Sunteți pe pagina 1din 7

GENERALITATI Betonul este un material compozit obinut din amestecuri artificiale, bine omogenizate de ciment, ap, agregate i eventual

aditivi, care dup ntrire are un aspect de conglomerat cu bune rezistene mecanice si la aciunea mediului. Betonul este in prezent unul din principalele materiale de construcie, datorit proprietilor sale si a avantajelor tehnice si economice pe care le prezint. Sistemul ciment apa constituie partea activa a amestecului, care in urma reaciilor de hidratare si hidroliza se ntrete si formeaz piatra de ciment, care consolideaz granulele agregatului, formnd un monolit rezistent si durabil. Agregatele alctuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie inerte fata de ciment, pentru a nu influenta mersul ntririi si pentru a nu afecta durabilitatea. Aditivii sunt substane introduse in cantiti mici, pentru a modifica procesul de ntrire al cimentului sau structura si proprietile produsului proaspt si ntrit (oxid de zinc , borax, fosfai alcalini , zaharuri ,fluoruri alcaline, sulfaii, clorura de calciu, etc.). CLASIFICAREA BETOANELOR 1. Functie de densitatea aparenta, in stare ntrita la 28 zile, betoanele se clasifica: - Betoane foarte grele - Betoane grele - Betoane semigrele - Betoane uoare - Betoane foarte uoare 2.Dupa proveniena agregatelor: - Cu agregate naturale - Cu agregate artificiale 3. Dupa consisten: - Beton foarte vrtos - Beton vrtos - Beton fluid - Beton foarte fluid - Beton plastic - Beton slab plastic 4. Dup modul de turnare: - Turnare obinuita - Turnare prin pompare - Turnare prin injectare - Turnare sub apa. 5. Dupa destinaie: - Betoane obinuite - Betoane rutiere - Betoane hidrotehnice-baraje, ecluze, canale colectoare. - Betoane speciale: antiacide, refractare, rezistente la uzura, pentru protecie contra radiaiilor, cu polimeri, cu fibre. 6. Dupa compactare:

- Necompactate - Compactate manual - Copactate mecanic cu maiul - Indesate prin presare - Indesate prin vibrare - Indesate prin centrifugare - Indesate prin vacuumare 7. Dup ntrire: - Normala - Aburire - Autoclavizare 8. Dup modul de preparare: - Manual - Mecanic pe antier, in centre de beton ,in fabrici , ateliere de prefabricate. CLASIFICAREA BETOANELOR 9. Funcie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate) care reprezinta numrul de cicluri de inghet-dezghet pentru care rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade cu mai mult de 25%fata de cea a probelor martor pstrate in apa. Betoanele se clasifica in clasele:G50,G100,G150. G50,G100,G150 - mrci de betoane in funcie de gradul de gelivitate (50,100,150-cicluri de inghet-dezghet). 10.Functie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la care umectarea betonului supus ncercrii se extinde pe un numr prescris de cm (pe direcia de ptrundere a apei sub presiune),betoanele se clasifica in clase de permeabilitate. Pa b a presiunea apei (bari ,daN/cm2, N/mm2) b - adncimea limita de ptrundere a apei (cm). Mrci de betoane dup gradul de impermeabilitate:P4 10, P4 20 ,P8 10/20, P12 10/20. (P4 10 : presiunea apei = 4 bari,4daN/cm2, 0,4 N/mm2). CLASIFICAREA BETOANELOR 11. Funcie de rezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete _cilindrii si cuburi la vrsta de 28 zile, betoanele se clasifica in clase de rezistenta si mrci . Dup rezistenta medie la compresiune (daN/cm2) betoanele se clasifica in mrci :B25, B50, B100, B150, B200, B250, B300, B400. Marca reprezint rezistenta medie la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura 200mm, se msoar in daN/cm2 si se noteaz cu ,,B. Dupa rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in clase de rezisten: C, Bc . Clasa (dup standardele romanesti) reprezint rezistenta minima la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura de 141mm. Se exprima in N/mm2 si se noteaz ,,Bc: Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5; etc. Clasa (dup SR EN - standarde europene) reprezint minima la compresiune a betonului, exprimata in N/mm2, determinat pe cilindrii cu diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 de zile. Se

noteaza cu ,,C, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de fracie. [C8/10; (8 = rezistenta cilindru N/mm2, 10 = rezistenta cub N/mm2)] Clase de rezistenta: C4/5, C 20/ 25, C 40/ 50, C 45/ 55, etc. PROPRIETATILE BETONULUI PROASPAT Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii componentilor la punerea lucrare , ainte de inceputul prizei. Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , avand o comportarea apropiata de acestea . Calitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor. 1. Densitatea betonului proaspat reprezinta masa 1m3 de beton proaspat, compactat in conditii similare punerii in lucrare. 2. Compozitia reala a betonului proaspat - se verifica :continutul de apa , granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a/c. 3. Continutul de aer oclus- aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in timpul prepararii , nu trebuie sa depaseasca anumite limite - 5% volum de aer din volumul betonului. Cantitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Verificarea cantitatii de aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care antreneaza aer poate fi depasita cantitatea admisa . 4. Priza betonului se defineste ca perioada de tranzitie intre starea de beton proaspat si starea rigida . Inceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspunde compactarii. Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila determinarea rezistentelor mecanice, este momentul in care betonul capta forma si volum practic constante . 5.Lucrabilitatea poate fi definita ca proprietatea betoanelor proaspete de a asigura umplerea tiparelor si globarea armaturilor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei , care se determina prin metoda tasarii, rspandirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru fiecare metoda aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta . Consistenta ca masura a lucrabilitatii se poate determina prin mai multe metode . Fiecare metoda determina clase de consistenta , functie de determinarile facute Ex. Clase :T; V ;F,C 1. Metoda tasarii masura lucrabilitatii este data de diferenta dintre inaltimea vasului tronconic (hinitial) inaltimea gramezii tasate de beton (hfinal). t = hinitial hfinal [mm] ; t = tasarea Clase de consistenta determinate prin metoda tasarii : T 2 , T3 , T4 , T5, 2. Metoda gradului de compactare (Walz) se determina gradul de compactare Gc Gc = raportul dintre h1 / h2 h1 inaltimea betonului introdus intr-un recipient de forma data , h2 inaltimea betonului compactat ( prin vibrare ) in forma data . In functie de gradul de compactare exista clase de beton = clase de consistenta : C0 , C1 , C2 , C3. C0 Gc > 1,46 ; C1 - Gc = 1,45 -1,26 ...... 3. Metoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelare VE-BE se determina timpul (s) in care o proba de beton se remodeleaza din forma initiala tronconica in forma final cilindrica , prin vibrare . Se determina clase de consistenta , functie de gradul de remodelare : V0 , V1 , V2 ... V4 4. Metoda raspndirii se masoara diametrele turtei de beton formata , pe masa de raspdire , dintr-o masa de beton de forma tronconica , supusa la 15 socuri . Se

