PASAJUL RUIIER SUBTEMN DIN PIATA PRESEILIBERE.

SOSEAUAKISELEFF Considetii linale - iulie 2013

Reducearea dezbatedi asupra pasajului din Piata Prcsel Libere - Soseaua Kiselefl Ia o discutie legata numaide lraficul motorizal asa cum procedeaza sistemaiic initiaiorii acestuiprclect- este inac.eptabila, din maimulle motNe:

Circulatia nu este un subiect autonom, ci o componenb, intre multe altele, a urbanlsmului; analizele de tEfic nu pot luetifica, sinsure, deciziisi solufipentru oras. ln consecinta. proiectele de infEstrucnrra rutie.a trebuie sa urmeze aceeasi losica a interdependentsi si contextului.
1

2. Valoarea si s.mnificatiite istorice, urbanistico si simbolico al. unor zone impo.tante - cum este Soseaua Kiselefi - .xclud arsumentele si 3olufile unilater.l ca o tehnice. Prezenta unui pasaj rutier subtran pe aceasi. artera trebuie tht prcblema do ina/re, nu de circulatia.

3. Bocurestiul se afla intr{ compstitie internationala a oEselor, o co.nPetitie in ere politica de devdhre spaliala are un rol sentlal. ln .ce.sta loglca, orassle

inteligente isi 6par. reprele i.lontiiare .i isi creaza altle noi, eut ntice; nui masacreaza trecutul sl nui compromit viitorul prin solutii conjunctuhle.

4. Romania a aderat la conventii inte.nationale cu incidenta direch a6uP problematlcli urbano: prcde./brea paiimontului a.hitectural (Conventi. .le l. Grsnada, 19971, prot jarea peisajului (Conventia do la Flornta, 2OO2l, prcnovarca pnncipiutui .L2volbtii ubane integrate (Carta de la Leipzig. 2007).
Ar Iifost decisunoiente motive ca Primaria Municipiului Bucuresti sa pdveasca inlrun cu totul all mod, echilibral si contemporan, cu deschidere si sensibilitate, problema pasajelor ruriere Avand insa in vederc ca prezentantiiPNI.B. nu poiiiextrasidin ce.cul marginii al argumentelor feriioare b cnculaiia masinilor, ne reierim in primul End la ele pentru ca, odcum, sunt complet lipsile delemei

I.

PASAJUL ESTE INUTIL FL,NCIONAL

Promotorii pasajuLui sustii ca elesle necesar penhu lluidizarea cnculatiei verind din nord, pe ON1, catre cenirulorasului. Dar este aceasta cea mai buna solutie? 1.1. Odaia cu conslrLrirca autostr,azii43, DN1 isi va piede mult din lmportanla pe care o are in prezent. studiile estimeaza ca, datorita muta i kaliculuide lung parcurs pe 43, pe DNl circuiaiia va scadea cu circa s0%.

Faptulca43 va lega Bucurestiulnu numaicu Brasovul, cisicu lvoldova, nu ale nici

o imporianta: intotdeauna va

fimaiusorde clrculal

pe o autostrada de 6 benzi, cu un lraseu

direct. rara inteEectii, decai pe un drum national de 4 benzi, care t6verseaza multe loca' itau Aiirmatia ca, datoriia intensitaiii fuxurilor de pe autostrada, iot DN 1 va mane p ncipala legatuE catre nord a Bucurestlului este absurda: cai de aglomerata ar tebui sa fe a@ash autosirada incal conducalodi aulo sa preiere sa circule pe drumui de categoie

inferioara. stand la cozi?

1.2. Problema congestiei rancului se .ezolva o demonstreaza experienia de multi ania tuturor ma lororase dln lume _ p n rute ocolitoare si inele, nu prin facililaa iranzi_ tuloi masinilor calre centru Din acest motM in Planul Urbanistic General se prevede inchiderea inelulul cenlral, nicidecum conslruirea unui pasai rutier denivelat in zona Pieiel

1.3. ln aceeasi losjca, si PlanuL lnlegrat de DezvoLtaE ubana (PIDU), aprcbat recent de catre C.G.I',,I.8 (30.08.2012) sustine evitaea aderelor mdlaLe sl prcteja@a cen trului prin consrruirea de inele l*Tnficut este a prabtena naiob a centrutui Bucurestirtui. Pomim de la premis ca centul nu lrebuie sa fie Dn loc de tanzil prin Bucuresti si ca pnn canstructia inelelar si a centunL se poate scadea lraficul auto din zona cenlnlal.
1.4. ln zona Pietei Presei Liberc nu exista blocaje naiore ale circulatiei. Admiland e e1e exisia sau vorexista, eninderca pasajuluispre Soseaua Kiseetrnu va face alfeva decst sa le depLaseze calre sud, spre Plaia Victoriei solutia eliminarii blocajelor nu poate f cea a construiriide pasaie directionate caire cent.u. ci co totulalta: (1) la nivellocal_ opti_ mizarea ciclulLi de semaforiza si i2) la nivel de ansamblu dlsiparea auxurilo. de l6f c verind dln exterior prin diskibuia lor pe inele.
1.5. Conform proiectului, ac@sulde pe ONl peSoseaua Kiseleff se fa@ alat la sol, din Piala Presei Libere cal si prin pasajol subtemn, mult mai ingust. Prinra

prin snatia opiiune, iireasoa sicomoda, fa@ complel inutil pasajuL

1

6. Se susline ca necesilalea pasaiuluidin Piata Presei Llbere rezulta din smula rire siiintifi.e. realizate cu metode matemaiice, ale lEfcului. Probabil ca si peniru pasaitll din zona fosluluiabator (Soseau Mihai Bhvu _ calea Vacaresti) specialistii PlM.B. au ul_ izat aceleasi metode stiintilice, care suni irsa inlimate de lealiiate: desi de circa doi ari sanlierul acestui pasaj esle opril, circulalla este fruenta, ceea .e demonsireaza inltilitaiea

2. PASAJUL AGRESEAZA PATRIMONIUL

ISTORIC

Soseaua xiseletr [1], ca si BulevardeleAvialorjlor si Prezan, @mpun, lmpuna cu zona de parcui pe care o iraverseaza, un ansamblu monumenlal de marc valoare al Bucurestiului. Este un tip de compozitie udana praciicat malcu seama la sfatsltulseco Llui al xlx-lea in mariorase din Europa, dar sl din America de nord, luand ca modelbule_ vardele paiziere sl in p mul rand Avenue des Champs_Elysees [2]

Moriolog c, bu evade e de acesi tp au caieva caracteisl c idefrnitori ioarte pute. nice: traseu drept pronl transversal ampl'r si simet.ic prezenia dominania a vegetatie inalte (aliniamenie de abori) re subLinaza axialtatea ariereit lrotlare ioarte larg, de

neint.erupie. Funciiona suri bulevarde destinale circulatiei automobttetor (grupata cenlra sau disinbuiia laleral) dar suni si bulevarde de promenada penlru pieioni, traversand zone cu mar parcuri I5l Un elernenl suplimentar impoitanl il @rstiiuie fapiu ca in cete mai mute

latme constanta

cazuriacesltip de arieE are sl ui rclde reprezentare major conducand fie calre un obleci
monumentar , Arcul de Triumr (Paris, Bucuresii) sau monumeni de for (Budapesia, Berlin, Bucuresti), lie caire un edircu simbolic - Palaiul Buckinsham (LondE) [3], Capiioliul

(ilhshington) t4l. ln toaie situalille, acaste bulevad sont prciejaie urbanislic, aiunci cand nu sunt chiar clasate ca monument, asa cum este Andrassy Avenue [6] din Budapesta, care gureaza in Lisla u N E s.c o. a palrimoniului mondial (insnieG seiaLa, 1985 - lhe Banks oi the Danube, the Buda Caslle Quarter andAndrassyAvenue - wh. rnesJo 0l!!l01r!r). Chiar daca ir zonele n care sunt situaie exisia probleme rcale de cncuhiie f, 81, niciodala no s-a pus in d scuiie lpoleza anrplasariipe acesie airere a unor pasaje rullerc: valoarea lor istorico-simbollca exclLde astlel de intetoentii. Acolo unde echipamenle de acesi tip au fost totusiabsolui necesare (Champs'Elysees), ele au fost plasate maibine spus, ascunse - in spatele unor zohe plariaie cu vegeiate inalta, peniru a nu nlerfera vizual cLr artera principala sia no-i perturba iraseul

Desi fomal l,!]nisterului Culturii a acordai avizlavorabil" un aviz insolltde o plarsa complei iiziblla proieciulpasajuluiconsttue o grava agrcsiuno asupra tneia din zonele

.ele mailrumoase ale orasului.

AstieL:

2.1. Proieciulincalca absolut toaie reglemenlarile prevazuie de PUZ Zone construile proteiale - l\ruiic piul Bucuresii penlru SoseaE Kiseleff. Oesi in documentele prolectului se iac in mod repelai referiri Ia acest PUZ ih reaLilate 'elementele definibni si carc cohfetu carccletul' a@siel adere prezenla vegetatel proflu spatialdelirii de ea sivaoarea simbolica - sunt ig.orate Supletele colorale cu verde in plansa de reg ehentarinu pol ascunde aceasia realitaie h la.d urri "gftd maxin de protecl,e/, se propune o lnlerveniie care, chiar daca afecteaza doar un segmeni al Soselei Kiseletf esie radicala tn la.u "protec ei vegetatiei" s\ a'consaNaii ptantatiei vlo/oase ei,blente" se p.opLi del:sdr na<NF, ata r lLnsrne cai siir profJlzime Conlradictille majore inlre regu ameniu de proleciie al Soselei Kiseleff sl ceea @ se propuneprin acest pro eci pun indiscutie pozilia-daca nu simsunea-lMinisteruluiCuiurill

Cand si'a erprimat acest, leoretic, aparator instiiutional al pairimoniului Romaniei adevarala pozitie despre Soseaua Kiseleff: aiunci end a avizat PUZ Zone construite pmtejale, lnclusiv @glementarile sale, sau aiuncl cand a avizat favorabil prciectul pEsaiului, care neaga acesle glemeniai?

2.2. Pozitionarea asimeirica a 6mpei pasaiului si, mai ales, defrisarea masiva a vegeiatiei inalte de iundal situaia intre Strandului TlneretulL'i si Piata Presei Libere, pe(ur ba in mod srav incepuiul artei si ii destabilizeaza pronlu spatial iransvelsal. Peolunsime de cateva sule de melri, Soseaua Kiseleff va mrnibta.

2.3. Acest efeci este ampliticat si de intentia amPlasa.ii in lateral, dar la mi@ distanla, a unei cladki (viiiorulsediu al M.A.E.) cu o inaliime echivalenta celei d+a doua cor nise a casei Psei Libere Punand in paranteza modalihtea prin @re s operat aceasia

modificare - aparuta foarte .ecent, fara nici o sustinere iehnics relevanta - se cuvine marqta absurditatea relatiei dintre pozitia si inaliimea cladiril: este aezata Pe o parte a Soselei Kiseleft, in imediala ei proximilale, dar este aproape 1a tel de inalla ca on edlnclu care inchide o perspectiva axiala lunga de cativa kilomelril

urbanislic pentu t unghiul delimital de Soseaua Kiseleif, Buleva.dul l,larasti si Bulevadul Expoziliei este absolut neverosimil: sediu] unui minlsler de eneme ini.-un lum, peste un pErcaj subteEn public (l) inte un pasaj rutier subleEn si o iniedetrmvai, in spatele intrariiintr-un mare complex de talgu si expoziliiL Grcu de imaginat reralia dintre celedoualumui ale City Gate - comp@ilie inchisa, aulonoma- cu inca o 6ladi inalta Si grcu de imaginat degEdarea profesionala a elor care propun si susiin

ln iapi, scena

2.4 Asimetrizarea prolilului si apariua Empei pasajului - impllcii si a indicaloarelor ruiiere aferente - sunt elemente incompatibile cu vaoarea simbollca SGeleiKiseletr Ele o lransforma inl.-o banala cale de cncubtie sicomprcmit perspectiva cateAGU|deT umi

3. PASAJULAGRESEAZA
Avizul de mediu @nsidera

MEDIUL

PUz analizat nu are efecte semniiicative asupra

?.1. Proiectu propune taiei rnasive de arbor: (1) planlalia inaha de fundal din spatele circulatiei pietonaLe, cu un rol esentia in lmaginea Soselei Klseleff si a micrccli maiului ei, si (2) pLantatia inalta din zona deLimita[a de Sceaua Kiselefi, Bulevad ul fi,larasti si Bulevardul Expoziliei pe care urmeaza sa se ridi@ o noLa cbdne.
3.2. Faplul ca avizu de mediu precizeaza ca in cazul detuisarilor se va po@da la transplanlarea vegetatieieste doarun subtedugiu administialiv penlr! ca, avand in vederc modc'logia soselei Kiseleif si prorimitatea ei cu Parcul HeEst.au, impacttrl pasaju ul asupra cadrului naturalnu poate fr analizal separal de celasuPa valoilor cullural-isioice. Din acest moiiv, soluiia compensarii defrisarii p n replantare esle inacceplabila:

inalte nu are o semnificatie caniitaliva, ci @litaliva. Ea trebuie este, ca element naluEl integrai unei concePlii urbanistic
/T,

PASAJIIL AGRESEAZA SPATIUL PUBLIC

unor spatli Raportul de specialilaie sl exPunerea de moiive fac eferi la realizarea pietonale' Dar: publice de caliiate corespunzator dimensionate penlru deservirea fluxurilor

gene.os, cu un trotuar foane 4.1. Aparltia rampei inloctliesie aclualul troluar, foarie promenada la sosea" devine ingust, devial Pentru a iace loc unei circulatii rosab ei imposibila in aceasta zona.
proieci iraduc o inac' 4.2. De altfel, propunerile in malerie de spatiipubli@ din a@sl se creda pasaje ceprabila inversiune: pe de o parte, se deiriseaza masiv vegetatia si pieionilor: pe de alia parle ruiiere subiekne, care iau locul spatiilor Pana alunci rczeNate acestora li se oiera spatii in subsol, in pasaje subteEne

lmprcuna cu Parcul tlera3trau, S6eaua Kiseleffda rePrezentativitate zonelda Plata Prosei nord a oEsului. P6ntru coice6GBc in Bucuctivenind de la aoroPoc rcPrezinta poarla de Libere si contnuarea ei Prin axul monumetrlat al S6elei Kbelefi generGt aliniamente succ6ive de intrare intr-o adovarat capitala euroPeana: profil arhitectural si o athos_ arbori, trotuaro larsi, oameni la pllmbare, biciclbti Un cadiu -ale maimul' fera pe c.ro eforturile continue _ inc.Pute acum ap'oape doua sscole punerii in apli' ioislneotii reou fa.ut posibite' dar c.re vor fi srav arectate in cazul prciect ca; a a@stui p.oie6t absud; se chltuiesc ai OOOOO0 de euro Pentru un in pre'6nt - pro_ Din acesto motiv., pastrarea S6elei Kiselefiasa cumeste ea jo3 de inallime pe lil simetric, pczenia dominanta a plantatiei inalie 3i a regimului contintritatoa trotuarelor _ este obli_ amOete pa#st pe lntreaga lunglme ab anerei' ircmsdia" gatodo pentru ca lmagina, valoarea si semnilicaue ac*tei zone sa nu fio

Filiala Bucuresti a ordinuluiA.hiieclilor din Romania

to

rl

.
I

F.

li
aiu uL

ruler subreran tan$omara int o

-;A".*r ,u .r. "i

6c s\utu
"s-1..p m:md-.
I

d volum! ri

aede .radii)

mas

are Avsnue deE Champ+

nsispalelepaddgnale

asaF tutere un asirel de ech Pa