BALANTA de verificare face parte din categoria procedeelor specifice metodei contabilitatii, alaturi de

cont si bilant contabil.

BALANTA DE VERIFICARE face parte din categoria procedeelor specifice metodei contabilitatii,
alaturi de cont si bilant contabil.
CAPITALURILE se constituie la înfiintarea întreprinderii, se majoreaza sau micsoreaza pe parcursul
desfasurarii activitatii si se lichideaza la încetarea activitatii.
Achizitionarea de OBLIGATIUNI se reflecta în contabilitate prin formula:
506” Obligatiuni” = 5121”Conturi curente la banci”
Actiunile sunt hartii de valoare care dau dreptul altor persoane fizice sau juridice de a participa la
formarea capitalului unei societati comerciale ADEVARAT
Alegeti formula contabila corecta privind majorarea capitalului social printr-o noua emisiune si
subscriere de actiuni cu urmatoarele date: - Valoare nominala 15.000 lei/actiune - Valoare de emisiune
19.000 lei/ actiune - Numar de actiuni nou emise 1.500. 1 % = 456 51.000.000, 1012 22.500.000, 1041
28.500.000; 2 456 = 1011 28.500.000, 3 456 = % 28.500.000, 1012 22.500.000, 1041 6.000.000; 4
456 = % 28.500.000, 1011 22.500.000, 1041 6.000.000
Balanta de verificare ajuta la depistarea urmatoarelor erori:
a. erori de intocmire a balantei - 2. se produc cu ocazia adunarii sumelor din coloane sau transcrierii
acestora din registrul cartea mare in formularul de balanta
b. erori de inchidere a conturilor - 1. apar din cauza calculelor gresite efectuate cu ocazia adunarii
sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora
c. erori de stabilire a sumelor din formulele contabile compuse - 4. apar din cauza adunarii gresite a
sumelor in aceste formule contabile
d. erori de inregistrare in cartea mare - 3. se datoreaza reportarii gresite a sumelor din jurnal in cartea
mare, sau de la o pagina la alta a registrului cartea mare
Balanta de VERIFICARE face parte din categoria procedeelor specifice metodei contabilitatii alaturi
de cont si bilantul contabil.
Balanta de verificare a conturilor sintetice se întocmeste pe baza datelor furnizate de: 1 registrul
Cartea-Mare; 2 Registrul inventar; 3 registrul Cartea-Mare si registrul clientilor; 4 registrele auxiliare; 5
nici unul dintre raspunsuri nu este corect.

Bonul de predare – transfer – restituire nu se intocmeste: a. pentru depozitarea unor bunuri provenite
din producţia proprie b. pentru depozitarea unor bunuri provenite de la terti c. pentru transferul
bunurilor între magazii d. pentru restituirea bunurilor la locurile de depozitare iniţiale
Ca procedeu specific al metodei contabilitatii, bilantul ind eplineşte mai multe functii. Unul din
enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a bilantului. Care este aceasta? a. Functia de sinteza b.
Functia de generalizare c. Functia de informare d. Functia de analiza
Capitalul permanent se calculeaza dupa urmatoarea formula: CAPITALUL = CAPITALUL +
CAPITALUL PERMANENT PROPRIU .......1..........
R: STRAIN
Capitalul propriu cuprinde urmatoarele elemente: 1. concesiuni; 2. capital social; 3. datorii sociale; 4.
imobilizari corporale; 5. provizioane pentru riscuri si cheltuieli; 6. provizioane reglementate; 7. rezerve
legale; 8. prime legate de capital; 9. rezerve din reevaluare; 10. rezultatul exercitiului; 11. disponibilitati
banesti. 1 1+2+4+5+9+11 2 2+7+8+9+10 3 2+4+5+6+9+10 4 2+5+6+8+10
Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor în activele întreprinderii dupa
DEDUCEREA tuturor DATORIILOR acesteia.
Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele intreprinderii dupa deducerea
tuturor datoriilor acestora ADEVARAT
Capitalul propriu reprezinta: a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei
intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia c. interesul rezidual al actionarilor in
activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia d. interesul rezidual al
actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia e.
interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor
creantelor acesteia
Capitalul strain este partea din capital care provine de la terte persoane in raport cu intreprinderea si
care este rambursabil la un anumit termen. ADEVARAT
Capitalul subscris, primele de capital si rezervele sunt elemente incluse în structura capitalului
PROPRIU
Capitalurile proprii si creditele pe termen lung formeaza CAPITALURILE PERMANENTE
Care din urmatoarele posturi bilantiere nu intra în componenta activelor circulante? 1 cheltuieli in
avans 2 furnizori - debitori 3 titluri de plasament 4 stocuri 5 clienti si conturi asimilate
Care din urmatoarele posturi bilantiere nu intra în componenta capitalurilor proprii? 1 diferente din
reevaluare 2 prime legate de capital 3 capital social 4 clienti - creditori 5 rezultatul exercitiului
Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare? a. erorile de
intocmire a balantei de verificare b. erorile in calculul sumelor din formulele contabile compuse c.
erorile de compensatie d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale e. erorile
de inregistrare in Cartea-mare
Care este contul lipsa, astfel încât formula contabila sa fie corecta ? Se achizitioneaza utilaje de la un
furnizor,fara TVA, în valoare de 5.000.000 lei 2133”Mijloace de transport” = ……… 5.000.000 1
121”Profit sau pierdere” 2 404”Furnizori de imobilizari” 3 401 „Furnizori” 4 105”Rezerve din
reevaluare”
Care este contul lipsa, astfel încât formula contabila sa fie corecta ? Se constituie rezerve legale
pentru acoperirea unor pierderi, în valoare de 1 000 000 lei. 129”Repartizarea profitului” = ……. 1 000
000 lei 1 121 „Profit sau pierdere” 2 117”Rezultatul reportat” 3 105 „Rezerve din reevaluare” 4
1061”Rezerve legale”
Care este contul lipsa, astfel încât formula contabila sa fie corecta ? Se înregistreaza vânzarea
marfurilor, fara TVA. 411”Clienti”= ........... 1 4427 „TVA colectata” 2 117”Rezultatul reportat” 3
707”Venituri din vanzarea marfurilor” 4 105”Rezerve din reevaluare”

Care este contul lipsa, astfel încât formula contabila sa fie corecta ? Se mareste capitalul social prin
încorporarea de rezerve în valoare de 4.500.000 lei si a profitului net nerepartizat din exercitiile
anterioare, în valoare de 21.000.000 lei. % = 1012” C.S.S.V” 25.500.000 106”Rezerve” 4.500.000 ……
21.000.000 1 121”Profit sau pierdere” 2 117”Rezultatul reportat” 3 105”Rezerve din reevaluare”
Care este contul lipsa, astfel încât formula contabila sa fie corecta ? Un program informatic, în curs de
amortizare, este cedat cu titlu gratuit. % = 208 „Alte imobilizari necorporale” 2808”Amortizarea altor
imobilizari necorporale” ............ 1 1061 „Rezerve legale” 2 401 „Furnizori” 3 7583”Venituri din
vanzarea activelor” 4 6583”Cheltuieli privind activele cedate”
Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data? a. % = 404 Achizitia de materii prime
de la furnizori 301, 4426; b. 411 = % Vanzarea produselor finite 701, 4427; c. % = 411 Inregistrarea
veniturilor obtinute din vanzarea produselor finite 701, 4427
Care este formula contabilă corectă privind majorarea capitalului social prin emisiune de acţiuni, în
baza următoarelor date: număr acţiuni nou emise 1.500, valoare nominală 15.000 lei, valoarea de
emisiune 19.000 lei ? a. % = 456 51.000.000, 1012 22.500.000, 1041 28.500.000; b. 456 = 1011
28.500.000; c. 456 = % 28.500.000, 1012 22.500.000, 1041 6.000.000; d. 456 = % 56.000.000, 1011
22.500.000, 1041 23.500.000; e. 456 = % 28.500.000, 1011 22.500.000, 1041 6.000.000
Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data? a. Achizitia de materii prime de la
furnizori % = 404 “Furnizori de imobilizãri” 301 “Materii prime” 4426 “TVA deductibilã” b. Vanzarea
produselor finite 411 “Clienti” = % 701 ”Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 “TVA
colectatã” c. Inregistrarea veniturilor obtinute din vanzarea produselor finite % = 411 “Clienti” 701
”Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 “TVA colectatã”
Care formula contabila este în concordanta cu explicatia data? 1 641 „Cheltuieli cu salariile” = 421
„Personal-salarii datorate’ - înregistrarea în contabilitatea statului de plata; 2 456”Decontarii cu
asociatii privind capitalul” = 213 ’Instalatii tehnice” - aportarea la capital a unui mijloc fix; 3 411” Clienti”
= 5121 „Conturi curente la banci” - incasarea unei creante prin contul de la banca; 4 722” Venituri din
productia = 212 „Constructii " - receptionarea si darea în folosinta a unei cladiri obtinuta de imobilizari
corporale” din productie proprie
Care formula contabila nu este in concordanta cu explicatia data? a. 425 = 5311 Inregistrarea platii
avansului chenzinal b. 345 = 711 Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute c. 5121= 411
Incasarea contravalorii produselor finite vandute
Cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila, rezulta: a. TVA de plata b. TVA de
recuperat c. TVA exigibila d. TVA neexigibila
Cand TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata rezulta: a. TVA de plata b. TVA de
recuperat c. TVA exigibila d. TVA neexigibila
Ce semnifica inregistrarea contabila: 213 = 456 a. aportul la capitalul social a unui mijloc fix b.
restituirea catre asociati a unui mijloc fix c. casarea unui mijloc fix d. amortizarea unui mijloc fix
Ce semnifica inregistrarea contabila: 213 “Instalatii tehnice” = 456 “Decontãri cu actionarii/asociatii” a.
aportul la capitalul social a unui mijloc fix b. restituirea catre asociati a unui mijloc fix c. casarea
unui mijloc fix d. amortizarea unui mijloc fix
Ce semnifica înregistrarea contabila: 411”Clienti” = 707” Venituri din vînzarea marfurilor” 25.000.000 1
achizitie de mijloace fixe de la furnizori fara TVA; 2 vânzare de marfuri clientilor, fara TVA; 3 aport
la capitalul social al unui asociat; 4 obtinerea unui mijloc fix din resurse proprii ale unitatii; 5
modernizarea unui mijloc fix.
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare: 411 = % ”Clienti” 707 „Venituri din vanzarea
marfurilor” 4427 „TVA colectata” a. aprovizionarea de marfuri cu TVA b. vanzarea de marfuri cu TVA
c. incasarea creantei din vanzarea de marfuri d. vanzarea de marfuri fara TVA
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare: 607 “Cheltuieli privind mãrfurile” = 371 “Mãrfuri” a.
achizitia de marfuri b. vanzarea de marfuri c. descarcarea gestiunii de marfurile vandute la pretul
efectiv de aprovizionare d. plata marfurilor achizitionate
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 421 = 444 a. salarii datorate personalului b. retinerea
din salarii a asigurarilor sociale de sanatate c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din
salarii d. plata impozitului pe salarii catre bugetul statului e. retinerea din salarii a contributiei la
asigurarile sociale
Ce semnifica înregistrarea contabila urmatoare: 421 Personal remuneratii datorate = 444 Impozit pe
venitul din salarii 1 retinerea din salarii a impozitului pe venitul din salarii; 2 participarea salariatilor
la profit; 3 retinerea din salarii a fondului de somaj; 4 retinerea din salarii a asigurarilor sociale de
sanatate; 5 salarii datorate personalului.
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 421 “Personal - salarii datorate” = 444 “Impozitul pe
venituri de natura salariilor” a. salarii datorate personalului b. retinerea din salarii a asigurarilor sociale
de sanatate c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii d. plata impozitului pe
salarii catre bugetul statului e. retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare: 421 Personal remuneratii datorate = 4314 Contributia
personalului la asigurarile sociale de sanatate 1 retinerea din salarii a impozitului pe venitul din salarii;
2 participarea salariatilor la profit; 3 retinerea din salarii a fondului de somaj; 4 retinerea din salarii a
asigurarilor sociale de sanatate; 5 salarii datorate personalului.
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare: 607 = 371 a. inregistrarea achizitiei de marfuri b.
inregistrarea vanzarii de marfuri c. inregistrarea descarcarii gestiunii de marfurile vandute d.
inregistrarea platii marfurilor achizitionate
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 641 = 421 a. plata salariilor b. inregistrarea statului
de plata a salariilor c. plata avansului chenzinal d. retineri salariale
Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” = 421
“Personal - salarii datorate” a. plata salariilor b. inregistrarea statului de plata a salariilor
angajatilor permanenti c. plata avansului chenzinal d. retineri salariale
Cele mai semnificative conturi rectificative sunt : 1 conturile de trezorerie 2 conturile de TVA 3
conturile privind amortizarile si provizioanele pentru deprecierea reversibila a valorii activelor 4
conturile privind amortizarile
Cele mai semnificative conturi rectificative sunt conturile privind AMORTIZAREA care înregistreaza
micsorarea ireversibila a valorii imobilizarilor necorporale si corporale ca urmare a uzurii lor si conturile
privind AJUSTARILE pentru deprecierea reversibila a valorii activelor .
Cele mai semnificative conturi rectificative sunt conturile privind AMORTIZAREA care inregistreaza
micsoarea ireversibila a valorii imobilizarilor necorporale si coroprale ca urmare a uzurii lor si conturile
privind ajustarile pentru deprecierea reversibila a valorii activelor.
Cheltuielile sunt recunoscute in contul de rezultate atunci cand a avut loc o crestere a beneficiilor
economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare care poate fi
evaluata in mod credibil FALS
Cheltuielile sunt recunoscute in contul de rezultate atunci cand a avut loc o scadere a beneficiilor
economice viitoare aferente diminuarii unui activ sau a cresterii unei datorii, modificare ce poate fi
evaluata in mod credibil. ADEVARAT
Clasa conturilor de rezultate înregistreaza cheltuielile si veniturile unitatii patrimoniale, grupate in
functie de natura lor. ADEVARAT
Conform Directivei a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate, un set complet de Situaţii financiare anuale, se compune din: a. bilanţ, cont de profit şi
pierdere, situaţia modificării capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile şi note explicative; b. bilanţ şi cont de profit şi pierdere; c. raportul sindicatului, cont de
profit şi pierdere, situaţia modificării capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile
şi note explicative; d. balanţa, bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie; e.
situaţia fluxurilor de trezorerie, bilanţ şi cont de profit şi pierdere.
Conform IAS 2 stocurile sunt active : 1 detinute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale
a activitatii 2 în curs de productie în vederea unei vânzari 3 sub forma de materii prime, materiale si
alte consumabile ce urmeaza a fi folosite în procesul de productie sau pentru prestarea de servicii 4
toate variantele sunt adevarate
Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in : a. Venituri
din activitatea de exploatare, financiara, bancara b. Venituri din activitatea de exploatare, financiara,
bancara si de asigurari c. Venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara d. Venituri din
activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara
Contul 411 Clienti tine evidenta drepturilor de platit clientilor, reprezentand contravaloarea bunurilor,
lucrarilor sau serviciilor facturate acestora FALS
Contul 421 “Personal-salarii datorate” se utilizeaza pentru: a. evidentierea decontarilor cu
personalul pentru salariile cuvenite inclusiv adaosurile si premiile b. a reflecta in contabilitate
sumele acordate drept avans salariatilor in cursul lunii, in contul drepturilor salariale care se calculeaza
si care revin salariatilor la sfarsitul lunii c. evidentierea retinerilor si popririlor instituite asupra
personalului, datorate tertilor
Contul 456 ”Decontari cu asociatii privind capitalul” se utilizeaza: 1 pentru a reflecta relatiile
societatii cu proprietarii; 2 pentru a reflecta relatiile societatii cu tertii; 3 pentru a reflecta relatiile
societatii cu bugetul asigurarilor sociale
Contul 471 “Cheltuieli inregistrate in avans” colecteaza veniturile efectuate anticipat sau in avans
privind reparatiile capitale neprevizibile. FALS
Contul 645 “Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala” se utilizeaza: a. pentru a evidentia
retinerile si popririle instituite asupra personalului, datorate tertilor b. pentru a reflecta relatiile
intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta
c. pentru a reflecta evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala
Contul 4423 „ TVA de plata” este utilizat în cazul : 1 vânzarilor de bunuri, lucrari si servicii 2
cumpararilor de bunuri, lucrari si servicii 3 tranzactiilor de vânzare sau cumparare pentru care nu s-a
emis factura 4 înregistrarii TVA de plata
Contul 4424 „ TVA de recuperat” este utilizat în cazul : 1 vânzarilor de bunuri, lucrari si servicii 2
cumpararilor de bunuri, lucrari si servicii 3 tranzactiilor de vânzare sau cumparare pentru care nu s-a
emis factura 4 înregistrarii TVA de recuperat
Contul 4426 „ TVA deductibila” este utilizat în cazul : 1 vânzarilor de bunuri, lucrari si servicii 2
cumpararilor de bunuri, lucrari si servicii 3 tranzactiilor de vânzare sau cumparare pentru care nu
s-a emis factura 4 cumpararilor de bunuri cu plata in rate
Contul 4426 TVA deductibila se utilizeaza pentru evidentierea taxei pe valoarea adaugata, inscrisa in
facturile primite de la furnizori pentru bunurile, lucrarile, serviciile achizitionate de la acestia, platita
acestora si DEDUCTIBILA din punct de vedere fiscal.
Contul 4427 „TVA colectata” este utilizat în cazul : 1 vânzarilor de bunuri, lucrari si servicii 2
cumpararilor de bunuri, lucrari si servicii 3 tranzactiilor de vânzare sau cumparare pentru care nu s-a
emis factura 4 cumpararilor de bunuri cu plata in rate
Contul 4427 “TVA colectata” nu prezinta sold la sfarsitul lunii. ADEVARAT
Contul 645 “Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala” se utilizeaza: a. pentru a evidentia
retinerile si popririle instituite asupra personalului, datorate tertilor b. pentru a reflecta relatiile
intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta
c. pentru a reflecta evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala

Conturile de active IMOBILIZATE evidentiaza fluxurile si valorile economice destinate sa serveasca o

perioada indelungata in activitatea unitatii patrimoniale, fara a se consuma dupa prima utilizare.
Conturile de ACTIVE IMOBILIZATE evidentiaza fluxurile si valorile economice destinate sa
serveasca o perioada indelungata in activitatea unitatii patrimoniale, fara a se consuma dupa prima
utilizare.
Conturile de BILANT se diferentiaza, dupa functia lor contabila, astfel: conturi de activ, conturi de
pasiv si conturi de activ-pasiv (bifunctionale).
Conturile de CHELTUIELI evidentiaza resursele utilizate in cadrul activitatilor de exploatare,
financiare si extraordinare.
Conturile de datorii pe termen scurt au functia contabila de PASIV.
Conturile de trezorerie dupa continutul economic sunt conturi de BILANT si au functia contabila de
activ.
Conturile de trezorerie dupa continutul economic sunt CONTURI de BILANT si au functia contabila
de ACTIVE
Conturile de trezorerie se debiteaza cu intrarile de titluri de plasament sau alte valori financiare, cu
depunerea la banca a valorilor de încasat, cu dobânzile de încasat si cu încasarile de sume banesti.
ADEVARAT
Conturile de venituri si cele de cheltuieli prezintã sold la sfârsitul fiecãrei periosde financiar-contabile
si nu se pot închide prin contul 121 “Profit si pierdere”. FALS
Conturile de VENITURI si conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul fiecarei perioade financiar
contabile prin contul 121 “Profit si pierdere”.
Conturile de VENITURI si conturile de CHELTUIELI se inchid la sfarsitul fiecarei perioade
financiar contabile prin contul 121 “Profit si pierdere”.
Conturile din Cartea Mare nu figureaza in balanta de verificare in ordine crescatoare a simbolurilor
acestora. FALS
Corectarea erorilor de inregistrare se face astfel:
a. erorile din registrele contabile de evidenta cronologica - 10. se corecteaza numai prin formulele
contabile de stornare
b. erorile din registrele contabile de evidenta sistematica - 9. se corecteaza prin taierea cu o linie,
inscrierea alaturi, cu cerneala albastra, a sumei si vizarea de catre contabilul sef pentru certificarea
valabilitatii corecturii.
Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. omisiunile de inregistrare b. erorile de
intocmire a balantei de verificare c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse d.
erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
Cu ajutorul balantei de verificare se pot identifica: 1 erorile de compensatie; 2 erorile de inregistrare
in Cartea - Mare; 3 Omisiunile de inregistrare; 4 erorile de imputare.
Cum se înregistreaza în contabilitate subscrirea obligatiunilor : 1 461”Debitori diversi” =
161”Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” 2 512”Conturi curente la banci” = 461”Debitori diversi”
3 512”Conturi curente la banci” = 161”Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” 4 461”Debitori diversi” =
512”Conturi curente la banci”
Darea in consum a materiilor prime se inregistreaza: 301”Materii prime” = 601” Cheltuieli cu materiile
prime” FALS
De regulã ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor o reprezinta: a. cheltuielile din activitatea
financiara b. cheltuielile din activitatea de exploatare c. cheltuielile din activitatea extraordinara d.
cheltuielile cu salariile personalului e. cheltuielile cu creditele bancare
Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre
conturile: a. 1011 Capital subscris nevarsat b. 1012 Capital subscris varsat c. 456 Decontari cu
asociatii privind capitalul d. 121 Profit si pierdere e. 117 Rezultatul reportat

Din categoria erorilor ce nu se pot descoperi cu ajutorul balantei de verificare putem consemna
C. omisiuni de inregistrare 5 operatia economica nu a fost inregistrata deloc nici in contul debitor, nici
in contul creditor
A. erorile de imputatie 6 apar din cauza reportarii unei sume exacte ca marime din jurnal in cartea
mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta
B. erori de compensatie 7 reportare gresita a sumelor din documentele justificative in jurnal sau din
jurnal in cartea mare
D. erori de inregistrare in registrul jurnal 8 apar din cauza stabilirii gresite a conturilor corespondente,
inregistrarii unor operatii de doua ori, atat la debit, cat si la credit, inversarii formulei contabile sau
intocmirii unei formule contabile corecte, dar cu alta suma mai mare sau mai mica

Din categoria erorilor ce nu se pot descoperi cu ajutorul balantei de verificare putem consemna
a. erorile de imputatie - 6. apar din cauza reportarii unei sume exacte ca marime din jurnal in cartea
mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta
b. erori de compensatie - 7. reportare gresita a sumelor din documentele justificative in jurnal sau din
jurnal in cartea mare
c. omisiuni de inregistrare - 5. operatia economica nu a fost inregistrata deloc nici in contul debitor, nici
in contul creditor
d. erori de inregistrare in registrul jurnal - 8. apar din cauza stabilirii gresite a conturilor corespondente,
inregistrarii unor operatii de doua ori, atat la debit, cat si la credit, inversarii formulei contabile sau
intocmirii unei formule contabile corecte, dar cu alta suma mai mare sau mai mica
Din categoria erorilor care nu se pot descoperii cu ajutorul balantelor de verificare sintetice fac parte
urmatoarele: omisiunile de inregistrare, erorile de compensatie, erorile de IMPUTATIE , erorile de
înregistrare în Registrul -JURNAL .
Dispuneti de urmatoarele date: un mijloc de transport cu o valoare contabila de intrare 100.000 lei si
cu o durata de utilizare 5 ani. Care este marimea amortizarii in primul an de folosire calculata dupa
metoda amortizarii liniare? a. 22.000 lei b. 20.000 lei c. 25.000 lei
Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 2.000 u.m.; amenajari de terenuri
4.000 u.m.; imobilizari necorporale 1.000 u.m.; impozit pe salarii 1.600 u.m.; împrumuturi bancare pe
termen lung si mediu 4.000 u.m.; furnizori-debitori 1.000 u.m; produse finite 2.000 u.m. Care este
valoarea activului circulant si valoarea datoriilor? 1 3.000 u.m. si 5.600 u.m. 2 2.000 u.m. si 6.600 u.m.
3 4.000 u.m. si 4.400 u.m. 4 4.400 u.m. si 4.000 u.m. 5 5.600 u.m. si 3.000 u.m.
Dispuneti de urmatoarele date din bilant: mijloace de transport 15.000 lei, materiale consumabile
1.200 lei, marfuri 4.000 lei, disponibil la banca 800 lei, numerar în casierie 1.400 lei, capital subscris
varsat 10.200 lei, rezerve 2.200 lei, furnizori 6.200 lei, clienti creditori 3.800 lei. Care este marimea
activului net contabil ? 1 14.600 lei; 2 19.600 lei; 3 5.000 lei; 4 12.400 lei; 5 8.800 lei.
Dispuneti de urmatoarele date privind stocurile unei intreprinderi: • Stoc initial: 10 Kg × 10 lei • Intrari
in a)15.03.2006: 100 Kg × 11 lei cursul perioadei de gestiune b) 20.03.2006: 50 Kg × 12 lei • Iesiri in
cursul a) 17.03.2006: 80 Kg perioadei de gestiune b) 25.03.2006: 60 Kg Costul mediu ponderat
calculat la data de 15.03.2006 este de: a. 11,250 lei b. 10,909 lei c. 11,590 lei d. 11,036 lei
Documentul justificativ in care se determin a drepturile salariale cuvenite salariatilor pentru munca
prestata, il reprezinta: a. lista de avans chenzinal b. statul de plata a salariilor c. foaia colectiva de
prezenta d. registrul de evidenta a salariatilor
Dupa continutul economic contul 281 „Amortizarea imobilizarilor corporale” este un cont: a. de
imobilizari corporale b. rectificativ al valorii imobilizarilor corporale c. de datorii comerciale
Dupa continutul economic, contul 281 „Amortizãri privind imobilizãrile corporale” este un cont: a. de
imobilizari corporale b. rectificativ al valorii imobilizarilor corporale c. de datorii comerciale
Dupa continutul economic contul 401 „ Furnizori” este cont de : 1 pasiv 2 creante 3 datorii pe termen
scurt 4 capitaluri proprii
Dupa continutul economic contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” este: a. un cont de surse
proprii de finantare b. un cont de datorii salariale c. un cont de capitaluri proprii d. un cont de procese
economice
După continutul economic, contul 4426 TVA deductibila este un cont de creante, iar dupa functia
contabilă, este un cont de ACTIV.
Dupa continutul economic conturile de capitaluri sunt conturi de : 1 datorii 2 bunuri economice 3 surse
proprii de finantare 4 pasiv
Dupa continutul economic conturile de venituri sunt: a. conturi de surse proprii de finantareb. conturi
de creante c. conturi de procese economice d. conturi de surse straine de finantare e. co nturi
bilantiere
Dupa felul CONTURILOR pentru care se întocmesc, balantele de verificare se împart în : balante de
verificare sintetice si balante de verificare ale conturilor analitice.

Dupa functia contabila contul 121 Profit si pierdere este un cont: a. bifunctional b. de activ c. de pasiv

Dupa functia contabila contul 419 „Clienti-creditori” este un cont: a. bifunctional b. de activ c. de pasiv
Dupa functia contabila contul 425 “Avansuri acordate personalului” este un cont: a. bifunctional b. de
activ c. de pasiv
Dupa functia contabila, contul 456 este cont : 1 bifunctional 2 de creante 3 de activ 4 de pasiv
Dupa functia lor contabila conturile de bilant se diferentiaza în: conturi de activ, conturi de pasiv si
conturi de ACTIV - PASIV .
Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi : a) cu
o serie de egalitati, b) cu doua serii de egalitati, c) cu trei serii de egalitati , d) cu patru serii de egalitati;
e) balante de verificare sintetice; 1 a,b,c,d; 2 a,c,d,e; 3 b,c,d,e; 4 a,b,e.
Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi de
mai multe feluri. Precizati care afirmatie nu corespunde realitatii: a. cu o serie de egalitati b. cu doua
serii de egalitati c. cu cinci serii de egalitati d. cu trei serii de egalitati e. cu patru serii de egalitati
Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind balantele de verificare ale conturilor sintetice sunt: -
balante de verificare sintetice - balante de verificare ale conturilor analitice FALS
Experienta practica arata ca este mai simplu de a corecta erorile plecand de la bilant decat de la
balanta. FALS
Formula contabilă de mai jos exprimă: % = 401 „ Furnizori ” 371 „ Mărfuri ” 4426 „ TVA deductibilă”
a. înregistrarea de regularizare; b. înregistrarea reducerii oferite de furnizor c. regularizarea TVA cu
ocazia exigibilităţii; d. înregistrarea TVA a mărfurilor vândute; e. înregistrarea mărfurilor
achiziţionate de la furnizori şi a TVA aferent; ;

Formula contabila de mai jos reprezinta: (+A) 5411 Acreditive în lei = (-A) 5121 Conturi la banci în lei
5.000 lei a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei
de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a provenit (contul de la banca) c.
deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
Formula contabila de mai jos reprezinta: (-P) 401 Furnizori = (-A) 5411 Acreditive în lei 4.760 lei a.
plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 4.760 lei b. deschiderea unui acreditiv,
la dispozitia unui furnizor, in valoare de 4.760 lei c. constituirea obligatiei de plata a unui furnizor, dintr-
un acreditiv, in valoare de 4.760 lei d. inchiderea unui acreditiv, deschis anterior la dispozitia unui
furnizor, in valoare de 4.760 lei
Formula contabila pentru compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA de plata este: 4424 ”TVA de
recuperat” = 4423 “TVA de plata” FALS
Formula contabila pentru inregistrarea facturii de chirie este urmatoarea: 612 “Cheltuieli cu
redeventele, locatiile de gestiune si chiriile” = 401 “Furnizori” ADEVARAT
Formula contabila pentru plata prin banca a TVA-ului este urmatoarea: 4423 “TVA de plata” = 5121 “
Conturi curente la banci” ADEVARAT
Formula contabila pentru ridicarea de la banca a disponibilitatilor banesti este : 581 “Viramente
interne” = 5121 “ Conturi curente la banci” ADEVARAT
Formula contabila pentru ridicarea de la banca a disponibilitatilor banesti este : 581 “Viramente
interne” = 5121 “ Conturi curente la banci” 5311 “Casa în lei” = 581 “Viramente interne” ADEVARAT
Imobilizarile necorporale nu cuprind: a. cheltuielile de constituire b. creantele imobilizate c.
cheltuielile de dezvoltare d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare e. alte
imobilizari necorporale
Indicaţi formula contabilă corectă privind cumpărarea materialelor consumabile de la furnizor în
condiţiile practicării inventarului permanent: preţ de cumpărare 30.000.000 lei, TVA 19 %: a. % = 401
35.700.000, 301 30.000.000, 4426 5.700.000; b. 301 = 401 30.000.000; c. % = 401 35.700.000 ,
601 30.000.000 , 4428 5.700.000; d. % = 401 35.700.000, 601 30.000.000, 4426 5.700.000; e.
% = 401 35.700.000, 301 30.000.000, 4428 5.700.000
În activul bilantului posturile bilantiere sunt asezate în urmatoarea ordine: a) active imobilizate b)
active circulante c) active de regularizare si asimilate d) pasive de regularizare si asimilate e) datorii 1
a, b,e; 2 a,b,c,d,e; 3 b,c,d,e; 4 a,b,c.
În balanta de verificare întocmita dupa inventarierea patrimoniului figureaza urmatoarele informatii:
211 500.000 lei, 512 500.000 lei; 2131 10.000.000 lei 401 50.000 lei; 261 700.000 lei 4118 150.000 lei;
281 4.000.000 lei 441 350.000 lei; 207 301.000 lei, 404 1.750.000 lei; 201 500.000lei,; 301 2.500.000
lei; 303 750.000 lei; 531 750.000 lei, Care sunt marimile separate ale activelor imobilizate si activelor
circulante care figureaza în bilantul contabil la 31.12.N. Active imobilizate Active circulante 1 1
10.900.000 lei 3.990.000 lei; 2 2 11.700.000 lei 1.990.000 lei; 3 3 8.001.000 lei 4.650.000 lei; 4 4
11.400.000 lei 2.490.000 lei; 5 5 11.700.000 lei 4.290.000 lei.
În balanta de verificare întocmita dupa inventarierea patrimoniului figureaza urmatoarele informatii:
211 – 5000.000 lei, 2131 – 10.000.000 lei, 263 – 700.000 lei, 281 – 4.000.000 lei, 296 – 500.000 lei,
301 – 2.500.000 lei, 308 – 750.000 lei (sold debitor), 371 – 750.000 lei, 378 – 150.000 lei (sold
creditor), 397 – 20.000 lei, 409 – 30.000 lei, 404 – 50.000 lei, 4118 – 150.000 lei, 496 – 70.000 lei, 512
– 500.000 lei (sold creditor). Care sunt marimile separate ale activelor imobilizate si activelor circulante
care figureaza în bilantul contabil la 31.12.N. Active imobilizate Active circulante 1 1 11.200.000 lei
3.440.000 lei; 2 2 11.700.000 lei 11.700.000 lei; 3 3 11.200.000 lei 3.990.000 lei; 4 4 11.400.000 lei
2.490.000 lei; 5 5 11.700.000 lei 4.290.000 lei.
In balanta de verificare întocmita dupa inventarierea patrimoniului figureaza urmatoarele informatii:
301 › 2.500.000 lei, 303 › 750.000 lei , 371 › 750.000 lei, 345 ›150.000 lei , 357 › 20.000 lei, 404 ›
30.000 lei, 411 › 50.000 lei, 261 ›150.000 lei, 418 › 80.000 lei, 531 › 70.000 lei, 512 › 500.000 lei (sold
creditor). Care este marimea activelor circulante care figureaza în bilantul contabil la 31.12.N. 1
3.870.000 lei; 2 1.990.000 lei; 3 4.790.000 lei; 4 4.790.000 lei; 5 4.290.000 lei.
În cazul constituirii sau majorarii capitalului social contul 456 functioneaza ca un cont de activ, iar în
cazul retragerii unor actionari functioneaza ca un cont de pasiv. ADEVARAT
În creditul conturilor de creante pe termen scurt se înregistreaza crearea creantelor asupra tertilor
privind bunurile vândute, efectele comerciale primite, avansurile si aconturile acordate, precum cele
asupra actionarilor din operatiunile privind capitalul subscris si nevarsat. FALS

In debitul contului 5121 “ Conturi curente la banci” sunt inregistrate sumele platite furnizorilor. FALS
În practica contabila, balanta de verificare îndeplineste mai multe functii. Precizati care dintre aceste
functii nu poate fi atribuita balantei de verificare . 1 functia de verificare a exactitatii înregistrarilor
efectuate în conturi; 2 functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice; 3
functia de legatura între cont si bilant; 4 functia de centralizare a datelor înregistrate în conturi; 5
functia de sistematizare.

In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe feluri
de activitati, astfel : a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara b. cheltuieli din
activitatea extraordinara, ordinara si financiara c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara
si extraordinara d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara
In situatiile financiare anuale se includ rapoartele directorilor, declaratiile presedintelui si alte elemente
similare care pot fi incluse intr-un raport financiar anual. FALS
În structura bilantului, în postul bilantier „ Active circulante ” sunt cuprinse: a)stocuri b) creante c)
investitii financiare pe termen scurt d) datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an e)
casa si conturi la banci 1 a,b,c,d; 2 a,c,d,e; 3 b,c,d,e; 4 a,b,c,e;
În structura bilantului, în postul bilantier „ Active imobilizate ” sunt cuprinse: a) stocuri si productie în
curs de executie + investitii financiare pe termen scurt; b) provizioane pentru riscuri si cheltuieli ; c)
imobilizari necorporale; d) imobilizari corporale; e) imobilizari financiare; 1 a,b,c,d,e; 2 c,d,e; 3 a,b; 4
b,c,d; 5 a
In structura bilantului, in postul bilantier „Capital si rezerve „ sunt cuprinse: a) capital b) prime de
capital c) rezerve din reevaluare d) rezerve e) rezultatul reportat f) rezultatul exercitiului g) venituri in
avans 1 a,b,c,d,e,f,g; 2 a,b,c,d,e,f; 3 a,c,d,e,f; 4 c,d,e,f,g.
Încasarea creantei de la un client, prin banca, are urmatoarea formula: 1 5121”Conturi curente la
banci” = 411” Clienti” ; 2 411”Clienti” = 5311” Casa”; 3 461”Debitori diversi” = 5311”Casa”; 4
5311”Casa” = 461” Debitori diversi”
La o societate comerciala, datele din contabilitatea curenta privind soldurile conturilor se prezinta
astfel: 1012 – 25.000.000 lei, 121 – 6.000.000 lei, 129 – 6.000.000 lei, 106 – 5.000.000 lei, 131 –
15.000.000 lei, 162 – 10.000.000 lei, 105 (C) – 4.000.000 lei, 401 – 25.000.000 lei. Precizati suma
corecta a capitalurilor proprii: 1 49.000.000 lei 2 59.000.000 lei 3 34.000.000 lei 4 30.000.000 lei 5 49.
000.000 lei
La o societate comerciala datele privind TVA-ul se prezinta astfel: TVA deductibila în luna curenta
1.500.000 lei, TVA colectata în luna curenta 1.700.000 lei, TVA de recuperat din luna anterioara
200.000 lei, prorata TVA 100 %. Indicati înregistrarea corecta din luna curenta privind operatiile cu
TVA. a. 4427 = 4426 1.500.000 lei 4427 = 4423 200.000 lei 4423 = 4424 200.000 lei b. 4427 = 4426
1.500.000 lei 4427 = 4424 200.000 lei c. 4427 = 4426 1.500.000 lei 4427 = 4423 200.000 lei d. 4427 =
4426 1.500.000 lei 4427 = 4424 200.000 lei 4423 = 4427 200.000 lei
La sfârsitul lunii dispunem de urmatoarele date: 4426 TVA deductibila : 9.850lei; 4427 TVA colectata :
21.290 lei; În urma închiderii conturilor de TVA rezulta : 1 TVA de plata = 11.440 lei; 2 TVA de încasat
= 11.440 lei; 3 TVA neexigibil = 11.440 lei;
La sfarsitul perioadei de gestiune conturile de venituri se inchid prin contul 121 “Profit si pierdere”,
astfel: 7xx = 121 ADEVARAT
Marfurile sunt bunuri cumparate de unitate în vederea REVANZARII lor.
Micsorarea capitalului social prin retragerea unor actionari se înregistreaza : 1 1011”Capitalul social
subscris nevarsat” = 456 „Decontarii cu asociatii privind capitalul” 2 1012 „Capitalul subscris varsat” =
1011”Capitalul subscris nevarsat” 3 456”Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1012”Capitalul
subscris varsat” 4 1012”Capitalul subscris varsat” = 456 „Decontarii cu asociatii privind
capitalul„
Necesitatea reflectarii tuturor elementelor patrimoniale impune deschiderea in contabilitate a cate
unui cont distinct pentru fiecare dintre ele. ADEVARAT
Nota de receptie si constatare de diferente nu se intocmeste: a. in cazurile cand există diferente la
receptie b. cand bunurile sunt depozitate in mai multe locuri c. cand bunurile sunt refuzate la plata d.
cand la receptie nu se constata diferente fata de documentele furnizorului
O întreprindere contracteazã un credit bancar pe termen scurt în valoare de 10.000 lei. Formul
contabilã este: 519 “Credite bancare pe termen scurt” = 512 “Conturi curente la banci” 10.000 lei
ADEVARAT
O unitate economica, care are în patrimoniu un teren în valoare de 110.000.000 lei, îl vinde unei
persoane fizice la pretul de 150.000.000 lei, TVA 19 %, cu factura. Vânzarea propriu- zisa se
înregistreaza. 1 461”Debitori diversi” = % 130.900.000 7583 „Venituri din vanzarea activelor”
110.000.000 4427 „TVA colectata” 20.900.000 2 461 „Debitori diversi” = 7582”Venituri din donatii si
subventii primite” 150.000.000 3 461”Debitori diversi” = % 178.500.000 7583 „Venituri din
vanzarea activelor” 150.000.000 4427”TVA colectata” 28.500.000
O.M.F.P 1752/ 2005 precizeaza :„ Un activ se clasifica ca activ circulant atunci când : 1 este
achizitionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializarii si se asteapta sa fie
realizat în termen de 12 luni de la data bilantului, 2 este reprezentat de creante aferente ciclului de
exploatare, 3 este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata. 4 toate variantele sunt adevarate
Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca necesitatile
informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit: a. principiul intangibilitatii
bilantului de deschidere b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul
pragului nde semnificatie d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric
Obtinerea produselor finite din productie proprie se inregistreaza: 345”Produse finite” = 711”Variatia
stocurilor” ADEVARAT

Pentru majorarea capitalului, o intreprindere retrage de pe piata 1000 de obligatiuni la valoarea

nominala de 10 lei/obligatiune si le inlocuieste cu 1000 actiuni la valoarea nominala de 10 lei/actiune.
Formula contabila va fi: a. 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni = 1012 Capital subscris varsat
100.000 lei b. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 100.000 lei
c. 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni = 1012 Capital subscris varsat 10.000 lei d.
1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 10.000 lei e. 161
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni = 1011 Capital subscris nevarsat 10.000 lei
Periodic se compara TVA colectata cu TVA deductibila pentru a stabili diferenta de platit sau de
recuperat de la BUGETUL de STAT
Plasarea conturilor de bilant în ACTIV sau PASIV este dependenta de felul SOLDULUI FINAL
Ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor o reprezinta: a. cheltuielile din activitatea financiara b.
cheltuielile din activitatea de exploatare c. cheltuielile din activitatea extraordinara d. cheltuielile cu
salariile personalului e. cheltuielile cu creditele bancare
Precizati care din înregistrarile exemplificate nu corespund explicatiei date: 1 % = 404”Furnizori de
imobilizari” - achizitie cladire 212”Constructii” 4426”TVA deductibila” 2 % = 5311 - cumpararea
marfurilor cu plata prin caserie 371 4426 3 5311”Casa” = 542 “Avansuri de trezorerie” - decontarea
avansului primit 4 5311”Casa = 201”Cheltuieli de constituire” - achitarea cheltuielilor de
constituire din casieria societatii;

Precizati care din înregistrarile exemplificate nu corespunde explicatiei date: 1 % = 404” Furnizori de
imobilizari” - achizitie de mijloc de transport; 2133” Mijloace de transport” 4426” TVA deductibila” 2 % =
5311” Casa” - cumpararea unor materiale de natura obiectelor de inventar cu plata prin casieria
societatii; 303” Materiale de natura obiectelor de inventar” 4426” TVA deductibila” 3 5311”Casa” =
401”Furnizori” -achitarea datoriei fata de furnizori din casieria societatii;
Precizati care dintre urmatoarele grupe de conturi apar în Contul de profit si pierdere : 1 conturile de
venituri si cheltuieli 2 conturile de active, datorii si capitaluri proprii 3 conturile de active, datorii,
capitaluri proprii, venituri si cheltuieli 4 conturile de venituri si datorii
Precizati care dintre urmatoarele grupe de conturi sunt conturi bilantiere : 1 conturile de venituri si
cheltuieli 2 conturile de active, datorii si capitaluri proprii 3 conturile de active, datorii, capitaluri
proprii, venituri si cheltuieli 4 conturile de active si datorii pe termen scurt
Precizati ce cont lipseste din formula contabila : Vanzarea catre terti a unui program informatic partial
amortizat ( inregistrarea iesirii din patrimoniu). % = 208”Alte imobilizari necorporale” 6583 „Cheltuieli
privind activele cedate” ......... 1 6582”Cheltuieli privind donatiile si subventiile acordate” 2
2808”Amortizarea altor imobilizari necorporale” 3 2811”Amortizarea amenajarilor de terenuri” 4
4426”TVA deductibila”
Pretul de evaluare si inregistrare a creantelor este denumit VALOARE NOMINALA
Pretul de evaluare si inregistrare a creantelor este denumit valoare NOMINALA

Prin functia lor contabila conturile de venituri sunt conturi de : 1 activ 2 pasiv 3 bifunctionale 4 creante
Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume: a. metoda
amortizarii liniare , accelerate si a insumarii cifrelor b. metoda amortizarii liniare, regresive si
accelerate c. metoda amortizarii liniare, degresive si accelerate d. metoda amortizarii liniare , a
insumarii cifrelor si regresive
Rezervele statutare sau CONTRACTUALE sunt elemente incluse în structura capitalului propriu.
Rezultatul exercitiului financiar se reflecta în contabilitate cu ajutorul: a. numai a contului 129
Repartizarea profitului b. numai a contului 121 Profit si pierdere c. ambelor conturi de mai sus
Ridicarea numerarului din banca prin contul de viramente interne se inregistreaza: 5121”Conturi
curente la banci” = 581”Viramente interne” 581”Viramente interne „ = 5311 „Casa” FALS
Se cunosc urmatoarele date privind stocurile unei intreprinderi: • Stoc initial: 10 Kg × 10 lei • Intrari in
cursul perioadei de gestiune a) 15.03.06: 100 Kg × 11 lei b) 20.03.06: 50 Kg × 12 lei • Iesiri in cursul
perioadei de gestiune a) 17.03.06: 80 Kg b) 25.03.06: 60 Kg Valoarea totala a iesirilor de stocuri,
conform metodei FIFO, este de: a. 1.590 lei b. 1.580 lei c. 1.560 lei d. 1.570 lei
Se cunosc: valoarea contabila a unui mijloc fix 8.500.000 lei, amortizarea calculata 7.500.000 lei.
Operatia contabila de scoatere din evidenta a mijlocului fix este: a. % = 213 8.500.000 lei 281
7.500.000 lei b. % = 213 8.500.000 lei 281 7.500.000 lei 681 1.000.000 lei c. % = 213 8.500.000 lei
281 7.500.000 lei 471 1.000.000 lei d. % = 213 8.500.000 lei 471 7.500.000 lei 658 1.000.000 lei 281
1.000.000 lei e. % = 213 8.500.000 lei 471 7.500.000 lei 681 1.000.000 lei
Se încorporeaza rezerve în capitalul social, pentru valoarea de 200.000 lei.Care este formula contabila
corecta ? 1 106 “Rezerve” = 101 “Capital” 200.000 lei 2 101 “Capital “ = 104 “Prime de capital”
200.000 lei 3 105 “Rezerve din reevaluare “ = 101 “Capital” 200.000 lei 4 101 “Capital” = 106
“Rezerve” 200.000 lei
Se infiinteaza o societate care emite si subscrie 40.000 de actiuni cu o valoare nominala de 8 RON /
actiune. Formula contabila privind subscrierea capitalului va fi: a. 456 Decontari cu asociatii privind
capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 320.000 RON b. 1011 Capital subscris nevarsat privind
capitalul = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON c. 1012 Capital subscris varsat privind capitalul =
456 Decontari cu asociatii 320.000 RON d. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital
subscris varsat 320.000 RON e. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 117 Rezultatul reportat
320.000 RON
Se vinde un teren unui tert. Analiza vânzarii propriu- zisa a terenului este: Tranzactia determina o
diminuare a creantei fata de un tert (-A), înregistrata în contabilitate în debitul contului 461 “Debitori
diversi” si concomitent o crestere a veniturilor din vânzarea terenurilor (+P), înregistrata în creditul
contului 7583 “Venituri din vânzarea activelor si alte operatii de capital”. Precizati daca analiza este
corecta sau nu: FALS
Se vorbeste de TVA de RECUPERAT atunci cand TVA colectata < TVA deductibila.
Soldul creditor al contului de profit si pierdere evidentiaza rezultatul sub forma pierderilor nete si apare
in activul bilantului ca o reducere a capitalurilor proprii. FALS
Soldul creditor al contului de profit si pierdere evidentiaza rezultatul sub forma pierderilor nete si apare
in pasivul bilantului ca o reducere a capitalurilor proprii. FALS
Soldul creditor al Contului de profit si pierdere evidentiaza rezultatul sub forma pierderilor nete si
apare în pasivul bilantului, cu semnul plus. FALS
Soldul creditor al Contului de profit si pierdere evidentiaza rezultatul sub forma profitului net si apare
în pasivul bilantului determinând cresterea capitalului propriu. ADEVARAT
Soldul CREDITOR al contului de profit si pierdere reprezinta profitul creat ca sursa de finantare in
urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor.
Soldul creditor al conturilor de trezorerie, evidentiaza titlurile de plasament, valorile de încasat, alte
valori financiare si disponibilitati banesti aflate în inventarul unitatii patrimoniale. FALS
Soldul contului 1011 „ Capitalul social subscris nevarsat" poate fi : 1 debitor 2 creditor 3 creditor sau
balansat 4 0
Soldul conturilor de stocuri si productia în curs de executie este debitor si reprezinta valoarea
contabila de intrare a bunurilor si serviciilor în stoc la sfârsitul exercitiului financiar. ADEVARAT
Soldul DEBITOR al contului de profit si pierdere evidentiaza rezultatul sub forma pierderilor nete si
apare ca o reducere a capitalurilor proprii.
Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere se realizeaza pentru centralizarea si controlul
exactitatii datelor inregistrate in conturi. ADEVARAT
Stabiliti corect formula contabila a urmatoarei tranzactii: Se constituie o intreprindere care s ubscrie si
emite un numar de 2.000 actiuni, la o valoare nominala de 10.000 lei/actiune. 1 Decontari cu
asociatii privind capitalul = Capital subscris nevarsat 20.000.000 2 Capital subscris nevarsat =
Decontari cu asociatii privind capitalul 20.000.000 3 Capital subscris varsat = Decontari cu asociatii
privind capitalul 2.000.000 4 Decontari cu asociatii privind capitalul = Capital subscris varsat
20.000.000

Subgrupa conturilor de TREZORERIE cuprinde toate conturile care evidentiaza existenta si miscarea
valorilor mobiliare de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa si alte valori.
Subscrierea capitalului social se inregistreaza in contabilitate: 1011 “Capital social subscris nevarsat“
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul social” FALS
Taxa pe valoare adaugata este un impozit asupra CONSUMULUI
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit asupra consumului, întemeiat pe criteriul deductibilitatii si
perceput asupra operatiilor privind cumpararile si vânzarile de bunuri materiale, lucrari si prestari
servicii. ADEVARAT
Toate conturile din Cartea - MARE figureaza în balanta în ordinea crescatoare a simbolurilor acestora,
fiind grupate în functie de destinatia lor viitoare.
Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat presupune debitarea unuia
dintre conturile: a. 1011 Capital subscris nevarsat b. 1012 Capital subscris varsat c. 456 Decontari
cu asociatii privind capitalul d. 117 Rezultatul reportat e. 121 Profit si pierdere
Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat presupune intocmirea
urmatoarei formule contabile: a. 456 = 1011 b. 456 = 1012 c. 1011 = 1012 d. 1012 = 1011 e. 1011 =
456
Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat presupune intocmirea
urmatoarei formule contabile: a. 456 “Decontãri cu actionarii/asociatii” = 1011 “Capital subscris
nevãrsat” b. 456 “Decontãri cu actionarii/asociatii” = 1012 “Capital subscris vãrsat” c. 1011 “Capital
subscris nevãrsat” = 1012 “Capital subscris vãrsat” d. 1012 “Capital subscris vãrsat” = 1011
“Capital subscris nevãrsat” e. 1011 “Capital subscris nevãrsat” = 456 “Decontãri cu
actionarii/asociatii”
Trecerea capitalului subscris nevarsat în categoria capital subscris varsat se face cu urmatoarea
formula contabila: 1 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 2 1012
“Capital subscris varsat” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 3 456“Decontari cu asociatii privind
capitalul”= 1011 “Capital subscris nevarsat” 4 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1012
“Capital subscris varsat”
Întrebarea nr. 12 0 din 10 puncte
Trezoreria netã a întreprinderii, se determinã pe baza relatiei:
Raspunsul selectat: Trezoreria netã = Activul net - Datorii(GRESIT)
Un activ corporal nu este recunoscut in situatiile financiare atunci cand : a. este posibila generarea
catre intreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului b. este utilizat o perioada mai
mica de un an c. costul activului poate fi evaluat in mod credibil
Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a.
rezerve din reevaluare b. prime de capital c. capital social d. subventii pentru investitii e. rezultatul
reportat
Una din categoriile de mai jos nu intra in structura pasivului, conform normelor contabile românesti.
Care este aceasta? 1 capital si rezerve 2 subventii pentru investitii 3 provizioane pentru riscuri si
cheltuieli 4 datorii 5 efecte de încasat
Una din functiile balantei de verificare nu se regaseste printre cele de mai jos: a. Functia de verificare
a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. Functia de realizare a concordantei dintre conturile
analitice si cele sintetice c. Functia de legatura dintre registru jurnal si registru inventar d. Functia
de legatura dintre cont si bilant
Una din functiile îndeplinite de balanta de verificare este aceea de verificare a EXACTITATII
înregistrarilor efectuate în conturi.
Una dintre caile de mai jos nu poate fi folosita pentru majorarea capitalului social. Care este aceasta?
a. emisiunea de noi actiuni b. capitalizarea unei parti din profitul exercitiilor financiare anterioare c.
conversia obligatiunilor in actiuni d. anularea de actiuni proprii rascumparate
Una dintre erorile de mai jos nu poate fi descoperita cu ajutorul balantei de verificare. Care este
aceasta? a. erorile de intocmire a balantei de verificare b. erorile de inregistrare in Cartea-mare c.
erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse d. erorile de imputatie

Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? 1 balanta
de verificare realizeaza concordanta dintre conturile analitice si cele sintetice 2 balanta de verificare
realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului 3 balanta de verificare realizeaza verificarea
exactitatii înregistrarilor efectuate în conturi 4 balanta de verificare grupeaza si centralizeaza datele
înregistrate în conturi 5 balanta de verificare îndeplineste functia de legatura intre cont si bilant

Unul din enunturile de mai jos nu corespunde definitiei stocurilor, conform IAS 2 Stocurile. Care este
acesta? a. Stocurile sunt active sub forma de imobilizari, materii prime, materiale si alte
consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de productie b. Stocurile sunt active detinute
pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii c. Stocurile sunt active in curs de
productie in vederea unei vanzari d. Stocurile sunt active sub forma de materii prime, materiale si alte
consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii
Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o cauza a deprecierii stocurilor. Care este acesta? a.
demodarea stocurilor b. o deteriorare fizica a stocurilor c. o reducere a costurilor de achizitie sau
de productie d. o reducere a pretului de vânzare e. erori de productie sau de achizitie
Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta? a. de
realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare
si de control c. functia de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma
si bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a
dublei reprezentari a patrimoniului
Unul din exemplele de mai jos nu conduce la aparitia de erori de inregistrare a sumelor in Cartea-
mare. Care este acesta? a. reportarea corecta a totalului de pe o fila din Cartea-mare pe altă fila
b. reportarea de doua ori a aceleiasi sume din Registrul-jurnal în Cartea-mare c. înregistrarea în
Cartea-mare a altei sume decat cea din Registrul-jurnal, fie datorita inversarii cifrelor, fie datorita
omiterii unor cifre din suma respectiva, fie datorita reportarii altei sume decât cea in cauza d. omiterea
reportarii în Cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile intocmite in jurnal
Urmatoarea formula contabila : 2133”Mijloace de transport” =456”Decontari cu asociatii privind
capitalul” , reprezinta : 1 cumpararea unei imobilizari corporale 2 subscrierea la capitalul social a unui
mijloc de transport 3 varsarea aportului în natura constând într-un mijloc de transport 4
cumpararea unui mijloc de transport
Urmatoarea formula contabila : 6811 „Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor” = 2801”Amortizarea
cheltuielilor de constituire” reprezinta : 1 înregistrarea cheltuielilor de constituire 2 iesirea din
patrimoniu a cheltuielilor de constituire 3 înregistrarea amortizarii cheltuielilor de constituire 4
înregistrarea amortizarii cheltuielilor de dezvoltare
Utilizatorii consuma informatii economice în vederea luarii deciziilor economice pentru: a) a hotarî
când sa cumpere o investitie de capital; b) a evalua raspunderea sau gestiunea manageriala; c) a
determina politicile de impozitare; d) a reglementa activitatea întreprinderilor; e) a decide ce candidat
sa angajeze pentru ocuparea unui post vacant. 1 a,c,e; 2 a,b,c,d,e; 3 a,e; 4 a,b,c,d; 5 b,c,d.
Valoarea net contabila este egala cu valoarea contabila de intrare inregistrata in conturile rectificative
si valoarea de rectificat reflectata in conturile rectificative FALS
Veniturile provenite din producţie cu caracter stocabil nu cuprind: a. venituri din lucrari efectuate si
servicii prestate b. venituri sub forma de produse reziduale c. venituri sub forma de semifabricate d.
venituri sub formă de produse finite
Veniturile sunt recunoscute in contul de rezultate atunci cand a avut loc o diminuare a beneficiilor
economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi
evaluata in mod credibil. FALS