Sunteți pe pagina 1din 25

PSIHOPEDAGOGIE

PENTRU EXAMENELE DE

DEFINITIVAT I GRADUL II

Lect.univ.dr. Dorina Iuc

Formele educatiei
1. Educatia formala
institutii specializate; reglata prin documente scolare oficiale; sistematica, progresiva, controlata metodologic; realizata de specialisti cu competenta didactica;

2. Educatia nonformala
activitati educative in afara programului institutionalizat (extracurriculare, extrascolare); vizite, excursii, cercuri scolare, olimpiade, reviste, serbari, concursuri, spectacole etc; flexibilitate, varietate, centrarea pe interesele copiilor;

3. Educatia informala

influente educative venite din familie, mass-media, biserica, cercul de prieteni, institutii culturale; spontana, necontrolata;

Domenii educationale
Educatia intelectuala: formeaza fiinta rationala prin acumularea de cunostinte si dezvoltarea proceselor cognitive (gandire, memorie, limbaj etc); Educatia morala: dezvolta constiinta si conduita morala;

Educatia estetica: cultiva ideea de frumos din arta, natura si societate;


Educatia fizica: contribuie la dezvoltarea armonioasa a organismului si la pastrarea sanatatii psiho-fizice; Educatia tehnologica: asista elevul in cunoasterea si utilizarea responsabila a tehnologiei;

Temperamentul
latura dinamico-energetica a personalitatii; NU presupune un sistem valoric nu exist temperamente bune sau rele; cea mai cunoscuta teorie despre temperament apartine lui Eysenck; poate fi schimbat pana la un punct majoritatea trasaturilor temperamentale sunt innascute; Colericul - puternic, are tendinta de a exagera, expresiv, trece usor la o stare opusa; Sangvinicul - sociabil, se adapteaza usor, buna dispozitie, renunta repede fara a suferi; Melancolicul - sensibil, profund, foarte empatic, emotiv; Flegmaticul - atent la detalii, calm, are un ritm propriu de lucru,

Caracterul
latura socio-morala a personalitatii; cuprinde un sistem personal de atitudini fata de: - sine (modestie, orgoliu, demnitate, inferioritate etc) - ceilalti (toleranta, generozitate, patriotism etc) - munca (responsabilitate, harnicie, delasare etc) spre deosebire de temperament, caracterul se construieste predominant prin intermediul educatiei;

Aptitudinile
o aptitudine este un potential bio-psihologic care permite omului performante in diferite domenii de activitate; aptitudinile se pot manifesta doar in prezenta unui factor activator nu se poate masura cat din aptitudini este innascut si cat este invatat; pot fi: simple sau complexe; aptitudinile complexe reprezinta domenii de activitate: tehnice, stiintifice, artistice, organizatorice etc; inteligenta cea mai studiata aptitudine generala;

Finalitatile educatiei
Idealul educational profilul unei persoane care a trecut printr-un anumit sistem educational specific unei societati aflate intr-un moment istoric delimitat; Scopurile educatiei tinte intermediare care descriu competente mai generale ce pot atinse in durate mari de timp; Obiectivele educationale tinte concrete ce pot fi atinse pe parcursul unei lectii sau chiar al unei secvente de lectie; prin operationalizare, obiectivele devin finalitati exprimate prin comportamente observabile si masurabile;

Operationalizarea obiectivelor
Procedura lui Mager: 1. comportamentul: ex.: Sa intoneze secunde mari 2. conditiile de producere a comportamentului: ex.: pornind de la sunete date aleator 3. nivelul de reiusita minimala: ex.: (pornind de la) cel putin trei (sunete date aleator). Procedura lui De Lansheere: 1. subiectul: ex. Elevul 2. capacitatea sau operatia: ex. sa citeasca 3. performanta asupra unui continut de invatare: ex. la prima vedere 4. situatia de invatare: ex. fragmente ritmico-melodice in tonalitatea sol major 5. nivelul standard al performantei asteptate: ex. intr-un tempo propriu.

Stiluri de predare
Stilul autoritar profesorul ia toate deciziile in numele clasei; elevii se simt constransi, atmosfera tensionata, de competitie; in lipsa profesorului - decompensarea elevilor prin comportamente agresive;

Stilul laissez-faire profesorul nu se implica activitatile clasei; elevii se simt abandonati, dezorientati; Stilul democratic profesorul ofera optiuni insa ii lasa pe elevi sa decida singuri care varianta de lucru li se potriveste cel mai bine; incurajeaza elevii catre colaborare si lucru in echipa;

Factori perturbatori ai evaluarii


Efectul halo extinderrea unor calitati secventiale la intreaga conduita a individului; Efectul Pygmalion parerea fixa a profesorului despre un elev; Ecuatia personala a evaluatorului criterii proprii de apreciere a activitatii elevului; Efectul de contrast o lucrare mediocra dupa una slaba pare buna; Efectul de ordine pe masura ce evalueaza, profesorul devine din ce in ce mai exigent; exceptie: prima lucrare; Eroarea logica: abaterea de criteriile initiale la alti parametri precum constiinciozitatea, acuratetea lucrarii etc; Efectul de similaritate profesorul evalueaza elevii prin raportare la propria persoana; Efectul tendintei centrale profesorul evita extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi;

METODE
TRADITIONALE

Expunerea didactica
consta in prezentarea verbala, monologata a unui volum de informatie de catre educator catre educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii; variante:
povestirea prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa, respectand ordonarea in timp si spatiu a evenimentelor; explicatiile nu lipsesc cu desavarsire insa ocupa un loc secundar in raport cu prezentarea faptelor; este utilizata in special la clasele mici (I-IV) deoarece stimuleaza formarea reprezentarilor si pentru ca gandirea abstracta nu este inca dezvoltata; in plus incarcatura afectiva a povestirii face aceasta metoda mai atractiva, continuturile predate fiind astfel mai usor de receptat; explicatia este metoda prin care predomina argumentarea rationala, cunoasterea cauzelor unor evenimente, tragerea unor concluzii, constructia unor siruri de rationamente; este predominanta la clasele mijlocii (V-VIII) si continua la clasele liceale, avand ca efect stimularea gandirii logice, considerand de asemenea faptul ca tendinta naturala a acestei varste este de a cunoaste tabloul cauzal al lumii; prelegerea scolara informatia este prezentata ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte separate, cu scopul unificarii lor intr-un tot; este utilizata la clasele liceale mari (XIXII), venind in intampinarea tendintei specifice varstei de a cunoaste ansamblul complex al realitatii;

avantajele metodelor expozitive se concretizeaza in faptul ca exista posibilitatea transmiterii unei cantitati mari de informatie intr-un timp restrans; limitele metodei constau in lipsa participarii active a elevilor, fapt ce poate determina aparitia plictiselii si a receptarii defectuoase a continuturilor;

Conversatia didactica
este metoda prin care se valorifica didactic intrebarile si raspunsurile; variante:
conversatia euristica este o serie de intrebari si raspunsuri prin intermediul carora elevul sa descopere singur ceea ce este de predat; se mai numeste si conversatie socratica gratie consacrarii ei de catre celebrul filosof antic grec, in activitatea de initiere a discipolilor; intrebarile si raspunsurile se incheaga in serii compacte, fiecare noua intrebare avandu-si punctul de plecare in raspunsul anterior; acesta metoda se poate utiliza doar atunci cand elevii poseda, din lectiile anterioare, materialul faptic necesar pentru a ajunge la numite concluzii; conversatia examinatoare are ca functie principala constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat; spre deosebire de cea euristica, nu mai este nevoie ca intrebarile sa fie legate intre ele; desi rolul de baza este acela de examinare, acesta metoda este si una de preedare, profesorul avand posibilitatea ca pe parcursul lectiei sa puna intrebari de sondaj, cu rol de feed-back, pentru a vedea daca si cat au inteles elevii din ceea ce preda; in plus, la incheierea unei lectii se pot pune intrebari recapitulative care sa reia, in mare, aspectele reprezentative ale continuturilor predate;

printre avantajele metodei se numara activizarea elevilor, dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale acestora, a gandirii logice; ca si dezavantaje, amintim resursele mari de timp necesare pentru predarea cunostintelor;

Demonstratia didactica
este o metoda de predare-invatare in cadrul careia mesajul transmis catre elev se cuprinde intr-un obiect concret, o actiune concreta sau substitutele lor, pe care profesorul le prezinta (le arata) si le explica; este frecvent utilizata fie la discipline scolare care exploreaza direct o realitatea concreta (geografie, fizica, stiinte), fie la cele care pun in prim plan un anumit aspect executoriu (educatie, fizica, educatie plastica, educatie muzicala); variante:
demonstratia cu obiecte in stare naturala sursa principala a informatiei elevului consta intr-un obiect natural (roci, seminte, plante); demonstratia cu actiuni sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe care educatorul i-o arata (i-o demonstreaza, executand-o), iar tinta de realizat este transformarea actiunii respective intr-o deprindere pentru elev; demonstratia cu substitute sunt utilizate planse, tabele, scheme, harti, fotografii, materiale tridimensionale (machete, mulaje); demonstratia cu mijloace tehnice se utilizeaza mijloace audio, video, audiovizuale;

Exercitiul didactic
consta in executarea repetata si constienta a unei actiuni, in vederea insusirii practice a unei actiuni sau a imbunatatirii unei performante; prin exercitiu se formeaza, dar se si consolideaza cunostinte si deprinderi; exercitiul poate fi practic, dar si mental; cerinte de respectat:
elevul sa fie constient de scopul exercitiului; exercitiile trebuie sa fie variate; exercitiile trebuie sa respecte o anumita gradare a dificultatii; exercitiile trebuie sa aiba ritm si durata optime; la inceput exersarile trebuie sa fie mai apropiate in timp si de durata mai scurta; exersarea trebuie sa fie permanent insotita de corectura (initial) si de autocorectura;

Problematizarea
este metoda ce consta in punerea in fata elevului a unor dificultati create in mod deliberat, prin dapasirea carora elevul invata prin efort propriu ceva nou; metoda activizeaza foarte mult elevul, largind orizontul gandirii acestuia; sporeste trainicia si aplicabilitatea informatiei;

METODE
MODERNE

METODA BRAINSTORMING
Etapa de producere a ideilor; Se prezinta grupului (2-12 membri) o problema de rezolvat, solicitandu-se acestora idei cat mai multe si cat mai creative; Reguli: Suspendarea criticii si autocriticii pe toata durata propunerii solutiilor; Imaginatia sa fie absolut libera, chiar daca se ajunge la unele solutii absurde; Debitul de idei sa fie cat mai mare; Pentru formularea propriilor idei ne putem servi chiar si de ideile altora din grup; 1. 2. 3. 4.

Etapa de asteptare; pana cand ne convingem ca intr-adevar nu mai pot fi formulate idei; Etapa evaluarii critice; se discuta ideile propuse si se hotarasc solutiile finale;

TEHNICA SINELG
Este o tehnica de personalizare a lecturii, constituidu-se in jurul unui text pe baza caruia elevul trebuie sa faca un pas mai departe in construirea propriului sistem de gandire; 1. Etape: Se comunica elevilor subiectul aflat in discutie, solicitandu-li-se sa noteze tot ceea ce stiu despre acel subiect, timp de 3-5 minute; 2. Elevii comunica clasei ceea ce stiu despre acel subiect; 3. Profesorul ofera textul pentru lectura; 4. Elevii citesc textul si marcheaza pe margine pasajele care confirma ce stiau deja () sau contrazic ce stiau (-), pasajele care ofera idei noi (+) si cele in legatura cu care au intrebari (?); 5. Elevii realizeaza un tabel individual pentru a structura informatiile, discutand cu profesorul sau cu colegii despre acestea; + - . ? .

PHILIPS 6-6
1. Este un brainstorming pe grupe mici; Avantajul metodei consta in posibilitatea unui volum mare de opinii intr-un timp scurt; Etape: Se imparte clasa in grupuri de cate 6, alegandu-se cate un lider pt fiecare grup, si se lanseaza problema de solutionat (4 minute); Producerea ideilor rezolutive concomitente in toate grupurile (6 minute); Colectarea rapoartelor de la fiecare lider de grup (2 minute); Elaborarea deciziilor;

2.

3.
4.

CIORCHINELE
1. 2. 3. 4. Este o varianta de brainstorming organizata grafic astfel incat elevii sa constientizeze relatiile dintre elementele invatate; Se poate organiza frontal sau pe grupuri; Etape: Scrieti un cuvant sau o propozitie-nucleu in mijlocul unei pagini sau al unei table; Incepeti sa scrieti cuvinte sau sintagme care va vin in minte legate de tema respectiva; Pe masura ce scrieti cuvinte, trageti linii intre ideile care se leaga in vreun fel; Scrieti atatea idei cate va vin in minte pana cand expira timpul sau nu mai aveti nicio alta idee;

METODA CUBULUI
Valorifica un cub pe fetele caruia sunt scrise sase operatii mentale; de exemplu: descrie, compara, asociaza, analizeaza, aplica, argumenteaza; Elevii utilizeaza cubul ca pe un zar, rezolvand pe rand sarcini corespunzatoare operatiilor mentale precizate pe fetele cubului; Se poate aplica pe grupuri de cate 6 elevi sau frontal; Sarcinile pot fi scrise pe fise separate sau pe tabla;

METODA ACVARIULUI
1. 2. Denumirea provine din modalitatea de asezare a elevilor in doua cercuri concentrice; Metoda capacitatea de argumentare a elevilor; Etape: Elevilor li se prezinta problema ce va fi abordata; Se constituie doua grupuri de participanti - cel din cercul interior si cel din cercul exterior prin libera alegere a locurilor pe scaunele dispuse in aceasta formatie; sracina celor din cercul interior este sa dezbata primii problema cu voce tare, ceilalti avand rolul de observatori; Urmeaza dezbaterea de catre grupul din interior, respectiv observarea si inregistrarea opiniilor constatate de catre cei din cercul exterior (8-10 minute); Se inverseaza rolurile, grupul exterior preluand dezbaterea.

3.
4.

DISCUTIA PANEL

1.
2.

3.

4. 5.

Este o metoda eficienta pentru a dezvolta elevilor abilitatile de comunicare stiintifica; Etape: 4-5 elevi se vor pregati anterior lectiei, special pentru a sustine in fata colegilor continutul unei teme dintr-o lectie data; Cei 4-5 elevi se vor constitui intr-un grup de experti care se va plasa in fata clasei si vor sustine fiecare capitolul sau (5-7 minute); in timpul expunerilor elevii din auditoriu se comporta ca un public la o conferinta, fara sa intrerupa vorbitorul; Apoi se introduce o runda de mesaje din partea publicului; acestea sunt scrise pe biletele adunete discret din sala de doi elevi desemnati special; acestia vor sorta intrebarile in functie de expertul caruia se adreseaza; Expertii vor raspunde la intrebari, ajutati de profesor; Dupa 45 de minute profesorul va concluziona, precizand elementele importante;

METODA MOZAICULUI
1. 2. Porneste de la premisa ca elevii invata mai repede de la alti elevi decat de la profesor; Avantajul metodei consta in activarea egala a fiecarui elev din clasa; Etape: Se imparte textul de studiat in parti ce sunt distribuite grupurilor casa; fiecare grup va citi partea sa, avand sarcina sa devina experti in continutul respectiv; Clasa se reorganizeaza in alt mod, creand grupuri in care exista cate un elev din fiecare grup casa; In grupurile nou formate fiecare elev va avea sarcina sa predea celorlalti continutul in care a deveni expert anterior; Evaluarea procesului de invatare, prin intrebari adresate frontal elevilor de catre profesor;

3.
4.