Sabo Ştefania

Ştiinţe Politice Anul II linia română

POLITICI DE INTEGRARE A MINORITĂŢII

ROME ÎN ROMÂNIA

1. SCURT ISTORIC AL ROMILOR ÎN ROMANIA

Grup etnic de tip indo-european cu origine indiană , romi au pătruns în mai multe
etape în Europa şi se regăsec în majoritatea tărilor europene, cât şi în mai multe colţuri
ale lumii în număr mare1. Fiind un grup minoritar controversat a cărui tradiţii specifice nu
pot fi încadrate într-o anumită zonă a lumii, istoria romilor nu este foarte clară, ei fiind
cunoscuţi în istorie ca şi “un popor nomad fără un teritoriu la care să viseze, fără un
teritoriu originar pe care să-l reclame”2. În Romania populaţia romă reprezintă unul dintre
grupurile etnice minoritare cele mai mari. Potrivit datelor recensământului din 2002
aceştia numărau 535.140 de persoane sau 2,5% din totalul populaţiei, fiind al doilea grup
etnic minoritar din România după cel maghiar3.
În fiecare loc în care se află populatia romă are un istoric, datele istorice
prezintându-i în mod diferit. Cea mai veche atestare a romilor pe pămîntul romanesc este
făcută “în 1385 in hrisovul lui Mircea cel Batran, hrisov prin care dăruia Mănăstirii
Tismana 40 de salaşe de romi”4. De-a lungul timpului atestările referitoare la romi făceau
referire la cultura şi tradiţiile lor, aceştia aducând un aport bogat la “zestrea culturală din
spaţiul românesc”5.O alta imagine a romilor îi prezintă pe aceştia ca şi robi, fiind mereu
supuşi politicilor dure de suprimare, fiind brutalizaţi şi umiliţi, luânduli-se de cele mai
multe ori toată avuţia.
Evenimentele istorice atât din Europa cât şi din România secolului al-XIX –lea şi
al-XX-lea ,au influenţat pe lângă populaţia majoritară şi populaţia romă, de cele mai
multe ori situaţia fiindu-le nefavorabilă. În perioada anilor 1940-1944 situaţia grea a
populaţiei rome s-a înrăutăţit, principalul factor declanşator fiind regimul nazist, iar în
Romania cel care a continuat politica nazistă a fost regimul Antonescu, regimul pro-
nazist şi antisemit, care s-a angajat să persecute şi să elimine populaţia romă. Consideraţi
ca fiind cu nimic mai buni decât “şoareci, şobolani şi ciori”6, au fost deportaţi peste
90.000 de romi în provincia Transnistria7. Condiţiile de viata fiind precare, lipsa hranei,
adăpostului şi condiţiile de sănătate precare, a dus la moartea a mai mult de jumătate din
populaţia romă din acea zonă. Situaţia politică din Europa de după cel de-al -II-lea
1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rromi accesat în data de 25.05.09 ora 20:17
2
http://www.rroma.ro/romanian/info_history.htm accesat în data de 25.05.09 ora 21:15
3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romii_din_România accesat în data de 25.05.09 ora 22: 26
4
“Aportul Minoritatilor Nationale la patrimonial Cultural Romanesc”- Identitate culurala etnica si
intreculturalitate la sfarsit de secol si millennium- Organizatia Proiecte rrome etno-culturale O.P.R.E ,
coord. Ionut Anghelescu, Cristi Mihai, Ed.Top Image, 2000, pag: 109
5
Ibidem – pag: 114
6
“Stare de impunitate”Incalcarea drepturilor omului- cazul romilor din Romania- Raport elaborate de
centrul European pentru Drepturile Romilor- Rapoarte Nationale- Seria nr:10, Septembrie 2001, pag 18
7
Ibidem, pag 18

1
Război Mondial nu a fost deloc uşoară pentru populaţia romă, deportările în masă şi
violenţele împotriva lor au dus la o asimilare forţată a romilor şi datorită violenţelor, la
moartea a mii de oameni. Regimul comunist a fost unul dintre cele mai dure regimuri cu
care s-au confruntat romii în România. Conducerea comunistă nu le-a recunoscut romilor
statutul de minoritate etnică, ei neavând dreptul la o educaţie în limba lor natală, fiindu-le
încălcate drepturile şi libertăţile. În ceea ce priveşte regimul Ceauşescu, “acesta a
alimentat atât naţionalismul cât şi loialitatea faţă de stat şi progresul acesteia”8.Aceste
sentimente se manifestau prin comportamentul ostil împotriva minorităţilor ne-romaneşti,
comportament prin care romi erau văzuţi ca şi “primitivi, înapoiaţi şi reprezentau
principalele obstacole în calea modernizării României”9.În urma acestor considerente,
politicile discriminatorii împotriva populaţiei rome s-au accentuat, fiind urmărită
înlăturarea lor din orice domeniu al societăţii.
În anul 1989 şi perioada imediat următoare căderii regimului comunist, ceea ce
până atunci era doar un sentiment de ură anti-rasială s-a transformat într-un val de
violenţă, perioadă în care zeci de famili de romi de pe tot teritoriul ţării au fost terorizate,
bătute, le-au fost arse casele şi le-au fost distruse toate avuţiile. Sentimentele ant-romi au
fost şi sunt în continuare puternice în pofida faptului că în prezent există o legislaţie
europeană şi naţională care pedepseşte discriminarea, şi care le oferă romilor siguranţa şi
drepturi. Deşi în prezent atât autorităţile ţării cât şi populaţia este conştientă de existenţa
normelor împotriva discriminării şi de consecinţele încalcării lor, faptul că oficialii
romani au sentimente negative şi au intreprins acţiuni împotriva romilor, arată faptul că
situaţia romilor nu este de cele mai multe ori una stabilă.

2. SITUAŢIA ROMILOR DE DUPĂ 1990

În ceea ce priveşte situaţia socio-economică a populaţiei rome , aceasta se află la
un nivel ridicat de sărăcie,” nivelul sărăciei fiind în anul 2003 de 3 ori mai ridicat faţă de
nivelul naţional”10. Problemele cu care se confruntă comunităţile de romi sunt vaste şi
fără soluţionare de cele mai multe ori.
Problema somajului potrivit recensământului este de 28% printre populaţia roma
şi se datorează faptului că, de cele mai multe ori în cazul unui anunţ pentru angajare
romii fie nu sunt incluşi încă de la bun început fie în momentul în care li se cunoaşte etnia
sunt refuzaţi şi li se spune ca nu sunt eligibili pentru acel post. Aceste atitudini şi acţiuni
duc de cele mai multe ori la imposibilitatea unei persoane de etnie romă să aibă acces la
un loc de muncă.
Condiţiile improprii de locuit 11.este o altă problemă cu care se confruntă
populaţia romă. În ceea ce priveşte accesul la o locuinţă decentă, populaţia romă s-a văzut
întotdeana obligată să plece dintr-o parte în alta fie datorită proprietarilor de apartamente
care refuza închirierea apartamentului datorita etniei persoanei fie datorită autorităţilor
care mereu întreprind acţiuni de evacuare a romilor.

8
“Stare de impunitate”Incalcarea drepturilor omului- cazul romilor din Romania- Raport elaborate de
centrul European pentru Drepturile Romilor- Rapoarte Nationale- Seria nr:10, Septembrie 2001, pag 18
9
Ibidem, pag:19
10
Politici publice pentru romi in Romania 2000-2005:cadru legislativ, institutii, programe, realizari si
perspective
http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/Politici_publice_pentru_romi_in_Romania_2000_2005_189.pdf
11
Stare de impunitate”Incalcarea drepturilor omului- cazul romilor din Romania- Raport elaborate de
centrul European pentru Drepturile Romilor- Rapoarte Nationale- Seria nr:10, Septembrie 2001, pag: 98

2
 Asistenţa medicală, un necesar pentru orice persoană ,este de cele mai multe ori
un lucru la care romi nu au acces datorită refuzului cadrelor medicale de a-i îngriji, fapt
pentru care de cele mai multe ori sănătatea lor se înrăutăţeşte.
O alta problemă cu care se confruntă populaţia romă este accesul la bunuri şi
servicii, excluderea de la drepturile sociale. Această problemă se datorează în primul
rând datorită pretextului conform căruia persoanele de etnie romă nu au un act de
identitatea. În numeroase locuri din toată ţara romilor nu li se oferă servicii în magazine,
restaurante, discoteci şi alte locuri publice sau nu li se permite deloc accesul datorită
etniei şi a presupusei politici a firmei respective care prevede dreptul de selectarea a
proprie a clientele.
În ceea ce priveşte accesul copiilor romi în sistemul de învăţământ legea
românească a învăţământului recunoaşte în art. 5.(1) faptul că “cetăţenii României au
drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, indiferent de condiţia
socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţa politică sau religioasă”12. Deşi
prevederile legii sunt clare, ceea ce se întampla în sistemul de învăţământ din toată ţara
arată faptul că atunci când este vorba de copii romi dreptul de a avea acces la orice nivel
de învăţământ nu este respectat. Înconjuraţi de prejudecăţi rasiale, birocraţie şi nivel de
trai scăzut, copii romi nu au de cele mai multe ori posibilitatea de a studia şi de a fi
integraţi în sistemul educaţional.
Situaţia privind poziţia minorităţii rome în România este una clară, fapt pentru
care Guvernul României a încercat a abordeze probleme cu care se confruntă “prin
elaborarea şi aplicarea unor politici complexe şi complete care să uşureze integrarea
socio-economică a acestei minorităti”,13încercând să eliminine practicile discriminatorii
la adresa membrilor minorităţii rome dar şi să încerce să prezerve identitatea culturală a
acestora.
În conextul internaţional,Romania “a aderat la majoritatea instrumentelor
internaţionale de protecţie a drepturilor omului, în sistemul ONU sau în cel al Consiliului
Europei”14. România a semnat cele mai multe documente internaţionale care promovează
prinicipiile nediscriminării etnice sau rasiale, cele mai importante dintre acestea fiind 15:
▫ Convenţia internaţională asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială
(ICERD) - ratificată în anul 1970;
▫ Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale
(ICESCER) şi Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice
(ICCPR) – ratificate în anul 1974;
▫ Convenţia cu privire la drepturile copilului (CRC) – ratificată în anul 1990;
▫ Convenţia UNESCO privind discriminarea în educaţie – ratificată în anul 1964.
▫ Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale. - ratifică în anul 1994;
12
Legea invatamantului nr. 84/1995, versiunea actualizata la data de 18.07.2008
http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/legea%20invatamantului_08181500.html
13
Politici publice pentru romi in Romania 2000-2005:cadru legislativ, institutii, programe, realizari si
perspective
http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/Politici_publice_pentru_romi_in_Romania_2000_2005_189.pdf
14
“Relatii Interetnice in Romania Postcomunista”-Lucian Nastasa, Levente Salat, Centrul pentru
Diversitate Etnoculturala, Cluj Napoca 2000, pag 23
15
http://www.disacnetsolutions.net/cdd/cursoro/docs/MOD51.pdf accesat in data de 01.06.09 ora 19:28

3
 ▫ Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale- ratificată în anul 1995;
▫ Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare - ratificată în anul 1995;
▫ Carta europeană a autonomiei locale- ratificată în anul 1994;

Prin ratificarea acestor documente internaţionale şi europene, România s-a angajat

în sprijinirea şi promovarea drepturilor minoritatii rome cât şi în a elimina orice
formă de discriminare împotriva acestora .Acest sprijin s-a materializat fie prin
politici publice ce vizează în mod direct minoritatea romă, fie prin adoptarea unor legi
care să interzică orice fel de discriminare, fie prin susţinerea organizaţiilor
internaţionale în proiecte de nivel european sau internaţional ce priveşte minoritatea
romă.

3. POLITICI PUBLICE DE INTEGRAREA A MINORITĂŢII ROME

Soluţionarea problemelor reprezintă un obiectiv fundamental pentru politica
României, fapt pentru care în 2001 s-a adoptat Strategia de îmbunătăţire a situaţiei
romilor din România, adoptată prin HG 430/25/04/2001. Acest document este
împortant pentru faptul că “reprezintă punctul de vedere al Guvernului României
privind gestionarea situaţiei romilor cât şi o asumare politică a unei schimbări care
vizează politici sociale cu obiective clare”16. Strategia propusă de Guvern are în
vedere 10 mari domenii de acţiune şi anume: administraţia publică, securitatea
socială, sănătate, economie, justiţie şi ordine, participare civică17. Pe lângă aceasta
strategie, pentru a face mai uşoare procesele de integrare a romilor a fost creată
Agenţia Naţională pentru Romi, agenţie care reprezintă structura guvernamentală de
reprezentare a romilor în plan naţional şi care aplică, coordonează, monitorizează şi
evaluează măsurile din domeniile sectoriale de interventie socială, cuprinse în
strategia Guvernului cu privire la situatia romilor18.
Prin intermediul acestei strategii s-au conturat o serie de acţiuni care au în vedere
fiecare domeniu al vieţii romilor, acţiuni care au ca şi scop îmbunătăţirea situaţiei
romilor din Romania şi care înglobeaza o serie de obiective cum ar fi:
responsabilizarea autorităţilor publice centrale şi locale care să aibă în vedere
îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor de etnie romă, eliminarea stereotipurilor şi
prejudecatilor existente în rândul cetăţenilor, producerea unei schimbări pozitive în
opinia publică, stimularea participării romilor în toate domeniile societăţii, asigurarea
de şanse egale tuturor cetatenilor indiferent de etnie şi înlăturarea oricărui tip de
discriminare instituţională şi socială19.
Direcţiile în care se încearcă implementarea acestei strategii sunt în domenii
precum administraţia şi dezvoltarea comunitară, securitatea socială şi problema
locuinţelor pentru romi, domeniul sănătăii, cel economic, al justiţiei şi ordinii publice,
protecţiei copilului, educaţiei, culturii ,participării civice etc.20 Pentru ca aceste
16
http://x.gov.ro/obiective/interetnice/punctaj%20presa.pdf accesat în data de 03.06.09 ora 14:50
17
http://x.gov.ro/obiective/interetnice/punctaj%20presa.pdf accesat în data de 03.06.09 ora 14:50
18
Siteul Agentiei Nationale pentru Romi : http://www.anr.gov.ro/ accesat in data de 28.05.09 ora 18 :00
19
Obiectivele Strategiei Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor,
http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/Politici_publice_pentru_romi_in_Romania_2000_2005_189.pdf pag
:7
20
Principalele directii de actiune in care se incearca implementarea strategiei,
http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/Politici_publice_pentru_romi_in_Romania_2000_2005_189.pdf, pag :

4
 schimbări să fie mai eficiente la toate nivelele sociale şi în orice direcţie, Guvernul a
hotărât să constituie structuri organizaţionale care să aibă în vedere acest lucru, şi
anume s-a hotărât constituirea unui comitet mixt de împlementare şi monitorizare a
strategiei, comisii ministeriale, birouri judeţene şi experţi locali care să aibă în vedere
probleme romilor.

3.1Măsuri luate şi progrese

Fiind conştient de importanţa rezolvării problemei romilor Guvernul a susţinut
puternic toate acţiunile luate pentru a rezolva problemele acestora. În ceea ce priveşte
domeniul adminsitrativ s-a încercat organizarea la nivel local/judeţean a unor
grupuri care să susţină minoritatea romă şi care să o reprezinte în structurile statului,
s-a încercat crearea unui cadru juridic care să permită finanţarea proiectelor şi
programelor ce îi vizează direct pe romi, înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru
combaterea discriminării, implementarea unor programe de acţiune afirmativă pentru
romilor în ceea ce priveste accesul la locurile de muncă 21.
Progresele înregistrate în urma acestei strategii prevăd creare a două structuri,şi
anume Agenţia Naţională pentru Romi şi Comisiile ministeriale pentru Romi. Aceste
structuri au în vedere o mai bună cooperare între autorităţi şi reprezentanţii grupurilor
de romi, cooperare care are ca şi scop principal punerea în aplicare printr-o manieră
mai uşoară a strategiilor adoptate.
Strategiile cu privire la domeniul social reprezintă una dintre cele mai importante
acţiuni care ajută la integrarea populaţiei rome. Fie că este vorba de problema
locuinţelor, în cazul căreia se încearcă dezvoltarea unor programe care să asigure
condiţiile minime de locuit pentru comunităţile de romi, fie că este vorba despre
domeniul sănătăţii, educaţiei sau a locurilor de muncă, Guvernul a încercat prin
proiectele adoptate sau prin strategiile create o integrare cât se poate de uniformă în
toate domeniile vieţii a minorităţii rome.
Pentru familiile fără venituri sau cu venituri mici s-au creat cantine sociale şi
ajutoare de urgenţă, în aceste cazuri cei mai multi dintre ei având posibilitatea
beneficierii de un ajutor social22. Un alt ajutor de care beneficiază familiile de romi cu
o situaţie materială precară sunt: asistenţă socială pentru familiile cu copii, alocaţiile
pentru copii şi beneficii suplimentare pentru familiile care au în componenţă un
număr mare de copii. Pentru cele mai multe familii de romi aceste ajutoare reprezintă
fie singura sursă de venit, fie o sursă importantă care le asigură un trai decent.
În domeniul educaţional s-a încercat sprijinirea copiilor romi de merge la şcoală,
crearea unor programe de integrare a lor în scolii, organizarea unor instituţii de
învăţământ speciale pentru romi, asigurarea unor locuri subvenţionate speciale pentru
studenţii romi şi conceperea unor programe de încurajare a părinţilor romi de a
participa la procesul educaţional. În urma acestor încercări progresele înregistrate
sunt promiţătorare, în anul universitar 2004-2005 fiind alocate 399 de locuri speciale
pentru candidaţii rromi la admiterea în facultăţile şi colegiile universitare din 43 de

9-16
21
http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/Politici_publice_pentru_romi_in_Romania_2000_2005_189.pdf,
pag: 9
22
“La periferia societăţii-Rromii şi serviciile publice în România”-Plan de acţiune pentru îmbunătăţirea
accesului romilor la serviciile de protecţie socială şi sănătate- Ina Zoon , Open Society Institute, 2001,
pag:56.

5
 instituţii de învăţământ superior de stat23. Alte progrese remarcabile se referă la
implementarea limbii romani în cateva şcoli din ţară, şi o scadere a ratei abandonului
şcolar, în special a copiilor de etnie romă. Programe precum “Accesul la educaţie al
grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi”,”A doua şansă”24 au reuşit să pună în
vederea cetăţenilor importanţa integrării tuturor copiilor indiferent de etnie în
sistemul educaţional şi cel mai mult renunţarea la prejudecăţile existente cu privirea
accesului copiilor romi în şcoli.
Strategia adoptată de Guvern reprezintă un pas important în încercarea de
integrare a romilor, problemă cu care România se confruntă de aproape douăzeci de
ani. Deşi schimbările au fost făcute pas cu pas, uneori fiind îngreunate de autorităţile
româneşti, s-a reuşit implementarea proiectelor si sa crearea politicilor care să ofere
atât un cadru legal, cât şi o posibilitate de afirmare a populaţiei rome. Odată cu
integrarea în Uniunea Europeană, România este nevoită să creeze paşii necesari
integrării minorităţilor, cît şi să le ofere acestora aceleaşi sanse pe care le au toate
minorităţile aflate în ţările membre ale Uniunii Europene. Problema romilor nu este
specifică doar Romaniei, aceasta problema fiind specifică multor ţări din Uniunea
Europeană. Una dintre cele mai importante iniţiative create la nivel european este
“Deceniul de Incluziune al Romilor “ proiect iniţiat în anul 2005 care se preconizează
a avea o finalitate în anul 2015. Această iniţiativă vine din partea Open Society
Institute şi Banca Mondiala si este susţinută de nouă state din Europa Centrală şi de
Est, de Comisia Europeană şi Consiliul Europei, Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare25. Scopul lor comun este
de a înlătura orice diferenţă care există între populaţia romă şi populaţia neroma, de a
le asigura accesul egal la educaţie, locuinţe, locuri de muncă şi acces la îngrijirea
medicală de care au nevoie. Având un scop comun, actorii implicaţi în această
iniţiativă se ghidează şi după valori comune, valori care promovează cooperarea,
transparenţa şi o mai bună participare a romilor în toate activităţile statului
Prin strategia implementată, prin implicarea în proiecte la nivel european care
vizează situaţia romilor, România face paşi importanţi în adoptarea unor noi poziţii şi
viitoare politici ce vizează o integrare completă a populaţiei rome. Îmbunătăţirea
modului de viaţă, creşterea nivelului de implicare a acestora în viaţa publică
reprezintă un mod propice de acomodare a minorităţii rome.
Desi exista scepticism în randul celor mai mulţi cetăţeni români în legătură cu
succesul acestor politici, prin tot ceea ce au încercat atât autorităţile cât şi o parte a
cetăţenilor să facă, au reuşit să înlăture măcar într-o mică măsură conflictele ce apar
adeseori între populaţia romă şi cea neromă, cât şi să le ofere posibilitatea acestora de
a duce un trai mai bun.

BIBLIOGRAFIE

23
http://www.edu.ro/index.php/pressrel/1867, accesat în data de 05.06.2009 ora 10:09
24
Programe PHARE derulate prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
http://www.edu.ro/index.php/genericdocs/3107 accesat în data de 05.06.2009 ora 16:20
25
http://www.anr.gov.ro/docs/rapoarte/Raport_un_an_de_Presedentie-deceniu%20_(ro).pdf accesat în data
de 06.06.09 ora 12:30

6
1. ANGHELESCU IONUŢ, CRISTI MIHAI, “Aportul Minorităţilor Naţionale la
patrimonial Cultural Românesc”- Identitate culurală etnică şi intreculturalitate la
sfârşit de secol şi milennium- Organizaţia Proiecte rrome etno-culturale O.P.R.E
Editura Top Image, 2000

2. ZOON INA “La periferia societăţii- Rromii şi serviciile publice în România”-

Plan de acţiune pentru îmbunătăţirea accesului romilor la serviciile de protecţie
socială şi sănătate-, Open Society Institute, 2001

3. NĂSTASA LUCIAN, SALAT LEVENTE, “Relaţii Interetnice în România

Postcomunistă”- Centrul pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj Napoca 2000

4. “Stare de impunitate” Încălcarea drepturilor omului- cazul romilor din

România- Raport elaborat de centrul European pentru Drepturile Romilor-
Rapoarte Naţionale- Seria nr:10, Septembrie 2001

5. http://www.anr.gov.ro

6. http://www.edu.ro

7. http://x.gov.ro

8. http://www.disacnetsolutions.net

9. http://www.rroma.ro

10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rromi