Apariia i evoluia fenomenului rzboi

CUPRINS
PREFATA...3
1. Definirea fenomenului rzboi.................................................................4 a. Caracteristici ale fenomenului rzboi4 b. Pluriperspectivitatea rzboiului.5 c. Periodizarea rzboiului...5 2. Tipologia fenomenului rzboi6 3. Dinamica razboiului..9 Razboiul de 335 de ani (Olanda VS Insulele Scilly)..............................10 Razboaiele lui Napoleon..........................................................................11 Primul Razboi Mondial...........................................................................11 Al Doilea Razboi Mondial.......................................................................12 Bomba Atomica franceza........................................................................15

4. Razboiul viitorului....................................................................................15 a. Caracteristicile principale ale razboiului viitor..16 b. Tipologia razboaielor viitoare..17 5. Concluzii..17 6. Bibliografie.19

PREFATA
Cercetarea originii rzboiului este menit s clarifice conditiile i cauzele apariiei acestui fenomen in viaa societatii, sa dea raspuns unei intrebari fundamentale: razboiul este un insotitor permanent al societatii sau un insotitor temporar, care a aparut pe o anumita treapta a evolutiei sociale si va disparea pe o alta treapta? A defini fenomenul razboi inseamna a pune in evidenta acele note caracteristice si trasaturi esentiale care il deosebesc si ii precizeaza locul in ansamblul fenomenelor sociale. In antichitate cunoasterea strnsa a proceselor sociale nu a permis o explicare mai larga a fenomenului razboi. Istorici ca Thneydides, Poleplios, Titus Livius au lasat descrieri destul de amanuntite ale unor razboaie, iar filozofi ca Platon si Aristotel au emis primele idei generalizatoare despre razboi. Filozofia crestina a evului mediu se transforma intr-una din cele mai de seama conceptii apologetice asupra razboiului, glorificnd cruciadele si alte actiuni militare impotriva necredinciosilor".Tot in evul mediu, Hugo Grotius pune bazele criteriului suridic in definirea si explicarea razboiului. In lucrarea sa De jure belli", aparuta in 1625, el afirma ca razboiul este o recurgere efectiva la forta, care nu difera de starea de pace dect prin inlocuirea temporara a unui cod juridic cu altul. In secolul al XVIII-lea, secolul luminilor", marii gnditori, indeosebi Voltaire si Kant, considerau razboiul o absurditate, pacea permanenta. In lucrarea sa Zumewigen Frieden" (Spre pacea eterna), Immanuel Kant propunea puternicilor lumii sa semneze un tratat al pacii eterne, sa creeze republica republicilor - civitas civitatum, - in care sa se instaureze un drept uman, garantie a pacii si libertatii statelor. Neintelegnd insa esenta si cauzele reale ale razboiului, gndirea iluminista nu a putut depasi limitele unui ideal utopic. In epoca moderna, teoriile cu privire la razboi inregistreaza o mult mai mare diversificare. Putem aprecia ca, in comparatie cu ceea ce a existat pna in ultimul deceniu, privind domeniul de manifestare a conflictului armat, exista, in prezent, elemente

suficiente pentru a afirma ca un eventual razboi va fi unul modern prin toate componentele sale.

1. Definirea fenomenului rzboi

n linii mari, rzboiul se definete ca un conflict armat, (de lung durat), ntre dou sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice i politice. Aprofundnd, rzboiul este un sistem complex de aciuni, cele mai multe dintre acestea violente, care au scopuri i obiective precise, potrivit unei dialectici a violenelor ce se confrunt. Rzboiul este fenomenul cu cea mai ampl funcie distructiv, cu cel mai pronunat caracter homicid, cu cele mai adnci implicaii asupra trecutului, prezentului i viitorului omenirii.

a. Caracteristici ale fenomenului rzboi

n ceea ce privete subiectul abordat (rzboiul) sigur c se poate vorbi despre un ansamblu de caracteristici. Pe de o parte, rzboiul nu poate fi decupat din situaia politic i strategic care l-a generat, nici separat de rzboaiele i conflictele anterioare pe care, ntr-o form sau alta, le continu, le accentueaz, le complic sau, uneori (dar n foarte mic msur,), le clarific i chiar le rezolv. Pe de alt parte, rzboiul este o aciune uman i , ca orice aciune uman, el produce un efect. Rezultatul rzboiului nu const numai n obinerea victoriei i, respectiv, n suportarea nfrngerii, ci i n crearea unei stri care const din realiti, posibiliti, convingeri, credine, sperane, atitudini, temeri etc. Toate acestea dau o filosofie a rzboiului, adic un mod de a percepe, gndi i simi rzboiul. Dac rzboiul produce team, foarte mult lume l privete nu numai ca pe un ru necesar, ci i ca un mijloc de impunere a voinei, adic de putere, de prosperitate sau de supravieuire. n acest spectru se constituie i se deruleaz, practic, ntreaga filosofie a rzboiului. Continund n aceeai not, rzboiul este nu numai un instrument al politicii ci i o aciune care necesit specializare i o anume tiin. Dei rzboiul propriu

zis nseamn violen, angajare n situaii-limit, n el se ncorporeaz ntreaga tiin a omenirii i ndeosebi cuceririle tiinifice de ultim or. tiina rzboiului este complex i multidisciplinar, ea cuprinde acea parte din tiinele militare care ofer un anume algoritm de punere n oper a legilor i principiilor aciunii militare. Laturi, caracteristici si implicatii ale razboiului sunt abordate de stiintele economice, tehnice, de psihologia sociala, iar din perspectiva filozofica, fenomenul razboi este raportat la exigentele progresului social, la idealuri si valori umane.

