Acupunctura - Nemes

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

. deci. focul stimulează pământul. deci. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii. pământul produce metalul minereu... respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat . Shao Yin... aşa cum apa stinge focul. şi intestinul subţire cea a stomacului. • 3 climate formează un Qi (15 zile) . de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii. pământul absoarbe apa.. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen. în texte. Nord. 2. Yang Ming şi Shao Yang. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros.. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori.. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). 6 .. şi stomacul cea a intestinului gros. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . metalul taie lemnul. Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. simbolizate prin cele 5 elemente. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing). şi stomacul va ameninţa vezica. supuse unor legi precise.. Tae Yang.. şi vezica va ameninţa intestinul subţire.. Care domină iarna. funcţionarea intestinului subţire. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. pe care o găsim etichetată.. de asemenea după Nei Jing.. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore.. 5 dinamisme. . Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul.. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri.. este " . • 4 sezoane formează un an (360 zile)... în care lemnul produce focul.. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului. cea a splinei şi pancreasului.. Aceste 5 influxuri se mişcă. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare. prin 2 cicluri: 1... Iată legea de dominare între cele 5 elemente... îşi păstrează caracteristicile. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii.O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână. apa stinge focul. şi apa. Jue Yin. 5 direcţii.. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare.. conform simbolului Dao... Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud. în aşa fel încât submultiplii anului. în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. şi vezica biliară va ameninţa stomacul.... lemnului.. devin operatorii reţelei. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului. -inima. -plămânii cea a rinichilor. Care domină primăvara.. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing). le ordonează. Încât fiecare domină un altul. şi intestinul gros cea a vezicii. care. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit.. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima.. aşa cum focul topeşte metalul. Care domină vara. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor. Vest şi Centrul. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. -splina.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului... lemnul acoperă pământul. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire.. deşi supuse unor variaţii de intensitate. " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit.. pe care energia Pământului este ordonată. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin... 9) găsim : " Există.. În cadrul sezoanelor. Est..O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura. Există.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului.. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare. Care domină toamna. -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. cea a plămânilor. iar cele 5 dinamisme sau mişcări. acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”. Astfel.. În Nei Jing (cap. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo).

culminaţia solară. un al cincilea dinamism pur de necesitate. pe plan nictemeral şi sezonier. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii.. -pământ – în sfârşit. amiezii şi sudului. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). va fi Pământul. În organismul uman. Toate acestea le regăsim în Om. axa orizontală este axa echinoxurilor. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. • 7 . plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. printr-o linie verticală nordul cu sudul. referinţă generală conţinând toate elementele. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. iernii. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. dar distincte conceptual. apusul. integrate organelor anatomice.Dacă unim. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn . -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). noaptea... fiecare. toamnei şi vestului. Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii.. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor. estul cu vestul. ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). Pentru antici. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . repaosului şi nordului.-în sfârşit. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. baza fiziologiei acupuncturale chineze.

cu valenţe negentropice. lojele energetice fiind interconectate şi. În concluzie.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . • pulsurile radiale au 3 nivele (police. Jing proximal. iar cel de al doilea ministrul. Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial.P8 şi P9. o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. Pe traiectele meridianelor principale. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. numite generic Shu antice. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. Ying. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. în dreptul punctelor de acupunctură P7. care sunt situate.Aparent. percepută ca bioritm. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. He . între energiile externe şi organele energetice. care este suveranul). 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. între împărat şi popor. cu poziţia următoare: .5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. încă. la nivelul pulsurilor radiale. Shu-Yuann. Stăpânul Cordului . primul fiind suveranul. considerate rezonante la energiile externe. pe traiectul meridianului Plămânului. constituind nivelul Central sau nivelul Om . Shu. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. 8. la membre. Ying. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. 9 ) şi 2 puncte (P10. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. cele 5 dinamisme interne. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. deci. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală. În figura următoare. 11 ). şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. asigură corespondenţa între 6 şi 5. sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. iar solul produce prin 5 " . ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. deloc întâmplător. opunând celor 6 energii externe.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . He . Yuann. 8. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. conform simbolisticii extrem-orientale. picior). barieră. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau.Se remarcă. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. Jing proximal. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . în acelaşi timp.

În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. De unde. în meridiane. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. Când agresiunea se prelungeşte. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul.Energia omului. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. ele vor deveni nocive. care circulă în carne. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. reacţii pe care le putem apropia.2. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi). corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. numită Oe (Wei. superficiale. focul. sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. Dar. căldura. Yin sau Yang. dinamismul său. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. ele intercalează. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun.T’chi apare ca simbol al forţei. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. 2.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. cea care se găseşte jos este energia Pământului.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. frigul. pentru că fenomenul este anormal. de răspunsul eşalonat. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez. de asemenea. numită energie Yong (Yong T’chi).T’chi). de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. uscăciunea. atunci când aceste energii sunt dereglate. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive. în aponevroze. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. 9 . în fiziologia occidentală. umiditatea.Conceptul acestei energii. o nouă particularitate a energiei. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. desincronizate. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. bază a acupuncturii. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. dar aceste energii nu sunt stabile. legea celor Cinci Elemente. defensive. în muşchi. după legile pe care le cunoaştem. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). apoi în organe. simbol al hranei venind din pământ. dar este. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. Energia care se găseşte sus este energia cerului. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. 1. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian).

energia structurată) Figura 7 10 . Shen Qi (energia psihică. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. pentru vindecare. Ying Qi (energia nutritivă. Clasificarea energiilor organismului a. boala nu apare. asupra punctelor determinate de circuitul său. psiho-informaţională) b. Zong Qi (energia ancestrală) 2. de la caz la caz. defensivă) 3. Energii de întreţinere (dobândite) 1. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. cursul energiei rămâne regulat.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. din contră. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. să restabilim echilibrul rupt. trofică) 2. Xue (Sângele. Wei Qi (energia de apărare. Energii fundamentale (înăscute. în momentul acestor manifestări. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. Va trebui. omul se apără.

tot aşa şi energia vitală prezentă.3. persoanele obişnuite să se analizeze. meridianul respectiv devine dureros. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. 2. pârâuri. pe de o parte.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. denumite. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. pe de altă parte. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. după cum am văzut. 4. pe o anumită zonă a corpului.3.1. 3. fluvii. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea. în tot corpul omenesc.Figura 8 1. râuri. În To Tchang (vol. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat. ele fiind decelabile palpatoric. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor.” 11 .Dacă un organ este afectat.I. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. la rândul lor. Apropo de vitalitatea organismului. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. în contrast. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . Generic. un curent de căldură sau chiar de răceală.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. pag. între ele însele. Într-adevăr. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură. descriind-o ca un curent electric. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”.La persoanele hipersensibile.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. George S. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice. în succesiune. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. lacuri. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. pârâiaşe. În ele circulă. Căile energiei şi punctele chineze 1. această înşiruire este dureroasă la palpare. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta.

creer. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. canal. arteră. de control central): acţiune neurală d. ca nişte fluvii. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter. este Jing. bilă) . fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. meridianele Fo Lo. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. plasă. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. Meridianele secundare a. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. constituind energia interstiţială (intermediară. măduvă-sistem hematopoetic. 12 . Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2.TF. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. unde Mai reprezintă vas. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. unde aceasta este depozitată. cordon. Termenul de reţea. spre care converg sinuozităţi. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. plasă are valenţe de constrângere întro ordine.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. către diferitele părţi ale corpului şi. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. în special. Meridianele Distincte (divergente.Meridianele principale sau „King”. care are sensurile: reţea ordonată. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. sau altfel spus. de rezervă) 1.VS. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. reţea de vase. În număr de douăsprezece. Sun Lo.IS-V-R. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă.

. intestin gros.meridianele care au drept corespondent cinci organe. . când pe partea posterioară. 13 . trunchiul. şi corespunde unui organ. fiind ca şi acestea de natură Yin. fiin ca şi acestea de natură Yang. intestin subţire. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil. şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. vezcă biliară.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. ele parcurg capul. sunt meridianele: stomac. de natură Yin. . sunt:meridiane de ficat.şi pancreas.meridianele corespunzând celor cinci viscere. inimă. formând un sistema de circulaţie închis. sexualitate. vezică. orarul său energetic determinat. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . plămâni. splină. abdomenul şi membrele.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). rinichi.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). când pe partea anterioară a corpului. Fiecare prezintă traiectul său propriu.

apoi. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. ca în ciclul celor Cinci Elemente. b). până în regiunea inghinală (punctul S30). trasând.P8. Astfel. De-abia în momentul naşterii. ea suportă. Meridianul „Yin” al plămânului. în rezumat. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). ea suportă. -urmează marginea superior-externă a degetului. În acelaşi timp. trahee. a). Meridianul „Yin” al splinei şi splină. din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii.În acelaşi timp. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6).1: P 1. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. şi aici. c). o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. astfel. de partea degetului mic (punctul IG1). Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. Din acest moment.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. în cursul vieţii embrionare. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină. coboară trecând prin mamelon (punctul S17). criza de astm din zori. Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. din patru în patru ore. care.. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). apoi să coboare pe coapsă. dar într-o ordine diferită. supusă legii alternanţei universale. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului. în afara colţurilor gurii (punctul S7). la marginea externă a tibiei. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. punctele SP ): 14 - . cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). d). sistemelor şi aparatelor senzoriale. Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. energia.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului. „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. pentru ca.P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11).

15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20). apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare.7.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină). în pancreas şi stomac la dreapta. lateral (punctele SP 14.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. urcă în gât şi ajunge la baza limbii. înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6.8. O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21). Figura 10 15 . parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează.

la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii. la obraz. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). care îi urmează. f). apoi de-a lungul feţei interne a braţului. întâlnind plămânul. ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. din cuta făcută de cot (punctul C3). 16 . 12.Figura 11 e).

Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. la încă două laturi de deget de linia mediană. ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi.Figura 12 g). după ce a atins un vas secundar meridian. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. 4. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. pentru a coborî vertical. la pubis (punctul R 11). între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. apoi la vezică. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. 17 . plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). h). vasul director în punctul 14. în mijlocul plantei piciorului. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier.

până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. 19. unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. 18. în scobitura inferioară TF 23). j). în scobitura superioară (punctul TF 23). 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22).Figura 13 i). Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. 18 . Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. înconjoară urechea (punctele TR(I) 17.

6. de la gambă (punct VB 37. Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr. Figura 15 l). 7) 19 . Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. de la genunchi (punct VB 34).Figura 14 k). urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. ceafa (punct VB 20).

şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12). din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. -Pe de altă parte. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. astfel. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. Yang-Yin la nivelul picioarelor. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. Yang la faţă. în revoluţia sa. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. Atunci reîncepe revoluţia.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. la frunte. -În sfârşit. la ochi. deci. Yin la torace. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. trimite un vas care urcă la gât. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. Sensul variaţiei specifice nu este. în acelaşi timp. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. trebuie să subliniem că. 20 . se încrucişează cu ramura externă a pubisului. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. încă.

TF5→VS7. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. două aparţin nu unor meridiane principale. vase. extremităţi. singure cunoscute în Europa mult timp. ca şi precedentele. de altfel. SP4. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. fiziologia energetică. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte.Figura 16 2. şi. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. ceafă şi craniu. c). ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). Meridianele tendino-musculare. Alături de meridianele principale. 21 . IS7. dar le ating într-un mod mai puţin profund. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. TF5. C5→IS4. Traiectele lor respective sunt. Ele urcă apoi către gât. S40→SP3. tendoane şi muşchi. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. Topografia lor dă de gândit. care se desprinde din punctul SP 21 şi. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. pe de altă parte. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. între reţeaua astfel constituită. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. torace. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. către masivul facial. • SP4→S42. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. sau pe masivul facial sau pe craniu. R4→V64. V58→R3. intră în raport cu toate celelalte Lo. b). R4. IS7→C7. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. abdomen. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. IG6→P2. răspândită în piele. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. • VS6→TF4. şi noi le vom descrie cu acestea. VB37→F3. S40. mereu acelaşi: punctul Yin. Căi de unire cu traiecte lungi. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. foarte lungi. VB37. şold – genunchi. pe de altă parte. pentru că prin inermediul lor. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. fac obiectul studiilor celor mai precise. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. Meridianele secundare. în mare parte. în sfârşit. VS6. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. Vasele Lo sau Lo Bie . F5. IG6. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. V58. Nepătrunzând deloc în profunzime. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. deci: • P7→IG4. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. C5.

drumuri de penetraţie a energiei perverse. către membrele inferioare. incorporează parcursul său meridianului rinichiului.Yin-Kèo. Jen-Mo. Yin-O é. d). Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. după traiectul său intern. cap şi craniu. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). Tae-Mo. bilateral. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. Punctul său cheie este punctul P 7. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. Punctul său cheie este punctul SP 4. ca şi Tou-Mo. „a domina”. născut de asemenea din rinichiul Yang. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. prezintă 27 puncte proprii. el se detaşează de punctul VG 1. către gât şi gură. Din el se desprind importante ramificaţii. trimite ramuri către ceafă. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. prin epidermă. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. apoi. Figura 17 22 . către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. Punctul său cheie este punctul IS 3. Numele lor explică funcţia lor. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. acestea sunt: Tchong-Mo. El urmează apoi. aceste meridiane sunt evident. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. pe de altă parte. tocmai înaintea vârfului coccisului. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. între punctele R11-R27. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). Yang –Kèo. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. Yang-Oé.Prin topografia lor superficială.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. pentru a urma. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. pe de altă parte. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului.

primăvară. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. 1. 23 . ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor.-Tae-Mo. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. 10-TR. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. ele au. fluxul energetic abordează. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. fie la presiune. V 1 pentru a se termina în VB 20. 9. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). 15-VB. -Yang-Keo. în regiuni elective câteodată apropiate. într-adevăr. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. care tocmai se naşte. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. Unele. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. Este un vas secundar al meridianului vezicii. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. nu posedă decât una din ele. VB 29. el are un traiect segmentar. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). 8. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. după cum o sugerează Cazis. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. 21-VG 15. 17.3. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. Existenţa lor este de netăgăduit. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . corespondenţă: lemn. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. El ia naştere în punctul său nr. IG15. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. punct de schimb de polaritate şi energie. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. 59. Punctul său cheie este punctul TF 5. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. sau vasul centură. 19. segmentul de origine al meridianelor Yin). 1. fie în mod spontan. 16. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). corespondenţă: metal. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. E19. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. că ei răspund la dezechilibre tip. toamnă.Acţiunea de comandă directă a energiei. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. urcă vertical prin punctele R 6. şi Yin-Keo. de la care energia este stabilizată. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. pentru a se termina în punctul VB 13. după cum am spus. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. exceptând meridianul vezicii biliare. pentru a se termina în V1. 3. acestea sunt: a).64 şi trece succesiv în punctele VB 35. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). deci. pentru meridianele Yang: foc şi vară. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. 15. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. I. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. E 4. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. 16-VB 20. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. meridian secundar al meridianului vezicii. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. punctul său cheie este punctul VB 41. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). însă. care începe în punctul V 63 trece în V 61. În număr de 800. 14. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. 29-IG. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. 12.2. în această „scară de raporturi”. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex.

Fluviu. Jing distal (King. diskinezii e.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente .pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3. Puţ. sunt puncte . “Cea ce circulă”) 1. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. Îmbarcare. Debarcare. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. Jing distal (Tsing. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. Shu (Yu. He (Ho. Unire.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. Râu. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. Pârâu. Yuan 1. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. “Cea ce iese”) 1. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare. cu încetinirea energiei .armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . se găsesc la cot şi genunchi 2. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. “Cea ce intră”) 1. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d. rol în homeostazia energetică . “Cea ce umple”) 1. 24 .pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . distonii vasculare. “Cea ce trece”) 1. Ying (Yong. rol . Transport. Vas. se găsesc la extremităţile degetelor 2. calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează.

