1. Prezentarea generala 1.1. Hidrografia Bazinul hidrografic al Dunrii ocupa circa 10% din suprafaa continentului.

Prin lungimea de 2.780 km, suprafaa bazinului hidrografic de peste 801.463 km2 si prin debitul mediu multianual de aproximativ 6500 m3/s, Dunrea, dup Volga, este al doilea fluviu din Europa. 97.4% din suprafaa Romniei este situata in bazinul hidrografic al Dunrii, ceea ce reprezint 29% din suprafaa bazinului Dunrii, fiind tara cu cea mai mare suprafaa in bazinul Dunrii. De asemenea 37,7% din lungimea Dunrii se afla pe teritoriul Romniei. Datorita repartiiei elementelor fizico-geografice cat si caracterului regimului hidrologic, Dunrea se mparte in trei sectoare: Dunrea superioara (izvor - Viena), Dunrea mijlocie (Viena Porile de Fier) si Dunrea inferioara (Porile de Fier Marea Neagra). Cursul inferior al Dunrii inferioare formeaz grania de stat a Romniei cu Serbia Montenegru si Bulgaria. Cursul inferior al Dunrii se caracterizeaz printr-o mare complexitate, fiind constituit din mai multe sectoare cu caractere specifice (fig. 1.1.). Afluenii importani ai Dunrii din sunt reprezentai de rurile balcanice Timoc, Lom, Ogosta, Iscar, Vit, Osam si Iantra pe malul drept si Jiu, Olt, Vedea si Arges, Ialomia, Siretul si Prutul. Resursele de apa ale Dunrii in seciunea Bazia sunt de 175,6 miliarde m 3 din care 30 miliarde m3 sunt resurse tehnic utilizabile. S-a constatat ca pe sectorul romanesc al Dunrii s-au produs importante modificri in regimul scurgerii, aluviunilor si morfologiei. Aceste modificri se datoresc att unor schimbri climatice la scara bazinului Dunrii, dar mai ales unor schimbri generate de activitile umane, prin executarea unor lucrri hidrotehnice de amenajare a ntregului bazin si albiei Dunrii. 1.2. Lunca inundabila a Dunrii Sistemul de zone umede al Dunrii inferioare a fost supus in special in perioada 1950-1989 unor variate si complexe presiuni antropice, care au condus la dispariia a aprox. 80% din ecosistemele naturale si seminaturale, prin transformarea

acestora in ecosisteme controlate de om, subvenionate energetic si material pentru producia agricola, masa lemnoasa si pentru producia piscicola intensiva . Pana la nceputul anilor 1950 (considerata perioada de referina pentru aceste ecosisteme), mai mult de 90% din suprafaa totala de peste 10.000 km2 ocupata de sistemul de zone umede al Dunrii inferioare constituia un model de ecosisteme naturale si seminaturale. Acesta avea in componenta sa aproximativ 45% ecosisteme acvatice permanente (lacuri, blti, jape, mlatini, canale, brae ale Dunrii), < 35% zone inundabile mai mult de 3-4 luni/ an, 15-20% grinduri fluviale si maritime, dune de nisip, precum si terenuri srturate inundabile 1 sau maxim 2 luni/an. La nivelul sistemului de zone umede se difereniau 4 complexe de ecosisteme: Zonele inundabile in sectorul fluvial cuprins intre km 840 si km 365, cu o suprafaa totala de aprox. 1500 km2; Delta interioara a Dunrii cu o suprafaa de aprox. 2413 km2 distribuita in lungul sectorului fluvial cuprins intre km 365-170; Zonele inundabile (701 km2) cuprinse intre Brila si Ceatal Ismail; Delta propriu-zisa a Dunrii, cu o suprafaa de peste 4178 km2 din care 1145 km2 reprezint complexul lagunar Razelm-Sinoe. Complexele ecologice ale acestui sistem produceau anual o gama larga si cantiti nsemnate de resurse regenerabile (ex: > 20 KT peste; aprox. 2x10 5m3 de masa lemnoasa; > 500KT biomasa de stuf si papura; aprox. 150 KT produse agricole vegetale si animale - in principal porumb, legume, carne) si ndeplineau rolul unui sistem tampon foarte eficient intre componentele bazinului hidrografic, fluviul Dunrea si N-V Marii Negre. De asemenea ndeplineau si rolul de sistem suport pentru cuibrit, depunere a icrelor si hrnire pentru un numr mare de specii migratoare sau semi-migratoare de pasri si peti si rolul de habitat pentru 1688 si respectiv 3735 specii de plante si animale (Antipa 1910, Baboianu 1998, Staras si colab. 1994, Vadineanu si colab. 1998). In prezent primele trei complexe de ecosisteme din lunca Dunrii se caracterizeaz prin transformarea lor in suprafee predominant agricole, cel mai mare procent de suprafee agricole regsindu-se intre km 840 si 170 (>80%) . Repartiia folosinelor din lunca Dunrii este indicata in fig.1.2., unde sunt prezentate modificrile structurale ale sistemului de zone umede in perioada 1950-1989.

Fig. 1.2. Modificari in structura sistemului de zone umede a Dunarii inferioare 2. Caracterizarea apelor de suprafata 2.1. Categorii de ape de suprafata Categoriile de ape de suprafata considerate sunt fluviul Dunarea si lacurile de acumulare Portile de Fier I si II. Fluviul Dunarea Regimul hidrologic al fluviului Dunarii este relativ uniform; raportul intre debitul minim si debitul maxim este de 1/10, comparativ cu regimul cursurilor de ape interioare pentru care raportul amintit anterior variaza intre 1/200 si 1/2000. In fig. 2.1.1. se prezinta hidrografele a doi ani caracteristici pentru regimul hidroglogic al Dunarii, unul ploios 1970 cand s-a inregistrat un debit maxim de 13710 m3/s si celalalt secetos 2003 cand s-a produs cea mai severa seceta la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii. Pe Dunare cel mai mic debit inregistrat la Orsova in perioada de observatii (1838 2003) a fost de 1500 m3/s si s-a produs in perioada 3 - 5 septembrie 2003. In tab. 2.1. se prezinta debitele de apa medii multianuale si debitele medii multianuale de aluviuni in suspensie la principalele statii hidrometrice de pe sectorul inferior al Dunarii pentru perioada 1930 2000. Tabel 2.1. Caracteristicile regimului hidrologic al Dunarii

Nr. crt. Statia hidrometrica Lungimea (km) Debitul de apa mediu multianual (m3/s) Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensii (kg/s) 1. Bazias 1072 5491 967 2. Orsova 957 5596 711 3. Turnu Severin 931 5552 758 4. Gruia 858 5565 795 5. Chiciu - Calarasi 378 6134 1220 6. Braila 167 6130 1232 7. Ceatal Izmail 80 6460 1358 Debitele maxime de apa produse pe fluviul Dunrea in seciunea Isaccea au crescut cu 5% datorita ndiguirii luncii Dunrii. Debitele de aluviuni in suspensie transportate de Dunre in ultimul secol in seciunea Isaccea au sczut foarte mult datorita realizrii de lacuri de acumulare in bazinul Dunrii (fig. 2.1.2.), astfel: in perioada 1900 1950 debitul anual de aluviuni in suspensie a sczut de 1,3 ori, respectiv de la 69,4x106 t/an la 53x106 t/an datorita realizrii a numeroase lacuri de acumulare, in special in bazinul superior al Dunrii; in perioada 1950 1980 debitele anuale de aluviuni in suspensie au sczut de 1,8 ori, respectiv de la 53x106 t/an la 30x106 t/an datorita continurii intrrii in funciune a numeroase lacuri de acumulare din tot bazinul Dunrii si acumulrii Porile de Fier I; in perioada 1980 2000 s-a constatat o uoara cretere a debitelor de aluviuni transportate de Dunre datorita colmatrii lacurilor si creterii proceselor de eroziune.

2.2. Ecoregiuni, tipologia si condiii de referin 2.2.1. Ecoregiuni, tipologia si condiii de referin pentru fluviul Dunrea Ecoregiuni Delimitarea ecoregiunilor din anexa XI a Directivei Cadru 2000/60/EC a fost realizata de ctre Ilies (1978), pe baza caracteristicilor ecologice si distribuiei geografice a faunei acvatice reprezentnd o abordare generala, ce a necesitat redefiniri si precizri ulterioare ale limitelor ecoregiunilor. In conformitate cu anexa XI a Directivei Cadru, fluviul Dunrea aparine Ecoregiunii Pontice* (12), ce se caracterizeaz printr-un relief uor ondulat la limita cu ecoregiunea 10, altitudini sub 500 m, geologie predominant silicioasa, soluri cernoziomice si soluri gri, pduri de foioase si zone agricole. Delimitarea si caracterizarea ecoregiunilor reprezint un element fundamental in definirea tipologiei apelor de suprafaa si stabilirea condiiilor de referin. Tipologia Tipologia fluviului Dunrea a fost realizata pe baza unui sistem armonizat la nivelul Dunrii, fiind elaborata in cadrul Proiectului GEF/UNDP Danube Regional Project Tipologia si condiiile de referin pentru fluviul Dunrea , utiliznd contribuiile naionale ale tarilor dunrene. Definirea tipologiei s-a realizat prin doua abordri fundamentale : Abordarea top-down denumita si abordare abiotica se bazeaz pe folosirea parametrilor presupui a se afla in relaie indirecta cu compoziia comunit ilor biologice, fiind o abordare de tip cauza-efect . Abordarea bottom-up denumita si abordare biotica se bazeaz pe msurtori directe ale variabilitii comunitilor biologice, reprezetnd o abordare de tip efect-cauza. Definirea tipologiei abiotice a fluviului Dunrea s-a bazat pe o combinaie a sistemului A si sistemului B prevzut in anexa II a Directivei Cadru, utiliznd date si informaii din domeniile geografiei, geologiei, hidrologiei, pedologiei, climatologiei si hidrobiologiei. Pentru delimitarea si caracterizarea tipurilor abiotice ale fluviului Dunrea sau utilizat in principal urmtoarele elemente :

Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m, care definesc principalele uniti de relief: cmpii, iar caracteristicile geologice au fost delimitate de urmtoarele tipuri de roci: silicioase, calcaroase si organice. Zonarea longitudinal a cursurilor de ap a luat in considerare suprafaa bazinului, respectiv: cursuri de ap foarte mari (F > 10 000 km2); Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: bolovni (D= 70 200 mm), pietri (D = 2 70 mm), nisip (D = 0,05 2 mm), mal (D = 0,05 0,005 mm), argila (D < 0,005 mm). 2.4. Identificarea presiunilor 2.4.1. Surse punctuale si difuze de poluare semnificative Sursele punctuale si difuze de poluare semnificative sunt prezentate detaliat in cadrul Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor hidrografice: Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita si Dobrogea. 2.4.2. Presiuni hidromorfologice semnificative Fluviul Dunrea se caracterizeaz printr-un grad mare de amenajare, datorita lucrrilor hidrotehnice realizate, determinate de folosinele pentru care au fost create. Cele mai importante folosine ale fluviului Dunrea sunt reprezentate de : Producerea de energie electrica; Aparare mpotriva inundaiilor; Navigatie; Urbanizare Informaiile despre tipurile si mrimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafaa din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificrii corpurilor de apa puternic modificate. (Fig.2.15)

Criterii semnificative

pentru

desemnarea

presiunilor

hidromorfologice

Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare tipurile de lucrri hidrotehnice, magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor. Din multitudinea activitilor desfurate pe ape sau care au legtura cu apele, numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa, determinata pe baza unor criterii bine determinate, prezentate in tabelul 2.4. Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de prezenta presiunilor hidromorfologice. Sistemul hidroenergetic si de navigaie Porile de Fier I si Porile de Fier II Sistemul hidroenergetic si de navigaie Porile de Fier I si Porile de Fier II exploatat pe baza de parteneriat de partea romana si partea sarbo-muntenegreana, este o lucrare de barare transversal ce are ca efecte majore ntreruperea conectivitatii longitudinale si alterarea caracteristicilor hidromorfologice. Principalele folosine ale sistemului sunt: producerea de energie electrica si ameliorarea condiiilor de navigaie. Ca folosine secundare se pot enumera regularizarea debitelor pe Dunre, alimentarea cu apa industriala, piscicultura si agrementul. Lacurile de acumulare cu un volum de aprox. 3,5x109m3 se ntind de la confluenta cu raul Tisa pn la km 863, pe teritoriul romanesc ncepnd de la km 1075 pana la km 943 (acumularea Porile de Fier I=PDFI) si de la km 943 (PDFI) pana la km 863 (acumularea Portile de Fier II), cuprinzand in Defileului Dunarii (situat intre localitatile Bazias si Orsova). Caracteristicile acumularilor Portile de Fier I pe sectorul romanesc si Portile de Fier II sunt urmatoarele: Portile de Fier I Suprafata acumularii la NNR: 104, 4 kmp Volumul la NNR: 2.100.000.000 mc Portile de Fier II Suprafata acumularii la NNR :400kmp Volumul la NNR: 800.000.000 mc Construcia sistemului hidroenergetic Porile de Fier* s-a terminat in 1986 (pentru Porile de Fier I in 1972 si pentru Porile de Fier II in 1986), centralele de la principal zona

Porile de Fier I cumulnd o putere instalata de 2160 MW (1/2 pentru Romnia), iar cele de la Porile de Fier II o putere instalata de 500 MW (1/2 pentru Romnia). Lucrrile de ndiguire ndiguirile afecteaz fluviul Dunrea pe toata lungimea sa, alternnd din loc in loc cu zone reduse decurgere in regim liber, sectorul cel mai afectat de ndiguiri fiind cel situat intre km 604-182.5. Digurile sunt poziionate la o distanta de 200-300m de cursul apei si au ca scop principal aprarea mpotriva inundaiilor. Construcia digurilor pe sectorul romanesc al Dunrii a nceput in secolul XVI, lucrrile fiind intensificate in sec. XIX si XX. in special la sfritul anilor 50 . In prezent procentul de indiguri a fost de 73% pentru sectorul situat intre Portile de Fier II Calarasi, 92% pentru sectorul Calarasi Brila si 83% pentru sectorul situata intre Braila Ceatal Ismail. Construcia digurilor a determinat la nivelul diferitelor sectoare ale luncii inundabile a Dunrii schimbarea structurii si funciilor acesteia, exprimata prin dispariia sistemelor naturale si nlocuirea acestora cu sisteme dominate de om (Vadineanu, 2001). Ecluzele, senalul navigabil si amenajrile portuare Fluviul Dunrea este ruta de navigaie pe tot sectorul romanesc, pentru folosina navigabila realizndu-se numeroase lucrri care pot reprezenta presiuni importante. Ecluzele sunt componente ale sistemului hidronergetic si de navigaie Porile de Fier, asigurnd trecerea navelor dintr-un bief in altul pe fluviul Dunrea. Pe teritoriul romanesc al Dunrii exista 5 porturi importante: Turnu Severin, Giurgiu, Calarasi, Galai si Tulcea. Principalele presiuni generate de navigaie sunt: modificarea morfologiei albiei prin escavarea senalului navigabil si eroziunea malurilor datorita valurilor create de nave.

2.4.3. Proiecte viitoare de infrastructura

Pe lng degradarea semnificativa produsa de alterrile hidromorfologice asupra corpurilor de apa, exista un numr de proiecte propuse pentru navigaie, aprare mpotriva inundaiilor, in diferite stadii de planificare care pot contribui de asemenea la alterarea fizica a corpurilor de apa. Este destul de dificil de a cuantifica presiunile si impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor sa conduc la deteriorarea strii actuale a corpului de apa . Aceste viitoare proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.4.7 si anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa; (b) motivele acestor modificri sau degradri sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de management la nivel de bazin hidrografic, cerut conform art. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani. (c) motivele acestor modificri sau degradri sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului sau societii de realizare a obiectivelor stabilite in paragraful 1 (DCA-Art.4.1- Obiective de mediu) sunt depasite de beneficiile noilor modificri sau degradri aduse sanatatii umane, meninerii siguranei umane sau dezvoltrii durabile; si (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificri sau degradri ale corpurilor de apa, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporionate nu pot fi atinse prin alte mijloace, care sunt o opiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului. Aceste proiecte vor genera presiuni si efecte similare celor descrise in cap. 2.5., fiind posibil ca implementarea acestor proiecte sa conduc la deterioarea strii corpurilor de apa. In consecina aceste proiecte vor fi supuse unor studii de evaluare a impactului asupra mediului si /sau unor evaluri de mediu strategice in timpul fazelor de planificare. Totodat trebuie avuta in vedere scara la care se deruleaz implementarea acestor proiecte, deoarece este posibil ca uneori acestea sa produc efecte transfrontaliere. La nivelul Dunrii se afla o serie de proiecte in stadiu de planificare si elaborare care au ca scop, in principal, imbunatatirea condiiilor de navigaie pe

fluviul Dunrea, precum si redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al luncii Dunrii. Acestea sunt prezentate succint in continuare. Asistenta tehnica pentru imbunatatirea condiiilor de navigaie pe Dunre Programul ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO Masura 1 : Imbunatatirea condiiilor de navigaie pe Dunre intre Calarasi si Brila si masuri complementare - Lucrri etapa I. Proiectul este elaborate de un consoriu de firme: Technum N.V. (Belgia), Trapec S.A. (Romnia) si Tractebel Development Engineering S.A. (Belgia) avnd ca lider TECHNUM N. Aspectele privind acordurile si avizele necesare proiectului sunt coordonate de societatea Trapec S.A, partenerul roman, al consoriului susmenionat. Autoritatea contractanta este Ministerul Transporturilor si Turismului, Unitatea de Coordonare ISPA. Proiectul urmeaz a fi finanat de ctre UE, iar cofinanarea va fi asigurata de ctre Guvernul Romniei . Faza de proiectare: Proiect tehnic si Documentaie de licitaie (Imbunatatirea condiiilor de navigaie pe Dunre intre Calarasi si Brila Faza 3 4/54) Technum Trapec Tractebel. Lucrrile sunt amplasate in albia fluviului Dunrea pe sectorul dintre Calarasi (km375) si Brila (km 175). Sectorul Dunrii, cuprins intre Calarasi si Brila (km 375 km 175) este un sector important al coridorului Pan-European nr. VII. In contextul U N Memorandumul acordului pentru dezvoltarea coridorului VII de transport Pan European (Dunrea), si lund in considerare rezultatele celei de a treia conferine de Transport Pan European de la Helsinki, din iunie 1997, Coridorul VII de transport Pan European se refera la navigaia interioara pe Dunre, Canalul Dunre Marea Neagra, braele Dunrii : Chilia si Sulina, legturile navigabile dintre Marea Neagra si Dunre, canalul Dunre Sava, canalul Dunre Tisa precum si la principalele infrastructuri portuare situate pe aceste cai navigabile. Totodat el asigura legtura intre Dunrea fluviala si canalul navigabil Dunre Marea Neagra ca si cu Dunrea maritima. Condiiile bune de navigaie sunt foarte importante pentru nsemntatea strategica a Dunrii de coridor de transport din porturile fluviale pana in portul Constanta. Asistenta tehnica pentru imbunatatirea condiiilor de navigaie pe sectorul comun roman- bulgar al Dunrii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO.

Faza proiectului: Memoriu Tehnic necesar emiterii Acordului de Mediu Administraia Naionala pentru Protecia Mediului - Beneficiar Agenia de implementare ISPA Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului din Romania Proiectantul lucrarilor este Consortiul de firme: Technum N.V. (Belgia), Trapec S.A. (Romania) si Tractebel Development Engineering S.A. (Belgia) avand ca lider TECHNUM N. V iar beneficiarul lucrarilor - Ministerul Transporturilor din Romania, Unitatea de Coordonare ISPA. Inca din faza caietului de sarcini (termeni de referinta) proiectul a fost conceput sa ia in considerare aspectele de protectie a mediului si studiile si conceptele anterioare privind dezvoltarea fluviului Dunarea si conservarea valorilor sale naturale. Proiectul va ncerca sa aib ca rezultat o combinaie rezonabila intre condiii corecte de navigatie pe sectorul de Dunare in discutie si conservarea starii naturale a fluviului, incercand sa fie un exemplu pentru o utilizare raionala a unui fluviu natural prin realizarea de interventii antropice minime. Desi proiectul pleaca de la ratiuni legate de navigatie, toate aspectele implicate vor fi avute in vedere. Proiectul este impartit pe 4 seciuni, dupa cum urmeaz: (1) Sectiunea 1: Portile de Fier II (rkm 863) - Calarasi/Silistra (rkm 375) (2) Sectiunea 2: Braila (Ceatal Ismail - nm 43) canalul Sulina (Ceatal Sf. Gheorghe nm 34) (3) Sectiunea 3: Canalul Dunare Marea Neagra si Canalul Poarta Alba - Midia Navodari (4) Sectiunea 4: Portul Calafat In cazul sectiunilor 1,2 si 3 amplasarea lucrarilor care fac obiectul proiectului se gasesc in albia Dunrii si sunt corespunzatoare unor sectoare critice din punct de vedere al navigatiei in conditii optime. Studiu de cercetare (COD CPSA 7420.73, 7420.74) Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al luncii Dunarii proiect realizat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii in colaborare cu alti parteneri, sub coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Programul de redimensionare ecologic i economic a incintelor amenajate din Lunca i Delta Dunrii a fost conceput i lansat pentru a acorda asistena Guvernului Romaniei in procesul de planificare strategica pe termen lung, pentru

atingerea obiectivelor Directivei Cadru a Apei, precum i in implementarea efectiva a sarcinilo rprivind prevenirea, protecia i diminuarea efectelor inundaiilor, stipulate de Strategia Naional de Management a Riscului la Inundaii. Protejarea diversitii biologice i dezvoltarea durabil reprezint prioriti ale Guvernului Roman, care se inscriu in cerinele Strategiei Paneuropene de conservare a diversitii biologice i a peisajului, prin definirea metodologiei de realizare a acestui Program, ale crui obiective sunt: Evaluarea strii actuale a Luncii Dunrii i elaborarea planurilor de management in scopul asigurrii managementului integrat; Constituirea unor arii protejate - zone naturale in Lunca Dunrii, care i-au pstrat caracteristicile iniiale de bli, lacuri, zvoaie etc., in scopul crerii unei reele de situri naturale; Desemnarea zonelor umede din Lunca Dunrii, care indeplinesc condiiile necesare pentru a fi declarate zone umede de importan internaional conform Conveniei de la Ramsar, SCI/ SPA; Redimensionarea ecologic i economic a unor zone desecate in scopuri agricole, care in prezent au fost inundate sau sunt abandonate i nu mai corespund elului pentru care au fost amenajate.

2.4.4. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale, care reprezinta alterari bruste de natura fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste limitele admise. In functie de tipul poluarilor accidentale, acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apa.

Pentru fluviul Dunarea, sursele de poluare punctiforme ce pot produce poluari accidentale si care si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale sunt prezentate in cadrul Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor hidrografice: Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita si Dobrogea. In general aceste surse de poluare sunt unitati care folosesc, produc, stocheaza si evacueaza substante care pot ajunge in mod accidental in resursele de apa. Impactul poluarilor accidentale poate fi: local, bazinal sau transfrontalier. Informatiile privind poluarile accidentale cu impact transfrontalier sunt transmise cu ajutorul Sistemului de prevenire si alarmare a poluarilor accidentelor (Accidenta Emergency Warning System AEWS). La nivelul ICPDR a fost pus la punct sistemul AEWS potrivit cerintelor din Articolul 16 al Conventiei de cooperare pentru protectia si utizarea durabila a fluviului Dunarea. In anul 2007, la nivelul Fluviului Dunarii s-au inregistrat 10 poluari accidentale. Din analiza celor 6 cazuri de poluari accidentale cu produse petroliere este semnificativ faptul ca o parte semnificativa provin din surse neidentificate si apa de santina. Producerea de poluari accidentale se explica atat prin neglijenta manifestata de unii operatori economici in timpul desfasurarii proceselor tehnologice, cat si prin lipsa modernizarii proceselor tehnologice la unele unitati industriale, spargeri de conducte de transport produse petroliere datorita furturilor de combustibil sau uzurii acestora, scurgeri pluviale din zone infestate. Evenimentele au fost de amploare mica si medie, fara efecte severe asupra resurselor de apa sau asupra utilizatorilor.

La nivelul Districtului International al Dunarii, s-a aplicat metodologia de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group). Prin aplicarea acestei metodologii la nivelul surselor de poluare pentru Fluviului Dunarea, nu au fost identificate surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala. Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potential ridicat, pentru Fluviul Dunarea a fost identificata o singura locatie si anume Turnu Magurele, unde a fost determinat un risc potential relevant (100). 13 Alte presiuni relevante O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o constituie balastierele. Efectele lor se materializeaza, in general, prin modificarea formei profilului longitudinal, in variabilitatea depozitelor din albia raului si in procesele de degradare - mai ales eroziune. Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale cursurilor de apa, precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune trebuie supusa inventarierii si monitorizarii. In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa, aceasta presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative, de natura: hidraulica, constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni;

 morfologica, constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei; hidrogeologica, constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta; poluanta, constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor; a afecta lucrarile de amenajare, de protectie sau de traversare a albiei, putand afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele. De asemenea, aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate, si anume: - realizarea de sectiuni optime de scurgere; - regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare; - pstrarea talvegului natural al raului; - respectarea perimetrelor de exploatare; - volumele de balast extrase s nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri, etc. 2.5. Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al Directivei Cadru, articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al

bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care se afla pe teritoriul sau. Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei Cadru, avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante (figura nr. 2.17): Identificarea activitatilor si a presiunilor; Identificarea presiunilor semnificative; Evaluarea impactului; Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu. 14 Fig. 2.17. Etapele necesare analizei presiunilor si impactului asupra apelor Totodata, pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-PressureState-Impact-Response astfel a fost necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii corpului de apa, cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de apa). In figura nr. 2.18 este ilustrata schema analitica DPSIR. Fig. 2.18 Ilustrarea conceptului DPSIR Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa. 15 Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns),

Descrierea corpului de apa si a bazinului Obiective Date furnizate de sistemul de monitoring Evaluarea impactului Identificarea activitatilor si a presiunilor Identificare a presiunilor semnificative Impact Dezvoltare algala Stare Cresterea conc. de nutrienti Raspunsul Controlul evacuarii /masuri Presiune Evacuarea apelor uzate Activitate Cresterea populatiei Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat, in cazul in care exista date de monitoring disponibile.

In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice, riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente. In anul 2008, in cadrul Administratiei Nationale Apele Romane s-au realizat Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra starii apelor de suprafata Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa, care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in vedere corpurile de apa delimitate, reactualizarea informatiilor privind presiunile semnificative si impactul acestora asupra apelor, precum si identificarea masurilor de baza care aplicate pana in 2015 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. Ca si in anul 2004, in anul 2008, la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 2.4), precum si de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: - poluarea cu substante organice; - poluarea cu nutrienti; - poluarea cu substante periculoase; - alterari hidromorfologice. avand in vedere, ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate, atat la nivelul Districtului International al Dunarii, cat si la nivel national, ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor.

Elementele metodologice mai sus mentionate au fost aplicate avand ca obiectiv atingerea starii ecologice si a starii chimice aferente anului 2015, luand in considerare scenariul de baza (implementarea masurilor de baza pana in 2015 pentru activitatile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana in 2015 sunt identificate ca fiind la risc. Riscul ecologic (riscul de a nu atinge starea ecologica buna) este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti, precum si de alterarile hidromorfologice. Pentru riscul ecologic, evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial, insa in lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact, s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente fizico-chimice si hidromorfologice). Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti, precum si de alterarile hidromorfologice). Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti, considerand valorile prag propuse in noua Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (lista celor 33 substante si grupe de substante prioritare si lista altor poluanti, precum si valorile prag propuse sunt prezentate in anexa 3.1.

Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic, iar evaluarea este data de cea mai proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc. Pentru corpurile de apa de la nivelul fluviului Dunarea evaluarea tine cont atat de presiunile semnificative din Romania, cat si de presiunile existente in tot bazinul Dunarii (sectorul superior si mijlociu), avand in vedere ca Dunarea este colectorul tuturor evacuarilor/emisiilor de poluanti. 16 2.5.1. Poluarea cu substante organice Poluarea cu substante organice se datoreaza emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze, in special aglomerarile umane, sursele industriale si agricole. Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafata cu substante organice, care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze si sa consume oxigen. Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor, scaderea biodiversitatii speciilor, precum si reducerea populatiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen. Evaluarea impactului poluarii cu substante organice s-a realizat utilizand indexul saprob pentru macrozoobentos, element considerat reprezentativ pentru cursurile de apa. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea organica la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentat in tabelul nr. 2.15 si in figura 2.19. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu substante organice.

2.5.2. Poluarea cu nutrienti O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea cu nutrienti (azot si fosfor). Ca si in cazul substantelor organice, emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate urbane, industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate), cat si surselor difuze (in special, cele agricole: cresterea animalelor, utilizarea fertilizantilor). Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor (imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva), in special a corpurilor de apa stagnante sau semistagnante (lacuri naturale si de acumulare, rauri putin adanci cu curgere lenta), ceea ce determina schimbarea compozitiei speciilor, scaderea biodiversitatii speciilor, precum si reducerea utilizarii resurselor de apa (apa potabila, recreere, etc.). Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti in cazul lacurilor de acumulare PF I si PF II, evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului trofic exprimat prin indicatori specifici, luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. 2.15 si in figura 2.20. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu nutrienti. 2.5.3. Poluarea cu substante periculoase Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau poluanti sintetici (micropoluanti organici). Substantele periculoase produc toxicitate, persistenta si

bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare cu un grad de incredere mediu sau ridicat. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. 2.15 si in figura 2.21. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu substante periculoase. 17 2.5.4. Presiuni hidromorfologice Aceste presiuni influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje, stavilare, praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrarii biotei. Lucrarile in lungul raului (indiguirile, lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar si asupra biotei. Astfel, impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori, declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti, reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor, precum si alterarea compozitiei populatiilor. Se

remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora, de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic, facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. 2.15 si in figura 2.22. Se specifica ca cele 2 corpuri de apa, respectiv lacurile de acumulare PF I si PF II sunt evaluate ca fiind ca risc, iar celelalte doua fiind in curs de evaluare. Dupa finalizarea studiului stiintific Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice, chimice si hidromorfologice si caracterizarea starii la nivel de corp de apa, corpurile de apa in curs de evaluare vor fi clasificate in cele doua clase (la risc sau fara risc). Clasificare corpuri de apa Categoria de risc Poluare organica Poluare cu nutrienti Poluare cu subst. periculoase Presiuni hidromorfologice Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

la risc 4 100 4 100 4 100 2 50 in curs de evaluare 0 0 0 0 0 0 2 50 fara risc 0 0 0 0 0 0 0 0 Clasificare corpuri de apa Categoria de risc Risc ecologic Risc chimic Risc total Nr. % Nr. % Nr. % la risc 4 100 4 100 4 100 in curs de evaluare 000000 fara risc 0 0 0 0 0 0 Tabelul 2.16. Situatia corpurilor de apa ce prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru Fluviul Dunarea 18 In figura 2.23. se prezinta riscul de a nu atinge starea ecologica buna (riscul ecologic) in anul 2015, avand in vedere impactul produs de poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti si presiunile hidromorfologice. Se precizeaza ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind la risc sa nu atinga, atat starea ecologica buna, cat si starea chimica buna. 19