Sistemul de mprire administrativteritorial a Austriei

Repere geografice
 Stat central european, situat n bazinul Dunrii, cu o suprafata de 83.859 km2.  Tara are o populatie de 8,3 mil. loc, cu o densitate de 97 loc/km2.  Vecini: N: Germania si Cehia V: Elveia S: Italia i Slovenia E: Ungaria si Slovacia

Scurt istoric
 Teritoriul actual al Austriei a fost locuit nc din vechime de iliri i celi.  Dup dominaia roman a urmat dominaia triburilor germanice i includerea acestora n componena Statului Franc.  n 1453 Austria devine arhiducat.  Intre sec. XIII XVI Austria a reprezentat un stat patrimonial al Habsburgilor.  In 1552 se stabilesc trasaturile fundamentale ale monarhiei.  In sec. XVI, Boemia, Moravia, Silezia si Ungaria Occidentala intra sub suveranitatea Austriei, care devine o mare putere si un stat multinational.  Austria a devenit parte din dubla-monarhie Austro-Ungaria n 1867.

Imperiul Austro - Ungar

 In 1848 se incearca elaborarea unei constitutii de tip federal, fiind acceptata in 1860, constituindu-se un consiliu al imperiului.  In 1879 se pun bazele Triplei Aliante (Germania, Austro Ungaria si Italia).  Dupa Primul Razboi Mondial, Austro Ungaria este invinsa, ceea ce duce la destramarea imperiului.  In 1918 este proclamata Republica Austria, stat federeal.  In 1938, Austria devine o provincie a Germaniei naziste.  In 1945, dupa infrangerea Germaniei naziste, statul austriac este restabilit prin Declaratia de Independenta.

Organizarea statala a Austriei

 Seful statului este preedintele, ales la fiecare 6 ani prin votul poporului.  Puterea Legislativa a Federatiei este exerciatat de catre Consiliul National si Consiliul Federal.  Consiliul National este ales prin vot egal, direct, secret si individual.  Consiliul Federal reprezinta cele 9 land-uri federale, fiind ales de catre Dietele Regionale ale landurilor.  Consiliul Federal nu dispune decat de drept de veto suspensiv, acesta devenind efectiv doar daca interesele landurilor sunt afectate.  Puterea legislativa a land-urilor este exercitata de adunari denumite Landtag, alese prin vot universal, egal, direct, secret si personal.  Legile land-urilor sunt votate de Landtag, promulgate si contasemnate de Constitutia landului.

Impartirea adimistrativ teritoriala

 Austria este impatrita in 9 land-uri federale, astfel: Burgenland, Carintia (Krnten), Austria Inferioar (Niedersterreich), Salzburg, Stiria (Steiermark), Tirol, Austria Superioar (Obersterreich), Viena (Wien), Vorarlberg.

Districte politice
 Sunt mai mici decat provinciile federale (land uri).  Austria este impartita in 99 de districte, dintre care 15 orase si 84 de districte rurale.  Sunt responsabile de gestionarea tuturor chestiunilor de drept federeal si de stat administrativ,  Este unitatea de baza a administratiei generale a tarii.

Municipalitatile
 Au propria lor arie de influenta la care se adauga o zona de influenta atribuita de carte land.  Este atat un organ regional administrativ cu drept de autoguvernare, cat si un district administrativ.

Viena

 Viena este mprit n 23 de districte subdiviziuni ale administraiei oraului, numerotate ncepnd din centrul oraului.  Are statutul de land federal, ct i de capital a Republicii Austria.  Dei ca suprafa este cel mai mic land, Viena nregistreaz cel mai mare numr de locuitori.  Viena este considerat cea mai mare comun a Austriei.  Districtele la 1 la 9 alctuiesc centrul oraului. Cele mai multe dintre aceste cartiere centrale sunt dens populate i fiecare conine site-uri culturale unice sau instituii.

Districtele Vienei

Tirol

 Stat federal situat n vestul Austriei.  Inainte de Primul Rzboi Mondial cuprindea: Tirolul de Nord, Tirolul de Sud, Tirolul de Est i regiunea Trento, astazi cuprinzand doar partea de nord si est.  Capitala sa este Innsbruck.

Burgenland  Burgenland este landul federal situat la limita rasariteana a Austriei fiind n acelasi timp cel mai recent land federal.  Capitala sa este Naumburg.  Se compune din 2 Statutarstdte i 7 districte cu un total de 171 municipaliti.

 Vorarlberg cel mai vestic stat federal din Austria  Capitala este Bregenz  Vorarlberg este impartit in 4 districte de la N la S.

Vorarlberg

 Salzburg reprezinta landul Austriei cu o suprafata 7.154 km2.  Populatie 529.085 loc.  Salzburg cuprinde cinci districte, cunoscut sub numele de Bezirke.  Capitala este Salzburg. Salzburg

Austria Superioara

 Suprafata 11.980km2  1.3 mil locuitori  Austria de Sus este n mod tradiional mprit n 4 regiuni: Hausruckviertel Innviertel Mhlviertel Traunviertel  Administrativ este mprit n 15 districte i 3 Statutarstdte (Linz, Steyr, Wels).  Capitala este Linz.

 Landul este situat in sud estul Austriei.  Suprafata 16.392 km2,  Populatia 1.203.986 loc.  Este impartita in 16 districte si 1 oras statuar.  Capitala este Graz.

Stiria

 Reprezinta cel mai sudic land austriac.  Suprafata este 953 597 km2.  Populatie 559 891 loc.  Landul este impartit in districte, 8 rurale si 2 urbane.  Orase statuare: Klagenfurt, Villach.  Exista 132 de municipii. Carintia

 Suprafata este 19 174 km2.  Populatie 1.6 mil locuitori.  Capitala este Sankt Polten.  Capitala Austriei Inferioare a fost Viena.  Impartita in 4 regiuni(Waldviert el , Mostviertel , Industrieviertel , i Weinviertel).  21 de districte  4 orase independente  573 municipii

Austria Inferioara

Impartirea teritoriala conform NUTS

 Clasificarea NUTS este un sistem ierarhic de impartirea a teritoriului Uniunii Europene.  Acesta imparte teritoriul in trei regiuni: NUTS 1: regiunile socio economice majore NUTS 2: regiunile de baza pentru punerea in practica a politicilor regionale NUTS 3: regiuni mici pentru diagnostice specifice

Bibliografie
 http://www.nsd.uib.no/european_election_database/country /austria/administrative_divisions.html  www.statistik.at/web_en/static  http://en.wikipedia.org /wiki/Austria  http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/nuts_no menclature/introduction  http://www.statoids.com/uat.html  http://www.expatify.com/austria/exploring-the-centraldistricts-of-vienna-austria.html  Ioan Alexandru, Sisteme politico administrative europene, 2002.