Proteine

Proteinele sunt compusi macromoleculari proveniti in urma unor reactii de policondensare la care participa aminoacizi. Aminoacizii sunt compusi polifunctionali care contin in molecula grupe amino,-NH2 si carboxil, COOH.

In cazul aminoacizilor cu mai mult de trei atomi de carbon in molecula, in denumire se precizeaza pozitia grupei amino pe catena acidului carboxilic. Aceasta se poate face in doua moduri: 1. prin numerotarea atomilor de carbon incepand cu cei din grupa carboxil; 2. prin notarea cu litere din alfabetul grecesc , etc. Incepand cu atomul de carbon vecin gruparii carboxil. CH2-CH2-COOH NH2 -aminoacid

Ex. CH3-CH-COOH NH2 -aminoacid Proprietati chimice

Aminoacizii participa la reactii de condensare. Prin eliminarea unei molecule de apa intre grupa amino a unui -aminoacid si grupa carboxil a altuia, identici sau diferiti se stabileste o legatura numita legatura peptidica. Prin reactia de condensare se obtine o dipeptida, iar in continuare, prin reactii de policondensare se obtin polipeptide si in final proteine.

In structura proteinelor intra aproximativ 20 de -aminoacizi, gradul de policondensare poate fi de ordinul miilor. Clasificarea proteinelor Dupa compozitie: -proteine simple, care prin hidroliza dau numai aminoacizi (ex.albumina din sange); -proteine conjugate sau proteide prin hidroliza se obtine, pe langa -aminoacizi, si o alta substanta, care in structura proteinei apare ca grupa prostetica; acest tip de proteine sunt alcatuite dintr-o parte proteica si una prostetica (resturi fara structura de aminoacizi).

Proteine glicoproteide lipoproteide fosfoproteide metaloproteide

Grupa prostetica zaharida grasime acid fosforic metal Exemple de proteide

Proteidele intra in compozitia celulelor vii, dar si in constitutia enzimelor si virusurilor. Virusurile sunt responsabile de aparitia si raspandirea multor boli infectioase (ei sunt germeni patogeni. Proteinele provenite din virusuri, numite antigeni provoaca formarea in organismul animal a altor proteine, de aparare impotriva virusurilor, numite anticorpi. Dupa solubilitate: -proteine insolubile sau scleroproteine se gasesc in organismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistenta mecanica (proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor exteriori. Exemple: KERATINELE- proteinele din epiderma, par, pene, unghii, copite si coarne se disting printr-un continut mare de sulf. Keratinele sunt insolubile in apa atat rece cat si calda, precum si in solutii saline. Din cauza aceasta keratinele prezinta o mare inertie fata de agentii chimici, precum si fata de enzime. FIBROINA este componenta fibroasa din matasea naturala, se gaseste in acest material inconjurata cu o componenta amorfa, cleioasa, sericina, care reprezinta cca. 30 % din greutatea totala. In cele doua glande ale viermelui de matase, proteinele sunt continute sub forma de solutie concentrata, vascoasa. COLAGENUL este componenta principala a tesuturilor conjunctive, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peste. Exista numeroase varietati de colagen. Colagenul are o compozitie deosebita de a keratinei si fibroinei, caci este bogat in glicol, prolina si hidroxiprolina, nu contine cistina si triptofan. Prin incalzire prelungita cu apa, colagenul intai se imbiba,apoi se dizolva transformandu-se in gelatina sau clei. ELASTINA constituie tesutul fibros, cu o elasticitate comparabila cu a cauciucului, a arterelor si a unora din tendoane, cum este de exemplu tendonul de la ceafa boului. Elastina nu se transforma in gelatina la fierbere cu apa si este digerata de tripsina. Ca si colagenul, fibrele de elastina sunt compuse din aminoacizi simpli, mai ales leucina, glicocol si prolina. -proteine solubile apar in celule in stare dizolvata sau sub forma de geluri hidratate. Ele au insusiri fiziologice specifice si se subimpart in albumine si globuline. Albuminele sunt solubile in apa si in solutii diluate de electroliti (acizi, baze, saruri),iar globulinele sunt solubile numai in solutii de electroliti.

Exemple:
-albuminele din oua - caseina din lapte - globulinele si albuminele din sange (hemoglobina, fibrinogenul) - proteinele din muschi (miogenul si miosina)

- proteinele din cereale (gluteina din grau, zeina din porumb) - proteinele produse de virusi (antigeni) si bacterii - anticorpii - nucleoproteidele - enzimele -hormonii proteici (insulina) Denaturarea proteinelor Denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic, prin care este alterata structura proteinei si are loc pierderea functiunii fiziologice (biochimice) a acesteia. Factorii denaturanti pot fi: chimici (acizi si baze tari, saruri ale metalelor grele etc.) sau fizici (caldura, radiatiile radioactive, ultrasunetele etc.) Raspandire in natura
-in corpurile animalelor si in parti ale plantelor Organismul unui om matur are nevoie zilnic de 70-80 g de proteine.

Continutul procentual in proteine al unor alimente Aliment parmezan alune carne de pui peste carne de vita oua faina de grau branza topita Proteine (%) 36 27 21 15-21 16-20 13 11-13 9 Aliment faina de porumb lapte fasole orez mazare cartofi banana morcovi Proteine (%) 9 8 8 7 4 2 1 1

Importanta
1. Transportori (ex. hemoglobina) 2.Fotoreceptori (ex.rodopsina) 3.Biocatalizatori (enzime) 4.Rezerva energetica (1 g de proteina furnizeaza 17,6 kJ prin oxidare enzimatica) 5.Material de constructie 6.Controleaza cresterea 7.Responsabile de imunitatea organismului