UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing).. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară.. pământul produce metalul minereu. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului.. aşa cum apa stinge focul. deşi supuse unor variaţii de intensitate. supuse unor legi precise. conform simbolului Dao. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire. 5 dinamisme.. Yang Ming şi Shao Yang. lemnul acoperă pământul..6 • 6 (3x2) energii ale Cerului. Nord. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central.. pe care energia Pământului este ordonată. îşi păstrează caracteristicile. lemnului. apa stinge focul. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii. le ordonează.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului. Care domină vara. simbolizate prin cele 5 elemente. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei..O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână.. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor. prin 2 cicluri: 1.. este " . Care domină iarna. Aceste 5 influxuri se mişcă... în care lemnul produce focul. Care domină primăvara. Shao Yin. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului.... Astfel. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo)... şi apa. În cadrul sezoanelor. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat .. în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. cea a plămânilor. iar cele 5 dinamisme sau mişcări. deci..... Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori.. şi intestinul gros cea a vezicii. -splina. În Nei Jing (cap.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”.. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros. şi stomacul cea a intestinului gros. şi vezica biliară va ameninţa stomacul. • 3 climate formează un Qi (15 zile) . rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului. Încât fiecare domină un altul. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima.. • 4 sezoane formează un an (360 zile).. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore... care. şi intestinul subţire cea a stomacului. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing). 6 . Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. 5 direcţii.. de asemenea după Nei Jing.. -plămânii cea a rinichilor. . 2. focul stimulează pământul. 9) găsim : " Există.. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului. Există. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. şi vezica va ameninţa intestinul subţire. " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit. metalul taie lemnul.. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare. pe care o găsim etichetată. Vest şi Centrul. funcţionarea intestinului subţire. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit.. deci. şi stomacul va ameninţa vezica. -inima. Tae Yang.. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare.... acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. devin operatorii reţelei. cea a splinei şi pancreasului. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii... aşa cum focul topeşte metalul.... -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa. în texte... acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen. pământul absoarbe apa. în aşa fel încât submultiplii anului... şi intestinul subţire va afecta intestinul gros. Jue Yin. Est. Iată legea de dominare între cele 5 elemente.. Care domină toamna. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) .

ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. culminaţia solară. axa orizontală este axa echinoxurilor. -pământ – în sfârşit. dar distincte conceptual.. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. va fi Pământul. referinţă generală conţinând toate elementele.-în sfârşit. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). estul cu vestul. sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. • 7 .. integrate organelor anatomice. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn . dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. baza fiziologiei acupuncturale chineze. simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. Pentru antici. noaptea.. fiecare. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. pe plan nictemeral şi sezonier. iernii. toamnei şi vestului. printr-o linie verticală nordul cu sudul.Dacă unim. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). repaosului şi nordului. În organismul uman. apusul.. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). amiezii şi sudului. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii. un al cincilea dinamism pur de necesitate. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei).Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. Toate acestea le regăsim în Om. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang).

5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. deloc întâmplător. Pe traiectele meridianelor principale. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. constituind nivelul Central sau nivelul Om . cu valenţe negentropice. iar solul produce prin 5 " . În figura următoare. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 .Aparent. cu poziţia următoare: . sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. care sunt situate. la membre. He . 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. cele 5 dinamisme interne.Se remarcă. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. încă. conform simbolisticii extrem-orientale. 9 ) şi 2 puncte (P10. Shu-Yuann. Yuann. la nivelul pulsurilor radiale. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard. Ying. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. He . numite generic Shu antice. picior). iar cel de al doilea ministrul. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. În concluzie. Jing proximal. în dreptul punctelor de acupunctură P7. Stăpânul Cordului . şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. lojele energetice fiind interconectate şi. percepută ca bioritm.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. considerate rezonante la energiile externe. care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante.P8 şi P9. 8. 8. între împărat şi popor. barieră. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . pe traiectul meridianului Plămânului. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. opunând celor 6 energii externe. asigură corespondenţa între 6 şi 5. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. deci. care este suveranul). nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". între energiile externe şi organele energetice. 11 ). în acelaşi timp. Jing proximal.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. primul fiind suveranul. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. Ying. Shu. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. • pulsurile radiale au 3 nivele (police. Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 .

superficiale. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. dar este. numită energie Yong (Yong T’chi). sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. legea celor Cinci Elemente. de asemenea. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. De unde. de răspunsul eşalonat. atunci când aceste energii sunt dereglate. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. ele vor deveni nocive. în muşchi.Conceptul acestei energii.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii.Energia omului. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. în meridiane.2. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. dar aceste energii nu sunt stabile. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. Dar. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. care circulă în carne. după legile pe care le cunoaştem. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. apoi în organe. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). dinamismul său.T’chi apare ca simbol al forţei. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. căldura. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. în aponevroze. bază a acupuncturii. uscăciunea. Energia care se găseşte sus este energia cerului. desincronizate. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. Când agresiunea se prelungeşte. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. 9 . Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. ele intercalează. 2. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. frigul. Yin sau Yang. în fiziologia occidentală. umiditatea. sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). defensive. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive. numită Oe (Wei. 1. reacţii pe care le putem apropia. pentru că fenomenul este anormal. o nouă particularitate a energiei.T’chi). cea care se găseşte jos este energia Pământului.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. simbol al hranei venind din pământ. focul. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi).

Clasificarea energiilor organismului a. din contră. defensivă) 3. boala nu apare. Energii de întreţinere (dobândite) 1. Wei Qi (energia de apărare.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. pentru vindecare. Xue (Sângele. Energii fundamentale (înăscute. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. în momentul acestor manifestări. Zong Qi (energia ancestrală) 2. Va trebui. cursul energiei rămâne regulat. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. psiho-informaţională) b. să restabilim echilibrul rupt. omul se apără. energia structurată) Figura 7 10 . Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. Shen Qi (energia psihică. trofică) 2. de la caz la caz. Ying Qi (energia nutritivă. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. asupra punctelor determinate de circuitul său.

această înşiruire este dureroasă la palpare. pe o anumită zonă a corpului.1. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. tot aşa şi energia vitală prezentă. la rândul lor. descriind-o ca un curent electric.Dacă un organ este afectat. În To Tchang (vol. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. pe de o parte. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială.3. persoanele obişnuite să se analizeze.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. pe de altă parte.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. un curent de căldură sau chiar de răceală. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice.La persoanele hipersensibile.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. fluvii. George S. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea. pârâuri.3. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. pag. lacuri.Figura 8 1. în tot corpul omenesc. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. în succesiune.” 11 . între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. în contrast. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. 4. În ele circulă. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. Într-adevăr. 3. după cum am văzut. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. Apropo de vitalitatea organismului. 2. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. între ele însele. pârâiaşe. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor. Generic. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. Căile energiei şi punctele chineze 1. ele fiind decelabile palpatoric. denumite. meridianul respectiv devine dureros.I. râuri. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat.

pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. 12 . Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. către diferitele părţi ale corpului şi. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. bilă) . Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. Sun Lo. arteră. În număr de douăsprezece. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. Meridianele secundare a. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. Termenul de reţea. constituind energia interstiţială (intermediară. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. canal. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). Meridianele Distincte (divergente. creer. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. măduvă-sistem hematopoetic.IS-V-R. meridianele Fo Lo. plasă. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. care are sensurile: reţea ordonată. de rezervă) 1.Meridianele principale sau „King”. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. unde aceasta este depozitată. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7.VS. reţea de vase. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. în special. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter.TF. este Jing. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. cordon.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). unde Mai reprezintă vas. ca nişte fluvii. spre care converg sinuozităţi. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. sau altfel spus. de control central): acţiune neurală d. plasă are valenţe de constrângere întro ordine.

când pe partea anterioară a corpului. intestin subţire. 13 .meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). vezcă biliară. şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. fiind ca şi acestea de natură Yin. trunchiul. orarul său energetic determinat. şi corespunde unui organ. formând un sistema de circulaţie închis. Fiecare prezintă traiectul său propriu. ele parcurg capul.meridianele corespunzând celor cinci viscere. intestin gros. abdomenul şi membrele. vezică.meridianele care au drept corespondent cinci organe. sunt meridianele: stomac. sexualitate. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . . inimă. rinichi.şi pancreas. când pe partea posterioară. plămâni. sunt:meridiane de ficat. de natură Yin.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). splină. . Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. . fiin ca şi acestea de natură Yang.

Meridianul „Yin” al splinei şi splină. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36)..În acelaşi timp. Astfel. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). până în regiunea inghinală (punctul S30). ca în ciclul celor Cinci Elemente. în rezumat. Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. supusă legii alternanţei universale. sistemelor şi aparatelor senzoriale. „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. energia. criza de astm din zori.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. Meridianul „Yin” al plămânului. apoi. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului.P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11). în cursul vieţii embrionare. ea suportă. pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. în afara colţurilor gurii (punctul S7). Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). de partea degetului mic (punctul IG1). care. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. din patru în patru ore. ea suportă. un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . -urmează marginea superior-externă a degetului. astfel.1: P 1. la marginea externă a tibiei. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. coboară trecând prin mamelon (punctul S17).→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. pentru ca. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. trasând. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. Din acest moment. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului.P8. punctele SP ): 14 - . şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. b). trahee. manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. În acelaşi timp. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). apoi să coboare pe coapsă. dar într-o ordine diferită. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. c). de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. De-abia în momentul naşterii. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. şi aici. a). d). din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină.

Figura 10 15 . parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează. 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20).7.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină). în pancreas şi stomac la dreapta. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21).8. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului. apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare. înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6. lateral (punctele SP 14.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. urcă în gât şi ajunge la baza limbii.

urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. 12. apoi de-a lungul feţei interne a braţului. 16 .Figura 11 e). la obraz. ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. din cuta făcută de cot (punctul C3). f). întâlnind plămânul. care îi urmează.

apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. la încă două laturi de deget de linia mediană. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). în mijlocul plantei piciorului. vasul director în punctul 14. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. 4. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. 17 . Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). apoi la vezică. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează.Figura 12 g). în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. după ce a atins un vas secundar meridian. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. pentru a coborî vertical. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. h). la pubis (punctul R 11). Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează.

18 . 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează.Figura 13 i). în scobitura inferioară TF 23). Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. în scobitura superioară (punctul TF 23). până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. j). merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. 19. înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). 18.

7) 19 . de la genunchi (punct VB 34).Figura 14 k). ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. 6. apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). Figura 15 l). Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. de la gambă (punct VB 37. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. ceafa (punct VB 20). Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr. apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei.

energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. -În sfârşit. pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. încă. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. deci. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. la ochi. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. la frunte. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. 20 . Yang la faţă. trimite un vas care urcă la gât. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. Sensul variaţiei specifice nu este. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. -Pe de altă parte. trebuie să subliniem că. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. Atunci reîncepe revoluţia. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12). (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. Yin la torace. se încrucişează cu ramura externă a pubisului. în acelaşi timp.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). Yang-Yin la nivelul picioarelor. în revoluţia sa. astfel.

mereu acelaşi: punctul Yin. S40. intră în raport cu toate celelalte Lo. singure cunoscute în Europa mult timp. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). şi. care se desprinde din punctul SP 21 şi. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. în mare parte. b). S40→SP3. pe de altă parte. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. dar le ating într-un mod mai puţin profund. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia.Figura 16 2. între reţeaua astfel constituită. vase. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. Vasele Lo sau Lo Bie . în sfârşit. extremităţi. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. C5→IS4. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. Nepătrunzând deloc în profunzime. tendoane şi muşchi. IS7. IG6. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. Meridianele tendino-musculare. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. sau pe masivul facial sau pe craniu. şold – genunchi. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. c). abdomen. VS6. IS7→C7. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. • SP4→S42. R4→V64. Alături de meridianele principale. F5. TF5→VS7. VB37. Topografia lor dă de gândit. R4. SP4. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. răspândită în piele. două aparţin nu unor meridiane principale. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. ca şi precedentele. Meridianele secundare. Traiectele lor respective sunt. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. fac obiectul studiilor celor mai precise. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. către masivul facial. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. 21 . VB37→F3. pe de altă parte. torace. foarte lungi. Ele urcă apoi către gât. ceafă şi craniu. deci: • P7→IG4. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. IG6→P2. C5. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. şi noi le vom descrie cu acestea. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. fiziologia energetică. TF5. V58→R3. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. Căi de unire cu traiecte lungi. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). pentru că prin inermediul lor. • VS6→TF4. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. de altfel. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. V58.

acestea sunt: Tchong-Mo.Prin topografia lor superficială. către membrele inferioare. între punctele R11-R27. Din el se desprind importante ramificaţii. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. El urmează apoi. Numele lor explică funcţia lor. aceste meridiane sunt evident. trimite ramuri către ceafă. pentru a urma. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. apoi. după traiectul său intern. Yang –Kèo. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). Figura 17 22 . tocmai înaintea vârfului coccisului. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. el se detaşează de punctul VG 1. drumuri de penetraţie a energiei perverse. către gât şi gură. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. pe de altă parte. „a domina”. născut de asemenea din rinichiul Yang. Yang-Oé. Punctul său cheie este punctul SP 4. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. prezintă 27 puncte proprii. Jen-Mo. Punctul său cheie este punctul P 7. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. Tae-Mo. Punctul său cheie este punctul IS 3. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . cap şi craniu. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. bilateral. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). d). numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. ca şi Tou-Mo. incorporează parcursul său meridianului rinichiului.Yin-Kèo. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). prin epidermă. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. Yin-O é. pe de altă parte.

3. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. E19. fie la presiune. El ia naştere în punctul său nr. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. şi Yin-Keo. 59. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. care începe în punctul V 63 trece în V 61.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. 19.Acţiunea de comandă directă a energiei. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. 10-TR. În număr de 800. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. V 1 pentru a se termina în VB 20. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. segmentul de origine al meridianelor Yin). -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. însă. ele au. corespondenţă: lemn. 9. 16-VB 20. 15. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. corespondenţă: metal. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. fie în mod spontan.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. în această „scară de raporturi”. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. 8. de la care energia este stabilizată. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. 14. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. 16. 15-VB.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . pentru meridianele Yang: foc şi vară. pentru a se termina în punctul VB 13. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. 12. 21-VG 15. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. VB 29. punct de schimb de polaritate şi energie.-Tae-Mo. că ei răspund la dezechilibre tip. Existenţa lor este de netăgăduit. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). primăvară. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. urcă vertical prin punctele R 6. sau vasul centură. Este un vas secundar al meridianului vezicii. -Yang-Keo. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. după cum am spus.3. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. nu posedă decât una din ele. IG15. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). care tocmai se naşte. după cum o sugerează Cazis. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. I. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex. Punctul său cheie este punctul TF 5. toamnă. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62.2. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. 1. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. meridian secundar al meridianului vezicii.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. deci. E 4. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). el are un traiect segmentar. fluxul energetic abordează. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. Unele. 29-IG. punctul său cheie este punctul VB 41. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. pentru a se termina în V1. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. în regiuni elective câteodată apropiate. exceptând meridianul vezicii biliare. 1. într-adevăr. acestea sunt: a). -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. 17. 23 .

distonii vasculare. Râu. Debarcare. Unire.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . “Cea ce umple”) 1. sunt puncte . Îmbarcare. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d. diskinezii e. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. rol în homeostazia energetică . Fluviu. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. Puţ. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. Shu (Yu. rol . cu încetinirea energiei .pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. Pârâu.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. Jing distal (Tsing. “Cea ce intră”) 1. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. se găsesc la cot şi genunchi 2. se găsesc la extremităţile degetelor 2. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . “Cea ce iese”) 1. “Cea ce trece”) 1. Jing distal (King. Yuan 1. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. 24 . “Cea ce circulă”) 1. Vas. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. He (Ho. Ying (Yong. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. Transport.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare.

1. pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. b).P 1: punct Mo al pământului.V 27: punct Yu al intestinului subţire . Acestea sunt: . puncte. Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic. Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.V 15: punct yu al inimii .VB 25: punct Mo al rinichiului .V 28: punct Yu al vezicii B). sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia.V 25: punct Yu al intestinului gros . În afara traiectului meridianelor: 1. vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament. foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică. 3. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces. P 7.V 14: punct Yu al stăpânului inimii . ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte.De exemplu. Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin.VC 14: punct Mo al inimii .V 22: punct Yu al triplului încălzitor . VC 1. pancreasului (la dreapta) . meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu. aceste puncte sunt: .F 14: punct Mo al ficatului .V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .F 13: punct Mo al splinei (la stânga).V 21: punct Yu al stomacului .Punctele Lo sau puncte de trecere . Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită .Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice.S 25: punct Mo al intestinului gros . Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King. eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali.VC 12: punct Mo al stomacului .Tabloul punctelor antice 2.VC 3: punct Mo al vezicii . 25 .Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care.VC 4: punct Mo al intestinului subţire . deci. 2. ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang.aceste fiind: 1. situîndu-se pe torace sau abdomen. punctele Yin: VS 6.Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care. punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct. fie între punctele King şi Ho. VG 1.Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului. sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare.V 13: punct Yu al plămânului .V 18: punct Yu al ficatului . pe ramura internă a vezicii.VB 24: punct Mo al vezicii biliare . dacă sunt indicate. punctele Yang: TF 5.V 23: punct Yu al rinichiului . punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu.V 19: punct Yu al vezicii biliare .

ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 . artere şi vene. faţa. este asigurată de către: a). P 7 .ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 . R 6.Punctele Lo de grup care echilibreză. prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4. legate de o maladie.ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 . IG4. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17.dentare: puncte: IG12.lombare: punct: V 54 .Ele interesează anumite afecţiuni: . Punctele de simptome. 3. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II. Acţiunea simptomatică a punctelor.cervicale: puncte: IG 3. V 62.ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 . regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”.la membrul inferior: punct: V 52 . 26 . energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare. RP 6. puncte Yin: MC 3.ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 . P 7. 15. Ig 3. puncte Yang: TR 8.ale nervilor: punct: V 60 . S 2 .la membrul superior: puncte: IG4. sânge. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm. IG4. F 13.Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. 4.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare. VC 12.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 . articulaţii. 1. VB 39.dorsale: punct: V 54 . VG 13 şi 19.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 .ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 .ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 . Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23. la fiecare din membre. de un anumit simptom.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 . o funcţie. oase. o regiune a corpului : muşchi.Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind. de un anumit sindrom. 17.ale muşchilor: punct: VB 34 . complementară acţiunii energetice. puncte guvernând capul şi gâtul.ale nutriţiei: punct: S 30 . pentru meridianele Yang: TR 5.2. VB 41.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 . abdomenul. MC 6.Anumite localizări: . IG3. IG11 b).ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 . cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36.

F2 VB16 V1.S36 F13.IG11 Leşin VG26.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4.Mai întâi.1.V2 Nas P7. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.1. Figura 19 Tabel 7 27 .IS3 V32 V23.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .F8. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.S21.S3 Gură şi obraz IG4. Wen (a interoga).VB8 Ceafă IS3. VB41.F3.TF17.IS17 Piept VS6. cunoscând toate aceste date.V60 VG14 V10 Ochi IS6. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.F8. a palpa pulsurile.) 2.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6.VB43 VB20 VB2. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental.1. (vezi anexa-pag.R6 V10 VC23.S45 VG223. ca în orice medicină.IS19 Gât P10. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina). VB20 TaiYang(EM). dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.Examenul clinic 2. Ting ( a asculta).S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40.P7 VB20.S41 IS8 S4.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.S6 Ureche TF3.S25 VC12 Abdomen inferior SP6.V7 IG20.

Figura 20 Tabel 8 28 .

simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. paloare. nervos. extravertit. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. al interiorului şi al exteriorului. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. care detestă compania şi zgomotul. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang . Bolnavii care prezintă un exces de energie. 3. este un bolnav Yang. 29 . două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. Figura 21 1. 4. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp.1. al frigului şi al căldurii. la contracţii. care este palid. frig sunt Yin. al golului şi al plinului. care este agitat. cardiovascular. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. a). interiorul. respirator. o evoluţie acută.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru. vorbeşte puţin. care are tendinţă la insomnii.Vidul şi plenitudinea sunt. evocă starea lor yang şi. Rubor.2. din contră. în sfârşit. căruia îi e cald şi caută răcoarea. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. genital sau urinar. frigul şi vidul în Yin. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional.Deja pentru primele. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa. predispus la oboseală.2. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. calor sunt Yang. este marca bolii. la spasme. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. o stare de retenţie sau de stagnare. friguros. gârbovit. 2. o alergie. opusul său. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. vorbăreţ. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat.

cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . uşoară marginile sete. Într-adevăr.Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. INTERIOR. impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. durere în întregul corp. dacă energia perversă este în plenitudine. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. lipsa aversiunii varful şi la vânt. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid). frig. lipsa transpiraţiei depozit subţire.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. cu degenerescenţă şi atrofie. febră. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza. transpiraţie limbii roşii 30 .

respiraţie scurtă. alunecos Vorbeşte încet. este capricios transpiră. calm. flegma profuză. depozit puls rapid. agravat la presiune. profuză. puls adânc. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. cu teamă. urina clară. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie.frig Picioare si corp reci. confuzie lingual alunecos. întunecată. logoree. fără polidipsie sau extremă anorexie. delir. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. febră. urina galben-închis Sindromul Exces . apoase. palme şi tălpi. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. întunecat umed. caldură pernicioase şi ură mentală. manie. spirit redus. abundentă sau puţină.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. limba roşie puls rapid şi emaciere. şi strâns în pat. astmatică. uscat. febră şi prefetinţa pentru frig. constipaţie. dorinţă de cu depozit băuturi reci. lipsa setei.rapidă. urina roşuînchis. lucios şi gros. galben iritabilitate. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. lasitudine buze uscate. scaune moi. urină puţină roşu-întunecat profuză. Constipaţie. respiraţie asmatică depozit lingual alb. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. scaune uscate Transpiraţii nocturne.frig Teama de frig. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. scaune uscate sau urât mirositoare. picioare reci. ascuns. limbă albă.spinos. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . slab Scaune urât mirositoare. urina dorinţa de a bea. picioare reci.febră pe cu puţin superficial piept. depozit lingual galben. ţipă. oboseală. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. în scăzut. astenie. puls adânc. vorbire înceată. depozit gura uscată. corpul greu Faţa roşie. durere abdominală agravată la presiune. astenie. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată.Sindromul de interior . gura uscată. dureros. ca inşirat pe sfoară. apetit. puţine. crăpat. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. arţăgos. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 .

deci: -la gutiera radială stângă: .Hr. Chinezii. Totuşi. Palpând corpul. rapide.la barieră: element lemn. dar. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. dure.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. în profunzime: ficat .la degetul mare: element metal. Aceasta dă.la barieră: element pământ. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. ca. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. 4. trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. 32 . la suprafaţă: intestinul gros. de orarul influxului energetic. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor.Pulsurile sunt extrem de slabe. amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. PROFUND>SUPERFICIAL. între stiloida radială şi încheietura mâinii. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului.la picior: element apă. în profunzime: plămânul . progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. răspunzătoare de boli sau de sindroame. la suprafaţă: intestin subţire. 2. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. tot ceea ce este întârziat este Yin. deci. la suprafaţă: stomacul. 3. fini observatori. focul ministru Yin. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură. inexistente. trei pulsuri la cap. 3º în sfârşit. pulsul cel mai slab). întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. la suprafaţă: vezică biliară. „soţie”. numai cu 500 de ani î.1. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. Antomic vorbind. Pulsul de la stânga este.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. bariera. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. în profunzime: splină şi pancreas . în profunzime: stăpân al inimii. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA.3. încheietura mâinii drepte. trei pulsuri la picioare.la degetul mare: element foc prinţ. Din toate aceste consideraţii. la suprafaţă: vezică. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. au observat asta.la picior: element foc ministru. deci. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. Omul şi Pământul. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale.2. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. de altfel. Pe de altă parte. din păcate. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. au fost alese. Tot ceea ce este înaintat este Yang. de asemenea. Există. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. la suprafaţă: triplu încălzitor. reiese marele interes despre pulsologie. în profunzime: inimă . trei pulsuri la braţe.

funcţia cuplată este „în vid”. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. de asemenea. a).2. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. are o plenitudine a splinei. de caracter Yang. „în plenitudine”. Se disting bolile vântului. de caracter Yin. fiecare element corespunde unui gust dat. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. îşi diminuează presiunea. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. 2. bolile de origine internă. .Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. de distrugere. Dacă se produce o tulburare. grijă Tristeţe 33 . ale căldurii. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. ceea ce este prea mult într-o parte. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. mai uşor de tratat. este. perceptând pulsul Chu. o funcţie devenind preponderentă.Bolile de origine internă. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: .Pe de altă parte. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente. Noi ştim că. un dezechilibru. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă.Bolile de origine psihică se repartizează. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. implicit. ele sunt relativ benigne. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere.Fu-ul. 1. în meridianele tendino-musculare. de exemplu. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. Tabel 11 2. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte.Bolile de origine alimnetară. după ce au întrerupt unda sangvină.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. bolnavul care detestă zahărul. în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă. realizând idealul medicului chinez. deoarece energia este una. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. mai puţin de cealaltă parte. intră în domeniul gustului. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. ale umidităţii şi ale frigului.

organul de filtrare şi. în sfârşit. angine. dar care se va studia. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. unghii. cu tot ceea ce este durere.3. el comandă astenia şi oboseala. el provoacă nu o plenitudine. producând un blocaj. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. cu mirosul. proasta dispoziţie.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. pe de o parte. durerile lor nevralgice şi articulare. cu sau fără ameţeli. stările depresive. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. bineînţeles). cu tulburările cutanate. cu vocea. meridian de epurare. cu toate rigidităţile. pe plan psihic. cu gâtul. incluzănd şi degetele ( de la picioare. încă. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. pe de altă parete. pe de o parte. pentru chinezi. în afara metodei noastre calsice. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. de asemenea. palpitaţiile. dureri oculare. de fapt. mai întinsă. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. până la cele ale membrelor inferioare. pe de altă parte. el atinge memoria. cu diabetul. împreună cu viscerele sale: vezica. umerii. 2. este vorba de rinichiul Yin care posedă. pe de altă parte.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. cefalee.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici. emotivitatea. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. dorsale. durerile cervicale. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. lombo-sacrale. De altfel. faringite. şi joacă un mare rol în laringite.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). preocupările. în acelaşi timp. rinite. contractările şi crampele. 2. braţele. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. de la cefaleele frontale şi occipitale.Rinichiul reprezintă. În afară de această patologie viscerală specială. este în relaţie. sinuzite. cu hemoragile. amigdalite. contractările în general. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . cu tot masivul facial anterior. cu parezele membrelor. anosmie. etc). cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului.

aşa cum tocmai l-am văzut. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. pe plan psiho-intelectual.Inima(cordul). Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. tendinţa spre mânie. melancolia. În sfârşit. insomnia. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. căminul inferior: genito-urinar. nevralgiil membrlor inferioare. 5. P 7. modificările tensionale. antitoxică. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. a prieteniei şi a dragostei. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. regularea fluxului menstrual. torticolisul. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. 6. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. tendinţă. -partea superioară: . şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. Diagnosticul chinez.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte.Caz de dezordini energetice pure.Stăpânul inimii – sexualitatea.coriza. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. de altfel. cu mirosurile urâte ale corpului. el dă tonus şi curaj. obsesiile. suditatea. Nu comportă. . conjunctivitele. este „meridianul sângelui”. dorinţei de izolare. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. cea evacuatoare a bilei. prin ramura stângă a meridianului.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. obstrucţia nazală. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. de degete. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). mania persecuţiei. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. căminul superior: respirator şi vascular. îngrijorării. căci „face să digere grijile”. pe linia cercetării meridianelor interesate. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. este în relaţie cu sexualitatea. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). după cum nici. amigdalitele. 4. durerile de braţe. Cuplul acesor meridiane atinge. spun chinezii. IG4. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . dispersia termenului aflat în exces).sau masculin. surditatea.pancreasul: în funcţia splină. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. biliară. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. aerocolie şi constipaţie. cefaleele cu îngreunarea capului.1. frilozitatea. adesea. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. zumzetul din urechi. indigestiile severe. teama de viitor. de altfel. în funcţia pancreatică. agravarea bolilor prin umuditate. pe linia energetică. în plus.TERAPEUTICA 3. prin ramura sa dreaptă. paralel. tremurul extremităţilor. între altele: cefaleele frontale. constipaţia. viscera sa cuplată: intestinul subţire. dar. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. fie Yin. el atinge.Splina. necazurile. b). Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista. termo-reglarea. care domină. instabilităţii. de încheietura mâinii. fie Yang. 3. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. bronşitele şi gripa. căminul mediu: digestiv. inapetenţa cu aerogastrie. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. vezica biliară. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. durerile constrictive toracice. cu acuitatea vizuală. crampe. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. spasme arteriale. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. 3. dispneele. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. contractările şi durerile de ceafă. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. ureică. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. lâncezeala intelectuală.O dată stabilit diagnosticul. conjunctivitele. torticolisul. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. . anumite afecţiuni cutanate. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. ameţelile. rinitele şi anginele. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. gastritele cronice . numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. stările depresive severe. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. palpitaţiile. glicogenică.

şi. În acest caz reechilibrarea energetică. ale grupului TF 8 şi VB 39. fie între două meridiane cuplate. pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6. • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. -partea dreaptă a corpului: . se va reechilibra energia. a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. dacă e necesar. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. mai degrabă decât dispersia.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. prin jocul punctelor de comandă Yu-antice. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . . dacă este necesar.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . Făcând bilanţul sistemelor atinse. dacă e necesar. pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . fie între ramuri ale aceluiaşi meridian .

5 . 23 .şold şi coapsă.Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 . 19 . 16 .vezica biliară. 19 – lombe.ureche.cord.organe genitale externe.vezicula biliară. 2 . 16 .ovar sau testicol.piept. 13 .gât. 3 .sân. 20 . 14 .gât. 17 . Figura 26 Auriculopunctura 37 . 15 .splină. 9 . 12 .stomac. 7 .membru superior. 7 . 18 .genunchi. 22 .plămân.genunchi şi gambă. 6 . veziculă. 9 .ombilic. 21 . 11 .ficat. 23 .craniu şi faţă.braţ.intestin gros.ceafă şi spate.craniu şi faţă. 4 .coapsă. 4 .rinichi. 18 . Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 .intestin subţire. 8 .vezică. 2 . 8 .rinichi.cord. 17 . 10 .lombe.uter. 21 .gambă. 22 – rotulă.splină.umăr. 11 . 6 . 5 ficat.coapsă. 3 .picior şi degete. 13 .intestin subţire. 15 . 20 . 10 . 14 . 24 .intestin gros.picior. 12 .sân.mână.plămân.stomac.

13 . 10 . 6 .lombalgii.epilepsie.tuse.rinite. 17 – anticonvulsivant.nevroză. 5 .eczeme. dureri abdominale.sughiţ. 10 odontalgii. 2 . 13 . 11 .astenie. hipertensiune arterială. 12 . 3 odontalgii. 15 cefalee. răceli.nerv sciatic.cefalee. isterie.ulceraţii bucale. 5 . urticarie. polakiurie.hipotensiune arterială. 14 . folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . 6 . 3 .occipit. 7 .1 . 11 .redoare cervicală.nas. 9 . 4 migrenă. 2 .vertex.umăr.isterie.hiperhidroză. hepatită.metroragii funcţionale. neurastenie. 8 .frunte.enurezis. 12 .antipiretic. 16 .Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului.sciatică. 38 . 9 . insomnie.amigdalite.Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . 8 . 4 .ceafă. 7 . 15 . 14 ficat.

dureri ale cotului.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi.tulburări circulatorii. alterarea stării generale. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. astm. vezicale. nevralgii de trigemen). dureri ale umărului.R 6: pentru Yin-Keo. dar mai ale ale umărului. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: .VS 6: pentru Yin-Oé. paralizii ale membrelor inferioare.. percepute de meridianele în cauză. va fi bine. leucoree. dureri periombilicale.P 7: pentru Yin-Mo. cefalee congestive. patologie: dureri şi contractări în general. diaree. P4: cefalee în vertex. P3: hipertensiune arterială. G6: dureri lombare acute. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. tremurături ale degetelor. aerocolită. urticarie). insomnie. contractări. G4: dureri de genunchi. tulburări menstruale. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult.VB 41: pentru Tae-Mo. ale căror atribuţii foarte bine precizate. dureri generalizate. senzaţia de plenitudine toracică. Apoi. transpiraţii. învăţate în China. vasul centură. anumite tulburări genitale. patologie: hemoragii de orice origine. durere locală sau durere reflex la distanţă. mare a tuturor Yin. ale cefei. vasul concepţie. dureri articulare scapulo-humerale.SP 4: pentru Tchong-Mo. pumnului. patologie: dorso-lombargii. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. ale spatelui. cervicalgii. dureri abdominale laterale. lombalgii. dureri ale călcâielor. vasul dominant. 39 . surditate. tulburări ale somnului. vasul central. în poeme mici. paralizii ale membrului superior. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. mare a tuturor Yang. cefalee. tulburări de vedere.IS 3: pentru Tou-Mo. amorţeli ale degetelor). aerogastrită. nutriţională şi sexuală . 2. dureri oculare. contractura musculaturii lombare. G2: dureri în zona hepatică. G5: dureri de şold şi glezne. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. diminuarea energiei fizice şi morale . balonarea abdomenului. dureri palmare. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. dureri toracice. degetelor. sughiţ. tuse. lombosciatică. G3: dureri mediale de genunchi. pentru începători. . patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă. P5: cefalee temporală posterioară. enurezis. patologie: tulburări ale somnului. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. patologie: vomă. depresiune fizică şi mentală. boli generalizate (hipertensiune arterială. practica acupuncturii. prin topografia sa.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee.TF 5: pentru Yang-Oé. angină. odontalgii. redoare de ceafă. artralgii. odontalgii. dermatoze . genitale . P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. tulburări atinice renale. orice durere la inimă -punctele cheie Yang: . în afară de aceasta. atonie digestivă .V 62: pentru Yang-Keo. răceală.

Scopul este acela de a face energia să circule. dar. balonat. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. În ce priveşte acul cu folosire unică. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. asupra energiei. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. 2. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. g)Tonificarea. 78). au fost utilizate acele. spune el. trebuie să acţionăm. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. Aceasta permite. asupra organelor fie într-un mod direct. h)Dispersia: după So-Ouen. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. Yin. de sus în jos.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. după această punere la punct. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. de exemplu). ace foarte scurte. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. 3. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur. ea tratează febra. ea diminează energia esenţială a corpului. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. pentru a tonifica.Ele sunt. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. În anumite servicii spitaliceşti. ca în chirurgie ori în medicină. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. destins. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. unde 90% din material este în prezent jetabil. 3. trebuie să o facem să izbugnească”. Asfel se născură diferite feluri de ace. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. pentru a împrăştia. inapetent. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. dacă ea este utilizată greşit. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. să se evite orice contaminare. Bolnavul este astenic. aduce energia Oé la suprafaţă. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. c)Purgaţia.”. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . tehnică vecină. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. Graţie împăratului Houang Ti. de la stânga la dreapta. Yang. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. după autori vechi.Acele. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile.Cele opt reguli.54). 1. Nei-King (cap. ale Pământului şi ale Omului. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. a trata înseamnă a vindeca. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. dreapta şi stânga. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. de asemenea. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. a împrăştia ceea ce este grupat. Pentru tonificare. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. f)Refrigerarea care constă. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea.2. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului.În sfârşit. poate deveni agravantă. eliminând pericolul de contaminare. că poporul meu. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. mijlociu şi inferior şi. În prezent. antidepresiv sau cortizonic. se va verifica dacă persistă. încălzitorii uperior. după cum o indică numele. partea de sus şi partea de jos. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. tonificând energia esenţială a corpului. din spate în faţă. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. din oţel. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. adică să-i dilatăm porii pielii. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. anumite edeme. argint.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. Pentru a fi compleţi. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului.în sfârşit. înţepând punctele su-antice. cel mai adesea. 3. bineînţeles. pe de altă parte.3. noi utilizăm. pe care le păstrează la el după dezinfectare. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente). de exemplu. îngheţat. Unele sunt chiar de tungsten. poetic. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. semn de „îngrămădeală a umidităţii”.2. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. în piele şi muşchi. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. În afară de aceasta. flori de prun. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. Acestea sunt: a)Sudorificarea. întârziat de către boli. Până în ultimii cinci ani. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. b)Vomificarea. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente.

În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. acolo unde circulă energia inimii. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. Avem. se împinge încet şi se scoate repede acul. dr.Este. chimionul. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. Acupunctura. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună.Ritmul. însă la noi.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. deşi. b). sub formă de ţigări de pelin. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii.1. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. de la facultatea din Montpellier. în mare parte se suprapun. Doctorul Paul Nogier este acela care. rulouri de dimensiunea unei ţigări. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. Se cunoaşte. 41 . sângerarea şi. Această terapeutică. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. din acest punct de vedere. sarea. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. la nivelul punctelor. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. rotind de la stânga la dreapta. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. auriculoterapia. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. 4. fie ea uşoară. Kao este termenul chinez. a meridianelor principale. poate fi jenantă.Profesorul Rabichong. cu totul aparte.Mai uşoară este moxa indirectă. trebuie puncturat în contracurent. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. 2. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. restul corpului. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. asfel. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. de asemenea. al expiraţiei.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. medicină energetică. Scopul său este să tonifice. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. Acest procedeu este delicat. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. se fabrică. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. în inspiraţie. invers decât cele din corp. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor.trebuie să fie însoţită. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. fiind un act chirurgical.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. valoarea presiunii exersate. În China. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). fie prin masaje cu stiletul. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. Nu se înţeapă punctele. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. având proprietăţi curative. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . La 1 mai 1850. prin piele. căci este dificil să se evite arsurile. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. se împinge încet şi se scoate repede acul. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. masajul chinez.sensul circulaţiei energiei. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. de asemenea. în fond. c)Masajul chinez este foarte folosit. sensul masajului dau efecte diferite. Pentru dispersare.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. de asemenea. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare. dar este vorba de aceeaşi tehnică. ci ele sunt încălzite sau masate.

reechilibrarea va cere atunci mult timp. simplificarea urmărilor operatorii. în locurile izolate şi în caz de război.2. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. diminuarea infecţiilor. În sensul modern al termenului.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. În prezent. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza. când toate celelalte terapeutici au eşuat. aşa cum le înţelege medicul anestezist. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 . adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. Janine Mirabel). De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice. 1. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. de unde patima pentru acupunctură. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. 4. Din păcate. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. Italia şi în Austria. Amintim caraceristicile anesteziei clasice. facilitatea de a fi aplicată la ţară. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. terapeutică mai naturală.Elementele unei anestezii. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă.

Aceste noţiuni. De aceea. în stările acute şi infecţioase.Problema conştiinţei. de influenţă socio-culturală. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic.Aceste sisteme inhibitorii. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza.Neurolept-analgezia. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. pentru că într-adevăr. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. să transfuzeze. de exemplu. Plecând de la aceste date. În afecţiunile microbiene. de vitamine şi de calorii. acupunctura .-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. în mod sigur. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem. ca. a ameţelilor. de asemenea. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. adică să oxigeneze. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . reanimarea cardiacă. de săruri minerale. pentru multă vreme. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. dacă o manevrăm în mod convenabil. etc -în sfârşit. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. dacă nu este neglijată complet.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor.Este. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. Este o noţiune foarte clasică. a sudorii. după toate probabilităţile. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. Acupunctorul este capabil. 4. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. probabil totdeauna. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. căci. cancerul sau tuberculoza. să practice respiraţia artificială. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. După toate aparenţele. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. 43 . nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. tehnica majoră. mai recent. Într-adevăr. 2. anestezia trebuie să poată „reanima”. au totuşi o importaţă extremă. Acupunctura stopează durerea. Se regăsesc aici întradevăr. acelea care sunt stimulate de acupunctură. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. de a calma bolnavul.3. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. de motivaţie. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. în stările degenerative. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. de a linişti. din contră.Problema analgezei. 3. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale.

VB 34 b. F 8. Tremurături.IS8. VB 12. R6 c. VB 21. S 41.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 .IG11. V 64. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. V 11. de partea opusă. V 54. Terapeutul acupunctor.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 . IS 10.VS3 5. SP 9 • puncte la distanţă: F2.TF5. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. VB 41. V 40. IG 4 44 . PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4.1.în dureri anterioare: VS 7 .TF5. VB34.cu dureri în medius şi index: VS 7 c.VB40.S36 e. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: . ale muşchilor membrului inferior: SP3.VB30. F 5. Membrului superior 1.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. SP 10. C 3. Şold • puncte locale: VB 30. 5.V17 2. V 60. IS 4. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. V62 b. V 13 . VB 2. Pumn • puncte locale: IG 4. Genunchi • puncte locale: S 35. V 57. VS 5.în dureri cu iradiere în spate: VB 38. VB 20.IG4. IS 11 • puncte la distanta: IG 14.IS3. C 7. Degete mână • puncte locale: IS 4. ale muşchilor membrului superior: VS7 2.TF3.C5. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie.2. VB41. R 6. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3. Mialgii 1. SP 11 2.P9. TF 3. P 6 • puncte circumstanţiale . Umăr • puncte locale: IG 15. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11. IS 3 3. TF 2 • puncte circumstanţiale: . S 7 • puncte la distanta: IG 4.VB34.VB40. VS 7. V 62.VS6. IS 18.IG4. S 34. S38 de aceeasi parte.VN41. VB41.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 . V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2. P 9 • puncte la distanţă: S 44.P7. S 36. S 44. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44.IG15. Osteoartrita a. V 32. EM 51. IG 11. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5.TF10. SP 6.5. TF 14. V60. VB 34.V40. Metatars • puncte locale: EM 56. Contracturi: V62.TF10. IG 14. Tulburări musculare a. SP4. Cot • puncte locale: P 5.1. TF 5.F8. V 62.TF5. Crampe 1. VB 20.Gleznă • puncte locale: V 60. Capului 1. VB 41 de partea opusă. SP 3 4. ale muşchilor membrului inferior: S36. .C3. IS 9.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37. IG 4 • puncte circumstanţiale: . VB 37 d. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3.Bolile musculo-osteo-articulare 5.1. S 44. în speţă auriculoterapia. ale muşchilor membrului superior: IS3. EM (Extrameridian) 28. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2. Hipertonii musculare: P5.1.IG11. Membrului inferior 1.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 .în dureri posterioare: TF 5 4.VB41. VB 34. S 31 • puncte la distanţă: S 44. R 3.

V 32. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. IG 4. C 5. Nevralgia cervico-brahiala 1. IG 15 2. VG 14. S 44 3. punctul de reuniune al oaselor:V11 4. SP 4 • puncte locale: VG 2. Leziuni degenerative ale coloanei a. V 36. tonifierea Zong Qi:VC4. Spondilita anchilozantă a. V 53→V 54 3. V 60. VB 40. S 44. VG 25 b. Torticolois 1. IG 10.5. IG 4. V 65.1. puncte locale: VG 14. TF 5 3. VB 41. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2. VB 28. R 24.V31. C 7. C 2.V26. puncte la distanţă: IS 3. TF5 2. combaterea Umidităţii:VC12. V52. VG 20. EM 21 • puncte la distanţă: V 40. V40.VG3.4.S40 5. V 62 2. VG 15. puncte de pe meridianele intereste 2. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20.VB39 3. IS 6. echilibrarea lojei Apă: V40. IG 4. VB 31. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43. SP 17. VB 34.V26 b. TF 2.V23. VB 39.V28. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. VC 15 e. pentru spate: EM21 b. VB 43. puncte la distanţa: P 7. V 25.V34. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate.3. V 10. TF 5. VB 37. VB 37. IS 8. S 14.1. pentru membrul inferior:VB34. V 32.5. S 44. VB 20 2. V 67 f. V 23. F 3.V22. R3 2. VG 3.puncte locale: VG 16. VB 34. V 18. V 43.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. IS 9. VB 38. V 10. IS 3.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40.V24. Coloana cervicală 1. VG 14. V 54. Shenmen. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. F 14. V 62.V60.algii cervicale sub C 3 : SP 4. coloana lombară:VG4. IG 15. V 10. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. VB 41 • puncte locale: VG 4. IS 10. V 23. alte puncte: V 11. VC 17 . Tratament local: 1.V52 45 .1. EM 21 .VG2. V 25. F 3. SP 21. punct cheie: TF 5. S 44. V 11 (punct specializat al oaselor) d. V 11. puncte locale: IS 3. SP 18. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. combaterea Frigului:moxă pe VG4. VB 34. IS 3. pentru membrul superior:IG11.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . VC 16. IG 11. V 40. EM 7 2. VB 30. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. Poliartrita reumatoidă a. SP 15. V23.. F 3. IG 4 • miorelaxante: VB 34. V 58. VB 11. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. VB 20. Algoneurodistrofia membrului superior 1. Puncte principale 1. V 57. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. V 60. IS 9. TF 10. V 11. TF 14. Tratament de fond: 1. TF 10. IS 11. VB25. Coloana dorsală 1. coloana sacrată:VG1. Nevralgia intercostală . C 3. puncte circumstanţiale: . VB 20. VG 15. V 62.puncte la distanţă: VB 34. V 37.VG2. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. VC 12.V27. VG 4. R 2. V 17. VB 39 3. P 7. VG 14. TF 5. R 33. VB 34. Lumbago • puncte cheie: IS 3. V 11. V 23. Secreţie internă 5. V 11. R 4.VG4 3. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. V 10.V51. Coloana lombo-sacrată 1. R 7.V53 2.

puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3. F 3.V11. S 7 5.Hemiplegia 1.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar.S34.VS 26 5. F 3.Diplopie. VB34. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2. EM 5.VB34. S 6.R10 5.V50 4. Zona faciomandibulară. IS 6. TF 23. S 8. C 7 • hipotensivă: P 7.3. V 1.puncte auriculare: Ochi.VG16 5. TF 17. S 4. TF 5. IG 4. IG 11 • renală: SP 6.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. EM 6.puncte auriculare: Ochi. TF 2. S 41 • hipertensivă: R 2. P 7. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8. V 10.V13.2. VB 14. S 8. IS 6. VB 20. S 4. coloana cervicală:VG14. S 36. VG 14. VB 34 3. VB 37. EM 9.TF15. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20.TF5.IG16.SP9. Strabism 1. TF 17. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. VB 20. IG 20.V40.V39.S33.2. R 2.2. umăr:VB21.V41. IG 4.IS9. EM 2. TF 23 2. VG 14. Shenmen. IG 4. EM 3 2. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7. S 6.2. TF 23. EM 3. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1.puncte auriculare: Shenmen. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. V 2. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6. IG 4 2. S 4. F 8. IS 18. P 7 sau IG 4. S 8. VB 8.puncte principale: S 40. TF 23. V 3.IG14. VB 8. Forma hipertonă (spastică) 46 . VB 1. C 7 3.TF13.5. F 3.V62 7. TF 17. VB34. coloana dorsală: VG5. VS 6. TF 5. EM 2 4. TF 10. Simpatic 5.F7. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20.2. TF 5 5. IG 11.puncte suplimentare: EM 6.7.R3. S 3. V 2. Bolile neurologice 5. Ochi 2. V 2. S 44.VB41.Cefaleea 1. VC 12.puncte suplimentare: F 3. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2.puncte principale: VB 14. EM 7. VB 14. F 2. EM 2.S36.2. D (dispersie)-VB 38 3. EM 2. S 8.6.4. genunchi:V38. Subcortex 5.3. EM 6. VB 8.puncte principale: S 2. S 7 3. EM 3.1.2. IG 5. R 7. VB 20.Migrena 1. S 5. VB 34 3. V 67. EM 1. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. VG 20.VB30.VG13. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5. VC 24. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. EM 8. EM 5. S 36. VB33. puncte principale: VG 20.Paralizia facială a frigore 1. Shenmen 5. IG 4. V 23. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8. VB 1.IS15 6. Zonă faciomandibulară. IG 4. V 58. TF 5. S 36. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. S 8.S35. TF 17 4. VB 34. EM 2.SP10.F8. S 44 sau VB 34 2.2.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. VB 34 2. Zona faciomandibulară 5. IG 4. S 3. EM 1. S 6. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7.Ptoza palpebrală 1.V60. V 1. S 8. VB 20. V 58. VS 6. VB 34.2.puncte principale: Extra 1. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6. şold:VB29. VB 8. VB 41. Ochi 1. Mandibulă.IG15. VB 2.puncte suplimentare: IG 11. F 8.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. EM 2.

Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. V 62. R 3. IS 9. VG 5. C 7. IG 11. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. TF 5. V 57. V 23. VB 34. VG 15. V 37. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. IG 15 – pe TF: TF 2. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. 8). P 9.Neuropatii periferice a. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. TF 3. Picior 5. V 20. IS 6. S 32.2. IG 4. R 7. S 29. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. VC 4. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. S 32.8. V 60. VB 30. R 5 – peF: F 6. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). R 4. 38. VC 2. puncte auriculare: Gleznă. V 25 (=punctul Shu al IG). S 36.8. TF 10. IG 14. VG 26. VG 3. S 39 • pe V: V 37. SP 9 – pe R: R 3. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare).2. P 9. C 7 – pe P: P 2. puncte utile: S 36. P 9 – pe VS: VS 6.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. S 36. F 3. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. S 41. S 40. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. IG 4. VS 9. VB 34 5. VB 31. VB 39 – pe SP: SP 6. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). V 57. 31) urmat de F (1. 60) urmat de R (2. S 41. VC 4. TF 14 – pe IS: IS 5. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). 10) b. IS 10 – pe C: C 3.2.în tulburări musculare • Rinichi. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. Membrul inferior. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. VB 37 • pe S: S 31. VS 7.Paraliziile din polimielită 1. IG 11. SP 6. S 44 – pe V: V 36.2. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. S 36 5.12. IG 15. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. 58. TF 6. TF 5. VB 34. S 40. V 54. V 32. VB 31.2.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1. VG 16 2. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. V 60. VG 3. Neuropatii vegetative 1. S 36. V 60. V 25. activitate fizică zilnică. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. V 40.Paralizia de radial 1. V 40. S (36. C 9. 40) urmat de SP (4.9. EM 36 2. 5. VB 39. V 40. puncte utile: TF 2. S 36. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. IG 11. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4. 7. VS 3. V (10.11. VC 6 47 . VG 20 2. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. SP 6. VC 6. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. VG 3. VB 34. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41.10. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare).9). P 9 5. V 62 – pe VB: VB 30. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). SP 6. S 37. V 25 • pe VG: VG 2. R 3. P 5.

3. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . voce slabă. VB 20 2. R 24. puncte suplimentare: VG 15. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. P 7. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. agitatie”: F 14 . EM 5 2. Rinichi 4. V 23. Cord. C 7.„astm. anhidroza. dispnee la eforturi mici”: F 8 . TF 3. V 62. dureri toraco-lombare. P 6. IS 6. absenţa secreţiilor bronşice. R 27. EM 17 2. frisoane cu extremităţi reci.„astm. R 27 4. senzaţia de opresiune toracică. VC 24.13. puncte principale: VG 20. IG 18. V 13. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. C 5.3. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. EM 6. IG 20 5. S 44 3. S 40 • rinoree: EM 1. VC 4 5. IS 6. Simpatic 5.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. VC 22. IG 4 . R 25 sau R 26. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . TF 5. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . puncte suplimentare: IG 4. puncte principale: VC 23. VC 17. P 7.1. EM 17. IG 4. P 1. Gura. S 40. P 9.Tulburări de vorbire a. frisoane. V 13.2. SP 6 3. EM 5 2. TF 3. puncte suplimentare: VS 6. VC 23. V 10. evoluţie cronică. IG 20. V 29. S 8. puls rapid-puternic): S 43. P 9.deficienţa de R (dispnee de efort. EM 17. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. R 3. VG 4. depozit lingual gălbui. tuse cu expectoraţie abundentă. puncte suplimentare: VC 24.Parkinsonism 1. VS 6 3. IG 4.2.Astmul bronşic a. R 6. EM 9. C 6. IG 4 3. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. VG 22.„astm. V 57. V 39 • moxă pe: VG 4. Subcortex. P 9 48 . P 7. P 10. Cord. puls superficial. SubcOrtex. VC 17. S 36. IG 18. IS 17. Reuniune faringiană. IS 6 • astm cronic între crize . VC 22. P 6. puncte auriculare: Shenmen. toate spasmele”: F 3 . depozit lingual albicios): V 13.3. puncte principale: P 7. puls slab): V 13. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. R 3.14. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17. VC 17. IG 4 • dureri faringiene: IS 17.2. V 35. IG 20. S 40. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. puls slab-profund): V 23. Cord b. C 5.3. IG 11. febră. VC 23. S 36 . Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. Simpatic. dureri toracice.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee.Bolile aparatului respirator 5. puncte auriculare: Shenmen. Afazia 1. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. S 28. Laringe. puncte auriculare: Shenmen. EM 8.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. VB 34. VC 17. SP 10. IG 4. F 14 2. este însă punct periculos). puncte principale: VG 20. expectoraţie prulentă si adezivă. IG 11. transpiraţii. VS 6. IG 11. V 20 .puncte principale: P 7.Infecţiile tractului respirator 1. VC 17 3. Bâlbâială 1.puncte suplimentare: VC 12. IG 4. VC 24.deficienţa de P (respiraţie scurtă.

4. diaree matinală. Simpatic. puncte principale: SP 6. Bolile digestive 5. C 9. VS 6. P 9.1. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. S 25. puncte principale: S 40. SP 15. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. F 14 2. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. S 25. puncte suplimentare: IG 4. F 2. F 8. Tratament 1. puncte auriculare: Shenmen.5. V 18 3. sete. S 36.puncte auriculară: Plămân. S 28 si S 29 stang. V 20. •cu astenie: S36 şi SP 6.2. Punctul hipertensor 5. frisonete abdominale sau în extremităţi.5. Diareea cronică indusă de 1. puncte suplimentare: S 36. puncte principale: TF 5. •cu crampe şi tenesme: VG 1. SP 6. absenţa setei. VB 39-D 2. puncte principale: VC 12. S 40. Subcortex. VB 30. Shenmen. R 16. S 36. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. F 3. S 36 2. V 57. V 23 2. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. lasitudine. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . puls profund şi lent) 2. borborisme. S 44. •cu balonare: VC 12 şi S 40. IS 17. V 43 5.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. R 3.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. •cu colici puternici: S 34 5. 2. P 9.4. R 7. SP 15. S 30 2. V 21.4.5. P 9.3. S 42 3. V 20 5. S 36.Constipaţia a. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12. S 36. Subcortex. puncte principale: VG 20. VB 34. S 36.2. F 13 3. •cu febră: VG 14.1. anorexie) 2.Diareea a. Diareea acută indusă de 1. C 7 * cu distensie abdominală: S 25. limba palidă. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. puls rapid. C 6. puls slab şi profund) b. uneori febră) 2. usturimi anale. F 3. SP 9. Plămân. Cord.Ulcerul gastro-duodenal 1. VG 20. Dingchuan. V 20 5. TF 6. destensie abdominală. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6. puncte auriculare: Shenmen. •cu insomnie: VG 20. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. C 7. Bolile cardio-vasculare 5. S 44. SP 15. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44.Arteropatia membrelor inferioare 1.5. Secreţie internă b. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. P 7. F 3. VG 26. VS 9.4.Tratament 1. Cord 5. Suprarenal. puncte suplimentare: S 36. VC 12. VC 6. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10.Hipertensiunea arteriala esenţială 1.3. Profilaxie: Moxa pe V 13. puncte suplimentare: V 40. puncte suplimentare: VS 6. puncte principale: S 25. VB 39. S 34. Tradiţional 1. 49 - puncte circumstanţiale: . V 25.

SP 6. Simpatic. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34.5.6. VC 6.Boala ticurilor 50 . •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. R 3. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. EM 8. V 28 2. VC 2. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12. puncte suplimentare: VC 3. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4.Incontenenţa urinară 1. R 3 3. puncte auriculare: Vezică. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. puncte principale: S 36. SP 19 3. Bolile psihice 5. R 6. Zona senzitivă. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. Subcortex 5. V 23. R 7.4. Rinichi 5. puncte auxiliare: Shenmen. S 21. Bolile aparatului urinar 5. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4.1. S 3.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. V 25 2. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36.moxă pe V 32 5. Diafragm. R 36. Secreţie internă. puncte secundare: F 1.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. VG 20. C 7.puncte suplimentare: S 36. •cu teamă: R 4. F 3 3. VC 3. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. VC 12. Rinichi. F 2. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. R 2. VC 22. V 40.2. SP 17. S 36. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. SP 9. Rinichi. SP 6. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14.6. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. puncte principale: V 23. puncte principale: VS 6.Ennrezisul 1. EM 6. VB 34. puncte auriculare: Simpatic.Sughiţul 1. Zona senzomotorie a psihicului 5. VS 6 2. VC 4. Shenmen 5. R 3. puncte secundare: SP 6. moxa pe: VC 4.6. VC 2.Nevroza astenică 1. VG 3 2. SP 9.craniopunctura: Zona motorie. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. puncte principale: V 23. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC). V 32. VC 4. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. S 29. V 25.1. VB 34. •cu nod în gât: VC 21. Shenmen. puncte suplimentare: VG 26. V 28 3. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R). SP 6. V 40. V 17. Vezică. EM 9 2.7. VC 6 3.2. •cu indecizie: R 1. Subcortex. Splină. SP 9.7. R 11. Shenmen. puncte auriculare: Shenmen. puncte principale: VC 4. puncte auriculare: Stomac. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. Splină 5. Subcortex 5.6. SP 6.Retenţia de urină 1.3. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5.7. VC 3. S 36 5.

V 20.VB14. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3. Subcortex. Frunte. Tradiţional 1.Anorexia nervoasă 1.VB37. V 20. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai). S 36.3.EM7. puncte auriculare: Shenmen. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree. SP 6. balonare abdominală): V 20 şi S 36.1.Sindrom premenstrual 1. puncte suplimentare:V2.IG11 3. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2.S1. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. IG 4 3.8. Pancreas. Boli ORL 51 . V 15-D (asentimentul C).2.puncte auriculare: Ochi. puncte utile: VS 6. SP 8. VC 12. puncte secundare: S 36. 6. V 17. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25. puncte principale: VS 6. Shenmen 5. SP 6. 9.7.Insomnia 1.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. 7. puncte suplimentare: C 7. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13.F3. EM 7.10. puncte principale:V1. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. VS 6 (punct tranchilizant important). Stomac. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4. Fotofobia 1. 4. P 7 5.9. Bolile endocrino-metabolice 5. V 21. EM 6 2. Subcortex. Boli oftalmologice 5.8.1. (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). Splină 5. Ochi 1 si 2.VB1.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. .3.EM1 2.IG4. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). 8.S2. pentru „Căldura Splinei” (la 1. Cord. 11. S 36.8.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1. puncte auriculare: Ficat. Simpatic. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2. 10. 3. VS 6 (cu actiune psihica) 2.8. VC 6. V 62.EM4. Ochi (în ticul ochilor). puncte auriculare: Shenmen. •cu dismenoree: VC 6 5.8. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. Creier. V 47 2.9. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). C 7. Zona faciomandientară (în ticurile feţei). 2. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang). V 27. VC 12. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. VG 20. Cord. puncte principale: F 3. punct extraordinar al Pancreas. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b.3. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. puncte principale: V 11. Vezică biliară. VB 34. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). Shenmen 5. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36. IG 4. EM 6 2.Diabet zaharat a. VB 20.

asociate cu spasme.asociate cu trismus: P7.astenie fizica:S36.V22 .VB34.IS3. VB14.S44 3.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4. insomnia):S36.in algii care insotesc ciclul: R6.VG14 5. Uter 5.11. puncte auriculare: Nas.VS7 . folosindu-se ace fine .3.V2. Secretie interna. puncte circumstantiale: .sinuzite maxilare: IG19.TF17.S3 -cu epistaxis: IG19.R7 .VG20.VG3. Ureche interna.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1. puncte principale:SP6.VC15 2. Suprarenale 52 .VS6.S45.2.SP5 .IG20.TF5.TF21. puncte circumstantiale: .S8 . puncte auriculare: Shenmen.puncte principale: IG1.EM6 2.V12. Secretie interna.V1 -sinuzita frontala: VB14. S36.F11.V32.R7 4. puncte auriculare: Shenmen.VC4.TF9.VB14.C5.1.F3 3.10.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1.S8.S30 3.S29. Testicol.S29.4.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 .S42. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19.11.EM2.R6.S36.12.VG20 .VG14.EM3. puncte principale:SP6.R3. EM1 2. R6. Rinichi 5. puncte suplimentare: VS6. IG4.F3 4. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral).VG4.C7.TF2.in algii care preced menstrele: R6. Shenmen.10.VC12 3.IG4.S3.V67 4. Subcortex 5.P9.VG14.10.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.asocierea de factori psihici (teama. TF20 5. VB20.V62 .puncte suplimentare: IG11. Frunte 5.12.lipsa dorintei sexuale: VS1.in astenia marcata:S36.TF5 2.EM2. puncte suplimentare: EM3. IG4.VC3 2. puncte suplimentare:VC4.asociate cu carii dentare: IG4. Rinichi.in tulburari de ejaculare: VC2. puncte circumstantiale: .TF23 .V7.TF17. puncte suplimentare: SP9.1.V23. VG14.VG20. V10.2.S36.1.V17. R6. puncte suplimentare:VC14.VB20.P9.11.pentru dintii inferiori: TF8.TF3.S5.VG23. Suprarenala. puncte principale:IG4.S36.IG15 5.EM3. puncte principale:SP6.VG26.IG10. puncte circumstantiale: .5. puncte suplimentare: IG4.V14.S6.IG4 5.IS18. Odontalgiile 1.V7.R7 3.10.5. puncte principale:IG19.VC2 2.SP6 3. Secretie endocrina. F8. puncte circumstantiale: . Boli genitale la barbati 5.V32.pentru dintii superiori:IS18. Shenmen. Shenmen. Simpatic. puncte auriculare: Organe genitale externe. Sinuzitele 1.TF5 3.VG14. Boli obstetrica-ginecologie 5.Rinita alergica 1. puncte suplimentare: VG20. la o adincime de 0.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1. puncte principale:P7. anxietatea.EM7 2. EM1.IG11. puncte circumstantiale: .Vertijele 1.S45.SP10.10.SP8. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4.S36. VB20.S36.F8.VC4.TF3. puncte auriculare:Ovar.C7.Frigiditatea 1.R3. IG11. puncte principale:IG4.Dismenoreea 1.IG4. VG25. IG4.absenta dorintei sexuale:VS6.V23.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6.SP2.C5. IG20 2.

14. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.F8.EM6.5.V62 .VC3. Pentru forma Yin (prurit nocturn. Boli de piele 5.VG20. Boli infectioase 5.cu absenta transpiratiei:R7 .2.14.IS19 .TF23.R6 -ocular:VB37.V13.VC1.SP9.S13.R7.IS5.V40.Herpes Zoster 1.IG11.C7.VC1.VS4. puncte circumstantiale: .VG14 4. puncte principale:VS6.herpes zoster oftalmicus: VG20.VC2 -violent:F5 .Urticaria si edemul angioneurotic 1.S8.3. puncte principale:IG4.cu obstructie nazala: IG20 .VB20. puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3.SP6. puncte principale:IG11.SP10.F14. puncte auriculare: Shenmen. puncte tranchilizante:C7.V40. puncte analgezice:IG4.1. puncte circumstantiale: . corespunzand zonei afectate 5. puncte „ orificiale”: moxa pe V12.generalizat: R2. puncte principale:C7.TF5.VS6.P10.V40. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1. Subcortex.VG14.13.IG4.in alergii medicamentoase: EM6.VB26.F3.VB20 2.VG14 3.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.F2 -vulvar:C9. intermitent):TF5 b. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5.IG11. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.SP6 53 . puncte circumstantiale: .13. puncte circumstantiale nocturne: V15. suparator. Transpiratia excesiva 1. continuu): 1.V40 -senil:V40 5.V15.VC17.S36.IG11 3. violent.14.R2. puncte principale:VG20.F3. puncte suplimentare:V12.C7.SP10.Pruritul a.VB38.13.VS6.VB14.R7 2. singerare V40 si P5 2.2.S30.14.V13.IS18.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.herpes zoster intercostal: P1.VB8. puncte circumstantiale: .P11 3.cu cefalee: EM2 .”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.VG20 3.1. puncte suplimentare:F8.V60 2.SP6.anal: C9. P7.S36 5.VG16.S18.S44 2.VC6 5. Pentru forma Yang (prurit diurn.15.F3.

ANEXA 54 .

55 .

:”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. Bucureşti. 4.N..:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”. 5. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Răuţ C. 1994 Constantin D-tru.Berger S. Bucureşti. Bucureşti.. 2. 1976 Caba M. Guillaume Madeleine J. 9. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. Pătru Reghina.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. Editura Paco. Editura RAI. Ionescu-Tîrgovişte C. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”.. Dumitraşcu V. 1992 8.. Bucureşti 1988. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . Jupâneanţ C. Moldovan C. Editura Litera. Editura Medicală. 1995 Caba M. Bucureşti 2001 10.. Dragomirescu Cr..T. 1974 7. De Tymowski J. Bucureşti 1995.Bărbulescu P. Bucureşti. :”Practici diverse în acupunctură”.. 6. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură. C. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1. Ionescu-Tîrgovişte C.-C.. Bucureşti. Editura Academiei Române..T. 56 . Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. Editura Medicală. Bucureşti 1993. 1982 Brătilă Fl.. Timişoara 2002 11. Editura Cartimex. Staicu M. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”. Gheorghiu N... 3. Editura Orizonturi Universitare . Editura Omegapres.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”.

Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag. Generalităţi– pag.3.3. Anestezia prin acupunctura– pag.52 BIBLIOGRAFIE– pag. Indicaţii– pag. PROGRAME TERAPEUTICE – pag. Patologia energetica– pag.1. 40 4.2. 39 4. 34 3.1.3. 40 4. 54 CUPRINS– pag.1. Limitele acupuncturii – pag. Căile energiei şi punctele chineze– pag. 22 2.3. Patologia organelor şi viscerelor-pag. 11 1. Punctele– pag. 34 3. 2 1. Energia – pag.2. 34 3. 41 4. Căile– pag. NOTIUNI DE BAZĂ – pag.1.1. 55 57 . Examneul clinic – pag.33 3.2. 11 1. 32 2. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag. 26 2.3. 26 2. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. TERAPEUTICA– pag. Tehnica– pag. 42 5.3.2. 9 1.CUPRINS 1.43 ANEXA-pag. Cele 8 reguli– pag. 2 1.2.