Sunteți pe pagina 1din 37

Medii 1.

Metabolismul glucidic al cardiomiocitului implic rezerve reduse de glicogen deoarece: a) metabolismul se comut pe consumul de glicogen ca urmare a oxigenului insuficient; b) catecolaminele reduc i mai mult rezervele de glicogen; c) are lor fosforilarea hexozelor; d) miocardul l utilizeaz n sinteza proteinelor contractile; e) glucoza nu se mai transform n glicogen datorit consumului su rapid. 2. Calciul necesar contraciei cardiomiocitului : a) provine din reticulul sarcoplasmic al acestuia ; b) ptrunde din exterior prin pompe specifice bogat reprezentate la acest nivel; c) este rspunztor de apariia fazei de depolarizare rapid; d) provine dinafara celulei ; e) este stocat n vezicule dispuse la polul bazal al cardiomiocitului. 3. Intrzierea potenialului de aciune la nivelul nodulului atrio-ventricular: a) este util pentru umplerea atriilor; b) fibrele de jonciune sunt scurte i au o vitez de conducere redus; c) numrul de nexusuri este crescut dar transportul ionic este redus ; d) se datoreaz faptului c reeaua Purkinje i fasciculul Hiss conduc lent potenialul de aciune; e) deoarece fibrele de conducere se gsesc intr-o masa miocardic important i au o orientare direct n fascicul. 4. In cursul sistolei atriale, umplerea ventricular se realizeaz : a) n proporie de 70%; b) n proporie de 30% ; c) n 0,72 secunde ; d) ca urmare a diferenei de volum sanguin dintre cele dou caviti ; e) datorit valvelor atrio-ventriculare. 5. Creterea frecvenei cardiace are urmtoarele efecte asupra ciclului cardiac : a) scurtarea sistolei atriale ; b) scade incidena extrasistolelor ventriculare ; c) crete durata ejeciei sngelui ; d) prelungirea diastazisului; e) are loc numai faza de umplere rapid, cea lent este scurtat sau chiar absent. 6. Faza de repolarizare rapid a cardiomiocitului ventricular se datoreaz: a) activrii canalelor de sodiu rapide;

b) c) d) e)

activrii canalelor de clor ; permeabilitii crescute a sarcolemei pentru sodiu i difuziei masive a acestui ion n sarcoplasm ; inactivrii canalelor de sodiu-calciu; deschiderii canalelor de potasiu.

7. Perioada refractar funcional a miocardului: a) are o durat mai mare la miocardul atrial fa de cel ventricular; b) nseamn c miocardul rmne fr rspuns cnd se aplic un stimul; c) stimulul cu intensitate prag este ineficace, dar stimulii cu intensitate supraliminar determin apariia unui potenial de aciune; d) primul rspuns este nepropagat; e) are aceeai semnificaie fiziologic cu perioada refractar relativ. 8. Sistemul Purkinje realizeaz prevenirea aritmiilor prin : a) faptul c primele fibre activate se gsesc n perioada refractar absolut cnd sunt activate ultimele fibre ventriculare; b) timpul de conducere crescut de la nodulul sino-atrial la cel atrioventricular; c) faptul c fibrele Purkinje sunt excitabile naintea fibrelor miocardice; d) faptul c miocardul ventricular este activat pentru un timp scurt (0,06 sec); e) propagarea potenialului de aciune n tot miocardul ventricular prin reeaua Purkinje. 9. Contracia izometric n cursul sistolei ventriculare: a) implic deschiderea valvelor sigmoide aortice i pulmonare; b) determin scderea presiunii intracavitare ventriculare; c) implic mularea peretelui ventricular pe volumul sanguin; d) implic ejecia lent a sngelui n ultima a sistolei; e) implic curgerea sngelui ctre aort i pulmonar prin inerie. 10. Umplerea ventricular: a) are loc n cursul sistolei; b) se realizeaz prin curgerea activ a sngelui din atrii; c) se realizeaz prin procesul de diastazis; d) se realizeaz prin curgerea sngelui din atrii n ventricule n cea mai mare parte conform gradientului presional; e) nu se realizeaz dect n mezodiastol. 11. De ce este NSA pacemakerul cardiac? a) Este situat cel mai sus n inim b) Este sub control nervos c) Are frecvena cea mai mare de autoexcitare d) Este cel mai mare dintre noduli e) Este cel mai mic dintre noduli

12. Efectul batmotrop pozitiv este produs de a) Stimularea vagal b) Stimularea simpatic c) Atropina d) Plexul cardiac e) Baroreceptorii carotidieni 13. Funcia dromotrop a miocardului se datoreaz a) Existenei fibrelor cu conducere rapid b) Existenei decalajului ntre atriul stng i cel drept c) Existenei sinciiului funcional d) Orientrii directe a fibrelor n fascicul e) Numrului de celule redus 14. Care dintre conducere a) b) c) d) e) urmtoarele sisteme de conducere are cea mai sczut vitez de NSA Muchiul atrial Fibrele Purkinje NAV Fibrele ventriculare

15. Incizura dicrot pe curba presional aortic reprezint a) nchiderea valvei mitrale b) nchiderea valvei tricuspide c) Deschiderea valvei aortice d) Deschiderea valvei venoase e) nchiderea valvei aortice 16. Debitul cardiac de repaus: a) Diferena ntre volumul telesistolic i diastolic b) Este de 5-6 l/minut c) Depinde de inversul perioadei cardiace maxime d) Este volumul expulzat de ventricul e) Este de 120-140 ml 17. In cadrul potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular contractil: a) b) c) faza de platou este determinate de mentinerea unui efflux rescut de potasiu si inchiderea canalelor de sodium rapide; faza 1 , de repolarizare rapida ,este rezultatul deschiderii canalelor de potasiu si de sodium/ calciu lente; faza 3 , de repolarizare moderata rapida, este produsa de activitatea pompei Na /K;

d) e)

canalele lente de Na /Ca raman deschise 0,2-0,3ms; permeabilitatea pentru K se mentine relative scazuta in timpul platoului.

18. Tuburile in T : a) b) c) d) e) sunt prezente numai la miocitele striate scheletice; sunt prezente numai la miocitele cardiace; sunt mai numeroase in sistola; sunt mai numeroase in diastola ; sunt mai numeroase in timpul contractiei miocitelor striate scheletice.

19. Stimularea vagala determina bradicardie prin : a) b) c) d) e) 20. Putresceina : a) b) c) d) e) stimuleaza sinteza de glicogen; stimuleaza degradarea glicogenului; stimuleaza sinteza de acizi grasi; stimuleaza sinteza lipidelor; stimuleaa sinteza de proteine. blocarea receptorilor beta adrenergici; creste viteza de conducere atrio ventriculara; depolarizarea celulelor P sinoatriale si cresterea duratei depolarizarii lente diastolice; reducerea pantei depolarizarii lente diastolice; inhibarea sinapselor ganglionare simpatico.

21. Zgomotul II cardiac: a) b) c) d) e) se asculta si la femeie si la barbat numai in stare de veghe ; apare datorita destinderii valvulelor atrio ventriculare ; se asculta in timpul diastolei ventriculare; se asculta numai in spatial II intercostal stang; se asculta numai in spatial II intercostal drept.

22. Energia necesara contractiei cardiomiocitelor este asigurata : a) b) c) d) e) mai des din metabolismul glucozei; numai din metabolismul acizilor grasi; mai ales din metabolizarea acidului lactic; numai din metabolismul acizilor aminati; nici un raspuns adevarat.

23. Volumul de sange de 120/ 130 ml reprezinta:

a) b) c) d) e)

volumul sistolic; volumul telisistolic; volumul telidiastolic; volumul de sange din atriul drept in diastola; volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventriculul stang.

24. In perioada refractara relativa : a) b) c) d) e) nu poate sa apara un nou potential de actiune; membrana cardiomiocitului este permeabila pentru Na+; membrane este hiperpolarizata; membrane este aproape repolarizata; pompa Na / K este inhibata.

25. Volumul ventricular: a) b) c) d) e) scade in diastola; nu se modifica in timpul revolutiei cardiace; scade in timpul sistolei ; creste in timpul sistolei izotomice; creste in timpul sistolei izometrice.

26. La nivelul sarcolemei cardiomiocitului ventricular contractil fazele potentialului de actiune sunt determinate de curenti ionici transmembranari astfel: a) b) c) d) e) faza 0 este rezultatul influxului de sodium prin canalele voltaj dependente rapide si activarii canalelor Kl; faza 1 este un platou de cca 100 ms datorat canalelor de clor ; faza 2 este o hiperpolarizare determinate de canalele lente de Na/ Ca ; faza 3 este depolarizare produsa de inactivarea canalelor de Na / Ca pe fondul unui eflux sustinut de potasiu prin canalele K1 si X1; in faza 4 au loc mici fluctuatii in jurul potentialului de repaus in conditii de activitate intense a pompelor de Ca si Na /K ;

27. Ionul de sodiu: a) b) c) d) e) asigura cuplarea excitatiei cu contractia; realizeaza faza 1 a potentialului de actiune cardiomiocitara; este pompat activ in timpul depolarizarii ; iese din cardiomiocit numai pasiv in faza 4 a potentialului de actiune cardiomiocitar; toate raspunsurile sunt false.

28. Presiunea in cavitatile inimii are urmatoarele valori cu exceptia:

a) b) c) d) e)

25-30 mmHg in sistola in ventricolul drept; 8-12 mmHg in sistola in atriul stang; 2-5 mm in sistola in atriul drept ; 120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang; toate variantele sunt false.

29. Presiunea arterial medie: a) are o valoare egal cu presiunea maxim (sistolic); b) are o valoare egal cu presiunea minim (diastolic); c) asigur amortizarea ocului de expulzie a sngelui n timpul sistolei; d) transform ejecia ritmic a sngelui n torent sanguin continuu n artere; e) este un fond presional de propulsie i irigare generat de inim spre esuturi care asigur irigaia i nutriia tisular optim. 30. Energia necesar pentru ntoarcerea sngelui la inim este furnizat: a) pompa aspiro-respingtoare reprezentat n special de atriul drept; b) micrile respiratorii; c) efortul muscular; d) travaliul inimii; e) mediatori cu aciune venoconstrictoare. 31. Noradrenalina intervine n reglarea presiunii arteriale prin unul din urmtoarele mecanisme intracelulare: a) formare de PKA; b) formare de acetil CoA; c) formare de adenilat ciclaza; d) formare de IP3, calciu i PKC; e) formare de DOPA. 32. Capilaroplegia nseamn o reea capilar: a) plin cu snge; b) golit de snge; c) activ numai n cursul efortului ; d) care asigur o rezerv de snge de 5-7% din volumul sanguin total ; e) cu rol esenial n termoreglare. 33. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: a) venele reprezint un sistem presional de nalt presiune; b) venele reprezint un rezervor de snge; c) viteza de circulaie a sngelui n VCI este de 7-10 cm/sec; d) pierderea de energie cinetic de-a lungul venelor este mai mare dect la nivelul arterelor ; e) sistemul venos transport, n totalitate, snge oxigenat.

34. Presiunea diferenial: a) reprezint diferena ntre presiunea maxim i cea minim; b) se mai numete i tesiunea pulsului; c) se ntlnete n boli renale, vogotonie, insuficien aortic; d) msoar presiunea sngelui n artere; e) are caracter pulsatil. 35. In cazul scderii presiunii arteriale au loc reflex unul din urmtoarele evenimente: a) inhibarea centrului vasoconstrictor medular; b) stimularea nucleului vagului; c) vasoconstricie; d) scderea forei de contracie i a frecvenei cardiace; e) stimularea hipotamusului antero-median. 36. Acetilcolina are urmtoarele efecte asupra inimii i vaselor: a) vasoconstricie; b) crete rezistena periferic; c) crete presiunea arterial; d) crete viteza de conducere n nodulul atrio-ventricular; e) scade fora de contracie a inimii. 37. Presiunea capilar efectiv are o valoare de: a) 35-36 mm Hg; b) ~ 25 mm Hg; c) 10-12 mm Hg; d) 17 mm Hg; e) 80 mm Hg. 38. Caracteristicile funcionale a venelor sunt reprezentate de: a) distensibilitate mai mic dect a arterelor deoarece lipsete stratul elastic din structura peretelui lor; b) compliana este mai mic dect a arterelor datorit presiunii sczute din interiorul lor; c) volumul venelor este de 3 ori mai mare dect al arterelor; d) presiunea este sczut datorit fenomenului de histerezis; e) distensibilitate variabil n timp datorit curgerii pulsatile a sngelui. 39. Dintre cele de mai jos, substane vaso-dilatatoare sunt: a) b) c) d) e) Ang II vasopresina endotelina histamina tromboxan

40. Factorii determinani ai ntoarcerii venoase nu includ:

a) b) c) d) e)

gradientul presional dintre capilare i atrii. poziia corpului i membrelor. compliana. aspiraia toracic. relaxarea musculaturii netede gastro-intestinale

41. Arterele mari au component parietal predominant elastic deoarece: a) b) c) d) e) sunt generatoare de presiune n sistol restituie n diastol energia nmagazinat n sistol contribuie la rigiditatea peretelui arterial contribuie la ntoarcerea venoas au viteza de conducere variabil

42. Funciile capilarelor includ a) b) c) d) e) schimbul de substane ntre plasma sanguin i lichidul interstiial. reglarea presiunii arteriale. participarea la termoreglare prin controlul debitului cerebral distribuia local a fluxului sanguin n funcie de necesiti. reglarea presiunii venoase.

43. Tripodul pe care se sprijin presiunea arterial este reprezentat de urmtoarele, cu excepia: a) b) c) d) componenta cardiac componenta neuro-vascular componenta vascular periferic componenta hemoreologic

44. Dintre substanele vasoconstrictoare fac parte urmtoarele, cu excepia: a) Adrenalina b) Histamina c) Angiotensina II d) Endotelinele e) Vasopresina 45. Metoda indirecta uzuala de determinare a presiunii arteriale: a) b) c) este metoda invaziva ; se bazeaza pe aplicarea unei presiuni controlabile asupra arterei brahiale; nu permite evaluarea presiunii diastolice;

d) e)

permite evaluarea presiunii diastolice pe baza modificarilor zgomotelor cardiace; permite evaluarea presiunii diastolice prin ascultarea simultana a zgomotelor cardice.

46. Presiunea arteriala are urmatoarele valori: a) b) c) d) e) Nou nascut 60/ 20 mmHg; 1an 80/ 30 mm Hg; pubertate 100/ 60 mm Hg; adult 170/ 70 mm Hg; 1 an 80/60 mm Hg.

47. Presiunea sangelui in capilare are urmatoarele valori cu exceptia: a) b) c) d) e) segmental venos 10 / 12 mmHg ; segmental arterial 50 mmHg; capilar propriuzis 25 mmHg; segmental arterial 35 mmHg; segmental venos 20 mmHg.

48. Complianta vasculara este : a) b) c) d) e) aceeiasi pentru artere si vene; inversul distensibilitatii; mai mare pentru vene decat pentru artere; modificarea relativa de volum raportata la variatia presiunii; crescuta in curgerea laminara fata de cea turbulenta.

49. Presiunea sistolica are urmatoarele valori cu exceptia: a) b) c) d) e) aorta 100- 120 mmHg; artere cu diametru pana la 3 mm:95 mm Hg; artere mici 80-85 mmHg; arteriole 40 mmHg; capilare arteriale 30 mmHg.

50. Viteza de circulatie a sangelui este : a) b) c) d) e) in aorta in sistola 5m/s; in mezenterica 6cm/s; in capilare 0,5 cm /s; in aorta in diastola 0,5 m/s; nici o varianta corecta.

51. Inervantia simpatico vasomotorie: a) b) c) d) e) influienteaza atat presiunea arteriala cat si distributia debitului aortic spre diverse organe; are predominant efecte de presoare ; actioneaza independent de cea cardiaca; are efecte mai puternice la nivelul musculaturii scheletice fata de alte teritorii; este distribuita spre organele interne prin ramurile motorii ale nervilor rahidieni.

52. Unda catacrota a sfigmogramei : a) b) c) d) e) corespunde sistolei ventriculare; corespunde inchiderii valvulelor atrioventriculare; corespunde inchiderii valvulelor arteriale; determina pulsul central; nici o varianta nu este corecta.

53. Unda dicrota de pe sfigmograma : a) b) c) d) e) corespunde sfarsitului diastolei ; corespunde sfarsitului sistolei ; corespunde inchiderii valvulelor atrio ventriculare; corespunde inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare; corespunde vidului postsistolic.

54. Circulatia venoasa sistemica fata de cea arteriala are urmatoarele caracteristici cu exceptia : a) b) c) d) e) presiune mai mica; absenta variatiilor mari de presiune; turbulenta mai mica; risc mai mare de tromboza; debit sanguin variabil.

55. Vscozitatea secreiilor bronice este determinat de: a) b) c) d) cantitatea de mucopolizaharide din compoziie cantitatea de proteine locale i plasmatice din compoziie gradul de hidratare al structurilor din compoziie prezena ARN bacterian

e)

interaciunea kalicreino-lizozim-lactoferin

56. Pneumocitele de ordinul II: a) b) c) d) e) ocup 96% din suprafaa alveolar rolul lor este de a sintetiza surfactant sunt implicate n procesele de aprare nespecific ajung n alveole din snge au rol similar cu a pericitelor

57. Rolul muchilor scaleni este de a: a) b) c) d) e) participa activ la expir coboar primele dou coaste cresc diametrul antero-posterior al cutiei toracice determin coborrea sternului intervin la sfritul inspirului maxim

58. Teritoriile pulmonare hiperventilate sunt: a) b) c) d) e) paravertebral paramediastinal apical lobii inferiori regiunea hilului

59. Care din urmtoarele afirmaii este corect pentru grupul de neuroni respiratori dorsali, implicai n reglarea nervoas a ventilaiei: a) b) c) d) se gsesc n regiunea ventro-lateral a bulbului sunt responsabili de inspir au rol n respiraia forat au rol secundar n reglarea ventilaiei; rolul principal l deine grupul neuronal pneumotaxic

e)

nu sunt dotai cu automatism

60. Celulele ciliate de la nivelul tunicii mucoase: a) b) c) d) e) protejeaz epiteliul respirator mpotriva uscrii cresc ca numr dup agresiuni virale / toxice se menin crescute atunci cnd exist o hipervscozitate bronic reprezint 80% din celulele epiteliale din trahee i bronhiile mari; dein 200 cili / celul sunt stimulate de ctre acetilcolin i rspund prin scderea micrii ciliare

61. Care din urmtoarele afirmaii legate de surfactantul alveolar sunt adevrate: a) b) c) d) e) este un amestec complex de lipide cu proprieti tensioactive se etaleaz ntr-o pelicul foarte fin la nivelul suprafeei externe a alveolelor volumul surfactantului este de aproximativ 40 ml surfactantul se dispune n 3 straturi: pelicula tensioactiv, stratul apos i stratul glicoproteic este sintetizat numai de ctre macrofagele alveolare

62. Muchii sternocleidomastoidieni: a) b) c) d) e) sunt muchi inspiratori principali intervin la sfritul inspirului maxim acioneaz prin coborrea primei coaste i a sternului cresc diametrul transversal al cutiei toracice determin suplimentar i ascensiunea coloanei vertebrale

63. Presiunea pleural: a) b) c) se msoar prin echivalen cu presiunea esofagian este mai mare dect presiunea atmosferic variaz n funcie de variaiile presiunii atmosferice

d) e)

nu se modific n inspir i expir este egal cu presiunea alveolar

64. Micrile plmnului n perioada fetal: a) b) c) d) e) ncep la 8 luni de via intrauterin nu confirm o funcionare normal a plmnului n lunile 3 4 de via intrauterin sunt absente sunt reprezentate de micrile neregulate i suspinoase permit evacuarea lichidului amniotic din plmni n cursul vieii intrauterine urmtorii factori care influeneaz fluxul sanguin pulmonar este factor Hipoxia alveolar pH-ul Gravitaia Hipercapnie Hiperoxie

65. Care dintre pasiv? a) b) c) d) e)

66. Rolurile surfactantului pulmonar sunt urmtoarele, cu o excepie: a) Menine pneumocitele n mediu umed (chiar la ventilaie important) datorit gelului glicoproteic prezent n hipofaz b) Confer pulmonului o parte din proprietile elastice c) Scade tensiunea superficial d) mpiedic filtrarea de lichide din capilare i interstiiu spre spaiul alveolar e) Crete tensiunea superficial 67. Care dintre urmtorii factori care intervin n reglarea umoral a respiraiei are aciune vasodilatatoare? a) Tromboxan A2 b) PG F2 c) PG I2 d) Angiotensina II e) PG E2 68. Care dintre mediatorii care intervin n reglarea umoral a respiraiei este antiagregant plachetar? a) Prostaglandina PG E2 b) Acetilcolina

c) d) e)

Prostaciclina PG I2 Tromboxan A2 Bradikinina

69. Presiunea de inchidere a cailor aerifere : a) b) c) d) e) se manifesta la conductele aerifer care au in structura peretelui tesut cartilaginous I proportie mai mare cu stratul muscula; se manifesta la bronhiile fara cartilaj care colabeaza daca presiunea transpulmonara este mai mare decat o anumita valoare critica (0-2 cm H2O) se exprima in % din CPT; se manifesta la acelasi volum de aer continut in plamani indiferent de varsta; se manifesta la plamanul normal aproape de VR (volum rezidual).

70. Inspirul de repaus: a) b) c) d) e) determina o crestere a presiunii intrapleurale cu 1 cm H2O; se produce cu participarea simultana a muschilor intercostali (interni si externi) si a diafragmului; permite introducerea in plaman a unei cantitati de aer de aproximativ 1500ml; are loc deoarece contractia muschilor intercostali externi si a diafragmului realizeaza cresterea dimensiunilor cutiei toracice si presiunea alveolara devin mai mica fata de Patm; ventilatia maxima este realizata la nivelul zonelor apicale pulmonare.

71. In timpul inspirului de repaus : a) b) c) d) e) scaderea presiunii alveolare sub valoarea Patm produce cresterea diametrelor cutiei toracice; care se realizeaza pornind de la CRF;depresiunea pleurala se accentueaza cu o valoare mai mare la bazele pulmonului comparativ cu zonele apicale depresiunea pleurala se accentueaza cu aceeasi valoare in zonele apicale si bazale , astfel incat Ppl = (-15 cm H2O) la varf si (-7,5 cm H2O) la bazele pulmonului.; diametrul transversal al cutiei toracice creste datorita actiunii muschilor care actioneaza asupra extremitatii anterioare a coastelor II VII; are loc relaxarea muschilor scaleni si sternocleidomastoidieni.

72. In timpul miscarilor respiratorii:

a) b) c) d) e)

activitatea electromiografica (emg) a diafragmului creste progresiv in inspir; activitatea emg a diafragmului nu este prezenta in timpul expirului; diafragmul contribuie la cresterea tuturor diametrelor cutiei toracice ; teritoriile bazale sunt hipoventilate; presiunea pleurala are valori mai reduse in timpul expirului.

73. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ? a) b) c) d) e) in conditii normale Pa CO2 , PaO2 si PHa variaza in limite foarte stranse desi datorita metabolismului variabil exista permanent tendinte de variatie a valorilor acestor parametrii; distensia structurilor pulmonare din timpul inspirului stimuleaza receptorii de intindere prezenti in aceste structuri si pe cale vagala stimuleaza neuronii cu descarcare progresiva din GRV; activitatea neuronilor cu descarcare progresiva apartinand GRD permit recrutarea progresiva de unitati motorii ale muschilor intercostali externi; combinatia Hb cu oxigenul este rapida , reversibila nu se insoteste de schimbarea valentei Fe 2+ din molecula de Hb si se produce mai rapid sub influenta anhidrazei carbonice ; 1g de Hb fixeaza 100 ml O2 in conditiile saturatiei de 100% a Hb.

74. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta? a) b) c) d) e) scaderea pH-ului din LCR si din lichidul interstitial din trunchiul cerebral produce hipoventilatie; cresterea valorilor pH-ului in LCR si lichidul interstitial al trunchiului cerebral produce hipoventilatie prrin scaderea efectului de recrutare; hipoxia are efecte foarte puternice asupra structurilor chemosensibile centrale; PO2 (presiunea partiala a O2) din interstitiu nu este influientata de debitul sanguin ; In timpul unui expir de repaus presiunea alveolara scade cu 1 cm H2O fata de Patm;

75. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ? a) b) c) hiperventilatia se insoteste de hipercapnie; scaderea PAO2 sub 12% ( 70 mmHg) produce scaderea presiunii in artera pulmonara cu 6-8 mm Hg; suprafata totala a vaselor din circulatia pulmonara nu se modifica in conditii de efort deoarece presiunea arteriala in vasele circulatiei pulmonare are valori mai mici comparativ cu cele din circulatia sistemica ;

d) e)

portiunea hidrofila a moleculei de surfactant pulmonar plonjeaza in faza apoasa de la suprafata epiteliului alveolar; in timpul expirului moleculele de DPPC (dipalmitoilfosfatidilcolina) se dispun dezordonat.

76. In timpul expirului : a) b) c) d) e) fortat se evacueaza din plaman CPT; tensiunea superficiala la nivelul interfetei aer lichid de la suprafata interna a alveolelor are valori maxime ; presiunea alveolara scade sub valoarea Patm; se accentueaza depresiunea pleurala ; de repaus activitatea electromiografica. a diafragmului scade la inceput , dar persista pana la aproximativ din timpul afectat acestui process.

77. Alegeti varianta corecta : a) b) c) d) e) complianta mare a vaselor micii circulatii contribuie la valorile scazute ale presiunii in acest sistem vascular comparativ cu circulatia sistemica ; surfactantul pulmonar poate fi inlaturat din alveolele prin degradare enzimatica locala , cu participarea fosfolipazei A din membrana pneumocitelor; hipercapnia se poate instala in conditii de hipoventilatie; sunt corecte afirmatiile de la punctele A, B, C; nici una din afirmatii nu este corecta.

78. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) in circulatia pulmonara presiunea este scazuta datorita compliantei scazute a vaselor din acest teritoriu; hipoventilatia produce hipocapnie; hipoventilatia produce hipercapnie; reflexul alveolo arteriolar (efectul van Euler Liljestrand) este implicat in ajustarea regionala a ventilatiei la perfuzie; acidoza potenteaza vasoconstictia arteriolara care apare in teritoriul pulmonar ca urmare a hipoxiei alveolare.

79. Alegeti varianta corecta: a) Prostaglandinele de tip F2 alfa (PGF2 )au efect vasoconstrictor la nivelul vaselor pulmonare; b) Prostaciclinele au efecte vasodilatatoare atat pe vasele pulmonare cu tonus normal cat si pe cele cu tonus crescut ; c) Fluxul sanguin pulmonar este stanjenit in portiunile decline ale plamanului deoarece presiunea interstitiala este scazuta;

d) e)

In zonele apicale pulmonare presiunea din capilarele arteriale este mai mare decat presiunea din alveole si din aceata cauza capilarele sunt tot timpul deschise; In zonele bazale pulmonare presiunea din alveole este totdeauna mai mare decat presiunea vasculara pulmonara.

80. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) anastomozele arterio arteriale dintre circulatia bronsica si cea pulmonara asigura aprovizionarea cu O2 a membranei alveolare capilare din teritoriile neperfuzate ; dupa hematoza sangele arterializat se contamineaza cu sange venos care provine din circulatia pulmonara; curgerea turbulenta a aerului in conductele aerifere se istaleaza in bronchiole numai daca fluxul de aer depaseste 10l/sec ; centrul pneumotaxic are actiune inhibitorie asupra neuronilor inspiratori ceea ce determina limitarea duratei inspirului; nici o varianta nu este corecta.

81. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) lichidul alveolar este indepartat din conductele aerifere ale fatului la nastere prinr-un proces de drenare spre capilarele perialveolare si limfatice; prima respiratie a nou nascutului produce o depresiune pleurala accentuata; centrii pontini au efect de control al punctului de umplere a pantei inspiratorii, cu modificarea timpului de umplere a plamanului; sunt corecte variantele de la punctele A,B,C; nici o varianta nu este corecta.

82. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) scaderea valorii raportuli cartilagin/strat muscular in bronhiile mari are implicatii in forta de miscare a aerului in timpul respirului si al expirului ; aportul de O2 este influentat de necesitatile metabolice tisulare , dar raman constant indiferent de variatiile temperaturii ; numarul celulelor ciliate din mucoasa bronhiolelor respiratorii este mai redus comparativ cu bronhiile principale si trahee; sunt corecte variantele de la punctele A,B,C; nici o varianta nu este corecta.

83. Secretiile bronsice:

a) b) c)

d) e)

sunt dispuse in 2 straturi , cu o compozitie identica dar cu vascozitate diferita; au un grad redus de vascozitate in cazul unor infectii respiratorii ; au vascozitate crescuta in cazul unor infectii respiratorii deoarece ADN ul bacterian protejeaza legaturile peptidice ale compusilor din structura secretiilor bronsice impotriva actiunii enzimelor proteolitice; in teritoriul conductelor aerifere cuprins intre trahee si bronchiola terminala se gaseste un volum mai mare de aer comparativ cu cel cantonat in sectorul alveolar; nici o varianta nu este corecta.

84. Mecanismul secretor al acidului clorhidric din sucul gastric: a) implic participarea H+ rezultat din ionizarea apei n celul sau din dehidrogenarea glucozei; b) H+ format este secretat n lumenul canalicular prin mecanisme pasive; c) clorul este secretat n lumenul canalicular prin mecanisme pasive care necesit consum de ATP; d) ionii de H+ i Cl- se vor reuni la nivel mitocondrial i vor forma HCl; e) OH- este neutralizat la nivelul celulelor canaliculare. 85. Mecanismul reflex necondiionat de intensificare a secreiei salivare: a) este declanat nainte de ptrunderea alimentelor n cavitatea bucal; b) se realizeaz prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi; c) este declanat de aciunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi; d) este strns corelat cu secreia de aldosteron i hormon antidiuretic n stri de deshidratare ; e) alturi de cel intercentral st la baza secreiei salivare n stri emoionale. 86. Reflexul de vom: a) se declaneaz dup cteva expiraii profunde dup care respiraia se oprete; b) este nsoit de reacii simpatice (midriaz, paloare, transpiraii, tahicardie) i parasimpatice (hipersalivaie, lcrimare, contracii antiperistaltice duodenale, gastrice i esofagiene i relaxarea sfincterelor esofagian inferior i superior); c) este nsoit de o contracie a corpului i fundusului gastric, esofagului i contracia antrumului piloric, alturi de contracia puternic a musculaturii abdominale d) este un act voluntar declanat de stimularea receptorilor rspndii n diferite organe; e) are centrii situai n regiunea dorso-lateral a formaiunii reticulate din punte.

87. Comportamentul contractil al intestinului subire : a) se numete complex motor propulsor; b) se declaneaz n perioadele interdigestive; c) se caracterizeaz prin contracii migratoare gigante care se propag pe distane mari de intestin; d) asigur fiziologic propulsia n mas i ndeprtarea stimulilor nocivi; e) se declaneaz dup ingestia alimentar.

88. Mecanismul secretor al ionilor din saliv: a) are un rol important n formarea salivei primare; b) const n reabsorbie activ a Na+ i o secreie activ de K+; c) face ca saliva s fie hiperton; d) const n secretia pasiv a HCO3- la schimb cu Cl-; e) are loc la nivelul acinilor salivari. 89. Sistemul nervos enteric: a) reprezint o reea neuronal la nivelul mduvei spinrii; b) compus din dou reele de fibre nervoase care se gsesc intrinsec tractului gastro-intestinal; c) plexul Auerbach este dispus ntre poriunea mijlocie a stratului circular i mucoas; d) plexul Meissner este dispus ntre poriunea extern a stratului muscular longitudinal i poriunea mijlocie a stratului muscular circular; e) cele dou plexuri sunt independente funcional. 90. Absorbia fierului: a) pasiv la nivelul marginii n perie; b) este dependent de pH-ul sucului gastric; c) se realizeaz sub form de transferin; d) preponderent n duoden i poriunea superioar a jejunului; e) se realizeaz sub form de feritin. 91. Funciile sfincterului piloric sunt: a) realizeaz trecerea alimentelor n stomac; b) de a elibera colecistokinin i bradikinin; c) de a asigura o evacuare gastric la un ritm n concordan cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric; d) de a preveni regurgitarea coninutului gastric n esofag; e) de a realiza controlul alimentelor din stomac. 92. Enzimele implicate in digestia proteinelor sunt urmtoarele, cu excepia uneia: a) b) c) d) e) pepsina chimotripsina erepsina enterokinaza carboxipeptidaza

93. Toate substanele de mai jos sunt hormoni gastrointestinali cu excepia: a) b) c) d) e) colecistokinin gastrin eritropoietin secretin leptin

94. Care dintre urmtoarele nu este un component al salivei? a) b) c) d) e) alfa-amilaz i lipaza lingual mucin i muramidaz proteaze i peptidaze bicarbonat i potasiu lactoferin i markeri AB0

95. funciile hepatice sunt urmtoarele, cu excepia a) formarea bilei b) reglarea motilitii digestive c) depozitarea de glucide d) detoxifierea organismului e) controlul metabolismului lipidic 96. Celulele mucoasei gastrice sunt reprezentate de urmtoarele tipuri, cu excepia a) Celule endocrine b) Celule mucoase c) Celule parietale (oxintice) d) Celule peristaltice e) Celule principale (zimogene) 97. Care dintre urmtoarele este sursa celular a secreiei de pepsinogen? a) b) c) d) e) celulele plasmatice celulele G celulele Paneth celulele principale celulele parietale

98. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? a) glandele salivare contin celule mucoase bogate in depozite de zimogen;

b) c) d) e)

ptialina este o enzima secretata de celulele mucoase ale glandelor salivare; excesul de aldosteron determina scaderea concentratiei salivarare de Na+ si Cl-; glandele parotide secreta o saliva bogata in mucus cu rol in formarea bolului alimentar (saliva de deglutitie); in cazul unei salivatii abundente scade concentratia sodiului in saliva.

99. Sarurile biliare: a) b) c) d) e) 100. Bila: a) b) c) d) e) 101. Colereza: a) b) c) d) e) 102. Tripsina: a) b) c) d) e) actioneaza la Ph acid ; poate actiona ca endo in functie de gradul de ionizare a moleculei atacate; poate produce coagularea sangelui; produce coagularea laptelui; este o endopeptidaza care scindeaza numai moleculele proteice mari. se realizeaza initial prin procese de filtrare cu sediul in ductele si canalele interlobulare hepatice; presupune un mecanism de filtrare care este proportionala cu debitul sanguin hepatic; poate fi definita ca fiind efectul coleretic al secretinei asupra fluxului biliar; este stimulata de catre colecistokinina prin actiunea sa de stimulare puternica a contractiei veziculare biliare; se realizeaza numai la persoanele la care evacuarea bilei din vezicula biliara este stanjenita. se formeaza la nivelul celulelor din peretii veziculei biliare; contine lipaze activate de catre sarurile biliare; hepatica are pH alcalin; veziculara este aproape izotonica si are Ph cuprins intre 8 8,6; este complet lipsita de enzime. rezulta din combinarea pigmentilor biliari cu Na+ si K+; lipsesc din bila veziculara; activeaza lipazele prezente in bila; care ajung la ficat pe cale sanguina sunt reabsorbite la polul sanguin al celulei hepatice ; sunt reprezentate de glicocol si taurina.

103. Carboxipeptidaza: a) b) c) d) e) stimuleaza evacuarea bilei din vezicula biliara; este o endopeptidaza prezenta in sucul pancreatic cu rol proteolitic; este un hormon local digestive; este secretata de catre celulele mucoasei duodenale sub forma de precursor inactiv (precarboxipeptidaza); este o enzima proteolitica care scurteaza polipeptidele cu un aminoacid.

104. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ? a) b) c) d) e) cantitatea de anion bicarbonic din compozitia sucului pancreatic este invers proportionala cu debitul secretor al pancreasului; enzimele proteolitice pancreatice hidrolizeaza proteinele pana la stadiul terminal de oligopeptide; lipazele din bila sunt activate de catre sarurile biliare; secretina este o enzima eliberata de catre celulele mucoasei duodenale; secretia hidrolatica pancreatica este inhibata de secretina.

105. Care din urmatoarele afirmatii este incorecta? a) b) c) d) e) 106. Gastrina: a) b) c) stimuleaza secretia pancreatica; are structura analoga secretinei avand in comun 14 aminoacizi identici ; este eliberata de mucoasa antrului piloric in prezenta lipidelor aminoacizilor si electrolitilor (Na, K, Mg)prezenti in stomac; eliberarea de secretina din celulele mucoasei duodenale reprezinta un mecanism de protectie a mucoasei intestinale fata de actiunea peptica a sucului gastric; stimularea vagala determina o secretie foarte activa din punct de vedere diastazic; secretia pancreatica ecbolica se produce prin mecanism colinegic; administrarea unui pranz fictiv (la animalele de experienta) este urmata de o secretie pancreatica hidrolatica; faza gastrica de reglare a secretiei pancreatice este declansata de prezenta alimentelor in stomac .

d) e)

este eliberata in cantitate mare in conditiile mentinerii unui pH acid (sub 2,5)in stomac; recunoaste un ritm nictemeral de secretie si anume : dimineata cantitatea secretata este mai mare comparativ cu secretia din seara zilei.

107. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ? a) b) c) d) e) eliberarea de gastrina din celulele G ale mucoasei antrale se intensifica dupa aplicarea pe mucoasa antrala de procaina; secretia de gastrina este stimulata in conditiile aplicarii de acetil colina pe mucoasa antrului piloric in prealabil denervat ; in faza cefalica a reglarii secretiei gastrice aferentele vagale stimuleaza numai activitatea secretorie a glandelor fundice , nu si a celulelor G; activitatea glandelor gastrice este influientata numai de catre histamin eliberata local; pe parcursul timpului esofagian de deglutitie este impiedicata patrunderea alimentelor in fosele nazale prin coborarea palatului moale si a luetei.

108. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la timpul faringian al deglutitiei sunt adevarate? a) b) c) d) e) este in totalitate un act motor voluntar; au loc contractii musculare ale muschilor faringieni in aval de bolul alimentar; la trecerea bolului alimentar prin faringele superior are loc contractia limbii dinainte spre inapoi ; la trecerea bolului alimentar prin hipofaringe se produce o ridicare a valului palatin si o relaxare a pilierilor posteriori ; la trecerea bolului alimentar prin hipofaringe se contracta muschiul crico-faringian in conditiile in care epiglota se deschide.

109. Care din urmatoarele afirmatii este corecta? a) b) c) d) e) dupa ce au fost sintetizate , moleculele de pepsinogen sunt depozitate in granule secretoare si pot fi descarcate in sange; histamina stimuleaza secretia gastrica acida dar inhiba eliberarea de pepsina; catepsina degradeaza proteinele numai la sugar , la care sucul gastric are pH mai mare de 8; mucoasa gastrica este protejata de actiunea HCl deoarece protoplasma celulelor are de asemenea un pH acid; factorul intrinsec este o glicoproteina secretata de catre celulele antrului piloric.

110. Care din afirmatiile referitoare la enzimele din sucul gastric sunt adevarate? a) b) c) d) e) labrefermentul este absent in sucul gastric la adult; lipaza gastrica actioneaza asupra trigliceridelor la un Ph variabil ( la adult la pH 2 2,5 , la copil 5,5); lizozimul actioneaza asupra lipidelor din membran bacteriilor, avand astfel rol bactericid; pepsina este o endopeptidaza care hidrolizeaza acizii nucleici ,keratina si mucina; pepsinogenul trece spontan in pepsina la pH mai mic de 6.

111. Care din afirmatiile referitoare la reglarea secretiei gastrice sunt corecte? a) b) c) d) e) mecanismul reflex conditionat din faza cefalica este declansat de prezenta alimentelor in cavitatea bucala; faza cefalica de reglare a secretiei gastrice se realizeaza numai prin mecanisme nervoase (conditionate si neconditionate); secretia gastrica este crescuta in cazul stimularii sistemului limbic si a hipotalamusului anterior; excitarea hipotalamusului posterior nu influienteaza secretia gastrica ; secretia de suc gastric este mai redusa dupa golirea stomacului deoarece distensia duodenului de catre alimentele evacuate din stomac determina scaderea secretiei.

112. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ? a) b) c) sfincterul cardia se contracta atunci cand unda peristaltica esofagiana ajunge la acest nivel; vagotomia influenteaza umplerea gastrica prin amplificarea relaxarii receptive; relaxarea receptiva a zonelor fundice si a corpului stomacului este posibila deoarece la valoarea scazuta a potentialului membranar de repaus al fibrelor musculare din aceste zone celulele musculare netede sunt total relaxate ; eliberarea de pancreozimin-colicistokinina( CCK Pz) este stimulata de aminoacizi , albumoze, peptone si acizi grasi; colereza presupune si un proces de filtrare a carui intensitate este mai redusa atunci cand debitul sanguin hepatic este crescut.

d) e)

113. Secreia bazal de ACTH: a) este mai mare seara ; b) este mai mare dimineaa; c) este mai mic seara; d) este mai mic dimineaa; e) este < 20 pg/ml dimineaa i 20-100 pg/ml seara.

114. Reglarea secreiei de ADH se realizeaz: a) prin mecanism de feed-back negativ; la nivel hipotalamic existnd un factor inhibitor al secreiei de ADH; b) n funcie de osmolaritatea plasmei; c) n funcie de diurez; d) prin mecanism de feed-back pozitiv n funcie de hipoosmolaritatea plasmei ; e) n funcie de presiunea oncotic a plasmei stnd la baza constituirii edemelor. 115. Rolul hormonilor tiroidieni asupra metabolismului lipidic este: a) mobilizarea i metabolizarea lipidelor; b) depunerea grsimilor; c) scderea acizilor grai din plasm`a; d) scderea oxidrii acizilor grai la nivel celular; e) decuplarea reaciilor de fosforilare oxidativ i producerea de cldur. 116. Efectele biologice ale hormonilor medulosuprarenalieni se manifest pe calea receptorilor: a) 1, 1-adrenergici; b) 2, 2-adrenergici; c) 1, 1-adrenergici i dopaminergici de tip 1; d) , -adrenergici i dopaminergici; e) 2, 2-adrenergici i dopaminergici tip 2. 117. Progesteronul este secretat la femeia negravid: a) n prima parte a ciclului endometrial; b) de ctre ovar; c) de ctre placent ; d) de ctre corpul galben, n a doua parte a ciclului ovarian ; e) de ctre placent numai dup pubertate. 118. Somatomedina: a) este implicat n producerea efectelor de cretere a catilajelor i oaselor de ctre STH; b) are o structur asemntoare vasopresinei; c) este stimulat de ctre relaxin; d) are efecte hiperglicemiante ; e) determin sudarea liniei epifizare i osificarea cartilajului de conjugare. 119. Reglarea secreiei de glucocorticoizi se realizeaz: a) n funcie de nivelul colesterolului plasmatic; b) n funcie de modificarea volumului sanguin circulant i a echilibrului electrolitic;

c) d) e)

de ctre ACTH care activeaz c-GMP i stimularea sintezei lor; direct de ctre CRF hipotalamic; prin mecanism de feed-back scurt i lung care implic ACTH i CRF.

120. Reglarea secreiei de aldosteron se realizeaz: a) prin mecanism de feed-back negativ cu ans scurt care implic participarea hipofizei; b) prin mecanism de feed-back negativ cu ans lung care implic participarea hipotalamusului; c) prin intermediul ACTH; d) modificri a echilibrului hidro-electrolitic i a volumului sanguin circulant; e) prin modificri a osmolaritii plasmei. 121. Biosinteza hormonilor medulosuprarenalieni se realizeaz n trepte succesive pornind de la: a) colesterol; b) DOPA; c) tirozin; d) tetrahidrobiopterin; e) -metiltirozin. 122. Receptorii 1-adrenergici induc asupra miocardului urmtoarele efecte: a) inotrop i cronotrop pozitiv, batmotrop i dromotrop negativ; b) inotrop, cronotrop, batmotrop i dromotrop negativ; c) inotrop i cronotrop negativ, batmotrop i dromotrop pozitiv; d) inotrop pozitiv i cronotrop, batmotrop i dromotrop negativ; e) inotrop, cronotrop, batmotrop i dromotrop pozitiv; 123. Ciclul endometrial: a) precede ciclul ovarian; b) are o durat de 28 zile; c) este sub controlul hormonilor ovarieni; d) este sub controlul gonadotrofinelor; e) este sub controlul HCG. 124. Aciunile angiotensinei II NU includ: a) b) c) d) e) Eliberarea de aldosteron Reduce eliberarea de renin din rinichi Vasodilataie Scderea GFR Efect vascular trofic

125. Cortisolul crete glicemia prin: a) Creterea lipolizei

b) c) d) e)

Creterea gluconeogenezei Creterea sintezei proteice musculare Creterea secreiei de insulin Efect facilitator asupra beta-oxidrii acizilor grai

126. Urmtoarele sunt adevrate despre corticoliberin, cu excepia: a) b) c) d) e) polipeptid cu 41 de aminoacizi eliberat de nucleul paraventricular hipotalamic neurotransmitor implicat n rspunsul de stres acioneaz prin intermediul terminaiilor neurosecretorii ale hipofizei posterioare transportat n sistemul port-hipofizar

127. Receptorul pentru insulin este de tip a) b) c) d) e) cuplat cu tirozinkinaze cuplat cu proteine G monomeric translaional transcripional

128. Care dintre hormonii de mai jos depinde de presiunea intraatrial i scade reabsorbia renal de Na+? 129. 130. 131. 132. 133. ANF aldosteron STH ADH PTH

134. Din secvena sintetic a adrenalinei fac parte urmtoarele, cu excepia: a) b) c) d) e) tirozina DOPA triptofan dopamina noradrenalina

135. Care dintre urmtoarele nu este o funcie a progesteronului? a) creterea temperaturii corporale

b) c) d) e)

relaxeaz musculatura neted stimuleaz creterea arterelor spirale produce activarea secreiei de FSH produce retenie hidrosalin

136. Glucagonul a) b) c) d) e) este un hormon steroid are efect inotrop pozitiv este secretat de celulele beta insulare produce glicogenoliz hepatic este un hormon lipoproteic

137. Alegeti varianta corecta : a) b) c) d) e) 138. Timusul: a) b) c) d) e) secreta timulina prezenta in plasma legata de o gama globulina specifica; secreta timopoietina care creste activitatea celulelor NK ( natural KILLER) ; este un organ endocrin indispensabil prelucrarii si maturarii limfocitelor implicate in imunitatea umorala ; secreta timozina alfa 1 care stimuleaza factorul eliberator de LH; sub actiunea ACTH si a hormonilor tiroidieni isi creste secretia de timulina. cortizolul intensifica lipogeneza prin favorizarea mobilizarii acizilor grasi din tesutul adipos; hipervolemia se poate produce prin secretie crescuta de ADH; hormonii tiroidieni cresc metabolismul energetic la nivelul creierului ,gonadelor si musculaturii striate; transportul sanguin al hormonilor tiroidieni se face intr-o proportie mai mica sub forma legata de o globulina plasmatica decat in stare libera; timopoietina induce diferntierea precoce a timocitelor imunoreglatoare de limfocite B periferice .

139. Alegeti varianta corecta : a) b) c) somatostatinul isi intensifica secretia in hiperglicemie; hipoglicemia exercita efecte inhibitoare asupra sistemului nervos simpatic prin intermediul centrilor glicoreglatori din hipotalamus ; eliberarea hormonilor catecolaminici se realizeaza prin exocitoza sub influienta sistemului nervos parasimpatic;

d) e)

ACTH inhiba diosinteza catecolaminelor suprarenale in conditii de stres ; Corticosteronul este cel mai activ hormon mineralocorticoid.

140. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) somatostatinul este implicat in producerea efectelor de crestere a cartilajelor si oaselor de catre somatotrop; hormonii estrogeni inhiba secretia de STH ; somatomedina are efecte hiperglicemiante; hipopotasemia stimuleaza secretia de aldosteron; secretia de aldosteron este inhibata de hiperpotasemie si de catre beta lipotrofina hipofizara.

141. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) deficitul secretor de PTH din insuficienta paratiroidiana creste activitatea osteoclastelor si nivelul calciului plasmatic. Hormonii corticosteroizi stimuleaza osteosinteza ; Aldosteronul este secretat de catre zona fasciculate a corticosuprarenalei ; Efectul fosfaturic al PTH se insoteste de cresterea calcemiei si scaderea calciuriei ; Prolactina scade captarea androgenilor in prostate.

142. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) hipersecretia de ADH produce diabet insipid; hiposecretia de ADH se insoteste de hipervolemie; PTH are effect fosfaturic si hipocalcemiant; Celulele Sertoli liberareaza inhibina care inhiba FSH ; Catacalcina este precursorul calcitoninei si are hipercalcemiante.

efecte

143. Alegeti varianta corecta : a) b) c) d) e) hipocalcemia stimuleaza secretia de calcitonina ; adrenalina secretata de catre glandele medulosuprarenale determina hipoglicemie prin efect de inhibare a glicogenolizei hepatice ; hipomagnezemia stimuleaza sinteza si eliberarea de PTH ; cresterea fosfatilor in plasma se insoteste de hipercalcemie si determina inhibarea secretiei de PTH ; hipercalcemia inhiba secretia de PTH.

144. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) pranzurile hiperproteice determina cresterile atat a secretiei de glucagon cat si de insulina secretia de glucagon este stimulata de catre secretina; adrenalina secretata de catre medulosuprarenala activeaza glicogenoliza la nivelul depozitelor de glicogen din ficat si muschii striati prin activarea receptorilor alfa 1 adrenergici; cantitatea de insulina necesara scaderii glicemiei la 0,45 g/l la iepurele de 2kg. In inanitie de 24 de ore se numeste unitate clinica ; sub actiunea cortizolului creste concentratia de glucoza in plasma si se reduce continutul de glicogen al ficatului deoarece efectul hiperglicemiant al cortizolului se realizeaza in principal prin stimularea glicogenolizei hepatice.

145. Alegeti varianta corecta : a) b) c) d) e) cortizolul stimuleaza absorbtia intestinala a calciului; hipopotasemia stimuleaza secretia de aldosteron; descarcarile crescute de aldosteron determina hipovolemie; transferul iodului anorganic din plasma in interioorul foliculilor tiroidieni se realizeaza prin pompa de iod de la nivelul membranei apicale a celulelor foliculare ; estrogenii stimuleaza activitatea osteoblastelor si favorizeaza cresterea rapida in perioada pubertatii

146. Care dintre urmatoarele efecte sunt ale hormonilor tiroidieni: a) b) c) d) e) scaderea concentratiei plasmatice de acizi grasi liberi ; scaderea colesterolului plasmatic; sacderea valorilor metabolismului bazal; intensificarea lipogenezei; disparitia libidoului in exces de hormoni tiroidieni.

147. Urechea medie are rolul: a) b) c) d) e) de a modifica frecvena i sensul sunetului de a modifica energia sonor incident de a menine n poziie timpanul permite pierderea energiei undelor sonore la 80 dB amplific intensitatea undelor sonore

148. Adaptarea la lumin se realizeaz prin:

a) b) c) d) e)

adaptarea sensibilitii fotoreceptorilor retinieni mrirea / micorarea distanei interpupilare modificarea diametrului pupilei resinteza retinenului din vitamina A relaxarea ligamentelor suspensoare ale cristalinului

149. Pragul gustativ este influenat de urmtorii factori a) b) c) d) e) temperatura substanelor gustative (optim 50C) lumin gradul de condimentare al alimentului momentul stimulrii mugurului gustativ contrastul gustativ simultan sau succesiv

150. Arcul reflex: a) b) c) d) e) este dobndit, necesitnd prezena i integritatea tuturor elementelor sale constituente miotatic este polisinaptic polisinaptic are o laten invers proporional cu numrul sinapselor vegetativ prezint un neuron ganglionar pe traiectul cii eferente este parcurs cu o vitez dependent de durata aplicrii excitantului i de reactivitatea elementelor constitutive ale arcului reflex

151. Reflexul de flexiune: a) b) c) d) e) este un reflex exteroceptiv de aprare este provocat prin stimularea fusurilor neuro-musculare ale muchiului tensionat const n contracia muchilor extensori ai unui membru n urma excitrii cii aferente este un reflex intersegmentar se realizeaz prin fenomene de inducie spinal succesiv negativ i pozitiv

152. Reflexele protuberaniale sunt: a) b) c) d) e) Reflexul lacrimal Reflexul fotomotor Reflexul de acomodare la distan Reflexul oculo-cefalogir Reflexele statokinetice

153. Undele de pe EEG: a) b) c) d) e) sunt generate cu o frecven de 14- 25 c/ sec. se ntlnesc la toi subiecii n stare de veghe i somn apar la deschiderea ochilor se nregistreaz n regiunile parietale i temporale se ntlnesc n timpul primei copilrii n strile de somn profund

154. Reflexele medulare monosinaptice: a) b) c) d) e) implic participarea unui neuron intercalar fac parte reflexele intersegmentare de scrpinare, tergere fac parte reflexele miotatice reprezint fenomenul de adaptare a receptorilor la excitantul specific prezint fenomenul de adaptare la ntindere

155. Durerea primar are urmtoarele caractere: a) b) c) este rezultatul stimulrii fibrelor C amielinice este profund este difuz, fr posibilitatea de localizare precis

d) e)

are caracter acut, fiind nsoit de un reflex de flexie ca reacie de aprare are distribuie nervoas pluriradicular

156. Dup adaptarea gustativ, restabilirea sensibilitii gustative este mai evident pentru gustul: a) b) c) d) e) srat i dulce srat amar dulce i amar acru i srat

157. Asociai neurotransmitorii cu enzimele lor sintetice a) b) c) d) e) monoaminoxidaza - noradrenalina colinesteraza - acetilcolina COMT - dopamina MAO - adrenalina decarboxilaza acidului glutamic GABA

158. Ganglionul rdcinii posterioare prezint neuroni a) b) c) d) e) viscero-senzitivi simpatici somato-senzitivi parasimpatici preganglionari

159. Formaiunea reticulat a trunchiului cerebral are urmtoarele funcii, cu excepia: a) b) c) d) e) Conducere nespecific anterograd Baza anatomic a sistemului reticulat activator ascendent Somn i reaciile de trezire Meninerea echilibrului Meninerea strii de contien

160. Care dintre urmtoarele este funcia principal a sistemului osicular din urechea medie a) b) c) d) e) ofer suport mecanic pentru membranele la care se ataeaz reduce amplitudinea vibraiilor ctre fereastra rotund crete eficiena efectului vibrator prin urechea medie deschide trompele lui Eustache i permite egalizarea presiunilor nu are efect major asupra procesului auditiv pentru c este constituit din structuri pasive

161. Funciile principale ale ganglionilor bazali sunt reprezentate de: a) b) c) d) e) control neuroendocrin memorie de scurt durat controlul micrii integrare senzorial reflexe cervico-cefalice

162. Sistemul nervos simpatic prezint efectele urmtoare, cu excepia: a) b) c) d) e) produce dilataie pupilar reduce motilitatea gastrointestinal contract muchiul neted bronhiolar contract vasele sanguine din piele i mucoase contract muchiul detrusor vezical

163. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) astrocitele limiteaza difuziunea libera a substantei mediatoare ; celulele nevrogliale asigura delimitarea terminatiilor sinaptice adiacente; celulele nevrogliale ependimale infasoara axonii mielinci din sistemul nervos central; oligodendrogliile sunt implicate in apararea fagocitara a creerului; neutrofina -3 inhiba motoneuronii periferici;

164. Alegeti varianta corecta: a) b) campul receptor poate fi definit ca arie centrala la nivelul careia un stimul specific poate genera potentiale de actiune; Stimularea naturala a unui receptor induce un singur impuls deoarece neuronul raspunde la actiunea unui stimul conform legii tot sau nimic;

c) d) e)

Neuronul senzitiv si formatiunile receptoare aferente deservesc o arie senzitiva variabila in functie de extinderea ramurilor dendritice; Sunt corecte toate variantele de mai sus; Nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

165. Alegeti varianta corecta: a) fenomenul de adaptare care apare atunci cand un organ de simt este stimulat timp mai indelungat se explica prin procese care au loc numai la nivelul receptorului deoarece fibra nervoasa manifesta infatigabilitate relativa; proiectarea cailor auditive se face in special in cortexul temporal girusul temporar superior, mai putin in cortexul insular si in partile laterale ale operculului parietal; cand un sunet parcurge conductul auditiv extern si ajunge la elementele receptoare din urechea interna va realize un potential de actiune care se transmite neuronilor din zona mediala a nucleului olivar superior ipsilateral; toate variantele de mai sus sunt corecte ; nici una din variantele enumerate mai sus nu este adevarata.

b) c)

d) e)

166. Pragul auditiv: a) b) c) d) e) este valoarea cea mai mica a intensitatii unui sunet care se percepe de catre ureche; este intensitatea minima a unui sunet pentru a produce senzatie de auz ; variaza in functie de capacitatea individuala de perceptie; toate variantele de mai sus sunt corecte; nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

167. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) gustul dulce poate fi produs de zaharuri, saruri anorganice de Pb si Be si de acizi aminati; excitarea receptorului gustativ cu un excitant neadecvat (exemplu curent electric) nu se obtine senzatie gustativa; radiatiile luminoase impresioneaza ochiul cu aceeasi intensitate; reflexele miotatice prezinta fenomenul de adaptare a receptorilor la intindere , ceea ce permite mentinerea neschimbata a lungimii muschiului;

e)

articulatia sinaptica vegetativa extranevraxiala are loc la distanta de organele efectoare in cazul neuronilor parasimpatici si explica astfel sfera de actiune mai redusa a parasimpaticului in comparatie cu simpaticul.

168. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) aria corticala parapiramidala intervine in motricitatea holocinetica; aria corticala motorie suplimentara este denumita si arie motorie secundara; ariile corticale psiho-motorii sunt pozitionate in regiunea prefrontala; toate variantele de mai sus sunt corecte; nici una din variantele de mai sus nu este correct.

169. Potentialul de receptor: a) se raspandeste electrotonic in zonele invecinate; b) prezinta perioada refractara; c) este intens influientat de anestezicele locale; d) toate variantele de mai sus sunt corecte; e) nici una din variantele de mai sus nu este corecta. 170. Alegeti varianta corecta: a) b) c) d) e) receptorii tonici se adapteaza cu usurinta; proprioceptorii sunt mecanoreceptori care sesizeaza pozitia unui segment al organismului; interoceptorii sunt mecanoreceptori care sesizeaza velocitatea ,tensiunea si gradul de scurtare a muschiului; formatiunile senzoriale maculare de la nivelul saculei si utriculei sunt stimulate in timpul unei acceleratii angulare; aria auditiva primara este excitata direct prin proiectiile din corpul geniculat median.

171. Alegeti varianta corecta : a) b) c) d) e) detectarea directiei sunetului se realizeaza la nivelul nucleilor olivari superiori; de la calea acustica pornesc colateralele si spre cerebel; leziunile occipitale se insotesc de agnozii cromatice; toate variantele de mai sus sunt corecte; nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

172. Alegeti varianta corecta:

a) b) c) d) e)

relaxarea pupilara este comandata de inervatia parasimpatica; excitarea unei zone corticale sensitive produce midriaza; mediatia chimica a miozei se realizeaza prin noradrenalina; prostaglandinele scad secretia de umoare apoasa; pentru vederea de aproape pupila isi micsoreaza diametrul cu o viteza mai mare decat in cazul raspunsului fotomotor.