P. 1
Despre Dunare

Despre Dunare

|Views: 97|Likes:
Published by carmen

More info:

Published by: carmen on Aug 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/12/2013

pdf

text

original

1. Prezentarea generala 1.1. Hidrografia Bazinul hidrografic al Dunării ocupa circa 10% din suprafaţa continentului. Prin lungimea de 2.

780 km, suprafaţa bazinului hidrografic de peste 801.463 km2 si prin debitul mediu multianual de aproximativ 6500 m3/s, Dunărea, după Volga, este al doilea fluviu din Europa. 97.4% din suprafaţa României este situata in bazinul hidrografic al Dunării, ceea ce reprezintă 29% din suprafaţa bazinului Dunării, fiind tara cu cea mai mare suprafaţa in bazinul Dunării. De asemenea 37,7% din lungimea Dunării se afla pe teritoriul României. Datorita repartiţiei elementelor fizico-geografice cat si caracterului regimului hidrologic, Dunărea se împarte in trei sectoare: Dunărea superioara (izvor - Viena), Dunărea mijlocie (Viena – Porţile de Fier) si Dunărea inferioara (Porţile de Fier – Marea Neagra). Cursul inferior al Dunării inferioare formează graniţa de stat a României cu Serbia Montenegru si Bulgaria. Cursul inferior al Dunării se caracterizează printr-o mare complexitate, fiind constituit din mai multe sectoare cu caractere specifice (fig. 1.1.). Afluenţii importanţi ai Dunării din sunt reprezentaţi de râurile balcanice Timoc, Lom, Ogosta, Iscar, Vit, Osam si Iantra pe malul drept si Jiu, Olt, Vedea si Arges, Ialomiţa, Siretul si Prutul. Resursele de apa ale Dunării in secţiunea Baziaș sunt de 175,6 miliarde m 3 din care 30 miliarde m3 sunt resurse tehnic utilizabile. S-a constatat ca pe sectorul romanesc al Dunării s-au produs importante modificări in regimul scurgerii, aluviunilor si morfologiei. Aceste modificări se datoresc atât unor schimbări climatice la scara bazinului Dunării, dar mai ales unor schimbări generate de activitățile umane, prin executarea unor lucrări hidrotehnice de amenajare a întregului bazin si albiei Dunării. 1.2. Lunca inundabila a Dunării Sistemul de zone umede al Dunării inferioare a fost supus in special in perioada 1950-1989 unor variate si complexe presiuni antropice, care au condus la dispariţia a aprox. 80% din ecosistemele naturale si seminaturale, prin transformarea

acestora in ecosisteme controlate de om, subvenţionate energetic si material pentru producţia agricola, masa lemnoasa si pentru producţia piscicola intensiva . Pana la începutul anilor 1950 (considerata perioada de referinţa pentru aceste ecosisteme), mai mult de 90% din suprafaţa totala de peste 10.000 km2 ocupata de sistemul de zone umede al Dunării inferioare constituia un model de ecosisteme naturale si seminaturale. Acesta avea in componenta sa aproximativ 45% ecosisteme acvatice permanente (lacuri, bălti, japşe, mlaştini, canale, braţe ale Dunării), < 35% zone inundabile mai mult de 3-4 luni/ an, 15-20% grinduri fluviale si maritime, dune de nisip, precum si terenuri sărăturate inundabile 1 sau maxim 2 luni/an. La nivelul sistemului de zone umede se diferenţiau 4 complexe de ecosisteme: · Zonele inundabile in sectorul fluvial cuprins intre km 840 si km 365, cu o suprafaţa totala de aprox. 1500 km2; · Delta interioara a Dunării cu o suprafaţa de aprox. 2413 km2 distribuita in lungul sectorului fluvial cuprins intre km 365-170; · Zonele inundabile (701 km2) cuprinse intre Brăila si Ceatal Ismail; · Delta propriu-zisa a Dunării, cu o suprafaţa de peste 4178 km2 din care 1145 km2 reprezintă complexul lagunar Razelm-Sinoe. Complexele ecologice ale acestui sistem produceau anual o gama larga si cantități însemnate de resurse regenerabile (ex: > 20 KT peste; aprox. 2x10 5m3 de masa lemnoasa; > 500KT biomasa de stuf si papura; aprox. 150 KT produse agricole vegetale si animale - in principal porumb, legume, carne) si îndeplineau rolul unui sistem tampon foarte eficient intre componentele bazinului hidrografic, fluviul Dunărea si N-V Marii Negre. De asemenea îndeplineau si rolul de sistem suport pentru cuibărit, depunere a icrelor si hrănire pentru un număr mare de specii migratoare sau semi-migratoare de pasări si peşti si rolul de habitat pentru 1688 si respectiv 3735 specii de plante si animale (Antipa 1910, Baboianu 1998, Staras si colab. 1994, Vadineanu si colab. 1998). In prezent primele trei complexe de ecosisteme din lunca Dunării se caracterizează prin transformarea lor in suprafeţe predominant agricole, cel mai mare procent de suprafeţe agricole regăsindu-se intre km 840 si 170 (>80%) . Repartiţia folosinţelor din lunca Dunării este indicata in fig.1.2., unde sunt prezentate modificările structurale ale sistemului de zone umede in perioada 1950-1989.

Caracteristicile regimului hidrologic al Dunarii . raportul intre debitul minim si debitul maxim este de 1/10. In fig. 1.1. 2. comparativ cu regimul cursurilor de ape interioare pentru care raportul amintit anterior variaza intre 1/200 si 1/2000.1. unul ploios 1970 cand s-a inregistrat un debit maxim de 13710 m3/s si celalalt secetos 2003 cand s-a produs cea mai severa seceta la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii. Tabel 2.5 septembrie 2003.Fig. In tab. Modificari in structura sistemului de zone umede a Dunarii inferioare 2.  Fluviul Dunarea Regimul hidrologic al fluviului Dunarii este relativ uniform.1.1. se prezinta hidrografele a doi ani caracteristici pentru regimul hidroglogic al Dunarii. Caracterizarea apelor de suprafata 2. 2. se prezinta debitele de apa medii multianuale si debitele medii multianuale de aluviuni in suspensie la principalele statii hidrometrice de pe sectorul inferior al Dunarii pentru perioada 1930 – 2000.1. Categorii de ape de suprafata Categoriile de ape de suprafata considerate sunt fluviul Dunarea si lacurile de acumulare Portile de Fier I si II. Pe Dunare cel mai mic debit inregistrat la Orsova in perioada de observatii (1838 – 2003) a fost de 1500 m3/s si s-a produs in perioada 3 .2.

astfel: · in perioada 1900 – 1950 debitul anual de aluviuni in suspensie a scăzut de 1. Orsova 957 5596 711 3. 2.). Turnu Severin 931 5552 758 4. · in perioada 1980 – 2000 s-a constatat o uşoara creştere a debitelor de aluviuni transportate de Dunăre datorita colmatării lacurilor si creşterii proceselor de eroziune. Ceatal Izmail 80 6460 1358 Debitele maxime de apa produse pe fluviul Dunărea in secţiunea Isaccea au crescut cu 5% datorita îndiguirii luncii Dunării. respectiv de la 53x106 t/an la 30x106 t/an datorita continuării intrării in funcţiune a numeroase lacuri de acumulare din tot bazinul Dunării si acumulării Porţile de Fier I. in special in bazinul superior al Dunării. Bazias 1072 5491 967 2.4x106 t/an la 53x106 t/an datorita realizării a numeroase lacuri de acumulare.Calarasi 378 6134 1220 6. · in perioada 1950 – 1980 debitele anuale de aluviuni in suspensie au scăzut de 1. crt. . Statia hidrometrica Lungimea (km) Debitul de apa mediu multianual (m3/s) Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensii (kg/s) 1.Nr. Chiciu .2. Braila 167 6130 1232 7. Gruia 858 5565 795 5.8 ori.1. Debitele de aluviuni in suspensie transportate de Dunăre in ultimul secol in secţiunea Isaccea au scăzut foarte mult datorita realizării de lacuri de acumulare in bazinul Dunării (fig. respectiv de la 69.3 ori.

tipologia si condiţii de referinţă 2. ce a necesitat redefiniri si precizări ulterioare ale limitelor ecoregiunilor. Definirea tipologiei s-a realizat prin doua abordări fundamentale :  Abordarea top-down denumita si abordare abiotica se bazează pe folosirea parametrilor presupuşi a se afla in relaţie indirecta cu compoziţia comunită ților biologice. altitudini sub 500 m. ce se caracterizează printr-un relief uşor ondulat la limita cu ecoregiunea 10. hidrologiei. utilizând contribuţiile naţionale ale tarilor dunărene.1. fiind elaborata in cadrul Proiectului GEF/UNDP Danube Regional Project – Tipologia si condiţiile de referinţă pentru fluviul Dunărea . geologiei. tipologia si condiţii de referinţă pentru fluviul Dunărea Ecoregiuni Delimitarea ecoregiunilor din anexa XI a Directivei Cadru 2000/60/EC a fost realizata de către Ilies (1978). climatologiei si hidrobiologiei. reprezetând o abordare de tip ≪efect-cauza≫. In conformitate cu anexa XI a Directivei Cadru. Ecoregiuni. soluri cernoziomice si soluri gri.2. Delimitarea si caracterizarea ecoregiunilor reprezintă un element fundamental in definirea tipologiei apelor de suprafaţa si stabilirea condiţiilor de referinţă.2. fluviul Dunărea aparţine Ecoregiunii Pontice* (12). păduri de foioase si zone agricole. pedologiei. Ecoregiuni. utilizând date si informaţii din domeniile geografiei. Tipologia Tipologia fluviului Dunărea a fost realizata pe baza unui sistem armonizat la nivelul Dunării.  Abordarea bottom-up denumita si abordare biotica se bazează pe măsurători directe ale variabilității comunităților biologice. geologie predominant silicioasa.2. Definirea tipologiei abiotice a fluviului Dunărea s-a bazat pe o combinaţie a sistemului A si sistemului B prevăzut in anexa II a Directivei Cadru. fiind o abordare de tip ≪ cauza-efect ≫ . Pentru delimitarea si caracterizarea tipurilor abiotice ale fluviului Dunărea sau utilizat in principal următoarele elemente : . pe baza caracteristicilor ecologice si distribuţiei geografice a faunei acvatice reprezentând o abordare generala.

05 – 0.1. 2.15) Criterii semnificative pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice . Arges-Vedea. Aparare împotriva inundaţiilor. Olt. respectiv: cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2). Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat in considerare suprafaţa bazinului.4. (Fig. Navigatie. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. datorita lucrărilor hidrotehnice realizate. pietriş (D = 2 – 70 mm). mal (D = 0.2. nisip (D = 0.Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m. Jiu. calcaroase si organice.2. care definesc principalele unităţi de relief: câmpii. 2. Buzau-Ialomita si Dobrogea.4.05 – 2 mm). Urbanizare Informaţiile despre tipurile si mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafaţa din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificării corpurilor de apa puternic modificate. determinate de folosinţele pentru care au fost create. Surse punctuale si difuze de poluare semnificative Sursele punctuale si difuze de poluare semnificative sunt prezentate detaliat in cadrul Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor hidrografice: Banat. Cele mai importante folosinţe ale fluviului Dunărea sunt reprezentate de : Producerea de energie electrica.005 mm). Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: bolovăniş (D= 70 – 200 mm).4. argila (D < 0.005 mm). Identificarea presiunilor 2. Presiuni hidromorfologice semnificative Fluviul Dunărea se caracterizează printr-un grad mare de amenajare.

centralele de la principal zona .000.4.Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare tipurile de lucrări hidrotehnice. magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor. 3. Caracteristicile acumularilor Portile de Fier I pe sectorul romanesc si Portile de Fier II sunt urmatoarele:  Portile de Fier I Suprafata acumularii la NNR: 104. alimentarea cu apa industriala.000. pe teritoriul romanesc începând de la km 1075 pana la km 943 (acumularea Porţile de Fier I=PDFI) si de la km 943 (PDFI) pana la km 863 (acumularea Portile de Fier II). numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa. Ca folosinţe secundare se pot enumera regularizarea debitelor pe Dunăre. Principalele folosinţe ale sistemului sunt: producerea de energie electrica si ameliorarea condiţiilor de navigaţie. este o lucrare de barare transversală ce are ca efecte majore întreruperea conectivitatii longitudinale si alterarea caracteristicilor hidromorfologice. cuprinzand in Defileului Dunarii (situat intre localitatile Bazias si Orsova).000 mc Construcţia sistemului hidroenergetic Porţile de Fier* s-a terminat in 1986 (pentru Porţile de Fier I in 1972 si pentru Porţile de Fier II in 1986). prezentate in tabelul 2. determinata pe baza unor criterii bine determinate.  Sistemul hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier I si Porţile de Fier II Sistemul hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier I si Porţile de Fier II exploatat pe baza de parteneriat de partea romana si partea sarbo-muntenegreana.100. 4 kmp Volumul la NNR: 2.000 mc  Portile de Fier II Suprafata acumularii la NNR :400kmp Volumul la NNR: 800.5x109m3 se întind de la confluenta cu raul Tisa până la km 863. Lacurile de acumulare cu un volum de aprox. Din multitudinea activităților desfășurate pe ape sau care au legătura cu apele. Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de prezenta presiunilor hidromorfologice. piscicultura si agrementul.

Galaţi si Tulcea.4. Calarasi. 2001).  Ecluzele. Giurgiu. lucrările fiind intensificate in sec. iar cele de la Porţile de Fier II o putere instalata de 500 MW (1/2 pentru România).Porţile de Fier I cumulând o putere instalata de 2160 MW (1/2 pentru România). In prezent procentul de indiguri a fost de 73% pentru sectorul situat intre Portile de Fier II – Calarasi. Ecluzele sunt componente ale sistemului hidronergetic si de navigaţie Porţile de Fier. asigurând trecerea navelor dintr-un bief in altul pe fluviul Dunărea. Principalele presiuni generate de navigaţie sunt: modificarea morfologiei albiei prin escavarea senalului navigabil si eroziunea malurilor datorita valurilor create de nave. Digurile sunt poziţionate la o distanta de 200-300m de cursul apei si au ca scop principal apărarea împotriva inundaţiilor. Pe teritoriul romanesc al Dunării exista 5 porturi importante: Turnu – Severin. Proiecte viitoare de infrastructura . Construcţia digurilor pe sectorul romanesc al Dunării a început in secolul XVI. 2. 92% pentru sectorul Calarasi – Brăila si 83% pentru sectorul situata intre Braila – Ceatal Ismail. exprimata prin dispariţia sistemelor naturale si înlocuirea acestora cu sisteme dominate de om (Vadineanu. in special la sfârșitul anilor 50 ’. XIX si XX. pentru folosinţa navigabila realizându-se numeroase lucrări care pot reprezenta presiuni importante. senalul navigabil si amenajările portuare Fluviul Dunărea este ruta de navigaţie pe tot sectorul romanesc.3. alternând din loc in loc cu zone reduse decurgere in regim liber. Construcţia digurilor a determinat la nivelul diferitelor sectoare ale luncii inundabile a Dunării schimbarea structurii si funcţiilor acesteia.  Lucrările de îndiguire Îndiguirile afectează fluviul Dunărea pe toata lungimea sa. sectorul cel mai afectat de îndiguiri fiind cel situat intre km 604-182.5.

