P. 1
Acupunctura - Nemes

Acupunctura - Nemes

|Views: 22|Likes:
Published by mac_macmoni
carte medicala
carte medicala

More info:

Published by: mac_macmoni on Aug 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/07/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1.Generalităţi
  • 1.2. Energia
  • 1.3.2. Punctele:
  • 2.1.Examenul clinic
  • 2.2.Patologia energetică
  • 2.3.Patologia oraganelor şi viscerelor
  • 3.3.Tehnica
  • 4.2.Anestezia prin acupunctură
  • 4.3.Limitele acupuncturii
  • 5.1.1. Tulburări musculare
  • 5.1.2. Osteoartrita
  • 5.1.3. Leziuni degenerative ale coloanei
  • 5.1.4. Poliartrita reumatoidă
  • 5.1.5. Spondilita anchilozantă
  • 5.2.1.Cefaleea
  • 5.2.2.Migrena
  • 5.2.4.Paralizia facială a frigore
  • 5.2.5.Diplopie. Strabism
  • 5.2.6.Ptoza palpebrală
  • 5.2.7.Hemiplegia
  • 5.2.9.Paralizia de radial
  • 5.2.10.Paralizia de picior (de nerv peroneal)
  • 5.2.11.Paraliziile din polimielită
  • 5.2.12.Neuropatii periferice
  • 5.2.13.Tulburări de vorbire
  • 5.2.14.Parkinsonism
  • 5.3.1.Infecţiile tractului respirator
  • 5.3.2.Astmul bronşic
  • 5.4.1.Hipertensiunea arteriala esenţială
  • 5.4.2.Hipotensiunea arteriala esenţială
  • 5.4.3.Arteropatia membrelor inferioare
  • 5.5.1.Diareea
  • 5.5.2.Constipaţia
  • 5.5.3.Ulcerul gastro-duodenal
  • 5.5.4.Sughiţul
  • 5.6.1.Ennrezisul
  • 5.6.2.Incontenenţa urinară
  • 5.6.3.Retenţia de urină
  • 5.7.1.Nevroza astenică
  • 5.7.3.Anorexia nervoasă
  • 5.8.1.Hipoparatinoidism (spasmofilie)
  • 5.8.2.Sindrom premenstrual
  • 5.8.3.Diabet zaharat
  • 5.9. Boli oftalmologice
  • 5.10.1. Odontalgiile
  • 5.10.2. Sinuzitele
  • 5.10.3.Rinita alergica
  • 5.10.4.Vertijele
  • 5.10.5.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou
  • 5.11.1.Dismenoreea
  • 5.11.2.Frigiditatea
  • 5.12. Boli genitale la barbati
  • 5.13.1.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare)
  • 5.13.2.Herpes Zoster
  • 5.14.1.Urticaria si edemul angioneurotic
  • 5.14.2. Transpiratia excesiva
  • 5.14.3.Pruritul
  • 5.15. Analgezia cu destinatie specifica-principii

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

Jue Yin... Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. iar cele 5 dinamisme sau mişcări.. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit... 5 dinamisme. supuse unor legi precise. Vest şi Centrul. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing).. cea a plămânilor... ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit. deci.. Există. . în aşa fel încât submultiplii anului... Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen.. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . Est. simbolizate prin cele 5 elemente.. lemnului. pământul absoarbe apa. şi vezica va ameninţa intestinul subţire. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin. Care domină iarna. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud.. prin 2 cicluri: 1. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului.. 5 direcţii.... în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing).. îşi păstrează caracteristicile. focul stimulează pământul..O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână. -splina. funcţionarea intestinului subţire.. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire.. • 4 sezoane formează un an (360 zile). în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros.. -plămânii cea a rinichilor. 6 . principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central.. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima. apa stinge focul. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului. metalul taie lemnul. -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. în care lemnul produce focul. -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului.. 9) găsim : " Există. de asemenea după Nei Jing.O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura... le ordonează. Încât fiecare domină un altul. lemnul acoperă pământul. este " . Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. şi vezica biliară va ameninţa stomacul... devin operatorii reţelei. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii. aşa cum focul topeşte metalul. • 3 climate formează un Qi (15 zile) . Care domină vara. Care domină primăvara. cea a splinei şi pancreasului.. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii. în texte.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului.. deci. acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei. şi intestinul subţire cea a stomacului. pământul produce metalul minereu. Iată legea de dominare între cele 5 elemente. Aceste 5 influxuri se mişcă.. şi stomacul va ameninţa vezica. deşi supuse unor variaţii de intensitate. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. -inima. pe care energia Pământului este ordonată. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor. şi apa.. În cadrul sezoanelor.. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul.. Care domină toamna. conform simbolului Dao. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). Tae Yang. care.. aşa cum apa stinge focul... Yang Ming şi Shao Yang. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore.. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii. 2... şi stomacul cea a intestinului gros. Shao Yin. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). şi intestinul gros cea a vezicii.. Nord.. În Nei Jing (cap. pe care o găsim etichetată. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat .. Astfel.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri.. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare..

fiecare. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor.-în sfârşit. un al cincilea dinamism pur de necesitate. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). printr-o linie verticală nordul cu sudul. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. toamnei şi vestului. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn .Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). -pământ – în sfârşit. noaptea. baza fiziologiei acupuncturale chineze. amiezii şi sudului.. axa orizontală este axa echinoxurilor. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. culminaţia solară. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii.. referinţă generală conţinând toate elementele. repaosului şi nordului. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. iernii. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang).. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan). Toate acestea le regăsim în Om. sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. apusul. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice.. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. va fi Pământul. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). Pentru antici. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . În organismul uman. • 7 . Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii. dar distincte conceptual. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii. integrate organelor anatomice. simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei.Dacă unim. pe plan nictemeral şi sezonier. estul cu vestul.

Jing proximal.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . cu poziţia următoare: . În figura următoare. sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. opunând celor 6 energii externe. cele 5 dinamisme interne. constituind nivelul Central sau nivelul Om . între împărat şi popor. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. care este suveranul). încă. în acelaşi timp. lojele energetice fiind interconectate şi. 11 ). Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. Pe traiectele meridianelor principale. care sunt situate.Se remarcă. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. Yuann. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. iar cel de al doilea ministrul. şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. numite generic Shu antice.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. iar solul produce prin 5 " . Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. pe traiectul meridianului Plămânului. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. barieră.Aparent. Shu. 9 ) şi 2 puncte (P10. asigură corespondenţa între 6 şi 5. deci. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. picior). considerate rezonante la energiile externe. la nivelul pulsurilor radiale. care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. primul fiind suveranul. Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. deloc întâmplător. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. Ying.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . la membre. Shu-Yuann. • pulsurile radiale au 3 nivele (police. între energiile externe şi organele energetice. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. percepută ca bioritm. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. conform simbolisticii extrem-orientale. 8. În concluzie.P8 şi P9. Stăpânul Cordului . pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. He . Ying. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal. Jing proximal. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală. cu valenţe negentropice. 8.5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. He . 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. în dreptul punctelor de acupunctură P7.

Conceptul acestei energii. legea celor Cinci Elemente. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. dar este. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun.T’chi). -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). pentru că fenomenul este anormal. Când agresiunea se prelungeşte. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. ele intercalează. numită energie Yong (Yong T’chi). simbol al hranei venind din pământ. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. în meridiane. Yin sau Yang.T’chi apare ca simbol al forţei. reacţii pe care le putem apropia. superficiale. 2. căldura. defensive. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. de răspunsul eşalonat. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. 9 . umiditatea. focul. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului.Energia omului. în aponevroze. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi). sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. după legile pe care le cunoaştem. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. 1. atunci când aceste energii sunt dereglate. sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. dinamismul său. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. Dar. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. frigul. o nouă particularitate a energiei. dar aceste energii nu sunt stabile. în muşchi. bază a acupuncturii. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. desincronizate. care circulă în carne. ele vor deveni nocive. Energia care se găseşte sus este energia cerului. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. uscăciunea. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original. cea care se găseşte jos este energia Pământului. De unde. apoi în organe. numită Oe (Wei. în fiziologia occidentală.2. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. de asemenea.

boala nu apare. omul se apără. Zong Qi (energia ancestrală) 2. Clasificarea energiilor organismului a. Va trebui. în momentul acestor manifestări. energia structurată) Figura 7 10 . Energii de întreţinere (dobândite) 1. Ying Qi (energia nutritivă. trofică) 2. din contră. Wei Qi (energia de apărare.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. pentru vindecare. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. Shen Qi (energia psihică. Xue (Sângele. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. de la caz la caz. psiho-informaţională) b. asupra punctelor determinate de circuitul său. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. să restabilim echilibrul rupt. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. Energii fundamentale (înăscute. cursul energiei rămâne regulat. defensivă) 3.

George S. în contrast.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe.” 11 . între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. Generic. persoanele obişnuite să se analizeze. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. în tot corpul omenesc.Figura 8 1. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. pe o anumită zonă a corpului. pârâiaşe. micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor. 4.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură.3.Dacă un organ este afectat. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. pe de altă parte. ele fiind decelabile palpatoric. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură.I. râuri. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. după cum am văzut. lacuri. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea.1. Într-adevăr. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. la rândul lor. Apropo de vitalitatea organismului. fluvii. pe de o parte. pag. în succesiune. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. pârâuri. denumite. această înşiruire este dureroasă la palpare. între ele însele. un curent de căldură sau chiar de răceală. descriind-o ca un curent electric. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. tot aşa şi energia vitală prezentă. Căile energiei şi punctele chineze 1. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. 2. meridianul respectiv devine dureros.3. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”.La persoanele hipersensibile. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. În ele circulă. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură . În To Tchang (vol. 3. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic.

ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. spre care converg sinuozităţi. creer. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană.IS-V-R. unde Mai reprezintă vas.Meridianele principale sau „King”. meridianele Fo Lo. Meridianele Distincte (divergente. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5. plasă are valenţe de constrângere întro ordine. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). este Jing. Du Mai (Vasul Guvernor) 2. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. reţea de vase. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. În număr de douăsprezece. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3.TF. măduvă-sistem hematopoetic.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. de control central): acţiune neurală d. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). Sun Lo. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. către diferitele părţi ale corpului şi. cordon. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. canal.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). ca nişte fluvii. în special. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. 12 . Termenul de reţea. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă. arteră. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane. Meridianele secundare a. de rezervă) 1. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. constituind energia interstiţială (intermediară. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo. plasă. bilă) . sau altfel spus.VS. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. care are sensurile: reţea ordonată. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter. unde aceasta este depozitată.

meridianele corespunzând celor cinci viscere. vezcă biliară.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). Fiecare prezintă traiectul său propriu. când pe partea anterioară a corpului. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil.meridianele care au drept corespondent cinci organe. când pe partea posterioară. şi corespunde unui organ. sunt:meridiane de ficat. intestin subţire. trunchiul.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . splină.şi pancreas. intestin gros. . 13 . de natură Yin. . fiind ca şi acestea de natură Yin. vezică. ele parcurg capul. abdomenul şi membrele. fiin ca şi acestea de natură Yang. orarul său energetic determinat. rinichi. sunt meridianele: stomac. inimă. plămâni. formând un sistema de circulaţie închis.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. . sexualitate. şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang.

punctele SP ): 14 - . un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). a). energia. dar într-o ordine diferită. din patru în patru ore.→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. în afara colţurilor gurii (punctul S7). pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. de partea degetului mic (punctul IG1). ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). ca în ciclul celor Cinci Elemente. Meridianul „Yin” al splinei şi splină. -urmează marginea superior-externă a degetului. trasând. d). Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. ea suportă. Din acest moment. Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului. şi aici. la marginea externă a tibiei. în rezumat. trahee.P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11). manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). pentru ca. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. Astfel. astfel. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros. De-abia în momentul naşterii. -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7. coboară trecând prin mamelon (punctul S17). supusă legii alternanţei universale. apoi să coboare pe coapsă. până în regiunea inghinală (punctul S30). În acelaşi timp. ea suportă.. b). „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). sistemelor şi aparatelor senzoriale. Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. criza de astm din zori. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. c). Meridianul „Yin” al plămânului.În acelaşi timp.1: P 1. în cursul vieţii embrionare. apoi. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină. care.P8.

8. lateral (punctele SP 14. înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6. Figura 10 15 . 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20). O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. în pancreas şi stomac la dreapta.7. parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează. apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare. urcă în gât şi ajunge la baza limbii. Fluxul energetic venind din meridianul stomacului.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21).-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină).

apoi de-a lungul feţei interne a braţului. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii.Figura 11 e). şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. întâlnind plămânul. Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. din cuta făcută de cot (punctul C3). din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. la obraz. care îi urmează. Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11. 12. 16 . la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). f). apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează.

pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). la încă două laturi de deget de linia mediană. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. apoi la vezică. Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). 17 . şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală. 4. după ce a atins un vas secundar meridian. vasul director în punctul 14. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. în mijlocul plantei piciorului. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. pentru a coborî vertical. h).Figura 12 g). între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. la pubis (punctul R 11). merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană.

Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. 18. Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. 19. merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). j). 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. în scobitura superioară (punctul TF 23). 18 .Figura 13 i). unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). în scobitura inferioară TF 23).

urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5. Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr. Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii.Figura 14 k). de la gambă (punct VB 37. ceafa (punct VB 20). 7) 19 .1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. Figura 15 l). de la genunchi (punct VB 34). 6. apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină. apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei.

pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. -Pe de altă parte. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. încă. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. se încrucişează cu ramura externă a pubisului. astfel. la ochi. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi. -În sfârşit. la frunte. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12).-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. deci. din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. în acelaşi timp. trimite un vas care urcă la gât. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. Atunci reîncepe revoluţia. Yin la torace. 20 . (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. trebuie să subliniem că. în revoluţia sa. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. Yang la faţă. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. Sensul variaţiei specifice nu este. Yang-Yin la nivelul picioarelor.

sau pe masivul facial sau pe craniu. de altfel. R4. două aparţin nu unor meridiane principale. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. VS6. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. abdomen. S40. şi noi le vom descrie cu acestea. ceafă şi craniu. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. în sfârşit. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. 21 . V58. ca şi precedentele. vase. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. între reţeaua astfel constituită. C5→IS4. fac obiectul studiilor celor mai precise. Topografia lor dă de gândit. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. Ele urcă apoi către gât. Alături de meridianele principale. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. tendoane şi muşchi. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. F5. • VS6→TF4. fiziologia energetică. pe de altă parte. foarte lungi. c). unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. SP4. Vasele Lo sau Lo Bie . deci: • P7→IG4. care se desprinde din punctul SP 21 şi. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. mereu acelaşi: punctul Yin. V58→R3. R4→V64. IS7→C7. C5. intră în raport cu toate celelalte Lo. IS7. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. Meridianele secundare. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. şold – genunchi. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. răspândită în piele. singure cunoscute în Europa mult timp. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. Căi de unire cu traiecte lungi. VB37→F3. TF5→VS7. dar le ating într-un mod mai puţin profund. se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. pentru că prin inermediul lor. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. torace. • SP4→S42. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. Traiectele lor respective sunt. pe de altă parte. S40→SP3. IG6→P2. extremităţi. VB37. către masivul facial. în mare parte. Meridianele tendino-musculare. pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. TF5. al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. Nepătrunzând deloc în profunzime. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. IG6. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară. b). ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. şi.Figura 16 2.

Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. către gât şi gură. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”.Yin-Kèo. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. Yang-Oé. Din el se desprind importante ramificaţii. „a domina”. incorporează parcursul său meridianului rinichiului. Punctul său cheie este punctul SP 4. cap şi craniu. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. pe de altă parte. între punctele R11-R27. tocmai înaintea vârfului coccisului. Jen-Mo. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. Yang –Kèo. Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. după traiectul său intern. El urmează apoi. Tae-Mo. Numele lor explică funcţia lor. pe de altă parte. dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. prin epidermă. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. d). El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. născut de asemenea din rinichiul Yang. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). ca şi Tou-Mo. Figura 17 22 . Punctul său cheie este punctul IS 3. apoi. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. trimite ramuri către ceafă. Yin-O é. drumuri de penetraţie a energiei perverse. bilateral. El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. acestea sunt: Tchong-Mo. Punctul său cheie este punctul P 7. el se detaşează de punctul VG 1. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. către membrele inferioare. aceste meridiane sunt evident. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii.Prin topografia lor superficială. prezintă 27 puncte proprii. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . pentru a urma. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 .

15-VB. 12. corespondenţă: metal.3. pentru meridianele Yang: foc şi vară. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. Punctul său cheie este punctul TF 5. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. 29-IG.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică . acestea sunt: a). 14. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). şi Yin-Keo. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. În număr de 800. 1. Unele. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă.Acţiunea de comandă directă a energiei. bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. punct de schimb de polaritate şi energie. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc. exceptând meridianul vezicii biliare. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. 3. El ia naştere în punctul său nr. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. 10-TR. primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. primăvară. în regiuni elective câteodată apropiate. de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. după cum am spus. pentru a se termina în punctul VB 13. ele au. 8. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. 17. 19. care începe în punctul V 63 trece în V 61. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. de la care energia este stabilizată. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. I. 59. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. 21-VG 15. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. fie la presiune. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). pentru a se termina în V1. 16-VB 20. urcă vertical prin punctele R 6. într-adevăr. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic.2. V 1 pentru a se termina în VB 20. E 4. după cum o sugerează Cazis. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. segmentul de origine al meridianelor Yin). el are un traiect segmentar. sau vasul centură. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. VB 29. însă. în această „scară de raporturi”.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. 16. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). 9. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. E19. care tocmai se naşte. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor.-Tae-Mo. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. Este un vas secundar al meridianului vezicii. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin. 23 . atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). că ei răspund la dezechilibre tip. Existenţa lor este de netăgăduit. -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. 15. fluxul energetic abordează. toamnă. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. punctul său cheie este punctul VB 41. deci. -Yang-Keo. corespondenţă: lemn. 1.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. fie în mod spontan. IG15. nu posedă decât una din ele. meridian secundar al meridianului vezicii. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă.

Îmbarcare. “Cea ce umple”) 1. Debarcare. se găsesc la extremităţile degetelor 2. “Cea ce iese”) 1. 24 . rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. Vas. Fluviu. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. diskinezii e. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare. cu încetinirea energiei . Jing distal (King. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. Transport.pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. Ying (Yong.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers. Yuan 1.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d. distonii vasculare. se găsesc la cot şi genunchi 2. Jing distal (Tsing.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale. energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b. rol în homeostazia energetică . sunt puncte . Pârâu. Unire. “Cea ce intră”) 1. Râu. Puţ. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. He (Ho. Shu (Yu. rol . ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . “Cea ce trece”) 1. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. “Cea ce circulă”) 1.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă . calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său.

ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang.S 25: punct Mo al intestinului gros .Punctele Lo sau puncte de trecere .VC 12: punct Mo al stomacului . În afara traiectului meridianelor: 1.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. situîndu-se pe torace sau abdomen. 25 .V 21: punct Yu al stomacului . 2. sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia.Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care.V 25: punct Yu al intestinului gros .V 15: punct yu al inimii .VB 25: punct Mo al rinichiului . fie între punctele King şi Ho. meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu. Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.V 23: punct Yu al rinichiului . aceste puncte sunt: .Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului. 1.V 22: punct Yu al triplului încălzitor . pancreasului (la dreapta) . Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King.VB 24: punct Mo al vezicii biliare . foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică. punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte. P 7. Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic.VC 14: punct Mo al inimii . VG 1. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care.V 18: punct Yu al ficatului . dacă sunt indicate. 3.V 19: punct Yu al vezicii biliare .Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care.VC 4: punct Mo al intestinului subţire .F 14: punct Mo al ficatului .aceste fiind: 1. deci.V 27: punct Yu al intestinului subţire .V 13: punct Yu al plămânului . VC 1. punctele Yin: VS 6. pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing. b). Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin.V 28: punct Yu al vezicii B).Tabloul punctelor antice 2.VC 3: punct Mo al vezicii . puncte. pe ramura internă a vezicii.V 14: punct Yu al stăpânului inimii . punctele Yang: TF 5. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită . puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces.P 1: punct Mo al pământului.De exemplu. vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament. punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct.F 13: punct Mo al splinei (la stânga). eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali. Acestea sunt: . sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare.V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .

de un anumit simptom. articulaţii. artere şi vene. IG4.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 . F 13.ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 .ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 . Acţiunea simptomatică a punctelor.Punctele Lo de grup care echilibreză.2. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II.Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături.cervicale: puncte: IG 3. pentru meridianele Yang: TR 5.lombare: punct: V 54 .ale nervilor: punct: V 60 . faţa. MC 6. complementară acţiunii energetice. la fiecare din membre. VC 12.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 . V 62. VB 41. IG3.ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 .Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”. 3. o regiune a corpului : muşchi.ale muşchilor: punct: VB 34 . RP 6. P 7 . la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm.ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 . VG 13 şi 19.ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 .ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 . IG4. IG11 b). oase. VB 39.dorsale: punct: V 54 .Anumite localizări: . Ig 3. puncte Yang: TR 8.la membrul inferior: punct: V 52 .la membrul superior: puncte: IG4. 26 . 17. S 2 .dentare: puncte: IG12.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2. energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare.ale nutriţiei: punct: S 30 .ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 . sânge.ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 .ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 . Punctele de simptome. P 7. 4.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare. R 6.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 . cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36.Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind. regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă.Ele interesează anumite afecţiuni: . o funcţie. legate de o maladie. este asigurată de către: a). puncte guvernând capul şi gâtul. abdomenul. un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17. Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23. de un anumit sindrom. 15. prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4. 1. puncte Yin: MC 3.

a palpa pulsurile.R6 V10 VC23.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental.VB8 Ceafă IS3. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.V60 VG14 V10 Ochi IS6.S45 VG223. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina).S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6.S6 Ureche TF3.1.F2 VB16 V1. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori. Figura 19 Tabel 7 27 .S21.VB43 VB20 VB2.V2 Nas P7.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.TF17.) 2. ca în orice medicină.IS19 Gât P10. VB41.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4. (vezi anexa-pag.S25 VC12 Abdomen inferior SP6.Mai întâi.S41 IS8 S4.F8.Examenul clinic 2.V7 IG20.F3.1. VB20 TaiYang(EM). cunoscând toate aceste date.IS3 V32 V23.P7 VB20.IG11 Leşin VG26.IS17 Piept VS6.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor.S36 F13.1.F8.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) .S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40. Ting ( a asculta).S3 Gură şi obraz IG4. Wen (a interoga). dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate. care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise.

Figura 20 Tabel 8 28 .

al interiorului şi al exteriorului. evocă starea lor yang şi. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa. Bolnavii care prezintă un exces de energie. care are tendinţă la insomnii. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. o stare de retenţie sau de stagnare. care detestă compania şi zgomotul. în sfârşit. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. frig sunt Yin. genital sau urinar. 2.Vidul şi plenitudinea sunt. căruia îi e cald şi caută răcoarea. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang .2. Figura 21 1. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. este un bolnav Yang. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. frigul şi vidul în Yin. care este palid. din contră. a). 29 . care este agitat. respirator. vorbăreţ.1. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. opusul său. o evoluţie acută. are tendinţă la apatie şi somnolenţă. 4. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. la contracţii. paloare. extravertit. Rubor. cardiovascular. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. friguros. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. nervos. al frigului şi al căldurii.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. predispus la oboseală. calor sunt Yang. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. o alergie.2.Deja pentru primele. la spasme. este marca bolii. 3. vorbeşte puţin. al golului şi al plinului. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional. interiorul. gârbovit. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp.

durere în întregul corp. Într-adevăr. transpiraţie limbii roşii 30 . impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. INTERIOR. lipsa aversiunii varful şi la vânt. febră. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza. lipsa transpiraţiei depozit subţire. frig. cu degenerescenţă şi atrofie.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra.Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. dacă energia perversă este în plenitudine. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. uşoară marginile sete. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid).

fără polidipsie sau extremă anorexie.spinos. manie. corpul greu Faţa roşie. scaune uscate Transpiraţii nocturne.frig Picioare si corp reci. puţine. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. galben iritabilitate. crăpat. vorbire înceată. este capricios transpiră. ca inşirat pe sfoară. urina dorinţa de a bea.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. astenie. respiraţie scurtă. întunecată. palme şi tălpi. constipaţie. scaune moi. durere abdominală agravată la presiune. limba roşie puls rapid şi emaciere. respiraţie asmatică depozit lingual alb. cu teamă. urina clară. agravat la presiune. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . delir. Constipaţie. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. astmatică. urina galben-închis Sindromul Exces . abundentă sau puţină. apetit. puls adânc.febră pe cu puţin superficial piept. depozit puls rapid. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. lipsa setei. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. gura uscată. picioare reci. lucios şi gros. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. febră şi prefetinţa pentru frig. confuzie lingual alunecos. calm. oboseală.frig Teama de frig. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. depozit lingual galben. în scăzut. picioare reci. flegma profuză. în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. depozit gura uscată. scaune uscate sau urât mirositoare. întunecat umed. puls adânc. dorinţă de cu depozit băuturi reci.rapidă. urină puţină roşu-întunecat profuză. ascuns. urina roşuînchis. apoase. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. limbă albă. profuză. alunecos Vorbeşte încet. uscat. ţipă. caldură pernicioase şi ură mentală. arţăgos. slab Scaune urât mirositoare. lasitudine buze uscate. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . spirit redus. logoree. febră.Sindromul de interior . astenie. dureros. şi strâns în pat.

amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. PROFUND>SUPERFICIAL. din păcate. la suprafaţă: intestinul gros. reiese marele interes despre pulsologie. la suprafaţă: stomacul. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. de orarul influxului energetic. de asemenea. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. tot ceea ce este întârziat este Yin. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. 3. răspunzătoare de boli sau de sindroame. în profunzime: stăpân al inimii. Pe de altă parte.la barieră: element lemn. focul ministru Yin. Tot ceea ce este înaintat este Yang. de altfel. „soţie”.la degetul mare: element metal. fini observatori. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. în profunzime: ficat . în profunzime: splină şi pancreas . trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. deci.1. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. la suprafaţă: vezică biliară. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate. deci: -la gutiera radială stângă: . 32 . la suprafaţă: vezică.la picior: element apă. întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. inexistente. în profunzime: inimă . ca. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo. Pulsul de la stânga este. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. trei pulsuri la braţe. dar. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . Aceasta dă.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. Chinezii. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. Există. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu.la barieră: element pământ. au observat asta. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. în profunzime: plămânul . Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA.2. 2. deci.la degetul mare: element foc prinţ. au fost alese.la picior: element foc ministru. toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin. Totuşi.3. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. la suprafaţă: intestin subţire. 4.Pulsurile sunt extrem de slabe. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. Antomic vorbind. între stiloida radială şi încheietura mâinii. dure. trei pulsuri la picioare. numai cu 500 de ani î. pulsul cel mai slab). bariera. Palpând corpul. 3º în sfârşit. încheietura mâinii drepte. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. la suprafaţă: triplu încălzitor. Omul şi Pământul. Din toate aceste consideraţii. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. rapide. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent. trei pulsuri la cap. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul.Hr. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii.

Tabel 11 2. ele sunt relativ benigne. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. Noi ştim că.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. 1.2. un dezechilibru. de distrugere. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. „în plenitudine”. 2. ale umidităţii şi ale frigului. realizând idealul medicului chinez. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. .Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. ale căldurii. de asemenea. de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . Dacă se produce o tulburare. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. ceea ce este prea mult într-o parte. Se disting bolile vântului.Fu-ul. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere.Bolile de origine alimnetară. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. funcţia cuplată este „în vid”.Pe de altă parte. a). Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). îşi diminuează presiunea. de caracter Yin. este. ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. bolile de origine internă. perceptând pulsul Chu. de exemplu. după ce au întrerupt unda sangvină.Bolile de origine internă. Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. mai uşor de tratat. deoarece energia este una. implicit. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. o funcţie devenind preponderentă.Bolile de origine psihică se repartizează. de caracter Yang. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente. în meridianele tendino-musculare. intră în domeniul gustului. are o plenitudine a splinei. mai puţin de cealaltă parte. bolnavul care detestă zahărul. grijă Tristeţe 33 . fiecare element corespunde unui gust dat.

o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. cu tot ceea ce este durere.3. împreună cu viscerele sale: vezica. în sfârşit. emotivitatea. În afară de această patologie viscerală specială.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici. în afara metodei noastre calsice. de asemenea. cefalee. cu tulburările cutanate. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. lombo-sacrale. De altfel. cu diabetul. 2. sinuzite. rinite. umerii. este în relaţie. braţele. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. durerile cervicale. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . bineînţeles). ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. cu sau fără ameţeli. pe de altă parte. şi joacă un mare rol în laringite. cu hemoragile.Rinichiul reprezintă. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. 2. cu mirosul. este vorba de rinichiul Yin care posedă. producând un blocaj.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. de la cefaleele frontale şi occipitale. pe de o parte. stările depresive. dar care se va studia. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. etc).Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). cu parezele membrelor. pe plan psihic. proasta dispoziţie. de fapt. dorsale. pe de altă parte. până la cele ale membrelor inferioare. faringite. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. amigdalite. mai întinsă.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. cu gâtul. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. contractările şi crampele. pentru chinezi. el atinge memoria. organul de filtrare şi. el provoacă nu o plenitudine. pe de altă parete. cu vocea. încă. durerile lor nevralgice şi articulare. palpitaţiile. pe de o parte. meridian de epurare. unghii. contractările în general. în acelaşi timp. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. cu toate rigidităţile. anosmie. dureri oculare. cu tot masivul facial anterior. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. angine. el comandă astenia şi oboseala. preocupările. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. incluzănd şi degetele ( de la picioare.

bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. pe linia cercetării meridianelor interesate. . el dă tonus şi curaj. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. modificările tensionale. dorinţei de izolare. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista.O dată stabilit diagnosticul. de încheietura mâinii. necazurile. vezica biliară.sau masculin. a prieteniei şi a dragostei. ameţelile. mania persecuţiei. zumzetul din urechi. între altele: cefaleele frontale. ureică. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”.Inima(cordul). Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. cu acuitatea vizuală. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. regularea fluxului menstrual. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3. torticolisul.coriza. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene.pancreasul: în funcţia splină. cea evacuatoare a bilei.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. bronşitele şi gripa. suditatea.Caz de dezordini energetice pure. conjunctivitele. la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. căminul inferior: genito-urinar. amigdalitele. 3. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. palpitaţiile.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. în plus. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. cefaleele cu îngreunarea capului. 4. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. biliară. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi. P 7. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. dispersia termenului aflat în exces). obstrucţia nazală. căci „face să digere grijile”. inapetenţa cu aerogastrie. este în relaţie cu sexualitatea. spasme arteriale. dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală). fie Yin. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei. prin ramura sa dreaptă. Nu comportă. pe linia energetică. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. În sfârşit. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. . ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. anumite afecţiuni cutanate. nevralgiil membrlor inferioare. teama de viitor. stările depresive severe. aerocolie şi constipaţie. el atinge. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. tremurul extremităţilor. fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. aşa cum tocmai l-am văzut. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante.TERAPEUTICA 3. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. viscera sa cuplată: intestinul subţire. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile. frilozitatea. prin ramura stângă a meridianului. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. dar. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. 3. conjunctivitele. gastritele cronice . este „meridianul sângelui”. Diagnosticul chinez.Splina. b). antitoxică. în funcţia pancreatică. spun chinezii. IG4. melancolia. pe plan psiho-intelectual. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1).exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . agravarea bolilor prin umuditate. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale. glicogenică. obsesiile. 5. tendinţă. crampe. durerile constrictive toracice. căminul superior: respirator şi vascular. insomnia. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. dispneele. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. de altfel.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6.dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 .Stăpânul inimii – sexualitatea. Cuplul acesor meridiane atinge. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. paralel. după cum nici. constipaţia. indigestiile severe. căminul mediu: digestiv.1. rinitele şi anginele. -partea superioară: . Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. de altfel. îngrijorării. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. surditatea. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. tendinţa spre mânie. cu mirosurile urâte ale corpului. care domină. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. instabilităţii. termo-reglarea. contractările şi durerile de ceafă. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . 6. lâncezeala intelectuală. torticolisul. durerile de braţe. adesea. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. de degete. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. fie Yang.

dacă e necesar.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. şi.dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. dacă este necesar. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . mai degrabă decât dispersia. În acest caz reechilibrarea energetică. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. • fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6. dacă e necesar.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. Făcând bilanţul sistemelor atinse. prin jocul punctelor de comandă Yu-antice.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . -partea dreaptă a corpului: . .Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe. se va reechilibra energia. ale grupului TF 8 şi VB 39. fie între două meridiane cuplate. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. fie între ramuri ale aceluiaşi meridian .

ovar sau testicol. 11 .intestin subţire.ficat. 15 . 4 . 22 – rotulă. 17 .sân.rinichi. veziculă.vezicula biliară. 12 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 . 6 .şold şi coapsă.stomac. 14 . 9 . 3 .plămân.craniu şi faţă. 18 . 19 . 24 . 6 .piept.gât.plămân.intestin gros. 5 ficat. 14 .ceafă şi spate. 9 .umăr.sân. 7 .picior.braţ.gambă. 19 – lombe.intestin subţire.organe genitale externe. 13 . 3 . 13 .craniu şi faţă. 21 .mână. 16 .picior şi degete. 20 .cord. 10 .coapsă. 16 . 22 .cord.stomac.splină. 23 .vezică. 2 . Figura 26 Auriculopunctura 37 . 12 . 8 . 17 . 4 . 2 . 15 . 10 .coapsă.genunchi. 23 . 5 .ombilic.rinichi.lombe. 20 .intestin gros. 7 .splină. 18 . 11 . 21 .membru superior. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 .genunchi şi gambă.uter.gât.vezica biliară.ureche. 8 .

6 . 11 .cefalee. neurastenie. 8 .epilepsie. 5 . polakiurie. insomnie.occipit. 14 .hipotensiune arterială. 15 cefalee. hepatită.Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului.eczeme. 16 . răceli. hipertensiune arterială.vertex. 4 .tuse.redoare cervicală.lombalgii.1 .isterie.Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . 10 odontalgii.frunte.umăr. 14 ficat. isterie.metroragii funcţionale. 2 . urticarie. 9 .nevroză. 9 . 6 . 38 .sughiţ.antipiretic.hiperhidroză. 5 . 2 . 10 .nerv sciatic.rinite. 4 migrenă. 8 .astenie. 7 . 15 . folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . 7 . 12 . 17 – anticonvulsivant.ulceraţii bucale. 3 .nas.amigdalite. 3 odontalgii. 13 .enurezis. 13 . 12 . 11 .ceafă. dureri abdominale.sciatică.

mare a tuturor Yin. ale căror atribuţii foarte bine precizate. patologie: dorso-lombargii. dureri generalizate. contractura musculaturii lombare. nevralgii de trigemen). insomnie. aerocolită. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. G4: dureri de genunchi. odontalgii.R 6: pentru Yin-Keo. leucoree. dureri palmare.VB 41: pentru Tae-Mo. patologie: dureri şi contractări în general. enurezis.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. dureri abdominale laterale. atonie digestivă . nutriţională şi sexuală . durere locală sau durere reflex la distanţă. genitale . transpiraţii. urticarie).IS 3: pentru Tou-Mo. astm. învăţate în China. anumite tulburări genitale. senzaţia de plenitudine toracică. patologie: tulburări ale somnului. diminuarea energiei fizice şi morale . G6: dureri lombare acute. percepute de meridianele în cauză. contractări.VS 6: pentru Yin-Oé. pentru începători. patologie: vomă. amorţeli ale degetelor). prin topografia sa.SP 4: pentru Tchong-Mo. dar mai ale ale umărului. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. practica acupuncturii. în afară de aceasta.tulburări circulatorii. tremurături ale degetelor. şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. diaree.V 62: pentru Yang-Keo. dureri periombilicale. alterarea stării generale. va fi bine. dermatoze . dureri oculare. paralizii ale membrului superior. răceală. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. balonarea abdomenului. sughiţ. cefalee. 2. P3: hipertensiune arterială. . vasul centură. ale cefei. dureri ale umărului. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare. odontalgii. artralgii. tuse. Apoi. dureri toracice. cervicalgii. vezicale. orice durere la inimă -punctele cheie Yang: .Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. degetelor. G3: dureri mediale de genunchi. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. tulburări atinice renale. lombalgii. tulburări menstruale.. vasul central. vasul concepţie. surditate. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian. depresiune fizică şi mentală. lombosciatică. P5: cefalee temporală posterioară. mare a tuturor Yang. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. vasul dominant. redoare de ceafă. tulburări ale somnului. ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: . angină. P4: cefalee în vertex. boli generalizate (hipertensiune arterială. a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. dureri ale călcâielor. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. tulburări de vedere.P 7: pentru Yin-Mo. ale spatelui. G2: dureri în zona hepatică. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. G5: dureri de şold şi glezne. patologie: hemoragii de orice origine. în poeme mici. paralizii ale membrelor inferioare. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. dureri articulare scapulo-humerale.TF 5: pentru Yang-Oé. aerogastrită. pumnului. cefalee congestive. 39 . dureri ale cotului.

2. pe care le păstrează la el după dezinfectare. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. inapetent. Yang. Nei-King (cap. ale Pământului şi ale Omului.Ele sunt. bineînţeles. Scopul este acela de a face energia să circule. după cum o indică numele. tonificând energia esenţială a corpului. h)Dispersia: după So-Ouen. încălzitorii uperior. destins. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur. ea tratează febra. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. b)Vomificarea. de preferinţă trebuie înţepat în 40 .Acele. de asemenea.în sfârşit. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur.Cele opt reguli. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. în piele şi muşchi. după autori vechi. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura.2.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. antidepresiv sau cortizonic. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. poetic. 3. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. a trata înseamnă a vindeca. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente). prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. 3. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. a împrăştia ceea ce este grupat. pentru a tonifica. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. asupra energiei. poate deveni agravantă. de la stânga la dreapta. din spate în faţă. Acestea sunt: a)Sudorificarea. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. aduce energia Oé la suprafaţă. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. balonat. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. g)Tonificarea.În sfârşit. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. de exemplu). ea diminează energia esenţială a corpului. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. Aceasta permite. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace.54). acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. întârziat de către boli. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. dreapta şi stânga. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. dar. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. Pentru a fi compleţi. Yin. În anumite servicii spitaliceşti. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. au fost utilizate acele. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. ca în chirurgie ori în medicină. înţepând punctele su-antice. anumite edeme. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. din oţel. trebuie să acţionăm. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. pentru a împrăştia. spune el. ace foarte scurte. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. Bolnavul este astenic. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil.2. Asfel se născură diferite feluri de ace. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. flori de prun. tehnică vecină. Unele sunt chiar de tungsten. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. mijlociu şi inferior şi. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. f)Refrigerarea care constă.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. asupra organelor fie într-un mod direct. se va verifica dacă persistă. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. eliminând pericolul de contaminare. de sus în jos. c)Purgaţia. adică să-i dilatăm porii pielii. după această punere la punct. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. unde 90% din material este în prezent jetabil. În ce priveşte acul cu folosire unică. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. dacă ea este utilizată greşit. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. 78). fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. Pentru tonificare. trebuie să o facem să izbugnească”. Graţie împăratului Houang Ti. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. argint. pe de altă parte. partea de sus şi partea de jos. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. 3. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. că poporul meu. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. Până în ultimii cinci ani. noi utilizăm.”. În afară de aceasta.3. 1. de exemplu.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac. În prezent. îngheţat. să se evite orice contaminare. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. cel mai adesea.

însă la noi.Ritmul. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. se împinge încet şi se scoate repede acul. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga. dr. în mare parte se suprapun. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. auriculoterapia. restul corpului. în fond. sensul masajului dau efecte diferite. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. Acupunctura. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. de asemenea.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani.trebuie să fie însoţită. Scopul său este să tonifice. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare.Profesorul Rabichong. Kao este termenul chinez. invers decât cele din corp. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală. Această terapeutică. dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. deşi. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. Doctorul Paul Nogier este acela care. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. cu totul aparte. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . a meridianelor principale. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. fie prin masaje cu stiletul. medicină energetică. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. trebuie puncturat în contracurent. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. sângerarea şi. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care.1. masajul chinez. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă).Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. sub formă de ţigări de pelin. la nivelul punctelor. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii. 4.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. se împinge încet şi se scoate repede acul. fie ea uşoară.Mai uşoară este moxa indirectă. de asemenea. al expiraţiei. c)Masajul chinez este foarte folosit. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei. sarea. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. acolo unde circulă energia inimii. în inspiraţie. având proprietăţi curative. valoarea presiunii exersate. din acest punct de vedere. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. ci ele sunt încălzite sau masate. În China. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. Pentru dispersare.Este. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. de asemenea. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare.sensul circulaţiei energiei. prin piele. chimionul. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). căci este dificil să se evite arsurile. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. 41 . Nu se înţeapă punctele. fiind un act chirurgical. de la facultatea din Montpellier. La 1 mai 1850. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. 2. poate fi jenantă. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. rulouri de dimensiunea unei ţigări. dar este vorba de aceeaşi tehnică.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. Avem.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. asfel. b). Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. rotind de la stânga la dreapta. Acest procedeu este delicat. se fabrică. Se cunoaşte. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună.

simplificarea urmărilor operatorii. când toate celelalte terapeutici au eşuat. 1. facilitatea de a fi aplicată la ţară. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. Din păcate. Italia şi în Austria. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice. 4. Janine Mirabel).2. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza. În sensul modern al termenului. în locurile izolate şi în caz de război. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 . marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. terapeutică mai naturală.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. reechilibrarea va cere atunci mult timp. În prezent. diminuarea infecţiilor. aşa cum le înţelege medicul anestezist.Elementele unei anestezii. Amintim caraceristicile anesteziei clasice. adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. de unde patima pentru acupunctură.

Neurolept-analgezia. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. 43 . căci. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. 4. după toate probabilităţile. de a calma bolnavul. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. Plecând de la aceste date. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. de asemenea.3. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. pentru multă vreme. mai recent. de exemplu. au totuşi o importaţă extremă. 2. cancerul sau tuberculoza. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. de vitamine şi de calorii. în stările degenerative. Aceste noţiuni. probabil totdeauna. în mod sigur. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. Acupunctorul este capabil.Este. Acupunctura stopează durerea. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. să transfuzeze. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. De aceea. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia. adică să oxigeneze. în stările acute şi infecţioase. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. 3. etc -în sfârşit. să practice respiraţia artificială. a ameţelilor. de influenţă socio-culturală. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. După toate aparenţele. acupunctura . dacă o manevrăm în mod convenabil.Problema analgezei. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. de săruri minerale. anestezia trebuie să poată „reanima”. Se regăsesc aici întradevăr. pentru că într-adevăr. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. de a linişti. de motivaţie. dacă nu este neglijată complet.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. reanimarea cardiacă. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. acelea care sunt stimulate de acupunctură.Aceste sisteme inhibitorii. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. Într-adevăr.Problema conştiinţei. din contră. În afecţiunile microbiene. tehnica majoră. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem. Este o noţiune foarte clasică. a sudorii. elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică. ca.

SP 11 2. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: .TF10. P 9 • puncte la distanţă: S 44. S 41. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3. VB 12. V 62.TF10. VS 5. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2. Cot • puncte locale: P 5. C 3. Crampe 1. IS 11 • puncte la distanta: IG 14. ale muşchilor membrului superior: IS3. VS 7. IG 14.P7.V40.C5. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi.IG11. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11. P 6 • puncte circumstanţiale . C 7. IS 3 3. V 62.1. S 34.S36 e. Umăr • puncte locale: IG 15. S 36.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37.IG4. SP 9 • puncte la distanţă: F2.Bolile musculo-osteo-articulare 5.TF5. IS 10.TF3. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. ale muşchilor membrului inferior: SP3.IG15. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie. V 57. Membrului inferior 1.în dureri cu iradiere în spate: VB 38. IG 4 • puncte circumstanţiale: . Terapeutul acupunctor. Şold • puncte locale: VB 30. SP 3 4. S38 de aceeasi parte. S 7 • puncte la distanta: IG 4. F 5. IG 4 44 .5. ale muşchilor membrului superior: VS7 2. Mialgii 1. Degete mână • puncte locale: IS 4. V 11. Osteoartrita a. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. VB 34. R 6.IS3.1.VB40.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2. VB41. TF 5. în speţă auriculoterapia.VB41.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 . EM 51.VS6. V60.IS8. IS 18. VB 21.F8. F 8. TF 14. Tremurături.VS3 5. VB 20. V 60.TF5.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 . 5.C3. VB41. TF 3. V62 b.IG11. IS 4.în dureri posterioare: TF 5 4. Capului 1. V 13 .VN41. VB 34. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5.P9. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3. ale muşchilor membrului inferior: S36. V 64. S 44. TF 2 • puncte circumstanţiale: .IG4. . VB 37 d. SP4. S 31 • puncte la distanţă: S 44. Membrului superior 1.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 .1. VB 41.VB34. VB 41 de partea opusă. VB 34 b. VB 2. S 44.cu dureri în medius şi index: VS 7 c. IG 11. Metatars • puncte locale: EM 56. de partea opusă. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. V 40. Genunchi • puncte locale: S 35.în dureri anterioare: VS 7 .cu dureri în inelar sau auricular: C 7 . V 54. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. SP 10. V 32. SP 6. VB 20. VB34.V17 2.2. Contracturi: V62. R6 c. R 3.1. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. Hipertonii musculare: P5. Pumn • puncte locale: IG 4. IS 9. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. EM (Extrameridian) 28. Tulburări musculare a.VB30.TF5.Gleznă • puncte locale: V 60.VB40.

Tratament de fond: 1. V 37. puncte de pe meridianele intereste 2. VB 37. F 14.puncte locale: VG 16. V 62 2.V27. V 58. VB 34. VB 37. VC 17 . puncte la distanţă: IS 3. IG 10. V 40. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42.algii cervicale sub C 3 : SP 4. V 11. V 11. F 3. F 3. V 10. V 10. puncte la distanţa: P 7. Coloana lombo-sacrată 1. V 11. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. VB 40. V40. V 25. Nevralgia intercostală . C 2. VB 43. coloana lombară:VG4. V 60. puncte locale: VG 14.VG3. V23. IS 10. IG 4. S 14. V 43. VG 4. Puncte principale 1. VB 20. V 57. C 7.1. IG 11. Secreţie internă 5. pentru membrul inferior:VB34. R 33.V53 2. TF 5 3. VB 11. EM 21 • puncte la distanţă: V 40. V 17.V28. IS 3. IS 3. IS 9. F 3. Lumbago • puncte cheie: IS 3. Spondilita anchilozantă a. R 2. EM 7 2. V 54. V 23. VB 20. V 62. IS 11. VB 34. IG 4 • miorelaxante: VB 34. V 62. VC 12. S 44. VB 30.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40. VB 39. SP 15. tonifierea Zong Qi:VC4. IS 6. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. V52. SP 18. V 53→V 54 3. puncte circumstanţiale: .V60. VG 14. VB25. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16.3.V31. V 25. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. TF 10. V 23. R 7.. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. Nevralgia cervico-brahiala 1. VB 34.V51. V 32. Coloana dorsală 1. combaterea Frigului:moxă pe VG4. VB 31. VC 16. VB 41. combaterea Umidităţii:VC12. SP 4 • puncte locale: VG 2. VG 14. V 18. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. VB 41 • puncte locale: VG 4. VG 25 b. punctul de reuniune al oaselor:V11 4. TF 14. R 24. Coloana cervicală 1. Shenmen. V 60. punct cheie: TF 5. VC 15 e.V22. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62. V 11 (punct specializat al oaselor) d.VG2.VB39 3.V34.4. V 67 f. V 32.V24. Leziuni degenerative ale coloanei a. VG 15.1. VG 3. pentru spate: EM21 b.S40 5. V 11.VG2. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5.V26 b.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. V 10. IG 15 2. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2.V23. coloana sacrată:VG1. IS 9.V26. V 23. IS 8. TF5 2. R 4. VB 28. echilibrarea lojei Apă: V40. TF 2. VG 20. V 10. Tratament local: 1. IG 15. TF 5. IG 4. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4.5. V 65. TF 10. alte puncte: V 11. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. SP 21. S 44. VB 38. VG 14. P 7. VG 15.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . IG 4.5. Poliartrita reumatoidă a. EM 21 . V 36. R3 2. Torticolois 1. C 3. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3.V52 45 . C 5. S 44. S 44 3. Algoneurodistrofia membrului superior 1.VG4 3. SP 17. VB 39 3.1. VB 34. pentru membrul superior:IG11. VB 20 2. puncte locale: IS 3.puncte la distanţă: VB 34. TF 5.

Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. Subcortex 5.puncte principale: S 2. VB 8. IG 11. Shenmen. F 8.2.2. F 8. VB 8. EM 2. EM 6. IS 18. S 6. V 58. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5. VB 8.Paralizia facială a frigore 1. IG 11 • renală: SP 6. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. S 36. EM 6. IG 4.2. S 4. VB 14.5. EM 8. EM 2. S 8. S 3. EM 5. S 41 • hipertensivă: R 2. VB 20. F 3. VG 14. F 2. IG 4 2.F7. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. TF 5.Ptoza palpebrală 1. VB34. VB 8. TF 5.6. VB 20. EM 3 2. S 44 sau VB 34 2.puncte suplimentare: IG 11. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. EM 5. VB 34. P 7 sau IG 4. TF 23. VS 6.7.VG13. VB34. C 7 • hipotensivă: P 7. EM 1. V 2. genunchi:V38. VC 12. IS 6. S 36. S 4. Ochi 1. VB 34 3.VB30.IS9.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. V 67.V13.2. V 2. EM 1. VB 1. Ochi 2.3.V50 4. Zona faciomandibulară 5.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6.2. S 7 5.S34. V 1. EM 2 4. IG 5.puncte suplimentare: EM 6. EM 3. V 10.2. VB33. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8. coloana dorsală: VG5.V41. IG 20.VS 26 5.VB34. EM 2. S 8.puncte auriculare: Ochi. VC 24. S 6. S 5. coloana cervicală:VG14.S35. VB 20.puncte principale: S 40.2.VG16 5. VB 14.F8.puncte suplimentare: F 3. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. IG 4.S33.puncte principale: Extra 1. Simpatic 5. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7. V 58.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. P 7.4. EM 3. VB 41. C 7 3.V62 7. D (dispersie)-VB 38 3.puncte auriculare: Ochi. TF 17. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6.R3. IS 6.Diplopie. S 6. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8. S 4.3.V40.IG15. TF 17 4. V 3. VB 34 3. S 8. Zonă faciomandibulară. TF 5. TF 23 2. TF 23. IG 4. Bolile neurologice 5.Cefaleea 1. IG 4. V 1. umăr:VB21. S 44. EM 2. V 2. VB 2.TF13. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2. VB 34. VS 6. VB 34 2.puncte auriculare: Shenmen. S 8. R 2. puncte principale: VG 20. şold:VB29. TF 10.1. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2.V11.IS15 6. IG 4. EM 2. F 3.IG16. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. TF 17. VG 20. S 7 3.R10 5. F 3. VG 14. Shenmen 5. R 7. Mandibulă.SP9. Zona faciomandibulară.TF5. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20. TF 23.Hemiplegia 1.Migrena 1.S36. S 8. S 8. TF 5 5. V 23.IG14.SP10. Forma hipertonă (spastică) 46 . S 36.VB41. IG 4. Strabism 1.2. VB 37.TF15. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1. EM 7. EM 9. S 3. VB 20.puncte principale: VB 14. TF 17.V60.2. TF 2.V39. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. VB 1.

R 7. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare).Paralizia de radial 1. IG 4. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. V 37. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. IS 9. V 60. S 40.12. S 32.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1.9). S 37. VB 34 5. IG 15. IS 6. V 25 • pe VG: VG 2. IG 11. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. P 9 – pe VS: VS 6. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). C 7. V 62. S 36 5. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. V 60. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34. VC 6. R 3. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. 40) urmat de SP (4. VC 4. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. R 3. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. S 41.8. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30.Neuropatii periferice a. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. activitate fizică zilnică. VC 6 47 . puncte utile: S 36. 60) urmat de R (2. 8).11. R 4. S 36. VB 30. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. VS 7. TF 10. VG 16 2. S 41. VB 39 – pe SP: SP 6. TF 14 – pe IS: IS 5. VS 9. IG 15 – pe TF: TF 2. S 36. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. V 20. VC 2. V 54. puncte auriculare: Gleznă. V 32. VB 34. IG 14. puncte utile: TF 2. Membrul inferior. Picior 5. 38. VG 20 2. SP 6. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. V (10. S 39 • pe V: V 37.8.în tulburări musculare • Rinichi. IS 10 – pe C: C 3. S 40. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. TF 5.2. V 60. 7. VS 3. IG 11. S (36. VB 31. VC 4. S 36. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. VB 31. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. Neuropatii vegetative 1.2. P 9.Paraliziile din polimielită 1. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. SP 6.9. V 57. C 9. IG 4. V 62 – pe VB: VB 30. C 7 – pe P: P 2. VG 26. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). TF 6. P 9 5. TF 5. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. S 36. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5.2. VB 37 • pe S: S 31. VB 34. 5. F 3. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. SP 6. VG 5. 58. P 9. R 5 – peF: F 6. VG 3. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). V 25 (=punctul Shu al IG).2. VB 39. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. S 44 – pe V: V 36. 31) urmat de F (1. P 5. V 40. VG 3. IG 11.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare). sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). SP 9 – pe R: R 3. VB 34. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros. V 57. V 23. V 25. S 29. V 40. VG 3.10. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4.2. VG 15. V 40. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. S 32. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). TF 3. EM 36 2. 10) b.

TF 5. VS 6. SP 10. absenţa secreţiilor bronşice. P 9. Afazia 1. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. IG 11. S 40 • rinoree: EM 1. S 44 3. agitatie”: F 14 . Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. puls slab-profund): V 23.3. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. IG 20. puls slab): V 13. puncte principale: P 7.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. V 10. S 36 . R 3.2. puncte principale: VC 23. VG 4. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. V 13.„astm. EM 9. V 29. Reuniune faringiană. toate spasmele”: F 3 . TF 3.13. tuse cu expectoraţie abundentă. V 57. V 39 • moxă pe: VG 4. EM 17. IS 6. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. IG 4. Cord. Simpatic. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. EM 6.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. VC 17 3.1. IG 4 . R 25 sau R 26. VB 20 2. P 7. Rinichi 4. P 6. puncte auriculare: Shenmen.3.14.„astm. V 62.3.Infecţiile tractului respirator 1. EM 17 2. VC 23. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . EM 8.2. evoluţie cronică. IS 6. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. IG 18. IG 20. Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. puncte suplimentare: VS 6. depozit lingual albicios): V 13. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20. frisoane. Bâlbâială 1.Tulburări de vorbire a. anhidroza. este însă punct periculos). V 23. R 24. P 1. EM 5 2.3. senzaţia de opresiune toracică. S 8. EM 17.„astm.puncte principale: P 7. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17.Astmul bronşic a. P 9 48 . puncte suplimentare: VG 15. expectoraţie prulentă si adezivă. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. Simpatic 5.Parkinsonism 1. S 36. R 27. P 7. puncte auriculare: Shenmen. VC 4 5. VC 22. IG 20 5. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . R 6. dureri toraco-lombare.Bolile aparatului respirator 5. P 9. IG 4. VG 22. Cord. dispnee la eforturi mici”: F 8 . TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. IG 4 • dureri faringiene: IS 17. depozit lingual gălbui. C 5. F 14 2. puncte principale: VG 20. frisoane cu extremităţi reci. R 27 4. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. Laringe. VC 17. IG 11.puncte suplimentare: VC 12. IG 11. VC 17. VC 17. IS 17. C 7. VB 34. TF 3. dureri toracice. VC 23. transpiraţii. Subcortex. puncte auriculare: Shenmen.2. V 35. IG 18. S 40. SP 6 3.deficienţa de P (respiraţie scurtă. V 13. puls rapid-puternic): S 43. S 28. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . IS 6 • astm cronic între crize . P 7.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. IG 4. VC 22. Gura. VC 24. V 20 . Cord b. VC 24. VS 6 3. R 3. C 6. IG 4. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. S 40. VC 17. puncte principale: VG 20. febră. puncte suplimentare: VC 24. puncte suplimentare: IG 4. IG 4 3. voce slabă. puls superficial. P 10. P 6. C 5. SubcOrtex.deficienţa de R (dispnee de efort. EM 5 2.

SP 6.3. V 21. S 34. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. •cu febră: VG 14. S 42 3. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. Cord 5. SP 15. Cord. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6.4. puncte suplimentare: V 40.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. VS 6.4. diaree matinală. uneori febră) 2. puls profund şi lent) 2. •cu astenie: S36 şi SP 6. VB 34. Profilaxie: Moxa pe V 13. destensie abdominală. usturimi anale.5. F 2.Arteropatia membrelor inferioare 1. F 3. Subcortex. puncte principale: TF 5. C 9. puncte principale: VC 12. puncte suplimentare: IG 4. S 28 si S 29 stang. •cu colici puternici: S 34 5. puncte principale: S 25. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. Bolile cardio-vasculare 5. F 14 2.1.4. puncte auriculare: Shenmen. S 36. SP 15. puncte suplimentare: S 36. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. S 44. SP 15. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. V 20 5. P 9.5. S 36. C 7 * cu distensie abdominală: S 25.Ulcerul gastro-duodenal 1. Shenmen. S 36. S 25. VB 39-D 2. VB 39. S 36 2. anorexie) 2. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă.2. Tradiţional 1. Tratament 1. 49 - puncte circumstanţiale: . R 3. VG 20.Constipaţia a. Bolile digestive 5. S 40.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. Suprarenal. Secreţie internă b. R 7. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12. lasitudine. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. puncte principale: SP 6. absenţa setei. R 16. V 20. puncte principale: VG 20. VB 30. VS 9. •cu balonare: VC 12 şi S 40.5. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. P 7. •cu insomnie: VG 20.2. sete. V 57. F 13 3. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10.puncte auriculară: Plămân. limba palidă. V 25. F 3. borborisme. Dingchuan. S 30 2. V 20 5. 2. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. F 3. SP 9. F 8. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . Diareea acută indusă de 1. Diareea cronică indusă de 1. C 6. puncte suplimentare: S 36. TF 6. •cu crampe şi tenesme: VG 1. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. S 44. P 9. S 36.1. VC 6. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4.4.Diareea a.Hipertensiunea arteriala esenţială 1.3.Tratament 1. puncte auriculare: Shenmen. Plămân. S 36.5. Subcortex. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. frisonete abdominale sau în extremităţi. VC 12. C 7. puncte suplimentare: VS 6. S 25. V 18 3. puls slab şi profund) b. IS 17. V 23 2. Punctul hipertensor 5. puncte principale: S 40. V 43 5. Simpatic. VG 26. P 9. puls rapid. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44.

VC 4. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. V 40. VC 3. V 25 2. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36. VB 34. SP 6. VB 34. •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. SP 9. SP 6. Bolile psihice 5. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. Shenmen. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. Diafragm.3. Shenmen 5. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. puncte suplimentare: VG 26.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36.Retenţia de urină 1. SP 9.2. VC 2. puncte auxiliare: Shenmen. Zona senzitivă. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R). •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2. puncte auriculare: Shenmen. Secreţie internă. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. V 28 3. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4.Sughiţul 1. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. VC 12. V 25.Ennrezisul 1. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. •cu indecizie: R 1. VG 3 2. S 21. VC 3. V 17.1. VC 2. Subcortex. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. VC 4. moxa pe: VC 4. puncte principale: V 23.puncte suplimentare: S 36.moxă pe V 32 5. EM 9 2. R 3. VG 20. Simpatic. Bolile aparatului urinar 5. R 6.6.7. S 3. Vezică. Shenmen. SP 6. SP 6. VC 6 3. V 32. puncte principale: VS 6. R 36.Incontenenţa urinară 1. puncte suplimentare: VC 3. SP 17.2. puncte auriculare: Vezică. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37.6.Boala ticurilor 50 .craniopunctura: Zona motorie. R 3 3.4. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. R 2. puncte secundare: SP 6.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. VC 6. V 23.7. R 11. V 40. F 2. Rinichi. puncte auriculare: Stomac. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC).6.Nevroza astenică 1. S 36. SP 19 3. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14. •cu teamă: R 4. puncte principale: V 23. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12. puncte secundare: F 1. EM 6. C 7. R 3. puncte principale: S 36. Subcortex 5. SP 9.1. •cu nod în gât: VC 21. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. Zona senzomotorie a psihicului 5. F 3 3. puncte auriculare: Simpatic. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. Splină 5. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3.6.7. Subcortex 5. V 28 2. Rinichi 5. S 36 5. Splină. VC 22. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. VS 6 2.5. R 7. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5. S 29. Rinichi. EM 8. puncte principale: VC 4.

(cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). V 62. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. puncte secundare: S 36. 10.S2.EM7. Subcortex. 4. V 27.3. Ochi (în ticul ochilor). VS 6 (cu actiune psihica) 2. 7. Stomac.9.7. V 15-D (asentimentul C). 2.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1. 3. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36. V 21.IG4. Creier.VB37. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). V 47 2. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5. puncte principale: F 3.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. puncte auriculare: Ficat. puncte principale:V1. 6.8. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai).VB1. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). VB 20. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4.IG11 3. puncte suplimentare:V2. Zona cefei (în ticul gâtului) 5.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree. puncte principale: VS 6. Subcortex. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12.Anorexia nervoasă 1. puncte suplimentare: C 7. . DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2. VC 12. Zona faciomandientară (în ticurile feţei).8. S 36. Cord.8. P 7 5. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. puncte principale: V 11.8. EM 7. V 20. S 36. VC 12. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25.8.1. Frunte. Simpatic. Pancreas. EM 6 2.puncte auriculare: Ochi.2. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12. IG 4. 11. Vezică biliară. SP 6. SP 6. Bolile endocrino-metabolice 5. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19.EM1 2.1. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului). •cu dismenoree: VC 6 5. -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58.10. SP 8. Shenmen 5. VS 6 (punct tranchilizant important). punct extraordinar al Pancreas. Boli oftalmologice 5.3. VC 6. 9.3. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3. puncte auriculare: Shenmen.9.F3. Ochi 1 si 2.S1.Sindrom premenstrual 1. V 20. Shenmen 5. EM 6 2. VG 20. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13. Boli ORL 51 .EM4. puncte auriculare: Shenmen. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). pentru „Căldura Splinei” (la 1.Insomnia 1. C 7.VB14. Cord. Fotofobia 1. balonare abdominală): V 20 şi S 36. Tradiţional 1. 8. V 17.Diabet zaharat a. VB 34. puncte utile: VS 6. IG 4 3. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang). Splină 5.

3. puncte auriculare: Shenmen. puncte circumstantiale: .10.S3 -cu epistaxis: IG19.SP5 . puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral). puncte principale:IG4.VG23. F8.SP6 3.10.VG20 .R7 .in astenia marcata:S36.5. VB14. puncte principale:SP6. Uter 5.EM2.IG20.asociate cu spasme.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.TF21. Frunte 5. IG4.S42.lipsa dorintei sexuale: VS1. IG11.R7 4.VC3 2.asociate cu carii dentare: IG4.12. Secretie interna. EM1 2. puncte suplimentare: IG4.1. VG14.VG14. Boli genitale la barbati 5.V62 .TF17.IG4.puncte suplimentare: IG11. puncte principale:SP6. VB20.V1 -sinuzita frontala: VB14.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.11. puncte auriculare: Nas.pentru dintii superiori:IS18. puncte principale:IG4.S36.puncte principale: IG1. la o adincime de 0.V32.S3.VS7 . S36.SP8. Shenmen.S5.IG15 5.V7.VG26. Suprarenala.VG14.10.F3 4.asocierea de factori psihici (teama.10.Dismenoreea 1.C7.VG20.5.SP2. V10.asociate cu trismus: P7.10.TF5.TF3.VG3.12.11.P9. puncte suplimentare: VS6. VB20. puncte suplimentare: EM3.EM6 2.S36. puncte circumstantiale: . puncte circumstantiale: . Secretie interna.sinuzite maxilare: IG19. Rinichi.TF9.C5.pentru dintii inferiori: TF8. Odontalgiile 1. R6.V7.VG14 5. Simpatic.absenta dorintei sexuale:VS6. puncte circumstantiale: .TF17.F11.R3. Secretie endocrina. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4. Suprarenale 52 .Vertijele 1.in algii care insotesc ciclul: R6.VC4.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1.astenie fizica:S36.SP10.4. puncte auriculare:Ovar. folosindu-se ace fine . puncte suplimentare: SP9.S8 . anxietatea.V2. Boli obstetrica-ginecologie 5. Shenmen.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6.S45.S30 3. puncte auriculare: Organe genitale externe.S36.TF2.IG11.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1.C7. IG4.VB20.TF5 2. VG25. Ureche interna.EM3.V23.Frigiditatea 1.in algii care preced menstrele: R6. puncte circumstantiale: .TF5 3.V14. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 . R6.R6.C5.2. puncte principale:IG19.S36.11.VG4.F8.V23.V17.VS6. EM1.S36. Sinuzitele 1.VG14.EM3.TF3. puncte principale:P7. puncte suplimentare:VC4. TF20 5.2. IG4. puncte suplimentare:VC14. Testicol.S29.F3 3.Rinita alergica 1. Shenmen. puncte auriculare: Shenmen.S6.IS18.VG20.VC4.VB14.1.V32.V12.IG10.in tulburari de ejaculare: VC2. insomnia):S36.VC2 2. puncte principale:SP6.P9.S44 3.IG4.S45.VC15 2.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1.V67 4.TF23 .EM2.S29.VB34.EM7 2.IG4 5. Rinichi 5.1. puncte circumstantiale: .V22 .S8. puncte suplimentare: VG20.IS3. IG20 2.R7 3. Subcortex 5.R3.VC12 3.

V62 .VG16.S36 5. suparator.S8.V40.F8. puncte analgezice:IG4.VG14. P7. singerare V40 si P5 2.EM6.V40 -senil:V40 5.S18.R2. puncte circumstantiale nocturne: V15. puncte principale:C7.F14.TF23.P11 3.R7 2. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.3.VB38. intermitent):TF5 b.VC2 -violent:F5 . violent.anal: C9.VS4.13.IG11.14.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.cu absenta transpiratiei:R7 .SP6 53 .1.2.VC17.SP9.IG11 3.herpes zoster intercostal: P1.herpes zoster oftalmicus: VG20.V40.V60 2.cu obstructie nazala: IG20 .14.in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5. puncte tranchilizante:C7.S13.S44 2.V13. Boli infectioase 5.VB20 2. continuu): 1.VB20.TF5.IG11.V40.IS18. puncte auriculare: Shenmen.SP6.VG14 3.15. puncte suplimentare:F8.F3.VB26. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5.Pruritul a.IS5. puncte principale:IG4.F3.C7.14.13.SP10.VG20 3.SP10. puncte „ orificiale”: moxa pe V12.5.IG4.F3.SP6. Subcortex.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.R6 -ocular:VB37. puncte principale:IG11.F2 -vulvar:C9.C7.Urticaria si edemul angioneurotic 1. puncte principale:VG20.VB14.1. Pentru forma Yin (prurit nocturn.Herpes Zoster 1.2. puncte circumstantiale: .puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.generalizat: R2.VB8.VG20.VC1. puncte circumstantiale: . puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3.VS6.VC3. corespunzand zonei afectate 5.VC1.13.IS19 . Boli de piele 5.VC6 5. Transpiratia excesiva 1.14. puncte circumstantiale: .VS6.VG14 4.P10.R7. Pentru forma Yang (prurit diurn.V15.in alergii medicamentoase: EM6. puncte principale:VS6. puncte suplimentare:V12. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1.S30. puncte circumstantiale: .S36.V13.cu cefalee: EM2 .

ANEXA 54 .

55 .

Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. 6. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura .. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”. Bucureşti. Editura Cartimex. Răuţ C. Bucureşti. Bucureşti.. 1982 Brătilă Fl. 3. 5. 1992 8... Editura RAI. 1976 Caba M.-C.BIBLIOGRAFIE 1.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”.. Jupâneanţ C. Staicu M. Timişoara 2002 11. Bucureşti 1988.. Editura Academiei Române. Bucureşti. Dragomirescu Cr. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”. Editura Omegapres. Ionescu-Tîrgovişte C. :”Practici diverse în acupunctură”. Bucureşti 1993.Berger S.. 2.:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”. Bucureşti 2001 10. Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”.. Bucureşti 1995. Editura Medicală.N.T.. Editura Paco. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. Gheorghiu N... Moldovan C. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”. 4. 9. De Tymowski J. 1995 Caba M. Guillaume Madeleine J. Ionescu-Tîrgovişte C.. C. 1994 Constantin D-tru. Editura Orizonturi Universitare . Bucureşti. Editura Medicală.Bărbulescu P. 1974 7. Editura Litera.T. 56 . Pătru Reghina. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Dumitraşcu V.

PROGRAME TERAPEUTICE – pag.33 3. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag.3. 22 2.3. 41 4. Cele 8 reguli– pag.1.52 BIBLIOGRAFIE– pag.2. 34 3. Căile– pag. 9 1. 34 3.3. Tehnica– pag. TERAPEUTICA– pag. 40 4. Patologia energetica– pag.2. 2 1.3. Limitele acupuncturii – pag. 42 5. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag.1. 54 CUPRINS– pag. 55 57 . Punctele– pag. Anestezia prin acupunctura– pag.3. 2 1. Patologia organelor şi viscerelor-pag. 39 4. Căile energiei şi punctele chineze– pag. 26 2. 11 1. Generalităţi– pag. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. Examneul clinic – pag. 40 4. 32 2.2.2. 34 3.3.43 ANEXA-pag.1.1. Indicaţii– pag.CUPRINS 1. NOTIUNI DE BAZĂ – pag. Energia – pag.2. 26 2.1. 11 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->