Sunteți pe pagina 1din 4

Electroforeza, test pentru ficat

Pentru ca organismul s funcioneze normal, ficatul trebuie s produc proteine intr-o cantitate suficient. Cnd aceste valori nu se incadreaz in limitele normale, medicii recomand o analiz suplimentar a sngelui: electroforeza de proteine. Fabrica organismului nostru este ficatul. Aici se produce sinteza proteinelor, substane organice deosebit de importante in metabolismul energetic. Pentru ca organismul s funcioneze normal, ficatul trebuie s produc proteine intr-o cantitate suficient. Dac acest lucru nu se intmpl este semn c ficatul nu funcioneaz normal. La analizele uzuale ale sngelui, sntatea ficatului se evalueaz in funcie de valorile proteinelor totale, dar i ale altor parametri biochimici, precum transaminazele. Cnd aceste valori nu se incadreaz in limitele normale, medicii recomand o analiz suplimentar a sngelui: electroforeza de proteine.

Raport
Proteinele totale se descompun in cinci fraciuni proteice: albumine, alfa-1 globuline, alfa-2 globuline, beta-globuline i gamma-globuline. Electroforeza separ i stabilete valorile fiecrei fraciuni. "Este important raportul dintre albumine i globuline, care la o persoan sntoas trebuie s fie de 1,2-1,5. Creterea raportului nu este important, dar scderea lui sub cifra 1 este indiciul unei disproteinemii, care se caracterizeaz printr-o scdere a albuminelor i o cretere a globulinelor, ceea ce duce la creterea proteinelor totale", explic biolog principal Augustina Olteanu de la Centrul de Transfuzie Sanguin al Municipiului Bucureti. Disproteinemiile sunt primul indiciu al bolilor de ficat, precum hepatitele cronice. Electroforeza poate indica prezena unei hepatite, dar nu i tipul de virus hepatitic. Aceast informaie se poate afla numai prin efectuarea markerilor virali. Disproteinemiile apar ins i in alte afeciuni, care influeneaz sinteza proteinelor i raportul acestora in snge. Este cazul bolilor infecto-contagioase, precum tuberculoza pulmonar, bolilor de snge sau de mduv osoas (leucemii), bolilor sistemului limfatic, afeciunilor gastrointestinale, renale, endocrine, de nutriie, bolilor aparatului circulator. "Raportul fraciunilor proteice din snge ofer informaii importante despre starea de sntate a organismului, aa inct electroforeza ar putea fi recomandat periodic", este de prere biolog Augustina Olteanu. Valorile fiecreia dintre fraciunile proteice indic anumite afeciuni. Astfel, in hepatitele cronice, gamma-globulinele au o valoare mai mare dect cea normal. In infeciile contagioase, alfa-2 globulinele au o valoare crescut. In bolile de snge, beta i gamma-globulinele inregistreaz valori mari. Pentru un diagnostic exact al acestor afeciuni sunt ins necesare investigaii suplimentare. Albumin 52-62% Alfa-1 globuline 2-5% Alfa-2 globuline 6-9% Beta-globuline 8-11% Gamma-globuline 14-21%

Definiie i caracteristici: Electroforeza este o metod de separare fractiunilor proteice din serul sanguin si evaluarea concentratiei componentilor prin metoda fotometrica . Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice., in procesul electroforezei : albumin, alfa 1, alfa 2, beta i gamma. Grupul beta poate fi mprit n beta 1 i beta 2.Albumina, care este produs n ficat, reprezint aproape 60% din proteinele din snge, iar globulinele reprezintand restul de 40%. n afara imunoglobulinelor i a ctorva proteine complementare, majoritatea globulinelor sunt produse n ficat. Electroforeza proteinelor se efectueaz cnd se dorete investigarea unor simptome ce pot sugera mieloma multipl, dureri articulare, anemie, oboseal, fracturi, infecii repetate. Ce indic: Analiza electroforezei este utilizat pentru a identifica prezena sau absena proteinelor anormale, a proteinelor monoclonale-producerea excesiv a imunoglobulinei specifice i pentru a determina cnd diferite grupe de proteine au valorile crescute sau czute n ser. Electroforeza proteinelor i cea cu imunofixare se msoar pentru a ajuta la determinarea, diagnosticul i monitorizarea cursului i tratamentului unor afeciuni asociate cu proteinele anormale. Proteinele, n mod normal, sunt excretate n urin, iar cnd se prezint n cantiti prea mari poate indica existena unor probleme renale i/sau producerea anormal de proteine. Cnd se efectueaz: Electroforeza proteinelor se poate testa cnd medicul investigheaz simptome ce sugereaza prezena mielomei multiple: dureri de oase, anemie, oboseal, fracturi inexplicabile i infecii recurente, precum i pentru a monitoriza cauza bolii i eficacitatea tratamentului. Producia proteinei monoclonale poate fi urmare a gamapatiei monoclonale cu semnificatie nedeterminat(MGUS). Electroforeza proteinei serice se poate testa cand simptomele indic o afeciune inflamatorie, o boal autoimun, o infecie acut sau cronic, o dereglare a rinichilor sau a ficatului sau pierderi de proteine. Ce nseamn rezultatele: Analiza electoforezei proteice i cu imunofixare poate indica medicului ce cantitate este prezent din fiecare protein. Valorile electroforezei cu imunofixare se estimeaz pe baza identificrii prezenei unui anumit tip de imunoglobulin. Valorile medii normale ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si normal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copii, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal.

Valori normale Fractiunea proteica a serului Albumine Globuline din care: alfa-1-globuline alfa-2-globuline beta-globuline gamma-globuline Proportii (%) 52-62 38-48 2-5 6-9 8-11 14-21 Proportii (g) 3,64-4,34 2,66-3,36 0,14-0,35 0,42-0,63 0,56-0,77 0,98-1,47

Raportul albumine/globuline (A/G), daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza de globuline. Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline. Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reumatism, boli de sange, dupa vaccinari etc. In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei serului revin la normal. Proteina Albumin Cresteri patologice deshidratare Scaderi patologice - malnutriie sau malabsorbie - sarcin - boli renale - boli hepatice - inflamatii

- sindromul pierderii de proteine Globulin alfa 1 boli inflamatoare acute sau cronice- emfizema congenital (deficien de a1-antitripsin)

- boli cronice ale ficatului Globulin alfa 2 - boli renale (Sindromul nefrotic) - hipertiroidism - boli grave ale ficatului - boli inflamatorii cronice sau acute - hemoliz Globulin beta - hipercolesteromia - malnutriie - anemia feripiva (deficiena de fier ) Globulin gamma - in anumite cazuri de mieloma - Policlonal boli cronice inflamatorii artrit reumatoid ciroz boli cronice ale ficatului infecii acute sau cronice SLE - Monoclonal mieloma multipl gamapatiei monoclonal cu semnificatie nedeterminat (MGUS) - ciroz

- dereglri genetice - deficien imun secundar