AJUTOR DE STAT LA INTREPRINDERI IN DIFICULTATE

In domeniul ajutoarelor de stat, ncepnd cu data aderrii, competenele privind autorizarea acestora vor reveni Comisiei Europene, care va aplica direct reglementrile comunitare specifice. In practica european, o msur de sprijin este considerat a reprezenta ajutor de stat dac ndeplinete cumulativ urmtoarele 4 condiii: a) este acordat de ctre autoritile publice din surse ale statului; b) este selectiv, ceea ce nseamn c favorizeaz anumii ageni economici, zone sau activiti; c) asigur un avantaj operatorilor economici; d) distorsioneaz sau amenin s distorsioneze concurena sau comerul ntre statele membre ale UE. Msurile de ajutor de stat care corespund criteriilor menionate mai sus, sunt, n principiu, incompatibile cu piaa comun. Cu toate acestea, Tratatul prevede o serie de ajutoare care pot f considerate compatibile cu piaa comun i anume: a) ajutorul regional; b) ajutorul pentru IMM-uri; c) ajutor pentru cercetare-dezvoltare; d) ajutor pentru protecia mediului; e) ajutor pentru ocuparea forei de munc; f) ajutor pentru instruirea angajailor; g) ajutor pentru salvarea i restructurarea ntreprinderilor aflate n dificultate; h) ajutor sub forma capitalului de risc; i) ajutor implicat de prestarea serviciilor de interes economic general; j) ajutor de minimis; k) ajutoare sectoriale. De asemenea, sunt considerate compatibile cu piaa comun: a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiia ca acestea s fie acordate fr discriminare n funcie de originea produselor;

b) ajutoare destinate reparrii pagubelor provocate de calamiti naturale sau de alte evenimente extraordinare. Autorizarea ajutoarelor de stat dup 2007 se va realiza de ctre Comisia European. Aceasta presupune ntocmirea de ctre furnizorii i iniiatorii de ajutor de stat de scheme de ajutor i transmiterea ex-ante a notificrilor ctre Comisie, care, n urma evalurii acestora, va autoriza sau nu respectivele ajutoare. n privina ajutoarelor de minimis, n Romnia, conform legislaiei n vigoare, acestea pot fi acordate unei ntreprinderi n sum total de 4 mld.lei pe o perioad continu de 3 ani, nefiind necesar respectarea altor cerine. Odat cu momentul aderrii Romniei la Uniunea European, acordarea ajutoarelor de stat trebuie s respecte cerinele prevzute n reglementrile comunitare. In domeniul ajutoarelor de minimis, continuarea acordrii acestora dup data aderrii trebuie s respecte reglementrile comunitare prevzute n Regulamentul Comisiei Europene nr 69/2001. n prezent, Regulamentul este n curs de modificare n ceea ce privete plafonul de 100.000 euro, care urmeaz a fi majorat la 200.000 euro, iar perioada de 3 ani consecutivi va trebui s corespund anului fisc al, care, n Romnia coincide cu anul calendaristic. Conform acestui Regulament, regula de minimis nu se aplic sectorului transporturilor, producerii, procesrii i comercializrii produselor agricole i piscicole cuprinse n Anexa I a Tratatului de constituire a UE i ajutorului legat direct de activitile de export. Pentru a beneficia de regula de minimis, ajutorul de stat trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii: - plafonul pentru ajutorul acordat prin regula de minimis este de 100.000 euro (propus a fi majorat la 200.000 euro) n echivalent subvenie brut de-a lungul a trei ani consecutivi. Perioada relevant de trei ani are un caracter mobil, ceea ce nseamn c ori de cte ori se acord un nou ajutor de minimis, este necesar a se evalua ntreaga sum acordat ca ajutor de minimis beneficiarului respectiv n cei trei ani care preced momentului acordrii noului ajutor. - plafonul se va aplica pentru toate formele de asisten public considerate a fi ajutor de minimis. Acesta situaie nu va afecta posibilitatea obinerii de alte ajutoare de stat n cadrul altor scheme aprobate de Comisie care nu se ncadreaz n categoria de minimis. Statul membru implicat trebuie s verifice la acordarea unui ajutor de minimis unei anumite ntreprinderi dac noul ajutor nu va crete suma total a ajutorului de minimis primit de respectiva societate, n timpul

perioadei relevante de trei ani, peste nivelul plafonului legal, prevzut a fi majorat la 200.000 euro. Este de precizat c informaiile cu privire la acest tip de ajutoare trebuie pstrate pe o durat de 10 ani de la acordarea acestora. In cazul n care, dup data aderrii, se vor acorda ajutoare de minimis care nu respect cerinele menionate n regulamentul mai sus menionat, este posibil s se dispun recuperarea acestora de ctre Comisia European. Pornind de la aceste considerente, este necesar ca toi factorii decideni, inclusiv cei de la nivel local, implicai n acordarea de ajutoare de minimis, s cunoasc noile reguli n domeniu. In acest sens, n cazul n care la nivel local, autoritile vor acorda ajutoare de stat diferitelor ntreprinderi, se impune ca acestea s fie adaptate noilor reglementri comunitare pentru a evita apariia unor eventuale probleme legate de caracterul de incompatibilitate, depirea plafonului de minimis i, implicit, obligaia de recuperare a acestora. Concurena este un concept global care determin trendul spre calitate al produciei i al produselor de pe pia. Scopul politicii de concuren comune europene nu este doar de curare a economiei de firmele necompetitive, de asigurarea unui mediu economic cu anse ct mai egale sau crearea de locuri de munc stabile, ci mai ales protejarea intereselor consumatorului care trebuie s aib acces la produse i servicii de calitate i la un pre ct mai mic. Concurena ntre firme favorizeaz inovaia, reduce cheltuielile de producie, crete eficiena economic. Din aceste motive, principalele domenii vizate de politica concurenial a Uniunii Europene sunt reglementrile antitrust, liberalizarea sectoarelor monopoliste (telecomunicaii, gaze, electricitate, transporturi feroviare) i monitorizarea ajutoarelor de stat. Acest ultim capitol este foarte sensibil n UE ca i n Romnia, dar acquis-ul concurenial consider benefice ajutoarele pentru dezvoltare regional, IMM-uri, ntreprinderi aflate n dificultate, cercetaredezvoltare, mediu i instruirea personalului. Punnd n oglind felul n care Romnia a nteles pn acum politica n domeniul concurenei i felul n care este aceasta aplicat n UE, avem de-a face cu dou mentaliti care provin din practicarea ndelungat a dou modele economice foarte diferite: capitalism liberal versus economie planificat. Dac, n lipsa unei culturi a concurenei, cetenii mai au nelmuriri i pot

face confuzii, instituiile statului nu pot fi scuzate c au tolerat practicarea unor msuri anacronice n economia de pia: ajutoarele de stat pentru sectoarele falimentare acordate pe criterii clientelare, meninerea monopolurilor, formarea trusturilor i abuzul de poziie dominant, neaplicarea legislaiei n domeniu i lipsa de sancionare a abuzurilor. Ameninat cu activarea clauzei de salvgardare, Romnia trebuie s dovedeasc, nainte de a deveni membr, c a neles acest sistem n care statele comunitare formeaz o pia unic, cu reguli unice, n cadrul creia agenii economici trebuie s aib anse ct mai egale. Concurena se refer la ntrirea controlului ajutoarelor de stat de ctre Consiliul Concurenei i creterea capacitii sale administrative, aplicarea legislaiei n domeniile ajutorului de stat i antitrust, restructurarea industriei siderurgice prin sistarea ajutoarelor pn n 2008, nivel de ajutor fix pentru restructurare i reducerea capacitilor pentru produsele finite. nclcarea regulilor concurenei este asociat n primul rnd cu ajutoarele de stat acordate pe criterii clientelare unor sectoare falimentare i cuprinse de scleroz. Uniunea European, prin vocea Comisiei Europene, a tras numeroase semnale de alarm incriminnd practicile de favorizare a anumitor ntreprinderi, care pot afecta comerul intern al UE, menionnd c statele membre nu vor accepta o asemenea situaie. Prima avertizare a fost transmis Guvernului romn n luna iunie 2005, n care erau semnalate restane la aplicarea acquis-ului, carene n evidena ajutoarelor de stat, nerespectarea legislaiei de ctre ministerele finanatoare, probleme n iniierea investigaiilor din oficiu i a recuperrii de ctre Consiliul Concurenei a ajutoarelor acordate n trecut pentru siderurgie. De 15 ani subveniile bugetare neglijeaz domenii ca cercetarea, mediul sau educaia pentru a susine sectoare economice neproductive i muribunde din industria grea. n acest timp au fost risipite aproximativ 17 miliarde de euro, ceea ce dezvluie o situaie dramatic: economia romneasc n evoluia ei postcomunist pare s nu poat funciona fr intervenia statului. n disonan cu UE care acord n medie 0,5-1% din PIB pentru subvenii, iar acest procent este alocat cercetrii, dezvoltrii regionale sau mediului, Romnia a alocat constant 45% pentru restructurarea ntreprinderilor. n plus, dei tendina ar fi trebuit s fie descendent, n 2004 nivelul ajutoarelor a crescut, timp n care Capitolul Concuren se negocia. Astfel capitolul a fost nchis printre ultimele i s-au acordat

perioade de tranziie pentru zonele libere i defavorizate i pentru restructurarea siderurgiei unde consecinele negative asupra angajailor nu pot fi neglijate. Pe lng practica anticoncurenial a acordrii ajutoarelor de stat, multe alte fenomene afecteaz piaa romneasc i necesit o reglementare mai strict. Este vorba despre concurena neloial care se manifest prin: concuren parazitar (imitarea metodelor publicitare ale concurenei, referiri la mrci celebre etc.), deturnarea clientelei prin imitarea numelor i semnelor distinctive ale unei mrci, ceea ce creeaz confuzie consumatorului, presiuni pentru dislocarea forei de munc i a clienilor, nelegerea secret (cartel) i abuzul de poziie dominant. n acest ultim domeniu Consiliul Concurenei a dat un numr foarte mic de decizii de sancionare. Aceste fenomene au caracterizat i mai caracterizeaz economia romneasc i de altfel toate economiile lumii, chiar pe cele ale statelor dezvoltate. Diferena este ns ntre tolerarea i amendarea lor. Rezultatele acestor nclcri ale legii concurenei afecteaz direct creterea economiei, interesele consumatorilor i imaginea Romniei, ndeprtnd investitorii, care se vd discriminai, i distrugnd ncrederea acordat de Comisia European prin angajamentele pe care statul romn si le-a luat la sfritul anului trecut. Tratatul de aderare precizeaz c ineficiena Consiliului n controlul ajutoarelor de stat sau continuarea acordrii acestor subvenii pentru siderurgie n perioada 2005-2008 va duce la activarea clauzei de salvgardare. Consiliul Concurenei este o instituie-cheie, dar nu este unica structur responsabil. n ianuarie 2005 au fost sistate ajutoarele de stat n siderurgie, n afara ntreprinderilor cuprinse n perioada de tranziie, iar Consiliul Concurenei a adoptat n premier o serie de msuri de control i investigaie a celor care au primit ajutoare de la buget. Ajutoarele de la buget nu sunt inexistente n statele Uniunii Europene, ele sunt chiar necesare n sectoarele cu potenial de cretere i care sunt vitale pentru o dezvoltare economic durabil. n prezent exist o dezbatere la nivelul UE care se confrunt cu dileme n ceea ce privete viitorul politicii de concuren n special ntre opiunea de a susine sectoarele tradiionale sau de a ncurajara inovaia i cercetarea. Premierul britanic Tony Blair a provocat cu ocazia votrii bugetului UE i a lansrii preediniei britanice a Uniunii o dezbatere aprins subliniind necesitatea ca ajutoarele de la buget s-i schimbe direcia dinspre agricultur,

industrie i probleme sociale spre cercetare i dezvoltare. Olandeza Neelie Kroes, comisar pentru Concuren, a iniiat deja reforma ajutoarelor de stat pentru a nlocui vechiul sistem de ajutoare pe criterii regionale, n care statele i ntreprinderile bogate erau favorizate, mutnd prioritatea asupra noilor ri-membre i a sectoarelor cercetare-inovare. Aadar, aceast dilem este de actualitate i n interiorul Uniunii. Romnia, n conformitate cu prevederile din Tratatul de aderare, poate s acorde pn n 2008 ajutoare financiare temporare pentru restructurarea industriei siderurgice (ISPAT-SIDEX Galai, Siderurgica Hunedoara, COS Trgovite, CS Reia, IS Cmpia Turzii i Donasid Clrai), ca i pentru zonele defavorizate (Valea Jiului, Apuseni, Copa Mic, etc.). Dac pentru aceste domenii se gsesc bani, pentru cercetare-dezvoltare i mediu par s nu existe niciodat fonduri. Schimbarea de viziune ar trebui s ating i Romnia care neglijeaz de ani buni sectoarele vitale ale dezvoltrii ei durabile, n timp ce solicitrile de ajutor financiar ale instituiilor de cercetare zac uitate la Consiliul Concurenei, iar sediile i dotrile materiale se degradeaz. Dac acum instituiile romneti par s nu neleag valoarea angajamentului i necesitatea obiectiv a reformei, dup aderare reglementarea sectorului Concuren va fi unul din domeniile exclusive ale Comisiei Europene. Ceea ce nseamn c numrul ajutoarelor de stat va scdea drastic, subveniile i vor schimba destinaia i vor trebui bine motivate pentru a fi aprobate, iar nclcarea legislaiei comunitare va atrage sanciuni din partea Curii Europene de Justiie. Comisia Europeana este deosebit de exigenta in a urmari problemele legate de concurenta, respectiv favorizarea anumitor intreprinderi sau productia anumitor bunuri ce pot afecta comertul dintre statele membre. Ajutoarele de stat reprezinta cea mai sensibila problema in relatiile cu Uniunea Europeana, stiut fiind faptul ca aceasta practica a caracterizat toate guvernele de dupa 1990. In ultimii 14 ani, au fost acordate ajutoare de stat in valoare de peste 17 miliarde euro, mare parte din acesti bani fiind insa risipiti, fara a produce efecte economice vizibile. In procesul de negociere au fost prezentate Comisiei Europene 31 de proiecte de decizii in privinta ajutoarelor de stat si cinci evaluari tehnice. Din acestea, 21 de decizii au fost definitivate in cadrul negocierilor, restul de masuri fiind asumate suplimentar. Activarea clauzei de salvgardare in domeniul concurentei se poate face in conditiile in care Comisia Europeana va constata o lipsa de eficienta in controlul

executat de catre Consiliul Concurentei asupra oricarui potential ajutor de stat sau a nerespectarii angajamentelor de a nu se acorda ajutoare combinatelor siderurgice vizate in cadrul Strategiei Nationale de Restructurare a sectorului pe perioada 2005-2008. Problemele legate de concurenta au fost, cel mai adesea, aruncate in spatele Consiliului Concurentei, aceasta institutie fiind considerata singura responsabila pentru aplicarea acquis-ului comunitar Pana la controlul de calitate, ajutoarele de stat trec prin mai multe etape. Primii factori raspunzatori sunt ministerele economice, respectiv autoritatile centrale si locale care autorizeaza ajutoarele de stat. Anul trecut, Consiliul Concurentei a autorizat ajutoare de stat in valoare de peste 2,6 miliarde euro, cifra care arata nu doar stadiul in care se afla economia romaneasca, ci mai ales imposibilitatea acesteia de a functiona fara interventia statului. Daca in Romania ponderea ajutorului este de peste 4% din Produsul Intern Brut, in Uniunea Europeana aceasta nu depaseste 0,5-1% din PIB si vizeaza preponderent domenii precum cercetarea, dezvoltarea regionala sau mediul. La noi, grosul ajutoarelor s-a indreptat spre asa-zisa restructurare si eficientizare a intreprinderilor, mai precis spre subventionarea lor pentru a putea sa-si vanda produsele. Acest lucru nu mai este acceptat de Uniunea Europeana, motiv pentru care exista riscul ca multe firme beneficiare ale ajutoarelor de stat sa fie nevoite sa dea banii inapoi, inclusiv dobanzile. Stranse cu usa de Comisia Europeana, autoritatile au inceput sa fie mai atente cum impart banii, unele ajutoare acordate pe parcursul anului trecut fiind acum anulate. In negocierile cu Uniunea Europeana s-au obtinut trei perioade de tranzitie: doua pentru zonele libere si defavorizate si una pentru restructurarea sistemului siderurgic. Pentru zonele defavorizate, s-a obtinut posibilitatea de a mentine exceptarea de la plata impozitului pe profit, acordata agentilor economici care au primit certificatul de investitor in zona defavorizata pana la 1 iulie 2003, in conditiile respectarii limitarilor impuse de ajutorul de stat pentru investitii regionale astfel: pentru 3 zone defavorizate - pana la 31 decembrie 2008, pentru 22 zone defavorizate - pana la 31 decembrie 2009, pentru 3 zone defavorizate - pana la 31 decembrie 2010. Pentru zonele libere s-a obtinut o perioada de tranzitie de cinci ani, pana la 31 decembrie 2011, privind exceptarea de la plata redeventei datorate administratiei zonelor libere, a agentilor economici care opereaza in zone libere si care au

incheiat contracte comerciale cu administratia inainte de 1 iulie 2002. Aceste ajutoare de stat vor trebui acordate in limita ajutorului de stat pentru investitii regionale unei cote suplimentare de 20% din valoarea investitiilor realizate pana la data de 31 decembrie 2006 - Scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investitiilor pe toata perioada executarii acestora, pana la punerea in functiune, dar nu mai mult de trei ani de la data inceperii lucrarilor - Scutirea de la plata taxelor vamale a utilajelor tehnologice, instalatiilor, echipamentelor, aparatelor de masura si control, automatizarilor si produselor de software achizitionate din import necesare pentru realizarea investitiei. De la incheierea negocierilor privind capitolul Concurenta s-au luat cateva decizii majore. A fost data o hotarare de guvern prin care se atrage atentia autoritatilor care acorda ajutor de stat sa coopereze cu Consiliul Concurentei si sa urmareasca fiecare masura luata. Pentru prima data apare amenda in cazul furnizorilor de ajutoare de stat ce nu-si indeplinesc obligatiile. Exista un comitet interministerial privind concurenta, care are menirea de a armoniza pozitia diferitelor institutii in materie de ajutor, iar ministerele economice sunt obligate sa prezinte notificari ce urmeaza sa fie evaluate de Consiliu. Comitetul executiv de integrare europeana urmareste toate conditiile impuse prin clauza de salvgardare si suntem in contact permanent cu Comisia Europeana pentru toate aspectele pe care le monitorizeaza in privinta ajutoarelor de stat, a zonelor libere si defavorizate. Consiliul Concurentei a autorizat schema de ajutor de stat pentru restructurarea intreprinderilor mici si mijlocii prevazuta de Procedura privind aplicarea schemei de ajutor de stat referitoare la facilitatile acordate la privatizarea societatilor comerciale mici si mijlocii aflate in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a estimat ca vor beneficia de alocari de ajutor de stat 35 de intreprinderi mici si mijlocii. Bugetul prevazut este de 203 milioane RON, iar perioada de aplicare este 2006-2008. Obiectivul acestei scheme este sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii aflate in dificultate, in vederea reorganizarii activitatii pe baza unui plan de restructurare care sa asigure reinstaurarea viabilitatii pe termen lung.

Sprijinul din partea statului va fi acordat la privatizarea societatilor. Societatile beneficiare de alocari de ajutor de stat in cadrul schemei sunt obligate sa implementeze in totalitate planul de restructurare asumat si sa nu isi majoreze capacitatea de productie peste nivelul aferent anului 2006. Schema de ajutor de stat se aplica in toate sectoarele de activitate, cu exceptia sectorului industriei carbonifere, siderurgiei, agriculturii, pescuitului si acvaculturii. Negocierile pentru capitolul Concurenta au adus cateva pastile amare pentru firmele din siderurgie care inca sperau ca mai pot primi sprijin din partea statului pentru restructurare si pentru companiile din zonele libere. Iar gardianul care va veghea la respectarea acestor angajamente este Consiliul Concurentei. UE obliga Consiliul sa-si ia in serios rolul, inasprind controlul ajutoarelor de stat. In plus, autoritatile vor trebui sa intareasca legislatia antitrust si cea privind ajutorul de stat si sa transmita catre Comisia Europeana strategia de restructurare a sectorului siderurgic. Daca nu, vom intra in Uniunea Europeana in 2008. Abia incepand cu acest an Guvernul nu mai are voie sa dea ajutoare de stat pentru siderurgie: sprijinul financiar pentru combinatele siderurgice a fost limitat la 51.000 de miliarde de lei (1,8 miliarde de dolari), bani absorbiti deja in perioada 1993-2004. In plus, capacitatile de productie a otelului nu mai pot creste peste limita de de 9,1 milioane de tone de otel lichid si, respectiv, 9,2 milioane de tone de produse laminate la cald. Exista o portita de salvare. Investitorii care ar cumpara societati falimentare ar putea sa ceara subventii de la stat. Dar si aici intervin restrictii. Strategia de dezvoltare a industriei siderurgice, modificata in functie de ceea ce ne-a cerut Uniunea Europeana, specifica faptul ca o un investitor nu poate transfera beneficiul ajutorului acordat de la o societate la alta. Pe lista celor care nu mai au dreptul sa ceara sprijinul statului pentru restructurare sunt Sidex Galati si Siderurgica Hunedoara, detinute de grupul anglo-indian Mittal Steel (care a primit 80% din cele 51.000 de miliarde de lei), CS Resita (detinuta de grupul rusesc TMK), COS Targoviste si Industria Sarmei Campia Turzii (parte a Mechel Group), Donasid Calarasi (aflat in proprietatea societatii italiene Beltrame) si Otelu Rosu - in lichidare.

Pentru siderurgia romaneasca, negocierile cu Uniunea Europeana au insemnat reducerea de capacitati de productie si limitarea sprijinului financiar de stat. Mai mult, orice ajutor de stat considerat ilegal de Uniunea Europeana va trebui rambursat dupa aderare. Dar nu numai sprijinul pentru siderurgie a fost limitat. Intregul sistem de acordare a ajutoarelor de stat, indiferent de sectorul economic, a fost inasprit. Orice ajutor de stat trebuie notificat si autorizat de Consiliul Concurentei. Institutia trebuie sa se asigure ca firmele sprijinite financiar nu sunt favorizate fata de altele din acel domeniu.