PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA 1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?” a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica personala care va defineste b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea 2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta 3. CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau fata are problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul “problema”. Formulati10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. 4. ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise 5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, elaborati o schita de portret a temperamentului dominant 6. CERINTE OCUPATIONALE - Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postulu) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti 7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Nota portofoliu : - fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 1,3 puncte (7 piese x 1,3 p = 9 ) - 1 punct din oficiu Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI FACULTATEA / ANUL / GRUPA

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

1

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev - de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta - ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale Prioritatile de cunoastere a elevilor:  Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi  Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare – „diagrama instruirii”  Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.  Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)  Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.  Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate  Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)  Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii. Dificultatile de cunoastere a elevilor:  DIFICULTATI SUBIECTIVE  Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;  folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;  raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);  eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)  DIFICULTATI OBIECTIVE  Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv  Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative  Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

2

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

 obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU 1 ) : Autocunoasterea „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

1. EU SUNT ......................................... 2. EU SUNT ......................................... 3. EU SUNT ......................................... 4. EU SUNT ......................................... 5. EU SUNT ......................................... 6. EU SUNT ......................................... 7. EU SUNT ......................................... 8. EU SUNT ......................................... 9. EU SUNT ......................................... 10. EU SUNT ......................................... 11. EU SUNT ......................................... 12. EU SUNT ......................................... 13. EU SUNT ......................................... 14. EU SUNT ......................................... 15. EU SUNT ......................................... 16. EU SUNT ......................................... 17. EU SUNT ......................................... 18. EU SUNT ......................................... 19. EU SUNT ......................................... 20. EU SUNT .........................................

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

3

sa faca ordine la locul de munca/camera etc. Conditiile bunei observatii: o elaborarea unui plan riguros de observatie o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat o alegerea unui numar optim de observatii. care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat. considerate ca indicatori ai starilor psihice. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . sa elaboreze un program. Pe baza acestui episod.SEMINAR I. stabilirea exacta a obiectivului 2. este o perceptie planificata. mimica. observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex.). sa efectueze un desen. care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie semnificatia acestora. atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal. dans etc. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE 1. cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta material adaptat de BELDIANU IOLANDA . inteligenta → Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial Limitele obs. elaborati un protocol de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii. gestica. comportamentul expresiv) → Conduita motorie (motricitatea fina:desen. alaturi de datele factuale si de evolutie scolara Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 2 ): Ex. chestionare)  Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului.din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre („miopia ipotezei”) Pasii in observatie: 1. teste. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)  Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie. Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. documentarea prealabila 3. organizata.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Observatia consta in surprinderea.: . fluenta. informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze. in conditii normale de desfasurare a activitatii subiectului. aspecte supra carora trebuie lucrat. modelaj.UNITBV 4 . greutate. METODA OBSERVATIEI Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar.tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea . tendintele sale de manifestare. urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale. abilitati care pot fi valorificate  In functie de scop. in conditii variate o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control) o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos o eliminarea surselor de eroare si distorsiune Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori): → Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime. ritm.) → Conduita verbala (intonatie.  Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului. scris. Fara sa interveniti in context. particularitati ale comunicarii) → Conduita mnezica .prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului . conformatie etc.) → Simptomatica labila (facies.

PROTOCOL DE OBSERVATIE 1. agresivitate Cooperare Calm..... mediu c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit ) material adaptat de BELDIANU IOLANDA ..... lipsa de motivatie..... stapanire de sine Supramotivat Relaxat 2....... Atitudinea generala fata de sarcina de lucru 5 Siguranta de sine Echilibru emotional Aroganta ...... Evolutia randamentului : a) progresiv... instabil d) regresiv (energie nervoasa insuficienta...... docilitate Necooperare Instabil.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .....UNITBV 4 3 2 1 Ezitant.. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Capacitatea de adaptare la situatii noi 5 Adaptare rapida Progres rapid 3... scazuta (deficit de mobilizare) c) fluctuant.ambitie . Ritmul de lucru : a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit) b) constant... superficialitate... rigiditate :..... autodepasire.. ridicata (capacitate de mobilizare) . oboseala ) 5. incercare si eroare Superficialitate fatigabilitate Plictiseala 5 ... Locul………………………Subiectul…………………………………… Activitatea observata ……………………………………………………. nesigur Hiperemotivitate Supunere........Sectia/grupa ……………an de studii…... Facultatea …………………... consecventa. Maniera de raportare la probe 5 Intelegere rapida a indicatiilor Invatare rapida Strategie mintala anticipativa Rigurozitate in executie rezistenta la oboseala Rezistenta la monotonie 4.SEMINAR Data …………………. Numele observatorului ……………………………………………………. agitat Submotivat Crispat 4 3 2 1 Adaptare greoaie Progres lent 4 3 2 1 Deficit de intelegere Invatare lenta Haotic.... competitivitate : b) stationar..

dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . reactie in lant) d) deruta de eroare (miscari haotice.UNITBV 6 .la inceput . . Aspecte generale : 5 Seriozitate Perseverenta Rabdare Constiinciozitate 10. exteriorizare 9.la mijloc. constanta Inexpresivitate. neexteriorizare material adaptat de BELDIANU IOLANDA . autodepasire) a) mobilizare pentruevitarea erorilor b) constientizarea erorii si redresare rapida c) persistenta in eroare (deficit de concentrare.la final Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala 7. instabilitate Expresivitate .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .SEMINAR 6. Aspecte temperamentale 5 Energie Reactii sigure si prompte Prudenta si autocenzura (maximizarea riscului) Nervozitate. agitatie. Evaluarea globala a subiectului : 4 3 2 1 Neseriozitate Delasare. dezordonate. . concentrare. atractie catre risc (minimalizarea riscului) Calm. Capacitatea decizionala a) promtitudine b) latenta c) ezitari (frecvente sau rare ) d) blocaje (frecvente sau rare) 8. tendinta spre abandon Nerabdare Superficialitate 4 3 2 1 Lipsa de energie Reactii ezitante Imprudenta. agresivitate verbala sau gestica) e) erori in lant f) blocaje ca urmare a erorii g) frecventa mai mare a erorilor : . Atitudinea fata de eroare (autocontrol.

de a intra in ritmul elevului .implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv .UNITBV 7 . clinica . METODA CONVORBIRII Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a obtine informatii in legatura cu atitudinea. elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare. face greu sortabila/cuantificabila informatia. va solicita ajutorul. contributii prin care faptul social poate fi reconstituit. intru-cat banuieste ca baiatul/ fata are anumite probleme care il ingrijoreaza. obiectiv.aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul „faţa in faţa” . se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa .c. Libera – apropiata de psihologia simtului comun. rezistenta etc. operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU 3 ): Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev. dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat. vocabular Surse de distorsiune: .conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie . opiniile. comportamentale. chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata.) avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”) dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate Tipuri de convorbire : . operationabil.necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale. este structurata. Formulati 10 intrebari relevante. de gnadire. formulate la fel si in aceeasi ordine. tematica. cu grad redus de libertate. credintele. opinii. dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming) Alte tipuri de convorbire: .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Situationala – presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . (vezi studiile de caz facute in cadrul seminarului) Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. Conditii de aplicare: . e importanta capacitatea prof. astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba.c.SEMINAR 2. convingeri. permite o buna masurare si ordonare a informatiilor . in calitate de diriginte si elevul „problema „. motivatiile prin care se precizeaza sistemul sau de valori. fluenta verbala.c. Libera de grup – scoate la suprafata caracteristici atitudinale.ancheta pe baza de interviu – relevanta in evidentierea realizarilor. nesinceritatea . filozofia de viata. nondirectiva. evidentiaza motivatii. respectul fata de autoritate. riguros. se poate centra pe o tema.tendinta de a face o buna impresie. Dirijata . material adaptat de BELDIANU IOLANDA .psihoterapeutice: psihanalitica.pozitiile profesor – subiect pot fi intersanjabile . presupune un inceput de standardizare . creativitate. respingere.este stricta.c.statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata.c. Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa. toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari.

material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci ? Ai vorbit despre asta cu ei ? Etc. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ..Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru? 3. Descrie-mi modul in care va « distrati » cand te intalnesti cu prietenii ? 10.Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit tie? 9.In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita? 5.. prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila)..UNITBV 8 .....) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile ? 12..SEMINAR GHID DE INTERVIU (model) Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera. astfel imi va fi mai usor sa aflu daca elevul consuma intradevar droguri.In ce cantitate ti se dau bani de buzunar? 4. Cum crezi (sau crezi. Ce stare iti da consumul de .Cat de des mergi la petreceri? 2. Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului: 1...Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat? 7..Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta? 6.(nominalizezi drogul pe care il foloseste) ? 11.Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea? 8.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .

care au avut semnificatie pentru persoana formata. Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica evolutia si situatia actuala: o Bolile mai importante din copilarie o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica) o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu: o fie o stare de fapt (insucces scolar. concursuri etc. metoda biografica este decriptiva si evenimentiala isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante despre cele mai importante evenimente de viata. cu referire la propria dv. al intereselor.1. convingerilor. traumatisme etc. biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare si are relevanta dubla: o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor. olimpiade.SEMINAR 3.  a modului de organizare a timpului. care s-au remarcat (cercuri de creatie. A N A M N E Z A Termen preluat din medicina.) utilizata in literatura.UNITBV 9 . analiza produselor activitatii o permite insertia in:  planul motivational.  vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul) cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii – biografia se transforma in autobiografie (jurnal intim) o in educatie. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . completati fisa de anamneza. tulburari de conduita etc. B I O G R A F I A incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor o se asociaza cu analiza cursului vietii.) o fie o afectiune (tulburari instrumentale.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA 3. sau in curs de formare - Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 4 ): Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza: 1. aspiratiilor.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise material adaptat de BELDIANU IOLANDA .2.) - 3.respectand modelul dat. interviul.

dominante ale personalitatii) 4. METODA PRODUSELOR ACTIVITATII elevul este judecat dupa ceea ce face.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . constructii tehnice. creatii literare. integrarea in mediul social o integrarea in familie. nu dupa ceea ce spune insusirile si capacitatile psihice se exteriorieaza atat prin functia expresiva cat si prin cea proiectiva (compuneri. aspiratii     profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa familiale : cum isi creioneaza viitorul.) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . resurse financiare. atitudini. tinuta. ocupatia o conditii de locuit. referitoir la timpul liber: preocupari. interventii chirurgicale – accidente. ocupatia o fratii: numele. sau sadiul actual al implicarii sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul 8. o integrarea in mediul pofesional o integrarea in mediul social 7. date obiective (de identificare):  numele si prenumele  data si locul nasterii  domeniul de activitate (ocupatia) 2. programe de calculator. date privitoare la mediul familial o parintii : numele. traumatisme 4. situatia familiala (daca exte cazul) o starea civila o varsta si profesia sotului(sotiei) o copiii : varsta. data nasterii / varsta . date referitoare la perioada scolaritatii  evolutia scolara  performante (materii preferate)  preocupari extrascolare 6. desene. sau daca este multumit de situatia actuala social: in ce domenii vrea sa se implice. hobby-uri 9.UNITBV 10 . obiecte confectionate etc. date privind sanatatea : – antecenente heredo-colaterale – boli. sex 5.SEMINAR sau 2. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . climatul familial 3. data nasterii / varsta . concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de anameza FISA DE ANAMNEZA 1. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament. limbaj.

în mişcări. produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a creatorului) STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂŢII Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcţie integrativ-adaptativă a omului. sublimare lirica desprins de individ. • Subsistemul/latura instrumental-operaţională a personalităţii – aptitudinile. dimpotrivă. puţin impresionabile. există indivizi cu modificări abundente. indicele expresivităţii psihice – care.UNITBV 11 . de autostructurare. deci.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . după capacitatea de recepţie a stimulărilor şi profunzimea impresiilor produse. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . al interacţiunii acestuia cu situaţiile sociale. cu frecvenţă mare în unitatea de timp şi având. Predominanţa uneia sau alteia în acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic. Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaborează în cadrul evoluţiei social-istorice a omului. modificările accelerate sau încetinite. În baza unei laborioase cercetări neurofiziologice pe animale şi oameni. cu variantele posibile între cele două extreme. precum şi după ecoul lor în întrega fiinţă a subiectului. şi indivizi cu o frecvenţă de evenimente psihice şi trări reduse. un tempou tumultos. Structura şi dinamica personalităţii umane este dată de existenţa şi de interacţiunea subsistemelor acesteia : • Subsistemul sau latura dinamico-energetică a personalităţii – temperamentul. înregistrând perioade de latenţă mărite.     Încercări de explicare a temperamentului şi de stabilire a unor tipologii temperamentale: . manifestând un tempou scăzut pe aceeaşi unitate de timp. în scris. jurnalul – nevoia de confesiune. la descărcări sacadate în desfăşurarea proceselor ori. impulsivitate – care se referă la caracterul brusc al răspunsurilor. care presupune existenţa structurilor biologice şi fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora. în actele voluntare complexe etc. coleric şi melancolic. bila galbenă şi bila neagră) care se întâlnesc şi se amestecă (temperament = amestec) în organismul uman.P. desfăşurări domoale cu intensitate redusă. o anumită regularitate. tempoul – frecvenţa fenomenelor într-o anumită unitate de timp. ridicat. însuşiri ce se exprimă în activitatea nervoasă superioară: material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Temperamentul se exprimă în:  impresionabilitate – adâncimea şi tăria cu care sunt trăite fenomenele psihice. . în debitul şi viteza limbajului. unele persoane sunt mai adânc impresionabile iar altele doar superficial.SEMINAR - - ajua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se inconjoara sau pe care le-a produs nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse valoarea probata in timp au: o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv o compunerea literara (poezia. în expresiile emoţionale şi mimice. manifestările temperamentale trebuie raportate la specificul activităţii nervoase superioare a creierului. • Subsistemul/latura relaţional valorică a personalităţii – caracterul TEMPERAMENTUL – SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITĂŢII Temperamentul exprimă dinamica generală a personalităţii dată de proprietăţile generale ale SNC ale individului Tipul de activitate nervoasă superioară (ANS) formează baza neurofuncţională a temperamentului. acesta pune în evidenţă trei însuşiri fundamentale ale sistemului nervos. limfatic (flegmatic). eseul. îndeosebi cele senzoriale şi afective.Pavlov. în descifrarea temperamentului apare în intonaţia vorbirii. sub acest aspect.I. limfă.Galenus şi Hipocrates considerau că diferenţele de manifestare dinamico-energetică s-ar datora predominanţei uneia din cele 4 umori organice (sânge. ritmul reacţiilor şi al trăirilor interioare ne înfăţişează alternarea lor uniformă sau neuniformă.

care să-l orienteze. mobil – inert . să-i canalizeze şi să-i consume eficient energia. Rebreanu etc.Eysenck.Lupu. Danton.Arghezi. • la coleric predomină fantezia şi intuiţiei asupra logicii şi activităţii analitice. Este vorba de orientarea predominantă spre lume externă sau internă. creator de ordine şi armonie . Astfel. flegmaticii şi melancolicii sunt introvertiţi iar colericii şi sangvinicii sunt extravertiţi.tip de ANS . • starea de exaltare care îl caracterizează pe coleric este întreţinută mult şi de încrederea deosebită pe care o are în sine. indiferent dacă este vorba de bucurie sau furie. îi caracterizează o vorbire explozivă. de regulă. • în general este sociabil şi are relaţii durabile şi intense în prietenie şi dragoste dar şi în duşmănie.J. echilibrat – neechilibrat. . iar la noi N. pe formarea unor interese cognitive stabile. fie deprimat sau cuprins de teamă şi panică (evoluţie ciclotimică). • activitatea voluntară domină cu caractere variate. la fiecare individ cele trei însuşiri de bază prezintă gradaţii între extremele: puternic – slab. I. • înclinaţia spre exagerare într-un sens sau altul periclitează echilibrul emoţional. ambivert. agitaţi.L. integrează într. .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .echilibrul constând în repartiţia egală sau inegală a forţei între cele două procese nervoase de bază – excitaţia şi inhibiţia. sectar. L. cu oscilaţii între cele două extreme – fie năvalnic. lesne şi repede excitabil” (Pavlov). • copii sunt „prea vioi”. • colericii sunt extravertiţi. brutal. ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplină în educaţie. iar sangvinicii prezintă un nivel scăzut de nevrotism. • limitele sale majore sunt mânia şi orgoliul. adăugând acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate şi stabilitate). • dacă are superiorităţi mentale şi morale. el apare ca un organizator neobosit.C.SEMINAR .H.mobilitatea. extravertit. unii prezentând o energie neobosită şi continuă. PORTRETE TEMPERAMENTALE COLERICUL . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . preferă jocurile dinamice care implică competiţie şi multă mişcare.forţa sau energia. Dominanta pedagogică trebuie să fie orientată pe formarea capacităţii de autocontrol. evidenţiind corelaţiile dintre ele.UNITBV 12 . se lasă uşor cuprins de stări de alarmă sau furie. după cum melancolicii şi colericii au un înalt nivel de nevrotism sau instabilitate . de valoriziraea pozitivă cu tendinţă spre supraevaluare. ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit. sunt orientaţi mai mult spre prezent şi viitor: • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Casanova. • ardoarea permanentă a colericului îl face curajos şi mândru iar starea de neechilibru-excitabil îl face ca întâi să reacţioneze şi apoi să gândească.o structură unitară cele patru tipologii. alţii luptători. exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe funcţionale. dispun de multă energie pe care o consumă neeconomicos. • învaţă uşor dar are dificultăţi în a se concentra şi a-şi menţine stabilă atenţia în sarcini monotone. deci sunt stabili. • este excitabil şi inegal în toate manifestările sale. combativi. de idealul de viaţă. neechilibrat-excitabil. foarte comunicativi. pe material adaptat de BELDIANU IOLANDA . • din copilărie este zburdalnic. colericul este de multe ori susceptibil. iritabil. Beethoven. • în dependenţă de semnificaţiile activităţii sale. dependentă de substanţe funcţionale constitutive neuronului. opzanţi. alţii sunt autoritari. • are sentimente puternice şi durabile dar este inegal în manifestări. se poate afirma ca om al marilor iniţiative. L. • fără o bună educaţie şi o armonizare a unor tendinţe. neastâmpărat. capabil de mari angajări în acţiuni de lungă durată. T.puternic. reacţiile („exploziile”) sale afective fiind puternice şi greu de stăpânit. mişcările sunt abrupte. Beaumarchais. el demonstrează că. nestăpânit. gândirea lor se poate concentra mai greu. .Jung introduce şi anumite particularităţi psihologice în delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. • „tipul coleric este un tip combativ prin excelenţă. în caz de neechilibru neputând să intervină decât predominarea forţei excitative Concret.G.Caragiale.

Dominanta pedagogică în relaţiile cu sangvinicul trebuie să fie orientată pe fixarea scopurilor. sangvinicul poate aştepta fără o încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi • este viguros. al adaptabilităţii promte şi economicoase. • are uşurinţă în toate şi posibilităţi de adaptare. să se mişte . Bacon. Voltaire. Grigorescu. mimică inexpresivă. • este înainte de toate un om lent în tot ceea ce face şi totodată neobişnuit de calm. dispune de ceea ce se numeşte răbdare naturală şi. neprevedere. • „sangvinicul este un creator infierbântat. echilibrat. duce lucrurile la bun sfârşit. • este prudent şi conştiincios în tot ceea ce face. • are o bună imagine de sine. Enescu. flegmaticul mai întâi gândeşte şi apoi reacţionează. insistent şi perseverent ”(Pavlov). rapidităţii mişcărilor şi vorbirii. vorbirea tărăgănată şi monotonă. unele toată viaţa. eficienţă. indolent”(Pavlov). fidelitate. dacă posedă superiorităţi mentale şi morale atunci va evidenţia exactă posedare de sine însuşi. egale şi lente. poate atinge performanţe în perseverenţă voluntară. • ca şi colericii. • dincolo de vioiciunea şi exuberanţă. prin educaţie. • este generos. • este amabil. în mod deosebit pe persistenţa în relaţii. G. jovial. consolidare intereselor şi prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii. • este volubil. optimist. pe controlul prin conştientizare a reactivităţii pentru a evita conduitele inadecvate. se adaptează mai greu unor schimbări (este conservator) şi. printr-o mare efervescenţă emoţională. adică atunci când există o excitaţie permanentă. sangvinicii sunt extravertiţi. desfrâu.puternic. • se caracterizează prin ritmicitate. pe contracararea tendinţei de a se manifesta dominator şi agresiv. pe formarea unor interese cognitive stabile şi. regularitate. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr.UNITBV 13 . Teodoreanu. • în copilărie a fost ceea ce se chiamă un „copil bun”. totdeauna egal. cu mentalitate în genere concret analitică şi în unele variante cu dezvoltare optimă a activităţii fantastice şi creatoare. hiperactiv. • stabileşte cu mare uşurinţă contacte cu alte persoane pentru că are tehnici sociale variate şi eficiente. el ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile. echilibru şi acestea în condiţiile vioiciunii. • nu se pierde prea uşor cu firea. sobrietate şi răbdare. • este mai puţin sociabil. îi place să lucreze cu alţii. cooperează eficient. Coşbuc etc. SANGVINICUL . exagerator. • gesturile sunt rare. N. Goethe. mişcări puţine. • extrema mobilitate sangvinică îngreuează uneori fixarea scopurilor. • este temperamentul bunei dispoziţii. FLEGMATICUL . orientaţi mai mult spre prezent şi viitor. G. de aceea.tip de ANS . mersul liniştit. metodă. • dacă personalitatea este slabă. inert. care nu a dat prea multă bătaie de cap părinţilor. nu stabileşte repede şi uşor prietenii dar pe cele pe care le are le păstrează pentru mult timp. realistă şi are încredere în forţele sale de a duce la bun sfârşit o sarcină.SEMINAR conştientizarea tendinţei de a se pripi şi pe formarea răbdării. imaginativ. meticulozitate şi temeinicie.puternic. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . cînd acestă condiţie lipseşte el devine plictisit. să comunice. imaginaţia „rece”. • inteligenţa este analitică şi raţională. • deşi pare indiferent afectiv. se descoperă stăpânirea de sine. • opus colericului. Balzac. un element foarte activ. satisfăcut de el însuşi. entutiast. • „flegmaticul este în viaţă un muncitor liniştit. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . mobil. de regulă. măsurate. binevoitor. Rabelais. • are un simţ al datoriei dezvoltat şi. Fr. să se dezvolte. • îi place să „circule”. echilibrat. prevedere. dar numai când are mult de lucru şi este interesat de acesata. • flegmaticul este caracterizat de fidelitate. sincer dar unora le lipseşte profunzimea. adaptabil.tip de ANS .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . iar la noi I. echilibrat. flegmaticul tinde către inacţiune. în general nu manifestă iniţiativă în relaţiile interpersonale. de la modul de angajare în sarcină la maniera în care abordează o relaţie interpersonală. • se integrează rapid şi bine în grup. lene.

Sadoveanu etc. La acestă categorie temperamentală.Kant. Al. cu frecvente crize de depresiune. sugestibil. exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Erasmus din Roterdam. cu multe greşeli. în schimb este capabil de acţiuni analitice de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii.SEMINAR • • • • • sunt persoane onorabile pe care se poate conta. iar.J. • neechilibrat emoţional. • învaţă mai greu. închişi în sine. N. se vede că pentru melancolic fiecare fenomen din viaţă devine un agent inhibitor.Blaga etc. nestatornic. Gogol. Chopin. izolare şi ritm mai lent . • melancolicul este temperamentul hipotonic care vădeşte un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi energetice. de unde. Dominanta pedagogică în relaţiile cu flegmaticii trebuie să fie orientată spre dezvoltarea sociabilităţii şi a flexibilităţii. încurajările şi climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune decât atitudinea exigentă şi atmosfera încordată. • are mari dificultăţi în adaptarea socială. panică. Dominanta pedagogică trebuie orientată pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii. A. a stimei de sine şi a abilităţilor sociale. Galileo Galilei.slab. romantic. I. Eminescu. descurajare. are o cadenţă lentă în învăţare dar este prudent şi conştiincios. • este hipoinstinctiv dar hipersensibil. schimbător. • „temperamentul melancolic reprezintă tipul de sistem nervos evident inhibabil. este mai greoi. înclinarea spre depresiunea în condiţii de solicitare crescută. profesorul trebuie să dea dovadă de multă răbdare mai ales în fazele de adaptare la sarcini noi. având în permanenţă nevoie de încurajare din partea celor apropiaţi. să încurajeze perseverenţa şi calitatea muncii flegmaticilor şi să nu le reproşeze şi să nu-i sancţioneze pentru faptul că nu sunt promţi în răspunsurile orale pentru că ei au un ritm mai lent al reactivităţii generale. Vlahuţă. iar la noi M. cu atât mai mult în prezenţa unor persoane pe care nu le cunoaşte sau de care se teme. peste tot vede şi aşteaptă numai răul şi pericolul ”(Pavlov). de regulă sunt introvertiţi. iar la noi M. J.Locke. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . stabilitatea şi concentrarea sunt calităţile atenţiei tipice flegmaticului. reacţionează la situaţiile neprevăzute prin retragere. J. nu speră nimic. pe de o parte. • inteligenţa poate fi bine şi mult dezvoltată. • nu are mare rezistenţă la stările de încordare şi suprasolicitare. • nu-şi manifestă intens reacţiile afective dar este înclinat spre interiorizare. aceasta şi datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a redusei încrederi în forţele proprii.UNITBV 14 . France. stângaci în relaţiile cu ceilalţi.Rousseau. inclusiv în activităţile psiho-motorii. de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implică rezistenţă la monotonie.tip de ANS . P.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 5 ) : Ghid de temperament (Belov) dupa ce va autoaplicati ghidul. puţin comunicativi (din ei se delimitează taciturnii) şi orientaţi mai mult spre trecut. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. pe de altă parte. MELANCOLICUL . schizoid. • este timid şi inhibat. de aceea face puţine greşeli. din moment ce el nu crede în nimic. elaborati o schita de portret a temperamentului dominant material adaptat de BELDIANU IOLANDA . sensibilitatea şi emotivitatea deosebită. L.I. Aristotel.Ceaikovski. dar duce uşor la crize de epuizare şi la obsesii.

28. 19. 30. 26. si notati in dreptul lui. 23. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI Fara astampar. 8. 24. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . fara mimica Deprimat si dezorientat dupa esec Ingenios in discutii Suporta usor neplacerile si esecurile Suporta ironiile la adresa sa Are tendinta de a se inchide in sine Lucreaza in salturi Se adapteaza usor la diferite imprejurari C ♦ S ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ F M material adaptat de BELDIANU IOLANDA . 18.partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna 0 puncte – nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament NR. cu sange rece Timid Impulsiv. 17. 12. raspunsul dv dupa cum urmeaza : 2 puncte – sunt de acord/ acest comportament ma defineste 1 punct .SEMINAR GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV) Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________ Cititi fiecare enunt . 13. 4. 15. 27. 9. 22. agitat Vesel. 16. 25. cu opriri. 2. optimist Calm.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .UNITBV 15 . 6. 29. 14. casuta cu punct . 3. 20. 11. 7. 10. 1. 5. 21. irascibil Energic si intreprinzator Consecvent si serios in ceea ce face Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii Nerabdator Nu duce un lucru la bun sfarsit Prudent si echilibrat Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii Aspru si sincer in relatiile cu oamenii Inclinat sa se supraaprecieze Stie sa astepte (rabdator) Neincrezator in propriile forte Hotarat si plin de initiativa Capabil sa sesizeze noul Tacut Suporta usor singuratatea Incapatanat Nestatornic in interese si inclinatii Vorbeste calm.

63. 52. 53. 51. cu intonatie. 50. indiferent Inchis si necomunicativ. 69. 75. 58. 40. 44. 62. 56. 47. 55. 68. greoi. activitatile migaloase Constant in relatii si interese Exagerat de receptiv la laude si dojeni Scandalagiu si agresiv Comunicativ si serios Se incadreaza lent intr-o activitate noua Exigent fata de el si fata de cei din jur Neintelegator fata de lipsuri Rabdator si muncitor Egal in raporturile cu cei din jur Predispus la neincredere si suspiciuni Are o mimica agresiva Vorbeste cu glas tare. 65. pana la soapta Neranchiunos. 74. nu-si impartaseste gandurile Face miscari violente. bruste Adoarme si se trezeste usor Stie sa se stapaneasca Nu prea activ si cam fricos Perseverent in realizarea scopului propus Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare Isi controleaza pornirile Docil. 73. 77. 61. 78.SEMINAR 31. 34. 54. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . gesticuleaza Punctual si ordonat Foarte sensibil Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide Isi pastreaza calmul in situatii limita Se adapteaza greu la o situatie noua Foarte vulnerabil Nazuieste spre nou Totdeauna este plin de viata Este inert. 32. 48. 42. 76.UNITBV 16 . 66. repede. 59. 70. 72. cu intonatie si cu pasiune Se deprinde usor cu o munca noua Este putin sensibil la laude si mustrari Foarte impresionabil Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) Suporta greu monotonia. 46. 39. 38. 43. 64.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 45. 71. 33. 60. 49. 67. 57. nesuparacios Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate Isi reprima usor pornirile Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului Vorbeste repede. Nu-si cheltuieste inutil fortele Oboseste repede Inclinat spre risc Manifesta receptivitate fata de nou Respecta cu strictete un anumit regim de viata Vorbeste incet si rar. 41. 36. 35. ascultator Isi schimba brusc dispozitia Trateaza lucrurile cu superficialitate ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ material adaptat de BELDIANU IOLANDA . 37.

se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt .al conditiilor de aplicare . dizarmonie.melancolic II.faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic . validitate.SEMINAR 79. totalul cel mai mare indica temperamentul dominant c.cu dificultai scolare: esec.UNITBV 17 .coleric .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . studii de validare → standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare.informatiile sunt consistente. tulburari de conduita.al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute → este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor → utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor → elaborarea unui test presupune: constructie.) .cu tulburari somatoforme (dureri de cap.al instructajului. . f-flegmatic. . oboseala cronica etc. tehnici proiective. m.orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati) . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate . METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE 5. precise. 80. delicventa . demisie (abandon). (re)etalonare.evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon Tipuri de teste:  de inteligenta si de dezvoltare mintala – masoara potentialul cognitiv general  de aptitudini si capacitati  de personalitate (obiective. s. Duce pana la capat o treaba inceputa Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur TOTAL NOTE STANDARD ♦ ♦ Cotare : Se face totalul pe fiecare coloana in parte.scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice material adaptat de BELDIANU IOLANDA . este o proba standardizata din punct de vedere al: . de expresie) – surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii  de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu – asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii: . cuantificabile si obiective . METODA TESTELOR Testul – cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician.cu tulburari de personalitate (anxietate.sarcinii identice propuse spre rezolvare. probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala) Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar: .sangvinic . fidelitate Avantaje: .

compoirtamente pentru a evidentia opinii. Ex. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . depre lume sau situatii specifice .etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala . prelucrare. atitudini.set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa.faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa. sex. aplicare.depasirea unor probleme de invatare.reprezentativitatea esantionului . cultura. pareri despre ei. adaptare. pe un numar mare de persoane. clasa sociala Orientarea actuala: – rafinarea puterii lor diagnostice.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .daca chestionarul este rau alcatuit: .sugereaza raspunsuri.sporeste riscul de „profetie autoimplinita” . – fixarea de standarde etice corespunzatoare. integrare Reactii antitest: .de opinie – metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii. atitudini. printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini) .alegeea celui mai potrivit nivel de educatie .invazie in subiectivitate. stilul de conducere evaluat prin indicatori: material adaptat de BELDIANU IOLANDA .stimuleaza raspunsuri dezirabil. ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate → metoda cantitativa.SEMINAR . interpretare → sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist Caracteristici tehnice : .intrebarile se induc reciproc Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat.formularea si ordinea intrebarilor .UNITBV 18 .de interese – relevante in orientarea si selectia profesionala. – evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa) 6. METODA CHESTIONARULUI Chestionar: .anchetarea cu sau fara operator Tipuri de chestionare: . pe un numar mic de domenii foloseste autoraportarea.tipurile de intrebari (itemii) . ce presupune probleme speciale de constructie.factuale – formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica Avantaje: Dezavantaje: releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ. . .constructia chestionarului . intimitatea oamenilor .valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii) standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica poate genera reactii de prestigiu:  tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)  efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)  negativism (nu raspunde la toate intrebarile)  originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta) .

a gradului de coeziune etc. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment.UNITBV 19 . omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii: → A actioneaza asupra lui B → B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala – afilierea si socializarea . indiferenta) Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice. inteligenta nonverbala. pozitive. memorie. a centrelor de infuenta. de opinie etc. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup. la intamplare) ritm de lucru (sustinut. indiferenta) Seminar: . la voia intamplarii) calitatea relatiilor interpersonale (tensionate.) Tehnica aplicarii testului . Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie. Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor. neprecizat) luarea de decizii(unilateral. de stres. ritmic. spre individ. destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup. a liderilor. de comunicare. intelegere verbala. de temperament etc. antipatie. de a fi ingrijit.care se manifesta in trei forme: • trebuinta de incluziune – nevoia de contact. • teste de personalitate. intuitie tehnica etc. METODA SOCIOMETRICA Din punct de vedere situational. 7.prezentarea unor modele de: • teste de atentie.se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna Conditii de aplicare : 1.SEMINAR → → → → orientarea (spre sarcina.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . in consens. care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale. • chestionar de autoevaluare. suprasolicitare. de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins) • trebuinta de control – de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat • trebuinta de afectiune – regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic) Sociometria studiaza matricea sociometrica. tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el 2. motivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti material adaptat de BELDIANU IOLANDA .

PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul 2. componenta afectiva si cea cognitiva – testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale ex.SEMINAR 3.2. dar mai greu de evaluat si interpretat  limitat – inhiba spontaneitatea 6. sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun) 4. cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica? 1.se poate lucra si cu culori Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare SUBIECTII   A B C D E F Total alegeri Total respingeri ex.UNITBV 20 . autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale. intrebari: 1.notarea se face astfel : +2 (cea mai mare atractie) +1 (atractie mai redusa) -1 (respingere mai redusa) -2 (cea mai mare respingere) . alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie 2. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. -2 -1 -2 1(2) 3(5) 2(4) 1(1) +2 +2 2(3) 1(1) +2 -1 +1 -2 -1 4(7) +1 4(6) 1(1) 3(3) 2(3) +2 -1 -2 -2 -1 +1 +2 +2 +1 -2 +1 -1 +1 A B C D E F pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect 1 (2) – o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau respingerilor) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .3 colegi) . de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor 5. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica? 2. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor. 1. numarul de alegeri poate fi:  nelimitat – mai veridic si mai spontan. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul 1.

aptitudinilor si capacitatilor individului material adaptat de BELDIANU IOLANDA . .figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii grupului • • • • Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B) Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers) Respingeri unilaterale Respingeri reciproce Tema de seminar : Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna. negativ. perechilor.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri. preferinte etc.UNITBV 21 . tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere. nul b. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale SOCIOGRAMA .. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL ALEGERI . disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor. prin continutul materiilor din programa de invatamant. INDICELE DE COEZIUNE alegeri reciproce x 2 Ic = N(N–1) Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului) 1 – este indicele ideal. Elaborati sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune 8.prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului DEZAVANTAJE: . triunghiurilor .SEMINAR Calcule (prelucarea datelor) a. doua respingeri) dupa modelul anterior. exclusii.RESPINGERI ISP = N–1 ISP – poate fi : pozitiv.surprinde structura grupului la un moment dat .permite evidentierea: lanturilor. izolatii . cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune AVANTAJE.indica rapid : liderii. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA a.

SEMINAR b. mecanic. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie. forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare. despre aspecte specifice unor munci d.realiste (stiinte exacte) I .sociale E . conventional) Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: „ fiecare persoana tinde sa-si aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale” . informatica) (chimist. aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante e. • sa-si exprime atitudinile si valorile. intuitiv. mestesuguri manule Domenii stiintifice biolog. DOMENII OCUPATIONALE Topograf. • sa joace roluri agreabile • sa le ocoleasca pe cele dezagreabile. vanzatorul este situat in categoria ESC – antreprenorial. concret Intelegere. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . fizician. in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare. psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace specifice psihologiei. INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND) Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni: R . explicare. coordonare motrica. de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care sa-l ajute pe tanar in alegerea sa f. rezolvarea de probleme studiu.conventionale fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta (ex. • sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala. evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a posibilitatilor sale.intelectuale A . sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului. miscare. cu continutul concret sl profesiilor. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . agresivitate. perspectivele carierei c.artistice S .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . o profesie in care: • sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile.antreprenoriale C .UNITBV 22 . Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii. se realizeaza o informare cat mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate. Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale TIPUL DE PERSONALITATE REALIST (motor) INTELECTUAL (lingvistic) INTERESE Forta fizica. social. potentialul lui de dezvoltare. vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct. activitati fizice in aer liber.

manager. Program de lucru (care este perioada de timp pe care o am la dispozitie ? cat timp lucrez zilnic ?) 5. arhivist 9. cuprinzand urmatoarele aspecte: 1. secretara. reporter SOCIAL INTREPRINZATOR Vanzator. Cerinte de educatie si pregatire profesionala (care este nivelul de scolarizare pecare trebuie s-l am ca sa pot avea acces laacesta munca ?) 10. televiziune Profesor. negociere. lider CONFORMIST Contabil. terapeut. fotografie. a explica altora (a preda).PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . conservare. administrator. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Muzica.conditii speciale de lucru: zgomot. limbi straine. Unelte / instrumente de lucru (ce am la dispozitie pentru a indeplini sarcina ? cu ce trebuie /pot sa lucrez pentru a face ceea ce trebuie sa fac) 3. agent de vanzari. literatura. Situatii de risc ( la ce ma expun? . a ajuta. Cerinte pentru exercitare (medicale si pihologice) (cum trebuie sa fiu ca sa pot face ceea ce mi se cere ? caracteristici fizice si psihice pe care trebuie sa le intrunesc) 8. psiholog. Continutul muncii ( ce mi se cere sa fac? Care este sarcina pe care trebuie s-o indeplinesc in acest loc?) 2. creativ) Activitati nestructurate care solicita creativitate si expresie personala (indirecta) Relationare cu ceilalti. decoratiuni interioare. inaltime etc ) 7. coordonare si conducere Executie.UNITBV 23 . functionar. purtator de cuvant. ordonare. asistent social. initiativa. promovare. arte plastice. loialitate finalizare.. alte avantaje (cati bani primesc pentru munca pe care o fac? Ce mai primesc in afara de bani ?) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR PROFESIONAE SI OCUPATIONALE PROFILUL OCUPATIONAL Profilul ocupational este o descriere sistematica a unei ocupatii. mic intreprinzator.SEMINAR ARTISTIC (estetic. organizarea activitatii altora. Mediul de activitate (in ce conditii /unde trebuie sa–mi indeplinesc sarcina ?) 6. Deprinderi transferabile (ce din ceea ce stiu deja sa fac pot sa folosesc in ceea ce trebuie sa fac?) 9. radiatii. bibliotecar. publicitate. Atributii si responsabilitati ( ce trebuie sa fac pentru a indeplini sarcina ? ce carinte trebuie sa respect ? Care sunt limitele mele ? ) 4. Salarizare. a comunica Vanzare / cumparare.

caracterul sintetic. abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare aprocesului de formare a elevului. Ocupatii inrudite. ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de învătămînt. Alături de notiunea de fisă se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic. pedagogic si social. adică obiectivelor de formare a personalitătii copilului. exprimă generalul si caracterisiticul din fapte. Printro bună organizare a informatiei. realizează cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor. Caracteristicile fisei psiho-pedagogice Alcătuirea fisei se sprijină pe cîteva principii. distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate. dezvoltarea psihică. precum si metodele de studiere a trăsăturilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice: • • caracteristica de fisă de concluzii. priveste copilul multilateral: fiziologic. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . fisa prezintă un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp îndeplineste un rol de directionare a activitătii de cunoastere a persoanei. cercetarea variabileleor de personalitate în interdependenta lor. sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. fond informational. dintre care mentionăm: considerarea unitară a personalitătii copilului. Aceste principii. sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizică. Eficienta nu trebuie căutată în valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate. de mediu si de educatie. deoarece contine rezultatele prelucării informatiei. Fisa destinată studiului individualitătii elevului privită in interdependenta factorilor în care se integrează poate fi definită ca un document cu valente practice care permite desfăsurarea unei actiuni programate.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . privită în totalitatea sa.UNITBV 24 . specializari ( ce altceva mai pot face cu pregatirea si experienta acumulate ? cum pot sa ma perfectionez in domeniu?) Utilizarea profilelor ocupationale : in informarea despre ocupatii si profesii in compararea caracteristicilor si competentelor unei persoane cu cewrintele unei ocupatii / profesii dorite (consilierea profesionala) Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 6): Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postului) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti III.SEMINAR 11. care se poate defini ca fiind forme de organizare a activitătii de cunoastere a elevului. psihologic. în scopul desăvîrsirii personalitătii elevului prin intermediul procesului de invătămînt. FISA PSIHO-PEDAGOGICĂ SI VALOAREA EI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV Se atribuie denumirea de fisă acelui instrument de lucru care serveste organizării si prezentării informatiilor referitoare la o persoană. destinată necesitătilor actiunii pedagogice. integrarea socială. Dinamica ocupationala pe piata muncii ( cat de cautata este munca asta pe piatza ? cat de usor/greu pot sa gasesc un loc de munca similar cu pregitirea/experienta pe care o am? 12.

contine date din analiza procesului de adaptare. scoală. Caracterisiticile vietii de familie material adaptat de BELDIANU IOLANDA . accidente ereditare si conditii de mediu nocive. pedagogice. urmăreste elevul in toate etapele de învătămînt.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .SEMINAR • evidentiază elementul caracteristic : scoate în relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun. este rezultatul actiunii de întelegere a copilului. prezintă usurintă în parcurgere: contine numai informatii utile. explică structura psihologică prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului. societate. prezintă o anumită sistematizare a datelor. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . sociologice. -are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului. 4.-are un caracter de accesibilitate. se definitivează pe parcurs. comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de stres. permite o prezentare dinamică. deficiente senzoriale. urmăreste copilul in procesul de formare. contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv.Date despre starea civilă 2. de mediu. starea generală a sănătătii.Date personale: 1. integrare.Date asupra stării de sănătate 1. evidentiază elementele caracterisitice. ceea ce este permanent de ceea ce este accidental. are un caracter directional: permite o actiune programată înn formarea copilului.UNITBV 25 . 3. sesizînd modul de cristalizare a anumitor trăsături. • • • • • • Întocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogică O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne oferă posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualitătii elevului: I. Scolile frecventate de elev si localitătile in care a avut domiciliul II. constituie un document secret. defecte fizice. Familia (tabel sintetic) 2. de scolaritate). familie. contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite. are un caracter explicativ. 2. antecedente personale.Date asupra mediului familial 1. explică persoana prin dominantele sale psihologice. educativ cît si datele referitoare la orientarea scolară si profesională. prin factorii care intervin ( de sănătate. poate fi completată si utilizată de orice cadru didactic. mentiuni medicale cu importantă pentru procesul de învătămînt III.

interese 4. Date asupra scolaritătii 1.UNITBV 26 . Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare 8. Aprecieri sintetice 1. Caracteristicile proceselor intelectuale 2. Succese deosebite în competitii 5. Afectivitate. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .Aspiratiile elevului 2. Date asupra structurii psihologice 1. Atentie acordată formării copilului 5. Gradul de integrare a elevului in familie 4. Locul si rolul în organizatia de tineret 4. Actiuni formative directionale Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 7 ): material adaptat de BELDIANU IOLANDA .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . caracter 3. Aptitudini. temperament.SEMINAR 3. Actiuni de colaborare a scolii cu familia IV. Aspecte în care este necesar să se intervină VI. Situatia scolară (tabel sintetic) 2. Influente extrafamiliale 6. Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire si educatie V. Biogramă (prin aprecieri în raport cu totalitea elevilor) 2. Date referitoare la orientarea scolară si profesională 1. Preocupări în afara scolii 7. Aprecierea profesorului diriginte 4. Profil psihopedagogic VII. Gradul de integrare a elevului în scoală 3. Activitate în cercurile de elevi 6. Dorintele părintilor 3.

) 5. 6. Numele si prenumele elevului…………………………………………………………………………… 2....nr…………………………………. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza : material adaptat de BELDIANU IOLANDA .UNITBV 27 . este in aceasta scoala din anul ………………(clasa……………. s-a transferat de la scoala ………………………localitatea……………………….. 4... DATE PERSONALE 1. 3.SEMINAR Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sitemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Liceul / Scoala…………………………… Localitatea……………………………….luna…………………..str……………………………………….ziua………localitatea……………………………. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Domiciliul ………………….in anul…………… din motivele ………………………………………………………………………………………………. Nascut in anul……………. Judetul…………………………………….PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . FISA PSIHOPEDAGOGICA I.

relatia dintre parinti si copil. Situatia fratilor Numar de frati mai mari ………………………. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .. conditii igienico-sanitare) material adaptat de BELDIANU IOLANDA .date. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul (daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. b. naveta) 7.numar de frati mai mici…………………… Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii (resurse materiale... 12. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala. c.SEMINAR clasa In anul La scoala Media generala la absolvire Obs...…………………………... Parintii numele Tatal Mama 9..... atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului …………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………………………………………………. program sistematic organizat. camin. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) ………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA 8. influente 11.UNITBV 28 . biblioteca. studiul particular al limbilor straine. relatii dintre parinti …………………………………………………………………………………………………………………. Tipul de familie> Familie obisnuita Parinti vitregi: □ mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □ □ varsta profesia Locul de munca Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □ mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati copil infiat □ 10. atmosfera si climatul educativ din familie a. 13...PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . situatii deosebite (gazda..

interes.UNITBV 29 . INCREDERE IN FORTELE PROPRII material adaptat de BELDIANU IOLANDA . RITMUL ACTIVITATII Rapid □ destul de mobil □ 23. NIVEL DE INTELIGENTA Foarte bun □ bun □ mediocru □ 20. influente extrafamiliale (prieteni. starea de sanatate. SPIRIT DE OBSERVATIE Foarte bun □ bun □ mediocru □ 21. anturaj) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI 15. Situatia scolara clasa Media anuala Media la purtare clasificare Discipline preferate Discipline cu rezultate slabe 16. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare (capacitate. concursuri si cercuri scolare si extrascolare clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati 17. ATENTIE Foarte buna □ mediocra □ slaba □ incetinit □ lent □ slab □ slab □ 22.SEMINAR …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… 14. conditii de studio. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului Lectura (domeniul) □ Arte plastice □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □ Muzica (ce fel?) □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Altele □ ………………………………………………………………………………………………. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 18.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . rezistenta la efort) ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… IV CARACTERIZAREA ELEVULUI 19.

............................................. INDEPENDENTA independent □ manifesta uneori independenta □ 25................................................................................................................................................. recomandari pentru scoala si familie ...................... b) ............................................................................. ............................ FIRE comunicativ □ foarte sociabil □ agitat □ putin sociabil □ mai mult sablonar □ 27............................................................................................. material adaptat de BELDIANU IOLANDA ... c)...................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................... orientare scolara si profesionala GIMNAZIU aspiratiile elevului dorintele parintilor recomandarea scolii LICEU a)..... ..................................................................SEMINAR Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □ dependent □ 24............................ alte trasaturi negative ...... dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ......................................................................................................................................................... aprecieri de ansamblu ..................................................................... 30................................................................................................................ a) ................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................................................................................................... 34................................................................................ 33............... ................................................................................................ 31 interese profesionale si aptitudini speciale ................................ b)..............PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ..................... LIMBAJ vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □ cocabular si redare greoaie □ vocabular redus............................................................................... .................................................................................................................................................................................UNITBV 30 ....... c).......................................................................................................... alte trasaturi pozitive ........................................ TEMPERAMENT coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □ 28....................................................................... ................................................................................. exprimare incomplete □ 29......................................................................................................... ECHILIBRUL EMOTIONAL calm □ controlat □ emotive □ 26............................ 32...........................

dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .UNITBV 31 .SEMINAR Numele studentului Facultatea Grupa material adaptat de BELDIANU IOLANDA .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful