densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100 km2 ). h. Densitate a retelei stradale – indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. Densitatea generală (medie) a populației b. ) d. . f. l. la un anumit moment.DENSITATEA POPULAȚIEI Concepte Densitatea populației – raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. / ha. Tipuri de densități: a. Densitatea populatiei rurale – numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia. Densitate a retelei de transport in comun – raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. e. Densitatea brută – numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii ( loc. Densitatea circulatiei rutiere – numarul participantilor la circulatie ( vehicule. Densitate a localitatilor in teritoriu – raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata. ) c. n. o.000 de persoane angajate in industria prelucratoare. i. calatori ). Densitate a retelei de transport – indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. Indica gradul de ocupare a terenului. g. k. pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. Densitate a locuintelor – numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ). Densitatea fiziologica – numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila. Densitatea robotica – indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari. exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10. Densitatea populatiei urbane – numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de 1000 km2 ). Densitatea agricola – numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. Densitatea neta – numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. j. Densitate a constructiilor – raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea. m. / ha.

altitudine ▫ relatia populatie – relief Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor . Mediul natural – afecteaza repartitia geografica a populatiei . Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL . CLIMA – cea mai importanta – impune limitele cele mai stricte . Acestia cuprind doua componente : ▪ resursele minerale si energetice . fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei . ). astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha.p. Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii . In cadrul acestuia exista doua relatii : ▫ relatia populatie . Factorii economici – au o influienta deosebita . acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane . ~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi . insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora . Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente: • temperaturile prea scazute • temperaturile prea ridicate • pluviozitatea RELIEFUL Densitatea se reduce in functie de relief – cauze : ~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului . dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . Densitate a angajatilor – masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru fiecare loc de munca. in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente . Curentele migratorii au afectat numarul populatiei . FACTORII CARE INFLUENŢEAZA REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Factorii fizico-geografici – deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei .

Burundi .4 7.% anul 1950 2012 2050 Total mondial 100% 100% 100% Africa 8. Nauru . Israel .1 Europa 21. Sf. Liechtenstein . degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) . mortalitatea generala si infantila foarte ridicata . Mauritius . Vietnam . San Marino . Republica CentralAfricana ) . Coreea de Sud . Rusia . Vatican .8 15. Omar . Tuvalu . Ciad .8 America de Nord 6. Islanda . bogatia ( Germania – care este cea mai mare putere economica din lume ) . Israel ) . Filipine . Belgia ) . Malta .7 10. respectiv : Barbados .0 Oceania 0. Jamaica . razboaiele ( spre exemplu Libia ) .1 Asia 55. Turkmenistan . Algeria . Taiwan . Australia . Pakistan . Congo .2050) .5 0. Monaco . Mali . Olanda . Sudan . Namibia . Sfanta Lucia . El Salvador . Botswana . Belgia . Noua Zeelanda . Mongolia . Norvegia ) .8 8. Somalia . Zambia . Insulele Marshall .4 59. Haiti . saracia ( spre exemplu Congo . Grenada .6 60.1 19. Bolivia .2012 . frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . Papua Noua Guinee .4 America Latină 6. respectiv : Monaco .▪ progresul tehnic si inovatiile Tabel nr.5 Evoluția densității generale (medii) a populației Terrei. Bangladesh . Bahrein . Belize . Marea Britanie . Kazahstan . Republica Central-Africana . Olanda . Argentina . au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu .5 9. Canada . Norvegia . Liban . Paraguay . suprafata mare a statului ( spre exemplu India . Arabia Saudita .Raspandirea populației pe regiuni geografice (1950 . Finlanda . Germania . Tarile cele mai populate .3. Japonia . Tarile cu cele mai mici densitati . Angola . Filipine ) . Surinam .9 4. Gabon . . Trinidad-Tobago . Vanuatu . Uruguay .5 0. Comore . Sri Lanka . în intervalul 1950 – 2010. Insulele Solomon . Singapore . . Vicentiu si Grenadine . India . Maldive . Mauritania . Rwanda . Nigeria .6 4. conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea Britanie . suprafata mica a statului ( spre exemplu Maldive . Guyana . Libia . au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu Rusia . Malta ) . Guineea Ecuatoriala .

Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces . ca urmare a nasterilor si deceselor .DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI ÎN INTERVALUL 1950 – 2012 CONCEPTE a. c. Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale . casatoriilor si divorturilor . cât şi în comparaţiile internaţionale. Rata generală de fertilitate (Fg) este expresia raportului dintre numărul de născuţi vii (Nv) şi numărul populaţiei feminine în vârstă fertilă . d. Deşi la numitorul relaţiei este cuprinsă întreaga populaţie. Dacă anumite situaţii o cer ea se poateimpune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365 zile) şi durata perioadei pentru care se calculează rata natalităţii. Rata brută de natalitate (N) măsoară frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se calculează prin raportarea numărului de născuţi-vii (Nv) la efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile. intr-o anumita perioada de timp . b. aparute in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp . INDICATORI DE EVALUARE a. nu numai cea supusă riscului de a naşte. În mod obişnuit intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru perioada anului calendaristic. b. . MIŞCAREA NATURALĂ : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si structura populatiei . rata brută de natalitate este un indicator des utilizat atât în statisticile naţionale. Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii .

1 . mai cu seamă prin faptul că unul şi acelaşi bilanţ natural se poate realiza la nivele diferite ale natalităţii şi mortalităţii. Cu toate acestea. pentru analiza demografică este util să se determine rata bilanţului demografic natural. aceasta. bilanţul demografic poate fi: . Bilanţul demografic natural Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei. El apare însă foarte util în aprecierea tranziţiei demografice. ci şi de structura populaţiei feminine după vârstă. De aceea. în sensul că intensitatea fertilităţii determină nivelul de natalitate. În funcţie de raportul dintre naşteri şi decese. ne ajută să înţelegem creşterea demografică. Bilanţul demografic natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi nu are nici o semnificaţie pentru puterea de reproducere a populaţiei. când N>M şi se numeşte spor sau excedent natural.negativ. când N = M. el este folosit pe scară largă. Dacă bilanţul natural.pozitiv. Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul bilanţului demografic natural (Bdn) care reprezintă diferenţa dintre natalitate (N) şi mortalitate (M ) .Evoluția ratelor natalității.nul. Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o conexiune directă. când N<M. care condiţionează potenţialul intrărilor în sistemul populaţiei şi anume dimensiunea contingentului fertil feminin. Mai mult chiar un bilanţ natural pozitiv poate să camufleze perspectivele reproducerii populaţiei. din punctul de vedere al istoriei demografice. .Valoarea acestui indice este influenţată nu numai de fertilităţile specifice după vârstă. acordându-i-se o importanţă pe care el nu o poate avea. mortalității și sporului natural în intervalul 1950 -2012 și perspectiva 2050 . Tabel nr. Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor vii de unul din factorii determinaţi. şi nu reproducerea populaţiei. numindu-se deficit natural. ca medie pe perioade semnificative. Bilanţul demografic natural ne ajută să descriem şi să înţelegem creşterea demografică. .

00 1.96 0.98 0. . conditiile de viata .74 0.Tabel nr.1 Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1. neutra.96 0.61 0. sporului natural Factorii care determina evolutia natalitatii sunt : ○ factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica .56 0.99 0.67 0. limitare a acestora ( antinatalista ) .18 0.52 0.70 1. mortalității. ○ factorii politici – fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a nasterilor ( pronatalista ) .89 0.99 1.90 0.62 1.80 0.36 0.48 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Factorii care au influențat evoluția natalității. care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii .85 0.

reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii . climatul psihologic general si varsta populatiei . cerebrovasculare ( atacuri cerebrale hipertensiunea). un anumit comportament fata de maladii . cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . ◊ Sistemul de ingrijire medicala – calitatea serviciilor . in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . renuntarea la tutun. religia . o supramortalitate fenomen in tarile islamice . . pneumonii ) . ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei . infectioase ( HIV / SIDA ) . abcese pulmonare . imbunatatirea alimentatiei . ♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . accedentele de munca . Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii . infrastructura si echipamentele sanitare. in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . limitarea consumului de alcool .○ factorii socio – culturali – statutul femeii in societate . Cu cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat . cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . ◊ Structura pe grupe de varsta si sexe – o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata . gradul de pregatire al personalului medical . infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie . ♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii . ◊ Bolile incurabile – cardiace ischemice . ◊ Nivelul general de instruire a populatiei – dieta . exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . tuberculoza. diareica . Diferentieri pe cele doua sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate . malaria . ◊ Accidentele rutiere – au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii . maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . Factorii care determina evolutia sporului natural sunt : ♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) . bronsite acute . Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt : ◊ Nivelul general de dezvoltare economica – progresul tehnico-economic . accidentelor rutiere .

Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii . Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . INDICATORI DE MĂSURARE Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp . Speranța de viață este durata medie a viaţii unui individ sau numărul mediu de ani viaţă rămaşi la o anumită vîrstă. la 1000 de locuitori . SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII CONCEPTE Mortalitate infantilă = frecvenţa deceselor în primul an de viaţă la o mie de copii născuţi vii. Rata de mortalitate infantila pe medii – se calculeaza : numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii . la 1000 de locuitori . În ţările cu mortalitate infantilă ridicată. se măsoară de exemplu speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani. in general un an calendaristic . Rata de mortalitate infantila pe sexe – numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata . speranţa de viaţă la naştere este foarte mult influenţată de rata mortalităţii în primii ani viaţă. la 1000 de locuitori . Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . În aceste cazuri. . de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii . la o populatie de 1000 de locuitori .DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII INFANTILE. de sex masculin sau feminin . la o populatie de 1000 de locuitori . Speranţa de viaţă depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul.

-tinerele familii in primul an de la constituirea lor. peste 35 ani). malformatii. -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). rahitism. . -familii cu domiciliul nestabil. -handicapuri biologice (malnutritie. -care tin de copil: -greutate mica la nastere. vârstei medii Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. mediul (fizic si social). Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii. -sexul masculin. -nivelul scazut de instructie.Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . -vagabondajul. populatia. 1. 2. -paritate. Factori exogeni: 50 -intoxicatii. Biosistemul mamacopil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani. anemie. -conditii de locuit nesatisfacatoare. -accidente. Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . -alcoolismul. -familie dezorganizata. infantile speranţei de viaţă. -planificarea familiala. infectii in interferenta cu factori exogeni). -rangul nou-nascutului. fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica. clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara). la 1000 de locuitori . Factorii care au influenţat evoluţia mortalităţii. la 1000 de locuitori . Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia. -venitul familiei. -patologie generala si obstetricala. 3. -virsta (primul trimestru). -avorturi in antecedente. -interventii obstetricale. -accidente in timpul nasterii.

fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa ajunga la varsta de reproducere . trecerea . Reproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi . adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 . mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii . si deci .MIȘCAREA NATURALĂ EVOLUȚIA FERTILITĂȚII ȘI A REPRODUCERII NETE CONCEPTE Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare. Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de . O rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata . Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . 0. Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 ‰ . aducand pe lume copii necesari . respective ale revolutiei industriale . Se caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse . din cele mai vechi timpuri pana in prezent : reproducere traditionala . Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat . in perspectiva .488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) . in genere . Pentru inlocuirea simpla a generatiilor . declinul demografic . ca numar de fiice . observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . Intervine . reproducere exploziva si reproducere in declin . ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . demografia recomanda o metoda simplificata . S-au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei . de catre majoritatea tarilor din aceasta categorie . iar sezultatul fiind un spor natural redus . se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . o generatie inlocuieste generatia precedenta . pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere . de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva . Acest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale . apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) . Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. de asemenea . cca. cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate . foarte accentuata . Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice . Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a XIX – lea . chiar daca se crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . ci si factorul de mortalitate . Se calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) . si raportul dintre numărul copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire. nu numai numarul de copii ssau descendenta finala .

Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate “ forte “ si o mortalitate moderata . 45-49 . 20-24 . cat si cultural . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care ajunge pana la 50-55 ‰ ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o femeie . in unele tari chiar mai devreme . casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55 ani . Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie . un spor mediu natural deci de 23 ‰ . Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional . la 14-16 ani .25-35 de ani . . caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . Orientale . social-sanitar in conditiile unei independente politice si economice . ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat . Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . INDICATORI DE MĂSURARE Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) .. dupa care s-au legiferat la 15 ani . gradul lor de ocupare nedepasind 5 % . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic . . caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale Africii Occidentale . relative redusa . valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de 31 ‰ cu o valoare medie a mortalitatii de 12 ‰ . iar in present la 18 ani . in present . Asemenea evolutii .. IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii . exemplu : in India pana la obtinerea independentei . Calendarul fertilitatii – distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la “ explozia demografica “ . Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au beneficiat de un avans economic . Orientativ .

igiena sexuala . Factori medico-biologici – sterilitatea primara si secundara . sterilitatea masculina . metode si mijloace contraceptive Factorii locali – traditionali – nivelul cultural . gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice .Factorii care au influențat evoluția fertilității și a reproducerii nete Factorii demografici – distributia pe sexe . Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii . numarul de copii doriti . culturali Factorii legislativi – prevederile codului muncii si codului familial . politici . nuptialitatea si divortialitatea . numarul de copii realizati . patologia genitala . in special a populatiei feminine pe grupe de varsta . programe de protectie materno – fetale . sistemul de alocatii pentru copii . Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinata de factori sociali . . structura populatiei . obiceiurile locale . religie . Factorii sociali – prelungirea scolarizarii . economici .

ocupatia . rurala spre urbana . tara gazda decide conditiile privind varsta .O. Oricum . care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . interregionala . internationala etc. aptitudini si alte caracteristici personale . moralitatea etc. Desigur . etc. ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna . . plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu . in cazul migratiei internationala . la 1000 de locuitori . . ( Erdeli & C. dintre toti . Migratie neta – proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica . inpunandu-se relevarea lor in analiza . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale inconjuratoare si centrifuga . pag. multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase . Migrant activ – migranti care cauta destinatii convenabile . urbana spre urbana . Din punct de vedere geografic . Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie . Migratia internationala – migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . a fortei de munca mai ales . Accentuarea curentilor migratorii . an . imigrantilor. din diferite motive . luna . caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din imprejurimi . scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana . Rata de migratie – indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei . Migratia selectiva – proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta . 129 ). care implica schimbarea resedintei . Factorii care au influientat migratia internationala De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice. sau datorita unor conditii politice adverse . ora . sanatatea .MIGRATIILE INTERNATIONALE CONCEPTE Flux migratoriu – numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi . pentru a scapa de saracie . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului . are la baza marile decalaje economice intre tari .

pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale . intre 1500 si 1850 negustorii de sclavi au transferat fortat din Africa in America . Se intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . . intr-un ritm mult mai mic . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global . .000 de persoane pe an . migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara . expulzare . lipsa terenurilor agricole . Exista . razboaiele . in special din Europa Centrala si din Rusia . aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii . migratia evreilor spre Israel . In general . in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . Dupa primul razboi mondial . insa cauze involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul .A. care nu poate fi descris in toate detaliile sale . datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii .U. razboiul din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati . mai nou .5 milioane de oameni . cauzele fiind diferite – A continuat migratia spre America de Nord . calanitati naturale de proportii etc. migratia est – europenilor este Europa de Vest si S. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . migratia internationala a continuat . s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii . Astralia si Africa de Sud . Astfel . somaj . respectiv in jurul a 600. aproximativ 9.factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti : foamete .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful