P. 1
Seminar - Psihologie Educationala - Cerinte Portofoliu

Seminar - Psihologie Educationala - Cerinte Portofoliu

|Views: 77|Likes:
Published by Mariana Petrea
peda
peda

More info:

Published by: Mariana Petrea on Aug 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/27/2014

pdf

text

original

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCATIONALA 1. AUTOCUNOASTEREA - „CINE SUNT EU?” a. instructaj : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica personala care va defineste b. cerinta: identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea 2. PROTOCOLUL DE OBSERVATIE - Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. Fara sa interveniti in context, observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. sa efectueze un desen, sa elaboreze un program, sa faca ordine la locul de munca/camera etc.). Pe baza acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii, atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal, cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta 3. CONVORBIREA - Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev, va solicita ajutorul, intrucat banuieste ca baiatul sau fata are problema care il ingrijoreaza, dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie. Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul “problema”. Formulati10 intrebari relevante, astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. 4. ANAMNEZA - respectand modelul dat, completati fisa de anamneza, cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise 5. TEMPERAMENTUL - Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicati testul, elaborati o schita de portret a temperamentului dominant 6. CERINTE OCUPATIONALE - Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postulu) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti 7. FISA PSIHOPEDAGOGICA - Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Nota portofoliu : - fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 1,3 puncte (7 piese x 1,3 p = 9 ) - 1 punct din oficiu Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : PORTOFOLIU - PSIHOLOGIE EDUCATIONALA NUMELE / PRENUMELE STUDENTULUI FACULTATEA / ANUL / GRUPA

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

1

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev - de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta - ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale Prioritatile de cunoastere a elevilor:  Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi  Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare – „diagrama instruirii”  Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.  Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)  Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.  Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate  Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)  Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii. Dificultatile de cunoastere a elevilor:  DIFICULTATI SUBIECTIVE  Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;  folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;  raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);  eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)  DIFICULTATI OBIECTIVE  Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv  Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative  Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare
material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

2

PSIHOLOGIE

E D U C A T I O N A L A - SEMINAR

 obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara Tema seminar (PIESE DE PORTOFOLIU 1 ) : Autocunoasterea „CINE SUNT EU?” – scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati numarul celor pozitive /negative. Identificati o caracteristica pe care doriti sa o schimbati, raspunzand la trei inrtebari: daca TREBUIE, daca VRETI, daca PUTETI sa faceti schimbarea

1. EU SUNT ......................................... 2. EU SUNT ......................................... 3. EU SUNT ......................................... 4. EU SUNT ......................................... 5. EU SUNT ......................................... 6. EU SUNT ......................................... 7. EU SUNT ......................................... 8. EU SUNT ......................................... 9. EU SUNT ......................................... 10. EU SUNT ......................................... 11. EU SUNT ......................................... 12. EU SUNT ......................................... 13. EU SUNT ......................................... 14. EU SUNT ......................................... 15. EU SUNT ......................................... 16. EU SUNT ......................................... 17. EU SUNT ......................................... 18. EU SUNT ......................................... 19. EU SUNT ......................................... 20. EU SUNT .........................................

material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 - UNITBV

3

Fara sa interveniti in context. Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca „subiect” al observatiei dv. informatiile obtinute pot face obiectul analizei impreuna cu subiectul sau pot fi coroborate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze.SEMINAR I. organizata. mimica. aspecte supra carora trebuie lucrat. tendintele sale de manifestare. sa elaboreze un program. care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie semnificatia acestora. METODA OBSERVATIEI Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar. gestica. stabilirea exacta a obiectivului 2.prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului . in conditii normale de desfasurare a activitatii subiectului. METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE 1. scris. conformatie etc. particularitati ale comunicarii) → Conduita mnezica . in conditii variate o stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control) o consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos o eliminarea surselor de eroare si distorsiune Caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori): → Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime. comportamentul expresiv) → Conduita motorie (motricitatea fina:desen. cat cel verbal insotite de semnificatia relevanta material adaptat de BELDIANU IOLANDA . dans etc. care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat. sa efectueze un desen.  Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele slabe ale elevului. fluenta. sa faca ordine la locul de munca/camera etc. alaturi de datele factuale si de evolutie scolara Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 2 ): Ex.tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea . atat in ceea ce priveste comoportamentul non-verbal.din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre („miopia ipotezei”) Pasii in observatie: 1.) → Conduita verbala (intonatie. teste. este o perceptie planificata. ritm. alcatuirea documentului (protocolul de observatie)  Observatia trebuie precedata de elaborarea unui ghid de observatie.). Pe baza acestui episod. Observatia consta in surprinderea. modelaj. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .: .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . inteligenta → Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial Limitele obs.UNITBV 4 . observati persoana respectiva intr-o situatie in care i s-a trasat o sarcina de lucru (ex. Conditiile bunei observatii: o elaborarea unui plan riguros de observatie o observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat o alegerea unui numar optim de observatii. chestionare)  Rezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului. greutate.) → Simptomatica labila (facies. abilitati care pot fi valorificate  In functie de scop. urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale. documentarea prealabila 3. considerate ca indicatori ai starilor psihice. elaborati un protocol de observatie care sa surprinda atitudinea manifestata de subiect in executarea sarcinii.

...... Ritmul de lucru : a) alert (la inceput) – constant (la sfarsit) b) constant.... lipsa de motivatie... competitivitate : b) stationar. Evolutia randamentului : a) progresiv. Numele observatorului ……………………………………………………..... oboseala ) 5.Sectia/grupa ……………an de studii…. docilitate Necooperare Instabil.... scazuta (deficit de mobilizare) c) fluctuant. consecventa.. incercare si eroare Superficialitate fatigabilitate Plictiseala 5 .SEMINAR Data …………………. agresivitate Cooperare Calm.. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ..... mediu c) lent (la inceput) – constant (la sfarsit ) material adaptat de BELDIANU IOLANDA ... rigiditate :........ nesigur Hiperemotivitate Supunere.... PROTOCOL DE OBSERVATIE 1. instabil d) regresiv (energie nervoasa insuficienta. ridicata (capacitate de mobilizare) .... Maniera de raportare la probe 5 Intelegere rapida a indicatiilor Invatare rapida Strategie mintala anticipativa Rigurozitate in executie rezistenta la oboseala Rezistenta la monotonie 4.. Capacitatea de adaptare la situatii noi 5 Adaptare rapida Progres rapid 3..... Atitudinea generala fata de sarcina de lucru 5 Siguranta de sine Echilibru emotional Aroganta .....UNITBV 4 3 2 1 Ezitant. autodepasire... stapanire de sine Supramotivat Relaxat 2.... agitat Submotivat Crispat 4 3 2 1 Adaptare greoaie Progres lent 4 3 2 1 Deficit de intelegere Invatare lenta Haotic... Facultatea ………………….. Locul………………………Subiectul…………………………………… Activitatea observata …………………………………………………….PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ...ambitie ...... superficialitate.

autodepasire) a) mobilizare pentruevitarea erorilor b) constientizarea erorii si redresare rapida c) persistenta in eroare (deficit de concentrare.la mijloc. Capacitatea decizionala a) promtitudine b) latenta c) ezitari (frecvente sau rare ) d) blocaje (frecvente sau rare) 8.SEMINAR 6. agitatie. constanta Inexpresivitate. concentrare. agresivitate verbala sau gestica) e) erori in lant f) blocaje ca urmare a erorii g) frecventa mai mare a erorilor : . . tendinta spre abandon Nerabdare Superficialitate 4 3 2 1 Lipsa de energie Reactii ezitante Imprudenta. exteriorizare 9. reactie in lant) d) deruta de eroare (miscari haotice. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Evaluarea globala a subiectului : 4 3 2 1 Neseriozitate Delasare. instabilitate Expresivitate . dezordonate.la inceput . atractie catre risc (minimalizarea riscului) Calm.UNITBV 6 . Aspecte generale : 5 Seriozitate Perseverenta Rabdare Constiinciozitate 10. neexteriorizare material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Aspecte temperamentale 5 Energie Reactii sigure si prompte Prudenta si autocenzura (maximizarea riscului) Nervozitate. . Atitudinea fata de eroare (autocontrol.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .la final Se va asocia cu ritmul de lucru indicand structura temperamentala 7.

dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .este stricta.psihoterapeutice: psihanalitica. dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba.implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv . METODA CONVORBIRII Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a obtine informatii in legatura cu atitudinea. cu grad redus de libertate. comportamentale. operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul Tema de semina (PIESA DE PORTOFOLIU 3 ): Elaborati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa-l puteti aplica intr-o situatie in care parintele unui elev. dar pentru care nu este capabil sa gaseasca singur o solutie.c. clinica . Libera de grup – scoate la suprafata caracteristici atitudinale. permite o buna masurare si ordonare a informatiilor . Semidirijata – precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa. operationabil. contributii prin care faptul social poate fi reconstituit. creativitate. va solicita ajutorul. obiectiv.SEMINAR 2.c. riguros. Dirijata . opinii.aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul „faţa in faţa” . fluenta verbala. e importanta capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului . elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare. de gnadire.necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale.c. dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming) Alte tipuri de convorbire: . presupune un inceput de standardizare .conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie . este structurata. Libera – apropiata de psihologia simtului comun. chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata.UNITBV 7 . toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari. Formulati 10 intrebari relevante.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . se poate centra pe o tema. convingeri. Situationala – presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant. evidentiaza motivatii. se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa . criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat. filozofia de viata. (vezi studiile de caz facute in cadrul seminarului) Dialogul trebuie sa se desfasoare intre dv.ancheta pe baza de interviu – relevanta in evidentierea realizarilor. astfel incat sa determinati colaborarea elevului si aflarea cat mai multor informatii cu privire la situatia concreta. rezistenta etc. intru-cat banuieste ca baiatul/ fata are anumite probleme care il ingrijoreaza. vocabular Surse de distorsiune: . respingere. respectul fata de autoritate. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . formulate la fel si in aceeasi ordine. nondirectiva. tematica. motivatiile prin care se precizeaza sistemul sau de valori. credintele. face greu sortabila/cuantificabila informatia.tendinta de a face o buna impresie.c. nesinceritatea .pozitiile profesor – subiect pot fi intersanjabile .) avantaj : acces la subiectivitatea elevului („faţa nevazuta”) dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate Tipuri de convorbire : .c. Conditii de aplicare: . in calitate de diriginte si elevul „problema „.statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata. opiniile.

(nominalizezi drogul pe care il foloseste) ? 11. astfel imi va fi mai usor sa aflu daca elevul consuma intradevar droguri.Esti fumator? Ai incercat vreodata sa te lasi de fumat? Cum ai reactionat? 7.In ce cantitate ti se dau bani de buzunar? 4. material adaptat de BELDIANU IOLANDA ..) ca ai putea obtine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile ? 12.Anul trecut a fost mai bun decat anul acesta? 6...Parintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru? 3. Cum crezi (sau crezi. Ce stare iti da consumul de .UNITBV 8 . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ..SEMINAR GHID DE INTERVIU (model) Consider ca ar trebui sa adopt tipul de convorbire libera.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ...Cum te simti in preajma colegilor de clasa? Ti se pare ca faci parte dintr-un colectiv potrivit tie? 9.Ai anumite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi? Care sunt acestea? 8. Descrie-mi modul in care va « distrati » cand te intalnesti cu prietenii ? 10..In ce scopuri ii folosesti/ai bani stransi la pusculita? 5...Cat de des mergi la petreceri? 2. Care crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci ? Ai vorbit despre asta cu ei ? Etc.. prin urmare ii voi permite tanarului sa-mi puna intrebari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata timp cat acesta nu incalca valorile unei discutii normale (voi fi cat se poate de flexibila). Lista cu potentiale intrebari pe care le voi adresa tanarului: 1..

METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA 3.UNITBV 9 . biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare si are relevanta dubla: o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor.1. olimpiade.) o fie o afectiune (tulburari instrumentale.respectand modelul dat. aspiratiilor. Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica evolutia si situatia actuala: o Bolile mai importante din copilarie o Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica) o Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu: o fie o stare de fapt (insucces scolar. analiza produselor activitatii o permite insertia in:  planul motivational.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . A N A M N E Z A Termen preluat din medicina.) utilizata in literatura. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .  a modului de organizare a timpului. care au avut semnificatie pentru persoana formata. completati fisa de anamneza. traumatisme etc. al intereselor. care s-au remarcat (cercuri de creatie. metoda biografica este decriptiva si evenimentiala isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante despre cele mai importante evenimente de viata.  vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul) cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii – biografia se transforma in autobiografie (jurnal intim) o in educatie.2. concursuri etc. tulburari de conduita etc. convingerilor.) - 3.SEMINAR 3. interviul. sau in curs de formare - Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 4 ): Dupa ce analizati continutul standar al unei fise de anamneza: 1. cu referire la propria dv.persoana incercand sa fiti cat mai precis in informatiile transmise material adaptat de BELDIANU IOLANDA . B I O G R A F I A incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor o se asociaza cu analiza cursului vietii.

SEMINAR sau 2. ocupatia o fratii: numele. sau daca este multumit de situatia actuala social: in ce domenii vrea sa se implice. concepeti o lista de intrebari care sa va ajute sa obtineti de la un elev toate informatiile continute in fisa de anameza FISA DE ANAMNEZA 1. o integrarea in mediul pofesional o integrarea in mediul social 7.UNITBV 10 . sex 5. ocupatia o conditii de locuit. sau sadiul actual al implicarii sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul 8. dominante ale personalitatii) 4. aspiratii     profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa familiale : cum isi creioneaza viitorul. traumatisme 4. climatul familial 3. date obiective (de identificare):  numele si prenumele  data si locul nasterii  domeniul de activitate (ocupatia) 2. constructii tehnice. referitoir la timpul liber: preocupari. date privitoare la mediul familial o parintii : numele. desene. nu dupa ceea ce spune insusirile si capacitatile psihice se exteriorieaza atat prin functia expresiva cat si prin cea proiectiva (compuneri. data nasterii / varsta . date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament.) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . tinuta. creatii literare. situatia familiala (daca exte cazul) o starea civila o varsta si profesia sotului(sotiei) o copiii : varsta. resurse financiare. obiecte confectionate etc. date privind sanatatea : – antecenente heredo-colaterale – boli.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . hobby-uri 9. programe de calculator. METODA PRODUSELOR ACTIVITATII elevul este judecat dupa ceea ce face. atitudini. integrarea in mediul social o integrarea in familie. limbaj. interventii chirurgicale – accidente. date referitoare la perioada scolaritatii  evolutia scolara  performante (materii preferate)  preocupari extrascolare 6. data nasterii / varsta .

UNITBV 11 . în debitul şi viteza limbajului.Pavlov. de autostructurare. desfăşurări domoale cu intensitate redusă. în actele voluntare complexe etc.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . după capacitatea de recepţie a stimulărilor şi profunzimea impresiilor produse. însuşiri ce se exprimă în activitatea nervoasă superioară: material adaptat de BELDIANU IOLANDA . produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a creatorului) STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂŢII Personalitatea este un sistem supraordonat cu funcţie integrativ-adaptativă a omului. tempoul – frecvenţa fenomenelor într-o anumită unitate de timp. care presupune existenţa structurilor biologice şi fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora.     Încercări de explicare a temperamentului şi de stabilire a unor tipologii temperamentale: . al interacţiunii acestuia cu situaţiile sociale. unele persoane sunt mai adânc impresionabile iar altele doar superficial. acesta pune în evidenţă trei însuşiri fundamentale ale sistemului nervos. la descărcări sacadate în desfăşurarea proceselor ori. în scris. un tempou tumultos. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . dimpotrivă. în descifrarea temperamentului apare în intonaţia vorbirii.Galenus şi Hipocrates considerau că diferenţele de manifestare dinamico-energetică s-ar datora predominanţei uneia din cele 4 umori organice (sânge. cu variantele posibile între cele două extreme. Temperamentul se exprimă în:  impresionabilitate – adâncimea şi tăria cu care sunt trăite fenomenele psihice. şi indivizi cu o frecvenţă de evenimente psihice şi trări reduse. manifestând un tempou scăzut pe aceeaşi unitate de timp. În baza unei laborioase cercetări neurofiziologice pe animale şi oameni. ridicat. în mişcări. coleric şi melancolic. • Subsistemul/latura instrumental-operaţională a personalităţii – aptitudinile. .I. ritmul reacţiilor şi al trăirilor interioare ne înfăţişează alternarea lor uniformă sau neuniformă.SEMINAR - - ajua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se inconjoara sau pe care le-a produs nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse valoarea probata in timp au: o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv o compunerea literara (poezia. limfă. există indivizi cu modificări abundente. eseul. modificările accelerate sau încetinite. Predominanţa uneia sau alteia în acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic. • Subsistemul/latura relaţional valorică a personalităţii – caracterul TEMPERAMENTUL – SUBSISTEMUL DINAMICO-ENERGETIC AL PERSONALITĂŢII Temperamentul exprimă dinamica generală a personalităţii dată de proprietăţile generale ale SNC ale individului Tipul de activitate nervoasă superioară (ANS) formează baza neurofuncţională a temperamentului. indicele expresivităţii psihice – care. jurnalul – nevoia de confesiune. îndeosebi cele senzoriale şi afective. Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaborează în cadrul evoluţiei social-istorice a omului. manifestările temperamentale trebuie raportate la specificul activităţii nervoase superioare a creierului. puţin impresionabile. sub acest aspect. bila galbenă şi bila neagră) care se întâlnesc şi se amestecă (temperament = amestec) în organismul uman. Structura şi dinamica personalităţii umane este dată de existenţa şi de interacţiunea subsistemelor acesteia : • Subsistemul sau latura dinamico-energetică a personalităţii – temperamentul. cu frecvenţă mare în unitatea de timp şi având.P. în expresiile emoţionale şi mimice. limfatic (flegmatic). o anumită regularitate. înregistrând perioade de latenţă mărite. precum şi după ecoul lor în întrega fiinţă a subiectului. deci. sublimare lirica desprins de individ. impulsivitate – care se referă la caracterul brusc al răspunsurilor.

el apare ca un organizator neobosit. se lasă uşor cuprins de stări de alarmă sau furie. • activitatea voluntară domină cu caractere variate.SEMINAR .mobilitatea.UNITBV 12 . . deci sunt stabili. foarte comunicativi. Beaumarchais. iar la noi N. indiferent dacă este vorba de bucurie sau furie.Lupu. combativi. • starea de exaltare care îl caracterizează pe coleric este întreţinută mult şi de încrederea deosebită pe care o are în sine. unii prezentând o energie neobosită şi continuă. exprimată în viteza cu care se consumă şi se regenerează respectivele substanţe funcţionale. la fiecare individ cele trei însuşiri de bază prezintă gradaţii între extremele: puternic – slab. • „tipul coleric este un tip combativ prin excelenţă. Rebreanu etc.echilibrul constând în repartiţia egală sau inegală a forţei între cele două procese nervoase de bază – excitaţia şi inhibiţia. mobil – inert . ambivert.forţa sau energia. preferă jocurile dinamice care implică competiţie şi multă mişcare.H. • în dependenţă de semnificaţiile activităţii sale. . colericul este de multe ori susceptibil.Eysenck. I. opzanţi.C.tip de ANS .L. lesne şi repede excitabil” (Pavlov). dependentă de substanţe funcţionale constitutive neuronului.o structură unitară cele patru tipologii. • este excitabil şi inegal în toate manifestările sale. • colericii sunt extravertiţi. echilibrat – neechilibrat.puternic. cu oscilaţii între cele două extreme – fie năvalnic. Astfel. • în general este sociabil şi are relaţii durabile şi intense în prietenie şi dragoste dar şi în duşmănie. • are sentimente puternice şi durabile dar este inegal în manifestări. fie deprimat sau cuprins de teamă şi panică (evoluţie ciclotimică). pe formarea unor interese cognitive stabile. sectar. Este vorba de orientarea predominantă spre lume externă sau internă. . se poate afirma ca om al marilor iniţiative. ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplină în educaţie. sunt orientaţi mai mult spre prezent şi viitor: • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Casanova. • înclinaţia spre exagerare într-un sens sau altul periclitează echilibrul emoţional. L. Dominanta pedagogică trebuie să fie orientată pe formarea capacităţii de autocontrol. să-i canalizeze şi să-i consume eficient energia. de idealul de viaţă. el demonstrează că. PORTRETE TEMPERAMENTALE COLERICUL . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . • din copilărie este zburdalnic. de regulă. alţii luptători. reacţiile („exploziile”) sale afective fiind puternice şi greu de stăpânit. iar sangvinicii prezintă un nivel scăzut de nevrotism. nestăpânit. pe material adaptat de BELDIANU IOLANDA . neechilibrat-excitabil. îi caracterizează o vorbire explozivă. iritabil.Jung introduce şi anumite particularităţi psihologice în delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate.G. Danton. creator de ordine şi armonie . extravertit. • ardoarea permanentă a colericului îl face curajos şi mândru iar starea de neechilibru-excitabil îl face ca întâi să reacţioneze şi apoi să gândească. evidenţiind corelaţiile dintre ele. L.J. neastâmpărat. • fără o bună educaţie şi o armonizare a unor tendinţe. agitaţi. brutal. alţii sunt autoritari. după cum melancolicii şi colericii au un înalt nivel de nevrotism sau instabilitate . • limitele sale majore sunt mânia şi orgoliul. care să-l orienteze.Caragiale.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . • la coleric predomină fantezia şi intuiţiei asupra logicii şi activităţii analitice. ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit. în caz de neechilibru neputând să intervină decât predominarea forţei excitative Concret. dispun de multă energie pe care o consumă neeconomicos.Arghezi. • copii sunt „prea vioi”. mişcările sunt abrupte. • dacă are superiorităţi mentale şi morale. adăugând acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate şi stabilitate). Beethoven. T. • învaţă uşor dar are dificultăţi în a se concentra şi a-şi menţine stabilă atenţia în sarcini monotone. de valoriziraea pozitivă cu tendinţă spre supraevaluare. gândirea lor se poate concentra mai greu. capabil de mari angajări în acţiuni de lungă durată. flegmaticii şi melancolicii sunt introvertiţi iar colericii şi sangvinicii sunt extravertiţi. integrează într.

desfrâu. • dincolo de vioiciunea şi exuberanţă.tip de ANS . • are o bună imagine de sine. iar la noi I. • „sangvinicul este un creator infierbântat. optimist. • ca şi colericii. un element foarte activ. • se integrează rapid şi bine în grup. mimică inexpresivă. orientaţi mai mult spre prezent şi viitor. Goethe. • „flegmaticul este în viaţă un muncitor liniştit. • are un simţ al datoriei dezvoltat şi. SANGVINICUL . sangvinicii sunt extravertiţi. Teodoreanu. sobrietate şi răbdare. cooperează eficient. lene. nu stabileşte repede şi uşor prietenii dar pe cele pe care le are le păstrează pentru mult timp. să comunice. egale şi lente. hiperactiv. • deşi pare indiferent afectiv. • nu se pierde prea uşor cu firea.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . echilibrat. se adaptează mai greu unor schimbări (este conservator) şi. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Dominanta pedagogică în relaţiile cu sangvinicul trebuie să fie orientată pe fixarea scopurilor. • este temperamentul bunei dispoziţii. Balzac. al adaptabilităţii promte şi economicoase. Fr. • este amabil. imaginativ. Bacon. care nu a dat prea multă bătaie de cap părinţilor. jovial. binevoitor. dispune de ceea ce se numeşte răbdare naturală şi. de aceea. se descoperă stăpânirea de sine. mişcări puţine. satisfăcut de el însuşi. duce lucrurile la bun sfârşit. pe controlul prin conştientizare a reactivităţii pentru a evita conduitele inadecvate. cînd acestă condiţie lipseşte el devine plictisit. • inteligenţa este analitică şi raţională.UNITBV 13 . de regulă.puternic. în mod deosebit pe persistenţa în relaţii. • este prudent şi conştiincios în tot ceea ce face. • dacă personalitatea este slabă. pe formarea unor interese cognitive stabile şi. • stabileşte cu mare uşurinţă contacte cu alte persoane pentru că are tehnici sociale variate şi eficiente. vorbirea tărăgănată şi monotonă. • îi place să „circule”. insistent şi perseverent ”(Pavlov). • se caracterizează prin ritmicitate. Enescu. rapidităţii mişcărilor şi vorbirii. Rabelais. adică atunci când există o excitaţie permanentă. entutiast. măsurate. consolidare intereselor şi prejudiciază persistenţa în acţiuni şi relaţii. echilibrat. el ajunge la sentimente extrem de consistente şi durabile. eficienţă. sincer dar unora le lipseşte profunzimea. unele toată viaţa. realistă şi are încredere în forţele sale de a duce la bun sfârşit o sarcină. îi place să lucreze cu alţii. inert. printr-o mare efervescenţă emoţională. sangvinicul poate aştepta fără o încordare chinuitoare şi poate să renunţe fără a suferi • este viguros. fidelitate. totdeauna egal. echilibrat. meticulozitate şi temeinicie. • este volubil.SEMINAR conştientizarea tendinţei de a se pripi şi pe formarea răbdării. prin educaţie.puternic. • extrema mobilitate sangvinică îngreuează uneori fixarea scopurilor. • este înainte de toate un om lent în tot ceea ce face şi totodată neobişnuit de calm. regularitate. indolent”(Pavlov). flegmaticul tinde către inacţiune. G. mobil. imaginaţia „rece”. cu mentalitate în genere concret analitică şi în unele variante cu dezvoltare optimă a activităţii fantastice şi creatoare. să se dezvolte. Coşbuc etc.tip de ANS . exagerator. să se mişte . mersul liniştit. metodă. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr. dar numai când are mult de lucru şi este interesat de acesata. Voltaire. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Grigorescu. • flegmaticul este caracterizat de fidelitate. adaptabil. poate atinge performanţe în perseverenţă voluntară. G. flegmaticul mai întâi gândeşte şi apoi reacţionează. dacă posedă superiorităţi mentale şi morale atunci va evidenţia exactă posedare de sine însuşi. • opus colericului. neprevedere. echilibru şi acestea în condiţiile vioiciunii. N. de la modul de angajare în sarcină la maniera în care abordează o relaţie interpersonală. • are uşurinţă în toate şi posibilităţi de adaptare. • este generos. FLEGMATICUL . pe contracararea tendinţei de a se manifesta dominator şi agresiv. • este mai puţin sociabil. • în copilărie a fost ceea ce se chiamă un „copil bun”. prevedere. în general nu manifestă iniţiativă în relaţiile interpersonale. • gesturile sunt rare.

PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . în schimb este capabil de acţiuni analitice de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii. iar la noi M. • inteligenţa poate fi bine şi mult dezvoltată. P. Dominanta pedagogică trebuie orientată pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii. Vlahuţă. de regulă sunt introvertiţi. • exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Fr.UNITBV 14 . N. • învaţă mai greu. MELANCOLICUL . puţin comunicativi (din ei se delimitează taciturnii) şi orientaţi mai mult spre trecut. Sadoveanu etc.Kant. France. inclusiv în activităţile psiho-motorii. încurajările şi climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune decât atitudinea exigentă şi atmosfera încordată.J.slab. peste tot vede şi aşteaptă numai răul şi pericolul ”(Pavlov). descurajare.I.Blaga etc. panică. să încurajeze perseverenţa şi calitatea muncii flegmaticilor şi să nu le reproşeze şi să nu-i sancţioneze pentru faptul că nu sunt promţi în răspunsurile orale pentru că ei au un ritm mai lent al reactivităţii generale. • „temperamentul melancolic reprezintă tipul de sistem nervos evident inhibabil. este mai greoi. Al. cu frecvente crize de depresiune. având în permanenţă nevoie de încurajare din partea celor apropiaţi. aceasta şi datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a redusei încrederi în forţele proprii. se vede că pentru melancolic fiecare fenomen din viaţă devine un agent inhibitor. pe de o parte.Locke. profesorul trebuie să dea dovadă de multă răbdare mai ales în fazele de adaptare la sarcini noi. Chopin. Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 5 ) : Ghid de temperament (Belov) dupa ce va autoaplicati ghidul. închişi în sine. • melancolicul este temperamentul hipotonic care vădeşte un tonus scăzut şi reduse disponibilităţi energetice. de unde. nestatornic. dar duce uşor la crize de epuizare şi la obsesii. sensibilitatea şi emotivitatea deosebită. • este timid şi inhibat. Aristotel. I. cu atât mai mult în prezenţa unor persoane pe care nu le cunoaşte sau de care se teme. elaborati o schita de portret a temperamentului dominant material adaptat de BELDIANU IOLANDA .Ceaikovski. Galileo Galilei. din moment ce el nu crede în nimic. sugestibil. Dominanta pedagogică în relaţiile cu flegmaticii trebuie să fie orientată spre dezvoltarea sociabilităţii şi a flexibilităţii. izolare şi ritm mai lent . reacţionează la situaţiile neprevăzute prin retragere. • nu-şi manifestă intens reacţiile afective dar este înclinat spre interiorizare. iar. stabilitatea şi concentrarea sunt calităţile atenţiei tipice flegmaticului. Eminescu.Rousseau. de aceea face puţine greşeli. Gogol. exemple de mari personalităţi ce se încadrează în acest tip: Erasmus din Roterdam.tip de ANS . • este hipoinstinctiv dar hipersensibil. • are mari dificultăţi în adaptarea socială. nu speră nimic. J. • nu are mare rezistenţă la stările de încordare şi suprasolicitare. A. stângaci în relaţiile cu ceilalţi.SEMINAR • • • • • sunt persoane onorabile pe care se poate conta. romantic. schizoid. J. a stimei de sine şi a abilităţilor sociale. L. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . schimbător. • neechilibrat emoţional. are o cadenţă lentă în învăţare dar este prudent şi conştiincios. pe de altă parte. de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implică rezistenţă la monotonie. La acestă categorie temperamentală. înclinarea spre depresiunea în condiţii de solicitare crescută. iar la noi M. cu multe greşeli.

19.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 17. 13. 15. 20. 1. 8.SEMINAR GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV) Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________ Cititi fiecare enunt . irascibil Energic si intreprinzator Consecvent si serios in ceea ce face Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii Nerabdator Nu duce un lucru la bun sfarsit Prudent si echilibrat Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii Aspru si sincer in relatiile cu oamenii Inclinat sa se supraaprecieze Stie sa astepte (rabdator) Neincrezator in propriile forte Hotarat si plin de initiativa Capabil sa sesizeze noul Tacut Suporta usor singuratatea Incapatanat Nestatornic in interese si inclinatii Vorbeste calm. 11.partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna 0 puncte – nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament NR. 21. 28. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . casuta cu punct . 16. 29. 24. 6.UNITBV 15 . 9. 2. 12. 3. 5. cu sange rece Timid Impulsiv. 18. cu opriri. agitat Vesel. 26. 30. 23. DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI Fara astampar. si notati in dreptul lui. 27. 14. 25. raspunsul dv dupa cum urmeaza : 2 puncte – sunt de acord/ acest comportament ma defineste 1 punct . 7. fara mimica Deprimat si dezorientat dupa esec Ingenios in discutii Suporta usor neplacerile si esecurile Suporta ironiile la adresa sa Are tendinta de a se inchide in sine Lucreaza in salturi Se adapteaza usor la diferite imprejurari C ♦ S ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ F M material adaptat de BELDIANU IOLANDA . 4. 10. 22. optimist Calm.

64. nesuparacios Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate Isi reprima usor pornirile Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului Vorbeste repede.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 67. 32. 50. repede. 62. 37. 45. 48. 72. activitatile migaloase Constant in relatii si interese Exagerat de receptiv la laude si dojeni Scandalagiu si agresiv Comunicativ si serios Se incadreaza lent intr-o activitate noua Exigent fata de el si fata de cei din jur Neintelegator fata de lipsuri Rabdator si muncitor Egal in raporturile cu cei din jur Predispus la neincredere si suspiciuni Are o mimica agresiva Vorbeste cu glas tare. 46. cu intonatie si cu pasiune Se deprinde usor cu o munca noua Este putin sensibil la laude si mustrari Foarte impresionabil Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) Suporta greu monotonia. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 38. indiferent Inchis si necomunicativ. 34. 44. Nu-si cheltuieste inutil fortele Oboseste repede Inclinat spre risc Manifesta receptivitate fata de nou Respecta cu strictete un anumit regim de viata Vorbeste incet si rar. pana la soapta Neranchiunos. greoi. 49. 59. 68. bruste Adoarme si se trezeste usor Stie sa se stapaneasca Nu prea activ si cam fricos Perseverent in realizarea scopului propus Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare Isi controleaza pornirile Docil. 61. 78. 65. 75. 74. 54. 76. 60. 51. 40. 42.SEMINAR 31. 33. 41. 47. 52. 53. 56. 63. gesticuleaza Punctual si ordonat Foarte sensibil Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide Isi pastreaza calmul in situatii limita Se adapteaza greu la o situatie noua Foarte vulnerabil Nazuieste spre nou Totdeauna este plin de viata Este inert. 58. 71. 43. ascultator Isi schimba brusc dispozitia Trateaza lucrurile cu superficialitate ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ material adaptat de BELDIANU IOLANDA . nu-si impartaseste gandurile Face miscari violente. 73. 57. 66. cu intonatie. 77. 35. 36. 70. 69. 39.UNITBV 16 . 55.

probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala) Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar: . fidelitate Avantaje: .melancolic II. de expresie) – surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii  de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu – asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii: .orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati) . 80.al conditiilor de aplicare . cuantificabile si obiective .sarcinii identice propuse spre rezolvare. m.informatiile sunt consistente. f-flegmatic. METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE 5.scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice material adaptat de BELDIANU IOLANDA .cu tulburari de personalitate (anxietate.informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate .cu tulburari somatoforme (dureri de cap.UNITBV 17 .al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute → este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor → utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor → elaborarea unui test presupune: constructie. tulburari de conduita. .coleric . (re)etalonare. .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . totalul cel mai mare indica temperamentul dominant c. METODA TESTELOR Testul – cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician. Duce pana la capat o treaba inceputa Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur TOTAL NOTE STANDARD ♦ ♦ Cotare : Se face totalul pe fiecare coloana in parte. dizarmonie. este o proba standardizata din punct de vedere al: .al instructajului.evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon Tipuri de teste:  de inteligenta si de dezvoltare mintala – masoara potentialul cognitiv general  de aptitudini si capacitati  de personalitate (obiective. studii de validare → standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare. demisie (abandon).faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic . tehnici proiective.SEMINAR 79. precise. oboseala cronica etc.sangvinic .) . validitate.cu dificultai scolare: esec.se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt . delicventa . s.

intrebarile se induc reciproc Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. aplicare. pareri despre ei.valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii) standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica poate genera reactii de prestigiu:  tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)  efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)  negativism (nu raspunde la toate intrebarile)  originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta) .faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa. adaptare. compoirtamente pentru a evidentia opinii.set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa.SEMINAR .reprezentativitatea esantionului .sporeste riscul de „profetie autoimplinita” . Ex.UNITBV 18 . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . – fixarea de standarde etice corespunzatoare.anchetarea cu sau fara operator Tipuri de chestionare: . atitudini. depre lume sau situatii specifice . . pe un numar mare de persoane.de opinie – metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii.alegeea celui mai potrivit nivel de educatie . ce presupune probleme speciale de constructie.tipurile de intrebari (itemii) . intimitatea oamenilor . atitudini.constructia chestionarului . integrare Reactii antitest: .depasirea unor probleme de invatare.factuale – formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica Avantaje: Dezavantaje: releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ.sugereaza raspunsuri. METODA CHESTIONARULUI Chestionar: .de interese – relevante in orientarea si selectia profesionala. sex.etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala . cultura.stimuleaza raspunsuri dezirabil. . – evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa) 6.invazie in subiectivitate.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .formularea si ordinea intrebarilor . interpretare → sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist Caracteristici tehnice : .daca chestionarul este rau alcatuit: . pe un numar mic de domenii foloseste autoraportarea. stilul de conducere evaluat prin indicatori: material adaptat de BELDIANU IOLANDA . prelucrare. printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini) . ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate → metoda cantitativa. clasa sociala Orientarea actuala: – rafinarea puterii lor diagnostice.

indiferenta) Seminar: . memorie. de comunicare.) Tehnica aplicarii testului . subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment. a liderilor. de a fi ingrijit. in consens. neprecizat) luarea de decizii(unilateral. • chestionar de autoevaluare. motivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti material adaptat de BELDIANU IOLANDA .se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna Conditii de aplicare : 1. ritmic. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .prezentarea unor modele de: • teste de atentie. destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup. Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor. pozitive. de stres. intelegere verbala. intuitie tehnica etc. inteligenta nonverbala. tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el 2. antipatie. de temperament etc. indiferenta) Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie. care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale.SEMINAR → → → → orientarea (spre sarcina. spre individ. • teste de personalitate. de opinie etc. de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins) • trebuinta de control – de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat • trebuinta de afectiune – regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic) Sociometria studiaza matricea sociometrica. suprasolicitare. a centrelor de infuenta. METODA SOCIOMETRICA Din punct de vedere situational. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 7. omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii: → A actioneaza asupra lui B → B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau C Suportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala – afilierea si socializarea . la voia intamplarii) calitatea relatiilor interpersonale (tensionate. la intamplare) ritm de lucru (sustinut. a gradului de coeziune etc.care se manifesta in trei forme: • trebuinta de incluziune – nevoia de contact.UNITBV 19 .

-2 -1 -2 1(2) 3(5) 2(4) 1(1) +2 +2 2(3) 1(1) +2 -1 +1 -2 -1 4(7) +1 4(6) 1(1) 3(3) 2(3) +2 -1 -2 -2 -1 +1 +2 +2 +1 -2 +1 -1 +1 A B C D E F pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect 1 (2) – o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau respingerilor) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . dar mai greu de evaluat si interpretat  limitat – inhiba spontaneitatea 6.3 colegi) . 1.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul 1. numarul de alegeri poate fi:  nelimitat – mai veridic si mai spontan. sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun) 4. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica? 1. alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie 2.2. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul 2. intrebari: 1.se poate lucra si cu culori Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare SUBIECTII   A B C D E F Total alegeri Total respingeri ex. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica? 2.UNITBV 20 .SEMINAR 3. de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor 5. componenta afectiva si cea cognitiva – testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale ex. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex.notarea se face astfel : +2 (cea mai mare atractie) +1 (atractie mai redusa) -1 (respingere mai redusa) -2 (cea mai mare respingere) . autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale.

negativ. prin continutul materiilor din programa de invatamant. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL ALEGERI . perechilor. doua respingeri) dupa modelul anterior.figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii grupului • • • • Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B) Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers) Respingeri unilaterale Respingeri reciproce Tema de seminar : Formati un grup din 6 persoane si stabiliti o actiune comuna.permite evidentierea: lanturilor.UNITBV 21 . exclusii. aptitudinilor si capacitatilor individului material adaptat de BELDIANU IOLANDA .prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului DEZAVANTAJE: .SEMINAR Calcule (prelucarea datelor) a. triunghiurilor . . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune AVANTAJE. in cadrul careia trebuie sa va exprimati optiunile in ceea ce priveste colaborarea (doua alegeri. nul b. izolatii .indica rapid : liderii. disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor.surprinde structura grupului la un moment dat . INDICELE DE COEZIUNE alegeri reciproce x 2 Ic = N(N–1) Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului) 1 – este indicele ideal.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ..RESPINGERI ISP = N–1 ISP – poate fi : pozitiv. tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere.are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale SOCIOGRAMA . Elaborati sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune 8. preferinte etc. MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA a.

de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care sa-l ajute pe tanar in alegerea sa f. psihodiagnosticul este o actiune complexa de ghidare a autocunoasterii prin mijloace specifice psihologiei.antreprenoriale C .SEMINAR b.intelectuale A . • sa joace roluri agreabile • sa le ocoleasca pe cele dezagreabile.artistice S . informatica) (chimist. DOMENII OCUPATIONALE Topograf. miscare. concret Intelegere.UNITBV 22 . mestesuguri manule Domenii stiintifice biolog. explicare. aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante e. sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului. • sa-si exprime atitudinile si valorile. despre aspecte specifice unor munci d. rezolvarea de probleme studiu. se realizeaza o informare cat mai complexa despre lumea profesiilor: domenii de activitate. activitati fizice in aer liber.realiste (stiinte exacte) I . fizician. forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare. vanzatorul este situat in categoria ESC – antreprenorial. o profesie in care: • sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile. evaluarea pedagogica (concretizata in fisa psihopedagogica) cuprinde atat aspectele psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a posibilitatilor sale. coordonare motrica. perspectivele carierei c. in orele de dirigentie sau in actiunile distincte de popularizare. potentialul lui de dezvoltare. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . agresivitate. conventional) Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: „ fiecare persoana tinde sa-si aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale” . Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii. INVENTARUL DE PREFERINTE VOCATIONALE (HOLLAND) Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni: R . intuitiv. mecanic. social. vizite de documentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . • sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala.sociale E . cu continutul concret sl profesiilor. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prilej pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie. Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale TIPUL DE PERSONALITATE REALIST (motor) INTELECTUAL (lingvistic) INTERESE Forta fizica.conventionale fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta (ex. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .

arhivist 9. initiativa. Muzica. televiziune Profesor. conservare. a comunica Vanzare / cumparare. publicitate. Atributii si responsabilitati ( ce trebuie sa fac pentru a indeplini sarcina ? ce carinte trebuie sa respect ? Care sunt limitele mele ? ) 4. lider CONFORMIST Contabil. mic intreprinzator. bibliotecar. manager. a ajuta. Situatii de risc ( la ce ma expun? . psiholog. promovare. agent de vanzari. a explica altora (a preda). fotografie. administrator. Mediul de activitate (in ce conditii /unde trebuie sa–mi indeplinesc sarcina ?) 6. creativ) Activitati nestructurate care solicita creativitate si expresie personala (indirecta) Relationare cu ceilalti.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . inaltime etc ) 7. functionar. ordonare. coordonare si conducere Executie. limbi straine.UNITBV 23 . Cerinte pentru exercitare (medicale si pihologice) (cum trebuie sa fiu ca sa pot face ceea ce mi se cere ? caracteristici fizice si psihice pe care trebuie sa le intrunesc) 8. secretara. purtator de cuvant. Deprinderi transferabile (ce din ceea ce stiu deja sa fac pot sa folosesc in ceea ce trebuie sa fac?) 9. Cerinte de educatie si pregatire profesionala (care este nivelul de scolarizare pecare trebuie s-l am ca sa pot avea acces laacesta munca ?) 10. literatura. radiatii. organizarea activitatii altora. negociere. Salarizare. decoratiuni interioare. cuprinzand urmatoarele aspecte: 1. loialitate finalizare. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . arte plastice.SEMINAR ARTISTIC (estetic.conditii speciale de lucru: zgomot. asistent social. reporter SOCIAL INTREPRINZATOR Vanzator. Program de lucru (care este perioada de timp pe care o am la dispozitie ? cat timp lucrez zilnic ?) 5. Unelte / instrumente de lucru (ce am la dispozitie pentru a indeplini sarcina ? cu ce trebuie /pot sa lucrez pentru a face ceea ce trebuie sa fac) 3. alte avantaje (cati bani primesc pentru munca pe care o fac? Ce mai primesc in afara de bani ?) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Continutul muncii ( ce mi se cere sa fac? Care este sarcina pe care trebuie s-o indeplinesc in acest loc?) 2.. terapeut. METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR PROFESIONAE SI OCUPATIONALE PROFILUL OCUPATIONAL Profilul ocupational este o descriere sistematica a unei ocupatii.

Fisa destinată studiului individualitătii elevului privită in interdependenta factorilor în care se integrează poate fi definită ca un document cu valente practice care permite desfăsurarea unei actiuni programate. deoarece contine rezultatele prelucării informatiei. care se poate defini ca fiind forme de organizare a activitătii de cunoastere a elevului.SEMINAR 11. sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. în scopul desăvîrsirii personalitătii elevului prin intermediul procesului de invătămînt. psihologic. specializari ( ce altceva mai pot face cu pregatirea si experienta acumulate ? cum pot sa ma perfectionez in domeniu?) Utilizarea profilelor ocupationale : in informarea despre ocupatii si profesii in compararea caracteristicilor si competentelor unei persoane cu cewrintele unei ocupatii / profesii dorite (consilierea profesionala) Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 6): Elaborati o fisa de profil ocupational (fisa postului) pentru profesia/meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti III. FISA PSIHO-PEDAGOGICĂ SI VALOAREA EI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV Se atribuie denumirea de fisă acelui instrument de lucru care serveste organizării si prezentării informatiilor referitoare la o persoană. Caracteristicile fisei psiho-pedagogice Alcătuirea fisei se sprijină pe cîteva principii.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . priveste copilul multilateral: fiziologic. dezvoltarea psihică. Printro bună organizare a informatiei. caracterul sintetic.UNITBV 24 . abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare aprocesului de formare a elevului. distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . adică obiectivelor de formare a personalitătii copilului. destinată necesitătilor actiunii pedagogice. dintre care mentionăm: considerarea unitară a personalitătii copilului. cercetarea variabileleor de personalitate în interdependenta lor. pedagogic si social. Alături de notiunea de fisă se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic. material adaptat de BELDIANU IOLANDA . fond informational. sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizică. precum si metodele de studiere a trăsăturilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice: • • caracteristica de fisă de concluzii. Aceste principii. privită în totalitatea sa. realizează cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor. fisa prezintă un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp îndeplineste un rol de directionare a activitătii de cunoastere a persoanei. ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de învătămînt. integrarea socială. Dinamica ocupationala pe piata muncii ( cat de cautata este munca asta pe piatza ? cat de usor/greu pot sa gasesc un loc de munca similar cu pregitirea/experienta pe care o am? 12. Eficienta nu trebuie căutată în valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate. de mediu si de educatie. exprimă generalul si caracterisiticul din fapte. Ocupatii inrudite.

pedagogice. defecte fizice.-are un caracter de accesibilitate. societate.UNITBV 25 . comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de stres. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .SEMINAR • evidentiază elementul caracteristic : scoate în relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun. mentiuni medicale cu importantă pentru procesul de învătămînt III. are un caracter explicativ. explică persoana prin dominantele sale psihologice. contine date din analiza procesului de adaptare.Date despre starea civilă 2. evidentiază elementele caracterisitice. ceea ce este permanent de ceea ce este accidental. de mediu. -are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului. explică structura psihologică prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului. Familia (tabel sintetic) 2. • • • • • • Întocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogică O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne oferă posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualitătii elevului: I. 4. familie. prin factorii care intervin ( de sănătate. urmăreste elevul in toate etapele de învătămînt. deficiente senzoriale. este rezultatul actiunii de întelegere a copilului. accidente ereditare si conditii de mediu nocive. poate fi completată si utilizată de orice cadru didactic. contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . scoală. de scolaritate). 2.Date asupra mediului familial 1. urmăreste copilul in procesul de formare. contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv. prezintă o anumită sistematizare a datelor. antecedente personale. educativ cît si datele referitoare la orientarea scolară si profesională. prezintă usurintă în parcurgere: contine numai informatii utile.Date personale: 1. sesizînd modul de cristalizare a anumitor trăsături. se definitivează pe parcurs. are un caracter directional: permite o actiune programată înn formarea copilului. sociologice.Date asupra stării de sănătate 1. integrare. constituie un document secret. starea generală a sănătătii. Caracterisiticile vietii de familie material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Scolile frecventate de elev si localitătile in care a avut domiciliul II. 3. permite o prezentare dinamică.

Gradul de integrare a elevului în scoală 3. Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire si educatie V. Atentie acordată formării copilului 5.SEMINAR 3. caracter 3. Date asupra scolaritătii 1. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . Caracteristicile proceselor intelectuale 2. Date asupra structurii psihologice 1. Locul si rolul în organizatia de tineret 4. Aptitudini. Aprecieri sintetice 1. interese 4.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . Profil psihopedagogic VII.UNITBV 26 . Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare 8. Dorintele părintilor 3. Influente extrafamiliale 6. Activitate în cercurile de elevi 6. Aprecierea profesorului diriginte 4. Biogramă (prin aprecieri în raport cu totalitea elevilor) 2. Gradul de integrare a elevului in familie 4. Date referitoare la orientarea scolară si profesională 1. Preocupări în afara scolii 7. Afectivitate. Situatia scolară (tabel sintetic) 2. Aspecte în care este necesar să se intervină VI. Actiuni de colaborare a scolii cu familia IV. Actiuni formative directionale Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU 7 ): material adaptat de BELDIANU IOLANDA . Succese deosebite în competitii 5. temperament.Aspiratiile elevului 2.

dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ..) 5..PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A . 4. DATE PERSONALE 1.. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza : material adaptat de BELDIANU IOLANDA .. Judetul……………………………………. Domiciliul ………………….nr…………………………………. este in aceasta scoala din anul ………………(clasa……………. s-a transferat de la scoala ………………………localitatea………………………. 3.ziua………localitatea…………………………….. 6.UNITBV 27 . FISA PSIHOPEDAGOGICA I..SEMINAR Completati fisa psihopedagogica (anexata) pentru o cunostinta aflata in sitemul de invatamanta (gimnazial sau liceal) Liceul / Scoala…………………………… Localitatea………………………………. Numele si prenumele elevului…………………………………………………………………………… 2.str………………………………………. Nascut in anul……………..luna………………….in anul…………… din motivele ……………………………………………………………………………………………….

relatii dintre parinti ………………………………………………………………………………………………………………….. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) ………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA 8... naveta) 7... Tipul de familie> Familie obisnuita Parinti vitregi: □ mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □ □ varsta profesia Locul de munca Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □ mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati copil infiat □ 10..UNITBV 28 ..SEMINAR clasa In anul La scoala Media generala la absolvire Obs..date. biblioteca. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul (daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………….………………………….. 12. program sistematic organizat.numar de frati mai mici…………………… Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii (resurse materiale.. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului ……………………………………………………………………………. c.. camin.. conditii igienico-sanitare) material adaptat de BELDIANU IOLANDA . studiul particular al limbilor straine. atmosfera si climatul educativ din familie a... b. relatia dintre parinti si copil. influente 11.. Situatia fratilor Numar de frati mai mari ………………………. …………………………………………………………………………………………………………………. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . 13. Parintii numele Tatal Mama 9. situatii deosebite (gazda.PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .

concursuri si cercuri scolare si extrascolare clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati 17.UNITBV 29 . RITMUL ACTIVITATII Rapid □ destul de mobil □ 23. influente extrafamiliale (prieteni. rezistenta la efort) ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………… IV CARACTERIZAREA ELEVULUI 19. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului Lectura (domeniul) □ Arte plastice □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □ Muzica (ce fel?) □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Altele □ ……………………………………………………………………………………………….SEMINAR …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… 14. conditii de studio. anturaj) …………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI 15. Situatia scolara clasa Media anuala Media la purtare clasificare Discipline preferate Discipline cu rezultate slabe 16. dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 . NIVEL DE INTELIGENTA Foarte bun □ bun □ mediocru □ 20. SPIRIT DE OBSERVATIE Foarte bun □ bun □ mediocru □ 21. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare (capacitate. ATENTIE Foarte buna □ mediocra □ slaba □ incetinit □ lent □ slab □ slab □ 22. 18. interes. starea de sanatate. INCREDERE IN FORTELE PROPRII material adaptat de BELDIANU IOLANDA .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .

...... ECHILIBRUL EMOTIONAL calm □ controlat □ emotive □ 26...................................................................................................... orientare scolara si profesionala GIMNAZIU aspiratiile elevului dorintele parintilor recomandarea scolii LICEU a)............. c)...... LIMBAJ vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □ cocabular si redare greoaie □ vocabular redus........................................................................................................................ 34...................................... a) ......................................................................................................................................................................................... TEMPERAMENT coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □ 28........................... .................................................................................................................................................................................. c)................................ b) ..... aprecieri de ansamblu ................................................................................................ ................................................................................................................................... alte trasaturi pozitive ............................................ ............................................................ 30........................................................ 31 interese profesionale si aptitudini speciale ....................... INDEPENDENTA independent □ manifesta uneori independenta □ 25............. FIRE comunicativ □ foarte sociabil □ agitat □ putin sociabil □ mai mult sablonar □ 27............................................................................................. material adaptat de BELDIANU IOLANDA ............................................................................................................................................... ........ 33............................................ .................................................................................................... alte trasaturi negative .................................................................................................................................................................................................. recomandari pentru scoala si familie ................................................................................. b)..................................PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A ...........................................................................................SEMINAR Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □ dependent □ 24..................................................... 32.................................... exprimare incomplete □ 29..... ....................... ....................................................................................................UNITBV 30 . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 ................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................

SEMINAR Numele studentului Facultatea Grupa material adaptat de BELDIANU IOLANDA . dupa cursul “Psihologia Educationala “ FPSE 2005 .PSIHOLOGIE E D U C A T I O N A L A .UNITBV 31 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->