) c. Tipuri de densități: a. Densitate a locuintelor – numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ). / ha. Densitate a retelei stradale – indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. Densitatea neta – numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. Indica gradul de ocupare a terenului. Densitatea populatiei urbane – numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10. pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. calatori ). Densitatea populatiei rurale – numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia. Densitate a localitatilor in teritoriu – raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata. h. j. f. . n. / ha.000 de persoane angajate in industria prelucratoare. m. Densitate a retelei de transport in comun – raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. Densitatea generală (medie) a populației b. ) d. o. Densitate a retelei de transport – indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. l. i. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de 1000 km2 ). Densitatea circulatiei rutiere – numarul participantilor la circulatie ( vehicule. densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100 km2 ).DENSITATEA POPULAȚIEI Concepte Densitatea populației – raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. g. Densitatea brută – numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii ( loc. Densitate a constructiilor – raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea. Densitatea robotica – indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari. k. Densitatea agricola – numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. e. la un anumit moment. Densitatea fiziologica – numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila.

CLIMA – cea mai importanta – impune limitele cele mai stricte . Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL . Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente: • temperaturile prea scazute • temperaturile prea ridicate • pluviozitatea RELIEFUL Densitatea se reduce in functie de relief – cauze : ~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului .altitudine ▫ relatia populatie – relief Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor . Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii . fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei . Mediul natural – afecteaza repartitia geografica a populatiei . ~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi .p. Factorii economici – au o influienta deosebita . astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane . In cadrul acestuia exista doua relatii : ▫ relatia populatie . Curentele migratorii au afectat numarul populatiei . FACTORII CARE INFLUENŢEAZA REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Factorii fizico-geografici – deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei . in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente . ). Densitate a angajatilor – masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru fiecare loc de munca. insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora . dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . Acestia cuprind doua componente : ▪ resursele minerale si energetice .

Comore .4 America Latină 6. Uruguay . mortalitatea generala si infantila foarte ridicata .7 10. Malta . Surinam . Taiwan . El Salvador .5 0. Burundi . Kazahstan . Olanda . Israel ) . Noua Zeelanda . Vatican . Somalia .9 4. Republica Central-Africana . Haiti . degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) . . Norvegia . Tuvalu . Republica CentralAfricana ) .8 15. Mauritania . San Marino .▪ progresul tehnic si inovatiile Tabel nr. Liban .0 Oceania 0.6 60. Malta ) . Japonia . India . Vicentiu si Grenadine . frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . Norvegia ) . Coreea de Sud .3. bogatia ( Germania – care este cea mai mare putere economica din lume ) . conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea Britanie . respectiv : Barbados . Vietnam . Guineea Ecuatoriala . Insulele Marshall .5 9. Marea Britanie . Belgia . Algeria . . Finlanda . Belize . suprafata mare a statului ( spre exemplu India .1 Europa 21. Tarile cele mai populate . Pakistan . Botswana . Namibia . Belgia ) .2050) . Mongolia . saracia ( spre exemplu Congo . în intervalul 1950 – 2010. Germania . Tarile cu cele mai mici densitati . Ciad . Sri Lanka .4 7. Turkmenistan .8 8. au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu Rusia .1 19. Bahrein . Argentina . Islanda .5 0. Rwanda . razboaiele ( spre exemplu Libia ) . Papua Noua Guinee . Israel . Zambia . Libia . Guyana . Insulele Solomon .2012 . Omar . Filipine ) . Filipine .4 59. Bolivia . Mauritius . respectiv : Monaco . Nigeria . Sfanta Lucia . Singapore . Trinidad-Tobago .Raspandirea populației pe regiuni geografice (1950 . suprafata mica a statului ( spre exemplu Maldive . Paraguay . Olanda . Nauru .6 4. Monaco . Angola . Liechtenstein .8 America de Nord 6. au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu .% anul 1950 2012 2050 Total mondial 100% 100% 100% Africa 8. Rusia . Congo . Sudan . Vanuatu . Australia .5 Evoluția densității generale (medii) a populației Terrei. Gabon . Maldive . Canada . Mali . Arabia Saudita . Grenada . Jamaica .1 Asia 55. Sf. Bangladesh .

aparute in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp . b.DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI ÎN INTERVALUL 1950 – 2012 CONCEPTE a. Dacă anumite situaţii o cer ea se poateimpune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365 zile) şi durata perioadei pentru care se calculează rata natalităţii. cât şi în comparaţiile internaţionale. Rata brută de natalitate (N) măsoară frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se calculează prin raportarea numărului de născuţi-vii (Nv) la efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile. intr-o anumita perioada de timp . În mod obişnuit intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru perioada anului calendaristic. casatoriilor si divorturilor . Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale . Deşi la numitorul relaţiei este cuprinsă întreaga populaţie. Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces . Rata generală de fertilitate (Fg) este expresia raportului dintre numărul de născuţi vii (Nv) şi numărul populaţiei feminine în vârstă fertilă . MIŞCAREA NATURALĂ : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si structura populatiei . d. nu numai cea supusă riscului de a naşte. Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii . ca urmare a nasterilor si deceselor . rata brută de natalitate este un indicator des utilizat atât în statisticile naţionale. INDICATORI DE EVALUARE a. . c. b.

Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o conexiune directă. Mai mult chiar un bilanţ natural pozitiv poate să camufleze perspectivele reproducerii populaţiei. Tabel nr. acordându-i-se o importanţă pe care el nu o poate avea. pentru analiza demografică este util să se determine rata bilanţului demografic natural. . când N>M şi se numeşte spor sau excedent natural. în sensul că intensitatea fertilităţii determină nivelul de natalitate. ci şi de structura populaţiei feminine după vârstă. din punctul de vedere al istoriei demografice.nul. mai cu seamă prin faptul că unul şi acelaşi bilanţ natural se poate realiza la nivele diferite ale natalităţii şi mortalităţii. Cu toate acestea. ne ajută să înţelegem creşterea demografică.pozitiv. În funcţie de raportul dintre naşteri şi decese. când N<M. De aceea. Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor vii de unul din factorii determinaţi. Dacă bilanţul natural. bilanţul demografic poate fi: .negativ. aceasta. Bilanţul demografic natural Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei. Bilanţul demografic natural ne ajută să descriem şi să înţelegem creşterea demografică. ca medie pe perioade semnificative. el este folosit pe scară largă. mortalității și sporului natural în intervalul 1950 -2012 și perspectiva 2050 . . Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul bilanţului demografic natural (Bdn) care reprezintă diferenţa dintre natalitate (N) şi mortalitate (M ) . Bilanţul demografic natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi nu are nici o semnificaţie pentru puterea de reproducere a populaţiei. numindu-se deficit natural. El apare însă foarte util în aprecierea tranziţiei demografice.Valoarea acestui indice este influenţată nu numai de fertilităţile specifice după vârstă.1 .Evoluția ratelor natalității. şi nu reproducerea populaţiei. când N = M. care condiţionează potenţialul intrărilor în sistemul populaţiei şi anume dimensiunea contingentului fertil feminin.

Tabel nr.1 Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1.62 1.90 0.67 0.56 0.18 0. .96 0. limitare a acestora ( antinatalista ) .99 0. care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii . sporului natural Factorii care determina evolutia natalitatii sunt : ○ factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica .98 0. conditiile de viata .70 1.52 0.96 0.00 1. mortalității.61 0.80 0.48 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Factorii care au influențat evoluția natalității.99 1. neutra.36 0.74 0.85 0. ○ factorii politici – fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a nasterilor ( pronatalista ) .89 0.

climatul psihologic general si varsta populatiei . o supramortalitate fenomen in tarile islamice . ◊ Structura pe grupe de varsta si sexe – o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata . accedentele de munca .○ factorii socio – culturali – statutul femeii in societate . pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) . limitarea consumului de alcool . religia . diareica . Diferentieri pe cele doua sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate . infrastructura si echipamentele sanitare. ◊ Accidentele rutiere – au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . un anumit comportament fata de maladii . exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . abcese pulmonare . renuntarea la tutun. in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii . ♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii . accidentelor rutiere . bronsite acute . cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii . Factorii care determina evolutia sporului natural sunt : ♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie . cerebrovasculare ( atacuri cerebrale hipertensiunea). ◊ Sistemul de ingrijire medicala – calitatea serviciilor . . maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . pneumonii ) . Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt : ◊ Nivelul general de dezvoltare economica – progresul tehnico-economic . ◊ Bolile incurabile – cardiace ischemice . ♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . Cu cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat . infectioase ( HIV / SIDA ) . reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii . in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . tuberculoza. cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei . ◊ Nivelul general de instruire a populatiei – dieta . gradul de pregatire al personalului medical . malaria . imbunatatirea alimentatiei .

se măsoară de exemplu speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani. INDICATORI DE MĂSURARE Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp . Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii . Speranța de viață este durata medie a viaţii unui individ sau numărul mediu de ani viaţă rămaşi la o anumită vîrstă. la o populatie de 1000 de locuitori . la o populatie de 1000 de locuitori . În ţările cu mortalitate infantilă ridicată. la 1000 de locuitori . in general un an calendaristic . la 1000 de locuitori . Rata de mortalitate infantila pe sexe – numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata . În aceste cazuri. Rata de mortalitate infantila pe medii – se calculeaza : numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii . speranţa de viaţă la naştere este foarte mult influenţată de rata mortalităţii în primii ani viaţă. de sex masculin sau feminin . la 1000 de locuitori . SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII CONCEPTE Mortalitate infantilă = frecvenţa deceselor în primul an de viaţă la o mie de copii născuţi vii. Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . Speranţa de viaţă depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul.DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII INFANTILE. . Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii .

-rangul nou-nascutului. -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. -accidente in timpul nasterii. clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -familie dezorganizata.Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . -alcoolismul. infantile speranţei de viaţă. la 1000 de locuitori . populatia. infectii in interferenta cu factori exogeni). 2. -interventii obstetricale. Biosistemul mamacopil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani. fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. -accidente. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara). peste 35 ani). Factorii care au influenţat evoluţia mortalităţii. Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia. -virsta (primul trimestru). la 1000 de locuitori . mediul (fizic si social). vârstei medii Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). -planificarea familiala. -paritate. -patologie generala si obstetricala. -conditii de locuit nesatisfacatoare. . 3. -handicapuri biologice (malnutritie. -vagabondajul. malformatii. Factori exogeni: 50 -intoxicatii. -nivelul scazut de instructie. -familii cu domiciliul nestabil. -care tin de copil: -greutate mica la nastere. -sexul masculin. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii. 1. anemie. -venitul familiei. -avorturi in antecedente. rahitism. Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii .

chiar daca se crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . Pentru inlocuirea simpla a generatiilor . aducand pe lume copii necesari . Acest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale . Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice . adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . 0. de catre majoritatea tarilor din aceasta categorie . ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . demografia recomanda o metoda simplificata . ca numar de fiice .MIȘCAREA NATURALĂ EVOLUȚIA FERTILITĂȚII ȘI A REPRODUCERII NETE CONCEPTE Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare. ci si factorul de mortalitate . iar sezultatul fiind un spor natural redus . reproducere exploziva si reproducere in declin . Reproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi . pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental . in perspectiva . se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . Se calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) . Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 ‰ . in genere . observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate . Intervine . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) . Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 .488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) . trecerea . Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat . de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva . Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a XIX – lea . fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa ajunga la varsta de reproducere . respective ale revolutiei industriale . nu numai numarul de copii ssau descendenta finala . si raportul dintre numărul copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire. o generatie inlocuieste generatia precedenta . Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de . apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) . de asemenea . cca. O rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata . declinul demografic . Se caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse . din cele mai vechi timpuri pana in prezent : reproducere traditionala . si deci . foarte accentuata . S-au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere . mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii .

Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au beneficiat de un avans economic . de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie . INDICATORI DE MĂSURARE Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) . Calendarul fertilitatii – distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . Asemenea evolutii . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu . ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat . valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de 31 ‰ cu o valoare medie a mortalitatii de 12 ‰ .. Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional . casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani . dupa care s-au legiferat la 15 ani . gradul lor de ocupare nedepasind 5 % . Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate “ forte “ si o mortalitate moderata . social-sanitar in conditiile unei independente politice si economice . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care ajunge pana la 50-55 ‰ ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o femeie .. la 14-16 ani . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la “ explozia demografica “ . . cat si cultural . . Orientativ . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55 ani . in unele tari chiar mai devreme . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 . Orientale . Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . exemplu : in India pana la obtinerea independentei . . in present . iar in present la 18 ani . caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale Africii Occidentale . IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii . 45-49 . relative redusa . 20-24 .25-35 de ani . un spor mediu natural deci de 23 ‰ . caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus .

politici . sistemul de alocatii pentru copii . economici . religie . metode si mijloace contraceptive Factorii locali – traditionali – nivelul cultural . programe de protectie materno – fetale . obiceiurile locale . Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinata de factori sociali . Factori medico-biologici – sterilitatea primara si secundara . patologia genitala . in special a populatiei feminine pe grupe de varsta . Factorii sociali – prelungirea scolarizarii . sterilitatea masculina . gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice . numarul de copii doriti . Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii . nuptialitatea si divortialitatea . numarul de copii realizati . culturali Factorii legislativi – prevederile codului muncii si codului familial . . igiena sexuala . structura populatiei .Factorii care au influențat evoluția fertilității și a reproducerii nete Factorii demografici – distributia pe sexe .

scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana . plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu . . Migratia selectiva – proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta .MIGRATIILE INTERNATIONALE CONCEPTE Flux migratoriu – numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi . pag. 129 ). luna . Migrant activ – migranti care cauta destinatii convenabile . ora . an . interregionala . Factorii care au influientat migratia internationala De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice. rurala spre urbana . Migratia internationala – migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . ( Erdeli & C. a fortei de munca mai ales . Desigur . moralitatea etc. tara gazda decide conditiile privind varsta . din diferite motive . inpunandu-se relevarea lor in analiza . urbana spre urbana . imigrantilor. Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie . Accentuarea curentilor migratorii . dintre toti .O. pentru a scapa de saracie . sau datorita unor conditii politice adverse . caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din imprejurimi . in cazul migratiei internationala . Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica . are la baza marile decalaje economice intre tari . la 1000 de locuitori . Din punct de vedere geografic . sanatatea . . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului . multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase . Migratie neta – proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . internationala etc. Oricum . care implica schimbarea resedintei . aptitudini si alte caracteristici personale . Rata de migratie – indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei . etc. ocupatia . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale inconjuratoare si centrifuga . care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna .

A. in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura .factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti : foamete . in special din Europa Centrala si din Rusia . Se intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . migratia evreilor spre Israel . s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii . . mai nou . intre 1500 si 1850 negustorii de sclavi au transferat fortat din Africa in America .000 de persoane pe an . aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii . Dupa primul razboi mondial . razboiul din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati . migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara . lipsa terenurilor agricole . cauzele fiind diferite – A continuat migratia spre America de Nord . intr-un ritm mult mai mic . calanitati naturale de proportii etc. aproximativ 9. respectiv in jurul a 600. pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale . Dupa cel de-al doilea razboi mondial . In general . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global . Exista . razboaiele . insa cauze involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul . expulzare . somaj .5 milioane de oameni . Astralia si Africa de Sud . migratia est – europenilor este Europa de Vest si S. care nu poate fi descris in toate detaliile sale . . migratia internationala a continuat . Astfel .U. datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful