Sunteți pe pagina 1din 39

LEMNUL SI PRODUSE DIN LEMN PENTRU CONSTRUCTII Aspecte generale.

Lemnul este un material natural, uor de prelucrat, cu aspect plcut i a fost folosit din cele mai vechi timpuri n construcii de cldiri i lucrri inginereti, construcii navale etc. Dac materialul lemnos este pstrat n mediu uscat sau n ap, acesta are o durabilitate acceptabil; la variaii de umiditate natural, lemnul se distruge foarte repede, ca urmare a aciunii unor factori fizici i biologici. Cel mai important defect al lemnului l constituie rezistena la foc redus. Structura lemnului. Lemnul este un material format preponderent din substane de natur organic (aproximativ 99%), cu textura fibroas i prezint anizotropie a caracteristicilor fizico-mecanice. Produsele din lemn pentru construcii se realizeaz n majoritate din cilindrul lemnos al arborilor. Structurile chimice ale lemnului iau natere ca urmare a asimilaiei clorofiliene, fenomen ce se realizeaz n frunze sub aciunea radiaiei solare i n prezena clorofilei, cu rol de catalizator, permind dioxidului de carbon s reacioneze cu apa i s formeze aldehida formic, ce polimerizeaz n hexoze, care la rndul lor dau prin policondensare hidrai de carbon. Dintre hidrai, cei mai importani sunt amidonul i celuloza. Celuloza prezint o structur ordonat, iar prin legturile ce se stabilesc ntre molecule, iau natere formaiuni alungite fibrele care sunt constituentul principal al celulelor lemnului. Prin mbtrnirea celulozei se formeaz lignina - cu structura amorf i cu rezistene mecanice mari. Constituenii chimici se organizeaz n esuturi; dintre acestea unele nu se modific n timp - esuturi moarte, altele i pstreaz activitatea la nivel celular - esuturi de parenchim important, reprezentnd pn la 85% din volumul total i este folosit cu precdere la obinerea materialelor din lemn pentru construcii. Defectele lemnului. Defectele lemnului se pot grupa astfel:

Defectele de form a cilindrului lemnos (conicitatea, curbura, canelura, concreterea), care se datoresc condiiilor de cretere a arborelui. Defectele de structur (excentricitatea, fibra rsucit, inele anuale neuniforme, pungi cu rin), care se datoresc efectului combinat al condiiilor de cretere i aciunii larvelor, insectelor etc. Nodurile sunt cele mai des ntlnite defecte de structur i apar n locurile n care ramurile copacului se leag de cilindrul lemnos. Dup natura lor nodurile sunt:

sntoase i concrescute (sunt tari i bine nepenite n masa lemnoas); sntoase i cztoare (provin din ramurile care s-au rupt); putrede i sfrmicioase (atacate de microorganisme).

Dup mrimea nodurilor distingem urmtoarele tipuri:


noduri mici, cu dimensiunile ntre (3...20) mm; noduri mijlocii, cu dimensiunile ntre (20...40)mm; noduri mari, cu dimensiunile peste 40mm.

Crpturi (gelivuri, de contragere, inim stelat, cadranura, rulura etc.) - se datoresc aciunii unor factori fizici i mecanici n perioada de cretere sau dup tiere. Defectele de culoare (lunura, inima roie, inima vnt etc.) - sunt urmare a aciunii microorganismelor. Esene lemnoase. n funcie de perioadele de vegetaie ale arborilor se pot distinge: 1. esene de foioase - esene tari - provenite din arbori cu frunze cztoare, cu diferene foarte mari de vegetaie vara-iarna; 2. esene rinoase - esene moi - de la arbori cu vegetaie permanent (frunze aciculare).

Principalele materiale lemnoase folosite n structura construciilor, dar i la execuia mobilierului i a unor lucrri de decoraii, n funcie de esene, sunt:

la esene de foioase - stejarul, fagul, frasinul, paltinul, nucul, teiul, cireul, mrul, prul, prunul, mahonul, tecul; la esene de rinoase - bradul, molidul, pinul. Caracteristici generale ale lemnului Durabilitatea lemnului.

Durabilitatea reprezint durata de via minim pn la modificarea caracteristicilor fizico-mecanice i a aspectului (n condiii de pstrare natural), ce pot periclita rezistena i stabilitatea structurilor de construcii. Lemnul este un material cu o durabilitate relativ redus, ca urmare a prezenei n structura sa a unor substane ce permit dezvoltarea microorganismelor, a ciupercilor, a insectelor etc., dar i a instabilitii fizice la aciunea apei. n timp masa lemnoas i poate modifica culoarea, structura, rezistenele mecanice etc., modificrile fiind favorizate de temperatur i umiditate. Pstrarea lemnului n mediu uscat sau sub ap, i mrete considerabil durabilitatea. n acest sens n mormintele din Egipt sau gsit obiecte din lemn conservate timp de 5000 de ani, iar la Drobeta Turnu-Severin, la pilonii podului construit de Apollodor din Damasc (acum 2000 de ani), s-au pstrat numai prile ce au fost permanent sub ap. n funcie de durabilitate lemnul se clasific n:

lemn foarte puin durabil (max. 3 ani) - fag, plop, mesteacn; lemn puin durabil (3...7) ani - brad, molid; lemn durabil (7...10) ani - salcm, pin; lemn foarte durabil (peste 10 ani).

Pentru mrirea durabilitii lemnului se recomand tratarea i impregnarea cu substane fungicide (omortoare de ciuperci). Substanele fungicide trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

s nu acioneze defavorabil asupra rezistenei lemnului; s nu fie toxice pentru oameni i animale; s nu fie splate uor de ap; s nu provoace coroziunea elementelor metalice de mbinare.

Cele mai folosite substane fungicide sunt: clorura de zinc (ZnCl 2), sulfatul de cupru (CuSO4), clorura de mercur (HgCl2), fluorurile simple sau complexe.

Prin impregnare, durabilitatea lemnului se poate mri de (10...12) ori. Comportarea lemnului la nclzire. Supus la nclzire progresiv, masa lemnoas parcurge urmtoarele etape:

ncepnd de la 70OC pn la 120OC se evapor apa liber; de la 120OC apare procesul de descompunere termic a lemnului cu formare de produi gazoi; temperatura de 200OC este punctul de aprindere, cnd materialul lemnos ia foc n prezena scnteii; temperatura de 300OC este punctul de inflamabilitate a lemnului cnd viteza mare de descompunere termic conduce la formarea unei concentraii de gaz de ardere-aer ce permite aprinderea fr scnteie; la temperaturi n jur de 500 0C se realizeaz distilare uscat a lemnului, n urma cruia se formeaz gaze combustibile, gudroane i masa lemnoas se carbonizeaz(se formeaz crbunele); dup terminarea distilrii lemnului, oxigenul ajunge la lemnul carbonizat i ncepe arderea crbunelui, cu dezvoltare mare de cldur, fr

flacr, conducnd la incandescen; prin arderea crbunele trece n dioxid de carbon i se formeaz cenua alctuit din substane minerale.

Lemnul este deci un material combustibil i inflamabil, ce nu poate fi transformat ntr-un material incombustibil, dar elementele de construcii din lemn pot fi transformate n materiale greu combustibile astfel:

acoperirea cu straturi protectoare, care s ridice punctul de aprindere pn la punctul de inflamabilitate - prin spoieli de var, de silicat de sodiu, tencuire cu mortare de ipsos, ciment, var etc.; impregnarea lemnului cu soluii de sruri, care, la temperaturi ridicate, formeaz n jurul elementelor din lemn o atmosfer de gaz incombustibil (NH4Cl); impregnarea lemnului cu soluii, care, la temperaturi ridicate, favorizeaz formarea la suprafaa elementului din lemn a unui strat compact i greu combustibil de crbune - sruri ale acidului fosforic, sau ai altor acizi tari.

Ca urmare a texturii fibroase, lemnul prezint o important anizotropie. Caracteristicile sale fizice i mecanice prezint diferene eseniale pentru cele trei direcii, determinate de orientarea fibrelor i inelelor anuale:

direcia longitudinal - paralel cu fibrele; direcia radial cuprins ntr-un plan perpendicular pe ax i care trece prin centrul seciunii; direcia tangenial - un plan paralel cu fibrele i tangent la inelele anuale.

Comportarea lemnului n prezena apei. n lemn apa se poate gsi sub trei forme:

apa liber, care circul prin esuturi - poate favoriza manifestarea unor defecte - aciunea ngheului i dezgheului, crpturi la uscare etc.; apa de higroscopicitate - fixat prin procese de adsorbie pe pereii esuturilor vegetale, are o influen hotrtoare asupra tuturor proprietilor lemnului; apa legat chimic - se gsete n compoziia substanelor ce alctuiesc masa lemnoas n proporia cea mai mic i nu are influen asupra caracteristicilor lemnului. Umiditatea lemnului

Umiditatea pentru care lemnul a cedat apa liber se numete punctul de saturaie, respectiv apa de saturaie. Umiditatea variaz n timp n funcie de condiiile de pstrare a lemnului, temperatura, umiditatea aerului, presiunea atmosferic etc., ajungndu-se ca presiunea vaporilor din materialul lemnos s fie egal cu presiunea vaporilor din atmosfer. Pentru condiiile climatice din ara noastr, umiditatea relativ(masa de ap coninut raportat la masa materialului lemnos la umiditatea respectiv) a lemnului pstrat n aer (uscat n aer) variaz ntre (12...15)%. Modificrile de volum ale lemnului la variaiile de umiditate se datoresc apei de higroscopicitate i caracterului liofil al structurii, determinnd procesul de lucru al lemnului. Astfel la creterea umiditii, lemnul sufer o mrire de volum denumit umflare, respectiv la scderea umiditii, o reducere de volum - contragere. Lucrul lemnului nu este acelai pentru toate esenele, fiind mai mare la esenele de foioase, pentru c acestea prezint cantitate de ap de saturaie mai mare.

Umflarea i contragerea lemnului sunt procese reversibile i difer n funcie de direcia de msurare (longitudinal, radial i tangenial). Din punctul de vedere al contragerii, speciile de lemn se difereniaz astfel:

esene cu contragere foarte mic - nuc, plop; esene cu contragere mijlocie - rinoasele; esene cu contragere mare - stejar, frasin.

Efectele nedorite ale lucrului lemnului se pot preveni prin:

alegerea momentului doborrii arborelui (esenele de rinoase se pot dobor n orice perioad a anului; esenele de foioase, n perioada de vegetaie minim - toamna i iarna), prin modul de debitare(tierea) a produselor mpiedecarea ptrunderii apei n structura lemnului (nchiderea porilor realizndu-se cu lacuri, rini, vopsele, uleiuri, chituri). Densiti

Ca urmare a variaiilor de volum n prezena apei, densitatea aparent a lemnului se apreciaz n funcie de umiditate. Densitatea substanelor constituente ale lemnului(densitatea real) indiferent de specie este de 1500kg/m3. Densitatea aparent pentru starea saturat difer de la o specie la alta, n jur de 450kg/m3 pentru esene de rinoase i 750kg/m 3 pentru principalele esene de foioase (stejar, fag, salcm). Caracteristici termofizice. Structura poroas a lemnului, i confer acestuia o conductivitate termic redus astfel nct produsele din lemn se situeaz n categoria materialelor termoizolatoare [ = 0,034...0,32W/(mK)].

Caracteristici mecanice. Structura fibroas, orientat pe direcia capilarelor, face ca rezistenele mecanice s difere foarte mult n primul rnd dup direcia de acionare a forelor i apoi dup tipul solicitrii - ntindere sau compresiune. Pentru determinarea rezistenelor se folosesc epruvete de dimensiuni mici(de form prismatic), astfel nct s fie eliminate defectele lemnului care influeneaz negativ rezistenele mecanice. Valorile rezultate din calcul la probe care prezint defecte n structura masei lemnoase, sunt mai mici dect cele determinate pe probe fr defecte. Rezistena la compresiune Rc este maxim pe direcia paralel cu fibrele (de la 40N/mm2 pentru brad, la 55 N/mm2 pentru stejar i fag) i minim pe direcia perpendicular pe fibre (de la 4N/mm 2 pentru brad, la 10N/mm2 pentru stejar i fag). Rezistena la ntindere Rt se determin pe epruvete cu form special(zona de mijloc are seciunea de 20x4mm iar zonele de prindere n bacuri au seciunea de 20x20mm), lungimea fiind de 350mm i datorit anizotropiei lemnului se comport diferit n funcie de direcia fibrelor(de exemplu: Rt paralel cu fibra este 84N/mm2 la brad, 90N/mm2 la stejar i Rt perpendicular pe fibr este 2,0N/mm2 la brad i 4,0N/mm2 la stejar). Rezistena la ncovoiere Ri se determin pe epruvete prismatice cu dimensiunile de 20x20x300mm, presupune lucrul simultan al lemnului i la ntindere i la compresiune, condiii n care valoarea acestei rezistene este de 1,5..2 ori mai mare ca la compresiune paralel cu fibra. Rezistena la forfecare Rf se determin pe epruvete cu form special(brichet), este o caracteristic de lucru frecvent la lemn pentru zonele de mbinare ale acestuia i n acest sens se calculeaz n mai multe ipoteze de ncercare(funcie de direcia fibrei i de modul de debitare al produsului lemnos). Deformaiile lemnului la solicitri mecanice sunt foarte mari, explicnd buna sa comportare la ocuri i determinnd folosirea acestuia la

amortizarea vibraiilor i ocurilor (la pardoselile de pe planeele curente, traverse pentru poduri rulante etc.). Lemnul se consider a fi un material cu duritate redus i n consecin la rezemrile pe elementele din lemn se vor adopta msuri constructive pentru mrirea suprafeelor de rezemare (prin folosirea de elemente din lemn cu duritate mai mare sau a unor piese metalice).

Produse din lemn cu structura nemodificat. Se obin prin debitarea cilindrului lemnos prin prelucrri mecanice, astfel nct masa lemnoas sufer modificri de form, dar structura(inclusiv defectele) nu se schimb.

Produse brute din lemn. Produsele brute din lemn se obin din cilindrul lemnos prin curarea de coaj i tierea la anumite lungimi.

Pentru lucrri de construcii se folosesc: Lemnul rotund - cilindri lemnoi cu diametrul la captul subire de cel puin 4cm; se folosete pentru obinerea altor produse brute, semifabricate, sau finite din lemn; Prjini - produse cu diametrul la captul subire de la 4cm la 7cm i lungimea de 24m. Bile - produse cu diametrul la captul subire de la 8cm la 11cm i lungimea de 36m; Manele - produse cu diametrul la captul subire de la 12cm la 16cm i lungimea de 69m;

Bilele, manelele i prjinile se realizeaz din esene de rinoase i se folosesc la alctuirea acoperiurilor n pante, la construcii provizorii, pentru susinerea cofrajelor pentru betoane i sprijiniri la spturi, la schele, la structura pereilor etc. Produse semifabricate din lemn Produsele semifabricate din lemn se obin din lemn rotund prin cioplire sau tiere. Cioplituri - se realizeaz din lemn de rinoase, prin cioplire cu toporul i pot avea muchiile teite sau drepte i lungimi de la 3m la 8m. Se folosesc la realizarea elementelor de planee i acoperi (grinzi, pane, cpriori) i perei; Bulumaci - realizai prin cioplirea pe o parte din lungimea lemnului rotund, cu un capt ce se impregneaz sau se carbonizeaz prin ardere i se folosesc la mprejmuiri. Cheresteaua - se obine prin tierea la gater a lemnului rotund pe direcia longitudinal, rezultnd elemente cu fee plane i paralele dou cte dou sau numai a dou fee plane i paralele. Dup modul de prezentare al seciunii, cheresteaua se prezint n mai multe sortimente: - scnduri - produse cu seciunea dreptunghiular, cu raportul laturilor mai mare ca 2, iar grosimea maxim 24mm; se utilizeaz la lucrrile de tmplrie (rame, panouri, ui, ferestre etc.), astereal (suporturi plane pentru nvelitori), cofraje (tipare pentru turnarea betonului), perei, tavane i ca semifabricat pentru obinerea produselor finite din lemn; - dulapi - produse cu seciune dreptunghiular, cu raportul laturilor mai mare ca 2, iar grosimea minim 28mm; se folosesc n lucrrile de tmplrie, mobilier, podine (la poduri i schele), elemente pentru schele i sprijiniri pe antierele de construcii; - ipci sau leauri - piese cu seciunea dreptunghiular i raportul laturilor mai mic dact 2 i grosimea maxim 40mm; se folosesc la

lucrri de tmplrie, grtare suport pentru nvelitori (igle azbociment), garduri etc.; - rigle - piese cu seciunea dreptunghiular, cu raportul laturilor mai mic dect 2, grosimea de 100...300mm; se folosesc ca elemente de rezisten la planee, podine, stlpi etc.. n funcie de tipul defectelor i numrul acestora, cheresteaua de rinoase se livreaz n 5 clase de calitate, iar cheresteaua de foioase n 4 clase de calitate. Furnirele - se obin prin tierea, cu dispozitive speciale, a lemnului rotund, n foi de (0,4...6)mm grosime. Tierea se poate face n lungul cilindrului lemnos - furnir decupat - sau tangenial - furnir derulat.

Dup poziia ntr-o structur, furnirele pot fi:

de fa - (furnir estetic) cu rol de protecie i finisaj i se realizeaz n grosimi mici (0,7...1)mm din lemn de esen nobil (nuc, cire, mahon, tec, pin); furnire de baz - de grosime (1...35)mm, folosite la realizarea placajelor, panelului, panouri celulare; furnire tehnice i intermediare - cu caracteristici variate i diverse ntrebuinri: industria mobilei, construcia de nave, avioane, instrumente muzicale.

Placajul (contraplacaj) - rezult prin lipirea cu ajutorul unor adezivi a unui numr impar de foi de furnir, astfel nct direcia fibrelor a dou foi consecutive s fac un unghi de 90 O (n mod obinuit) sau 30O, 45O sau 60O. Prin modul de aranjare a foilor de furnir se obine un material practic nedeformabil, elastic i uor. Se fabric n mod obinuit n grosimi de (3...12)mm. Faa vzut poate fi acoperit cu foi metalice subiri(placaje blindate), impregnat cu rin formaldehidic(placaje melaminate), sau acoperite cu un strat de email(placaje emailate).

Placajele se ntrebuineaz n industria de mobilier, perei, tmplrie, plci celulare. Panelul - produs sub form de plci rigide, nedeformabile obinut dintr-un miez din ipci de lemn moale (brad, plop, tei) i acoperit cu foi de furnir de baz, cu direcia fibrelor perpendicular pe cea a ipcilor, cu scopul compensrii deformaiilor. Panelul se folosete la realizarea elementelor de dimensiuni mari (perei, foi de ui, lambriuri etc.) i n industria mobilei.

Produse finite din lemn. Produsele finite din lemn se prezint la dimensiunile i forma la care se vor ntrebuina n construcii, putnd suferi modificri n ceea ce privete numai faa vzut, care poate fi lefuit sau acoperit cu pelicule protectoare.

Din aceast categorie fac parte: Scndurile pentru pardoseli - confecionate din scnduri de rinoase, rindeluite pe faa vzut i prelucrate pe canturi, pentru realizarea unor rosturi de mbinare nchise. Se folosesc la realizarea pardoselilor. Parchetele - plci obinute din lemn de esen de foioase (stejar sau fag) i care prin form i modul de mbinare permit realizarea unor pardoseli din lemn, elastice, estetice, calde, igienice etc. Plcile din parchet, n funcie de tipul defectelor i numrul acestora, se livreaz n trei caliti pentru esena de stejar i dou caliti pentru cea de fag, iar ca dimensiuni vor avea grosimi de (16...22)mm, limi de (30...90)mm i lungimi de (200...500)mm. Dup modul de realizare urmtoarele tipuri: al mbinrilor, parchetul prezint

parchetul cu mbinare lamb i uluc (tip P1) - lamba i ulucul se prezint pe dou canturi alturate i se fixeaz prin batere cu cuie; parchet cu mbinare lamb i uluc, semicoad de rndunic i an pe dos (tip P2); se fixeaz prin lipire; parchet cu lamb aplicat (tip P3);

Pentru valorificarea masei lemnoase s-a realizat parchetul lamelar alctuit din lamele cu faa vzut de (1x10)cm i care se livreaz n plci lipite pe hrtie cu un adeziv sensibil la umiditate; se fixeaz prin lipire. Pentru delimitarea suprafeei pardoselii prin realizarea unei rame de ncadrare se folosesc frizuri, care sunt piese din lemn profilate pe una sau ambele pri laterale corespunztor tipului de parchet ncadrat nchiderea rostului marginal, ntre friz i perete se realizeaz cu pervaz - piese profilate de lungime mare.

Plci ( panouri) celulare - sunt alctuite dintr-un cadru rigid din ipci, fee din furnir de baz, placaj sau PFL dur, iar miezul sub forma unor celule realizate din fii de furnir, placaj sau PFL dur. Se folosesc n special la realizarea foilor de ui, panourilor de mobilier i perei despritori.

Binale - ui i ferestre cu dimensiuni i forme modulate. Produse din lemn cu structura modificat. Produsele din lemn cu structura modificat, numite i produse moderne din lemn s-au realizat n scopul valorificrii superioare a masei lemnoase - ramuri groase, buci mici etc., sau a esenelor moi - plop, salcie etc. - nlocuind n acelai timp produsele din lemn cu structura nemodificat - cherestea, placaj, furnire de baz.

Plcile din achii din lemn (PAL) sunt produse sub form de plci obinute prin extrudere sau presare la cald a unui amestec de achii din lemn i un adeziv sintetic (rini formaldehidice). Prin tratarea cu diferite substane a achiilor, plcile pot fi hidrofugate, ignifugate, antiseptizate. Feele vzute se pot prezenta astfel:

s rmn la forma rezultat din turnare - PAL natur; pot fi acoperite cu furnir de fa - PAL furniruit; se acoper prin turnare sau pulverizare cu o pelicul dur de email sau lac - PAL emailat; se lcuiesc sau se acoper cu o pelicul dur, rezistent la cldur, cu inerie chimic ridicat, realizat dintr-un film de hrtie (cu model tiprit) impregnat cu rin melaminic - PAL melaminat.

n funcie de presiunea folosit la obinerea plcilor, acestea pot avea densiti diferite ce influeneaz capacitatea de izolaie termic i rezistenele mecanice. Plcile din PAL se folosesc la lucrri de tmplrie i perei despritori (nlocuind placajul i panelul) - pardoseli, lambriuri, straturi izolatoare termic. Pentru a preveni degradarea rapid a canturilor vizibile ale plcilor din PAL, acestea se vor proteja prin furniruire, sau acoperire cu baghete din lemn sau profile din material plastic sau metal. Plci fibrolemnoase (PFL) - se fabric din fibre de lemn (rezultate prin defibrarea chimic sau mecanic a deeurilor din lemn sau stuf, paie etc.) presate cu sau fr liant (albumin, rini fenolice, colofoniu, bitum), tratate termic sau nu, impregnate cu uleiuri sicative, melaminate pe o fa. n funcie de densitate, plcile pot fi:

moi poroase cu a=350kg/m3, semidure presate cu a=350...800kg/m3 dure presate cu a=800kg/m3.

Plcile din PFL se folosesc pentru nlocuirea placajului i panelului n industria mobilei, la tmplrie, lucrri de finisaje, iar cele poroase ca materiale termo i fonoabsorbante (sub form de plci perforate). Produse celulozice sub form de foi - se realizeaz din celuloza extras din masa lemnoas sau alte surse - stuf, paie - sub form de past de lemn, celuloz sulfit i celuloz sulfat. Din cele trei forme de celuloz se fabric hrtii i cartoane celulozice care se caracterizeaz, pentru folosirea n construcii, n:

- gramaj - masa exprimat n grame a unui m2; - grosime - n sutimi de milimetru; - umiditate; - rezisten la ntindere.

n construcii se folosesc, n mod curent, urmtoarele produse sub form de hrtii i cartoane: Cartoane pentru produse hidroizolatoare - se fabric din celuloza sulfit, n mai multe gramaje; se acoper cu bitum pentru hidrofobizare i servesc pentru realizarea hidroizolaiilor i a nvelitorilor. Hrtie pentru tapete - hrtii speciale, fr lignin pentru a nu-i schimba aspectul, compact - pentru a fi impermeabil la adezivul folosit, care se acoper cu un model tipografic i un strat protector. Se folosesc ca materiale de protecie i decorative. Hrtie pentru saci - se fabric din celuloz sulfit, foarte rezistent la fabricarea sacilor pentru transportul i pstrarea lianilor i a altor materiale pulverulente, sensibile la umiditate: ipsos, ciment, var stins n praf etc.

Grinzi din lemn lamelar ncleiat


Grinzile din lemn lamelar incleiat, care mai sunt denumite si grinzi lamelare sau grinzi stratificate sau glulam, se obtin prin lipirea impreuna a doua sau mai multe lamele din lemn de rasinoase in conditii de temperatura si presiune bine determinate. Lamelele, la randul lor, se obtin prin imbinarea succesiva pe lungime printr-un sistem de frezaje in dinti, a unor bucati selectionate de cherestea cu diverse lungimi, obtinandu-se astfel lamele cu o structura si o coloratie omogena, care se vor prelucra pe fetele de contact inainte de adezivare si presarea in pachet.

Multumita acestei tehnologii, grinzile din lemn lamelar incleiat sunt mult mai stabile in timp, nemaiexistand pericolul aparitiei deformarilor si a crapaturilor obisnuite la lemnul masiv. Mai mult, in acest mod este posibila obtinerea unor elemente structurale cu sectiuni si lungimii mari, maximul posibil prin tehnologia noastra fiind de 1.2m x 0.2m x 18m. Brne profilate din lemn lamelar incleiat: Barnele profilate se obtin prin prelucrarea grinzilor din lemn lamelar incleiat (glulamului) pe utilaje speciale in scopul obtinerii profilului tip lamba si uluc, necesar imbinarii longitudinale a acestora. In opera, spre deosebire de grinzile structurale, barnele se aseaza in cadrul

peretilor in pozitie verticala (cu lamelele orientate pe directie verticala).

Cheresteaua de rinoase: Lemnul folosit la realizarea lemnului lamelar este selectionat cu grija, toate defectele naturale ale acestuia fiind eliminate in procesul de fabricatie strict controlat. Cheresteaua de rasinoase este uscata artificial prinr-un procedeu cu vacuum si are la intrarea in ciclul de fabricatie o umiditate de 12%, valoare absolut necesara procesului de obtinere a grinzilor din lemn lamelar incleiat. Mai multe informaii despre lemnul lamelar ncleiat (glulam): Glulam = Glued Laminated Timber Structura pereilor caselor din lemn de tip Rustic Gratie tehnologiei de laminare, avem posibilitatea sa fabricam pereti stabili cu grosimi mari, de 120,160 sau chiar 200mm. In figura de mai jos va prezentam toate profilele de barne folosite de noi pentru realizarea peretilor:

Profile de barne din lemn lamelar utilizate la fabricarea caselor Ansonia Rustic

Reali zarea peretilor din barne de lemn

Perete dublu cu material izolator in interior

Acest fapt special permite in premiera si doar pentru sectiunile mari (cu latimile de 160mm si 200mm), utilizarea lemnului ca unic material in componenta peretilor, cu alte cuvinte,este posibil acum sa realizam peretii caselor integral din lemn, nemaifiind necesara izolarea lor suplimentara cu alte materiale, acest fapt reducand foarte mult timpul de executie si montaj al casei. Spre exemplu, in conditiile climaterice ale tarii noastre, folosirea la realizarea peretilor a barnelor cu grosimea de 160mm aduce un nivel de confort termic suficient, acestea avand un coeficient de transfer termic k=0.69. Pentru conditii climatice dure se adopta peretii cu grosimea de 200mm.

Ca o optiune speciala, unica in tara noastra, barnele laminate pot fi realizate din doua esente de lemn diferite, respectiv, lamela exterioara din lemn de larice iar celelalte din lemn de pin, acest sistem conferind peretilor casei o rezistenta naturala sporita, avand in vedere caracteristicile lemnului de larice.

O alta varianta de realizare a peretilor, pe care o denumim DubluPerete implica alaturarea a doua straturi de lemn distantate intre ele, fiecare avand grosimea de minimum 80mm, spatiul creat intre acestea fiind umplut cu material izolator, acest sistem avand un avantaj si in ceea ce priveste usurinta de montaj a traseelor pentru instalatii.

Dotarea tehnica a fabricii noastre ne permite executarea a trei tipuri de imbinari din lemn diferite, doua dintre acestea fiind forme ale traditionalei imbinari romanesti in coada de randunica iar ultima este obisnuita chertare in cruce, atat in varianta simpla cat si in DubluPerete :

Imbinari din lemn: coada de randunica

Imbinari din lemn: chertare in cruce pentru perete simplu si dublu Asa cum se poate observa si in imaginile de mai sus, barnele ce formeaza peretii casei sunt strabatute de o serie de gauri avand destinatii precise. Unele dintre acestea sunt utilizate pentru a permite montarea tijelor de strangere din otel galvanizat, altele pentru tijele din lemn necesare alinierii peretilor restul permit montarea unor portiuni din traseele de instalatii interioare.Toate aceste gauri sunt realizate in fabrica, conform proiectului de executie, astfel incat sa nu apara nepotriviri la locul de montaj.

Structura acoperiului Pentu structura acoperisului se utilizeaza aproape exclusiv elemente din lemn lamelar incleiat, din acelasi material fiind confectionata si structura de rezistenta a planseelor. In cele mai multe cazuri, pentru a pastra o atmosfera calda, deosebita, elementele principale ale structurii acoperisului (capriori, pane) cat si grinzile ce sustin planseele,raman vizibile din interior, inchiderile si stratul de izolatie fiind amplasat deasupra acestora. In linii mari, mergand din interior catre exterior, peste structura de rezistenta vizibila a acoperisului, se monteaza in ordine: 1. Placare interioara cu lambriu din rasinoase sau optional cu rigips. 2. Bariera de vapori - folie PE. 3. Izolatia termica realizata din vata minerala sau celuloza cu grosimile de 150 sau 200mm. 4. Pane intermediare si contrafise cu inaltimea de 150 sau 200mm, in functie de grosimea stratului de izolatie. 5. Strat OSB 15mm. 6. Membrana permeabila la vapori. 7. Suport pentru invelitoare (in functie de tipul invelitorii). 8. Invelitoare. In imaginile urmatoare sunt prezentate schematic cele trei variante de realizare a peretilor dar si o exemplificare a modului in care se realizeaza izolatia acoperisului.

Cele trei variante de realizare a peretilor,modul in care se realizeaza izolatia acoperisului Ancorarea casei pe fundatia de beton Un alt aspect de natura tehnica, cu rol deosebit de important in asigurarea durabilitatii caselor ANSONIA RUSTIC este sistemul de asezare si ancorare a constructiei din lemn pe fundatia din beton. La aceasta operatie trebuie evitat contactul direct intre barnele din lemn si suprafata din beton, pentru a evita in timp infiltrarea apei. Solutia folosita de noi in acest caz este descrisa schematic in imaginea din dreapta.

Sistemul de ancorare a casei de fundatie

Ferestrele i uile Ferestrele utilizate de noi sunt realizate din lemn de rasinoase (sau la cerere din alte esente) masiv sau stratificat. Acestea pot fi dotate cu geamuri clasice (ferestre simple sau duble) sau cu geamuri tip thermopan. Pozitionarea ferestrelor in cadrul peretilor se face printrun sistem specific caselor de acest tip (vezi imaginile de mai jos). Sunt deasemenea prevazute pervazuri pe ambele fete ale peretilor. Comenzile speciale permit utilizarea sistemelor de ferestre glisante, forme speciale, ferestre de mansarda Velux, etc.

2 ferestre cu geam termopan si un locas pentru fereastra in faza de constructie a casei Usile, atat cele interioare cat si cele exterioare, sunt realizate in mod obisnuit din lemn de rasinoase ,cu tablii din panouri stratificate (masiv), insa la cerere sunt posibile oricare alte variante. Finisaje. Tratamentul lemnului. Toate elementele din lemn din componenta kit-ul de constructie sunt tratate cu substante agrementate contra infectiilor specifice care deterioreaza structura lemnului. Substantele utilizate sunt fabricate special si sunt conforme standardelor Europene. Este deasemenea inclus tratamentul de protectie UV. Finisarea constructiei se face cu lacuri ecologice pe baza de apa, in nuanta aleasa de catre dvs. dintro bogata paleta coloristica. Planee, scri interioare Structura de rezistenta (grinzile) pot fi vizibile sau nu, dupa dorinta dvs. Tavanele sunt acoperite cu lambriu de cea mai buna calitate cu grosimea de 14 sau 19mm sau tencuiala uscata. Dusumeaua are grosimi cuprinse intre 20 si 80mm,. Izolarea fonica si termica se face cu vata minerala sau optional cu celuloza.In interiorul planseelor sunt incluse si traseele instalatiilor.

Structura planseului

Scarile interioare sunt realizate din lemn de rasinoase sau optional din lemn de esenta tare, avand sau nu contratreapta, iar balustrada poate fi aleasa din modelele noastre sau poate fi realizata dupa modelul dvs.

Grinzi Sarpante
De ce sarpante si structuri din lemn lamelar: Este un material natural, Permite realizarea unor spatii cu deschideri mari (fara stalpi intermediari de sustinere), Ofera o mare libertate in alegerea solutiei arhitecturale, Are stabilitate dimensionala si rezistenta la foc, Scurteaza timpii de realizare prin prefabricare

Avantajele lemnului lamelar fata de lemnul masiv:


Material ecologic in comparatie cu betonul sau otelul Laminarea permite forme imposibile de obtinut cu alte materiale Costuri de productie reduse in comparatie cu betonul sau otelul Rezistenta buna la foc atunci cand este tratat ignifug corespunzator Rezistenta excelenta la coroziune Usor de manevrat si transportat

Se pot construi spatii deschise foarte late Material cu un aspect deosebit, natural

Detalii despre grinzile din lemn lamelar ncleiat: Grinzile din lemn lamelar incleiat, care mai sunt denumite si grinzi lamelare sau grinzi stratificate sau grinzi din glulam, se obtin prin lipirea impreuna a doua sau mai multe lamele din lemn de rasinoase in conditii de temperatura si presiune bine determinate. Lamelele, la randul lor, se obtin prin imbinarea succesiva pe lungime printr-un sistem de frezaje in dinti, a unor bucati selectionate de cherestea cu diverse lungimi, obtinandu-se astfel lamele cu o structura si o coloratie omogena, care se vor prelucra pe fetele de contact inainte de adezivare si presarea in pachet. Multumita acestei tehnologii, grinzile din lemn lamelar incleiat sunt mult mai stabile in timp, nemaiexistand pericolul aparitiei deformarilor si a crapaturilor obisnuite la lemnul masiv. Mai mult, in acest mod este posibila obtinerea unor elemente structurale cu sectiuni si lungimii mari.

Aplicatii ale lemnului lamelar ncleiat (glulam) ;

Cele mai des intalnite aplicatii ale lemnului lamelat incleiat sunt:

Sarpante din lemn civile ( pentru case, vile, hotele, cladiri administrative) Acoperisuri din lemn civile ( pentru case, vile, hotele, cladiri administrative) Sarpante industriale din lemn (hale, acoperisuri, copertine) Structuri industriale din lemn (hale, acoperisuri, copertine) Cladiri agricole (grajduri, depozite, manejuri) Sali de sport din lemn (terenuri acoperite, sali polivalente, piscine acoperite) Cladiri comerciale din lemn (magazine, restaurante, terase, pontoane) Extinderi ale unor constructii existente (supraetajari, mansardari, gradini, sere) Constructii publicitare (panouri afisaj, standuri expozitionale) Poduri si pasarele din lemn

Lemnul

Solutii moderne de realizare a constructiilor din lemn lamelar stratificat Din cele mai vechi timpuri lemnul a fost n permanenta un produs frecvent folosit n mai toate lucrarile edilitare, de la poduri, canale, apeducte, pna la constructii sociale si de interes deosebit. Lemnul este unul dintre materialele de constructie cele mai sanatoase. Este un regulator natural al climatului interior; acesta "respira" si ajuta la aerisire, stabilizeaza umiditatea, filtreaza si purifica aerul; este cald la atingere si "absoarbe" sunetul. De asemenea, lemnul nu modifica cmpurile electrice si magnetice. n raport cu greutatea lui lemnul este mai puternic dect orice material de constructie. Raportul rezistenta/greutate al lemnului pentru structura este mai mare dect pentru otel sau beton. Un alt avantaj major pe care l prezinta constructiile din lemn comparativ cu constructiile din caramida sau piatra este reprezentat de faptul ca structura casei poate fi preasamblata si naltata foarte repede permitnd nceperea lucrului la interior imediat .

Un alt argument pentru folosirea lemnului ca material de constructie este reprezentat de faptul ca pentru obtinerea lemnului se consuma mai putina energie comparativ cu obtinerea otelului sau betonului. Poluarea aerului este mult mai redusa n cazul procesului de prelucrare a lemnului comparativ cu procesele de obtinere a altor materiale de constructie (beton, otel, aluminiu). Dintre produsele pe baza de lemn utilizate n constructii, n lucrarea de fata vom prezenta lemnul lamelat stratificat (lemnul lamelat ncleiat) ca alternativa pentru realizarea elementelor structurale. Lemnul lamelat stratificat este cunoscut pe plan mondial cu denumirea de GLULAM. Aceasta denumire provine de la prescurtarea cuvintelor glued laminated timber: lemn laminat ncleiat. Elementele din GLULAM sunt fabricate din scnduri subtiri (15 - 45 mm). Aceste scnduri pot fi mbinate intre ele prin lipire n asa fel nct se pot produce diferite tipuri de elemente de diferite lungimi si forme. Lungimea elementelor de glulam este limitata practic doar de posibilitatea de transport. Tipul de lemn utilizat n constructii poate fi de esenta moale sau tare.

Lemnul de esenta moale provine de la speciile de conifere iar lemnul de esenta tare de la speciile de foioase. Copacii de esenta tare cresc mai ncet, sunt mai densi si mai rezistenti la atacurile ciupercilor, insectelor si la umezeala si de asemenea sunt mai scumpi.

T arile nordice folosesc foarte des pinul si molidul. Adezivii folositi pentru realizarea lemnului lamelat stratificat GLULAM - sunt adezivi care asigura mbinari impermeabile si rezistente la intemperii. Principalele avantaje ale utilizarii lemnului lamelat stratificat GLULAM - n executia structurilor de constructii sunt urmatoarele:

Este usor sa se produca mari elemente structurale de diferite dimensiuni. Marimea maxima a elementelor din GLULAM depinde de fiecare fabrica si de posibilitatea de transport si este 25-35m; Este usor sa se produca grinzi curbe sau frnte. Grinzile frnte dublu sau curbe se mai numesc "GRINZI BOOMERANG"datorita formei lor;

GLULAM are o mai mare stabilitate dect un element similar din lemn; Elementele din GLULAM au o buna rezistenta la foc, datorita masivitatii; Datorita distributiei aleatoare a nodurilor si a altor elemente de reducere a rezistentei GLULAM-ul are o mai buna rezistenta dect a elementelor simple din lemn de aceleasi dimensiuni. Acesta este adeseori numit efectul de laminare; Lemnul pentru structuri de constructii este mai ieftin dect betonul, caramida sau otelul deoarece nu necesita cheltuieli de fabricatie si consum mare de energie; Constructiile din lemn se pot executa n orice anotimp fara a fi necesare masuri speciale ca la beton sau otel; Asamblarea, montarea si demontarea constructiilor din lemn se face cu usurinta si cu cheltuieli mici, iar recuperarea materialelor poate fi integrala; Durabilitatea constructiilor din lemn este relativ mare, mai ales daca se iau masuri de protectie mpotriva putrezirii si a focului; Cheltuielile de ntretinere sunt foarte mici, deoarece nu apare fenomenul de coroziune, ca la otel; Are un aspect placut, conferind caldura si intimitate spatiilor interioare.

Sa construiesti in lemn inseamna sa utilizezi o resursa cu viteza de regenerare forte. Contrar ideilor raspandite, padurea castiga teren in toata Europa. Din antichitate ea a fost supusa unor defisari intensive: extinderea terenurilor pentru culturile agricole; constructia flotelor navale etc., dar incepand cu secolul al XIX-lea, odata cu modernizarea agriculturii si aparitia noilor surse de energie, presiunea asupra padurilor s-a redus. Astfel padurile europene au recastigat mai mult decat dublul teritoriului in aproximativ doua secole si continua sa creasca. Sa construiesti in lemn inseamna sa optezi pentru calitatea mediului pe toate planurile Prima calitate (cea mai vizibila de altfel) a constructiilor din lemn este aceea ca pastreaza naturaletea si frumusetea unei regiuni salbatice sau a unui teritoriu rural si evidentiaza frumusetea unui peisaj urban caruia ii confera mai multa caldura si armonie. Lemnul nu doar absoarbe dioxid de carbon, el raspunde de asemeni si altor exigente prin inertia sa termica scazuta permite incalzirea unui habitat, realizand economii importante de energie. Un alt avantaj un santier de constructie in lemn pe filiera la sec, spre deosebire beton care necesita apa, este un santier rapid si curat. Oriunde si oricand se impune chestiunea pastrarii frumusetii mediului si a resurselor naturale, folosirea lemnului raspunde din plin acestor doua imperative. Sa construim estetic si oriunde. Natural si tehnologic, frumos si inventiv, lemnul da arhitecturii dimensiunea sa umana. Lemnul este factorul de armonie in peisaj Habitatul in lemn infrumuseteaza zonele urbane si se integreaza minunat in natura. Oriunde ar fi ridicata o constructie din lemn chiar si fara o estetica anume fie doar un hangar, nu agreseaza privirea. Folosirea altor materiale de constructii are adesea ca rezultat desfigurarea unui cartier, unei periferii, unui centru istoric etc., dar lemnul prin natura sa vie si senzuala ramane mereu in acord cu mediul, indiferent de forma arhitecturala infatisata. Traditional sau contemporan, arhitectura din lemn se integreaza in toate stilurile spatiului urban. Constructiile in lemn nu se refera nici pe

departe doar la cabanele de munte sau constructiile rurale. Dezvoltarea tehnologiilor lemnului este favorabila dezvoltarii unei estetici contemporane. Numerosi arhitecti sensibili la dimensiunea umana a materialului au initiat un nou urbanism al lemnului; el este utilizat din plin si la cladirile din beton, sticla si otel; lemnul nu doar se armonizeaza cu toate aceste materiale dar el este cel ce face legatura estetica intre elementele formale. Fie ca este vorba de constructii noi sau de renovari, de realizarea unor spatii colective sau de extinderea armonioasa a unor vechi spatii, de a pune in armonie constructii disparate sau de a insufleti un ansamblu imobiliar din materiale austere si cu proportii agresive lemnul este mereu factorul de integreare al frumusetii si naturaletei. Lemnul este tot teren Lemnul pentru un peisaj citadin Sa construiesti in lemn inseamna sa lupti impotriva efectului de sera O tona de lemn reprezinta 1,4 tone de CO2 absorbit de catre arbori. Arborii tineri in plina crestere sunt cei ce consuma cel mai mult dioxid de carbon si elibereaza cel mai mult oxigen. Astfel, atunci cand taiem din padure arborii ajunsi la maturitate si nu cei tineri si cand ii folosim in constructiile perene dublam eficienta captarii dioxidului de carbon prin fotosinteza. Este de altfel motivul pentru care semnand acordul de la Kyoto, statele europene aferente, prin profesionisti in domeniu, au fixat ca obiectiv cresterea cu 25% a volumului cu masa lemnoasa utilizat in constructii pana in anul 2010. Sa construiesti in lemn inseamna sa participi la viata padurii Vitalitatea padurii, capacitatea sa de a se regenera, este favorizata de recolta de masa lemnoasa provenind din selectia de arbori maturi si de taierile de rarire care degaja spatiul necesar pentru cresterea celor mai frumosi dintre cei tineri. Aceasta practica se inscrie de secole in cadrul unei gestionari durabile a padurilor. Domeniul privat sau public, padurile se cer definitiv si irevocabil supuse unei reglementari specifice. Aceste reguli specifice trebuie sa reflecte interesul constant al statului de a asigura viitorul patrimoniului forestier. Lemnul are afinitati particulare cu locurile dificile. Cand ne place un loc ce pare ca nu ofera nici o posibilitate de constructie teren greu

accesibil sau foarte abrupt lemnul reprezinta o solutie: suplu si sigur, extraordinar de modulabil. Putem de fapt sa construim in lemn pe toate tipurile de teren: umede, accidentate, cu portanta scazuta etc. Tehnica casei pe piloni este una din cele mai bune tehnici constructive. in plus, cum o casa de lemn cantareste de cinci ori mai putin decat o constructie clasica din zidarie, fundatiile sale sunt in mod evident mai usoare, ceea ce reprezinta un avantaj evident pe terenurile cu portanta scazuta cum ar fi de exemplu zonele nisipoase ale litoralului. Chiar si la malul unei ape umiditatea ambianta nu poate altera lemnul, de vreme ce intotdeauna intercalam intre fundatie si lemn un material bariera impotriva extinderii umezelii prin capilaritate si asta indiferent de teren. Cat despre performantele lemnului in apa, ele sunt exceptionale: mediul salin erodeaza piesele din otel-inox, dar nu si lemnul; de exemplu pilonii pe care Venetia este construita sunt o dovada incontestabila. Lemnul sfideaza timpul chiar si in zonele seismice Mai usoara si mai supla decat o casa clasica din zidarie, casa din lemn raspunde mult mai bine solicitarilor eventualelor miscari terestre. Daca este conceputa cu grija, ea va fi extrem de sigura in timpul unui seism si dupa acesta; amintim doar California, ce se distinge in acest sens de departe prin constructiile in lemn si cutremurile sale dese, si ca Japonia, cu toate ca este o acuta zona seismica, templele din lemn sunt in picioare de 13 secole. Lemnul este creativ Extrem de senzual si tehnologic, lemnul deschide un repertoriu formal nelimitat. Prin elasticitatea sa si capacitatea portanta ridicata in raport cu greutatea redusa, prin tehnologia de stratificare, lemnul atinge indici de portanta mult timp rezervati otelului, si se integreaza tuturor geometriilor. Lemnul are un atu extraordinar fata de alte materiale: frumusetea sa se accentueaza cu trecerea timpului. i cum lemnul este frumos atat singur cit si asociat altor materiale, el permite o extraordinara punere in valoare a suprafetelor arhitecturale. Lemnul ofera confortul cel mai complet Lemnul este singurul material care linisteste (calmeaza) si respira. Agreabil si prietenos, el creeaza un mediu de calm autentic. S-a

remarcat ca agresivitatea copiilor si impulsul acestora de a insemna peretii se diminueaza considerabil in locatiile educationale construite din lemn. Fiind viu, lemnul respira: capacitatea de a absorbi si restitui umezeala din aerul ambiant genereaza un climat de locuit foarte agreabil. Lemnul, performant in special in cazul regiunilor friguroase, este bine adaptat si regiunilor calde. Un perete simplu din lemn izoleaza mai bine decat un perete de zidarie cu izolatie. Inertia termica redusa regleaza rapid schimburile de temperatura; si cum structura din lemn se caracterizeaza prin absenta puntilor termice ce reprezinta mai mult de 30% din pierderile unei case din zidarie casa din lemn se situeaza in avangarda sistemelor de reducere a consumului de energie. Reputatia de lunga durata a constructiilor din lemn in nordul continentului european este de asemeni confirmata practic si in regiunile centrale si sudice. Lemnul nu inmagazineaza caldura si se integreaza natural prin structuri constructive si solutii tehnice de aerisire, ventilatie, protectie solara. Constructiile din lemn ofera si o excelenta izolatie acustica. Lemnul o tehnologie modulara si simpla Folosit fie in constructii traditionale sau contemporane, lemnul este materialul hi-tech prin excelenta. in majoritatea tarilor industrializate, dar mai ales in SUA si Europa de Nord, procentul caselor din lemn depaseste 90%. Prin 4 mari tehnici de constructie certificate, lemnul se impune remarcabil pentru a concilia si armoniza liber alegerea estetica, stilul de viata, resursele de teren si resursele economice. Asta daca nu luam in calcul atuul major al performantelor mecanice. 4 tehnici de constructie cu lemn a) grinzi stratificate; b) stalpi grinda; c) structura panouri; d) panouri masive Structura portanta a unei case nu necesita intretinere Structura portanta este protejata pe termen lung inca din momentul constructiei. Toate placarile de fatada a caselor cu structura din lemn, fiind asamblate ca o dubla protectie, degradarea lor eventuala (daca intretinerea este cu adevarat tardiva) nu atinge structura portanta, ele fiind separate printr-un strat protector de aer ce asigura ventilatie si protectie contra umezelii.

Placarea cu lemn este ideala Nici o intretinere nu este necesara atunci cand soarele da nobletea sa lemnului. Aceasta pelicula subtire de patina protejeaza lemnul ce ramane astfel perfect integru (sanatos). Aspectul sau de argint patinat se integreaza cu naturalete in mediul ambiant; cu nuante ce variaza de la negru la gri argintiu pana la maron, in functie de climat, altitudine si esentele folosite, aspectul sau se stabilizeaza dupa cativa ani. Putem totusi sa restauram cu usurinta culoarea originala a lemnului fie aplicand la penson diferite produse de curatare, fie sub jet de apa sub presiune ce provoaca erodarea microorganismelor de pe suprafata. Alte interventii sunt clar inutile. Daca preferam lemnul colorat, lacurile au un efect remarcabil. intretinerea suprafetelor din lemn lacuite nu solicita decat in jur de 2 zile o data la 5-7 ani, mult mai putin decat renovarea unei constructii clasice tencuite; si daca este intretinut cu regularitate, decapajul la alb este inutil pentru ca produsele lacuite se degradeaza prin dezintegrare sub forma de pulbere si nu se coscoveste. Lemnul bine pus in opera garanteaza economii durabile. Avantajele constructiei pe filiera uscata (la sec) sunt evidente. Construirea este mult mai rapida si mai curata decat pe filiera umeda (betonul necesita apa). Durata unui santier fiind redusa, se reduc semnificativ si costurile. Structura portanta din lemn reprezinta de altfel mai putin de 20% din costurile de constructie; si cum masa unei case din lemn este cu mult mai redusa decat a unei case din zidarie, pe terenurile cu portanta mai redusa costurile lucrarilor la fundatie sunt implicit mai reduse. Economii la folosire Lemnul este materialul cu performanta termica. O casa din lemn fiind in mod natural mai bine izolata decat o constructie din zidarie permite realizarea de economii la incalzire de cel putin 20%. Lemnul limiteaza costurile de intretinere; tratamentele protective sunt efectuate inainte de a se construi si conform cu normele in vigoare: insecticidele si fungicidele sunt aplicate o singura data. in ceea ce priveste rezistenta la umiditate, ea este fundamental legata de conceptia arhitecturala,

cu respectarea tehnicilor constructiei in lemn: placari asezate pe osatura (structura) independenta ce asigura ventilatia si alegerea esentelor specifice. in general, costurile de intretinere se limiteaza la renovarea vopselelor si lacurilor exterioare. Ca si piatra, lemnul dureaza in timp Lemnul se inscrie in istoria arhitecturii. Numeroase constructii au demonstrat de-a lungul istoriei perenitatea lemnului. Bisericile finlandeze si rusesti, in mod particular expuse entemperiilor, vechile temple japoneze pe teren seismic, constructii ce dateaza din antichitate un mare numar de constructii istorice dovedesc ca lemnul rezista admirabil in timp. Lemnul rezista la foc mult mai bine decat alte materiale Contrar unei idei raspandite, lemnul are o excelenta rezistenta la foc. Iata trei ratiuni ale acestei afirmatii: conductivitatea termica foarte redusa, continutul de apa, crusta carbonizata, reprezinta un strat izolator ce reduce combustia la maxim. intre altele, in timpul unui incendiu, o structura din lemn pierde mai lent capacitatea portanta decat o structura de otel sau beton armat. Lemnul transmite de 10 ori mai lent caldura decat betonul si de 250 de ori mai lent decat otelul. in plus, prin ardere, lemnul nu degaja gaze nocive. in Europa, pompierii si asiguratorii stiu ca lemnul este securizant. in Elvetia pompierii autorizeaza folosirea lemnului in construirea de protectii contra incendiilor. Cat priveste asiguratorii europeni, ei nu au inregistrat niciodata cresterea taxelor de dauna prin incendiu pentru casele individuale din lemn. Sa instalezi un semineu cu foc deschis intr-o casa de lemn nu este o erezie. Este suficient ca zona fierbinte (de foc) sa fie amenajata conform normelor de siguranta si instalarea sa fie facuta de un specialist. La toate semineele cu vatra deschisa, tubulatura si vatra sunt perfect izolate de structura de lemn si de tamplarie. Suprafata la sol unde este construit semineul sau soba, la fel ca si peretele de proximitate, sunt ignifuge; apoi, chiar utilajul insusi, fie ca este vatra deschisa sau inchisa, este fabricat din materiale stabile la foc ce corespund normelor de securitate principii ce se impun de altfel pentru toate tipurile de constructie.

Daca toate regulile artei de a construi in lemn sunt respectate alegerea lemnului, tratamente certificate pentru rasinoase, prelucrarea de calitate etc. structura de lemn a unei case individuale este perfect si definitiv protejata contra insectelor si larvelor xilofage. in ceea ce priveste ciupercile parazite, ele se dezvolta in zone unde lemnul se mentine la umiditate mai mare de 20% si temperatura ce oscileaza intre 20 si 38 C. O aerisire defectuoasa, absenta luminii, un mediu alcalin si o umezeala permanenta, sunt factori agravanti. Constructorii competenti dau o mare atentie tehnicilor ce favorizeaza scurgerea rapida a apei de pe suprafete. Un alt argument al rezistentei lemnului este dat de utilizarea esentelor specifice si anume: alegerea esentelor natural-rezistente; de exemplu: stejarul, castanul, pinul, bradul, larita nu au nevoie de nici un tratament, fiind rezistente prin structura proprie la insectele si larvele xilofage. in ceea ce priveste interiorul spatiului de locuit, lemnul de tamplarie prelucrat la grosimi mici (lambriuri, parchet) nu are nevoie de nici un tratament. Cat priveste panourile din deseuri de lemn grosimea redusa si adezivii utilizati impiedica proliferarea oricaror insecte.