www.mae.

ro Securitatea energetic la nivelul Uniunii Europene Problematica energetic s-a impus pe agenda reuniunilor europene la nivel nalt, mai ales sub aspectul necesitii de a asigura aprovizionarea nentrerupt cu energie la preuri competitive. Obiectivele majore ale politicii energetice a UE sunt sigurana aprovizionrii cu energie, creterea competitivitii pieei interne i promovarea energiei durabile. Aceste obiective au ghidat eforturile de aciune pe dimensiunea extern (n raport cu ri tere productoare sau de tranzit) i pe dimensiunea intern (consolidarea pieei interne de energie i diversificarea mix-ului energetic pentru creterea ponderii surselor alternative de energie). Energia a fost inclus pe agenda dialogului cu state ter e (Ucraina, Turkmenistan, Azerbaidjan, Kazahstan) i n cadrul parteneriatelor cu rile partenere din cadrul politicii de vecintate (Georgia, Armenia, Azerbaidjan, etc). Consiliului European din martie 2007 a adoptat plan de aciune al UE n domeniul ene rgiei (2007-2009) i a decis inte ambiioase pentru anul 2020: creterea cu 20% a eficienei energetice, reducerea cu 20% a emisiilor de gaz cu efect de ser i creterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile (20/20/20). n luna mai 2010, instituiile comunitare au prezentat proiectul noii Strategii energetice europene 20112020, care va reflecta, pe termen mediu i lung, interesele statelor membre i va ncerca sa rspund ateptrilor opiniei publice europene (securitatea aprovizionrii cu energie la preuri stabile). In acest scop, Comisia European a prezentat, la 7 mai 2010, un document de etap intitulat Ctre o nou strategie energetic pentru Europa 2011-2020, pentru care s-a lansat un proces de consultare public, care s-a ncheiat la 2 iulie 2010. n februarie 2011, Strategia energetic Europa 2011-2020 va fi discutat de ctre efii de stat i de guvern n cadrul Consiliului European dedicat problematicii energiei, urmnd s fie adoptat n cadrul Consiliului European din martie 2011. Comisia European intenioneaz s lanseze, n a doua parte a anului 2010, un proces de consultare informal a principalilor actori europeni din domeniul energiei pentru identificarea temelor energetice prioritare pe termen mediu i lung. n baza consultarii, Comisia va ntocmi, n primvara anului 2011, o foaie de parcurs privind scenariile de dezvoltare a politicii energetice a UE la orizontul anului 2050. n contextul elaborrii strategiei energetice Europa 2011-2020, pentru Romnia relevante sunt n special msurile privind securitatea energetic i dezvoltarea pieei interne pentru energie. Securitatea energetic poate fi promovat prin msuri de diversificare a surselor de aprovizionare i rutelor de transport, n principal prin crearea coridorului sudic de aprovizionare cu energie a Europei cuprinznd proiecte importante pentru Romnia cum ar fi gazoductul Nabucco i oleoductul PEOP. Dezvoltarea pieei interne a energiei are n vedere interconectarea reelelor naionale de transport a energiei, extinderea sectorului energiei regenerabile, creterea eficienei energetice, dezvoltarea de noi tehnologii in domeniul energiei, eco-energia etc.

Proiecte cu participare romneasc relevante pentru securitatea energetic a Europei La 13 iulie 2009, statele participante la proiectul Nabucco
[1]

au semnat, la Ankara, acordul

interguvernamental (IGA) privind construcia gazoductului. IGA a fost ratificat de toate statele participante, crendu-se astfel condiiile de trecere la etapele urmtoare de realizare ale proiectului. La 13 aprilie 2010, la Bucureti, a fost semnat acordul Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnect (AGRI), un proiect de transport al gazului din Azerbaidjan via Georgia spre Romnia. Proiectul prevede construirea in urmtorii trei ani a dou terminale de lichefiere/delichefiere a gazului n Georgia, respectiv Romnia.

[1] Austria, Bulgaria, Germania, Romania, Ungaria si Turcia

http://www.amosnews.ro/Politica_energetica_cetatenii_europeni_isi_doresc_mai_multa_solidaritate_din_ partea_UE-29-63557 Politica energetica: cetaenii europeni isi doresc mai multa solidaritate din partea UE O mai buna coordonare politicii energetice i o mai mare solidaritate intre statele membre ale UE in perioada de criza energetica, constituie principalele dorinte ale publicului european in materie de probleme de energie, potrivit unui sondaj facut la cererea Parlamentului European. Cetaenii UE considera ca masurile luate la nivelul UE ofera cea mai buna protecie i ca stabilitatea preurilor, energiile regenerabile, sigurana aprovizionarii i a eficienei ar trebui sa fie principalele prioritati ale strategiei UE de cooperare in domeniul energiei. Sondajul a fost realizat in prima jumatate a lunii decembrie, cu un total de 26574 de interviuri faa -in-faa, in toate cele 27 de state membre. "Acest sondaj Eurobarometru arata nivelul de interes al publicului fata de problemele de energie", spune Herbert Reul (PPE, DE), preedinte al Comisiei Parlamentului European pentru industrie, cercetare i energie. "Este evident, din rezultatele studiului, ca cetaenii, cu toii implicai in calitate de consumatori, manifesta un interes puternic fata de preul energiei, care depinde nu numai de costurile de producie, ci si de impozite statelor membre". 79% dintre europeni vor mai multa solidaritate din partea UE Intrebati cine i-ar proteja cel mai bine in cazul unei crize de aprovizionare cu energie, asemenea crizei de gaz din 2009, 60% dintre cetaenii UE au raspuns ca s -ar simti cel mai bine protejati de o politica coordonata a UE i 79% au favorizat solidaritatea intre statele membre. Un semnificativ procent de 77% dintre europeni considera ca este in interesul propriei lor ari sa ofere asistena altor state membre care se confrunta cu dificultati de alimentare cu energie. Opiniile au fost diferite in funcie de ara de origine. Cetaenii din Luxemburg, Ungaria i Cipru au fost cei mai puternici susinatori ai unei politici coordonate a UE, in timp ce doar 45% dintre respondentii din Austria i Marea Britanie au sprijinit aceasta idee. Suedezii, danezii i luxemburghezii au favorizat

solidaritatea (89%), iar cetatenii din Malta, Slovenia i Marea Britanie au fost cei care au sustinut cel mai putin acest principiu. Prioritaile strategiei de cooperare in domeniul energiei Patru prioritai au fost considerate cruciale pentru modelarea strategiei UE de cooperare in domeniul energiei. Stabilitatea preurilor a fost primul pe lista, sustinut cel mai puternic de catre respondenii din Republica Ceha, Lituania i Letonia, in timp ce energiile regenerabile au fost a doua (danezii, suedezii i olandezii cetaeni cei mai mari sustinatori). Securitatea aprovizionarii i eficiena energetica au fost celelalte doua prioritai cel mai des citate de catre cetaenii UE. Reactia proactiva a Parlamentului European In septembrie, Parlamentul European a aprobat proiectul de regulament privind securitatea aprovizionarii cu gaze naturale, care permite UE sa ofere un raspuns comun in cazul unei crize viitoare. Deputaii europeni au votat in noiembrie, in favoarea unor planuri de eliberare a 146 milioane euro din fonduri UE neutilizate pentru a finana economia de energie, eficiena energetica i proiectele de energie regenerabila, i a adoptat, de asemenea, o rezoluie privind strategia energetica a UE in viitor, care vizeaza o politica energetica externa mai coordonata. In decembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluie de revizuire a planului de aciune privind eficiena energetica, cerand sa fie luate mai multe masuri in vederea atingerii obiectivelor.

http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8022711-noua-strategie-energetica-investitii-1-000miliarde-euro-infrastructura-energetica-urmatorii-10-ani.htm 10 noiembrie 2010 Noua strategie energetica a UE: Investitii de 1.000 de miliarde de euro in infrastructura energetica, in urmatorii 10 ani Comisia Europeana a prezentat, miercuri, noua strategie pentru o energie competitiva, durabila si sigura. Potrivit strategiei "Energie 2020", in urmatorii zece ani, sunt necesare investitii in infrastructura energetica a Uniunii Europene de circa 1.000 miliarde de euro. Pentru a accelera proiectele strategice ale UE, Comisia propune o procedura simplificata si mai rapida pentru acordarea autorizatiilor de constructie, cu stabilirea unui termen maxim pentru obtinerea autorizatiei finale si a finantarii europene. De asemenea, va fi infiintat un "ghiseu unic", care sa gestioneze cererile pentru toate autorizatiile necesare realizarii unui proiect. Strategia stabileste prioritatile in domeniul energetic pentru urmatorii zece ani si prezinta masurile care trebuie luate de statele membre, informeaza Comisia Europeana.

"Provocarea energetica este una din marile incercari la care suntem supusi cu totii. Aducerea sistemului nostru energetic pe o noua cale, mai durabila si cu un grad mai mare de securitate va dura, probabil, mult timp, insa acum este momentul pentru luarea unor hotarari ambitioase in acest sens. Pentru a avea o economie eficienta, competitiva si cu emisii reduse de carbon, trebuie sa definim o politica energetica la nivel european si sa ne concentram asupra catorva aspecte decisive ", a declarat Comisarul pentru energie Guenther Oettinger. Potrivit Comisiei Europene, exista cinci prioritati decisive, iar in urmatoarele 18 luni vor fi lansate initiative

si propuneri legislative concrete. Discutii pe aceasta tema vor fi purtate de sefii de stat si de guvern in cadrul primei reuniuni la nivel inalt a UE pe tema energiei, care va avea loc la 4 februarie 2011. Prioritatile in domeniul energiei:

Reducerea consumului de energie prin stimulente investitionale Comisia isi propune sa se concentreze asupra celor doua sectoare care prezinta cel mai ridicat potential de reducere a consumului de energie: transporturi si constructii. In vederea finantarii masurilor de reabilitare a locuintelor si de reducere a consumului de energie, Comisia va propune, pana la jumatatea anului 2011, unele stimulente investitionale si instrumente financiare inovatoare. Potrivit Comisiei, in sectorul public trebuie avuta in vedere eficienta energetica atunci cand se achizitioneaza lucrari, servicii sau produse, iar in sectorul industrial, certificatele de eficienta energetica ar putea fi un stimulent pentru a determina companiile sa investeasca in tehnologii cu consum energetic redus. O piata paneuropeana a energiei integrata Comisia stabileste un termen pentru finalizarea pietei interne a energiei. Pana in anul 2015, trebuie ca niciunul dintre statele membre sa nu mai fie izolat. In urmatorii zece ani, sunt necesare investitii in infrastructura energetica a UE totalizand o mie de miliarde de euro. Pentru a accelera proiectele strategice vitale ale UE, Comisia propune o procedura simplificata si mai rapida pentru acordarea autorizatiilor de constructie, cu stabilirea unui termen maxim pentru obtinerea autorizatiei finale si a finantarii din partea UE. Comisia Europeana mai sustine ca trebuie sa existe un "ghiseu unic", care sa gestioneze cererile pentru toate autorizatiile necesare realizarii unui proiect. Coordonarea politicii energetice a Uniunii Europene fata de tarile terte Comisia propune coordonarea politicii energetice a Uniunii Europene fata de tarile terte, in special in ceea ce priveste relatiile Uniunii cu partenerii cheie. In cadrul acestor politici, Comisia propune extinderea Tratatului de instituire a Comunitatii Energiei pentru a integra si alte tari care doresc sa participe la piata de energie a Uniunii Europene. Se anunta, de asemenea, o cooperare importanta cu Africa in scopul furnizarii de energie durabila pentru toti cetatenii acestui continent. Noi tehnologii energetice Comisia European mai spune ca se vor lansa patru proiecte majore in domenii esentiale pentru asigurarea competitivitatii Europei, precum noi tehnologii pentru retele inteligente si stocarea energiei electrice, cercetarea privind cea de-a doua generatie de biocombustibili si parteneriatul "proiecte urbane inteligente" pentru promovarea reducerii consumului de energie in zonele urbane. Sisteme mai clare de facturare Comisia propune, de asemenea, noi masuri privind posibilitatea compararii preturilor, schimbarea furnizorilor de energie si sisteme de facturare clare si transparente. Obiectivele energetice ale Uniunii Europene au fost incorporate in strategia "Europa 2020 pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii", adoptata de Consiliul European in iunie 2010.

Principalele obiective pana in 2010 sunt: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, cresterea la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile si cresterea cu 20% a eficientei energetice. http://www.europeana.ro/index.php/2011/02/20/strategia-energetica-a-bancii-mondiale/ Strategia energetic a Bncii Mondiale

In sedinta plenara a Parlamentului European (PE) din 17 februarie 2011, acesta a adoptat o Rezolutie referitoare la strategia energetic a Bncii Mondiale pentru rile n curs de dezvoltare. Astfel, PE: 1. salut strategia energetic i reamintete c aceasta ar trebui s abordeze n mod specific modul n care accesul la serviciile energetice poate ajuta oamenii s ias din srcie, facilitnd trecerea ctre un mod de dezvoltare n domeniul energiei sustenabil din punctul de vedere al mediului; ndeamn Banca Mondial s adopte o abordare a dezvoltrii n sectorul privat care s aduc persoanelor srace un maximum de beneficii, combtnd n acelai timp schimbrile climatice; subliniaz c factorii sociali i de mediu, att la nivel naional, ct i la nivelul comunitilor locale, trebuie s fie luai n calcul ntr -o analiz costuri-beneficii cuprinztoare privind opiunile n materie de energie; 2. constat c mprumuturile pentru combustibili fosili continu s joace un rol dominant n cadrul portofoliului energetic general al Bncii Mondiale, n pofida creterii recente a mprumuturilor destinate iniiativelor n domeniul energiei regenerabile i eficienei energetice; subliniaz c investiiile n domeniul combustibililor fosili se realizeaz, de asemenea, prin intermediari financiari, lucru de care banca nu ine seama atunci cnd raporteaz cifrele sale anuale privind sectorul energetic; constat cu ngrijorare i faptul c Banca Mondial continu s fac investiii semnificative n centrale electrice pe crbune, blocnd rile n curs de dezvoltare ntr-un context energetic bazat pe crbune pentru urmtoarele decenii; 3. salut obiectivul strategic al Bncii Mondiale de a elimina treptat, pn n 2015, mprumuturile acordate proiectelor axate pe combustibili fosili, n conformitate cu angajamentele asumate de liderii grupului G-20 la Pittsburgh n septembrie 2009 i rennoite la Toronto n iunie 2010; 4. ncurajeaz Banca Mondial s acorde prioritate accesului la energie la nivel local i la scar redus, ndeosebi n rile cel mai slab dezvoltate din Africa i Asia; 5. i exprim preocuparea n legtur cu faptul c Banca Mondial consider energia provenind din marile baraje hidroelectrice, precum i din biocombustibili, ca energie ecologic; subliniaz, n special, avertismentele Organizaiei Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur n legtur cu ameninarea la adresa aprovizionrii cu alimente reprezentat de biocombustibili; 6. invit Banca Mondial s preia iniiativa n dezvoltarea i implementarea de cadre de reglementare inovatoare i de norme i standarde n sectorul privat pentru a proteja drepturile comunitilor i a garanta faptul c acestea au acces i beneficiaz de progresele sectorului energetic n ceea ce privete eficiena energetic i sursele de energie regenerabile; 7. constat cu ngrijorare c o mare parte din finanarea multilateral acordat intermediarilor financiari este slab monitorizat; subliniaz necesitatea de a defini condiii clare pe care intermediarii financiari trebuie s le ndeplineasc pentru a fi eligibili pentru finanarea multilateral; consider c acestea ar trebui s includ obligaia de a avea obiective clare de dezvoltare (pe lng performana financiar), precum i garanii sociale i de mediu solide, astfel cum sunt prevzute n protocoalele i tratatele internaionale;

8. subliniaz importana internalizrii costurilor legate de schimbrile climatice; solicit utilizarea abordrii bazate pe calcularea costurilor de mediu pe durata ntregului ciclu de via pentru a evalua n mod adecvat alternativele energetice disponibile; 9. subliniaz necesitatea de a diversifica portofoliul energetic, avnd n vedere problemele care rezult n urma utilizrii excesive a unei singure surse de energie, cum ar fi combustibilii fosili importai pentru producerea de energie sau hidroenergia, n cazul creia secetele prelungite determin golirea lacurilor de acumulare, ceea ce reduce n mod dramatic capacitatea de producie; ndeamn Banca Mondial s investeasc mai mult n energiile regenerabile i eficiena energetic, dar s nu investeasc n proiecte hidroenergetice majore, ale cror efecte sociale i de mediu negative, inclusiv emisiile de gaze cu efect de ser provenind din lacurile de acumulare, trebuie evaluate n mod adecvat nainte de a fi finanate; subliniaz c barajele hidroelectrice mici sunt mai sustenabile i mai viabile din punct de vedere economic dect centralele hidroelectrice mari; 10. regret c Banca Mondial promoveaz n principal un model la scar larg i orientat spre export, mai curnd dect s sprijine proiecte energetice descentralizate i de dimensiuni reduse, care adesea sunt mai potrivite i mai eficiente pentru a satisface nevoile de baz din zonele rurale; ndeamn Banca Mondial s sprijine proiecte energetice alternative, descentralizate i de dimensiuni reduse, care in seama de nevoile comunitilor locale i de realitile economice ale diferitelor ri, i s stabileasc obiective specifice i instruciuni de monitorizare care s asigure faptul c mprumuturile n domeniul energetic sunt n beneficiul persoanelor srace; 11. consider c cea mai potrivit modalitate de soluionare a eventualelor compromisuri este s se analizeze sigurana aprovizionrii, impactul asupra sntii, mediului i economiei comunitilor locale, precum i dezvoltarea i transferul de tehnologii necesare att la nivel naional, ct i la nivel local, pentru a garanta accesul la tehnologii sustenabile i surse de energie regenerabile; 12. subliniaz nevoia de a elabora norme de raportare i publicare care s permit o transparen maxim; insist ca Banca Mondial s identifice n mod clar i s fac publice beneficiile specifice n materie de dezvoltare nainte de acordarea finanrii; i exprim ngrijorarea n legtur cu faptul c principiul consimmntului liber, prealabil i n cunotin de cauz, prevzut n Declaraia ONU privind drepturile populaiilor indigene, nu este recunoscut n cadrul standardelor de performan ale Societii Financiare Internaionale; 13. ndeamn BM s i axeze strategia energetic pe asigurarea atractivitii comerciale i a competitivitii proiectelor privind tehnologiile sustenabile prin intermediul unei finanri inovatoare i al unor programe de dezvoltare instituional, n vederea promovrii unei combinaii ntre eficiena energetic i energia regenerabil ca o opiune viabil i atrgtoare; 14. subliniaz faptul c dezvoltarea tehnologiilor ecologice n rile srace este legat de transferul de tehnologie, ceea ce implic identificarea principalelor obstacole care stau n calea rspndirii tehnolo giilor ecologice n rile n curs de dezvoltare pentru a combate schimbrile climatice, precum i luarea n considerare a unor noi modaliti flexibile n materie de drepturi de proprietate intelectual; 15. ncredineaz Preedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluie Bncii Mondiale, Consiliului i Comisiei.

http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8465101-rusia-amenintata-noua-politica-energetica-prezentataobama.htm 1 aprilie 2011, Olga Popescu Rusia, amenintata de noua politica energetica prezentata de Obama Noua politica energetica anuntata de presedintelui SUA, Barack Obama, poate aduce o puternica lovitura veniturilor din export ale Rusiei, avertizeaza economistii rusi. Planul Obama de reducere cu o treime a consumului la petrolul de import in urmatorii zece ani ameninta sa prabuseasca preturile mondiale la titei pana la 10-20 dolari/baril, scriu analisti rusi, citati de Nezavisimaia Gazeta. Acest scenariu poate deveni real pentru ca nu doar SUA se gandesc sa inlocuiasca titeiul cu alte surse de energie, ci si Europa si China. Totusi, panica este prematura, spun aceiasi analisti: renuntarea la petrol poate dura in SUA aproape zece ani. Singurul element pozitiv pentru Rusia in planul Obama: aparitia unor noi stimuli pentru modernizarea si diversificarea economiei interne. Ziarul precizeaza ca, potrivit diferitelor surse, ponderea SUA in consumul mondial de petrol reprezina aproape 22%. Iar ceea ce nu va mai cumpara din alte tari, America va inlocui cu hidrocarburile din productie proprie. Economistii au calculat consecintele initiativelor americana si europeana pentru piata mondiala a petrolului in general si pentru economia rusa in special. Si, judecand dupa concluziile trase, este foarte posibil ca aceste urmari sa fie catastrofale. "Europa si SUA sunt cei mai mari importatori de petrol din lume. Anual, in aceste tari se livreaza 19,5 mil. barili de petrol brut, adica jumatate din volumul total al exporturilor mondiale, spune analistul Andrei Polisciuk. "Chiar si un refuz partial la importul de petrol va conduce la prabusirea preturilor mondiale pana la valoarea minima de 10-20 dolari/baril, spune el. Se stie ca aproximativ 40% din bugetul rus este constituit din veniturile realizate din petrol si gaze naturale. De aceea, un pret de 10 dolari/baril va ucide economia rusa, care abia reuseste sa supravietuiasca la 100 dolari/baril.