în relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun. comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de stres. sociologice. societate. prin factorii care intervin ( de sănătate.UNITBV 25 . starea generală a sănătătii. permite o prezentare dinamică. se definitivează pe parcurs. 2. urmăreste elevul in toate etapele de învătămînt. antecedente personale. poate fi completată si utilizată de orice cadru didactic. sesizînd modul de cristalizare a anumitor trăsături. pedagogice. 4. familie.-are un caracter de accesibilitate. defecte fizice. constituie un document secret. evidentiază elementele caracterisitice. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .Date asupra stării de sănătate 1. explică structura psihologică prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului. deficiente senzoriale. accidente ereditare si conditii de mediu nocive. contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite. contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv. contine date din analiza procesului de adaptare.

Gradul de integrare a elevului in familie 4. caracter 3. Situatia scolară (tabel sintetic) 2. Date referitoare la orientarea scolară si profesională 1. Afectivitate. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Date asupra scolaritătii 1. Locul si rolul în organizatia de tineret 4. Influente extrafamiliale 6. Aprecieri sintetice 1. Aptitudini. Gradul de integrare a elevului în scoală 3.UNITBV 26 .Aspiratiile elevului 2.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Date asupra structurii psihologice 1. Preocupări în afara scolii 7. Profil psihopedagogic VII. Actiuni formative directionale Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 7 ): material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Dorintele părintilor 3. Biogramă (prin aprecieri în raport cu totalitea elevilor) 2. interese 4. Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare 8. Succese deosebite în competitii 5. Aprecierea profesorului diriginte 4. Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire si educatie V. Actiuni de colaborare a scolii cu familia IV. Activitate în cercurile de elevi 6. Atentie acordată formării copilului 5.SEMINAR 3. temperament. Aspecte în care este necesar să se intervină VI. Caracteristicile proceselor intelectuale 2.

luna…………………. este in aceasta scoala din anul ………………(clasa……………. Nascut in anul…………….. 6.in anul…………… din motivele ……………………………………………………………………………………………….nr………………………………….UNITBV 27 . FISA PSIHOPEDAGOGICA I. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza : material adaptat de BELDIANU IOLANDA .ziua………localitatea…………………………….... s-a transferat de la scoala ………………………localitatea………………………. DATE PERSONALE 1. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Judetul…………………………………….) 5. 3.str………………………………………. Numele si prenumele elevului…………………………………………………………………………… 2.. Domiciliul ………………….SEMINAR Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sitemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Liceul / Scoala…………………………… Localitatea………………………………..PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 4..

program sistematic organizat. biblioteca. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului ……………………………………………………………………………... conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala. relatia dintre parinti si copil. 12.. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) ………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA 8.. camin.………………………….date... 13. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul (daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. c.numar de frati mai mici…………………… Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii (resurse materiale. studiul particular al limbilor straine.. situatii deosebite (gazda.SEMINAR clasa In anul La scoala Media generala la absolvire Obs.... Tipul de familie> Familie obisnuita Parinti vitregi: □ mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □ □ varsta profesia Locul de munca Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □ mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati copil infiat □ 10..PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . conditii igienico-sanitare) material adaptat de BELDIANU IOLANDA .UNITBV 28 .. Situatia fratilor Numar de frati mai mari ………………………. …………………………………………………………………………………………………………………. Parintii numele Tatal Mama 9. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .. relatii dintre parinti …………………………………………………………………………………………………………………. influente 11. naveta) 7. b... atmosfera si climatul educativ din familie a.

dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . RITMUL ACTIVITATII Rapid □ destul de mobil □ 23. conditii de studio. INCREDERE IN FORTELE PROPRII material adaptat de BELDIANU IOLANDA . interes. anturaj) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI 15.UNITBV 29 . Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului Lectura (domeniul) □ Arte plastice □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □ Muzica (ce fel?) □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Altele □ ………………………………………………………………………………………………. 18. SPIRIT DE OBSERVATIE Foarte bun □ bun □ mediocru □ 21. ATENTIE Foarte buna □ mediocra □ slaba □ incetinit □ lent □ slab □ slab □ 22. rezistenta la efort) ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… IV CARACTERIZAREA ELEVULUI 19. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare (capacitate. influente extrafamiliale (prieteni.SEMINAR …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… 14. concursuri si cercuri scolare si extrascolare clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati 17. NIVEL DE INTELIGENTA Foarte bun □ bun □ mediocru □ 20. Situatia scolara clasa Media anuala Media la purtare clasificare Discipline preferate Discipline cu rezultate slabe 16. starea de sanatate.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .

.............................. recomandari pentru scoala si familie .................................. orientare scolara si profesionala GIMNAZIU aspiratiile elevului dorintele parintilor recomandarea scolii LICEU a)................ 33........ LIMBAJ vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □ cocabular si redare greoaie □ vocabular redus....................................................................................................................................................................................................................... alte trasaturi negative ........................................................................................................................................ ECHILIBRUL EMOTIONAL calm □ controlat □ emotive □ 26..................................................... material adaptat de BELDIANU IOLANDA ............................UNITBV 30 .......................................................................................................................... ......... 32..................................................................................................... ...................... 31 interese profesionale si aptitudini speciale ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .................................................................................... INDEPENDENTA independent □ manifesta uneori independenta □ 25. ...................................................................................................................................................................................................... .............. 34.. 30............................................................................................................................................................................................ aprecieri de ansamblu ....................................................................... alte trasaturi pozitive .......PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ............................................................................................................................................... TEMPERAMENT coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □ 28......................................................... ..................................................................... FIRE comunicativ □ foarte sociabil □ agitat □ putin sociabil □ mai mult sablonar □ 27....... b) .....................................................................................SEMINAR Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □ dependent □ 24... c)....................................................................... b)....................... exprimare incomplete □ 29........................ a) .............................................................. ......................................................................................................................................................................................... c)....... ..................................................................................... .................................

SEMINAR Numele studentului Facultatea Grupa material adaptat de BELDIANU IOLANDA . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .UNITBV 31 .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful