Liberalismul Susine guvernarea limitat i raionalitatea tiinific, considernd c indivizii trebuie sa fie liberi fata de puterea arbitrara a statului,

fara persecutie si superstitie.Este un partizan al libertatii politice, al democartiei si al drepturilor garantate constitutional si pune libertatea si egalitatea individuale inaintea legii.Liberalismul a pledat pentru competitia indivizilor in societatea civila, declarand ca in cadrul economiei de piata promveaza cel mai bine bunastarea tuturor prin alocarea eficienta a resurselor rare in cadrul societatii. Prabusirea comunismului sovietic de la inceputul anilor 90 a consolidat influenta teoriilor liberale ale RI.Pt Fukuyama acest lucru a reprezentat un triumf al statului ideal si al unei forme speciale a economiei politice, capitalismul liberal,care nu poate fi imbunatatit, nu poate exista un proces in dezvoltarea principiilor si institutiilor fundamentale.El vede istoria ca fiind progresiva, liniara, directionala si este convins ca exista un proces fundamental in desfasurare care dicteaya un model de evolutie comuna pentru toate societatile umane. Fukuyama crede ca progresul in istoria umanitatii poate fi masurat prin eliminarea conflictului global si prin adoptarea principiilor legitimitatii care au evoluat in sistemele politice nationale.Aceasta presupune o abordare din interior spre exterior a RI, prin care comportamentele statelor poate fi evaluat prin examinarea aranjamentelor lor interne.Doyle spune ca democratiile liberale doresc sa evite utilizarea fortei in relatiile dintre ele, o viziune ce respinge propozitia conform careia natura anarhica a sistemului international face ca statele sa fie prinse in mod necesar in lupta pentru putere si securitate. Internationalismu liberal:o perspective dinspre interior spre exterior In anii 90 Fukuyama pune in discutie ideea conform careia raspandirea ordinii politice nationale legitime va aduca pana la urma sf. Conflictelor internationale. Aceasta premisa neokantiana pleaca de la ideea ca unele state cu un liberalism democratic consolidate reprezinta un ideal pe care restul lumii il va imita. Dezvoltarea principiilor liberale democratice reprezinta calea cea mai buna catre o ordine mondiala pacifista. Viziunea este respinsa de catre neorealisti deoarece considera mai importanta prezenta unei autoritato superioare care sa reglemeneze comportamentul. Natura anarhica dezvolta comportamentul de politica externa, iar puterea strategica si securitatea sunt importante in aspiratiile etice ale statelor. Importanta ordinii de politica interna este primordiala in explicarea comportamentului de politica externa, considera Waltz. Deoarece este important sa scoata in evidenta trasaturile sistemice ale RI, perspectiva din interior spre exterior si invers a devenit o importanta linie de democratie in teoria internationala moderna. Conform lui Fukuyama in realitate, capitalismul liberal a supravietuit amenintarii marxismului. De asemenea, neorealismul a trecut cu vederea extinderea liberala de pace. Conform lui Doyle, din ce in ce mai multe state au invata sa isi resolve diferentele fara a recurge la utilizarea fortei. Practic, aceasta este cea mai semnificativa caracteristica a peisajului post communist. Razboi, democratie si liber schimb Bazele internationalismului liberal contemporan au fost puse in sec 18 si 19 de catre liberali care au propus preconditii pentru o ordine mondiala pasnica.Practic aceasta pace

depinde de alegerea democratiei in defavoarea aristocratiei si pentru liberul schimb fata de autarhie. Perspective de pace Pt liberali: Conform lui Kant pacea este starea naturala a lucrurilor, ea poate fii perpetua; Starea naturala dicteaza cooperare, armonie, iar razboiul este contrar naturii si e rational, este un produs al naturii umane.Liberalii cred in ratiunea umana si in capacitatea fiintelor umane de a-si realiza potentialul interior. Sunt increzatori in ideea ca razboiul poate fi eliminat din experienta umana. Conform lui Russeau, Kant, Cobden, Schumpeter si Doyle, razboaiele au fost provocate de guvernele militariste si nedemocratice care aveau interese ascunse. Vizau extinderea bogatiei prin cuceriri teritoriale. Paine spune ca sistemul razboiului a fost inventat pt a se sustine puterea armatei, diplomatilor, fabricanti de arme si pt a se sustine tirania asupra poporului si controlul asupra lui. Aceasta problema a razboiului dupa sec 18 se poate schimba prin democratie si liber schimb. S-ar pierde monopolul puterii elitelor conducatoare si inclinatia catre violenta. Comertul liber ar duce la cooperare si comunicare. Schumpeter- razboiul=produsul instinctelor agresive a elitelor.Aceste elite au dus la razboaie violente nedorite de popor dar profitabile pentru alti. Kant solutia lui pt o lume pasnica ar fi guvernamantul republican(conducatori responsabili pt faptele lor iar drepturile indivizilor respectate).Acestea ar duce la relatii pasnice deoarece cetatenii ar fi cei care ar decide razboiul. Razboiul=rezultatul guvernarii de catre o minoritate. Pacea=o problema de stabilire a unei ordini nationale legitime. Respectarea drepturilor individului, egalitate in fata legii, guvernare reprezentativa prin consimtamant popular=democratiile liberale au interese reduse pt conflicte nu au baza pt a-si contesta una alteia legitimitatea. Practic au o pace separate, zice Doyle. Raspandirea guvernelor liberal democratice este cea mai buna solutie pentru a pune capat razboiului dintre state.Fukuyama:extinderea zonei de pace din centru catre periferie.Este un punct forte in era post comunista. Constrangerile institutionale asupra statelor liberal democratice (opinia publica, statul de drept) si compromisul sunt cheia in rezolvarea diferendelor. Rawls considera ca societatile liberale nu sunt adaptele razboiului. Acesata ipoteza recent este usor contrazisa de interventia SUA in Afghanistan si Irak. Mueller( 89) crede ca aceasta tendinta catre azboi tinde sa dispara, asa cum sclavia a disparut. }n sec 20, razboiul este costisitor,frontierele sunt mult mai rigide, existenta unor legi mai bine consolidate.Rawls- considera ca popoarele liberale si nonliberale pot fi participanti egali intr-o societate, principiile si normele dreptului pot fi impartasite de ambele societati. Aceasta cooperare pasnica intre el ear putea fi consolidate de un drept al poparelor. Spiritul comertului Carr, mercantilismul era important pt puterea statului, nu pt comunitate, era sursa puterii si a capacitatii de a purta razboi. Liberul schimb conform teoriei avantajului comparative fiecare parte are numai de castigat, acesta ar putea sa stearga diviziunile dintre state, ar

spori intelegerea dintre popare, prietenia si intelegerea internationala. Kant, Ricardo, dorinta de bunastare va fi primordiala in fata celei de razboi. Adam Smith si Tom Paine, John Stuart Mill considera ca libera circulatie a bunurilor de consum, a capitalului si a muncii sunt solutia razboiului. Interdependenta si institutionalismul liberal Liberul schimb si eliminarea barierelor comerciale=centrul teoriei moderne a interdependentei. Aceasta dorinta de conflict ar trebui combatuta prin dezvoltarea unui interes comun prin comert si colaborare economica intre membrii aceleasi regiuni. In viziunea institutionalistilor liberali, cooperarea poate si trebuie organizata in institutii(set de reguli care organizeaza comportamentul statelor intr-un anumit domeniu. Institutiile incurajeaza cooperarea, respectarea regulilor si ii sanctioneaza pe cei care le incalca.Neoliberali Neorealistii spun ca statele vor fi reticiente la cooperare deoarece exista riscul ca rivalii sa castige mai mult. Institutionalisti considera ca statele doresc maximizarea propriilor avantaje fara sa le pese de ce castiga ceilalti. Profitul reciproc rezultat prin cooperare este posibil. Neorealistii cred ca lupta dintre disciplinele concurente mediu anarchic va avea prioritate in fata prosperitatii economice. Interdependenta economica nu elimina hegemonia si dependenta in relatiile interstatale deoarece puterea este inegal distibuita in pietele din lume. Drepturile omului Ideea drepturilor universale ale omului isi are originea in legea naturala a omului.Dezbaterile occidentale din perioada iluminismului asupra acestor drepturi. In Magna Carta din 1215, dezvoltarea legislatiei penale engleze si Bill Of Rights 1689 au fost primii pasi in crearea dr omului fundamentale. Precum si dreptul natiunilor(Grotius),contractul social (Russeau), limitele suveranitatii (Locke). Fiintele umane prin caracterul uman beneficiaza de drepturi fundamentale. Aceste drepturi sunt inerente, adica dr din nastere ale tuturor, inalienabile, adica nu putem renunta la ele si nu ne pot fi luate, universale, deoarece se aplica tuturor. Liberalii au trebuit sa promoveze standarde morale care sa duca la consensul universal iar crearea de coduri legislative,instrumente si institutii importante dupa IIRM este o reusita in acest domeniu.Cel mai importante sunt Declaratia Dr Omului din 1948, Pactul International privind drepturile civile in 1966, Pactul international privind pacturile economice, sociale si culturale iar Org Intern A Muncii si Curtea Intern de Justitie protejeaza drepturi omului.Vincent in 86 a identificat dreptul individului de a nu fi infometat, acesta fiind singurul care beneficiaza de consensul global. MArxistii resping drepturile umane liberale deoarece nu se bazeaza pe problema fundamentala a naturii. Realistii considera ca problema insecuritatii nu permite consideratii entice in fata necesitatii la supravietuire. Economie si terrorism Miscarea catre economie politica globala organizata de-a lungul liniilor neorealiste este la fel de importanta ca expansiunea zonei de pace. Macpherson acesta dezvoltare ne arata cat de adang au patruns propunerile de tip piata in teoria liberal democratica privind natura omului si a societatii.Terorismul Islamic antioccidental reprezinta un blocaj in calea globalizarii. Capitalismul de tip laissez-fair din sec 19 pune sub semnul indoielii numeroase asumptii liberale privind fiintele umane, piata si rolul statului. Polayi:castigul material egoist este ceva necesar pentru supravietuire intr-o societate de piata nereglementata. Interventia statului a fost un act de legitima aparare a comunitatii impotriva unor piete descatusate. List spune ca rolul statului este crucial in dezvoltarea

economica in societatea industriala protejand industriile incipiente pana cand acestea sunt gata sa faca fata pietei globale. Acest tip de protectionist si dezvoltare coordonata sunt primele in dezvoltarea succesului economic. Liberalism si globalizare Globalizarea economica a coincis cu renasterea gandirii neoliberala in lumea occidentala. Conform formulei kenesiene, statul a intervenit in economie pentru a facilita dezvoltarea afacerilor, egalitate si siguranta. Neoliberalii au dirit sa restranga statul bunastarii destabilizand consensul social democratic din statele occidentale. Guvernele occid. Au fost preocupate de eficienta si productivitate nu de bunastare si justitie sociala, puterea statului de a reglementa piata a fost afectata de fortele globalizarii, Liberalii se bazeaza pe cresterea comertului liber, pe capacitatea corporatilor transnationale sip e elibereraea capitalului de constrangerile nationale si teritoriale. Natura liberului schimb Comerciantii ar tr sa poata schimba bani si bunuri fara a fi impiedicati de barierele nationale, mai putine restrictii legale asupra comertului international,si nici o protectie artificiala care sa constranga libertatea schimburilor, comertul libere va maximize cresterea ec. Si va genera concurenta care duce la folosirea eficienta a resurselor oamenilor si a capitalului. Ceea ce sta la baza liberului schimb este Teoria Avantajului Comparative ce presupune comercializarea prod. care pot fi fabricate cat mai ieftin . Mana invizibila a fortelor pietei conduce pe fiecare membru al soc. Catre cea mai avantajoasa pozitie din ec. Globala. Ideea statelor nationale , suverane care fac schimburi intre ele ca unitati ec. coerente devine anancronism. Comertul intrafirma contrazice Teoria Avantajului comparativ. Globalizarea ec mondiale a dus la raspandirea industriilor spre tari aflate in curs de dezvoltare si a mutat centrele de prod transnationale in tarile in curs de dezvoltare. Suveranitatea si investitii straine In ceea ce priveste suveranitatea pietele financiare sunt dominate de banci inst financiare soc de asigurari brokeri si doresc doar maximizarea bogatiei, actioneaza in interes propriu.Comunitatea de inv straine cauta locatia cea mai profitabila ptr capitalul sau ducand la omogenizare dezv ec. a statelor natiune pe tot globul. Amenintarea retragerii investitilor face ca pietele sa fie mai presus de sefii guvernelor Terorismul nonstatal Terorismul este anti-laic si opozant al monernitatii liberale . liberalii credeau ca aparitia al-qaeda au dus la deteritorializarea politicii mondiale. Dezarmarea statelor care detin arme de distrugere in masa , schimbarea de regim umanitarismul si raspandirea demicratiei sunt considerate interventii ale razb impotriva terorismului. Waltz: lipsa presiunilor contrare eficiente duce la faptul ca SUA va imbratisa unilaterismul ptr a-si apara interesele de pol externa si vor folosi puterea militara ptr a-si pune in aplicare viziunea asupra unei ordini mondiale.problema terorismului nu afecateaza continuitatea pol internationale .