Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pmntul la fel ca i alte planete din sistemul solar este nconjurat de un strat subire de gaze numit atmosfer. Atmosfera este legat de Pmnt din cauza gravitaiei. Dac am compara Pmntul cu o portocal, atmosfera poate fi considerat coaja acesteia. Aerul, care face parte din aceasta se mic liber i uneori violent. Atmosfera Pmntului este alctuit din nitrogen, oxigen, argon, vapori de ap, dioxid de carbon, i mici cantiti de particule gazoase, lichide i solide.
Atmosfera servete pentru a modera temperaturile mari i sczute de pe Pmnt. n timpul zilei cldura soarelui penetreaz aerul i nclzete Pmntul, atmosfera face ca aceast cldur s rmn i astfel noaptea este mult mai clduroas. De asemenea atmosfera protejeaz Pmantul de particulele meteoriilor, de razele cosmice, de radiaile provenite de la soare i stele, praf atmosferic i alte pericole.
Meteoriii
Meteoriii sunt buci de diverse dimensiuni de fier i roc rezultate n urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea, ei s-au putut forma i n urma dezintegrrii cometelor n fragmente. Fenomenul luminos provocat de cderea prin atmosfer a unui corp solid de dimensiuni mici se numete meteor. Fragmentele de comet pot avea o energie de ciocnire asemntoare cu cea a fragmentelor de asteroizi, dar zboar cu o vitez mult mai mare i sunt mult mai mici. Din aceast cauz pe Pmnt nc nu au fost gsite resturi de comete, ci numai resturi de asteroizi.
Muli meteorii cad spre Pmnt, dar majoritatea ard din cauza frecrii cu aerul nc nainte s ating Pmntul, n momentul intrrii lor n straturile nalte ale atmosferei. Exist ns i cazuri n care meteorii mari i chiar gigantici au lovit serios Pmntul. Aa s-a ntmplat cu meteoritul "Chicxulub care a czut pe Pmnt acum circa 65 milioane de ani i a provocat printre altele un crater de 180 km n diametru. Mrimea meteoritului se apreciaz de a fi fost de cel puin 10 km.. Craterul a stat ngropat n sedimente pietroase, din care cauz el nu a suferit erodri naturale i s-a pstrat foarte bine pn n zilele noastre. Se crede c ciocnirea meteoritului Chicxulub de Pmnt a fost cauza dispariiei dinozaurilor.
Cel mai mare meteorit care a lovit Pmntul n epoca modern este cel czut la 30 iunie 1908 n Siberia central. Explozia a dobort copaci numeroi, distrugnd pduri cu o suprafa de circa 2.000 km2. Evenimentul Tunguska nu este nc elucidat, de exemplu nc nu s-au gsit resturi din meteorit, i nici urmele unui crater. Cea mai rspndit teorie susine c acesta a fost un corp solid (o stnc) cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu o for echivalent cu aproximativ 10-15 megatone TNT, la aproximativ 6 km deasupra solului. Din fericire zona este aproape pustie.
Locaie
Aftica de Sud Australia de Sud Ontario, Canada Rusia Rusia Iowa, SUA Alberta, Canada Germania
Diametru (km)
250 160 140 100 70 50 35 25 24
Vrst (mil.ani)
1970 600 1840 39 210 57 70 95 15
Originile meteoriilor
Mare parte din cei 22.000 de meteorii gsii pe Pmnt sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare ca provin de pe Luna, i numai 14 de pe MarteUnii ar putea s provin din comete. Cele mai probabile locuri unde pot fi gsii meteorii sunt cele deschise, cum sunt campurile de gheata i deserturileunde nu au fost ngropai de sedimente sau roci, acoperii de vegetatie sau ngropai sub construcii. Numai n Antartica au fost colecionate 17.000 esantioanede meteorii.
Ploi de meteorii
Meteorii sunt bucati de material ce cad in atmosfera pamantului ce pot fi rezultati in urma coliziunilor intre asteroizi sau a dezintegrarii cometelor; acestia se incing datorita frecarii cu aerul si pot atinge Pamantul daca nu se topesc in atmosfera. Daca un meteor supravietuieste calatoriei sale prin atmosfera si cade pe suprafata Pamantului, atunci acesta este numit meteorit. Oamenii de stiinta estimeaza ca intre 1.000 si 10.000 de tone de material meteoritic cade pe Pamant in fiecare zi. In mare parte acest material este format din bucati foarte mici, de dimensiuni micrometrice. Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si Leonidele, in luna noiembrie.
Asteroizii
Asteroizii sunt blocuri imense de piatra sau fier care orbiteaza in jurul Soarelui, dar nu au dimensiuni destul de mari pentru a fi considerate planete. Ca si cometele, ei sunt compusi din materia ramasa de la formarea sistemului solar. Unii asteroizi au orbite suficient de eliptice pentru a putea ajunge in preajma planetelor mari sau chiar si a Pamantului. Majoritatea asteroizilor din sistemul nostru solar s-au format dintr-o planeta mama, care a existat candva intre Marte si Jupiter (centura de asteroizi). Restul, si mai vechi, dar mai putini la numar, reprezinta ramasitele procesului de formare a planetelor
Asteroizii mici sau resturile de asteroizi care cad pe Pamant si nu se consuma complet in atmosfera, mai sunt numiti si meteoriti. Meteoritii foarte mici, care la o cadere pe Terra se consuma in atmosfera, sunt numiti meteori, cuvantul provenind din limba greaca, de la meteoron, care inseamna fenomen ceresc. Acestia nu prezinta o amentintare pentru noi, ci mai degraba pentru satelitii artificiali ai Pamantului.
Pana acum,oamenii de stiinta au reperat peste 1000 de asteroizi care au pe traiectorie orbita Terrei. Aproape jumatate din ei sunt considerati periculosi, avand in vedere distanta acestora fata de Pamant. Asteroizii foarte periculosi sunt relativ rari. Un corp ceresc capabil sa produca o catastrofa mondiala ar trebui sa aiba diametrul de peste 500 de metri, iar impactul acestuia ar produce efectele unei ierni nucleare. Din cauza deflagratiei, atmosfera s-ar umple cu nori densi de praf, iar in cateva luni, temperatura globala ar scadea cu 30-40 de grade Celsius. Ca si consecinta directa, vegetatia si majoritatea animalelor ar pieri, iar populatia Terrei dupa 10 ani de la dezastru s-ar reduce la cateva sute de mii.