PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA 1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?” a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica personala care va defineste b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea 2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta 3. CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau fata are problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul “problema”. Formulati10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. 4. ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise 5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, elaborati o schita de portret a temperamentului dominant 6. CERINTE OCUPATIONALE - Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postulu) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti 7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Nota portofoliu : - fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 1,3 puncte (7 piese x 1,3 p = 9 ) - 1 punct din oficiu Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI FACULTATEA / ANUL / GRUPA

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

1

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev - de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta - ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale Prioritatile de cunoastere a elevilor:  Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi  Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare – „diagrama instruirii”  Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.  Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)  Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.  Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate  Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)  Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii. Dificultatile de cunoastere a elevilor:  DIFICULTATI SUBIECTIVE  Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;  folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;  raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);  eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)  DIFICULTATI OBIECTIVE  Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv  Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative  Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

2

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

 obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU 1 ) : Autocunoasterea „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

1. EU SUNT ......................................... 2. EU SUNT ......................................... 3. EU SUNT ......................................... 4. EU SUNT ......................................... 5. EU SUNT ......................................... 6. EU SUNT ......................................... 7. EU SUNT ......................................... 8. EU SUNT ......................................... 9. EU SUNT ......................................... 10. EU SUNT ......................................... 11. EU SUNT ......................................... 12. EU SUNT ......................................... 13. EU SUNT ......................................... 14. EU SUNT ......................................... 15. EU SUNT ......................................... 16. EU SUNT ......................................... 17. EU SUNT ......................................... 18. EU SUNT ......................................... 19. EU SUNT ......................................... 20. EU SUNT .........................................

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

3

UNITBV 4 . considerate ca indicatori ai starilor psihice. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE 1. elaborati un protocol de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii.  Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului. care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat. inteligenta → Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial Limitele obs. in conditii normale de desfasurare a activitatii subiectului. sa efectueze un desen.din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre („miopia ipotezei”) Pasii in observatie: 1. gestica. Pe baza acestui episod. cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta material adaptat de BELDIANU IOLANDA . stabilirea exacta a obiectivului 2.) → Simptomatica labila (facies. teste. particularitati ale comunicarii) → Conduita mnezica . in conditii variate o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control) o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos o eliminarea surselor de eroare si distorsiune Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori): → Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime. scris.tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea . chestionare)  Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului.) → Conduita verbala (intonatie. sa faca ordine la locul de munca/camera etc. Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . fluenta.: . modelaj. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .SEMINAR I. comportamentul expresiv) → Conduita motorie (motricitatea fina:desen. atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal. Fara sa interveniti in context. mimica. urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale. este o perceptie planificata. abilitati care pot fi valorificate  In functie de scop. Conditiile bunei observatii: o elaborarea unui plan riguros de observatie o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat o alegerea unui numar optim de observatii.).prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului . observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. alaturi de datele factuale si de evolutie scolara Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 2 ): Ex. tendintele sale de manifestare. aspecte supra carora trebuie lucrat. organizata. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)  Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie. dans etc. informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze. greutate. documentarea prealabila 3. ritm. sa elaboreze un program. Observatia consta in surprinderea. METODA OBSERVATIEI Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar. care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie semnificatia acestora. conformatie etc.

. mediu c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit ) material adaptat de BELDIANU IOLANDA ....Sectia/grupa ……………an de studii…. lipsa de motivatie. Evolutia randamentului : a) progresiv..... nesigur Hiperemotivitate Supunere. Locul………………………Subiectul…………………………………… Activitatea observata …………………………………………………….ambitie .. Capacitatea de adaptare la situatii noi 5 Adaptare rapida Progres rapid 3. ridicata (capacitate de mobilizare) .. superficialitate.. PROTOCOL DE OBSERVATIE 1. rigiditate :... Atitudinea generala fata de sarcina de lucru 5 Siguranta de sine Echilibru emotional Aroganta ......PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . instabil d) regresiv (energie nervoasa insuficienta. Facultatea …………………. Maniera de raportare la probe 5 Intelegere rapida a indicatiilor Invatare rapida Strategie mintala anticipativa Rigurozitate in executie rezistenta la oboseala Rezistenta la monotonie 4. Ritmul de lucru : a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit) b) constant.....UNITBV 4 3 2 1 Ezitant... Numele observatorului ……………………………………………………... competitivitate : b) stationar...... autodepasire...... scazuta (deficit de mobilizare) c) fluctuant.... dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . agresivitate Cooperare Calm.SEMINAR Data …………………... agitat Submotivat Crispat 4 3 2 1 Adaptare greoaie Progres lent 4 3 2 1 Deficit de intelegere Invatare lenta Haotic. incercare si eroare Superficialitate fatigabilitate Plictiseala 5 ........... consecventa... oboseala ) 5......... docilitate Necooperare Instabil. stapanire de sine Supramotivat Relaxat 2...

SEMINAR 6. tendinta spre abandon Nerabdare Superficialitate 4 3 2 1 Lipsa de energie Reactii ezitante Imprudenta. concentrare. reactie in lant) d) deruta de eroare (miscari haotice. dezordonate. .UNITBV 6 . atractie catre risc (minimalizarea riscului) Calm. constanta Inexpresivitate. instabilitate Expresivitate . Aspecte generale : 5 Seriozitate Perseverenta Rabdare Constiinciozitate 10.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Evaluarea globala a subiectului : 4 3 2 1 Neseriozitate Delasare. Capacitatea decizionala a) promtitudine b) latenta c) ezitari (frecvente sau rare ) d) blocaje (frecvente sau rare) 8. exteriorizare 9. Aspecte temperamentale 5 Energie Reactii sigure si prompte Prudenta si autocenzura (maximizarea riscului) Nervozitate. agitatie. Atitudinea fata de eroare (autocontrol.la final Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala 7.la inceput . agresivitate verbala sau gestica) e) erori in lant f) blocaje ca urmare a erorii g) frecventa mai mare a erorilor : . autodepasire) a) mobilizare pentruevitarea erorilor b) constientizarea erorii si redresare rapida c) persistenta in eroare (deficit de concentrare.la mijloc. neexteriorizare material adaptat de BELDIANU IOLANDA . .

PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . rezistenta etc. Situationala – presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant. de gnadire. Formulati 10 intrebari relevante.implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv . obiectiv. este structurata. toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari. intru-cat banuieste ca baiatul/ fata are anumite probleme care il ingrijoreaza. clinica . filozofia de viata. Dirijata . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .c. elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare.aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul „faţa in faţa” . nesinceritatea .UNITBV 7 . in calitate de diriginte si elevul „problema „. respingere.) avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”) dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate Tipuri de convorbire : . e importanta capacitatea prof. operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU 3 ): Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev. dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. operationabil. riguros.conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie . formulate la fel si in aceeasi ordine. criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat. Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa. nondirectiva. se poate centra pe o tema.este stricta.SEMINAR 2. va solicita ajutorul.necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale. Conditii de aplicare: . chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . (vezi studiile de caz facute in cadrul seminarului) Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. comportamentale. credintele. cu grad redus de libertate.tendinta de a face o buna impresie. dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming) Alte tipuri de convorbire: . Libera de grup – scoate la suprafata caracteristici atitudinale. METODA CONVORBIRII Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a obtine informatii in legatura cu atitudinea. se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa . motivatiile prin care se precizeaza sistemul sau de valori. permite o buna masurare si ordonare a informatiilor . contributii prin care faptul social poate fi reconstituit. respectul fata de autoritate. convingeri. face greu sortabila/cuantificabila informatia. opiniile. de a intra in ritmul elevului . tematica. Libera – apropiata de psihologia simtului comun. presupune un inceput de standardizare . dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba.c.pozitiile profesor – subiect pot fi intersanjabile . astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. opinii.psihoterapeutice: psihanalitica.ancheta pe baza de interviu – relevanta in evidentierea realizarilor.c. fluenta verbala.c. vocabular Surse de distorsiune: . creativitate.c.statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata. evidentiaza motivatii.

Descrie-mi modul in care va « distrati » cand te intalnesti cu prietenii ? 10.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Ce stare iti da consumul de .Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat? 7.Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru? 3..UNITBV 8 .SEMINAR GHID DE INTERVIU (model) Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera.... Cum crezi (sau crezi. prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila)...Cat de des mergi la petreceri? 2.In ce cantitate ti se dau bani de buzunar? 4.In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita? 5.. astfel imi va fi mai usor sa aflu daca elevul consuma intradevar droguri.. material adaptat de BELDIANU IOLANDA .Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta? 6.(nominalizezi drogul pe care il foloseste) ? 11.Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit tie? 9.Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea? 8. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .. Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului: 1.. Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci ? Ai vorbit despre asta cu ei ? Etc..) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile ? 12.

respectand modelul dat.UNITBV 9 . aspiratiilor. convingerilor.1. A N A M N E Z A Termen preluat din medicina.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise material adaptat de BELDIANU IOLANDA .) o fie o afectiune (tulburari instrumentale. metoda biografica este decriptiva si evenimentiala isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante despre cele mai importante evenimente de viata.2. tulburari de conduita etc. olimpiade. al intereselor. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . analiza produselor activitatii o permite insertia in:  planul motivational. care au avut semnificatie pentru persoana formata.  vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul) cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii – biografia se transforma in autobiografie (jurnal intim) o in educatie. interviul.) - 3.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .) utilizata in literatura. Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica evolutia si situatia actuala: o Bolile mai importante din copilarie o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica) o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu: o fie o stare de fapt (insucces scolar.  a modului de organizare a timpului. concursuri etc. cu referire la propria dv. sau in curs de formare - Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 4 ): Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza: 1. METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA 3.SEMINAR 3. care s-au remarcat (cercuri de creatie. biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare si are relevanta dubla: o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor. traumatisme etc. completati fisa de anamneza. B I O G R A F I A incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor o se asociaza cu analiza cursului vietii.

sau daca este multumit de situatia actuala social: in ce domenii vrea sa se implice. hobby-uri 9. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de anameza FISA DE ANAMNEZA 1. integrarea in mediul social o integrarea in familie.SEMINAR sau 2. METODA PRODUSELOR ACTIVITATII elevul este judecat dupa ceea ce face. interventii chirurgicale – accidente. data nasterii / varsta . tinuta. date privind sanatatea : – antecenente heredo-colaterale – boli.UNITBV 10 . resurse financiare. situatia familiala (daca exte cazul) o starea civila o varsta si profesia sotului(sotiei) o copiii : varsta. dominante ale personalitatii) 4. obiecte confectionate etc. o integrarea in mediul pofesional o integrarea in mediul social 7. atitudini. constructii tehnice. limbaj. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament. date privitoare la mediul familial o parintii : numele. data nasterii / varsta . climatul familial 3.) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . ocupatia o fratii: numele.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . traumatisme 4. date referitoare la perioada scolaritatii  evolutia scolara  performante (materii preferate)  preocupari extrascolare 6. programe de calculator. desene. nu dupa ceea ce spune insusirile si capacitatile psihice se exteriorieaza atat prin functia expresiva cat si prin cea proiectiva (compuneri. ocupatia o conditii de locuit. referitoir la timpul liber: preocupari. sex 5. aspiratii     profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa familiale : cum isi creioneaza viitorul. date obiective (de identificare):  numele si prenumele  data si locul nasterii  domeniul de activitate (ocupatia) 2. sau sadiul actual al implicarii sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul 8. creatii literare.

în descifrarea temperamentului apare în intonaţia vorbirii. ritmul reacţiilor şi al trăirilor interioare ne înfăţişează alternarea lor uniformă sau neuniformă. al interacţiunii acestuia cu situaţiile sociale. În baza unei laborioase cercetări neurofiziologice pe animale şi oameni. ridicat. o anumită regularitate. un tempou tumultos. însuşiri ce se exprimă în activitatea nervoasă superioară: material adaptat de BELDIANU IOLANDA . există indivizi cu modificări abundente. sublimare lirica desprins de individ. • Subsistemul/latura instrumental-operaţională a personalităţii – aptitudinile. limfatic (flegmatic). dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . îndeosebi cele senzoriale şi afective.P.Galenus şi Hipocrates considerau că diferenţele de manifestare dinamico-energetică s-ar datora predominanţei uneia din cele 4 umori organice (sânge. Predominanţa uneia sau alteia în acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic. cu frecvenţă mare în unitatea de timp şi având. • Subsistemul/latura relaţional valorică a personalităţii – caracterul TEMPERAMENTUL – SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITĂŢII Temperamentul exprimă dinamica generală a personalităţii dată de proprietăţile generale ale SNC ale individului Tipul de activitate nervoasă superioară (ANS) formează baza neurofuncţională a temperamentului. Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaborează în cadrul evoluţiei social-istorice a omului. tempoul – frecvenţa fenomenelor într-o anumită unitate de timp. în debitul şi viteza limbajului. produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a creatorului) STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂŢII Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcţie integrativ-adaptativă a omului. modificările accelerate sau încetinite. unele persoane sunt mai adânc impresionabile iar altele doar superficial. înregistrând perioade de latenţă mărite. Temperamentul se exprimă în:  impresionabilitate – adâncimea şi tăria cu care sunt trăite fenomenele psihice. în actele voluntare complexe etc. puţin impresionabile. bila galbenă şi bila neagră) care se întâlnesc şi se amestecă (temperament = amestec) în organismul uman.Pavlov. în expresiile emoţionale şi mimice. desfăşurări domoale cu intensitate redusă. şi indivizi cu o frecvenţă de evenimente psihice şi trări reduse.     Încercări de explicare a temperamentului şi de stabilire a unor tipologii temperamentale: . Structura şi dinamica personalităţii umane este dată de existenţa şi de interacţiunea subsistemelor acesteia : • Subsistemul sau latura dinamico-energetică a personalităţii – temperamentul. care presupune existenţa structurilor biologice şi fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora. cu variantele posibile între cele două extreme. manifestările temperamentale trebuie raportate la specificul activităţii nervoase superioare a creierului. acesta pune în evidenţă trei însuşiri fundamentale ale sistemului nervos. jurnalul – nevoia de confesiune. deci. eseul. dimpotrivă. impulsivitate – care se referă la caracterul brusc al răspunsurilor. la descărcări sacadate în desfăşurarea proceselor ori. coleric şi melancolic. indicele expresivităţii psihice – care. precum şi după ecoul lor în întrega fiinţă a subiectului.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . . manifestând un tempou scăzut pe aceeaşi unitate de timp.I.UNITBV 11 . de autostructurare. limfă. în mişcări. sub acest aspect.SEMINAR - - ajua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se inconjoara sau pe care le-a produs nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse valoarea probata in timp au: o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv o compunerea literara (poezia. după capacitatea de recepţie a stimulărilor şi profunzimea impresiilor produse. în scris.

echilibrul constând în repartiţia egală sau inegală a forţei între cele două procese nervoase de bază – excitaţia şi inhibiţia. echilibrat – neechilibrat. sunt orientaţi mai mult spre prezent şi viitor: • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Casanova. iritabil.tip de ANS . colericul este de multe ori susceptibil.o structură unitară cele patru tipologii. neastâmpărat. creator de ordine şi armonie . • dacă are superiorităţi mentale şi morale. L. Dominanta pedagogică trebuie să fie orientată pe formarea capacităţii de autocontrol. T. el demonstrează că. • în general este sociabil şi are relaţii durabile şi intense în prietenie şi dragoste dar şi în duşmănie. . Astfel. îi caracterizează o vorbire explozivă. I. în caz de neechilibru neputând să intervină decât predominarea forţei excitative Concret. cu oscilaţii între cele două extreme – fie năvalnic. care să-l orienteze. dependentă de substanţe funcţionale constitutive neuronului. pe material adaptat de BELDIANU IOLANDA . unii prezentând o energie neobosită şi continuă. sectar.L.Caragiale. . • în dependenţă de semnificaţiile activităţii sale. ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplină în educaţie.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . dispun de multă energie pe care o consumă neeconomicos. opzanţi.Eysenck. alţii sunt autoritari.C. neechilibrat-excitabil. • la coleric predomină fantezia şi intuiţiei asupra logicii şi activităţii analitice. el apare ca un organizator neobosit. indiferent dacă este vorba de bucurie sau furie. de regulă.Jung introduce şi anumite particularităţi psihologice în delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. Beethoven. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . foarte comunicativi. pe formarea unor interese cognitive stabile. Beaumarchais. evidenţiind corelaţiile dintre ele. de idealul de viaţă. extravertit.H. • starea de exaltare care îl caracterizează pe coleric este întreţinută mult şi de încrederea deosebită pe care o are în sine. • fără o bună educaţie şi o armonizare a unor tendinţe. L. alţii luptători. Este vorba de orientarea predominantă spre lume externă sau internă. se poate afirma ca om al marilor iniţiative. • înclinaţia spre exagerare într-un sens sau altul periclitează echilibrul emoţional. combativi. • are sentimente puternice şi durabile dar este inegal în manifestări. • limitele sale majore sunt mânia şi orgoliul. mişcările sunt abrupte. • copii sunt „prea vioi”.puternic. reacţiile („exploziile”) sale afective fiind puternice şi greu de stăpânit. adăugând acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate şi stabilitate). • activitatea voluntară domină cu caractere variate. se lasă uşor cuprins de stări de alarmă sau furie.G. preferă jocurile dinamice care implică competiţie şi multă mişcare. • din copilărie este zburdalnic.SEMINAR . gândirea lor se poate concentra mai greu. agitaţi. fie deprimat sau cuprins de teamă şi panică (evoluţie ciclotimică).Lupu. • ardoarea permanentă a colericului îl face curajos şi mândru iar starea de neechilibru-excitabil îl face ca întâi să reacţioneze şi apoi să gândească.mobilitatea. capabil de mari angajări în acţiuni de lungă durată. PORTRETE TEMPERAMENTALE COLERICUL . de valoriziraea pozitivă cu tendinţă spre supraevaluare. brutal.UNITBV 12 . Danton. flegmaticii şi melancolicii sunt introvertiţi iar colericii şi sangvinicii sunt extravertiţi. mobil – inert . exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe funcţionale. după cum melancolicii şi colericii au un înalt nivel de nevrotism sau instabilitate .Arghezi. să-i canalizeze şi să-i consume eficient energia. • „tipul coleric este un tip combativ prin excelenţă. deci sunt stabili. iar la noi N.J. integrează într.forţa sau energia. Rebreanu etc. nestăpânit. . • este excitabil şi inegal în toate manifestările sale. ambivert. • colericii sunt extravertiţi. lesne şi repede excitabil” (Pavlov). iar sangvinicii prezintă un nivel scăzut de nevrotism. ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit. la fiecare individ cele trei însuşiri de bază prezintă gradaţii între extremele: puternic – slab. • învaţă uşor dar are dificultăţi în a se concentra şi a-şi menţine stabilă atenţia în sarcini monotone.

• „flegmaticul este în viaţă un muncitor liniştit. • extrema mobilitate sangvinică îngreuează uneori fixarea scopurilor. • este amabil. metodă. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . • este înainte de toate un om lent în tot ceea ce face şi totodată neobişnuit de calm. • ca şi colericii. • se integrează rapid şi bine în grup. • este prudent şi conştiincios în tot ceea ce face. pe controlul prin conştientizare a reactivităţii pentru a evita conduitele inadecvate. să se mişte . Rabelais.puternic. SANGVINICUL . Goethe. totdeauna egal. • dacă personalitatea este slabă. eficienţă. realistă şi are încredere în forţele sale de a duce la bun sfârşit o sarcină. • nu se pierde prea uşor cu firea. optimist. • deşi pare indiferent afectiv. imaginaţia „rece”. • inteligenţa este analitică şi raţională. lene. să se dezvolte. insistent şi perseverent ”(Pavlov). exagerator. Grigorescu. vorbirea tărăgănată şi monotonă.puternic. cînd acestă condiţie lipseşte el devine plictisit. entutiast. flegmaticul tinde către inacţiune. adică atunci când există o excitaţie permanentă. jovial. • dincolo de vioiciunea şi exuberanţă. • este volubil. prin educaţie. în general nu manifestă iniţiativă în relaţiile interpersonale. G. desfrâu. binevoitor. flegmaticul mai întâi gândeşte şi apoi reacţionează. un element foarte activ. hiperactiv.tip de ANS . sangvinicul poate aştepta fără o încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi • este viguros. măsurate. inert. duce lucrurile la bun sfârşit. • opus colericului. rapidităţii mişcărilor şi vorbirii. fidelitate. îi place să lucreze cu alţii. • este generos.SEMINAR conştientizarea tendinţei de a se pripi şi pe formarea răbdării. sincer dar unora le lipseşte profunzimea. • în copilărie a fost ceea ce se chiamă un „copil bun”. echilibrat. dar numai când are mult de lucru şi este interesat de acesata. neprevedere. cu mentalitate în genere concret analitică şi în unele variante cu dezvoltare optimă a activităţii fantastice şi creatoare. • „sangvinicul este un creator infierbântat. • are uşurinţă în toate şi posibilităţi de adaptare. nu stabileşte repede şi uşor prietenii dar pe cele pe care le are le păstrează pentru mult timp.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . mersul liniştit. indolent”(Pavlov). al adaptabilităţii promte şi economicoase. Teodoreanu. se adaptează mai greu unor schimbări (este conservator) şi. FLEGMATICUL . unele toată viaţa. satisfăcut de el însuşi. mişcări puţine. Enescu. iar la noi I. de regulă. printr-o mare efervescenţă emoţională. de aceea. de la modul de angajare în sarcină la maniera în care abordează o relaţie interpersonală. egale şi lente. poate atinge performanţe în perseverenţă voluntară. • este temperamentul bunei dispoziţii. consolidare intereselor şi prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii. • are un simţ al datoriei dezvoltat şi. Coşbuc etc. să comunice. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. cooperează eficient. echilibrat. se descoperă stăpânirea de sine. N. • stabileşte cu mare uşurinţă contacte cu alte persoane pentru că are tehnici sociale variate şi eficiente. echilibru şi acestea în condiţiile vioiciunii. echilibrat. prevedere. Dominanta pedagogică în relaţiile cu sangvinicul trebuie să fie orientată pe fixarea scopurilor. mimică inexpresivă. Voltaire. • gesturile sunt rare. Fr. Balzac. în mod deosebit pe persistenţa în relaţii. • are o bună imagine de sine. pe formarea unor interese cognitive stabile şi. • îi place să „circule”. sobrietate şi răbdare.UNITBV 13 . care nu a dat prea multă bătaie de cap părinţilor. Bacon. mobil. regularitate. sangvinicii sunt extravertiţi. • se caracterizează prin ritmicitate. el ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile. imaginativ. orientaţi mai mult spre prezent şi viitor. adaptabil. G. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . • este mai puţin sociabil.tip de ANS . dacă posedă superiorităţi mentale şi morale atunci va evidenţia exactă posedare de sine însuşi. dispune de ceea ce se numeşte răbdare naturală şi. meticulozitate şi temeinicie. pe contracararea tendinţei de a se manifesta dominator şi agresiv. • flegmaticul este caracterizat de fidelitate.

panică. pe de altă parte. este mai greoi. sensibilitatea şi emotivitatea deosebită. Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 5 ) : Ghid de temperament (Belov) dupa ce va autoaplicati ghidul.Locke.UNITBV 14 . pe de o parte. încurajările şi climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune decât atitudinea exigentă şi atmosfera încordată. cu frecvente crize de depresiune. • are mari dificultăţi în adaptarea socială. Gogol. descurajare. iar. schimbător. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . MELANCOLICUL . sugestibil. profesorul trebuie să dea dovadă de multă răbdare mai ales în fazele de adaptare la sarcini noi. Al. exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Erasmus din Roterdam.Kant. • nu-şi manifestă intens reacţiile afective dar este înclinat spre interiorizare. La acestă categorie temperamentală. • învaţă mai greu. aceasta şi datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a redusei încrederi în forţele proprii. nu speră nimic. Eminescu. având în permanenţă nevoie de încurajare din partea celor apropiaţi. France. L. reacţionează la situaţiile neprevăzute prin retragere. să încurajeze perseverenţa şi calitatea muncii flegmaticilor şi să nu le reproşeze şi să nu-i sancţioneze pentru faptul că nu sunt promţi în răspunsurile orale pentru că ei au un ritm mai lent al reactivităţii generale. stabilitatea şi concentrarea sunt calităţile atenţiei tipice flegmaticului. iar la noi M. P. de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implică rezistenţă la monotonie. se vede că pentru melancolic fiecare fenomen din viaţă devine un agent inhibitor.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . are o cadenţă lentă în învăţare dar este prudent şi conştiincios. • inteligenţa poate fi bine şi mult dezvoltată. iar la noi M. de unde. A. • „temperamentul melancolic reprezintă tipul de sistem nervos evident inhibabil. • este timid şi inhibat. înclinarea spre depresiunea în condiţii de solicitare crescută.J. J.Blaga etc. în schimb este capabil de acţiuni analitice de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii. • este hipoinstinctiv dar hipersensibil. de regulă sunt introvertiţi.SEMINAR • • • • • sunt persoane onorabile pe care se poate conta.slab. Vlahuţă.I. cu atât mai mult în prezenţa unor persoane pe care nu le cunoaşte sau de care se teme. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. • melancolicul este temperamentul hipotonic care vădeşte un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi energetice.Ceaikovski. nestatornic. Chopin. Sadoveanu etc. N. a stimei de sine şi a abilităţilor sociale. peste tot vede şi aşteaptă numai răul şi pericolul ”(Pavlov).Rousseau. dar duce uşor la crize de epuizare şi la obsesii. • nu are mare rezistenţă la stările de încordare şi suprasolicitare. schizoid. Dominanta pedagogică trebuie orientată pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii. cu multe greşeli. puţin comunicativi (din ei se delimitează taciturnii) şi orientaţi mai mult spre trecut. izolare şi ritm mai lent . elaborati o schita de portret a temperamentului dominant material adaptat de BELDIANU IOLANDA . romantic. J.tip de ANS . Galileo Galilei. Aristotel. de aceea face puţine greşeli. I. din moment ce el nu crede în nimic. inclusiv în activităţile psiho-motorii. stângaci în relaţiile cu ceilalţi. • neechilibrat emoţional. închişi în sine. Dominanta pedagogică în relaţiile cu flegmaticii trebuie să fie orientată spre dezvoltarea sociabilităţii şi a flexibilităţii.

9. agitat Vesel. cu opriri. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 2. 11. 20.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . cu sange rece Timid Impulsiv. 4. 24. 26. fara mimica Deprimat si dezorientat dupa esec Ingenios in discutii Suporta usor neplacerile si esecurile Suporta ironiile la adresa sa Are tendinta de a se inchide in sine Lucreaza in salturi Se adapteaza usor la diferite imprejurari C ♦ S ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ F M material adaptat de BELDIANU IOLANDA . 28. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI Fara astampar. optimist Calm. 30. 7. 10. 15. 3. 29. 13. 27. 18. 23. si notati in dreptul lui. 8. irascibil Energic si intreprinzator Consecvent si serios in ceea ce face Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii Nerabdator Nu duce un lucru la bun sfarsit Prudent si echilibrat Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii Aspru si sincer in relatiile cu oamenii Inclinat sa se supraaprecieze Stie sa astepte (rabdator) Neincrezator in propriile forte Hotarat si plin de initiativa Capabil sa sesizeze noul Tacut Suporta usor singuratatea Incapatanat Nestatornic in interese si inclinatii Vorbeste calm.partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna 0 puncte – nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament NR.UNITBV 15 .SEMINAR GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV) Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________ Cititi fiecare enunt . 1. 16. 6. 14. 21. 17. 19. 12. 5. casuta cu punct . 22. 25. raspunsul dv dupa cum urmeaza : 2 puncte – sunt de acord/ acest comportament ma defineste 1 punct .

72.UNITBV 16 . pana la soapta Neranchiunos. 74. 36. 38. 35. 76. greoi. cu intonatie si cu pasiune Se deprinde usor cu o munca noua Este putin sensibil la laude si mustrari Foarte impresionabil Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) Suporta greu monotonia.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 47. 75. 61. 54. 64. 66. 40. 73. 45. 46. 63. 62. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 37. 33. 43. 77. repede. 58. 55. 34. 56. indiferent Inchis si necomunicativ. 78. 53. 68. activitatile migaloase Constant in relatii si interese Exagerat de receptiv la laude si dojeni Scandalagiu si agresiv Comunicativ si serios Se incadreaza lent intr-o activitate noua Exigent fata de el si fata de cei din jur Neintelegator fata de lipsuri Rabdator si muncitor Egal in raporturile cu cei din jur Predispus la neincredere si suspiciuni Are o mimica agresiva Vorbeste cu glas tare. 48. 69. gesticuleaza Punctual si ordonat Foarte sensibil Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide Isi pastreaza calmul in situatii limita Se adapteaza greu la o situatie noua Foarte vulnerabil Nazuieste spre nou Totdeauna este plin de viata Este inert. Nu-si cheltuieste inutil fortele Oboseste repede Inclinat spre risc Manifesta receptivitate fata de nou Respecta cu strictete un anumit regim de viata Vorbeste incet si rar.SEMINAR 31. 41. nu-si impartaseste gandurile Face miscari violente. 67. 42. 57. bruste Adoarme si se trezeste usor Stie sa se stapaneasca Nu prea activ si cam fricos Perseverent in realizarea scopului propus Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare Isi controleaza pornirile Docil. 65. 71. 70. nesuparacios Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate Isi reprima usor pornirile Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului Vorbeste repede. cu intonatie. 49. 52. 39. 60. 59. 51. 50. 32. ascultator Isi schimba brusc dispozitia Trateaza lucrurile cu superficialitate ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ material adaptat de BELDIANU IOLANDA . 44.

s. m.scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice material adaptat de BELDIANU IOLANDA .coleric . METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE 5.orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati) . demisie (abandon). studii de validare → standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare. Duce pana la capat o treaba inceputa Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur TOTAL NOTE STANDARD ♦ ♦ Cotare : Se face totalul pe fiecare coloana in parte.cu tulburari somatoforme (dureri de cap. fidelitate Avantaje: . tulburari de conduita.evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon Tipuri de teste:  de inteligenta si de dezvoltare mintala – masoara potentialul cognitiv general  de aptitudini si capacitati  de personalitate (obiective.sarcinii identice propuse spre rezolvare. este o proba standardizata din punct de vedere al: .se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt . f-flegmatic. .al instructajului. de expresie) – surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii  de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu – asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii: . METODA TESTELOR Testul – cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician.cu dificultai scolare: esec. .) . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .informatiile sunt consistente. precise. totalul cel mai mare indica temperamentul dominant c.al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute → este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor → utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor → elaborarea unui test presupune: constructie.cu tulburari de personalitate (anxietate.al conditiilor de aplicare .informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate . cuantificabile si obiective . tehnici proiective. validitate. oboseala cronica etc. (re)etalonare.melancolic II.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .SEMINAR 79.UNITBV 17 . probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala) Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar: .sangvinic .faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic . 80. dizarmonie. delicventa .

atitudini.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . adaptare.valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii) standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica poate genera reactii de prestigiu:  tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)  efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)  negativism (nu raspunde la toate intrebarile)  originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta) . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .sugereaza raspunsuri.daca chestionarul este rau alcatuit: . integrare Reactii antitest: . aplicare.UNITBV 18 .de interese – relevante in orientarea si selectia profesionala.factuale – formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica Avantaje: Dezavantaje: releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ. atitudini. prelucrare.invazie in subiectivitate.formularea si ordinea intrebarilor . Ex.de opinie – metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii. clasa sociala Orientarea actuala: – rafinarea puterii lor diagnostice.depasirea unor probleme de invatare.anchetarea cu sau fara operator Tipuri de chestionare: . pe un numar mic de domenii foloseste autoraportarea. pe un numar mare de persoane.reprezentativitatea esantionului . stilul de conducere evaluat prin indicatori: material adaptat de BELDIANU IOLANDA .faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa.intrebarile se induc reciproc Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. . sex. depre lume sau situatii specifice .alegeea celui mai potrivit nivel de educatie . – evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa) 6. printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini) . interpretare → sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist Caracteristici tehnice : .SEMINAR .constructia chestionarului . . pareri despre ei.set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa.etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala . ce presupune probleme speciale de constructie.sporeste riscul de „profetie autoimplinita” . ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate → metoda cantitativa. compoirtamente pentru a evidentia opinii.stimuleaza raspunsuri dezirabil. – fixarea de standarde etice corespunzatoare.tipurile de intrebari (itemii) . intimitatea oamenilor . METODA CHESTIONARULUI Chestionar: . cultura.

antipatie. de temperament etc. la intamplare) ritm de lucru (sustinut. inteligenta nonverbala.care se manifesta in trei forme: • trebuinta de incluziune – nevoia de contact. ritmic.UNITBV 19 . • teste de personalitate. a liderilor. spre individ. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie. suprasolicitare. de stres. a gradului de coeziune etc. 7. in consens. omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii: → A actioneaza asupra lui B → B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala – afilierea si socializarea . de opinie etc. de a fi ingrijit. • chestionar de autoevaluare.) Tehnica aplicarii testului .se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna Conditii de aplicare : 1. destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.SEMINAR → → → → orientarea (spre sarcina. intuitie tehnica etc. subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment. neprecizat) luarea de decizii(unilateral. indiferenta) Seminar: . intelegere verbala. a centrelor de infuenta. de comunicare. indiferenta) Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice.prezentarea unor modele de: • teste de atentie. pozitive. la voia intamplarii) calitatea relatiilor interpersonale (tensionate. motivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor. care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el 2. de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins) • trebuinta de control – de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat • trebuinta de afectiune – regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic) Sociometria studiaza matricea sociometrica. METODA SOCIOMETRICA Din punct de vedere situational. memorie. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .

numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul 2.3 colegi) . cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica? 1. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica? 2. componenta afectiva si cea cognitiva – testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale ex. dar mai greu de evaluat si interpretat  limitat – inhiba spontaneitatea 6. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor 5.UNITBV 20 .2. sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun) 4. alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie 2. 1. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul 1.SEMINAR 3. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale. intrebari: 1.se poate lucra si cu culori Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare SUBIECTII   A B C D E F Total alegeri Total respingeri ex. numarul de alegeri poate fi:  nelimitat – mai veridic si mai spontan.notarea se face astfel : +2 (cea mai mare atractie) +1 (atractie mai redusa) -1 (respingere mai redusa) -2 (cea mai mare respingere) .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor. -2 -1 -2 1(2) 3(5) 2(4) 1(1) +2 +2 2(3) 1(1) +2 -1 +1 -2 -1 4(7) +1 4(6) 1(1) 3(3) 2(3) +2 -1 -2 -2 -1 +1 +2 +2 +1 -2 +1 -1 +1 A B C D E F pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect 1 (2) – o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau respingerilor) material adaptat de BELDIANU IOLANDA .

UNITBV 21 . MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA a..PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Elaborati sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune 8. cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune AVANTAJE. preferinte etc. perechilor. tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere. negativ. disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor. INDICELE DE COEZIUNE alegeri reciproce x 2 Ic = N(N–1) Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului) 1 – este indicele ideal. triunghiurilor . exclusii.figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii grupului • • • • Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B) Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers) Respingeri unilaterale Respingeri reciproce Tema de seminar : Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna. aptitudinilor si capacitatilor individului material adaptat de BELDIANU IOLANDA . prin continutul materiilor din programa de invatamant. nul b.RESPINGERI ISP = N–1 ISP – poate fi : pozitiv. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL ALEGERI . in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri. .are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale SOCIOGRAMA .surprinde structura grupului la un moment dat .SEMINAR Calcule (prelucarea datelor) a. doua respingeri) dupa modelul anterior. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . izolatii .indica rapid : liderii.prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului DEZAVANTAJE: .permite evidentierea: lanturilor.

rezolvarea de probleme studiu.sociale E . potentialul lui de dezvoltare. aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante e. evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a posibilitatilor sale. Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii. • sa joace roluri agreabile • sa le ocoleasca pe cele dezagreabile. • sa-si exprime atitudinile si valorile. vanzatorul este situat in categoria ESC – antreprenorial. concret Intelegere. mecanic. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie. mestesuguri manule Domenii stiintifice biolog. miscare. INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND) Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni: R . DOMENII OCUPATIONALE Topograf. in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare. se realizeaza o informare cat mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate. despre aspecte specifice unor munci d. forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare. psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace specifice psihologiei.conventionale fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta (ex. de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care sa-l ajute pe tanar in alegerea sa f. • sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala. informatica) (chimist.intelectuale A . coordonare motrica. explicare.realiste (stiinte exacte) I . cu continutul concret sl profesiilor. vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct. Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale TIPUL DE PERSONALITATE REALIST (motor) INTELECTUAL (lingvistic) INTERESE Forta fizica.SEMINAR b. conventional) Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: „ fiecare persoana tinde sa-si aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale” . intuitiv. social.artistice S . agresivitate. fizician.antreprenoriale C .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului.UNITBV 22 . o profesie in care: • sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . material adaptat de BELDIANU IOLANDA . activitati fizice in aer liber. perspectivele carierei c.

arte plastice. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .UNITBV 23 . organizarea activitatii altora. negociere. Atributii si responsabilitati ( ce trebuie sa fac pentru a indeplini sarcina ? ce carinte trebuie sa respect ? Care sunt limitele mele ? ) 4. terapeut. publicitate. literatura. Mediul de activitate (in ce conditii /unde trebuie sa–mi indeplinesc sarcina ?) 6. a comunica Vanzare / cumparare. lider CONFORMIST Contabil. fotografie. alte avantaje (cati bani primesc pentru munca pe care o fac? Ce mai primesc in afara de bani ?) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . promovare.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .SEMINAR ARTISTIC (estetic. cuprinzand urmatoarele aspecte: 1. a ajuta. agent de vanzari. asistent social. Cerinte de educatie si pregatire profesionala (care este nivelul de scolarizare pecare trebuie s-l am ca sa pot avea acces laacesta munca ?) 10. METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR PROFESIONAE SI OCUPATIONALE PROFILUL OCUPATIONAL Profilul ocupational este o descriere sistematica a unei ocupatii. limbi straine. purtator de cuvant. Muzica. Deprinderi transferabile (ce din ceea ce stiu deja sa fac pot sa folosesc in ceea ce trebuie sa fac?) 9. conservare. coordonare si conducere Executie. Cerinte pentru exercitare (medicale si pihologice) (cum trebuie sa fiu ca sa pot face ceea ce mi se cere ? caracteristici fizice si psihice pe care trebuie sa le intrunesc) 8. arhivist 9. ordonare. Unelte / instrumente de lucru (ce am la dispozitie pentru a indeplini sarcina ? cu ce trebuie /pot sa lucrez pentru a face ceea ce trebuie sa fac) 3. mic intreprinzator. administrator. psiholog. loialitate finalizare. secretara. reporter SOCIAL INTREPRINZATOR Vanzator. a explica altora (a preda). Situatii de risc ( la ce ma expun? . initiativa. radiatii. televiziune Profesor. Salarizare.conditii speciale de lucru: zgomot. functionar.. Program de lucru (care este perioada de timp pe care o am la dispozitie ? cat timp lucrez zilnic ?) 5. bibliotecar. inaltime etc ) 7. Continutul muncii ( ce mi se cere sa fac? Care este sarcina pe care trebuie s-o indeplinesc in acest loc?) 2. decoratiuni interioare. creativ) Activitati nestructurate care solicita creativitate si expresie personala (indirecta) Relationare cu ceilalti. manager.

Printro bună organizare a informatiei. dezvoltarea psihică. adică obiectivelor de formare a personalitătii copilului. destinată necesitătilor actiunii pedagogice. distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate. abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare aprocesului de formare a elevului. realizează cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor. sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia.UNITBV 24 . FISA PSIHO-PEDAGOGICĂ SI VALOAREA EI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV Se atribuie denumirea de fisă acelui instrument de lucru care serveste organizării si prezentării informatiilor referitoare la o persoană. Eficienta nu trebuie căutată în valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate. Fisa destinată studiului individualitătii elevului privită in interdependenta factorilor în care se integrează poate fi definită ca un document cu valente practice care permite desfăsurarea unei actiuni programate. precum si metodele de studiere a trăsăturilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice: • • caracteristica de fisă de concluzii. Aceste principii. priveste copilul multilateral: fiziologic. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . fisa prezintă un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp îndeplineste un rol de directionare a activitătii de cunoastere a persoanei. deoarece contine rezultatele prelucării informatiei. dintre care mentionăm: considerarea unitară a personalitătii copilului. Caracteristicile fisei psiho-pedagogice Alcătuirea fisei se sprijină pe cîteva principii. psihologic. Dinamica ocupationala pe piata muncii ( cat de cautata este munca asta pe piatza ? cat de usor/greu pot sa gasesc un loc de munca similar cu pregitirea/experienta pe care o am? 12. cercetarea variabileleor de personalitate în interdependenta lor. caracterul sintetic. pedagogic si social. exprimă generalul si caracterisiticul din fapte. sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizică.SEMINAR 11. specializari ( ce altceva mai pot face cu pregatirea si experienta acumulate ? cum pot sa ma perfectionez in domeniu?) Utilizarea profilelor ocupationale : in informarea despre ocupatii si profesii in compararea caracteristicilor si competentelor unei persoane cu cewrintele unei ocupatii / profesii dorite (consilierea profesionala) Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 6): Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postului) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti III. Alături de notiunea de fisă se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic. Ocupatii inrudite.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de învătămînt. de mediu si de educatie. fond informational. privită în totalitatea sa. în scopul desăvîrsirii personalitătii elevului prin intermediul procesului de invătămînt. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . integrarea socială. care se poate defini ca fiind forme de organizare a activitătii de cunoastere a elevului.

educativ cît si datele referitoare la orientarea scolară si profesională. 2. prezintă usurintă în parcurgere: contine numai informatii utile. 4.-are un caracter de accesibilitate. se definitivează pe parcurs. antecedente personale. urmăreste elevul in toate etapele de învătămînt. Caracterisiticile vietii de familie material adaptat de BELDIANU IOLANDA . -are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului. deficiente senzoriale. Scolile frecventate de elev si localitătile in care a avut domiciliul II. poate fi completată si utilizată de orice cadru didactic. 3. constituie un document secret. de mediu.Date despre starea civilă 2. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . sesizînd modul de cristalizare a anumitor trăsături. ceea ce este permanent de ceea ce este accidental.UNITBV 25 . scoală. are un caracter explicativ. accidente ereditare si conditii de mediu nocive.Date asupra stării de sănătate 1. explică persoana prin dominantele sale psihologice. permite o prezentare dinamică. integrare.Date asupra mediului familial 1. starea generală a sănătătii. evidentiază elementele caracterisitice. prezintă o anumită sistematizare a datelor. pedagogice. familie. defecte fizice. contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv. prin factorii care intervin ( de sănătate. • • • • • • Întocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogică O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne oferă posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualitătii elevului: I.Date personale: 1. explică structura psihologică prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului. contine date din analiza procesului de adaptare. sociologice. societate. de scolaritate). are un caracter directional: permite o actiune programată înn formarea copilului.SEMINAR • evidentiază elementul caracteristic : scoate în relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun. mentiuni medicale cu importantă pentru procesul de învătămînt III. comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de stres. Familia (tabel sintetic) 2. este rezultatul actiunii de întelegere a copilului. contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . urmăreste copilul in procesul de formare.

Profil psihopedagogic VII. interese 4.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Aprecierea profesorului diriginte 4. Biogramă (prin aprecieri în raport cu totalitea elevilor) 2. Preocupări în afara scolii 7. caracter 3. Aprecieri sintetice 1. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Aspecte în care este necesar să se intervină VI.UNITBV 26 . Situatia scolară (tabel sintetic) 2. temperament. Gradul de integrare a elevului in familie 4. Date referitoare la orientarea scolară si profesională 1. Caracteristicile proceselor intelectuale 2. Dorintele părintilor 3.SEMINAR 3. Gradul de integrare a elevului în scoală 3. Afectivitate. Actiuni formative directionale Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 7 ): material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire si educatie V. Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare 8. Influente extrafamiliale 6.Aspiratiile elevului 2. Atentie acordată formării copilului 5. Actiuni de colaborare a scolii cu familia IV. Succese deosebite în competitii 5. Activitate în cercurile de elevi 6. Aptitudini. Date asupra scolaritătii 1. Locul si rolul în organizatia de tineret 4. Date asupra structurii psihologice 1.

str……………………………………….UNITBV 27 . Domiciliul …………………..SEMINAR Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sitemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Liceul / Scoala…………………………… Localitatea……………………………….. 3.. 4. Nascut in anul……………..ziua………localitatea…………………………….PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . s-a transferat de la scoala ………………………localitatea……………………….. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .) 5.. Judetul…………………………………….. 6.nr…………………………………. este in aceasta scoala din anul ………………(clasa…………….luna…………………. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza : material adaptat de BELDIANU IOLANDA .in anul…………… din motivele ………………………………………………………………………………………………. Numele si prenumele elevului…………………………………………………………………………… 2. FISA PSIHOPEDAGOGICA I. DATE PERSONALE 1.

. relatii dintre parinti …………………………………………………………………………………………………………………...…………………………. biblioteca. atmosfera si climatul educativ din familie a.. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului ……………………………………………………………………………. Situatia fratilor Numar de frati mai mari ……………………….. Parintii numele Tatal Mama 9.numar de frati mai mici…………………… Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii (resurse materiale. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala. 13. studiul particular al limbilor straine.UNITBV 28 ..date. conditii igienico-sanitare) material adaptat de BELDIANU IOLANDA .. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul (daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………….. influente 11. 12.. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .. b. camin.. relatia dintre parinti si copil. naveta) 7.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .... c. program sistematic organizat. situatii deosebite (gazda. Tipul de familie> Familie obisnuita Parinti vitregi: □ mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □ □ varsta profesia Locul de munca Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □ mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati copil infiat □ 10..SEMINAR clasa In anul La scoala Media generala la absolvire Obs. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) ………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA 8.

anturaj) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI 15. 18.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Situatia scolara clasa Media anuala Media la purtare clasificare Discipline preferate Discipline cu rezultate slabe 16. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . NIVEL DE INTELIGENTA Foarte bun □ bun □ mediocru □ 20. ATENTIE Foarte buna □ mediocra □ slaba □ incetinit □ lent □ slab □ slab □ 22. interes. SPIRIT DE OBSERVATIE Foarte bun □ bun □ mediocru □ 21. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare (capacitate. RITMUL ACTIVITATII Rapid □ destul de mobil □ 23. conditii de studio.SEMINAR …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… 14. starea de sanatate.UNITBV 29 . INCREDERE IN FORTELE PROPRII material adaptat de BELDIANU IOLANDA . concursuri si cercuri scolare si extrascolare clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati 17. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului Lectura (domeniul) □ Arte plastice □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □ Muzica (ce fel?) □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Altele □ ………………………………………………………………………………………………. influente extrafamiliale (prieteni. rezistenta la efort) ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… IV CARACTERIZAREA ELEVULUI 19.

........ 33............................................................................................................................................................ aprecieri de ansamblu ............................................................. ...... ........................................ b)................ ECHILIBRUL EMOTIONAL calm □ controlat □ emotive □ 26....................................... c)............................................................................... TEMPERAMENT coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □ 28................................. INDEPENDENTA independent □ manifesta uneori independenta □ 25................................................................................ ........ recomandari pentru scoala si familie .................................. 31 interese profesionale si aptitudini speciale ......... alte trasaturi pozitive ................................................................ material adaptat de BELDIANU IOLANDA ........................ c)........... exprimare incomplete □ 29............................................................................ b) .......................................................UNITBV 30 .......................................................................................................................................... FIRE comunicativ □ foarte sociabil □ agitat □ putin sociabil □ mai mult sablonar □ 27.......................................................... orientare scolara si profesionala GIMNAZIU aspiratiile elevului dorintele parintilor recomandarea scolii LICEU a).......................................................................................................................................... 30....... ......................................................................................................................................................................................................... LIMBAJ vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □ cocabular si redare greoaie □ vocabular redus............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ............................................. alte trasaturi negative ................ ........................................................PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .................................................................................................................................. 34............... ......................SEMINAR Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □ dependent □ 24.................................................................................. 32....................................................................................... a) ................................................................................................................................................................. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ............................... ..................

UNITBV 31 . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .SEMINAR Numele studentului Facultatea Grupa material adaptat de BELDIANU IOLANDA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful