UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

-rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare... -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. în cazul evoluţiei armonioase a energiilor... îşi păstrează caracteristicile. În cadrul sezoanelor... vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului. le ordonează. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului.. În Nei Jing (cap. deci. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima.. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii.. devin operatorii reţelei. -inima.. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit... -plămânii cea a rinichilor..O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână.. aşa cum apa stinge focul. în aşa fel încât submultiplii anului. 2.. şi apa. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei.. Aceste 5 influxuri se mişcă. aşa cum focul topeşte metalul..... Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”. funcţionarea intestinului subţire. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit. Există. Yang Ming şi Shao Yang. lemnul acoperă pământul. Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice.. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire. Care domină primăvara.. metalul taie lemnul. Nord.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului.... cea a splinei şi pancreasului. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor. -splina.. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. . -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare. Care domină vara. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . Care domină iarna. şi stomacul va ameninţa vezica. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore. şi intestinul subţire cea a stomacului. deşi supuse unor variaţii de intensitate. prin 2 cicluri: 1... de asemenea după Nei Jing. pământul absoarbe apa. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul.. şi stomacul cea a intestinului gros.. este " .. iar cele 5 dinamisme sau mişcări. în care lemnul produce focul.. 6 . pe care o găsim etichetată. Jue Yin..O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura. • 3 climate formează un Qi (15 zile) . de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului. Est... Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). apa stinge focul. Vest şi Centrul. şi vezica biliară va ameninţa stomacul... " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori. Care domină toamna. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing).. 9) găsim : " Există. Tae Yang. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central. Shao Yin. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa. în texte. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud.. conform simbolului Dao.. deci. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. care.. pe care energia Pământului este ordonată. simbolizate prin cele 5 elemente. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros. lemnului... Încât fiecare domină un altul. pământul produce metalul minereu.. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing). respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat . cea a plămânilor. Astfel. • 4 sezoane formează un an (360 zile). tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii. supuse unor legi precise. 5 direcţii. şi vezica va ameninţa intestinul subţire. Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul.. 5 dinamisme. şi intestinul gros cea a vezicii. Iată legea de dominare între cele 5 elemente. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare.. focul stimulează pământul. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii.

sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. Toate acestea le regăsim în Om. În organismul uman.-în sfârşit. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei. culminaţia solară. axa orizontală este axa echinoxurilor. Pentru antici. amiezii şi sudului. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor.. printr-o linie verticală nordul cu sudul. baza fiziologiei acupuncturale chineze.. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. noaptea. integrate organelor anatomice. iernii. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). repaosului şi nordului. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. un al cincilea dinamism pur de necesitate. dar distincte conceptual. • 7 . referinţă generală conţinând toate elementele.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). estul cu vestul. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. fiecare. toamnei şi vestului. -pământ – în sfârşit. pe plan nictemeral şi sezonier. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice... Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). va fi Pământul. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn . ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. apusul.Dacă unim. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă.

Jing proximal. între împărat şi popor. care este suveranul). deci. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. deloc întâmplător. încă. 9 ) şi 2 puncte (P10. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. He . lojele energetice fiind interconectate şi. Stăpânul Cordului . Pe traiectele meridianelor principale. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". sub influenţele integratoare ale Cosmosului. He . constituind nivelul Central sau nivelul Om . În concluzie. 8.P8 şi P9. Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. cele 5 dinamisme interne. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală. sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. la membre. 11 ). al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. Yuann. În figura următoare. 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. considerate rezonante la energiile externe.5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7.Se remarcă. picior). Jing proximal. iar cel de al doilea ministrul. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. în acelaşi timp. în dreptul punctelor de acupunctură P7. şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. 8. percepută ca bioritm. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. iar solul produce prin 5 " . Ying. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. asigură corespondenţa între 6 şi 5. numite generic Shu antice. conform simbolisticii extrem-orientale. barieră. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. la nivelul pulsurilor radiale. sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. între energiile externe şi organele energetice. pe traiectul meridianului Plămânului. opunând celor 6 energii externe. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. care sunt situate. primul fiind suveranul.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . Shu. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . Ying. care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. Shu-Yuann. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului.Aparent. • pulsurile radiale au 3 nivele (police. cu valenţe negentropice. cu poziţia următoare: .

Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. bază a acupuncturii. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. în meridiane. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. după legile pe care le cunoaştem. Energia care se găseşte sus este energia cerului. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. cea care se găseşte jos este energia Pământului. apoi în organe. o nouă particularitate a energiei. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. superficiale. pentru că fenomenul este anormal. Yin sau Yang. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. De unde. 9 . numită energie Yong (Yong T’chi). în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original. numită Oe (Wei. căldura.Conceptul acestei energii. desincronizate. de răspunsul eşalonat. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. defensive. dar este.T’chi apare ca simbol al forţei.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. atunci când aceste energii sunt dereglate. legea celor Cinci Elemente. frigul. 1. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. de asemenea. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive. simbol al hranei venind din pământ. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). fie unei tulburări interne fizice sau psihice. dinamismul său. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez.T’chi). dar aceste energii nu sunt stabile. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi). pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. reacţii pe care le putem apropia. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. în aponevroze. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. uscăciunea.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. Când agresiunea se prelungeşte. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. care circulă în carne. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). ele vor deveni nocive.Energia omului. în muşchi. 2. focul. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. în fiziologia occidentală. Dar. ele intercalează.2. umiditatea.

energia structurată) Figura 7 10 . boala nu apare. omul se apără. în momentul acestor manifestări. cursul energiei rămâne regulat. Xue (Sângele. de la caz la caz. defensivă) 3. Ying Qi (energia nutritivă. Clasificarea energiilor organismului a. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. Shen Qi (energia psihică. Energii de întreţinere (dobândite) 1. trofică) 2.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. asupra punctelor determinate de circuitul său. Zong Qi (energia ancestrală) 2. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. psiho-informaţională) b. din contră. pentru vindecare. Va trebui. Wei Qi (energia de apărare. să restabilim echilibrul rupt. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. Energii fundamentale (înăscute.

În To Tchang (vol. Apropo de vitalitatea organismului. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice. în tot corpul omenesc.3. persoanele obişnuite să se analizeze. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. lacuri. Generic.3. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. un curent de căldură sau chiar de răceală. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. în succesiune. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. pe de o parte. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor.Figura 8 1. pe de altă parte. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. 3. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului.Dacă un organ este afectat. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură. 4. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. Într-adevăr. pag.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. Căile energiei şi punctele chineze 1. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace.La persoanele hipersensibile. râuri. între ele însele. 2. pârâiaşe. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat. această înşiruire este dureroasă la palpare.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. pârâuri. fluvii.I. în contrast. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. ele fiind decelabile palpatoric. pe o anumită zonă a corpului. tot aşa şi energia vitală prezentă. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea.1. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. descriind-o ca un curent electric. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. denumite. George S. În ele circulă.” 11 . Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . după cum am văzut. meridianul respectiv devine dureros. la rândul lor. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice.

meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux).Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B.IS-V-R. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. Termenul de reţea. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. reţea de vase. Sun Lo. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. plasă. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. cordon. În număr de douăsprezece. de control central): acţiune neurală d. canal. arteră. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). Meridianele secundare a. sau altfel spus. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. plasă are valenţe de constrângere întro ordine. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. meridianele Fo Lo. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. bilă) . Meridianele Distincte (divergente.TF. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. constituind energia interstiţială (intermediară. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). unde aceasta este depozitată. către diferitele părţi ale corpului şi. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. unde Mai reprezintă vas. Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. 12 . creer. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. care are sensurile: reţea ordonată.Meridianele principale sau „King”. de rezervă) 1. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. este Jing. măduvă-sistem hematopoetic. Dai Mai (Meridianul Centură) 4.VS. în special. ca nişte fluvii. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. spre care converg sinuozităţi. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7.

formând un sistema de circulaţie închis. splină.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). inimă. când pe partea anterioară a corpului. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: .meridianele care au drept corespondent cinci organe. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil. sunt:meridiane de ficat. vezcă biliară. sunt meridianele: stomac.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). ele parcurg capul. abdomenul şi membrele. orarul său energetic determinat. trunchiul. fiind ca şi acestea de natură Yin. vezică. . şi corespunde unui organ. plămâni.şi pancreas. intestin subţire. . . 13 . şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang. când pe partea posterioară. rinichi. fiin ca şi acestea de natură Yang.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. de natură Yin.meridianele corespunzând celor cinci viscere. sexualitate. Fiecare prezintă traiectul său propriu. intestin gros.

punctele SP ): 14 - . astfel. Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. până în regiunea inghinală (punctul S30). Din acest moment. care. Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. -urmează marginea superior-externă a degetului. manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). Meridianul „Yin” al plămânului. ca în ciclul celor Cinci Elemente. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros.. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). în afara colţurilor gurii (punctul S7). un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. d). şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). din patru în patru ore. criza de astm din zori. trasând. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară.P8.1: P 1. din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). energia. În acelaşi timp. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. supusă legii alternanţei universale. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). sistemelor şi aparatelor senzoriale. a). apoi. apoi să coboare pe coapsă. în rezumat. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. b). gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. în cursul vieţii embrionare. c).În acelaşi timp. De-abia în momentul naşterii. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului.P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11). trahee. dar într-o ordine diferită. şi aici. ea suportă. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. de partea degetului mic (punctul IG1). coboară trecând prin mamelon (punctul S17). pentru ca. -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. Astfel. la marginea externă a tibiei. pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină. Meridianul „Yin” al splinei şi splină.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16).pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. ea suportă. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului.

15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20). înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare. Figura 10 15 . de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21). O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. lateral (punctele SP 14. urcă în gât şi ajunge la baza limbii.7.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină). în pancreas şi stomac la dreapta. parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează.8. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului.

din cuta făcută de cot (punctul C3). f). care îi urmează. 12. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). 16 . Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. apoi de-a lungul feţei interne a braţului. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii.Figura 11 e). la obraz. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. întâlnind plămânul.

plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale.Figura 12 g). pentru a coborî vertical. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). după ce a atins un vas secundar meridian. la pubis (punctul R 11). merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. în mijlocul plantei piciorului. Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. la încă două laturi de deget de linia mediană. vasul director în punctul 14. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). h). apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. 17 . apoi la vezică. 4. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei.

18. 19. merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius.Figura 13 i). 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). în scobitura superioară (punctul TF 23). până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. j). înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. 18 . Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. în scobitura inferioară TF 23). Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9).

1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5. apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). de la genunchi (punct VB 34). ceafa (punct VB 20). de la gambă (punct VB 37. 7) 19 . 6. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr.Figura 14 k). Figura 15 l). 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii.

Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. -În sfârşit. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. încă. la frunte. la ochi. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. Atunci reîncepe revoluţia. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. Yin la torace. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12). 20 . din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. se încrucişează cu ramura externă a pubisului. Yang la faţă. în acelaşi timp. trimite un vas care urcă la gât. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. astfel. pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. -Pe de altă parte. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. Sensul variaţiei specifice nu este. deci.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. trebuie să subliniem că. Yang-Yin la nivelul picioarelor.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. în revoluţia sa. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi.

ca şi precedentele. de altfel. TF5→VS7. R4. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. în mare parte. SP4. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. VB37→F3. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. în sfârşit. vase. foarte lungi. sau pe masivul facial sau pe craniu. Nepătrunzând deloc în profunzime. care se desprinde din punctul SP 21 şi. mereu acelaşi: punctul Yin. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. • VS6→TF4. F5. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. IS7. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. pentru că prin inermediul lor. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. fiziologia energetică. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. două aparţin nu unor meridiane principale. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. VB37. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. b). TF5. IS7→C7. Alături de meridianele principale. Meridianele secundare. Căi de unire cu traiecte lungi. singure cunoscute în Europa mult timp. Ele urcă apoi către gât. S40→SP3. şi noi le vom descrie cu acestea. fac obiectul studiilor celor mai precise. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. V58. S40. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. răspândită în piele. între reţeaua astfel constituită. VS6. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. torace. C5. către masivul facial. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. Meridianele tendino-musculare. deci: • P7→IG4. IG6→P2. ceafă şi craniu. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). pe de altă parte. 21 . Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. abdomen. C5→IS4. tendoane şi muşchi.Figura 16 2. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. dar le ating într-un mod mai puţin profund. IG6. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. R4→V64. Vasele Lo sau Lo Bie . pe de altă parte. intră în raport cu toate celelalte Lo. Topografia lor dă de gândit. Traiectele lor respective sunt. şold – genunchi. şi. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. extremităţi. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. V58→R3. c). • SP4→S42. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a).

Tae-Mo. Numele lor explică funcţia lor. incorporează parcursul său meridianului rinichiului. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. prin epidermă. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. către gât şi gură. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . apoi. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). cap şi craniu. tocmai înaintea vârfului coccisului. Jen-Mo. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. către membrele inferioare. el se detaşează de punctul VG 1. ca şi Tou-Mo. d). celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. Punctul său cheie este punctul IS 3. prezintă 27 puncte proprii.Prin topografia lor superficială. Punctul său cheie este punctul SP 4. „a domina”. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. Yang-Oé.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. pentru a urma. după traiectul său intern. El urmează apoi. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. Figura 17 22 . Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. pe de altă parte. drumuri de penetraţie a energiei perverse. Punctul său cheie este punctul P 7. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). trimite ramuri către ceafă. pe de altă parte. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. aceste meridiane sunt evident. între punctele R11-R27. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). Yang –Kèo. dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. născut de asemenea din rinichiul Yang. Din el se desprind importante ramificaţii. El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. acestea sunt: Tchong-Mo. Yin-O é. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu.Yin-Kèo. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. bilateral. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1.

23 . pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. ele au. pentru a se termina în punctul VB 13. în această „scară de raporturi”. 10-TR. Existenţa lor este de netăgăduit. după cum am spus. 17. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). şi Yin-Keo. care începe în punctul V 63 trece în V 61. IG15.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. 1. -Yang-Keo. VB 29.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . Punctul său cheie este punctul TF 5. corespondenţă: metal. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9.2. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. E 4. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. punct de schimb de polaritate şi energie. 16-VB 20. primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. 19. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. Unele. 1.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. În număr de 800. corespondenţă: lemn. urcă vertical prin punctele R 6. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. 16. V 1 pentru a se termina în VB 20. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . 15. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. I. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. 21-VG 15. 59. el are un traiect segmentar. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. 14. 3. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). după cum o sugerează Cazis. Este un vas secundar al meridianului vezicii.Acţiunea de comandă directă a energiei.3.-Tae-Mo. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). că ei răspund la dezechilibre tip. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. într-adevăr. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. meridian secundar al meridianului vezicii. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. pentru meridianele Yang: foc şi vară. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. în regiuni elective câteodată apropiate. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. toamnă. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. sau vasul centură. de la care energia este stabilizată. însă. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc. punctul său cheie este punctul VB 41. exceptând meridianul vezicii biliare. de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. fie la presiune. fluxul energetic abordează. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. 8. acestea sunt: a). -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. El ia naştere în punctul său nr. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. 29-IG. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. 12. fie în mod spontan. nu posedă decât una din ele. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. deci. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. 15-VB. primăvară. care tocmai se naşte. pentru a se termina în V1. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. E19. segmentul de origine al meridianelor Yin). 9.

24 . “Cea ce iese”) 1. Debarcare. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. Unire. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. sunt puncte .de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. rol . calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. “Cea ce intră”) 1. “Cea ce circulă”) 1. “Cea ce trece”) 1. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. Pârâu. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. He (Ho. Jing distal (Tsing. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. Fluviu. Vas.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . Jing distal (King. Transport. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . Puţ. cu încetinirea energiei . se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. diskinezii e. Shu (Yu. Yuan 1.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . se găsesc la extremităţile degetelor 2. Îmbarcare. “Cea ce umple”) 1. distonii vasculare. Râu. rol în homeostazia energetică . Ying (Yong. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. se găsesc la cot şi genunchi 2. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2.

vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament.V 13: punct Yu al plămânului .VC 3: punct Mo al vezicii . ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang. Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită .Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care.V 14: punct Yu al stăpânului inimii . VG 1. punctele Yang: TF 5.V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .VC 14: punct Mo al inimii .V 22: punct Yu al triplului încălzitor . ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte. pancreasului (la dreapta) .V 21: punct Yu al stomacului . meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu.P 1: punct Mo al pământului. b). pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing.V 19: punct Yu al vezicii biliare . dacă sunt indicate. P 7. puncte.VB 25: punct Mo al rinichiului .Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care.V 25: punct Yu al intestinului gros . Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King.F 14: punct Mo al ficatului . Acestea sunt: . 1. puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces.VB 24: punct Mo al vezicii biliare . În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice. punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct. punctele Yin: VS 6.Punctele Lo sau puncte de trecere . foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică.F 13: punct Mo al splinei (la stânga). fie între punctele King şi Ho.V 23: punct Yu al rinichiului . aceste puncte sunt: . 2.V 27: punct Yu al intestinului subţire . deci.S 25: punct Mo al intestinului gros .V 28: punct Yu al vezicii B). Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.VC 4: punct Mo al intestinului subţire .Tabloul punctelor antice 2. eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali. 25 . sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare.De exemplu.V 18: punct Yu al ficatului .V 15: punct yu al inimii . sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia.VC 12: punct Mo al stomacului . pe ramura internă a vezicii. 3. În afara traiectului meridianelor: 1. situîndu-se pe torace sau abdomen. Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care.aceste fiind: 1.Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. VC 1.

ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 . puncte Yang: TR 8. Punctele de simptome. VB 41.ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 . IG4. prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4.lombare: punct: V 54 . regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă.2. 26 .Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind. cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. P 7. VG 13 şi 19. MC 6. sânge. 3. IG3. puncte guvernând capul şi gâtul. puncte Yin: MC 3.dentare: puncte: IG12. 17. pentru meridianele Yang: TR 5. articulaţii. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 . Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23. de un anumit sindrom.Ele interesează anumite afecţiuni: .ale muşchilor: punct: VB 34 . 1. RP 6. legate de o maladie. IG11 b).ale nervilor: punct: V 60 .ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 .cervicale: puncte: IG 3. 4.dorsale: punct: V 54 . P 7 .Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare. o regiune a corpului : muşchi. VC 12. complementară acţiunii energetice.la membrul inferior: punct: V 52 .ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 . V 62. la fiecare din membre. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II. energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 . faţa. oase. abdomenul. la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm.Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături.Anumite localizări: . de un anumit simptom.ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 .ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 .Punctele Lo de grup care echilibreză. IG4.ale nutriţiei: punct: S 30 . VB 39.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 . Ig 3. F 13. R 6.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2.ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 .Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”. este asigurată de către: a).la membrul superior: puncte: IG4.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 . o funcţie. S 2 .ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 . 15. artere şi vene. Acţiunea simptomatică a punctelor.

ca în orice medicină.F3.VB8 Ceafă IS3. cunoscând toate aceste date.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.V60 VG14 V10 Ochi IS6. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise.R6 V10 VC23.VB43 VB20 VB2. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina).Mai întâi.S36 F13.S25 VC12 Abdomen inferior SP6.S21. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo.V2 Nas P7.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor.S41 IS8 S4. VB41. dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40.V7 IG20.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4. Figura 19 Tabel 7 27 .1.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6.Examenul clinic 2.F2 VB16 V1. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.IS3 V32 V23.) 2.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .P7 VB20. VB20 TaiYang(EM).F8. Wen (a interoga).IS19 Gât P10. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.IG11 Leşin VG26.IS17 Piept VS6.F8.S6 Ureche TF3.TF17.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5. a palpa pulsurile. Ting ( a asculta).1.S3 Gură şi obraz IG4.1.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.S45 VG223. (vezi anexa-pag.

Figura 20 Tabel 8 28 .

fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. este un bolnav Yang. vorbeşte puţin. respirator. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. 3. opusul său. la contracţii. o alergie. calor sunt Yang. care este palid. este marca bolii. o stare de retenţie sau de stagnare. al interiorului şi al exteriorului. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. care detestă compania şi zgomotul. frig sunt Yin. a). Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa.2. al frigului şi al căldurii. predispus la oboseală. căruia îi e cald şi caută răcoarea. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. 29 . va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament.Vidul şi plenitudinea sunt. Figura 21 1. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. interiorul. paloare. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang .1. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. care este agitat. vorbăreţ. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. Rubor. evocă starea lor yang şi.Deja pentru primele. al golului şi al plinului. genital sau urinar. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang.2. în sfârşit. care are tendinţă la insomnii. gârbovit. 2. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional. cardiovascular. nervos. la spasme. frigul şi vidul în Yin. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. extravertit. din contră. friguros. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. 4. Bolnavii care prezintă un exces de energie.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. o evoluţie acută. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative.

FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. dacă energia perversă este în plenitudine. cu degenerescenţă şi atrofie. durere în întregul corp. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. uşoară marginile sete. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid).Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. frig.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. Într-adevăr. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. lipsa aversiunii varful şi la vânt. lipsa transpiraţiei depozit subţire. febră. INTERIOR. transpiraţie limbii roşii 30 .

delir. dureros. scaune uscate Transpiraţii nocturne. urina galben-închis Sindromul Exces . întunecată.febră pe cu puţin superficial piept. lipsa setei.Sindromul de interior . gura uscată. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . apoase. limbă albă. întunecat umed. galben iritabilitate. manie. astenie. apetit. vorbire înceată. alunecos Vorbeşte încet. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. scaune uscate sau urât mirositoare. respiraţie scurtă. urina dorinţa de a bea. scaune moi. respiraţie asmatică depozit lingual alb. lasitudine buze uscate. este capricios transpiră. limba roşie puls rapid şi emaciere. depozit lingual galben. urina clară. constipaţie. Constipaţie. urină puţină roşu-întunecat profuză. crăpat. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. picioare reci.frig Picioare si corp reci. slab Scaune urât mirositoare. astmatică. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde.rapidă. depozit gura uscată. puls adânc. durere abdominală agravată la presiune. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. calm.frig Teama de frig. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. palme şi tălpi. uscat. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. febră şi prefetinţa pentru frig.spinos. astenie. abundentă sau puţină. puţine. corpul greu Faţa roşie. dorinţă de cu depozit băuturi reci. ca inşirat pe sfoară. spirit redus. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. picioare reci. fără polidipsie sau extremă anorexie. cu teamă. profuză. depozit puls rapid. arţăgos. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . febră. puls adânc. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. flegma profuză.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. urina roşuînchis. oboseală. lucios şi gros. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. agravat la presiune. logoree. ţipă. în scăzut. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. confuzie lingual alunecos. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. caldură pernicioase şi ură mentală. şi strâns în pat. ascuns.

întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. la suprafaţă: intestin subţire. deci: -la gutiera radială stângă: .3. de orarul influxului energetic. la suprafaţă: triplu încălzitor. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. PROFUND>SUPERFICIAL. trei pulsuri la cap. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. Totuşi. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang.la picior: element foc ministru. Chinezii. la suprafaţă: stomacul. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang.la degetul mare: element metal. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. Tot ceea ce este înaintat este Yang. fini observatori.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. 32 . Pe de altă parte. bariera. reiese marele interes despre pulsologie. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor. Omul şi Pământul. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul.Pulsurile sunt extrem de slabe. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice.la degetul mare: element foc prinţ. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate.Hr. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. Aceasta dă. în profunzime: ficat . ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. au observat asta. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . dar.la barieră: element lemn. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. Există. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu. la suprafaţă: vezică biliară. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin. inexistente. 3. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. focul ministru Yin. ca.2. în profunzime: stăpân al inimii. „soţie”. Din toate aceste consideraţii. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină.1. de asemenea. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. au fost alese. 2. Pulsul de la stânga este. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. în profunzime: plămânul . Palpând corpul. în profunzime: splină şi pancreas . trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. Antomic vorbind. încheietura mâinii drepte. la suprafaţă: intestinul gros. la suprafaţă: vezică. din păcate.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. de altfel. rapide. răspunzătoare de boli sau de sindroame. în profunzime: inimă . amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. numai cu 500 de ani î. tot ceea ce este întârziat este Yin. trei pulsuri la picioare. trei pulsuri la braţe. între stiloida radială şi încheietura mâinii. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. dure. deci. pulsul cel mai slab).la barieră: element pământ. 4. deci. 3º în sfârşit.la picior: element apă.

în meridianele tendino-musculare. îşi diminuează presiunea. de caracter Yang. o funcţie devenind preponderentă. funcţia cuplată este „în vid”.Pe de altă parte. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. mai uşor de tratat. în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. a). implicit. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. ele sunt relativ benigne. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente. mai puţin de cealaltă parte. bolile de origine internă.Fu-ul. perceptând pulsul Chu. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului.Bolile de origine internă. Tabel 11 2. are o plenitudine a splinei. Noi ştim că. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . ale căldurii. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. de caracter Yin. un dezechilibru.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. de asemenea. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului.Bolile de origine psihică se repartizează. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. 1. Se disting bolile vântului.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera .Bolile de origine alimnetară. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. ale umidităţii şi ale frigului. intră în domeniul gustului. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. grijă Tristeţe 33 .2.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. „în plenitudine”. de exemplu. de distrugere. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. realizând idealul medicului chinez. bolnavul care detestă zahărul. 2. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin. fiecare element corespunde unui gust dat. deoarece energia este una.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. . ceea ce este prea mult într-o parte. după ce au întrerupt unda sangvină. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. Dacă se produce o tulburare. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. este.

şi joacă un mare rol în laringite. dureri oculare. anosmie. mai întinsă. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea.3. În afară de această patologie viscerală specială. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 .Rinichiul reprezintă. lombo-sacrale. unghii. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. palpitaţiile. pe de o parte. organul de filtrare şi. el atinge memoria. cu tot ceea ce este durere. cefalee. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. până la cele ale membrelor inferioare. amigdalite. angine. este vorba de rinichiul Yin care posedă. cu diabetul. faringite. dar care se va studia. emotivitatea. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. De altfel. contractările şi crampele. durerile cervicale. etc). 2.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). cu tot masivul facial anterior. stările depresive. cu sau fără ameţeli. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. încă. de asemenea. pe de altă parete. braţele.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici. producând un blocaj. împreună cu viscerele sale: vezica. este în relaţie. proasta dispoziţie. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. durerile lor nevralgice şi articulare. în afara metodei noastre calsice. contractările în general. pe de o parte. în sfârşit. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. el provoacă nu o plenitudine. bineînţeles). cu toate rigidităţile. cu tulburările cutanate. 2. cu parezele membrelor. rinite. dorsale. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. el comandă astenia şi oboseala.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. în acelaşi timp. preocupările. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. umerii. de la cefaleele frontale şi occipitale. pe de altă parte. meridian de epurare. cu vocea. cu hemoragile. cu mirosul. pe de altă parte. cu gâtul. incluzănd şi degetele ( de la picioare. pe plan psihic. pentru chinezi. de fapt. sinuzite.

dar. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. de altfel. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. în funcţia pancreatică. spun chinezii. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. dispersia termenului aflat în exces). ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. glicogenică. gastritele cronice . nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. conjunctivitele. obstrucţia nazală. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. el atinge. cefaleele cu îngreunarea capului. aşa cum tocmai l-am văzut. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. antitoxică. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. tendinţa spre mânie. -partea superioară: . În sfârşit. durerile constrictive toracice. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. 3. conjunctivitele.Splina. spasme arteriale.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului.pancreasul: în funcţia splină. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile.sau masculin. durerile de braţe. pe plan psiho-intelectual. el dă tonus şi curaj. prin ramura stângă a meridianului. între altele: cefaleele frontale. a prieteniei şi a dragostei. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. fie Yin. instabilităţii. modificările tensionale. torticolisul. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. prin ramura sa dreaptă. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. inapetenţa cu aerogastrie. fie Yang. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . 5. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . indigestiile severe. IG4. . torticolisul.Stăpânul inimii – sexualitatea. rinitele şi anginele. obsesiile. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. 3. surditatea.TERAPEUTICA 3. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. cea evacuatoare a bilei. amigdalitele. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . ureică.coriza. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. Cuplul acesor meridiane atinge. dorinţei de izolare.O dată stabilit diagnosticul. 4. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. Nu comportă.Inima(cordul). palpitaţiile. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. după cum nici. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. tendinţă. aerocolie şi constipaţie. dispneele. regularea fluxului menstrual. P 7. de încheietura mâinii. bronşitele şi gripa. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. căminul superior: respirator şi vascular. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. suditatea. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). care domină. în plus. paralel. de altfel.1.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. termo-reglarea. cu acuitatea vizuală. anumite afecţiuni cutanate. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. b). Diagnosticul chinez. necazurile. mania persecuţiei.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte. este „meridianul sângelui”. căminul inferior: genito-urinar. tremurul extremităţilor. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . căminul mediu: digestiv. cu mirosurile urâte ale corpului. contractările şi durerile de ceafă. pe linia energetică. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. pe linia cercetării meridianelor interesate. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. biliară. crampe. viscera sa cuplată: intestinul subţire. căci „face să digere grijile”. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. adesea. insomnia. melancolia. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. lâncezeala intelectuală. ameţelile. constipaţia. este în relaţie cu sexualitatea. . şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. teama de viitor. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista. stările depresive severe. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. frilozitatea. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. de degete. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei.Caz de dezordini energetice pure. nevralgiil membrlor inferioare. vezica biliară. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. zumzetul din urechi.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. agravarea bolilor prin umuditate. îngrijorării. 6.

-partea dreaptă a corpului: . pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. În acest caz reechilibrarea energetică. fie între două meridiane cuplate.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. prin jocul punctelor de comandă Yu-antice. mai degrabă decât dispersia.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . Făcând bilanţul sistemelor atinse.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. . c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe. şi.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . ale grupului TF 8 şi VB 39. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. se va reechilibra energia. dacă e necesar. dacă este necesar. dacă e necesar. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . fie între ramuri ale aceluiaşi meridian . • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi.

16 . 12 .craniu şi faţă. 12 .intestin gros. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 .coapsă.sân. 6 . 9 . 2 .ureche. 20 .splină. 5 . 22 . 3 .vezica biliară.genunchi. 10 . 7 .intestin gros.intestin subţire.gât.stomac. 13 . 20 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 . 5 ficat. 14 . 21 .coapsă. 18 . 23 . 15 .genunchi şi gambă.ombilic. 14 . 19 – lombe.piept. 16 .uter. 7 .umăr.rinichi. 15 .stomac. 8 .membru superior. 13 . 11 .plămân.ficat. 10 . 3 . 18 . 22 – rotulă. 6 . veziculă. 24 .vezicula biliară.picior şi degete.rinichi. 21 . 2 .plămân.picior. 4 .sân.lombe. 23 .craniu şi faţă.splină. Figura 26 Auriculopunctura 37 . 19 . 8 . 11 .vezică.ceafă şi spate. 17 . 9 .mână.braţ. 4 .gambă.cord.cord.ovar sau testicol.gât.organe genitale externe.intestin subţire. 17 .şold şi coapsă.

4 .1 . 10 .redoare cervicală.ulceraţii bucale. 13 . 14 ficat. 7 .metroragii funcţionale. 17 – anticonvulsivant. 6 . dureri abdominale.occipit.nerv sciatic. isterie. 16 .enurezis.antipiretic. polakiurie.isterie.cefalee.Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . hipertensiune arterială. 5 . folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . hepatită. 14 .astenie.lombalgii.sughiţ.eczeme.frunte. 7 . 38 .hipotensiune arterială. 8 . 15 . 5 .sciatică. insomnie. 13 . 9 .vertex. 3 .rinite. 9 . 6 .umăr. 12 .hiperhidroză. 15 cefalee. 3 odontalgii. urticarie.amigdalite. 4 migrenă. 10 odontalgii. 2 .nevroză. 12 . 11 . 8 . neurastenie. 2 .nas.tuse.Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului. 11 .epilepsie.ceafă. răceli.

sughiţ. redoare de ceafă. lombalgii. diaree. aerocolită. surditate. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. astm. 2. în poeme mici. leucoree. mare a tuturor Yang. paralizii ale membrului superior. dureri generalizate. în afară de aceasta. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: .Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. odontalgii. amorţeli ale degetelor). G2: dureri în zona hepatică. dureri abdominale laterale. ale spatelui. aerogastrită. tremurături ale degetelor. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. atonie digestivă .TF 5: pentru Yang-Oé. anumite tulburări genitale. patologie: hemoragii de orice origine. durere locală sau durere reflex la distanţă. Apoi. artralgii.VS 6: pentru Yin-Oé. angină. patologie: vomă.tulburări circulatorii. boli generalizate (hipertensiune arterială. dar mai ale ale umărului. tulburări menstruale. dureri ale călcâielor. vasul concepţie. învăţate în China. orice durere la inimă -punctele cheie Yang: . odontalgii.SP 4: pentru Tchong-Mo. tulburări atinice renale. nutriţională şi sexuală . patologie: tulburări ale somnului.. dureri ale umărului. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. pentru începători. G5: dureri de şold şi glezne. cefalee congestive. senzaţia de plenitudine toracică. dureri articulare scapulo-humerale. contractări. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. P4: cefalee în vertex. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. practica acupuncturii. insomnie. dureri ale cotului.R 6: pentru Yin-Keo. P5: cefalee temporală posterioară. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. percepute de meridianele în cauză. G4: dureri de genunchi. lombosciatică. nevralgii de trigemen). a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. degetelor.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. tuse. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. alterarea stării generale. dureri toracice. dureri palmare. paralizii ale membrelor inferioare. G1: dureri şi distensii abdominale superioare.P 7: pentru Yin-Mo. G6: dureri lombare acute. dermatoze . ale cefei. vasul dominant. cefalee. vasul central. urticarie). patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. enurezis. va fi bine. balonarea abdomenului. genitale . răceală. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. diminuarea energiei fizice şi morale . cervicalgii. . G3: dureri mediale de genunchi. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă.IS 3: pentru Tou-Mo. P3: hipertensiune arterială. mare a tuturor Yin.V 62: pentru Yang-Keo. depresiune fizică şi mentală. tulburări de vedere. patologie: dureri şi contractări în general. pumnului. transpiraţii. dureri oculare. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. vasul centură. patologie: dorso-lombargii. tulburări ale somnului. ale căror atribuţii foarte bine precizate. 39 .VB 41: pentru Tae-Mo. vezicale. contractura musculaturii lombare. prin topografia sa. dureri periombilicale.

tonificând energia esenţială a corpului. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). îngheţat. destins. 3. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. Yin. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. pentru a tonifica. în piele şi muşchi. 2. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră.Ele sunt. Asfel se născură diferite feluri de ace.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. după cum o indică numele. c)Purgaţia. trebuie să o facem să izbugnească”. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . Pentru tonificare. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. 3. 3. Acestea sunt: a)Sudorificarea. de exemplu.3. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. antidepresiv sau cortizonic. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. În prezent.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave.2. după această punere la punct. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. flori de prun. cel mai adesea. de la stânga la dreapta. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. În anumite servicii spitaliceşti. Pentru a fi compleţi.2. 1.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. trebuie să acţionăm. f)Refrigerarea care constă. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. din oţel. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. Graţie împăratului Houang Ti. bineînţeles. unde 90% din material este în prezent jetabil. se va verifica dacă persistă. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. să se evite orice contaminare. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. ea diminează energia esenţială a corpului. Nei-King (cap. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. În afară de aceasta. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. Unele sunt chiar de tungsten. dacă ea este utilizată greşit. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv.Cele opt reguli. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. înţepând punctele su-antice. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură.În sfârşit. ca în chirurgie ori în medicină. a împrăştia ceea ce este grupat. dar. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. balonat. noi utilizăm. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. tehnică vecină. pentru a împrăştia. spune el. pe de altă parte. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. ale Pământului şi ale Omului. mijlociu şi inferior şi. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. anumite edeme. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur.Acele. încălzitorii uperior. pe care le păstrează la el după dezinfectare. întârziat de către boli. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. Până în ultimii cinci ani. 78). poetic. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. poate deveni agravantă. g)Tonificarea. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. b)Vomificarea. eliminând pericolul de contaminare. Yang. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime.”. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. asupra organelor fie într-un mod direct. ea tratează febra. Scopul este acela de a face energia să circule. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. din spate în faţă. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. Bolnavul este astenic. adică să-i dilatăm porii pielii. dreapta şi stânga. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. aduce energia Oé la suprafaţă.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. asupra energiei. În ce priveşte acul cu folosire unică.54). a trata înseamnă a vindeca. argint. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. au fost utilizate acele. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. ace foarte scurte. de asemenea. după autori vechi. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. Aceasta permite. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. inapetent. partea de sus şi partea de jos. de sus în jos. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente).în sfârşit. că poporul meu. h)Dispersia: după So-Ouen. de exemplu). a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”.

prin piele. c)Masajul chinez este foarte folosit. medicină energetică. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. se împinge încet şi se scoate repede acul.sensul circulaţiei energiei. de asemenea. ci ele sunt încălzite sau masate. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. în fond. Avem. sub formă de ţigări de pelin. Pentru dispersare. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii.Profesorul Rabichong. acolo unde circulă energia inimii. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). Acest procedeu este delicat. Doctorul Paul Nogier este acela care. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise. rulouri de dimensiunea unei ţigări. de asemenea. Kao este termenul chinez. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. valoarea presiunii exersate. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. fie ea uşoară. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. în inspiraţie. de asemenea.Mai uşoară este moxa indirectă. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. masajul chinez. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. fiind un act chirurgical. chimionul. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. Această terapeutică. având proprietăţi curative. deşi. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. trebuie puncturat în contracurent. însă la noi.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. sensul masajului dau efecte diferite. restul corpului. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. cu totul aparte. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. În China. se fabrică. poate fi jenantă. de la facultatea din Montpellier. din acest punct de vedere. b). explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. sângerarea şi. dar este vorba de aceeaşi tehnică. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. căci este dificil să se evite arsurile. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. la nivelul punctelor. invers decât cele din corp. rotind de la stânga la dreapta. 2. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. auriculoterapia.1.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. Se cunoaşte. 41 . Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. La 1 mai 1850. fie prin masaje cu stiletul. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. în mare parte se suprapun. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. a meridianelor principale. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. se împinge încet şi se scoate repede acul. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. 4.trebuie să fie însoţită. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună.Ritmul. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. Acupunctura.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. al expiraţiei. Nu se înţeapă punctele. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. dr. asfel.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. Scopul său este să tonifice. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi.Este. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. sarea.

Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. facilitatea de a fi aplicată la ţară. 4. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. simplificarea urmărilor operatorii. reechilibrarea va cere atunci mult timp. în locurile izolate şi în caz de război. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. În sensul modern al termenului. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 . Amintim caraceristicile anesteziei clasice. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. de unde patima pentru acupunctură. marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. 1. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice. Janine Mirabel). bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. Italia şi în Austria. diminuarea infecţiilor. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. aşa cum le înţelege medicul anestezist. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza.2.Elementele unei anestezii. terapeutică mai naturală. când toate celelalte terapeutici au eşuat. Din păcate. În prezent. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat.

Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem.Problema conştiinţei. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. de a calma bolnavul. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . să practice respiraţia artificială. în stările degenerative. adică să oxigeneze. tehnica majoră. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. 3. Este o noţiune foarte clasică. 2. dacă o manevrăm în mod convenabil. după toate probabilităţile. în mod sigur. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. 43 . Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. reanimarea cardiacă. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie.Problema analgezei. După toate aparenţele. mai recent. pentru că într-adevăr. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. căci. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. de influenţă socio-culturală. 4. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. de exemplu.Este. acelea care sunt stimulate de acupunctură. cancerul sau tuberculoza. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. de asemenea.3. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. Acupunctorul este capabil. să transfuzeze. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. anestezia trebuie să poată „reanima”. dacă nu este neglijată complet. Plecând de la aceste date. probabil totdeauna. în stările acute şi infecţioase. ca. din contră. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic.Neurolept-analgezia. de a linişti. a ameţelilor. de vitamine şi de calorii. de săruri minerale. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. Acupunctura stopează durerea. Într-adevăr. De aceea.Aceste sisteme inhibitorii. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. au totuşi o importaţă extremă. etc -în sfârşit. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. În afecţiunile microbiene. pentru multă vreme. de motivaţie. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. Aceste noţiuni. acupunctura . Se regăsesc aici întradevăr. a sudorii. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele.

V40.C5. P 6 • puncte circumstanţiale .VB40. Pumn • puncte locale: IG 4. IG 11.F8. în speţă auriculoterapia.TF5.IG4.Gleznă • puncte locale: V 60. V 64. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. V 40.P9. V 60.IG4.în dureri cu iradiere în spate: VB 38.2.VB34.VS6. IS 9. VS 7. S 36.TF3.TF10. TF 2 • puncte circumstanţiale: .VB30. Terapeutul acupunctor. Genunchi • puncte locale: S 35. VB 21. EM (Extrameridian) 28.IG15. Umăr • puncte locale: IG 15. IS 3 3. ale muşchilor membrului superior: IS3. TF 5. VB 37 d. R 3.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. V 13 . S38 de aceeasi parte. IS 11 • puncte la distanta: IG 14. IS 18. IG 4 44 . puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie. SP 11 2.TF10. . SP 3 4. P 9 • puncte la distanţă: S 44.IS8. S 44.C3.S36 e.în dureri anterioare: VS 7 . S 7 • puncte la distanta: IG 4. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3. VB 34. Hipertonii musculare: P5.1.cu dureri în medius şi index: VS 7 c. ale muşchilor membrului inferior: S36. VB 34. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. C 7. IG 14. V 11.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 . VB 2. Tulburări musculare a. VB 41. R6 c. VB 12. Membrului superior 1. ale muşchilor membrului inferior: SP3. V60. V 62.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 . S 31 • puncte la distanţă: S 44. SP 10.VN41. VB41. IS 10. VB 41 de partea opusă. Capului 1. S 34.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 . VB 34 b. Membrului inferior 1. SP 9 • puncte la distanţă: F2. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: .TF5.P7. V 32. VB41. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11.1.VS3 5. EM 51. V62 b. Osteoartrita a. de partea opusă. IG 4 • puncte circumstanţiale: . VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3. Crampe 1. TF 3.IG11. R 6. F 5. S 41. V 57. IS 4.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2. Contracturi: V62. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. V 62. SP4. C 3. Tremurături.în dureri posterioare: TF 5 4. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63. Metatars • puncte locale: EM 56.IG11. ale muşchilor membrului superior: VS7 2.1.TF5. Cot • puncte locale: P 5.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37. VB34. V 54. SP 6.VB40.5. Mialgii 1. VB 20. Degete mână • puncte locale: IS 4. VS 5. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5. TF 14.Bolile musculo-osteo-articulare 5.IS3. VB 20.V17 2. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. 5. Şold • puncte locale: VB 30.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 . F 8.1.VB41. S 44.

VB 37. tonifierea Zong Qi:VC4. VB 41 • puncte locale: VG 4. V 11 (punct specializat al oaselor) d. V 37. TF 5. C 2. C 5. R 2.V28. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. F 3. VB 38. VB 20 2. puncte la distanţă: IS 3. VB 34. VC 12. C 7. V 32. echilibrarea lojei Apă: V40. Poliartrita reumatoidă a. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. V 10. V 67 f.VG2. puncte locale: IS 3. V 36.puncte locale: VG 16. SP 17. SP 21. TF 5 3. coloana lombară:VG4.VG2.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . puncte locale: VG 14. VC 16. VG 4. S 44 3. VB 34. VB 11. VB 28. Nevralgia intercostală . F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5. combaterea Umidităţii:VC12. R 33. TF5 2.V31. V40.V26. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16.. VB 43. V 53→V 54 3. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. V 62. pentru membrul superior:IG11. V 57. VC 15 e. V 23. TF 2.1. VG 14.1. VB 39. S 44. coloana sacrată:VG1. Coloana cervicală 1. IG 4. VB 34. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. SP 4 • puncte locale: VG 2. IS 3. TF 14.5.V51. IG 10. V 10. alte puncte: V 11. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. IS 3. VB 31. TF 5. VB25. VB 20. puncte de pe meridianele intereste 2. V 10. R3 2. C 3. IS 6. IS 9. V 62. V52. VG 15. V 58. IG 4 • miorelaxante: VB 34. VB 20. Shenmen. VB 41.3. F 14. SP 15. Tratament local: 1. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. VB 40. V 40. V 10. R 24. V 11. V 60. Secreţie internă 5. Puncte principale 1. VC 17 .1.VG4 3. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. S 44. TF 10.V52 45 . V 11.VG3. IG 4.algii cervicale sub C 3 : SP 4.puncte la distanţă: VB 34. Nevralgia cervico-brahiala 1. Algoneurodistrofia membrului superior 1. VG 15.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40.S40 5. S 44. F 3. IS 9.5.V22. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43. IG 15. V 23. VG 20. Lumbago • puncte cheie: IS 3. VB 37. V 11.V60. R 4. V 25. V 43. Coloana dorsală 1. Spondilita anchilozantă a. IS 10. Leziuni degenerative ale coloanei a. Coloana lombo-sacrată 1.V26 b. IG 15 2. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. VB 30.4. P 7.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. V 11.V24. SP 18. V 17. pentru spate: EM21 b.V34. puncte circumstanţiale: . EM 7 2. VG 3. punctul de reuniune al oaselor:V11 4. F 3.VB39 3. TF 10. VB 34.V27. V 54. punct cheie: TF 5. V 65. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2. puncte la distanţa: P 7. IS 8. V 62 2. VG 14. R 7.V53 2.V23. Torticolois 1. V 23. IG 4. combaterea Frigului:moxă pe VG4. VB 39 3. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. IS 11. V23. V 32. EM 21 . EM 21 • puncte la distanţă: V 40. V 25. V 18. IG 11. S 14. VG 25 b. V 60. Tratament de fond: 1. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. VG 14. pentru membrul inferior:VB34.

TF 23 2.2. VC 24. IG 4. IG 4 2. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4.F8. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7.F7.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar. Forma hipertonă (spastică) 46 . S 44 sau VB 34 2. Zona faciomandibulară. D (dispersie)-VB 38 3.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. TF 17. VB 8.6.5. TF 23. R 7. S 8.2.R10 5. S 3. EM 2. EM 3.2.2. IG 20. S 4. Ochi 2. VB 34 3. VB 34 2. EM 3 2. F 3. Zona faciomandibulară 5. Shenmen. VB 37. VB 1. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8.2. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20.IG15.VB30.S33. IS 6. VB 8.VG16 5. F 3. EM 3. VB 14. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1. TF 23.puncte suplimentare: IG 11.1. S 36.2.puncte auriculare: Shenmen.puncte principale: S 40. C 7 3.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. V 2. EM 7. EM 5. Strabism 1. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2.SP9. S 8. IG 4. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2. EM 1. VB 41. TF 5. S 6. TF 5 5. VB 34.SP10. Mandibulă. S 41 • hipertensivă: R 2. TF 5.TF5. V 1. IG 11 • renală: SP 6. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5. IS 6. Simpatic 5.R3.IS9. VB 2. Subcortex 5. VB33. S 6.3. V 2. S 3.IG14.V62 7.TF13. TF 2. EM 8. S 8.puncte principale: VB 14. VB 20. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7.VB41. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. V 23.Hemiplegia 1. S 4. P 7. VS 6. R 2. EM 9. S 4.V13.V41. genunchi:V38. S 8. F 8. Zonă faciomandibulară. S 44.puncte suplimentare: F 3. TF 10. S 36. IG 4. VG 14. Ochi 1.TF15. VB34. IG 4. V 1. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. S 6.S35. V 3.VB34. F 8. TF 23. VC 12.Ptoza palpebrală 1.IS15 6.V60. F 2. şold:VB29. EM 6. EM 2 4. C 7 • hipotensivă: P 7. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6. EM 2. VG 20. VB 14. VB 20.IG16. Bolile neurologice 5. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. Shenmen 5. S 36. VB 8.Migrena 1. EM 5.VG13.4. VB 34.Diplopie. TF 17.puncte suplimentare: EM 6. S 7 3. TF 5.7. VG 14.S34.3. P 7 sau IG 4. V 58. IG 5. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. coloana dorsală: VG5. EM 2. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. S 5. S 8.puncte principale: S 2.V39.2.Cefaleea 1.2.puncte auriculare: Ochi.puncte auriculare: Ochi. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6. S 8. EM 6.Paralizia facială a frigore 1.V11. S 7 5. EM 1. VB 34 3. IG 4. EM 2. coloana cervicală:VG14.puncte principale: Extra 1. EM 2. puncte principale: VG 20. VB34.V50 4. umăr:VB21. VB 20. V 10. VB 8. V 2. IG 11.2.S36. VS 6.VS 26 5. IG 4. TF 17 4.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3. V 58. TF 17.V40. IS 18. V 67. VB 1. VB 20. F 3.

9).11. F 3. VB 34. V 62 – pe VB: VB 30. S 36. IG 4. S 36. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. V 40. P 9.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1.2. IG 11. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. 5. S (36. 58. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. 7. IS 6. TF 5.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. puncte utile: S 36. V 40. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. S 36. V 54. C 7. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. V 60. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). S 44 – pe V: V 36. S 32. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. P 9 – pe VS: VS 6.9. TF 5. VB 30. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen).2. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare). V 60. VS 3.Paralizia de radial 1. R 3. VB 31. VG 16 2. TF 3. IG 15. IG 11. S 37. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. VB 37 • pe S: S 31. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). VB 34 5.2. EM 36 2. VG 3. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. S 36. V 57.2. VG 26. Picior 5. VC 2. S 36 5. IS 10 – pe C: C 3. VB 39 – pe SP: SP 6.Neuropatii periferice a. VC 4. Membrul inferior. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. S 40. S 32. 31) urmat de F (1. S 39 • pe V: V 37. VB 39. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. VB 34. VC 4. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. 10) b. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. V 25. SP 9 – pe R: R 3. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2.2. V 25 • pe VG: VG 2. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. VG 15. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14.10. P 9 5. P 5. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. S 41.8. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. V 62. R 7. VS 9.8. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. TF 14 – pe IS: IS 5. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. IG 4. 60) urmat de R (2.12. Neuropatii vegetative 1. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. VB 31. V 23. S 29. IG 15 – pe TF: TF 2. V 32. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). VC 6 47 . VC 6. V 60. C 9. VG 3. V 20.Paraliziile din polimielită 1. SP 6. VS 7. 38. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5. R 5 – peF: F 6. P 9. V 37. VG 5.în tulburări musculare • Rinichi. VG 20 2. V (10. IG 14. VB 34. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. S 40. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. SP 6. VG 3. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4. 40) urmat de SP (4. IS 9. TF 10. R 3. C 7 – pe P: P 2. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare). V 40.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. R 4. puncte auriculare: Gleznă. SP 6. puncte utile: TF 2. V 25 (=punctul Shu al IG). S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. TF 6. activitate fizică zilnică. IG 11. 8). V 57. S 41.

P 6.3. toate spasmele”: F 3 . S 28.deficienţa de P (respiraţie scurtă. IG 4 3. Rinichi 4. V 35. dureri toracice. Subcortex.2. EM 17 2. F 14 2. puncte principale: P 7. VG 4. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . puncte suplimentare: VS 6. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. IG 11. Cord.deficienţa de R (dispnee de efort. Simpatic. EM 8. puncte auriculare: Shenmen.2. puls slab): V 13. C 5. VB 34. TF 5. VC 24. VB 20 2. S 36. IS 17. IG 18. P 6. SP 6 3. P 9 48 . IG 20 5. VC 23. EM 9. Gura. depozit lingual gălbui. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. VC 17. VC 17. anhidroza. TF 3. S 40 • rinoree: EM 1. V 10. agitatie”: F 14 . Afazia 1. Simpatic 5. frisoane cu extremităţi reci.„astm.„astm. VC 4 5.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. IS 6 • astm cronic între crize . IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. puncte suplimentare: VC 24. P 10. V 13. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. voce slabă. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. C 5. IG 20. IG 20. VC 17. senzaţia de opresiune toracică. V 57.puncte suplimentare: VC 12. C 7. TF 3.Astmul bronşic a. R 27 4.Tulburări de vorbire a. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. VC 17 3. S 44 3. transpiraţii. R 24.„astm. P 7. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. IG 4 . puls slab-profund): V 23. R 27. P 1. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. S 40. EM 5 2. Cord. EM 17. IG 18. EM 5 2. SP 10. S 40. VC 22. puls rapid-puternic): S 43.Infecţiile tractului respirator 1.Bolile aparatului respirator 5.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. dispnee la eforturi mici”: F 8 . Bâlbâială 1. puls superficial. expectoraţie prulentă si adezivă.3. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. P 7. C 6.3. dureri toraco-lombare. evoluţie cronică. R 3. R 3.2. V 20 . Reuniune faringiană.13. P 9. VS 6 3. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. IG 4. VC 23. EM 17. depozit lingual albicios): V 13.14. VS 6. VC 17. EM 6. V 39 • moxă pe: VG 4. tuse cu expectoraţie abundentă. V 13. frisoane. SubcOrtex. V 62. VC 22. puncte auriculare: Shenmen. IG 4. puncte principale: VC 23.Parkinsonism 1. IG 4 • dureri faringiene: IS 17. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . IG 4. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. R 25 sau R 26. V 23. VC 24.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. S 36 . IG 11. absenţa secreţiilor bronşice. R 6. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. este însă punct periculos). Cord b. IS 6. VG 22. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. IS 6. puncte auriculare: Shenmen. P 9. V 29.puncte principale: P 7. puncte suplimentare: VG 15. P 7. IG 4.1. puncte principale: VG 20. puncte principale: VG 20. febră. puncte suplimentare: IG 4. IG 11. S 8.3. Laringe. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17.

Suprarenal.Arteropatia membrelor inferioare 1. C 7. limba palidă. Simpatic. puncte suplimentare: VS 6. Shenmen.3. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. V 20 5. V 23 2. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. SP 15. destensie abdominală. puncte auriculare: Shenmen. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. puncte principale: VG 20. •cu crampe şi tenesme: VG 1. 2. S 44.Hipertensiunea arteriala esenţială 1. R 3. Diareea acută indusă de 1. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12. puls slab şi profund) b. V 25. frisonete abdominale sau în extremităţi. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. S 44. F 2. puncte principale: S 40. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. S 36. V 43 5. •cu colici puternici: S 34 5. Subcortex. F 14 2. Bolile cardio-vasculare 5. S 30 2. V 57. VG 20.4. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. puls profund şi lent) 2. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. S 36.Constipaţia a.Ulcerul gastro-duodenal 1. Tratament 1. VB 30.Tratament 1. VC 6. TF 6. C 9. V 20 5. puncte suplimentare: S 36. S 28 si S 29 stang. VB 34. Cord. Diareea cronică indusă de 1. Cord 5. P 7. Tradiţional 1. VB 39. puncte suplimentare: V 40.4. VB 39-D 2. C 7 * cu distensie abdominală: S 25. S 36. •cu astenie: S36 şi SP 6. IS 17. diaree matinală. V 18 3.3. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. sete. C 6.Diareea a. puncte suplimentare: S 36. S 25. puncte principale: SP 6. V 20. VS 9. S 36 2.5. R 16. F 8. SP 9. P 9. S 42 3. absenţa setei. S 34.1. F 3. S 36.5. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. F 13 3. S 25. puls rapid. VS 6. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6. puncte principale: TF 5. VG 26.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. puncte principale: S 25. lasitudine. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20.2. S 36. P 9. Secreţie internă b. puncte principale: VC 12. Bolile digestive 5.5. borborisme. Dingchuan. puncte suplimentare: IG 4. SP 6. puncte auriculare: Shenmen. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 .4. •cu febră: VG 14. S 40. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. 49 - puncte circumstanţiale: . Plămân. SP 15. F 3. V 21.5. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. Profilaxie: Moxa pe V 13.2. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. VC 12. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. Punctul hipertensor 5. P 9. anorexie) 2.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. R 7. uneori febră) 2. •cu balonare: VC 12 şi S 40.1. F 3.puncte auriculară: Plămân. usturimi anale. SP 15.4. •cu insomnie: VG 20. Subcortex.

4. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34.7.Sughiţul 1. Shenmen. puncte auriculare: Vezică. V 28 2. VG 20. R 36. S 21. VB 34.Boala ticurilor 50 . R 3 3. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. SP 6. •cu nod în gât: VC 21. VC 3.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. SP 17. Vezică. Secreţie internă. Zona senzitivă. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. R 2. •cu indecizie: R 1. Rinichi 5. Rinichi.puncte suplimentare: S 36. SP 9. puncte auriculare: Stomac. S 36. Rinichi. moxa pe: VC 4.6. Shenmen. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. VS 6 2. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. SP 6. V 25 2. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. puncte auriculare: Simpatic. S 29. puncte principale: VC 4. SP 9. R 6. puncte principale: V 23. Subcortex 5. V 40. puncte suplimentare: VG 26. Splină 5. C 7. F 3 3. VC 4. SP 9. Subcortex 5.6. puncte principale: S 36.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. SP 6. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. VG 3 2.1. R 11. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. SP 6. Diafragm. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. puncte auriculare: Shenmen. •cu teamă: R 4. VC 3. V 28 3. V 25. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R).Retenţia de urină 1. Bolile aparatului urinar 5. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36. puncte secundare: F 1. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. R 7.Ennrezisul 1. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13.craniopunctura: Zona motorie. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. VC 6 3. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5. Shenmen 5.7. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. VC 2. V 23.Nevroza astenică 1. EM 6. S 36 5. puncte principale: VS 6. VC 2. V 40. VC 22. puncte principale: V 23.moxă pe V 32 5. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. Subcortex.7. EM 8. EM 9 2. R 3. VC 12. Splină. F 2.Incontenenţa urinară 1. puncte auxiliare: Shenmen.5. V 17. VC 6. Bolile psihice 5.3. puncte suplimentare: VC 3.6. SP 19 3. Zona senzomotorie a psihicului 5. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC). VC 4. Simpatic. VB 34.6. puncte secundare: SP 6. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. R 3. S 3.2.1. V 32.2.

EM7. EM 7. V 21. VS 6 (cu actiune psihica) 2. . TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. Fotofobia 1. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). 7.Insomnia 1.S1. puncte principale: VS 6. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). Frunte.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. V 62. Subcortex. punct extraordinar al Pancreas.2.3. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree. (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang). 8. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. V 20. V 15-D (asentimentul C). IG 4 3. V 20. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). puncte suplimentare:V2. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai). 2.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1. VG 20. P 7 5. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. Cord. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19.VB1. Pancreas. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4. puncte principale:V1. puncte principale: F 3. C 7. puncte secundare: S 36. 3. 6.10. VB 20. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3. Stomac. puncte utile: VS 6. balonare abdominală): V 20 şi S 36. 9. Shenmen 5.IG11 3. Shenmen 5.3. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25.Anorexia nervoasă 1. VC 12.8. SP 8. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. VC 12. puncte auriculare: Shenmen. -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2.8. 4. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). Boli ORL 51 .Diabet zaharat a. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5.EM4. Bolile endocrino-metabolice 5.VB37. pentru „Căldura Splinei” (la 1. Zona faciomandientară (în ticurile feţei). 11. puncte principale: V 11. Cord. VS 6 (punct tranchilizant important).EM1 2. IG 4. Subcortex. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. SP 6. VB 34. puncte suplimentare: C 7. EM 6 2. puncte auriculare: Shenmen.8. •cu dismenoree: VC 6 5.VB14.F3. Ochi (în ticul ochilor).9.puncte auriculare: Ochi. V 27.1. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai).3. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12.Sindrom premenstrual 1.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1.1. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13.8. puncte auriculare: Ficat. Ochi 1 si 2.9.7. V 17. 10. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b.8. EM 6 2. Vezică biliară. VC 6. Simpatic. Tradiţional 1. S 36. Boli oftalmologice 5. Creier. V 47 2.S2. Splină 5. SP 6. S 36. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2.IG4.

VB20. EM1 2.V1 -sinuzita frontala: VB14. F8.VB34.VB20.C7.EM2.VG26. anxietatea.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1.V14. puncte suplimentare: IG4.S29.10. puncte circumstantiale: .S36.EM6 2.VG14.1. IG11.EM2.TF23 .TF5. S36.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1.VG3.C7.EM3.V23. Suprarenala. Ureche interna. IG20 2.12.TF17.S45. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4.P9.in algii care preced menstrele: R6.V7. puncte auriculare: Shenmen.in algii care insotesc ciclul: R6. Uter 5.VG23.IG4.VS6. puncte circumstantiale: .C5. puncte auriculare: Shenmen.IS18. R6.SP8.R6.TF9.V32.SP2. puncte circumstantiale: . Boli obstetrica-ginecologie 5. Shenmen. puncte auriculare: Organe genitale externe. Secretie endocrina.Dismenoreea 1.S30 3. VB14. IG4.S29.VC4.Frigiditatea 1.VG14.absenta dorintei sexuale:VS6. puncte auriculare:Ovar. Sinuzitele 1.IG10. Secretie interna.Vertijele 1.IG4.R3.S6.1.lipsa dorintei sexuale: VS1. Secretie interna.F8. insomnia):S36.F11. Odontalgiile 1.V22 .S3 -cu epistaxis: IG19.V67 4. Shenmen. la o adincime de 0.S36. VG25. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral). puncte circumstantiale: .in astenia marcata:S36.asociate cu carii dentare: IG4.S44 3.astenie fizica:S36.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 .VC4. Simpatic.11. puncte suplimentare: VG20.VC12 3. puncte principale:IG19. puncte principale:SP6. Rinichi 5.IG15 5.SP5 .P9.2. puncte principale:IG4.5.IG11.TF5 2.S36. Boli genitale la barbati 5.5.SP10.VC2 2.EM3.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1. VB20.11.TF17.V17.TF3. puncte suplimentare:VC14.S8 .VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7. Rinichi. puncte circumstantiale: . IG4.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.TF2. TF20 5. R6. puncte suplimentare: EM3. puncte principale:SP6. puncte suplimentare: VS6.VG20.in tulburari de ejaculare: VC2.VC3 2.IG4 5. Shenmen.asociate cu trismus: P7.VS7 .VB14.asocierea de factori psihici (teama.V12.VG14 5.SP6 3.R7 .12.10. puncte suplimentare:VC4.TF3.F3 3.Rinita alergica 1.S8.IS3.S5.puncte principale: IG1.pentru dintii superiori:IS18.2.3.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6.V62 .VG4.VG20 .S36.10. puncte suplimentare: SP9. Suprarenale 52 . Testicol.V2. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19.S3. Frunte 5.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.10.S36.sinuzite maxilare: IG19. puncte circumstantiale: .V32.1.EM7 2. puncte principale:SP6.R3.C5.V7.11.asociate cu spasme.S42. IG4.TF21.4.F3 4.R7 4.IG20.VG14. Subcortex 5. V10. VG14. puncte principale:IG4. folosindu-se ace fine . puncte auriculare: Nas.TF5 3.10.V23.VC15 2.VG20.pentru dintii inferiori: TF8. EM1.puncte suplimentare: IG11.R7 3.S45. puncte principale:P7.

puncte principale:IG11.VB20 2.P10. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.cu obstructie nazala: IG20 .VB38. puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3.VC1.V15. puncte circumstantiale: . craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa. corespunzand zonei afectate 5.S36.VS6. puncte suplimentare:F8.VC3. violent.cu absenta transpiratiei:R7 . puncte „ orificiale”: moxa pe V12.SP10. puncte suplimentare:V12.R6 -ocular:VB37.SP9.13.VC6 5.generalizat: R2.S36 5.IG11.Herpes Zoster 1.13.VB26. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1.R7.VS4.IG11.14. Boli infectioase 5.Pruritul a.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5.S8.14. puncte circumstantiale: .VG16.VG14.VC17.VC1.F3.C7.VS6.V13.TF5. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5. puncte principale:C7.EM6.V40.VB8. Subcortex. puncte circumstantiale: .S30.IG11 3. intermitent):TF5 b.VB14.1.1.3.Urticaria si edemul angioneurotic 1.V40. continuu): 1. P7. Pentru forma Yin (prurit nocturn.SP6.F14.VG14 3.V40.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4.IS19 .R7 2.13.F8.SP10.TF23.F3. puncte circumstantiale: .15.VG14 4.IG4. puncte principale:IG4.S18.2.S44 2.VG20.VG20 3.F2 -vulvar:C9.F3.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1. puncte principale:VG20.V60 2. puncte principale:VS6.herpes zoster oftalmicus: VG20.2. puncte analgezice:IG4.cu cefalee: EM2 .SP6 53 . Pentru forma Yang (prurit diurn. singerare V40 si P5 2.5.IS18.VC2 -violent:F5 .14. suparator.anal: C9. puncte circumstantiale nocturne: V15.in alergii medicamentoase: EM6. puncte auriculare: Shenmen. Transpiratia excesiva 1.P11 3.V62 .S13.herpes zoster intercostal: P1.C7.V40 -senil:V40 5.V13.R2. puncte tranchilizante:C7.VB20.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.14. Boli de piele 5.IS5.SP6.

ANEXA 54 .

55 .

.. Timişoara 2002 11.T. :”Practici diverse în acupunctură”. Ionescu-Tîrgovişte C. 5. Bucureşti. Bucureşti. 1995 Caba M.Berger S.. 1994 Constantin D-tru.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”. 9.T. Guillaume Madeleine J. Gheorghiu N. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”. De Tymowski J. Bucureşti.. Pătru Reghina.. Dumitraşcu V. Jupâneanţ C. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. 1982 Brătilă Fl. Editura Medicală.Bărbulescu P. Staicu M. Editura Medicală.:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”.. Moldovan C. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”. Ionescu-Tîrgovişte C.. 1974 7. 56 . 4.N. Editura Orizonturi Universitare . 2. 1992 8. Bucureşti 1988. Editura RAI. Bucureşti 2001 10. 1976 Caba M. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura . Editura Litera. Bucureşti. C. Editura Paco.BIBLIOGRAFIE 1. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”. Dragomirescu Cr.-C. Editura Academiei Române. Bucureşti. Editura Omegapres. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Răuţ C. Bucureşti 1993. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. 3.. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură.. Bucureşti. Editura Cartimex. Bucureşti 1995.. 6..

Examneul clinic – pag. Tehnica– pag. Cele 8 reguli– pag. 40 4.1.3. Patologia energetica– pag.2. Căile energiei şi punctele chineze– pag.1. 40 4. 2 1.1.3. Indicaţii– pag. Anestezia prin acupunctura– pag. 42 5.2.52 BIBLIOGRAFIE– pag. PROGRAME TERAPEUTICE – pag. Generalităţi– pag.CUPRINS 1.2. Limitele acupuncturii – pag. 9 1.3. TERAPEUTICA– pag. 22 2. 32 2. 11 1.33 3. Energia – pag. 34 3.3. 39 4. 34 3. 34 3. 26 2. 41 4. Căile– pag. Punctele– pag. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag. 2 1. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag.3. 55 57 .1.1. NOTIUNI DE BAZĂ – pag.2.2. 26 2. 11 1.43 ANEXA-pag. 54 CUPRINS– pag.3. Patologia organelor şi viscerelor-pag. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful