UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

... deci. 2.. Nord. prin 2 cicluri: 1. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central.. 5 dinamisme.. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit. îşi păstrează caracteristicile. pe care energia Pământului este ordonată.. cea a plămânilor.. le ordonează. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului. -splina. în care lemnul produce focul. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii. Care domină primăvara. deşi supuse unor variaţii de intensitate. Jue Yin. aşa cum focul topeşte metalul..6 • 6 (3x2) energii ale Cerului. • 4 sezoane formează un an (360 zile). vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii. şi intestinul subţire cea a stomacului. şi stomacul va ameninţa vezica.. şi intestinul gros cea a vezicii. conform simbolului Dao. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat . acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”... " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit. simbolizate prin cele 5 elemente.... 9) găsim : " Există. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară.. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) .O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână.. În cadrul sezoanelor. de asemenea după Nei Jing.. Shao Yin. Tae Yang. aşa cum apa stinge focul. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima. Încât fiecare domină un altul... Există. funcţionarea intestinului subţire. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori. Est.... şi vezica biliară va ameninţa stomacul. apa stinge focul.. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. În Nei Jing (cap. pământul produce metalul minereu. pe care o găsim etichetată.. şi apa. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore. lemnului. în texte. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului.. şi vezica va ameninţa intestinul subţire.. -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa.. -plămânii cea a rinichilor.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing). • 3 climate formează un Qi (15 zile) . supuse unor legi precise... plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei. 5 direcţii.. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare.. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare... şi stomacul cea a intestinului gros.. Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul. -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. iar cele 5 dinamisme sau mişcări. cea a splinei şi pancreasului. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). Care domină vara.. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing).. Astfel. Aceste 5 influxuri se mişcă.. 6 ..O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura. Vest şi Centrul. deci. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului.. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros. în aşa fel încât submultiplii anului. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului. lemnul acoperă pământul. focul stimulează pământul.. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin. Yang Ming şi Shao Yang. Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. devin operatorii reţelei. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare. Care domină toamna. care. Iată legea de dominare între cele 5 elemente. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul.. Care domină iarna.. . -inima. în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. metalul taie lemnul.. este " . În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare.. pământul absoarbe apa.. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii.

.-în sfârşit. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. dar distincte conceptual. iernii.. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. În organismul uman. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. Pentru antici. repaosului şi nordului. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. Toate acestea le regăsim în Om.Dacă unim.. fiecare. referinţă generală conţinând toate elementele. un al cincilea dinamism pur de necesitate. integrate organelor anatomice. apusul. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn . simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. axa orizontală este axa echinoxurilor. Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii. toamnei şi vestului.. sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. -pământ – în sfârşit. culminaţia solară. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). estul cu vestul. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). pe plan nictemeral şi sezonier. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. baza fiziologiei acupuncturale chineze. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. noaptea. simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei. amiezii şi sudului. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). printr-o linie verticală nordul cu sudul.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . va fi Pământul. • 7 . -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice.

al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. Ying. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. care sunt situate.Aparent. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. 8. He . în dreptul punctelor de acupunctură P7. cu valenţe negentropice. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". pe traiectul meridianului Plămânului. care este suveranul). considerate rezonante la energiile externe. Jing proximal. asigură corespondenţa între 6 şi 5. cele 5 dinamisme interne. numite generic Shu antice. Stăpânul Cordului . Pe traiectele meridianelor principale. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. 11 ). Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. Yuann. Ying.P8 şi P9. primul fiind suveranul.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. în acelaşi timp. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. conform simbolisticii extrem-orientale. Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. iar solul produce prin 5 " . constituind nivelul Central sau nivelul Om . sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard. În concluzie. He . Shu-Yuann. Jing proximal.Se remarcă. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. la membre. încă. cu poziţia următoare: . În figura următoare. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. picior). reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. la nivelul pulsurilor radiale.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . Shu. şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. lojele energetice fiind interconectate şi. percepută ca bioritm. iar cel de al doilea ministrul. 8. între împărat şi popor. deloc întâmplător. 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. opunând celor 6 energii externe. între energiile externe şi organele energetice. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură .5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. deci. 9 ) şi 2 puncte (P10. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. • pulsurile radiale au 3 nivele (police. barieră. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală.

numită energie Yong (Yong T’chi). întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. defensive.Energia omului. cea care se găseşte jos este energia Pământului. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. Dar. Yin sau Yang. de asemenea. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original. Când agresiunea se prelungeşte. căldura. reacţii pe care le putem apropia. ele intercalează. dar este. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. umiditatea. De unde.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. focul. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi). Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. de răspunsul eşalonat. în muşchi. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. apoi în organe. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. uscăciunea. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez.T’chi). în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. Energia care se găseşte sus este energia cerului.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. simbol al hranei venind din pământ. numită Oe (Wei.2. 1. frigul. bază a acupuncturii. o nouă particularitate a energiei. pentru că fenomenul este anormal. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. în meridiane. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive. dar aceste energii nu sunt stabile. ele vor deveni nocive. în fiziologia occidentală. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. în aponevroze. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. legea celor Cinci Elemente. 9 .T’chi apare ca simbol al forţei. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. care circulă în carne. după legile pe care le cunoaştem. 2.Conceptul acestei energii. superficiale. atunci când aceste energii sunt dereglate. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. desincronizate. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. dinamismul său. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică.

imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. energia structurată) Figura 7 10 . pentru vindecare. Zong Qi (energia ancestrală) 2. Shen Qi (energia psihică. Energii de întreţinere (dobândite) 1. cursul energiei rămâne regulat. de la caz la caz. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. din contră. trofică) 2. defensivă) 3. Ying Qi (energia nutritivă. să restabilim echilibrul rupt. Xue (Sângele. Wei Qi (energia de apărare. Energii fundamentale (înăscute. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. în momentul acestor manifestări. psiho-informaţională) b. omul se apără. asupra punctelor determinate de circuitul său. boala nu apare. Clasificarea energiilor organismului a.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. Va trebui.

Figura 8 1. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. în contrast. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. Generic. lacuri. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat. această înşiruire este dureroasă la palpare. Căile energiei şi punctele chineze 1. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. În To Tchang (vol. după cum am văzut. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. între ele însele. pag. râuri. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. Apropo de vitalitatea organismului. pe o anumită zonă a corpului.La persoanele hipersensibile. pârâiaşe.Dacă un organ este afectat. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. 4. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură.I. meridianul respectiv devine dureros. Într-adevăr. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea. un curent de căldură sau chiar de răceală. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . la rândul lor. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. 2. În ele circulă. George S. în succesiune. 3.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. ele fiind decelabile palpatoric.3.” 11 . cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. pe de altă parte.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. descriind-o ca un curent electric. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. pe de o parte.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. pârâuri.1. în tot corpul omenesc. fluvii. tot aşa şi energia vitală prezentă. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice.3. denumite. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură. persoanele obişnuite să se analizeze.

cordon. constituind energia interstiţială (intermediară. unde Mai reprezintă vas. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c.TF. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. unde aceasta este depozitată. este Jing. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. sau altfel spus. de control central): acţiune neurală d. Meridianele Distincte (divergente. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. Termenul de reţea. ca nişte fluvii. canal.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). Du Mai (Vasul Guvernor) 2. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. arteră. 12 . vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3.IS-V-R. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. În număr de douăsprezece. reţea de vase. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. plasă are valenţe de constrângere întro ordine. măduvă-sistem hematopoetic. Sun Lo.Meridianele principale sau „King”. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. meridianele Fo Lo. creer. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. către diferitele părţi ale corpului şi. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. de rezervă) 1. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. bilă) . plasă.VS. Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. care are sensurile: reţea ordonată. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. în special. Meridianele secundare a. spre care converg sinuozităţi. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor).

. . Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil. formând un sistema de circulaţie închis. intestin subţire. sunt meridianele: stomac. rinichi. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . fiind ca şi acestea de natură Yin. intestin gros. vezică.meridianele corespunzând celor cinci viscere. plămâni. abdomenul şi membrele. ele parcurg capul. când pe partea posterioară. şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. sunt:meridiane de ficat. fiin ca şi acestea de natură Yang.meridianele care au drept corespondent cinci organe. orarul său energetic determinat. Fiecare prezintă traiectul său propriu.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). sexualitate.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. când pe partea anterioară a corpului. şi corespunde unui organ. inimă. vezcă biliară. . splină. de natură Yin.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). 13 . trunchiul.şi pancreas.

din patru în patru ore. Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ.P8. coboară trecând prin mamelon (punctul S17). de partea degetului mic (punctul IG1).P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11). trahee. în afara colţurilor gurii (punctul S7). care. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului. -urmează marginea superior-externă a degetului.1: P 1. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină.. În acelaşi timp. De-abia în momentul naşterii. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). Din acest moment. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). astfel. şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45).În acelaşi timp. energia. Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. la marginea externă a tibiei. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. ea suportă. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. şi aici. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. punctele SP ): 14 - . apoi. pentru ca. b). Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. Astfel.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. criza de astm din zori. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . sistemelor şi aparatelor senzoriale. c). ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. Meridianul „Yin” al splinei şi splină. a). trasând. până în regiunea inghinală (punctul S30). în cursul vieţii embrionare. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). supusă legii alternanţei universale. în rezumat. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). Meridianul „Yin” al plămânului. ea suportă. ca în ciclul celor Cinci Elemente. dar într-o ordine diferită. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. d). manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. apoi să coboare pe coapsă.

Figura 10 15 . în pancreas şi stomac la dreapta. lateral (punctele SP 14. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului. înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6.8. 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20).7. urcă în gât şi ajunge la baza limbii. parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21). apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare. O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină).

ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. întâlnind plămânul. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. f). Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii. din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. apoi de-a lungul feţei interne a braţului. Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. care îi urmează.Figura 11 e). la obraz. 16 . la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). 12. din cuta făcută de cot (punctul C3). şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17).

merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. în mijlocul plantei piciorului. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. pentru a coborî vertical. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. la pubis (punctul R 11). 4. 17 . şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. h). la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. după ce a atins un vas secundar meridian. apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. la încă două laturi de deget de linia mediană. apoi la vezică. vasul director în punctul 14. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9).Figura 12 g).

în scobitura superioară (punctul TF 23). 18. 19. 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei.Figura 13 i). merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). j). înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. 18 . în scobitura inferioară TF 23). Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6.

6. ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr. apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. ceafa (punct VB 20). Figura 15 l).1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. de la genunchi (punct VB 34). de la gambă (punct VB 37. 7) 19 . 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5. apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11).Figura 14 k).

astfel. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. trebuie să subliniem că. 20 . pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. la ochi. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. deci. trimite un vas care urcă la gât. în acelaşi timp. -Pe de altă parte. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). Sensul variaţiei specifice nu este. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. Atunci reîncepe revoluţia.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. încă. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. în revoluţia sa. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. Yang-Yin la nivelul picioarelor. -În sfârşit. se încrucişează cu ramura externă a pubisului. Yin la torace. Yang la faţă. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. la frunte. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12).

C5→IS4. S40→SP3. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. dar le ating într-un mod mai puţin profund. TF5→VS7. vase. abdomen. mereu acelaşi: punctul Yin. tendoane şi muşchi. foarte lungi. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. fiziologia energetică. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. VB37→F3. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. IS7. şi noi le vom descrie cu acestea. în sfârşit. • SP4→S42. în mare parte. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. deci: • P7→IG4. Alături de meridianele principale. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. IG6→P2. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. singure cunoscute în Europa mult timp.Figura 16 2. extremităţi. S40. între reţeaua astfel constituită. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). VB37. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. şold – genunchi. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. pe de altă parte. Meridianele tendino-musculare. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. V58. pe de altă parte. IG6. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. răspândită în piele. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. 21 . VS6. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. de altfel. • VS6→TF4. ceafă şi craniu. torace. Traiectele lor respective sunt. c). se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. pentru că prin inermediul lor. două aparţin nu unor meridiane principale. ca şi precedentele. SP4. C5. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. b). R4→V64. fac obiectul studiilor celor mai precise. Căi de unire cu traiecte lungi. Ele urcă apoi către gât. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). F5. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. TF5. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. Meridianele secundare. Nepătrunzând deloc în profunzime. IS7→C7. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. şi. care se desprinde din punctul SP 21 şi. Vasele Lo sau Lo Bie . sau pe masivul facial sau pe craniu. Topografia lor dă de gândit. V58→R3. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. R4. către masivul facial. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. intră în raport cu toate celelalte Lo.

punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. tocmai înaintea vârfului coccisului. Yang-Oé. între punctele R11-R27. d).VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. apoi. el se detaşează de punctul VG 1. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. după traiectul său intern. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. pe de altă parte. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. către gât şi gură. Din el se desprind importante ramificaţii. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. El urmează apoi. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). Punctul său cheie este punctul IS 3. bilateral. drumuri de penetraţie a energiei perverse. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . Tae-Mo. pentru a urma. incorporează parcursul său meridianului rinichiului. către membrele inferioare. născut de asemenea din rinichiul Yang.Prin topografia lor superficială. Jen-Mo. pe de altă parte. Yin-O é. Punctul său cheie este punctul P 7.Yin-Kèo. cap şi craniu. prin epidermă. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. Punctul său cheie este punctul SP 4. Yang –Kèo. „a domina”. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. ca şi Tou-Mo. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. prezintă 27 puncte proprii. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. Numele lor explică funcţia lor. aceste meridiane sunt evident. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . Figura 17 22 . acestea sunt: Tchong-Mo. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. trimite ramuri către ceafă. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale.

corespondenţă: metal. în regiuni elective câteodată apropiate.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. şi Yin-Keo. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). pentru meridianele Yang: foc şi vară. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). urcă vertical prin punctele R 6. 16-VB 20. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. 9. 21-VG 15. 1. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. care tocmai se naşte. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. fluxul energetic abordează. acestea sunt: a). Ele au: -proprietatea de a deveni dureros.3.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. care începe în punctul V 63 trece în V 61.2.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. E 4. exceptând meridianul vezicii biliare. Unele. primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. sau vasul centură. -Yang-Keo. fie la presiune. Existenţa lor este de netăgăduit. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. într-adevăr. 23 . dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. VB 29. 12. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. pentru a se termina în punctul VB 13. 15-VB. E19. nu posedă decât una din ele. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. după cum o sugerează Cazis. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. 3. 19. în această „scară de raporturi”. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. după cum am spus. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. 15. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. meridian secundar al meridianului vezicii. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. corespondenţă: lemn. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. El ia naştere în punctul său nr. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex. IG15. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. ele au. deci.-Tae-Mo. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. Punctul său cheie este punctul TF 5. el are un traiect segmentar. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. 10-TR. 59. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. V 1 pentru a se termina în VB 20. pentru a se termina în V1. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). Este un vas secundar al meridianului vezicii. I. 29-IG. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. că ei răspund la dezechilibre tip. însă. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. fie în mod spontan. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. de la care energia este stabilizată. 1.Acţiunea de comandă directă a energiei. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. 17. punct de schimb de polaritate şi energie. 16. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. toamnă. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. În număr de 800. 8. primăvară. punctul său cheie este punctul VB 41. 14. segmentul de origine al meridianelor Yin). aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace.

rol . dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. “Cea ce umple”) 1. Fluviu.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. Vas.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. cu încetinirea energiei . -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. Râu.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . distonii vasculare. He (Ho. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. Îmbarcare. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. Jing distal (Tsing. Shu (Yu. Ying (Yong. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. 24 . util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. rol în homeostazia energetică . Puţ. Yuan 1. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. se găsesc la cot şi genunchi 2. Debarcare. Jing distal (King. sunt puncte . util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . diskinezii e. Transport. Pârâu. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. “Cea ce circulă”) 1. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. “Cea ce trece”) 1. “Cea ce intră”) 1. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. “Cea ce iese”) 1. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. Unire. se găsesc la extremităţile degetelor 2. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3.

sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia. punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct.V 22: punct Yu al triplului încălzitor .VC 12: punct Mo al stomacului .V 14: punct Yu al stăpânului inimii . P 7. deci. 2.Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care. 25 .VC 4: punct Mo al intestinului subţire .De exemplu. eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali. pancreasului (la dreapta) .V 15: punct yu al inimii . 3. În afara traiectului meridianelor: 1. aceste puncte sunt: .V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .Tabloul punctelor antice 2.aceste fiind: 1. dacă sunt indicate. puncte. foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită . Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic. Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice.VB 24: punct Mo al vezicii biliare . Acestea sunt: .Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul.V 19: punct Yu al vezicii biliare .F 14: punct Mo al ficatului .V 28: punct Yu al vezicii B). Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin. fie între punctele King şi Ho.P 1: punct Mo al pământului. vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament. situîndu-se pe torace sau abdomen. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces.Punctele Lo sau puncte de trecere .V 23: punct Yu al rinichiului .Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care.S 25: punct Mo al intestinului gros .V 13: punct Yu al plămânului . VC 1. sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare. pe ramura internă a vezicii.V 27: punct Yu al intestinului subţire . ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang. ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte.VC 3: punct Mo al vezicii .Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care. b).V 18: punct Yu al ficatului . punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing.V 25: punct Yu al intestinului gros . Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King. 1.V 21: punct Yu al stomacului .VB 25: punct Mo al rinichiului .F 13: punct Mo al splinei (la stânga).Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului. punctele Yin: VS 6. meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu.VC 14: punct Mo al inimii . VG 1. punctele Yang: TF 5.

energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare. MC 6. la fiecare din membre. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm.ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 .Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare.ale nervilor: punct: V 60 . Ig 3.ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 . VG 13 şi 19. IG4. 4. o regiune a corpului : muşchi. regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă. cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. Punctele de simptome. este asigurată de către: a).2.ale nutriţiei: punct: S 30 .ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 . de un anumit simptom. Acţiunea simptomatică a punctelor. o funcţie.Ele interesează anumite afecţiuni: . IG11 b). IG3. F 13. legate de o maladie.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 .ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 .dentare: puncte: IG12. 1. complementară acţiunii energetice.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 .Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. P 7.la membrul inferior: punct: V 52 . VB 39.ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 . de un anumit sindrom.ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 . artere şi vene. oase. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17.ale muşchilor: punct: VB 34 . S 2 . RP 6. VC 12. faţa.la membrul superior: puncte: IG4.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 . abdomenul.lombare: punct: V 54 . pentru meridianele Yang: TR 5. 3.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 . prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4. 17.ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 . puncte guvernând capul şi gâtul. articulaţii. P 7 .ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 . IG4. puncte Yin: MC 3. puncte Yang: TR 8.dorsale: punct: V 54 . 15.Anumite localizări: .Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind.cervicale: puncte: IG 3. VB 41. R 6. Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II. sânge.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”.Punctele Lo de grup care echilibreză. V 62. 26 .

S21. dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.IS17 Piept VS6. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental.S25 VC12 Abdomen inferior SP6.1.S36 F13.V2 Nas P7.S45 VG223. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.1.V60 VG14 V10 Ochi IS6.VB8 Ceafă IS3. a palpa pulsurile.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6.P7 VB20.VB43 VB20 VB2.F8. (vezi anexa-pag.S3 Gură şi obraz IG4.F2 VB16 V1.V7 IG20.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.IS3 V32 V23.Examenul clinic 2. VB41. ca în orice medicină.S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40.IS19 Gât P10. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2. VB20 TaiYang(EM).) 2.IG11 Leşin VG26. Wen (a interoga).EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor.R6 V10 VC23.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4.TF17. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina).F3.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.1. Figura 19 Tabel 7 27 .S6 Ureche TF3.Mai întâi.S41 IS8 S4. Ting ( a asculta).F8. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise. cunoscând toate aceste date.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .

Figura 20 Tabel 8 28 .

care este agitat. respirator. frigul şi vidul în Yin. opusul său.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv.Vidul şi plenitudinea sunt. vorbăreţ. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. o stare de retenţie sau de stagnare. nervos. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. al interiorului şi al exteriorului. o evoluţie acută. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. paloare. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru. 2.2. al frigului şi al căldurii. Figura 21 1. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. al golului şi al plinului. gârbovit. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. 3. Rubor. frig sunt Yin.1. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă.2. la spasme. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. 4. Bolnavii care prezintă un exces de energie. care are tendinţă la insomnii. extravertit. vorbeşte puţin. care este palid. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. căruia îi e cald şi caută răcoarea. la contracţii. care detestă compania şi zgomotul.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. este un bolnav Yang. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional.Deja pentru primele.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang . o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. din contră. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. friguros. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. genital sau urinar. interiorul. este marca bolii. 29 . Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. o alergie. a). evocă starea lor yang şi. calor sunt Yang. predispus la oboseală. cardiovascular. în sfârşit. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii.

Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. durere în întregul corp. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. frig. impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. lipsa aversiunii varful şi la vânt. transpiraţie limbii roşii 30 . În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. febră. dacă energia perversă este în plenitudine. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza. lipsa transpiraţiei depozit subţire. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . uşoară marginile sete. INTERIOR.Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid). Într-adevăr. cu degenerescenţă şi atrofie.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra.

întunecată. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră.spinos. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. spirit redus. fără polidipsie sau extremă anorexie.frig Teama de frig. crăpat.Sindromul de interior .rapidă. febră şi prefetinţa pentru frig. delir. scaune uscate Transpiraţii nocturne. scaune moi. gura uscată. astenie. slab Scaune urât mirositoare. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. caldură pernicioase şi ură mentală.febră pe cu puţin superficial piept. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. urină puţină roşu-întunecat profuză. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. picioare reci. în scăzut. alunecos Vorbeşte încet. depozit lingual galben. lasitudine buze uscate.frig Picioare si corp reci. depozit gura uscată. confuzie lingual alunecos. limbă albă. limba roşie puls rapid şi emaciere. respiraţie scurtă. logoree. ascuns. astenie. uscat. febră. abundentă sau puţină. agravat la presiune. lipsa setei. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. puls adânc. ca inşirat pe sfoară. urina dorinţa de a bea. şi strâns în pat. este capricios transpiră. urina roşuînchis. respiraţie asmatică depozit lingual alb. dorinţă de cu depozit băuturi reci. profuză. puls adânc. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. scaune uscate sau urât mirositoare. urina galben-închis Sindromul Exces . galben iritabilitate. astmatică. durere abdominală agravată la presiune. cu teamă. lucios şi gros. picioare reci. puţine. depozit puls rapid. constipaţie. manie. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . corpul greu Faţa roşie. vorbire înceată. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . apetit. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. flegma profuză. oboseală. apoase.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. palme şi tălpi. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. dureros. ţipă. urina clară. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. Constipaţie. arţăgos. întunecat umed. calm. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată.

la suprafaţă: triplu încălzitor. de orarul influxului energetic. ca. rapide. 2. în profunzime: inimă . ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. în profunzime: plămânul . Omul şi Pământul. la suprafaţă: vezică. în profunzime: splină şi pancreas .la degetul mare: element foc prinţ. focul ministru Yin. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo. Pe de altă parte. 4. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. tot ceea ce este întârziat este Yin. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate. au fost alese. amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. din păcate. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng.la barieră: element lemn. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. trei pulsuri la braţe. reiese marele interes despre pulsologie. Din toate aceste consideraţii.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. Totuşi. PROFUND>SUPERFICIAL.la picior: element foc ministru. încheietura mâinii drepte. 32 . Există. deci. Pulsul de la stânga este. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10.3. deci. în profunzime: ficat .Hr. trei pulsuri la picioare. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. răspunzătoare de boli sau de sindroame. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. trei pulsuri la cap. Aceasta dă. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. între stiloida radială şi încheietura mâinii.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. în profunzime: stăpân al inimii. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial.2. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. bariera.1. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. de asemenea. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. deci: -la gutiera radială stângă: . ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. Palpând corpul. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. la suprafaţă: intestin subţire. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. dure. 3º în sfârşit. numai cu 500 de ani î.Pulsurile sunt extrem de slabe. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor. Tot ceea ce este înaintat este Yang. la suprafaţă: vezică biliară. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. de altfel. pulsul cel mai slab). au observat asta. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică.la degetul mare: element metal. Antomic vorbind. la suprafaţă: stomacul. la suprafaţă: intestinul gros. inexistente. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. Chinezii. „soţie”. dar.la barieră: element pământ.la picior: element apă. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. fini observatori. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. 3.

mai puţin de cealaltă parte. mai uşor de tratat. de caracter Yin. funcţia cuplată este „în vid”. fiecare element corespunde unui gust dat. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. intră în domeniul gustului. implicit.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. de exemplu. de caracter Yang.Bolile de origine psihică se repartizează.Fu-ul.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. un dezechilibru. bolnavul care detestă zahărul.Bolile de origine internă. bolile de origine internă.Pe de altă parte. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. 2. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. are o plenitudine a splinei. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. de asemenea. este. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. o funcţie devenind preponderentă.Bolile de origine alimnetară. îşi diminuează presiunea. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). Se disting bolile vântului. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. ele sunt relativ benigne. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente. 1. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. . dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. deoarece energia este una. în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. ale căldurii. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. perceptând pulsul Chu. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . în meridianele tendino-musculare. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. ale umidităţii şi ale frigului. după ce au întrerupt unda sangvină. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. de distrugere. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . a). puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. Dacă se produce o tulburare. realizând idealul medicului chinez. grijă Tristeţe 33 . ceea ce este prea mult într-o parte. „în plenitudine”. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. Noi ştim că. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. Tabel 11 2.2.

cefalee. cu gâtul. el provoacă nu o plenitudine. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. el comandă astenia şi oboseala.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici.Rinichiul reprezintă.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. proasta dispoziţie. anosmie. organul de filtrare şi. cu toate rigidităţile. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. bineînţeles). împreună cu viscerele sale: vezica. este vorba de rinichiul Yin care posedă. 2. contractările în general. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. lombo-sacrale. rinite. până la cele ale membrelor inferioare. sinuzite.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. în afara metodei noastre calsice. cu diabetul. cu tot ceea ce este durere. contractările şi crampele. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. de fapt. meridian de epurare. umerii. cu tot masivul facial anterior. în sfârşit. pe de altă parte. angine. în acelaşi timp. De altfel. dorsale. pe de altă parte. pe de o parte. durerile lor nevralgice şi articulare. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care.3. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. braţele. de la cefaleele frontale şi occipitale. palpitaţiile. emotivitatea. faringite. cu parezele membrelor. dar care se va studia. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. pe de o parte. cu vocea. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. cu mirosul. pe de altă parete. cu hemoragile. amigdalite. cu sau fără ameţeli. În afară de această patologie viscerală specială.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). este în relaţie. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. durerile cervicale. dureri oculare. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. unghii. el atinge memoria. stările depresive. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. incluzănd şi degetele ( de la picioare. încă. pentru chinezi. 2. producând un blocaj. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. pe plan psihic. etc). preocupările. mai întinsă. şi joacă un mare rol în laringite. cu tulburările cutanate. de asemenea.

nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. vezica biliară. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. după cum nici. de degete. dispneele. conjunctivitele. regularea fluxului menstrual. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. între altele: cefaleele frontale. dar. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală.Splina. aerocolie şi constipaţie. el dă tonus şi curaj. el atinge. paralel. fie Yin. de altfel. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). anumite afecţiuni cutanate. rinitele şi anginele.Inima(cordul).coriza. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. viscera sa cuplată: intestinul subţire. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. 6. frilozitatea. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. este în relaţie cu sexualitatea. adesea.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. Nu comportă. Cu meridianul său cuplat cu viscerele.pancreasul: în funcţia splină. căci „face să digere grijile”. necazurile. dorinţei de izolare. -partea superioară: . dispersia termenului aflat în exces). Diagnosticul chinez. fie Yang. torticolisul. indigestiile severe. tendinţa spre mânie. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii.Caz de dezordini energetice pure. pe linia energetică. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. aşa cum tocmai l-am văzut. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . a prieteniei şi a dragostei. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. care domină. bronşitele şi gripa. antitoxică. durerile constrictive toracice. 3. de încheietura mâinii. P 7. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. teama de viitor.sau masculin. contractările şi durerile de ceafă. termo-reglarea. spun chinezii. cu mirosurile urâte ale corpului. insomnia. glicogenică. nevralgiil membrlor inferioare. de altfel. prin ramura stângă a meridianului. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). În sfârşit. inapetenţa cu aerogastrie. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. 4. torticolisul. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare.Stăpânul inimii – sexualitatea. suditatea. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. tremurul extremităţilor. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. Cuplul acesor meridiane atinge. palpitaţiile. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile.TERAPEUTICA 3. stările depresive severe. nu poate fi atinsă de energia perversă căci.1. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. 3. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. în plus. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. modificările tensionale. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. pe plan psiho-intelectual. cu acuitatea vizuală. cea evacuatoare a bilei. obstrucţia nazală. ameţelile. constipaţia. îngrijorării. gastritele cronice . b). lâncezeala intelectuală. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. crampe. IG4. căminul mediu: digestiv. cefaleele cu îngreunarea capului. . căminul superior: respirator şi vascular. amigdalitele. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. 5. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. pe linia cercetării meridianelor interesate. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . spasme arteriale. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. obsesiile.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. căminul inferior: genito-urinar. durerile de braţe. . instabilităţii. mania persecuţiei. tendinţă. agravarea bolilor prin umuditate. surditatea. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. în funcţia pancreatică. este „meridianul sângelui”. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. melancolia. ureică. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. zumzetul din urechi. biliară. conjunctivitele. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”.O dată stabilit diagnosticul.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. prin ramura sa dreaptă. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista.

se va reechilibra energia.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6. . prin jocul punctelor de comandă Yu-antice.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. În acest caz reechilibrarea energetică. dacă este necesar. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe. fie între două meridiane cuplate. -partea dreaptă a corpului: .dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. şi.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi. fie între ramuri ale aceluiaşi meridian .dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. Făcând bilanţul sistemelor atinse. dacă e necesar. al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. dacă e necesar. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. mai degrabă decât dispersia. ale grupului TF 8 şi VB 39.

sân.plămân.braţ.cord. 13 .craniu şi faţă. 18 . 3 .uter.umăr.şold şi coapsă. 14 . 16 . 19 – lombe.intestin gros. 5 ficat.sân. 11 .vezica biliară. 7 . 21 .gambă.vezică. 14 .vezicula biliară. 2 . 17 . 17 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 . 19 .gât.splină.coapsă.splină.coapsă.craniu şi faţă. 9 .stomac. 3 . 10 . 11 . 15 . 8 . 6 . 23 .membru superior.gât. 2 . 12 .intestin subţire. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 .intestin gros.genunchi şi gambă.ceafă şi spate. 21 .genunchi.stomac. 23 . 16 .ureche.picior. 20 . 13 .ombilic. 18 . 24 . Figura 26 Auriculopunctura 37 . 22 . veziculă. 20 .ovar sau testicol. 22 – rotulă.organe genitale externe.ficat. 7 . 12 . 10 . 15 .rinichi.cord. 8 .piept. 4 . 5 . 9 .rinichi. 6 .mână. 4 .plămân.intestin subţire.lombe.picior şi degete.

5 . 6 . 13 .metroragii funcţionale. 11 . 16 .vertex. 3 . 2 . hipertensiune arterială.astenie. 15 cefalee.ceafă. 13 . neurastenie.sughiţ. răceli.ulceraţii bucale. 14 . 8 .epilepsie. 4 migrenă. 7 . 5 . 6 . 10 odontalgii.eczeme. 12 . 11 . 7 .nas. 8 .hipotensiune arterială. 15 . 9 .isterie.umăr. 2 . polakiurie. 17 – anticonvulsivant. 14 ficat.tuse. 3 odontalgii.Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura .occipit. hepatită.cefalee. folosite pentru mano şi pedopresură : 1 .frunte.amigdalite. 12 .lombalgii.nerv sciatic.nevroză.Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului.redoare cervicală.rinite. insomnie.1 . urticarie.hiperhidroză. 38 .sciatică. isterie. 9 . 4 .antipiretic.enurezis. dureri abdominale. 10 .

vasul central. dureri generalizate. aerocolită. nevralgii de trigemen).TF 5: pentru Yang-Oé. sughiţ. urticarie). degetelor. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. ale spatelui. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. diminuarea energiei fizice şi morale . orice durere la inimă -punctele cheie Yang: . diaree. tulburări menstruale.tulburări circulatorii. tulburări atinice renale. în poeme mici. paralizii ale membrelor inferioare. G2: dureri în zona hepatică. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. nutriţională şi sexuală . artralgii. G4: dureri de genunchi. redoare de ceafă. enurezis. P5: cefalee temporală posterioară.. depresiune fizică şi mentală. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: .V 62: pentru Yang-Keo. patologie: vomă. dureri ale cotului. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. învăţate în China. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. odontalgii. odontalgii. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. insomnie. dureri oculare. percepute de meridianele în cauză. a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. tulburări de vedere. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. alterarea stării generale. patologie: dorso-lombargii. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. atonie digestivă . lombosciatică. mare a tuturor Yang. contractura musculaturii lombare. 39 .R 6: pentru Yin-Keo. dureri ale umărului. cefalee. genitale . disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. 2. vasul centură. astm.VS 6: pentru Yin-Oé. leucoree. contractări. dermatoze .SP 4: pentru Tchong-Mo. G5: dureri de şold şi glezne. tuse. P3: hipertensiune arterială. mare a tuturor Yin. dureri articulare scapulo-humerale. surditate. vezicale. tremurături ale degetelor. va fi bine. dar mai ale ale umărului. paralizii ale membrului superior. aerogastrită. prin topografia sa. patologie: dureri şi contractări în general. pentru începători. lombalgii. Apoi. senzaţia de plenitudine toracică. . vasul dominant. răceală.IS 3: pentru Tou-Mo. anumite tulburări genitale. tulburări ale somnului. balonarea abdomenului. ale cefei. dureri abdominale laterale. ale căror atribuţii foarte bine precizate. P4: cefalee în vertex. vasul concepţie. angină. dureri ale călcâielor. patologie: hemoragii de orice origine. practica acupuncturii. durere locală sau durere reflex la distanţă. transpiraţii. pumnului.VB 41: pentru Tae-Mo.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. cervicalgii. G6: dureri lombare acute. în afară de aceasta. dureri periombilicale. cefalee congestive. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. dureri toracice. patologie: tulburări ale somnului. amorţeli ale degetelor). dureri palmare. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie.P 7: pentru Yin-Mo. boli generalizate (hipertensiune arterială. G3: dureri mediale de genunchi.

El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. dacă ea este utilizată greşit. noi utilizăm. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. spune el. poetic. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor.Ele sunt. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. asupra energiei. g)Tonificarea. În afară de aceasta. au fost utilizate acele. Bolnavul este astenic. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. cel mai adesea.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. tonificând energia esenţială a corpului.Cele opt reguli.”.54). fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. tehnică vecină. întârziat de către boli. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. ea tratează febra. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. b)Vomificarea. înţepând punctele su-antice. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. 1. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. să se evite orice contaminare. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. de la stânga la dreapta. Acestea sunt: a)Sudorificarea. asupra organelor fie într-un mod direct. unde 90% din material este în prezent jetabil. Până în ultimii cinci ani. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur. poate deveni agravantă. 78). dar. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. după autori vechi. 2. 3. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. de asemenea. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. din oţel. pe de altă parte. Graţie împăratului Houang Ti. bineînţeles. partea de sus şi partea de jos. Aceasta permite. de exemplu).Acele. destins. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. pentru a tonifica. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. c)Purgaţia. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. a împrăştia ceea ce este grupat. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. Pentru a fi compleţi. ace foarte scurte. de exemplu.3. din spate în faţă. pe care le păstrează la el după dezinfectare. ca în chirurgie ori în medicină. balonat. În prezent. mijlociu şi inferior şi. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. inapetent. h)Dispersia: după So-Ouen.2. Yang. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. Pentru tonificare. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . ea diminează energia esenţială a corpului.în sfârşit. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. anumite edeme. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. dreapta şi stânga. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). semn de „îngrămădeală a umidităţii”. trebuie să acţionăm.2. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. după această punere la punct. ale Pământului şi ale Omului. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. Nei-King (cap. în piele şi muşchi. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. antidepresiv sau cortizonic. adică să-i dilatăm porii pielii. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. Yin. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. încălzitorii uperior. pentru a împrăştia. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente). În anumite servicii spitaliceşti. 3. flori de prun.În sfârşit. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. 3. după cum o indică numele. Unele sunt chiar de tungsten. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. Scopul este acela de a face energia să circule. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. se va verifica dacă persistă.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. eliminând pericolul de contaminare. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. aduce energia Oé la suprafaţă. că poporul meu. Asfel se născură diferite feluri de ace. trebuie să o facem să izbugnească”. argint. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. În ce priveşte acul cu folosire unică. f)Refrigerarea care constă. a trata înseamnă a vindeca. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. îngheţat. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. de sus în jos.

Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. c)Masajul chinez este foarte folosit. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . rulouri de dimensiunea unei ţigări. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. sângerarea şi. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. dr. căci este dificil să se evite arsurile. de la facultatea din Montpellier.sensul circulaţiei energiei. acolo unde circulă energia inimii. Această terapeutică. În China. fie ea uşoară. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. ci ele sunt încălzite sau masate. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. a meridianelor principale.1. Scopul său este să tonifice. 2. Doctorul Paul Nogier este acela care. masajul chinez. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii. asfel. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. chimionul.trebuie să fie însoţită. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. Acupunctura. Avem. prin piele. de asemenea. sensul masajului dau efecte diferite. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. se împinge încet şi se scoate repede acul. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. însă la noi. poate fi jenantă. b). La 1 mai 1850. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. invers decât cele din corp. restul corpului.Este. de asemenea. sub formă de ţigări de pelin. rotind de la stânga la dreapta. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. Nu se înţeapă punctele. Se cunoaşte. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. valoarea presiunii exersate.Profesorul Rabichong. auriculoterapia. sarea.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. trebuie puncturat în contracurent. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. Kao este termenul chinez. de asemenea. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. dar este vorba de aceeaşi tehnică. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. 4.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia.Ritmul. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. deşi. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. al expiraţiei. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. având proprietăţi curative. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună. medicină energetică. fiind un act chirurgical. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. se fabrică. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. din acest punct de vedere. în fond. fie prin masaje cu stiletul. la nivelul punctelor. cu totul aparte. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare. în inspiraţie. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. Acest procedeu este delicat.Mai uşoară este moxa indirectă.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. Pentru dispersare. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. se împinge încet şi se scoate repede acul. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. în mare parte se suprapun. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). 41 .

posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr.Elementele unei anestezii. aşa cum le înţelege medicul anestezist.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. în locurile izolate şi în caz de război. facilitatea de a fi aplicată la ţară.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. de unde patima pentru acupunctură. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. Amintim caraceristicile anesteziei clasice. Janine Mirabel). simplificarea urmărilor operatorii. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci.2. Italia şi în Austria. terapeutică mai naturală. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 . 4. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. Din păcate. când toate celelalte terapeutici au eşuat. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. reechilibrarea va cere atunci mult timp. În prezent. adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. 1. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice. În sensul modern al termenului. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza. diminuarea infecţiilor.

în stările degenerative. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . pentru că într-adevăr. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele. 3. de asemenea. acelea care sunt stimulate de acupunctură.Problema analgezei. Aceste noţiuni. Într-adevăr. au totuşi o importaţă extremă. să transfuzeze. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. În afecţiunile microbiene. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. de exemplu. după toate probabilităţile. adică să oxigeneze. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului.3. să practice respiraţia artificială. cancerul sau tuberculoza. a sudorii. a ameţelilor. probabil totdeauna.Este. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. dacă o manevrăm în mod convenabil. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. mai recent. acupunctura .Problema conştiinţei. dacă nu este neglijată complet. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. Este o noţiune foarte clasică. anestezia trebuie să poată „reanima”.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. tehnica majoră. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. căci. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. în mod sigur. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. Acupunctura stopează durerea. de motivaţie. de săruri minerale. pentru multă vreme. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. 2. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem. în stările acute şi infecţioase. din contră. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. de vitamine şi de calorii. Se regăsesc aici întradevăr. ca.Neurolept-analgezia.Aceste sisteme inhibitorii. reanimarea cardiacă. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. Plecând de la aceste date. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. de a calma bolnavul. de a linişti. După toate aparenţele. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. Acupunctorul este capabil. 43 . De aceea. 4. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. etc -în sfârşit. de influenţă socio-culturală.

Contracturi: V62.VB30. Mialgii 1.5. IS 10. V 13 .IG11. VB 2.TF5. R6 c. Genunchi • puncte locale: S 35. Osteoartrita a. VB 20.TF3.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 .S36 e.TF10. IG 14. V60.IG11.Gleznă • puncte locale: V 60. V 62. S 36. V 11.P9. F 8. VS 7. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3. IG 4 • puncte circumstanţiale: . Hipertonii musculare: P5. V 60. F 5.1. de partea opusă. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63. IS 9. IS 18.IG4. Pumn • puncte locale: IG 4. VB 34. SP 10. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: .în dureri cu iradiere în spate: VB 38. TF 14. VB 34. Tulburări musculare a.C3.P7.1.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37.VB34.VS3 5. IG 11. VB 21. Membrului inferior 1. V 32. VB 20. R 3. S 44. în speţă auriculoterapia. 5. TF 2 • puncte circumstanţiale: . Membrului superior 1. V62 b.1. Tremurături.IG15.TF5.cu dureri în medius şi index: VS 7 c. S 31 • puncte la distanţă: S 44.VB40. VB 34 b. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5. VS 5. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. VB 41. IS 11 • puncte la distanta: IG 14. C 7.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 .Bolile musculo-osteo-articulare 5. Şold • puncte locale: VB 30. C 3. V 54.2. VB34. TF 3. ale muşchilor membrului superior: IS3. Metatars • puncte locale: EM 56. Umăr • puncte locale: IG 15.IS8. SP4. R 6. S 41. EM 51. ale muşchilor membrului inferior: SP3. S 7 • puncte la distanta: IG 4.IG4. IG 4 44 . ale muşchilor membrului inferior: S36. V 57. VB 12. P 9 • puncte la distanţă: S 44. VB41. SP 3 4.VB41. V 40. EM (Extrameridian) 28. S38 de aceeasi parte. IS 4. SP 9 • puncte la distanţă: F2.VN41.în dureri anterioare: VS 7 . SP 11 2. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie. V 62. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2.VS6.TF10. S 34. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 . Terapeutul acupunctor.IS3. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. VB 41 de partea opusă. ale muşchilor membrului superior: VS7 2. TF 5.C5. V 64. IS 3 3.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 .VB40. .în dureri posterioare: TF 5 4.1. Cot • puncte locale: P 5. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11.F8. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. P 6 • puncte circumstanţiale .V40. VB 37 d.V17 2. Capului 1. S 44.TF5. VB41. Degete mână • puncte locale: IS 4. Crampe 1. SP 6. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4.

V 11. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. S 44 3. Puncte principale 1. VG 4. pentru membrul superior:IG11. V 18. VB 20.VG4 3. Tratament de fond: 1. Poliartrita reumatoidă a. VB 41. Nevralgia intercostală . IS 6. IG 15.VG3. IS 9.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22.V28. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. Tratament local: 1. V 23. S 14. V52. V 10. Nevralgia cervico-brahiala 1. S 44. Coloana cervicală 1. VB 34. C 7. TF 10. V 11.1. TF5 2. VB 40. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. puncte la distanţa: P 7. puncte la distanţă: IS 3. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. Algoneurodistrofia membrului superior 1. TF 2. IG 4. P 7. V23. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. V 10. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. echilibrarea lojei Apă: V40. V 25. V 62. VC 16. IG 15 2. IS 9.V34. VG 20. V 58.3. IG 11. tonifierea Zong Qi:VC4. alte puncte: V 11. VB 20. VB 43.V53 2. puncte locale: IS 3. F 3. V40. V 32. C 5. IS 3.5.V60.V24.VB39 3. puncte circumstanţiale: . IG 10. F 3. V 37.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43. Secreţie internă 5. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. Torticolois 1. combaterea Frigului:moxă pe VG4. V 43. VG 25 b. combaterea Umidităţii:VC12. R 33. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. VG 15. TF 5. coloana lombară:VG4. EM 21 . VG 14. C 2.. Coloana dorsală 1.4. V 67 f. Shenmen.S40 5. TF 5 3. VB 39 3. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c.V51. VB 37. V 11 (punct specializat al oaselor) d.VG2. VB25. VB 30. V 36. VB 37.1. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2. VC 15 e.1. VB 31. Coloana lombo-sacrată 1.puncte locale: VG 16. TF 10. V 62 2. V 53→V 54 3. pentru membrul inferior:VB34. SP 18. V 62. VC 17 . R 24. VB 34. IS 11. IS 3. V 23.V23.V52 45 . VC 12. F 3. V 60. Spondilita anchilozantă a. V 40. V 10. V 25. VB 11. IS 8. IS 10. V 23. SP 21. SP 17. V 17. VB 38.puncte la distanţă: VB 34. V 10. puncte locale: VG 14. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. IG 4. TF 14. S 44. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. V 65. S 44. VG 3. VB 20 2. VB 41 • puncte locale: VG 4. punctul de reuniune al oaselor:V11 4. R3 2.V26.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . EM 7 2. VB 39. VG 14. IG 4 • miorelaxante: VB 34. V 57. IG 4. F 14. VB 28. Lumbago • puncte cheie: IS 3.V22. V 54. R 7. V 60. V 11. SP 15. R 4. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. Leziuni degenerative ale coloanei a. EM 21 • puncte la distanţă: V 40.V27. VG 15. SP 4 • puncte locale: VG 2.algii cervicale sub C 3 : SP 4. V 11. V 32.V31. C 3.VG2. VB 34. VB 34.5. VG 14. R 2. pentru spate: EM21 b. punct cheie: TF 5. puncte de pe meridianele intereste 2.V26 b. coloana sacrată:VG1. TF 5.

Diplopie. VB 34 2. V 23. V 1. TF 23. EM 2 4. TF 17. TF 17.Cefaleea 1. EM 3. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6. TF 5 5. P 7 sau IG 4. VB 2. S 44.VB30.5. S 8. TF 23 2.2.puncte suplimentare: EM 6.IS15 6. S 6. D (dispersie)-VB 38 3. EM 1. EM 9.IS9. EM 2.VG13. VB 14. VG 14. Ochi 2. S 8. VB 20.IG16. R 2. TF 5. TF 23. C 7 3.R3. Bolile neurologice 5. V 67. V 58. IG 4. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7. Zona faciomandibulară 5.3. VB 1. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8. coloana cervicală:VG14. IG 4 2.puncte suplimentare: IG 11. S 8. EM 6. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5. VG 20.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. F 3. IG 11 • renală: SP 6. IS 6.V62 7.Hemiplegia 1. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20. V 58.puncte principale: Extra 1. TF 17.2. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2. umăr:VB21.V11. IG 4.6. şold:VB29.7. VB34.TF15. VB 8. V 3. EM 8. S 5. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. S 36. Forma hipertonă (spastică) 46 . VB 34 3. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1. EM 1.V41.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar. S 4.4. IG 4.VB41.R10 5.2.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3.V50 4. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8. F 2. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. TF 5.SP9. EM 5. P 7. C 7 • hipotensivă: P 7. VB 20.TF5. Subcortex 5. S 36. VB33. EM 6. S 41 • hipertensivă: R 2.V39.TF13. VB 41. S 6. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6. IG 20. Zonă faciomandibulară.F7.IG15. puncte principale: VG 20. EM 3 2. VB 8.2. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. VB 34 3. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7.IG14.2. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. VC 12.V60.VB34. EM 2. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. S 7 3. R 7.S34.SP10. F 3. VB 20.S36.V13. TF 2. VS 6.1. S 6.V40.Ptoza palpebrală 1. genunchi:V38. VB 8.puncte suplimentare: F 3. Zona faciomandibulară.2. VB 20.2. S 8. TF 10. EM 2. S 8. VB 34. S 4. VG 14. Ochi 1. F 3.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. VB 37. EM 3. VC 24.puncte principale: S 40.F8. TF 17 4.VG16 5. VB34. V 2. S 44 sau VB 34 2. IG 11.2.puncte auriculare: Shenmen. S 8. V 10. S 7 5. EM 2. EM 5.Migrena 1.puncte principale: VB 14. F 8.puncte principale: S 2. VS 6. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. Strabism 1. EM 7. TF 5.3. V 2. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. IG 5.S33. Shenmen.2. IS 18. VB 14. VB 34. S 4. V 1. S 3. IS 6. VB 1. TF 23. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2. IG 4.Paralizia facială a frigore 1. Shenmen 5. EM 2. IG 4.VS 26 5. S 3.puncte auriculare: Ochi. Mandibulă. VB 8.S35. F 8. V 2. Simpatic 5. S 36.puncte auriculare: Ochi. coloana dorsală: VG5. IG 4.

VC 6. V 62 – pe VB: VB 30. S 41. V 20. P 9. V 60. VG 3. R 5 – peF: F 6. V 40. V 32. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. S 36. VG 3. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. IG 4. S 44 – pe V: V 36. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. VG 20 2. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. S 40. S (36. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. TF 3.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare). IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare).10. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. VG 3.9).2. IG 11. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. S 32. C 7. S 29. V 57. SP 6. S 36. VB 34. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor).Paraliziile din polimielită 1. V 54. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5. P 9 – pe VS: VS 6. IG 11. VC 4. VG 5.8. 58. 60) urmat de R (2. 10) b. V 25 (=punctul Shu al IG). 40) urmat de SP (4. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). V (10.în tulburări musculare • Rinichi. VC 4. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30.2. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5. TF 14 – pe IS: IS 5. S 36.2. V 40. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). VB 34.11. V 60.Neuropatii periferice a. S 41. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S).8. VC 2. puncte utile: S 36. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. Membrul inferior. SP 6. puncte auriculare: Gleznă.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1. TF 10. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4. VB 34 5. S 39 • pe V: V 37. puncte utile: TF 2. F 3. S 40. VB 39 – pe SP: SP 6. IG 15 – pe TF: TF 2. IG 15. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. S 36. VS 3. V 25. SP 6. VB 37 • pe S: S 31. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. 8). V 37. VG 15. 38. EM 36 2. IG 4. IG 11. S 36 5. S 32. IS 10 – pe C: C 3. S 37. TF 5. activitate fizică zilnică. VB 30. V 62. VB 34.12. SP 9 – pe R: R 3. IG 14. Neuropatii vegetative 1. V 57. R 3. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. C 9. V 25 • pe VG: VG 2. V 23. VB 39. VS 9. VB 31. P 9. V 40. 31) urmat de F (1. R 4. VG 16 2. R 7. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6.2. VC 6 47 . C 7 – pe P: P 2.Paralizia de radial 1.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. Picior 5. 5. TF 5. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. V 60.9. IS 6. VG 26. TF 6.2. VS 7. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. P 9 5. VB 31. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. IS 9. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. P 5. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). R 3. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. 7.

expectoraţie prulentă si adezivă. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): .deficienţa de R (dispnee de efort. tuse cu expectoraţie abundentă. IG 20.2. depozit lingual gălbui. IG 11. EM 5 2. Afazia 1. puncte auriculare: Shenmen. VB 34. VC 17. V 13. puncte suplimentare: VC 24. puncte principale: VG 20. puncte suplimentare: VS 6. frisoane.„astm. P 7.deficienţa de P (respiraţie scurtă. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. V 35.1. toate spasmele”: F 3 .afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. C 5.puncte suplimentare: VC 12. Cord. Simpatic 5. SP 10. S 44 3. Rinichi 4. R 3. IG 11. P 7. SubcOrtex. C 6. C 5. IG 20 5. F 14 2. VC 23. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17. VC 17. Reuniune faringiană. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. IS 17. V 20 . V 13. IG 18. VG 22.Parkinsonism 1. Cord b. V 62. EM 9. V 23. VC 17 3. SP 6 3. P 7. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. Cord. IS 6. dureri toraco-lombare. VC 4 5. puncte principale: VC 23. Laringe. S 8.Bolile aparatului respirator 5. evoluţie cronică. R 3. puls slab-profund): V 23. absenţa secreţiilor bronşice. S 36. puls rapid-puternic): S 43. agitatie”: F 14 . dureri toracice. EM 8. VC 17. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. C 7. VS 6.puncte principale: P 7. IG 4. puls superficial. TF 5. puncte auriculare: Shenmen. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. S 40. P 6. frisoane cu extremităţi reci.Tulburări de vorbire a. IS 6. puncte auriculare: Shenmen. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. VB 20 2. Subcortex. V 39 • moxă pe: VG 4.2. IG 4. anhidroza. IG 18.Astmul bronşic a. puncte principale: P 7. IG 11. IS 6 • astm cronic între crize . puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. senzaţia de opresiune toracică. febră. P 9. VC 22. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. P 9. VG 4.14.3.Infecţiile tractului respirator 1. V 57. EM 5 2. transpiraţii. IG 4 3. V 10. IG 4.2. puncte suplimentare: IG 4. IG 20. Simpatic. R 25 sau R 26. P 10. depozit lingual albicios): V 13. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. EM 17. R 27. VC 24.13.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. Bâlbâială 1.„astm.3. dispnee la eforturi mici”: F 8 . R 6.3. EM 6. VC 23. puls slab): V 13. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. Gura. VC 17.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. este însă punct periculos). P 9 48 . Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie.„astm. R 27 4. R 24. S 40. S 40 • rinoree: EM 1. VS 6 3. P 1. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . P 6. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . EM 17 2. IG 4 • dureri faringiene: IS 17. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. S 36 . VC 24. puncte suplimentare: VG 15. TF 3. IG 4 . IG 4. voce slabă. TF 3. puncte principale: VG 20. EM 17. VC 22. S 28.3. V 29.

•cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. Subcortex. Secreţie internă b. Shenmen. Profilaxie: Moxa pe V 13. destensie abdominală. S 30 2. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. anorexie) 2. 2. F 8.5. Cord 5. VB 39. S 40. VC 6. VS 9. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. •cu crampe şi tenesme: VG 1. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. borborisme. SP 15. •cu colici puternici: S 34 5. diaree matinală. Simpatic.3. usturimi anale. puncte principale: TF 5. SP 15. S 44. puncte principale: S 40. S 36. V 25. F 13 3.5. puncte principale: VC 12. puncte suplimentare: VS 6. S 36 2. Dingchuan. F 3. Bolile cardio-vasculare 5. 49 - puncte circumstanţiale: .* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6.5. S 36. VB 39-D 2. puls profund şi lent) 2. V 18 3. sete.1. TF 6. V 57. P 9. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . IS 17. S 25. Diareea acută indusă de 1.4. uneori febră) 2. •cu febră: VG 14.4. puncte auriculare: Shenmen. R 3. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. VG 26.3. Tradiţional 1. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12.Arteropatia membrelor inferioare 1. S 34. •cu astenie: S36 şi SP 6.puncte auriculară: Plămân. F 2. VS 6.4. •cu insomnie: VG 20. VB 34. V 43 5.1. Suprarenal.Tratament 1.5. V 23 2. puncte suplimentare: S 36. puls slab şi profund) b. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20.Constipaţia a. SP 15. Diareea cronică indusă de 1. puncte principale: SP 6. V 20. puncte auriculare: Shenmen. Bolile digestive 5. Subcortex. Tratament 1. VB 30. V 21. puncte principale: VG 20. F 3. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. C 7 * cu distensie abdominală: S 25. P 7. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. R 16.2. frisonete abdominale sau în extremităţi. limba palidă.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. S 36. puls rapid. F 14 2.4. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. R 7. VG 20.Hipertensiunea arteriala esenţială 1. V 20 5. Cord. absenţa setei. puncte principale: S 25. S 36. P 9. S 28 si S 29 stang. SP 9.2. Plămân. puncte suplimentare: S 36. VC 12. C 7. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. S 42 3.Diareea a. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. F 3. S 44. S 25. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6. puncte suplimentare: V 40. V 20 5. SP 6. Punctul hipertensor 5. •cu balonare: VC 12 şi S 40. lasitudine. puncte suplimentare: IG 4. C 9. P 9.Ulcerul gastro-duodenal 1. C 6. S 36. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20.

4.6. Splină. Zona senzomotorie a psihicului 5.7. V 23. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36. S 21. R 7. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. C 7.2. EM 6. VC 6. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. Rinichi 5.Boala ticurilor 50 .Retenţia de urină 1. V 40. VC 2. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. SP 9. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. SP 6.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. VG 3 2. puncte auxiliare: Shenmen. Splină 5.6. puncte principale: V 23. S 29. puncte suplimentare: VG 26.craniopunctura: Zona motorie. S 36.6. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. S 36 5. •cu teamă: R 4. R 11. Shenmen. VS 6 2. R 6. VC 4.1.Ennrezisul 1. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. R 2. SP 9. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. Diafragm. F 3 3. Shenmen 5. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. puncte auriculare: Stomac.puncte suplimentare: S 36. R 36. F 2. SP 6. Subcortex 5. R 3 3. V 25. VB 34. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. V 40.6. V 28 2.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. EM 9 2.7. Rinichi. Bolile aparatului urinar 5. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. •cu nod în gât: VC 21. Zona senzitivă. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC).Sughiţul 1.moxă pe V 32 5. SP 6. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R). V 28 3. Rinichi. Shenmen. puncte secundare: F 1. VC 3. Secreţie internă. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. SP 9. puncte principale: V 23. puncte auriculare: Simpatic. VC 3.3. V 25 2. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2. R 3.7. VG 20. R 3. puncte principale: S 36. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5. VB 34.1. puncte secundare: SP 6. puncte principale: VC 4. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12. VC 2.5. Vezică. moxa pe: VC 4. VC 22. Simpatic.Nevroza astenică 1. Bolile psihice 5. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. Subcortex 5. VC 6 3.Incontenenţa urinară 1. •cu indecizie: R 1. puncte auriculare: Vezică. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. Subcortex. VC 12. SP 6. puncte auriculare: Shenmen. VC 4. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. V 17. S 3. puncte suplimentare: VC 3. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. puncte principale: VS 6.2. SP 17. V 32. SP 19 3. EM 8.

-în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2.7. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36.8. P 7 5. pentru „Căldura Splinei” (la 1. SP 8. EM 7. Cord.S1. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). V 15-D (asentimentul C).5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. IG 4.VB1. Stomac. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b.puncte auriculare: Ochi. Shenmen 5.8. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang). Subcortex. Tradiţional 1. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai). puncte utile: VS 6. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. Subcortex. EM 6 2.IG11 3.1. 6. V 21. balonare abdominală): V 20 şi S 36. Frunte. Fotofobia 1. puncte secundare: S 36. Cord. S 36.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. VB 20.Sindrom premenstrual 1. 9.8. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree.Insomnia 1. C 7. S 36.F3. V 47 2. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3. EM 6 2. puncte auriculare: Shenmen. Pancreas. puncte auriculare: Shenmen.9. V 20.EM4. puncte principale:V1. V 62. puncte principale: VS 6. 3. 10.10. Vezică biliară. Ochi (în ticul ochilor). 8. V 27. VC 12.Diabet zaharat a. VS 6 (punct tranchilizant important).IG4. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. puncte auriculare: Ficat.EM1 2. VB 34. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13. . VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). puncte principale: V 11. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. puncte suplimentare:V2. (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). 4.3. Splină 5. VC 12. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4.3. Zona faciomandientară (în ticurile feţei). VG 20. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25.VB14.EM7. 2. Creier. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. 11. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9.8.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1. IG 4 3.VB37.3. puncte principale: F 3. VS 6 (cu actiune psihica) 2. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). punct extraordinar al Pancreas. VC 6. 7.1.8. SP 6. •cu dismenoree: VC 6 5. puncte suplimentare: C 7.Anorexia nervoasă 1. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2. Shenmen 5. V 20. V 17. Ochi 1 si 2.2. Boli ORL 51 . Simpatic. Boli oftalmologice 5. SP 6.9.S2. Bolile endocrino-metabolice 5.

IG4.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6. Secretie endocrina. Uter 5.sinuzite maxilare: IG19.V23. puncte suplimentare: VG20.pentru dintii inferiori: TF8.VG20.IG4 5. Ureche interna.4.VC12 3.in algii care insotesc ciclul: R6. folosindu-se ace fine .VG20 .S36.S45.puncte principale: IG1.P9.V7.VC15 2.EM7 2.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.VC4.V2.asociate cu spasme.Frigiditatea 1.IG4.asociate cu carii dentare: IG4.11.VG26.lipsa dorintei sexuale: VS1.3.pentru dintii superiori:IS18. Boli genitale la barbati 5.10. Simpatic.S36.absenta dorintei sexuale:VS6. puncte circumstantiale: .TF5.IG10.R6.S8 .V22 .2. Secretie interna.S8.S30 3.VG4. puncte auriculare: Shenmen.SP8.TF5 3.10. puncte principale:SP6.R7 3.F3 4. S36.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 . R6.10.V14.IG20. VB14. IG11.in algii care preced menstrele: R6. VB20.IS18.C5. Subcortex 5.C7.VS6.2.V23.Rinita alergica 1. la o adincime de 0. puncte suplimentare:VC4.EM3.R7 .asociate cu trismus: P7.astenie fizica:S36.S29.12.VC2 2. Rinichi 5. Testicol.TF17.R7 4.VG23.S3 -cu epistaxis: IG19. Sinuzitele 1.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4. puncte suplimentare: VS6. puncte circumstantiale: .V67 4.S36.EM2.TF3. IG20 2. puncte principale:IG4.TF9.VB34. puncte principale:SP6.1.TF17. F8.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral).in tulburari de ejaculare: VC2.TF5 2.IS3. Suprarenala.S45.VG3. EM1 2.S3. anxietatea.IG11.F8. puncte suplimentare: EM3.in astenia marcata:S36.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1.asocierea de factori psihici (teama.1.V7. TF20 5.VG14 5.VS7 .V12. puncte suplimentare:VC14. puncte auriculare: Organe genitale externe.TF23 . puncte circumstantiale: . V10.TF3.R3.VG20. VG25.1. puncte principale:SP6.TF21. Shenmen. VB20.VB20. puncte principale:IG19.VG14. puncte auriculare: Shenmen.VC4.S42. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19. puncte auriculare:Ovar. Shenmen.S44 3. Shenmen.S29. Secretie interna.SP5 . Boli obstetrica-ginecologie 5.V32.R3.TF2.S36.VC3 2. puncte circumstantiale: .C5. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4. puncte suplimentare: IG4.IG4.S6.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1. IG4. IG4.VG14.V17.SP6 3.10.5. puncte principale:IG4.P9.12. R6. puncte suplimentare: SP9.Dismenoreea 1.F3 3. puncte principale:P7.VG14.EM3.S36.IG15 5.5.Vertijele 1.SP2. VG14.V32.SP10. insomnia):S36.S5.11.EM2. puncte circumstantiale: . Odontalgiile 1. Frunte 5.10.V62 .V1 -sinuzita frontala: VB14.puncte suplimentare: IG11.EM6 2. Rinichi.C7. puncte circumstantiale: . puncte auriculare: Nas.11. Suprarenale 52 .F11.VB14. EM1.

VB20 2.C7. puncte tranchilizante:C7.14.F3.SP10.VS6.VB38.V40 -senil:V40 5.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5.SP6. puncte principale:VS6.F2 -vulvar:C9.V40.13.V15.VC1.1. puncte „ orificiale”: moxa pe V12. puncte principale:VG20. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.1.cu obstructie nazala: IG20 .generalizat: R2. puncte analgezice:IG4.F8.VG20 3.V13. puncte circumstantiale: . puncte auriculare: Shenmen.F3.VB8.VB26.IG4.VC17.F14.15.IS5.S30.IS18.V62 . corespunzand zonei afectate 5. puncte principale:C7.cu cefalee: EM2 .R7 2.VS6. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa. puncte principale:IG11.P11 3.2.S8.14.F3. P7. Boli de piele 5. singerare V40 si P5 2.14.TF5. puncte suplimentare:V12.Pruritul a.Herpes Zoster 1.R7.V40.V40. puncte circumstantiale nocturne: V15.S36. puncte principale:IG4. Pentru forma Yang (prurit diurn. Boli infectioase 5.IG11.EM6.2. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5. puncte circumstantiale: .SP6 53 .VC2 -violent:F5 .cu absenta transpiratiei:R7 . puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3. Subcortex.VS4.VC6 5.C7.IG11. violent.R6 -ocular:VB37.P10. puncte circumstantiale: .herpes zoster oftalmicus: VG20.VC3.VG20.anal: C9.R2.V13.VG16.SP10.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.Urticaria si edemul angioneurotic 1.S36 5. puncte suplimentare:F8.VG14 4. Pentru forma Yin (prurit nocturn. continuu): 1.SP9. puncte circumstantiale: .3.in alergii medicamentoase: EM6.IS19 .IG11 3.herpes zoster intercostal: P1. Transpiratia excesiva 1.VG14 3.5.13.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1. intermitent):TF5 b.13.VC1.S18.TF23.VB14. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.S13.S44 2.V60 2.VB20. suparator.SP6.14.VG14.

ANEXA 54 .

55 .

Bucureşti 1995.BIBLIOGRAFIE 1. Răuţ C... Editura Medicală. Editura Orizonturi Universitare . Staicu M. 1976 Caba M. Timişoara 2002 11. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. C.. Gheorghiu N. Editura Cartimex. 6.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. 1982 Brătilă Fl.. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . Bucureşti 1988. Editura Medicală. Editura Litera.T. 2. Bucureşti 2001 10. 1994 Constantin D-tru. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”.. Bucureşti 1993. :”Practici diverse în acupunctură”. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Dragomirescu Cr.... Guillaume Madeleine J. Jupâneanţ C. Editura Academiei Române.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”. Bucureşti. 1974 7. Bucureşti. 4. Editura RAI. Editura Omegapres. Bucureşti.. Dumitraşcu V. Ionescu-Tîrgovişte C. Ionescu-Tîrgovişte C.N. Editura Paco. Bucureşti. 1995 Caba M.-C. Bucureşti. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. Moldovan C.. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. De Tymowski J. 5. Bucureşti. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”..:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”. Pătru Reghina.T.Berger S..Bărbulescu P. 56 . 1992 8. 9. 3.

PROGRAME TERAPEUTICE – pag. 11 1.3. 11 1. TERAPEUTICA– pag. Limitele acupuncturii – pag. 34 3. 2 1.3.43 ANEXA-pag. 2 1. Cele 8 reguli– pag.2. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag. 26 2.3.3. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. 39 4. 34 3. Patologia organelor şi viscerelor-pag.1. NOTIUNI DE BAZĂ – pag.2. 54 CUPRINS– pag.1. Energia – pag. Căile energiei şi punctele chineze– pag. 42 5. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag.CUPRINS 1. Examneul clinic – pag. Generalităţi– pag.3.2. Indicaţii– pag. 22 2.1. 40 4. Punctele– pag. 32 2.2.1. 41 4. 26 2.33 3.2. Patologia energetica– pag. 9 1. 40 4.3. Anestezia prin acupunctura– pag.1. 34 3.52 BIBLIOGRAFIE– pag. Tehnica– pag. 55 57 . Căile– pag.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful