Se spunea despre un btrn, c a fcut cincizeci de ani, nici pine mncnd, nici vin bnd degrab i zicea c a omort

desfrnarea i iubirea de argint i slava deart. i a venit la el avva Avraam, auzind c a spus acest cuvnt. i i-a zis lui: tu ai spus cuvntul acesta? A rspuns btrnul: da. i i-a zis Avraam: iat, intr n chilia ta i gseti pe rogojina ta o femeie; poi s socoteti c nu este femeie? Rspuns-a btrnul: nu, dar m lupt cu gndul s nu m ating de ea. Atunci a zis Avraam: iat, n-ai omort patima, ci este vie; dar este legat. Iari cnd umbli pe drum, vezi piatr si hrburi, iar n mijlocul acestora, aur; poate mintea s socoteasc pe acesta ca pe acelea? Zis-a btrnul: nu, dar m lupt cu gndul s nu-l iau pe el. i a zis Avraam: iat este vie patima, dar este legat. Mai departe, zice iari avva Avraam: iat, auzi despre doi frai, c unul te iubete, iar altul te urte si te vorbete de ru. De-or veni la tine, i ai deopotriv pe amndoi? Rspuns-a btrnul: nu, dar m lupt cu gndul s fac bine celui ce m urte ca i celui ce m iubete. Zis-a avva Avraam lui: apoi iat c sunt vii patimile, dar sunt numai legate de sfini. (Patericul egiptean, Alba-Iulia, 1994, pp. 3536).