UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

.. acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”.. " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit.. şi apa. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului. 2. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing).. este " . -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima... şi intestinul gros cea a vezicii. -splina.. Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul. 9) găsim : " Există. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului.O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână... Care domină primăvara. de asemenea după Nei Jing. deşi supuse unor variaţii de intensitate.. Astfel.. funcţionarea intestinului subţire. şi stomacul cea a intestinului gros.... şi vezica biliară va ameninţa stomacul. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. Jue Yin. şi intestinul subţire cea a stomacului. Yang Ming şi Shao Yang. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”.. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei. Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers.. . Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor. 6 . -plămânii cea a rinichilor.. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire.. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore. pământul produce metalul minereu. pământul absoarbe apa. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros. -inima..O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura.. 5 direcţii.. Încât fiecare domină un altul. apa stinge focul.. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing). -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat . Iată legea de dominare între cele 5 elemente. devin operatorii reţelei. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. îşi păstrează caracteristicile. Shao Yin.. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). deci.. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. iar cele 5 dinamisme sau mişcări.... pe care energia Pământului este ordonată. simbolizate prin cele 5 elemente. • 4 sezoane formează un an (360 zile). metalul taie lemnul. Tae Yang. Care domină toamna. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare. aşa cum apa stinge focul.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului. care. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros.. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului.. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare. Nord. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul. prin 2 cicluri: 1. le ordonează. Est. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central. în texte. cea a splinei şi pancreasului. în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri. lemnul acoperă pământul... metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen. În Nei Jing (cap.. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare.. şi vezica va ameninţa intestinul subţire. lemnului. focul stimulează pământul. Vest şi Centrul. • 3 climate formează un Qi (15 zile) .. Care domină vara.. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii.. 5 dinamisme.. Aceste 5 influxuri se mişcă. supuse unor legi precise.. în care lemnul produce focul. aşa cum focul topeşte metalul. şi stomacul va ameninţa vezica. în aşa fel încât submultiplii anului.. Există. pe care o găsim etichetată. -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa. În cadrul sezoanelor.. Care domină iarna. cea a plămânilor. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare.... • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . conform simbolului Dao. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii. deci...

. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. În organismul uman.. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. culminaţia solară. estul cu vestul. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . repaosului şi nordului. referinţă generală conţinând toate elementele. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii. -pământ – în sfârşit.. apusul. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn .. noaptea. • 7 . • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). un al cincilea dinamism pur de necesitate. iernii. va fi Pământul. Pentru antici. amiezii şi sudului. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. dar distincte conceptual. integrate organelor anatomice. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). pe plan nictemeral şi sezonier. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. baza fiziologiei acupuncturale chineze. toamnei şi vestului.-în sfârşit. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. axa orizontală este axa echinoxurilor. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. printr-o linie verticală nordul cu sudul.Dacă unim. Toate acestea le regăsim în Om. simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei. fiecare.

Jing proximal. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. percepută ca bioritm. Pe traiectele meridianelor principale. conform simbolisticii extrem-orientale. Shu-Yuann. iar solul produce prin 5 " . Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică.Se remarcă. picior). Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. asigură corespondenţa între 6 şi 5. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. considerate rezonante la energiile externe. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. numite generic Shu antice. cele 5 dinamisme interne. o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. care este suveranul). deloc întâmplător. la nivelul pulsurilor radiale. deci. Stăpânul Cordului . care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. încă. 9 ) şi 2 puncte (P10. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard.Aparent. 8. constituind nivelul Central sau nivelul Om .5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. în acelaşi timp.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. în dreptul punctelor de acupunctură P7. la membre. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. Shu. între împărat şi popor. primul fiind suveranul. pe traiectul meridianului Plămânului. şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. He . • pulsurile radiale au 3 nivele (police. cu poziţia următoare: . În figura următoare. opunând celor 6 energii externe. 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7.P8 şi P9. He . între energiile externe şi organele energetice. barieră. Jing proximal. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. Ying. lojele energetice fiind interconectate şi. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . 11 ). sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . Ying. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. În concluzie. Yuann.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. cu valenţe negentropice. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. iar cel de al doilea ministrul. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . care sunt situate. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. 8.

care circulă în carne. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. legea celor Cinci Elemente. bază a acupuncturii. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale.2.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. superficiale. cea care se găseşte jos este energia Pământului. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. o nouă particularitate a energiei.T’chi apare ca simbol al forţei.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. Când agresiunea se prelungeşte. numită Oe (Wei. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. umiditatea. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. frigul. în fiziologia occidentală. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez. ele intercalează. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. dar aceste energii nu sunt stabile. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate.Energia omului. Energia care se găseşte sus este energia cerului. 9 . numită energie Yong (Yong T’chi). sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. defensive. apoi în organe. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. Yin sau Yang. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. pentru că fenomenul este anormal. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. uscăciunea. desincronizate. focul. reacţii pe care le putem apropia. dinamismul său. 1. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. ele vor deveni nocive. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. în meridiane.T’chi). în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. dar este. de răspunsul eşalonat. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. de asemenea. căldura. atunci când aceste energii sunt dereglate. în aponevroze. 2. De unde. Dar. în muşchi. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi).Conceptul acestei energii. simbol al hranei venind din pământ. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. după legile pe care le cunoaştem. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine).

omul se apără. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. Energii de întreţinere (dobândite) 1. pentru vindecare. asupra punctelor determinate de circuitul său. trofică) 2. să restabilim echilibrul rupt. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. Xue (Sângele. Ying Qi (energia nutritivă. defensivă) 3. din contră. boala nu apare. Va trebui. psiho-informaţională) b. de la caz la caz.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. în momentul acestor manifestări. Energii fundamentale (înăscute. Wei Qi (energia de apărare. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. Zong Qi (energia ancestrală) 2. Shen Qi (energia psihică. Clasificarea energiilor organismului a. energia structurată) Figura 7 10 . cursul energiei rămâne regulat.

semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat.La persoanele hipersensibile. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. ele fiind decelabile palpatoric. pe de altă parte. în tot corpul omenesc. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice.3. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . fluvii. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. pârâiaşe. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. meridianul respectiv devine dureros.1. În ele circulă. denumite.” 11 . tot aşa şi energia vitală prezentă. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea. în succesiune. pag. George S. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. după cum am văzut. 4.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. persoanele obişnuite să se analizeze.I. descriind-o ca un curent electric. pârâuri. la rândul lor.3. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. râuri.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. 3. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură. În To Tchang (vol. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. Generic. un curent de căldură sau chiar de răceală. între ele însele. Apropo de vitalitatea organismului. 2. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor.Dacă un organ este afectat. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. această înşiruire este dureroasă la palpare. lacuri. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. în contrast. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. Căile energiei şi punctele chineze 1.Figura 8 1. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. Într-adevăr. pe o anumită zonă a corpului. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. pe de o parte.

În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. este Jing. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. canal. spre care converg sinuozităţi. Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. de rezervă) 1. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. unde Mai reprezintă vas. arteră. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. Meridianele Distincte (divergente.IS-V-R. măduvă-sistem hematopoetic. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. către diferitele părţi ale corpului şi. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. Meridianele secundare a. meridianele Fo Lo. 12 . reţea de vase. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă. unde aceasta este depozitată. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3.VS. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. plasă are valenţe de constrângere întro ordine. în special. de control central): acţiune neurală d. plasă. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). care are sensurile: reţea ordonată. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini.Meridianele principale sau „King”. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. constituind energia interstiţială (intermediară. Sun Lo. bilă) . Termenul de reţea. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. creer. sau altfel spus. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. cordon. În număr de douăsprezece. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter.TF. ca nişte fluvii.

plămâni. de natură Yin. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil. abdomenul şi membrele. vezcă biliară. 13 . orarul său energetic determinat. . ele parcurg capul. Fiecare prezintă traiectul său propriu. intestin gros. când pe partea anterioară a corpului.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). sunt meridianele: stomac. fiind ca şi acestea de natură Yin. sexualitate.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). . şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. splină. fiin ca şi acestea de natură Yang. sunt:meridiane de ficat.şi pancreas. inimă.meridianele corespunzând celor cinci viscere. şi corespunde unui organ. intestin subţire. . formând un sistema de circulaţie închis. trunchiul. rinichi. vezică. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . când pe partea posterioară.meridianele care au drept corespondent cinci organe.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului.

Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. apoi să coboare pe coapsă. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor.În acelaşi timp. pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. ca în ciclul celor Cinci Elemente. -urmează marginea superior-externă a degetului. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului. din patru în patru ore. energia. coboară trecând prin mamelon (punctul S17). care. a). supusă legii alternanţei universale. Astfel. ea suportă. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). În acelaşi timp. dar într-o ordine diferită. la marginea externă a tibiei. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului. Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. ea suportă. Meridianul „Yin” al splinei şi splină. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină. în rezumat.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. Din acest moment. în cursul vieţii embrionare. până în regiunea inghinală (punctul S30). de partea degetului mic (punctul IG1). şi aici. „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). punctele SP ): 14 - . pentru ca. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). trahee. -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. d). de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează.1: P 1. b). din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. trasând. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace.. în afara colţurilor gurii (punctul S7). Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin.P8. apoi. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. Meridianul „Yin” al plămânului. criza de astm din zori. sistemelor şi aparatelor senzoriale. astfel. De-abia în momentul naşterii. c).P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11).

-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină).9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare. parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează. O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6. în pancreas şi stomac la dreapta. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21). lateral (punctele SP 14.7. 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20). urcă în gât şi ajunge la baza limbii. Figura 10 15 .8.

16 . ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. care îi urmează. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). apoi de-a lungul feţei interne a braţului. întâlnind plămânul. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit.Figura 11 e). la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. f). apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. la obraz. din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii. 12. din cuta făcută de cot (punctul C3).

după ce a atins un vas secundar meridian. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. 17 . h). la pubis (punctul R 11). 4. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. pentru a coborî vertical. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. la încă două laturi de deget de linia mediană. apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană.Figura 12 g). vasul director în punctul 14. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. apoi la vezică. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. în mijlocul plantei piciorului. Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă.

în scobitura superioară (punctul TF 23). în scobitura inferioară TF 23). Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. 18 . înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. j). Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). 18.Figura 13 i). Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. 19.

38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. 6. 7) 19 . Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr. urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. de la genunchi (punct VB 34). ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece.Figura 14 k). apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. de la gambă (punct VB 37. Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5. Figura 15 l). ceafa (punct VB 20). apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11).

sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. Yang-Yin la nivelul picioarelor. -Pe de altă parte. pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. încă. Sensul variaţiei specifice nu este. la ochi. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. Yang la faţă. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. în acelaşi timp. în revoluţia sa. Atunci reîncepe revoluţia. se încrucişează cu ramura externă a pubisului. 20 . din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. trebuie să subliniem că. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. astfel. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. -În sfârşit. Yin la torace. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12).Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. deci. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. trimite un vas care urcă la gât. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. la frunte.

pe de altă parte. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. VB37→F3. abdomen. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. foarte lungi. Meridianele tendino-musculare. Topografia lor dă de gândit. R4. de altfel. SP4. răspândită în piele. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. şi. fiziologia energetică. Nepătrunzând deloc în profunzime. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. torace.Figura 16 2. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. în sfârşit. ceafă şi craniu. C5→IS4. pentru că prin inermediul lor. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. deci: • P7→IG4. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. c). V58. între reţeaua astfel constituită. IS7. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. mereu acelaşi: punctul Yin. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. şi noi le vom descrie cu acestea. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. R4→V64. dar le ating într-un mod mai puţin profund. TF5. C5. Vasele Lo sau Lo Bie . IG6. fac obiectul studiilor celor mai precise. IG6→P2. extremităţi. Ele urcă apoi către gât. intră în raport cu toate celelalte Lo. • VS6→TF4. vase. singure cunoscute în Europa mult timp. ca şi precedentele. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. Meridianele secundare. VB37. pe de altă parte. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. tendoane şi muşchi. F5. V58→R3. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. Alături de meridianele principale. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. S40. şold – genunchi. în mare parte. IS7→C7. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. două aparţin nu unor meridiane principale. • SP4→S42. sau pe masivul facial sau pe craniu. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. TF5→VS7. care se desprinde din punctul SP 21 şi. S40→SP3. Traiectele lor respective sunt. VS6. 21 . ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). Căi de unire cu traiecte lungi. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. b). unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. către masivul facial. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang.

Jen-Mo. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. drumuri de penetraţie a energiei perverse. pe de altă parte. dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. Punctul său cheie este punctul IS 3. cap şi craniu. d). către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. pentru a urma. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. El urmează apoi. Figura 17 22 . sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. tocmai înaintea vârfului coccisului. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. aceste meridiane sunt evident. Yin-O é.Prin topografia lor superficială. El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. acestea sunt: Tchong-Mo. după traiectul său intern. Punctul său cheie este punctul P 7. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. către membrele inferioare. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. Punctul său cheie este punctul SP 4. apoi. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. ca şi Tou-Mo. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. pe de altă parte. Numele lor explică funcţia lor. incorporează parcursul său meridianului rinichiului. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. Yang –Kèo. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. el se detaşează de punctul VG 1. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. „a domina”. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. între punctele R11-R27. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. prezintă 27 puncte proprii. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). bilateral.Yin-Kèo. născut de asemenea din rinichiul Yang. Din el se desprind importante ramificaţii. prin epidermă. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). Tae-Mo. Yang-Oé. trimite ramuri către ceafă. către gât şi gură.

în această „scară de raporturi”. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. pentru meridianele Yang: foc şi vară. pentru a se termina în V1. exceptând meridianul vezicii biliare. Punctul său cheie este punctul TF 5. punct de schimb de polaritate şi energie. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi.3. el are un traiect segmentar. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. după cum o sugerează Cazis. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex. sau vasul centură. 8. 9. El ia naştere în punctul său nr. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). 23 . fluxul energetic abordează.2. IG15. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. meridian secundar al meridianului vezicii. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. 17.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. 15-VB. deci. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. ele au. care tocmai se naşte. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1).-Tae-Mo. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. 1. toamnă. 10-TR. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). 1. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. care începe în punctul V 63 trece în V 61. însă. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. E 4. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. acestea sunt: a). (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). într-adevăr. urcă vertical prin punctele R 6. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. 21-VG 15. 15. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . fie în mod spontan. după cum am spus. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. Este un vas secundar al meridianului vezicii. că ei răspund la dezechilibre tip. Unele. 16-VB 20. şi Yin-Keo. În număr de 800. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. pentru a se termina în punctul VB 13. primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. 59. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). 12. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. 16. nu posedă decât una din ele. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). punctul său cheie este punctul VB 41. 19. primăvară. V 1 pentru a se termina în VB 20. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne.Acţiunea de comandă directă a energiei. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. segmentul de origine al meridianelor Yin). -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. I. 3. Existenţa lor este de netăgăduit. fie la presiune. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. -Yang-Keo. 29-IG. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. corespondenţă: lemn. VB 29. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. E19. în regiuni elective câteodată apropiate.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. corespondenţă: metal. de la care energia este stabilizată. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. 14.

“Cea ce umple”) 1.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3. calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . “Cea ce trece”) 1. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. rol . Vas.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. Îmbarcare. Transport. diskinezii e. Fluviu. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. Jing distal (Tsing. “Cea ce iese”) 1.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. se găsesc la extremităţile degetelor 2. He (Ho. distonii vasculare. sunt puncte .de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. Pârâu. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare. se găsesc la cot şi genunchi 2. Yuan 1. Râu. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă .Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. Jing distal (King. “Cea ce intră”) 1. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. 24 . se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. “Cea ce circulă”) 1. Puţ. Shu (Yu. rol în homeostazia energetică . ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . Ying (Yong. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. cu încetinirea energiei . Debarcare. Unire.

dacă sunt indicate. punctele Yang: TF 5. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice.V 14: punct Yu al stăpânului inimii . sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare.VB 24: punct Mo al vezicii biliare . deci.VC 12: punct Mo al stomacului . pe ramura internă a vezicii.VC 14: punct Mo al inimii . Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin.V 21: punct Yu al stomacului . b). situîndu-se pe torace sau abdomen.V 25: punct Yu al intestinului gros . Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic. ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte. pancreasului (la dreapta) .V 27: punct Yu al intestinului subţire . fie între punctele King şi Ho. Acestea sunt: . meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu.Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care.De exemplu. sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia. punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct. În afara traiectului meridianelor: 1.Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care.V 23: punct Yu al rinichiului . VC 1. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită .VC 3: punct Mo al vezicii .aceste fiind: 1. punctele Yin: VS 6. 2.V 28: punct Yu al vezicii B). aceste puncte sunt: .VC 4: punct Mo al intestinului subţire . 1. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces. pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing.F 13: punct Mo al splinei (la stânga). eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali. Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King.P 1: punct Mo al pământului. Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.S 25: punct Mo al intestinului gros . 3.VB 25: punct Mo al rinichiului .V 13: punct Yu al plămânului . 25 .V 15: punct yu al inimii . ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang. foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică.F 14: punct Mo al ficatului .V 19: punct Yu al vezicii biliare . puncte. punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. VG 1.Tabloul punctelor antice 2.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. P 7.Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului.Punctele Lo sau puncte de trecere .V 22: punct Yu al triplului încălzitor .V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .V 18: punct Yu al ficatului . vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care.

Ele interesează anumite afecţiuni: . F 13. 4. P 7.Anumite localizări: .ale pielii: puncte: V 54 – IG11 . este asigurată de către: a). RP 6.ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 .Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. VB 39.ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 . R 6.2. 1. puncte Yin: MC 3. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II.ale nutriţiei: punct: S 30 . MC 6. regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2.ale muşchilor: punct: VB 34 . VC 12. la fiecare din membre.la membrul inferior: punct: V 52 . faţa.dentare: puncte: IG12.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”. Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23.lombare: punct: V 54 . VG 13 şi 19. sânge. abdomenul.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 .ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 . oase. artere şi vene. articulaţii.ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 . IG4. P 7 .Punctele Lo de grup care echilibreză. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17. o funcţie.ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 . Acţiunea simptomatică a punctelor. o regiune a corpului : muşchi.ale nervilor: punct: V 60 . cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. Ig 3. puncte Yang: TR 8. legate de o maladie. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm. puncte guvernând capul şi gâtul. IG11 b). de un anumit simptom.dorsale: punct: V 54 . 26 .ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 .Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind. 3. 15.cervicale: puncte: IG 3. energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare. IG3. V 62. Punctele de simptome. S 2 .ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 .la membrul superior: puncte: IG4. pentru meridianele Yang: TR 5. complementară acţiunii energetice.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 . 17.ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 .ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 . de un anumit sindrom. prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4. VB 41. IG4.

S25 VC12 Abdomen inferior SP6.V7 IG20.P7 VB20. VB20 TaiYang(EM).V60 VG14 V10 Ochi IS6. cunoscând toate aceste date.1.S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.IG11 Leşin VG26.F8. VB41.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .) 2. ca în orice medicină.S21.VB8 Ceafă IS3. (vezi anexa-pag.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4.IS3 V32 V23.S41 IS8 S4.1. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental.F3. Wen (a interoga). altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.TF17.V2 Nas P7. dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.Examenul clinic 2.F8.R6 V10 VC23. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.F2 VB16 V1. Ting ( a asculta).EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.IS19 Gât P10.VB43 VB20 VB2.S6 Ureche TF3. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise.1. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.IS17 Piept VS6. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina). Figura 19 Tabel 7 27 .Mai întâi.S36 F13.S45 VG223.S3 Gură şi obraz IG4. a palpa pulsurile.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6.

Figura 20 Tabel 8 28 .

friguros. Figura 21 1.2. care este palid. calor sunt Yang. al golului şi al plinului. cardiovascular. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. opusul său. al interiorului şi al exteriorului. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang . Bolnavii care prezintă un exces de energie. genital sau urinar. paloare. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. interiorul.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. care este agitat. frig sunt Yin. la spasme. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa. 3. în sfârşit. 29 . 4.2. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. gârbovit. are tendinţă la apatie şi somnolenţă.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură.Vidul şi plenitudinea sunt. a). extravertit. vorbeşte puţin.Deja pentru primele. care are tendinţă la insomnii. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. o alergie. nervos.1. la contracţii. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. din contră. este marca bolii. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. căruia îi e cald şi caută răcoarea. o evoluţie acută. predispus la oboseală. 2. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. al frigului şi al căldurii. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. care detestă compania şi zgomotul. este un bolnav Yang. Rubor. evocă starea lor yang şi. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. vorbăreţ. respirator. frigul şi vidul în Yin. o stare de retenţie sau de stagnare.

Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. lipsa aversiunii varful şi la vânt. impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza. FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig. cu degenerescenţă şi atrofie.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. INTERIOR. Într-adevăr. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. transpiraţie limbii roşii 30 . aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid). uşoară marginile sete. frig. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . lipsa transpiraţiei depozit subţire.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. durere în întregul corp. febră. dacă energia perversă este în plenitudine.

picioare reci. alunecos Vorbeşte încet. puţine. astmatică. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. slab Scaune urât mirositoare. cu teamă. urina dorinţa de a bea. puls adânc. apetit. în scăzut. respiraţie asmatică depozit lingual alb. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . lipsa setei.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. calm. corpul greu Faţa roşie. întunecat umed. este capricios transpiră. manie. uscat. urina clară. abundentă sau puţină. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. întunecată. puls adânc. fără polidipsie sau extremă anorexie. scaune uscate sau urât mirositoare. arţăgos. agravat la presiune. constipaţie.rapidă. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. galben iritabilitate. oboseală. Constipaţie. limbă albă. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră.frig Picioare si corp reci. palme şi tălpi. flegma profuză. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. şi strâns în pat. caldură pernicioase şi ură mentală. logoree. respiraţie scurtă.febră pe cu puţin superficial piept. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. crăpat. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. scaune uscate Transpiraţii nocturne. febră. urina galben-închis Sindromul Exces . astenie. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. lasitudine buze uscate. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. febră şi prefetinţa pentru frig. vorbire înceată. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . delir. depozit gura uscată. depozit lingual galben. ca inşirat pe sfoară. depozit puls rapid.Sindromul de interior . dorinţă de cu depozit băuturi reci. apoase. astenie. urină puţină roşu-întunecat profuză. scaune moi. spirit redus. confuzie lingual alunecos. limba roşie puls rapid şi emaciere. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. ţipă.frig Teama de frig. durere abdominală agravată la presiune. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică.spinos. picioare reci. ascuns. urina roşuînchis. gura uscată. dureros. lucios şi gros. profuză.

progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. rapide. bariera. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului.3. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. tot ceea ce este întârziat este Yin. Chinezii. în profunzime: stăpân al inimii.la degetul mare: element foc prinţ. la suprafaţă: intestin subţire. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. trei pulsuri la picioare. încheietura mâinii drepte. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. de altfel. de asemenea.la picior: element foc ministru. 32 . deci. Palpând corpul.1. fini observatori. de orarul influxului energetic. în profunzime: plămânul . la suprafaţă: vezică. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. Pulsul de la stânga este. trei pulsuri la braţe. în profunzime: splină şi pancreas . rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo.la picior: element apă. Aceasta dă.la degetul mare: element metal. au observat asta. Există. 4. Omul şi Pământul. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. răspunzătoare de boli sau de sindroame. Antomic vorbind. trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor. la suprafaţă: triplu încălzitor. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. ca. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. Tot ceea ce este înaintat este Yang. „soţie”. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. deci: -la gutiera radială stângă: . Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. la suprafaţă: vezică biliară.Pulsurile sunt extrem de slabe. numai cu 500 de ani î. au fost alese.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. pulsul cel mai slab). 3º în sfârşit.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. la suprafaţă: stomacul. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. reiese marele interes despre pulsologie. între stiloida radială şi încheietura mâinii. Totuşi. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. deci. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. dar. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. inexistente. trei pulsuri la cap. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. în profunzime: inimă . dure. Pe de altă parte. amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. PROFUND>SUPERFICIAL. focul ministru Yin. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. în profunzime: ficat . JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. din păcate. 2. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate.2.la barieră: element pământ. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin.Hr. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. Din toate aceste consideraţii. la suprafaţă: intestinul gros. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu. 3. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic.la barieră: element lemn.

sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. Tabel 11 2. bolile de origine internă. 1. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. Noi ştim că.Bolile de origine psihică se repartizează. are o plenitudine a splinei. realizând idealul medicului chinez. implicit.Fu-ul. mai uşor de tratat. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă. ele sunt relativ benigne. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. de caracter Yin. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente.2. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. mai puţin de cealaltă parte. de distrugere. în meridianele tendino-musculare. ceea ce este prea mult într-o parte. Se disting bolile vântului. în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. Dacă se produce o tulburare. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. de asemenea. a). funcţia cuplată este „în vid”. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b).Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. bolnavul care detestă zahărul.Bolile de origine alimnetară. . grijă Tristeţe 33 . Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. îşi diminuează presiunea. perceptând pulsul Chu. este. „în plenitudine”. un dezechilibru. de exemplu. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. deoarece energia este una. de caracter Yang. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. 2.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . după ce au întrerupt unda sangvină.Pe de altă parte.Bolile de origine internă. o funcţie devenind preponderentă. fiecare element corespunde unui gust dat. intră în domeniul gustului. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. ale umidităţii şi ale frigului. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. ale căldurii. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă.

organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. cu mirosul.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). pentru chinezi. dorsale. cu hemoragile. este vorba de rinichiul Yin care posedă. incluzănd şi degetele ( de la picioare. emotivitatea. cu tot masivul facial anterior. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. de la cefaleele frontale şi occipitale. stările depresive. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. amigdalite. lombo-sacrale. rinite. mai întinsă. el provoacă nu o plenitudine. cu diabetul. cu gâtul. sinuzite. producând un blocaj. în sfârşit. 2. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. în afara metodei noastre calsice. pe de altă parte. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . 2. braţele. el comandă astenia şi oboseala. cu sau fără ameţeli. preocupările. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. dureri oculare. bineînţeles). contractările în general. cu tot ceea ce este durere. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. umerii. cu parezele membrelor. de asemenea. împreună cu viscerele sale: vezica.Rinichiul reprezintă. meridian de epurare. contractările şi crampele. pe de altă parte. în acelaşi timp. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. cefalee. el atinge memoria. dar care se va studia.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. pe de o parte.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. anosmie. angine. cu tulburările cutanate. faringite. pe plan psihic. durerile cervicale. În afară de această patologie viscerală specială. cu toate rigidităţile.3. De altfel. de fapt. pe de o parte. unghii. este în relaţie. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. cu vocea. pe de altă parete. încă.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. palpitaţiile. etc). şi joacă un mare rol în laringite. durerile lor nevralgice şi articulare. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. proasta dispoziţie. până la cele ale membrelor inferioare. organul de filtrare şi.

. 5. de degete. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. agravarea bolilor prin umuditate. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea.Splina. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3. regularea fluxului menstrual. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. Nu comportă. zumzetul din urechi. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. fie Yang.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. de altfel. rinitele şi anginele. biliară.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. cu mirosurile urâte ale corpului. conjunctivitele. cu acuitatea vizuală. Diagnosticul chinez. ameţelile. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. cea evacuatoare a bilei. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. pe linia energetică. frilozitatea. este „meridianul sângelui”. adesea. 3. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. bronşitele şi gripa. necazurile. pe linia cercetării meridianelor interesate. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. lâncezeala intelectuală. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. termo-reglarea. instabilităţii. torticolisul.Inima(cordul). forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). glicogenică.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. dispneele. amigdalitele. a prieteniei şi a dragostei. constipaţia. anumite afecţiuni cutanate. de încheietura mâinii. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. paralel. -partea superioară: . . bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . P 7. în funcţia pancreatică. Cu meridianul său cuplat cu viscerele.Caz de dezordini energetice pure. obsesiile. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). IG4. palpitaţiile. ureică. aşa cum tocmai l-am văzut. b).Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. surditatea. antitoxică. conjunctivitele. spasme arteriale. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat.Stăpânul inimii – sexualitatea. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. după cum nici. vezica biliară. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. în plus. este în relaţie cu sexualitatea. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. căci „face să digere grijile”. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . În sfârşit. care domină. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . tremurul extremităţilor.coriza. dorinţei de izolare. Cuplul acesor meridiane atinge. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. melancolia. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. căminul superior: respirator şi vascular. între altele: cefaleele frontale. torticolisul. fie Yin. durerile de braţe. nevralgiil membrlor inferioare. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. el atinge. indigestiile severe. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile. mania persecuţiei. inapetenţa cu aerogastrie. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. contractările şi durerile de ceafă. durerile constrictive toracice. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei.pancreasul: în funcţia splină. căminul inferior: genito-urinar. 3. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39.1. suditatea. prin ramura sa dreaptă. cefaleele cu îngreunarea capului. spun chinezii. dar. stările depresive severe. 4. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. crampe. dispersia termenului aflat în exces). tendinţă. 6. de altfel. aerocolie şi constipaţie. îngrijorării. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. teama de viitor. modificările tensionale. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. prin ramura stângă a meridianului.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte.TERAPEUTICA 3.O dată stabilit diagnosticul.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. tendinţa spre mânie. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră.sau masculin. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. el dă tonus şi curaj. gastritele cronice . viscera sa cuplată: intestinul subţire. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. căminul mediu: digestiv. pe plan psiho-intelectual. insomnia. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. obstrucţia nazală.

fie între ramuri ale aceluiaşi meridian . -partea dreaptă a corpului: .dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. Făcând bilanţul sistemelor atinse.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: .Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi. se va reechilibra energia. În acest caz reechilibrarea energetică. şi. fie între două meridiane cuplate. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. dacă este necesar. pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 .dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. . apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. dacă e necesar. dacă e necesar. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . ale grupului TF 8 şi VB 39. mai degrabă decât dispersia. • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. prin jocul punctelor de comandă Yu-antice.

16 . 18 . 17 .ombilic. 16 .cord.gambă. 12 .sân. 21 .mână. 15 .şold şi coapsă.ceafă şi spate.plămân. 13 .sân.intestin gros.ureche.plămân. 22 .craniu şi faţă.intestin gros. 8 . 24 .coapsă.genunchi. 9 .braţ.vezică. veziculă.stomac.stomac.gât. 2 .intestin subţire.coapsă. 21 .rinichi. 8 . 3 . 6 . 14 . 11 .organe genitale externe. 19 . 11 . 6 .ovar sau testicol.gât. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 . 22 – rotulă. Figura 26 Auriculopunctura 37 . 23 . 10 . 19 – lombe. 18 .umăr.rinichi.intestin subţire.ficat.picior şi degete. 13 .vezicula biliară.picior. 20 . 14 . 7 .lombe.splină. 9 .uter.genunchi şi gambă. 5 ficat. 15 .cord. 2 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 .craniu şi faţă. 4 . 5 .vezica biliară. 23 . 20 . 3 .piept. 12 .splină. 7 . 10 . 17 .membru superior. 4 .

antipiretic. 6 . 16 .frunte.lombalgii. 17 – anticonvulsivant. 11 .Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului. 12 . insomnie. 4 . folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . neurastenie. 38 .ceafă. 10 . 12 .Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . 6 . hepatită.hipotensiune arterială.epilepsie. 3 odontalgii. 14 .sughiţ. 4 migrenă. 9 .tuse. 13 .nevroză. 8 .metroragii funcţionale. 5 . hipertensiune arterială. dureri abdominale. 3 .ulceraţii bucale. 13 .enurezis.hiperhidroză. 14 ficat. polakiurie. 2 . 7 . 10 odontalgii. 15 .umăr.1 . isterie.eczeme.astenie. 15 cefalee.sciatică. 9 .occipit.redoare cervicală.amigdalite. răceli.nas.rinite. 11 . 5 .cefalee.nerv sciatic. urticarie.isterie. 2 .vertex. 7 . 8 .

astm. patologie: tulburări ale somnului. lombosciatică. prin topografia sa. vezicale. vasul centură.. dureri toracice. cefalee congestive. răceală. tulburări de vedere.VB 41: pentru Tae-Mo. aerogastrită. 39 . disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. patologie: dorso-lombargii. tremurături ale degetelor. contractări. insomnie. cervicalgii. dureri generalizate. dureri palmare. ale spatelui. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. depresiune fizică şi mentală. vasul dominant.tulburări circulatorii. pentru începători. paralizii ale membrelor inferioare. cefalee. ale căror atribuţii foarte bine precizate. G4: dureri de genunchi. artralgii.P 7: pentru Yin-Mo. anumite tulburări genitale. durere locală sau durere reflex la distanţă. G3: dureri mediale de genunchi. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: .TF 5: pentru Yang-Oé. surditate. mare a tuturor Yang. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. odontalgii. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. diaree. dureri ale călcâielor. angină. P3: hipertensiune arterială. ale cefei. dureri periombilicale. . a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. dureri ale cotului. dureri articulare scapulo-humerale. balonarea abdomenului. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. G5: dureri de şold şi glezne. în afară de aceasta. urticarie).Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. patologie: dureri şi contractări în general. dermatoze .R 6: pentru Yin-Keo. dar mai ale ale umărului. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile.SP 4: pentru Tchong-Mo. vasul concepţie. G6: dureri lombare acute. tulburări menstruale. diminuarea energiei fizice şi morale . alterarea stării generale. enurezis. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. senzaţia de plenitudine toracică. atonie digestivă . lombalgii. dureri ale umărului. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. odontalgii. P5: cefalee temporală posterioară.VS 6: pentru Yin-Oé. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. pumnului. leucoree. P4: cefalee în vertex. patologie: vomă. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. Apoi. tuse.V 62: pentru Yang-Keo. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă. vasul central. tulburări atinice renale. nutriţională şi sexuală . învăţate în China. mare a tuturor Yin. redoare de ceafă. practica acupuncturii. genitale . orice durere la inimă -punctele cheie Yang: . contractura musculaturii lombare. boli generalizate (hipertensiune arterială. degetelor. sughiţ. aerocolită. patologie: hemoragii de orice origine. G2: dureri în zona hepatică. amorţeli ale degetelor). dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. transpiraţii. dureri oculare.IS 3: pentru Tou-Mo. percepute de meridianele în cauză. 2. dureri abdominale laterale. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. va fi bine. tulburări ale somnului. paralizii ale membrului superior. nevralgii de trigemen). în poeme mici.

Yin. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. încălzitorii uperior. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. Asfel se născură diferite feluri de ace. Scopul este acela de a face energia să circule. inapetent. anumite edeme. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă.3. că poporul meu. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. În ce priveşte acul cu folosire unică. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. poate deveni agravantă. 78). în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. Yang. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). adică să-i dilatăm porii pielii. Unele sunt chiar de tungsten. Bolnavul este astenic. partea de sus şi partea de jos. a trata înseamnă a vindeca. Aceasta permite. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave.Cele opt reguli. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. Graţie împăratului Houang Ti. Pentru tonificare. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. pentru a tonifica. de sus în jos.în sfârşit. unde 90% din material este în prezent jetabil.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. balonat. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. mijlociu şi inferior şi. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. destins. asupra energiei. b)Vomificarea. antidepresiv sau cortizonic. după cum o indică numele. flori de prun.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. pentru a împrăştia. pe care le păstrează la el după dezinfectare. tonificând energia esenţială a corpului.”. h)Dispersia: după So-Ouen. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. trebuie să o facem să izbugnească”. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. ale Pământului şi ale Omului. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. În prezent. f)Refrigerarea care constă. 3. Nei-King (cap.Acele. din oţel. aduce energia Oé la suprafaţă. ea diminează energia esenţială a corpului. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente). după această punere la punct. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. de exemplu. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. ace foarte scurte. de asemenea.2.În sfârşit. tehnică vecină. trebuie să acţionăm. în piele şi muşchi. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. după autori vechi. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. În anumite servicii spitaliceşti. eliminând pericolul de contaminare. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. de la stânga la dreapta.2. ea tratează febra. să se evite orice contaminare. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. 2. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . de exemplu). au fost utilizate acele. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. noi utilizăm. bineînţeles. ca în chirurgie ori în medicină. poetic. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. argint. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. înţepând punctele su-antice. se va verifica dacă persistă. cel mai adesea. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. dreapta şi stânga. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. 1.Ele sunt. 3. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. spune el. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. Până în ultimii cinci ani. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. dacă ea este utilizată greşit. Pentru a fi compleţi. din spate în faţă. asupra organelor fie într-un mod direct. a împrăştia ceea ce este grupat. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. c)Purgaţia. dar. pe de altă parte. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. Acestea sunt: a)Sudorificarea. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. îngheţat. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. 3. În afară de aceasta.54). îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. întârziat de către boli. g)Tonificarea.

În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. c)Masajul chinez este foarte folosit. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. deşi.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. în fond. cu totul aparte. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. Kao este termenul chinez. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. de la facultatea din Montpellier. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. masajul chinez. sensul masajului dau efecte diferite.trebuie să fie însoţită. ci ele sunt încălzite sau masate. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. se fabrică.Profesorul Rabichong. poate fi jenantă. valoarea presiunii exersate. auriculoterapia. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. în inspiraţie. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. din acest punct de vedere. însă la noi. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). chimionul. 2. Se cunoaşte. În China. se împinge încet şi se scoate repede acul.1.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. fie prin masaje cu stiletul. în mare parte se suprapun. sarea. a meridianelor principale. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. fie ea uşoară. asfel.Este. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. 4. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise. dr. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. sub formă de ţigări de pelin. de asemenea. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. Doctorul Paul Nogier este acela care. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. Acest procedeu este delicat.sensul circulaţiei energiei. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. fiind un act chirurgical. Nu se înţeapă punctele. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. La 1 mai 1850. rulouri de dimensiunea unei ţigări. de asemenea. medicină energetică. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. Scopul său este să tonifice. al expiraţiei. de asemenea.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. având proprietăţi curative. dar este vorba de aceeaşi tehnică.Ritmul. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare. se împinge încet şi se scoate repede acul. sângerarea şi. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. Avem. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. căci este dificil să se evite arsurile. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. acolo unde circulă energia inimii. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. Pentru dispersare. b). Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri.Mai uşoară este moxa indirectă. Această terapeutică. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. restul corpului. invers decât cele din corp. 41 . Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. Acupunctura. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. trebuie puncturat în contracurent. la nivelul punctelor.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii. rotind de la stânga la dreapta. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. prin piele.

reechilibrarea va cere atunci mult timp. Italia şi în Austria. 4. Amintim caraceristicile anesteziei clasice.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza. Janine Mirabel). posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. aşa cum le înţelege medicul anestezist. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice. de unde patima pentru acupunctură. 1. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 .2. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. simplificarea urmărilor operatorii. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. când toate celelalte terapeutici au eşuat. În sensul modern al termenului. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. Din păcate. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. În prezent. facilitatea de a fi aplicată la ţară. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. diminuarea infecţiilor. terapeutică mai naturală.Elementele unei anestezii. în locurile izolate şi în caz de război.

sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. probabil totdeauna. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. 43 . de asemenea.Problema analgezei. Acupunctorul este capabil. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. reanimarea cardiacă. adică să oxigeneze. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. să transfuzeze. De aceea. a ameţelilor. în stările acute şi infecţioase. 4. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. de a calma bolnavul. de vitamine şi de calorii. Se regăsesc aici întradevăr. acelea care sunt stimulate de acupunctură. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. de motivaţie. în mod sigur. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. de influenţă socio-culturală. Aceste noţiuni. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. de exemplu. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. Acupunctura stopează durerea. din contră. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . mai recent. acupunctura . în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. Este o noţiune foarte clasică. după toate probabilităţile. ca. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale.Neurolept-analgezia. în stările degenerative. căci. de a linişti. dacă o manevrăm în mod convenabil. au totuşi o importaţă extremă. După toate aparenţele. anestezia trebuie să poată „reanima”. dacă nu este neglijată complet.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. Într-adevăr. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele.Problema conştiinţei. În afecţiunile microbiene. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. cancerul sau tuberculoza.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. să practice respiraţia artificială. tehnica majoră. etc -în sfârşit. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. 2. Plecând de la aceste date. 3. pentru multă vreme.Aceste sisteme inhibitorii. a sudorii.Este. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. de săruri minerale. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură.3. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. pentru că într-adevăr. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem.

V 54.1. F 8. în speţă auriculoterapia. V 40.VS6. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. VB41. IS 11 • puncte la distanta: IG 14. V 60.P7. VB 12. R 3. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi. V 62.în dureri anterioare: VS 7 . C 3. SP 11 2.IS8. IS 10.VB30.C5.IS3. VS 5. VB 37 d.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 . Membrului inferior 1. IS 4. P 6 • puncte circumstanţiale .IG4.TF10.2. VB 20. Tulburări musculare a. TF 3. SP 10. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie. S 36. VB 34 b. EM (Extrameridian) 28.F8. V 11. Contracturi: V62. TF 2 • puncte circumstanţiale: .Bolile musculo-osteo-articulare 5.1. V 32.VS3 5. VB 20. Tremurături.IG15.cu dureri în medius şi index: VS 7 c. TF 5. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale.TF5.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 .TF3. V60. VB 34. de partea opusă. Terapeutul acupunctor. S 34. SP 6. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. SP4. C 7.în dureri cu iradiere în spate: VB 38. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11. ale muşchilor membrului superior: IS3. ale muşchilor membrului inferior: SP3. S 7 • puncte la distanta: IG 4.1.IG4.S36 e. IS 3 3.IG11. VB 2. S 44.Gleznă • puncte locale: V 60. S38 de aceeasi parte. R 6.TF10. Şold • puncte locale: VB 30. S 44. IG 14. . 5. Membrului superior 1.VN41.VB40.în dureri posterioare: TF 5 4.VB41.1. EM 51. SP 9 • puncte la distanţă: F2.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 . VB41. V62 b.V17 2. IG 4 44 . Osteoartrita a. Capului 1.TF5. Mialgii 1. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5.V40. R6 c. VB 34. IS 18. SP 3 4. V 62. VB34.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 . Degete mână • puncte locale: IS 4. VB 41 de partea opusă. F 5. S 31 • puncte la distanţă: S 44.C3. Metatars • puncte locale: EM 56. IG 4 • puncte circumstanţiale: . VB 21.VB40. Umăr • puncte locale: IG 15. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2. V 13 . S 41. ale muşchilor membrului inferior: S36. P 9 • puncte la distanţă: S 44. VB 41. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: . Pumn • puncte locale: IG 4. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63.5. Hipertonii musculare: P5.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. VS 7. V 57. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3.TF5. V 64.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3.IG11. Genunchi • puncte locale: S 35. IG 11.VB34.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. TF 14. IS 9. Crampe 1.P9. Cot • puncte locale: P 5. ale muşchilor membrului superior: VS7 2.

VB 34. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. SP 21. VG 4.1. V 10. EM 7 2.algii cervicale sub C 3 : SP 4. Coloana dorsală 1.V22. VB 20 2. VG 15. VB 31.VG2. puncte locale: VG 14. VG 14. coloana sacrată:VG1. IG 11. R 7. TF 10.VG3. IS 9. VB 41 • puncte locale: VG 4. V 11 (punct specializat al oaselor) d.V26.1. IG 4. R 24. VG 14. IG 4 • miorelaxante: VB 34. VB 28. S 44 3. V 43. V 11. V40. V 23. S 44. puncte la distanţă: IS 3.V27. IS 8. Lumbago • puncte cheie: IS 3. VB 30. V 11. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. TF 14. V 25.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . S 44. V 37. R 2.V52 45 . Coloana cervicală 1. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. V 32.V31. coloana lombară:VG4. VB 39. VB 37. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43. VB 38.V23. P 7. EM 21 . VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. V 11. punctul de reuniune al oaselor:V11 4. TF 5. V 54. S 14. V 60. Spondilita anchilozantă a. SP 4 • puncte locale: VG 2. IG 15 2. puncte la distanţa: P 7. pentru spate: EM21 b. V 25. Shenmen. Nevralgia intercostală . V 62 2.V28. V52. IS 11. VB 41. R 33. combaterea Frigului:moxă pe VG4. V 10. V23. V 53→V 54 3. SP 17. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. VB 34. V 57. R3 2. punct cheie: TF 5. IG 4. V 32. TF 10. VC 17 . VG 14.V51. C 5.VG4 3. VG 25 b. V 23. F 3. VG 20. Algoneurodistrofia membrului superior 1. VC 12. V 67 f. VB 37.5. combaterea Umidităţii:VC12.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40. V 18. V 10. VG 3. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. C 3. pentru membrul superior:IG11. V 11. IG 10. V 62. Coloana lombo-sacrată 1. C 7. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. C 2. tonifierea Zong Qi:VC4.V24. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60.VB39 3. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. VB25.S40 5. V 62. puncte circumstanţiale: .3. Leziuni degenerative ale coloanei a. F 3. VG 15. S 44.puncte la distanţă: VB 34. puncte locale: IS 3. IS 3. pentru membrul inferior:VB34. IG 15.V60. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. SP 15. Secreţie internă 5. echilibrarea lojei Apă: V40. Torticolois 1.5. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. IG 4. VB 34. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. puncte de pe meridianele intereste 2. Nevralgia cervico-brahiala 1.VG2. V 60. TF 5 3. V 17. VB 20. V 36. SP 18.puncte locale: VG 16.4. F 14. TF 5.1. EM 21 • puncte la distanţă: V 40. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. VC 16. VB 39 3. IS 6. TF5 2. V 10. VB 34. F 3.. TF 2. VB 11. Poliartrita reumatoidă a. Tratament de fond: 1.V34. IS 9. IS 3. VC 15 e. IS 10.V26 b. VB 43. VB 40. VB 20. V 65. Puncte principale 1. alte puncte: V 11.V53 2. R 4. V 58. V 40. V 23. Tratament local: 1.

Strabism 1.IG16. S 8.puncte auriculare: Shenmen. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2.V62 7. genunchi:V38. EM 8. TF 17. TF 17. V 3.TF5.SP10. TF 17 4. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6. F 2. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7.Cefaleea 1. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. EM 1. VB 8.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar.S36.IS15 6. VB 34.IG15.R3. P 7. F 3.4. F 8. Ochi 2. VB 20. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5. V 2. V 10. S 7 5.puncte suplimentare: IG 11.2.VS 26 5. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. Forma hipertonă (spastică) 46 .6.F8. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. S 36. P 7 sau IG 4. EM 2. Mandibulă. coloana cervicală:VG14. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2. V 2. V 58. VC 24. TF 2. C 7 • hipotensivă: P 7. VB34. S 6. V 67.S35.TF15. EM 2. S 44.V50 4. S 8. V 2. VB 34 2. VB 34 3. Shenmen. Bolile neurologice 5.2. TF 23.puncte principale: Extra 1.2.1. EM 2. VB33. S 36.V40. D (dispersie)-VB 38 3. umăr:VB21. EM 1. TF 5.IG14. S 6. IG 5. S 8. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8.Paralizia facială a frigore 1.7. Zonă faciomandibulară.puncte auriculare: Ochi.puncte auriculare: Ochi.Migrena 1. TF 23.S34.F7. VG 20. S 36.VG13.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3.VB34. VB 8.VB30. IG 4. R 7.VB41. IG 4. EM 5.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. IG 4. EM 3. VB 20. VS 6. VB 2.TF13. Ochi 1. S 4.2.Hemiplegia 1. VB 14. TF 5.V13. VB 14. S 44 sau VB 34 2. EM 3 2. S 7 3. S 8. S 4. VB 41. C 7 3. VB 34 3. VB34. V 23.2. IG 20. VB 20.Ptoza palpebrală 1.V41. IG 4.V39. EM 2 4. Zona faciomandibulară 5. S 5. V 58. VB 34. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1.2. VC 12.puncte principale: S 40.V11. EM 9. IG 4. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. TF 5. Zona faciomandibulară. R 2. TF 5 5. VS 6. V 1. EM 6. S 3. EM 6. IG 4. şold:VB29.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. IG 4 2.S33.puncte suplimentare: EM 6. Subcortex 5. VB 1. S 6. EM 3. VB 8. coloana dorsală: VG5. IS 6. Shenmen 5. VG 14. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8. VB 8.puncte principale: S 2. VG 14. S 4. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20.2. F 3.puncte suplimentare: F 3. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. IG 11 • renală: SP 6. F 3.2. S 8. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. TF 10. TF 17.3.Diplopie. S 41 • hipertensivă: R 2.5.IS9. S 3. IS 6. VB 37.SP9. TF 23 2. F 8. EM 2. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7. IS 18. EM 5. VB 1.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. puncte principale: VG 20. EM 7.puncte principale: VB 14. V 1.VG16 5. Simpatic 5. EM 2. VB 20. IG 11. S 8. TF 23.2.R10 5.V60.3.

S 37. puncte utile: TF 2. R 5 – peF: F 6. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4.2. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. VB 34. IG 15.în tulburări musculare • Rinichi. EM 36 2. C 7. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. V 57. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. VG 3. 8). TF 5. VG 26. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare).8. TF 6. R 7. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. 7. IG 11. V 57. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). TF 10. S 40. VB 30. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5. V 23. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. 31) urmat de F (1. S 41. C 9. R 3.Paraplegia (durată îndelungată de tratament.9. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). VG 3. P 9 5. IG 15 – pe TF: TF 2.2. P 9.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. V 32. VG 3. S 32. VC 2. S (36. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). Neuropatii vegetative 1. V 40. S 36. V 60. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. VG 16 2. V 62. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. Picior 5. P 5. IS 10 – pe C: C 3. SP 6. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. VG 20 2. VS 3. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. P 9 – pe VS: VS 6. S 36. VC 4. S 36. 60) urmat de R (2. V 20. activitate fizică zilnică. TF 5. S 40. IG 11. VB 31. VS 7. puncte auriculare: Gleznă. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5. V 60. IS 9. SP 9 – pe R: R 3. IG 14. 38. VB 34. V 60.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1.Paralizia de radial 1. C 7 – pe P: P 2.9). Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. VC 6. S 44 – pe V: V 36. VG 15. P 9. IS 6. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. S 29. VG 5. 58. IG 11. S 41.Paraliziile din polimielită 1. IG 4.Neuropatii periferice a. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17.2. V 54. 40) urmat de SP (4. VB 34 5. TF 3. R 3. F 3.12. V (10. SP 6. 10) b. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). VB 39 – pe SP: SP 6.11. VB 31. S 39 • pe V: V 37. VB 34.8. S 36 5. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare).• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare). Membrul inferior. VB 37 • pe S: S 31. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. V 37. V 25. 5. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. R 4.2. V 25 (=punctul Shu al IG). VC 6 47 . TF 14 – pe IS: IS 5. S 36. IG 4. VS 9. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. S 32. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21.10. SP 6. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. puncte utile: S 36. V 40. VB 39. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4.2. V 40. V 62 – pe VB: VB 30. VC 4. V 25 • pe VG: VG 2.

