Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Electronica Telecomunicatii si Tehnologia informatiei

Institutii Politice

Patrascu Petre Lucian 411F

Bucuresti 2013
1

Romania stat membru in cadrul Uniunii Europene.Costuri si beneficii.

Aderarea Romniei la Uniunea Europeana a devenit realitate la 1 ianuarie 2007,ducnd cu sine promisiunea normalitatii si a bunastarii. Majoritatea romnilor priveste cu optimism catre viitorul european si asteapta, nainte de toate, mbunatatirea conditiilor de trai si reducerea decalajelor care ne separa de cetatenii mai vechi ai UE. Integrarea Romaniei n UE constituie un proces de durata, care va fi marcat deopotriva de succese si de greutati. De aceea, principala preocupare a guvernantilor, pentru perioada urmatoare, trebuie sa fie o analiza corecta a realitatilor economice, evaluarea riscurilor, contracararea si eliminarea acestora. Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa mentina un ritm sustinut de crestere economica si un nivel ridicat al competitivitatii si al productivitatii, pentru ca, pe termen lung, cetatenii Romniei sa poata beneficia pe deplin de beneficiile statutului de membru al familiei europene. Combaterea coruptiei, reducerea birocratiei, deschiderea pietei muncii si a sectorului financiar sunt doar cteva dintre obiectivele pe care guvernele postaderare trebuie sa le ndeplineasca. n aceeasi masura n care aderarea a fost obiectivul clasei politice n ntregime si nu doar al unei singure guvernari, dezvoltarea Romaniei n perioada post-aderare necesita stabilirea unui dialog interpartinic si atingerea unui consens politic. n ceea ce priveste administratia publica, nevoia de dialog este si mai acuta, n conditiile n care expertiza si performantele trebuie sa depaseasca nivelul algoritmului politic.Realitatile din Romania impun astazi o colaborare ct mai strnsa att la nivelul clasei politice, ct si la nivelul societatii civile si al partenerilor sociali. Romnia va deveni un actor important si stabil pentru viitorul Uniunii Europene doar daca va reusi sa promoveze imaginea unei tari puternice si credibile. Romnia trebuie sa demonstreze ca poate sa si respecte angajamentele pe care si le-a asumat atunci cnd a nceput procesul de integrare, ca este pregatita sa implementeze strategiile europene si ca este hotarta sa reprezinte principiile Uniunii pe scena internationala. Toate aceste deziderate sunt prea importante pentru a fi premiul unui partid politic sau al unui guvern anume. Acestea sunt obiectivele intregii societati romnesti si responsabilitatea intregii clase politice. Dezbaterea cu privire la prioritatile de dezvoltare ale tarii dupa aderare trebuie sa continue ntr-un cadru public, astfel nct fiecare roman sa cunoasca indeaproape oportunitatile pe care integrarea europeana i le ofera. Romnia trebuie sa recupereze n anii care urmeaza decalajul ce o separa de statele UE si sa imbunatateasca nivelul de trai al cetatenilor sai. Aceste deziderate trebuie sa constituie obiectivele fundamentale care sa ghideze politicile publice ale tuturor guvernelor postaderare, indiferent de culoarea politica sau de ambitiile personale. 2

Costurile i beneficiile aderrii Romaniei la Uniunea Europeana .Ca membr a comunitii europene, Romnia devine parte a tuturor proceselor n care este implicat UE, cu statut de partener egal, att n drepturi ct i n obligaii. Astfel, Uniunea European este unul din cei mai importani actori politici i economici pe scena internaional. n sfera relaiilor internaionale, UE este implicat n aciuni umanitare(Uniunea este cel mai important donator de ajutoare umanitare i pentru dezvoltare din lume) i n aciuni de meninere a pcii (2/5 din operaiunile ONU de meninere a pcii sunt realizate cu sprijinul sau prin intermediul UE). Din punct de vedere economic, UE este cea mai mare pia unic din lume (mai mare dect SUA i Japonia la un loc), este cel mai important actor comercial din lume (este cel mai mare exportator de produse i cel mai mare importator de servicii). Pentru investitori aceste date nseamn oportuniti de afaceri mult mai numeroase i eficien sporit (au un cod comun de reguli), iar pentru consumatori nseamn o ofert mai variat i preuri mai mici. Ca membr a comunitii europene, Romnia devine o parte a acestor procese, cu statut de partener egal, att n drepturi ct i n obligaii. Ca membru al Uniunii, Romnia beneficiaz de unele avantaje: are acces la o pia de aproape 500 de milioane de locuitori; cetenii i firmele acesteia beneficiaz de cele patru liberti economice eseniale unei economii eficiente: libera circulaie a forei de munc, a serviciilor, a mrfurilor i a capitalului; experiena extinderilor anterioare ale UE arat c, n condiiile acordri unei asistene financiare masive, aderarea unui stat mai puin dezvoltat poate determina creterea nivelului de trai al populaiei acelui stat. Acest lucru se datoreaz: - politicilor economice; - politicilor sociale. Acestea au drept scop reducerea decalajelor economice dintre rile membre ale UE. Acest mod de abordare se datoreaz faptului c solidaritatea este unul dintre principiile de baz ale Uniunii. Totui, nivelul de trai nu crete imediat dup aderare, la nceput statele avnd dificulti destul de mari n adaptarea la politicile i normele Uniunii, n timp ns, aa cum o arat, de pild, exemplele Irlandei i Portugaliei (state srace, cu o impresionant cretere economic dup reformele realizate n vederea aderrii), rezultatele devin vizibile. Din acest punct de vedere (economic), conform lui Viner (1950) i Meade (1955), avantajele majore ale integrrii europene sunt: (1) intensificarea comerului i a circulaiei capitalului; (2) mbuntiri ale infrastructurii prin fondurile oferite rilor membre; (3) scderea gradului de risc n domeniul afacerilor, prin permiterea stabilitii macroeconomice, legale i politice; (4) mbuntirea calitii vieii i a standardelor de trai;

(5) folosirea metodelor eficiente de producie, prin integrarea noilor tehnologii, ale cror cost este acoperit parial de UE; (6) reducerea preurilor bunurilor, datorit existenei pieei libere. Unul dintre cele mai importante beneficii ale integrrii Romniei este accesul egal la oportunitile de munc n toate rile membre, drept acordat tuturor rilor UE. Cu alte cuvinte, orice locuitor al Uniunii poate lucra fr permis de munc n orice stat din interiorul UE, n aceleai condiii ca i cetenii statului respectiv. Pentru rile care au aderat la Uniunenaintea Romniei a fost stabilit o perioad de tranziie care dureaz ntre 2 i 7 ani de la aderare, perioad solicitat numai de anumite state i n anumite domenii, unde se consider c piaa muncii va putea fi ameninat de lucrtorii din noul stat membru. n negocierile pentru capitolul 2 (Libera circulaie a persoanelor), Romnia a acceptat aceast perioad de tranziie, solicitnd clauza reciprocitii. Exist ns state care nu au solicitat aceast perioad de tranziie nici pentru Romnia, nici pentru ali noi membri. Alte categorii profesionale (ntreprinztorii, meteugarii, juritii, medicii, artitii etc.) vor putea lucra fr restricii n Uniune imediat dup aderarea Romniei. Acest drept la acces egal pe piaa muncii este posibil datorit recunoaterii tuturor cetenilor statelor membre drept ceteni ai UE. Statutul de cetean UE este acelai pentru toi locuitorii statelor membre, indiferent de momentul aderrii, dimensiunea statului sau dezvoltareaeconomic i nu nlocuiete cetenia statului naional, ci doar o completeaz. Un alt avantaj semnificativ al ceteniei europene, la care au acces i cetenii Romniei, este posibilitatea de a beneficia de protecie consular i diplomatic din partea unui alt stat membru n momentul efecturii unor cltorii n afara UE. n plus, cetenii romni au dreptul de a cltori i de a se stabili n orice stat membru. Toate aceste lucruri nseamn egalitatea n drepturi a cetenilor, acetia fiind reprezentai n toate instituiile europene. Astfel ca i celelalte state din Uniune, Romnia va fi reprezentat n Comisia European, Consiliu, Parlamentul European i toate celelalte instituii comunitare. Aceasta nu nseamn ns o total pierdere a suveranitii statale. UE reprezint un proiect social de proporii, pentru care pstrarea diversitii (culturale, rasiale, etnice, religioase, de gen etc.) i a identitii naionale i regionale reprezint principii fondatoare. Desigur, exist un proces de construire a unei identiti europene, dar se dorete ca aceasta s funcioneze ca un fel de umbrel protectoare pentru identitile naionale. Din acest punct de vedere, Romnia, alturndu-se UE, este egal cu toate celelalte ri membre: are reprezentani n instituiile europene, iar documentele importante sunt traduse i n limba romn, care a devenit una dintre limbile oficiale ale UE. Romnia rmne totui un stat democratic suveran, deoarece Uniunea e compus din astfel de state. Ca urmare, are n continuare i instituii proprii de reprezentare la nivel naional: preedinte, parlament, guvern i constituie proprie. n anumite domenii, cum ar fi, de exemplu, comerul exterior, statele membre au decis s permit Comisiei Europene s le reprezinte interesele, fapt ce d posibilitatea dobndirii unei mai mari influene economice i politice n lume.

Dei beneficiile aderrii nu sunt vizibile imediat pentru ar n general, i pentru populaie n particular, experina altor state aflate ntr-o situaie asemntoare dovedete c ele sunt reale, devenind concrete mai ales pe termen lung. Costurile integrarii. Costurile care se vehiculeaza ca fiind ale integrarii, sunt, de fapt, costuri ale modernizarii Romniei, care a vor fi trebuit realizate oricum, chiar fara sprijin comunitar, n cazul n care nu ne-am fi integrat. Putem spune ca investim n autostrazi pentru ca ne integram, sau ar fi, de fapt, corect, sa spunem ca vrem sa avem drumuri mai bune, care sa contribuie la dezvoltarea economiei si, implicit, la crearea de noi locuri de munca? Putem spune ca investitiile pentru reducerea poluarii sau pentru mbunatatirea calitatii apei potabile sunt facute de dragul Uniunii Europene? Cred ca ar fi corect sa spunem ca noi nsine suntem interesati sa avem o apa mai buna si un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel, cred ca fiecare dintre noi vrem ca toate conditiile igienice sa fie respectate de catre abatoare si fabrici de lapte, pentru a ne garanta siguranta alimentara. Asadar, cea mai mare parte a costurilor considerate ale aderarii sunt legate de mbunatatirea vietii noastre. Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt sustinute cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost evaluate, pentru urmatorii 20 de ani, la circa 29 de miliarde de euro. Acestea vor fi acoperite din bugetul public central si cele locale, dar si de la bugetele companiilor. Asadar, contributia Romniei la bugetul comunitar este de aproximativ 2,5 miliarde de euro n perioada 2007-2009 (800 de milioane in 2007 si cate aproximativ 900 de milioane in 2008, 2009) si nu 5,6 miliarde, cum gresit se vehiculeaza n presa. Cofinantarea nu este contributie la bugetul comunitar. Acesti bani nu pleaca din tara, ci sunt investiti aici, n proiecte pentru modernizarea Romniei (drumuri, canalizari, modernizari de ferme, ntreprinderi, locuri de munca etc.). Dar Romnia va primi de la bugetul comunitar, in aceeasi perioada (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6 miliarde de euro plati, urmnd ca restul platilor sa se faca pe masura derularii proiectelor. Probabil ca singurele costuri care pot fi asociate strict integrarii sunt cele legate de crearea unor institutii specifice: de gestionare a fondurilor comunitare, n agricultura etc. Dar beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al influxurilor financiare europene sunt exponential mai mari raportate la costuri