Balaurul cel cu sapte capete

A fost odata( ca niciodata(; ca( de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cnd fa(cea plops,orul pere s,i ra(chita mics,unele; de cnd se ba(teau urs,ii n coade; de cnd se luau de gt lupii cu mieii de se sa(rutau, nfra(t,indu-se; de cnd se potcovea puricele la un picior cu noua(zeci s,i noua( de oca de fier s,i s-arunca n slava cerului de ne aducea poves,ti; De cnd se scria musca pe pa(rete, Mai mincinos cine nu crede. A fost odata( ntr-o t,ara( un balaur mare, nevoie de cap. El avea s,apte capete, tra(ia ntr-o groapa(, s,i se hra(nea numai cu oameni. Cnd ies,ea el la mncare, toata( lumea fugea, se nchidea n case s,i sta ascunsa( pna( ce-s,i potolea foamea cu vreun drumet, pe care l tra(gea at,a la moarte. Tot,i oamenii locului se tnguiau de ra(utatea s,i de frica balaurului. Ruga(ciuni s,i cte n luna( s,i n soare se fa(cusera(, ca sa( scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesa(t,ios balaur, dara( n des,ert. Fel de fel de fermeca(tori fusera( adus,i, nsa( ra(masera( rus,inat,i cu vrajele lor cu tot. n cele din urma(, daca va(zu mpa (ratul ca( toate sunt n des,ert, hota(r ca sa( dea pe alt,ii la attea iznoave. Iara( dupa( ce se duse vestea n t,ara(, mai mult,i voinici se vorbira( sa( mearga( mpreuna( la pnda( s,i sa( mntuiasca( t,ara de un as,a balaur nfricos,at. Ei se nt,elesera( ntre dns,ii ca sa( faca( un foc la marginea ceta(t,ii, care era mai apropiata( de locul unde tra(ia balaurul, s,i n care cetate era s,i scaunul mpa(ra(t,iei, s,i acolo sa( stea sa( privegheze pe rnd cte unul, unul, pe cnd ceilalt,i sa( se odihneasca(; s,i ca nu cumva cela ce ar fi de pnda( sa( doarma( s,i sa( vie balaurul sa(-i ma (nnce d-a gata, fa(cura( lega(tura( ca cela care va la(sa sa( se stinga( focul sa( fie omort, drept pedeapsa( daca va dormi cnd ar trebui sa( fie des,tept. Cu aces,ti voinici se ntova(ra(s,i s,i un om verde, pui de romn, s,tii colea, care auzise de fa(ga(duint,a mpa(ratului s,i venise sa(-s,i ncerce s,i el norocul. Pornira(, deci, cu tot,ii, s,i alesera( un loc aproape de groapa( s,i se pusera( la pnda(. Pndira( o zi, pndira( doua(, pndira( mai multe zile, s,i nu se ntmpla( nimic. Iara( cnd fu ntr-una din zile, cam dupa( asfint,itul soarelui, pe cnd era de rnd viteazul nostru sa( pndeasca(, ies,i balaurul din groapa( s,i se ndrepta( ca(tre voinicii cari dormeau pe lnga( foc. Viteazului care priveghea, i se fa(cuse inima ct un purice, dara(, mba(rba(tndu-se, se repezi, s,i unde se arunca(, ma(re, asupra balaurului cu sabia goala( n mna(, s,i se lupta( cu dnsul, pna( i veni bine s,i hrs,t! i taie un cap, hrs,t! s,i-i mai ta(ie unul, s,i as,a cte unul, cte unul pna( i ta(ie s,ase capete. Balaurul se zvrcolea de durere s,i plesnea din coada(, de te lua fiori de spaima(, viteazul nostru nsa( se lupta de moarte s,i obosise, iara( tovara(s,ii sa(i dormeau dus,i. Daca( va(zu el ca( tovara(s,ii sa(i nu se des,teapta(, s,i puse toate puterile, se mai arunca( o data( asupra grozavului balaur s,i-i ta(ie s,i capul ce-i mai ra(ma(sese. Atunci un snge negru lasa( din ea, fiara( spurcata(, s,i curse, s,i curse, pna( ce stinse s,i foc s,i tot. Acum ce sa( faca( viteazul nostru, ca sa( nu ga(seasca( focul stins, cnd s-or des,tepta tovara(s,ii lui, ca(ci lega (tura lor era ca sa( omoare pe acela care va la(sa sa( se stinga( focul. S-apuca( mai nti s,i scoase limbile din capetele balaurului, le ba(ga( n sn s,i iute, cum putu, se sui ntr-un copaci nalt, s,i se uita( n toate pa(rt,ile, ca de va vedea undeva vro zare de lumina(, sa( se duca( s,i sa( ceara( nit,el foc, ca sa( at,t,e s,i el pe al lor ce se stinsese. Ca(ta( ntr-o parte s,i ntralta s,i nu va(zu nica(iri lumina(. Se mai uita( o data( cu mare ba(gare de seama( s,i za(ri ntr-o depa(rtare nespusa( o schinteie ce abia lica(rea. Atunci se dete jos s,i o porni ntr-acolo. Se duse, se duse, pna( ce dete de o pa(dure, n care ntlni pe Murgila(, s,i pe care l opri pe loc, ca sa( mai ntrzie noaptea. Merse dupa( aceea mai departe s,i dete peste Miaza(noapte, s,i trebui sa( o lege s,i pe dnsa ca sa( nu dea peste Murgila(. Ce sa( faca(, cum sa( dreaga( ca sa( izbuteasca(? O ruga( sa(-i ajute a lua un copaci n spinare, care, zicea el, l ta(iase de la ra (da(cina(; o nva(t,a( el sa( se puie cu spatele sa( mpinga(, pe cnd el tot cu spatele la copaci de ceealalta( parte va trage cu minile, ca sa(-i pice n spinare s,i sa(-l ia sa( se duca( la treaba lui. Miaza(noapte, de mila( s,i de ruga(ciunea ce-i fa(cu, se puse cu spatele la copaciul care i-l ara(ta( viteazul s,i, pe cnd mpingea, el o lega( de copaci cobza(, s,i porni nainte, ca( n-avea vreme de pierdut. Nu fa(cu multa( cale s,i ntlni pe Zorila(, dara( lui Zorila( nu prea i da mes,ii a sta mult de vorba(, ca(ci, zicea el, se duce dupa( Miaza(noapte, pe care o luase n goana(. Fa(cu ce fa(cu s,i-l puse s,i pe dnsul la buna( rnduiala(, ca s,i pe ceilalt,i doi, dar cu mai mare ba(taie de cap. Apoi pleca( nainte s,i se duse pna( ce ajunse la o pes,tera( mare, n care za(rise focul. Aci dete peste alte nevoi. n pes,tera( acolo tra(iau nis,te oameni urias,i carii aveau numai cte un ochi n frunte. Ceru foc de la dns,ii, dar ei, n loc de foc, pusera( mna pe dnsul s,i-l legara(. Dupa( aceea as,ezara( s,i un cazan pe foc cu apa( s,i se ga (teau sa(-l fiarba( ca sa(-l ma(nnce. Dara( tocmai cnd era sa(-l arunce n ca(ldare, un zgomot se auzi nu departe de pes,tera aceea, tot,i ies,ira(, s,i la(sara( pe un ba(trn de ai lor ca sa( faca( asta( treaba(. Cum se va(zu viteazul nostru singur numai cu unchias,ul, i puse gnd ra(u. Unchias,ul l dezlega( ca sa(-l bage n cazan, dara( voinicul ndata( puse mna pe un ta(ciune s,i-l azvrli drept n ochiul ba(trnului, l orbi, s,i apoi fa(ra( sa(-i dea ra(gaz a zice nici crc! i puse o piedica( s,i-i fa(cu vnt n cazan. Lua( focul dupa( care venise, o apuca( la sa(na(toasa, s,i sca(pa( cu fat,a( curata(. Ajungnd la Zorila(, i dete drumul. Dupa( aceea o tuli la fuga( s,i fugi pna( ce ajunse la Miaza(noapte, o dezlega( s,i pe dnsa, s,i apoi se duse s,i la Murgila( pe care l trimise sa(-s,i vaza( de treaba(. Cnd ajunse la tovara(s,ii sa(i, ei tot mai dormeau. Nu ncepuse, vezi, nca( a se ara(ta albul zilei, att de lunga( fu noaptea, fiindca( voinicul i oprise cursul, s,i as,a avu timp destul sa( colinde dupa( focul care i trebuia. N-apuca( sa( at,t,e focul bine s,i tovara(s,ii sa(i, des,teptndu-se, zisera(: - Dara( lunga( noapte fu asta, ma(i vere. - Lunga( da, vericule, ra(spunse viteazul. S,i se umfla din foale ca sa( aprinza( focul. Ei se sculara(, apoi ncepura( a se-ntinde s,i a ca(sca, dara( se cutremurara( cnd va(zura( namila de lighioana( lnga( dns,ii s,i un lac de snge ct pe colo. Zgira( ochii s,i cu mare mirare ba(gara( de seama ( ca( capetele balaurului lipsesc, iara( viteazul nu le spuse nimic din cele ce pa(t,ise, de teama( sa( nu intre ura( ntre dns,ii, s,i se ntoarsera( cu tot,ii n oras,.