Un sistem de asigurari nu poate functiona daca pachetul de servicii prevazut a f i furnizat persoanelor asigurate nu este acoperit n ntregime de fondurile

colectat e. Aceasta nsemna ca bugetul de asigurari sociale de sanatate trebuie sa acopere valoarea pachetului de servicii medicale asigurat de care are nevoie populatia a sigurata ntr-o perioada determinata. Circuitul fondurilor - de la contribu abili la institutiile de asigurare, de acolo la furnizorii de servicii medicale si napoi la pacienti sub forma de servicii medicale - reprezinta structura financ iara si organizatorica de baza a unui sistem de asigurari sociale de sanatate. Contributia la fondul unic de asigurari sociale de sanatate face parte din categoria impozitelor directe - venituri curente fiscale, sursa a bugetului spe cial de asigurari sociale de sanatate. 2. Structura sistemului de asigura ri sociale de sanatate n Romnia a functionat pna n 1997 un sistem sanitar organiz at baza finantarii de la bugetul de stat. Grava subfinantare si slaba performant a a sistemului sanitar au influentat major starea de sanatate precara a populati ei si au determinat politicienii sa opteze pentru introducerea unui nou sistem d e asigurari sociale de sanatate, aprobnd n iulie 1997 Legea asigurarilor sociale d e sanatate. ntre cele doua abordari, finantarea de la bugetul de stat sau din fondul asigurarilor sociale de sanatate, exista importante diferente n ceea c e priveste organizarea, principiile de furnizare si conceptele economice. Si acum sunt sisteme de sanatate finantate de la bugetul de stat care function eaza n Anglia, Italia si tarile scandinave, sisteme care permit functionarea unui sistem privat de servicii medicale. Principalele caracteristici ale unui sis tem de sanatate public finantat de la bugetul de stat, sunt :furnizorii (spitale le, medicii) sunt platiti din alocatii bugetare aprobate prin bugetul anual stab ilit fara a fi o legatura cu pachetul de servicii pentru pacienti;la nivel macro economic nu exista o legatura evidenta ntre taxele si impozitele platite de popul atie si volumul si structura serviciilor medicale furnizate sau resursele financ iare necesare sectorului sanitar. Cresterea taxelor si impozitelor nu implica au tomat si cresterea resurselor n sectorul sanitar. Mentinerea la un nivel e xtrem de scazut a resurselor financiare destinate asistentei medicale, indiferen t de nivelul veniturilor colectate, s-a putut constata cu usurinta n tara noastra pna la aprobarea sistemului de asigurari sociale de sanatate (2-3% din PIB) comp arativ cu alte tari europene, inclusiv cele foste socialiste, unde aceste procen te se ridica ntre 7-8 %. n prezent, acest procent n tara noastra este de 4,1%. Prezentul sistem de asigurari sociale de sanatate are o structura triunghiula ra de furnizare si finantare a serviciilor medicale. Cele trei parti principale ale sistemului sunt:pacientul care plateste contributia pentru asigurarea propri ei sanatati;furnizorul care acorda serviciile (spitalele si cabinetele medicale) ;casele de asigurari sociale care gestioneaza sumele colectate pentru plata serv iciilor necesare persoanelor asigurate. Aceste trei parti sunt entitati a utonome cu atributii, interese si responsabilitati specifice. Acest sistem nu ma i are legatura cu bugetul de stat si si separa functia de colectare a resurselor de cea de furnizare a serviciilor. Caracteristicile acestui sistem de asi gurari sociale de sanatate sunt urmatoarele: este asigurat un pachet definitiv d e servicii acordate pentru ntreaga populatie asigurata; resursele colectate (cont ributiile de asigurare) sunt intangibile altor institutii publice; cuprinderea p opulatiei n asigurare este obligatorie indiferent de starea de sanatate proprie.