S 25: punct Mo al intestinului gros .Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care. dacă sunt indicate. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice. aceste puncte sunt: . eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali. foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică.V 21: punct Yu al stomacului .V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului . punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct. Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.De exemplu.V 28: punct Yu al vezicii B). pancreasului (la dreapta) .V 23: punct Yu al rinichiului . P 7.Punctele Lo sau puncte de trecere .F 13: punct Mo al splinei (la stânga). puncte.V 25: punct Yu al intestinului gros .V 27: punct Yu al intestinului subţire .V 14: punct Yu al stăpânului inimii .V 13: punct Yu al plămânului . Acestea sunt: . pe ramura internă a vezicii.VB 24: punct Mo al vezicii biliare .V 22: punct Yu al triplului încălzitor .VC 12: punct Mo al stomacului .F 14: punct Mo al ficatului . sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia.Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care. b). pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing. 2. VC 1. VG 1. În afara traiectului meridianelor: 1.VC 4: punct Mo al intestinului subţire . punctele Yang: TF 5. deci.P 1: punct Mo al pământului. ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care. Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces. sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare. Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin.VC 14: punct Mo al inimii . 1.VB 25: punct Mo al rinichiului .Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului.VC 3: punct Mo al vezicii .Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. situîndu-se pe torace sau abdomen.Tabloul punctelor antice 2. 3. fie între punctele King şi Ho. 25 . vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament. Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită . punctele Yin: VS 6. ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte.V 18: punct Yu al ficatului .aceste fiind: 1.V 19: punct Yu al vezicii biliare . punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu.V 15: punct yu al inimii .

abdomenul. legate de o maladie. articulaţii. sânge.Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind.la membrul inferior: punct: V 52 . F 13. puncte guvernând capul şi gâtul. pentru meridianele Yang: TR 5. VB 39.Anumite localizări: . Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23. S 2 . MC 6. V 62. faţa. VC 12. IG4. 1. cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. Acţiunea simptomatică a punctelor.ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 .cervicale: puncte: IG 3. oase. energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare. de un anumit sindrom. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II. VB 41.ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 .Punctele Lo de grup care echilibreză.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare. 15. 3. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm.ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 .ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 .Ele interesează anumite afecţiuni: .la membrul superior: puncte: IG4. P 7 .ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 .ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 .ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 . complementară acţiunii energetice.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 .ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 . 17. la fiecare din membre.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2.ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 . R 6.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”. IG11 b).ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 . IG3. prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4. puncte Yin: MC 3. de un anumit simptom. este asigurată de către: a).ale muşchilor: punct: VB 34 . P 7. 4. IG4. puncte Yang: TR 8. regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă. o regiune a corpului : muşchi.ale nervilor: punct: V 60 .ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 .Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. 26 . Ig 3.ale nutriţiei: punct: S 30 . un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17. RP 6. VG 13 şi 19. Punctele de simptome.dentare: puncte: IG12.2.lombare: punct: V 54 .dorsale: punct: V 54 . artere şi vene. o funcţie.

(vezi anexa-pag.VB8 Ceafă IS3.1. Wen (a interoga).S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.1.IS3 V32 V23.P7 VB20.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.F3.IS19 Gât P10.V7 IG20.VB43 VB20 VB2.TF17.S21.1.S6 Ureche TF3.S41 IS8 S4. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise. ca în orice medicină. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.S25 VC12 Abdomen inferior SP6. VB41.S36 F13.Mai întâi.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6. dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina). Ting ( a asculta).F8.F8.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.S45 VG223.R6 V10 VC23. cunoscând toate aceste date. VB20 TaiYang(EM).V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4.Examenul clinic 2.F2 VB16 V1. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental. Figura 19 Tabel 7 27 .) 2.IG11 Leşin VG26.S3 Gură şi obraz IG4. a palpa pulsurile.V60 VG14 V10 Ochi IS6.V2 Nas P7.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .IS17 Piept VS6. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.

Figura 20 Tabel 8 28 .

al golului şi al plinului. în sfârşit.2.Vidul şi plenitudinea sunt. nervos. Bolnavii care prezintă un exces de energie. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. care este palid.Deja pentru primele. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. la contracţii. care are tendinţă la insomnii. o alergie. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. căruia îi e cald şi caută răcoarea. din contră. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. vorbăreţ. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. opusul său. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. predispus la oboseală. genital sau urinar. friguros. Rubor. frigul şi vidul în Yin.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa. paloare. al frigului şi al căldurii. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. care este agitat. care detestă compania şi zgomotul. este marca bolii. Figura 21 1. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. al interiorului şi al exteriorului. respirator. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. o stare de retenţie sau de stagnare. 3. este un bolnav Yang. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru. 2. gârbovit. evocă starea lor yang şi. calor sunt Yang. extravertit.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang . la spasme. o evoluţie acută.2. 29 . 4. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. vorbeşte puţin. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. cardiovascular. a). cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă.1. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. frig sunt Yin. interiorul.

transpiraţie limbii roşii 30 . albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. dacă energia perversă este în plenitudine.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. frig. cu degenerescenţă şi atrofie. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. INTERIOR. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. durere în întregul corp.Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. febră. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid). Într-adevăr. FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig. impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. lipsa transpiraţiei depozit subţire. lipsa aversiunii varful şi la vânt. uşoară marginile sete. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig .

puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . picioare reci. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. apoase.spinos. delir. alunecos Vorbeşte încet. lucios şi gros. depozit puls rapid. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. vorbire înceată. febră. abundentă sau puţină.frig Picioare si corp reci. dorinţă de cu depozit băuturi reci.Sindromul de interior .frig Teama de frig. Constipaţie. durere abdominală agravată la presiune. arţăgos. scaune uscate sau urât mirositoare. confuzie lingual alunecos. urina dorinţa de a bea. spirit redus. febră şi prefetinţa pentru frig. ţipă. calm. este capricios transpiră. depozit gura uscată. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. scaune uscate Transpiraţii nocturne. astenie. întunecată. limbă albă. flegma profuză. astmatică. scaune moi. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. constipaţie. lasitudine buze uscate. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. uscat. limba roşie puls rapid şi emaciere. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. respiraţie scurtă. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. palme şi tălpi. în scăzut. slab Scaune urât mirositoare. întunecat umed. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. depozit lingual galben. dureros. picioare reci. gura uscată. oboseală. respiraţie asmatică depozit lingual alb. puls adânc. galben iritabilitate. urina clară.rapidă. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. urina roşuînchis. ca inşirat pe sfoară. agravat la presiune. puţine. puls adânc. astenie.febră pe cu puţin superficial piept. cu teamă. lipsa setei. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. crăpat. urină puţină roşu-întunecat profuză. manie. profuză. logoree. apetit. fără polidipsie sau extremă anorexie. ascuns. urina galben-închis Sindromul Exces . şi strâns în pat. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. caldură pernicioase şi ură mentală. corpul greu Faţa roşie.

pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor. întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. la suprafaţă: vezică biliară. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: .la picior: element foc ministru. Palpând corpul. tot ceea ce este întârziat este Yin. 4. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu.la barieră: element lemn. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. trei pulsuri la cap. la suprafaţă: intestin subţire.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. în profunzime: plămânul . amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo. între stiloida radială şi încheietura mâinii. deci. PROFUND>SUPERFICIAL. numai cu 500 de ani î. inexistente. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”.la picior: element apă.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. de orarul influxului energetic. Aceasta dă.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. de altfel. la suprafaţă: vezică. dure. Pulsul de la stânga este. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură. în profunzime: ficat . ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. fini observatori. 2. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic.2. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele.la barieră: element pământ. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. în profunzime: splină şi pancreas . în profunzime: stăpân al inimii. Totuşi. ca. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. Există. de asemenea. în profunzime: inimă . bariera. deci: -la gutiera radială stângă: . pulsul cel mai slab). Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate. încheietura mâinii drepte. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. răspunzătoare de boli sau de sindroame. Omul şi Pământul. reiese marele interes despre pulsologie. 3º în sfârşit. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin.1. au observat asta. la suprafaţă: triplu încălzitor. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. au fost alese.Hr.Pulsurile sunt extrem de slabe. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. deci. la suprafaţă: stomacul. Tot ceea ce este înaintat este Yang. focul ministru Yin. trei pulsuri la braţe. din păcate. Pe de altă parte. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. Antomic vorbind. Din toate aceste consideraţii.la degetul mare: element foc prinţ.la degetul mare: element metal. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. „soţie”. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. trei pulsuri la picioare. 32 . 3. dar. rapide. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample.3. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. Chinezii. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. la suprafaţă: intestinul gros. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente.

funcţia cuplată este „în vid”. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. are o plenitudine a splinei. de asemenea. fiecare element corespunde unui gust dat. ele sunt relativ benigne. deoarece energia este una. în meridianele tendino-musculare.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. perceptând pulsul Chu. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. 2. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . ale umidităţii şi ale frigului. ale căldurii. este.Bolile de origine alimnetară. grijă Tristeţe 33 .Bolile de origine internă. bolile de origine internă. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. după ce au întrerupt unda sangvină.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. de caracter Yin. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. realizând idealul medicului chinez. „în plenitudine”. Noi ştim că. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. intră în domeniul gustului. de exemplu.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele.Bolile de origine psihică se repartizează. de distrugere.Fu-ul. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. Tabel 11 2. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. implicit. îşi diminuează presiunea.Pe de altă parte.2. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. mai uşor de tratat. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. Dacă se produce o tulburare. 1. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). bolnavul care detestă zahărul. a). în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. de caracter Yang. Se disting bolile vântului. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. ceea ce este prea mult într-o parte. o funcţie devenind preponderentă. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. mai puţin de cealaltă parte. . ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. un dezechilibru.

angine. cu parezele membrelor. în sfârşit. cu sau fără ameţeli. stările depresive. pe de altă parte. mai întinsă. unghii. el comandă astenia şi oboseala.Rinichiul reprezintă. 2. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. anosmie. rinite. cu tulburările cutanate. cu gâtul. bineînţeles). braţele. cu tot ceea ce este durere. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. preocupările. cu hemoragile. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. contractările şi crampele. cu tot masivul facial anterior. durerile lor nevralgice şi articulare. dorsale. etc). de fapt. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. pe de altă parte. pentru chinezi.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). umerii. cu toate rigidităţile. pe de o parte. este în relaţie. producând un blocaj. împreună cu viscerele sale: vezica. de la cefaleele frontale şi occipitale. până la cele ale membrelor inferioare. pe de o parte. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. el provoacă nu o plenitudine. dureri oculare. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. incluzănd şi degetele ( de la picioare.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. durerile cervicale. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. faringite. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. emotivitatea. cu vocea. În afară de această patologie viscerală specială. palpitaţiile. meridian de epurare. încă. pe de altă parete. în afara metodei noastre calsice. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. cu diabetul.3. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. în acelaşi timp. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. De altfel. de asemenea. organul de filtrare şi. sinuzite. lombo-sacrale. şi joacă un mare rol în laringite.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . amigdalite. el atinge memoria. 2. pe plan psihic. proasta dispoziţie. contractările în general. dar care se va studia. este vorba de rinichiul Yin care posedă. cu mirosul. cefalee.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici.

prin ramura stângă a meridianului. melancolia. căminul inferior: genito-urinar. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. necazurile. 6. indigestiile severe. care domină. amigdalitele.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă.Inima(cordul). antitoxică. insomnia. torticolisul.Stăpânul inimii – sexualitatea. căminul mediu: digestiv. tendinţă. agravarea bolilor prin umuditate. prin ramura sa dreaptă. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. cu mirosurile urâte ale corpului. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. ureică. 4. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . inapetenţa cu aerogastrie. torticolisul. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. contractările şi durerile de ceafă. conjunctivitele. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. după cum nici. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. anumite afecţiuni cutanate.Splina. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. obstrucţia nazală. palpitaţiile. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. .pancreasul: în funcţia splină. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. pe linia cercetării meridianelor interesate. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. de încheietura mâinii. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. . apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . bronşitele şi gripa.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. durerile de braţe. îngrijorării. crampe. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. el dă tonus şi curaj. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . în plus. 3. pe plan psiho-intelectual. fie Yin.O dată stabilit diagnosticul. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. conjunctivitele. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. spasme arteriale. între altele: cefaleele frontale. durerile constrictive toracice. de degete. surditatea. 5. tendinţa spre mânie. rinitele şi anginele. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. mania persecuţiei. căci „face să digere grijile”. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. cu acuitatea vizuală. constipaţia.TERAPEUTICA 3. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. vezica biliară. aerocolie şi constipaţie. a prieteniei şi a dragostei. de altfel. tremurul extremităţilor. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. dispersia termenului aflat în exces). ameţelile. cefaleele cu îngreunarea capului. viscera sa cuplată: intestinul subţire. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . regularea fluxului menstrual. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte. cea evacuatoare a bilei. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. instabilităţii. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală.Caz de dezordini energetice pure. b). dispneele. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile. fie Yang. gastritele cronice . pe linia energetică. este în relaţie cu sexualitatea. el atinge. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. obsesiile.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. în funcţia pancreatică. frilozitatea. Nu comportă. termo-reglarea. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. nevralgiil membrlor inferioare. lâncezeala intelectuală. adesea. P 7. -partea superioară: .coriza. dar. stările depresive severe.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. dorinţei de izolare. În sfârşit. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. biliară. teama de viitor. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. aşa cum tocmai l-am văzut. căminul superior: respirator şi vascular. suditatea. este „meridianul sângelui”. de altfel. Cuplul acesor meridiane atinge. zumzetul din urechi. Diagnosticul chinez. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine.1. glicogenică. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. modificările tensionale. 3. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. paralel. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. spun chinezii.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). IG4.sau masculin. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3.

dacă e necesar. al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. În acest caz reechilibrarea energetică.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. prin jocul punctelor de comandă Yu-antice.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi. dacă e necesar. a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . -partea dreaptă a corpului: . pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 .dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. Făcând bilanţul sistemelor atinse. fie între ramuri ale aceluiaşi meridian . • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. şi. ale grupului TF 8 şi VB 39.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . se va reechilibra energia. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. . pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6. dacă este necesar. fie între două meridiane cuplate. mai degrabă decât dispersia.

cord. 9 .mână. 3 . 19 .cord. 15 .genunchi.gambă.organe genitale externe. 10 . 21 .ureche. 22 – rotulă.intestin gros.stomac. 4 .membru superior. 4 . 5 ficat. 14 .ficat.gât.umăr.vezicula biliară.picior. 20 . 10 .ovar sau testicol. 21 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 . 7 .plămân.vezică. 14 . 24 . 12 . 17 .splină. 9 . 12 . 8 . 23 . 5 . 6 .şold şi coapsă.rinichi. 11 .gât.intestin subţire. 17 . veziculă.ceafă şi spate.craniu şi faţă. 8 .plămân.ombilic.stomac.coapsă. 20 . 15 . 18 . 7 .piept. 16 .uter. 13 .rinichi.coapsă. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 .intestin gros.splină. 6 . Figura 26 Auriculopunctura 37 . 3 .genunchi şi gambă. 13 .picior şi degete.vezica biliară.craniu şi faţă. 11 . 22 .sân.lombe. 2 . 16 . 23 . 18 .braţ.intestin subţire.sân. 19 – lombe. 2 .

Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . 11 . 4 .epilepsie. polakiurie.vertex. 13 . hepatită. urticarie. 9 . folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . hipertensiune arterială. insomnie.astenie. 16 .occipit. 14 .umăr. 12 .metroragii funcţionale. 5 . 12 .lombalgii.frunte.enurezis.ceafă. răceli. 8 . 17 – anticonvulsivant.nas.sughiţ.hiperhidroză.ulceraţii bucale. 14 ficat. 7 .eczeme. dureri abdominale.sciatică.hipotensiune arterială.nerv sciatic. 4 migrenă.antipiretic.redoare cervicală.rinite.1 . 38 . isterie.amigdalite. 13 .Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului. neurastenie. 3 odontalgii. 11 .nevroză. 6 . 3 . 15 .cefalee.isterie.tuse. 10 . 7 . 2 . 5 . 10 odontalgii. 15 cefalee. 8 . 9 . 2 . 6 .

anumite tulburări genitale.IS 3: pentru Tou-Mo. P5: cefalee temporală posterioară. amorţeli ale degetelor). nutriţională şi sexuală . urticarie). Apoi. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. tulburări atinice renale. vasul dominant. durere locală sau durere reflex la distanţă. tulburări menstruale. G3: dureri mediale de genunchi. răceală. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. contractări. dureri ale umărului. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: . percepute de meridianele în cauză. patologie: vomă. G5: dureri de şold şi glezne. vasul centură. dureri ale călcâielor. dureri abdominale laterale. mare a tuturor Yin. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. mare a tuturor Yang. angină. dureri ale cotului. orice durere la inimă -punctele cheie Yang: . va fi bine. dureri periombilicale. paralizii ale membrului superior.P 7: pentru Yin-Mo. dureri generalizate. balonarea abdomenului. patologie: hemoragii de orice origine. senzaţia de plenitudine toracică. patologie: dureri şi contractări în general. P4: cefalee în vertex.. G2: dureri în zona hepatică. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. ale spatelui. ale cefei. aerogastrită. artralgii. patologie: dorso-lombargii. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. transpiraţii. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă. tulburări de vedere. alterarea stării generale. cefalee.VS 6: pentru Yin-Oé. pentru începători. prin topografia sa. genitale . surditate. G6: dureri lombare acute. vezicale. nevralgii de trigemen). contractura musculaturii lombare.R 6: pentru Yin-Keo. în afară de aceasta. . enurezis. învăţate în China.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. odontalgii.TF 5: pentru Yang-Oé. lombalgii. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. dureri articulare scapulo-humerale. dermatoze . odontalgii.tulburări circulatorii. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. redoare de ceafă. G4: dureri de genunchi. 39 . boli generalizate (hipertensiune arterială. cefalee congestive. a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. dureri toracice. leucoree. astm.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi.V 62: pentru Yang-Keo. sughiţ. vasul concepţie. dar mai ale ale umărului. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. aerocolită. paralizii ale membrelor inferioare. diaree. cervicalgii. lombosciatică. P3: hipertensiune arterială. tuse. vasul central. diminuarea energiei fizice şi morale . depresiune fizică şi mentală. tremurături ale degetelor. în poeme mici. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. insomnie.SP 4: pentru Tchong-Mo. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. degetelor. practica acupuncturii. 2. tulburări ale somnului. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. pumnului. dureri palmare. patologie: tulburări ale somnului.VB 41: pentru Tae-Mo. atonie digestivă . dureri oculare. ale căror atribuţii foarte bine precizate.

