Sunteți pe pagina 1din 17

ADENOMUL DE PROSTATA (HIPERPLAZIA BENIGNA DE PROSTATA) Definitie: TB mixta, epiteliala si stromala caracterizata prin hiperplazia acinilor prostatici si a stromei,

cu dispozitie nodulara, rezutand formarea de noduli mici / mari in regiunea periuretrala a prostatei; cand sunt foarte mari, ei comprima canalul uretral si produc obstructia partiala / totala a uretrei. Incidenta: creste cu varsta: 70% la 60 de ani, 90% la 70 de ani; Etiologie: necunoscuta; -dezechilibru endocrin de lunga durata; Rol principal: dehidrotestosteronul (DHT), metabolit al testosteronului care, cu varsta, se acumuleaza in prostata si se leaga de receptorii nucleari ai celulelor prostatice, (desi, testosteronul scade dupa varsta de 60 de ani), inducand hiperplazia de prostata, sub influenta estradiolului (estrogenilor), care cresc concomitent cu scaderea testosteronului, sensibilizand prostata. Macroscopic: -placenta marita de volum (x 2-4), 60-100g, suprafata neregulata cu zone nodulare cu dimensiuni variate, localizate in partea centrala si superioara a prostatei, corespunzatoare zonei de tranzitie a prostatei (zona mijlocie si laterala a prostatei). (DD al zonelor nodulare: ADK prostata, in care, zonele nodulare sunt localizate in partea periferica si inferioara a prostatei); -pe sectiune: multiplii noduli, 0,5- 2 cm, uneori mai mari, ce comprima tesutul din jur, bine delimitati, ari-albiciosi / galbui, de consistenta variabila, in functie de continut: -consistenta elastica: sunt galbui si contin un fluid tulbure, lactescent ( noduli cu proliferare glandulara abundenta predominanta); -consistenta dura: albiciosi (cei cu proliferare conjunctiva abundenta); -depozite brun-negricioase, dure, numite simpexioni (corpi psamomatosi): calcosferite. (psamos = nisip) Microscopic: -proliferare mixta: epiteliala si stromala; 1.Proliferare epiteliala: proliferare de glande dispuse in agregate nodulare, inconjurate de fibre conjunctivo-musculare; -glande: dimensiuni variate, mici, mari / dilatate chistic, tepatate de epiteliu bistratificat cu celule bazale si celule cilindrice secretorii / uneori aplatizate (datorita secretiei abundente);

-in lumen: secretie eozinofila, proteica, cu celule descuamate si corpi amilacei. -glandele pot avea proliferarai papilare in lumen ( intraluminale), tapetate de acelasi epiteliu bistratificat, secretor. 2.Proliferare stromala: proliferare de fibre conjunctive si musculare netede, dispuse in fascicule, aspect fibroleiomiomatos; -infiltrat inflamator cronic (limfocite);

SEMINOMUL

Definitie: cea mai frecventa TM testiculara, cu origine in celulele germinale multipotente ale epiteliului tubilor seminiferi (disgerminom); -varsta medie: 40 de ani; rara < 10 ani si neobisnuita la adolescenti; Fatori favorizanti: -criptorhidismul (testiculi incomplet coborati) intraabdominal, inghinal; -predispozitii genetice ( negrii din Africa au o incidenta foarte scazuta); -disgenezie testiculara (25%); Clinic: -este depistat prin cresterea nedureroasa a volumului testiculului; -frecvent este atins testiculul drept; -palpare: masa testiculara ferma; Macroscopic: -testicul marit de volum / atrofic, congestionat. -pe sectiune: formatiune tumorala nodulara, unica, lobulata / mai multi noduli separati ce pot interesa uneori, testiculul in totalitate; -2-6 cm, solida, albicioasa-galbuie / rosiatica, de consistenta ferma, aspect omogen; - rar: focare extinse de necroza; pot apare mici focare hemoragice. -rar: extensie in epididim / cordon spermatic. Microscopic:

-celule tumorale: sunt dispuse in plaje / cuiburi, fara aspecte glandulare, prost delimitate in lobuli prin septuri fine, fibroase. -celulele tumorale sunt mari, monomorfe, rotunjite, cu margini celulare bine vizibile, citoplasma abundenta, clara (cantitate crescuta de glicogen , PAS pozitiva) si nucleu rotund / ovoid, central, cu cromatina fin granulara, 1-3 nucleoli; - mitoze rare; Stroma: redusa, cu infiltrat limfoplasmocitar dispus in septuri,in jurul septurilor si printre celulele tumorale, uneori putand forma centrii germinativi; -50% din cazuri: reactie granulomatoasa, cu celule gigante Langhans, netumorale; -necroza , uneori extensiva;

LIMFOM HODGKIN

Limfom malign: TM a celulelor native din tesutul limfoid (limfocite, histiocite, precursori si derivate). Limfom Hodgkin (limfogranulomatoza maligna): cea mai frecventa tumora de tesut limfoid, ce afecteaza primar limfoganglionii; -apare la tineri, (~ 30 de ani); -apare initial intr-un singur ggl / lant ggl si se imprastie prin contiguitate la cei din jur; -90%: pleaca de la nivel cervical, apoi: mediastin > ggl. celiaci >splina ->ficat ->maduva osoasa; -rar afecteza ggl.mezenterici si inelul Waldayer; Cauza: necunoscuta; Clasificarea LH (WHO 2000): 5 forme 1.Forma cu scleroza nodulara. 2.Forma cu celularitate mixta. 3.Forma predominant limfocitara 4.Forma cu depletie limfocitara. = reticulosarcom 5. Forma bogat limfocitara

Clinic: 1.Adenopatie nedureroasa initial: debut cervical; ggl. mariti de volum, elastici, izolati / aglomerati; 2.Manifestari sistemice: -absente la cei aflati in stadii incipiente; -prezente la cei aflati in stadii diseminate; Caracteristic BH: triada: 1.febra 2.transpiratii nocturne 3.scadere in greutate 4.uneori: prurit si anemie; 3.Sindroame paraneoplazice: apar rar; -caracteristic BH: ggl. durerosi la consumul de alcool; 4. Anergie cutanata (datorita depresiei mediate celular); 5.Susceptibilitate la infectii; Morfologic: celule polimorfe dispuse printre infiltrat inflamator variabil cu limfocite, plasmocite, PMN; Caracteristic BH: Celule Reed-Sternberg: celule mari, gigante, binucleate, de aspect bilobat, cu aspect de imagine in oglinda a unui nucleu fata de celalalt, cu nucleol mare, eozinofil, cu halou clar in jur, avand aspect de ochi de bufnita; citoplasma: abundenta, pal eozinofila, fara limite clare celulare . -RD: sufera un proces particular de moarte celulara, numit mumificare, in care, celula se ratatineaza ( se micsoreaza) devenind picnotica; -celulele RS apar frecvent in formele: -predominenta limfocitara; -celularitate mixta; -depletie limfocitara Variante de celule Reed-Sternberg: 1.Celula Hodgkin (celule mononucleare): celule mari, cu un singur nucleu rotund / ovalar, eozinofil cu nucleol mare, cu halou in jur;

2.Celule lacunare: celule cu nuclei mari, multilobati/ neregulati, cu nucleoli mici, multiplii si citoplasma abundenta, pal-eozinofila water clear, cu margini celulare bine definite, dar distrusa /retractata in timpul sectionarii, lasand nucleul sa stea intr-un spatiu gol: spatii clare, lacunare. -frecvent in forma cu scleroza nodulara; 3.Celule limfo-histiocitare popcorn: celule cu nuclei polipoizi, ~ cu floricelele de porumb, cu nucleoli mici si citoplasma moderat abundenta, pala. -frecvent: in forma cu predomineneta limfocitara;

Forma reticulara (reticulosarcom) 2.BH cu depletie limfocitara -cea mai rara forma de |BH; -afecteaza persoanele in varsta -se prezinta in stare avansata ci simptome sistemice; -prognostic: slab; m: 1.limfocite putine, cu reactie inflamatorie mica; 2.Celule RS abundente si variante celulare abundente, dispuse in plaje. Variante: 1.forma de fibroza difuza: tesut conjunctiv abundent dispus dezordonat si putine celule inflamatorii. 2.Forma reticulara (forma sarcomatoida): nu apare tesut conjunctiv dezordonat, numeroase celule RS bizare si putine limfocite.

SCHWANNOM (NEURILEMOM / NEUROM ACUSTIC) Definitie: TB a nervilor periferici cu origine in celulele tecii Schwann a axonului, formata dintr-o cantitate mica de fibre de reticulina si colagen; -apare pe traiectul -nervilor periferici ;

-nervilor intracranieni: nervul VIII (acustic), nervul V (trigemen); -apare excentric pe nervii proximali / radacini de nervi spinali; -este una dintre cele mai frecvente tumori nervoase intracraniene; Clinic: -pierderea auzului; -zgomote auriculare (acufene / tinitus) -dezechilibru; -ameteli; -ataxie (pierederea capacitatii de coordonare musculara) -se poate asocia cu neuofibromatoza tip 2; Macroscopic: -T unica, mica (2-3 cm), circumscrisa, incapsulata, gri-albicioasa, cu aspect lobulat, localizata la nivelul unghiului cerebropontin (nr.VIII); -pe sectiune: consistenta ferma, cu zone de necroza (ramolisment degenerativ chistic), ce contin uneori sange; Tip Antoni A Microscopic: -masa tumorala incapsulata, constituita din zone stromale mixoide ce alterneaza cu zone bogat celulare; 1.zonele bogat celulare: tip Antoni A -celule alungite, fusiforme, cu nuclei centrali / ovalari / picatura dispusi in palisada (aspectul paralel al scandurilor intr-un gard) in jurul unor zone eozinofile, palide ,de hialin (corpii Verocay); 2.zonele stromale, mixoide, cu putine celule: tip Antoni B; -fibre conjunctive nervoase dispuse dezordonat, neregulat, cu aspect plexiform. -celule tumorale cu citoplasma clara, nuclei rotunzi / ovalari, aspect fagure. 3.vasele: pereti ingrosati, hialinizati; -in jurul lor: frecvent aspecte pseudopalisadice. Tip Antoni B

LIMFOAME NON-HODGKIN Caracteristici: 1.se dezvolta frecvent in zone extraganglionare / in mai multe grupuri ggl, de la nivelul carora se transmite intr-un mod ce nu poate fi prezis (non-contiguitate) in alte organe si in alte tesuturi limfoide (maduva osoasa, intestin, creier) -frecvent afecteaza ggl mezenterici si inelul limfatic Waldayer (amigdalele linguale, palatina si faringiana); 2. celulele tumorale sunt monomorfe, uniforme; 3.apar dupa varsta de 40 de ani si la batrani; 4.prognostic prost, frecvent incurabile ; Cauza: origine necunoscuta -defecte imunologice; -virusul Epstein-Barr -fenitoina -leziuni cromozomiale Tipuri: -LNH cu celule B -LNH cu celule T

LIMFOMUL CU CELULE B MARI LNH, cu origine in limfocitele B, agresiv, ce apare dupa varsta de 60 de ani, mai frecvent la barbati; Debut: frecvent in regiunea gatului / axila, dar si ficat/splina; Clinic: masa tumorala cu crestere rapida, localizata: -fie la nivel ganglionar / fie la nivel extranodal (tract digestiv, creier, os, piele); -frecvent, inelul limfatic Waldayer , tesutul limfatic orofaringian sunt infiltrate; M:

1.ggl: mariti de volum, aderenti; pe sectiune: aspect carne de peste, rozat, moale, friabili; 2.infiltrarea primara / secundara a ficatului si splinei: mase tumorale mari, neregulate, izolate, albe, moi, distructive. 3.afectarea maduvei osoase: tarziu, in evolutia bolii; Evolutie: agresiva; netratata, duce la deces rapid; Tratament: chimioterapie; remisiune completa in 60-80% Imunologic: -celulele tumorale exprima markeri pentru celulele B: (+): CD19,CD20; -exprima variabil markeri pt. celulele centrului germinal al foliculului limfatic: (+/-) CD10, BCL6; -prezinta pe suprafata Ig. Genetic: -frecvent, afectarea genei BCL6; -10-20%: t(14,18) Tipul centroblastic Microscopic: Limfom cu celule B: centroblastic si imunoblastic; Caracteristic: celule tumorale mari (x 4-5 > limfocit mic), cu nuclei mari, cromatina deschisa, nucleoli proeminenti. Variante celulare: 1.frecvent tip centroblastic: -celule tumorale: nucleu mare, rotund / oval, veziculos, (datorita marginatiei cromatinei la nivelul membranei bazale nucleare) / doar uneori, nucleu mare multilobat (clivat neregulat); -nucleolii: 2-3, adiacenti membranei bazale nucleare / doar un nucleol central; -citoplasma: moderat abundenta, pala / bazofila; 2. in T agresive: -celule multinucleate, cu nucleoli mari, de tip incluzii intranucleare, ~ cu celulele RS. 3.Tip imunoblastic: LNH de grad inalt (in asociere cu leziuni imune sdr.Sjogren) -celule mari, cu citoplasma plasmocitoida, nucleu bazofil, cu nucleol unic, central, mitoze atipice;

INFILTRARE LEUCEMICA MIELOIDA IN GANGLIONUL LIMFATIC Leucemie: multiplicarea in maduva osoasa de celule sanguine ale liniei albe, cu distrugerea celulelor normale si trecerea celor transformate in sange / in alte organe; mai adecvat este termenul de leucoza, decat cel de leucemie, intrucat, leucemia nu se insoteste intotdeauna de o modificare a formulei sanguine;

LMC: multiplicarea in maduva osoasa a tuturor stadiilor de maturare a liniei granulocitare, cu predominanta PMN tinere (polinucleoze > 100.000 de elemente); -90% : cromozomul 22 Philadelphia prezent; -t(p22,p9); LMC: apare dupa 50 de ani; Cauza: necunoscuta; Factori favorizanti: -iradieri, substante chimice (benzenul); Macroscopic: 1.ganglioni limfatici: usor mariti de volum, cu zone mici gri-roz / aspect omogen, gri-roz; -pe sectiune: capsula ggl este in tensiune, suprafata de sectiune gri-albicioasa; 2.splina: marita de volum (splenomegalie) ( 5kg; normal: 130 g); -pe sectiune: gri-rosie; 3.ficat: voluminos; 4.maduva osoasa (din femur): gri-roz. Microscopic: -arhitectura ggl relativ pastrata; -celulele tumorale se gasesc atat la nivelul sinusurilor, cat si in grupuri mici. -sunt celule mari, de tip mieloblasti, cu nucleu sferoidal excentric, cromatina fin granulara, 2-6 nucleoli, inegali, citoplasma fin granulara bazofila, mai intensa periferic, cu halou discret perinuclear. -infiltratul leucemic invadeaza capsula.

GUSA COLOIDO-CHISTICA

Gusa: cresterea difuza / nodulara a volumului glandei tiroide, non-tumorala si neinflamatorie, ca urmare a cresterii numarului si volumului foliculilor tiroidieni. -aceasta hiperplazie a parenchimului tiroidian apare in urma unei stimulari induse de hormonul tireotrop (TSH), ca raspuns la diminuarea absoluta / relativa a nivelului circulant al hormonilor tiroidieni. Cauze ale deficitului de hormoni tiroidieni: -carenta de iod: principala cauza -genetice; -tulburari neuro-hormonale (pubertate, sarcina, menopauza); -substante gusogene naturale (varza, mustar, conopida, soia); -iatrogene (saruri de litiu, saruri de iod) -agenti fizici (radiatii); Forme: 1.Gusa endemica: in zonele geografice cu carenta de iod ( frecvent muntoase); -frecvent la femei, la pubertate; 2.Gusa sporadica -femei (40 ani) Macroscopic: -tiroida moderat marita de volum (100-150 g) difuz , simetric, in faza hiperplazica; -tiroida voluminoasa ( >500 g), translucida, maronie, asimetrica, in faza coloida; -pe suprafata, cat si pe sectiune: chisturi de coloid , brune , de diferite dimensiuni; Ecografie tiroidiana: noduli reci. Microscopic: 2 faze: 1.Faza hiperplazica: -este obligatorie, de scurta durata, dupa care tiroida poate reveni la normal sau poate involua. - microfoliculi tapetati de epiteliu cilindric, cu lumen punctiform;

-macrofoliculi tapetati de epiteliu cubic, cu perete plisat. Foliculii sunt aglomerati, cu vascularizatie abundenta in stroma; 2.Faza coloida (anizofoliculara): faza de involutie a glandei. -foliculi mijlocii / mari tapetati de epiteliu aplatizat / cubic cu coloid abundent, extrem de concentrat, hipercolorat in lumen, pe alocuri cu fante (crapaturi)

BOALA BASEDOW GRAVES (GUSA TOXICA DIFUZA AUTOIMUNA)

Definitie: boala autoimuna, specifica tiroidei, cauzata de producerea de autoanticorpi, ce se leaga de receptorii TSH ai celulelor epiteliale ale foliculilor tiroidieni. -drept rezultat: stimularea in exces a epiteliului tiroidian cu: -hiperproductie de hormoni tiroidieni (T3 si T4); -inhibarea productiei de TSH a hipofizei -simptome clinice de hipertiroidism; Clinic: triada: - tireotoxicoza (tahicardie, scadere in greutate, nervozitate); -oftalmopatie (pleoapele nu se inchid complet, exoftalmie, edem periorbital); - dermopatie (mixedem pretibial); PC: - nivel seric crescut de T3 si T4 - nivel seric scazut de TSH -captare crescuta de iod radioactiv Macroscopic: -tiroida marita de volum, difuz, uniform, simetrica / asimetrica, ( < 60 g), capsula intacta, neaderenta; -pe sectiune: aspect carnos, rosiatic, intens lobulat, consistenta scazuta (moale) Microscopic: -trasatura dominanta: celularitatea excesiva a parenchimului, datorata atat cresterii in inaltime a celulelor, cat si cresterii numarului de celule, cu fomare de structuri papilare in coloid;

-lobulatie accentuata cu hiperplazie foliculara si hipervascularizatie. 1.foliculii mici: au celule foliculare cilindrice, inalte, cu citoplasma clara si nuclei ingramaditi; -lumen gol / coloid palid, diluat bogat in vacuole de resorbtie situate apical; 2.foliculii mari: epiteliu plicaturat, cu formare de structuri papilare, cu axe conjunctivo-vasculare intraluminale proeminente; -in lumen, in coloid, in dreptul celulelor epiteliale cu activitate secretorie hormonala crescuta sunt prezente vacuole optic goale; Stroma: infiltrat limfocitar, sub forma de benzi / semilune dispuse perilobular, cu prezenta de foliculi limfoizi, cu centru germinativ clar; Acumularea de tesut limfoid in tiroida: face parte din hipertrofia limfoida generalizata ( cresterea ggl, a timusului, hiperplazia de tesut limfoid a splinei).

TIROIDITA LIMFOCITARA CRONICA HASHIMOTO Definitie: tiroidita cronica cu infiltrat bogat limfo-plasmocitar care, inlocuieste parenchimul tiroidian. - reprezinta forma clasica a tiroiditei autoimune. -cea mai frecventa cauza de gusa hipotiroidiana, in regiunile cu iod suficient. -apare la orice varsta, mai ales dupa 50 de ani, mai frecvent la femei; Cauze: defect conditionat genetic, de o deficienta a limfocitelor T supresoare specific tiroidiene, cu activarea anormala a celulelor T si ulterior stimularea celulelor B ce secreta autoanticorpi. Clinic: - asimptomatica -letargie, intoleranta la frig, crestere in greutate, piele groasa, alura respiratorie scazuta; -gusa difuza, bilateral, ferma si elastica dezvoltata in cateva saptamani / luni -functie tiroidiana normala / hipotiroidism; PC: anticorpi antitiroidieni (ACAT): antimicrozomiali (95%), antitiroglobulina (55 %); Macroscopic: -tiroida marita de volum, difuz, bilateral (x 3-6), uneori cu aspect fin lobulat, usor aderenta de tesuturile din jur, rosie; -capsula: intacta;

- pe sectiune: tesut ferm si elastic, roz albicios / galbuie, cu puncte albicioase; Microscopic: -accentuarea lobulatiei prin ingrosarea septurilor fibroase; 1.infiltrat limfocitar abundent, difuz / foliculi cu centri germinali hiperplazici. 2.foliculii: atrofici, mici, cu metaplazie oncocitara (oxifila) a epiteliului folicular: celule cu citoplasma abundenta, granulara, eozinofila, luminoasa celule HURTHLE (nu sunt specifice tiroiditei Hashimoto); -in lumen: coloid imprastiat, intens colorat 3.stroma: tesut conjunctiv abundent, cu formare de fibroza fina dispusa in jurul septurilor interlobulare;

POLIOMIELITA

Definitie: infectie virala produsa de virusul polio ( ARN virus enterovirus) prin apa contaminata cu materii fecale sau direct pe cale fecal-orala, care se caracterizeaza prin distrugerea neuronilor motori si infiltrat inflamator limfocitar in substanta cenusie a maduvei spinale; Patogenie: virusul se multiplica in tesutul limfoid al orofaringelui / al intestinului subtire, de unde disemineaza pe cale sanguina si se localizeaza in neuronii din creier / maduva spinarii. Clinic: -simptome gastro-intestinale ( apar la ~ saptamani de la infectie); -simptome de meningita aseptica; * daca sunt afectati neuronii motori periferici (coarnele anterioare ale maduvei spinarii): -initial: dureri intense ale membrelor inferioare, cu atrofia grupelor de muschi afectate; -ulterior: pierderea reflexelor si paralizia membrelor inferioare; *daca sunt afectati neuronii motori din creier (bulb): poliomielita severa -paralizii ale nervilor cranieni; -paralizia muschiului diafragm (paralizie respiratorie cu evolutie severa); -HTA Macroscopic: maduva spinarii: prezinta mici hemoragii. Microscopic:

1.afectarea neuronilor motori, urmata de neuronofagie (celula nervoasa alterata, in apoptoza este inconjurata si invadata de de o aglomerare de celule de tip microglial - macrofage) 2.prezenta de celule inflamatorii limfomononucleare in jurul neuronilor distrusi ( fenomen numit satelitoza); 3.glioza reactiva: proliferare de tesut glial ce inlocuieste neuronii pierduti (remaniere gliala); ENCEFALITA VIRALA

Definitie: inflamatia virala difuza a creierului, asociata frecvent cu inflamarea meningelui, asocierea fiind numita meningoencefalita;

Cauze: -virusuri diverse; -encefalita poate apare in cadrul altor infectii virale ( HIV, rabie, Clinic: -febra, semne neurologice focale, ameteli, cefalee, voma; -crize pseudoepileptice, dezorientare, pierderea memoriei; -coma; PC: -leucocitoza cu limfocitoza periferica; LCR: limfocite crescute, cu glucoza normala si proteine normale sau usor crescute; Microscopic: -afectarea neuronilor si a celulelor gliale. 1.Alterarea neuronilor cu neuronofagie; -neuronii: incluzii virale; 2.prezenta de infiltrat inflamator limfomonocitar dispus perivascular, aspect de manson; 3.hiperplazie microgliala (limfomonocite dispuse grupat); 4.proliferare de astrocite (astrocitoza); Encefalita cu herpes virus, tip 1 (ADN) Macroscopic: -localizare unilaterala, la nivelul lobului temporal, care este tumefiat, cu zone de necroza si hemoragie. poliomielita, herpes simplex);

Microscopic: -incluziile virale intranucleare sunt greu de identificat in neuroni; 1.zone de necroza parcelara, cu proliferari gliale reactive adiacente. 2.proliferarea microgliei: celule spumoase, limfocite, plasmocite; 3.infiltrat limfocitar perivascular; 4.proliferare de celule gliale Encefalita din HIV Microscopic: -afectarea frecventa a substantei albe a emisferelor cerebrale si mai putin cortexul; 1.noduli microgliali macrofagici. 2. proliferare de astrocite (glioza / astrocitoza); 3.Necroza focala (rarefierea substantei albe, prin liza mielinei si a axonilor) 4. in 25% din cazuri: prezenta de celule gigante multinucleate, cu citoplasma eozinofila si 2-10 nuclei dispusi la periferie; MENINGITA ACUTA (LEPTOMENINGITA)

Definitie: inflamatie acuta exudativa, fibrino-purulenta a leptomeningelui, cu difuziune rapida in spatiul subarahnoidian si afectarea tesutului cerebral si a sistemului ventricular.; prognostic prost, foarte grav; Cauze: -nou-nascuti: Escherichia Coli, grupul B de streptococi; -sugari si copii: Haemophilus influenzae; -adolescenti si tineri: Neisseria meningitis; -cei foarte tineri si batrani: Pneumococ, Streptococ, Listeria monocytogenes (batrani); Patogenie: meningite prin propagare si meningite metastatice. Meningitele prin propagare: forme localizate; -direct: de la nivelul unei plagi penetrante a craniului / fisuri prin fractura de baza a craniului (traumatisme, interventii chirurgicale); frecvent: de la un proces infectios din vecinatate (supuratii ale stancii temporalului consecutiv unei otite, abces al creierului / cerebelului copii);

Meningitele metastatice: cele mai frecvente; sunt forme generalizate; -pe cale sanguina, limfatica (pneumococice, streptococice, micotice); Macroscopic: dupa ridicarea calotei craniene: 1.duramater: destins; dupa intepare: LCR clar / opac, tulbure purulent; 2.leptomeningele: infiltrat prin exudat inflamator, cu luciu sters, uneori, acoperit de o membrana purulenta difuza, ce poate masca suprafata creierului; 3.exudatul inflamator: localizare -convexitatea creierului, langa sinusul sagital (meningita pneumococica) -baza creierului, in regiunea interpedunculara, in vecinatatea puntii, in scizuri si santuri, unde formeaza o teaca a vaselor ( meningita cu Haemophilus I.); Aspect: -galben-verzui, gros, cremos (meningita pneumococica); -albicios, filant (mai apos), (meningita streptococica); 4.ventriculii: sunt afectati (datorita comunicarilor directe dintre spatiile arahnoidiene si ventriculi); -sunt destinsi, de o serozitate tulbure; -plexurile coroide sunt acoperite de depozite purulente. (ventriculite = apar in meningitele fulminante) Microscopic: I.Leptomeninge 1. infiltrare masiva, difuza de PMN. -predomina in jurul vaselor; in formele fulminante PMN: pot patrunde in vasele mai mici (marginatie leucocitara si diapedeza), cu posibila extensie a infiltratului inflamator in substanta cerebrala / maduva, de-a lungul tecilor perivasculare piale.

Exudatul purulent: -PMN: citoplasma intens eozinofila, cu nuclei intens colorati in bloc (cariopicnoza); -piocite: umbre celulare la care nu se evidentiaza nucleul); 2.vasele: dilatate, hiperemiate (hiperemie activa);

3.edem: exudat seros, slab eozinofil, asociat cu PMN inegal diseminate. 4.retea de fibrina; -infarct hemoragic al tesutului cerebral adiacent (datorat ocluziei venoase produsa de tromboflebita sinusurilor cavernoase): II.Creier -spre creier: tecile perivasculare piale: largite, cu edem si rare PMN; -substanta cerebrala: hiperemie, edem (aspect criblat al substantei nervoase);