UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul. deci. Care domină vara. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing).. care. Care domină primăvara. acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”... Shao Yin. metalul taie lemnul. 6 .. În Nei Jing (cap. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros.... splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii. deci. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit. cea a plămânilor.. devin operatorii reţelei. -splina. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor.O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. este " . în cazul evoluţiei armonioase a energiilor... Încât fiecare domină un altul.. Est. aşa cum apa stinge focul. le ordonează. • 4 sezoane formează un an (360 zile). cea a splinei şi pancreasului. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen.... cele 5 dinamisme şi cele 6 energii. În cadrul sezoanelor.. Yang Ming şi Shao Yang. pe care o găsim etichetată.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central. funcţionarea intestinului subţire. prin 2 cicluri: 1. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare.. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat ... -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros. şi apa. şi vezica biliară va ameninţa stomacul. -plămânii cea a rinichilor.. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului. 9) găsim : " Există... supuse unor legi precise. 5 dinamisme. lemnului. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare. Care domină toamna.O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima. Astfel.. în texte. pământul produce metalul minereu.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri. -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa.. şi vezica va ameninţa intestinul subţire. -inima. pământul absoarbe apa. iar cele 5 dinamisme sau mişcări. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului.. focul stimulează pământul.. de asemenea după Nei Jing. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier).. conform simbolului Dao. şi stomacul va ameninţa vezica. şi intestinul gros cea a vezicii. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. simbolizate prin cele 5 elemente.. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului. . lemnul acoperă pământul. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului... aşa cum focul topeşte metalul. în aşa fel încât submultiplii anului.. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire. Care domină iarna.. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin.. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit.. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing). care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul. Vest şi Centrul.. deşi supuse unor variaţii de intensitate. 5 direcţii. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului.. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare.. • 3 climate formează un Qi (15 zile) . Tae Yang. Aceste 5 influxuri se mişcă. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . şi stomacul cea a intestinului gros.. Jue Yin... Nord. îşi păstrează caracteristicile. apa stinge focul.... adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice.. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii. Există.. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare.. 2. şi intestinul subţire cea a stomacului. în care lemnul produce focul. pe care energia Pământului este ordonată.. Iată legea de dominare între cele 5 elemente.

sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. axa orizontală este axa echinoxurilor. referinţă generală conţinând toate elementele. Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii. dar distincte conceptual. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). • 7 . culminaţia solară. apusul. fiecare. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. estul cu vestul. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. Pentru antici. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . Toate acestea le regăsim în Om. iernii. amiezii şi sudului.. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. -pământ – în sfârşit. ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. baza fiziologiei acupuncturale chineze. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. noaptea. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn .Dacă unim.. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang).. printr-o linie verticală nordul cu sudul. pe plan nictemeral şi sezonier. toamnei şi vestului. Transpunând alternanţa ritmurilor observate.. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). integrate organelor anatomice. un al cincilea dinamism pur de necesitate. În organismul uman. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. repaosului şi nordului.-în sfârşit. va fi Pământul.

Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard.Se remarcă. conform simbolisticii extrem-orientale. cu poziţia următoare: . o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. Shu-Yuann.5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. 11 ). între împărat şi popor. care este suveranul). informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. Jing proximal. • pulsurile radiale au 3 nivele (police. Shu. 8. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. 8. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. Stăpânul Cordului . în acelaşi timp. Jing proximal. În figura următoare. He . conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală.P8 şi P9. cu valenţe negentropice. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. deloc întâmplător. 9 ) şi 2 puncte (P10. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. iar solul produce prin 5 " . lojele energetice fiind interconectate şi. Ying. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. În concluzie.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . percepută ca bioritm. numite generic Shu antice. şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. Ying. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. Yuann. care sunt situate. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. la membre. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. deci. între energiile externe şi organele energetice. constituind nivelul Central sau nivelul Om . considerate rezonante la energiile externe.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. cele 5 dinamisme interne. iar cel de al doilea ministrul. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. barieră. opunând celor 6 energii externe. în dreptul punctelor de acupunctură P7. sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. asigură corespondenţa între 6 şi 5. încă. He . pe traiectul meridianului Plămânului.Aparent. Pe traiectele meridianelor principale. 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . primul fiind suveranul. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. picior). Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. la nivelul pulsurilor radiale.

În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. Când agresiunea se prelungeşte. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. dinamismul său. desincronizate. o nouă particularitate a energiei. Yin sau Yang. 1. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. în muşchi. sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. legea celor Cinci Elemente. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. ele vor deveni nocive. numită energie Yong (Yong T’chi). pentru că fenomenul este anormal. Energia care se găseşte sus este energia cerului. defensive. reacţii pe care le putem apropia. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original. de asemenea. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. superficiale. frigul. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. bază a acupuncturii. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. 2. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. ele intercalează. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. dar este. Dar.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. uscăciunea.Energia omului. căldura. numită Oe (Wei. în meridiane. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. dar aceste energii nu sunt stabile. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. care circulă în carne. atunci când aceste energii sunt dereglate. în aponevroze.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. apoi în organe. fie unei tulburări interne fizice sau psihice.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi.T’chi). focul. în fiziologia occidentală. 9 . De unde. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). simbol al hranei venind din pământ. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică.2. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. după legile pe care le cunoaştem. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate.T’chi apare ca simbol al forţei. cea care se găseşte jos este energia Pământului.Conceptul acestei energii. de răspunsul eşalonat. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi). umiditatea.

asupra punctelor determinate de circuitul său. energia structurată) Figura 7 10 . Ying Qi (energia nutritivă. în momentul acestor manifestări. Va trebui. Clasificarea energiilor organismului a. să restabilim echilibrul rupt. omul se apără. cursul energiei rămâne regulat.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. psiho-informaţională) b. Zong Qi (energia ancestrală) 2. boala nu apare. Energii de întreţinere (dobândite) 1. de la caz la caz. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. din contră. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. Energii fundamentale (înăscute. Wei Qi (energia de apărare. Xue (Sângele. defensivă) 3. trofică) 2. pentru vindecare. Shen Qi (energia psihică.

persoanele obişnuite să se analizeze. la rândul lor.Dacă un organ este afectat. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. după cum am văzut. pe de o parte. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. râuri. Într-adevăr.Figura 8 1.La persoanele hipersensibile.3. pe de altă parte. În To Tchang (vol. 3. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. în tot corpul omenesc.3. descriind-o ca un curent electric.” 11 . Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. un curent de căldură sau chiar de răceală. denumite. ele fiind decelabile palpatoric. în succesiune. George S. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea. pârâiaşe. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. pe o anumită zonă a corpului. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. această înşiruire este dureroasă la palpare. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului.1. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. Apropo de vitalitatea organismului. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice. pârâuri. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. În ele circulă. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. pag. tot aşa şi energia vitală prezentă. Căile energiei şi punctele chineze 1. meridianul respectiv devine dureros. lacuri. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. între ele însele.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. 2. fluvii. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat. Generic. 4. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea.I. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. în contrast.

Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. către diferitele părţi ale corpului şi. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. care are sensurile: reţea ordonată. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. creer. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. Termenul de reţea. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. În număr de douăsprezece. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. măduvă-sistem hematopoetic. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. bilă) .VS. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. de rezervă) 1.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). 12 . spre care converg sinuozităţi. canal. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3. plasă. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. Meridianele secundare a.Meridianele principale sau „King”. constituind energia interstiţială (intermediară. arteră. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. reţea de vase.IS-V-R. unde Mai reprezintă vas. meridianele Fo Lo. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. Meridianele Distincte (divergente. plasă are valenţe de constrângere întro ordine.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. de control central): acţiune neurală d. ca nişte fluvii. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral.TF. este Jing. cordon. Sun Lo. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. unde aceasta este depozitată. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. sau altfel spus. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. în special. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse.

Fiecare prezintă traiectul său propriu. şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. . trunchiul.şi pancreas. rinichi. vezcă biliară. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). fiin ca şi acestea de natură Yang. intestin gros. când pe partea anterioară a corpului.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. ele parcurg capul. inimă.meridianele corespunzând celor cinci viscere. splină.meridianele care au drept corespondent cinci organe. plămâni. de natură Yin. 13 . vezică. . sexualitate. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . orarul său energetic determinat. formând un sistema de circulaţie închis. şi corespunde unui organ. sunt meridianele: stomac. . fiind ca şi acestea de natură Yin. sunt:meridiane de ficat. intestin subţire.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). când pe partea posterioară. abdomenul şi membrele.

P8. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. a). -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). ea suportă. şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). în afara colţurilor gurii (punctul S7). Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). apoi. în rezumat. coboară trecând prin mamelon (punctul S17). energia. b). punctele SP ): 14 - . sistemelor şi aparatelor senzoriale. trasând. Din acest moment. pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. de partea degetului mic (punctul IG1). „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. astfel. la marginea externă a tibiei. ca în ciclul celor Cinci Elemente. criza de astm din zori. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. şi aici. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. pentru ca. supusă legii alternanţei universale. din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. În acelaşi timp. în cursul vieţii embrionare.1: P 1.. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). Astfel. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează.P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11). Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului. -urmează marginea superior-externă a degetului. ea suportă. De-abia în momentul naşterii. până în regiunea inghinală (punctul S30). din patru în patru ore. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului. Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. apoi să coboare pe coapsă. d). c). un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. dar într-o ordine diferită. care.În acelaşi timp. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). trahee. Meridianul „Yin” al plămânului. Meridianul „Yin” al splinei şi splină.

8.7. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului. 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20). Figura 10 15 . înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6. urcă în gât şi ajunge la baza limbii. O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. lateral (punctele SP 14.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină). parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. în pancreas şi stomac la dreapta. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21). apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare.

care îi urmează.Figura 11 e). la obraz. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). din cuta făcută de cot (punctul C3). f). Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. întâlnind plămânul. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii. apoi de-a lungul feţei interne a braţului. 12. şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. 16 . la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29).

ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană.Figura 12 g). O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. la pubis (punctul R 11). Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). după ce a atins un vas secundar meridian. apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. apoi la vezică. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. în mijlocul plantei piciorului. 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. h). la încă două laturi de deget de linia mediană. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. 17 . pentru a coborî vertical. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). 4. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. vasul director în punctul 14. în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54).

j). 18.Figura 13 i). 19. 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. în scobitura superioară (punctul TF 23). înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. 18 . Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). în scobitura inferioară TF 23). 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii.

ceafa (punct VB 20). de la genunchi (punct VB 34). ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. 7) 19 . de la gambă (punct VB 37. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează.Figura 14 k). Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5. apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). Figura 15 l). apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr. 6. 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină.

-Pe de altă parte. 20 . trebuie să subliniem că.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). Sensul variaţiei specifice nu este. din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. Yin la torace. Yang-Yin la nivelul picioarelor. Atunci reîncepe revoluţia. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. astfel. deci. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12). sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. la ochi. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. în acelaşi timp.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. la frunte. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. în revoluţia sa. trimite un vas care urcă la gât. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. se încrucişează cu ramura externă a pubisului. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. -În sfârşit. Yang la faţă. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. încă.

intră în raport cu toate celelalte Lo. Alături de meridianele principale. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. • SP4→S42. R4. dar le ating într-un mod mai puţin profund. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. care se desprinde din punctul SP 21 şi. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. sau pe masivul facial sau pe craniu. extremităţi. VB37→F3. Meridianele tendino-musculare. către masivul facial. ca şi precedentele. R4→V64. C5. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. S40. Căi de unire cu traiecte lungi. Vasele Lo sau Lo Bie . al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. V58→R3. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. singure cunoscute în Europa mult timp. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. b). tendoane şi muşchi. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. şi. pentru că prin inermediul lor. fac obiectul studiilor celor mai precise. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. două aparţin nu unor meridiane principale. IS7. între reţeaua astfel constituită. SP4. C5→IS4. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. V58. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. VB37. deci: • P7→IG4. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. Meridianele secundare. Ele urcă apoi către gât. Nepătrunzând deloc în profunzime. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. c). răspândită în piele. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. pe de altă parte. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. vase. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. mereu acelaşi: punctul Yin. ceafă şi craniu. abdomen. în mare parte. şold – genunchi. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. foarte lungi. Traiectele lor respective sunt. S40→SP3. F5.Figura 16 2. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). fiziologia energetică. IG6. de altfel. IS7→C7. 21 . dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. în sfârşit. • VS6→TF4. IG6→P2. TF5→VS7. pe de altă parte. VS6. Topografia lor dă de gândit. şi noi le vom descrie cu acestea. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. TF5. torace.

pe de altă parte. Jen-Mo. Numele lor explică funcţia lor. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. incorporează parcursul său meridianului rinichiului. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. Punctul său cheie este punctul SP 4. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu.Prin topografia lor superficială. el se detaşează de punctul VG 1. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare.Yin-Kèo. Yin-O é. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). născut de asemenea din rinichiul Yang. între punctele R11-R27. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. Din el se desprind importante ramificaţii. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. „a domina”. El urmează apoi. cap şi craniu. ca şi Tou-Mo. El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . către gât şi gură. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. apoi. tocmai înaintea vârfului coccisului. Punctul său cheie este punctul P 7. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). acestea sunt: Tchong-Mo. Punctul său cheie este punctul IS 3. Tae-Mo. dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. bilateral. prezintă 27 puncte proprii. pe de altă parte. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. după traiectul său intern. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. aceste meridiane sunt evident. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. Yang-Oé. Yang –Kèo. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. d). drumuri de penetraţie a energiei perverse. Figura 17 22 . către membrele inferioare. prin epidermă. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. pentru a urma. trimite ramuri către ceafă. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie).

1. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). -Yang-Keo. fie la presiune. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. în regiuni elective câteodată apropiate. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). 9. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. sau vasul centură. 15-VB. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. ele au. deci. VB 29. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. fluxul energetic abordează. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. punctul său cheie este punctul VB 41. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. 10-TR. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. însă.-Tae-Mo. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. punct de schimb de polaritate şi energie. corespondenţă: lemn. după cum o sugerează Cazis. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. care începe în punctul V 63 trece în V 61. urcă vertical prin punctele R 6. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). 21-VG 15. Punctul său cheie este punctul TF 5. 17. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros.Acţiunea de comandă directă a energiei. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. meridian secundar al meridianului vezicii.3.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. 14.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. Existenţa lor este de netăgăduit. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). 15. exceptând meridianul vezicii biliare. segmentul de origine al meridianelor Yin). 16-VB 20. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. V 1 pentru a se termina în VB 20. pentru a se termina în V1.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . 59. fie în mod spontan. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. 12. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. acestea sunt: a). primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. Este un vas secundar al meridianului vezicii. de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. 23 . psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex.2. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. pentru meridianele Yang: foc şi vară. 1. corespondenţă: metal. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. 29-IG. IG15. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . primăvară. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. nu posedă decât una din ele. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. 3. toamnă. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. E19. El ia naştere în punctul său nr. 16. care tocmai se naşte. într-adevăr. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. I. după cum am spus. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. În număr de 800. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). Unele. el are un traiect segmentar. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. E 4. de la care energia este stabilizată. şi Yin-Keo. pentru a se termina în punctul VB 13. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. 8. 19. că ei răspund la dezechilibre tip. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. în această „scară de raporturi”. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc.

Îmbarcare. Pârâu. cu încetinirea energiei . Transport. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d. Unire. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. Puţ.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. Shu (Yu. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. distonii vasculare.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. “Cea ce iese”) 1. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. rol . se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. se găsesc la cot şi genunchi 2. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . “Cea ce umple”) 1. 24 . Vas. “Cea ce trece”) 1. Jing distal (King. “Cea ce intră”) 1. He (Ho. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. diskinezii e. rol în homeostazia energetică .pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers. Debarcare. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. se găsesc la extremităţile degetelor 2.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. Fluviu.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. Yuan 1.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . “Cea ce circulă”) 1.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. sunt puncte . Jing distal (Tsing. Ying (Yong. Râu.

V 28: punct Yu al vezicii B).Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces.VC 3: punct Mo al vezicii . situîndu-se pe torace sau abdomen. Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic. meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu. punctele Yin: VS 6.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care. deci. 2.V 25: punct Yu al intestinului gros . sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare. 3.Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care. Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King. pancreasului (la dreapta) . punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct.Tabloul punctelor antice 2. dacă sunt indicate. Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. fie între punctele King şi Ho. ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte. 25 . VG 1.aceste fiind: 1. foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică.VC 4: punct Mo al intestinului subţire .V 14: punct Yu al stăpânului inimii .V 15: punct yu al inimii .VB 25: punct Mo al rinichiului . VC 1.Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care.V 18: punct Yu al ficatului .De exemplu.Punctele Lo sau puncte de trecere . Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin. În afara traiectului meridianelor: 1. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită . Acestea sunt: . ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang. P 7. b).V 21: punct Yu al stomacului .V 13: punct Yu al plămânului .S 25: punct Mo al intestinului gros .V 27: punct Yu al intestinului subţire .VB 24: punct Mo al vezicii biliare . aceste puncte sunt: .F 13: punct Mo al splinei (la stânga).V 23: punct Yu al rinichiului . pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing. punctele Yang: TF 5.VC 14: punct Mo al inimii .P 1: punct Mo al pământului.V 19: punct Yu al vezicii biliare . În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice.V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .VC 12: punct Mo al stomacului . 1. puncte. pe ramura internă a vezicii. punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali.F 14: punct Mo al ficatului .V 22: punct Yu al triplului încălzitor . vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament. sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia.

lombare: punct: V 54 .ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 .cervicale: puncte: IG 3. cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. articulaţii. legate de o maladie. prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4. puncte Yang: TR 8. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm. Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23.Ele interesează anumite afecţiuni: . P 7. 17. de un anumit sindrom.2. pentru meridianele Yang: TR 5. este asigurată de către: a).Punctele Lo de grup care echilibreză. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17.ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 . artere şi vene.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 . de un anumit simptom. 15. abdomenul.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare.ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 . RP 6.Anumite localizări: . VG 13 şi 19.ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 .ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 . 3. o funcţie.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 . regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă.ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 . MC 6.dorsale: punct: V 54 . IG3.la membrul inferior: punct: V 52 . puncte Yin: MC 3. VC 12. P 7 . la fiecare din membre.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 . Ig 3. Acţiunea simptomatică a punctelor.Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. IG4.ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 .ale muşchilor: punct: VB 34 . sânge.ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 . oase. faţa. VB 39.la membrul superior: puncte: IG4.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”. IG11 b). 26 .ale nutriţiei: punct: S 30 . F 13. IG4.dentare: puncte: IG12. S 2 . 4. complementară acţiunii energetice.ale nervilor: punct: V 60 . VB 41. 1. o regiune a corpului : muşchi. energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare.Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 . R 6. puncte guvernând capul şi gâtul. V 62. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II. Punctele de simptome.

S21.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.S36 F13.IG11 Leşin VG26.S6 Ureche TF3.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.S45 VG223. a palpa pulsurile. cunoscând toate aceste date. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina).R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .1.VB8 Ceafă IS3.IS3 V32 V23.V60 VG14 V10 Ochi IS6. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise.VB43 VB20 VB2. Wen (a interoga).S41 IS8 S4. VB20 TaiYang(EM).V2 Nas P7.TF17.Examenul clinic 2.S3 Gură şi obraz IG4. Ting ( a asculta).F8. (vezi anexa-pag.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.) 2.F3.IS17 Piept VS6.1.1.S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6. Figura 19 Tabel 7 27 . dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.Mai întâi. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.IS19 Gât P10.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.S25 VC12 Abdomen inferior SP6. VB41. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.P7 VB20.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6. ca în orice medicină.R6 V10 VC23.F2 VB16 V1.F8.V7 IG20.

Figura 20 Tabel 8 28 .

două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. în sfârşit.Deja pentru primele. este un bolnav Yang. este marca bolii. 2.2. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. frigul şi vidul în Yin. al frigului şi al căldurii. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional. la contracţii. o evoluţie acută. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. al interiorului şi al exteriorului. la spasme.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. vorbăreţ. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. 3. Bolnavii care prezintă un exces de energie.2. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa.Vidul şi plenitudinea sunt. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. căruia îi e cald şi caută răcoarea. 4.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. friguros. din contră. extravertit. genital sau urinar. gârbovit. frig sunt Yin. paloare. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. respirator. Figura 21 1. care este agitat. 29 . b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. care are tendinţă la insomnii. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. o alergie. o stare de retenţie sau de stagnare. nervos. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. a). evocă starea lor yang şi. care este palid. care detestă compania şi zgomotul.1. predispus la oboseală. al golului şi al plinului. vorbeşte puţin. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang . cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. Rubor. interiorul. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. calor sunt Yang. opusul său. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. cardiovascular. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin.

lipsa transpiraţiei depozit subţire.Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. dacă energia perversă este în plenitudine.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. lipsa aversiunii varful şi la vânt. frig. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . cu degenerescenţă şi atrofie. transpiraţie limbii roşii 30 . În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid). impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. Într-adevăr. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. INTERIOR. FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig. durere în întregul corp. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza. febră. uşoară marginile sete.

respiraţie asmatică depozit lingual alb. scaune moi. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. slab Scaune urât mirositoare. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. întunecat umed. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. cu teamă. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. urina dorinţa de a bea. abundentă sau puţină. corpul greu Faţa roşie.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. urină puţină roşu-întunecat profuză. dureros. logoree. apoase. vorbire înceată. puţine. fără polidipsie sau extremă anorexie. lasitudine buze uscate. calm. limba roşie puls rapid şi emaciere. depozit gura uscată. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . ascuns. astmatică. arţăgos. uscat. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. urina galben-închis Sindromul Exces . alunecos Vorbeşte încet. febră şi prefetinţa pentru frig. ţipă. durere abdominală agravată la presiune. caldură pernicioase şi ură mentală. puls adânc.Sindromul de interior .febră pe cu puţin superficial piept. palme şi tălpi. oboseală. agravat la presiune. şi strâns în pat. flegma profuză. respiraţie scurtă. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . picioare reci. depozit puls rapid. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. lucios şi gros. puls adânc. depozit lingual galben.frig Teama de frig. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. delir. urina clară. profuză. scaune uscate Transpiraţii nocturne. urina roşuînchis. picioare reci. în scăzut.frig Picioare si corp reci. întunecată. crăpat. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. manie. Constipaţie. lipsa setei.spinos. ca inşirat pe sfoară. astenie. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. scaune uscate sau urât mirositoare. dorinţă de cu depozit băuturi reci. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. spirit redus.rapidă. confuzie lingual alunecos. gura uscată. galben iritabilitate. apetit. este capricios transpiră. astenie. febră. limbă albă. constipaţie.

la barieră: element pământ.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. în profunzime: ficat . „soţie”.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură. Pe de altă parte. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. Antomic vorbind. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. bariera. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. în profunzime: stăpân al inimii. Chinezii. amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. de altfel. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor. de orarul influxului energetic. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. în profunzime: plămânul . dar. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic.Pulsurile sunt extrem de slabe. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. Omul şi Pământul.2. la suprafaţă: triplu încălzitor. dure. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. deci. PROFUND>SUPERFICIAL. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. au observat asta. la suprafaţă: intestinul gros. trei pulsuri la cap. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin. 32 . întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. trei pulsuri la picioare.Hr. între stiloida radială şi încheietura mâinii. ca. 4. 2. în profunzime: inimă . trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. rapide. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei.3.la picior: element foc ministru.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. au fost alese. 3. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate. deci. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. numai cu 500 de ani î. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. inexistente. la suprafaţă: stomacul. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. deci: -la gutiera radială stângă: .la degetul mare: element foc prinţ. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul.la picior: element apă. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. reiese marele interes despre pulsologie. la suprafaţă: vezică biliară. focul ministru Yin. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. 3º în sfârşit. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu. încheietura mâinii drepte. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. la suprafaţă: vezică. Aceasta dă. pulsul cel mai slab). Din toate aceste consideraţii. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. în profunzime: splină şi pancreas . Palpând corpul. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . Există. Tot ceea ce este înaintat este Yang.1. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. fini observatori. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. Totuşi.la degetul mare: element metal. din păcate. la suprafaţă: intestin subţire. răspunzătoare de boli sau de sindroame. tot ceea ce este întârziat este Yin. de asemenea. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. Pulsul de la stânga este. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă.la barieră: element lemn. trei pulsuri la braţe.

deoarece energia este una. bolnavul care detestă zahărul. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. în meridianele tendino-musculare. mai puţin de cealaltă parte. după ce au întrerupt unda sangvină. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. de caracter Yang. îşi diminuează presiunea.2. un dezechilibru. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. o funcţie devenind preponderentă. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. realizând idealul medicului chinez. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: .Fu-ul. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. mai uşor de tratat. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”.Pe de altă parte. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. funcţia cuplată este „în vid”. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. bolile de origine internă. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. are o plenitudine a splinei. 2. de asemenea. este. de caracter Yin. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. ele sunt relativ benigne. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. 1. fiecare element corespunde unui gust dat.Bolile de origine alimnetară. a).Bolile de origine psihică se repartizează. . Tabel 11 2. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. ale căldurii. Noi ştim că. ale umidităţii şi ale frigului. implicit. Se disting bolile vântului.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. intră în domeniul gustului. grijă Tristeţe 33 . după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. perceptând pulsul Chu. în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b).Bolile de origine internă. de exemplu. Dacă se produce o tulburare. „în plenitudine”. de distrugere. ceea ce este prea mult într-o parte.

cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. cu parezele membrelor. contractările în general. dureri oculare. în afara metodei noastre calsice.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). proasta dispoziţie. pe plan psihic. până la cele ale membrelor inferioare. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. stările depresive. organul de filtrare şi. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. braţele. amigdalite. durerile lor nevralgice şi articulare. pentru chinezi. În afară de această patologie viscerală specială. unghii. cu mirosul. în sfârşit. cu toate rigidităţile. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. producând un blocaj. pe de o parte. este în relaţie. contractările şi crampele. el comandă astenia şi oboseala. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . pe de o parte. lombo-sacrale. cu gâtul. el atinge memoria. bineînţeles). pe de altă parte. umerii. rinite. dorsale. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. cu tulburările cutanate. împreună cu viscerele sale: vezica. palpitaţiile. meridian de epurare.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. încă. de fapt.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici. pe de altă parte. cu hemoragile. cu diabetul. faringite. cu tot ceea ce este durere. de la cefaleele frontale şi occipitale. cu tot masivul facial anterior. incluzănd şi degetele ( de la picioare. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism.3. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. de asemenea. anosmie. etc). cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. emotivitatea. pe de altă parete. cu vocea. De altfel. cu sau fără ameţeli. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. angine. în acelaşi timp. 2. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. 2. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. cefalee. şi joacă un mare rol în laringite. dar care se va studia.Rinichiul reprezintă. preocupările. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. durerile cervicale. este vorba de rinichiul Yin care posedă. mai întinsă. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. sinuzite. el provoacă nu o plenitudine.

este în relaţie cu sexualitatea. cu acuitatea vizuală. în funcţia pancreatică. pe plan psiho-intelectual. de altfel. pe linia cercetării meridianelor interesate. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. gastritele cronice . cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. vezica biliară. de degete.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. între altele: cefaleele frontale. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. de încheietura mâinii. el dă tonus şi curaj. antitoxică. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. adesea. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). el atinge. prin ramura stângă a meridianului. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. teama de viitor.1. în plus. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. mania persecuţiei. torticolisul. În sfârşit. dar. necazurile. durerile constrictive toracice.coriza. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. termo-reglarea. nevralgiil membrlor inferioare.Splina. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. cu mirosurile urâte ale corpului. a prieteniei şi a dragostei. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. . şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3. obsesiile. prin ramura sa dreaptă. insomnia. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. constipaţia. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. 3. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea.Stăpânul inimii – sexualitatea. ameţelile. Diagnosticul chinez. P 7. agravarea bolilor prin umuditate. îngrijorării. conjunctivitele. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. cefaleele cu îngreunarea capului.pancreasul: în funcţia splină. căminul mediu: digestiv. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . aerocolie şi constipaţie. dispneele. 4. tendinţa spre mânie.O dată stabilit diagnosticul. spun chinezii. de altfel. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. fie Yang. 6. modificările tensionale.TERAPEUTICA 3. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. fie Yin. bronşitele şi gripa. după cum nici. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. suditatea. 5. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. dorinţei de izolare.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem.Inima(cordul).Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. . 3. biliară. pe linia energetică. IG4. obstrucţia nazală. indigestiile severe. palpitaţiile. durerile de braţe. conjunctivitele. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang .exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. lâncezeala intelectuală. spasme arteriale. surditatea. torticolisul. ureică. Cuplul acesor meridiane atinge. este „meridianul sângelui”. tremurul extremităţilor. cea evacuatoare a bilei. anumite afecţiuni cutanate. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. aşa cum tocmai l-am văzut. -partea superioară: . stările depresive severe. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista. zumzetul din urechi. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . care domină. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. rinitele şi anginele. frilozitatea. contractările şi durerile de ceafă. inapetenţa cu aerogastrie. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. amigdalitele. glicogenică. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte. tendinţă. regularea fluxului menstrual. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. crampe. căci „face să digere grijile”. viscera sa cuplată: intestinul subţire. b). căminul inferior: genito-urinar. dispersia termenului aflat în exces). Nu comportă. paralel. instabilităţii.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. căminul superior: respirator şi vascular.sau masculin.Caz de dezordini energetice pure. melancolia. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 .

a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. fie între două meridiane cuplate. dacă este necesar. fie între ramuri ale aceluiaşi meridian . prin jocul punctelor de comandă Yu-antice. dacă e necesar. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. şi. ale grupului TF 8 şi VB 39. • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. .dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. În acest caz reechilibrarea energetică.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi. al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . Făcând bilanţul sistemelor atinse. dacă e necesar. mai degrabă decât dispersia.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. se va reechilibra energia. -partea dreaptă a corpului: .

7 . 24 . 14 . 10 . 10 . 11 . 4 . 22 .ombilic.ureche. veziculă. 16 .vezica biliară. 20 .intestin subţire.splină. 12 . 19 . 23 .gât.coapsă.splină. 17 . 22 – rotulă. 2 .craniu şi faţă. 6 .plămân.sân.cord. 9 . 18 . 5 . 2 .lombe.vezică.organe genitale externe. 21 .stomac. 15 .plămân. 20 .intestin gros. 16 . 21 .intestin subţire.ficat. 5 ficat. 13 .craniu şi faţă.vezicula biliară. 14 .ovar sau testicol. 17 . 15 .cord. 8 . 4 . 23 . 6 .intestin gros.piept. 19 – lombe. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 .sân. 3 .umăr.picior.coapsă.rinichi.uter. 13 . 12 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 .ceafă şi spate.genunchi. 9 . 18 . Figura 26 Auriculopunctura 37 .gât.genunchi şi gambă.mână.picior şi degete. 11 . 7 . 3 . 8 .gambă.rinichi.şold şi coapsă.braţ.membru superior.stomac.

7 .isterie. hepatită. 7 . 16 .redoare cervicală.epilepsie. 4 . 6 . neurastenie. 9 . insomnie. 2 . isterie. urticarie.cefalee.lombalgii. dureri abdominale.eczeme. 15 .rinite.Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului. 38 .vertex.sughiţ. folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . 10 .metroragii funcţionale.enurezis.occipit. 9 . 8 . 5 .nas. 2 .Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . 17 – anticonvulsivant. 4 migrenă.ulceraţii bucale. 12 .1 .ceafă. 13 . răceli. 5 . 12 . 10 odontalgii. 8 . 3 . hipertensiune arterială.nerv sciatic.amigdalite.hiperhidroză. 11 .tuse. 11 . 14 ficat.umăr.antipiretic. 6 .nevroză. 3 odontalgii.sciatică. polakiurie.hipotensiune arterială.astenie. 13 . 15 cefalee. 14 .frunte.

.TF 5: pentru Yang-Oé. durere locală sau durere reflex la distanţă. surditate. tuse. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: . orice durere la inimă -punctele cheie Yang: .R 6: pentru Yin-Keo. sughiţ. vasul central. dureri ale călcâielor. dureri ale cotului. aerogastrită. dureri ale umărului. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. diaree. cervicalgii. patologie: hemoragii de orice origine. patologie: dureri şi contractări în general. vasul dominant. va fi bine. alterarea stării generale. dureri periombilicale. patologie: dorso-lombargii. redoare de ceafă. urticarie). astm. G3: dureri mediale de genunchi. insomnie. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. P5: cefalee temporală posterioară. boli generalizate (hipertensiune arterială.SP 4: pentru Tchong-Mo. răceală.tulburări circulatorii. paralizii ale membrului superior. balonarea abdomenului. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. dureri oculare.VB 41: pentru Tae-Mo. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. patologie: vomă. contractări. amorţeli ale degetelor). dar mai ale ale umărului. în poeme mici. P3: hipertensiune arterială. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. G5: dureri de şold şi glezne. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. paralizii ale membrelor inferioare. prin topografia sa. dureri articulare scapulo-humerale. pentru începători. lombosciatică.P 7: pentru Yin-Mo. cefalee. dureri toracice. aerocolită. genitale . Apoi. ale căror atribuţii foarte bine precizate. ale spatelui. tulburări atinice renale. ale cefei. degetelor. vasul concepţie. 2. depresiune fizică şi mentală. patologie: tulburări ale somnului. G4: dureri de genunchi. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. odontalgii. tulburări de vedere. vasul centură. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. practica acupuncturii.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. dermatoze . P4: cefalee în vertex. nevralgii de trigemen).VS 6: pentru Yin-Oé. nutriţională şi sexuală . a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. dureri palmare. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă. contractura musculaturii lombare. senzaţia de plenitudine toracică. învăţate în China. cefalee congestive.V 62: pentru Yang-Keo. G2: dureri în zona hepatică. artralgii. vezicale. dureri generalizate. în afară de aceasta.IS 3: pentru Tou-Mo. mare a tuturor Yang. leucoree. dureri abdominale laterale. G6: dureri lombare acute. odontalgii.. pumnului. atonie digestivă . percepute de meridianele în cauză. angină. mare a tuturor Yin. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. lombalgii. diminuarea energiei fizice şi morale . 39 . tremurături ale degetelor. tulburări menstruale. transpiraţii. enurezis. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. anumite tulburări genitale. tulburări ale somnului.

de preferinţă trebuie înţepat în 40 . Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. bineînţeles. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. Până în ultimii cinci ani. 3. antidepresiv sau cortizonic. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). adică să-i dilatăm porii pielii. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. 78). îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. dacă ea este utilizată greşit. În prezent. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. în piele şi muşchi. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. asupra energiei. înţepând punctele su-antice. că poporul meu. asupra organelor fie într-un mod direct. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. după această punere la punct.În sfârşit. b)Vomificarea. Scopul este acela de a face energia să circule. În afară de aceasta. de exemplu.54). anumite edeme. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. de asemenea. a împrăştia ceea ce este grupat. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. Unele sunt chiar de tungsten.Acele.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. inapetent. trebuie să acţionăm. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. întârziat de către boli. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. Acestea sunt: a)Sudorificarea. eliminând pericolul de contaminare. Yang. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur.2. tehnică vecină. se va verifica dacă persistă. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. îngheţat. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. tonificând energia esenţială a corpului. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. 3. Yin. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului.Ele sunt. de la stânga la dreapta. aduce energia Oé la suprafaţă. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. din oţel.în sfârşit. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. spune el. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. de exemplu). a trata înseamnă a vindeca. au fost utilizate acele. ea diminează energia esenţială a corpului. trebuie să o facem să izbugnească”. 3. Graţie împăratului Houang Ti. poate deveni agravantă. după autori vechi. din spate în faţă. argint. ca în chirurgie ori în medicină. Pentru a fi compleţi. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. ace foarte scurte. încălzitorii uperior. Asfel se născură diferite feluri de ace. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. Nei-King (cap. de sus în jos. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil.2. flori de prun. după cum o indică numele. c)Purgaţia. poetic. Aceasta permite.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. pentru a tonifica. pe care le păstrează la el după dezinfectare. mijlociu şi inferior şi. să se evite orice contaminare. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. f)Refrigerarea care constă. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. destins. dreapta şi stânga. partea de sus şi partea de jos. ale Pământului şi ale Omului. Bolnavul este astenic. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. cel mai adesea. 2. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. g)Tonificarea. În anumite servicii spitaliceşti. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. ea tratează febra. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. noi utilizăm. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. pe de altă parte. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. unde 90% din material este în prezent jetabil. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. pentru a împrăştia. h)Dispersia: după So-Ouen. În ce priveşte acul cu folosire unică. Pentru tonificare. dar. balonat.Cele opt reguli.3. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. 1. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”.”. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente).

dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. auriculoterapia. la nivelul punctelor. al expiraţiei. în fond. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. se fabrică. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună.trebuie să fie însoţită. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. 4. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. cu totul aparte. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. Nu se înţeapă punctele. 2. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. în inspiraţie. fie prin masaje cu stiletul.Mai uşoară este moxa indirectă. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . în mare parte se suprapun. La 1 mai 1850. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. medicină energetică. deşi. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. Se cunoaşte. însă la noi. prin piele. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. dr.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. c)Masajul chinez este foarte folosit. masajul chinez. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. sarea. Avem. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). sângerarea şi. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. sub formă de ţigări de pelin. acolo unde circulă energia inimii. având proprietăţi curative. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet.Ritmul. 41 . În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. de asemenea. trebuie puncturat în contracurent.sensul circulaţiei energiei. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. fiind un act chirurgical. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. rulouri de dimensiunea unei ţigări. sensul masajului dau efecte diferite. Kao este termenul chinez. căci este dificil să se evite arsurile. Doctorul Paul Nogier este acela care. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. se împinge încet şi se scoate repede acul. chimionul.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. invers decât cele din corp.Este. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. rotind de la stânga la dreapta. din acest punct de vedere. Pentru dispersare. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. fie ea uşoară. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. dar este vorba de aceeaşi tehnică. Scopul său este să tonifice. restul corpului. de asemenea. valoarea presiunii exersate. de asemenea. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. ci ele sunt încălzite sau masate. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. Acupunctura. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. asfel. de la facultatea din Montpellier. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare.Profesorul Rabichong. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. a meridianelor principale. b).Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale.1. Acest procedeu este delicat. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. În China. se împinge încet şi se scoate repede acul.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. Această terapeutică. poate fi jenantă.

aşa cum le înţelege medicul anestezist. 4. reechilibrarea va cere atunci mult timp. Din păcate. simplificarea urmărilor operatorii.2. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 . posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. Janine Mirabel). Italia şi în Austria. în locurile izolate şi în caz de război. terapeutică mai naturală. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. În sensul modern al termenului. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. Amintim caraceristicile anesteziei clasice. adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. de unde patima pentru acupunctură.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. 1. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. facilitatea de a fi aplicată la ţară. În prezent.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei.Elementele unei anestezii. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. diminuarea infecţiilor. când toate celelalte terapeutici au eşuat. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza.

după toate probabilităţile. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. dacă nu este neglijată complet. anestezia trebuie să poată „reanima”. 2.Aceste sisteme inhibitorii.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac.Neurolept-analgezia. Acupunctorul este capabil. Se regăsesc aici întradevăr. 3. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. de influenţă socio-culturală. a sudorii. de a linişti. în stările acute şi infecţioase. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. au totuşi o importaţă extremă. etc -în sfârşit. să practice respiraţia artificială. de motivaţie. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem. de a calma bolnavul. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. După toate aparenţele. mai recent. acupunctura . sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. adică să oxigeneze. În afecţiunile microbiene. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie.3. Este o noţiune foarte clasică. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier.Problema analgezei. de vitamine şi de calorii. acelea care sunt stimulate de acupunctură. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . dacă o manevrăm în mod convenabil. în mod sigur. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. de exemplu.Este. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. cancerul sau tuberculoza. a ameţelilor.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. 4. în stările degenerative.Problema conştiinţei. de săruri minerale. ca. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. Plecând de la aceste date. căci. din contră. reanimarea cardiacă. Într-adevăr. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. tehnica majoră. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. 43 . nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. Aceste noţiuni. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. Acupunctura stopează durerea. De aceea. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. de asemenea. pentru multă vreme. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. pentru că într-adevăr. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. să transfuzeze. probabil totdeauna. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc.

5. R 3. Contracturi: V62. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. TF 3. VB41. VS 5.1.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 .VN41. Terapeutul acupunctor. S 34. Tremurături. Pumn • puncte locale: IG 4. SP 3 4. V 62. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie. ale muşchilor membrului superior: IS3.TF5. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. Capului 1. R 6. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. Hipertonii musculare: P5.TF10. IS 11 • puncte la distanta: IG 14. de partea opusă. V 64. S 44.V40. IS 4. EM (Extrameridian) 28. F 5. VB 12. R6 c. Crampe 1. S 36. VB 2. în speţă auriculoterapia.1. V 60.TF3. TF 14. IG 14. V 62. S 31 • puncte la distanţă: S 44. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3. ale muşchilor membrului superior: VS7 2.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 .Bolile musculo-osteo-articulare 5.TF5.V17 2. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: . IG 4 44 . VB41.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 . EM 29 • puncte la distanţă: TF 5.C5.IS8.IG15. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme.IG11. Şold • puncte locale: VB 30. Metatars • puncte locale: EM 56. C 7. VB 41 de partea opusă. V 11. VB 34. Genunchi • puncte locale: S 35.VB41.P9.în dureri cu iradiere în spate: VB 38. V62 b.1. S 7 • puncte la distanta: IG 4. Cot • puncte locale: P 5.cu dureri în medius şi index: VS 7 c. F 8.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37.VS6.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. V 13 .în dureri posterioare: TF 5 4.P7. P 9 • puncte la distanţă: S 44.TF10. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. C 3. V 32. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2. VB 21. V60. Degete mână • puncte locale: IS 4. V 40. IS 9. VS 7.IG11.C3.TF5.1. IS 3 3. VB 41.IS3. TF 2 • puncte circumstanţiale: . S38 de aceeasi parte.2. SP 6. VB 37 d.în dureri anterioare: VS 7 .VB34. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi.VB40. VB 34 b.VB40. IG 11.VB30. S 41. SP4. . Osteoartrita a. Membrului superior 1. VB 20. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11. Mialgii 1.IG4. VB 20.F8. EM 51. SP 11 2.VS3 5.IG4.S36 e. Umăr • puncte locale: IG 15.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 . SP 9 • puncte la distanţă: F2.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2. SP 10. V 54. VB 34. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63. TF 5. ale muşchilor membrului inferior: S36. Membrului inferior 1.Gleznă • puncte locale: V 60.5. ale muşchilor membrului inferior: SP3. S 44. V 57. VB34. IG 4 • puncte circumstanţiale: . IS 18. IS 10. Tulburări musculare a. P 6 • puncte circumstanţiale .

V26. V 11. P 7. VB 38. IG 15. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. V 32. V 40. Tratament de fond: 1. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2. VB 41. VG 4. IG 4. Poliartrita reumatoidă a. echilibrarea lojei Apă: V40.puncte la distanţă: VB 34. VB 34.VG3. VG 14.VB39 3. F 14. V 18. V 65. combaterea Umidităţii:VC12. IS 8. V 62. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43. punctul de reuniune al oaselor:V11 4.VG2. Leziuni degenerative ale coloanei a. Secreţie internă 5. VB 37. VG 3. F 3. IS 9. VB 31. IG 10. V 62 2. Nevralgia intercostală . pentru membrul inferior:VB34.1. VG 14.. R3 2.1. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42.V26 b. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. puncte la distanţă: IS 3. SP 21. VG 14. S 44. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. V 62. puncte de pe meridianele intereste 2. R 33.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 .Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40. VB 34. VB 39. V 25. TF 5 3. F 3.V23.S40 5. S 44 3. V 10. V 67 f. V 10.V22. VB 20.3. VB 20 2. V 60. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. S 14.V51. V 37. IS 6. IS 3. V 11. C 3. VG 25 b.4. V 36. tonifierea Zong Qi:VC4. V 11 (punct specializat al oaselor) d. V 11. V 23. V 25. VB 11. Coloana lombo-sacrată 1.VG2. C 2.V31. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. VB 41 • puncte locale: VG 4. VB 40. V 23. V 54. VC 12. V 32. puncte locale: VG 14. Coloana dorsală 1. puncte locale: IS 3. S 44.V24.algii cervicale sub C 3 : SP 4. SP 18. Spondilita anchilozantă a.VG4 3. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. puncte circumstanţiale: . IS 10 3 puncte • antialergice: V 60.V27. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. TF 2. Lumbago • puncte cheie: IS 3. VB 30. Nevralgia cervico-brahiala 1.V34. V 53→V 54 3. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. TF 14. EM 21 . V 57.5. Coloana cervicală 1. V40. V 17. SP 17. TF5 2. coloana sacrată:VG1. V 58. IS 9. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. VB25. TF 10. V 43. V 10. alte puncte: V 11. TF 5. VB 28. VC 16. F 3. Tratament local: 1. VB 39 3.1. V23. VB 34. R 4.V28. IG 15 2.5. VG 20. S 44. VB 37. coloana lombară:VG4.V53 2. IG 4. R 7. VB 34.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. V 23. Algoneurodistrofia membrului superior 1. IS 3. VC 15 e. C 7. EM 7 2. SP 15. V 60. IG 4 • miorelaxante: VB 34. pentru spate: EM21 b. VC 17 . punct cheie: TF 5. puncte la distanţa: P 7. VG 15. C 5. IS 11. V52. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. V 11. VB 43. IG 11. TF 10. R 2. V 10. Shenmen. EM 21 • puncte la distanţă: V 40. combaterea Frigului:moxă pe VG4. IS 10. Torticolois 1. VB 20. VG 15. TF 5.V60. R 24.V52 45 . pentru membrul superior:IG11. Puncte principale 1. SP 4 • puncte locale: VG 2. IG 4.puncte locale: VG 16.

VG13.V13. IG 11. V 58. VB 34. IS 6. V 2. P 7 sau IG 4. D (dispersie)-VB 38 3.4.S33.VB30. V 1. TF 23. EM 2 4.IS15 6. S 4. VB34. IG 4 2.IG15. F 3.2. VB 8.puncte principale: S 2. V 10. VC 24. Bolile neurologice 5. EM 7. S 36. V 58. F 3. Subcortex 5.puncte auriculare: Ochi. IG 4. IG 11 • renală: SP 6. S 44.IG14. puncte principale: VG 20. EM 2.Cefaleea 1. EM 2.V50 4.S35. coloana dorsală: VG5. VS 6. VB 1.3. V 2. C 7 3. genunchi:V38. IS 18.VS 26 5. VB 34 3.Hemiplegia 1. IS 6. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. S 36.7. V 23.1. IG 20. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5. VG 14. IG 5.R3. Simpatic 5. S 6. EM 5. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7. IG 4. TF 23 2.2. S 6.V39. VB 34 2. S 8. F 2. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. VC 12. EM 3. S 36. umăr:VB21. EM 3.SP10.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar.TF13. V 2. S 3. coloana cervicală:VG14. F 8. P 7. F 8. TF 5 5. S 7 3. EM 2. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6. VB 41. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20.Paralizia facială a frigore 1. TF 23. şold:VB29. VB 2.puncte principale: Extra 1.VB41. EM 2.2. EM 5. TF 17. VG 20.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2.IG16. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2. S 44 sau VB 34 2. IG 4. Ochi 1.V40.puncte auriculare: Ochi.V11. TF 17 4. VB 14.TF15.3. VB 8. EM 8.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. S 8.puncte principale: VB 14. VB 1. S 5. VS 6. EM 9. VB 34. VB 34 3.V60. F 3. Forma hipertonă (spastică) 46 . TF 10. VB 20. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. V 1.VG16 5. IG 4. S 8.puncte suplimentare: F 3. Zonă faciomandibulară. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. Strabism 1. VB33. TF 17. V 67. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7. EM 3 2. S 4. VB 14.2. S 6.S36.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3. S 3.2. S 8. EM 2. S 8. EM 1. S 8. Ochi 2. IG 4. TF 2. Zona faciomandibulară 5.F8. TF 5. TF 5. VB 20.SP9. VB 20.2. EM 6. S 7 5.F7. TF 5.2. Shenmen 5.2. Zona faciomandibulară.6.puncte suplimentare: IG 11.VB34. R 7.TF5. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8.puncte principale: S 40.Migrena 1.V41. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. IG 4.5. VB34. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8.Diplopie. VG 14. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1.2.IS9.V62 7. Mandibulă. V 3. R 2. VB 8. C 7 • hipotensivă: P 7.R10 5.S34. VB 20. S 41 • hipertensivă: R 2. S 4.puncte auriculare: Shenmen. EM 6. VB 37.Ptoza palpebrală 1. TF 23.puncte suplimentare: EM 6. EM 1. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. Shenmen. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. VB 8. TF 17.

V 40. puncte auriculare: Gleznă.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. V 62 – pe VB: VB 30. V 32. F 3. S 29. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare).• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare). V 23. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5. P 9 5. V 20. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. VC 6. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. V 40. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. V 62. TF 5. SP 6. V 37. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare). S 36.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. VS 7. IG 14. VC 2. IS 6. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. V 57. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. 38.9).10. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. S 41. P 5. puncte utile: S 36. IS 10 – pe C: C 3. TF 3. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. Membrul inferior. P 9. VB 34 5. R 7. 40) urmat de SP (4. VB 37 • pe S: S 31. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. Picior 5. V 60. S 40. VS 3.2. R 3. TF 6. VG 3. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. S 44 – pe V: V 36. V (10. VG 5. V 54. IG 11. S 36 5. S 41.2. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. S (36. R 4. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. VB 34. 10) b. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. IG 11. C 7 – pe P: P 2. S 32. V 25 • pe VG: VG 2. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). 5. VG 3. C 9. Neuropatii vegetative 1. S 39 • pe V: V 37. V 60. activitate fizică zilnică. TF 10.2. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. V 25. C 7. VC 4. R 3.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1. VB 31. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5.11. VB 31. VG 15.Neuropatii periferice a. IG 11. VB 30. S 36. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4.în tulburări musculare • Rinichi. VC 4. SP 6. VC 6 47 .Paraliziile din polimielită 1. V 40. VG 16 2. EM 36 2. VB 34. IG 4. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. SP 9 – pe R: R 3.8. VB 39. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. IG 15. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3.Paralizia de radial 1. VB 34. 7. VG 20 2. S 36. 31) urmat de F (1. SP 6. VG 3. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. VB 39 – pe SP: SP 6. S 40. VS 9. S 36. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. R 5 – peF: F 6. 8). IS 9.12. VG 26. V 60.2.2. 60) urmat de R (2. P 9. V 25 (=punctul Shu al IG). S 37. IG 4. TF 5.8. 58. IG 15 – pe TF: TF 2.9. P 9 – pe VS: VS 6. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. TF 14 – pe IS: IS 5. V 57. S 32. puncte utile: TF 2. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen).

Simpatic 5.Parkinsonism 1. puls slab): V 13. dureri toraco-lombare. IS 6. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. IG 4 • dureri faringiene: IS 17.3. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5.14. EM 17 2. voce slabă. IG 18. EM 17. V 35. puls rapid-puternic): S 43. puncte principale: VC 23. S 28.2. C 6. agitatie”: F 14 . puncte auriculare: Shenmen. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . R 27. V 57. Afazia 1. Cord. Gura. IG 20 5. puncte principale: VG 20. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . IG 4 3. IG 11.„astm. R 24. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. SP 6 3.Tulburări de vorbire a. P 1. dispnee la eforturi mici”: F 8 . VC 24. puncte principale: VG 20. P 6. IG 20. EM 9. V 13. C 5. EM 5 2. P 7. S 36. IG 4. febră. R 27 4. V 20 . expectoraţie prulentă si adezivă. IG 4. V 39 • moxă pe: VG 4. VC 22. C 5. evoluţie cronică. absenţa secreţiilor bronşice. VC 24.3.2. Reuniune faringiană.puncte suplimentare: VC 12. puncte suplimentare: VS 6. S 8. Cord. P 10. S 44 3. Laringe. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. VC 17. V 29. EM 6. Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. EM 17.Infecţiile tractului respirator 1. puncte suplimentare: IG 4. depozit lingual albicios): V 13. este însă punct periculos).2. IG 4. IS 17. frisoane cu extremităţi reci. puncte principale: P 7. EM 5 2. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. IS 6.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. depozit lingual gălbui. anhidroza. V 23.„astm. Cord b. tuse cu expectoraţie abundentă. VB 20 2. V 62. VG 22. V 10. F 14 2. VC 22. EM 8. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. IG 20. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17. VC 17. P 6.deficienţa de R (dispnee de efort. P 7.Bolile aparatului respirator 5. TF 3. P 7.3. VC 17. R 25 sau R 26. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . P 9. dureri toracice. Rinichi 4. VC 4 5. S 40. R 3. IS 6 • astm cronic între crize . Bâlbâială 1. P 9 48 . VS 6 3. VC 23. SP 10.3. puls slab-profund): V 23. IG 11.„astm. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. IG 11.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. SubcOrtex. Subcortex. puncte suplimentare: VC 24. puls superficial. IG 4 . VC 23. S 36 .1.puncte principale: P 7. VB 34. Simpatic. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. P 9. TF 5. TF 3. VC 17 3. IG 4.deficienţa de P (respiraţie scurtă. puncte auriculare: Shenmen.Astmul bronşic a. IG 18. S 40. transpiraţii. puncte auriculare: Shenmen. senzaţia de opresiune toracică. VS 6. S 40 • rinoree: EM 1. VG 4. VC 17. V 13. frisoane. C 7. toate spasmele”: F 3 . R 3. R 6. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee.13. puncte suplimentare: VG 15.

* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. Subcortex. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12. SP 15. •cu balonare: VC 12 şi S 40. anorexie) 2. puls slab şi profund) b. Dingchuan. F 13 3. •cu colici puternici: S 34 5. P 7. F 3. Subcortex. F 2. puncte principale: VC 12. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. VB 39-D 2. Diareea acută indusă de 1. uneori febră) 2. puncte suplimentare: IG 4. Secreţie internă b. V 20 5.Tratament 1. Cord. borborisme. frisonete abdominale sau în extremităţi. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. Suprarenal. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b.Ulcerul gastro-duodenal 1. Bolile digestive 5. •cu astenie: S36 şi SP 6. S 25. S 42 3. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. S 36. VC 12. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. SP 15. puncte suplimentare: S 36. •cu febră: VG 14. puls rapid. Diareea cronică indusă de 1. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. V 43 5. 49 - puncte circumstanţiale: . V 25. S 44.Diareea a. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. lasitudine. S 36. puncte auriculare: Shenmen. Tradiţional 1. F 14 2. S 44. SP 15. IS 17. VC 6.Hipertensiunea arteriala esenţială 1. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. puncte suplimentare: V 40.3.5. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. SP 9. C 9. Shenmen. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. V 20 5. VG 20. R 3. Simpatic. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4.5. usturimi anale. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. R 16. S 25. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . F 3. Punctul hipertensor 5.2. puncte suplimentare: S 36. V 18 3. VB 30. VG 26. puncte auriculare: Shenmen.5. puncte principale: TF 5. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. puncte principale: SP 6. Bolile cardio-vasculare 5.3. C 6. VS 9. 2. V 57.puncte auriculară: Plămân. Profilaxie: Moxa pe V 13. C 7 * cu distensie abdominală: S 25.Arteropatia membrelor inferioare 1. puncte principale: VG 20. S 36. Tratament 1. diaree matinală. S 40.4. P 9. V 20.4. P 9. Plămân. V 21. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. S 36. C 7. R 7. S 34. SP 6. •cu crampe şi tenesme: VG 1. S 30 2. absenţa setei.Constipaţia a. puncte principale: S 40.1. S 36 2. F 3. Cord 5. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6.4.2. VS 6.Hipotensiunea arteriala esenţială 1.1. V 23 2. •cu insomnie: VG 20.4. F 8. limba palidă. VB 39. TF 6. puncte suplimentare: VS 6. destensie abdominală. VB 34. puls profund şi lent) 2. puncte principale: S 25.5. P 9. sete. S 28 si S 29 stang. S 36.

V 25.Ennrezisul 1. S 3. VC 4.Incontenenţa urinară 1. Shenmen. VB 34. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. Zona senzomotorie a psihicului 5. puncte principale: V 23. puncte secundare: SP 6. V 28 2. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R). Rinichi. VC 2. puncte secundare: F 1. SP 6. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5. V 25 2. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. VC 6. puncte auriculare: Simpatic. VS 6 2. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12. VC 12.1. V 28 3. R 3 3.craniopunctura: Zona motorie. Zona senzitivă. moxa pe: VC 4. SP 6. Secreţie internă. R 3. EM 8. Subcortex 5. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2. R 2. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. Splină 5.7. R 3. VC 22.moxă pe V 32 5.6. EM 9 2. SP 17.6. R 36. Bolile aparatului urinar 5. R 6. Vezică. VC 3.Sughiţul 1. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. SP 6. V 40. Shenmen. puncte auxiliare: Shenmen. SP 9.2. V 17. Diafragm.6. VC 6 3.5.7. VB 34. VG 20.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. S 21. F 3 3.3. puncte auriculare: Stomac. S 36 5. puncte auriculare: Shenmen. Rinichi. Simpatic. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31.7.Boala ticurilor 50 . V 23. C 7. puncte principale: VC 4. •cu teamă: R 4. SP 19 3. S 36. VC 3. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. Bolile psihice 5. F 2. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC).6. SP 6. S 29. puncte principale: VS 6. Rinichi 5.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. Shenmen 5. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. •cu nod în gât: VC 21. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. puncte principale: V 23. puncte auriculare: Vezică. Subcortex 5. R 11. VG 3 2. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. puncte principale: S 36. Splină.Retenţia de urină 1.2. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7.4. EM 6. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. V 40. Subcortex.Nevroza astenică 1. VC 2. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36.puncte suplimentare: S 36. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. •cu indecizie: R 1. SP 9. puncte suplimentare: VG 26.1. SP 9. puncte suplimentare: VC 3. R 7. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. VC 4. V 32.

VC 12. VB 34. puncte auriculare: Shenmen. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). Subcortex. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25. Frunte.8.EM1 2.3. Subcortex. puncte principale: V 11.7. V 27. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9.VB37.9. VB 20. 7. S 36. puncte suplimentare:V2. Shenmen 5. Shenmen 5.VB1. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). Vezică biliară.IG4.8.9. -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2.Insomnia 1. 6. 3. puncte utile: VS 6. 9. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. V 20. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang). V 62. 8.8. puncte secundare: S 36. puncte principale: VS 6. Creier. EM 7.1.3. . moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1. puncte auriculare: Shenmen.S1. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. puncte auriculare: Ficat. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. EM 6 2. Stomac. P 7 5.8.10. Simpatic. balonare abdominală): V 20 şi S 36. V 20.2. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree. punct extraordinar al Pancreas. 10. Boli ORL 51 . acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13. Cord.3. V 15-D (asentimentul C). SP 8. 11. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). pentru „Căldura Splinei” (la 1.S2. SP 6.1.Diabet zaharat a. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2. Pancreas. Boli oftalmologice 5. VS 6 (punct tranchilizant important). (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). Bolile endocrino-metabolice 5. 2.EM7. SP 6.Sindrom premenstrual 1. Zona faciomandientară (în ticurile feţei).IG11 3. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4. Tradiţional 1. VS 6 (cu actiune psihica) 2. V 21. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. Fotofobia 1. C 7. puncte principale: F 3. Splină 5. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b. S 36.Anorexia nervoasă 1. Cord. V 47 2. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai).puncte auriculare: Ochi. puncte principale:V1. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. VC 6.F3. •cu dismenoree: VC 6 5.EM4. Ochi (în ticul ochilor). 4. IG 4 3. Ochi 1 si 2. V 17.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1. VC 12.VB14. VG 20. EM 6 2. IG 4. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. puncte suplimentare: C 7.8. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58.

S36. puncte auriculare: Organe genitale externe.R7 3. Suprarenale 52 .2.asocierea de factori psihici (teama.VG14.SP6 3. puncte principale:IG4. Shenmen.V23. puncte suplimentare: EM3. IG11.VG14.C5.VC4.VG20.VG26.S5. puncte auriculare: Nas.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.V14.EM3. Sinuzitele 1.4. S36.S36.S36. Boli genitale la barbati 5.in algii care insotesc ciclul: R6.IG4. puncte circumstantiale: .VG14. puncte auriculare:Ovar. anxietatea. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4. EM1.Vertijele 1.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.10. Ureche interna.IG11. la o adincime de 0.11. Shenmen. Secretie interna.asociate cu carii dentare: IG4.VS6.V17. EM1 2.S3 -cu epistaxis: IG19.in astenia marcata:S36.puncte suplimentare: IG11.R7 .1.pentru dintii inferiori: TF8. puncte suplimentare:VC4.V7.in tulburari de ejaculare: VC2.10.SP5 .VB20.R6. R6. puncte principale:SP6.R3.TF2.asociate cu trismus: P7.IG4.S29.P9.astenie fizica:S36. VG25.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.F3 4. Simpatic.11.TF5 2. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19.5.in algii care preced menstrele: R6.VG23.SP2.VB14. puncte principale:SP6.C7. puncte circumstantiale: .lipsa dorintei sexuale: VS1.VC3 2.10.S29.TF3.IG15 5. puncte principale:P7.V2. puncte suplimentare:VC14.C5.EM2. folosindu-se ace fine .VG14 5.C7.V32.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1.S45.F11.sinuzite maxilare: IG19.S45. puncte circumstantiale: . Uter 5.EM7 2.S42.12.12. Rinichi 5.V23.S36. puncte suplimentare: VS6. Subcortex 5.S8 .1.EM3.TF17.TF5 3. Shenmen.V12.3.5.IG10.EM6 2. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral). puncte circumstantiale: .absenta dorintei sexuale:VS6.V1 -sinuzita frontala: VB14.F8. Odontalgiile 1.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1.TF17. puncte auriculare: Shenmen. insomnia):S36. Secretie interna.VC15 2.IG4 5.puncte principale: IG1. Rinichi.S8. TF20 5.S3.V62 .S44 3.VG3.R3.V22 .V7. puncte circumstantiale: .R7 4.TF21.TF5. VB20. VB20.VB34.VC12 3.VG20 . IG4. Suprarenala. puncte suplimentare: VG20.Rinita alergica 1.SP10.V32. puncte auriculare: Shenmen.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 .VG4.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1.10.S30 3. Boli obstetrica-ginecologie 5.IG20. F8.V67 4.TF23 . Secretie endocrina.F3 3. VB14.IS18.S36.1.SP8.P9.EM2. puncte principale:IG4. IG4. R6.S6.Dismenoreea 1.VG20.VS7 .10.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6. puncte suplimentare: SP9. VG14.Frigiditatea 1. puncte principale:IG19. Frunte 5. puncte circumstantiale: . IG20 2.VC2 2.IS3.TF3. Testicol. IG4.11.pentru dintii superiori:IS18.2. V10.VC4.asociate cu spasme.TF9. puncte principale:SP6. puncte suplimentare: IG4.

herpes zoster oftalmicus: VG20.V60 2. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.V40.13.F3. violent.IS18.anal: C9.S36 5.S30.C7.VG20.VC17.V40 -senil:V40 5.V40.VB20.cu cefalee: EM2 .SP6.generalizat: R2. puncte auriculare: Shenmen.S8.VC1.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.S44 2.V40.EM6. corespunzand zonei afectate 5. Pentru forma Yang (prurit diurn.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5. puncte circumstantiale: . puncte principale:VG20.VB38.S18.Urticaria si edemul angioneurotic 1.C7. Subcortex.SP6. puncte tranchilizante:C7. Boli de piele 5.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.TF5. singerare V40 si P5 2.SP6 53 .VC6 5. puncte circumstantiale: .13.15.R6 -ocular:VB37.14.VC1.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5. puncte „ orificiale”: moxa pe V12.2.13.R2. Transpiratia excesiva 1.V13.VC2 -violent:F5 .TF23.VG16.VS6.herpes zoster intercostal: P1.F3.SP10. puncte suplimentare:V12.VG14 4.VB14.IS5.S36.5.IG11.VB26.F8.14.VG20 3.F14.1.IS19 .V62 .cu obstructie nazala: IG20 .F3. puncte principale:C7.IG11 3.VC3.R7 2.VB8.F2 -vulvar:C9. puncte principale:IG11. puncte principale:IG4.14.SP9. P7.S13.V13.in alergii medicamentoase: EM6.1. suparator. puncte circumstantiale nocturne: V15.Pruritul a.V15.VG14 3.3. puncte principale:VS6.IG4. puncte circumstantiale: . Pentru forma Yin (prurit nocturn. intermitent):TF5 b.IG11. puncte analgezice:IG4.VB20 2. continuu): 1.SP10.VS6. puncte suplimentare:F8.P10.cu absenta transpiratiei:R7 .VG14. puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3. puncte circumstantiale: .P11 3.R7.2. Boli infectioase 5.Herpes Zoster 1. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1.VS4.14.

ANEXA 54 .

55 .

4.BIBLIOGRAFIE 1.. De Tymowski J. Editura RAI. 56 . 2. Staicu M.:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”.T. Bucureşti. Editura Paco. Editura Medicală. Răuţ C.N. 1982 Brătilă Fl. Timişoara 2002 11... 1976 Caba M. Gheorghiu N. 1992 8.. Editura Omegapres.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Moldovan C. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. :”Practici diverse în acupunctură”. Editura Orizonturi Universitare .. 1974 7. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”. Ionescu-Tîrgovişte C. Bucureşti.. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . Jupâneanţ C. 9. Ionescu-Tîrgovişte C. Bucureşti. Bucureşti.Bărbulescu P. 1994 Constantin D-tru.-C. Bucureşti 1995. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură. Editura Cartimex. 5. Editura Medicală. Dumitraşcu V.. Dragomirescu Cr. Editura Academiei Române.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. Pătru Reghina. Editura Litera.Berger S. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”. Bucureşti. 3. Bucureşti 2001 10. C. Bucureşti 1988. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”.. 1995 Caba M. Guillaume Madeleine J... Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”.T. Bucureşti 1993.. 6. Bucureşti.

2. 22 2. 2 1. 34 3. Examneul clinic – pag.3. 34 3. Căile– pag. 11 1. Generalităţi– pag.1. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag. 40 4.1. Indicaţii– pag. 40 4. 32 2. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag.1.3. Punctele– pag. Tehnica– pag.1. 26 2. 34 3. NOTIUNI DE BAZĂ – pag.2. 54 CUPRINS– pag.33 3. Limitele acupuncturii – pag.1. 9 1. Cele 8 reguli– pag.2. Patologia organelor şi viscerelor-pag.2. Căile energiei şi punctele chineze– pag. Patologia energetica– pag.3.3. 39 4. 2 1. Anestezia prin acupunctura– pag. 55 57 . 11 1.3.3. 41 4. 42 5.43 ANEXA-pag.CUPRINS 1. TERAPEUTICA– pag.2. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. 26 2. Energia – pag.52 BIBLIOGRAFIE– pag. PROGRAME TERAPEUTICE – pag.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful