Curs 2 B Procesul decizional in practica.

Decizii in conditii de certitudine, in conditii de risc si in conditii de incertitudine Sa presupunem ca un editor doreste sa scoata pe piata o carte cu ocazia unui eveniment special, de exemplu Cupa Mondiala la Fotbal din 2006. Costul legat de producerea si vinzarea unui exemplar este de 1 euro si acest cost nu se modifica in functie de cantitatea produsa. Pretul la care o astfel de carte se poate vinde este de 1,75 euro. Editorul este pus in fata deciziei referitoare la numarul de exemplare pe care este indicat sa le tipareasca. Cartile se pot vinde pina cel mai tirziu data la care evenimentul respectiv ia sfirsit deci dupa aceasta data nici o carte nu se va mai vinde. Daca produce o carte si se cere o carte, atunci editorul va inregistra un profit de 0,75 euro. Daca produce doua carti si se cer doua carti, va inregistra un profit de 1,5 euro. Daca produce trei carti si se cer numai doua carti, atunci va inregistra un profit de Vinzarea: 2 x 1,75 = 3,5 euro Costul: 3 x 1,0 = 3,0 euro Profitul = CA - costurile = 0,5 euro. Pentru a decide asupra numarului de exemplare pe care este indicat sa il tipareasca, editorul va trebui sa examineze mai multe ipoteze, numite starile viitoare ale naturii. In tabelul urmator este se prezinta ce se intimpla pentru fiecare viitoare stare a naturii (luam in calcul ipotezele ca se vind 5.000, 10.000, 15.000 sau 20.000 exemplare). Strategii: Starile viitoare ale naturii: numarul de carti Numarul de exemplare cerute tiparite 5.000 10.000 15.000 20.000 5.000 3.750 3.750 3.750 3.750 10.000 -1.250 7.500 7.500 7.500 15.000 -6.250 2.500 11.250 11.250 20.000 -11.250 -2.500 6.250 15.000 Tabelul de mai sus este util dar nu este suficient pentru a lua decizia. El numai organizeaza informatia pe care editorul se bazeaza pentru a lua decizia. 1. Decizii in conditii de certitudine Aceasta situatie presupune, in cazul nostru, ca editorul stie cu precizie cite exemplare ii vor fi cerute (exemplu de situatie reala: organizatorul Cupei Mondiale ii comanda un anumit numar de exemplare pe care le ofera gratuit sau isi asuma riscul vinderii lor). In acest caz, este simplu de decis: daca i se cer 10.000 de exemplare nu o sa tipareasca 15.000 pentru ca pierde costul aferent celor 15.000 suplimentare si nu o sa tipareasca nici 10.000 pentru ca risca sa plateasca penalitati daca contractul este ferm. Dar daca I se cer 12.000 exemplare, cite carti ca tipari ? 2. Decizii in conditii de risc Atunci cind starile viitoare ale naturii nu sint sigure, un manager va lua deciziile bazindu-se pe probabilitatea ca aceste stari sa apara. Probabilitatile pot fi determinate fie luind in considerare istoricul evenimentelor fie prin estimarea de catre manager. Managerul isi asuma riscul ca aceste stari ale naturii sa apara conform probabilitatilor pe care le-a estimat. De aceea aceasta situatie se numeste situatie de decizie in conditii de risc.

Curs 2 B

1/3

Abilitatea unui manager de a estima corect aceste probabilitati depinde de experienta, de informatia disponibila si de inteligenta managerului. Pentru a putea lua o decizie in conditii de risc, se foloseste notiunea de valoare asteptata (VA). Daca avem i variante de actiune si j stari viitoare ale naturii, atunci valoarea asteptata a unei variante de actiune i ce se adopta in conditiile aparitiei starii naturii j VA ij se calculeaza ca produsul dintre valoarea adusa de adoptarea acelei variante de actiune in starea naturii luata in considerare (presupunind ca ea apare) Vij si probabilitatea de aparitie a starii naturii j Pj. VAij = Vij x Pj iar valoarea asteptata totala a variantei de actiune i VA i se calculeaza ca suma valorilor de asteptate pentru fiecare stare in parte: VAi = Vi1 + Vi2 + In exemplul nostru, editorul estimeaza ca probabilitatile de aparitie ale starilor viitoare ale naturii (sa I se ceara 5.000, 10.000, 15.000 sau 20.000 exemplare) sint: 20%, 40%, 30%, respectiv 10%. Valorile asteptate sint calculate in tabelul urmator: Starile viitoare ale naturii: Strategii: Numarul de exemplare cerute Valoarea numarul de asteptata 5.000 10.000 15.000 20.000 carti tiparite 20% 40% 30% 10% 5.000 750 1.500 1.125 375 3.750 10.000 -250 3.000 2.250 750 5.750 15.000 -1.250 1.000 3.375 1.125 4.250 20.000 -2.250 -1.000 1.875 1.500 125 Din acest calcul rezulta ca varianta optima ar fi sa tipareasca 10.000 de exemplare, in acest caz obtinind un cistig maxim, acesta fiind criteriul pe care editorul il utilizeaza. In practica se utilizeaza nenumarate criterii, de exemplu criteriul costului minim sau criteriul duratei minime. 3. Decizii in conditii de incertitudine Atunci cind probabilitatile de aparitie a starilor viitoare ale naturii nu pot fi estimate, managerii sint pusi in fata unor decizii in conditii de incertitudine. Pentru a sprijini procesul decizional in astfel de conditii se utilizeaza mai multe criterii de decizie: a) criteriul optimist (MAXIMAX): se ia decizia astfel incit sa se maximizeze profitul maxim b) criteriul pesimist (MAXIMIN): se ia decizia astfel incit sa se maximizeze profitul minim c) criteriul regretului (MINIMAX): se ia decizia astfel incit sa se minimizeze regretul maxim posibil (adica pierderea potentiala) d) criteriul insuficientei : se presupune ca toate starile naturii au aceeasi probabilitate de aparitie. 3.1. Criteriul MAXIMAX Managerul presupune ca va avea loc situatia cea mai favorabila. Astfel, in cazul nostru va decide sa tipareasca 20.000 de exemplare deoarece aceasta varianta ii aduce un profit maxim in cazul aparitiei unei cereri de 20.000 de exemplare. 3.2. Criteriul MAXIMIN Unii manageri actioneaza presupunind ca va avea loc situatia cea mai defavorabila cu putinta. Aceasta rezulta in alegerea unei strategii care maximizeaza minimul de profit adus in fiecare varianta. Luind in considerare datele din primul tabel, rezulta ca pentru fiecare varianta avem urmatoarele valori minime ale profitului:

Curs 2 B

2/3

Varianta de actiune (nr. de exemplare de tiparit) 5.000 10.000 15.000 20.000

Profitul minim adus de fiecare varianta 3.750 -1.250 -6.250 -11.250

Din tabel se obsera ca maximul ce se poate obtine din aceste previziuni pesimiste este 3.750 euro, obtinuti in varianta de tiparire a 5.000 exemplare. 3. Criteriul MINIMAX (criteriul regretului) Daca un manager alege o strategie iar ulterior nu apare cea mai favorabila stare a naturii, apare situatia de regret (daca ar fi aparut cea mai favorabila situatie, am fi cistigat mai mult). Regretul se masoara ca profitul fiecarei variantei de actiune pentru fiecare din starile naturii scazut din cea mai favorabila situatie care este posibila la producerea unui anume eveniment. De exemplu, daca editorul tipareste 5.000 de carti iar cererea va fi pina la urma de 10.000, regretul va fi calculat ca 3.750 de euro (diferenta intre profitul realizat de acea strategie si profitul potential pentru tiparirea a 10.000 de exemplare). Aplicarea acestui criteriu necesita construirea unui tabel numit tabel de regret: Strategii: numarul de carti tiparite 5.000 10.000 15.000 20.000 Starile viitoare ale naturii: Numarul de exemplare cerute 10.000 15.000 3.750 7.500 0 3.750 5.000 0 10.000 5.000

5.000 0 5.000 10.000 15.000

20.000 11.250 7.500 3.750 0

Valorile maxime ale regretului sint date in tabelul urmator: Strategii: numarul de carti Regretul maxim: tiparite 5.000 11.250 10.000 7.500 15.000 10.000 20.000 15.000 Valoarea minima a regretului in acest tabel corespunde variantei de tiparire a 10.000 exemplare.

Curs 2 B

3/3