calculeaza media aritmetica a celor doua diametre masurate : d=[cm] Se determina clase de consistenta prin metoda raspandirii : F0 , F1 , F2 , F3 . -betonul T2 v tos , aspect pamt umed , nu separa apa la amestecare , umple cofrajul prin compactare puternica .-betonul T3 plastic , se deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza omogenitatea in timpul transportului , lucrului -betoanele T3 , T4 -fluide , preparate cu plastifianti , aditivi , Proprietatile betonului intarit Pentru determinarile betonului intarit se folosesc epruvete de forme cubice , cilindrice , prismatice , functie de determinare. 1.Densitatea aparenta a betonului intarit(a). 2.Compactitatea si porozitatea Compactitatea se determina prin saturarea cu apa, se apreciaza ca volumul de apa absorbit ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in realitate volumul de apa este mai mic. Compactitatea se calculeaza : C=Va-Vp/ Va = 1-Vp/Va Porozitatea ,,n se calculeaza : n=1-C. 3.Permeabilitatea la apa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde in masa betonului intarit. Impermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea acestuia de a se opune patrunderii apei sub presiune in masa sa . 4.Rezistenta la inghet dezghet (gelivitate) este proprietatea acestuia de a rezista la actiuni de inghet dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii de exploatare . 5. Conductivitatea termica , se apreciaza prin coeficientul de conductivitate termica (). 6.Deformatiile betonului datorita factorilor fizici (umiditate , temperatura )si solicitarilor mecanice. -dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de temperatura -contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate -deformatii sub actiunea incarcarilor exterioare deformatii elastice ,plastice. Proprietatile betonului intarit 7.Rezistentele mecanice Rezistenta la compresiune Rezistenta la intindere Rezistenta la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a probelor de beton. Rezistenta la soc si uzura 8.Rezistenta betonului la agresiuni chimice Coroziunea betonului este un proces de degradaresau de distrugere sub actiuni chimice ale mediului de exploatare. Substante agresive pentru beton : gaze din atmosferele industriale (CO2 ,, SO2), aerosoli(in zona litoralului),uleiuri ,grasimi, microorganisme . Protectia betonului impotriva coroziunii: Aplicare straturi protectoare pe suprafata :folii din polimeri ,placari . Placari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida placi ceramice glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale naturale (granit, bazalt,gresie). Impregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri (poiesteri , rasini epoxidice ) Adugare in beton la prepare a unui polimer. Protejare prin pelicule : vopsele , chituri , grunduri, bitum mastic , gudroane . Carbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu sub presiune cu CO2 gazos. Tratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu , fluorosilicati.

Plcile din beton pentru pardoseli pot fi: plci simple(de protecie n jurul cldirilor sau pentru trotuare), plci cu dimensiuni mai mari care se armeaz(pentru

platforme,locuri de parcat,terase circulabile) plci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare. Pavelele sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit eserea.Pavelele au diverse geometrii care se mbin ntre ele,iar marginile sunt rezolvate prin borduri.Stratul de suport este,de regul un material mcinat de carier,bine tasat. Bordurile din beton realizeaz ncadrarea trotuarelor,spaiilor verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot avea dimensiuni,forme i calitai diferite n funcie de domeniul de utilizare. Dale Stalpi Tigle beton Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului . Betonarea pe timp friguros. -se considera timp friguros sub_ 5 C . Intarire lenta , rezistentele finale pot avea valori ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in conditii normale. La temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de ciment se hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu mai putine defecte . - la temperaturi sub 0 C betonul nu se mai intareste , reactiile de hidratare se desfasoara foarte lent , iar in jur de 10 C se opresc complet ,deoarece ingheata si apa absorbita. Inghetarea apei la temperaturi sub 0 C , slabeste adeziunea pietrei de ciment fata de agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu cat raportul apa/ ciment este mai mare La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie sa se asigure temperaturi minime de + 5 C , pe toata perioada de intarire . La betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri : -cantitate cat mai redusa de apa de amestecare ; -utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si intarire sau antigel ; -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de amestecare in conditii normale ; -incalzirea agregatelor ( t + 50 C ) si a apei de amestecare ( + 50 .... 70 C ); -evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte , acoperire cu prelate .. -curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ; -compactarea betonului prin vibrare ; -dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ; Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii . Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului .. - la temperaturi peste + 35 C , procesele de priza si intarire sunt infranate datorita evaporarii apei de amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de + 150 C .Peste aceste temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului . -betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa cu ciment aluminos , ciment portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc materiale stabile la temperaturi inalte zgura aluminotitanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi refractare ,zgura de furnal ,andezit ,.. Accelerarea intariri betoanelor - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida , simbolizate cu R , caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si intarire mare . -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este clorura de calciu . -Tratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .Procese specifice fabricilor de prefabricate . Dupa modul lor de realizare sunt : -tratamente termice fara presiune -tratamente termice cu presiune

Tratamente termice fara presiune _constau in incalzirea elementelor la scurt timp de la confectionare, la temperaturi de max. 100 C, in anumite conditii de umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din beton . Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de : compozitia cimentului , dozajulde ciment , raportul apa / ciment , varsta betonului in momentul aburirii, regimul de aburire ( incalzire , tratare , racire ) , sectiunea piesei de beton. Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele mecanice finale inferioare cu 10 20 % celor intarite in conditii normale , au rezistente la inghet dezghet , la soc mai mici . Tratamente sub presiune de vapori_autoclavizarea Se realizeaza in autoclave , la presiuni 6-8 atm.si temperaturi de 170 200 C , dupa o intarire prealabila a betonului de cateva ore in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si coborarea temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 4 ore fiecare ), iar tratarea izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente mecanice echivalente cu cele la 28 zile in conditii normale de intarire . Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine . Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A . Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu aer cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de inalta frecventa . Betoane armate dispers Fibrele utilizate pot fi : - minerale : - naturale _ azbest -de fabricatie_ de otel , sticla , carbon , bazalt -organice : - naturale _ bumbac , in , exotice - artificiale _poliesteri , polipropilena , poliamide. Compozite armate dispers cu fibre Azbocimentul _ cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si apa. Se fabrica placi simple si ondulate , tuburi Betoane armate cu fibre de otel (BAO)_ tuburi de beton , dale parcari , constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide , piste aerodrom, acoperisuri industriale , cupole. Betoane de inalta rezistenta Betoanele de inalta performanta se impart in patru clase ( dupa Rc28).Clasa I , Clasa II , Clasa III , Clasa IV . BIR _ betoane de inalta rezistenta _ se introduc aditivi cu rol principal de reducere a cantitatii de apa si sporirea rezistentelor mecanice . BFIR _betoane de foarte inalta rezistenta _se introduc aditivi ,adaosuri cu granulatie foarte fina ( unele cenusi de termocentrala) . Utilizare : poduri , cladiri inalte , platforme marine de foraj si extractie a petrolului , lucrari hidrotehnice marine ,fundatii la lucrari cu deschideri mari. Betoane usoare Caracteristici : -densitate aparenta redusa -capacitate de izolare termica ridicata -rezistenta la foc sporita . a) Betoane usoare compacte - se executa cu agregate minerale usoare naturale sau artificiale( ex. nisip de rau) , ciment de marca superioara . Compactarea se executa prin vibrare , vibropresare . b)Betoane macroporaoase -se executa cu agregate grele compacte sau usoare poroase .Pasta de ciment leaga granulele fara a umple golurile .Volumul porilor ajunge pana la 35% din volumul aparent al betonului . c) Betoane celulare Dupa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare pot fi : -gazbetoane ( GB25, GB35; GB50) .Ca generator de gaze se utilizeaza curent

de Al, Zn, Mg ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu componentii liantului ,cu formare de hidrogen care induce porozitatea betonului. -spumobetoane , se obtin prin amestecarea pastei de materii prime cu o spuma preparata cu ajutorul unui sapun industrial . Amestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prin autoclavizare in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de 10-14 atm , temperatura de 180 C, timp de 10-12 ore. Produsele din BCA se caracterizeaza prin: densitate aparenta redusa ,capacitate de termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la foc , prelucrare usoara ( taiere ,cioplire gaurire ). Utilizare : elemente de constructii simple sau armate , portante , neportante_ pereti exteriori autoportanti si neportanti , pereti portanti , pereti despartitori ,plansee , acoperisuri hale industriale, pereti din panouri , pereti din blocuri mici . d) Betoane cu agregate vegetale -se obtin dintr-un amestec : ciment , apa , agregate vegetale( talas , rumegus , coji orez ,puzderie in canepa) Utilizare : placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti interiori si exteriori la constructii provizorii , blocuri zidarie , corpuri de umplutura. R