un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. de asemenea. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. f)Refrigerarea care constă. Până în ultimii cinci ani. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. pe de altă parte. dreapta şi stânga. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). noi utilizăm. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. adică să-i dilatăm porii pielii. 3. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. după această punere la punct. argint. În ce priveşte acul cu folosire unică. inapetent. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. unde 90% din material este în prezent jetabil. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. de exemplu.3. În afară de aceasta. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. tonificând energia esenţială a corpului. spune el. b)Vomificarea. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. din spate în faţă. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1.54). poate deveni agravantă. asupra energiei. că poporul meu. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. balonat.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. Pentru tonificare. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente). pentru a tonifica. Bolnavul este astenic. se va verifica dacă persistă. 3. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. întârziat de către boli. ale Pământului şi ale Omului. trebuie să acţionăm. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. h)Dispersia: după So-Ouen. încălzitorii uperior. flori de prun. pe care le păstrează la el după dezinfectare. c)Purgaţia. cel mai adesea. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. anumite edeme.în sfârşit. a împrăştia ceea ce este grupat.În sfârşit. destins. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. Pentru a fi compleţi. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. ea diminează energia esenţială a corpului. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. în piele şi muşchi. poetic. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart.”. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. dacă ea este utilizată greşit. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. trebuie să o facem să izbugnească”. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg.Cele opt reguli. mijlociu şi inferior şi. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. de sus în jos. a trata înseamnă a vindeca. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. dar. ca în chirurgie ori în medicină. ace foarte scurte. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. din oţel. tehnică vecină. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. după autori vechi. aduce energia Oé la suprafaţă. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. g)Tonificarea. pentru a împrăştia. 3. Nei-King (cap. de la stânga la dreapta. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. Graţie împăratului Houang Ti. 1. după cum o indică numele. bineînţeles. Yang. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. Asfel se născură diferite feluri de ace.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. Aceasta permite. asupra organelor fie într-un mod direct. înţepând punctele su-antice. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. 2. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. Acestea sunt: a)Sudorificarea. În prezent. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. antidepresiv sau cortizonic.2. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. 78). Unele sunt chiar de tungsten. În anumite servicii spitaliceşti. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. îngheţat. Scopul este acela de a face energia să circule. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. au fost utilizate acele. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului.2.Acele. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. să se evite orice contaminare. Yin. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. partea de sus şi partea de jos. de exemplu).Ele sunt.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. eliminând pericolul de contaminare. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. ea tratează febra.

cu totul aparte.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. se împinge încet şi se scoate repede acul. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. de asemenea. de asemenea. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. prin piele. la nivelul punctelor. în fond. în inspiraţie. Nu se înţeapă punctele. deşi.Mai uşoară este moxa indirectă. Această terapeutică. rotind de la stânga la dreapta. sub formă de ţigări de pelin. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. Acest procedeu este delicat.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. fie prin masaje cu stiletul. al expiraţiei. se fabrică. sensul masajului dau efecte diferite.Ritmul. c)Masajul chinez este foarte folosit. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. Scopul său este să tonifice.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. trebuie puncturat în contracurent.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. Acupunctura. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. masajul chinez. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. se împinge încet şi se scoate repede acul. sângerarea şi. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. de la facultatea din Montpellier. având proprietăţi curative. b).sensul circulaţiei energiei. 41 . Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. însă la noi.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. Avem. Doctorul Paul Nogier este acela care. sarea. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). de asemenea. 4. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. a meridianelor principale. în mare parte se suprapun. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. ci ele sunt încălzite sau masate. invers decât cele din corp. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. Pentru dispersare. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii.Este. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură.1. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. dr. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. acolo unde circulă energia inimii. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. chimionul. fie ea uşoară. din acest punct de vedere. 2.trebuie să fie însoţită. asfel. restul corpului. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. bolnavii erau abonaţi la medicul lor.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. medicină energetică. fiind un act chirurgical. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise.Profesorul Rabichong. Kao este termenul chinez. dar este vorba de aceeaşi tehnică. valoarea presiunii exersate. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura. În China. căci este dificil să se evite arsurile. Se cunoaşte. auriculoterapia. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. poate fi jenantă. rulouri de dimensiunea unei ţigări. La 1 mai 1850. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare.

adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. 1. 4. În sensul modern al termenului. diminuarea infecţiilor. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă.2.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza.Elementele unei anestezii. aşa cum le înţelege medicul anestezist. Din păcate. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. În prezent. facilitatea de a fi aplicată la ţară. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. în locurile izolate şi în caz de război. simplificarea urmărilor operatorii. reechilibrarea va cere atunci mult timp. Italia şi în Austria. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. de unde patima pentru acupunctură. terapeutică mai naturală. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice. când toate celelalte terapeutici au eşuat. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. Amintim caraceristicile anesteziei clasice.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. Janine Mirabel). ceea ce procură chirurgului confort operator 42 .

dacă o manevrăm în mod convenabil. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. de influenţă socio-culturală. tehnica majoră. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. în stările acute şi infecţioase. a sudorii. pentru multă vreme. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. 4. anestezia trebuie să poată „reanima”. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . de a linişti. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. Se regăsesc aici întradevăr. de exemplu. au totuşi o importaţă extremă. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. etc -în sfârşit. după toate probabilităţile. din contră. de motivaţie. probabil totdeauna. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne.Este. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. să practice respiraţia artificială. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt.Neurolept-analgezia. de a calma bolnavul. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. a ameţelilor. de asemenea. în stările degenerative. căci. mai recent. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. 3. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. reanimarea cardiacă. 2. acupunctura . Este o noţiune foarte clasică. Aceste noţiuni. Într-adevăr. De aceea. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. acelea care sunt stimulate de acupunctură.3. dacă nu este neglijată complet. Plecând de la aceste date. Acupunctura stopează durerea. După toate aparenţele. de săruri minerale. 43 . Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem. cancerul sau tuberculoza. pentru că într-adevăr. În afecţiunile microbiene. să transfuzeze. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. în mod sigur.Problema analgezei. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. adică să oxigeneze. ca. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit.Problema conştiinţei.Aceste sisteme inhibitorii. Acupunctorul este capabil. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. de vitamine şi de calorii. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele.

IS 9.F8. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie.VN41.Gleznă • puncte locale: V 60. VB 34.5. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: . 5. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11.C3.1.TF5.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 . SP 10. P 6 • puncte circumstanţiale . Membrului superior 1. VS 5. F 5. Terapeutul acupunctor. Hipertonii musculare: P5. IS 18. S 36.IG4.TF5. Pumn • puncte locale: IG 4.cu dureri în medius şi index: VS 7 c.VB40. ale muşchilor membrului inferior: S36. TF 14. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3.Bolile musculo-osteo-articulare 5.1.în dureri posterioare: TF 5 4. VB 12. F 8. V 40. IS 4.TF10. TF 3. IG 14. V60. IG 4 44 . Genunchi • puncte locale: S 35. ale muşchilor membrului inferior: SP3. S 34.VS6. V 62.în dureri cu iradiere în spate: VB 38. EM 51. IG 11. Membrului inferior 1. SP 11 2. de partea opusă. V62 b. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2. VB 21. R 6. S38 de aceeasi parte.în dureri anterioare: VS 7 . IS 11 • puncte la distanta: IG 14.P7. VB 34. ale muşchilor membrului superior: IS3. VB 20.1. Contracturi: V62. VB 41. Osteoartrita a. V 54. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. TF 2 • puncte circumstanţiale: .V17 2.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 . Crampe 1. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi.VS3 5. S 31 • puncte la distanţă: S 44.2.C5. în speţă auriculoterapia. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa.TF3.V40. TF 5. V 60. V 32. Tulburări musculare a.IG11. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. P 9 • puncte la distanţă: S 44. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. VB 34 b. V 11. IS 3 3. V 13 . Şold • puncte locale: VB 30.TF5.TF10. VB 41 de partea opusă. VB41. ale muşchilor membrului superior: VS7 2. Tremurături. Mialgii 1.IS8.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 .IG11. Metatars • puncte locale: EM 56.VB30. . VB 37 d.VB34. V 64. VB 20.IS3.S36 e. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5. S 41. C 7.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2.VB40.1. Umăr • puncte locale: IG 15. R 3. VB34.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37. Cot • puncte locale: P 5.IG15. S 7 • puncte la distanta: IG 4. VS 7. VB41.IG4. Capului 1. IS 10.P9. V 57. SP 3 4. S 44. Degete mână • puncte locale: IS 4. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63. SP4. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. V 62. SP 9 • puncte la distanţă: F2. EM (Extrameridian) 28. IG 4 • puncte circumstanţiale: . SP 6. S 44. C 3. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3.VB41.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 . R6 c. VB 2.

Secreţie internă 5. VC 16. combaterea Umidităţii:VC12. VG 15. IG 11. F 14. IG 4 • miorelaxante: VB 34. V 23. VB 11. VB 30. S 44 3. S 44. Nevralgia intercostală . Torticolois 1. V 65. V 32.algii cervicale sub C 3 : SP 4. V 11. EM 21 • puncte la distanţă: V 40. VB 40. TF5 2.V34. VG 14. SP 15. Leziuni degenerative ale coloanei a. IS 6. V 11. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43. VB 20 2. IS 11. VB 39. IS 8. SP 18. IG 15 2. VB 41 • puncte locale: VG 4.V26 b. V 43. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. pentru membrul superior:IG11. VB 37. R 2. IG 4.1. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. echilibrarea lojei Apă: V40. VB25. V 40. V 53→V 54 3. VG 20. puncte de pe meridianele intereste 2. IG 4. VG 15. Nevralgia cervico-brahiala 1. SP 4 • puncte locale: VG 2. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. V 58. R 33. VB 20. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. Poliartrita reumatoidă a. VG 25 b. puncte locale: IS 3. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. IG 15. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. Coloana dorsală 1. Coloana cervicală 1. VB 38. V 60. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. VB 31. V 62. Puncte principale 1. VG 14.VG2. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. V 25. EM 7 2. F 3.1. V52. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. Shenmen. V 10.4. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. C 7. VB 39 3. P 7. VG 14. TF 5 3. Tratament local: 1. puncte la distanţa: P 7. VB 20. V 62. TF 5. VB 34. V23.1. combaterea Frigului:moxă pe VG4. V 60. R 4. VC 17 . IS 10. V 10. V 54. VB 34.VG3. VG 4. VB 37.V27. C 3. tonifierea Zong Qi:VC4.V51. VB 43. V 17.VB39 3. coloana lombară:VG4. VB 28.V31. F 3. S 14. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. coloana sacrată:VG1. alte puncte: V 11.VG4 3.V23. TF 10. VB 41. VG 3. VC 12. pentru spate: EM21 b. V40. V 11 (punct specializat al oaselor) d. punctul de reuniune al oaselor:V11 4.. V 10.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . R3 2.V28. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2.VG2.V22. V 23. V 23. puncte la distanţă: IS 3. Coloana lombo-sacrată 1. S 44. R 7. TF 2. Spondilita anchilozantă a.3. IS 3.V26. C 2.V60.puncte la distanţă: VB 34. VB 34. V 36. IS 9. IG 4. puncte circumstanţiale: .V24.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40. S 44. SP 17. IS 9. puncte locale: VG 14. TF 14. C 5. IG 10. F 3. Lumbago • puncte cheie: IS 3. VC 15 e. V 18.puncte locale: VG 16. V 57. Algoneurodistrofia membrului superior 1.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. EM 21 . punct cheie: TF 5.5. V 62 2. R 24.5. V 67 f. V 11. SP 21. V 10. V 32. IS 3. TF 10. V 37. V 25.S40 5. pentru membrul inferior:VB34.V53 2. V 11. Tratament de fond: 1.V52 45 . VB 34. TF 5.

umăr:VB21. EM 6. TF 17. VB 8. S 6. Shenmen 5. VC 24. VB 20. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. V 58. Zona faciomandibulară 5.2. Bolile neurologice 5. S 4. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6.puncte principale: S 2. VG 14. IG 11 • renală: SP 6.2.VG16 5.puncte suplimentare: F 3. R 2.puncte auriculare: Shenmen.TF13. VB 20. F 8. VB33. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. V 1. S 8. VB 2. VB 14.R10 5.SP9. S 8.2. VG 20.3.Diplopie. IS 18.S36.2. VB 1. VS 6.VB34. VB 20. S 36. EM 2. IS 6. VB 34 2. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2. VB 8.V62 7. S 7 3.IG15. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8. S 4.Migrena 1.V11. S 8. VG 14. C 7 3. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2.6. TF 5. EM 3. VS 6. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7. TF 17.Cefaleea 1.S33. IG 20. D (dispersie)-VB 38 3. VB 8. VB 37. IG 4.1. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20. S 8. F 8. Strabism 1. EM 2. TF 2. TF 10.F7. VB 1. Mandibulă. V 58. IG 4 2. P 7 sau IG 4.puncte suplimentare: EM 6. EM 6.IG14. TF 23.puncte principale: VB 14.Hemiplegia 1. EM 8. V 2.TF15. Zona faciomandibulară.TF5. VC 12.2. TF 17. VB 34 3. EM 2. IG 4. S 3. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1. VB34. S 36. EM 2.puncte principale: Extra 1. IG 5.puncte auriculare: Ochi. IG 4. P 7. coloana cervicală:VG14. V 1. S 36.IG16.5.VB41.IS9.2. IG 4. F 2.IS15 6. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3. S 6. V 67. TF 5 5. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4.VG13.VB30. IG 4. EM 3 2.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar.S34. EM 1. TF 5. Shenmen. VB34. TF 5. F 3. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6. S 8. Simpatic 5. TF 23. Forma hipertonă (spastică) 46 . V 18 • spondiloză cervicală: TF 5.3. genunchi:V38. S 6. Ochi 2.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2.puncte principale: S 40. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12.4.V13. IG 4.V39. puncte principale: VG 20. EM 5. VB 34. V 23. TF 23.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14.puncte suplimentare: IG 11. F 3. F 3. EM 5. S 4.2. EM 2. şold:VB29. Subcortex 5. VB 34.puncte auriculare: Ochi.V41. EM 2 4.R3. TF 23 2. R 7. V 2.V60.2. IS 6. EM 9.F8. Zonă faciomandibulară.Ptoza palpebrală 1. S 41 • hipertensivă: R 2. Ochi 1.7. S 44. EM 7. VB 14. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8. C 7 • hipotensivă: P 7.SP10. VB 8. IG 11.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1.VS 26 5.V50 4. S 5. S 3. EM 3. EM 1. VB 20. V 3. coloana dorsală: VG5. S 8.Paralizia facială a frigore 1.V40. VB 34 3. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. S 44 sau VB 34 2. V 10. VB 41.2. V 2. S 7 5. TF 17 4.S35.

VC 6. 58. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. 5. Neuropatii vegetative 1. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5. puncte utile: TF 2. SP 6. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. S 32. R 3. S 36 5. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. V 20. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6.11. 8).Paraliziile din polimielită 1. F 3. S 29. V 25 (=punctul Shu al IG). VS 9. IG 11. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. IG 11. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare).2. TF 5. VB 39 – pe SP: SP 6.în tulburări musculare • Rinichi. puncte utile: S 36. V 37. C 7 – pe P: P 2. P 5. V 54. 7. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. 10) b. VB 37 • pe S: S 31. IS 10 – pe C: C 3. IG 11. S 36. VS 7. V 32.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. VB 31.10.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1. S 39 • pe V: V 37. VB 30. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. VB 34. V 60. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5. VC 6 47 . S 36. IG 14. V 25. IG 4.2. VB 31.2. IG 15. P 9 – pe VS: VS 6. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14.2. puncte auriculare: Gleznă. S 44 – pe V: V 36. VB 39. VG 3. VG 16 2.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare).Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. VG 26. S 40. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4. V 40. TF 3. V 25 • pe VG: VG 2. S (36. R 5 – peF: F 6. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). EM 36 2. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2.8. IS 9. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). C 7. S 37. VB 34 5. P 9. VS 3. Membrul inferior. 31) urmat de F (1. S 36. IG 15 – pe TF: TF 2. S 41.12. V 60. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. 40) urmat de SP (4. V 62.9). puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. V 23. 60) urmat de R (2. TF 14 – pe IS: IS 5. V 57. S 41. SP 9 – pe R: R 3. VG 3. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. VB 34. V 60.9. VB 34. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. V 57. SP 6. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. S 32. V 40. P 9. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. IG 4.2. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). V 62 – pe VB: VB 30. TF 5. IS 6. VC 4. R 4. activitate fizică zilnică. S 40. TF 10. R 7. P 9 5. SP 6. V (10. VC 4. VG 3.Neuropatii periferice a. S 36. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). R 3.8. 38. Picior 5. TF 6.Paralizia de radial 1. VC 2. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). V 40. VG 15. VG 5. VG 20 2. C 9.

TF 3. Rinichi 4. Cord.Bolile aparatului respirator 5. R 27 4. depozit lingual gălbui. S 36 . P 6. Cord b. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. SP 6 3.2. C 5. TF 5. Simpatic. EM 17. V 29.2. VG 4.deficienţa de P (respiraţie scurtă. S 40.deficienţa de R (dispnee de efort. VC 22. expectoraţie prulentă si adezivă. VC 23. puls slab-profund): V 23. F 14 2.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. IS 6. VB 20 2. VC 23. VC 24. IS 6 • astm cronic între crize . puncte suplimentare: VS 6. IS 6. V 23. P 7. puncte principale: VG 20. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. Gura.Parkinsonism 1. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): .„astm. puncte suplimentare: VG 15. Bâlbâială 1. puls rapid-puternic): S 43. Subcortex. VG 22. IG 18. V 13. EM 6.2. IG 18. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee.puncte principale: P 7. tuse cu expectoraţie abundentă. dispnee la eforturi mici”: F 8 .Infecţiile tractului respirator 1. VS 6 3. P 9. puncte principale: VC 23. este însă punct periculos). V 57. IG 20. EM 5 2. V 10. voce slabă. IG 4. S 36.3. anhidroza. VC 17. febră. IG 4. S 44 3.3. R 3. VC 4 5. S 28. IG 4 • dureri faringiene: IS 17. VC 22.13. V 20 . S 40. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. P 7. Reuniune faringiană. P 10. VC 17. P 9 48 . V 62. VC 17. puncte suplimentare: VC 24. puncte auriculare: Shenmen. transpiraţii. IG 4 . S 40 • rinoree: EM 1.„astm. C 6. IG 11. V 35. VC 17. puncte suplimentare: IG 4. IG 20. frisoane. puls superficial. SubcOrtex. IG 4. Laringe. puncte auriculare: Shenmen. EM 17 2. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. EM 17. agitatie”: F 14 . C 5. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6.„astm. absenţa secreţiilor bronşice.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . R 24. IG 20 5. puls slab): V 13. IG 11. SP 10. puncte principale: VG 20. IG 4 3. IG 11. P 9. puncte principale: P 7. senzaţia de opresiune toracică. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1.14. TF 3. R 27. frisoane cu extremităţi reci. Simpatic 5. EM 8.3. VC 17 3. Afazia 1. P 6.1. Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . V 13. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. VC 24. IS 17. P 1. puncte auriculare: Shenmen. dureri toracice. S 8. evoluţie cronică.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. R 6. toate spasmele”: F 3 . dureri toraco-lombare. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17. P 7. C 7. IG 4. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. EM 9.Astmul bronşic a. R 3.puncte suplimentare: VC 12. V 39 • moxă pe: VG 4. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. VS 6. R 25 sau R 26. Cord.Tulburări de vorbire a. depozit lingual albicios): V 13. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23.3. VB 34. EM 5 2.

3. C 6. limba palidă. V 20. S 36 2. SP 15. SP 15. •cu balonare: VC 12 şi S 40. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6.5.5. V 20 5. frisonete abdominale sau în extremităţi.1. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. puncte suplimentare: IG 4. Shenmen. S 36.Ulcerul gastro-duodenal 1. V 43 5. anorexie) 2. F 14 2. diaree matinală. P 9.4. puncte principale: VC 12. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate.2. •cu insomnie: VG 20. Subcortex. Secreţie internă b.4. destensie abdominală. puncte principale: SP 6. VS 6. TF 6. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . C 7 * cu distensie abdominală: S 25. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. •cu crampe şi tenesme: VG 1.5. Punctul hipertensor 5. Profilaxie: Moxa pe V 13.Constipaţia a.Diareea a. S 36. SP 9. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. C 7. P 9.4. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. absenţa setei. S 36. F 3.2. S 25. F 3.3. F 2. V 25. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. 2. Diareea acută indusă de 1. Subcortex. Diareea cronică indusă de 1. Simpatic. puls profund şi lent) 2. S 25. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6. puncte principale: S 40. •cu astenie: S36 şi SP 6. VC 6.puncte auriculară: Plămân. borborisme. S 36. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20.1. S 40. puncte suplimentare: V 40. puncte principale: S 25. SP 6.Tratament 1. S 44. puncte suplimentare: S 36.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12.Hipertensiunea arteriala esenţială 1. puncte principale: TF 5. lasitudine. VC 12. VB 34. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. puncte suplimentare: S 36. VS 9. V 20 5. V 23 2. R 7.5. Dingchuan. sete. •cu colici puternici: S 34 5. puls rapid. Cord 5. C 9. Tratament 1.Arteropatia membrelor inferioare 1. R 16. F 8. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. puncte auriculare: Shenmen. Cord. S 42 3.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. V 18 3. Bolile cardio-vasculare 5.4. puncte auriculare: Shenmen. usturimi anale. F 13 3. Plămân. S 34. P 7. IS 17. VB 30. Suprarenal. VG 20. R 3. S 36. VG 26. Tradiţional 1. S 44. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. VB 39-D 2. puncte principale: VG 20. 49 - puncte circumstanţiale: . P 9. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. V 57. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. S 30 2. uneori febră) 2. puncte suplimentare: VS 6. Bolile digestive 5. F 3. puls slab şi profund) b. V 21. VB 39. SP 15. •cu febră: VG 14. S 28 si S 29 stang.

•cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R). •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. puncte auriculare: Vezică.7. F 3 3.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. V 25. puncte suplimentare: VC 3. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. Shenmen 5. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. Bolile psihice 5. V 40. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. R 7. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. V 32.2.Incontenenţa urinară 1. Splină 5. VG 20. puncte auxiliare: Shenmen. C 7.Retenţia de urină 1. S 3. VC 6.6. SP 17. Rinichi 5. VC 3. SP 6. R 3.2.5. Secreţie internă.puncte suplimentare: S 36.Nevroza astenică 1. VC 3.craniopunctura: Zona motorie. SP 6.moxă pe V 32 5.7. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. puncte principale: VS 6. puncte suplimentare: VG 26.6. VC 12. R 2. VB 34. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12.6. S 36 5. EM 8. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. VC 2. Shenmen. puncte auriculare: Stomac. SP 9. Simpatic. Vezică. VC 22. EM 9 2. EM 6. Splină.7. Subcortex. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36. R 36. SP 6. puncte auriculare: Simpatic.Sughiţul 1. VB 34. SP 9. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. Rinichi. V 40. puncte secundare: F 1. S 29. •cu teamă: R 4. S 36. •cu nod în gât: VC 21. VS 6 2. VC 6 3. R 6. V 25 2. S 21. puncte principale: VC 4. VC 2. puncte auriculare: Shenmen. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. Rinichi. Subcortex 5. puncte secundare: SP 6. V 23.4. R 11. V 28 2.6. •cu indecizie: R 1.Ennrezisul 1. puncte principale: S 36. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2.Boala ticurilor 50 .3. V 17. Diafragm. Zona senzitivă. Bolile aparatului urinar 5. Shenmen. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC).•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. moxa pe: VC 4. puncte principale: V 23. SP 9. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. R 3 3. Zona senzomotorie a psihicului 5.1. VC 4. SP 6. F 2. puncte principale: V 23.1. VG 3 2. R 3. SP 19 3. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. VC 4. Subcortex 5. V 28 3. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37.

puncte suplimentare:V2.3. Boli oftalmologice 5. •cu dismenoree: VC 6 5. puncte secundare: S 36. VC 12. puncte utile: VS 6. puncte auriculare: Shenmen. 2. Ochi 1 si 2. EM 7.Anorexia nervoasă 1. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). V 47 2. puncte principale: VS 6.9. VC 6.Diabet zaharat a. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. V 17. IG 4. Subcortex. -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2. 6. Simpatic.7. Boli ORL 51 .VB1. pentru „Căldura Splinei” (la 1.10. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. V 21. SP 6. Shenmen 5. (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. Ochi (în ticul ochilor).EM7. VC 12. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului).F3.puncte auriculare: Ochi.EM1 2. Zona faciomandientară (în ticurile feţei). puncte principale: F 3.2.IG11 3.8. Pancreas.8. VS 6 (punct tranchilizant important). F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13.VB37.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1.8.Sindrom premenstrual 1. Frunte. VB 20. SP 8. 4. Vezică biliară. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12.IG4. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2. V 27. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36.8. Fotofobia 1. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang).Insomnia 1. V 62. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. balonare abdominală): V 20 şi S 36. Cord. Tradiţional 1. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3. 11. VG 20. VB 34. 10. punct extraordinar al Pancreas. C 7. puncte principale: V 11. VS 6 (cu actiune psihica) 2. S 36.3. EM 6 2. . 7.EM4. Stomac. V 20. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree. Bolile endocrino-metabolice 5. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). Subcortex.9. puncte suplimentare: C 7.S2.8. puncte principale:V1. Shenmen 5. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). Creier. V 15-D (asentimentul C). 8. puncte auriculare: Shenmen.1. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25. 9. S 36. puncte auriculare: Ficat. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b. P 7 5. Cord. EM 6 2. SP 6. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1.1. V 20.VB14.S1. IG 4 3. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C).3. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai). 3. Splină 5.

VG3.TF9.in algii care preced menstrele: R6.1.asociate cu carii dentare: IG4.11.V14.pentru dintii superiori:IS18.IS18. Boli genitale la barbati 5.R3. puncte circumstantiale: . Simpatic. puncte suplimentare: IG4. Testicol. Shenmen.S36.P9. puncte circumstantiale: . EM1.TF2.R7 . VB14.V32.S3 -cu epistaxis: IG19.asocierea de factori psihici (teama.TF5. puncte auriculare: Shenmen.IG15 5.V62 .VC3 2. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4.puncte principale: IG1.S6.S45.VB14.V23.1. Frunte 5. Rinichi 5.V23. puncte circumstantiale: .S3.R6. Boli obstetrica-ginecologie 5.S5.V7. puncte principale:P7. puncte suplimentare:VC14. IG11.EM6 2.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.V2.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6.S29.Vertijele 1. puncte circumstantiale: .SP5 . VG14.VC4.lipsa dorintei sexuale: VS1.VB34. puncte principale:SP6.F8.10. puncte suplimentare: VG20.TF23 . puncte circumstantiale: .SP6 3.Dismenoreea 1.EM3. Shenmen.1. IG4.VG4.C5.4.TF5 3. S36.S44 3.sinuzite maxilare: IG19.pentru dintii inferiori: TF8.TF3.VG20 . F8.IG10.S42.puncte suplimentare: IG11. folosindu-se ace fine .S8 .R3. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral).S36.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.VG14.P9.Rinita alergica 1. puncte auriculare: Organe genitale externe. puncte suplimentare: SP9. V10. Secretie interna.IG4 5. puncte principale:IG4.S36.VG20. puncte suplimentare:VC4. insomnia):S36.V17.10.F3 3.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1. puncte circumstantiale: . VB20.VS7 .asociate cu spasme.EM2.C7. Shenmen.EM7 2.Frigiditatea 1.TF5 2.SP8. puncte principale:IG19.2.VB20.C7.in tulburari de ejaculare: VC2. anxietatea.12.10. puncte auriculare:Ovar.VG23.R7 3.V1 -sinuzita frontala: VB14. la o adincime de 0. Ureche interna. Rinichi.12. Secretie endocrina. Suprarenale 52 . puncte suplimentare: EM3.VC2 2.in algii care insotesc ciclul: R6.11.IS3.2. Suprarenala. IG20 2.5.TF3.F3 4.VS6.IG4.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1. puncte principale:IG4.VG14.S36.S45.VC15 2.VG14 5.V32.VC4. IG4.V22 .S29.10.F11.10.S30 3.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 . Odontalgiile 1.TF17.3.TF21.V67 4.IG11. puncte auriculare: Shenmen. puncte suplimentare: VS6. Uter 5. Secretie interna.VG26.SP2. puncte principale:SP6.R7 4. Sinuzitele 1. R6.astenie fizica:S36. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19.TF17.C5. TF20 5. VG25.EM2. R6. VB20.S8. Subcortex 5.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1. EM1 2.IG4. IG4.VG20.VC12 3. puncte principale:SP6.SP10.5.asociate cu trismus: P7.in astenia marcata:S36.11.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1.VG14.V12.V7.absenta dorintei sexuale:VS6.S36. puncte auriculare: Nas.IG20.EM3.

F14.V60 2.SP6.2.cu absenta transpiratiei:R7 .C7. puncte auriculare: Shenmen.14. violent. puncte circumstantiale: .pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.anal: C9. Pentru forma Yin (prurit nocturn.S18.R7 2.14. intermitent):TF5 b. Subcortex.VG14 4. Pentru forma Yang (prurit diurn.14.R2.VG14. puncte „ orificiale”: moxa pe V12.R6 -ocular:VB37.IS18.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.VC1.13.VC3.EM6.S36.generalizat: R2. puncte principale:VG20.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.IG11.F2 -vulvar:C9. puncte principale:IG4.V15.SP6. puncte principale:IG11. puncte circumstantiale nocturne: V15. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5. puncte principale:VS6.VG16.14. suparator.VG20 3.F3. singerare V40 si P5 2.TF23.S44 2.F3.S36 5.SP10.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5. P7.VB20. puncte analgezice:IG4.V40.1.F8.IS19 .1.Pruritul a.13.P11 3.2.13. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.VB20 2.VC1.cu obstructie nazala: IG20 . puncte circumstantiale: . Transpiratia excesiva 1.V40.V13. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1.S8. continuu): 1. puncte suplimentare:F8.3.cu cefalee: EM2 .V40.V13.IG11.Urticaria si edemul angioneurotic 1.in alergii medicamentoase: EM6.VS4.F3.IG4.VB14.VS6. Boli de piele 5.VC17.SP9.Herpes Zoster 1. puncte circumstantiale: .TF5.15.VS6.S30. Boli infectioase 5.S13.IG11 3.R7. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.IS5.VB38.V40 -senil:V40 5.VG14 3. puncte principale:C7.5.VG20.P10. puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3. puncte suplimentare:V12. corespunzand zonei afectate 5.VC2 -violent:F5 . puncte circumstantiale: .SP6 53 .VB26.V62 .herpes zoster intercostal: P1.VC6 5.SP10.VB8.C7.herpes zoster oftalmicus: VG20. puncte tranchilizante:C7.

ANEXA 54 .

55 .

Pătru Reghina.. 1995 Caba M. 5. Editura Medicală.BIBLIOGRAFIE 1. 1992 8. Bucureşti. :”Practici diverse în acupunctură”.Berger S. Jupâneanţ C.N.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. Editura Medicală. Dumitraşcu V. Gheorghiu N. Ionescu-Tîrgovişte C.. C.. Editura RAI. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. Bucureşti.. Staicu M. Bucureşti. Editura Cartimex..Bărbulescu P. Dragomirescu Cr. Editura Omegapres.:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”. Bucureşti 1995. Bucureşti 1988. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”. Editura Academiei Române.T.. Bucureşti.. 4. 1994 Constantin D-tru. Bucureşti 2001 10. 1982 Brătilă Fl. 6. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură. De Tymowski J. Editura Orizonturi Universitare . Bucureşti. 3. Editura Paco. 56 .-C. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. 2. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”... Bucureşti. Editura Litera. 9. Moldovan C. Timişoara 2002 11... 1974 7.. Răuţ C. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. Ionescu-Tîrgovişte C.T. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . 1976 Caba M. Bucureşti 1993. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”. Guillaume Madeleine J.

9 1. Căile energiei şi punctele chineze– pag. 41 4. Căile– pag. Patologia organelor şi viscerelor-pag.3. 40 4. 54 CUPRINS– pag. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. 39 4. 2 1.2. Limitele acupuncturii – pag.3. 22 2. 42 5. Cele 8 reguli– pag. 40 4. 34 3.3.1. NOTIUNI DE BAZĂ – pag.2.1. Indicaţii– pag. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag.3.43 ANEXA-pag. 26 2. 34 3. 34 3.3. Tehnica– pag.1. Energia – pag.1.33 3.1.2.2. Generalităţi– pag. 26 2.2.3. Anestezia prin acupunctura– pag. Punctele– pag. TERAPEUTICA– pag. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag. Examneul clinic – pag. 11 1. 2 1.52 BIBLIOGRAFIE– pag. 55 57 .CUPRINS 1. PROGRAME TERAPEUTICE – pag. 32 2. Patologia energetica– pag. 11 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful