MAT.PT.CONF.MODELELOR Modelul dento-maxilar inregistrat cu fidelitate de o ampr. Componente:-modelul propriu-zis-socrul(baza). Acestia se realizeaza din mat.diferite sau acelasi mat.

avand functii dife. Tipuri:-modelul de studiu-modelul document-modelul de lucru-mod.d uplicat. Modelul repr.etapa urmatoare a ampr.campului prot.de aceea trb.sa compenseze coeficientul de contractie al ampr.prin dilatare coresp. In acest sens fiecarui tip de mat.de ampr.is coresp.un anumit mat.pt.model care compenseaza modificarile de volum ale ampr. Conditii inpuse modelelor:-esentiale(1)-utile(2),1:exactitate dim.,capacitate de reproducere a detaliilor si duritatea suprafetei si rezistenta la abrazie.2:manipularea usoara,confectionare rapida,compatibilitate cu mat.de ampr. Compatibilitatea mat.de ampr. Cu cele din care se confectioneaza modelul poate fi: a)comp.mecanica:in ampr.elastice nu se pot intest mat.cu vascozitate mare.b )comp.fizica:treb sa apara o compensare volumetrica a mat.pt.model in cazul in care amp.sufera contratctii sau expansiune.c)comp.termica: in cazul in care intr-un model se folosesc rasini acrilice cu reactive de polimerizare exoterna nu se pot folosi ampr.din mat.termoplastice.d)comp.chimica:mat.din care se confectioneaza modeletrb.sa fie dintr-o clasa diferita de cel din care e realizat ampr.pt. a impiedica formarea de leg.chimice intre cele 2.Daca mat.din care e confectionata ampr.contine substante inhibitoare,pot imiedica prize.Clasificare-dupa chimica:1)metalice-ghipsuri(albastru ,dure,extradure,sintetice)-cimenturi(FOZ,CSF)mat.compozite(poliuretan,rasini epoxidice,rasini epiminice cu umpluturi)-mase de ambalat. 2)dupa termologia de realizare:-prin turnare in ampr.(gipsuri,compoztie,mase ceramice)-prin indensare(amalmage,cimenturi),-depunere de metal(pilverizare,galvanizare)Conditii impuse pt.mat.pt.modele:-stabilitatea formei si a volumului-sa nu prez.modif.volumetrice in timpul si dupa reactia de prize-fidelitate(sa reproduca cat mai exact toate detaliile si depinde de fuliditatea mat.,de stabilitatea chimica,de stab.volumetrica si de capacitatea de indesare sau fulare)plasticiteteae cu cat mai mare cu cat mat. e mai fulid cu atat particulele sun mai mici cu atat fidelitatea este mai mare.)-sa aiba un timp de priza conveneabil,important pt. anumite mat.care au necesar un anumit timp de priza care nu treb.sa depaseasca anumite valori,caz in care tehnicianul treb.sa abandoneze acest mat.,eea e obligatory sa fie consultate in prealabil prospectele mat.-sa aiba o consistent coresp. Necesara obtinerii vascozitatii optime in momentul in care se toarna in conformatoare de cauciuc.-rezistenta la presiune si rupere-sa fie rezistent la abrazie-calitatea suprafetelor sa fie cat mai mare deoarece calitatea modelului influenteaza calitatea machete si posibilitatea indepartarii acesteia.-se admite ca adancimea rugozitatilor de pe suprafata modelului sa fie cu un ordin de marime decat adancimea rugozitatilor campului prot.amprentat-sa posede capacitatea de corectare deoarece in unele situatii apar minusuri in suprafata modelului.E de dorit ca acestea sa poata fi completate cu mat.care sa adere la model.-sa aiba stabilitate chimica:sa fie inert din punct de vedere fata de mat.de ampr.si macheta.-sa se prelucreze usor.Ghipsurile pt.model:a aparut sub forma de sediment de evaporarea in urma disparitiei unor mari.Din punct de vedere chimic ghipsul e un suflat de Ca dihidrat.Denumirea de ghips e atribuita in mod fals,mat.prima de initiale a pulberii.Mat.prima initial se numeste ip[sor,iar pulberea cu care se amesteca cu apa se numeste senhidrat sulfat de Ca.Clasificare:-conform noremi international(DIN 13911) I.ghipsul pt.ampr. II.albastru.III.dure.IV.extradure.-ISO specificare ADA NR.25 I.impression plaster.II.model plaster.III.dental stone.IV.dental stone high strength.V.dental sonte high strength,high expension.Proprietati:PT.II.din punct de vedere chimic e un semihidrat sulfat de Ca care se obinte in urma arderii uscate la o temp.110-120C a dihidratului.Dupa reactia de prize are o struct.poroasa fiind un ghips moale.E un ghips hidrosolubil.Timpul de prize e intre 6-30min.Dilatarea de prize de 0,3%.Rezistenta la compresiune mica de 9N/mm(negyzeten).La microscopul electronic se observa particulele poroase sub forma de solzi.Are preti scazut.Ghipsul din paris(moale) se extrage langa paris.Dens e mica 0,7-0,8g/m(3),timpul de prize 1720min,pt.confectionarea modelelor. IIIgipsul dur de tip:moldano,begodur. Se foloseste pt.confectionarea modelului de lucru,are duritate de 10 ori mai>decat ghipsul obisnuit,rezistenta crescuta la abrazie.Pulberea de culoare galben,roz,verde,sau albastru,are o gramulatie foarte fina care va face ca pasta obtinuta sa fie fulida si sa redea detaliile amprentei.Dilatarea de priza e de 2 ori mai mica decat ghipsul de tipII.Daca se respecta cu exactitate conditiile de prep.adica raportur de pulbere-lichid,apa la temp.indicata de creator,dau prop.mecanice foarte bune.Nu au prei ridicat. IV.Din punct de vedere chimic e un semihidrat de Ca si afost semnat pt.prima data sub denumirea de ghips de marmura.Produse:VEL-MIX(Shere),EPi, ODONROC,GLASTONE,azi MOLDAROC,GEO STONE,KENTSTONE,FUJIROCK.Duritate mare, care e de 120N/mm2.Timpul de prize e de 15.25min cu eficientul de expansiune de prize.Rezistenta la conpresiune mare de 70N/mm2.Rezistenta la indoire de 8N/mm2.Rezistent la abrazie.Capacitate de a mentine intact muchiile ascutie.Coloranti:maro,roz,galben,verde,albastru.E stabil pana la o temp.de 1450Cmomentul in care incepe dezintegrarea acestuia,dar poate avea loc si sub si peste 1450C.Dat.calitatilor lui are preti ridicat.Reactia de prize a ghipsurilor.Pulberea de semihidrat se amesteca cu apa formandu-se o masa neregulata de cristal,microoptice,care se transforma dupa un anumit interval de timp intr-un corp solid.Acest fenomen se numeste reactia de prize.Dupa teoria lui LeChatelier prize ghipsului consta in:1)-dizolvarea semihidratului in apa pana cand sol.devine saturate.2)-hidratarea semihidratului,o reactive exoterma,in care semihidratul se hidrateaza devenind dihidrat.