P. 1
Geografia Populatiei - referat

Geografia Populatiei - referat

|Views: 20|Likes:
Published by Paul Emanuel Miron
referat geografie
referat geografie

More info:

Published by: Paul Emanuel Miron on Aug 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/19/2014

pdf

text

original

g. Densitate a locuintelor – numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ). Densitatea robotica – indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari. pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. o. ) c. / ha. Densitatea fiziologica – numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila. f. Densitate a localitatilor in teritoriu – raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata.DENSITATEA POPULAȚIEI Concepte Densitatea populației – raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. m. Densitate a retelei stradale – indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. Densitatea populatiei urbane – numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. i. h. Densitatea generală (medie) a populației b.000 de persoane angajate in industria prelucratoare. l. exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10. Tipuri de densități: a. Densitate a retelei de transport – indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. Densitatea brută – numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii ( loc. Densitatea circulatiei rutiere – numarul participantilor la circulatie ( vehicule. calatori ). Densitatea agricola – numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. k. . Indica gradul de ocupare a terenului. n. Densitatea neta – numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. ) d. la un anumit moment. Densitate a constructiilor – raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de 1000 km2 ). / ha. j. e. densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100 km2 ). Densitate a retelei de transport in comun – raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. Densitatea populatiei rurale – numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia.

Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL . Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente: • temperaturile prea scazute • temperaturile prea ridicate • pluviozitatea RELIEFUL Densitatea se reduce in functie de relief – cauze : ~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului . Densitate a angajatilor – masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru fiecare loc de munca. Mediul natural – afecteaza repartitia geografica a populatiei . In cadrul acestuia exista doua relatii : ▫ relatia populatie . Curentele migratorii au afectat numarul populatiei . Factorii economici – au o influienta deosebita . dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. CLIMA – cea mai importanta – impune limitele cele mai stricte . Acestia cuprind doua componente : ▪ resursele minerale si energetice . fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei . acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane .p.altitudine ▫ relatia populatie – relief Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor . FACTORII CARE INFLUENŢEAZA REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Factorii fizico-geografici – deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei . ). in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente . ~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi . insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora . Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii .

2012 . Burundi . Surinam . bogatia ( Germania – care este cea mai mare putere economica din lume ) . Omar . Grenada .1 Europa 21. Noua Zeelanda .8 8. Singapore . Belize . Angola . Belgia ) . Insulele Marshall . mortalitatea generala si infantila foarte ridicata . Monaco . Arabia Saudita . Sri Lanka . în intervalul 1950 – 2010. Sf. frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . Vatican .5 0.4 America Latină 6. Papua Noua Guinee . Malta ) . conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea Britanie . Tarile cele mai populate . Congo . Taiwan . Turkmenistan . Paraguay . Uruguay . au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu . Vanuatu . Nigeria .3. Canada .Raspandirea populației pe regiuni geografice (1950 . Guyana . au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu Rusia .1 Asia 55. Jamaica . Republica CentralAfricana ) . Liechtenstein . Libia . Israel ) . Finlanda . Germania . Comore . Mauritius . Haiti . Japonia . Vicentiu si Grenadine . Rusia . Sudan . Liban . Tarile cu cele mai mici densitati .0 Oceania 0. Islanda . Bolivia .8 America de Nord 6. Republica Central-Africana . respectiv : Barbados . Mali . Trinidad-Tobago . Ciad . Zambia . Maldive . Vietnam .8 15. Mauritania .9 4. Bahrein . Australia . Belgia . saracia ( spre exemplu Congo . Botswana . Rwanda .5 9.4 59. Gabon .2050) . Bangladesh . Insulele Solomon . Filipine . India . Sfanta Lucia . Israel . Pakistan .6 4.5 0. Malta .% anul 1950 2012 2050 Total mondial 100% 100% 100% Africa 8. Guineea Ecuatoriala . Nauru . Kazahstan . Olanda . Somalia . Norvegia . suprafata mica a statului ( spre exemplu Maldive . Olanda . respectiv : Monaco . Argentina .1 19.4 7. Norvegia ) . razboaiele ( spre exemplu Libia ) . Mongolia . Namibia .▪ progresul tehnic si inovatiile Tabel nr. suprafata mare a statului ( spre exemplu India .7 10. degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) . Marea Britanie . Coreea de Sud . San Marino . Filipine ) . . El Salvador . Tuvalu . Algeria . .6 60.5 Evoluția densității generale (medii) a populației Terrei.

Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale . Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces .DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI ÎN INTERVALUL 1950 – 2012 CONCEPTE a. Dacă anumite situaţii o cer ea se poateimpune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365 zile) şi durata perioadei pentru care se calculează rata natalităţii. Rata generală de fertilitate (Fg) este expresia raportului dintre numărul de născuţi vii (Nv) şi numărul populaţiei feminine în vârstă fertilă . cât şi în comparaţiile internaţionale. intr-o anumita perioada de timp . casatoriilor si divorturilor . MIŞCAREA NATURALĂ : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si structura populatiei . b. ca urmare a nasterilor si deceselor . nu numai cea supusă riscului de a naşte. d. . Deşi la numitorul relaţiei este cuprinsă întreaga populaţie. În mod obişnuit intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru perioada anului calendaristic. c. b. INDICATORI DE EVALUARE a. Rata brută de natalitate (N) măsoară frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se calculează prin raportarea numărului de născuţi-vii (Nv) la efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile. rata brută de natalitate este un indicator des utilizat atât în statisticile naţionale. Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii . aparute in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp .

în sensul că intensitatea fertilităţii determină nivelul de natalitate. bilanţul demografic poate fi: . De aceea. ne ajută să înţelegem creşterea demografică. Cu toate acestea.pozitiv. Dacă bilanţul natural. Mai mult chiar un bilanţ natural pozitiv poate să camufleze perspectivele reproducerii populaţiei. acordându-i-se o importanţă pe care el nu o poate avea. ci şi de structura populaţiei feminine după vârstă.1 . care condiţionează potenţialul intrărilor în sistemul populaţiei şi anume dimensiunea contingentului fertil feminin. Tabel nr. El apare însă foarte util în aprecierea tranziţiei demografice. din punctul de vedere al istoriei demografice. În funcţie de raportul dintre naşteri şi decese. Bilanţul demografic natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi nu are nici o semnificaţie pentru puterea de reproducere a populaţiei. Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul bilanţului demografic natural (Bdn) care reprezintă diferenţa dintre natalitate (N) şi mortalitate (M ) . . el este folosit pe scară largă.negativ. când N<M. numindu-se deficit natural. mortalității și sporului natural în intervalul 1950 -2012 și perspectiva 2050 . ca medie pe perioade semnificative. Bilanţul demografic natural Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei. când N = M. Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor vii de unul din factorii determinaţi.Valoarea acestui indice este influenţată nu numai de fertilităţile specifice după vârstă.nul. când N>M şi se numeşte spor sau excedent natural. . şi nu reproducerea populaţiei. aceasta.Evoluția ratelor natalității. pentru analiza demografică este util să se determine rata bilanţului demografic natural. mai cu seamă prin faptul că unul şi acelaşi bilanţ natural se poate realiza la nivele diferite ale natalităţii şi mortalităţii. Bilanţul demografic natural ne ajută să descriem şi să înţelegem creşterea demografică. Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o conexiune directă.

74 0. care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii .98 0.62 1.52 0. sporului natural Factorii care determina evolutia natalitatii sunt : ○ factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica . conditiile de viata .1 Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1.00 1. ○ factorii politici – fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a nasterilor ( pronatalista ) . mortalității.80 0. .99 1.48 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Factorii care au influențat evoluția natalității.56 0.36 0.90 0.Tabel nr.96 0.67 0.18 0.89 0.70 1.85 0. neutra.96 0.61 0.99 0. limitare a acestora ( antinatalista ) .

maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . religia . diareica . climatul psihologic general si varsta populatiei . . malaria .○ factorii socio – culturali – statutul femeii in societate . cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii . Diferentieri pe cele doua sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate . o supramortalitate fenomen in tarile islamice . exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . renuntarea la tutun. Cu cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat . ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei . reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii . ◊ Sistemul de ingrijire medicala – calitatea serviciilor . un anumit comportament fata de maladii . abcese pulmonare . in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii . ◊ Structura pe grupe de varsta si sexe – o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata . ♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii . limitarea consumului de alcool . infectioase ( HIV / SIDA ) . ◊ Accidentele rutiere – au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse . pneumonii ) . ◊ Nivelul general de instruire a populatiei – dieta . tuberculoza. pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) . cerebrovasculare ( atacuri cerebrale hipertensiunea). accedentele de munca . cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . imbunatatirea alimentatiei . Factorii care determina evolutia sporului natural sunt : ♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . gradul de pregatire al personalului medical . accidentelor rutiere . ◊ Bolile incurabile – cardiace ischemice . ♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie . Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt : ◊ Nivelul general de dezvoltare economica – progresul tehnico-economic . infrastructura si echipamentele sanitare. bronsite acute .

in general un an calendaristic . la 1000 de locuitori . Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii . Speranţa de viaţă depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În aceste cazuri. la 1000 de locuitori . se măsoară de exemplu speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani. . de sex masculin sau feminin . la 1000 de locuitori . la o populatie de 1000 de locuitori . În ţările cu mortalitate infantilă ridicată. Speranța de viață este durata medie a viaţii unui individ sau numărul mediu de ani viaţă rămaşi la o anumită vîrstă. Rata de mortalitate infantila pe sexe – numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata . speranţa de viaţă la naştere este foarte mult influenţată de rata mortalităţii în primii ani viaţă. la o populatie de 1000 de locuitori . SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII CONCEPTE Mortalitate infantilă = frecvenţa deceselor în primul an de viaţă la o mie de copii născuţi vii. Rata de mortalitate infantila pe medii – se calculeaza : numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii . INDICATORI DE MĂSURARE Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp . de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii .DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII INFANTILE. Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii .

-handicapuri biologice (malnutritie. la 1000 de locuitori . -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. -alcoolismul. -paritate. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica. fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. la 1000 de locuitori . -familii cu domiciliul nestabil.Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . . -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). -rangul nou-nascutului. Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia. -accidente in timpul nasterii. 2. clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -venitul familiei. -familie dezorganizata. rahitism. -nivelul scazut de instructie. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara). -sexul masculin. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii. mediul (fizic si social). -avorturi in antecedente. populatia. peste 35 ani). -virsta (primul trimestru). -patologie generala si obstetricala. -care tin de copil: -greutate mica la nastere. -conditii de locuit nesatisfacatoare. -vagabondajul. -planificarea familiala. -interventii obstetricale. infectii in interferenta cu factori exogeni). Biosistemul mamacopil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani. malformatii. 3. Factorii care au influenţat evoluţia mortalităţii. infantile speranţei de viaţă. Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . vârstei medii Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. 1. Factori exogeni: 50 -intoxicatii. anemie. -accidente.

si raportul dintre numărul copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire. foarte accentuata . Reproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi . cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate . nu numai numarul de copii ssau descendenta finala . fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . in perspectiva . Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice . iar sezultatul fiind un spor natural redus . in genere . reproducere exploziva si reproducere in declin . cca. de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva . Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 ‰ . de catre majoritatea tarilor din aceasta categorie . Intervine . O rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata . aducand pe lume copii necesari . Se caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse .488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) . demografia recomanda o metoda simplificata . si deci . mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii . rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 . de asemenea . Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat . o generatie inlocuieste generatia precedenta . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa ajunga la varsta de reproducere . Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de . respective ale revolutiei industriale . observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . ci si factorul de mortalitate . Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . chiar daca se crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere . Se calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) . 0. declinul demografic . se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . Pentru inlocuirea simpla a generatiilor . din cele mai vechi timpuri pana in prezent : reproducere traditionala . apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) . ca numar de fiice . Acest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale . ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . trecerea . pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental . Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a XIX – lea . S-au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei .MIȘCAREA NATURALĂ EVOLUȚIA FERTILITĂȚII ȘI A REPRODUCERII NETE CONCEPTE Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare.

relative redusa . 20-24 .. caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus .. in present . un spor mediu natural deci de 23 ‰ . la 14-16 ani . de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie . IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii . . casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu . exemplu : in India pana la obtinerea independentei . Calendarul fertilitatii – distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic . valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de 31 ‰ cu o valoare medie a mortalitatii de 12 ‰ . Asemenea evolutii . Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . Orientale . cat si cultural . Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate “ forte “ si o mortalitate moderata . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la “ explozia demografica “ . . in unele tari chiar mai devreme . Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au beneficiat de un avans economic . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55 ani .25-35 de ani . iar in present la 18 ani . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care ajunge pana la 50-55 ‰ ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o femeie . dupa care s-au legiferat la 15 ani . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 . caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale Africii Occidentale . INDICATORI DE MĂSURARE Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) . Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . gradul lor de ocupare nedepasind 5 % . Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional . . social-sanitar in conditiile unei independente politice si economice . 45-49 . Orientativ . ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat .

Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii . numarul de copii doriti . sterilitatea masculina . nuptialitatea si divortialitatea . patologia genitala . Factori medico-biologici – sterilitatea primara si secundara . religie . economici . gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice . numarul de copii realizati . structura populatiei . culturali Factorii legislativi – prevederile codului muncii si codului familial . in special a populatiei feminine pe grupe de varsta . politici . programe de protectie materno – fetale . Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinata de factori sociali . . metode si mijloace contraceptive Factorii locali – traditionali – nivelul cultural .Factorii care au influențat evoluția fertilității și a reproducerii nete Factorii demografici – distributia pe sexe . sistemul de alocatii pentru copii . igiena sexuala . obiceiurile locale . Factorii sociali – prelungirea scolarizarii .

MIGRATIILE INTERNATIONALE CONCEPTE Flux migratoriu – numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi . ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna . in cazul migratiei internationala . tara gazda decide conditiile privind varsta . Migrant activ – migranti care cauta destinatii convenabile . ( Erdeli & C. multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase . Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie . an . Rata de migratie – indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei . Desigur . care implica schimbarea resedintei . 129 ). Oricum .O. Migratia internationala – migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . Din punct de vedere geografic . pag. . scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana . Factorii care au influientat migratia internationala De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice. interregionala . etc. plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu . . aptitudini si alte caracteristici personale . la 1000 de locuitori . Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica . dintre toti . urbana spre urbana . a fortei de munca mai ales . care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului . inpunandu-se relevarea lor in analiza . luna . are la baza marile decalaje economice intre tari . din diferite motive . internationala etc. Migratia selectiva – proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta . moralitatea etc. rurala spre urbana . pentru a scapa de saracie . Migratie neta – proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . ora . caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din imprejurimi . sau datorita unor conditii politice adverse . Accentuarea curentilor migratorii . ocupatia . sanatatea . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale inconjuratoare si centrifuga . imigrantilor.

In general . . Se intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii . in special din Europa Centrala si din Rusia . pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale . care nu poate fi descris in toate detaliile sale . migratia est – europenilor este Europa de Vest si S. datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii .U. migratia internationala a continuat .5 milioane de oameni . cauzele fiind diferite – A continuat migratia spre America de Nord . Dupa primul razboi mondial . .000 de persoane pe an .factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti : foamete . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global . lipsa terenurilor agricole . in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . intr-un ritm mult mai mic . somaj . expulzare . s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii . Exista . migratia evreilor spre Israel . Astralia si Africa de Sud .A. razboaiele . Dupa cel de-al doilea razboi mondial . aproximativ 9. intre 1500 si 1850 negustorii de sclavi au transferat fortat din Africa in America . mai nou . calanitati naturale de proportii etc. respectiv in jurul a 600. insa cauze involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul . Astfel . razboiul din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati . migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->