cerut conform art. menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile.Obiective de mediu) sunt depasite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sanatatii umane. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani. In consecinţa aceste proiecte vor fi supuse unor studii de evaluare a impactului asupra mediului si /sau unor evaluări de mediu strategice in timpul fazelor de planificare.4. exista un număr de proiecte propuse pentru navigaţie.– in diferite stadii de planificare care pot contribui de asemenea la alterarea fizica a corpurilor de apa. 2. (b) motivele acestor modificări sau degradări sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de management la nivel de bazin hidrografic. fiind posibil ca implementarea acestor proiecte sa conducă la deterioarea stării corpurilor de apa. imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe . din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijloace.4. La nivelul Dunării se afla o serie de proiecte in stadiu de planificare si elaborare care au ca scop.5. Aceste viitoare proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.Pe lângă degradarea semnificativa produsa de alterările hidromorfologice asupra corpurilor de apa. (c) motivele acestor modificări sau degradări sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului sau societății de realizare a obiectivelor stabilite in paragraful 1 (DCA-Art. dar este posibil ca implementarea lor sa conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apa . in principal.1. Totodată trebuie avuta in vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte. deoarece este posibil ca uneori acestea sa producă efecte transfrontaliere.7– si anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa. Aceste proiecte vor genera presiuni si efecte similare celor descrise in cap. Este destul de dificil de a cuantifica presiunile si impactul produs de aceste proiecte.. si (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificări sau degradări ale corpurilor de apa. care sunt o opţiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului. apărare împotriva inundaţiilor.

(România) si Tractebel Development Engineering S. cuprins intre Calarasi si Brăila (km 375 – km 175) este un sector important al coridorului Pan-European nr. (Belgia) având ca lider TECHNUM N. Proiectul este elaborate de un consorţiu de firme: Technum N.A. legăturile navigabile dintre Marea Neagra si Dunăre. canalul Dunăre – Tisa precum si la principalele infrastructuri portuare situate pe aceste cai navigabile. Faza de proiectare: Proiect tehnic si Documentaţie de licitaţie (Imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre intre Calarasi si Brăila – Faza 3 – 4/54) Technum – Trapec – Tractebel. si luând in considerare rezultatele celei de a treia conferinţe de Transport Pan European de la Helsinki. braţele Dunării : Chilia si Sulina. Sectorul Dunării. Autoritatea contractanta este Ministerul Transporturilor si Turismului. VII. Totodată el asigura legătura intre Dunărea fluviala si canalul navigabil Dunăre – Marea Neagra ca si cu Dunărea maritima. Aspectele privind acordurile si avizele necesare proiectului sunt coordonate de societatea Trapec S.A. Lucrările sunt amplasate in albia fluviului Dunărea pe sectorul dintre Calarasi (km375) si Brăila (km 175). . partenerul roman. Unitatea de Coordonare ISPA. iar cofinanţarea va fi asigurata de către Guvernul României . Trapec S. din iunie 1997.  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre – Programul ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO – Masura 1 : “Imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre intre Calarasi si Brăila si masuri complementare .  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun roman. (Belgia). precum si redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al luncii Dunării. al consorţiului susmenţionat.bulgar al Dunării si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO. Acestea sunt prezentate succint in continuare.A.V. In contextul U N “Memorandumul acordului pentru dezvoltarea coridorului VII de transport Pan – European (Dunărea)”.fluviul Dunărea. Canalul Dunăre – Marea Neagra. Condiţiile bune de navigaţie sunt foarte importante pentru însemnătatea strategica a Dunării de coridor de transport din porturile fluviale pana in portul Constanta. canalul Dunăre – Sava. Proiectul urmează a fi finanţat de către UE.Lucrări etapa I”. Coridorul VII de transport Pan European se refera la navigaţia interioara pe Dunăre.

Inca din faza caietului de sarcini (termeni de referinta) proiectul a fost conceput sa ia in considerare aspectele de protectie a mediului si studiile si conceptele anterioare privind dezvoltarea fluviului Dunarea si conservarea valorilor sale naturale. dupa cum urmează: (1) Sectiunea 1: Portile de Fier II (rkm 863) .Faza proiectului: Memoriu Tehnic necesar emiterii Acordului de Mediu – Administraţia Naţionala pentru Protecţia Mediului . (Belgia) avand ca lider TECHNUM N.A. toate aspectele implicate vor fi avute in vedere. Proiectul este impartit pe 4 secţiuni.nm 43) – canalul Sulina (Ceatal Sf. Constructiilor si Turismului din Romania Proiectantul lucrarilor este Consortiul de firme: Technum N.Ministerul Transporturilor din Romania.A.Beneficiar Agenţia de implementare ISPA – Ministerul Transporturilor. Proiectul va încerca sa aibă ca rezultat o combinaţie rezonabila intre condiţii corecte de navigatie pe sectorul de Dunare in discutie si conservarea starii naturale a fluviului. (Romania) si Tractebel Development Engineering S. incercand sa fie un exemplu pentru o utilizare raţionala a unui fluviu natural prin realizarea de interventii antropice minime. (Belgia).V. Gheorghe – nm 34) (3) Sectiunea 3: Canalul Dunare – Marea Neagra si Canalul Poarta Alba . sub coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.Calarasi/Silistra (rkm 375) (2) Sectiunea 2: Braila (Ceatal Ismail . pentru . V iar beneficiarul lucrarilor . Desi proiectul pleaca de la ratiuni legate de navigatie. Trapec S. Unitatea de Coordonare ISPA.73.Midia Navodari (4) Sectiunea 4: Portul Calafat In cazul sectiunilor 1.74) – Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al luncii Dunarii proiect realizat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii in colaborare cu alti parteneri. 7420.  Studiu de cercetare (COD CPSA 7420.2 si 3 amplasarea lucrarilor care fac obiectul proiectului se gasesc in albia Dunării si sunt corespunzatoare unor sectoare critice din punct de vedere al navigatiei in conditii optime. Programul de redimensionare ecologică şi economică a incintelor amenajate din Lunca şi Delta Dunării a fost conceput şi lansat pentru a acorda asistenţa Guvernului Romaniei in procesul de planificare strategica pe termen lung.

peste limitele admise. chimica. zăvoaie etc. stipulate de Strategia Naţională de Management a Riscului la Inundaţii. acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale. 2. in scopul creării unei reţele de situri naturale. prin definirea metodologiei de realizare a acestui Program. care indeplinesc condiţiile necesare pentru a fi declarate zone umede de importanţă internaţională conform Convenţiei de la Ramsar. care reprezinta alterari bruste de natura fizica. transfrontaliere) asupra resurselor de apa. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale.4.4. care se inscriu in cerinţele Strategiei Paneuropene de conservare a diversităţii biologice şi a peisajului. lacuri. ale cărui obiective sunt:  Evaluarea stării actuale a Luncii Dunării şi elaborarea planurilor de management in scopul asigurării managementului integrat. In functie de tipul poluarilor accidentale. SCI/ SPA. Protejarea diversităţii biologice şi dezvoltarea durabilă reprezintă priorităţi ale Guvernului Roman. care şi-au păstrat caracteristicile iniţiale de bălţi. biologica sau bacteriologica a apei. precum şi in implementarea efectiva a sarcinilo rprivind prevenirea. bazinale.. care in prezent au fost inundate sau sunt abandonate şi nu mai corespund ţelului pentru care au fost amenajate.  Desemnarea zonelor umede din Lunca Dunării.  Constituirea unor arii protejate .  Redimensionarea ecologică şi economică a unor zone desecate in scopuri agricole. .zone naturale in Lunca Dunării.atingerea obiectivelor Directivei Cadru a Apei.

Olt. bazinal sau transfrontalier. . scurgeri pluviale din zone infestate. In general aceste surse de poluare sunt unitati care folosesc. Jiu. Evenimentele au fost de amploare mica si medie. fara efecte severe asupra resurselor de apa sau asupra utilizatorilor. Arges-Vedea. Producerea de poluari accidentale se explica atat prin neglijenta manifestata de unii operatori economici in timpul desfasurarii proceselor tehnologice. In anul 2007. sursele de poluare punctiforme ce pot produce poluari accidentale si care si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale sunt prezentate in cadrul Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor hidrografice: Banat. La nivelul ICPDR a fost pus la punct sistemul AEWS potrivit cerintelor din Articolul 16 al Conventiei de cooperare pentru protectia si utizarea durabila a fluviului Dunarea. Buzau-Ialomita si Dobrogea.Pentru fluviul Dunarea. la nivelul Fluviului Dunarii s-au inregistrat 10 poluari accidentale. cat si prin lipsa modernizarii proceselor tehnologice la unele unitati industriale. stocheaza si evacueaza substante care pot ajunge in mod accidental in resursele de apa. Din analiza celor 6 cazuri de poluari accidentale cu produse petroliere este semnificativ faptul ca o parte semnificativa provin din surse neidentificate si apa de santina. Impactul poluarilor accidentale poate fi: local. produc. spargeri de conducte de transport produse petroliere datorita furturilor de combustibil sau uzurii acestora. Informatiile privind poluarile accidentale cu impact transfrontalier sunt transmise cu ajutorul “Sistemului de prevenire si alarmare a poluarilor accidentelor” (Accidenta Emergency Warning System – AEWS).

. Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale cursurilor de apa. In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa. de natura: · hidraulica. constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni. pentru Fluviul Dunarea a fost identificata o singura locatie si anume Turnu Magurele. precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune trebuie supusa inventarierii si monitorizarii. aceasta presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative. in general. in variabilitatea depozitelor din albia raului si in procesele de degradare . Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potential ridicat. Efectele lor se materializeaza. Prin aplicarea acestei metodologii la nivelul surselor de poluare pentru Fluviului Dunarea.mai ales eroziune. s-a aplicat metodologia de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group). unde a fost determinat un risc potential relevant (100).La nivelul Districtului International al Dunarii. prin modificarea formei profilului longitudinal. 13 Alte presiuni relevante O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o constituie balastierele. nu au fost identificate surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala.

· morfologica. articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al . aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate. . 2. constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta. . constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei. · hidrogeologica.realizarea de sectiuni optime de scurgere. · poluanta.regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare. De asemenea.volumele de balast extrase să nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri. · a afecta lucrarile de amenajare. Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al Directivei Cadru.respectarea perimetrelor de exploatare. . de protectie sau de traversare a albiei. putand afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele. si anume: .5. . constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor.păstrarea talvegului natural al raului. etc.

Etapele necesare analizei presiunilor si impactului asupra apelor Totodata. pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-PressureState-Impact-Response astfel a fost necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii corpului de apa. Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei Cadru. · Evaluarea impactului. 2.17): · Identificarea activitatilor si a presiunilor.bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care se afla pe teritoriul sau. · Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu.18 Ilustrarea conceptului DPSIR Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa. 14 Fig.18 este ilustrata schema analitica DPSIR. 2. avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante (figura nr. . cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de apa). 2. 2. Fig. In figura nr. · Identificarea presiunilor semnificative. 15 Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu – Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns).17.

de nutrienti Raspunsul Controlul evacuarii /masuri Presiune Evacuarea apelor uzate Activitate Cresterea populatiei Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat. in cazul in care exista date de monitoring disponibile. .Descrierea corpului de apa si a bazinului Obiective Date furnizate de sistemul de monitoring Evaluarea impactului Identificarea activitatilor si a presiunilor Identificare a presiunilor semnificative Impact Dezvoltare algala Stare Cresterea conc.

Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: . in anul 2008. avand in vedere.alterari hidromorfologice. atat la nivelul Districtului International al Dunarii. cat si la nivel national. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in vedere corpurile de apa delimitate. precum si identificarea masurilor de baza care aplicate pana in 2015 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. reactualizarea informatiilor privind presiunile semnificative si impactul acestora asupra apelor. . in cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane” s-au realizat Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra starii apelor de suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate.poluarea cu substante organice.In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. precum si de evaluarea impactului acestora. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 2. Ca si in anul 2004. riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente. . care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice.poluarea cu nutrienti. .4). In anul 2008.poluarea cu substante periculoase. .

poluarea cu nutrienti. precum si valorile prag propuse sunt prezentate in anexa 3. Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana in 2015 sunt identificate ca fiind la risc. precum si de alterarile hidromorfologice). s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente fizico-chimice si hidromorfologice). poluarea cu nutrienti. Riscul ecologic (riscul de a nu atinge starea ecologica buna) este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substante organice. precum si de alterarile hidromorfologice. considerand valorile prag propuse in noua Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (lista celor 33 substante si grupe de substante prioritare si lista altor poluanti. Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice. .Elementele metodologice mai sus mentionate au fost aplicate avand ca obiectiv atingerea starii ecologice si a starii chimice aferente anului 2015. evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial. luand in considerare scenariul de baza (implementarea masurilor de baza pana in 2015 pentru activitatile antropice cauzatoare de presiuni semnificative).1. insa in lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact. Pentru riscul ecologic. Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti.

Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafata cu substante organice. scaderea biodiversitatii speciilor.15 si in figura 2. Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor. Pentru corpurile de apa de la nivelul fluviului Dunarea evaluarea tine cont atat de presiunile semnificative din Romania. element considerat reprezentativ pentru cursurile de apa. iar evaluarea este data de cea mai proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc.5.Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic. precum si reducerea populatiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen. Poluarea cu substante organice Poluarea cu substante organice se datoreaza emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze.1. in special aglomerarile umane. sursele industriale si agricole. avand in vedere ca Dunarea este colectorul tuturor evacuarilor/emisiilor de poluanti. 2. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu substante organice. cat si de presiunile existente in tot bazinul Dunarii (sectorul superior si mijlociu). . Evaluarea impactului poluarii cu substante organice s-a realizat utilizand indexul saprob pentru macrozoobentos. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea organica la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentat in tabelul nr.19. care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze si sa consume oxigen. 16 2.

emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate urbane.5. ceea ce determina schimbarea compozitiei speciilor. Poluarea cu nutrienti O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea cu nutrienti (azot si fosfor). rauri putin adanci cu curgere lenta). 2. Poluarea cu substante periculoase Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau poluanti sintetici (micropoluanti organici). Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor (imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva). in special a corpurilor de apa stagnante sau semistagnante (lacuri naturale si de acumulare. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului trofic exprimat prin indicatori specifici. recreere. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti in cazul lacurilor de acumulare PF I si PF II. etc. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu nutrienti.). Ca si in cazul substantelor organice.15 si in figura 2. cat si surselor difuze (in special.20. Substantele periculoase produc toxicitate. precum si reducerea utilizarii resurselor de apa (apa potabila.2. industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate). utilizarea fertilizantilor). luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare.5.2. cele agricole: cresterea animalelor. persistenta si .3. 2. scaderea biodiversitatii speciilor.

17 2. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. stavilare.21. dar mai ales asupra migrarii biotei.bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare cu un grad de incredere mediu sau ridicat. transportului de sedimente. declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti. 2. Se . lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. Lucrarile in lungul raului (indiguirile.15 si in figura 2. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu substante periculoase. dar si asupra biotei. reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor. Presiuni hidromorfologice Aceste presiuni influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic.4. praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic.5. precum si alterarea compozitiei populatiilor. Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje. impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori. Astfel.

Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. % Nr. % Nr. chimice si hidromorfologice” si caracterizarea starii la nivel de corp de apa. % .15 si in figura 2. Se specifica ca cele 2 corpuri de apa. 2. % Nr.remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora.22. Dupa finalizarea studiului stiintific “Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri. lacuri. Clasificare corpuri de apa Categoria de risc Poluare organica Poluare cu nutrienti Poluare cu subst. facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune. corpurile de apa “in curs de evaluare” vor fi clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”). de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic. ape tranzitorii. periculoase Presiuni hidromorfologice Nr. respectiv lacurile de acumulare PF I si PF II sunt evaluate ca fiind ca risc. iar celelalte doua fiind in curs de evaluare. ape costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice.

16. atat starea ecologica buna. Se precizeaza ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind la risc sa nu atinga. % “la risc” 4 100 4 100 4 100 “in curs de evaluare” 000000 “fara risc” 0 0 0 0 0 0 Tabelul 2.23. Situatia corpurilor de apa ce prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru Fluviul Dunarea 18 In figura 2. se prezinta riscul de a nu atinge starea ecologica buna (riscul ecologic) in anul 2015. 19 . avand in vedere impactul produs de poluarea cu substante organice. % Nr.“la risc” 4 100 4 100 4 100 2 50 “in curs de evaluare” 0 0 0 0 0 0 2 50 “fara risc” 0 0 0 0 0 0 0 0 Clasificare corpuri de apa Categoria de risc Risc ecologic Risc chimic Risc total Nr. % Nr. poluarea cu nutrienti si presiunile hidromorfologice. cat si starea chimica buna.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->