Izvolarele dreptului funciar (def, clasificare si continut) -sunt formele de exprimare a normelor juridice, determinate de modul de adoptare de catre

Parlament. Dupa importanta, izvoarele se clasifica: -Izvoare generale - cuprind: -Constitutia Romaniei; -Legea administratiei publice locale; -Codul civil si Codul de procedura civila. -Izvoare specifice - cuprind:-Legea fondului funciar nr.18/1991, Legea nr.169/1997; -Legea arendarii; -Legea nr.213/1998; -Legea nr.1/2000; -H.G. nr.1172/2001; -Legea nr.10/2001; -Legea nr.50/2002; - Legea nr.66/2004; - Legea nr.247/2005; -Izvoare conditionate -cuprind:-Cutuma sau obiceiul juridic; -Conventiile international; -Procedentul juridic. Raporturi juridice def, entitati, criteria de clasificare; dreptul de proprietare (DP)-def, attribute, trasaturi, structurare si forme ale DP. Raportul juridic este relatia sociala funciara care se supune normei juridice, norma care reglementeaza conduita persoanelor fizice si juridice. Entitatile raporturilor juridice sunt date de: subiectele raportului juridic, continutul raportului juridic si obiectul raportului juridic. Clasificarea raporturilor juridice: -RJ legate de destinatia si folosirea terenurilor; -RJ legate de proprietatea asupra terenului (publica sau privata); -RJ legate de dezmembramintele dreptului de proprietate asupra terenului; -RJ legate de protectia mediului, stabilite de stat si necesar a fi indeplinite de detinator; -RJ legate de evidenta funciara; -RJ legate de publicitatea imobiliara prin cartea funciara; -RJ legate de raspunderea contraventionala si penala in domeniul funciar-cadastral. Dreptul de proprietate (DP) dreptul pe care il detine cineva de a se bucura si de a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, in limitele determinate de lege. Atributele DP sunt: posesia, folosinta, dispozitia. Trasaturile DP sunt: DP este un drept absolute si inviolabil; DR este drept exclusive; DP este un drept perpetuu; DP ca marime, intindere, limite sau continut este reglementat de lege. Proprietatea publica (Caractere, obiecte, administrare). DP publica are urmatoarele caractere: -inalienabil bunurile nu sunt in circuit strain, nu pot fi dezmembrate prin constituirea de drepturi reale cu uzul, uzulfruct,abitatie; -imprescriptibil DP asupra bunurilor nu se stinge prin extinctive; -insesizabil bunurile nu pot fi executate silit , nu pot fi cesionate silit) Obiectele proprietatii publice sunt toate bunurile ce apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale . Bunurile care sunt de folosinta generale sunt asimilate cu notiunea de interes public sau uz public; bunurile care, prin lege nu au fost declarate de interes national, sunt bunuri de interes public local. Proprietatea publica a statului are caracter exclusiv si nu are caracter limitativ, fiind oricand imbunatatita prin lege. Proprietatea publica privata si proprietatea privata de drept comun (caractere, oriecte, constituire si regim juridic). Proprietatea publica privata: Obiectul: bunurile care fac parte din Proprietatea publica private se supun normelor de drept comun, nominalizarea lor ca bunuri private ale statului sau ale unitatilor adm-teritoriale se face prin HG. Constituirea: modalitatile de drept civil pot fi: -achizitii de bunuri prin cumparare , in echivalent, in cazul executarilor silite sau licitatiilor -dobandirea in conditiile legii a bunurilor abandonate sau ratacite -confiscarea, exproprierea sau rechizitionarea ca procedee exceptionale -tercerea in domeniul public privat a proprietatiilor domeniului public, pin dezafectare -donatii ale persoanelor fizice sau juridice sau testament ale pers. fizice. Regimul juridic: bunurile proprietatii publice private sunt in circuitul civil,cu mentiunea ca acestea nu pot fi instrainate fortat prin executare silita, instrainarea se va face numai prin adjudecare publica . Bunurile

domeniului privat pot fi concesionate sau inchiriate sau arendate in conditiile legii. Proprietatea privata de drept comun Obiectul: Bunurile care nu sunt scoase, prin lege, din circuitul civil, constituie obiectul proprietii private de drept comun a persoanelor fizice si juridice. Dreptul de proprietate, a persoanelor fizice si juridice, se poate apar in justiie prin mijloace de drept civil. Revendicarea bunurilor poate avea loc, daca nu s-a produs uzucapiunea. Regimul juridic: Bunurile pot fi nstrinate sau dobndite prin oricare din modurile stabilite de legislaia civila, in corelare cu normele dreptului funciar. Transferul dreptului de proprietate are loc in corelare cu cartea funciara, avnd in vedere ca, opozabilitatea se realizeaz numai prin publicitate imobiliara, adic, numai dupa ce proprietatea a fost intabulata (inscrisa n cartea funciara). Orice proprietar poate dispune de fructele sale prin acte sau fapte juridice, in condiiile legii, insa fara sa tulbure posesia sau folosina vecinilor sai. Reglementarile specifice legilor fondului funciar (moduri de dobandiri si continut) Urmarind Legea 18/1991 se pot mentiona urmatoarele moduri de dobandire: Reconstituirea dreptului de proprietate private se refera la redobandirea terenurilor comasate in fostele cooperative agricole de productie daca nu li s-au atribuit alte terenuri, in compensare, fostilor proprietari sau a urmasilor acestora. Constituirea dreptului de proprietate privata in favoarea fostilor cooperatori sau urmasilor lor , care au adus in fostele CAPuri terenuri cu suprafete mai mici de 5000 mp sau persoanele care au fost angajati CAP in ultimi 3 ani. Terenurile luate in consideratie sunt cele care au fost detinute de CAP la ianuarie 1990, suprafata maxima de atribuit este de 50 ha-arabil, iar prin constituire suprafata maxima este de 10 ha pentru persoanele de la art 9 lit(c) si 1 ha pentru persoanele de la lit. (d) din legea 18/1991. Propietari sau mostenitorii care nu s-au inscris in CAP , nu au predate sau nu li sau preluat de stat terenurile pot cere prefectului titlul de fond funciar. Terenurile neatribuite la incheierea reconstituirii dreptului de proprietate vor trece in domeniul privat al centrului administrative de care apartin, fiind apoi puse la dispozitia celor care doresc a le concesiona in vederea dezvoltarii exploatatiilor agricole. Unitatile de cult pot cere restituirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata in cazul in care aceasta depaseste suprafata mentionata, in baza Legii nr.247/2005. Aceeasi lege permite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere pe vechile amplasamente ,persoanelor fizice sau Trasaturile regimului juridic al instrainarii terenurilor Potrivit Legii nr.18/1991, terenurile care fac obiectul constituirii dreptului de proprietate nu pot fi instrainate timp de 10 ani prin acte intre vii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de instrainare-actiunea de nulitate poate fi formulate de primarie,prefectura sau orice persoana interesata. Forma actelor de instrainare este cea autentica. Aceasta obligatie se mentine si in cazul instrainarii unei constructii. Nu exista nicio diferenta de regim juridic sau aspectul formei actului de instrainare, dupa locul unde se afla terenul-intravilan sau extravilan. Suprafata maxima de teren care poate fi dobandita prin acte intre vii este de 200 ha teren agricol in echivalent arabil , in familie. Instrainarile effectuate in scopul comasarii parcelelor si loturilor de teren, prin constituirea unor immobile mai mari care sa cuprinda suprafete continue, indifferent de destinatia lor, precum si instrainarile effectuate de catre persoanele indreptatite sa obtina renta viagera Agricola, pot fi effectuate sip e baza schitelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicarii legilor fondului funciar, sunt scutite de taxa de timbre si de timbre judiciar. Situatia juridical a terenurilor proprietate de stat (extravilan si intravilan) Situatia juridica a terenurilor proprietate de stat din extravilanul localitatilor este reglementata astfel: -terenurile care au fost trecute in proprietatea statului, aflate in administrarea IASurilor, regii autonome, statiuni de cercetare fac obiectul cererilor de reconstituire a fostilor proprietari

-terenurile proprietatea statului aflate in folosinta fostelor CAP, raman pentru constituirea dreptului de proprietate persoanelor indreptatite, restul urmand sa fie trecut in proprietate publica privata a unitatilor administrative-teritoriale. -terenuri, foste izlazuri comunale folosite de stat ca pasuni, fanete sau arabil se restituie proprietati publice private unitatilor administrative-teritoriale pentru a fi folosite ca pasuni , producerea de furaje sau seminte furajere. -terenurile forestiere care au apartinut unor personae fizice , dar apoi au trecut in proprietatea statului ca urmare a unor legi special , se restituie pe vechile amplasamente in suprafete maxime de 50 ha. -terenuri pe care se gasesc instalatii hidro-tehnice , -electrice sau hidroamelioratii, pe care se desfasoara exploatati miniere sau operatiuni petroliere se restituie fostilor proprietary suprafete echivalente constituite din rezerva existent la comisiile locale. Situatia juridical a terenurilor proprietate de stat din intravilanul localitatiilor este reglementata astfel: -terenurile ,proprietate de stat care au trecut in domeniul public privat al unitatiilor administrativeteritoriale pot fi instrainate , concesionate celor care doresc sa-si construiasca locuinta proprietate proprie, pentru amplasarea de obiective sociale sau economice cu anumite exceptii: -terenurile proprietate de stat, conform Legii nr.4/1973 in folosinta pe durata existentei constructiei, trece , la cerere , in proprietatea proprietarului locuintei respective in cota divizata respective -terenurile proprietate de stat date in folosinta pe durata existentei constructiilor , ca effect al preluarii terenurilor aferente in baza Legii nr.58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si a localitatilor urbane si rurale , trec in proprietatea detinartorilor dreptului la folosinta -terenurile neafectate de investitii, aflate in proprietatea statului si administrate de consiilile locale se restituie fostilor proprietari la cerere. Pentru aceste restituiri este necesara propunerea consiililor locale , la cerere , prin ordinal prefectului dup ace s-a intocmit documentatia necesara. Arendarea bunurilor agricole Def si continutul contractului de arendare: -Contractul de arendare este incheiat intre proprietar, usufruct sau alt detonator legal de bunuri agricole si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o perioada de timp si la un pret stabilit de parti. Contractul de arenda trebuie sa cuprinda: -partile contractante cu domiciliile sau sediul acestora; -obiectul contractului; -obligatiile fiecareia dintre parti; -durata arendarii (stabilita de parti); -arenda, modalitatile si termenele de plata ale acesteia; -intelegeri intre parti, care sunt premise de lege. Obilgatiile si drepturile arendatorului si arendasului. Cerintele de indeplinit conform Legii nr 16/1994 si Legii nr.247/2005 cat si Codul civil , de catre persoanele fizice si/sau juridice si limitele contractului sunt: -arendatorul,cel care da bunurile agricole, poate fi proprietarul, care are toate prerogativele dreptului de proprietate, poate fi uzufructuarul , care poate ceda exercitiul dreptului sau arendasului ,poate fi detinatorul legal -arendasul,cel care primeste, conform unui contract de arenda bunurile agricole, trebuie sa aibe pregatire de specialitate Agricola sis a prezinte garantiile solicitate de arendatori. Obligatiile partilor contractante , conform Codului civil sunt: Arendatorul:-bunurile agricole sa fie predate la termenul si in conditiile stipulate prin contract; -de a garanta pe arendas de orice evictiune; -de a plati impozitele si taxele datorate pentru bunurile arendate -de a executa toate obligatiile asumate prin contract inclusive suportarea unor eventuale riscuri Arendasul:-de a exploata bunurile arendate in consitiile stabilite prin contract -sa mentina potentialul productive al bunurilor arendate; -sa nu schimbe categoria de folosinta a terenului arendat, fara acordul in scris a proprietarului -sa efectueze plata arendei , in modul si la termenul prevazut in contract

-sa plateasca imozitele datorate pe veniturile realizate inclusiv taxele aferente redacatarii si inregistrarii contractului -sa restituie bunurile arendate la incetarea contractului -de a suporta riscurile asumate prin contract Drepturile partilor contractante conform legiilor arendei si Codul civil sunt: -arendasul are dreptul de a concesiona dreptul de exploatare a bunurilor arendate, familiei sau descendentiilor. -arendatorul are dreptul , ca oricand sa verifice cum administreaza arendasul bunurile luate in arenda Incetarea contractului este regelmentata prin lege astfel: -la expirarea termenului reinoirea lui trebuie sa fie autentica si inregistrata la consiliul local -prin acordul partilor, contractual poate fi reziliat inainte de termen -rezilierea acestuia, ca sanctiune , atunci cand una din parti incalca termenii contractuali din culpa -prin pierderea sau pierirea bunului arendat Evidenta funciara-registrul agricol Scopul registrului agricol il reprezint, asigurarea unei evidente unitare cu privire la starea terenurilor, pe categorii de folosina, si la dezvoltarea agriculturii gospodriilor populaiei la nivel local. Obiectivele, registrului agricol, sunt:-

asigura evidenta primara necesara autoritilor locale; sursa de date pentru realizarea pe plan local a politicii fiscale, agrare, edilitare, sanitare, colare si de protecie sociala; sursa de date pentru realizarea sistemului informaional necesar recensmntului, diferitelor sondaje precum si diferitelor solicitri ale cetenilor. -Tipurile de date cetralizate in registrul agricol, pe deintor, sunt: -terenurile, pe categorii de folosina; -modul de utilizare a terenurilor agricole - in proprietate, in arenda, in parte, in asociaie agricola, in societate comerciala, ca acionar, ca rentier agricol, etc.; -suprafeele de terenuri cultivate ; -numrul de pomi, pe specii; -efectivele de animale, pe specii; terenurile cu imbunatatiri funciare ; utilajele si instalaiile agricole; mijloacele de transport; construciile aferente gospodriei Activitatea de culegere a datelor cuprinse in registrul agricol, este sprijinita de MAPDR si INS prin aciuni comune de ndrumare si control, elabornd norme de completare si metodologii de efectuare a sondajelor, urmrindu-se completarea cu date despre urmtoarele categorii de terenuri si animale: -gospodarii ale populaiei cu domiciliul in localitatea sau sectorul (volum tipul I);

-persoane fizice cu domiciliul in alte localiti, care dein terenuri, animale sau construcii pe raza localitii (volum tipul II); -persoane juridice cu sediul in localitate, care dein terenuri, animale sau construcii pe raza localitii (volum tipul III); -persoane juridice cu sediul in alte localiti, care dein terenuri, animale sau construcii pe raza localitii (volum tipul IV). Centralizarea datelor se organizeaz pe localitate, completandu-se tabelele prtii a ll-a a registrului agricol, urmnd ca aceste date sa fie comunicate INSului pe formulare trimise, de ei, in acest scop, sub semntura primarului si a secretarului primriei. Utilizarea datelor pentru calculul impozitului pe terenuri si cldiri Datele cuprinse in registrul agricol sunt utilizate la calculul impozitului peterenuri si cldiri datorate de persoanele fizice si juridice, denumii contribuabili, care au obligaia de a plai taxe si impozite, care constituie venituri la bugetul focal Utilizarea datelor pentru calculul impozitului pe venitul net agricol Toate persoanele fizice (contribuabilii) datoreaz statului impozit pevenitul agricol obinut de pe terenurile agricole (terenuri cu folosina agricola, forestiera precum si toata terenurile pe care nu sunt amplasate construcii si anexe gospodreti). Impozitul pe venitul agricol, incasat, se constituie ca venit Ia bugetul local.
Evidenta cadastrala si cadastral-juridica (trasaturi, obiecte si inregistrari) -Trasaturile caracteristice ale acestui sistem dual sunt urmtoarele: -evidenta cadastral-juridica (evidenta de carte funciara) are ca fundament: -lucrrile cadastrale identifica si individualizeaz proprietatea (prin msurtori), determinandu-i dimensiuni, suprafee, categorii de folosina si estimri calitative precise; -drepturile imobiliare se nscriu in cartea funciara potrivit cu actele si faptele juridice. -evidenta cadastral-juridica se tine pe proprieti (imobile) si nu pe

persoane sau proprietari (sistemul de evidenta transcriptiuni-inscriptiuni nu prevedea nici planul cadastral); fiecare imobil trebuie cuprins intr-o singura carte funciara a teritoriului administrativ. Excepie, de la regula generala, o fac: -imobilele domeniului public sau domeniului public privat, se nscriu intr-un registru special de publicitate, care se gsete la OCPI judeean; -imobilele care aparin industriei extractive (miniere si petroliere), de la stadiul de prospeciuni, stadiul de exploatare, la stadiul de nchidere se nscriu in Cartea miniera sau in Cartea petroliera, care se gsete la organul administraiei centrale respective. planul cadastral de identificare a imobilelor; -repertoriul imobilelor - numrul cadastral al imobilelor cu numrul crtii funciare in care sunt nscrise; -indexul alfabetic al proprietarilor, pe localiti; Obiectele cadastral-juridice pot fi ordonate dupa natura si funciile lor, astfel: -parcela si/sau construcia, ca entitate a proprietii; -proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice; -proprietatea publica si privata a statului si a unitilor administrativ teritoriale ca obiecte ale registrelor speciale de publicitate imobiliara; -terenurile miniere s petroliere ca obiecte ale registrelor speciale de publicitate ale crilor funciare miniere si petroliere ce se gsesc la ministerul de profil; -zonele de protecie ale monumentelor, drumurilor, cailor ferate, siturilor arheologice, etc;
-zonele juridice funciare din Transilvania, Banat si Bucovina de nord se trec in cartea funciara centrala CFR de la Cluj; -zonele unde exista drepturi tradiionale composesoratele pdurilor; unitile administrativ-teritoriale, unde entitatea, pentru introducerea CG si deschiderea unei crti funciare, este localitatea. Inregistrarea obiectelor se face dupa urmtoarele

modaliti: nregistrrile cu caracter definitiv se fac , numai, in zonele in care exista si a existat cartea funciara veche; nregistrrile cu caracter nedefinitiv, in zonele in care au existat si exista registre de transcriptiun-inscriptiuni

si acum notrile se fac in cartea funciara deschisa la nivel de unitate administrativ-teritoriala, prin : lucrri sistematice de introducere a CG la nivel de unitate administrativteritoriala, incepute prin delimitarea hotarelor, conform Legii nr.2/1968. Crile funciare se deschid din oficiu, dupa recepia si avizarea lucrrilor; lucrri sporadice, executate Ia cererea persoanelor interesate pentru ncheierea actelor notariale (acte si fapte juridice), privind : vnzarea, schimbul, donaia, servitutea, uzufructul, uzul, abitatia, superficia, hotrrile judectoreti pentru uzucapiune, ipoteci, partaj, ieirea din indiviziune, etc.. Crile funciare se deschid, la cerere, dupa avizarea fiecrei lucrri in parte.
Publicitatea imobiliara def si rol; Publicitatea imobiliara reala principiu si conditii de indeplinit. PI = ansamblul mijloacelor juridice menite sa apere si sa garanteze evidenta si opozabilitatea actelor juridice referitoare la nasterea, transmiterea si stingerea drepturilor reale imobiliare. Este un mijloc de garantie juridica a drepturilor patrimoniale si de securitate in operatiunile juridice. -are rolul de a confirma existent drepturiloe reale imobiliare si de a oferi date certe privind situatia juridical a imobilelor pentru a fi evitate instrainarile succesive, prentu a se evita nerecunoasterea eventualelor dezmembraminte, nerecunoasterea eventualelor sarcini cu care pot fi grevate imobilele. -aceste acte si fapte juridice privind imobilele sunt supuse publicitatii, pentru a fi aduse la cunostinta si a fi opozabile. Publicitatea imobiliara reala prin cartea funciara:avantajele PI prin CF fata de cel prin registru de transcriptiuni-inscriptiuni, este evidenta tinuta pe imobile si nu pe persoane; Principiile care stau la baza CF. -principiul publicitatii integrale consfinteste faptul ca: CF cuprinde evidenta juridical integrala si exacta a imobilelor, proprietatea persoanelor fizice si juridice din aceeasi localitate, ca unitate administrativteritoriala; -principiul legalitatii este conferinta de exacticitate si corectitudinea inscrierilor in CF; -principiul relativitatii sau princiul consensului; -principiul specialitatii inseamna ca inscrierile in CF induca persoana in favoarea careia se face inscrierea; -principiul disponibilitatii inscrierea in CF se face numai la cererea persoanei care are dreptul; -principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierii drepturilor reale imobiliare determina producerea de efecte din momentul inregistrarii cererii de inscriere a unui act; -principiul prioritatii inscrierile in CF devin opozabile de la data inregistrarii cererilor de inscriere, ordinea inregistrarilor le va determina rangul; -principiul fortei probante a inscrierii in CF; -principiul oficialitatii- registratorul verifica din oficiu cererea de inscriere, titlurile prezentate, valabilitatea lor si mentiunile care exista deja in CF. -principiul efectului constitutiv de drepturi reale sau translativ de drepturi reale. Partile componente ale cartii funciare (CF) CF cuprinde un titlu si 3 parti; -titlul indica nr ei si numele localitatii in care se afla imobilul.; -cele 3 parti cuprind: Partea I sau Foaia de avere in care sunt inscrise: -nr. de ordine; -suprafata imobilului; -planul imobilului cu vecinatatile; Partea II sau Foaia de proprietate cuprinde: -numele proprietarului;

-actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate; -stramutarile proprietatii; -servitutile constituite in folosul imobilului; -faptele juridice; Partea III sau Foaia de sarcini cuprinde: -dreptul de superficie, usufruct, uzm abitate, folosinta; -faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice; -sechestrul; Inscrierile facute in cele 3 parti sunt in corelare, a.i. fiecare parte este indispensabila inscrierilor in celelalte doua parti. Numerotarea cadastrala Realizarea d.p.d.v. tehnic, a numerotarii cadastrale consta in: -numerotarea cadastrala se realizeaza pe fiecare unitate administrativ-teritoriala; -imobilul se individualizeaza prin numarul cadastral unic, care asigura conexiune intre planul cadastral, registrele cadastrale si inregistrarile in CF; -imobilele se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, pe teritorii administrative in ordinea inregistrarii cererilor; -daca imobilul nu a mai fost inscris in CF i se va acorda nr cad. intreg; -in cazul in care imobilele au fost inscrise in Cf cu nr.cad. intregi si se dezmembreaza, imobilele rezultate vor fi numerotate fractionar, cu nr.cad. formate, la numerator, din nr. cad. intreg anterior, / si la numitor, cu cifre arabe incepand de la 1 pana la n.; -in situatia in care se dezmembreaza imobile care au fost inscrise in CF cu nr.cad. fractionar, imobilele rezultate vor fi numerotate fractionar -nr.cad.anterior/cifre arabe incepand cu nr care urmeaza ultimul numitor folosit al nr originar; -in situatia in care imobilele au fost inscrise in CF cu nr.cad.fractionare multiple sau cu nr.cad.atipice si se dezmembreaza, imobilele rezultate vor fi numerotate cu nr.cad. noi; Proceduri necesare inscrierii in CF. Procedurile utilizate la inscrierea in CF urmeaza calea necontencioasa si calea contencioasa, care necesita o actiune o actiune civila, de drept comun. Proceduri necesare completarii Partii I a CF: -numerotarea cadastrala se realizeaza pe fiecare unitate administrativ-teritoriala; -imobilul se individualizeaza prin numarul cadastral unic, care asigura conexiune intre planul cadastral, registrele cadastrale si inregistrarile in CF; -imobilele se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la n, pe teritorii administrative in ordinea inregistrarii cererilor; -daca imobilul nu a mai fost inscris in CF i se va acorda nr cad. intreg; -in cazul in care imobilele au fost inscrise in Cf cu nr.cad. intregi si se dezmembreaza, imobilele rezultate vor fi numerotate fractionar, cu nr.cad. formate, la numerator, din nr. cad. intreg anterior, / si la numitor, cu cifre arabe incepand de la 1 pana la n.; -in situatia in care se dezmembreaza imobile care au fost inscrise in CF cu nr.cad. fractionar, imobilele rezultate vor fi numerotate fractionar -nr.cad.anterior/cifre arabe incepand cu nr care urmeaza ultimul numitor folosit al nr originar; -in situatia in care imobilele au fost inscrise in CF cu nr.cad.fractionare multiple sau cu nr.cad.atipice si se dezmembreaza, imobilele rezultate vor fi numerotate cu nr.cad. noi; -in situatia in care imobilele au fost inscrise in CF cu nr.cad intregi sau fractionare si se unifica, imobilele rezultate vor fi numerotate cu nr.cad. noi; -in cadrul fiecarui imobil, constructiile se identifica printr-un cod atasat nr-lui cad; -un nr.cad. vechi nu se va atribui altui imobil, ci va ramane arhivat in baza de date a cadastrului; Proceduri si conditii privind intocmirea documentatiilor cadastrale. -Documentaiile se ntocmesc intr-un dosar unic, ce cuprinde atat partea tenhica necesara recepiei cadastrale cat si actele juridice necesare nscrierii n CF, beneficiarului eliberandu-se ncheierea de intabulare, extrasul de carte funciara pentru informare si planul de amplasament si delimitare. -Pentru realizarea documentaiilor se parcurg urmtoarele etape: -Identificarea si stabilirea amplasamentului imobilului consta in :

pentru imobilele la prima nscriere, proprietar autorizat identifica amplasamentul pe limite naturale sau coventionale, in vederea efecturii msurtorilor, fiind obligatorie materializarea punctelor ce definesc limitele imobilului, cu pichei de metal, tarusi de lemn sau prin marcare cu vopsea. Materializarea cu borne de beton se efectueaz doar la solicitarea proprietarului. Pentru aceste imobile, daca amplasamentul nu se poate identifica, autorizatul, nu realizeaz ocumentatia ; pentru imobilele care fac obiectul unor acte si fapte juridice ulterioare primei nscrieri ce necesita ntocmirea unei documentaii, proprietarul -autorizatul, pe baza documentelor existente, verifica si valideaz amplasamentul conform datelor tehnice. Rematerializarea punctelor ce definesc limitele imobilului se efectueaz doar la solicitarea

proprietarului; -Realizarea lucrrii cadastrale presupune documentarea, execuia lucrrilor de teren si birou, elaborarea documentaiilor, care costau din : analizarea situaiei existente, conform datelor si documentelor deinute de proprietar; solicitarea de informaii aflate in baza de date a oficiului (inventare de coordonate, planuri de ncadrare in zona, plan parcelar, ortofotoplan, coordonate puncte de vecintate, extras de carte funciara pentru informare, copii ale proceselor verbale de punere in posesie si schitele anexe ale acestora); -stabilirea termenului de realizare a lucrrilor; -executarea lucrrilor de teren si birou constau, din: -msurtorile se efectueaz in sistem naional de coordonate Stereo70 cu punctele reelei de ridicare materializate, conform normelor, a cror descriere topografica trebuie sa se regseasc in documentaie. La ridicarea detaliilor se va avea in vedere ca: -limitele imobilelor se determina la la jumtatea grosimii mprejmuirii, cu excepia in care proprietarii vecini indica altceva, -pentru construciile din interiorul imobilelor, se determina limitele construciilor permanente la nivelul solului, calculandu-se suprafaa desfurata, exceptnd supratele podurilor si al scrilor si teraselor neacoperite. Datele obinute din msurtori se prelucreaz. Se elaboreaz documentaiile, prin redactarea si ntocmirea dosarului lucrrii in format analogic si digital;
Documentatia cadastrala aferenta imobilelor ptr prima inregistrare. Se refera la imobil format din teren, imobil format din teren cu constructii, apartamente si spatii cu alta

destinatie (garaj, pod locuibil, spalatorie, boxa de la subsol, etc.). Aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile urmatoare: -imobilul sa nu mai fi fost inscris in nicio alta carte funciara cu character obiectiv sis a aiba regimul juridic clarificat si reglementat definitive si irevocabil; - sa faca obiectul solicitarii proprietarului, in vederea asigurarii opozabilitatii dreptului dj dobandit sau a altor acte si fapte juridice care vor fi puse in aplicare pe viitor. Documentatia cadastrala aferenta intabularii dreptului de proprietate asupra unei constructii definitive pe o parcela inscrisa in CF. Documentatia cuprinde: -cererea de solicitare de informatii tehnice de la OCPI si conventia intre proprietar si autorizat; -cererea de receptie si inscriere intocmita de beneficiar si adresata OCPI; - descrierea lucrarilor geodezice si topografice intocmite de autorizat; -copie dupa planul de amplasament si delimitare ale imobilului existent pe care se extinde sau se edifice o constructie definitiva; -plan de amplasament si delimitare a imobilului, intocmit de autorizat, la sc 1:2001:5000; - masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si ptr ridicarea detaliilor topo; - calculul suprafetelor; -descrierile topografice ale pct-lor noi din reteaua de sprijin si de ridicare; -extrasul de CF ptr informare, solicitat de beneficiar; -dovada platii tarifelor ptr receptie si intabulare; -certificatul fiscal, in original; -autorizatie de construire si proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor, sau certificate de atestare a edificarii/extinderii constructiei; -copii dupa actele de identitate proprietar sau procura notariala; Documentatia se preda pe suport analogic si pe suport digital in formate care permit tipizarea ptr a permite accesul si transferul de date. Documentatia cadastrala aferenta dezmembrarilor dreptului de proprietate Documentatia ptr dezmembrarilor dreptului de proprietate: uz, usufruct, servitude si abitatie, daca acestea au ca obiect o parte dintr-un imobil cuprinde: -cererea de solicitare de informatii tehnice de la OCPI si conventia intre proprietar si autorizat; -cererea de receptie si inscriere intocmita de beneficiar si adresata OCPI; - descrierea lucrarilor geodezice si topografice intocmite de autorizat; -copie dupa planul de amplasament si delimitare ale imobilului existent; -plan de amplasament si delimitare a imobilului, intocmit de autorizat, la sc 1:2001:5000, dupa caz; masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si ptr ridicarea detaliilor topo; - calculul suprafetelor; -descrierile topografice ale pct-lor noi din reteaua de sprijin si de ridicare; -extrasul de CF ptr informare, solicitat de beneficiar; -dovada platii tarifelor ptr receptie si intabulare; -actul autentic sau hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila de constituire a dezmembramintelor dreptului de proprietate; -copii dupa actele de identitate proprietar sau procura notariala; Documentatia cadastrala aferenta alipirii a doua sau mai multe imobile cu limite comune. Documentatia, necesara pt alipirea a doua sau mai multe immobile cu limite commune se refera la imobilul format din teren, imobil format din teren cu constructii si imobil format din apartamente si spatii cu alta destinatie. Operatiuni cuprinse de alipire: -cererea de solicitare de informatii tehnice de la OCPI si conventia intre proprietar si autorizat; -cererea de receptie intocmita de beneficiar si adresata OCPI; -extras de CF ptr informare, solicitat de beneficiar; -declaratia pe propria raspundere, data de proprietar, cu privire la instrainarea si identificarea imobilului masurat; -descrierea lucrarilor geodezice si topografice intocmite de autorizat; -plan de amplasament si delimitare a imobilului intocmit de autorizat la sc 1:2001:5000; -plan de amplasament si delimitare ptr imobilul rezultat din alipire, intocmit de autorizat;

-masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si ptr ridicarea detaliilor topo; -calculul suprafetelor; -descrierile topografice ale pct-lor noi din reteaua de sprijin si de ridicare; -actul sau actele de proprietate, in original sau copie legalizata; -certificatele fiscal, in original; -copii dupa actele de identitate proprietar sau procura notariala; Documentatia se preda pe suport analogic sip e suport digital in formate care permit tipizarea ptr a permite accesul si transferul de date. Documentatii cadastrale aferente rectificarii limitei de proprietate si conditiile necesare. -cererea de solicitare de informatii tehnice de la OCPI si conventia intre proprietar si autorizat; -cererea de receptie si inscriere intocmita de beneficiar si adresata OCPI; - descrierea lucrarilor geodezice si topografice intocmite de autorizat; -copii dupa planurile de amplasament si delimitare ale imobilelor care sunt supuse modificarii limitelor; -plan de amplasament si delimitare a imobilului, intocmit de autorizat, ptr fiecare imobil a carei limita se modifica, la sc 1:2001:5000; - masuratori efectuate in reteaua de indesire si ridicare si ptr ridicarea detaliilor topo; - calculul suprafetelor; -descrierile topografice ale pct-lor noi din reteaua de sprijin si de ridicare; -extrasele de CF ptr informare, solicitat de beneficiar; -dovada platii tarifelor ptr receptie si intabulare; -hotarare judecatoreasca, definitiva si irevocabila sau declarative autentica de vointa intre parti; -copii dupa actele de identitate proprietar sau procura notariala; Documentatia se preda pe suport analogic sip e suport digital in formate care permit tipizarea ptr a permite accesul si transferul de date. Documentatiile cadastrale aferente rectificarii suprafetei imobilului si conditii necesare. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca doc.cad., de rectificare a supraf imobilului: -imobilul sa fie inscris in CF; -sa faca obiectul solicitarii proprietarului; -sa fie obiectul unor motive plauzibile d.p.d.v. juridic, tehnic sau economic Documente cadastrala aferente CF pierdute, distruse sau sustrase si conditii de indeplinit. Documentatia aferenta reconstituirii Cf pierdute distruse sau sustrase se refera la imobil format din teren, imobil format din teren cu constructii, apartamente si spatii cu alta destinatie (garaj, pod locuibil, spalatorie, boxa de la subsol, etc.) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca documentatia sunt: -pierderea, distrugerea, sustragerea sau imposibilitatea folosirii Cf sa fie contestata si atestata de Cf in a carei raza de activitate se afla imobilul; -recunoasterea existentei imobilului sa fie certificate de autoritatea administrativa pe raza careia se afla imobilu; Documentatia aferenta imobilului va fi identical cu cea necesara intabularii dreptului de proprietate asupra unui imobil neinscris in CF. Proceduri necesare inscrierii actelor si faptelor juridice; Raspunderea contraventionala def si fapte contraventionale Inscrierea in CF nseamn meniunea efectuata, de ctre BCF al OCPI, la cererea persoanelor interesate, cu privire Ia drepturile acestora fata de un imobil. Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale se nscriu in CF, pe baza actului de transmitere,

admitere cu nscrierile cuvenite, ntrun mod corect, cite, fara posibiliti de dubii sau interpretri. nscrierea provizorie, condiionata de justificarea ulterioara, se face in cazul dobndirii unor drepturi afectate de o condiie suspensiva sau daca hotrrea judectoreasca pe care se ntemeiaz nu este definitiva si irevocabila, nscrierea provizorie, devine opozabila terilor, sub condiia si in msura justificrii ei. Notarea altor raporturi juridice, a aciunilor, a incapacitatilor si masurilor de indisponibilizare in legtura cu imobilele nscrise in CF. Acestea devin opozabile fata de teri sau sunt nscrise numai cu titlu informativ.
Definitie raspundere contraventionala si faptele contraventionale -Contravenia este,

fapta svrita cu vinovie, stabilita si sancionat ca atare prin lege, prin HG sau prin hotrre de consiliu local comunal, orenesc, judeean, al sectoarelor Municipiului Bucureti ori al Consiliului General al Municipiului Bucureti. Fapte contravenionale Contravenii in domeniul funciar
-efectuarea de schimburi de terenuri si a categoriei de folosina, de la superioara la inferioara, precum si folosirea terenurilor agricole si silvice in alte scopuri dect pentru producia agricola sau silvica; -nedeclararea in termen de 30 de zile, de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a schimbrii categoriei de folosina, precum si a datelor cu privire la mrimea suprafeelor si categoria de folosina a acestora; neluarea masurilor, de ctre posesorii de terenuri a, proteciei si conservrii bornelor geodezice, topografice, a reperilor de nivelment, a semnalelor geodezice si topografice, precum si degradarea si distrugerea lor, din culpa; nerespectarea proteciei mediului; amplasarea obiectivelor de orice fel, pe terenurile situate in extravilan, fara avizele si aprobrile prevzute de lege; ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din producia agricola si silvica, inainte de a fi delimitate, bornate si predate; fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar, de a mpiedica sau a ntrzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, dupa caz, dreptului de proprietate ctre persoanelre ndreptite, precum

stingere sau constituire, in mod autentic. Prevederile Legii nr.7/1996, stabilesc trei moduri de nscriere in CF, si anume: intabularea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reaie imobiliare principale si accesorii se considera efectuata in cazul incheierii de

si eliberarea titlului de proprietate fara ndeplinirea condiiilor legale; -neafisarea datelor, privind proprietile reconstituite sau constituite, de ctre primar in termen de 10 zile de la sfritul lunii precedente; -afiarea de ctre primar a unor date, care nu corespund realitii.

-Contravenii in domeniul cadastrului folosirea in documente oficiale a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau construcii dect cele nscrise in documentele cadastrului; refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrrilor de cadastru, geodezie, topografie sau fotogrammetrie, cu excepia MApN, SRI, SIE, SPP si persoanelor juridice din sectorul de aprare; refuzul de a pune la dispoziia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrrilor de cadastru de ctre cei care le dein cu excepia MApN, SRI, SIE, si SPP, MAI si persoanelor juridice din sectorul de aprare; publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul ANCPI si al ministerelor interesate, care executa lucrri de cadastru.
Raspunderea penala (fapta infractionala si sanctiunea penala). -codul penal defineste infractiunea ca fiind fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. -faptele infractionale cuprinse in normele funciarcadastrale sunt urmatoarele: -degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor, semnalelor din reteaua geodezica nationala,amplasate in subsol, pe sol ori pe constructii, sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivid prevederilor; -de asemenea constituie infractiune de tulburarea de posesie si se pedepseste, potrivit prevederilor art.220 din Codul penal, modificarea cu intentie a materializarilor limitelor de proprietate, infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, a limitelor de zona a caii ferate,drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor etc., fara a aporbarea prevazuta de lege; -faptele contraventionale mentionate anterior constituie de asemenea infractiuni daca au fost savarsite in conditile legii penale, dupa cum urmeaza: -daca pers fizica sau juridical a falsificat sau furnizat, in intelegere cu proprietarul sau cu terte persoane, date cu privire la proprietar, terenuri sau constructii, pt intocmirea documentelor cadastrale; -daca refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de specialitate autorizat pt executarea lucrarior de cadastru sau daca refuzul de a pune la dispozitie organelor cadastrale a bazei topografice si altor date, precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru de catre cei care le detin, a fost insotit de injurii sau vatamare.