b. Pluriperspectivitatea rzboiului
Fiind un fenomen social deosebit de complex, o stare a societatii care angajeaza, intr-o masura sau alta, toti factorii vietii sociale, razboiul poate fi abordat din unghiuri de vedere si in modalitati metodologice foarte diferite. Astfel, istoria il studiaza sub aspectul desfasurarii si succesiunii in timp, in ansamblul evolutiei diferitelor popoare, in diferite epoci, sociologia il studiaza ca fenomen integral, in cadrul structurilor sociale si al dinamicii acestora, politologia il cerceteaza sub aspectul determinarilor politice si al evolutiei relatiilor dintre state, iar stiinta militara il studiaza sub aspectul modului caracteristic de aplicare a legilor, principiilor, formelor si procedeelor luptei armate In epoca moderna, teoriile cu privire la razboi inregistreaza o mult mai mare diversificare. Criteriului religios si celui juridic li se adauga criterii nai, care devin permanente, cum ar fi cel biologic, etic, politic, sociologic, psihologic. Teoria biologica, conform caruia razboiul decurge din natura speciei umane, din lupta pentru existenta si indeplineste functia selectiei naturale a raselor, popoarelor, natiunilor a avut o inrurire puternica. Dupa Steimetz, razboiul ar fi piatra de incercare a natiunilor, exercitnd functia de selectie biologica colectiva, in scopul eliminarii natiunilor slabe si formarii unor supernatiuni" puternice, superioare. Teoria etica a razboiului sustine, intr-o varianta a sa (Hegel, Nietzsche), ca razboiul este necesar pentru purificarea morala a societatii, iar in alta varianta (G. Ferero), ca este produsul imperfectiunii spirituale si morale a civilizatiei. In sociologia contemporana au aparut si modalitati mai largi de definire a razboiului. Sociologul polonez Jerzy Wiatr defineste razboiul ca forma speciala de conflict social, ca o stare a intregii societati in conditiile unui conflict armat Razboiul este o stare a societatii in care un conflict este solutionat prin mijloacele violentei" iar americanul Quiney Wright sustine ca: Razboiul poate fi considerat un conflict simultan de forte armate, sentimente populare, dogme juridice, culturi nationale".

c. Periodizarea rzboiului
4

Rzboiul nu este sinonim al luptei armate, el nglobnd att lupta armat ct i strile dinainte i dup consumarea ei. Astfel se pot aduce n discuie urmtoarele perioade ale rzboiului: 1. Perioada pcii dinaintea rzboiului durata difer, iar n cadrul acesteia se pot parcurge mai multe stri: Starea de urgen msuri pentru creterea vitezei de reacie, ridicrii nivelului forei combative a armatei i de pregtire a populaiei, adic statul s fie n msur s intre n rzboi n timp foarte scurt Starea de asediu pentru una sau mai multe zone ori pe ntreg teritoriul naional cnd exist suficiente elemente care afeceaz interesul aprrii rii, a ordinii constituionale i a siguranei statului. Starea de mobilizare ansamblul de msuri luate de stat pe plan politic, economic, administrative, militare, n vederea trecerii naiunii de la starea de pace la starea de rzboi.

2. Starea de rzboi proclamarea internaional a strii de rzboi produce o serie de efecte juridice conform Dreptului Rzboiului, Dreptului Internaional Umanitar i Dreptului Pcii. Perioada iniial a rzboiului : - limitarea agresiunii (riposta gradual) - nimicirea inamicului ptruns i eliberarea teritoriului naional Perioada ripostei maxime nimicirea inamicului ptruns i eliberarea teritoriului naional 3. Perioada postconflictual perioada iniial a rzboiului (intervalul de timp cuprins ntre declanarea agresiunii i realizarea integral a ripostei preconizate prin planuri strategice, pe timpul sau dup confruntarea din zona de frontier i care permite desfurare n continuare i a celorlalte categorii i form de ripost i nearmat)

2. Tipologia fenomenului rzboi

Complexitatea rzboiului ca i fenomen multilateral se manifest n toate tipurile delimitate de o gam larg de criterii. Se poate vorbi deci despre existena unei clasificri destul de ample a rzboiului, dup cum urmeaz:

Dup mijloacele folosite : convenionale nimicire n mas cosmice neconvenionale totale limitate de tip invazie n folosul pcii scurt medie mare de eliberare naional export de revoluie schimbarea regimului politic secesiune autonomizarea administrative teritorial interetnice interconfesionale poziionale manevriere mixte intrastatale interstatale de coaliie interaliate mixte

Dup scopul politico militar: -

Dupa durat: -

Motivaie: -

Caracterul aciunilor -

Participani: -

Juridico-moral: drepte nedrepte impuse (coercitive) de sancionare clasic de mic intensitate non letal controlat

Fizionomia operaional: -

Intensitatea acional (departajeaz conflicul armat de rzboi); conflict armat de intensitate: mare medie mic

