DENSITATEA POPULAȚIEI Concepte Densitatea populației – raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. j. / ha. Densitatea fiziologica – numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila. la un anumit moment. n. m. Densitatea agricola – numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. h. Densitate a localitatilor in teritoriu – raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata. Densitate a retelei stradale – indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. Densitatea circulatiei rutiere – numarul participantilor la circulatie ( vehicule. . calatori ). i. Densitatea generală (medie) a populației b. pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. e. ) c.000 de persoane angajate in industria prelucratoare. exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10. l. Densitatea robotica – indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari. Densitate a retelei de transport – indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. ) d. densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100 km2 ). Densitate a constructiilor – raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea. Densitatea populatiei urbane – numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. Densitate a locuintelor – numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ). k. Densitatea brută – numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii ( loc. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de 1000 km2 ). Densitatea neta – numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. Densitate a retelei de transport in comun – raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. f. / ha. Indica gradul de ocupare a terenului. Densitatea populatiei rurale – numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia. Tipuri de densități: a. o. g.

Densitate a angajatilor – masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru fiecare loc de munca. astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. ). acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane . fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei . insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora . Curentele migratorii au afectat numarul populatiei . Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii . dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . Acestia cuprind doua componente : ▪ resursele minerale si energetice . Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente: • temperaturile prea scazute • temperaturile prea ridicate • pluviozitatea RELIEFUL Densitatea se reduce in functie de relief – cauze : ~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului . Mediul natural – afecteaza repartitia geografica a populatiei .p. in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente .altitudine ▫ relatia populatie – relief Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor . Factorii economici – au o influienta deosebita . CLIMA – cea mai importanta – impune limitele cele mai stricte . In cadrul acestuia exista doua relatii : ▫ relatia populatie . Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL . FACTORII CARE INFLUENŢEAZA REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Factorii fizico-geografici – deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei . ~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi .

Liban . Rusia . suprafata mica a statului ( spre exemplu Maldive . Libia . Angola . Nauru . Singapore . Coreea de Sud . Marea Britanie . Gabon . Finlanda . Bahrein . Surinam .1 19.5 0. Jamaica . Sfanta Lucia . Tarile cele mai populate . Botswana . Bangladesh . Haiti .6 4. Arabia Saudita .8 15. Insulele Marshall . Australia . Filipine ) .Raspandirea populației pe regiuni geografice (1950 . Sri Lanka . Maldive . Tarile cu cele mai mici densitati . în intervalul 1950 – 2010. Zambia . suprafata mare a statului ( spre exemplu India . respectiv : Barbados . Israel ) .4 America Latină 6. Paraguay . Vatican . Malta ) . Mali .2012 . Ciad . bogatia ( Germania – care este cea mai mare putere economica din lume ) . Sf. Pakistan . Turkmenistan . saracia ( spre exemplu Congo . Malta . Burundi .6 60. Vicentiu si Grenadine . razboaiele ( spre exemplu Libia ) . Congo . mortalitatea generala si infantila foarte ridicata . Grenada . Sudan .8 America de Nord 6. Vietnam .1 Europa 21.% anul 1950 2012 2050 Total mondial 100% 100% 100% Africa 8. Olanda . Japonia . El Salvador . Islanda . au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu . Mauritania . . Papua Noua Guinee .3. Belgia . conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea Britanie . Argentina . Norvegia .2050) . degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) . Tuvalu .8 8.4 7. San Marino . Canada . Nigeria . Liechtenstein . Guineea Ecuatoriala .7 10. Germania . Mauritius .1 Asia 55. Rwanda . Belgia ) . Republica CentralAfricana ) . Filipine . Norvegia ) . Omar . Namibia . . Monaco . Trinidad-Tobago . India . respectiv : Monaco . Uruguay . Comore . Israel .9 4. frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . Guyana . Bolivia .▪ progresul tehnic si inovatiile Tabel nr. Somalia .5 0. Republica Central-Africana . Olanda . Belize .4 59. Algeria . Taiwan . Kazahstan . Noua Zeelanda .5 Evoluția densității generale (medii) a populației Terrei. Mongolia .5 9. Vanuatu . au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu Rusia . Insulele Solomon .0 Oceania 0.

aparute in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp . Dacă anumite situaţii o cer ea se poateimpune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365 zile) şi durata perioadei pentru care se calculează rata natalităţii. ca urmare a nasterilor si deceselor . Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii . Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale . nu numai cea supusă riscului de a naşte. . cât şi în comparaţiile internaţionale. Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces . casatoriilor si divorturilor . Deşi la numitorul relaţiei este cuprinsă întreaga populaţie. În mod obişnuit intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru perioada anului calendaristic. b. MIŞCAREA NATURALĂ : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si structura populatiei . Rata brută de natalitate (N) măsoară frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se calculează prin raportarea numărului de născuţi-vii (Nv) la efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile. INDICATORI DE EVALUARE a. Rata generală de fertilitate (Fg) este expresia raportului dintre numărul de născuţi vii (Nv) şi numărul populaţiei feminine în vârstă fertilă . rata brută de natalitate este un indicator des utilizat atât în statisticile naţionale. b. d.DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI ÎN INTERVALUL 1950 – 2012 CONCEPTE a. c. intr-o anumita perioada de timp .

când N<M. el este folosit pe scară largă. acordându-i-se o importanţă pe care el nu o poate avea. În funcţie de raportul dintre naşteri şi decese.1 . când N = M. pentru analiza demografică este util să se determine rata bilanţului demografic natural. mortalității și sporului natural în intervalul 1950 -2012 și perspectiva 2050 . mai cu seamă prin faptul că unul şi acelaşi bilanţ natural se poate realiza la nivele diferite ale natalităţii şi mortalităţii.Valoarea acestui indice este influenţată nu numai de fertilităţile specifice după vârstă. bilanţul demografic poate fi: . Tabel nr. Mai mult chiar un bilanţ natural pozitiv poate să camufleze perspectivele reproducerii populaţiei. Cu toate acestea. .negativ. din punctul de vedere al istoriei demografice.Evoluția ratelor natalității. în sensul că intensitatea fertilităţii determină nivelul de natalitate. numindu-se deficit natural. Dacă bilanţul natural. Bilanţul demografic natural ne ajută să descriem şi să înţelegem creşterea demografică. Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul bilanţului demografic natural (Bdn) care reprezintă diferenţa dintre natalitate (N) şi mortalitate (M ) . Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o conexiune directă. Bilanţul demografic natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi nu are nici o semnificaţie pentru puterea de reproducere a populaţiei. ca medie pe perioade semnificative. care condiţionează potenţialul intrărilor în sistemul populaţiei şi anume dimensiunea contingentului fertil feminin.nul. aceasta. . Bilanţul demografic natural Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei. când N>M şi se numeşte spor sau excedent natural. Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor vii de unul din factorii determinaţi. ci şi de structura populaţiei feminine după vârstă. El apare însă foarte util în aprecierea tranziţiei demografice. şi nu reproducerea populaţiei. De aceea.pozitiv. ne ajută să înţelegem creşterea demografică.

62 1.80 0. . neutra.96 0.90 0.52 0. sporului natural Factorii care determina evolutia natalitatii sunt : ○ factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica .00 1. care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii .18 0.36 0. ○ factorii politici – fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a nasterilor ( pronatalista ) .98 0.Tabel nr. conditiile de viata .74 0.89 0. mortalității.99 0.70 1.85 0.56 0.1 Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1.48 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Factorii care au influențat evoluția natalității.67 0.99 1.96 0. limitare a acestora ( antinatalista ) .61 0.

Factorii care determina evolutia sporului natural sunt : ♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . abcese pulmonare . limitarea consumului de alcool . ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei . Cu cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat . o supramortalitate fenomen in tarile islamice . gradul de pregatire al personalului medical . accidentelor rutiere . imbunatatirea alimentatiei . ◊ Accidentele rutiere – au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . ◊ Sistemul de ingrijire medicala – calitatea serviciilor . maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . pneumonii ) . in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . ◊ Bolile incurabile – cardiace ischemice . infectioase ( HIV / SIDA ) . ◊ Nivelul general de instruire a populatiei – dieta . ♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . accedentele de munca . bronsite acute . cerebrovasculare ( atacuri cerebrale hipertensiunea). religia . . infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie . cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . un anumit comportament fata de maladii . Diferentieri pe cele doua sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate . infrastructura si echipamentele sanitare. malaria .○ factorii socio – culturali – statutul femeii in societate . renuntarea la tutun. ♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii . climatul psihologic general si varsta populatiei . tuberculoza. pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) . Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt : ◊ Nivelul general de dezvoltare economica – progresul tehnico-economic . diareica . cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii . Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii . ◊ Structura pe grupe de varsta si sexe – o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata . cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii .

Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . la 1000 de locuitori . de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii . Rata de mortalitate infantila pe sexe – numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata . la 1000 de locuitori . SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII CONCEPTE Mortalitate infantilă = frecvenţa deceselor în primul an de viaţă la o mie de copii născuţi vii. Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii . Speranța de viață este durata medie a viaţii unui individ sau numărul mediu de ani viaţă rămaşi la o anumită vîrstă. la o populatie de 1000 de locuitori . În ţările cu mortalitate infantilă ridicată. la o populatie de 1000 de locuitori . În aceste cazuri.DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII INFANTILE. se măsoară de exemplu speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani. Speranţa de viaţă depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . in general un an calendaristic . INDICATORI DE MĂSURARE Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp . Rata de mortalitate infantila pe medii – se calculeaza : numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii . speranţa de viaţă la naştere este foarte mult influenţată de rata mortalităţii în primii ani viaţă. de sex masculin sau feminin . la 1000 de locuitori . .

-interventii obstetricale. -alcoolismul. -sexul masculin. vârstei medii Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Factori exogeni: 50 -intoxicatii. -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). -planificarea familiala. -rangul nou-nascutului. populatia. la 1000 de locuitori . clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -familii cu domiciliul nestabil. -care tin de copil: -greutate mica la nastere.Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . malformatii. anemie. infantile speranţei de viaţă. infectii in interferenta cu factori exogeni). Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica. 2. peste 35 ani). Factorii care au influenţat evoluţia mortalităţii. rahitism. -venitul familiei. -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. -vagabondajul. 3. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara). Biosistemul mamacopil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani. Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia. -nivelul scazut de instructie. mediul (fizic si social). Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . -accidente in timpul nasterii. -handicapuri biologice (malnutritie. 1. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii. -familie dezorganizata. la 1000 de locuitori . -conditii de locuit nesatisfacatoare. . -accidente. -patologie generala si obstetricala. -paritate. -virsta (primul trimestru). -avorturi in antecedente.

Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 ‰ . declinul demografic . demografia recomanda o metoda simplificata . rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 . trecerea . Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere . Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice . din cele mai vechi timpuri pana in prezent : reproducere traditionala . Intervine . S-au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei . in perspectiva . in genere . ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . Se calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) . ci si factorul de mortalitate . Pentru inlocuirea simpla a generatiilor . chiar daca se crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . reproducere exploziva si reproducere in declin . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) . O rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata . adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . Se caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse . nu numai numarul de copii ssau descendenta finala . Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a XIX – lea . si raportul dintre numărul copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire. de asemenea . si deci . iar sezultatul fiind un spor natural redus . cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate . respective ale revolutiei industriale . foarte accentuata .MIȘCAREA NATURALĂ EVOLUȚIA FERTILITĂȚII ȘI A REPRODUCERII NETE CONCEPTE Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare. Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . Acest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale . mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa ajunga la varsta de reproducere . pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental . ca numar de fiice . 0.488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) . se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . de catre majoritatea tarilor din aceasta categorie . Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat . de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva . cca. apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) . aducand pe lume copii necesari . o generatie inlocuieste generatia precedenta . Reproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi .

Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional . cat si cultural . 20-24 . in present . caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale Africii Occidentale . 45-49 . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la “ explozia demografica “ . Asemenea evolutii . Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . INDICATORI DE MĂSURARE Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) . casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani . Orientativ . iar in present la 18 ani . Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . la 14-16 ani .25-35 de ani . social-sanitar in conditiile unei independente politice si economice . dupa care s-au legiferat la 15 ani . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic . Orientale . gradul lor de ocupare nedepasind 5 % . . un spor mediu natural deci de 23 ‰ . valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de 31 ‰ cu o valoare medie a mortalitatii de 12 ‰ . Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au beneficiat de un avans economic . Calendarul fertilitatii – distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta .. de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie . exemplu : in India pana la obtinerea independentei . in unele tari chiar mai devreme . Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate “ forte “ si o mortalitate moderata . ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu . . . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55 ani . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care ajunge pana la 50-55 ‰ ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o femeie . caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus .. relative redusa . IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii .

nuptialitatea si divortialitatea . numarul de copii realizati . Factori medico-biologici – sterilitatea primara si secundara . Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii . sistemul de alocatii pentru copii . structura populatiei . gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice . patologia genitala . sterilitatea masculina .Factorii care au influențat evoluția fertilității și a reproducerii nete Factorii demografici – distributia pe sexe . Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinata de factori sociali . economici . igiena sexuala . . in special a populatiei feminine pe grupe de varsta . programe de protectie materno – fetale . Factorii sociali – prelungirea scolarizarii . obiceiurile locale . culturali Factorii legislativi – prevederile codului muncii si codului familial . religie . politici . metode si mijloace contraceptive Factorii locali – traditionali – nivelul cultural . numarul de copii doriti .

pag. an . Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie . ( Erdeli & C. Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica . la 1000 de locuitori . Migratia internationala – migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . internationala etc. sau datorita unor conditii politice adverse . Din punct de vedere geografic . din diferite motive . moralitatea etc. care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana . are la baza marile decalaje economice intre tari . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului . luna . Migratie neta – proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu . 129 ). Factorii care au influientat migratia internationala De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice. Rata de migratie – indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei . rurala spre urbana . Oricum . ora . Accentuarea curentilor migratorii . multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase . ocupatia . pentru a scapa de saracie .MIGRATIILE INTERNATIONALE CONCEPTE Flux migratoriu – numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi . Desigur . tara gazda decide conditiile privind varsta . dintre toti . imigrantilor. . urbana spre urbana . in cazul migratiei internationala .O. caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din imprejurimi . Migrant activ – migranti care cauta destinatii convenabile . sanatatea . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale inconjuratoare si centrifuga . aptitudini si alte caracteristici personale . inpunandu-se relevarea lor in analiza . interregionala . . etc. care implica schimbarea resedintei . Migratia selectiva – proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta . a fortei de munca mai ales . ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna .

intre 1500 si 1850 negustorii de sclavi au transferat fortat din Africa in America . expulzare . migratia est – europenilor este Europa de Vest si S. Astralia si Africa de Sud . Dupa cel de-al doilea razboi mondial . migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara . datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii . mai nou . aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii . razboiul din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati . in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . somaj . Dupa primul razboi mondial . s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii . In general . respectiv in jurul a 600. intr-un ritm mult mai mic . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global . cauzele fiind diferite – A continuat migratia spre America de Nord . pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale .A.000 de persoane pe an . migratia evreilor spre Israel . lipsa terenurilor agricole . Se intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare .U. aproximativ 9. . razboaiele . migratia internationala a continuat . care nu poate fi descris in toate detaliile sale . Astfel . Exista .factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti : foamete . . calanitati naturale de proportii etc.5 milioane de oameni . insa cauze involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul . in special din Europa Centrala si din Rusia .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful