Sunteți pe pagina 1din 17

PROIECT DE DIPLOMA

Cldire de birouri S+P+5E











ndrumtor





















Cladire de birouri
Date de tema
A. Piese scrise
Memoriu tehnic
Proiect de rezisten
Predimensionare
Calculul grinzilor
Calculul stlpilor
Calculul plcii
Calculul scrii i al podestului de trecere
Calculul fundaiei
Proiect de organizare
Antemsurtoare pentru stadiile fizice fundaii si subsol
Deviz analitic i extras de materiale
Proiect de tehnologie
Stabilirea compoziiei betonului
Gradul de maturizare al betonului
Tehnologia de execuie a structurilor de beton armat in cadre
B. Piese desenate
Plan arhitectur nivel current sc. 1:50
Seciune transversal sc. 1:50
Plan cofraj i armare plac nivel current sc. 1:50
Plan cofraj i armare scar sc. 1:50 ; 1:20
Plan cofraj i armare stlpi sc. 1:50 ; 1:20
Plan cofraj i armare grinzi sc. 1:50 ; 1:20
Plan fundaii sc. 1:20 ; 1:50
Plan de cofrare la grind i stlpi sc. 1:25
Plan panotaj grinzi i stlpi sc. 1:50
Plan organizare de antier sc. 1:200






Memoriu tehnic justificativ al soluiilor alese

Cldirea de executat este o cldire de birouri.
Destinaia cldirii, buna funcionalitate in exploatare, a determinat
alegerea sistemului structural si a principalelor caracteristici geometrice.
S-a optat astfel pentru structura de rezistenta din cadre din beton armat.
Aceasta permite o buna flexibilitate a spaiului interior absolut necesara in
exploatare.
Tot din aceste motive s-au ales valori mari ale deschiderilor structurii pe
ambele direcii (4.20m; 5.20m; 5.OOm; 5.70m). Deasemenea nlimea de nivel
este de 3 m.
Cldirea se compune din 3 travei si 5 deschideri. Suprafaa in plan a
construciei este de aproximativ 380 m.
Structura de rezistenta este alctuita din cadre de beton armat dispuse
pe cele doua direcii reprezentate de axele principate. Betonul folosit este C
20/25 iar ca armaturi se folosesc bare din otel beton PC 52, OB 37. Placa
planseelor este realizata in soluie monolita cu grosime de 14 cm. Betonul
prevzut este C 20/25 si armaturi din bare independente din otel beton PC 52,
OB 37.
Infrastructura este compusa dintr-un subsol general realizat din beton
armat cu grosimea de 40 cm dispui pe ambele direcii ortogonale, prevzuta
cu o hidroizolatie bituminoasa pe fata exterioara, protejata cu un perete de
crmida.
Fundaiile pereilor sunt continue de tip talpa armat.
Din punct de vedere structural s-a cutat indeplinirea tuturor condiiilor
necesare unei bune comportri a structurii, in special la aciuni seismice.
Astfel, forma in plan a cldirii este dreptunghiulara. Scara a fost amplasata in
zona centrala pentru ca centru de rigiditate al structurii sa fie cat mai apropiat
de centrul de masa. Se evita astfel apariia fenomenului de torsiune generala.
Pentru detrerminarea eforturilor in elementele structurale s-a fcut un
calcul static si seismic conform normativului P100-92 cu ajutorul programului
ETABS. Tot cu acest program s-a fcut si verificarea driftului. S-a urmrit
limitarea deplasrilor relative de nivel la 3.5%0.
Momentele utilizate in armarea stlpilor au fost majorate fata de cele
rezultate din calculul static. S-a urmrit dirijarea articulaiilor plastice la
capetele grinzilor si la baza stlpilor de la parter. Forele axiale au fost
calculate innd cont de efectul indirect datorat plastificarii grinzilor la capete

STABILIREA INCARCARILOR


TERASA



Nr.
crt.
Element
ncrcri
noramate
kN/m
2

n
G. F.
kN/m
2

n,d
G. S.
kN/m
2

1 Greutate placa hpi*Ybet 1.1 3.85 1 3.50
2 Izolaii total qiz=1.3 1.2 1.56 1 1.3
3
Beton de panta
h=9cm
21 1.1 2.079 1 1.89
4 Pietri h=2 cm 0.02*17=0.34 1.2 0.408 1 0.34
5 Tencuiala 0.015*19=0.285 1.3 0.371 1 0.285
6 Zpada Pz=1.6 1.4 2.24 0.4 0.64
10.508 7.955



NIVEL CURENT


Nr
crt.

