Sunteți pe pagina 1din 5

DIDACTICA MATEMATICA

SUPLIMENT AL GAZETEI MATEMATICE


ANUL I Nr. 1/ 2011

Editorial
De la nint area sa n 1910, unul dintre principalele obiective ale societ a tii noastre a fost r asp andirea gustului pentru studiul stiint elor matematice. P an a n 1949, principalul instrument de realizare a acestei misiuni a fost Gazeta Matematic a. Aceast a publicat ie apare f ar a ntrerupere din 1895, r am an and si ast azi punctul de nt alnire al iubitorilor de matematic a, de la elevi p an a la profesori universitari si cercet atori stiint ici. Realit a tile lumii dinamice n care tr aim dovedesc c a matematica r am ane un pilon important al stiint elor si ocup a un rol fundamental n toate domeniile activit a t ii umane, de la viat a de zi cu zi p an a la tehnologiile avansate. De aceea este important ca ea s a e accesibil a unor cercuri c at mai largi. Matematica are ns a reputat ia de a abstract a si inaccesibil a, si mult i elevi intr a la ore cu aceast a idee preconceput a. S tiint a noastr a este ntradev ar abstract a dar profesorii de matematic a sunt cei care au rolul de a o apropia de mint ile deschise spre nou ale tinerilor. Gustul pentru matematic a se formeaz a cel mai u sor n anii de scoal a iar lect iile si activit a t ile complementare sunt esent iale n deprinderea modului de g andire matematic si dezvoltarea unor abilit a ti de calcul si rat ionament. Toate acestea pot realizate ecient prin munca creativ a a nv a t atorilor si a profesorilor. SSMR sia propus de ceva timp s a editeze o revist a care s a i ajute pe colegii care predau matematica n scoli sau licee. Acest deziderat a devenit realizabil nanciar prin proiectul comun RAFSSMR numit ,,Educat ia Matematic a Altfel. Revista pe care o lans am se nume ste ,,Didactica Matematic a si si propune s a ofere metode eciente de predare a matematicii. Se adreseaz a n primul r and profesorilor, dar si tuturor celor interesat i de educat ia matematic a. Principalul nostru obiectiv este de a pune la dispozit ia profesorilor resurse metodologice utile activit a tilor didactice: modele de lect ii, exemple de teme aplicative n cotidian din programa scolar a, metode de prezentare si rezolvare a problemelor, sfaturi practice privind activit a t ile matematice extra scolare, aplicat ii ale matematicii n economie, art a sau sport, jocuri. Sper am ca tot i cei care predau matematica s a g aseasc a n revist a sugestii si modele utile, pe baza c arora s a si mbun at a teasc a modul de predare iar

Modele de lect ii

orele lor s a devin a mai atractive. Cititorii sunt ncurajat i s a reecteze asupra cont inutului revistei, s a ncerce s a aplice ideile prezentate n paginile ei la orele de curs si n cadrul altor activit a t i cu elevii, s a si asume responsabilitatea mbun at a tirii procedeelor pedagogice si a autodezvolt arii profesionale. Ne a stept am ca, pe baza modelelor, profesorii s a produc a materiale pe care s a le foloseasc a la clas a, s a elaboreze si s a propun a probleme si articole care, odat a publicate, s a contribuie la portofoliile lor profesionale. Alte probleme legate de educat ia matematic a vor g azduite de siteul revistei http://rms.unibuc.ro/didactica. Orice opinii si sugestii privind cont inutul publicat iei vor binevenite si v a invit am c alduros s a ni le trimitet i la adresa de email:didactica@rms.unibuc.ro. Doru S tef anescu

MODELE DE LECT II

Lect ia de matematic a
Lect ia de la clas a ocup a rolul central n educat ia matematic a a elevilor. Ea poate prilejul deschiderii mint ilor tinere spre tezaurul stiint ei noastre, dar organizat a r au poate provoca frustr ari si repulsie. Revista noastr a si propune s a ofere c ateva modele de lect ii de matematic a. Unele dintre ele vor lect ii obi snuite, altele vor neconformiste si vor miza pe atragerea elevilor prin spectaculozitate ori prin expunerea accesibil a a unor rezultate profunde. Planul unei lect ii depinde mult de elevii cu care lucr am. Exist a ns a c ateva principii generale care pot ajuta la reu sita orei de matematic a. Lect ia este o aparit ie public a, care se rezum a uneori la un discurs dar care ar ideal s a e o reprezentat ie la care s a participe tot i spectatorii. O posibil a structur a a unei lect ii obi snuite ar putea urm atoarea: captarea atent iei precizarea temei si a obiectivelor vericarea cuno stint elor elevilor predarea cuno stint elor noi implicarea elevilor n predare si rezolvarea de probleme aprecierea elevilor asigurarea feed-back-ului propunerea unor teme si anunt area temei urm atoarei lect ii concluzii Pe parcursul lect iei vor avute n vedere competent ele generale si specice, precum si obiectivele operat ionale. O lect ie poate s a ating a doar unii din pa sii de mai sus, cum poate include si alt ii. Uneori avem dou a ore succesive cu aceea si clas a si putem desf a sura o lect ie mai ampl a. Alteori suntem presat i de ncheierea unui capitol sau de apropierea unei teze.

N. Angelescu, Aplicat ii ale teoremei CayleyHamilton

Invit am colegii din scoli si licee s a ne trimit a modele ale unor lect ii reu site, pe care s a le facem cunoscute celorlalt i educatori de matematic a n paginile sau pe siteul revistei. Editorii

Aplicat ii ale teoremei CayleyHamilton


Prezent am un model de lect ie de algebr a pentru clasa a XIa, n care vom discuta c ateva aplicat ii ale ecuat iei caracteristice asociate unei matrice de ordin 2 sau 3. Ca introducere, este util s a le cerem elevilor s a verice relat ia (1) A2 (a + d) A + (ad bc) I2 = O2 , a b unde A = M2 (C). Recunoa stem aici ecuat ia caracteristic a asoc d ciat a unei matrice p atratice de ordinul 2 (consecint a a teoremei Cayley1-Hamilton2. Vericarea ei ocup a put in timp si permite recapitularea unor cuno stint e despre calculul matricial. Din punct de vedere metodic, relat ia se dovede ste a un instrument de lucru extrem de ecient, util n rezolvarea unor probleme diverse at at ca tematic a precum si ca nivel de dicultate. Pentru familiarizarea n acest moment elevilor cu terminologia, denim a b pentru o matrice A = M2 (C) matricea caracteristic a A XI2 , c d a urma tr(A) = a + d si polinomul caracteristic X 2 tr(A)X + det A I2 , dup care cerem s a se determine aceste elemente pentru c ateva matrici concrete. Putem trece apoi la exemple care s a pun a n evident a ecient a relat iei CayleyHamilton: a b a se arate din M2 (R) cu a + d = 0. S Exemplul 1. Fie A = c d c a matricea B M2 (R) comut a cu A, dac a si numai dac a B comut a cu A2 . Solut ie: Scriind ecuat ia caracteristic a a lui A si nmult ind la st anga si respectiv la dreapta cu B vom obt ine: A2 B (a + d) A B + (ad bc) B = O2 , B A2 (a + d) B A + (ad bc) B = O2 , ceea ce permite scrierea: A2 B BA2 = (a + d) (AB BA), relat ie care asigur a concluzia din enunt ul problemei. at pentru Relat ia (1) se dovede ste foarte util a n calculul puterilor An , at n natural c at si pentru n = 1.
1Arthur Cayley (1821-1895) matematician englez. 2William Rowan Hamilton (1805-1865) matematician scot ian.

si

Modele de lect ii

1 2 Exemplul 2. Fie A = . S a se calculeze An , n 1. Solut ie: 2 4 a A2 = 5 A si, inductiv, Ecuat ia caracteristic a este A2 5A 0 I2 = 02 , adic n n 1 deducem A = 5 A pentru oricare n 1. 6 5 . S a se calculeze An , n 1. Exemplul 3. Fie A = 3 2 Solut ie: Ecuat ia caracteristic a se scrie A2 4 A + 3I2 = O2 de unde 3 2 = 4A3I2 . Cum A = AA = 4A2 3A = 4 (4A 3I2 )3A = 13A12I2 , ne g andim c a putem demonstra existent a a dou a siruri de numere reale (an )n1 n si (bn )n1 care veric a relat ia A = an A + bn I2 , pentru oricare n 1. si b2 = 3. Dar An+1 = A An = Evident, a1 = 1, b1 = 0, a2 = 4 2 A (an A + bn I2 ) = an A + bn A = an (4A 3I2 ) + bn A = (4an + bn ) A 3an I2 . Utiliz and din nou induct ia matematic a, obt inem relat iile de recurent a an+1 = 4an + bn si bn+1 = 3an . Acum avem o leg atur a extrem de interesant a cu lect iile de analiz a, siruri recurente, care, exploatat a corespunz ator, poate conduce la o atractivitate sporit a a lect iei. Din relat iile de mai sus obt inem an+1 = 4an 3an+1 si, utiliz and formula termenului general pentru astfel de recurent e, deducem A2 an = deci 3n + 3 3n 1 s i bn = , 2 2

Exemplul este si un pretext pentru a pune n evident a aspectul ecuat iei caracteristice n situat ia matricilor de ordin 3. Totu si, dac a timpul o permite, este recomandabil s a cerem mai nt ai elevilor calculul inversei cu metoda deja stiut a, pentru a compara ecient a metodelor. Prezent am apoi ecuat ia caracteristic a pentru matricile de ordin 3: Pentru a11 a12 a13 A = a21 a22 a23 , a31 a32 a33 matricea caracteristic a se scrie A XI3 , iar polinomul caracteristic p(X ) = det (A XI3 ) = (1)3 X 3 1 X 2 + 2 X 3 ,

5 3n 5 5 3n 3 2 2 n A = . 3n+1 + 3 3n+1 + 5 2 2 2 1 1 1 2 3 . S Exemplul 4. Fie A = a se determine A1 . 3 1 2

W. Boskoff, O lect ie de teoria invariant ilor

unde: 1 = a11 + a22 + a33 (urma lui a11 a12 a22 a23 2 = a21 a22 + a32 a33 3 = det(A).

A, notat a de obicei tr(A)), a11 a13 + a31 a33 ,

Desigur, putem solicita s a se verice prin calcul direct c a avem relat ia n funct ie de nivelul de generalizare, putem A3 1 A2 + 2 A 3 I3 = O3 , sau, prezenta teorema CayleyHamilton. Solut ia problemei din exemplul 4: Relat ia precedent a se poate rescrie: 2 2 3 2 det(A) I3 = A 1 A + 2 A = A A 1 A + 2 I3 = A 1 A + 2 I3 A, 1 a concret a, A2 1 A + 2 I3 . Pentru matricea noastr adic a A1 = det(A) 1 = 6, 2 1 2 3 2 1 = 3 + 1 + 1 = 5, + + 2 = 1 2 1 2 3 2 3 = det(A) = 8 + 1 + 9 6 6 2 = 4. Prin urmare, ecuat ia caracteristic a este: A3 6A2 + 5A 4I3 = O3 , iar 1 A1 = A2 6A + 5I3 = 4 8 5 7 2 1 1 5 0 0 1 = 13 8 13 6 1 2 3 + 0 5 0 = 4 13 7 10 3 1 2 0 0 5 1 1 1 1 5 . = 7 5 1 3 La tema pentru acas a, vom avea grij a s a cerem si calculul inversei unei matrici de ordin 2 folosind ecuat ia caracteristic a. Sigur, prin discut ii purtate cu elevii, n funct ie de nivelul de interes al acestora, putem extinde prezentarea f ac and, de exemplu, trimiteri c atre teorema Frobenius1 Nicolae Angelescu

O lect ie de teoria invariant ilor


Chiar dac a prezint a uneori aspecte sosticate, rat ionamentele care folosesc invariant i au de fapt originea n concretul cotidian si o solid a baz a intuitiv a: Nu e un secret pentru nimeni faptul c a nu pot i s a ajungi de la num arul 12 la num arul 37 f ar a s a treci strada! Numim de obicei invariant i anumite obiecte matematice (dintre cele mai diverse: puncte, numere, grupuri, etc.) care r am an
1Ferdinand Georg Frobenius (1849-1917) matematician german.