/ ha. o. Tipuri de densități: a. Poate fi : densitate a asezarilor urbane ( suprafata de raportare este de 1000 km2 ). Densitatea generală (medie) a populației b. Indica gradul de ocupare a terenului. Densitate a constructiilor – raportul dintre numarul cladirilor si suprafata de teren ( ha ) pe care se afla acestea. exprimat prin numarul de roboti industriali raportat la 10. ) d. Densitatea agricola – numarul populatiei care lucreaza in agricultura raportat la unitatea de suprafata cultivata. Densitate a locuintelor – numarul de locuinte raportat la suprafata de teren ( ha ). k.DENSITATEA POPULAȚIEI Concepte Densitatea populației – raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata teritoriului locuit de aceasta. Densitatea circulatiei rutiere – numarul participantilor la circulatie ( vehicule. Densitatea neta – numarul populatiei raportat la zonele de locuit ( loc. Densitate a retelei stradale – indicator care exprima lungimea sau suprafata carosabila raportata la suprafata teritoriului localitatii. Densitatea robotica – indicator care exprima masura gradului de automatizare industriala a unei tari. Densitate a retelei de transport – indicator care exprima lungimea cailor de comunicatie pe o anumita suprafata. l. Densitatea populatiei rurale – numarul locuitorilor unei comune raportat la suprafata acesteia. Densitatea populatiei urbane – numarul locuitorilor unui oras raportat la suprafata administrativa a acestuia. j. .000 de persoane angajate in industria prelucratoare. Densitate a retelei de transport in comun – raportul dintre lungimea strazilor incluse in reteaua de transport in comun si suprafata teritoriului localitatii respective. h. / ha. i. densitate a asezarilor rurale ( care se calculeaza la 100 km2 ). Densitate a localitatilor in teritoriu – raportul care exprima numarul de asezari umane prezente pe o anumita suprafata. e. la un anumit moment. calatori ). Densitatea fiziologica – numarul populatiei pe unitatea de suprafata cultivabila. n. pe unitatea de lungime a unei cai rutiere. g. f. ) c. Densitatea brută – numarul populatiei raportat la perimetrul construibil al localitatii ( loc. m.

Curentele migratorii au afectat numarul populatiei . dar e greu de apreciat rolul exact al acestuia . Rolul cel mai semnificativ : CLIMA si RELIEFUL . Densitate a angajatilor – masura a densitatii muncitorilor in industrie obtinuta pentru fiecare loc de munca. In cadrul acestuia exista doua relatii : ▫ relatia populatie . ). insa numai acolo unde exista tehnici pentru exploatarea acestora . Acestia cuprind doua componente : ▪ resursele minerale si energetice . Zonele de vid demografic de pe harta populatiei mondiale arata influienta a trei elemente: • temperaturile prea scazute • temperaturile prea ridicate • pluviozitatea RELIEFUL Densitatea se reduce in functie de relief – cauze : ~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului . Mediul natural – afecteaza repartitia geografica a populatiei . acestea corespunzand aproape in toate cazurile unui mediu ostil sau putin favorabil existentei umane . fapt usor constatat prin examinarea zonelor nepopulate sau slab populate ale planetei . ~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi . in sensul cresterii sau scaderii acestuia in perioadele mai recente .p. Factorii economici – au o influienta deosebita . FACTORII CARE INFLUENŢEAZA REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Factorii fizico-geografici – deosebit de importanti in repartitia geografica a populatiei . astfel : numarul obisnuit de locuitori / spatiul ocupat ( ha. Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii . CLIMA – cea mai importanta – impune limitele cele mai stricte .altitudine ▫ relatia populatie – relief Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice pot explica in acest caz formarea densitatilor .

Comore . Argentina . Republica CentralAfricana ) .6 60. Japonia . Angola .4 7.8 15. Algeria .5 Evoluția densității generale (medii) a populației Terrei. Vicentiu si Grenadine . Taiwan . Omar . Bahrein . Ciad .▪ progresul tehnic si inovatiile Tabel nr.5 0. Malta . Vanuatu . Liechtenstein . Uruguay . Surinam . suprafata mare a statului ( spre exemplu India . India . Mauritius . Belgia . Vatican .8 8. Guineea Ecuatoriala . Belize . Mauritania . Guyana .4 America Latină 6. Norvegia . saracia ( spre exemplu Congo . Marea Britanie . Turkmenistan .2012 . Insulele Solomon . Rusia . Noua Zeelanda . în intervalul 1950 – 2010. au ca si cauze ale densitatilor mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu . Tuvalu .1 19. conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea Britanie . Filipine ) . Bangladesh . degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) . Arabia Saudita . Kazahstan .1 Asia 55.6 4.7 10. Insulele Marshall . au ca si cauze ale densitatii scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu Rusia . Canada . Papua Noua Guinee . Tarile cu cele mai mici densitati .% anul 1950 2012 2050 Total mondial 100% 100% 100% Africa 8. Republica Central-Africana . Islanda .5 0. Gabon .5 9. Bolivia .9 4. suprafata mica a statului ( spre exemplu Maldive . mortalitatea generala si infantila foarte ridicata . Coreea de Sud . San Marino .3. Burundi . Nauru .Raspandirea populației pe regiuni geografice (1950 . Sudan . Congo . Jamaica . Israel . Norvegia ) . Germania . Rwanda . Zambia . Trinidad-Tobago . Olanda . Filipine . frecventa ridicata a anumitor parazitoze sau afectiuni grave . Finlanda . Olanda . Libia .4 59. El Salvador . Malta ) .0 Oceania 0. Grenada . Vietnam . Botswana . Haiti . respectiv : Monaco . Paraguay .1 Europa 21. Nigeria . Sri Lanka . Israel ) .8 America de Nord 6. respectiv : Barbados . Monaco . Mongolia . Sfanta Lucia .2050) . Tarile cele mai populate . Maldive . . razboaiele ( spre exemplu Libia ) . Namibia . Belgia ) . Liban . Sf. Australia . bogatia ( Germania – care este cea mai mare putere economica din lume ) . Singapore . Pakistan . . Somalia . Mali .

Spor natural : Diferenta dintre numarul de nascuti vii si numarul de decese generale . ca urmare a nasterilor si deceselor . cât şi în comparaţiile internaţionale. Rata brută de natalitate (N) măsoară frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei anumite populaţii şi se calculează prin raportarea numărului de născuţi-vii (Nv) la efectivul mediu al populaţiei (Pm) exprimându-se în promile. Rata generală de fertilitate (Fg) este expresia raportului dintre numărul de născuţi vii (Nv) şi numărul populaţiei feminine în vârstă fertilă . d.DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI ÎN INTERVALUL 1950 – 2012 CONCEPTE a. Dacă anumite situaţii o cer ea se poateimpune determinarea densităţii medii anuale a născuţilor vii prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (365 zile) şi durata perioadei pentru care se calculează rata natalităţii. Natalitate : Frecventa nasterilor de copii vii in cadrul unei populatii . rata brută de natalitate este un indicator des utilizat atât în statisticile naţionale. b. casatoriilor si divorturilor . În mod obişnuit intensitatea natalităţii populaţiei se determină pentru perioada anului calendaristic. aparute in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp . nu numai cea supusă riscului de a naşte. MIŞCAREA NATURALĂ : Totalitatea modificarilor ce apar in numarul si structura populatiei . Deşi la numitorul relaţiei este cuprinsă întreaga populaţie. c. b. intr-o anumita perioada de timp . INDICATORI DE EVALUARE a. . Mortalitate : Frecventa cazurilor de deces .

Rata generală de fertilitate apropie în mod considerabil efectivul născuţilor vii de unul din factorii determinaţi. el este folosit pe scară largă. ne ajută să înţelegem creşterea demografică. când N<M. când N>M şi se numeşte spor sau excedent natural. El apare însă foarte util în aprecierea tranziţiei demografice.pozitiv.negativ. Cu toate acestea. acordându-i-se o importanţă pe care el nu o poate avea. mai cu seamă prin faptul că unul şi acelaşi bilanţ natural se poate realiza la nivele diferite ale natalităţii şi mortalităţii. aceasta. . Între rata generală de fertilitate şi rata generală de natalitate există o conexiune directă. în sensul că intensitatea fertilităţii determină nivelul de natalitate. mortalității și sporului natural în intervalul 1950 -2012 și perspectiva 2050 . din punctul de vedere al istoriei demografice. bilanţul demografic poate fi: . Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul bilanţului demografic natural (Bdn) care reprezintă diferenţa dintre natalitate (N) şi mortalitate (M ) . care condiţionează potenţialul intrărilor în sistemul populaţiei şi anume dimensiunea contingentului fertil feminin. ci şi de structura populaţiei feminine după vârstă. Bilanţul demografic natural Analiza separată a natalităţii sau mortalităţii nu oferă posibilitatea înţelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mişcarea naturală a populaţiei. când N = M. şi nu reproducerea populaţiei.1 . De aceea. Dacă bilanţul natural. Bilanţul demografic natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi nu are nici o semnificaţie pentru puterea de reproducere a populaţiei. Mai mult chiar un bilanţ natural pozitiv poate să camufleze perspectivele reproducerii populaţiei.nul. numindu-se deficit natural. Tabel nr. .Valoarea acestui indice este influenţată nu numai de fertilităţile specifice după vârstă. ca medie pe perioade semnificative.Evoluția ratelor natalității. Bilanţul demografic natural ne ajută să descriem şi să înţelegem creşterea demografică. pentru analiza demografică este util să se determine rata bilanţului demografic natural. În funcţie de raportul dintre naşteri şi decese.

90 0.52 0. neutra.98 0.80 0.Tabel nr. limitare a acestora ( antinatalista ) .74 0. . ○ factorii politici – fiecare stat isi elaboreaza propria politica demografica : incurajare a nasterilor ( pronatalista ) .96 0. care nu intervine deloc in evolutia normala a natalitatii . mortalității.67 0.96 0.99 0.99 1.36 0.62 1. sporului natural Factorii care determina evolutia natalitatii sunt : ○ factorii economici – nivelul general de dezvoltare economica .61 0.85 0.56 0.00 1. conditiile de viata .70 1.1 Nasteri pe an Perioada ambele sexe combinate 3 994 4 336 4 200 3 613 3 370 3 379 3 649 3 870 3 965 3 884 4 081 4 243 4 351 4 469 4 550 4 608 4 724 4 877 5 002 5 093 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Ambele sexe combinate 1 558 1 682 1 820 1 944 1 978 1 941 2 051 2 183 2 260 2 354 2 455 2 522 2 647 2 776 2 931 3 133 3 392 3 672 3 909 4 067 Perioada 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Sporul natural 1.48 19501955 19551960 19601965 19651970 19701975 19751980 19801985 19851990 19901995 19952000 20002005 20052010 20102015 20152020 20202025 20252030 20302035 20352040 20402045 20452050 Factorii care au influențat evoluția natalității.18 0.89 0.

bronsite acute . infrastructura si echipamentele sanitare. ♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii . o supramortalitate fenomen in tarile islamice . accedentele de munca . limitarea consumului de alcool . un anumit comportament fata de maladii . diareica . infectioase ( HIV / SIDA ) . ◊ Sistemul de ingrijire medicala – calitatea serviciilor . religia . accidentelor rutiere . Diferentieri pe cele doua sexe : o supramortalitate masculina in tarile dezvoltate . in subcontinentul indian si in statele cu civilizatii agrare traditionale . infectii ale sistemului respirator inferior ( pneumonie . Factorii care determina evolutia mortalitatii sunt : ◊ Nivelul general de dezvoltare economica – progresul tehnico-economic . Cu cat nivelul de dezvoltare economica este mai ridicat . abcese pulmonare . cresterea mijloacelor de lupta impotriva unor maladii . ♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic . pulmonare obstructive cronice ( gradul inalt de poluarea din anumite orase ) . imbunatatirea alimentatiei . ◊ Structura pe grupe de varsta si sexe – o populatie cu un numar ridicat de varstnici se va caracteriza printr-o rata a mortalitatii ridicata . reducerea timpului de lucru si salariile mai ridicate au contribuit in tarile avansate la scaderea ratei natalitatii . climatul psihologic general si varsta populatiei . ◊ Accidentele rutiere – au cel mai mare impact mediatic cand vine vorba despre cauzele deceselor . maladiilor datorate consumului de alcool si tutun . renuntarea la tutun. pneumonii ) . Factorii care determina evolutia sporului natural sunt : ♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor . ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei . gradul de pregatire al personalului medical . cancerul ( de toate tipurile dar in special cel de trahee/ bronhii / plamani ) . exercitatea anumitor meserii comporta riscuri ce ridica nivelul . ◊ Bolile incurabile – cardiace ischemice . in timp ce tarile cu o populatie tanara numeroasa ar trebui sa prezinte rate ale mortalitatii mai reduse .○ factorii socio – culturali – statutul femeii in societate . Cauze : activitatii dificile la care sunt supusi barbatii . tuberculoza. cerebrovasculare ( atacuri cerebrale hipertensiunea). ◊ Nivelul general de instruire a populatiei – dieta . . cu atat supramortalitatea masculina tinde sa creasca . malaria .

speranţa de viaţă la naştere este foarte mult influenţată de rata mortalităţii în primii ani viaţă. În aceste cazuri. Speranţa de viaţă depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. de sex masculin sau feminin . la 1000 de locuitori . la o populatie de 1000 de locuitori . la o populatie de 1000 de locuitori . INDICATORI DE MĂSURARE Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp . la 1000 de locuitori . Speranța de viață este durata medie a viaţii unui individ sau numărul mediu de ani viaţă rămaşi la o anumită vîrstă. la 1000 de locuitori . Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . in general un an calendaristic . se măsoară de exemplu speranţa de viaţă la vîrsta de 5 ani. În ţările cu mortalitate infantilă ridicată. Rata de mortalitate infantila pe medii – se calculeaza : numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata raportat la numarul de nascuti vii . Rata de mortalitate infantila pe sexe – numarul de decese a copiilor de pana la 1 an de viata . SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII CONCEPTE Mortalitate infantilă = frecvenţa deceselor în primul an de viaţă la o mie de copii născuţi vii. .DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII INFANTILE. de sex masculin sau femin raportat la numarul de nascuti vii . Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii .

-handicapuri biologice (malnutritie. . Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica. anemie. Biosistemul mamacopil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani. 1. -nivelul scazut de instructie. -patologie generala si obstetricala. -accidente in timpul nasterii. peste 35 ani). -paritate. -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia. infectii in interferenta cu factori exogeni). Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . infantile speranţei de viaţă. Factorii care au influenţat evoluţia mortalităţii. -accidente. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara). Factori exogeni: 50 -intoxicatii. rahitism. populatia. -conditii de locuit nesatisfacatoare. -venitul familiei. -tinerele familii in primul an de la constituirea lor.Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii . -avorturi in antecedente. fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. -alcoolismul. la 1000 de locuitori . la 1000 de locuitori . -sexul masculin. 2. malformatii. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii. -vagabondajul. clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. -familie dezorganizata. -virsta (primul trimestru). -rangul nou-nascutului. mediul (fizic si social). -familii cu domiciliul nestabil. vârstei medii Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. -interventii obstetricale. -care tin de copil: -greutate mica la nastere. 3. -planificarea familiala.

Intervine . Pentru inlocuirea simpla a generatiilor . cca. Reproducerea poate fi asigurata doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere propriilor urmasi . Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat .MIȘCAREA NATURALĂ EVOLUȚIA FERTILITĂȚII ȘI A REPRODUCERII NETE CONCEPTE Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare. Reproducere demografica traditinala : Tip de reproducere specifica perioadei premergatoare secolului a XIX – lea . apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) . rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 . mortalitate si respectiv spor natural moderate si marcheaza scaderea constanta a natalitatii . adica o fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . in perspectiva . trecerea . S-au conturat cateva tipuri de reproducere a populatiei . aducand pe lume copii necesari . pentru un cuplu casatorit care va continua cuplul parental . ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa varsta din perioada respectiva . 0. ci si factorul de mortalitate . in genere . Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice . se folosesc apoi probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . din cele mai vechi timpuri pana in prezent : reproducere traditionala . cand toate statele au o natalitate foarte mare decompensata de mortalitate . si raportul dintre numărul copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire. Se calculeaza mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) . chiar daca se crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . de la reproducerea largita la reproducerea 0 si regresiva . foarte accentuata . de asemenea . respective ale revolutiei industriale . si deci .488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) . fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere . reproducere exploziva si reproducere in declin . declinul demografic . de catre majoritatea tarilor din aceasta categorie . ca numar de fiice . O rata supraunitara inseamna o reproducere ingustata . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere . Asemenea evolutii se desfasurau in conditiile unei durate a vietii de . Se caracterizeaza prin natalitate in faze moderat reduse . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca descendenta sa ajunga la varsta de reproducere . Acest tip de reproducere se face simtit odata cu inceputurile muncii industriale . In felul acesta se obtine rata totala de fertilitate ( numarul de copii ) . o generatie inlocuieste generatia precedenta . nu numai numarul de copii ssau descendenta finala . iar sezultatul fiind un spor natural redus . Reproducere demografica in declin : tip de reproducere cunoscuta si sub denumirea de criza demografica specifica tarilor dezvoltate economic . observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. demografia recomanda o metoda simplificata . Orientativ reproducerea in decline este marcata de un spor natural de sub 10 ‰ .

20-24 . Orientativ . Reproducerea exploziva confirma trecerea de la reproducerea traditionala la “ explozia demografica “ . ceea ce finalizeaza un spor natural ridicat si foarte ridicat . social-sanitar in conditiile unei independente politice si economice . valoarea medie a natalitatii in cadrul acestui tip de reproducere este de 31 ‰ cu o valoare medie a mortalitatii de 12 ‰ . gradul lor de ocupare nedepasind 5 % . de faptul ca femeia participa nesemnificativ in productie . . INDICATORI DE MĂSURARE Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) . . Asiei de Sud-Vest si Americii Centrale ) care au beneficiat de un avans economic . Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta fertila . caracterizeaa tarile in curs de dezvoltare ( ale Africii Occidentale . dupa care s-au legiferat la 15 ani . casatoriile se practicau la varsta de 12-13 ani .. relative redusa . IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii . Calendarul fertilitatii – distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta . 45-49 . iar in present la 18 ani . un spor mediu natural deci de 23 ‰ . Orientale . Reproducerea demografica exploziva se distinge printr-o natalitate care ajunge pana la 50-55 ‰ ceea ce corespunde in medie unui numar de 10-12 nasteri la o femeie . cat si cultural .25-35 de ani . caracterizata prin conditii grele de viata si generata de conditiile necorespunzatoare de igiena sanitara si de un nivel de cultura redus . in present . Specificul vietii in tarile mentionate este dat de durata medie a vietii de pana la 55 ani . in unele tari chiar mai devreme . Tot aici casatoriile inca se mai practica de foarte timpuriu . Iar perioada de fertilitate a femei este impartita in 7 grupe cincinale : 15-19 . exemplu : in India pana la obtinerea independentei . Asemenea evolutii . la 14-16 ani . .. Reproducerea demografica exploziva : Tip de reproducere caracteristica tarilor care pana la cel de-al doilea Razboi Mondial se distingeau prin evolutia specifica tipului traditional . Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie ( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in absenta mortalitatii . Acest tip de reproducere se distinge printr-o natalitate “ forte “ si o mortalitate moderata . Imaginile unei asemenea reproduceri sunt si astazi prezente la o serie de popoare ramase mult in urma atat din punct de vedere economic .

Factorii sociali – prelungirea scolarizarii . patologia genitala . gradul de angajare a femeilor in activitatile socio-economice . politici . economici .Factorii care au influențat evoluția fertilității și a reproducerii nete Factorii demografici – distributia pe sexe . . Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii . obiceiurile locale . structura populatiei . Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinata de factori sociali . igiena sexuala . religie . culturali Factorii legislativi – prevederile codului muncii si codului familial . nuptialitatea si divortialitatea . programe de protectie materno – fetale . sterilitatea masculina . Factori medico-biologici – sterilitatea primara si secundara . numarul de copii doriti . in special a populatiei feminine pe grupe de varsta . sistemul de alocatii pentru copii . metode si mijloace contraceptive Factorii locali – traditionali – nivelul cultural . numarul de copii realizati .

. luna . scara spatiala la care se efectueaza migratia este foarte importanta si poate fi : intraurbana . ocupatia . Desigur . care sa ii garanteze prosperitatea viitoare . ora . la 1000 de locuitori . pentru a scapa de saracie . . care implica schimbarea resedintei . ) de la o zona de origine comuna spre o zona de destinatie comuna . imigrantilor. urbana spre urbana . Migratia selectiva – proces prin care cei care migreaza sunt selectati pe criterii de varsta . Migrant activ – migranti care cauta destinatii convenabile . aptitudini si alte caracteristici personale . are la baza marile decalaje economice intre tari . etc. 129 ). Trebuie facuta diferenta dintre circulatie si migratie . tara gazda decide conditiile privind varsta . pag. Migratia internationala – migratie ce are loc in afara granitelor unui stat . Factorii care au influientat migratia internationala De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice. moralitatea etc. Din punct de vedere geografic . din diferite motive . interregionala . sau datorita unor conditii politice adverse . Elementele : timp si spatiu sunt integrate conceptului . plecand in cautarea unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu . Migratie neta – proces prin care persoanele isi schimba locul de rezidenta in mod definitiv sau temporar . De asemenea migratia poate fi centripeta caz in care populatia se deplaseaza spre centrele urbane din zonele rurale inconjuratoare si centrifuga . ( Erdeli & C. an . Oricum . Accentuarea curentilor migratorii . caz in care populatia se deplaseaza din zonele centrale ale oraselor spre arealele rurale inconjuratoare sau spre orasele mai mici din imprejurimi .MIGRATIILE INTERNATIONALE CONCEPTE Flux migratoriu – numarul total al deplasarilor efectuate de populatie in cursul unei perioade ( zi . multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii culturale si religioase . dintre toti . inpunandu-se relevarea lor in analiza . sanatatea . in cazul migratiei internationala . Rata de migratie – indice care masoara intensitatea migratiei sau a mobilitatii spatiale prin raportarea valorii migrantilor la numarul mediu al populatiei se calculeaza : numarul total al migrantilor / numarul mediu al populatiei .O. Fluxurile migratorii se orienteaza dinspre tarile slab dezvoltate spre cele cu un nivel ridicat de dezvoltare economica . a fortei de munca mai ales . internationala etc. rurala spre urbana .

migratia est – europenilor este Europa de Vest si S. respectiv in jurul a 600. migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara . aceasta tara a continuat sa gazduiasca strainii . intr-un ritm mult mai mic . .000 de persoane pe an . Exista . intre 1500 si 1850 negustorii de sclavi au transferat fortat din Africa in America . mai nou . care nu poate fi descris in toate detaliile sale . Dupa primul razboi mondial . in special din Europa Centrala si din Rusia . lipsa terenurilor agricole . insa cauze involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul . calanitati naturale de proportii etc. datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii . cauzele fiind diferite – A continuat migratia spre America de Nord . s-au intensificat fluxurile migratorii dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii .A. razboiul din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati .U. Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a unui tablou global . Dupa cel de-al doilea razboi mondial . migratia evreilor spre Israel . Astralia si Africa de Sud . expulzare .5 milioane de oameni .factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti : foamete . somaj . In general . migratia internationala a continuat . in principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . razboaiele . Astfel . Se intelege ca fluxurile migratorii determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . pentru ca nu sunt suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale . . aproximativ 9.