Element
ncrcri
noramate
kN/m
2


n
G.F.
kN/m
2


n1d
G.S.
kN/m
2

1 Greutate placa 0.14*25=3.5 1.1 3.85 1 3.50
2 Pardoseala q=1.0 1.2 1.20 1 1.0
3

Perei despritori
rigips
q=0.5

1.1

0.6

1

0.50

4 Tencuiala 0.015*19=0.285 1.3 0.371 1 0.285
5 Utila q
u
=2 1.4 2.80 0.4 0.80
8.821 6.085


PREDIMENSIONARE

PLACA

-cerinta de rigiditate:

h
pl
=
180
P
+2= cm 13 = 2 +
180
2 * 2 . 4 + 2 * 7 . 5


-cerinta de izolare fonica:
h
pl
=14cm
h
pl
13cm





GRINZI



- Grinzi longitudinale

h
gr
= cm
L
50 =
10
500
=
12 ... 10
0


h
gr
=0.5m

b
gr
= 25cm =
2
50
=
2....3
hgr


b
gr
=0.25m



- Grinzi transversale

h
gr
= cm 60 =
10
570
=
12 ... 10
L
0

h
gr
=0.6m

b
gr
= 30cm =
2
60
=
2....3
hgr


b
gr
=0.3m


- Calculul ariilor aferente


92 . 10 2 . 4 * 6 . 2
89 . 22 2 . 4 * 45 . 5
96 . 11
2
2 . 5
* ) 5 . 2 1 . 2 (
445 . 11 1 . 2 *
2
7 . 5
2
2 . 5
46 . 5
2
2 . 4
*
2
2 . 5
5
2
4
2
3
2
2
2
1
= =
= =
= + =
=
|
.
|

\
|
+ =
= =
A
m A
m A
m A
m A



PREDIMENSIONAREA STALPILOR

Pentru asigurarea unei bune ductilitati a stalpilor (capacitatea acestora de a
prelua deformatii importante si de a absorbi energie prin comportare
histeretica), se limiteaza nivelul eforturilor medii de compresiune pe stalpi
dupa urmatoarele criterii:
- ; 25 . 0
R bh
N
n marginali Stalpi
c 0
marginal stalp
marginal stalp
s =
- ; 30 . 0 n centrali Stalpi
0
central
central stalp
s =
c
stalp
R bh
N

- . 20 . 0 n colt de Stalpi
0
colt
colt stalp
s =
c
stalp
R bh
N


Fortele axiale din stalpi se determina pe baza intensitatilor de calcul ale
incarcarilor, in functie de pozitia in structura si de ariile aferente.
Pentru estimarea greutatilor proprii ale stalpilor se vor considera sectiuni
egale de stalpi (60 x 60 cm) atat pentru stalpii de colt cat si pentru cei interiori
si sectiuni de 60 x 60 cm pentru stalpii marginali.


STALP COLT

Grupare speciala

(c) N
l.d.
5
=7.995*5.46+0.25*(0.5-0.14)*2.1*25+0.3*(0.6-0.14)*26.25+
+1.26*(2.1+2.6)+0.6*0.6*3*0.25/2+0.3*1.5*4.7*8.4*0.7=88.987 KN
(c) N
l.d.
4
=0.14)*2.1*25+0.3*(0.6+0.14)*2.6*25+0.3*3.4.7*8.4*0.7+
+0.6*0.6*3.25=98.791 KN
(c) N
l.d.
4
= (c) N
l.d.
3
= (c) N
l.d.
2
= (c) N
l.d.
1
= (c) N
l.d.
p
=98.791 KN
(c) N
l.d.
C
=98.791*5+88.987=582.94 KN
Grupare fundamentala
(c) N
F
5
=10.508*5.46+0.25*0.36*2.1*25*1.1+0.3*0.46*2.6*25*1.1+1.638*4.7+
+0.6*0.6*1.5*25*1.1+0.3*1.5*4.7*8.4*0.7*1.3=111.15KN
(c) N
F
4
=8.821*5.46+0.25*0.36*2.1*25*1.1+0.3*0.46*2.6*25*1.1+
+0.3*3*4.7*8.4*0.7*1.3+0.6*0.6*3*25*1.1=125.261 KN
(c) N
F
4
= (c) N
F
3
= (c) N
F
2
= (c) N
F
1
= (c) N
F
P
=125.161 KN
(c) N
F
C
=125.161*5+111.15=737.455 KN
s = 20 . 0 n
0
colt
colt stalp
c
stalp
R bh
N
S.C. 550*550

STALP MARGINAL 1

Grupare speciala

(m) N
l.d.
5

=7.955*11.445+2.25*2.1+3.45*(2.6+2.85)+1.26*5.45+9.0*1.5+2.646*5.45
. =149.36 KN
(m) N
l.d.
4
=
6.085*11.445+2.25*2.1+3.45*5.45+9.0*3+5.292*5.45=149.011KN
(m) N
l.d.
4
= (m) N
l.d.
3
= (m) N
l.d.
2
= (m) N
l.d.
1
= (m) N
l.d.
P
=149.011 KN
(m) N
l.d.
C
=149.011*5+149.36=894.415 KN

Grupare fundamentala
(m) N
F
5
=10.508*11.445+2.475*2.1+3.795*5.45+1.638*5.45+9.0*1.5+3.4398*5.45
=188.67 KN
(m) N
F
4
=8.821*11.445+2.475*2.1+3.795*5.45+9.9*3+6.8796*5.45=194.03
KN
(m) N
F
4
= (m) N
F
3
= (m) N
F
2
= (m) N
F
1
= (m) N
F
P
=194.03 KN
(m) N
F
C
=194.03*5+188.67=1158.82 KN
s = 25 . 0 n
0
marginal
marginal stalp
c
stalp
R bh
N
S.M. 600*600
STALP MARGINAL 2

Grupare speciala

(m) N
l.d.
5

=7.955*11.96+2.25*4.6+3.45*2.6+1.26*4.6+9.0*1.5+2.646*4.6=145.93KN
(m) N
l.d.
4
=6.085*11.96+2.25*4.6+3.45*2.6+9.0*3+5.292*4.6=143.44 KN
(m) N
l.d.
4
= (m) N
l.d.
3
= (m) N
l.d.
2
= (m) N
l.d.
1
= (m) N
l.d.
P
=143.44 KN
(m) N
l.d.
C
=143.44*5+145.93=860.13 KN

Grupare fundamentala

(m) N
F
5
=10.508*11.96+2.475*4.6+3.795*2.6+1.638*4.6+9.9*4.5+3.4398*4.6=185.135
(m) N
F
4
=8.821*11.96+2.475*4.6+3.795*2.6+9.9*3+6.8796*4.6=188.097 KN
(m) N
F
4
= (m) N
F
3
= (m) N
F
2
= (m) N
F
1
= (m) N
F
P
=188.097 KN
(m) N
F
C
=188.097*5+185.135=1125.62 KN
s = 25 . 0 n
0
marginal
marginal stalp
c
stalp
R bh
N
S.M. 600*600

STALP MARGINAL 3

Grupare speciala


(m) N
l.d.
5
=7.955*10.92+2.25*4.2+3.45*2.6+1.26*4.2+9.0*1.5+2.646*4.2 =135.194
KN
(m) N
l.d.
4
=6.085*10.92+2.25*4.2+3.45*2.6+9.0*3+5.292*4.2 =134.094 KN
(m) N
l.d.
4
= (m) N
l.d.
3
= (m) N
l.d.
2
= (m) N
l.d.
1
= (m) N
l.d.
P
=134.094 KN
(m) N
l.d.
C
=134.094*5+135.194=805.664 KN

Grupare fundamentala

(m) N
F
5
=10.508*10.92+2.475*4.2+3.795*2.6+1.638*4.2+9.9*1.5+3.4398*4.2=171.186
(m) N
F
4
=8.821*10.92+2.475*4.2+3.795*2.6+9.9*3+6.8796*4.2=175.18 KN
(m) N
F
4
= (m) N
F
3
= (m) N
F
2
= (m) N
F
1
= (m) N
F
P
=175.18 KN
(m) N
F
C
=175.18*5+171.186=1047.086 KN
s = 25 . 0 n
0
marginal
marginal stalp
c
stalp
R bh
N
S.M. 600*600


STALP CENTRAL

Grupare speciala

(c) N
l.d.
5
=7.955*22.89+2.25*4.2+3.45*5.45+9.0*1.5=223.84 KN
(c) N
l.d.
4
=6.085*22.89+2.25*4.2+3.45*5.45+9.0*3=194.54 KN
(c) N
l.d.
4
= (c) N
l.d.
3
= (c) N
l.d.
2
= (c) N
l.d.
1
= (c) N
l.d.
p
=194.54 KN
(c) N
l.d.
C
=194.54*5+223.84=119.654 KN



Grupare fundamentala

(c) N
F
5
=10.508*22.89+2.475*4.2+3.795*5.45+9.9*1.5=286.46 KN
(c) N
F
4
=8.821*22.89+2.475*4.2+3.795*5.45+9.9*3=262.69 KN
(c) N
F
4
= (c) N
F
3
= (c) N
F
2
= (c) N
F
1
= (c) N
F
P
=262.69 KN
(c) N
F
C
=262.69*5+286.46=1599.91
s = 30 . 0 n
0
central
central stalp
c
stalp
R bh
N
S.C. 650*650







































ETAPELE CALCULULUI SEISMIC COVENTIONAL

Analiza unei cldiri supusa forelor seimice este efectuata in general aplicarea
urmtoarelor principii:
- Direcia forelor seismice:
In analiza se considera numai componentele oriziontale, componenta verticala
neglijandu-se de obicei. Daca este necesar o considerare speciala a
componentei
verticale, acest lucru implica o analiza spectrala. De obicei nu este necesara
considerarea aciunii simultane a doua componente orizontale.
- Aciunea forei seismice:
Fora produsa de cutremur se presupune ca acioneaz la nivelul planseelor.
Daca structura si distribuia masei este astfel incat o mare parte a forei se
aplica la jumtatea fiecrui etaj, trebuie sa se ia in considerare eforturile locale
produse de aceasta fora.
- Deplasarea planseelor:
Se presupune ca structurile planseelor sunt rigide in plan orizontal in
coformitate cu aceasta, se presupune ca toate elementele structurii de
rezistenta, la fiecare etaj au aceeai deplasare relativa orizontala.
- Deformarea post-elastica:
Distribuia forei laterale si analiza eforturilor din elementele de rezistenta
trebuie sa se fac in conformitate cu teoria elasticitii. Pentru anumite pri
ale structurii, eforturile pot fi reduse datorita deformrii plastice localizate.
- Distribuia forelor seismice proporionale cu rigiditatea elementelor
structurale
- Condiii de fundare
La cldirile obinuite se cosidera ca fundaia nu se taseaza, nu se deplaseaz
lateral si nici nu se rotete.










Fora tietoare de baz

Fora tietoare de baz corespunztoare modului propriu fundamental,
pentru fiecare direcie orizontal principal considerat n calculul cldirii, se
determin dupa cum urmeaz:

( ) m T S F
d I b 1
=
unde
( )
1
T S
d
ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei
fundamentale T1
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii n planul ce conine
direcia orizontal considerat
m masa total a cldirii calculata ca suma a maselor de nivel
i
m conform
notatiilor din anexa C
I factorul de importanta-expunere al constructiei
factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia, ale crui
valori sunt
= 0,85 dac T1 s TC i cldirea are mai mult de dou niveluri i
= 1,0 n celelalte situaii.
Perioada proprie fundamental T1 se determin pe baza unor metode de
calcul dinamic structural



Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vrf ale
acceleraiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand
intervalul mediu de recurent IMR = 100 ani



Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (col), Tc
a spectrului de raspuns


Spectrul de proiectare
Spectrul de proiectare pentru acceleraii Sd(T), exprimat in m/s
2
, este un spectru de
rspuns inelastic care se obine cu relaiile 3.17 i 3.18:
0 < T s TB
(
(
(
(


+ = T
T
q
a ) T ( S
B
g d
1
1
0
|

T > TB
q
) T (
a
g
|
= .
unde
q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului
elastic n rspuns inelastic), cu valori n funcie de tipul structurii i capacitatea
acesteia de disipare a energiei.
Valorile factorului de comportare q pentru diferite tipuri de materiale i de sisteme
structurale sunt indicate n capitole specifice din prezentul cod.
Spectrul de proiectare pentru componenta vertical a micrii seismice se obine n
mod asemntor. Valoarea factorului de comportare n acest caz se consider simplificat
1,5 pentru toate materialele i sistemele structurale, cu exceptia cazurilor n care valori
mai mari pot fi justificate prin analize speciale.






Clase de importan i de expunere la cutremur pentru cldiri

Clasa de
importan
Tipuri de cldiri I
I
Cldiri cu funciuni eseniale, a cror integritate pe
durata cutremurelor este vital pentru protecia
civil: staiile de pompieri i sediile poliiei; spitale i
alte construcii aferente serviciilor sanitare care sunt
dotate cu secii de chirurgie i de urgen; cldirile
instituiilor cu responsabilitate n gestionarea
situaiilor de urgen, n aprarea i securitatea
naional; staiile de producere i distribuie a
energiei i/sau care asigur servicii eseniale pentru
celelalte categorii de cldiri menionate aici; garajele
1,4
de vehicule ale serviciilor de urgen de diferite
categorii; rezervoare de ap i staii de pompare
eseniale pentru situaii de urgen; cldiri care
conin gaze toxice, explozivi i alte substane
periculoase.
II
Cldiri a cror rezisten seismic este important
sub aspectul consecinelor asociate cu prbuirea
sau avarierea grav:
- cldiri de locuit i publice avnd peste 400
persoane n aria total expus
- spitale, altele dect cele din clasa I, i instituii
medicale cu o capacitate de peste 150 persoane n
aria total expus
- penitenciare
- aziluri de btrni, cree
- coli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200
de persoane n aria total expus
- auditorii, sli de conferine, de spectacole cu
capaciti de peste 200 de persoane
- cldirile din patrimoniul naional, muzee etc.
1,2



( ) m T S F
d I b 1
=

( )
1
T S
d
ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei
fundamentale T1
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii n planul ce conine
direcia orizontal considerat
m masa total a cldirii calculata ca suma a maselor de nivel
i
m
I factorul de importanta-expunere al constructiei
factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia, ale crui
valori sunt
= 0,85 dac T1 s TC i cldirea are mai mult de dou niveluri i
= 1,0 n celelalte situaii.

( )
1
T S
d
=(b(T)*ag)/r
b(T)=2.75 pentru TB<T<TC
ag=0.24g Bucuresti
ag-acceleratia terenului
r=factor de comportare
r=5*(ou/ol)=5*1.35=6.75
( )
1
T S
d
=(2.75*0.24)/6.75=0.097
1
=1 pentru clasa 3 de importanta
=0.85
C=
1
*Sd(T)*
C=1*0.097*0.85=0.0824