ZI 1-OBIECTIV:PESTERA IALOMITEI, LACUL BOLBOCI, CHEILE TATARULUI SINAIA- SAUA DICHIU-BOLBOCI - PESTERA IALOMITEI (cheile Ursilor, stana,cascada Obarsia

Ialomitei-spre Omu)
Drumul Sinaia-Pestera (36 km): Sinaia (Primarie) - Calea Moroieni - DN 71 (asfalt 8,5 km). Cuibul Dorului (1,5 km), Vf. Dichiu (7 km), Zanoaga (6 km), Bolboci, Padina, Hotel Pestera(13 km). Cu variantele: Vf. Dichiu-Piatra Arsa 9 km (total din Sinaia 26 km); Vf. Dichiu -Babele 11 km (total din Sinaia 28 km).mul

Pe noul drum asfaltat catre Pestera si Monumentul Eroilor

Am stat putin timp pe ganduri pana sa gasesc un titlul pentru reviewul meu, nici acum nu sunt foarte convins ca l-am mimerit foarte bine, deoarece vreau sa unesc cele doua drumetii din Bucegi intr-un singur articol care practic are mai multe lucruri in comun.In urma cu doua saptamani, aflandu-ma la Sinaia in vacanta, am decis ca doua zile sa le acordam pentru o incursiune la Bolboci Padina Pestera Ialomitei si una pentru creasta Masivului Bucegi, catre varful Omu, ori catre Monumentul Eroilor de pe Caraiman. Aici a fost ceva mai greu de negociat, pustoaicele nu prea erau incantate de o astfel de drumetie pe creasta Bucegilor. Negocierea a fost serioasa, dar am sa povestesc mai tarziu despre ea.Inainte de a aborda primul subiect as vrea sa va povestesc cateva lucruri despre Masivul Bucegi, poate cel mai cunoscut masiv muntos din tara noastra. Masivul Bucegi are ca vecini la nord Muntii Dihamului si Muntii Postavarul, la sud muntii Gurguiatu, in est descoperim Valea Prahovei si muntii Baiului, iar in vest, muntii Leaotei si culoarul Rucar Bran.Masivul Bucegi se prezinta cu Vf. Omu (2505 m) amplasat in partea de nord cu vedere directa catre Valea Glajariei, unul dintre punctele de atractie a celor care ajung pe platoul Bucegilor. Varful Omu, al unsprezecelea varf din Romania, are 2505 metri si o vizibilitate perfecta catre zona de vest a masivului si Piatra Craiului. Am avut ocazia sa-l admiram in toata splendoarea de la Mistral Moeciu. Dintre varfurile cele mai inalte din Bucegi amintesc: Costila -2480 m, Caraiman 2284 si Doamnele 2189 m.Cea mai cunoscuta particularitate cand amintim de Masivul Bucegi consta in sculptarea anumitor forme stancoase, care de-a lungul vremii, sub actiunea vantului, al apei, al inghetului si dezghetului au conceput forme artistice foarte apreciate in ziua de astazi, amintim aici Ciobanasul, Babele si Sfinxul, cele mai fotografiate stanci din Bucegi. Temperaturile sunt foarte oscilante ca de altfel vremea in ansamblul ei, daca intr-o vara cu temperaturi normale pe Valea Prahovei, in zona Busteni sunt in jur de 25-26 de grade, sus la Babele temperatura ajunge sa fie cu minim 10 grade mai mica, la acest lucru aducandu-su contributia si vantul aproape nelipsit de pe platou si pe care l-am infruntat cu mult curaj si noi. Sinaia Saua Dichiu Bolboci Pestera Ialomitei Acest itinerariu l-am facut in prima noastra zi de vacanta, adica intr-o sambata, cand am aflat ulterior ca @ionescunic si un alt utilizator senior al site-ului au fost in acea zona. Din pacate, nu m-am vazut nici cu unul nici cu celalalt, chiar mi-a parut rau, insa vor mai exista ocazii. Pe la ora 10 dimineata, dupa ce am tras o ora de fete sa se trezeasca si dupa ce am servit micul dejun, ne-am urcat in Skodita noastra, care habar n-avea la ce chinuri o vom supune, si ne-am indreptat catre iesirea din Sinaia spre Ploiesti iar la intersectia cu DN71, spre Targoviste, am facut dreapta. Drumul foarte bun si liber pentru acea zi de sambata, a continuat aproximativ 6 km, pana la o curba pe stanga in care eram informati ca daca vom parasi DN si o vom lua la dreapta, vom ajunge la cabana Cuibul Dorului si Hotel Pestera. In acelasi timp suntem instiintati ca In perioada 15.11.2011 15.06.2013 pe drumul judetean 713 ACCESUL este INTERZIS! In acelasi timp suntem informati ca Accesul spre zona Padina Pestera se face pe drumul judetean 714, de la Sanatoriul Moroieni.De remarcat ca acest drum asfaltat va ajunge pana la Cabana Babele, aproximativ 16 km. In prezent asfaltul se termina cu aproximativ 6 km inainte de intersectia cu Cabana Piatra Arsa, insa se poate merge pe drum negru. Voi reveni cand va voi povesti despre Piatra Arsa. Deci cu tot Accesul interzis si admiratia catre masinile 4x4 pline cu turisti care se aventurau pe DJ713 in viteza, am decis sa calc si eu pe-acel drum cu hotarare si putina nebunie. Nu m-a incantat deloc latimea soselei, adica daca s-ar fi intalinit doua 4x4 pe unele portiuni de maxim 4 metri, una dintre ele ar fi trebuit sa sara in prapastie. Asfaltul foarte bun, impecabil, insa din loc in loc am observat ca soseaua s-a surpat deosebit de periculos (am facut cateva poze), nu exista balustrazi de protectie, iar catre partea superioara, in apropiere de Saua Dichiului se executa lucrari de consolidare a soselei, unde foarte multe betoniere isi fac treaba pe-acolo restrictionand traficul, in anumite curbe chiar foarte periculoase. Insa accesul este interzis iar cei care urca sau coboara o fac pe riscul lor si nimeni nu comenteaza nimic. De la parasirea DN71 si pana la Saua Dichiului unde exista o intersectie, sunt exact 9,3 km, asfaltati. De aici drumul se ramifica, catre stanga se permite accesul la Bolboci si Pestera, iar catre dreapta, pe un drum asfaltat in procent de 70% catre Piatra Arsa si Babele. Am ales varianta Bolboci Pestera, pentru a vizita Pestera Ialomitei. Dupa aproximativ 15 metri de la incadrarea pe acest drum, asfaltul dispare, facand loc unui drum cu adevarat negru, cu foarte multe denivelari, pietre si multe balti a caror adancime nu putea fi estimata. Masinile parca au aparut din senin, una dupa alta la coborare, mai putine la urcare. Atentia sporita la maxim, pe langa ocolirea gropilor, a bolovanilor si baltilor, mai trebuia sa facem loc unor biciclisti, cred ca erau 100 care coborau spre Padina. De la Saua Dichiului si pana la Cabana Bolboci la baraj, sunt aproximativ 6 km, iar pana la Pestera 15 km pe care i-am parcurs in aproape o ora cu mici popasuri. Pe langa Skodita mea (fara pachet e drumuri grele) spre Padina mai coborau Mercedesuri, Toyota, Mazda 3/6, Peugeot, chiar si Matiz-uri. Cu 2,5 km inainte de a ajunge la Bolboci, ne-am intersectat cu drumul care venea dinspre Moroieni (DJ 714), in totalitate drum negru de la Sanatoriu. Mai demult am fost si noi pe acel drum, accesul era mai facil fata de cel de la Cuibul Dorului, fiind mult mai lin si cu mai putine denivelari. Trecand peste drumul foarte prost. Peisajul este unul de poveste, o padure de conifere foarte deasa si frumoasa, brazi inalti, pe alocuri izvoare cu apa cristalina unde ne-am oprit de cateva ori sa ne racorim si sa respiram aerul curat al padurii. Dupa ce depasim cabana Zanoaga si dupa ce admiram vreo 4 corturi asezate perfect simetric intr-o poienita langa un parau, ajungem intr-un urcus destul de abrupt la cabana Bolboci si la barajul cu lacul de acumulare. Foarte multe masini, parcarea din fata cabanei plina, catre baraj foarte multa lume, unii la plaja, altii la picnic, unii se plimbau, asa ca am decis sa trecem mai departe, catre Padina.De aici drumul nu mai este atat de pietruit, mai mult pamant si nisip, din pacate ud si cu foarte multe

balti, denivelat, cu gropi ascunse. Insa Skodita mea a facut fata cu brio, desi ma durea inima pentru ea. Drumul inconjoara lacul Bolboci prin vest, din loc in loc intalnim masini oprite a caror proprietari au coborat pe malul lacului pentru a se racori, insa eu nu v-as recomanda aceasta coborare, este foarte abrupta si plina de riscuri. Dupa vreo 4 km se ajunge intr-o zona extrem de frumoasa, Cheile Tatarului, unde foarte multi opresc pentru fotografii, din pacate in aceasta zona drumul este destul de ingust iar posibilitatea de a trece pe langa masinile parcate cu turistii care fac poze, destul de anevoiasa. De aici si pana la Cabana Diana, acolo unde am parcat noi sunt in jur de 2 km. Am decis sa facem putina miscare, astfel ca 2 km, pana la intersectia cu poteca care duce la Pestera si Manastirea Ialomitei, i-am parcurs prin padure, cautand zmeura si mure. Le luasera pe toate comerciantii, dar tot am mai gasit cateva ascunse. Aer deosebit de curat, sotia mea a renuntat la tigara doar ca sa inspire acel aer sanatos, cei 2 km au fost parcursi foarte repede, pana am ajuns la bifurcatia cu Pestera Ialomitei, am intalnit doua grupuri de straini proband palarii si cojoace taranesti, dar si foarte multi turisti cu copii innebuniti dupa paharele cu zmeura. In scurt timp am ajuns la Pestera Ialomitei, unde am fost nevoiti din cauza catelusei sa facem doua grupe, una de asalt in pestera, a doua de paza, la intrare. Pestera Ialomitei Desi am vizitat-o de mai multe ori, pustoaica cea mica nu a fost niciodata, stiu ca-i plac astfel de aventuri si mistere, de aceea am dorit sa nu ratam aceasta explorare. Am cumparat bilete, pentru adulti taxa este de 6 lei, iar pentru elevi si pensionari - 4 lei. Copii sub 7 ani au accesul gratuit. Preotul ne-a incasat banii, nu ne-a dat nici un bilet in schimb si nea indrumat catre intrare. La intrarea in pestera se afla o mica bisericuta, unde a slujit si fratele meu pentru putin timp, in urma cu mai bine de 25 de ani, cand manastirea nu era atat de moderna si dotata cu atat de multe lucruri, mi-am adus aminte cu placere de acele vremuri si de nazbatiile pe care le faceam acolo. Pestera Ialomitei nu este o pestera foarte mare, are o lungime de aproape 480 de metri, insa doar 400 sunt amenajati pentru vizita. Este situata la o altitudine de 1530 m. Cuprinde mai multe grote, dintre care una dintre cele mai inalte este Grota Mihnea Voda, urmeaza Pasajul, de aici inaltimea incepe sa scada, trebuie sa aveti grija sa nu va loviti, urmeaza Grota Sf. Marie si Grota Decebal. Denumirea de Sf. Marie vine de la o stalagmita asemanatoare cu statuia fecioarei Maria, iar Decebal vine de la o camera in forma de dom, de unde se ramifica cateva galerii foarte inguste care ulterior se infunda. Urmeaza Grota Ursilor, cea mai mare grota din aceasta pestera, cu un sol pietros, unde au fost descoperite numeroase oseminte ale ursilor cavernelor... Se continua cu Fundul Pesterii care nu are o inaltime mai mare de 2 m, unde pe vremuri existau niste stalpi care tineau bolta. Ultima grota este Altarul unde stalacitele sunt asezate in asa fel incat dau impresia unui altar si unde exista o cruce din lemn Insa aici galeria este foarte ingusta, se urca pe niste trepte alunecoase, insa efortul merita din plin. Fetele au fost foarte impresionate de Altar, eu n-am urcat pana acolo, deja erau prea multi turisti iar eu ma plictisisem sa stau in pozitia ghiocelului pentru a evita accidentele la scufita, insa m-am ocupat cu fotografiile, prinzand cateva stalactite emblematice pentru aceasta pestera. Din pacate lumina arde foarte slab, exista lampi etanse, insa una arde, urmatoarele 2-3, nu. Oricum nimeni nu s-a accidentat pe-acolo, podetul de lemn este destul de sigur. La iesirea din pestera mi-am recuperat sotia care deja coborase treptele pesterii, am ales un alt drum catre Poiana Horoabei si de aici catre cabana Diana unde ne lasasem masina. Am oprit apoi la Padina pentru un suc si o cafea, apoi ne-am urcat in masina si am luat-o in sens invers catre Saua Dichiului, Cuibul Dorului si apoi Sinaia.

Rezervatia naturala complexa Pestera Ialomitei Cum ajungi: A doua varianta e de preferat pentru cei fara masina: luati telecabina din Busteni pana la Babele, apoi a doua telecabina de la Babele catre Pestera. Costa totusi destul de mult (nu mai retin exact cat, dar un dus-intors Busteni-BabelePestera depaseste 100 de lei) si ratati restul frumusetilor din zona: Lacul Bolboci, Cheile Tatarului, Zanoaga si Padina. Asa ca tot traseul pe care l-am descris azi vi-l recomand. Rezervatia naturala complexa Pestera Ialomitei cuprinde padurea Cocora, pestera Ialomitei, cheile Ursului, cheile Pesterii si valea Haroabei, la care se adauga o fasie cu vegetatie subalpina din muntele Cocora si din muntele Batrana. Rezervatia este situata pe versantul drept al Ialomitei, la altitudine de 1600 m; este etajata si are o lungime de 804 m. In cuprinsul acestei rezervatii este delimitata rezervatia botanica Tanovul Laptici, cu o suprafata de 1,23 ha. Este ocrotita vegetatia specifica de mlastina cu Sphagnum si unele specii rare de plante intre care mai importanta este Salix myrtiloides. Rezervaia natural Petera Ialomiei se ntinde pe 225 de ha i ocup zona forestier de pe Munii Cocora, Petera Ialomiei i mprejurimile, Cheile Urilor, Cheile Peterii, Valea Horoabei i zona subalpin a Muntelui Btrna. De la Babele se poate cobor cu telecabina pn la Petera Ialomiei, situat n Cheile Peterii de pe Valea Ialomiei, la altitudinea de 1.880 de metri. Petera se compune dintr -o multitudine de grote (Sala Mihnea Vod, Sala Decebal, Sala Sfnta Maria, Sala Urilor, Sala Mare, Sala Hades etc.) i galerii, avnd o lungime de 480 de metri, din care doar 400 sunt deschise publicului. La intrarea n peter se afl Mnstirea Ialomiei ridicat n secolul al XVI-lea (distrus n incendii de mai multe ori), ctitorit de Mihnea cel Ru. n zon sunt ocrotite, pe lng formele carstice deosebite, molidiurile de pe Cocora, piuul de la Cheile Urilor, bulbucii de munte, geniana de la Cheile Peterii, secara de munte de pe muntele Btrna, tufriurile de jnepeni, plcurile de larice i stnjenelul dacic. Rezervaia natural Petera Ialomiei este protejat i pentru fauna bogat n cefalopode, echinoide i crinoide ce se gsesc cu precdere n Masivul Horoabei. Gura de rai- La piciorul Doamnelor, pe valea Doamnelor,Muntele Doamnelor, stana cam 1,5 hde la pestera Sapte izvoare- intre lacul Bolboci si Valea Scropoasa

ZI 2: OBIECTIV: VF OMU BUSTENI-BABELE (cu telecabina)-VF OMU(pe jos) pe jos dus intors 5-6 H cu popasuri cu tot+TELECABINA Pe jos: Babele Vf Omu (2-2,5 h, banda galbena) Vf. Omul-Babele (1,5-2 h, banda galbena) cu deviatie Vf Caraiman-Crucea Eroilor (1h) sau cabana Caraiman (1,5 h)
VARIANTA: BUSTENI-SINAIA-SAUA DICHIU-PIATRA ARSA(cu masina)+pe jos P.ARSA-BABELE-VF. OMU-CRUCEA EROILOR-BABELE- P.ARSA (pe jos)-dureaza numai pe jos 8-10 h
Telecabina Busteni - Babele Orar: 7:30-17:45 Pret: 68 lei-DUS INTORS Telecabina Busteni- Babele are o capacitate de 25 persoane, traseul sau avand 4350 m lungime si o diferenta de nivel de 1235 m.

Telecabina face legatura intre oras si munte in numai 15 minute. De la Babele se poate cobori la Pestera Ialomicioara (atat cu telecabina cat si pe jos, urmand traseul marcat)- o capodopera naturala, slefuita si amenajata prin grija autoritatilor monahale . Telecabina Busteni - Babele este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Prahovei, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. BABELE - VRFUL OMUL Marcaj: band galben Timp: 2 - 2 ore De la cabana Babele (2200 m) poteca pornete ctre N, pe flancul estic al crestei Babele, coboar uor de -a coasta, dup care, de-a lungul unei platforme ntinse, trece pe la baza blocului de calcare ce formeaza Vf. Baba Mare (2292 m). Dup 5 - 10 min de urcu pe coasta opus, ajungem pe un prag larg, unde lsm n stnga Vf. Baba Mare. Poteca trece n urcu uor, pe deasupra obriei Vii Jepilor (dreapta), traverseaz coama slab definit a Babelor i se las pe flancul dinspre V. Sugrilor. In stnga, jos, zrim V. Sugrilor i cldarea sa superioar; dincolo de aceast vale, muntele Obria cu vrfurile plane ale Obriei i Colilor Obriei, desprite printr -o a larg, iar n fund, spre RME, Vf. Omul. Drumul continu de-a coasta, traverseaza cteva viroage i dup 20-30 min ajunge n Curmtura Sugrilor de unde urc n creasta Colilor Obriei, iar de aci, n cca 10 min, conduce pe platforma Pintenului Obriei. nainte se deschide adnc Valea Cerbului, dincolo de care se nal creasta i Colii Mor arului, iar ctre NV, Vf. Omul. De la Pintenul Obriei ctre stnga, n urcu pe creast, se desprinde varianta de iarn a drumului. Trasonul de var se abate la dreapta pe flancul nordic al crestei, strbtnd n lung o brn cu bolovniuri, pe sub ,,C erdacul Obriei", ai crui perei stncoi ncing, ca un zid dc cetate, coastele nordice ale Colilor Obriei. Dup cca 20 min de mers pe aceast brn, la captul ,,cerdacului" ntlnim varianta de iarn, ce vine din stnga. Un scurt cobor ne conduce n Curmtura Vii Curbului, a larg situat n creasta care desparte cldarea superioar a Vii Cerbului (spre E) de cea a Vii Obria Ialomiei (spre V). Din curmtur, poteca urc pe flancul vestic al crestei, ocolind blocul stncos ce forrneaz Vf. Vii Cerbului, iar dup ce ntlnete drumul care urc din stnga, dinspre Petera, iese din nou n creast. Prin cteva serpentine urcuul continu piepti pn sub blocul de calcare albe al Vf. Gvanele, unde ntlnete poteca ce vine din stnga dinspre St runga. Druniul trece mai departe pe faa V. Cerbului, las n stnga varianta de iarn (cu cabluri), dup care continu de-a coasta pe sub Vf. Bucura i ajunge curnd la cabana Omul (2507 m). Vrful Omul i platforma ce-l neonjoar, prezint un aspect oarecum rece; n schirnb, orizontul ce deschide pn la mari deprtri, este tot ce poate nfia mai impresionant vreun vrf din lanul Carpailor notri. Spre NE, Munii Moldovei se profileaz la orizont pe un front larg; la captul de jos al cotului Carpailor, se nal, din noianul de spinri joase, vrful stncos al Ciucaului, iar pe un plan mai apropiat, dincolo de culoarul V. Prahova, spinrile rotunde i pleuve ale Grbovei se revars ctre sud n ondulri uoare. In fa, strjuit de Vf. Postvarul i coama plan a Pietrei Mari, Cmpia Brsei se desfoar pn n Olt, dincolo de care se ntinde vastul Podi al Transilvaniei ntretiat, departe, de la est la vest, de apele Mureului; spre nord -vest, coama de calcare a Pietrei Craiului precede spinrile nalte ale Masivului Fgra, iar spre sud, de-o parte, Culmea Strungii, iar de alta, Culmea principal a Bucegilor, coboar prelung, pierzndu-se n puzderia de dealuri mpdurite ale Ialomiei i Prahovei, dincolo de care ntrezrim, prin pulberea strvezie a deprtrilor, Cmpia Munteniei.

Legturi de la Vf, Omul spre: Petera prin V. Obria Ialomiei; aua Strunga (i Petera) prin Colii apului; Mleti prin V. Mleti; Mleti prin Bucoi - Brna Caprelor; Pichetul Rou (i Diham, Poiana Izvoarelor, Predeal, Buteni) prin Bucoi; Buteni prin V. Cerbului; Babele; Bran prin V. Gaura; Bran prin Ciubotea; Bran prin Clincea. VRFUL OMUL BABELE Marcaj: band galben Timp: 1 - 2 ore De la cabana Omul (2507 m) urmm poteca spre S, n cobor de-a coasta pe sub Vf. Bucura i pe deasupra cldrii superioare a Vii Cerbului (stnga), apoi pe sub blocul de calcare albe ce formeaz Vf. Gvanele (2479 m), de unde un cobor repede ne conduce n cca 15 min, de la caban, ntr-o a situat lng Vf. Vaii Cerbului, pe coama ce desparte cldarea superioar a Vii Cerbului (spre E) de cea a Vii Obria Ialomiei (spre V.). Continund coborul pe flancul vestic al coamei, lsm n dreapta poteca spre Petera (marcat cu band albastr) i ne ndreptm de-a coasta, pe sub stncriile vrfului Vii Cerbului i pe deasupra cldrii superioare a Vii Obria Ialomiei, spre Curmtura Vii Cerbului. Din acest punct urmm creasta i ajungem pe un prag, de unde se desparte spre dreapta, varianta de iarn a drumului. Traseul de var continu ctre stnga, de-a coasta, pe o brn ce trece pe sub ,,Cerdacul Obriei", ai crui perei stncoi ncing, pe toat desfurarea sa, versantul nordic al Colilor Obriei. Timp de 15-20 min ct dureaz parcurgerea acestei brne, n stnga noastr se deschide afund, cldarea superioar a Vii Cerbului, dincolo de care se nal Creasta Morarului. La captul ,,Cerdacului" ieim n creasta Colilor Obriei, pe o platform cu bolovni situat n cretetul Pintenului Obriei. Aici ntlnim varianta de iarn, care coboar din dreapta. Dup un cobor de cca 5 min spre S, ajungem n Curmtura Sugrilor. Ramificatie. spre Vf. Caraiman - Crucea Eroilor (l or) i cabana Caraiman (1 ora). De la extremitatea sudic a acestei ei ctre stnga se desparte o potec ngust care conduce ntr-o mic a, situat la obria Vii Albe de unde urc uor pe Spinarea Caramanului, pn n Vf. Caraiman (2384 m) i coboara repede ctre E, n aua Caraimanului, la Crucea Eroilor (2325 m). De aci, poteca ce nsoete Brna Mare a Caraimanului, sprc SV, coboar pe sub pereii Spinrii Caraimanului la cabana Caraiman (2025 m). Din Curmtura Sugrilor poteca urc foarte uor de-a coasta, traverseaz o serie de viroage afluente ale Vii Sugrilor i dup cca 20 min iese n platou, pe coama Babelor. Dup un cobor uor, lsm n dreapta blocul de calcare ce formoaz Vf. Baba Mare (2292 m) i ajung em foarte curnd la cabana Babele (2200 m). Legturi de la cabana Babele, spre: Piatra Arsa (i Sinaia sau Buteni); Caraiman i Buteni prin V. Jepilor); Petera; Vf. Omul.

ZI 3 OBIECTIV: CRUCEA EROILOR, BABELE, CABANA CARAIMAN

BUSTENI SINAIA-SAUA DICHIU-P.ARSA (cu masina)- CABANA CARAIMAN- CRUCEA EROILOR- BABELE PIATRA ARSA (pe jos)- 4-5 h lejer de unde se lasa masina+ PAUZE
P.ARSA- CABANA CARAIMAN- 1h lejer C. CARAIMAN-CRUCEA EROILOR 1- 1,25 h lejer C. EROILOR-BABELE 1 h BABELE-P.ARSA 1,25 H
Sinaia Saua Dichiu - Piatra Arsa Monumentul Eroilor Babele Piatra Arsa Sinaia De la Sinaia la Saua Dichiu am urmat acelasi traseu ca in prima parte a impresiilor, insa de la intersectia Bolboci-Piatra Arsa, am facut dreapta, catre Piatra Arsa, pe un drum proaspat asfaltat. Soseaua superba, pastreaza linia coamei Bucegilor, pe langa Pietrosu si Saua Laptici, unde se separa de drumul care duce la Piatra Arsa. Peisajul este de poveste, se pot vedea atat Cota 2000 cat si Babele si Monumentul Eroilor, ofera o vizibilitate perfecta catre Furnica si catre cabana Miorita. De la Saua Dichiu se parcurg aproape 5 km pe drum asfaltat, apoi inca 3 km pe un drum negru, pregatit insa pentru asfaltare, pana la intersectia cu drumul catre Piatra Arsa. In acest punct de obicei gasim foarte multe masini parcate, majoritatea isi lasa masinile aici si continua drumul catre Babele, altii catre Piatra Arsa. Am estimat ca pot ajunge cu masina pana in fata cabanei Piatra Arsa, era doar un kilometru de drum negru, intr-adevar ceva mai rau intr-o panta dificila, dar m-am descurcat si Skodita mea a facut fata cu succes. Am parcat langa o alta Skodita si am cautat drumul catre Babele si apoi spre Monumentul Eroilor. Am avut ceva parlamentari cu fetele, eu mi-as fi dorit un traseu Piatra Arsa Babele Vf. Omu Monumentul Eroilor Piatra Arsa, insa am fi avut nevoie de mai mult de 5 ore pentru acest traseu, iar fetele n-ar fi rezistat. Astfel ca l-am scurtat putin, ramanand doar Monumentul Eroilor si Babele. Am descoperit usor marcajul cu linie galbena catre Babele, traseul este destul de usor, la inceput se trece printr-o padurice de jnepenis, apoi se coboara pe sub varful Ciocarlia. La un moment dat am ajuns la o bifurcatie de drumuri pentru Cabana Caraiman, pe dreapta. Noi am continuat traseul nostru catre Babele pana cand ochiul meu vigilent, de aceasta data mult prea vigilent a observat poteca, marcajul si cativa turisti care mergeau spre Monumentul Eroilor. Am privit spre stanga, cabana Babele era departe, am privit spre dreapta, cabana Caraiman nici nu se vedea, am decis sa o luam drept inainte, pe un drum nemarcat, catre Saua Mare a Caraimanului, intr-o urcare accentuata. Sotia mea si-a dat acordul, cea mica n-avea ce sa spuna (cea mare a ramas la hotel), asa ca am inceput urcarea. Greu, foarte greu, as fi preferat sa ocolesc decat sa merg de-a dreptul. Am facut mai multe pauze, sub noi se vedea haul catre Brana Mare, insa in jumatate de ora am ajuns la poteca care ducea catre Crucea de pe Caraiman, cu marcaj cruce de culoare rosie. Dupa 10 minute am ajuns la Omusorul, aici era putin mai dificil de coborat, imi era teama de cea mica sa nu alunece, insa avea adidasi cu talpa din cauciuc iar aderenta era foarte buna. S-a descurcat excelent, am tinut-o de manuta si in scurt timp am trecut de acest punct critic. De aici drumul devine foarte usor. Monumentul Eroilor este fantastic, pe vremuri, cand mama lucra la Piatra Arsa fiind cabaniera, de cateva ori a avut ocazia sa urce in interior, pana in varful crucii. Acum accesul era interzis. Monumentul Eroilor a fost ridicat la initiativa reginei Maria in numai 2 ani, in memoria celor cazuti in Primul Razboi Mondial. Are o inaltime de 28 de metri, iar cele doua brate au o lungime de 7 metri. Soclul din beton si piatra are o inaltime de aproape 8 metri. Ulterior s-a montat si un sistem de iluminare cu un generator independent. Monumentul Eroilor a fost inaugurat in anul 1928 de Ziua Sfintei Cruci.Am facut poze, am filmat, am mancat, am hranit un ciobanesc care capata mancare de la toti turistii, intr-un cuvant, jumatate de ora ne-am rasfatat cu o priveliste incantatoare deasupra Vaii Prahovei. Nu-mi venea sa mai plec, privelistea este ametitoare iar rasplata pentru acest efort de a ajunge la Cruce este maxima! Intr-un final a sosit si timpul sa ne luam la revedere de la Monument, am inceput sa urcam, la Omusor, in urcare riscul nu parea atat de mare, acum am urmat poteca pe toata lungimea sa, iar in 40 de minute am ajuns la Babele, intr-o mare de oameni. Multi au venit cu telecabina, si mai multi cu masini 4x4, iar cativa, printre care si noi, pe jos, pe trasee montane din diferite puncte. N-am prea reusit sa facem poze din unghiurile cele mai bune, aglomeratia era foarte mare, am stat putin sa admiram peisajul catre Pestera si Padina, unde fusesem in urma cu cateva zile, apoi ne-am indreptat catre poteca care in 50 de minute ne-a dus la cabana Piatra Arsa, unde ne-am rasfatat cu cate o ciorba de vacuta si o cafea tare.De aici ne-am urcat in Skodita si in 50 de minute eram la hotel.Sunt convins ca ar mai fi foarte multe de povestit, insa deja cred ca am devenit plictisitor, insa pentru mine, Masivul Bucegi reprezinta o bucurie a vietii, placerea de a impartasi din experienta mea si altora, bucuria de a-i convinge sa respecte muntele, asa cum el ne respecta pe noi. Dialogul meu cu muntele, este dialogul meu cu voi. La munte imi incarc bateriile incercandu-mi toate limitele posibile, de care dispunAm fost trist cand pe carari de munte salutam persoane iar ele se faceau ca nu ma aud sau priveau in alta parte, am fost trist cand am descoperit cutii de bere, gunoaie aruncate neglijent oriunde, am fost trist cand nepasarea unora dintre noi omoara muntele.Respectand muntele, respectam natura si ne respectam pe noi dand astfel o sansa copiilor nostri sa traiasca intr-un mediu curat si sanatos.

Traseu Cabana Caraiman - Crucea Eroilor - Cabana Omu cruce rosie Timp: 40 - 50 min pn la Crucea Eroilor; 2 - 3 ore pn la Vf. Omu De la Cabana Caraiman (2025 m) urmm spre NV, n urcu piepti, poteca ce iese n Brna Mare a Caraimanului, cingtoare n cea mai mare parte nierbat, care se strecoar pe sub abruptul sudic al acestui masiv. Continum spre dreapta, de-a lungul potecii, traversm firul stncos al itoacei Dracilor, dup care, n urcu continuu, trecem pe sub ancul ascuit Omuorul i ajungem curnd n aua Mare a Caraimanului, platform larg la captul creia, n marginea abruptului, se nal Crucea Eroilor.

De la Crucea Eroilor continum spre vest, n urcu direct i ieim n platoul de pe Vf. Caraimanului. De aici, cobornd pe Spinarea Caraimanului, ajungem curnd n aua din obria Vii Albe, apoi continum ctre NV, n urcu uor, prin pajiti ntinse i domoale. Lsm n stnga viroagele ce formeaz obriile din platou ale V. Jepilor, dup care poteca se ndreapt ctre V -NV, trece o zon de stncrii i ntlnete, dup 1/2 or din a, drumul marcat Babele - Vf. Omul. PIATRA ARS - BABELE Marcaj: band galben Timp: 1-1 ore Din spatele cabanei Piatra Ars (1950 m) poteca se ndreapt spre N. urcnd uor de -a lungul Platoului Jepilor Mari. Dup circa 15 min de la caban, ajungem la o rscruce de drumuri de unde se desprinde potera marcat cu triunghi rou) spre cantonul Jepi pe care-l zrim spre SE n marginea platoului. Drumul urmeaz de-a coasta pe sub Vf. Ciocrlia, pe deasupra poriunii din platou a Vii Urltoarea Mare (dreapta), apoi trece curnd pe la obria acestui fir i se continu pe ntinsul monoton al Platoului Jepilor Mici, urcnd uor spre N. Dup 40 -45 min de la caban, ajungem ntr-o mic a, n marginea platoului, la o bifurcaie de drumuri, de unde apare n fa adncitura Vii Jepilor, iar dincolo de vale, Caraimanul. BABELE - PIATRA ARS Marcaj: band galben pe stlpii liniei telefonice Timp: 1 - 1 ore. De la cabana Babele (2200 m) poteca se ndreapt ctre E i coboar pe un prag orizontal, unde las n stnga drumul spre Caraiman. De aci continu coborul ajungnd pe un al doilea prag de unde descrie o curb larg ctre dreapta i coboar de-a coasta n marginea Platoului Jepilor, unde ntlnete poteca ce vine din stnga, dinspre cabana Caraiman. Drumul urmeaz spre S, strbtnd ntinsul platou al Jepilor Mici; dup 15 - 20 min trece pe la obria Vii Urltoarea Mare (stnga) continu de-a coasta pe sub Vf. Ciorrlia i iese curnd pe un tpan, la o ramificaie de drumuri, de unde se zrete spre stnga, n marginea platoului, cantonul Jepi. Ramificaie spre cantonul Jepi: Marcaj triunghi rou. Urmm la stnga poteca, la nceput n cobor, apoi n urcu uor i dupa cca. 10 min ajungem la cantonul Jepi (1960 m). De aci, spre Buteni, prin V. Urltorilor. De la ramificaia sus-amintit prsim drumul carosabil care se continu nainte, i urmm la dreapta potera ne conduce, dup cca. 10 min de cobor uor prin jnepeni, la cabana ,.Piatra Arsa" (1950 m). Legturi de la cabana Piatra Ars spre: Sinaia, prin Piatra Ars; Vrful cu Dor (i Sinaia); cantonul Jepi (i Buteni); Petera.

Zi 4- OBIECTIV:JEPII MICI BABELE Sau CASTELUL CANTACUZINO sau MANASTIREA CARAIMAN sau CHEILE TATARULUI

BUSTENI- VALEA JEPILOR - cabana CARAIMAN- BABELE- (PIATRA ARSA)-CANTON JEPI-BUCEGI 3,5-4 h dus+ 3-3,5 h intors, aprox 8h INAPOI: CABANA CARAIMAN VALEA JEPILOR BUSTENI pe jos, 2,5- 3 h. Este f frumoasa Valea Spumoasa. Obs.daca se coboara prin CANTONUL JEPI se fac 4 h Dus-PRIN VALEA JEPILOR
Traseu Busteni - Valea Jepilor - Cabana Caraiman cruce albastra Timp: 3 - 3 ore De la gara Buteni (883 m), urmnd Bd. Libertii (oseaua naional) spre stnga, pn n dreptul Str. Industriei (10 min de la gar). De aici continum la dreapta pe aceast strad, avnd n fa peisajul abruptului, dominat de Vrful Claia Mare i piept ul puternic al Caraimanului. Dup 2025 min ajungem lng firul Vii Jepilor (dreapta, n punctul de ramificaie a drumurilor. La stnga se desparte poteca spre cantonul Jepi prin V. Urltorilor. Traseul nostru continu nainte, n lungul drumului carosabil, care conduce dup 1015 min la fostele cariere de piatr. De aici prindem poteca spre stnga, n urcu piepti, apoi de-a coasta pe malul drept al Vii Jepilor (stnga cum urcm). Dup un parcurs scurt apar pe malul opus al vii cderile de ap ale Vlcelului nspumat. Strbtnd n continuare o poriune n care poteca, prevzut cu cablu de asigurare, este spat n stnc, ncepem curnd urcuul pe versantul nordic al Jepilor Mici. Dup o orade la Buteni urcuul piepti nceteaz i, ndreptndu -ne de-a coasta, atingem firul V. Jepilor. Poteca traverseaz firul trecnd pe faa Caraimanului, urc n serpentine, dup care iese pe o fa puternic nclinat, acoperit cu pajiti bogate. Spre stnga i napoi, pe partea opus a vii, se profileaz "Creasta cu Zimbri", n cretetul creia se afl o important staiune de zimbri sau pin cembra. Continund urcuul, drumul traverseaz din nou firul vii trecnd pe versantul Jepilor Mici iar dup ce se strecoar pe sub stnci i urc direct printr-un horn stncos, revine pe faa Caraimanului. Pe coasta acoperita cu pajiti poteca descrie cteva serpentine, apoi urcnd piepti pe sub pereii din dreapta, pe o poriune surpat de eroziuni, conduce la baza unei scri de piatr cu cabluri de asigurare. nainte, n firul vii, se ridic o treapt stncoas nalt peste care apele Vii Jepilor formeaz Cascada Caraimanului (sau Vnturi ul Caraimanului), impresionant mai ales primvara i la nceputul verii, cnd valea are debit mare de ap. n stnga, peste val e, versantul Jepior Mici este acoperit cu o vegetaie bogat ntrerupt de ancuri, perei i vlcele stncoase. n contrast cu acest versant slbatic i ntunecat, n dreapta i deasupra noastr se deschid feele luminoase ale Caraimanului cu abrupturi nlnuite de brne bogat nierbate. Nu departe, poteca traverseaz firul Vlcelului Brnei Portiei, dup care continu urcuul i iese la baza treptei stncoase a Cascadei Caraimanului, n punctul n care, spre dreapta, pornete largul pridvor nierbat al Brnei Portiei. n continuare, poteca V. Jepilor conduce curnd n firul Vlcelului Zpezilor (care pstreaz mult zpad, de unde urmeaz o fa stncoas, urc piepti printr -un horn i rzbate deasupra zonei de stncrii; de aici iese din nou pe o coast puternic nclinat, reintr curnd n Vlcelul Zpezilor, iar dup un urcu scurt ajunge la Cabana Caraiman (2025 m). Traseu Cabana Caraiman - Cabana Babele cruce albastra Timp: 20 - 30 min De la Cabana Caraiman (2025 m) urmm ctre vest poteca n urcu, pe malul stng (dreapta cum urcm) al Vii Jepilor. Trecem prin pajitile de la poalele feei sudice a Caraimanului i urcm apoi piepti o treapt a vii, la baza creia lsm n dreapta poteca ce urc de-a lungul Brnei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. Dup o scurt poriune, aproape orizontal, poteca se apropie de firul superior al V. Jepilor, n punctul de confluen cu Vroaga Babelor, ce vine dinspre vest, de sub creasta Babele. De aici ne ndreptm ctre stnga, traversm firul i continum n urcu, paralel cu viroaga, pe malul drept al acestuia (stnga, cum urcm). Ieind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi ntlnim, venind din stnga, drumul dinspre Piatra Ars. Un ultim urcu de cca. 5 min ne conduce n creast, la Cabana Babele (2200 m). Legturi de la cabana Babele spre: Petera; Vrful Omul; Piatra Ars (i Sinaia sau Buteni); canton Jepi (i Buteni); Carai man.

Traseu Cabana Babele - Cabana Caraiman cruce albastra Timp: 20 min De la Cabana Babele (2200 m), poteca se ndreapt ctre est, coboar pe coama Babele - Jepi, iar dup ce las n dreapta drumul spre Piatra Ars continu coborul, nsoind Viroaga Babelor, pn la confluena cu firul superior al Vii Jepilor. P aralel cu acesta coborm o scurt ruptur de pant, de la baza creia se desparte la stnga poteca spre Crucea Eroilor prin Brna Mare a Caraimanului i ajungem curnd la Cabana Caraiman (2025 m). Traseu Cabana Caraiman - Valea Jepilor - Busteni cruce albastra Timp: 2 - 3 ore De la Cabana Caraiman (2025 m) drumul coboar repede de-a lungul Vlcelului Zpezilor (afluent pe stnga V. Jepilor), trece apoi curnd pe coastele nierbate de pe faa sudic a Caraimanului, la captul crora ntlnete din nou firul vlcelului. Ieind de aici, pe faa din stng, poteca ajunge deasupra unei mari rupturi de pant, trece printr -un mic horn i se abate brusc ctre dreapta, reintrnd n firul stncos i umed al Vlcelului Zpezilor. De la baza rupturii de pant, lng Cascada Caraimanului (dreapta), impresionant mai ales primvara i la nceputul verii, cnd valea are debil mare de ap, se desprinde ctre stng a, pe faa Caraimanului, largul pridvor nierbat al Brnei Portiei.

Continund coborul, poteca traverseaz firul bolovnos al Vlcelului Brnei, dup care strbate o zon abrupt, mai nti printr-o serpentin tiat n stnci, apoi pe o scar de piatr, i ajunge n firul V. Jepilor. Traversm firul, trecnd astfel de pe Caraiman pe Jepii Mici, i continum coborul mai nti printr-un horn stncos, apoi de-a coasta pe sub stnci, trecem din nou pe faa Caraimanului, iar dup un cobor lung revenim pe versantul nordic al Jepilor Mi ci. Dup ce strbatem o poriune spat n stnc, lsm n stnga, peste vale, cderile de ap ale Vlcelului nspumat, trecem dup un cobor repede printr-o fost carier de piatr i ajungem n drumul carosabil. Acesta, urmat la dreapta, coboar spre Buteni, unde se continu cu str. Industriei, care ne conduce n Bd. Libertii (oseaua naional). De aici la stnga, pe bulevard, spre gara Buteni (10 min.).

PRIN CANTON JEPI

Buteni (900 m) Creasta Urltorilor Cantonul jepi (1960 m) Cabana Piatra Ars (1950 m) cabana Caraiman- BABELE (2h ) Marcaj: triunghi albastru. Timp: 3 - 4 ore. Diferen de nivel: 1060 m. Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu nchis, traseu greu recomandat tuturor turitilor bine echipai Traseu Busteni - Canton Jepi triunghi albastru Timp: 3 - 4 ore De la gara Buteni (883 m) urmm Bd. Libertii (oseaua naional), spre stnga, pn n dreptul str. Industriei (10 min de la gar). D e aici continum la dreapta pe aceast strad, avnd n fa decorul abruptului prahovean al Bucegilor, dominat de Vf. Claia Mare i pieptul puternic al Caraimanului. Dup 20-25 min din Bd. Libertii ajungem pe malul drept al V. Jepilor, de unde se ramific la stnga poteca marcat cu punct rou, spre Cascada Urltoarea. Drumul nostru se continu pe osea, iar la prima serpentin o prsete, urmnd spre stnga marcajul triunghi albastru, pe un parcurs care trece peste o conduct i pe lng un mic canton, urc apoi piepti prin pdure i dup 10-15 min de la ramificaie ajunge n punctul La Grtar". Aici traverseaz canalul cu ap ce vine dispre V. Urltorilor (n lungul acestui canal, pe pode, drumul spre Cascada Urltoarea), trece pe sub funicular i urmeaz pe deasupra canalului; n continuare, poteca traverseaz - dup 200 pai de la cantonul La Grtar" firul Vii Seci a Jepilor (sau Valea Seac dintre care conduce n Brul Mare al Jepilor, platform larg de pornire pe traseele cu caracter tehnic din Peretele cu Florile i la Vf. Clii Mari), iar n urcu prin pdure iese n punctul La Vinclu" (dup cca. 15 min din V. Seac a Jepilor), pe care l ocolete pe deasupra, printr -o serpentin scurt. Ramificaie spre Cascada Urltoarea - Poiana apului (acest drum se parcurge frecvent n sens invers, durata din localitatea Poiana apului la Cascada Urltoarea, fiind de cca. 25-30 min, iar de aici n Drumul Urltorilor - spre cantonul Jepi sau Buteni - de 15-20 min). Din punctul La Vinclu" se ramific o potec marcat cu semnul punct albastru, care coboar spre Cascada Urltoare a (5 min), iar de aci, pe un parcurs uor, prin pdure, la Poiana apului (cca. 30 -40 min de la Vinclu). Dup cca. 10 min din punctul "La Vinclu", poteca trece peste V. Comorilor (punct de ptrundere la baza Peretelui Sudic al Clii), urc flancul sudic al coamei ce desparte aceast vale de V. Urltoarea Mic i n cca. 30 min (de la Vinclu) traverseaz firul Vii Urltoarea Mic, iar dup o serie de serpentine, Vlcelul Urltoarea Mic. De aici, pe coama teit dintre acest vlcel i V. Urltoarea Mic, descrie cteva serpentine i ajunge n Vlcelul Crestei Urltorilor; dup ce trece peste acest fir, urc prin alte cteva serpentine n punctul La Mese", situat pe un pinten al Crestei Urltorilor. Ramificaie spre Peretele Urliorii Mari. Din punctul La Mese", un mic ha se desprinde spre stnga, traverseaz de -a coasta coama frontal a Crestei Urltorilor, trecnd pe versantul sudic al acestei creste, la baza Peretelui Urltorii Mari, n cca. 15 min (pentru traseele alpine din acest perete). n continuare, poteca spat la nceput n stnc traverseaz din nou Vlcelul Crestei Urltorilor i apoi, de trei ori conse cutiv, Vlcelul Urltoarea Mic. Ramificaie spre Brul Mare al Jepilor. Ramificaie spre Brul Mare al Jepilor. La captul celei de a 6-a serpentine, dup traversarea a 3-a a Vlcelului Urltoarea Mic, se desprinde la dreapta haul spre Brul Mare al Jepilor. n sfrit, dup a 4-a traversare a Vlcelului Urltoarea Mic drumul ajunge n urcu pe pragul ntins i plan al Crestei Urltorilor, dincolo de care se nal, covrit de o vegetaie luxuriant, Muntele Jepii Mari. Adaug c n acest punct se ajunge dup efectuarea escaladelor tehnice din Peretele Urltorii Mari. n continuare, poteca intr pe poriunea numit La Scri, urcnd piepti peste o serie de trepte, care n partea final sunt spate n stnc (poriune prevzut cu cabluri de asigurare), iar dup cteva serpentine traverseaz firul Vii Urltoarea Mare i se ndreapt n urcu spre Cantonul Jepi. Traseu Canton Jepi - Cabana Piatra Arsa triunghi albastru Timp: 20 - 25 min De la Cantonul Jepi (1960 m) poteca urc uor ctre SV, iar dup cca. 10 min iese n culme (2005 m), de unde se deschide perspectiva ntregului platou al Jepilor, dup care, cobornd uor spre vest, printre plcuri de jnepeni, conduce curnd la Cabana Piatra Ars (1950 m). Traseu Cabana Piatra Arsa - Canton Jepi triunghi albastru Timp: 15 - 20 min De la Cabana Piatra Ars urmm poteca spre est n urcu prin jnepeniul Platoului Jepilor Mari, i ajungem, dup 1015 min, pe coama acestui munte (2005 m), de unde, lsnd n dreapta Vf. Jepii Mari (2075 m), coborm spre NE, prin jnepeni, pn la cantonul Jepi, n marginea platoului (1960 m). n vale spre NE apare oraul Buteni, iar spre E-NE, localitatea Poiana apului. Traseu Canton Jepi - Cabana Caraiman/Cabana Babele triunghi rosu Timp: 1 - 1h - 1 - 1 ora

De la Cantonul Jepi (1960 m) poteca se ndreapt ctre V-NV, cobornd uor, dup care urc de-a coasta i iese pe un tpan, unde ntlnete drumul ce vine din stnga, dinspre Piatra Ars (timp de la canton, 1015 min). Din acest punct spre dreapta (marcaj band galben), pe sub Vf. Ciocrlia (2056 m), drumul trece curnd pe la obria Vii Urltoarea Mare, apoi continu spre nord, n urcu uor peste Platoul Jepilor Mici. Dup cca. 20 min de mers pe acest podi nalt i monoton ajungem ntr -o a larg, la o ramificaie de drumuri (2120 m), de unde apar n fa Valea Jepilor, iar dincolo de vale, Caraimanul i Crucea Eroilor. Ramificaie spre Babele. Urmm la stnga drumul de cru n urcu uor i ieim repede pe coama BabeleJepi, care desparte bazinul Vii Izvorul Dorului de cel al Vii Jepilor. Drumul se ndreapt ctre nord, ntretaie aceast coam i descrie apoi o curb larg spre stnga, orientndu-se ctre vest. Dup cca. 10 min de la ramificaie, ajungem pe un prag lat al coamei, l urc m piepti i ieim pe un al doilea prag, unde ntlnim, venind din dreapta, poteca de la Caraiman. De aici, un ultim urcu de cca. 5 min ne conduce n creast, la Cabana Babele (2200 m). Traseul nostru (spre Caraiman) continu nainte (marcaj punct albastru), n cobor uor de-a coasta, apoi repede i direct ctre V. Jepilor. Dup 1015 min poteca traverseaz firul vii i dup un scurt urcu pe malul opus ajunge la Cabana Caraiman (2025 m).

Traseu Cabana Caraiman - Canton Jepi triunghi rosu Timp: 1 - 1 ora De la Cabana Caraiman (2025 m) poteca se ndreapt ctre sud, traverseaz curnd firul V. Jepilor i urc piepti coasta din dreapta vii. Dup 5-10 min. ajunge pe un prag larg, de unde continu n urcu uor i iese n marginea Platoului Je pilor Mici, ntr-o a, unde ntlnete, venind din dreapta, drumul dinspre Babele. Din a continum ctre sud, n cobor, de-a lungul Platoului Jepilor Mici. Dup 15-20 min. de mers pe acest podi nalt i linitit, trecem pe la obria V. Urltoarea Mare (stnga) i continum, de-a coasta, pe sub Vf. Ciocrlia (2056 m), iar dup trecerea unui tpan ajungem la o ramificaie de drumuri. Ramificaie spre Cabana Piatra Ars. Urmm poteca 1/2 la dreapta, care, dup ce traverseaz u n coridor deschis n jnepeni, ajunge dup cca. 10 min, n cobor uor, la Cabana Piatra Ars (1950 m). Traseul nostru (marcaj triunghi rou) continu 1/2 la stnga pe potec, la nceput n cobor, apoi n urcu uor, printr -un coridor tiat n jnepeni, de unde ajunge n 10 min la Cantonul Jepi, n marginea platoului (1960 m). Traseu Canton Jepi Busteni triunghi albastru Timp: 2 - 3 ore De la Cantonul Jepi drumul coboar imediat sub platou, iar dup ce descrie cteva serpentine, las n dreapta varianta Drumul Cailor i traverseaz curnd firul Vii Urltorii Mari. Din acest punct poteca, prevzut mai jos cu cabluri de asigurare, urmeaz flancul sudic, puternic nclinat, al, crestei, coboar n poriunea La Scri" cteva praguri de piatr, i dup cca. 1521 min de la canton ajunge n Creasta Urltorilor, dincolo de care se nalt ctre sud, acoperit de o vegetaie bogat, Muntele Jepii Mari . Din Creasta Urltorilor drumul coboar, prin cteva serpentine, versantul nordic al acestei creste, ptrunde curnd n pdure i trece peste Vlcelul Urltorii Mici. Ramificaie spre Brul Mare al Jepilor. Dup traversare, la captul serpentinei superioare (1660 m), din drum se desprinde spre stnga un hta, care se ndreapt spre Brul Mare al Jepilor. Poteca strbate n continuare rariti de pdure, trecnd de trei ori consecutiv peste Vlcelul Urltorii Mici i apoi peste V lcelul Crestei Urltorilor, iar dup o poriune spat n stnca ajunge repede n punctul La Mese ", situat la poalele unui pinten al Crestei Urltorilor. Spre nord, dincolo de V. Urltoarea Mic, se profileaz Muchia Clii Mari cu uriaul perete ce cade ctre sud, n V. Comorilo r, iar deasupra coama stncoas i n trepte a Jepilor Mici. Ramificaie spre Peretele Urltorii Mari. Din punctul La Mese, un mic hta se desprinde spre dreapta, traverseaz de a coasta coama frontal a Crestei Urltorilor i conduce n cca. 15 min la baza Peretelui Urltorii Mari pentru trasee le alpine din acest perete. De aici, cobornd prin pdure, poteca intersecteaz Vlcelul Crestei Urltorilor i nu departe, Vlcelul Urltoarea Mic, ies e pe o coam teit (cumpn ntre Vcelul Urltoarea Mic i Valea Urltoarea Mic), trece din nou peste Vlcelul Urltoarea Mic, iar n continuare, i dup o serie de serpentine inegale, peste V. Urltoarea Mic. Urmnd malul stng al acestei vi, poteca coboar prin pdure, iar dup ce descrie alte cteva serpentine, ntretaie creasta spre stnga i apoi firul V. Comorilor. Drumul continu apoi de-a coasta prin pdure i ajunge n dreptul staiei La Vinclu. Ramificaie spre Cascada Urltoarea - Poiana apului. Imediat nainte de punctul La Vinclu se ramific o potec marcat cu semnul punct albastru, care coboar n dreapta, spre Cascada Urltoarea (5 min), iar de aici, pe un parcurs uor, prin pdure, la Poiana apului (30 - 40 min de la Vinclu). Din acest punct poteca ocolete pe deasupra staiei La Vinclu dup care, continund u-se ctre stng, n cobor, trece peste firul Vii Seci a Jepilor i ajunge n punctul La Grtar, iar in continuuare, i dup ce urmeaz o pant repede, iese lng firul V. Jepilor, n drumul carosabil. Acesta se continu cu str. Industriei, care conduce, dup cca. 15 min, n Bd. Libertii (oseaua naional); de aici, spre stnga, la gara Buteni, 10 min.

BUSTENI Am sa enumar in continuare o serie de obiective si trasee care pot fi facute in aceasta statiune, si anume: - Manastirea Caraiman - situata chiar la baza muntilor e un loc de pelerinaj care ofera un peisaj minunat si multa liniste; - Cascada Urlatoare - situata la capatul unui traseu de aproximativ 30-40 min nu foarte dificil chiar placut as putea spune..e un loc care te energizeaza!!! - Castelul Cantacuzino - achizitionat si redat in circuitul turistic, dupa ce o buna perioada de timp a functionat ca si unitate sanitara, castelul are o arhitectura deosebita si o gradina exterioara superba in fata castelului afladu-se chiar o mica pestera. Telecabina din statiune are un traseu superb - cel mai lung din tara,acesta din urma oferind o panorama mirifica iar daca ai putin noroc poti sa observi si caprele negre. Platoul Bucegi este un deschizator de noi trasee care te conduc spre noi peisaje minunate. Am sa enumar cateva obiective care pot fi vizitate : - Babele, formatiuni stancoase situate in apropiere de varful Baba Mare (altitudine 2292 metri); - Sfinxul, celebra stanca uriasa, singuratica, formata din conglomerate, datorita actiunii indelungate a factorilor meteo precum vanturi, ploi, zapezi, inghet, dezghet. - Crucea de pe Caraiman - situata la 1 ora si 30 min - un traseu care merita facut , peisajele care se pot vedea de la cruce asupra statiunii Busteni cat si asupra statiunilor vecine sunt unice; - Varful Omu 2.505 metri, sau spre Pestera Ialomitei, Cabanele Piatra Arsa si Varful cu Dor; Alte atractii deosebite sunt Piatra Arsa, Jepii Mari si Jepii Mici, ornamentati cui varfuri ascutite.
TRASEE DE LA BABELE (VF OMU 4-4,5 H, PIATRA ARSA 2,5-3 H, PESTERA 3-3,5 H, CARAIMAN 1 H) Spre cabana Caraiman (marcaj punct albastru, 10-15 min). Urmm nainte poteca, n cobor uor de-a coasta, apoi repede, ctre V. Jepilor. Traversm firul acestei vi i dup un urcu scurt pe malul o pus, ajungem la cabana Caraiman (2025 m). De la bifurcaia de mai sus, urmm la stnga, n urcu de-a coasta, drumul de cru, ieind curnd pe coama Babele-Jepi. Drumul se ndreapt ctre N, descrie o curb larg spre stnga, ajunge pe un prag lat al coamei, iar dup ce urc pieptul urmtor, iese pe un al doilea prag, unde ntlnete venind din dreapta poteca de la Caraiman; de aci, dup un ultim urcu, conduce la cabana Babele (2200 m). Legturi de la cabana Babele spre: Vf. Omul; Petera; Caraiman (i Buteni prin V. Jepilor); Piatra Ars (i Sinaia )sau canton ,,Jepi" (i Buteni) . VRFUL OMUL - BABELE - PIATRA ARS SINAIA Timp: 5-6 ore BABELE PETERA Marcaj: cruce albastr Timp: 1 - 1 orDe la cabana Babele (2200 m) coborm spre V, traversm cteva viroage i dup 10-15 min ajungem deasupra unei zone stncoase, de unde poteca se strecoar ctre dreapta, printr-un mic culoar, i conduce pe Piciorul Babelor, de-a lungul cruia traverseaz o zon de bolovniuri i ajunge curnd ntr-o a larg. Poteca trece pe flancul dinspre V. Cocorei (spre stnga), coboar repede de-a lungul Piciorului Babelor la baza cruia ntlnete venind din dreapta, drumul de la Vf. Omul prin V. Obria Ialomiei, iar dup ce strbate spre S, pajitile unui platou larg i uor nclinat, traverseaz Valea Cocorei i se ndreapt spre cabana Petera (1610 m). Legturi de la cabana Petera spre: Bolboci (Scropoasa, Dobreti, Pieroia); Mnstirea Petera, Petera Ialomiei i cabana Padina; aua Strunga (i Bran sau Vf. Omul); Piatra Ars (i Sinaia sau Buteni); Vrful cu Dor (i Sinaia), Vf. Omul. PETERA BABELE Marcaj: cruce albastr Timp: 1 - 2 ore Din poiana cabanei Petera (1610 m) poteca pornete ctre N, traverseaz V. Cocorei, iar prin pajitile unui platou larg i uor nclinat, ajunge, dup 10-15 min, la ramificaia drumurilor. nainte, drumul continu spre Vf. Omul prin V. Obriei (marcaj band albastr). Traseul nostru se abate la dreapta, n urcu direct, iar dupa 15 - 20 min iese pe un prag al Piciorului Babelor, de unde continu n urcu uor de-a coasta i conduce curnd n creast, pe cumpna dintre V. Cocorei i V. Sugrilor. Poteca trece mai departe printre bolovaniuri pe la baza unei zone de stncrii, se strecoar curnd printr-un mic culoar, iar dup ce traverseaza prin pajitile de sub creasta Babelor, cteva viroage, urc la cabana Babele (2200 m). Legtura de la cabana Babele spre: Caraiman (i Crucea Eroilor), Vf. Omul; Piatra Ars (i Sinaia); canton Jepi (i Buteni); Petefa.

10

BABELE CARAIMAN Marcaj: cruce albastr Timp: 20 min De la cabana Babele (2200 m) poteca se ndreapt catre E, coboar pe coama Babele -Jepi, iar dup ce las n dreapta drumul spre Piatra Ars continu coborul paralel cu Viroaga Babelor, pn la confluena cu firul super ior al V. Jepilor. Paralel cu acesta, coborm o scurt ruptur de pant, de la baza creia se desparte la stnga poteca spre Crucea Eroilor prin Brna Mare a Caraimanului, i ajungem curnd la cabana Caraiman (2025 m). Legturi de la cabana Caraiman spre: Buteni prin V. Jepilor, 5E; cantonul Jepi (i Buteni prin V. Urltorilor), 5G; Crucea Eroilor (i Vf. Omul), 5F; Piatra Ars (i Sinaia), 5G; Babele, 5A. Puin mai departe, lsm n stnga potecii, ,,Piatra Prlit", vechi loc de adpost sub un bloc de stnc, afumat de focuri ciobneti. In fa, zrim gura Vii Priponului i Creasta Priponului, iar n stnga, despictura Vii Caprelor, care sfrete deasupra poienii printr-un horn vertical, cu un imens bloc n surplomb. La captul de sus al poienii se ridic pintenul ,,Priponul Vii Cerbului", care formeaz o nsemnat ruptur de pant a vii. Poteca se apropie mult de gura stncoas a Vii Priponului, continu pe coasta Priponului Vii Cerbului, urcnd repede, prin cteva serpentine, pe lespezi de piatr i ptrunde ntre pereii unui horn. Ieind deasupra hornului, nclinarea scade simitor, i dup 15 - 20 min de la ,,Piatra Prlit" ajungem n marginea unui prag, de unde pornete spre stnga o brn lat, nsoit de o potec ce conduce n V. Priponului (descris la indice 31). De aci continum pe sub coast, trecem curnd pe faa Morarului, de unde se desprinde ctre dreapta Brna Mare a Morarului (descris la indice 32). Lsnd n urm ultimii arborii rzlei, intrm n zona alpin. Dup 20- 25min de la traversarea vii trecem din nou pe Cotila. Urmeaz un piept plin de bolovniuri, de-a lungul cruia poteca brzdat de ,,scurtturi" urc n serpentine, conducndu-ne pe un alt prag, dup care traversam pentru ultima oar firul vii, trecem pe Morarul i ajungem curnd n marginea cldarii superioare a Vii Cerbului. Distingem, din acest punct, spre stnga, Muntele Colii Obriei, remarcabil printr-o zon de perei stncoi (Ceardacul Obriei); n fa, deasupra caldrii, blocul proeminent al Vf. Vii Cerbului i blocul de calcare albe al Vf. Gvanele (2479 m), iar n dreapta spinarea prelung a Morarului. Din marginea cldrii poteca urmeaza spre dreapta coastele de sub Vf. Bucura, acoperite cu plcuri dese de smirdar i traverseaz de cteva ori Sitoaca Bucurei. Urcuul continu pe faa Morarului, dup care poteca se ndreapt ctre V urcnd de-a coasta n Culmea Bucurei, unde ntlnete poteca ce vine din stnga, dinspre Petera i Babele, iar de aici ajunge n cteva minute la Vf. Omul (2507 m). Legturi de la Vf. Omul spre: Bran prin V. Gaura; Bran prin Ciubotea; Bran, prin Clincea; Mleti prin V. Mlieti; Mleti prin Bucoi - Brna Caprelor; Pichetul Rou prin Bucoi; Petera prin V. Obria Ialomiei; aua Strunga (i Petera) prin Colii apului; Babele (sau Crucea Eroilor i Caraiman); Buteni prin V. Cerbului. Pichetul Rou (i Vf. Omul sau Mleti) ; Cabana Diham; Predeal prin aua Baiului; Gura Dihamului (i Buteni).

Castelul Cantacuzino Buteni

ADRES: Buteni Str. Zamora, Nr.1Telefon 1: +40 722 960 606E-mail: oc@zamora-estate.com Web: http://www.castelulcantacuzino.ro Castelul Cantacuzino din Busteni este unul dintre cele mai spectaculoase monumente istorice din Romania, reintrat in circuitul turistic in anul 2010.Ansamblul Castelului Cantacuzino este format din 4 corpuri. Pavilionul central are o suprafa de 3.148 mp in total (demisol, parter si etaj) si este construit dintr -o fundatie de beton, pereti de piatra cioplita si acoperis din tigla. In pavilionul central se afla o colectie de heraldica reprezentand blazoanele familiilor inrudite prin alianta cu familia Cantacuzino, precum si portrete ale membrilor familiei din ramura munteana. Castelul Cantacuzino a fost amenajat cu vitralii, plafoane cu grinzi pictate, balustrade din lemn, piatra si fier forjat, seminee cu piatra alba si ornamente din mozaic. Turistii sunt fascinati de locatia istorica dar si de restaurantul Canta Cuisine, deschis recent in crama Castelului cu o capacitate de 90 locuri. Vara, un loc deosebit al Castelului Cantacuzino il reprezinta terasa acestuia cu o capacitate de 120 locuri, de unde puteti admira abruptul Bucegilor in toata splendoarea lor. Castelul Cantacuzino si restaurantul pot fi inchiriate pentru diverse evenimente private si corporate. In curtea castelului se gaseste si o biserica construita in acelasi timp cu acesta. Acestea sunt doar cateva dintre motivele care fac ca acesta splendida locatie sa poate fi cunoscuta de catre turisti. Program de vizitare: Luni - Duminica 10.00-18.00

11

Intrarea se face din ora in ora incepand cu 10.15; Vizitatorii beneficiaza de ghid profesionist in limba romana. Adresa: Strada Zamora Nr. 1 Busteni, judetul Prahova, Telefon: 0244.320.520 / 0244.320.510 / +40 722 960 606 E-mail: office@cantacuzinocastle.ro Website: www.castelulcantacuzino.ro

REZERVATIA NATURALA CHEILE TATARULUI DIN BUSTENI

Rezervaia natural Cheile Ttarului este o rezervaie geologic i palaeontologic care se remarc totodat i prin frumuseea peisajului i bogia florei. Situate n Judeul Prahova n munii Bucegi, Cheile Ttaruluiau fost sculptate prin masa de calcar a Munilor Ttaru. Pe versantul stng al Cheilor Ttarului vei ntlni, la nlimea de 1.548 de metri, cele mai nalte peteri din ara noastr, Petera Ursului i Petera Mic, locuri unde s-au gsit urme care dovedeau c ar fi fost folosite de oameni nc din timpul retragerii gheurilor. Petera Urilor este format din dou coridoare, primul de 88 de metri lungime i al doilea de 25 de metri lungime. Dei nu au dimensiuni mari, cele dou peteri prezint interes sporit i asta deoarece s -au gsit fosile de Ursus spelaeus. Pe lng aceste peteri, relieful carstic este format din lapiez i doline. Cheile Ttarul Mare sunt considerate monument al naturii. Peisajul este de asemenea foarte frumos, rul ce curge printre chei oferindu-i pe lng senzaia vizual intens i una auditiv, odat cu izbirea apei de pietre. Totui, aceste chei sunt expuse celui mai mare pericol, omul, care pe lng poluare, a nceput s ridice construcii din beton, chiar pe teritoriul rezervaiei.
Traseul Turistic nr. 1 Buteni Buteni (900 m) Cascada Urltoarea Poiana apului (860 m). Marcaj: punct rou, punct albastru. Timp: 1 - 2 ore. Diferen de nivel: 120 m. Caracteristici: accesibil tot timpul anului, traseu uor, nu necesit echipament special. Plecarea din Buteni (Hotel Silva) prin pdurea de brad sau din Poiana apului. Buteni Cascada Urltoarea Traseul este marcat cu punct albastru, este un traseu relativ scurt, se parcurge n aproximativ 1 1 h. Acest traseu este deschis tot timpul anului. Buteni Cabana Piatra Ars prin Valea Urltorilor Traseul este marcat cu triungi albastru i parcurgerea lui se face n 4 4 h. Acest traseu este interzis iarna. Buteni Babele Petera prin Valea Jepilor Traseul este marcat cu cruce albastr i parcurgerea lui se face n 5 5 h. Traseul este recomandat doar turitilor bine antrenai i echipai, pn la cderea zpezii. Buteni Vrful Omu prin Valea Cerbului Traseul este marcat cu band galben i parcurgerea lui se face n 5 6 h. Traseul este interzis iarna ntre Poiana Costilei i Vrful Omu. Buteni Vrful Omu prin Poiana Izvoarelor Traseul este marcat cu band roie i parcurgerea lui se face n 6 7 h. Traseul este nchis iarna ntre Pichetul Rou i Vrful Omu. Buteni, Cabana Alpin Pichetul Rou Traseul este marcat cu triunghi rou i parcurgerea lui se face n 3 3 h. Traseul este deschis tot timpul anului.

Tehnica mersului pe munte O creasta sau un varf indepartat ne atrag irezistibil si am dori ca distanta pana acolo si o putem
strabate cu efort cat mai mic, fara a fi deranjati in contemplarea peisajului sau conversatia cu partenerii de drum. Cum trebuie sa urcam, cum ne odihnim, cum respiramdaca stim toate astea, economisim energie si timp, caram mai putin in spate si ne pastram zambetul. Daca ne aflam la poalele unei sepentine nesfarsite vom invinge panta mult mai usor daca alegem un pas constant, care simtim ca nu ne forteaza in plus fata de greutatea rucsacului din spate. Urcand, poate ca plamanii incep sa dea semne de oboseala la un moment dat; nu micsoram nici lungimea si nici frecventa pasului si dupa o perioada in general scurta apasarea din piept dispare. Daca totusi ne dam seama ca sistemul muscular si cel respirator nu pot trece de momentul critic, ne intoarcem cu fata la vale pentru a ne odihni pret de cateva secunde; respiratia gafaita trebuie domolita si nu sustinuta, deoarece o cantitate sporita de aer trimisa in plamani, repetat si insistent, face nu bine, ci rau. Usoare scuturaturi ale picioarelor, cu talpile pe loc, contribuie la refacerea starii generale. Daca ultimele remedieri prezentate nu ne asigura starea de confort necesara dupa circa zece secunde, atunci lasam jos rucsacul, stam in permanenta cu fata la vale, miscam usor picioarele si umerii; popasul nu va dura mai mult de cateva minute; nu bem apa, dar ne putem umezi buzele si fata. Ajunsi in varful pantei, daca nu trebuie sa ne oprim pentru admirarea panoramei sau pentru poze, vom continua traseul in acelasi pas, chiar daca coboram; obtinem imediat o stare fizica satisfacatoare. Popasul se face la baza pantei si nu in varful ei. La urcus sau coborare, pozitia bratelor poate fi diversa, dar este sigur ca exista un optim pentru fiecare. Schimbati din cand in cand asezarea bratelor pentru a utiliza alte grupe de muschi: incrucisate la piept, cu ele intinse aduse spre bagajul din spate,

12

tinand curelele de la anumite nivele, sprijinite in diverse locuri in jurul taliei, osciland in jurul nostru. In ceea ce priveste respiratia la efort, ea trebuie facuta cat mai mult posibil prin nas, cu gura inchisa. Starea antrenamentului nostru se poate observa, cand urcam, in functie de cat deschidem gura. Daca suntem raciti, pentru a degaja pe cat posibil caile nazale, folosim nu batista obisnuita, ci servetelele cu o singura utilizare; dar nu le aruncam pe traseu! Daca nu avem asa ceva atunci folosim urat dar sanatos degetele. O problema importanta, complexa si care ar necesita mult spatiu pentru a fi disecata, se refera la cantitatea de apa pe care o folosim la mersul pe munte si la modul ei de ingurcitare. Va trebui sa urmarim cu atentie ce necesitati reale avem, pentru ca lichidele trebuie consumate in asa fel incat sa nu ajungi sa-ti fie sete, sa nu bei mult odata si sa nu aiba o temperatura prea scazuta, care defavorizeaza procesul de asimilare. Nu va repeziti sa beti apa imediat ce faceti popas; veti consuma mai mult decat trebuie si nu o sa simtiti astampararea senzatiei de sete. Asteptam cateva minute, pentru ca organismul sa se relaxeze, plimbam apa prin gura si inghitim cate putin. Daca in timpul mersului senzatia de sete este deranjata, putem umezi buzele, fara a bea; numai daca nu obtinem o stare de linistire putem lua una-doua inghitituri. Indiferent de anotimp, temperatura lichidelor este bine sa se evite valorile reci. Senzatia de placere cand bem poate fi realizata prin anumite adaosuri reconfortante (zeama de dulceata) sau arome (o pastila Plusssz la un litru de apa). Cum mergem, cum ne odihnim, respiram sau bem, toate trebuie trecute prin filtrul gandirii si autocontrolului personal. Intelegerea lor si aprecierile corect facute asupra noastra ne aduc, in urma acumularilor experimentale, numai castig. MISTERE GURA DE RAI` DIN BUCEGI GURA DE RAI BUCEGI In muntii Bucegi exista o zona de un kilometru patrat in care organismul nu oboseste, iar functiile fizico-chimice se revigoreaza brusc .Specialistii spun ca avem de-a face cu legendarul loc dintre cer si pamant. In 1999, un institut de cercetari particular din Bucuresti, angajat de o firma straina pentru a studia subteranul unei zone din Bucegi, a gasit ceva care poate fi asimilat cu legendara "Gura de Rai". E vorba despre o panta cu o suprafata de aproximativ un kilometru patrat, unde se manifesta o anomalie magnetica atipica, dupa cum o definesc specialistii, zona care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman. Este, foarte probabil, cea mai ciudata descoperire facuta vreodata in Romania. In traditia populara romaneasca, Gura de Rai este un mediu intre cer si pamant cu un caracter sacru, un drum spre Rai, un loc benefic. Ca pozitionare geografica, Gura de Rai este situata pe un picior de munte si se deschide intr-o pajiste inalta sau un gol de munte. Conform "Mitologiei Romane", cartea lui Romulus Vulcanescu, Gura de Rai este sinonima cu "plaiul", iar autorul considera ca acestor zone mirifice li se releva caracterul sacru si prin titulatura mitropolitilor romani, denumiti "exarhi ai plaiurilor". Romulus Vulcanescu subliniaza ca in zona Gurilor de Rai s-au incuibat cu timpul Nedeiele, sarbatori populare si institutii complexe etnoculturale satesti cu implicatii mitologice. Sabina Ispas, cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor, considera ca termenul de "Gura de Rai" exprima o realitate simbolica a sacrului si una metaforica, in poezia populara, ca imagine artistica a atingerii armoniei absolute. Cu alte cuvinte este vorba doar despre o traditie populara, fara o baza in realitatea concreta, palpabila. Locul in care organismul nu oboseste Acestor date li s-a adaugat insa si o imagine fizica, concreta, a unei "Guri de Rai", un loc cu o suprafata de aproximativ un kilometru patrat, care are efecte terapeutice exceptionale asupra organismului uman. In 1999, Institutul particular de cercetare "Terra" a fost angajat de o firma romano-franceza sa studieze o zona din Bucegi, situata in apropierea Pesterii Ialomicioara. Societatea era interesata de stabilirea detaliilor din subsolul acestei zone si a oportunitatii de a construi un complex hotelier. La studiu au participat specialisti din mai multe domenii, in special fizicieni si geofizicieni. Cercetarile s-au facut cu aparatura de geodetectie. Dupa mai multe zile de urcat si coborat pe acele coclauri pentru sondaje, geofizicianul Dumitru Stanica, unul dintre membrii echipei, a descoperit ceva senzational in preajma varfului Doamnei: ajuns intr-un anume loc, i-a disparut oboseala. "Neam speriat cand ne-a strigat alertat, nu stiam ce s-a intamplat. Evident ca am privit cu neincredere fenomenul, la inceput. In timp insa am constatat, pe propria noastra piele, ca el este real. Abia apoi am demarat investigatiile asupra acestui loc", spune Vasile Rudan, coordonatorul echipei. Primul stadiu al investigatiilor a constat in verificarea tuturor versantilor din zona. "Am constatat ca oricat ai urca, oricat de obosit ai fi dupa mers, in momentul in care ai ajuns in zona respectiva dispare oboseala, lucru care nu se manifesta pe alti versanti. Este vorba de o revigorare a functiilor fizico-chimice cu o rapiditate iesita din comun", declara Dumitru Stanica. O anomalie geomagnetica atipica A doua faza a constat in testarea medicala. A fost adus un medic, care a verificat tensiunea fiecarui subiect care urca panta cu "ciudatenii". Testele medicale au fost reluate si pe o alta culme din apropiere, cu o inaltime aproximativ similara. Rezultatele au condus catre o singura concluzie: in zona cu pricina, exclusiv, se intampla ceva deosebit. Nu numai ca ritmul cardiac isi revine uluitor de repede, desi urcusul se face pe o panta abrupta, dar oamenii in varsta care au fost supusi testelor au declarat o stare de bine general cand stau in acel loc. S-a trecut apoi la testarea zonei prin magnetometrie diferentiala, respectiv radiografierea subsolului cu aparate de tip Partington, care pot masura, printre altele, magnetismul Pamantului. Asa a fost depistata o anomalie magnetica atipica, pe o suprafata de aproximativ un kilometru patrat. "Anomaliile geomagnetice cunoscute de specialistii din domeniu apar in rupturile de falii, in reflexii ale scoartei terestre sau in alte asemenea fenomene geologice care se inregistreaza intr-o forma atipica pe diagrame. Aici e vorba insa despre ceva necunoscut, un profil al diagramelor pe care nici profesorul Stanica, unul dintre cei mai buni geofizicieni de la noi, nu a stiut sa-l interpreteze. In acel moment am facut legatura cu alt gen de anomalii atipice, pe care le cercetam de mai mult timp si care se manifesta printr-o emisie de radiatii patogene, inca ramase cu o origine necunoscuta", ne-a spus Vasile Rudan. De la coltii dragonului la retelele malefice Hartmann Problema zonelor geopatogene - sau a anomaliilor magnetice atipice malefice - a fost ridicata de Institutul "Terra" cu mai multi ani in urma. Un nod geopatogen inseamna un loc in care se manifesta fenomene de natura necunoscuta care sunt ostile vietii. Trebuie mentionat insa ca existenta acestor zone "rele" este cunoscuta de societatea omeneasca de foarte mult timp. In China antica, spre exemplu, nimeni nu avea voie sa construiasca o locuinta pana ce zona nu era testata de specialistii imperiali, oameni inzestrati cu capacitati paranormale, pentru a vedea daca subsolul are sau nu are "coltii dragonului". Daca acesti "colti" subpamanteni erau detectati de functionarii imperiali, locul respectiv era etichetat malefic, pe el nu se putea construi nici o casa. Pornind de la aceeasi idee, in perioada interbelica, o serie de experiente dintr-un orasel din Elvetia au condus la teoria "Retelelor Hartmann". Doctorul Ernst Hartmann a observat ca soarecii aflati intr-o anumita incapere stateau grupati dupa directia liniilor si nodurilor unei retele invizibile. Aceiasi soareci se comportau insa normal intr-o incapere diferita. Acest tip de

13

reactie al animalelor i-a dat de gandit si astfel a inceput sa studieze fenomenul si sa traga concluzii interesante. Conform teoriei Hartmann, interiorul scoartei terestre ascunde retele longitudinale si latitudinale malefice. Fenomenul se manifesta insa ca atare doar in nodurile de la intretaierea acestor retele. Armata este interesata de subiect "Descoperirea absolut intamplatoare a zonei benefice din Bucegi, "Gura de Rai" in traditie populara, vine sa rotunjeasca ceea ce stiam pana acum despre anomaliile magnetice atipice. In primul rand ne intareste ideea ca nimic din ceea ce avem lasat ca memorie colectiva prin folclor nu este gratuit, are cel putin un sambure de adevar", declara Vasile Rudan. "Ceea ce am gasit noi in Bucegi are o dispozitie geografica identica cu cea descrisa in folclor. In al doilea rand, stim acum ce si cum sa cautam. Pe diagrame, harti ale subsolului, profilele micromagnetice ale zonelor malefice, despre care avem mai multe date, sunt ascutite, pe cand cele ale zonei benefice sunt liniare, aproape drepte. Timp de mai multi ani am fost ocupati cu alte proiecte de cercetare si am suspendat investigatiile din Bucegi, dar intentionam sa reluam cercetarile si sa facem chiar o demonstratie publica. Apoi vom largi zona investigatiilor, deoarece avem semnale ca asemenea locuri deosebite se mai gasesc, cel putin in zona Masivului Retezat. Interesant este faptul ca din informatiile de pana acum rezulta ca fiecarei zone malefice trebuie sa ii corespunda, undeva in apropiere, o zona benefica, la o distanta de cel mult cateva sute de metri. Deocamdata nu vom divulga locatia exacta", spune Rudan. Acesta mai sustine ca, pe tema cercetarii anomaliilor magnetice atipice din Romania, bune sau rele, urmeaza sa apara o carte si ca Ministerul Apararii se arata foarte interesat de acest domeniu. Cercetatorii de la Institutul "Terra" spera sa se realizeze, cu concursul Armatei, o harta a Romaniei care sa puna in evidenta aceste zone iesite din comun. BUCEGII Oamenii se nasc drumei, iar munii, "o lume deasupra lumii", cum le spunea Gaston Rebuffat, s -au cerut mereu explorai. Cei care au nevoie de o evadare n frumusee, de un refugiu din tumultul oraelor, pot fugi ntotdeauna spre munte, pentru a regsi linitea i aerul curat pe care abia i le pot aminti printre betoane i maini. La noi n ar, una dintre cele mai populare destinaii o reprezint munii Bucegi, aflai la vest de Valea Prahovei - unde se regsesc staiuni ca Sinaia, Predeal, Buteni, Azuga - i la est de culoarul Branului i Valea Ialomiei, care i i traverseaz n partea sa superioar, formnd n trecerea sa Cheile Urilor, Cheile Peterii, Cheile Coteanu, Cheile Ttarului, Cheile Znoagei, Cheile Orzei i Cheile Ialomiei. Eugen Barbu spunea c cine are norocul s vad aceast lume dintre cer i pmnt, pe care o reprezint Bucegii, "ntr -o noapte senin, plin de ger i lumin stelar, se poate luda c tie cum a fost Geneza". Despre munii Bucegi, specialitii spun c sunt un punct energetic foarte puternic, mai puternic dect oricare altul din Romnia. De ei se leag o mulime de legende care au la baz ntmplri mai mult sau mai puin explicabile. "Gura de Rai" din Bucegi n popor, Gura de Rai este vzut ca un mediu benefic, cu caracter sacru, situat ntre cer i pmnt, de obicei pe un picior de munte i care se deschide ntr-o pajite nalt. n munii Bucegi exist un asemenea loc n apropiere de Petera Ialomicioara. Acolo, pe o pant cu o suprafa de aproximativ un kilometru ptrat, organismul pur i simplu nu obosete, iar funciile fizico -chimice se revigoreaz brusc. Specialitii, care prefer pentru moment s nu dezvluie localizarea exact a "gurii de rai", au constatat c aici se manifest o anomalie magnetic atipic, cu efecte benefice uluitoare asupra organismului uman. n 1999 aici s-a realizat un studiu la care au participat fizicieni i geofizicieni, echipa fiind coordonat de Vasile Rudan. Folosind aparatur de geodetecie, acetia au studiat zona timp de mai multe zile, iar dup repetate urcri i coborri au descoperit, n preajma vrfului Doamnei, un lucru extraordinar, un loc unde toat oboseala acumulat pn atunci pur i simplu a disprut. Au nceput apoi investigaii n cadrul crora au fost verificai toi versanii din zona, n urma crora a rezultat c doar pe respectiva pant se producea acel efect absolut fascinant asupra organismului. mpreun cu un medic, s -a constatat c la toi cei care urcau pe acea pant abrupt se nregistra o reglare uluitor de rapid a ritmului cardiac i o stare de bine general n momentul n care stteau n acel loc. Potrivit scienceline.ro, dup partea experimental i tragerea concluziilor, s -a trecut la testarea zonei prin magnetometrie diferenial. Mai exact, subsolul a fost radiografiat cu aparate de tip Partington, care msoar, printre altele, magnetismul Pmntului. Astfel s-a putut determina existena unei suprafee de aproximativ un kilometru ptrat, unde se nregistreaz o anomalie magnetic atipic, o emisie de radiaii patogene de origine necunoscut, provocate n general de rupturi de falii, reflexii ale scoarei terestre sau alte fenomene geologice care apar pe diagrame, dar care nu au fost detectate n zon. Cutremure la ore fixe ntre 1994 i 1997, n munii Bucegi s-au produs zi de zi cutremure de mic intensitate, care se simeau de obicei n Azuga, Buteni i Sinaia. Nimic foarte neobinuit, ar putea spune unii, dar nimeni nu a reuit s explice de ce acestea aveau loc m ereu la ore fixe: 20.00 i 3.00. Cei care au cercetat fenomenul au aflat c, invariabil, naintea ca pmntul s nceap s se cutrem ure se auzea un vuiet ca i cum ceva s-ar fi prbuit sub pmnt. Micrile telurice nu au putut fi localizate n Bucegi, i nici nu aveau legtur cu sursa seismic din Vrancea, unde se petrec zilnic cutremure de mici intensitate. Cele nregistrate n Bucegi aveau magnitudini de 3-4 pe scara Richter, ns seismologii nu leau gsit nicio explicaie, mergnd pe ipoteza c sunt manifestri naturale determinate de fracturi locale ale scoarei. Dup ce cutremurele au ncetat, oamenii din Buteni au nceput s observe un fenomen i mai ciudat: erau ncrcai energetic att de mult, nct orice sau pe oricine atingeau se producea acea curentare pe care oricine o experimenteaz uneori. Numai c la ei deja devenise un fenomen, iar muli au suferit chiar arsuri uoare cnd s -au atins de cineva sau de ceva. n plus, semnalele radio fie cdeau, fie se amplificau brusc n a numite zone. Reeaua secret de tuneluri i "Triunghiul de aur" al Daciei De ani de zile circul ipoteza existenei unei reele de galerii subterane n interiorul Bucegilor. Unii spun c ar fi o ree a care comunic pe sub pmnt cu piramidele din Egipt, alii cred c acolo se ascund baze secrete pe care nimeni nu ar trebui s le cunoasc, iar alii merg chiar pn ntr-acolo nct susin c ar fi o reea construit de civilizaii extraterestre care monitorizeaz atent tot ce se ntmpl pe pmnt. Despre aceste tuneluri, a cror existen este amplu dezbtut, dar nu a fost confirmat, se spune c nu ar exista doar sub munii Bucegi, ci n ntregul arc carpatic, iar de ele se leag mai multe legende.

14

n vremea dacilor se spune c acestea erau cunoscute doar de preoi i de cteva cpetenii. Tunelurile aveau fie un rol strategic, fie ascundeau tezaurul neamului, iar secretul reelei subterane din Bucegi a ajuns doar la cei care aveau menirea de a-l proteja.

Anumite msurtori au artat c exist dou tuneluri care traverseaz munii din zona masivului Bucegi pn n apropiere de Petera Urilor, din Carpaii Occidentali. Se spune, de asemenea, c exist galerii car e comunic prin munte cu Retezatul i Rarul (masivul Ceahlu), pe ale c ror vrfuri ar fi fost, la fel ca pe Vrful Omu, sanctuare care formau "Triunghiul de aur" al Daciei. Cei care s-au ocupat cu msurtorile n Bucegi dar i n celelalte masive din Carpai au ntocmit o posibil hart a reelei subterane din munii notri i au constatat cu uimire c tunelurile nu sunt dispuse haotic, ci formeaz conturul unui lup imens, cu gura cscat, al crui cap este n Munii Apuseni, iar coada coboar pn aproape de Pietroia, judeul Dmbovia. Aceast constatare duce cu gndul la steagul de lupt al dacilor, un arpe cu cap de lup, i la faptul c lupul simboliza n credina dacic inteligen, dreptate i nesupunere dar i, potrivit legendei, un ajutor i un protector n momente grele. Apa vie din Bucegi n urma unor cercetri efectate la nceputul secolului al XX-lea, n Bucegi, pe Valea Ialomiei, s-a descoperit ceea ce se crede c dacii numeau "zona nemuririi". Aici exist un izvor a crui ap este cea mai pur din lume, avnd zero ncrctur bacteri an. "Zona nemuririi", sau "apte Izvoare" (simbolul celor apte izvoare se regsea, de altfel, i pe scuturile de lupt ale dacil or) se afl pe versantul estic al bucegilor, ntre Lacul Bolboci i Scropoasa. Apa din aceast zon, care nu conine nici azotai, nici azotii, izvorte dintr-o grot unde se afl un imens lac subteran. Puritatea apei are dou ipoteze n opinia oamenilor de tiin: fie trece printr-un cmp magnetic care o cur de toate impuritile, fie izvoarele trec pe lng un zcmn t de argint care mpiedic dezvoltarea bacteriilor. Taina Sfinxului din Bucegi Sfinxul din Bucegi este una dintre "etichetele" cele mai cunoscute ale Romniei n lume. ns taina ascuns de acest cap de om care privete n zare, nu a fost descifrat d e nimeni. n jurul lui s-au esut ns numeroase legende. Una dintre povetile Sfinxului spune c acesta era folosit de daci n vechime ca altar la poalele cruia se nchinau preoii venii s stea de vorb cu zeii chiar sub ochii Babelor, alte formaiuni de piatr a cror apariie ascunde o mulime de mistere. Fie c sunt rezultate ale eroziunii, fie c sunt fcute de mna omului, Sfinxul i Babele din Bucegi reprezint dou formaiu ni pline de mister. Despre Sfinx se spune c este punctul n care se adun mai multe uvoiuri de energie, iar muli au povestit c au vzut n jurul acestei formaiuni care seamnn cu un cap de om pe care se afl o cum de dac lumini bizare i scntei aprute de nicieri. ntmplri stranii din Bucegi Muli dintre cei care merg anual n Bucegi au trecut, poate, prin ntmplri stranii, crora nu le -au dat ns prea mult atenie, ci s-au mulumit s le experimenteze i s le trateze ca pe poveti de spus la taifas cu prietenii. Unii au privit ns lucrurile mai n profunzime i au cercetat mai n amnunt, n condiiile n care despre Bucegi se spune c ar fi polul energetic al Romniei. O echip de la "Lumea misterelor", publicaie adresat pasionailor n domeniu, a organizat o expediie n Bucegi, n zone asupra crora planeaz numeroase enigme i unde se spune c se manifest energii absolut inexplicabile. n timpul excursiilor lor, ei au descoperit locuri n care fie aparatele de fotografiat digitale se resetau din senin (Valea Alb, "La stnc"), pentru ca apoi s-i revin la fel de brusc i inexplicabil, fie zone n care acestea se declanau brusc i chiar realizau fotografii foarte bun. Pe un drum forestier care duce la cabana Gura Diham, au descoperit mai multe pietre paralelipipedice care semnau a monumente funerare, lng care au constatat c acumulatorii aparatelor foto s -au descrcat din senin, cu tote c erau noi, la fel i bateria de la telefonul mobil sau cea de la camera video. i n acest caz, toate i-au revenit dup ce grupul s-a ndeprtat de locul respectiv. Ceva mai sus pe traseu, membrii echipei au ntlnit un plc de copaci n interiorul cruia er a un curent de aer inexplicabil de cald, iar pietrele erau i ele calde, cu toate c afar era destul de rcoare, expediia desfurndu -se pe finalul lui octombrie 2009. Revenind ulterior n zon, mpreun cu mai multe persoane, printre care se numrau i sceptici, cercettorii au constatat acelai tip de manifestri ca i nainte. n plus, persoanele care au participat la expediie au experimentat o golire de ene rgie, iar cei care au atins pietrele funerare misterioase chiar au avut ameeli, pierderi de echilibru i au simit minute bune o apsare n piept. Toate bizareriile i legendele legate de Munii Bucegi, nu schimb ns faptul c acest masiv va reprezenta ntotdeauna o surs de energie i de poveti pentru mptimiii muntelui, una dintre cle mai frumoase zone de la noi din ar, care trebuie respectat i protejat ca atare. Magicul Centrul energeticinformaional din Bucegi In Muntii Bucegi, n apropierea Vrfului Omu si sub semnul Sfinxului, se afl cel mai important Centru energeti c informaional, natural, al Planetei. Experti din toate institutele de cercetare ale lumii s-au reunit spre a analiza aceasta teorie afirmata si de Cristina Pnculescu in Taina Kogaionului. S-au constatat uluitoare asemanari intre Muntele Polar sau Muntele QAF din ezoterismul musulman, cu Shamballa sau Muntele Meru din India si Tibet, cu Monsalvat sau Sediul Graalului - unde timpul se transforma in spatiu - din tarile

15

occidentale, cu Muntele Tai - adica al nemuritorilor - din China, cu Axis, Cardines Mundi, stlpul cerului, piramida cosmic, cu crucea sau arborele vieii din crestinism. Din expertiza publicata in rapoartele marilor institute mondiale, in toate aceste variante, rezulta ca Centrul are aceleasi proprietati speciale : incredibile efecte energetice, surprinse in cadre de inalta cercetare fotografica, electroshopografica si fiziconanografica, in pietre, minerale si urme stratosenergetice, cu puteri miraculoase in Sanctuarul principal al Kogayonului, adica Muntii Sacri ai dacilor, Bucegii. In raportul dat publicitatii se vorbeste doar despre trei trepte supreme de iniiere, insa in cel ramas sub sigiliul marilor puteri, expertii scriu amanuntit despre alte douasprezece trepte anuale - ce deschid poarta spre initierea absoluta si spre eternitate - informatii accesibile doar anumitor initiati, acestea cu activitate ciclica, pe un an, ciclurile anuale inscriindu-se in altele, mari de zeci de milioane de ani, pana la formarea ciclului complet numit Mahayuga in traditia vedica, si compus din 4 yuga sau anotimpurile umanitatii, perioade care in antichitate erau egale, insa datorita marilor transformari umane din ultima perioada, cercetarile au relevat diferente intre ele, fapt ce a uimit si speriat in aceeasi masura, datorita urmarilor de necontrolat, in timp... Se mai spune ca Centrul din Bucegi este punctul de ramificatie inspre alte sub-centre energetice din lume, in directa corelatie, acestea avand misiunea divina de a permite nasterea Oceanului Infinit al Omeniei in imperiul energiei si informatiei cosmice. Cheia acestei taine de creatie, numita in traditia populara Axis sau Cardines Mundi, este punctul central al acestui sanctuar dacic, in care se intretaie si intrepatrund centrele structurilor macrocosmice ale universurilor timpului infinit si eternitatii. Comunicarea intre universurile inca necunoscute de mintea umana se face prin sistemul energetic-informational al Centrului, o fereastra de trecere dintr-un univers in altul, conexiunea universala in cadrul careia Timpul este supus, abolind viteza luminii si eliberand avantul omului in cosmos. Teoria Cristinei Pnculescu, prezentata in presa si la TV, a fost intarita de ultimele descoperiri: o piesa arheologica descoperita in Podisul Central Moldovenesc - mesaj al dacilor din sec.I-II i.e.n., alte locuinte dacile gasite la 10 km de Iasi, o tableta din ceramica ce contine informatii despre decorul cosmic, cu cercul pamantului, cadranul celor 4 puncte cardinale, si incizii circulare reprezentand Luna, Soarele, planete si stele, in cele 4 faze ale lunii, avand pe revers corabia - simbolul navigatiei prin viata spre moarte, desigur o amuleta magica. Mai amintim existenta populatiei de gugani de pe muntele Gagu din Retezat, urmasi ai primilor oameni din lume, asemeni bascilor din Pirinei, sau guanchii din Canare, pastori foarte inalti, stranii in comportament si limbaj, ale caror radacini ajung in preistoria miturilor primordiale ale omenirii, stramosii gigantilor din Gigantomachia Elin, ce calcau din munte in munte, ai lui Iovan Iorgovan, ori Hercules, cel ce a rapus balaurul langa izvorul Cernei, ci nu asa cum se spune in Odiseea, pe Olimp, eroarea fiind a lui Homer si Hesiod, care au confundat Gigantomachia din ara Haegului, adevaratul leagan al civilizatiilor lumii, cu zone accesibile timpului lor. In incheierea raportului, expertii releva din nou rolul hotarator al spatiului carpato-danubiano-pontic, centrul spiritualitatii umane, in istoria antica si cea viitoare, alte amanunte fiind insa pastrate sub tacerea marilor puteri... Legenda Cheilor Ttarului din Bucegi (Munii care i-au pierdut cheile) Legenda spune c demult, grupuri etnice de origine mongol, numite ttari, veneau din Asia spre a cuta terenuri bogate n hran, pn prin prile noastre, atrase de frumuseea loc ului. Statul lor se numea Hoarda de Aur, acolo ducnd tot ce jefuiau de prin munii notri, averi pe care le ncuiau n mari cmri zvorte cu lanuri de chei grele, pe care le purtau dup ei, spre a nu fi jefuii n timpul ndelungatelor absene. ntr-una din incursiunile lor prin Bucegii Romniei, vznd nite pietre ciudate i nfiortor de frumoase precum Sfinxul i Babele, au fost ntr-att de copleii de aceste minuni ale naturii, nct ore n ir nu i -au mai luat ochii de la stncile pe care soarele apunea n valuri aurii i calde. Ttarii priveau fermecai, uitnd de jafuri i de goana lor pentru a aduna averi nemsura te. Apoi a venit noaptea, i cerul albastru ca marea s -a acoperit de mii de stele argintii ce strluceau precum visele n somnul adnc al puncilor legnai n albia de lemn a bunicii. Ttarii priveau minunai i visau, pentru prima dat n viaa lor Zorii aurii au aprut nti mai timizi, printre vrfurile golae ale stncilor, apoi au prins curaj i s -au lansat cu vitejie spre creste. Ttarii au simit pentru prima dat n sufletul lor adevrata bucurie, alta dect cea veche, ncercat pe cnd numrau parale de argint. Acum simeau bucuria vieii, fericirea necunoscut vreodat. S -au ridicat grabii i au nclecat pe cai, spre a duce vestea copiilor i femeilor ce-i ateptau n ara lor, voind a mprti cu cei dragi aceste triri de feerie. Doar c plecnd n graba mare i cu ochii nc pe rsritul vesel ce se oglindea n fiecare boab de rou de pe frunze, ttarii i-au pierdut cheile comorilor adunate cu atta zel n toat istoria lor de prdtori cruzi, cheile ce adposteau minunile lumii, furate de prin toate cele patru zri Exact n acel loc se afl i acum Cheile Ttarului, pstrtoare de frumusee venic ! Legenda mai spune c, n zilele cnd norii se las peste muni, acoperind i ascunznd piscuri nalte i stnci, munii i p ierd cheile n ceaa deas ca o panz alb de borangic. Atunci, pe crrile nesfrite se pot vedea iruri lungi de oameni mici si negri care miun de jur-mprejurul coamelor muntoase, lovindu-i capetele n mtnii disperate pe piatra rece. Sunt duhurile munilor, n cutarea Cheilor Ttarului Miracolul piramidei soarelui din Bucegi Puini oameni, cei alei, tiu c exist o singur zi in fiecare an, cnd, la apusul soarelui deasupra Sfinxului de pe platoul Bucegi, razele blnde nconjoar chipul straniu sculptat n piatr i coborndu -se spre baza anticei statui, formeaz o piramid magic... Si aceti puini oameni alei se ntlnesc n fiecare an pe Platoul Bucegilor, n aceeai zi i la aceeai or. Au nceput deja s se recunoasc de departe, urcnd pe coama muntelui, din toate direciile. Doctorul din Hamburg, care vine an de an pentru a cpta energia necesar conducerii cabinetului su n care trateaz zeci de bolnavi, zilnic. Nimeni nu tie secretul reuitei celor peste zece operaii pe care niciun doctor nu le -ar putea face ntr-o zi! Doamna cu plria violet din Sibiu, adus pentru prima dat ntr -un scaun cu rotile de nepotul ei, cercettor la Institutul de Mineralogie Patologic Axente Sever, i care acum vine pe propiile -i picioare, mai mult pentru a mulumi Piramidei pentru magica ei vindecare, Soarelui pentru cderea lui miracunoas i binefctoare n trepte piramidale, ori poate Sfinxului, fr de care nimic nu ar fi posibil... Desigur, unele guri optesc prin vi c doamna ar mai avea i un alt motiv, n faptul c doar aici i n aceast blnd lumin piramidal, plria ei trimite raze violete spre toate piscurile nconjurtoare, ca un tainic mesaj adresat pdurilor de brad i animalelor ce le populeaz. ns acest mesaj nu a putut fi descifrat de nimeni, niciodat..

16

Familia cu cei doi gemeni din Eastwood, ambii bolnavi de artrita psoriazic, boal autoimun care afecteaz ligamentele i tendoanele. Efectul piramidei magice asupra celor doi micui este incontestabil, avnd aciune antiinflamatoare selectiv pentru COX2, i producerea de adalimumab, un anticorp monoclonal uman recombinat de tip Ig G cu specificitate pe ntru TNF alfa. Tnrul cu fibromialgie din Detroit, boal cptat n urma unei depresii severe cu tulburri de anxietate, piramida acionn d asupra lui precum un inhibitor selectiv de serotonina (SSRI), antidepresiv tricyclic. Este tiut c n aceast boal medicii nu au un tratament, recomandnd meditaia i rugciunea Apoi btrnul din Bombay, atins de sindromul Down, cu facies aplatizat i gt scurt, urmare a unei diviziuni celulare anormale la nivelul ovocitului, sau domnul din Kinshasa cu toxoplasmoz nsoit de apariia de adenopatii latero-cervicale, ori doamna din Xi'an ce sufer de virusul Papiloma Uman HPV, sau cei doi tineri din Ontario atini de alopecia, cu capetele acoperite de batice i epcue moderne, pentru a ascunde urmele necrutoarei boli, i muli alii, cu felurite boli i afeciuni, din toate colurile lumii. Unii se rentorc vindecai i revin doar pentru a mulumi, iar alii resimt ameliorarea bolilor copleitoare i fr leac medical, i revin an de an pentru aciunea spectaculoas a Piramidei Magice n continuarea unei viei normale, singura care le permite a se bucura de viaa druit de Creatorul i Mntuitorul umilelor noastre suflete pctoase, El, Cel de Sus, ntru venic i vie pomenire. Exist o singur zi din an, o zi sfnt, cnd soarele i coboar razele blnde, n trepte, peste Sfinxul ce strjuiete mndru Bucegii, ntr-o piramid magic n ziua de 28 noiembrie a fiecrui an, pe Platoul Bucegi se ntlnesc oameni alei, venii din toate colurile lumii Secretul din Petera Ialomiei Continum s v aducem noi probe i mrturii despre misterele Bucegilor. Iat un document primit azi -noapte trziu, fiind sustras din arhive ce nu pot fi numite... V rugm s pstrai n mare tain cele citite, respectai secretele munilor ngropate n galerii subterane de venicii! Clugrul prea nengrijit i speriat, cu barba rvit ca dup o furtun violent cu grindin i alunecri de teren pe vrful muntelui, de unde tocmai coborse. Vorbea grbit i gesticula ntruna, cu mintea tulburat: "M aflu de mult timp n mnstirea din Petera Ialomiei, spat din voia Domnului dar n mod natural i cu mii de ani n urm, n inima unor muni miraculoi n care scenele dramatice umplu nopile de mistere nfiortoare Zile ntregi de posturi i alergtur cu turitii prin galeriile amenajate pentru vizit, pe scri alunecoase i podee de lemn vechi, ros de cari i pu trezit de apele adncului, urmate de nopi de nesomn i veghe, cand spiritele peterii se trezeau i ncepeau spectacolul nocturn, m -au epuizat, ajungnd acum doar un spectru al tnrului robust ce venise aici cu ani n urm. Mi -a plcut dintotdeauna peisajul mirific al munilor falnici i al brazilor verzi, venicia lor, aerul proaspt i mirosul de cetin; mi-a plcut s-i ntmpin pe credincioii care veneau s aprind o lumnare, s le dau sfaturi de credin i binecuvntare ntru Domnul; mi -a plcut s-i conduc pe copiii venii n vizit prin toate galeriile sub lumina reflectoarelor colorate, s le vorbesc despre minunile lsate de Domnul pe pmnt, nluntrul lui precum i deasupra. Apoi au venit oameni bolnavi, care se rugau de sntate. Mil mi -a fost de aceste suflete chinuite, i m-am rugat de spiritele peterii s-mi dea puterea de a m pune n slujba binelui, aa cum mi -a fost chemarea dintotdeauna. Astfel c n fiecare noapte coboram n galeria prin care curge izvorul de ap vie i ap moart cel despre care s-a scris n cteva hrisoave antice, pe care lumea nsa nu le-a crezut, numindu-le basme i umpleam sticlue mici i plate, dintr-acelea de vodka Rustika, pe care le lsau turitii pe iarba ars, n urma grtarelor i a focurilor aprinse prin pduri, sticle de buzunar cum se mai numesc, deoarece sunt tocmai potrivite s le ascunzi n buzunarele sutanei fr a atrage atenia, mai ales c oricum nimeni nu ar nelege de ce s fie nevoie ca sutanele s aib buzunare... i apoi, de fiecare dat cnd un bolnav mi cerea ajutorul, scoteam o sticlu n care lichidul se vedea de un verde intens, aceasta fiind culoarea apei fermecate. Iar omul bea apa, i pe loc i reveneau culoarea n obraji i lumina speranei n ochi, puterea i sntatea tinereii fr de btrnee i a vieii fr de moarte Toate au mers bine pn cnd, ntr-o sear, intrnd n mpria umbrelor din petera ngropat sub munte, vzui cum zidurile prinseser via i se alergau prin hul pmntului, ascunznd coridoare ce sclipeau ademenindu -m precum fata morgana, pierzndu-se apoi n oglinzi paralele ce m ameeau cu jocul lor de lumini i umbre. Fecioare znatice cu ochii sclipind de puteri magice dansau jocul ielelor nfurate n vluri transparente i cu clopoei la picioare, apoi m -au cuprins n vartejul horei lor nebune i urcndu-m ntr-o trsura cu cai de foc, m-au purtat pe deasupra munilor, peste piscuri semee i stnci singuratice, rsul lor i cntecul fermecat rsunndu -mi n urechi timp ndelungat, precum o vraj nepmntean Cnd m-am trezit, o privighetoare i cnta trilul n cetina ce acoperea cerul sfnt de deasupra corpului meu pctos ca o bolt verde, prin care primele raze de soare se chinuiau s strbat. Apoi mi -am simit mintea inundat de o noapte neagr, prin care cu greu mai rzbat crmpeie de aducere aminte, i nu mai tiu de-a fost aievea ori vis" L-am luat de bra pe bietul clugr cu mintea rtcit, i l -am aezat pe un scaun, i-am dat un pahar cu ap i o bucat de pine neagr spre a-i reveni puterile pierdute, apoi i-am vorbit despre credina cea adevarat, care nu admite existena spiritelor prin peteri i pduri, i-am explicat c totul a fost un vis datorat oboselii i posturilor prelungite i, dup ce i -a revenit puin, l-am ajutat s ias la aer, spre a lua drumul napoi, ca un umil slujitor al Domnului, spre mnstirea din Petera Ialomiei, unde-i avea lcaul hrzit de rosturile sale sfinte. E greu s trieti btrn i singur n muni, acum cnd sntatea i fora tinereii te prsesc n timp ce clugrul se ndeprta pe poteca ce erpuia prin codrul de brad, m-am ntors n cas urcnd tot mai greu scrile prea nalte de la intrare i, ndreptndu-m greoi spre raftul mascat de o perdea veche, am scos o sticlu de buzunar pe care abia se mai putea citi un rest de etichet rupt de Vodka Rustica, o sticl mic, plin cu un lichid verde intens Era ultima. Dar de-acum puteam sa-mi iau singur, orict voiam Misterele Bucegilor Seara se las tot mai neagr i grea, focul arde jucu n vatr, umbrele nopii se -adun la geamul ascuns de storuri mohorte. M aez n fotoliul imens mbrcat n piele de Cordoba, n faa biroului din mahon, scldat de lumina celor trei sfenice ce-i trimit razele pe cartea veche, cu pagini roase pe la coluri, de trecerea timpului : Opera lui Sigmund Magnificus O istor ie a omenirii de dinainte de goi i vizigoi, a unei naiuni ce a trit aici cu mii de ani naintea dacilor i a romanilor, fondat orii celui dinti vast imperiu ce a nscris pagini glorioase n istoria primei civilizaii a Terrei, punnd bazele culturii i a pr ogresului moral n toate continentele lumii vechi... Trecutul omenirii, ca i viitorul, se afl ngropat sub stncile coluroase din care se ridic mndru spre naltul boltei cereti, Sfinxul Bucegilor. Stncile acestea ascund nscrisuri i semne, taine cumplite despre trecutul misterios, dar i despre viitorul nceoat Energia emanat de Sfinx, pe care de bun seam, toi cei care au trecut pe -acolo au simit-o i n-o vor uita,

17

se va sfri ntr-o zi Iar ziua aceea va fi cumplit, cci abia atunci vom p utea accede la secretele demult ngropate n stnca rece, aflnd taine terifiante despre abnormalities geotelurice, despre celebrele gates into the world of fairy, aflnd totodat i raiunea pentru care inteligenele colosale ale acelor timpuri de glorie au gsit de cuviin s le ascund de ochii i judecata urmailor, atunci cnd uvoiul de energie - care aa cum deja se tie din surse nu pot fi divulgate potrivit legilor rii n urmtorii cincizeci de ani va disprea, ncetnd astfel a proteja trmul romnesc i locuitorii munilor i pitoretilor mprejurimi. Pagini ntregi stau mrturie tainelor de netgduit ce nu se las dezlegate Obiectivul aparatelor foto, care focalizeaz ima ginea n ptratul distanei focale i unghiuri de cmp ale luminozitii superangulare ! Deschiderea diafragmei obiectivului n raport diametric f ! cu distana focal, astfel ncat cantitatea de lumin ce intr n aparat determin diafragma f/14, ceea ce face imposibil fotografierea anumitor poriuni de stanc Obturatorul este deseori supus unui control n trepte al duratei de expunere, trecnd forat din poziia leaf shutter, n focal plan e shutter ! nelegem astfel de ce anumite fotografii prezint imagini din ndeprtri inestimabile de acele locuri, suprapuse peste altele, de detaliu, luate chiar din subteranul pietrelor ce nconjoara Sfinxul n acelai timp, la multe aparate foto, vizorul este transformat n Single Lens Reflex, n momentul expunerii acesta ridicnd o oglind care nregistreaz secrete nebnuite La cabana Omu, exist o poriune de 50 de metri cubi n care pietrele n forme de paralelipiped nu pot fi fotografiate, ele schimbandu-i forma i alctuirea n fluide care se dezintegreaz spre vile adnci de sub poriunea numit Pridvor. Mici bucele din acestea sunt deseori vndute pentru puterea lor miraculoas n eradicarea foametei - prin senzaia de saietate pe care o singur piatr de o anumit culoare i -o d -, sau beduinilor ce cutreier deertul n lips de ap, pentru crearea strii de saietate i confort - chiar i termic, n sprijinul cltorilor ce peregrineaz nspre calota glaciar, ori pur i simplu pentru asigurarea confortului conjugal i al ctigurilor financiare ocazionale, ori chiar, n cazul anumitor pietre desigur, vndute cu un pre mai substanial, al marilor lovituri financiare i de stat, pentru aceasta ns fiind necesare i alte componente alese cu grij din perimetrul subteran al Gurii Diham, doar de puinii cunosctori care au descoperit stnca cea bleu -gri de fix 3.38 metri ptrai, ce blocheaz tunelul timpului... Oh, n fine... cred c deja am povestit mai mult dect trebuia, poate c despre asta vom vor bi altdat... Toate acestea au fcut ca n data de 28 noiembrie 19.., n cea mai mare tain, s se adune n acea zon personaliti uriae ale lumii : John Kepler, cercettor N.A.-SUA, venit cu o ntreag echip de oameni de tiin, urmat de Xin Qing - director la Royal Chinese Academy acesta incognito, datorit lipsei de transparen n relaiile externe, Hans Ohm directorul Departamentului German de Explorare Interspaial, Aris Kalos referendul Academy of History from Greece, personaliti ilustre ale cercetrii, tehnicii i ingineriei genetice, vrfurile inteligenei lumii de cercetare a zilelor noastre. Raportul lor a rmas secret. Se pare ns, dup cum s-a aflat din surse ce nu pot fi dezvluite, c aceste somiti de fapt nici nu ar fi czut de acord asupra unui raport comun, cercetrile lor ducnd pe piste complet diferite Astfel, n ceea ce privete st ncile albe din Valea Diham, msurtorile unora dintre participani (nu le-am putut afla pe toate, multe fiind pstrate sub cea mai strict supraveghere) arat valori de temperatur att de diferite, ncat noi nu putem dect sa le enumerm aici i s v lasm s v facei singuri o prere, noi nemaiputnd nelege nimic : - Stan Kepler (nepotul lui John Kepler dinspre mam, fiul matuei sale care l -a rugat insistent s-l ia cu el n aceast expediie tiinific, el nemaiavnd posibilitatea efecturii unui concediu n Bucegi, deoarece i efectuase zilele n Caraibe) a msurat pe suprafaa stncilor 60 de grade Celsius. - Xin Qing nu directorul, ci un alt membru al echipei, ns acetia au venit toii cu acelai nume, pentru a putea folosi un singur paaport a msurat o temperatur a acelorai pietre de LR6 grade ! - Perseus Kalos, membru al delegaiei greceti, nu a msurat deoarece a uitat s ia un termometru, plecnd n grab, ns studiind aurolele boreale i determinnd lungimea unui grad de meridian, a putut consemna fr dubii o valoare de -22500 grade Celsius. - George Kepler (cellalt nepot de unchi al domnului John Kepler, din partea opoziiei democrate de care trebuia s in seama cu desvrire naintea plecrii ntr-o cercetare de durat) afirm valori, nici mai mult, nici mai puin dect centigrade ! Ar mai trebui consemnat doar c Mr Levy Bean, medicul the Association of G.D.A, a notat n foile de urmrire a membrilor echipei, c acetia acuzau cu toii ameeli, pierderi de echilibru i memorie, pusee de dual personality - ba chiar Multiple personality, scrisese asistentul su, Vasile Dintrevi, dar Mr Levy a ters deoarece nu put ea accepta ca un importat dintro ar mic s-l contrazic. Firete, raportul medicului a fost la rndul su anulat de o comisie autointitulat Screening Committee, sub care tim cu toii c se ascund Spiritele Pdurilor ce nconjoar mirificul peisaj de pe coasta muntelui, de nimeni vzute vreodat, din timpuri strvechi.. Luna mi bate timid n geam, n timp ce focul tremur obosit, alungnd raze calde pe pereii cptuii n papyrus Versailles Obosit i cufundat n ganduri grele, nchid cartea n care misterele lumii rmn sub lact tainic, pentru nc o venicie, nedezlegate Dar dac, totui ? Raport secret Ctre Departamentul Aprrii SUW, n urma cercetrilor dispuse de ***(nume de cod*) n conformitate cu Directivele SUW si Nota de serviciu nr.276/28 noiembrie 1981, ca reprezentant al Grupului de Cercetare si Expertiz**, v aduc la cunostint urmtoarele: n anul 1982 m-am prezentat mpreun cu echipa tehnic si operativ de cercettori de nalt clas din cadrul Departamentului SUW, n locatia Muntii Bucegi din Romnia. Timp de peste douzeci de ani am fcut cercetri amnuntite, constnd n forri ale muntelui, spturi si dizlocri de blocuri stncoase, msurtori de radiatii si analize de aer, ap si sol, precum si analize bacteriologice, am cercetat gospodrii trnesti, studii istoriografice si chiar folclorul local, pstrtor de datini ce puteau aduce explicatii suplimentare n mun ca de cercetare. n urma tuturor acestor demersuri, am redactat urmtoarele concluzii pe care vi le trans mit n raport secret, fiind date de cea mai mare important nu doar n ceea ce priveste enigma trecutului, dar si viitorul umanittii, responsabilitatea noastr n urma dobndirii acestor informatii esentiale fiind covrsitoare nu doar pentru destinul planetei, ci al ntregului univers: Pe toat lungimea Muntilor Bucegi, n adncurile pmntului, am descoperit o retea imens de tuneluri si ncperi secrete, fr legtur cu exteriorul, improbabil de a fi fost fcute de mna omului, deci ele contin aparate extrem de sofisticate.

18

De-a lungul tunelurilor exist locatii mistice, aflate ntr -o legtur indubitabil cu antice locatii sacre de pe pmnt. n documentele anexate AWX1, AWX2 i AWX3 voi proba stiintific existenta de netgduit a acestor legturi. Unul din tuneluri strbate un baraj energetic ce transform orice obiect plutitor ntr -un praf fin, la captul cruia aflnduse o imens poart din piatr. n urma tuturor cercetrilor noastre, pot afirma cu probele din anexele BW1 -BW13 c aceasta duce spre o alt lume paralel si ntr-un timp definit de caracteristici ce ne-ar fi permis ptrunderea, ns nu si rentoarcerea n prezent. Am abandonat cercetrile pe aceast pist. Cutnd tezaurul ngropat de Zamolxis n scopul aprrii locuitorilor, am constatat c el se ntinde pe o retea de tuneluri ce ia forma unui lup imens cu gura flmnd si colti fiorosi, ca n iuresul unei aprige vntori. Cercetnd straturile de com ori, putem afirma c ele au fost sporite de nenumrati domnitori si conductori de -a lungul timpului. Valoarea este inestimabil ! Pe un picior de munte aflat la deschiderea unei pajisti nalte, am descoperit anomalia magnetic numit Gura de Rai si ntlnit si n traditia popular, nu doar o locatie cu actiuni incredibile asupra organismului uman, ns, aa cum au evideniat cercetrile ce urmeaz a fi menionate n anexe, Tabel WX10 -WX20, sacralitatea acesteia este un mediu ntre Cer si Pmnt, materializndu-se ntr-o cale ce duce spre Rai, motiv pentru care, pe vremea Basarabilor, platoul Bucegi era interzis muritorilor. Vom reveni n urmtoarea misiune. Pe Valea Ialomitei, n partea estic a masivului, cercetrile noastre au descoperit un lac subteran imens, Locul Celor Sapte Izvoare, n apa crora analizele noastre au relevat nivelul bacteriologic egal cu 0. Marele Zeu Zamolxis de acolo bea ap. Nivelul radiatiilor nregistrat pe creste este imens, noi neputnd sa-l masurm cu exactitate, deoarece instrumentele noastre de msur nu au fost suficient de performante si au cedat la efortul urias, ce le-a depsit posibilittile. Am reusit ns s localizm Triunghiul de Aur, n ale crui colturi se afl energiile impresionante si nemaintlnite n niciun alt loc de pe pmnt. Aparatele aflate n tunelurile secrete din adncuri ne-au permis s vizualizm ntregul trecut al omenirii, datele fiind nregistrate n Anexele WXX1-WXX7789. Aceleasi dispozitive ne-au permis s vedem si viitorul, date pe care.................................. Aici se ntrerupe raportul secret pe care satelitii nostri l-au interceptat printr-un uimitor accident energetico-radiologic si pe care, nestiind unde s-l transmitem, l publicm n speranta c cei ce detin orice fel de amnunte ne vor contacta n vederea unui schimb de informatii mai amnuntit. V multumesc pentru atentie si interes si .............................. Extraterestrii din Tunelul Timpului De la Cabana Babele (2200 m) coborm spre vest, traversm cteva viroage i dup 10 -15 min ajungem deasupra unei zone stncoase, de unde poteca se strecoar ctre dreapta, printr-un mic culoar i conduce pe Piciorul Babelor, de-a lungul cruia traverseaz o zon de bolovniuri i ajunge curnd ntr -o a larg. Exact dup 15 minute, ajuni n zona stncoas, dac facem 10 pai spre stnga, ndeprt ndu-ne de potec, vom gsi o groap de dimensiuni mici la nceput, strjuit de nite semne ciudate, fr neles, i care apoi se lrgete, dup spusel e unui renumit profesor de la Universitatea Sorbona care ns, de teama ameninrilor primite, nu i -a dat numele, trimitandu-ne doar un mesaj cifrat. Este intrarea in tunelul timpului, gasita pentru prima data de extraterestii veniti in cautarea tainelor universului. Nu puteti intra, pentru ca ei sunt inca acolo si nu permit nimanui apropierea de aceasta descoperire uluitoare. Noi va semnalam pozitia exacta, doar ca sa stiti sa ocoliti cu grija locul, deoarece uneori extraterestrii ies din tunel si numeroase grupuri ne-au semnalat faptul ca nu sunt foarte prietenosi, aceasta fiind singura lor portita spre lumea din care au venit in urma cu cateva mii de ani, si singura lor posibilitate de intoarcere. De altfel, si pe noi ne ameninta mereu, ba chiar intra online pe site pentru a deruta cititorii: cand vedeti online galben, sa stiti ca ei sunt! Dar iata, chiar acum, o echipa de-a noastra plasata la observatorul de la Babele ne semnaleaza faptul ca au vazut doi tineri, o fata si un baiat, intrand in tunel Vai, ce pacat ca nu a fost nimeni in apropiere, sa -i opreasca! Nu se stie daca vor mai iesi vreodata; stiti bine ce s-a intamplat cu Elodia, nu mai comentam Pentru cine ii cunoaste: fata era imbracata in hanorac rosu, pantaloni albastri, caciulita mov si avea un rucsac verde; baiatul avea o salopeta albastra, caciula neagra, rucsac maron. Au trecut deja doua minute; dar iata, la intrarea in tunnel, se vede o miscare: iese cineva foarte greu, nu-mi dau seama de ce Vai, sunt doi batrani, care abia se tarasc cu greu pana la poteca. Batranica este imbracata intr-un hanorac rosu, cu pantaloni albastri si taraste dupa ea un rucsac verde; batranelul este imbracat in albastru, cu un rucsac maroniu Echipa noastra ajunge chiar acum langa ei si-i intreaba cine sunt. Ni se transmite prin fir ca batranii au Alzheimer si nu-si amintesc nimic, nici cine sunt, nici cum au intrat acolo... Dar ce se intampla? Un bruiaj... se pare ca nu vom mai putea transmite... Extraterestrii au interceptat transmisia si nu ne mai lasa! Dar va promitrem ca vom reveni, imediat ce legaturile vor fi restabilite... Comoara din Bucegi Sttea de ceva timp rezemat de peretele stncos n care cteva raze de peste deal bteau cald, ntr -un amurg trziu. Christian Abel se ntorsese aici, pe colinele copilriei, acum, la btrnee, chemat, parc, de un glas ce strbtea din timp uri aproape uitate, dar care se fcea auzit din ce n ce mai mult, n special n serile linitite cnd, n faa emineului stil baroc, la lumina sfenicului vechi din gresie i nconjurat de nite nepoi imaginari, i care uneori luau chipul vechilor prieteni din copilrie, rmai, dup atta timp, la aceeai vrst la care erau cnd s -au vzut ultima oar, le povestea, n gnd, despre frumuseea btrnilor muni cu piscuri ce urcau printre stele i vi adnci i prpstioase, n care pdurile de brad cu mirosul mereu proaspt de rin, pe care nu l-a putut uita niciodat, erau strbtute de izvoare mai nti pitite printre tufe, pentru ca apoi, dup ce se nvolburau printre pietrele albe de lumin, s se prvale n cascade nspumate; le povestea de ursul brun, btrnul prieten p e care de attea ori l ntlnise pe potecile prsite, ce duceau la tufriul de mure; de grotele n care se piteau, jucndu -se de-a vai ascunselea, ei, copiii munilor, cum li s -a spus ades. Aici, pe Platoul Bucegilor, descoperise pasiunea pentru explorare i, nscris, mai trziu, n cercul de speologie Focul Viu, cerc de turism specializat nfiinat in anul 1969 din iniiativa unor iubitori de munte, studeni ai Facultii de Geologie -Geografie din Bucureti, nvase s ptrund, nti cu sfial dar cu nestvilit curiozitate, apoi cu ndrzneal i pasiune, n tainele din adncuri, echipat cu casca cu jugular n y, flacra acetilenic i lumina electric, frontal, subcombinezonul din fibr "po lar" luat direct pe corp, fr alte haine de piele, ciorapi din neopren ori hamul speologic sau carabiniera de dimensiuni reduse pentru agarea lmpii de carbid. Strbtuse, astfel, numeroase peteri n care nimeni cunoscut nu intrase vreodata; doar btrnii povesteau, seara, la foc, legende

19

Cea care-l atrsese n mod deosebit, dintotdeauna, era despre o cheie fermecat, ascuns ntr -o peter, de nsui duhul munilor; dei nimeni n-o vzuse, se tia sigur c era o cheie mare i grea, de culoarea sienei arse, cu micue ncrustaii n form de coarne de cerb; i c era cheia de la o comoar, se mai tia dar unde era comoara, i despre ce comoar era vorba? De cte ori punea aceste ntrebri, btrnii i rspundeau cu un zmbet abia schiat: asta, doar cine gsete cheia, va ti Ct i dorise, n copilrie, s gseasc cheia fermecat! i ct o cutase, mpreun cu prietenii lui, plecai i ei, acum, prin lume. Dup ce povetile copilriei se pierduser prin ani muli de studii, nti n ar, apoi n Anglia, studiind tehnica speologi ei alpine, organizare ture speologice i echipare peteri, nivel superior, Christian Abel, devenit, n timp, un reputat speolog, cu numeroase studii i tratate publicate despre speologie fizic i biospeologie, iat -l ntors pe meleagurile natale, chemat parc de un glas pierdut prin timp, al inocenei i dorului de cas. Urcase pe vechea potec i cu nerbdare, dar i cu mirare: aici parc nimic nu se clintise din loc, totul prea ca n urm cu treizeci de ani; stnca semea, de sub care rzbtea un fir de ap rece, printre pietrele calcaroase; poteca erpuit prin pdurea stufoas, cteva raze de lumin mpletite prin frunzisul verde, cimbriorul i rhododendronul violet, potbalul auriu i firava genian, ori parfumata levnic. Ajuns lng peretele muntelui, cut prin tufa de jnepeni intrarea n grot; era o mic scobitur n piatr, prin care n -ai fi crezut c se poate ptrunde nuntru, dar el tia Se aplec zmbind, amintindu -i de cte ori, n copilrie, ptrunsese n inima muntelui prin aceast porti ascuns de privirile turitilor care nu aveau de unde s cunoasc locul. Doar intrarea era strmt, apoi grota se lrgea ntr-o galerie lunguia, pe care de attea ori o strbtuse, c ajunsese s -i cunoasc fiecare col ori adncitur. La fel porni i acum, n vechea aventur a copilriei pe care n-o putuse uita nicicnd. Cu lanterna inut n mna stng, lumina fiecare petec de stnc, n timp ce cu mna dreapt mngia peretele ntunecos, recunoscnd fiecare piatr: aici, o fe lie de andezit, apoi granitul zgrunuros, calcarul glbui, dincolo, brecia, dolomitul, ori calcarul recifal. Toate erau ca n copilrie, le regsea bucuros, pierdut n amintiri. Deodat, din aceast visare l trezi o lumin venit brusc, dintr -un perete ndeprtat, pe un coridor de care, parc, nu-i mai amintea O lumin n inima muntelui, ntr-o grot n care aproape crescuse, de attea ori intrase n ea, copil fiind; nu, nu era posibil! Christian Abel era acum un om de tiin matur, nu mai credea de mult n mira cole. Povetile copilriei erau frumoase i nc i le amintea cu nostalgie, dar acum tia c erau doar frumoase basme ale muntenilor sftoi ce depnau seara, la foc, aiureli, s le mai treac timpul Raza de lumin l sfida cu sclipirea ei din adncuri, rbdtoare i neclintit de verdictul omului de tiin. Simi broboane de sudoare ce-l strbteau n aerul ngheat al peterii. Hotr s mearg spre lumin; picioarele nu -l ascultau, nglodate, parc, n stnc. Se desprinse cu greu i pi ncet, cu team, ca pe -o lespede vrjit. Pas cu pas, se apropie de oaza sclipitoare; era ca o lume ce se deschidea n mod miraculos, spre un alt trmncerc, apropiindu -se, s ptrund nti cu privirea, n aceast lume pe care, ntr-o lucire de gnd, o vzu ca pe o gaur n timp, prin care ptrundeai n a lt univers paralel. Totul era luminat ca prin cea, nimic nu putea distinge n aceast fant plin de semnificaii... Ajuns aproape, ntinse mna, spre a intra cu to tul n lumea miraculoas a luminii pure. Mna se izbi de stnc. Era o stnc din piatr de mic, pe care, o raz pornit din lanterna lui i lovit de peretele opus, se rsfrngea, amplificnd lumina, aa cum face de obicei orice pietricic de mic pierdut prin colbul drumului, n ca re o raz de lumin sclipeste ca aurul. Rse nciudat, de el nsui Doamne, ce naivitate! Dup attea studii tiinifice pe care le scrisese i attea premii obinute, cum putuse fi att de naiv? Exact ca -n copilrie! Colindase lumea, pentru ca ntors aici, n btrnii Bucegi, s descopere deodat Maina Timpului i Triunghiul Bermudelor, la un loc, la el acas Gndi amuzat c, ntors din cltorie, va avea ce le povesti imaginarilor si nepoi, n serile de singurtate, din faa emineului. Porni napoi, am uzat de toat aceast ntmplare hazlie, glumind n gnd pe seama lui i a amintirilor de demult, care nu voiau s -l prseasc. Mergea greu, printre cioburi de stnc ascuite i alunecoase. Apoi, ntr-o clip de neatenie, piciorul clc alturi i simi cum se prvale ncerc, disperat, s se agae de pietre, dar acestea i alunecau printre palmele crispate; picioarele cutau n zadar un punct de sprijin, totul se mica, se zguduia ntr -un vuiet nfiortor; lanterna zburase o dat cu buci calcaroase ce alunecau de-a valma, prinzndu-l ntr-un vrtej cumplit. Gndi scurt i deodat, parc, mpcat, c acesta e sfritul; tiuse dintotdeauna c aici, n acelai loc n care viaa lui ncepuse, avea s se termine la fel de brusc, ntr-o zi; i aceat zi venise. ntr-o fraciune de secund rememor primii ani cu uimirile lor i bucuriile de neegalat; revzu chipul blnd al mamei i aspreea din privirea de un albastru tios a tatei, pe prietenii lui, Florian i Achim, cu genunchii venic julii i privirile curioase ca de pisic, apoi o vzu pe ea, domnioara ce venise n vacan la domnu nvtor, bunicul dumneaei, i pe care o visase ani n ir, spernd ntr-o revedere ce nu avea s se ntmple vreodat Se vzu, apoi, pe sine, n laboratorul cu zeci de neoane sub care, minile luminate ale colegilor si rezolvau formule savante, apoi... Apoi i ddu seama, dintr-o dat, c prvlirea lui se terminase demult i sttea pe pmnt stabil, umed i rece. Nu alunecase dect un metru i jumtate, ntr -o adncitur spat n stnc, de trecerea vremii. Nu avea nici o julitur i, pipind cu mna alturi, gsi lanterna rezistent la ocuri. Ce sperietur! Nu -i venea s cread Cum s-i gseasc sfritul aici, ntr-o scobitur de civa metri pe care o cunotea palm cu palm? Btrneea, i zise el; de cnd nu mai umblase prin peteri, ncepuse s uite. Devenit deodat, parc, mai nelept, regsi drumul spre ieire. Acum pea cu mult atenie, n cet, cu grij. nti i se pru c viseaz. Apoi, din ce n ce mai clar, tiu c se auzeau oapte; da, aici, n grota unde era singur, se auzeau, venite de nicieri, oapte de neneles. Se opri, tot mai uimit. Se aplec i lipi urechea de pmnt, ncercnd s afle de unde veneau; o lu spre stnga, cu sfial. Din loc n loc se mai oprea i asculta pietrele, cu urechea lipit, aa cum fcea, adesea, n copilrie. Gsi un coridor strmt, prin care ptrunse aplecat, bjbind; oaptele se auzeau acum tot mai clar, i tot mai aproape. Cine suntei? ntreb abia optit, la rndul su. Ecoul i rspunse cu mii de glasuri venite din toate prile. nghe de fric. Apoi, printre pietre, l vzu: ipotind agale, vechiul pria de care uitase i aminti cum l ascul tase de attea ori, n copilrie; i atunci i se prea c izvorul ascuns n grot i optete lucruri doar de ei doi tiute. Zmbi, regsindu -i o senintate de mult uitat i abia acum porni, hotrt, spre ieire. Vzuse, regsise, i amintise! Parc toat copilria lui se pstrase neatins de trecerea timpului n aceast grot micu din btrnii muni Atunci l vzu. Exact n faa ieirii, sttea el; ntruchipat, parc, din venicia stncii, ca un btrn nelept cu barba alb i privirea ptrunztoare, cu zmbetul senin: Duhul Munilor. Christian Abel nu -i putu reine un zmbet ironic n colul gurii Asta le ntrecea pe toate. Era obosit; efortul, nti al urcuului pe potecile ntortocheate ale muntelui, apoi pe stncile alunecoase, i apoi, toate aceste emoii resimite n grota copilriei, iat, i spuneau cuvntul. Nici nu clipi. Se ndrept n acelai ritm, calm, spre "zeitatea" mpietrit. l privea uor amuzat, aa cum ai privi un tablou, ori ai citi o legend. Tocmai se pregtea s-i dea binee i s-l ntrebe de sntate, dup obiceiul locului, cnd acesta l opri cu un gest scurt, ridicnd mna stng cu palma ndreptat spre el. Apoi vzu, n mna dreapt, o cheie, pe care duhul i -o ntinse, tcut. Christian Abel lu cheia, fcu o scurt plecciune, i iei zmbind la fel de amuzat. Lumina orbitoare de afar l fcu s nchid

20

ochii pre de cteva secunde. Razele de soare coborau pe piscuri domol, printre umbrele nserrii. Cteva stele se agaser deja prin crengi. Se aez pe o piatr i privi, abia acum, cu interes, cheia: era mare i grea, dintr -o alam de culoarea sienei arse, cu micue ncrustaii n form de coarne de cerb. Pe o potec iit de dup Colii Morarului, apru o turm de oi. Ciobanul, un btrn cu pantaloni din aba, strni pe picior i bgai n nclri nalte cu carmb i nojie legate n cruce, peste care purta o ub din blan de oaie neargsit, se o pri, sprijinit n baston. - Bun seara, i spuse Abel. Am intrat n grot i iat, am gsit aceast cheie M gndesc c o fi pierdut-o cineva, adug el, ncurcat tii a cui ar putea fi? Ori, poate, vreun turist, mai zise, uitnd c nici un strin n -ar fi gasit niciodat intrarea de dup jnepeni. Rostea vorbele la ntmplare, privind ncurcat n jos, pe lng cheia ce-i prea din ce n ce mai grea Cnd, n sfrit, ridic privirea, pstorul se pierdea pe dup piscul ndeprtat al muntelui scldat n lumina lunii, ce -i rezemase coatele, ca-n fiecare sear, pe uluca stnii. Dincolo de vreme Cu sigurana, muli dintre dumneavoastr, pornind n drumeiile menite s v dezvluie tainele Bucegilor, lundu -v ca punct de plecare frumoasa staiune montan Buteni, nu v-ai gndit nici o clip c, dincolo de frumusee, relaxare i sntate, oraul de la poalele Caraimanuiui ascunde nenumrate alte enigme, fiind o adevrat poart spre lumi pe care doar le bnuim c exist. nsi denumirile locurilor sunt nvluite n necunoscut, originile lor nefiind nici acum elucidate. Btrnii spuneau falnicelor palate de piatr, strjuite de misteriosul Sfinx, Buceci, nume care, dup unele preri, vine de la stpnul acelor pmnturi, un anume Buceac, n vreme ce alii susin c denumirea se trage de la pluralul cuvntului "buceac", care nseamn un covor verde i moale de muscinee, plante care abund prin acele locuri. Primele meniuni despre Masivul Bucegi se pierd n negura vremurilor, dar gsim consemnri exacte n 1592, cnd locuitorii din vechea cetate a Rnovului au cumprat puni pe Valea Cerbului, obligndu -se n faa domnitorului Mihai Viteazul s plteasc o arend i n folosul mnstirilor. Trecnd ns de istoria tiut de noi, oraul Buteni este punctul de plecare spre o lume tainic, care ateapt s -i fie dezlegate enigmele... Lumini misterioase Cu civa ani n urm, ntr-o nopate, s-au observat pe Valea Cerbului o serie de lumini bizare, pe versantul sud-estic al Caraimanului. Date fiind condiiile existente, noapte, uneori cea, vnt i chiar ploaie, dar i locul unde acestea au aprut, la jumtate a peretelui vertical i n poziii diferite, ideea unor alpiniti n ascensiune era exclus. Una dintre lumini s-a desprins de versant, a efectuat o bucl maiestuoas prin vzduh i a disprut ntre Colii Morarului, fr a-i pierde din intensitate i form. Energii misterioase Relatrile ctorva locuitori ai oraului Buteni au demonstrat c, ntr -adevr, n acest loc, legenda i paranormalul, nelegnd prin acest cuvnt acele fenomene pe care le percepem, dar nu le putem explica, i dau mna cu realitatea nconjurtoare. Acetia spuneau urmtoarele: "Fiind noapte nu putea fi vorba de alpiniti. Cred ca sunt fenomenele paranormale. Am auzit de existena unui depozit dacic, un tunel necunoscut, n zona Caraiman - Omu." "tiu c n zona Omu exist un flux de rencrcare bilologic. Cu ani n urm am gsit acolo nite unguri, din Ungaria, care spuneau c au venit special s se rencarce energetic. Deci tiau ei ceva. Mai cunosc faptul c pe creasta Omu - Gvane Doamnele exist o zon energetic deosebit, de natur necunoscut. Sus, unde s-a montat crucea pe Caraiman, constructorii au gsit acolo platforma fcut. Era ca o pist de aterizare, fcut poate de extrateretri". Am vzut n mai multe seri, sus pe munte, lumini. Odat, cnd am ajuns n vrf cu nite prieteni, eram mori de oboseal, dar dup zece minute toi eram revigorai de parc nu urcasem pn acolo. Militarii de la releul de pe Cotila studiaz de muli ani, cu aparatur special, o energie necunoscut, izvort din legtura Sfinxului nostru cu cel de la Gizeh, Egipt, dar i cu un altul din America de Sud. Confirmari inedite Exist argumente solide care vin n sprijinul ideii c la Buteni se afl o poart spre lumea nevzut a Bucegilor. O doamn din Bucureti, proiectant de profesie, primete de 12 ani nite comunicri din netiut, ntr -un alfabet necunoscut pe Terra. Doamna a fost, mpreun cu un grup de radiesteziti, n platoul Bucegilor, unde a efectuat o serie de msurtori. Nu numai c rezultatele au fost surprinztoare, dar unii dintre participani au vzut", printr -o fereastr spaio-temporal, lucruri incredibile. ntr-o lume paralel cu noi, n aceste locuri n care vechi legende spun c sunt ascunse comorile dacilor, grupul de radiesteziti a vzut rachete cosmice i fiine extraterestre lucrnd n jurul lor. i dac sntei tentai s nu dai crezare unor astfel de afirmaii, iat ce spune celebra supranumit i tomograful viu, nevztoarea, care pune diagnostice mai precise dect doctorii: "A colo este trecutul omenirii. Dar nu e vorba de omenirea cea de acum doua mii de ani, ci de cea cu mult mai demult". "La Sfinxul din Bucegi, care este aprtorul tii noastre, vine un uvoi puternic de energie. Cnd aceast energie va slabi, cineva va ptrunde sub Bucegi i va gsi nscrisurile i semnele care ne vor arta ce avem de fcut n continuare". Care nscrisuri i care semne? Cine le-a lsat, cnd i de ce? napoia populaiunilor cunoscute n antichitatea greco -roman sub numele de gei i daci se ntinde o lung serie de mai multe mii de ani, o istorie nmormntat a unor mari evenimente, a cror importan a trecut departe peste orizontul acestei ri, istoria unei naiuni geniale, puternice i glorioase, care, cu mult nainte de timpurile troiane, fondase cel dinti imperiu vast al lumii, ntemeiase prima unitate de cultur n Europa i pusese bazele progresului moral i material n Asia de apus i n Africa de nord". Aadar, o populaie veche de milenii, strbunii strbunilor notri daci, ne -a lsat un tezaur de tiin ascuns n inima Bucegilor, pzit de misteriosul Sfinx, n tunele care se ntind pe distane uriae, protejate de energii necunoscute, o lume a misterelor a crui poart este la Buteni i un drum, drumul secret al dacilor.

21

22