Departajarea categorica de mai sus este posibila mai ales in timpul constituirii si consolidarii statelor nationale si corespund unui determinism de tip mecanicist. Dar si in aceste conditii este foarte greu de operat o distinctie clara intre unele razboaie si altele. Se va retine atentia asupra unor tipuri diferite de razboaie pentru a analiza mai departe costurile, consumurile, pierderile, implicatiile si efectele acestora in istoria lumii. Razboiul conventional este un razboi in care nu se intrebuinteaza mijloace de lupta interzise prin conventiile internationale, ci numai armamentul clasic, adica totalitatea mijloacelor de lupta ce folosesc ca forta energia pulberilor (praful de pusca) sau alte forme de energie clasica. Razboiul civil isi are cadrul desfasurarii sale in interior dar nu in ceea ce priveste spatial in care el se desfasoara cat mai ales dimensiunile sociale ce caracterizeaza partile beligerante in raporturile lor cu o entitate economica-sociala. Razboaiele civile se desfasoara intre clase sociale, grupari sau comunitati umane diverse din interiorul aceleiasi tari. Razboiul nuclear ocupa un loc central in tipologia razboiului. Acesta nu presupune existenta laturii politice pentru ca este un razboi irrational, de neimaginat ca statul nu se poate baza cu certitudine pe o astfel de probabilitate, fata unui adversar care il poate sterge de pe suprafata terrei. Razboiul local este caracterizat prin amploarea spatiala redusa, teatrul de actiune militara fiind limitat din punct de vedere geografic. Razboiul mondial este acel tip de razboi care se desfasoara la nivel global, implica statele la toate nivelurile precum si toate tipurile de armament. 7

Razboiul de alianta este acel razboi care se desfasoara si pe timp de pace si este de lunga durata. Pe perioada tratatului intre fortele aliate se maximizeaza puterea militara si se utilizeaza valorile democratice pentru descurajare. Razboiul de coalitie se desfasoara pe timp scurt pentru ca are scopuri imediate fiind sustinut de un angajament ad-hoc. Razboiul informational.Teoria i practica rzboiului informaional se bucur n ultimul timp de o atenie crescnd din partea polticienilor, strategilor, oamenilor de tiin i mijloacelor de informare n mas din diverse ri, ndeosebi din spaiul nord-atlantic i european. Nimic nu poate exista n afara sistemelor de comunicaii, iar defectarea sau funcionarea n ali parametri a reelelor de transmitere a datelor, fie i pentru cteva ore, poate genera adevrate seisme sociale cu efecte greu de imginat, mergnd chiar, afirm unii specialiti, pn la paralizarea vieii naionale i internaionale, izbucnirea panicii i a unor revolte ce se pot transforma n manifestri de dezordine, care s pun n primejdie echilibrul i sigurana statelor, anihilarea capacitilor de comand i control etc. Introducerea pe scar larg a sistemelor informaionale ca baz a tuturor tipurilor de activitate la nivel social capt, n plan politic, semnificaie strategic. Se creeaz un nou sistem de dependene care statueaz o nou scal a puterii, care nu mai este legat direct, pentru prima oar n istoria lumii, de capacitatea economic sau militar a unei ri. Deinerea de capaciti de producere de hardware, esenial n anii de nceput ai btliei informaionale, a cedat n faa capacitii de a produce i gestiona software, ceea ce permite i altor naiuni s poat intra pe piaa rezervat pn acum doar marilor puteri. Rzboiul informaional nu este un fenomen nou: el include orice activitate ostil ndreptat mpotriva informaiilor, cunotinelor i credinelor de orice natur i este purtat practic din cele mai vechi timpuri. Razboiul psihologic este o parte componenta a razboiului modern. El a devenit o generalizare si permanentizare a violentei, un nou gen de arma: arma psihologica. El se circumscrie conceptului mai larg de influenta sociala. Influenta reprezinta un fenomen fundamental al vietii individuale si sociale, viznd modificarea atitudinilor si comportamentelor unor grupuri sau persoane. Influentarea psihologica desfasurata de catre agresor este un tip special de influenta care se poate numi manipulare. Conceptul in sine de manipulare lasa libertate de interpretare. Poate de aici provine toata confuzia terminologica sub care se analizeaza si comenteaza fenomenul razboiului psihologic. Indiferent ce sens alegem, cel larg de influenta sociala de tip special sau cel restrns, de influenta n discordanta cu interesele manipulatilor, razboiul psihologic are telul de a manipula.

3. Dinamica razboiului

Chiar daca traim o relativa perioada de pace, razboiul se infiltreaza pe toate planurile si prin toate caile de la cele geofizice la cele informationale si de distrugere a mediului, de la cele economice la bataliile violente teroriste si contra-teroriste, continuand sa faca parte din actualitate. Intrucat razboiul s-a extins enorm, luand forme care, alta data, nu erau specifice, se poate spune ca omenirea are astazi de-a face cu un adevarat razboi continuu, cu un razboi permanent. O scurta statistica istorica subliniaza faptul ca in ultimii 3500 de ani, Pamantul nu s-a bucurat decat de 230 de ani de pace - o cifra care vorbeste de la sine despre natura belicoasa a speciei umane si despre capacitatea distructiva a acesteia. Fie ca a fost vorba de razboaie de cucerire a unor teritorii, de exterminare a uneia dintre tabere, de conflicte cu scop pur economic, politic sau, pur si simplu, din razbunare, motivele care sa justifice actiunile militare nu au lipsit niciodata. Si totusi, istoria ne arata ca pana si razboaiele au ciudateniile si recordurile lor, hai sa le spune ilare, si ca granita dintre ratiune si nebunia celor care le starnesc este adeseori alarmant de scurta.Am luat in considerare cateva exemple elocvente de razboaie din istorie pentru a arata contextul in care s-au schimbat viziunile in ceea ce priveste evolutia armamentului, tehnicii din dotare pe perioada razboaielor si ce efecte au avut acestea in randul beligerantilor dar si efectele nociver asupra personalului civil.

Razboiul de 335 de ani (Olanda VS Insulele Scilly)

Un razboi care sa dureze aproape trei secole si jumatate si care sa nu produca absolut nicio victima ar putea parea, cel mult, un subiect de roman al unui scriitor cu o imaginatiei extrem de bogata. Si totusi, acest razboi a avut loc, si nu oriunde ci chiar in inima Europei. Conflictul a fost deschis oficial in data de 17 aprilie 1651, atunci cand Anglia se afla in prin razboi civil intre parlamentarii lui Oliver Cromwell si regalistii sustinatori ai Printului de Wales. Razboiul mergea vadit catre o victorie a lui Cromwell, cel care impinsese fortele regaliste pana aproape de Cornwall, ultima reduta a acestora. In acelasi timp, flota inca puternica a sustinatorilor Casei Regale isi gasise refugiul in Insulele Scilly, acolo de unde se pregatea sa atace in forta navele oponentilor. In virtutea unei mai vechi aliante cu Anglia, Olanda decidea atunci sa pastreze bunele relatii cu tara care o sprijinse in dobandirea independentei fata de Spania, si se alia cu tabara lui Oliver Cromwell, atata vreme cat era evident ca aceasta va castiga razboiul. In consecinta, flota olandeza, sub comanda amiralului Maarten Harpertszoon, a blocat navele regaliste in port, cerand reprezentatilor Casei Regale despagubiri uriase in virtutea unor mai vechi conflicte. Cum, evident, acestea nu au fost satisfacute, Olanda declara razboi Insulelor Scilly, asta si ca urmare a faptului ca Anglia, in cea mai mare parte, se afla deja in mainile parlamentarilor. Lasand la o parte strania declaratie de razboi asupra unei mici parti a unui alt stat, flota olandeza s-a retras in luna iunie a aceluiasi an, fara sa traga un singur foc de arma, dupa ce regalistii s-au predat in totalitate amiralului englez Robert Blake. Nimeni nu s-a gandit ca mai era nevoie si de un acord care sa parafeze incheierea oficiala a razboiului. 9

De abia in 1985, un istoric scotian a semnalat bizarul situatiei, anuntand oficial atat autoritatile Insulelor Scilly cat si guvernul olandez ca se aflau in razboi de peste trei secole. Un an mai tarziu, la 17 aprilie 1986, la exact 335 de ani de la inceperea conflictului, cele doua parti au semnat tratatul de incheiere a ostilitatilor. Razboiul dintre Olanda si Insulele Scilly a fost declarat ulterior drept cel mai lung din istorie si totodata razboiul cu cele mai putine victime... nici una. Lasand la o parte aceasta lume ideala, in actualitatea politico - militara bineinteles acest tip de razboi fara victime colaterale nu este posibil (caci nu se poate numi razboi propriu - zis) vom sesiza in urmatoarele randuri schimbari la toate nivelurile produse de la un razboi la altul.

Razboaiele lui Napoleon

Pentru inceput vom lua in considerare Primul razboi important al lui Napoleon care a avut loc in Italia. Numit n postul de comandant suprem al armatei destinate s actioneze n Italia (armatad din Italia) , Napoleon pleac s-i ia postul n primire. El a avut sub conducere a armata de 43.000 de soldati care a infruntat armata austriac. Campania din Egipt (1798), al doilea mare rzboi al lui Bonaparte joac un rol deosebit n cariera s. n aceast Campanie a cucerit principalele orase ale Egiptului: Cairo i Alexandria. Prin 1800, Austria a pierdut controlul asupra nordului Italiei, cu exceptia Venetiei, iar influenta acesteia n Germania a fost considerabil redusa. La sfaritul anului 1803, Napoleon a incercat s rezolve conflictul dintre Anglia i Franta. El a construit o flota i o armata mare la Boulogne. Din cauza faptului c a trimis navele s invadeze Anglia pe timp de furtuna, le-a pierdut pe toate. Infrangerea armatei austro-ruse la Austerlitz, n decembrie, a determinat Rusia s se retraga din calea lui Napoleon i Austria s incheie tratatul de pace de la Pressburg, prin care recunostea suprematia Frantei n nordul Italiei i pierderea autoritatii n Germania. Negocierile complicate dintre Napoleon i Prusia au adus la razboiul dintre cele doua tari. Se remarca asadar primitivitatea formelor de razboi de atunci in comparatie cu cele de acum. Numarul de soldati dintr-o armata era de 43.000, destul de ridicat dar mijloacele de lupta erau destul de primare. Se stie clar faptul ca armele de foc se foloseau inca de prin anii 1400, dar balistica nu era pe atat de dezvoltata incat sa permita utilizarea unor arme destul de eficiente si unui echipament suficient de bun incat sa le asigure victoria. Desi au fost in superioritate numerica, francezii nu au putut face fata cu succes englezilor. Singura explicatie plauzibila pentru acest esec destul de mare este aceea ca, din punct de vedere al tacticii , englezii si-au demonstrat superioritatea de aceea au fost de neinvins in fata unei armate atat de mari.

Primul Razboi Mondial

Marcante in istoria universala au fost dintotdeauna cele doua mari razboaie mondiale, razboaie care au constituit punctul de plecare pentru o noua abordare a razboiului in general. Astfel, se remarca in special faptul ca pentru prima data s-a folosit atacul aerian in primul razboi mondial. De aceea , primul razboi mondial este

10

considerat a fi primul razboi de natura aeriana din istorie. Artileria antiaeriana a aparut din necesitati impuse de evolutia fenomenului razboi,in conditiile in care lupta armata si-a extins sfera de desfasurare in spatiul aerian prin utilizarea in scopuri militare a mijloacelor de zbor, capatand astfel o a treia dimensiune,pe langa cele de uscat si mare.Printre cauzele eficientei scazute contra inamicului aerian,au fost mentionate: -efective reduse -cantitatea de mijloace insuficiente -tunurile din dotare au bataie mica,tragere inceata si manevra limitata -proiectoarele sunt slabe si insuficiente -in general,personalul nu beneficiaza de o pregatire de speciala suficienta -aviatia proprie nu participa la apararea antiaeriana,iar cooperarea acesteia cu artileria antiaeriana nu este -tehnica din import este slab insusita si insuficienta O caracteristic a Primului Rzboi Mondial este folosirea strategic pe scar larg a traneelor ca linii de aprare pe Frontul de Vest, acestea ntinzndu-se de la Marea Nordului pn la grania cu Elveia. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe cmpurile de lupt ale rzboiului iar, pe lng acestea, mai muli i pierd viaa n spatele liniilor frontului, datorit lipsei resurselor de baz - mncare, cldur sau combustibil, mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor - i a genocidului comis sub acoperirea numeroaselor rzboaie civile i conflicte interne (de exemplu, genocidul armean). Progresul tehnologic care s-a produs odat cu revoluia industrial a secolului XIX-lea se traduce n creterea puterii distructive a armelor i n diversificarea modalitilor de atac aflate la dispoziia generalilor din acea epoc. Astfel, n Primul Rzboi Mondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie, iar n jur de 5% din totalul victimelor de rzboi au fost civili, n timp ce n Al Doilea Rzboi Mondial procentul acestora va fi de 50%. Primul Rzboi Mondial s-a dovedit a fi o ruptur decisiv cu vechea ordine mondial, marcnd ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa. Patru imperii au fost doborte: German, Austro-Ungar, Otoman i Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman i Romanov, care au avut rdcini ale puterii nc din timpul cruciadelor, au czut dup rzboi.

Al Doilea Razboi Mondial

Al doilea razboi mondial surprinde deja cu mult mai mult in evolutie pentru ca ofera o paleta mai larga de posibilitati de atac, de manevre tactice de dotari. Al Doilea Rzboi Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare i mai ucigtor rzboi nentrerupt din istoria omenirii. A fost prima oar cnd un numr de descoperiri tehnice noi, incluznd bomba atomic, au fost folosite la scar larg mpotriva militarilor i civililor, deopotriv. Al Doilea Rzboi

11

Mondial a provocat moartea direct sau indirect a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populaia mondial de la acea vreme. n plus, multe alte persoane au fost rnite grav, au cptat infirmiti pe via datorit armelor de foc, bombardamentelor clasice sau nucleare, sau datorit experienelor militare i medicale inumane la care au fost supuse. S-a estimat c acest rzboi a costat mai muli bani i resurse dect toate celelalte rzboaie la un loc, 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fr a se pune la socoteal sumele cheltuite pentru reconstrucia de dup rzboi. Urmrile rzboiului, inclusiv noile tehnologii i schimbrile aranjamentelor geopolitice, culturale i economice, au fost fr precedent. Dezvoltarea armelor nucleare modifica brusc raporturile intre cele doua mari puteri. Capacitatea distructiva a bombelor atomica (A) si cu hidrogen (H) este atat de mare (ex: Hiroshima si Nagasaki 1945) incat nici o putere nu e capabila sa le reziste chiar daca dispune de un important armament clasic. Un razboi nuclear ar dura zile, daca nu ore, asadar abordarea statistica a premiselor (efectivele militare, calitatea armamentului, puterea industriala etc.) nu mai este relevanta si geopolitica interbelica isi pierde sensul. Strategia militara devine pur tehnica: conditiile de atac si durata zborului intre locurile unde sunt stocate capacitatile nucleare si obiective sunt esentiale. Intre 1946-1949 doar americanii detineau arma nucleara si in caz de conflict ar fi fost siguri de victorie daca puteau lovi centrele vitale ale adversarilor. Viteza vectorilor nu este foarte importanta, ci doar raza de actiune. Aparitia primei bombe atomice sovietice modifica situatia: tara care va castiga va fi aceea care isi va putea distruge adversarul inainte ca acesta sa poata riposta. Deci avantajata este tara ce are baze nucleare mai apropiate de centrele vitale ale celeilalte. Bazele americane din Europa, Orientul Mijlociu si Extremul Orient ofera capacitatea de a interveni in timpul cel mai scurt, dar centrele strategice ale URSS erau raspandite pe o arie extinsa din zona Uralilor pana in Siberia. Centrele vitale ale SUA sunt concentrate in nord-est (Industrial Belt) pe aproximativ un milion de km2, dar avioanele rusesti nu dispun de baze apropiate. Pot lovi rapid toate obiectivele din Europa de Vest dar au nevoie de aprox. 10 ore pentru a ajunge deasupra centrelor vitale americane (pe deasupra Antarcticii). Deci SUA trebuie sa poata detecta orice avion venind din nord si prin colaborare cu Canada creaza linia DEW (Detection Early Warning) aprox. de-a lungul paralelei 70 grade nord dispunind astfel de un ragaz de 3 ore pentru inteceptarea bombardierelor sovietice. Echilibrul descurajarii reciproce nu este perfect pt. ca SUA au o pozitie mai buna decat URSS. Intre 1957-1958 rusii perfectioneaza rachetele balistice care ajung la o viteza de 6000 km/ora si o raza de actiune de 10.000 km iar in conditiile epocii nu este posibila interceptarea unei rachete lansate. Cursa inarmarii continua. Americanii recupereaza intarzierea intre 1958-1960 cu ICBM (Inter Continental Balistic Missiles) si IRBM (Intermediate Range Balistic Missiles).

12

Pentru credibilitate, forta nucleara trebuie sa poata atinge dintr-o singura lovitura toate centrele vitale ale adversarului. Submarinele echipate cu focoase nucleare impiedica distrugerea dintr-o lovitura a tuturor rampelor de lansare ale adversarului fiindca sunt greu de detectat. Paradoxal, evolutia tehnicii incita la prudenta: fiecare se teme ca adversarul isi poate lansa propriile rachete inainte de a fi distrus si asa incepe cu adevarat era descurajarii nucleare reciproce. Malenkov, la putere intre 1953-1955 intelege ca un razboi nuclear ar avea asemenea consecinte incat victoria si-ar pierde sensul si ideea descurajarii castiga teren in est. Criza rachetelor din Cuba din1962 arata cat de fragil este echilibrul. Doctrina ripostei graduale (McNamara 1962) precizeaza pozitia SUA fata de un conflict nuclear: in blocul lor SUA decid singure utilizarea armei nucleare. Dupa 1962 este atins un nou echilibru dar se reveleaza consecintele dramatice pe care folosirea masiva a bombelor atomice le-ar avea asupra mediului inconjurator: iarna nucleara, o racire cu 40 grade a mediului si efectul descurajarii este intarit. Opinia publica incepe sa se simta amenintata. Devine evident ca arsenalele nucleare necesare a face credibile loviturile nu vor fi folosite dar pentru a aborda o negociere a dezarmarii in bune conditii trebuie sa dispui de cat mai multe bombe si vectori posibili. Cursa inarmarilor se accelereeaza chiar cand americanii si sovieticii sunt convinsi ca intr-o zi tot vor trebui sa le distruga. Negocierile privind dezarmarea incep sa aiba loc pe la sfarsitul anilor 60. Natura armei nucleare face ca efectele sale psihologice sa fie importante. Adversarii nu ascund puterea bombelor lor dar se feresc sa faca estimari exacte ale arsenalelor pentru a largi spectrul amenintarii si pentru a avea o arie de manevra in cazul negocierii. Americanii si sovieticii joaca acest joc si stiu ca si adversarul face la fel, incat mentinerea echilibrului este posibila daca fiecare este capabil sa evalueze si localizeze arsenalul celuilalt. Aici intervin serviciile de informatii: multe date se afla prin metode clasice de spionaj dar instalatiile nucleare sunt vizibile din avion. Se fac eforturi pentru miniaturizarea bombelor atomice si limitarea efectelor lor poluante, creindu-se astfel armele nucleare tactice. Se fac progrese in domeniul lansatoarelor: pentru rachetele cu raza scurta sau medie de actiune se folosesc (de 30 de ani) rampe amplasate pe camioane care sunt practic imposibil de detectat. In Golf, 1991, irakienii dispuneau doar de rachete SCUD invechite dar americanii n-au putut neutraliza instalatiile de lansare ce puteau fi asamblate in cateva ore. Instalarea rampelor pe sine pt. rachetele balistice impiedica controlul reciproc al arsenalelor. Miniaturizarea schimba posibilitatile de utillizare: o racheta sovietica poate primi mai multe incarcaturi ce se disperseaza in apropierea obiectivelor MIRV (Multiple Independently Targetted Re-entry Vehicles = focoase multiple ghidate independent). Pentru aceste rachete nu este suficienta cunoasterea traiectoriei pentru a sti obiectivele vizate, ceea ce perturba sistemul de alertare. 13

Miniaturizarea permite folosirea unor vectori mai usori cu tehnica apropiata de cea aviatica, numite rachete de croaziera (americane). Acestea au o precizie excelenta (tinta < 50 m la 1000 km distanta) si pot fi ghidate gratie informaticii la altitudini mai mici de 200 m pentru a nu fi detectate de radare. Loviturile punctuale devin posibile. Sovieticii aveau un avantaj in domeniul nuclear dar nu era amenintat echilibrul descurajarii reciproce. Rachetele americane Pershing cu traiectorie programata au compensat acest avantaj. Acestea au o raza de actiune relativ mica si devin periculoase odata amplasate in Europa ceea ce suscita noi dezbateri asupra amplasarii de noi armamente americane pe continentul nostru. Initiativa de aparare strategica a presedintelui Reagan modifica profund echilibrul: devenea posibila supravegherea si interceptarea rachetelor balistice in zbor (in stratosfera - razboiul stelelor, pe portiunea ascendenta a traiectoriei, inainte de desfacerea capetelor multiple. Programele militare sovietice nu pusesera accent pe informatica in anii 60-70 si intarzierea era foarte greu de recuperat pentru economia blocului estic. Incepand din 1975 raportul de putere evolueaza in favoarea SUA in ciuda efortului de inarmare al rusilor. Miniaturizarea si precizia loviturilor fac posibile conflicte in care s-ar folosi in acelasi timp arsenalul atomic si armamentul clasic. Totodata evolutia tehnica creste probabilitatea diseminarii armelor atomice.

Bomba atomica franceza

In anii 60 economia franceza nu permitea construirea unui arsenal echivalent cu cele ale marilor puteri. Bombele franceze nu puteau apleca semnificativ balanta echilibrului nuclear. Justificarea acestora este de a pune la dispozitia tarii un potential de descurajare suficient de serios pentru orice eventual agresor. In plus, in caz ca americanii nu vor mai fi angajati in Europa, armamentul nuclear ar fi avut acest rol vis--vis de sovietici. Conform diplomatilor francezi scopul era de a face ca teritoriul tarii lor sa scape amenintarilor exterioare.

4.

Razboiul viitorului

Se apreciaza ca, in viitor, noul razboi poate fi definit de urmatoarele elemente: confruntarea discreta, de multe ori banala", pe baza unei strategii adecvate, aplicate intr-un proces reglatoriu; va evidentia o stare de pace incordata, dura si fierbinte"; starea de pace si cea de razboi nu vor mai acea sensuri antimonice: pacea va coexista cu razboiul; ponderea mijloacelor si actiunilor

14

nonviolente va creste considerabil; fortele si mijloacele majore se vor angaja mai mult in sfera informatiilor precum si a decriptarii si dejucarii (zadarnicirii) intentiilor adversarului; nu se va desfasura intre marile puteri, ci in spatiul zonelor de interes, controlate de acestea; durata confruntarilor poate creste considerabil, iar continuitatea actionala va fi evidenta; conceptia va fi in sfera gndirii si actiunii umane, decizia va fi de natura informationala, iar executia apartine mijloacelor ultraperfectionate, viabile, inteligente, colective si de mare randament; in cadrul larg de masa, perceptia razboiului este simtita si afecteaza, dar in plan actional victimele umane sunt reduse si nu se vede aproape nimic. Esenta viitorului razboi va fi marcata, fara indoiala, de revolutia tehnicomilitara, tehnologiile avansate aparute schimbnd in profunzime mijloacele, modalitatile si tehnicile de actiune militara si modificnd substantial, caracterul si fizionomia razboiului viitor.

a. Caracteristicile principale ale razboiului viitor

In conceptia specialistilor militari, in practica razboiului (conflictului armat) la inceputul secolului XXI se vor manifesta doua tendinte: restrngerea gamei tipologiei razboaielor (conflictelor armate) la cele convenabile statelor dezvoltate din punct de vedere economic si militar; pastrarea unei palete largi de conflicte armate (tipuri noi si vechi) in practica strategica a tarilor cu nivele mai scazute de dezvoltare. Este de remarcat ca razboiul viitorului va fi cu totul altceva dect pna acum, el purtnd amprenta structurii societatii informationale. Din studiile unor autori militari rezulta cteva prefigurari ale caracteristicilor razboiului viitor: inlocuirea armatelor de masa cu formatiuni relativ mici, formate din profesionisti si inzestrate cu mijloace poliactionale, performante si inteligente; nimicirea adversarului prin actiuni indirecte de control si supraveghere, de dominare a confruntarii in sfera conducerii, de dirijeare" algoritmica a actiunilor acestuia; organele de decizie si de transpunere in practica a acestuia vor avea o compunere preponderent politico-militara, vor actiona de la mare distanta; confruntarea informationala prealabila va fi dominanta razboiului (conflictului armat) si se va baza pe o logistica informatica consistenta, care va deveni un adevarat potential de putere. Razboiul in ansamblu, ramne un instrument al politicii, iar componenta sa militara (armata) devine un mijloc principal de descurajare, intimidare, impunere sau sanctionare (coercitie); in cmpul de lupta viitor se va dilua considerabil corelatia om-tehnica-om" si se vor statornici, in cadrul confruntarii, noi tipuri de relatii: tehnica-tehnica", tehnica-om", om-mesaj-om". Asupra mediului militar al adversarului se va actiona pentru: diminuarea semnificativa a structurilor armatei, intrzierea realizarii unor obiective vitale, pierderea unor privilegii si a prestigiului international, diminuarea credibilitati si a agilitatii actionale pentru apararea unor interese nationale fundamentale, inconsecventa si o riposta timida 15

fata de adversar; conflictul militar (armat), datorita discrepantelor de organizare si inzestrare a fortelor si mijloacelor intrebuintate, se poate desfasura pe orizontala intersisteme militare echivalente - ori pe verticala - intre state cu decalaje sensibile de civilizatie si putere; raportul de forte isi va pierde treptat din importanta, locul principal in confruntarea armata fiind ocupat de asimetria de informatii, cunostinte si capacitati de operationalizare a acestora".

b. Tipologia razboaielor viitoare

Razboiul viitorului pare sa se inscrie intr-un spectru foarte larg de actiuni si reactii, intr-un spatiu multidimensional pe care se definesc, intre altele, si urmatoarele tipuri de razboaie: Razboiul informational; Razboiul cibernetic; Razboiul psihologic; Razboiul mediatic; Razboiul economic; Razboiul cosmic; Razboiul cultural; Razboiul genetic; Razboiul geofizic; Razboiul purtat prin mijloace militare.

4. Concluzii

Principalele concluzii care se desprind din ultimele conflicte militare ar putea fi urmatoarele: razboiul viitor va avea un caracter multidimensional si se va desfasura in toate mediile: in aer, pe pamnt, in mare, in cosmos, in spectrul electromagnetic si in sfera informationala; partile rivale in domeniul militar vor fi impartite in urmatoarele categorii: principale, comparabile ca forte, concurenta si putere, apte sa foloseasca toate avantajele inaltei tehnologii in domeniul militar si concurente: mari puteri sau puteri regionale care poseda arma nucleara; puteri 16

regionale, capabile sa rivalizeze numai in anumite domenii, care-si dispun fortele armate proprii pe scara limitata si isi pot concentra fortele intr-o zona concreta; tari fara arma nucleara; alte grupari participante la conflict (nu state) care au posibilitati de lupta diferite, ca instruire, structura si inzestrare. Se prefigureaza schimbari in principiile de organizare si de ducere a actiunilor militare, determinate de conditiile generate de noua revolutie tehnicomilitara avnd in vedere: zonele functionale de responsabilitate; munitiile inteligente; lovitura in adncime; manevra in sfera informationala; protectia informationala; logistica directionata si elastica; retele de transmisiuni distribuite. Razboiul informational, va constitui o componenta cu o importanta din ce in ce mai mare a razboaielor si a conflictelor militare viitoare, sfidnd metodele conventionale de ducere a actiunilor militare si chiar pe multe din cele neconventionale. Cercetarea semnalelor electromagnetice, cu componentele privind cercetarea comunicatiilor, electronica si optoelectrica, devine o actiune militara permanenta att pe timp de pace, ct si pe timp de razboi. Informatiile obtinute fiind structurate corespunzator in baza de date ce au in vedere principiile independentei informatiilor culese fata de utilizarea lor ulterioara, precum si pe cel al independentei folosirii informatiilor fata de sursele ce le-au generat. In viitor, alaturi de bruiaj si dezinformare, armele de neutralizare electronica (laser, electromagnetice cu microunde, frecventa radio, subsonice) vor avea un rol esential in desfasurarea actiunilor militare, mai ales la nivelurile tactic si operativ. Actiunile militare la nivelurile operative si tactice se vor desfasura, de regula, dupa realizarea suprematiei strategice, materializata prin: operatii informationale (electronice, cibernetice, psihologice); operatii aeriene, aerocosmice si operatii executate de pe nave. S-a trecut de la conceptia forte contra forte" la cea privind sisteme de lupta contra sisteme de lupta", in cadrul carora un loc important il ocupa sistemele de conducere cu componentele lor tehnice principale: comunicatii, calculatoare si informatii. In actiunile militare actuale si de perspectiva se aplica ferm conceptul de batalie aeroterestra, bazat pe rolul deosebit in transformarea caracterului operatiilor (luptelor), a perfectionarilor in domeniul tehnologiei informatiilor si a utilizarii armelor inteligente, a celor invizibile, a masinilor de lupta fara echipaj (avioane, tancuri) si a senzorilor. Este necesar sa se stabileasca principiile de organizare si de ducere a razboiului informational care ar trebui sa cuprinda: concordanta misiunilor de razboi informational cu situatia reala a actiunilor militare: subordonarea scopului, a misiunilor si a masurilor de razboi informational conceptiei generale a operatiei (luptei); repartitia rationala a masurilor de razboi informational pe forme si etape ale actiunilor militare; combinarea rationala a formelor si a metodelor luptei armate cu cele de razboi informational.

17

Cresterea insemnata a fortei de nimicire a mijloacelor de lupta (armament nuclear si nenuclear de inalta precizie, rachete inteligente cu bataie mare, mijloacele invizibile si cele ale razboiului informational, arma biologica bazata pe ingineria genetica) va determina ca, practic, cmpul de lupta sa devina fara oameni, cea mai mare parte a functiilor de lupta trecnd de la oameni la masinile robot. Actiunile militare vor avea o insemnata amploare spatiala si informationala, urmnd a se desfasura in timp scurt, ceea ce nu va duce obligatoriu si la scurtarea razboiului. Cmpul de lupta al secolului XXI va fi unul extins in care nici o zona nu va fi ferita de atacurile precise nimicitoare. Anumiti specialisti militari prevad chiar ca batalia se va desfasura dupa modelul celei navale la 360o. Extinderea cmpului de lupta in timp, spatiu si scop prin toate resursele disponibile, va permite: varietatea operatiilor terestre, aeriene si maritime, a operatiilor speciale, in timp si spatiu; demasificarea tintelor prin precizie si selectivitate care au determinat trecerea de la loviturile (focul) de suprafata la cele punctuale si rasfrngerea teatrului de operatii militare.

5. Bibliografie

Razboiul viitorului, viitorul razboiului, g-ral dr. Mircea Muresan, g-ral de brig. (r) dr. Gheoghe Vaduva, edit. Universitatii Nationale de Aparare Carol I, Bucuresti, 2004; Tipologia conflictelor armate contemporane, g-ral mr. dr. Corneliu Soare, col. dr. Lucian Culda, col. (r) Florian Girz, col. Ioan Popovici-Vlad, lt. col. Andrei Judea, mr. Alexandru Leordean, cpt rg III Valeriu Panait, edit. Militara, Bucuresti, 1988; Stiinte militare note de curs, col. dr. Viorel Ostropel, mr. dr. Gheorghe Radu, edit. Academiei Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu, 2005. Istoria Rzboiului Rece Andre Fontaine, edit. Militara, 1991 Primul Rzboi Mondial Winston Churchill, edit Saeculum I.O., Bucureti, 1997 Al doilea Rzboi Mondial - Winston Churchill, edit Saeculum I.O., Bucureti, 1997

18

19