-betasemihidratul(ghipsul dur) absoarbe mai multa apa formand o struct.poroasa cu rezistenta micaalfa semihidratul(ghipsul extradur)absoarbe o cant.mica de apa.3)-dizolvarea dihidratului in apa.Timpul de prize repr.intervalul de timp scurs din momentul amestecului semihidratului cu apa,pana in momentul in care s-a intarit.Exista factori fizici si chimici care influenteaza timpul de prize.FIZICI:1).temperatura(sub 30C timpul de priza creste cu diminuarea temperaturii.2) raportul apa-semihidrat(pt. 1 min de spatulare timpul de priza creste,astfel la un raport de 45cm(3) de apa la 100g de pulbere timpul de priza e de 3min 25 sec..Iar la un raport de 60cm(3)de apa la

100g pulbere timpul de priza e de 7min25sec).3)timpul de spatulare(timpul de prize creste cu diminuarea spatularii).4)dimensiunea particulelor(timpul de priza scade cu scaderea dimensiunii particulelor) CHIMICE.1)accelerator de priza(cloruri,sulfati alcalini:clorura de sodium <5% concentratie,in concentratie mai mare are effect inhibitor-sulfat de sodium<12%,peste 12%are effect inhibator).2)inhibitor de priza(boraxul in oricre concentratie,albumina,gelatin,citrate,acetate alcalini si aminoacizi).3)Expansiunea de priza:reactia de priza e insotita de o expansiune de 0,4%.E foarte important sa tinem cont de expansiune ca poate fi o sursa de erori in diferitele etape tehnologice in realizarea protezelor dentare.In practica expansiunea de priza se poate diminua prin reglarea factorilor fizicii si chimicii de care depend:Fizici-temperatura(expansiunea de prize creste in scaderea temp)-raportul apasemihidrat(exp.de prize creste cu diminuarea cant.de apa)-timpul de spatulare(e prelungit peste 5min,det.cresterea exp.)Exp.de priza variaza invers proportional cu timpul de prize in urma modificarilor factorilor fizici).Chimiciisulfatul de potasiu in concentra.3%dimin.exp.de prize.-clorura de sodium si boraxul in centra.de0-5% se pot introduce printer particulele de ghips,provocand expansiunea prin cresterea volumului cristalelor.Daca se introduce apa in pasta de ghips ca o perioara de la inceperea amestecului exp.de priza poate fi mai mare de 5ori fata de normal denuminduse expan.suplimentara.Indicatii de folosire ale ghipsurilor: I-ghipsul de ampr.se foloseste exclusive pt.confect.amprentelor. II- alabastrul dat.calitatilor sale inf.se foloseste la:-confect.modelelor de studio diagnostic,document,didactic.-la realizarea soclului unor modele-la real.mod.pt.reparatii de proteze-la fixarea mod.in simulatoare.-ca masa de ambalat la confect. Coroanelor acrilice,puntilor si protezelor partiale/totale.-se foloseste ca agent de leg.in compozitia unor mase de ambalat care se foloseste la confect.unor proteze metalice. III.ghipsul dur:se foloseste la confect:-modelelor de lucru de mare precizie in vederea realizarii protezelor unidentare, puntilor,aparatelor ortodentice,aparatelor pt. imobilizare si in cazul protezelor partiale/totale.-la confect.mod.dt-lor antagonisti.-la confect. Soclului modelelor cu bonturi mobile.IV.extradur si ghipsul sintetic:se utilizeaza numai pt.modele care necesita o fluiditate absoluta unde e necesara pastrarea intact a muchiilor ascutie cum ar fi in cazul inlayurilor,coroanelor partiale,punti adezive si sist.de mentinere si stabilizare ale protezelor partiale/totale. V.extradur cu expansiune ridicata:e un tip relativ nou fiind introdus dat.aparitiei unor aliaje noi care prez.o contarctie dupa topire si turnare mai mare decat alijele traditionale.Expansiunea acestuia e de 0,1-0,2.Rezistenta la abrazie fiind obtinuta prin micsorarea raportului de apa-pulbere.Momentul confect.unui model din ghipsuri si factorii care influenteaza calitatile modelelor:-mat.de ampr.folosit det.momentul potrivit pt.turnarea modelelor din ghipsuri.-in cazul in care ampr. e din hidrocoloizi ireversibili modelul se toarna imediat dupa spalarea ampr.-in cazul in care producatorul indica se folosesc mat.de neutralizare(cum ar fi:sulfat de Zn 2%,sulfat de potasiu2%) prin introducerea ampr.timp de 2min in bai de neutralizare.-in cazul bailor de neutralizare ampr.nu se mai spala dupa tratarea cu aceste sol.-ghipsurile folosite sunt ghipsuri superdure de tip velmix sau fujirock dupa care se depune intr-o atmosfera saturata cu apa,lucru care imbunatateste calitatile modelelor,iar desprinderea modelului de pe amprenta se face la 1ora din momentul turnarii.Duritatea finala a mod.se obtine numai dupa 24ore de la turnare.-in cazul in care ampr.e din elastomeric de sinteza,aceste ampr.trebe sa stea 30min inainte de a fi turnat modelul deoarece prez.o reactive de priza intarziata. Care se indreie dupa 20-30min.-inainte de turnarea modelului ampr.se recesc bine dupa care se depoziteaza timp de 30min la temp.camerei.-dupa asta ampr.din elastomeric se pot pastra uscate si se pot depozita un timp mai indelungat la temp.camerei.Daca elastomerii sunt siliconi cu reactive de condensare sau polisulfuri,pot sa astepte 24ore inainte de turnarea mod.Ampr.real. din silicon cu reactive de aditie sau polietere ampr.se pot pastra timp indelungat fara a se deteriora dar e necesara indepartarea urmelor de apa de pe suprafata ampr. Cimenturile pt.modele.Acestea au valoare istorica.Se folosesc:-FOZ:dar au un timp scurt de plasticitate si aderenta crescuta-cimenturi silicat:au inconvenientul ca se deshidrateaza si se fisureaza uso dupa 24ore numai putand fi utilizate.-cimenturi silico-fosfatice:se folosesc doar pt.realizarea unor bonturi pt.coroanele de invelis turnate/ceramic sau in cazul coroanelor partiale si a inlayurilor.Dezavantaje:-preti ridicat-fluiditate redusa-deshidratare urmata de fisura sau fractura-necesitatea realizarii immediate a piesei protetice.Produse:KERAMIC-CEMENT,MODEL-CEMENT,MODEL-PETRALIT . METALE SI ALIAJE:Amalgame si metale care se depun pe cale galvanica sau prin pulverizare.Amalgamele se folosesc ca mat.de model numai in cazul in care ampr.sunt realizate din mase termoplastice intr-un sup de inel de cupru.Amalgamul de Cu se gaseste sub forma de pastille care se incalzesc la flacara,dupa care se depun in int.ampr.Amalgamele se folosesc destul de rar in acest scop,datorita urmatoarelor dezavantaje:-durata mare de confectionare.-imposibilitatea indesarii amalgamelor in ampr. din elastomeric.-degajarea vaporilor de Hg care sunt toxici.-coeficientului mare de expansiune.Depunerea metalelor pe cale galvanic.-modelele realizate astfel sunt de mare precizie si au rezistenta mecanica mare-stabilitate volumetrica-coeficient de contractie 0-2%.-duritate mare.-nu prezinta fenomenul de inbatranire. Principiul acestei metode se bazeaza pe depunerea electrolitica pe peretii ampr. a unui strat de 0,5-1mm de Cu,Ag,N. Obtinerea modelelor prin aceasta metoda consta in 3 faze:1)pregatirea ampr.2)depunerea propriu zisa a ionilor3)definitivarea modelului prin completarea cu ghips dur. 1)Pregatirea amprentei:-consta prin acoperirea acesteia prin galvanoplastie,exceptie facand ampr.realizate din hidrocoloizi reversibili sau elastomeric polisurfurici.-ampr. din polieter sufera un fenomen de inhibare in contact cu sol.electrolitice lichidand.-pregatirea propriu zis consta din trans.ampr.dintr-un element indifferent intr-un bun conducator de electricitate prin:-drafitare sau acoperirea prin o pulbere de Ag,Cu,Fe.-argintare asemanator celui prin care se obtin oglinzile.-prin aplicarea unor suspensii de Ag colloidal,denumit SILBER SPRAY. Exista materiale de ampr.care prez.fenomenul de transparitie in cazul in care se foloseste prea mult catalizator.Pe aceasta suprafata pulberea de Ag nu adera,de aceea suprafata ampr. se pudreaza

cu pulbere de ghips,dupa care se lasa 2 orept.a absorbi produsii rezultati prin transpiratie. Dupa asta,ampr.se spala sub jet de apa. 2)Se folosesc bai de galvanizare,clasice sau modern.Indicatii:-la confect.bonturilor mobilizabile in vederea modularii unor proteze de mare finite,cum ar fi incrust.,coroanele partiale si punti de adezive. Avantaje:-fidelitate mare,stabilitate volumetrica,duritate mare. Dezavantaje:-technica este laboruoasa-timp de lucru e mare.-tehcnica incomoda.-au restrictii de folosire pt.unele machete de ampr. 3)Prin pulberizare in sist.METALLOMAT. Principiul metodei consta in pulberizarea unui aliaj usor pe baza de Bismut,Staniu,Ag, sau Pb.Acest aliaj devine lichid prin incalzire la 180de grade si se solidifica la 140C.Aceasta diferenta mica de temp.face ca aliajul sa se solidifice instantaneu la contactul cu peretii ampr.Aliajul are culoare gri lucios,dur si fragil.Modele rezultate au stabilitate volumetrica acceptata,iar din punct de vedere al resist.la abrazie sunt inf.celor realizate cale galvanica.Se pot folosi ampr.realizate din hidrocoloizi ireversibili si elastomeric de sinteza si sunt contraindicate in cazul unor ampr.din mat.termoplastic.Pregatirea ampr.consta in dezinfectie,spalare si uscare,iar in cazul polieterilor ampr.trebuie incalzite prealabil.Avantaje:-timp de lucru redus.-fidelitate satisfacatoare.-duritate acceptabila.-rezistanta la abrazie mai mare decat ghipsurile dure.-nu necesita o pregatire sup.a technician.-nu necesita timp intermediary. Dezavantaje:-calitatile modelelor sunt mai scazute decat ale celor realizate pe cale.-insertia si dezinsertia repetata a unor proteze metalice pot duce la deformari.-nerespectarea normelor de protective a muncii pot genera accindente. RASINILE ACRILICE.Dat.contractiei mare se folosesc numai pt.real.mod.didactice sau mod.fantom. MASELE DE AMBALAT.Se folosesc numai la confect.mod.duplicat.Mat.compozite:-rasinile epoxidice.-r.epinimice.r.autopolimerizabile. Pentru a creste rezistenta acestora si pt.a scadea contracia acestora se adauga umplutura de Cu. Proprietati:-au o curgere buna.-fidelitate satisf.-sunt netede,dure,rezistente.-au timp de prize redus.-contractie mare. Indicatii:-la real.mod.intregi cele au bonturi mobilizabile. MAT.PT.CONFECT.MACHETELOR.Macheta:Prezinta reproducerea pozitiva la scara naturala a unui piese protetice destinata inlocuirii structurilor dentare si dentomaxilarepierdute.Clasificare:-in functie de compozitie si strucrtura.1)ceara care poate finaturala,sintetica,dentara.2)polimerii:-RA,composite fotopolimerizabile.3)nylonul, firul de par,tijele. Conditii:-sa fie usor modelabile la temp.camerei sau a cav.buc.fara a se deforma dupa terminarea machetarii.-sa devina plastic dupa o incalzire prealabila.-sa se plastifieze sis a se solidifice intr-un interval de timp necesar modelarii fara modificarea proprietatilor.-sa prezinta contractie termica cat mai mica.-sa arda fara reziduri.-sa se indeparteaza cu usurinta.-sa nu fie toxice.-sa prezinta stabilitate volumetrica la temp.camarei sia cav.bucale sis a fie colorate,dar sa nu coloreze sau sa intre in combinative cu mat.din care se real.mod.sau tiparele. Ceara:-se foloseste inca din tercut la fabricarea lucrarii.Clasificare:1)Ceara folosita in cabinetul stomatologic: a)ceara pt.modelaj,folosit la real.machetelor protezelor. B)ceara de ocluzie,folosit pt.inregistrarea ocluziei,a reactiei centrice si a dim.verticale de ocluzie. C)ceara pt.turnare,folosti in ampr.prin technical directa a cav.,pt.inlajuri,onlajuri si dispozitivelor corono-radiculare. D)ceara pt.ampr.corectiva,folosit in cazul edentatiilor totale sau partiale,pt. completarea ampt.finale cu scopul de a inregistra sau marca zona de inchidere marginala. E)ceara utilizata pt.adaptarea lingurilor individuale.F) Ceara pt lipit,folosit la reconstituirea ampr.din ghips 2)Ceara utilizata in lab.de T.D. a)ceara de modelat,folosit la real.machetelor. b) ceara pt.turnare,folosit la machete la real.capelor prefabricate, a crozetelor prefabr.si real.machetei scheletului metallic al prtoezelor scheletale. C)ceara pt. lipit, folosit pt.asamblarea corecta,provizoriu a pieselor metalice inainte de solidarizare sau reparare. D) ceara pt cofrare divizata la cofrarea ampr.in cazul edentatiei totale si partiale.e) Ceara pt.confect.valului de ocluzie. Compozitei:Cerurile dentare sunt amestecuri de:ceara naturala(parafina,ceara de albine,ceara de balena,ceresina)-ceara sintetica.-rasini natural.-uleiuri.-grasimi(acid stearic).-guma Arabica.-coloranti. PROP.SPECIFICE CERURILOR DENTARE: - CEARA PT. INLAY. Dupa specificatia ADA 4: A)se foloseste in anumite tehnici indirect,este o ceara tare cu fluiditate mica.B)ceara medie care se foloseste in technical directa de modelare, direct in cav.buc.La o temp.de 37Care fluiditate mica,prezinta tendinta de scadere a deformarii machete in momentul in care e indepartata din cav..Expansiunea termica trebuie sa fie compensate de un coefficient de contractie care apare la trecerea de la temp.cav.buc la temp. camerei. Dilatarea termica e de 0,2% la 0temp.cuprinsa intre 25-30C si de 0,6%intre 25-37C. C)ceara moale, folosit in techn.indirecta. Anumite Popr.-Fluiditatea : in cazul in care macheta se real.prin metoda directa,ceara treb.sa prezinta un grad de fluiditate mare,astfel incat cand e supusa presiunii digitale,treb.sa reproduca detaliile fine ale cav.preparate.Temp.de lucru nu treb.sa fie foarte mare pt.a nu fi nociva pt.tesuturile cu care vine in contact si a nu crea discomfort pacientului.O incalzire insuficienta determina o fluiditate scazuta ducand la absenta unor detalii si la aparitia unui exces de stress in int.machetei.Incalzirea excesiva duce la o fluiditate prea mare si la imposibilitatea condensarii in int.cav., dat.lipsei de consistent a mat. Cele 3tipuri de ceara A,B,C prez. O fluiditate dif.in functie de temp. si presiunea care se exercita in unitatea de timp. => la o forta de 19,6N pe o perioada de 10 min fluajul cerilor tari si medii la temp.cav.buc e de 1%,iar pt.ceara moale de 8% Coeficientul de dilatare termica: Cunoasterea coeficientilor de dilatare si contractiei asigura posibilitatea de compensatie corespunzatoare in scopul obtinerii unor machete corecte.Pe fiecare ambalaj in stanga specificatiilor ADA sunt introduse date legate de contracita cerii de la temp.de lucru la temp.camerei.O scadere a temp. cu 12-13Cde la temp.cav.buc la temp.camerei are consecinta o contractie de 0,4%sau o modificare de volum de0,04%pt. fiecare grad de temp.Coeficientul de dilatare termica e dependent de temp.dar si de mat.care se folosesc la confect.modelelor.-Deformarea:Creste proportional cu temp.si cu timpul de prelucrare.Cu cat temp.cerii utilizata la macheta e mai mare cu atat tendinta la deformare e mai mica.In acest scop ceara se inacalzeste 15min inainte de folosire la 50C,iar dupa finalizarea machete,machetele se pastreaza la frigider 30min,dupa care se incalzeste la

temp.camerei inainte de ambalare.Ceara pt. turnare:Prop.-rezistenta la compresiune buna.-prez.modificari dim. minime la variatii de temp.-se elimina complet din tipar.-are 1 grad de aderenta care asigura mentinerea machetelor pe model.-fluaj mai mare decat ceara pt.inlay.-din punct de vedere al specificatiile ADA implica piosibilitatea inoirii de 2 ori in jurul ei fara sa se rupa la o temp.de 23C.-sa fie pliabila sis a se adapteze rapid la o temp.de 40-45%.-grosimea si conturul treb.sa se poata modifica cu usurinta dat.maleabilitatii si fluiditatii mari.-la 500C treb.sa se descompune fara alte reziduri.-nu sunt casate la racier si redau cu finite suprafetele. Ceara care se foloseste la confect. Mach-lor bazelor protezelor.Tipuri I. ceara moala,destinata modelarii contururilor unor suprafete. II ceara de consist. Medie, :pt. machetarea de proba in cav.buc. in conditiile unui climat temperat. III.ceara tare,folosita la machetarea de proba in cav.buc in conditiile unui climat cald. Dilatarea termica:e de 0,8% pt.o temp. cuprinsa 26-40C.Daca se modeleaza intr-un mediu cu temp.23C,supraf.va fi neteda dupa o reincalzire usoara.Dupa realizarea machete se pastreaza in recipient de sticla pt.evitarea formarii.Nu irita tesutirile,nu lasa urmedintii artificiali, se prezinta sub forma de placate moi care se dezlipesc usor fara sfaraminteze sau sa lipeasca de degete. Ceara pt.cofrare:treb. Sa fie usor adeziva sis a aiba o densitate suficienta pt a putea fi manipulate corect.Lasa o suprafata neted si lucioasa.Isi mentine forma la 35C si se ramoleste usor cu o spatula fierbente. Lipicioasa in stare topita.Adera puternic de supraf.pe care se aplica:La temp.camerei e sfaramicioasa si nu adera.Trebuie sa aiba o culoare inchisa sau vie pt. a putea fi distinsa unsor de suprafata modelului. Contractia e de 0.5% la o temp. de 43-28%.Dupa ardere nu lasa mai mult de 02%reziduri.Ceara pt.inregistrarea relatii intermaxilare . Are fluaj de2,5-22% la o temp. de 35C ceea ce indica ca se pot deforma foarte usor in momentul indepartarii din cav.buc. MASELE PLASTICE. Exigentele legate de propr. Si calitatile mat.din care se confect.machetele au condus la lansarea pe piata a maselor plastic care din anumite puncte de vedere pot contura cu ceara,dar nu o pot inlocui in totalitate.La ora actual tehnicile de machetare permit mbinatii intre ceruri si mase plastice ceea ce adus la perfectionarea tehnicilor I la cresterea preciziei pieselor prot finite.Clasificare:In functie de cmp.chimic.-RA autopolimerizabile-mase plastic pe baza de cop[oliclorura de vinil,poliacetat de vinil,polistiren,RA. Rasini sintetice fotopolimerizabile:-rasini acrilice autopol: Timpul de prelucrare se poate castrola prin influentarea temp.initiale a comp.,cantitatea de mat.,intensitatea amestecarii,proportia dintre pulbere-lichid.. Acesta prezinta contractie mare2,4%,cu cat volumul machetelor e mai mic cu atat contractia e mai mica.Dat. dim.mici a particulelor,fidelitatea e mare conferind o machetare perfecta in zona cervicala si ard fara reziduri. Masele termoplastice:Sunt material care prop.de a se plastifia devin adaptabile pe model,iar dupa intarire isi pastreaza forma obtinuta prin modelaj.Se utilizeaza in special la realizarea machetelor protezelor. Propr.:-exactitate de reproducere a detaliilor-duritate-vascozitate-stabilitate dim.-ard fara reziduri. Rasini vinilice: Intra in compozitia unor mat.pt.machetare dat.unor propr.care usureaza tehnica de lucru.Policlorura de vinil e dura transparenta,fara gust./miros,iar sub influenta radiatiilor ultraviolee se pot adera.Poliacetatul de vinil e stabil la lumina si caldura.Polisirenul e transparent,thermoplastic,stabil la lumina,solubil in solventi organic. Masele plastice fotopolimerizabile.Au contracie mica.Precizie la modelaj.Pot avea consist.diferite conferind un domeniu mai larg de utilizare.Nu se dilate la incalzire.Arderea se realiz.fara pericolul distrugerii masei de ambalat.Rigiditatea are ca effect ridicarea de pe modul a machetei fara deformare sau fracturare.Mat se poate vizualiza cu usurinta pe model dat.transluciditatii, iar timpul de manipulare e crescut dat.reactiei de prize prin fotopolim. Mat folosite la realizarea macroretentiilor: Macheta comp.metalice a cor.mixte,metalo polimerice trebe sa prez.un sist.de retentii cu ajutorul carora se asigura o legatura oblica intre comp.fiz.si cea metalice, scop in care se folosesc macroretentiile. Materiale:ceara.-mase plastic.-cristale solubile/insolubile. Tipuri:-solzi de peste.-buton.-coada de soarece.-plase.-cavitati retentive.-cristale. Retentia perlata. Se poate realize din ceara sau mase plastic si se folosesc in zonele unde nu exista spatiu sufficient.Retentiile din ceara se obtin prin picurare de ceara formata de racier cu ajutorul instrumentului in trusa de modelaj.Perlele din ceara obtinute sunt inegale,au forma sferica imperfect si se depun la distante dif.unul de celalalt.Retentii din mase plastic.Fiemabego comercializeaza permute din m.past. cu diam.de 0,4mm distribuite in pachetele care contin 16g de perne si adezidul corespunzator.Invoclar comercializeaza sub denumirea deisorit microretentii cu daim. De 200-300 microni si un adezid si isosit macroretentii,perne cu diam.de 400-600 microni in pachetele+adezid.Alte firme comercializeaza retentii cu diam.dif.0,2; 0,4;0,6;0,8 .Retentiile buton si anse:se confect.din ceara sau mase plastic specific pt. zona frontala,lat. Sau fonto-lat. Solzii de pesti:-se real. Cu ajutorul unui instrument taios prin crestarea peretului V al machete comp.metalice.-se realiz.sectiuni cu directive incizo-cervicala dupa care portiunea de ceara sectionata se indeparteaza usor spre V.-se creaza astfel o suprafata retentive care retine polimerii.-aceasta technical e foarte delicate si din aceasta cauza e rezervata tehnicienilor cu exp. Firele si ansele:Din nylon sau ceara se folosesc frecvent.Au forme diferite,se aplica sub marg,incizala sau ocl.ale casetei Vin care se retin polimerii si se pot asocial cu retentia perlata. Cristalele solubile/insolubile:sunt mat.pt.retentii relative recente .Firma predent realiz.cristale cu diam de 0,2-0,5-0,8.In prima etapa adezidul dizolva partial cristalul dupa care il immobilizeaza puternic.Dupa ambalaresi turnare acestei cirstale,se transforma intr-un relief retentive sit. Pe fata V a scheletului metallic.Real. un relief pozitiv.Exista un sist.de cristale care real.un relief negative.Acestea depun pe suprafata V a machete,se pot disolva sub actiunea apei.In locul lor apar microcavitati retentive,numite lenttingcare apar in viitorul scelet metallic si care favorizeaza retentia comp. polymeric.Exista unele firme care au experimentat cristala de clorura desodiu care se dizolva usor prin spalare cu un jet de apa. Cav. retentive.Sunt retentii real.de supra. V a machete si care se real. prin scaparea din ceara cu spatula foarte fine.Este o metoda foarte simpla,dar necesita o grosime mare a stratului de ceara pe supraf. V. Mat. Utilizate la cnfectia tiparului(mase de ambalat) Tiparul:- este

o cavitate cu aceeasi forma si dim. Cu cea a machetei. Se obtine prin operatiunea de ambalare a machetei. Masele de ambalat: reprez un amestec de subst. care poate fi prelucrat plastic iar dupa priza se transforma intr-o masa rigida si rezistenta la temp inalte.Conditii:dupa prep. Sa prez. O stare de pllasticitate necesara pt acoperirea suprafetelor machetei si de reproduce fina metalica.-dupa priza sa devina o masa solida nedeformabila.- sa aiba un timp de priza relative scurt.-sa fie usor de manipulate.-sa aiba o gradatie foarte fina pt a putea reda toate detaliile machetei,-sa rezista la temp. inalte coresp.punctului de topire al aliajului din care se confect.proteza metalica,-sa prez un coenficient de dilatare egal cu coeficientul de contractie a aliajului pt. a se putea compensa reciproc,-sa nu se convine cu metalul sau aliajul,-sa nui influenteze comp. sau structura deci sa prez satabilitate chimica,-sa aiba o structura poroasa pt. a putea permite evacuarea gazelor in momentul in care metalul topit patrunde in tipar,- treb sa reziste la presiunea de introducere a metalului fluid si la socuri fara sa se fisureze sau sa se sparge, -dupa realizarea tiparului si turnarea piesei metalice sa poate fi indepartata de pe supraf.metalului,-sa prez un pret accesibil pt ca se distruge dupa turnare. Clasificare:dupa mat.din care se confect.protezele:-mase de ambalat pt proteze acrilice-metalice,in functie de tipul de liant folosit:-mase de ambalat pe baza de sulfati,fosfati, silicati ceramice, de alte sisteme, in functie de aliaje utilizate la turnare:- mase de ambalat pt. Aliaje nobile, aliaje nenobile cr-ni, cr- co, pt lipirea lotului. Mase de ambalaj pe baza de sulfati def. Sunt mat. Care contin dret comp de baza sulfatul de Ca si se utilizeaza pt. Confect. Tiparelor in care se vor introduce mat de timpul acrilatelor sau aliaje nobili a caror prelucrare termica nu necesita temp. Mai mare de 750C. Contin :- mat termorezistente 1 ,-lianti(agenti de legatura) 2 ,- mat de adaos 3. 1) sunt minerale si fac parte din grupa quartilor cum ar fi silicea si oxidul de siliciu. Quartul se prezinta sub forma de quart alfa sau beta trimidit sau gamma si cristobalit. Penru aliajele de aur masele de amb. Specifice contin 60-65% quart sau cristobalit sau o combinatie din ambele. 2) sunt reprez de ghipsul sub forma de semihidrat alfa sau beta. De obicei se foloseste forma alfa in 20-30% sau amestec de forme alfa si beat. La temp.de 700C ghipsurile din masele de amb.se transforma intro forma anhidra insolubila. Peste 750C apar fenomene de descompunere si degradare care influenteaza calitatilor maselor de amb. 3) influenteaza timpul de priza si expansiunea de priza . Baraxul intarzie priza. Sulfatul de sodiu o accelereaza. Clorura de sodiu, de potasiu sau de li are rolul de a mari expansiunea de priza. Pulberea de grafit sau C au rolul de a produce o atmosfera de reducere a masei inalte.Substante colorate necesare pt identificarea mat. Masele de amb. Pt. Proteze acrilice sunt formate in principaldin gips. Indicatii: -se folosesc la confectionarea tiparelor protezelor acrilice si metalice, obtinute din aliaje nobile pe baza de aur.- pt unirea si fixarea inro anumita poz.a pieselor prot.metalice care urmeaza sa fie lipite.- la realizarea modelelor duplicat. Modul de prez: in sist.bicomp; pulbere cu granulatie diferita+lichid(apa sau un lichid special)Pt. Ambele protezelor acrilice se folosesc ghipsurile de tip 2 si foarte rar de tip 3. Pt amb. Protezelor din aliaje de aur se folosesc: KERR: LusterCast(pe baza de ghips si cristobalit, are granulatie fina, coeficient de expansiune scazut si folosita la pieselor prot.care se toarna la temp.inalte. Se vibreaza in pachete de 5 kg)Cristobalite- inlay(pe baza de ghips natural pentru amb.protezelor mici cu precizie max de timpul inlayurilor/onlayurilor. Se vibreaaza un pachet de 5 kg) FRANKONIA:Novacast(pe baza de ghips, folosit la realiz.tiparelor pt aliaje nobile. Permite realizarea unor turnaturi precizie si netede la care preincalzirea tiparului sa facut pana la ... Expansiunea de priza se poate controla prin modif.rap.de pulbere si apa.Piesele obtinute se pot prelucra rapid si simplu. Pulberea e amb. In pachete de 1.8, 6.8 sau 13.6 kg. GELENCO:Superspan(foarte precisa, pe baza de ghips si cristobalit, folosit la realiz.modelelor dublicat pt amb.machetelor inlayurilor, pulberea e amb.in pachetede 8,64kg care se amestecu cu apa distilata. FRANKONIA:Speedie( se foloseste pt.amb.protezele care urmeaza sa fie lipite cu un lot cu temp.de topire joasa are priza rapida, manipulare usoara, precizie mare, stabilitate la soc termic, pulberea e amb.in pachete de 13.6-6.8kg Heravest(Haereus)( e o masa de amb specifica pt loturi care se topesc la temp.inalte. Aceasta confera posibilitatea de preluarea a aliajului direct in flacara fara a fi necesara introducerea in cuptorul de preincalzire. Pulberea se pacheteaza in pachete de 4-5 kg) Proprietati:- Pt masele de amb.proteze acrilice sunt propr. Ghipsurilor de tip I.si II. - pentru ambalaj protezelor metalice din aliaje nobile dupa specificatia ADA nr 2 sunt 3 tipuri 1 inlay termic(sufera exp. Termica) 2inlay higroscoric (sufera exp. Higroscopica) 3 Proteza partiala termica(care sufera exp. Term.) Prop fizicii:1-timpul de priza e rapid aprox.5 min sau lent aprox.25min.-alegerea masei de amb.cu un anumit timp de priza se face in funtie de piesa care treb.turnata si de tehn.de amb.-masele de amb.cu priza rapida sunt indicate cu technicianului cu exp.2:duritatea si rezistenta:in functie de asta depinde rezistenta peretilor tiparului la incalzire si la forta mechanica depatrundere a aliajului topit in tipar.depinde de:-felul si calitatea pliantului.-de adaosurile care maresc duritetae.-proportia pulbere-lichid.Cu cat cantitatea de ghips e mai mare cu atat duritatea masei de amb.e mai mare.Treb.respectat riguros raportul pulbere-lichid,iar viteza de preincalzire sa fie maxim de 10Cpe min. 3:Porozitatea,marimea particulelor si struc.la suprafata: peretii tiparului treb.sa aiba un anumit grad de porozitate pt.a putea favoriza eliminarea gazelor din timpul preincalzirii si incalziri.Depinde de:-compozitei.-dim.part.-raportul pulbere-lichid. 4:modificarile de volum:Se tine cont de:a) contractia machetei din ceara 0,5%si depinde de metodele de prelucrare a cerii. B)de contractia aliajului topit in timpul solidificarii 1,25-1,8% si care e in functie de comp.aliajului pt.a compensa aceasta contractie peretii tiparului treb.sa fie real.dintr-o masa de amb.care sa prezinta o expansiune corespunzatoare.Modificarile de volum consta:-exp.de priza si higroscopica (1).-exp.termica (2).-

contractia termica(3). 1) exp.de priza e o dilatare liniara care se produce in timpul prizei normale in aer a masei de amb.si e de aprox.0,1-0,6%.-exp.hidroscopica se produce cand masa de amb.e in contact cu apa provenita din orice sursa in timpul procesului de priza,e foarte greau sa se faca diferentie intre cele doua tipuri de expansiuni pentru ca ambele au loc in aceeas timp. 2) pe parcursul procesului de incalzire diferitele comp.a maselor de amb.raspund dif.la modificari termice. 3)-cand masa de amb.e pregatita pt.racire, cand agentul de legatura sufera un proces de contractie care se desfasoara dupa o curba dif.de aceea de exp. Concluzia e ca preincalzirea nu treb.oprita o noua incalzire ducand la aparitia fisurilor in peretii tiparului. Factorii care influenteaza comportamentul volumetric a maselod de amb. 1)timpul imersie:expansiuena higroscopica scade cu cresterea timpului dintre propagarea expansiunii si imersia intr-o baie de apa. 2)proportia de pulbere-lichid:crescut duce la scaderea exp.higroscopica de aceea se inpune respectarea cu strictete a raportului cu cat consistenta e mai scazuta cu atat expansiunea higroscopica e mai mare. 3)cantitatea de silice:daca raportul dintre cant.de silice si cea de sulfat de Ca e crescuta creste expansiunea higroscopica si scade rezistenta masei de amb. 4) din dim.particulelor de silice:in general nesemnificativa, dar particule foarte fine de silice produc o expansiune higroscopica crescuta.5)infl.mat.de adaos:daca se adauga cant.micide clorura de sodiu,potasiu,litiu sau Ca se poate compensa contracia ghipsului printr-o expanisune termica mai mare. 6)vechimea masei de amb.:poatefii alterata dacu ne se pastreaza in conditii corespunzatoare cu efecte asupra variatilor de volum. 7) spatularea:cresterea timpului de spatulare determina cresterea expanisunii higroscopice. 8) temp.baii de apa in care se introduce tiparul dupa amb.:are efect minim asupra masa de amb.dar un efect crescut machetei din ceara. 9)inflamatia apei:expansiunea higroscopica creste pana la un anumit punct daca se adauga o cant.mai mare de apa dupa care oirce adaugare suplimentara de apa,denumita expansiunea supimentara sau punct critic.Daca se adauga o cant.mica de apa se obtine o exp.partiala. Masa de amb.pt.lipirea cu loturi.Aceste mase de amb.sunt concepute pt.a se obitne o expansiune termica mai scazuta decat la masa de amb.pt.turnare,astfel incat,fragmentele amb.sa nu-s modifice pozitia sau dim.in timpul prizei sau incalzirii masei de amb. Masa de amb.pe baza de fosfati: cele mai multe aliaje care se utilizeaza la real.comp.metalice ale protezelor sceletate sau ale coroanelor mixte m-c au o temp.de topire ridicata.Pentru a reizta peste 1500C masele de amb.necesita diferite tipuri de agenti de leg.cum ar fi fosfatii sau silicatii. Utilizare:Acestor tipuri de mase de amb.e limitatea deoarece necesita un echipament special pt.incalzirea,topirea si turnarea aliajului . Compozite:-se prezinta in sist.bicomponent pulberelichid.-au comp.aproaep identica cu cea a maselor de amb.pa baza de sulfati.-dif.consta doar in tipul liantilor folositi.Exista 3 tipuri de componente,fiecare cu proprietati caracteristice:-comp.ceramica:care se intareste la temp.crescuta si confera rezistenta la temp.crescuta.-mat.care reactioneaza cu ionii fosfati la temp.camerei.mat.solubile in apa cu rolul de a produce inoul fosfati. Indicati:Se folosesc la amb.tiparelor in care se toarna aliaje cu punct de topire ridicat,oteluri inoxidabile,aliaje pe baza de crom-cobalt denumite si stelite,aliaje pt.tehnica metaloceramica si alieji pe baza de paladiu-argint. Proprietati: 1)expansiunea de priza termica si higroscopica:Expansiune de priza este cuprinsa intre0,4-0,5% si inte0,6-0,8 % cand se foloseste un lichid special si priza se reali.in baia de apa.Exp.termica e de -,8% daca masa de amb.contine silice si 1,2%daca nu contine silice.Contracia termica este data de descompunerea agentului de leg.si este isotita de formarea amoniacului. 2)Timpul de priza: este puternic infl. de temp.,cu cat amestecul este mai cald,cu atat priza este mai radida.Modificarea raportului pulbere-lichid, prin cresterea cantitate de lichid determina cresterea timpului de priza.Timpul de priza poate fi foarte mic,sub 2min,atunci cand se respecta raprtul pulbere-lichid indicat de fabricant,iar malaxarea se real.cu viteza foarte mare anume de 1780rpm. 3) Raportul lichid special si apa si precizia la suprafata. Daca raportul este crescut precizi suprafetei turnate va fi foarte mare.4) Porozitate:care este infl.de raportul de lichid special,daca aceste este crescut scade porozitatea. 5)Rezistenta creste in timpul incalzirii,dar calitativ este comparabila cu rezistenta unei bucati de creta dura.Maximul de rezistenta se obinte la 900C si scade la temp.mai ridicate. Avantaje:-prez.rezist.crescuta in starea initiala si dupa incalzire.exp.de priza si termica e mare.-au rezistenta buna. Dezavantaje:-nu se pot folosi la turnarea unor aliaje care necesita la topire temp.mai mare de 1375C.-un dezavantaj este si porozitatea scazuta in cazul folosirii un lichid special,iar daca se foloseste o cant.mai mare de pulbere,aceasta reactioneaza cu vaporii de apa in aer si produce o descompunere a peretilor tiparului.Caracteristicile RA:Stabilitatea volumetrica:sunt isolubile volumetric.In prima faza are loc dilatare cu valoarea mica.Apoi se produce o contractie de 0,1-0,6% mai ales la cele polimerizabile in mediu uscat.La cele polimerizabile in mediu umed contracita este comensata prin absortia de vapor de apa.Cand se produce contractii mari la dezambalare se constata deformari ale bazei protezei.Dupa prelucrare si lustruire protezele se pastreaza intr-un recipient cu apa curata pt.a evita deshidratarea acrilajului care ar fi urmata de modificari de volum a protezei. Forme de prezentare la ceramica:Masele ceramice se preapare:fie pe scara indust.fie in lab.Masa ceramica fabricata industial se livreaza in forme finite si este reprezentata de catre:1 dinti cu crampoane scurte butonate folositi pt.confectionat protezele totale si partiale.2 fetele cu crampoane scurte butonate sau cu crampoane largi,folostie pt.real.puntilor si care se fixeaza prin nituire sau cimentare.3 coroane fizionomice:Logan,Devis,pentru protezele midentare.4 fetele Steel.5 implante ceramice:Bioccram,Cerapove,Frialit,Cerasiv. Etapele arderii:1 Inainte de ardere,componenta metalica este pregatita in vederea fuzionarii cu masa ceramica,sablata,degresata,si este supusa unei arderi de oxidare 4-5min la 900-960 in prezenta aerului.Se prepara masa de opac prin amestecul pulberiii cu apa distilata pe o placuta si apoi se plensuleaza un strat cu o grosime 0,30mm prin vibrare si tamponare cu hartie de filtru.Se real.apot arderea in conditii de vacum la 960C-10min urmata de ardere in aer3min.Mat.in urma arderii sufera o contractie astfel stratul va avea o grosime 0,25m. 2 Se depune apoi stratul pt.dentina si smalt prin vibrare si

tamponare permanenta.Forma coroanei este supradimensionata in toate sensurile pt.a compensa contractia.Limita portelanului de smalt si dentina treb.estompata pt.a impiedica demarcatia intre cele 2 portelanuri.Se aplica in usa cuptorului 5-10 in vederea uscarii.Se introduce in cuptor la 750C si se arde progresic pana la 960C in conditi de vacum.Se lasa sa se raceasca lent.Ceramica este prelucrata pt.ase inscrie in dim.si morfo.dintelui nat. 3.Se real.apoi glazura prin ardere in prezenta aerului la 900-930C obtinand astfel o masalucioasa sticloasa. Caracteristicele maselor ceramice.Masele ceramice sufera modificari volumetrice manifestate prin contractii 15-25%.Contracita este mai mare unde grosimea este mai mare.Contracita este influentata si de cant.de lichid si temp.Masele ceramice cu o temp,de topire joasa au o contractie mai mare in comparatie cu cele punt de topire mai ridicat. Clasificarea aliajelor.1Al. nobile.Au-Pt. 2 Al.seminobile Ag-Pa. 3.Al inoxidabile(nenobile):-Cr-Co,Cr-Ni,vipha,-aliaje pe baza de Cu si Sn:guadent.4 Aliaje pt.solidarizarea elementelor componente ale puntilor sau protezelor scheletizate. Forme de prezentare ale aliajelor.1Tabla laminata.Ali.este alimenta in grosime de 0,25-0,30mm.Astfel se prezinta aliajele nobiile Au,seminobile,Ag,Pd,nenobile Fe,Cr,Ni.Sunt folosite pt.confec.inelelor ortodontice,oroanelor din 2buc.,capelor pt.coroane stantate. 2Forma de sarma.Aliaje nenobile tip:Wipla si Cr-Co cu diametru diferite:-0,6-0,8 mm pt.crosete la protezele partiale.-1-1,5mm pt.:-altele ondulate,stifturi.-0,2 mm sarma pt.ligaturi. 3Forma de blocuri pastiel,granule-pt.turnarea pieselor protetice. Metode de prelucrare ale aliajelor:1) Prelucrare la rece se produce la temp. Lab.20C. se face prin:1 inoirea modelare crosetelor a coroanelor din2buc. 2.ambatisare,stantare,coroana de Wipla. 3 laminare. 2) Prel. La cald. Se real.topirea aliajelor in vederea turnarii in tipar a microprotezelor,panti,schelete,sau in vederea lipirii pt. Confectionarea puntiilor din elemente separate. Titlul este cant.de Au pur exprimata in gr%. 1KARAT reprezinta a 24-a parte din greutatea totala de Au pur. Prop.fizicochimice ale aliajelor nobile. 1 In stare topita sunt foarte fluide,curg usor in tipare cu o grosime 0,25-0,30 mm intrand in toate detaliile si real.piese foarte subtiri. 2 Permit obtinerea unor turnaturi de mare precizie. 3 Coeficientul de contractie 1-1,2% este compensat de coeficientul de dilatatie a masei de amb. 4,Rezista la coroziune-bine tolerate. 5 Prin modificari in struc, al.se obtin variatii ale calitatilor mechanice.6usor de prelucrat. Forme de prezentare ale aliajelor seminobile 1 banda cu grosime 0,25-0.5mm penru inele ortodontice si coroane din 2 bucati 2placute-1mm grosime latimea si lungimea 7/7- 10/10 3 aliaj pentru lipit sub forma de tabla foarte subtire Proprietati 1 culoare albargintie PALIAGcand prcentul de AU e mai mare de 5% 2 culoare alb-gri PALIDOR can procentul de AU e 5-10% 3 rezistent la coroziune 4 prezinta rezistenta in cavitatea bucala la;deformare, abraziune, rapere fiind recomandat pentru obtinerea coroaneleor si puntilor 5 permit plerucrarea la cald si la rece 6 punctul de topire 1062C. Aliaje de Cr-Co. O combinatie in care elementele de baza sunt Cr ,Co Mo la care se adauga:lantal,vanadiu,lungsten,wolfram,aluminiu,magneziu,care contribuie la cresterea propr.fizico-mecanice si siliciu care influenteaza vascozitatea permitand turnarea unor forme fine.Compozitie. 1Cr 15-30%:-culoare alba.puncte de topire 1876C densitate 7,1.-confera pasivitate fata de actiunea oxigenului. 2 Co 1-4%:-culoare alb gri.-punct de topire 1841C,duritate 8,9.-conferea aliajului duritate si stabilitate chimica.