Munte, apa mare sau campie?

Si vami cresc iar din unghiile firii in ziduri roase de-asteptari se-nalta, prin nunta departarii mor toti mirii ce pasii insotirii si-i descalta.

Cand nu-ti mai ploua-n palme, ci pe ochi cu picaturi sarate, nu de roua, cand toamna nu-ti mai spune de deochi, iar coasta nu se mai imparte-n doua.

Se-ntuneca de-acum si fara rost, doar vamile mai cresc prin carnea vie si noaptea ce-mi sopteste stins:"ce-ai fost: un munte, apa mare sau campie?".

Albe abajururi

Prin abujururi albe te privesc, piezi cznd lumina dinspre sear, rubine mici pe pleoape i-asfinesc vpi se nasc pe-obrajii de fecioar.

Iar perna moale-alint buze coapte, rsfrnt-i cea de jos ca o chemare,

cuul lor mi cnt calde oapte, ca dulci sirene ce m pierd n mare.

nfiorat, mi-aplec nuca gur s sorb pcat mieriilor contururi, srutul, dar, nu-i catifea, ci-arsur de vis privit prin albe abajururi

Sensul ncpruirii

Pctoase degete, vor s ating. Atee mini, vor s mbrieze. Necredincioase buze, vor s guste. Pgne priviri, vor s vad. Dar cnd idolii optesc nvpiat din rnile trupului, iubirea trece prin ceruri, ncretinat.