P. 1
Proiect de intervenţie Ghergut

Proiect de intervenţie Ghergut

|Views: 66|Likes:
Published by diana
proiect
proiect

More info:

Published by: diana on Aug 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2014

pdf

text

original

Proiect de intervenţie în vederea educaţiei, socializării şi tratamentului copiilor cu dizabilităţi

1. DESCRIEREA

1.1. Titlu:

Proiect de interventie in vederea educatiei, socializarii si tratamentului

copiilor cu dizabilitati

1.2. Locul de desfăşurare

JUDETUL IASI , ORASUL IASI, COMUNA ANDRIEŞENI 1.3. Rezumat Acest proiect consta in crearea unui centru de zi pentru copii cu dizabilitati intelectuale, motorii si asociate. Prin acest proiect ne angajam sa oferim copiilor un spatiu da socializare, educatie si tratamet special copiilor cu dizabilitati. Scopul proiectului este cresterea calitatii vietii pentru 25 de copii cu dizabilitati intelectuale severe, motorii si asociate prin înfiintarea unui centru de zi pentru copii. Obiectivele proiectului ar fi furnizarea de servicii de centru de zi profesionale în functie de nevoile individuale pentru 25 de copii cu dizabilitati intelectuale severe, motorii si dizabilitati asociate. In Romania exista prea putine servicii comunitare pentru copii cu dizabilitati intelectuale, motorii si associate din mediul rural. Conditiile necorespunzatoare din institutiile rezidentiale din România pentru persoanele cu dizabilitati au fost prezentate repetat de media internatională.

2

).crt. mai exact. desen. Deasemenea se mai fac intalniri intre parinti si copii pentru ca parintii sa observe cum se lucreaza cu acestia pentru a sti si ei cum sa abordeze copiii in timpul in care nu se afla la centru. 3 . care sunt aproape total izolati.) Acesta activitati sun. poveşti. 1. citire. Activitatile vor fi impartite in doua categorii: activitati de grup si activitati individuale. Obiectiv Stimularea şi sprijinirea copiilor integraţi în centrul de zi în vederea unei dezvoltări care să valorifice întregul lor potenţial.) si activităţi ludice (jocuri.. Parintii trebuie sa respecte normele de abordare a copiilor recomandate de noi pentru ca efectul sa fie unul pozitiv si cu rezultate bune. activităţi cognitive (poezii. Aceasta sedinta va fi organizata in vederea informarii parintilor cu privire la regulile de comportament si educatie ale copiilor pentru a nu se crea confuzie atat pentru copii cat si pentru parinti.Cea mai dezavantajata categorie este cea a persoanelor cu dizabilitati asociate si severe.Serviciile comunitare au fost dezvoltate în ultimii ani în principal pentru copii. Activitatile de grup vor fi organizate in scopul crearii unor cunostinte de baza a acestora cat si pentru tratamentul acestora dupa caz. Astfel am decis sa le oferim un astfel de tratament si celor cu dizabilitati motorii si asociate. matematică. activităţi creative (lucru manual. In momentul in care spun tratament ma refer in special la sedintele de kinetoterapie si la cele de psihoterapie. scriere. puzzle. Activitatile individuale sunt initiate pentru a acorda fiecarui copil timpul necesar insusirii noilor informatii (ex. 1.4. ştiinţa mediului. muzică. activităţi de dezvoltare a abilităţilor şi deprinderilor de autoservire şi integrare socială. activităţi senzoriale). O alta activitate importanta este intalnirea sistematica cu parintii. teatru etc. etc. religie. calculator etc. Activitatile de grup vor fi efectuate in scopul socializarii copiilor si pentru a initia interrelationarea in cazul celor cu autism (autism-incapacitate de interrelationare). desen. excursii. casete audio sau video. Obiective Nr.

4. educare pentru parintii sau reprezentantii legali ai acestora. Acest proiect este necesar pentru a ajuta o categorie de populatie sa-si dezvolte abilităţi şi deprinderi de autoservire şi integrare sociala pentru a valorifica întregul lor potenţial si pentru a le ridica standardul de trai. educatie. persoanele cu handicap sunt deseori neglijate de catre societate. Din cauza acestei mentalitati.2. Integrarea socială a acestor copii. Justificare Problema copiilor reprezintã o prioritate absolutã pe ordinea de zi a autoritatilor romane. consiliere. orientare scolara si profesionala cat si a unor activitati de sprijin. Familiile copiilor colaboreaza activ cu personalul centrului si sunt constiente de importanta stabilirii unui parteneriat real cu acesta in beneficiul propriilor copii. Programul specializat de interventie este elaborat de personalul de specialitate in functie 4 . recreeresocializare. Prin institutionalizarea acestor copii pe timpul zilei asiguram activitati de ingrijire.ne propunem prin proiectul nostru sa venim în sprijinul copiilor cu handicap si a familiilor acestora. Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati face toate demersurile necesare pentru a stabili relatii de colaborare activa cu familiile copiilor care frecventeaza centrul de zi.dezvoltare a deprinderilor de viata independenta. inclusiv datorita includerii ei pe agenda negocierilor legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana. totusi persoanele cu handicap sunt mereu private ca fiind inutile societatii.5. 3. abilitare-reabilitare. resimtind puternic sentimentul de abandon. 1. În acest sens. Consilierea şi sprijinirea familiilor copiilor respectivi. consiliere. Desi au trecut multi ani de la revolutie.

Insa pentru a veni in intampinarea problemei copiilor cu dizabilitati am decis sa punem in practica acest proiect de interventie in scop de ajutorarea a autoritatilor spre a remedia problema acestor copii exclusi din societate. mai sunt astfel de organizatii ce se ocupa cu asa ceva. 1. Cel mai mult societatea noastra se axeaza pe institutionalizarea oamenilor maturi cu astfel de probleme. insa noi ne vom orienta pe directia socializarii copilului si mai ales stimularea şi sprijinirea copiilor integraţi în centrul de zi în vederea unei dezvoltări care să valorifice întregul lor potenţial. in acest fel copii ramanand exclusi din societate. intentii. Astfel in ultimii ani am observat o continua dezvoltare pe acest plan si implicarea tot mai intensa a autoritatilor. Insa. Prin urmare datoria noastra este exercitiul zilnic atat intelectual cat si fizic al acestora intru realizarea crearii sau dezvoltarii unor capacitati copiilor cu dizabilitati. Aceasta problema mai implica si problemele sociale si culturale ale copiilor. reactualizat periodic. Problema in discutie este incapacitatea copiilor de interrelationare sau incapacitatea motorie a acestora eventual existenta ambelor la acelasi individ. Prezentarea problemei Problema aceasta nu este in discutie si in atentia societatii de acum ci de multi ani. nu sunt suficiente astfel de institutii. Astfel prin problema sociala se intelege ca acestia sunt exclusi din societate datorita deficientelor intelectuale si/sau motorii. Astfel. Chiar dupa revolutie s-au luat in discutie multe probleme ale societatii dar nu au fost puse in practica ci au ramas doar la nivel de discutie. Precum spuneam.de nevoile si particularitatile fiecarui copil in parte. Fiecare copil din centrul de zi beneficiaza de un program personalizat de interventie. Clientii se pot adresa in mod direct acestui serviciu sau prin referinte din partea serviciului public specializat pentru protectia copilului. sentimente 5 . Prin problema culturala evidentiem ca prin incapacitatea intelectuala si/sau motorie copiii nu au posibilitatea de acumularea de cunostinte. Astfel : Autismul: Interpretarea este competenta care le permite primatelor sa atribuie atitudini. in zilele noastre se incearca tot mai mult institutionalizarea a astfel de copii.6.

In varianta Asperger. dar întro continua dinamica. care nu dispun de un organ mental. dar pot stapani limbajul si pot trece testele de inteligenta la nivel mediu si peste medie. Acesti oameni se numesc autisti. Autistii nu pot adopta o atitudine intentionala. A fi empatic inseamna a percepe cu acuratete cadrul intern de referinta al altuia. Dificultatea lor de intelegere a celorlalte minti îi plaseaza in exteriorul grupurilor. gandirea. Ei nu pot comunica. influentate de procesul de crestere si dezvoltare. autistii nu pot interactiona social. Situatia autismului demonstreaza contrariul acestei prepozitii ca individul care traieste intr-un mediu lingvistic se dezvolta mental. manifestarile clinice putându-se modifica în timp. O multitudine de termeni este folosita pentru caracteristica 6 . Dar exista si fiinte care nu pot empatiza. dar fara a pierde conditia de ”ca si cum”. Cea mai frecventa forma de paralizie cerebrala (75% din cazuri) este forma spastica. Daca nu pot lega prietenii pentru ca nu pot fi capabili sa empatizeze sau sa interpreteze reactiile. în timpul nasterii sau în perioada perinatala. prin dereglarea semnificativa a unor comportamente. asociata de spasticitate în membre. In mod normal oamenii empatizeaza unii cu ceilalti. datorate unor leziuni ale sistemului nervos central produse în perioada prenatala. caracterizate printr-un control neadecvat al motilitatii si posturii. de angoasa. In varianta Rett. cineva s-ar contopi pe sine cu o alta persoana pentru ca sa inteleaga si sa impartaseasca sentimentele si atitudinile altuia. cu o fantezie constienta sau neconstienta. Isi inteleg trairile. autistii si-au pierdut deprinderile dobandite intre unu si patru ani si deprinderea de a folosi mainile. Autistii nu sunt parte integranta a societatii. Probleme kinetice: Paraliziile cerebrale infantile îmbina un grup de tulburari neurologice cronice non-progresive. „Citirea” altor minti este de fapt empatizarea.mintilor. Empatia poate fi definita din punct de vedere psihanalitic ca un proces al unei identificari scurte prin care. Prin urmare nu se pot integra in societate. cu toate componentele sale emotionale si semnificatiile care-i apartin ”ca si cum” cealalta persoana. daca traiesc sentimente de insingurare. atitudinile celorlalti atunci se pune intrebarea daca devin anxiosi. asociatiilor. modul de actiune unii altora. de alienare. Paraliziile cerebrale includ afectiuni neprogresive.

adica determinata de cauze necunoscute. Poate fi doar un pic atenuata prin crearea de astfel de 7 . vedere. In sfirsit.1. cind coloana este numai curbata. paralizia cerebrala poate fi asociata cu convulsii(50%). Posibile soluţii pentru rezolvarea problemei Din punct de vedere medical aceasta problema nu poate fi rezolvata.Pe locul doi (15%) este paralizia cerebrala cu ataxie. prin cauzele ei. diplegie (picioarele afectate mai mult decât bratele). O alta forma de scolioza este cea congenitala. ale abdomenului sau ale zonelor paravertebrale (din apropierea vertebrelor). determinata de o imperfectiune vertebrala. Scolioza poate fi structurala. 1. auz. paraplegia(picioare afectate cu mâini sanatoase). Pot fi si forme mixte. retard mintal moderat (26 %). tetraplegie(toate membrele la fel de afectate). hemiplegie (mâna si piciorul aceleiasi parti a corpului). cu asocierea a doua sau trei tipuri de manifestari. pentru scoliozele idiopatice exista predispozitii familiale (intrun caz din trei). De obicei sunt afectate miscarile coordonate fin în membrele superioare. cea de-a treia forma de scolioza este cea hipotonica. Cu alte cuvinte problema nu va disparea.6. In general. când coloana este curbata. Scoliozele idiopatice ating in special fetele. directia si magnitudinea curburii si.În dependenta de tipul si severitatea afectarii. Gravitatea scoliozei este determinata de marimea curburii si de unghiul de rotatie al trunchiului . perceptie senzoriala de diferite grade si asocieri.acestor tulburari: monoplegie (o extremitate). infirmitate motorie cerebrala) sau de distrofie musculara. ce poate sa apara in zona cervicala. determinata de paralizia musculara (in caz de poliomielita. Desi scoliozele idiopatice au o cauza genetica. toracica sau lombara. Scolioza cea mai frecventa este cea de tip idiopatic (70 la suta din cazuri). daca e posibil. Medicul ortoped defineste scolioza prin localizarea. tulburari de vorbire. antrenind torsiunea uneia sau mai multor vertebre si provocind deformari ale toracelui. retard mintal sever(27 %). si rotita si nestructurala. Scolioza (scolios in greaca) reprezinta o deformare tridimensionala a coloanei vertebrale (in trei planuri). uneori si cele inferioare si trunchiul. Forma coreoatetoica constituie 5% din totalitate. nu s-au identificat pina acum genele responsabile de aparitia si agravarea scoliozei.

.deficientele corespunzatoare programului centrului nostru 8 . cat si a activitatilor cognitive. 1. Menţionaţi criteriile de selecţie a grupurilor ţintă Criteriile ce vor sta la baza procesului de selectie a grupurilor ţintă vor fi urmatoarele : .7.7. cu varsta de peste 6 ani. copii cu deficienta motorie cu varsta de peste 6 ani copii cu deficienta intelectuale si motorii cu varsta de peste 6 ani Numarul beneficiarilor directi va fi de 25 pentru ca spatiul si resursele financiare nu ne permit mai mult.1.centre de zi in scopul crearii sau dezvoltarii unor aptitudini ale copiilor cu dizabilitati.7.varsta beneficiarilor directi . . societatea. Includeţi o listă a grupurilor ţintă anticipând numărul de beneficiari direcţi şi indirecti. Beneficiarii indirecţi : • • familii ale copiilor cu deficienţă mintală comunitatea Beneficiarii indirecti vor fi fi atat membrii familiilor copiilor cu dizabilitati cat si comunitatea. Beneficiari direcţi : • • • copii cu deficienţa mintala moderata şi fara posibilitate de şcolarizare.2. Numarul acestora nu poate fi estimat 1. Populaţia şi grupurile tinta 1. Ceea ce ar duce la un rezultat pozitiv ar fi evaluarea periodica a rezultatelor activitatii programelor de formare a abilităţilor şi deprinderilor de autoservire şi integrare socială.

. Importanţa proiectului pentru grupurile ţinta Importanta proiectului pentru grupurile tinta este aceea ca ii ajuta sa isi dezvolte aptitudini si reflexe.. mersul la toaleta. matematică.) si activităţi ludice (jocuri.localitatea de apartenenta[in cazul copiilor din alte localitati nu le putem oferi serviciile centrului nostru din pricina faptului ca nu le putem asigura transportul zilnic 1. casete audio sau video. calculator etc. In acest sens ei vor elibera parintii de unele probleme (cum ar fi spalatul pe maine. In al doilea rand motivul care a determinat realizarea acestui proiect a fost individul in sine. muzică. dezvoltare a abilităţilor şi deprinderilor de autoservire şi integrare socială.).7. de exemplu cei cu diplegie. ştiinţa mediului. actiunea de hranire. religie. sa adopte pozitia papusii. in cazuri mai grave sa poata efectua miscarea orientata a membrelor. incercarea de a-i ridica standardul de viata. Menţionaţi motivele care au stat la baza alegerii grupurilor ţintă Motivul care sta la baza alegerii grupurilor tinta este faptul ca orice copil reprezinta viitorul de maine. activităţi senzoriale). actiunea de prindere a obientelor si chiar manuirea acestora intr-o forma lenta. activităţi creative (lucru manual. Descrierea detaliată a activităţilor 9 .3. activităţi cognitive (poezii. 1. Pentru cei cu probleme motorii. etc). desen. Prin aceasta pregatire a copiilor ei vor avea parte de o viata mai buna din punct de vedere al faptului ca vor fi capabili sa-si infaptuiasca singuri diverse activitati. teatru etc.8. prin programul de kinetoterapie for avea parte si de programul de forte care ii va ajuta sa se poata deplasa cu ajutorul unui cadru.gravitatea deficientelor determinate .7.Un al treilea motiv a fost ajutarea femiliilor acestor copii cu dizabilitati sa inteleaga ce se intampla cu copiii lor si pregatirea acestora in vederea cunoasterii tehnicilor de abordare a copilului. excursii. poveşti.4. Astfel prin ajutorarea acestor copii asiguram viitorul unei societati mai sanatoase. 1.

Activitatea nr. Deasemenea vom informa si noi familiile respective cu date privind activitatea noastra si adresa si numarul de telefon al centrului pentru a ne contacta in momentul in care proiectul a fost pus in practica.Acesta va avea grija sa se documenteze foarte bine in privinta a ceea ce doreste sa intreprinda pentru a nu da curs unui proiect in care sa existe erori. 1: Documentarea in vederea elaborarii proiectului.5: Alcatuirea de liste cu numele si datele copiilor. Managerul de proiect va elabora proiectul in urma motivelor si scopurilor acestuia. Deasemenea se va merge si la Casa de Asigurari de Sanatate in vederea obtinerii de informatii cu privire la cazurile ce ne intereseaza pe noi. 2: Elaborarea proiectului. 10 . Ideea este de a crea un centru de zi astfel incat copiii cu dizabilitati intelectuale si fizice severe sa beneficieze de un program adaptat in vederea avoluarii acestora spre valorificarea întregului lor potenţial si dezvoltarea lor spre integrare sociala. 4: Deplasarea in teren si localizarea grupurilor tinta. Astfel. el va cauta parteneri externi cu care va stabili valoarea contractanta a sporsorizarii proiectului. Odata ce am identificat cazurile ce ne intereseaza pe noi.Astfel el va identifica copiii cu astfel de probleme si va informa parintii sau tutorii legali ai acestora despre existenta acestui proiect. Activitatea nr. vom alcatui o lista cu datele copiilor si a parintilor acestora. Activitatea nr.Activitatea nr. In ceea ce priveste aceasta activitate managerul de proiect trebuie sa mearga in teren in scopul identificarii grupului tinta.De asemenea acesta se va documenta in vederea procedurilor legale a infiintarii unui astfel de centru si modul de functionare. managerul de proiect trebuie sa stie foarte bine de ce resusrse financiare dispune. respectiv tutorii legali ai acestora. 3: Identificarea partenerilor externi Pentru ca proiectul sa poate fi desfasurat. Activitatea nr.

In ceea ce priveste actele necesare pentru intocmirea dosarului fiecarui copil in parte. 9: Elaborarea programului de lucru al copiilor. fiecare tutore este obligat sa mearga la diverse institutii pentru obtinerea acestora. In functie de afectiunea fiecaruia si in functie de gravitatea acesteia. Mai exact. Aceasta perioada va fi de o luna in care CV-urile vor fi depuse la sediul centrului.de asemenea vom stabili modul de transport al copiilor la centru. Activitatea nr. Astfel fiecare copil va avea un program bine stabilit 11 . Activitatea nr.Transportul va fi asigurat de catre centru in fiecare dimineata iar parintii/tutorii au obligatia sa aduca copiii la locul si ora stabilita pentru ridicare a acestora. 6: Informarea tutorilor copiilor cu privire la actele necesare intocmirii dosarului pentru acceptarea lor in cadrul programului centrului. Activitatea nr. se va elabora un program individualizat pentru fiecare si de catre fiecare specialist in parte. Odata ce copiii au fost adusi la centru. in care vom da anunturi pentru depunerea CV-urilor celor ce corespund cerintelor.7: Elaborarea unui plan de actiune comun. Deasemenea un astfel de program va fi stabilit si pentru terminarea orelor copiilor dupa care acestia vor fi transportati tot cu automobilul centrului spre locul unde vor fi parintii si la ora stabilite de acord comun. vom informa parintii/tutorii ca trebuie sa mearga la Directia de Asistenta Sociala si la medic pentru a i se intocmi copilului fisa de evaluare medicala. La sfarsitul acestei luni va fi organizata o sesiune de interviuri in care se va acorda o nota fiecarui inervievat pe baza careia se vor alege in final candidatii cei mai potrivi cerintelor noastre. Pentru selectia personalului de lucru specializat vom avea sesiuni de promovare a centrului. in prima lor zi li se va face o evaluare de catre specialistii desemnati pentru acest lucru. Atat noi cat si parintii/tutorii copiilor vom face o sedinta de inceput in scopul stabilirii conditiile.si programul de lucru al centrului. 8: Selectarea si angajarea personalului calificat.Activitatea nr.

Activitatea nr. Apoi aceste intalniri vor fi saptamanale pentru a informa parintii/tutorii in ceea ce priveste evolutia copiilor dar vor lua si ei parte la orele de terapie pentru a mentine echilibrul educatiei. 12: Expozitii semestriale cu lucrarile copiilor. in vederea socializarii si a inlaturarii inhibitiei. 13: Evaluarea rezultatelor si analizarea acestora. 11: Organizarea intalnirilor cu parintii/tutorii. iar a doua fiind masa de pranz. 10: Derularea programului centrului de zi. sub indrumarea unor specialisti. Acesti copii vor demostra si altora ca au o sansa spre mai bine daca apleaza la servicii de specialitate cum este centrul in care activeaza ei. Copiii vor avea parte si de doua mese in pauzele programului terapeutic din care prima va si un supliment la masa de dimineata acordata de catre parinti acasa. La finalul unui semestru se face evaluarea fiecarui copil in parte pentru a vedea evolutia sau involutia acestuia. Activitatea nr. In cadrul activitatilor efectuate la centru copiii vor avea diverse creatii plastice care vor fi prezentate sub forma unor expozitii semestriale.Implicit se fac si ajustarile la programul sau de lucru 12 . al abordarii copiiilor atat la centru cat si acasa. Activitatea nr. Activitatea nr. pentru a arata acestora modul de abordare al copiilor cand acestia sunt acasa. De asemenea fiecare copil va avea si un program cu activitati colective pentru a ajuta la socializarea acestuia.pentru fiecare afectiune a sa. si de asemenea va mai lua parte si la programul de grup. in fiecare zi. Aceste expozitii vor fi in scopul de a prezenta ce pot face acesti copii cu un pic de ajutor.Apoi fiecare copil beneficiaza de un program personalizat in vederea unei dezvoltări care să valorifice întregul sau potenţial. Copiii vor fi transportati de la locul de intalnire cu acestia si parintii/tutorii lor la centrul de zi cu automobilul centrului. Cu aseasta ocazie se urmareste si o modalitate de promovare a centrului. Intalnirile cu parintii/tutorii copiiilor se vor face in prima saptamana de activitatea a centrului.

Activitatea nr.9. respectarea graficului activităţilor şi a graficului financiar propus iniţial.scoaterea unor elemente din programul sau sau implementarea unor elemente noi]. Identificarea partenerilor externi. Pentru realizarea Auditului financiar şi tehnic se va subcontracta o firmă specializată. Deplasarea in teren si localizarea grupurilor tinta. Documentarea in vederea elaborarii proiectului 2.Prin acest lucru se urmareste terapia cat mai exacta a fiearui copil in parte pentru rezultate cu eficienta maxima. X X X X X 1 X 2 3 4 5 Luna 6 7 8 9 10 11 12 X X X X 13 . 6. eventualele abateri şi motivele acestora etc. Aceasta va furniza informaţii Autorităţii Contractante cu privire la îndeplinirea obiectivelor proiectului. 5. 14: Audit financiar si ethnic. Durata si planul de actiune Durata de derulare a proiectului va fi de 12 luni. 4. Alcatuirea de liste cu numele si datele copiilor. Elaborarea proiectului X 3. Planul de acţiune: Activitatea 1. 1. Informarea tutorilor copiilor cu privire la actele necesare intocmirii dosarului pentru acceptarea lor in cadrul programului centrului.

10. iar cei cu probleme grave fizice vor putea efectua miscarea oriantata a membrelor si adoptatea posturii de papusa. Elaborarea unui plan de actiune comun. Elaborarea programului de lucru al copiilor. 8. REZULTATELE ANTICIPATE 2. 14. Expozitii semestriale cu lucrarile copiilor. Evaluarea rezultatelor si analizarea acestora. 12. 9. 11.7. Impactul estimat asupra grupurilor ţintă Beneficiarii direcţi : Copiii vor avea rezultate vizibile din punct de vedere al intelectualului cat si al sociabilitatii. Derularea programului centrului de zi. Selectarea si angajarea personalului calificat. Beneficiarii indirecţi : 14 .1.Vor putea efectua unele activitati de autoservire si autocontrol.Cei cu probleme fizice vor putea merge cu cadru. Audit financiar si tehnic X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 2. 13. Organizarea intalnirilor cu parintii/tutorii.

Parintii/tutorii acestor copii vor mai fi nevoiti sa isi petreaba timpul hraninc copiii deoarece acestia vor invata sa se hraneasca singuri. intreruperea finantarii proiectului de catre partea straina . Managerul de proiect isi va dezvolta capacitatea de adaptare la nou. atât la nivelul local. perioada de tranzitie in care se afla inca economia romaneasca . Factori de risc in obţinerea rezultatelor In desfasurarea proiectului de fata pot interveni drept piedici in calea atingerii obiectivelor propuse o multitudine de factori. 15 . situaţia economică precară actuală . 2. . a fieracrui copil.destramarea echipei ce a initiat proiectul(organizare si coordonare).depasirea atributiilor profesionale de catre angajati (implicarea in activitati ce nu le-au fost atribuite initial.2. la urgente si la necesitatile centrului. precum : 1. 2. Prin activitatea sa. managerul is va spori cunostintele despre activitatile si obligatiile sale manageriale cat si a celor a personalului specializat angajat al centrului. a neinteresului sau colaborarii necorespunzatoare. in vederea desfasurarii optime a proiectului. ca urmare a situatiei internationale tensionate (razboi) 3. ca urmare a abandonarii voluntare sau involuntare. de catre unul sau mai multi membri ai acesteia . va afla si tehnicile de terapie aplicate fiecarui copil si ce rezultate ar trebui sa aiba acestea. Nu vor mai fi nevoiti sa suporte greutatea copilului in momentul in care este cazul transportarii acestuia deoarece prin programul de forta li se vor dezvolta capacitatile motorii. Prin aceasta. Acest proiect va dezvolta abilitati manageriale prin necesitatea controlarii resurselor financiare cat si a activitatilor desfasurate in cadrul centrului. Deasemenea acesta va fi informat pe parcurs in legatura cu detaliile fiecarei afectiuni. In cazurile fizice mai grave acestia vor fi capabili sa se autoserveasca. factori de ordin profesional : . cât şi la nivel naţional determinată de o inflaţie galopantă . implicit.

timp 12 luni .4. Cuza” Iaşi. Primăria oraşului Iaşi. Parteneri 2. Universitatea “Al. Precizaţi criteriile care au stat la baza alocării rolurilor fiecărui partener Iniţiatorii proiectului de faţă doresc.1. Fiecare etapă de implementare a proiectului include una sau mai multe masuri de evaluare a activitătilor desfasurate dupa cum urmeaza Vor fi elaborate periodic rapoarte cu privire la desfăşurarea activităţilor în parametrii temporali şi financiari prevăzuţi în proiect. ANALIZA SWOT Procedurile de evaluare vor fi administrate pe întreg parcursul proiectului. 2.gradul de deschidere/reticenţă al instituţiilor vizate în raport cu obiectivele proiectului.numar de instituţii contactate . Durabilitatea proiectului Daca se inregistreaza succese. cooptarea ca parteneri a următoarelor Instituţii locale: 1.3. “mascată” prin intermediul utilizarii unor procedee ilicite. .- incompetenta profesionala a personalului angajat. Casa de Asigurari de Sanatate 4. cu un surplus financiar si cu parteneri aditionali. I.4. 2. UNICEF 16 . 3. in vederea angajarii (acte false. o falsa atitudine binevoitoare fata de copiii centrului). 2. proiectul poate fi continuat intro forma extinsa. pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor propuse.

2. Deasemenea aceasta ne va informa cu privire la noi norme de protectie si ingrijire a copilului si de functionare a centrului. 2. 1.4. Universitatea “Al. O ierarhizare corecta nu poate fi intocmita. insa pentru ca proiectul sa aiba posibilitatea sa porneasca la drum. Casa de Asigurari de Sanatate Parteneriatul cu aceasta institutie va fi avantajul nostru deoarece aceasta ne va furniza date despre cazurile existente ale copiilor cu dizabilitati. prin alaturarea acestei institutii locale. Modalitatile de atragere a partenerilor vor fi cât mai diverse.De la inceput se poate observa cu usurinta faptul ca toti partenerii vizati de catre echipa proiectului ocupa pozitii strategice. se va da o sansa in plus acestui proiect. Implicit aceasta institutie va ajuta la realizarea actelor necesare acestora pentru primirea in cadrul centrului. in primul rand.Parteneriatul cu universitatea consta in acordarea posibilitatii studentilor sa practice voluntariatul in vederea efectuarii practicii de vara sau a proiectelor necesare examenelor de peste ani. I. Criteriul cel mai important in ceea ce priveste alegerea Primariei iesene este acela ca. Cuza” Iaşi Prin parteneriatul cu Universitatea Al I Cuza Iasi vom avea credibilitate fata de beneficiarii direct si indirecti cat si fata de finantatorii externi ai centrului. la echipa largita ce va coordona si supraveghea desfasurarea viitoare a acestui program. Toti partenerii au aceeasi importanta in economia desfasurarii pozitive a proiectului prezentat aici. 3. Primaria orasului Iasi. Cea mai importantă va fi cea reprezentată de publicitatea ce va fi facută fiecărui partener in parte. fapt care garanteaza reusita si durabilitatea desfasurarii proiectului. Precizaţi modalităţile pe care le folosiţi pentru atragerea partenerilor. si deci foarte importante in cadrul comunitatii iesene. cooptarea ca partener. Astfel 17 . credem ca este necesar.2. Prestigiul si sentimentul de siguranta pe care il inspira aceasta institutie se va transmite si asupra beneficiarilor directi ai acestui program. Acest preambul va fi continuat cu precizarea pe larg a criteriilor care au stat la baza alegerii fiecarui partener in parte.

prin anunţurile ce vor fi publicate în fiecare ziar local.6. 3. Monitorizarea grupului tinta din punct de vedete al asistentei sociale in scopul efectuarii analizei starii de socializare a acestuia. Toată această campanie de mulţumire se va desfăşura fără întrerupere pe parcursul unui an calendaristic . iar în cazul în care aceasta nu se va concretiza într-un câstig material imediat. o dată pe lună . Monitorizarea grupului tinta din perspectiva evolutiei sau involutiei activitatilor pediatrice a acestuia. Precizaţi metodele pe care le veţi folosi pentru evaluarea impactului asupra grupului tinta 1. Intocmirea de rapoarte lunare privind analiza starii psihice a grupului tinta 2. Evaluarea proiectului 2.pentru fiecare partener în parte vor fi aduse mulţumiri publice in cadrul presei locale. că aceste institutii care au acceptat parteneriatul. dau dovada de o adevarătă atitudine civica. Pe afişele culturale ce vor anunţa desfăşurarea evenimentelor iniţiate de către centru vor fi amintiţi şi partenerii centrului. INDICATORI CALITATIVI SI CANTITATIVI: Obiective principale Indicatori Cantitativi Calitativi 18 .urmărind să demonstreze comunităţii locale. 4.6.1. se va oglindi cu siguranţă în atitudinea pe care ieşenii o vor adopta în viitor faţă de aceste instituţii. Realizarea raportului semestrial al rezultatelor grupului tinta. Noi credem că această campanie de mulţumire va ajuta enorm la (re)construcţia imaginii publice a fiecărui partener.. 2.

Asigurarea capacitatii centrului de zi in vederea In acest caz se va evidentia managerul de social. Personal instruit care să program.1. cazul cu grupul tinta. socializarii si copiilor cu dizabilitati. necesare dosarului fiecarui Deţinerea unui program. Deplasarea in teren pentru a purta discutii individuale cu parintii/tutorii copiilor cu dizabilitati. terapiei etc. in Organizarea unui program de discutie crearea de brosuri. Asigurarea surselor de date necesare intocmirii dosarelor copiilor candidati ai centrului Crearea unei reţele la Această care vor colabora presupune de Primaria municipiului retele asigurari de Sanatate. 2. colaborarea dintre proiect si asistentul poată folosi si aplica acest 19 . Sa crească gradul de cunoaştere al serviciilor existente educatiei. aplicaţii soft de centralizare a datelor. 3. operatie crearea informare a unei si actelor Iasi cat si Casa de intocmire copil. primirii si examinarii dosarelor.

educationala si culturala prin aplicarea strategiilor profesionale in cadrul programelor lor individualizate sau de grup. 5.tutorilor acestora cu privire la evolutia lor in plan social. Indicatorii calitativi si cantitativi sunt foarte importanti pentru estimarea impactului produs de proiect. S-a propus aceasta metodologie pentru ca este mai practica si destul de relevanta cu privire la impactul produs de proiect asupra grupului tinta. Stimularea participarii Obtinerea unor rezultate favorabile de catre copii. acestia vor avea parte de programe personalizate de lucru. 20 . abilitatile copiilor cu dizabilitati. ANALIZA SWOT S (P +) participarea parintilor in cadrul proiectului. competentele. Printr-o prima evaluare a copiilor de catre specialistii centrului. MOTIVAREA ALEGERII METODOLOGIEI: Observarea directa este un procedeu foarte util pentru punerea in evidenta a efectelor produse de implementarea unui proiect. randul copiilor si am parintilor. Un număr limitat de copii vor dispune de serviciile acordate de centrul de zi. Cresterea sperantei in active a copiilor cu dizabilitati la viata sociala.Creşterea oportunităţii de ocupare a unui loc in cadrul centrului de zi de catre copii cu dizabilitati. educational si cultural.4.

W (P – ) rezistenta la schimbare impusa de unii copii. inhibitiile care se manifesta la unii copii aflati intro astfel de situatie. interesul mass-media fata de problema. profesionalismul echipei de specialisti din cadrul proiectului.- accentul se pune pe potentialul copilului cu dizabilitati. intre echipa si beneficiari. o comunicare mai putin eficienta. mai ales in faza de inceput. reactii de respingere din partea unui parinte. 21 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->