Ganduri asupra Cartii Ezechiel Meditatia a-6 - a Dan Duncan, Believers Chapel, Dallas Texas Ezechiel cap.

10 si 11 Slava a plecat Introducere Cand vin la Cartea Ezechiel si la viata profetului, m gandesc la vntoarea de uragane: la acei oameni care indreapt avioanele direct in spre ochii furtunii. Ei fac un lucru uimitor si se indreapt ctre locuri care pot tia rsuflarea. Peste tot in jur sunt nori, intunecime, turbulent. Dar, inluntrul uraganului (in ochiul lui) este pace si frumusete: mprejur, un perete de nori albi, iar n interior, deasupra, o canopie de cer albastru: asa a fost viata lui Ezechiel. De 118 ori el foloseste in profetia lui cuvantul ebraic betuk care insemneaza in mijlocul aIn vesetul 1 din Cap, 1, el spune ca era intre prinsii de razboi la rul Chedar sau betuk = intre prinsii de razboi, in mijlocul exilatilor, la rul Chedar. Era cel mai rau loc n care un Evreu putea fi: ntro tar strina. idolatra, alaturi de un popor nvins, ntr-o conditie de completa decadere. Dar el spune ca acolo a vzut viziunile lui Dumnezeu. nconjurat de ntristare si disperare, n mijlocul unei furtuni puternice, i s-au oferit priviri glorioase spre slava lui Dumnezeu. Despre aceasta vorbeste primul capitol al profetiei lui Ezechiel: despre slava Domnului. Da, cartea Ezechiel este o carte plin de slava, plin de nadejde.
1

Dar, in afar de tainica trasur-tron cu roti inlauntrul rotilor si a vii cu oase uscate, multi nu stiu nimic despre cartea Ezechiel. De aceea, in lunile urmatoare, vom incerca sa schimbam intru ctva lucrurile aici, la Believers Chapel. Si ca s facem asta, incepem cu tainica viziune a rotilor. Profetul O caracteristica a Cartii Ezechiel, care o deosebeste de cartile Isaia, Ieremia, Osea si Zaharia este ca Ezechiel este o carte in intregime autobiografic. Totusi, din aceasta carte nu stim aproape nimic despre profet. Nici chiar traditia nu ne spune cnd si unde a murit, Din v. 2 stim ca a fost preot si ca era printre fiii lui Buzi, printre exilatii din Babilon, A fost luat acolo, dupa caderea Ierusalimului, la 597 inainte de Ioiaichin, impreuna cu printii, oamenii de lupt si cu meseriasii. Potrivit cu 2 Imparati 24:14 au fost dusi in robie zece mii de exilati. Aceasta s-a intamplat la sfarsitul slujbei lui Ieremia, si la inceputul slujbei lui Daniel. Daniel era si el un partas la exil ca si Ezechiel, care era cu putin peste douazeci de ani in acel timp. In frageda tinerete, intelegem ca Ezechiel a fost luat de la Templu, unde era rnduit sa slujeasca toata viata lui, si dus din dealurile Iudeii in campia uscat si plin de praf a Babilonului. Acolo si-a continuat viata. A trait, probail, intr-o casa ce caramizi din ml, lang rul Chebar, care era de fapt un canal de
2

irigatii care aducea apa in zon, din Eufrat. Acolo si-a petrecut Ezechiel viata si acolo a scris cartea. Planul Cartii Cartea Ezechiel este in mare masura biografica, Ea este bine structurat, impartit, in principal, in patru parti: 1. Capitolele 1-3 prezinta Chemarea lui Ezechiel ca profet. 2. Capitolele 2-24 cuprinde mesaje profetice cu privire la judecata si caderea lui Iuda, incheindu-se cu distrugerea Ierusalimuilui, 3. Capitolele 25-32 contin profetii asupra natiunilor, a celor dintre Neamuri. 4. Capitolele 33-45 reprezinta mesaje de nadejde cu privire la reataurarea lui Israel, reconstruirea Templului si a Ierusalimului, Ezechiel Sase teme majore pot fi desprinse din aceasta carte: 1. Temele Majore ale Cartii

2.

Sfintenia lui Dumnezeu sau separarea si dezaprobarea absoluta a lui Dumnezeu de tot ce este rau, un aspect al Slavei lui Dumnezeu, ca izvor absolut al oricarui bine. Aceasta este tema cu care incepe cartea, chiar din cap. 1 si cu viziunile descrise. Starea de pcat a omenirii. Toata omenirea este pctoasa, dar Ezechiel indreapta atentia in chip deosebit catrea poporul lui Dumnezeu,
3

3.

4.

5.

6.

catre Iudei, aratand nerecunostinta lor fata de harul lui Dumezeu. In capitolul 16, acest adevar este ilustrat de istoria unui copil parasit, de care cineva s-a ingrijit dar cand a crescut mare, s-a dedat prostitutiei. Copilul infatisa Ierusalimul. Judecata lui Dumnezeu. Sfintenia lui Dumnezeu si starea de pacat a oamenilor fac judecata inevitabila: intai fat de poporul lui Dumnezeu si apoi fat de pagni, Responsabilitatea Omului. Orice om este responsabil personal pentru pacatele sale. In cap. 18, Dumnezeu spune: Omul care este drept, care face judecata si dreptate, va trai negresit. (v. 9). Daca nu face aceste lucruri, la v. 13 se spune: Sangele lui sa cada asupra capului lui. Chiar si profetul, pus ca strajer sa avertizeze pe oameni, era sub raspunderea de a-si indeplini misiunea de strajer, altminteri sangele celor ce vor pieri va fi cerut din mana profetului. (Ez. 3:18; 33:8). Nadejdea Restaurarii. Dup mesajele prevestind judecata, este fagaduinta restaurarii. Natiunea, poporul Israel care a fost imprastiata pe toata fata pamantului va fi din nou adunata impreuna in Israel in timpul Imparatiei de o mie de ani Rascumparea Restaurarea implic rascumparare, iar pretul rascumpararii este Sangele Mielului.

Unul dintre comenatorii cartii Ezechiel spune ca poate rezuma planul cartii in doua propozitiuni:
4

Dumnezeu va distruge si Dumnezeu va restaura. El va face asta spre slava lui Insusi. Comentarii pe Versete v. 1-3 Cartea incepe intr-o vreme cand conditiile par sa fie deznadajduite, cand poporul avea disperata nevoie de un cuvant din partea lui Dumnezeu: acest cuvant a venit prin Ezechiel: In al treizecilea an, in a cincea zi a lunii a patra, pe cand eram intre prinsi de razboi de la rul Chebar, sau deschis cerurile si am avut vedenii dumnezeiesti. In a cincea zi a lunii, era al cincilea an al robiei Impratului Ioanichin, cuvantul Domnului a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul. In tara Haldeilor, lnga rul Chebar; si acolo a veni mna Domnului peste el. In al treizecilea an este varsta lui Ezechiel. Exista constatarea ca la varsta de 30 ani un barbat isi asuma in intregime indatoririrle de preot. La aceeasi varsta Si-a inceput Domnul Isus lucrarea Lui publica (Luca 3:23). Ezechiel nu putea functiona ca preot, caci era in exil. Era o conditie trista, Totusi, Ezechiel a fost compensat pentru acea pierdere. La varsta de 30 ani, in loc de a intra in privilegiul de a fi preot, el a intrat in slujba de profet. Acest fapt s-a petrecut in a cincea lun a anului al cincilea al exilului lui Ioaiachin sau, cu alte cuvinte, in iulie 593 nainte de Cristos. Ezechiel venise in exil cu mparatul, deci el fusese in Babilon de cinci ani. Ar fi fost timpul sa se aseze, sa-si faca un rost si sa aprecieze splendoarea mparatiei n care era exilat si a capitalei acelei mprtii. Ar fi putut vedea prosperitatea cetatii, marile ziduri care o nconjurau,
5

multimea de temple, idolii si imaginile zeilor, prezente la tot locul. Dar cand Ezechiel a avut o viziune, el a primit viziunea maretiei lui Dumnezeu. El a vazut trasura-tron a lui Iehova care confirma adevarul ca numai El este Dumnezeul care guverneaza lumea si istoria. Se spune ca Ezechiel se afla langa rul Chebar cand a primit viziunea. Probabil ca Iudeii isi alesesera un loc de asezare a locuintelor langa ru pentru ca trile strine erau socotite locuri necurate si ei doreau sa fie in apropierea unei ape curgtpare pe care s-o poat folosi pentru splri rituale. v. 4 Ezechiel se afla singur, in apropierea rului, probabil se ruga, cand a vazut o mare furtun de vnt venind dinspre Nord. El o descrie, totodat ca o lumin strlucitoare. Zona era att de luminat de fulgere ca norul aducator de furtun lucea ca o aram lustruita, care iesea din mijlocul focului. Fiintele angelice aveau, in principal, infatisare umana. Picioarele erau drepte si talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vitel. Aceasta sugereaz stabilitate, consistent in indeplinirea insrcinarilor lor. Ceea ce este in mod deosebit izbitor, totusi, sunt fetele lor. Fiecare inger avea patru fete. Una pentru fiecare parte, probabil fetele erau rnduite s desemneze creatia, cu cele mai inalte forme ale vietii in fiecare domeniu al creatiei. Vine inti omul pentru ca el este cununa lucrarii creatoare a lui Dumnezeu ; leul reprezint animalele salbatice; boul reprezint animalele domestice, iar vulturul este cea mai maiestuoasa dintre psri.
6

Doua dintre cele patru aripi ale lor erau intinse ntinse n sus si atingeau vrful aripei ngerului de lng el, probabil ca sa suporte tronul pe firmamentul de de-asupra lor. Astfel, cu aripele lor ntinse n afar formau o latur a unui ptrat cu o fata de om de la fiecare nger, in mijloc, privind catre n afar. Celelalte dou aripi le acopereau trupurile. Cnd mergeau, fiecare nger mergea drept nainte(v. 9). Fetele nu se intorceau: nu era nevoie de asta. Aveau fete in toate cele patru parti, si in orice directie mergeau fapturile vii mergeau nainte. Aceasta sugereaza sensul scopului pe care l aveau pentru insrcinrile lor: ele nu priveau niciodata indrt ci mergeau cu deplin hotarre numai nainte. v. 12-14 Cauza miscarii este redat de v. 1214. Inluntrul spatiului depresionar format de ptrat, era Duhul, iar ingerii mergeau ncotro i mna Duhul. In mijlocul acestor fapturi vii era ceva ca niste crbuni de foc aprinsi care ardeau; si ceva ca niste fclii umbla ncoace si ncolo printre aceste fpturi vii. Focul acesta arunca o lumin strlucitoare si din el ieseau fulgere. Fpturile vii ins, cnd alergau si se ntorceau, erau ca fulgerul. (v. 13-14). Miezul aprins era duhul. Unii cred c este vorba de Duhul dttor de viata al lui Dumnezeu, altii cred ca este vorba despre Duhul Sfnt. Nu sunt sigur daca este vreo deosebire intre acestea dou. As considera ca este vorba despre Duhul Sfnt. Adesea, Duhul Sfnt este asociat cu focul, de pilda, in ziua Cincizecimii. Focul este asociat cu sfintenia: el este un factor curtitor. De pild, n Isaia 6 un serfim i-a atins gura profetului cu un carbune aprins de la altar si a spus: nelegiuirea
7

ta a fost indepartat si pcatul tau a fost ispsit (Isaia 6:7). Intelegem ca in heruvimi forta care da energie este Duhul lui Dumnezeu. El i conduce, i abiliteaza ca s sgeteze cu fulgere, iute, in chip deliberat si fr intrziere. v. 15-18 Miscarea fapturilor vii este descrisa in v. 15-18. Pe pamant, afara de fpturile vii, era o roata la fiecare dintre cele patru fete ale lor. Fiecare fptur vie avea patru roti. Inftisarea acestor roti si materialul dib care erau fcute preau de hrisolit, si toate aveau aceeasi intocmire. Infatisarea si intocmirea lor erau de asa fel inct fiecare roat prea c este I mijlocul unei alte roti. Cand mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor, si nu se intorceau deloc in mersul lor. Aveau niste obezi de o inltime inspimnttoare, si pe obezile lor, cele patru roti erau pline cu ochi de jur imprejur. (16-18). Deci, fiecare roat avea o a doua roata in interiorul ei, probabil discuri solide care se bisectionau in unghiuri drepte, permitnd miscarea in patru directii: napoi, nainte, si in cele dou prti. Erau facute din piatr pretioase ( beryl sau topaz), galbene sau albastre si pline cu ochi de jur mprejur. Piatra inftisa natura cereasc a trsurii iar ochii simbolizau deplinatatea cunostintei. v. 22 In acest verset Ezechiel descrie firmamentul care se afla de-asupra aripilor heruvimilor. Termenul firmament sau ntindere aminteste de ntinderea despre care este vorba la Geneza 1:6. Aici ins este vorba de o ntindere, un fel de platforma pe care este asezat tronul lui Dumnezeu. Intinderea este asemnata cu cristalul stralucitor, similar, probabil,
8

cu cristalele de ghiat (in ebraica termenul qerah poate fi tradus gheata sau promoroaca. v. 23-25 Se presupune ca firmamentul cu tronul era sustinut de aripile hruvimilor, care produceau un sunet asurzitor ca vjitul unor ape mari si ca glasul Celui Atotputenic (v. 24). Cu cteva saptmni in urma, chiar inaintea celei de a cincea aniversari a actului terorist din 11 Septembrie asupra lui Word Trade Center Peggy Noonan a scris un articol in Wall Street Journal din Sept. 29, 2006). Ea descrie sunetul sinstru care s-a putut auzi cand blocul turn s-a prabusit. Spunea ca nu va putea uita niciodata acel sunet. Ei bine, Ezechiel a fost adnc impresionat de vibratiile trasurii care purta tronul lui Dumnezeu. Oricand heruvimii isi miscau aripile, era acel vjit asurzitor. Toate acestea adaugau uimire si cutremurare la experientele lui Ezechiel. v. 26-27 Pe firmament se descrie in v. 26-27 ca era un tron de safir. Pe scaunul de domnie se vedea ca un chip de om, care sedea pe el. Am vazut iarasi o lucire de arama lustruita ca niste foc, nlntrul cruia era omul acela, si care stlucea de jur imprejur. De la chipul rarunchilor lui pna sus si de la chipul rarunchilor lui pna jos, am vzut ca un fel de foc, si de jur mprejur era nconjurat de o lumina strlucitoare. Este Dumnezeu: dar Dumnezeu este duh. De aceea aici este o aratare a lui Dumnezeu o teofanie, o aparitie inaintea intruparii Lui Cristos, una care pre-figura venirea Lui in lume ca om. Viziunea din acest capitol este cea a lui Dumnezeu pe tronul Lui, pe scaunul Lui de domnie.
9

El este Dumnezeul splendorii si al Atotputerniciei. Ezechiel recunoaste asta in v. 28. v. 28 Ca infatisarea curcubeului, care st n nor ntr-o zi de ploaie, asa era inftisarea acelei lumini stlucitoare care-L inconjura: astfel era artarea slavei Domnului. Cnd am vzut-o, am czut cu fata la pmant si am auzit glasul Unuia care vorbea. Foculvorbeste despre sfintenie, dar si de judecat. Versetul 27 cu viziunea omului pe tron poate sugera judecata, Dumnezeu l va judeca pe Iuda si va judeca natiunile. Dar curcubeul din v. 28 aminteste despre legamantul cu Noe din Geneza 9:16 si este un simbol al pacii. Acesta este telul ultim al lui Dumnezeu. Viziunea se incheie cu un mesaj de nadejde. Mesajul lui Ezechiel poate fi rezumat in doua propozitiuni: Dumnezeu va distruge si Dumnezeu va restaura. Din aceasta viziune, un lucru este limpede: Domnul este un Dumnezeu de putere si de slava infinit. In viziunea cu descrierea trasura purtatoare a tronului imperial sunt dezvaluite atributele marete ale lui Dumnezeu. Desigur, Dumnezeu nu are o trsur, el n-are nevoie de mijloace de transport: Dumnezeu este omni-prezent si activ. Dumnezeu nu este impasiv, lipsit de emotii, Unul care nu se implica in viata noastra. El este in acelai timp transcendent si immanent. El este de-asupra nostr si lnga noi. Descrierea trasurii purtatoare a scaunului de domnie, Il arata pe Dumnezeu total diferit de noi, separate de noi. Este normal s fie asa: El este Creatorul si noi suntem fpturile. Dar faptul ca tronul lui Dumnezeu era purtat de o trasura arata ca Dumnezeu este imanent. El este strns implicat in
10

viata noastr: El vine la noi cu mare vitez si cu dedicatie. Ne putem bizui pe Dumnezeu, El este consecvent in caile Lui fata de noi. El raspunde prompt nevoilor noastre si El este gata sa vina ca sa ne elibereze. El este deplin in stare sa fac asta cci El guverneaza in mod absolut asupra ntregii creatii. El are putere absoluta. Tronul Lui este deasupra heruvimilor, care reprezinta creatia cu cele patru fee ale ei. Detaliile privind trasura, rotile, etc sugereaza caracteristici ale naturii divine. Mobilitatea rotilor ilustreaza omniprezenta lui Dumnezeu. Ochii spun despre atotstiinta lui Dumnezeu. Tronul ridicat deasupra firmamentului sugereaza atotputernicia lui Dumnezeu. Acesta este Dumnezeul care exista si care vine la noi acolo unde suntem, asa cum a venit la Ezechiel acolo unde era, intr-o tara strina si lipsita de lumina. Nimic nu ne poate desparti de dragostea lui Dumnezeu care este in Hristos (Romani 8:38-39). Babilonul era o mprtie mare, parea imensa. Ajunsese sa domine lumea. Dar Dumnezeu era mai mare, infinit mai mare dect Babilonul asa cum este si acum mai mare dect chipul veacului acestuia. El este mai mare si mai glorios dect lucrurile pe care le admrm, mai mare dect vrjmasia cu care ne putem confrunta. El este cu noi n mijlocul furtunilor vietii, in toate problemele noastre, Domnul Isus a demonstat acest lucru pe Marea Galileii cand a linsitit marea si a potolit furtuna (Luca 8:22-25). Iata ce trebuia sa nvete Ezechiel si Evreii, iata ce trebuie sa stim si noi. Avem nevoie de viziunea
11

Dumnezeului mare si glorios, infatisat de Biblie, si care poate fi cunoscut personal prin Domnul Isus Cristos, Dumnezeul accesibil oamenilor. Cnd Eziechiel a avut parte de viziune, a cazut cu fata la pmnt. Asa trebuie sa facem si noi: sa ne incredem in Dumnezeu, sa ne inchinm Lui si sa-L ascultm, contemplnd slava Domnului.

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29