VC 23. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . R 27 4. Simpatic 5. V 29.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. TF 5. IS 17. VC 4 5. EM 17. toate spasmele”: F 3 . S 44 3.Parkinsonism 1.14. puncte suplimentare: VG 15. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. puls superficial. P 9 48 . P 7. VC 24. IS 6 • astm cronic între crize . Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. V 23. P 1. voce slabă. R 24.3. puls slab): V 13. EM 6.„astm. puncte suplimentare: VC 24. dureri toracice. VB 34. VC 22. V 20 . V 62. IG 4. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. VS 6 3.„astm. VC 17 3. IG 18. puncte principale: P 7.1.Infecţiile tractului respirator 1.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. S 36. Reuniune faringiană. puls rapid-puternic): S 43. IG 20 5. S 40 • rinoree: EM 1. depozit lingual gălbui.3. VB 20 2. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. S 40.2. puncte suplimentare: VS 6. VC 17. IG 20. Cord. anhidroza. IG 11. febră. EM 17 2. EM 8. R 6.3. IG 4. VC 24. VG 22. V 13. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1.puncte principale: P 7. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . Cord b. puncte principale: VG 20. VS 6.13. SP 10. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. IG 4. IG 4 3. Cord. SubcOrtex. absenţa secreţiilor bronşice. IG 4 . S 28. V 35. VC 17.Tulburări de vorbire a.„astm. V 10. R 25 sau R 26. F 14 2. Rinichi 4. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. S 40. C 5. P 9. IG 18.3. C 6. IS 6. puncte auriculare: Shenmen. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . P 7. EM 9. agitatie”: F 14 . S 8. senzaţia de opresiune toracică. C 5. evoluţie cronică.2. V 13. VG 4. Subcortex. puls slab-profund): V 23. expectoraţie prulentă si adezivă. Laringe.2. P 10.deficienţa de P (respiraţie scurtă. R 3. Afazia 1. IG 20. puncte suplimentare: IG 4. EM 5 2. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. TF 3. este însă punct periculos). TF 3. dispnee la eforturi mici”: F 8 . depozit lingual albicios): V 13. dureri toraco-lombare. tuse cu expectoraţie abundentă. VC 17. Simpatic.Astmul bronşic a. puncte auriculare: Shenmen.deficienţa de R (dispnee de efort. V 39 • moxă pe: VG 4. Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. R 3. puncte principale: VG 20. EM 17. P 6. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. Gura. P 6. VC 23. VC 22. IG 11. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. IG 11. puncte auriculare: Shenmen. P 9. SP 6 3. C 7. IS 6. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17. V 57. IG 4 • dureri faringiene: IS 17. VC 17. frisoane cu extremităţi reci. transpiraţii. Bâlbâială 1. S 36 .puncte suplimentare: VC 12. EM 5 2. IG 4. R 27. frisoane. puncte principale: VC 23. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14.Bolile aparatului respirator 5. P 7.

S 36. frisonete abdominale sau în extremităţi. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . Bolile digestive 5. puncte principale: S 25. V 20 5. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. C 7 * cu distensie abdominală: S 25. R 16. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. F 2. •cu insomnie: VG 20. •cu colici puternici: S 34 5. VS 9. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. absenţa setei. F 8.Ulcerul gastro-duodenal 1. 49 - puncte circumstanţiale: . S 40. V 20 5.5. V 25. Diareea acută indusă de 1. puncte principale: SP 6. S 36 2. Cord 5. C 6. Suprarenal. F 13 3.3. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6. S 25. VS 6. S 44.1. •cu crampe şi tenesme: VG 1. V 43 5. puncte principale: VG 20. Simpatic. Secreţie internă b.puncte auriculară: Plămân. Diareea cronică indusă de 1. S 36.4. VB 30. S 42 3. destensie abdominală. sete. S 25. Bolile cardio-vasculare 5. Cord.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. VB 34. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. C 9. puls slab şi profund) b.Diareea a. P 9. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. F 3. borborisme. V 21. R 3. Plămân.5.4. F 3. TF 6. puncte principale: S 40. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12. S 34. puncte suplimentare: S 36. Tradiţional 1. VB 39-D 2.Tratament 1. anorexie) 2. diaree matinală.2. V 57. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. VB 39. S 44.4. VG 20. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. SP 15. P 7.4.1. P 9.2. puncte principale: VC 12. VG 26. R 7. Subcortex. V 20. VC 6. uneori febră) 2. usturimi anale. F 14 2. limba palidă. puls profund şi lent) 2. SP 15. S 28 si S 29 stang. S 36. puls rapid.Constipaţia a. puncte auriculare: Shenmen. •cu astenie: S36 şi SP 6. Tratament 1. puncte suplimentare: S 36. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. puncte suplimentare: IG 4. S 30 2. IS 17. puncte suplimentare: VS 6. Shenmen. Subcortex. VC 12. S 36.Arteropatia membrelor inferioare 1. SP 9. V 23 2. •cu febră: VG 14. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. C 7. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. lasitudine. puncte suplimentare: V 40. F 3. 2. •cu balonare: VC 12 şi S 40.5. SP 15. Dingchuan. Profilaxie: Moxa pe V 13. V 18 3. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. S 36. P 9.3. puncte auriculare: Shenmen. puncte principale: TF 5. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă.5. SP 6. Punctul hipertensor 5.Hipertensiunea arteriala esenţială 1.

puncte principale: S 36. V 25 2. V 25. VC 3.2. Simpatic. puncte secundare: SP 6. Diafragm. Subcortex 5. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. •cu indecizie: R 1. puncte principale: V 23.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. SP 17. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. V 28 2. Rinichi. VC 6. R 3 3. Zona senzitivă.Retenţia de urină 1. V 17. •cu teamă: R 4. Secreţie internă. R 11. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC). puncte suplimentare: VG 26. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2.7. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. puncte principale: VC 4. VC 12. SP 9. puncte auriculare: Shenmen.6. Shenmen. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. puncte auriculare: Simpatic. Zona senzomotorie a psihicului 5. VC 2. V 23. VB 34. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. F 2.6. puncte auxiliare: Shenmen. EM 6. F 3 3. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3.1. VC 3. V 32. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. Bolile aparatului urinar 5. moxa pe: VC 4. Subcortex 5. S 29. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. puncte auriculare: Stomac. C 7. puncte auriculare: Vezică. puncte suplimentare: VC 3.Ennrezisul 1. VB 34. SP 9. S 21. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. SP 19 3. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. Splină 5. Bolile psihice 5. S 36 5.7.4.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. Subcortex. VC 6 3. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. VG 20. EM 9 2.moxă pe V 32 5. R 7. •cu nod în gât: VC 21.puncte suplimentare: S 36. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R).6. R 3. R 2. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4.1. EM 8. Rinichi 5. SP 6.2. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5.Incontenenţa urinară 1. R 6. VC 4. V 28 3. Shenmen.6. VS 6 2.Nevroza astenică 1. puncte secundare: F 1. V 40. Vezică.craniopunctura: Zona motorie. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. VC 4. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6.5. SP 6. puncte principale: V 23.Sughiţul 1. Rinichi.Boala ticurilor 50 . •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12. VG 3 2. puncte principale: VS 6. S 3. R 3. V 40. Splină. Shenmen 5. SP 6.3. SP 6. R 36. SP 9.7. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. S 36. VC 2. VC 22.

EM 6 2. Zona faciomandientară (în ticurile feţei).2.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1. EM 6 2.Sindrom premenstrual 1. 8. Cord. . puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. puncte principale: F 3.9. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang).1. puncte suplimentare: C 7.EM1 2.3. VB 20. V 21. Zona cefei (în ticul gâtului) 5.F3. 6. VC 12. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3. puncte utile: VS 6. S 36. SP 6.VB37. V 20. VC 6. EM 7. VS 6 (cu actiune psihica) 2. VB 34. Splină 5. Simpatic. Shenmen 5. VS 6 (punct tranchilizant important). Shenmen 5. V 17.3. Vezică biliară. V 27. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. 10. V 47 2.8. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4. SP 6.VB14. Creier. Subcortex. V 62. puncte auriculare: Ficat. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree.3. Bolile endocrino-metabolice 5. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13.8. puncte principale: V 11. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). 3. VC 12. V 15-D (asentimentul C).9.Anorexia nervoasă 1.Insomnia 1. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25. 4. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. SP 8. punct extraordinar al Pancreas. V 20. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). puncte principale:V1.7. Pancreas. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai). Stomac.S2.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1. balonare abdominală): V 20 şi S 36. 2.Diabet zaharat a.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D.EM7. puncte secundare: S 36. puncte principale: VS 6.8. Subcortex. Fotofobia 1. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b. -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2.IG4. 11.EM4. Boli oftalmologice 5.IG11 3.puncte auriculare: Ochi.8.VB1. pentru „Căldura Splinei” (la 1. •cu dismenoree: VC 6 5. P 7 5. puncte auriculare: Shenmen. Tradiţional 1. Boli ORL 51 . F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. Frunte. 7. VG 20. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). 9. S 36. C 7.10. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului).1. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). puncte auriculare: Shenmen.8. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2. Ochi 1 si 2. IG 4. Cord. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. Ochi (în ticul ochilor). puncte suplimentare:V2. IG 4 3.S1.

puncte principale:P7. Testicol.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1.pentru dintii superiori:IS18.VG14.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 .V7.VS6. puncte circumstantiale: .V1 -sinuzita frontala: VB14. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19.R3.VB34. puncte suplimentare:VC14.P9.sinuzite maxilare: IG19.Rinita alergica 1. puncte circumstantiale: .TF5 3.V12.EM2.VC15 2.VG3.VC4.C7. puncte principale:IG19. EM1.4. F8.R6. IG11.TF5 2.S8. IG4.C5.F3 3. puncte suplimentare: EM3. puncte auriculare: Nas.S3. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4. Shenmen.V23. Frunte 5.IS18.10. Boli genitale la barbati 5. IG20 2.in astenia marcata:S36.C5. folosindu-se ace fine .SP5 .VC3 2.in algii care preced menstrele: R6.IG20.11.V7. VB14.VB14.V67 4.2.puncte principale: IG1.IG15 5.S45.R3.VG20.F8.R7 3.VG26.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.10. puncte auriculare: Organe genitale externe.S29.SP2.TF5.lipsa dorintei sexuale: VS1.V32.TF23 .1. anxietatea. puncte circumstantiale: .VG14 5. Secretie endocrina.puncte suplimentare: IG11.EM3.S29.VB20.VG20 . Suprarenala.TF3.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6. puncte circumstantiale: .asociate cu carii dentare: IG4.11.VG14.Vertijele 1.IG4.10.S36. puncte suplimentare: IG4.V22 . R6.VC2 2.3.R7 .TF2.TF17.EM2.S45.F11.V23. puncte principale:SP6. EM1 2.in tulburari de ejaculare: VC2.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.IG4.S42. R6. Secretie interna.5.10. VB20.V17.S36.TF17.1. puncte circumstantiale: .1.EM3.TF9.V32.S36. puncte suplimentare: VS6.V14.S5.asociate cu trismus: P7. V10.VC4.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1. Sinuzitele 1.R7 4.C7.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1. VG25.F3 4. Shenmen.asocierea de factori psihici (teama.12.V2.Dismenoreea 1. puncte principale:IG4. Rinichi 5. IG4. TF20 5.5.pentru dintii inferiori: TF8. la o adincime de 0. insomnia):S36. puncte circumstantiale: . puncte suplimentare: VG20.SP10. puncte suplimentare:VC4. Boli obstetrica-ginecologie 5.V62 .IG10.P9. puncte principale:SP6.S8 .in algii care insotesc ciclul: R6. Simpatic.IG11.VG4. S36. Shenmen. puncte auriculare: Shenmen.S3 -cu epistaxis: IG19.VS7 . puncte auriculare: Shenmen. VB20. Rinichi. IG4.TF3.VG14. puncte auriculare:Ovar.VC12 3. Secretie interna. puncte principale:SP6.12.SP6 3. VG14.astenie fizica:S36.S30 3. Subcortex 5. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral).S36.asociate cu spasme.2.IG4 5.10.absenta dorintei sexuale:VS6. puncte suplimentare: SP9.VG23.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.IS3.SP8.TF21.S6.VG20. Suprarenale 52 .11.S44 3.S36. puncte principale:IG4.Frigiditatea 1. Ureche interna. Uter 5.EM6 2.EM7 2. Odontalgiile 1.

IG11.SP6 53 . puncte circumstantiale nocturne: V15.C7. Boli de piele 5. Pentru forma Yang (prurit diurn.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5.cu absenta transpiratiei:R7 . puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3.V62 .VC3.V40 -senil:V40 5.14. puncte „ orificiale”: moxa pe V12.P10.3.S36.herpes zoster intercostal: P1. P7. Pentru forma Yin (prurit nocturn.VC1.IG11.VG14 4. puncte circumstantiale: . puncte circumstantiale: . puncte suplimentare:F8.Urticaria si edemul angioneurotic 1.F3. intermitent):TF5 b.F14.TF5.SP10. puncte principale:IG4.P11 3. Boli infectioase 5.R2.V60 2.VB20.IS19 .Herpes Zoster 1. puncte analgezice:IG4.VB20 2.Pruritul a.S44 2.TF23.14.S30.V40.IG11 3. puncte tranchilizante:C7.VB38. Subcortex.F3. puncte auriculare: Shenmen. puncte circumstantiale: .R7 2.13.VS4.V40.5.SP6.VC1.S18.14.13.in alergii medicamentoase: EM6. Transpiratia excesiva 1.15.IS5. suparator.SP9. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.cu cefalee: EM2 . continuu): 1.herpes zoster oftalmicus: VG20. puncte circumstantiale: .S36 5.R7. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1.IG4.VC6 5. puncte principale:VG20.1. puncte suplimentare:V12.VS6.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.V15.F8.13.2. puncte principale:IG11.SP10.cu obstructie nazala: IG20 .F2 -vulvar:C9.IS18.anal: C9.generalizat: R2.V13.VS6. singerare V40 si P5 2. corespunzand zonei afectate 5.S13.VG14.VG16.VC17. puncte principale:C7.VG20 3. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5.SP6.V40.VB26.F3.EM6.V13.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.14. puncte principale:VS6.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.VG20.2.S8.R6 -ocular:VB37.C7. violent.VB14.VG14 3.1.VC2 -violent:F5 .VB8. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.

ANEXA 54 .

55 .

C. 1995 Caba M.. :”Practici diverse în acupunctură”.. Moldovan C.BIBLIOGRAFIE 1. 1992 8. 1982 Brătilă Fl.-C.. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. De Tymowski J. Bucureşti 1993. Bucureşti 1988. Bucureşti. 1994 Constantin D-tru...:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”. Editura Cartimex. Timişoara 2002 11. Bucureşti. Guillaume Madeleine J.. Bucureşti. Ionescu-Tîrgovişte C. 6. 56 .. 1974 7.. Gheorghiu N. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. 3. Editura Paco.. 1976 Caba M. Editura Medicală. Pătru Reghina. Bucureşti..T. Bucureşti. Editura Orizonturi Universitare . Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . Editura RAI. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. Dumitraşcu V.Berger S.. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură.T.. 9.Bărbulescu P. Ionescu-Tîrgovişte C. Staicu M. Editura Medicală. Dragomirescu Cr. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Editura Litera. 4. Editura Omegapres. Răuţ C. 2. Jupâneanţ C. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”.N.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. Bucureşti 2001 10. Bucureşti 1995. Bucureşti. 5.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”. Editura Academiei Române.

40 4. NOTIUNI DE BAZĂ – pag. 2 1.3.43 ANEXA-pag. Patologia organelor şi viscerelor-pag. 39 4.52 BIBLIOGRAFIE– pag. PROGRAME TERAPEUTICE – pag. Examneul clinic – pag. 9 1.1. 26 2.CUPRINS 1. 32 2.2. Cele 8 reguli– pag. 26 2. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag. 11 1. Limitele acupuncturii – pag. Generalităţi– pag. 40 4.33 3. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag. Căile energiei şi punctele chineze– pag.2. 34 3.1.1. TERAPEUTICA– pag.2. Tehnica– pag.3.1.2.3. Punctele– pag. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. Anestezia prin acupunctura– pag. 22 2.3. 2 1. 41 4. Indicaţii– pag. Energia – pag.3.3. 54 CUPRINS– pag.1. Căile– pag. 42 5. 34 3. 34 3. 11 1.2. Patologia energetica– pag. 55 57 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful