BOTANIC FARMACEUTIC

CURS NR. 6

Subclasa Rosidae

Plante cu flori bisexuate (hermafrodite) cu periant diferentiat in caliciu si corola (dialipetala) Staminele numeroase sau in nr dublu fata de petale, dispuse centripet pe mai multe verticile Elementele florale cel mai adesea sunt dispuse ciclic Filogenetic au luat nastere din policarpice cu care se aseamana prin structura florilor CLASIFICARE Ord. Rosales, Fabales, Saxifragales, Myrtales, Elaeagnales, Rutales, Geraniales, Polygalales, Celastrales, Rhamnales, Euphorbiales, Cornales, Araliales

Ordinul Rosales

Au luat nastere din Policarpice (Ranales sau Magnoliales) Asemanari: Nr mare de elemente reproductive (stamine, carpele libere) Entomofilia Lipsa sau slaba dezvoltare a endospermului seminal caract pentru cele mai primitive rosale Deosebiri: Euciclie (dispozitie ciclica a elementelor florale) Flori bisexuate, actinomorfe, cu receptacul bine dezvoltat (hipantiu) pe care se insera un periant dublu, dialipetal, pentamer, numeroase stamine, carpele in nr egal cu petalele Carpelele se adancesc treptat in interiorul receptaculului Floarea din hipogina (primitiva) devine perigina apoi epigina (evoluata) Metabolism slab specializat dpdv biochimic

Subclasa Rosidae Ordinul Rosales Familia Rosaceae

Subfamilia Rosoideae: Rosa canina, R. pendulina, R. glauca, R. damascena, R. centifolia, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Alchemilla vulgaris, Potentilla anserina, P. erecta, P. reptans, P. argentea, Fragaria vesca, F. moschata, Rubus cesius, R. idaeus, Sanguisorba officinalis, S. Minor, Spiraea ulmifolia, S. vanhouttei, Quillaja saponaria, Filipendula ulmaria, F. Vulgaris (hexapetala) Subfamilia Pomoideae (Maloideae): Malus domestica, M. pumila, Pirus piraster, P. sativa, Cydonia oblonga, Crataegus monogyna, C. laevigata (oxyacantha), Sorbus aucuparia, S. torminalis, S. domestica Subfamilia Prunoideae: Prunus domestica, P. spinosa, P. africana (sin. Pygeum africana), Cerasus avium, C. vulgaris, Persica vulgaris, Armeniaca vulgaris, Amygdalus communis, A. nana

Familia Rosaceae

Peste 3000 de specii larg rspndite n zona temperat nordic Arbori, arbuti, plante ierboase Frunze simple sau compuse, alterne, cu stipele simple sau compuse De obicei, flori grupate n inflorescene, rar solitare (Rosa) Pe marginea receptaculului (hipantiu) se inser elementele periantului i androceului Caliciu persistent, dialisepal, simplu sau dublu (Potentilla) Corola dialipetal Biochimic- chemotaxoni: glicozide, ulei volatil, saponine Interes economic: pomi fructiferi Larg raspandite

Subfamilia Rosoideae:

Plante ierboase (anuale sau perene) i arbuti Numeroase stamine i carpele libere Fruct: poliachen, polidrup sau fals Genul Rosa Arbusti ghimposi Frunze stipelate, imparipenat compuse In interiorul receptaculului cupuliform se gasesc numeroase carpele libere, uniovulate Prin fecundare achene, iar receptacolul carnos si rosu de interes alimentar, bogat in vit. C

Rosa canina (mce)

Arbust spinos de 2-3 m, cu ramuri arcuite cu spini arcuiti Flori roz deschis Cynosbati fructus conine 0,2-1,5% vitamina C, alte vitamine (A, B, E, P, K), substane minerale, proteine, acizi organici, flavonoide Folosit ca polivitaminizant Scade permeabilitatea i fragilitatea capilar Intr n compoziia ceaiului aromat, hepatic, diuretic i tonic aperitiv Pentru continutul in vitamina C se mai recolteaza fructele de la alte specii de Rosa cum sunt: Rosa pendulina, R. glauca Alte specii de cultura folosite pentru obtinera uleiului volatil (esenta de trandafir): Rosa damascena, R. centifolia (de dulceata), R. rugosa

Rosa canina

Geum urbanum (cerenel)

Plant ierboas, peren de 25-100 cm nlime Rizom cilindric, cu numeroase rdcini adventive Frunze ntrerupt-penate, cu 3-5 lobi Flori galbene n inflorescene lax-racemoase Caliciu dublu Fruct: polinucule cu stil persistent, lignificat i ncovoiat Gei rhizoma conine 10-18% taninuri galice, geozid (glicozid a eugenolului), substane amare, rezine folosit ca antiseptic, hemostatic, astringent, antidiareic n enterite infecioase, dispepsii gastrice, hemoroizi, gingivite, stomatite

Geum urbanum

Geum urbanum

Agrimonia eupatoria (turita mare)

Perena, tulpina de cca 1 m Frunze inegal imparipenate Flori galbene dispuse in racem alungit Agrimoniae herba: taninuri, flavone Astringent folosit in ceaiul antidiareic Utilizat si in amestec cu alte produse vegetale ca un coleretic

Agrimonia eupatoria

Alchemilla vulgaris (cretisoara)

Ierboasa, perena, raspandita in pasuni si fanete montane alpine Frunze rotund reniforme prezinta fenomenul de gutatie Alchemillae herba Tanin, polifenoli - astringente Antidiareic, antihemorgic uterin, antihemoroidal Extern gargara stomatite In trombocitopenii stimuleaza formarea plachetelor sanguine Alte ex:

Potentilla anserina (coada racului), P. erecta (sclipeti) Filipendula ulmaria (cretusca) Fragaria vesca (fragi) Rubus caesius (mur) Rubus idaeus (zmeur)

Alchemilla vulgaris

Spiraea ulmifolia (cununita) Arbust Frunze oval oblongi Flori mici, numeroase, albe, dispuse corimbiform Spontan in paduri montane, subalpine Quillaja saponaria Din America de Nord Scoartele: saponine Quillajae cortex

Spiraea vanhouttei

Subfamilia Pomoideae (Maloideae):

Arbori i arbuti de importan economic Frunze alterne, simple, stipelate Flori *, pentamere Numeroase stamine dispuse pe 3 cicluri Gineceu inferior din 5-1 carpele unite ntre ele i cu receptaculul Receptacul cupuliform cu elementele florale dispuse ciclic pe marginea lui Fruct fals: poam

Crataegus monogyna, C. laevigata (oxyacantha) (pducel) Arbuti spinoi de 3-8 m Coroana rar, pendent Frunze alterne, romboidal-ovate, lobate Flori cu miros puternic, dispuse n corimb compus Fructe: drupe ovoide, roii, crnoase Crataegi folium, flos et fructus conin derivai triterpenici (acid ursolic, oleanolic, crategolic), antociani, flavone, vitamina C, amine biogene, catehine Efect sedativ, calmant, hipotensiv, bradicardizant, vasodilatator general i, n special, coronarian Utilizate n nevroz cardiac, angin pectoral, scleroz coronarian i cerebral Intr n compoziia ceaiului calmant, antiastmatic, mpotriva tulburrilor cardiace

Crategus monogyna

Cydonia oblonga (gutui) Originar din America de Sud Frunze intregi ovate Flori mari solitare, alb-roz Fruct = gutuia = globulos sau piriform, contine tanin, glucide, acizi organici cu actiune astringenta
Pirus piraster (par paduret), P. sativa (par) - cultivat Frunze cu glicozide fenolice arbutina, arbutozida utilizate in tratarea cistitelor Malus silvestris (mar paduret), M. pumila (mar) cultivat Sorbus aucuparia (scorus de munte) Sorbi fructus tanin, glucide, vitamina C, caroteni, acizi organici Actiune astringenta, hemostatica

Sorbus aucuparia

Subfamilia Prunoideae: Arbori i arbuti, numeroase specii cultivate pt. valoare alimentar Frunze alterne, simple, stipelate Flori *, pentamere Gineceu monocarpelar semiinferior,din 5-1 carpele, neconcrescut cu receptaculul care nu ia parte la formarea fructului Receptacul concav sau cupuliform Fruct: drup Caractere biochimice: chemotaxon = glicozide cianogenetice

Prunus spinosa (porumbar) Arbust spinos de 3 m, cu aspect de tuf deas, ramuri spinoase Frunze mici, eliptice, ovale sau obovat lanceolate Flori mici, albe, solitare, apar naintea frunzelor Fructe: drupe globuloase, negre-albstrui brumate Pruni spinosi flos conin flavone => diuretic Pruni spinosi fructus polifenoli => astringent, antidiareic

Prunus domestica (prun)

Cultivat Izoflavone Fructele au efect laxativ

Cerasus vulgaris (visin), C. avium (cires) pedicelii Cerasorum stipites contin flavone, saruri K cu efect diuretic ceai diuretic

Prunus spinosa

Amygdalus communis (migdal) Armeniaca vulgaris sin. Prunus armeniaca (cais) Persica vulgaris (piersic)
Dpdv biochimic: taninuri catehice si proantociani acid elagic si flavonozide = polifenoli triterpene si saponine: acid ursolic si oleanolic sorbitol polizaharide glicozide cianogenetice: amigdalozida (amigdalina) si prunazozida

Ordinul Fabales (Leguminosales) Familia Fabaceae

Fabaceae cu 10 stamine libere: Sophora japonica, Myroxylon toluifera, M. balsamum var. pereire Fabaceae cu 10 stamine unite (A monadelf): Cytisus laburnum, Sarothamnus scoparius, Arachis hypogea, Gallega officinalis, Ononis spinosa, Soja hispida (Glycine max), Lupinus sp. Fabaceae cu 9 stamine unite i 1 liber (A diadelf): Robinia pseudacacia, Glycyrrhiza glabra, Melilotus officinalis, Phaseolus vulgaris, Lens culinaris, Pisum sativum, Trifolium pratense, T. repens, Medicago sativa, Trigonella foenumgraecum, Astragalus gumifer, Physostigma venenosum, Andira araroba

Ordinul Fabales

Lemnoase sau ierboase cu frunze stipelate, compuse, alterne Nodozitati cu bacterii fixatoare de azot, pe radacini Flori dispuse in raceme, bisexuate, zigomorfe,mari rar actinomorfe, pentamere, dialipetale, androceu diplostemon, polistemon (rar) sau oligostemon Gineceu unicarpelar si superior Fruct = leguma (pastaie) Semintele nu au endosperm, in schimb cotiledoanele sunt bogate in amidon si substante azotate Caracteristici biochimice = contin pinitol (poliol) caracteristic gimnospermelor si care lipseste la celelalte angiosperme Filogenie, clasificare: dupa structura florilor se aseamana mult cu rosaceele, din care au luat nastere prin reducerea numarului staminelor si carpelelor Prin receptacolul cupuliform si pistilul monocarpelar, se aseamana cu Prunoideaele Se clasifica in 3 familii: Mimosaceae, Caesalpiniaceae, Fabaceae (Papilionaceae)

Fam. Mimosaceae

Arbori, arbusti, mai rar ierboase Frunze stipelate, bipenat compuse, alterne Flori mici, dispuse in glomerule sau spice, actinomorfe, 4-5 mere Gineceu unicarpelar si superior Fructe legume Biosintetizeaza tanin, saponine si gume

Acacia senegal arbust din Africa tropicala, Orientul apropiat

Frunze la baza cu spini proveniti din stipele Flori mici galbene, in spice conice Androceu cu numeroase stamine In scoarta: pungi cu guma Gummi Arabicum

Acacia catechu
Arbore cu flori albe Originar din Africa tropicala, Sudul si SE Asiei In lemn: catehina extract concentrat = catechu de Pegu hemostatic, astringent

Mimosa pudica
Arbust originar din Brazilia, cu frunze dublu-penat compuse, sensibile la atingere (pulvine)

Familia Caesalpiniaceae

Lemnoase, mai rar ierboase Frunze paripenat compuse Flori dispuse in racem, zigomorfe, bisexuate Face trecerea de la floarea actinomorfa cu simetrie radiara la cea zigomorfa de tip papilionat Structura speciala a corolei: 1- vexil, 2 laterale ce o acopera pe prima, iar acestea de alte 2 inferioare Androceu cu 10 stamine Pistil monocarpelar, superior Chemotaxoni: tanin, saponine, oleorezine si antraderivati

Cassia acutifolia si C. angustifolia

Arbusti din Africa rasariteana si Asia Mica Frunze paripenat compuse Flori galbene, dispuse in raceme axilare, zigomorfe, hermafrodite Sennae folium = foliole - antraderivati => actiune laxativ purgativa

Cassia angustifolia

Krameria triandra

Arbust (cca 50 cm) din Anzii Cordilieri, tulpina ramificata Frunze alterne, lanceolate, pubescente si sesile Flori mari, rosii, dispuse in raceme terminale Ratanhiae radix = tanin astringent si hemostatic

Ceratonia siliqua (roscov)

Arbust din Asia Mica, regiunea mediteraneana Frunze paripenat compuse, persistente Fruct = pastaie indehiscenta, dulce, comestibila Preparate antidiareice

Tamarindus indica Pulpa tamarindorum laxativ-purgativ

Ceratonia siliqua

Gleditschia triacanthos (gladita)

Arbore (20 m) din America de Nord, la noi ornamentala Spini tri-ramificati direct pe tulpini Frunze dublu penat compuse Flori grupate in spice Pastaie brun-rosietica, lunga de 40 cm si torsionata

Familia Fabaceae (Papilionaceae)

Plante ierboase, rar lemnoase, cu nodoziti pe rdcini (bacterii fixatoare de azot) Frunze penat- sau palmat-compuse (de regul trifoliate), mai rar simple Flori hermafrodite, zigomorfe, pentamere, dispuse n raceme Corola specific, papilionat: -1 petal superioar = vexil/stindard, - 2 laterale = aripi/ale, - 2 inferioare = luntria/carena Androceul din 10 stamine total sau partial unite prin filamente tub in jurul pistilului (A mono sau diadelf) Fruct: pstaie polisperm si dehiscenta prin 2 valve Chemotaxoni: tanin, saponine, alcaloizi (sparteina, citizina) Importan economic

Clasificare

1. specii cu filamentele staminelor libere 2. specii cu androceu monadelf (10 stamine unite prin filamente) 3. specii cu androceu diadelf ( 9 stamine unite si una libera)

1. fac legatura cu Cesalpiniaceele, la care de asemenea cele 10 stamine sunt libere

Sophora japonica (salcm japonez)

Arbore de 20-30 m, originar din Japonia Frunze alterne, imparipenat-compuse, cu 7-11 foliole Flori glbui, mirositoare, grupate n raceme Fruct: loment Sophorae imaturi flos (bobocii florali) conin 20% rutozida = factor vitaminic P

Myroxylon balsamum var. pereire

Arbore (20 m) din America Centrala, N Americii de Sud Frunze imparipenat compuse Flori albe, dispuse in raceme In scoarta si lemnul tanar = pungi rezinifere Balsamum Peruvianum Extern: cicatrizant, antiseptic, paraziticid

Sophora japonica

Sophora japonica

Myroxylon balsamum var. genuinum (sin. Myroxylon toluifera)

Arbore de 25 m Frunze imparipenat compuse Flori grupate in inflorescente axilare Balsamum Tolutanum intern = moderator al secretiilor bronsice si expectorant

2). 10 stamine unite = A monadelf

Laburnum anagyroides salcam galben

Specie rar, la noi crete spontan n sud-vestul rii i e cultivat n scop ornamental Arbust de 7 m, cu frunze alterne, trifoliate Flori aurii, mari, mirositoare, grupate n raceme pendente Fruct: pstaie cu semine negre, lucioase Cytisi semen materie prim pt. extracia alcaloidului citizin, folosit ca analeptic respirator si impotriva fumatului (Tabex)

Cytisus laburnum

Arachis hypogaea (alune de pamant)

Ierbacee, anuala, din Brazilia Frunze paripenat compuse Pastaile se maturizeaza in sol Seminte bogate in ulei gras (50%) si albumine (30%)

Soja hispida (Glycine soia) fasole japoneza

Ierbacee, anuala, cu tulpina volubila sau erecta Frunze trifoliate Flori albe sau albastre-violacei Cultivata mult pt seminte valoare economica Oleum Sojae valoare economica si farmaceutica materie prima pentru steroli folositi in industria farmaceutica In seminte: Proteine (35%) Lipide (17%) Vitamine steroli

Lupinus sp. (cafelute)

100 specii ierbacee, anuale si perene provenind majoritatea din America de Nord Frunze palmat compuse Flori albe, galbene, albastre, dispuse in raceme Semintele au valoare economica Sunt si plante decorative, dar si medicinale (paine pt diabetici)

3) 9 stamine unite si una libera (diadelf)

Robinia pseudacacia (salcam)

Arbore 25 m originar din America de Nord, dar naturalizat in Europa Frunze imparipenat compuse, la baza 2 spini din transformarea stipelelor Flori albe dispuse in raceme axilare, zigomorfe, hermafrodite Receptacul concav, caliciu gamosepal Corola alba din 5 petale inegale Androceu diadelf 10 stamine Gineceu unicarpelat si superior, cu multe ovule Fruct = pastaie dehiscenta prin 2 valve Robiniae flos medicina populara calmant al tusei, folosit si ca diuretic, hipoazotemic Contine flavone, ulei volatil

Robinia pseudacacia

Trifolium pratense (trifoi rosu)

Ierbacee, perena, spontana sau cultivata = furajera Flori rosii grupate in capitule Trifolii rubri flos In medicina populara: expectorant, diuretic, antidiareic Valoare economica: planta de nutret

Trifolium repens (trifoi alb)

Saponine, flavone triterpenice

Astragalus gummifer
Arbust de 1 m, spinos din Asia Mica Frunze paripenat compuse Flori galbene, caliciu paros Tragacantha utilizata ca adjuvat in tehnica farmaceutica Membranele celulelor medulare sufera proces de gomoza

Trifolium pratense

Trifolium repens

Phaseolus vulgaris (fasole)

Ierbacee, anuala, volubila, originara din America de Sud Cultivata planta alimentara Frunze trifoliate Flori albe, roz sau chiar rosii-portocalii dispuse in raceme Fructe pastai cu seminte Phaseoli fructus sine seminibus
Aminoacizi, vitamina C, saruri anorganice Actiune hipoglicemianta Actiune diuretica

In seminte: proteine, amidon, lipide = valoare alimentara Alte specii: Medicago sp. (lucerna), Onobrychis viciaefolia (sparceta), Vicia faba (bob), Lathyrus pratense (lintea pratului), Pisum sativum (mazare), Lens culinaris (linte)

Specii de importanta medicinala

Glycyrrhiza glabra (lemn dulce)

Subarbust peren, de maxim 1,5 m nlime Rizom principal gros, fusiform, din care se desprind rizomi secundari, bruni la exterior, galbeni la interior, lungi de 1-2 m Frunze imparipenat-compuse, cu foliole ovate Flori albastre-violacei, n raceme axilare, androceu diadelf Fruct: pstaie turtita, galbra cu 2-4 seminte Liquiritiae radix (prile subterane) conin saponine triterpenice (glicirizin), flavone (licviriin, izolicviriin), fitoestrogeni, glucide Aciune: fluidificator al secreiilor bronice (expectorant), antiinflamator, antiulceros, laxativ, edulcorant

Glycyrrhiza glabra (lemn dulce)

Melilotus officinalis (sulfin)

Plant ierboas, bianuala, de pn la 1 m nlime Frunze trifoliate Flori mici, galbene, mirositoare, grupate n raceme alungite Fructe: psti mici, ovat-rugoase Meliloti flos i Meliloti herba conin cumarine, acizi polifenolcarboxilici Aciune: venotonic, hepatoprotectoare, diuretic, antiedematoas, astringent, antiinflamatoare, antispastic, anticoagulant Utilizri: varice, tromboflebite, hemoroizi, inflamaii ale membrelor inferioare, fragilitate capilar, tulburri de circulaie periferic

Melilotus officinalis (sulfin)

Sarothamnus scoparius (drob, maturice)

Arbust de 2 m- tufe, ramificat de la baza Frunze trifoliate Flori papilionate, mari, galbene Pastai negre Sarothamni herba Materie prima industriala pentru obtinerea de sparteina = alcaloid cu proprietati cardiostimulente si ocitocice Florile = diuretice
Alte specii: Ononis spinosa (osul iepurelui) Trigonella foenum graecum (schinduf) tonic nervos Galega officinalis (ciumarea) hipoglicemiant Physostigma venenosum arbust din Africa tropicala Andira araroba arbore de 20-30 m din Brazilia

Sarothamnus scoparius (drob, maturice)