f. / ha. Densitate a retelei de transport in comun – raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. Densitatea agricola – numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. g. Densitatea brută – numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii ( loc. k. . e. calatori ). Densitatea generală (medie) a populației b. Densitatea circulatiei rutiere – numarul participantilor la circulatie ( vehicule. Tipuri de densități: a. n. i. Densitatea neta – numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100 km2 ).000 de persoane angajate in industria prelucratoare. la un anumit moment. / ha. ) d. pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. Densitatea robotica – indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari. m. Indica gradul de ocupare a terenului. Densitate a retelei de transport – indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. l. h. j. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de 1000 km2 ). ) c. Densitatea fiziologica – numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila. Densitate a constructiilor – raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea.DENSITATEA POPULAȚIEI Concepte Densitatea populației – raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. Densitatea populatiei urbane – numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. Densitate a localitatilor in teritoriu – raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata. o. Densitatea populatiei rurale – numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia. Densitate a retelei stradale – indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10. Densitate a locuintelor – numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ).

insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora .altitudine ▫ relatia populatie – relief Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor . Densitate a angajatilor – masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru fiecare loc de munca. Curentele migratorii au afectat numarul populatiei .p. ~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi . in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente . In cadrul acestuia exista doua relatii : ▫ relatia populatie . Mediul natural – afecteaza repartitia geografica a populatiei . dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . FACTORII CARE INFLUENŢEAZA REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Factorii fizico-geografici – deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei . acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane . fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei . astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii . ). Factorii economici – au o influienta deosebita . Acestia cuprind doua componente : ▪ resursele minerale si energetice . Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL . Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente: • temperaturile prea scazute • temperaturile prea ridicate • pluviozitatea RELIEFUL Densitatea se reduce in functie de relief – cauze : ~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului . CLIMA – cea mai importanta – impune limitele cele mai stricte .

Congo .2012 .1 19. Omar . Nigeria .Raspandirea populației pe regiuni geografice (1950 .2050) .5 0. Marea Britanie . Sudan . Mali . Israel ) . mortalitatea generala si infantila foarte ridicata . respectiv : Barbados . Mauritania . Noua Zeelanda .▪ progresul tehnic si inovatiile Tabel nr.% anul 1950 2012 2050 Total mondial 100% 100% 100% Africa 8. Vicentiu si Grenadine . bogatia ( Germania – care este cea mai mare putere economica din lume ) . au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu . Vanuatu . Coreea de Sud . Singapore . suprafata mica a statului ( spre exemplu Maldive .0 Oceania 0.4 America Latină 6. Sf.3.6 4. Paraguay .9 4. razboaiele ( spre exemplu Libia ) .4 59. Surinam . Argentina .1 Europa 21. Germania . Sri Lanka .5 Evoluția densității generale (medii) a populației Terrei. Papua Noua Guinee . Algeria . Bolivia . Liechtenstein . Olanda . respectiv : Monaco . Pakistan . Republica CentralAfricana ) . Rwanda . Jamaica . . Vietnam . Somalia . Guineea Ecuatoriala . Insulele Marshall . Belize . Norvegia ) . Libia . Mongolia . Nauru . în intervalul 1950 – 2010. suprafata mare a statului ( spre exemplu India . Republica Central-Africana . Mauritius . Maldive . India . Filipine . Sfanta Lucia . Japonia . Tarile cele mai populate . Norvegia . Bahrein . Botswana .8 15. Belgia . Monaco . Gabon . El Salvador . Canada . frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . Filipine ) . Haiti . Liban .5 0. Tarile cu cele mai mici densitati . Finlanda . Zambia . Olanda . Uruguay .7 10. degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) .6 60. saracia ( spre exemplu Congo . Turkmenistan . Grenada . Burundi . Rusia . Comore .4 7. Taiwan . Australia .5 9. Israel . au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu Rusia . San Marino . Belgia ) . Islanda . . Guyana .1 Asia 55. Ciad . Arabia Saudita . Tuvalu . Bangladesh . Vatican . Trinidad-Tobago .8 8.8 America de Nord 6. Kazahstan . Namibia . Malta ) . conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea Britanie . Insulele Solomon . Angola . Malta .

Dacă anumite situaţii o cer ea se poateimpune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365 zile) şi durata perioadei pentru care se calculează rata natalităţii. aparute in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp . INDICATORI DE EVALUARE a.DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI ÎN INTERVALUL 1950 – 2012 CONCEPTE a. rata brută de natalitate este un indicator des utilizat atât în statisticile naţionale. c. Rata generală de fertilitate (Fg) este expresia raportului dintre numărul de născuţi vii (Nv) şi numărul populaţiei feminine în vârstă fertilă . d. ca urmare a nasterilor si deceselor . MIŞCAREA NATURALĂ : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si structura populatiei . În mod obişnuit intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru perioada anului calendaristic. . Rata brută de natalitate (N) măsoară frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se calculează prin raportarea numărului de născuţi-vii (Nv) la efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile. cât şi în comparaţiile internaţionale. Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale . Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces . Deşi la numitorul relaţiei este cuprinsă întreaga populaţie. b. Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii . intr-o anumita perioada de timp . b. casatoriilor si divorturilor . nu numai cea supusă riscului de a naşte.

Bilanţul demografic natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi nu are nici o semnificaţie pentru puterea de reproducere a populaţiei. el este folosit pe scară largă. din punctul de vedere al istoriei demografice.Evoluția ratelor natalității. Bilanţul demografic natural ne ajută să descriem şi să înţelegem creşterea demografică. când N>M şi se numeşte spor sau excedent natural. .1 .negativ. Tabel nr. În funcţie de raportul dintre naşteri şi decese. în sensul că intensitatea fertilităţii determină nivelul de natalitate. pentru analiza demografică este util să se determine rata bilanţului demografic natural.Valoarea acestui indice este influenţată nu numai de fertilităţile specifice după vârstă.nul. când N<M. acordându-i-se o importanţă pe care el nu o poate avea. Bilanţul demografic natural Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei. Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o conexiune directă. ci şi de structura populaţiei feminine după vârstă. Mai mult chiar un bilanţ natural pozitiv poate să camufleze perspectivele reproducerii populaţiei. numindu-se deficit natural. El apare însă foarte util în aprecierea tranziţiei demografice. ne ajută să înţelegem creşterea demografică. şi nu reproducerea populaţiei. Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul bilanţului demografic natural (Bdn) care reprezintă diferenţa dintre natalitate (N) şi mortalitate (M ) . bilanţul demografic poate fi: . când N = M. Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor vii de unul din factorii determinaţi. aceasta. ca medie pe perioade semnificative. . Dacă bilanţul natural. care condiţionează potenţialul intrărilor în sistemul populaţiei şi anume dimensiunea contingentului fertil feminin. De aceea.pozitiv. Cu toate acestea. mortalității și sporului natural în intervalul 1950 -2012 și perspectiva 2050 . mai cu seamă prin faptul că unul şi acelaşi bilanţ natural se poate realiza la nivele diferite ale natalităţii şi mortalităţii.

61 0.18 0.36 0.00 1.74 0. neutra.89 0.67 0.96 0.99 0. .80 0. mortalității.85 0.Tabel nr.90 0. care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii .48 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Factorii care au influențat evoluția natalității.98 0. conditiile de viata .99 1.1 Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1.62 1. limitare a acestora ( antinatalista ) .52 0.96 0.56 0.70 1. sporului natural Factorii care determina evolutia natalitatii sunt : ○ factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica . ○ factorii politici – fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a nasterilor ( pronatalista ) .

Cu cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat . infrastructura si echipamentele sanitare. ♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . gradul de pregatire al personalului medical . cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii . Diferentieri pe cele doua sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate . cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . bronsite acute . exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . abcese pulmonare . ◊ Accidentele rutiere – au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . ◊ Structura pe grupe de varsta si sexe – o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata . ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei . in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . o supramortalitate fenomen in tarile islamice . maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . accedentele de munca . infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie . ◊ Sistemul de ingrijire medicala – calitatea serviciilor . cerebrovasculare ( atacuri cerebrale hipertensiunea). limitarea consumului de alcool . tuberculoza. infectioase ( HIV / SIDA ) . . Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt : ◊ Nivelul general de dezvoltare economica – progresul tehnico-economic . cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . imbunatatirea alimentatiei . religia . ◊ Nivelul general de instruire a populatiei – dieta . Factorii care determina evolutia sporului natural sunt : ♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . un anumit comportament fata de maladii . climatul psihologic general si varsta populatiei .○ factorii socio – culturali – statutul femeii in societate . accidentelor rutiere . renuntarea la tutun. reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii . malaria . pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) . ♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii . diareica . pneumonii ) . ◊ Bolile incurabile – cardiace ischemice . Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii .

de sex masculin sau feminin . SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII CONCEPTE Mortalitate infantilă = frecvenţa deceselor în primul an de viaţă la o mie de copii născuţi vii. Speranţa de viaţă depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. la o populatie de 1000 de locuitori . Speranța de viață este durata medie a viaţii unui individ sau numărul mediu de ani viaţă rămaşi la o anumită vîrstă. Rata de mortalitate infantila pe medii – se calculeaza : numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii . in general un an calendaristic . În aceste cazuri. INDICATORI DE MĂSURARE Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp . de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii . În ţările cu mortalitate infantilă ridicată.DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII INFANTILE. la o populatie de 1000 de locuitori . Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . la 1000 de locuitori . . speranţa de viaţă la naştere este foarte mult influenţată de rata mortalităţii în primii ani viaţă. Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii . la 1000 de locuitori . la 1000 de locuitori . se măsoară de exemplu speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani. Rata de mortalitate infantila pe sexe – numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata .

-tinerele familii in primul an de la constituirea lor. -conditii de locuit nesatisfacatoare. malformatii. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara). -accidente. -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). la 1000 de locuitori . clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -rangul nou-nascutului. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica. Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia. Biosistemul mamacopil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani. Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . Factorii care au influenţat evoluţia mortalităţii. -avorturi in antecedente. -handicapuri biologice (malnutritie. 3. -patologie generala si obstetricala. -virsta (primul trimestru). Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii. -interventii obstetricale. mediul (fizic si social). populatia. -sexul masculin. infantile speranţei de viaţă. anemie. peste 35 ani). -familii cu domiciliul nestabil. -familie dezorganizata. vârstei medii Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. -nivelul scazut de instructie. -paritate. -vagabondajul. -care tin de copil: -greutate mica la nastere. -alcoolismul. la 1000 de locuitori . 1. -venitul familiei.Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . -planificarea familiala. . infectii in interferenta cu factori exogeni). fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. rahitism. 2. Factori exogeni: 50 -intoxicatii. -accidente in timpul nasterii.

declinul demografic . de catre majoritatea tarilor din aceasta categorie . ci si factorul de mortalitate . observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . in genere . respective ale revolutiei industriale . ca numar de fiice . mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii . Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 ‰ . si deci . se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . si raportul dintre numărul copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire. o generatie inlocuieste generatia precedenta . chiar daca se crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate . iar sezultatul fiind un spor natural redus . nu numai numarul de copii ssau descendenta finala . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere . reproducere exploziva si reproducere in declin . Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat . Se caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse . O rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata . trecerea . pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental . Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a XIX – lea .MIȘCAREA NATURALĂ EVOLUȚIA FERTILITĂȚII ȘI A REPRODUCERII NETE CONCEPTE Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare. din cele mai vechi timpuri pana in prezent : reproducere traditionala . Se calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) . Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice . de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa ajunga la varsta de reproducere . 0. foarte accentuata . aducand pe lume copii necesari . de asemenea .488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) . rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 . fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. demografia recomanda o metoda simplificata . apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) . Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de . cca. Acest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale . in perspectiva . S-au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei . Reproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi . Intervine . Pentru inlocuirea simpla a generatiilor . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) .

Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate “ forte “ si o mortalitate moderata . gradul lor de ocupare nedepasind 5 % . 45-49 . in present . Calendarul fertilitatii – distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . iar in present la 18 ani ... Asemenea evolutii . ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat . Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55 ani . cat si cultural . de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie . casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani . . Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au beneficiat de un avans economic . social-sanitar in conditiile unei independente politice si economice . . relative redusa . 20-24 .25-35 de ani . caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale Africii Occidentale . exemplu : in India pana la obtinerea independentei . un spor mediu natural deci de 23 ‰ . valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de 31 ‰ cu o valoare medie a mortalitatii de 12 ‰ . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 . INDICATORI DE MĂSURARE Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu . Orientale . la 14-16 ani . in unele tari chiar mai devreme . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care ajunge pana la 50-55 ‰ ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o femeie . dupa care s-au legiferat la 15 ani . IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii . Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la “ explozia demografica “ . Orientativ . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic . . Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional .

economici .Factorii care au influențat evoluția fertilității și a reproducerii nete Factorii demografici – distributia pe sexe . in special a populatiei feminine pe grupe de varsta . Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinata de factori sociali . programe de protectie materno – fetale . . culturali Factorii legislativi – prevederile codului muncii si codului familial . igiena sexuala . sterilitatea masculina . politici . structura populatiei . patologia genitala . metode si mijloace contraceptive Factorii locali – traditionali – nivelul cultural . gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice . nuptialitatea si divortialitatea . sistemul de alocatii pentru copii . religie . numarul de copii realizati . Factorii sociali – prelungirea scolarizarii . Factori medico-biologici – sterilitatea primara si secundara . numarul de copii doriti . obiceiurile locale . Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii .

internationala etc. Rata de migratie – indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei . ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna . Accentuarea curentilor migratorii . imigrantilor. urbana spre urbana . interregionala . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale inconjuratoare si centrifuga . care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana . caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din imprejurimi . etc. ocupatia . din diferite motive . . 129 ). rurala spre urbana . pag. ( Erdeli & C. tara gazda decide conditiile privind varsta . Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie . care implica schimbarea resedintei .MIGRATIILE INTERNATIONALE CONCEPTE Flux migratoriu – numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi . . plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu . a fortei de munca mai ales . ora . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului . moralitatea etc. aptitudini si alte caracteristici personale . an . sau datorita unor conditii politice adverse . luna . Din punct de vedere geografic . inpunandu-se relevarea lor in analiza . multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase . la 1000 de locuitori . Desigur . in cazul migratiei internationala . Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica .O. Migrant activ – migranti care cauta destinatii convenabile . Migratie neta – proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . dintre toti . Migratia selectiva – proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta . Oricum . sanatatea . Factorii care au influientat migratia internationala De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice. are la baza marile decalaje economice intre tari . Migratia internationala – migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . pentru a scapa de saracie .

datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii . razboaiele .5 milioane de oameni . lipsa terenurilor agricole . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global . respectiv in jurul a 600. intre 1500 si 1850 negustorii de sclavi au transferat fortat din Africa in America . in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . aproximativ 9. intr-un ritm mult mai mic .000 de persoane pe an . calanitati naturale de proportii etc. Exista . care nu poate fi descris in toate detaliile sale . insa cauze involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul . pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale .factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti : foamete . In general . migratia internationala a continuat . migratia evreilor spre Israel . s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii . Astfel . migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara . somaj . . Dupa cel de-al doilea razboi mondial . razboiul din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati . migratia est – europenilor este Europa de Vest si S. in special din Europa Centrala si din Rusia . cauzele fiind diferite – A continuat migratia spre America de Nord . aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii . Se intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . . Astralia si Africa de Sud . Dupa primul razboi mondial .U.A. mai nou . expulzare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful