UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

. -splina.. " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit.. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. îşi păstrează caracteristicile. care..O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud.. şi vezica va ameninţa intestinul subţire. apa stinge focul. -inima.. În cadrul sezoanelor. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing). pe care o găsim etichetată. de asemenea după Nei Jing.. funcţionarea intestinului subţire. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat . Care domină vara.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri.. pământul produce metalul minereu.. deci. 2. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului.. Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul. • 4 sezoane formează un an (360 zile).. Care domină toamna... -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima.... Încât fiecare domină un altul. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare.. şi stomacul cea a intestinului gros. este " . deci. aşa cum focul topeşte metalul. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii.. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului.O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului. Vest şi Centrul. aşa cum apa stinge focul. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii. Tae Yang. -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul. supuse unor legi precise. lemnul acoperă pământul. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin. Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. Astfel.. Jue Yin. Iată legea de dominare între cele 5 elemente. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. În Nei Jing (cap.. devin operatorii reţelei. 6 . reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). în texte.. deşi supuse unor variaţii de intensitate.... -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului. prin 2 cicluri: 1.. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire. Există.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului...... şi stomacul va ameninţa vezica. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing).. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. în care lemnul produce focul. în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii.. 5 direcţii. -plămânii cea a rinichilor.. şi intestinul subţire cea a stomacului. 9) găsim : " Există... Nord.. Est.. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros. în aşa fel încât submultiplii anului. le ordonează. pământul absoarbe apa. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central.. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor. cea a splinei şi pancreasului. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). Yang Ming şi Shao Yang. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. Aceste 5 influxuri se mişcă. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros.. acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”. focul stimulează pământul.. iar cele 5 dinamisme sau mişcări. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare. metalul taie lemnul.. şi vezica biliară va ameninţa stomacul. Care domină iarna.. . Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen. • 3 climate formează un Qi (15 zile) . 5 dinamisme. lemnului. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori. şi apa.. Shao Yin. Care domină primăvara. şi intestinul gros cea a vezicii... cea a plămânilor. simbolizate prin cele 5 elemente. pe care energia Pământului este ordonată. conform simbolului Dao..

baza fiziologiei acupuncturale chineze. ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang).Dacă unim. repaosului şi nordului. culminaţia solară. În organismul uman. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări.. estul cu vestul. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei. Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. apusul. toamnei şi vestului. -pământ – în sfârşit. integrate organelor anatomice. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. Pentru antici. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. referinţă generală conţinând toate elementele. axa orizontală este axa echinoxurilor.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta.-în sfârşit. Toate acestea le regăsim în Om.. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn . va fi Pământul. sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor. un al cincilea dinamism pur de necesitate. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). dar distincte conceptual. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. • 7 .. iernii. noaptea. amiezii şi sudului. fiecare. pe plan nictemeral şi sezonier. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. printr-o linie verticală nordul cu sudul. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii..

iar solul produce prin 5 " . care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. • pulsurile radiale au 3 nivele (police.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. în acelaşi timp. 8. cele 5 dinamisme interne. o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. Ying. în dreptul punctelor de acupunctură P7. opunând celor 6 energii externe. la nivelul pulsurilor radiale. În concluzie. care sunt situate. percepută ca bioritm. cu valenţe negentropice. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. la membre. Jing proximal. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. Shu-Yuann. Ying. picior). deloc întâmplător.P8 şi P9. barieră. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . Yuann. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. care este suveranul). lojele energetice fiind interconectate şi. Shu. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . sub influenţele integratoare ale Cosmosului. He . nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. Pe traiectele meridianelor principale. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. între împărat şi popor. 11 ). deci. 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard.5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. pe traiectul meridianului Plămânului. 9 ) şi 2 puncte (P10.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. În figura următoare. constituind nivelul Central sau nivelul Om . între energiile externe şi organele energetice. He . între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. considerate rezonante la energiile externe.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . iar cel de al doilea ministrul.Se remarcă. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. încă. cu poziţia următoare: . 8. Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. conform simbolisticii extrem-orientale. numite generic Shu antice. asigură corespondenţa între 6 şi 5.Aparent. sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. Stăpânul Cordului . primul fiind suveranul. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. Jing proximal.

Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. De unde. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive.T’chi apare ca simbol al forţei. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. uscăciunea. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi). nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. 1. simbol al hranei venind din pământ. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. desincronizate. Energia care se găseşte sus este energia cerului. sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. Dar.T’chi). superficiale. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. după legile pe care le cunoaştem. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. pentru că fenomenul este anormal. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor.Energia omului. numită Oe (Wei. ele intercalează. umiditatea. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. 9 . reacţii pe care le putem apropia. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. de răspunsul eşalonat. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. numită energie Yong (Yong T’chi). 2. în fiziologia occidentală. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. dar este. care circulă în carne. defensive. în muşchi. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive.Conceptul acestei energii. frigul. o nouă particularitate a energiei. apoi în organe. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. cea care se găseşte jos este energia Pământului. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient.2. căldura. atunci când aceste energii sunt dereglate. focul.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez. dar aceste energii nu sunt stabile. Yin sau Yang. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. bază a acupuncturii. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. Când agresiunea se prelungeşte.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. ele vor deveni nocive. legea celor Cinci Elemente. în aponevroze. dinamismul său. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. în meridiane. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original. de asemenea.

imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. psiho-informaţională) b. să restabilim echilibrul rupt. Energii de întreţinere (dobândite) 1. Shen Qi (energia psihică. din contră. energia structurată) Figura 7 10 . pentru vindecare. Zong Qi (energia ancestrală) 2.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. omul se apără. în momentul acestor manifestări. Wei Qi (energia de apărare. defensivă) 3. Xue (Sângele. trofică) 2. Ying Qi (energia nutritivă. de la caz la caz. cursul energiei rămâne regulat. boala nu apare. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. Va trebui. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. Clasificarea energiilor organismului a. asupra punctelor determinate de circuitul său. Energii fundamentale (înăscute. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c.

în tot corpul omenesc. ele fiind decelabile palpatoric. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. pe de altă parte. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. În ele circulă. fluvii. pârâuri. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. pârâiaşe. Generic. după cum am văzut. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură. Căile energiei şi punctele chineze 1. râuri.Figura 8 1. George S. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice.La persoanele hipersensibile.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. 3. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. descriind-o ca un curent electric. în contrast. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta.Dacă un organ este afectat. pag. pe o anumită zonă a corpului. tot aşa şi energia vitală prezentă. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat.” 11 . persoanele obişnuite să se analizeze. această înşiruire este dureroasă la palpare.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. între ele însele.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. denumite. Apropo de vitalitatea organismului. la rândul lor. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală.3. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor. Într-adevăr. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. pe de o parte. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. meridianul respectiv devine dureros. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea. lacuri.I. În To Tchang (vol. 2. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . un curent de căldură sau chiar de răceală.1. 4.3. în succesiune.

către diferitele părţi ale corpului şi. meridianele Fo Lo. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. sau altfel spus.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. plasă. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. care are sensurile: reţea ordonată. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. Sun Lo. creer. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. arteră. este Jing. spre care converg sinuozităţi. în special. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. bilă) . Ren Mai (Vasul Concepţie) 3. În număr de douăsprezece. plasă are valenţe de constrângere întro ordine. Dai Mai (Meridianul Centură) 4.TF. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă.IS-V-R. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. de control central): acţiune neurală d. Termenul de reţea.Meridianele principale sau „King”. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. ca nişte fluvii. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. canal. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. măduvă-sistem hematopoetic. constituind energia interstiţială (intermediară. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). unde Mai reprezintă vas. reţea de vase. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. cordon.VS. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. Meridianele secundare a. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. unde aceasta este depozitată. de rezervă) 1. 12 . Meridianele Distincte (divergente. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2.

meridianele care au drept corespondent cinci organe. sunt:meridiane de ficat. orarul său energetic determinat. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil.meridianele corespunzând celor cinci viscere. şi corespunde unui organ. inimă.şi pancreas. şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. fiind ca şi acestea de natură Yin. vezică. fiin ca şi acestea de natură Yang. rinichi. formând un sistema de circulaţie închis. de natură Yin. intestin gros. sunt meridianele: stomac. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . ele parcurg capul.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). . când pe partea posterioară.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. Fiecare prezintă traiectul său propriu. splină. plămâni. sexualitate. . trunchiul. .meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). vezcă biliară. 13 . intestin subţire. abdomenul şi membrele. când pe partea anterioară a corpului.

În acelaşi timp. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară.P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11). la marginea externă a tibiei. din patru în patru ore. până în regiunea inghinală (punctul S30). Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. b). -urmează marginea superior-externă a degetului. manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. în rezumat. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). astfel. punctele SP ): 14 - . apoi. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. ca în ciclul celor Cinci Elemente.P8. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. Meridianul „Yin” al splinei şi splină. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). Astfel. „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. dar într-o ordine diferită. în cursul vieţii embrionare. a). Meridianul „Yin” al plămânului. şi aici. apoi să coboare pe coapsă. Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. criza de astm din zori. sistemelor şi aparatelor senzoriale. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii.1: P 1. trasând. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). energia. care. În acelaşi timp. coboară trecând prin mamelon (punctul S17). trahee. pentru ca. în afara colţurilor gurii (punctul S7). supusă legii alternanţei universale. c). Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. de partea degetului mic (punctul IG1). ea suportă. Din acest moment. De-abia în momentul naşterii. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). d). de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară.. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. ea suportă. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă.

8. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21). O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. în pancreas şi stomac la dreapta. 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20). apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare. parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează.7. Figura 10 15 . înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină). lateral (punctele SP 14. urcă în gât şi ajunge la baza limbii.

care îi urmează. şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. întâlnind plămânul. din cuta făcută de cot (punctul C3). la obraz. 12. f). Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. apoi de-a lungul feţei interne a braţului.Figura 11 e). la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. 16 . Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii. ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează.

Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). 4. 17 . apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. h). vasul director în punctul 14. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale.Figura 12 g). la încă două laturi de deget de linia mediană. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. în mijlocul plantei piciorului. pentru a coborî vertical. în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. apoi la vezică. după ce a atins un vas secundar meridian. la pubis (punctul R 11). între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21).

Figura 13 i). în scobitura inferioară TF 23). Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. 19. merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. 18. Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. j). Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. în scobitura superioară (punctul TF 23). Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. 18 .

ceafa (punct VB 20). apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. 6.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. Figura 15 l). 7) 19 . Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5.Figura 14 k). de la gambă (punct VB 37. de la genunchi (punct VB 34). Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr.

Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. deci. trebuie să subliniem că. Atunci reîncepe revoluţia. pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. la frunte. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. trimite un vas care urcă la gât. Yang la faţă.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12). Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. Yang-Yin la nivelul picioarelor. la ochi. astfel. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. încă. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. 20 . merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. în acelaşi timp. -În sfârşit. Sensul variaţiei specifice nu este. -Pe de altă parte. Yin la torace. în revoluţia sa. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. se încrucişează cu ramura externă a pubisului.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate.

pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. VS6. TF5→VS7. singure cunoscute în Europa mult timp. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. IS7. R4→V64. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. intră în raport cu toate celelalte Lo. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. VB37→F3. • VS6→TF4. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. răspândită în piele.Figura 16 2. Meridianele secundare. extremităţi. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. în sfârşit. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. fac obiectul studiilor celor mai precise. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. IG6. Nepătrunzând deloc în profunzime. Topografia lor dă de gândit. Vasele Lo sau Lo Bie . sau pe masivul facial sau pe craniu. dar le ating într-un mod mai puţin profund. tendoane şi muşchi. TF5. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. deci: • P7→IG4. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. c). şi noi le vom descrie cu acestea. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. ceafă şi craniu. V58→R3. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. pe de altă parte. F5. VB37. Căi de unire cu traiecte lungi. Meridianele tendino-musculare. SP4. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. • SP4→S42. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. către masivul facial. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. de altfel. vase. în mare parte. R4. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. şold – genunchi. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. S40. şi. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. Ele urcă apoi către gât. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). abdomen. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. care se desprinde din punctul SP 21 şi. între reţeaua astfel constituită. C5. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. IG6→P2. ca şi precedentele. două aparţin nu unor meridiane principale. V58. Alături de meridianele principale. torace. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. fiziologia energetică. IS7→C7. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. pe de altă parte. foarte lungi. S40→SP3. b). pentru că prin inermediul lor. 21 . C5→IS4. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. Traiectele lor respective sunt. mereu acelaşi: punctul Yin.

VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. pe de altă parte. aceste meridiane sunt evident. cap şi craniu. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). ca şi Tou-Mo. Yang –Kèo. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. prezintă 27 puncte proprii.Yin-Kèo. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . tocmai înaintea vârfului coccisului. acestea sunt: Tchong-Mo. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. Tae-Mo. El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. apoi. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. între punctele R11-R27. născut de asemenea din rinichiul Yang. Punctul său cheie este punctul IS 3. El urmează apoi. pentru a urma. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. Punctul său cheie este punctul SP 4. Punctul său cheie este punctul P 7. d). Yin-O é. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. către gât şi gură. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). după traiectul său intern. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. el se detaşează de punctul VG 1. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. prin epidermă. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. Yang-Oé. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). Figura 17 22 . drumuri de penetraţie a energiei perverse. Numele lor explică funcţia lor. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. incorporează parcursul său meridianului rinichiului. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. Jen-Mo. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang.Prin topografia lor superficială. trimite ramuri către ceafă. „a domina”. pe de altă parte. dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. către membrele inferioare. Din el se desprind importante ramificaţii. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. bilateral.

de la care energia este stabilizată. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. fie în mod spontan. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. 15. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. I. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. 17. după cum am spus. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. Unele. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. 1. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. toamnă. pentru meridianele Yang: foc şi vară. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. el are un traiect segmentar. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. 29-IG.Acţiunea de comandă directă a energiei. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). în această „scară de raporturi”. care tocmai se naşte. 8. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex. deci. sau vasul centură. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). 9. 14. E 4. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. 21-VG 15. 3. 1. meridian secundar al meridianului vezicii. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). segmentul de origine al meridianelor Yin). în regiuni elective câteodată apropiate. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. E19.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. 15-VB. 10-TR. şi Yin-Keo. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. punct de schimb de polaritate şi energie. exceptând meridianul vezicii biliare. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). Este un vas secundar al meridianului vezicii. nu posedă decât una din ele. punctul său cheie este punctul VB 41. primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. VB 29. IG15. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). pentru a se termina în V1. corespondenţă: metal. de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. ele au. În număr de 800. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. 59. într-adevăr. pentru a se termina în punctul VB 13. 19. care începe în punctul V 63 trece în V 61. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. corespondenţă: lemn. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină.2. acestea sunt: a). regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. 12. însă. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. 16. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. El ia naştere în punctul său nr. Existenţa lor este de netăgăduit. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. 16-VB 20. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). că ei răspund la dezechilibre tip. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. urcă vertical prin punctele R 6.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1.3. 23 . după cum o sugerează Cazis. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. fluxul energetic abordează. -Yang-Keo. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. Punctul său cheie este punctul TF 5. primăvară. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc. fie la presiune. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. V 1 pentru a se termina în VB 20. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă.-Tae-Mo. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62.

distonii vasculare. se găsesc la cot şi genunchi 2. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. rol în homeostazia energetică .pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. “Cea ce iese”) 1. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. Shu (Yu. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. rol . rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. Transport. diskinezii e. cu încetinirea energiei . Jing distal (Tsing. se găsesc la extremităţile degetelor 2. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. “Cea ce intră”) 1. “Cea ce trece”) 1. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. Debarcare. Pârâu. 24 . se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. Ying (Yong. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . Jing distal (King.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. “Cea ce umple”) 1. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. “Cea ce circulă”) 1. Îmbarcare. Vas.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. Râu. Fluviu.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. sunt puncte . reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. Yuan 1. Puţ. Unire. He (Ho.

ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte. pancreasului (la dreapta) . 2. aceste puncte sunt: .De exemplu.V 23: punct Yu al rinichiului . dacă sunt indicate.V 15: punct yu al inimii .P 1: punct Mo al pământului. deci. Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin. punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu.Punctele Lo sau puncte de trecere .F 13: punct Mo al splinei (la stânga).V 13: punct Yu al plămânului . Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King.Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care.Tabloul punctelor antice 2. 3.V 22: punct Yu al triplului încălzitor . eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali. sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare. situîndu-se pe torace sau abdomen. VG 1.V 27: punct Yu al intestinului subţire . P 7.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. 1. pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing. meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu.V 14: punct Yu al stăpânului inimii . pe ramura internă a vezicii. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces. puncte.V 18: punct Yu al ficatului . punctele Yin: VS 6.VC 3: punct Mo al vezicii . Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic.V 28: punct Yu al vezicii B).F 14: punct Mo al ficatului .aceste fiind: 1. Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită . Acestea sunt: .Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care. În afara traiectului meridianelor: 1.V 21: punct Yu al stomacului . vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament.VB 25: punct Mo al rinichiului . ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang.V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .V 25: punct Yu al intestinului gros . VC 1. fie între punctele King şi Ho. b).V 19: punct Yu al vezicii biliare . 25 .VC 4: punct Mo al intestinului subţire .VC 14: punct Mo al inimii .Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului.S 25: punct Mo al intestinului gros .VC 12: punct Mo al stomacului .Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care. foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice. punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct. sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia. punctele Yang: TF 5.VB 24: punct Mo al vezicii biliare .

dentare: puncte: IG12.ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 .ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 .ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 . 15.la membrul superior: puncte: IG4. Ig 3. 4. V 62.ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 . puncte guvernând capul şi gâtul.Punctele Lo de grup care echilibreză. legate de o maladie.dorsale: punct: V 54 . sânge.lombare: punct: V 54 . P 7. articulaţii.Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 . VC 12. Punctele de simptome. 1.ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 .ale nervilor: punct: V 60 . IG4. IG11 b). puncte Yin: MC 3. abdomenul. 26 . cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. puncte Yang: TR 8. complementară acţiunii energetice.Anumite localizări: .2. pentru meridianele Yang: TR 5. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm.Ele interesează anumite afecţiuni: . 3. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17. VG 13 şi 19. RP 6.la membrul inferior: punct: V 52 . IG3.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 .Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. la fiecare din membre. S 2 . de un anumit sindrom.ale muşchilor: punct: VB 34 . Acţiunea simptomatică a punctelor. IG4.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2. VB 39. R 6. P 7 .ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 .ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 . VB 41. o funcţie. energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare. F 13. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare. MC 6. faţa. artere şi vene. regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă. Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23.ale nutriţiei: punct: S 30 .ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 . prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”. o regiune a corpului : muşchi.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 .ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 .cervicale: puncte: IG 3. este asigurată de către: a). de un anumit simptom. oase. 17.

1.V60 VG14 V10 Ochi IS6.V7 IG20.R6 V10 VC23.TF17. Figura 19 Tabel 7 27 .Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) . Ting ( a asculta).S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40. (vezi anexa-pag. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.Examenul clinic 2.IS17 Piept VS6.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina). a palpa pulsurile.F8.1.1.IG11 Leşin VG26.S36 F13.S6 Ureche TF3. dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.VB8 Ceafă IS3.) 2.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6. VB20 TaiYang(EM). cunoscând toate aceste date.F2 VB16 V1.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6.VB43 VB20 VB2. Wen (a interoga). pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental.S21.P7 VB20.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.S25 VC12 Abdomen inferior SP6. VB41. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise.V2 Nas P7.IS19 Gât P10.S3 Gură şi obraz IG4.S45 VG223.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4. ca în orice medicină.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.S41 IS8 S4.F3.IS3 V32 V23. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.F8.Mai întâi.

Figura 20 Tabel 8 28 .

Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. frig sunt Yin. care este palid. predispus la oboseală. 3. frigul şi vidul în Yin. opusul său. 29 . al interiorului şi al exteriorului. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. 2. Figura 21 1. a).1. interiorul. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. o alergie. 4. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa.2.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang .Vidul şi plenitudinea sunt. o stare de retenţie sau de stagnare. al golului şi al plinului. care detestă compania şi zgomotul. al frigului şi al căldurii. care are tendinţă la insomnii. din contră. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. evocă starea lor yang şi. Rubor. cardiovascular. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. gârbovit. nervos. vorbeşte puţin. paloare. este marca bolii. la spasme. este un bolnav Yang. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. friguros. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. respirator.Deja pentru primele. vorbăreţ. o evoluţie acută. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. la contracţii. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. în sfârşit. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin.2. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional. căruia îi e cald şi caută răcoarea. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. care este agitat. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru. calor sunt Yang. genital sau urinar. Bolnavii care prezintă un exces de energie. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. extravertit.

FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig.Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. dacă energia perversă este în plenitudine. transpiraţie limbii roşii 30 . albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza. impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. lipsa aversiunii varful şi la vânt. frig. febră. INTERIOR. cu degenerescenţă şi atrofie. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . uşoară marginile sete. lipsa transpiraţiei depozit subţire. Într-adevăr. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid).Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. durere în întregul corp.

ca inşirat pe sfoară. urina roşuînchis. astenie. slab Scaune urât mirositoare. cu teamă.Sindromul de interior .spinos. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă.frig Picioare si corp reci. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. puţine. abundentă sau puţină. logoree. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. picioare reci. ascuns. limbă albă. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. întunecat umed. lasitudine buze uscate. profuză. apetit. febră şi prefetinţa pentru frig. astmatică. gura limba roşie agitat şi rapid uscată.rapidă. vorbire înceată. şi strâns în pat. urina dorinţa de a bea. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. uscat.febră pe cu puţin superficial piept. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . lipsa setei. scaune moi. fără polidipsie sau extremă anorexie. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. întunecată. urina galben-închis Sindromul Exces . durere abdominală agravată la presiune. manie. limba roşie puls rapid şi emaciere. alunecos Vorbeşte încet. dureros. respiraţie asmatică depozit lingual alb. galben iritabilitate. puls adânc. picioare reci. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. urina clară. calm. arţăgos. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . în scăzut. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. agravat la presiune. constipaţie. depozit lingual galben. delir. astenie. depozit gura uscată. spirit redus. febră. oboseală. dorinţă de cu depozit băuturi reci. caldură pernicioase şi ură mentală. palme şi tălpi. puls adânc. depozit puls rapid. gura uscată. urină puţină roşu-întunecat profuză. scaune uscate Transpiraţii nocturne. este capricios transpiră. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. lucios şi gros. apoase. crăpat. respiraţie scurtă. corpul greu Faţa roşie. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. confuzie lingual alunecos.frig Teama de frig. flegma profuză. Constipaţie. ţipă. scaune uscate sau urât mirositoare.

tot ceea ce este întârziat este Yin. trei pulsuri la braţe.2.1. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. inexistente. în profunzime: splină şi pancreas . dar.la picior: element foc ministru. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. reiese marele interes despre pulsologie.la picior: element apă. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. la suprafaţă: intestinul gros. Există. ca. răspunzătoare de boli sau de sindroame.la barieră: element pământ. în profunzime: plămânul . fini observatori. între stiloida radială şi încheietura mâinii. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. 3. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. Tot ceea ce este înaintat este Yang. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. pulsul cel mai slab). la suprafaţă: stomacul.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. focul ministru Yin. deci. Chinezii. de altfel. la suprafaţă: intestin subţire. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. 4. în profunzime: inimă . ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. deci. Din toate aceste consideraţii.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. de orarul influxului energetic. au fost alese.la degetul mare: element metal. Totuşi. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. Omul şi Pământul. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. în profunzime: ficat . la suprafaţă: vezică biliară. rapide.Hr.3. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. încheietura mâinii drepte.la degetul mare: element foc prinţ. Pe de altă parte. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. 3º în sfârşit. „soţie”. 32 . întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. trei pulsuri la picioare. Aceasta dă. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. Pulsul de la stânga este.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. bariera. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng.la barieră: element lemn.Pulsurile sunt extrem de slabe. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor. trei pulsuri la cap. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. din păcate. amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. au observat asta. în profunzime: stăpân al inimii. PROFUND>SUPERFICIAL. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. Palpând corpul. la suprafaţă: triplu încălzitor. 2. de asemenea. Antomic vorbind. numai cu 500 de ani î. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: .Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. dure. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. deci: -la gutiera radială stângă: . Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. la suprafaţă: vezică.

fiecare element corespunde unui gust dat.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. Tabel 11 2. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă.2. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. ale căldurii. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. mai puţin de cealaltă parte. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. Se disting bolile vântului. bolnavul care detestă zahărul.Bolile de origine internă. îşi diminuează presiunea. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. 1. mai uşor de tratat. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. realizând idealul medicului chinez. Dacă se produce o tulburare. în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere.Fu-ul. de caracter Yin. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. bolile de origine internă. a). are o plenitudine a splinei. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. 2. o funcţie devenind preponderentă. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente.Bolile de origine psihică se repartizează. ele sunt relativ benigne. intră în domeniul gustului. grijă Tristeţe 33 . ceea ce este prea mult într-o parte.Bolile de origine alimnetară.Pe de altă parte. funcţia cuplată este „în vid”. perceptând pulsul Chu. de distrugere. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. implicit. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. Noi ştim că. .Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. după ce au întrerupt unda sangvină. de asemenea. ale umidităţii şi ale frigului. este. de exemplu. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . un dezechilibru. deoarece energia este una. de caracter Yang. „în plenitudine”. în meridianele tendino-musculare.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă.

durerile lor nevralgice şi articulare. angine. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. incluzănd şi degetele ( de la picioare. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. împreună cu viscerele sale: vezica. etc). organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. emotivitatea. şi joacă un mare rol în laringite. cu toate rigidităţile. bineînţeles). dar care se va studia. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici.Rinichiul reprezintă. dureri oculare. stările depresive. contractările şi crampele. cu tulburările cutanate. este vorba de rinichiul Yin care posedă. pentru chinezi. dorsale. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. cefalee. cu tot ceea ce este durere. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. În afară de această patologie viscerală specială. cu sau fără ameţeli. de la cefaleele frontale şi occipitale. braţele. în sfârşit. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. cu tot masivul facial anterior. cu vocea. cu hemoragile. sinuzite. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. lombo-sacrale. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. proasta dispoziţie. preocupările. pe de o parte. meridian de epurare. umerii. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. palpitaţiile. mai întinsă. cu gâtul. de fapt. faringite. De altfel. durerile cervicale. amigdalite.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. organul de filtrare şi. pe de altă parte. cu mirosul. anosmie. rinite. el comandă astenia şi oboseala. în afara metodei noastre calsice.3. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. contractările în general. 2. pe de o parte. cu parezele membrelor. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 .Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). de asemenea. încă. el provoacă nu o plenitudine. până la cele ale membrelor inferioare. 2. este în relaţie. în acelaşi timp. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. cu diabetul. producând un blocaj. pe de altă parte. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. unghii. pe de altă parete. el atinge memoria. pe plan psihic.

4. tremurul extremităţilor.sau masculin. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. spun chinezii. aerocolie şi constipaţie. glicogenică. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. torticolisul. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. viscera sa cuplată: intestinul subţire. fie Yang.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte. cefaleele cu îngreunarea capului.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. palpitaţiile. cu acuitatea vizuală. tendinţă. regularea fluxului menstrual. spasme arteriale. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. de altfel. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. inapetenţa cu aerogastrie. -partea superioară: . 3.Stăpânul inimii – sexualitatea. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. lâncezeala intelectuală. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. cu mirosurile urâte ale corpului. tendinţa spre mânie. fie Yin. rinitele şi anginele. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. pe plan psiho-intelectual. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. dispersia termenului aflat în exces). insomnia. între altele: cefaleele frontale. antitoxică. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. surditatea. instabilităţii. el dă tonus şi curaj. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . dorinţei de izolare. îngrijorării. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. durerile de braţe. indigestiile severe. nevralgiil membrlor inferioare. dar. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. conjunctivitele. frilozitatea. bronşitele şi gripa. suditatea. ameţelile. torticolisul. termo-reglarea. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. gastritele cronice . şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. prin ramura stângă a meridianului. amigdalitele. de degete. durerile constrictive toracice. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. 5. crampe. adesea. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală.Caz de dezordini energetice pure. este în relaţie cu sexualitatea.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. pe linia cercetării meridianelor interesate. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. agravarea bolilor prin umuditate. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). Cuplul acesor meridiane atinge. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. mania persecuţiei. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. obstrucţia nazală.pancreasul: în funcţia splină. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile. cea evacuatoare a bilei. căci „face să digere grijile”. b). paralel. de încheietura mâinii.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. . care domină. În sfârşit.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13.TERAPEUTICA 3. zumzetul din urechi. de altfel. anumite afecţiuni cutanate. după cum nici.Splina. în funcţia pancreatică. modificările tensionale. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. vezica biliară. căminul mediu: digestiv. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. ureică. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. . el atinge. IG4. pe linia energetică. căminul superior: respirator şi vascular. este „meridianul sângelui”. necazurile. în plus.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. stările depresive severe. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. teama de viitor. 3. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista. 6. melancolia. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. biliară. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. conjunctivitele. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare.1.coriza. prin ramura sa dreaptă. contractările şi durerile de ceafă.Inima(cordul). fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”.O dată stabilit diagnosticul. căminul inferior: genito-urinar. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. constipaţia. a prieteniei şi a dragostei. Diagnosticul chinez. dispneele. obsesiile. P 7. Nu comportă. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. aşa cum tocmai l-am văzut. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale.

. fie între două meridiane cuplate. -partea dreaptă a corpului: . se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . şi. • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 .Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi. dacă e necesar. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. mai degrabă decât dispersia. pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . prin jocul punctelor de comandă Yu-antice. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. se va reechilibra energia. dacă este necesar. ale grupului TF 8 şi VB 39.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi. Făcând bilanţul sistemelor atinse. În acest caz reechilibrarea energetică. dacă e necesar. fie între ramuri ale aceluiaşi meridian .dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39.

15 .sân. 12 .intestin gros.membru superior.braţ. veziculă. 6 .sân.ovar sau testicol.genunchi. 10 . 20 .vezică. 21 .ureche. 16 .ceafă şi spate. 2 . 22 .lombe.intestin subţire. 23 . 14 .piept.plămân.uter. 23 .coapsă. 5 ficat.organe genitale externe. 2 . 17 . 5 . 17 .splină.Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 .picior şi degete. 3 . 7 . 22 – rotulă.cord.picior. 9 .plămân. 18 . 8 . 10 . 24 . 14 . 19 – lombe. 11 .craniu şi faţă. 6 .gât.rinichi. 16 .intestin subţire. 19 .vezicula biliară.umăr. 4 . 4 .genunchi şi gambă. 7 .craniu şi faţă.ombilic.gambă. 9 .vezica biliară. 18 . 8 . 12 .stomac.cord. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 . 20 . 15 . 11 . 13 .gât.ficat.stomac.coapsă.mână.intestin gros. Figura 26 Auriculopunctura 37 .şold şi coapsă.rinichi. 21 . 3 . 13 .splină.

11 . 2 .lombalgii. hepatită.vertex.tuse.isterie.eczeme. 9 .nerv sciatic. 38 . urticarie. 5 .redoare cervicală. 3 odontalgii. isterie.umăr.metroragii funcţionale.nas. 6 . răceli. 6 .hiperhidroză. 15 . 5 . 17 – anticonvulsivant. 12 .hipotensiune arterială. 2 . neurastenie.cefalee. 3 .1 .epilepsie. 8 . 4 migrenă. 8 . 7 .occipit. 16 . hipertensiune arterială.antipiretic.enurezis. 4 . 11 .amigdalite. 13 . 14 ficat. 7 . 12 .astenie. dureri abdominale. 9 .sughiţ. 15 cefalee.Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului.Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura .sciatică. polakiurie.ceafă. 10 odontalgii.nevroză. 13 .frunte. 14 .rinite.ulceraţii bucale. folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . insomnie. 10 .

vasul concepţie. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. dureri abdominale laterale. 39 . urticarie).SP 4: pentru Tchong-Mo. pumnului. percepute de meridianele în cauză. prin topografia sa.VS 6: pentru Yin-Oé. dermatoze . degetelor. dureri oculare. cefalee congestive. ale spatelui. ale căror atribuţii foarte bine precizate. răceală. nutriţională şi sexuală . învăţate în China. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. vasul centură. atonie digestivă . paralizii ale membrului superior. diminuarea energiei fizice şi morale . dar mai ale ale umărului. . cefalee. senzaţia de plenitudine toracică. tulburări atinice renale. lombalgii. P5: cefalee temporală posterioară. dureri periombilicale. ale cefei. cervicalgii. dureri ale cotului. P3: hipertensiune arterială. durere locală sau durere reflex la distanţă. G4: dureri de genunchi. angină. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. 2. patologie: vomă. tremurături ale degetelor.VB 41: pentru Tae-Mo. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. patologie: dorso-lombargii. boli generalizate (hipertensiune arterială. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. tulburări menstruale. P4: cefalee în vertex. leucoree. artralgii. mare a tuturor Yin. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. dureri ale umărului.IS 3: pentru Tou-Mo. redoare de ceafă. a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. G6: dureri lombare acute. dureri articulare scapulo-humerale. mare a tuturor Yang. G5: dureri de şold şi glezne. vasul central. paralizii ale membrelor inferioare. Apoi. nevralgii de trigemen). pentru începători. contractura musculaturii lombare. tuse. va fi bine. transpiraţii. aerocolită. enurezis. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă. balonarea abdomenului. în afară de aceasta. odontalgii.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare.TF 5: pentru Yang-Oé. patologie: hemoragii de orice origine. alterarea stării generale. tulburări de vedere. depresiune fizică şi mentală. dureri palmare. surditate. în poeme mici. contractări. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: . aerogastrită. dureri generalizate.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. vasul dominant. tulburări ale somnului. patologie: tulburări ale somnului. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. diaree. insomnie. practica acupuncturii.V 62: pentru Yang-Keo. sughiţ. genitale . odontalgii.P 7: pentru Yin-Mo. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. dureri toracice. vezicale. dureri ale călcâielor.tulburări circulatorii. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. patologie: dureri şi contractări în general. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie.. lombosciatică. G3: dureri mediale de genunchi. orice durere la inimă -punctele cheie Yang: .R 6: pentru Yin-Keo. G2: dureri în zona hepatică. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. anumite tulburări genitale. astm. amorţeli ale degetelor).

aduce energia Oé la suprafaţă. ca în chirurgie ori în medicină. f)Refrigerarea care constă.”. se va verifica dacă persistă. În ce priveşte acul cu folosire unică. după autori vechi. 3.54). e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). cel mai adesea. unde 90% din material este în prezent jetabil. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. ale Pământului şi ale Omului. Graţie împăratului Houang Ti.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. În prezent. Până în ultimii cinci ani. Scopul este acela de a face energia să circule. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. dar. Yang. pentru a tonifica. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. de la stânga la dreapta. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. Yin. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. din spate în faţă. inapetent. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. 1. Aceasta permite. Unele sunt chiar de tungsten. au fost utilizate acele. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur. asupra energiei. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. după această punere la punct. 2.Acele.2. g)Tonificarea. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. dacă ea este utilizată greşit. Nei-King (cap. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. Pentru tonificare. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. tonificând energia esenţială a corpului. îngheţat. Asfel se născură diferite feluri de ace. înţepând punctele su-antice. trebuie să acţionăm. încălzitorii uperior. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. 3. ea diminează energia esenţială a corpului. 3. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. Bolnavul este astenic. ea tratează febra. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. b)Vomificarea. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. de sus în jos. dreapta şi stânga. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. de exemplu.în sfârşit. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. Pentru a fi compleţi. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. antidepresiv sau cortizonic. În afară de aceasta.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. 78). flori de prun. după cum o indică numele.3. partea de sus şi partea de jos.Ele sunt. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. În anumite servicii spitaliceşti. trebuie să o facem să izbugnească”. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1.În sfârşit. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. că poporul meu. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. pe de altă parte. de asemenea. de exemplu). Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. pe care le păstrează la el după dezinfectare. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. h)Dispersia: după So-Ouen. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. adică să-i dilatăm porii pielii. eliminând pericolul de contaminare. noi utilizăm. să se evite orice contaminare. din oţel.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. tehnică vecină. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente). Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. c)Purgaţia. asupra organelor fie într-un mod direct. ace foarte scurte. balonat. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. destins.2. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. în piele şi muşchi. a împrăştia ceea ce este grupat. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. pentru a împrăştia. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. anumite edeme. bineînţeles. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg.Cele opt reguli. mijlociu şi inferior şi. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. spune el. Acestea sunt: a)Sudorificarea. poate deveni agravantă. argint. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. întârziat de către boli.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. poetic. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. a trata înseamnă a vindeca. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang.

Acupunctura. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. de asemenea.1. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. se împinge încet şi se scoate repede acul.trebuie să fie însoţită. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise. sângerarea şi. a meridianelor principale. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii. sensul masajului dau efecte diferite. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. În China. din acest punct de vedere. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. deşi. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. căci este dificil să se evite arsurile.Mai uşoară este moxa indirectă.Este.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. Acest procedeu este delicat. Scopul său este să tonifice. de la facultatea din Montpellier. b). Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. dar este vorba de aceeaşi tehnică. valoarea presiunii exersate. medicină energetică. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. de asemenea.Ritmul. rulouri de dimensiunea unei ţigări.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. în inspiraţie. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. c)Masajul chinez este foarte folosit. în mare parte se suprapun. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. cu totul aparte. 4. Această terapeutică. 2. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă).Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. în fond. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. Pentru dispersare. însă la noi. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. invers decât cele din corp. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. dr. restul corpului. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. al expiraţiei. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). fie ea uşoară. rotind de la stânga la dreapta. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. ci ele sunt încălzite sau masate. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. sub formă de ţigări de pelin. acolo unde circulă energia inimii. fiind un act chirurgical. chimionul. La 1 mai 1850. prin piele. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. masajul chinez. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura. fie prin masaje cu stiletul. de asemenea. Kao este termenul chinez. trebuie puncturat în contracurent. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. asfel. Se cunoaşte. la nivelul punctelor. se fabrică.Profesorul Rabichong. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. auriculoterapia. Avem.sensul circulaţiei energiei. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. sarea. Doctorul Paul Nogier este acela care. având proprietăţi curative. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. Nu se înţeapă punctele. se împinge încet şi se scoate repede acul. 41 . poate fi jenantă. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură.

Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. simplificarea urmărilor operatorii. 1. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. Italia şi în Austria. reechilibrarea va cere atunci mult timp.2.Elementele unei anestezii. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. când toate celelalte terapeutici au eşuat. în locurile izolate şi în caz de război. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 . aşa cum le înţelege medicul anestezist. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. facilitatea de a fi aplicată la ţară. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. Din păcate. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. diminuarea infecţiilor. Amintim caraceristicile anesteziei clasice. de unde patima pentru acupunctură. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. În sensul modern al termenului. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza. Janine Mirabel). adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. terapeutică mai naturală. În prezent. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. 4.

de exemplu. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele. Acupunctura stopează durerea. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. în stările acute şi infecţioase. de a calma bolnavul. adică să oxigeneze. În afecţiunile microbiene. Aceste noţiuni. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. din contră.Problema analgezei. ca. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. Se regăsesc aici întradevăr. Într-adevăr. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. După toate aparenţele. acupunctura .-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. etc -în sfârşit. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. căci. în stările degenerative. Plecând de la aceste date. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. De aceea. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului.Problema conştiinţei. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. a sudorii. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. a ameţelilor.3. de motivaţie. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. de a linişti. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. după toate probabilităţile. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. cancerul sau tuberculoza. în mod sigur. să practice respiraţia artificială. dacă o manevrăm în mod convenabil. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. tehnica majoră. 3. mai recent. probabil totdeauna. 2. pentru multă vreme. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. anestezia trebuie să poată „reanima”. au totuşi o importaţă extremă. să transfuzeze.Aceste sisteme inhibitorii. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. 4. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. de influenţă socio-culturală. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. Este o noţiune foarte clasică. de asemenea. pentru că într-adevăr.Neurolept-analgezia.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . Acupunctorul este capabil. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani.Este. de vitamine şi de calorii. acelea care sunt stimulate de acupunctură. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. 43 . de săruri minerale. dacă nu este neglijată complet. reanimarea cardiacă.

1. S 44. IG 11. IG 4 • puncte circumstanţiale: . VB 34. V 40. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. R 3. IS 9.5.în dureri cu iradiere în spate: VB 38. Metatars • puncte locale: EM 56.VB40. Membrului superior 1. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11. VB 34 b. VB 2.TF3. V 64. V 62. Contracturi: V62. S 7 • puncte la distanta: IG 4. S38 de aceeasi parte. TF 5. V 32. Membrului inferior 1. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3. .VN41. V 57.IG15. SP4. V 11.P7. V62 b.VS6.TF10.V40. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3. EM (Extrameridian) 28.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2. Pumn • puncte locale: IG 4.TF5. S 44. V 62. Şold • puncte locale: VB 30. Genunchi • puncte locale: S 35. ale muşchilor membrului inferior: S36. IS 11 • puncte la distanta: IG 14. SP 10. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi. VB 12.C3.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 .cu dureri în medius şi index: VS 7 c.TF5. TF 14. SP 9 • puncte la distanţă: F2.Bolile musculo-osteo-articulare 5.în dureri posterioare: TF 5 4. IS 4. P 9 • puncte la distanţă: S 44. VB41. S 31 • puncte la distanţă: S 44. Tremurături.VB30. C 7.VB41.C5. VB 41. în speţă auriculoterapia. VS 7. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: .2. V 54. Cot • puncte locale: P 5.în dureri anterioare: VS 7 . S 41. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie. VB 34.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37. IS 18. V 60. C 3. S 36. F 8. SP 11 2. VB 20. R6 c. S 34. Terapeutul acupunctor. ale muşchilor membrului superior: VS7 2.VS3 5. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5.P9. VB 41 de partea opusă.1. IG 4 44 . IS 10. Osteoartrita a. de partea opusă. V 13 . puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. F 5. ale muşchilor membrului inferior: SP3. R 6. VB 37 d. P 6 • puncte circumstanţiale .VB34. VB41. VS 5.Gleznă • puncte locale: V 60. Degete mână • puncte locale: IS 4.IS8.1. SP 3 4. Tulburări musculare a. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. Capului 1. Umăr • puncte locale: IG 15.IG11. 5.IG4. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. V60.IG4.TF10. TF 2 • puncte circumstanţiale: . VB 21.F8.VB40.IS3. EM 51.S36 e. IS 3 3. SP 6. Mialgii 1.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 . TF 3.V17 2. IG 14. VB34. VB 20.1. ale muşchilor membrului superior: IS3.TF5. Hipertonii musculare: P5.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 .IG11. Crampe 1.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 .

puncte la distanţă: IS 3. VB 34.3. V 11. Coloana lombo-sacrată 1. tonifierea Zong Qi:VC4. IG 4 • miorelaxante: VB 34. VB 41.V34. combaterea Umidităţii:VC12. S 44 3. EM 21 • puncte la distanţă: V 40.V26. V 11. V 57. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. V 32. V 32. TF 5 3. V23. IS 8. R 2. SP 15. VB 43. VB 20. Algoneurodistrofia membrului superior 1.V26 b. VG 15. R 7. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. VB25. SP 17. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. Poliartrita reumatoidă a.1. VB 37. pentru membrul inferior:VB34.V53 2.V60. EM 7 2. VC 16. puncte locale: IS 3. TF 5. VB 40. F 3. VB 34. coloana sacrată:VG1. V 23. TF 14. Torticolois 1. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. Puncte principale 1. V 23. VB 37. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2. V 11.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . punctul de reuniune al oaselor:V11 4. Nevralgia intercostală .4. VG 4.V22. V 67 f. Coloana dorsală 1. V 62.VB39 3. V 60. F 14. IS 3. R 24. IS 11.S40 5. VC 17 . VB 34. Secreţie internă 5.V23. TF 10. EM 21 . V 10. IG 4. V 58. puncte locale: VG 14.1. VB 31. IS 3. VC 15 e.5. VB 34. pentru spate: EM21 b.V52 45 . punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. V52. IG 15 2. IG 10. P 7. Lumbago • puncte cheie: IS 3. Spondilita anchilozantă a. VG 15. V 36. IS 6. coloana lombară:VG4.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40. V 43.puncte locale: VG 16. VB 38. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20.V24. V 37. puncte la distanţa: P 7. VG 25 b. V 11 (punct specializat al oaselor) d. IG 4. TF 2. IG 11. V 25. puncte circumstanţiale: . TF 10. V 23. TF5 2. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. V 11. VB 30. VC 12. C 2. VG 14.V31. SP 21. V 25. V 10. Tratament local: 1. VB 41 • puncte locale: VG 4. Leziuni degenerative ale coloanei a. C 7. IS 9.5.VG2.V51.VG2. S 44. VG 14. TF 5. V 10.algii cervicale sub C 3 : SP 4. Shenmen. V 62 2. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. V 10.1. F 3. VG 20.V28.VG3. VB 11. S 44. S 44.VG4 3.puncte la distanţă: VB 34. VB 20 2. C 3. punct cheie: TF 5. R3 2. R 33. SP 18.V27.. SP 4 • puncte locale: VG 2. VB 20. combaterea Frigului:moxă pe VG4. alte puncte: V 11. V 53→V 54 3. V40. F 3. VB 28. V 65. V 60. V 62. IG 4. VG 14. pentru membrul superior:IG11. Tratament de fond: 1. puncte de pe meridianele intereste 2. IS 9. IS 10. R 4. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. V 40. Coloana cervicală 1. C 5. S 14. VG 3. echilibrarea lojei Apă: V40. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. IG 15. V 54. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. Nevralgia cervico-brahiala 1. V 17. VB 39 3. V 18. VB 39.

VC 24.2.2. VG 14.IG14. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1.R3. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8.S33. IG 11. P 7 sau IG 4. TF 2.V11. S 8. EM 8. EM 2 4. EM 6. VB 8. S 8. VB 8. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8.Paralizia facială a frigore 1. VB 34. EM 6. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5.TF15. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. VB33. TF 5. VB 2. EM 3. EM 5.VS 26 5.V40. VB34. IG 4. TF 23. EM 5.puncte auriculare: Shenmen.2. S 36. V 58. IG 4. Zonă faciomandibulară.TF5.V50 4.Ptoza palpebrală 1. EM 9. F 8. F 2.puncte auriculare: Ochi. VG 20.2. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7. F 3. S 6. S 36. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. IG 5. TF 17 4. IS 6. V 2. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6. VB 20.puncte suplimentare: F 3. Bolile neurologice 5. coloana dorsală: VG5.IG15. VB 34 3. EM 2. Forma hipertonă (spastică) 46 .IG16. V 3. EM 2. IG 4.TF13. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. Shenmen. VG 14. VB 1. V 1.puncte auriculare: Ochi. F 8. S 36.R10 5.2. Ochi 1.Cefaleea 1. şold:VB29. F 3. C 7 3. VC 12.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. S 3.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar. S 8. VB 8. EM 2. coloana cervicală:VG14. S 7 5. VB 14. VB 8.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. EM 2. S 4. IG 11 • renală: SP 6.VB34.5. V 23. TF 23. IG 20.VB41. S 4. V 58.3.Migrena 1.SP9.V13.VG16 5. Ochi 2. VB 34 2.6. EM 7. Shenmen 5. V 67. V 10. VB 20. IS 18.1.S34. IG 4 2. VB 34.7. puncte principale: VG 20.puncte suplimentare: EM 6. S 6.2. genunchi:V38. S 44 sau VB 34 2.IS9. S 6. IS 6. Mandibulă. Zona faciomandibulară 5. TF 17. S 3. S 44.S35. F 3. IG 4. TF 5. Simpatic 5. S 8. V 1.2. C 7 • hipotensivă: P 7.S36. S 4. TF 17. EM 1. VB34. S 8.2. D (dispersie)-VB 38 3.puncte suplimentare: IG 11.F8. VB 20. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7. umăr:VB21.VG13. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. VS 6.V39.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. EM 1. P 7. VB 41.V41.puncte principale: S 2.V60. IG 4. TF 23 2. EM 2. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2. EM 3 2.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3. VB 34 3. VB 1. R 2.puncte principale: Extra 1. VB 20. S 5.V62 7. VB 37. Zona faciomandibulară. Strabism 1.puncte principale: VB 14. TF 10. EM 3.VB30.F7.Hemiplegia 1. V 2. IG 4.3.Diplopie. VS 6. Subcortex 5. TF 17. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20.2. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2. TF 23.4. TF 5 5.puncte principale: S 40. VB 14. TF 5. V 2. S 41 • hipertensivă: R 2. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8.SP10. S 7 3.IS15 6. S 8. R 7.

Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5. V 57. VG 5. S 41. P 9. SP 9 – pe R: R 3. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. IS 9. 40) urmat de SP (4. VB 30. R 3. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. activitate fizică zilnică. TF 3.8. P 9 5. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. EM 36 2. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. IG 11. V 25. VC 4. V (10.12. S 36. VG 15. V 37. IG 4.Paraliziile din polimielită 1. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4.în tulburări musculare • Rinichi. S 40. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. VC 2. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). VB 31. 10) b. V 20. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. 38. V 60. R 3. S 44 – pe V: V 36. SP 6. V 62.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. IG 11. TF 5. puncte utile: TF 2. SP 6. R 5 – peF: F 6. VB 34. V 40. IG 4. C 9. IG 15. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. 5. C 7 – pe P: P 2. IS 6. VB 34. VB 34 5. P 9. VS 7.Paralizia de radial 1.2. puncte auriculare: Gleznă. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. V 32. 8). TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. S 39 • pe V: V 37.2. TF 14 – pe IS: IS 5. Picior 5. S 36. IS 10 – pe C: C 3. V 60. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. 60) urmat de R (2. TF 6. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5. R 7. P 9 – pe VS: VS 6. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. VG 16 2. VG 20 2.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1. Membrul inferior. VC 6 47 .Neuropatii periferice a. 7. TF 5. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. S 40. Neuropatii vegetative 1. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1.10. V 25 (=punctul Shu al IG). VS 9. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. V 25 • pe VG: VG 2. S 36 5. SP 6. VG 3. S 36. TF 10. S 32.9. S (36. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. IG 11. V 54.2. VB 37 • pe S: S 31. V 60. 31) urmat de F (1. F 3. R 4. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). S 37.9). S 41. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. VB 39 – pe SP: SP 6.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare). Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. V 23. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. VB 39. C 7. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. S 29. V 40. V 40. VC 6. P 5. V 57. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. S 32. VC 4. VG 3. VB 34.8. S 36. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare). 58. V 62 – pe VB: VB 30. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21.2. puncte utile: S 36. VG 3. VB 31. IG 15 – pe TF: TF 2.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. VS 3.2. IG 14. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6.11. VG 26.

Reuniune faringiană. puncte suplimentare: VG 15. VC 17. R 25 sau R 26. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. expectoraţie prulentă si adezivă. VC 23.Infecţiile tractului respirator 1. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. V 57. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. VC 17. VC 17. C 5. P 7.„astm. Cord. EM 5 2. SubcOrtex. P 10. IS 6.3. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . Subcortex. febră. IG 11. Simpatic. puncte principale: VC 23. este însă punct periculos). V 35. voce slabă.deficienţa de P (respiraţie scurtă. S 36. Rinichi 4. P 6. puncte suplimentare: VC 24. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. VS 6.deficienţa de R (dispnee de efort. V 10. V 13. absenţa secreţiilor bronşice. Bâlbâială 1. R 27 4. VC 22. P 9. puncte suplimentare: VS 6. R 3. TF 5. SP 10.„astm. VC 17 3. VC 23. V 13. VB 20 2. SP 6 3. C 5. S 40. puls rapid-puternic): S 43. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17. puncte suplimentare: IG 4. IG 4 • dureri faringiene: IS 17. puncte auriculare: Shenmen. IG 4. IS 17.„astm. P 9 48 . transpiraţii. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. IG 18. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. puncte auriculare: Shenmen.Astmul bronşic a. S 44 3. Cord.2.13. IG 4. puls slab): V 13. EM 5 2. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. R 24. IG 4 . IG 20 5. V 23. puncte principale: VG 20. frisoane. R 27. EM 8. VG 4. V 29. IS 6.puncte suplimentare: VC 12. VC 4 5. S 40.2.3. EM 17. VS 6 3. VC 17. EM 17 2. senzaţia de opresiune toracică. V 62. P 6. IG 20. IG 20. EM 6.3.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. V 39 • moxă pe: VG 4. IG 4. Gura. Afazia 1. IG 4 3. IG 11. C 7. puncte principale: VG 20. S 40 • rinoree: EM 1.Parkinsonism 1.3. IG 18.Tulburări de vorbire a.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . R 6. dispnee la eforturi mici”: F 8 . EM 9. VC 24. agitatie”: F 14 . puls slab-profund): V 23. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. TF 3. puls superficial. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. dureri toraco-lombare. S 28. VG 22. P 7. IS 6 • astm cronic între crize . TF 3. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. C 6. IG 11. Laringe. puncte principale: P 7. IG 4. S 36 . anhidroza. P 9.14. dureri toracice. P 7.1. VC 24. EM 17. VB 34. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) .„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. F 14 2. depozit lingual albicios): V 13. depozit lingual gălbui. frisoane cu extremităţi reci. tuse cu expectoraţie abundentă. S 8. VC 22. Simpatic 5. puncte auriculare: Shenmen.2. evoluţie cronică. toate spasmele”: F 3 . R 3.Bolile aparatului respirator 5. V 20 .puncte principale: P 7. P 1. Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. Cord b.

2. Bolile digestive 5. SP 15. TF 6. puncte suplimentare: VS 6. puncte principale: SP 6. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. S 30 2. Tradiţional 1. S 25. F 3. Secreţie internă b. P 9. anorexie) 2. puncte suplimentare: IG 4. V 20 5. Cord 5. Tratament 1. puncte principale: VC 12. S 36. F 3. F 2. sete.4. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. limba palidă. VC 12. V 21. SP 9. VB 30. Simpatic. V 18 3. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. Punctul hipertensor 5. VS 9. S 44. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. •cu astenie: S36 şi SP 6. Suprarenal.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. puls profund şi lent) 2. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. V 20 5. puncte auriculare: Shenmen. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. destensie abdominală. VB 34.Arteropatia membrelor inferioare 1. Subcortex. P 7.1. Cord. puncte principale: S 25. C 7 * cu distensie abdominală: S 25. Subcortex. VB 39. S 36 2. puncte suplimentare: S 36. VG 20. S 28 si S 29 stang. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. Profilaxie: Moxa pe V 13. puncte principale: S 40. V 25. Diareea cronică indusă de 1. puls slab şi profund) b.4. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . F 3. absenţa setei. V 43 5. •cu balonare: VC 12 şi S 40.4. C 7. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. S 44.Ulcerul gastro-duodenal 1. S 42 3. •cu insomnie: VG 20. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. IS 17. C 6. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. R 16. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. puls rapid. •cu colici puternici: S 34 5.Hipertensiunea arteriala esenţială 1.3. puncte auriculare: Shenmen. VS 6. R 3.Diareea a. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. S 36. F 8. VB 39-D 2.5. F 13 3. •cu febră: VG 14.2. S 36. F 14 2. puncte suplimentare: S 36. Bolile cardio-vasculare 5. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. P 9. usturimi anale.Tratament 1.1. S 36. S 40. SP 15.5.puncte auriculară: Plămân. V 20. Shenmen. puncte principale: VG 20. SP 15. lasitudine. Dingchuan. R 7. puncte principale: TF 5. V 23 2. V 57. S 25.2. Plămân. •cu crampe şi tenesme: VG 1. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20.3.5. borborisme. puncte suplimentare: V 40. uneori febră) 2. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6. P 9. diaree matinală.Constipaţia a.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. S 36. 49 - puncte circumstanţiale: . Diareea acută indusă de 1.5. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12.4. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. S 34. C 9. frisonete abdominale sau în extremităţi. VC 6. SP 6. VG 26.

•prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4.6. Diafragm. Subcortex 5. VC 2. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. EM 8. R 36. puncte auxiliare: Shenmen.3. SP 6. V 25.6. R 3 3. •cu nod în gât: VC 21. puncte auriculare: Vezică. VG 20. Rinichi. Zona senzitivă. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. R 7. puncte principale: VC 4. SP 9. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36.Sughiţul 1. V 40. V 25 2. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13.Nevroza astenică 1.7. puncte auriculare: Shenmen. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2.6. V 40.Incontenenţa urinară 1. puncte principale: S 36. Vezică. puncte suplimentare: VG 26.5. puncte principale: VS 6. R 11. moxa pe: VC 4. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. VC 12. SP 6. VC 2. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. Shenmen. V 28 2. Splină 5. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. V 32. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. SP 9. Bolile psihice 5. SP 6. VB 34. EM 9 2. Zona senzomotorie a psihicului 5. puncte principale: V 23. R 6. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. Shenmen 5.moxă pe V 32 5. S 36.2.4. VS 6 2. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12. VG 3 2. V 23. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. puncte auriculare: Simpatic.1. puncte secundare: SP 6.2. VC 22.7.craniopunctura: Zona motorie. SP 9. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5.Ennrezisul 1. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC). EM 6. Rinichi 5.Boala ticurilor 50 . VC 6 3. puncte secundare: F 1.Retenţia de urină 1. •cu indecizie: R 1. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. Bolile aparatului urinar 5. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. S 29. C 7. Splină. SP 6. •cu teamă: R 4. VC 4. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. SP 19 3. Rinichi. VC 6. puncte auriculare: Stomac. S 21.puncte suplimentare: S 36. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. VB 34.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. R 3.1.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. Shenmen. Simpatic. SP 17. V 17. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. F 3 3. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R).6.7. V 28 3. R 2. VC 3. VC 4. puncte principale: V 23. Subcortex 5. R 3. Subcortex. puncte suplimentare: VC 3. Secreţie internă. S 36 5. VC 3. S 3. F 2.

3. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b.8. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. Shenmen 5. 11. VS 6 (cu actiune psihica) 2. VB 20. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. Fotofobia 1. pentru „Căldura Splinei” (la 1.3. puncte principale:V1. S 36. C 7.1.Insomnia 1.EM1 2.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1.2.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1.9. puncte principale: F 3. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). VC 12. VS 6 (punct tranchilizant important). puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree.S1. Cord.VB14.IG4. V 17. Creier. Splină 5.10. VC 12. IG 4. 6. balonare abdominală): V 20 şi S 36. Boli ORL 51 . puncte auriculare: Ficat.7.EM7. •cu dismenoree: VC 6 5.EM4. puncte suplimentare:V2. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). SP 8. EM 6 2. Subcortex.8. Cord. Simpatic.F3. punct extraordinar al Pancreas. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. SP 6. (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). V 47 2. Bolile endocrino-metabolice 5. Zona faciomandientară (în ticurile feţei). Boli oftalmologice 5. puncte principale: V 11.IG11 3. EM 7. V 62. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin).Anorexia nervoasă 1. Vezică biliară. 10. Tradiţional 1. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang). S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). P 7 5. Pancreas. 2.3. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13. V 21.8. VC 6. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). V 15-D (asentimentul C). puncte auriculare: Shenmen. SP 6. Frunte. VB 34.Diabet zaharat a.VB37.8. IG 4 3. EM 6 2.VB1. puncte principale: VS 6. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. Ochi (în ticul ochilor). -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2. puncte auriculare: Shenmen. Shenmen 5. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. 7. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5.S2. V 27. 9.1. puncte suplimentare: C 7. 8.9. Subcortex. 3. VG 20. . 4. Ochi 1 si 2. V 20. S 36. V 20.8. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai).puncte auriculare: Ochi. puncte secundare: S 36. Stomac. puncte utile: VS 6. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4.Sindrom premenstrual 1. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3.

IG11.SP5 . VG14. Sinuzitele 1.VS6. puncte circumstantiale: .EM7 2. Shenmen. puncte auriculare: Shenmen. Subcortex 5. Ureche interna.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.V32.VG23.TF17.11. puncte circumstantiale: .astenie fizica:S36.V17.11.F3 3.C5. puncte auriculare: Organe genitale externe.V23. puncte principale:IG19.VS7 .EM3. Secretie endocrina.S8 .IS3.asociate cu trismus: P7. puncte suplimentare: VG20.VG14. puncte principale:SP6.C5.V12.R7 4. Odontalgiile 1.in astenia marcata:S36.S8.11. puncte principale:SP6.R3. puncte principale:SP6.R7 3. puncte principale:IG4.S36.S6.F8.asociate cu carii dentare: IG4.Rinita alergica 1.pentru dintii superiori:IS18.V32.IG4 5. EM1.in algii care insotesc ciclul: R6. VB14. la o adincime de 0.Dismenoreea 1.C7.S30 3.4.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.V14.VG3.IG20.TF23 .VC12 3.S29.S45. insomnia):S36.lipsa dorintei sexuale: VS1.S42.IG4.1.1.IS18.VG20.asociate cu spasme.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1.SP10.VG20.V2. VG25.TF21. puncte suplimentare:VC14.S3. puncte auriculare: Shenmen.sinuzite maxilare: IG19.P9. puncte circumstantiale: .V67 4.12.1. puncte circumstantiale: .asocierea de factori psihici (teama.S36.SP6 3.S3 -cu epistaxis: IG19.puncte principale: IG1.absenta dorintei sexuale:VS6.Vertijele 1. puncte circumstantiale: . V10.S29.IG11.VC3 2.TF9. Suprarenale 52 .F11. Boli genitale la barbati 5.EM3. puncte suplimentare: EM3.VC15 2.TF3.EM2. Frunte 5.F3 4.10.EM6 2.R6. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4.C7.V7.V7.IG4. Suprarenala.S36.puncte suplimentare: IG11. IG20 2.P9. IG4.2.S36.Frigiditatea 1.VB34.V23.TF5 3.VB14.VC4. VB20.V22 .TF5. Uter 5. puncte suplimentare:VC4.V62 .in algii care preced menstrele: R6.VG14 5.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1. folosindu-se ace fine .VB20.S5. puncte suplimentare: SP9. Simpatic.VG14.S45.TF5 2. puncte suplimentare: IG4. TF20 5. anxietatea.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.TF17. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral).S44 3.VG20 .VC4.pentru dintii inferiori: TF8. R6. IG4.S36.10. S36.10.in tulburari de ejaculare: VC2. VB20. puncte principale:IG4. Rinichi 5.IG15 5. Secretie interna.VG4. puncte auriculare: Nas. Boli obstetrica-ginecologie 5. IG4.TF2. puncte suplimentare: VS6. puncte circumstantiale: .VC2 2.VG14.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1.SP2.IG10.3. R6.VG26. F8. puncte auriculare:Ovar. EM1 2.2. Rinichi.5. Shenmen. Secretie interna. Shenmen. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19.10.5. Testicol.EM2.R7 .R3.SP8.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6.V1 -sinuzita frontala: VB14.12.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 .TF3.10. puncte principale:P7.

Urticaria si edemul angioneurotic 1.S18.C7.VS4.V40 -senil:V40 5.generalizat: R2.VC17.VC1.14. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.VB8.VG14.IS19 .puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.TF5.VB14. puncte principale:IG11.VB26. puncte „ orificiale”: moxa pe V12.S30. continuu): 1.13.VB38.IS18. puncte auriculare: Shenmen. puncte tranchilizante:C7.P10.14.IS5.VG20.IG11.VG16.SP6.F3.C7.in alergii medicamentoase: EM6.VB20 2.VS6.V13.SP6.F3.SP9.TF23. Transpiratia excesiva 1.SP10. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.cu obstructie nazala: IG20 .EM6. puncte principale:VS6. puncte circumstantiale: .14.V40. P7. corespunzand zonei afectate 5.R7.S36.15.2.V15.herpes zoster intercostal: P1.VS6.cu cefalee: EM2 . violent. puncte principale:VG20. puncte principale:C7.2.VB20.5. puncte suplimentare:F8.V13.1. Subcortex.cu absenta transpiratiei:R7 .V60 2.VC6 5.3.Herpes Zoster 1.R7 2.SP6 53 . Analgezia cu destinatie specifica-principii 1. puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3.14.1.VG14 3.IG11. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5.anal: C9. puncte analgezice:IG4.R2. Boli de piele 5.V40.R6 -ocular:VB37.IG11 3. puncte circumstantiale: .S36 5.IG4.13.P11 3. intermitent):TF5 b.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5. Pentru forma Yang (prurit diurn. Boli infectioase 5.F2 -vulvar:C9.S8.herpes zoster oftalmicus: VG20. puncte circumstantiale nocturne: V15.F8. suparator. puncte circumstantiale: .VC2 -violent:F5 .F14. puncte circumstantiale: .VC3.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.V40.S44 2. singerare V40 si P5 2.VG14 4.S13.V62 . puncte principale:IG4.VC1.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.F3.13. Pentru forma Yin (prurit nocturn. puncte suplimentare:V12.SP10.Pruritul a.VG20 3.

ANEXA 54 .

55 .

Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”. Bucureşti. 6.Bărbulescu P. Moldovan C.T. Dragomirescu Cr. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură.. :”Practici diverse în acupunctură”. C. Editura Cartimex. Guillaume Madeleine J.T. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”. Răuţ C. 9.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. Editura Paco. Editura Orizonturi Universitare . 1974 7. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”... Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Staicu M. Ionescu-Tîrgovişte C. Bucureşti. Bucureşti 1988. 1976 Caba M. 3. 56 . Timişoara 2002 11..Berger S.-C. Bucureşti 2001 10. Bucureşti.:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”. 1995 Caba M... 2.BIBLIOGRAFIE 1. De Tymowski J. 1994 Constantin D-tru. 1992 8. Editura Medicală.. Bucureşti 1995. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”. Bucureşti. Bucureşti.. 5..N.. Editura Medicală. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. Bucureşti 1993.. Editura RAI. 4. Editura Litera. 1982 Brătilă Fl.. Pătru Reghina.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”. Editura Academiei Române. Dumitraşcu V. Editura Omegapres. Ionescu-Tîrgovişte C. Jupâneanţ C. Gheorghiu N.

32 2. Tehnica– pag. Energia – pag. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag. 26 2. 2 1. Căile– pag.1. Indicaţii– pag.33 3. 34 3.2.3. 22 2.2.52 BIBLIOGRAFIE– pag.CUPRINS 1. Limitele acupuncturii – pag.1. TERAPEUTICA– pag. 55 57 . 11 1. 54 CUPRINS– pag. 2 1. 41 4. 26 2. Cele 8 reguli– pag. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag.2.3. 39 4. 40 4.3.3. 9 1. NOTIUNI DE BAZĂ – pag. Generalităţi– pag. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. Patologia energetica– pag.1. Examneul clinic – pag.2. Patologia organelor şi viscerelor-pag.3. 34 3. 40 4.1.2. Anestezia prin acupunctura– pag. PROGRAME TERAPEUTICE – pag. 11 1. 42 5. Punctele– pag.3. 34 3. Căile energiei şi punctele chineze– pag.1.43 ANEXA-pag.