Sunteți pe pagina 1din 79

GENESE

CULEGERE DE ILUSTRATII PENTRU PREDICI


EDITIE REVIZUITA SI IMBUNATATITA A VOLUMULUI STROPI DE ROUA

BENONE CORNELIU LUPU

ACIUNE Era n anul 345 . Hr. Filip II Macedoneanul, amenina Grecia. Atena se afla n centrul ateniei lui. Sub aceast ameninare se convoac adunarea popular. Doi oratori psesc n fa. Primul este Eskines Politicianul. El este adeptul unei politici pasnice, de supunere n faa mpratului Filip. Aceasta va crua naiunea de rzboi. Vorbirea lui a fost frumoas, elocvent, n stilul politicianului versat. Mulimea l-a aclamat spunnd ntr-un glas: Mare orator. A urmat Demostene simplu, grav si la obiect. El gndea c Atena si ntrega Grecie va exista doar ct va fi liber. El era pentru libertate. Poporul asculta cu luare aminte. La urma a zis: Mergem frailor? Tot poporul i-a rspuns: S mergem. Atena s-a ridicat astfel mpotriva lui Filip. Aplicatie Decizia nu poate fi luat dect dac este cineva care s pseasc n fa. Mergem? Aceasta este ntrebarea esenial care trebuie s se aud si astzi, chemarea la lupt. Proorocul Isaia spune: Un vuiet se aude pe muni ca vuiet de popor mult...Domnul si cerceteaz oastea care va da lupta- Is. 13: 4. ADEVRUL

Se spune c, odat, adevrul s-a hotrt s mearg la oras. Era o zi cald de var, asa c dup mai multe ore de mers se opri s se rcoreasc n unda limpede a unui lac. Pentru c avea timp, se dezbrc de haine si se arunc n apa binefctoare. Minciuna, care ntotdeauna vine pe urmele adevrului, porni si ea spre oras. A ajuns la lac si deoarece era foarte cald, s-a hotrt s fac si ea o baie. Pe cnd se dezbrca, a zrit hainele adevrului si deodat i ncoli o idee; se dezbrc iute de hainele ei, mbrc hainele adevrului si porni mai departe. Cnd a ajuns la oras, mult lume s-a bucurat zicnd: Iat, a sosit adevrul. n timpul acesta, adevrul iesi din ap si cnd si cut hainele, ddu peste zdrenele minciunii. nelegnd nseltoria, si pentru c el era adevrul, a refuzat s le mbrace, prefernd mai degrab s mearg dezbrcat, dect n hainele minciunii. Cnd a ajuns la oras oamenii l-au recunoscut zicnd unii ctre alii: Iat adevrul gol golu. Aplicatie Minciuna n hainele adevrului rmne minciun. Orict de mult va ncerca s se deghizeze nu va putea s-si schimbe caracteul murdar. Din nefericire, muli sunt dusi n eroare de nselciune, de aceea, pentru sigurana noastr, este bine s cunoastem adevrul- Ioan 8:32, si s credem n el- 2 Tes.2:12. ADOPTARE Adoptarea copiilor este o practic foarte veche. Obiceiurile de adoptare difer de la o epoc la alta sau de la o cultur la alta. Potrivit unei cronici din Evul Mediu, General Cronic, n Spania exista o ceremonie special legat de acest eveniment. n vederea adoptrii, copilul era luat de tatl sau mama adoptiv, sub mantie, inut cu grij cteva momente, ca apoi s fie scos ca nou nscut. Din acest motiv, spune cronica, copiii adoptivi se mai numeau si copii ai hainei Aplicatie Apostolul Pavel spune c am fost nfiai ca s cptm rscumprarea- Gal.4:5, ca s fim mbrcai n haine albe-Apoc. 3:5; 4:4. Vezi ca aplicaie si cazul lui Iosua, Zah.3:45; cazul lui Rut, Rut 3:9. AJUTOR n culegerea de meditaii Smna bun, se povesteste despre o femeie btrn si srac din Scoia, care se ruga Domnului s-i trimit pine. n drum spre sat civa biei au vzut-o rugndu-se si au auzit cererea ei naintea lui Dumnezeu. Ei s-au hotrt s fac o fapt bun, asa c au cumprat pinea si ntorcndu-se au dat drumul pinii pe cosul casei. Cnd femeiea a auzit pinea cznd, s-a ridica, a luat-o din semineu, a pus-o pe mas si a ngenunchiat din nou s mulumeasc lui Dumnezeu. Bieii de afar au vzut-o si ntruct credeau c lor li se datoreaz cuvintele de mulumire au strigat: Mamaie, nu a fost Dumnezeu, ci noi... Noi am adus pinea ! Ba nu, a rspuns femeia, Domnul a trimis-o, chiar dac a adus-o diavolul ! Aplicatie Nu v nselai , spune Iacov, orice ni se d bun, orice dar desvrsit este de sus, pogorndu-se de la Tatl luminilor...- Iacov 1: 16-17 AJUTOR Indigenii din Timorlaut, Arhipelagul Asiatic, ador ca Dumnezeu absolut Soarele.

Dup credina lor, ei sunt convinsi c la nceputul fiecrui an, odat cu sosirea sezonului ploios, soarele coboar ca s fertilizeze pmntul. Pentru ndeplinirea acestei misiuni, el se opreste ntr-un smochin sacru, de unde nu mai poate cobor dect cu ajutorul omului. Ca s-i vin n ajutor, indigenii aseaz sub arbore o scar cu sapte trepte. AJUTOR ZADARNIC Septimius Sever era protejatul mpratului filosof Marcus Aurelius. n calitate de proconsul al Siciliei si apoi de guvernator al Panoniei Superioare, la moartea mpratului, sprijinit de legiunile militare a ajuns la Roma unde s-a urcat pe tronul imperial. ntreaga via a fost nchinat activitii militare. Dorea s cucereasc tot mai mult. Pe cnd se afla n Bitinia, ntr-o campanie militar, a fost rnit de moarte. Avea 65 de ani. Aflat pe patul de moarte si-a adunat toate gndurile ntr-o trist reflecie: Am avut totul, dar asta nu-mi slujeste la nimic! Aplicatie Toate bogiile si faima nu sunt de nici un folos n ceasul morii. Ba nc, spune apostolul Pavel, socotesc toate aceste lucruri ca o pierdere pentru preul nespus de mare al cunoasterii lui HristosFil. 3: 7-8. AMNARE Archias, regele Tebei, sttea ntr-o sear cu civa prieteni la mas. Cnd veselia era n toi, s-a prezentat un servitor, care a nmnat regelui o scrisoare, fcnd meniunea c este ceva foarte important si urgent si c trebuie s o citeasc chiar atunci. Plin de vin , regele i-a rspuns: Nu am timp pentru fleacuri acum...Nu vezi c m distrez!? Mine va veni si rndul scrisorii. Spunnd acestea, arunc scrisoarea pe un fotoliu si continu distracia. n noaptea care a urmat regele a czut victima unui complot si a fost ucis. Scrisoarea coninea descrierea ntregului complot urzit mpotriva sa si de care ar fi fost scpat dac ar fi citit scrisoarea la timp. Amnarea a nsemnat pieirea lui. Aplicatie Amnarea face parte din arsenalul vrsmasului si are scopul de a mpiedica pregtirea personal pentru venirea lui Hristos. Un exemplu remarcabil este cel al mpratului Felix. Atunci cnd Pavel i-a artat Calea, rspunsul dregtorului a fost: De ast dat du-te; cnd voi mai avea prilej, te voi chema- Fapte 24:25. Altdat! Aceasta nseamn de fapt niciodat. ANTILUCRARE De multe ori crestinismul a fost ptat de viaa murdar a acelora care l-au predicat. Dorina de mbogire, spiritul colonialist, ncrestinrile cu sabia, au fcut din acestia mai degrab niste apostoli ai iadului dect ai lui Hristos. Muli bstinasi alegeau moartea, spnzurndu-se sau otrvindu-se mpreun cu copii lor, numai s nu ncap pe minile unor astfel de oameni. Istoria colonizrii vorbeste despre un sef bstinas, numit Hatuey, care s-a hotrt s reziste. A fugit mpreun cu supusii n munii Cubei. Acolo a artat supusilor lui un cos de aur spunndu-le: Acesta este dumnezeul crestinilor. Din cauza lui au murit cei dragi... Dup trei luni, Hatuey, a fost prins si legat de un stlp care urma s fie transformat n rug. nainte s se aprind focul i s-a promis mntuirea si gloria vesnic n cer, dac accept s se boteze. Dar Hatuey a ntrebat: n cerul acesta locuiesc si crestini ? Da , bineneles...,

fu rspunsul. Atunci aleg iadul, zise Hatuey, si focul ncepu s trozneasc. Aplicatie Cu siguran iadul va fi plin de muli crestini, care au fcut din religia lui Hristos un mijoc de atingere a intereselor lor vremelnice. Unii ca acestia au doar o form de evlavie, tgduindu-i puterea- 2 Tim. 3:5. APARENE ntr-o pdure mare bufnia a fcut cuib, a depus ou si ntr-o noapte a scos pui. Plin de fericire si ncntat de frumuseea puilor ei a zburat la cuibul celorlalte psri care dormeau n liniste, strigndu-le: Am cei mai frumosi pui. Somnoroase psrile au rspuns: O s vedem asta mine ! Aplicatie Aparenele sunt att de nseltoare nct prind n capcan chiar si pe cel care le poart. El nsusi devine un nselat. Cazul lui Iuda este un exemplu remarcabil n sensul acesta. APARENE Despre clugrul Bernhard se spune c avea o via simpl si umil. i plcea s fac numeroase cltorii n care s ncurajeze pe tovarsii de credin din diferite sihstrii. O dat , vizitnd o mnstire, a fost surprins de rceala cu care a fost primit. nteresat s afle care este motivul, a descoperit c acesta se datora faptului c saua pe care clrise era frumos ornamentat, lucru care nu se potrivea cu gndirea clugrilor, orientat spre simplitate. n mintea lor, clugrul misionar, pierduse lecia umilinei, asa c preferau s fie rezervai. Au fost curnd surprinsi cnd clugrul Bernhard le-a spus c nici nu a observat pe ce sa a clrit. Att calul ct si saua erau mprumutate, asa c nu a avut prea mult timp s se gndeasc la ele. Aplicatie Aparenele nepotrivite devin de cele mai multe ori pricini de poticnire pentru semenii nostri. Lucrul acesta este foarte grav. Afirmaia fcut de Mntuitorul, mai bine s fie aruncat n mare dect s fac pe unul din acesti micui s pctuiasc- Luc 17:2, arat ct de riscant este s tolerm astfel de aparene. Pe de alt parte, doar salvarea aparenelor de frica pedepsei nu rezolv cu nimic problema. Drept este s fim cinstii cu noi nsine si cu semenii, avnd o via curat ca s nu se vorbeasc de ru Cuvntul Domnului Tit 2:5 APARTENEN GARDUL PROTECTOR Puin lume a auzit de Ciupercile de mrgean. Acestea sunt binecunoscutele insule Malvine, numite asa dup forma lor de ciuperc. Vestite pentru conflictele militare care s-au desfsurat n jurul lor, mai pstreaz si faima unei imense plantaii de cocotieri, care acoper ntreaga insul. Cocotierii sunt mprii ntre locuitorii insulelor, asa nct fiecare si are parcela lui. Fiecare si cunoaste copacii si nimeni nu se atinge de parcela celuilalt. Exist un vechi obicei, care ngduie celui care a vzut o nuc czut pe pmnt s si-o nsuseasc. Dac cel care a vzut-o primul nu o poate ridica imediat, el are dreptul s o ncercuiasc cu beisoare si nimeni nu se atinge de ea. Aplicatie Singura sans a omului este ntervenia lui Dumnezeu, care, l nconjoar cu neprihnire si ndurare- Ps. 32. 10. Isaia spune c Dumnezeu nconjoar pe cei care i

sdeste cu un gard- Is. 18: 11, pe dinapoi si pe dinainte si, si pune mna pe el -Ps.139:5. Legea lui Dumnezeu este un gard ocrotitor. APEL DISPERAT ULTIMA SCRISOARE Dezvoltarea cilor de comunicaii a avut un rol important n istoria omenirii. Era postei electronice, a telefoniei celulare si a comunicaiilor ultrarapide, nu a nsemnat o abandonare a metodologiei clasice. Un mod foarte pitoresc de a trimite scrisori este cu ajutorul mai puin obisnuit al curenilor marini. De la marele navigator Columb si pn astzi s-au expediat mii de scrisori pe aceast cale. Sticlele si butoiasele erau purtate de curenii mrilor si ai oceanelor spre locuri necunoscute. De cele mai multe ori, acesti factori postali rtceau scrisorile primite, alteori ns le duceau destul de aproape de destinaie. Una din cele mai valoroase scrisori a fost gsit n 1938, si vorbea despre sfrsitul tragic al Titanicului. Ea a fost recuperat pe coasta Islandei, dup 26 de ani de la data catastrofei. Scrisoarea conine cteva fraze scurte: ...Stau pe punte cu un copil. Ultima barc a plecat. Orchestra cnt un mars. Civa oameni de lng mine se roag. Ne scufundm. Sfrsitul se apropie. V rog transmitei tatlui... Aplicatie O lume gata de prbusire si scrie n grab ultima epistol. Este testamentul sau mai degrab epilogul unei cltorii esuate? Nici ea nu stie. Este poate ultima suflare nainte de dispariie. Mcar dac aceast ultim scrisoare ar fi una de cin si pocin... Doamne adui aminte de mine...- Lc. 23: 42-43. ATEPTARE Este binecunoscut relaia dintre un stpn si cinele su. Dac se ntmpl, din nefericire, ca stpnul s plece sau s dispar, cinele va continua s l astepte ca si cum ar fi gata s soseasc chiar n acel moment. Un caz interesant s-a petrecut n Japonia, unde un cine obisnuia s-si nsoeasc stpnul n fiecare diminea si sear, pn la gara din localitate. Dimineaa l conducea, iar seara, cnd trenul sosea, venea naintea lui si l astepta. n urma unui accident stpnul a murit. Cinele ns a continuat s-si astepte stpnul. n fiecare sear mergea la gar, astepta aproximativ o or, apoi se ntorcea acas. Lucrul acesta l-a fcut timp de zece ani, pn a mbtrnit de tot si n-a mai putut s se miste. Chiar si atunci, ntorcea capul spre poart s vad dac nu va veni stpnul. Atitudinea acestui cine a impresionat autoritile japoneze care i-au ridicat o mic statuie si au amplasat-o n cteva scoli. Aplicatie Credinciosia acestui animal este un bun exemplu pentru noi. Consecvena noastr este de multe ori ameninat de necazuri si greuti. Suntem prinsi de probleme si uitm c suntem astepttori...Alteori obosim pe cale sau, chiar mai ru, uitm de Stpn. Dac un biet cine a murit privind dup stpn cu att mai mult ar trebui s fim gata n vederea ntlnirii cu marele nostru Stpn. ATITUDINE SCHIMBTOARE Pe coastele nordice ale Yucatan-ului, n Cmpia de piatr, unde se afla una din cele

mai vechi culturi Maya, a sosit n anul 1549, nsoit de un detasament militar, episcopul Diego de Landa. Clare pe cal, cu crucea n mn, Diego de Landa a ajuns la templele vechi, unde se gsea o bibliotec vast, n care se aflau manuscrisele poporului maya. Cercetnd crile episcopul a spus: Aceste cri nu conin dect superstiii si scorneli diavolesti. Dai-le foc. Zile ntregi au ars manuscrisele. A trecut timpul si dup douzeci de ani, episcopul Landa, care a trit n mijlocul poporului n tot acest timp, descoperindu-le cultura, viaa si obiceiurile, s-a hotrt s alctuiasc o istorie a poporului maya. Tot ce distrusese alt dat acum a ajuns s elogieze. Scornirile diavolesti, arse cu ani n urm, au devenit n lucrarea lui, capodopere de istorie. Iar cartea a ajuns opera vieii sale. Aplicatie Inconsecvena este un daral naturii umane. Cnd vntul bate favorabil ntr-o anumit direcie sunt muli care s mearg ntr-acolo. Dac se schimb directia vntului si cltorii si vor schimba drumul. Dicteaz interesele. Un astfel de om s nu se astepte s primeasc ceva de la Domnul cci este nehotrt si nestatornic...- Iacov 1:8. Psalmistul spune: pune n mine un duh nou si statornic- Ps. 51: 10. AVORT Parabola urmatoare nu are suport teologic, dar are o profund aplicaie moral. Ea este cu att mai mult valabil cu ct societatea actual face cu greu fa crizei avorturilor. Drag mam: Eu sunt n cer acum si tocmai sunt cu Isus. El m iubeste foarte mult. Vreau s v spun c eu am dorit s fiu fetia ta ns nu stiu ce s-a ntmplat. Am fost att de bucuroas cnd am realizat c exist! Ce-i drept, nu era foarte comod acolo, dar pe msur ce trecea timpul, m dezvoltam din ce n ce mai mult si abia asteptam s ies afar. Petreceam mult timp dormind si gndind. Aceste zile au fost cele mai minunate pentru mine. Era o legtur special ntre mine si tine. Chiar te auzeam cum mi cntai uneori sau mi vorbeai. Eram fericit. Alteori te auzeam plngnd. Odat stiu c erai tare nefericit si speram s fie bine, ns ai plns toat ziua. Aproape c plngeam si eu desi nu-mi imaginam ce nseamn s fii nefericit. n aceeasi zi s-a petrecut ceva oribil. Nu stiu, ceva ca un monstru a intrat n locul meu confortabil. Eram speriat si am nceput s plng. Vroiam s strig dup ajutor dar nimeni nu m auzea. Probabil c nici tu nu m-ai auzit. Monstrul a venit ncet spre mine si ngrozit am strigat: Mam, mam, ajut-m ...Ajut-m mam! Nici un rspuns. Monstrul m-a prins si o durere inimaginabil m-a cuprins. Am lesinat de fric. Monstrul mi-a smuls braul...apoi picioarele...! Nu pot s-i explic durerea care am simit-o. Am stiut c n-am s te mai vd niciodat si mi-am adus aminte atunci de zilele cnd mi spuneai c m iubesti, cnd mi cntai sau m strigai. mi fcusem planuri s te fac fericit si doream foarte mult s fiu fetia ta. Acum totul s-a dus! Visul meu s-a spulberat... Eu nu pot s-i povestesc ce s-a ntmplat dup aceea. Nu stiu dect c eram nvluit n snge si ntr-o mare durere. M-am trezit alturi de un nger. El m-a lut de mn si m-a dus la Isus. Cnd m-a vzut, m-a luat n brae si mi-a spus c m iubeste si c nici un ru nu mi se va ntmpla. L-am ntrebat ce s-a ntmplat cu mine. El mi-a rspuns trist: Avortul! Apoi a continuat: mi pare ru pentru tine cci Eu stiu ce ai simit. Eu nu stiu ce este avortul, dar presupun c este numele monstrului care m-a ucis. i scriu, mam, pentru c te iubesc si vreau s-i spun c mi-am dorit foarte mult s fiu fiica ta. Am vrut s triesc dar monstrul a fost mai puternic dect mine. Mi-a zdrobit minile si picioarele... capul... Mi-a fost imposibil s rmn n via. Desi am fcut totul s rmn cu tine nu s-a putut. Te rog s nu fii suprat. De

asemena, te rog s te pzesti de monstul avortului, poate s-i fac ceva ru. Eu te iubesc si nu vreau s simi durerea pe care am simit-o eu. Vreau s rmi n via. Fii te rog cu grij! Cu dragoste, a ta mic feti. BRF Un editor parizian, hotrt s cstige cu orice chip din munca sa, a scris unuia dintre filosofii foarte cunoscui urmtoarele rnduri: Am un numr foarte mare de istorii scandaloase despre dumneavoastr, dar nu le-as tipri dac mi vei trimite prin curierul personal 100 de monezi de aur. La acestea filosoful a rpuns: V mulumesc din inim domnule pentru amabilitatea dumneavoastr, dar v pot spune c posed si eu o colecie impresionant de povestiri scandaloase despre mine, asa c vi le pot pune cu plcere la dispoziie pentru 50 de piese de aur. Aplicatie Exist mult folklor pe seama fiecruia dintre noi. Multe povesti sunt simple inovaii, altele poate au un smbure de adevr. Sfatul neleptului Solomon este: S nu te amesteci cu cel ce nu-si poate ine gura- Pild.20: 19. Iar n cartea Eclesiastului se spune: Nu lua aminte la toate vorbele care se spun, ca s nu auzi.... vorbindu-se de ru- Ecles 7: 21-22. BIBLIA La sesiunea Conferinei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a aptea din 1909, Ellen White a participat pentru ultima oar. Era n vrst si abia a putut rosti o scurt cuvntare. La ncheiere s-a ridicat, avnd Sfnta Scriptur n mn. A ridicat-o si a zis: V recomand aceast carte. BIBLIA La 2 iunie 1960, un copil de 8 ani a fost gsit stnd pe o stnc, la circa un kilometru deprtare de lacul Tarton, n Manitoba, Canada. Avionul n care cltorise el si tatl su se prbusise. n urma impactului, avionul a luat foc, iar tatl a murit. Supravieuind ca prin minune, micul Walter a asteptat 15 zile lng grmada de fiare ale aparatului. Era epuizat. Foamea l-a adus n pragul delirului. Cnd a fost descoperit, salvatorii au fost mirai s vad c biatul sttea alturi de cutia de supraveuire a aparatului care coninea 20 de raii zilnice, fr ca el s stie de aceasta. Aplicatie Muli sunt pe moarte desi stau lng adevrata pine fr s stie de ea. Isus spune: Eu sunt pinea vieii -Ioan 6: 48, Adevrata pine se coboar din cer si d lumii viaaIoan 6: 33-34. Neglijarea ei duce la epuizare spiritual si n cele din urm moartea. Caut acum echipamentul de supraveuire ! BIBLIA Biblia este o predic nainte chiar de a fi deschis si citit. Este legat n negru, marginile sunt vopsite n rosu, iar nluntru paginile ei sunt albe. Dumnezeu mi arat mntuirea chiar si asa; Neagr era viaa mea nainte de a-l cunoaste pe El. Prin rosu neleg sngele Lui care m cureste si mi d putere s ajung alb, la fel de curat ca paginile ei

frumoase. BIBLIA Cnd Gutenberg a inventat tiparul si a tiprit celebra sa Bilbie, a deschis o nou er n privina cunoasterii. Ludovic al XI (1461-1483), regele Franei, vznd Biblia lui Gutenberg a exclamat: Ce nenorocire! Lumea o s citeasc Biblia si o s-si piard credina. Trei secole mai trziu, filosoful francez Joseph le Maistre (1753-1821), afirm c: Evanghelia n afara Bisericii este otrav... BINE ...!? Un om avea un papagal. Fiind o fire optimist s-a hotrt s-l nvee s vorbeasc. Dar nu a nvat dect un singur cuvnt: Bine. Ori de cte ori l ntreba stpnul ceva el rspunde mereu: Binee...Binee... Odat, fiind stpnul plecat de acas, pisica a gsit un bun prilej de vntoare. Fiindc usa coliviei era deschis, s-a aruncat cu mult elan s pun gheara pe papagal. N-a fost usor pentru pisic s se caere, dar n-a fost usor nici pentru papagal s evite ghearele ucigtoare. Cnd stpnul se ntoarse n sfrsit acas, vzu dintr-o privire tot rzboiul din cas. Papagalul sttea zgriat, cu penele smulse si vlguit, pe colul draperiei, n timp ce pisica se ascundea sub mas. Din obisnuin l-a ntrebat; Ce faci ? Biiinneee...- veni rspunsul. Aplicatie Rspunsul papagalului nu avea nimic comun cu optimismul si starea de bine. Dup lupta cu pisica arta destul de ru si probabil c avea nevoie de ngrijirea stpnului. Avea nevoie de ajutor si l-ar fi cerut, ns el cunostea doar o singur limb si un singur cuvnt: bine. Muli oameni si ascund durerea sub masca singurului cuvnt pe care l stiu: bine. Psalmistul spune: Strig ctre Domnul si mi vrs necazul naintea Lui- Ps.142: 1, 2. BINEFACERE Herodot povesteste c pe cnd Cambyses, fiul lui Cyrus, lupta mpotriva Egiptului, muli greci l urmaser. Unii din dorina de nego, alii s lupte ca mercenari, iar ultimii din simpla dorin s cunoasc ara aceasta. Printre acestia din urm se numra si Syloson, fiul lui Aiakes, frate cu Polycrates , stpnul surghiunit din Samos. ntmplarea fcu ca pe cnd se plimba, nfsurat ntr-o frumoas manta de ln purpurie, prin piaa din Memphis, s fie ntlnit de Darius, care fcea pe atunci parte din corpul de paz al lui Cambyses. Vznd mantaua cu care era mbrcat tnrul, i plcu foarte mult, si ntruct pe atunci Darius nu era omul cu vaz de mai trziu, se oferi s i-o cumpere. Syloson a refuzat s i-o vnd, dar vznd ct de mult si-o doreste, mpins parc de un glas luntric, s-a dezbrcat de hain spunnd: Mantaua nu o am de vnzare, dar pentru c i place att de mult i-o druesc. Este a ta. Darius i mulumi si lu haina. Timpul trecu si Cambyses muri, iar Darius cu tovarsii lui au nfrnt siretenia falsului Bardia si a ajuns mprat. Cu toate acestea nu a uitat binefacerea strinului de alt dat si drept rsplat i-a druit conducerea n Samos. BOGIE ILUZORIE ncrcat cu multe bogii, aur si bani, vasul Britannica, urma s duc totul n America.

n cltoria sa s-a lovit de stncile de coast ale Braziliei, urmnd s se scufunde. n ncercarea de a salva preioasa ncrctur, marinarii grbii au lovit cutiile care s-au spart si banii s-au rspndit pe punte. Timpul scurt nu le-a permis dect s dea drumul brcilor de salvare si n mare grab s se urce n acestea. Cpitanul, care conform ordinelor navale, trebuia s coboare ultimul, a aruncat o ultim privire pe punte s vad dac nu mai este vreun cltor. Surprins, a vzut un brbat asezat pe una din cutiile de valoare nconjurat de bani. Omule, ce faci aici, i-a strigat cpitanul, urc n barc, nu vezi c vaporul se scufund ? Da, a rspuns omul, vd si eu c se scufund, dar, cpitane, toat viaa am fost srac, acum uite ci bani si ct aur am. Sunt bogat! Am hotrt s mor asa... Aplicatie Mirajul aurului este att de puternic nct orbeste pe foarte muli. Marea lor majoritate risc sntatea, liberatea, sau chiar viaa pentru a intra n posesia lui. Odat ns ce l-au stpnit, descoper c au ajuns robi. O robie de moarte. Un bun exemplu este experiena Tnrului bogat- Mat.19:16-26. BUN CUVIIN Plutarh povesteste despre un btrn atenian care dorea s vad jocurile Olimpice. ntruct toate locurile erau ocupate s-a strecurat printre rnduri, n sperana c va gsi totusi un loc. Atenienii, suprai c sunt deranjai, se exprimau necuviincios. n cele din urm, btrnul a ajuns n locul rezervat spartanilor spectatori. Aici, ca la comand, toi tinerii si brbaii s-au ridicat n picioare oferindu-i locul.Cu lacrimi n ochi btrnul a spus: O, Doamne, toi grecii cunosc ce este bine, de ce numai lacedaemonienii l practic ? Aplicatie Cunoasterea binelui nu ne scuteste de punerea n lui practic. Sfatul apostolului este: S nu obosim n facerea binelui... Gal 6: 9 CALEA NGUST - POARTA LACRIMILOR Dac v propunei s facei o cltorie din Marea Rosie n Oceanul Indian, atunci singura posibilitate de a iesi la larg este prin strmtoarea Bab el Mandeb, care nseamn n limba arab Poarta lacrimilor. Cuvntul este legat de situaia cu totul special a acestei strmtori. Desi limea ei este de 17 Km, exist o mulime de insulie si recife care ngusteaz n mod considerabil trecerea, fcnd din ea o veritabil poart ngust. Calea de navigare se reduce la o simpl fsie care serpuieste printre nenumratele primejdii. Iesirea si intrarea navelor se face sub supravegherea unui ghid care cunoaste traseul, altfel curajul poate fi fatal. Aplicatie Isus a spus: intrai pe poarta cea strmt Poarta Lacrimilor strmt este poarta, ngust este calea care duce la via si puini sunt cei ce care o afl- Mat 7: 13, 14. n Ioan 14: 6 El spune: Eu sunt calea ... Cine vine dup Mine trebuie s se lepede de sine ... si s m urmeze- Mat. 16: 24. CNTECUL LACRIMILOR Cu siguran c cea mai grea ncercare pentru marele compozitor Beethoven a fost pierderea auzului. ntr-o discuie cu Rossini, pe cnd l felicita pentru opera sa Brbierul din Sevilla, Rossini, miscat de altruismul marelui compozitor a spus: Suntei un geniu Maestre... O, nu, Rossini , a rspuns Beethoven, sunt un nefericit, numai un nefericit!

Civa ani mai trziu, surzit complet, compunea opera Fidelio , innd ntre dini un corn austriac, sprijinit la cellalt capt de pian. Era singurul mod pe care l mai avea la ndemn pentru a percepe mcar vibraiile instrumentului. Asa a compus Missa Solemnis si Simfonia a IX a. La premiera ei sttea ghemuit pe un scaun n mijlocul orchestrei. Nu putea distinge nici o not, nu auzea nici un sunet sau vreun glas. Cnd simfonia s-a sfrsit, sala a rsunat ntr-o furtun de aplauze. Beethoven nu le auzea. Unul dintre interprei l-a luat de mn si l-a ntors cu faa spre publicul care aplauda. Cnd a ridicat capul avea ochii scldai n lacrimi. Aplicatie Nimic frumos nu poate fi fcut fr durere. Apostolul Pavel spunea Am slujit Domnului cu toat smerenia, cu multe lacrimi n mijlocul ncercrilor...-Fapte 20: 19, de aceea m fac prtas suferinelor Lui... ca s ajung la nvierea din mori- Fil. 3. 10,11. CAPCANA SICRIUL MICTOR Nu departe de portul Halifax, la aproape 200 Km de coasta canadian se gseste o insula numit Sable, vestit pentru c n preajma ei si-au gsit moartea sute de corbii. Cei care au studiat cauzele acestor tragedii au descoperit c insula Sable este cltoare. Ea si schimb mereu forma si poziia, fiind imposibil de asezat ntr-un contur precis. Valurile spal malul apusean, care astfel se afund mereu n ap, n timp ce coasta rsritean, sub aciunea vntului care aduce muni de praf, ia mereu forme noi. n felul acesta insula se misc spre rsrit cu o vitez de cca. 230 m. pe an. Cltoria ei este foarte primejdioas pentru marinari. Din aceast cauz ei au numit-o sicriul cltor, sau dup alte surse cimitirul Atlanticului de Nord. Deoarece nisipurile au culori variabile, uneori ajungnd chiar la culorile apei, este usor de neles cum marinarii, nselai, duceau corbiile de bun voie la pieire sigur. Din anul 1766 pn n anul 1966, deci n 200 de ani, insula a parcurs cca. 45 Km. Un adevrat record n domeniu. Cercettorii au descoperit un numr foarte mare de resturi ale epavelor scufundate de-a lungul timpului. Printre altele au fost descoperite resturile unei epave scufundate cu cca. 400 de ani n urm. O statistic a statului canadian a nregistrat doar n sec. XIX- lea si prima jumtate a sec. XX- lea, deci n 150 de ani, naufragiul a 515 nave. Ceea ce este cel mai periculos la acest insul este rmul, format din nisipuri misctoare, care l face o veritabil capcan, pentru oricine se aventureaz n zona lui. Aplicatie Multe lucruri care, aparent, sunt bune (multe ci par a fi bune- Pr. 14: 12), sunt n realitate veritabile capcane, si n cele din urma duc la moarte. Singura ndejde , trainic , durabil si sigur este ndejdea n Hristos (Rom. 5: 1-2). Ndejdea aceasta, spune Scriptura, nu nseal Rom. 5: 5. CAPCANA LAUL UCIGA Papuasii din Noua Guinee, malaezienii din Santa Cruz si polinezienii din Insulele Societii au un mod aparte de a pescui rechinii. Pescuitul lor se face cu laul. n timpul refluxului, caut vgunile care sunt mai puin adnci sau chiar sap vguni ct s ncap doar capul si burta rechinilor. Cnd fluxul vine si rechinii se ascund pentru odihn n aceste vguni, ei intr doar cu capul si cu burta, lsnd coada afar. Un scufundtor curajos coboar n ap (uneori ntr-o cusc amenajat pentru a evita eventualele atacuri), cu un la pregtit. El

aga laul de coada rechinului, si printr-o smucitur comunic tovarsului c operaia este gata. Acesta trage cu putere, asa nct laul se strnge de coada rechinului. Cu puin efort trag rechinul afar, unde l omoar cu sulie din bambus. Aplicatie Vrsmasul sap gropi. Gropi foarte frumoase pentru fiecare. Pregteste laul n asa fel nct, cnd se astept mai puin, omul s fie prins. Profetul Ezechiel zice despre cel pctos: I-a ntins lauri si l-a prins n groapa lui- Ez. 12: 8. Isaia spune despre cei ce nu sfinesc pe Domnul: Se vor poticni, vor cdea si se vor sfrma, vor da n la si vor pieri- Is. 8: 13-15. Remarcabil este sfatul apostolului Pavel: De aceea, s nu dormim ca ceilali, ci s veghem si s fim treji- 1 Tes. 5: 7. CAPCAN Valea Paradisului este recunoscut pentru frumuseea ei. Ea este un mic golf pe coasta Mexicului, cu o vegetaie luxuriant si clim plcut. Ce este mai puin cunoscut este faptul c n ciuda numelui care l poart, Valea Paradisului, n realitate este o veritabil capcan pentru vapoarele care acosteaz n golf. La cea mai mic furtun, vapoarele prinse n deschiztura golfului si fr posibilitatea de a iesi n larg, sunt zdrobite de rm. Singura lor sans este ca pn vine furtuna s prseasc golful, altfel Valea Paradisului devine un iad. Aplicatie Multe lucruri n aparen par a fi nevinovate si de dorit, n realitate ns ascund veritabile primejdii. Pentru un timp ele sunt nevinovate, dar cnd omul se asteapt mai puin devin ucigtoare. Psalmistul spune: Multe lucruri pot prea bune, dar la urm se vd c duc la moarte - Pr. 14:12. CAPCAN n munii Kelos exist o vale cu flori foarte parfumate. Locul este cutat de muli turisti cu toate c nu poate fi privit dect de la distan. Din loc n loc, mprejurul vii, sunt asezate panouri care avertizeaz turistii s nu se apropie prea mult si nici s nu se opreasc s admire florile, parfumul lor fiind atat de puternic, nct provoac o stare puternic de somn. Dac un turist imprudent coboar n vale, este biruit de somn si poate s doarm att de mult, nct s moar prin deshidratare. Aplicatie Sunt multe lucruri parfumate care atrag aproape irezistibil. Este suficient s zbovesti ntre ofertele acestei lumi, s le admiri si s le mirosi. Fr bgare de seam va veni somnolena spiritual si n cele din urm, somnul va pecetlui soarta celui care se aventureaz pe un astfel de teritoriu. Psalmistul spune: Ferice de omul care nu se duce, nu se opreste.. nu se aseaz...- Ps.1:1-2. CLUZ SIGUR Un grup de tineri care doreau s vad muntele au hotrt s fac o excursie mai neobisnuit. S urce piscul fr nici o orientare. Dup sapte ore de mers au ajuns n vrful muntelui. Spre surprinderea lor au descoperit ca de fapt se aflau pe muchia unei prpastii foarte adnci. Era clar c o apucaser pe un drum gresit. ntruct se apropia seara, singura lor posibilitate era s rmn acolo, lucru de altfel destul de primejdios. Un pstor care tocmai se ntorcea cu turma , aflat pe un alt pisc, a vzut grupul si a neles situaia. Asa c a cobort

printre stnci si pe poteci numai de el stiute a urcat pn la tinerii istovii. A ajuns si le-a spus : Am venit s v ajut. Eu cunosc drumul care v poate scoate de aici Ei s-au bucurat, ns unul din tineri l-a ntrebat: Cum putem sti c ne poi scoate cu adevrat de aici si nu riscm s cdem n prpastie? Ce dovad ai c ne poi fi o cluza sigur? Pstorul s-a uitat la el si artndu-i genunchii nsngerati si minile zgriate i-a zis: Iat dovada. Atunci au neles ca tnrul acela fcuse un sacrificiu pentru ca ei s poat ajunge acas. Aplicatie Findc att de mult a iubit Dumnezeu lumea nct a dat pe Singurul Su Fiu , pentru ca oricine crede n El s nu piar ci s aib via vesnic - Ioan 3: 16 CARICATUR Odat, o tnr femeie a avut o discuie cu marele pictor satiric Hogarita, n timp ce acesta lucra. Ea si-a exprimat dorina, de a nva s deseneze caricaturi, la care artistul i-a spus: Nu trebuie niciodat s desenezi caricaturi. Dac o faci i pierzi bucuria frumuseii. Nu mai poi vedea o fa asa cum este ea, ci o fa denaturat, ceea ce este cel mai hidos n om. Nu mai ai satisfacia s vezi chipul lui Dumnezeu n om. Aplicatie Puini sunt caricaturistii profesionisti, cei mai muli sunt amatori. Pentru acestia din urm, caricatura este un hobby, asa c, indiferent pe cine au n fa, caut orice detaliu pe care s-l deformeze. Ei nu folosesc neaprat creionul si hrtia, ci le sunt suficiente cuvintele. Rezultatul arat ntotdeauna ce este cel mai hidos n om si din pcate uit de chipul lui Dumnezeu. Despre ei Solomon spune c cei ce fac lucrul acesta sunt ca niste nebuni- Pr. 10:18,19. CARTEA VIEII Orice fiin uman, odat sosit n lume, este trecut n registrul de eviden public, dobndind dreptul existenei ca cettean ntr-o anumit societate. Aceast nscrierere obligatorie poate fi o ilustrare a nscrierii n Carea Vieii. Poporul chinez folosea terminologia aceasta nc din timpuri naintate. Persoanele puteau fi trecute n Cartea Vieii sau n Cartea Morii. Dac o persoan era implicat sau era chiar autorul unei crime si era gsit vinovat, atunci numele ei era trecut n Cartea Morii. Dac persoana era achitat, atunci numele ei era trecut n Cartea Vieii. Aceste dou cri cuprindeau nume celebre, de la conductori pn la generali si ambasadori. Nimeni nu avea dreptul s stearg un nume din aceste cri, cu excepia mpratului. Aplicatie Biblia raporteaz c exist n ceruri o carte a vieii Apoc. 13:8 n care sunt trecui toi aceia care si-au splat hainele, si le-au albit n sngele Mielului Apoc. 7:14 CSTORIE O lege englezeasc, promulgat n sec. XVIII, prevedea nterdicii foarte aspre cu privire la manipularea cstoriei: Orice femeie, de orice vrst, rang social, profesie, fecioar sau vduv, care va cuta s impun mritisul sau s seduc, folosindu-se n acest scop de parfumuri, farduri, vopsele, cosmetice, dini artificiali, pr fals, tocuri nalte sau alte procedee de acest fel, va fi pedepsit prin lege si orice cstorie contractat n felul acesta va fi socotit nul si neavenit

CSTORIE n Iowa exist o mic biseric de ar vestit pentru pitorescul slujbelor de cununie. Aici vin n fiecare an sute de perechi s li se oficieze slujba cstorie. Unul din pastorii de aici a adoptat un obicei care a devenit tot att de vestit ca si mica biseric. Dup ceremonia cstoriei, el conduce pe cei doi la intrarea n biseric si spune: nainte de a pleca, mireasa are onoarea s fac s rsune clopotul bisericii, dup care i d n mn frnghia. Chiar dac trage cu toat puterea, ea nu va putea s miste clopotul greu. Atunci pastorul se ntoarce spre mire si i cere s o ajute. Numai dac vor trage amndoi clopotul va rsuna. Atunci pastorul le spune Plecnd de aici, pe drumul vieii, s nu uitai niciodat c numai cnd tragei mpreun putei s facei s rsune clopotul! Aplicatie Exist riscul de a trage de unul singur sau si mai ru de a trage la un jug nepotrivit2 Cor.6: 14. Numai cnd cei doi trag mpreun familia poate s fie o binecuvntare. CEART Odat, un credincios, recunoscut pentru sobrietatea sa, a fost ntrebat: Cum se face c nu te ceri niciodat cu soia ta ? Nimic mai simplu, a rspuns el cnd suntem ispitii s ne certm eu devin surd, iar soia mea devine mut. Bine , a continuat interlocutorul, dar de ce este necesar ca tu s fii surd si soia mut, nu-i suficient doar unul din voi? Dac doar eu as fi surd, soia ar fi ispitit s spun lucruri pe care nici ea nu ar vrea s le aud, iar dac doar ea ar fi mut, as fi eu ispitit s aud lucruri pe care nici nu le-a spus. Aplicatie Avem dou urechi si o singur limb. Desi este numai una, totusi, uneori spune mai mult dect pot auzi cele dou urechi. Ce s-ar ntmpla dac am avea dou limbi si numai o ureche? Dac crede cineva c este credincios si nu-si nfrneaz limba... religia lui este zadarnic-Iacov 1: 26. De aceea este necesar o continu straj naintea buzelor , pzite de Domnul - Ps.141: 3. CERETORUL Un cersetor se afla n mijlocul unei piee. La un moment dat, pe poarta cetii intr un alai deosebit. Era caravana regal. Oamenii au nceput s se miste care ncotro. Cersetorul a vzut c urma s se apropie regele si plin de speran si-a zis: Vine regele, voi fi bogat ... mpratul a venit direct la el, cci venise special pentru el, si zmbind a ntins mna si l-a ntrebat: Ce-mi dai ? Surprins, cersetorul s-a scormonit n traist si a scos un bob de orez, pe care l-a pus n mna regeluii. El l-a luat zmbind si a plecat. Dup ce a ajuns acas, regele si-a trimis slujitorul cu un ban de aur s-l dea cersetorului. ngndurat si trist cersetorul a zis: Doamne, de ce nu am dat tot orezul...?

Aplicatie
Dumnezeu se druieste n msura n care omul este dispus s renune la lucruile pe care le iubeste. CHIPUL LUI ISUS Pastorul Richard Wrumbrand a petrecut muli ani n nchisorile comuniste, pentru credina sa n Dumnezeu. n urma anilor de detenie, a scris cartea: Cu Dumnezeu n

subteran, n care vorbeste despre experienele sale si ale tovarsilor de temni. ntre acestea, se afl o relatare misctoare despre un pastor credincios, nchis ca si el pentru credina sa n Hristos. Cnd era n camera 4, camera rezervat celor foarte bolnavi, sortii morii, era acolo un pastor care voia s mpart celorlali tot ce avea, ultima bucic de pine, medicamente, haina de pe el. Druise si pastorul Wrumbrand asemenea lucruri uneori, desi avea nevoie de ele. Dar alteori cnd oamenii erau flmnzi sau n nevoie a rmas nepstor. Cellalt pastor urma cu adevrat pilda lui Christos. Simeai c, numai atingndu-te cu mna te poate vindeca si linisti. ntr-o zi vorbea cu civa deinui si unul i-a pus aceeasi ntrebare care o pusese si la alii: Cum este Isus? Eu nu am ntlnit pe cineva care s fie att de bun, de iubitor si de cinstit cum e omul pe care l descrii... Iar pastorul ntr-un moment de mare curaj i-a replicat cu smerenie si simplitate: Isus este ca mine. Iar omul acela, cruia pastorul i artase de multe ori buntatea lui i-a rspuns: Dac este ca dumneavoastr atunci l iubesc. Aplicatie Nu-i mare lucru s crezi n El, s devii ca El, iat adevrata minune a Evangheliei. CINSTE n lucrarea sa Istorii, Herodot povesteste despre cartaginezi care, n cltoriile lor n Libya, dincolo de Coloanele lui Heracles, au ntlnit un inut locuit cu oameni deosebii. Ori de cte ori ajung cartaginezii acolo si si descarc marfa, dup ce o nsir pe mal de-a lungul rmului, se urc iarsi pe corbii si fac s ias fum. Bstinasii, vznd fumul, se apropie de rm, pun aur lng mrfuri, apoi se ndeprteaz de acolo. Cartaginezii se dau atunci jos din corbii, l cntresc din ochi, si dac aurul este potrivit cu marfa l iau si se duc, dac nu li se pare ndeajuns, se suie din nou pe corbii si asteapt. Ceilali, apropiindu-se, mai adaug alt aur pe lng cel pe care l puseser, pn cnd i mulumesc pe negustori. Nu se nseal unii pe alii; cartaginezii nu se ating de aur mai nainte s fi egalat preul mrfii si nici bstinasii nu se ating de marf mai nainte ca ei s fi luat aurul. Aplicatie Cinstea fa de semen este o datorie moral, clar prezentat n porunci. Apostolul Pavel reia precizarea aceasta artnd c trebuie s lucrm cinstit nu numai naintea Domnului ci si naintea oamenilor 2 Cor. 8:21. COMOARA Departe de drumurile comerciale din Pacific se afl insula Cocos. La cca. 500 km de coasta Republicii Costa Rica, ntr-un loc izolat, insula putea servi ca o ascunztoare ideal pentru pirai si comorile lor. S-au scris multe cri despre aceast insul, cea mai reprezentativ fiind cartea lui Stevenson, Insula comorilor. ntr-un anumit fel, toate aceste cri reflectau o parte de adevr. Se spune c aici a fost ngropat comoara regelui aztec Monctezuma, la puin timp dup sosirea spaniolilor n Mexic. De asemenea, se crede c aici se afl comoara celebrului pirat Benito Bonita, care a jefuit n anul 1765 o corabie spaniol ncrcat cu mult aur. Piratul a fost prins si condamnat la moarte. A ncercat s evadeze, promind temnicerului o avere fabuloas. Pentru a confirma cele spuse, i-a artat harta insulei. Cercetnd locul dup hart, s-a dovedit a fi conform descrierii. Nu s-a gsit ns comoara. Piratul a fost executat. n sec. XIX, odat cu eliberarea Americii, spaniolii au fugit lund cu ei aurul bisericii. ntruct aveau la dispoziie doar o nav englezeasc Mary Deer au ncrcat totul n ea cu

dorina de a duce aurul n Europa. ntre comori se afla o foarte valoroas statuie , n mrime natural , a Fecioarei. Cunoscnd valoarea transportului, comandantul si adjuncutul au ucis pe spanioli si au ngropat aceast comoar fabuloas n insula Cocos. ntors n ar cpitanul a dat harta copiilor si care au plecat s o recupereze. Expediia s-a soldat cu un esec. De atunci insula a devenit inta nenumrailor aventurieri. Din 1850 si pn n 1950, n cca. 100 de ani s-au organizat peste 500 de expediii pentzru a gsi comoara cetii din Lima. Mirajul statuii de aur a Fecioarei Maria a continuat si continu si astzi s momeasc muli aventurieri care pltesc cu viaa lcomia lor. ( vezi cazul ziaristului Jean Portelle, Cloude Charlier, si speologului Robert Verne). Aplicatie Ferice de omul care gseste nelepciunea si de omul care capt priceperea... ea este mai de pre dect mrgritarele si toate comorile nu se pot asemna cu ea.- Pild. 3: 13- 15. Cnd urmez nvturile Tale, m bucur de parc as avea toate comorile -Ps. 119: 14. Despre Moise, se spune csocotea ocara lui Hristos mai de pre dect comorile EgiptuluiEv: 24-26. Isus este pentru noi Comoara si Mrgritarul de mare pre -Mat. 13: 44-46. COMPROMIS Este stiut c Frederic Barbarosa ( 1152-1190), mpratul Germaniei nu agreea edictul papal Dictatus papae, prin care biserica catolic, si n spe Papa, si lua prerogative divine n faa regilor si a naiunilor. n urma refuzului su de supunere, papa Alexandru al III-lea l-a excomunicat, declarndu-i rzboi. n lupta de la Lugano (1176), Frederic si armata german au fost nfrni. Pentru restabilirea pcii, papa l-a invitat pe mprat n biserica Sfntul Marco din Roma pentru tratative. Constrns de situaie, mpratul a acceptat s fac deplasarea la Roma. Ajuns aici, papa i-a iesit nainte, si conform uzanei i-a ntins mna pe care mpratul trebuia s i-o srute. nainte ns de a-i da srutul, Frederic a zis: Nu ie ci lui Petru! Papa Alexandru a precizat: i mie si lui Petru. Aplicatie Petru, ct a fost n via, nu a acceptat s i se srute mna sau piciorul. Este greu de crezut c a acceptat lucrul acesta dup moarte. Mai degrab este pretenia celor care se consider a fi urmasii lui. Acest lucru l datoreaz oarecum, papa, si acelora care au fost dispusi s-i ofere srutul. CONFUZIE George V, regele Marii Britanii ( 1910- 1936), a sosit, mpreun cu soia sa , ntr-o vizit oficial n Olanda. Pentru ntmpinarea suveranului, n port, pe chei, se aflau cteva sute de scolari, care trebuiau s-l ntmpine pe oaspete cu imnul britanic. Cnd mpratul a cobort de pe vas, scolarii au nceput s cnte, dar dup cteva momente pe chipurile oficialitilor prezente la moment , s-a asternut stupoarea; n loc de God save the king Dumnezeu s-l apere pe rege, din cauza accentului, copii cntau God shave the kingDumnezeu s-l rad pe rege. Micii olandezi cntau ns cu atta nsufleire, nct incidentul a rmas fr urmri. Aplicatie Se ntmpl oricui s spun una si s se neleag alta. Romnul spune unde dai si unde crap. Aceste greseli nevinovate pot totusi, uneori, s aib consecine neprevzute. De aceea, sfatul psalmistului este binevenit: Strng Cuvntul Tu n inima mea , ca s nu pctuiesc mpotriva ta- Ps. 119: 11.

CONSTATARE Unul din cei mai renumii regi ai Palestinei a fost Irod cel Mare, 37 .Hr.- 4 d.Hr. Biblia pstreaz cteva referine cu privire la domnia lui. ntre altele, este menionat ordinul de nimicire a pruncilor, cu prilejul nasterii lui Isus. Iosif Flavius, n Istoria luptei mpotriva imperiului roman, spune c a fost un rege crud care a instituit un regim de teroare. Dup ce a ucis mai nti conductorii partidei fariseilor, au urmat cei din partida saducheilor. De asemenea, a ucis pe proprii si fii, Aristobul si Alexandru, n anul 7 .Hr. , nscui de Miriam, si mai trziu si pe Antipater, n anul 4 d.Hr., succesorul la tron. Cruzimea l-a fcut pe mpratul Augustus s rosteasc o fraz rmas celebr: Mai bine s fii porcul lui Irod dect fiul su, aceasta ntruct Irod respecta nvtura iudaic de a nu mnca carne de porc. Fr comentarii. CONTRADICIE Cea mai celebr poezie turc a fost scris de poetul filosof Melvana (1204). Ea este urmtoarea: Vino, vino Vino oricine ai fi, vino De esti ateu, crestin, evreu i zeilor de te-ai ruga Iar vino ! Casa noastr-i locul mpcrii, i chiar de-ai pctuit de o sut de mii de ori, Iar vino Cu toate c poetul a fost iubit pn aproape la zeificare, la numai 100 de ani dup moartea lui ntreaga Turcie pornea rzboiul de cucerire a lumii. COPILUL SALVATOR Paraguay este ara pdurilor nesfrsite. Psunile destul de rare sunt singurele locuri libere, n rest, doar lacuri ascunse, mlastini si pduri. Bstinasii triburilor locale foloseau puinul pmnt cultivabil si psunile. Cu timpul, sub invazia colonistilor si datorit modernizrii, s-a ajuns la concentrarea acestor resurse n mna ctorva proprietari, triburile fiind obligate, n condiiile acestea, s migreze n pdure. Din lipsa mijloacelor de trai unele triburi erau ameninate cu dispariia. Unul din aceste triburi era Ouaiako. Pentru salvarea lui s-a ncercat stabilirea unor legturi cu restul lumii. Toate ncercrile s-au sfrsit cu esec total. Cercettorul francez Villard a hotrt s intervin pentru salvarea lor. Aciunea era foarte primejdioas ntruct, datorit ostilitilor, risca s fie omort. n anul 1944 Villard organizeaz prima expediie, care s-a sfrsit ca si celelalte ncercri de pn atunci. A fost ntmpinat cu sgei, apoi bstinasii au fugit n pdure. Totusi , Villard a gsit o feti de civa ani care vorbea bine limba quaiako. A luat fetia cu el si s-a ocupat special de cresterea ei. A nvat-o limba francez si englez. A avut grij s pstreze si vocabularul limbii materne. Dup civa ani s-a ntors cu copila n mlastinile ascunse, pentru a lua din nou legtura cu triburile pe cale de dispariie. De data aceasta, cu ajutorul fetei, a reusit s ia legtura cu ei si s le ofere ajutorul necesar. Copila a devenit calea de salvare pentru neamul

ei. Aplicatie Biblia vorbeste despre copilul care ni s-a dat- Is. 9: 6 - pentru ca oricine crede n El s nu piar ci s aib vias vesnic - Ioan 3: 16. CREDINA Un predicator italian din sec al XV-lea obisnuia s spun: Exist doar dou tipuri de crestini: cei care cred sincer n Dumnezeu si n lucrarea Lui mntuitoare si cei care tot att de sincer, si fac iluzia c ei cred. CRETERE Un turist ntreb odat un localnic btrn: Au existat oameni mari care s-au nscut n localitatea dumneavoastr ? Nu domnule, ci numai prunci , a rspuns btrnul. Aplicatie Orice lucru se nva. Pentru aceasta este nevoie de timp, de efort si mai ales de perseveren si rbdare. Oamenii mari ajung astfel dup muli ani de crestere. CRUCIADA EXCOMUNICAT Dincolo de jaf, foame, snge, boal si moarte, cruciadele au avut si experiene inedite, interesante. Una din acestea aparine lui Frederic II-lea, care, n ciuda interveniilor papei Grigore IX a refuzat s plece n Cruciad. Ulterior, cnd papa a refuzat s-i dea binecuvntarea pentru a pleca, el o face cu toat fala de care se putea bucura el. Astfel atrage mnia, blestemele si chiar excomunicarea papei, att pentru el ct si pentru ntreaga Cruciad. n felul acesta se produce un lucru nemaiauzit: n ara Sfnt , intr n anul 1228, o cruciad excomunicat. De remarcat c, n ciuda excomunicrii papale, cruciada, spre deosebire de celelalte care au dus la adevrate masacre, aceasta a aplicat strategia diplomatic. n urma negocierii cu sultanul Al-Kamil, mpratul reuseste s dobndeasc Ierusalimul fr nici un strop de snge. A fost singura cruciad care a neles valoarea pcii - si aceasta sub excomunicarea papei CUNOATERE O poveste arab spune despre un btrn, care tria din mila poporului c nu avea cas si dormea pe unde apuca. Odat umbla rtcind pe strzile unui oras. Nimeni nu l bga n seam. Un trector i-a spus plin de dispre: Ce faci aici? Vezi bine c nu te cunoaste nimeni... Nu-mi pas. M cunosc eu nsumi si mi-e de ajuns. Ar fi mai cumplit dac ar fi fost invers. DAR Perillus a devenit unul din apropiaii regelui Alexandru cel Mare. Motivul era c acesta avea o fat foarte frumoas pe care mpratul o plcea. n cinstea ei, regele i-a dat lui Perillus 15 talani de aur. Surprins, Perillus a zis: mprate e prea mult, zece talani sunt suficieni. Sunt suficieni, a rspuns Alexandru, pentru tine, care primesti dar nu pentru

mine care druiesc... Aplicatie Darurile lui Dumnezeu ntrec nchipuirea noastr. Pentru noi pinea, linistea, si libertatea ne sunt suficiente, dar nu si pentru Dumnezeu care drueste. El pregteste mntuirea. DATORIE Se povesteste despre Diogene c, odat, a cumprat un butoi, probabil vestitul lui butoi, cu zece drahme. nvoiala fcut cu negustorul a fost s-i plteasc cinci drahme pe loc, iar restul s-i rmn dator. Dup o bun bucat de vreme, ntlnindu-se cu negustorul, acesta i ceru s-i dea si cele cinci drahme rmase din datorie. Mirat filosoful i-a spus: Probabil dumneata nu esti serios, nu a fost nvoiala noastr s-i dau cinci drahme si restul s-i rmn dator? Ba da , rspunse omul. Ei bine dac eu i-as plti cele cinci drahme s-ar nclca nelegerea, cci nu i-as mai datora nimic. Aplicatie Exist mai multe feluri de datorii, unele financiare iar altele morale. Datoriile financiare pot fi pltite, cele morale de multe ori rmn nepltite. Ba, mai mult, ele ne nsoesc toat viaa si cresc att de mari c devin imposibil de pltit. Biblia vorbeste despre robul dator Stpnului cu zece mii de galbeni. Era o sum colosal. Cu toate acestea Mntuitorului nu-i place s aib datornici si a iertat datoria fiecruia. Mat 18: 27. DRNICIE n cartea Din tezaurul ortodoxei , Pr. Dr. S. Slevoac, relateaz c, odat, un necredincios a ntrebat un copil srac care iesea dintr-o biseric: Ce ai nvat tu astzi ? Biatul a rspuns c a nvat c Dumnezeu este iubire. Dac e adevrat lucrul acesta, de ce n-a trimis Dumnezeu pe cineva care s-i druiasc o hain mai bun ? Dup o clip de gndire copilul a rspuns: Cred c Dumnezeu a trimis pe cineva dar acela a uitat. Aplicatie Cine are mil de srac, spune Biblia, mprumut pe Dumnezeu si El i va rsplti binefacerea- Pild. 19:17 DESTINE Van Gogh a fost recunoscut ca unul din cei mai mari pictori. Nscut ntr-o famile de pastori reformai, celebrul pictor, a manifestat de timpuriu un interes religios special. La nceput s-a nscris la Seminarul teologic cu intenia s urmeze cariera spiritual a tatlui. Pentru un timp a lucrat ca pastor ntr-o mic comunitate de ar. Ulterior, a abandonat biserica si s-a apucat de pictur. Contactul cu lumea a fcut s-i scad interesul religios. Anturajul, distraciile, au dus ncet la ndeprtarea de biseric si religie. Beiile, nopile nedormite, viaa dezordonat, au mpins ncetul cu ncetul pe pictor ntr- o stare vecin cu nebunia. n cele din urm a rupt relaia cu Dumnezeu. Religia nu mai avea nici un loc n arta si n viaa lui. Ultima pictur a lui Van Gogh Trei drumuri fr sfrsit, este un tablou care nchipuie trei drumuri intr-un lan de gru, care nu duc nicieri. Deasupra zboar un stol de ciori. Erau pictate n timpul crizei de nebunie. Curnd moare ntr-un ospiciu. Cu totul diferit este viaa lui Rembrandt. Pictorul olandez a avut o via destul de

dezordonat la nceput. Biografii spun c avea o soie frumoas. Tablourile lui, nuduri de femei, se vindeau bine, asa c pentru un timp a fost destul de bogat. Iubea petrecerile si lumea bun si nu evita beiile. Cu trecerea timpului, a devenit tot mai lucid si constient de adevratele valori spirituale. Viaa lui a nceput s se schimbe. Arta la fel. Tablourile au devenit mai sobre, mai interiorizate si spirituale. n ultimul timp al vieii a devenit un om cu totul schimbat. Era un crestin autentic. Tablourile l nfisau tot mai des pe Hristos. Ultimul pe care l-a pictat a fost chipul lui Isus Hristos. Aplicatie Dou viei si dou destine diferite. Diferena este dat de modul cum l-au neles si iau rspuns lui Isus Hristos. De asemenea, experiena lor ne arat c importat nu este s-i declari apartenena ci s triesti si s-i nchei viaa ncredinat n mna Lui. Scriptura vorbeste despre cei vor veni de la rsrit si de la apus si vor sta la mas cu Avraam, Isaac si Iacov pentru c l-au acceptat ca Mntuitor, n timp ce fii mpriei vor fi aruncai afar- Mat. 8:11-12. DEOSEBIRE Eusebiu si Ieronim ne spun c Panten era unul din cei mai credinciosi oameni ai lumii postapostolice. Clement Alexandrinul , care i-a fost ucenic, l supranumea: albina sicilian pentru c, spune despre el: sorbea cu nesa din florile livezii profetice si apostolice producnd miere n sufletul celor care l ascultau... Aplicatie Sunt unii oameni asemenea albinelor, alii asemenea mustelor. Unii si petrec viaa prin flori, alii prin gunoaie. DILEM Dilema califului Omar n faa bibliotecii din Alexandria: Crile ei cuprind si ce este scris n Coran sau ce nu este scris n Coran; n primul caz sunt inutile, n cellalt sunt duntoare, deci oricare din premise ar fi, adevrata concluzie este aceeasi: dai-le foc. Aplicatie i focul poate fi o soluie. ntr-o zi va fi ultima. DICTATUS PAPAE Preteniile de supremaie ale pontifului de la Roma asupra principilor si a mprailor au fost formulate n scris, pentru prima dat n sec. XI-lea de ctre Grigore al VII-lea (10731085), n actul intitulat Dictatus papae. n una din scrisorile pontificale si rezum astfel principiile sale morale si politice: Lumea este luminat de dou astre: unul mai mare, soarele si altul mai mic, luna. Puterea apostolic (papa), reprezint soarele, iar puterea regal reprezint luna. Asa cum luna primeste putere de la soare, tot astfel mpratul, regii si principii primesc autoritatea de la pap, n timp ce acestuia i revine direct de la Dumnezeu; deci puterea scaunului de la Roma este mai mare dect puterea tronurilor iar regele datoreaz supunere si ascultare papei. Dac apostolii pot s lege si s deslege, cu att mai mult pot s dea ei pe pmnt sau s ia, dup cum este cazul: imperii, regate, principate, comitate, si tot felul de alte bunuri.

DISTINCIE Fiind decorat de ctre regele Henric IV ( 1589 1610), un nobil se adres acestuia conform obiceiului: Domine, non sum dignus Doamne nu sunt vrednic! tiu, stiu, a rspuns regele, dar m-a rugat nepotul meu... Aplicatie Fr comentarii. DRAGOSTE Ava Doroftei spunea odat: Imaginai-v un cerc, avnd n centru pe Hristos ca soare al dreptii; din centru spre margini pornesc raze. Fiecare om se ndreapt spre Dumnezeu pe o raz a lui. Cu ct esti mai aproape de Dumnezeu cu att esti mai aproape de ceilali si cu ct te ndeprtezi de El esti mai departe de semeni. Aplicatie Nu putem avea pretenia c suntem aproape de Dumnezeu, fiind totodat departe de semeni. Este un nonsens. Apostolul Pavel spune c dragostea lui Hristos ne strnge- 2 Cor. 5:14. DRAGOSTE Un biat iubea o fat. ntr-o zi nu a mai putut suporta si trziu n noapte a ciocnit la usa iubitei. Ea l-a ntrebat: Cine esti?, Eu sunt a rspuns biatul. Atunci fata i-a zis: Camera mea e prea mic, nu-i loc dect pentru o singur persoan. Pleac! El a plecat ntristat. Nu putea nelege refuzul ei nct stia c si ea l iubeste. Dup un timp de frmntare i-a strlucit o idee. S-a ntors din nou la usa fetei si a ciocnit. Cnd ea a ntrebat Cine e ?, el a rspuns: Tu esti !. Atunci usa s-a deschis si iubita l-a mbrisat. Aplicatie Ce dimensiuni are familia? Este cu siguran un loc strmt. Este loc numai pentru unul singur. Asa spune si Biblia Cei doi vor fi un singur trup- Gen 2: 24. DRAGOSTE n desertul oriental al Yemenului iniiativa n ce priveste relaiile de prietenie si cstorie aparine tinerelor fete. Biatul nu poate face nimic ci doar s astepte. Trebuie s menionm c femeia de aici este, de obicei, o excelent gospodin, dar si o bun lupttoare dac este cazul. Ea stie s foloseasca, tot att de bine ca si un brbat, arcul si pumnalul. Pentru a-si alege viitorul so tnra fat si procur un pumnal mic si ntr-o zi de trg, cnd este mult lume adunat, pe neobservate, se apropie de alesul inimii ei, si n mijlocul mulimii, n vzul tuturor, nfinge iute pumnalul n gamba piciorului. Dac acesta d dovad de curaj si de perfect stpnire de sine, fr s fac scandal, atunci ea l consider demn s-i fie so si l alege de brbat. Aplicatie Dragoste exprimat cu pumnalul! Dac din punct de vedere fizic ni se pare anormal, din punct de vedere spiritual, adesea ni se ntmpl asa ceva. Dat fiind dreptul de a fi iubit ne permitem s lovim pe neasteptate, n numele dragostei, pe la spate, cu pretenia ca victima s nu aib nici o reacie. .

DRAGOSTE Exist o legend foarte veche, din sec XVIII lea, care vorbeste despre sfntul Frodobert, c a fost umplut de dragostea lui Dumnezeu pentru ntreaga lume. Mama lui era oarb. Fiindc el o iubea asa de mult, spune legenda, odat pe cnd i sruta ochii acestia s-au deschis si ea a vzut bine. Isus Hristos ne-a srutat ochii. DRAGOSTE Dac vei face o cltorie de la Galai la Trgu Bujor, vei ntlni o serie de localiti ale cror nume sunt legate de o veche legend a locului. Legenda spune c Petru Rares, aflat odat cu tovarsii lui la vntoare, a urmrit un bour pn n inima pdurilor. Obosit, bourul a czut si a fost ucis de vntori. Nu departe de locul acesta, pe malul unui lac, au dat peste o sihstrie pzit de cteva strji. nuntru se gsea o fat frumoas, cu mama ei care era din os domnesc si care fuseser nchise acolo. Eliberndu-le, tnrul prin, hotr s ia de soie pe frumoasa domni. Mai trziu, dup ce s-a urcat pe tron, a vizitat locurile unde fusese nchis fata. n seara cnd a ajuns pe marginea lacului, spune legeda, domnitorul i-a spus: O, ttarc cu suvi frumusi, tu lucesti si scnteesti ca o zn din povesti. De atunci satele din jurul Bratesului poart numele de la aceast frumoas poveste de dragoste: Ttarca, Frumusia, ivia, Tulucesti, Scnteiesti.. Aplicatie Purtm si noi numele unei povesti de dragoste: Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea ...-Ioan 3: 16, nct ne-a dat Numele Su mai presus de orice numeFilip.2:9-10. DURITATE Scara duritilor este format dintr-o serie de materiale a cror duritate corespunde valorilor de la 1-10. Acestea sunt: Talc val. 1 Ortoz val. 6 Gips val. 2 Cuar val. 7 Calcit val. 3 Topaz val. 8 Florin val. 4 Corindon val. 9 Apatit val. 5 Diamant val. 10 Aplicatie Aplicaia spiritual este simpl. Ca s ai valoarea 10, trebuie neaprat s fii diamant. Orict de mult s-ar strdui talcul, sau gipsul s aib o astfel de valoare nu vor putea niciodat. Numai dac se va produce shimbarea structurii moleculare este posibil o astfel de minune. Psalmistul spune: Zideste n mine o inim curat si pune un Duh nou si statornic.- Ps.51: 10 . DUMNEZEUL CEL VIU Pe un perete vruit din Londra un batjocoritor a scris cu litere mari: Dumenzeu este mort. Semnat: Nietzsche. Dup ctva timp a aprut o alt inscripie: Nietzsche este mort. Semnat: Dumnezeu.

Aplicatie Cine are dreptate? Nietzsche sau Dumnezeu? EGOISM Ludovic al XIV lea ( 1648 1715 ), supranumit si Regele Soare, n ciuda faptului c avea o statur mic si nu excela n frumusee, ori de cte ori trebuia s dea socoteal n faa statului spunea: Statul sunt eu! Aplicatie Eul unora este att de mare c au nevoie de o mare mprie ca s-i ncap; al altora este mai mic si se mulumesc si cu o mic domnie, fie n cas, biseric sau altundeva. Sfatul Bibliei este ca eul s nu fie mare sau mic ci s nu fie deloc. Adic s fie rstignit- Gal. 2: 20. EROARE Peter Abelard era un om credincios si cinstit. Ca si crturar el iubea adevrul si n virtutea lui s-a hotrt s demaste erorile tradiiei. n vederea acestui scop, a scos din tradiia bisericeasc 151 de erori doctrinare, pe care nu s-a sfiit s le publice. Apariia lucrrii a strnit o vie disput n snul Bisericii Catolice. Pentru a curma disputa a intervenit Inchiziia, care l-a forat, sub presiunea rugului, s-si retracteze lucrarea. Desi si-a retras lucrarea, Abelard a avut curajul s spun: Tradiia fr adevr nu este altceva dect vechimea erorii EROISM Vreme de zece luni n 1571- o mn de lupttori veneieni, condusi de Marc Antonio Bragadin, au inut piept ntregii armate otomane care invada Italia. Mrturia istoric a acestui eveniment, are sensul unei adevrate drame, ncrcat de eroismul aprtorilor din Framagusta. Dup sapte luni de asediu, armatele turcesti, conduse de Mustafa, hotrr s nceap ofensiva. n zorii zilei de 19 mai, 1500 de tunuri turcesti au deschis focul, dezlnuind un bomardament de o for nemaintlnit. Cronicarii spun c s-a folosit atta explozibil nct ar fi depsit cantitatea folosit n cele dou rzboaie mondiale. Desi lucrul acesta este greu de crezut, totusi, dac inem cont de faptul c bombardamentul a durat 72 de zile fr ntrerupere si c au fost trase 170 000 de salve, atunci ne putem face o imagine despre amploarea atacului. n ciuda acestei canonade, mica cetate rezista. Atacurile turcesti erau respinse unul cte unul. n situaia aceasta, Mustafa, a trecut la folosirea minelor. A spat galerii pe sub sanurile de aprare si a minat zidul nconjurtor cu o cantitate foarte mare de explozibil. nelegnd pericolul, cei din cetate, la rndul lor au minat fortul, ca msur extrem. Atacul decisiv porni cu explozia minelor si surparea unor mari pri din zid; concomitent au deschis focul 5 000 de lovituri de tun, care deschideau drumul armatelor - era 8 iulie. Aprtorii au apelat la soluia limit, aruncarea n aer a propriului fort, chiar n timpul atacului. Explozia fu cutremurtoare si omor n msur egal invadatori si aprtori. Reusir s resping nc o dat atacul. Mcelul fusese ngrozitor. La 14 iulie are loc un nou atac turcesc si mai ndrjit. Este respins si acesta. Epuizarea si lipsurile erau ngrozitoare. Erau la captul puterilor. La 29 iulie ntreaga armat turceasc declanseaz un atac general care a durat 48 de ore fr oprire. Dar, lucru de necrezut; asediaii, nfometai, zdrenuii, rmasi fr muniie au stvilit si de data aceasta valul invadator... Rmseser numai o mn de oameni.

Uimit de rezistena lor si ngrijorat de pierderile grele, Mustafa, care nu-si putea nchipui condiiile asediailor, a hotrt s opreasc ostilitiile, oferind libertatea si cruarea averilor si onorurile militare celor din cetate, cu condiia s predea cetatea. Era de fapt o capcan. Ajunsi la limita puterii si ncreztori n cuvntul generalului turc, lupttorii au predat cetatea. Represaliile au fost crncene, astfel c ceea ce nu a putut face fora a fcut viclenia. Rezistena lor a rmas proverbial, asa c numai la dou luni dup aceasta, ntreaga Veneie sa ridicat la lupt mpotriva turcilor strignd: Amintii-v de Framagusta ! Aplicatie Capitolul 11 din cartea Evreilor aminteste de eroismul naintasilor nostii. Amintiiv de toi acestia, am putea spune, amintii-v de cei ce au suferit batjocuri, bti , lanuri si nchisoare, vers 36-38. De aceea s ne mpotrivim pn la snge n lupta mpotriva pcatului.- Ev.12:4 EEC FINANCIAR JOIA NEAGR DE LA NEW YORK Anul 1929 rmne n istoria economiei mondiale ca anul cel negru. Numrul urias de someri (cca. 17 milioane numai n SUA), scderea puterii financiare, si mai ales scderea cotaiilor la burs, au dus la cel mai mare crash economic; prbusirea Wall Street ului. Criza a fost att de puternic , nct a afectat ntreaga lume. n esen ea s-a rezumat la o crestere urias a titlurilor oferite spre vnzare. Pe 24 octombrie, joi, numit si Joia neagr n cteva ore au fost aruncate 12 894 650 de titluri spre vnzare , pentru care nu se gsea nici un cumprtor. Imediat , mpinsi n mirajul unui posibil esec, marea majoritate a ntreprinztorilor, au aruncat pe pia titlurile spre vnzare. Practic ntreaga Americ era de vnzare. Ciudat, nimeni nu cumpra. Rezultatul a fost o scdere neasteptat si brusc a aciunilor, care a paralizat lumea de groaz. n cteva ceasuri au pierdut totul. Iat un exemplu remarcabil. Aciunile lui Sewing Machine Company erau cotate la 48 de dolari. n timpul crizei au sczut la 11 dolari. n panica creat, de frica esecului, au scos toate aciunile pe pia. Nimeni ns nu oferea nimic pentru ele. Un cumprtor viclean, care stia potenialul companiei, s-a oferit s plteasc suma de 1 dolar. Cum nimeni nu s-a gsit s ofere mai mult, ntreaga afacere a fost preluat la acest pre. Aplicatie Remarcabile sunt cuvintele Mntuitorului: Nu v strngei comori pe pmnt unde le mnnc moliile si le sap hoii... ci strngei-v comori n cer. Mat. 6:19-20. Privind la ziua judecii- ziua cea neagr, profetul Ezechiel spune: si vor arunca argintul pe ulie si aurul va fi o scrb. Argintul si aurul nu poate s-i scape n ziua Domnului... Ez.7: 19. EVIDENIERE Celebrele vedete de astzi nu se bucur nici pe departe de faima si atenia de care se bucurau regii Evului Mediu. Evenimentele cele mai mrunte cptau proporii uriase cnd era vorba despre familia princiar. n curtea de la Versailles s-au petrecut multe evenimente interesante; unul ns a fost iesit din comun. Este vorba de asa numitul caz al furunculului lui Ludovic al XI-lea. Cronicile menioneaz c mpratul a avut parte de necazul unui furuncul suprtor. n ciuda ncercrilor de vindecare a fost nevoit s apeleze la mna iscusit a unor chirurgi. Evenimentul echivala n importan cu o mare descoperire stiinific. Astfel pe 18 nov. 1686, n prezena sefului de cabinet, a ministrilor si a mai multor doctori regele fu operat. Operaia reusi, drept pentru care, regele, foarte mulumit oferi sume colosale medicilor. n treact fie

spus, numai primului medic i-a fost dat suma de 300 000 de franci si un titlu nobiliar. Zile de-a rndul la Versailles nu s-a vorbit dect despre intervenia regelui. Cele mai mici detalii erau povestite si repovestite, fcnd s vibreze ntreaga curte de emoia evenimentului. Dac se ntmpla ca cineva s sufere de o boal asemntoare era un om fericit. I se fcea si lui operaia regelui, si se raporta suveranului c nc cineva a suferit aceeasi boal. Aceasta era o evideniere deosebit. Cel care avea sansa aceasta putea s fie promovat, primind un loc de frunte n ierarhia statului. S-a ajuns pn acolo, dup rapoartele medicilor, nct chiar si persoane care nu aveau un furuncul asemntor sau chiar care nu aveau deloc, s mearg n ascuns la medici si oferindu-le sume uriase de bani, s cear s li se fac si lor operaia regelui. Dup raportul doctorului Dionisie se spune c au fost cca. 30 de persoane care au intervenit cu bani grei s li se opereze furunculul inexistent. Aplicatie ntre voi s nu fie asa.... spune Isus -Mat 20:226, ci cel mai mare dintre voi s fie cel mai mic; si cel ce crmuieste ca cel ce slujeste-Lc. 22: 26. EVOLUIONISM Academia Francez era recunoscut printre scolile de prestigiu din Europa. Fontanelle era prim secretarul Academiei, avnd o contribuie remarcabil n desfsurarea activitii educative. Odat si-a invitat o parte din colegi la o recepie dat n casa lui. Dup mas a iesit n grdin , unde le-a artat ilustrilor savani un fenomen interesant. Erau cteva bile de sticl puse n btaia soarelui. Privii domnilor aceste bile, a zis Fontanelle, desi soarele cade direct pe ele, sus sunt reci, iar jos sunt calde, care credei c este cauza? Savanii le-au studiat, le-au nvrtit si au nceput s-si dea fiecare cu prerea. Toate prerile erau logice si bine argumentate. n cele din urm, Fontanelle, plictisit de attea ipoteze a spus: Domnii mei , cred c v pot comunica cauza real a acestui fenomen. Cu cinci minute n urm, am fost n grdin, atunci bilele erau calde sus si reci jos, le-am nvrtit si acum cnd dumneavoastr leai cercetat, iat c sunt reci sus si calde jos. Aplicatie n realitate lucrurile sunt mult mai simple. Teoriile seculare nu pot oferi o explicaie coerent si valabil cu privire la lumea lui Dumnezeu. Adevrul este simplu: La nceput Dumnezeu a fcut...- Gen 1: 1. FALS Organizaiile secrete naziste nu s-au mulumit s regizeze si apoi s susin n practic invaziile unor ri pasnice, ca Ceoslovacia, Polonia sau Frana. Odat ocupate, aceste ri, erau transformate n capete de pod, n vederea unei invazii mondiale, asa cum s-a si ntmplat de fapt. Existau si alte state care nu puteau fi atinse de masina de rzboi german. Una din aceste ri era Anglia. ntruct avea o economie bine dezvoltat ea putea fi o piedic serioas n calea scopului pe care si-l propusese. Pentru a-i paraliza economia prosper, nazistii au pus n scen o vast aciune secret, care viza contrafacerea Lirei sterline si aruncarea ei pe pia. Pentru aciune a fost numit comandantul Noiukos. Acesta a recutat diferii falsificatori si n secret le-a dat nsrcinarea s contrafac Lira sterlin. Unul dintre acestia, Wilhelm Hottl, a reusit n primvara anului 1942, un fals foarte bine realizat. Cu aceste rezultate au fcut o serie ntreag a Lirei, pe care au trimis-o printr-un delegat german, n Elveia , la una din bncile celebre, pentru verificare. Uimii c ei posed o

ntreag serie, experii au declarat: V felicitm c avei o asa colecie si v garantm c este n ntregime autentic.

Aplicatie
Falsificarea merge pn aproape la identificarea cu adevrul Dar nu este adevr. Aceast lucrare va fi fcut n mod desvrsit n timpul sfrsitului, pentru ca s amgeasc dac este cu putin chiar pe cei alesi. FAPTE - PORUNCI ntr-o insul pustie animalele au evoluat asa de mult nct ntr-o zi au zis: Hai s ne asemnm oamenilor si s ne facem zece porunci... n felul acesta s-au apucat si au scris cele zece porunci ale lor: S nu dormi sub mas, S nu zgrii coaja copacilor, S nu mri la vecin, S ii limba n gur... si altele. ntr-o zi a venit pe insul un om. S-au adunat animalele si l-au ntrebat : tii poruncile ? Care porunci? Pi, s nu dormi ... s nu zgri... s nu scoi limba... ! N-am auzit niciodat de astfel de porunci ! Atunci animalele, au rspuns: Dac nu stii poruncile pleac de la noi... Pleac Nelegiuitule ! i l-au alungat. Aplicatie n lipsa Legii fiecare si face propria lege. Tirania acesteia din urm poate fi greu de imaginat. n numele ei se poate merge, si istoria a demonstrat-o, pn la nimicirea celor care nu o accept. Nimicirea lui Isus Hristos este argumentul cel mai puternic. Sfatul apostolului Pavel este: Nu cei ce aud Legea sunt neprihnii naintea lui Dumnezeu, ci cei ce o mplinesc...- Rom.2: 12-15 FNTNA REGELUI ntr-o zi, un mare rege a cerut unui slujitor s scoat apa din fntna care se afla n grdina sa. Ai la dispozitie o singur gleat, cu care vei scoate apa si un cos n care o vei turna. Pentru munca aceasta ai la dispoziie o singur zi. Slujitorul s-a apucat de lucru fr nici o tragere de inim. Fntna era adnc, cu mult ap, munca era obositoare si pe deasupra turnarea apei n cos era fr nici o logic. Dac n-ar fi fost porunca regelui, ar fi prsit bucuros munca aceasta fr sens. S-a gndit ns: dac regele a poruncit eu trebuie s ascult. n cele din urm dup aproape o zi de munc istovitoare, a dat de fundul fntnii. Ultimile glei de ap le scotea pline de noroi adunat de pe fundul fntnii. Cnd s-a apropiat seara a venit si mpratul. Slujitorul era obosit si dezamgit de iraionalitatea muncii lui. Spre surprinderea lui ns, l-a vzut pe domnitor ndreptndu-se spre cosul plin de nmol, si dup puin cercetare scond din acesta un inel de aur cu o piatr de diamant foarte preioas. Cu o zi nainte, pe cnd privea n fntna lui minunat, regele pierduse bijuteria, asa c acum se bucura c o regsise. Se ntoarse ctre slug spunndu-i: Ai fost credincios n slujba pe care ti-am dat-o, de azi nainte vei fi supravegetorul casei mele. Aplicatie Biblia spune : tot ce gseste mna ta s fac, f cu toat puterea... - Ecl. 9: 10 ; Dimineaa samn smna, si pn seara nu lsa mna s se odihneasc, fiindc nu stii ce va izbuti... -Ecl.11:6 . Uneori suntem tentai s raionalizm si s abandonm lucrarea lui

Dumnezeu, dac nu corespunde ideologiei noastre. Exist tentaia s schimbm slujba cu una mai raional, mai eficient si mai folositoare. Cu toate acestea noi trebuie s lucrm. Abia la sfrsit vom nelege adevrata raiune a lucrului. Dac vom avea puterea s rmnem credinciosi, Dumnezeu ne va zice n cele din urm: Bine rob bun si credincios...- Lc. 19: 17 FRNICIE Era anul 1094. La papa Urban al II lea se prezent, un om mbrcat n haine de pelerin. nalt, uscat si slbit pn la epuizare, cu privirea trist si faa osoas, trda o suferin ascuns. Se recomand, Petru din Amiens, supranuit si Pusnicul. Spunea c vine direct din Palestina si c are un mesaj special pentru pap din partea patriarhului de Ierusalim. A fost o ntlnire misterioas care a durat mai mult timp. Rezultatul acestei ntlniri a fost nasterea ideii de cruciad. Cinci ani mai trziu, n 1099, sub conducerea lui Petru din Amiens, porneste prima cruciad pentru eliberarea Ierusalimului. Asediul reuseste si totul este trecut prin ascuisul sbiei. Turci, evrei si chiar crestini, toi erau ucisi. Dac ai fi fost acolo, spune Florentina Cazan n cartea Cruciadele, picioarele vi s-ar fi nrosit pn la solduri de sngele celor ucisi... Ce s spunem, nici unul nu a fost cruat, toi au fost ucisi, brbai, femei si copii ntr-un spectacol care te umplea de groaz si dezgust. Dou zile orasul a fost plin de flcri, fum , cenus, snge si urlete de groaz. n sfrsit, a treia zi, trezii parc dintr-un cosmar si-au adus aminte de scopul pentru care veniser; s se nchine la mormntul lui Isus. S-au splat de snge, au lsat sabia si armura si cu picioarele si capetele goale asemenea celor mai pasnici peniteni, vrsnd lacrimi de cin au fcut procesiunea. Tancred de Sicilia, cel care cu o zi nainte jefuise aurul din aceeasi mnstire acum se ntorcea cu faa umilit implornd mil si iertare. Aplicatie Frnicia nu are limite. Dup cum n vremea Domnului Isus conductorii religiosi ai vremii si mascau propria ticlosie sub haina neprihnirii, la fel si astzi, fariseii moderni vor face acelasi lucru. Nu degeaba Mntuitorul i numeste morminte vruite... pline de orice necurie - Mat.23:27,28. FERICIRE SECRETUL LUI MARINO Nu este nimeni care s nu doreasc fericirea. n dorina de a o gsi cu orice pre, oamenii au asociat-o diferitelor locuri, tradiii sau obiceiuri. n insula Hokkaido din Japonia se gseste lacul Akon, situat ntr-un crater vulcanic ntre munii Oakan si Makan. Lacul se afl intr-o zon foarte frumoas de aceea este vizitat de muli turisti. Ce este special totusi la acest lac este faptul c el este socotit ca un loc al fericirii. Aceasta datorit unei plante numit Marino, care se spune c aduce fericire celui care are norocul s o priveasc. Marino creste numai n acest lac. Datorit acestui fapt este una din cele mai rare plante de pe faa pmntului. n plus ea trieste n adnc si nu iese la suprafa dect cnd apa este perfect linistit si razele soarelui nclzesc apele. Cnd bate vntul, Marino st ascuns n adncuri. ncercrile de aclimatizare au fost fr succes. Ea trieste numai n apele lacului Akan si nu poate fi vzut dect cnd este vreme bun. Din aceast cauz, Marino este una din cele mai preuite flori din lume, fiind socotit surs a fericirii. Aplicatie ntr-o lume nefericit, cei cu inima fr prihan sunt fericii- Ps. 64: 10 ; Mat. 5. Fericirea, zice David, vine de la Domnul Tu esti Domnul meu , tu esti singura mea

fericire!- Ps. 16: 2. Dumnezeu este fericit (1 Tim. 1: 11) si doreste s fac fericii pe fii Si. Dragostea - Marino floarea fericirii, apare doar acolo unde condiiile sunt prielnice. Ea nu poate fi aclimatizat si asta o face cu att mai rar n zilele de astzi. Dac ai sansa s o vezi poi fi fericit. FERICIRE O veche poveste oriental spune c un prin care dorea binele poporului su a chemat odat doi nelepi si i-a ntrebat ce s fac pentru ca s aduc fericirea n poporul su. Pentru a gsi rspunsurile cele mai potrivite le-a dat rgaz de cteva luni. La vremea stabilit, cei doi nelepi s-au ntors avnd rspunsul pregtit. Unul a adus cu el un sul cu o sut de legi care aveau s aduc fericirea poporului. Citindu-le, prinul, a rmas uimit de atta nelepciune. Erau acolo legi a cror aplicare putea aduce fericirea. La sfrsit si-a adus aminte si de cellalt nelept asa c l-a ntrebat si pe el. Acesta i-a rspuns: Stpne ca s-i faci fericit poporul nu ai nevoie de legi ci de dragoste. Aplicatie Este adevrat c legea n sine este o dovad a dragostei ns prea adesea legile uit s mai pomeneasc si de dragoste. Legea fr dragoste este absurd iar dragostea fr lege este imoral. Dragostea de Dumnezeu st n pzirea poruncilor Lui - 1Ioan 5:3. FERICIRE Exist o ilustraie foarte veche despre un om bogat, care era din nefericire si foarte bolnav. I s-a spus c se va vindeca numai dac va purta cmasa unui om fericit. El a chemat pe oamenii lui si i-a trimis s cumpere cmasa orict l-ar costa. Servitorii nu au gsit pe nimeni. Toi erau suprai, invidiosi, lovii de necazuri, lipsii de fericire. n timp ce se ntorceau dezamgii au ntlnit un tietor de lemne, gol pn la mijloc, care cnta n timp ce fcea munca lui grea. Cnd l-au vzut l-au ntrebat: Esti fericit? Da, le-a rspuns el, sunt fericit. Atunci s-au oferit s cumpere cmasa pe o mare sum de bani, la care el le-a rspuns: Nu am cmas. Aplicatie Fericirea nu depinde de ce are un om ci de ce este el. De cele mai multe ori fericirea este legat de lucrurile pe care le posed cineva, si nu de adevratele valori spirituale. n felul acesta se pregteste calea pentru nefericire. Ct priveste fericirea, Hristos a spus: Ferice de cine ascult Cuvntul lui Dumnezeu- Luc. 11:28. FIX Cato ( Marcus Porcius Cato 231-189 .Hr.), zis si cel Btrn, a fost cunoscut ca unul din cei mai nversunai adversari ai cartaginezilor. ntruct muli ani i-a petrecut pe cmpul de lupt, fiind martorul dezastrului de la Cannae, 216 .Hr., cnd Hanibal a spulberat armata romanilor de 85 000 de oameni, a adunat n suflet o ur nempcat mpotriva lor. Pe lng acestea, concurena economic si comercial practicat de cartaginezi, i-a ntrit convingerea c trebuie nimicit Cartagina. Ajuns membru n Senat, la btrnee a rostit urmtoarea fraz: Ceterum censeo Carthaginem esse delendam Dealminteri cred c trebuie nimicit Cartagina Repetarea obsesiv a acestui deziderat n fiecare discurs al su n senat, pe indiferent ce tem, ca si formul de ncheiere, avea s o fac celebr.

FOC Ai auzit de Focul Sfntului Anton ? Acesta n-a fost altceva dect o boal ciudat care a fcut ravagii n timpul Evului Mediu. Cronicarul Flodohrn ( 894 966) n Anale, relateaz c boala cuprindea minile si picioarele, care se negreau ca si cum ar fi fost arse de foc. n acest timp, bolnavul, simea o arsurt puternic si nu de puine ori striga: Ard, ajutor ... Din acest motiv boala a fost numit si Boala Celor care Ard. Bolnavii erau tratai n ospicii special amenajate, pe a cror frontispicii scria: Nemo in vanum peccatin Antonium Nimeni nu pctuieste fr s fie pedepsit de Anton. De aici s-a stabilit si denumirea: Focului Sfntului Anton. Aplicatie Biblia prezint focul n dou ipostaze: botezul cu foc- Lc. 3:16, (botezul cu Duhul Sfnt), Fapte 2:1-5 sau pentru cine nu-l primese, judecata prin foc 2 Pt.3:10-12; Mic.1: 4,7. Anton nu are nici un rol n economia mntuirii sau a judecii. Singurul care o face este Dumnezeu. FOC Dac ntr-o noapte de var vei aprinde o lumnare si vei deschide fereastra, n curnd vor aprea civa fluturi mici sau poate chiar mai mari. Atrasi de mirajul luminii care plpie se rotesc din ce n ce mai aproape, pn ce, parc hipnotizai se arunc direct n flacr. Dac reusesc s treac de partea cealalt se aleg doar cu aripile arse, dac se opresc ard complet sau se prbusesc n ceara topit. Dac au scpat la prima ncercare, parc nebunii se ntorc si se arunc din nou n foc pn pier. Specialistii au cutat diferite rspunsuri pentru a afla motivul acestei atracii care pur si simplu anuleaz instinctul de supravieuire. Explicaiile au fost mai multe, una ns este vrednic de reinut. Ea aparine cercettorilor francezi care au afirmat c fluturii mor mbtai de lumin. Explicaia porneste de la faptul c ochiul insectelor este alctuit dintr-un numr foarte mare de pri hexagonale, fiecare acionnd individual. Pentru exemplificare s-a artat c libelula are 20 000 de faete. n felul acesta imaginea flcrii, n contrast cu noaptea, apare separat pe fiecare faet a ochiului. Ceea ce pentru noi este o flacr simpl, pentru fluture este o imens mare de stele misctoare, care pur si simplu l fascineaz, atrgndu-l la pieire. Aplicatie Avalansa de ispite, ameeste sufletul. FORMALISM Puin lume a auzit despre insecta Clugri - Mantis religiosa. Ea trieste n Sudul Europei si poate fi ntlnit, mai rar, chiar si n Romnia. Comportamentul ei este vrednic de menionat pentru c este ncrcat de semnificaii. Atunci cnd st la pnd, are ambele membre din fa ncrucisate, capul sus si spatele puin aplecat, acoperit cu dou aripi, asezate una peste alta, dnd nfisarea unei mantii de clugr. Nemiscat, cu braele ncrucisate, ca pentru rug, st si asteapt cu stoicism s soseasc prada. Dac aceasta soseste, braul care pn atunci era mpreunat pentru rug, se desface ca un arc, ca un metru pliant, lovind mortal biata insect. O apuc imediat si o mnnc. O mnncasemenea unei adevrate fiar. Sfsie, rupe, nimic nu scap. Taie ca o

masin de tocat carne. Odat masa terminat, se aseaz n poziia de mai nainte. si mpreuneaz din nou minile, si apleac spatele si ridic capul ca pentru implorare. Indusi n eroare de aceste aparene, grecii o considerau ca fiind o fiin divin. Era numit si Profeta. Romanii purtau la piept si n cas efigia ei de bronz, convinsi c vor avea noroc. Unele popoare din Europa culegeau cuiburile ei si le pstrau cu sfinenie. Naturalistul Thomas Moufet, n sec XVI-lea, spunea c dac cineva se rtceste n pdure s se adreseze acestei insecte si gseste drumul spre cas. Odat cunoscut n adevrata ei nfisare, a nceput s fie repudiat. A fost botezat bestia care se roag lui Dumnezeu, iar oficial i s-a spus Mantis religiosa. Aplicatie n lista neagr din 2 Tim.3:1-5, sunt prezentate o serie de pcate ale oamenilor zilelor din urm. Concluzia, la aceast trist prezentare, se gseste n vers.5, unde se afirm c oamenii vor avea doar o form de evlavie. Pericolul unui adventus- mantis religiosa, este real si din pcate actual. GRADE Doctoratul, dup aprecierea istoricilor a fost introdus abia n sec. XII lea. Irnerius, un jurist roman, este considerat ca fiind cel care a introdus gradul n universiti. Prima decorare cu acest titlu, s-a fcut la Bologna n 1130, cnd un anume Bulgarus a fost numit doctor. Au existat si ciudenii legate de acest grad. Luther relateaz c Carolastad a fost numit Doctor n teologie, opt ani nainte ca s fi citit Biblia. Aplicatie Nimic nu este mare dac nu este sfnt si ca s poat fi sfnt trebuie s ntlneasc Cuvntul care sfineste- Ioan 14:14; Apoc.3:8 GREEAL Un negustor evreu, numit Simon, nu avea alt gnd dect s fac avere. Strngea ban cu ban, ndurnd lipsa si foamea cu gndul la ziua cnd va fi om bogat. Au trecut mai muli ani si Simon a ajuns bogat. Viaa lui s-a schimbat. i-a schimbat casa, hainele, modul de a vorbi si chiar modul de a se comporta. Era att de strlucitor c nu mai semna deloc cu negustorul de altdat. A ajuns la culme. Se considera fericit. Hotr s mearg undeva si s aniverseze clipa aceasta. si mbrc hainele cele mai scumpe, si lu plria si iesi n strad. Era plin de lume. Fcu civa pasi si deodat o trsur scpat de sub control l lovi de moarte, zdrobindul. Lacrimile ncepur s-i curg si si aduse aminte de Dumnezeu strignd : De ce Doamne? De ce m-ai lovit chiar astzi? Spre marea sa uimire Dumnezeu i-a rspuns: S-i spun drept Simon, nu te-am recunoscut...! Aplicaia se nelege de la sine. GRIJI Policrat, tiranul din Sama, i drui lui Anacreon patru talani de aur drept rsplat pentru poeziile lui valoroase. Emoionat poetul primi banii mulumindu-i din tot sufletul. Ajuns acas privi aurul, avea atia bani cum nici nu visase vreodat. Era bogat. Un gnd ncepu s l frmnte: Ce s fac cu banii? Tot gndindu-se poetul ncepu s-si piard linistea.

Nu putea s doarm , s mnnce, si cel mai ru s scrie. Dup ctva timp s-a ntors la domnitor cu talanii druii spunndu-i: Darul dumitale este deosebit de valoros, dar linistea sufletului meu nu are pre ! Aplicatie Mulimea banilor distruge linistea, iar fr liniste viaa nu are rost. O inim linistit, este viaa trupului spune Solomon Pr. 14:30 si cel ce ascult Cuvntul Domnului va tri linistit fr s se team de vre-un ru- Pr.1:33 IDEAL Plimbndu-se prin pdure un ursule a vzut o stnc. Nu era un munte, era totusi o stnc nalt. A hotrt s fac orice efort si s ajung n vrf. A nceput s urce, iar urcusul se fcea din ce n ce mai greu, ns perspectiva de a ajunge n vrf era suficient ca s-i dea noi puteri. Dup multe eforturi, n cele din urm, a ajuns n vrf unde era o pajiste minunat. Plin de bucurie a nceput s se rostogoleasc strignd Am ajuns... am ajuns... Deodat observ un vultur care sttea blazat si trist pe un col de piatr. Ursul i-a zis: Tu de ce nu te bucuri ? Nu vezi c am ajuns pe vrful stncii...? La care vulturul i-a rspuns: Da, numai c n timp ce tu ai urcat eu am cobort ! Aplicatie Aceeasi int pentru oameni diferii poate s nsemne urcare sau abandonare. Nu toi oamenii au acelasi ideal. Fiecare si are propriul ideal n funcie de modul cum ntelege si se raporteaz la via. Exist totusi o int spre care trebuie s ne ndreptm cu toii: Efes. 4: 13-15 s crestem n toate privinele ca s ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. IDENTITATE Unul din marii filosofi germani, mergea pe strad ngndurat, si cum la un moment dat era cu totul absorbit de propria meditaie, rupt de realitatea nconjurtoare, a lovit cu toat puterea unul din trectori. ocul a fost att de puternic nct omul suprat i-a cerut socoteal: Cine esti dumneata domnule? Cum i permii asa lips de atenie cnd mergi pe strad? Filosoful nu-si pierdu cumptul si ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic i-a rspuns omului: Drag Domnule ce n-as da s stiu si eu cine sunt; tocmai m gndeam la lucrul acesta si uite n ce npast am intrat. Aplicatie Identitatea noastr nu poate fi stabilit dect n raport cu identitatea lui Hristos. Fr adoptarea Lui avem toate sansele s intrm n ncurcturi serioas: Pe Isus l cunosc pe Pavel l stiu dar voi cine suntei ?- Fapte 19: 13-16. Istoria celor apte fii ai lui Sceva este remarcabil n sensul acesta. nfierea lui Isus ne d identitate (Gal 3:26) si, ne face, dac este cazul, cunoscui si de demoni. IDENTITATE n Odiseea lui Homer sunt povestite faptele de vitejie ale lui Ulise si ale tovarsilor lui. ntorcndu-se de la rzboiul Troiei, n cltoria spre cas, a avut parte de multe experiene dificile. n timpul navigrii pe mare, o furtun foarte puternic a mpins corbiile pe mal unde au fost nevoii s se refugieze. Locuitorii acestei insule erau ciclopii, uriasii cu un singur ochi, mnctori de oameni. Unul din ciclopi, numit Polifem ( tradus Mult faim), i-a prins pe cltori si i-a nchis ntr-o pester la usa creia a pus un bolovan foarte mare. n fiecare

diminea mnca cte doi din ei. n situaia aceasta dificil, Ulise a adunat pe toi tovarsii s alctuiasc un plan n vederea eliberrii lor. Au adunat toat rezerva de butur si cnd seara a venit planul era gata. Cu butura n mn, Ulise, s-a dus la gura pesterii unde sttea de obicei ciclopul. i -a dat s bea din licoarea ameitoare. I-a plcut mult si l-a ntrebat care i este numele: Numele meu este Udeis, adic Nimeni a rspuns Ulise. n timp ce fiara ameise de aburii alcolului tovarasii lui Ulise au pregatit un lemn ascutit pe care l-au nfipt cu toat puterea n ochiul adormit. La ipetele de durere ale ciclopului au venit tovarsii lui din alte pesteri si l-au ntrebat: Cine i-a fcut-o? Udeis - Nimeni, Nimeni... Ciclopii au dat din cap mirai si au plecat convinsi c tovarsul lor a nebunit. n timpul acesta Ulise si tovarsii lui au fugit, scpnd astfel de moarte. Aplicatie Adesea existena noastra este determinat de capacitatea de a renuna. Dac acceptm c suntem Nimeni- c suntem fr valoare, fr putere si fr speran , numai atunci putem fi salvai. nsusi Isus Hristos, pentru a salva omenirea s-a dezbrcat fcndu-se un Nimeni, n asemanarea crnii pcatului - Rom. 8:3; devenind un rob asculttor pn la moarte... si nc moarte de cruce- Filp.2: 6-9. IDOL Legendele spun c Zamolxis ar fi trit cndva si c, nzestrat cu daruri divine, avea puterea s profeeasc, devenind astfel preot si legiuitor. El nva credina n nemurirea sufletului si o via dincolo de mormnt. Unele izvoare din vechime par a confirma realitatea istoric a acestui personaj, identificndu-l cu un legislator care si-a desfsurat activitatea n sec. VI . Hr. Istoricul Herodot vorbeste despre el, prezentndu-l ca un fost sclav si elev a lui Pitagora. Dup ce a primit iniierea filosofic a plecat n Egipt pentru a cunoaste misterele religioase. De aici s-a ntors pe meleagurile natale n mijlocul geilor, pentru a le transmite cunostinele dobndite. Aplicatie Obiceiul sfinirilor s-a pstrat pn n ziua de astzi. S-a schimbat ritualul si persoanele, n rest se menine aceiasi idee pgn. n Deut. 4: 16, este scris foarte clar cu privire la lucrul acesta: voi s nu v stricai.. fcnd chipul unui om sau al unei femei... IERTARE Se povesteste despre Napoleon c pe cnd era n campania militar, unul din soldaii si a dezertat. Conform justiiei militare un asemenea gest se pedepsea cu moartea. Mama soldatului a venit cu ochii n lacrimi, pentru a cere viaa fiului ei. Ea ndrzni s ias naintea mpratului spunndu-i: tiu c dreptatea cere moartea dar eu nu cer dreptate eu cer iertare. Doamn, rspunse mpratul, fiul dumitale nu merit iertare, el este trdtor. mprate, rspunse femeia, stiu c nu merit, dar dac ar merita, nu ar mai fi vorba de iertare. Ceea ce cer eu este iertare. Surprins mpratul a spus: Ei bine, n situaia aceasta l voi ierta Aplicatie Omul este prea pctos ca s cstige favoarea lui Dumnezeu, indiferent ce ar face. Singura cale de scpare este s fac apel la mila Lui infinit. Rom.5: 6. INTRUSUL

Un arici plouat si tremurnd de frig rug pe un iepure s-l primeasc n culcus pentru a se nclzi puin: Fii bun si primeste-m puin si-i voi fi recunosctor. Iepurele se nvoi si fcu loc zgribulitului arici. La scurt timp, nclzit, ariciul ncepu s-si desfac epii, unul cte unul, asa c iepurele fu nevoit s se retrag. La nceput mai puin, la urm mai mult, pn iesi afar cu totul. Aplicatie Istoria fiecrui pcat se repet identic. La nceput pcatul este un umil supus, ulterior odat primit, devine concetean cu drepturi, ca apoi s sfrseasc prin a fi un aspru tiran. INACTIVITATE VAPORUL DE CORALI Exist o curiozitate aparte n Marea Coralilor aceasta se numeste Vaporul de corali. Este vorba de vasul american President James Madison care la sfrsitul celui de al doilea rzboi mondial a naufragiat lng atolul Kanton Eiland. Vaporul care se vede bine prin apa linistit si limpede din jurul atolului, a devenit alb-roz, fiind acoperit peste tot cu corali din specia coarne de cerb. Forma i-a rmas aceeasi, ns culoarea si nfisarea s-a schimbat complet. Scafandrii care s-au cobort sub ap pentru a ncerca ridicarea vasului, spun c lucrul acesta este imposibil, ntruct vasul este literalmente legat, cu zeci de mii de funii de corali. Aplicatie Imaginea unei corbii poate fi un simbol potrivit pentru a descrie misiunea unei Biserici. Existena ei se justific numai n raport cu capacitarea de a naviga. n momentul cnd o nav nceteaz s mai navigheze devine o epav. Orct de frumoas ar fi, va rmne o simpl epav. n vederea naintrii, apostolul Pavel spune adresndu-se Bisericii: ...s dm la o parte orice piedic si pcatul care ne nfsoar asa de lesne...-Ev. 12:1. INFLUEN Istoria parfumului se pierde n negura vremurilor. Se spune c la nceput era o soluie magic, care putea s mplineasc pentru cel care o folosea, visurile cele mai sublime, deschizndu-i poarta ctre divinitate ( per fumum prin fum ctre divinitate). A fost folosit de egipteni, n ritualurile mblsmarii, de greci, la ritualurile de purificare, de romani, la bile lor si de multe alte popoare. Dezvoltarea actual a industriei parfumului a dus la fabricarea de noi sortimente, foarte variate. Un produs nou este identificat dup trei note: o not pentru cap, o not pentru inim si o not pentru fond. Prima not corespunde elementelor usoare, care ies primele n eviden. Nota pentru inim, este numit si tema parfumului. Ea este dat de nuanele mai profunde si apar dup dispariia primei note. Nota pentru fond este cea mai durabil, care se dezvolt pe msur ce se estompeaz celelalte note. Aplicatie Fiecare poate s fac din propria existen un parfum nou, plcut, un miros de bun mireasm- Fil.4: 8. Primim si o not pentru ea. Nota cea mai mare va fi dat n funcie de ct de mult va dinui, ceia ce noi am fcut. INVIDIE n vechea Alexandrie, spune istoria, tria un clugr foarte credincios. Numele lui era

Lorenzo. Era cu totul rupt de cele lumesti si druit celor sfinte. nla multe rugciuni si scria mereu meditaii religioase. Vzndu-l, diavolul a hotrt s-l ispiteasc. A venit la el cu ispita belsugului si al unui trai linistit, clugrul a rmas imperturbabil scriind mai departe. A adus ispita plcerilor. Nimic! A venit apoi cu ispita poftelor crnii... Nici un rezultat. Clugrul scria mai departe meditaiile sale sfinte. Descumpnit vrsmasul a nceput s se frmnte: Ce ispit ar putea aduce pentru a face pe clugr s pctuiasc? i tot frmntndu-se dintr-odat a gsit. Ochii i-au lucit de bucurie. S-a apropiat de urechea clugrului si i-a soptit ceva la care acesta tresri, lovind cu mna climara de cerneal care se rsturn peste paginile scrise... La urechea lui vrsmasul i spus: Colegul tu de chilie a ajuns episcop n Constantinopol... Aplicatie Nimeni nu scap de ispita invidiei. Mai degrab sau, mai trziu ea va ncerca pe fiecare om. Este foarte periculos, pentru c o dat acceptat va duce la formarea unei atmosfere otrvite, dominate de spiritul competiie. ISPITA Se spune c un clugr, numit Antonie, s-a retras n pustie, ducnd acolo o via de mare nfrnare. Zile lungi de post , rugciuni nesfrsite si multe nopi nedormite. Diavolul l urmrea mereu, venea la el cu multe ispite si n multe chipuri ns el era att de veghetor nct nu putea s-i fac nimic. Tradiia spune c odat, n amurg , diavolul a venit la el n chipul unei fiine frumoase dar ntunecate. Din cutele mantiei pe care o purta, se vedeau iesind mai multe sticle. L-a ntrebat dac nu vrea s guste din licorile lui. Hotrt Antonie l-a refuzat, dar l-a ntrebat de ce poart attea sticle. Atunci diavolul i-a rspuns: Cnd m ntlnesc cu un om i art sticlele mele, sunt multe si variate, att de variate nct atrag pe oricine. i dau s guste. Iar el va gusta din cea care i place mai mult. Odat ce a gustat va dori s bea din nou si n chipul acesta va veni dup mine. Astfel oamenii vin fr s stie n mpria mea. Aplicatie Beia ncepe cu paharul cel mic. Odat acceptat ispita vine si nenorocirea. Sfatul Scripturii este: Nu te uita la vin- Pr.23:31; Is.5:11; Ef.5:18. ISPITA Arhimandrtiul Cleopa spunea: Domnii mei, cnd esti la oras, diavolul vine sub diferite chipuri: un prieten , o carte, o femeie, un dusman, etc. Cnd esti n singurtate el vine personal. IUBIRE Mariana Alcoforado, nefericita clugri a Ordinului Sfnta Clara si autoarea Scisorilor portugheze, este un exemplu remarcabil de iubire pasional si necondiionat n ciuda tuturor greutilor. Trimis la vrsta de 12 ani n mnstire, din ordinul prinilor, ajunge clugri fr voia ei. Civa ani mai trziu cunoaste pe locotenentul Noel Butor de Chamilly pentru care va nutri o dragoste adnc. Regulile mnstiresti, pedeapsa si chiar plecarea locotenentului nu aveau s-i micsoreze pasiunea. Exilul ei a devenit un exil n propria-i iubire. Toat viaa l va iubi. Aceasta dragoste a fost crucea ei, care a purtat-o pn la mormnt. Pentru mine,

spunea ea, singura religie este s iubesc, s iubesc fr margini.. Aplicatie Pentru muli, religia este golit de lucrul cel mai preios dragostea. Devine o sum de reguli si rnduieli care ncearc s domoleasc spiritul, dar care la urm l las tot att de gol ca la nceput. Dragostea adevrat nu se supune si nu poate fi ucis de nici o regul. Ea vine de la Dumnezeu si nu va pieri niciodat- 1 Cor 13:13. IUBIRE NEPOTRIVIT Se stie c egiptenii iubeau pisica pn la adorare. Dac se ntmpla s moar, familia purta doliu si fcea tot posibilul s o mblsmeze. Ei ajunseser chiar s o venereze, asociindo cu nchinarea la zeia Isis. Scriitorul Constant Mihilescu, n cartea Necunoscuta lume a animalelor, relateaz un fapt aproape de necrezut, petrecut la vechii egipteni, cu privire la dragostea lor nemsurat, pentru pisici. Cambyse, regele persilor, dorea s pun stpnire pe bogata delt a Nilului.Pentru aceasta trebuiau s cucereasc orasul Peluse, care apra trecerea spre delt. Orasul era fortificat si bine aprat de egipteni. Dup mai multe luni de asediu, se vedea c nu avea nici o sans s cucereasc orasul. Din ntmplare descoperi arma secret- pisica. Hotrt s dea atacul decisiv, porunci cu mai multe zile nainte soldailor, s-si procure fiecare cte o pisic, s o hrneasc si s o ngrijeasc cu cea mai mare atenie. n ziua stabilit pentru atac, fiecare soldat a pornit la lupt innd cu o mn sabia si cu cealalt pisica. Alertai de miorliturile sutelor de pisici, egiptenii au urcat pe ziduri, gata de lupt. Cnd au vzut pisicile, au rmas ca trsnii de un fulger, au aruncat armele si s-au predat. Pisica era sfnt pentru ei, asa c au preferat mai degrab s fie robi sau s moar dect s-i fac ceva ru. Aplicaia se nelege de la sine. MPOTRIVA LUI DUMNEZEU Cunoscutul doctor David Livingstone, povesteste o legend a tribului A-Luyi, n care oamenii au ncercat s ajung la Dumnezeu. Potrivit acestei relatri, cu mult timp n urm, zeul Nyambe, care era personificarea soarelui, locuia pe pmnt. Suprat de oameni s-a urcat n cer de unde a nceput s trimit razele sale fierbini. Adunai l-a sfat, oamenii au hotrt s-l ucid zicnd unii ctre alii: S-l ucidem pe Nyambe! Zis si fcut. Ca s poat ajunge la zeu, au nceput s pun stlpi, unul peste altul, crndu-se pe ei. Lucrarea a naintat dar cnd au ajuns foarte sus, stlpii au nceput s se clatine, din ce n ce mai tare, semn c oamenii trebuie s se opreasc. Ei nu s-au oprit, punnd mereu noi stlpi, urcnd mereu ali oameni pe ei. n cele din urm stlpii s-au prbusit si toi ci erau crai au pierit. Experiena aminteste de Turnul Babel. MPREUN SIMIRE ntr-o noapte friguroas, unul din discipolii lui Francisc de Assisi, l-a descoperit pe acesta drdind de frig si umblnd n toiul iernii dezbrcat. De ce umbli pe frigul acesta dezbrcat? l-a ntrebat el cu uimire. Frate, a rspuns de Assisi, mii si mii de frai si surori sufer de frig n clipa asta, n-am cu ce s-i ajut si s-i nclzesc, asa c sufr alturi de ei.

Aplicatie Un crestin blocat n teorie nu-i mai bun ca un pgn. Religia curat este s cercetm pe vduve si pe orfani n necazul lor... Iacov 2:7, iar dac cineva este gol si lipsit s fie nclzit- Iacov 2:15-16. La judecata neamurilor, Mat 25: 31-46, Domnul va da mntuirea numai celor care au dat de mncat, de but sau de mbrcat celor strini. NCERCRI MUZICA APELOR Natura ascunde multe minuni neexplicate pn astzi. Una din aceste minuni este legat de zgomotul cascadelor n care se aude ntodeauna foarte limpede acordul do major. Cele patru sunete, do mi sol si fa , avnd rol de bas, se aud foarte clar. n funcie de volumul (debitul), cascadei unele tonuri se aud mai slab, altele mai puternic, astfel este cazul lui do sau sol, ns ele se aud limpede. Aplicatie Exist tonaliti sufletesti care se aud cel mai bine n mijlocul ncercrilor. Apostolul Pavel spune: ncercarea credinei voastre s aib la urm, lauda.slava si cinstea la artarea lui Isus Hristos- 1 Pt. 1: 7. NCERCARE AN-NA VINE n celebra grot a lui Fingal se petrece un fenomen cu totul deosebit. Atunci cnd ptrund, valurile se lovesc de pereii de bazalt, producnd sunete armonioase. Acestor sunele li se datoreaz si numele celtic al gropii: Anna-vine, adic Grota armonic. Pereii sunt formai din coloane frumoase de bazalt, nalte de 16-17m, cu mai multe ferestre prismatice, care, atunci cnd sufl vntul, sun toate ca acordurile unei orgi. De remarcat este faptul c atunci cnd marea este linistit sunetele sunt slabe, nebgate n seam. Cu ct valurile sunt mai puternice si vntul mai puternic, cu att sunetele armonice sunt mai limpezi si mai frumoase. Aplicatie Exemplul acesta ne poate sugera faptul c evenimentele cele mai dureroase pot fi prin intervenia lui Dumnezeu, transformate n ocaziii minunate de laud. Cu ct ncercare este mai mare cu att intervenia lui Dumnezeu va fi mai puternic, iar ocazia de laud va fi pe msur. Despre Pavel si Sila n nchisoare din Filipi, stim c n noaptea persecuiei, ei ludau pe Dumnezeu. Fapte 16: 22-23. NCHINARE FALS Despre Louis XI al Franei se stie c era un militant activ n favoarea Bisericii Catolice. Pentru a-si demonstra atasamentul fa de credina catolic a hotrt s nchine ntreaga Fran Fecioarei Maria. Pentru aceasta a organizat o srbtoare solemn n anul 1478, n care a dedicat Maicii Domnului , ntreaga Fran, fr sa-si pstreze nimic pentru sine. Atitudinea sa ulterioara, de stpn, a artat c actul de dedicaie a fost o simpl formalitate. INCOTRO ? Se spune despre Oliver Wendell Holmed, unul din cei mai importani judectori ai Curii Supreme din SUA, c la vrsta de 88 de ani si pierdea usor memoria.

Odat cltorea cu trenul si cnd a venit controlorul a descoperit surprins c nu gseste biletul. Dup ce l-a cutat cu atenie, controlorul, care l-a recunoscut pe celebrul jurist i-a zis: Nu v necjii Domnule, sntem siguri c avei biletul, de aceea, nu trebuie dect ca atunci cnd vei ajunge la destinaie si vei gsi biletul, s-l punei la post pe adresa noastr. Drag domnule , a rspuns judectorul, problema nu este - Unde-mi este biletul , ci unde merg eu ? Aplicatie Sunt o mulime de oameni care nu stiu ncotro merg. Drumul le este dictat de mprejurri si evenimente. Dac vremea este bun se deplaseaz ntr-o parte dac nu n alta. Astfel de oameni sunt dusi de vnt, ncoace si ncolo..- Iacov. 1:6 si nu vor primi nimic de la Domnul - vers.9. NFUMURARE Vntul, spune Antoaine de Saint Exupery, nu are nici miros, nici greutate, nici culoare. si d seama c exist cnd culc la pmnt holdele de gru. Exist, gndeste el, pentru c fac pe alii s se ncline. Aplicatie Profetul Isaia spune: Omul va trebui s-si plece n jos privirea semea si ngmfarea lui va fi smerit...- Is 2: 9, 11-17. Numai Domnul va fi nlat. NELARE n cartea lui S.Smiles, Ajut-te singur, sunt menionate cazuri celebre de oameni care au reusit n via. Mai neobisnuite sunt cazurile oamenilor care au avut esecuri lamentabile. ntre acestea este relatat cazul lui Frederic cel Tare, regele Poloniei. Alchimistii Evului Mediu erau unanim interesai s descopere soluia care poate schimba orice metal n aur. Aceast idee era att de mult vehiculat, nct ajunsese s fie acceptat ca fiind posibil. La Berlin unul dintre ucenicii farmacistului Zorn, numit Bottger, la numai 17 ani uimea lumea cu stirea c el poate transforma arama n aur. iretlicul era asa de bine realizat, nct nsusi regele Frederic I i czu prad. Auzind vestea incredibil, regele Poloniei, Frederic cel Tare, hotr s-l primeasc regeste, cu condiia s-i ncredineze secretul. Acceptnd, tnrul s-a bucurat pentru un timp de cele mai mari favoruri. Somat s-i ncredineze secretul, Bottger, oferi mpratului, care se afla la Varsovia, o mic fiol care coninea un lichid rosiatic, care dup spusa sa putea transforma n aur orice metal. Transportat n mare tain, fiola, a ajuns la Varsovia, n mna mpratului. Acesta deplin ncredinat de adevrul spus de savant s-a grbit s-si procure sorul de alchimist si ntr-o camer secret a palatului s ncerce marea descoperire. Esecul fu pe msura asteptrilor. n ciuda acestui fapt, el consult instruciunile si descoperi c nainte de operaie trebuia s-si mrturiseasc pcatele. Un episcop a fost adus la palat si mpratul svrsi ritualul, primind binecuvntarea bisericii pentru obinerea aurului. Rezultatul nu fu nici de ast dat mai bun, iar mpratul fu obligat s nvee o lecie usturtoare despre nselare. NTRZIERE Un patron al unui mare magazin dorind s-si fac reclam a organizat un concurs si cstigtorului i-a permis s-si aleag tot ce doreste din magazinul su, cu o singur condiie, avea 10 minute la dispoziie.

Omul se considera fericit. Zece minute erau mai mult dect suficiente ca s ia o mulime de lucruri. Mai nti a probat un costum, a ales apoi un covor si alte cteva lucruri. n timp ce alerga de la un stand la altul, adunnd lucrurile, patronul i-a spun: Domnule mai avei zece secunde. Speriat, omul a rupt-o la fug apucnd o pereche de ciorapi dintr-o vitrin. Aplicatie n sperana c Domnul ntrzie. Muli caut s apuce ct mai mult din lumea aceasta. Cu toate aceste Domnul nu ntrzie cum cred unii , spune Petru, ( 2 Pet. 3:9) si cu toate c are rbdare ca toi s vin la pocin, totusi pentru muli ziua aceea va veni ca un hovers. 10. NELEPCIUNE Se spune c odat a venit naintea mpratului Solomon doi brbai evrei care se aflau ntr-o aprig disput.Primul a zis: Mrite rege, am vndut acestui brbat doi acri de pmnt. nelegerea a fost fcut cu rnduial. Lucrnd pmntul, el a dat peste o comoar, care cu siguran este a lui. Eu am gresit c nu am descoperit-o mai devreme. El vine acum la mine s anuleze trgul spunnd c comoara este a mea...Cum s fie a mea !? Este a lui, i-am vndut totul iar vnzarea este definitiv. Cellalt strig: nseltorule, comoara este a ta, apoi continu; mprate am cumprat pmntul si nu comoara. Nu este corect s dau civa bani de argint pe pmnt si s gsesc n schimb atta aur. E nedrept. Spune-i omului s-si ia comoara napoi... mpratul s-a uitat cu luare aminte la amndoi si a zis: Avei copii ? Da au rspuns amndoi. Tu ce ai ? l-a ntrebat pe primul evreu. O fat, mprate, o fat de 19 de ani, Iar tu ? ntreb pe al doilea evreu. Un biat de 25 ani. mpratul se gndi o clip si spuse: Iat hotrrea mea, copiii se vor cstori iar comoara va fi zestrea lor de nunt NVIERE Un misionar a fost chemat ntr-o familie de musulmani a c ror fic de 16 ani a murit. Tatl fetei i-a zis: Ce i-ai fcut fetei mele ? Nimic! , a rspuns misionarul. Mama a intervenit: Cum putei s spunei c nu i-ai fcut nimic, cnd ea a murit zmbind ! Musulmanii nostrii nu mor niciodat asa... Aplicatie Exist o ndejde care ne ajut s murim altfel, zmbind. Este ndejdea nvierii si a mntuirii n Isus Hristos - 1 Cor 15: 20-21. JURMNT Dorina de rzbunare de cele mai multe ori orbeste mintea si o face n stare s calce orice legmnt, folosindu-se totodat de cela mai viclene siretlicuri. Un exemplu remarcabil este al conductorului persan, Amasis. n dorina de rzbunare a morii prietenul su Arkesiolaos, a hotrt s nimiceasc ntreaga cetate Barca, n care s-a complotat moartea acestuia. Adunnd o oaste puternic, a asediat cetatea timp de nou luni fr succes. Toate atacurile au fost respinse. Pentru a ncerca s ptrund n cetate au spat tuneluri pe sub ziduri, dar au fost descoperite de un mester aurar, care asculta cu un scut de aram. Dup lungi eforturi si de o parte si de alta s-au hotrt s pun capt conflictului, ajungnd la o nelegere.

n realitate, conductorul persilor Amasis, pregti un viclesug, prin care s nimiceasc cetatea, care nu putea fi biruit. Pentru realizarea lui a pus s sape, peste noapte, o groap lat, pe care asez podele de lemn si pe deasupra presr pmnt la fel ca locul din jur. La revrsatul zorilor chem pe conductorii cetii s stea de vorb. n cele din urm czur la nvoial s ncheie conflictul, cu condiia ca cetatea s fie deschis si fiecare s intre sau s plece dup cum doreste. Pentru a pecetlui legmntul au jurat c atta timp ct pmntul rmne sub picioarele lor va dinui si jurmntul acesta. Imediat dup ncheierea tratatului barceenii au deschis porile cetii si au permis oricui s intre sau s plece. Imediat persii au surpat puntea ascuns cu pmntul de pe groap si au nvlit nuntru. n felul acesta ei nu puteau fi acuzai c au clcat jurmntul. Apoi au nimicit ntreaga cetate. Aplicatie Acest mod de procedur este specific vrsmasului. De fiecare dat cnd jur si face promisiuni el st pe o groap care este gata s se surpe. Odat cu surparea ei se prbusesc toate promisiunile si fgduinele lui. JUSTIIE Mahomed obisnuia s spun c o or de administrare a justiiei echivalez cu saptezeci de ani de rugciune. Aplicatie Convenabil pentu Mahomed s fac justiie. M ntreb ce s-ar fi fcut dac ar fi fost sclav; oare ar fi pronunat aceleasi cuvinte. Probabil c ar fi preferat mai degrab s se roage...Nu judecai spune Scriptura , ca s nu fii judecai- Rom.14:13. LANUL ntre legendele orientale, exist o relatare foarte veche, n care ni se povesteste despre un fierar care se ocupa cu facerea lanurilor. Era att de iscusit nct reusea s desfac orice fel de lan si la rndul lui fcea lanuri pe care nu le desfcea nimeni, nici chiar el. Odat, spune legenda, mpratul s-a suprat pe el si a poruncit strjerilor s-l arunce n temni, legat n lanuri. Rznd n sinea lui, de hotrrea mpratului, nu si-a pus nici o problem, convins c va desface lanul si va scpa. Cu ncredere a nceput s verifice verigile, cutnd-o pe cea slab... Deodat, constat cu stupoare c lanul cu care fusese legat era un lan fcut de el nsusi si nu putea s fie desfcut. Aplicatie n via, lucrul cel mai trist nu este c ne pierdem libertatea, ci c ne-o dm noi de bun voie. Nu faptul c ni se pun lanuri este lucrul cel mai greu, ci acela c suntem legai cu lanurile pe care noi nsine le-am fabricat. De fiecare dat le fabricm pentru alii, uitnd c intr-o zi am putea s fim si noi legai. O asemenea nlnuire poate avea, din pacate, urmari vesnice. LCOMIE ncepnd cu mijlocul veacului al VII-lea .Hr., n Asia Mic, sub conducerea lui Midas, s-a ridicat regatul Frigiei, vestiti pentru gloria si strlucirea lui. Poeii Ovidiu si Plutarh descriu cteva episoade interesante din viaa acestui conductor de stat. ntre altele se

aminteste de o legend n care Midas, regele ntemeietor, obinuse darul de a transforma n aur orice obiect pe care l atingea. Bucuria lui si a supusilor lui nu cunostea limite, vznd grmeziele de aur care ieseau din mna lui. Usor de nchipuit c darul acesta s-a transformat curnd ntr-un mare blestem, ntruct chiar cnd era nfometat, bucatele se schimbau si ele n aur. Pentru a scpa de acest blestem, legenda spune ca mpratul s-a adresat zeilor, care i-au pus condiia s primeasc urechi lungi de mgar, pedeaps pentru lcomia lui. Legenda spune c le-a primit. Aplicatie Dac pedeapsa pentru lcomie ar rmne si astzi aceeasi, am rmne surprinsi ci semeni de-ai nostri ar purta urechi de mgar. ns am fi de-a dreptul ngrozii cnd privindune n oglind vom descoperi c noi nsine le avem. Vedei, spune Mntuitorul, si pzii-v de orice lcomie de bani...- Lc. 12:15. LCOMIE -NELCIUNE n secolul al XV-lea, alchimia era privit ca o stiin de viitor. Misterioasele combinaii chimice, adesea erau folosite mpreun cu magia si chiar nselciunea. Unul dintre acesti alchimisti, pornit pe cstig, a nceput s pretind c poate transforma orice metal n aur. Ca atare s-a prezentat naintea Papei Leon X, care avea renumele de protector al stiinelor, pretinznd c poate schimba metalele n aur si c lucrul acesta merit s fie recompensat. Papa a acceptat, invitndu-l s revin peste cteva zile. Cnd alchimistul s-a ntors, dup fgduiala fcut, nu mic i-a fost surpriza s descopere c Papa i drui o pung ...goal. La aceasta el adug: Dac tot stii s schimbi metalul n aur, cred c nu-i nici o problem cu banii. Asa c doar punga i lipseste! Aplicatie Mntuitorul vorbeste de nselciunea bogiilor care neac Cuvntul lui Dumnezeu Mat.13: 22. n numele lcomiei de cstig ntodeauna vor fi oameni nselai. Rom.1: 29. Numai c nselarea nu vine niciodat singur, si nseltorul este prad aceleiasi nselciuni. Este amgit si cade n propria capcan pe care a ntins-o. Pr. 26: 27-28. LCOMIE ntr-un trg de ar, un btrn vindea viermi. n chip neobisnuit striga: Dau un vierme pentru o pan de ciocnitoare... Striga de se auzea pn departe. Nimeni nu era interesat de viermi si mai ales nimeni nu avea pene de ciocnitoare. n timpul acesta o ciocnitoare auzi strigtul btrnului si lacom din fire s gndi c nu-i nici o primejdie dac va da doar o singur pan pentru un vierme gustos. Viermele era att de bun c pe loc se hotr s-i mai dea una... si nc una... Si asa se fcu c rnd pe rnd ddu toate penele n schimbul viermilor. Cnd btrnul termin viermii, stul hotr s-si ia zborul... ncercare zadarnic, fiindc fr pene nu se clinti nici un pas. n felul acesta a ajuns o prad usoar. Aplicatie Btrnul diavol stie c este greu s te fac s gusti prima ispit. De aceea oferta este fcut s fie foarte atrgtoare, pe msura poftei tale, schimbul este rezonabil si nu se ntrevd consecine viitoare. Tentaia este foarte mare. Doar s gusti. Odat ce ai gustat, prad lcomiei i vei distruge ntreaga via -1 Cor.6:10. LCOMIE

Vechii eschimosi aveau un obicei ciudat de a vna lupii. n lungile nopi polare, cnd frigul nghea totul, eschimosii iau un cuit foarte bine ascuit, pe care l acoper cu mai multe straturi de snge. Sngele nghea pe lam, asa c nu se vede nimic. Fixeaz cuitul apoi cu lama n sus, ntr-o crptur de stnc, n asa fel ca s nu poat fi desprins. nfometat, lupul descoper, datorit mirosului foarte fin, cuitul, pe care ncepe lacom s l ling. Linge din ce n ce mai repede. Ajunge n curnd la lama cuitului dar odat patima aprins nu sesizeaz diferena si linge cu lcomie mai departe. Frigul nu-l face s simt durerea iar pofta este din ce n ce mai mare, n timp ce si linge propriul snge. n curnd cade mort n zpad. Aplicatie Sunt muli care se apropie de ispite. Sunt att de atrgtoare. Alcoolul , tutunul, drogurile si attea altele sunt experiente fascinante. nceputul pare frumos, curnd ns pofta se aprinde. Este greu s te opresti aici, nici nu se mai poate. O patim nversunat pune stpnire pe suflet si n inconstien omul si jertfeste propria via. LEU Fabulistul Loqman relateaz o fabul interesant. O iepuroaic a ntlnit ntr-o zi o leoaic si i-a zis: Eu fac n fiecare an o mulime de pui, iar tu nu poi s faci dect unul! Ai dreptate, i-a rspuns leoaica, eu fac doar unul, dar l fac leu. LIMBA Tradiia islamic spune despre Mahomed c a cltorit la cer, unde a primit revelaia divin si nvturile pentru poporul su. ntre altele , spune tradiia, a vzut un nger cu 70 000 de capete, fiecare cap avea 70 000 de fee, fiecare fa avea 70 000 de guri, fiecare gur avea 70 000 de limbi si fiecare limb spunea 70 000 de cuvinte. Dac facem un calcul simplu descoperim c acest nger spunea ntr-o secund 23 520 000 000 000 000 000 cuvinte. Aplicatie Cu siguran nu ajungem la un asa volum verbal, ns uneori, n momente de suprare, debitul verbal creste vertiginos. Din pcate aceasta se ntmpl de cele mai multe ori n detrimentul nostru. Sfatul lui Solomon este plin de nelepciune; Cine vorbeste mult nu se poate s nu pctuiasc...- Pr. 10:19. LOVIRE Ionel era un bieel de 9 ani. Locuia de ctva timp la bunicii lui. Singura lui treab era s aduc vaca de la psune n fiecare sear. n rest era tot timpul liber s se joace. ntr-o sear, pe cnd se ducea s aduca vaca, a vzut n mijlocul rului pe lng care trecea, un crd de gste iar n mijlocul lor un gscan foarte frumos. Parc plin de ciud pentru frumuseea lor a luat o piatr si a aruncat-o cu putere n mijlocul gstelor, lovind drept n gscan. L-a lovit att de ru nct acesta abia putu pleca de acolo. Mulumit de isprav si continu drumul la islaz. Cnd se ntoarse cu vaca, surprins, descoperi pe bunicul stnd pe prisp , cu gscanul mort n brae. Bunicul cltin din cap si spuse: Bietul gscan, cred ca numai curcanul l-a lovit asa de ru c a murit. Am s-l tai . A doua zi spre durerea lui Ionel bunicul a tiat si curcanul.

Aplicatie Dm uneori cu pietre n alii fr s stim c lovim de fapt n familia noastr. Tragedia este c pe deasupra mai si tcem... LUMINA Thomas Edison, iventatorul becului, era cunoscut ca un om amabil si perseverent. n vederea marii lui invenii muncea fr oprire zi si noapte. n cele din urm, dup multe luni de munc, ntr-o noapte, trziu, reusi. Din bulbul de sticl strlucea o lumin minunat. Era fericit. Plin de bucurie, alerg s povesteasc soiei sale care dormea n alt camer. Somnoroas ea a rspuns: Tom, te rog stinge lumina si vino si tu n pat. Aplicatie Somnolena spiritual ntunec marile adevruri. Ne face incapabili s le sesizm. De aceea profetul Isaia spune: Scoal-te, luminez-te, cci lumina ta vine...- Is.60:1. LUMINA Poetul persan Saadi povesteste c odat, un om foarte curios din fire, a ntrebat un licurici: De ce nu strlucesti dect noaptea? tii, eu nu am cas, stau tot timpul afar, zi si noapte, de aceea lucesc tot timpul, dar cnd soarele este pe cer nu am nici o putere. n raport cu Dumnezeu Soarele neprihnirii- Ps.84, noi nu avem nici o putere. Aceasta totusi nu ne scuteste de obligaia de a lumina. LUPTA . Veacurile ntunecate ale Antichitii, cu spiritul lor agresiv si combatant au transformat mentalitatea popoarelor lumii, ntr-una preponderent militar. Pentru muli nu exista raiune de a exista dect n spiritul rzboiului. Referitor la aceasta, Cato, marele conductor roman, spunea despre poporul su: Ferox gens nullam esse vitam sine arms rati ! Naiune slbatic, ei nu credeau c este via o via fr arme! Cnd regele le-a interzis s mai poarte arme, muli dintre ei si-au pierdut cumptul si s-au sinucis. Aplicatie Sunt crestini care triesc mereu pe picior de rzboi. Singura lor raiune este rzboiul Dai-mi un om s m lupt cu el... 1Sam 17: 10 u.p. Nu conteaz de multe ori cine e adversarul, pentru ei important este s lupte. Din nefericire, unii ca acestia ajung n cele din urm s lupte chiar si cu Dumnezeu... dar nu vor birui. LUPUL POCIT Privind odat cu invidie cum o turm de oi pstea n liniste si stul de viaa dus prin pustieti, mereu hituit si flmnd, un lup btrn, se hotr s-si schimbe rosturile mutnduse n turm. Zis si fcut. Se adres ciobanului exprimndu-si dorina de a deveni oaie. Ciobanul, om bun din fire, l-a primit bucuros . Asa c turma se nmuli cu nc o oaie. Ori de cte ori ieseau oile la islaz, iesea si lupul. Cei drept i plcea noua companie, dar nu se mpca de loc cu noua hran. nghiea n sil iarba , pe care cu nici un chip nu putea s o rumege. Vzandu-i chinul o sor oaie l-a ntrebat ntr-o zi: Ei frate lup cum este cu viaa cea nou, de oaie ? Greu! Tare greu soro.! Dar m luuupt.

Aplicatie Pocina fr pocin este sortit esecului. Abandonarea firii pctoase este condiia esenial n vederea integrrii n mpria lui Hristos. Cci dac este cineva n Hristos este o fptur nou. Cele vechi s-au dus: iat c toate lucrurile s-au fcut noi. 2 Cor, 5: 17. MAMA Istoria vieii sfiinilor relateaz experiene ncrcate de dramatism. Una din aceste ntmplri aparine unei clugrie a Ordinului Sf. Clara, Maria a Intruprii. Cstorit cu un so nstrit, a dus o via mbelsugat. A avut o csnicie frumoas din care s-a nscut un copil., Clement. n urma unui accident soul moare, mama rmnnd singur cu copilul. Ea ncepe s fie atras din ce n ce mai mult de mnstire. Pe cnd copilul avea patru ani se hotrste s-l prseasc si s intre n mnstire. Hotrrea mamei are un efect puternic asupra micului Clement. El nu poate nelege gestul mamei care l prseste. ntr-un act disperat de a-si recupera mama, mpreun cu ali copilasi, n ziua de Sf Maria, s-au adunat n faa mnstiri strignd n cor: Dai-mi mama napoiDai-mi mama napoi Rezultatul a fost un exil n casa unchiului pentru mai muli ani. Aplicatie Poate o femeie s uite copilul pe care-l alpteaz, si s nu aib mil de rodul pntecelui ei ? Dar chiar dac l-ar uita, totusi Eu nu te voi uita cu nici un chip- Is 49:15. MASCA DE FIER ntre celebrele enigme ale omenirii este desigur si enigma misteriosului deinut din fortreaa Bastiliei, Omul cu masca de fier. Deinutul, necunoscut si astzi, a petrecut douzeci si doi de ani n patru nchisori diferite, a stat cea mai mare parte la Bastilia si a fost silit s poarte n permanen o masc de fier. n caz c si scotea masca avea s fie ucis imediat. Istoricii, cercettorii si chiar scriitorii au ncercat s stabileasc identitatea misteriosului personaj, dar pn n ziua de astzi el a rmas necunoscut. Tot ce se stie despre el sunt afirmaiile gardienilor, care spun c era tratat cu tot respectul, iar celula sa era un adevrat apartament. n ce priveste cheltuiala pentru ntreinerea deinutului aceasta se ridica la 600 000 franci pe an, adic 144 de franci pe zi. Dac lum n considerare numrul anilor de detenie, atunci putem stabili c s-a cheltuit o adevrat avere. Charlotte Elisabeth de Bauiere, vduva ducelui de Orleans, scria despre brbatul acesta n 1711, soiei electorului de Hanovra: un om a fost nchis la Bastilia de muli ani. El a fost mereu mascat. A mncat si a dormit mascat. A fost bine ngrijit si i s-a dat tot ce si-a dorit. A fost chiar si mprtsit mascat Michel de Chamillard, ministrul Regelui Soare, ntrebat pe patul de moarte, cine a fost a spus: Nu pot spune, este secret de stat. Voina Regelui Soare, Ludovic XIV (1643-1715) , a fost ca nimeni s nu nu afle vreodat cine este si n ciuda tuturor ncercrilor, nc nu se cunoaste cine a fost omul cu masca de fier. Aplicatie Fr un ordin precis, multi dintre noi purtm o masc impenetrabil, pentru a ascunde adevrata noastr identitate. Fugim de realitate si nu dorim s fim cu noi nsine nici mcar n momentele de intimitate. Ne obisnuim atat de bine cu propriile msti nct aproape devin naturale. Mncm, dormim, vorbim, chiar ne si mprtsim cu masca pe fa. Probabil c si murim cu ele. i nimeni nc n-a apucat s vad adevrata noastr identitate. Cu o singur

excepie - Dumnezeu, care scoate la lumin lucrurile ascunse ale oamenilor- 1Cor. 4:5. MINILE GOALE Se relateaz despre Alexandu Macedon vestitul cuceritori ai lumii c, aflndu-se pe patul de moarte, n Babilon, a chemat pe toi demnitarii curii, ncredinndu-le cu limb de moarte s-l ngroape cu minile afar. ntrebat de nalii funcionari de ce are o dorin asa de stranie, mpratul a rspuns: Vreau s stie toat lumea c, cu minile goale am venit pe lume si cu minele goale am plecat. Aplicatie Insuflat de Duhul lui Dumnzeu, n urma unei experiene dramatice , neprihnitul Iov declar: Gol am iesit din pntecele mamei mele si gol m voi ntoarce n snul pmntuluiIov 1: 21. De aici, neleptul Solomon concluzioneaz: Tot ce gseste mna ta s fac, f, cu toat puterea ta! Cci n locuina morilor n care mergi nu mai este nici lucrare, nici chibzuin, nici stiin, nici nelepciune. MNDRIE Ai auzit de vermiculit ? Este o roc destul de rar, se gsese numai n platolul peninsulei Kola, cu proprietti interesante. Dac este nclzit si mreste volumul de 25 de ori si devine foarte usoar. Concomitent devine un foarte bun absorbant. Aplicatie nclzit, firea pmnteasc se umfl, si mreste volumul, devine poroas si destul de usoar. Calitatea absoriei nu este strin firii pmntesti. Ea absoarbe totul ca un burete, fr s ofere nimic n schimb. n opoziie cu aceasta, Biblia spune c dragostea adevrat ...nu se umfl de mndrie... crede , accept si druieste totul- 1Cor. 13: 4. MRGRITAR Fericita curte a lui Mahomed este ca un ocean, si ce ocean! Nu i se pot vedea rmurile. Dar dac aruncndu-m n el n-am gsit nici un mrgritar, de vin voi fi eu si nu oceanul Btrnul care scria aceste cuvinte, pe unul din pereii moscheei din Ghaza, era poetul Abu-I-Kasem, autorul Cronicii sahilor, n-avea s aib parte de nici un mrgritar, pentru c, la cteva zile dup ce-a scris aceste cuvinte a plecat n exil. Aplicatie Putem spune, fr s gresim, c mpria lui Dumnezeu este ca un ocean. Nu i se vd rmurile. Aruncndu-ne n ea vom gsi ntotdeauna Mrgritarul. MNDRIE SPIRITUAL Se spune c odat diavolul s-a hotrt s ncerce pe un clugr foarte credincios. ntruct stia c poate fi recunoscut s-a deghizat n nger de lumin si a venit la el ludndu-l pentru faptele lui bune si pentru viaa lui credincioas. Eremitul l-a privit cu mare atenie si cnd vrsmasul a terminat i-a zis n liniste: Trebuie s fi fost trimis la altul, eu nu sunt dect un mare pctos, cci am nevoie de Hristos. Aplicatie Mndria, n toate formele ei, este ucigtoare. Cea mai periculoas este ns mndria

spiritual, orgoliul propriei bunti. O astfel de mndrie blocheaz orice intervenie, din partea semenului sau chiar din partea lui Dumnezeu. Separat n propria buntate, de fapt omul si zideste turnul care i va deveni nchisoarea pe via. MNTUIRE LA PACHET Wilhelm Conrad Roentgen (1845-1923), laureat n anul 1901, al premiului Nobel, pentru fizic, descoperitorul razelor X, a primit o scrisoare prin care un tnr i solicita nici mai mult nici mai puin dect... cteva raze X, precum si indicaiile de folosire. Am o ran n piept, scria tnrul, dar nu am timpul necesar pentru a veni la dumneavoastr. n urma acestei scrisori, distinsul savant i-a rspuns: Din pcate nu dispunem pentru moment de nici o raz X, pe care s v-o trimitem. Pe lng aceasta, trimiterea ei, ar fi o treab prea complicat, asa c mai bine trimitei dumneavoastr cosul pieptului... Aplicatie Mntuirea este un dar, ns nu se primeste la pachet. Ea este rezultatul unei experiene personale cu cel care a pregtit-o. Mntuitul trebuie s fie iradiat de prezena lui Dumnezeu, n felul acesta devenind el nsusi o cale de a transmite si altora mntuirea. METAMORFOZ O larv, omida, si limiteaz toat viaa la varz. Viaa e varz. Varza e lucrul cel mai plcut din lume. Varz, varz, varz... Odat cu metamorfoza, devenit fluture, omida prseste pentru totdeauna varza. Acum ea caut florile. Ea nssi este ca o floare iar diferena este esenial. Aplicatie Dac metamorfoza transform un vierme ntr-un fluture atunci pocina transform un pctos n sfnt. Aceasta se face prin puterea lui Dumnezeu care duce la o continu nnoire... si mbrcare dup chipul lui Dumnezeu... - Efes. 4: 23. MIELUL SALVATOR ntr-un mic sat o echip de muncitori lucrau la reconstrucia unei biserici. Ridicaser schele nalte pentru a putea reface ntreg peretele. ntruct n curtea bisericii era iarb mult, un pstor adusese oile s pasc. Ele psteau libere si nu preau deranjate de muncitorii care lucrau pe schele. La un moment dat, din neatenie, un muncitor se dezechillibr, pierdu controlul si se prbusi n gol de la opt metri. Cztura fu rapid iar impactul cu solul foarte puternic. Din fericire pentru el, czu exact pe un miel care pstea sub schel. Mielul fu zdrobit sub lovitur dar omul scp nevtmat. Aplicatie Cderea fatal a omului a fost ntrerupt de un Miel. Era Mielul, Fiul lui Dumnezeu. El prea junghiat- Apoc. 5: 6, si zdrobit pentru frdelegile noastre- Is. 53:4-9, pentru ca dup ce si va da viaa ca jertf pentru pcat s vad o smn de urmasi - vers. 10. MILOSTENIE Pine, o bucat de pine v rog... Autobuzul oprise n staie. Era la Prin si Cersetor- un cartier pestri din orasul

Galai. Cum cobori n staie de jur mprejur, vnztori ambulani, chioscuri, tarabe si tot felul de mrfuri. Lucruri scumpe sau dimpotriv ieftine. Bunti de tot felul: alune prjite, banane, piersici, rodii, portocale, covrigi proaspei, dulciuri si multe altele care atrag ochiul si fac s saliveze gura. Toate te ispitesc. Pine , o bucat de pine v rog... n acelasi loc st un tnr. apca lui ntins este boit si goal. Este orb. Ochii lui zbrcii nu vd nimic din buntile din jur. El vrea doar o bucat de pine. Att i ajunge. Nimeni ns nu-l vede. Toi trec grbii, cutnd dup lucrurile argtoare din jur lor. Pine, o bucat de pine v rog... Aplicatie Atunci mpratul va zice celor de la dreapta Lui: Venii binecuvntaii Tatlui Meu de mostenii mpria ..cci am fost flmnd, si Mi-ai dat de mncat; Mi-a fost sete si Mi-ai dat de but...- Mat. 25:31-46 MISIUNE Bunyan povesteste c n timp ce Jan Huss, era nchis n asteptarea execuiei lui a avut un vis n care a vzut chipul lui Isus pe unul din zidurile cetii care era distrus de trimisii papei. A fost adnc mhnit. A doua zi a avut din nou acelasi vis, ns i s-a artat o mulime de oameni care lucrau la restaurarea picturii. Arta minunat. A vzut apoi o mulime de oameni care admirau pictura spunnd: Acum papa si episcopii pot s vin, ei nu vor mai putea s-i fac nimic. n urma acestui vis Huss a declarat: Sunt sigur c chipul lui Hristos pe care l-am zugrvit n inima oamenilor nu va fi distrus niciodat si aceasta mi d cea mai mare bucurie. Aplicatie Uneori credem c lucrarea lui Dumnezeu este n primejdie s fie drmat. Ellen White spune c asaltul vrsmasului va fi puternic, dar lucrarea si Biserica acesteia nu vor cdea -The Crisis of the End. Frmntat de soarta Bisericii, Pavel scria galatenilor despre chinurile sale cu privire la nasterea chipului lui Hristos n ei, Gal.4:19. El sftuia pe efeseni s se mbrace n omul cel nou , fcut dup chipul Domnului- Efes.4:24. MOARTE DIFERIT La 5 mai 1821 Napoleon Bonaparte era n delirul apropierii morii. nainte de a muri a tras aer n piept si a strigat: Tete d armee- capul la arme. Acestea au fost ultimele cuvinte cu care marele general si-a ncheiat istoria lui pmnteasc. Douzeci si cinci de ani mai trziu, pe aceeasi insul, Sf. Elena, murea soia marelui misionar Judson. Ultimele ei cuvinte au fost: Eu l iubesc pe Isus Hristos, si a adormit. Aplicatie Atitudinea n faa morii este dictat de modul cum am trit viaa. Dac viaa ntreag a fost fr Hristos, n cele mai multe cazuri ( excepia tlharului pocit), omul va muri fr Hristos. Dac viaa a fost druit n ascultare Lui, atunci moartea este o binecuvntare. Cci pentru mine, spune apostolul,.... a muri este un cstig...- Fil.2:21. MOARTE SEMNE Exist o poveste chinezeasc n care se spune despre un tnr care sttea ntr-o zi pe marginea lacului. Deodat apru Moartea. Speriat, tnrul ncerc s fug, dar Moartea l

linisti spunndu-i c venise pentru altcineva si c pentru el nu va veni dect dup ce i va trimite un semn. Dup mai muli ani, pe cnd omul ajunsese btrn, ntr-o diminea apru din nou Moartea spunnd. Acum am venit pentru tine Omul a ntrebat: Ai venit, dar ai uitat c mi-ai promis nainte s-mi trimii un semn? Ba da, i-am trimis zeci de semne. De fiecare dat cnd te uitai n oglind vedeai o alt zbrcitur, o alt suvi de pr alb... Vedeai cum faa a slbit. Cum poi spune c nu i-am trimis nici un semn ! MODA CROITORUL Capriciile modei au fost de-a lungul timpului destul de ciudate. Una din aceste ciudenii era legat de mrimea trenei. Aceast mrime era direct proporional cu rangul si funcia social. De exemplu: mprteasa putea purta o tren de 22 m, doamna Primului Ministru una de 11 m, doamnele de la curte puteau avea trene de 6m. Trenele celorlalte doamne puteau varia ntre cinci, patru, trei, doi sau chiar un metru, dup poziia pe care o aveau n societate. Mrimea era asa de bine precizat, nct dac cineva ndrznea s depseasc stass-ul si atrgea dispreul. n sec XIV-XV n orasul italian Modena, vestit pentru cultul trenelor a fost pus un strjer special, n zona central, pentru a urmri trenele doamnelor. Dac se ntmpla ca o doamn mai obraznic, s si permit o tren mai lung dect cea prevzut n stass-ul reginei, atunci cu o lovitur iute de sabie, reteza lungimea trenei aducnd-o la normalitate. Aplicatie Moda feminin de astzi, care se scurteaz de la sine, ar pune probleme serioase unui strjer. Mai degrab acesta ar trebui nlocuit cu un croitor care s mai adauge un lat de pnz la fustele prea scurte. MODA - INELE n regiunea de nord a Birmaniei locuiesc pandagii, un trib nu foarte mare, ns cu un obicei ciudat. Femeile au gtul prins n inele groase de cupru, astfel nct acesta poate ajunge la lungimea de 30-40 cm. Cnd fetele mplinesc 5 ani se prinde de gtul lor primul inel n lime de 10 cm. Peste doi ani se adaug al doilea. Peste ali doi, al treilea si asa mai departe. Cnd se mrit primesc ultimul inel care le ntinde gtul la maxim. Femeile nu se despart niciodat de aceast podoab si dac li s-ar scoate inelele de pe gt nu ar mai putea ine capul drept. De asemenea inelele joac un rol important n codul penal al tribului. Dac un so este nselat i se scot femeii inelele de la gt; aceast pedeaps este socotit mai rea dect condamnarea la moarte. Ea echivalez cu oprobiul public pentru toat viaa. Aplicatie Fiecare din noi avem inelele noastre. Unele sunt de aur altele de cupru, mtase, sau chiar hrtie. Le purtm n jurul gtului, degetului, trupului sau sufletului. Sunt podoabe, artnd rangul, poziia si capacitatea noastr. Dac s-ar ntmpla s ne fie scoase am simi rusine si dezolare. Cu toate acestea ele sunt simple artificii. Dar lucrurile care pentru mine erau cstiguri, le-am socotit ca o pierdere din pricina lui Hristos - Fil. 3: 7-10. MODA - NEBUNIA GRAVIDELOR Cnd se face afirmaia c moda nu are limite nu se greseste de loc. ntmplrile

pstrate de istorie sunt argumente incontestabile. Un exemplu n privina aceasta este cel de la curtea francez, unde regina Maria Antoaneta a impus o mod cu totul extravagant. Odat cu cel mai fericit eveniment al curii, sarcina mprtesei, doamnele de la curte au creat, pentru a fi n ton cu evenimentul , asa numita mod a graviditii. Noile fuste au fost cusute n asa fel nct s poat adposti pernie ascunse care ddeau purttoarei aspectul femeii gravide. Spiritul acestei mode era necrutor, ducnd la o competiie nversunat. ntruct sarcina reginei nainta, adeptele modei erau obligate s-si schimbe inuta n conformitate cu stadiul de dezvoltare al sarcinii reginei. Lunar schimbau modelele , fcnd s apar noi tipuri de rochii; de trei luni, de patru... si asa mai departe, pn n luna a noua. Aplicatie Moda, prin excelen, vrea s socheze. Dac nu-si atinge dezideratul ea risc s se demodeze si s dispar. Pentru a-si pstra caracterul nou, spontan, trebuie neaprat s fie socant, altfel spus puin nebun. A fi n pas cu moda nseamn, deci, s ai o doz de nebunie, cel puin egal cu cei care o promoveaz. Scriind elitei romane apostolul Pavel spune: S-au flit c sunt nelepi si au nebunit - Rom. 1: 22. MODESTIE Cu ocazia inspectrii spitalelor din Iasi, generalul de divizie, I. Cernat, a distribuit mai multe medalii Virtutea militar, soldailor care se aflau acolo. n spitalul Sfnta Maria, generalul a ntlnit un rnit, numit Petrache Gheorghiu, despre care i s-a spus c a avut fapte deosebite de vitejie. Dorind s rsplteasc eroismul tnrului, generalul, i-a nmnat medalia. Tnrul a privit-o, apoi mulumindu-i i-a dat-o generalului spunnd c o are deja de pe front. Mirat generalul l-a ntrebat: Dac o ai deja de ce nu o pori? La care modestul soldat a rspuns: Nu o port pentru a nu ntrista pe ceilali camarazi care nu o au ! Aplicatie O astfel de lecie nu se nva dect n rzboi. Crestinului nvat cu vremea bun, i este greu s renune la favoarea evidenierii. Dac ns se afl pe picior de rzboi, ntr-o ncrncenat lupt de supravieuire spiritual, va nelege c n-are ce s arate altora. Modestia este o lecie pe care nc trebuie s o nvm. Dac trebuie s m laud m voi luda cu slbiciunea mea- 2 Cor. 11:30. MOTIVAIE Alcibiade (cc 450-404 .Hr.), renumitul comandat de osti atenian fcuse cteva greseli militare care riscau s-i atrag votul de dezaprobare a cetii. El avea un cine neobisnuit de frumos. ntr-o zi spre stupefacia prietenilor si a cunoscuiilor, i-a tiat coada. Un prieten i-a spus c tot orasul vorbeste acum de faptul c a tiat coada cinelui si-l acuz pentru lucrul acesta. Asta si vreau, a rspuns Alcibiade. n timp ce oamenii se vor ocupa de coada cinelui meu vor trece cu vederea greselile mele militare. Aplicatie Uneori tiem coada la cine creznd c-l pclim pe Dumnezeu. Poate strategia reuseste la oameni, dar la Dumnezeu nu merge. El nu se las batjocorit- Gal. 6: 7. Scriptura spune c El va aduce orice fapt la judecat, si judecata se va face cu privire la bine sau ru- 2 Cor.5: 10. MULUMIRE

Un om nemulumit nu pierdea nici o ocazie ca s se plng naintea semenilor de srcia lui. Se considera blestemat, btut de Dumnezeu si fr nici un sprijin. Un btrn auzindu-l se apropie de el l apuc de mna dreapt si i zise: Ai vrea s i se taie mna dreapt pentru 1 000 de monezi de aur ? Nu vreau, rspunse omul. Dar mna stng? Nici. Atunci poate accepi s i se scoat unul din ochi pentu 10 000 de monezi ? Fereasc Dumnezeu! Nici nu m gndesc s fac asa ceva. Nu voi da ochii pentru nimic n lume. Btrnul s-a uitat la el cu mare atenie si i-a zis: Vezi,ce bogie i-a dat Dumnezeu, si tu crtesti mpotriva Lui n loc s-I mulumesti ... Aplicatie Sunt daruri a cror valoare n-o sesizm dect atunci cnd ne lipsesc. Sntatea, pacea, liberatea, credina, familia, hrana, etc. i necazurile au valoarea lor. Paradoxal, valoarea acestora este mult mai mare dect ne-am nchipui vreodat. Asa c, n ciuda lor, avem nc motive de mulumire. Apostolul Pavel spune mulumii Domnului pentru toate lucrurile- 1 Tes. 5:18. NEATENIE FATAL MISTERUL CETII YS Pe rmul Bretaniei, n spatele unei limbi de pmnt, numit capul Roz, unde valurile chiar si n zilele linistite lovesc npraznic, se afla mndra si frumoasa cetateYs. Era asezat ntr-un mic golf la intrarea cruia locuitorii zidiser o ecluz,care permitea trecerea vaselor si care pzea totodat cetatea de fluxul necrutor. Istoria cetii, menioneaz c conductorul acesteia, Gradlon, rspundea personal de sistemul ecluzelor ca nu cumva cineva, din neatenie, s lase porile deschise si cetatea s fie astfel inundat. Frumoasa Dahnut, fica conductorului, s-a ndrgostit de un tnr marinar care lucra dincolo de sistemul ecluzelor. Fiindc intrarea si iesirea erau riguros controlate, fata nu avea posibilitatea s-si ntlneasc iubitul dect foarte rar. n situaia aceasta a furat cheile ecluzei si cnd nimeni nu a vzut-o a deschis porile mergnd s-si ntlneasc iubitul. Prins n mirajul iubirii, fata a uitat de timp si de faptul c porile au rmas deschise. Cnd fluxul a venit, apele furioase au nvlit, au rupt ecluza si au necat mica cetate. NENCREDERE Karl Marx a trit n copilrie una din experienele care avea s-i marcheze toat viaa. Odat tatl su l-a asezat pe unul din stlpii gardului, a ntins braele si i-a zis: Sri ! Plin de ncredere copilul a srit. Brusc tatl s-a dat la o parte. Copilul a czut, lovindu-si genunchii si faa de pmnt. Plngnd s-a ntors spre tatl su. nainte ca s-i spun ceva , tatl i-a zis S nu ai ncredere niciodat n nimeni S nu uii asta S nu o uii niciodat fiule. NEFERICITUL Filosofia sceptic a veacului al XIX lea a adus pe oameni ntr-o singurtate dezolant. Herbert Speneer, unul dintre reprezentanii de seam ai acestei filosofii, a cerut n clipa morii sale s se graveze n limba latin un singur cuvnt pe mormntul su: infelicissimus, adic cel mai nefericit. Aplicatie Efeseni 2: 12 prezint, redus la esen, bilanul unei viei fr Hristos: erai fr ndejde si fr Dumnezeu , infelicissimus ; dar acum - spune apostolul n versetul 13 -

ai fost apropiai prin sngele Lui NENOROCUL O femeie sttea alturi de brbatul ei, care se afla ntins pe patul unui spital. Drag, ia zis soul, tu ai fost alturi de mine de fiecare dat cnd am avut necazuri. Cnd mi-am pierdut toate actele si banii tu ai fost lng mine; cnd a explodat conducta de gaze de asemenea; cnd am lovit masina si acum din nou. Concluzia mea este c tu nu-mi aduci noroc. Aplicatie Sunt muli oameni care, indiferent de situaie, au o singur concluzie: Tu esti de vin... Se vede c omul a nvat bine lecia lui Adam...- Gen. 3:1-5. NESUPUNEREA MRII Regele Xerxe, s-a distins ca un strateg militar deosebit. Nu a fost ns lipsit si de ciudenii. Odat pe cnd dorea s treac cu armatele sale Hellespontul, apele au fost asa de tulburi si nfuriate nct ncercarea i-a esuat. Suprat, regele a poruncit ca apele s fie biciuite cu 300 de lovituri. n timpul biciuirii cavalerii trebuiau s strige: O, tu ap nesupus, mnia domnitorului tu te pedepseste si poate face ce vrea din tine; ori vei vrea ori nu, el va trece peste tine. Aplicatie Cnd omul ajunge s se cread atotputernic ncepe s nnebuneasc. Dorina dup putere este att de puternic nct acesta uit s se opreasc. Ajunge s depseasc msura, omul devenind asfel ridicol. n felul acesta sfrseste mai jos dect a nceput. Aceasta este ntotdeauna experiena pcatului. NIMIC Ecaterina a II a, a Rusiei avea 15 000 de rochii Toate aceste rochii, foarte scumpe si foarte frumoase, fceau parte din garderoba ei personal. ntre acestea era una pe care regina o iubea foarte mult si pe care nu o purtase niciodat. Era rochia cea mai frumoas. Aflat pe patul de moarte, regina a zis: Aducei-mi rochia cea mai frumoas, vreau s m mbrac acum cu ea... Slugile au adus ndat rochia si i-au ntins-o mprtesei ca s-o mbrace. A apucat-o doar... Mna i s-a nclestat pe rochie si asa a murit. Cnd au vrut s desfac mna reginei era asa de strns nct n-au putut-o desface, iar arul a dat ordin ca rochia s fie tiat si peticul s rmn n mna ei. Att i-a rmas din cele 15 000 de rochii. Aplicatie Nu venim cu nimic n lume si nu lum nimic cnd plecm din ea. Neprihnitul Iov, trecnd prin experiena vieii spune: Gol am iesit din pntecele mamei mele si gol m voi ntoarce n snul pmntului- Iov 1: 21. De aceea adevrata nelepciune este s ne trim bine viaa. NIMICURI Se povesteste despre Socrate c de multe ori umbla nsoit de discipolii si. Odat trecea prin piaa atenian, unde erau multe mrfuri aduse din toate colurile lumii antice

pentru vnzare. Privind la aceste lucruri filosoful, a exclamat plin de mulumire: Ct de multe sunt lucrurile de care nu am nevoie. Aplicatie Exist multe lucruri de care nu avem nevoie. Adunarea lor nu va face dect s ne complice si s ne ngreuneze viaa. Orict de valoroase ar fi, dac nu avem nevoie, ne sunt inutile. Sfatul apostolului Pavel este ca s nu ne inem de nimicuri - 2 Tes. 3:11, ci s sporim n facerea binelui.- Vers. 13. OCHII CREDINEI O legend din istoria vechilor greci spune despre un urias cu numele Argus, care avea o sut de ochi. Din pricina mulilor si dusmani nu dormea dect cu doi, restul , cu nouzeci si opt de ochi, veghea nencetat. Mult au ncercat vrsmasii lui s l rpun, dar nu au izbutit ntruct el sttea mereu de veghe. Atunci, spune legenda, zeul Apollo, care se numra printre dusmanii si cei mai nversunai, fcu un plan. Se apropie de urias cu o muzic sublim si ncepu s cnte cntece fermectoare. Uriasul, pn atunci fioros, ncepu s asculte cu plcere cntecele si ncet, ncet ochii lui ncepur s se nchid si s adoarm. nti s-au nchis doi, apoi ali doi, si asa mai departe pn cnd sub cntecul mbietor uriasul adormi cu nouzeci si opt de ochi. Doar doi mai vegheau. Atunci Apollo puse n cntec toat mestria lui, asa nct coplesit Argus adormi cu toi ochii. n clipa aceea Apollo scoase sabia si-l ucise. Aplicatie n trmul credinei supravieuirea ine direct de veghere. n momentul cnd credinciosul si pierde luciditatea si nu mai vegheaz devine o prad usoar si sigur pentru Satana. Ochii credinei nu trebuie s se nchid niciodat. Apostolul Petru spune Fii treji si vegheai. -1 Pt. 5: 8. OCROTIRE Exist o veche legend ruseasc (1251), n care se povesteste c hanul Bati a devastat o mare parte din Rusia. O cetate, Kitejul cel Mare, aflat pe malul lacului Svetloiar, era n pericol s fie distrus de nvlitori, asa c au apelat cu toii la rugciune si post. Minunea s-a nfptuit, spune legenda, cetatea a devenit invizibil, urmnd s rmn asa pn la a doua venire a lui Hristos ( Monuments de la Literature D' Ancienne Russie, XII SSM 1981, p.25 ). De remarcat c citatul care vorbeste despre ocrotirea cetii menioneaz si apostazia n care tria poporul: Domnul a acoperit aceast cetate cu dreapta Sa si nevzut s-a fcut ea prin implorrile si rugciunile celor demni si drepi... Numai nou ne este de folos, pentru c am ajuns apostai, cu tot pmntul nostru moscovit, cci antihristul domneste aici, iar toate poruncile lui nu sunt dect mocirl si necurie. Aplicatie Nu te rog s-i iei din lume ci s-i pzesti de cel ru...-Ioan 17 ODIHN - ORDINUL TRANDAFIRILOR n China antic, exista un ordin clugresc budist numit Ordinul Trandafirilor. Ei ngrijeau cu mult atenie diferite soiuri de trandafiri. De asemenea, erau oameni sobri si

foarte credinciosi. Toi cei care aderau la ordinul acesta depuneau jurmntul tcerii, pentru ntreaga via. Acceptarea n ordin se fcea numai cnd unul din vechii membri murea, putnd astfel altul s-i ia locul. n urma unui deces s-a fcut public faptul c ordinul poate primi un nou mebru. Un tnr s-a prezentat n faa clugrului conductor exprimndu-si dorina sa. Conductorul s-a ntors cu un pahar plin cu ap, sugerndu-i c locul deja a fost ocupat. Atunci tnrul, dup o clip de meditaie, s-a ntors , a rupt o petal de trandafir si a pus-o deasupra apei, sugernd c i se poate da si lui un loc, si astfel a fost acceptat. Aplicatie Isus spune: n casa Tatlui Meu sunt multe locasuri.... Ioan 14:2-3. Este adevrat c pentru a intra n locasul Tatlui trebuie mai nti ca Cineva s moar, lucrul acesta a fost ns svrsit de Hristos, care a murit ca s ne fac nou loc n cer. Eu m duc, spune El, s v pregtesc un loc...- vers. 2 u.p. OGLIND Poetul persan Rumi, n lucrarea sa Masnavi, relateaz povestea unui om foarte urt care strbtea pe jos desertul. A zrit deodat n nisip ceva strlucitor. Era un ciob de oglind. Omul s-a aplecat, l-a luat si s-a uitat cu atenie la el. Nu mai vzuse niciodat pn atunci o oglind. Privind cu atenie descoperi chipul hidos din faa lui. Surprins exclam: Ce urenie! Nu e de mirare c a fost aruncat departe de privirile oamenilor... A aruncat ciobul si si-a vzut de drum. Aplicatie Nu-i suficient s-i privesti faa n oglind. Dac faci doar att n-ai dect s constai urenia pcatului. n plus, vrsmasul sterge aceast imagine si n curnd uii cum ari -Iacov 1:23-24. E necesar s ne adncim privirea-Iacov 1:25, ca s fim schimbai n acelasi chip ca al Domnului- 2 Cor.3:18. OMUL DIN MIJLOC Dup amiaza era fierbinte. Cu faa rvsit, fostul deinut iesi din temni si privi n lungul si n latul strzii... Era pustie. Pustiu era ntreg orasul... Toi oamenii se adunaser pe colina din marginea cetii, unde avea loc o execuie. S-a gndit o clip, apoi si-a zis: Am s merg si eu acolo. Cu frica nc nerisipit, tlharul se apropie de mulime. Voia s ajung n fa, voia s vad crucile. ncet, ncet se strecur prin mulime si atras parc ca de un magnet se opri n faa celor trei cruci... Gndul ncepu s lucreze mecanic... A, da pe cel din stnga l stiu... Cu el am furat, am fost prin satele din Galileea, am atacat caravanele de negustori si tot cu el am avut de gnd s facem rscoal...l stiu si pe cel din dreapta. Cu el am ucis un om. Am atacat pe romani n dorina s-i alungm din Iudea, dar a fost n zadar...Pe amndoi i cunosc... Nu cunosc ns pe Omul din mijloc... Cine este oare Omul din mijloc ? Nu l-am vzut pn acum... ?! Nu-l stiu...! Tot ce stiu este c acea cruce din mijloc era crucea mea si acolo trebuia s mor eu. Omul acela, din mijloc, a murit n locul meu. Aplicatie Lucrarea mesianic a Domnului Isus a fost bine prefigurat de lucrarea lui Aaron cnd a fost trimis s stea la mijloc ntre vii si mori-Num. 16:47-50. n mod asemntor, Isus avea s fie pus la mijloc si avea s fie rstignit El si fctorii de rele , unul la dreapta si altul la stnga -Luc. 23:33. Isaia spune c El a fost zdrobit pentru noi -Is. 53:4-5, a murit

n locul nostru. OM Se spune despre regele Filip al Macedoniei, tatl lui Alexandru cel Mare, c era nsoit ntotdeauna de doi oameni care aveau datoria ca , n fiecare diminea s-i spun: Filip adu-i aminte c esti om !. Seara erau obligai s-i spun: Filip, i-ai amintit astzi c esti om? Aplicatie Primejdia de a uita de condiia uman este destul de mare. Ispita ntr-o astfel de situaie, este ca omul s se considere un mic dumnzeu. Rezulatul, din nefericire este exact invers, se ajunge la bestializare. Inima lui de om i se va preface ntr-o inim de fiar... Dan 4:16. ORBIRE Exist o legend foarte veche, din sec XVIII lea, care vorbeste despre sfntul Frodobert, c a fost umplut de dragostea lui Dumnezeu pentru ntreaga lume. Mama lui era oarb. Fiindc el o iubea asa de mult, spune legenda, odat pe cnd i sruta ochii acestia s-au deschis si ea a vzut bine. Aplicatie Sunt ochi care se deschid numai dac i srui. Pentru aceasta este nevoie de mult dragoste, nelegere si mai ales sacrificiu. Un astfel de srut te oblig, devii responsabil pentru ochii care i-ai srutat si i-ai deschis, pentru toat viaa. ORBIRE storicul Herodot, povesteste n cartea sa Istorii, 87, despre vechii egipteni, care vneaz crocodili n chip diferit de celelalte popoare. Ei aga de un crlig mare o spinare de porc ca nad si o las n mijlocul apei. n acest timp, pe malul apei, aduc un purcel de lapte pe care l bat ca s guie. Crocodilul auzind guiatul se ia dup el, iar cnd d de momeal o nfulec. Atunci oamenii l trag la mal si cum l-au scos pe uscat i acoper ct mai iute ochii cu lut. Fcnd asa l pot apoi ucide n liniste si fr probleme. Aplicatie Apostolul Pavel avetizeaz pe cei cu mintea necredincioas c pot fi orbii de dumnezeul veacului acesta-Cor.4:4. Consecina unei astfel de atitudini fiind ...mpietrirea inimii si ndeprtarea de Dumnezeu - Ioan 12:40. ORBUL Un orb care locuia ntr-un mare oras, iesea la cersit n fiecare sear, cnd oamenii se ntorceau de la munc. Sttea la colul strzii, cu un felinar aprins lng el. Mirat, odat un trector l-a ntrebat: Dac esti orb si nu poi vedea lumina, de ce pori felinarul cu tine ? Orbul a rspuns: Nu pentru mine port felinarul, ci pentru cei care trec, s nu se mpiedice de mine ! Aplicatie Ne mpiedicm de alii si uneori de mpiedecm de noi nsine. Principala cauz este c nu umblm n lumin-1Ioan1:7

PCATUL La nceputul sec. XVII- lea, aventurierul francez Pierre Belaine d'Esnambuc, a pus stpnire pe insula Martinica, din Marea Caraibelor. La scurt timp insula a fost transformat n colonie francez. ntruct oferea condiii pentru cultivarea trestiei de zahr, ntrega insul a devenit o vast plantaie, pentru a crei munc au fost adusi sclavi din Africa. Unii negri erau supusi, ns alii nu acceptau jugul robiei. Ei fugeau de pe plantaii si se ascundeau n bli, unde erau aproape imposibil de gsit. n faa acestei situaii, colonistii, s-au gndit la o stratagem. Pentru a nu mai prsi plantaiile, au adus din jungla slbatic a Amazoanelor, sute de exemplare de Jarka un sarpe foarte veninos, pe care l-au lsat liber prin mlastinile pdurilor. Jarka este un sarpe de cca. 2 m lungime, de culoare verzuie, aproape imposibil de vzut prin blile nesfrsite. n ciuda mrimii lui se misc foarte repede , iar musctura este mortal. Sute de sclavi fugari au murit atacai de acest aliat al colonistilor. n curnd ns avea s devin o plag teribil. arpele s-a mulit att de repede, nct n numai 25 de ani ntreaga insul s-a umplut de serpi. Apreau unde nu te asteptai: grdini, plantaii, strzi sau chiar n case. n orasul Fort France, capitala insulei, au murit 150 de oameni, ntr-un timp relativ scurt. ncercarea de a scpa de serpi era zadarnic. Grdinile erau curate de iarb, casele erau zilnic inspectate de la subsol la etaj, locurile principale erau mturate, ns victimele se muleau. Ca atare, colonistii au adus mai multe manguste,singurele n stare s-i vneze. Cu toate acestea ns sarpele a rmas o plag n insul pn n ziua de astzi. Aplicatie Istoria sarpelui Jarka, repet istoria sarpelui din grdina Edenului. Aparentul binefctor al omului avea s se transforme n curnd n ucigasul lui. Tolerarea si cultivarea pcatului va aduce n mod sigur plata lui moartea - Rom.6:23. PCATUL Semiramida, soia lui Nimrod, mpratul Asiriei, a dorit s fie si ea mprteas. Mcar pentru o zi. De cte ori prindea ocazia, se ruga de soul ei s-i fac aceast simpl favoare. O singur zi de domnie. n cele din urm mpratul a hotrt s-i ndeplineasc dorina. I-a dat coroana, sceptrul si inelul. Toate numai pentru o zi. Cnd a ajuns pe tron, prima porunc a fost s lege pe mprat de mini si de picioare si s-i taie capul. ntruct puterea ei era deplin, sentina a fost executat. n felul acesta ea a domnit toat viaa. Aplicatie Cu pcatul nu e de glumit. Iniial este un umil supus, apoi acceptat, devine concetean cu drepturi, sfrsind prin a fi un aspru tiran. M tem, spune apostolul Pavel, c dup cum sarpele a amgit pe Eva... tot asa v va amgi...- 2 Cor.11: 3. Pentru a nu ajunge sub robia lui trebuie de fiecare dat distrus din fas. PACE - 292 ANI Istoricii au calculat c din anul 3200 . Hr., omenirea a trit doar 292 de ani de pace. Aceast relatare aparine ziarului Leipziger Volkszeitung. Conform aceleiasi relatri, de la data mai sus menionat si pn n timpurile noastre au avut loc cca. 14 500 rzboaie, n cursul crora au pierit 3, 6 miliarde de oameni. Perioada a fost calculat n funcie de existena unei anumite conflagraii, chiar dac aceasta nu presupunea o implicaie global. Fondurile

cheltuite pentru desfsurarea acestor rzboaie, echivaleaz cu valoarea unui lingou de aur de lungimea Ecuatorului n lime de 161 m si grosime de 10 m. Aplicatie O lume care si-a nceput istoria cu un rzboi ( Apoc 12) nu poate tri si sfrsi n pace. Ea iubeste rzboiul si este dispus s jertfeasc totul pentru el. Cei ri nu au pace, spune Scriptura, dar pentru noi Hristos este pacea noastr -Ef. 2: 14, mpcnd totul cu Sine...prin sngele crucii Lui - Col 1: 20. PACE n galeriile de pictur Tetriakov de la Moscova este un tablou intitulat Pace. Pictorul a desenat o cascad nalt, n care cad torente de ap, strnind un zgomot asurzitor. Sub valul nspumat de ap care cade n prpastie, pe un col de stnc este desenat un cuib de pasre. Este cuibul unei mierle de stnc. Puii abia au iesit din ou iar mierla pare s ciripeasc voios, fr s fie deranjat de apa care cade n valuri deasupra. Aplicatie Sigurana micii psri vine din faptul ca si are cuibul pe stnc. Orict de puterni ar fi valul ea se afl pe stnc si aceasta i d liniste si pace. Ps. 71:3; 91:1-2. PARAD Cronica Chinez relateaz un fapt mai puin obisnuit, petrecut pe vremea mpratului Siuen Tsung din epoca Tang (sec. VIII- lea). Impratul era mare iubitor de cai, drept pentru care si procurase un numr mare, dintre care muli erau nvai s danseze pe ritmul muzicii de mars. O rebeliune de grani l-a silit pe mprat si suita sa, s caute refugiul n inuturile interioare ale Chinei, lsnd hergheliile de cai la ndemna rsculailor. Acestia, ocupnd orasul Ceangan, astzi orasul Sian, din provincia San Si, nu au ezitat s rechiziioneze caii dansatori si s-i ncorporeze n cavalerie. n momentul n care se pregteau de lupt au avut parte de o surpriz neasteptat. Cnd a nceput marsul, caii sugubi, n loc s porneasc la lupt, au nceput s danseze. Creznd c sunt cuprinsi de spirite, au intrat n panic si au mcelrit toi caii. Aplicatie Sunt multe lucruri pe care le facem doar de parad. n Mat.6:2,5, Mntuitorul, spune c cine face asa si-a luat deja rsplata... Cuvntul folosit n limba greac este apechein a primi preul ntreg. Dac cineva inteste la publicitatea personal, o obine- dar altceva nu mai primeste. El este deja pltit. Trebuie totusi s in cont c socoteala definitiv nu este nc ncheiat, ea urmeaz. PENITEN n faa porii castelului din micul oras italian Canossa, n luna ianuarie 1077, mpratul german Henric al IV-lea, excomunicat si prsit de slujbasi, prieteni si aliai, a ngenunchiat n haine de penitent cernd iertare papei Grigore al VI- lea Hilderbrand, care l nfrnsese n lupta pentru investitur. Ellen White spune n Great Controversity, c mpratul a stat cu picioarele goale, afar, pe un ger cumplit. ntuct scena s-a petrecut la Canossa, de atunci a rmas vorba A merge la Canossa adica a te umili.

Aplicatie Nu ne este necesar un drum la Canossa pentru a nva lecia umilinei, ci este suficient s privim la Isus, care a fost umilit cu inima... smerit si zdrobit...- Is. 53:1-9. PERSECUIE La 8 aprilie 1498, poporul din Florena, la instigarea preoilor, s-a ridicat mpotriva lui Savonarola. Mulimea a asediat biserica Sfntului Marcu, unde se refugiase clugrul. Pentru a marca evenimentul, unul din discipolii lui, a tras clopotul dnd n felul acesta alarma pentru rezisten n faa mulimii. n ciuda rezistenei mulimea a biruit, iar Savonarola a fost condamnat de tribunalul eclesiastic la arderea pe rug. i ca si cum hotrrea ar fi fost prea puin aspr, acelasi tribunal a hotrt si condamnarea clopotului, care a dat alarma. Drept urmare, clopotul a fost cobort din turn, a fost asezat ntr-o cru tras de mgari si purtat prin tot orasul; clul l biciuia tot timpul ca semn al dispreului. Aplicatie Istoria se repet. Vei fi uri, spune Mntuitorul, de toi pentru Numele Meu, dar cine va rbda pn la sfrsit va fi mntuit- Mc.13:13. PERSONALITTI DE CEAR Dac vei face o cltorie de la Amsterdam la Londra vei avea surpriza s descoperii n cele dou capitale, dou muzee identice. Sunt muzeele Personalitilor de cear. Aici putei vedea, n schimbul unei taxe, cele mai celebre figuri ale istorie. Lideri mondiali, regi , guvernatori, artisti celebri, sportivi si toate vedetele lumii... ntr-un mod aparte sunt prezentate statuile regilor din Evul Mediu. Rolul acestora nu era pentru a transmite posteritii trsturile fizionomice ale suveranului, ci pentru banala misiune de a nlocui regele n caz c acesta murea. Dac se ntmpla o astfel de nenorocire, imediat era adus statuia de cear si nlocuit cu mpratul mort. Acesteia i se ddeau toate onorurile ca si mai nainte. ntreaga curte participa la aceste onoruri pe care i le aducea ca si cum ar fi fost n via. Cermoniile se desfsurau dup cele mai stricte reguli ale etichetei, cu toat seriozitatea, desi n faa lor se afla numai un manechin de cear. El suporta n tcere toate intrrile, iesirile, complimentele si chiar soptirile ru voitoare. i aceasta pentru c... era numai un chip de cear. Aplicatie Apostolul Ioan face o constatare foarte trist: i merge numele c triesti, dar esti mort- Apoc.3: 1. Pentru a salva aparenele ncercm cosmetizri de cear, dar n curnd realitatea va fi dezvluit n adevrata ei nfisare. PETE BLESTEMATE Despre Lady Macbeth se spune c, dup ce si-a ucis regele, n timp ce acsta dormea, a iesit privindu-si minile ptate cu snge si a exclamat: Iesii pete blestemate! Iesii v spun... Aplicatie Petele blestemate ale pcatului nu ies de bunvoie. Etiopianul nu-si poate schimba pielea si nici pardosul petele - Ier 13:23. Tentativa de splare a inimii si a minilor n mod individual este sortit esecului. Remarcabil este cazul lui Pilat. Singurul care ne iubeste si care ne spal pcatele, cu sngele Su, este Isus Hristos. Apoc. 1: 5.

PETIC DE PMNT Renumitul scriitor Virgiliu, n opera sa Eneida , relateaz o ntmplare a crei aplicaie moral este semnificativ. neleapta Diodona, fica lui Bellus, regelui Tyrului, aflat departe de ara ei natal, a cerut de la puternicul rege al Romei un petec de pmnt ct s-l cuprind o piele de bou. Bucata de pmnt, urma s fie definitiv a ei. mpratul a acceptat. Primind pielea de bou, tnra fat, a tiat pielea n suvie foarte subiri, apoi le-a pus cap la cap, alctuind o funie lung, cu care a nconjurat un perimetru suficient de larg ca s zideasc o cetate. Astfel a luat nastere Cartagina, puternica rival a Romei. Aplicatie De fiecare dat vrsmasul nu vine cu pretenii foarte mari. Un simplu compromis, o minciun sau un alt pcat mic. O simpl piele de bou. n curnd ns, transformat n cureluse extrem de fine, el o va ntinde n toat viaa noastr astfel nct va deveni aproape imposibil de scpat de prezena lui - Mat. 12: 43-45. PICTURA DIN CER n Londra cea aglomerat si plin de cea locuia o feti srac dar credincioas. Mama ei era spltoreas. Era si o bun crestin si ori de cte ori avea ocazia demonstra lucrul acesta. Dorind s imite exemplul mamei, tnra copil a hotrt s lucreze pentru Dumnezeu. ntruct erau oameni sraci, fata s-a gndit la un mod original de a sprijni lucrarea de evanghelizare. A hotrt s strng ap de ploaie pe care s o vnd altor spltorese. Pentru fiecare gleat primea o mic moned. Cnd a strns o anumit sum a mers la biseric pentru a ncredina banii n vederea lucrrii misionare. Cnd a vzut-o pastorul a rmas surprins. A ntrebat-o cum se numeste si de unde are banii. Fetia nu a rspuns, ns la insistenele lui i-a zis : Dac totusi trebuie s nsemnai ceva lng darul meu, atunci scriei Pictura din cer si a plecat. Aplicatie Ce este un strop la o ploaie ? Ce este un cuvnt la o carte? Ce este un bob la un lan? Aproape nimic, si totusi n-ar fi nici ploaie,nici lan si nici carte dac n-ar fi mai nti bobul, cuvntul sau stropul. Doi pesti si cinci pini au sturat o mulime de oameni. ncurajnd binefacerea, apostolul spune: Dup cum sporii n toate lucrurile cutai s sporii si n binefacere -Rom. 8: 7 ( vezi exemplul Bisericii Macedoniei Rom 8 1-3). PLCERE Henri Monnier obisnuia s spun: Nu-mi place spanacul si-mi pare bine. Pentru c dac mi-ar place l-as mnca si nu pot s-l sufr POVAR Celebrul sriitor La Fontaine n cartea Fabule, povesteste despre un stpn care avea un cal frumos si un mgar. Calul era pentru clrie si mgarul pentru povar. ntr-o zi mgarul a zis calului: N-ai vrea s m ajui ? Te rog, ia din povara mea c nu mai pot. Calul a refuzat. Extenuat de poveri, mgarul se prbusi si muri. Atunci stpnul a luat toat povara si a pus-o n spatele calului si pe deasupra a pus si pielea mgarului.

Aplicatie Purtai-v sarcinile unii altora. i vei mplini astfel legea lui Hristos- Gal. 6:2. PRAGUL Printre lucrurile sacre pe care le aveau triburile mongole, si care mai trziu au fost preluate de musulmani, este respectul pentru pragul cldirii. Califii din Bagdad obligau pe toi care intrau n palat s se prosterneze pe pragul cldirii, unde se afla ncrustat o piatr neagr, adus de la Templul din Mecca. Pragul era nalt si era o crim s calci pe el. Pietro della Vale, n sec.XVII, vizit palatul regilor din Persia la Ispahan, unde observ c se art cel mai mare respect pentru pragul usii de la intrare. Era srutat cu mult veneraie si muli l treceau n genunchi. Marco Polo, relateaz o istorie interesant petrecut pe cnd vizita palatul din Pekin, din timpul lui Kublai-Khan, el gsi la fiecare us doi brbai narmai cu bastoane. Rolul lor era de a mpiedica pe oricine ar fi ndrznit s pun piciorul pe prag. Dac se ntmpla totusi s se gseasc un vinovat, atunci l dezbrcau si l obligau s plteasc o sum de bani pentru recuperarea hainelor. n caz c nu avea bani era btut pe spatele gol. Aplicatie S respeci pragul si s uii de stpnul pragului este o crunt ironie. S respecti Templul si s uii de Dumnezeul Templului este n fond o religie a crei pretenie devine absurd. i, din pcate, ci se mulumesc doar s srute pragul si s plece acas fr s-l fi ntlnit pe Dumnezeul pragului ? PRETENII ABSURDE n cartea Istoria prostiei omenesti, se povesteste despre mania nobilimii franceze de a-si fabrica genealogii biblice. Dou exemple sunt celebre. Ilustra familie Levis era de vi nobil si bogat. Din ea s-au nscut diversi nobili, maresali, ambasadori si chiar guvernatori. Faima lor era vestit. Cu toate acestea, nu s-au mulumit cu aceast faim si au cutat un genealog care a fost de acord s le fabrice o descenden biblic, ntuct ei constataser c se trag din seminia Leviilor... Bineneles c nu a fost nici o problem n descoperirea naintasilor levii, spre mulumirea si alinarea orgoliului acestei familii. Cazul este preluat de Lady Morgan, care, ntr-o cltorie fcut n Frana, n anul 1818, a fost invitat de familia Levis la o recepie. Surprins a vzut ntr-o sal o pictur mare n ulei, pe care se vedea Maica Domnului, iar n faa ei plecat, un membru al familiei Levis. Din gura Macii ieseau urmtoarele cuvinte: Mon cousin, couvrez-vous! Vere, pune-i plria! Aplicatie Ingmfarea unora merge pn acolo nct pretind c descind din snul apostolic, n ciuda faptului c n-au nici o legtur cu comunitatea apostolic. Isus nu poate recunoaste de rude dect pe aceia care ascult Cuvntul si l mplinesc- Luc.8:19-21. Mntuitorul spunea : Voi suntei prietenii Mei, dac facei tot ce v poruncesc Eu- Ioan 15:14. PROFEIE n anii 1939- 1940, Maglavitul devenise loc de pelerinaj. Aici un cioban spunea c avea vedenii si c prin puterea lui Dumnezeu putea s spun viitorul. Mii de oameni l cutau cerndu-i binecuvntarea. nainte de a porni cu armatele n Rusia, Maresalul Antonescu a

chemat pe vestitul cioban, ca s-i binecuvinteze ostile. La plecare l-a ntrebat: S plec cu frontul ? Profetul i-a rspuns: Du-te te vei ntoarce nu vei muri Rezultatul rzboiului a fost nfrngerea si execuia lui Antonescu. Rspunsul si profetia ciobanului s-a mplinit, pentru c aceasta putea fi interpretat oricum. Aplicatie Nu ne putem baza pe profeia lui Satana. PUNCT DE VEDERE Fiecare om cnd se naste si are universul su. Perspectiva este larg si orizontul este deschis. Pe msur ce trece timpul, omul se specializeaz si drept consecin, orizontul se ngusteaz. Cu trecerea anilor se ngusteaz att de mult nct devine un singur punct. Acel punct, este punctul lui de vedere. Aplicatie Fiecare punct de vedere este n realitate un punct de orbire, din cauz c ne face total incapabili s nelegem celelalte puncte de vedere. Numai cnd prsim toate punctele de vedere si acceptm s iubim oamenii asa cum sunt, vom putea nelege adevrul. V dau o porunc nou: S v iubii unii pe alii- Ioan 13: 34. Cnd iubesti i recapei universul. RDCINI n lucrarea Botanic distractiv, Tudor Opris, face referire la lucrrile de cercetare ale naturalistului german Dittmer, care s-a ocupat mult timp din activitatea sa cu studiul rdacinilor plantelor. Un exemplu deosebit este cel al secarei. Aceast plant are o rdcin impresionant, compus din numeroase ramuri si subramuri. Astfel naturalistul a descoperit c ea este alctuit din 143 rdcini de gradul I, 35 000 de gradul II, 2 300 000 de gradul III si 11 500 000 de gradul IV, deci un total de 13 835 143 rdcini cu o suprafa de 225 mp. si o lungime de cca. 600 km. Dac se iau n calcul si perisorii absorbani, numrul lor, dup Dittmer, este de cca. 15 miliarde adic o suprafa de cca. 400 mp. si o lungime de 10 000 km adic un sfert din Ecuator. Aplicatie n parabola Semntorului se face referire la smna czut n locuri stncoase care fiindc nu avea rdcin s-a uscat- Mat 13:5,6. Biblia vorbeste n diferite locuri despre rdcina crestinului - Mat. 15:13; Lc.13:8; Rom 11:17-16. Ea va fi puternic numai dac va fi pus n dragoste- Efes. 3:17. RPA CU FLORI n mijlocul unui mic sat din zona munilor Neamului, era o rp adnc, plin cu gunoaie. Tot satul arunca acolo gunoaiele, asa c devenise un loc insuportabil. Oamenii i spuneau La rp sau Rpa cu gunoaie. Dup mai mult timp o femeie din sat s-a hotrt s fac curat. Munc zadarnic ntruct n curnd alte gunoaie le luau locul. Femeiea nu s-a lsat, a ncercat din nou si din nou. Vznd c munca ei este zadarnic, ntr-o primvar s-a gndit s semene mai multe feluri de flori. Dup ctva timp, cnd florile au crescut si au nflorit, ntreaga rp si-a schimbat nfisarea. Stenii priveau mirai si ca s nu strice mulimea de flori au nceput s care gunoiul n alt parte.

Pn n anul urmtor gunoiul s-a topit, ns florile au continuat s creasc, si din smna lor au crescut altele n fiecare an. De atunci satul a numit locul Rpa cu flori si nimeni nu a mai pus gunoiul acolo. Aplicatie Ilustraia aceasta exemplific foarte bine cum poate fi schimbat inima fiecrui om. Biblia spune ca aceasta, inima , este rea - Ierem. 11:8, stricat- Ps. 10:4, si fr pricepere- Rom 1:21. Apropiindu-ne de Dumnezeu El se va apropia de noi si inima ne va fi curat - Iacov 4:8. Dac vor fi semnate flori, din inima aceea va disprea pentru totdeauna gunoiul. RSPLATA n Dialogurile sale, Platon relateaz cu lux de amnunte judecata si execuia marelui filosof Socrate. Aflat n faa judectorilor si, care i cereau s cedeze, el le-a spus: Atenieni, sunt mai multe chipuri de a scpa de moarte, dac cineva cuteaz s spun si s fac orice. ns nu acest lucru e greu, atenieni, s scapi de moarte, ci mult mai greu este s scapi de ticlosie. Aceast acuzaie era n mod indirect adresat judectorilor si. Ei au neles foarte bine aluzia si drept recompens si-au dat votul de moarte. Vznd votul judectorilor lui, Socrat, a zis cu o und de regret n glas: Acum e timpul s plecm: eu ca s mor iar voi ca s trii. Care din noi se ndreapt spre un bine mai mare numai Dumnezeu stie... Aplicatie Nimeni nu-si alege moartea ns si poate alege viaa. O via curat, sfinit de Dumnezeu sfideaz moartea, trece dincolo de ea. Apostolul Pavel spune: Cci pentru mine a tri este Hristos si a muri este un cstig- Filip. 1:21. Binele mai mare este s fim oriunde cu Hristos. RNI Un printe avea un fiu ru, suprcios si agresiv. Din lucrurile cele mai mrunte se supra devenind adesea agresiv. Dup ce i trecea suprarea i prea ru si promitea c se va ndrepta. Pentru a-i veni n ajutor, ntr-o zi tatl i-a zis: Uite fiule, n marginea grdinii este un gard. De cte ori te vei supra du-te si bate un cui n gard. Fiul, care dorea s scape de rul obicei, a ascultat de sfatul tatlui su. Dup un timp, pe cnd btea nc un cui, a constatat cu uimire ca btuse deja 37 de cuie. A privit cu consternare si a hotrt s-si nfrng mnia si suprarea. A mers din noul la tatl su spunnd. Tat, de azi nainte, sunt hotrt s nu m mai mnii... Bine, i-a rspuns tatl, de fiecare dat cnd vei reusi du-te la gardul din marginea grdinii si scoate cte un cui. Nu a trecut mult timp si tnrul a scos toate cuiele. Mulumit de reusita sa, s-a dus s prezinte tatlui izbnda. Privindu-l cu dragoste, tatl l-a luat si mpreun au mers s vad gardul de la marginea grdinii. Vezi tat, i-a spus biatul, nu mai am nici un cui ! Da fiule, dar n urma cuielor au rmas, gurile. S nu uii lucrul acesta! Aplicatie De fiecare dat cnd batem un cui facem acolo si o ran, care poate s nu se mai vindece. Niciodat s nu batem un cui n inima unui cuiva, pentru c nu putem evalua ct de mare va fi rana. REALITATE

Platon a fost unul din cei mai mari scriitori ai antichitii. Printre operele sale exist o parabol intitulat Mitul pesterii, care vrea s arate c exist realiti superioare pe care omul obisnuit nu le nelege. Oamenii, spune Paton, triau demult ntr-o pester, legai cu toii n lanuri de zei. De fapt pentru c crescuser acolo acum nici nu mai doreau s prseasc pestera. Priveau doar umbrele copacilor pe perei si erau fericii. Pentru ei aceasta era lumea. Odat ns un tnr a avut curajul s ias afar. Aici a rmas uimit. Era o lume extraordinar, cum nu si-o imaginase vreodat. Exaltat si plin de bucurie a alergat n pester s spun si celorlali minunea pe care a descoperit-o. n timp ce el povestea, ceilali l ascultau consternai. Se vedea pe chipurile lor c nu l credeau, ba mai mult, l socoteau nebun. Cu ct se strduia s le explice mai mult, cu att oamenii deveneau mai refractari. Convinsi c tnrul a nnebunit au hotrt s termine povestea si l-au omort. Aplicatie ntr-un fel sau n altul fiecare din noi avem pestera noastr. Avem lanuri si umbre dup care ne modelm existena. Dar de cnd a venit Hristos si ne-a artat slava lucrurilor viitoare- Rom. 8: 18- 23, lanurile au fost rupte, am devenit liberi. Fapte 12: 17. RUGCIUNE Auschwitz-ul , acest loc al iadului a cunoscut uneori experienele cele mai nalte ale sfineniei. Una din aceste experiene a fost jertfa si rugciunea preotului Maximilian Kolbe. Nemaiputnd suporta regimul de teroare, civa deinui au omort un soldat german. ntruct nu se cunostea numele rzvrtitului, drept pedeaps au ales douzeci de deinui la ntmplare, care au fost condamnai la moarte n Buncrul foamei- un loc special unde condamnaii erau lsai s moar de foame. Preotul Maximilian nu a fost numrat printre cei douzeci, ns n spiritul unei dragoste absolute s-a oferit s moar n locul unui alt deinut. A fost acceptat. Buncrul foamei era un loc ngrozitor. De aici se auzeau n tot lagrul strigte, plnsete, cuvinte de implorare, ipte de agonie. Acum ns, odat intrai, preotul si cei nousprezece oameni, au nceput s cnte. Cntau linistit si din cnd n cnd se rugau. Nimeni nu plngea. Cntau si se rugau. Mureau avnd rugciune pe buze. Auzindu-i ceilali din lagr au prins putere si pe nesimite ntreg lagrul a fost cuprins de un duh de smerenie si pocin. Gardienii erau nfricosai. De obicei n Buncrul foamei oamenii triau cteva zile. Acum trecuse o sptmn si oamenii erau nc vii. Ultimul a rmas preotul Kolbe. Cnta si se ruga. Dup dou sptmni gardienii n-au mai suportat si iau fcut o injecie letal. A adormit rugndu-se. Pentru prima dat buncrul groazei a devenit un loc al rugciunii. Aplicatie Exist primejdia ca o biseric sau o familie s uite de adevrat nchinare? Dac lauda si rugciunea vor lipsi dintr-un anumit loc, locul acela se va transforma n curnd ntr-un buncr al groazei. Acolo unde ns va fi prezent nchinarea curat, cea mai crunt nchisoare va fi poarta Paradisului. Pavel si Sila n nchisoarea din Filipi au transformat locul ntr-o ntlnire cu ngerii lui Dumnezeu. Fapte 16:16-34 RUGCIUNE Florile de camer alctuiesc o varietate foarte larg. ntre acestea se remarc Maranta

leuconeura erythroneura, o plant mic, verde, cu frunze ovale. Este cunoscut ca Planta care se roag aceasta, datorit faptului c n fiecare sear si mpreuneaz frunzele ca minile unei persoane care se pleac pentru rugciune. Aplicatie Rugciunea este cea mai frumoas stare a sufletului. Ea poate fi dezvoltat chiar si atunci cnd privim la lucrurile pe care le-a creat Dumnezeu. Psalmistul spune: ntreab natura si te va nva...- Ps .19. RUINEA SPLAT Scriitolul Ion Creang, n nuvela Mos Ion Roat, relateaz o experien plin de nvminte a acestui brbat. Relatarea pleac de la un fapt real petrecut pe vreme lui Alexandru Cuza. Personajul principal Ion Roat, era deputat clcas al inutului Putnei n Adunarea adhoc a Moldovei. Cernd drepturile cuvenite pentru el si pentru ranii din sat, boierul Alecu Bals, l-a alungat de la curte scuipndu-l. Suprat mosul s-a dus la Domnitorul rii, plngndu-se de nedreptatea fcut. Ascultnd cu atenie, Cuza i-a pus n mn dou legturi cu galbeni pentru a-i usura necazurile. Mulumind Domnitorului, mos Ion Roat, care fusese si umilit de boier, ndrzni: Dar cu rusinea ce mi-a fcut boierul, cum rmne Mria Ta ? Cu rusinea! Iac asa rmne mos Ioane, zise Domnitorul srutndu-l pe amndoi obrajii, dute si spune c unde te-a scuipat boierul te-a srutat Domnitorul. Aplicatie Am fost srutai de Dumnezeu ca s ni se spele rusinea pcatului. Da, toi cei ce ndjduesc n Tine nu vor fi dai de rusine...- Ps. 25: 3. SACRIFICIU Era odat un rege vestit care ducea o via plin de desftare si bucurie. Avea multe bogii si un numr foarte mare de femei. ntr-o zi a vizitat o mnstire unde tria n mare smerenie un pustnic vestit. mpratul s-a uitat la el si i-a zis plin de mil: Ce sacrificiu imens faci ! Sacrificiul tu este si mai mare, i-a rspuns pusnicul. Cum asa ?Uite mprate cum: eu am renunat la lumea asta trectoare, dar tu renuni la cea vesnic. SACRIFICIU Spurgeon relateaz o experien misctoare despre dragostea printeasc. n timpul Revoluiei Franceze un tnr a fost condamnat la moarte prin ghilotinare. Odat pedeapsa stabilit a fost nchis n turnul Bastiliei unde si astepta execuia. Tnrul avea mai muli prieteni, care au intervenit la judectori ca s fie eliberat. Toate interveniile au fost sortite esecului. ntruct ziua execuiei se apropia, tatl su care purta acelasi nume, s-a prezentat n faa judectorilor mrturisind c el este adevratul vinovat. Cum judectorii cercetaser superficial cazul, au acceptat dovada btrnului, condamnandu-l n locul tnrului la moarte. Mai trziu, aflat n liberertate, tnrul a neles care a fost preul eliberrii lui. Aplicatie Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea nct a dat pe Fiul Su ca oricine crede n El s nu piar ci s aib via vesnic- Ioan 3:16. SACRIFICIU

ntrnd n palatul regal din Teheran, esti captivat de strlucirea marilor coloane de lumin, rsfrnt n mii de culori de sticla multicolor. Totul este acoperit cu mii de buci de sticl care strlucesc precum diamantele. n realitate nu sunt dect oglinzi minuscule. Ghidul care nsoeste turistii, povesteste istoria acestor coloane. Cnd arhitectul a fcut planul palatului, a comandat unei firme din Paris, mai multe modele de oglinzi cu care s acopere zidurile de la holurile de intrare. Cnd oglinzile au sosit, mesterul a observat c toate s-au spart n timpul transportului. Totul era sfrmat. Timpul pentru finalizarea construciei nu-i permitea realizarea altei comenzi, asa c s-a gndit la o idee ingenioas. A luat toate aceste buci si le-a asezat n asa fel nct s par c au fost fcute n mod special asa. ndemnarea lui a fcut din oglinzile colorate un mozaic strlucitor ca diamantul, unic prin culoarea si spontaneietatea luminii rsfrnte. Aplicatie V putei imagina dezamgirea mesterului cnd a vzut oglinzile sparte! Uneori simim si noi aceeasi dezamgire cnd lucrurile vieii noastre, aranjate frumos, se sparg. Cu toate acestea, n minile Maestrului, aceste nenorociri pot deveni ocaziile cele mai minunate pentru a ne face strlucitori ca diamantul. Ez. 34:26 SALVARE - A XIII-A BTAIE Era n zorii unei zile ceoase a anului 1689, n timpul domniei n Anglia, a regelui Wilhelm III de Orania, o santinel a castelului Windsor a fost adus n faa Curii Mariale pentru motivul c dormise n post, n timpul nopii precedente. Omul a negat cu trie nvinuirea si pentru a dovedi c este nevinovat a declarat c tocmai atunci la miezul nopii, auzise pe Marele Tom orologiul din cldirea Westminister Abbey sunnd de 13 ori. Judectorii militari au refuzat s cread un astfel de argument si implicit mrturia soldatului si l-au condamnat la moarte. nainte de execuie, totusi un grup de oficiali, au fcut cercetri, si au descoperit c orologiul ntradevr sunase de 13 ori. Aceste dovezi au fost suficiente pentru achitarea soldatului, dar au adus dup ele condamnarea la moarte a orologiului. n locul lui avea s fie montat mai trziu vestitul Big Ben. Aplicatie Salvarea omului este o experien neobisnuit. Al XIII-lea gong anun eliberarea. Odat cu sunetul lui ntrm n timpul lui Dumnezeu. SALVAREA LA UN PAS Multe au fost tragediile care au zguduit pmntul. Cele mai multe, s-au pierdut odat cu cei care le-au parcurs. Exist altele, care prin fora mprejurrilor, au biruit timpul si au rmas ca mrturii vii ale experienelor ntmplate. Una din aceste mrturii este cazul tragic al lui Robert Scott. n anul 1910 a pornit din fortul Terra Nova, cu nc patru colegi, Oates, Wilson, Bowers si Ewans, s cucereasc Polul Sud. Pregtirea cltoriei a nsemnat un efort considerabil, att financiar ct si fizic, ceea ce a dus la pierderea unor detalii (de ex. traciune cu mgari) care, ulterior aveau s fie de importan maxim. Tocmai calcularea foarte precis a acestor detalii avea s dea cstig de cauz expediiei organizate de Amundsen. Dup 1500 Km, parcursi n condiii extrem de grele, cei cinci brbai, ajung n cele din urm n zona Polului. Bucuria att de mult asteptat se transform n curnd ntr-o decepie greu de descris. Drapelul norvegian deja fusese nfipt acolo. Fuseser ntrecui. n jurnalul su,

Scott, a notat simplu: Un lucru mare s-a svrsit. Polul Sud al pmntului de mii de ani nensufleit, a fost ntr-un interval de 34 de zile descoperit de dou ori, iar soarta a vrut ca eu s fiu al doilea, ntr-o lume n care primul ia totul iar al doilea nimic. Nici un cuvnt de repros sau invidie , doar cuvinte de admiraie pentru rivalul su. Lupta ns nu se sfrsise, urma ntoarcerea acas. Din nou cei 1500 de Km. Urmau s cltoreasc n condiii infernale. n curnd si-au dat seama c nu vor rezista cltoriei de ntoarcere. Foamea, oboseala si frigul erau peste asteptri. Au nceput s cedeze. Primul a czut Ewans. A murit de istovire. A urmat Oates care n disperare a prsit cortul pierzndu-se n imensitatea de ghea. O furtun teribil opreste ntoarcerea celor trei. ase zile viscolul sufl fr ncetare. Alimentele s-au terminat. Rezistena slbeste vizibil. Ultima pictur de combustibil a fost ars. Strnsi n sacii de dormit, mai rezis o zi, era ultima. Partida era pierdut... Wilson si Brower au murit cei dinti. Scott i nveli n sacii lor apoi, n agonie, se rezem de stlpul central al cortului. Asa a nchis ochii. Deasupra, viscolul a acoperit totul cu un giulgiu alb. Tragedia este c n timp ce muribunzii triau ultimele clipe la numai 18 Km se aflau tovarsii lor de la baz venii naintea lor ca s-i salveze. Au pierit, n mod real, la un pas de salvare. Aplicatie Nu este o tragedie mai mare pentru un crestin dect aceea de a pieri la un pas de mntuire. S fii scos din lume si s nu intri n cer, este cu adevrat o nenorocire. Exemplul femeii lui Lot este zguduitor. Ea a pierit ntre munte si cmpie sau altfel spus ntre Sodoma si Cer ( Gen. 19: 26). S pieri la un pas de mpria lui Dumnezeu este foarte dureros. Pentru aceasta apostolul Pavel spune: M port aspru cu trupul meu, ca nu cumva, dup ce am propovduit altora, eu nsumi s fiu lepdat- 1 Cor.9: 2. SCHIMBARE n Cimislia, Republica Moldova, tria o femeie cunoscut ca fiind foarte serioas. Avea o vac ce ddea lapte bun si muli oameni veneau s cumpere lapte de la ea. Cu toate acestea, fr stirea lor, ea aduga de fiecare dat puin ap n lapte, ca s-l nmuleasc. Dup civa ani a cunoscut Biserica Crestin Adventist si a neles c gestul ei nu se potriveste cu nvtura Scripturii. Asa c a ncetat s mai pun ap n lapte. Oamenii gustau laptele care acum devenise si mai bun si o ntrebau: De unde l ai ? Ai schimbat vaca ? Nu, rspunse femeia. Atunci probabil ai schimbat psunea? Nu, n-am schimbat nici psunea. Atunci cum se face c laptele tu a devenit si mai bun ? Am schimbat inima, rspunse femeia. Aplicatie Adevrata schimbare se produce n inim, ns nu poate s nu fie vzut de ceilali. Ea este ca o iradiere luntric care se ndreapt ctre cei din jur. Noi toi privim cu faa descoperit ...si suntem schimbai n acelasi chip cu al Lui, din slav n slav prin Duhul Domnului- 2 Cor. 3:18. SCHIMBARE FEMEIEA URT ntr-un sat din Oltenia tria o femeie rea si urt. Urenia ei era mai degrab dobndit dect natural, adunat de-a lungul anilor petrecui n pcat. La biseric mergea foarte rar si nici de Dumnezeu nu voia s aud, pn n ziua cnd a cunoscut niste crestini adevrai - erau pocii. ncetul cu ncetul, femeia si-a schimbat atitudinea si a nceput s

mearg la Biserica Crestinilor Adventisti. Aici l-a ntlnit pe Isus Hristos. Nu la mult timp dup aceea s-a ntlnit cu preotul satului, care, vznd-o, a rmas surprins: Mtus Marie, a zis preotul, faa dumitale s-a schimbat, nu mai esti cea pe care o stiam...! Da printe a zis femeia, l am pe Hristos care m-a iubit. Spune-mi, a continuat preotul, dar nu-l aveai si pn acum? Ba da, numai c pn acum l-am avut de gt , acum l am n suflet. Aplicatie Orice loc ar ocupa Hristos, dac nu ocup locul din suflet, viaa omului nu va fi schimbat. Retusrile exterioare pot da o aparen de buntate, dar fr Hristos acestea vor fi curnd demascate. Hristos n voi ndejdea slavei - Col.1:27. SECRET mpratul Midas al Frigiei, potrivit lui Herodot, n cartea sa Istorii, a primit din partea zeilor, drept pedeaps pentru lcomia lui, urechi lungi de mgar. Nefericitul rege era nevoit s-si ascund aceste urechi sub o bonet - asa numita bonet frigian - pe care o purta mereu. Singurul care stia secretul, era frizerul su, care sub ameninarea cu moartea, era obligat s tac. Simind odat imperios nevoia s mprtseasc cuiva secretul acesta, temndu-se totodat si de pedeapsa regal, frizerul, a fcut o gaur n pmnt si a soptit acolo marele su secret. Legenda spune c aflate prin preajm , trestiile de pe malul lacului, au auzit acest secret si legnate de vnt au nceput s repete continu: Midas are urechi de mgar!. Asa s-a aflat marea tain. Aplicatie Apr-i pricina, dar nu da pe fa taina altuia...- Pild.25: 9, spune neleptul Solomon. Nu blestema pe mpratul....pentru c pasrea cerului poate s-i duc vorba...Ecles.10: 20. Dac vezi un om care vorbeste nechibzuit poi ndjdui mai mult de la un nebun dect de la el - Pild. 29: 20. SFNT N FAMILIE Un bieel a citit istoria misctoare a clugrului Simeon Stlpnicul, care si trise ntreaga via n vrful unui stlp. Miscat de relatare, a hotrt s imite sfinenia pusnicului n propria sa camer. Cu ajutorul colegilor a adus un stlp destul de gros pe care l-a pus n mijlocul camerei, fixat de un scaun. Deasupra a pus tblia mesei, pe care a fixat-o cu un cui zdravn. Mulumit s-a crat pe platform, hotrt s rmn acolo pn va fi umplut cu sfinenie. Nu a trebuit s astepte prea mult pentru c sosirea prinilor a adus persecuia pentru isprava lui. Suprat s-a dat jos de pe stlp spunnd: Este foarte greu s fii sfnt n propria cas. Aplicatie De multe ori este mai usor s fii sfnt n biseric, n societate sau n alt loc. Adevrata sfinenie ns se dovedeste n famile. Dac n societate purtm adesea o masc care ne pune la adpost, n familie suntem fr nici o protecie si acionm n adevrata noastr identitate SIGURAN FALS

Herodot povesteste despre regele puternicului regat al Lydiei, Cressus, c n timpul rzboiului cu Persia, a consultat oracolul de la Delfi, pentru a afla dac va obine victoria. Pytia, preoteasa templului, i-a spus dup ce a consultat oracolul: Dac vei trece rul Halys o mare mprie se va prbusi. mpratul a luat profeia de bun augur. A pornit rzboiul cu persii ns a fost nfrnt si regatul su cucerit. Pytia nu-i spusese care mprie avea s se prbuseasc. Aceasta avea s fie a lui. Aplicatie Uneori acionm si gndim ca si cum lucrurile rele sunt fcute doar pentru alii. Considerm c este normal s nu ni se ntmple nici o nenorocire. Dac totusi vine atunci ne ntrebm: De ce? De ce tocmai mie? Aceasta se ntmpl tocmai datorit falsei sigurane n care am stat - Ier.7:8. SIMULARE Despre paianjenul cu cruce Arachnea Diadema, se stie c n ciuda crucii care o poart pe spate, este o specie foarte rezistent si crud. Caracteristica sa principal este ns alta. Dac este atins de un dusman, printr-un act reflex simuleaz moartea pn ce pericolul a trecut, apoi si reia rbdtor veghea n plasa ntins. Aplicatie Din pcate exist si crestini care simuleaz moartea, moartea omului firesc si rstignirea eului. Vorbind despre pericolul unei astfel de atitudini si artnd care este singura cale, apostolul Pavel spune: Departe de mine gndul s m laud cu altceva dect cu crucea lui Hristos... prin care am fost rstignit...- Gal.6: 14. SINGURTATE Una din cele mai cunoscute cri de aventuri este cartea lui DanielDefoe, Robinson Crusoe. Relatarea din carte pleac de la un fapt real, petrecut si relatat pe larg n presa din Anglia de ziaristul Richard Steel, n anul 1911, pe cnd scriitorul avea 60 ani. Adevratul Robinson a fost crmaciul Alexander Selkirk, care n 1704, naviga n preajma insulei Mas a Fuera, din Arhipelagul Juan Fernandez, Pacific. Certndu-se cu cpitanul, acesta l-a pedepsit lsndu-l singur ntr-o barc n apropierea insulei. n barc crmaciul si-a luat lucrurile strict necesare, printre care se menioneaz si o Biblie. El a trit singur pe Mas a Fuera, 4 ani si 4 luni. Mai trziu crmaciul a mrturisit c primele opt luni au fost cele mai grele, ntruct o melancolie imens l cuprindea. Ulterior a nceput s-si organizeze viaa. i-a construit dou colibe; una pentru adpost , alta pentru provizii, aduna lemne, fcea capcane pentru psri si animale si ca s se distreze a mblnzit dou pisici. n 1709, corabia englezeasc Duke, condus de cpitanul Roger Woods a ancorat n preajma insulei Mas a Fuera. Zrind un foc pe insul a trimis o barc ce s-a napoiat aducnd un om ciudat, acoperit cu piei de capr, cu prul lung si barba care i acoperea faa. n mrturia publicat de ziaristul Richard Steel Selkirk arat c povara cea mai mare pe care a ndurat-o n toi acesti ani a fost dorul de cas si singurtatea. Aplicatie Nu este bine ca omul s fie singur...- Gen.2: 18. Aceast propoziie arat care este atitudinea lui Dumnezeu fa de izolare si singurtate. Cnd Ilie si plngea propria singurtate, Domnul i-a zis: Nu esti singur... mai sunt nc sapte mii de brbai...- 1 mp. 19:

14, 18. SLUJB RELIGIOAS Ioan Chrysostom a mers odat ntr-o regiune unde nu era preot. Fiindc erau muli oameni care aveau nevoie de ndrumare a instruit un ran si apoi l-a hirotonit. ntors la Constantinopol n-a mai avut liniste. Nu cumva am fcut o greseal...? S-a ntors la locul acela si s-a ascuns n spatele unei coloane s vad cum si mplineste slujba noul preot. Au nceput s-i curg lacrimile. Niciodat nu mai vzuse un preot rugndu-se cu atta ardoare. Biserica parc se nla la cer. Dup slujb s-a dus la el si i-a zis: Roag-te pentru mine Eu? a rspuns preotul, dumneata trebuie s te rogi pentru mine. Ba nu, tu pentru c nu am vzut un preot slujindu-l pe Dumnezeu cu atta ardoare. Atunci preotul l-a ntrebat: Dar, frate episcop, e cu putin s slujesti lui Dumnezeu si n alt fel? Aplicatie Din pcate este posibil. Exist srbtori si slujbe pe care nici Dumnezeu nu le mai suport. Ursc srbtorile voastre... spune din partea Domnului, profetul Amos, cap. 5: 21. Proorocul Isaia vorbeste despre dezgustul lui Dumnezeu pentru slujbele formale - Is.1: 11-15. Soluia se gseste n sfatul lui Ioel: ntoarcei-v la Mine cu lacrimi plns si bocet...- Ioel 2: 12. SOACRA Disputele dintre nor si soacr au devenit att de celebre nct nu mai au nevoie de prezentare. Pentru a prentmpina aceste certuri, s-au cutat tot felul de subterfugii si artificii, n sperana unei nbuntiri a acestor relaii. Un exemplu deosebit se gseste n insula Sumatra din Arhipelagul Indonezian. Soacra si nora nu au voie niciodat s-si vorbeasc direct. Ca atare singurul mijloc de nelegere este prin intermediul unei a treia persoane. Astfel soacra i spune acesteia: S-a terminat provizia de lemne. S aduc nora mea altele din grdin. Bineneles cea de a treia persoan nu se sinichiseste prea mult, ntruct deja nora a auzit si-i va putea rspunde: Spune-i soacrei mele ca deja a plecat fiul dup ele... Cnd lipseste cea de a treia persoan situaia poate deveni comic , dar nu se abate de la regul. Ca atare se ia drept martor un animal, o pasre sau chiar un obiect din cas, cruia cele dou i se adreseaz. Nu exist nc o statistic a rezultatelor. Aplicatie Sfatul Bibliei este precis: ntruct atrn de voi, s trii n pace, cu toi oamenii Rom. 12:18. SOLIE FALS TORNA, TORNA, FRATRE ! Expresia Torna, torna, fratre ! ntoarce-te frate, este socotit de istorici si filologi ca fiind prima menionare a cuvintelor romnesti ntr-un act oficial. Aceste cuvinte apar n Cronica bizantin n legtur cu una din nvlirile barbare peste Dunre, n anul 587, cnd ajunseser pn n Tracia. n timpul unei naintri, unui soldat din oastea generalului bizantin Commentiolus, i-a czut bagajul de pe spinarea animalului care l purta. Atunci cineva i-a strigat : Torna, torna fratre! Soldatul nu a auzit strigtul. ns cei din jur au perceput mesajul ca un semnal de de ntoarcere, survenit n urma unui atac iminent, asa c, strnindu-se panic, ntreaga ostire s-a retras.

Aplicatie Se ntmpl ca un cuvnt spus fr bgare de seam, ntr-o conjunctur nepotrivit, s produc un necaz mare. Rnile lui pot fi foarte adnci. Sfatul Bibliei este s fim ateni la vorbele noastre nefolositoare pentru c vom da socoteal pentru ele. Mat.12:36-37. SPERAN La Dachau, lagrul de concentrare nazist, au nceput s se nregistreze un numr foarte crescut de sinucideri. Unul din prizonerii mai vechi si-a dat seama c oamenii o fceau din caza lipsei de speran. El a rspndit zvonul c armata rus este foarte aproape si c n curnd vor fi eliberai. Ca urmare, sinuciderile au ncetat si o atmosfer de optimism si entuziasm a cuprins ntreg lagrul. Sesiznd aceasta, ofierii au urmrit s vad care este cauza. n cele din urm au neles optimismul prizonierilor si au dezminit apropierea rusilor, declarndu-l un zvon fals. Odat cu aceasta sinuciderile au reaprut sub un numr si mai mare. Aplicatie Ellen White spune c cea mai periculoas arm a vrsmasului este descurajarea. n ciuda ncercrilor, dac pstrm sperana avem sansa s iesim nvingtori. S apucm ndejea care ne-a fost pus nainte, spune apostolul Pavel, pentru c aceasta este ca o ancor a sufletului Ev.6:18-19. SPERAN Cnd Alexandru a pornit expediia sa n Persia si-a mprit toat averea generalilor si. Unuia i-a dat o vil, altuia o mosie sau o pdure. A dat totul. Mirat, Perdiccas, unul din generalii apropiai l-a ntrebat: mprate, dar ie ce-i rmne ? Sperana, a rspuns regele. Aplicatie Apostolul Pavel spune c rmn acestea trei: credina ndejdea si dragostea 1Cor.13:13. Desi cea mai mare este dragostea, credina si ndejdea vor rmne pentru totdeauna alturi de ea. SPERANA Potrivit unui mit hesiodic, prima femeie a fost Pandora. Ea a fost creat la porunca lui Zeus de ctre Hefaistos si Atena, dup imaginea zeilor. Prin ea zeii vroiau s se rzbune pe rasa uman pentru frdelegea de a folosi focul, furat de Prometeu. Ea a fost dat de soie lui Epimeneteu, fratele lui Prometeu, si i-a fost dat drept zestre o cutie de aram, n care erau nchise toate nenorocirile. Aceasta era cutia Pandorei. n curiozitatea ei, ea a deschis cutia, si n felul acesta au intrat toate relele n lume, mai puin sperana, care era la fund si care n grab a fost nchis la loc. Aplicatie Exist persoane fr speran. Desndejdea, spune Ellen White, este arma cea mai puternic a diavolului - ntre acestia erai si voi , odinioar - Efes 2:12. Exist de asemenea, oameni care si pun ndejdea n lucruri nesigure: bogii - 1Tim. 6:17, stpniri Est. 9:1, ceti ntrite- Ier.5:17, frumusee- Ez.16:15, oameni- Ier 17:5, etc. Toate acestea sunt sperane false, ncrederi n minciun- Ier.13:25. Singura ndejde adevrat este n Domnul- Mica 7:7.

SPERAN La 2 august 1487 corbiile portugheze comandate de Bartolomeo Diaz, au pornit de-a lungul coastelor africane cu intenia s gseasc drumul spre ara mirodeniilor. Atingnd pmntul Africii, o furtun puternic i fcu s acosteze. Datorit spaimei si a furtunii prin care au trecut, au numit locul acela Capo Tormentoso, adic Capul furtunilor. Anticii credeau c dincolo de el se afl marea spaimelor si ara ntunericului. Cnd, mai trziu, Vasco da Gama avea s treac pe acolo, i-a schimbat denumirea n Capo de Buona Speranta, adic Capul Bunei Sperane. Aplicatie Pn la venirea lui Isus Hristos moartea era cea mai mare enigm a istoriei, locul groazei si al torturilor Capo Tormentoso. De cnd a nviat Isus, locul acesta plin de groaz sa transformat n Capo de Buona Sperana. Dar acum, Hristos a nviat din mori prga celor adormii- 1 Cor. 15: 20 SPECULAII Este cunoscut faptul c Buddha accepta si promova tehnicile contemplative ale yoginilor. Cu toate acestea, el refuza orice speculaie n domeniul spiritual. El justifica lipsa lui de interes si refuzul de a pune ntrebri cu privire la lucrurile transcedentale, folosind o istorioar devenit celebr: Un om a fost rnit cu o sgeat otrvit. Prietenii aduc imediat un doctor, dar omul strig: Nu v voi lsa s-mi scoatei sgeata, pn nu voi sti cine m-a lovit, dac este un ksatriya sau un brahman! Cine este familia lui? Dac este nalt sau scund? Din ce oras sau din ce sat se trage... Nu voi lsa s mi se scoat sgeata nainte de a sti cu ce fel de arc s-a tras asupra mea! Ce coard avea arcul? Ce fel de pan s-a ntrebuinat pentru facerea sgeii si cum era fcut vrful sgeii...? Un astfel de om, concluziona Buddha, ar muri cu siguran nainte ca s stie toate aceste lucruri. Aplicatie Speculaiile sunt inutile. nsirrile de neamuri (1Tim. 1:4), certurile, nu au nimic de a face cu lucrarea de salvare. Mntuirea este mult mai simpl si nu trebuie dect dovada dragostei fa de Dumnezeu, care vine dintr-o inim curat -1Tim 1:5. STPNUL Aeropagul era pentru vechii greci locul de ntlnire al elitei intelectuale. Nu era permis accesul dect cu aprobarea responsabilului de aeropag, care avea datoria s-l cunoasc si s-l prezinte pe noul venit. ntr-o sear, pe cnd verifica dac totul este n ordine, surprins responsabilul descoperi un btrn pe care nu-l cunostea, seznd n forumul pentru discuii. S-a apropiat de el si l-a ntrebat: Cine esti tu ? Eu sunt stpnul, veni rspunsul. Mirat responsabilul i-a rspuns : Nu stii cu cine vorbesti, eu sunt stpnul. Da, tu esti stpnul Aeropagului iar eu sunt stpnul meu nsumi. Aplicatie Dorina de stpnire este la baza esecului moral din Univers. Aceasta a fost motivaia care l-a determinat pe Lucifer s produc rebeliunea si ea rmne pn astzi motivul oricrei nelegiuiri. S stpnesti, iat ispita, nu are importan unde, universul, pmntul, ara,

biserica, familia, sau chiar propria via , doar s stpnesti. Tu s fii Dumnezeul ( Gen 3:5). n opoziie clar este principiul guvernrii lui Dumnezeu care nva s slujesti. Biblia nu prezint modele de stpni ci de robi. Pavel se autointituleaz robul al lui Isus HristosRom. 1:1, Petru, Iuda, Iacov, Isaia robi ai Domnului- Iacov 1:1; 2 Pt.1:1. nsusi Isus se prezint pe sine ca fiind Robul Domnului- Is. 42:1. Ellen White spune Modelul acesta de slujire El l-a dat tuturor urmasilor Lui. H.H.L. STRNGTORUL DE AUR Probabil puin lume cunoaste faptul c unele plantele pe lng substanele minerale obisnuite pe care le absorb din pmnt, ele preiau si elemente strine, aflate n sol. De exemplu castraveii asimileaz argint, tomatele zirconiu iar porumbul asimileaz tantal, beriliu si aur. Tudor Opris, n cartea Botanica distractiv arat c atunci cnd o anumit plant trieste pe un anumit depozit mineralier, aceasta va absoarbe cantiti considerabile din elementele aflate n pmnt. Astfel, s-au descoperit n Munii Altai, din zona lacului Telekoe, ntr-o zon bogat n zcminte aurifere, plante n a cror tulpin se aflau grunciori de 2-3 mm din acest valoros metal. Sunt cunoscute ca bune strngtoare plopul si coada soricelului. n frunzele plopului american se gseste zinc n proportie de pn la 2.5 /10 000, adic din 1 000 kg mas verde se pot obine 250 gr. de zinc. La coada soricelului proporia este de 4.5/1 000, adic din aceiasi cantitate de mas verde se pot obine cca. 4,5 kg de zinc. Aplicatie Fiecare din noi asimilm din substanele care se afl ascunse la temelia existenei noastre. Dac alegem s construim pe un depozit de aur vom construi din aur, iar dac alegem s rmnem doar la paie , vom construi din paie. Fiecare dar s ia bine seama cum cldeste... dac cldeste cineva aur , argint, pietre scumpe, lemn, fn, trestie, lucrarea fiecruia va fi dat pe fa...- 2 Cor.3:10-13. SUFLETUL Credina c sufletul poate prsi fre veste corpul omului, a determinat multe popoare s alctuiasc diferite obiceiuri. ntre acestea, popoarele slbatice credeau c atta timp ct sufletul rmne intact nu puteau pi nici un ru. Pentru aceasta, n caz de primejdie puteau folosi un sac n care depozitau sufletele, pn trecea primejdia, dup care le puteau relua n posesie fr nici o grij. n insula Kei, femeile poart o nuc de cocos n care ascund sufletul copilului. Cel mai ciudat obicei este n Noua Guinee. Aici mamele obisnuiesc s-si poarte copilul ntr-un sac legat la spate. De sac ele trebuie s prind o mldi de salcie, o lian, sau chiar o trestie, att de lung nct s se trasc pe pmnt, n urma lor. Pentru c, dac din ntmplare, sufletul copilului ar prsi corpul si s-ar rtci, i-ar trebui un mijloc prin care s se ridice din nou de la pmnt. Aplicatie n mod evident folklorul acesta nu are de-a face nimic cu nvtura Bibliei. Cuvntul Scripturii spune foarte clar c omul a devenit, nu a primit, un suflet Gen.2:7. Odat plecat sufletul, (persoana) este plecat pentru totdeauna, pn la judecat. Ecles. 9. TELEGRAM - TRANDAFIRUL ALB

Trandafirul alb era cea mai puternic organizaie studeneasc german mpotriva hitlerismului. mpreun cu miscarea de rezisten polonez au organizat unul din puinele si curajoasele atentate mpotriva lui Hitler. El consta n identificarea trenului special, care urma s-l transporte pe Hitler si, ntr-un loc dinainte stabilit, trenul trebuia s fie aruncat n aer. Informaia privind trenul, data si ora cltoriei trebuia s fie obinut de Gerda, o student n medicin, pe numele ei adevrat Sofia Scholl, una din conductoarele organizaiei Trandafirul alb. Cu ajutorul unui gardian stul de politica fuhrer-ului, a reusit s obin datele, pe care le-a transmis telegrafic la detasamentul de intervenie. Coninutul telegramei era urmtorul: Mtusa Frieda soseste mine. Trimitei caii la gar. Nu avem piese de schimb pentru scertoare, propunem accesorii Erstaz tipul WD 0906 si GS 0203. WD erau primele litere ale zilei stabilite pentru atentat. Cifrele 0906 artau luna si ziua, iar 0203 ora si minutul cnd trenul trecea prin zona atacului. Atentatul a reusit, ns datorit unei programri de ultimul minut, Hitler nu a cltorit cu trenul acela, astfel a scpat de la moarte. Aplicatie n Matei 24 este redactat ultima telegram trimis de Isus pentru ucenicii Si. n ea sunt menionate, cu mare precizie, semnele care confirm sosirea Mntuitorului. nelegerea lor presupune si o pregtire adecvat. Acest eveniment este unic si consecinele lui sunt vesnice. TOTUL Imediat dup moartea multimilonarului John D. Rockefeller Sr., un reporter a ntrebat: Ce mostenire a lsat domnul Rockefeller? tim c era un om incredibil de bogat. Fr nici o ezitare, omul de finane a rspuns: A lsat totul. Aplicatie Rspunsul acestui om reflect relaia noastr cu bunurile acestei lumi. TRADARE - CRUCIADA COPIILOR Istoria cruciadelor, sec.XIII, a fost scris cu mult snge nevinovat. Una din cele mai triste pagini ale ei este cunoscut sub numele de Cruciada copiilor. Repetatele esecuri ale cavalerilor si ale ordinelor populare au dus la organizarea unor armate de copii din diferite pri ale Franei si Germaniei. Grupul francez a avut drept conductor un ciobnas cu numele Etienne, care, cu acordul regelui, a strns cca. 20 000 de copii, biei si fete de toate vrstele. Ei au plecat din Vendome, cu gndul s ajung la Ierusalim. Dup un drum ngrozitor, n care au suferit de foame, sete si oboseal, murdari si epuizai, micii copii au ajuns la Marsilia. Aici au fost mbarcai pe sapte corbii care aveau misiunea s-i duc la Ierusalim. La scurt timp de la plecare s-a dezlnuit o furtun mare care a scufundat dou din cinci corbii, toi cltorii fiind nghiiti de valuri. Celelalte cinci corbii au reusit s ajung la Alexandria unde toi copii au fost vndui ca sclavi turcilor si aceasta nu datorit situaiei ivite ci din simplul motiv c asa s-au neles acestia cu delegaii lor chiar n momentul mbarcrii, ntruct copii nu aveau cu ce plti transportul. Aplicatie Trdarea este aciunea care demonstreaz limita josniciei caracterului uman. Cnd aceasta are n vedere persoane neajutorate si nevinovate atunci putem spune c fiina uman a ajuns la stadiul de posedare demonic. Sfatul apostolului Pavel este Deprteaz-te de

oamenii acestia - 2 Tim. 3:4-5. TRDTORUL n anul 1482, Leonardo da Vinci s-a stabilit la Milano, unde a creat mai multe opere de mare valoare. Printre acestea este si pictura mural Cina cea de tain de la mnstirea Sfnta Maria della Grazia. La aceast fresc pictorul a lucrat ntre anii 1495-1497. Abatele mnstirii, avnd impresia c artistul ntrzie n mod deliberat, l-a reclamat ducelui de Milano, Lodovico Sforza. Acesta l-a chemat pe artist si de fa cu abatele mnstirii l-a ntrebat din ce cauz lucrrile merga asa de greu. Privindu-l pe abate Leonardo da Vinci a spus: Am muncit mult ns nu am gsit un model pentru Iuda, acum aflndu-l, voi sfrsi curnd lucrarea. Aplicatie Din pcate, modelul lui Iuda se gseste din ce n ce mai des. Iuda are astzi mai muli urmasi ca oricnd si mai muli dect toi ceilali ucenici laolalt. Ar putea fi chiar canonizat sfntul Iuda Trdtorul. Cel mai trist lucru este c trdtorul poate fi n noi... Adevrat v spun c unul dintre voi m va vinde- Ioan 13:21 APUL NTORS ACAS Abraham avea doisprezece api frumosi. Nimeni nu avea api ca ai lui. El i iubea si avea mare grij de ei. ntr-o zi a venit preotul de la Templu si i-a cerut doi api pentru slujba de Pasti. Unul pentru jertf iar altul pentru trimis n pustie. Desi inea mult la ei, n cele din urm se nvoi s dea cei doi api necesari pentru slujb. I-a luat personal si i-a dus la templu, asistnd la oficierea slujbei. Unul a fost junghiat iar altul purtnd pcatul a fost trimis n pustie. n cele din urm cu inima trist dar mpcat pentru darul fcut se ntoarse acas. Vznd apii n staul ncepu s-i numere: 1, 2, 3..5... 8...10...11. Uimit a neles totul si s-a nfiorat: tapul lui Azazel s-a ntors acas. Aplicatie Aplicaia este profund si dureroas. Dup lungi eforturi ne desprim de pcatele noastre trimindu-le n pustie. Dar mai curnd dect ne-a asteptat descoperim c ele se ntorc din nou acas. Nu ne rmne dect s o lum din nou de la capt pn vor disprea cu totul. Sngele lui Isus ne va curi astfel de orice pcat -1 Ioan1: UNITATE Un sat si dorea un preot care s fie deosebit de credincios. Atunci cnd se va ruga pentru ploaie s plou, cnd se va ruga pentru soare s fie soare. Episcopul era n ncurctur. Nu era nici un preot care s vrea s mearg n parohia aceea. ntr-un trziu, un tnr absolvent a zis: M voi duce eu. Mirat episcopul l-a ntrebat: Cum, ai curajul s te duci? Poi ? Da, m voi duce si m voi ruga pentru ploaie sau pentru soare, cu o singur condiie: atunci cnd vor vrea ploaie, tot satul s vrea s plou, iar cnd vor soare, tot saul s vrea s fie soare. Aplicatie Lipsa unitii duce de cele mai multe ori la pierderea libertii. Dictonul roman divide et impera mparte si stpneste, este revelator n privina aceasta. Pe de alt parte unitatea crestin nu este numai un acord de principii, care s in mpreun o comunitate n faa vrsmasului, ea este o unitate a credinei si n mod special una a dragostei - Col.2:2. UNDE ETI ?

n cartea Minutul lumii la Waterlo scriitorul Stefan Zweig spune c istoria este la ndemna omului. Ea depinde, n momentele ei cheie, de intervenia unui singur brbat sau este schimbat datorit sovirii altui brbat. Scriitorul afirm c astzi am fi avut o alt istorie dac n momentul cheie de la Waterloo generalul Grouchy n-ar fi ezitat. Zbovirea lui a nsemnat ntoarcerea firului evenimentelor si nfrngerea. Din descrierea lui Zweig nelegem c lupta a fost teribil. Englezii respinseser patru atacuri franceze, iar acum centrul de rezisten slbise foarte mult. Ultimul atac francez prea s fie hotrtor. nti ncepu artileria. Curnd porni atacul infanteria. nclestarea era teribil. Napoleon si Wellington priveau disperai dup ajutor. Pentru englezi trebuiau s vin armatele prusace, iar pentru francezi armata lui Grouchy. Napoleon a aruncat totul n lupt. Wellington nc mai rezista. Cteva zeci de minute nc si armata prusac fcu jonciunea ntrnd n lupt contra lui Napoleon. Francezii au nceput s dea napoi. n disperare Napoleon a strigat: Unde esti Grouchy ? Unde ai rmas Grouchy ? Aplicatie Este ceasul btliei finale. Sun trmbia, totul este gata, dar nimeni nu merge la lupt...- Ez. 7: 14 Vine nenorocirea... vers. 25, mpratul jeleste... vers 27. Este ultima mare btlie. A fost suficent ca n inima generalului s fie puin sovial pentru ca tot ce construiser francezii de-a lungul multor ani de rzboi s se piard n cteva ceasuri. Strigtul se mai aude si astzi: Unde esti Grouchy ? Unde esti...? Unde ai rmas...? UNITATE Filosoful si poetul turc Celaleddim Rum, 1204, supranumit Melvana, se plimba ntr-o sear, cu discipolii si prin oras. O hait de cini dormeau linistii pe marginea drumului. Privii ce exemplu frumos de frie, a zis unul din ucenici. Melvana a zmbit si a continuat: Ai dreptate, dar ncearc s le arunci un os sau o bucat de carne si vezi ce se ntmpl cu fria... URMRI Scriitorul italian Dino Buzatti ne povesteste o legend: Ibis , ngerul morii, a aprut naintea lui Einstein, n timp ce lucra la celebra lui teorie a relativitii. Timpul tu s-a ncheiat, trebuie s vii cu mine n lumea cealalt, i-a zis ngerul. Einstein l-a rugat s mai astepte o lun, timp n care s termine lucrarea. Ibis a acceptat. Dup o lun, Einstein a mai cerut un rgaz. n cele din urm, terminnd lucrarea, s-a dus ntr-o noapte de decembrie, conform nelegerii s se ntlneasc cu ngerul morii n parc. Einstein era mulumit, cci si fcuse lucrarea. Ibis l-a ntrebat: Ai terminat cartea ? Da, a rspuns savantul. Atunci poi s triesti ct vrei, nu m intereseaz persoana ta. Pe mine m intereseaz lucrarea ta. Eu sunt trimisul diavolului. Te-am speriat cu gndul morii ca s lucrezi ct mai repede si bine. Chiar dac ceea ce tu ai fcut ai fcut cu intenii bune, va fi folosit n scopul meu si-mi va aduce mult succes. Sunt mulumit. Aplicatie Prea adesea crestinii lucreaz benevol n slujba diavolului. Aparent ei consider c susin cauza lui Dumnezeu, mngindu-si constiina cu intenia lor bun, n realitate ns ei lucreaz foarte bine pentru vrsmasul. Fiecare s ia bine seama-1Cor.3:10, spune apostolul Pavel, ca nu cumva s dea vre-o rdcin de amrciune si muli s fie ntinai-Ev.12:15.

UZURPARE Cambyses, regele mezilor si al persilor, fiul si urmasul lui Cirus al II-lea, a domnit ntre anii 529-522 .Hr. A fost un suveran ambiios, autoritar si sngeros. n lupta sa pentru pstrarea puterii a nceput s bnuiasc pe fratele su Bardiya, numit si Semerides. Un vis prevestitor l-a fcut s ia hotrrea s-l ucid. Lucru care, cu ajutorul unei slujitor credincios, numit Prexaspes, l-a si adus la ndeplinire, n mare tain. Dar dup un scurt timp, o veste de necrezut, a ajuns din Persia fcndu-l pe rege s nu stie ce s mai cread: desi Prexaspes se jura c l-a ucis pe Bardiya, un alt Bardiya pretindea c domneste n Pesia. Ce se ntmplase? Un mag, Gaumata, un reprezentant al preoimii medicale, aflase despre moartea inut secret a prinului si ntruct semna perfect cu acesta, a hotrt s riste dndu-se drept Bardiya , fiul lui Cirus al II-lea. Fratele su, regele Cambyses, se afla departe n Egipt ntr-o campanie militar, asa c a avut suficient timp s-si pregteasc nselciunea. Poporul obosit de domnia acestuia i s-a alturat repede, n timp ce s-a declarat rege al mezilor si persilor. Aflnd toate acestea, Cambyses s-a hotrt s demaste nselciunea, ns o moarte npraznic i-a curmat existena, n condiii misterioase. nainte de a muri, a dezvluit ofierilor lui adevrul c si ucisese fratele si c actualul guvernator era un nseltor. Falsul Bardiya a domnit o vreme linistit. Chiar a cstigat simpatia poporului prin reducerea de taxe si scutirea de serviciul militar. Toate acestea pn cnd, un ofier pe nume Oranez, mpreun cu patru tovarsi, a hotrt s verifice mrturisirea lui Cambyses de pe patul de moarte. Acest ofier stia c exist un mag care semna foarte bine cu fostul prin, si care fusese pedepsit, cu mai muli ani n urm de regele Cirus, la tierea urechilor pentru o anumit frdelege. Asa c se hotr s verifice dac actualul rege are sau nu urechi. Lucru care nu a fost greu, dac lum n calcul c s-a folosit pentru aceasta de o femeie. Regele, ntr-adevr nu avea urechi. n felul acesta nselciunea a fost demascat si falsul rege a fost omort. Aplicatie Raportul biblic spune despre Marele Uzurpator care a rvnit scaunul de domnie a Celui Prea nalt - Is. 14:12-14. S-a folosit de tot ce a avut la ndemn ca s pun mna pe el si s se dea drept Dumnezeu- 2 Tes. 2:4. nselciunea lui a fost att de bine mascat nct armate de ngeri l-au crezut. A fost ns Cineva care a venit s-i descopere adevrata identiate- Ioan 8:44, si s nimiceasc lucrrile lui- 1Ioan 3: 8. VAI DE CEI NVINI Tius Liviu povesteste n Historia roman (V, 48) c n anul 390 . Hr. dup ce au rezistat sapte luni asediului galic asupra Capitoliului, romanii, au fost silii s capituleze. Brennus, comandantul galilor, a cerut o despgubire de 1000 taleri de aur pentru a prsi Roma. Tribunul Suplicius a adunat aceast sum. n timp ce cntrea aurul, romanii au reprosat galilor c folosesc greuti false, atunci Brennus, aruncndu-si spada n balan a rostit cuvintele care au devenit proverbiale: Vae victis!- Vai de cei nvinsi! Aplicatie Ziua judecii este fr mil. Apocalipsa spune c Dumnezeu si va arunca secerea pe pmnt. i pmntul va fi secerat-Apoc.14: 16; si vor zice atunci: Vai! Vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! ntr-o clip i-a venit judecata- Apoc. 18: 10. Cei nvinsi vor fi aruncai afar pentru totdeauna, acolo unde este plnsul si scrsnitul dinilor- Mat.25:

30. VEGHE ATENT Istoria spune despre un mprat care avea un fiu att de ru, nct se hotr s-l ndeprteze de tron. Odat luat hotrrea, l-a chemat, si pe un ton foarte ferm i-a comunincat c mostenirea i va fi luat si nu va mai avea parte de domnie. Timpul trecu si tnrul prin si schimb viaa, ba mai mult dect att, regret faptele de rusine pe care le fcuse altdat. Observnd aceast schimbare, mpratul horr s-i redea mostenirea, ns cu o condiie si o lecie pe care trebuia s o nvee pentru toat viaa. Astfel si chem fiul si-i ncredin un vas plin cu ulei pe care trebuia s-l poarte prin tot orasul fr s verse nici o pictur. Dac s-ar fi scurs mcar o pictur nu avea nici o sans s-si capete mostenirea si tronul. Prinul a plecat nsoit de doi soldai care aveau ordinul s-l supravegheze. Strbtu strzile, ncet, foarte ncet, oprindu-se oridecteori vasul se nclina mai tare. Trziu se ntoarse la palat fr s fi vrsat vre-o pictur de ulei. Cnd l-a vzut regele i-a zis: Spune-mi fiule, ai strbtut orasul, dup porunca mea? Da, rspunse fiu. Spune-mi fiule ce ai vzut astzi n oras? Nimic tat, absolut nimic. Cum nimic, n-ai ntlnit oameni, supusi care te aclamau, fete frumoase, magazine...!? Nu tat, n-am vzut nimic. Nu mi-am ridicat ochii de la vasul cu undelemn pe care l purtam. Bine, a rspuns regele, acum stii ce nseamn s veghezi asupra sufletului tu. Aplicatie Vegherea presupune o privire atenta, susinut si concentrat asupra Mntuitorului. Apostolul Pavel spune romanilor: S ne uitm int la Cpetenia si desvrsirea credinei noastre, adic la Isus...- Rom. 12: 2. Aceasta presupune si refuzul de a privi la lucrurile care pot murdri caracterul unui crestin. VESTEA CEA BUN O veche poveste spune c pe vremea foametei care a fost n Egipt, Iosif a dat porunc s fie aruncat n Nil toat pleava care fusese adunat n urma recoltrii din anii bogai. Fiind luat de ap, aceast pleav, i putea anuna pe cei de la vrsarea Nilului c n Egiptul Superior exist gru si deci pot s vin s cumpere s-si scape viaa. Aplicatie Uneori folosim pleava ca reclam pentru gru. Desi aparent lucrul acesta poart cu el un beneficiu, mai degrab sau mai trziu se va dovedi o mare amgire si aceasta din motivul c muli se opresc doar la pleav uitnd de gru. VIAA Elisabeth Kumbler Ross spunea: Nu a muri este greu; nu ne trebuie nici talent nici o excepional comprehensiune pentru a muri. Toat lumea o face. Ceea ce e dificil este de a tri, de a tri intens, pn la moarte, indiferent c moartea e nc departe sau iminent c-i vorba chiar de tine sau de cineva pe care-l iubesti foarte mult si va muri curnd. VIA CURAT Vasile cel Mare n Scrisoare unei vduve , Epistola 111, vorbeste despre secretul

vntorilor de porumbei slbatici. Ca s prind porumbei, prinde unul l mblnzeste pn acolo c vine si se hrneste din palm. Apoi l unge cu un ulei special si i d drumul s zboare spre ceilali porumbei. Mireasma acestui ulei, face ca toi ceilali porumbei s-l urmeze n colivia stpnului. Aplicatie Ungnd aripile sufletului cu uleiul Duhului Sfnt, vom zbura n lumea acesta pentru a atrage si pe alii la Dumnezeu. Un astfel de om va conduce fr s stie pe alii la Hristos. VICTORIE Una din cele mai glorioase pagini ale istoriei Reformaiunii a fost scris de Wilhelm de Orania, zis si Wilhelm Taciturnul ( de la zwyger cel tcut, cel reinut). Desi a fost crescut la curtea lui Carol Quintul, un catolic convins, primind o educaie n spirit catolic, era totusi mai nclinat spre reform si nu se sfia s arate lucrul acesta. A ntreinut coresponden cu Martin Luther, care l-a ajutat mult n formarea unei poziii dogmatice. n curnd nclin deschis pentru Reformaiune. Replica bisericii catolice nu s-a lsat mai puin asteptat. Filip II, catolic, a trimis pe Ducele de Alba cu forele spaniole fidele catolicismului, s-l pedepseasc pe curajosul principe. Armatele ducelui au masacrat orasul Zutphen apoi au asediant orasul Haarlem (12 iulie 1573) si au ucis mai multe mii de oameni. A urmat orasul Alkmarr. n disperare de cauz, asediaii au deschis digurile mrii. n faa apelor spaniolii au fost nevoii s se retrag, iar evenimentul a fost socotit providenial. De atunci exist o vorb: Victoria ncepe la Alkmarr. n urma acestei ntmplri, Wilhelm a devenit calvin prin botez, dedicndu-se total n aprarea reformei. De remarcat un fapt interesant. Aflnd de gestul su, catolicii , au trimis un diplomat abil, pe don Juan de Austria, cu promisiuni foarte ademenitoare, cu condiia s se ntoarc la religia catolic. Wilhelm a rspuns: Acum prefer s rmn fr toate onorurile, dect s renun la religia mea. Aceast afirmaie curajoas avea s fie pltit foarte scump. Doar civa ani mai tziu (1584), pltea cu viaa curajul de a se opune bisericii catolice. A fost asasinat. Aplicatie Celui credincios, chiar dac trece prin mari greuti, Dumnezeu i pregteste o mare victorie. Victoria ncepe la Alkmarr. Victoria ncepe la cruce. Chiar dac Fiul lui Dumnezeu a fost ucis ( chiar dac Wilhelm a pltit cu viaa), victoria a fost definitiv si deplin. Ellen White spune: El a strigat S-a sfrsit. Btlia a fost cstigat. Mna Sa dreapt si braul Su sfnt I-au asigurat biruina. Ca biruitor a nfipt stindardul Su pe nlimile vesnice. Hristos Lumina Lumii, p.758 eng. VIITOR Un vechi proverb chinez spune: Dac planifici pentru un an, atunci cultiv orez. Dac planifici pentru douzeci de ani, atunci cultiv pomi, Dac planifici pentru secole , atunci cultiv oameni. Aplicatie Cea mai grea dar si cea mai frumoas investiie este n oameni. De multe ori putem fi dezamgii, dar viitorul ne va arta c nu ne-am nselat procednd n felul acesta. VIRTUI

Teophilus era un om credincios din primele secole ale crestinismului. Odat a cltorit spre un loc ndeprtat. Ajungnd la malul Eufratului, un vames l-a oprit ntrebndu-l ce bunuri are de declarat. Bunuri - a rspuns Teophilus - am Dreptatea, Rbdarea, Mulumirea si Evlavia. Funcionarul de vam era vdit nedumerit. Acestea sunt bineneles sclavele dumneavoastr. Nu sunt sclavele, ci sunt stpnele mele, a rspuns Teophilus. Aplicatie Negresit evlavia nsoit de mulumire este un mare cstig -1Tim. 6: 6. Dai-v silina s unii spune Petru credina cu fapta, cunostina cu nfrnarea, rbdarea cu evlavia...1Pet. 1: 2-7. Apostolul Pavel spune c numai acestea trebuie s ne nsoeasc. ZAPISUL ZUGRAVULUI n anul 1831, zugravul Marin Tudosie a refcut pictura bisericii Sfntul Mina din Craiova. Pentru a justifica banii cuvenii pentru lucrare, zugravul a ntocmit o list cu lucrrile efectuate la biseric: 1. Am pus coad nou cocosului lui Sf. Petru si i-am ndreptat-o; 2. Am legat pe cruce pe tlharul din dreapta si i-am pus un deget nou; 3. Am pus o arip Arhanghelului Gavril; 4. Am splat pe servitoarea lui Caiafa si i-am pus puin rosu n obraz; 5. Am rennoit cerul, am adugat cteva stele si am curat luna; 6. Am nrosit focul din iad, am pus o coad nou lui Lucifer si i-am ascuit unghiile; 7. Am reparat haina Sf. Anton si i-am pus doi nasturi la antiriu; 8. Fiului lui Tobias, care cltoreste cu ngerul Gavril, i-am pus curea nou la traist; 9. Am splat urechile mgarului lui Avsalom si l-am potcovit; 10. Am smolit corabia lui Noe, si i-am pus un petec; 11. Am albit barba Sf. Neculae; 12. Am ascuit sulia lui Sf. Gheorghe si am nverzit coada balaurului; 13. Am splat rochia Sf. Maria; 14. Am pus coad diavolului de la Sf. Mina si am crpit toaca. Nota se ncheie cu specificarea sumei pe care zugravul o cerea de la printele Ioanachie, pentru curatul, splatul si crpitul sfinilor din biseric. Aplicatie Exist trei categorii de sfini: de biseric, de vreme bun si de orice vreme. Cei din prima categorie sunt usor de recunoscut. Sunt bine zugravii, sunt de obicei la nlime si nu deranjeaz pe nimeni. ntreaga lor via spiritual se reduce la zugrvirea unei poze ct mai frumoase. O singur problem au: sunt doar n biseric, n rest nu au prea multe cu sfinenia. Cei din a doua categorie, sfinii de vreme bun, sunt oameni credinciosi care nu sunt interesai n mod special de icoana proprie, nu-si zugrvesc o imagine spiritual dar nici nu accept s te atingi de cea pe care deja o au. Sfinenia lor merge ct este vreme bun. Cum vremea se schimb, ncepe s se clatine. Categoria a treia, sfinii de orice vreme, sunt sfinii si de orice loc. Pe ei nu-i intereseaz dect un singur lucru: vreau s fac voia Ta Dumnezeule si Legea Ta este n fundul inimii mele. Ps 40: 8. ZECIME Un pastor dintr-o anumit denominaiune, n care nu se obisnuia s se practice

sistemul druirii sistemtice, a fost ntrebat de un coleg dac membrii bisericii lui dau zecime. Sigur ca dau , a rspuns pastorul. Mirat colegul a continuat: Ci la sut din membrii dau zecime? Cum ci la sut, veni rspunsul, toi dau zecime. n timp ce colegul era de-a dreptul surprins , pastorul a continuat: Da, unii o dau de bun voie la biserica, o aduc ei, iar de la alii o strnge Dumnezeu. Aplicatie Fiecare persoan plteste zecimea. Unii o dau Domnului alii o dau doctorului, chelnerului sau avocatului. Necazul este c atunci cnd n-o dm Domnului, ci n alt parte, ea devine cincizecime - vei plti mptrit. ZECIME Un om foarte bogat si totodat credincios Domnului, datorit unor conjuncturi nefericite a pierdut totul ntr-o singur zi, rmnnd srac. Fiind om credincios continua s mearg la biseric. ntr-o anumit ocazie n timp ce mergea la Biseric a fcut calculul banilor pe care el i-a dat Domnului. Erau aproape o sut de mii de dolari. Faa i s-a luminat de un zmbet larg. Un alt membru care tocmai l vzuse zmbind, si care cunostea situaia lui l-a ntrebat: Cum poi s zmbesti n situaia pe care o ai? Da, a rspuns omul, tocmai am descoperit c mai am aproape o sut de mii de dolari pe care nu poate s mi-i ia nimeni... Aplicatie Domnul Isus spune: Strngei-v comori n cer unde nu le mnnc moliile si nu le fur hoii ...Pentru c unde va fi comoara voastr acola va fi si inima voastr -Mat 6:19-21. ZIUA FINAL ntre aciunile militare rmase celebre, este cu siguran si aciunea plin de curaj a generalului Hannibal de a invada Italia. Traversnd Pirineii si apoi Alpii, cu ntreaga armat (50 000 pedestri, 9 000 clrei si 37 de elefani), n numai 15 zile, surprinde nepregtite armatele romane, pe care le distruge. Folosind trupe aliate, nltur treptat orice rezisten, si pe cnd strjerii cetii eterne se asteptau mai puin, Hanibal ajunge la porile Romei. Un strigt de groaz a strbtut atunci orasul: Hannibal ante portas Hannibal naintea porilor. Aplicatie Ziua Domnului va veni pe neasteptate. Muli vor constata cu groaz ca Isus este naintea portii si nu vor mai putea face nimic. In vederea acelui moment e necesar s ne pregtim de pe acum.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. Chiril,Amelian, Mrturii de la Brates, Ed.Geneze, Galai,2000. Cohen,Robert, Egiptul Faraonilor, Ed.Prietenii Crii, Bucuresti,1997. Colecia revistei Magazin istoric, 1966-1989. Colecia ziarului Magazin. Comentarii pentru daruri, Ed. Via si sntate, Bucuresti 1997-1999. Cumont Franz, Persia, Bucuresti, 1998.

7. Diego Rival, Civilizaia Maya, Ed. Prietenii Crii, Bucuresti,1997. 8. Eliade,Mircea, Istoria credinelor si ideilor religioase, Ed. tiinific, Bucuresti, 1991. 9. Faure,Elie, Istoria artei, 5 vol, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1970. 10. Frobenius, Leo, Cultura Africii, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1982. 11. Homer, Istorii, Bucuresti,1972. 12. Kernbach,Victor, Dicionar de mitologie general, Ed.Albatros, Bucuresti, 1995. 13. Lecca,Aurel, Geografie distractiv, Ed.Tineretului, Bucuresti,1969. 14. Bucuresti, 1995. 15. Martini,Alberto, Enigme captivante ale istoriei, Ed.Prietenii Crii, Bucuresti,1999. 16. Moldovan, Gheorghe, Plantele noastre ndrgite, Ed.Aquila, Oradea, 1996. 17. Opris Tudor, Botanica distractiv, Ed.Albatros, Bucuresti ,1973. 18. Platon, Dialogurile, Ed.Agora, Iasi, 1993. 19. Procopius din Caesarea, Istoria secret, Ed. Academiei, 1972. 20. arambei, Iohanna si Nicolae, 99 Personaliti ale lumii antice, Ed.Albatros, Bucuresti, 1983. 21. Schliemann, Heinrch, Pe urmele lui Homer, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979. 22. Simoni-Abbat, Mireille, Aztecii, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979. 23. Smiles,S. Ajut-te singur, Ed. Soc.Soroc, Bucuresti, 1992.